A nul al 56-lea Nr.
212 Sâmbătă 5 August 1939
Inaugurarea sediului
Sfatului Negustoresc alimentar
din sectorul IV Verde
Miercuri dim. a fost la Sfatul Ne­
gustoresc alimentar din Sectorul IV
Verde o adunare festivă de inaugu­
rare a sediului din str. Dr. Bo-
tescu Nr. 19.
Au luat parte parlamentari ai
comerţului, delegaţii organizaţiilor
tuturor sectoarelor Capitalei pre­
cum şi un mare număr de comer­
cianţi din ramura alimentară.
înainte de începerea şedinţei s’a
oficiat un serviciu religios de că­
tre P S. Protopop Leontescu.
A luat apoi cuvântul d. Const.
Tiţi. Dimitriu, preşedintele Sfatu­
lui Negustoresc alimentar al Secto­
rului IV Verde, o a T e a făcut o suc­
cintă expunere despre rolul şi ac­
tivitatea breslelor comerciale în ca­
drul Sfaturilor Negustoreşti.
In primul rând, spune d-sa, a-
vem datoria să aducem prinosul
nostru de neţărmurit devotament
şi de profundă recunoştinţă M. S.
Regelui. Exprimă apoi gratitudi­
nea oomerţului faţă de d. prim-
ministru Armand Călinescu pentru
solicitudinea şi ocrotirea ce i le a-
cordă.
Apoi d-sa a spus că este firesc
ca negustorimea din ramura ali­
mentară — cea mai numeroasă şi
mai expusă la tot felul de riscuri
şi de greutăţi, să se încadreze în
organizaţia Sfatului Negustoresc
pentru a fi în măsură să-şi reven­
dice cu demnitate dreptul la exis­
tenţă.
Inchee mulţumind d-lor parla­
mentari ai comerţului cari se in­
teresează de aproape de nevoile
Cine a fost asasinul?
M ărturisire pe patul de m oarte.— Raporturi fam iliare
Am scris zilele trecute că la
24 Iulie în faţa Curţii cu jurii din
Padeborn, se va proceda la revi­
zuirea procesului Iui Anton Lan­
ge din Lichtenau, condamnat la
moarte acum 18 ani, iar apoi
graţiat. Acuzatul a susţinut în
tot timpul deţinerii sale şi după
ce a fost graţiat, că e nevinovat
şi a acuzat pe cumnata sa de
uciderea soţului ei Herman Lan­
ge. Văduva Elisabeth Lange, du­
pă ce s’a remăritat, înbolnăvin-
du-se în anul 1938, a fost tran­
sportată într’un sanatoriu, unde
pe patul de moarte a făcut măr­
turisirea senzaţională că ea a
'fost aceea care l-a omorât pe
Herman Lange.
Pe ziua de 24 Iulie a. c., după
cum am spus, s’a păşit la reju-
decarea procesului, tot de Curtea
cu juri din Padeborn.
La deschiderea şedinţei, preşe­
dintele Curţii cu juri a citit din
nou dosarul cu dezbaterile pro­
cesului din 1921, în urma căruia
acuzatul Anton Lange fusese
condamnat la moarte, iar tatăl
său. Anton Lange senior, fusese
achitat, negăsindu-se dovezi su­
ficiente în sarcina sa. De atunci
acuzatul ceruse în repetate rân­
duri atât ministerului de justiţie
cât şi preşedintelui republicei,
revizuirea procesului său, susţi­
nând nevinovăţia sa, dar aceasta
era o imposibilitate, căci nu in­
tervenise nimic nou şi nici un
indiciu în favoarea condamnatu­
lui, deşi acesta continua să acu­
ze pe cumnata sa Elisabeth, de
a-şi fi ucis soţul
In dezbaterile de acum se va
căuta să se stabilească dacă
mărturisirea făcută de Elisabeth
Lange pe patul de moarte din
sanatoriul unde fusese internată,
este sau nu verosimilă.
La întrebarea pusă de preşe­
dintele Curţii, acuzatul, şi acum
ca şi atunci, a răspuns ca e com­
plect străin de crima pentru
care a fost condamnat. Apoi, po­
vesteşte din nou evenimentele
din noaptea fatală:
„Am dormit în aceeaş cameră
cu tatăl meu. M’am trezit la stri­
gătul de ajutor venit din camera
vecină. Tata deşteptându-se, s’a
repezit în camera vecină, de unde
îmi strigă: „Anton, scoală-te!
Herman a fost omorât!" Speriat,
i-am răspuns: „Dar asta e o im.
posibilitate”.
Arma asasină, o puşcă de vâ­
nătoare cu 2 ţevi, a fost pre­
dată — în timp ce se făceau cer­
cetările — de către tatăl lui An­
ton Lange, jandarmului comu­
nal.
In timp ce jandarmul examina
arma, acuzatul strigase deodată:
„Dar cu această armă a fost tras
un glonte“. Era chiar aşa şi, a-
cesta fusese atunci un indiciu
foarte puternic în defavoarea sa
Acum însă, Anton susţine că,
constatarea pe care o făcuse,
strigând că un glonţ lipsea din
armă, o făcuse de abia atunci
când jandarmul încerca să mâ-
nuiască arma.
in momentul când a fost ares­
tat, cumnata lui Anton, adică so­
ţia celui ucis, ar fi strigat din
încăperea vecină: „Nu! El nu a
comis crima”. Aşa susţine, cel
puţin azi, acuzatul de atunci An­
ton Lange.
Curtea trece apoi la dezbate­
rea posibilităţilor financiare şi a
celor îndreptăţiţi ia moştenire
ASISTENŢA
ramuréi alimentare precum şi tu­
turor acelora ce se devotează miş-
căred profesionale.
CUVÂNTAREA D-LUI D. P.
NICULESCU-RITZ
D. D. P. Niculescu Ritz, preşe­
dintele „Uniune:“ generale a Sfa­
turilor Negustoreşti din România,
face o paralelă între vechile prac­
tici politicianiste şi noua structură
dată aşezărilor vieţii noastre de
Stat.
Am lipsi deci dela datoria noas­
tră, a spus d-sa, dacă pe lângă sen­
timentele de recunoştinţă pe cari
trebue să le aducem M. S. Regelui
şi întregului guvern, nu ne-am or­
ganiza astfel ca să arătăm că sun­
tem demni de ceiace am obţinut
şi de tot ceea ce putem reprezenta
în această ţară.
Rolul organizaţiilor profesionale
de abia acum începe pe linia mare
de apărătoare a cinstei, a activi­
tăţii şi a intereselor negustoreşti.
Trebue să cerem pentru tinere­
tul care intră în viaţa economică
de mâine să i se inspire respectul
pentru profesiunea sa, pentru a nu
fi îndrumat ca până acum spre
funcţii şl ocupaţiuni sedentare, în
loc de a se dedica unei cariere cu
largi perspective de desvoltare şi
de progres economic.
__ ^______ _________ d_______
Ocupându-se apoi de organizarea
comerţului alimentar, arată că i
Sfatul Negustoresc va acorda toată
atenţiunea cuvenită acestei impor­
tante ramuri ale economiei naţio­
nale.
din familia Lange. Cel ucis şi
soţia sa îşi făcuseră testamentul
unul în favoarea celuilalt. Insă
testamentul fusese distrus, la câ­
teva zile dela comiterea asasina ­
tului, de către ceilalţi fraţi ai a-
cuzatului, Franz şi Bernhardine;
acuzatul declară că nu a ştiut
nimic despre distrugerea testa­
mentului.
După o întrerupere de câteva
minute, Curtea reintră în şedin­
ţă, dispune evacuarea publicului
din sală, ordonă şedinţă secretă
şi trece la dezbaterea legăturilor
intime din sânul familiei Lange
Atât acuzatul cât şi tatăl acu­
zatului au avut cu soţia celui
ucis legături nepermise din care
cauză în timpul judecării primu­
lui proces, acum 18 ani, tatăl a-
cuzatului şi soţia fiului său au
fost condamnaţi pentru incest.
B U Ş T E N I
S taţiu n e clim atică şi b aln eară
In rândurile de mai jos, vom
da câteva date ce pot interesa pe
acei cari sunt în căutarea unui
loc de odihnă sau vindecare şi
reconfortare.
Buştenii se găsesc la. poalele
Bucegilor, la 882 m altitudine,
înconjurat de păduri mari de
brazi, cari degajează o maie can­
titate de ozon. Pe lângă aerul cel
mai bun (ozonat), Buştenii pose­
dă şi un isvor de apă minerală
cloruro-sodiică (radioactivă), care
serveşte:
A. Cura de băut pentru poftă
de mâncare; hipoclorhidrie şi a-
tomie gastrică şi intestinală; con­
gestia ficatului; icter, constipa-
ţie, etc.
B. Cura de băi pentru boli cro­
nice ale articulaţiilor şi oaselor;
boli de copii: scrofuloză, limfa -
tism. etc.; boli de femei: afecţiuni
UNIVERSUL
Crima din comuna Valea
Seacă (Putna)
Sascut, 1 August
O înfiorătoare crim ă s’a să­
vârşit în comuna Valea Seacă.
Locuitorul Ion Const. Mihai
Bragă a fost omorît cu lovituri
de secure şi de ciomag, de fiii
săi vitregi, Dumitru şi Ion Dia-
conu.
Prim ul ucigaş e în vârstă de
18 ani, iar al doilea de 16 ani.
Ambii au fost încurajaţi chiar
de mama lor să săvârşească a-
ceastă ispravă pe când stăteau
îm preună Ia masă.
După ce au săvârşit crima, u-
cigaşii au fugit şi s’au ascuns la
un unchiu al lor din Sascut.
-------xxO»OXX-------
Epizootii in jud. Covurlui
Galaţi, 1 August
D upă rapoartele prim ite de
serviciul v eterin är al juid. Co­
vurlui s ’a iv it epizootia de tu r ­
bare la câini în com unele Cu­
dalbi, Cuza Vodă şi Tutaceşti;
pesta porcină la Vădani şi Jo-
răşitl; a n tra x la Rogojeni, C ă­
neşti, Crăeşti, M ăcişeni, Siviţa
şi Costache Negri.
Febra afto asă la vitele cor­
nu te e pe punctul de a f i stin ­
să. D. medic prim ar veterinar
a i jud. Covurlui îm preună cu o
echipă de ag en ţi a venit în
toate comunele depe linia Ga-
D. senator N. T. Ioaniţiu, preşe­
laţi-T g. B ereşti făcând m alei-
dintele Sfatului Negustoresc Cen­ nizări p e n tru com baterea epi­
tral, constată cu satisfacţie că prin zootiei de m orvă şi răpciugă la
activitatea ce o desfăşoară, această cai.
organizaţie se bucură de un deose­ ------- xXG • 0 X x --------
bit prestigiu din partea tuturor ra­
murilor comerciale.
D. col. Todicescu, viice-preşedinte
al Sfatului Negustoresc Alimentar
Nenorocire
Central, relevă modul desăvârşit în
care să perfecteze închegarea tutu­ C hişinău, 2 A u g u st
ror ramurilor comerţului alimentar La spitalul de copii a fost a-
sub un singur steag.
diusă in sta re gravă, copila
D. Ion Alecu vice-preşedinte al H aia GoMfis, de 3 ani, din lo­
Sfatului Negustoresc Alimentar din calitate.
Sectorul IV Verde face o expunere
asupra problemelor ce preocupă Victim a a re pe corp arsuri
comerţul alimentar. grave, provocate de a p a fier­
Au mai vorbit şi d-nil : Aurel binte dinlbr’un cazan, care s’a
Marinescu, deputat, preşedintele v ărsat peste ea.
Camerei de Comerţ al Sfatului Ne­ -------- x x O • OXX--------
gustoresc din Giurgiu; C. Blebea,
deputat-Galaţi ; Manói© Constanti-
nescu, vice-preşedinte >al Sfatului
Negustoresc alimentar central; Nae
Butnaru, vice-preşedinte al Sfatu­
STAREATIMPULUI
lui Negustoresc alimentar central;
Tănase Voicu vice-preşed. Sfatului BULETINUL INSTITUTULUI
METEOROLOGIC CENTRAL
Negustoresc al Sectorului IV Ver­ 2 August
de; dr. I. Călinescu consilier al
Sfatului Negustoresc central; Stoe- Situaţia atmosferică se găseşte
nescu Moruzi (Derby); Tudor Tal­ sub influenţa dorsalei anticiclonu-
pam; I. Green, Mihail Nieolau, Nae lui azoric peste Europa Centrală
Popescu, Teodoressou Bebee, Opro- până in regiunile noastre şi a. de­
presiunilor din Nordul Continen­
iu şi alţii,
S’a dat apoi cetire telegramelor tului şi răsăritul Medlteranei.
venite dela d-nii parlamentari ai Perturbaţiunile atmosferice se
comerţului din întreaga ţară prin deplasează în general dela WE.
care şi-au exprimat simpatia şi iuţeala de deplasare fiind 400—600
interesul eed poartă faţă de orga­ km. in 12 ore.
nizaţia de breălă a comerţului ali­ Temperatura în scădere in W,
mentar. centrul Europei şi Peninsula Balca­
nică, creşte în celelalte regiuni
fiind cuprinsă între: 6 gr. la 14 gr.
în NV-stul continentului; 18 gr. la
29 gr. in bazinul Mediteranei şi
Rusia.
Precipibaţiuni au căzut pe alocuri
în jumătatea de nord a continen-
tului.
SITUAŢIA IN ROMANIA LA
ORA 8. — In ultimele 24 ore, tim­
După amiază Curtea cu juri s'a pul aparţial
transportat la Lichtenau pentru rul
fost In general frumos cu ce­
noros în Nord-Vestul
ţării şi mai mult senin în celelalte
a face cercetări noui şi a lua de­ regiuni.
poziţia bătrânului Lange, acum Vântul a suflat slab din sectorul
în etate de 76 ani. Din depoziţia Vestic. Slabe precipitaţiuni au că­
bătrânului nu s’a putut stabili zut
vre-un indiciu nou favorabil Moldova
în cursul serii pe alocuri în
şi Bucovina. Temperatura
revizuirii procesului. In schimb in creştere era cuprinsă azi dimi­
neaţă la ora 8 între: 29 gr. la Is­
însă, din cercetările făcute la mail şi 19 gr. la Câmpulung Buco­
faţa locului s’a putut stabili cu vina. Temperatura maximă de cri
precizie, că în noaptea crimei a atins 36 gr. la Seceleanu şi 24
gr. la Predeal, iar cea minimă din
când a fost tras glontele asasin, cursul
nopţii a oscilat între: 22 gr.
în camera unde dormea Herman la Călăraşi şi 10 gr. la PredeaL
Lange cu soţia lui, ardea o lam­ Presiunea atmosferică în scădere
pă, eeeaee doboară cu totul ver­ variază între 760 fm. Ia Braşov şi
siunea susţinută în timpul pri­ 765OBSERVATORUL
mm. Ia R. Vâlcea.
BANEASA LA
mului proces, cum că în cameră ORA 12. — Presiunea atmosferica
era întuneric atunci când Her­ 761 mm. Vântul dela SE. cu 2 m.
pe secundă. Cerul puţin noros.
man Lange fusese ucis. Umiditatea 55%. Temperatura 31
Sentinţa, care e aşteptată cu gr. Temperatura maximă din cursul
emoţie de întreaga opinie pu­ zilei de eri 33 gr., iar cea minima
din ©ursul nopţii 17 gr. Tempera­
blică din Germania, se va da tura maximă pe sol 44 gr., iar cea
Miercuri. minimă pe sol în cursul nopţii 17
grade.
CURIERUL BĂII
BĂILOR
BUŞTENI, vedere generală
ale ovarelor, metrite, turburări mai important centru turistic din
ale menopauzei, etc. ţaijă. Din Buşteni se porneşte a-
Hidroteraipia este una din cele tât pentru ascensiuni uşoare cât
şi pentru ascensiuni grele. O se­
mai bune din ţară. Electroterapia
se aplică în diferite boli ale siste­ rie Întreagă de drumuri urcă,
prin diverse puncte, pe platoul
mului nervos, paralizii, etc., iar
băile de acid carbonic se aplică Bucegilor şi la punctele însem­
ou folos mare la boli de inimă, nate din acest masiv (Casa Schiel,
oboseală a sistemului nervos. Jepi, Crucea-Caraiman, Coştila,
In rezumat, la Buşteni se câş­ Omul, Babele, Peştera).
tigă poftă de mâncare, se vin­
Pentru a îndruma şi organiza
decă neurastenia, surmenajul fi­ excursiunile în Bucegi, harnicul
zic şi intelectual, anemia, stările „Club Alpin Român“ a construit
nervoase, etc. în Buşteni un „cămin turistic“.
Viaţa nu este scumpă. Acest cămin posedă un restau­
Pentru locuit stau la dispoziţia rant, 2 dormitoare a 20 peturi, 4
vizitatorilor 600 case şi 4 hoteluri. camere cu 3 paturi, 1 dormitor ou
La hotel, camerele se închiria­ 10 paturi, 2 băi, 2 duşuri, 2 spă­
ză cu 80-250 lei pe zi, iar pen­ lătoare.
siunea completă costă 200-300 lei. Căminul este situat la sfârşitul
Chiria caselor variază în raport
cu poziţia, numărul camerelor,
străzii Valea Albă şi serveşte ca
punct de plecare în toate colec­
mobila. tivele organizate de „Clubul alpin
Buştenii sunt, deasemenea, cel român“.
Emblema „Străjii Ţării“
pe copertele caetelor de şcoală
U n c o m u n ic a t
Direcţiunea comercială din „Stra­ I .Străjii Ţării” _ cont special nr.
ja Ţârii” a hotărit să acorde drep­ 310;
Orav accident de circulaţie iB O L î d e P IE L fc
tul de a tipări pe copertele caetelor 5) D-nii librari sau confecţionări
de şcoală emblema „Străjii Ţării” de caete sunt obligaţi să pună pe pe şes. Carmen Syiva- şl VENERICE
aplicând pentru control un timbru *pagina a 4-a a copertei următoa­ Dr. I. CÉRNA—Medic Primar
de control a cărui valoare s’a fixat rele clişee prevăzute în Buletinul Maugalia Consult 11-1 şl 0-8J4
pentru caetele până Ia 30 file tim­ 3—4 din Martie-Aprilie 1989 la pa­ Pasagiul Român 9, Bucureşti
bru de 0,10 bani, iar pentru caetele gina 147 uniforme, — străjere cli­ lâ n g ă T e a t r u l N ational. Tel. 32055
de peste 30 file timbru de 0,20 de şeul 3 — uniformă de vară com­
bani. pletă: pagina 148 — străjeri cli­
Pentru obţinerea acestor timbre şeul 0 uniformă de vară completă. C o n sta n ţa , 1 A u g u st
de control d-nil librari-confecţio­ Buletinul se poate procura dela
Í nări vor înainta direcţiei comercia­ direcţia comercială trimiţându-se Un grav accident de circula­ SANATORIUL DOCTOR MEDIC,
le a bunurilor „Străjii Ţării” calea costul buletinului care e de 45 de ţie s’a întâmplat pe şoseaua S i i I O ^ E S C U
Victoriei nr. 52 următoarele: lei socotit şi transportul. Cairmem Sylva-Mangalla în ur­ B u c u re ş ti, P r in c ip a te le U n ite 30
1) Modelul de copertă in dublu Nu se dau timbre sub cantitatea
exemplar din oare în caz de apro­ de 50.009 de bucăţi de fiecare va­ mătoarele împrejurări: Iraiează B O L I L E , K A M I L S
bare unul se va reţine la direcţie: loare. Camionul mr, 812 C-ţa, ve­ clupă s y s te m u l d o c to r K ü h n e . C on su lts
2) Confirmarea camerei de co­ D-nii librari şi confecţionări de nind dinspre Mangalia, condus 5-7 se a ra , p ro v in c ia c o re s p o n d e n ţă ,
merţ că firma e înregistrată pen­ caete vor ţine un registru special de şoferul Grigore Andireescu.
p r o s p e c t g r a tis 671
tru comerţul de librărie şi papetărie cu evidenţa caetelor pe categorii şi a voit să evite o saca în drep­
în registrul comerţului; pe oare-1 vor prezenta Ia cerere or­
3) Numărul de timbre de care ganelor de control ale direcţiei.
au nevoie pe categorii; La cerere de noui timbre se va
tul klometrului 15 în vecină­
tatea comunei Tuizla. Rupân- BOLILE DE FEMEI
4) Recipisa de depunerea sumei arăta dacă modelul copertei ră­ du-i-se bara de direcţie, a virat Dr. VIRGILIU MONDA
a contravaloarei timbrelor de mâne acelaş. In caz de schimbare scurt peste sacaua pe care voia MAMOŞ
0,10 şi 0,20 la c. E. c. pe numele se va trimite şi modelul în dublu
direcţiei comerciale a bunurilor exemplar pentru o nouă aprobare. s’o ocolească. Consult şi tratamente 2—6
înainte ca şoferul să fi putut Str. Batişiei No. 1
frâna, sacaua a fost lovită cu (colţ cu b-dul Brătianu)
putere şi complet sfărâmată. 493
Sacagiul Ion Pocis, fiind grav
rănit, a fost ridicat din drum BOLI
Sugestii in vederea deschiderii şi transportat la spital.
Şoferul Andireescu şi însoţito­
VENERICE
rul său Ion Cojocea au fost Tratament dela 9—12 şi 2—7
sezonului de vânătoare reţinuţi la postul de jandarmi
din Tuzla.
H s f.T U M U B L & M C
BULEVARDUL CAROL No. 5 8
spre Statuia Rosetti
La 15 August crt. se deschide înainte de deschiderea oficială,
oficial sezonul de vânătoare. Insă
o decizie a direcţiei vânătoarei,
fiindcă şi aşa unii vânători tot
vor începe să vâneze pe ascuns
publicată deunăzi în ziare, anun­ la raţe din acea zi.
ţă oficial deschiderea vânătoarei Vânătoarea prepeliţelor poate S e c e ta p e rs is tă la C o v u rlu i
pentru gâşte pe ziua de 1 Au­ însă să înceapă numai pe ziua
gust; bineînţeles numai pe câm­ de 15 August.
purile, unde aceste zburătoare Vânătorii occidentali, cari tu-
fac stricăciuni. Pe baltă însă, besc vânatul şi-l ocrotesc, sun­
S lu jb e re lig io a s e p e n tr u p lo a ie
vânătoarea gâştelor rămâne în­ tem siguri că nu se prea gândesc
chisă. să vâneze dela 15 August, fiindcă Galaţi, 1 August ceremonie, de un sobor df
atunci prepeliţele sunt slabe si
Nu înţelegem ce mai pot strica După rapoartele primite de preoţi şi călugări, icoana Maic'
gâştele pe câmpuri, acum când au încă pui mici.
serviciul agricol de pe lângă Ca­ Domnului, care a fost depus
grâul e strâns în clăi, sau în Cei ce se vor duce în ziua des­ mera de agricultură a jud. Co­
stoguri la ării şi se treeră, iar chiderii oficiale o fac mai mult in catedrala ,,Sf. Nicoiae Nou*
vurlui seceta perzistă şi se sim­
orzul şi ovăzul s’au treerat de
mult.
Porumbului nu au ce-1 face
din dorinţa de a-şi vedea câinele
cum se comportă şi de a-? mai
instrui şi antrena în vederea ma­
te mare nevoie de ploaie pentru
culturile de porumb. Din cauza
acestei islazurile sunt lipsite de
In fiecare zi se fac mari sluj*
be religioase în catedrală im-
gâştele. Deci la câmp ele nu pot relui sezon care începe. plorându-se Cerul ca să dea
iarbă.
produce nici-o stricăciune. Liber­ Sugerăm deci direcţiei vână­ Porumbul timpuriu semănat ploaie asupra câmpului. J
tatea vânării gâştelor la câmp pe
toarei ideea ca vânarea raţelor în ogoarele de toamnă se mai Dacă seceta va mai persista]
ziua de 1 August va da însă apă şi a întregului vânat de baltă să poate menţine încă câteva zile, icoana va fi scoasă la câmd
la moară braconierilor, cari, pe înceapă pe ziua de 13 August. iar porumbul semănat târziu se
motivul că vânează gâşte, vor prezintă slab şi chiar în cazul unde se va face o procesiune]
ucide prepeliţe iepuri, sau alt In străinătate, în deosebi în ------- oxO ♦> ©xo------- I
Franţa şi în Germania, deschide­ când vor cădea ploi, producţia
soi de vânat, oprit acum.
Măsura luată de direcţia vâ­
rea sezonului de vânătoare se
face cu Duminica cea mai apro­
la hectare va fi submediocră, încercare de sinucidere]
nătoarei are deci o utilitate discu­ iar recolta compromisă.
piată de data deschiderii oficia­ In multe regiuni din Covurlui Gică Dinescu, de 17 ani, şiroi
tabilă. le (cum ar fi cazul acum, la 13
au început arăturile pe miriş­ tind că viaţa nu mai are nica
Făcându-ne ecoul dorinţei vâ­ August) şi se închide cu cea din un farmec şi nu merită să fiţ
urmă Duminică, chiar dacă ar tile, conform dispoziţiunilor mi­
nătorilor din Capitală şi chiar trăită fără aleasa inimel sala
din întreaga ţară, rugăm direcţia trece câteva zile dela data ofi­ nisterului agriculturei şi dome­ care nu-i împărtăşea sentimenJ
de resort să permită mai bine cială a închiderii sezonului nii şi ale prefecture! jud. Co­ tele, a băut eri dimineaţă o stis
vânarea raţelor şi a întregului Ce ar fi dacă am face si noi vurlui.
vânat de baltă pe ziua de Dumi­
nică, 13 August, adică cu 2 zile
la fel?
G. Ser.
Dela o mănăstire din Dobro-
gea a fost adusă cu o deosebită
cluţă cu spirt denaturat.
Salvarea l-a dus ia spltaîH
Brâncovenesc.
■
■
Situaţia agricolă
in jud. Ddlj Instalarea unei candele de aui
Craiova, 1 August
Seceratul păioaselor s’a termi­
nat în întreg judeţul Dolj-
pentru Regine Maria, in biserica din M-rea Caşii
Treeratul continuă pretutin­
deni şi s’a început facerea ogoa­
relor de vară.
Recolta de grâu, în general este
bună.
Grâul american 15 bamcuit, od-
vaş şi marche a dat o recoltă
bună, atât calitativ, cât şi can­
titativ, dând în medie 1600 kgr.
la Ha., cu o greutate hectolitrică
de 76-80 kgr.
Celelalte varietăţi, pe unele lo­
curi şi în special pe văi, este
compromis în proporţie de 50 la
sută.
In restul locurilor dă o recoltă
de 600-1000 kgr. la Ha. cu o gre­
utate hectrolifrivă de 62-72 kgr
Porumbul este foarte bun. Le­
gumele la fel.
Pomii fructiferi sunt de ase­
menea bine, iar viile pe alocuri
au fost mânate.
Fâneţele sunt bune în tot ju­
deţul, asigurând vitelor o hrană
îndestulătoare.
-------xxO«©XX------ -
Primăria municipiului
Ploeşti a subscris două mili­
M o num entul ero ilo r d in M ăn ăstirea Caşin
oane lei pentru fondul de
Oneşti (Bacău), 31 Iulie căreia se afla un mare cimitir al Urziceanu, director al
inzestrare a armatei eroilor, unde buna Regină punea cultural judeţean; maior
Satul Mănăstirea Caşin se află cu mâna Sa lumânări aprinse comandantul legiunii de
aşezat la poalele muntelui „Mă­ la fiecare mormânt. darmi, inginer Tomescu,
gura Caşinului“, unde au fost In Sâmbăta mare vizita toate ocolului silvic, Vladimir
P loeşti, 1 A u g u st grele lupte în războiul din 1916- cimitirile de pe Valea Oituzului, judecător, toţi învăţătorii
918 şi în apropiere de Fata Caşinului şi din partea de jos a şi d. loan Poncoş, primar
In momentul de faţă, oraşul Moartă şi Sticlărie, puncte stra­ văii Trotuşului, iar pentru sluj­ munei şi secretar al
nostru este un vast şantier de tegice bine cunoscute de orice ba învierii Domnului totdeauna cultural, alături cu toţi
muncă: sunt In curs de execu­ luptător- asiste la biserica din Mănăstirea După instalarea
tare foarte multe lucrări edi­ Este un sat mare, cu gospodării Caşin. j strana regală, unde s’a pus
litare care au necesitat inves­ frumoase şi locuit numai de ele­ Mai mult ca în orice parte a f placă de marmoră pe
tirea unei însemnate sume de mentul românesc, unde se mai ţării chipul Reginei Maria se o- ' scris : „Omagiu şi recunoşt|
bani păstrează încă frumosul port glindeşte în mintea sătenilor de glorioasei Regine Maria”, au
Cu toate acestea primăria mu­ strămoşesc. pe aceste locuri, iar cuvintele lă­ cuvântul d-nii Al. Simion,
nicipiului, prin d. dr. Mircea In mijlocul satului se află mă­ sate prin testamentul Său că: şed. al căminului
Botez, primarul oraşului, a sub­ reaţa biserică zidită de Voevodul „Dacă aşi fi avut posibilitatea pretor Radu şi Gr.
scris la fondul de înzestrare a Gheorghiţă Ştefan, în anul 1653 aşi fi făcut o biserică pe frontul directorul căminului cult
armatei suma de două milioane şi care locaş a rămas neatins de dela Oneşti“, răscoleşte mai mult deţean, evocând marile
lei. bombardamentul duşmanului. frumoasele amintiri despre glo­ Reginei Maria, veşnic
Iată telegrama cu care d. dr. In apropiere de biserică ,în fa­ rioasa Regină. mintea fiecărui român
Mircea Botez a făcut cunoscut ţa şcolii primare, se află cimi­ Deasemenea sătenii din Mănă­ După această
preşedinţiei consiliului de mi­ tirul eroilor unde zac osemintele stirea Caşin n’au uitat-o şi nu o tă asistenţa în frunte
niştri contribuţiunea primăriei afrumoasă 14.000 luptători şi care are o vor uita cât timp va dăinui a- rităţile, a mers la locul ^
Ploeşti la fondul de înzestrare Mormintelecriptă făcută de soc.
eroilor. In faţa bi­
cest sat, căci prin iniţiativa lua­ construeşte o nouă şcoală,;'
tă de căminul cultural din acel du-se un serviciu religioM^
a armatei:
sericii se află monumentul e- sat şi cu contribuţia sătenilor sfinţirea şi punerea h
„Primăria municipiului Ploeşti, roilor ridicat de un comitet lo­ s’a făout o candelă de aur, care pergamentului.
a depus chiar astăzi două mi­ cal
a fost instalată în strana regală Aici -au vorbit d-nii
lioane lei — un milion în nu­ Acest sat a fost vizitat de Re­ spre a arde veşnic. dachi, directorul şcolii
merar şi un milion efecte pen­ gele Ferdinand şi de Regina Ma­
Solemnitatea aceasta a fost în tor Al .Simion, preşedin
tru fondul de înzestrare a ar­ ria în timpul războiului. După ziua de 30 Iulie. Slujba sfinţirii mitetului de construct
matei. Rugăm pe excelenţa voa­ război, ani de a rândul a fost s’a săvârşit de pr- Gh. Marcu, tând importanţa acestui
stră să binevoiască a primi a- 1vizitat de Regina Maria. Aproape pr. Matei Popa şi pr. Neculai lumină, cum şi marele *
ceastă modestă contribuţie doar în fiecare an când se apropia Matei, iar răspunsurile au fost dat de d. loan Poncoş,
cu caracterul ei simbolic şi ca ziua Sf. învieri, trenul regal sta­ date de corul stolului şcoalei pri­ de toti sătenii- 1
o dovadă *de neţărmurită dra­ ţiona în gara Oneşti, din Vinerea mare, condus de d-na Aurelia După masă s’a încins!
goste ce o păstrăm saumpei Mare şi până în ziua de Paşte. Iordachi. urmată de o frumoasă P
Prohodul Domnului se făcea la Au luat parte d-nii: V. Radu, ţie teatrală pregătită de d-i
noastre armate”.
Primăria municipiului Ploeşti biserica din Oneşti, în preajma prim pretor al plăşii Oituz, Gr. văţătoare Marioara Simion.
(ss) dr. M. Botez. 4-» 44 4 ♦ ♦ 44-444 »4 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ m -M-
D. primar M. Botez a primit
Ultimul bon: o vacantă gratuit
din partea d-lui preşedinte al
conisiliului de miniştri urmă­
toarea telegramă de mulţumire:
„Mulţumesc prin dv., acelei
primării, pentru contribuţiunea
adusă la sporirea fondului de A stăzi, in ultimul nu­ cura de o vacan ţă g ra tu ­ puţină o b o sea lă dc
înzestrarea armatei”. măr al rev istei „Trup şi ită de Í 5 zile, la închipuiţi chiar di
Preşedintele consiliului de mi­ s u fle t“, a apărut ultimul p u teţi bucura de
niştri (ss) Armand Călinescu. bon al concursului fo a rte B ă ile LIPO VA va ca n ţă gratu ită.
-ox© *> Oxo- sim plu prin care doi citi­ Nu trec eţi cu v ed erea „TRUP Ş l SUS
tori ai rev iste i s e p ot bu­ a c e s t con cu rs. Cu mai IO Sei exem ;