Biserici Targuri Si Sate Din Judetul Valcea

PREOTUL L POPESCU-CILIENI
PROFESOR
BISCRICI
TARGVRI
SATO
DIN a vp. VAIAEA
RAMURI
CRAIOVA
www.dacoromanica.ro
DE ACELASI AUTOR :
Este mantuire in afara de Biserica 7
Craiova, Ramuri, 1935.
Secta milenist.
Documente oltenesti felurite.

In colaborare cu d-I Ion Donat
Documente oltenesti.
Educatia tineretului in vremea noastra.

Documentele neamului Samboteanu.

In colaborare cu d-I Ion Donat.
www.dacoromanica.ro
PREOTUL I. POPESCU-CILIENI
PROFESOR
BIsCRIOI
TAROURI
SAT
DIM avD. VAbCEA
RAMURI
CRAIOVA
www.dacoromanica.ro
CUVA;NT INAINTE.
In vara anului 1935, timp de cdteva slipttimiini am cercetat
prin vechea arhivii a Slintei Episcopii dela Rdrnnicu Vdlcii.
Acolo am gitsit, intre alte pretioase acte vechi, i o catagrafie care cuprinde ftiri privitoare la toate bisericile ci satele
din Oltenia1). Aceste ftiri au lost culese acum un veac, de cdtre
inotopopii judefelor
5l4ior oltene de pe vremea aceea. Uncle
.infornzatii le-au hurt ei chiar din pisaniile biserkilor. Parte din
aceste pisanii sunt azi pierdute sau macinate in apt mdsurd de
dintele vremii, incdt nu mai pot fi citite.
In afard de acestea, ni se dau ftiri despre biserici si schituri care azi nu mai diiinuesc.
&Ind la lumina' deocamdatti cuprinsul dosarelor privitoare
la fudeful Vdlcea, socotesc cd voiu fi de folos tuturor acelora
care rtivnesc la- cunoafterea trecutului ci alcatuirea istoricului biserkilor i satelor din acest judef.
Am aflat deasemeni fi care erau propriekzrii mofiilor, satelor sau nwhaldelor, acum o surei de ani,lucruri deosebit de
pretioase pentru istoricul proprijukii rurale din Villcea. Pentrucd
in catagrafia dela Episcopie nu sunt trecuci proprietarii satelor
ci mofiilor din plafile Cerna ci Olteful, am mers la Arhivele
Statului din Bucurefti i i-am insemnat dupd catagrafia fticutti
in and 1831.
Pe de dtd parte, eu nu m'am mulfumit cu ftirile dobtin1) Nr. 28, anul 1840, illartie. Del pentru cercetarea i aflare9 stiintelor celor mai sistimaticesti atingatoare de mnastirile si bisericile din eparhia
acestei Sfinte Episcopii, de eine anume sfint zidite si preinnoite cu arhiologhia;
kr ctitoriceascii de privileghiuri sau alte monumentale still* mai insemniitoare",
www.dacoromanica.ro
dite din catagrafia Episcopiei Pdmnicului, ci am cities din lucrdrile ci revistele de specialitate, pe care le-am avut la indemdai
aici in Craiova, in special din prefioasa revisal Arhivele Olteniei,
toate oirile privitaare la bisericile, schiturile i afearile din ju-
della Vdlcea. Aceste Oiri sunt trecute in josul paginilor, ca

note. Astfel lucrarea de PO este O o contributie la bibliografia
satelor din Vdlcea fi a mdruntelor ctitorii dela ord.
De amintit c marile ctitorii ale Utile!! (Arnota, Bistrio,
Cozia, Hurezul, etc.), nu sunt trecute in aceastd catagrafie. Ele
an akiituit, de bund seamd, obiectul.unei oatagrafii aparte.
Dintr'o aitd catagra/ ie, glisitti tot la Episcopia Reunnicului,
am aflat numele preolilor i diaconilor slujitori, acum o sutd
de ani, la bisericile din Vdlcea.
Pentru a ufura folosino acestei lucrdri, am fcut la dfdrfit
un indice de nume i locuri.
0 Imirte din lucrarea de lafd s'a extras din revista Renafterea" a Clerului oltean.
AUTORUL.
www.dacoromanica.ro
Bisericile, orasele' i satele oltene

Judetul Valcea
Plasa Oltului
1. Ioanestii Govorii, propietatea Meindstirti Govorii1).
Biseried de lemn.
Aceasta sfanth i dumnezgiascg bisericg ce s
praznuiete
hramul Stantului Nicolaie s'au fgcut la l[ea]t 1770 i au fost

pang' la l[ea]t 1836 i apoi s'au prenoit de popa Gheorghe i
cu ceilanti enoriiai i acum sg aflfi in stare bung".
2. loanestii Mincului, propietatea rdposatului
Ghife
Boedneseu, Biseried de zid.

Aceasta Manta i dumnezgiascg biserica, care sfi cinstete
i sh praznuete hramul Bunei Vestiri, este zidita din temelie din
bun gandul i cu toata cheltuiala dumn[ea]lui jupgn Udrea Zgtreanu paharnieu, infrumusetnd-o i cu toate podoabele pe dinlauntru i pa dinafara, precum sg vede; in zilele blagocestivuluf
domn Joan Mihail Racovita Voivod, sfintindu-sg la luna lui Mai
20, l[ealt 7251 [17431 i sa afla in bunh stare".
1) La 1 August 1437, Domnitorul Vladu Voevod cla in stpiinirea boerilor
Rutas i Coiai i lui Novac i lui Stratimir mai multe sate intre care si Ioneqtii
Vezi I. Ionacu : Documentele mosiilor schitului Serbanesti-Morunglavu
din Vilma" in Arhivele Olteniei nr. 97-100, pag. 289.

Domnitorul Radu Paisie (1535-1545), prin documentul din 15 Iunie
1543, intAreste stApinirea marelui Armes Deatco, soacrei lui Neacsa i jupinesei lui Calea, asupra mai multor sate intre care i longtii. Marele Armag
Deatco era din neamul Craiovestilor",
Vezi Vie
: Boerii Brancoveni", In Arhivele Olteniei nr, 69-70
din 1933, pag. 372.
5
www.dacoromanica.ro
3. Ioane*tii Mincului, inahlalaua] Obeni, propietatea

moVeneascd. Bisericd, de lemn.
Aceastg sfanta i dumnezaiasca bisericg s'au lacut pg tcmelie la l[ea]t 7308 [1799-1800] de Barbu Piulescu i de loan
brae), de feciorii lui loan Piulescu i sg afl in stare bung'. SA'
lthrii"2).
praznuete hramul
4. Satul Fic11a, propietatea mogeneascd. Biseried de

lemn.
Aceasta sfanta i dumnezaiasca bisericg, p temelie s'au

fcut la l[ea]t 7318 [1809-1810] de lacuitorii acestui sat i sa aflg
in stare bung. Sg praznuqte hramul Ngscato[a]rii".
5. Satul Fic1ia, mah[alaua] Rliscgio0, propietatea

moteneascd, Bisericd de lemn,
Aceastfi bisericg pa temeliie s'au facut la l[ea]t 1836 delficuitorii satului, i sa afla in stare bung i sg praznuete hramul)Sfintilor Voivozi".
6. Satul Or1e*tii8), propietatea dumnealui pahlaJrnicu

Costache Steriian, Bisericd de long.
Aceastg sfanta i dumnezgiasca bisericg, pa temelie s'au
facut la l[ea]t 1821 de dumnealui Ghite Bocanescu, Martie 25
i sg afla in stare buna".
7. Satul Or1etii, mah[alaual Tec1iile, propietatca

dumnealui Costache Steriian, Bisericd de lemn.
Aceastfi sfanta i dumneagiasca biserica s'au facut la l[ea]t
1800 de Rada Vlapeanu i de popa the i de popa Mihai i de
Matei Juganarn i este buna".
8.
Satul Or1etii, mahlalaual Scaio0i4), propietatea
Vasilache medelniceriu, Bisericd de lemn.

1) Brat in slavong insemneazA frate. Ad e vorba de loan fratele luj
Barbu Piulescu.
2) In anul 1778 s'a fAcut o hotgrnicie a mosiei Ionesti. Intre hotarnici fi.
gureaza si boerul Tonga Bucsanescu, cf. Prof I. Ionafcu : Acte si insemngri
relative la boerul muntean Sandu Bucsinescu" in Arhivele Olteniei nr. 74-76

din 1934, pag. 328.,
In 1793, mAngstirea Hurez avea un venit de 430 taleri mita vingriciului :
zlot de vatrA de la Baea i de la Runc si Ionesti. Vezi I. kir ICIFZ : Anexe la
art. tstorical mAngstirii Hurez" in Arhivele Olteniei nr. 86-88 din 1936,
pag. 412.
3) Despre satul Orlesti pomeneste un document nedatat al lui Mircea
cel BfitrArt, care il darueste mitnastirii Ntket-Cozia (coz in turceste insemneaza
nucA). Inainte era in stapinirea mingstirii Cotmeana. cf, Damian P.Bogdan:

Despre cancelaria slava a voevodului muntean Mircea cel BatrAn", recenzie
in Arhivele Olteniei nr. 97-100 pag. 414.
4) In memoriile generalului von Bauer, tipgrite in anul 1778 la Lipsca
sub numele de Mmoires historiques et geographiques sur la Valachie", satul
6
www.dacoromanica.ro
Aceasth sfnth i dumnezfitasc5 biseric5, cu hrunul Stantului loan Botezkoriul, s'au fAcut la l[ealt 1804, de popa Preda
Scaikanu, impreun5 0 cu lOcuitorii satului i sA aflA in stare
bund.
9, Satul Orle Oii mahtalaual Veche, propietatea dum-
nealor D ttnitra, la Pracupoiia. Bisericit de lemn.

AceastA sfantA i dumnezhiascA biseric5, ce sA prknuie0e
hramul Sfanti,ilui Nicolaie, s'au prefAcut de al doilea la lfea]t
1741, de enorikii bisericii 0 acuma iarki sA afl in stare proasth,
sfAramath, descoperit".
10. Satul Aure*ti, propietatea Sfintei Episcupii Bisericd de lemn.

Aceasth stanth i dumnezAtasc5 biseric5, ce sfi praznuie0e
hramul Sfantului Nicolaie, s'au fOcut la l[ealt 7312 [1803-18041 de
popa Ilie 0 de Stoica Aureanu i ell ceilanti lAcuitori 0 s5 allA
in stare bunA".
11. Satul Aure*ti, mahalaua Verdea, propietatea S lintel Episcupii. Bisericd de lemn.
Aceastfi sfanta 0 dumnez5iasc5 bisericA, ce s5 prknue0e
[hramul] Sfintii Voivozi, s'au fAcut la l[ea]t 1832 de Mitroi 0 de
loan brati de Mihalcea, i de Radu Cerneanu 0 de Mip Fereasth i BO aflA in stare bunr.
12. Satul Zilvidenil), propietatea dumneaei cocoanei Stanccii Caragioicdi. Bisericd de zid
Cu ajutorul Sfintei- i de viiat facAtoarei Troite ziditu-s'au
aceast sfantA dumnezdiascA [biserjcfil, unde sfi prOznuie0e Adurmirea Maicii Domnului 0 Sffintul Nicolaie, impreunfi i Sfantul
Scat* e trecut sub numirea de Skojosch, sat at o bisericd, situat la apus de
Olta, iar RAscAiosi e trecut sub numirea curioasA de Riscosez, sat fArA bise-
ricl. Veil C. I. Karadja: Oltenia clupa memoriile generalului von Bauer" in

Arhivele Olteniei nr. 14 din 1924, pag. 303.
Un Badea, care nu se stie cine si ce a fost, impreunA cu alti crestini,
dunA rnArturia pornelnicului nanAstirii HurezinchinA acestei mAnAstiri mosia Scdioqi. Dar ea nu se gAseste in socotelile Hurezului. Cf. I. Ionagu: Istoricul mAntistirii Hurez" in A. 0. nr. 79-82 pag. 301.
1) In timpul stApinirii austriace (1718-1739), satul ZAvidenii era pArAsit de locuitori, fie din cauza ciumei care bAntuia, fie din cauza rAzmiritei,
siu din cauza atitor biruri impovArAtoare. In harta cApitanului Friedrich
Schwantz, lucratI intre anii 1720-1722, ZAvidenii e trecut ea sat pArAsit

de locuitori. Cf. Than C. &wild: Oltenia sub Austriaci 1718-1739" in Ar-
hivele Olteniei nr. 13 din 1924, pag. 236. In Memoriile generalului von Bauer
(1778), Sawidenni (ZAvideni) este trecut ca sat 3u o bisericd, situat la apus
de Olta. cf. C. I. Karadja op. cit. in A. 0. nr. 14, pag. 303.
In anul 1821, armata turceascA a avut o ciocnire cu lefegiii lui Ipsilant
la ZAvideni. Cf. N. Iorga: Scrisori de boeri si negustori olteni qi munteni
cAtre casa de negot Hagi Pop". Bucuresti, Socec, 1906, pag. 143.
www.dacoromanica.ro
loan Botez5toriul, din temeliie s'au zidit de dumnealui coco-
nul Barbul Caragic5 impreuna i cu sotiia dumnealui cocoana

Stanca, s'au zidit la l[eajt 1815 i raposand dumnealui, au ramas cocoana Stanca Carageoica, sotiia raposatului, cu fiii dumnealui, coconul Barbul i coconul Mihalache, de au infrumusetat-o
cu jugraveala, dupacum sa vede. *i. s'au savarit 1) la 1[ea]t 1832
i sa afla in stare buna".

13 Satul Prundeni2), propietatea Episcupiei Ramnicului.
Bisericd de lemn.
Acerasta sfanta i dumnezaiasca biserica, ce sa praznuiete
hramul Sfantului Nicolaie, s'au facut la l[ea]t 1787 de ceaui
Dutu, i8) de popa Barbul Must* i s'au prenoit la l[ea]t 1815 de
japan Ene Calineanu i de Nicolaie Stoichina i sa afla in stare
bunV.
14. Satul Prundeni, mahalaua DAia*tii, propietatea

S fintei Episcupii licimnicu. Biseried de zid.
Aceasta sfanta i dumnezaiasca biserica, ce sil praznuieSe
hramul Sfantului Nicolaie, in zilele Prea Innaltatului Domn Gheor-
ghe Caragea Voivod, cu blagosloveniia parintelui Episcup Nec-
tarie, s'au ridicat, cu zidirea din temelie de Anton i cu Tiva,

mah[a[a]gii, dela l[ea]t 1811 i s'au zidit jumatate i apoi s'au
zidit de Cheluda pand la turla. Si turla s'au zidit de noi popa
Mihai duhovnicul i cu Nicolaie i cu Nica, i cu Carstea li cu
ceilanti i s'au jugravit in trei randuri cu toata cheltuiala popei
lui Mihai duhovnicu i s'au ispravit in zilele luminatului Donin
loan Alexandru Dumitru Ghica Voivod, l[ea]t 1836, lulie 25 i
sa afla in stare bunh".
1.5. Satul CAlina, propietatea Stintei Episcupii. Btseficd
de lemn.
Aceasta sfnta i dumnezaiasca biserica, ce sa praznuiele
hramul Erarh Nicolaie s'au facut pa tanelie la l[ea]t 1824 Sept.
20, de popa Rariu i cu ceilanti titorai ai satului i g an' in
stare 'Duna".
1) Terminat.
2) Satul Prundeni este pomenit in hrisovul lui Alexandru 11 Vod, prin
care in anul 1570 [70781 intAreste, dup judecatA lui Radul si Oprea si Stan
cu feciorii lor, pArtile lor de ocinA din PAusesti si din Prundeni. Vezi G. Fo-
tino : ,,Documente slavo-romAne inedite" in A. 0. nr. 8, pag. 303-306.

Despre satul Prundeni se mai vorbeste si intr'un document dela Matei
Basarab din anul 1645-46, prin care confirma eliberarea din rumfinie -a lui
Datco ot Prundeni. cf. I. Ionafcu: Documentele scbitului *erbAnesti" in A.
0. nr. 97, pag. 395.
3) Si.
8
www.dacoromanica.ro
16. Satul Mina 1), mahlalaual Bereni, propietatea

Sfintei Episcupii. Bisericet de zid.
Aceast sfdnt i dumnez5iasc5 bisericA s'au fAcut pI temeliie i sfi prknuiete hramul Sfntului Nicolaie.. S'au fAcut la
l[ea]t 7330 [1821-1822), de Nicolaie Stoichin i de Matei Nedelcu
cu ceilanti titormi i sh di in stare bunP.

17, Satul Blirsanu, *propietatea Sfintei Episcupii. Bisericci de zid.
i
S'au zidit din tmelie de Dumitru Cojocariul i cu ceilanji negutitori la l[ea]t 11,334, Avgost 22, iar acurn nu s'au isprvit cu jugrgveala de tot, ci numai oltar;u1 i tampla i si .afl
in stare bune.
18. TArgul Drilga*ani, propietatea Stintei Episcupii.
Bisericet de zid 2).
Cu voia Tatglui, cu ajutoriul FiuLui i cu savarirea Duhului Stant, s'au zidit i s'au inniiltat din temelie aceast sfnt5
i dumnezAiasca bisericg intru care sA pr5znuiate hramul Sfintii Adurmiri a Prea Stintii NAscAto[a]rii de DumnezAu i Pururea Fecio[a]rii Mariei i s'au infrumusetat cu jugrveala peste tot,
duracum s vede, in zilele M5rii Sale Prea Luminatului Domn
Joan Alecsandru Moruzi Voivod al Valahiei, cu blagosloveniia
cu ajutoriul Prea o Sfinti[e]i Sale, Chiriu Chir Nectarie, piscopu Ramnicului Noului Severin i cu eheltuiala 1 osteneala cea
cu mul1i osardie a sfinyei sale chir popa Dima ot8) Dr6g5ani i
-qr a dumnealui Costandin biv vel polcuvnic za potgre 4) i a
1) In memoriile generalului von Bauer, satul CAlina e trecut sub nurnele
de Gallina, sat fArA biserick. Vezi Karadja op. cit. in A. 0. nr. 14, pag. 303.
2) In anul 1794, Dionisie Eclesiarhul a scris pomelnicul Sf. beserici
satului Dragasani din jud. VAlcii, unde sA cinsteste hramul Sfintei Adormiri
a Preasfintei si de Dumnezeu NAscAtoarei si Pururea Fecioarei Mariei"... Din
acest pomelnic se vede cu ce-a contribuit fiecare dintre ctitori la ridicarea
acestei biserici. Papa Dima s'a osArduit dela temelie pfin1 la terminare si a
dAruit si taleri 1500. Stan VAtaful a diruit 500 taleri si apitanul Costandin
75 taleri. Dumitrache vel postelnic caimacamu Craiovei a &mit 100 taleri la
facerea turlelor. Vezi Pr . T. J3ci1dsel: Un manuscriss din 1794 al lui Dionisie
Eclesiarhul" In Arhivele Olteniei nr 79-82, pag. 272-294.
Aceastii biserici a fost reparatA in anul 1870, Martie 15 si i s'au dat
jos turlele. In curtea acestei biserici, Ora pela 1840, au fast niste case cu
mai mulle incAperi, in care era scoala comunei. Vezi Icon. StaurofarMelete
&tutu: Monografia eclesiasticA a judetului Valcea" R.-VAIcea. 1908, pag.
94-95. Aci se vede si pisania actual& a bisericii.
Intre documentele pe care le transcriu acum, am si o Catagrafie de
zestrea bisericii din Dragasani sud Vfilcea, propietatea Episcopi[e]i", pe care
o voi oublica la vrerne. Calagrafra e fAcutA in aura 1826.
In anul 1794 mosia dela DrAgAsani a Episcopiei RAmnicului era arerdatA de jupAn Hristea.
3) Din
4) Feat mare comandant la poterA.
9
www.dacoromanica.ro
dumnealui Stan vatafu, ajuturind i alti boeri blagorodnici1) i neneguttori i lacuitorii acestui loc, dupacum in pomelnicul cel
tictoricesc (sic) este scris, precum i toate adoarale cele biseri-
ce0i au cumparat i cele pa dinlauntru ce au trebuit au facut,

spre a fi spre slava numelui Marelui 1 Atottiitoriului Dumnezau qi a dumnealui, a parintilor dumnealui, vecinica i nesfar0th
pomenire; in anal dela naterea lui Hristos Dumnezau 1793,
Avgost 20".
19. Momote*tii2), propietatea dumnealui coconului Ldcovari. Bisericti de zid.

Aceasta sfanta i dumnezaiasca biserieg, ce sa praznuie0e
hramul Adurmirea Maicii Domnului, s'au facut la l[ea]t 1818,
lulie 29, de dumnealui stolnicu Iancul Lacovariu i sh afla in
stare buna".
20. Satul Grildetin, propietate moOeneascd. Bisericd
de zid.
Aceasta sfnta i dumnezaiasca biserica, ce sa cinste0e
i sa praznuiegte hramul Sfantului Niculaie, s'au facut la leat
1826 de dumnealui Chera Gradescu i cu ceilanti [e]noriia0 ai
bisericii i sa afla in stare bung".
21.
Satul Grdetil, mah[alauaj Capul Dea[lujlui,
propietatea dumnealui boieri Florii Grddescv. Bisericd de zid.

A.ceasta sfnth i dumnezaiasca biserica ce sa cinste0e,
i sa praznuie0e hramul Adurmirea Maicii Domnului, s'au Tadicat din temeliie i s'au infrumusetat cu jugraveala dupacum sa
vede, cu toata cheltuiala i osteneala dumnealui cap[iNan1 Giurea [0] sotiia Alecsandra, in zilele Prea Luminatului i lnaltatului Domn Ioan Ghiorghe Dimitrie Ghica Voivod, cu blagoslovenia Prea o Sfintiei Sale Parintelui nostru Episcupu Galaction
i sh AA in stare buna".
1) Nobil, de neam bun,
2. In Condica documentelor Episcopiei Ramnicului" se afla la lila 471,
documentul nr. 7, din 15 Aprilie 7192 (1684), care vorbeste intre alte sate si
de Momotesti. Vezi A. 0. nr. 69-70, din 1933, pag. 357, in articolul raposatului 'profesor C. N. Mateescu, intitulat : Un misionar roman din secolul 17,
in serviciul bisericii romano-catolice".
3) In realitate satul se numeste Gardesti Prin hrisovul dela 25 Apri ie
1695, D mnitorul C. Brancoveanu inzestreaza manastirea Hurezul cu numeroase
mosii, vii etc. Aci se arata si dreptul de vinariciu asupra mai multor sate,
intre care si Gardestii. cf. I. Ionascu: Istoricul inanastirii Hurez" in A. 0. nr,
79-82. pag. 300
In anul 1800 exista la Girdesti o scoala de jugraveli a dascalului Mincu
A se vedea I. Donut: Citeva scoli de sat in Oltenia, inainte de 1800", A

0. nr. 56-58 pag. 320.
10
www.dacoromanica.ro
22. Satut Mittiren, propietatea Sfintei Episcupii. Bisericd de leinn.

Aceast sfnt i dumnezAiased biseria ce sA cinstete,
s prknuiete hramul....2) s'au Mout din temeliie la l[ea]t 1822
de popa tefan i de popa Radu i cu ceilanti [e]noriai ai biserid gi sfi afl in stare bunfi".
23. Satul Zltgrei, mah[alaual Schitu Dobru0i, propietatea Sfintei Episcupii Bisericd de zid
Aceast slant i dumneza'iesc schit, cu hramul Ovedeniia a), s'au gisit zidit din temelie de r5posatii titori4), dar intdmplarea vremurilor n'au lost ajutori numiti[lor] titori, ca s.fi o nfFumusetez6 i o sA jugrveascA, incAt i stricath hind, s'au prefcut de Prea a Sfintiia Sa ra'posatu Stefan Episcupu Rmnicului
i s'au inceput a sg jugraviin zilele Prea o Cinstitei Imp5ralesid
no[a]stre Ecaterina a toatfi Rusiia, in zilele Sfintiei Sale Phrintelui Chiriu Chir Partenie, Episcupul Rmnicului, la l[ea]t 1774,
gi s'au isprfivit de jugfavit in zilele Prea o Stintiei Sale rfirintelui Episcupu Chiriu Chir Chesarie al Noului Severin la l[eajt
1774. Irish toga' jugrfiveala este cu toath cheltuiala smeritilor
eromonahi Danil i Dragomir, fiind la aceast mAnbstire egumen
Isaia eromonahul al Sfintei Episcupii Rtnnicu la l[eajt 1774".
24. Satul Voicetii, propietate moteneascd. Bisericd
de- zid5).
1) De satul Ziltir [ei] e vorba intr'un hrisov al lui Mircea Ciobanul
din anul 1649. Cf. I. Donat: Dionisie Eclesiarhul" in A. 0. nr. 74-76, pag,
293, nota 28.
Constantin Brancoveanu dA manAstirri Hurez, drept de vinriciu i asupra satului ZIAtArei. Cf. I, Ionascu, op. cit. pag. 300.
In anul 1777, este cunoscut un poPa Stefan ot Zicitarei, dunk' cum se

vede dintr'un pomelnic al manAstirii Dobrusa. Cf. Pr. T. Bcildsel: Un manus-
cris din 1777"... in A. O. nr. 61-62, pay. 219.

2) Loc alb in original.
3) Intrarea in BisericA.
4) Primii ctitori ai manAstirii Dobrusa se pare a fi boerii Bengesti. Ea
este si mai veche de cat anul 7006 (1498), dar nu pare a fi fAcutA inainte de
anul 1437, intrucit la aceasta data mosia Dobrusa, este dAruitA de Wad Voe-
vod in stApinirea mai multor boeri. Cf. I. Ionascu: Documentele mosiilor

schitului Serbinesti" in A. 0. nr. 97-10), pag 289. In privinta bibliograf ei,
a se vedea : Pr. T. Bellasel: Un manuscris din 1777" A. 0. nr. 61-62, pag.
214 221. I. Donat: Fundatiunile religioase ale Olteniei", Partea I-a, Scrisul
Rominesc, Cra4ova, 1937, pag 42-43. N. Iorga: Inscriptii din bisericile Rominiel" Partea I-a, Bucuresti, Minerva, 1905 pag. 166-172. Pr. .Melete Etclutu:
Monografia eclesiasticA"... nr.103-104. 1. Donat op. cit in A. 0. nr. 97-100
pag. 447.
5) Este nepotrivire la numele ctitorului. Pr. T. Balasel spune ch numele
ctitorului bisericii Adormirea din Voicesti este Dutu Voicescu ceaus". Cf.
PT. &Helsel: Un manuscris din 1794"... A. 0 nr. 79-82, pag. 278, nota.
AceastA bisericA nu mai exista azi. Locuitorit au dAramat.o si au zidit in locul ei alta nouA.
11
www.dacoromanica.ro
Cu ajutoriu lui Dumnezau s'au inceput aceasta sfantfi bisericfi ce s praznuiete hramul Intrarea in Biserica i s'au facut de dumn[ea]lui Neatu Voicescu, in zilele Innaltatului Domn
Nicolae loan Alecsandru Moruzi, la l[ea]t 1800 i BA Oa in
stare buna.
25. Satul Voice*tii. mah[alaual Voice*ti1 din Vale,
propietate moyeneascd. Bisericci de zid.
Aceast sfanta i dumnezaiasca biserick ce s praznuiete
hramul Sfntului Nicolaie, s'au zidit cu blagosloveniia Prea o
Sfintiei Sale Parintelui Episcup Neat 9, in zilele luminatului Dornnului nostru Alecsandru Ghica Voivod, cu toata osardia i cheltuiala titorilor sfantului lacai i s afla in stare buna : l[ea]t. 1839".
26. Satul Voice*ti, mahlalaual Voice*Iii din Deal,

propietate moyeneascd. Bisericet de zid.
Aceasta sfnta i dumnezaiasca biserick ce sd praznuiete
hramul Sfantului Nicolaie, s'au facut ririn osteneala i cheltuiala
robilor lui Dumnezeu loan Voicescu i Dumitrul br , i Vladul
tru Ghica
Voicescu, in zilele luminatului Domn loan Gligoriie T
Voivod cu blagosloveniia Prea o Sfintiei Sale Pr
ii Episcup
impodobit
Neofit i s'au infrumusetat cu toate odo[a]rele i
i cu jugraveala, precum sfi vede, i pre mo0i[a] lor, i s afla
in stare buna".
.
27. Steffine*tii, Sli1ea cea Veche 9. Bisericd de lemn.

Aceasta sfnta i dumnezeiasca biserica, ce s cinstete
i sa praznuiete hramul Sfntului Nicolaie, s'au facut din temelie la l[ea]t 7300 [1791-1792] de Dumitru Nemoianu i de Marin
Bobei, i de Matei brat i de Stan Stefanescu i acum s afla
parasita, dela l[ea]t 1837, far'de priiot i far'de [e]noriiai, fiindca
s'au mutat lacuitorii la liniie, pa moiia schitului Sarbaneti".
28. Stenine0ii, mahlalaual din Campu Siefgneti,

propietatea schitalui .5eirbdneyi. Biserica de lemn.
Aceasta sfanta i durnnezbiasca biserick ce sa praznuiete
hratnul.... 8) s'au facut la l[ea]t 1826 de parintele popa Silvestru
Satul Voicesti este vechiu. In documentul lui Matei Basarab din 16451646, se arata cl Datco imprumutA 12 ughl (galbeni) poli dela lova din Voicesti. In anul 1646 este cunoscut boerul Radul Bunei din Voiceti. Cf. I. Ionagu: Documentele mosiilor Schitului SerbAnestl" in A. 0. nr. 77-100 pag.
305306.
1) Episcop al RAmnicului intre anii 1824-1840.

2) Matei Basarab, prin hrisovul din 7 Iunie 1636, intAreste boerului Stroe
logofatul, ocinA i vecini (rurnini) in satul Stelanesti. Stroe cumpArase aceastA
movie dela Vasile spatatul, feciorul lui Musat vistierul. Cf. I. Marian: Patru
documente" in A. 0. nr. 89-91, pag. 95.
12
www.dacoromanica.ro
eromonahu i de jupan Dinca IVlatasariul i de alti [e]noriiai ai
bisaricii i. sa afla in in stare bunfi".
29. Stefgne0ii, mahlalaual schitu Siirblinesti, propietatea met ndstirii. Biseried de zid 1).
Aceasta sfanth i dumnezaiasca biserica, dintru (sic) care
sa cinstete i sa praznuiete hramul Stantului Apostol i Evanghelistul [Matei], care s'au zidit din temeliie cu toata cheltuiala
dumnealui jnpan Matei sin Dumitrapu Moranglaveanu qi jupanita ego Mariia in zilele luminatului nostru Domn loan Costandin Nicolaie Voivod, la lfealt 7254 [1745-1746] i sa afla in stare
buna".
30. Satul Runcul, propietatea meindstirii Hurezu 9. Biserial, de zid.

Aceasta sfanta biserica, intru cinstea Sfantului Slavitului
Marelui nostru Mucenic Gheorghe, fost-au aceasta biserica zidita
de marele ban Dobromir i de jupanita ego Vilaia, de sant trecuti
peste 234 de ani, cariia surupd.ndu-sa boltele i invaliprile de
tot i pa alocurea 'Inca i zidul i tampla i primezul tinzii erea
crapat ran, incat au- statat pustiie peste zece ani; iar acum prin
indemnarea parintelui arhimandritul Doroftei, egumenul Hurezanu, atrari Teodorin cu Zamfira sotiia sa i cu- ajutoriul altor
cretini, prin epistasia 3) chir Hristei, au prenoit dupacum sa
vede cu cherestea, acoperindu-o cu andrila de gorun, batuta
deasa cu tinte de flier, i cu tavanu de scanduri de brad, care

acum cu blagosloveniia Prea o Sfintief Sale Parintelui Episcopu
Chir Neofit al Ramnicului s'au i tarnosit, acum la anul 1830
1) A se vedea .T. Ionascu:,,Documentelc mosiilor schitului Serbanesti-
Moronglavu din Valcea" in A. 0. nr. 97-100, pag. 289-310. N Iorga: In-.

scriptii" vol. 1 pag. 165-166. 1. Donnt: Fundatiile" pag. 76-77 si A. 0.
nr. 92-94 pag. 449. T. G. Butat: Inscriptii din bisericile Oltene" A, 0. nr.
18 19, pag. 191-192.
2) Inainte de anul 1632, satul Runcu era proprietatea paharnicului Staico

Rudeanu. Acesta il da sotiei sale Rada impreunA cu alte sate in anul 1632,
precum se vede din cartea data la 15 August. In Runc mai avea mosie si banul Dobromir. In anul 1635, Ianuarie 21, partea de mosie a banului Dobromir
trece in stapanirea paharnicului Chirca, cu jupitneasa lui Despa din Runc, iar
in 1639 in stapanirea hii Dragomir vel armas. Cf. Prof. 1. Ionascu: Documanta privitoare la -Oltenia si jud. Olt" A. 0. nr. 77 78, pag. 113, 115, 118.
In anul 1695, Aprilie 12, Constantin Brfincoveanu da un mare hrisov
infinastirii Hurez in care arati toate daniile facute de el acestei manastiri. Intre mai multe sate, este si jumatate din satul Runcu, cumparata dela Pana log.
din Runcu si fiul sat' Matei ,,care a fost mai inainte a lui Dragomir vornicul".
Vezi 1. Ionwu knexe la art. Istoricul minastirii Hurez" A. 0. nr, 79-82,

pag. 404, nr. 86-88, pag. 412 si urm.
3) Indemnul, staruinta,
13
www.dacoromanica.ro
stapanind prea blagocestivul Imparat Nicolaie Pavlovici a toat'a

Rusiia i sa afla in stare buna".
31)
Satul Strej4tii, propietatea dumnealui cdminari
Mihaftalche Darvr 1). Bisericd de zid.

Cu voia Tatalui i cu ajutorul Fiului i cu savarirea Duhului Sfant, ziditu-s'au aceasta sfanta i dumnezaiasca bikrica,
impreuna cu toate podoabele ei, din temeliie intru cinstea i lauda
Prea Sfintei Troite, cu cheltuiala dumnealui jupan Costantin
Budiscu i a dumneaei jupanitei Maria, i a coconilor dumnealor
Nicolaie i Ilie, in zitele Prea Luminatului i In'altatului Imparat
Carol 6[I] asalea, a cariia incepere l[ea]t 1723 Mai 12. Fost-au
surupate turlele din cutremur i acum s'a prenoit de iznov de
dumnealui caminari Mihalache Darvar, [la] l[ea]t 1804, Iulie 20,
savarat."
32) Satul Stregtii, mah[alaua] Strej4tii din Deal,

propietatea dumnealui cdminar Mikala]che Darvdr. Bisericd
de zid.
Aceastd stanta biserica s'au zidit din temelie cu toata
cheltuiala i osa.rdiia dumnealui caminari Costandin Buzascu
la l[ea]t 1818 i s'au infrumusetat cu toate podo[a]bele ei pe
dinafara i pe dinlauntru, dupacum se -vede, in zilele Prea Luminatului Domn Alexandru Nicolaie Sutul, cu blagoslovenia Prea o
Sfintiei Sale Parintelui Episcup Ramnicului Chirio Chir Galaction, care aceasta sfnta biserica din intamplare, la l[ea]t 1822
s'au ars coperiu al bisericii, cum i al cloponitii, stricandu-sa
clopotele care s'au innoit pa urrna de d-lui caminari Mihalache
Darya'. i acurn sa atla in stare buna."
33) Satul Coliba*u, propietatea Mdndstirii Dinteun
Lemn. Bisericd de zid.
Aceasta sfanta biserica ce sa praznuiete hramul Adurmirei
i Sfintii Voievozi, au fost facuta mai 'nainte de titori, enoriaii
I) Satul Strejestii era unul din satele de searng ale Buzestilor. Aci obisnuia s poposeascg adeseori Mihai Viteazul cu boerii sgi i sg emitg cgte un
hrisov. La Strejesti a murit marele ban Radu Buzescu, in anul 1647 si tot
aid a fost ingropat. In anul 1653 a fost desgropat de sotia sa i ingropat
la raingstirea Calui. Cf. I. Ioncucu: Insemngri pe marginea volumului : Mo-
nografia jud. Romanati" in A. 0. nr. 89-91 pag 190.
Un urmas al Buzestilor, Const. postelnicul Cepturoianul inching =Anise

tirii Hurez 100 de stinjini din mosia Strejesti. Cf. 1. Ionagu; Istoricul mings-
tirii Hurez" in A. O. nr, 79-82, pag. 301.
In anul 1635 este cunoscut un popa .Manea din Strejesti, care impreung
cu alti megiasi i cu banul Buzescu (Radu), adeveresc cg dealul de vie este
pe mosia Serbgnestilor, iar nu pe a Stgnestilor. Cf. L Ionascu : Documentele
mosidor schitului Serbgnesti" A. 0. nr. 97-100, pag, 300.
14
www.dacoromanica.ro
satului, de lemn ; i stricandu-s5, s'au prenoit din temelie la l[ea]t
1836 0 au luat svar0re cu jugraveala la l[ea]t 1838, Iulie 10.

?i s'au zidit prin osteneala i cheltuiala pfirintilor, anume popa
Dumitru sin popa Radu i popa Mihai sin diaconu Joan ot Streja0ii, ajutand i [e]noriimii, cu ce Dumnezau i-au invrednicit,
in zilele Prea Luminatului i Prea Inaltatului Nostru Doran Alexandra Dimitriu Ghica Voivod i cu blagosloveniia Prea o Sfintiej
Sale Parintelui Episcupu Ramnicului, Chiriu Chir Neofit i sa' alla
in stare band",
34) Satul Colibasu, mah[alaua] din Valea Colibasu,

propietatea Mdneistirii Dinteun Lemn. Bisericd de lemn.
Aceasta sfanta i dumnezaiasca biserick unde sa prAznuie0e hramul Slantului Nicolaie, fost-au mai inainte de h mn faoath' i s'au ra'dicat pa temeliie la l[eajt 7326 [1817-1818], tot de
lcuitorii [e]noriia0i satului i sa afla in stare bunfi".
35) Salta Colibasu, mah[alaua] schitu Colibasu, proprietatea Mndstirii Dinteun Lemn. Bisericei de zid.
A.ceastd sfanth i dumnezaiasca biserica s'au zidit din temeliie de parintele -Climent i Vau sava.r0t de catre popa Ioan
Schiteanul, cu prioteasa Costandina, dela l[ea]t de la Ilristop 1800
qi s'au infrumsatat cu jugraveala de chir popa Nicolaie Mainescu,
cu sotia sa Stanca, intre care s'au savar0t, dupkum sa vede cu

ajutoriul i cheltuiala i maica (sic) Stoiana, 1t vremea Prea o Sfin-
tiei Sale Parintelui Episcup Chir Galaction, la l[ealt 1814, Iunie

12 i sa afla in buna stare".
36. Satul Mamura, propietatea Sfintei Episcupii. Bisericd de lernn.

.Aceasta santa i dumnezaiasca biserid, ce sa prfiznuie0e
hramul Sfintilor Apostoli, s'au inceput la l[ea]t 1818 i s'au sa'vdr0t la l[ea]t 1820, s'au Mout de capitan Preda, epistatu ace0ii
mo0i deaimpreuna i cu [e]noria0i i sa afla in stare bunh".
37. Satul Scorbura, propietatea moOeneascd, Bisericd

de zid.
Aceasta sfanta i dumnezfiiasca biserica, ce sfi praznuie0e
hramul Sfantului Nicolaie, s'au zidit in zilele Luminatului Domn
Grigorie Ghica Voivod, cu blagosloveniia Prea o Sfintiei Sale
Pfirintelui nostru Episcup Neofit al Ramnicului, cu toata osardiia
i cheltuiala dumnealor titorilor Badea i loan, Stoica Giurea i
Barbul i cu ceilanti titori i s'au inceput azi di la l[ea]t 1827 0
s'au s'avar0t i s'au jugravit in zilele Luminatului Imparat Nicolai
Pavlovici, la l[ealt 183'2, Mai 22 0 s'a afla in stare buna".
15
www.dacoromanica.ro
38. Satul Scorbura, maha[laual ntre0ii, propietate

mogeneascd. Bisericd de zid.
Acest schit s'au zidit la l[eajt 1816 i au limas tot dintr'acea vreme i pand acurn tot far' de priot i far' de enoriiai".
39, Satul Ctirlogani I), pro pietate mogeneascei. Bisericd
de zid.
Aceasta sfanta biserica s'au radicat In hramul Sfantului

Nicolaie, prin osteneala protopopului ,Costandin i cu a frati-sau
protopopul Ioan-Barie eromonahul, cu cei din opte titori, cu
ce-au putut, in zilele prea Inaltatului Imphrat Alecsandru Pav lovici a toata Rusiia, en blagosloveniia Prea o Sfintiei Sale Parintelui Episcup Nectariie al Ramnieului i s'au ispravit la l[ea]t
1822, Avgost 30".
40. Satul Carlogani, mahlalaual C1inetii, propietate mogeneascd. Bisericd de lemn.

Aceasta santa i dumnezaiasca biserica, ce sh praznuiete
hramul Sfantului Nicolaie, s'au facut din temeliie, cu toate odoarale ei de titorii loan Bubatu i cu ceilalti [e]noriiai ai bisericii
i s'au savarit la anul 1811, care rnurind priotul, sfi aflfi inehisa
i [ejnoriiaii merg la alte biserici".
41 .Satul Rame*tii, pro pietatea moctenilor $dgeircii. Bisericd de lemn.
Aceasta sfanta biserich ce sa pracznuiete hramul Sfintilor
Imparati s'au facut de lacuitorii satului la l[ea]t 47C0 -i s alla
in bunfi stare.
42. Satul $u*anii 2), propietatea dumneatui stolnieu Dined
Zdtreanu. Bisericd de lemn.
1) Inteun document din 1613, Radu Voda Mihnea intareste unui Mihai
mosie in Carlogani, pe care a cumparat-o dela Stanca, fata twbei Fiirtat, cu
1060 aspri. In anul 1630, Dragan, fiul lui Manea din Carlogani, vinde lui
popa Ciochina din Plesoi a patra parte funie de mosie, cu 1200 aspri. Cf.
I. lonascu: op. cit. pag. 299.
In mernoriile gen. von Bauer este trecut si satul Kirlogani, sat cu o biserica, vii t padure, situat pe Oltezul. Cf. A. 0. nr. 14, pag. 306.
In anul 1835, Carloganii plateau vinariciu manastirii Mamu. Cf. T. G.
Bulat : ,,Inscriptii". A. 0. nr. 20 pag. 331.
2) Mosia Susani e daruita de Maria clucereasa Balficeanca minastirii
Hurer. Arhirnandritul Pahomie, egumenul Hurezului intre anii 1791-1804, a
cheltuit 2500 taleri in judecata pe care au avut-o cu Otetelisanii pentru mosia
Susani, dar le-a scos-o din mama. Cf. Ionascu: Anexe" A. 0. 86-88,pag.
423 sit nr. 79-82 pag. 302.
Dintr'o jalba De care locuitorii dela Susani o trimit egumenului minastirii Hurei In anul 1845, se vede cat de rim traiau locuitorii de pe aceasta
mosie.cf. C. N. Mateescu ,,Acte si scrisori din trecut". A. 0. nr. 63-64 pag. 374.
16
www.dacoromanica.ro
Aceast sfanta i dumnezaiasca biserick ce 85 praznuiete

hramul Sfintilor Imparati, s'au facut din temelie cu toate podoabele ei la l[ea]t 7033 [1524-1525] i sa afla in stare buna.
43. Lunge*tii, propietatea starifii Melitina. Biseried de..

lemn.
Aceasta sfnta biserick ce s praznuiete bramul Sfintei

Troite, s'au facut din nou din temeliie de cea intre monahii, starita Melitina monahiia, la l[ea]t 1833.
44. Satul Lunge*tii, schitul Marnului 1), propiefatea maricistirii. Bisericd de zid.
Aceasta sfnta i dumnezaiasca manastire ce 85 numete metocu (?) sa praznuiete bramul Sfantului Facatorului de
Minuni Nicolaie, care mai inainte fiind biserica de lemn
facut5; iar dupace Dumnezau au miluit pa Tara Rumaneasca

[venind] la scaunul stramorsc preabunul credincios i iubitori
de Hristos Domn loan Costandin Basarab Voivod i de intru
Dumnezau milostiv, intamplandu-sa cu trecerea, a venit aicea la
Sfanta Manastire, luand intru ajutori pre Dumne2au i pre Siantul Nicolaie, inceputu-au a zidi din temeliie Oa in starit i cu
toate cele dinlauntru podoabele ei, precum se vede intru slava
lui Dunmezau i intru lauda parintelui nostru facatoriul de minuni Nicolaie Episcupul Milarichiia (sic), intru vejnica pomenire
a Mariei Sale i a parintilor lor ; care s'au savarat i la al optulea an de domnie a mariei sale, mta [luna] Avgost I, l[ealt 7204 [1696]
acum sa afla in stare bunk prefacandu-sa toate imprejurarile

dela l[ea]t 1828, cat i cloponita i turla i invaliiul manastirii,
cu toga cheltuiala i osandiia pantiei sale cea intre monahiie,

maica starita Melitina".
1) Schitul Mamul e zidit de Const. Brancoveanu. Inainte fusese aci o
bisericA de lemn, fundatiune a Buzestilor. Cf. I. Donat: Fundatiunile" pag.
59. N. lorga : Inscriptii" vol. 1, pag. 172-173. A se vedea si T. G. Bulat:
Inscriptii din bisericile oltene" in A. 0. nr. 18-19, pag. 192-193 0 cata-
grafie a lucrurilor miscAtoare i nemiscAtoare e publicati de T. G. Bulat in
A. 0. nr. 20 pag. 326-331 ; si nr. 20, pag. 427-476.

Mosia Mamul era in 1437 in stApAnirea boerilor Rutas, Coica, Novac
si Stratimir cf. I...lonagu: Docurnentele... SerbAnesti" in A. 0 nr. 97-100,
pag. 289. Mai tArziu ea a fost proprietatea lui Constantin BrAncoveanu. Padurea Mamu-Fumureni era cAndva cuib de haiduci, de unde si cAntecul popular:
Sus Pe dosu Marnului,

Crit puiu cucului
C'a dat frunza fagului,
Scl pui cruce satului
Si coadd baltagului.
Cf. Pr. T. Bdldet: Resturi din monutnente istorice oltenesti" A. 0. nr. 28,
pag. 447.
17
www.dacoromanica.ro
45. St guest% propietatea $dgdrcii. Bisericd de zid.

Aceastfi sfnt i dumnezAiased mfinAstire cu hramul Adurmirea Maicii Domnului, s'au fficut din temeliie de Stroie 13uza'scu
la l[ea]t 7045 [1536] i. acum sh aflii ffir' de inva1i1 O. toate imprejuthrile ei sg afl dArfipanate cu totul". ') [In pisanie se spune
cfi a fost fgcut de Giura logofkul in 1536, Octomvrie 21].
46. Satul Fumureni, propietatea schitului Mamul. Bisericd de lemn 2).

A.ceaed sfAnt i dumnezalasca biserick pa temeliie cu
hramul Sfntului Dimitrie s'au facut la l[ea]t 7307 [1798-1799] de
Ioan Strmbul i MArin 13AcA i de Andrei Purcariul i de loan
Bficfiran i Dumitru Ciobanu. Si acum al doilea prefacandu-s la
l[ea]t 1833 de Melintina i de popa Chirite, i popa Grigorie, i

Matei Sutescu, i Radu Bcfiran, i de loan Pomang i Dumitru
brat i ceilanti lAcuitori".
47. Satul Sutestii, propietate mqteneascd 3). Bisericd de

lemn.
Aceastfi sfnta i dumnezMasc biserick cu hramul Sfintilor Apostoli, s'au Meat la l[ea]t 1822, de [e]norliaii bisericii
acestui sat i sh afla in stare bunfi",
48. Satul Sutestii, mahlalaual Piietroasa, propietate

mqteneascd. Bisericd de lemn.
Aceastfi sfntfi i dumnezeiasc biserick ce sfi prknuiete
hramul Adurmirea, s'au facut la l[ea]t 7045 [1536-1537] de [e]noriiaii bisericii".
49. Satul Sutestii, mahlalaual Verdea,
propietate
moteneascd. Bisericei de lemn.
Aceastd sranth i dumnezeiasch biserick ce sa prknuiete

hramul Sfintei Troiti, s'au fa'cut la l[ea]t 1821, de dumnealui
1) Cf. N lorga: Inscriptii" vol. 1, pag. 168-172.
2) In mijlocul satului Fumureni se gasesc zidurile de fundatie ale unei
mafi biserici care n'a fost terminati. Poate a aceasta biserica a fost inceputa
de Brancoveanu, cad mogia Fumureni era a lui. cf. Pr. Bril4e1 op. cit. pag. 447.
3) La Sutegti avea o vie gi maniistirea Hurez. Ne putem da seatna cat
de mare trebue BA fi fost acea vte, daca se plateau in anul 1796, pentru lucrul acestei vii, 525 taleri, sumil. foarte mare pe vremea aceea. cf Ionagu:
I
Anexe" A. 0. nr. 86-88, pag, 415.
Drepturi de vamii asupra viilor de la Sutegti avea minastirea Hurez

din vremea lui Const. Brincoveanu. A. 0. nr. 79-82, pag. 300.
Intre ctitorii dela manastirea Dobrusa, e trecut in pomelnicul dela 1777
si Dragomir erei ot Sutesti cu sopa lui Neacsa ereita. Popa Dragomir daduse
70 taleri la zugravirea manastirii. Ei sunt zugravip in nian. Dobruga, cf. Pr.
T. Balcifel: Un rnanuscris" in A. 0. nr. 61-62. pag. 218.
Prin anul 1720 satul Sutegti era parasit de locuitori. cf. I. C. Bridle::
Oltenia sub Austriaci, 1718-1139". In A. 0. nr. 13, pag. 236.
18
www.dacoromanica.ro
cdp[i]l[an] Giurea, impreund ci cu Ikuitorii satului ci este bund"

propietate
50. Satul Sutestii, mah1a1aua] Bora
mogeneascd. Bisericd de lemn,
Aceast sfAnt i dumnezdiascd biserick ce s prgznuete.
hramul Sfintilor Voivozi, s'au facia la l[ea]t 1822 de Vasilie Tecioiu ci boieri Radu, ajutorgnd i ceilapti Mcuitori i s and in
stare build".
51. Creteni propietate mocteneascd. Bisericd de lemn.
Aceast signtd i dumnezgiascd biserick ce sh prfiznuecte bramut Sfiintii Voevozi s'au fkut la l[eat]t 1767, de toti lkuitorii
acestui sat i sh afM in stare bund".
52. Satul Creteni, mah[alaua] Cretenii de Sus, pro-
pietate moteneascd. Bisericd de lemn.

Aceast sfntfi biserich s'au fkut din temeliie de popa Pirvu
Rafail caluggru i sh Old in stare bung. Hramul Intrarea in

Biserice.
53. Satul Creteni, mahlalaual Cretenii de Jos, propietate mogeneascd. Bisericd de zid.
A.ceasta sfantd i dumnezdiascfi bisericd ce BA prgznuiete
hramul SfAntului Ion Botezdtorul, s'au zidit din temeliie pang in
sfarcit ci s'au infrumusetat cu jugrdveala dupkum s vede, cu
toat osardiia c i cheltuiala popei lui Sgrban Fkrescu, i a popii
Radului ci iau indemnat inima ajutAnd die cineva din ceiace
i-au indemnat inima a-0 face pomand in zilele luminatului domn

Grigoriie (sic) Caragea Voivod cu blagosloveniia Prea o Sfintiei
Sale Pdrintelui Episcup Nectariie i s'au sfivdtlit la l[ea[t 1826.

s'au jugrAvit de diiaconu Anghel Dozgscu".
.54. Satul MIgureni 2), propietate mogeneascd. Bisericd
de lemn.
.
Aceast sfnth i dumnezdiascg bisericd cu hramul Cuvio[a]sdi Paraschivii, s'au Meat la l[ea]t 766, din temeliie, de lcuitori ci au lost pAnd la l[ea]t 1803 i apoi s'au prenoit, adicd
din nou s'au fkut, iardci de Mcuitori ci este bung".
55. Satul Sparleni 8), pro pietatea dumnealui postelnicu
Mihai UrOanu. Bisericd de lemn.
1) Prin hrisovul lui Brancoveanu din 1695, manistirea Hurez avea drept
de vinariciu yi asupra satului Creteni.
Mosnenii Preda, Sora i Nedelea daruesc man. Horez un kc la Creteni
cf. lonascu op. cit. A. 0. nr. '19-82, pag. 300 301.
2) In anul 1793 a ajutat ta jugravitul bisericii Adonnirea din DrAgasani

si popa Ion din Magureni, Fartat si Mafin Crisoveanu. tot din Magureni, cf.
Pr. T. Balasel: .,Un manuscris" A. O. nr, 73-82, pag. 294.
3) Satul Sparleni exista in timpul ocupatiei Austriace din 1718. Cf. I.
Bacila op. cit. peg. 263.
19
www.dacoromanica.ro
Aceastg sfnta 0 dumnezaiasca bisericg, pa temeliie, en

hramul Sfintilor Voivozi s'au facut la l[ea]t 1700 i al doilea s'au
prenoit la l[ea]t 1805, de lgcuitorii acestui sat 0 sg and in stare
bunfi.
56, Satul Owieni, propietatea S fintei Episcupii,_ Bisericci de lemn.
Aceastg sfntg i dumnezaiasca biserica, ce sg praznuie0e
hramul Sfntului Nicolae, s'au fkut la l[ea]t 7281 (1772-1773) de
lkuitorii satului, iar acum sa erg far' de acoperki, curg apa inguntru cnd p[l]oo 0 la altari s'au dsfacut barnele, fiindc'au
putrezit".
57. Satul Gnoieni, mahlalaual Guoieni, propietatea

rd posatului postelnicului Mihai Urpnu. Bisericd de lemn.
Aceasta sfnt 0 dumnezaiasca biserica, ce sa praznuie0e
hramul Intrarea in Biserica 0 s'au fkut de lacuitori la
l[ea]t
1550 0 s'au prenoit la l[ea]t. 1550 (sic) tot de lkuitori i acum

sa afla protopoju Stolnicu (e) iar sfanta bisarica sngurg
acum a mai cgzut, din care [pricing] nu mai itidraznesc Ificuitoril
a mai intra ca sg se inchine".
58. Satul Izvor, prop ietate mogeneascd. Bisericd de
lemn.
Aceasta sfntd i dumnezaiasca bisericg, facutd de Licsandru Izvoranul 0 cu ceilanti' lacuitori la l[ea]t 7267 [1758-1759]
i sa afla tot in stare bung. Hramul Sfntului Nicolae".
59, Satul Izvor, mah[alaua] Pope*tii, propietate mop

teneascd. Bisericd de iemn.
Aceasta bisericfi s'au fkut de popa Florea la l[ea]t 7320

[1811-1812] 0 sg afM in stare bung".
60. Satul Nemoiu, propietate moyeneasc0). Bisericd de
sem.
Aceasta sfnta bisericg, unde sg cinste0e 0 sa praznuie0e
hramul Sfantului Nicolaie s'au fkut de preotu popa Marin cu
ceilanti enoriali la Ireay 182 0 sg aflg in stare bung'.
61. Satul Nmoiu, mah[alaua] Coman, propietate moteneascd. Bisericd de lemn.
Aceastg sfanta bisericg, cu hramul Sfantului Nicolaie, s'au
1) In Nemoiu avea o vie i manistirea Hurez, diruita de Maria blucereasa Ballaceanca. Mai trziu un monah Gherasim din Magureni a diruit milnistirii Hurezla Nemoiu tot o vie. Aci avea mAnAstirea un tease, un lin i un
,.slon mare" acoperit cu. blane de stejar. cf. I onacu op. cit. A. 0. nr. 27-82,
pag. 302 i nr. 86-88, pag. 423.
20
www.dacoromanica.ro
prenoit de-Topa Joan Nemoianu cu ceilanti [e]noriai la l[eilt

1832 0 sh afla in stare bunfi".
.
62. Satul Nemoiu, mah[alaua) Capul Piscului, propietate mogeneascd, Bisericd de lemn.
Aceasth sfanth i dumnezhiasch biserich ce sh prAznuiete
hramul Sfntului Nicolaie, s'au fhcut de popa rban Nemoianu,
cu ceilanti [e]noriai la l[ea]t 7315 [1806-1807] i sh a flfi in stare
bung".
63. Satul Nemoiu, mahlalaual Cethfuia, propietate

mogeneascd. Bisericd de lemn.
Aceast sfnth i dumnezhiasch biserich, ce sh prAznuiete
hramul Sfntului Nicolaie, s'au fhcut la l[ea]t 7300 [1791-1792] de
Krvul Thtaru, i de popa Andrei, i de popa Ionacu, i de Ioan

Mara i sh afld in stare bunh".
61. Satu Nemoiu, malhalaual Racu, propietatea..'). Bisericd de lemn,
nticeasth sfnth i dumnezhiasch biserich ce sh prhznuiete
hramul Sfintilor Voivozi, s'au fAcut la l[ea]t 1808 de duumeaei

cocoana coconu[lui] Radu Rostogol i dumnealui Vladu Merianu
0 de Sandu Nicolaie 1 e bunfi".
65. Satul Nemoiu, mah[alaua] schitu Mitrofani. Bisericd de lemn2).

Aceasth sfnth i dumnezhiasch biserich, ce se prknuiete
hramul Sfntului Nicolaie, s'au facut la l[ea]t 7212 [1703-1704] 0
este in stare bunh".
66. Satul Mitrofani, propietate mogeneascd. Bisericd
de lemn.
Aceast sfanth biserich, ce s prhznuiete hramul Sfintilor
Voivozi s'au fAcut [la] l[ea]t 1813 de Dinu sin Shndoi i de
Tralch Giurca i cu ceilanti i. este in stare bunfi":

67. Satul Amgrtii3), propietate moOeneascd. Bisericd
de lemn.
Aceasth biserich ce sh prhznuiete bramul Sfntului Nicolaie, [la] 1802 s'au fAcut de popa Oprea Amhrhscu, i diiaconu
Ioan brat i s aflfi in stare bung".
1) Loc alb in original
2) Nu este indicata proprietatea.
3) Despre mosia Amarasti este vorba intr'un document din anul 1684.
cf. C. N Mateescu : Un mis'onar roman" in A. 0. nr. 69, pag. 357.
Li nclicarea bisericii Adormirea din Dragasani, in antil 1794, a ajutat
popa Niatei din Amarasti cu trei poli, adeci lei vechi. 162", cf. Pr. Ba/asel; Un manuscris"... A. 0, nr. 79-82, pag. 293.
si
21
www.dacoromanica.ro
68. Satul Anair4tii, mah[alaual Padina, propietate

nulteneascd. Bisericet de zid,
Aceasta dumnezaiasca biserica cu bra.mul Sfntului Nicolaie, s'au facut din temeliie, cu toata clieltuiala 0 osteneala santail sale parintelui popei Dobre protopopu, cu sotiia sa Ioana ereita
0 cu flii lor anume Barbu i Mariia 1 cu tot neamul lor, ca sh
fie vecinica pomenire 0 cu blagosloveuia Sfintiei Sale Episcup
Nectarie". 1).
69. Satul GIKvile-Aninoasa2), propietate moVeneascd.

Bisericei de lemn.
Aceasta sfnta 0 dumnezaiasca biserica ce sa praznuieste

hramul Sfintii Voivozi, s'au facut din temelie de Radu Abagiu i
Dinu Precupetul 0 cu ceilanti [e]noria0, [la] 7337 [1828-1829]
0 sa afla in stare bunfi".

70. Satul 011ivi le, mah[alauaj Gorgoteti, propietate
mogeneascd. Bisericei de letnn.
Aceasta sfanta 0 dutnnezaiasca biserica, cu bramul Sfintilor Voivozi, s'au facut la l[ea]t 1770, de popa Joan Gorgota 0
de alti Ificuitori ai satului i este buna".
71.. Satul GRIM le, mahlalaua] Sancule*ti, propietate

moOeneascel. Bisericei de lemn.
Aceasta sfanta 0 dumnezaiasca biserica, ce sa praznuie0e

hramul Cuvio[alsei Paraschivei, s'a u Mcut la l[ea]t 7290 [1781-1782]
de Tudosiie, i de Parvul Sanculescu 0 alti [e]noriia0
sa afla
in stare 'ma".
72. Satul Onivile, mahlalaual Olteanca, propietate
mqteneascd. Bisericd de lemn.
Aceastfi sfanta i dumnezaiasca biserica, ce s praznuie0e
hramul Sfintilor Voivozi, s'au facut la l[ea]t 1810, de tot satul,
pa temelie, i sa afla in stare bung".
73. Satul Gilivile, mah[alaual Batotil*ti, propietatea

rdposatului Ghite Bogan. Bisericet de lemn.
Aceasta sfanta i dumnezaiasca biserica, ce sa prazniue0e
hramul Sfantului Dimitrie, s'au facut din temeliie la l[ea]t 1817
0 sa afla in stare buna".
1) Plistoreste intre anii 1792-1812.
2) $i de GlAvi e vorba in docurnentul din 1684, pomenit mai sus.
Inteo hartii de pe la 1120 este trecut si satul Glevi. Cf. Bcicilii op. cit.
pag 235.
In anul 1793, preotul Vasile din Gliivi a ajutat cu 27 lei la zidirea bisericii din Driigasani. Sotia lui se numea Rada, iar copiii, Ion si Maria. Vezi
BalcIfel, op. cit. pag, 294.
22
www.dacoromanica.ro
74. Satul GlAvile 1), mahlalaual Ursoia Mo*teneascii.

Biserieci de lemn.
Aceasta sfanta i dumnezaiasca biserica, ce sa praznuiete
hramul Sfantului Nicolaie, s'au facut la l[ealt 1800 de popa loan
Pucau i cu ceilanti lacuitori i este buna".
75. Satul Scundu
propietate mogeneascd. Biseried de
temn.
Aceasta sfanta i dumnezalasca biserica, ce sfi praznuiete

bramul Sfantului Nicolaie, s'au facut la l[ea]t 1796 de lacuitorii
acestui sat i sh and in stare buna".
76. Satul Scundu, mah[alaua) Fundu Scundului 3). Btiseried de lemn.
,A.ceasta stanta i dumnezaiasca biserick ce sa praznuiete
hramul Adurmirea, s'au facut la l[ea]t 1750, de lacuitorii satului
acurn sa afla far' de priot, iar biserica s afta bunk cu toate
tacamurile ei",
77. Satul Scundu, mahlalaual Gura Scundului 4), Discrieet de lemn.

Aceasta sfanta i dumnezaiasca biserica, ce sa praznuiete
hramul Adurmirea, sau facut la l[ea]t 1760 de lacuitorii satului
1 sa alla in stare buna" 5).
Anul 1840, tuna Avgust 17. No. 41.
Protopop Alexandru protopresviter.
1) La Glavile-Gorgotesti erau in 1839 urmAtorii preoti: Mihai sin Dumitracu Radu sin popa Ioan, Costandin si popa Ioan.
La SAnculesti: Nicolae sin popa Tudor, Mihai sin &pa Tiinase.
La Olteanca: Dumitrascu sin Popa Drdghici, Preda sin Popa Ditul,

Costandin sin &pa loan.
La Aninoasa: Vasile sin popa loan, Costandin sin Andrei, Dumitru
sin Radu.
La BototAsti: Marin sin popa Sdia.
La Ursoaia : Marin sin popa Ioan. cf Arhiva Si. Episcopii Rdmnicu
dosarul 44 din 1838, fila 254.
2) In harta lui Fr. Schwantz din anul 1720-22 se gAseste trEcut si satul Scundul. cf. A. 0. nr. 13, pag. 235.
3) Nu se spune a cui proprietate este.
4) Idem.
5) La Scundu erau in 1839 urmAtorii preoti : Gheorghe sin Dobre. Va-
sile sin popa Barbu, Sandu sin Stanciu (hirotonisit in 1795).

La Gura Scundului: Stanciul sin Barbul (hirotonisit in 1774), Ion sin
diaconu Nicolae. cf. Arhiva Si. Episcopii Reiminicu, op. cit. fila 254.
23
www.dacoromanica.ro
Plaiul Cozia
1) Satul CAineni. Mqie moteneasccil). Biserich de zid cu
hramul Sfantul Nicolae Facuth de raposatii Petcu, Stoian i Nicolae din Craiova, in anul 7277, [1768-1769] 9. Are sfintele vase de
argint, Citt2i candele de argint, cinci coroane de argint, o cruce

de argint, apte rnduri odajdii, ttn policandru de madem luat
de d-1 medelniceru Steriopolu ; are 0 dou6 case de sg dau cu
'chirie, nite locuri livadie i o zi aratur5.
2) Satul Robes% mo0a rdposatului Matache Ro Amu],

cu, a4i moteni8) Bisericd de zid cu hranul Sfintii Ingeri. FAcutfi
de r5posatul Costandin Robescu cu alti moteni, in anul 1798.
N'are nicio avere i nici sf. vase.
3) Tot satul Robesti, mahalaua Srcine1i. Movie
mogeneascd. Bisericd de lemn cu hramul Sfntului Nicolae. FAcutd de Dumitru ofdlca i Nicolae Sofa1c5, in anul 1760. N'are
nicio avere i nici sf. vase.
4) Satul Clineti. Mqie mogeneascd4). Bisericg de zid

cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facutii de nnasie popa Ion, popa
1) De satul Caineni se pomeneste in multe documente, intre care si documentul lui Mircea din 28 Martie 1415, apoi cel al lui Radu cel Mare din lunie
7013 (1505) prin care clA mAnAstirii Cozia vama de la Vadul Oltului la Ge.
nune. cf. St. Nicolaescu: Documente slavo-romAne". Bucuresti, Tipogratia L.
MotzAtzeanu, 1905, pag. 235-236.
In 1794 Clinenii era un sat compus numai din vreo zece sau douAsprenee bordeie grace. CArciuma-han era atAt de proastA, incat nicio fiintA civilizat n'ar ti putut dormi in ea". J B. Morritt of Rochby in articolul d-lui C.
I. Caradja s Calatori strAini prin Turnu Rosu", Arhivele Olteniei nr.12,pag 105,
Satele Knien=Caineni, Robest=-Robesli, Seresinest=SgrAcinesti, Cornets
min. Cornet, Kelinest=tAlinesti, Projen=Proeni, stint trecute si in harta lucratA
pe aramA (Kupferstich) in timpul stApAnirii austriaee (1718-1739), ct. C. I. Caradja: O hartA veche". Arhivele Olteniei, nr. 12 pag, 99.
2) Aci este desigur o gresealA de citire, pentrucA pisania, care e foarte
bine pAstratA ne aratA cA biserica s'a zidit in anul 7241 (1733), Avuust 2. cf.
Pr. Dominic N. Ionescu Schituri i biserici de sat" Bucuresti
Capitaler",
1931, pag. 73-74.
In privinta vechiului hotar dela Caineni, a se vedea si I. Donat: Flota-
rele Olteniei". Arhivele Olteniei An. XVI, nr. 92-94, 1937, pag 231.
3) Inscriptiile din biserica Sfintii ingeri a Robestilor se gAsesc transcrise de
T. C. Bulat: Inscriptii din bisericile oltene". Arhivele Olteniei nr. 17 din

1925, pag. 61.
Satul Robesti a tinnt cAndva de judetul Arges. intocrnai ca i Voineasa,

MAlaia, CAlinesti, Prodieni i Cain ni. cf. I. Donat: Pentru o monografie a ju-
dejului VAlcea" in A. 0. nr. 63 64, p. 361.
4) Pe vremnri (in 1688) satul CAlinesti a fost al mintistirii FlArnAnda din
jud. Arges. Vezi T. G. Bulat: ,,Contributii documentare, la istoria Olteniei".

R. VAlcii, 1925. nag 108.
In anul 1774 este cnnoscut un popa Nicola din CAlinesti. cf. L M. Neda:
Documente oltenesti" in A. 0. nr. 79-82, pag. 385.
24
www.dacoromanica.ro
Ion, popa Nicolae i cu alti moteni, in anu1178.., 1) Are sfintele

vase de argint, doh perechi od5jdii i doa cadelnite.
5) Satul Proeni. Movie rnovteneascd. Biserica de zid cu

hramul Toti Sfintii. Facuta de Constandin David, Marin David
ot Ramnic i Patru Popescu, in anul 7310 [1801-1802]2). Are sfintele
vase de cositor, o pereche oda' jdii
i doh' cadelnite de alatna.

6) Tot sat(il Proeni, mahalaua VArateca. Movie mow-
teneascd. BiSerich de zid cu hramul Intrarea in Biserica. Facuta

de japan Andrei, Radu, Matei, Costandin i popa Patru, in anul..2)
Are sfintele vase de cositor, o pereche odajdii si o cadelnita.
7) Satul Brezoiu. Movie movteneascd. BisericA de lemn cu
hramul Intrarea in Biserica. Facuta de Prea o Sfintia Sa Parintele Iosif, Episcop Argqiu, in anul 1789,4) lunie 5. Are sf. vase
de cositor, o pereche odajdii. o livadie in hotar data de Oprea
sin Costandin Ciurea, o livadie dintre Foc, data de Onu sin Dina
Mazarel, o siIite in sat, data de Alecsie Rora, jumatate zi de

aratura in ograzi, data de Ion sin popa Fotica, o jumatate zi de
aratara in Balti, data de Oprea sin Costandin Ciurea.
8) Mglaia 5) Movie movteneascd. Biserica de lemn, su hramul sf. Nicolae. Facuta de Prea o Sfintia Sa Parintele Iosif Argeiu, in anul 1805, Iunie 1.. Are sfintele vase de cositor doua
perechi odajdii i o cadelnita de alama, o livadie cositura de cinci
oameni, data de Nistor sin Nistor i o zi de aratura, tot de el.
1) Necompletat in original.
2) Dupa cum se vede din pisanie, biserica e fcuta in anul 1798. Probab 1
ca pictura s'a terminat in 1802. Amvonul a. 3st eacut de zarintele Macarie monah si Iarnandi ot Meanie, la leat 1817. Vezi T. Bulat Inscriptii din bisericile
Oltentei": In Arhivele Olteniei nr. 8 din 1923, pag. 328-329.
Un pomelnic al bisericilor din Proeni a fost lucrat de Dionisie Eclesiarhul. Este la Academie, ins. nr. 2081. cf. I. Donat: .,Dionisie Eclesiarhul" In A.
0. nr. 74-76. pag, 292.

In anul 1808, schitul Cornet (Valeea) avea o saliste de casa in Proeni,
care da bisericii trei litre de ceara pe an. cf. I. Al. Neda: Documente privitoare la schitul Cornet" in A. 0. nr. 86-88, pag. 407.
3) Loc alb in. original.

4) Fost protosinghel la Ramnic. Nascut in Lovistea Ma. N. Iorga : Istonic bis. romne". Valenii de Munte, 1909, vol. II, paa. 200. Iosit e numit episcop la reinflintata episcopie a Argesului in anul 1793. Moare In 1820. Condica
Winter, pag. 279.
In harta din 1720 a lui Schwantz, Brezoiul e mentionatcum era de alt-
fel si naturalin tinutul Lovistii. cf. I. C. Baca& in A. 0. nr. 13, pag. 238.
5) Vezi I. Donat : Hotarele Olteniei" in Arhivele Olteniei nr. 92-94 din 1937
pag. 238-239. A se vedea i T, G. Bulat : Contributii docuinentare,"pag. 120,
In anul 1759, este cunoscut popa Hie din Malaia, care, impreuna cu alti
cetasi ai lui, avea judecata cu vestitul boer Sandul Bucsanescu, pentru sthpimirea a 13 munti pe care boerul Ii scosese de sub stapanirea Sasilor din Sibiu. cf.
V. Mihordea : Contributie la istoria pacii dela Belgrad" in A. 0. nr. 79-82,

pag. 223.
25
www.dacoromanica.ro
9) Mglaia, mahalaua Sah*tea. Mo0e mo0eneascei. Bise_

rica de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de Prea o Sfintia
Sa Parintele Episcop Iosif Argeiu, la anul 1800, lunie 19. Are
sf, vase de cositor, doua perechi odajdii i o chdelnita de alama..
10) Voineasa1). Mo0e mo0eneascd. Biserica de lemn cu
hramul SE. Nicolae. .Facutfi de lacuitorii enoriai bisericii, in
anul 1800, Sept. 5. Are vase de cositor, trei perechi de odajdii i
o cadelnit-; o livadie i o zi de aratura data de sat.
11) Cillimne*ti. Moia Sf. Mdndstiri Cozia. Biserica de

zid cu hramul Sf. Voivozi. Facuta de parintele Serafim 2) egumenu Sf. Manastiri Cozia i zugr4vita de Stoica Mitcurici, in anul
72208) [1711], Sept. Are sf. vase de cositor, coroana Mai chii Precestii,
maim cu toiagu 1 un picior de argint, o salba de trei robele4)

data de popa Mihaita ot tam, doua perechi odajdii, un policandru
de fier alb i o cadelnita.
12) Gura Vii. Mo0a Sf.. Meindstiri Cozia 0 a d. Chifu
Radovici. Biserica de zid cu hramul sf. Gheorghe. Fficuta de
Gheorghe parcalabu ot Bogdaneti, in anul 7266 [1757-1758]. Are
sf. vase de cositor, o pereche de odajdii.
113) Muereasca de Jos. Mo0a Sf. Episcopii Rdmnicu.

Biserica de zid cu hramul Sf. Nicolae. Fficuta de Marin i
Grigorie, in anal 7291 [1782-1783]. Are sf. vase de cositor, o pereche de odajdii.
1.4) Muereasca de Sus.5) Mo0a Sf.. Episcopii Rdmnicu.
1) Privitor la satul Voineasa, a se vedea in T. Bulat op. cit. pag. 120.
acte din 1743 qi 1750. Vezi i. documental din 1520. al lui Neagoe Basarab tn
I. Donat: Hotarele", ibidem, pag. 238-240.
ln anul 1797, Oprea i Vdsiu sin popa Ion cu cetaii lui din Voineasa se
.
judea pentru muntele Mandilesei cu nite locuitori din Cernklia (Gorj). cl. Ing.
V. V. Vasiliu: Documente privitoare la muntele nanaileasa-Gorj" In. A. 0. nr.
83-85, pag. 138.
In privinta satului Voineasa a se cerceta i la Pr. T. BdIdol: ,.Prin
munti i indmistiri" Bucure$i, Tip. Gutenberg, 1913, pag. 23-24.
21 In catagrafie este sons greed: Saragilie In lac de Serafim.
3) A font zidit g. in ztlele lui Stefan Cantacuzino Voivod, luna Septemvrie,
leat 4223 (1714). et. Pr. Dominic Ionescu op. cit. pag. WO uncle e transcrisit
pisania, In Intregime.
4) Ruble.
In harta stolnicului Constantin Cantacuzino, alcfituitfi pe la 1700 este tre-
cut satul Calimneati. et. T C. Bulat: Oltenia dupd harta lui Anton Maria
del Chiaro" In A. 0. nr. 2-3, pag. 153.
5) Ai:east& bisericd, dupa cum se poate vedea din pisanie, este fAcutii Intre
anii t761-1770. T G Balat: ,,Inscriptii din bisericile Olteniei" Arhivele Olteniei
nr. 6, anul 1923, pag. 131.
Muereasca a fost moia bogatului boier Preda Brincoveanu, cdruia i-o
intAreste Matei Basarab cf. Hie Chiritd: Preda Bancoveanu" in A. 0. nr.

59-60, pag. 45.
26
www.dacoromanica.ro
Biseric de zid cu hramul Sf. Cuvioasa Paraschiva. FficutA de

Andrei Catanfi cu sotia sa Magdali[na] in anul 7320 [1811-1812].
Are sf. vase de cositor, o pereche de odajdii.
15) Muereasca de Sus, schitu FrAsineiu. Mo0a d-lui

Cdrstea Damian 0 a d-lui Chera lovipalea. Biseria de zid cu
hramul sf. Ioan Botez5torul. Facutfi de jupan Carstea Damian
i de jup'an Chera lovipalea, in anul 7272 [1163-1764]. Are sf,
vase de cositor, o pa'reche de odajdii i o chde1nit5.
16) 011inestii. Moia d-lui clucerului Toma fi mogeneascd.
Bisericfi de zid, cu hramul Sf. Nicolae. Ilcut de jupan Radu

cApitanu i Dr5ghici ca'pitanu O1finescu2), in anul 1720, Iunie 20.
Are sf. vase de cositor, o cruce de argint, coroane de argint, patru
candele de costor, patru perechi odAjdii i o eadelnit. Are da

livezi in Cornet date de Preduti Bojoreanu i cloud in Dos date de
d. Nitu Olnescu i alta in Curaluri, asemenea o livadie dath de
popa Gheorghe Chirit i un policandru de tinichea 8).
1.7) OlAnestii. Mo0e mogeneascd. l3isericfi de zid cu hramul. Sf. loan. Facuth de sfintia sa pgrintele Iosif arhimandritu
Shrkinescu i Gheorghe Cormoii i Barbu brat, in anul 1820,
August 2. Are sf. vase de cositor, patru candele de cositor, dou
perechi od5jdii i o ea' delnith. Are i trei falci livadie in Valce1e,
date de d. Nita Ola'nescu.
18) 011inestii. Mofia vistierului lordache Oldnescu
tir
mo0eneascd. Bisericfi de zid cu hramul Sfintii Voevozi. Fficut5

de sfintiia sa pArinteie protopop Ion Goju i d-lui biv Alexandru,
treti 1ogoffit 4), in anul 1820, Iunie 28. Are sf. vase de cositor,
trei coroane i o mnfi de argint, ase can dele (trei de cositor i
1) In realitate e vorba de hagi Cdrstea lovipale i chir Damian Ramniceanu. I. Donat: B'undatiile religioase ale Olteniei" pag. 44-45.
0 pisanie din biserica cirnitirului dela Frdsinei, bisericd de care pomeneste
si catagrafia noastr. o gsim in T. G. Bulat lnscriptiuni din bis. Olteniei" in
Arhivele Olteniei nr. 4 din 1922, pag. 409.
Familia tovipali era o familie de negustori bogati din Ildninic. cf. N.
lorga: Orasele Oltene" in Arhivele Olteniei, nr. 20, din anul 1925 pag. 282.
2) Dritg.hici ()Wiesen, impreund cu alti boeri, hotdrniceste unele Orli din
hotarul Cheia (Valcea) in anul 1737. cf. Bulat: Contributii" pag. 85.
Privilor la bisericile din Oldnesti a se vedea si V. Bratulescu : Biserici
din Valcea" in Bul. Com. Mon. Istorice XXX, fasc. 91, 1937". cf. A. 0. nr.
97-100 pag. 450.
3) Pisania acestei hiserici care s'a pdstrat bine, spune cd a fost ziditd de
Draghici apitan OlAnescu i Ecaterina din ('tetelis, in anul 1718. De Radu chpitanu nu se vorbeste nimic. Constructia s'a terming in Julie 20, nu in tunie.
Veal N. Gh. Dinculescu: Biserica din Oldnesti-Vileea" in Arhivele Olteniei nr.
71-73 din 1934, pag. 160.
4) Alexandru, fost al treilea logofdt in divan.
27
www.dacoromanica.ro
trei de argint), o cruce de argint, Un policandru de fier, dou5

perechi od'ajdii i o cadelnita.
19) 01 Anon, schitu Cominca. Mo0a dumnealui Alecu

Bojoreanu. Bisericfi de zid cu brarnul Toti Sfintii. Facula de
Chir Pahomie Bojoreanu calug5ru in anul 1780 1), Avgost 30.
Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii i o cadelnita.
20) Schitu SrcineIi. Minia schitului. Biserica de zid

cu hramul Adormirea. Facuta de Prea o Sfintia Sa Pfirintele
Episcop Stefan Ramnicu, in anul 1688, Septemvrie, 28 "). Are
sL vase de cositor, trei cruci de argint, doua" coroane de a rgint,
Sfanta Evanghelie imbracata cu argint, cinci candele de argint,
trei perechi paftale de argint, doua cade1nite (una de argint i
alta de alam68).
21) SfirAcinesti,maha_aua Viezurii. Mo0a sf. Episcopii
Rdmnicu. BisericA (le zid cu hramul Buna 'Vestire. Hicuta de
phrintele Sava duhovnicu Ezare'anu, in anul '1790, Octombrie 26.
Are sf. vase de costor, o pereche odajdii, o cddelnit.
22) Chela. Mqie mqteneascei 4). Bisericd de zid cu hramut Sfintii Ingeri. FAcuta de popa Matei i popa Preda, in anul
1778, tulle 8. Are sf. vase de cositor, dou candele de cositor
cloud perechi odAjdii 1 cloua c5delnite de a1amg.
1) Data reald a yidirii este aunt 1736. Vezi I. Donat: Fundatiile" pag. 30.
cf. N. Ghica-Budesti: wEvolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia, partea IV.
Mout stil din veacul al XVIII" in Bul. Corn. Mon. Istorice an. XXIX, pag. 55,
2) Episcopul Stetan pAstoreste dela 1673 pana la 1693. cf. EpiscoDul
Atanasie: Jstoricul Eparhiei Ramnicului" pag. 61.
3) Biserica pe care a zidit-o Episcopul Stefan la 1688 nu este vechiul
schit SArAcinesti care avea hrisoave incepAnd din anul 1436, dela Vlad Dracul.
Prin urmare vechea fundatie a SdrAcinestilor data din sec.XV. Donat op. cit.
pag. 69-70.
In privinta rnAnAstirii SArAcinesti, sA se vadd i docurnentele publicate de
T. G. Bulat: Contributii".. pag. 57-60 si 66-68.
Vezi si Pr .D. Lungulescu : Schitul SrAcinesti" Arhivele Olteniei nr.18-19

din 1925, pag. 132-137.
Iafortnatii despre schitul SArAcinesti la starsitul sec. XIX si proprietatea
lui care a fost cumpArat de C. Disescu, se gasesc la Pr. Melete Rdu(u: Monografia eclesiasticA". pag. 98-99.
In curAnd se vor publica in Arhivele Olteniei nr. 101-102, cAteva documente inedite ale MAnAstirii SArAcinesti. Ele sunt descoperite i transcrise de
neobositul si fecundul cercetAtor oltean -Pr. Teodor
Inscriptiile din rnAnAcitirea SArAcinesti se pot vedea in T. G. Bulat: Inscriptii din bisericile Olteniei." Arhivele Olteniei nr. 9 din 1923, pag. 390-931.
4) Despre satul Cheia se vorbeste in multe docurnente, toarte vechi. Asa
avem documentul lui Radu Von. cel Mare din anul 1500. Vezi T. Bulat : Contributii" pag. 14. Idern pag. 54-56 si urm.
Intre qlujitorii altarelor din Cheia sunt cunoscuti i ,,popa Udriste ot

IiIiiil diaconul si Leaful diaconul, care in anul 7199 (1691) vnd Episcopului Stefan jurnAtate din mosia lor. Popa SArban din Cheia vinde in anul
1691, rnosia lui din Cheia, Episcopului Stefan. Bulat op. cit pag. 59-60.
Cheia",
28
www.dacoromanica.ro
23) Cheia, mahalaua Gurguiata. Movia schitului Ezeru.

Biserica de zid cu hramul Sfantului loan Botezatorul. Facutfi de
phrintele
tefan erosbimonahh, in anul '1770, Octomvrie 25.
Are vase de cositor,_ o pereche odajdii i o cadelnita.

24) Schitu Ezeru. Mpvia Sr . Episcopil Rdmnicu. Biserica
de zid cu hramul Intrarea in Biserica. Facuta de Mircea Voda,

parintele Ilarion Episcop Ramnicu i Antonie erosimonahu 1)
Are sfintele vase de cositor, o cruce de argint, o pereche odajdii,
un petec loc livadie, dat de Mircea Voda i alte locuri in hotam
Cheia 9,
25) Zmeurgtu. Movie movteneascd. Biserica de lemn cu

hramul Sf. Dimitrie. Facuta de postelnicu Dirua cu enoriaii bisericii, in anul 1827, Octomvrie 26. Are Sf, vase de cositor, doua
perechi odajdii, o cadelnita, are un loc livadie cu pomi la Magura i alt petec la Fantana Tudoranoii, dat de Lazar Zugravu
Tanasie Fulger, ot tam.3),
26) Zmettratu, mahalaua dirt Deal. Movie movteneascd.
Biserica de lemn cu hramul lntrarea in Biserica. Facuta de enoria0i mqteni, in anul 1796, Noemvrie 21. Are Sf. vase de cositor, o cruce de argint, cloud perechi odajdii, are o livadie peste
Valea de Bradet, data de Antonie al Bitului, are i un petec de
pruni in Curaturi4), dat de Atanasie Fulger.
27) Cacova. Movie movteneascd 5). Biserica de zid cu hramul Sfantul loan, Facuta de popa Ioan Andronescu i popa Ion
al Simii, i popa Ion Cheianu ot Cheia, in anul 1818, Aprilie 25.
Are Sf. vase de cusitor, o cruce de argint, un policandru (ie

alarn5, nou candele de cositor i una de argint, cloud perechi
1) In insoriptia pa care a pus-ci llarion i Antonie se spune ci acest schit
a fost tdcut dintru inceput de Mircea Ciobanul in anul 1553. Ilarion Ep1scopul
vi Antonie it rezidese in anul 1714, Martie 9. of, Episcopul Atanasie op. cit.
Pg. 351.
Clootele de altdd U ale schitului Ezeru s'au transportatt la SdrIcinesti.
Vezi si Pr. Melete &luta: Uonografia eclesiasticit a jud. Vilcea". Rdmnicul
Vilcea, 1908, pag. 71-72.
Posesiund schitului acestuia se pot vedea in N. Dobrescu: Istoria biserich romine din Oltenia". Bucuresti 1906, tAg. 237.
A se vedea si la C. Grecescu In Revista lstorica Roinind, an, VII, pag.
193 cf. I. Donat: Fundatiile" in A. (J , nr. 92-94, pag. 447-448.

2) Vezi i I. Donat: Fundatille"... pag. 54-55.
3) In memoriile generalului von Bauer (1778), traduse i publicate de
Const. I. Caradia, satul Zmeurdt este trecut astfel: Smioritu, stisor cu o bise-
ricd, situat pe Birsa". Vezi Arhivele Olteniei nr. 14 din 1924 Fag. 304.
4) Loc din care s'a scoS pddurea.
5) Mcqa Cacova a fost in vechime proprietatea mindstirii Arnota. Egumenul Varlaam al Arnotei o cumpArd. dela Serban postelnicul in anul 1699. cf
Pr. D. Cristescu. Santa Mandstire Arnota",11.-'VOlcii, 1937, pag. 85.
29
www.dacoromanica.ro
odajdii, doua cadelnite, o livadie in Valea de Bradet, data de

popa Ion Andronescu, o livadie data de d. Tudor, alta data de
Sima lui Stroe in fata silibtii]; tot d. Tudor au mai dat o ograda
cu pruni.
28) Cacova, mahalaua Viioara. Mqie mqteneased 1).

Biserica de zid cu hramul Sfintii Ingeri. Facuta de popa Nicolae
Buiulescu, popa Ion duhovnicu, Andronie Neghina i Lazar Ne-
ghina, in anul 1701, Noemvrie 4. Are Sf. Vase de cositor, o

cruce de argint, dou coroane i o mna de argint, o candela
la repetie (?) de cositor, patru perechi odajdii, clod cadelnite de
alama, doua ograzi (una in Oaga i alta in Grui), date de Matoi
Gaman, o livadie in Valea de Bradet, data de Gligore Turturea,
i dou codruri de padure, asemenea 2).
29) Cacova, mahalaua Popetii 3). Mcvie mogeneascd.
Biserica de lemn cu hramul Schimbarea la Fata. Facuta de logofatu Matei Buiulescu i logofat iuz bap ot tam, in anul 1760,
Iunie 18. Are sf. Vase de cositor, doua cruel de argint, doua
perechi odajdii i o cadelnit.
1) lntre mostenia din Cacova sunt cunoscuti In anul 1500 (7008) fratii
Cirstea eg CArstian, cArora Radu cel Mare le Intareste mosie in Cacova, Bunesti si
Govora. T. G. Bulat: Contributii", pag. 12. In anul 1745, Marosin ispravnicul jud.
VAlcea hotArliste ca locuitorii din Cacova stili stApineasca mosia, dacA mosil lor
nu o vor ft vndut Episeopiei. Idem pag. 35.

In prima jumAtate a sec. XVII, Samna vittatul din Cacova si.a alcAtuit
un catastif al mosiilor. Din el se vede di pe vremea aceea erari in Cacova mai
multi preoti : point Stan, popa Manea, popa Vasite si Diaconul Maniiilii. cf.
I. Donat: ,,Documente oltenesti felurite" in A. O. nr. 89-91, pag. 97-99.
2) Dinteun catastih de oierit din anul 1722 se vede cif la Cacova era si
un popei Tudor, care ayes 69 de oi. cf. D. Furtunci : Preotimea romAneasc4
in secolul Ai XVIII-lea" Vlenii de Munte, tip. Neamul fiomfinesc", 1916, p. 99.
Preotii din Cheia in 1839 : Marin sin Macarie, Dreighici sin Dopa Nicolae,
Tudor sin diaconu Gheorghe. Nicolae sin diaconu Gheorghe, Hristea sin popa
Simion, Costandin sin popa Radu, Dreighici sin popa Nicolae, Tudor sin poPa Ion.
Preotii din Smeuratu in 1839 : Stan sin Matei Meinescu, Andrei sin Dutei
Mojoc, Ion sin Duta. Mojoc, Pettru sin po pa Andrei, Tudor sin popa Coma.
Costandin sin popa Gheorghe Mozoc (sic), Serban sin popa Tudor Mozoc
Preotii din Cacova In 1839 : Ion sin Andronie Neghinii. Ion sin popa
Ion Andronie. Ion sin diaconu Dinu Neghinii, Ion sin Tema sie Buiusescu, Gh.
sin popa Ion Buiulescu, Gh. sin poka Dinu Dreigemescu, Gh. sin popa Gh.
Buiulescu, Dumitru sin diaconu Lazar Buiulescu. cl . Arhitta Si. Episcopii Reimnicu, dosarul 44 din 1838, fila 74, verso.
31 Inteo traducere a hrisovului mosiei Preotesti din jud. Wm, hrisov
dat de Matei Basarab Voevod, in anul 1642, este vorba si de un Prodea din
PoPesti Vezi la M V. Dernetrescu: Dona sureturi". Arhivele Olteniei nr. 7 din
1923, pag. 213.
Vestitul si evlaviosul boier Preda Brincoveanu, care stlipinea (loud sute

de sate. avea la stApInire tsi. jumAtate din satul Popesti. Preda BrAncoveanu
este omorit din ordinul Voevodului Mihnea, in anul 1658. Ilie Chiritei: Preda
Bramcoveanu". Arhivele Olteniei rtr. 59-60, din 1932, pag, 46.
30
www.dacoromanica.ro
30. Schitul 'Zgheabu. Mofie mqteneascit. Biserica de zid

cu hramul Intrarea in Biserica. Facuta de popa Ion Neghinescu
ot Cacova, parintele Timotei, popa Damaschin i popa Ion Cheia nu ot Cheia, in anul 1640, Noemvrie 21. Are doutt perechi de
sf. vase de cositor, cinci candela de madam '), trei perechi odajdii,
cloud cruci, una de argint i alta de inorog, dou perechi paf tale,
doufi cfide1n4e, are vatra schitului i o padure data de logofatu
Matei i o padure data de parintele Timothei i popa Damaschin,
o ogradfi data tot de. numitii i de popa Ion Cheianu ot hotarul
Cacovii, precum i o. livadie data de popa Ion Andronescu i
Sima lui Stroe au dat o livadie, doua petece livadie date de popa
Nicolae, o livadie au dat Aftanasie monah[ul], o livadie in hotarul Cacova i o falca de mqie in Stoenqti, date de un popa
Cozma 2).
31. Dobriceni. Mo0a Sf. Mancistiri Arnota 3). Biserica de

lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facuta de sardaru Preda
Predescu ot vel Ocna, in anul 1710, Avgost 23. Are sf. vase
de cositor, doua perechi odajdii i o cfidelnita.
Dobriceni, mahalaua Suseni. Mo0a sf. mncistiri Arnota. Bisericfi de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de popa
Gligorie Proilavu, Tanasie Rnjea i Tanasie Pomana in anul 1801,
Septemvrie 5. Are sf. vase de cositor, doua perechi odajdii, un

policandru de cositor i o cadelnita.
33. Dobriceni, mahalaua Gruerii. Mo0a mantistirii

Arnota. 13iserica de zid cu hramul Adormirea. Fficuta de popa
Ion Ungureanu i popa Dumitrapu Tudorescu, in anul 1789,
Octomvrie 25. Are sf. vase de cositor, un policandru de cositor,
dona perechi odajdii i o cade1nita.
1) Aliaj de plumb cu alte metale.
2) Schitul este refAcut a treia oarA in anul 1827. A doua oar& a fost
refAcut in anut 1640, cum spune catagrafia. Se crede cA' a fost clAdit dintru
inceput n anul 1310. cf. I. Donat Fundatiile" pag. 89.
In anul 1825, nacialnic al schitului era ieromonahul Timotei. Vezi la
Diaconul I. Popescu-Cilieni: Documente Oltenesti", Craiova, Ramuri, 1939,
pag. 32-33. cf. Psania la V. Drfighicennu, in BuL Com. Mon. 1. V, 135.
In inscriptia proscomidiei de la schitul Zghiabu este trecut i Matei
Basarab Voevod. cf. L
:
,,Boierii Brincoveni" in A. 0. nr, 86-88
pag. 355.
3) In anul 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirm& jupAnesii

Maria, sotia rAposatului Chirca comis Rudeanu i fiilor ei stiipinirea mosiei
Dobricenii din Vilcea. cf. I. Ionascu: Documente privitoare la Oltenia si jud.
Olt" in A. 0. nr. 77-78, pag, 111.
In 1633, Matei VodA confirm& liberarea din ruminie
stApAnirea de
mosie locuitorilor din satul Dobriceni de cAtre Chisar paharnicul feciorul

lui Chirca comisul de la Ruda si de citre fii[i] lui si de cittre toate rudele
lui". Idem op. cit. pag. 114-115.
31
www.dacoromanica.ro
34. Dobriceni, mahalaua Schitul Arnotii. Mo0a st.

mcincistiri Arnota Bisericg de zid cu hramul Sf. Trei Erari. Fcutg
de Filaret Ungureanu ot Sibiiu, in anul 1729, Iunie 131). Are

sf. vase de cositor, doug perechi oddjdii i o chdelnitg de alamg ').
35. Buduratii. Movie movteneascd. 13isericg de lemn, cu

hramul Cuvioasa Paraschiva. Facutg de popa Mielea Sthiculescu,
in anul 1756, Iunie 28. Are sf. vase de cositor, doug perecbi
odgjdii 1 o cgdelnitfi de alamg.
36. Pietrarii de jos. Schit. I3iserich de zid cu hramul

Buna Vettire8).
37. Pietrarii de Jos, mahalaua C-grpini*u. Movie movteneascd. Bisericfi de lemn cu hramul SI. Nicolae. FAcutg de
popa Matei ot Genunenii in anul 1810, Dechemvrie 6. Are sf.
vase de cositor, o pereche odgjdii i o cadelnitg.
38. Pietrarii de los. Movie movteneascd. Biserica de lemn
cu hramul Sf. Nicolae. Fgcutg de Anghel, de Patru i Stan MoIn 1642 satul Dobriceni, cu mosia lui, este fAcut danie mAnAstirii Arnota de cAtre Matei Basarab. cf. Pr. D. Cristescu: ,,Arnota" pag. 81.
In anul 1722 erau la Dobriceni multi preoti i diaconi. Se stie i cite
oi aveau; Popa Nicolae are 32; popa Marin, 62 ; popa Barbul, 9 ; popa $tefan, 27; popa Dumitrache, 12; alt popa Dumitrache, 50, Dumitrache diaconul
28; diaconul loan 100; diaconul Radul, 30 ; loan chaconul. 48 ; Danciul diaconuL 166; popa Voinea, 17; popa Neculai, 40. cf. D, Fortuna ; Preotimea
romineascA in secolul al XVIII-lea. Starea ei cultural i material". Valeniide-Munte. Tip. Neamul Romfinasc" 1915, pag. 100, nota 1.
A se vedea si I. Donat: Fundatiile", in A. 0, nr. 92-94, pag. 446.
1) Este fAcutA de Stefan egumenuI in anul 1710. Vezi pisania la Pr.
Cristescu, op. cit. pag. 90.
2) Pisania acestei biserici, care bisericd chip& cercetArile d-lui T. G
Bulat, azi este distrusA, se gaseste in biserica sf. Joan din Dobriceni. Nu cumva
biserica SI. Ioan de azi e vechiul lticas slant ridicat in numele Sfintilor Trei
Ierarhi? A se vedea T. G Bulat: Inscriptii" Arhivele Olteniei nr. 24 din

din 1926, pag. 123
3) Sunt cunoseuli Oliva preoti din Pietrari, intre care popa Grigore
si popa Simion in aaul 1764. Popa Costandin era ginerele lui popa Grigorie
(in calugarie Gherasim). A. Sacercloteanu : Acta referitoare la comuna Pietrarii, plasa Govora, judetul VAlcea". Arhivele Olteniei nr. 47-48 din 1930,
pag. 39-40.
DupA o catagrafie din 1834, iat care erau atunci preotii din Pietrari:
La biserica Sf. Cuvioasa Paraschiva: Izdrail boha Durnitrascu, Costandin &pa
Cost. Pietraru, Ilia popa Izdrail PoPescu, Gligore Ion Motea, Gheorghe Durnitra Anghelescu. La bis. Sf. Nicolae din Pietrarii de Sus: Marin diacon, Tudor Prund, Gligore popa Ion Moghild. La biserica Buna Vestire din Pietrarii
de Jos: Gligore Costandin Foltea, Costandin j,oj,a Nicolae, Nicolae Alexandru,
Costandin diaconu Ion Popescu. La bis. Sf. Nicolae din Pietrarii de Jos: Nicoke diaconu Ion Cornanescu, Gh. Gh. Comanescu, Nicolae diaconu Nicolae
Pietrar[u]. La bis. Sf. Nicolae tot din Pietrarii de Jos: Popa diaconul Nicolae
Pietrar[o 1. cf.
V. Antoniu; O catagrafie din VAlcea, 1834" in A. a nr
92-94, pag. 348.

E nosibil ca ;i cunoscutul cronicar oltean Dionisie Eclesiarhul sA fi fost
tot din Pietrari. cf. A. Sacerdoteanu: Ca.teva note mirunte" in A. 0. in.,

79-82, pag. 518. A se vedea si T. G. Bulat: ,Contributii"... pag. 20.
32
www.dacoromanica.ro
i ceilalti enoriai, in anul 1737, Dechemvrie 6. Are sf.

vase de cositor, patru perechi odajdii, cloud chdelnite de alamd
i cloud perechi paftale.
ghin
39. Pietrarii de Sus% mahalaua Motestii. Mqie mopteneascei. Bisericd de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcuth de Pdrintele Episcop Climent2) i de motenii satului, in
anul 1662, Octomvrie 14. Are sf. vase de cositor, o cruce de argint, doud candele de cositor, trei perechi odjdii, o pereche paftale i dou cddelnite.
40. BArzastii. Mqie mogeneascei. Bisericd de lemn cu

hramul Sf. Nicolae. Fdcutd de Prea Sfintia Sa Pdrintele Episcop Climent, popa Ion Bodescu, Gligore Bdrzescu, Tudor Barzescu, Rada Baxzescu i Vasile Bdrzescu, la anul 1742, Octomvrie 15. Are sf. vase de cositor, o cruce de cositor, trei perechi
oddjdii, trei cddelnite de alamd 3).
41. Bodestii 4). Mqie mogenectscd. Bisericd de zid cu

1) In satul Pietrarii de Sus e cunoscut pop Ion, care scrie diata hi
Niculae sin Radu Motia, in anul 1807.

Intre martorii i,ctli3 intr'un zapis prin care Ene Antonescu vinde lui
Petraveu sin Petru un petec de moiie, din Pietrarii de Sus, in anul 1826,
sunt trecuti i popa Marin duhovnicu, popa Gligore fi papa Cheran. Scriitorul acestui zapis este diaconul Dumitru din Pietrari.
A. Sacerdoteanu: Acte referitoare la cotnuna Pietrari", in Arhivele 01teniei nr. 47-48, pag. 40-41.
In pomelnicul bisericii din satul Urpni (VAlcea), este trecut i pro-.
topopul Petrache ot Pietrari care au dat la aciastA sfAnt beserich Evanghelia
i au plAtit tArnosania arhiereasci1". cf/ Preotul Teodor &Tafel; Un mantwzis
din 1804 al lui Dionisie Eclesiarhul". Arhivele Olteniei, nr. 51-52, din 1930,
P. 313.
2) Episcopul Climent pAstoreite intre anii 1737-1749. El era de neam

din Pietrari. A zidit aceastA biserica pe molia pArinteasek dar nu in anul
1662 cum spune catagrafia. Vezi la Episcopul Atanasie, op. cit., P. 137.
3) Intre anii 1708-1725, Episcopul RAmnicului hotarnicete satul Costeiti din VAlcea. In aceasta hotArnicie e vorba i de satul BArztioii, cf. Aurelian Sacerdofeanu: O chestie de diplomaticit romAneascA: tot satul cu tot
hotarul", in Arhivele Olteniei, nr. 47-48, pag. 10.
In anul 1834 erau la BArzA1ti doi preoti: Nicolete Tudor Burtea 0
Nicolae popa Gheorghe Bdrascu. cf. P. Antoniu: O catagrafie"... in Arhivele
Olteniei, nr. 92-94, pag. 346.
4) Privitor la satul Bodesti existA un izvod dela Mihnea Voevod (15771583 t}i. 1585-1591), prin care intAreite lui Coafe1i din Costeiti, motlie in
Bodefti, cumpArata dela Greul drept aspri 240; dela Dragul din Bodefti
dot& locuri in GlAvAciocul de Jos drept aspri 120; gi dela Ignat un loc de
araturil drept aspri 40. Cf. Prot. A. Sacerdo(eanu: ,.Acte referitoare la comuna Costeti, plasa Horez, jud. VAlcea". A. 0., nr. 37-38, pag. 304-305.
Satul Bodesti este trecut i in harta stolnicului C. Cantacuzino, fAcutA cam
pela 1700 i tipAritii la 1717 i in harta lui Schwantz lucratli in 1720. Cf.
Arhivele Olteniei, nr. 2-3, P. 153, nr. 13, P. 235.
33
www.dacoromanica.ro
hrarnul SE. loan Botezatorul. Fficuta de popa Ion Codrea Dragfinescu, itn anul 1826, Iunie 26. Are sf. vase de cositor, o cruce
de aur, o candela de alma, o pereche paftale, idem, doua perechi odajdii, doug cadelnite, un petec ca o jumfitate pogon era"tura, pfimnt dinaintea bisericii, dat de popa Ion sin popa Ion
Codrea, titoru.
42. Bodetii, mahalaua DrligAne*ti. Mqie moteneascd.

Biserica de zid cu hramul Intrarea in Biserica. Fcuta de Prea
Sfintia Sa Parintele Episcop Climent, popa Gligore, popa Nicolae gi Antonie eroshimonah, in anul 1752,(?) Septemvrie 15.
Are sf. vase de cositor, o cruce de cositor, trei perechi odajdii,
doua perechi paftale de alama, patru candele de cositor, un policandru, doua cadelnite de alama, un pogon livadie in dealul
Costegtilor, dat de mogteni.
43. Bode*tii, mahalaua Schitu1). MoOe mcqteneascei.

Bisericfi de zid cu bramul Sfanta Troita. _Facuta de popa Patru,
pope Gligore brat gi popa Ion, in anul 1732 Oclomvrie 14.1 Are
sf. vase de cositor, trei perechi odajdii, o pereche de paftale, patru
candele de cositor, un policandru de alama, doua cadelnite de
alama, un kc cu trei pravalii in oragu Craiova, ramase de[la]
titori, (land lei 12 pa an, embatic.
44. Barbgte*tii, mahalaua Poenile. Mqie mogeneascd').

In 1737 e cunoscut 25opa Grigore din Bodefti. Cf. T. G. Bulat: Contributii"... p. 65.
In 1820 e cunoscut diaconzd Dumitru Ciapii din Bodefti. Cf. A. Sacerdoreanu: Documente hurezane" in Arhivele Oltenici, nr. 51-52, pag. 320
si nr. 83-85, pag. 141.
Preotii dela Intrarea in Bisericii, in anul 1834: hitru diaconu Ion Miiraligescu, Tudor popa Ion Brezoi, Costandin popa $tefan Draglinescu Gheorghe popa &elan Dreigiinescu, Dumitru diaconu Ion Maimalligescu. La Biserica
Sf. Joan Boteeitorul, tot din Bodesti: Ion popa I. Codreanu, Costandin popa
Nicolae, Ion ?Sopa Gh. Gdlcd, Nicolae pop Stan Drugii, Costandin Gligore
Ciirbiirtiu. La Bis. Sf. Troita: Nicolae popa Cost. Bodescu, Nicolae fiopa Gh.
Mora, Costandin Matei Bodescu, Pavel popa Tr-Mese, Ptitru popa Tnase Bodescu. Cf. P. Antoniu, op. cit. in A. 0., nr. 92-94, pag. 346-347.
In anul 1784, Filaret Episcopul Riimnicului dii o carte de blestem
ciitre locuitorii din RArbatesti, Costesti i Bodesti pentru fixarea semnelor
muntilor Sciinteia i Neteda. Cf. T. G. Bulat: Contributii"... p. 80.
1) In pomelnicul bisericii Grusetu din Costestii Vtilcii, publicat de d-1

A. Sacerdofeanu e vorba si de Popa Gheorghe din Bodesti. Vezi in A. 0.
nr. 65-66, pag. 100.
2) Intr'un document din 1532, Dec. 29, dela Vlad Vintibl Vodii, se
spune cii acesta dii unor boeri mosia Biirbiltesd toata. Cf. St. Nicolaescu:
Documente slavo-romiine", 1905, pag. 238. Vezi si I. C. Filitti: Banatul
Olteniei i Craiovestii", in A. 0.. nr. 59-60, pag. 28. Poate cii in acest document a vorba de Barbatestii Gorjului.
34
www.dacoromanica.ro
Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de un boeri

Gheorghe Maldarescu, da'npreuna cu enoriaii bisericii, in anul
1790, Dechemvrie 6. Are sf. vase de cositor, dou perechi odajdii,
o cruce de tumbac 1), o pereche paftale i o cadelnita.
45. Barblite*tii, mahalaua Mg lent. Mqie moteneascd.

Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Fficuta de Popa Miu
Maleanu, Dima Cucu, Mihai Purece, Radu brat, Ion al Opritii
i
Nicolae brat, in anal 18'20, Noemvrie 8. Are sf. vase de cositor,
o cruce de alarna, trei perechi odajdii, doua perechi paftale, o

cfidelnita, o salite de pruni data de Mihai Purece i Radu brat,
o livadie data de d. Ion Vilau.
46. BrbAte*tii, mahalaua Viint*asca. Mqie mopteneascd, 2). Biserica de zid cu hramul Sf. Nicolae facuta de
Vataf a tef a i ceilanti enoria0 in anul 1748, lunie 9. 2). Are
sf. vase de cositor, doua cruel de chiparos, trei perechi odajdii,
dou perechi paftale, o cadelnit de alama.
47. BilrbSte*tii, mahalaua Mierle*ti. Afosie mogeneascd.
Biserica de zid cu hramul Intrarea in Biserica. Facuta de popa
Mirea i popa Costandin Brodeal 4), in anul 1780, Octomvrie 10.
Are sf. vase de cositor, trei perechi odajdii, o cruce de argint,
doua perechi paftale, una de argint i alta de alarna.

48. littrbte0ii, mahalaua Ernatecu. Mqie moteneascd5).
In anul 1551, Mircea Voda Ciobanul confirmA lui Tatomir, fiul Filei
fratilor sal i altora, stapanirea moiei BArbteti jumAtate. Cf. I. lonafcu:
Documentele moqiilor schitului Serbaneti- Morunglavu din Valcea", in
Arhivele Olteniei ur. 97-100, pag. 293.
1) Amestec de aramA i cositor.
2) Un testament (dliatii) din anul 1792, pomenete de diaconu Dumitru sin popa Dima ot BarbAteti. Bulat: Contributiuni,"... pag. 54.
3) Din pisanie se vede di aceastA bisericA a fost ziditii din temelie
de Stefan Viitafu cu sotia lui Ilina, in zilele lui Stefan Cantacuzino Voevod.
Pisania se gasete transcrisii de T. G. Bulat: Inseriptii din bisericile Olteniei", in Arhivele Olteniei nr. 24, pag. 124. Tot acolo se gAsesc i spicuiri
din pomelnicile bisericii.
4) In tr-atscrierea pisaniei pe care o gAsim in Bulat op. cit. pag. 123124, se spune ca aceasta bisericii s'a fricut de popa Costandin Bradean
Macarie ieromonahul. Nu cumva e aci vreo grealli de citire? Cu privire la
i cartes de blestem a Episcopului Filaret din anul
1784. T. G. Bulat: Contributiuni documentare"... pag. 80.
5) BArbiite1tii fusese in vechime molia Arnotei, &Amin de Matei Basarab. El o cumpArase dela logoffitul Mad din Cacova. cf. Pr. D. Cristescu:
Arnota", pag. 82.
In anul 1834 erau la BArbAteqti 24 de preoti. La biserica Buna Vestire din mahalaua Ernatecu: Ion popa Nicolae Popescu, Ion popa stefan Drganescu, Nicolae popa Gligore Grivei, diaconul Gheorghe popa Piltru Grodeanu. La biserica Sf. Cuv. Paraschiva: Mihai sin Ene Mideanu, Ion popa
satul BArbaitqti, vezi
35
www.dacoromanica.ro
Biserica de zid cu hramul Buna Vestire. Fgcutg de popa Gligorie Grivei, popa tefan Briceag, Mladin Sarbu, popa Dinu Strainbeanu i popa Pgtru Briceag, in anul 1780, Martie 25. Are sf.
vase de cositor, o cruce de argint, trei perechi paftale, cinci perechi odgjdii, cloud cgdelnite de alama, trei candele de cositor.
49, Pietrenii. Mqia St. inandstiri Bistrila 1). Bisericg
de zid cu hramul Sf. Nicolae. Facutg de to Costandin Brancoveanu i egumenu tefan Bistriceanu, in anul 1703, Noemvrie
15. Are sf. vase de cositor, duud icoane de chiparos poleite cu aur,
patru perechi oljdii, o cruce de chiparos, doug perechi paftale

de alam, o cadelnitd idem, trei petece livadie ca de trei oameni
cositurg, date de Pavel Halgr'rescu ot Costeti.
50 Pietrenii, mahalaua (iorobe0P). Moia St. mandstiri

Bistrip. Bisericd de zid cu hramul Intrarea in Bisericd. Fgcut
de S. Pgrintele Antunie i popa Nicolae ot tam 3), in anul 1751,
Septemvrie 22. Are sf. vase de cositor, doug perechi odgjdii i
o cadelnith de alamg.
51. Pietrenii, mahalaua GrAme*ti. Mqia St. mandstiri

Bistrip. Biseria de lemn cu hramul Adormirea. Facuta de
Mitropolitul Ste(an i Printele Episcop Stefan ('n, in anul 1650,
August 23.4). Are sf. vase de cositor, o pereche ocIjdii, i o
cgdelnita de alamg.
Mihai Mdleanu, diaconal Dumitru fiul diaconului Durnitru Popesca. Biserica
Sf. Nicolae: Ion popa Pdtru Vdtdfescu, Ion popa Nicolae Popescu, diacoruil
Ion fiul diaconului Pdtru Mdrdscu, diaconal Ion fiul diaconului Gligore I'dtdfescu. Biserica Intrarea in Bisericii: ?tefan popa Ion Build, pope Dumitru
Mirea, diaconal Ion Costandin Bocfai, diaconal Gheorghe fiul pope: Costandin
Brddeanu, Dumitru popa Dumitru Mirea. La Biserica Sf. Nicolae: Costandin
Radu Tudoresca, Gheorghe diaconu Ilie Toca, Ion pope Costandin Tudorescu,
Ion diaconu Ilie Toca, Nicolae pope Costandin Mardscu. Ccl mai batran
dintre acesti preoti era Nicolae popa Gligore Grivei, hirotonisit in anul 1795,
Decemvrie 3. cf. V. Antonia: O catagrafie din Valcea, 1834", in Arhivele
Olteniei nr. 92-94, pag. 344-347.
In anul 1838 mai erau la Birbiitesti numai 16 preoti. Murise
bAtranul preot Nicolae Grivei. cf. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dosarul nr. 44,
din anul 1838, fila 75 verso.
1) Privitor la bisericile dela Pietreni, Ciorobesti, GrAmesti, etc., a se
vedea la Aurelian Sacerdoreanu: Inscriptii i insemmiri din Costesti-Valcea",
in Buletinul Comisiunii Mon. Istorice, an. XXVIII, fasc. 85, pe Iulie-Sept.
1935.
2) Pomelnicul bisericii Ciorobesti din Costestii VOcci", a se vedea

la A. Sacerdofeanu in Arhivele Olteniei, nr. 67-68, pag. 242-247.
3) Amandoi din satul Pietreni.
4) Biserica din Gramesti a fost ridicatii de Mitrop. *tefan, cArturarul
din vremea lui Matei Basarab. El pistoreste intre anii 1648-1668. cf. I. lonafcu: Ancxe la Istoricul man. Hurez", in A. 0. nr. 79-82, pag. 403, nota 2.
36
www.dacoromanica.ro
52. Pietrenii, mahalaua Tignia. Mqia Sf. mncistiri

Bistrita. Biserica de zid cu hramul...1) FAcut de Sfdnta mna's-
tire Bistrita 9. Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii i 0

cAdelnitA.
53. Coste*tii, mahalaua Groetu. Mqia Sf. melndstiri

Bistrita 8). BisericA de lemn cu. hramul Adormirea. FAcut de
pdrintele Antonie Bistriceanu, in anul 1740, Septemvrie 8. 4).
Are sf. vase de cositor, trei perechi oajdii, o cadelnit de alamg.
Preotii din Pietreni in anul 1834. La biserica Intrarea in
BisericA r
Stanciu Toma Ciorobescu, Nistor popa Nicolae Ciolobescu, Costandin popa

C. Murgescu, Nicolae popa Tudor Zugravu, Nicolae diaconu Gh. Ciorobescu,
Nicolue popa David. La biserica Adorrnirea precestii: Nicolae popa Ghiorma,
Ion Ch. Jidoveanu. La Bis. Sf. Nicolae: Dumitru diaconu Ion, Ion Nicolae
Ciorgan, Gheorghe diaconu Ion Schiteanu, Nicolae popa Stan Ciorgan. La Bis.
Nasterea Precestii: Ion popa Nicolae, Toma Ion Curdraru. cf. V. Antoniu,
op. cit. pag. 356-359.
In pomelnicul schitului Papusa, zidit in anul 1710, este vorba ;4 de
Petru ierei fi Marica iereila care au dat o seliste la schit dela Petreni".
cf. Pr. T. Blillifel: Un manuscris din 1800 al lui Dionisie Eclesiarhul",
in A. 0. nr. 86-88, pag. 367 si 372.

A se vedea si la Pr. Melete Reno: Monografia...", pag. 99, diferite
inscriptii.

2) Nu se spune in ce an.
3) Pentruca mosia -Costesti era a man. Bistrita, locuitorii de acolo

cumpArau movie in alte hotare. Vezi in Bulat, op. cit. pag. 19, zapisul prin
care logofatul Alexandru ot Costesti, cumpiirii movie in hotarul Bunesti.
4) Dupit informatfile luate dintr'un vechiu pomelnic al bisericii se
dateazii zidirea acestui rant Ideas sub Alexandru Moruzi Voevod si Episcopul
Nectarie Moraitul (1792-1812). Vezi Aurelian Sacerdoleanu Pomelnicul biserivii Grusetu din Costestii VAlcei". In Arhivele Olteniei, an. XII, nr. 65-66,
1933, pag. 44-46 si 92-105.
Privitor la Costesti a se vedea sit A. Sacerdoteanu: Inscriptii si insemnri din Costesti-VAlcea" in Bul. Comis. Mon. Istorice, fasc. 85 din 1935.
Intr'un document din 1509, provenit dela Mircea fiul lui Mihnea I,
este vorba si de mosia Costefti. Vd. St. Nicolaescu: Documente slavo-romane", pag. 16 in notite.
Dintr'un alt document dela Alexandru Voclit Ilia (1616-1618) se vede ci
atunci mosia Costesti era a manAstirii Bistrita. cf. I. Minea: Inceputurile

marei biinii de Craiova", in Arhivele Olteniei nr. 71-73, pag. 6.
Intre juratii chesaricestli cArnAri dela Ocnele Mari, in timpul staprlnirii austriace, erau si doi oameni din Costesti: PAtru feciorul lui Alexandru
si Costandin fratele lui PAtru. cf. T. G. Bulat: Contributiuni"... pag. 29.
Vezi si cartea de blestem din 1784 a Episcopului Filaret. Idem pag. 80.
0 hotArnicie a satului Costesti, nedatatil, se gaselte la A. Sacerdofeanu:
Acte referitoare la corn. Costesti"... in A. 0., nr. 37-38, pag. 304. A se

vedea si pag. 305.
Intr'un hrisov al Radului Serban Voevod, nepotul lui Basarab Voevod, din
12 Aprilie 1604, ni se spune cii Mihai Viteazul a cumpArat satul Costestii si

1-a &mit miinAstirii Bistrita. Idem pag. 305.
Privitor la satul Costesti se gAsesc multe docurnente publicate. Vezi
37
www.dacoromanica.ro
54 Costeatii, mahalaua Secaturile. Mo0a St Mnstin Bistrifa. Bisericfi de zid cu hramul Adorrnirea. Fkutfi de
pkintele arhimandritu Costandin Bistriceanu, in anul 1803,

Julie 25. Are sf. vase de alamfi, o candela de tinichea, dou
perechi odajdii, o cadelnita.
55. Varatecii. Mo0a St. mdndstiri Bistrifa. Biserica de

lemn, cu hramul Adormirea. Routh' de popa Nicolae Briceag
Varaticeanu, in anul 1819, Noemvrie 8. Are sf. vase de cositor,
trei perechi odajdii, cloud cadelnite, trei cruel de chiparos, un
policandru de fier alb i trei candele.
56. BogdAne*tii Arnotii, mahalaua din Vale. Mo0a

sf. mdndstiri Arnota1). Biserica de lemn cu bramul Intrarea in
Biserica'. Facutfi de vataful Ion Urpnu in anul 1812, Martie 14.
Are sf. vase de tumbac, cloud perechi odajdii i o cfidelnita de
alama.
57) Bogdaneati, mahalaua din Deal. Moia sf,mdndstiri Arnota. Biserica de learn cu hramul Cuvioasa Paraschiva.
A. Sacerdofeanu: Documente hurezane" in A. 0., nr. 51-52, pag. 321-324,
unde este vorba si de preotii din Costesti in anul 1832: Pope Ion Ciorgan,
Gligore sin Dumitru Bourescu, popa Ion Jidoveanu, pope Gore 1367lintescu.
Idem lii A. 0., nr. 53, pag. 30-40. Idem nr. 69-70, pag 381-384;
nr. 71-73, pag. 147-152; nr. 83-85, pag. 140-145; nr. 86-88, pag. 401-402.
In pomelnicul bisericii cu hramul Nasterea Maicii Domnului, din
satul Tigania, (a se vedea mai sus la satul Petreni), pomelnic scris de Dionisie Eclesiarhul in anul 1798, este trecut i Ptitru Ispriivnicelu din Costefti,
care are trecuti la pomelnic pe Marin ierei, Ilie diaconu, ...Nicolae ierei,
Un manuscris din 1798 al lui
Marin ierei, Maria iereita. cf. Pr. T. Biz
Dionisie Eclesiarhul", in A. 0., nr. 83-85, pag. 103.
In catastihul de datorii ce ayes BI incaseze Pahomie egumenul dela
Hurez, in anul 1802, este si o rubrica ce vorbeste de Costesti. cf. I. Ionavu:
Anexe la art. Istoricul maniist. Hurez", in A. 0., nr. 83-85, pag. 155-156.
Preotii din Costesti in 1834 se pot vedea la I. Antoniu, op. cit. in
Arhivele Olteniei, nr. 92-94, pag. 356.
Satul Costesti avea in 1834 numai 140 familii. Idem.
1) In anul 1636 (7144), In lie 11, Preda post., Tudosie post. 0 Staico
post., fiii lui Staico pah. Rudeanu, vand jumatate din satul Bogdanesti, rnanIstirii Arnota, drept 115 galbeni. cf. Prof. I. Ionafcu: Documente privitoare
la Oltenia 0 jud. Olt", in A. 0. nr. 77-78, pag. 115-116. Vezi i la Ilie

Chirifii: Boierii Brancoveni", in A. 0. nr. 86-88, pag. 356.
0 alta parte din mosia Bogdanesti e cumpiirata de man. Arnota in
anul 1696, Bind egurnen Varlaam. Vezi Pr. D. Cristescu: Arnota" pag. 79-80.
Documente din Bogdiinestii Arnotii se gasese transcrise de A. Sacerdo-
feanu: Documente hurezane"; in A. 0. nr. 69-70, pag. 382-383; nr. 71-83,

pag. 149; nr. 83-85, pag. 143.
In anul 1834, la bis. Intrarea in Bisericii slujeau: Popa Gligore pope
Gheorghe, Costandin pope Ion Romeea. La bis. Cuvioasa Paraschiva: Nicolae
popa Stan Popescu, Dumitru popa Ion Zugravu. Vezi Antoniu, op. cit. in A. 0.
nr. 92-94, pag. 354-357.
38
www.dacoromanica.ro
Fficuta de popa Dima, popa Gheorghe 0 popa Costandin, in anul

1600, Octomvrie 25, Are sf. vase de cositor, doufi perechi odajdii,
o cruce de alama i doufi cadelnite de alama.
58) Tomsani. Moia st. mdndstiri Cdluiu. I3iserica de
lemn cu hramul Sfintii Voivozit). neut.* de Dan Vanciu 0 Ma-
rica Vuia i jupan Hun, in anul 1690, Avgost 16. Are sf. vase
de cositor, o pereche odajdii i o cadelnit.
59. Tornsani, mahalaua Chiceni. Moia sf. mandstiri

Cdluiu. Biserica de lemn cu hramul Sf. loan Botezatoru12). Facuta de boeri Anghel Chiceanu 0 boeri Gheorghe Chivaran, in
anul 1805, Septemvne 9. Are sf. vase de cositor, doufi perechi
edajdii i doua cfidelnite de alama.
Plaiul florezului
1.) Satul Miildfirestii de Sus. Mqie mogeneascd. Biserica
de zid cu hramul sf. Gheorghe. Facut de d. Gheorghe Maldarescu i cu enorimii, in anul 1810, Aprilie 238). Are sf. vase de
cositor, doua perechi odajdii, :in policandru de alama, o cruce de
argint 0 o cadelnita de argint.
2) Mglditrestii de Jos. Mqie mo#eneascd. Biserica de lemn
cu hramul sf. Dimitrie. Facuta de Dumitrache Malddrescu 4) ot
Targu-Jiului, in anul 1801, Octomvrie 26. Are sf. vase de cositor,
o pereche odajdii i o cadelnitl

3) Otesanii. Movie moteneascd. Biserica de zid cu hramul Buna Vestire. Fficuta de pocomnicu Cinch' 0 s'au prenoit
clopotnita de Matei Grecu i Stan Prodescu i zugravita de Ion
1) In 1834 erau ad preolii: Ion Mann Gavrild 0 Radu Dumitru Gudd.
Antonia op. cit. pag. 354.
2) La ac. biserici era preot in 1834, pope Dumitru Costandin Mavruf.
Idem. Vezi gi Arhiva Sf. Ep. Rilmnicu, dosarul nr. 44 din 1838, fila 76.
3) Intr'un zapis din anul 1629 este pomenit ca martor ci Radul postelnicul ot (din) Mlddrefti, cf. Al. $tefulescu: Polovragii", Targu-Jiului, Tip.
Milocescu, 1906, pag. 33.
A se vedea Olga Greceanu: Cula din Maldarecti". cf. M. T. C.: InsemnAri pe marginea unei cArti", in A. 0. nr. 95-96, pag. 133-134. Vezi ti
lonagcu: Ist. man. Hurez", in A. 0. nr. 79-82, pag. 338, nota 324.
4 Acesta era dator la Pahomie egumenul Hurezului 500 taleri, dupii
eum se vede din zapisul cu leat 1796. Vezi la I. Ionagu: Anexe"... in A. 0.
nr. -83-85, pag. 158.
Preotii din Maldarecti in 1834: Costandin Andrei Ticleanu, Radu Ilie

Scorea, Dnighici popa Costandin, Dumitru Dumitru, Nicolae Vasile Peirjol.
cf. Antoniu, op. cit. pag. 364-365.
39
www.dacoromanica.ro
Prodescu, la anul 1740, Martie 25. Are sf. vase de cositor, o candela de alama, patru perechi odajdii i cloud cadelnite.
4) Ote*anii, mahalaua Mrgine0i. Movie movteneascei9.
Biserica de lemn, hramul Sfintii Ingeri. Facuta de Stoian Sasu
cu fratii lui, ot tam, in anul 1808, Noemvrie 8, Are sf. vase de
cositor, o pereche odajdii, i o cadelnita de alama.
5) Ote*anii, mahalua Chiliia. Movie movteneascei. Bise-
rica de lemn cu hramul Sfintii Ingeri. Facuta de Radu Sasu,

Zamfir Pa lea 0 Barbu &Idea in anul 1690, Noemvrie 8 0
preinoita de Toma Med Pa lea i Ba luta BA Idea. Are sf. vase
de cositor, o pereche odajdii i doua cadelnite.
6) Clirstne*tii. Movie movteneascd2). Biserica de lemn
cu hramul Adormirea. Facuta de Tudor Dinulescu i preinoita
de ceau0 Marin, Gheorghe Carjaliu, d. Gheorghe Mihalovici, Ion
Prodescu 0 d-lui slugeru Manolacbe Maldarescu, in anul 1836,
Noemvrie 5. Are vase de cositor, o pereche odajdii, doua cadelnite.
7) Clirstne0ii, mahalaua Vasiie*ti. Movia sf. . MindsUri Horezu. Biserica de lemn cu hramul sf. Nicolae. Facutd de
1) Intr'un document din anul 1643, se spune ca. Matei Basarab a trimis
pe Danciul MiildArescul si Stan Armaful din Otefani sA cerceteze pricina unor
mosii. cf. Al. &efulescu: Documente slavo-romane"... pag. 510.
Mosia Otesani este adusii prinos manAstirii Hurez, de &are un poprt

Carstea. cf. I. lonafcu: Istoricul man. Hurez", in A. 0. nr. 79-82, pag. 302.
Preolii din Otesani in anul 1834: La biserica Buna Vestire: Nicolaa
popa Tudor Buduroi, Tudor popa Tudor Buduroi, Tudor popa Gheorghe Armlifescu, Matei popa Ion Tdrifescu. La biserica Sfintii Ingeri: Nicolae Rada
Pcirjol. La cealaltA bisericA Sf. Ingeril Stan sin Bran Brifnete, Nicola Dumitru
Tdrdfescu, Dumitru Nun Sasu, Gheorghe Ion Muraleanu. La biserica Cuvioasa Paraschiva: Ion Teodosie Meidu laru, Gligore Costandin Bogdan, diaconal
Ion popa Nicolae Mildularu. La alibi bisericA tot cu hramul Sf. Ingeri: Mann
Dumitrafcu Zorild, Ion popa Zamfir Ilicescu. cf. V. Antonia: 0 catagrafie

din Valcea, 1834", in Arhivele Olteniei nr. 92-94, pag. 364-367.
1) In anul 1726, Martie 6, Gheorghe Cantacuzino, Gligore Baleanul,
Radu Golescul, Ilie Stirbeai, Staico vist. dau carte la man lui Diicul Poenariul
ca BA stipAneasca mosia Iazrul si mofia care s chiamii Cdrsttinefti, de peste
tot la hotarul al treilea loc", pe care o cumparase dela cumnatu-sau Gh.

Popescu. cf. T. G. Bulat: Din vremea ocupatiei austriace in Oltenia", in A. 0.
nr. 29-30, pag. 54.

In 1791 mosia Carstanesti era a mfinAstirii Hurez. cf. I. lonafca:
Istoricul maniistirii Hurez", in A. 0. nr. 79-82, pag. 335.
In 1834 la bis. Adormirea era preot Gheorghe popa Thoma Vasilescu,
iar la biserica Sf. Nicolae, Tudor Marin Vasilescu. Vezi la V. Antonia, op.
cit. pag. 366-367.
In 1853, and Marita MAldAresch se cilsgtoreste cu pitarul Costache Greceanu, primeste ca zestre si jumatate din mosia CarstAnesti, ramasii dela tatA1
ei, sluger M. WildArescu. cf. T. G. Bulat: Foi de zestre Oltenesti", in Arhivele Olteniei nr. 11, pag. 47.
40
www.dacoromanica.ro
popa Toma Vasilescu i de enoriai in anul 7272 [1763], Decemvrie 6 i preinoite de d-lui Gheorghe Mihalovici i enoriaii. Are
sf. vase de cositor i dou cHelnite.
8) BogdneVii de Luneavii01). Moye moyeneascd. Bir

serich de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. F5cut de popa
Tudor Fatulescu ot tam i de enoriai, in anul 1710, Octomvrie
8. Are sf. vase de cositor, o pereche odajdii, o cgde1nit5, trei zile
ariturd, date de Voica NIAtgrgeoae i de Udrea Sopar15, l'angh
biseric5.
9) Cuce*tiP). Mosia d-lui seirdarului Nica Vlddescu. Biu

sericg de zid cu hramul Adormirea. FAcut5 de d-lui sArdarNica VlAdescu, in anul 1763, Avgost 15.
10) Armit*e*tii. Mo Ye moyeneascd. Biserich de lemn cu
hramul Buna Vestire 8). FhcutA de enoriaii bisericii, in anuo
1740, Martie 23. Are sf. vase de cositor, o pereche od5jdii i cgdelnit.
11) Armse*tii, mahalaua Teiuvu. BisericA de lemn cu

hramul Adormirea. Facutg de Serban Teiuanu, Stan Mazilu, lon
Postelnicu i Costandin Iacaru, in anal 1833, Februarie 54). Are
sf. vase de cositor, o pereche odajdii i o cgdelnica.
1) Boerii Matei, Dina, Aspra 0 altii vAnd man. Hurez mosia Bogdiinestii de pe Luncavat si cer BA fie pomeniti la minAsdre. cf. Acad. Horn.
ms. 1396, fila 11, cit. dupA Ionafcli: Istoricul mAn. Hurez" in A. 0. nr.
79-82, pag. 301.
Ea e trecutA in catastihul mosiilor Hurezului din anul 1791. Dar trebue
BA fi fost sau mica sau sAracA pentrucA nu produce decAt 15 taleri pe an,
in anii 1797-98-99 etc. Vezi I. Ionapu: Anexe"... in A. 0. nr. 86-88, pag.

416 si urm.
In anul 1834 mosia Bogdanestii era a man. Hurez si a slugerului Manolache MAldAiescu.
Biserica avea in 1834, sase preati. Vezi la Antonia op. cit. pag. 366-367.
2) Un document dela Mircea fiul hii Mihnea I, datat 7 Sept. 1509,

pomeneste de mo0a Cuccsti. Vezi St. Nicolaescu: Documente slavo-romAne",
1905, pag. 16. AceastA mosie a ajuns proprietatea lui Teodosie monahul, care
in anul 1742 o dArueste mkinAstirii Arnota. cf. Pr. D. Cristescu: Arnota"
pag. 85.
0 catagrafie din anul 1829 o trece ca movie a Arnotei, iar alta din
1834 o trece ca mosie a sardarului Nica Ultidescu. Vezi la Pr. Cristescu op. cit.
ibidem si Antoniu in A. 0. nr. 92-94, pag. 366, unde se aratA cA in 1834

erau preoti la Cucesti, popa Costandin ,Ferban diaconu Lungu, Ion diaconu
,Ferban Lungu, Ion Costandin Geamcinu.
3) La aceastA bisericA erau in 1834 preotii urmiltori: $erban Ion Armfescu, Ion popa .Ferban ArmiLlescu, Nicolae popa Drtighici. cf. V. Antonia
op. cit. pag. 364-365.
4) In locul acestei biserici a fost una mai veche, pentrucA popa Nicolae Arrnafescu e hirotonisit pe seama ei in anul 1831, iar popa Ion ?erbari
Perilanu in 1832, cf. Antoniu, idem.
41
www.dacoromanica.ro
12) Madulariu1). Movie rnovteneascd. Biserica de lemn cu

hramul Cuvioasa Paraschiva. Fcuta de Tudosie Cojocaru, Rada
Panescu, i preinoit de Nicolae Alesu, in an ul 7308 [1800], Februarie 2. Are sf. vase de cositor, o pereche odajdii i o cadelnita.
13) MIldulariu, mahalaua Obarvia. Movie movteneascd.
Bisericfi de lemn cu hramul Sfintii Imparati. Facuta de Sandu
Govoreanu, Preda Pitigoi i Preda Smedescu, in anul 1815, luna
Noemvrie 1.4. Are sf. vase de cositor i o cadelnita.
1.4) Mlidulariu, mahalua Valea Orlii. Movie movteneascd.
Bisericd de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de Popa Dumitru, D. Stoica qi Matei brat, in anul 1760, Noemvrie 21. Are
sf. vase de cositor, o pereche odajdii, o cruce de alama.
15) Mlidulariu, mahalaua Orlea. Movie movteneascd.
Biserica de lemn cu hramul Intrarea in Biserica. Fa'cuta de popa
Tudor, popa Nicola, D. Stoica in anul 1710, Octomvrie 3 i preinoita de Tudor sin Draghici, cu fratii lui, Ion Blip i popa Ion.
Are sf. vase de cositor i o cadelnith.
1.6) Pojogi, mahalaua dela Curte. Movia d-lui stolnicu
Costandin Bordnescu. Biserica de zid cu hramul Sf. Troita. Rcuta de d-lui stolnicu Costandin Boranescu, in anul 7328 [1820],
Avgost 27 2) Are sf. vase de cositor, o cruce de argint, apte
candele de madem, o candela de argint, un policandru de cositor, trei perechi odajdii.
1.7) Pojogi, mahalaua Mi*ule*ti. Movia stolniculvi Costandin Bordnescu. Bisericfi de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Fa.
cuta de un popa Tatu ot Pojogi, in anui 7140, [1632] Avgost 13.
Are sf. vase de cositor, o pereche odajdii.
18) Pojogi, mahalaua MotAree0i. Movia stolnicului

Costandin Bordnescu. Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facuta de un Stanciu cel Mare i popa Ion Motarca gi
1) In anul 1794 este cunoscut un Matei. din Miidulari care fAcea parte'
din catanele de poterA ale cApitanului Hriza. cf. I. V. Cancers: Oameni
fapte din trecutul Craiovei" in A. 0. nr. 49-50, pag. 191.
In 1839 erau la MAdulari sapte preoti: Manu sin Dumitrapu Zorilii,
Ion sin popa Zamfir, Gligore sin Costandin Bogdan, Ion sin popa Nicolae,
Costandin sin popa Stanciu, Ion sin popa Ion Romcea, Costandin sin Stoian.
cf. Arhiva Sf. Episcopii a Riimnicului, dosarul nr. 44, din 16 Noemvrie 1838,
fila 76 verso.
2) CAteva inscriptii din aceastA biseria se pot vedea la Pr. Melete
Rautu: Monografia"... pag. 97.
Preotii din Pojogi in 1839: Gheorghe sin popa Matei, Dumitru sin D.
Costandin, Stanciu sin Popa Radu, Zamlir sin Gheorghe. Arhiva Sf. Episcopii
Rdmnicu, ibidem.
42
www.dacoromanica.ro
sfitenii, in anal 7226 [1717], Septemvrie 5. Are sf. vase de cositor,

o pereche odkjdii.
19) Pojogi, mahalaua Turne*ti. Movia stolnicului C.

Bordnescu. Bisericfi de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Fdcuth de
titorii i enoriaii bisericii i popa Marcu i popa Badea, in anul
7310 [1832], Julie 23. Are sf. vase de cositor, o pereche odfijdii.
20) Pojogi, mahalaua Flore*H. Movia stolnicului C.

Bordnesca. Biserich de lemn cu hramul Sf. Dimitrie. Fficut de
popa Damara i Dumitru Florescu i de Vasile in anul 7302 [1793],
Octomvrie 15. Are sf. vase de cositor, i o pereche odfijdii.
21) Ciregm. Movie movteneascei. Biserica de lemn cu hramul Intrarea in Biserici. Fcuth de popa Pfitru Nicolescu, popa
Gheorghe brat i D. Costandin, in anal 1782, Decemvrie 5. Are
sf. vase de cositor, o pereche odAjdii.
22) Cireu, mahalaua Magura. Movie movteneascei. BL
sericfi de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva 1). Fficut de diaconu Pgtru i popa Ion brat, popa Nicola i popa Anghel, in anul
1745, Ghenarie 20. N'are nici avere, nici odoare sau odkjdii.
23) Cire*u, mahalaua... 2) Movie movteneascd. BisericA

de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Fficutfi de Ion Iovipalea,
Stoica i Ion ot tam, in anul 1730, Noemvrie 19. Are vase de
cositor, patru perechi odfijdii 3).
24) Stroe0H. Movie movteneascei. Bisericfi de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva 4). Fficutfi de titorii (?) i enoriaii bi-
sericii, in anul 1760, Octomvrie 14. Are sf. vase de cositor, o

pereche odfijdii.
25) Stroe0H, mahalaua Xi/Herm. Movie movteneascd.

Biserica de lemn cu hramul Sfntul Gligore 3). Fficut de Gheorghe Costescu i popa Pfitru ot Stroeti, in anul 1810, Avgost 15.
Are sf. vase de cositor, o pereche odfijdii.
1) In 1834 erau la ac. bisericA urmAtorii preoti: Radu diacon Nicolae
Cirefanu, Ion popa Dumitru Cirefanu fi Nicolae popa Anghel. cf. Antoniu
op. cit. pag. 362-363.
3) In 1839 erau la Cires, zece preoti: team sin popa Nicolae Zbenghea, Radu sin popa Stanciu, Costandin sin D. Ion, Manea sin popa Tudor,
Ion sin Dragu Zbenghea, Dumitru sin popa Ion Calugarescu, Matei sin popa
Gh. Nicolaescu, Anghel sin popa Dumitru Porceirea, Costandin sin Ilie Befui,
Radu sin Nicolae Cirifanu. cf. Arhiva Sf. Ep. Rdmnicu, op. cit. fila 76 verso.
4) In 1834 erau ad urmAtorii preoti: D-tru diaconu Gh. Albulescu fi
Ion popa Stoics Stroescu. cf. Antondu op. cit. pag. 362.
5) Aci era popa Dumitru Stea. Idem.
43
www.dacoromanica.ro
26) Stroe*tii, mahalaua Obroce*ti. Movie movteneascei.

Bisericd de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva 1). Facut de
Radu 1 ui Avram i de enoriai, in anul 1700, Avgost 15. Are
vase de cositor i o pereche odjdii.
27) Diianu 2). Movie movteneascd. Biserica' de lemn cu
hramul Sfintii Ingeri. ncutg de Anghel Shraru in 1785. Noemvrie 15 i preinoit de enoriai. Are sf. vase de cositor, dou'a perechi od'ajdii i 0 cddelnit.
28) SMtioara 2), mahalaua Viorel. Movie movteneascei.

Biseric5 de lemn cu hramul Intrarea in BisericA 4). Facut de
Nicolae Viorel in anul 1784, Octomvrie 9 i preinoit de vhtafu
Ion Uranu. Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii.
29) SlAtioara, mahalaua Ulari. Movie movteneascd. Bi-
sericA de zid cu hramul Intrarea in Biseric5. ncut de ceaqi

Mihall Ciolunpu ot tam, in anul 1829, Noemvrie 13. Are sf.
vase de cositor, dou perechi odajdii.
30) SlAtioara, mahalaua Gorune*ti. Movie movteneascd.
BisericA de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. l'Acuth de
enoriiaii bisericii in anul 1690, Octomvrie 4. Are sf. vase de
cositor, o pereche odajdii.
31) SlAtioara, mahalaua Cociobe*ti. Movie movteneascd.
Bisericg de zid cu hramul Naterea Precestii. FAcut de popa
Radu Cocioabfi in anul 1705, Septemvrie 8. N'are nici sf. vase,
nici veminte.
32) SlAtioara, mahalaua Muge(i. Movie movteneascd.

Biserich de lemn cu hramul Intrarea in Bisericg. Facut de enoriaii moteni, in anul 1815, Septemvrie 21. N'are nimic.
33) SlAtioara, mahalaua TAlpe*ti. Movie movteneascd.
BisericA de lemn cu hramul Sf. Nicolae. FAcuth de enori4i
bisericii in anul 1750, Iulie 21. N'are nimic.
Aceasta bisericA in 1834 era fdra. pope. Idem.
2) Popa Ch. I. Beirbiltescu era in 1834 la ac. bisericA. Idem.
3) In timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), Teodosie logofAtul Rudeanu cumpAri satul Sltioara, impreunii cu Inca patru sate din jur.
cf. C. C. Giurescu: Istoria Romtmilor", Bucuresti, Fundatia pentru literatudi
si arta Regele Carol II", 1937, vol. II, partea I, editia a doua, pag. 287.
1)
4) In 1834 era preot Dumitru Ion Prodea. Aceasta bisericA s'a zugrAvit
fresco cu toatA cheltuiala lui N. Viorel si vAtaf I. Ursanu, ale cdror nume
Bunt scrise pe clopotul cel mic al bisericii. cf. Pr. M. &luta op. cit. pag. 101.
Mai sunt cunoscuti preotii: Ion Pdtraru Mana.,escu, Ion diaconu Ch.
Sleitioreanu, Nicolae popa NO, Dumitru Ion Cocioabii, Ion popa Cligore
Sliitioreanu fi Dumitru Nicolae, toti slujitori la bisericile din SlAtioara in
anul 1834. Vezi V. Antonia op. cit. pag. 360-363.
44
www.dacoromanica.ro
34) Milostea. Movie movteneascal. BisericA de lemn cu

hramul Euvioasa Paraschiva. Fgeuth de popa Dragu i RAduti
in anul 1750, Octomvrie 26. Are sf. vase de cositor i dou perechi odjdii.
35) Milostea, mahalauar)... Movie movteneascd, Bisericfi
de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutg de popa Dragu
i popa Parvu, in anul 1730, Decemvrie 6. Are sf. vase i o pereche od5jdii.
36) Milostea, mahalaua 3).. Movie movteneascd. Biserica
de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. F6cut de Petru Grecu
gi Scarlat ot tam, in anul 1645, Octomvrie '14. Are sf. vase de
de cositor, douA perechi odhjdii.
37) Greci 4), mahalaua Nistoresti. Movie movteneascd.

Bisericii de lemn cu hramul Intrarea in Bisericg. FAcuta' de popa
Nistorescu i Romcea ot tam, in anul 1741, Noenavrie 21. Are
sf. vase de cositor, o pereche odhjdii.
38) Greci, mahalaua Mgura. Movie movteneascd, Bise1) Intr'un document din anul 1643 este vorba gi de Piirvu al Rdutului din Milostea. cf. Al. &etulescu: Polovragii", pag. 70.
0 parte din mogia Milostea a fost a milniistirii Bistrita. Nu stiu inca
prin ce imprejurare aceast mogie a ajuns, inainte de anul 1791, in stiipttnirea mnastirii Polovraci. In anul 1806, egumenul Anania al man. Bistrita
intreaba pe egumenul Pahomie, care acum era la Hurez, cum s'au luat gi
s'au dat in stapilnire Polovraciului" mogia Milostea. cf. I. Ionascu Anexe
la art. Istoricul man. Hurez". Vezi in Arhivele Olteniei nr. 86-88, pag. 437.
o gtire mai veche despre satul Milostea avem in harta stolnicului
C. Cantacuzino, tiparitii la 1717. cf. T. G. Bulat: Oltenia dupii harta lui
Anton Maria del Chiaro" in A. 0. nr. 2-3, pag. 154.

2 Loc alb in original.
Preotii din Milostea in anul 1839: Radu sin popa Ilia Milosteanu, Ion
sin Barlm Doloc, Ion sin popa Andrei, Gh. sin Diaconu Pram Daliu. cf.
Arhiva St. Ep. Rdrnnicu op. cit. ibidem.
3) Loc alb.
4) Intr'..- document din 1534, dela Vlad Vintil Voclii, este vorba si
de Sohat paharnicul dela Greci. Nu gtiu daca" e vorba de Grecii din Wilma
sau din alai parte gi nici nu am posibilitatea s controlez. cf. St. Nicolaescu
Documente slavo-romane" pag. 4. Vezi i la pag. 304.
Vezi gi C. Giurescu si N. Dobrescu: Documente i regeste privitoare
la Const. BrAncoveanu". Bucuregti, Tip. Gob!, 1907, pag. 296.
Preotii din Greci in anul 1839: Nicolae sin Diaconu Matei, Ion sin
pope Dumitru Rutan, Mihaild sin Ion Chiulan, Nicolae sin popa Gh. Albinarn, Gh. sin popa Ch. Guinea, Ch. sin pope Ilie Magureanu, Nicolae sin
diaconu Preda Dobrita, Gh. sin Ion Guinea, Ion sin popa Piitru Lunganoiu,
Ion sin popa Gh. Guinea, Nicolae sin diaconu Fili-p Cre(u, Nicolae sin popa
Niu Leia, Ion sin popa Nifu Leia. cf. Arhiva St. Ep. Rdmnicu idem, fila 77.
In anul 1722 este cunoscut un Drag ceausul dela Greci (Valcea). cf.
Al. &efulescu: Polovragii" pag. 121.
45
www.dacoromanica.ro
rich de lemn cu hramul Sfintii Voivozi. Fficuta de Avram vataful
0 pupa Patru Magureanu, in anul 1773, Noemvrie 8. Are sf.

vase de cositor i o pereche odajdii.
39) Greet, mahataua Cornetu. Movie movteneascd. Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de popa Nitu
Laii i d, Fillip Cretu, in anul 1778. Dechemvrie 6. Are sf. vase
de cositor i o pereche odajdii.
40) Greci, mahalaua Chiulani. Movie movteneascd. Biserica de lemn cu bramul Sfintii Voivozi. Facuta de d. Florea
Chiulan i Stoian Chiulan, in anul 1754, Noemvrie 8. Are sf.
vase de cositor i o pereche odajdii.
41) Greci, mahalaua Rujani. Movie movteneascd. Biserich de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de Ion Bordencea
0 Tudor Brandura in anul 1790, Dechemvrie 6. Are sf. vase de
cositor i o pereche odajdii.
42) Matee*ti, mahalaua Scrtuniu. Movie movteneascd.

Biserica de lemn cu hrarnul Sf. Voivozi. Facuta de popa Ion
Dogaru i Rafaila i popa Ion Ghigu, in anul 1660, Octomvrie 22.
Are sf. vase de cositor, trei perechi odajdii i o falcie de pamant data de enoria0.
43) Matee*ti 1), mahalaua Blirbule*ti. Movie movteneascd .
Biserica de lemn cu hramul Sf. lmparati. Facuta de Costandin
Codreanu i Ion Barbulescu, in anul 1790, Mai 21. Are sf. vase
de cusitor, doua perechi odajdii.
44) Matee*ti, mahalaua Bode*ti 2) Movie movteneased .
Biserica de lemn cu hramul Sfintii Ingeri. Facuta de lancu

Nacu sin Stanch' Bodescu, in anul 1675, Noemvrie 8. Are sf.
vase de cositor, dotia perechi odajdii.
45) Matee*ti, mahalaua Clirpiniu. Movie movteneascd.
Biserica de lemn cu hrarnul Sf. Ion Botezatorul. Facuta de Ion
MAW?), i Patroi i Patroi Hriza in anul 1810, Noemvrie 7. Are
sf. vase de cositor, doug perechi odajdii.
1) La 18 Noemvrie 1586 (7096), Mihnea Vodri confirmri lui
Calotki
mare sluger i Gheorghe logoffitul, cu fiii lor, stiipturire peste niste sate din
i Valcea, intre care si Mateestii. cf. Al. $tefulescu: Documente slavoromne" pag. 273. Vezi i la St. Nicolaescu: Doc. slavo-romne" pag. 299.
2) Este cunoscut in anul 1800 popa Costandin din Bodefai Mateeftilor,
care impreun cu frate-su Ion s'au imprumutat la man5stirea Hurez cu 75
Gorj
talerk i pentru facerea de bine s'au legat prin zapis sa aducli pieatrii dela
Igoi (sat lling Mateesti) cu cartile lor, inteun an. pentru trebuinta sf.
nstiri". cf. I. Ionafcu: Anexe"... in A. 0. nr. 83-85.
46
www.dacoromanica.ro
ma-
46 Matee0, mahalaua ModreVi. Movie moyereascd

Biserica de lemn cu hramui Sfintii Voivozi. Facuta de Radu
Modrescu i Mihai [brat] ego 1), in anul 1700, Noemvrie 8. Are
sf. vase de cositor, doua perechi odajdii.
47) Matee0i, mahalaua C1reeti. Moye moye-
neascd. Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facia la

de Barbu Calarasu i cu enoriasii, in anul 1720, Octomvrie 14.
Are sf. vase de cositor, trei perechi odajdii.
48) Matee0i, mahalaua Popita. Moye moyeneascd. Biserica de lemn cu hramul Sf. Ion Botezatorul. Facuta de popa
Patru Calarasescu, i Stoica ()Rearm, in anul 1160, Ghenarie 7.
Are sf. vase de cositor i doufi perechi odajdii.
49) Matee0i, mahalaua Negoiu. Moge moyeneascd.

Biserica de lemn cu hramul St. Ingeri. Facuta de Popa Dragu
Ursuianu i Vasile brat, in anul 1750, Noemvrie 8. Are sf. vase
de cositor, dou perechi odajdii.
50) Matee01, mahalaua Turbgte*ti. Moye moyeneascd.

Biserica de lemn cu hramul Intrarea in Biserica. Facuta de popa
Radu Turbatescu si D. Ion [brat ?] ego, in anut 1700, Dechembrie
6. Are sf. vase de cositor, cloud perechi odajdii.
51) Turee*ti 2). Mosie moyeneascd. Biserica de zid cu
hramul Intrarea in Biserica si 40 Mocenici. Facuta de popa Negoita i alte ajutoare, in anul 1837, lulie 20. Are sf. vase de cositor, trei perechi odajdii, 12 stanjini mosie, dati de Gheorghe
Tatar% o ograda pruni, data de Voica matusa, o ograda pruni
o vie, data de Masa, o falcie de loc, data de un Gheorghe,

10 stanjani movie, dati de popa Negoita.
52) Turee*ti, mahalaua P1eti. Moye moyeneascd.

1) Fratele ki.
Preotii din Mateelti in 1839: Ion sin Stanciu Modrescu, Ion sin Cost.
Dumitru sin Ene Ciflardfescu, Gh. sin popa Radu Ghigu, Ion sin
diaconu Stan Coadd, Ion sin diac. Pdtru Calartiqescu, Gh. sin Dumitru Alimpie, Ion sin popa Cost. Briidzifcti, Ion sin popa Piitru Cdldrdfescu, Piitru sin
popa Cost. Caldrfescu, Ion sin Dumitmcu Cocioabd, Stanciu sin popa Pdtru
Ciilrdfescu, Dumitru sin popa Ion Donfu, Dumitru sin Tom Dragoi, Ilie
sin diaconu Tudor Crefanu, Ion sin diaconu Radii Proorocu. Arhiva SI. Ep.
Be lei,
R., op. cit fila 77.
2) Preotii din Tureeti in 1839: Negoird sin popa Anghel Butucea, 'Ion
sin Avram Pdrdianu, Torna sin Ion Bundea Pdrvulescu, Ion sin popa Ion Mogulete, Marin sin Nicola Trunctiu, Vasile sin- Durnitru Albdstroiu, Radu sin diaconu Matei Dragulescu, Gh. sin diaconu Matei Draigidescu, Vasile sin Preda
Parciildbescu, cf. Arh. Sf. Ep. Rilmnic, op. cit. fila 77.
47
www.dacoromanica.ro
Biseric de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Fcuti de popa Ion

Pa Irscu, d-lui Ion Albstroiu i popa Dumitru, in anul 1790,
Dechemvrie 6. Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii.
53) Turcesti, mahalaua Codresti. Moge mogeneasa

BisericA de lemn cu hramul Sf. Voivozi. FAcutd de Radu Codreanu i Rada Mazilu, in anul 1838, Dechemvrie 20. N'are sf.
vase, nici veminte.
54) Turcesti, mahalaua veche. Mqie mogeneascei, Biserich de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. F5cut de popa
Radu cu enoriaii, in anul 1812, Martie 20. Are sf. vase de cositor,
dou f5lci pamnt, date de popa Toma.
55) Turcesti, mahalaua Munceb. Mqie moyeneaset.

Biseric6 de lemn cu hramul Sf. Joan. Fgcut de enoriai in anul
1750, Iulie 21.
56) Turcesti, mahalaua Lespedea. Mqie moVeneascd

BisericA de lemn cu hramul Sf. Ingeri. Fficut de popa P5tru i
popa Anghel in anul 7290 [1782], Martie 20. Are sf. vase de
cositor, o pereche od5jdii.
57) Berbesti, mahalaua lzvoru. MoOe moteneascei. BisericA de lemn cu hramul Sf. Nicolae. FAcut de popa Andrei
cu enoriaii, in anul 7285 [1776], Dechemvrie 6. Are sf. vase
de cositor, dou perechi odAjdii.
58) Berbesti, mahalana Nsipitu. Moge mogeneascd.

Bisericd de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Fgcut de
Ion Grecu cu enoriaii, in anul 7301 [1794], Aprilie 10. Are
sf. vase de cositor, o pereche od5jdii.
59) Berbesti, mahalaua Trestia. Mqie mqteneascei

Biseric de lemn cu hramul Sf. Voivozi. Facutd de popa Gheorghe Golea in anul 1827, Noemvrie 8. Are sf. vase de cositor, o
pereche odAjdii.
60) Berbesti, mahalaua Rosioarea..go,Fie mogeneascd.

Biserich de lemn cu hramul Sf. Dimitrie. Facut de jupan Ion
SlAvescu, in anul 7325 [1717], Mai 10. Are sf. vase de cositor,
dou perechi od5jdii.
61) Berbesti1), mahalaua Dilmtenii din Deal. Movie

1) In harta lui Schwantz, din 1720, este trecut i satul Berbeti. cf.
/. C. &did: Oltenia sub Austriaci, 1718-1739", in A. 0. nr. 13, pag. 235.
Dupa cum se vede din Memoriile generalului von Bauer, sense in 1778,
atunci in Berbe*ti nu era cleat .o bisericA: Barbeschti, sat cu o biserie,

pAdure i cu vii, situat pe Oltezul". Vezi C. I. Caradja: Oltenia dupa Mem.
gen. von Bauer", in A. 0. nr. 14, pag. 308.
Preotii din Berbqti in 1839: Pultru sin papa Manea Datnfann, Mihai
48
www.dacoromanica.ro
movteneascd. BisericA de lemn cu hrarnul Sf. Dimitri.. Facut

de popa Dumitru in anul 7316 [1807], Dechenivrie 20. Are sf,
vase de cositor, o pereche od5jdii.
62) Berbe0, mahalaua Dgmfenii din Vale. Movie

movteneascd. Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva.
Fo'cuth de Popo Gheorghe cu enoriaii, in anul 1828, Martie 25.
Axe sf. vase de cositor, o pereche od5jdii.
63) Cororu, mahalaua Nistore0. Movie movteneascd.

Bisericg de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcut5 de
popa Costandin Grozavu i popa Gh(orghe Dr5gu1escu hi anul
1720, Octornvrie 14. Are sf. vase de cositor i o.rpereche odajdii.
64) Cor*oru, mahalaua Petecei. Mnie mogeneascd,

Biseric5 de lemn cu hramul Sf. Voivozi. FAcut5 de Popa Costandin Petecel i d. Ion Ispir, in anul 1750, Noemvrie 8. Are
sf. vase de cositor vi o pereche odAjdii.
65) Cororu1),.mahalaua Locule*ti. Movie movteneascd.
Biseric5 de lemn cu hramul Sf. Nicolae. FIcuta de Radu Gro_
zavu cu enoria0 in anul 1810, Martie 10 Are sf. vase de cositor, 16 stnjdni mclie i 200 pruni dati de popa Radu cu enoriaii.
66) Cor*oru, mahalaua GrozZiveti. Movie movteneascd.

Biseria de lemn cu hramul Sf. Nicolae. F6curd de Radu Grozavu cu enoriaii In anal 1810, Mantic 10 Are sf. vase de cositor, dou perechi odAjdii, o cruce de cositor, 16 stanjani mclie
gi 200 pruni dati de popa Radu cu enoriaii
67) Igo iu, mahalaua Lazu. Movie movteneascd. BisericA
de lemn cu hramul Sf. Dimitrie. FAcut5 de Dumitru Pas Are i
i David brat in anul '1792, Oct. 26. Are sf. vase de cositor i
trei perechi odajdii.
sin p.)pz Manea Danzfanu, Gh. sin Matei Cofamt, Andrei sin Pram Anzztiloiu,
Mihai sin Diaconu Nicola Amzilloiu, loan sin Radu Lupu, Ion sin Palm Drugd,
Gh. sin Diaconu Andrei Ciocan, Dumitru sin popa Gh. Go lea. cf. Arhiva Sf.
Ep. R., op. cit. fila 77, verso.
1) Preotii din Color in 1839: Costandin sin diaconu Mil,ai Munteatut,
Gh. sin popa Palm loni(escu, Dumitru sin popa Costandin Dragulescu, Dumitru sin Andrei Loculescu, Gh. sin popa Rdducan Nicandru, Gh. sin Patru
Dragulescu, Costandin sin Ion Munteanu paracliseri cu pecetluit. cf. Arh. Sl.
Ep. Rdmnic, op. cit. pag. 77 vo.
Intre actele care se aflau in anul 1757 la mAnristirea Polovragi, erau
si lase znpise privitoare la Corpr. cf. Al. tefttlescut Polovragii", pag. 137.
www.dacoromanica.ro
49
68) Igoiu1), mahalaua Plisgre*ti. Movie mopeneascd.

Biseria de lemn cu hrarnul sf. Nicolae. Elcutd d5 d. L5padat i
Costandin Pasare in anul 1787, Mai 2'1. Are sf, vase de cositor
i o pereche od5jdii.
69) igoiu 9, mahalaua VAleni. 1 I hvie movteneascd. BiseHe'd de lemn cu hramul Sf. Dimitrie. 1, iicut5 de Dumitru VA-
leanu in anul 1810, Oct. 26. N'are nimic.

70) A1impe08). Movie movteneascd. Biserica de le= cu
hramul Sf. Nicolae. Fdcuta de Pupa Stan i Ion Carbunescu, in
anul 1750, Dechemvrie 6. Are sf. vase de cositor, o pereche od5jdii.
71) Alimpeei, mahalaua Bo*ole*ti. Movie movteneascd.

Bisericg de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facuta de
David Megsiia, Ion Lioa i popa Dumitru, in anul 1610, Octomvrie
16. Are sf. vase de cositor, o pereche od5jdii.
72) Sarbe04). Movie mopeneascd. Biserica de lemn cu

hramul Sf. Ingeri. FAcut5 de .Costandin Saulescu, in b11111 1745
Octomvrie 9. Are sf. vase de cositor, i o pereche od5jdii.
73) Sarbe*ti, mahalaua Baro*i. Mope movteneascd. Biseric5 de lemn cu hramul Sf. Ingeri. Facuta de Radu Cerntanu
i PAtru Baro in anul 7282 [17741 Noemvrie 8. N'are deck sf,
vase de cositor i o pereche od5jdii.
1) Intr'un hrisov dat de Alexandru Voda II-lea in anul 1568 se vede
crt Igoii aveau pretentie asupra staptinirii satului Alunn, dar, in urma judecatii, s'a vazut c pretentia era neintemeiatA. cf. Al. ,tettilescu: Doc. slavoromftne", pag. 168-169.
2) Preotii din satul Igoiu in anul 1839: Nicolae sin popa Nicolae Bofonzeag, Nicolae sin popa Ion Bofomeag, Gh. sin Pdtru Pasdre, Dionitru sin
pope Ion Bofomeag. Vezi Arh. St. Ep. R. Dos. nr. 44 din 1838, fila 77 vo.
Privitor la satul Igoiu, vezi 0 Al. $tetulescu: Polovragii", pag. 23.
3) Preotii din Alimpesti in 1839: Pdtru sin popa Dumitru Alimpescu
Dumitru sin popa Mihai Alimpescu, Gh. sin loan Driigulescu, Anghel sin
diaconu Stanciu, Barbu sin Riza Moir', Radu sin Stan Ciirtibiirdu, Arhiva SI.
Ep. R., ibidem.
4) Intr'un document dela Neagoe Basarab, cu data de 4 Iulie 1521,

se vorbeste si de satul SArbestii. In anul 1587, acest sat este dat de Mihnea
Voda lui CalotA mare sluger si lui Gheorghe log. cf. Al. ,tetulescu: Doc.
slavo-romAne", pag. 83 O. 273. Vezi si la St. Nicolaescu: Doc. slavo-romAne",

pag. 299.
Preotii din SArbeti in 1839: Palm sin lonifil Andronescu, Anghel sin
popa Ion Miirticine, Nicolae sin Radu Cerntizam, Ion sin popa Ion Baros. Arhive St. Ep. Relmnicu, loc. cit.
La 8 Aprilie 1689, Maria baneasa Mileasca &melte man. Polovragii

satul Sarbesti pe Ohm, cumparat dela mosneni de raposatul ski am banul
Barbu Milescu. cf. Al. .Pfulescu: Polovragii", pag. 83.
Pe la Sarbesti trece ai Brazda lui Novae". Idem pag. 157.
50
www.dacoromanica.ro
74) Bere 1). Movie movteneascei. Biseric5 de lemn cu

hramul Sf. Ingeri. FAcut5 de popa Avram in anul 1758, Noemvrie 8 i preinoit de popa Ion. Are sf. vase de cositor i o
pereche od5jdii.
75) Racovita 9. Movia Sf. Mdneistiri Borezu, Biserica de

lemn cu hramul Sfir4ii Ingeri. FAcuth de I5cuitori in anul 1760,
Octornvrie 29. Are sf. vase de cositor i trei perechi od5jdii.
76) Racovita, mahalaua Otee*ti 9. Movia Sr. Mdneistiri
Horezu. Bisericfi de lemn cu hramul Sf. Ingeri. FAcut5 de Mihdi1 5 Bulacu in anul 1777, Februarie 20. Are sf. vase de cositor
i o pereche od5jdii.
77) Satul Marif a. Movie movteneaseet. BisericA de lemn
cu hramul Sf. Apostoli. FAcut de enoriai i de vatafu Ion
Uranu in anul 1745, Dechemvrie 20. Are sf. vase de cositor, o
pereche od5Idii.
78) Marifa 4), mahalaua Z6voianu. Movie movteneascei.

Biserich de lemn cu hramul Sf. Ion. F5cut5 de enoriai i de
1) Preotii din Beresti in 1839: Mihai sin diiaconu Dan, Matei sin
Stanciu Pdrvoiu, Plitru sin Pdtru $ertea, Mihdild sin Pdtru Orem, Ion sin
Dinu Petrifoiu. Arhiva Sj. Ep. R., loc. cit.
2) In anul 1587 Mihnea Vod, intro alto sate pc care le confirmA lui
Calot mare sluger i lui Gheorghe logofatul, confirmA i satul Racovita din
jud. VAlcea. Vezi la $telulescu: Doc. slavo-romttne", pag. 271. cf. St. Nicolaescu: Doc. slavo-romline", pag. 299.
BoerAnasii BArbuea, Rustea, Radul, Opriana s. a. din jud. VAlcea oferit
bucuros partea lor de mosic din Racovita, miinastidi Hurez. Gestul lor e
imitat si de Maria BAleanu, nttscutti Bengescu, care inchina mini. Hurez, mosia
ci Racovita, daruind si 400 taleri, cu dorinta de a fi ingropatii in milniistire,

dorintii care i-s'a indeplinit. cf. I. lonascu: 1st. mAntistirii Hurez", in A. 0.
nr. 79-82, pag. 301 si nota 35-36.
La Racovita a fiicut egumenul Pahomie al Hurezului un pAtul pentru
bucatile cc sit aduna acolo", ceeace insemneazit cA mosia era destul de mare.
Ionascu: Anexe"... A. 0. nr. 86-88, pag. 423.

Preotii din Racovita in 1839: Nicolae sin popa Ion $uhan, Dumitru
Sin popa Mihai, Ion sin popa Stan, Nicolae sin popa Mihai, Pdtru sin diaconu Vasilie. cf. Arhiva SI. Ep. Rdmnicu, op. cit. fila 78.
cf. I.
3) In anul 1587, Mihnca VodA confirmti lui CalotiI slugerul i Gheorghe

logoratul, intre alte sate, si satul Oteesti din VAlcea. cf. St. Nicolaescu: ,,Doc.
slavo-romtme", pag. 299. Vezi si la ,telutescu: Doc. slavo-romitne", pag. 273.
In timpul lui Mihai Viteazul, cluccrul Radu Buzescu cumparii multe
sate, intre care i Oteestii. cf. C. C. Giurescu: Istoria Romilnilor", vol. II,
partea I, pag. 287.
Prin hrisovul dela 25 Aprilie 1695, Const. Briincoveanu intAreste manAstirii Hurez mai multe mosii intre care si Oteestii, cumpAratil dela Staieo
Milcscu. cf. I. lonascu: Istoricul man. Hurez", in A. 0. nr. 79-82, P. 299.
Mosia Oteesti a fost cumpAratA de Ioan arhimandritul, egumenul Hurezului, inainte de 1695. cf. Al. $tefulescu: Polovragii", pag. 110.
4) In documentul lui Mihnea Vodii din 18 Noemvrie 1587 este vorbv
51
www.dacoromanica.ro
Ion Uranu, in anul 1812, Noemvrie 8. Are sf. vase de cositor,

o pereche odjdii,
79) Fomete0i, mahalaua Negreni. Movie movieneascei1).
BisericA de lemn cu hramul Intrarea in Biseric5. F5cut5 de protopopul Udrea, in anul 1806, Noemvrie 14. Are sf. vase de cositor, dou5 perechi od5jdii.
80) Fomete0i. Movie rnovteneascei. Biserica' de lemn cu
hramul Cuvioasa Paraschiva. F5cu( 5 de Arap Florescu, cu enoria0i, in anul 1760, Ghenarie 20. Are sf. vase de cositor, o pereche od5jdii.
81) Fomete0i, mahalaua Negrenii Popilor. Movie

movteneascei. Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Reath de Coman Ierodiiaconu in_ anul 1730, Octomvrie 14. Are
sf. vase de cositor, o pereche odAjdii i o falcie de pAmnt, dat
de d-1 Radu P5unescu.
82) Recea 2), mahalaua Bradu. Movie movteneascd. Bisericd de lemn cu hramul Sfintii Voivozi. F5cut5 de d-lui Avram
cu enoriaii, in anul 1.757, Noemvrie 8. Are sf. vase de cositor
i dou5 perechi od5jdii i (loud cadelnite.
i de satul Mario. cf. St. Nicolaescu: Documente slavo-romfme", pag. 299 i
Al. ,tefulescur Documente slavo-romitne", pag. 273.
Preotii din Marita in 1834: Ion popa Durnitru Holban, Anghel popa
Ion Bubatu, la bis. Sf. Ioan Botezatorul; iar la Sf. Apostoli: Andrei Ion
Marda, AnOel popa Mitu Popescu, Dumitru popa &elan. cf. V. Antoniu,
cit. in A. 0. nr. 92-94, pag. 360-361.

1) Ca gi satul Mario, satele Fometelti i Ncgreni stint date lui Calot
mare sluger i lui Ghcorghe log. cu fiii lor, prin documentul din 18 Nov.
1587, al lui Mihnea Vodit. cf. St. Nicolaescu, loc. cit. Vezi i Alex. ,tefuleseu: Doc. slavo-romne", pag. 273.
op.
Preolii din Fometeti in 1839: Toma sin Tom(' Fulgescu, Paraschiv sin
diaconu Tudor, Durnitru sin OM Simion Popescu, Dumitru popa Adam Negreanu, Mihailii sin popa Sirnion, Anghel sin popa Ion Buhatu, Bran popa
Ion Bubatu, Pdtru popa Bran Negreanu. cf. Arhiva Sl. Episc. R., op. cit.
lila 78.
La 3 Nocmvrie 1694, doisprezece boicri hotiira'sc mok Clurileti (sat
dispgrut) a man. Tismana, de catre Fomettti. A se vedea hotarele Fometetilor spre aceste sate, la $telulescu: M;Inastirea Tismana", ed. 1909, pag. 384.
2) Satul Recea ca i Fometctii este mentionat in documentul din 1587
al lui Mihnca Voda. Vezi la $tefulescu 0St. Nicolaescu, loc. cit.

In anul 1804 este cunoscut diaconul Gheorghe ot Recea. cf. Pr. T.
Bakifel: Un manuscris din 1864 al lui Dionisie Eclesiarhul", in A. 0. nr.
51-52, pag. 314.
Preotii din Recca in 1839: Gligore sin popa Ion Tomescu, Gh. sin
Branescu, Filip sin Nica, Mihil sin diaconu Avrarn Baloi, Drunitru
sin Andrei Roman, Ion sin Filip Tiindsescu, Costandin sin popa Costandin
Stamatescu, Andrei sin Ion. cf. Arhiva SI. Episcopii Ramnicu, dos. 44 din
1838, fila 78.
Miu(d
52
www.dacoromanica.ro
83) Recea, mahalaua RANI. Movie movteneascei. Biserich de team cu hramul Sf. loan. Facutd de vdtaf Ion Uranu
i Palm Draguleseu, d. Avram, in anul 1800, Octomvrie 12.
Are sf. vase de cositor, cloud perechi oddjdii i cloud cddelnite.
81) Recea, mahalaua Gruiu. Movie movteneascd. Biserica de lemn cu hramul Intrarea in Biserich. Reutd de Ion
Uranu i Dined Obrocescu, in anul 1810, Noemvrie 21. Are sf.
vase de cositor, cloud perechi oJdjdii.
85) Recea, mahalaua Mijlocu. Movie movteneascd. 131sericd de lemn ea hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutd de enori4L in anul 1710, Octomvrie 14. Are sf. vase de cositor, cloud
perechi odajdii.
86) Vaideeii Ungureni. Movia St. Mdndstiri Bistrifa1).

.Biseried de lenan cu hrarnul Sf. Nicolae. Facutd de enorimi In
anal 1760, Dechemvrie 6. Are O. vase de cositor, trei perechi
odAjdii i o cfidelnitd.
87) Vaideeii Rumni. Movia S. Mdndstiri Bistrila. Bisericd de lemn cu hramul Sf. loan. Fdcutd de mndstirea Bistrita i prefficutd de Ionita lovipalea in anul 1810, Ghenarie 7.
Are sf. vase de cositor, o cruce de cositor, cloud candele de cositor, cloud perechi odajdii i o cddelnitd.
88) Ur4anii 2). Movie movteneascd. Bisericti de zid cu hra1 ) In privinta molici Vaideci vezi $telulescu, op. cit. ibidem.
i aceasta
mo,ic e data de Milmea in anul 1584 sus numitilor Calota singer i Ghcorghe logofiitul. Vczi i St. Nicolaescu: Documente slavo-romane" pug. 299.
In anul 1635, Maki Basarab cumpara satul Vaidcei
da mitnastidi
Bistrita. cf. A. Sacerdofeanu: O chestic de diplomatica romancasca"... in A. O.
nr. 47-48, pug. 21. Vezi la Al. .telulescu: Tismana", pag. 314.
In sccolul XVIII-Ica satul Vaidcei era aproape pustiu din cauza ea
oamcnii nemaiputand suporta multe nevoi de Turd ce cazuse pe satu kr",
fugisera in alte parti. cf. Arhivele Statului, Al-rea Bistrifa, pach. XIV, nr.
48, cit. dupa N. Dinculescu: Documcnte privitoare la starca taranilor", in
A. 0. nr. 8, pag. 317-318. Aci este o hotarire de judccata din 1805, privitoarc la moia Vaideci.
In 1825 se cunoalte un popa Ioan isprav. ot Sloboziia Vaideni". cf.
A. Sacerdofeanu: Documente hurczane", A. 0, nr. 86-88, pag. 401.
In anul 1839 erau la Vaideei urmitorii preoti: La Vaideeii Ungureni:
Dumitru Ion lrimescu, Toma Adam Gligorescu; la Vaidecii Rumni: Ion
popa Adam, Ion pop: Craciun, Toma Ivan Handolescu. cf. Arhiva SI. Ep.
Rilmnic, dos. cit. fila 78.
2) In anul 1804, and se lucra biserica din Urbani, ctitorul Ion Uranu a pus pe Dionisie Eclesiarhul sii-i scric pomelnicul acestei biscrici. cf.
Pr. T. Baltifel: Un manuscris din 1804 al lui Dionisie Eclesiarhul" in A. 0.
nr. 51-52, pag. 309-314.
Biserica din Ur,ani are un rand de sibile sau personagii biblice in firidcle peretelui exterior, opera a lui Dinu Zugravu ot sud Gorj. De remar-
53
www.dacoromanica.ro
mul Intrarea in Biseriefi. FAcutfi de Olaf Ion Ur0111.1 in anul

1805, Noernvrie 21. Are sf. vase de cositor, dou perechi odfijdii,
cinci candele de tinichea i o cfide1nit5.
89) RAme*ti), mahalaua Cofre0. Movie mosteneased.

Bisericd de zid cu hramul Sf Vasile. FAcutA de hoer Stanciu
Cofrea i Dincfi Bfi15nescu, in anul 1824, Ghenarie 1. Are sf,
vase de cositor, o pereche paftale de cositor, trei perechi odbjdii
dou cadelnite.
90) Rameti, mahalaua Blneti. Mosie mosteneascd.

Bisericfi de zid cu hramul Toti Sfintii. FAcut de Prea 0 Sfintia
Sa Mitropolitul Stefan in anul 1658, Noemvrie 8 2). Are sf. vase
de cositor, o pereche odjdii.
cat sculptura in lemn a ugilor, dar mai ales pictura.' cf. V. Bratulescu in Bul.
Comisiunii Mon. Istorice, an. XXX, fasc. 93, Iu lie-Sept. 1937.
Cateva acte din sec. XIX-Ica referitoare la corn. Urgani se pot vedea
la A. Sacerdofeanu: Acte referitoare la com. Ramegti-Urgani".... in A. 0. nr.
47-48, pag. 38-39.
In anul 1839 erau la Urgani urmiitorii preoti: Ion popa Nicolae Vintilescu, Barbu Ion Tiinsescu, Nicolae 15opa Ion. Arhiva Sf. Ep. Rdrnnicu, op.
cit. fila 78.
1) In anul 1745, Episcopia de Rarnnic face un schimb cu man. Polovragi, care ii da o vie in dealul Sutegtilor, daruita manastirii de Nicola
Rdmescul. cf. tefulescu: Polovragii", pag. 126.
In documentul dela 18 Nov. 1587 al lui Mihnca Voda, este vorba
gi de satul Rarnegtii care e dat, irnpreuna cu multe alto sate, lui Calota mare
singer i lui Gheorghe logoftitul. cf. Al. ,tefulescu, op. cit. pag. 273 gi St.
Nicolaescu, op. cit. pag. 299.
Mogia Rarnegti ajunge proprictatca lui Constantin Brancovcanu, care o
avea dela vornicul Preda Brancoveanu. In anul 1695, prin hrisovul ends la
25 Aprilie, accasta movie e &mita de Constantin Briincovcanu, man. Hurcz.
cf. I.
lonafcu: Istoricul man. Httrez" in A. 0. nr. 79-82, pag. 299. Dar
in 1791, dupti cum se vede din lista mogiilor Hurczului in acest an, Rtimegtii
nu mai este proprietatea acestei maniistiri. cf. I. lonaicu, op. cit. pag. 335.
In anul 1789 este cunoscut dintr'un zapis, popa Rada ot Rdmefti. cf.
A. Sacerdo(eanu: Documente hurezane" in Arhivele Olteniei nr. 69-70, p. 381.
2) In 1804 sunt cunoscuti popa Gligore fi popa Costandin dela Ildrnefti.
Idem peg. 381 gi 382.
Dintr'o insemnare scrisii pe minciul lunii Iulie, dela biserica din Tg.
Hurcz, afliim di in anul 1808 era in Ramegti i un popa loan. cf. T. G.
Bulat: Inscriptii din bisericile Oltenier in A. 0. nr. 6, pag. 134.

In testamentul lui Gheorghe al lui Nicolae Ciontea din Rilmegti, facut
in
1815, iscalesc mai multi preoti: pop Gligore, popa Simion, popa loan
Glavan fi diiaconu Barbu, fratele lui popa Ioan Mayan. cf. A. Sacerdofeanu,
cit. pag. 384.
Intr'un zapis de schimbare de hotarnicie intre Ion Vlajeu cu fratii lui
din funia nenetmscit i popa Ion Bucliann din funia orazascii din Ramegti,
zapis facut in anul 1827, gasirn urmatoarcle iscalituri: Preoteasa Dumitrana,
popa Gligore, popa Andronie, diaconu Parteni. cf. Sacerdofeanu: Documente
hurczane" in A. 0. nr. 86-88, pag. 404.
op.
54
www.dacoromanica.ro
91) Rame*ti, mahalaua Cofrige*ti. Mqie mogeneascd.

Bisericd de lemn cu hratnul Sfintii Voivozi. Facurd de Alatache
Vispescu, in anul 1817, Noemvrie 8. Are st. vase de cositor, o
pereche odAjdii.
92) Rtimeoti, mahalana Efrime*ti. Mqie mogeneaset.

Biserich de zid cu hramul Intrarea in Bisericd. Fkutg de enoriaii bisericii, in anul 1700, Noemvrie 21. Are sf. vase de cositor, o pereche oddjdii.
93) Romani 1). Mqie mogeneascd. Biserid de lemn cu

hramul Sfintii Ingeri. Fiicuth de mqtenii enoriai, in anul 1815,
Noemvrie 8. Are sf. vase de cositor, o cruce de cositor i o pereche odgjdii.
94) Romani, mahalaua Tiggnia. Mqia st. mandstiri

hrezu. Biseric de zid cu hramul Sfintii Ingeri. Fcuth de sf.
miingstire Horezu, in anul 1700, Noemvrie 8. Are sf, vase de
cositor i o pereche od6jdii.
Do,,urnente privitoare la satul Ramesti se mai gasesc tot sub titlul de
Documente hurezane" publicate de A. Sacerdofeanu in Arhivele Oltenia nr.
92-94, pag. 340-343.
In unul din aceste documente se vorbeste si de pope Gligore din satu

nostru Ramesti". Era in anul 1828.
In catastihul de datorii al natinAstirii Hurez, stint trecuti i multi onmeni dela RAmesti. Catastihul a fost fitcut in anal 1802. cf. I. lonarcu:
Anexe"... in A. 0. nr. 83-85, pag. 156-157.
In anul 1839 erau la Rilmesti urmiitorii preoti: Dumitru !Sopa Ptitru
Guliman, Gligore popa Gligore Bodescu, Gheorghe popa Ion Gliivan, Costandin Stefan Bodescu. cf. Arhiva Sf. Ep. licimnicu, dos. 44 din 1838, lila 78.
In afarii de acestia, in 1834, mai erau i popa Andronie Stdnicd Ogriizams
i. -Ion popa Dumitru I frimescu. ef. V. Antoniu: 0 eatagrafie din Vtacea,
1834", in A. 0. nr. 92-94, pag. 358-359.
1) Mitrop. Stefan a ziclit aceasta bisericit in timpul domniei lui Milmea
III-lea. cf. V. Draghiceanu: Biserica din Riimestii-Valcci" in Bul. Corn. Mon.
Istorice, IV, pag. 131.
In anul 1611 (7120), Noemvrie 20, Radu Vodit Mihnea confirmit lui
popa Stepcea stiipnirea asupra satului Romanii. Locuitorii au fost judeci si
au vrut sti se vhnd popei pentru plata untti bir al lor de 4900 aspri, dar
in urmil au pitealit pe popa Stepcea i s'au viindut lui Mihai Viteazul. Apoi
Mihai a luat o parte din moia Hurez a lui popa Stcpcea
i-a dat in
schimb satul Romanii si cu metohul", diindu-i carte ca sa-i intoaral siitenii

p acei 4900 aspri. cf. I. Ionacu: Documentele mosiilor schitului Serbinesti
Morunglavu din Vincea", in Arhivele Olteniei nr. 97-100, pag. 298.
In catastihul datornicibor mnuistirli Hurez, intocmit in anul 1802, sunt
si multi oameni din satul Romani. Intre ei e de remarcat intr'un zapis din
anul 1793, Nicolae Vipie i Matei piircalabu (primar?). In anul 1794 e iscillit Vipie parciflabu. cf. I. Ionapu: Anexe"... in A. 0. nr. 83-85, pag. 152-153.
In vremea lui Alecsandru Ipsilant Voevod (1774-1782), postelnicul Costandin Dediu a fiicuit o ciisiirie in muntele Ludeasa, care era al siltenilor din
Romani, bine inteles cu invoirea acestor siiteni. In anul 1802 vinde aceastil
55
www.dacoromanica.ro
95) Romani, mahalaua Barzote0i ').Movie nlqteneasca.

Bisericfi de zid cu hramul Sfintii higeri. Fficutfi de boer Simion
i Rada Grecu Oteanu, in anul 1821, Noemvrie 8. Are sf, vase
de coiitur, dou5 perechi odfijdii, cloud cfidelnite, are o livadie i
dou'd prfivfilii in targu Horezu, date de boeri Simion.
96) Targu Horezu 2). Moqie mogeneascd. Bisericfi de zid
cu hrt nut Entrarea in &seri& Fcut de Costandin Covrea i
Ion Uranu, in anul 1802, Nuemvrie 21, Are sf. vase de cusitor
o cruce (1,3 argint,
o p3r_he pittale de argint, cinci perechi
odjdii, doufi c Ielnite de alamfi, zece candele de cositor.

Protopop, liie Sacheliu.
Anul 1840, luna Octomvrie.
lui Pahomie egumenul man. Hurez i vittafului Ion Urvanu. In actele ce s'au fault cu acest prilej iscalevte i popa Ion sin popa Gligore ot
Romani" i a1i locuitori din Romani. cf. lonafcu, op. cit. pug. 159-161.
caviirie
Preotii din Romani i BArzoteni in anul 1839: Pavel popa Tiinase Drizgulescu, Anghel Nicolae Vasilescu, Marin popa Pcitru Romanu. cf. Arhiva SI.
Ep. Rdmnic, op. cit. fila 78 verso.
1) In hrisouil din anul 1611
al
lui Radu Mihnca se mai da popii
Ste/10a a patra parte din movia BArza (BArzoteni) partea movu-sau, Batea,
toata, pentruca au cAvtigat-o movu-sau Batea acca movie dela rtiposatu Basarab Voevod cu credincioasii slujba vi au liisat i Mihai Voevod aceastA movie
dela BArza popci Stcpcfi". cf. I. Ionafcu: Documentele moviilor schitulut
Serbanevti in A. 0. nr. 97-100, prig. 298.
2) In documentul din 20 Nov. 1611 al lui Radu Mihnea, de care am
pomenit mai sus, se spune c o parte din movia Hurez a fost a lui popa
Stepcea. Mihai Vitcazul a luat-o i i-a dat in schimb satul Romanii; cf. I.
Ionafcu: Documentele moviilor schitului -Serbiinevti"... in A. 0. nr. 97-100,
prig. 298.
Satul Hurezi a lost apoi al Buzeltilor. Locuitorii s'au rAscumprirat din

rumAnie de la stApiinii lor Buzevti, i apoi fiind slobozi, de a lor bung voe
s'au vAndut rumiini lui Dima Chiurciubava, cu toate pArtile lor de movie din
Hurez... and au fost cursul anilor 7177 [1668-1669]. Dupti moartea lui
Dima au stiipAnit juprineasa lui Stana i cu fiul sal Matei postelnicul din
DrAgoevti. Satul Hurcz 11 Wind ei lui Constantin BrAncoveanu, pe and era
mare spAtar, in zilele lui Serban Voda, drept 333 galbeni (ughi) vi 66 bani,
prin zapisul din leatul 7193 (1685). In anul 1695, Aprilie 25, Constantin
BrAncoveanu daruevte acest sat Hurezii, cu rumAnii, mAnfistirii Hurez. cf. I.
lonafcu: Anexe"... in Arhivele Olteniei nr. 79-82, pag. 403.

Inscriptfile din biserica Tg. Hurez i scricrile de prin cArtile ei se pot
vedea la T. C. Bulat: Inscriptii"... in A. O. nr. 6, pag. 133-134. cf. vi Pr. T:
&Mph Un manuscris din 1804"... in A. 0. nr. 51-52, pag. 314.
Preotii dela biserica din 'rg. Hurez in anul 1839: Andronie sin Stlinicd,
Ch. sin Dumitru Manatu. cf. Arhiva SI. Ep. Ildmnicu, op. cit. fila 78 verso.
Intr'un zapis dela Hurez, din anul 1840 sunt martori: popa Andrei si
popa Niculae. cf. A. Sacerdofeanu: Documente hurezane" in A. 0. nr. 71-73,
pag. 151.
56
www.dacoromanica.ro
Plasa Ramnicu1u1
1) Orasul Rilmnicu '). Biserica Buna Vestire. BisericA
de zld, dada& pe locul bisericii de rAposatu Mircea Voivod i
preinoitA de d-lui logofatu Rada RAmniceanu cu d-lui lupin
Ioan Moldoveanu, In anul 1747, Octomvrie 9 2) Are sfintele
vase de argint, ease rAnduri odAjdii, praisprezece candele de
argint, o cAdelniti de argint, cincisprezece coroane de argint,
icoana impArAteascA imbrAcat1 cu argint, un sicriae mic de argint, cu sfinfe moaete 3), sfeenic de argint, mic, o Evanghelie
1) Orastil Rfunnlcu-VAlcii este unul din cele mai vechi orase ale Oltenia
S'a sustinut chiar cl aid a fog resedinta voevodului Litovoi. Vezi I. Donat :
PescArlile vechi ale olteniei" in Arhivele Olteniei nr. 67-68, peg. 174 si
note 3.
Numele Rirnnic este imprumutat dela apa care curge in apropiere.
RAmnic este cuvAnt slay : vine dela rah, care InsemneazA peste. Deci rAbnic
si apol rAmnic, InsemneazA rAu cu peste, Jaz,
elesteu. cf C. C.
Istoria RomAnilor" vol. II, partea I, ed. II, pag. 392.
Cliuresca :
Dupit eat{ etiroologie cuvantul rAmn!c insemneazA vale cu coasle loose

dar repezi, vale neaddned cu luncd large. T. Porucic In Arhivele BasaraWei, anul V. pag. 73.
Ramnicu-VAlcii este mentionat pentru intAia oarl in documentul lui
Mircea cel Mare din 4 Sept. 1389, despre care aflAm cA a fost surfs in orasul
Domniei Mele numit RAInnic". Apoi spare in hrisovul din 8 Ianuarie 1394 al
aceluiasi Domnitor. Printre posesiunile confirmate Coziei, este si o moarl la
RAmnic" ell o ulita la Rimnic". Idem vol. II, partea II, pag. 428.
Privitor la orasul si Episcopia de RAmnic, a se vedea si Istoricul Eparhiei RAmnicului Noul Severin" de Episcopal Athanasie, Ttpografia Guten-
berg", Bucuregti, 1906.
2) Mircea VodA de care e vorba ad, poate sA fie Mircea Ciobanul. Innolrea fAcutA In sec. XVIII de logofatul Radu RAmniceanu, este sAviraitA in
cel mai frumos stil". N. Iorga: Orasele Oltene .." In Arhivele Olteniei nr.
20, pag. 281.
Biserica Buna Vestire a avut mult de suferit din cauza Turcllor care
in vremea stApAnirii Nemtilor" (1716-1739) au Yenit cu rAzboi contra Austriacilor, Iau alungat din judet $1 au ars toate sfintele biserici s1 Bind sl
aceastA :anti bisericl mai veche 41 surpatA, au ajuns la pustiire" Ion Vdrlosu:
Biserici de lemn si crud de piatrA In judetul RImnicul VAlcii. Inscriptil. Buietinul Com. Mon. Istorice An. XXVI, fasc. 78, pag. 186, col. II.
Pisania clopotului celui mare : Acest clopot s'au fAcut de dumnealui
Tudor sluger gi de Vlad logofAtul, cu leat 7132 (1623-24). ldem.
Pe lingi Radu RAmniceanu si loan Moldoveanu au ajutat la refacerea
bisericii, in 1747, jupin Grigorie dela Sibiu si au mai fost ostenitoare $1 mult
strAduitoare dumneaei jupineasa Stance sore dumnealul logofAtului Radul, care
si dumneaei cu ce au putut au ajutat". N. lorga : Inscriptii din bis. Rom&
niei" vol. II, pag. 306. C. Danillescu : Inscriptii din bisericile vAlcene", in
Arhivele Olteniei nr. 51-52, din anul 1930, pag. 372.
3) Aceste sfinte moaste aunt ale mele stolnicu Ion Lahovary $1 le-am
dat la sfAnta bisericA Maica Domnului, uncle sit prAsnueate ad in orasul R-Villcea, spre vesnica pomentre a noastrA si a neamului nostru; iar cine va indrAsni sA firoseascA cel mai mic lucru dintrAnsele BA fie afurlsit". cf Melele
Rautu : Monografia eclesiasticA a jud. \Takes", pag. 76.
Pe fats icoanei Maicii Domnului dela Buna Vestire, Turd au jucat tin-
taral, iar in dosul ei au Wet tutun. /dern rag. 8. In curtea bisericii, e mormiintul lui Ion cApitan ZAtreanu, most in 1718. Idem pag.
77.
57
www.dacoromanica.ro
ferecall cu argint i suflatl cu aur, un policandru de atamit,

fAcui de titorii bisericii, uuu de"lemn, fAcut de d-lui stolnicu
Joan LAhovari, nouA prAvAlii imprejuru bisericii, care sA dau cu
chide pi doul case in care ;Ad ai bisericii, doulsprezece zile de

arAturA, care sA dau cu chirie.
2) Orwil Ramnicu. BiserIca Cuo'oosa Paraschloa 9.

BisericA de zid, clfirlitA pe loc mo;tenesc, de PAtraticu Voivod
gi de Mihai PAtra;cu Voivod si s'au innoit in anul 7262 (1754),
Iulie 15 2), Are sf, vase de argint, vase rAnduri de odAjdii, douA
policandre, fAcute de ctitorii bisericii, noulsprezece candele de
argint, o cldelnitA de argint, douA sfeqnice mari de alamI, douA
ipac 3) mai mici, pre santu preastol, o Evanghelie ferecatA cu
argint ;i suflatA cu aur, cincisprezece coroane de argint, ;apte
prAvAlii care sA dau cu chide, doul case care si dau de ;Ad ai
bisericii, treisprezece mfilni de argint, Vise zile arAturA.
3) Ora*ul Ritmnicu. Blserica Si. Gheorghe. BisericA de

zid, clAditA pe loc mo;tenesc, de Pres o Sfintia Sa PArintele
Mitropolit Fteodosie 4) ;i preinnoitA de enoria0i, In anul 7245
(1736), Noemvrie 13 5), Are sf. vase de argint, 19 candele de
Preotii dela Bane Vestire in anul 1839 : loan Costescu Prolonotariu,
Vastie sin porn' Barbol, Costandin sin Damitru, Costandin sin popa Dumitru.
Vezi Arhlva SI. Eplsoopli Rtinintoa dosarul nr. 44 din 1838, file 137 verso.
1) Dintr'un pomelnic proscomidialnic al bisericii, se vede cA a fost fAcutA
In anul 1593. Dupt multi vrerae biserica s'a ruinat. Au reparat-o negutgorti
chiproviceni in sec. XVIII. Bolts i-a fAcut-o, de iznoavA, japan Sava ; turnul
clopotnitei, lupin Ilie MAretul, tinda de piatrA a fAcut-o japan Iova, fiind ostenitor jupin Ion Iovipale, A se vedea acest pomelnic la Melete RItuta : Monografia..." pag. 85-87 cf. 1. Vdrtosti op cit. pag. 186, col. II.
In anal 1839 erau act urnaKtorit preoti; loan sin popa Gheorghe Crdvim (?), Pdan sin popa Gheorghe, loan sin loan. Arh lea Sf. Eptscopil
Rilmnicu op. cit fila 137, verso.
Biserica aceasta a fost ziditA dintru inceput in anul 1557 de PAtrascu
VodA. El a venit la RAmnic si, fiind bolnav, Sibienii i-au trimis un doctor, care
nu i-a mai putut ft de lobos, act a murit. In snub 1738 au reparat-o Chiprovicenti mai sus arnintiti, far in anul 1788, stricAndu-se din cauza rAzmiritil, a
reparat-o jupAn Dumitrache Ievoiu, in anul 1790, cu toil neguttitorii Companiei. cf. N. large Inscriptii" vol. II, pag. 309-316.
3) Tot de alamA.
41
4) Mitropolitul Teodosie pAstoregte in douti rAnduri: dela 1669-1672

dela 1679-1708 cf, Ohenaclie Crab menu : ,,Condica SfAntA" Bucuregti,
Tip. CArtilor Bisericesti, 1886, pag. 25 si 48,
5) Biserica este ziditA de Mitropolitul Teodosie in anul 1681. Nepotul

sKu Mihail, egumen la Cozia, preinnoeste aceastA bisericA in anul 1737. N.
large: ,,Istoria Bisericii Rominegti", vol II, pag. 148.
In anul 1763, Mihail nepotul Mitropolitulut Teodosie o reparl din nou,
fiind ispravnic Petru GrAdigteanu vel stolnic. In anul 1770 mog Ion impreunA
cu un Radu au mai largit biserica, micsorAnd tinda. Tot atunci s'au fAcut pi
chilli imprejur. Radu i-a dat gi un petec de pArnAnt la ulitA. cf. N. lorga :
Inscriptil..." vol. II, pag. 316-318. Clopotul cel mare al bisericii Sf. Ghoerghe
era fAcut in anul 1775. cf. Ion Vdrtosu : Biserici de lemn gi cruci de platrA din
jud. R.-VAlcii. Buletinul Com, Mon Istorice XXVI, fasc. 78, pag. 186, col. II.
58
www.dacoromanica.ro
argint, un policandru de klamil. fAcut de ai bisericii, 12 coroane
de argint, icoana cu hramu bisericii imbacatit cu argint, o

cAdelnitti de argint, trei cruel de argint, o Evanghelie ferecatA
cu argint i suflatA cu aur, ease rfinduri de odAjdii, doul case
[in] care ptid ai bisericii, papte case care a dau cu chide, cinci
zile arAturA care sA dau cu chirie.
4) Ora*ul Ramnicu. Blserlca Toll SJlnIlI. BisericA de
zid, clAditti pe loc moptenesc de Prea o Sfintia Sa PArintele
Episcop Grigorie pi de d-lui agi Costandin Ma lache, in anul
7284 [1775] 9, Septembrie 13, Are sf, vase de argint, cinci rfinduri odAjdii, trei cruci [de] argint, trei policandre de also*
&cute de [e]noriapii bisericii, clout( Evanghelii, una ferecatA cu
argint pi suflatti cu aur, cincisprezece candele [de] argint, paisprezece coroane de argint, o sAlipte a bisericii care este scum
pustie pi pupcAria pit is, ease zile de arAturA care sA dau
cu chirie.
5) Ora*ul Rmnicu. Blserlca SI, Dimitrle2). BisericA de

zid, clAditA pe loc mostenesc. De cine este fficutA din temelie,
nu se Ttie ; iar preinnoitA de d-lui loan Popovici de acilea, in
anul 1838, Noemvrie 10, Are sf, vase de cositor, cinci rinduri
Preotii dela biserica Sf. Gheorghe in 1839 Mackie sin popa Simion,
ham) sin Gheorghe. Mika sin Pdtru. Arhtua Sf. Episcopii Rdmnicu, ibidem.
1) Biserica Toti Sfintii e clAditA inire anii 1762-64, dupii cum se vede
si din pisanre. In afarti de Episcopul Grigorie i Malache a ajutat si cuviosul
Teodor monah, egumenul Dobrusei". Pisania transcrisA i insemniiri valoroase
pentru istoria acestei biserici se gAsesc la Meleta Rduta: Monografia..." pag.
79-83. cf. si N. Jorge Istoria Bisericii" vol. II, pag. 148. N. lorga : Orasele
oltene" in Arhivele Olteniei nr. 20 din 1925, pag. 281 cf. N. lorga : Inscriptii..."
vol. II, pag. 307-309.
Aceastii bisericii a fast pictatii la zidire de Nica Dimitrie Ieromonahu
cf. Routu op. cit. pag, 83.
Preotii acestei biserici in 1839 : Petried sin Ceased, Dumitru Oreceanu,
endicos. Arhiaa SI. Episcopil Rermnicu op. cit. file 137 verso.
In anul 1737 era preot ad si popa Firvu '. cf. N. lorga : Inscriptii .."
vol. II, pag. 309. Vezi si la I. litiortosu: Inscriptii" in Bul. Corn. Mon. Istorice
XXVI, pag. 187.
2) Biserica Sf. Dumitru, cu pridvorul sAu impArtit in trel, cu puternicul

turn sprijinit pe acest pridvor unic, vorbeste prin arhitectura sa de o vechirne
ce nu se poate deslusi prin mArturii scrise. N. large : Orasele oltene" in
Arhivele Olteniei nr. 20, pag. 281.
Traditia spune c ar fi lost, in vechirne, capelA a unei comunitAti fraudscane, probabil in timpul stfipfinirii austriace sau in altA vreme. M. Rdutu:
op cit. pag. 77.
La 4 Mai 1773 Grigore Socoteanul Episcopul Rinanicului cla manAstirii
Hurez o seliste aicea, in orasul Rmnicului... din ulita cea despre Sfiintul
Dimitrie in jos in locul nepotului nostru, postelnicului Rade. N. lorga: Hartii
din Arhiva rnnstlril Hurezului. Studii i Docurnente, vol XIV, Bucuresti,
Socec, 1907, pag. XXX.
In anul 1839 erau la aceastA bisericA, urmAtorii preoti : Costandin sin
diiaconu Zaharia. Crstia sin Gheorghe, r evolnic. Adam Sf. Episcopil
Rdmnica op. cit., file 137, verso.
59
www.dacoromanica.ro
odAjdii, gapte candele de argint, doult crud argint, doll& cAdelnite
de slat* o zi arAturA care o tin preotii bisericii, o circlumA

care sA da cii chirie.
6) Orayul Ramnicu. Blserica Sf, Ion Bolezellorull). BisericA de zid, clAditA pe loc mogtenesc. De cine este din temelie ziditA, nu sl gtie; iar preinnoitA de juptin Dumitru I. Voiu 2)
dimpreunI cu jupAn Niculitit Evipalie, in anul 1815, Julie 16.
Are at. vase de cositor, doul perechi odAjdii, patru candele de
argint, clout( cidelnite de alamii, un policandru [de] alamA fitcut
pe [e]noriagii bisericii, o cruce de argint, doul case,
@Ad, ai
bisericii, o zi arAturA care o tin ai bisericii,

7) Oratiul Ramnicu. Mahalaua Cetelfula3). BisericA de
A se vedea I inscriptia pridvorului la N. Iorga : Inscriptil .." vol II, p. 316.
AceastA bisericA s'au flcut cu osteneala cuviosului Pahornie monah i cu
fiu-slu Costandin Bojoreanu. di au flcut ample gi au boltit-o si le-au zugrAvit

pAnit la un loc ; iar la lest 7290 [1781-821, cu ajutorul dumnealui Ioan Cornescu, cu sofa lui Antimta, si au zidit biserica jurnAtate i ttimpla tinzil ol
patru bolte cele dimprejuru clopotnitii si au zugrAvit-o peste tot... la leat 1804.
VAzAndu-sii zugrAvirea bisericii foarte stricatA de ostirile otomanicegti, bine au
volt Sfintia Sa chir Dionisie Eclisiarhul de au inoit cele stricate al s'au zugrAvit dupAcum sA vede la leat 7264 (sic). Ion Vdrlosu: op. cit. Bul. Corn. Mon.
Ist. XXVI, fasc. 78, pag. 187, col. I.
1) In vechirne se mai numea gi Sf. Ioan de peste apA" sau Sf. Ioan de
peste rAu".
2) Marii negustori ai RAmnicului, in trecut, au lost lovipalil. Ei erau din

cornpanistii bulgari 10 au flcut avere mai ales tn timpul stApAnirii austriace,
nand aveau o situatie privilegiatA. cf. N. forgo: Oragele Oltene" in Arhivele
Olteniei nr. 20, pag. 282.
Preotii We. Sf loan in anul 1839 : OrIgorie duhormicu sin pope Barbul,
Nicolas sin Dumilru Mizilul. Arldou SI. Episcopli Rdrnnieu dos. 44, din
1838, file 137 verso.
In anul 1815 a ajutat la zidire i logofatu Ion't/ al popel DurnitricA cu

talerl 200. N. largo: lnscriptii" vol. II, pag. 318
3) Intre cele mai vechi acte care pomeneso de CetAtuia, este gi docu-
mentul amintit in catalogul mAnAstirilor gi schiturilor din Valachia Cis-Alutana

(Oltenia), alcituit in anul 1731, in vremea stApanirii austriace. E vorba de docurnentul lui Radu Voevod (Mihnea) care in anul 7122 (1613-1614) dA schitului
Cetiltuia o vie in dealul Bujorenilor. N. Dobrescu: Istoria Bisericii Oltene in

timpul stApAnirii austriace", pag. 274.
Dar se Ole cA exists ad o bisericA inainte de aceastil datA. In gall de
documentul mai sus pomenit care ne aratA cA biserica CetAtuia a existat Inainte
de 1670, este si mentiunea din catagrafia aceasta, care spune cl a fost ziditA
scent& bisericA de Matei Basarab. Poate cA Matei Basarab o va fi reparat,
pentrucil ea exists gi la inceputul sec. XVI. IntradevAr biserica de pe dealul
CetAtuia este martora unui oribil asasinat. Boierii lui Radu dela Aim:GeV, anume
Neagoe vornicul si DrAgan postelnicu erau nemultumiti cA domnitorul se lAsa
prea mutt influentat de familia Craiovestilor. Ei se ridicA impotriva lui Radu.

Acesta, surprins, nu li se poate opune, caul nu avea la IndemAnA oaste i e
nevoit sit fugA. GAndul lul era sA vinA in Oltenia unde 1-ar fi ocrotit Craiovestii, dar boerii lui, pitnA atunci sfetnici al tronului sly. 11 ajung la R.-VAlcii
gi nerespectfind lAcagul dumnezeesc in care domuul se refugiase. 11 ucid, tn
bisericula de pa denial Celditiii, sub ochii ingrozitl ai preolului. Era tn anul
1529, lanuarie 2. C. C. Giarescu: Istoria RomAnilor vol. II, partea I. pag.
153-154. Vezi si Sf. Nicolescu: D -cumente slavo-romAne pag 52-53 I.
Donal: Fuadatiunile.. pag. 27.
60
www.dacoromanica.ro
zid, clAditA de Domnu Matei Basarab, preinnoltA de Prea o Sfin-
titul Mitropolit Fteodosie in anul 7178 [1670], Avgost 19. Are

sf. vase de cositor, cinci candele de argint, trei perechi odAjdii,
o clidelnita [de] alama, o cruce de argint, un policandru de
tinichea 41 nipte case surpate, pustii.

8) Satul Bogaineldit). BisericA de zid, cu hramul Sfintii
Voivozi, claditit pe local d-lui Alecu Bujoreanu, de d-lor jupfin
Iovan, Stan pi Sava ot Rimnic, in anul 7676 (sic), Iu lie 17. Are
sf. vase de cositor, trei perechi odAjdii, trei candele de cositor,
o cruce de alama, o cadelnitA de madem, un policandru de

lemn, doui livezi [pe] care le tin preotii bisericii.
9) Satul Olteni. Biserica de zid cu hramul Sf, Nicolae,

Cliidita pe locul Sf. Episcopii Rimnicu de Prea o Sfintia Sa PArintele Vladica Eftimie pi Prea o Sfintia Sa MihAilA Episcop pi
pretaoitA de popa Marin i alti enoriapi, in anul 7338 [1829],
Septemvrie 152). Are sf. vase de cositor, trei rAnduri odAjdii, o
cadelniti [de] alamii, o cruce de lemn, o candela de argint.

Dupi uciderea lui Rada dela Afumati, biserica Cetitu la a fost area.
Poate a a clidit-o din nou Matei Basarab. Dar, 'Anti scum n'avem niciun
document din care si se vadi acest lucru, cleat catagrafia de fag.
Dar este lucru sigur cit Teodosie Mttropolitul Tani Rominesti, f5nd
depus din scaun l surghinuit la manistirea Cozia, in repetate randuri a trecut

pe langi biserica ruinati a Cetituei. El a fagaduit cA o va rezidi, daci Dumnezeu Ii va ajuta si-gi recapete scaunul I s'a tinut de cuvant. In anul 1680, pe
vremea domnitorultil Serban Cantacuzino. a reficut-o, a inzestrat-o cu odoare,
motdi l poslusnici, numind-o metocul Mitropoliei. cf Melds Rau lu: Monografia religioasi a jud. Vilma" peg. 89-91.
Pisaniile bisericii, atat cea din 1680, cat qi cea din 1850 (and IarAi s'a
preinnoit) aunt transcrise la N. forgo Inscriptii" vol. I, pag. 177-78. N. largo :
Orasele Oltene" in A. 0. nr. 20, pag 276 si 281. A se vedea qi Pr. 7'. Baldfel: Prin munti i ministiri. Tip. Gutenberg, Bucuresti, 1913, pag. 9.
Despre vechiul schit dela Cetituia mai vorbeqte I un document din
anul 1677, dat de Duca Vodi. cf. C. Grecesca: Recenzie despre lucrarea lui
I. Donal Fundatiile Religioase ale Olteniei", In Revista Istorici Romani vol.
III, 1934, pag. 192.
Preotii dela Cetlittlia in 1839 : loan duhounica sin Gheorghe, Stoian sin
Dumitru. cf. Ark Sf. Episcopii Rdmnicu, dosarul 44 din 1838, file 137 verso.
De curand am vizut la Academia Romani, sectia manuscriselor, o multime de documente privitoare la Cetituia, der n'am avut vreme ati le cercetez.
9 La 24 Sept. 1688, jupaneasa M halcea Plimeasca cu fiul situ Tinase
si cu cumnati-sa Mica intiresc Episcopului Stefan al Ramniculut, sate! Bogddnegii, danie flout& de Tinase SAricinescu, fratele Mihalcei. Inainte de TAnese Siricinescu, mosia fusese a lui Nicolae logofitu, tatil lui Tinase. cf. T.
0. Bela!: Contributiuni..." pag. 109-110.
Preotti din Bogclineeti in anul 1839: Anastasie sin Petro, Hriska sin
popa BcYirnnu. Arhiva Sf. Euiscoali Rdmnlcu, dosarul nr. 44, file 137 verso.
In Memoriile Generalului von Bauer, alcituite in 1778, gisim trecut ei
satul ..Bogdaneschti, sat cu o b'seriott, situat pe Olta". C. I. Caradja: Oltenia dupi Memoriile Generalului von Bauer (1778)" in A. 0. nr. 14, pag 302.
2) Episcopul M hail a pistorit la Ramnic In prima domnie a lui Mihnea
Vodli Turcitul 1577-1583. Dar la Olteni trebue si fi existat o bserici inainte
de biserica VIAdicilor Eftimie si Mihail. Se crede cA act ar fi fost clfar rm.
dintl ep'scopului dela Severin, and qi-a stri-nutit din Severin scaunul vIA-
www.dacoromanica.ro
61
10) Satul Bujoreanu 1). Mclia d-lui paharnicului Alecu

Bojoreanu. BisericA de zid, cu hramul Adormirea Precestii. FAcutA i preicwit de d-lui sArdar Preda Bojoreanu, In anul 1812,
Septemvrie 19. Are sfintele vase de cositor, trei perechi odAjdli,
o cAde1nitA de elan* o cruce de lemn, un policandru de tinichea flcut de enoriasl.
dicesc, la sfareitul sec. XIV. Iat cum sung un izvor care traeste desnre biserice dela Olteni: DM biljenia noastrg asa aflam: ca, spargandu-sa Mitropolia
dela Severin, au venit arhiereii di au zidit acest slant scht, dar pisanie nu
iaste, ca s'au strlcat cla razbor cf. I. Done: Fundatiunile"... pag. 62 si 1.
Vdrtosu: Inscriptir in Bul. Com. Mon. Istorice, XXVI, pag. 187.
Cel mai vechiu document ce cunoastem 0 care vorbeste de mangstirea
dela Olteani" este dela 11 Dec. 1591. Vezi la Episc. Athanasie: Istoricul
Eparhiei Ramnicului" pag. 331.

Din inscriptia dela 1829, care azi nu se mai pastreaza, rezultii cg alunci
s'a flout tinda si clopotnita, cu cheltuiala lui popa Marin cu sotia lui Vasilica
4i Costandin cu sotia sa Panne 0. au mai ajutat : Preda, Ioana, Nicolae, Sora,
Dobrea, Floarea, Dima i Catrina. cf. Epz'scopul Aihanasie op. cit. pag. 328.
Se crede cg episcopul Mihail era de loc din Olteni, pentruca ad a cumpgrat el mulie locuri ca sa-i fie lui oarecand loc de odihrag".
Privitor la mosia Olteni avem o carte de blestern a lui Irimia Patriarhul
Tarigradului, din anul 1592, Martie 7, adresatg celor 12 boeri hotarnici cari
trebuiau BA hotarasca mosia Vezi la Pr. T. Bdidsel: Trei carti de blestem
patriarhicesti" in Arhivele Olteniei nr. 89-91, pag 113.
La 20 Martie 1592, Stefan Voda Surdul confirma mangstirii Olteni mosiile : Bujoreni, Ulija i Copacel, inchinate de fratii Rudeni, Gheorghe log. pribeagul Ili Ivan log cf, I. Imascu Documente privitoare la Oltenia 0 jud
Olt" in Arhivele Olteniei nr. 77 78, pag. 109:
In anul 1728 este cunoscut popa Radul din Oltent sinopa Nicolue cel
Miran. cf. D. Furland : Preotimea romaneasca in sec. XVIII-lea. Starea ei
materialI i culturalii. Vglenii de Munte 1915, pag. 100, note 4.
In 1839, erau preoti la Olteni : loan sin Popa Gheorghe sl Tdnasie sin
p3pa loan. cf. Arhloa Sf. Ep. Rdmnic, dosarul nr. 44, fila 137 verso,
Privitor la biserica din Olteni a se vedea si la M. Rdutu: Monograf la"...
pag. 110 si Pr. T. Bdidsel: In munti i mangstiri", pag. 10.
Satul Bujoreni este pornenit inteo carte de blestem din 1592, a lut
Iriona Patriarhul Tarigradului, pe care o (la unor boeri pentru mosia sotului
1,1
Meant si satul Bujoreani" cf. Pr. T. Bdldsel: Trel carti de blestem"... in
In Arhivele Olteniei nr. 89-91. peg. 113
Inteun document din anul 1591 Martie 20, Stefan Voda &vital confirma mangstirii Olteni mo0ile Bujoreni, Ulita si Copacel, inchinate de fratii Rudeni, Gheor-
ghe logofatul prIbeagul st Ivan logofiltul. cf. I. Ionasca: Documente privitoare

la Oltenia ei jud. Olt' in- Arhivele Oltenlei nr. 77-78, peg. 109,
In prima juin. a sec. XVIII, Climent egumenul Dobruaei si Costandin Bujoreanul se piing la domnie ca jupaneasa Dospina Dragoiasca le-a impresurat
o7parte din mosiilelBujorenilsi Crivina. cf, T. G Bulat: ,,Contributiuni"... pag. 8.
DO In Mernoriile Generalului von Bauer din 1778, nu se spune daca.
la Bujoreni era biserica, asa cum se spune la alte localitati, bisericg trebue sa
fi fost in acest sat, pentruca In catagraf'a noastrg se spune cg la 1810 a fast
pretnnoitd. In afarli de aceasta, cunoastem si un preot din Bujoreni, in anul
1732 : ,,popa Dieanu san ponei Niculii ot Bujoreani". Tot in 1732 cunoastem gi
pe Sima parcalabu (priinar ?) ot Bujoreni. A se vedea la T.0, Bidet : .0 numire de judecator din 1806 ai un act de vinzare din 1732" In Arhivele Olteniei nr. 9 din 1923, pag. 382.
La Bujoreni este 0 o culg a boierilor Bujoreni.
Preotii d'n Bujoreni in 1839: Costandln sici &Won, duhounic si MIhal sin papa rhuntfrascul, neuoin0. cf. Arhiuo Sf. Eo. Rirnnje, ibidem.
62
www.dacoromanica.ro
11) Schitul Aranghelul '). Movie movieneascel. BisericA

de zid cu hramul Sfintii Voivozi. FAcutA de rAposatu Stoica paharnicu in anul 7230 [1721], Octotnvrie 15, preinnoitA de arhimandritu Natrie i alti mopteni. Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii, o cAdelnitA de alemA pi alte[le].
12) Satul V1detfti.2), Movie movteneascei. BisericA de zid
cu hramul Napterea Precestii fAcutl de jupitn Radu VIAdescu
pi cocoana Maria Vaideasca, in anul 7230 [1720], Noemvrie 16,
Are sf, vase de cositor, douA perechi odAjdii, o cAdelnitti de

alamA, doul zile arAturA, care sA dau cu chirie i o livade.
13) Satul VIfide01,.mahalaua 'NO WO. Movie movteneascei. BisericA de zid cu hramul Buna Vestire, FAcutA de popa
Dumitru, zugravita dimpreunA cu alti lAcuitori, in anul 1773,

Iu lie 9. Are sfintele vase de cositor, o pereche odAjdii, o cadetnitA de alamA pi cArtile,
14) Pi[eltrari 3), Movie mosteneascd. BisericA de zid cu

hramul Sf. Nicolae, FlicutA de rAposatu Ion Pl[e]traru pi de jupan Costandin i alti Ittcuitori, in anul 7286 [1778], Martie 27,
Are sfintele vase de cositor, doul pArechi odAjdii, o cAdelnita de
alamA, candele de sticlA i cArtile,'
1) Schitul Sf. Arhangheli este pomenit in documente din sec. XV. In
anul 1480-1490, Vlad Vodi Calugtrul ii di un hrisov de stApinire asupra
mosiei pe care era clidit.
In 1535 1536, Radu Vodi Paisie intAreste hrisovul lui Vlad Vodi at
alte posesiuni din apropierea schitului, cf. N. Dobresou Istoria Bisericii Romine din Oltenia"... pag. 260.
In anul 1667, Radu Vodi. Leon porunceste Episcopului Ignatie dela Rimnic, BA nu schimbe dreptul boerilor PArieni de a numi egumen la ministirea
Sf. Arhangheli, ctitoria kr. Vechea biserici dela Arhangheli este prin urmare
ziditi de inaintasii lui Stoica paharnicu PArlianul care o repari in 1721. cf.
T. G. Bulat Contributiuni documentare la istorla Olteniei"... pag, 114 115.
In anul 1678-79 schitul Sf. Arhangheli are viniriciul dela Vlidesti, prin
hrisovul lui $erban Vodi cf. N. Dobrescu op. cit. pag 260.
Se pare ci in anul in care a lost rezidit, 1721, a fost inchinat mi-
nistirii $egarcea. Idem.
In anul 1816-17, biserica dela Arhangheli este prennoitA de arhimandritul Sofronie (in catagrafia noastri Natrie) cf. L Donal : Fundatfunile"...
pag. 14-15.
2)
Despre satul VIAdesti se face mentiune in hrisovul lui $erban Voevod
din anul 1677 78, Atunci =Oa Vlidesti era a lui Badea logofitul. In vremea
lui Matei Basarab era a lui Oprea logofitul. cf. C. N. Mateesou : Documente
Vilcene" in Arhivele Olteniet nr. 51-52, pag. 327 328.
Generalul von Bauer in memoriiln sale, scrise in 1778, spune despre VIA
desti : Fladeschti, eat cu o bisericli de piatr, situat pe riul Rimnicul". Vezila C. I. Caradja in Arhivele Olteniei nr. 14 din 1924, pag. 303.
Preotii din VIAdesti in 1839 : frIthai sin popa Andrei, Rodu sin popa
Sima, Dragomir sin popa Costandin, duhoonic, Costandin sin popa Dima.
neuoinie. cf. Arhiva Sf, Episcopti Rtimnica, dos. 44 din 1838, file 137 verso,
3) Preotii din Pietrari in 1839 Marin sin popa Costandin, duhounic,
loan sin ditaconu Costandin. cf. Arldua Sf. Ep. Rmnio, dosarul nr. 44 din
1838, fila 137 verso.
63
www.dacoromanica.ro
15) 13/114e00). Movie mcqieneascii. Lseric cle zid cu

hramul Sf. Nicolae. FAcutA de robii lui Dumnezeu, dfinsii Marin
sin ceausi Stefan i Cll alti lAcuilozi Icisnul 7334 [1826], Noemvrie
13. Are sfintele vase de cositor, doul candele de argint, doul pe-
rechi odAjdii, trei candele de cositor, un policandru de lemn,

Mout ie enoriasii bisericii, o cAdelnitA [de] alamA si cArtile.
16) Satul Puet1, mahalaua Chiciora 2). MoOe mopteneosce, BisericA de zid cu hramul Intrarea In Bisenic. FAcutA de diiaconu loan TAvelea si cu alti lAcuitori ctitori si el,
In 1780, Noemvrie 6 3). Are sf. vase de cositor, doA pArechi
odAjdii, o cadelniti de alamA, un policandru de tinichea fAcut
de enoriasii biserIcii,
17) Satul Pliu*e01, mahalaua Viliduceni. MoOe moi,teneasca 4). BisericA de zid cu hramul Sfintii Ingeri. FficutA de
robii lui Dimnezeu Costandin Malache i alti mostent enoriiasi,
in anul 1704, Septemvrie 19. Are sf. vase de cositor, o pererhe
odAjdii, un policandru i cAdelnitg.
1) Nu stiu dacA in documentul dela 1 Februarie 1570 al lui Alexandra

II este vorba de PAuseltil de Maglas. Cred a mai degraba e vorba de PAtivevtii
de OtAsitu. cf. U Folino: Documente slavo-romne inedite" in Arhivele Ol-
tenia nr. 8 din 1923 pag. 303-306.
In anul 1666, Radu-VodA Leon int/I-este lui Badea logofatul si jupanesei

lui Chiajna, fata lui TAnasie vel postelnic ocinA in PAuvesti pe apa Rmnicului
ot sud Vale... Badea log. avea aceastA movie dela soacra lui, Voice. cf. C. N.
Mateescu: Documente valcene" in Arhivele Olteniei nr. 51-52, pag. 326 327.
In anul 1736 ni se spune tntr'un document cA mosia PAusesti Maglasi se
hotAra la apus cu mosla Bunesti a Episcopiei de Rmnic. cf. T. (3. I3ulot :

Contributiuni documentare la istoria Oltenlei"... pag. 34.
Preotii din PAusesti in 1839 : Gheorghe sin diiaconu ban, dilaconal
Nicolse sin Rada, Throe sin dilaconul Joao, diiaconal Costandin dilemma
loan cf. Arhica Sf. Episcopil Rdrnnic dos. 44 din 1838, file 137 verso.
In anul 1666 este cunoscut pope Andrei din Pausesti-Maglasi cf. C. N.
Mateescu op. cit. pag. 326.
2) Preotii din Chiciura in arta 1839 popa loan sin Sandal, pope Costandin sin pope loan, diaconu Coslandin sin Rlducan, diaconu Costandin
sin diaconu Bratul. cf. Arhiva Sf. Eptscopil Rdmnic, loc. cit.
A se vedea inscriptit la I. Virtosu in Bul. Com. Monumentelor Istorice
XXV!, 135.
3) In afarA de dia.:onul loan Teivelea Pdusescu Ban Ene, au ajutat la

zidtea bisericii si diaconal Rada Brdnescu, popa Rada VIdduceanu, diaconal Patna ginerile dtaconului loan pi logofdtu Radu Vlilduceanu. Intre ctitori este pictat in anul 1844 si papa loan VIdduceanu, care a Mout acoperisul
sf. biserIci cel de al doilea i altele. Zugrav: loan ot Cremenar. cf. T. G. Bidet :
Inscrip(ii din biser:cile Olteniei" in Arhivele Olteniei nr. 9 din 1923, pag. 390.
4) Preotii din VIAduceni in 1939 Draghici sin popa Costandin, Nicolae
sin pope loan, $erban sin dliaconu loan (neuolnic), Dmitri, sin diiaconu
Sandal, dilaconu Gheorghe sin dilaconu Nicolae. cf. Arhica SI. Episcopii
Minnie, loc. cit.
64
www.dacoromanica.ro
18) Satul Telutm 1). Mofia mnstirii dovera. BisericA de

zld cu hramul Sf. Nicolae, FAcutA de Nicolae ierommaah, dimpreun cu alti lAcuitori, in anul 7242 [1,733], Octomvrie 9. Are
sf. vase de cositor, douA perechi odAjdii, o cAdelnitA de alamA,
o cruce de cositor pi cArtile.
19) Satul Titireciu. Mo;le mo#eneasca. BisericA de zid

cu hramul Sf. loan BotezAtorul. FAcutA de rAposatu jupin Mihai
Ca[n]tacuzino 2) pi pre urmA s'au preinnoit de cuviosul Isaiia 3)
eromonah, nestavnicu acei mAnAstiri, in anul 7255 [17461 Noem-
vrie 10. Are of. vase de argint, patru perechi odAjdii, o cAdelnitA de argint, doul Evanghelii ferecate cu argint, papte icoane
lucrate cu argint, treisprezece coroane de argint, icoana cu Maica
Domnului cu Fiul in brate, cu argint, o candelA mare de argint,
1) In Memoriile Generalului von Bauer (tiparite in anul 1778), este vorba
ei de satul Tents (Dejuschi), asezat pe raid .0kna. cf. C. I. KaradJa in Athivele Olteniei nr. 14 din 1924, pag. 304.
Preotii dela Teiusu in 1839 Constandin Duhoonicu sin loon Zugravu.
Nicolas sin popa loan, diaconal loansin popa loan. cf. Arhioa Slintei Emscopit a Rtlinnicului, loc. cit.
2) ManAstirea Titireciu, azi bisericA de sat din inceputul ei nu sit stie
de eine au fost falcutA", spune Dionisie Eclisiarhul in pomelnicul Titireciulut,
scris la 1799. SpAtarul Mihai Cantacuzino vAzand acest sf. locas dirApAnat, 1-a
rezidit din temehe cu cheltuiala lui i 1-a inzestrat si cu mosii. In anul 1716
el moare la Adrianopol, gatuit de turci din ordain] lui Nicolae Mavrocordat,

inainte de a fi terminat manAstirea i cu zugraveala. Tocmai in anul 1747 a
zuvrAvit-o pe dinlituntru, egumenul Damaschin Cernavodeanul. Vezi la Pr. T.
B Moe! Un manuscris din 1799 al lui Donisie Eclisiarhul", in Arhivele Oltentei
nr. 67-68, pag. 238-242.
Documentele manAstirii Titireciu se pot vedea in rezumat la N. Dobrescu:
,,Istoria Bisericii Romane din Oltenia"..., pag. 267-268.
0)
Trebue si fie la mijloc o greseall de citire a celui care a dat infor-
matia, intrucat ei pomelnicul bisericii din 1799 si pisania spun cit zugrAveala
a fost facia de egumenul Damaschin Cernavodeanul. cf. Pr. Melete Rdutu : Monografia eclesiasticA a jud. Valcea", pag. 92.
In anul 1731 era egumen al manAstirii Titireciu, loan Ursachi care a scopore din nou 4I-o reparA. cf. N. Dobrescu op. cit. pag. 277 278.
Dintr'un alt pomelnic al man. Titireciu, scris pela 1826, aflAm care erau
preotii dela Titireciu in acel an; popa Nicolae sin diaconului Radu, popa
Ndstasie, popa Rada sin popa Ntcolae, popa Joachim sin popa Dona, dtaconul loan sin popa Nica, diaconal Radu sin popa Nicolae. cf. Pr. 7. &f-
idget : Schitul Titireciu (Valcea). Pomelnice", In Arhivele Olteniei nr. 77-78.
pag. 132. A se vedea i la I. Donat : Fundatiunile"... pag 79.

Preotii dela Titireciu in 1839 : Anastasia duhoonicu sin diaconu Panall,
loan sin popa Nicolaie, Radu sin papa Nicoloie. Vezi in A, him Sf. Eptscopit
Rdmnicu, loc. cit., fila 140.
In anul 1883, Eforia Spitalelor Civile, de care apartinea mfinAstirea, a
vandut mosia Vatra Schitului, pentrucA produces mai putin cleat se cheltuia cu
intretinerea manAstirii.
Diferite inscriptii din biserica manAstirii Titireciu aunt transcrise de Pr.

Melete Rautu : Monografia"... pag 92.
In anul 1722 satul Titireciu al mAnAstirei Titireciu (Titirezul), avea 25
de familii. Vide Catalogo delli villaggi e della famiglie, che sono nella Valachia
Austriaca"... la N. Dobrescu: Istoria Bisericii Romane din Oltenia"... pag. 147.
5
www.dacoromanica.ro
65
nou/ candele de madem, doul siesnice de alma, mici, un pollcandru de alaml, flicut de stApAnii mAnAstirii, o pereche case
noi, nelsprivite, un grajd i pAtul.
20) Satul Suhtiretu. Mofia mdndstirll SIdtioarele. BisericA
de zid cu hramul sf. Nicolae. FAcutA de rAposatu popa Constandin Manolescu, cu alti lAcuitorl, in anul 7234 [1725], Noemvrie 17. Are sf, vase de cositor, dolt/ perechi odAjdii, o cAdelnitA de madem, un policandru de leinn, fitcut de (e)noriasii bisericii,
douA chilii fAcute de starifa mfinAstirii,
21) Satul (3ovoriP). Mofia meinffslir11 Govora. BisericA

de zid cu hramul sf. Nicolae. FAcutA qi preinnoitA de cine nu se
title. Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdli, o cnice de cositor.
22) Mandstirea Go vorii . Mofia mdndsttril. BisericA de
zid cu hratnul Adormirea Precestii. FAcutA gi preinnoitA de sfin1) Satul Govora este foarte vechiu. El si-a luat numele probabil dela
dui Govora care curge in apropiere. Dela sat si-a luat numele ei miinAstirea.
din anul 1500 (7008), luna Ianuarie,

Satul 31 cunoastem
documentar
cand Radu cel Mare intAreste fratilor CArstea gi Cfirstian, movie in Bunesti, Ca-
cove si Oovora cf. T. 0, Bulat: Contributiuni documentare la istoria Olteniei"... pag. 13.
In zapisul din anul 1644 prin care Vied postelnicul, feciorul Predii clucerul din Barsesti vinde Doamnei Elena sotia lui Matei Basarab, mosia lui de
mostenire ce se game in jurul mnstirii Slitioarele, este pomenit i hotara
Goeoril. cf. T. 0, Bulat op. cit. pag. 83 84.
In zapisul din anul 1736 prin care Constandin al Gherghinei din OcneleMari vinde la Bunesti o movie episcopului Climent al Rmnicului, se spune ca
aceastil mosie la miaza-zi se hOtAriste cu Govora. cf. 7'. 0. Bulat op. cit. pag. 34.
Dacd mdadstiria Govora exista la sfdrsitul secolului XIV, dupd cum
sustin unit istorici, atunci seta! G000ra existd cel puiln din oremea easter'
cf. St. Nicolescu : PAstorirea Mitropolitului primat al Ungrovlahiei Hariton"
(1373 1381), in Arhivele Olteniei nr. 59 - 60, pag. 49. Vezi nota 1.
In anul 1839 era la biserica din Govora-sat preotul Dumitru sin popa
Cheorghe cf, Arldva SI. Episcopit Rdmnicu, dosarul nr. 44 din 1838, lila 140.
9 Minstirea Govora dateazA din vremuri necunoscute. Se credo c exista
in a doua jumItate a secolului XIV. In actul sinodal, de alegere a Mitropolitului Hariton in scaunul de Mitropolil Primat al Ungrovlahiei (pAstoreste intre
anii 1373 1381) este vorba si de mndstirl f t piscopli. Intre aceste manastin existente pe atunci, trebue si fi lost si manastirea Govora. cf. St. Nicolaescu :
"PAstorirea Mitropolitului Primat al Ungrovlahiei Hariton", in Arhivele Olteniei
nr. 59 60, pag. 49.
Pomelnicul vechiu al acestei sfintei mnlstiri, scris la 16 Februarie 1777

de ciilugarul Visarion dela TismeanA, spune cA nu se etie eine au intemeiat-o
sau au zidit-o cf. Biblioteca Academiei Romine, sectia manuscriselor, Mss. nr.
237. Citat la St. Nicolaescu, op. cit. pag. 50, in notA.
La 4 Februarie 1488, Vlad VodA Calugarul intAreste sfintei mnAstiri Govora, mosia Hinta cf. St Nicolaescu Docutnente slavo-romne" pag. 239-240.
Din pisania de la usa de intrare se vede cA mnsAstirea era pustie ei
stricatA la leatul 7000 (1491 1492), and Radu VodA cel Mare ,,se-au apucat
de o au dres i o au infrumusetat". Ipoteza existentil ei pe vremea lui Mircea
cel BAtrin ne pare cu atat mai indreptAtitA". C. C. Glurescu : ,,Istoria Romanilor" vol. I, ed. III, 1938, pag. 481. Pisania la N. Jorge : ,,Inscriptii" vol. I, pag. 178.
In aceastA manAstire, cAreia i-a reparat numai chiliile, a instalat Matei

Baaarab tipografia condusA de grecul Meletie, din teascurile caret tipografii au
66
www.dacoromanica.ro
tia sa prtntele Palate protosinghel, nestavnicu acel nnstirif

In anul 7219 [1713 fulle 3. Are sf. vase de argint, o pereche
odijdii catifea sipat, o cruce de argint, o cAde1nit1 de arg1nt papte candele de argint, o coroani mare de argint, [la]
Maica Domnului, zece galbi[ni] turcetrti qi cinci rublele la Maica
Domnulut, cinci ocli despre rAsgrit 9i ale casii in curte.
apArut multe cArti bisericesti ai la 1640 s'a tipArit Pravila Micl. cf. I. Donal
Fundatfunile religioase ale Olteniei", pag 48.
In vremea hri Constantin Brfincoveanu, ,,fiind prea invechitA 8i crApatA,
at it venise vremea a eldea ; deci intr'acea vreme Hind nAstavnic acestei sfinte
mAnAstiri cuviosul chir Paisie ieromonah ai vAlArid slAbiciunea bisericit, indem-
natu.s'au dentru al Mu gand bun ai au prefercut-o din &melte, tnl amuseielndu-o eu zugrdveola it eu toaid podoaba el". cf. N. forge : Inscriptii", vol,
I, pag. 178. Era in anul 1701, Iulie 23.
Dintr'o inscriptie de de-asupra ugH clopotnitei se vede ea la anul 1770,
and era razboiul dintre Turd si Ruai, un Florea hotul spiirgand zidul au tAfat ferul i stAlpii usiiTM. Reparatia minlistirii, duo& aceastA striaciune, s'a fAcut
la leatul 1787, Hind egumen Anatolie. cf. Pr. Melete Rdult : ,,Monografia",:.
pag. 58. Aci se gasesc i alte inscriptii din biserica Govorii, precum si din
artile ei de ritual. A se vedea e la N. Iorga : Inscriptii"... vol. I, pag. 178 181;
Averile mandqttrii Govora.
Primul document r)e care Radu cel Mare il dli ea Domn, este referitor
la Govora ei e dat la 8 Septemvrie 1492. Prin el ii clA =Oa Hinta. cf. St. Moolaesca Documente slavo-romAne", pag. 240-41.
Dintr'un hrfsov de'a 30 Octomvrie 1517, dat de Neagoe Basarab, vedem
cli minIstirea Govora mai avea i moaia Stniconit de pe Olt, mogie data. zestre Doamnei Saimonida, mama lui Radu cel Mare. Idem pag. 241
0 intArire a satelnr Glodul gi Hinta dA mAnAstirii Govora ai Vlad Vinlila Vocla dela Slatina (1532-1535) cf. St. Nicoloeseu : PAstorirea Mitrop.
Hariton",.. in Arhivele 011eniei nr. 59-60, peg. 50, in notg.
JumAtate din satul BArsrati i.a fost datA de Radu cel Mare, in anul 7009
(1500-1501) Tot Radu cel Mare ii acorda stApAnire asupra satulut StrAmba. in
anul 7007 (1498-99) ai jumatate din satul Ioneati in anul 7004 (1495-1496).
VIAdila. FrAsinet, MalovAtul, Cernetl, o vie la DrAgAaani, uoa pe dealul Ocnei
numit Licura etc. fac parte din averea Govorii. Peste Olt a avut trei proprie.
tati : Nenelestl, Stoicenii, cu doug morii i Plopul cf N. Dobrescu Istoria
Bisericii din Oltenia"... pag. 251-252.
Cu privire la posesiunile mAnastirii in jud. Doll, a se vedea la I. Donal :
Pescliriile vechi ale Olteniei", In Arhivele Olteniei nr 67 68, pag. 177.
Pe la 1525, Govora avea ea metoh mitastirea StrAmba din Gorj. La sfArsitul sec. XVII a fost un proces intre rAzeaii din satul Stramba gi MAnAstirea Govora. A castigat Govora cf, Al. Slefulescu : StrAmba", pag. 45, in note 2.
In hrisovul dela 1 Aprilie 1551, prin care Mircea Ciohanul intAreste Govorii satele Glodul i Mato. se spune cli aceste sate au fost ale sfintet manitstiri taco dela tnceputul TOM noostre romeineFtr. Tot act se vorbeste de
minAstirea Govora spunAndu-se cA a existat si pe vremea lui Vlad Tepee e
poate cA in prima domnie (1456-1462). cf Donut Fundatiunile"... pag. 46 47.
In anul 1759, boerul Ion SlAvitescul last( Mfinhstirii Govora via Jut dela
!ones% cu conditia ca sA-I aerie la pomelnic. cf. 7'. G. Bakst : Diate Olteneati",
in Arhivele Olteniel nr. 5, Peg. 48.
0 hotArnicie a mogiel dela Cerneti a Govorii se vede la C. D. Fortunescu
in Arhivele Olteniet nr. 47-48, pag. 42-44.
Vezi l la Pr. 7'. Beildsel Prin munti i mAnAstiri" pag 47-49.
Preotii dela mAnAstirea Govora in 1839 Anastasie sin Popa Simian,
loan sin dineona Constandin, duhovnil cf. Arblva sf, Eplscopti Ramnleu,
dosarul nr. 44. din 1838, file 140.
www.dacoromanica.ro
67
d-lul Manole Bdrellsou. Bisericii de

23) 13ftreivti '). Mo
zid en hramul sf, Nlcolae. Fgcuttt de d-lul Barbu Otetelioanu oi
de protopopul Filip Birsscu i alti enoriaoi, In anul 7263 2).'
Septemvrie 9. Are sf. vase de cositor, doug perechi odgjdii,

ease candele de madem, o cadetnit de alamg, o cruce de lemn
oi Witte.
24) Saul Buleta 3). Mopia Sf, MnlYstiri Govora. Bisericg
de zid cu hramul Sf. Ion Botezitorul. Flcutti de pirintele popa
Ion Pietraru fi alti enoriaoi, in anul 1838, Iulie 12, Are sf. vase
de cositor, o pereche odgjdii, vase candele de madem, o cidelnitg de madem, o cruce de cositor.
1) Radu Vodii cel Mare intr'un document din anul 1502, emis la 9 Marfie, confirmit jupinului Radu i fratelui sAu Petre, mai multi munti pi sate, inire
care pi jumatate din Barsdet i lamellate din Babeni. cf. Al. $lefulescu :
Documente alavo-romAne", pag. 51.

Intr'un document din Martie 1643, prin care Matei Basarab Voevod con-
firmA lui Stanciul Mewl el lui Stan fiul lui PAtru, stApAnire peste douA funii
de mosie, este pomenit ei Vladul fial lul Preda logofeltul din Barsagli (Valcea). cf. Mem, pag. 509.
La 17 Decemvrie 1669, Radu VodA Leon da poruncl Episcopului Serafim dela RAmnic, sA cerceteze pricina dintre mAntistirea SlAtioarele i satul
llarsepti. Doamna Elena a lui Matei Basarab cumpArase o parte de movie dela
Vlad logofittul BArsescu I o dAruise m&nstirii SlAtioarele JupAneasa Vladului
logofAtul, se sculase cu pArA, in anul 1669, cerAnd aceastA move. cf. 1'. O. Bu/at: ,,Contributiuni documentare la istoria Olteniei", Dag. 85.
In anul 1697, la 17 Mai, Iane dela Ocnele-Meri, pe nume calugliresc
Ioan monahul, vinde Episcopului Ilarion al RAmnicului moele la Bunesti, cum.
pAratA de el dela Udrisle capilanul cu flu sau Chirca din Barselstl. cf. T.
O. BOO. op. cit. pag. 21.
2) Biserica din BArsAsti a fost refAcutA la 1755 de Barbu Otetelisanu vornicul pi de preotul Filip Bfirsilscu (in calugarie numit Filaret). Nu ptim din ce
material a fost fAcutti biserica veche din BArsesti, dar stim cii ea exists pe vremea Voevodului Serban Basarab, dinteo inscriptie de pe Evanghelia bisericii :
AceastA sf AntA evanghelie este data de pomenire de Marla Sa to Serban

Voevod, :lintel biserici la satul Barsasti". Intre ctitorii dela 1755, mai aunt
cunoscuti i $tefan blu-polcounIc. Petrache BI-sIsca eel altar, llnou logo/dial, Parini Barsdecu logo fat la vistierle, M hal Barsdscu, Read mond:,
care pa mirenie s'au chemat Rusin Caragicu eel Stlfrari. Intre sotiile lor stint
cunoscute : Maria polcovnIceasa (sotia lui Stefan polc.), Aspra erelia (sotia preo-
tului Filip), Ancula Carag'ca setrareasa (sotia stitrarului Rusin Caragicu) cf.
T. O. Bulat: Inscriptii din biserIcile Olteniei" in Arhivele Olteniei nr. 2-3,
pag. 243.
Vornicul Barbu Otetelipanu cum DArA mosie la BfirsAsti deli BAlapa. BAbeanca, Bice IW PArvu BArsescu. A se vedea actele neamului BArsAscu la I.
Donal: ,,Pentru o monografie a judetului VAlceet, in Arhivele Olteniei nr.

63-64. pag. 361-364.
In anul 1829 este cunoecut popa Coma din Bargee?, care aerie &ate
(testamentul) jupitnesii Stance sotia lui LazAr fiul lui Drighici Barsescu cf. I.
Dmal op. cit. pag. 364.
In anul 1839 era preot la Bernet, Oheorghe sin popa Coma. cf. Arhiva Sf. Episcouii Relmnl2u, dos. 44 din 1838, fila 140,
3) In anul 1839 era slujitor la biserica din Buleta, popa loan duhounicu
sin Ohearghe. cf. Arhiva Sf. Eptscopii Rarnnicu, dosarul cit. lila 140.
68
www.dacoromanica.ro
25) M1tt/le/0i1). Mopia SI, Episcopli Ramnicu, BisericA de
zid cu hramul sf, Nicolae. Nu se Otie de cine este din temelie

ziditii. PreinnoitA de d-lui Barbu Plesoianu cu postelnicu Ioni
CArAvill in anul 1814, Mai 29. Are sf, vase de cositor, trei perechi odgi clii, vase candele de rnadem vi o cruce de tinichea,
26) Satul Mligura 2). Mopla Si, Eptscopii Relmnieu. Biserica de zid cu hramul Sf. loan BotezAtorul. FAcutA de un Iosif
9 In anul 7121 (1612 1613) Radu Vociii Mihnea confirm& jupinesii Sima,
vicluva lui Stroe stolnic Burescu, stApAnirea satului Codreni-Ilfov, cumpArat de
la Calotii banul. In vremea id Mthal Viteazul, Colon( banul a avut nevoe de

bent si a rugat pe cumnatul sAu P6Irvul banal din Mihdesit sA-i dea. PArvu
banul a luat cu imprurnut 50.000 aspri dela japan Gheorghe din Bogthinesti,
tatiil Simei. Calota. murind, satul lui Codreni a fost dat Simei, pentru datoria
de 50.000 aspri. cf. Prof. I. lonascu : Documente relative la Oltenia al jud.
Olt", in Arhivele Olteniei nr. 77 78, pag. 112.
PArvu era ban si in anul 1618. cf. I. C. Edith : Banattil Olteniel
Craiovestii". Extras din Arhivele Olteniei. Scrisul RomAnesc-Craiova, fArA an,

pag. 102.
Intr'un hrisov al lui Gavriil VodA MovilA, dat in anul 1619, prin care se
confirm& stiipAnirea unor sate din Gorj i Dolj, este trecut ca martor l Manea
logofdlui din Mihrlesti cf. Al. $fefulescu : Documente slavo-romfine". pag. 380.
In anul 1634, unchiasul Paisle cu fiat eau Anghel din Mihdesii, vAnd
popei Eremia, mask lor din SerbAnesti. care trebue sA plAteascA datoria lui
Preda la lova, in sum& de 1600 aspri. cf I. lonascu: Documentele mosiilor
schitului Serblinesti Morunglavul din VAlcea", in Arhivele Olteniei nr. 97-100
pag. 300 (regest).

In 1647 Matei Basarab confirmA lui popa Ianache din Morunglav stApA-
nirea unei tigAnci, Neaga, cu fratele si nepoatele ei, de cAtre Anghel din Mihdesil, avAnd-o el zestre dela soacrl-sa Buica din SerbAnesti. cf. L Ioneseu
op. cit. pag. 307 (regest).
In anul 1646 (7154), Ianuarie 30, Paisre calugrui din Mihefesii (Pam
banal), dA un zapis lui Isav NegutatoruL pentru niste bani. cf. I. !arrow :
Documente privitoare la Oltenir l jut Olt", in Arhivele Olteniei nr. 77 78,
pag. 117, (regest).
In anul 1722, satul Mihlesti era stApAnit de O. Episcopie a Rimnicului

prin act de danie i cumpArAturA. El avea atunci 138 familli. cf. N Dobrescu :
Istoria Bisercii Romne din Oltenia" la pag. 147, Catalogo delli villaggi e
delle famigile, che Bono nella Valachia Austriaca".
In Memoriile Generalului von Bauer din anul 1788 este trecut si satul
Michajesti (Marilee) sat cu o bitericd de ;quire. cf. la Cone. I. Karadla
in Arhivele Oltenlei nr. 14 din 1924, pag. 304. De aci putem deduce ell inainte
de biserica ziditA la Mihlesti de ctitorul Barbu Plesoianu in 1814, era altA bisericA de piatrii.
Barbu Plesoianu, dupA a sa fiigAduiall, in anul 1824 a fAcut i o turIA

acestei biserici, i amvon. In bisericA e pictat ctitorul Barbu cu jupAneasa Manda
si ctitorul Ion postelincu. Barbu Plesoianu este tatAl lui Luca Plesoianu, socrul
lui I. C. BrAtianu, care a fost proprietar la MihAesti. cf. Melete Rviu: ,,Monografia eclesiasticA a jud. VAlcea", peg. 104.
Preotli din Mihlesti in anul 1839 : Marin duhavnicu sin point Gheorghe.
Dumilru sin $erban. cf. Arhiva Sf. Episcopli a Rdinnicului dos. nr. 44 din
1838, file 140.
Dia nisania blsericii se vede cA dintru inceput a fost fAcutA de Mircea

slugeru Mihlescu si ierornonahul Atanasie PAusescu. Barbu Plesoianu a inceput
preinnoirea In anul 1814 si a terminat-o in 1824 cf. I. Wirlosu : Inscriptii",

in But. Corn. Mon. Istorice, XXVI, fasc. 78, pag. 188.
2) In anul 1839 era la Magura preolui loan sin Marin. cf. Arhiva SI.
Episcopil Rilainicu, dos. 44 din 1838, fila 140,
www.dacoromanica.ro
69
Ungureanu gi cu alti ctitori, in anul 1838, Septemvrie 10. Are

sf. vase de cositor i o pereche odAjcill i cArtile.
27) Satul Raurent 9, Melia SJ. Episcopli Rdmnicu. Biserica de lemn CU hramul Sf. Nicolae. FAcutA de popa Gheorghe
f i preinnoitA de Dinu Rilureanu in anul 7255 (1747), August 10
Are sL vase de cositor, donii perechi odajdii, o cruce de argint,
o didelnitil de madem, un policandru de lemn, fAcut de enorialii bisericii, gapte candele [de] madem i cArtile.
28) Valea Rhti2). Mofla SI. Eplscopit Argefu. BisericA de
lemn cu hramul Bunn Vestire, FAcutA de popa Dincii fi ali IAcuitori mogteni, in anul 7244,11734 Octomvrie 9. Are sf. vase
de cositor,, o pereche odAjdii, o cAdelnitA de madem pi cArtile,
29) ClizAnelftil. Mopia d-lui Cosfache Fillp. Bisericii de
zid cu hramul Sf. Gheorghe. FAcutA de rAposatu IonitA Bateloi
gi pretnnoitA de rAposatul vistier Flip CAziinescu, in anul 1810,
Noemvrie 6, Are sf, vase de cositor, doul perechi odAjdii, o ciidelnitA de alamii, o cruce.
1) Billciul dela RAureni a fost vesht. Aci se vindeau mArfuri aduse din
Transilvania. MinAstirile VAlcene de aci cumpArau tot felul de miirfuri care le
trebuiau. cf. N. forge : ,,Scrisori de bleri si negustori olteniTM, pag. 89 si 92.
Vezi si I lonascu: ,,Istoricul MAnAstirei Hurez", in Arhivele Olteniei nr. 79-82,
pag. 328.
CArtile de ritual sosite dela Buda se vindeau deaeemnnea In bilciul Rau-
renilor, mat ales in prima jumAtate a sec. XIX. cf. T. G Bulat Din istoricul
tipAriturilor bisericesti in secolul al XIXTM, in Arhivele Olteniei nr. 31, pag. 193.
Inscriptia de deasupra usii bisericil din RAurenl : Acenstd sPnld si

dumnezelascd Needed undo sd cinsteste si sd vraznuleste hramul spatula!
Ierarh Nicolae den Miralichla taste fdcutd de 4 crestint de oameni anume
Nicolal, Gheorgh*, Seraftm, Andronic, care din bun gdedul tor s'au fdcut
ea kale ceale trebuincioase ale let, care ei ctitort s'au numit. S'a fdcut tiz
Jo Constantin Voevod, en blagoslovenia Pdrintelui Chir Clement tairu vesnica nomeniree lor (51 al neamulut lor. V. 7255 (17461, Sent
10, cf. I. Donal: Bisericile Ocnelor Mari", in Arhivele Olteniel nr. 63-64,
pag. 369.
De curAnd am vizitat frumoasa Bisericti de lemn dinkiureni. Am vlzut pisania
si am citit-o. ativa oameni care stipau varza In apropiere au venit sti inA vadA,
crezand cA aunt preotul refugiat dm Basarabia, care avea sA slujeascA de acum
inainte la biserica lor. I-am intrebat de ce este biserica atia departe de sat si
mi-au spus cli Raurenii au fost altiidata asezati in fund bisericii, dar Oltul, prin
revArsgrile sale, a fticut pe locuitori sA piirtiseasc vechea asezare.
In biblioteca Colegiului National Carol I din Craiova, este o catagrafie a
cAtorva sate, arAtAnd locuitorii si averea lor. Intre aceste sate e si Itilurenii. Catsgrafla cred cA e din anul 1834. Asuora ei mi-a atras atentia d-1 prof. MihAescu.
2) Preotii dela Valea Riiii In 1839 : Eflimie sia papa Nicolate, loan sin
papa Grigorie si diaconal Ioa7 sin pope loan. cf. Arhica Sf. Eoiscopit Remote,
dosarul nr. 44 din 1838, fila 140.
3) Satul CAzilnesti era in vechime pronrietatea boerilor CAzNnesti. Intre
acestia este cunoscut PArvu CAzAnescu, care, la 1 Sept. 1727, este orAndult ImpreunA cc boierul C. Barsescu i parintele Dosithei eclisiarhul Episcoplei de
Rimnic, IA cerceteze pricina unei mosil din Bunelti. cf. T. a Bulat: ContrIbutiuni documentare la istoria Olteniei"... pag. 28.
In harta flcutii de Schwantz pe vremea stp&nlrii austriace (1720), esti
70
www.dacoromanica.ro
3b) nal. Movie mofieneascd. thsericil de zid cu hramul

Sf. Nicolae '). FAcutl de Antonie monah in anul 1770, August
9 gi preinnoita de Barbu Catana i altii. Are sf. vase de cositor,

o pereche oclAjdii, o didelnitii de alamii, douii candele de madem.
31) Teica2). MoOe mo#eneascel. Biseria de zid cu hramul Sf. Gheorghe. FAcutA de Constandin gi Marin de aci, in
anul 7139 [1633 August 15. Are sf vase de cositor, o pereche
oclAjdii, o cAdelnill de alamA gi cArtile.
32) Oraful Ocna 3). McIle mopfeneascd. Bisericil de zid

trecut l satul Casenest. (Cliztinesti)cf. I. C. Bdcild : Oltenia sub Austriaci"...
in Arhivele Olteniei nr. 13 din 1924, pag. 235.
In Memoriile Generalului von Bauer (1778), este trecut CAzinestii astfel
Casaneschti,moeloard (terroir) :ritual la apus de OW. cf. C. I. Kara*: : ,01
tenia dupA Mem. Gen. von Bauer", in Ai hivele Olteniei ar. 14 d in 1924, pag. 303.
Biserica din CAzAnesti, cu hramul Sf. Gheorghe i Sf. Dimitrie a fost

fticutA dintru inceput de boerii CAzAnesti, Ionita Beteloi i starita Sofronia.
In anul 1802 a fost rAu stricatA de cutremur, crApAndu-i zidurile. La 1810 viatierul Fdip Cfizfinescu vlizAnd-o dArApAnatit, a surpat-o pin& in temelie si a
zidit-o din non, zugravind-o i ciAndu-i multe odoare.
Biserica a fost consolidati in sec. XX de arhitectul Alex. Referendaru
dela Comisiunea Monumentelor Istorice. cf. 7'. O. Bulat. Inscriptii"... in Arhi-
vele Olteniel nr. 28 din 1926, pag. 426. A se vedea si la I. Vartosu: Inscriptii" in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXVI. pag. 185.
In anul 1839 erau la CAzAnesti doi preoti: Dumitru duhoonIcir sin !gnat
i Dumitru sin popa lane. cf. Arhiva Sf. Eptscopti a Rdmnicului, dos. nr. 44
din 1838, fila 140.

1) In anul 1783, LazAr Cernat, impreunA cu copiii lui, dA tin zapis la
mina popii $erban, preotul dela biserica Sf. Nicolae-FAcli, pentru dania ce fac
acestei biserici, constind dintr'un rAzor de vie la MAlusele, ,,din Maltz Corbului pAnA'n Valea CArbunarilor". Zapisul e scris de pope Stancu. cf. I. Donat
Bisericile Ocnelor Mari", In Arhivele Olteniei, nr. 61-62, pag. 230.
Preotii dela biserica din FAcAl in 1839 : loan sin popa Dumitru. Cars-
ha duhovnicul sin popa Gheorghe. cf. Arhiva Sfintei Episcopit Rdmnicu,
dosarul citat, fila 140.

2) Biserica Teica este fAcutA de grecul Dionisie, care fugise dela Ianina
de teama Turcilor. El o zideste ?rare anii 1674--1678, impreunA cu Lambru
cAmArasul dela ocia. Biserica a fost fAcutA intru inceput din nuele. cf. V. Drdghiceanu Monumentele istorice din Oltenia", in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice XXIV, pag. 131.
Dintr'un zapis dat de Dionisie la mAna Episcopului Stefan al Rmnicului, in
anul 1681, se vede cA schitul Teica este inchinat de ctitorul sAu Episcopiei de
Ramnic. cf. Episcopal Atanasie Istoricul Eparhiei Ramnicului"... pag. 397.
In anul 1726 schitul este refAcut de Mihalcea Litterati, fiul lui Chera
Bojescul, in calugarie numit Chiril. cf. I. Donat : ,,Schitul Teica-Valcea", in Ar-
hivele Olteniei nr. 63 64, pag. 394-395. A se vedea deasemenea I. D3not:

Fundatiunile"... pag. 81-82 ; Pr. Melete Rdulu ,,Monografia"... pag. 93 ; Pr.
Victor Popescu: ,,Ceva interesant" R.-VAlcea, 1928; Nadia Grosman-Bulughin in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XX, pag. 112-113.
Slujitorii dela biserica Teica in 1839 : Popa loan duhounicu sin Dam--
trascu, diaconal Cdrstea sin Neagoe. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmniculut, dos. 44 din 1838, fila 140.
8) Prima mAtturie documentarA despre Ocnele Mari o avem in diploma

lui Bela IV Regele Ungariei, prin care la 1247 dA Cavalerilor Ioaniti Tara
Severinului". Aci se pomeneste si de saline care sunt concedate tot Cavalerilor.
Salinele acestea nu pot ft cleat Ocnele Mari. Este adevArat cA acest pasagiu
nu precizeazA care saline, dar in Oltenia nu erau altele pe vremea aceea, ca
www.dacoromanica.ro
71
cu hramul SI. Gheorghe. Ficuta in anul 7185 [1676] Octomvrie
9 de raposatu vistier Statie pi preinnoita de d-lui jupin Duca

dela Cerna I) pi Maria Sa Constandln Basarab Voivod, Are
0 azi. cf. /. C. F111111: Banatul Olteniei si Craiove stii" Scrisul Rominesc-Cra-
lova, Uri an, pag. 4 5. Vezi si la I. Donal : Judetul de Balti s'i Banatul Severinului", in Arhivele Olteniei nr. 71-73, pag. 17, note 34.
Se stie ci targul Ocnelor Mari-0-a pistrat pima foarte larziu in secolul
XVIII o anumiti autonomie, de care in Tara Romaneascit se mai bucura doar
Campulungul, o fundatiune oriseneasci strAini. Este interesant de observat
acest lucru mai ales in ceeace priveste originea acestui targ oltean. cf. I. Donets op. cit. peg. 17.
Intr'un testament din 1425 al boierului Petru Man, pentru ministirea
Cozia, figureazi ca martor si un ,,Voico dela Ocna". cf. C. C. Giurescu. Istorte Romandor", vol. II, partea II, ed. II, 1937, pag. 542.
In anul 1495 un ieromonah Macarie dirueste manistirei Govora o vie
la Ocni si fie cilugirilor de hranA, tar lui de pomenire in tot anul". cf. N.
Dobrescu : Din istoria Bisericii roman. in sec. XV". Bucuresti, Tip. Cirtilor
Bisericesti, 1910, pag. 54.
Vama dela Ocnele Mari era un castig insemnat al casei Domnului. Dar
de cele mai multe on el o diruia vreunei ministiri, ca ajutor, asa cum face
Radu Voevod M hnea in anul 1620, Octomvrie 14, cand di vama dela Ocna
cea Mare lui Chiril Patriarhul Alexandria cf. N. a Din; ulescu : ,,Documente
privitoare la starea tiranilor", in Arhivele Olteniei nr. 6 din 1923, pag. 125.
In harta editati de Anton Maria del Chiaro si lucrati de stolnicul Constantin Cantacuzino, in anul 1700, Ocnele Mari sunt trecute astfel Miner('
grande di sale" ,,i din eroare stint trecute dincolo de Olt. cf. 7'. G. Butal:
,,Oltenia dupi harta lui Anton Maria del Chiaro", in Arhivele Olteniei nr. 2-3
din 1922, pag. 153.
In Memoriile Generalului von Bauer (1778), se spune astfel : Okna, ora$
cu cinci blserici de ',laird, una de lama $t trei capele, sitaat pe rdul Ulna".
cf. C. I. Karadja : ,Oltenia dupi Memortile Generalulut von Bauer", in Arhivele Olteniei nr. 14 din 1924, pag. 304,
Isvoarele dela Ocnele Mari au fost lrenumite din vechime. In timpurile
mai noui, li anume in anul 1780, lath' ce spune Samuel Kleseri de Keres-Eer
in lucrarea sa Aural*, Romano-Dactca, despre aceste isvoare : Salinele si
isvoarele sirate de asemenea aunt vestite in aceste pirti ale fir% Asa bunioarii
la Ocnele Mari (Okna Mare), in genul lacurilor din Transilvania, insi mai intinse ca suprafati", cf. C. D. F ortunescu : Auraria Romano-DacicaTM, in Arhivele Olteniei nr, 92 94, din 1937, pag. 275.
Dintr'un document provenind dela inceputul sec. 17 cunoasiem pe juOmit Nicola celnuiraeu Vent fianul $1 Math! Slma dela Ocna, fatal Zoril 11
al lui Nike. cf. 7'. G. Bulat : Contributiuni"... pag. 24.
In anul 1668 Iancu si Floarea, sore lui, valid o mosie si vie lui Costandin Bunesti. In zapisul de vanzare iscAleste ca martor ai popa Nicola ot Vel
Ocna". Idem, pag. 20.
In anul 1673, Aprilie 3, Grigore Ghica orandueste pe cdmdraful Lamba
dela Ocnele Marl ei pe Episcopul Stefan si meargi si scoati proprietitile

ministirii Slitioarele, care-i fuseseri cutropite. Idem, pag. 86.
In 1678 Stan logofeltul Cdrpint$tarul ot Vel Ocnd vinde Int Tinasie

Siricinescul toati partea lui de mosie din Cheia. Idem peg. 56.
Dintr'un act de pe vremea stipanirii austriace (1718-1739) se vede cd
Nandi era Adel la 0:nele Mari tin Rada, ler juratii chesaricestii climiri de
acolo erau : Costandln logofdt, Gheorghe logofdt, Pdlru &mei cuoetul f i
Matei. Idem, pag. 29.
In anul 1747, Iunie 30, Constantin Mavrocordat porunceste bio-vel cii-
mdrafului Manole dela Ocnd si aleagi mosie Episcopului Climent in hotarul

Bunestilor. Manole era ei isprivnicel al judetului Valcea. Idem, pag. 38.
1) Biserica Sf. Gheorghe dela Ocnele Mari este numiti si biserica domneasci. Ea a fost ziditi de Statie al doilea vistiar la orasul Ocntle ceale Marl
ot sud Vilma", in anul 1676 [7185]. Tuna i s'a field cu cheltuiala vistieriei.
72
www.dacoromanica.ro
sf. vase de argint suflate cu aur, un sicriaei cu sfinte moafte,,

o Evanghelie ferecatA cu argint i suflatA cu aur, doul cruci de
argint, trei perechi odAjdii, o cAdelnitA de argint, opt coroane
de argint, icoana cu SI. Gheorghe imbrAcatA cu argint, noul
candele de argint, un policandru de Rusiia qi cArtile.
33) Oratiu Ocna, mahalaua Afumati. Movie mogeneascd. Biseriat de zid cu hramul sf. Ioan Botezittorul. FAcutA
de popa Chera i popa Radu i d-lui Dinu Neagii I) in anul 1793,
Octomvrie 9 i preinnoitA de d-lui Mieill Lupu sin Costandin
Biserica aceasta ayes mertic de sare i casele in care sedeau .cAmArasii
ocnelor. Locul acestor case si pivnita au fost &Amite de Radu vistieru Ocnaru.
Constantin Brancoveanu, prin hrisovul dat preotilor Stan Sandu, popa Chira
st popa Stan" hotdrdpie Ca aceastd bisericd s s numeased clomneascd,
si sri aibl toate scutirile pe care le avea biserica domneascA, iar preotii aces"tia care slujeau la biserica domneascA sA fie mutati la biserica Sf. Gheorghe,
intrucat vechea bisericA domneasc S. se dArApAnase. Vistierul Statie nu a putut
zugrAvi biserica, atunci cand a zidit-o. A fost zugravita tocmai In anul 7226
[1717-1718], de cAtre jupan Duca dela Sinop, cAmAras la V el OcnA i jupan
Statie dela Cerna VodA. In vremea and s'a zugravit, intre slujitori era
si
pope Stancu.
In anul 1802 s'a facut o mare rAsmirit si au ars ocna i tot orasul.
In 1806 au ve nit la Ocna pandurii Carjalii si atunci odoarele Bisericii Dom-
nesti au fost luate de un Gheorghe i puse in pAstrare pant a trecut primejdia.

In tinda bisericil este o piatrit pe mormantul cocoanei Ecaterina, sotia
dumnealui coconulut Vasilache armasu ot orasu Ocna. Leatu 813, Octomvrie
19". cf. I. Donut: ,,Bisericile Ocnelor Mari. Inscript I, documente, insemnAri",
in Arhivele Oltentel nr. 61-62, din 1932, pag. 221-225.
Vechea biseric domneascA dela Oene, pare al fi fost ziditA de voevodul
Alexandru Basarab In sec. XIV. cf. I. D,nai : Fantana lui Alexandru-VodA
Mircea", in Arhivele Olteniei nr. 86 88, din 1936, pag. 462. Pe acest Basarab
ii pomeneste Brancoveanu in hrisovul amintit, alAturi de alti domni care au
acordat scutiri bisericii acesteia. Hrisovul lui Brancoveanu e intAnt si de Const.
Alex. Ipsilant in anul 1804, August 10 ; de loan Gheorghe Caragea in 1814,
Iunie 4 ; de Grigorie Grim in 1825, Dechemyrle 30.
In anul 1880 s'a reparat si invelit cu tinichea ; la 1882 s'a pictat, prin
staruinta epitropilor Gheorghita Nasipeanu, Tome Dumitriu i primarului Petru
Constantinescu.
Toate documentele acestei bisericii sunt in posesia preotulut I. Antonescu,
paroh al Ocnelor Mari. cf. I. Dinal Bisericile Ocnelor"... op. cit. pag. 223 - 225,
A se vedea i articolul In legiturit cu Biserica DomneascA din Ocnele-Mari'',

de acelas, in Arhi vele Olteniei nr. 63 64, pag. 393.
In anul 1839 era preot la biserica domneaszA din Ocne, Mihilache Dispotatu sin popa Ghaorghe. cf. Arldoa Sf. Episcopli a Rdmnicului, dos. 44,
din 1838, fila 140.
Cu privire la biserica DomneascA din Ocnele Mari se va vedea si la
VI-g. Drdghiceanu : Biserica Domneasca din Ocnele-Mari, Valcea", in Bul.
Corn Monumentelor Istorice, V. fasc. 19, pag. 132 134, Tot la V. Drtvghiceanu :
Monumentele istorice ale Oltentei" in Bul. Corn Mon. Istorice, XXIV fasc. 69,
pag. 128-130.
1) In pisanie ii zice Dinu Lupu. Sunt aditugati intre ostenitori i ,,dumnealor Ilie, Nedelcul i Gheorghe". A se vedea pisania si diferite insemniiri de
prin cArti la I. Donut: Bisericile Ocnelor-Mari", in Arhi:vele Olteniei nr. 6162, pag. 229-230.
In anul 1839 era slujitor la biserica Sf. Ioan, preottil Constandb sin
Gheorghe Coman. cf. Arhloa Sf. Ep. !Minnie, dosarul cit. fila 140.
Azi aceastA bisericA se nurneste SE. Ioan Brosteni.
73
www.dacoromanica.ro
Lupu, Are sf. vase de argint, o cadelnita de argint, o Evanghelie ferecata cu argint, doua cruci de argint, trei randuri odajdii,
zece coroane de argint, non/1 candela de argint, o candela mare
de argint, cu patru mici, un policandru de alamii, Mort de [e]no.rlaaii bisericii, o chilie care yade o calugarita In ea.
34) Ora%cu Ocna, tot mahalaua Afumati. Mol _mooleneased 1), Bisericit de zid cu hramul Adormirea Precestii. Nu
se title de eine este facuta. PreInnoita de polcovnicu Gligoraei
pi altti, in anul 1746, Iu lie 9. Are sf. vase de argint, doutt cruci
1) Din condica bisericii Adormirea dela Afumati, aflAm multe lucruri pri-
vitoare la aceastA biserict. Ea a avut in trecut o multime de proprietati. Cel

mai yacht document transcris ad este din anul 1751 si se refert la fio livadA
In SohorAt".
In anul 1772, Ioana sotia rAposatului Rizii sin D.cul, impreunt cu copiii
ei, dAruesc bisericii un loc de siliste in Bordeesti,
In 1780, loan sin Damitru Sarbu last danie blsericii un loc Lang livadia
din SohorAt, care fusese &mitt bisericii de Ene Goran.
Dinteun zapis din anul 1803 al Catrinei Bordos, la mina nepotu-slu
Dinu sin loan Curteanul, se cede cd taalnie de aceasfa biseried ;Wad la 1746,
au lost o alld blselicd ceche, tn local &trek: In 1805 era numat o cruce.
Locul cu crucea era proprieiatea bisericii Adormirea.

In and' 1804, Costandin, nepotul lui Costandin $apte Oichi, d sf. bise-
rid un locsor de mostenire acolo unde au lost casa lin Dina" ,,Din podu
lui Dumitrache, pant in drumul cel mare, la deal pant in poticict si pant in ran".
In 1809, postelnicul Ivan alege cateva petece de mosie ale biserecii I un
loc tang& biserica ; cel dat de Costandin ginerele lui Gheorghe Bogasierul dela
biserict peste drum" ; mooioara unde a lost bisarlca csa ceche Molca Pre.
costa ; o livadie de fan din hotarul Cosotii la deal ; livadia din SohorAt ; un
boo la Boldesti ; un codru de pamant la Flat, ce se chiamit Harabol, sase fact
de livade cu ceva pomi i cu crang".
La 1811, Petrita Lungeanca da biserlcii un loc din Afumati, de care se
va folosi, cat va trAl, Popa PAtru ot Vel Omit.
Biserica mat avea i alte locuri care se pot vedea in condict.
Pe la sfarsitul sec. XVIII sunt cunoscuti Drogomir Cojocarul oi Conslandin Minato ca epitropi at acestei biserici.
In anul 1825 erau epitropi Japan Mum Volta Mogul fl japan $lefu
Slmlon. In 1826, tot acestia erau.

Dinteun zapis al bisericti aunt cunoscuti preotit slujitori aci in snub 1772 :
Popa Rada Hulubescu, popa Motel, popa Mlhoi oi popa loan za Alumag.
Acest popt loan pare sit fie tot -Erna cu popa loan ginerele lui Dragomir Cojocarul, epitropul bisericii. Popa loan a fost la randul sAu t el epitrop la A dormires Precestii.
Intr'un zapis cLn 1803 aunt trecuti ca martori si popa Gheorghe of Afumail of popa Pdtru za Afumail. Zapisul se referA la un loc al bisericii. Popa
PAtru este trecut i inieut zapis din 1811.
In anul 1825 s'a cumpArat un loc cu bani din cutia bisericii. Pe acest
loc s'a f Acut o bina cu banii lui Ivan Bosneagul. In zapisul de cumpArare al
acestui loc, este semnat si popa Costandin, slujitorul bisericii.
Toate aceste date privitoare la biserica Maica Domnului-Afumati, s'au
extras si &au expus cronologic de cAtre mine, ser vindu-mt de condica bisericii
publicatt de I. Donal: Bisericile Ocnelor-Mari", in Arhivele Olteniei nr. 61-62,
pag. 225 229.
Preotil ce slujeau in 1839 la biserica Adormirea din Afuniati ; Nicolas
sin Damdru Trlocul i Nlcolae sin pope Cosfandln. cf. Arhlua Sf. Eplscopli Rdmnic loc. cit. A se vedea la Pr. M. Rdutu : Monografia eclesiastict a
jud. ViceaTM. pag. 94.
74
www.dacoromanica.ro
de argint, o cAdelnitA de argint, trei perechi odAjdii, doul candele de argint, douA policandre de alamA pi altu de stic15, fAcute de tictorii [sic] bisericii pi un codru de pAmint, care educe
bisericii pl an lei 120, pi a/life.
1
35) Orasu Ocna. Mlle mo#eneascel. Bisericii de zid cu

hramul Sfintii Voivozi. FAcutli in anul 1711, Maiu 3 de popa
Nica rAposatu pi preinnoitA de cuviosul arhimandrit Neclarie,
egumenu sf. mAnAstiri Cozia 1). Are sf. vase de argint, o Evanghelie ferecatA cu argint pi suflatA cu aur, trei crud de argint,
o cAdelnitA de argint, cinci rAnduri odAjdii, ease coroane de argint, opt candele de argint pi una mare cu patru mici, doul policandre de alamA, are pi nipte locpoare care aduc bisericii lei
100 pl an.
36) Orasu Ocna: TrMstari. Mo$1a SI. Eplscopli Reimnicu 2). BisericA de zid cu hramul Intrarea in BisericA 3), fgcutA
1) Aceastg biserica se mai numeste qi Biserica cu BraduTM. Biserica a fost
Mcutg in anul 1711 de popa Nica. Dupgcum spune pisania, la inceputul sec.
XIX biserica se ruinase inteatat, Inca era aproape sg cadg. Stranepotul lui popa
Nica, anume Nectarie ieromonafiul a inceput preinnoirea ei, in anul 1839. Dar
acest ieromonah nu s'a invrednicit s'o vadg sfarsita si netraind a savarsi deplin", a terminat-o fiica lui Zinca, In anul 1844, Septemvrie 14, impodobind-o
cu zugraveala, ,,ostenitori fiind dela inceput pang la gars% popa Ion Petre".
cf. I. Donal: Bisericile Ocnelor-Mari", In Arhivele Olteniei nr. 63-64, din
1932, pag. 366. Aci se ggseste transcrisit pisania. Pisania se mai gliseste transcrisg si la T. O. Bulat: Inscriptii din bisericile 011 eniei", in Arhivele Olteniei nr. 2-3 din anul 1922, pag. 243 244.
Din condica bisericii vedem care era stares acestui sf. lace in anul 1839 :
,.SI. bisericg de zid cu doug tunle da lemn noi. Doug clopote, unul mai mare
si altul mai mic. 0 curte a bisericii, da zid, da jur imprejur".
In 1839 biserica aceasta avea multe proprietAti In Ocne si imprejurimi
si un bogat inventar de odoare sfinte, vase de argint, icoane de argint. etc.
A se vedea la C. Donttlescu: ,,Condica bisericii cu Bradu din Ocnele-Mari"
in Arhivele Olteniei nr. 59-60. pag 80 -88. Aci 'sunt transcrise toate documentele bisericii, dar nu cu data lor realg, ci in majoritate s'a pus data transcrierii In condicg, adicg anul 1839. 0 parte din documentele bisericii, transcrise
dung originale, se ggsesc la I. Donal: Bisericile Ocnelor Mari", In Arhivele
Olteniei nr. 63 64, pag, 367-368.
Inteun zapis din anul 1780, se mentioneaza e preotii dela Bradu : popa
Costandln, popa Than *I papa Ion. cf. I. Donal op. cit pa g. 367.
In anul 1839 slujeau la aceastg bisericg doi preoti : Motet duhounicu sin
Static $1 loan sin Pfitru. cf Arhiva sf. Eairoopti a Rdmniculut, dosarul cit.
file 140.
In 1842. popa Ioan sin Petre era epitrop al bisericii, impreunii cn Japan
Gheorphe Crotoneanul.
In anul 1844, popa loan sin Petre era incit in viatg, dar In 1848 nu mai
/ilia. In locul lui intalnim alaturi de popa Matei duhovnicu, pe popa loon stn
pope Motel duhountou cf. C. Danidescu : op. cit. passim.
2) Deasupra este scris cu alt cernealg : Mosia Bistritila,
3) Intr'o catagrafie din anul 1832 se dau pretioase etiri despre biserica
TrAistari. Aci e copiata si pisania : Sfanta bisericg unde sA prgznueste hramu
Nasterea Precestii, fgcutg din temelie de robu lui Dumnezgu Theodosfe Serban
ai cu tovargsii lui Tome, Stanislav, in zilele luminatului Domn Io Costandin
V[oelv[od], aflandu-se episcop Rfininicului Chir Climent, leat 7256" (1747-48).
75
www.dacoromanica.ro
de Costandin Malache, ispravnicu din RAmnic si alti lficuitori
in anul 1794, Octomvrie 9. Are sf. vase de argint, douii randuri odlidii, o cAdelnill de argint, un policandru de alaniA,
cinci candele de argint gi alte lucrurl gi cArtile,
37) Buda 1) Mo$1a sf. mdnastirl Cozia. BisericA de zid
cu hramul Sf. Tro1, fAcutA de Antonie monah i de tin Petrigor
Abagiu, in anul 1760, Noemvrie 11. Are sf. vase de cositor, o
cgdelniti de alaml, are si o parcea de mogie, care aduce bisericii lei 400, care sl da cu arendA, I cArtile.
38) Metofu Coziia of Rilmnic. Mofia SI. Mane Isfiri

Cozla. BisericA de zid cu hramul Buns Vestire, FAcutA de r-posatu loan Mandinescu gi arhimandritul Nistor, in anul 1764,
Dechemvrie 9, Are sf, vase de cositor, o Pereche odjdii, patru
coroane de argint, o ctidelnit de alamA gi case.
Plasa
lui
1) Satul Bunesti 2). Mofla (Mai plocovniculul loan Bunescu.

Bisericii de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschlva. FAcutA de d-lui
Catagrafia spune mai departe Sfanta biserica [e] surpatA de cutremur cli totu.
Boltele surpate inlauntru cu totu. Clopotnita surpate. I. Vdrinsu : Biserici de
Bul. Corn. Mon. Istorice Anul XXVI,

lemn si cruci de piatra din jud.
fast. 78. Oct.Dec 1933, pag 185, col. I.
In anul 1839 la biserica din Traistari era slujitor Preolul Costanclin
duhovnicu sin Popa Gheorglze. Vezi In Arhioa Sf. Episcopii Rnuilou, dos.
nr. 44 din anul 1838, file 140.
\ Datele din cele clout catagrafii (a noastrit l cea din 1732), nu se potrivesc. Probabil ca la 1794, biserica a fost reparata de Costandin Malache.
1) Intr'un izvod al docutnentului din 1633 prin care Matei Basarab cla
mantstirii Slatioarele, satul Stolniceni, este vorba si de satul Buda. Stirea
despre acest sat este din secolul XVII. cf. T. O. Baird Contributiuni".. Dag. 83.
Catagrafia din 1832, publicatit de d-1 I. Vfirtosu in Bul. Com. Mon. Isthrice, graeste despre schitul Buda astfel Sfanta bisericit unde et prliznueste
si sa cinsteste hramul prea sfintei Trolte s'au flout din temelle cu toatit cheltuiala robului lui Dumnezitu Pahomie (in catagrafia noastra spune Antonie)
monah, care acest parinte au dat mosie sfantului schit, edect ogritzt cla ['rani,
locuri pentru bucate si padure ; si aceasta mosie at ant vreo cativa ani l o
stapanesc in salnicie si nu voesc sa dea sfantului schit nimic, nici elect, nici
nimic din havaet si au ajuns sfantul schit la mare hal, da stit mai sA se sitrame, iar cat pentru hrisoavele si ocolnicele, sit gilt la unul din lacuitorii aceia
ce sA af IA sazatori pi mosia schitului si nu voeste sit le arate". cf. I. Vrlosu op.

cit. Bul. C. M. I. XXVI, fasc. 78, pag. 188, col. I.
In anul 1839 era preot la Buda, loan girt Dinti CdlagIrlfa. Cartea de
preotie sit furase din cast impreuna cu toate lucrurile ce au avut. Vezi in Arhive Sf. Episcopii Rdmnfou op. cit. fila 140, verso.
2) Desnre satul Bunesti ne pomeneste un document din anul 1500 [7008].
In acest an Radu Voda eel Mare intareste fratilor Carstea si Carstian, movie
in Berme!. Cacova si Govora. Vezi la T. a. BOO :,,Contributiuni documentare
la istoria Olteniei, Secolul XVI, XVII si XVIII'. R.-Valcii Tip. Viitorul \Weil, 1925,
pag 12.
In anul 1610, Radu Vocra Serban intareste cumparaturile cele multe de

mosii si rumani pe care le-a flout Anghel Comisul in Bunestil de Sus. Idem
pag. 15-16.
76
www.dacoromanica.ro
Stati logofatu in anul 7291 (1783], Martie 5. Are Sf. vase de

cositor, o pereche odAjdii, ease candele [de] ander, o cidelnit
[de] alaml ei cArtile.
2) Satu Buneati, maharaua Zorne*ti. Mooia Slintel Episcopli Rdmnlcu. BisericA de lemn cu hramul Intrarea in BisericA,
FAcutit de popa PAtru AvrAmescu ei alp lAcuitori, in anul 7305
[1797], Mai 5, Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii, o cAdelnifA de al amA
Dar n'a trecut multg vreme l Anghel Comisul a murit. In anul 1612
Radu Vodii Mihnea intgreete Sf Episcopii dela Rgmnic dada moeiei Bunesti
fAcutg de Anghel Comisul, care a cerut ca sg-i zacg oasele la aceastg Sf. Edscopie". Aceastg dorintg i-a fost indeplinitg et numele lui a fost scris la signtul jertfelnic. Vezi la T. O. Bulaf, op. cit. pag. 17.
Iii anul 1654, unchiasul Mihgilg cu feciorii lui vgnd partea lor de moeie
din Bunesti Episcopului de Rimnic Dionisie. Idem, pag. 18.
Tot in acest an Gavrlil monahul, popa Vlad i Antonia din Bunesti dgruesc Episcopului Dionisie locuri in Buaesti, ca sg li se pung numele in pomelnicul cel mare al Episcopiei. Mem nag. 18.
La 24 Mai 7205 [1697] loan Monahul ore nume mirenesc lane 01 Vel
. Ocng" vinde Episcopului Ilarion al Rgarnicului toatg moeia lui din Buneati.
Idem pag. 21.
Diaconul Nichifor a dgruit parte& sa de moOe din Buneeti Sf. Episcopli a
Rilmnicului, pe vremea episcopulut Stefan. Pe vremea episcopului Damaschin nu se
mai stia hotarul acestei moeii. Deacea el cla ei carte de blestem locuttordor ea
sA arate pe uncle se intinde mo5ia dgruitg de diaconul Nichifor. Moenenii ceruti
cu cartea de blestem mgrturisese, in anul 1724, cg au vgzut egad Episcopal

Stefan a insemnat hotarul pe un gorun. Unii au vgzut chiar pe Episcop and a
dat cu chilomuloin gorun ca sg-1 insemneze. cf. &Oaf cro. cit. pag. 24. In anul
1725, GIigore Bgleanul ei Ilia S'irbei aduc ease magi* la Episcope t intgresc
hotarul mostei diaconului Nichifor. Idem nag. 27.
Patrimoniul Episcopiei de Rgmnic, la Buneeti, sporeete in anul 1731 prin
vgnzarea pe care o face Tana, Episcopuld Inochentie. Mosia el Wert parte din
hotarul Buziuqilor ai era alAturea cu moeia Sf Episcopii din Buneeti, pe din

jos. In 1732 altg mosie din Bunesti e cumniiratg de Episcople. Id( m pag. 31-41.
Barbu Ggnescu, biv vel paharnic, Badea biv vel logofgt, Barbu Otetelisanu
$1 Ilie Zgtreanu hotgrgsc molia Buneeti a Sf. Episcopii Rgmnic, in anul 1749.
Idem pad. 42.
Mosneali din Cacova stgpfineau in silnicie o parte din mosia Episcopiel
dela Buneeti ei anume a patra parte din hotarul Buneetilor, ce-i zicea Veverita. In anul 1725 Barbu Vgcgrescu, mare ban al Craiovei, cerceteazg aceastg
pricing si o trimite in judecata divanului. Idem pag. 46-47.
Unii locuitori din Buneeti nu mai voiau sA dea otastina din yin ei rachiu,
cuvenitg Sf. Eoiscopii Rgmnicu. La 18 Noemvrie 1773, Paharnicul Zamfirache
le porunceste RA pIiiteascg, otaetina. cAci.altfel vor fi pedepsiti. Idem pag. 49-50.
Dar in anul 1790 sgtenii din Buneeti nu mai vor sg dea dijmele Episcopiei.
Tudoricg, ciipitanul nlaiulni Coz'a ia mgsuri de indreptare. Idem pag. 52-53.
In Mernoriile Generalului von Bauer, alcgtuite in 1772 e trecut i satul
Buineeti [sic] situat pe rgul Birsa". cf. C. I Karadja : Oltenia dupg Mernoriile
generalului von BauerTM, in Arhivele Oltentei nr, 14 din 1924, pag. 304.
La Buneeti au fost doug biserici de learn. Biserica CU hramul Cuvioasa
Paraschtva nu se etia. in 1832, de eine a fost fgcutg. Era ,.veche, fgrmatg, dar
acum preinnoitg de robul lui Dumnergu Statie, cu leat 7291 [17831". cf. L Veirfosu :
Biserici de lemn i cruci de piatrg", But. Com. Mon. Istorice, fascicola 77, pag.
137, col. I.
Prentll din Buriesti. In anul 1610 este cunoscut popa Tudor. cf. Bulaf op.
cit. pag. 15. Tot in acest an este cunoscut popa Stanciu cu prioteasa lui Voica.
Idem pag. 16. Popa Pgrvu tot In and 1654. Nem pag. 19. Popa Badea ot &area
77
www.dacoromanica.ro
3) Stoine01). Mop'e mog(eneasc. BisericA de lemn cu

nramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutli de protopopu Radu l cu
un pops Nicolae, In anul 7050 [1542], Avgost 3. Are sf. vase
de cositor, o pereche odAjdii. o tAde1nitA de alamil.
4) Satul Stoine*ti, MWe moFteneascd.Bisericii de lemn

cu hramul Sf. Nicolae. FficutA de popa Matei si alti lAcuitori,
in 1663. Peg. 20. Popa State si popa Nicola in 1724. Pag. 24. Din Bunesti era
de felul lui i Teofil egumenul ot Arnota in anul 1654. Pag. 18. A se vedea
i la Pr. P Criseescu : Arnota", R.-Viilcii. Tip. Ep. Vartolomei, 1937, pag. 59
In anul 1839 erau la Bunegti Ire! preoti: Ortgore sin dlaconu Costendie, Costand(n duhovnicu sin Wei gi loan sin popa Costandin. Erau
doi diaconi: Costandin sin pope Petro fi Costandin sin dlsconu Durnitrul.
Vezi Adder, Si. Eptscopii a Rdmnicului, dos. 44 din 1838, file 140 verso, col. IL
In anul 1736 este cunoscut i un AngFiel pdradlob la Bunesti. cf. T. a
oi
Bulat: Contributiuni"... pag. 35.

1) Trebue sA fie acte ei mai vechi despre satul Stoenesti, dar cel pe
care il cunosc eu ca mai vechiu este zapisul popii PAtraseu, feciorul lui Mihail Caluggru, prin care a inchinat la Episcopie, cinci locuri de livadie in lunca
Stoenestilor. Zapisul este din anul 7194 [1685-16861. Un alt zapis care vorbeste
de Stoenesti este cel al pop!! Mug& din Stoenegti, pentru Vanzarea unui loc
din Bunesti, Sf Intel Episconii, in anul 7196 [1687-881. Urmeszii zapisul lui loan
Gherasim din anul 7197 (1788-89). cf. 7'. G. Bulat: Contributiuni..." pag. 26.
In catastiful locurilor de cumpiirAtoare si de schimb ale lui StAnilA vA-
taful din Cacova, catastif ce dateath din pr'ma jumlitate a sec. XVII, este Irecut i o cumpAritturit i n schimb cu pope Stanciul de in Stoenegti, Vezi
la Ion Donal: Dpcumente oltenesti felurite", in Arhivele Olteniei nr. 89-91 din
1937, pag. 98.
La hotArirea mosiei Bunesti, flicutA in anul 1748 de patru boeri hotarnici, este chemat sii. den mrturie, ca megias, si bAiritnul Jane Vdtcan din Sheerrern. cf. 7'. G. Bulat op. cit. pag. 43.
La 3 Noernvrie 1753, Constandin What Gehan Rac witA Voevod int&
reste dreptul de vinfiriciu dela satul Stoenesti-MAglasi, dat de Duca VodA manstirii SlAtioarele. Vezi la 7'. a Beat op. cit. pag 87.
Intre mArturiile chemate pentru a stabil! dreptul de nroprietate al mAn.
Arnota asupra unei pArti din mosia Bogcliinesti, in anul 1772, este si Dionisie
leromonalur of Stoenegri. cf. Pr. D. Cristescu Arnota", pag. 144.

In memoriile Gen. von Bauer, series in anul 1772 este trecut si satul
Sfoineschti, sat cu obisaricd, serial pa Birse. cf. C. I. Karadja : Oltenia
dupA Memoriile Gen 'von Bauer", in Arhivele Oltenlei nr. 14 din 1924 pag. 304
Intr'o catagrafie din anul 1832 se spune el Sfnta bisericA undo se
prAznueste Santului Nicolaie, (e) ftcutA de Pope Matei, cu lent 7268 (1759-60),
in zilele Domnului Alexandru Ipsilant Voevod, aflAndu-se Episcop al Rmni-
cului Chir Climent". Data construirii acestei biserici se potriveste cu cea din
catagrafia noastrA, dar Episcopul Climent se retrage din scaun in anul 1749 si
Alexandru VodA Ipsilant domneste in *Muntenia, prima datA, intre anii 1774
1782.
Despre cea de a doua bisericA din Stoenesti se spune: Santa bisericA

unde se prAznueste hramu, Cuvioasii Paraschivi, (e) fAcutA de robu hit DumnezAu -Dumitrascu i-Grigore brat, cu leat sters din vechime, iar din prenoire
leat 7234 (1815-1816).a 1. Vdrfosu op. cit pag. 137. col. I.
Intre preotit din Stoenesti sunt cunoscuti Popn Plfragou, Intre anii
1685-1686 si Pone Masai intre snit 1687-88. cf. 7'. O. Bulaf op. cit. pag. 26
La inceputul sec. XVII este cunoscut Popa Stanch)l de in Stow:esti". cf. Ion
Donal: ,,Documente oltenesti felurite", in Arhivele Olteniei. nr. 89 din 1937. pag. 98.
Preotii din 1839 : Slatie sin pope Nicolaie. Girsorghe sin dliaconu
Cozma. Ion SO dfleconu Consfandin, Constandin duhovnica sin popa Gi-
gore. dlieconui Nicolee sin pope Papa, nevolnic, diaconul loan sin Diaco,
nul Petre. Vezi in Arhiva Sl. Ep. Rdmnfen dos. 44 din 1.835, file 140,
75
www.dacoromanica.ro
1. anul 7268 [1759], Noemvrie 4. Are 7.sf. vase de cositor, o pe

reche odAjdii, o cAdelnitA de alamA i cArtile.
5) BEIrlogu '). 11(41e mopfeneasell. Bisericii de lemn cu
hramul Sf. Dimitrie, FAcutA de popa Preda si popa Dumitru
alti lAcuitori, tn anul 7265 [1757], Iu lie 9, Are sf, vase de cositor, o pereche odajdii, o cAdelnitA de alamg,
6) Tot satu BArlogu, Movie mopeneascd, BisericA de

emn cu hramul Sf. Gheorghe. FitcutA de diaconu Gheorghe pi
alti lAcuitori mopteni, in anul 1825, Iunie 6, Are sf vase de
cositor, o pereche odAjdii, o cAdelnitA de alanal i cArtile.
7) Bilrcanele 2). Mo0a sl. mandstiri Dintian Lemn. BisericA de lemn cu hramul sf. TroitA, fAcutA de MAriatSa Ws&
Costandin Basaraba si alti lAcuitori, In anul 7214 [1706], August 7.
Are sf. vase de cositor, o pereche odjdii, o cAdelnitA de alamA

at cArtile.
8) Plusesti 3) Mogie moteneasca. BisericA de lemn cu

hramul sf. Voivozi. FAcutA de popa Laz Ar i Radu Avd mescu
1) Preotiii din satul Bar log in anul 1838 ; Popa Toma dahovnicu sin
popa Constandin, popa loan sin popa Oheorghe, popa loan sin popa Toma,
popa loan sin popa Constand n, popa loan sin papa loan, mort; dilaconui
Zam fir sin (Macon& I Tudor, difaconul Gheorghe sin diiaconul Gheorghe, dila-
conul Dumitru sin papa Constandn, nevolnic; popa Cozma sin diiaconul
loan, popa Gheorgha s,n pcoa CosLniin, papa Grigore s n ditaconul Gheor-
gha. dilaconul lanacha sin Nicolale,ditaconul loan sin popa Voine a. cf. Arh va,
Sf. Episcopii Rdamica loc. cit.

2) Poate ca aceasta e o ctitorle necunoszut i marunta a evlaviosului
Constantin Brancoveanu, pentrucit nu gasesc nicaeri cA acest Domnitor a facut
biserica din Barcanele. Vezi V. N. Draghiceann : In amintirea lui Constantin
Brancoveanu 1714-1914. Licasurile Voevodului i vieata lui. Bucuresti, Gbl, 1914.
Preotii din thircanele in anul 1834 loan dah-,.vnicu rig popa Lothr
Bdleana, hirotonisit in anul 1795, pe seams bisericii din Barcanele. El Wia
si in anul 1838 ; Radii popa Lazar &Ream:, hirotonisit in anul 1813, diaconal Ghaorghe Statoga, hirotonisit in anul 1811 st diaconul Gheorghe popa
un Popescu, hirotonisit in 1820. Acest diacon nu mai era in 1838 la bis. din
Barcane ; in schimb gasim atunci pe preotul Cons(andai sin Nicolae cf. V. Antonia: O catagrafie din Valcea", 1834. in Arhivele Oltentei nr. 92 din 1937,
pag. 349 351 si Arhiva Sf. Ep. Rthnnio dos. citat fila 138, col. I.
3) In Memoride Generalului von Bauer, scrise in anul 1772, este trecut
si Pauzeschti, sat situst pe Oltessul (OtAsauf". cf. C. I. Karadja : Oltenia dupi
Mem. gen. von. Bauer', in Arhivele Olteniei nr. 14, pag 304.
La biserica Sf. Voevozt erau in 1834 urmahrii slujitori : Radu s n popa
Damitra Ursdrescu duhovnic, hirotonisit In anul 1808 ; Costandin diaconu
Tarim- Pdusescu, hirotonisit In 1813 ; Ghe ,rghe d,aconu Durnitru Popescu,
hirotonisit in 1804 ; diaconul P,Iun Andreescu, hirotonisit in 1818; diaconul
Gheorghe sin diaconal Oh. Crlingus, hirotonisit In 1807 ; diaconul Gheorghe
popa Damilru Pdusescu, hirotonisit in 1783.
Tot la aceasta biserica in 1838 erau'preotii: Rada sin popa Dumitru U-.
sdrescu, Rain sin popa Badea. Diaconli: Gheorghe sin diaconal Gh. Crdngas, Plan sin Androie (Andreescu ?), Oh. sin popa loan, ban sin diaconal
Damitru Buzild, far de carte. cf. V, Antonia op. cit. pag. 351 si Arhiva sf. EpisCO7ii Rdninica loc. cit.
La biserica sf. Nicolas, in anul 1835 erau urmatorii slujitori : Papa Tel-
79
www.dacoromanica.ro
pi cu alti lAcuitori, in anul 7285 [1777], Martie 10. Are sfintele
vase de cositor, o pereche odsjdii, o clidelnitl de alaml qi

cArtile.
9) Pgase*ti, mahalaua T411v1c1. Mo$ii, mogteneased.

BisericA de lemn cu hramul Si. Nicolae. FlicutA de d-lui Mimitrache Genuneanu pi alti [e]noriapi de ad, In anul 1833, Mai 15.
Are sf. vase de cositor pi o pereche odAjdii, o cAdelni(A de
alarnA pi cAr(ile.
10) Cernelele3), Moia sj. mdalstiri Dintr'un Lemn. Bisericti de lemn cu hramul Adormirea Precestii. FAcutli de Matei
Borcea cu alti llcuitori, in anul 1811, August 10. Are sfintele
vase de cositor, o pereche odAjdii, o cAdelnitA de alamA pi
cArtile.
11) $11rblnevi 1). Molia sf. melndstlri DIntr'un Lemn.

BisericA de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Fficutii de
d-lui Tudor GrAmescu pi alti lAcuitori, in anul 1740, Dechemvrie
24. Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii, un policandru

de lemn fAcut de [e]aoriiapii blsericii, o cAdelnitA de alamA pi
cArtile.
nasal: sin popz Bodes P4uescu, hirotonisit in 1820 ; pope Ion Tudor Branzei, hirotonisit in 1810 ; diaconal loo ail diaconal Dimitru Si cintAret era
Gheorghe diaconal Oufnioru PlIu$escu.
In 1838 erau preotii ; Tonaele sin popa Pavel, loan sin Tailor, Nicolae
sin popa Tdnasie care avea cartea de hirotonie la protopopul Ilie. cf. Arhiva
SI Epiicopit R. loc. cit.
3) Preotii din Cernelele in 1834 ; Rada popz Bides Pop, sea. hirotonisit
In anul 1820, Tudor Gligorie Costescu, hirot. in 1833, Gheorghe PJtra Carneanu, hirot. in 1883 si dia:olui Me Rddoi Cerneanu, hirot. in 1818. cL V.
Antonia loc. cit.
11 Despre satul SerbInesti ne vorbeste un zapis din anul 7183 (1674-75)
T. G. Bald: Contributiuni" ... pag. 26.
In harta lui Schwantz, facutg in anu11720 este trecut si satul Serbgnesti
de pe Otasau. cf. ha 7 C. BlIcilet : Oltenia sub Austriaci", 1818-1739, in Arhivele
Olteniei nr. 13 din anul 1924, pag. 235.

-....
Mai bogate stint informatile pe care ni le dau despre $erbAnesti Memoriile Generalului von Bauer (1772). Iata. ce spun aceste memorli: Schirbzneschti, sof cu o bisericii, o moaro, un izvor pi sit, situat pe Oltesul (Oldsdu)".
cf. C. I. Kiradja: Oltenia dupg Memoriile Generalului von Bauer", in Arhivele
In anul 1674 e cunoscut diaconal Nichifor din Serblineei, care inching
Sf Ephcopii RAmnicu partea lui de movie din Bunesti. cf, T. G. Bald. op. cit.
pag. 26.
Slujitorii acestei biserici in anul 1834 ; Popa Constandin sin pope

S'a iciu Popescu, papa Ilia sin popa Constandin Ripascu, diao. Pltu sin
p -pa C. Papescu, die:. Ion Tdnase Licsandressu. Verb la V. Antonia: .0
catagrafie..." in Arh. Olteniei nr. 92. pag 351.

In anul 1838 mai cunoastem pe diaconul Petra sin popa Dieu cf. Arhiva
SI; Episcopli a Rdinnicalui dos. 44 din 1838, fda 138.
80
www.dacoromanica.ro
12) Man /area Surpatele 1). Mofia mandsfirll, BisericA

de zid cu hramul SI. TroitA. FAcutA de Manila Sa Prea InAltatul nostru Domn Io Constandin Basaraba BrAncoveanul Voivod,
1) MAnAstirea Surpatele a fost cliiditii dintru inceput din lama. Ea era
ctitoria boerilor Buzesti. Vezi la /gator Buzescu: Reconstituiri istorice" etc.,
partea II, pag. 78-79, cit. dup1 I. Donaf : Fundatiunile"... pag. 76. Pisania ne
spune a ziditA a fost oarescAnd de Bazeati, insA micA gi prost lucratil, larl
apoi dupA multA vreme, stricAndu-sA, surpAndu-sA, bl[a]gocestiva si buna creatinA
Doamna Maria a luminatului si inAltatului Joan Constandin Basarab ...din temelie au 'ridicat-o... sAvArsindu-se la anul de la Adam 7214 [1796], msta Av.
gost. 1 d".
N. lorga: Inscriptii", vol. I, pag. 182-183.
Cunoastem si cc posesiuni avea aceastA mAnAstire : Avea o parte din
mosia satului CAinesti, dAruitA de Neagoe Basarab ; satul SerbAnesti, dAruit de
Radu $erban ; Vulpeni gi Grua (7) &mite de Matei Basarab; o parte din BArbates% scutire de dijmArit g'i oierit ai a zecea parte din vinul dela Ciiinestl ci
Bodes% dAruite prin hrisovul lui $erban Cantacuzino ; zece posluanici li avea
prin privilegiul dat de Constantin BrAncoveanu, etc. veal la N. Dobrescu:
Istoria Bisericii RomAne din Oltenia", pag. 271.

In Memorfile Generatulat von Bauer, din 1778, este trecutA si mAnAstirea ,,Surpatele, mfinAstire situatA pe Oltessu1"-(0tAsiiu), cf. C. I. Caradja op.
cit. in Arhivele Olteniei nr. 14, pag. 304
In anul 1815 era starita la Surpatele, cuvioasa Melitina, o femee foarte
capricioasA care s'a certat cu toatA lumea: cu preotii mAnAstirii, cu Mena, cu
tiganii, cu poslusnicii etc. Totugi. starita Melitina a adus si imbunitAtiri prin
reparatiile fAcute sf mAnAstiri, clopotnitei, chiliilor etc. Pricinile dintre staritA
et subalternii sit au fost cercetate la 14 Aprilie 1815, de cAtre arhirnandritul
Gherman Hurezeanu si Constandin SAulescu, judecAtor. Rearm conducere a
staritelor dela Surpatele si mAnAstirea Dintr'un Lemn ajunge la cunostiinta banului Grigore BrAncoveanu, urmas al ctitorilor, care recomandA ca epitropi ai
acestor mAnAstiri pe Gherman Hurezeanu gi pe pitarul Nice VlAdescu.
Aceasti situatie nu i convine ambitioasei Melitina, care face paretesls",
d'A demfse. E numitA staritA monahia Eftimia dela Mamul.
Din catastihul fAcut de arhimandritul Gherman Hurezeanu si Ioan Sutescu, in ziva de 18 Iunie 1815, cu prilejul instalAril staritii Ef timia, vedem cat
de bogatii era gospodaria minAstirii la aceastA data Intre proprietAti vedem cii
mai avea : mo5ia Vulpeni (Romanati), mosia DrAgiolu (Argea), mosioarA la BArbAteati, mosia Surpatele pe care se afla mAnAstirea, o moarA cu cupe pe OtAsAu, fAcutA de starita Melitina, o viisoarli la Titireciu gi o vie in dealul CAlinei.
Mosta Vulpeni era arendatA de cAtrarul Theodorin din DrAgifsani, iar
mosioara BArbAtesti de pops Dinu.
In anul 1831 era ingrijitor la Surpatele Arhimandritul Hrisant PolovrAceanu. La 10 August el face cunoscut ctitorului Grigorie Briincoveanu cA a
numit ataritA pe maica Elisaveta
Toate aceste stiri le-am luat din Arhiva Sf. Eptscopli a Rdmniculut, dosarul nr. 5 din anul 1832, fila 1-17.
Starita Elisaveta avea o nepoatA frumoasA numitA Anica. Ea sta in mAnistire. Anton Pan, pe and era profesor la acoala de gramAtici dela RAmnic,
preda muzica bisericeascA si surorilor dela mAnAstirea Surpatele ai Dintr'un
Lemn. IndrAgostindu-se de sora Anica, a fugit cu ea in Ardeal, in anul 1838,
cf. C, N. Mateeseu: Acte 5i scrisori din trecut", in Arhivele Olteniei nr. 28.
pag 419 420.
In anul 1832, era preot la mAn. Surpatele, Anionic: sin Dumitru luglea,
hirofonisit ln anal 1831. In 1838 era tot acest preot. cf. V. Antonia : O catagrafie"... in Arhivele Olteniei nr. 62 pag. 353 si Arhtua SI. Episcopii a Rthnntcuful, dos. 44 din 1838, Ha 138, r. col. I.
Despre mAnAstirea Surpatele mai giisim scris la V Drifghiceanu: ,,Monumentele istorice din Oltenia", raport din anul 1921, in Bul. Com. Mon. Istorice, an. XXIV, fasc 69, pag. 122 125, cf. Pr. Notate &tutu : Monografia eclesi-
81
www.dacoromanica.ro
in anul 17... ') Are sf. vase de argint, doul perechi odaidii, opt
candele de argint, o cadelnita de argint, doul sfeqnice de alama,
marl, un pollcandru de alama, doul crud de argint, qapte coroane de argint, precum i case mari, fficute de1)... qi moqiile
ce le are.
13) Surpatele, schitul Colnicu 2). Mofla sf. mdullstirl
Surpatele. Biseric de zid cu hramul Naqterea Precestii. Facuta
de Sf. Sa Parintele Episcop Climent, in anul 1752, Maiu 10. Are
f, vase de cositor, o pereche odajdii, o cadelnita de alamA qi
cartile.
14) MAnstirea Dinteun Lemn. Mclia mndstirii, Bi'serica de zid cu hramul Naqterea Precestii. Fficuta de raposatul
Io Matei Basaraba Voivod 3) pi s'au preinnoit de rfiposatul Io
Stefan Cantacuzino Voivod, In anul 7224, [1715], Septemvrie 4.
aetici a jud.Valcea" pag. 104-105. Ion Donal: Fundatiunile religioase ale Oltenia? pag. 76, unde se mai di si latbliografie.
Satui Sorpatele avea in anul 1722 nurnai 27 de familii. Vezi la N. Dobrescu: ,,Istoria Bis. Romane din Oltenia" pag 147.
2) La schitul Colnicului era in 1834 preotul /on popa Anastasia Preakii,
hirotonisit, in anul 1811 gi diaconi: Ion Liumitru COrstoiti, hirotonisit in 1795,
Ion popa Mirea Cdrstoiu, hirot. in 1806 cf. V. Antonia, op. cit.pag. 351 -353.
3) Dar avem dovezi ci aceasta manistire exista si pe vremea lui Mihnea
Turcitul, care ii dirueste in anul 1579, parte din =Oa satului Ciordsit (Vdkea).
Satul Sludinifa din Romanafi ii este dat de acelasi Domintor, in anul 1582. Radu
$erban ft di in anul 1608, satul Seaca. Gostaviiful din Romanafi ii dobandegte
in anul 1626. In anul 1656 Constantin Carnul ii di satul Popeqtt pe Luncavdf
(Vdlcea) cf. N. Dobrescu: Istoria Bis. Romane din Oltenia", pag. 268 270. 0
parte din mogia Risipifi (Dolj) ii este diruiti de boerii Filisani, Idem pag. 269.
0 alt parte din Risipifi e diruiti man/it:UM, in anu11711, de cAtre Maria Cantacuzino, fata marelui spitar Iordache Cantacuzino, pentruca maica ei Maria a
fost inmormantati in Man. Dintr'un Lenin. Pe atunci satul Risipiti era in Mehedinti cf. A Sacerdokana: Manistirea Dintr'un Lemn", in Arhivele Oitaniei nr. 36 din anul 1928, pag. 142.
In anul 1731 ingtnerul austriac Weiss a alcAtuit proecte de fortificatie
pentru manistirlle i lacurile strategice din Oltenia. Man. Dintr'un Lenin nu
era potrivit pentru asemenea lucru. Din prospectul ridicat atunci vedem cum
arata ministirea in 1731. cf. Al. A. Vasilescu : ,,Descrierea l proectele de fortificatie... intocmite in 1731 de inginerul maior 1. C. Weiss", in Arhivele Olteniei
nr. 37-38 din anul 1928, pag. 254-55.
Un document din anul 1784 ne vorbeate despre ispaga %cut& la mogia

Risipiti de calm Dincu gi Mihai. Vezi la A. Sacerdofeanu : ,,Acte dela Man.
Dinteun Lemn", in Arhivele Olteniei nr. 34, pag. 452.
La inceputul sec. XIX era stare% Platonida, Bora cu stareta Elisaveta
dela Surpatele. Platonida replied manistirea din nou, impreuni cu Arhimandritul Hisant Hurezanul, epitropul manistirii Dinieun Lemn.
0 stare% Platonida dela man. Dintr'un Lenin a incetat din via% la 1
Ian. 1855. Safta Brancoveanu, urmasa ctitorilor, recomandi ca start% pe maica
Epraxia. Episcopul Calinic Ii implineste dorinta numind stare% pe Epraxia cf.
Arhiva Sf. Episcopil a ROmnicutui dos. 2 din 5 Ianuarie 1855, fila 34.
La Man. Dintr'un Lenin zac oasele talentatului caligraf si zugrav valcean
shimonahul Gherontie. cf. T. G. Bulat: Inscripfii din bisericile Oltenia?, in Arhivele Oltenlei nr. 6, pag. 132-133. Tot in Arhivele Olteniei nr. 54-55, pag.
82
www.dacoromanica.ro
Are sL vase de argint, o Evanghelie ferecatA cu argint 'gi enflatA cu aur, patru anduri de odgidii, doug de catifea sipate
gi doug. de altii materie, un patrafir cu doisprezece apostoli, coronle de miirgAritari, icoana Maicii Domnului imblicatA cu argint peste tot, cloud cruel de argint, una mare cu pietre scumpe
gi boabe de mArgAritari, fAcutii de rIposata starita Platonida, un
policandru de alamii, mare, fficut de tictori (sic), dougsprezece
candele de argint, treisprezece coroane de argint, o cAdelnitA
de argint, casele preinnoite de starita care este acum, don& sfegnice mari de alamA.
15) Mtintistireni. 9 Mopla sf. mdndstirl Dintr'un Lemn.

BisericA de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutg de
sf. mangstire Dinteun Lemn, in anul 7269 [1760], Octomvrie 6.
Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdii, o cAdelnitg de alamii.
16) Bolnita mitnlistirii DInteun Lemn 2). Mo$1a Windsfiril. BisericA de lemn cu hramul Nagterea Precestii. FAcutil de
sf. mingstire in anul 7242 [1733], Septemvrie 4. Are sf, vase

de cositor, o pereche odgidii gi o cAdelnita.
17) Capul Dealului. 3) Mo0a manastiril Dinfr'en Lemn.
BisericA de lemn cu hramul Cuvloasa Paraschiva. FAcutg de
diiaconu Matei, popa Matei, popa Radu, in anul 1799, Octomvrie 8, Are sf. vase de cositor, doug perechi odAjdii, un pollcandru de lemn,
125, este pecetea man. Dintr'un Lenin pe care se vede cum arata manastirea
acum o sub: zece ani.
Satul Mantistirea Dintr'un Lemn era foarte populat in 1728. Avea ease
preoti ei trei diaconi, toti oameni cu stare : Popa Stma avea 16 stunt ei un
porc ; popa Frtincul, 58 stupi el un porc ; popa Radul 35 stupi si 3 porci ; NIcolae diaconal 3 porci; Radu diaconal, 16 stupi ei 8 porci ; popa Pand, 14 stupt
ei 7 porci ; popa Stanctul, 4 porci. cf. D. Furtund : Preotimea romaneascii In sec.
al XVIII-lea. Starea ei culturala el materiala". Valenii de Munte, 1915, pag.
100, nota 4.
La zidirea bisericii Adorznirea din Dragiteani, a ajutat, In anul 1794, i

popa Costandin ot. Man. Dinteun Lemn, cu loana ereita, ditruind zece taleri. cf.
Pr. T. Bcildfel: Un manuscris din 1794 al lui Dionisie Eclesiarhul", in Arhivele
Olteniei nr. 79-82, pag. 283.

In anul 1838 erau aci urmatorii precti : Scarlet popa Barbu Galbinu,
Maki popa Maki Cre(u 0 Ion sin diaconal loan. cf. Arhiva Sf. Episcopii n
Rmnicului. dos. 44 din 1838, fila 138, r. col. II.
Despre aceasta manastire au mai scris : V. Driighiceanu:.Monumentele
istorice din Oltenia' In Bul. Com Mon. Istorice, XXIII, fasc. 69, pag. 125. I.
Donal : ,,Fundatiunile..." pag. 60-61. Aci este data oi bibliograf ie.
1) In anul 1838 erau slujitori la biserica satului Man. DIntr'un Lemn :
Popa Constandin sin popa Gheorghe Plehedint, diaconal loan sin loan
Mdpi, nevolnic. ArhIva sf. Episeopli R. dos. 44 din 1838, ilia 138, col. II.
2) Tot in anul 1838, la Bolnita ; Popa loan sin AMIN Ungureanu 0

pooa $tefan sln Ion Veriod. Ahiva s(. Episcopil R. dos. cit.
3) Preotii dela Capul Dealului in 1838 : Gheorghe popa Reda Clre7
seanu, Rada diaconal loan Cireseanu. Ibidem.
83
www.dacoromanica.ro
18) Satul Folestii de Sus. Mosta mandstirel Bistrifa ').

BisericA de lemn cu hramul Sfintii Apostoli. Facial de popa
Filip in anul 1558, Septemvrie 18. Are sfintele vase de cositor,
doui perechi odAjdii, clidelnitA de alami, un policandru de lemn,
19) Tot Folestil de Sus. Mosia mtinds(irli Bistrtfa. Bisericti de lemn cu hramul Sf. togeri. FAcutil de pArintele Arfimandrit Evsivie al Arnotii, 2) In anul 1809, Septemvrie 17. Are
sf. vase de cositor, o pereche odAjdii, o cAdelnitA de alamil.
20) Folestit de Jos. 3) Masia nvindstiril Horez, Biseric
de lemn cu hramul Sfintii Erarhi, FAcutA de sf. minAstire Horez,
In anul 1667 (sic), Martie 24, Are sf. vase de cositor, o pereche
odAjdii, o cidelnitA de alamii, un policandru de lemn.
21) Tot Folestit de Jos. Mosie mosteneascel. BisericA

de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutA de popa Con1) Am cercetat catalogul posesiunikr mnstirii Bistrita, fAcut in vremea
Austriacilor (1731) si n'am gasit aci satul Folesti. Poste a dupl 1731 man. Bistrit a ajunge in posesiunea acestui sat. N. D brescu ,,Istoria Bisericii Romine
din OlteniaTM, pag. 245-246.
2) Nu-1 gAsim trecut in lista egumenilor dela Arnota. Poate era numai
tin simphi arhimandit. cf. Pr. D. Cristescu: Arnota", pag. 65
3) Mosia dela Folestii de Jos este a Hurezului din anul 1699, citind
n iste boeri Ii InchinA jumAtate din mosia lor dela Folesti, iar jumAtate le este
plittitA de nitre mfinAstire. cf. I. loncucu : ,,Istoricul mnistirii Huree, in Arhir
vele Oltenlei nr. 79-82, pagina 301.
In meinoriile Generalului von Bauer din anul 1778, gisim aerie despre
Folesti: Foleschti de Sus, Foleschti de Jos, sate cu doud biserici, situate pe

rAul Bistriza". cf. C. I. Kuradla op. cit. Arhivele Olteniei nr. 14. pag. 305.
&twill din Folesti se imprumutau adeseori la mnAstirea Hurez. Pentru
osteneala banilor", adicA drept dobandA, ei fiiceu diferite munci mintistirii, in

deosebl cArgusie. Sunt cunoscute o multime de asemenea zapise pentru Imprumuturi intre anii 1789-1800 I. Ionoscu : Anexe la Istoricul innAstirii Hurez",
Arhivele Olteniel nr 83 85, pag. 153-154. MinAstirea Hurez avea in anul 1793
o moarA la Folesti Pentru pietrile ei a plata egumenul Pahomie 35 taleri.
Mem, in Arhivele Olteniei nr. 86-88, nag. 413.
In anul 1804 mopia Folestii de Jos a Hurezului era arendatA lui Hristodor
armasul. Egumenul Ghermano Trapezundios care urmeazA Jul Pahomie nu mai
vrea all dea mole Folesti in arendA lui Hristodor, pentru care lucru arendasuI se
plange fostuhii egumen Pahomie, dar Pahomie nu mai avea nicio putere acum.
Idem pag 432-433 Cunoaptem gi inventarul mAn. Hurez dela mosia Folesti, in
anul 1804: Un pAtul mare pindrilit, o pivnitii de barite, una moarA cu piatrA"
Idem pag. 430.
Din socotelile egumenului Pahomie cunoastem I pe unii preoti dela Folesti. In anul 1789 e cunoscut pope Preda Tonea ; in anul 1792, papa Magic
cf. I. Imavm: Anexe" in Arhivele Olteniei nr 0-85. pag. 153.
Preotii din Folesti in anul 1834: La Foleptii de Jos, big cu hramul Trei
Jerarhi: Pope Constandin sin Gllgore vere, none Tulor Dima knza. La
big. cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Folestii de Jos : Papa Radu Costandln
Panduru, Tdiase Andrei C,ucti. La Stintii Apostoli dela F. de Sus: Nicolae
popa Costandin Popescu. La Sfintii Ingeri din F. de Sus : Ion diaoonu Ion
Stroescu, Ion Pave Nicolae I3uriea. cf. V. Anfontu : O catagrafie", in Arhivele
Olteniei nr. 92-94, peg. 355.
Satul Folestii de Jos avea 126 familii in 1834, iar Folestil de Sus, 167
familii. Idem.
84
www.dacoromanica.ro
standin Panduru in anul 1757, Octonivrie 16. Are sf, vase de

-cositor, o pereche odAjdii. o cAdelni1A de alamA i un policandru.
22) Ur*I. Mopa ml Islicolae Tellcormanu1). BisericA de lemn
cu hramul Buna Vestire 2), FAcutA de Ioan Donciu i popa Costandin, in anul 1757, Octomvrie 16. Are sf. vase de cositor, o
pereche odjdii, o cAde1n111 de alaml l un policandru.
23) Urtsi, mahalaua Mehedinti. Mofie mofteneascd. BIsericA de lemn cu hramul Sf. Ioan BotezAtorul. Fiala de boer
Costandin Ciuciu in anul 1819, Fevruarie 24. Are sf. vase de

cositor, o pereche odAjdii, o cAdelnitfi de alamA oi cArti1e.
24) Pope*ti 3). Mople mofteneased. Biserica de lemn cu

firamul SI. Nicolae. FAcutA de boer Ion Cluclu oi de Barbu S1mionescu, in anul 1780,4) Iulie 24. Are sf. vase de cositor, o
pereche odAjd11, ,o cAdelni(A de alaml.
25) Pope4ti, mahalaua Sili*tea Veche. Mofie mogeweasc. BisericA de fenin cu hramul Sfinlii Inger!. FAcuti de
lAcuitorii mooteni in anul 1800, Noemvrie 17. Are sf, vase de
-cositor, o pereche odAjdii, o cAdelni16.
1) Intr'o catagrafie din anul 1834 se spune cA ad era mosia man.
Dintr'un Lemn. IntradevAr gisim in catalogul posesiunilor man. Dintr'un Lemn

-si satul lire, in baza unor documente din anul 1723. cf, N. Dobrescu: Istoria
Bisericii din Oltenia", pag. 270.
2) La Buna Vestire erau, in anal 1838, urmAtorii preotii: Costandin sin
.diaconut loan Ciuclu, Nicolae sin popa Ion Milled, $tefan sin popa Ion
Star Oita.
La biserica din Mehedin(i era slujitor pope Costandin sin diaconal

-Oheorgize Popescu. Vezi in Arhica Sf. E'piscopit R. dos. 44 din 1838, file
138, col. II.

3) Despre satul Popestii de pe LuncavAt ne vorbeste un document dela
Constantin CArnul, din anul 7164 [1655-1656j. Pe atunci acest sat era al
>rain. Dintr'un Lemn. N. Dobrescu ,,Istoria Bis. Romne din Oltenia" pag. 269.
In harta lui Schwuntz, lucrat in anul 1720, aunt trecute dou sate cu
numele Popesti in jud. Valcea : Popestii de pe Luncaviit si Popestii de pe
Oltet. I. C &fetid : -Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei nr. 13, pag 235.
In memoriile Generalului von Bauer (1778) se srie despre acest sat :

.Popeschti. sat eu o biseried, vii, pAdure si o moarl, situat pe Lunkawezul".
-cf. C. I. Karadja Oltenia dupi Mem. Gen. von Bauer", in Arhivele Olteniel
nr. 14 pag. 305.
4) Dacii aceastA bisericA a lost fAcutA in anul 1780, trebue sA fi lost o
zita inainte de aceasta, did in Mem. Gen. von Bauer, Popestii este trecut sat
cu o bisericA.
In anul 1834 satul Popesti avea 110 familii. V. Antonia op. cit. pag. 368.
/n anul 1838 erau la Sf. Nicolae urmAtorii preoti lorga [Oh: orghrl sin
Matei Ortisants, duhounic; Marin Oheorghs Tudosdseu. Diaconi: Gheorghe

sin Ion Berescm, loan sin diaccmul loan Mosteanu, Iordache sin pope loan.
La SAlistea Veche: Preoti : Radu sopa Stan Rizeseu. loan Dumitru
Gummi& Diaconi Georahs sin Marin. Toma popa Radu Voleeseu, Costandin
sin Marin, Los& Mihelltt Rizescu. cf. Arhiva Sf. Eptscopil a RdmnIculal
dos 44 din 1838, file 138 verso.
www.dacoromanica.ro
85
26) Meeni, 1) Mofie nmfeneased. BisericA de lemn cu

hramul Sfintii Voivozi. FAcutA de lAcuitorii mogteni, in anul
1715, August 24, Are sf. vase de cositor, o pereche odAjdli, un
policandru de lemn, o cAdelnita de alamA
27) Dliegiti 2). Mu& sj, nalndsttri Dintr'un Lem. Biserici
de lemn cu hramul Intrarea in Bisericl. Rimini de Ilicuitoril motiteni in anul 1780, Octomvrie 14, Are sf, vase de cositor, doul
perechi odAjdii, un policandru de lemn I i 0 cAdelnitA de alamii.
28) Dlie0i, mahalaua Curiti. Mofla sj. naindstiri
Dintr'un Lenin. BisericA de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva.
FAcutA de moOenii lAcuitori in anul 1829, Septemvrie 14. Are
sf. vase de cositor, doul perechi odAjdli, o cidelnitti de madem.
29) Ciortiti. 3) Most& moftsneased. BisericA de lemn cu
hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutli de lAcuitori pi alti ctitori,.
In anul 1784, Dechemvrie 27. Are sf, vase de cositor, della
perechi odlidii, o cidelnitA de madem.
.
1) In anul 1834, satul Meeni facea parte din Daesti. in aceasta vreme
erau la Meeni urmatoril preoti: Barba po9a B9rbu Armdsescu, Cosiandin.
Ion Brurnaru. cf. V. Anionic: NO catagrafie"... in Arhivele Olteniei nr. 92-94,
pag. 368-69.
2) Printr'un hrisov dat in anul 1645, Matei Basarab Voevod da satul

Daesti, sf. manistiri Dintr'un Lemn. cf.N. Dobrescu: Istoria Bisericii din Oltenia" pag. 269.
In anul 1722 satul Thlepti avea 104 fainilii. Austriacii ii cunopteau ca

sat manastiresc. klem pag. 147.
In anul 1834, tot satul Dlepti (Meeni, Daepti, Mahalaua Curtii) avea 172
familii.
Preotii din Daepti in anul 1834: La Cuvioasa Paraschiva este popa Tudor
sin popa Barba Armdsescu La Intrarea in Biserica erau, popa Ilie Costandin
Rasa, hirotonisit in anul 1824 pi loan Damilru Ghlgu, hirotonisit in 1791. cf.
V. Anionic loc. cit. pag. 368-69.
Intr'o diati din anul 1833 stint iscaliti pi doi preoti din Daepti Popa
Ion Ddescu (Ghigu, probabil) i popa Nicoke. Vezi la T. G. Bulat: Diate
Oltenepte, in Arhivele Olteniei nr. 5 pag. 59.
3) Mihnea Voila Turcitul, printr'un hisov din anul 1579, da o parte din
men Ciorfisti sf. manstiri Dintr'un Lemn cf. N. Dobrescu : ,,Istoria BiserIcii
din Oltenia' , pag. 269.
Cioraptii de pe Lunctivat este trecut pi in harta lui Schwantz, alcatuitit in
anul 1720. cf. I. C. Baca(' : ,,Oltenia sub Austriaci"... in Arhivele Olteniei nr
13, pag 235.
Datil zidirea frumoasei manastiri Hurezul, boerii din jut ii fan diferite
danii. Intre aceste danii este si cea a lui Climent ieromonahul care-i cla bucuros
100 stanjani movie la Ciorapti, langa $irineasa. cf. I. Ionascu: Jstoricul man,
ree, In Arhivele Olteniei nr. 78-82, pag. 301.
Aceasti movie n'o mai gasim trecutil in catastihul man. Hurez pe and.
1791. Idem op. cit. pag. 431-432. Totue manistirea avea legaturi cu oamenii
din Ciorasti. Egumenul Pahomie le imprumuta cu zapise diferite sume de bani..
Dot locuitori din Ciorapti, Anghel al Stoical pi Cost. Barlog, ziceau in anul
1789, prin zapiaul dat la manastire, cit sd le lase locurile co le au pa ;nosier
mandstiril [la Ciorasti] sit le are pi pentru havaet si clued 120 blane la
Troian". Idem, in Arhivele Olteniei nr. 83-85, peg. 156.
86
www.dacoromanica.ro
30) Francefti. 1) Maple mopteneascd, Bisericil de lemn

cu hramul Sf. Vasi le, FAcutii de TAnase Mutuleanu I i Barbu si
Ion de aci, in anti 1810, Ghenarie 18. Are sf, vase de cositor,
douli candele de cositor, clout perechi odAjdii, o cAde1niA de
alamA, un policandru de lemn.
31) Francetiti, mahalaua Simionephl. Mop!. mofteneascd.
BisericA de lemn cu hramul SfinLi Voivozi. FAcutg. de Radu
Simionescu in anul 1806, Martie 29. Are sf. vase de cositor,

douti perechi odAjdii, o cAdelnitA de alamA, un policandru de
lemn.
32) Mantillesfil. 2) Mo$1e mo#eneascd. Biserica, de zid cu

hramul Sf. Nicolae. FlicutA de ceaupi Florea Radu Ungureanu
si popa Ion, in anul 1759, Dechemvrie 4, Are sf. vase de cositor, trei rnduri odjdil, o cAdelnitti de alaml, un policandru
de lemn.
In anul 1838 erau la biserica din Ciorioti urmitorii slujitori: Popa Marin
sin diaconu Damitrelcal, duhovnic, papa Weida sin popa Teodosie; popa
Teodosie s all& slujind la Bolnita sf. Episcopii Ramnic ; diaconal Dumitru sin
.popa Damitra. Vezi in Arhioa sl. Episcopli a Rilmnicalui dos. 44 din 1838,
file 138 verso.

1) In anul 1661, Domnitorul Grigore Ghica di min. Dintr'un Lemn satul
Frinceoti cum suis iobbagionibus". cf. N. Dobrescu : Istoria Bis. din Oltenia"
pag. 264. Frinceotii era un sat mare. In anul 1722, Frinceotii care era proprietatea min. Dintr'un Lemn ayes 176 familii, iar Frincestii moonenesti avea 46
familii. Idem pag. 147.
In harta lui Schwartz este trecut sub forma mutilati Frdnesesii. cf. 4 C.
Bdcild: ,,Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei nr. 13, pag. 235.
Tot sub o numire deformati gisim Frincestii i in Memoriile Generalului von Bauer (1778): Vranzeschti sat cu o bisericd i vii, situat pe read
Bistritze. cf. C. I. Karadja: Oltenia dupi Mem. Gen. von Bauer", in Arhivele
Olteniei nr. 14, nag, 305.
In anul 1745 este cunoscut boerul Tudor FrAncescul, care impreuni cu
alti boeri hotarnici, hotirisc mooia Crivina. cf. T. G. Bulat: Contributiuni do.cumentare",.... pag. 9.
In anul 1834 erau la biserica Sf. Vasile doi preoti: Trandafir St. Scurtu,
hirotonisit in anul 1804 oi Constandin popa Nicolae Simionescu, hirotonisit
in 1832.
La Sfintii Inger( era papa Nicolae diaconul Andrei Simionescu. cf. V.

Antonia : .,0 catagrafie", in Arh. Olteniei nr. 92, pag. 353-355.
2) Bogatul boier Freda Brincoveanu, mare vornic, unchiul Voevodului
Const. Brincoveanu, avea intre alte sate oi Miniilestii, pe care i-I intireste
Mateiu Basarab. Vezi la Ille Chirijd. Freda, Brincoveanu", in Arhivele Olteniei
lir. 59-60, pag. 45.
In aunt 1653, Patina Vorniceasa a raposatului Brincoveanul di zapis de
zestre fetei sale Ancuta care se cisitoreote cu Iorga postelnicul. Intro satele
date ca zestre este oi satul MinAileoti cu tot hotarul oi cu toti ruminii. cf. George
Fotino: Un minunchi de vechi document. oltene", in Arh. Olteniei nr.
7,
pag. 222-223.
In harta lui Schwantz din 1720 e trecut oi satul MAnAilesti..Vezi la I. C.

Bdcild, op. cit. pag. 235.
Satul Miniileoti era in 1722 proprietatea schitului MinAileoti ei n'avea
cleat 57 familii. cf. N. Dobrescu : Istoria Bis. din Oltenia", pag. 147.
87
www.dacoromanica.ro
33) Schitu MAnitile011. Mop la *W. MtInds(iri Bier lja. Bi;erica tie zid cu hramul Napterea Precestil. FAcutii de popa Ior
pi Toma Sirbu in anul 1690, Mai 22. Are sf. vase de cositor
patru psrechi odijdii, o cAdelnitA.
34) Genuneni. 2) Mopia d-Mi Damitrache Genuneanu.

Bisericii de zid cu hramul Sfintii Ierarhi. FAcutA de pArintele
Arhimandrit Stefan fi Matei brat, in anul 1797, Februarie 17.
Are sf. vase de cositor, patru perechi odAjdii, o cAdelnitil de
alamA.
35) Sirineasa 3). Mopia Sf. Mdfulsfiri Horez. BisericA de

zid cu hramul Sf. Nicolae. FlicutA de sf. mAnlistire Horez, in.
Pisania dela biserica Sf. NIcolae din Manailesti nu ni se pastreazii la
Intregime. cf. T. G. Bulat: ,,Inscriptii din bisericile Olteniei", in Arh. Olteniei nr.
2-3, pag 240-241.
Preotii dela biserica mosteneasca din Manailesti in anul 1834 : Nicolae
sin Ilie Iagdru, Matei popa Ivan Popescu, Gheorghe popa Matei Popescu. cf..
V. Antonia op. cit. in Arh. Olt. nr. 92 pag. 355.
1) Schitul Manailesti exista la 1606. cad Radu Serban ti intareqte locul pe care fusese ridicat Precum arata pisania dela 1684 (1) acest schit a fostridicat din nou de Pahomie monahu, ce s'au numit pre mirenie Papa postelnicul, fiul lui lordache vel stolnic Parscoveanul, In zilele Domnului Costandin.
Voivod Brancoveanu si I-au inchinat metoh sfintei manlistiri Bistritti". Alta
pisanie pusii in pronaos spune ca Pahomie monahul n'au fost apucat sA-I zu
graveasca si I-au zugravit igumenul Dionisie in anul 1801. cf. T. G. Bulat : Inscriptii"... in Arh. Olteniei nr. 2-3, pag. 239-240.
Schitul Maniiilesti, in afara de satul Manailesti, mai avea i satele Chicent din Valcea, Studina qi Dragotesti, Roaranati. Printr'un hrisov din 1709-10 .
al lui Constant.n BrAncoveanu, schitul era scutit de dijmarit, oierit, darea de
vin si avea sase f amilti de posluinici. Printr'un alt hrisov mai vechiu 1689-90al aceluiasi Domaitor, schitul Manailesti avea si 50 bolovani de 'sare dela Oclisle Mari. N. Dobrescu : Ist. Bis. din Oltenia", pag. 275-76 Alex. A. Vastlescu: FantAna Obedeanului in sec. XVIH-lea", in Arh. Olteniei nr. 31. pag..
190 si I. Donat: Fundatiunile", pag. 59.
Preotii dela schit in anul 1834 : Costandin Stanciu Mdnfleicu Jiianu,
Ion diiaconu Vasile i diaconal Nicolae Gh. Mo$teanu Budulan. cf V. Antonia :0 catagrafie", in Arh. Olteniet nr. 92, pag. 355.
Azi biserica schitului Manailesti este biserica de sat. Are hramul lollUrea Domnului, nu Nasterea Precestil cum din gresala spune catagrafia ; sau.
poate mai avea Inca un hram.
2) Insemnari din cArtile bisericii dela Genuneni i Inscriptia de pe crucea de platrii din curtea bisericii stint transcrise de T. G. Bulat: lnscriptii", In
Arh. Olteniei nr. 2.3, pag. 241.
Preotii din Genuneni, In 1838 : Andrei sin popa Ilie. Ioan, sin Ioan.
Vezi in Arhtva Sf. Episcopii Rdmnicu dos. 44 din 1838, lila 138 verso, col. II.
In Mem. Generalului von Bauer este trecut i satul Genuneni Tschenonent, sat situat pe read Bistrita". In Arhivele Olteniei nr. 14, p. 305.
3) Prin hrisovul emis la 25 Aprilie 1695, Constantin Vorli Brancoveanu
darueste ctitoriei sale man. Hurez o multime de mosii intre care si mosia Sirineasa, cumparata dela un Isar si boerii 011inesti, (Radu log, Sima, Tudosie si:Drlighici), dela Gheoca Slavitescu qi danie dela Stana Chiurcibisoala. cf. I. lonascu: Istoricul Manastirii Hurez", in Arhivele Olteniei nr. 79-82, pag. 299.
Aceasta movie era bogata in goruni. De aci se aducea o mare cantitate
de sindrilii de goruni i blane de stejar, pentru acoperit licasurile ji casele
dela Horez. De aci se duceau In site parti i aracii trebuitori pentru viile man.
Horez. Era asa de mare pidurea de stejari a Horezului dela $irineasa, limn_
numai pe ghincla se incasau anual 100 taleri. !dem. pag. 336 qi 338.
88
www.dacoromanica.ro
anul 1127, Avgost 15. Are oL vase de cositor, trei perechi odgjdii,
un policandru de madem, o cadelnita de alamA, sapte candele

de madem, o cruce de argint.
Egumenul Pahomie dela Hurez (1791-1804) a fa cut multe imbunanatatiri la mosia minastirii dela Sirineasa : douli case de !Arne, intr'un aco-
peris, sindrilite cu blane de stejar; doua prattle mari sindrilite en sindrila
de stejar; curie; a facut o moara nourt, cea veche fiind stricata ; a facut la
drumu mare un bordei mare (carciuma), in care se vindea vinul manastirii.
Tot Pahomie a platit 100 taleri peritru deschiderea bisericii din Sirineasa,
cad sf. biserica tot dela aceasta mode fithd pustie de mult fi lifisita de
souse orlajdide si de sfintele vase, de sf. icoane, de sfesnicele toate, clanpar d ndu-le ci dew/II:rind sf. biserica, s distaste intr'insa sf. slujba". I. Ionarn:
Anexe la Istoricul manastirii Hurez", in Arhivele Olteniei, nr. 86-88, p. 422.
Despre legaturile minastirii Hurez cu locuitorii din Sirineasa vorbese
zapiselc. Intennul din anul 1801 iscaleste i Gligore pdradab (primar). Mem,
nr. 83-85, pag. 156.
Am in Ltd pomelnicul bisericii Sf. Nicolae din Sirineasa. pe care II
voi transerie la vreme. In el este pus chiar in fila 1 boerul Iordache Schina,
arendasu. Acesta era probabil ruda cu Hrisant Arhimandritul, egumenul Hurezului, caci il are pus in fruntea pomelnicului. Ori poate voia sa-si arate
recunostinta fatii de un egumen care i-a dat in arenda mosia Sirineasa. Despre
Iordache spune pomelnicul : Acest boerenasi an field la aceasta sfanta biserica
multe ajutoare, fiindca sa a fla taind cu arenda mosiia Sirineasa care faceri
de bine si ajutoare sa vor insilmna anume la fila eu nr. [loc alb], pentruca
in veci sa fie pomenit la s fantul jervelnic. [1]835".
Fila 1 verso : Aceste de mai jos aratate lucruri s'au Limit de d-lui
bocru Iorgache Shinea (sic), ariitat in urma in pomelnie prin ehiverniseala
osteneala d-lui si s'au dat la sfinta biserica a satului Sirineasa cu hramul
s
erarh Nectilide :
1 temeliia bisericii,
sindrilitu biserieii de iznov, 1 pardosala bise-
ricii cu scinduri de jo[a]gar, f tazan spoit in care sa boteaza copii[i],
swim, 7 candele cositori, 2 ico[a]ne man i doo deosibite de raposata Mariea,

1 praznueari (sic) la iconostas, 4 po[a]le la icoanele imparatesti, 2 p[o;ale la
iconostas, 2 arvoane la usile imparitesti, 1 policandru de madem, 1 cruce la,

presto], madem, 1 ipac la iconostas, 1 ceaslov mare bogat, 1 mic, ipac, 1
molifelnie, 1 leturghie noo, 1 veche s'au legat, 1 andmis. 1 potir cu tot
tacamu ltd, 1 tava de anafuri [ fila 2 recto], 1 catavasier, 2 perechi odajdii,
3 patrafire. 3 perechi procovete, 1 masa la prastol, 1 ipac mai mica, la
proscumidie, 2 fesnice (sic) mad, 2 ipac, mid, 1 lada da Brasov, 6 bueati
calli legate. cu Evanghelia, 1 aurari (sic) pentru diiaconu, 1 fesnie de alama
la proscorni[die].
Ghermano Arhimandritu
Hrisant Arhimandritu
Vladu iereu, Vasile, Ion, Ioan.
Fula 3 : Pomelnicu raposati[i] Marichii... Aceasta raposati Marica au
fault la accasta sfanta biserica un rand odajdii preo visa en tot tacamu si 2
icoane imparatesti si 2 candele de cositori, ea in veci sA fie pomenil a la
sfantul jerfelnic. 1830".
Urmeaza alte 91 pagini de pomelnice, intre care amintim pc eel al

Miirgiritei dela Velcon, care a facia o masa' la prestol si o pereche oda jdii
cu tot tacamul lor i etc procovetelc.
In anul 1839 snot cuoscu ti la Sirineasa Find& iereul; popa Costandin
sin fiopa Costandin. Arhiva Sf. Episcopii fliimnic, dos. 44. fila 138 v.. col. H.
89
www.dacoromanica.ro
36) S1ilvite01). Mqia d-lui Dined Sldvitescu. Biserica

de zid cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facuta de Gheorghe
Slvitescu i Ion, in anul 1810, Septemvrie 26. Are sf. vase de
cositor, dou perechi
37) Marcea 2). Moia mandstirii Cozia. Biserica de lemn
cu hramul Sf. Voivozi. Facuta de popa loan Guptul, in anul
1773, Februarie 19. Are sf. vase de cositor, dou perechi odajdii.
38) Bbenii Ungureni. Moga mdndstirii Bistrita. Biserica
de lemn cu hramul Buna-Vestire. Facut de sf. mnstire Bistrita,
in anul 1777, Mai 19. Are sf. vase de cositor, cloud perechi
odajdii.
1) Printr'un hrisov din 24 Aprilie 1613, Radu Mihnea inteireste fratilor Pem tt i Radu, boeri din Sleivitesti, doi rumAni din BMteni, ce le fuscseret contestati de alt proprietar. C. C. Giurescu: Istoria RomAnilor", 01.
11, partea I., ed. II, 1937, pag. 286.
Pc un zapis din anul 1639-40, pentru eliberarea unui rumem din
Prundeni, sunt semnati ca miirturii din Sleivitesti: Tudor logolett, Cernat
titaf si Toma logolat. I. Ionavu: Documentele mosiilor schitului erbetnesti-Morunglavu", in Arhivele Olteniei, nr. 97-100, pag. 305.
La 8 Dec. 1644, Matei Vodei confirmei lui Filip, fiul lui Stanciul din
Baia de fier, staptinire asupra unei iginci cu fetele ei, pe care jupetneasa
Antona din Sliivitesti sustinea aft' le-ar fi cumparat dela Ioan Calugiirul din
BArsesti. Alex. Stefulescu: Gorjul istoric i pitoresc", Tg-Jiu, Tip. N. D.
Milosescu, 1904, pag. 10.
In nistc zapise din anul 1688 0 1689 semneazii ca martor i Ghioca
Sla itcscu. T. G. Bidet: Contributiuni documenta re Ia istoria Oltenicr
pag. 58-59.
Acest Gheoca Shii itescu vinde partea sa de mosie dela *irineasa lui
Constantin Bremcoveanu Vodet, care o dii manastirii Hurez. I. Ionaget: lstoricul mAndstirii Hurez", in Arhivele Oltenia, nr. 79-82, pag. 299.
In harta lui Schwantz din 1720, este trecut si satul Slavitesti. I. C.
/della: Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei, nr. 13, pag. 236.
La 1759 boerul Ion Slivitescu lasa prin diatii partea lui de mosie
dela SleiN itcti, nepotului sem Gheorghita setrariu (fiul Episcopului Grigorie
Socoteanu al Retmnicului) i nepoatei sale Catrina, fata setrarului Radu Socoteanu. Mosia o lasil impreunii cu casele, cula, sfeinta biseric, viea si
moara". T. G. Bulat: Diate Oltenesti", in Arhivele Olteniei, nr. 5, p. 47-48.

In anul 1834 aveau mos,de la Slavitesti, d-ei visticreasa Elenca Sliivitescu
maniistirea Cozia. Satul avea atunci 116 familii. P. Antonin: O catagrafie", in Arhivele Olteniei, nr. 92-94, pag. 370.
Preotii din Sliatesti in anul 1838: Marin sin popa Ilia, duhovnic;
Ion sin diiaconul Serban. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. 44 din 1838.
fila 138 verso, col. II.
Acte privitoare la mosia Shivitesti si la boerii SlAvitesti sunt publicate
de M. Theodorian-Caracla: Certeva acte vechi", in Arhivele Olteniei, nr. 3233, pag. 305-314.
2) In pomelnicul bisericii din Ursani, scris in 1894 de Dionisie Ede-
siarbul, este trecuat i Florica prioteasa ot Marcea", care a ajutat cu 10

taleri si 15 parale. Pr. T. Baltifel: Un manuscris din 1804 al lui Dionisie
Eclesiarhul", in Arhivele Olteniei, nr. 51-52, pag. 314.
In anul 1838 era slujitor la biserica din Marcea preotul Than Danescu
ot DAnesti sud Argesi, fete dei carte chi aceasti eparhie". Arhiva Sf. Episcopii
Rdmnic, loc. cit.
90
www.dacoromanica.ro
38) Babenii Rumtini1). MoOd sf. mnoistiri Bistrila. Biserica de lemn cu hramul sf. Nicolae. Facut de Ion Ciridaru, in
anul 1778, Martie 11 Are sf. vase de cositor, dou perechi

odajdii.
40) RtLioasa2). Moia postelnicesii Tiii Bonciulesii. Biserich' de .lernn cu hramul Sf. Imparati. Fcut de lcuitorii satului
in anul 1770, Septemvrie 23. Are sf. vase de cositor, doul perechi
odajdii, o cadelnita de alam, un policandru de lemn i cfirtile.
Popa Ionitg, protopop.

1) Intr'un hrisov din anti! 1502 al lui Radu Vocla eel Mare, este vorba...
vi de satul Babeni. Nu vtiu daca este vorba de Babeni-Bistrita sau Babenii
de Oltet. Alex. $tejalescu: Documente slavo-romne", pag. 51.
Dar este sigur ca in hrisovul emis de Neagoe Basarab in anul 7028
[1519-1520], prin care se intarese man. Bistrio, mai multe sate, intre care
Babenii, este vorba de Babenii Bistritii. N. Dobrescu: Ist. Bis. Romtme
din Oltenia", pag. 245.
s.
In anul 1646, Octomvrie 5, Ion, fiul liii Vlad Banal din Mimi, da
zapis de imprumut pe 28 galbeni. I. Ionavu: Documentele moviilor schitului Serbanevti-Morunglavu din Valcea", in Arhivele Olteniei, nr. 97-100,
pag. 306-308.
Cunoaitem o hotarnicie din anul 1676 a 12 boeri hotarnici, in care

se hottirtivte mofia care se chiama Babeni, care este la Gura Bistrifei, sad
Valcea". Pe vremea aceia mo0a Babeni era jumatate a man. Bistrita, iar
jut/tat-ate a boerilor SlAvitevti. M. Theodorian-Carada: Cateva acte vechi",
in Arbivele Olteniei, nr. 32-33, pag. 305-307.
Dintr'o hotarnicie a 6 boeri hotarnici, datata 1682, vedem c man.
Bistrio mai avea la Babeni o parte de movie de cumparatoare la silivtea
Babenilor, insa dela Udrea Capitanul Shivitescu, stanjeni 267 vi toata partea
hti Ioan CiilugArul, ce 1-au chemat pe nume mirenesc Popa Ivfan (1), care
au dat-o de pomana sfintei manastiri Bistritii, iar la aceasta silivte a BAbenilor". Pe atunci mai erau proprietari la Babeni: Radu Murgescu, Radu
Otetelivanu, Serban Slavitescu, etc. Idem, pag. 307-308.
In anul 1720, satul Babeni era parasit de locuitori, lie din cauza
razmiritelor, din cauza birurilor sau din cauza ciumei. I. C. &wild: Oltenia
sub Austriaci", in Arh. Olteniei, nr. 13, pag. 236. In 1722 acest sat avea
68 familii. N. Dobresru: Ist. Bis. din Oltenia", pag. 147.
In anul 1781 era ispravnic al judeolui Valcea, .biv polcovnicul Mate!
Babeanu. T. G. Bulat: Contributiuni"..., pag. 73-73, passim.
Preotii dela Bilbenii Ungureni in anul 1834: Paraschiv sin Gheorghe
Rapeaga, Costandin sin fiopa Costandin Baerescu, Ion sin popa Pascal Unk
gureanu.
Preotii dela Babenii Rurnani: Serban sin popa Radu Nedelcu, Radu
sin ropa Nedelcul. V. Antonia: O eatagrafie"... in Arhivele Olteniei, nr.
92-94, pag. 353.
Tot acevti preoti erau 0 in 1838.

2) La Rttioasa mai avea movie
vi
MAnastirea
Dintr'un Lemn in
antd 1834.
Preotii dela Raioasa, zisa i Balta Mare, in anul 1834: Stan sin Ion
Siindoiu, Radu frofra Stan Sandoiu, diaconal Radii Dragon Golea. V. Antonia,
op. cit. pag. 353.
91.
www.dacoromanica.ro
Plasa Cerna.
1) Satul BAltenit). Movia st, mandstiri Borezul vi a movnenilor ot tam, deavalma pa trei movi 2). Bisericg de lenin cu
hramul Sf. Nicolae. Facut in anul 1641 de popa Neagoe i popa
Ene 3).
,2) Satul Bglteni, mahalaua Cojani. 13isericA de lemn
cu hramul Cuvioasa Paraschiva, FAcut de diaconul Matei i

Radu Morea; in anul 18044).
3) Satul Ulmetu 5) Movie stetpanitei de casa protopopului
1) Intre satele pe care le avea in stiiptinire mAndstirea Motru, este trecut si satul Balteni, ditruit prin privilegiul lui Neagoe Basarab din anal 15181519. Poate crt. e vorba de BAltenii VMcii. cf. N. Dobrescu: Istoria Bisericii
RomAne din Oltenia", pag. 256.
Pe la jumdtatea sec. XVIII o parte din mosia BAlteni infra in posesiunea mAnastirii Hurez, prin dania de 300 stAnjeni facuta de Costaudin treti
postelnic FAlcoianu i altA danie de 350 stAnjeni, ft-tenth de Iosif proegumenul
Hurezului in ziva de 11 Martie 1749. Parintii lui Iosif se numeau Atanasie
Damaschina si au trAit la mbreistirea Hurezuhti. Vezi la I. lonavu: Istoricul MAnAstirii Hurez", in Arhivele Olteniei, nr. 79-82, pag. 302, 305 si nota
70 dela pag. 305.
In anul 1795 mAnAstirea Hurez a avut 100 taleri duptt porumb ot

Balteni, chila po tl. 9". La I. lonassca: Anexe la art. Istoricul MAntistirii
Hurez" in Arhivele Olteniei nr. 86-88, pag. 414.
2) Catagrafia din anal 1831, Arhivele Statulai Bacuregi, Condica de
catagrafii nr. 921831, lila 30 r. Tot aci vedem di in 1831 satul Biilteni avea
109 familii.
3) Biserica aceasta a fost reconstruitA in anul 1782. Este biscrica veche
din satul Bilteni.
4) Aceasta este biserica cea nouA din Balteni. Pe un Octoih mic dela
aceastA bisericii, tiparit la Blaj in 1792, in josul filelor 1-21 stl seris: Aceasta
sfAntii i dumnezeiasca carte ce se chiama Oftoic s'a cumparat prin toata osteneala i cheltuiala mea, eu Rada Cojanu, ctitorul bisericii i aceastii carte
am lisat-o bisericii cei nota si de niminea sa nu se instriineze, cu t[a]lferi)

13". Pr. T. Baliifel: Bisericile Oltene. Inscriptii, stampe i insemnari de
prin carti", in Arhivele Olteniei, nr. 43-44, pag. 345. Tot aci mai sunt i alte
insemnari privitoare la biserica cea non& din BAlteni.
In -anul 1774 este cunoscut Popa Serban ot Balteni care darueste bisericii celei vechi o Evanghelie tiparita Ia Buctiresti in anul 1760. Idein,
ibidem.
Preolii dela bisericile din Balteni, in anul 1839: Popa Gheorghe sin
diaconal Matei, popa IVicolae sin Preda Cojan, diaconal Gheorghe sin diaconal Niful, diaconal Ion sin Marin, popa loan sin Dumitru ,thiltinescu, diaconal Gheorghe sin diaconal Badea, diaconal Gheorghe sin Marin. cf. Arhiva
SI. Episcopii Riimnic, dos. nr. 44, din anul1838, fila 176 verso.
5) In harta ofiterului austriac Schwantz, ficuta in anul 1720, este
trecut i satul .Ulmetu, care pe atunci era parisit, din eauza rizmiritii, a
birurilor grele sau a ciumii. cf. loan C. &kali: Altenia sub Austriaci, 1718-1739", in Arhivele Olteniei, nr. 13, pag. 236.
81 la Ulmetu avea mAniistirea Hurez o parte de mosie. In anul 1801,
aceasta mAnAstire lua 40 taleri de pe curiturile Costestilor den Ulmet". In
92
www.dacoromanica.ro
$drban Copetceanu i de mqnenii ot tarn, deavalma pa patru

mo0,1). Biserica' de lemn cu hramul Sf. Nicolae. F'Acuti: de popa
Dumitru TAngsAscu, in anul 1747.
4) Satul Ulmetu, maha(aua Teiu*u. Biseric de lemn
cu hramul Sf. Gheorghe. Fa'cut5 de Io[a]nichie ieromonahu, de

popa Matei i de Matei Lungu, in anul 1767.
5) Satul Copaceni 9. Moge stapanita de boercinaqii Copaceni i de mopenii ot tam,deavalma pci asci moi3). Biserich' de zid cu hramul Buna Vestire 4). Fkut de protopopu Ser.
ban Copkeanu, in anul 1804.
1804 0 1805 lua 80 taleri euraturile Costcstilor din Uhnet". Vezi la I. lonafcu: Anexe... in Arhivele Olteniei nr.-436-88, pag. 417 0 419.
Intre catanele brinqti ale Scaanului Craiovei, era trecut in anti] 1784,
sub comanda cApitanului Mihaila, 0 Ion ot Ulmet. Vezi la I. 12. Czincea:
Oameni i fapte din trecutul Craiovei", in Arh. Olteniei, nr. 49-50, pag. 190.
In anul 1754 stint cunoscuti cativa slujitori ai bisericilor dela Ulmet:
Popa Glzeorghe, Costandin diaconu, popa Ion, popa Costandin ,si popa Duneitraru. Ei cumpAra o Evanghelie tipArita la Ramnie in anul 1746 0 o
diiruesc bisericii din Ulmet.
In anul 1772, popa Dumitru de la Ulmet cumpArd un Antologhion 0-1
darueite bisericii.
Pe un Triod tipArit la Ramnic in anul 1777 se spine cS aceastd carte

iaste cumparatd de preotu sfintei biserici Ulmetu, de popa Dumitru i popa
Serban ..... la sfanta biserica Ulmetu, unde s prliznuiaste hramul Sfantului
Ierarh Nicolae. 5i am scris eu popa Duinitru Ulmetu i pofia Serban sin ego.
5i and am scris au lost anii dela zidirea lumii leat 7287 [1778-79]".
Tot pe acest Triod este semnat in anul 1815, popa Ni(u I Inwanu.
Una din bisericile dela Ulmetu se numea dela carlimidV. Aceasta bisericii este azi distrusd, iar acum vreo 15 ani lemnaria ei era flicutd grilmada
langd o moara, gata a fi vanduta ca lemne de foc.
Toate aceste insemniiri au fost culese de Pr. T. Blikifel i publicate sub
titlult. Biserici Oltene. Inscripii, stampe i insemndri de prin carti", in Arh.
Oltenici nr. 43-44, pag. 346.
Preotii din Ulmetu- in .anul 1839: Costandin sin popa Niul, Nicolae
sin -pope Ninl, Dumitru sin loan Preduletu, Ivan sin Marcu Zmeul qi diaconal Dumitru sin loan Glirvan. Vezi Arhiva Sf. Episcopii Rilinnicu, dos. 44,
din 1838, fila 176 vo.
1) Arhiv. Statului Buc. Catagralia din 1831, condica 92/831, fila 33 r.
Pe atunci satul Ulmetul avea 119 familii.
Tot de Ulmet tinea i satul Adunatii de Ulmet, pe mo0a satraresii Marghioala Barseasca. Acest sat avea in 1831 numai 15 familii. cf. Idem, ibidem
fila 34 r.
2) Harta lui Schwantz alcatuitli in anul 1720 ne aratii i satul Copaceni
(Copocsen), pe Cerna. Vezi la I. C. Bacilli: Oltenia sub Austriaci", in Arh.
Olteniel, nr. 13, pag. 235 0 la Alex. A. Vasilescu: ,.Registrul tuturor localitatilor cuprinse in harta Olteniei lucrata de Friederich Schwantz i terminata in
1723", in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 343.
3) Catagralia din 1831, lila 38 r. iv.. acest an satul Copaceni aN ea
120 familii.
4) Pisania spune ort s'au zidit din temelie cu toata osardiea i cheltuiala sfinti[e]i sale protopopului 5erban Copacianul, cu doao turle. 51 s'au
infrumusetat cu jugravie atat din lAuntru cat 0 pe din afara, precum si1 veade
93
www.dacoromanica.ro
6) Satul CopAceni, mahalaua In Vale. BisericA de lemn

cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facutd de protopopu Gheorghe
Copgceanu in anul 1780 1)
7) Satul Vetelu 2). Mosie mosteneascd. BisericA de lemn cu
hramul Sfintii Voevozi. Fdcuth de popa Costandin cu alti 15cuitori, in anul 1720.
8) Satul Bro*teni3). Mosia Sf. Episcopii a Retmnicului
i cu clopot i cu carti i alte podoabc ce trebuesc, mai ajutornd i altii,

pe cat le-au dat mAna. In zilele Mariei Sale Ioan Costandin Alexandru Ipsilant Voivod, cu blagosloveniea Preasfinti[e]i Sale parintelui Chirio Chir Nectarie Episcopu Ramnicului... Pomenelte Doamne: erban ereu, Preda ereita,
loan, Costandin, Nicolae, Dumitrachie, Maria, Casandra, Ioana, Patru ereu,
Zamfira ereita, Patru ereu, Ioana ereita, Grigore eromonah, Filofteai eromo.nah, Draghici, Marica, Gheorghe, Gheorghe, Floarea, Ilinca, Casandra, Dii-
mitru. La lent 1804". Vezi la Pr. T. &Mel: Bisericile Oltene. Inscriptii,

stampe i insemnari de prin carti", in Arhivele Oltenici, nr. 41-42, pag. 89.
Biserica a fost zugravita- de zugravii Mandea i Dinu ot- Craiova, en

calfele Dumitraro i Dumitru. Idem. in Arhiele Olteniei nr. 43-4-1, pag. 347.
Boerii Copaceni se Itie ca au la origina familii de Cierici. Litre inainta0i lor sunt protopopul Gheorghe Copiiceanu, protopop intre anii 1762-1776
protopopul Serban Copaceanu, ctitorul bisericii de zid. kierban Copaceanu
nu e fiul lui Gheorghe Copaceanu. In anul 1779 `,$erban Copaceanu era diacon 0 servea ca logofetel Episcopului Chesarie al RAmnicului, care il pusese
sa scrie pe curat pentru tipar, predosloviile Mineelor talmacite de Episcop.
Cand a ajuns protopop, a facut biserica din Copaceni. El a avut douti sotii:
Preda i lJta. Preda era sotie legitima. Dupa moartea ei protopopul erban
a luat in castitorie pe Uta. Cu Preda a avut zece copti. Ctitorul-protopop
*erban al bisericii din Copaceni, moare in anul 1807. Lespedea mormantului
sau e i azi in biserica. Dintre liii sai niciunul nu .s'a fault preot. Idem.
pag. 347-348.
1) La intrarea acestei biserici este sapat in lemn anul cand a fost

facuta: Sii se It-le, aceasta sfanta biserica s'au tarnosit in lima Martie, leat
7263" [17551. cf. Pr. T. Bediifel, in Arhivele Olteniei nr. 41, pag. 92.
Gheorghe Copaceanu a reparat-o sau a zugrAvit-o in anul 1780.

In afar,a de cei doui protopopi mai sunt cunoscuti i alti slujitori dela
Copaceni. La biserica Sf. Nicolae, in anul 1808, era popa Matei Copaceanu,
care in anul 1767 era diacon la biserica Cuvioasa Paraschiva. 'Fatal lui popa
Matei era diaconul Filip tot dela Copaceni.
La biserica Cuvioasa Paraschiva erau in 1824 preotii Marin Berbescu
.
zi
Nicolae Duhovnicu.
Slujitorii dela bisericile din Copaceni, in anul 1839: Nicolae sin popa
Ion Trc, Gheorghe Clara sin Andrei Crew, Costandin sin Ion Milosteanul,
diaconal Matei sin diaconul Nara. Vezi in Arhiva Sf. Episcopii R., dos. 44 din
1838,- fila 176 "'verso.
In 1846 era candidat la biserica de lemn din satul Copaceni, Patru Buleteanu. Vezi la Pr. T. litikifel, op. cit. pag. 90-92.
2) In registrul localitatilor trecute pe harta lui Schwantz, lucrata in
1720, se gasete i localitatea Wezel din VAlcea, care desigur este satul Vetelu.
Vezi la Alex. A. Vasilesca: Registral tuturor localitatilor cuprinse in harta

Olteniei", lucrata de Fr. Schwantz... in Arhivele Olteniei, nr. 27, p. 351, col. 11.
3) Catagrafia din anul 1831, fila 14 r. Pe atunci satul Broiteni avea

237 familii.
94
www.dacoromanica.ro
0 a lui lordache Badulescu sud Vlwa, de zestre.
Biserica
de Jemn cu hramul Sf. Nicolae. Facut de diaconul Radu Poi7

chea in anul '1560.
9. Satul BroOeni, mahalaua *erbane*ti. Moie mq-
teneascci. Biserred de lemn cu hramul St. Nicolae. _FIcut de

popa Gheorghe Sertdnescu in anul 1810.
10. Satul Bro*teni, mahalaua GAtejei. Moqie mote-
neasca. Biserica de lernn cu hramul Sf, Nicolae. Facut de Patru Haiducu in anuL 1719.
11. Satul Lapuvatal); Mqia raposatului poleovnie Lafeu
Lapusoia i a mopenilor, deavalma pd apte moi 9. BisericA
de lemn cu hramul Sf. Nicolae, Facuth de protopopul Radu Lpupiu, in anul 1634.
12) Satul Lapusata, mahalaua Mijati. Biserich de
lemn cu hramul Sf. Nicolae. FAcuth de Nicolae Mijat i de Radu

Mijat, in anul 1832.
13) Satul LApu,ata, mahalaua Bere*ti. Biserich de lemn
cu hramul St. Nicolae. Fcut de popa Tnasie i de Paraschivu,

10 anul 1610 3).
14 Satin L'apuata, mahalaua Siru1e0. Biseria de
lemn cu hramul Intrarea in Biseric5. Fkut de diaconul Marin,

in anul 1695.
15. Satul L6puwita, mahalaua Ziirne0. Biseric de
lernn cu hramul Sf. Nicolae. Fkutfi de popa loan Tarnescu, de

popa Preda i de diaconu loan in anul 1751t.
Slujitorii dela biserrcile din Brosteni, in anul 1839: Popa Radu sin
popa Ion, diaconal Ion sin diaconul Costandin, diaconal Duntitru sin Pdrvu
Necsoiul, popa Costandin sin popa Gheorghe, Nicolae sin diaconal Nicolae,
Marin sin popa Nicolae, Nun sin diticonzt Ion Popescu, diaconul Stan sin
diaconal Ion. cf. Arlava Sf. Episcopii Rdmnicu, ,dos. cit., fila 176 v.
1) In harta austriacului Schwantz, fAcut in anul 1720, este trecut si
satul Lepusatu. In indicele acestei hArti, satul Ltipusata este trecut sub forma
Lepusehall. Vezi I. C. &cad: Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei, nr.
13, pag. 235 si Al. Vasilescu: Registrul tuturor localitAtilor cuprinse in harta
Olteniei lucratA de Fr. Schwantz", in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 346.
2) Catagrafia din anal 1831, pa 8 r. Pe atunci LApusata avea 272
farnilii.
Slujitorii bisericilor din Lapusata, in anul 1839: Popa loan sin Radu
Fistigoi, popa Nara sin point Than, diaconal Pdtru sin loan Grate,. popa Palru
sin loan Rabega, (liaconal Piitru sin- Dumitru, popa Mihai sin popa Ilia, diaconal Stanciu sin diaconal Radu, diaconal Marin sin diac. Radu, popa Costarhe
sin Gheorghe fi popa Nifu sin popa Dumitrascu, (cartea lui de hirotonie
i s'au ars and f s'au aprins casa, cu multe scule i toate ce au avut in casA),
popa Mihai sin popa Gheorghe Sw-du, papa Marin sin Mihai. Vezi Arhiva
Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. citat, ibidem.
3) In rnemoriile Generalului von Bauer, scrise in anul 1778, este cuprins i satul Bereschti sat cu o bisericd, situat pe Tzerna". A se vedea la
C. I. Karadja: Oltenia dupA Memorlile Gen. von Bauer", in Arhivele Olteniei

nr. 14, pag. 306.
95
www.dacoromanica.ro
16) Satul 1161thire*tP), pa moqia Lddegi- stapanita de

chir 13d1utd Teianul ot Rdmnic i de casa lui lonitd Zdtreanu
pI pd mo$ia Malddregi stapanita de moqneni deavalma pd
qapte mo0 2). Bisericd de zid cu hramul Sf. Voevozi. Fcutd de
popa roan Sterpu i de popa Tudor i popa loan duhovnicu, in
anul 1790.
17. Satul Mfildfire*ti, mahalaua LAde03). Biseric5 de
lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcut de postelnicu Costandin Zdtreanu, in anul 1760.
18) Satul Ciumagi4). Mqie stdpdnitd de mopeni deavalma pa patru mo05). Biserich de lemn ca hramul Sf. Nicolae. Facutd de Stanciu boeru de neam, in anul 1811,
19. Satul Ciumagi, mahalaua Priscule*ti. BisericA de
lemn cu hramul Sf. Dimitrie. Facut de popa loan in anul 1795.
20) Satul Gdgeriii5). Mqie mogeneascd ski/Anita deavalma
1) Satul Maldaresti exista in anul 1720, caci este trecut in harta lui
Sehi antz. Vezi la Alex. Vasilescu: Registrul tuturor localitatilor.... din hallo:
lui Schwantz", in Arhivele Oltenia, nr. 27, pag. 347, col. I.
Preotii din MAIdarestii de Cerna in anul 1839: Preda sin popa loan,
Gheorghe sin Dumitrascu, Dumitru sin pope Timasie, diaconul Stefan sin
dia(onul Ilie, popa Tudor sin Matei si diaconul Badul sin pope Ion Duduiald.
In Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicului, loc. cit. Ultimii doi erau slujitori la
biserica din Ladesti.
2) Catagrafia Vin 1831. Arhivele Statului Buc., condica nr. 92 1531,
fila 18 r. Pe atunci satul Maldtreti avea 112 familii.
3) Inteo hotarnicie facuta in anul 1801, de Petrache Luehi biv el

caminar, ispravnieul judetului Valcii, se arat ca in acest an, o parte din
mosia Ldesti era a lui Iorgache Cantacuzino, din Ora Moldovei, mostenitorul
sardarului Vlasto, iar altA parte a lui Baluta Teilan, care a cumparat la.
mezat mosiile sArdarukti Vlasto. In anul 1734 era proprietar in Ladesti
Barhageri, Dumitrascu LAdescu. Intre Lade1ti i Barbageri s'a statornicit in
anul 7240 [1731], Dechemvrie 17, prin zapis, un hotar. Semnul dintre acest3
doua hotare era un pod. Barbagerii aveau mosia dela pod in sus, iar Ladvaii.
dela pod in jos, adica spre miaza-zi. T. G. Btdat: O hotarnicie"... in ArMvele Olteniei nr. 25-26, pag. 209-211.
4) i satul Ciumagi stim ea exista in anul 1720, aid II gasim in harta
lui Sehwantz, sub forma Csumada. A se vedea /a A. Pasilescu: Registrul tuturor localitatilor", in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 344, col. T1.
Preotii din Ciumagi in 1839: Mihai sin diaconul iIiilwi, Matei sin
Pot, Nicolae sin diaconul Andrei; diaconul Ion sin popa Ilia. In Arhiva Sf.
Episcopii Rdmnicu, dos. nr. 44 din 1838, fila 177.
5) Catagra fia din 1831, fila 23 r. Pc atunci satul Ciumagi avert 89
familii.
6) Satul Gageni este pomenit intr'un document dela Mihnea Turcitul.

cu data de 2 Sept. 1580 [7089]. Mihnea Vod confirmA lui Toma, Tatul si
Stanciul, mosie in Gageni. cf. I. lonascu: Doeumentele mosiilor schitului kierhAnesti-Morunglavu din Valcea", in Arhivele Oltenid, nr. 97-100, pag. 294.
In harta lui Schwantz (1720) gasim satul Gageni scris sub forma Gecsen. Vezi Al. l'asilescu: Registrul tuturor localitAtilor", in Arhivele Olteuiei
nr. 27, pag. 345, col. I.
Prcotii din Gageani in 1839 : Gheorghe sin Cdrstea, Dumitru sin din-
96
www.dacoromanica.ro
pd doi mosi1). Bisericd de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Fcutd

de Caystea Croitoru i de Badea brat, in anul 1805.
21) Satul Bune0.. Mosie stdpdnitd de vtori vistier Ni-
colae Giulescu). Biserjea de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Fdcuth de vistieru Nicolae Giulescu, In anul 1834.
22) Satul Ciitetu3). BisericA de lemn cu hramul Sf. Dimitrie. Fhcata de polcovnicul Dimitrie Oculescu in anal 1812.
23) Satul Catetu, mahalaua Cuci. Bisericd de lemn cu
hramul Sf. Dimitrie. F6cut5 de vistieru Dimitrache CAp6tin6, in

anul 1801.
24) Satul GroW). Biserich de lemn cu hramul Sf. Nico-
iae. Fa'cutd de Ilarion monahul, Damaschin monahul, Preda Moldoveanu i loan Mhluroiu, in anul 1784.
25) Satul Modoia. Mosie steipdnita de S f. Episcopie
Rdmnicu i de sf. mndstire Dinteun Lemn si de mosnenii ot
tam, deavalma pci ase mosi5). Biserich de lemn cu hramul Sf.

Nidolae, Routh de Andrei Ioan GRoi i de Than Calugbrescu,
in anul 1712 9.
26) Satul Roe*ti. Mosie stapdnitct de chir Balutd Teisanul si de mosnenii ot tam, deaverna pci patru mosi1). Biseric5
de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FIcutg de popa Simion,
popa Preda si Ionita Benchea, in anul 1759. F5cutA de zid in
anul 1830, de cAtre popa Radu i popa _Sande).
conul Natei, diaconul illatei sin Cdrstea. Vezi in Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. 44, din 1832, fila 177.
1) Catagrafia din anul 1831, fila 50 r. Pe atunci satul GAgeni avea
71 familii.
2) Idem, lila 52 r. Pe atunci erau in satul Bunesti 56 familii.
In anul 1839 era preot la Bunesti, Stanciy sin diaconul Sandu. Arhiva Sf. Episcopii Rdrnnic, loc. cit.
3) Preotii dela Catetu in anal 1839: illihai sin fiopti Dinu ot Ciumagi,
Zamlir sin Dinu ot Cuci. Idem, ibidem.
4) Satul Grosi exista in anul 1720, eAei este trecut in harta ofiterului
austriac Schwantz, fAcutA in acest an. Vezi Al. Vasilescu: Registrul tuturor
localitatilor cuprinse in harta Olteniei, lucratA de Fr. Schwantz i terminatil
in 1723", in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 345, col. III.
Preatii din Grosi in 1839: Gheorghe sin Palm ireag, Costandin sin
-popa lorga. cf. Arhiva Sf. Episcopii Admnicu, dos. 44 din 1838, fila 177 V.
5) Catagrafia din 1831, lila 27 r. Pe atunci satul Modoia avea 145

familii.
6) Si satul Modoia exista la inceputul secolului XVIII. In harta lui

Schwantz din 1720, este trecut sub forma Mod*. cf. Al. Vasilescu, op. cit.,
pag. 347, col. II.
Preotii din Modoia in 1839: Tudor sin Tudor i Costandin sin loan
Tichie. Arhiva Sf. Episcopii Rdinnic, loc. cit.
7) Catagrafia din 1831, Arhivele Statului Buc., condica nr. 92, lila
43 r. Pe atunci satul Roesti avea 190 familii.
8) Preotii din Roesti in 1839: Radii sin Radu Simionescu, Sandu sin
Arnza. cE. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. cit. fila 177 V.
SAtenii din Roesti jaluesc in anul 1794 lui Alex. Vocla Moruzi pentru Un
97
www.dacoromanica.ro
27. Satut Ciocilltei 9 Movie stdpdnitoi de sf. mandstire

Dinteun Lenin vi de cdtre Bdlutd leivanul si de movnenii ot
tarn deavalma pet trei mo0. Lcuitorii acestui sat au fost impreunati la ludi cu satul Roiqti i fiind moiile deosebite i cu
depirtare de satul Roieti, dui:A a lor cerere s'au deosebit dandu-se numire satului dupd movie 2). Bisericd de lemn cu hramul
Cuvioasa Paraschiva. Fcuth de Dumitru Cbcalteu i Dumitracu
brat, in anul 1782.
28) Sahli. Roie$ti, mahalaua Olteanca 3) BisericA de

lemn cu hrarnul Suatji Voevozi. Tcut a. de popa Marin i de
Amza Zdrancu, in anul 1817.
29) Satut Coeni. Movie stdpdnitd de movneni deavalma
pa' patru mo04) Biseric5 de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva.

Fkuth de Tudosie, loan Cetru i Joan, in anul 17605)
30) Satul Cermege*ti 6). Movie stdpdnitd, de movnenii
talhar cu numele Danciu, care a murit in temnitii. El furase multe lucruri

din sat. Tot el aratase la alti falhari ca la Roe0i este om bogat Badittt Mamularul. Dupa jefuirea acestuia hotii au fost prin0 i intemnitati. Murind
Danciu, stenli cereau sa" li se dea inapoi lucrurile furate, luAnd din averea
hotilor. cf. V. A. Urechiti: Istoria RomAnilor", vol. V, Bucureti, tip. Toma
Basilescu, 1893, pag. 218.
1) In harta lui Schwantz din anul 1720 este trecut, in judetul VAlcea,
satul Cioctdtei, ascuns sub forma Csocolte, bleat abia_ 1-am identificat. Prin
urmare in anul 1'720 exista i acest sat. Vezi la Al. Vasilescu: .,Registrul tugi
turor localitatilor"... in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 344, col. I.

Intre averile mtmtistirii Calui din jud. Romanati sunt trecute, in eatagrafia din anul 1731, 0 ateva locuri la Ciocaltei, daruite de nilte calugari
care trAiser in aceasta mantistire. Aceste danii stint infarite in anul 7223
[1714-1715] de cdtre Stefan Cantacuzino Voevod. cf. N. Dobrescu: Istoria
Bisericii Romne din Oltenia", pag, 254.
La biserica din Cioaltei slujea in anul 1839, popa Marcu sin popa
loan, impreund cu diaconul Tiinasie sin popa Rade. Arhiva Sf. Episcopii
Rdinnic, dos 44 din 1838, fila 177 verso.
2) Arh. Statului Bucurefti. Catagrafia din anul 1831, condica nr. 92'831,
lila 46 r. Pe atunci satul Ciocaltei avea 111 familii.

3) MO0a Olteanca de lAngal Peceana VAlcii este pomenitii inteun (to-
cument dat de Radu Wald dela Afumati, in anul 1526 [7034], Iulie 20, Ea
era atunci in posesiunea lui Dobre al Neagaii, a feciorilor, a fratilor 1I nepotilor si. cf. I. lonafcu: Documentele moiiilor schitului Serbne1ti-Morunglavu din VOcea", in Arhivele Oltenlei, nr. 97-100, pag. 292.
In harta lui Schwantz nu e trecut satul Olteanca.
4) Catagrafia din 1831, condica 92/831, fila 20 r. Pe atunci satul
Coeni avea 66 familii.
5) In memoriile Generalului von Bauer, scrise in 1778, este trecut i
satul lajeni- (Coeni), sat pe Tzerna" (Cerna). cf. C. I. Karadja: Oltenia dupii
Mem. Gen. von Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 306.
La biserica din Coeni slujeau in anul 1839, popa Radu sin -popa Ion
Vdlvoi i diaconul Ion sin pope Ion. Poate ca erau frati. cf. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnic, dos. cit. fila 178 recto.
6) Intr'un hrisov din anul 1526, Julie 20, Radu Vodtt dela Afumati intiirqte lui Dobre al Neagaii i cetalilor lid molia Olteanca i Pecrana, din
.
98
www.dacoromanica.ro
ot tarn deaualrna pd patru mo0 i moia Bdrbdrigeni stdpdnitci de chir tufa' Te4anul ot Rdinnic1). Bisericg de lemn cu
hramut Cuvioasa Paraschiva. tdcutg de Joan, Cdrstea i cu Toma,
in anul 1670.
31) Satul Cermege*ti, mahalaua Sue*ti 2). Biseric de
lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Fbcut de Dumitru Cheznoiu, Panfi Suescu i loan Tiviga, in anul 1783.
32) Satul Cermege0i, mahalaua Barbgrigeni 8). Bise-
dealul Pescenii pAnA in hotarul Cermegestilor. cf. I. Ionalcu: Documentele

mosillor schitului erbanesti-Morunglavu", in Arhivele Olteniei, nr. 97-100,
pag. 292.
In anul 1580 [7089], Septemvrie 2, Mihnea Vod Turcitul confirrn lui
Toma, Tatul i Stanciul stapiinire in Cermegesti, movie de cumpiiraturii dela
mai multi locuitori. Tot printr'acest hrisov confirma lui Toma, mosie in Cer-
megestii de Sus, partea lui Drjal, pentruc a plait aceste mosii de bir
10 ani. A mai cumparat Toma 0 in Cermegestii de Jos, partea Bratului Grasun, intructit 1-a plittit de bir 5 ani". Aceste mosii le-a cumin-inn Torna drept
2284 aspri. Idem, pag. 293-294.
In harta lui Schwantz lucrat intre anii 1720-23, gasim trecut i satul
Cermegesti, sub forma Csermedsest. Vezi la Al. rasilescu: Registrul tuturor
localitiitilor", in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 343, col. III.
In anul 1723, Aprilie 25, Piirvu Sarbatoare din Cermegesti, impreun
cu feciorii lui, vinde mosie vornicului Preda Bujoreanu, in hotarul Cermege;nilor de Sus, in littime stj. 8,7 palme, iar in lung din apa Cernii spre
Olteanea i treace Pesteana pima in dealu Scundului in culme", unde se hotiiraste cu Scundenii. Zapisul de viinzare e scris de ,.popa Dieanu sin popeg
Niculi ot Bujoreani". Vezi la T. G. Bulat: O numire de judecinor din 1806
vi un act de viinzare din 1732", in Arhivele Olteniei, nr. 9, pag. 382-83.
Niste movneni din Cermegesti au cumparat mosie in satul Liideiti.
Cumpariitura lor era cuprinsii in patru semne: Valea Mare, Gura Colnicului,
ie a Ratei la Tei i viea Berbecei, care semne sunt din apa Cernii, pkinii in
dealul Cernii despre rsrit. In anul 1801 ei erau in judecatii cu mosnenii
Barbageri pentru niste locuri pe care le cotropiserii. Vezi la T. G. Bulat:
FIotarnicie"... in Arhivele Olteniei, nr. 25-26, pag. 209-211.
1) Catagralia din 1831, condica 92 1831, lila 58 r. Pe atunci satul
Cermegesti avea 220 familii.
2) In harta lui Schwantz (1720) se gaseste i localitatea Soescy, care
de !mind seamii este satul Suesti. Al. Vasilescu: Registrur..., in Arh. Olteniei
nr. 27, pag. 350, cot II.
Despre Suesti este vorba si in zapisul prin care Parvu Siirbiitoare din
Cermegesti vinde movie vornicului Treda Bujoreanu in Cermegesti. La 7'. G.
Bulat: O numire de judecator"... in Arhivele Olteniei, nr. 9, pag. 382.

3) In harta lui Schwantz este trecut i satul Barbarisehen, adicii Bar-
binigeni. cf. Al. Vasilescu, op. cit., pag. 3, cot I.
Mosnenii din Biirbarigeni au vilndut o parte din mosia lor, in anul
1734, sArdarului Vlasto i anume 112 sittnjeni. Tot atunci s'a stabilit i ho-
tarul dintre Barbarigeni i Ladeti. Acest hotar era un pod. Ba'rbiirigenii aveau
mosia la Nord de pod. Intre mosnenii BArbArigeni i mosnenii Liidesti s'a
iit o neintelegere pentru hotar i suma stAnjanilor din mosiile respective.
In anul 1801, Petrache Luchi biv vel caminar, ispravnic al jud. Vblcii, cerceteazii pricina dintre cele (lona tabere i da dreptate Barbilrigenilor. Vezi
la C. T. Bulat: flotinnicie"... in ArbIvele Olteniei, nr. 25-26, pag. 209-211.
99
www.dacoromanica.ro
rich' de lemn cu brarnul Sf. Nicolae. FAcut5 de Phtru Fulga ti

de Ene, in anul 1765.
33) Satul Cermege*ti, mahalaua Pe*ceana1). Rise-
He'd de lernn cu hrarnul Adormirea. Facuta de Carstea Moatara

ai cu toti lacuitorii, in anul 1765.
34) Satul Starre010). Movie steipdnitei de vtori vistier

Nicolae Giulescu, de vtori vistier loni(d Stdnescu i de Fileul
negutettorul ot Craiova i de mopleni, deavalma pa vase mo03).
Biserica de lernn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcut5 de Nedelcu St5nescu i Radu brat in anul 1600.
35) Satul StArte*ti, mahalua Va lea Lungg. Biseric de
lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de popa Iordache impreunfi

cu toti lacuitorii, in anul '1817.
36) Satul Stgne*ti, mahalaua Cuchiulesti. Bisericfi de
lemn cu hramul Sf, Nicolae. FAcutti de diaconu Grigore i popa

Nedelcu brat i popa Dumitracui diaconu Nicolae, in anul 1827.
1) In null 1526 [7034], Julie 29, Radu Vodi dela Afumati intareste
i toata mosia Pesteana, linga Olteanca, din dealul
Pctenii ping in hotarul Cermegestilor. Vezi la I. lonafcu: Documentele
mosiilor schitului *erbinesti" .... in Arhivele Olteniei nr. 97-100, pag. 292.
In anul 1732, Parvu Sarbatoare din Cermegesti vinde vornicului Preda
lui Dobre al Neagiii
Rojoreanu mosia lui din Cermegesti. Aceasti mosie pornea din apa Cernii spre
Ohcanca si trecea Pesteana wind in dealul Scundului. cf. T. G. Bulat: ..0
nurnire de judecitor din 1806 si im act de vanzare din 1732", in Arhivele

Slujitorii dela bisericile din Cermegesti, in anul 1839. La Cermegesti:
Ion sin pope Zamfir, diaconul Pram sin diaconul Mihai Zarnescu. La Suesti:
Laziir sin Tudosie, Marin sin pope Dumitru, diaconal Ion sin Bajan, diaconul
Dumitru sin pope Dumitru. La BiirbArigeni: Nicola sin popa Costandin, Costandin sin Florea, diaconal Ion sin popa Dumitru. La PeSeana: loan sin Ene.
loan sin popa loan Ciobanu. A se vedea in Arhiva Sj. Episcopii Rdmnicu,
dos. 44 din 1838, fila 177 verso.
2) Satul Stiinesti este trecut in harm lui Schwantz, lucratii intre anii
1720-1723. La Al. Vasilescu: Registrul tuturor localitiiilor cuprinse in harta
Olteniei luerati de Fr. Schwantz j terminati in 1723", in Arhivele Oltcniei.
nr. 27, pag. 350, col. II.
In anul 1821 a fost orinduit ispravnic al judetului Vilcea, de citre
Tudor Vladimirescu, Th. Savastian. El orAndueste cit tapciu al pliSii Cerna

de Jos, pe Stincut Ciornageanu, si tot odati anuntii pe locuitori ca se desfiinieazi trecutele napistuiri. Locuitorii satului Stinesti spun ea se bucurii ml
sunt supusi. In numele lor semneaza: Eu Stan Petard, eu Pdrvu sin Stanciu,
en Ilie Bojanu, eu Simionu Buga, cu tot satu. Eu pope Iordache. cf. Emil
rdrtosu: Tudor Vladimirescu. Glose, fapte i documente noi (1821)". Btt-.
euresti, Editura Casei coalelor, 1927, pag. 107.
Prcolii din Stinesti in anti! 1839:. Dumitrascu sin diacon Rada, Nedelcu
sin diacon lordache,, Ion sin Stancht, diaconal Grigorie sin diaconal lordache
(cartca i s'au poprit de parintele Climent); popa Rada sin Nicolaie, Radu
sin popa Florea, Gheorghe sin popa lordache, Hie sin Barbu. Arhiva Sf.
Episcopii Rdinnicu, dos. nr. 44 din 1838, fila 177 verso.
3) Catagralla din 1831, Arhivele St. Bucuresti, condica de catagralii
-nr. 93 831, jila 41 r. Pe atunci satul Stanesti avea 172 familii.
100
www.dacoromanica.ro
37) Satul Bitreneei 1). Mqie stitpnitet de mopienii ot

tarn, deavalma pa trei mo0 2). TisericA de lemn cu hramul St.
Nicolae. FAcutd de diaconu Irimia, Matei Rogoz i Preda, in
anul 1778.
38) Satul Dejoi3). Movie steipanitel de mopenii ot tam

deav alma pa patru mo0.4) BisericA de zid cu hramul Sf. Voavozi. Fcut de popa Radu, popa Stan i popa Marin, in anu11715.
39) Satul Doze*ti 5). Movie stcipcinitei de momenii ot tam
1) Si satul BArcAnesti (Barkanest) din VAlcea exista in anul 1720, ctici
gAsim in-Itarta ltd Schwantz.- Vezi la Al. Vasilescu, op. cit., pag, 342, col. I.
Slujitorii dela biserica din Brertnesti in anul 1839: Popa Matei sin
popa Dragomir, popa loan sin popa Matei Piticu, diaconul Radu sin Matei
Rogozi. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnic, dos. cit., fila 178 r.
2) Catagralia din 1831, condica 931831, fila 19 r. Pe atunci satul Barciincsti avea 48 familii.
3) Saint Dejoi exista in anal 1720, ciici este trecut in harta lui
Schwantz, sub forma Deschoy, sat in VAlcea. Vezi la Al. Vasilescu: Registrul
tuturor localittilor" ..... in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 344, col. I.
Intre catanele bAnesti ale Scaunului Craiovei, era in anul 1784 si PAtra
ot Dejoi. El facea parte din catanele de poterrt de sub comanda lui Hriza
Capitanul. I. V. Cdncea: Oarneni i fapte din trecutul Craiovei", in Arhivele
Olteniei, nr. 49-50, pag. 191.
In anul 1821 locuitorii satului Dejoi declarit e se supun poruncilor
date de amend lui Tudor Vladimirescu. In numele lor semneazA: Nica Dejoianu, Ion Dejoianu, Dumitru, Mitroi Piircidalm i pope Ion Dejoiatut. cf.
Emil rdrtosu: Tudor Vladimirescu" .... 1927, pag. 108.
Preotii deia biserica din Dcjoi, in anul 1839: Pofia Preda sin popa
Duntitrafeu i popa Costandin sin diaconul Barbu Dejoianul. Arhiva Sf.
Episcopii Rdmnicu, dos. 44 din 1838, fila 177.
4) Catagra fia din 1831, condica 93 831, fila 26 r. In anul 1831 satul
Dejoiu ai ea 88 familii.
5) In anul 1715 s'a fault inventarul hArtiilor lui Costantin BrAncoNeanu,
la Brasov. Intre actele rtimase era si unul in care era vorba de Dozesti. cf.
C. Giurescu i N. Dobrescu: Documente i regeste privitoare la Constantin
BrAncoveanu". Bucure1ti, Tip. Carol Gbl, 1907, pag. 296.
In harta lui Schwantz, fitcutrt intro anii 1720-1723, se gaseste. in cuprinsul jud. Valcea i satul Dofefti, adiat Dozesti._..ef. I. C. &kilts: Oltenia
sub Austriaci", in Arhivele Olteniei, nr. 13, pag. 235.
Intr'un zapis din anul 1805, prin care diaconul Stanciu Diculescu vincle
protopopului Hristea Dieulescu, o tigancA. este vorba si de fiopa Radu dela
Dozefti. cf. T. G. Bulat: Zapise privitoare la tigani", in Arhivele Olteniei,.

nr. 12, pag. 150.
Slujitorii dela bisericile din Dozesti. in anul 1839: Pope loan sin diaconul Barbu Zugravu, diaconul Pant sin Mitrofan, diaconul Anghel sin Barbu
Zugravu; popa Barbu sin pope Riau, pope Vasile sin popa lancu, popa Matei
sin Rdducan, diaconul loan sin Preda Bdzoi; popa Stelan sin Mihai Stanislav,
diaconul loan sin Vladu Oia. Vezi in Arhiva Sf. Episcopii Rthnnicu, dos.
nr. 44, din/ 1838, lila 177 r. i v.

In anul 1833 era, la una dIii bisericile dela Dozesti, un preol hirotonisit ka Dii (Vidin). Nu cunosc nurnele acestui preot. cf. T. G. Bulat:
Popii dela Dii", in Itenasterqa, revista clerului din Oltenia, nr. 3 din anul
XIX (19-10), pag. 251.
101
www.dacoromanica.ro
deavalma p cinci mo0,1). 13isericfi de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Flcut de Doza, Simion i Stan, in anul 1560. Preinnoith
de popa -Barbu, Stanciu, Garju i A[n]druti, in anul '1760. Iar
preinnoit de popa Barbu, popa Vasile i popa Matei, impreuna
cu toti Ikuitorii, in anul '1834.
40) Satul Dozetcti, mahalaua Zugravi 2). Mq: e steipcinitei
de m4nenii ot tam, deaualma pa cinci mo0 3). Bisericd de zid
cu hramul St. Nicolae. Fkuth de popa Stanciu i Barbu Zugravu,
in anul 1789. S'au preinnoit de diaconu Anghel, popa Radu i
Than SoavA, in anul 1830.
41) Satul Doze*ti, mahalaua -Sancu1e0i. BisericA de
lemn cu hramul Sf. Nicolae. Fficut de popa Barbu, popa Dumitraqcu i Gheorghe CArAbineanu, in anul 1798.
42) Satul Dozewti, mahalaua Strmbateni. Biseric5 de

lemn cu hramul St. Voevozi. Facut de diaconu Dumitralcu i
Iordache, in anul 1770. Preinnoith i Mcutd din zid de boerul
Gheorghe Frtat, impreunA cu toti Ificuitorii, in anul 1837.
43) Satul Giu1eti 4). BisericA de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Facut6 de Barbu Giulescu in anul 1460. Fficutfi
de zid in anul 1829, de vistierul Nicolae Giulescu, adhogandu-i-se
i hramul Sf. Nicolae.
44) Satul GiuIe1i, mahalaua Popilor. BisericA de lemn

1) Catagrafia din 1831, condica 93/831, fila 18 r. In anul 1831 satul
DozAsd avea 223 familii.
2) Locuitorii satului Dozesti au primit cu bucurie poruncile ispravnicului oranduit la jud. Valcea, de Tudor Vladimirescu. In nurnele satului sernneazA: Preda Gdrju, Anghel, Ion si pop Radu Dozescu. A se vedea la
Emil Vdrtosu: Tudor Vladimirescu"
pag. 108.
3) ('atagrafia -din anul 1831. Arhivele Statului Bucuresti, condica nr.
93/831, fila 48 r. Pe atunci satul Dozesti avea 223 familii.

4) Intre cei 24 jurAtori pe care si i-a luat Preda Poienarul, lost mare
postelnic, pentru a-si arAta stapanirea peste satul Porcenii si alte cuminiraituri,
este boerul Tudor din Giulesti. Era pe vremea Voevodului Radu Leon, la
anul 1665. Vezi la Al. Stefulescu: ,.Documente slavo-rombne relative la Gorj",
pag. 568.
Satul Giulesti 11 gAsim trecut in harta lui Schwantz (1720), sub forma,
aproape de nerecunoscut, Csulest. Pe atunci erau dou'r sate: Giulestii de Sus
9 Giulestii de Jos. cf. I. C. Bricild: Oltenia sub Austriaci", in Arhivele
Olteniei, nr. 13, pag. 235 si Al. A. Vasilescu: Registrul tuturor localitacilor
cuprinse in harta Olteniei lucratA de Fr. Schwantz". Arhivele olteniei, nr. 27.
pag. 344, col. II.
Intre catanele blinesti ale Scaunului Craiovei, de sub conducerea cApitanului Mihiii1A, era in anul 1784 si un Miluzi ot Giulesti. cf. I. V. Ciincea:
Oameni i fapte din trecutul Craiovei", in Arh. Olteniei, nr. 49-50, pag.
190, col. II.
La Giulesti s'a gilsit o secure neoliticil, adica din perioada de piatrii
slefuitA. cf. C. N. Plopfor: InsemnAri mArunte", in Arh. Olteniei, nr. 9,
din anul 1923, pag. 378.
Preotii din Giulesti in anul 1839: loan sin diaconal Dwnitraru, Gheorghe sin loan Popescu. In Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. cit. fila 177 vs.
102
www.dacoromanica.ro
eu bramul Stintii Ingeri. Fdcutd in anul 1793 de diaconul loan,

popa nuasie i diaconul loan Mazilu.
45) Nisipi1). Mo;ie stdpdnitd de mopenii ot tam, deavalma
pd patru mog 9. Biseried de zid cu hramul Sfintii Voevozi. Fficut in anu11713 de Vladu Ciucea, Stan Mazilu i Radu Mazilu 3).
46) Nisipi, mahalaua Seciurile. Biserich de lemn cu
hramul Sfintii Voevozi. FAcutd in awl 1803 de Matei Lemnaru,

loan Robescu, Radu Sucea i Radu D'inescu, impreund cu toti
Idcuitorii.
47) Nisipi, mahalaua Becsaui. Biseric4 de zid cu hra-
mu! Sf. Nicolae. FAcutd in anul 181.6 de Radu Becpnu, Dined

Mazilu i popa Gheorghe Becanu.
48) ZAvoeni4). Mqie stdpdnitd de monenii ot tam dea,valma p4 doi moi 5) Biseried de lemn cu hramul Sf. Nicolae.
Fdcutii in anul 1732 de Ilia Radu Zdvoianu i Radu Malarescu.
49) nvoeni, mahalaua Jarostile. Biseried de zid cu
bramul Sf. Nicolae Facuth in anul 1802 de diaconul Vladu,
popa Ilie i popa Matei.
50) ZAvoeni, mahalaua M1dreti. BisericA de lemn
cri bramul Sf. Nicolae. FAcut in anul 1825 de Gheorghe, Iordache i Matei.
1) Locuitorii satului Nasipeni, din plasa Cerna de Jos, primesc cu bucurie ordinele pe care le chi ispravnicul ortmduit la VAlcea de Tudor Vladimirescu, in anul 1821. In numele kr semneazrt: Dumitru Garniceanu, Trusea
san Matei, Patric Robescu, lou Zarnescu i popa Stan. cf. Em. Vartosu: Tupag. 107. dor Vladimirescu"
2) Catagrafia din anul 1831. Arhivele Statului Buc., condica nr. 931831,
fila 30 r. Pe atunci -satul Nisipi avea 148 Iamilii.

3) Slujitorii dela bisericile din Nisipi in anul 1839: Popa Nicolae sin
Anghel Robescu, popa Radu sin Ion- Robescu, diaconal Marin sin diaconui
Marin, diaconul Grigorie sin Dobre Robescu; popa Ioan sin popa Dragomir
(cartes i s'au furat cnd au cazut intr'o boala foarte grea, cu toatii casa lui,
ciind i preoteasa i-au murit), diaconul Radu sin Matei Gheorghifor,(eartea
i s'au furat cu multe hartii, and ii s'au span casele de i-au mutat la linie);
popa Parvul sin Dumitralcu (asemine.a i s'au furat); popa Ion sin popa Matei
Gheorghifor, popa Ion sin popa Vladu Dlincescu, popa Preda sin popa Barbu
Dancescu. cf. Arhiva. SI. Episcopii Riimnicu, dos. nr. 44, din 1838, fila 178
r 0 verso.
E interesantri insemnarea trecutri-in dreptul diaconului Radu Gheorgbiior,
care vorbeite despre spargerea caselor i mutarea kr la linie.

4) Si locuitorii. satului Ziivoeni se bucurn, in anul 1821, de ltirik cc
le conaunicrt ispravnicul orAnduit in fruntea jud. Valcea, de Tudor Vladimirescu. In numele kr semneazi: Gheorghe sin lordachie,- Radu sin Barbu, Radu
Cucu i popa Vladu. cf. Em. Vartosu, op. cit., pag. 109.
Slujitorii dela bisericile din Zavoeni, in anul 1839: Popa Chirca sin
popa Vasilie, diac. Mihai sin popa Vasile; popa Ilie sin diac. Vladu Porojnicu, popa Matei sin diac. Vladu Porojnicu, diaconul Radu sin diaconul Vladu
Porojnicu. Vezi Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. 44, din 1838, fila 178 vo.
5) Catagrafia din 1831, fact 12 r. Pe atunci satul Zdvoeni avea 71

familii.
103
www.dacoromanica.ro
51) Maciuca.1) Mqie stdpartitd de mopenii ot tam, deavalma pci apte mqi 2) Biseric6 de lemn cu hramul Cuvioasa
Paraschiva. Facut in anul '1702 de Preda, Ca loth, Dumitracu
i Serban.
52) Mliciuca, mahalaua Botorani. Biserich de lemn cu
hramul Si, Nicolae. Facuta in anul 1797 de popa Vladu, diaconu

Sandu, Ilie Botoran i Nina Botoran.
53) Mitcluca, -mahalaua Boc*a. Bisericg de lemn cu
hramuI Intrarea in BisericA. ncutfi in anul 1817 de postelnicu

Sima, logofAtu Preda Breazu i Matei Neam[u].
54) Npiciuca, mahalaua V1eni. Bisericg de lemn cu
hramul Sf. Nicolae. Facut de popa Engchache, lordache Mazilu

i Badea in anul 1804.
55) RusArte*ti 8) Mqie stolpetnita...de schitta Dobru.qa ai
1) Satul Miiciuca este trecut in harta lui Schwantz. El exista, deci,
inainte de 1720. II gasim sub forma Mecsuka din jud. Waltzer (Valcea). cf.
Al. Vasilesen: Registrul tuturor localitatilor" .... in Arh. Olteniei, lir. 27,
pag. 347, col. I.
In _Memoriile Generalului von Bauer, scrise bi anul 1778 se gasesc trecute i satele Motzuka de Sus i Motzuka de 1os, mofioare czt plidure gi
vii, situate pe Tzerna" (Cerna). Vezi la C. I. Karatlya: Oltenia dupii Mem.

Gen. von Bauer", 6n Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 306.
Intre catancle baneti ale scaunului Craiovei, de sub comanda capitanului Mihaila, era, in anul 1784 si un Ion dela Mt-trine& cf. I. V. Cancan:
Oarneni i fapte" .... in Arhivele Olteniei, nr. 49-50, pag. 190, col. II.
In anul 1821, locuitorii din Macinca se supun poruncilor date de oamenii lui Tudor Vladimirescu. In numele satului semneazii: Yiliai Coreandea,
Gheorghe sin Lasen, Radu Sia, Mihai Bumbu, pope Mann. cf. Enz. T'tirtosu:
Tudor Vladimirescu"
pag. 109.
In anul 1833, erau in satul Maciuca, doi preo0 hirotonisiti de Vladica
dela Dii (Vidin), dei acestc hirotonii erau formal oprite. La T. G. Halal:
Popii dela Dii" .... art. in Renaterea", revista clerului din Oltenia, nr. 3,
anul XIX (1940), pag. 251.
Slujitorii altarelor din Miiciuca in anul 1839: Popa Ilie sin loan, diaconul Maud sin popa $tefan; popa lordache sin popa Papa, diaconul Ion sin
popa Ilie; popa illanul sin popa Vladu, popa $tefan sin lordeche Mazik
popa loan sin diaconul Ion Cantaroi, diaconul Ion sin Mihai Pristosul, diaconul Dirnitru sin popa Costandin. Vezi in Arhiva Sf. Episcopii Rdinnicu,
dos. 44, din 1838, fila 178 verso.
2) Arhivele Statului Thicurefti, Catagrafia din 1831, condica nr. 931
1831, fila 36 r. Pe atunci satul Maciuca avea 203 familii.
3) In anul 1821, locuitorii din satul Rusaneti-Valcea, se supun ordinelor pe care le dau oamenii lui Tudor Vladimirescu. In numele lor semneaza: lordaiche Cretu, Nicolae Nedelcescu, Nam Mitreilea, Matei Pdretilabu,
en tot satu fi papa Nadu Rusiinescu. cf. Em. Vtirtosn: Tudor Vladimirescu",
pag. 108.
Slujitorir altarelor din Rusanebti in anul 1839: Popa Vladu sin popa
Costandin, popa Preda sin popa Costandin, diaconul Ion sin papa Nicolae;
pope Eitricache sin Mann Buza, diaconul lordache sin diaconul Miluti, diaconul Mihai sin ,erban Buth, diaconul Preda sin $erban Ruth; popa loan sin
Oprea Coconete. cf. Arhiva Sf. Episcapii Rtimnicu, dos. cit.. fila 178 verso.
104
www.dacoromanica.ro
Sf. Episcopii Rdmnicu i de paharnicul Stefan Geinescul i de

mqnenii ot tam; deavalma pa apte mo01). Biserica de lemn
cu hramul S. Nicolae. Fgcut in anul 1746 de Costandin Cretu,
popa Ene i Serban BuzA.
56) Rusttesti, mahalaua Affinata. BisericA de lemn cu
hramul St. Nicolae: FIcutal in anul 1828 de cluceru Ioan Gdnescu.
57) Rusgnesti, mahalaua Omoricea. BisericA de lemn
cu hramul Sfintii Voevozi. Facutd in anul 1792 de Vlhdutu MustAta, Costandin frarbieru i Ivan.
58) Drganu 2). Movie stdpdnitd de St. Episcopie a Ramnicului i de dumnealai paharnicu 'Stefan Gdnescu, fard Cacoy,
i de casa lui Florea Drdgdneanul cu momenii ot tam, deavalma pd cinci moj, pa a ceirora movie este i satul3). Biserica de lemn cu hramul Sf. Voevozi. Fa'cutfi in anul 1806 de
popa Joan Suvar, Nitu Zba.r lea i Costandin.
59) DrAganu, mahalaua Tortoesti. Biserich de zid cu
hramul Sf. Nicolae. FAcut5 in anul 1803 de popa Costandin,

Matei Mazilu, Dumitracu brat, Preda i Barbu brat.
60) Mrgineni 4) Mqie stdpdnitd de mqnenii ot tam
1) Catagrafia din anul 1831, Arhivele Statului Bucurefti, condica nr.

93 831, fila 17 r. Pe atunci satul Rustme0i avea 163 familii.
2) Satul Drigruiu 11 gasim irr harta lui Schwantz, facuta intre anii
1720-1723, sub forma Dregan. cf. Al.- A. Vasilescu: Registrul tuturor localitatilor cuprinse in harta Olteniei, lucrata de Fr. Schwantz i terminata in
1723", in Arhivele "Olteniei, nr. 27, pag. 344, col. III.
In Memoriile Generalului von Bauer, scrise in anul 1778, se spune
despre Draganul Weil) Draganul, jocuin lrsita, situat pe Tzerna"
(Cerna). Probabil ea la aceasta data satul era pfirisit din cauza vreunei molime, din cauza rismiritii sau din cauza birurilor grele puse pe acest sat. cf.
C. I. Karadja: Oltenia dupa Mem. Gen. von Bauer", in Arhivele Olteniei
nr. 14, pag. 307.
Locuitorii din satul Driganu primese bucuros poruncile date de oamenii lui Tudor Vladimirescu i sunt supu.0. In numele lor semneaza: Popa
Ion, Gheorghe Bobocea, loan Sdlariu, Iordache zet [ginere] Tartolea, Nin
Pestare i Parcalabu Mihai, cu tot satu. Vezi la Em. Vdrtosu: Tudor Vladimirescu. Glose, fapte i documente noi". Bucureti, Casa coalelor, 1927,
pag. 109.
Preotii din Draganu, in anul 1839: Dumitru sin popa Ioan, loan sin
lordache, Oprea sin popa Stancu, MarM sin Amzu. In Arhiva Sf. Episcopii
Rdmnicu, dos. 44 din 1838, fila 178.
3) Catagralia din 1831, fila 10 r. Pe atunci satul Driganu avea 115
familii.
4) i satul Margineni este trecut in harta lui Schwantz, sub forma
Mardsinen. El exista prin urmare, inainte de anul 1720. cf. Al. Vasilescu:
Registrul tuturor localitatilor" .... in Arh. Olteniei nr. 27, pag. 347, col. I.
Locuitorii din Margineni se supun poruncilor pe care le da, in anuf
1821, ispravnicul oranduit la Valcea de Tudor Vladimirescu. In numele lor
senmeaza: Gheorghe Bljanu, Badea al Pdrvei, Ion Calinoiu, lordaiche i
popa Costandin. cf. Em. Vdrtosu, op. cit. pag. 108.
Slujitorii dela bisericile din Margineni, in anul 1839: Popa Dumitra
sin Plain Ging!, popa Preda sin popa Radu, diaconul MarM sin Stan DM-
105
www.dacoromanica.ro
deavalma pa doi mo0i). BisericA de lemn cu hramul Sf. Voevozi. Fcut de Stanciu B15jan, popa Radu i loan Puiu, in anul
1637. Preinnoith in anul 1807 de Preda Stegaru, popa Radu,

Stan DrAguin, popa Ioan i Stoian.
61) MArgineni, mahalaua G1uge0i. Bieeric de lemn
en hrarnul Sf. Gheorghe. FAcut in anul 1827 de Pa'un Mazilu,

diaconul Nicolae loan.
62) Blite*ani 2). MoOe stapnitii pe dumnealui stolnicu
lancul Otetelianul 0, de mqnenii ot tam, deavalma pet apte
mosiB). Bisericg de lemn cu hramul St Nicolae. FAcut in anul
162 de popa Barbu, diaconu Preda Boldini (sic), tefan brat i
Barbu Pielescu.
63) Bgte*ani, mahalaua TArcAnesti. Biserieg de lemn
en hramul Sf. Nicolae. FAcuta' in anul 1.776 de diaconu Radu,

popa Stoian, loan MAgereanu i de Miron chlug6ru.
gufin, diaconal loan sin Costandin Green. In Arhiva Sf. Episcopii Rdnznicu,
dos. cit., fila 178.
1) Arhivele &undid Bucarefti, catagralia din 1831, condica 93, fila 4 r.
Pc atunci satul Margineni avea 103 familii.
2) In harta lui Schwantz (1720), gasim i satul Betteshan, care es-te
desigur satul Biiteani. El exista, deci, inainte de 1720. cf. Al. Vasilesca:
Registrul" .... in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 342, col. I.
Satul Biitesani este, trecut i in Memoriile Generalului von Bauer,
neamt de origMe. El venise aici cu armata rusr a lui Romanzoff, ciid trecuse
in seniciul Rusiei. Generalul von Bauer a fost un cartograf .1 un topograf
de seamii. El proectase un mare atlas, care n'a aparut, dar pentru acest atlas
a stains material mult, intre care i cel privitor la Oltenia, stains probabil
in cursul anului 1772. Iala ce se scrie in aceste memorii despre Bateani:
Betesani, sat ea o biseric, Mare i vii, situal pe Tzerna". cf. C. I. Karadja:
Oltenia clupa. Mem. Gen. von Bauer", in Arb. Olteniei, nr. 14, pag. 307.
In anul 1784, era intre catanele banelti ale Craiovei, de sub comanda
capitanului Mihjl i un Stefan ot Batesani. cf. I. V. Cdncea: Oameni
fapte" .... in Arh. Olteniei, nr. 49-50, pag. 190, col. II.
In timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu (1821), locuitorii din
Blitelani declarii ea' se supun celor ortinduiti de sluger. In numele lor semneazii: Ion Velifescu, Num Tercanu, Sdrban Gargulescu, Ion Pdrctilaba ai
pope Costandin. cf. Em. Vartosu: Tudor Vladimirescu:'
pag. 109.
Slujitorii altarelor din Bdteani in anul 1839: Popa Costandin sin
nada, popa Nun sin popa Antonia, popa Dumitra sin diaconal CaloM, diaconal Ivan sin popa Anton, diaconal Rada sin popa Antonia, diaconal Ion sin
I'lada; popa Costandin ci (liaconal Calotd, diaconal Chirea sin popa Stoian.
Vezi Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. 44 din 1838, fila 178.
3) Catagralia din 1831, Arhivele Statalui Bucarefti, condica nr. 931
1331, file 6 r. Pe atunci satul Bateani avea 70 familii.
106
www.dacoromanica.ro
Plasa Oltetului
1) SlAvestP). Movie stapdnitil de movnenii ot tam, dea-
valma pa patru movi 2). Biseric de lemn cu hramul Sfnta Troit5.

FIcut in anul 1640 de Matei Bgteanu, Joan Bazoi, cu toti Ilene
2) Slaves% mahalaua TArgului Cfingulesti. BisericA de
zid cu hramul Sf. loan Botezkorul. Facut in anul 1801 de

Matei Vameu, loan Bazoi, cu toti 16cuitorii.
3) SlAvesti, mahalaua Onesti. BisericA de lemn cu
hramul Sf. Nicolae, FAcutd de Pdtru Barna, Dinich Onea, leatul

1) In registrul localitatilor ce se Olsen pe harta lui Schwantz, fticutd
intre anii 1720-1723, e trecutii
i localitatea Sldvestii (Slevest) VAlcii. cf.
Al. A. Vasilescu: Registrul" .... in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 350, col. II.
De multe ori era concurentd intre proprietarii de sate ca sit facii tdr-
guri pe ele. Ei alergau la diferite pretexte pentru a desfiinta targurile de

pc alte mosii. In anul 1794 s'a incercat de ciitre ispravnicii jud. Wticea des- 4iintarea tilrgurilor dela Lapufata, care se fdcea Duminica, si dela Sliivesti,
mahalaua Tdrgului, care se Ricca Joia. Ispravnicii spuneau cd aceste sate sunt
intre pdduri si ad la tttrguri se intalnesc hotii i gazdele lor. Domnitorul Alex.
Moruzi n'a desilintat niciunul din aceste tttrguri, ci a poruncit stt se ia mtisuri
impotriva hotilor. Vezi la V. A. Urechirt: Istoria Romnilor", vol. V, 1893,
P. 319.
Slujitorii altarelot. din Shivesti in anul 1839: Popa Costandin sin Stancu,
popa Nica sin Costandin, popa loan sin diaconul loan, diaconul Matei si
diaconul Miltai; popa Tudor sin loan Chelcea, popa Costandin sin popa Tudor,
diaconul Dragul sin Marin Badifoiul, diaconul Nicolae sin Ion; popa loan
sin Radii, -popa Gheorghe sin tiaconul loan Dotuul, diaconul Costandin sin
Ilia, diaconul Stoica sin diac. Hie; popa loan sin popa Preda, popa
Mihai sin Marin, diaconul Vladu sin Nicolae, diacorud Dinu sin Dutnitru,
diaconul loan sin Costandin. cf. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. nr. 44,
din 1838, fila 173.
2) Arhivele Statului Bucuresti, Catagrafia din anul 1831, condica nr.
94, fila 44 r. Pe atunci satul Sltivesti avea 159 familii.
diac.
Prin hrisovul dat la 16 Mai 1793, Alex. Vodii Moruzi acordii mdmistirii
Megaspileon din Moreea, mild din vindriciu din satele urmittoare ale pliiii
Oltetu: lgoiul, Turcesti, Berbesti, Coltesti, Sldvesti, Sinesti, Tereuja, Goesti,
Rosia, Zgubea, Gradiste, Obislavu, Ciortesti, Vleni, Sdrioara, Crapiituri, ?erbdnesti, Tetoht, Contea, Plesoiu, Vasilai, Cdrlogani, Poenari, Ghioroiu, Hetrgia, Gorunesti, Oculesti, Diculesti, Cacofi, Sdrbesti, Alimpesti, Corsor, Peterei, Otesani, Mateesti, Ctirsainesti. cf. V. A. Urechili: Istoria Rombnilor",
vol. VI, Bucuresti, Gbl, 1893, p. 235.
In anul 1816, Joan Vodd Caragea, intdreste aceast mild de viniiriciu,
rate cinci bani de vadr, intdrind hrisoavele date de Domnii anteriori 0 pentru sate din plasa Cernei: Mddulari, Palm Mare, Bidesani, Rusdnesti, Margineni, Drtiganu, Giulqti, Dozesti, Macinca, Cermegesti, Ldpusata, Beresti, $er&Mesa, Ulmetu, Blteni, Ciresu, Brosteni.
Din plaza Ottistiu: Frdncesti, Ciordsti, Ursi, Folesti, Dutnbriivesti, Folestii de Sus, Mlindilesti, erbiinesti, Pausesti, Bdrlog, Stoenesti. Vezi la V. A.
Urechiii: Istoria Romanilor", vol. X, Bucuresti, Gbl, 1900, p 281.
107
www.dacoromanica.ro
nu s'au gasit fiind prea veche. Preinnoit in anul 1780 de popa

loan Barna, diiaconu Blut i Durnitru Barna.
4) SiAve*ti, mahalaue Rilma Biserie6 de lemn cu hra-
mul Sf. Ingeri. Fficut6 in anul 1802 de popa Tudor Cheicea.

5) SlAve*ti, mahalaua Apa Vie. BisericA de lemn cu hramul St. Nicolae. lIcuth de popa Nicolae i popa Vldutu ; iar
leatul nu s'au ggsit. PreinnoitA in anul 1700 de popa loan i
diiaconu Badea, fiii celui mai de sus
6) Colte*ti-1). Mosie steipanitd de mo.snenii ot tam deavalma pci cincisprezece mo#2). Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FIcuta" de Matei Clipici cu Dobre i Ilie Grecu,
leatul nu s'au gsit. PreinnoitA in anul 1833 de popa Dumitrapu
cu toti 15cuitorii.
7) Cottevti, mahalaua Ocracu. Biserica de lemn cu
hramul Cuvioasa Paraschiva. Facutd in anul 1804 de Zamfir,

Calot5 i Radu, cu ceilalti moneni.
8) Colte*ti, mahalaua Cornetu. Biseric5 de lemn cu
hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutg in anul 1826 de Papa Viad'aescu, Costandin ot tam, ImpreunA cu alti moneni.
9) Sine0i 3) Mosie stdpdnitd de mosnenii ot tam, cleaval1) Slujitorii bisericilor din Coltesti, in 1839: Popa Dunzitrascu sin 11171111i,
diaconul Costandin sin Milzai; popa loan sin popa Barbul, popa Cheat ghe
sin popa loan. cf. Arhiva Sf Episcopii Ildninicu, loc. cit.

2) Arhivele Statului Bucuresti, Catagralia din anti! 181, comlica nr,
94, lila 56 r. Pe atunci satul Coltesti avea 163 familii.
3) In anal 1615, Voevodul Radu Mihnea intreSe printr'un hrisov
eliberat in ziva de 17 Martie, stApanirea lui Proda logofatul peste mai multe
.cumpariituri in Popesti, CiobAnesti, Pojaru de Jos, Logresti i Sinesti. Proda
cumptirase mosie in Sinesti, dela diferiti molneni: dela Badea en 850 aspri,
dela Moga cut 1000 aspri, dela socrul san MAinea a treia parte de mosie din
satul Sinesti, pentruca i-a dat-o ea zestre, i alte cumpAraturi. cf. Al. *litlescu: Documente slavo-romane", pag. 352.
Inteun zapis din anul 1645, Noemvrie 13, prin care CalotA PArAianul
yin& fratelui stiu Danciul logofatul, partea sa de mosie din Polovragi, este
iscalit ca martor i Hanzza postelnicul dela Sinesti. Vezi la Al. .tefulescu:
Polovragii". TArgu-Jiului. Editura Casei Bisericii, 1906, pag. 49.
In anul 1720 satul Sinesti fAcea parte din jud. Gorj, aci in Cori il
trece Schwantz in harta sa. La Al. A. Vasilescu: Registrul tuturor localita.... in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 350, col. I.
Alexandru Vod Moruzi (IA de stire, la 8 Mai 1793, lui Gheorghe Sineseu, eii I-a orAnduit polcovnic de poterii al jud. VAlcea. Totodata Ii porunceste sa prindA niste Ittihari care prAdau in plasa Oltetului-Valcea i si-i
trimitA la puscaria din Craiova.
Sineseu a alungat pe cei patru hoti pang in baltile turcesti dela Dunare, unde au fost prinsi de aga besleaga, zabitul Islazului-Romanati. Vezi la
V. A. Urechid: Istoria Romtmilor", vol. VI, p. 280-284.
Preolii din Sinesti .in anul 1839: Popa Ilia sin Iordache (cartea hi-
rotoniei lui j s'au luat de Turd in vrearnea rAzmiritii si are numai a dukov]nici[c]i), po-pa Stoica sin Tudosie, popa Matei sin Gheorghe Ganea, pop Sianciu sin popa Pdrvul, popa Costandin sin diaconul Ion Cioficiscu. Vezi in
Arhiva Sf. Episcopii Blimnic, loc. cit.
108
www.dacoromanica.ro
ma pci patru mosi 9. Biserich de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcut in anal 1746 de popa Stanciu i diiaconu loan
Nedeloiu. S'au preinnoit in anul '1839 de Dimitrache Zgubeanu.
10) Sinesti, mahalaua Boereascg. Bisericd de zid cu
hramul St. Apostoli, FAcut in anul 1823 de boerul- Udrea Bondoc.
11) Sinesti, mahalaua Ciuchesti. Biserich de lemn cu

hramul Sf. Voevozi. Fcut in anul 1806 de popa Gheorghe
diiaconu Tudor i cu diiaconu Matel.
12) Sinesti, mahalaua Popesti. Biserica de zid cu hra-
mul Sf. Voevozi. FAcutd in anul 1693 de popa Prodea i Dieu

Potic. S'au preinnoit de po[I]covnicu Nicolae P1eoianu impreund
cu Joan in anul 1834.
13) Sinesti, mahalaua Ganea. Biserich de lemn cu hra-
mul Sf. Nicolae. FAcut in anul 1783 de Tudor Ganea impreun5

cu fratii lut Preinnoith in anul 1840 de popa Matei, popa Stanciu, Barbu Mutu i boeri Dinu Bondoc.
14) Satul Strgchinesti, pet mqia Budoiu a schitului Po-
lovragii, steipdnitd de schit si pa mo0a Strachinesti stetpdnitei

de casa polcovnicului lonip Strtichinescu 2). Biseric5 de zid cu
hramul Intrarea in Biserich. FAcut in anul 1737 de VIAdutu
StrAchi n escu.
15) Strgchinesti, mahalaua Urzica. Biseric5 de lemn
cu hramul Sf. Dimitrie. FAcutA de popa Radu i de Avram

impreunA cu lgcuitorii, dar leatul nu s'au ggsit, fiind prea veche,
16) Obislaviu 3) Mqie stapnitci de mgnenii ot tam,
In anul 1859 erau la Sinelti patru preoti: Zdrafcu, Costandin, Ion popa
Mihai i Vasile popa Nicolae. cf. C. N. Mateescu: Acte i scrisori din trecut",
in Arhivele Oltenici, nr. 36, p. 132.

1) Catagrafia din 1831, condica nr. 94, fila 5 r. Pe atunci satul Sinqti avea 138 familii.
2) Catagra fin din 1831, condica nr. 94, lila 51 r. Pe atunci satul Strilchine1ti avea 63 familii.
Preotii din Striichineiti in anul 1839: La biserica Intrarca in Biserica: Popa Mihai sin Zaharia (crutch I s'au pierdut in rtizmerita turceascii),
poPa Nicolae sin Udrea Grddifteanu. La biserica Urzica: Popa Costandin sin
papa Piiun. cf. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, dos. 44, din 1838, fila 173 vo.
3) Hamza din Obislav era in anul 1494 printre donatorii mniistirii
Bistrita. Stanciu spiitarul, omul de credintii al lui Mircea Ciobanul, este fiul
boerului Benga i ginerele lui Ham:a banal din Obislav. A se vedea la I. C.
Filitti: Banatul Olteniei i Craiovetii". Extras din Arhivele Oltenici. Scrisul
Romtmesc, Craiova. filed an, pag. 31 0 la St. Nicolaescu: Documente slavaromtine", pag. 83.
Hamza din Obislav, zis and Cralevski, and Jilski, est,. ban al Craiovei, intre anii 1531-1533. cf. I. C. Filitti, op. cit., pag. 101.
In harta lui Schwantz (1720), satul Obislav este trecut sub forma
Obislau din Wultzer (Villcea). La Al. Vasilescu: Registrul"... in Arhivele
nr. 27, pag. 347, col. I.
La biserica din Obislavu era preot, in anal 1839, Nicolae sin loan.
Vezi in Arhiva Sf. Epicopii Rem-mica, dos. 44 dirk 1838, fila 174 verso.
109
www.dacoromanica.ro
deavalma pa sase mosi 1). Bisericd de lemn cu hramul St. Nicolae. Fkut in anul 1768 de Nanu, Joan Voinescu, Lupu Vlk lulu
i popa Matei. S'au preinnoit in anul 1822 de popa Dinu i cu

toti 1kuitorii
17) Grcli*tea 2). Mosie stazpanitei de mosnenii ot tam,
deavalma pa apte mosi 8) Biserich de,lemn cu hramul Sf. Nicolae. FAcut in anul 1777 de diiaconu lacov, Ptracu Busuioceanu i diiaconu Costan din. S'au preinnoit de toti Facuitorii.
18) Grgcli*tea, mahalaua Duph Vale. Biserica" de lemn
cu hramul Sf. Voevozi. Fkut in anul 1816 de popa Dumitracu,
Nit Cump5nau, popa Radu i boeri Udrea Plerianu.
19) Tereuja4). Mosie stapanita de mosneni, pa patru mosi,
1) Catagra fia din anal 1831, condica nr. 94, lila 37 r. Pe atunci satul
Obislavu avea 64 familii.
:L) Satul Griidivtea este trecut in harta lui Schwantz, lucrata intre anii
1720-1723. cf. I. C. &cad: Oltenia sub Austriaci"... in Arhivele Oltenici
nr. 13, pag. 235.
In Memoriile generalului von Bauer, gisim scris in anul 1778, despre
Gradivtea Viloil Gredischte, sat cu o bisericii si vii". Vezi la C. I. Karadja:
Oltenia dupit Mem. Gen. von Bauer (1778)", in Arhivele Olteniei, nr. 14,
pag. 327. Pe atunci era in satul Graditea o singled biserica.
Slujitorii altarelor din Gradivtca in anul 1839: Popa Tanasie sin popa
Dumitragcu, popa Radu sin popa Costandin, -popa Costandin sin Radu Goran,
popa Ion sin popa loan Balan, diaconul Cdrstea sin Dumitravu; popa Dumi-
trqat sin diaconal Costandin. In .drhiva Sf. Episcopii Rilmnicu, loc. cit.
3) Catagralia din anal 1831, condica nr. 94, jim 33 r. Pe atunci satul
Gradivtea avea 88 familii.
4) In anul 1643, logofatul Danciul Pdraianul cladete manastirea Polovragii. El ii drtruevte vi moii din care sit'. se intretina. Intre moiile daruite
mnAstirii Polovragi prin zapisul din anul 1650 [7158], Martie 13, este 0
Tereuja de -pre Oltet tooat[a] ocna (moia) cdt am camparat de in cdmp,
di[tz] apd i depre tot hotarul". cf. Alex. 8tefulescrt: Polovragii", pag. 71k
La 5 Julie 7216 (1708), Constantin Stirbei. vel ban, oranduevte 12
boeri care sa aleaga movia Tereuja a lui Won' diaconul din Iazer vi a fratilor sai de partea lui Preda diaconul cu fratii lui din Terenja.. In hotiirnicia
facutti cu acest prilej se spune ca movia Tereuja a fost a Gherghinei muma
popei Prodei de zeastre dela tata-sau Prodea logofat, de o a stapanit-o multi/
vrcame, iar apoi an fost vandut-o Danciului postelnic Paraianului, 0.01 banului
Barbul Milescul vi dupe moartea Danciului postelnic au facut-o fiu-sau banlil
Barbu vfinzatoare, iar popa Prodea, tatal lui Caloth diaconul... au dat bani
de -eau rascumparat aceasta parte de movie". Un Badu diaconul cu ceata lui,
pretindeau ca au vi ei movie in Tereuja. De aci lungi judecati. In anul 1708,
se/uncle moviei Tereuja erau acestea: Despre rstirit in dealul Zgabei pe
Piscul Bordeittlui ha Dan, drept in Dobricea, din vale la deal -pc din sus de
Poiana oirnului, pe cursura valcealei la deal pan in 31iigurice, la deal drept
in piatrii... pe dela deal de casa Croitorului... la vale pan in piatra cea dela
fdttldna, in drumul batriin la vale in gorunul eel siimnat, drept -paste cdmp
la vale in stejariul cel din balta;... drept printre prunii Savei... pekte Oltet
in gura valcealei cu podul... Apoi valceaoa la deal pan in buza piscului; piscul
la deal, tot din samn in stitnn prin Seaci "in dealul in Cruci, face putintel
la ktiinga p Coasta Urzicei pan in capul hotaruhti la Paraul Sapat".
Aceasta hotarnicie mi-a fost adusa de elevul Popa V. din cl. III B. dela
Lic. Comercial Gh. Chitu" din Craiova; elevul este originar din Tereuja.
110
www.dacoromanica.ro
BisericA de lemn cu hramul SI. Nicolae. FAcuta in anul 1767

de Stanciu, Negrea, popa Tudor i Amza Sarbu. S'aupreinnoit
de popa Vatru Negrea in anul 1821.
'20) Bge*ti 1). Mosie stdpnit de nwvnenii ot tam deav alma pet treisprezece mosi 2). BisericA de lemn cu hramul Sf.
Nicolae. FAcut In anul '1778 de popa Farvu i diiaconu Iacov.
S'au preionoit de popa Matei, Joan Mhlhescu i Costandin. Leatul
nu s'au gasit.
21) Mesh, mahalaua Dobricea. Bisericg de lemn cu
hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcutg de Dinu, Vladu i Stan cel

Mare in anul 181.4. S'au preinnoit de popa Dinu,loan i Gheorghe sin DrAghici, in anul 1839.
22) Plev:ii 3). Mosie stdpnit de casa protopopului Marin
Plesoianu si de mosnenii ot tam davalma pci vase movi 4).
La biserica din Tereuja slujeau in anul 1839: Popa Pdtrzi sin ilihai
Negrea, diaconul Siinion sin popa Sandu, diaconul Tintasie sin popa Baden,
diaconulllie sin Tudor. In Arhiva Sf. Episcopii Illintnicu, dos. 44 din 1838,
lila 173.
Catagralia din mud 1831, conclica nr. 94, lila 27 r. In anul 1831 satul
Tereuja avec': 65 familii.
1) Satul Bilesti este trecut in harta alcatuita intre anii 1720-23 de

o a-0ml austriac Schwantz. II glisim sub forma Boest. Vezi la Al. 12asilescu,
op. cit. pag. 342, col. II.
2) Catagrafia din 1831, condica nr. 94, fila 19 r. Pe atunci satul
Baesti avea 104 familii.
Prcotii din Bawl in 1839: Costandin sin Stan, Rada sin Barbu Turbureanu. cf. Arhiva Sf. Episcopii Riiinnicu, dos. cit., fila 173 verso.
3) La 15 Octomvrie 1640 [7149], Dumitru Corbeanu vinde printeun
zapis, din mosia sa Polovragi, boerilor Paraeni: Stanciu postelnieul, Darwin
logofatul i Calota postelnicul. Intre marturiile scrise in acest zapis este si
popa Stancial ot Plefoi". Nu incape indoiald cal aci e vorba de Plesoii Velcii,
pentruca boierii care mai iscalese ca marturie sunt din satele vecine cu Plcmiul: Zatreni, Tetoi, Popesti. cf. Alex. Stefulescu: Polovragii", pag. 39.
In anul 1720 satul Plesoiu de hinga Oltet, era ptira'sit. Precum am
Sims i in aka parte, satele erau parasite pe vremea aceea, din cauza birurilor
grele ce trebuia sa le plateasca satul, din cauza rzmiriii, sau din cauza vreunci molimi care se incuiba in ele, cum era ciuma. Vezi la I. C. Barad:
.,Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei, nr. 13, pag. 236.
In anul 1775, boerii Costandin i Ion Pilrilianu jaluesc Domnitorului
Alexandru Ipsilant, spuntmd ca au o moarli pe apa Oltetului, la mosia Spincni din Gorj. Mai sus de moara lor are moara i jupAneasa Ilinca Paraianca. Din pricina morii ei este innecata mosia Plesoenilor. Caimacamul dela
Craiova daduse ordin sa.' se strice i moara lor, care nu cauza niciun ran satului Plesoi. cf. T. G. Bulat: Contributiuni documentare la Istoria Oltenici"...
pag. 116-117.
In Memoriile generalului von Bauer, scrise in anal 1772 si tiptirite
in anul 1778 se vorbeste astfel despre satul Plesoi: Pleschojul, sat ea o

bisericti, plidure i vii, situat fie Olteml". cf. C. I. Karadja: Oltenia dupil
Memoriile Generalului von Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14; pag. 307.
4) Catagrafia din anal 1831, condica nr. 94, jail 59 r. Pe atunci satul
Plesoiu avea 100 familii.
Preotii
i diaeonii din Plesoi, in anul 1839: Papa Palm sin Nica,
111
www.dacoromanica.ro
Biserica de zid cu hramul Intrarea in Biseric. FAcut in anul

1807 de protopopu Marin Pfeoianu i cu ajutorul ideuitorilor.
23) Ple*oi, mahalaua Croitori. Biseriefr de lemn cu
hramul Sf. Nicolae. Facut de PAtru 1211.anu i cu toti Meintoni. Leat nu s'au Osit. S'au preinnoit in anul 1797 de popa
Joan .Nicolae Mazilu, impreund cu toti laeuitorii.
24. VAleni'). Moge stdpdnitd de casa d-lui vtori vistier

Dumitrwu Nisipeanu i de momenii ot tam, deavalma pa trei
mo0 9. Biserich de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva. S'au
preinnoit in anul 1795 de popa Dumitru Valleanu, Costandin
Criu, Constantin Coman i de toti 1cuitorii. Iar leatul i de
de eine s'a fkut intai _nu s'au Osit, fiind din vechime.
25) Ciorte*ti 3). Movie stdpdnitd de mmnenii ot tam, dmChiriViscu, popa Nicolae sin Marin, pop. Marin sin iSopa Costandin, diacorml Stefan sin Matei; po-pa loan sin Radu Mazda, popa loan sin Gheorglie
Teith. In Arhiva Sf. Episcopii Rdmnicu, loc. cit.
1) In harta lui Schwantz (1720) este trecut i satal VAleni (Walien)
pe Oltet. cf. I. C. Bacilli: Oltenia sub Austriaci", in Arbivele Olteniei, nr.
13, pag, 236 .1 Al. Vasilescu: Registrul"... in Arhivele Olteniei, nr. 27,
pag. 351, col. I.
Interesante stiri despre VAleni ne dau Memoriile Generalului von Bauer.
scrise in 1772 si publicate in 1778. Lad ce spun aceste- memorii: Woleni,
sat cu b bisericti, dowi fiintdni si cu vii, situat pc Oltezul". cf. C. I. Karadja:Oltenia dup.& Memoriile Gen. von Bauer", in Arhivelc Olteniei, nr. 14,
pag. 307.
Preotii i diaconii din VAleni, in anul 1839: Popa Costandin sin popa
Marin, popa Durnitrafca sin popa Serban, popa Toma sin Ion Mtirculescu,
popa Nicolae sin Damara Casiu, diaconal Zamfir sin Nicolae, diaconal UMda(a sin diaconal loan. Vezi in Arhiva SI. Episcopii Rdmnicu, dos. 44 din
2) Arhivele Statalui Bucuregi, catagrafia din anal 1831, condica hr.
fila 16 r. Pe atunci satul VAleni avea 117 familii.

3) Satul Ciortesti nu mai existA azi. Dar il gasim intr'un hrisov dat
de Alexandra Ilia Voevod, in anul 1617 [7125]. Prin acest hrisov Domnitorul intAreste Stanciului i jupAnesii sale Vita, satul Spineni (nici acest sat
nu mai existA azi), pe care 1-au cumpArat pArintii Stanciului dela Hamza
banul i Caplea. Intre martori e trecut i boerul. Manea din Ciortefti. Vezi
la T. G. Bulat: Contributiuni documentare"... pag. 114.
Acest sat nu e trecut in harta lui Schwantz.
In anul 1720 [7238], Aprilie 23, Preda atreanu, ctitorul bisericii din
Zdtrenii de Sus, a dAruit prin diatA (testament) preotului i diaconului care
vor fi slujitori sfintei biserici, neavAnd cu ce chivernisi peste hrana kr
spune ctitorul
am dat mosiea din Ciortesti sA fie de arAturA si de cosit
pe dela vale de malul din capul Crivinei, din jos dela Oltet sA tie in sus
pa drumul "care merge la Homeni, pe unde sal hotArAste eu merii dupa
mejdini la vale, pAnA la Oltet". Vezi la C. N. Mateescu: Acte i scrisori
din trecut", in Arhivele Olteniei nr. 25-26, pag. 214.
Preotii i diaconii din Ciortesti in anul 1839: Popa Badea sin Dumitru Chelu, popa Hie sin popa Barbu, popa loan sin Barba, diaconal Ion
94,
sin Dilution Chelu, diaconal Ion sin Huidila. cf. Arhiva Sf. Episcopii Rdmnic,
loc. cit.
112
www.dacoromanica.ro
valma pa p\atru moi

Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta de popa Mihai, Rada Mazilu i Dumitru Chelu. Leatu
nu s'au gasit,
26) Ciortesti, mahalaua Mecea. Biserica de lemn cu
hramul Sf. Voevozi. Facuta de Manea Breciuga, Matei Ciortescu

i Vladu Necplescu. Leatu nu s'au gasit.
27) Scioara 2). Mqie stdpdnitd de rnoqnenii ot tam,
deavalma pa opt mo0 8). Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa

Paraschiva., Facut de popa Dumitracu Popescu, Paraschivu
Nanescu, cu toti lacuitorii. Iar leat nu s'au gasit fiind prea veche.
S'au preinnoit in anul 1832 de popa Ilie, Nicolau Ciuca' i popa
loan cu toti lacuitorii.
'28) Sgscioara, mahalaua Sasu. Biserica de zid cu hra-
mul Buna Vestire. Facuta in anul 1826 de po[I]covnicu Dimitrie

Oculescu.
29. SAscioara, mahalaua Vglcelesti. Biserica de lemn
cu hramul SI. Nicolae. Facuta in anul 1800 de popa Ioan Valcea cu Anghel Popescu i cu ceilalti lacuitori.
30) Zgubea 4). Mqie steipanitd de momenii ot tam deavalma pa doi moi 6). Biserica de lemn cu hrarnul-Sfintii Ingeri.
Facuta de Mihail, Simion i Vladu. Leatul iar nu s'au gasit. Preinnoita in anul 1M6 de nepotii celor mai de sus, cu toti lacuitorii.
31) Nenciu1esti6). Mqie stapanita de mop enii ot tam,
1) ArIzivele Statului Bucuresti, catagralia din 101, condica nr. 94,

fila 30 r. Pe atunci satul Ciortesti avea 100 familii.
2) Intr'un hrisov din anul 1617 prin care Alexandru Vocla Ilia, intgreste unor boeri satul Spineni, azi disparut, este iscglit ca martor i boerul
Anghel din Seiscioara. Vezi la T. G. Bulat: Contributiuni doeumentare"...,
pag. 114.
Intre cei 12 boeri care aleg in anul 1641, din porunca lui Matei Basarab, mosia Stanomiresti a lui Andrei logofatul, se ggsese i Naz logofatul
si Soare dela Sgscioara. A se vedea documentul publicat de maior I. F. Rgdulescu, in Arhivele Olteniei, nr. 92-94, pag. 375.
3) Catagrafia din 1831, condica nr. 94, f ila 8 r. Pe atunci satul Sascioara avea 99 familii.
Preotii i diaconii dela bisericile din Sgscioara, in anul 183: Popa Ilie
sin Dumitru Neinescu, popa loan sin popa Nicolae, diaconul loan sin Stan
Ibifi, diaconul Paraschivu sin loan Neinescu; popa Dumitrascu sin Thanitrascu,
popa Stan sin Vlddufts Trdistaru (poprit de slujbele bisericesti pentru o intiimplare), diaconul loan sin Radu Onogu; popa &a/an sin popa Radu. cf.
Arhiva Sf. Episcopii a Rtirnnicului, dos. 44 din 1838, fila 174.
4) Slujitorii bisericfi din Zgubea in anul 1839: Popa Dirnitrache sin
Piltru Zgubeanu, diaconul Costandin sin diaconul Costandin, diaconul $erban.
sin diaconul Costandin. Idem, dos. cit., fila 174 verso.
5) Arhivele Statului Bucuresti, catagrafia din anul 1831, condica 94,
lila 35 r. Pe atunci satul Zgubea avea 39 familii.
---6) Nu stilt sigur dacg Alexandru Nenciulescu, vel vornic in vremea
rgscoalei lui Tudor Vladitnireseu i caimacam in anul 1822, era de neam din
Nenciulestii Valeii. Poate cal din acest sat era. cf. I. C. Filitti: Banatul
113
www.dacoromanica.ro
deavalma p1 cinci mo0'). 13iserica de lemn cu hramul Sfanta

Troit. Facuta in anul 1.640 de Ioan Gadarelea i diaconu Costandin cu toti 1cuitorii. S'au preinnoit in anul 1814 de nepotii
lor, popa Rada, popa Dumitrapu, cu toti lacuitorii.
32) Nenciulesti, mahalaua Cocfilesti. Biserica de lemn
cu hramul Stintii Voevozi. Facula in anul 18'14 de diaconu Stan
i de G-heorghe Melinescu.
33) Crapturile 2). Moie stdpetnitd de mosnenii ot tam,

deavalma pd ase mosi 3). Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta in anul 1721 de popa. Vladu, popa Dumitru cu
toti Mcuitorii. S'au preinnoit in anul 1800 de popa Dumitrapu,
popa Barbu i diaconu Costandin cu toti lacuitorii.
34) Crpaturile, mahalaua Lacu. Biserica' de lemn cu
hramul Sf. Nicolae. Facut in anul 1785 de Anghel Togoe, popa
Joan Jugravu i diiaconu Costandin Carloganu, cu toti la'cuitorii.
S'au preinnoit in anul 1820 de popa Manea L'aculeanu, popa
Radu sin popa Joan, loan sin Preda i Elie Solomon.
35) Romtmes114). Bisericg de lemn cu hramul Sf. Ioan
RotezAtorul. Facuta de po[I]covnicu loan Str'achinescu. Leat nu
s'au gAsit,
36) Romnestii de Jos 6). Biserich de lemn cu hramul
Sf. Nicolae. Facuta de popa Dumitracu Rom-anescu cu loan Rdmanescu. Leatul nu s'au Osit.
Olteniei i Craiovestii", pag. 100 si 107. Em. rdrtosu: Tudor Vladirnircscu"...
passim N. Iorga: Scrisori de boeri olteni i munteni critre casa de ncgot
sibilant-I' Hagi Pop", Bucuresti, 1906, Tip. Socec, passim.

Preotii din Nenciulesti in anul 1839: Rada sin Costandin Cocald, Costandin sin popa Ion Cocalti, Dumitrascu sin Lupu, Dunzitru sin popa Gheorghe,
Petra sin popa Gheorghe. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicului, dos. cit.,
fila 174.
1)
Catagralia din 1831, condica 94, lila 39 r. In anul
1831, satul
Nenciulesti avea 68 familii.

2) Satul Criipiiturile exista i
anul 1720, cAci ii giisim in harta lui

Schwantz. cf. Al. Vasilescu: Registrul"... in Arh. Olteniei, nr. 27, pag. 343,
col. III.
3) aagralia din 1831, condica nr. 94, /ila 25 r. In anul 1831 sail]
CriipAturile avea 111 familii.
Preotii i diaconii dela Crapaturi in anal 1839: Popa Avram sin dia-
conal Costandin, popa Marin sin popa Dumitrascu, popa Durnitru sin diaconal Costandin, diaconal Radu sin diaconal Nicolae, diaconul Marin sin diaconal Nicolae; popa Manea sin Anghel Togoe, popa Radu sin popa Ion Zogravu. Vezi in Arhiva SI. Episcopii Rdmnicu, dos. nr. 44 din 1838, fila 174.
Ca si satul CriipAturile, satul Romnesti era trecut n harta lui
Schm antz. Al. Vasilescu, op. cit. pag. 349, col. III.
4) In Catagrafia din anal 1831 nu se spune a cui mosie era in. satul
RomAnesti. Dar de aci alb:1m cA pc atunci satul acesta avea 61 familii.
5) Preatii din RomAnestii de Jos, in anal 1839: Costandin sin popa
Dumitrascu, Preda sin MarM Pleseseu. Idem, fila 174 verso.
114
www.dacoromanica.ro
37) Roiile). 111-qie stdpdnud de m4nenii ot tam, deavalma

pd cinci mog, 9. Biserich de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Facuta'
in anal 1560 de Vuinea impreunA cu toti lkuitorii. S'au prein-
noit in anal 1600 de Prvu sin Voinea. S'au preinnoit in anul

1680 de Vadutu sin Parvu cu toti lcuitorii. S'au mai preinnoit
in anal 1740 de ca'pitanu Vla'clutu, Ca Statie i Barbu.
38) Roiile, mahalaua Hataroaia. BisericA de lemn cu

hramul Intrarea in BisericA. FIcut in anul 1805 de popa Grigorie Coman, Stanciu logofAtu i Dumitraru cu toti lgcnitorii.
S'au preinnolt in anul 1825 de pupa Nicolae Vilgeseu i cu toti
39) RoOle, mahalaua R6151euti. Biserieg de lemn cu

hramul Sf. Nicolae. Fkut in anul 1773 de popa PAtru Bital
eu toti racuitorii. S'au preinnoit in an ul 1816 de popa Dobre ti
popa Osiceanu cu toti Facuitorii.
40) RoOile, mahalaua Plese*ti. Biserica de zid cu brama! Intrarea in Biserid. FbeutA in anul 1792 de popa Preda,
popa loan, popa Rada i Costandin, Plee0i.
41) Ro*iile, mahalaua Budele. Biserid de lemn cu
hramul Sfintii Ingeri. Fkuta in anul 1751 de popa Dumitru,

popa Caloth,-popa Mihai Streang, eu toti Icuitorii. S'au prein-
In hrisovul dat de Alexandru Dias, prin care intAreste unor borri

i Grama din
IioTiiIc VAlciL Vezi la T. C. Bulat: Contribupuni doctmentare", pag. 114.
La 1 August 1682 [7190], Danciu PArAianul i fratele sau Hamza, fii
ai lui Calot4 i nepoti ai postelnicului Danciul, vAnd marelui vistier Barbu
Milescu, parple ion de mosie din PArdeni i FAuri. In zapisul de vAnzare_
semneaza ea martor i popa Nristurica ot Rofii. cf. Alex. Stefulescu: Po1,)
satul Spineni, in anul 1617 [7125], este iscAlit ca martor
lovragii", pag. 82.

In harta lui Schwantz a trecut i satul Rosrhy (Rosii) din jud. Valcea.
A se vedea la Alex. Vasilescu: Registrul tuturor loealitaillor cuprinse in
harta Olteniei, lucratA de Fr. Schwantz i terminatii in 1723", in Arhivek
Olteniei ,nr. 27, pag. 349, col. III.

had ce se spune despre Rosiile in Memoriile serise de Generalul von
Bauer, in amil 1772 si tipArite in 1778: ,,Roschi, sat en o bisericri, o curte
boiereascri, un pod, o moar, piidure fi vii pe Tzerna, situat pe Oltezur.
cf. C. I. Karadja: Oltenia dupa Mem. Gen. von Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 307.
Preotii i diaconii dela bisericile din Rosiife, in anul 1839: Popa Costandin sin popa Preda, popa Radu sin diaconzd Costandin, popa Vasitie sin
lordaclze, popa loan sin popa loan, diaconul Sinzion sin popa loan, diaconal
Stanciu sin Dobte; popa Mihai sin diaconul loan Biirbunescu, popa Dragul
sin Nicolae, diaronul Gheorghe sin Dumitru; papa Stefan sin Costandin, diaconzd Ion sin popa Radu Streanga. Vezi in Arhiva Sf. Episcopii a Brinutisin Serban Puiulescu, diaconul Preda sin diaconul Ioan; popa Radu sin popa
Mihai, popa Radu sin Stefan Tripufi, popa Gheorghe sin ,popa Radu, diaconul Ion sin pupa Radii peenge. Vezi in Arhiva SI. Episcopii a Ihimnicului, dos. 44 din 1838, fila 174 r si V.
2) Arhivele Statului Bucureiti, Catagra fia din (mut 1831-condica nr.
94, fila 49 r. Pe atunci satul Rosiile avea 179 familii.
115
www.dacoromanica.ro
noit de popa Preda Streang i popa Rada Vildescu cu toti l

cuitorii, in anul 4811.
42) Zittrenii de Sus1). Moie stapanitd de dumnealui pa-
1) Satul Zatreni imi este cunoscut

dupii Jtirile pe care le pot avea
din anul 1550, cAnd e cunoscut ea ban al Craiovei, Barbu din Zdtreni. cf. I. C. Filitti: Banatul Olteniei i Craiove0ii", pag. 89 0 101.
In anul 1609, Octomvrie 9, Radu VodA Serban d la mAna lui Man
dela Phraiani o porunca pefitru 0-6 lua cat-tile de mo$ie de mwenire dela
acum
Prodea
i Calea din Zatreni. CArtile acestea fusesera furate dela Man de
catye Soimul 0 date in /mina lui Prodea i Calea. Vezi art. Dona acte Olteneti", in Arhivele Olteniei, nr. 86-88, pag. 400.
Unii dintre boerii din ZAtreni aveau mo0e 0 in Criva de Jos-Romanati.
In anul 1630 boerul Gorgan biv vel spatar cu jupAneasa lui Stana, cumpAra
mo0e in Criva de Jos, dela PArvul, Oprea i Stoica. feciorii PArvului din
Zatreni. Vezi la Ion Marian: Patru documente", In Arhivele Olteniei, nr.
89-91, pag. 93.
Inteun zapis prin care Dumitru Corbeanul cu fiii sAi vAnd mo0a kr
din Polovragi, in mud 1640, este trecut ea martor 0 Stanciul postelnicul ZAtreanul i nepotu-sau Udrea din ,Zatreni. cf. Alex. tefulescu: Polovragii".
pag. 39.
Stanciul postelnicul i Calota din Zatreni, avcau in anul 1641, dup
cum se vede dintr'un hrisov al lui Matei Basarab, rno0e de curnprtraturii in
Stanomireti, la sud de Zatreni. A se vedea documentul publicat de maiorul
I. F. liddulescu, in Arbivele Olteniei, nr. 92-94, pag. 375.
La 13 Noemvrie 1645 (7154), Calot PAraianul vinde parte; sa de
rno0e din Polovragi, fratelui sAu Danciul logotatul. In zapisul de vnzare
semneaza ca martor i Stanciul postelnicul Zatreanul i .Udrea postelnicul .cf.
Al.
tejulescu: Polovragii", pag. 49.
Intre cei 24 bocci can au hotArnicit in anul 1642, mo0i1e BarbAteSi
Dobricenii Arnotii era i Stanciul postelnicul dela ZAtreni. Vezi Pr. D. Cristescu: Arnota", R.-VAlcii, tip. Episcopul Vartolomeiu", 1937, pag. 126.-Stanciul postelnicul era frate cu Danciul i Hamza. CAte trei erau liii
lui Calota postelnicul dela Paraeni. Jupaneasa lui Stanciu postelnicul se numea
Rada. In anul 1682 Stanciu era mort, dar fratii sai i jupneasa Rada trAiauVezi la Alex. $tefulescu: Polovragii", pag. 81. Tot in 1682 apare ca martin
intr'un zapis, Preda din ZAtreni. Idem, pag. 82.
Satul Zatreni a trecut in harta lui Schwantz sub forma Setren. Nu

incape nicio indoiala cA sub aceasta deformare se ascunde adevaratul nume,
Zatrenii. Unii cercetatori au crezut cA e vorba de un sat numit Setrenii
aa au citit in harta mai sus amintitii. Vezi la I. C. &wild: Oltenia sub
Austriaci", In Arhivele Olteniei, nr. 13, pag. 235.

Biserica din ZAtrenii de Sus, cu hramul SI. Nicolae, e Lena de Preda
Ziarcanif. Acesta era fiul lui Danciu. Fratele sau Radu Zatreanu ii ajutA la
facerea bisericii.
In anul 1730 (7238), Aprilie .23, Preda Zatreanu Ias prin dicta acestei biserici, pe care Inca n'o terminase, diferite bunuri din care sa se intretina
sit' se repare, cc va fi nevoe. El spune in diata cA las sfintei biserici de aici din Zdtreni, care din temelia ei cu toatd cheltuiala qi osteneala
mea din care m'au miluit Dumnezdu s'au fiicut, care sii i priiznuizifte bramul
sfdntului nzarelui arhiren Nicolae... fi preotul i diaconul care vor fi slujitori
sfintei biserici, neaviind cu ce chivernisi peste hrana los, am dat mofiea
Ciortefti, sii fie de ardturd fi de cosit pe dela vale de malul din capul Crivinei, din jos de ()lief, sii lie in sus pa drurnul care merge la Homeni, pe-
clerul i
116
www.dacoromanica.ro
harnicul &efan Gdnescu i de casa lui Ioni Zdtreanu ti stewide sii hottirdiste cu merii dupii mejdini la vale,. piing la Olter. Tot prin
aceast diata se dau bisericii patru rdzoare de vie din denial Dobrestiloi,
din viea frd;ini-tnieu Radului si un Was de figani... Numai atilt ma rog In
tot neamul mieu, dupii intdmplarea vremilor, ce th va strica la sldnta biserica, s ave0 grije t drege"... Vezi la C. N. Mateescu: Acte i scrisori din
trecut", in Arhivele Olteniei, nr. 25-26, pag. 214.
Dania facuta bisericii de Radu ZAtreanu, este intarit, in anul 1736, de
nepotii Radului: Patru ZAtreanu, Mihail ZAtreanu i Barbu ZAtreanu. cf.
Idem, pag. 214-215.
ln anul 1793, Barbu Otetelesanu, ncpotul lui Preda dvornieul Zatreanu,
jaluestc caimacamului Craiovei, ca vecinii moski Ciortesti, lasata. 4 mosul
su Preda dvornicul Zatreanu, bisericii, au intrat cu plugurile in ea. Ca un
ctitor ce este, n'a putut suferi a rtimanea sfanta biserica pagubasa de aceasta
danie. Caimacamul Costache Caragea orandueste pe Vladut Tetoianu sa cerceteze aceasta pricina. Idem, pag. 215.
IatA pisania bisericii de zid din Zatreni: Aceastii sfdntii 11. dwnneziiia.yai bisericii, care sii prdznueste hramul sfeintului ii marelui arhiereu Nicolae
dela Mira Lichia, fiiciitorul de minuni, care iaste Matthi din temelie cu toatii
osteneala i infrumusagara, clupd cum se vede, de robul lui Dumnezdu Preda
vornicul, fecioru Danciului postelnicul Zdtreanu, ca sii fie dumnealui i a tot
neamul crestinesc vecinicii nzostenire. Ddla zidirea hunii ani 7242, iar diila
H[risto]s ani 1734. Pis. Toma; zugr[av] Sinzion; Matei zid. petrarul". cf.
C. N. Mateescu: Inscriptii din bisericile oltene". in Arhivele Olteniei. nr.
25-26, pag. 235.
In pr-onaosul bisericii este mormantul luiPreda Zittreanu. Pe piatra
acestui morrnAnt serie: Slept aceastii piatra odihnesc oasele riiposatului rohului
[lid} Dumnezaut japan Preda postelnicul Zdtreanul. Cine va citi sii zicei Bumnezdu set-I ierte. Care s'a pristavit [a murit] cliila zidirea mmii ani 7281, data
H[risto]s ani 1740". Idern, pag. 236.
Pe perete, in tinda bisericii, sunt zugraviti deasupra uii: Jupan Precla
Zatreanul. vornicul i jupaneasa Dumitrana.
Pe perete in dreapta: Jupan Danciul postelnicul Zatreanul, until Predii,
jupaneasa Marica, fata slugerului Dragoi din Falcoi. Pe peretele am stAnga:
Juptmeasa Pituna a lid Stefan Farcasanu si Maria a lui Barbu Otetelisanu,

fata lui Preda ZAtreanul.
In altar: Popa Stanciul ot Giu1eti, cel dintaiu preot al bisericii. !dem,
pag. 236.
In secolul al XVIII-lea mai sunt cunoscu0 din neamul boeresc al Zittrenilor: Udrea Zatreanul, care, impreuna cu alti boeri 1 cu Inochentie epis-
copul de Minnie, e orAnduit in anul 1732, sa cerceteze o pricinA a locuitorilor din Cheia-VAlcea. Deasemenea e oranduit sa cerceteze in privitila proprietAtii muntilor Paraginosul i Fratoseanu, pentru care -aveau galceava Lo-
trenii cu locuitorii din Ciocadia-Gorj. A se vedea la T. G. Bulat: Contributiuni docurnentare", pag. 63 si 119.
...Mai este cunoseut Nara Ziitreanu ,biv vel stitrar. care in anul 1745
calcase mosia Crivina din Valcea, a mAnfistirii Dobrusa. Vezi Ia 7'. G. (haat,
op. Lit., pag. 9-11.
In 1746, boerul l'asile Zdtreanu face parte dintre boerii hotarnici ai
rnosiei CriNina, proprietatea Dobrusei. Idem, op. cit., pag. 11.
In anul 1749 Ilie Zdtreanu, cu ruda sa Barbu Otetelisanu i alti boeri
botArasc mosia Bunestilor a Sfintei Episcopii de Rturmic, contra lui Grigorie
Mozacul. cf. Idern, pag. 42.
117
www.dacoromanica.ro
fan Dobrescu 9. Bisericd de zid cu hramul Sf. Nicolae. Facut5
in anul 1734 de Preda atreanu sin Danciu Vornicu i Radu

Tatreanu fratele lui.
43) Zatrenii de Jos. Biserich de lemn cu hramul Sf.
loan BotezAtorul2), fAcut5 in anul 1756 de Iovan sin yasile. S'au

preinnoit de cluceru Joan GAnescu i de Catinca GAneasa, in
anul 1796.
44)
erlliline*ti.5) Moie steipdnitd de momenii ot tam
deavalma pa patru mo0 4). Bisericg de lemn cu hramul Sf. Ni-
Nicolae, copihil lui lorgache Zgtreanu este infiat in anul 1801 de his,
vel paharnicul Dumitrache Brgiloiu i sotia sa jupgneasa Maria. Printii lui
Nicolac muriserii. cf. V. A. Urechiii: Istoria Romtinilor", vol. VIII, P. 51.

La 1 Oct. 1803, Const. Alex. Ipsilante numeste pe boerul Dimitrie
Zatreanu al doilea urma al scaunului bgnese dela Craiova. Idem, p. 495.
Iat ce se spune, in anul 1772, despre Zgtrenii de Sus, in Memoriik
Gencralului von Bauer : Satreni de Sas, sat cu o biseric ci o emit de pint re i,
an pod peste Oltezal, cloud mori, plidare i vii, situ& pe Oltezal". A se vedea
la C. I. Karadja: Oltenia dupg Mm. Gen. von Bauer", in ArhiN ele Olteniei, nr. 14, pag. 307.
1) Arhivele Statalui Bacuresti, catagraf la din anal 1831, condica nr.
91, fila 13 r. In anul 1831 satul Zgtreni avea 193 familii.
2) Mai are "0 hramul S f. Nicolae, care probabil i s'a adtiogat la reparatia fgcutg de Ioan Ggnescu. E una din cele mai frumoase biserici de
lemn. Pe din afarg e in bung stare. In interior e Atmat, caci a servit
de grajd armatelor de ocupatie din 1916-1918.
Am vizitat aceastg bisericg in anul 1934. Un domn invgtator din sat
mi-a ariitat cu acest prilej niste minunate icoane praznicare gasite in aceastit
bisericg. Nu stiu dacg au fost date la Comisia Monumentelor lstorice sau la
Muzeul National de Artg Religioasa, cud acolo le este locul.
Pisania acestei biserici: Ziditg de robii mi Durnnezeu loan Zittreanal,
japan Vornic &dreamt, loniii i cocoana Catrina, Nadu( me[d]elnicera Gilne.scu, ca sil fie dumnealor la tot neamal crestinesc de ponzenire, in veci.
Anal 7264 [1756], Ghen[arie] 5. A se vedea la C. N. Mateesca: Inseriptii
din bisericile oltene", in Arhivele Olteniei, nr. 25-26, pag. 236.
Despre satul ZAtrenii de Jos, iatg ce spun Mernoriile Generalului von
Bauer, scrise in anul 1772: Satreni, sat cu o bisericei, an iaz, ward, padare i vii, situat pe Oltezul". cf. C. I. Karadja: Oltenia duff'. Mem. Gen.
on Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 307.
Preotii dela bisericile din Z4treni, in anal 1839: Ion sin Nicolae fi
Salida sin popa Preda Dinzoiu. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicuhti, dos.
nr. 44 din 1838, fila 174 verso.
3) Intr'un hrisov dat de Matei Vodg Basarab, in anul 1641, pentnt hotarnieia mosiei Stanomiresti din VAlcea, este vorba si de Serbtinestii de langg
Oltet. cf. Maior I. F. Rtidulescu, in Arhivele Olteniei nr. 92-94, pag. 375.
In harta lui Schwantz (1720) este trecut i satul 4erbgnesti de lngii
Oltet". A sa. vedea la I. C. &wild: Oltenia sub Austriaci", in Arhivele 01teniei, nr. 13, pag. 235.
La biserica din Serbgnesti era preot, in anul 1839, Costandin sin Freda.
c,f. Arhiva Sf. Episcopii a Riimnicalui, loc. cit.
4) Arhivele Statalui Bacuresti, ratagrafia din anal 1831, condica nr.
94, lila 22 r. In anul 1831 satul Serbanesti avea 101 familii.
118
www.dacoromanica.ro
colae. Reath' in anal 1780 de popa PAtru Osdiac, difaconu Chiriian.
45) Serbgnestt, mahalaua BAgiulesti. Biserich de lemn
cu hramul Sf. Dimitrie. FAcutd in anul 1823 de Alexie Monahul

i de Preda Catang.
46) Tetoi 1). Moge stdpdnitel de sdtrar Gheorghe Tetkianu
i de ceilatY boierdnai Tetoieni i de monenii ot tam, deavalma pa doi moi 9. Biserich de zid cu hramul Sfintii Imphrati. Flea-Ca in anal 1818 de protopopu Dincg Tetoianu.
47. Tetoiu de Jos. Bisericd de zid cu hramul Adormirea.
Fcuth in anul '1792 de cluceru Vldduta Tetoianu.
48) Ggnesti 3). Mqie stapanita de dumnealui pahaTnieu
1) Intr'un hrisov din 1617, prin care Alexandru \Todd Dias, intarestc
i Visei, in Spineni, e trecut ca martor i bocrul Pio din
Tetoi. cf. T. G. Bulat: Contributiuni docurnentare"... pag. 114.
mosie Stanciului
Tot intre boerii din Tetoi trebue trecuti i Criichin i Cdnda, care
semneaza in 1640 ca martori intr'un zapis de vanzare a mosiei Polovragi.
cf. Al. Ste fulescu: Polovragii", pag. 39.
Intre cei 12 boeri care alegeau lui Andrei logofatul i altora rnosie la
Stanomiresti, in anul 1641, era si Creciun logo/eau dela Tetioiu (Tetoiu).
Vezi la Maior I. F. Rddulescu, in Arhivele Olteniei, nr. 92-94, pag. 375.
Craciun logoftitul din Tetoi mai semneaza i in zapisul prin care Stancia postelnicul Paraianul vinde, in anul 1643, partea sa de naosie din Polovragi, fratelui satt Danciu. cf. Al. $tefulescu, op. cit. pag. 40.
Craciun logofatul i Canda logofatul dela Tutoi semneaza i intr'un
alt zapis din anul 1645. Idern, pag, 49.
o
In harta lui Schwantz (1720) e mentionat i satul Tetoi, dar
mantistire pe care n'o cunoastem azi, numita tot Tetoiul. Vezi la I. Donnt:
Fundatiunile religioase ale Olteniei. Rectificari, adaosuri, bibliografie". in
Arhivele Olteniei, nr. 92-94, pag. 449. cf. I. C. &Mild: Oltenia sub Austriad", A. 0., nr. 13, pag. 236.
Intre martorii care semneaza in anul 1722, cartea prin care Ilie ,Stirbei
ci Staico Bengescu confirma man. Polovragi vile dela Negoesti, este semnat
Vlaclutul logofat Tetoianul. cf. Al. ,5'telulescu: Polovragii", pag. 121.
In memoriile Generalului von Bauer (1772), se scrie astfel despre

Tetoiu: Telojul, sat cu cloud biserici, uncle este padure, situat pe Oltezul".
La C. I. Karadja, op. cit., in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 307.
La 15 luli9 1796, Maria Tetoianca postelniceasa dii foaie de zestre fiicei
sale Mitrana. In zestre intrit I un loc de casa la Craiova cumparat dela

Safta Tisechioaia. Cf. T. G. Bulat: Contributiuni"..., pag. 117.
La bisericile din Tetoi slujeau in 1839: Popa Costandin sin diaconul
Bello, diaconul Dumitru sin Ioan Vijoi; 25opa Costandin sin Barbu Ciudin,
diaconul Dumitru fi diaconul Costandin. Vezi in Arhiva SI. Episcopii Rrimnicu,
dos. 44 din 1838, fila 174 verso.

2) Catagralia din 1831, condica nr. 94, lila 36 r. In anul 1831 satul
Tetoiu avea 75 familii.
3) In harta ofiterului AustriaC Schwantz (1720) este trecut s't satul
Geneti, care cu siguranta ca este Ganestii. cf. I. C. &wild: Oltenia sub
Austriaci", in Arhivele Olteniei, nr. 13, pag. 235.
Iata ce stiri avem despre acest sat, in anal 1772: Ganeschti, sat cu
o bisericd, o moard qi o casii de piatrii, situat pe Oltezul". Vezi la C. I.
119
www.dacoromanica.ro
Geli Ginescu i dd casa medelnicerului Costandin Cotofeanta

i dd troerii Tetoiani si dci mosnenii ot tam, deavalma pci trei
mosi 1). Biserich de zid cu hramul Sf. Nicolae. Fcut in anul
1812 de cluceru loan GAnescu 9.
49). GAnesti, mahalaua BAlsoi. Biseric5 de lemn cu
hramul Sf. Gheorghe. F'Acut6 in anul 1825 de etraru Ghit5 Tetoian u.
50) FAurestii de Sus3). Mosie stdpnita de dumneaei piKaradja: Oltenia dupii Memoriile Generalului von Bauer", in Arhivele 01teniei, nr. 14, pag. 307.
Intre boerii GAnegfi cunoagtem, in anul 1704, pe logofittul Vlad Ganescu, care impreunA cu alti trei boeri hotarnicegte mogia Cri% ina din VAlcea.
proprietatea man. Dobruga. cf. T. G. Bulat: ,.Contributiuni docurnentarc"...,
pag. 4.
Plitru Ganescu, biv vel gAtrar, care in l''745 avea mosie Vinga Crivina
Dobrugei, se mai numea i Paitru ZAtreanu, probabil pentructi alkea mogic
in aceste dour& sate. Idem, pag. 8-9.
In anul 1749 este cunoscut boerul Barbu Glinescu biv vel paharnic. El
hotArAgte, impreunA cu altii boeri mogia Bunegti. Idem, pag. 42.
In anul 1755, stolnicul Barbu Geinescu este in sfatul caimacamilor
Craio ei. cf. I. C. Filitti: Banatul Olteniei i Craiovegtii", pag. 104, col. II.
1) Catagrafia din 1831, condica nr. 95, file 68 T. In anul 1831 satul
GAnesti avea 135 familii.
2) Dupa cum se vede din Memoriile Generalului von 'Bauer, in anul
1772, era la Giinesti o bisericA. Probabil CA aceastA bisericA a fost restauratA
de Joan GAnescu in antd 1812.
Clucerul Ioan GAnescu preinnoegte in anul 1796 gi biserica de lemn
din ZAtrenii de Jos. Sotia lui se numea Catinca.
La .biserica din Ganegti slujeau, in 1839, urmAtorii: Popa Radu sin
Plitru Gradifteanu, popa loan sin popa Zarnfir, popa illihai sin Badea Roan,
diaconul loan sin *Radu Bediinescu. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmniculun,
dos. 44 din 1838, fila 174 vo.
Ioan GAnescu era fiul stolnicului Vladut Ganeseu. Copiii lid se numeau:
Petre, Stefan, Elena gi Smaranda. ln biserica din GAnesti sunt pictati pa
perele: Danciu vel postelnic i sotia sa Ancuta, fata slugerului VlAdaianu;
Petru GAnescu biv vel armag, fiul lui Daneiu, cu sotia sa Ancuta, fata Stanciului Bengescu; Barbu GAnescu, biv vel stolnic, fiul armagului P. GAnescu,
cu Neacga stolniceasa Ganeasca; VlAdut GAnescu, biv vel stolnic, fiul Stanciului Barbu GAnescu, i sotia lui Ancuta, fata paharnicului Fotie VlAdoianu;
loan GAnescu, biv ye! paharnic, fiul stolnicului Vlaclut GAnescu cu Ecaterina
(Catinca) GAneasca. fata paharnicului Stefan Bibescu. A se vedea la Pr. M.
Nir(u: Monografia eclesiasticA a jud. Valcea", pag. 101.
3) Intr'un hrisov in anul 1641 prin care Matei Basarab intAregte lui
Andrei logoatul i altora, mogie in Stanomiregti, este vorba gi de hotarul
mogiei FAuregti. Vezi la Maior I. F. Afidulescu, in Arhivele Olteniei, nr.
92-94, pag. 375.
Satul FAuregti este trecut si in harta lui Schwantz (1720). cf. Al. A.
Vasileseu: Registrul tuturor localitAtilor"..., in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag.
344, col. I.
IatA ce mai aflAm despre FAuregti, in anul 1772: Foureschti, sat ca

o hiseric, o moara, vii ci plidure, situat pe Oltezul". cf. C. I. Karadja:,
120
www.dacoromanica.ro
trtireasa LIti Ghimpefeanca Biseried de lemn. racuth de pitarn loan Ghimpeteanu. S'au preinnoit de fiul d-lui, Iancu Ghimpeteanu, in anul 1839.
51) Lacusteni2) Mosie stdptinitti de boertinasii Rusvlesti
si dei mosnenii ot tam, deavalma pa patru mosi 8). BisericA de
lemn cu hramul Sf. Dimitrie. FAcuta" in anul 1760 de popa Preda,
diiaconu loan i Mihai Conteanu. S'au preinnoit de popa the,
popa Mihai, popa Radu, cu toti Idcuitorii, in anul 1831.
52) Llicusteni, mahalaua Rusu1e0. Bisericai de lemn
cu hramul Sf. Nicolae. Facuth in anul 1780 de paharnicu Grigorie i de Barbu Rusu. S'ati preinnoit de fratru Rusui Dumitru
Grecu i Nicolae Rusu, in anul 1835.
53) ItBsipiti4). Biserich de lemn cu hramul Sf. lngeri. FAcuth in anul 1799 de popa Radu, Preda Anghel calug5rap, Nicolae Netejoru, impreunA cu toti lAcuitorii care s'au aflat atunci.
54) Bene06). Mqia dumnealui scirdar lor dache tetelisanu i Grigore brat ego si dumnealui slug er Nicolae teteli-
sanu 6). Bisericg de zid cu hramul Sf. Troit5. Fcuth in anul

Oltenia clupa Memoriile Generalului von Bauer", in Arhivcle Oltenici, nr.
14, pag. 307.
Intre catanele b'anesti ale Scaunului Craiovei, era, in anul 1784 si
Marin sin Mihai dela FAuresti. Vezi la I. V. Cdncea: Oameni i lapte"...,
in Arhivele Olteniei, nr. 49-50, pag. 190, col. II.
1) Arhivele Statului Bucuresti, catagrafia din anul 1831, condica nr.
94, fila 62 r. In 1831 satul FAurestii de Sus avea 10 familii.
2) In hrisovul din anul 1641, dela Vochi Matei Basarab, hrisov despre
care am amintit mai sus, este trecut ca martor i te/un logolatu din Lacusteni. Vezi Arhivele Olteniei, nr. 92-94, pag. 375.
Preotii i diaconii dela Lacusteni, in anul 1839: Popa Hie sin diaconul
Avram, Ttlihai sin diaconal Mil-1M, diaconal Ion sin Grigorie; pope Barbie sin
diaconal Ion Grigorescu. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Reunnicului, dos. 44 din
3) Catagralia din 1831, condica nr. 95, lila 70 r. In 1831 satul Liicusteni avea 66 familii.
4) In harta lui Schwantz (1720) este trecut si satul Risipiti.
cf. Al.
Vasilescu: Registrul tuturor localitritilor"..., in Arhivele Olteniei nr. 27, pag.

249, col. II.
Preotii din Risipiti in anul 1839: Popa Badea sin diaconal Sandu, popa
Preda sin popa Radu, Costandin sin Tanail. cf. Arhiva SI. Episcopii a Rdmnicului, loc. cit., fila 175.
5) Satul Benesti este trecut in harta austriacului Schwantz, facutii in
1720. cf. Al. Vasilescu: Registrul"..., in Arh. Olt. nr. 27, pag. 342, col. I.
La Benesti au fost trtiati pandurii lova i Ienciu, din ordinul lui Tudor Vladimirescu, pentrucri se chiduser la netrebnicii. cf. Enz. Vcirtosu: Tudor Vladirnirescu", pag. 93, nota 4.
Precrtii din Benesti, in anul 1839: Marin sin Doana Geriiscul, Radii sin
Glieorghe Galbenu, loan sin popa Marin Gierascal. cf. Arhiva SI. Episcopii
a Rdmnicului, loc cit.
6) Arhivele Statului Bucurefti, catagralia din 1831, condica nr. 95,
fila 34 r. In anul 1831, satul Benesti avea 73 familii.
121
www.dacoromanica.ro
1646 de d-lor lonith Otetelianu i de Barbu tvornicu (sic) Otetelianu.
55) Vasilati 1). Movie telpdnitd de monenii ot tam, deavalma p4 cinci moi 2). Bisericd de lemn cu hramul Sf. Nicolae. Fdcutd in anul 1140 de Barbu Pa leu i de Gheorghe Drug&
S'au preinnoit de toti lacuitorii satului, in anul 1.832.
56) Vasilati, mahalaua Unguriti 3). BisericA de lemn cu

hramul Sf. Voevozi. Fdcut in anul 1793 de diiaconu Mihai Pa-
leu, Irimia Jilavu i de Sandu Pa leu. S'au preinnoit in anul

1831 de toti lficuitorii satului.
57) Satul Clirlogani 4), pci mo0a Mugitoiu, stdpdnitd de

Dined Mdrgdritescu din jud. Romanati i dd momenii ot tam,
deavalma p4 patru mo0 5), Bisericd de lemn cu hramul Adormirea. Fdcuth in anul 1771 de Gheorghe Cfipran -i Cdrstea Vasilescu cu fratii for Barbu i Ioan.
58) Prejoi 6). Mqie stdpdnitd de dumnealui paharnic stefan Gdneseu fi d momenii ot tam, deaValma p4 doi moi7).
BisericA de lemn cu hramul Intrarea in Bisericg. Ffi.cut in anul
1794 de Radu Purc5rin, Costandin Balcescu i de Costandin sin
Ivancu.
1) In harta lui Schwantz (1720), gAsim trecut i satul Waselatz (Vasilati). cf. Al. Vasilescu: Registrul"... in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 351,
col. I.
La biserica din Vasilati slujeau, in anul 1839: Popa Peirvu sin diaconul
Costandin ,popa Grigorie sin popa Matei, diaconul Nicolae sin diaconul Ieremiia, diaconul Costandin sin Matei, diaconul ?erban sin Matei. cf. Arhiva
Sf. Episcopii Rdmnicu, kc. cit.
2) Catagrafia din 1831, condica nr. 95, lila 6 r. In anul 1831 satul
Vasilati avea 99 familii.
3) In harta fAcut de Schwantz (1720) este trecut i satul Ungurics
(Unguriti). La Al. Vasilescu, op. eit. pag. 351, col. I.
Slujitorii dela biserica din Unguriti, in anul 1839: Popa Radu sin popa
Costandin, popa Nicolae sin popa Dimitrache, diaconul Pdtru sin Ilarion, diaconul Costandin sin diaconul Matei, diaconul Stanciu sin diaconul Stan Cioenul.
Arhiva St. Episcopii Rdmnicu, loc. cit.

4) In Memoriile Generalului von Bauer, scrise in 17.72 se spune despre
acest sat: Keirlogani, sat cu o bisericd, vii i "'dare, situat pe Oltezul". La
cf.
I. Karadja: Oltenia dupa Mem. Gen. von Bauer", in Arhivele Olteniei

nr. 14, pag. 306.
5) Catagrafia din 1831, condica nr. 95, fila 12 r. In anul 1831 satul
Chlogani avea 69 familii.
La biserica din Carlogani slujeau in 1839: Popa Nicolae sin Dumitrascu, popa loan sin popa Nicolae, popa Vladu sin Dumitravu, diaconub
Stan sin diaconul Calotd. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicului, loc. cit.
6) In 1720 gAsim satul Prejoi (Presoi) trecut in harta lui Schwantz.
cf. Al. Vasilescu, op. cit. pag. 348, col. III.
In anul 1839 slujea la biserica din Prejoi, preotul loan sin lrimiia.
cf. Arhiva Sf. Episcopii Ra'rnnicu, dos. 44 din 1838, fila 175.
7) Catagrafia din 1831, condica 95, f ila 79 r. In anul 1831 satul
Prejoi avea 46 familii.
C.
122
www.dacoromanica.ro
59) Frliti la 1). Movie stdpdnitei de mosnenii ot tam, pa

doi mosi
Bisericd de lemn cu hramul Sf. Dimitrie. Fficut in
anul 1760 de Vladu Draghici Stoicescu.
60) Satul Stirbesti 3), pa' mosiile tirbesti i Hierdsti, stetpartite de mosnenii ot tam, deavalma pa ase mosi 4), Adunafii
ot Hierdsti pd mosia d-lui Zamfirache Gdnescu 8). BisericA de
zid cu hramul Cuvioasa Paraschiva. FAcut in anul 1784 de Nicolae popa Marin IovAnescu, cu feciorii lui popa Rada, popa
loan i diiaconu Matei.
61) Stirhesti, mahalaua Citzfinesti. Biserica de lemn
cu hramul Intrarea in Bisericd. FIcuth in anul '1750 de popa

Ioan Caluggru i Cazan CU feciorii lui.
62) Stirbesti, mahalaua Hiersti. Biseric5 de lemn cu
hramul Sf. Nicolae. FAcuth in anul 1791 de Barbu cel Mic, Gherasim monahu, Ioan Hierhscu i de Stoica Tahaina.
63) Ghioroi8). Mosie stapanita de mosneni i d casa lui
Chiriac Sdpunar din Craiova, deavalma pei, patru mosi 7). Bi-
serich de lemn cu hramul Sf. Ingeri. Facut in anul 1786 de

Costandin MAgureanu, Radu Sarbu, Palm, Vlaicu i Preda.
64) Ghioroi, mahalaua de Sus. Bisericd de lemn cu hra-
mul Sf. Nicolae. FAcut in anul 1.732 de popa Vasile.

65) Poenari 8). Movie stdpdnitd de mosnenii ot tam, dea1) Satul Fratila (Fretzilla) se gasete mentionat in harta lui Schwantz
(1720). cf. Al. Vasilescu, op. cit. pag. 345, col. III.
In 1839 slujeau la biscrica din Fratila: Popa Marin sin popa Piitru
Ciorobescu i diaconal Piaru sin Costandin Stoicescul. cf. Arhiva Sf. Episcopii
Rdmnicu, kc. cit.

2) Arhivele Statului Bucuregi, catagrafia din anal 1831, condica nr.
95, lila 81 r. In 1831 satuf Fratila avea 68 familii.

3) Preotii i diaconii dela bisericile din Stirbeti, in anul 1839: Popa
loan sin Nitru Miinescu, popa Nara sin diaconal Rada, diaconal Stan sin
Barba Pdslii; popa Antonie sin popa Gheorghe; popa Than sin popa Ilia
Cozen. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdnznicului, dos. 44 din 1838, fila 174 vo.
4) Catagrafia din 1831, condica nr. 95, lila 49 r. In anul 1831 satul
Stirbeoi avea 132 familii.
5) Ident, lila 58 r. In 1831 erau 6 familii.
6) La biserica din Ghioroi slujea, in 1839: popa loan sin Ptru Burileana. Cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicului, loc. cit.
7) Arhivele Statului Bucuregi, catagrafia din 1831, condica nr. 95,
lila 14 r. In acea vreme satul Ghioroiu avea 68 familii.
8)
Intr'un hrisov dela Matei Basarab, datat 8 Mai 1641, in care e
vorba de alegerea moliei Stanomireti, este pomenit i satul i hotarul Poenari.
E vorba de Poenarii de pe Peteana. A se vedea la Maior I. F. Rtidulescu,

in Arhivele Olteniei nr. 92-94, pag. 375. Tot in acest document este pus ca
martor un Ene dela Poenari.
0 alta marturie despre satul Poenari avem in anul 1720, faptul cii
acest sat este trecut in harta lui Schwantz. cf. I. C. &cad: Oltenia sub
Neamul boerilor Poenari era foarte numeros.
In 1839 slujea, la biserica din Poenari, papa NO sin pop Matei.
cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicului, loc. cit.
123
www.dacoromanica.ro
valma pci trei mo01). Biserica de zid cu hramul Stintii Ingeri.

Fdcutd in anul 1560 de popa Nicolae i de lihdoi Borleanu. S'au
preinnoit de popa Nita VIdimirescu, popa erban Nica i popa
loan in anul 1825.
66) Oteteli*u 9. Mosia dumneaei Locsandra Otetelimica
1) Ark. Statului Bucurefti, catagralia din 1831, condica nr.
3 r. In anul 1831 satul Poenari avea 46 familii.
95, lila
2) La 13 Dec. 1594 (7013) Mihai Voila Viteazul confirma logo fatului

Stoichita Itaiosanul i sotiei sale Dochia, stiipanire asupra unor mosii din partea
de ritsarit a Gorjului, i asupra unor tigani. Intre acestia este si o tiganca

pe care Stoichita a vandut-o lui Radul postclnic din Otetelif. cf. Alex. $tefulescu: StrAmba", Targu-Jiului, Tip. N. D. Milosescu, 1906, pag. 24.
Prin hrisovul dat in anul 1625, August 25, Alexandra Voila Coconul
intareste i o Fumparatura pe care a facut-o Zaharia logofatul din Babenii de
Oltet, dela Strae postelnicul din Otetelis. cf. St. Nicolaescu: Cartea lui
Alexandru Voievod",.., in Arhivele Olteniei, nr. 65-66, pag. 84.
Constantin Otetelilanu ajunge, in anul 1705, ispravnic (prefect) al

scaunului Craiovei. cf. I. C. Filitti: Banatul Olteniei i Craiovestii", pag.
103, col. II.

In harta facuta de Schwantz la 1720, este trecut i satul Otetelis. cf.
I. C. Biicirei: Oltenia sub Austriaci", in Arh. Olteniei, nr. 13, pag. 235.
Membrii familiei boeresti Otetelisanu ocupii functii importante. In
anul 1778 .erban Otetelifanu era, impreun cu Constantin Viicarescu, ispravnic al jud. Gorj. cf. Al. ?tefulescu: Stramba", pag. 130.
In anii 1780 i 1786 apare intre ispravnicii Gorjului biv vel .satrarul
Ionil Otetelifanu, mai apoi vistier. cf. Al. $tefulescu: Schitul Crasna",
Editura Adm. Casei Bisericii, Bucuresti, Carol Gbl, 1910, pag. 4 si 106.
In anul 1783, vtori vistierul Ion Otetelifanu era judecator al jud.
Villcea. La 16 Oct. 1784 este oranduit Preda Bujoreanu in locul lui. cf.
V. A. Urechiii: Istoria Romnilor", vol. I, P. 336.
Biv vel sardarul Constantin Otetelisanu este numit in anul 1791, isde oranduial care este viitmator sufletului". cf. V. A. Urechiti: Istoria
llomanilor", vol. III, Bucuresti, Gutenbe.q, 1892, p. 29 si 224.
Paharnicul Constantin Otetelisanu, ispravnicul jud. Valcea, cere Domnitorului, la 15 Fehr. 1803, ca targul ce se fcea la Ramnic duminica, sa
se faca martia, insisi negustorii viind acum in simtire de acest lucru fara
de oranduiala care este vatamAtor sufletului". cf. V. A. Urechiii: lstoria
Romanilor", vol. VIII, p. 314.
In 1792 era intre ispravnicii Gorjului i erban Otetelianu, care este
cunoscut in aceasta demnitate si in anul 1778. Otetelisanii aveau movie si
in satul Dobrita-Gorj. cf. Al. $tefulescu: Gorjul istoric i pitoresc", ThrguJiului, Tip. N. D. Milosescu, 1904, pag. 164-165.
Schitul Logresti-Birnici din Gorj este o fundatiune a Obedenilor, Otei. Tndalestilor, care il tidied de zid in anul 1808. In bisericii
este pictat pe peretele de miaza-noapte, jupfin Costandin Otetelifanu, biv vel
clucer, cocoana Zmaranda, sotia lui, cu copiii: Ileanca, Nicolae (ocarmuitor
tclifanilor
in
Gorj pe la
1839), Sevastita
Al. &elulescu: Gorjul
i Marghioala. cf.
pitoresc"..., pag. 388 si 389.

Constantin Otetelisanu a apucat i revolutia din anul 1821, in cursul
careia s'a adiipostit la Brasov. Fiul sau Nicolae, a trait si dupa 1840. cf.
N. Iorga: Scrisori de boieri i negustori Olteni i Munteni efitre casa de
negot sibiana Hagi Pop", vol. VIII din Studii
i Doeumente", Bucuresti,
Socec, 1906, pag. LXI.
124
www.dacoromanica.ro
cu fiii dumneaei i a dumnealui sluger Nicolae Otetelianu. lar
Valea Mare si Pietroasa sta-pdnite de momenii ot tam, dd
casa rdposatului Barbu Caragicd, deavalma pei opt mo0 1). Riseri & de zid cu hramul Sfintii Ingeri. Facut in anul 1774 de
d-lui cluceru Serban Otetelianu.
67) Pietroasa 2). Biserica de zid cu hramul Sfinii Imphrati. F'dcuth in anul 1839 de dumneaei clucereasa Rucsanda Otetelianca.
68) Pietroasa, mahalaua Valea Mare. Biseric5 de lemn

cu hramul Guvioasa Paraschiva. FAcut5 in anul 1769 de Stanciu, CArstea, Costandin i Barbu.
69) Pietroasa, mahalaua Slvesti. Biserich de lemn cu
hramul SI. Nicolae. F5cutg in anul 1801 de diiaconu Ioan Totu.
70) $u*ani 3). Mqie stdpdnitd de sf mdndstire llore-
In anul 1821 apare Iordache Otetelisanu. cf. Em. Vdrtosu: Tudor

Vladimirescu", pag. 146, nota 1.
In 1829 e cunoscut Grigore Otetelisanu. cf. N. Jorge, op. cit. p. LXI.
In epoca lui *tirbei-Voda gasim pe Gheorghe s't pe Ioan Otetelisanu.
Ioan a fost tovarasul lui tirbei ca ispravnic de Ilfov. Casatorit cu Elena
Filipescu, el n'a avut urmasi i intreaga sa avere a Risat-o Academia Romane,
care intretine din venitul ei un institut de fete in marginea Bucurestilor la
Magurele, chiar in castelul ctitorului. cf. N. lorga, ibidem.
Asupra, familiei Otetelisanu a se vedea la N. Iorga, op. cit. p. LX-LXI.
Preotii dela biserica din Otetelisu, in anul 1839: Dumitrascu sin Ioan,
Ilia sin Nicolae Udrescu, Radu sin Sandu. cf. Arhiva Sf. Episcopii a Reimnicului, dos. 44 din 1838, fila 175.
1) Catagrafia din 1831, condica nr. 95, lila 32 r. In anal 1831 satcic
Otetelisu, Valea Mare si Pietroasa aveau 336 farnilii.
2) Preotii i diaconii dela bisericile din Pietroasa, in anal 1839: Popa
Costandin sin loan Popul, pope Radu sin popa Stoica, popa Barbu sin
popa Costandin, diaconal Zamfir Dobriceanu (i s'au pierdut cartea in vre-
mea rLizmiritei); popa Ion sin diaconal Gheorghe, popa Costandin sin popa
Gheorghe, diaconal &elan sin Me Popul, diaconal Gheorghe sin popa Matei.
cf. Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicului, dos. cit., fila 176.
3) In afar de cele spuse despre satul Susani, in aceast luerarc Ia

pag.ina 16, nota 2, adaogam aici: Cu siguranta ca numele de Susani vine
dela $usul. Mosia pe care s'au asezat urmasii lui s'a numit uani. Numele
de ulu1 nu este o inventie a noastra. Ii gasim intr'un document din anul
1613, dat de Radu Mihnea. cf. Al. tefulescu: Documente slavo-romane",
pag. 341.
In anul 1720 avem stirea ca acest sat exista, devreme ce e trecut in

harta lui Schwantz. Ii gasim sub forma Szaschan. cf. Al. Vasilescu: Registrul"... in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 350, col. III.
Nu stiu bine dacA Stanciu $usascu biv vel comis, pomenit intr'o serisoare din anul 1796, este boer dela usani. In anul 1840 satiil $usanii era
proprietatea lui Dina Zatreanu. ef. N. Iorga: Scrisori "de boeri i negustori", vol. VIII din St. si documente, pag. 32.
In anul 1839 erau la biserica din, tisani urmatorii slujitori: Popa
Nitul sin popa Ciilin, diaconal Nitul sin popa Pavel. cf. Arhiva Sf. Episcopii
a Reirnnicului, dos. cit., fila 176,
125
www.dacoromanica.ro
zul1). Bisericg de lemn cu hramul Sf. Dimitrie. FAcuth in anul

1802 de Ilarion calugiru 1 iconom stintei mnastiri Horezu.
71) MAdulari 2). Movie stapanitit de movnenii ot tam, dea-
valma pa' opt movi3). Biseric5 de lemn cu hramul Sf. Nicolae.

FAcut5 in anul 1782 de popa erban, Gheorghe Dimulescu,
Barbu Rosiianu, Barbu Tudorescu i Andrei Dimulescu.
72) MAdulari, mahalaua Iacovile4). Biserica de lemn cu
hramul Sf Nicolae. FAcutA in anul 1901 de popa Radu, Iordache
Neghinh, Dumitrascu i Matei.
73) livurei5). Movie stdpetnitei de st. manastire Horezul
vi de movnenii ot tam, pet vase movi vi jumettate, iar jumdtate

movi este partea maneistirei6). BisericA de lemn cu hramul Sf.
Voevozi. Flcuth in anul 1540 de Tatomir, CArstiian i DrgguIin.
1) Arhivele Statului Bucurefli, catagrafia din anul 1831, condica nr.

95,
fila 17 r. In anul 1831 sated Susani avea 94 familii.
2) In anul 1665 Radu Voda Leon ,confirmii mosie lui Preda Poenariul,
in satul Porcenii (Gorj). Preda Poenariul avtmd pricinui cu Barbu Poenariul
pentru acest sat, a adus 24 de boeri jurtori ca 0111 arate dreptatea. Intre
acesti boeri era 1iRadtd pitarul din Altidulari-Vdleea. cf. Al. tefulescu: Documente slavo-romtine", pag. 568. Nu stiu dacA e vorba de Madulari Beica
sau de MAdulari Cernisoara.
In 1720 satul MAdulari era pustiu, din cauza rAzmiritii, a birurilor

salt a ciumei. cf. I. C. Biicild: Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei,
nr. 13, pag. 236.
Preotii din Madulari Beica, in anul 1839: loan sin Andrei Dinulescu,
lspas sin popa Radu Zgaroiul, lordache sin popa Ior(lache. cf. Arhiva SI.
Episcopii a Reannicului, dos. cit., fila 176.
3) Catagrafia din 1831, condica 95, lila 57 r. In anal 1831, satul
.MAdulari avea 209 familii.
4) Mahalaua Iacovile exista si in anul 1720. In harta lui Schwantz
este trecutA glib forma Iakovil. cf. Al. Vasilescu, op. cit., pag. 346, col. I.
5) Si despre satul Usurei avem stiri in anul 1720, cad este trecut in
harta lui SchWantz. cf. I. C. Bdcilii: Oltenia sub Austriaci", in Arhivele 01teniei, nr. 13, pag. 236.
Intre catanele de poterA ale scaunului bilnesc dela Craiova, era in anal
1784, sub conducerea cApitanului Hriza, i Tudosie dela Usurei. cf. I. V.
Ctincea: Oameni i fapte din trecutul Craiovei", in Arhivele Oltenici, nr.
49-50, pag. 191, col. I.
La sfArsitul secolului XVIII, Pahomie egumenul mAnAstirii IIurez
(1791-1804), are un lung proces cu rumAnii din Ufurei i Siirbi pentru moiil acestor sate, care erau ale Hurezului. Pahomie obtine cAstig de cauzA,
dar aceste mosii nici pAnti in anul 1804, eAnd el plcacii din egumenia tnAnAs-
tirii, nu se stApAneau de Hurez, pentru intAmplarea vrernilor, cA nu ne ingAduesc ruminii", spune Pahomie. In aceasta pricinul egumenul Pahomie a
cheltuit 1545 taleri, suma foarte mare. cf. I. Ionwu: Istoricul MAnAstirii
Hurez", in Arhivele Olteniei, nr. 79-82, pag. 315.
Preotii din Usurei in anal 1839: Dumitru sin popa Preda, Stan sin
Sandu Gercan. cf. Arhiva SI. Episcopii a Riimnicului, dos. cit., fila 176.
6) Catagrafia din 1831, condica 95, lila 23 r. In anul 1831, satul
Usurei aveir 100 familii.
126
www.dacoromanica.ro
74) 136beni1). Mgie stdpeinita- de boereinqii Beibeni 9.

Biserica de zid cu hramul St. Nicolae. FAcutA in anul 1779 de
Radu sgrdaru i po[l]covnicul Matei, impreudd cu fratii lor.
75) Bgbeni, mahalaua Barzani. Biserich de lemn cu
hramul Sf. Nicolae. FAcut in anul 1806 de Nicolae Barzanu,

i popa Dumitracu.
76) BudeOP). Mqie steiptinitd tie d-lui Alaxandru Dieu-
1) Satul Babeni de pe Oltet este pornenit in documente dela inceputul

secolului al XVII. Asa, in anul 1625, Alexandru Voda Coconul intareste satpanirea lui Zaharia logofiitul din Babeni peste parti din mosiile Preutese,
Budesti, Giurgesti i Babeni. cf. St. Nicolaescu: Cartea lui Alexandru Voievod"..., in Arhivele Olteniei, nr. 65-66, pag. p3-84.
Matei Basarab intareste, in anul 1642, Iunie 18, mosiile cumparate de
Oprea vataful din Preotesti. In acest hrisov se pomeneste ca martor pentru
o vanzare fAcuta mai inainte, i Jane paharnicul dela Babeni. Dela .lane cumparase Oprea vataful i un tigan eu numele Mirea, drept ughi 26, pe care
tigan, Jane paharnicul ii cumparan dela Preda spatarul din Cepturoaia (Rornanati). cf. M. V. Demetrescu: Doua sureturi", in Arhivele Olteniei, nr. 7
din anul 1923, pag. 212.
In harta austriacului Schwantz (1720), Babenii este trecut la satele parasite de locuitori. Nu stim clack' e vorba de Babenii de Bistrita sau Babenii
de Oltet. cf. I. C. Akita: Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei, nr.
13, pag. 236.
Iata ce stiri mai avem despre Babeni, in anul 1772: Bobeni, sat cis
o bLseric fi peidure, pe Oltezul". cf. C. I. Karadja: Oltenia clupa Memoriile
Generalului von Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 307.
Biserica dela Babeni nu este facuta, deci, in anul 1779, ci refdcutd,
cad in anul 1772 exista biserica in Babeni. Dealtfel la Babeni exista o biserica si in anul 1625, cad dintr'un hrisov dat lui Zaharia logofatul de catre
Alexandru Coconul, se intareste lui Zaharia i un loc dinaintea bisericii...
dar din siliftea Bebtineascir. cf. St. Nicolaescu: Cartea lui Alexandru Voevod"..., in Arhivele Olteniei, nr. 65-66, pag. 84.
Preotii din Babeni, in anul 1839: Costandin sin popa Dumitrafca,
Gheorghe sin popa loan Ninciulescu, Matei sin &than. cf. Arhiva Sf. Episcopii
a Rdmnicului, dos. cit., fila 175 verso.
2) Arhivele Statului Bucurefti, catagra fia din 1831, condica str. 95,
fila 75 r. In anul 1831 satul Babenii de Oltet avea 65 familii.
3)
Satul Budesti e cunoscut in anal 1625 din documentul pe care
Alexandru Vocla Coconul II da logofatului Zaharia dela Babeni, intarindu-i

mosie in mai multe sate, intre care si &Klestil. Zaharia logofatul cumparase
movie la Budesti, din funia Haraboreascli, partea lui Handoc, a patra parte
si dela Stoian i Comanita un loc din silistea Budestilor. cf. St. Nicolaescu:
Cartea lui Alexandru Voevod", in Arhivele Olteniei, nr. 65-66, pag. 84.
In anul 1772, Budestii poate ca era parasit, pentruca in Memorille

Generalului von Bauer, nu se spune, despre Budesti ca era sat, ei numai
mofioarii 15e Oltezul". cf. C. I. Karadja: Oltenia dupa Memoriile Gen.
von Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 308.
Asupra bisericii din Budesti aflim multe lucruri interesante inteun
articol scris de d-na Maria Golescu, in Arhivele Olteniei, nr. 101-103, pag.
91-96. Spicuhn din acest articol.
Biserica din Budesti este ctitoria boierilor Diculesti pe care ii fatalnim in documentele veacului al XVII. Un Matei logofat dela Diculesti sem-
127
www.dacoromanica.ro
lescu1). llisericd de zid cu bramul Sf. Nicolae. Facut in anul

1.825 de slugeru Alexandru Diculescu.
77) DiculeVi 2) Mqie steipdnitd de mopenii ot tam, deaneazit in anal 1699, cartca de hotarnicie pentru mosia Dobrusa. Nume le Matei
se citeste de mai multe ori in pomelnicul scris in firida proscomidiei dela

biserica din Budesti. Iata cuprinsul acestui pomelnic Patna, Matci, Stefan,
Stana, Matei, Barba, Catrina, Maria, Nicolae, Manolache, Costandin, Marica,
Matei, Elcana monaha, Popa, Ancuta, Ioan, Balasa, Costandin cu tot neamul lor".
Pisania este sapata in piatrA, trash' cu vopsea rosie, latil cuprinsul ei :
Aceastii sftintii fi dumnezdiascii besericd ieste ziditd din temelie fi infrumu,
stifatii dupii cum s vede de dumnealui visti[e]riu Alisandru Diculescu i
soria sa Stanca, cu /u[i] dumnealor, in zilele lutninatului Domn lo Grigorie
Ghika Voevod, cu blagoslovenia slinti[e]i sale Chir Chirio Neolit Episcupu
Riimnicului in hramu ce s prtiznuiafte [Adonnirea] sfintei pria curatii pururia
ficio[a]rei Mari[e]i i
patriartu Alicsandru, Ion Boteziitoru ci slintii
imparafi eostandin i maicti-sa Elena fi sftintul arhireu Nicolae, ca sti fie
spre vesniai pomenire. Dni 25, 1825".
Sub pisanie se spune ca biserica a fost pictata de Matei zugravu, Raicu
zugravu i Bratu Dumitru i s'au savarsit tot lucru in luna lui lunie 30,
It. 1825.
In tabloul ctitoricesc se gasesc Alexandra biv vornic, Stanca sotia lui

feciorii: Draghici, Serban, Than, Lazar, Vasile. Catrina, fata mai mare a
boerului Alexandra e casiltorita cu un Barba. (Copiii lor sant Safta i Costache). Fetele celelalte ale lui Alexandra sunt : Marica, Dumitrana, Maria,
Anita i Fauna.
Marica i Dumitrana au lost ucise in biserica din Benesti, de niste
panduri razvratiti, in anul 1821. Tudor le-a tale capetele i i le-a pus in
teapri. Vezi i la Em. Vetrtosu: Tudor Vladimirescu", pag. 93, no ta 4.
1) Arhivele Statultti Bucuresti, catagralia din 1831, condica nr. 95,
fila 72, r. In anul 1831, satul Budesti avea 54 familii.
2) Din hrisoN ul amin tit mai sus, al lui Alexandra Voclii Co conul, dat
in anul 1625, cunoastem ca in accst an, Zaharia logofatul din Babeni a cump drat mosie in Preutese (Valcea), jumatate din sat 0 din funia Roho teascA
toatA partea lui PAdure 0 a hii Dobre, flu lui Radii banul din Diculqti. cf.
t. Nicolaescu: Cartea lui Alexandra Voevod", in Arhivele Oltenici ,nr. 6564, pag. 83.
Vichen tie calugArul vinde, in anul 1632, Septemvrie 30, mosiile sale
Moranglavi, Iai i Tomesti, popei Ianache din Moranglavi. In zapisul de
van zare c trecut ca marturie i boerul Matei din Diculeiti. Vezi la I. Ionafcu:
Do cumentele mosiilor schitului SerbAnesti-Morunglavu"... in Arhivele Oltenici,
nr. 97-100, pag. 300.

In tr'un zapis pentru cumpararea unui tigan, in anul 1642, este trecut
ea martor i Dobre logofatul din Diculesti. cf. M. V. Demetrescu: DouS
sureturi", in Arhh cle Oltenici, nr. 7, pag. 212.
In anul 1720 satul Diculesti era parasit de locuitori, fie din cauza
grele sau a ciumei. cf. I. C. Biicilii: Oltenia sub

Iat o informatie despre satul Diculesti, in anal 1772: Dikoleschti, sat
cu o bisericd, pe Oltezul". cf. C. I. Karadja: Oltenia dupii Memoriile cneralului von Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 307.
Preotii din Dieulesti, in anul 1839 : Toader sin Gheorghe Croitoru,
Nicolae sin popa Marin. Vezi in Arhiva SI. Episcopii Rdmnicu, dos. cit.,
fila 175 verso.
rAzmiritii, a birurilor
128
www.dacoromanica.ro
valma pd doi mosi 9. Biserid de lemn cu hramul Sf. Nicolae,

Fdcuth :n anul '1770 de loan Diculescu, Preda Diculescu i popa
Stanciu duhovnicu.
78) Diculeti, mahalaua ln Deal. Biserica' de lemn cu
hramul intrarea in Biserica. Facut in anul 1780 de popa Mihai, cu Gheorghe Croitoru i Dima. S'au preinnoit in anul 1838
de popa Toader, diiaconu loan Vivi i de Carstea sin popa Mihai.
79) F5ure*ti Mosie stapetnitci de mcbuistirea .Fegareect
ot sud Dolj i de mosnenii ot tam, deavalma pci patru moO3).
Biserich de lemn cu hrarnul Sf. Voevozi. Fficut in anul 1796

de Vladu Bungeteanu impreung cu Tudorache i Preda Catana.
80) FAure0i, mahalaua Mi1e*ti4). BisericA de lemn cu
hramul Sf. loan Botezdtorul. Facia in anul 1684 de Dionisie
monahu, Vasile i de Barbu Mehedintu. S'au preinnoit 15canduse de zid in anul '1829, de protopopu loan Faurescu.
81) Faure*ti, mahalaua Boghiia. Biseria de lemn cu
hramul Intrarea in BisericA. Facut in anul 1700 de popa Marin

LAta i loan lAtascu.
82) Filurewti, mahalaua Preote0i5). 13iserica de lemn
1) Arhivele SialuIni Bucuresti, catagrafia din 1831, condica nr. 95,

fila 77 r. In anul 1831, satul Dieu testi avea 65 farnilii.
2) Satul FAuresti este trecut in harta lui Schwantz, lcuti intre anii
1720-1723. cf. I. C. &lei la': Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Oltenici,
nr. 13, pag., 235.
fatal ce mai Alm despre Faurestii de Jos, in anul 1772: Feresti, sat
cu o bisericii, pe Oltezul". Vezi la C. I. Karadja: Oltenia dupii Memoriile
Gen. von Bauer", in Arhivele Olteniei, nr. 14, pag. 307.
Preacii i diaconii dela bisericile. FAuresti, in anul 1839: Popa Costandin sin Gheorghe liosculescu, diaconul Barbu sin diaconul &elan; popa Nicolae sin popa Gheorghe Zugravu, popa Miluzi sin loan, diaconul lordache si
diaconul Marin; popa Grigorie sin popa Badea, popa Radu sin Marin Bunge(ann, popa Gheorghe sin diaconul Dinu, diaconul Barbu sin Radu Melia
dizganu, diaconul loan sin Me V4oiul, diaconul Dumitru sin lonichie. cf.
Arhiva Sf. Episcopii a Rdmnicului, dos. cit. fila 175 verso.
3) Catagrafia din 1831, condica nr. 95, fila 64 r. In anul 1831 satul
Fluresti avea 213 familii.
4) Mosia Milesti din Filure;tii de Jos era inchinatA Patriarhici din
Alexandria (Egipt). cf. Marin Popescu-Spineni: Procesul mandstirilor inchi-
nate. Contributii la istoria social romilneascd". Tip. Tiparul Universitar,
Bucuresti, 1936, pag. 150.
5) In anul 1642, Tunic 18, Matei Basarab intareste rnosie de cumparaturii lui Oprea vataful din Preotesti ca s fie lui mosia de la holarul
Preotestilor, ori catii se va alege, din apa Olteului la riisarit, toat mosia du
preste tot hotarul... numai mosM fir' de rumani". Oprea viitaful cumpArase
mosia Preotesti dela Preda spatarul din Cepturoaia, nepotul Predei Buzescu
banul, feciorul lui Teodosie Corbeanu Buzescu, vel ban. Vezi la Al. V. Dernetrescu: DouA sureturi", in Arhivele Olteniei, nr. 7, pag. 211-212.
Dar prea adancal era legatura dintre Preda spritarul i satul siiu de
mo,tenire Preotesti. Desi 11 vAnduse lui Oprea viitaful nu se indurA" sa-1
mai dea. Deaceea, in anul 1647 ii vinde a treia parte din mosia Oboga
(Romanati), 1 cu doi rumAni, in locul mosiei Preotesti. cf. I. lonascu: Do-
129
www.dacoromanica.ro
cu hramul Sf, Troita, FAcuta' in anul 1594 de Barbu logoffitu,

Preda, Miu i Oprea vAtafu. S'au preinnoit fAcndu-se de zid in
anul 1830, de popa Mihai, diiaconu lordache, Gheorghe, Matei
i de slugeru Manolache Mglarescu.
83) Satul Dobriceni pc mosia Dobriceni i La low
stelpdnite dei dumnealui paharnic .5tetan Geinescu i pa mosia
Milrcuw i Preote*ti stdpdnite de sluger Manolache Mdlddresti (sic) i pa mosia Gat la stdpdnitd de dumnealui sluger
Alexandru Dinulescu si d mosnenii ot tam, deavalma pet doi
mosi1). BisericA de zid cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Fgcut
in anul 1798 de Antonie ieromonahu i de Chiril monahu, brat.
84) Dobriceni, mahalaua Miircu*. BisericA de lemn cu
hramul Intrarea in Biseric6. FAcut6 in anul 1810 de protopopul

Carstea impreun'a cu Ionii Mfildfirescu. S'au preinnoit de postelniceasa Ilinca Oculeasca, in anul. 1830.
85) La1ow2). Biserica' de zid cu hramul Sf. Ingeri, Fficutg
in anul 1839 de paharnicu tefan G5nescu cu Dumitru Bucicg,
cu popa Stan i popa PAtru.
86) Lalow, mahalaua Gana. BisericA de lemn cu hramul
Sf. Imphrati. Fdcuth in anul 1798 de popa Barbu Dobriceanu.
S'au preinnoit de protopopu Preda Dobriceanu
i postelnicu
Teodor in anul 1826,
87) Goruneliti 8). Moie stdpdnitd de mosnenii ot tam,
cumentele moiilor schitului Serbaneti-Morunglavu", in Arhivele Olteniei, nr.

97-100, pag. 307.
Dar poate cA nevoile baneti apAsau mereu pe Preda spatarul, nepotul
lui Preda Buzescu. Pentru a preintAmpina aceste nevoi, el vinde din nou satul
Preotqti, in anul 1652. CumparAtorul este tot Oprea vAtaful. Matei Vod5
Basarab ii intArelte aceast curnpArAtura. cf. M. V. Demetrescu, op. cit,
pag. 213-214.
ti/g
In anul 1720 satul Preoteti era pArasit de locuitori. cf. I. C. Blida:

Oltenia sub Austriaci", in Arhivele Olteniei, nr. 13, pag. 236.
1) Arhivele Statului Bucuresti, catagralia din anul 1831, condica nr.
95, lila 45 r. In anul 1831 satul Dobriceni avea 345 familii.
Ca i satul Preoteti, satul Dobrieeni era pArAsit de locuitori, in
anul 1720, fie din cauza razmiritii, a ciurnei sau a birurilor grele.
Preotii din Dobriceni in anul 1839: Preda sin Stefan, Alanea sin ySopa
lordache, Stan sin popa Pdtru. A se vedea in Arhiva St. Episcopii a Mininicului, dos. 44 din 1838, fila 175 vo.
2) In anul 1839 era preot la Lalo, Piitru sin loan Fiiurescul. cf.
Arhiva St. Episcopii a Bdmnicului, dos. cit.
3) In anul 1720 avem tiintA despre satul Goruneti, pentruc5 este trecut
in harta lui Schwantz. cf. Al. A. Vasilescu: Registrul tuturor localitAtilor"...
in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 345, col. II.
In aceeai hartA este trecut i satul BArchineti. Idern, pag. 342, col. I.
91 satul Popeiti este trecut in harta lui Schwantz. El exista, deci, in
anul 1720. Idem, pag. 348, col. II.
In anul 1784 era intre catanele bAne,ti dela Craiova, de sub conducerca cipitanului Mihil i un Dumitrasco dela Ocolesti. cf. I. V. Cancea:
Oameni i fapte din trecutul Craiovei", In Arhivele Olteniei, nr. 49-50,
pag. 190, col. II.
130
www.dacoromanica.ro
deavalma pd opt moi, 9. BisericA de lemn cu hramul Sf. Ingeri.

FAcuth in anul 1692 de Dumitrapu Gorunescu i Ene Gorunescu,
S'au preinnoit in arm11806 de popa Filip Gorunescu i Ilie Gorunescu,
88) Gorune*ti, mahalaua Brcline*ti. BisericA de lemn

cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Fficutd in anul 1772 de popa
lamp, Preda Bgrcan i de Preda Pfipadie.
89) Goruneti, mahalaua Pope*ti. Biserich de lemn cu
hrarnul Intrarea in Biserich. Facutd in anul 1732 de popa Marin
Lgta i de Joan LAtgscu. S'au preinnoit de zid in anul 1799, de
protopopu Carstea Diculescu, popa Stan i Barbu.
90) Gorune*ti, mahalaua Ocule*ti. BisericA de lemn
cu hramul Sf. Ingeri. Fcuta in anul 1800 de top 16cuitorii

acelui sat. S'au preinnoit in anul 1820 de Stanciu i Tudoracu.
91) Ba1ce0 2). Mqie stdpdnitd de sf. mancistire Cluiu
i de monenii ot tam, deavalma pei asel mo0 3). Biserich de lemn
cu hramul Sf. Ingeri. Elena' In aqui 1692 de Matei Bh1cescu

cu Drhghici. S'au fdcut din nou, acum de zid, in anul 1829, de
Antonie B51cescu, protopopu CArstea i de Barbu.
92) Bglce*ti, mahalaua Ulicioi. Bisericfi de lemn cu
hramul Sf. Gheorghe. FAcuth in anul 1804, de Costandin Cretu,

Cogtandin sin Neagoe i cu Ilie Simulescu.
1840, Avgost 14
Mathei protonotar, protopop.
Preokii i diaconii dela bisericile Jin Gorune0i, in anal. 1839: Popa
Rada sin Ion Gorunescul, diacomd Calota sin Preda; popa Ilie sin popa
Rada Tufan, popa Vasilie sin diaconul Fota, diaconul Mihai sin popa Radu,
diaconul Lupu sin diaconul Radu, diaconul Costandin sin VlarIrt Sucald; popaMarin sin Vladu Folea, diaconul Dumitru sin Tudoravu; popa Badea sin
popa Tudorafcu, diaconul Dumitru sin popa Tudor. Vezi in Adam Sf.
Episcopii a Rdmnicului, dos. 44 din 1838, fila 175 recto 0 verso.
1) Arhivele Statului Bucurefti, catagrafia din anul 1831, condica nr.
95, fila 20 r. In 1831 satul Gorune0i avea 89 familii.
2) Popa Tanache dela Morunglav (Romanati) a cumpArat in anal 1640,
molia SerbAnqti. Intre martorii zapisului este 0 boerul Bdrbuea din Blikefti.
cf. I. lonavu: Documentele mo0ilor schitului Serbaneti-Morunglavu", in
Arhivele Olteniei, nr. 97-100, pag. 303.
-)dr'un hrisov al lui Matei Basarab, dat in anul 1642 lui Oprea vataful din Preotelti (VAlcea) pentru intArirea unor cumpArkuri, se pomeneste
ca martor la vAnzarea unui tigan i alotri postelnicul dela &lima. cf. M.
V. Dernetrescu: Doua sureturi", in Arhivele Olteniei, nr. 7, pag. 212.
Stiri despre satul Balceti (VAlcea) avem 0 in anul 1720, caci este
In hrisoVul prin care Alexandru Voda Coconul intAreste lui Zaharia
logofatul din BAbeni, in anal 1685, mo0e in Preutese, Budesti, Giurgelti
Baibeni, stint semnati ca martori i Giura i Calotd din Balcefti. cf. St. Nicolaescu: Cartea lui Alexandru Voevod", in Arhivele Oltenici, nr. 65-66,
pag. 84.
trecut in harta lui Schwantz. cf. Al. A. Vasilescu: Registrul tuturor localitAtilor"..., in Arhivele Olteniei, nr. 27, pag. 342, col. III.
3) Arhivele Statului Bucurefti, catagrafia din 1831, condica nr. 95,
fila 10 r. In anul 1831, satul BAleqd avea 124 familii.
131
www.dacoromanica.ro
Cativa dregatori ai judetului Vdlcea.

Ispravnici (Prefecti).
Inteun zapis cu data de 20 Oct. 1724, prin care Ilie tirbei
face pe varul sau Matei Carpineanu partas pe mo0a cumparata
dela Cheieni, este semnat ca martor i. Radu Oleinescu, ispravnic1).
Cu siguranta cii acesta era ispravnic al jud. Valcea.

La 20 Julie 1745, ispravnicul Iordache biv vel cupar
impretma cu alti boeri hotarnice0e mo0a Crivina, incalcata de
Dospina Dragomireasca, Matei Farck,anu i Patru Zatreanu 2).
La 25 Julie 1745, Marosizz biv vel slugerul, ispravnicul jud.
Vdlcea, judeca o pricina dintre locuitorii Cheieni i Cacoveni 3).
In anul 1754, Octornvrie, este cunoscut Pdrvu 1116gureanu,

ispravnicul jud. Viilcea 4).
In anul 1781, August, era ispravnic illatei Beibeanu, biv
polcovnic 5).
Nicolae \Todd Giragea nume0e la 4 Ian. 1783, in demnitatea de ispravnic al jud. Valcea pe lanache Feirciiprar 6).
Incepand dela aceasta data cunoa0em mai bine pe ispravMei Valcii. La 11 Aug. 1783 sunt nurniti paltarnicul Zarnfirache
qi eitrarul Jenanu7).
La 30 Octornvrie 1783 sunt ispravnici, Ionit Brdiloiu i
pahernicul Zainfirache 8).
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
T. G. Bulat: Contributiuni documentare la istoria Olteniei. Sec. XVIXVII-XVIII". R. Villcea, Tip. Viitorul Valcei, 1925, P. 63.
Idem, p. 9.
!dem, p. 35.
Comunicarea d-lui I. V. Cncea, sef de birou la Arhivcle Statului
din Craiova.
T. G. Bulat, op. cit. p. 73-78.
V. A. Urechi: Istoria Romtmilor", vol. I, Tip. Gbl, Bucuresti.
1891, p. 251.
Idem, p. 315.
Idem, p. 315.
132
www.dacoromanica.ro
La 27 August 1784, este numit ispravnic slugerul $tefan

Grecoanit, in locul slugerulzci Cdtioli1).
In ziva de 22 Ianuarie. 1785, este numit stolnicul Matei
Fdlcoianu, in locul slugerului &elan Greceanu 2).

La 26 Februarie 1785, erau ispravnici, fiitrarul lonitd Oletelifanu i stolnicul Matei Fdlcoianu 3).
In ziva de 18 Martie 1785, este nungt Costandin Oteteli;swim, in locul Jilianului 4).
La 1 Septemvrie 1785, este cunoscut ispravnicul Well, pitarul Socoteanu 5).

In 1792 era ispravnic Manolache Lahovari 6).
Intr'o jalbd din 23 Ianuarie 1795 se face pomenire i de

ispravnicii jud. Valcea: Cdminarul Petrache i clueerul Radii
Bab eanu 7).
and Mavrogheni vine Domn al Tarii Rornilneti, numete
ispravnici pe la toate judeiele. La 28 Mai 1796, numete la

Valcea pe vistierul Const. Socoteanu i serdarul Andronache
Bengescu 8).
Dintrun raport care arat pe slujbaii ce nu i-au platit

avaetul, vedem cd la 20 Iulie 1801 era ispravinc paharnioul
Gheorghe Niel 9). Tot atunci era ispravnic i. Gh. Argintoianu 10).
Tot in anul 1801 este cunoscut ca ispravnic Petrache Luchi

biv vel cdminarll).
La 15 Februarie 1803, era ispravnic paharnicul Const. Otetelifanu. Atunci el cerea ca targul care se fiicea la Minnie duminica s'a fie mutat martia ir14i negustorii viind acum in simtire de acest lucru fdrA de ornduiald, care este vdtarnator sufletului"12). Domnitorul aprobd cerered ispravnicului
In August 1808, e numit paharnicul loan Venescu. E inlocuit in 1809 prin cdrninarul Dined Socoteanu. La 3 lunie 1808
fusese numit medelnicerul Const. Almeijanu. In locul lui e numit la 8 Mai 1809, medelnicerul Dinu Oteteliqanu 13).
In ziva de 3 Februarie 1811, sunt numiti ispravnici, Ta-
sache Comcineanu i lancu Lahovari14).

ldem, p. 316.
Idem, p. 317.
3) Idem, p: 317.
1)
2)
4) Idenz, p. 317.
5) Idem, p. 318.
6) N. lorga: Orasele
Oltene si mai ales Craiova pe pragul vremurilor
n Arhivele Olteniei, nr. 20, p. 282.

7) V. A. Urechiii: Istoria RomAnilor", vol. V, P. 234 si vol. VI, P. 552.
8) Idem, vol. IV, Bucuresti, Gutenberg, 1892, P. 28.
nouA",
9) Idem, vol. VIII, P. 38 si 157.

10) Idem, vol. VIII, P. 37 i 157.
11) T. G. Bulat: HotArnicie", in Arhivele Olteniei, nr. 25-26,
12) V. A. Urechid, op. cit., vol. VIII, P. 314.
13) V. A. Urechici: Istoria RomAnilor", vol. IX, P. 216.
14) Idem, p. 289.
P. 209.
133
www.dacoromanica.ro
La 15 Julie 1811, este numit biv vel clucerul Nicolae Glogoveanul).
La 1 Iunie 1812, sunt numiti ceiminantl Dined Socoteanu
Dumitrache Hrisoscoleu 2).

In 1815, era ispravnic Const. Biinescu 3).
Tudor Vladimirescu nunievte la inceput ca ispravnic al jud.

Vtdcea pe Strithdianu 4).
Insil la 5 Aprilie 1821 semneazd ca ispravnic al Valcii, Th.

Savastian 5).
Cunoavtem
i un is pravnicel al jud. Valcea, in anul 1747,

Iunie 30. Este Manole cdmdrasul dela Ocnele Mari, care alege
movie Episcopului Climent in hotarul Bunevtilor 6).
Intrun pomelnic scris de Dionisie Eclesiarhul, in anul 1798,
este trecut i un Piitru istwdvnicelu din Costevti7).
Judecitori
-tim di la 1 Aprilie 1783 era judecator Rusin al treilea
logofitt 8).
Preda Bujoreanu este ortmduit judecator la 16 Oct. 1784 9).
La 18 Mai 1801, era tot Rusin al treilea logopt10).

In anul 1806, Constantin Alex. Ipsilant numeste judecAtor
pe pitarul 1Vica Vlddescu11).
In anii 1808-1809 era judecdtor al judetului Valcea, Du-
mitrache Bainescul2).
El pAstreala aceastii functiune panii in lun.a Februarie 1810,
ctind este numit serdarul Preda Bujoreanu in locul lui13).
In luna Aprilie 1815, era judeator Constantin Sdulescu,
biv treti logofdt. El judecd impreund cu Arhimandritul Gherman

ldem, p. 293.
Idem, p. 290.
Arhiva Sf. Episcopii a Blimnicului, dos. nr. 5 din anul 1832, f. 3.
Emil I'drtosu: Tudor Vladitnirescu", 1927, p. 107, nota 1.
Idem, p. 107.
T. G. Bulat: Contributiuni documentare", P. 38.
Pr. T. Beiliifel: Un manuscris din 1798 al lui Dionisie Eclesiarhul",
in Arhivele Olteniei, nr. 83-85, din 1936, p. 103.
8) V. A. Urechili: Istoria Romiinilor", vol. I, p. 254.
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
9)
10)
11)
Idem, vol. I, P. 336.
Idem, vol. VIII, P. 38 91 157.

T. G. Bulat: O numire de judecator"... n Arhivele Olteniei, nr. 9,
p. 381.
12)
13)
V. A. Urechia, op. cit. vol. IX, P. 429.

Idern, ibidem.
134
www.dacoromanica.ro
Hurezeanu, o pricina dintre starita Meletina Opran dela man.

Surpatele i preotii dela aceasta manastire 1).
In anul 1826, este numit judeciitor tot pitarul Nica Vld-
descu2).
Vtafi de plaiu
La inceputul .veacului al XVII-lea e cunoscut Stdnil4 vii-
taful din Cacova 3).
,*fan vattaful ridica biserica din Barbatesti, mahalaua Vatasasca, in anul 7220 4).
Vdtaful Avram cladeste biserica de lemn din satul Greci,

mahalaua Magura, in anul 1773, Noemvrie 8 5).
La 5 Octomvrie 1794, fladul ce a fost locfiitor de viitaf

la *MI Horez, in locul lui Ciucd, s'a oranduit desavarsit viitaf
al acestui plaiu6).
Dintr'o porunca privitoare la satul Bunesti, pe care o da aga
Constantin Bengescu, vedem ca. la 18 Aprilie 1790 era vdtaf la
plaiul Cozia, Tudoricd cdpitamtl, iar zapciu la plasa Otdsdului
era cdpitanul Gheorghe7).
Dintr'o porunca pe care o da Alexandru Moruzi in anul
1794, gram cit fusese vataf la plaiul Cozia un Con.stantin proinpolcovnic, care fcuse rnulte jafuri i gerernele locuitorilor
dintru acest plaiu".
Domnitorul Moruzi dii ordin caimacarnului Craiovei, Nicolae Hangerli, sa-1 duca cu mumbasir in plaiul Cozia i sa-1
sileasca a da inapoi tuturor locuitorilor, tot ceeace prin silnicie
luase dela ei8).
Un vataf al plaiului Horezu, Ion Popescu Urfanu vel vistier
se vadeste a fi adne iubitor de lacasurile Domnului.
In anul 1802 zideste biserica din Targul Horez, Impreuna
cu Constantin Covrea9).
1)
Arhiva Sf. Episcopii
ii
Reinznicului, dos. 5 din 1832, f. 1 verso.
2) T. G. Bulat: O nurnire de judeciitor", loc. cit.

3) Ion Donat: Documente oltenwi felurite", in Arhivele Olteniei, nr.
89-91, p. 97.
G. Bulat: Inscriptii din bisericile oltene", in Arhivele Olteniei,

nr. 24, p. 124.
Vezi in aceastii lucrare la pag. 46.
V. A. Urechiti: Istoria Rormlnilor", vol. I, p. 322.
T. G. Bulat: Contributiuni documentare", p. 52.
V. A. Urechiti: Istoria Romanilor", vol. V, p. 88-89.
Vezi in aceastit lucrare la p. 56.
4) T.
5)
6)
7)
8)
9)
135
www.dacoromanica.ro
In anul 1805, zideste biserica cu hramul Intrarea in 13i-
sericA, din satul Ursani 1).
Tot vAtaful Ion Ursanu eliideste biserica de lenm cu hramul Sf. Ioan din satul Recea, mahalaua RApa, hi anul 1800 2).
In anul 1810 era viitaf al plaiului Coziei, Alex. Oldnescu 3).
In anul 1813 era vAtaf al plaiului Coziei, Dined Brlinzii 4).
In anul 1821 e ortmduit zapciu al ,plAsii Cerna de Jos,
Stancut Cionidgeanu 5).
Protopopi
ProtoPopul Radu Ldpiefoiu face biserica de lemn din satul
LApusata, in anal 1634 6).
In anul 1755 cunoastem pe pro.,o fio
Fili fi Blirsdseu din
satul BArsasti. Acest protopop irnpreunii cu Barbu Otetelisanu
si cu locuitorii din acest sat au clAdit. in 1755, biseriea
Sf.
Nicolae din BArskti. Sotia protopopului Filip se .numea Aspra.

Chipul protopopului acestuia i al sociei sale se gasesc pictate
in biserica din BArskti. Protopopul Filip s'a calugArit, probabil
dupd moartea ereitei Aspra. In calugArie se numea Filaret7).
Papa Gheorghe protopopul Copticeanu a fost protopop dela
anul 1762, panA la anul 1776. Poate sd fi fost i dupa aceastA
data 8).
Protopopul $erbari Copticeanu servise in anul 1779 ca logofetel Episcopului Chesarie al Ramnicului, care il pusese sa
aerie pe curat pentru tipar, predosloviile Mineelor talmacite de
Episcop. Protopopul erban construeste, in anul 1804, biserica de
zid din satul Bateni. El a avut zece copii. A rnurit in anul 1807
si a fost inmormAntat in biserica din Balterii 9).
In anul 1799, protopopul Cdrstea Diculescu zideste biserica
din Gorunesti, mahalaua Popeti10).
In timpul Episcopului Nectarie (1792-1812), este cunoscut
protopopul Dobre, care a facut biserica din Armasesti. mahalaua
1)
Idem, p.
54.
2) Idem, p. 53.
3) tirechiii, op. cit., vol. X, p. 513.
4) Academia Romairui, Ms, 267, f. 29
5)
6)
7)
8)
v. Vezi 1i la Pr. T. Beilafel: ln-
scripcd .1 insemnari de prin carti", in A. 0., nr. 29-30, p. 65, nota 1.

Emil Vdrtosu: Tudor Vladimirescu", p. 106.
Vezi in aceasta lucrare la p. 95.
T. G. Bulat: Inscriptii din bisericile Olteniei", in Arhivele Olteniei,
nr. 2-3 din anul 1922, p. 243.
Pr. T. Bacifel: Bisericile Oltene", in Arhivele Olteniei, nr. 43-44,
p. 347.
9) Idem, p. 348.
10) Vezi in aceast lucrare la p. 131.
136
www.dacoromanica.ro
Padina. Sotia lui se nurnea Ioana. Avea doi copii: Barbu i

Maria 1).
In pomelnicul bisericii din satul Urani, scris de Dionisie

Eclesiarhul, in anul 1804, este trecut i protopopul Petrache din
Pietrari, care a dat la aceastd biseried o Evanghelie i. a platit
thrnosania arhiereased2).
Protopopul Udrea clddefte in anul 1806, biserica cu hramul
Intrarea In Biseried ain satul Fometeti, mahalaua Negreni3).
In anul 1807 era protopop la Valcea i Marin Plepianu.
El a zidit biserica din Pleoi.
In anul 1810, un protopop Ccirstea, poate tot Diculescu,
clAdete biserica din satul Dobriceni, mahalaua MArcu, impreund
cu boerul IonitA Miilddrescu.
In anul 1818, protopopul Dined Tetoianu zidete biserica

din Tetoi4).
In anul 1820, protopopul Ion Goju, impreunA cu treti logoiiit Alexandru, face biserica Si. Voevozi din O1dneti5).
In Aug Ust 1822, protopopul Costandin i fratele sari protopopul Ioan, care a intrat in monahism luAnd numele de Ilarie,
zidesc biserica din satul Chrlogani6).
In anul 1826, protopopul Preda Dobriceanu preinnoete, im-
preund cu alii, biserica de lemn, cu hramul Sf. Impiirati, din
Lalo, mahalaua Gaita.

Un protopop Carstea face din zid biserica dela Balceti, in
anul 1829.
Tot in anul 1829, protopopul Than Fclurescu zidqte biserica
din FAureti, mahalaua Mileti.
In anal 1834 era protopop al plkii Muntelui Hie BaraictaruRadovici7).
In anii 1838-1840 era protopop al plkii Muntelui, popa
Ilie sacheliu 8). Poate cd este tot protopopul Ilie din anul 1834.
Tot in aceti ani e cunoscut protopopul plafii
Alexandru.
La plasa Mijlocului era protopopul Costandin Tetoianu. La

plasa Rmnicului, protopopul lonifil i la plkile Cerna i Olte%ul,
protopopul Matei protonotariu 9).
Vezi n aceasta lucrare la p. 22.

2) Pr. T. 13alJ4el: Un manuscris din 1804", in Arhivelc Olteniei, nr.
1)
51-52, p. 313.
3) Vezi in aceast lucrare la P. 52.
4) Vezi in aceastii lucrare la P. 119.
5) Ident, p. 27.
6) Idem, p. 16.
7) C. N. Mateescu: Acte i scrisori din trecut", in Arhivele Olteuiei,
nr. 29-30, p. 55.

8) dirkiva Sf. Efiiscopii a Riimnicului, dos. 44 din 1838, f.
9) Idem, ibidem.
2 r.
137
www.dacoromanica.ro
In anul 1866 era protoiereu al jud. racea, preotul Dimitrie Nkoldescu din Vasilari, care a functionat pana la 1 August
1867. La aceasta data a fost numit protoiereul Alex. Papiu i. a
functionat ininti in anul 1872, cnd a fost numit in locul salt,
preotul Matei Grigorescu. La 1 Sept. 1879 a fost numit protoiereu al jud. Valcea, preotul Ioan Porumb din Craiova. Dela
1880 la 1887 a fost din nou Alex. Papiu. La 1 Mai 1887 a fost
numit preotul Const. Ionescu, care a functionat 'Ana in anul
1891, cand a fost transferat la Craiova. In 1891 a Lost
numit protoiereu preotul N. Delcescu, fi a functionat pand /a
1 Mai 1892, cand a fost transferat protoiereu la Romanati. Dela
1 Mai 1892 panti la 1 Sept. 1892 a tinut loc preotul Gr. Predescu. La 1 Sept. 1892 a fost numit preotul Meletie Rdutu. El
era protopop i in anul 19081).
Condicari
La 1 Febr. 1811 este numit condicar al jud. VAlcea, Ioan
postelnicelu 2). Acesta era om in vArsta. Ispravnicul judetului
Nicolae Glogoveanu cere la 15 Iu lie 1811 ca in locul lui sa fie
numit logofetelul Preda Seulescu aratfindu-1 ca este vrednic,
ideiat i practicos la treaba aceasta". Vel log. Const. Dudescu ii
indeplineste cererea 3).
Tot Preda Seulescu era si la 20 Febr. 1812.

La 5 Dec. 1817 este numit condicar armaful Constantin
Boeiescu 4).
Capitani de Panduri
In anul 1793 era polcovnic de potera la jud. VAlcea, Gheorghe Sinescu5).
In anul 1803, 24 Nov., Ion Lungandu capata o carte de

scutire, ea au fost ceipitan de panduri in jud. Viilcea"6).
La 24 Nov. 1803, Panait Teifi capata deasemenea o Carte
de scutire, pentrucd a tost cdpitan de panduri7).
In anul 1814, Apr. 30 se da o carte de scutire lui Ianache
bimbafa de panduri ai jud. Valcea, spre a fi aparat de dari
si altele8).
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
Pr. Melete Ramo: Monografia eclesiastic a. a judeiului
V. A. Urechi: Istoria Romani for", vol. IX, P. 293.

Idem, ibidern.
Idem, vol. X, p. 498.

V. A. Urechiii: ,,Istoria Romttnilor", vol. VI, p. 280.
Academia Romdra, Ms. nr. 242, f. 172.
Idem, ibidem.
Acad. Rom., condica de doc. nr. 357,
f.
213 v.
138
www.dacoromanica.ro
lcea", p. 23.
INDICE ALE ABETIC

A
Adunafii de Hiertifti, sat, 123.
Adunafii de Ulmet, sat, 93.
Badea, log., 63, 64, 77.
Afilnata, mahala, 105.
Baia de Fier, sat, 90.
Aiumati, sat, 73, 74
liaraictaru-Radovici, protopop, 138.

Barbarigeni, mahala, 96, 99,
Alblistroiu- Ion, 48.
Alesu Nicolae, 42.

Alma/arm C., ispr., 134.
Alexandra, protopop, 23, 138.
Alexandra II, 8, 50, 64.
Alexandra Coconul, 127, 128, 131.
Alexandra Diculescu, 127.
Alexandra Iliaf, 37, 112, 113, 115, 119.
Alexandra Ipsilant, 55.
Alimpefti, sat, 50, 107.
Alan, sat, 50.
Barna Ioan, D. fi Piitru, 107, 108.
Anzdriiscu 0 prea, 21.
Basarab ,erban, 56, 68.
Amdriifti, sat, 21.

Anania, eg. Bistritei, 67.
Anatolie, eg. Govorii, 67.
Andronescu Ion, preot, 29, 30, 31.
Anghel comisul, 76, 77.
Aninoasa, mahala, 22.
Apa Vie, mahala, 108.
Argef, Episcopia, 70.
Argetoianu Gh., ispr., 134.
Arhanghel, schit, 63.
Arrndefti, sat, 41, 137.
Batotiifti, mahala, 22.
Arnota, man., 29, 31, 32, 35, 38, 41,

78, 84.
Aureanu Stoica, 7.
Aurefti, sat, 7.
Avram viitalul, 136.
Avriirnescu Ptitru, preot, 77.
Avrtimescu Rada, .79.
Baro Palm, 50.

Baroi, mahala, 50.
Basarab Alex., 73.
Basarab Const., 79.
Basarab Matei, 8, 12, 26, 31, 32, 35,
36, 40, 53, 60, 61, 63, 66, 68, 69,

76, 81, 82, 86, 87, 90, 113, 116, 118,
120, 127, 129, 131.
Basarab Neagoe, 50, 67, 81, 91, 92.
Bafeloi Ionifti, 70.
Beibeanca &lap, 68.

Btibe-c-inu Matei, ispr., 91, 133.
Bdbeanu Radu, ispr., 134.

thibeni, sate, 90, 91, 127.
Biictiran loan i Radu 18.
Biidulescu lordache, 95.
Bileti, sat, 111.
Btilticeanca Maria, 16, 20.
Btiltinescu Dined, 54.
litildnefti, sat, 54.
&Vega, sat, 131, 138.

Balcefti, boieri, 122, 131.
Billeanu Gligore fi Maria, 40, 77.
Badfoi, mahala, 120.
Biilteni,
sat, 90, 92, 107, 137.
Blinescu Const., ispr., 135.
www.dacoromanica.ro
Bdrbatesti, sat vi movie, 34, 35, 36, 81.

116.
Biirbulesca Ion, 46.

Bdrbulesti, mahala, 46.
Beircan Preda, 131.
&Arcane le, sat, 79.
Biircane-sti sate, 101,
130, 131.
Batesani, sat, 106, 107.
Bdtesanu Matei, 107.
Bdgiulesti, mahala, 149.
Bd Idea Bolo i Barbu, 40.
Bdrlog, sat, 79, 107.
Brirsanu, sat, 9.
Thirsiisti, sat, 66, 67, 68, 90.

Bdrses-ti, boieri, 68, 70, 93.
Bdrsescu Filip, protopop, 68, 137.
Bdrzani, mahala, 127.
Bdrzanu Nicolae, 127.
Bdrztisti, sat, 33.
Bdrzesti, boieri, 33.

Bdrzoteni, mahala, 56.
Bdzoi loan, 107.
Becsani, mahala, 103.
Borcea Matei, 80.

Bordeesti, hotar, 74.
Bordencea -Ion, 46.
Bordoa Catrina, 74.
Borsiisti, mahala, 19.
Bosolesti, mahala, 50.
Botoran Hie i Nina, 104.
Botorani, mahala:, 104.
Bradu, mahala, 52.
Brialoiu Dumitrache, 118.
Brdiloiu Ion4ii, ispr., 133.
Branescu Durnitrache, jud., 135.
Brdncoveanu Const., 10, 13, 18, 19, 36,
51, 54, 56, 67, 72, 73, 79, 81, 87,

88, 90, 101.
Brancoveanu Grigorie, 81.
Brancoveanu Patina i Salta, 87.
Briincoveanu Preda, 26, 30, 54, 87.
Brdndusa TudoF, 46.
Briinza Dincd, viitaf, 137.
Breciuga Tfanea, 112.
Briceag N., P. qi ,tefan, preoti, 36, 31.

Brezoi, sat, 25.
Benclrea ionia, 97.
Bengescu Andronache, ispr., 134.

Ifengesti, boieri, 11, 119, 136.
Benesti, sat, 121.
Berbest?, sat, 48, 49, 107.

Bereni, mahala, 9.
Beresti, sate, 51, 95, 107.
Brodeald C., preot, 35.

Brosteni (SI. Ion), 73.
Brosteni, sat, 94, 95, 107.
Bubatu 'Ion, 16.
Buceinescu Ghifii, 5, 6.
Bucsdnescu lonifd, 6.
Bucsdnescu Sanclu, 25.
Biserica cu Bradu (Ocnele Mari), 75.
Linda, sat, 76.
Bistriceacul Antonie, eg., 37.

Bistriceanu Const., 38.
Budele, mahala, 115.

Budesti, sat, 127, 128.
Bistrita, man., 36, 37, 38, 45, 53, 84,

88, 90, 91, 109.
Budoiu, movie, 109.

Budurdsti, sat, 32.
Buiulescu Matei i Nicolae, 30.
Bujoreni, boicri, 27, 28, 61, 62, 99, 135.
Blajan Stanciu, 106.

Bobesi Marin, 12.
Bujoreni, sat, 60, 62, 99.
Bowl, mahala, 104.

Bodescu Nacu, 46.
Bodesti, sat, 33, 34, 46, 81.
Bulacu MilziI, 51.
Boereasca, mahala, 109.

Boerescu Const., condicar, 139.
Bogddnesti, sate, 26, 38, 41, 78, 61, 69.
Boghia, mahala, 129.
Bojescul Chera, 71.
Boldesti, hotar, 74.
Boldini Preda, 106.
Bonciuleasa Ti(a, 91.
Bondoc Dinu i Udrea, 109.
Bordnescu C., 42, 43.
Buleta, sat, 68.

Bunesti, sat vi movie, 30, 37, 64, 66,
68, 70, 72, 76, 77, 97, 117, 136.
Bunge(eanu Vladu, 129.
Busuioceanu Piitrascu, 110.
Buse Ion, 42.

Buzd erban, 105.
Buzdugi, hotar, 77.
Buzesti, boieri, 14, 17, 18, 51, 56, 69.
81, 129.
www.dacoromanica.ro
C
Cacofi, sat, 105, 107.
Cacova, sat, 29, 66, 76, 77.
Calotd, banul, 69.
Ca lota, sluger, 46,
50, 51, 52.
Cantacuzino Const., 26.

Cantacuzino Gh., 40.
Cantacuzino Iordache, 82.
Cantacuzino lorgache, 96.
Cantacuzino Maria, 82.
Cantacuzino Mihai, 65.
Cantacuzino $erban, 61, 81.
Cantacuzino gtefan, 26, 35, 82, 98.
Capu Dealului, sate, 10, 83.
Capul Piscului, mahala, 21.
Caragea Costache, 117.
Caragea Gh., 8.
Caragea loan, 19, 73.

Caragica Barbu, 8, 125.
Caragicu Rusin, 68.
Cheznoiu D., 99.
Chiceanu Anghel, 39.

Chiceni, sat, 39, 88.
Chiciora, mahala, 64.
Chilia mahala, 40.
Chirca paharnicul, 13.
Chiulani, sat i boieri, 46.
Chivdran Gh., 39.
Ciobanesti, sat, 108.
Cioeadia, sat, 117.

Cioctiltei, sat, 98.
Ciocedreu Durnitru, 98.

Ciohunpu Mihdild, 44.
Ciornageanu Stiincuf, vataf, 100, 137.
Calardsescrr Pdtru, 47.

Caldriisesti, mahala, 47.
Ciilinzdnesti, sat, 26.
Ca' lina,
Cernat Lazar, 71.

Cernddia, sat, 26.
Cerna(eanu Rada, 50.
Cernelele, sat, 80.
Cernefi, targ, 67.
Cetaluia, biseriea, 60, 61.
Cetquia, mahala, 21.
Cheia, sat, 28, 72, 117.
Chelcea Tudor, 108.
Chesarie episcopal, 11, 94, 137.
sat, 80, 81.
Ciortisti, sat, 82, 86, 87, 107.

Ciorobesti, mahala, 36.
Ciortesti, sat, 107, 112, 113, 116, 117.
Ciresa, sat, 43, 107.
Calineanu Ene; 8.
Calinesti, sate, 16, 24.
Caluiu, man., 14, 39, 98, 131.
Cdrpinis, sate, 32, 46.
Ciridaru Ion, 91.

Oiled polcovnicul, 39.
Ciucii, Waal, 136.
Ciuciu C. i Ion, 85.
Ciuchesti, mahala, 109.
Ctilinistaral Stan,
Ciumagi, sat, 96.
Cap lifdna Durnitraehe, 97.

Cariibineanzt Cli., 102.
Cenatilli loni(d, post., 69.
Carpineana Matei, 133.

72:
Cdfctu, sat, 97.
Ciurilcsti, sat, 52.
CiioIi, ispr., 134.

Crizlinescu Filip g Pdrvu, 70, 71.
Clirnent eg. Dobrusei, 62.
Cazdnesti, sate, 70, 71; 123.

Cdineni, sat, 24.
78, 82.
Clipici Matei, 108.
Cocalesti, mahala, 114.
Cocioabil Radu, 44.
Cociobesti, mahala, 44.
Codreanu C., si Radu, 46, 48.
Codreni, sat, 69.
Codresti, mahala, 48.
Coeni, sat, 98.
Colrea Stanciu, 54.
Cofrefti, mahala, 54.
Colrigesti, mahala, 55.
Cojani, mahala, 92.
Cdinesti, sat, 81.
Camp ?tefiinesti, mahala, 12.

Cangulesti, targ, 107.
Cdrjaliu Gh., 40.
Carlogani, sate, 16, 107, 122.
Cdrstdnesti, sat, 40, 107.
Ciirstea, protopop, 138.

Cepturoaia, sat, 127, 129.
,Cepturoianal Const., 14.
Cermegesti, sat, 98, 99, 100, 107.
Cerna, plasa, 92.
Climent episcopal, 33, 34, 66, 72, 75,
UI
www.dacoromanica.ro
Colibau, sat, 14, 15.

Colibam, schit, 15.
Co laical, schit, 82.
Colteti, sat, 108.
Coman, mahala, 20.
Comaneanu Tasache, ispr., 134,
Constantin Cdroul, 82, 85.
Constantin protopopul, 16, 138.
Constantin viitalul, 136.
Contea, sat, 107.
Copaceanu Gh., protopop, 94, 137.
Copaceanu &rban, protopop, 93, 94,
137.
Copaceni, sat, 93, 94.

Corbeanu Dumitru, 111, 116.
Cornescu Ion, 60.
Cornet, schit-, 25.
Cornetu, sate, 46, 108.
Cororu, sat, 49, 107.
Cosotii, hotar, 74.
Costefti, sat, 33, 34, 36, 38, 92.
Cotineana, mAn., 6.
Cotruf loan, 98.

Covrea Constantin, 56, 136.
Cozia, mAn., 6, 24, 26, 57, 58, 61, 72,
Deatco annaful, 5.
Dec liu Constantin, postelnic, 55.
Dejoi, sat, 101.
Delcescu N., protopop, 139.

Dicuteti, sat i boieri; 101, 107, 128,
129.
Diculescu Cdrstea, protopop, 101, 131,

137.
Dii, (Vidin), 101, 104.
Dianu Stroefti, sat, 44.

Dintrun Lemn, mAn., 14, 15, 40, 79, 80.
81, 82, 83, 85, 86, 87, 91, 97, 98,

Dinulescu Alex., Andrei, Gh., 126, 130.
Dionisie Eclisiarhul, 32, 38, 53, 60, 65,
77, 90, 138.
Dobre, protopop, 22, 137.
Dobricea, mahala, 110, 111.
Dobriceanu Freda, protopop, 130, 138.
Dobriceni, sate, 31, 32, 116, 130.
Dobromir banul, 13.
Dobrufa, schit, 11, 18, 59, 104, 117.
Dozescu Anghel, 19.
Dozeti, sat, 101, 102, 107.
Draganu, sat, 105, 107.
Draganeanu Florea, 105.
Dragaani, tArg, 9, 21, 22, 67, 81, 83.

Dragioiu, sat, 81.
75, 76, 77, 90.
Craiova, 34, 77, 91, 139.

Craiovegi, boicri, 5, -60.
Crapiiturile, sat, 107, 114.
Dragoeti, sat, 56.
Dragotefti, sat, 88.
Creonii, sat, 19.

Crept C. i Filip, 46, 105, 131.
Crifu Constantin, 112.
Criva de Jos, sat Romanati, 116.

Crivina, sat i mosi.e, 62, 117.
Croitori, mahala, 112.
Cucefti, sat, 41.
Cuchinlefti, mahala, 100.
Cuci, mahala, 97.
Cucu Dinta,- 35.
Cumpanapt Nita, 110.
Driielescu Gh., preot, 49.

Dragulescu Nam, 53.
Dragnin Stan, 106.
Druga Cheorghe, 122.
Duca dela Sinop, ciimiirm, 72, 73.
Duca Vocla, 78.
Dudescu Const., 139.
Dumbraveftia sat, 107.
Elrimefti, mahala, 55.
Eftimia stario,
Damaschin episcopul, 77.
Darvari Mihai, 14.

Daefti, sate, 8, 86.
Diirnfeni, mahala, 48, 49.
Danescu Radu, 103.
Danegi, sat, 90.
81.
Eftimie episcopul, 61.

Elina Doarnna, 68.
Elisaveta stariO, 81, 82.
Ernatecu, mahala, 35.
Epraxia starifa, 82.
Ezeru, schit, 29.
INF
www.dacoromanica.ro
Ghioroiu, sat, 107, 123.

Giulescu Nicolae si Barbu, 97, 100, 102.
to
Fricdi, sat, 71, 74.
Cialesti, sat, 102, 107.
Falcoianu C4 92.
Fdlcoianu Matei, i3pr., 134.
Farciisanu lanache, ispr., 133.
Fiircasanu telan, 117.
Fdtulescu Tudor, 11.
Fiiurescu loan, protopop, 129, 138.
Feiurescu .erban, 19.
Fliuresti, sate, 120, 129.
Falai, sat, ,115.
Giurea capitanul, 10, 19.

Giurgefti, sat, 127.
Fetrtat Gheorghe, 102.

Fereastd Misu, 7.
Filaret episcopal, 34, 35,

Filisani, boeri, 82.
37.
Fiscdlia, sat, 6.
Flanzanda, man., 24.

Floresti, mahala, 43.
Folesti, sate, 84, 107.
Fometefti, sat, 52.
Francesca Tudor, 87.
Fretncesti, sat, 87, 107.
Frasineiu, schit, 27.
Frtisinet, sat in Romanati, 67.
Fratila, sat, 123.
Glavile-Aninoasa, sat, 22.

Glodul, sat, 67.
Glogoveanu Nicolae, ispr., 134, 139.
Glugesti, mahala, 106.
Goesti, sat, 107.
Goju Ion, protopop, 27, 138.
Golescu Radu, 40.
Gorunesti, sat, 107, 130, 131.
Gorgotei loan, preot, 22.
Gorgotesti, mahala, 22, 23.
Gorunesti, mahala, 44.
Gostavdt, sat in Romanati, 82.
Govora, man., rtm, sat, 5, 30, 65, 66,
67, 68, 76.
Gradiste, sat, 107, 110.
Greidisteana Petre, 58.
Gramesti, sat, 36.
Grdsun Bratul, 99.
Greceanu *fan, ispr.,
134.
Greci, sat, 45.
Grigorescu Matei, protopop, 139.

Grigorie episcopal, 59, 90.
Grivei Grigore, 36.
Grosi, sat, 97.
Fulga Palm, 100.

Fulger Ttinasie, 29.
-Fumureni, sat, 17, 18.
Grozavu C., preot, 49.
ci
Grozeivesti, mahala, 49.
Gruerii, mahala, 31.

Gruiu, mahala, 53.
Grusetu, sat, 34, 37.
Gura Vii, sat, 26.
Gurguiata, mahala, 29.
Gasoeni, sat, 20.
Gusoi Andrei, 97.
Gaita, mahala, 130.

Galaction episcopal, 10, 14, 15.
Ganea, mahala, 109.
Gaddrelea loan, 114.
Giigeni, sat, 96, 97.
Gdman Matei, 30.
Gdnesti, boieri, 77, 105, 117, 118, 120,
123, 130.
Gdnesti, sat, 1143.
Gardesti, sat, 10.
Gdtejei, mahala, 95.
Hamza banal, 109, 112.

Hangerli Nicolae, 136.
Genuneni, sat, 24, 32, 88.
Haraboi, nnoie, 74.
Gheorghe capitanol, zapciu, 136.

Gherman, eg. Hurezului, 81, 84, 89.
Gherontie, zugrav, 82.
Ghica Alex. 8, 12, 15.
Ghica Grigorie, 15, 72, 73, 87, 128.
Hariton mitr.opolitul, 66.

Haleipescu Pavel, 36.
Hdreistia, sat, 107.
Hdtaroaia, mahala, 115.
Hierdsa, mahala, 123.
Ghirnpeteanu, boieri, 121.
Hinta, sat, 66, 67."
II
www.dacoromanica.ro
Homeni, at, 112, 116.
Loculesti,.mahala, 49.
Hrisant Hurezanul, 82, 89.

Hrisoscoleu Dumitrache, ispr., 135.
Hurez, man., 6, 7, 10, 11, 13, 14, 16,
Logresti, sat, 108.
19. 20. 38, 39, 40, 41, 46, 51, 54.

55, 56, 59, 84, 86, 88, 89, 92, 125.
Luchi Petrache, ispr., 96, 99. 134.

Luncavdt, Orrin, 86.
Lungandu Ion, 139.
Lungesti, sat, 17.
126.
Hurez, dirg, 54, 56,. 136.
lacovile, mahala, 126.

lanache bimbasa, 139.
Malaclze Const., 59, 64, 76.
lazdr, moOe si sat, 40, 110.

Ignatie episcopul, 63.
/goiu, sat, 46, 49, 50, 107.
Harion episcopul, 29, 68, 77.
Hie protopopul, 56, 138.
Maltz Corbului, hotar, 71.

Mamura, sat, 15.
Mandinescu Ion, 76.
Manole ispravnicelul, 72.
Manzu, gchit, 16, 17, 18.
Marcea, sat, 90.
Ma loyal:, sat, 67.
Inaclzentie episcopul, 77, 117.
Malta, sat,
loan condicarul, 139.

loan protopopul, 138.
lonescu Const., protopop, 139.
lonesti, sat, 5, 6, 67.
1000 -protopopul, 91, 138.
lordacize ispravnicul, 133.
losil episcopul, 25, 26.

lovipale, negustori, 27, 43, 53, 58,
Ipsilant Alex., 78, 111.
51.
Marosin, ispr., 30, 133.
Mateesti, sat, 46, 47, 107.
60.
Matei protopopul, 131, 138.

Mavrocordat C., 72.
Mavrocordat N. i C., 65, 72.
Mavrogheni, 134.
Maciuca, sat, 104, 107.
Mildulari, sat, 42, 107, 126.
lrirnia patriarhul, 62.
Miigura, sate, 43, 45, q.
Ala; sat in Romanati, 108.
Magureanu Parvu, ispr., 133.

Magureni, sat, 19, 20.
Malaia, sat, 24, 25.
Mdlitescu loan, 111.
Malddresti, boieri si sate, 35, 39, 40, 41,
96, 103, 130, 138.
Mdleni, mahala, .35.
Mdlusele, hotar, 71.
Mandileasa, munte, 26.
deinatilegi, sat i schit, 87, 88, 107.
Mandstireni, sat, 83.
Marcum, sate, 130, 138.
Margaritescu Dina, 122.
Margineni, sat, 105, 106, 107.
Mdrgineft;. mahala, 40.
Mecea, mahala, 113.
Meeni, sat, 86.
Mehedinfi, mahala, 85.
Meletina, staritil, 17, 18, 81.
Mierlesti, mahala, 35.
Mihdesti, sat, 69.
lzvor, sate, 20, 40.
Jarostile, mahala, 103.

Jianu siitrarul, ispr., 133, 134.
Lacu, mahala, 114.

Lahovari, boieri, 10, 57, 58, 134.
La los, sat, 130.
La 4u, mahala, 49.
Likusteni, sat, 121.

Liidesti, sat, 96, 99.
Ltipufata, sat, 95, 107.
Lapusoiu Radu, protopop, 95, 137.
Lespedea, mahala, 48.
Licura, deaIr67.
Litterati Mihalcea, 71.
VI
www.dacoromanica.ro
Mihai Viteazul, 14, 31, 37, 44, 51, 55.

56, 58, 69, 124.
Mihail episcopul, 61.
Mihnea Turcitul, 33, 46, 50, 51, 52, 53,
54, 61, 82, 86, 96, 99.
Nisipi, sat, 103.
Mijafi,
Obdrsia, mahala, 42.

Obeni, mahala, 6.
Ob4slavu, sat, 107, 109.
Oboga, sat Romanati; 129.
Obrocescu Dined, 53.
Obrocesti, mahala, 44.
Ocna, rau, 65.
Ocnele Mari, targ, 31, 37, 66, 67, 68,
71, 72, 73, 74, 75.
Ocracu, mahala, 108.
Oculescu D., i Ilinca, 97, 113, 130.
ah a 1 a ,
95,
Miflocu (Recea), mahala, 53;

Milesti, boieri, 50, 51.
Milesti (Filuresti), sat, 129, 138.
Milostea, sat, 45.
Mircea eel Mare, 6, 24, 57, 66.

Mircea Ciobanul, 11, 29, 35, 57, 67, 109.
Misulesti, sat, 42.
Mitcurici Stoica, 26.
Mitrofani, schit i sat, 21.
Modoia, sat, 97.
Modresti, mahala, 47.
Momotesti, sat, 10.
Morunglav, sat, 69, 128, 131.
Moruzi Alex., 9, 37, 97, 107, 108, 136.
Motdrcesti, mahala, 42.
Motesti, mahala, 33.

Motru, mem, 92.
Movild Gavriil, 69.
Mozacul Grigorie, 117.
Muereasca de Jos i de Sus, sate, 26.
Muncelu, mahala, 48.
Mugesti, mahala, 44.
Muenoiu, mo0e, 122.
Mutuleanu Thrum, 86.
Nistoresti, mahala, 45, 49.
Oculesti, sat, 107.
Oldnescu Alex., vtaf, 137.

Oldnescu Radu, ispr., 133.
Oldnesti, boieri, 27, 88, 133, 137.
Oldnesti, sat, 27, 138.
Olteanca, sate, 22, 98, 99, 100.

Olteni, sat, 61, 62.
Oltetul, plas, 107.
Oltul, plash', 5.
Omoricea, mahala, 105.

Onea Dinic, 107.
Onesti, mahala, 107.
Orlea, mahala, 42.
Orlesti, sat, 6.
Ottisdu, plas, pttrau, 76, 81.
Oteesti, mahala, 51.

Otesani, sat, 39, 107.
Otetelis, sat, 27, 124, 125.
Neisipitu, mahala, 48.

Nectarie episcopal, 8, 9, 16, 19, 22, 37,
94, 137.
Nectarie eg. Coziei, 75.
Negoesti, sat, 119.
Negoiu, mahala, 47.
Negreni, sat, 52.
Nemoiu, sat, 20.
Nemoianuy boieri, 12, 20, 21.
Nenciulesti, sat, 113, 114.
Nenesesti, sat, 67.
Neofit episcopul, 12, 13, 15, 128.

Neteda, munte, 34.
Neteforu Anghel, 121.
Nicoldescu Dimitrie, protopop, 139,
Nisipeanu Dumitrascu, 112.
Otetelisani, boieri, 16, 68, 77, 91, 117;

121, 122, 124, 125, 137.
ispr., 134.
Otetelisanu Const. si
Padina, mahala, 22.

Pahomie eg. Hurezului, 16, 38, 39, 45,
51, 56, 84, 86, 89, 126.
Pojogi, sat, 42.
Paisie eg. Govorii, 67.
Pann Anton, 81.

Papiit Alex., protopop, 139.
Partenie episcopul, 11.
Pad Gh., ispr., 134.
Ptipur, schit, 37.
NTH
www.dacoromanica.ro
Piisdresti, mahala, 50.

Pdsculesti, mahala, 96.
Pdtrascu cel Bun, 58.
Radu, viltaf,
Nitric isprilvnicelu, 135.
Pliusesti, sate, 8, 64, 79, 80, 107.

Pdlsesti, mahala, 47.
Pdrdeni, boieri, 63, 108, 110, 111, 115,
116, 119.
Pdrdcni, sat, 116.
Pdrvu banul, 69.

Pesceana, sat, 98, 99, 100.
Petecei, sat, 49, 107.
Petrache ciiminarul, ispr., 134.
Petrache protopopul, 138.
Pietrari, sate, 32, 33, 63.
Pietreni, sat, 36.
Pietroasa, sate, 18, 125.
Platonida starifa, 82, -83.
Plesesti, mahala, 115.
Plesoi, sate, 16, 107, 111, 112, 138.
Plesoianu Marin, protopop, 112, 138.
Plopul, sat, 67.
Plesoieni, boicri, 69, 109, 110, 111.
Poenari, sat, 107, 123.
Poeniler mahala, 34.

Poichea Radu, 95.
Polovragi, man., 45, 49, 50, 54, 81,
110, 119, 123.
Polovragi, movk, 111, 116.
Popefti, sate, 20, 30, 82, 85, 108, 109.
130, 131, 137.
Popifa, inahala, 47.
Porceni, sat, 102.
Porumb loan, protopop, 139.
Potic Dieu, 109.
Predescu Gr., protopop, 1.39.
Prejoi, sat, 122.
Preotesti, sate, 30, 129.
Preutese, sat, 127.
Prodieni, sat, 24.
Proeni, sat, 25.
Prucupoia, sat, 7.
Prundeni, sat,
8, 90.
136.
Radu dela Aluntati, 60,
61, 98, 100.
Radu Leon, 63, 64, -68, 126.

Radu cel Mare, 24, 28, 30, 66, 67, 68,
76, 91.
Radu Mihnea, 16, 55, 56, 60, 69, 72,

77, 108, 125.
Radu Paisie, 5, 63.
Rada Serban, 37, 76, 81, 82, 88, 116.
Reiscdiosi, sat, 6.
RaVilesti, mahala, 115;

Raufu Meletie, protopop, 1.39.
Rdioasa, sat, 91.
Rdma, mahala, 108.
Rdmesti, sat, 16, 5.4.
Rdmnic, Episcopia, 7, 8, 9, 11, 15, 20,
26, 28, 29, 30, 54, 57, 69, 70, 71.

75, 77, 78, 94, 0, 105, 117.
Rdatnic, plasrt, 57.
Rdmnic, thrg, 57, 58, 61, 76.

Rdpa, mahala, 53.
Rtureni, sat, 70.
Recea, sat, 52.
Risipiti, sat vi movie, 82, 121.
Robesti, sat, 24.
Roesti, sat, 97, 98.
Romani, sat, 55.
Romdnesti, sate, 114.
Rostogol Rada, 21.
Rosiile, sat, 107, 115.
Rosioarea, mahala, 48.
Ruderti, boieri 13, 31, 62.

Rujani, mahala, 46.
Runcul, sat, 13.
Rusdnesti, sat, 104, 105, 107.
Rusulesti, mahala, 121.
Saimonida, 67.
Sasu, mahala, 113.
Savastian Th., ispr., 100, 135.

Sdlistea (Mtilaia), mahala, 26.
Sdnculesti, mahala, 22.
boicri, 27, 61, 72.
Siiriicinesti, sat, 24.
Racovia, sat, 51.
Siiscioara, sat, 107, 113.
Racovigi Const. Mihai, 5, 78.
Sentlescu Const., 50, 81, 135.
Racu, mahala, 21.

Radu, protopop, 78.
Sdrbesti, sat, 50, 107.

Sdrbi, sat, 126.
VIII
www.dacoromanica.ro
Sciiiosii, sat,
6, 7.
$erbeinesti, schit, 12, 13.

?erbarnesti, sate, 14, 69, 80, 81, 95, 107,
118, 119.
Scilunisu, mahak, 46.

Scrinteia, munte, 34.
Schina lordache, 39.
Seciurile, mahala, 103.
$irineasa, sat, 88, 89, 90,

,oavii loan, 102.
$oldlcti Dumitru i Nicolae, 24.
Sopdrl Udrea, 41.
tefan episcopal, 11, 28, 61, 71, 72, 77.
$tefan mitropolitul, 36, 54, 55.
$tefan Surdul, 62.
Seulescu Preda, condiear, 139.
Ste fan villa led, 35, 136.
Severin, mitropolia,
$teldnesti, sat, 12, 13.

Stirbei Const., vel ban, 110.
Schitu (Dratgamesti), 34.
Scorbura, sat, 15, 16.

Scundu, sat, 23, 99.
Seaca, sat, 82.
Sediturile, mahala, 38.

62.
Simionesti, mahala, 87.

Sinescu Gh. 108, 139.
Sinesti, sat, 107, 108, 109.
Sirulesti, mahala, 95.
&irbei Ilie, 40, 77, 119, 133

$tirbesti, sat, 123.
Sliitiogra, sat, 44.
Sliitioarele, man. 44, 66, 68, 72, 76, 78.

Sliivesti, sate, 107, 108,125.
$treang Mihai i Preda, preoli, 115, 116

$11-lani, sat, 16, 125.
.rtsiiscrt Stanciu, 125.
Sliivitesti, boieri si sat, 67, 88, 90, 91.

Socoteanu Dina, ispr., 134, 135.
Spdrleni, sat, 19.
Tdlpesti, mahala, 44.
Spineni, movie i sat, 111, 112, 113.

Stan viitajul, 9, 10.
Stlinculesti, mahala, 102.
Tdlcoveanu Nicolae, 85.
Stdnesti, sate, 14, 18, 100.

Stanonziresti, sat, 113, 116, 118.
Steinila vdtaful, 30, 78, 136.
Stoenesti, sat, 31, 78, 107.
Stoiceni, sat, 63.
Stolniceni, sat, 76.
Stolnicu (?) protopop, 20.
Strtichinesti, boieri si sat, 109, 114._
Strahazianu, ispr., 135.
Tg. Jiu, 39.

Tedvici, mahala, 80.
Tecioiu Vasile, 19.
Teodor, eg. Dobrusei, 59.
Teodorin sdtrarial, 13, 81.
Teodosie mitropolitul, 58, 61
Teilanu Blu, 96, 97, 98, 99.
Teinsu, sate, 41, 65, 93.
Tereuja, sat, 107, 110.

Tetoianu Const., protopop, 119, 138.
Tetoieni, boieri, 117, 119, 120.
Tetoiu, sate, 107, 119.

Timotei eg. Zghiabului, 31.
Tisrnana, man., 52.
Titireciu, sat i sehit, 65, 81.
Strejesti, sat, 14.

Strdmbdteni, mahala, 102.
Stroesti, sat, 43, 44.
Studina, sat in Romunati, 88.
Studinifa, sat in Romanati, 82.
Suesti, mahala, 99.
Tomjani, sat, 39.
Tortoefti, mahala, 105.

Totu Than, diacon, 125.
Trdistari, sat, 75, 76.
Trestia, mahala, 48.
Tudoricii, cLb., viitaf, 77, 136.
Turbdtesti, mahala, 47.
Suldiretu, sat, 66.
Surpatele, man., 81, 82.

Suseni (Dobriceni), mahala, 31.
Sutesti, sat, 18, 19, 54.
Turcesti, sat, 47, 107.
ripteochi C., 74.

$egarcea, man., 16, 18, 63, 69, 129.
Turnesti, mahala, 43.

T. Severin, 61.
Turturea Giigae, 130.
Ix
www.dacoromanica.ro
Vdtlisasca, mahala, 35.
Vanessa loan, ispr.,

Verdea, sate, 7, 18.
Tarcanesti, mahala, 106.

Tecaliile, mahala, 6.
134.
Vefe lu, sat, 94.
Teica, sat, 70.
Tigania, sate, 37, 38, 55.

Tinfulesti, mahala, 63.
Veverita, hotar, 77.

Viezuji, mahala, 28.
Viisoara, mahala, 30.
Viorel (Sliitioara), mahala, 44.
Vipie Nicolas, 55.
Visarion dela Tism.ana, 66.
Vlad banal, 91.
Udrea protofiopul, 52, 138.
Ulari, mahala, 44.

Utkii, mahala, 131.
Ulmetu, sat, 92, 107.
Ungurifi, rnahala, 122.
Ursoia, sat, 23.
Ursani, sat, 33, 53, 54, 90, 137, 138.
Ursanu Ion, vataf, 38, 44, 51, 52, 53,
54, 56, 136, 137.
Urfana Mihai, 19, 20.
Urfi, sat, 85, 107.
Urzica, sat, 109, 110.
Usurei, sat, 126.
Vlad Cat lagirrul, 63, 66.
Vlad Dractel, 28.
Fled Vintild, 34, 45, 67.

Vladimiresca Tudor, 100, 101, 102, 103.
Vhidefti, sat, 63.
Vlddila, sat in Romanati, 67.

Vliiduceni, sat, 64.
Voicesti, sat si boieri, 11, 12.
Voineasa, sat, 24, 26.
Vulpeni, sat, 81.
Zarnfirache pah., ispr., 77, 133.

Zdrnesti,. mahala, 95.
Zirtreni, hoierf, 5, 16, 57, 77, 96, 112,

Valea Langer, mahala, 100.
Valea Mare, mahala, 107, 125.
Valea Orlii, mahala, 142.
Valea NW, sat, 70.
Varlaam eg. Arnotii, 29, 38.
Vasila(i, sat, 107, 122, 139.
Vasilesti, mahala, 40.
Vddirescu Barba, ban, 77.
Vales lesti, mahala,113.
Vleni, sate, 43, 50, 104, 107, 112.
Vdrateca, mahala, 25.
Viiratecu, sat, 38.
116, 1171, 118, 125.
&Ward, sate, 112, 116, 118.

Zdtresti, schit, 16.
Zdvideni, sat, 7.
Zdvoeni, sat, 103.
Zilvoiana, mahala, 51.
Zghiabu, schit, 31.
Zgubea, sat, 107, 110, 113.
Zldtiirei, sat, 11.
Zateuratu, sat, 29.
Zornefti, mahala, 77.
Zugravi, mahala, 102.
www.dacoromanica.ro
.81%.
CID nea
RDeo
Sirarisep
neasd
Bowen.
44,dest,
Catejt/
1
Sob
aldld
8relOi o
rkk
%neer,
fdrnnals
11,00,
Casee
4, efh
ideem
ti
Fac
I Cer
W"
t,
ft
Bode
rut
, Alum/
Cirranes
envoiDJ,/
Orient
nub
Prb1111
44,An
5/11,1,
.sh** I
se,
1.feen
5:401,
104;:r
rolue.
b
1
01'"'
&rep
ifh
R. firm!,
471g;"
frAhmern
pun:wept
harry,
1,11,10.1,
14111/,
7/,
T..
Ver
II
ton
Jo.,
1. d m
Why
;Z"e
fa
0.44
hen,
Wore
,,,,
Undo
Olnefiryt
a
/core 11'.
Zris,,,Zol(Wa
sy
to tLyJ
to,.
;
IWAVI,J
""
N
reed.
PC1010
if
&vow nireinein
ttlepeal COrfirrpt
MS, I
NJ,Z7
CI
g.
1,94pre \ us pet
'
harm
\I hionlh
Beyh,
&Mfg
Drigaa
/Oa
kr
Aire,
ii
SUSam
/1.S to
Stied,
AWN
fiend
Bleseni
Sul?
BaJj0
Akerolaw
Elieudeb,;11\t
Oltulefb
1\
41
gOZ _710000011
14.1,1,7 auppo/ spire. .....ZIennt
Pi
Gump
I,
Affil if Bilce
Idrau
80-rhugon,
mrroefh
01
1/
Om
fdif'ffh
5/ing.
Sila:::Z N".. ere&

fklage ft Beir;Vili
9h
oiL-pi.eic
p.
.0
ana
Antro:;0e
/voile&
Dlly1L te'r
el
astern
Jr/
b9/1,7,:./ ,..e.:
.PoPoku
Iltd
rt.
Pi
&Vet
Ykr.lri
&tor k M
,,y',/ki'
6/u1 VI
A' .4.
elute:n:0
e.
C.P.V.
a.gam
Thtl,
6 f.i/
farepi
Ili
lion0
Seem
N...
I.
6.44
o "et 114
3C/Odfd
n....14.1corno
NI' el
thetto
dd
-1Nrivrz
Pirienn.
eag
50Pdad
Aistutein
fn,
\110.60,
antes',
. C.Clifh
Reso
Plarcea
e,
Dr
Ctfirio
';afic,h7lept.dr.fh RO: /emitummo
10qhfkit
)Mald1rolf
s*
P, )1, fri rtpiin
1111,01
Sinn
0,01110,:
1,
, gif4
" Wirt
.11,1.1,8"'N Au
tux.so.
Cor
entea
w.,,. Aida ejh
..tfxd /1110,(1,
Dieft,
olafird
1.1,mb
Moor.
-1\t Ministirem
C
Pope,t
Ve.
tiriu 84,01/4
Conon? atiroeol/
n m.d.e.,
Contlf
&se
end e MC
"Tockti
Dror,k,,
Ai.sguluia
V ,Seerprtedi
Grip
l'opice
Coliep
110,0
pi);\
et
y/ideg,
`'" RAMNICU
etzr
1.7,r,'"' *ea
,... ..
eredneoh
140./.(.2elLyarn
.posi
JjOetnep//"OPW
aiwns.
PD:5' 07asli Nob
oth,
vtAlf
/
/ Auk
afriented
Dery
ill
I/
&mu
A, atom 4,e7/1,,,
rleja ^V
lIo. COI
'S *ow &meg,

Plefarri,
Oohed
Mrfrish
c ts,"
Irneuralu
r
,
Notorele
dJ
Mos re, to
Coco..
idop.d-S
,s,llow,v
DuPWI:(rfite Cov
//Veil/
rev \
neen,
hve,..75,
Rower
&dem 8ddireiP
Oa, It
ark
Doer/claw
'Sliittoare'"1006.0 ed 7,f,!,a
11
.1
e PPP, parielleill
es.
Cerpuhh
*lucre
d.1
st
atm
leht
Nor Sgluida
men
eq
roe
4(
01,1,
r Rece
toff
1, Su
Arroa
fo
mlinett
ea
refren,
If
lion
1
Cr
VAW\
ren
StelInnuo
Cow/wet*
Saltines*
/".
aro
any erb
'mesh
Helfeffju
L11.044, di
Peet&
......,0010
Li
HARTA JUDETULUI VALCEA

www.dacoromanica.ro
ij
www.dacoromanica.ro

Biserici Targuri Si Sate Din Judetul Valcea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biserici Targuri Si Sate Din Judetul Valcea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PREOTUL L POPESCU-CILIENI

DIN a vp. VAIAEA

Documente oltenesti felurite.

Craiova, Ramuri, 1938.

Educatia tineretului in vremea noastra.

Documentele neamului Samboteanu.

Craiova, Ramuri, 1940.

DIM avD. VAbCEA

della Vdlcea. Aceste Oiri sunt trecute in josul paginilor, ca

Bisericile, orasele' i satele oltene

hramul Stantului Nicolaie s'au fgcut la l[ea]t 1770 i au fost

2. loanestii Mincului, propietatea rdposatului

Boedneseu, Biseried de zid.

din Vilma" in Arhivele Olteniei nr. 97-100, pag. 289.

3. Ioane*tii Mincului, inahlalaua] Obeni, propietatea

4. Satul Fic11a, propietatea mogeneascd. Biseried de

Aceasta sfanta i dumnezaiasca bisericg, p temelie s'au

5. Satul Fic1ia, mah[alaua] Rliscgio0, propietatea

6. Satul Or1e*tii8), propietatea dumnealui pahlaJrnicu

7. Satul Or1etii, mah[alaual Tec1iile, propietatca

Satul Or1etii, mahlalaual Scaio0i4), propietatea

Vasilache medelniceriu, Bisericd de lemn.

relative la boerul muntean Sandu Bucsinescu" in Arhivele Olteniei nr. 74-76

3) Despre satul Orlesti pomeneste un document nedatat al lui Mircea

cel BfitrArt, care il darueste mitnastirii Ntket-Cozia (coz in turceste insemneaza

nucA). Inainte era in stapinirea mingstirii Cotmeana. cf, Damian P.Bogdan:

nealor D ttnitra, la Pracupoiia. Bisericit de lemn.

10. Satul Aure*ti, propietatea Sfintei Episcupii Bisericd de lemn.

ricl. Veil C. I. Karadja: Oltenia clupa memoriile generalului von Bauer" in

Schwantz, lucratI intre anii 1720-1722, ZAvidenii e trecut ea sat pArAsit

loan Botez5toriul, din temeliie s'au zidit de dumnealui coco-

nul Barbul Caragic5 impreuna i cu sotiia dumnealui cocoana

i sa afla in stare buna".

14. Satul Prundeni, mahalaua DAia*tii, propietatea

ghe Caragea Voivod, cu blagosloveniia parintelui Episcup Nec-

tarie, s'au ridicat, cu zidirea din temelie de Anton i cu Tiva,

tino : ,,Documente slavo-romAne inedite" in A. 0. nr. 8, pag. 303-306.

16. Satul Mina 1), mahlalaual Bereni, propietatea

cu ceilanti titormi i sh di in stare bunP.

4) Feat mare comandant la poterA.

ce0i au cumparat i cele pa dinlauntru ce au trebuit au facut,

19. Momote*tii2), propietatea dumnealui coconului Ldcovari. Bisericti de zid.

Satul Grdetil, mah[alauaj Capul Dea[lujlui,

propietatea dumnealui boieri Florii Grddescv. Bisericd de zid.

1695, D mnitorul C. Brancoveanu inzestreaza manastirea Hurezul cu numeroase

A se vedea I. Donut: Citeva scoli de sat in Oltenia, inainte de 1800", A

22. Satut Mittiren, propietatea Sfintei Episcupii. Bisericd de leinn.

In anul 1777, este cunoscut un poPa Stefan ot Zicitarei, dunk' cum se

cris din 1777"... in A. O. nr. 61-62, pay. 219.

vod in stApinirea mai multor boeri. Cf. I. Ionascu: Documentele mosiilor

26. Satul Voice*ti, mahlalaual Voice*Iii din Deal,

27. Steffine*tii, Sli1ea cea Veche 9. Bisericd de lemn.

s'au mutat lacuitorii la liniie, pa moiia schitului Sarbaneti".

28. Stenine0ii, mahlalaual din Campu Siefgneti,

1) Episcop al RAmnicului intre anii 1824-1840.

eromonahu i de jupan Dinca IVlatasariul i de alti [e]noriiai ai

bisaricii i. sa afla in in stare bunfi".

30. Satul Runcul, propietatea meindstirii Hurezu 9. Biserial, de zid.

deasa cu tinte de flier, i cu tavanu de scanduri de brad, care

Moronglavu din Valcea" in A. 0. nr. 97-100, pag. 289-310. N Iorga: In-.

2) Inainte de anul 1632, satul Runcu era proprietatea paharnicului Staico

Vezi 1. Ionwu knexe la art. Istoricul minastirii Hurez" A. 0. nr, 79-82,

stapanind prea blagocestivul Imparat Nicolaie Pavlovici a toat'a

26. Satul Voiceti, mahlalaual VoiceIii din Deal,