PROFESOR ION IONESCU

MONOGRAFI A COLII RCA

2007
1. SATUL R~CA- SCURT ISTORIC Urme de via\[ omeneasc[ pe aceste meleaguri au existat din preistorie. Bogdan Petriceicu Ha=deu ]n Istoria critic[ a rom`nilor, Ed. Minerva,Bucure=ti, 1984, pag.586 pomene=te localitatea R~CA printre cele 95 de localit[\i din Muntenia unde s-au g[sit urme ale unui <trai antic urban>. La locul numit Odaia Veche =i pe dealurile p`r`ului Bucov, ]n Valea Ghiincioaei, cu ocazia s[p[turilor pentru plantarea vi\ei de vie prin 1963 s-au g[sit urme de locuire antic[ const`nd din ciocane =i topoare de piatr[ =lefuite, ceramic[, unelte de silex, v`rfuri de suli\e =i s[ge\i, dat`nd ]nc[ din neolitic, care au fost expuse mult timp la Muzeul local din cadrul C[minului cultural R`ca de c[tre un destoinic dasc[l al acestei =coli, ]ndr[gostit de trecutul local, pe nume Penescu Athanasie. Continuitatea de via\[ omeneasc[ este confirmat[ =i de urmele unei a=ez[ri getodacice pe locul numit Lotul Gulinoaei, ]n punctul Tudoria, la sud-estul localit[\ii, peste p[durea Bucovului. Cetatea a fost cercetat[ =i de speciali=ti ai Muzeului Jude\ean care au confirmat existen\a ei. A=ezat[ pe v`rful unui deal de l`ng[ p`r`ul Bucov =i r`ul Teleorman, cetatea dacic[, probabil din secolele al-VI-lea =i al-III-lea, este delimitat[ ]mprejur de dou[ p[r\i cu valuri de p[m`nt =i =an\uri, unul natural,

altul artificial; =an\ul din partea sudic[ este s[pat ad`nc, cam la 8-10 m., taluzat cu un strat de hum[ =i pietri=, iar cel din partea estic[ este natural, av`nd o ad`ncime cam de 300 m, cobor`nd ]n p`r`ul Bucov =i ]n r`ul Teleorman. Localitatea R~CA are o vechime apreciabil[.Actul de na=tere nu-l avem, dar, dup[ numele localit[\ii, apreciem c[ a luat fiin\[ ] n secolul al IV-lea dintr-o m`n[ de b[=tina=i la care s-au ad[ugat c`teva familii de ungureni veni\i cu mioarele din p[r\ile Sibiului =i stabili\i aici. Denumirea satului a fost dat[ de ace=ti ciobani ungureni care au adus termenul din Transilvania. Adeseori ciobanii ungureni coborau cu mioarele spre Dun[re, r[mnnd =i printre b[=tina=i. Ungurenii veneau din dou[ p[r\i: din ]mprejurimile Sibiului, numi\i poenari =i cei din |ara B`rsei, numi\i b`rsari sau mocani. }n |ara Rom`neasc[, dup[ cobor`rea ungurenilor, toponimia locurilor se ]mparte ]n dou[: p[m`nteni =i ungureni: Albe=ti-P[mnteni, Albe=ti-Ungureni, C[p[\`neni-P[m`nteni, C[p[\`neni-Ungureni,etc. O serie de nume de localit[\i din Muntenia amintesc =i de numele localit[\ilor din Transilvania, din care proveneau ungurenii: Lisa, Poeni, St`na Secelenilor, Bran, Gale=, B`rse=ti,etc. ca =i R`ca, toponimic al altei localit[\i din nordul Transilvaniei. Termenul de <r`c[> apare ]n regiunea T`rnavelor cu sensul de <groap[ mic[ f[cut[ ]n p[m`nt> cu scopul de a marca limitele unei propriet[\i. }n alte localit[\i, ca Poiana Sibiului, <a trage o r`c[> ] nseamn[< a marca, a trage o dung[, linie, pe p[m`nt, cu o bucat[ de lemn ascu\it> pentru a marca un hotar. De la sensul de <

haotar> s-a ajuns ]n Muntenia la sensul ] ncet[\enit de <ceart[, sfad[, pism[>datorit[ faptului c[ oamenii au ]nceput s[ se certe pe hotare, pe acele <r`ci> trasate de ei sau de st[p`nire. Primii locuitori =i-au a=ezat bordeele pe Valea r`ului Str`mba sau Apa c`inelui, unde a fost prima dat[ vatra satului. Primul document care vorbe=te despre aceste meleaguri este un Hrisov din anul 1525 al Domnitorului Vladislav-Voivod, aflat ]n posesia preotului Gheorghe +olz[nescu cu care s-a ]nf[\i=at inginerului hotarnic trimis de st[p`nire pentru a hot[rnici mo=ia R`caPas[rea, pe vechile hotare str[mo=e=ti. }n acest document Domnutorul d[ porunc[ Logof[tului Vi=an =i popii Dr[goi ca <mo=ia Unghiului de la Plesc[ri\a p`n[ ]n Valea Scoru=> s[ fie dat[ boierilor ce l-au ajutat s[-=i reia domnia, adic[ lui Voicu, +erban, Dragomir, Oancea =i Tudor. Primul document ]n care apare numele comunei R~CA este un Hrisov din 4 iulie 1615 din care reiese c[ localitatea era vestit[ ]n vin[rit =i apar\inea ca sat m[n[stiresc Mitropoliei de T`rgovi=te. Satul a fost r[scump[rat de <unche=ul Dragomir> =i de vel-clucer Tudor =i, neav`nd mo=tenitori, ]l fac =i ei ca danie M`n[stirii Aninoasa. }n anul 1685, august 10, conducerea Mitropoliei de T`rgovi=te scria popii Gheorghe care p[storea satul =i care avea ]n subordine =i un schit de c[lug[ri al Monahului Macarie (din care provine satul Diacone=ti) s[ atrag[ aten\ia st[p`nirii<s[ lase biserica ]n pace =i pe c[lug[ri s[ ia venitul mo=iilor>.

Dup[ aceast[ dat[ documentele se ] nmul\esc, R`ca devine C[pit[nie a }naltului Scaun al Drept[\ii. }n anul 1810 satul era ] mp[r\it ]n dou[: satul R`ca-Veche ]n Str`mba, cu biserica de lemn cu hramul Sf`ntului Paraschiv, =i satul R`ca-Nou[, pe actualul amplasament cu biserica cu hramul Sf`ntului Dumitru. }n anul 1810 R`ca-Veche avea cca. 40-50 de fumuri (de case) cu o popula\ie de 220 de suflete, din care 99 de suflete b[rb[te=ti =i 121 de suflete femeie=ti. }n acela=i an R`ca-Nou[ avea 435 de suflete din care 250 de suflete b[rb[te=ti =i 185 de suflete femeie=ti. }ncepuse, dup[ cum se vede, o migrare masiv[ din vechea vatr[ spre a=ezarea actual[. }n decurs de 40 de ani, satul ]=i mut[ amplasamentul din Str`mba, spre est, l`ng[ valea Bucovului. Acolo r[m[sese doar Odaia Veche, adic[ acele case p[r[site le care oamenii se mai duceau din c`nd ]n c`nd, denumindu-le Odaia-Veche. Pe harta administrativ[ a |[rii Rom`ne=ti din anul 1833 localitatea R`ca-Veche din Str`mba nu mai apare, ceea ce ]nseamn[ c[ procesul de migrare se ]ncheiase. Acum satul nou format se nume=te R`ca-Veche, l`ng[ care apare un alt sat numit R`ca-Nou[, sat nou format din venetici veni\i din satele apropiate. Pe harta Statului Major Austriac ]n 1853 g[sim cele dou[ sate (R`ca-Veche =i R`ca-Nou[) al[turi de Bucov, Aduna\i =i Pistole=ti(ast[zi disp[rut). 1. SATUL BUCOV- SCURT ISTORIC

De=i de origine slav[ (buk- fag; ov-de; de fag) nu posed[m documente care s[ ateste acest sat cu aceast[ denumire. Adev[rat c[ pe aceste meleaguri au fost c`ndva ]ntinse p[duri de fagi. Una din tarlalele cele mai fertile care au apar\inut acestui sat, cu care au fost ] mpropriet[ri\i lupt[torii din Primul R[zboi Mondial dim mo=ia Izvoranca s-a numit La Fagi. B[tr`nii au l[sat genera\iilor viitoare =tirea c[ aici erau ni=te fagi seculari, r[ma=i din faimo=ii codri ai Teleormanului (Deli-orman-p[dure deas[, p[dure nebun[). Cu acest nume slavii au botezat mai ] nt`i p[durea, apoi p`r`ul care traversa aceast[ p[dure, dup[ care satul ]nsu=i =i-a luat aceast[ denumire de la rul pe care a fost amplasat. Primul document ]n care se pomene=te numele satului dateaz[ din anul1830, legalizat la Arhivele statului la 12 august 1894, sub num[rul 430 este Testamentul Serdarului Teodorache R`culescu care las[ mo=ia pe care se afla satul Bucov, ca danie, mai ]nt`i so\iei sale,Anica, =i apoi, neav`nd urma=i, dup[ moartea nevestei, M`n[stirii de maici Pas[rea din Jude\ul Ilfov. Acest serdar a mai avut un frate, pe nume Stancu, provenit din vechiul schit de c[lug[ri,venit ]n sat diacon. De la Stancu Diaconu cu cei cinci fii: Pan[, P`rvu, Dragomir, Gherghina =i Ioana =i-a luat numele c[tunul Diacone=ti, format ]n jurul bisericii din deal, ]ntins cam de la podul de peste Bucov, p`n[ la ie=irea din sat spre Miro=i. Numele de Bucov apare abia pe la 1853 pe Harta Statului Major Austriac, editat[ de Papazoglu. La 1862 satul Bucov era format din urm[toarele c[tune:

1. 2.

C[tunul Diacone=ti; C[tunul Betegi; 3. C[tunul Pistole=ti; 4. C[tunul Ciucule=ti; 5. C[tunul R[icule=ti; 6. C[tunul Porc[re=ti 7. C[tunul B[jene=ti.

este format din clanul lui Stan Diaconu, iar mo=ia pe care s-au a=ezat se numea Diaconeasa =i se ] ntindea din valea Plesc[rii p`n[ ]n apa Bucovului, m[rginindu-se spre miaz[-noapte cu mo=ia M`n[stirii Aninoasa din Muscel. }ntre 1830 =i 1842 g[sim mo=ia sub denumirea Burdea-C[ld[raru. Odat[ cu secularizarea averilor m`n[stire=ti, la 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat mo=ia ca loturi s[tenilor din Ciucule=ti =i Betegi. C[tunul Betegi este mai nou =i s-a format prin roire din satele Pistole=ti, C[ld[raru, Str`mbeni =i Izvoru, numindu-se din aceast[ cauz[ =i Aduna\i. La ]nceputuri, cam ]n jurul anului 1831, satul avea cam 6-7 fumuri, care proveneau din satul Pistole=ti, p[r[sit din cauza ciumei care b`ntuise satul. C`\iva locuitori care mai r[m[seser[ bolnavi(betegi\i) ]=i p[r[sesc bordeele de pe apa Bucovului din punctul Pisc =i urc[ dealul, croindu-=i alte gospod[rii. Satele vecine ]i numeau <[i betegi>, de unde =i toponimicul de Betegi. Cu timpul satul s-a ]nmul\it cu locuitori veni\i din C[ld[raru, Str`mbeni, Izvorul, R`ca, Purc[re=ti, av`nd ]n anul 1940 peste dou[ sute de gospod[rii. C[tunul Pistole=ti era a=ezat pe valea Bucovului ]n vestul p[durii Piscului. El purta numele ]ntemeietorului s[u, popa Marin Pistol,

C[tunul

Diacone=ti(Dicane=ti)

care fusese mai mult adus cu for\a din Izvorul de jos ca preot al satului. Marin Pistol fusese osta= ]n oastea lul Tudor Vladimirescu =i, dup[ ]nfr`ngerea r[zmeli\ei edin 1821, osta=ii lui Tudor fuseser[ aspru prigoni\i at`t de Eterie, c`t =i de turci, care-i c[utau cu lum`narea spre a-i judeca =i pedepsi. Mul\i fug peste Dun[re sau ]n mun\i; pu\ini care mai m[seser[,]mbrac[haina monahal[ prin schituri =i m`n[stiri, pierz`ndu-li-se urma =i numele. Un astfel de osta= fusese =i Marin Pistol care-=i ] mprumutase numele de la pistolul de la br`u, r[mas ca amintire din revolu\ie, =i cu care ] nc[ mai fug[rea cetele r[zle\e de turci care mai d[deau iama prin gospod[riile oamenilor. Popa Pistol a slujit la biserica de lemn a Diacone=tilor, =i-a ]ntemeiat familie =i genera\ii de-a r`ndul din neamul lui au fost popi, ]ncep`nd cu fiul lui Ioni\[ Marin Pistol care a slujit la biserica Diacone=tilor ]ntre anii 18601913. (Date transmise de str[nepotul s[u Gheorghe Popescu ]n anul 1963) C[tunul Ciucule=ti era a=ezat la cap[tul de apus al mo=iei M`n[stirii Aninoasa, pe apa St`mbei, numindu-se la ]nceput Str`mba. Frunta=ul satului pe nume Ciuc[ s-a mutat cu gospod[ria, dup[ ]mpropriet[rire, spre r[s[rit, l`ng[ Diacone=ti, d`nd =i numele c[tunului Ciucule=ti. C[tunul R[icule=ti, a=ezat ]ntre moar[ =i dispensarul comunal, ]=i are ob`r=ia ] n comunele Icoana =i B[liganu din Olt, ai c[ror locuitori, pleca\i cu oile spre r[s[rit, au fost surprin=i de legile care statorniceau locuitorii prin anuii 1750-1759, r[m`n`nd pe aceste meleaguri. Mop=ul lor a fost un oarecare Raicu

de la care =i-a ]mprumutat numele c[tunul. Partea R[icule=tilor dinspre miaz[-noapte sunt descenden\i din dou[ neamuri: Nedeie Neamu, boier, =i Popa Preda. Ei au fost ]mpropriet[ri\i pe mo=iile m`n[stire=ti Aninoasa =i pe mo=ia lui Aga Costache Bellu ]n anii 1864, 1878, 1894, 1921, 1945 =i 1990. C[tunul Porc[re=ti (Purc[re=ti)are originea ]ntr-un Porcar, p[zitor de cirezi de porci ai mo=iei, cu o vechime apreciabil[, cam prin anul 1550. C[tunul se afl[ a=ezat pe =oseaua Pope=ti-C[ld[raru, cam la jum[tatea distan\ei. Trebuie s[ amintim c[ ]ntre anii 14001550, porc[ritul sau zeciuiala la porci era pe locul doi la d[ri, dup[ oierit, care era pe locul ] nt`i =i albin[rit, pe locul trei; c[bl[ritul (c[bla- g[leat[)- zeciuiala la cereale era pe locul patru =i vin[ritul pe locul cinci. }n secolul al-XVII-lea, c`nd turcii ]n[spres d[rile, oamenii se orientez[ mai mult spre cre=terea porcilor deoarece turcii nu consumau carne de porc, a=a se face c[ zeciuiala la porci devine pe ultimul loc. (Bogdan Petriceicu Ha=deuOriginile agriculturii la rom`ni) La 1848 c[tunul Purc[re=ti f[cea parte din comuna Pope=ti ]mpreun[ cu Palanga =i cu Izvorul de jos =i era denumit <cl[\[u>-c[tun, av`nd c`teva fumuri(10-15). Gospod[riile erau a=ezate aiurea pe cele c`teva dealuri ale apei Bucovului, spre sud de p[durea Piscului =i locuitorii lor erau cl[ca=i pe mo=ia T[t[r[=tii de Sus a lui +tefan Bellu. La 1864 apar\inea tot de Pope=ti =i avea 56 de familii de cl[ca=i, dintre care 6 de locuitori frunta=i, ]mpropriet[rite cu c`te 11 pogoane fiecare; 44 de familii mijloca=e cu c`te

10

7 pogoane =i 19 projini, iar 6 p[lma=i cu c`te 498 de st`njeni p[tra\i. La fiecare li s-a dat loc de cas[ =i de gr[din[, iar satul <a fost dat la linie>- toate gospod[riile fiind mutate pe o parte =i pe de alta a =oselei nou trasate care lega Pope=tii cu C[ld[raru. C[tunul Purc[re=ti era ]nchis cu gard de nuiele =i era p[zit de un locuitor ce st[tea la capul satului dinspre Palang[, pe nume G`rea, iar poarta pe unde intrau sau ie=eau oamenii se numea Poarta G`rii, toponimic existent =i ast[zi. C[tunul B[jene=ti ce se \ine de m`n[ cu c[tunul Purc[re=ti este format cu \[rani b[jeni\i ( fugi\i de pe alte mo=ii) ale c[ror gospod[rii au fost a=ezate de la locul numit P[tului de rezerv[ al satului (]n locul c[ruia a fost construit[ o =coal[) =i p`n[ la marginea islazului, spre p[durea Bucov.

R~CA PE COORDONATELE ISTORIEI Localitatea R`ca ]nc[ de la ]nceputuri a f[cut parte din jude\ul Teleorman. Domnitorul Constantin Mavrocordat, prin reforma administrativ[ pe care o face ca domnitor, ] mparte jude\ul ]n zece pl[=i cu 137 de sate, av`nd ca norm[ cursurile de ape, a=a cum se mo=tenise din trecutul ]ndep[rtat de pe timpul Voivodului Seneslau. Comina R`ca f[cea parte din Plasa Mijlocului de Sus, ]mpreun[ cu Palanga, Str`mbeni, Miro=i, C[\ele=ti,

11

Dobrote=ti, Tecuci, Balaci, Sili=tea, Meri=ani =i Z`mbreasca. Dup[ anul 1956 comuna R`ca a trecut de jude\ul Arge= =i prin Hot[r`rea Consiliului de Mini=tri nr.1141/1968 privitoare la noua ] mp[r\ire administrativ[ s-a desfiin\at ca unitate administrativ[ =i este trecut[ ca sat, al[turi de Bucov =i Aduna\i la comuna Pope=ti. }n anul 2002, ]n urma repetatelor cereri ale cet[\enilor =i al unui referendum, Guvernul Rom`niei a aprobat =i a trecut-o ]n r`ndurile comunelor. Iat[ o sumar[ evolu\ie demografic[ dup[ datele pe care le avem: C[tunul R`ca-Veche R`ca-Nou[ R`ca-Nou[ R`ca-Veche R[icule=ti Purc[re=ti/B[jene=ti Purc[re=ti/ B[jene=ti R`ca Veche/R`ca Nou[ Bucov-Aduna\i R`ca Veche/R`ca Nou[ R`ca/Bucov R`ca/Bucov Bucov R`ca Betegi Comuna R`ca Anul 1800 1800 1810 1810 1805 1840 1864 1939 1941 1941 1959 1962 1970 1970 1970 2000 Popula\ia 550 400 435 220 77 160? 220 2282 1543 2o26 3435 3394 740 1676 490 1530

Dup[ c`te se vede ]n decurs de aproape dou[ secole, popula\ia satelor noastre a crescut vertiginos, de=i dup[ al doilea r[zboi mandial se

12

observ[ o migrare masiv[ c[tre ora=ele Bucure=ti =i Pite=ti, dup[ un nivel de trai mai bun. Economia localit[\ii a cunoscut mai multe componente, dar agricultura a r[mas ocupa\ia de baz[ a locuitorilor. La ]nceput locuitorii au muncit pe mo=iile m`n[stire=ti =i boiere=ti, apoi, dup[ reforme agrare succesive, =i-au lucrat propriul p[m`nt p`n[ ]n anul 1961, c`nd regimul a obligat \[ranii s[-=i treac[ p[m`ntul ]n proprietate colectiv[, degrad`ndu-se nivelul de trai. Ruperea \[ranului de p[m`nt a ]nsemnat o mare tragedie pentru sat. Dup[ revolu\ia din 1989 \[ranii care au mai r[mas la sat =i-au primit p[m`nturile ]napoi,dar n-au mai avut mijloace de munc[ s[ le are =i s[ le samene, r[m`n`nd nemuncite.

A=a ar[ta o gospod[rie \[r[neasc[ ]n secolul al XVIIIlea

13

}NCEPUTURILE }NV{|{M~NTULUI E greu de stabilit o dat[ anume c`nd oamenii acestor locuri au purces la ]nv[\[tur[. E de presupus c[ primele colectivit[\i =i-au transmis ]nv[\[tura din genera\ie ]n genera\ie ]n familie, un mare rol av`nd experien\a de via\[ a p[rin\ilor =i mai ales a mamei. Apoi credin\a, prin biseric[, a venit ]n ]nt`mpinarea oamenilor cu oferta de a-i ]nv[\a pe copii s[ citeasc[ , s[ scrie =i s[ socoteasc[. Primele documente care atest[ ]nv[\[tura de carte ]n aceast[ localitate dateaz[ din secolul al XVII-lea =i sunt legate de biseric[. R`ca la 1600 era sat m`n[stiresc, apar\in`nd de Mitropolia de T`rgovi=te. <+colile> din tinda bisericilor de pe mo=iile m`n[stire=ti erau administrate de c[lug[ri greci, av`nd un statut privilegiat. }n R`ca exista un <beilic>(un fel de han unde erau g[zdui\i beii- guvernatori ai acestor provincii) care era ]n rela\ii bune cu egumenii greci, ajut`nd bisericile =i m`n[stirile cu care de lemne de foc. Egumenii greci ] nt[reau pe dasc[l ]n drepturile lui =i tot ei primeau paretisisul (din[=ia, dimisia) c`nd dasc[lul de biseric[ nu mai voia s[ \in[ cursuri. Date certe care atest[ c[ ]n R`ca se f[cea carte exist[ din anul 1662. }n anul 1683 este atestat un schit de c[lug[ri care fusese ]nfiin\at de c[lug[rul Macarie =i care a jucat un mare rol ]n via\a s[tenilor. Preo\ii =i c[lug[rii de aici au contribuit la r[sp`ndirea ]nv[\[turii de carte. Dup[ aceste date s-au mai g[sit altele din anii 1770,1783,1786,1802, 1809, =i 1838 care atest[ c[ pe aceste meleaguri se f[cea carte ]n biseric[.

14

}ntr-un Hrisov emis de cancelaria lui RaduMihnea Voivod cam ]n acest timp (leat 7130, 24 iunie) =i adresat Mitropoliei de T`rgovi=te se scria: <De aceea =i voi, rum`nilor ce ve\i primi acea ocin[, mai sus z`s[ (e vorba de p[m`ntul de pe mo=ia m`n[stireasc[), voi s[ asculta\i de ] nv[\[tura p[rintelui =i de slugile sfin\ii lui ce v[ vor da ]nv[\[tur[.> }n anul 1786, un Barbu, de 18 ani, fiul lui Vlad sin (particul[ sinonim[ cu<fiul lui...>) Popa Dumitru, ]nv[\a psaltirea, trecuse deci peste bucoavn[ =i ceaslov, iar Gheorghe sin Popa Tudor, de 18 ani, trecuse toate fazele =i devenise cite\, f[c`nd pe dasc[lul la stran[. Cursurile se desf[=urau ]n tinda bisericii, de la prima z[pad[ p`n[ prim[vara, c`nd ]ncepeau muncile agricole. Dintr-un Extras de statistic[ f[cut[ ]n anul 1810 din ordinul armatelor ruse=ti de ocupa\ie, p[strat la Academie, ]n manuscris chirilic, reiese c[ ]n R`ca-Nou[(n.n. pe amplasamentul actualului sat R`ca-Veche) existau trei preo\i ai c[ror copii ]nv[\au carte ]n Biserica cu hramul Sf`ntul Dumitru: P[tra=cu de 16 ani, Barbu de 18 ani =i Tudor de 12 ani care ]nv[\au psaltirea. Pentru savoarea acestui Extras...]l citez ]n ]ntregime: Satul R`ca-Nou[ (n.n.pe amplasamentul actual al satului R`ca-Veche), biserica cu hramul Sf`ntul Dumitru, ve=mintele =i c[r\ile depline: Preo\i: 1.Preot Coman sin Sandu, de 50 de ani, nep[tima= =i neglobit (?), hirotonit de Preasfin\ia sa, p[rintele Iliopolis chir Serafim cu

15

blagoslovenia Preasfin\itului Mitropolit Cozma la leat 1783, iunie 5. So\ia Gherghina, de 46 de ani, fiu P[tra=cu de 16 ani ]nva\[ psaltire, Constantin de10 ani, Radu de 8 ani =i fat[, Despa, de 6 ani; 2.Preot Oprea sin Dumitru de 60 de ani, nep[tima= =i neglobit, hirotonit de Preasfin\ia sa p[rintele Pogonianis chir Antim cu porunca Presf`ntului Mitropolit Grigore, leat 1770, septembrie, 8,cu carte de duhovnicie de la Preasfin\itul Mitropolit Cozma, din leat 1785. So\ia Safta de 58 de ani, fiic[ Neaga de 16 ani, Ioana de 14 ani,Sanda de 13 ani; 3.Preot Marin sin Gheorghe de 30 de ani, nep[tima= =i neglobit, hirotonit de Preasfin\ia sa, p[rintele Vra\ia chir Sofronie cu porunca Preasf`ntului Mitropolit Dosotie, leat1802, noiembrie, 10. So\ie Maria de 28 de ani, fiic[ Maria de 9 ani; 4.Preot Radu sin Oprea de 25 de ani, nep[tima= =i neglobit, hirotonit de Preasfin\ia sa Vra\ie chir Sofronie cu porunca Preasf`ntului Mitropolit Dositie, leat 1809, augut, 9. So\ie Maria de 19 ani,fiu Neagu de 3 ani,Gheorghe de 1 an; 5. Preot Vlad sin Popa Dumitru de 50 de ani, nep[tima= =i neglobit, hirotonit de Preasfin\ia sa P[rintele Zehuon Daniel cu blagoslovireaPreasf`ntului Mitropolit Cozma, leat 1786, martie ,9. So\ie Anca de 49 de ani, fiuBarbu de 18 ani, ]nva\[ psaltire,Marin de 16 ani, Ilinca de 12 ani =i Maria de 10 ani;

16

6.Preot P[tra=cu sin Ion de 40 de ani la citire de mijloc, nep[tima= =i neglobit, hirotonit de Preasfin\ia sa, p[rintele Sevastipoleos chir Calinic cu blagoslovenia Preasfin\itului Mitropolit Cozma, leat1790,septembrie, 10. So\ie Voica de 35 de ani, fiu Teodor de 12 ani, ]nva\[ psaltire, Maria de 10 ani, Ion de 8 ani =i Neaga de 6 ani; Diaconi: 1.Diacon P`rvu sin Stoicade 36 de ani, nep[tima= =i neglobit, diaconit de Preasfin\ia sa Vratie chir Sofronie cu blagoslovirea Preasf`ntului Mitropolit Dositie, leat 1799,februarie,9. So\ie Ilinca de 27 de ani,P`rvu de 9 ani, Pan[ de 7 ani, Dragomir de 5 ani, Gheorghe de 3 ani =i Ioana de 1 an; 2.Diacon Marin sin Leahu de 30 de ani, nep[tima= =i neglobit, diaconit de Preasfin\ia sa Sevastis chir Dionisie cu blagoslovirea Preasf`ntului Mitropolit Dositie, leat 1813. So\ie Gherghina de 27 de ani, fiu Sandu de 10 ani, Stancu de 8 ani, Mihai de 6 ani, Stana de 4 ani =i Voica de2 ani. Satul are 250 de suflete b[rb[te=ti =i 185 femeie=ti. Din acela=i act reiese c[ =i ]n sarul R`caVeche (pe amplasamentrul de la Str`mba) existau doi diaconi care aveau doi fii, unul N[stase de 12 ani care ]nv[\a bucoavn[ =i altul , Badea de 12 ani care ]nv[\a ceaslov. Satul R`ca-Veche cu biserica de lemn cu hramul Sf`ntului Paraschiv, ve=mintele =i c[r\ile depline: 1.Preot Marin Proistos sin Ioan de 45 de ani, nep[tima= =i neglobit, hirotonit de

17

Preasfin\ia sa, p[rintele Ion chir Matei, cu blagoslovenia Preasf`ntului Mitropolit Cozma, leat 1783, martie, 20, cu carte de duhovnicie din `803, mai, 8. So\ia Dumitra, de 37 de ani, fiu Radu de 16 ani, fiic[ Dobra de 10 ani =i Stancu de 2 ani; 1.Diacon Ene sin Ion de 35 de ani, nep[tima= =i neglobit, diaconit de Preasfin\ia sa Sevastis chir Dionisie cu blagoslovirea Preasfin\itului Mitropolit Dositie, leat 1805, mai, 6. So\ie Manea de 33 de ani, fiu Badea de 12 ani care ]nva\[ ceaslov =i Ion de 10 ani; 2.Diacon Ion sin Constantin de 30 de ani, nep[tima= =i neglobit, diaconit de Preasfin\ia sa Vra\ie chir Sofronie cu blagoslovirea Preasfin\itului Mitropolit Dositie, leat 1809, februarie, 6. So\ie Anca de 30 de ani, fiu N[stase de 12 ani care ]nva\[ bucoavn[, Rizea de 8 ani, T[nase de doi ani =i fiica Zmaranda de 10 ani;

18

3.Gheorghe,cite\, ani,holtei.

sin

popa

Tudor

de

18

bisericii

A=a ar[tau cursurile din tinda

Satul avea 99 de suflete b[rb[te=ti =i 121 de suflete femeie=ti. La ]nceputul secolului al XIX-lea locuitorii satului erau ]n majoritate \[rani: unii se numeau birnici =i t[bla=i =i munceau pe mo=iile C`mpineanca =i Bellu, iar al\ii spornici- arga\i pe mo=iile M`n[stirii Aninoasa( din jude\ul Muscel) =i Pas[rea (din jude\ul Teleorman). }ntr-un num[r mic existau =i mo=neni, \[rani ce-=i munceau propriile petece de p[m`nt mo=tenite din mo=i-str[mo=i. }n timpul muncilor agricole, al[turi de p[rin\i, munceau =i copiii, cei mai mari la cot cu p[rin\ii =i cu bunicii, iar cei mai mici aveau grij[ de gospod[rie sau de vite. |[ranii se ]

19

nduplecau cu greu s[-=i dea copiii la =coal[ deoarece se lipseau de bra\e de munc[ trebuitoare ]n gospod[rii. Legile date ]n perioada 1800-1835 prin Regulamentul Organic d[deau voie la =coli doar t`rgove\ilor. }n art.362, cap. al VIII-lea, se arat[ totu=i c[ datoria \`rcovnicului (dasc[lul c`nt[re\ de la biseric[) este de a-i ]nv[\a pe copiii satului carte =i c`nt[ri. Dar dup[ cum se vede din Extractul... de mai sus, doar copiii de preo\i ajungeau s[ ]nve\e ceva carte. Leg[turile economice cu Bucure=tiul, Ro=iorii de Vede , Pite=tiul, Curte de Argr= =i C`mpulungul fac ca unii \[rani mai ]nst[ri\i, a=a zi=ii frunta=i, s[ nu mai a=tepte mila st[p`nirii, ci s[-=i angajeze ei un ]nv[\[tor pe cheltuiala lor. A=a se face c[ pe la 1838 ]n R`ca func\ioneaz[ o =coal[ ]ntr-o cas[ particular[, ]nchiriat[ de la un grec ce vindea ro=cove, pe locul unde se g[se=te azi familia Petre Dumitrescu. Simbria ] nv[\[torului Dinc[ |ugui se pl[tea anual =i era str`ns[ de la \[rani de c[tre p`rc[labul satului. Cursurile se \ineau numai iarna =i se preda catehismul, Istoria Vechiului =i noului testament, aritmetica, citirea =i scrierea numerelor. Scrierea se f[cea ]n l[di\e cu nisip sau pe t[bli\e de ardezie. De altfel t[bli\ele s-au folosit p`n[ prin 1945-1946 ]n lips[ de caiete. Pentru cei care nu ]nv[\au se d[deau pedepse destul de severe: b[taia, arestul, statul ]n genunchi pe boabe de porumb sau pe coji de nuc[ m[run\ite. }ntre anii 1845-1858 =coala a fost condus[ de Popa Ion, Marin Lespede =i al\i dasc[li de biseric[ ce abia <puteau s[ citeasc[>. Pe la 27 septembrie 1848 Eforia +coalelor cere

20

C[im[c[niei (loc\iitor al domnitorului, DLRM) s[ ] nchid[ =colile, dar ]nv[\[torul ignor[ ordinul =i=i continu[ activitatea tot anul =colar. }n anul 1862 ]nv[\[torul Marin R[dulescu se pl`nge autorit[\ilor prin adresele din 19 octombrie, 5 noiembrie, 26 noiembrie c[ Sfatul comunal nu-i d[ cele trebuitoare, adic[ lemne, cur[\enie, ]ngrijitor, etc. , iar ]n anul 1863, acela=i ]nv[\[tor prin adresa din 24 februarie reclam[ la Subprefectur[ c[ Sfatul comunal <nui d[ nici-un ajutor> Pe 26 februarie 1862, Prefectura d[ ordin Sfatului comunal <s[ dea cele trebuitoare =colii> dar zadarnic, organele locale ]l ignor[. Din adresa din 5 noiembrie 1862 reiese c[ erau ]nscri=i ]n registre 32 de elevi, dar frecventau =coala doar 5-6 elevi din pricin[ c[ oamenii din sat < nu sunt ] ndupleca\i> De=i ]n anul 1864 se d[ o Lege a ]nv[\ [m`ntului de c[tre Al.Ion Cuza prin care ]nv[\ [m`ntul devine bligatoriu =i gratuit, =coala progreseaz[ greu. }ntre anuii 1868-1875 =coala a func\ionat ]n casa lui mo= Ciuc[ Ghionarul, dar murind proprietarul, mo=tenitorii acestuia =i-au revendicat casa =i =coala s-a desfiin\at din lips[ de local. }n aceast[ perioad[ a predat ca ]nv[\[tor nenea Dasc[lu, cum ]i ziceau s[tenii, adic[ Dumitru B[d[u\[ originar din Z`mbreasca care st[tea ]n gazd[ la P`rvulescu. Dup[ desfiin\area =colii care a durat un an, ]nv[\ [torul s-a dus la casa lui, la z`mbreasca, l[s`nd ] nv[\[m`ntul balt[. Prin anul 1876 a venit ca ]nv[\[tor BadeaDumitrescu care a iernat la Ou=or ]ntro cas[ d[r[p[nat[ =i <s[rmanul>, < nu =tia nici bine carte> nici el. Cu toate acestea avem ca

21

m[rturii caietele de scris ale elevilor s[i, care au o caligrafie foarte frumoas[ ( a se vedea caietul de caligrafie al elevului Tache Dumitrescu din anul 1877, viitorul dasc[l al =colii). P`n[ ]n anul 1883 =coala se f[cea cam cu intermiten\[ din lips[ de local. }n acest an, subprefectul Zlotescu are ini\iativa =i d[ Prim[riei ordin s[ cumpere o cas[ particular[ =i s-o aranjeze pentru =coal[. Prim[ria a cump[rat o cas[ cu 240 de lei de la Radu M[rchidan, c`rciumar, cas[ ce avea 9 m. lungime =i 4,20 m. l[\ime =i 2 metri ]n[l\ime, cu pere\ii din nuiele, lipi\i cu lut =i ]nvelit[ cu paie. Casa era o cocioab[ p[r[sit[, nespoit[ cu var, ]n care ploua ca afar[.

} v[\[torul Tache Dumitrescu ]n fa\a =colii cu elevii.

Prima ]nv[\[toare care func\ioneaz[ ]n ea cu titlu provizoriu, neav`nd studii corespunz[toare, se numea Aristi\a Apostol, un nume

22

predestinat, fiind pl[tit[ din fondul jude\ului cu 60 de lei lunar p`n[ ]n 1889 =i respectiv, cu 90 lei lunar p`n[ ]n anul 1891 }ntre 1891 =i 1893 a func\ionat tot ca ]nv[\[tor provizoriu Ion T[n[sescu, pl[tit tot de jude\ cu 90 de lei pe lun[. Un capitol nou ]n via\a =colii ]ncepe cu venirea ]n sat ca ]nv[\[tor a lui Tache Dumitrescu, primul ]nv[\[tor cu =coala normal[ , fiu al satului, care s-a luptat ca un adev[rat apostol pentru construirea unui local adecvat de =coal[ pentru luminarea satului. Iat[ ce scria el Revizorului =colar de Teleorman ]n adresa nr.116/1914, iunie 29: M-am c[znit ]n patru r`nduri s[ construiesc local de =coal[ mai corespunz[tor, dar, din lips[ de oameni de ini\iativ[ =i din cauza multor r[u-voitori care, ]n loc de-a ajutora, au pus piedici, planurile mi-au fost z[d[rnicite =i eu descurajat. Da\i-mi local bun, da\i-mi dou[ posturi, da\i-mi program[ pe clase, da\i-mi material didactic =i copii pe toat[ ziua =i v[ asigur progresul!
}nv[\[torul Tache Dumitrescu la Conferin\a nv[\[torilor ]

23

Tache Dumitrescu este n[scut ]n anul 1859, septembrie 29, ]nva\[ =coala primar[ ]n sat =i urmeaz[ +coala Normal[ a Societ[\ii pentru }nv[\[tura poporului Rom`n, cu rezultate foarte bune. }n primul an de ]nv[\ [m`nt func\ioneaz[ la =coala Zlote=ti, urm[torii trei la =coala Miro=i, al\i =ase ani la =coala Bucov, dup[ care se transfer[ la =coala R`ca =i=i desf[=oar[ activitatea p`n[ la pensie, adic[ ]n anul 1920. }n iulie 1887 se c[s[tore=te cu Aristi\a Apostol =i d[ na=tere la 7 copii: un b[iat =i =ase fete. Bun gospodar, ]=i construie=te casa =i acareturile gospod[riei cu m`na lui, ]=i organizeaz[ curtea =i gr[dina , pun`nd pomi pe care, primul din sat , ]i altoie=te. Are o vast[ bibliotec[ cu cca. 100 de volume ]n care se g[se=te beletristic[, c[r\i de albin[rit, de popularizare a =tiin\ei, de istorie =i de pedagogie, colec\ia revistelor Albina

24

Rom`neasc[ =i Revista pentru ]nv[\[tura poporului rom`n etc. To\i copiii lui au fost bine educa\i, au absolvit =coli ]nalte =i au ajuns oameni de n[dejde ai patriei. La sf`r=itul carierei, prin Ordinul nr. 127867/1920, dup[ 45 de ani de carier[, Ministrul +coalelor <g[se=te ca o datorie s[ v[ mul\umeasc[ pentru serviciile aduse ] nv[\[m`ntului, contribuind la iluminarea neamului. C`nd vine ]n R`ca, g[se=te =coala mizerabil[, atmosfera era nesuferit[, a=a c[ ne amenin\[ a ne goni =i pu\inii copii ce-i avem(Raport c[tre Prefectur[ din 11.X. 1887). } n alte rapoarte de pe datele de 10 =i 11.ianuarie1887 anun\[ c[ =coala este ] nchis[ din lips[ de lemne, av`nd pere\ii bruma\i. Pe 10. VIII. 1905 cere prim[riei s[ dea jos b[legarul care acopere =coala =i s-o ] nveleasc[ din nou, s[ refac[ soba =i u=a, mai rea ca la co=are. }n clas[ pica, catedra- o mas[ de sc`nduri- se mut[ dintr-un loc ]n altul din cauza pic[turilor; om de serviciu era numai pe timpul iernii, copiii ]=i aduceau singuri ap[ cu doni\a. Cur[\enia =i focul le f[ceau copiii cu r`ndul, =coala seam[n[ cu un grajd de gospodar s[rac (Raport c[tre Prefectur[ din 20.VI. 1916) Mobilierul era executat cu copiii =i cuprindea trei b[nci lungi de sc`ndur[, o mas[, o tabl[ =i un dulap. Ca material didactic ]n anul 1907 era un termometru, un metru liniar, un echer de lemn, trei m[suri de capacitate, patru corpuri geometrice de tinichea =i un compas de lemn (Inventar pe anii 1907-1908). }n anul 1907 =coala avea un ulcior cu ap[, dou[ h[r\i ale jude\ului Teleorman, o hart[ rupt[ a Rom`niei,

25

opt h[r\i ale continentelor, iar ]n biblioteca =colii, o carte (?) =i anume Luptele str[bunilor de L. Sec[=anu. Dup[ rapoarte nenum[rate trimise Prefectului de Teleorman (nr. 2 =i nr. 7 din 15 septembrie, 22 = 28 din 2 octombrie, din 14 februarie 1912, 71 din 27 mai, 117 i 122 din 21, respectiv 26 august 1912; 111 din 20 iulie, 112 din 30 august 1913), ]n anul 1915 se construie=te, ]n sf`r=it, un local de =coal[ =i visul mult a=teptat al inimosului dasc[l se ] mpline=te. Locul pe care se construie=te =coala este cump[rat de Prim[rie de la Ion P[tra=cu =i are 1288 m. p[tra\i( plus 4 metri. 3 metri) fac 1290 de metri p[tra\i. Planul =colii este f[cut de ]nv[\[tor personal =i lucrarea se realizeaz[ pe cheltuiala comunei la ordinul Ministrului +coalelor. Localul este alc[tuit din dou[ clase mari, cancelarie =i antreu.

Primul local de =coal[ modern

26

Dar pentru moment, harnicul dasc[l Tache Dumitrescu nu poate s[ beneficieze de noul local, c[ci preg[tirile pentru Primul r[zboi Mondial afecteaz[ profund =i ]nv[\[m`ntul din =coal[. Astfel ]ntre 15 noiembrie 1916 =i 20 aprilie 1917, =coala este ]nchis[, iar ]nv[\[torul concentrat. Dup[ invazia armatelor germane, =coala este pus[ la dispozi\ia lor, servind ca grajdi de cai =i dormitoare pentru solda\[. Pu\inul mobilier s-a deteriorat, materialul didactic de asemenea, arhiva =colii, care fusese urcat[ ]n pod, a fost rupt[ =i deteriorat[, p[str`ndu-se ]ntregi numai registrele matricole de dup[ anul 1903, care r[m[seser[ ]ncuiate ]n dulap. Dup[ Primul R[zboi Mondial, ]n condi\iile ] ncheierii statului unitar rom`n =i form[rii Rom`niei Mari, cursurile se vor relua cu un elan ]ntreit. La ]nceput cu dou[ posturi de suplinitoare, apoi cu trei, =coala se primene=te, programele se ]nnoiesc, se tip[resc manuale noi =i ]nv[\[m`ntul ia un nou av`nt. Dup[ anul 1920 se vor mai ]nchiria alte 2-3 s[li de clas[ ]n diferite case particulare, num[rul de posturi se va m[ri, se va prelungi v`rsta de =colarizare =i ] nv[\[m`ntul se va a=eza pe baze moderne, un rol central revenindu-i Ministrului +coalelor, Spiru Haret. +coala va fi ]ncadrat[ cu ]nv[\[tori preg[ti\i ]n =coli normale precum: Dumitru R. Ion, Nicolau Gheorghe (renumitul Lupu botezat de elevi pentru seriozitatea lui ), B[descu Filofteia, Ionescu Vasilica, fiica lui Nicolau, Enache Sterian, Popescu Petre, Dumitrescu Nicolae, Ionescu Alexandru, Ionescu Mihalache Stere Ion =i al\ii care vor

27

da un nou suflu ]nv[\[m`ntului din aceast[ localitate. Al Doilea R[zboi Mondial g[se=te =colile bine ]ncadrate, dar, din p[cate, acum iar se produc perturb[ri majore: ]nv[\[torii sunt mobiliza\i ]n r[zboi, cele =apte clase r[m`n libere, doar dou[ ]nv[\[toare preiau toate clasele de la clasa ]nt`i =i p`n[ la a =aptea. Cursurile se \in ]n condi\ii foarte grele ]n ace=ti ani, frecven\a este foarte slab[, majoritatea copiilor , ]n lipsa ta\ilor, munceau cu mamele =i cu fra\ii lor pe c`mp la arat, sem[nat, s[pat =i secerat. Pu\ini elevi mai reu=esc s[ mai termine =apre clase. Dup[ terminarea r[zboiului situa\ia ]nv[\ [m`ntului ]n comuna noastr[ se schimb[ dramatic. Venind comuni=tii la putere, lovesc prima dat[ ]n =coal[ ca institu\ie. Dup[ Reforma ]nv[\[m`ntului din anul 1948, =coala decade, r[m`n`nd doar patru clase primare. C`\iva elevi dornici de ]nv[\[tur[ care au avut posibilit[\i materiale, s-au ]nscris la =colile din comunele Miro=i =i Izvorul de Sus sau au plecat la Bucure=ti =i Ro=iorii de Vede. }n anul =colar 1949-1950 se reiau cursurile gimnaziale la =coala din Bucov, iar dup[ doiani,mut`ndu-se la =coala R`ca. Reforma ]nv[\[mn`ntului schimb[ programele =i manualele =colare, politiz`ndu-le dup[ sistemul sovietic, av`nd ]n centrul aten\iei educa\ia materialist =tiin\ific[ despre lume =i via\[ =i lupta de clas[. +i ]n satul Bucov la ]nceputuri ]nv[\ [m`ntul s-a f[cut tot ]n biseric[ . Unul din copiii lui Popa Pistol =i anume Marin Ion Pistol, dup[ ce a trecut prin cele patru forme,

28

bucoavn[, ceaslov, psaltire =i catehism, a ajuns preot ]n sat. Date despre ]nceputurile =colii nu exist[. }n anul 1958 =coala Bucov a fost mistuit[ de fl[c[ri, arz`nd tot materialul didactic =i arhiva. . }nv[\[torul Petre Popescu, pe atunci directorul =colii, a reconstruit-o din temelii cu ajutorul s[tenilor =i al Inspectoratului =colar raional Coste=ti, al c[rui inspector era Nicolae Apostolache. }n anul 1885 era ]nv[\[tor la ]n sat Nicolae Ion, care a func\ionat ]n diferite cl[diri ]nchiriate de s[teni sau de Prim[ria Bucov. }n anul 1912 s-a construit =coala nou[, cu dou[ clase, similar[ celei din R`ca, cu dou[ s[li, cancelarie =i antreu. S[tenii o numeau +coala Mare deoarece aici veneau to\i elevii din comun[ care terminau patru clase =i se ]nscriau ]n clasa a-V-a, =coal[ cu tradi\ie ]n care au func\ionat ]nv[\[tori ca Alexandru Ionescu, Nicolau Gheorghe, B[descu Filofteia, Sterian Enache, Criv[\ Marcela, Criv[\ Anghel, Ionescu Mihalache, etc. Prin anul 1968 =coala s-a ]nchis din lips[ de copii.

}nv[\[torul Nicolau Gheorghe.

29

Elevii =colii Bucov ]n anul 1923

+coala din satul Purc[re=ti s-a deschis ]ntr-un local cump[rat de la locuitorul Ionescu P[un ]n anul =colar 1934-1935. }nv[\ [torul Ionescu Mihalache, proasp[t ]nv[\[tor repartizat ]n sat, a construit ]n anii 1936-1937 un local de =coal[ din paiant[ cu materiale donate de s[teni pe terenul rezervat de la reforma din 1864 pentru p[tule de rezerv[.Localul avea o singur[ sal[ de clas[, un antreu =i o cancelarie. }n anul 2000 s-a ]nchis din lips[ de copii, iar ]n anul 2006 a fost d[r`mat[ de Prim[ria comunal[, r[m`n`nd locul viran.

30

Expozi\ie

}nv[\[torii Enache Sterian =i Georgeta Sterian cu elevii ]n fa\a =colii.

+i ]n satul Betegi (Aduna\i) se ] nfiin\eaz[ o =coal[ ]n anul 1931 numai cu cele patru clase, fiind ]nv[\[tor Enache Sterian, B[descu Marin =i Cojocaru Victor =i St[nculescu Dumitru. +coala a func\ionat p`n[ ]n anul 1980, r[m`n`nd apoi local pentru gr[dini\[. }n sarul R`ca-Nou[ localul de =coal[ s-a construit cam tot ]n acela=i timp, sub conducerea }nv[\[torului Popescu Petre, care era director. Localul a func\ionat cu patru, trei, apoi dou[ posturi, av`nd ca ]nv[\[tori pe Tr`ncan Lucre\ia, Dumitrescu Florica, Popescu Petre =i Popescu Ilie. Din anul

31

=colar 1999-2000 localul a r[mas doar pentru gr[dini\[ din lips[ de copii.

Localul de =coal[ de la R`ca-Nou[.

Localul de =coal[ nou din R`ca-Veche a fost construit ]n anii 1958-1959 sub directa ] ndrumare a secretarului de Prim[rie Tr`ncan Alexandru, cu contribu\ia b[neasc[ a s[tenilor =i cu sprijinul Sec\iei de }nv[\[m`nt a raionului Coste=ti, inspector =colar Nicolae Apostolache. +coala a fost proiectat[ cu patru s[li de clas[, o cancelarie, o camer[ pentru material didactic =i un coridor pe mijloc. S.
Clas[ Clas[

Coridor
Clas[ Clas[

N. }n anul 2000 =coala a intrat ]n renovare cu bani de la Inspectoratul =colar Arge=. S-a m[rit num[rul de clase de la patru la =ase clase, ceva mai mici, =i s-au mai creat dou[ s[li=e ]n

32

intervalul cancelariei =i camerei de material didactic:

S. Clas[ Clas[ Clas[

Coridor
Clas[ Clas[ Clas[

N. De asemenea ]n anul 1978 la localul vechi s-a mai ad[ugat o sal[ de gimnastic[ cu materiale r[mase din renovarea acelei =coli.

Noul local de =coal[ a=a cum ar[ta ]nainte de renovare.

33

IV. ELEVII

}nv[\[m`ntul pe l`ng[ biseric[ se f[cea sporadic =i era urmat numai de c[tre fiii de preo\i, negustori =i t`rgove\i, rar fiu de \[ran care c[lca tinda bisericii s[ ]nve\e carte. Cea dint`i lege mai serioas[ care se ocup[ de ]nv[\[m`ntul primar-Regulamentul Organic- prescria pentru Muntenia ]n sec\iunea a-IV-a, cap.8, art.26, ]nfiin\area de =coli ] ncep[toare pentru ambele sexe prin toate capitalele de jude\. C`\iva ani mai t`rziu s-a pus problema ]nfiin\[rii de =coli =i la sate. }n anul 1863 func\ionau ]n Valahia 1867 de =coli primare, printre care se reg[sea =i =coala R`ca. Prima lege organic[ a ]nv[\[m`ntului, Legea Instruc\iunii publice din 1864 a g[sit la aplicarea ei cca. 2665 de =coli primare s[te=ti cu c`te un ]nv[\[tor. Constitu\ia din anul 1866 stabilea pentru prima dat[ gratuitatea =i obligativitatea ]nv[\[m`ntului primar. }n anul 1877, ]n timpul R[zboiului de Independen\[ num[rul =colilor s[te=ti scade, r[m`n`nd la 1900 de posturi de ]nv[\[tori. Titu Maiorescu, ca Ministru al }nv[\ [m`ntului, ]ncearc[ reformarea Legii din 1864, iar Sturza =i Spiru Haret prezint[ Parlamentului ]n 1886 un proiect de lege care cerea reorganizarea ]ntregului ]nv[\ [m`nt. Tache Ionescu preia acest proiect =i ] ncearc[ s[-l aplice. Obligativitatea se aplica astfel: mai ]nt`i pentru copiii de rom`ni care au fost ]nscri=i de bun[ voie ]n registrul =colar, apoi pentru copiii mai mari ai p[rin\ilor cu mai mul\i copii de v`rst[ =colar[; dintre copiii mai

34

mari se preferau copiii s[tenilor cu dare de m`n[. +i toate aceste fapte dup[ 31 de ani de la votarea obligativit[\ii legii! }n primii 21 de ani de c`nd exist[ arhiv[ (1884-1905) situa\ia popula\iei =colare s-a prezentat la =coala R`ca, dup[ cum urmeaz[, conform tabelului de mai jos, preluat din arhiva =colii din anul 1906, ]ntocmit de ] nv[\[torul Tache Dumitrescu: Anul Tot Num[rul elevilor Nr.copiilor al =co copi r[ma=i lar ne]nscri=i i Total Total B. F. Absole B F. n\ . Nr. % Nr. % 188 96 45 47 41 4 F[r[ dat 51 53 4 6 e 4/85 5 188 81 35 43 32 3 F[r[ dat 46 57 3 8 e 5/86 8 188 77 28 36 27 1 F[r[ dat 49 64 3 1 e 6/87 5 4 F[r[ dat 50 59 188 85 35 41 33 2 3 1 e 7/88 8 2 188 89 35 39 33 2 F[r[ dat 54 61 3 1 e 8/89 5 9 F[r[dat 57 67 188 90 33 37 33 3 2 e 9/90 6 1 189 62 31 50 31 - 4 31 50 3 0/91 1 189 72 36 50 35 1 2 36 50 3 1 1/92 5 189 68 34 50 32 2 8 34 50 3 2 2/93 2 189 11 36 32 33 3 7 76 68 4 2 3/94 2 8 8

35

199 4/95 189 5/96 189 6/97 189 7/98 189 8/99 189 9/90 0 190 0/90 1 190 1/90 2 190 2/90 3 190 3/90 4 190 4/90 5 190 5/90 6

15 1 16 5 15 5 17 6 21 8 20 8 19 2 18 8 29 9 26 4 ? 36

35 39 43 51 51 64 59 59 92 12 5 14 8 12

23 24 28 29 23 31 31 31 40 47 ? ?

31 33 36 42 41 54 53 53 77 10 7 71 12

4 6 7 9 1 0 1 0 6 6 1 5 1 8 7 7 ?

2 7 6 3
5 F[r[dat e F[r[dat e

11 6 12 6 11 2 12 5 16 7 14 4 13 3 12 9 13 7 13 9 ? 23

77 76 72 71 77 69 69 69 60 53 ? ?

6 3 7 7 6 3 7 6 8 3 9 2 8 3 7 5 8 1 6 7 ? 1 1

5 3 4 6 4 9 4 9 8 4 5 2 5 0 5 4 5 6 7 2 ? 1 2

8 12 13 12 13

Privind acest tabel din perioada 1884-1905 ne d[m seama c[ num[rul absolven\ilor este infim fa\[ de num[rul ]nscri=ilor ]n registrele de eviden\[. Dintre elevii ]nscri=i ]n cataloage, dac[

36

veneau la =coal[ 10% din ei. De asemenea observ[m c[ un num[r foarte mare dintre ei r[m`neau ]n afara =colii. Trebuie s[ amintim c[ suntem ]n preajma r[scoalelor \[r[ne=ti din 1907 c`nd \[ranii tr[iau foarte r[u, muncind pe mo=iile boiere=ti, f[r a beneficia prea mult de munca lor. La o simpl[ compara\ie a num[rului copiilor de v`rst[ =colar[ cu num[rul copiilor ]nscri=i =i cu acela al absolven\ilor, putem trage concluzia c[ un num[r din ce ]n ce mai mare de copii era l[sat ]n afara =colii. Toate legile enun\ate cuprindeau obligativitatea ]nv[\[m`ntului pentru to\i fiii Rom`niei, dar ele nu s-au aplicat din varii motive: lipsa mijloacelor materiale, lipsa localurilor de =coli, ignoran\a claselor bogate =i chiar a \[ranilor care nu vedeau ]n =coal[ un produs material. Num[rul redus de absolven\i pe care =coala ]l d[dea anual arat[ clar c`t de iluzoriu era de aplicat acest principiu. Copiii veneau mai des la =coal[ ]n lunile de iarn[ iar toamna =i prim[vare lipseau, de=i erau amenin\a\i cu amenzi ustur[toare. Proceseleverbale de inspec\ii semnaleaz[ =i ele o frecven\[ foarte slab[: pe 31 noiembrie1891 este un singur copil ]n clas[ din cei 31 de elevi ] necri=i, iar pe 17 mai 1892, ]n trei clase erau prezen\i doar 11 elevi. Absen\ele repetate ale elevilor fac obiectul multor pl`ngeri ale ]nv[\ [torului c[tre st[p`nire( ex. Pe 11 octombrie 1887) =i numai o execu\ie cu c[l[ra=ii( solda\i c[l[ri) poate s[-i aduc[ pe copii la =coal[. C`teodat[ se implic[ =i Prim[ria prin v[t[=eii satului , aduc`nd copiii cu for\a la =coal[ sau cu executarea amenzilor =colare ( se pl[tea 20 de

37

bani pe o absen\[). De=i num[rul absen\elor era mare, amenzile =colare, din mila dasc[lilor, nu dep[=\au 30 de lei pe an. II. +COALA }NTRE 1907 +I 1918

R[scoalele \[r[ne=ti din anul 1907 au fost un semnal de alarm[ pentru st[p`nire. De=i la noi ]n sat n-am avut un mo=ier pe care s[ se r[zbune \[ranii, ecoul lor s-a transmis =i s[tenilor din comuna noastr[. Printr-o circular[ din 19 martie 1907 trimis[ ]nv[\[torului Tache Dumitrescu se cere s[ explice cum s-au manifestat s[tenii, care-i starea lor =i ce evenimente deosebite s-au petrecut ]n sat. R[spunsul dasc[lului este notat chiar pe versoul adresei: < s[tenii de=i pa=nici de felul lor, st[teau str`n=i pe =osea gata de a da semnalul. Scopul era mai mult gonirea str[inilor =i jaful. }nv[\[torul, preotul, primarul =i notarul au ]nchis c`rciuma =i am dat sfat s[tenilor, ar[t`ndu-le calea r[t[cit[, ar[t`nd relele ce au s[ curg[. Cursurile nu s-au suspendat dar ]nv[\ [torul a fost suplinit la =coal[ ]n acea zi. Ca m[suri de siguran\[, ]nv[\[torul propune < s[ se mai pun[ fr`u asupra maniei de concuren\[ a arenda=ilor asupra mo=iei> Semnificativ[ este =i nota telefonic[ a Revizoratului din 10 martie 1907: <asigura\i pe s[teni c[ }naltul Guvern au luat m[suri a le da dreptate dac[ au vreo dorin\ [; sf[tui\i pe s[teni s[ cear[ dreptatea prin peti\iuni =i vor fi satisf[cu\i> Pe 25 marte 1907 cu adresa nr. 40, ]nv[\[torul infirmeaz[ iar st[p`nirea: <S[tenii din aceast[ comun[, de=i cam pa=nici de felul lor, dar ini\ia\i (?)de

38

r[scoalele =i dezastrele ce s-au f[cut ]n satele vecine: Gume=ti, T[t[r[=ti, Surdule=ti =i Miro=i str[teau str`n=i pe =osea, cei mai rebeli gata de a da semnalul de atac. Scopul era mai mult gonirea str[inilor =i jaful. Subsemnatul, v[z`nd situa\ia grea, m-m-am pus ]n ]n\elegere cu preotul, primarul =i notarul, am ]nchis c`rciumile =i cu mult[ insisten\[ at`t cu sfatul (?), ar[t`ndule calea r[t[cit[ pe care i-a ]ndreptat oarecare descreiera\i, c`t =i cu amenin\atul, ar[t`ndu-le relele ce au s[ decurg[ din nesocotin\a lor, am putut a-i ]nfr`na dou[ zile consecutive =i o noapte. Acum ]mi mul\umesc to\i dup[ ce s-au trezit>. Ca propunere pentru stingerea r[scoalei, ]nv[\[torul propunr: <S[ se fac[ mai mult sacrificiu pentru dezvoltarea min\ii =i inimii poporului incult, ]n special asupra min\ii multor pretin=i cul\i, dar care ]n nesocotin\a lor, se fac foale de a sufla ]n t[ciunele aproape stins, s[ se mai pun[ fr`u asupra maniei de concuren\[ a arenda=ilor asupra mo=iilor. S[ se amendeze cel ce se va ] nt`lni beat, be\ia fiind izvorul tuturor relelor. Luptele politice s[ fie mai politicoase (sic!) =i numai cu scop na\ionalist =i patriotic dec`t de partid =i de parte personal[.> (Dosar intrareie=ire al +colii din anul 1906-1907) Imediat dup[ aceste evenimente ,Guvernul ia m[suri ca s[ se ]mbun[t[\easc[ soarta ]nv[\ [m`ntului. }ncepe construirea de localuri de =coal[ s[te=ti =i creeaz[ condi\ii mai bune at`t elevilor c`t =i dasc[lilor prin ajutoare b[ne=ti, material didactic, mobilier =colar =i salarii asigurate de stat. Iat[ un tabel care arat[ c[ lucrurile ]ncep s[ se mi=te; cifrele absolven\ilor se m[resc,

39

copiii vin la =coal[ ]n num[r mai mare =i cu mai mult[ dragoste. S[r[cia r[m`ne ]ns[ ]n continuare principala cauz] care-i re\ine pe p[rin\i s[-=i trimit[ copii la =cal[. Anul =colar 1906/1907 12 Anul =colar 1907/1908 11 Anul =colar 1908/1909 F[r[ date Anul =colar 1909/1910 F[r[ date Anul =colar 1910/1911 F[r[ date Anul =colar 1911/1912 11 Anul =colar 1912/1913 14 Anul =colar 1913/1914 18 Anul =colar 1914/1815 20 Anul =colar 1915/1916 20 Anul =colar 1916/1917 F[r[ date Anul =colar 1917/1918 22 Trebuie s[ reamintim c[ ]n aceast[ perioad[, tot tulbure pentru \ar[, au loc dou[ mari evenimente cu repercusiuni asupra locuitorilor: R[zboaiele Balcanice =i ]nceperea Primului R[zboi Mondial. Mul\i \[rani sunt mobiliza\i,la fel =i dasc[lii care erau ofi\eri ]n rezerv[. }n noaptea de 14 spre 15 august 1916, c`nd armata rom`n[ a ]nceput ofensiva, din localitatea noastr[ se g[seau mobiliza\i peste o sut[ de solda\i care au plecat, la sunetele tr`mbi\elor =i al b[t[ilor de clopot la arme, l[s`ndu-=i acas[ neveste, p[rin\i, copii, fra\i =i surori. Aproape un sfwert din cei pleca\i au c[zut pe c`mpurile de lupt[ la Dragoslavele, Mateia= sau ]n tran=eele din Moldova. Inimosul dasc[l Tache Dumitrescu las[ =coala ]ncuiat[ =i pleac[ pe front. +coala r[m`ne pe m`na suplinitoarelor cu c`teva clase care se descurc[ greu cu copiii. Dup[ rechizi\iile masive

40

care s-au f[cut de armata rom`n[ pentru a ajuta frontul, nem\ii aproape au s[r[cit satul, lu`nd de la s[teni tot ce g[seau: animale (porci, vaci, oi, capre), p[s[ri (g[ini, ra\e), f`n, cereale pentru cai, ]mbr[c[minte, p[turi, fasole, ceap[, usturoi, br`nz[ etc. }ntre datele 15 noiembrie 1916 =i 20 aprilie 1917 =coala este ]nchis[ =i, dup[ invazia armatelor germane, =coala a r[mas la dispozi\ia lor, servind ca grajdi pentru cai =i dormitor pentru solda\i. Acum s-a distrus o mare parte din arhiva pe care ]nv[\[torul o urcase ]n podul =colii =i pu\inul mobilier pe care-l confec\ionase cu m`na lui. A r[mas neatins un dulap ]ncuiat cu arhiva de dup[ 1894, la care nem\ii n-au avut acces. Terminarea r[zboiului g[se=te \ara sec[tuit[, satul a r[mas pustiit =i b`ntuit de boli precum tifosul, pojarul, r`ia, p[duchii. III. +COALA }NTRE ANII 1918- 1948

F[urirea Marii Uniri de la 1 Decemnrie 1918 a ]nsemnat un nou imbold pentru \ar[. A ]nceput s[ se dezvolte industria, agricultura s-a diversificat, cultura =i =tiin\a au luat un nou av`nt. Dup[ ie=irea din criza economic[ prin care trecuse \ara, produc\ia industrial[ =i agricol[ a ]nregistrat o continu[ cre=tere. Dup[ 1918 =coala rom`neasc[ este reglementat[ unitar pe ]ntreaga \ar[ prin noile legi de organizare din anii 1924-1928. }n perioada dintre cele dou[ r[zboaie mondiale a crescut re\eaua =colilor de toate gradele. Acum ]ncep s[ se ]nfiin\eze noi =coli, =coli de meserii, facult[\i, etc.

41

}n comuna noastr[ se ]nfiin\eaz[ =coli cu clasele I-IV ]n toate satele, se construiesc noi localuri de =coal[, =colile sunt ]ncadrate cu cadre calificate, efectivele de elevi ]ncep s[ creasc[, se formeaz[ clase paralele, copii frecventeaz[ =coala cu regularitate. }n anul 1935 se ]nfiin\eaz[ =coala de la B[jene=ti,iar ]n 1936 se construie=te =i localul de =coal[. }n satul Betegi ]n anul 1931 se ]nfiin\eaz[ un post de ]nv[\[tor care preda la patru clase primare. +cola R`ca-Nou[ avea patru posturi de ]nv[\[tor, =coala Bucov sau =coala Mare, cum o numeau s[tenii, avea =apte clase, un num[r mare de copii, fiind ]ncadrat[ cu cadre calificate precum Alexandru Ionescu, B[descu Filofteia, Nicolau Gheorghe, Stere Ion. Dup[ anul 1918 la =coala R`ca-Veche efectivele =colare ]ncep s[ creasc[. Iat[ , spre exemplificare, un tabel cu efectivele de elevi =i situa\ia lor =colar[: Ani =colari Elevi nscri=i 1918/1919 165 1919/1920 245 1932/1933 211 1936/1937 220 1939/1940 200 1940/1941 201 1946/1947 200 1947/1948 193 ] Elevi frecven\i 120 210 113 140 192 150 152 152 Promova\i 106 200 102 115 140 134 120 130

}ntre anii 1921-1924 a func\ionat =i o =coal[ de fete condus[ de ]nv[\[toarea Maria Chiri\escu; cursurile se \ineau ]ntr-o cas[ ] nchiriat[. La aceast[ =coal[ erau ]nscrise 60 de

42

fete, dar media celor ce o frecventau zilnic nu dep[=ea 27-40 de eleve. Se ]nv[\au acelea=i obiecte de studiu ca la =coala de b[ie\i, dar, ]n fiecarezi, se f[ceau =i lucr[ri manule specifice fetelor precum: croitorie, cus[turi na\ionale, ] mpletituri, etc. IV. +COALA }NTRE ANII 1948-1989 Dup[ declan=area celui de al Doilea R[zboi Mondial de c[tre Germania hitlerist[, situa\ia Rom`niei s-a ]nr[ut[\it profund. Economia \[rii a fost pus[ pe picior de r[zboi, \ara este sf`rtecat[ ]n dou[ de c[tre Dictatul de la Viena, impus de Germania =i Italia (30 august 1940), d`nd Ungariei hortiste partea de nord a Transilvaniei. La 7 septembrie 1940 Cadrilaterul intr[ ]n st[p`nirea Bulgariei, iar la 26 ianuarie 1940, sub amenin\area Moscovei, Basarabia =i nordul Bucovinei sunt cedate fostului stat URSS. La 6 septembrie 1940 Regele Carol al doilea abdic[, ]n favoarea fiului s[u, Mihai ]nt`i, aduc`nd la putere pe generalul Ion Antonescu care instituie dictatura militar[. Cu \ara sf`rtecat[, generalul Ion Antonescu hot[r[=te ca la 22 septembrie 1941 s[ se al[ture axei =i s[ intre ]n r[zboi ]mpotriva URSS pentru recuperarea teritoriilor pierdute. }n anii r[zboiului, economia \[rii este ruinat[, Marile pagube materiale dintre anii 1940-1944 echivaleaz[ cu economia \[rii pe 12 ani. R[zboiul s-a terminat tragic pentru Rom`nia, fiind pus[ ]n situa\ia s[ pl[teasc[ desp[gubiri de r[zboi URSS timp de 20 de ani. Practic toat[ economia noastr[ (agricultura, industria, bog[\iile

43

subsolului) a fost pus[ la dispozi\ia ru=ilor. }n aceste condi\ii =coala rom`neasc[ a f[cut un mare recul spre ]napoi. De=i s-au luat c`teva m[suri populiste pentru lichidarea analfabetismului care cuprinsese 40% din popula\ia \[rii, =coala intrase ]n degringolad[. Reforma ]nv[\[m`ntului din 1948 a jucat un rol hot[r`tor ]n transformarea =colii ] ntr-un vechicol de propagand[ comunist[ al noului regim, instaurat odat[ cu intrarea tancurilor sovietice pe teritoriul \[rii. Marii oameni politici, profesorii universitari, ziari=ti de prestigiu, scriitori, profesori de liceu sau de gimnaziu, sub pretextul simpatiz[rii cu regimul trecut , au ]nfundat pu=c[riile comuniste, pl[tind nevinov[\ia lor cu ani grei de temni\[. Multe cadre didactice au fost scoase din ]nv[\[m`nt =i ]nlocuite cu politruci care habar n-aveau de =coal[. La noi ]nv[\[torii Stere Petre =i Stere Ioana au fost sco=i din ]nv[\[m`nt pe motive politice =i n-au mai fost re]ncadra\i niciodat[. }n comuna noastr[ au fost desfiin\ate cele =apte clase gimnaziale, =coala r[m`n`nd doar cu patru clase primare. S-au format centre de comune cu clasele a-Va-aVII-a la Izvorul de Sus =i Miro=i, unde puteau s[-=i continuie studiile =i elevii din comuna noastr[. Majoritatea elevilor au r[mas ]ns[ descump[ni\i, neav`nd posibilitatea s[-=i urmeze cursurile ]n alte localit[\i sau la ora=. C`\iva copii, ai c[ror p[rin\i au avut un pic de baz[ material[ =i au fost con=tien\i de importan\a ]nv[\[turii, au urmat clasele gimnaziale la Izvorul de Sus, Miro=i, Ro=iorii de Vede =i Bucure=ti, ajung`nd s[-=i termine studiile cu mari greut[\i. Dintre ei cca 7 elevi s-au ]nscris la +coala pedagogic[ de ]nv[\

44

[tori din C`mpulung, ajuta\i fiind de directorul =colii pedagogice, Ilie St[nculescu, al\i 2 au urmat =coala sanitar[ din Bucure=ti, c`\iva liceul teoretic din Ro=iori =i Pite=ti. }n anuul =colar 1949-1950 se re]nfiin\eaz[ ciclul al-II-lea cu clasa a -V-a la +coala Bucov, urm`nd ]n anii urm[tori cu clasele aVI-a =i a-VII-a. }n anul =colar 19541955 ciclul gimnazial se mut[ la =coala R`ca, av`nd mai mult spa\iu =i cadre didactice. De=i reforma ]nv[\[m`ntului din 1948 prevedea c[ ] nv[\[m`ntul era obligatoriu, ]n primii patru ani, adic[ 1948-1951, ciclul gimnazial nu a fost obligatoriu. }ncep`nd cu anul =colar 1951-1952 =coala general[, ciclul gimnazial, s-a generalizat cuprinz`nd to\i copiii din comun[. Pe l`ng[ cele dou[ clase din =coala veche s-au mai ]nchiriat alte dou[ s[li ]n case particulare, una la Moc[neasca =i alta la Nicu Dumitrescu, dur`nd astfel p`n[ la construirea noului local de =coal[ ] n anul 1958-1959. Dup[ aceast[ dat[ to\i elevii din ciclul gimnazial sunt muta\i ]n localul nou, iar ]n cel vechi r[m`n`nd numai clasele I-IV, cu dou[ clase de diminea\[ =i dou[ dup[ mas[. Dup[ reforma din 1948, obligativitatea ]nv[\[m`ntului devine liter[ de lege, copiii fiind =colariza\i ]n propor\ie de 98%. Dup[ anul 1967, c`nd Ceau=escu a interzis avorturile, num[rul de copii aproape s-a dublat, clasele V-VIII au devenit paralele, prelu`nd =i copiii de la =colile de 4 ani R`ca-Nou[, Bucov, Aduna\i =i Purc[re=ti, care trimiteau copii ]n clasa a-V-a. Num[rul de elevi ]ntr-o clas[ nu dep[=ea 30 de elevi Fiecare clas[ avea un diriginte la clasele V-VIII =i un ]nv[\[tor la clasale I-IV.

45

Iat[ un tabel cu c`\iva ani =colari, num[rul de clase, =i num[rul de elevi: Ani =colari 1957-1958 1962/1963 1963/1964 1964/1965 1966/1967 Num[rul clase 7 10 10 10 10 de Num[rul elevi 191 230 241 270 263 de

Trebuie s[ recuno=tem c[ dup[ reforma ] nv[\[m`ntului din 1948 statul comunist a pus =coala pe baze noi.

Absolven\ii clasei a VII-a din anul 1965-1966 De la dreapta la st`nga: Enache Sterian, Sterian Georgeta,Dragomir Ioana, Boboc Iana, Cojocaru Marcela,Bibliotecara comunei =i Ionescu Ion .

}n centrul aten\iei a stat educa\ia comunist[ a tinerei genera\ii, formarea a=azisului om nou care trebuia

46

s[ r[spund[ cerin\elor vremii. +coala s-a desp[r\it de biseric[, s-a desfiin\at religia ca obiect de studiu, tot ]nv[\[m`ntul a c[p[tat un aspect laic =i democratic, acesibil tuturor, bazat pe ]nv[\[tura marxist-leninist[ despre lume =i via\[. Structura social[ a satului s-a schimbat, ]n anul 1959 a luat fiin\[ gospod[ria colectiv[ <Drumul lui Lenin>, p[m`ntul \[ranilor =i uneltele au fost trecute ]n proprietate colectiv[ =i oamenii au ]nceput s[ munceasc[, mai pe nimic, la stat. }n aceste condi\ii, statul, av`ndu-i ]n m`n[ , a putut s[ desf[=oare o intens[ propagand[ comunist[ ]n r`ndul oamenilor. S-a ]nfiin\at organiza\ia pionierilor , dup[ model sovietic, ]n anul 1948, organiza\ie care a jucat un mare rol ]n educarea <materialist-=tiin\ific[ despre lume =i via\[>a tinerei genera\ii. Manualele s-au politizat, sco\`nd din con\inutul lor tot ce \inea de concep\ia idealist[ a form[rii Universului, s-a introdus concep\ia evolu\ionismului despre lume =i via\[, pun`ndu-l la loc de cinste pa Darvin (Bazele darvinismului), limbile str[ine s-au scos din planurile de ]nv[\[m`nt, r[m`n`nd numai limba rus[ care s-a introdus din clasa a-IV-a p`n[ }n clasa a VIII-a. Cadrele didactice au fost obligate s[ ]nve\e limba rus[, prin cursuri speciale, =i s[ participe la ]nv[\[m`ntul ideologic, unde se preda socialismul =tiin\ific =i politica partidului comunist.

47

Absolven\ii clasei a-VII-B, anul =colar 1968-1969. De la st`nga la dreapta:Popescu Ecaterina, Popescu Stela,St[nculescu Iana, Ionescu Aurelia, Ionescu Ion, director,Cojocaru Victor, Penescu Atanasie, Barbu Ion, pre=edintele CAP, Popa Ion, activist de partid.

Trebuie s[ recunoa=tem c[ acest sistem de ]nv[\[m`nt a adus =i lucruri bune pentru elevi: obligativitatea a devenit liter[ de lege, manualele =colare au fost date gratuit elevilor, s-a creat un sistem de burse pentru elevii cu o stare material[ proast[. Dac[ p`n[ acum predau la clasele V-VIII ]nv[\[tori, pe parcurs au ]nceput s[ vin[ ]n =coal[ =i cadre cu preg[tire superioar[. }n anul =colar 1954-1955 a fost repartizat[ profesoare Kordella Georgeta care a terminat facultatea de filologie, 5 ani, apoi ]n anul =colar 1960-1961 profesoara Durle Eftimia care a terminat facultatea de filozofie, au urmat apoi alte cadre cu studii superioare cum sunt Ionescu Ion, profesor de limba rom`n[, Ionescu Aurelia, profesoar[ de limba rom`n[-francez[, Tronac Viorica, profesoar[ de

48

biologie,Dep[r[\eanu matematic[, etc.

Petra,

profesoar[

de

Absolven\ii clasei a-VIII-a, la dreapta: Criv[\ Georgeta,Popescu Stela, Ionescu Aurelia,Dragomir comunei,Marin Marcela =i

anul =colar 1968-1969. De la st`nga Anghel,Sterian Enache, Sterian Criv[\ Maria, Ionesci Ion, director, Ioana, Adamescu Maria, Bibliotecara Penescu Atanasie.

49

Promo\ia clasei aVII-a, anul =colar 1962-1963. De la dreapta la st`nga: Ilie Gheorghe, Ilie Neac=a, bibliotecar,Matei Stela,St[nculescu Maria,Popescu Stela, Cojocaru Victor, Alecu Aurelia, Penescu Ecaterina, Penescu Atanasie, Criv[\ Anghel, Enache Sterian.

Dup[ genera\ia interbelic[ de ]nv[\[tori care au ie=it la pensie, a venit ]n =colile din R`ca o nou[ genera\ie de dasc[li- ]nv[\[tori =i profesoricare le-a luat locul celor b[tr`ni, precum: Cojocaru Victor, St[nculescu Maria, St[nculescu Dumitru, B[descu Marin, Popescu Stela, Popescu Ilie, Ionescu Ion, Ionescu Aurelia, Popescu Ecaterina, Cojocaru Marcela, Penescu Irina, aproape to\i fii ai satului, care au dat un nou suflu ]nv[\ [m`ntului din =colile noastre. Din p[cate, dup[ reforma ]nv[\[m`ntului s-a intodus practica agricol[, care ]n perioada 1960-1989 a fost un adev[rat calvar pentru copii, c[ci erau singurii care mai str`ngeau recoltele de pe c`mp

50

p`n[ aproape de 15 noiembrie, dat[ dup[ care intrau la clas[.

Absolven\ii clasei a-VIII-a, anul =colar 1970-1971. De la dreapta spre st`nga: +ovan Gheorghe, Dinu Amalia, Tronac Viorica, Ionescu Ion, director, Ionescu Aurelia, Adamescu Maria, Adamescu Ion.

V.

+COLA }NTRE ANII 1989 +I PREZENT

Revolu\ia din 22 decembrie 1989 a f[cut o cotitur[ radical[ ]n mersul societ[\ii rom`ne=ti. } n contextul prefacerilor europene, Rom`nia r[m[sese ultima \ar[ ]n care regimul comunist nu se schimbase, fiind ]ntruchipat de figura devenit[ emblematic[ a dictatorului comunist, Nicolae Ceau=escu. Sc`rbit[ de traiul insuportabil pe care-l ducea, popula\ia a r[sturnat regimul comunist prin mijloace violente. Din p[cate comunismul rezidual, concep\ii r[mase din vechea or`nduire socialist[ au continual =i continu[ =i ast[zi s[ macine societatea noastr[. De=i s-au creat partide politice, s-a proclamat o

51

nou[ constitu\ie, democra\ia ]nc[ nu s-a instalat pe deplin. La c`rma \[rii s-au instalat a doua =i a treia garnitur[ a comuni=tilor, ]mpr[=tia\i prin toate partidele, elemente ale securit[\ii, infiltrate prin posturile de conducere, =i au continuat s[ conduc[ \ara discre\ionar, ] mbog[\indu-se prin trecerea bunurilor materiale din proprietatea socialist[ ]n cea privat[. Din p[cate =coala noastr[, ca ]ntreaga =coala rom`neasc[, a avut de suferit mult: fondurile alocate au fost insuficiente, manualele =i programele n-au fost preg[tite s[ r[spund[ noilor cerin\e ale ]nv[\[m`ntului, obligativitatea ]nv[\[m`ntului s-a diminuat, criza cadrelor didactice, prin liberalizarea transferurilor de la o =coal[ la alta, s-a ad`ncit. Prima schimbare semnificativ[ care s-a f[cut ]n primele zile de dup[ revolu\ie a fost schimbare portretului lui Nicolae Ceau=escu cu o icoan[ a =colii pe care ]nv[\[toarea Ionescu Vasilica o luase acas[ =i o p[strase cu sfin\enie, a=tept`nd aceste timpuri. Liberalizarea avorturilor a f[cut ca num[rul de elevi s[ scad[ dramatic de la un an la altul, noua democra\ie ]n\eleas[ prost at`t de cet[\eni c`t =i de elevi, mijloacele audio-vizuale ]n goana lor dup[ lucruri facile, au f[cut ca rezultatele la ]nv[\[tur[ s[ devin[ mediocre. Profesorii au fost pl[ti\i din ce ]n ce mai prost =i n-au mai fost interesa\i s[ depun[ o munc[ sus\inut[ pentru ob\inerea de rezultate bune. Cauzele care au dus la aceste fapte au fost multe: elevii au fost atra=i de lucrurile facile ale mijloacelor mas-media, rela\ia profesor-elev s-a deteriorat =i au l[sat ]nv[\[tura pe planul al doilea, deziteresul p[rin\ilor pentru

52

educarea propriilor fii s-a diminuat, v[z`nd c[ elevii nu mai au nicio perspectiv[ de viitor. Mai ]nt`i s-au desfiin\at =colile de 4 ani de pe raza comunei deoarece aveau efective de elevi foarte mici, de ccc 3-4 sau 5 elevi, =i au trecut la =coala R`ca-Veche. Aici s-au format patru posturi de ]nv[\[tor la clasele I-IV =i ccc.7 catedre ]n care au fost ]ncadrate cadre calificate, unele cu o vechime considerabil[, altele tinere, venite de pe b[ncile facult[\ilor. Sau introdus ca limbi moderne franceza =i engleza. Religia a c[p[tat un loc de frunte ]n planul de ]nv[\[m`nt, programele =i manualele s-au dezideologizat. S-a ]ncercat =i ]ntr-o mare m[sur[ s-a reu=it ca ]nv[\[m`ntul rom`nesc s[ ] nnoade tradi\iile pe care le-a avut p`n[ la venirea comunismului, s-au desfiin\at organiza\iile politice ale copiilor (pionerii =i =oimii patriei), ]nv[\[m`ntul a fost desp[r\it de politic[. }n perioada acestor ani ]nv[\[m`ntul din R`ca a fost =i este condus de un profesor destoinic cu facultatea de matematic[, Dinu Marin. Sub conducerea lui s-a renovat =coala, s-a introdus ap[ curent[, s-au renovat grupurile sanitare, a fost ]nzestrat[ cu calculatoare =i cu un microbuz pentru transportul copiilor la =i de la =coal[. De asemenea s-au primit c[r\i la biblioteca =colar[ ]n valoare de c`teva sute de euro. Elevii din clasele I-IV =i pre=colarii primesc un supliment alimentar zilnic, a=anumitul <cornul =i laptele>, pe care-l servesc ] n recrea\ia mare. +coala este ]ncadrat[ cu cadre tinere, at`t profesorii c`t =i ]nv[\[torii sunt califica\i =i cu dragoste de munc[. Av`nd ]n vedere c[ nu to\i sunt din localitate, Consiliul

53

comunal a hot[r`t s[ le deconteze transportul la =i de la domiciliul lor la R`ca. VI. }NV{|{M~NTUL COMPLEMENTAR Legea ]nv[\[m`ntului din anul 1896 a ministrului P.Poni prevedea ]nfiin\area ]n mediul rural a =colilor de adul\i, dovad[ a faptului c[ ne=tiin\a de carte ]ncepe s[ fie resim\it[ tot mai mult ]n activitatea oamenilor. +coala complementar[ sau =coala de adul\i s-a ] nfiin\at ]n comuna R`ca ]n anul 1902 de c[tre ] nv[\[torul Tache Dumitrescu. Cursurile ]ns[ se \ineau neoficial ]nc[ din 1897/1898, de c`nd se d[duse legea. Mai ]nt`i s-a f[cut un recens[m`nt al ne=tiutorilor de carte =i apoi s-au ]nceput ] nscrierile. Normal se ]nscriau to\i copiii de la 14 ani ]n sus care nu erau cuprin=i ]n ]nv[\[m`ntul =colar. Cursurile se \ineau de trei ori pe s[pt[m`n[ ]ntre orele 16-18 =i se preda citirea, scrierea =i aritmetica. Num[rul adul\ilor care frecventau =coala era ]ntre 10 =i 40 de adul\i pe fiecare an, num[r ce cre=tea cu venirea iernii c`nd oamenii terminau cu treburile gospod[re=ti =i descre=tea cu venirea prim[verii. Uneori autorit[\ile locale apreau aceste cursuri pe motivul c[ cei ce o frecventau <se dedeau la nerozii>. Iat[ c`teva date despre ]nv[\[m`ntul complementar: Anul =colar Elevi recenza\i Elevi ] nscri=i =ifrecven\i 33 51 Elevi promova\i 33 ?

1897/1898 33 1898/1899 51

54

1903/1904 1904/1905 1905/1906 1907/1908

125 70 85 Nu s-a dsf[= 1912/1913 To\i copii 1914/1915 1915/1916 1919/1920 1924/1925 1925/1926 85 80 61 101 92

25 25 18 18 20 18 urat din debuget lips[ de la 14 ]n sus? ani ? ? ? ? 61 ? 56 ? ? ?

Din acest tabel putem trage concluzia c[ pu\ini adul\i se \ineau de treab[ p`n[ la sf`r=itul ciclului de ]nv[\[m`nt. Era ]ns[ o form[ de a diminua num[rul analfabe\ilor care devenise ]ngrijor[tor de mare. }nv[\[m`ntul se f[cea tot pe clase conduse de ]nv[\[tori. Pe m[sur[ ce ]nv[\[m`ntul obligatoriu de 7 clase devenea obligatoriu, num[rul celor de la =coala de adul\i se diminua. }n timpul celui de al Doilea R[zboi Mondial s-a desfiin\at, majoritatea tinerilor , preg[tindi-se la premilitar[ =i plec`nd ]n r[zboi. Dup[ 23 august 1944 s-a constatat c[ exista un num[r destul de mare de analfabe\i (cca.30%) =i Ministerul }nv[\[m`ntului a dat ordin s[ se ]nfiin\eze pe l`ng[ fiecare =coal[ cursuri serale de alfabetizare. De data aceasta aceste cursuri erau predate de ]nv[\[tori gratuit. Satele se ]mp[r\iser[ pe circumscrip\ii =colare =i fiecare ]nv[\[tor r[spundea de o circumscrip\ie, trebuind s[ mobilizeze adul\ii la =coal[ sau s[ se deplaseze la domiciliul lor s[-i ] nve\e carte. Munca a decurs foarte greu, b[tr`nii

55

erau bolnavi, nu mai vedeau bine s[ scrie =i s[ citeasc[ =i nici nu la mai ardea de ]nv[\[tur[. Munca de alfabetizare a fost mai mult un moft al regimului pentru a se l[uda c[ s-a desfiin\at ne=tiin\a de carte ]n \ara noastr[. IX. CON|INUTUL +I ORGANIZAREA

}NV{|{M~NTLUI }nceputurile ]nv[\[m`ntului rom`nesc, s-au f[cut ]n biseric[ ]n limba slavon[ =i ]nv[\area era, dup[ cum spunea =i Creang[, un <curat me=te=ug de t`mpenie> Ca metod[ de baz[ era buchiseala =i se ]nv[\a bucoavna, ceaslovul =i psaltirea. Cei ce treceau prin aceste forme deveneau cite\i la biseric[. Domnitorul Coastantin Mavrocordat porunce=te s[ se ]nfiin\eze =coli pentru cler <=i a dat de =tire tuturor mazililor din toat[ \ara ca s[-=i aduc[ copii la ]nv[\[tur[> <...s[ fie pe l`ng[ Mitropolie episcopi =i prin toate m`n[stirile dasc[li =i copii la ]nv[\[tur[. +i mitropolitul =i episcopii ]n eparhiile lor s[ a=eze pe la sate mari preo\i de isprav[ s[ ]nve\e copiii> Gheorghe Laz[r, ]ntemeietorul =colii ] n Muntenia, ]n < Manifestul lui Laz[r la deschiderea Academiei cu =tiin\e la anul 1818> arat[ c[: A.Cei mai sl[b[nogi sau de tot nedeprin=i se vor or`ndui mai ]nt`i la al\i dasc[li mai jos unde se vor ]nv[\a: a.Cunoa=terea slovelor =i slovenirea cuviincioas[;

56

b.Cunoa=terea numerelor =i ] ntrebuin\area lor; c.Cetirea des[v`r=it[; d.Scrierea cu ortografia =i de mai multe feluri; e.Catehismul =i istoria viviliceasc[, testamentul vechiu =i nou; f. Gramatica =i aritmetica, ]n c`teva =i alte =tiin\e mai mici, folositoare pruncilor. B.Dup[ aceasta vor trece la alt[ tagm[ de ] nv[\[turi unde vor avea de a asculta: a.Gramatica des[v`r=it cu sintaxa dimpreun[; b. Poetica, cu mitologie =i geografiea globului p[m`ntului; c.Retorica =i istoria neamului, cu a patriei dimpreun[ =i alte =tiin\e ce sunt de trebuin\ [ spre ]n\elesul acestora. C. Cei mai ]n v`rst[ =i deprin=i la aceste toate vor avea de auzit: a.Aritmetica cu toate p[r\ile ei; b. Geografia de toat[ fa\a p[m`ntului, a=i=delea cu toate p[r\ile ei; c. Geometria teoreticeasc[, trigonometria, algebra,=i altele; d.Geidezia sau ingineria c`mpului cu economia =i arhitectura. D. Mai av`nd apoi volnicie de la mai marii efori, boieri, vom trece =i la celelalte mai nalte tagme filozofice=ti..., a=i=delea la tagmele juridice=ti sau nomica, care cum vor urma. Urma=ii lui Gh. Laz[r continu[ s[ ] mbun[t[\easc[ con\inutul =i organizarea ]nv[\ [m`ntului. Astfel Eliade R[dulescu =i Teodor Paladi introduc pentru prima dat[ metoda

57

lancasterian[, imprim`nd pe tabele pe pere\i c[r\i =colare. Ion Maiorescu(1811-1864) dezvolt[ o activitate uria=[ pentru ]nfiin\area =i organizarea =colilor de toate categoriile. Proiecteaz[ cele dint`i =coli normale pentru preg[tirea ]nv[\[torilor. El arat[ c[ <Scopul =colilor primare e de a da ]ntregii mase a poporului acele elemente de =tiin\e f[r[ de care o na\iune nu se poate zice c[ a ie=it din barbarie.>(Din <Starea instruc\iunii publice ]n Rom`nia la finele anului =colar 1859-1860) Legea instruc\iunii publice din 1864 a g[sit 2665 de =coli primare s[te=ti cu c`te un singur ]nv[\[tor, un num[r extrem de mic fa\[ de cerin\ele acestei legi care prevedea obligativitatea [nv[\[m`ntului pe tot teritoriul \ [rii. De=i Titu Maiorescu =i D. Sturdza ] ncear[ s[ aplice gratuitatea =i obligativitatea ] nv[\[m`ntului ]n fapt, se lovesc de greut[\i enorme din cauza guvernelor care nu alocau fonduri suficiente pentru m[rirea num[rului de dasc[li =i =coli. }n anul 1977, anul Independen\ei, existau doar 1700 de posturi de ]nv[\[tori cu tot at`ta num[r de clase primare. Take Ionescu, ministrul instruc\iunii publice ]n 1893 ]ncearc[ =i el o reform[ =i se pare c[ ]n parte ]i reu=e=te ]ntruc`t de la 1893 p`n[ la 1896 num[rul =colilor rurale se ridic[ de la 3149 la 3446 cu 3256 ]nv[\[tori b[rba\i =i 829 ]nv[\[toare femei cu o popula\ie =colar[ de 184403 elevi =i 33756 eleve. Pentru a suplini num[rul ]nv[\[torilor preg[ti\i, pentru =colile rurale din Muntenia, dup[ Regulamentul Organic, sub domnia lui Al. Ghika =i cu concursul ]nv[\atului Petru

58

Poenaru se preg[teau ]nv[\[tori din r`ndul paraclisierilor cu ]nclin[ri spre d[sc[lie. Regulamentul =coalelor din 1889 aduce noi ]mbun[t[\iri ]nv[\[m`ntului. Iat[ c`teva hot[r`ri aduse ]mbun[t[\irii =colilor rurale: <2.+colile primare rurale- se ]nfiin\eaz[pentru copiii de la 7-12 ani, cu un curs de 5 ani =i sunt de regul[ mixte.}n orice c[tun cu 40 de copii de =coal[ se ]nfiin\eaz[ o =coal[ primar[ rural[. C[tunele de 3 km. dep[rtare unele de altele, formez[ o ciromscrip\ie =colar[ cu o singur[ =coal[. C[tunele mai dep[rtate de 3 km. =i cu mai pu\in de 40 de copii de =coal[, au c`te o =coal[ de c[tun condus[ de c[tre un ajutor, pl[tit cu diurn[ de 65 lei pe lun[. Legea stabile=te urm[toarele obiecte de ] nv[\[m`nt: <-Instruirea moral[ =i religioas[; -Catehismul =i rug[ciunile; -No\iuni de drept civic; -Cetirea =i scrierea; -Limba matern[; -Aritmetica practic[ =i no\iunile elementare de geometrie, no\iuni de istoria rom`nilor =i de geografie, de =tiin\e naturale =i fizice, de igien[; -desenul, muzica vocal[, jocuri gimnastice, lucru manual =i lucr[ri practice =i agricole; Cursurile se \in pe trei cicluri: ciclul inferior (I-II), ciclul mediu (III-IV) =i c iclul superior (V). Metode de ]nv[\are: expunerea liber[, intuirea, explicarea, rezumarea, deprinderea =i aplicarea celor ]nv[\ate.> Iat[ =i c`teva sfaturi pentru dasc[li privind disciplina elevilor: <S[ fi\i pentru

59

elevi un prieten, un tat[! S[ v[ fie inima deschis[, mai ales celor s[raci, orfani, copiilor p[r[si\i. Un magistru f[r[ inim[ e nedemn de nobila lui misiune...P[zi\i-v[ de brusche\e =i de surprinderile m`niei =i ale sup[r[rii. Fi\i totdeauna c[tre elevi buni, f[r[ familiaritate, indulgen\i f[r[ sl[biciune, severi, f[r[ capriciu. Dac[ e=ti silit s[ pedepse=ti, f[-o lini=tit =i demn. Nu amenin\a niciodat[ pe elevi cu o pedeaps[ f[r[ s[ i-o dai; iart[ gre=elile mici care sunt efectele v`rstei sau ale zburd[lniciei. }n fa\a copiilor evita\i cu grij[ expresiile triviale, poreclele =i locu\iunile insult[toare =i grosolane.> C`teva pedepse recomandate: admonestarea, \inerea ]n picioare p`n[ la o jum[tate de or[, oprirea ]n clas[ cu ocupa\ie, excluderea din clas[ 1-5 zile, exmatricularea. No\inunea de plan de ]nv[\[m`nt a intrat ]n =tiin\a pedagogic[ mai t`rziu =i prin el ]n\elegem un document =colar oficial elaborat de Ministerul }nv[\[m`ntului prin care sunt stabilite: a) obiectele de ]nv[\[m`nt, b) succesiunea acestor obiecte pe anii de studii, c) num[rul de ore stabilit s[pt[m`nal fiec[rui obiect din fiecare clas[ =i d) structura naului =colar. D[m mai jos o ]ncercare de plan de ]nv[\ [m`nt din anul =colar 1892-1893: Num[rul orelor s[pt[m`nal B[ie\i Fete Clasa Clasa Obs I II III IV I II III IV . 2 2 2 1 2 2 2 1

Materiile Religiunea

60

Limba rom`n[: a.Scriere,gram atic[ b.Cetire c.Ex.de memorare =i reproducere. d.Compuneri Aritmetic[ plus geometrie Istoria Geografia Ex. de intui\ie +t. fiziconaturale Caligrafie Desemn C`ntul Exerci\ii corporale Lucru de m`n[ Lucru ]n atelier Total ore

1 0 5 1 2 2 -

4 3 1 4 1 1 1 1 1 1 2 -

4 3 1 2 4 2 2 2 1 1 1 2 3c p 30

4 3 1 2 4 3 2 2 1 1 1 2

3 3 1

3 3 1

3 10 1 5 1 2 2 4 1 1 1 1 1 1 2

2 2 4 4 2 2 2 1 1 1 1 2 2 2 1 1 1 1

3 3 5 5 5c - - - = p 2 2 30 2 2 3 3 3 3 6 6 0 0 Observare: Clasa a-V-a rural[ va avea acelea=i obiecte =i acela=i num[r de ore ca aIV-a. Dac[ Take Ionescu prin Legea ]nv[\ [m`ntului rural (1893) reu=e=te s[ ad`nceasc[ deosebirile dintre ]nv[\[m`ntul rural =i urban, trei ani mai t`rziu, ]n 1896, Petru Poni, ministrul al instruc\iunii publice ]n guvernul liberal, ]ncearc[ printr-o alt[ Lege a ] nv[\[m`ntului primar =i primar-normal s[ redea

61

unitate =colii primare cu acela=i con\inut , dar cu o durat[ diferit[ (la ora=e =coala era de patru ani iar la sate, unde preda un singur ]nv[\ [tor, durata =colii era de cinci ani). +colile rurale erau organizate pe divizii (divizia I cuprindea clasa ]nt`i, divizia a-II-a, clasele a-II-a =i a-III-a, iar divizia a treia, clasele a-IV-a =i a-Va). }nv[\[torul preda astfel la trei grupuri de elevi, nu la cinci. Petru Poni a ini\iat =i Legea Casei +coalelor , ]n 1896, care sprijinea construirea de localuri =colare, editarea de manuale, etc. }n anul =colar 1908/1909 la =coala R`ca-Veche existau trei divizii cu 58 de elevi. Iat[ cum ar[ta ]n anul =colar 1913/1914 cele trei divizii de la =coala R`ca. Erau ]nsci=i ] n acest an =colar 323 de elevi din care: Divizia ]int`i } Frv Pro Re nsc . p . 54 52 27 27 Divizia a-II-a } Fer Pr Re nscr . p 53 47 2 2 4 Diviziaa-

IIIa } Fr Pr R n 4 0 3 6 1 4 3

Cu toate cele trei divizii lucra ]nv[\[torul Tache Dumitrescu. Dac[ privim planul de ]nv[\[m`nt din anul =colar 1892/1893, observ[m c[ pe o perioad[ mare de timp (p`n[ aproape la Reforma ]nv[\[m`ntului din 1948) planul a r[mas cam acela=i, cu c`teva modific[ri la obiectele de ]nv[\[m`nt =i la num[rul de ore s[pt[m`nal.

62

Din anul =colar 1883/1884 p`n[ ]n anul =colar 1914/1915 =cala R`ca-Veche a func\ionat cu un singur post. }n anul =colar 1915/1916 s-a ]nfiin\at al doilea post sub revizorul =colar Sava Zamfirescu. Postul al treilea =i postul al patrulea s-au ]nfiin\at ]n anul =colar 1919/1920 sub revizorul =colar Florian Cristescu. Al cincelea post la =coala de fete sa ]nfiin\at ]n anul =colar 1921/1922 sub revizorul =colar Romulus Paraschivescu. Acest post a fost suspendat ]n anul 1924 din ord. Nr.7583/924 al Revizoratului =colar =i re]nfiin\at ]n toamna anului 1927. Din anul =colar 1919/1920 s-a trecut la ] nv[\[m`ntul de 7 clase care a durat p`n[ ]n anul 1947/1948. Dup[ aceast[ dat[ ]nv[\[m`ntul din comuna noastr[ a suferit un recul, r[m`n`nd c`\iva ani cu patru clase primare. Dup[ reforma ]nv[\[m`ntului din anul 1948 obiectivele educa\ionale =i planul de ]nv[\ [m`nt s-au schimbat. S-a scos din planul de ] nv[\[m`nt religia, limba latin[, limba francez[, sa introdus obligatoriu limba rus[ de la clasa a-IVa, manualele s-au revizuit, sco\[ndu-se din ele tot ce amintea de trecutul burghezo-mo=ieresc, s-a pus accent mai mult pe literatura proletar[ de la Contemporanul, scriitori de marc[ ai literaturii au fost sco=i din manuale =i din programa de studiu sub pretext c[ au colaborat cu partidele istorice sau au f[cut parte din clasa burghezo-mo=iereasc[. Predarea la clas[ s-a f[cut dup[ metode sovietice av`nd ]ntietate pedagogi sovietici ca Makarenco, cu educa\ia prin munc[ sau Nadejda Konstantinovici Krupskaia, cu organiza\iile de copii; s-au introdus Bazele Darvinismului, sus\in`ndu-se

63

teza evolu\ionist[ =i comb[t`nd crea\ionismul, religia a fost desp[r\it[ de =coal[. }n anul =colar 1961/1962 s-a trecut de la =apte clase la opt clase ale =colii generale obligatorii. Pe baza legii din anul 1968 s-a introdus =colarizarea obligatorie de 10 ani pentru ] ntregul tineret. S-au alocat fonduri tot mai mari an de an pentru dezvoltarea =i modernizarea ] nv[\[m`ntului, din anul 1960 elevilor din =coala general[ li s-au asigurat manuale gratuite. }n anul =colar 1970/1971 s-a introdus preg[tirea tehnico-productiv[ ca disciplin[ de ]nv[\[m`nt, creindu-se condi\ii de ]nchegare a unui sistem de educa\ie prin munc[ =i pentru munc[. }n anul 1971 a fost institu\ionalizat[ legea privind reciclarea cadrelor didactice care obliga fiecare cadru didactic ca din cinci ]n cinci ani s[ urmeze un curs de reciclare. }ncep`nd cu anul 1970 cadrele necalificate care predau la ciclul al doilea au ie=it la pensie =i =coala a fost ]ncadrat[ cu cadre cu studii superioare.

64

Absolven\ii =colii generale, promo\ia 1978. De la dreapta la st`nga: Popescu Ilie, ]nv[\[tor, +ovar Gheorghe, profesor,Popescu Maria, ]nv[\[toare, Rotea Victoria, profesoar[, Adamescu Maria, profesoar[, Ionescu Ion, director, C`rsteaIoana, profesoar[, Tronac Viorica, profesoar[, Sterian Georgeta, ]nv[\[toate, Adamescu Ion, profesor =i St[nculescu Dumitru, ]nv[\[tor.

Planul de ]nv[\[m`nt la clasele a-V-a-VIII-a dup[ 1970 a fost urm[torul: Obiect ele de ]nv[\ [m`nt Limba rom`n[ Limba rus[ Matematica Fizica Chimia Biologia Clasele V 4 3 4 2 4 3 4 2 2 2 VI 4 3 4 2 2 2 VII VIII 4 3 4 2 2 2

65

Agricultura Istoria Geografia Muzica Desen Educa\ia fizic[ Preg[tire tehnicoproductiv[

2 2 2 1 1 2 2

2 2 2 1 1 2 2

2 2 2 1 1 2

2 2 2 1 1 2

Dirigen\ia sau ora educativ[ se f[cea alternativ cu informarea politic[ o or[ pe s[pt[m`n[, iar preg[tirea pentru ap[rarea patriei la dou[ s[pt[m`ni odat[. }n decursul timpului planul de ]nv[\[m`nt s-a mai schimbat dup[ cerin\ele ]nv[\[m`ntului ]n etapa dat[. Metodele de ]nv[\[m`nt de-a lungul timpului folosite de cadrele didactice au fost urm[toarele: Buchiseala care s-a folosit mult timp ]n biseric[ pentru silabisirea cuvintelor, metoda Bell-Lancaster care se baza pe monitori, metoda Montessori, metoda scriptologic[ conform c[reia scrierea =i citirea sunt considerate ca dou[ activit[\i inseparabile, al c[rei ]ntemeietor a fost Johann Baptis Graser, metoda expunerii care consta din prezentarea oral[ a unei teme, metoda analitico-foneticosintetic[, ini\iat[ de pedagogul Jan Joseph Jacotot, care s-a folosit mai ales la clasa ]nt`i, descompun`nd cuv`ntul ]n sunete =i apoi compun`ndu-l, metoda conversa\iei bazat[ pe dialogul dintre profesor =i elev, metoda demonstra\iei care s-a folosit mai ales la matematici, metoda exerci\iului, metoda

66

euristic[ (gr. eurisco-descop[r), metoda frobelian[ bazat[ pe jocurile didactice, metoda inductiv[, bazat[ pe induc\ie, plec`nd de la observa\ii particulare spre generaliz[ri, metoda inteligen\ei ]n asalt, a=a-zisa metod[ brainstorming, care a fost la mod[ prin anii 19701975, metoda interpret[rii rolurilor, metoda intui\iei care se bazeaz[ pe intui\ia elevului, metoda ]nv[\[rii prin cercetare care implic[ participarea direct[ =i activ[ a elevului la lec\ie, metoda ]nv[\[rii prin descoperire ]n care elevul sprijinit de profesor descoper[ cu propriile lui for\e intelectuale explica\ia =i semnifica\ia unui fenomen sau proces, metoda problematiz[rii, metoda jocurilor instructive, metoda lucr[rilor de laborator, metoda lucrului cu manualul, metoda lucrului ]n grup, metoda observa\iei, metoda povestirii, metoda repet[rii, metoda testelor,metoda excursiilor, metoda lucr[rilor practice, metoda studiului de caz, instruirea programat[, etc.

67

Promo\ia clasei a VII-a, anul =colar 1961-1962. De la dreapta la st`nga: Popescu Stela, ]nv[\[toare, Cojocaru Marcela, ]nv[\ [toare, St[nculescu Maria, ]nv[\[toare, Albulescu Eleonora, prof. suplinitor,Criv[\ Anghel, ]nv[\[tor, Ilie Gheorghe, ]nv[\[tor, Penescu Ecaterina, ]nv[\[toare, Ionescu Vasilica, ]nv[\[toare.

Baza ]nv[\[m`ntului ]n =coala R`ca-Veche a constituit-o lec\ia (lat. lectio-lectur[)adic[ activitatea elevilor sub ]ndrumarea ]nv[\ [torului sau profesorului ]n vederea asimil[rii cuno=tin\elor =i form[rii deprinderilor prev[zute de o tem[ din programa =colar[ ]ntr-un timp determinat, adic[ o or[ de curs (50 de minute). Lec\ia a evoluat de-alungul timpului; dac[ ini\ial a plecat de la simpla lectur[, expunerea ]nv[\ [torului, citirea din manual =i memorarea de texte ]ntr-o sal[ de clas[ cu o tabl[ =i b[nci fixe, pe parcursul timpului lec\ia s-a modernizat =i s-a diversificat ]n diferite tipuri de lec\ii, desf[=ur`ndu-se ]n s[li de clas[ speciale, ]n cabinete organizate pe obiecte de ]nv[\[m`nt, ]n

68

laboratoare =tiin\ifice sau lingvistice. }n =coala R`ca-Veche, prin anii 1970-1971, erau func\ionale cabinetele de limba rom`n[ =i limbi str[ine, matematic[-fizic[, biologie-chimie =i istorie-geografie. }n cabinetul de limba rom`n[ =i limbi str[ine erau expuse tablourile scriitorilor clasici, scheme ortografice =i de punctua\ie, lectura elevilor ]n afar[ de clas[ =i o bibliotec[ cu aproape to\i scriitori din programa de ]nv[\[m`nt; ]n cabinetul de matematic[ erau expuse pe pere\i scheme cu diferite formule matematice, cu corpurile geometrice =i aflarea volumului lor, diferite teoreme, la fizic[ existau materiale care ajutau lec\ia cum ar fi: transformatoare, diferite aparate, epidiascop, diascol, etc; laboratorul de biologie-chimie era ] nzestrat cu b[nci speciale pentru experien\e chimice, cu substan\e chimice, plan=e cu p[r\ile corpului omenesc, plan=e cu originea =i evolu\ia omului, microscop, unelte pentru disec\ii, etc.; }n cabinetul de istorie-geografie existau expuse pe pere\i h[r\i geografice =i istorice, tablouri cu domnitorii, etc. Didacticienii, ]ncep`nd cu anul 1900 =i-au adus aportul la ]mbog[\irea structurii lec\iilor: treptele formale herbartiene, apoi momentele lec\iei, diversificarea lor ]n lec\ii de predare de cuno=tin\e noi, lec\ii de fixare de cuno=tin\e, lec\ii de formarea priceperilor =i deprinderilor, lec\ii de sintez[, lec\ii de verificare =i apreciere a cuno=tin\elor =i deprinderilor, lec\ia mixt[, etc. Cadrele didactice =i-au desf[=urar orele dup[ un plan de lec\ie care cuprindea urm[toarele etape: obiectul, subiectul, scopul lec\iei care se ]mp[r\ea ]n dou[, educativ =i

69

instructiv, material bibliografic =i didactic, dup[ care se trecea la desf[=urarea lec\iei: apelul, verificarea temelor, verificarea cuno=tin\elor vechi, predarea noului con\inut, fixarea cuno=tin\elor =i tema pentru acas[. }n ultimul timp s-au schimbat unele denumiri, nu se mai nume=te plan de lec\ie ci plan de strategie didactic[ =i verigile lec\iei au c[p[tat alte valen\e, s-au impus testele =i metodele moderne de lucru cu elevii. }ntre anii 1948- 1989 se impusese o etap[ a lec\iei obligatorie numit[ politizarea lec\iei, dup[ modelele sovietice, care consta ]n amitirea realiz[rilor regimului, glorificarea conduc[torului, etc., etap[ c[reia dasc[lii nu-i dau prea mult[ aten\ie dec`t la inspec\ii. Etapele unei lec\ii depindea ]n general de tipul de lec\ie. }ntr-un fel erau etapele la o lec\i de verificare =i apreciere =i ]n alt fel la o lec\ie de sintez[.

Absolven\ii clasei a-VIII-a, anul =colar 1966-1967. }n mijlocul elevilor dirigintele clasei Criv[\ Anghel.

70

Orele la clas[ se \ineau dup[ un orar care era ]ntocmit de un colectiv al =colii format din mai multe cadre didactice care trebuiau s[\in[ cont de cerin\ele psiho-pedagogice ale elevilor. Iat[ oralul claselor a-V-a- aVIII-a din anul =colar 1982-1983: Ziua O CLASELE aVaA aVaB aVIa aVIIa aVIIIaA aVIIIAB Bioi 1 Bota Istori Muz. Mate. Geogr n. e . 2 Istor. Mate Rus[ Geog Biolog Fizic[ . r. . 3 Ed. f. Muzi. Mate Biol. Fizic[ Istorie . 4 Dir. Ed.f. Biol. Mate. Istorie Mate. 5 Ans. An.s Istori Mate. Agric. m. p. a 6 Ed.f. An.m. An.m. Mar\i 1 Rom. Mate Rom. Rom. Agric. Fizic[ . 2 Rom. Agric Fizic. Rom Rom. Mate. . . 3 Agric. Rom. Ed.f. Mate. Mate. Rom. 4 Rus[ Rom. Mate Dir. Fizic[ Ed.f. . 5 Mate. Dese Fran. Mate Ed.f. Fran. n . 6 PTP PTP Fizic[ Chim. An.s. Miercu 1 Rom. Mate Rom. Chim Biolo. Istorie ri . . 2 Rom. Geog Mate Agric Rom. Chim. r. . . 3 Mate. Rom. Biol. Dese Ed.f. Rom. n

71

4 Rus[ 5 An.s. 6 Joi 1 Muzic . 2 Mate. 3 Biol. 4 Dese n 5 6 1 Rom. 2 Ed.f. 3 Geog r. ViVi Vineri 4 Rus[

Vineri

S`mb[ t[

5 Istori e 6 1 Geog Dirig. r. 2 Agric. Geog r. 3 Mate. Biolo . 4 Biol. Rus[.

Rom. Istori e An.s. Agric . An.m . Mate Rom. . Biol. Rom. Mate Istori . e Ed.f. Mate . Rus[ Dese n Agric Ed.f. . Rom. Geog r. Rus[ Fran c. Istori Rus[ e In.p.

Franc Mate. Desen . Istori Desen Mate. e An.s. Chim. Mate. Geog r. Rom. Rus[ Chi m. Cons t. PTP Chim . Biolo. Istpori Rus[ e Muz. Chim. Latin[ Muzic[ Rus[ Mate. An.s. Rom. Chim. Latin[ Ed.f. Geogr. Chim. Rom.

Franc Franc. Biol. . Ed.f. Agric. Geogr. Geogr Dirig. . PTP PTP Rom. Rus[ Rus[ Rom.

Muzi c. An.s. An.s. Fizic[ Agric . Mate Mate. . Dirig. Fizic[

Franc. Agric. Franc.

Agric Rom. Mate. .

72

5 -

Geog r.

Rus[ Dirig.

Mate.

X . DOTAREA +COLII CU MOBILIER +I MATERIAL DIDACTIC. Am v[zut cum s-a pus problema construc\iei unui local de =coal[ =i c`t a trebuit s[ insiste ]nv[\[torul Tache Dumitrescu pe l`ng[ autorit[\i p`n[ s-a construit primul local de =coal[ modern. Nici problema dot[rii =colii nu a fost mai u=oar[. Eforia +coalelor prin adresa nr. 214 din 21 februarie 1844 trimis[ Departamentului Trebilor din L[untru ar[ta cu ce mobilier trebuie s[ fie ]nzestrat[ o =coal[ rural[. Iat[ cele c`teva obiecte pe care trebuia s[ la aib[: -o tabl[ <de picere>, de aritmetic[, vopsit[ ]n negru cu ulei =i ]n m[rime de patru palme (aproximativ un metru) lungime =i trei palme ( 0,738 metri) l[\ime; -un scaun pentru ]nv[\[tor; -un dulap pentru p[strarea h`rtiilor cu lac[t; -c`teva scaune pentru <=ezutul copiilor> =i semicercuri prinse ]n perete cu c`rlige ( cercuri ]n care intrau grupe de elevi care buchiseau pe cartona=ele din perete bucoavnele). C`\i vor ]nc[pea dup[ ] ndrum[rile subrevizorului pl[=ii; -81 de table de mucava pentru a lipi tablele de h`rtie tip[rite;

73

-o putin[ pentru ap[ de b[ut. Din p[cate din descriera ]nv[\[torului nici aceste <obiecte de inventar> n-au fost posibile. }ntre 1850- 1870 n-au existat dec`t< o mas[,un scaun, o tabl[ foarte primitiv[, =i trei b[nci formate din c`te dou[ sc`nduri suspendate pe patru picioare>, toate aduse de dasc[li de acas[ sau donate de comun[. <Localul de =coal[, spune dasc[lul ]ntr-o adres[ trimis[ domnului revizor de Teleorman cu nr.120 din 1914-este singurul for de lumin[ din sat, dar seam[n[ cu un grajdi de gospodar s[rac care cade ]n contradic\ie cu preceptul pedagogic minte s[n[toas[ ]n corp s[n[tos. C[ci ]ntre pere\ii umezi ]n timp de iarn[ =i bruma\i ]n timp de ger, cu 58 de locuri =i cu o suprafa\[ de 70 m. p[tra\i am fost condamna\i a sta iarna =i vara cu 148 de oameni. Efectele sale au fost c[ am ie=it ]n prim[var[ cu copiii palizi =i bolnavi.> }n anul =colar 1893-1894 existau ]n inventarul =colii trei b[nci, o mas[, o tabl[, un dulap,un ulcior de ap[(?), dou[ h[r\i ale jude\ului Teleorman, o hart[ a Rom`niei, opt h[r\i ale celor cinci continente. <Acum (1905) mobilierul se compune din trei b[nci de c`rcium[, lungi, o mas[, un scaun, un dulap, o tabl[, toate lucrate de subsemnatul cu elevii =colii din material c[p[tat> (Dosar de intrare-ie=ire al =colii pe anul =colar 19041905) }n anul =colar 1907-1908, anul marilor r[scoale \[r[ne=ti, la inventarul =colii se mai adaug[: un termometru, un metru liniar, un echer de lemn, trei buc[\i m[sur[tori de capacitate, patru corpuri geometrice de tinichea =i un compas de lemn.

74

Deabia dup[ Primul R[zboi Mondial =i } ntregire a \[rii lucrurile ]ncep s[ se schimbe. Dup[ construirea localului nou de =coal[ se fac eforturi pentru ]nzestrarea lui cu mobilier. }ntre cele dou[ r[zboaie mondiale =coala se pune pe baze noi.}nanul =colar 1923-1924 =coala era]nzestrat[cu: 50 de b[nci =colare care schimb[ b[ncile lungi de c`rcium[, dou[ table negre pe trei picioare mari la cca un metru =i jum[tate lungimea =i un metru l[\ime, dou[ catedre pentru cele dou[ s[li de clas[, o mas[ pentru cancelarie, trei scaune, un dulap, =apte h[r\i geografice, dou[ zeci de tablouri istorice, =ase tablouri geografice, dou[ zeci de corpuri geometrice , cinci tablouri intuitive =i un cazan de ap[ din aram[ din care beau elevii ap[, care a ]nlocuit faimosul <ulcior>. De acum lucrurile ]ncep s[ se schimbe. M[rindu-se num[rul de clase, Casa =coalelor ] nzestreaz[ =coala cu noi b[nci, cu material didactic intuitiv, cu un r[zboi de \esut, cu unelte de t`mpl[rie, cu unelte de pomicutur[ =i chiar cu stupi de albine, f[r[ musc[.

75

Promomo\ia anului 1962, clasa a-VII-a. Jos: Cojocaru Victor =i Cojocaru Marcela. Sus, dela st`nga la dreapta: Ionescu Vasilica ]nv[\[toare, Penescu Ecaterina, ]nv[\ [toare, St[nculescu Maria, ]nv[\[toare, Ilie Gheorghe, ]nv[\[tor, Criv[\ Anghel, ]nv[\[tor, Irina Penescu, educatoare, Penescu Atanasie, ]nv[\[tor, Popescu Stela, ]nv[\[toare =i Albulescu Eleonora, profesoar[.

Dup[ anul 1970 =coala a fost dotat[ cu mobilier nou care a constat ]n 40 de b[nci, 15 mese de laborator fizic[, 10 mese laborator chimie, 6 catedre, 6 table negre de scris, epirex, 4 aspectomate, 6 diascoluri, 2 picupuri, 1 magnetofon, 1 televizor, 1 diaclar cu temporizator, 6 truse de fizic[, 10 truse de biologie, 1 trus[ de chimie,11 discuri pentru limba rom`n[, 12 discuri muzic[, material sportiv: cronometru, rulet[, banc[ clasic[ gimnastic[, 10 mingi de handbal, 10 mingi de fotbal, 5 saltele cu huse pentru gimnastic[, 2 seturi de diapozitive cu elemente

76

din tehnica jocurilor. +coala a mai fost ] nzestrat[ cu tablouri =i plan=e pentru limba rom`n[, limba rus[, cu benzi magnetice cu o antologie de poezie rom`neasc[, cu proz[ =i dramaturgie rom`neasc[, basme =i pove=ti din literatura rom`n[ =i literatura universal[. La cabinetul de =tiin\e sociale s-au primit h[r\i murale geografice =i istorice, 10 planigloburi, material grafic, tablouri istorice cu domnitorii, modele ]n relief, diapozitive =i benzi magnetice cu istoria Rom`niei =i istoria universal[, h[r\i murale istorice =i geografice, atlasul general =i atlasul istoric al Rom`niei, albume cu imagini din trecutul patriei noaste, mape cu plicuri tematice, culegeri de texte istorice, cabinetul de matematic[ a fost ]nzestrat cu rigle, t[bli\[ cu repere pentru studierea intuitiv[ a geometriei plane, trus[ de geometrie, portrete ale matematicienilor, la laboratorul de fizic[ =i chimie truse pentru elevi, trus[ pentru profesor, materiale electroizolante, fier de c[lcat, oal[ de fiert sub presiune, trus[ de scule, diapozitive, plan=e cu sistemul periodic, pertrete cu chimi=ti, acumulator electric =i instala\ie de ] nc[rcare, la biologie: trus[ de biologie pentru elevi, trus[ de agricultur[ pentru elevi, aparate de biologie =i agricultur[, balan\e tehnice, mulaje ale principalelor mamifere, ]mp[ieri de reptile, p[s[ri, mamifere, atlase zoologice =i botanice, la chimie s-au primit substan\e chimice pentru experien\e, microscop, la biblioteca =colii s-au primit dulapuri pentru c[r\i =i rafturi. }ntre anii 1980-1998 bugetele =colii s-au mic=orat, materialul didactic a ]nceput s[ se deterioreze =i =coala a suferit. Dup[ revolu\ie ]

77

nv[\[m`ntul a intrat ]n colaps, ]ntre anii 19892000 nu s-au mai primit materiale didactice, mobilier, h[r\i sau alte materiale. Deabia dup[ anul 2000, prin grija directorilor Ionescu Aurelia =i Dinu Marin =coala a intrat ]ntr-un nou proces de refacere. Localul de =coal[ s-a modernizat, s-a introdus apa ]n clase, =coala sa ]nzestrat cu mobilier nou, b[nci, catedre, table de scris, c[r\i=i calculatoare. XI. }NCADRAREA +COLII

CU CADRE DIDACTICE De=i avem date c[ ]nv[\[m`ntul ]n R`caVeche s-a desf[=urat =i ]n biseric[, nu exist[ date despre dasc[lii care au slujit ]nv[\ [m`ntul. B[nuim c[ la ]nceput au fost dasc[lii de biseric[ care au slujit altarul ]mpreun[ cu preo\ii. Sus\inem acest fapt ]ntruc`t =i ast[zi oamenii b[tr`ni se adreseaz[ cadrelor didactice cu apelativul <dasc[le>, r[mas poate din acele imemorabile timpuri. De altfel ]n Regulamentul Organic se ar[ta la art.362, cap. al-VIII-a, datoria \`ncovnicului (dasc[lului de biseric[) era de a-i ]nv[\a pe copiii satului carte =i c`nt[ri. }n anul 1838 apare primul dasc[l al =colii despre care avem c`teva date. El se nume=te Dinc[ |igui =i era pl[tit anual de c[tre \[rani, plat[ str`ns[ de p`rc[labul satului. El \inea cursurile de la c[dera z[pezii p`n[ prim[vara c`nd se topea. Preda catehismul, istoria vechiului =i noului testament, aritmetica, citirea =i scrierea numerelot.

78

}ntre anii 1848 =i 1858 =coala a fost condus[ de doi dasc[li: Popa Ion =i Marin Lespede care <deabia puteau s[ citeasc[>-zice autorul unei monografii a =colii, ]nv[\[torul Tache Dumitrescu. Pe 27 septembrie 1848, de=i Eforia +coalelor cere C[im[c[niei s[ ] nchid[ =colile, ]nv[\[torul de atunci- Popa Ionignor[ ordinul =i-=i continu[ activitatea tot anul. De la 1862 avem trei adrese ale ]nv[\ [torului Marin R[dulescu c[tre Subprefectur[ (din datele de 19 oct., 5 nov. =i 26 nov. 1862) prin care se pl`nge de lipsa celor trebuitoare =colii. La 1868 se ]nv[\a carte cu <nenea Dasc[lu>, numit Dumitru B[d[u\[, originar din Z`mbreasca care st[tea ]n gazd[ la P`rvulescu. Pe la 1876 a venit ca ]nv[\[tor Badea Dumitrescu care a iernat la Ou=or, ]ntr-o cas[ d[r[p[nat[ =i <s[rmanul>, <nu =tia bine carte>. La el ]nva\[ viitorul dasc[l Tache Dumitrescu care va deveni ]nv[\[tor ]n sat. De=i ]nv[\[torul <nu =tia bine carte>, caietele elevului Tache Dumitrescu stau m[rturie c[ se scria foarte frumos cu o caligrafie perfect[ =i se ]nv[\a =i carte. Prima ]nv[\[toare cu dou[ clase secundare care a suplinit din anul 1883 a fost un nume predestinat ]nv[\[m`ntului rom`nesc, Aristi\a Apostol, viitoarea so\ie a lui Tache Dumitrescu. Ea era pl[tit[ din fondul jude\ului cu 60 de lei pe lun[ p`n[ ]n anul 1989, =i respectiv, cu 90 lei pe lun[ p`n[ ]n anul 1891. } ntre anii 1891 =i 1893 a func\ionat, tot ca ]nv[\ [tor provizoriu, Ion T[n[sescu, pl[tit tot de jude\, cu 90 de lei pe lun[.

79

Un capitol nou ]n via\a =colii ]ncepe odat[ cu venirea ca dasc[l ]n sat a lui Tache Dumitrescu, primul ]nv[\[tor din via\a =colii cu studii corespunz[toare, fiu al satului, care s-a luptat ca un apostol pentru construirea unui local de =coal[ =i pentru luminarea satului. Printr-o serie de adrese adresate Revizoratului de Teleorman el arat[ starea ingrat[ ]n care se g[sea vechea =coal[ =i cere imperativ construc\ia unui local nou de =coal[. Tache Dumitrescu este n[scut ]n 1859, septembrie,29, =i ]nva\[ =coala primar[ ]n sat cu Badea Dumitrescu. Fiind un elev eminent, este trimis de stat cu burs[ la +coala Normal[ a Societ[\ii pentru ]nv[\[tura poporului rom`n pe care o absolv[ cu rezultate foarte bune. }n primul an de ]nv[\[m`nt este repartizat la =coala din Zlote=ti, urm[torii trei ani, la =coala din Miro=i =i al\i =ase ani la =coala din Bucov. Biografia lui de la pag.18 ne arat[ un ]nv[\[tor destoinic, care a pus bazele unui ]nv[\[m`nt modern.

80

}nv[\[torul Tache Dumitrescu cu so\ia lui Aristi\a Apostol.Tache Dumitrescu, un c[rturar pasionat \ine ]n m`n[ colec\ia Revistei Albina, legat[ de el personal.

}n anul =colar 1914-1915 s-a ]nfiin\at =i postul al doilea ]n care a venit ca ]nv[\[tor Alexandru Petrescu care n-a func\ionat dec`t un an, ]n locul lui ]n anul =colar 1915-1916 venind ]nv[\[torul Ioan R Dumitru, tot un fiu al satului, poreclit de fo=tii elevi Oan[ ,]ncadrat ]n ]nv[\[m`nt ]n anul =colar 1907-1908. P`n[ ]n

81

anul =colar 1915-19016 Ioan R. Dumitru a func\ionat la alte =coli, printre care =i =coala Bucov. Fo=tii lui elevi =i-l amintesc ca pe un ] nv[\[tor foarte exigent, r[u cu elevii, un fum[tor ] nr[it. }n anul =colar 1922-1923, prin ordinul 86560 din 18 oct.1922 Revizoratul de Teleorman, ]l schimb[ pe Tache Dumitrescu din direc\ia =colii, cu Ioan R. Dumitru. Postul al treilea a fost ]nfiin\at ]n anul =colar 1918-1919 =i a fost ]ncadrat cu preotul Ioan R. Mocanu, r[mas ]n sat prin c[s[torie. De=i nu a fost preg[tit ca ]nv[\[tor, preotul a avut reale calit[\i de pedagog =i a dat c`teva genera\ii de elevi bine preg[ti\i. }n postul al patrulea a fost ]ncadrat suplinitorul Ilie Ioan, despre care nu cunoa=tem prea multe date. } ntre timp s-a ]nfiin\at =i o =coal[ de fete unde a fost ]ncadrat[ o femeie cu c`teva clase secundare numit[ Maria Chiri\escu, care s-a c[s[torit cu ]nv[\[torul Ioan R. Dumitru. }n anul =colar 1923-1924 =coala era ] ncadrat[ astfel: -divizia ]nt`i b[ie\i:Tache Dumitrescu; -divizia a doua b[ie\i:Ioan R. Dumitru; -divizia a treia: Preot Ioan Mocanu; -=coala de fete: Maria I. Dumitru, fost[ Maria Chiri\escu. }n anul =colar 1924-1925 prin ordinul nr.12 din 19 oct.al Revizoratului Teleorman =coala era ]ncadrat[ astfel: -clasa ]nt`i: Alexandru Ionescu; -clasa a doua: Nicolae Dumitrescu; clasa a treia: Tache Dumitrescu; -clasa a patra: Ioan R. Dumitru. Dup[ c`te se vede apar dou[ cadre noi, ie=ite de pe b[ncile =colii normale: Alexandru

82

Ionescu =i Nicolae Dumitrescu care vor continua s[ func\ioneze la aceast[ =coal[ p`n[ la pensie. }n anul =colar 1924-1925 =coala a func\ionat cu 4 posturi =i cu clasa a V-a complementar[ cu acelea= cadre didactice. }n anul =colar 1925-1926 =coala a func\ionat cu 4 posturi =i cu clasa a-V-a complementar[ cu urm[toarele cadre didactice: -clasa ]nt`i: Alexandru Ionescu; -clasa a doua: Tache Dumitrescu; -clasa a treia: Ioan R. Dumitru; -clasa a patra: Aneta Ionescu care pred[ =i la clasa aV-a complementar[. }n anul =colar 1927-1928 =coala era ] ncadrat[ cu urm[toarele cadre didactice: -Alexandru Petrescu; -Ioan Mocanu; -Ilie Ion; -Tache Dumitrescu. Trebuie s[ men\ion[m c[ ]nv[\[torii predau =i la dou[ clase simultan sau =i diminea\a =i dup[ amiaza. Iat[ cum erau grupate clasele ]n anul 1926: clasa a-IV-a cu a-V-a =i a-VI-a; iar clasele a II-a, A-III-a =i I-]i erau separate. }n anul 1928 gruparea se face astfel:clasa i-]i cu aVI-a, a-II-a cu a-V-a, a-III-a singur[ =i a-IV-a cu a VII-a. }n 1940 gruparea era urm[toarea: clasa a-V-a singur[, clasa I-]i singur[, clasa a-II-a singur[, clasa a-IV-a cu a-VII-a =i clasa aIII-a cu a IV-a. Dup[ c`te vedem clasele erau grupate mai mult dup[ num[rul de elevi dec`t dup[ cerin\ele psihopedagogice. Trebuie s[ amintim c[ ]n anul 1940 suntem ]n plin r[zboi =i la clas[ sunt ]ncadrate mai mult femei ]nv[\ [toare sau suplinitoare. }nv[\[tori ca Ilie

83

Gheorghe, Enache Sterian, Dumitrescu Nicolae, Penescu Atanasie, Alexandru Ionescu, Stere Petre, Petre Popescu erau mobiliza\i pe front sau ]n spatele frontului. Dup[ r[zboi =coala ]=i reia cursurile normal p`n[ la reforma ]nv[\[m`ntului ]n anul 1948 c`nd sunt desfiin\ate clasele V-VII, r[m`n`nd numai cu ciclul primar. Deabia peste c`\iva ani se ] nfiin\eaz[ ciclul gimnazial la =coala Bucov, dup[ care se mut[ la =coala R`ca-Veche. Dup[ aceast[ dat[ la clasele V-VII se ] nfiin\eaz[ catedre pe specialit[\i, fiecare cadru didactic pred`nd cca. 16-18 sau 20 de ore s[pt[m`nal. Dup[ r[zboi la =coal[ g[sim urm[toarele cadre didactice: Penescu Atanasie, Penescu Ecaterina, Popescu Marcela, Dumitrescu Nicolae, Ilie Gheorghe =i Alexandru Ionescu. Dup[ reforma ]nv[\[m`ntului mai vin Criv[\ Anghel care se transfer[ de la Sili=te =i Criv[\ Maria. }n anul =colar 1955-1956 la =coala R`ca-Veche g[sim urm[toarele cadre didactice: Ionescu Vasilica, Cos[cescu Jana, directoarea =colii, Criv[\ Maria, Criv[\ Anghel, Dumitrescu Nicolae, St[nculescu Costel, Popescu Maria, Ilie Gheorghe, Ionescu Ion, Kordella Georgeta, prima profesoar[ calificat[ cu facultatea de limb[ =i literatur[ rom`n[, Universitatea Bucure=ti, Penescu Atanasie, Penescu Ecaterina. De asemenea +colile pedagogice din C`mpulung =i din Pite=ti au dat absolven\i ] nv[\[tori din comuna noastr[ care treptat le-au luat locul celor ]n v`rst[. Astfel cadre tinere precum Ionescu Ion, Popescu Ecaterina,

84

St[nculescu Dumitru, St[nculescu Maria , Popescu Stela, Popescu Ilie, B[descu Marin, Cojocaru Victor, Cojocaru Marcela au fost ]ncadra\i la cele cinci =coli care existau pe teritoriul comunei. P`n[ ]n anul 1970 r[m`n aproape acelea=i cadre didactice, cu mici excep\ii. } ncep`nd din acest an ]nv[\[torii ]n v`rst[ au ] nceput s[ se pensioneze sau s[ treac[ la clasele I-IV =i ]n locul lor au ]nceput s[ vin[ cadre calificate cu institutul pedagogic sau cu universitatea. Acum ]nv[\[m`ntul ia un nou av`nt prin grija =i preocuparea cadrelor tinere de a se perfec\iona necontenit. Toate cadrele didactice din =coal[ =i-au dat gradele didactice, au participat la cursuri de perfec\ionare =i reciclare, ]mbun[t[\indu-=i metodele de predare. Anul =colar 1970-1971, la ciclul gimnazial, g[se=te =coala ]ncadrat[ masiv cu cadre noi. Iat[ ]ncadrarea din acest an la clasele V-VIII: Ionescu Ion, director, Adamescu Ion, profesor de rom`n[-german[, Adamescu Maria, profesoar[ de biologie, Ionescu Aurelia, profesoar[ de rom`n[-francez[, Tronac Viorica, profesoar[ de agricultur[-chimie, +ovar Gheorghe, profesor de matematic[, C`rstea Ioana, profesoar[ de istorie-geografie. La clasele I-IV erau ]ncadrate urm[toarele cadre didactice: Popescu Ecaterina, ]nv[\[toare, St[nculescu Maria, ]nv[\[toare, Popescu Maria, ]nv[\[toare =i Popescu Stela, ]nv[\ [toare. Cu mici excep\ii acest[ ]ncadrare merge p`n[ ]n anul 1989 c`nd o serie ]ntreag[ de cadre didactice ies la pensie. Astfel St[nculescu

85

Dumitru, St[nculescu Maria, Popescu Maria, Popescu Ecaterina, Sterian Georgeta se pensioneaz[ =i ]n locul lor sunt ] ncadrate cadre noi, fie cu =coala pedagogic[, fie cu institutul pedagogic. Anul =colar 1989-1990 g[se=te =coala ] ncadrat[ la clasele V-VIII cu urm[toarele cadre didactice: Ionescu Aurelia, directoare, Ionescu Ion, profesor de limba rom`n[-limba rus[, Ivan Jean, profesor de istorie-geografie, Ivan Viorica, profesoar[ de biologie-chimie, Dinu Marin, profesor de matematic[ =i Dinu Rodica, profesoar[ de fizic[. }ntre anii 20002005 se pensioneaz[ Ionescu Ion, Ionescu Aurelia , Ivan Viorica, Popescu Ilie, Cojocaru Victor =i Cojocaru Marcela =i ]n locul lor vin cadre didactice noi din alte localit[\i care, nefiind legate de comun[ stau c`te un andoi =i se transfer[. Dintre cadrele vechi de la ciclul doi mai r[m`n doar Dinu Marin, director, Dinu Rodica, profesoar[ de fizic[ =i Ivan Jean, profesor de istorie-geografie. Restul catedrelor sunt ocupate cu cadre noi, instabile, sau temporar cu pensionari suplinitori.

86

Absolven\ii clasei a-VIII-a, anul =colar 1973-1974. De la dreapta la st`nga: Ivan Jean, Adamescu Ion, Popescu Maria, +ovar Marcela, Ionescu Ion, C`rstea Ioana, Adamescu Maria, Ivan Viorica =i =ovar Gheorghe.Diridint[:Ionescu Aurelia.

XII.

STAREA MATE RIA L{

A CADRELOR DIDACTICE

87

<La noi oridec`teori s-a ridicat chestia ] mbun[t[\irii soartei ]nv[\[torului, ea a fost ] n[bu=it[ cu tirade pompoase, fraze lungi =i vorbe goale, c[ci, doar apostolii neamului trebuie s[ urm[reasc[ idealurile na\ionale, nu numai f[r[ aur, dar =i f[r[ p`inea de toate zilele> (Revista Asocia\iei Generale a }nv[\ [torilor din Rom`nia, anul XI, nr. 2,aprilie 1911)iat[ p[rerea unui dasc[l din anul 1911 care este valabil[ =i ast[zi. Dasc[lul a fost pus mereu ]n b[taia v`ntului de toate timpurile care-au trecut peste el. }n trecut partidele politice, ca =i ast[zi, c`nd era vorba de alegeri, promiteau marea cu sarea iar dup[ alegeri soarta dasc[lului r[m`nea tot nerezolvat[. Numai un ]nv[\[tor gospodar, care pe l`ng[ =coal[ mai avea =i c`teva hectare de p[m`nt, putea s[ ]ntre\in[ o familie ]n condi\ii modeste. La ]nceputuri, doar cu banii str`n=i de la oameni din comun[, dasc[lul tr[ia de azi pe m`ine. Nu ]nt`mpl[tor unii nu-=i puteau ]ntemeia o familie, lu`nd calea be\iei sau abandon`nd ]nv[\[m`ntul. La ] nceput salariul unui ]nv[\[tor era de 60 de lei, apoi de 70 lei =i de 80 lei. }n ]nv[\[m`ntul rural erau mai multe categorii de dasc[li pl[ti\i dup[ preg[tirea lor: suplinitorii, care la ] nceputuri erau ]n majoritate, ]nv[\[torii ajut[tori, ]nv[\[tori cu titlu provizoriu, ]nv[\[tori definitivi =i ]nv[\[tori ]nainta\i (ceea ce mai t`rziu erau institutorii). Diferen\a de salarii ]ntre ei era foarte mic[, de cca.10 lei. Primii ]nv[\[tori, acei anonimi dasc[li de biseric[, au fost oamenii de condi\ie material[ modest[ dac[ nu chiar s[raci care-=i g[siser[ un trai modest pe l`ng[ m`n[stiri sau biserici. }n afar[ de simbria de la biseric[ ei

88

mai ]ncasau =i c`\iva b[nu\i de la oamenii cu stare material[, ]n special preo\ii, care aveau posibilitatea de a-=i da copiii la ]nv[\[tur[. }nv[\[torii adu=i de s[teni din alte localit[\i erau s[raci, dispu=i s[ vin[ pe o leaf[ de mizerie. Ei st[teau la gazde modeste, ]nfrunt`nd frigul iernii, f[r[ lemne =i f[r[ m`ncare. Majoritatea dintre ei nu =tiau prea mult[ carte =i pe deasupra mai aveau =i patima be\iei. Dup[ un an =colar, s[tui de mizerie, p[r[seau localitatea, l[s`nd ]nv[\[m`ntul balt[. Primul care ]nfrunt[ sistemul =i chiar reu=e=te a fost ]nv[\[torul Tache Dumitrescu. El a muncit din r[sputeri, =i-a ]ntemeiat o familie =i a reu=it s[ duc[ un trai bun. Fiind un bun gospodar, el =i-a f[cut cas[ cu m`na lui, =ia muncit ogorul lui c`t =i al =colii ( de 2 ha. dat de Casa =coalelor, de asemenea a avut \arin[, la cca.5 km. de cas[). Legea era clar[ ]n privin\a muncii lotului =colar: <Dac[ la o =coal[ rural[ sunt dou[ posturi sau mai mul\i ]nv[\[tori, vor contribui cu to\ii la cheltuielile necesare de cultivare, iar venitul se va ]mp[r\i propor\ional cu cheltuielile =i cu munca depus[ de fiecare> El =i-a chivernisit bine veniturile, a crescut =apte copii =i i-a f[cut <oameni> adev[ra\i. +tia a lucra t`mpl[rie, agricultur[, pomicultur[, albin[rit. A fost primul om ]n sat care a introdus altoitul =i bo=tin[ritul pe baze moderne studiind revista <Albina> =i alte reviste de popularizare a =tiin\ei agricole la sate. Asemenea lui au fost =i al\i fii de \[rani ca Ilie Gheorghe, care a fost recomandat de Tache Dumitrescu s[ mearg[ la =coala normal[, Ilie Ioan, Sterian Enache, care au r[zb[tut prin meandrele timpului ]nfrunt`nd greut[\i

89

materiale, s[ ias[ ]nv[\[tori. Ei =i-au ]ntemeiat familii, =i-au f[cut case ceva mai ridicate dec`t ale s[tenilor de r`nd, =i-au crescut =i educat bine copiii. Un exemplu demn de toat[ lauda este ]nv[\[torul Sterian Enache care a muncit din greu f[c`nd din cei patru copii ai lui intelectuali de n[dejde ai \[rii- to\i profesori universitari. Al\ii mai ]nst[ri\i ca Penescu Athanasie, fiul lui Sandu Pa=ii (?), Petru Popescu, fiu de preot, Alexandru Ionescu, fiu de notar, Ionescu Mihalache, fiu de negustor, to\i ]nst[ri\i cu p[m`nt peste media comunei au reu=it s[-=i construiasc[ case mari, gospod[rii bine ] nchegate, cresc`nd =i educ`nd copiii la =colile de la ora=. }nv[\[torul Stere Petre, de=i om s[rac de la munte, s-a c[s[torit cu una din fetele ]nv[\[torului Petre Nicolau, care de asemenea era un om bogat. La fel =i Alexandru Ionescu a luat ]n c[s[torie alt[ fat[ a numitului =i a reu=it s[-=i ]mbun[t[\easc[ baza material[. De altfel Ionescu Mihalache avea vapor =i batoz[, moar[ =i se ocupa =i cu comer\ul. Din p[cate dup[ 23 august 1944 to\i au fost obliga\i s[-=i doneze bruma de p[m`nt agonisit de o via\[ la gospod[ria agricol[ de stat Izvoru de sus, r[m`n`nd doar cu salariile de ]nv[\[tor care erau foarte modeste. Acum nivelul de trai al dasc[lilor s-a nivelat, tr[ind cu to\ii o via\ [ modest[ cu o permanent[ grij[ a zilei de m`ine. Lucrurile au ]nceput s[ se schimbe ]n mai bine prin 1970 c`nd s-a ]mbun[t[\it salarizarea ] nv[\[torilor =i profesorilor ( av`nd un salariu ] ntre 2000 =i 3000), dar pentru pu\in timp c[ci a venit revolu\ia din decembrie 1989 c`nd infla\ia a luat-o razna =i nivelul de trai a sc[zut sim\itor.

90

Ca un blestem al sor\ii niciun urma=i al ]nv[\ [torilor din R`ca n-a mai r[mas ]n sat, casele sau d[r`mat , au r[mas pustii sau au fost v`ndute pe nimic localnicilor.

}nv[\[torul Sterian Enache, Sterian Georgeta =i Goran Silvia, educatoare, cu copiii ]n curtea =colii.

Aceea=i soart[ au avut-o =i cadrele didactice care au ie=it la pensie dup[ anul 2000. Copiii lor s-au stabilit la ora=, r[m`n`nd ca ei s[=i duc[ via\a celor mai grei ani singuri cu ni=te pensii mizere, lipsi\i de micile bucurii ale b[tr`ne\ii.

XIII.A C T I V I T A T E A

91

EXTRA+COLAR{ Activitatea extra=colar[ a ]nv[\[torilor =i profesorilor s-a desf[=urat pe dou[ planuri: munca metodic[ =i activitatea culturalartistic[. Munca metodic[ a constat ]n studiul individual, cercurile pe obiecte, comisiile metodice, lec\ii deschise, excursii cu elevii, inspec\ii speciale, etc. Cercurile pe obiecte se \ineau o dat[ pe lun[ pe centre de comune av`nd un responsabil. }n aceste cercuri se \ineau referate, lec\ii deschise, excursii tematice, activit[\i practice, etc. Comisiile metodice se \ineau de obicei pe =coal[ s[pt[m`nal sau la dou[ s[pt[m`ni, pe specialit[\i sau pe specialit[\i ]nrudite, cu cadrele didactice din =coal[, av`nd ca scop perfec\ionarea lor prin lec\ii deschise, referate, lec\ii practice. }n =coala R`ca-Veche s-au format urm[toarele comisii metodice: comosia metodic[ de limb[ rom`n[ =i limbi str[ine, comisia metodic[ de matematic[-fizic[, comisia metodic[ de biologie-agricultur[ =i comisia metodic[ de muzic[-desen- educa\ie fizic[. Excursiile cu elevii erau activit[\i care se desf[=urau mai rar, ocazional, =i aveau ca scop cunoa=terea mediului, frumuse\ile =i bog[\iile patriei. S-au f[cut excursii la Bucure=ti la Gr[dina botanic[, la Gr[dina zoologic[, la Muzeul Antipa =i la Cimitirul Bellu, vizit`nd mormintele scriitorilor; pe Valea Oltului la Cozia, la Pe=tera Muierii; la Curtea de Arge= =i Barajul Vidraru, La C`mpulung =i la Mausoleul de la Mateia=, la

92

casa memorial[ G. Top`rceanu =i biserica din N[m[ie=ti. Recicl[rile erau forme de activitate metodico-=tiin\ific[ care se desf[=urau din cinci ]n cinci ani. Fiecare cadru didactic era obligat ca la cinci ani s[ treac[ printr-o form[ de reciclare. Activitatea se f[cea de regul[ la Bucure=ti la Universitate sau pe centre de jude\e. Lec\iile erau \inute de cadre universitare cu o ] nalt[ preg[tire de specialitate =i metodic[. }ntre anii 1970-1975 =coala R`ca-Veche a fost antrenat[ ]ntr-un schimb de experien\[ cu Liceul <Zina Golescu> din Pite=ti. }n cadrul acestui schimb de experien\[ s-au desf[=urat activit[\i culturale =i metodice comune, s-a scos revista <S`nziana>, revist[ de ]ncerc[ri literare la care au colaborat =i profesori =i elevi din =coal[ (S`nziana, nr.13-14 din ianuarie 1972), sau f[cut schimburi de experien\[ cu licee din Bucure=ti. Activitatea cultural-educativ[ s-a desf[=urat de-a lungul timpului ]n diferite forme ale muncii culturale. Bazele activit[\ii culturale la sate au fost puse de ministrul Spiru Haret ca o m[sur[ a ridic[rii satelor din ]ntunericul cultural ]n care tr[iser[. La sf`r=itul anului =colar, pentru activitatea instructiv-educaltiv[, directorul =colii d[dea calificative fiec[rui cadru didactic. Iat[ un tabel cu calificativele acordate cadrelor didactice ]ntre anii 1977-1982: Numele =i prenumel e Postul Calificativul anual / Cated 77/7 78/7 79/8 80/8 81/8 8 9 0 1 2 ra

93

St[ncules cu Maria Popescu Ecaterina Popescu Stela Ionescu Ion Ionescu Aurelia Ivan Viorica Nicolae Ileana Gherghin a Alexandr u Rusu Constanti n St[ncules cu Iana

}nv. }nv. }nv. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof.

F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B.

F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B.

F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B.

F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B.

F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B. F.B.

Prof. Educ.

F.B. F.B.

F.B. F.B.

F.B. F.B.

F.B. F.B.

F.B. F.B.

Cercul cultural <Alexandru Dep[r[\eanu> a luat fiin\[ ]n anul 1900 din ini\iativa ]nv[\[torilor =i s-a ]ntins pe o raz[ de 15 km., cuprinz`nd =apte comune cu sediul ]n Sili=tea-Gume=ti, comun[ de care apar\ineau =i satele R`ca =i Purc[re=ti. }n acest cerc cultural s-au \inut conferin\e antialcoolice,s-au dezb[tut teme precum cre=terea =i ]ngrijirea vitelor, aviermilor de m[tase, igiena public[ =i privat[, drepturile =i ]ndatoririle cet[\eanului, iubirea de patrie, dragostea de =coal[ =i biseric[, combaterea pornirilor rele ca: minciuna, ]

94

n=el[toria, pung[=ia, ho\ia, =i tr`nd[via, s-au ] ncurajat diversele meserii precu t`mpl[ria, fier[ria, cojoc[ria, piel[ria, albin[ritul.(Din relat[rile lui Tache Dumitrescu c[tre Revizoratul de Teleorman, Registrul de intr[ri-ie=iri, 1900). }n leg[tur[ cu cercurile culturale Tache Dumitrescu r[spunde revizoratului de Teleorman prin adresa nr.13 din 24 iunie 1908: <Rezultatul cercurilor culturale ar fi contribuit mai mult la ridicarea nivelului cultural al s[tenilor dac[ ]nv[\ [torii ar fi pu=i mai ]n m[sur[ de a le frecventa regulat, dac[ to\i factorii cul\i ar participa =i ar contribui moralice=te =i materialice=te =i dac[ autorit[\ile comunale le-ar da importan\a semn`nd chiar de prezen\[ ]n procesul-verbal. A=a c[ ziua destinat[ cercului cultural ]ntr-o comun[ s[ fie considerat[ ca o s[rb[toare =i conferen\iarii ]nt`mpina\i de consiliul comunal cu preo\ii satului dup[ care =i s[tenii au s[ urmeze. }n multe sate =i ]n multe r`nduri am umblat numai l[tra\i de c`ini prin sat iar pe primari nu i-am v[zut deloc, ori au venit pe la ispr[vnicie ame\i\i de b[utur[ ca specimeni ai alcoolismului pe care deasemeni s[-l combatem.> Tot ]nv[\[torilor le-a revenit sarcina ]nfiin\ [ri de case de economii =i b[nci populare s[te=ti, a comitetelor =colare =i de abonare a s[tenilor la ziare.. }nv[\[torul Tache Dumitrescu ca pre=edinte ]nfiin\eaz[ banca popular[ <Dezrobirea> ]n 4 iunie, anul 1904, cu 60 de membri =i un capital de 60.000 lei. }n anul =colar 1919-1920 capitalul b[ncii era de 120.000 lei. Tot ]nv[\[torul conducea =i Comitetul =colar, ]nfiin\at ]n anul 1919,

95

trebuind s[ \in[ o eviden\[ strict[ a veniturilor =i cheltuielilor. Iat[ un tabel al comitetului =colar ] ntre anii 1919-1927:

Anul =colar 1919/19 20 1920/19 21 1921/19 22 1922/19 23 1923/19 24 1924/19 25 1925/19 26 1926/19 27

Venituri Lei 4922 1oo93 9729 14651 20418 23146 33174 22625 B 3 0 5 7 2 7 1 2 3 7 5 7 3 7 -

Cheltuieli Lei 4578 7858 9690 11631 20400 21200 33033 22620 B 3 5 1 0 0 5 7 5 Lei 343 2235 39 3019 18 1946 141 5

Rest B 9 5 4 7 2 2 3 7 3 7 5 7 3 7 0 0

Iat[ =i un tabel al abonamentelor s[tenilor ] ntre anii 1880-1889la ziarele<Universul>,<Diminea\a>=i <Adev[rul>: Anul 1890 Num[rul abonamente 4 de

96

1891 1892 1893 1894 1895 1896

2 6 11 11 7 6

}n anul 1935 la recomandarea ministrului Spiru Haret a luat fiin\[ C[minul cultural <Gheorghe Laz[r> condus de ]nv[\[torul Tache Dumitrescu apoi de ]nv[\[torul Penescu Athanasie. C[minul cultural a ]nceput s[ coordoneze munca cultural[ a cadrelor didactice pe comun[. S-au desf[=urat activit[\i culturale ca : serb[ri duminicale , conferin\e, tedeumuri la biseric[ de ziua eroilor, s-au organizat forma\ii de cor, de teatru cu s[tenii, etc. Dup[ 23 august 1944 cadrele didactice au devenit un fel de propagandi=ti ai regimului comunist. S-au organizar serb[ri =i conferin\e ]n care se prosl[vea rolul URSS ]n construirea =i consolidarea noii or`nduiri socialiste, s-au \inut conferin\e despre pace, despre rolul tratatului de la Var=ovia, despre noile hot[r`ri de partid =i de stat privind cooperativizarea agriculturii =i na\ionalizarea principalelor mijloace de produc\ie. Dup[ anul 1964 a ]nceput un cult al personalit[\ii de=[n\at fa\[ de <conduc[torul iubit- Nicolae Ceau=escu>, <geniul Carpa\ilor> C[minul cultural a avut un mare rol ]n propaganda de partid. }n cadrul lui s-a ]nfiin\at cinematograful s[tesc care prezenta filme cu aspecte din URSS precum <C[derea Berlinului>, <}nv[\[toarea din +atrin> <B[t[lia de la Stalingrad> etc. Cadrele didactice erau obligate

97

s[ participe la aceste filme, s[ le prezinte s[tenilor =i elevilor. Primul director al C[minului cultural a fost, ]n afar[ de Tache Dumitrescu care nu l-a condus dec`t un an, Penescu Athanasie (1936-1959), apoi Ionescu Ion (19591966), Sterian Enache (1966-1970), Cojocaru Victor (1970-1975) =i Adamescu Ion (19751977). Penescu Athanasie , un ]mp[timit arheolog =i istoric, colec\ionar de urme ale trecutului din comun[, a organizat un muzeu al satului ]n localul noului c[min cultural care cuprindea exponate precum ciocane, v`rfuri de s[ge\i, unelte din silex, r`=ni\e , ceramic[ din neolitic sau de la cetatea dacic[ din Tudoria pe care a descoperit-o primul, obiecte s[te=ti vechi din gospod[rie, podoabe, fote =i ii, colec\ii numismatice, etc. Dup[ moartea lui =i dup[ trecerea comunei ca sat de comuna Pope=ti, acest muzeu, unic ]n zon[, s-a destr[mat, sub privirile ]ng[duitoare ale autorit[\ilor timpului care au dat dovad[ de o nesim\ire cras[. Ionescu Ion, ]n perioada c`nd a fost director de c[min cultural, a ]nfiin\at forma\ii artistic de cor, brigad[ artistic[ de agita\ie, forma\ie de dansuri din r`ndul s[tenilor, forma\ie de teatru cu care a luat premiul al treilea pe raionul Coste=ti. De asemenea a ]nfiin\at o bibliotec[ comunal[ care cuprindea cca. 12000 de volume =i, dup[ desfiin\area comunei, biblioteca a fost desfiin\at[, c[r\ile, ] mpr[=tiindu-se, sau duse la biblioteca de la Pope=ti. Sterian Enache =i apoi Popescu Marcela au condus o forma\ie de cor care a

98

ob\inut premii la fazele raionale =i jude\ene. Cojocaru Victor ca responsabil al forma\iei de teatru a ajuns cu piesa <Doctor f[r[ voie> pe scena Casei sindicatelor din Pite=ti. Regimul comunist a folosit cadrele didactice la recens[m`ntul popula\iei =i al animalelor,la scoaterea \[ranilor diminea\a de mult pentru a merge la muncile agricole (19551960), la comisiile pentru cooperativizarea agriculturii( 1959-1962). Cadrele didactice au f[cut de serviciu la aria de treierat, au f[cut alfabetizarea (1944-1950), aveau organizate ]n sat cercuri de citit pe circumscrip\ii unde se str`ngeau \[ranii ]n scop propagandistic (19541960). De asemenea erau antrena\i ]n diferite activit[\i politice, =edin\e de partid, UTC, pionieri, etc.

}nv[\[torea Cojocaru Marcela cu clasa a-IV-a, ]n curtea =colii, anul =colar 19801981

99

XIV. ORGANIZA|II DE COPII +I TINERET De-a lungul timpului, regimurile politice, au impus =colii s[ organizeze elevii ]n diferite organiza\ii. Imediat dup[ succesul pe care \ara noastr[ l-a avut ]n lupta pentru cucerirea independen\ei de stat, s-a ]nfiin\at organiza\ia Micii Doroban\i ce cultiva patriotismul =i pe eroii care au c[zut ]n luptele din R[zboiul din anul 1877. Organiza\ia Cerceta=ii a fost o institu\ie de educa\ie fizic[ =i moral[ ce consta ]n contactul cu natura, form`nd spiritul de ini\iativ[, curajul, armonia sufleteasc[ =i dragostea pentru adev[r. Organiza\ia era condus[ de ]nv[\[tor =i se f[cea pe structura claselor. To\i cerceta=ii au format < Marea Legiune a |[rii>, organizat[ pe schem[ militar[, o cohort[ la nivel local, mai multe cohorte formau o Legiune care era pe jude\, =i mai multe Legiuni formau un |inut. Legiunile purtau nume de voivozi =i domnitori iar cohortele nume istorice =i literare. Avea caracter interna\ional , particip`nd =i din \ara noastr[ o sut[ de cerceta=i ]n tab[ra de la Londra de opt zile. Str[jeria era o organiza\ie =colar[ pentru preg[tirea tinerilor pentru lupt[, format[ ]ntre cele dou[ r[zboaie mondiale, condus[ direct de Marele Str[jer al \[rii, Carol al doilea. Era organizat[ pe unit[\i =i grupe =colare care corespundeau cu clasa. < Ast[zi,- se spune ]ntr-

100

un articol din revista <+coala =i via\a> pag,262, septembrie, noiembrie 1939- via\a public[ a neamului nostru se reazem[ pe p`rghia sigur[ a spiritualit[\ii rom`ne=ti; iar de acolo din lumea faptelor =i a vie\ilor vechilor cneji =i voievozi, p`rc[labi, sp[tari =i hatmani, din cerul care ad[poste=te sufletele lor de martiri, se adap[ ca de la un izvor ve=nic nesecat, con=tiin\a rom`neasc[> Str[jerii aveau uniforme: purtau basc[ alb[,c[ma=[ alb[, cravat[ =i pantaloni alba=tri, salut`nd cu m`na drapt[ ridicat[ ]n sus, peste nivelul capului, cu palma desf[cut[. Iat[ teme care se dezb[teau: <Restaura\ia =i ] ndrumarea tineretului, Bazele sociale =i pedagogice ale str[jeriei, Str[jeria educatoare na\ional[, Majestatea Sa Regele pedagog al Neamului, Regele =i datina str[mo=easc[, Str[jeria =i Unirea, Regele =i tineretul, etc. Conduc[torul str[jerilor pe comun[ era ]nv[\ [torul Penescu Athanasie care a ]ndrumat o genera\ie de elevi =i dasc[li, i-a investit ]n ale str[jeriei, a ac\ionat prin diferite forme de organizare pentru educarea ]n spiritul patriotismului =i na\ionalismului. La venirea comuni=tilor, organiza\ia a fost desfiin\at[ ca organiza\ie na\ionalist[ =i profascist[. Pentru tinerii din ultimele clase s-a introdus obligatoriu instruc\ia premilitar[ care consta ]n instruc\ie de front, m`nuirea armei, ochirea, diferite tehnici de lupt[. Orele de premilitar[ se desf[=urau pe terenul de tir =i sport de la marginea satului Purc[re=ti de c[tre un ofi\er ]n rezerv[, scutit de alte obliga\ii, care era ]nv[\[torul Nicu Dumitrescu. S[ nu uit[m c[ suntem ]n preajma celui de al Doilea R[zboi

101

Mondial =i toat[ lumea se preg[tea pentru evenimentele ce aveau s[ vin[. Organiza\ia pionierilor a fost ]nfiin\at[ ]n anul 1949 dup[ model sovietic, fiind o <organiza\ie revolu\ionar[ de mas[ a copiilor>, uniune a tuturor deta=amentelor =i unit[\ilor de pionieri din \ar[ care cuprindea to\i =colarii ]ntre 7 =i 14 ani =i avea ca scop s[ contribuie la <educarea comunist[ a tinerei genera\ii, educ`nd =colarii ]n spiritul dragostei =i devotamentului nem[rginit fa\[ de popor, fa\[ de patrie, partid =i de conduc[torul iubit> }n cadrul acestei organiza\ii se desf[=urau diverse activit[\i recreative, tehnico-=tiin\ifice, de preg[tire pentru ap[rarea patriei, de ocrotire a naturii, cultural-artistice =i sportive. Era condus[ de PCR =i conlucra str`ns cu UTC-ul. Pionierii erau ]mp[r\i\i pe grupe de 7-8 elevi, mai multe grupe formau un deta=ament, care de obicei era clasa, =i mai multe deta=amente formau o unitate de pionieri. Unitatea de pionieri de la =coala R`ca-Veche era condus[ de un comandant-instructor de unitate care la r`ndul lui conducea deta=amentele =i grupele. Primul comandant-instructor a fost Cordella Georgeta (1952-1956) apoi Popescu Stela (1956- 1965), dup[ care a urmat C`rstea Ioana (1965- 1975). }ncep`nd din anul 1975 a continuat acest[ activitate Ionescu Aurelia p`n[ ]n anul 1980. Din anul 1980 p`n[ ]n 1989 cu ]ntreruperi au fost Ivan Jan =i Condoru= Mirela. At`t comandan\ii-instructori de unit[\i c`t =i cei de deta=amente aveau uniforme speciale, costume albastre =i cravate ro=ii cu tricolor. Pionierii purtau zilnic cravate ro=ii cu tricolor =i costume de pionier, formate din

102

pantaloni sau fust[ albastre =i c[m[=i albe. Adun[rile de pionieri se desf[=urau cu ceremonial pioneresc, cu goarne =i tobe.

O adunare de pionieri cu ceremonial

}n ultimii ani aceste organiza\ii luser[ forme aberante: pentru a nu se mai duce copiii la biseric[, ]n zilele de Pa=te sau Cr[ciun, se organizau focuri de tab[r[ unde erau obliga\i s[ participe to\i elevii. De asemenea se organizau activit[\i unde se prezenta via\a <tovar[=ului Nicolae Ceau=escu> ca exemplu de munc[ =i via\[ exemplar[. Elevii participau la munci patriotice, la str`ngerea de fier vechi =i maculatur[, sticle, borcane etc. Se d[dea plan cifric de str`ngere a acestor de=euri =i copiii erau obliga\i s[-l respecte. De asemenea ]n =coal[ se ] nfiin\aser[ diferite col\uri de propagand[: col\ul

103

pionierului, ]m care era gazeta de perete, col\ul sanitar, col\ul pompierilor, col\ul circula\iei.

Adunare de pionieri cu comandantul de unitate C`rstea Ioana.

Organiza\ia <+oimii patriei> era o organiza\ie a copiilor ]ntre 4 =i 7 ani, ]n ]nv[\ [m`ntul pre=colar =i clasele ]nt`i, ]nfiin\at[ ]n baza programului de m[suri pentru aplicarea congresului al XI-lea al PCR =i ale congresului educa\iei politice =i culturii socialiste din 1976, ]n vederea cuprinderii din fraged[ v`rst[ a copiilor ]n procesul de educa\ie comunist[. Organiza\ia era ]ndrumat[ de pionieri =i ]=i desf[=ura actvit[\i specifice v`rstei lor. Purtau costume deosebite cu basc[, cravat[ =i uniform[ =i de regul[ ]i conducea educatoarea de la gr[dini\[ cu o grup[ de pionieri. Potrivit regulamentului de func\ionare, organiza\ia trebuia s[ contribuie, prin promovarea unor forme de munc[ =i via\[ ]n comun adecvate v`rstei lor, la educarea patriotic[, socialist[ a copiilor ]n spiritul dragostei =i respectului fa\[ de patrie =i popor,

104

fa\[ de PCR, s[ dezvolt[ prietenia dintre rom`ni =i alte na\ionalit[\i. S[ participe dup[ puterile lor la sarcini ob=te=ti =i gospod[re=ti, la activit[\i de autoservire, s[ fac[ vizite ]n fabrici, pe =antiere, pe ogoare, drume\ii, jocuri sportive, s[ stimuleze practicarea jocurilor sportive, a exerci\iilor fizice, a drume\iilor, s[ ini\ieze ac\iuni de educa\ie igienico-sanitar[.

+oimii patriei de la gr[dini\a din R`ca-Veche. }n imagine: Ionescu Ion, directorul =colii, Antonescu Viorica, educatoaresuplinitoare , Cojocaru Marcela,]nv[\[toare =i St[nculescu Iana, educatoare.

Organiza\ia de UTC era organiza\ie politic[-revolu\ionar[ de tineret care cuprindea tinerii de la 14 ani p`n[ la 26 de ani. Activitatea ei se desf[=ura pe baza unui statut =i avea ca sarcini educarea prin munc[ =i pentru munc[, educarea politic[ =i ideologic[, cultural=tiin\ific[ =i moral-cet[\eneasc[; participa la organizarea de activit[\[ ob=te=ti =i culturalsportive, la adun[ri tematice, etc. }n =coala

105

noastr[ tinerii care ]mplineau 14 ani din clasa aVIII-a treceau ]n acest[ organiza\ie care era condus[ de un secretar =i dew dirigintele clasei. O sarcin[ a acestei organiza\ii c`t =i a organiza\iei de pionieri era s[ participe la preg[tirea pentru ap[rarea patriei. Aceast[ preg[tire se conducea dup[ un regulament privind ap[rarea patriei pentru fiecare clas[ =i categorie de v`rst[. Preg[tirea consta ]n instruc\ie de front, exerci\ii fizice generale, tragerea cu arma de tir, orientarea ]n p[duri sau ]n teren necunoscut, jocuri de orientare. Pentru aceste activit[\i existau ore speciale ]n orarul =colii.

O forma\ie de c[lu=ari din r`ndul elevilor de la =coala R`caNou[.

106

Aceea=i c[lu=ari pe scena C[minului cultura.

XV. PREG{TIREA TEHNICO-PRODUCTIV{ }nc[ de la ]nceputurile ei, =coala R`caVeche s-a ]ncadrat ]n r`ndul =colilor care au preg[tit copiii pentru via\[. }nv[\[torul care a pus bazele unei practici agricole =i lucrului manual ] n =coal[ a fost Tache Dumitrescu. }n 1907 Casa =coalelor cedeaz[ =colii R`ca-Veche 2 hectare de p[m`nt =i \arin[ pentru gr[din[ de legume. De=i era la o distan\[ de 5km. de sat, ]nv[\[torul raporteaz[ revizorului de Teleorman c[ <p[m`ntul din \arin[ se cultiv[ cu cereale> (1908, iunie, 24). Planul de ]nv[\[m`nt din anul =colar 18921893 cuprindea la clasele I-V <Lucru de m`n[ la fete, 3 ore la clasa ]nt`i, 3 ore la clasa a-II-a, 5 ore la clasa a_III-a =i 5ore la clasele a-IV-a =i a-

107

V-a. =i Lucru ]n atelier: 3 ore la clasa aIII-a =i 5 ore la clasele a -IV-a =i a -V-a> La lucru de m`n[ se f[ceau cus[turi na\ionale, croitorie, \es[t[rie, fetele torceau =i ]mpleteau flanele, ciorapi, etc. +coala era dotat[ cu r[zboi de \esut, fuse, foarfeci =i alte obiecte de croitorie =i \es[torie. Orele se \ineau cu o bun[ gospodin[ care era deobicei ]nv[\[toare suplinitoare. La b[ie\i lucru de m`n[ era condus de ]nv[\ [torul Tache Dumitrescu care procurase pentru =coal[ tejghea de t`mpl[rie, scule de t`mpl[rie: rindele, geal[u, fier[straie,etc. De=i nu exista o sal[ special[ de t`mpl[rie, copii mergeau acas[ la dasc[l sau ]n magazia de lemne =i f[ceau aceste ore. Mul\i fo=ti elevi de-ai lui au m[rturisit c[ au ]nv[\at meseria de t`mplar de la acest ]nv[\[tor. El a ]nfiin\at printre primii din jude\ o livad[ cu pomi altoi\i de m`na lui, de asemenea a pus bazele cre=terii albinelor ]n stupuri sistematice =i viermilor de m[tase. Aceste ore s-au f[cut p`n[ prin anul 1925, dup[ ce dasc[lul a ie=it la pensie cei de dup[ el n-au mai continuat tradi\ia, fie c[ nu cuno=teau meserie, fie c[ nu s-au mai interesat. Tejgheaua =i sculele, r[zboiul de \esut au z[cut ]n magazia =colii p`n[ au fost scoase din inventar prin 1950. Dup[ anul 1935-1936 lucru manual a constat mai ales din ]mpletituri cu paie sau foi de porumb, sculptur[ ]n lemn, repararea gardurilor, ]ngrijirea gr[dinii =colare, repararea mobilierului =colar. }n anul =colar 1940-1941 =coala a primit 8 ha. de p[m`nt =i practica s-a axat mai mult pe lucr[ri agricole =i mai ales cultivarea porumbului.

108

Preg[tirea tehnico-productiv[ modern[ a fost prev[zut[ ]n planul de ]nv[\[m`nt dup[ reforma ]nv[\[m`ntului =i legiferat[ ]n anul 1971 ca materie de ]nv[\[m`nt. Planu de ]nv[\ [m`nt cuprindea la fiecare clas[ ore destinate acestui obiect. La clasele I-IV se preda sub forma lucrului manual, iar la clasele V-VIII existau programe pe clase cu materii practice la alegere. Pentru fete se recomanda croitoria, menajul, lucrul de m`n[, broderia, cus[turile na\ionale. Pentru b[ie\i se recomanda t`mpl[ria, scul[ria, fier[ria, etc. +coala a fost ]nzestrat[ cu trei ma=ini de cusut, 5-6 tejghele de t`mpl[r[ie, bancuri de scule , trus[ cu scule, fier[straie, etc. La fete orele s-au predat de Ivan Viorica =i la b[ie\i, ]ntr-un timp de Pascalescu Dumitru, t`mplar din sat. Obiectele confec\ionate se vindeau ]n sat prin licita\ie sau erau cump[rate de cadrele didactice din =coal[. Tot ca practic[ productiv[ a fost considerat[ =i agricultura c[reia i s-a acordat o importan\[ mai mare ]n planul de ]nv[\[m`nt. Fiecare clas[ avea ]n planul de ]nv[\[m`nt 2-3 ore de studiu teoretic =i practic. Practica se f[cea pe parcela =colar[ care era ]mp[r\it[ pe clase =i ]n care se cultiva ceap[, usturoi, ro=ii, varz[, etc. S-a confec\ionat =i un solar =i o r[sadni\[ ]n care produsele erau scoase timpuriu. Produsele ob\inute pe parcela =colar[ se vindeau la oameni ]n sat =i banii intrau ]n fondul =colii. Gr[dina =colii a fost plantat[ cu pomi fructiferi, ] n special pruni altoi\i ale c[ror fructe se vindeau sau se f[ceau alcol care era valorificat. O mare aten\ie s-a acordat cre=terii viermilor de m[tase. Fiecare clas[ era obligat[ s[ ia o cantitate de s[m`n\[ de viermi de m[tase =i s[ -i

109

]ngrijeasc[. }n acest sens curtea =colii =i o parte din gr[din[ s-au plantat cu duzi pentru frunz[ ca hran[ viermilor de m[tase. Lucrul cel mai aberant a fost c[ ]n toat[ aceast[ ac\iune a ]nceput s[ se exagereze, se cereau planuri de prodc\ie, cantit[\i mari de produse ob\inute f[r[ a avea condi\ii necesare. Pe l`ng[ toate aceste activit[\i mai era practica productiv[ de dou[ s[pt[m`ni, care de obicei se prelungea c`te dou[ luni, pentru culegerea porumbului sau a ro=iilor din fermele de legume de la CAP R`ca =i Pope=ti. Toate aceste ac\iuni deveniser[ obligatorii =i ]n lipsa for\ei de munc[ care lipsea, copiii erau cea mai la ]ndem`n[ for\[ de munc[, ]n ciuda neglijerii totale a studiului.

Profesoara Ivan Viorica la practic[ la r[sadni\[ ]n gr[dina =colii.

110

XVI. INSPEC|IILE +COLARE Inspec\iile =colare sunt de dou[ feluri: inspec\iile =colare de ]ndrumare =i control a =colii =i inspec\iile =colare efectuate cu ocazia sus\inerii de c[tre cadrele didactice a unor examene pentru ob\inerea gradelor didactice. Inspec\iile =colare curente au urm[rit cunoa=terea =i ]ndrumarea activit[\ii desf[=urate de c[tre personalul didactic de conducere =i de predare. De fiecare dat[ acest tip de inspec\ie s-a ]ncheiat cu un proces verbal care scoate ]n eviden\[ lipsurile constatate =i traseaz[ viitoare sarcini. Inspec\iile =colare speciale sunt efectuate fie de inspectori, fie de cadre didactice delegate care asist[ la orele didactice de specialitate =i la ac\iunile educative conduse de cadrul didactic inspectat. Ele se termin[ cu un proces-verbal ]n care se dau calificative /sau/ =i note. }n arhivele =colii R`ca exist[ trei registre de procese-verbale de inspec\ii ]ncep`nd cu anul =colar 1893-1894 =i termin`nd cu cel din prezent. Din analiza acestor procese verbale am putut trage concluzii asupra procesului de ]nv[\ [m`nt, asupra elevilor, asupra cur[\eniei din =coal[, etc. P`n[ ]n anul =colar1914-1915 inspectorii vorbesc de localul de =coal[ care se afl[ sub orice critic[, de lipsa de interes a organelor locale fa\[ de ]nv[\[m`nt, de absen\a copiilor de la =coal[ =i cauzele care-i

111

determin[ s[ absenteze, de ]ncasarea amenzilor =colare, de num[rul posturilor insuficient. Inspec\iile se f[ceau aproape anual de c[tre inspectori ai Revizoratului de Teleorman sau, dup[ trecerea comunei de jude\ul Arge=, de c[tre inspectori ai inspectoratului raional Coste=ti sau jude\ean Arge=. Pe data de 31 mai 1891 inspectorul g[se=te doar un singur elev ]n clas[ din 31 de elevi ]nscri=i. Pe data de 17 mai 1892 ]n trei clase inspectorul g[se=te doar 11 elevi. Pe 20 octombrie anul 1893 =coala este inspectat[ de A. Bogd[nescu, pe 19 mai 1894, tot de A. Bogd[nescu, la fel =i pe 16 decembrie, de acela= inspector care are cuvinte de laud[ la adresa ]nv[\[torului, dar critic[ atitudinea organelor locale. }n anul 1896 inspecteaz[ =coala un om de vaz[ al ]nv[\[m`ntului rom`nesc, =i anume G.G. Antonescu, autor de manulae de pedagogie, profesor universitar.}n anii 1898 =i 1899 viziteaz[ =coala I. S[ndulescu. }n anul 1900 revine ]n inspec\ie A. Bogd[nescu. }n anii 1902, 1903 =i 1904 inspecteaz[ =coala revizorul Spulbereanu. }n anii 1905 =i 1911 vine ]n inspec\ie Ioan Cre\escu. }n anii 1909 =i 1910, Anton Popescu. }n anul 1913 inspectez[ =coala doi revizori: A. Ivanovici =i Sava Zamfirescu, de asemenea ]n anul 1916, V. Stroescu =i Sava Zamfirescu. }n anul 1919 vine ]n inspec\ie revizorul Florian Cristescu, ]n 1920,1922, 1923,1924, 1925, N. Dane\, poreclit de c[tre cadrele didactice =i elevi Ochi de Drac, pentru figura lui serioas[ =i impun[toare, ]n 1921 vin doi revizori: Dragomir Cristea =i Romulus Paraschivescu, ]n 1926 C. Semenescu. De acum num[rul inspec\iilor ]ncep s[ se r[reasc[. }ntre

112

1928-1939 ]nspectorii se intereseaz[ mai mult de organiza\iile de tineret,cum ar fi Cerceta=ii =i Str[jerii, vor s[ vad[ activitatea unor cadre didactice, etc. Dup[ reforma ]nv[\[m`ntului viziteaz[ =coala Olteanu Ion , inspector la Sec\ia de }nv[\[m`nt V`rtoape, Apostolache Nicolae, inspector -=ef la Inspectoratul raional Coste=ti, Marinescu Ion, Vorniceanu Ion, Sia Radu, to\i inspectori de teren ai Inspectoratului raional Coste=ti. Dup[ desfiin\area raionului au inspectat =coala Radu Ion, inspector-general al Inspectoratului =colar Arge=, Dumitru Marin, Sorin Oprescu, Florea Stan, Mih[il[ Ion, Popa Livia, M[rcu=anu Ion =i al\ii. Ei au venit fie pentru inspec\ii speciale, fie pentru inspec\ii =colare. Majoritatea inspec\iilor =colare p`n[ prin anii 1925-30 scot ]n eviden\[ absen\ele masive ale elevilor din diferite cauze. Dar cel mai adesea erau cauze medicale: b`ntuia holera, pelagra, pojarul, oreionul, guturaiul, eleviilipsind s[pt[m`ni la r`nd de la cursuri. Privind inspec\iile speciale, voi exemplifica cu un tabel al inspec\iilor pe zece ani: 19711981: Data inspec\iei Pentrucine se face inspec\ia =i tipul inspec\iei 27/28.IV.9 PopescuEcat. 72 gr.2 3/4.V.1972 St[nculescuM. gr.2 10.V.1972 Popescu Cine a inspec\ia efectuat

Pepescu Maria, gr.1 Popescu Maria, gr1 Popescu Maria,gr.1

113

24.V. 1972 25.V.1974 28.III.1975 23.V.1975 23.V. 1975 16.III>197 6 16.III.1976 14.V.1976 27.V.1976 22/29.V.19 76 29.V.1976 22/29.V.19 76 15.V.1977 20.V.1978

Stela,gr2 Ionescu Ion,gr.2 +ovar Gh., defin. Ionescu A., Gr.2 AdamescuM. , def. +ovar M., definit. Adamescu I.,gr.2 C`rstea. I. insp.n. Ivan Viorica, gr.2 C`rstea I., defin. Popescu Ec., gr.1 St[nculescuM., gr.1 Popescu Stela,gr.1 Rotea Vict. , def. Ionescu Ion, gr.1

Dumitru Marin,gr.1 Vorniceanu Ion, insp. Georgescu Alex. gr.2 Tudor Cornel,gr.1 Tudor Cornel, gr.1 Anghel Dumitru, gr.1 Vasilescu Eliza,gr.1 Tudor Cornel,gr.1

13.V.1980

Tudoroiu defin. 10.V.1980 Nicolae I.,gr.2

Duican Constantin,gr.1 ConstantinescuD. I.M. Constantinescu D.I.M. Constantinescu D. I.M. R[dulescu Dorin,gr.1 Grigore Br`ncu=,Univ. Eugen Simion, Univers. D., Mih[il[ Ion,gr.1 Ro=u Constantin,gr1

114

22.I. 1981 5.V.1981

Inspec\ie Tomescu Ioana, tematic[ insp. Ionescu A.,gr.1 Br`ncu= Grigore,Univ. Eugen Simion,Univ.

}n aceast[ perioad[ majoritatea cadrelor didactice tinere =i-au dat examenele de grade didactice =i de aceea s-au f[cut aceste inspec\ii speciale.

XVIII.

BIBLIOTECA +COLAR{

De-alungul anilor biblioteca a fost un ajutor pre\ios pentru =coal[, contribuind la educarea intelectual[ =i moral[ a elevilor. Specializat[ pentru v`rstele ]ntre 7 =i 14,15 ani biblioteca a cuprins c[r\i de beletristic[ din literatura rom`n[ =i universal[, c[r\i =tiin\ifice, de cultur[ general[, de popularizare a =tiin\ei, c[r\i politice, manuale =colare, c[r\i de pedagogie =i psihologie pentru profesori =i ] nv[\[tori. Biblioteca =colii R`ca-Veche a plecat de la o carte pe care o ]nregistreaz[ ]n inventar ]nv[\ [torul Tache Dumitrescu ]n anul 1894 =i anume <Luptele str[bunilor>, de L. Sec[=eanu =i a ajuns ]n 1989 la 3500 de volume. Cu aceast[ carte Tache Dumitrescu ]nfiin\eaz[ ]n 1890 biblioteca =colii, f[c`nd cunoscut =i Revizoratului aceast[ <isprav[>. }n anul 1908 directorul face cunoscut Revizorului c[ n-are dulap pentru c[r\i. }n anul 1905 existau ]n bibliotec[ 184 de c[r\i =i 29 de cititori, iar ]n

115

anul 1911, 190 de c[r\i =i 35 de cititori. }n anul =colar 1913-1914 prin adresa nr.5611, Ministerul recomanda elevilor cartea <Amintiri din R[zboiul din 1877> de +t. Georgescu. Iat[ =i un tabel al c[r\ilor citite =i al cititorilor pe anii 1899-1905: 1899 V C . 1 8 0 1900 V 1901 1902 1903 1904 1905 C V 1 7 2 5 C V 2 0 3 7 C 2 9

C V. C V 12 1 4 1 5

C V 1 3 1 2

10 1 2

( Tabelul este luat dup[ Monografia lui Tache Dumitrescu din anul 1905)

Desigur c[ pentru un ]nceput este un lucru ] mbucur[tor. Fa\[ ]ns[ de num[rul de copii care era peste o sut[ ]n fiecare an =colar, lucrurile nu st[teau prea bine. C[r\ile se tip[reau greu =i veneau prin Casa =coalelor care le pl[tea din bugetul propriu, provenit din dona\ii. }n anul =colar 1920-1921 existau ]n bibliotec[ 100 de volume. Culmea este c[ ]n loc s[ se ] nmul\easc[ num[rul volumelor, ]n anul =colar 1927-1928, ele scad la 60 de volume. Cee ce ne duce cu g`ndul c[ ele se subtilizau din bibliotec[ sub diferite motive, fie c[ s-au rupt, fie c[ cititorii nu le-au mai ]napoiat. }n anul =colar 1940-1941 existau ]n biblioteca =colii 240 de volume, mai mult c[r\i de pove=ti =i beletristic[. Dup[ r[zboi, majoritatea c[r\ilor s-au scos din inventar pe baz[ de proces-verbal, sub motiv c[ sunt c[r\i burghezo-mo=iere=ti. Biblioteca ]ncepe s[ fie aprovizionat[ cu c[r\i de c[tre Inspectoratul =colar Teleorman ]n anul 1954-1955. }ncep`nd cu acest an, lunar, veneau pachete cu c[r\i pe adresa =colii.

116

Activitatea este continuat[ de Inspectoratul =colar Arge= care p`n[ ]n 1970 aprovizioneaz[ =coala cu aproape 2500 de volume. Acum se retip[resc marii clasici: Eminescu, Caragiale, Slavici, Creang[, poe\ii =i scriitorii contemporani, c[r\i politice =i =tiin\ifice, c[r\i de metodic[, de popularizare a =tiin\ei, etc. Fiec[rui cabinet =colar i se ]mpart c[r\i de specialitate pentru a fi folosite de profesori =i de elevi, biblioteca prime=te fi=e pentru cititor =i fi=a c[r\ii, un registru de inventar, un catalog alfabetic, ]ncepe s[ se \in[ eviden\a cititorilor =i a c[r\ilor citite. Func\ia de bibliotecar o de\inea profesorul de rom`n[, f[r[ a fi remunerat =i care avea un program s[pt[m`nal de eliberat c[r\i. Aceast[ activitate sa continuat p`n[ ]n anul 1989 c`nd s-a ]ntrerupt aprovizionarea cu c[r\i din lips[ de fonduri. }ntre anii 1989-2006 nu s-a mai repartizat nicio carte. }n anul 2006 Inspectoratul =colar a ]nceput s[ aprovizioneze iar cu c[r\i pl[tite direct de Minister prin Inspectoratul =colar, ]n valoare de c`teva sute de dolari. Bibliotecarii =colii dealungul timpului au fost: Tache Dumitrescu, Dumitru R. Ion, Penescu Ecaterina, Penescu Athanasie, Criv[\ Maria, Cordella Georgeta, Durle Florea, Popescu Marcela, Ionescu Aurelia =i Ionescu Ion. Trebuie s[ amintim c[ elevii =i cadrele didactice au beneficiat =i de biblioteca comunal[ care ]ntre anii 1950 =i 1970 a fost aprovizionat[ cu peste 12.000 de volume =i cu colec\ii de ziare =i reviste care au ajutat procesul instructiv-educativ din =coal[. Legate de bibliotec[ sunt =i manualele =colare. Ele au fost =i sunt principala surs[ de

117

informare =i mijloc de ]ndrumare a studiului individual, constituind un ghid ]n selectarea cuno=tin\elor ce trebuie asimilate de elevi. }n evolu\ia manualelor s-a \inut seam[ de progresele ]nregistrate de tehnica tip[ririi =i a consemn[rii, p[str[rii =i difuz[rii informa\iei, precum =i de cercet[rile psihopedagogice privind ]nv[\area. La ]nceputuri s-a elaborat manualul clasic, cuprinz`nd texte =i ilustra\ii, apoi, mai t`rziu, manualele s-au modernizat cu texte =i ilustra\ii colorate, diagrame =i alte materiale accesorii didactico-func\ionale, cum ar fi testele sau manualele programate. La ]nceputuri elevii ]nv[\au dup[ textele biblice scrise ]n chirilic[, primele manuale didactice ap[r`nd dup[ anii 1860,1870. }ntre anii 1894 =i 1950 manualele se procurau de ] nv[\[tor sau de profesor cu banii str`n=i de la p[rin\i. }nv[\[torul cump[ra manualele la care avea cel mai mare rabat. La =coala R`ca-Veche erau preferate ]n decursul anilor mai ales manualele autorilor gorjeni deoarece aveau rabat de 70%. Cadrul didactic nu avea libertatea de a alege manualul care i se p[rea cel mai bun. Trebuia s[ cumpere manualul editat de revizorul ]n raza c[ruia func\iona c[ci primul lucru pe care-l f[ceau revizorii =i inspectorii c`nd intrau ] n clas[ era s[ controleze dup[ ce manuale ]nva\ [ elevii. Manualele erau procurate destul de t`rziu din cauza banilor care se str`ngeau greu de la p[rin\i. }n primele manuale toate cuno=tin\ele erau transmise prin manualul de citire. Se d[deau no\iuni de anatomie, de cre=terea plantelor =i animalelor, de literatur[, =tiin\[, moral[, religie, etc.

118

Iat[ ]n anul =colar 1911-1912 ce manuale se foloseau: La clasa ]nt`i: Abecedarul lui G.G. Antonescu, Aritmetica lui P. Zamfirescu =i Caligrafia lui Gh. Petrescu. La clasa a-II-a:Citirea lui M. Nicolescu, Aritmetica lui P.Zamfirescu, Geografia lui A.Cre\escu =i Caligrafia lui Gh. Petrescu. La divizia a-III-a: Citirea lui M. Nicolescu, Aritmetica lui Zaharescu,Gramatica lui M.Nicolescu, Geografia lui Zaharescu =i Caligrafia lui Gh. Petrescu. Dup[ anul 1920 ]n =coal[ sunt folosite mai ales manualele lui Ciau=eanu, Costescu =i Dolgu, deorece la cump[rarea lor se d[dea ]nv[\ [torului un rabat mai mare. Dup[ reforma ]nv[\[m`ntului din anul 1948 manualele sunt unice, f[cute dup[ exemplul manualelor sovietice, dispare din ele elementul religios-crea\ionist =i sunt ]mbibate cu teoria marxist-leninist[ despre via\[ =i societate. Un exemplu cras de astfel de manual este Istoria Rom`niei de Roller ]n care se denatureaz[ toat[ istoria noastr[ na\ional[. Dup[anul 1970 manualele ]=i modernizeaz[ con\inutul, se admit mai mul\i autori pentru acela=i manual, se abandoneaz[ pedagogia sovietic[ =i se revine la teoria psihopedagogic[ occidental[ =i na\ional[, cum ar fi C.G.Antonescu, Spiru Haret, P.Poenaru, I.Gh. Marinescu, V.Gr.Borgovanu, etc. Manualele sunt gratuite =i sunt transmisibile la mai multe genera\ii de elevi. XIX. CONDUCEREA +COLII

119

+I DOCUMENTELE +COLARE Directorul =colii r[spunde de organizarea muncii instructiv-educative =i administrative a =colii. La ]nceput conducerea =colii s-a f[cut de c[tre un diriginte (director). Dac[ =coala era cu un singur post de ]nv[\[tor, dirigintele era ]nv[\ [torul =colii. Dac[ =coala avea mai mul\i dasc[li, Inspectoratul =colar numia prin ordin unul dintre cadrele didactice mai destoinice, cu examenele gradelor didactice date. Acest fapt a durat p`n[ ]n 1948 c`nd directorul a fost ales pe criterii politice, ca simpatizant al PCR, sau chiar membru de partid. Mai t`rziu i s-a atribuit =i consiliului profesoral un rol ]n luarea deciziilor =colii, al[turi de director. Dup[ anul 1975 directorul era ales pe durata de 4 ani de c[tre consiliul profesoral la recomandarea Inspectoratului =colar. Tot de acum se alege un consiliu de conducere al =colii care ]mpreun[ cu directorul ]ntocme=te planul anual de munc[ al =colii =i-l supune consiliului profesoral. +coala a re]nceput ]n 1883 sub conducerea Aristi\ei Apostol =i a durat p`n[ ]n anul 1890 c`nd la conducerea =colii a venit Ion T[n[sescu, func\ion`nd ca director ]ntre anii 1890-1893. Primul director al =colii care =i-a ]nchinat via\a acestei institu\ii a fost Tache Dumitrescu care a condus =coala ]ntre anii 1893- 1922. Figura acestui dasc[l e vie =i ast[zi ]n memoria s[tenilor. Era bine preg[tit profesional, terminase +coala Normal[ la Turnu-M[gurele, ] =i d[duse examenul de definitivat, avea

120

aptitudini de bun gospodar =i meseria=, introduce primul ]n sat cultura cartofului, stupul sistematic, altoirea, avea o bibliotec[ impresionant[ pentru acel timp. Muncea cu tragere de inim[ =i se bucura de stima s[tenilor. El participa la cercurile pedagogice, era abonat la revistele =i ziarele timpului. |inea frumoase serb[ri, mergea cu copiii la biseric[ ]n zilele de s[rb[toare, cuno=tea muzica coral[ =i bisericeasc[, \inea conferin\e, lec\ii deschise la cercul cultural. }n anul 1922 prin ordinul nr.86560 al Revizoratului de Teleorman se aprob[ des[rcinarea din dirigen\ie a lui Tache Dumitrescu =i se nume=te ]n aceast[ func\ie Ioan R. Dumitru. De=i nu avem prea multe date despre activitatea lui, din arhivele =colii =i din impresiile s[tenilor reiese c[ a fost un ]nv[\ [tor destoinic, aspru cu elevii. Nu a avut talentul predecesorului, dar a reu=it s[ dea tineri bine preg[ti\i la ]nv[\[tur[. El a condus direc\ia =colii p`n[ prin 1936 c`nd a fost schimbat cu un cadru t`n[r, venit proasp[t de pe b[ncile =colii normale, =i pe deasupra =i cu baz[ material[; e vorba despre ]nv[\[torul Penescu Athanasie care a condus =coala cu intermiten\[ p`n[ prin 1952. Sub conducerea lui =coala a luat un nou av`nt, a fost ]nzestrat[ cu material didactic, s-a pus mai mult[ baz[ pe practica agricol[, pe lucrul manual, condus personal de el. A organizat un muzeu al =colii, a dat o aten\ie deosebit[ desf[=ur[rii activit[\ii str[jere=ti =i premilitarei. Dup[ Penescu Athanasie vine ca directoare Criv[\ Maria, transferat[ proasp[t cu so\ul, Criv[\ Anghel, din comuna Sili=tea-

121

Gume=ti. Numi\i ]n ]nv[\[m`nt dup[ Marea Unire, fuseser[ repartiza\i ]n Transilvania =i, dup[ c`\iva ani, se transferaser[ ]n Regat. Se pare c[ e primul director numit pe criterii politice, deoarece era membru de partid =i p[rin\ii erau membri ai Frontului Plugarilor. Imediat dup[ ea, este numit[ ca directoare o t`n[r[ absolvent[ a =colii pedagogice, pe nume Cos[cescu Jana, din comuna T[t[r[=ti. Sub conducerea ei =coala de 7 ani se transfer[ de la Bucov la R`ca-Veche =i ]ncepe s[ fie ] ncadrat[ cu cadre tinerere. Dup[ Cos[cescu Jana, adic[ ]n 1955, revine ]n func\ia de director tot Criv[\ Maria care st[ p`n[ ]n anul 1957. Acum ]ncepe politizarea ]nv[\[m`ntului, urm[rirea cadrelor ]n v`rst[ care avuseser[ alte orient[ri politice. }nv[\[torii Stere Petre =i Stere Ioana sunt sco=i din ]nv[\[m`nt =i n-au mai fost ]ncadra\i niciodat[. Tot acum este scos din ]nv[\[m`nt doar pentru un an =i Penescu Athanasie pe considerente politice =i de clas[ social[. }n anul 1957 vine la direc\ia =colii un ]nv[\[tor care luptase aproape cinci ani ]n r[zboi =i anume Ilie Gheorghe. De=i fusese un b[iat s[rac, Tache Dumitrescu se luptase =i, cu ajutorul statului, ]l dusese la =coala normal[, fiind un elev excelent. Cariera lui didactic[ a fost umbrit[ de o c[s[torie nepotrivit[ cu o femeie bogat[, dar oloag[, =i adesea ]=i g[sea satisfac\ii ]n licoarea lui Bacus. A stat ca director p`n[ ]n anul 1962 c`nd este schimbat cu Cojocaru Victor, absolvent al +colii Pedagogice din C`mpulung. Pe timpul lor (]n 1959-1960) =coala se mut[ ]n local nou, se finiseaz[ =i celelalte dou[ camere, =coala este ] nzestrat[ cu mobilier ceva mai bun, prin transfer

122

de la alte =coli din jude\. Cojocaru Victor ocup[ func\ia de director p`n[ ]n anul 1966 c`nd Sec\ia de }nv[\[m`nt a raionului Coste=ti prin inspectorul-general Apostolache Nicolae ]l schimb[ cu Ionescu Ion, primul profesor calificat, care de\ine func\ia de director ]n =coala R`ca-Veche. Profesorul Ionescu Ion este absolvent al +colii Pedagogice din C`mpulungMuscel, al Institutului pedagogic de 3 ani din Bucure=ti =i al Universit[\ii Bucure=ti, Facultatea de filologie, sec\ia limb[ rom`n[. }n perioada c`t a fost director a trecut toate cadrele necalificate la ciclul ]nt`i, aduc`nd numai cadre cu studii superioare s[ predea la clasele V-VIII. }=i trece gradele didactice cu profesori de ]nalt[ clas[, precum Eugen Simion, profesor universitar =i Pre=edinte al Academiei Rom`ne =i cu Br`ncu= Grigore, profesor universitar. Sub el se ]nzestrez[ =coala cu material didactic =i mobilier nou, se modernizeaz[ ]nv[\[m`ntul prin trecerea de la clase la cabinete de studiu, se d[ o aten\ie sporit[ preg[tirii de specialitate prin reciclarea cadrelor didactice. Pentru activitatea depus[ ]n ] nv[\[m`nt, este decorat cu medalia <Profesor frunta=> de c[tre Ministerul }nv[\[m`ntului. }n anul 1980 direc\ia =colii este preluat[ de Ionescu Aurelia, profesoar[ de limba rom`n[. +coala continu[ s[ se modernizeze, vin noi cadre didactice bine preg[tite. Ionescu Aurelia d[ o aten\ie deosebit[ preg[tirii pentru lec\ii =i mobilizez[ colectivul didactic ]ntr-o munc[ didactic[ fructuoas[. Este absolvent[ a Institutului Pedagogic din Bucure=ti, ]=i d[ gradele didactice cu aceia=i profesori cu care

123

=i le-a dat =i so\ul s[u, Ionescu Ion. }n anul 1985, printr-un ordin al Ministerului care prevedea ca directorii s[ fie schimba\i din patru ]n patru ani, Ionescu Aurelia este ]nlocuit[ cu Ivan Viorica, profesoar[ de agricultur[, absolvent[ a Institutului Pedagogic din Pite=ti. Printr-o exigen\[ exagerat[, ]=i ] ndep[rteaz[ colectivul didactic =i ]n anul 1989 este schimbat[ din acest[ func\ie, revenind tot Ionescu Aurelia. }ntre anii 1989-1995 conduce =coala ]n condi\ii deosebit de grele, dup a=azisa revolu\ie din decembrie. +coala nu mai este asigurat[ cu combustibil, cadrele didactice care nu erau din comun[ se transfer[ =i =coala are un deficit de ]ncadrare, nu se mai prime=te material didactic, ]nv[\[m`ntul r[m`n`nd pe un plan secund. Dup[ 1995 =i ]n prezent la conducerea =colii a fost ]ncadrat un cadru t`n[r pe nume Dinu Marin, profesor de matematic[ =i informatic[. Sub conducerea lui s-a renovat noul local de =coal[, s-a primit un num[r de cinci calculatoare, s-a ]nfiin\at un curs de calculatoare. Dinu Marin =i-a dat examenele de greade cu profesori renumi\i de la Universitatea din Bucure=ti, este bine preg[tit profesional =i conduce =coala ]n condi\ii optime. +coala din R`ca-Nou[ a avut ca directori pe Petre Popescu, tr`ncan Lucre\ia, Popescu Ilie. +coala din Bucov a fost condus[ de B[descu Filofteia, Ionescu Alexandru, Petre Popescu,Criv[\ Anghel, Ionescu Mihalache.

124

+coala din Betegi a fost condus[ de Enache Sterian, St[nculescu Dumitru =i Cojocaru Victor. Iar +coala din Purc[re=ti a fost condus[ de Ionescu Mihalache, Sterian Enache, Sterian Georgeta =i Cojocaru Marcela. Documentele =colare ale =colii pe care le-am cercetat sunt: cartea =colii, ]n care se specific[ fiecare cadru didactic, ]ncadrarea =colii pe ani de ]nv[\[m`nt =i date personale ale fiec[ruia. Din p[cate din neglijen\a directorilor cartea =colii n-a mai fost completat[ din anul 1967; registrele de intr[ri-ie=iri dintre anii 1883-2000 din care am extras toate datele din monografie, condicele de prezen\ [ din aceia=i ani, cataloagele =colare, registrele inventar ale =colii, registrele de ] nscrieri ale elevilor, recens[mintele elevilor. Arhiva =colii a fost predat[ ]n anul 1985 Arhivelor statului din Pite=ti, r[m`n`nd ]n =coal[ doar arhiva de dup[ acest an.

125

}nv[\[torii Sterian Enache =i Sterian Georgeta cu trei elevi de-ai lor. Am`ndoi au func\ionat ca directori la +coala Purc[re=ti. Sterian Enache din 1946 p`n[ ] n 1965 =i Sterian Georgeta din 1946 p`n[ ]n 1975.

XX. }NV{|{M~NTUL PRE+COLAR Nu am documente ca ]nv[\[m`ntul pre=colar s[ se fi ]nfiin\at ]nainte de 1948. Prima gr[dini\[ a fost ]nfiin\at[ prin anul 1950 =i a func\ionat cu program prelungit ]n casele lui Nae Moraru cu educatoarea Penescu Irina, absolvent[ a +colii pedagogice din Pite=ti.

126

Gr[dini\a a fost ]nzestrat[ cu paturi, lenjerie de pat =i vesel[ pentru servirea mesei. Dup[ ce cl[direa a fost cedat[ SMA-ului, gr[dini\a s-a mutat ]n =coala Ciucule=ti. Dup[ 1960 ]n fiecare sat s-a ]nfiin\at c`te un post de educatoare. }n satul purc[re=ti cursurile gr[dini\ei s-au \inut fie ]n =coal[, fie ]n case particulare ]nchiriate de Consiliul Popular. Ca educatoare a func\ionat Goran Silvia, absolvent[ a +colii pedagogice din C`mpulung. Dup[ transferarea educatoarei Penescu Irina de la gr[dini\a Bucov au fost numite Motro= Elena, Criv[\ Maria Nicolae Elena =i alte educatoare care au fost ]ncadrate c`te un an, doi. La gr[dini\a de la Aduna\i a fost ] ncadrat[ S`rbu Dorina, absolvent[ a +colii Pedagogice din C`mpulung care a func\ionat p`n[ ]n anul 2005, dup[ care s-a transferat la gr[dini\a din R`ca-Veche. La gr[dini\a R`ca-Nou[ a func\ionat ca educatoare Cristea Carolina, absolvent[ a Institutului pedagogic de doi ani care func\ioneaz[ =i ]n prezent. La gr[dini\a R`ca-Veche au func\ionat ca educatoare Popescu Stela, Antonescu Viorica =i o lung[ perioad[ de timp (de prin 1960 p`n[ ]n 2006) educatoarea St[nculescu Iana, care a condus =i comisia metodic[ a educatoarelor. Gr[dini\ele au fost ]nzestrate cu mobilier adecvat, cu juc[rii =i material didactic. }nv[\ [m`ntul pre=colar a contribuit la preg[tirea copiilor pentru ]nv[\[m`ntul primar, mai ales c[ s-a institu\ionalizat ]nv[\[m`ntul obligatoriu de la v`rsta de 6 ani. De asemenea au contribuit la educareamoral-civic[ a copiilor, av`nd ]ns[ =i un caracter propagandistic accentuat, cultiv`nd

127

conduc[torul =i partidul organiza\ia <+oimii patriei>.

comunist

pein

XXI. NOTAREA ELEVILOR Prin notarea elevilor ]n\elegem aprecierea prin note a progresului =colar ]n urma verific[rilor curente, a examenelor sau a concursurilor =colare. +tiin\a care se ocup[ cu notarea se nume=te docimologie, model de distribuire a notelor conform unui sistem de dotare. Pe parcursul timpului s-au ]ntrebuin\at mai multe sisteme de notare ]n =coala noastr[. Mai ]nt`i trebuie s[ spunem c[ ]n tinda bisericii elevii erau nota\i pe r[boji, fie pe tocul u=ii, fie separat pe o tabl[. Notarea se f[cea pe linii de m[rimi diferite, plec`nd de la liniile mari spre liniile mici; c`te linii avea un elev, at`tea note avea, fiecare linie ]nsemn`nd o not[. }ntre anii 1884-1885 din catalooagele =colii reiese c[ notarea s-a f[cut dup[ postulatul docimologic al lui Pieron, H. ]ntr-o scar[ a notelor de la 1 la 10. La ]nceput notarea s-a f[cut pe cataloage liniate de ]nv[\[tor, dup[ aceea, mai t`rziu, s-a f[cut pe cataloage imprimate =i tipizate. Fiec[rui elev ]i era repartizat[ o fil[ ]n care se treceau notele =i absen\ele, dar =i fi=a psihopedagogic[. Acest sistem de notare cu scara de la 1-10 a avut ]nf[\i=area curbei lui LaplaceGauss, notele ]ntre 5-8 corespunz`nd punctelor de inflexiune ale curbei; valoarea medie corespunde notei 6,50; elementele slabe (]ntre 1-4), cele mijlocii (5-8), iar cele bune (9-10 sau chiar 8) Acest sistem de notare a durat p`n[ ]n

128

1948 c`nd s-a introdus un sistem de notare sovietic cu note de la 1 la 5. Notele 1 =i 2 corespundeau calificativului insuficient, nota 3suficient, nota 4- bine =i nota 5- foarte bine. Sistemul de notare de la 1-5 a durat p`n[ prin 1954-1955 c`nd a revenit la sistemul de notare anterior cu note de la 1 la 10. Cam din anul 2000 la clasele I-IV s-a introdis sistemul de notare cu califictive. Calificativul insuficient ] nsemn`nd notele 1,2,3 =i 4, suficient, notele 56, bine, notele 7 =i 8 =i foarte bine, notele 9 =i 10. La ]nceput catalogul era comun tuturor claselor =i tuturor obiectelor de studiu. Prezen\a se nota cu semnul plus iar absen\a se nota cu semnul minus. }n perioada dintre anii 18851914 nu s-a pus nicio not[ mai mic[ de 4, iar notele de 9 =i 10 sunt foarte rare. Notele nu erau anun\ate =i motivate elevului. Rar, elevii profitau de absen\a ]nv[\[torului din clas[ ca ei s[-=i vad[ notele dintr-o curiozitate fireasc[. Notele la purtare se puneau tot de la 1-10, dar cei care primeau note de la 1-6 erau considera\i repeten\i din cauza purt[rii. Promovarea elevilor se f[cea pe baza notelor ob\inute ]n cursul anului =colar =i la examenele ce se desf[=urau ]n prezen\a p[rin\ilor =i a unei comisii stabilite de revizorul =colar. Metodele de calcul erau astfel: Notele trimestriale trecute ]n foaia matricol[ se adunau cu nota examenului anual =i totul se ]mp[r\ea la 4 =i d[dea media anual[ a fiec[rui obiect ]n parte sau media pe obiecte. Suma mediilor pe obiecte din fiecare grup[ ]mp[r\it[ la num[rul obiectelor din grup[ d[dea media anual[ pe grupe. Suma mediilor pe grupe ]mp[r\it[ la 4 d[dea media

129

general[ de clasificare. Metodele de calcul erau cu dou[ zecimale. Pentru promovare se cerea ca media pe obiecte s[ nu fie inferioar[ lui 4 iar media pe grupe s[ fie minimum 5. Situa\ia =colar[ se ]ncheia imediat dup[ terminarea examenului. P`n[ ]n anul 1948, anu =colar a fost ]mp[r\it pe semestre sau trimestre. Dup[ anul 1948 anul =colar a fost ]mp[r\it pe p[trare, ]n fiecare p[trar se ]ncheiau mediile ]n urma unor examene. Lucrurile au durat a=a p`n[ prin anul 1960 c`nd s-a trecut la vechea structur[ a anului =colar, fie pe trimestre, fie pe semestre, care dureaz[ p`n[ ast[zi. XXII. ORIENTAREA +COLAR{ +I PROFESIONAL{ Orientarea =colar[ =i profesional[ este un sistem de ac\iuni =i m[suri prin care un individ sau un colectiv este ajutat s[-=i aleag[ =coala, respectiv profesiunea, potrivit cu ]nclina\iile =i aptitudinile proprii. Aceast[ tem[ a intrat mai t`rziu ]n dicu\ia psihopedagogilor =i a pedagogiei ]n general. La ]nceputurile =colii, orientarea =colar[, c[ci despre orientarea profesional[ nici nu putea fi vorba, s-a f[cut la ] nt`mplare. Numai c`\iva copii dintr-o clas[, mai ales cei din clasele sociale avute, puteau s[ accead[ la diferite =coli sau facult[\i. Iat[ un tabel din anii =colari 1990-1991 p`n[ ]n anii =colari 1927-1928:
Anii =colari Nr .A b. Agricult ori Mes eria =i Preo\i }nv[\[ tori Ofi\er i Obser va\ii

130

1908/ 9 1909/ 0 1910/ 1 1911/ 2 1912/ 3 1913/ 4 1914/ 5 1915/ 6 1916/ 7 1917/ 8 1918/ 9 1919/ 0 1920/ 1 1921/ 2 1922/ 3 1923/ 4 1924/ 5 1925/

1 2 1 5 1 1 1 8 1 4 1 8 2 0 1 5 3 2 2 1 9 2 1 1 9 4 4 3 4 3 2 4 3 4

12 13 10 18 14 17 20 14 3 21 19 19 15 42 34 32 43 40

1 1 1 1 -

1 1 -

1 1 1 2 1 -

1 1 -

131

6 1926/ 7 1927/ 8

0 1 8 1 8

18 18

Av`nd ]n vedere baza material[ a \[r[nimii care era majoritar[ constat[m c[ aproape niciun \[ran nu putea s[ duc[ un copil la =coli mai ]nalte, cei c`\iva ]nv[\[tori =i ofi\eri sunt fii de oameni boga\i sau copii foarte dota\i pe care i-a ajutat statul cu burse. Din perioada amintit[ avem ]nv[\[tori precum Tache Dumitrescu, Ioan R. Dumitru, directorul =colii, Alexandru Ionescu, Nicolae Dumitrescu, Ilie I. St[nculescu, ]nv[\[tor la +coala de aplica\ie de pe l`ng[ +coala Normal[ din C`mpulung, Cecilia Dumitrescu, Militaru Alexandru, ]nv[\[tor la Scheeni, Alexe Ion, ]nv[\[tor la Baldovine=ti, Ivan Popescu. Dintre preo\i iese din =coal[ Zamfir Popescu, preot la Sl[ve=ti, Marin Popescu, absolvent al seminarului, Ionescu Ion, magistrat, procuror al Tribunalului de Muscel. Dup[ anul 1935 ]ncep s[ duc[ copiii la =colile de meserii. Se ]nfiin\ase o =coal[ de meserii la Miro=i pe care cca 15 copii au urmato, din ei ie=ind meseria=i foarte buni, ]n special t`mplari. Al\i elevi se duc ucenici la meseria=i precum cojocari, croitori, fierari =i cap[t[ o meserie. Restul fiilor de \[rani r[m`n agricultori. }n timpul celui de al Doilea R[zboi Mondial exist[ o situa\ie =i mai rea. Plec`nd p[rin\ii pe front, majoritatea tinerilor r[m`n ]n familie ajut`nd mamele la agricultur[ =i ]n general ]n gospod[rie. Dup[ r[zboi pu\ini se ]ncumet[ s[-=i

132

dea fiii la alte =coli la ora=. Deabia dup[ anul 1950 putem vorbi de un aflux al tinerilor c[tre =coli mai ]nalte: pedagogice, sanitare, metalurgice, etc. +i tot acum cei ce termin[ liceul ]=i continu[ studiile universitare ajung`nd profesori, ingineri, doctori, profesori universitari, magistra\i, etc. }ncep`nd cu anii 1965-1966 se ]nfiin\eaz[ comisii de orientare =colar[ =i profesional[ care ]ncearc[ ] mpreun[ cu dirigin\ii s[ fac[ o selec\ie mai riguroas[ a tinerilor c[tre profesiile pe care le doresc. A=a se face c[ dup[ anii 1965-1970 exist[ un flux masiv de deplasare a for\ei de munc[ spre ora= =i cca 75 % dintre tinerii care termin[ =coala general[ merg mai departe la =coli profesionale, licee de specialitate, teoretice, etc. }ntre anii 1970-1980 procentul cre=te la 90 % de elevi care ]=i continu[ studiile la ora=. Din acest punct de vedere putem spune c[ regimul comunist, spre deosebire de regimurile trecute, dezvolt`nd industria =i agricultura, d[ o mare aten\ie ]nv[\ [m`ntului =i preg[te=te o masiv[ for\[ de munc[ care populeaz[ ora=ele, ]n special Pite=tiul =i Bucure=tiul. Dup[ anul 1960 ne-ar trebui o list[ prea lung[ cu to\i absolven\ii ajun=i oameni de vaz[ ai \[rii. Peste 20% dintre elevi absolv[ o universitate umanist[ sau politehnica, peste 10% termin[ institutul agronomic sau institute de alte specialit[\i, devenind profesori, ingineri, juri=ti, etc. Nu acela=i lucru putem spune c[ s-a ] nt`mplat dup[ revolu\ia din decembrie 1989, c`nd un num[r tot mai mare de tineri au r[mas acas[ ca agricultori.

133

Ilie I. St[nculescu S-a n[scut ]n anul 1909 ]n satul R`ca-Veche din p[rin\i \[rani. A urmat =coala primar[ ]n sat, av`ndu-l ca ] nv[\[tor pe Tache Dumitrescu. +i-a continuat cursurile +colii Normale din C`mpulung-Muscel, termin`nd-o cu rezultate excelente, ca premiant. Merge apoi la Universitate la Facultatea de Pedagogie =i Psihologie, ob\in`nd =i aici cele mai bune rezultate la ]nv[\[tur[. Este ]ncadrat ca ]nv[\[tor la +coala de aplica\ie de pe l`ng[ +coala Normal[<Carol ]nt`i> =i numai dup[ un an, c`=tig[ prin concurs postul de profesor de pedagogie la aceea=i =coal[. Pentru rezultate deosebite este numit ca director al aceleea=i =coli ]n anul 1947 =i o conduce p`n[ ]n anul 1978 c`nd se mut[ ca lector universitar la Institutul Pedagogic din Pite=ti.. Este membru ]n Consiliul de conducere =i de coordonare al Ministerului }nv[\ [m`ntului, deputat ]n consiliul or[=enesc =i jude\ean, pre=edinte de comisii la examenele de grade didactice, autor de manuale universitare =i =colare. Ilie I. St[nculescu poate fi pus ]n galeria de aur de dasc[li ai acestei \[ri. Avea o inteligen\[ vie, o memorie des[v`r=it[, un tact pedagogic ie=it din comun, o r[bdare de fie cu elevii, meticulos, cu un sim\ al datoriei des[v`r=it. A ]ncurajat mul\i \[rani din comun[ s[-=i duc[ copiii la =coala pedagogic[, astfel c[ dup[ por\ile aceste =coli au ie=it cca. 20 de cadre didactice. A decedat ]n anul 1985 =i este ]nmorm`ntat ]n cimitirul <Fl[m`nda>. Fo=tii lui elevi au numai cuvinte de laud[ despre activitatea lui =i-i poart[ o mare dragoste =i-o amintire vie.

134

Preotul Gheorghe Popescu. Preot iconom, Gheorghe M. Popescu s-a n[scut la 10 mai 1898 ]n satul Bucov. Este un urma= al vechilor Diacone=ti, cei care au ] ntemeiat satul Bucov =i c[tunul Diacone=ti. A urmat =coala primar[ la =coala Bucov, liceul teologic =i seminarul teologic la Bucure=ti. A fost hirotonit la 17 noiembrie 1919, dup[ ] ntregirea na\ional[ de la Alba-Iulia, la biserica din Bucov, biseric[ pe care o p[store=te aproape o jum[tate de secol, murind la o v`rst[ destul de ]naintat[ ]n anul 1967. Lui i se datoreaz[ construirea bisericii din satul Bucov. A luptat cu autorit[\ile aproape zece ani p`n[ i s-a ]nf[ptuit aceast[ dorin\[. }nceput[ ]n anul 1911, construc\ia bisericii a stat neterminat[ p`n[ la venirea lui =i de-abia ]n 1920, preotul Gheorghe M. Popescu, t`n[r pe atunci =i cu o mare dragoste de munc[ a str`ns cu mare trud[ de la enoria=i suma de 180.000 lei, cu care a reu=it s-o termine. }n anul 1923 s-a f[cut sfin\irea ei de c[tre Preasfin\itul arhiereu Evghenie Humule=teanu, la care a participat ]ntregul sat, ]mpreun[ cu prefectul de Teleorman, Alecu Popescu. A fost un mare duhovnic, un om de carte care a slujit altarul cu devotament =i pasiune.De asemenea a fost =i un bun profesor de religie, pred`nd ore at`t la =coala Purc[re=ti c`t =i la =coala Bucov. Prof. Univ. Dr. Ing. Paul E. Sterian S-a n[scut la 22 noiembrie 1946 ]n localitatea R`ca, jude\ul Arge=. A terminat =coala general[ la =coala R`ca-Veche, a urmat +coala pedagogic[ din C`mpulung, ]nte 1966-1971 a urmat Facultatea de

135

Electrotehnic[ =i Telecomunica\ii, Universitatea Politehnic[, Bucure=ti. Titluri =tiin\ifice: Doctor ]n fizic[ tehnic[- 1977Universitatea Politehnica Bucure=ti; Doctor Honoris Causa al Univesit[\ii din Pite=ti, 2004. Specializ[ri =i stagii: Japonia, Universitatea din Osaka, Nagoia =i Institutul de Tehnologie, CHUBU (1975-1976); Fran\a: Universit[\ile :Paris-Ensam, dAngers, Grenoble, 1998;Anglia: Universitatea din KENT, la CANTERBURI, 1999. Func\ii actuale: Directorul Departamentului de Fizic[ al Universit[\ii Politehnica, bucure=ti; Directorul Centrului Universitar de Inginerie Optic[ =i Fotonic[< FOCUM>; Secretarul Consiliului Na\ional de Evaluare Academic[ =i Acreditare; +ef de catedr[ de Fizic[ II. Carier[ didactic[: la Departamentul de Fizic[, Universitatea Politehnic[ Bucure=ti: -asistent universitar ]ntre 1971-1978; -lector universitar ]ntre 1978-1981; -profesor universitar 1990 =i prezent. Conduc[tor de doctorate din anul 1990. Coordonatorul programului de <Fotonic[>(master) la Politehnic[. Domenii de cercetare: fizic[, optoelectronic[, electronic[ cuantic[, optic[ cuantic[, sisteme deschise. Publica\ii =tiin\ifice: -23 de c[r\i publicate (manuale, tratate, monografii); -175 de articole =tiin\ifice publicate; 4 brevete de inven\ii publicate de OSIM Rom`nia. Editor sau membru ]n comitetele editoriale sau =tiin\ifice a cinci publica\ii de specialitate. Pre=edinte a dou[ Conferin\e de Optoelectronic[ =i membru ]n Comitetele de organizare a unor Congrese interna\ionale. Premii:

136

-Premiul <Constantin Miculescu> al Academiei Rom`ne, pentru laseri =i optic[ neliniar[, 1983; -Premiul I pe \ar[ pentru creativitate =tiin\ific[ =i tehnic[,1981. Membru ]n conducerea a opt Societ[\i +tiin\ifice Interna\ionale =i Na\ionale.

O scrisoare c[tre fiii satului din anul 1939 trimis[ de Daniel St. Constantin C[minului cultural <Gh. Laz[r>. Domnul Daniel St, Constantin este invalid de r[zboi, n[scut ]n comuna R`ca-Veche, repartizat ]n P`ng[ra\i-Neam\.. }n anul 1937 este ales membru de onoare al C[minului cultural<Gh. Laz[r>. }n scrisorile lui c[tre s[teni mul\ume=te pentru cinstea de a fi ales membru de onoare. N[scut la 25 ianuarie 1896 din p[rin\i Ecaterina =i Arghir. Gospod[ria lui a fost v`ndut[ lui Tache Dumitrescu, fostul ]nv[\[tor, care la r`ndul lui a v`nduto lui Victor Popescu. A locuit ]n R`ca, Pite=ti, Bascov, D[bulenii-Romana\i, Bucure=ti, V`ls[ne=ti =i P`ng[ra\iNeam\. pe unde a avut taic[-s[u servici =i unde ca tiutore a crescut =apte orfani. Este un admirator al satului ]n care s-a n[scut =i a tr[it o perioad[ de timp.

137

P`ng[ra\i-Neam\u, anul nou, 1939 Cinstitului Sfat al C[minului Cultural <Gh. Laz[r> din R`ca, Teleorman.

Fra\i Cons[teni, La cap de an afl`ndu-ne, v[ urez din toat[ inima s[n[tate =i spor la toate ca laolalt[ s[ ostenim ]ntru buna tocmire a pravilei ce ni s-a pus acum: <Credin\[ =i munc[ pentru |ar[ =i Rege!> Primit-am veste de la prietenul Penescu c[ m-a\i cinstit mai mult dec`t merit, aleg`ndu-m[ Directorul C[minului Cultural. Mul\umundu-v[ din suflet, m[ gr[besc a v[ m[rturisi temerea c[ ]ns[rcinarea cu care m-a\i cinstit fiind la marginea umilelor mele puteri, nu =tiu cum m[ voi achita de datoria ce am fa\[ de satul meu, care mi-a dat ceeace am mai scump:via\a, tocmai ca s[ ]nf[ptuiesc ceea ce pe bun[ dreptate a=tepta\i de la mine. Deocamdat[ primesc ]ns[rcinarea ce-mi da\i din tot sufletul, n[d[jduind c[ ve\i da ascultare ]ndemnurilor mele. Mai ]nt`i prima rug[minte ce v[ fac este s[ ]nscrie\i ]n C[minul Cultural tot satul: gospodari, femei =i copii de la clasa a patra ]n sus. Acest lucru s[ v[ intre bine ]n cap. +ti\i mai bine ca mine c[ asupra satului nostru p`nde=te moartea =i r`sul lumii, ajutate de du=manii cunoscu\i de to\i: ne=tiin\a,neor`nduiala ]n gospod[rie

138

=i ]n cele ob=te=ti, iar mai presus de toate neascultarea de cei ce dau via\[ din via\a lor =i pe care trebuie s[-i asculta\i ca pe unii ce vor da seama de sufletele voastre, }nt`iul Gospodar al |[rii, Majestatea Sa Regelui Carol al doilea. V-am ar[tat vr[jma=ii ce v[ rod via\a, am[r`ndu-v[ traiul =i acum v[ poftesc s[ l[sa\i focului vr[=m[=iile ce v[ despart =u uni\i s[ porni\i la lupt[, la biruin\[. Mul\i din dumneavoastr[ a\i f[cut r[zboiul ca =i mine =i to\i =ti\i c[ nu se poate c`=tiga nicio b[t[lie f[r[ ascultarea orbeasc[ a =efului. Pentru binele vostru v[ dau numai aceast[ comand[ s[ v[ g[sesc pe to\i ]nscri=i ]n C[min =i ]mp[ca\i unii cu al\ii, gata de treab[. Duminic[ 22 ianuarie a.c. voi fi ]n sat =i umbl`nd din cas[ ]n cas[ voi ]ncsrie ]n C[min pe to\i, ca un fel de botez al legii celei mai ]nsc[unat[ la conducerea |[rii de Vod[ al doilea al culturii c[ruia s[-I dovedim c[ suntem vrednici a-I primi m[re\ia danie, adic[ Legea Serviciului Social, ascult`nd orbe=te de conduc[torii a=ez[m`ntului regal de stat, C[minul Cultural. Dup[ ce vom ]nscrie toat[ lumea ]n V[min, vom trece la or`nduirea cea mai de c[petenie: Construirea localului ce va ad[posti c[minul, care local p`n[ nu-l vom vedea ispr[vit, nici s[ nu zicem c[ avem c[min. Numai c`nd vom avea ] nscris[ toat[ lumea ]nC[min cu cotiza\ia pl[tit[ =i vom r`ndui construc\ia localului

139

propriu, atunci vom mai face c`te ceva de pild[ un dispensar medical Sunt de p[rere c[ adunarea general[ pe anul acesta s-o face\i la 22 ianuarie c`nd viu =i eu. +i acum mul\umundu-v[ pentru cinste, v[ rog s[ m[ ajuta\i, ascult`ndu-m[, ca s[ v[ pot fi folositor =i ca s[ v[d =i eu c[ am de-aface cu ni=te oameni ] n\eleg[tori care merit[ s[ le ]nchin c`t voi tr[i toat[ puterea mea de munc[ =i toat[ puterea mea de iubire. S[n[tate! Daniel St. Constantin, invalid de r[zboi.

Nota autorului: Visul lui s-a ]mplinit de-abia ]n anul 1967 c`nd au fost construite c[minul cultural =i dispensarul medical.

Tache Dumitrescu: Despre Tache Dumitrescu am vorbit ]n capitolele anterioare. A=

140

dori s[ elogiez munca lui sisific[ pentru construirea =colii, d[ruirea lui pentru instruc\ie =i educa\ie. Om de o deosebit[ cultur[ pentru timpul s[u, era dezvoltatmultilateral: cuno=te medicin[,agricultur[, t`mpl[rie ,croitorie,albin[rit, etc. Avea o bibliotec[ demn[ de invidiat =i pentru zilele noastre.Era abonat la Albina,Contemporanul,Revista ] nv[\[torilor din Rom`nia, Universul =i la alte ziare.

Steliana Toma s-a n[scut ]n localitatea

Bucov-Aduna\i ]n anul 1943, sor[ cu Sterian Paul, din p[rin\i ]nv[\[tori (Sterian Enache =i Georgeta), a f[cut =coala general[ la R`caVeche, +coala Pedagogic[ la C`mpulung\-Muscel =i Universitatea Bucure=ti, Facultatea de Psihologie. +i-a sus\inut doctoratul cu lucrarea <Autoeduca\ia-sens =i devenire>. Actualmente este profesor universitar la Politehnic[. A f[cut parte din Comisia Ministerului }nv[\[m`ntului pentru modernizarea ]nv[\[m`ntului, a publicat manuale de pedagogie =i cursuri universitare, a f[cut parte din Comisia IPCD pentru inspec\ii =i grade didactice, conduce lucr[ri de doctorat Popescu Mariana s-a n[scut ]n BucovAduna\i ]n anul 1945, este absolvent[ a =colii R`ca-Veche, continu[ liceul la <Zinca Golescu>Pite=ti, apoi urmeaz[ A.S.E., Facultatea de Menegement.+i-a sus\inut examenul de doctorat =i acum este profesoar[ universitar[ la Facultatea de Economie a A>S.E. =i rector. Este sora lui Sterian Paul =i a Stelianei Toma. Popescu Ancu\a s-a n[scut ]n comuna R`ca , mama ]nv[\[toare, tat[l agronom, a f[cut =coala general[ la =coala R`ca-Veche, a urmat cursurile liceului <Odobescu> din Pite=ti, =i-a continuat studiile universitare la Facultateea de sociologie a Universit[\ii Bucure=ti, actualmente este profesor-

141

doctor la Facultatea de sociologie a <Universit[\ii Spiru Haret> -Bucure=ti. St[nculescu Marius, fiu de ]nv[\[tori, absolvent al =colii generale R`ca-Veche, ]=i continu[ studiile la Liceul <Nicolae B[lcescu> din Pite=ti, urmez[ Politehnica, Facultatea TCM, este profesor la liceul din Bac[u. Este autor de manuale =colare =i instructor al +colii de =oferi. Eugen Popescu, fiul lui Victor =i al Ecaterinei, n[scut ]n R`ca-Veche, absolvent al =colii generale R`ca-Veche, ]=i face studiile liceale la Liceul militar Breaza, Urmeaz[ Academia naturist[ medical[ ]n Canada, medic naturist =i de recuperare. Face parte din Guvernul Rom`niei ca Secretar de Stat ]ntre anii 2000-2005, director al <Funda\iei Rom`nilor de pretutindeni >cu sediul ]n Bucure=ti. Ionescu Ion fiul lui Gheorghe Ionescu comerciant din Ciucule=ti, face trei clase ale =colii R`ca-Veche, o clas[ la Bucov, urmeaz[ liceul la TurnuM[gurele, Facultatea de drept a Universit[\ii Bucure=ti, doctor ]n drept, Procuror-Magistrat al jude\ului Muscel ]ntre cele dou[ r[zboaie mondiale. Polina Gheorghe face clasele primare la =coala R`ca-Nou[, clasa a-V-a la R`ca-Veche, liceul teoretic la Bucure=ti, urmeaz[ facultatea de sociologie. S-a afirmat ca interpret[ de folclor ]n 1996 la Radio Craiova, apoi la Radio Bucure=ti. Mai ]nt`i a devenit redactor muzical la Radio cultural Bucure=ti, apoi crainic la <Via\a satului>. A cultivat =i cultiv[ tradi\iile locale, costumul popular =i melosul local, a r[sp`ndit numele comunei ]n toat[ \ara, fiind o mare admiratoare a locurilor natale. }n anul 2006 a ] nregistrat mai multe sidiuri cu muzic[ popular[ local[ ] n care c`nt[ meleagurile natale, natura =i dragostea. Este =i o admiratoare a folclorului local culeg`nd c`ntece populare =i prelucr`ndu-le ]ntr-un stil propriu.

142

Am putea exemplifica cu sute de elevi ai =colii R`ca-Veche care s-au realizat ]n via\[ pe alte meleaguri, f[c`nd studii superioare =i ajung`nd fuc\ionari publici, patroni de firme importante, ingineri, medici, profesori, etc. Numai simpla lor numire ne-ar lua pagini ] ntregi. Astfel Popescu Ecaterina este directoarea casei de copii din Pite=ti, Matei Ion, fost contabil al Inspectoratului =colar, Ionescu Tiberiu-Doru, programator I.T. la o firm[ rom`no-belgian[ <Kepler-Rominfo din Pite=ti, Ionescu Adina-Victori\a, func\ionar menegement la Palatul CFR Bucure=ti, Matei Lila, jurist[, Bucure=ti, Ilie Neac=a, inginer industria textil[, T`rgu-Mure=, Cristea Lucica =i Cristea Mariana, absolvente A.S.E. func\ionare ] n Bucure=ti, Stoian Constan\a, profesoar[ ]n Pite=ti, Teodorescu Maria, profesoar[ ]n Pite=ti, Puiu Victori\a, profesoar[ ]n Pite=ti, B[descu Marin, profesor de istorie ]n C`mpulung Muscel, cercet[tor =tiin\ific, care a descoperit hitul roman de la cet[\eni- Arge=, Per=u Gheorghe, procuror Pite=ti, etc, etc. La sf`r=itul lucr[rii vom da un tabel cu to\i ace=ti elevi care s-au realizat de-alungul timpului, fo=ti elevi ai =colii R`ca-Veche. O serie de fo=ti elevi =i-au dat via\a pentru ap[rarea patriei, fie ]n r[zboiul din 1877, ]n r[zboiul din 1916-1918 sau ]n al Doilea r[zboi Mondial.

143

}n Primul R[zboi Mondial =i-au dat via\a un num[r de 56 de eroi: St[nculescu Ion, sergent, Dumitrescu Alecxandru, caporal, Anghel Anghel, soldat, Anica Radu, soldat, Anton Marin, soldat, Arvat Marin, soldat, Badea Ilie, soldat, Badea I. Petre, soldat, Barbu Tudor, soldat, B[jean Gheorghe, soldat, Burcea Gheorghe, soldat, Cercelaru Radu, soldat, Curiman Dumitru, soldat, David Constantin, soldat, D[n[lache Ion, soldat, Dr[ghici Ion, soldat, Dr[ghici +tefan, soldat, Fi=aic[ Ion, soldat, Grasu Ion, soldat, Grigore Alexandru, soldat, Grigore Radu, soldat, Ilie Gheorghe, soldat, Ion V. Dumitru, soldat, Ion D. Ilie, soldat, Ion S. Ion, soldat, Ion St. Marin, soldat, Ion St. Neac=u, soldat, Ion Petre, soldat, Ion Stancu, soldat, Ivan Stancu, soldat, Lisandru Ilie, soldat, Lisandru D. Ilie, soldat, Manea Ion, soldat, Marin N. Gheorghe, soldat, Marin Ilie, soldat, Mihalacge Dumitru, soldat, Miu Dumitru, soldat, Neac=u Ion, soldat, Neac=i D. Ion, soldat, Neac=u D. Marin, soldat, Nicolae Dumitru, soldat, Nicolae Ion, soldat, P[tra=cu Marin, soldat, Pietri= Dumitru, soldat, Radu Ion, soldat, Raicu R. Dumitru, soldat, Stan Ivan, soldat, Stan St. Marin, soldat, Stan Stancu, soldat, Stan Stancu Tudor, soldat, Stancu T[nase, soldat, Stoian Ion, soldat, Stroe Ion, soldat, +erban Gheorghe, soldat, Tudor Constantin, soldat, Tudorache Vintil[, soldat. }n al Doilea R[zboi Mondial =i-au dat via\a un num[r de 17 osta=i: Dr[ghici Ion, locotenent, Andreescu St. Gheorghe, serg, major, Andreescu St. Ion, serg. Major, Alexe N. Ion, sergent, Anica V. Ion, soldat, Barac Dumitru, soldat, Barac Vasile, soldat, B[jan Gheorghe, soldat, Burcea Dumitru, soldat, D[n[lache Ion,

144

soldat, Dr[gan Ion, soldat, Dumitrache Ion, soldat, Durn[ Constantin, soldat, Du\[ Gheorghe, soldat, Grigorescu Ion, soldat, Ionescu P. Elefterie, soldat =i Miu Ristache, soldat.

Un grup de solda\i , fo=ti elevi ai =colii R`ca-Veche, ]n al Doilea R[zboi Mondial ]n retragere, ]ntr-un colhoz din Transnistia, printre care =i P`rvulescu Gheorghe =i Ionescu P[un.

}n Revolu\ia din decembrie 1989 =i-a dat via\a Stoian Gh. Victor, fost elev al =colii R`caVeche, din satul Betegi, soldat la Bra=ov.

145

XXIII.

}N LOC DE CONCLUZII

Aceast[ modest[ lucrare ]ncearc[ s[ fie o istorie a +colii Nr.1 R`ca . +i aceast[ mic[ istorie este o p[rticic[ din istoria ] nv[\[m`ntrului rom`nesc =i din istoria noastr[ na\ional[. Ie=it din biseric[, ]nv[\[m`ntul din aceast[ =coal[ a progresat lent, cu meandre, dar a progresat. A plecat de la l[di\ele de nisip =i de ardezie =i a ajuns la calculatoare! +i acest fapt se datoreaz[ oamenilor care l-au slujit cu abnega\ie, pasiune =i devotament. De ce am sim\it nevoia s[ scriu aceast[ mic[ monografie? E o ]ntrebare la care am reflectat mult! Nu m-a l[sat pasiunea =i g`ndul c[ dac[ no scriu eu, n-o va mai putea scrie nimeni. Aveam at`ta material, ]nc`t ]mi p[rea r[u s[-l irosesc, r[t[cit prin h`rtii netrebuitoare. Am slujit aceast[ =coal[ timp de o jum[tate de secol, adic[ din 1955 =i p`n[ ]n anul 2005. Am fost omul care a legat genera\ia de dasc[li ai secolelor-al XIX-lea =i al-XX-lea cu genera\ia secolului al XXI-lea. Am v[zut prima mas[ =i primul scaun al dasc[lului de acum 150 de ani, am r[scolit arhivele =colii ]ncep`nd cu anul 1883 =i p`n[ ]n anul 2000, am asistat =i am contribuit la construc\ia noului local de =coal[ ]n 1959, am ref[cut localul vechi, am asistat la renovarea noului local ]n anul 2000, am petrecut cei cinci zeci de ani ]ntre trei genera\ii de dasc[li =i i-am cunoscut personal. Unii ne-au

146

p[r[sit, cei mai mul\i, al\ii, cei mai tineri, <se afl[ ]n tran=ee> ]n lupta at`t de nobil[ pentru educarea tinerei genera\ii. E greu s[ culegi roadele muncii ]n educa\ie, sunt e=ecuri, dar sunt =i ]n[l\[ri! +i aceste ]n[l\[ri ne umple sufletul cu acea imens[ bucurie pe care o sim\i c`nd din inima ta ai rupt pu\in pentru fiecare elev =i l-ai f[cut om. Peste ani ,la ]nt`lnirea cu ei, ai impresia c[ ai r[sp`ndit c`te o p[rticic[ din inim[ fiec[ruia ]n parte =i sim\i o mul\umire imens[! Vezi ]n ochii lor, oameni mari, acel prinos de bucurie =i mul\umire la ]nt`lnirea cu tine pe care nu-l simte nimeni dintre muritori. +i m[ g`ndesc c[ ,duc`ndu-ne noi, vom tr[i ]n sufletele lor! +i amintirea noastr[ va fi dus[ mai departe de ei! Eu am cercetat toate bibliotecile dasc[lilor acestei =coli, curiozitatea m-a dus ]n biblioteca celui dint`i dasc[l al =colii, Tache Dumitrescu, dus demult dintre noi, =i am r[mas uimit de ce am g[sit acolo. Parc[-mi vorbea el despre trecutul =colii. Am g[sit o bibliotec[ de aproape 800 de c[r\i, toate, sau aproape toate, c[r\i de pedagogie, de =tiin\[ =i cultur[. Am g[sit colec\ia revistei <Albina> legat[ de m`na lui, colec\ia <Revistei asocia\iilor ]nv[\[torilor =i ] nv[\[toarelor din Rom`nia>, c[r\i despre albin[rit, agricultur[ , etc. Am stat de vorb[ zile ]ntregi cu un ] mp[timit al dezgrop[rii trecutului nostru, ]nv[\ [torul Penescu Athanasie, cu Alexandru Ionescu, un ]nv[\[tor pasionat de matematici, cu Ilie Gheorghe, un harnic ]nv[\[tor, cu Sterian Enache =i Sterian Georgeta, primii mei dasc[li de la care am ]nv[\at buna cuviin\[ =i care mi-

147

au deschis ochii ]n via\[. De la to\i am cules c`te ceva. M-am g`ndit c[ ar fi necuviincios din partea mea, dac[ ei n-au putut din diferite motive s-o fac[, s[ n-o fac nici eu, duc`nd toate aceste date undeva ]n ]ntunericul vie\ii. Genera\iile viitoare trebuie s[ =tie c[ ]n aceast[ mic[ =coal[ s-a f[cut carte =i a fost un far c[l[uzitor al at`tor genera\ii de elevi, urm`ndu-ne sfatul =i calea. R~CA, 25 ianuarie 2007

148

TABEL
CU CADRELE DIDACTICE
DIN +COLILE DIN R~CA Nr Numele Anii . =i c`nd cr prenumele au t. func\ionat 1. Dinc[ |ugui 1838 2 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Popa Ion Marin Lespede Dumitru B[d[u\[ Badea Dumitrescu Aristi\a Apostol Tache Dumitrescu Ion T[n[sescu 1849-1858 1868 1876 1883-1889 1883-1935 1891-1893 1914-1915 1907-1940 1919-1920 1918 Marin R[dulescu 1862

Obs.

]nv. < < < < < < < < < <
<

10 Alexandru Petrescu 11 Ioan R. Dumitru . 12 Ioan R. Mocanu . 13 Iie Ion .

<

149

14 . 15 . 16 . 17 . 18 . 19 . 20 . 21 . 22 . 23 . 24 . 25 . 26 . 27 . 28 . 29 . 30 . 31

Maria Chiri\escu 1919-1920 Alexandru Ionescu Nicolae Dumitrescu Aneta Ionescu Ilie Gheorghe Enache Sterian Penescu Athanasie Stere Petre Stere Ioana Popescu Petre Popescu Marcela Penescu Ecaterina Criv[\ Anghel Criv[\ Marcela St[nculescu Costel Kordella Georgeta Ionescu Ion Popescu 1924-1960 1924-1965 1925 1928-1965 1940- 1965 1940-1970 1938-1945 1938- 1945 1935-1965 1940-1970 1935-1965 1945-1970 1945-1970 1955-1956 1955-1959 1955-2005 1955-2002

< < < < < < <

<

< < < < < <

< profeso r profeso r ]nv.

150

. 32 . 33 . 34 . 35 . 36 . 37 . 38 . 39 . 40 . 41 . 42 43 . 44 . 45 . 46 . 47 . 48 .

Ecaterina Jana Cos[cescu St[nculescu Dumitru St[nculescu Maria Popescu Stela Popescu Ilie B[descu Marin Cojocaru Victor Cojocaru Marcela Adamescu Ion

1953-1957 1950-1989 1956-2000 1955-1989 1960-2000 1960-1965 1957-2000 1957-2001 1970-1976

]nv. ]nv. ]nv. ]nv. ]nv. ]nv. ]nv. ]nv. profeso r profeso r profeso r profeso r profeso r profeso r profeso r ]nv. profeso ar[

Adamescu Maria 1970-1976 Ionescu Aurelia Ivan Viorica Ivan Jean 1962-2001 1970-2006

1975=i prezent +ovar Gheorghe 1968-1975 C`rstea Ioana Sterian Georgeta Nicolae Ileana 1965-1975 1944-1987 1969-1971

151

49 . 50 . 51 . 52 . 53 . 54 . 55 . 56 . 57 . 58 . 59 . 60 . 61 . 62 . 63 . 64 . 65 . 66

GherghinaAlexa 1968-1971 ndru Rusu Constantin 1970-1972 Condoru= Mirela Rotea Victoria Tudoroiu Dumitru B[descu Filofteia Ionescu Mihalache Durle Eftimia 1980-1984 1975-1977 1975-1980 1935-1958 1935-1946 1957-1960

profeso r profeso r profesoar [ profesoar [ profesor ]nv. ]nv. profesoar [ ]nv. ]nv.

Cos[cescu Jana 1955-1957 Dumitrescu Florica Penescu Irina St[nculescu Iana S`rbu Dorina Nicolae Elena Motro= Elena C`rstea Carolina Matei Stela Dinu Marin 1935-1960 1951-1954

educatoa re 1965-2007 educatoa re 1975=i educatoa prezent re 1970 educatoa re 1954-1956 educatoa re 1960 =i educatoa prezent re 1965 ]nv[\ [toare 1989 =i profesor

152

. 67 Dinu Rodica . 68 Boad[ Dumitra 69 Cocic[ Rodica . 70 +ovar Marcela 71 St[nculescu . Costel

prezent 1989 prezent 1968

=i profesoar [ educatoa re 1964-1967 educatoa re 1970 Profesoar [ 1956 ]nv[\[tor

}mi cer scuze dac[ am omis pe cineva =i dac[ anii trecu\i nu sunt exac\i pentru c[ au fost pu=i din memorie ]n cele mai multe cazuri.

TABEL
CU DIRECTORII DE +COAL{ Nr Numele Perioad Calificar Obs. . =i a ea cr prenumele

153

t. 1. 2. 3. Dinc[ |ugui Popa Ion Marin Lespede 4. Marin R[dulescu 5. Dumitru B[d[u\[ 6. Badea Dumitrescu 7. Aristi\a Apostol 8 Tache Dumitrescu 9. Ioan R. Dumitru 10 Penescu Ahanasie 11 Jana . Cos[cescu 12 Criv[\ Maria . 13 Gheorghe Ilie . 14 Cojocaru Victor 15 Ionescu Ion . 16 Ionescu . Aurelia 17 Ivan Viorica . 18 Ionescu 1838 1845 18491858 1862 1868 1876 1883 18841920 19201935 19351952 19521956 19561957 19571962 19621966 19661980 19801985 19851989 1989]nv[\[tor ]nv[\[tor ]nv[\[tor ]nv[\[tor ]nv[\[tor ]nv[[tor ]nv[\[tor ]nv[\[tor ]nv[\[tor ]nv[\[tor ]v[\ [toare ]nv[\ [toare ]nv[\[tor ]nv]\[tor profesor profesor profesor profesor

154

. Aurelia 19 Dinu Marin .

1995 1995=i prz.

profesor

FO+TI

ELEVI

AI

+COLILOR

DIN

R~CA
CU STUDII MEDII SAU UNIVERSITARE SOCIAL CARE S-AU AFIRMAT }N PLAN

Nr Numele . =i Anii Cr prenumele t. 1. |ugui Dinc[ 1838-]nv. 2. Popa Ion 18451858,]nv. 3. Lespede Marin 1855,]nv. 4. R[dulescu 1862, ]nv. Marin 5. Dumityru 1870Badea 1875,]nv. 6. Dumitrescu 1876,]nv. Badea 7. Dumitrescu 1930Nicolae 1957,]nv. 8. Apostol Arisa 18831891,]nv.

Locul de munc[

+c.R`ca +c. R`ca +c .R`ca +c. R`ca +c. R`ca +c R`ca +c.R`ca +c.R`ca

155

9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . 15 . 16 . 17 . 18 . 19 . 20 . 22 . 23 . 24 . 25 . 26 . 27

T[n[sescu Ion Nicolae Ion Dumitrescu Tache Dumitru R. Ion Nicolau Gheorghe Constantinesc u C. Ionescu Alexandru Maria Chiri\escu Ilie Gheorghe

18911893,]nv. 1885,]nv. 18751927,]nv. 1907-1938 ?, ]nv. ?, ]nv. 19241960,]nv. 1919

+c.R`ca +c. R`ca +c. R`ca +c.R`ca +c. R`ca +c.R`ca +c.R`ca +c. R`ca +c.R`ca +c.R`ca +c.R`ca +c.R`ca |c. R`ca +c.R`ca +c.R`ca +c.R`ca +c.R`ca +c.R`ca

19281965,]nv. Enache Sterian 19401965,]nv. Penescu 1940Athanasie 1970,]nv. Stere Ioana 19351945,]nv. Popescu Petre 19351965,]nv. Criv[\ Maria 19451970,]nv. Ionescu Ion 1955005,prof. Popescu 1955Ecaterina 2002,]nv. St[nculescu D. 19501989,]nv. Popescu Stela 1955-

156

. 28 . 29 . 30 . 31 . 32 . 33 . 34 . 35 . 36 . 37 . 38 . 39 . 40 . 41 . 42 . 43 . 44 .

1989,]nv. Popescu Ilie 19602000,]nv. B[descu Marin 1954989,prof. Cojocaru Victor 19572000,]nv. Cojocaru 1957Marcela 2001,]nv. Adamescu 1970=i Maria prez.pr. Ivan Jan 1975=i prez.pr. Ionescu 1935Mihalache 1946,]nv. Penescu Irina 19511989,ed. Penescu 1956Manole 2000, pr. Cristea 1960=i Carolina prez. Matei Stela 1965-2000 +ovar Marcela Ilie St[nculescu Militaru Alexandru Alexe Ion Ionescu Ion Ionescu Ion 1970-? 1945980,prof 1935-? 1928-?,pre ot 1920magis trat 1960-? medic

+c.R`ca C`mpulun g +c.R`ca +c. R`ca Retevoie= ti +c.R`ca +c.R`ca Bucure=ti Bucure=ti +c.R`ca Pite=ti Alexandria C`mpulun g Schieni Baldovene =ti C`mpulun g Bra=ov

157

45 . 46 . 47 . 48 . 49 . 50 . 51 . 52 . 53 . 54 . 55 . 56 . 57 . 58 . 59 . 60 . 61 .

Ionescu Mi=u Cristea Eftimie Ionescu Mielu Puiu C[tu\a Radu Batalu Puiu Petric[ Stoica Mihai Stoica Elena Gheorghe Gica

1960,ing.a g. 1960 ing. 1950...me dic 1970...me dic 1950...vet er. 1950...vet.

R`ca R`ca T[t[r[=ti Bucure=ti R`ca R`ca

1970...vet. R`ca 1970...vet. R`ca 1970...vet. R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca

Popescu Victor 19562000,agr. Ionescu Ilie 1928...sani t. Sandu 1950..sani Sanitaru t. Stan Ion 1950...sani t. Stancu 1965...sani Constantin t. Stancu Gigea 1965...moa =[ Popa Gheorghe 1685...pop [ Popa Dumitru 1786...pop [

158

62. Popa Dumitru 63. Coman sin Sandu 64. Opreasin Dumitru 65. MarinsinGheor ghe 66. Vlad sin Dumitru 67. P[tra=cu sin Ion 68. Radu sin Oprea 69. P`rvu sin Stoica 70. Marin sin Leahu 71. Marin sin Ion

1786...pop[ 1810...pop[ 1810...pop[ 1810...pop[ 1810...pop[ 1810...pop[

R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca

1810...pop[ 1810...diac on 1810... diacon 1810,,, proistos 72. Ene sin Ion 1810...diac on 73. Ion sin 1810...diac Constantin on 74. Popa Stancu 1810...pop[ 75. Fran\escusinSt 1810...pop[ ancu 76. Coman sin 1844...pop[ Stancu 77. Ion sin Albu 1849...diac on 78. Cristache 1850...pop[ Popescu 79. Stoica Dinc[ 1868...pop[ 80. T[nase 1868...pop[ Popescu 81. Cristea 1940/72pop

159

Gheorghe 82. Stan Diaconu 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99.

[ 1875/80diac on Marin Pistol 1822/68pop [ Pan[ Duhovnic 1868/80pop ul [ Ion M. Pistol 1880/12pop [ S[ndulescu 1912...pop[ Alex. PopescuMGheo 1919/72pop rghe [ Dep[r[\eanu 1971/73pop Const. [ Popescu Pu=a 2003, ]nv. Stere Cati 1950/70far maci. Per=u 1970 Gheorghe procuror Voiculescu 1955/70 Ionel farmac. Stere Nicu 1960...m.ve ter. Antonie Aurel 1960...m.ve ter. Criv[\ Florin 1960...medi c Adamescu 1990...medi Petri=or c Chi\[ Titi 1960...econ om. Chi\[ Ioana 1960...econ om. Ciobanu 1980...econ

R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca R`ca Ploe=ti Pite=ti Timi=oa ra R`ca Pite=ti Bucure= ti Bucure= ti Pite=ti Pite=ti Cde

160

10 0 10 1. 10 2. 10 3. 10 4. 10 5. 10 6. 10 7. 1o 8. 10 9. 11 0. 11 1. 11 2. 11 3. 11 4 11 5. 11 6

Carmen Ionescu Adina Ionescu Doru Neac=a Ilie Dep[r[\eanu Dan Neac=a Bebe Tr`ncan Aura= Tr`ncan Adriana Antonescu Nora Goran Silvia D[n[lache Melania Grigorescu Virgil Ionescu Titi

om. 1990...econ . 1990...elect r. 1970...ing. 1970...subi ng. 1970 subing. 1970...subi ng. 1970, educ.

Arge= Bucure= ti Cde Arge= T. Mure= Slatina Slatina Pite=ti Pite=ti

1970...educ Pite=ti . 1970, educ. Pite=ti 1960...prof. Arad 1956...]nv. 1956...]nv. Titu Titu Titu Pite=ti Retevoe =ti Pite=ti R`ca

Ionescu Marian 1956...]nv. Burcea Rodica Adamescu Maria Matei Ion 1970, educ. 1970,prof. 1955,econ.

Ionescu Adrian 1965,econ.

161

11 7. 11 8. 11 9. 12 0 12 1. 12 2. 12 3. 12 4. 12 5. 12 6. 12 7. 12 8. 12 9. 13 0. 13 1. 13 2. 13 3 13

Iliescu Constan\a Albulescu Eleonora C[lin Eugen Prunaru Ecaterina Teodorescu Maria Puiu Victoria Toteanu Voichi\a Matei Ion St[nculescu Marius Puiu Victoria Nec=uliu Liliana S`rbu Emil Ionescu Emil Ionescu Petre Goran Rodica Goran Stela S`rbu Marcel S`rbu Raluca

1965, prof. 1960, prof. 1955,prof. 1965, prof. 1965, prof. 1965, prof 1965, prof. 1965, prof. 1990, prof 1970. prof. 1970, prof.

Pite=ti Titu C`mpina Pite=ti Pite=ti Pite=ti C-lung Pite=ti Bac[u Arad

Bucure= ti 1985, Bucure= electr. ti 1970,electr. Bucure= ti 1970, Bucure= electr. ti 1970, ing. C-lung 1970,agron om 1970,econo m. 2006, R`ca R`ca Bucure=

162

4. 13 5. 13 6. 13 7. 13 8. 13 9. 14 0. 14 1. 14 2. 14 3. 14 4 14 5. 14 6. 14 7. 14 8. 14 9. 15 0. 15 1.

econom. Matei Lila 1965, jurist[ Ionescu Marian 1956, ]nv. Gheorghe Men\a B[descu Marin B[descu Maria B[descu Gheorghe Ionescu Lucica Cristea Lucica Cristea Mariana Cristea Carolina Cristea Eftimie Antonescu Viorica Antonescu Sandu Antonescu Camelia Stere Dan St[nculescu Magda St[nculescu Floren. 1955, ]nv. 1955, prof. 1955,econ. 1950,econ. 1950, ]nv. 2003, econ. 2005, econ. 1960,educ. 1960, agronom 1970, econ. 1980,ing. 1998, prof. 1985, ofi\er 2004, prof. 1989, econ.

ti Bucure= ti Titu Pite=ti C-lung Pite=ti Pite=ti Bucure= ti Bucure= ti Bucure= ti R`ca R`ca Timi=oa ra Pite=ti Pite=ti Pite=ti Bucure= ti Fran\a

163

15 2. 15 3. 15 4. 15 5. 15 6. 15 7. 15 8. 15 9. 16 0. 16 1. 16 2. 16 3. 16 4 16 5 16 6. 16 7. 16 8.

Popescu Eugen 1980, medic Bucure= ti Popescu 1990, Bucure= Ancu\a prof.univ. ti Stoica Simona 2004, prof. Pite=ti Gheorghe Raluca Olteanu Mariana Marin Victor 2006, prof. 2000, econ. 2000, ing. Pite=ti Bucure= ti Bucure= ti Bucure= ti Bucure= ti Pite=ti R`ca

Ionescu 1970,econ. Constan\a Ionescu Stelu\a 1970,econ. Nica Mircea Ivan Jean Ivan Mihaela C[lin Aurel Puiu Catina Nicolae Marius Nicole Florin Nicolae Valentin Iliescu Constan\a 1960, econ. 1970, prof.

2000, sanit. Coste=ti 2000, jurist R`ca

1980, medic Bucure= ti 1990,econ. Pite=ti 1970, subing. 2005,ofi\er 1967, prof. Pite=ti Pite=ti Pite=ti

164

16 9. 17 0.

Stoian Constan\a Nicolae Nelu

1970, econ. 1968,econ.

Bucure= ti R`ca

Rog pe cei ce nu se g[sesc pe acest tabel s[ m[ scuze. Am f[cut uz de memorie =i =tim c[ memoria adesea ]n=eal[ sau omite!

165

BIBLIOGRAFIE:
1.Istoria =coalelor de la 18001864; 2.B`rs[nescu, +t.,Istoria pedagogiei rom`ne=ti, Bucure=ti, 1941; 3.Costescu, Gh.,N.,Contribu\ii la istoria ]nv[\[m`ntului nostru primar, Bucure=ti, 1937; 4.Popescu- Teiu=an, I.,Contribu\ii la studiul legisla\iei =colare rom`ne=ti. Legea instruc\iunii publice din 1864, Bucure=ti, 1963; 5.Dic\ionar de pedagogie, Editura Didactic[ =i Pedagogic[, Bucure=ti, 1979; 6.V.Gr.Borgovan,IstoriaPedagogie i, Bucure=ti, 1919; 7.Cplec\ia de <Reviste ale Asocia\iei ]nv[\[torilor =i ]nv[\ [toarelor din Rom`nia din 1906-1909; 8.Registrele de intrare-ie=ire ale +colii generale R`ca-Veche dintre anii 1883-2000; 9.Steliana Toma, prof.universitar: Monografia +colii generale R`caVeche, 1960, ]n manuscris;

166

10.Tache Dumitrescu, Monografia +colii R`ca-Veche, 1920, ]n manuscris; 11.Dumitru R. Ion, Monografia +colii R`ca-Veche, 1828, ]n manuscris; 12. Ion, Ionescu: O localitate din C`mpia G[vanu-Burdea: R`ca, studiu istorico-socio-lingvistic, R`ca, 2003; 13. I.C.Petrescu, +coala activ[, 1926; 14.G.G.Antonescu,Dinproblemele pedagogiei moderne, Bucure=ti,1923.

167

Cuprins: 1.Cuv`nt ] nainte............................................... ......1 2.I.Satul R`cascurt istoric.............................. . .2 3.I.2.Satul Bucov-scurt istoric..............................5 4.II.R`ca pe coordonatele istoriei........................9 5.III.}nceputurile ]nv[\ [m`ntului......................11 6.IV.Elevii.......................................... ...................26 7.IV.+coala ]ntre 19071918................................29 8.V. +coala ]ntre anii 19181948.........................32

168

9.VI.+coala ]ntre anii 19481989.........................33 10.VII.+coala ]ntre anii 1989 =i prezent.............40 11.VIII. }nv[\[m`ntul complementar................42 12.IX. Con\inutul =i organizarea ]nv[\ [m`ntului........................................4 4 13.X. Dotarea =colii cu mobilier =i material didactic.................................... .....................57 14.XI. }ncadrarea =colii cu cadre didactice.........61 15.XII. Starea material[ a cadrelor didactice.....68 16.XIII. Activitatea extra=colar[..........................72 17.XIV. Organiza\ii de copii =i tineret.................78 18.XV. Preg[tirea tehnicoproductiv[.................85 19.XVI. Inspec\iile =colare....................................88 20.XVIII. Biblioteca =colar[..................................91 21.XIX. Conducerea =colii =i documentele =colare............................................ .........................94

169

22.XX. }nv[\[m`ntul pre=colar.............................99 23.XXI. Notarea elevilor......................................100 24.XXII. Orientarea =colar[ =i profesional[......110 25.XXIII. }n loc de concluzii...............................115 26. Tabel cu cadrele didactice din =coala R`ca.......................................... ....................118 27 Tabel cu directorii de =coal[..........................121 28. Fo=tii elevi ai =colilor din R`ca cu studii medii =i universitare care s-au afirmat ]n plan social.................................122