162 F A M ILIA.
Anul X V II
Observaţiime la articolul dlui Iul. T. Mora oficial* este pré ocupat, cu desbaterile parlamentare, şi
propune a se reveni la procedarea din trecut de a se
„Despre electricitatea a tm o sferica “.
(Urmare şi fine.)
Iosif Flav. ca istoric nu a putut se aparţina mul­
ţimii nepricepute; asemene nici Filone despre care dice
Fotiu : Filone de origine din Alesandria aşa renume şi-a
câştigat naintea Grecilor în artea oratoriei, încât eră
proverbiu : séu Platone liloniséza séu Filone platoni-
séza*.'* Dar şi mai mult, Suida ne spune chiar, că Fi­
lone a avut o erudiţ.iune escelenta, încât cunoscea tóté
disciplinele séu sciinţele ginţilor, aşa dara şi fisic’a ; e
greu deci a crede se fi fost orbiţi de nişte leviţi şi preoţi
a jidovilor.
Dar şi când afirma dl Mera : că jidovii aü fost o
mulţime nepriceputa, afirma o nedreptate. Jidovii aü
trait in Egipet 430 ani. ** Despre Egipteni dice Caylus
în opul seu „Reşueil d’Antiquites* : „Egiptenii aü avut
o profunda cunoscinţa în chemia. Etruscii, Grecii şi
Romanii, de şi aü dispus de medii cu mult mai abun­
dante şi usóre, totuşi nu aü putut ajunge la acel grad
al perfecţiunii în acest gen de sciinţa*.
Aşa dar déca egipţienii aü ajuns la aşa grad mare
al perfecţiunii în chemia, putem presupune cu cea mai
mare probabilitate că nici fisic’a nu a putut fi terra incog­
nita naintea lor şi aşa că şi jidovii aü înveţat ceva
puţin dela ei în decurs de 430 ani. Saucly în »Hist,
de Fart judaique* pag. 37 şi Darras în »Hist, de l’Égles*
tom. I pag. 660 şi urm. ne şi demustra, că Jidovii aü
fost iniţiaţi destul în diverse arţi, ânca şi în unele se­
crete ale natúréi; e forte neprobabil, deci ca cu o ba­
teria electrica, pe acel timp de sigur ânca imperfecta,
se fi comis preoţii afâte înşelăciuni şi minuni, fără de
a fi descoperiţi ori atunci ori mai târdiu.
Aşa dara déca S. Scriptura, Iosef Flaviu, Filone,
tradiţiunea via a poporului jidovesc, fără índoiéla cei
mai autentici şi competenţi fonţi în caus’a acésta, nu
sünt de un acord cu dl Mera, întreb pe dsa că de unde
scie acea, ce aseréza cu atât scepticism? Se ne desig­
neze fontele autentic din care citéza, pentru că nu pre-
presupun ca aserţi’a acea se fia numai figmentul fan­
tasiei dsale şi sé tracteze cu un lucru atât de impor­
tant aşa susdeque fără de nici un fundament pe care
sé se baseze.
Déca înse din întâmplare dl Mera ar fi în rătă­
cire, ce a priori trebue şi pot sé afirm, că mai uşor
póte greşi iéra un om séu doi decât un popor întreg
până la Cristos, şi de aici întreg creştinismul până în
dilele nóstre, i recomand dlui Mera : ca de alta-data sé
îndegeteze fontele de unde citéza, ne luând asupra-şi
suspiţiunea de coniecturariu.
V asilîu Dumbrava.
Sesiunea gen. a Academiei Române.
Şedinţ’a VI, la 16/28 m artie.
Dl preşedinte aduce la cunoscinţa o adresa pri­
mita dela dl academic Sbiera dela Cernăuţi, din 24 mar­
tie st. n., prin care de pe o parte se scusa de a nu
puté asistă la sesiunea generala, pe de alta promite a
comunica într’un timp nedeterminat notiţ’a biografica
despre repatriatul coleg Aiesandru Hurmuzachi şi lucra­
rea de demult anunciata despre preţiosul manuscript ro­
mânesc dela Voronetz.
Dl Raritiu constata, că nici raportul secretarului
general, nici procesele verbale din şedinţele trecute nu
sünt ânca tipărite, negreşit din causa că »Monitorul
* Biblioth. Cod. C. III. C. IV. C. V.
** Exod. 13, 40.
publică procesele verbale şi alte lucrări curente în foi
volante cu spesele Academiei. Mic’a cheltuiéla, provo­
cata prin acésta — adaugă dsa — nu póte fi luata în
consideraţiune faţîa cu marele interes, cu care publi­
cul a început din ce în ce mai mult. a urmări activi­
tatea acestui institut naţional. Propunerea dlui Raritiu
punendu-se la vot, se primesce.
1)1 preşedinle, anunciând proclamarea şi sancţio­
narea regatului român, face cunoscut că Majestatea Sa
regele şi preşedintele de onóre al Academiei române,
a avut estrem’a buna voinţa de a dona acestui corp
condeiul şi calimările, cari aü contribuit la subscrierea
regala a legei relative la marele act naţional. Donaţiu-
nea s’a făcut în presenţ’a dlui prim-ministru I. Rratianu
şi a dlui ministru de esterne V. Roerescu. Acésta co-
municaţiune se primesce de cătra unanimitate cu o
viua gratitudine şi se ia decisiunea ca institutul naţio­
nal sé mérga în corpore pentru a esprimă omagele sale
Majestăţii Sale primului rege.
Dl Maiorescu citesce următorul conclus din partea
comisiunii însărcinate cu ficsarea mesurilor de luat în
privinţ’a legatului lasat Academiei de cătra repausatul
Teodor Veisa : »D1 preşedinte al Academiei, se auto-
risa a solicită, prin ministerul cultelor şi al instrucţiu­
nii publice, ordonanţ’a Domnésca, pentru aprobarea le­
gatului*.
Dl preşedinte constata, că acésla lucrare a comi­
siunii , presinta dóue conclusiuni, dintre cari se póte
pune la vot numai cea relativa la legatul lui Veisa, iér
cea privitóre la modificarea art. 85 din regulament, ur-
méza a se pune la ordinea dilei.
Admiténdu-se acésta lămurire, se pune la vot şi
se primesce prim’a conclusiune, cealalta remâind a se
desbate într’una din şedinţele ulterióre.
Şedinţ’a VII, la 17/29 martie.
Se comunica o petiţiune a „Societăţii de lectura
a studenţilor dela gimnasiul român din Rraşov* prin
care cer sé li se acorde publicaţiunile Academiei pen­
tru bibliotec’a lor. Constatându-se înse de cătra dele-
gaţiune, că ânca din anul 1879 li s’aü fost tramis tóté
publicaţiunile Academiei cari pot fi de interes pentru
acea Societate, petiţiunea se trece la acte.
La ordinea dilei pentru şedinţ’a de astadi eră în­
scrisa continuaţiunea desbaterilor asupra proiectului de
ortografia ce va întrebuinţa în publicaţiunile Academiei,
înse din caus’a serbării naţionale acésta lucrare se amână
pe una din şedinţele víitóre.
Dl Ştefanescu face întrebare pentru ce causa până
astadi n’aü aparut analele Academiei pe anii 1879—
1880, din care întârdiare provin mari conf'usiuni mai
ales întru ceea ce privesce concursurile anunciate pen­
tru anii viitori.
Dl preşedinte arata, că întârdiarea, întru cât se
atinge de secţiunea I I : discursuri, notiţe şi memorii,
provin din aceea, că mai ântâiu autorii memorielor aü
amânat îndelung predarea unora din operatele lor; iér
pe de alta parte din timpul ce reclama confecţionarea
unor stampe necesare. Pentru secţiunea I-a analelor :
partea administrativa şi desbateri, secretariatul general
îsi va da séma.
Şedinţ’a VIII, la 18 3 0 martie.
Ne fiind nici un raport terminat, membrii trec în
secţiuni.
Şedinţ’a XI, la 19/31 m artie.
Dl preşedinte face urmatórele eomunicaţiuni: Au­
gust Dimitriade, student la facultatea de sciinţa, daru-
iesce pentru bibliotec’a Academiei, un volum legat în
care se cuprind trei cărţi. D. G. Decurtins daruesce de
asemene o carte.