Pagina 2.
Szapary. Iubirea de patrie şi rîvna taţi mai mulţi martori, între carî şi în­
de a sări în ajutorul ministrului-preşe-
dinte. Acuma însă văd, că i-ara făcut mai
mult rău.
Szivak. Ce credeţi, câţi ban! v’ar fi
trebuit pentru-oa să desarmaţî obstrucţia?
Szapary. Asta nu puteam s’o sciu.
Am încercat întâiu cu puţin, crecjând, că
dăcă voiü reuşi la câţî-va, restul se va da
învins de la sine.
Szivak. N’a influinţat afacerea acésta
asupra nervilor d-vóstré?
Szapary. Ba da. întregul meu orga­
nism este sguduit.
Szivak. Nu credeţi, că vi-s’au slăbit
forţele spirituale ?
Szapary. Asta tocmai nu.
Polonyi. D-vóstré sunteţi victima unui
consorţiu de criminali. Ar trebui să ne
faceţi tóté descoperirile pentru-ca să-i
aflăm pe culpabili şi să restabilim liniştea
în parlament.
Szapary. Eu singur sunt culpabil.
Preşed. Aţi puté pune jurământ pe
cele spuse ?
Szapary. Da, de aceea am răspuns
cu reserve, ca să pot întări cele spuse şi
prin jurămînt.
Continuarea anchetei.
Sâmbătă la órele 11 a. m. s’a conti­
nuat ancheta comisiunei.
Preşedintele comunică comisiunei, că
a conferit cu ministrul de justiţie Plosz,
care i-a spus, că Dienes, oare se află în
Germania încă n’a putut fi arestat.
Polonyi dice, că dăcă conrupătorul
Dienes a putut se fugă şi guvernul nu va
face totul, ca acesta să fie arestat şi adus
aici, va fi o dovadă, că guvernul este com­
plice in afacere.
Se ascultă câţî-va martori, între carî
deputatul Fdy, Olay, Kaas.
Olay declară, că are dovedi posi­
tive, că contele Szapary avea legături di­
recte cu Khuen-Hedervary şi că în afa­
cere sunt amestecaţi şi alţi deputaţi. Dăcă
ministrul-preşedinte nu-şî va da dimisia,
atunci îl va denunţa atât pe el, cât şi pe
cei-lalţî deputaţi compromişi.
Deputatul K aas dice, că încă de
mult cunoscea svonurile despre planul de
a se mitui 15 deputaţi cu suma de
300.000 corone. In Fiume se svonia, că
Szapary va fi numit în curând ministru
de comerciu — Szapary a avut tratative
şi cu socialiştii. El a fost în Yiena, unde
a conferit cu socialistul Dr. Victor Adler,
de la care a luat recomandaţii pentru so­
cialiştii din Budapesta. Aceştia aveau de
gând a aranja o demonstraţie contra lui
Khuen, care în urma tratativelor lui
Szapáry cu şefii socialişti, s’a contra­
mandat.
Apelul comisiunei de anchetă.
Comisiunea parlamentară a lansat ur­
mătorul apel:
Camera deputaţilor a ales o comi-
siune parlamentară cu însărcinarea de a
ancheta pretinsele mituiri, ce stau în le­
gătură cu desbaterile parlamentare aflătdre
la ordinea dilei. Comisiunea apelăză în in­
teresul bunei reputaţiunî a ţării şi came­
rei la on. public, cu rugămintea, ca ori­
cine ar avă date de orientare în acăstă
afacere, să le comunice în personă său în
scris preşedintelui comisiunei d-lui Ro-
honyi. Denunţări anonime nu se vor lua
în considerare.
Şedinţa de Sâmbătă d. ni.
In acăstă şedinţă a fost ascultaţi
Polonyi, Molnár Jenő, Lovászy Márton,
Veszi Iozsef, contele Teleki Gyula, Seress
László, din deposiţiueile cărora réiese,
că Szapáry avea legătură intime cu Khuen
Hedervary şi într’un rând cum spunea
Seress, redactorul Singer i-a raportat lui
Sapáry despre isprăvile lui cu afacerea
samsarlîcului, fiind de faţă şi ministrul
preşedinte într’o odae dealăturea, care era
cu uşa deschisă la casina naţională.
Tot în şedinţa acăsta a fost ascultat
şi ministrul de justiţie Plosz, care a de­
clarat, că n’a dat ordin de arestare con­
tra lui Dienes,' fiind-că asemenea ordine nu­
mai judecătoria póte da, poliţia însă a de-
peşat la Berlin, ca să-l deţină pe Dienes.
In cursul şedinţei au mai fost ascul­
taţi : Stoll Rezső şi Deák Jenő, cari aveau
cunoscinţă cu Dienes şi cu Singer, cei doi
agenţi ai lui Szapary.
La propunerea lui Polonyi s’a hotă­
rât a se cerceta starea averii lui Szapary
şi să se facă descindere la faţa locului în
localităţile casinei naţionale, unde se dice
că au avut întîlnire Singer cu Szapary
şi Khuen Hedervary.
Şedinţa proximă s’a hotărît a se ţine
adî Luni la orele 11 a. ra. spre a fi ascul­
GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 161.— 1903.
Sărmanul baron Ştefan Kemény era Principele Caro! la şcola militară din
suşi ministrul preşedinte Khuen Heder­ desperat. Era pe deplin convins, că o să
vary. Iaşi. Evenimentul din Iaşi scrie: înaintea
cădem şi atunci pierdem Ardealul. Noi placării sale în străinătate, Principele Fer­
Şedinţa s’a închis la orele 10 săra. însă am stat la pândă, în comisiunea cen­
dinand va merge pentru doue dile la Iaşi.
trală am învins şi la întrunirea partidului Acăsta va fi pe la începutul lunei vii-
O v e ste bună. Sub titlul acesta lui Deak atâta am luptat, pănă am eşit tóre. (August st. v.) Scopul acestei visite
„F. D.“ din Caransebeş vorbind despre de-asupra cu o majoritate de câte-va vo­ este că principele moştenitor vrea să vadă
internatele din Lugoşifi, ce s’au înfiinţat turi. Tot-odată am făcut chestie de par­ unde va fi instalat Principele Carol, careva
în timpul din urmă la iniţiativa şi din tid din propunerea năstră. urma regulat la tómnS, cursurile şcolei
munificenţa unor bărbaţi inimoşi, scrie între Mai era însă Casa magnaţilor. Acolo
militare din a doua capitală a ţării.
altele: nu puteam face nimic, căci ministrul de
Ofiicerii ruşi la cercul militar.
„Ne bucurăm mult că în Lugoş s’a interne chemase pe comiţii supremi, ca să Gu prilegiul recepţiunei delegaţiunei ofi­
făcut începutul. Anul trecut s’a deschis voteze, contra năstră, pentru proiectul ori­
internatul pentru tinerimea, care cercetăză ginal al guvernului. ţerilor regimentului Vologda, Nr. 18 la
cercul militar în Bucuresci s’a serbat şi
gimnasiul, şi anume cu mijlócele funda- Intr’o frumăsă di din luna lui Aug.
ţiunei fericitului Dr. Liviu Marcu ; în de­ aniversarea anului al 5-lea de când M. S.
cursul anului însă s’a esperiat insuficienţa năvălesce la mine pe la 6 óre diminăţa
Regele are comanda regim. Vologda. D-l
aranjărei, şi astfel epitropia în frunte cu baronul Ştefan Kemény, trage plapoma
colonel N. Constantinescu, preşedintele
neobositul domn protopresbiter Dr. George de pe mine şi strigă de-mi ţiuiau ure­
Popoviciű au luat disposiţiunî, ca să se chile : cercului a relevat acăstă importantă dată,
zidăscă un nou edificiu pe séma interna­ şi a făcut cunoscut asistenţei de militari,
— Haide, haide, îmbracă-te iute, să
tului. întru tóté corăspundător, ca f^ sev a că serberea de recepţiune are un îndoit
deschide cu începerea anului şcolar 1903/4 mergem la Bittó în deputăţie. scop ; acela de a onora pe camaradii ruşi,
şi în care internat vor afla adăpostire — Eram din cale afară somnuros.
şi de a aniversa jubileul a 5 ani de con­
după cum suntem informaţi — 40 de — La cât e ?
tineri. ducerea regimentului Vologda de cătrâ
— Grăbesce, grăbesce, îndată bate
Nu numai atâta! Mulţămită zelului şease. M. S. Regele. D-l colonel Ragoza a trimis
Lugoşenilor noştri şi a vrednicului lor pro­ o telegramă M. S. Regelui pentru a-1 fe­
— Nici moşul meu n’a fost în depu­
topresbiter, cu începerea anului şcolar licita cu acăstă ocasiune.
viitor, în pragul căruia ne aflăm se des­ tăţie la ministru aşa de diminăţă!
chide şi un internat pentru fete, pe lângă Nu mi-a dat pace, ra'am îmbrăcat, Societatea macedo-română din Bu­
scólele de fete din Lugoş. în care inter­ ne-am pus într’o trăsură, ne-am dus la curesci va organisa un pelerinaj la mor­
nat vor pută afla adăpostire şi fete cari deputatul săcuifl Iosif Ioney, l’am luat şi mântul regretatului Stefan Mihăileanu. Marţi
cercetăză şcălele străine din acel oraş*. pe el şi am mânat să omorîm caii la Buda, 22 cor., când se împlinesc 3 ani de la
Concursurile de primire pentru am­ unde era palatul ministrului-president. uciderea lui.
bele internate le vom publica într’unul Ne-am repedit la pórta camerei, ce­ Esposiţie în Petroşenî. Intre 13—
din numerile cele mai apropiate.
rând să scóle numai d ecât. pe ministrul- 23 Septemvrie se va aranja în Petroşenî
president. Fie-care a alergat la servitorii o esposiţie minieră, agricolă, industrială
A facerea de la „Notre D a m e“. din lăuntru. Ministrul-president, deşi ju­ etnografică şi din ramura instrucţiei pu­
In biserica catedrală „Notre Dame“ din mătate încărunţit, se căsătorise de curând. blice. Grupuri de 20—30 visitatorî vor
Paris s’a ţinut un requiem solemn pentru L-am sculat. Credeam, că au năvălit Tă­ primi reduceri pe căile ferate. Spre acest
repausatul papă Leo XIII. La acest re­ tarii ’n ţără. scop trebue a se trimite o listă a dorito­
quiem a fost invitat preşedintele republi- Veni la noi în salonul de primire în
rilor de a visita acăsta esposiţie şi a o
cei şi guvernul împreună cu corpul diplo­ pantofi, halat şi şapcă. Era ca un paşă înainta la corporaţiunea industrială din
matic şi tóté căpeteniile autorităţilorfran- turcesc. Petroşenî pănă la 10 August n.
cese. Dintre miniştri însă nu s’au presentat — Ei, ce aveţi aşa de diminăţă?
O invenţiune fruinósA. Pompierii
decât doi, Delcassé (externe) şi André Eu am vorbit întâifi. I-am comunicat
din Anvers au inaugurat în acăstă săptă­
(răsboiîî). Nici Loubet nici Combes însă pericolul cu censul. Practicele urîte ale
mână un nou sistem de furtună pentru
n’au ţinut de cuviinţă a da ultimul onor ministrului de interne. Intenţiunea pericu-
stîns focul. Acăstă furtună aruncă apa pe
repausatului şef al bisericei catolioe. Dia- losă a celor 18 comiţi supremi, chemaţi
două guri, pe o parte apa se îndreptăză
rul „Figaro“ este fórte indignat de acăstă în mod oficial. Său ajută, său apoi că­
spre foc, ér pe cealaltă se răsfrînge în
lipsă de politeţă din partea lui Lcrubet şi dem. Mâne va fi votarea.
forma unei umbrele de asupra capului
Combes şi scrie: Bunul baron Ştefan Kemény a con­
pompierului, protejându-1 astfel în contra
„Am vră să seim, dăcă Franţa îl tra- tinuat plánsórea. Dér în decursul vorbirii
tăză pe papa, ca suveran, său nu? Nun­ o emoţiune adîncă i-a cuprins inima. Şi-a flăcărilor.
ţiul apostolic Monsignor Lorenzelli este adus aminte, că mai sunt Maghiari vred­
La mănăstirea Neamţu (România)
el óre acreditat în Paris în calitatea sa pănă în present s’au instalat pe tot tim­
de ambasador al sf. scaun? Da, său nu? nici în Ardeal şi ţâra trebue mântuită pe
D-l Armand Nisard este el óre acreditat séma lor. Decă ínsé se vor prăpădi şi pul verei 100 familii, numărul persónelor
la Vatican, ca ambasador al republicei aceia... atingând cifra de 430. — La inaugurarea
francese? Da, său nu? Ajungând pănă aci, i-s’a înecat vo­ parcului de cerbi ce va avă loc în diua
înţelegem forte bine, că diarului cea. L’a strîns ceva în gât. Din ochii de 20 Iulie la mănăstirea Secu (judeţul
Lanterne şi VAction trebue să le fie forte lui leney curgeau de asemenea lacrimi. Neamţu), la care va asista şi ministrul
neplăcut a răspunde afirmativ la aceste Acesta a încheiat vorba:
Stoicescu, va lua parte şi o delegaţiune
întrebări, dér faptele rămân fapte. D-nul
— . . . . la asta noi nu vrem să a- de săteni dm comunele Nemţişor, Vână­
Combes era obligat deci să mărgă la
„Notre Dame“, său să fi trimis pe cineva, jungem ! tori şi Pipirig. In apropierea parcului s’a
care să-l suplinăscă, întocmai cum ar fi Ştefan Bittó, ministrul-president a construit un frumos chioşc încunjurat de
fost obligat să se represente la serviciul răspuns: bracjî, unde se va da banchetul.
funebru celebrat pentru ori care alt suveran
— Vă mulţumesc pentru ostenelele La Karlsbad, a încetat din viăţă
strein. Ori póte d-l Combes s’a eschivat
de la acăsta, fiind-că papa este un suve­ vóstre. N’am sciut, cum stă lucrul. Nu­ profesorul Anghel Dumitrescu, directorul
ran fără armată şi din causa acăsta d-l mai decât o să iau disposiţii. Cât timp liceului Sf. George, unul din cei mai de
Combes a credut, că póte trece peste cele voiű fi eu la guvern, Maghiarii nu-i e per­
frunte membrii ai corpului didactic român.
mai categorice obligaţiuni ale politeţei mis să dea înapoi.
internaţionale ?“ Post vacant de cantor-înveţător în
Bittó a vorbit aşa de „aspru“ cu
De altmintrea absenţa d-lui Loubet comiţii supremi, încât din 18 au votat Sim leul-Silvaniei. Salariul de-ocamdată
şi Combes de la requiemul din catedrala cu noi 15 şi numai Ormoş, corniţele Ti­ 300 fl. (600 corone) în bani şi cuincue-
„Notre Dame“ nu este decât o consecinţă mişului, Nicolae Kiş, căpitanul suprem din nalele legale, apoi locuinţa cu două odăi,
firăscă a atitudinei, ce guvernul frances Jász-Kun şi încă un al treilea, de care cămară, bucătărie, pivniţă, grădină în
o observă de un timp íncóce faţă cu Va­ nu-mi aduc aminte, a fost contra nóstrá. mijlocul oraşului, câte 1 cofă de cu­
ticanul. Am învins!... curuz şi stolele obicinuite. Petiţiile a
se adresa la scaunul scolastic şi se­
Mărturisiri preţiose. natul bisericesc gr. cat. din Şiraleu şi
a se trimite la preşedintele acesteia, Alim-
Despre geneza legii electorale ungare S C I R Î L E DILEI.
piu Barboloviciu vicarul Silvaniei. Este de
cu censul escepţional în Ardeal, Carol
— 21 Iulie v. dorit, ca concurenţii să-şi arate destoinicia
Eötvös povestesce în legătură cu mórtea
în cântările bisericescî.
fostului ministru-president B ittó, într’un Serată teatrală în Zârnescî. Asără,
foileton din „Egyetértés“ următorele: în 2 August n. s’a dat în Zârnescî o se­ O turmă de oi surprinsă pe linie
„Când am adus, înainte de asta cu rată teatrală, care a fost onorată şi prin de un íren. In nóptea de Joi spre Vineri
un pătrar de secol şi mai bine, a doua presenţa a unui număr însemnat de ós- trenul Expres-Orient a surprins pe linie,
între halta Medena şi Constanţa o turma
lege electorală, am aflat de bine să lă­ peţî din România, carî petrec în vilegia­
săm censul din Ardeal neschimbat, ca nu tură în comuna Râşnov. Publicului nu- de oi. Linia făcând acolo o curbă, meca­
cum va compatrioţii noştri români se inun- măros adunat la acăstă serată i-s’a dat nicul a observat târjiu turma şi n’a putut
deze parlamentul cu deputaţi daco-romani. rara plăcere, de a asculta pe renumita opri trenul din cau3a iuţeîei. Ciobanul
In contra năstră era ministrul de interne, artistă dramatică, Aristiţa Romanescu, care Petre Bleţu, care se afla în apropiere de
contele Szapáry, contra năstră mai era a declamat trei poesii (între carî şi „Doina“ linie, a fost tamponat, fiind apoi aruncat
stânga de mijloc şi elementele radicale lui Eminescu) în frenetecile aplause şi en- la o distanţă óre-care de tren, cu piciorul
stâng fracturat şi cu o gravă lovitură la
ale partidului lui Deak, organisate prin tusiastele ovaţiunî ale celor presenţî. —
Ştefan Gorove şi Boldijar Horváth. Dér După teatru a urmat dans pănă în zori de cap. El a fost transportat pănă la port cu
în contra năstră au fost şi deakiştii din di. Asupra acestei serate neuitate pentru vagonul de bagaje al trenului şi internat
Ungaria de nord, conduşi de bătrânul Zârneştenî, ni-s’a promis o dare de sămă la spitalul comunal. Trenul a omorît 15
Iusth, „regele Slovacilor“. mai detailată. oi, o mulţime altele au fost rănite.