Tradiții și obiceiuri din

zona Banatului- Buziaș

(Bacova)

Prof. coordonator: Lect. univ. dr. Dabu Ileana

Studentă: Gondec Ianca-Bianca, anul III
 Introducere

• Bacova este un sat în judeţul Timiș cu o populație de 1.500 locuitori

(2011). Din punct de vedere administrativ, aparține de oraşul Buziaș.
•
Satul Bacova se găseşte la 5 km de oraşul Buziaș și la jumătatea
drumului dintre Timişoara și Lugoj
•  Satul a fost locuit de români, dar aceștia s-au retras cu timpul în satele
învecinate și în pădurea Chevereșului. Satul a fost practic întemeiat în
1783, când a început colonizarea cu șvabi proveniți din diferite zone ale
Germaniei. Pe locul unde s-au așezat există o pădure care a fost defrișată
pentru a face loc caselor coloniștilor. Ei făceau casele din cărămizi de
pământ cu paie. Din locul de unde s-a luat pământul se află balta de la
Bacova. Satului i-a fost dat numele de Bachovar, în cinstea comisarului
districtual Ioan Bacho. La scurt timp după venirea primilor coloniști, în
1785, Bacova a fost devastată de turci. Prima datare scrisă se regăsește în
anul 1787 sub numele de Bachova, iar în anul 1847 în Bachovar
 Obiceiuri de
Anul Nou

• Bacova fiind un sat nemțesc, în fiecare an de Anul nou se

fac scenete de teatru și mini baluri. La miezul nopții se
cântă marșul și se exprimă dorințele pentru anul în care se
intră, se sting luminile și se continua balul cu mult dans.
În dimineața Anului Nou se joacă bowling, cărți sau
biliard. În dimineața Anului Nou primul care își pune o
dorință e un bărbatul casei, pentru a avea noroc tot anul.
Copiii primesc bani și prăjitură, iar adulții vin și prăjitură.
 Ziua de Crăciun

• În seara de ajun gospodinele fac

un fel de pâinici la cuptor cu nucă
sau mac, sarmale și friptură.
Pâine când se frământă, se
frământă cu bănuți sub fața de
masă pentru prosperitatea casei.
Copiii se pregătesc pentru
colindat în haine tradiționale, iar
bărbații fac vin fiert.
 Sărbătoarea celor 3
regi sau Boboteaza

• De la miezul zilei de 5 ianuarie până în seara

zilei de 6 ianuarie, cei ,,trei regi,, cu steaua și
evreul, merg prin sat la casele oamenilor
cântând anumite versuri specifice șvabilor
primind la schimb bani, nuci, mere sau
dulciuri. În acea zi se începe și
binecuvântarea caselor pentru patru zile, iar
la intrarea în fiecare casă se scrie cu cretă
simbolurile regilor ,,C+M+B,, urmat de anul
respectiv
 Sărbătoarea de Kerwei

•  este o sărbătoare asemănătoare cu hramul, originară din

țările de limbă germană. Deși sărbătoarea își are originile
în unele sărbători populare laice, ea a fost adaptată
în Evul Mediu de Biserica Catolică, care a transformat-o
într-o sărbătoare religioasă dedicată înființării unei noi
biserici. Sărbătoarea de kerwei a fost adusă
în Banat în secolul XVIII de coloniștii șvabi și se ține și
azi în localitățile cu parohie catolică.
• Această sărbătoare are lor după ce s-au cules recoltele de
pe câmp și strugurii, imediat în prima duminică din
octombrie și ținând 4 zile. Sărbătoarea începe încă de
dimineață, cu Sfânta Liturghie Solemnă de la Biserica
Romano-Catolică din sat, aceasta fiind urmată de parada
portului popular șvăbesc. Marșul perechilor are mai
multe opriri la instituțiile importante din localitate
Mulțumesc pentru atenția și timpul
acordat citirii proiectului meu!