Pag. A. A c ţ i u n e a Nr. 12.

— R egele G eorge ua ulzita in­

Buletin extern
Nori negrii la orizont
In sferele Internaţionale se dls-
eută eu îngrijorare desp re p eri­
colul unul nou răsbolu.
In China, arm atele japoneze îna­
intează continuu. Anglia înăspreşte
regimul sancţiunilor contra Italiei,
prin interzicerea petrolului, dând
prin aceasta loultura arm atei mo­
torizate, forţa ofensiuă a Italiei.
Curentul ce există în Franţa con­
tra aplicării de sancţiuni Italiei.
Noul discurs a d lui Mussolini,
ţinut m am elor şl Dăduuelor eroilor
căzuţi în răsboiul mondial, subit
ntind uoinţa fermă de uietorle
dând prin aceasta o replică san c­
ţiunilor.
C ererea unul împrumut de bani
pe piaţa Angliei de către Abisinia,
lată o serie de fapte ce prezintă
situaţia internaţională sub aspectul
unei bom be ce a luat foc, fiind
gata să exploadeze.
G r e e ia :
L ista com plectă a guuernulul
grec, sub preşedenţia dlui De-
nerdjis, a fost deftnitiu alcătuită,
ntreaga p re să salută eu satisfacţie
noul guuern subliniind în special,
că noul cabinet este în afară de
p artidele politice.
O pera pe e are trebuie să o în­
fă p tu ia sc ă noul guuern este o
operă de îm păcare a tuturor g re ­
cilor şi de reconstrucţie în inte­
rior. Situaţia noului cabinet este
tranzitorie, d eo arece pregăteşte
noul guuern e are ua eşi din noua
consultare populară.
Venizelos şl generalul Plastrias,
n or beneficia de amnistia generală
politică ce s ’a aplicat pentru toţi
Grecii.
sula Creta.
— N um eroase organlzaţiunt in­
dustriale, com erciale, profesionale
au uotat moţiuni de în cred ere şi
solidaritate faţă de rege.
I ta lia :
M ussolini a primit la palatul Ve­
neţia 846 mame şi soţii de ale e-
rollor căzuţi în răsboiul mondial.
Cu ace a stă ocazie Ducele a p ro­
nunţat un m are discurs, criticând
în special m etoda sancţiunilor. în­
deam nă femeile la muncă continuă
pentru Italia.
Răsboiul Italo-Abisinian:
Trupele italiene înaintează m e­
todic către centrul Abislniet. De
curând trupele ttaliene au ocupat
regiunea Tembteu.
Noi transporturi de auioane, di-
uers arm am ent şi m edicam ente a
plecat s p re Africa Orientală.
F ra n ţa :
D. Laual, eşit uletorios din cele
două uotări date de Cam eră, a
trecu t la realizarea program ului
său pe e are C am era l-a aprobat.
in politica externă d. Laual se
străduieşte, în calitatea sa de a r­
bitru, la ap lan area conflictului italo-
abisinian. Gh. M.
Nr. 888-935.
Publieaţiune.
Comuna Aurig publică concurs
pentru ocuparea postului de s e ­
c re ta r comunal. Reflectanţii uor
înainta a c e le cerute de lege şl
regulam ent până la 16 Dec. 1935.
Aurig, la 24 N oem urie 1935.
Primăria comunei.
Căutaţi locuinţă?
Trei cam ere şl dependinţe
C asă de doi ani construită.
Informaţii la Chioşcul din
Piaţa R egele Ferdinand şl
D rogheria Ionel Baeiu s ’au
redacţia ziarului Telef. 324.
Buletin intern
O ra stra jerilo r ia radio.
C u v â n ta re a M. S ale R e g e lu i
Duminecă a uorbd M. S a R e­
gele. dela palatul regal, la radio
inaugurând o ra străjerilor.
M. Sa a rostit un discurs, în care
a spus între altele că tineretul,
după răsboiu creşte fără nici un
ideal şi că toţi aceia cu dragoste
de Neam si cu simţul răspunderii
viitorului, puneau o problem ă vi­
tală: „Ce va deveni această ţară
atât de frum oasă, atat de bogată,
dacă generaţia de mâine trăeşte în
aceasta lipsă de avânt, această
lipsă de ideal pentru lucruri fru­
m oase şi utile.
Cu Străjeria spune M S a u e n lm să
împlinim acest gol. Deuiza strr jeru-
lut e s te : „ C redinţă şl muncă pentru
Ţ ară şl R eg e“.
C redinţa: b aza oricărei acţiuni;
trebue să arătăm deci tineretului
nostru că, sp re a propăşt în uiaţa
lui, treb u e să aibă înainte de toate
credinţă. Credinţa în Dumnezeu şi
în B iserica străm o şească, credinţa
în Ţ ara lor, credinţa către Acela
e are întruchipează P a tria: S u v e ­
ranul“. D ar dacă în sufletul lor,
în toată firea lor, au acest îndemn
al eulut, ei mal trebue să înueţe
că fără corolarul credinţei munca,
nu pot îndeplini nimic.
Noi nu suntem o şcoală, noi
suntem o credinţă, un auânt. Lu­
crul nostru se face pe cât se poate
în a e r liber. Trăind în mijlocul
natúréi, îmb bând trupul eu a e r
curat, uroim să creştem tinerelul
astfel ea să deutnă cetăţeni puter­
nici, curaţi şt uoioşi
O grijă deosebită o punem pen­
tru desvoltarea sentimentului na­
ţional. Copii noştri trebue să în­
veţe că daca unele lucruri bune
se pot aduce de peste graniţă,
sunt atâtea aci în pământul ţării,
în sufletul poporului, care să facă
din România şi din neamul nostru
una dintre ţările şi unul dintre po­
poarele cele mai strălucite din
lume.
Noi suntem o m işcare de rege­
nerare naţională şi acei cari ne-am
înhămat eu toată credinţa şi d ra ­
gostea la acest crez, ştim că uom
reuşi, căci generaţiile de mâine
ne urm ează eu tot sufletul lor n e­
prihănit şt dornic de mai bine.
Sezonul de iarnă
Sibiul ea fauorizat al sporturilor
de iarnă, face ultimele pregătiri
pentru noul sezon ce se anunţă.
Patinajul, eare până acum eâţlua
ani e ra com plect neglijat, îneepând
de anul trecut, a luat un auânt
considerabil. De unde singurul
patinoar, al societăţii săseşti de
patinaj din grădina Thalia, e ra
foarte puţin freeuentată, anul tre ­
cut sp re sfârşitul sezonului şi-a
deschis porţile un nou teren de
patinaj, situat lângă internatul li­
ceului Gh. L azăr, sub conducere
rom ânească, auând toate instala­
ţiile n e ce sare practicării acestui
sport, constatând că aceste două
terenuri erau neîneăpătoare pentru
noii am atori sportiut.
Pentru acest sezon uom auea
deci două patinoare, unde sportiutl
slbient uor putea să sauureze de-
lleile acestui minunat şl sănătos
sport.
In eee a ee prlueşte shg-urlie, so ­
cietatea „Şoimii C arpaţilor“, a
depus anul trecut o aetiuttate lău­
dabilă, dechizând şt o şcoală p en­
tru începători, eu secţie sep a ra tă
femenină. Tot atunet s ’a luat şl
tniţiattua am enajării unui teren de
skg şi unei piste pentru „ b o b “ p e
dealul Guşteriţei, a cărei realizare
dorim să o uedem anul acesta.
S perăm că în u ed erea noulut
sezon, o să auem fericita ocazie
de a adm ira cât mai mulţi rom âni
sportiut, sp re a putea da sp o r­
turilor de iarnă, o nuanţă ro ­
m ânească, de unde până acum
aceste sporturi la Sibiu aueau un
e a ra c te r pur săse sc .
M irc e a S to ic h iţîa
„D E C O “
Gel mai bun SĂPUN DE CASĂ

S o c i e t a t e a , d .e p a t i n a j d i n S ilo iu .
Pentru tineret de Crăciun A V IZ !
Emiterea biletelor de membri pe sezonul 1935/36 se va

SK I scânduri
cu rele
fălci
face dela 'i până la 11 Decemvrie inclusiv, între orele 6—8
p m. in pavilionul de patinaj. După acest termen se va per­
cepe o suprataxă de Lei 25'— de persoană ca taxă de întâr­
ziere.
Este neapărat nevoe să se prezinte la emiterea bilatelor
un bilet din anii trecuţi, cu care se face dovada că respectivul
a mai fost membru, în caz contrar se va plăti şi taxa de în­
delicatese, alune americane zilnic p roasp ăt prăjite,
bonboane etc., ce le mai bune ealllăji eu preturile ee le
mal iejtme din Sibiu la măr iul şi unicul magazin
scriere.
b asto an e special de eafea

SKI ceară
Taxele conform hotărîrii adunării generale sunt următoa­
rele : Taxa de înscriere pentru membrii n o u i:
pentru prima persoană din familie .
„ a doua persoană din familie
Lei 120.—
80 —
„LA PAŞA“
mănuşi de spor! şi şosete „ celelalte persoane câte
Taxa pentru membrii vechi: pt. prima pers. din familie » 200 —
ii
»1 60 — Str. Regina Maria 4 2 - Telefon 93
•1 „ a doua persoană din familie H 180 -
Rantţe, uese de turişti din aluminiu, aparate fi „ celelalte persoane câte . . . . „ 70 —
de fotografiat precum şt tot felul de articole n „ fixarea patinelor la ghete ii 60 —
ti „ păstrarea patinelor cu ghete 0 80‘—
n e ce sare s p c r t v i x i l c r d .e i a r n ă . 0 H .. fără ghete » 40'—
„ „ un patinat la muzică . . . . M 25'—
99 SPORT“ „
„
„ „ „ fără muzi că.
„ un privitor la muzică .
„ „ „ fără muzică
. .
. .
.
.
ii
0
o
20 —
10 —
5‘—
De Sf. Nieolae
w „ patine împrumutate . . . . 0 10 — tieolele de cadou c a : diferite figuri din

F.ADAMI
Sibiu, Piaţa Reg. Ferdinand 6
0 „ membru privitor pentru sezon
ff de patinaj pentru 14 zile (numai pentru Străini) n 120 —
ii 50 —
w „ orice d u p l i c a t .............................................. ii 20 —
Sibiu, în luna Noemvrie 1935.
ciocolată, drăeuşorl, pacheţele eu bonboane
ptr. cadou îm pachetate special în celofan
roşu, cutii eu bonboane, Joarde aurite etc.
C o m itetu l. Preţurile eele mal ieftinei R. s .

M A R E A S O R T IM E N T D E

S TOF E Pos t ă v ă r i a
fn d ife r ite c a lită ţi p en tru
voiaj, sport, gală şi uniforme militare la M. Weltmann S-sor

„TEXCOM“
are cel mai m are asortim ent în STOFE
Wilhelm Scherg şi Langer Fréres
S o c ie t a t e tn c o m a n d ită cn ® ^^^^^esen^EX eLU SlV E^niorm Ble
m ă rfu ri te x tile Telefon 33 Ultimele noutăţi. - Uinde eel mai ieftin.
S
I
BI
U,S
tr.ü
£(
|iiiaN
a
ria
Hr
.5 SIBIU, PIAŢA REGELE FERDINAND No. 18

R edactor reap .: ILIÉ MUNTBANU. Tiparul inst, de arte grafice „DACIA TRAIANĂ“. Sibiu. eENSURAT
Director: ionHnnteann Os*gan a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş ti
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei. —JPublicatiuni şi inserate după tari
N r. 13
naţionalismul în politică
Docent Dr. Oct. Fiiipescu
E ste un obteetu consacrat în
utaţa politică a partidelor a-şi o r­
nam enta nom enclatura eu atributul
naţionalismului. A cest corolar p rac­
ticat pe teren în plină şi corectă
ascensiune a cuvântului, a re o
bază m orală plină de sănătate, el
aco rd ă oricărei ideologii politice
o fascinantă autoritate, el înfăţi­
şează o formă de reto rică ră su ­
nătoare eu putere de sugestie în
cu cerirea adesiunli m aselor po­
pulare, el dă elanul fanatismului
în acţiune, tradus în faptă este
chezăşia adeuărată a patriotismului.
Împlinirea justiţiei şi pentru po­
porul rom ân încadrează Ardealul
tntr’un nou ritm de utaţă politică.
P rocesul natural de înregim entare
a ardelenilor în cadrele partidelor
Deeht a tării rom âneşti, prouoaeă
o d eplasare a centrelor de inte­
re s e ; se deslănţue o uehem enţă
de pasiuni, politica de aca p a rare
stăpâneşte toate atenţiile, destram ă
energii creatoare, produce un cli­
mat prielnic descurajării, se începe
un adeuărat răsboiu de divergenţe
program atice de ordin politic şl
social, se discută numai pe baza
unet uri paroxistice, c are ia a-
p ro ape c arac te r organic şl după
norba unui distins gazetar, politica
confiscă întreaga viată socială;
ta r din ideologia politică, cultul
naţionalismului alunecă pe un timp
destul de îndelungat pe panta unei
totale absente de îngrijire.
Ori, uitându ne în jurul nostru,
vom uedea popoare temute în
a fa ră; tar în interior eu o autort-
tate masluă şl disciplinată, cu o-
p e re constructive creatoare, jărt,
unde naţionalismul a fost de o
perm anentă actualitate ea Idee,
forţă stâpânttoare.
Nu este vorba să împrumutăm
fără discernăm ânt grandilocventa
naţionalismului fascist eu revendi­
cări reacţionare sau sgomotosul
rasism germ an; sunt haine cari
nu se potrivesc cu rezultanta su ­
fletului colectiv al poporului ro ­
mân, avem not fizionomia noastră
particulară, eu specificul rom ânesc
în afirm area naţionalismului.
R enaşterea naţionalismului sub
forma curăţeniei antebelice, dina­
mic şi viu; reînvierea lut plin de
sacrificiu şl desinteresat, sub for­
m a energiei frânate de raţiune,
este disciplina sentimentului na­
ţional de demnitate şl c a ra c te ri­
stică nouă, este pârghia de p ro ­
p ăşire şi de8voltare a naţionalis­
mului nostru, ea un im perativ su­
prem al neamului în uremlle de
Sibiu, D u m in e c ă 8 D e c e m v rie 1 9 3 5 A nul I
A stă zi n e vorbeşte: Jn prag
Dl Nicolae Tifulescu de vremuri noi...
Suntem în prag de vrem uri noi.
Ca Ministru de afaceri străine al României, a-şi considera ca O eră nouă işi face începutul ş i la
mi-aşi călca datoria cea mai elem entară faţă de ţeră, dacă n’aşi ridica noi în ţară. Factorii cei mai auto­
împotriva unui discurs de felul celui rostit de d. Bethlen, cea mai fo r-
mala protestaţiune. rizaţi, dela înălţimea locurilor ce
Ni s ’a spus că am făcut călcări le ocupă vestesc noua credinţă.
cu privire la obligaţiunile luate prin Con- Se face apel la tineret şi la toţi
stitutiunea ţării. Ni s ’a spus că noi per­ S Românii cerându li se muncă şi dis­
secutăm minoritatea ungurească, pen-
truca de câte ori un funcţionar ungur ciplină pentru îndreptarea stărilor
nu vorbeşte româneşte, îşi periclitează actuale.
D espre această credinţă nouă a
locul pe care-l ocupă.
A şi dori să ştiu dacă în vechea vorbit M. S a Regele la ora stră­
A ustro-Ungarie ar fi îndrăznit un Ro jeriei, într’un m od extrem de ca­
mân să ţină un asemenea limbaj şi dacă tegoric.
ar fi ajuns ceva dacă nu ar fi vorbit Răspunsul dat de omul european
limba majoritara 1
d. N. Titule8cu, în ton de o accen­
Veniţi şi ne spuneţi d-le B eth­
len că nu cereţi privilegii 1 Totuşi, dacă tuată intransigenţă naţionalistă, con­
cineva v ’a urmărit de aproape, cum telui Bethlen trebue sä atragă aten­
mi-a fo st dat mie să vă urm ăresc de 17 ani, de când s ’a făcut unitatea ţia tuturor asupra vrem urilor noi
naţională, a văsuţ că nu a-ţi voit să fiţi decât nişte privilegiaţi interna­ ce ne bal la uşe.
ţionali. Orice nedreptate făcuta unui Roman se aduce în faţa instanţelor D. N. Tituleseu, omul cel mai
româneşti, în faţa organelor administraţiei româneşti. Dv. vă duceţi
pentru cea mai mică nedreptate, la acel extraordinar amplificator care informat, ştie că in toate ţările con­
este Societatea Naţiunilor, şi faceţi dintrun lucru de nimic o acuza- ştiinţa naţională şi a demnităţii este
ţiune de ordin general împotriva unui neam, care nu are decât un mai trează şi mai vie ca oricând,
singur păcat: acela de a nu-şi fi câştigat unitatea naţională decât de 17 ani. M. Sa Regele adresându se tinere­
Atât de puţin vreţi Dv. egalitatea şi atât de m ult curge în sângele tului ii cere să crească cu mai
Dv. privilegiul, incât atunci când a fo st vorba de aplicarea sancţiu­
multă dragoste, credinţă şi mân­
nilor, v ’aţi dat la o parte, crezând ca pactul Ligii Naţiunilor vă dă nu­
mai drepturi, iar îndatoririle trebue să apese numai pe umerii noştri, drie faţă de poporul Român, dati­
ai celorlalţi. A şi dori să văd cum Liga Naţiunilor, — după ce aţi dat bir nile şi glia străm oşească.
cu fu g ţii, atunci când a fo st vorba de art. 16 — ar mai privi cu sim ­ Apelul categoric la disciplină şi
patie limbajul Dv. în virtutea art. 191 muncă trebue să im presioneze pe
Sistem ul Dv. este simplu de ghicit. ori cine iubeşte şi se gândeşte la
De multe ori am căutat şi am găsit în stima mea pentru apără­
torii tezei mőghiare, un izvor suficient, care să alimenteze dorinţa mea viitorul acestei ţării.
de apropiere de acest popor vecin. N’am reuşit să o realizez. Pentru ce? Nu mai e timp de vorbe ş i de
Pentrucă Dv. nu vreţi egalitate cu noi, aveţi boala persistenţei ima- sfadă. Vremurile noi se precipi-
ginei pe retină şi credeţi că Ungaria milenară va reînvia. Ori nu va tează cu mare viteză I Fiecare la
reînvia niciodată 1 postul unde se află, este obligat să
Ne trebuiesc generaţii tinere de unguri, cari să nu fi crescut în deschidă o acţiune de trezire a
păcatul spiritului de dominaţiune al generaţiilor celor vechi, ca să ne
pulem întinde mâna frăţeşte. Dv. nu aduceţi limbajul violent, pe conştiinţei şi demnităţii româneşti.
care vi l- aşi ierta, căci violenţa este sinceritate, este deschiderea inimii, Am trăit şi suntem stăpâniţi de
este darea dreptului ori şi cui să vadă ce sim ţi; dar veniţi cu limbajul prea multă indolenţă şi în mulţi din
m eşteşugit al celor ce au ţinut în robie poporul român, cu limbajul neamul nostru şi a făcut loc prea
măsurat, cu limbajul care nu păcătuieşte cu nimic în formă, pe care
însă, dacă l-aşi cerceta mai de aproape, a-şi găsi în el un venin şi o adânc sentimentul de slugă.
otravă care lipsesc din cuvintele pe cari sufletul meu le rosteşte în Minoritarii profitând de acest
acest moment faţă de Du. fapt au exploatat în favorul lor
Conte Bethlen, spuneţi alor d vs.: „Românii ştiu ce vrea să facă această slăbiciune a noastră.
clasa diriguitoare maghiară din tratatul minorităţilor! Voeşte să aibă A trebuit să vină omul Genevei
cui străin pentru ziua cea mare a revizuirii11. Yarn priceput şi vom
lupta pas cu pas ca o asemenea metodă să nu poată reuşi. pacifiste, învinuit de naţionalişti de
Suntem, — şi în numele guvernului regal al României, v ’o declar a fi prea mult înfeudat internaţio­
în plină sinceritate — partizani ai egalităţii minorităţilor cu noi, dar ai nalismului umanitar, d. N. Tituleseu,
unei egalităţi condiţionate de un „sine qua non“ indispensabil vieţii de să spună in parlamentul ţării, că
stat a Rom âniei: în conştiinţa d-vs. să fiţi Români şi să uitaţi că în România minorităţile au un re­
aţi fo st cetăţeni unguri. gim de privilegiaţi.
Minorităţile au avut şi nu vor avea un apărător mai cald în drep­
turile lor de egalitate, dacát pe mine, cu condifiunea ca inima mea Cu toate acestea minoritarii au
să-m i spună: minoritarul care iţi vorbeşte, chiar dacă graiul lui nu devenit agitatori, agresivi înăuntru
este curat românesc, sim te româneşte. ş i bârfitori în afara, ai ţării în care
/răese în cel mai mare belşug.
acum. Românul a fost strein de fără în treru p ere luau rolul acelo r S ’a spus destul de răspicat ca să
naţionalismul de reelam ă profitor bisericuţe de lemn de pe vremuri, poată afla toţi acei cari nu se pot în­
şl naţionalismul Iul l-a condus nu­ aşezate pe muehtle de deal, deşt cadra în aspiraţiile statului nostru
mai pe linia intereselor su p erio are resem nate, d a r viziunea lim pede naţional, credinţa populară care
ale neamului. a viitorului; unde pe lângă p ro ­ zice c ă : Pe şarpe când îl doare
A cest sentim ent se putea releva p a g area sfântă a evanghelismulut capul iasă la drum, ca să il sdro-
sub acest aspect în toată frumse- credinţei curate, se făeea eu a ce ­ bească.
tea întruchipării sale, adânc in­ iaşi căld u ră şi evlavie şi spove­ Cine are urechi de auzit să audă
filtrat în toate straturile soelale ale dania ortodoxiei naţionalismului şi ochi de văzut să vadă, că sun­
poporului român, dacă toate p a r­ d rep t m ăritor, izvor fecund al r e ­ tem in prag de vrem uri noi.
tidele politice, fără d eo seb ire şt ligiei m arilor aspiraţii rom âneşti. Ion M unteanu
 Pag. 2.
Şedinţa Saciatăţ«i de
Lectura „Andrei Ş*guna“
Dinert a auut loe şedinţa festiuă
a societăţii de lectură „Andrei
Ş a g u n a “ a studenţilor Academiei
teologice din Sibiu, ţinută în aula
Academiei, eu urm ătorul program :
1. Pr. Prof. Dr. N leolae l. Popo-
ulciu: Cuvânt de deschidere.
2. G. Gueu: Imnul patriarhal (eor).
3. Dumitru Popeseu, stud. an. IV:
Biserica şi renaşterea vieţii s o ­
ciale — conferinţă.
4. D. Gunţanu: La mormântul
„Marelui Andreiu“ (eor.)
5. D. M unteanu: Pe dealul Că-
păfinii, poezie declam ată de Teo~
fil Doctor, stud. an. III.
6. A. B en a: Priceasna „Ochiul“
(cor).
7. V. Militaru: Ţara mea. poezie
declam ată de Mihail Indrieşiu,
stud. an. IV.
8. D. G. K iriae: Cântăm liber-
tatea (cor).
Program ul coral a fost executat
de corul societăţii sub conduce­
re a studentului Filaret Munteanu,
an. IV.
Cum circulă tramuaele
Publicul călător pe tram uaele
electrice c are este neuoit s ă c ir­
cule pe porţiunea Piaţa R egele
Ferdinand—Ş coala Militară, se
supune unul fenomen neobişnuit.
Tram uaele sunt atât de tlxite la
a ce a stă oră, încât copiii de şcoală
sprijiniţi de uşe sunt ameninţaţi să
fie presaţi afară în timpul m ersu­
lui, d acă eineua a r deschide uşa.
C ălătoria, în afară de pericolul
amintit pe eare-l reprezintă, este
o tortură îngrozitoare: tot timpul
stai în picioare, înghesuit, frăm ân­
tat de eel ce Intră şl ies, călcat
pe picioare de oameni sim andieoşl
c are îţi suflă un „pardon“ în chip
de scuză şt se simt d escărcaţi de
răsp u n d ere, scuturaţi de uagonul
c are se opreşte la fiecare staţie
şi ţi năpusteşte asupra ta pe c ă ­
lătorii din faţă. Idatmanul, c are se
s tre c o a ră disperat printre c ălă ­
tori, eu frica de a nu scă p a pe
unul fără bilet, eontribue şt mal
mult la m ărirea presiunei şl ag lo ­
meraţiei.
Întrebăm Tram uaele electrice din
Sibiu, în fruntea c ăro ra ştim că se
află o conducere serioasă, dacă
nu se gândesc să rem edieze acest
neajuns? Soluţia e atât de simplă,
încât orice copil a r putea-o găsi.
Un uagon de iarnă ataşat la fle­
c are tramuat ce circulă sp re Ş coala
M ilitară între 1 şl l s0 p. m., ar
facilita circulaţia, care altfel e ane-
uoioasă, îm preunată uneori chiar
eu pericole.
Publicul c are plăteşte sum a de
4 Lei pentru două zone, sum ă
destul de m are, când te gândeşti
că la B ucureşti eu 5 Del faci di­
stanţe lungi incom parabile eu cele
din Sibiu, e îndreptăţit la o c ălă ­
torie mai agreabilă pe tram uae.
S perăm că euuântul nostru ua trezi
ecoul euuenit şi neajunsul ua fi
rep arat. In caz contrar uom reuent
eu noul amănunte.
Io n e l N eam tzu
A o tI t n n e a
In atenţiunea
o r g a n e lo r R e g iei m o n o p o lu lu i
ş i p oliţiei.
L egea pentru reglem entarea jo ­
curilor de noroc interzice jocurile
de noroc şl M lnlsteml de Interne
a trimis eu Nr. 6628/935 ordin c ir­
cular să se ia cele mai seu ere
m ăsuri. Cu toate a ce stea în o ra ­
şul nostru, la mai multe tutungerii,
se g ă se sc ap arate de joc de n o ­
ro c p roprietatea la doi străini ue-
niţi în Românta eu p aşap o rt şi
tră e se în lux exorbitant la hotelul
îm păratul Romanilor,
Solicităm dlul şef al regiei să
inspecteze seu er debitele şt dlui
C hestor al poliţiei să cerceteze
situaţia cetăţenilor s tră in i: G erard
şl K arabot şl în special să c e r c e ­
teze su rsa de uenit.
S farm ă p ia tr ă
Dela municipiu
La relatările publicate în Nr. 7
din 17 Nou. din p artea m unicipiu­
lui ne face cunoscut, referitor la
cele sc rise de d. Mthătleseu, că
în ueeinătatea casei d-sale s ’a con­
struit o c asă pe baza autorizaţl-
unel Nr. 8064—935, dată pe baza
autzulul eomlsiunel edlle şl eu r e s ­
p ectarea preuederilor regulam en­
tului de construcţii al oraşului.
Plângeri cetăţeneşti
In atenţia organelor de
control dela munieipig
Din p artea mat multor cititori
primim zilnic plângeri în contra
negustorilor de făină şl brutarilor.
In plângerile cetăţenilor se afirmă
că negustorit de făină uând făina
am estecată eu tărâţe, deşi înca­
sează preţul fălnel integrale.
Brutarii desfac pâinea necoaptă
şl eu p rea multe am estecuri de
corpuri străine.
E ste cazul să auzim euuântul
comisiei sanitare şi de control
dela municipiu.
0 lămurire
în legătură eu notiţa: „în
atenţiunea d lui episcop Glon­
dys“ ni se comunică din par­
tea eonsistorului euangelie
că l. P. S. a fost plecat dela
30 Noemurie până în ziua de
3 Deeemurie la BraşoD. După
reîntoarcere a dispus s ă se
adreseze următoarea scri­
soare despărţământului A-
strei:
Mult stimate D-le Preşedintei
„Primiţi, Vă rog, mulţumirea
mea cea mai afectuoasă pen­
tru înuitarea Dus. la serbarea
de 1 Deeemurie.
Cu mare regret Vă comunic
că n’am putut lua parte per­
sonal nici a însărcina pe ei­
neua cu reprezentarea mea
oficială, deoarece am primit
înuitarea Dus. prea târziu,
pentru a lua dispoziţiile îna­
inte de plecarea mea la Bra-
şou“.
D. Dr. Glondys. episcop.
Au sosit neîntrecutele produse:
Pudră-Rouge de buze
Louis Philippe - Papis
de uânzare în:
Drogueria IONEL BACIU
lin sindicat
a l m u n cito rilo r R om ân i-ereştin i
din Sibiu.
In sala Prim ăriei oraşului nostru
ua auea loe, Duminecă 8 D eeem ­
urie după m asă la orele 3, o con­
sfătuire pentru a se pune bază unul
sindicat al m uncitorilor Români
din oraşul şi judeţul Sibiu.
Comitetul de iniţiatiuă a lansat
un apel, în c are arată că m unci­
torii Români umblă cerşind pela
fabrleele străinilor de unde R o­
mânii sunt concediaţi şt înlocuiţi
eu streini.
A rată că una din cauzele stări­
lor de astăzi este şl lipsa de o r­
ganizare a muncitorilor.
P recizează că muncitorim ea a
fost condusă de oam eni străini de
sângele şl legea noastră şl că
aceşti agenţi al fabricanţilor uor-
beau de um anitarism şl alte lu ­
cruri străine de ţară, reg ele şl
neamul nostru.
Azi trăim timpurile N aţionalis­
mului biruitor. M uncitorimea ro ­
m ână trebue să se organizeze în
sindicate m uncitoreşti rom âneşti.
La baza acesto r sindicate trebue
să stea tdeia primatului muncii r o ­
mâneşti. A ceasta însem nează, că
m âna de lucru a muncitorului i r o ­
mân trebue să aibă întâietate şl
preferinţă faţă de streini, în toate
ram urile de produeţlune. — întâi
muncitorul rom ân şl pe urm ă mun­
citorul străin. In locul luptei de
clasă, propouăduite de internaţio­
nalele comuniste, sindicatele m un­
citoreşti naţionaliste, uor duce o
înuerşunată luată naţionalistă r o ­
m ânească. In locul urei, noile sin­
dicate uor propouădul Iubirea de
Dumnezeu, Patrie şi de Rege. In
locul umanitarismului fals, sindi­
catele m uncitoreşti naţionaliste uor
pune o sin ceră solidaritate ro m â ­
nească.
In locul înehlouitei înfrăţiri uni-
uersale, uor înfăptui înfrăţirea n a­
ţională.
enumita casă de parfumerie din Paris „S A L O M E“
Vă oferă p rep aratele sale neîntrecute:
airfumul Y langa € 3 Apa d e co lo n ie Y langa €3 P u d ra Y langa
F ard u l Y langa € 3 R ouge d e b u ze Y langa
R eprezentantul nostru pentru Sibiu
-i—.___________ z -
Clopotniţa veche
Clopotniţă veche, de veacuri uitată,
Spre tine doar cerul albastru mai cată;
Din bârne şi scânduri te întrupară,
Un clopot de-aramă să-l porţi ca
[povară
Şi sunetul lui, la loc de ’nchinare
S ’adune norodul de peste hotare.
Clopotniţă veche, clopotniţă rară
Tendoi de bătrână sub propria-ţi
[povară
Roasă de vremi şi de putreziciune
Păşi-vei pe drumul zilei de mâine.
Clopotniţă veche, de veacuri uitată,
Spre tine doar cerul albastru mai cată,
M a r iu s D e le a n u
Nr\ 13.
— S usţinerea şl răsp ân d irea
unul organ de p re să rom ânească,
independentă în Sibiu este o d a ­
torie naţională dela care nu se
poate su strag e nici un Român, con­
ştienţi de obligaţiile im puse de
faptul că suntem m ajoritari în Si­
biu unde concetăţenii saşi susţin
patru eottdiane.
Am primit la re ­
R e u iste .
dacţie eleganta reuistă de
familie „Viaţa Ilustrată“ No.
12, organ condus de păr. N.
Golan, rector al academiei
teologice.
— O gazetă rom ânească în S i­
biu este un euenlment cultural ce
treb u e sprijinit de toţi Românii.
Cunoaşteţi p re p a ratele :
C A R T I E R - P aris
Pudra, Apa de colonie şl S ă p u n ?
Sunt cele mal fine şi le găsiţi de
uânzare în
Drogueria IOÜEL BACIU
— Ziarele independente pot trăi
numai d acă cititorii îşi plătesc a-
bonamentul.
Pasta Radioactivă
D IS Y O L
albeşte dinţii
— Sunt banii
Teatrul a fost neîneăpător p en ­
tru publicul am ator de turneul
A lham bra. Ansamblu şl reuistă sub
ntuel. Turneurlle serio ase, ziarele
c are nu înjură, nu se bucură de
acelaşi atenţie. S ocietatea bună
slblană şl în special societăţile
culturale sunt datoare să atragă
atenţia m arelui publle asu p ra stării
ce trebuleşte îndreptată.
— D acă aşteptaţi ea Sibiul să
deuină eu un c ea s mal curând
condus de Români, înserleţl-uă în
listele electorale. Femei rom ânce
sunteţi obligate de legi şl de con­
ştiinţa ro m ân ească să uă înscrieţi
în listele electorale. A şteptăm şl
apelul societăţilor de doam ne şl
mai ales m obilizarea m em brelor
pentru în scrierea în liste.
—
1= ^ riT T T
Ajutor pentru înfometaţii
Basarabiei
S ’au mai primit următoarele sum e
drept eontribuiri pentru ajutorarea
înfometaţilor din Basarabia.
R eport Let 19.89075.
Ş coala prim ară Nr. 4, Lei 640,
Colecta părintelui Dtru H ăm băşan
Sadu 711, colecta părintelui Bunea
1,865, colecta Prim ăriei Sibiu, prin
com isar D orda dela diferiţi ag ri­
cultori 1.300, d-nele Bologa, B âr­
san, Stroia Elena, Dr. Păeurarlu
câte 100, isae Constanţa 50, d-na
Colbazi, Col. i. r. M orarlu, câte
20, colectat prin d-na Bologa 490,
Adela şi Const D em etreseu Greţu,
H orla P. 200, Petreseu, Iile Mă-
eelartu şt Dr. Gh. M ăeelarlu eâte
100 Lei. Continuare în Nr. uiitor.
 N p . 13. Ao ţ i u n e a P*g. 3.

Să ajutăm pe fraţii basarabeni

In fruntea tuturor Instituţiilor, C rucea
R oşie se află la datorte.
Filiala Sibiu a C rueel Roşit încă îşi dă
ostă silinţa, ea să şi faeă datoria, strângând
♦ondarl şl alimente pentru alinarea suferin­
ţelor celor năpăstuiţi.
Cu toate acestea, auem im presia, că în
judeţul Sibiu, — c are a auut şl a re preten­
ţia de a fi socotit în toate priulnţele printre
prlm eie judeţe din ţa ră — până acum nu
s ’au mobtlisat toate forţele, nu s ’au luat toate
m ăsurile n ecesare, ea prlnir’o propagandă
serio asă, printr’o acţiune unitară şi însufleţită,
s ă se audă apelul celor în drept până în
cele mai îndepărtate şi umile sate a le ju­
deţului nostru.
A ceastă im presie o auem în urm a fap­
tului, că nu uedem satele m lşeându-se, nu
uedem răscolite sufletele ţăranilor deia sate
angajându-i şl însufleţindu i eu toate mijloa­
cele de c are dispunem pentru o p era nobilă
de ajutorare a fraţilor lipsiţi din B asarab 'a.
Lozinca C rueei Roşii trebue să fie : La
s a te l Din satele judeţului nostru trebue să
lasă uagoane de alimente. Dumnezeu ne-a
d at anul acesta recoltă bogată, necesităţile
locale sunt din belşug acoperite, deci dacă
oom şti organiza colecta alimentelor, rezul­
tatele uor întrece aşteptările.
D acă statul n’a găsit şi nu poate găsi
pentru acest scop mijloacele n ecesare, dacă
s ’a re c u rs la caritatea publică, atunci am
aşteptat apelul înfrăţit al B isericilor ro m â­
neşti eu al C rueel Roşii şi al administraţiei,
s ă sune eu glas de trâm biţe de aram ă, ea
s ă tre z ea scă toate sufletele creştine rom â­
neşti la datoria de a uent în ajutorul dea-
proapelut căzut în suferinţe şi foamete.
Am aşteptat, ea s ă fim chemaţi, preoţii,
notarii, înuăţătorit, prim arii într’o conferinţă,
ea îm preună s ă ne sfătuim şl să găsim mij­
loacele cele mal eficace şl practice pentru
soluţionarea problem ei. A şa am fost eonuo-
eaţi anul trecut pentru discutarea problem ei
eonuerslunei şl împrumutului de înzestrare.
O are a ceastă chestiune nu merită să t se dea
Im portanţa de a ne strânge în capitala ju­
deţului, pentru exam inarea şl rezoluarea el
Tinereţea, farmecul ei irezistibil, l’au
în mod fericit, atât din punct de uedere ca-
litatiu creştinesc, cât şi din punctul de u ed ere
al prestigiului şl demnttăţel judeţulut nostru...
Am aşteptat afişe multe şl sugesttue în
eaptiuat, au pus stăpânire pe
scop de propagandă. Pentru scopuri politice
s e inuadează satele eu tot felul de afişe în
ualoare de milioane.
întreaga lui fiinţă...
D acă colecta alim entelor pe judeţ nu
s ’a făcut încă, se mai poate face. In scopul
a ce sta a r fi bine, dacă C rucea R oşie a r lua
contact eu Prefectura judeţului, c are să o r­
D e o frum seţe răpitoare, eu o uoee argintie, m elodioasă, şl înuălultă în-
tr’un parfum îm b ătăto r... lată însuşiri cari fac pe orice femeie irezistibilă.
ganizeze în toate com unele o colectă de
alimente, să se studieze amănunţit problem a Priulţl în jurul Du. şl oe-ţl uedea multe femei ea aceasta, femei cart au cuno­
transportului lor în centrele cele mal a p ro ­ scut cele mai mari succese, femei adorate de bărbaţi, tnuldlate de sem enele lor.
piate şi accesibile pentru a fi încărcate di­
re c t în uagoane, c are să plece şi să ajungă
la destinaţie în preajm a sărbătorilor.
D acă se ua organiza sistem atic şl eu
tra g e re de Inimă, d acă îşi ua da contribuţia
0 ereaţiune care face sen zaţie
toţi intelectualii şi conducătorii satelor, c e r­
cetând şl um blând şl el pe la casele oa­ J A Z Z
menilor, sfătuindu i şi lămurindu-i, oare Jász — acesta este numele unei noul ape de Colonia erelată
n’am putea trimite un tren, s ’au cel puţin
ure-o eâteua uagoane ea d ar de sărb ăto ri de c asa „L ady“. Ga şl celelalte produse ale casei „Lady“, Jász
din p artea judeţului nostru S ibiu? este o apă de Colonie erelată de specialişti în arta parfum erlet
In eeeaee prlueşte problem a plasărel în co lab o rare eu m aeştrii model feminine.
copiilor, stând de uorbă eu ţăranii noştri, Faceţi o în cercare eu a ceastă minunată apă de Colonie la prim a
mulţi sunt aplicaţi a primi chiar şl copii, ea ocazie. Parfumul el suau ua împrumuta personalităţii Du. acel
să-i grijeaseâ şl întreţină. Uăzând însă obiee-
ţluntle — parte întem eiate — a-le Crucit farm ec nespus, a ceea graţie şl distincţie pe care o dă o
Roşii în priulnţa plasării copiilor pe la sin­ toaletă dela Schiaparelli sau Maggy Rouff.
guratice familii, credem , că a r fi bine, dacă
filiala Sibiu a Crueel Roşii a r c e re a să g ă­
s e a sc ă în oraşul Sibiu un local potriult, jazz deschide ealea sueeesului
unde să c ea ră şl să plaseze un număr mai
m are de copil, Iar satele din jurul Sibiului
să se îngrijească de alim entarea lor. In m o­
dul acesta nu s ’a r mal face sp ese eu tran ­
sp o rta re a alim entelor până în B asarabia,
ei s ’a r putea aproulziona mai u şo r căminul,
c are a r ocroti copiii aduşi în centrul jude­
ţului nostru. A proulzionarea a cesto ra ar
urm a să se faeă din colecte ulterioare.
Rândurile prezente le-am scris eu ten­
dinţa curată, ea să seru esc m area cauză a
fraţilor suferinzi şi le-am scris şl sub im­
pulsul ambiţiei şl ruşlnei, ce m’a cuprins uă­
zând, că în comuna mea concetăţenii saşi au
adus şi copii germ ani din B asarabia şi au
colectat şi alimente tot pentru germ anii lor.
Subsem natul am făcut colectă în co ­
muna m ea şl am răm as mulţumit de rezu l­
tatul ei. Sunt gata a-l p red a ort când şi ori
EAU DE
unde mi se ua ordona. COLOGNE
P re o t B ânda

• de uânzare la
Drogueria l. BÂGIU
 Pag. 4. A c ţ i u n e a Nr. 13.

iectului întocmit de experţii fran­

Buletin extern
Habsbupgii şi Austria.
Ziarele jugoslaue com entează
declaraţiile cancelarului Sehuseh-
nlg. tn sensul că actualul guuern
din Dlena, luerează la înapoierea
H absburgtlor pe tronul Austriei.
Partidul legitimist face în Austria
o intensă propagandă în acest sens.
încă un m ăr de c eartă în Eu­
ro p a ce se pregăteşte eu m are
viteză de răsboiu.
R ă s b o iu l I ta lo - f lb is in ia n
— Prin Canalul de Suez au tre ­
cut 11 mii soldaţi italieni, un con­
tra torpilor şi o eanonieră, eu de­
stinaţia E ritreea.
— S. Sam uel H oare, Da pleca
la Paris, unde Da auea o intreue-
d ere eu d. Laoal.
— N um eroase auloane de bom ­
bardam ent italiene au sburat dea­
su p ra oraşului fijiga, aruncând ma­
nifeste şl înDitând populaţia s ă e-
ra e u e z e oraşul.
— Un număr de 23 şefi abisi-
nleni au făcut act de supunere ar­
matelor italiene.
— P resa din Londra înfierează
tribunalele egiptene, cari au achi­
tat pe şefii m işcărilor antl-engleze.
— Abislnienii afirmă că cele 4
tanhuri şl 8 m itraliere au fost re ­
p arate de specialiştii elueţienl so­
siţi în Abisinia, astfel că uor putea
ft întrebuinţate.
— Italia a comandat 5000 oa-
goane lemne în Austria, care se ştie,
nu a aderat la sancţiuni contra
Italiei.
— Uzinele din Ruhr, luerează
asidu pentru Italia. ActiDitatea a-
ee8ior uzine, este asem ănătoare
eu a ceea din răsboiul mondial.
— Egiptul a obţinut a p ro b area
intrării în Liga Naţiunilor. E ste o
saticfacţie dată naţionaliştilor e-
glptent de englezi.
— Intre Paris, Londra şl Roma
se duc negociaţiuni secrete înue-
derea elarifieărei politice interna­
ţionale.
întâlnirea între d. Laual şt S.
Hoare, apoi între d. Baldroin şl
LaDal are de scop discutarea pro­
cezi şl englezi pentru aplanarea
eonflietulut italo-abisinlan. Dacă
Italia Da consimţi atunci ua fi su ­
pus Ligii Naţiunilor, spre a se da
forma definltlDă.
— Poporul italian pătruns de
m area im portanţă a momentului
prin care trece îşt dau auutul lor
m aterial în folosul patriei.
Astfel, în oraşul Cremona,
10 000 de uerlghete de logodnă au
fost dăruite.
Tot eu a ceastă ocazie a d ă ­
ruit şi Regina Italiei inelul de nuntă
al regelui şl al ei.
A eelaş gest s ’a produs din
p artea principesei şi principelui
de Piemont.
— Pe fronturile din Abisinia, ita­
lienii anunţă o şi mai intensă ae-
ţlune.____________________ G. M.
Cereţi apa de colonie
H AB ANI T A!
M o lin a rd —F ra n c e
Englezii au înuins
germanii la footbal.
Echipele reprezentatiue ale G er­
maniei şi Angliei au aout la L on­
dra un m atch de footbal, c are s ’a
încheiat cu un rezultat de 3—0
pentru Anglia.
Din Germ ania au plecat 10.000
suporteri, plecaţi special cu 14 tre ­
nuri şl 350 de autobuse. Au p a r­
ticipat la joc peste 75.010 spectatori.
Raid internaţional eălare.
La A rad a sosit Locotenentul
Sehtuartz, din arm ata elueţiană,
c are face un raid internaţional
eălare, pe distanţa de 8000 km.
Până acum a p a rc u rs 2000 km.
Dela B erna a plecat la 5 Oct.
Dela A rad a plecat la Timişoara,
apoi Bucureşti, apoi în Bulgaria,
fugoslaüla, Italia, E'ueţia.
Căutaţi locuin|ă?
T rei cam ere şi dependinţe
C asă de doi ani construită.
Informaţii la Chioşcul din
Piaţa R egele Ferdinand şl
D rogheria Ionel Baeiu s ’au
red acţia ziarului Telef. 324.
Buletin intern
— GuDernul poartă tratatlDe eu fi­
nanciarii străini în uederea unor
comenzi de armament în Franţa.
In acest scop Da pleca peste câ­
teva zile dl Uietor Antoneseu mi­
nistrul finanţelor.
— Ministerul de Finanţe, face
cunoscut b ru tarilo r am endaţi pen­
tru neapliearea timbrului că s ’a
aprobat celor ce au aehttat 20%
din amenzi, conform ordinului Mi­
nisterului de A gricultură Nr. 36.025
din 20 Febr. 1934, să mai achite
încă 10°/0, precum şi eei ce n’au
achitat nici o sum ă să achite ime­
diat 30°/0 din amenzi şi li se ua
sc ă d e a debitul eu restul amenzilor.
Sărbătorirea zilei de
1 Dec. la Roşia—Sibiu
După ce s ’a săDârşit câte un
Te-Deum în bisericile din locali­
tate, autorităţile eu o m are mulţime
a locuitorilor comunei, au luat
parte la se rb a re a organizată de
Corpul didactic al şeoalelor de stat.
EleDlt şeoalei prim are au eântat
cântece naţionale, au recitat poezii,
iar 4 copii dela şcoala de copii
miei au reprezentat prlntr’o scen ă
unirea Ardealului, Bueouinei şi
B asarabiei eu Patria mamă.
D. Teodor Fârţonea, dir. şeoalei,
a Derbit d e sp re însem nătatea zilei,
arătân d şi rostul străjeriei şl al
pregătire! prem ilitare, ta r ea în­
cheiere, propune înfiinţarea unei
subsecţii com unale a Ligii Anttre-
uizioniste.
Program ul s ’a încheiat prin apli­
cări practice străjereştt. După a-
eeasta a urm at o rganizarea sub-
seeţiei locale a Ligii antireuizto-
niste, în fruntea căruia a fost ales
urm ătorul co m itet: Preşedinte : Pr.
loan Bânda, v icep reşe d in te : Pr.
Iile Schiopu, se c re ta r: notarul Si-
mion Petru, c a s ie r: înD. dir. Teo­
dor Fârţonea, m em bru:agricultorul
loan Şandru. P reşedintele Pr. loan
B ânda mulţumeşte celo r prezenţi
pentru înţelegerea bună ce au do-
Dedlt şl-l îndeam nă ea să fie buni
membrii ai Ligii anttreolzionlste.
T. F â rţo n e a .
Ştiri din Sibiel
în comuna Sibiel a auuf
loc o înălţătoare manifestare
străjereaseă.
Eleuii şeoalei primare au
participat la seruieiul religios,
şi apoi în curtea şcolii s ’a
sfinţit drapelul străjerese, de
către preotul Popouiei, care
a rostd o frumoasă euuâniare.
Se ridică pauilionul eân-
tându-se Imnul regal, Tatăl
nostru, se spune deuiza după
care se cântă Trei culori,
înu. director l. Munteanu oor-
beşte eleuilor şi sătenilor
despre însemnătatea zilei şi
despre străjerie.
După urarea M. Sale Re­
gelui are loc o şezătoare
urmată de jocuri gimnastice
şiapoi dansuri nationale după
care urmează defilarea şi
iureşul.
Mai uorbeşte apoi şi d.
dir. pensionar Dobrotă.
F. F ü lö p sü jü y
Ştiri din Sâeel
Culturale: Duminecă 24 Nou.
C ereul cultural Orlat de sub pre-
ştdenţta dlui Simion Loloiu dir.
Orlat, a ţinut şedinţa lunară în eonu
Sâeel. Dimineaţa, toţi membrii c e r­
cului iau parte la serDtetul dióin.
După aceea, la Şe. prim ară d e
Stat, dl dir. N egreseu a făcut o
lecţie practieă, d. dir. Gonţu Du­
mitru din Mag, a conferenţiat d e s ­
p re „Educaţia e ste tic ă “.
După amiazi, la orele 2*° s ’a în­
ceput şedinţa publică. La d esch i­
d e re a ei, p reşed in tele păr. Flueuş
face un călduros apel la Săcelent
s ă ajute pe înfometaţii fraţi B asa-
rabeni. Au conferenţiat apoi; D ra
B ăeilă-G urarâului d esp re „Com­
b a terea luxulut“, tar d. dir. Mun-
teanu-Sibtel d e sp re ; „Familia şl
rolul ei în c re şte re a copiilor“.
Atât corul şcolii sub co n d u cerea
D net N egreseu, cât şl corul mixt
al cercului, sub conducerea dlut
furca Gurarâului, au executat un
bogat şi ales program artislte.
În v . I. M u n te a n u .

Nr. 852-1935. Comuna Bradu, arendează în ziua de 20 Deeemurte 1935, ora 10 la Administrata finan-
Ppoeuraţi-uă D n K lir » a iliin /a eiară Sibiu, eel de al treilea debit pentru uânzarea beuturilor spirtoase.
cadourile de Crăciun i U D llL -C lţlU n G . eonditiunile se pot uedea la prim ăria comunală. Primăria comunală.

dela
Prin
u în dar
A .M 0R A V E T Z
giuvaergiu
Executăm conştiincios şt eftin
orice reparaţiunl
N umai cu mult mai eftin
La jirma
„C ap o ral“
să ne ap ărăm contra bolilor uenericel
Cel mai puternic desinfectant.
Cumpărăm a u r şi argint sub orice formă,
eu cele mai u re a ’e preţuri. Fritz Connerth M edicam ent prevent u şi curatiu.
De Dânzare: D ro g u e ria Io n e l B aciu.

M ARE A S O R T IM E N T D E

STOFE Pos t ă v ă r î a
tn d ife r ite c a lită ţi p en tru
voiaj, sport, gală şi uniforme militare la
M. Weltmann S-sor
are cel mai m are asortim ent în STOFE

„TEXCOM“
S o c ie t a t e în c o m a n d ită c n
Wilhelm Scherg şi Langer Fréres
Desene EXCLUSIVE şi normale
m ă rfu ri te x tile Telefon 33 Ultimele noutăţi. " Uinde eel mai ieftin.
l i s t . Wim Harta Hr.5 SIBIU, PIAŢA REGELE FERDINAND No. 18

R ed actor reap.: ILIÉ MUNTEANU. Tiparul Inst, de arte grafice „DACIA TRAIANÄ*. Sibiu. GENSURAT

D ir e c to r : I o n H a n t e a n a
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i lun i 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— P u b licatiu n i şi inserate după tarii
Mr. 14
Dreptul de uot
Votul unluersal în ulaţa de stat
şt cea com unală e una dintre c ele
mal mari cuceriri ale timpului
m odern.
A ceastă problem ă e de continuă
actualitate şi m erită a ft continuu
ţinută la suprafaţă în preocupările
de uiaţă publică — aşa cum B ise­
ric a şl alte mari instituţii pro p ag ă
m ereu şi repetat adeuărurlle eterne,
în slujba c ăro ra sunt aşezate.
In educaţia cetăţen ească cunoa­
şte re a drepturilor etuice e pe pri­
mul plan. P rogram ele analitice mal
recente din înuătământul prim ar şi
secundar de toate categoriile îl
aco rd ă o deosebită atenţie. Mul­
ţimea cetăţenilor, care nu sau îm­
p ărtăşit de instrucţia şco lară în
a ce a stă m aterie, are la îndem ână
destule ocaziunl şl mijloace de
a-şi însuşi cunoştinţele n ecesare,
ea bunăoară desele alegeri, presa,
conferinţe, lectură specială de bi­
bliotecă, etc.
Totuş răm âi uimit şl simţi o
adâncă du rere patriotică, când
Dezl atâta indiferenţă, atâta igno­
ranţă şl de8orientare sub acest ra ­
port la o bună parte din societate.
Ori dreptul de uot este cel mat
Important între toate drepturile
omului. D oar prin el şi numai
prin el eontrlbue cetăţenii unet
ţări la instituirea şl m enţinerea r e ­
gimului de suueranitate, de ordine
şt sig u ran ţă: C etăţeanul însuşi e
responsabil pentru toate acestea,
fiindcă toate puterile din Stat
em ană dela el, adică dela totali­
tatea cetăţenilor, dela naţiunea po­
litică. El desem nează prin alegere
pe reprezentanţii naţiunet, adică
pe făuritorii de leg i; el eontrlbue
direct şl Indirect la instituirea o r­
ganelor şl aşezăm intelor, cart
exercită în numele aceluia pute­
re a publică.
N u-şi dă, şt nu urea să-şl dea
seam a cetăţeanul, câtă ră sp u n d ere
b a chiar complicitate l reuine pen­
tru tot ce se întâm plă şl se face
în ulaţa publică. Nu-şt dă seam a,
c ă dreptul de not cuprinde în sine
şt obligaţiunea sfântă de a ex er­
cita cu toate mijloacele posibile,
ori undş şl întotdeauna, control
asupra felului cum se întrebuin­
ţează puterea em anată dela el şi
prim ită de titularii aceleia prin
alegere, numiri delegaţie ş. a.
Auzi m ereu — ea un ecou in­
term inabil — plângeri, critici şt
blăstăm urt contra m ersului trebu­
rilor publice, fără a c erceta cau­
1
O ^ a i l a l a S O C Ía (Ü 1 0 r T O X â II C Ş t Í
1 1
Sibiu, J o i 12 D e c e m v rie 1 9 3 5 A nul 1
Aştri zi n e vorbeşte: Treicolorul
Dl 10AN DRAGOMIR
Revizor şcolar al judeţului Sibiu
la serbările naţionale
Am arătat în Nr. Í2 că, deasupra
(continuare din N o. 11) redacţiei „ Tageszeitung“ a fo st ar­
borat un drapel învechit cu înfă­
Misiunea sfântă a învăţătorului ţişarea de cârpă în culoare cenu­
Activitatea extra-şcolară îm brăţişând toate terenurile de muncă, şie. Pentru o cât mai documentată
de manifestare culturală şi economică a făranului este atât de vastă, desbatere a acestei chestiuni, în
încât ca să poată fi condusă cu pricepere şi mai ales cu resultat se
faţa publicului, am solicitat dlui
cere, ca învăţătorii să fie pregătiţi în şcoalele normale pentru acest scop.
chestor să facă o anchetă. Am ce­
Ducerea copiilor la biserică şi executarea cântărilor liturgice,
rut acest lucru mai ales că în
obiceiul de a-i pune pe elvi să spună Tatăl N ostru?/' Crezul, spunerea
strada Metropoliei Nr. 15 este ofi­
Apostolului din partea elevilor cursului supraprimar, tinerea de con­
cina Naţional Socialiştilor extre­
ferinţe de tot felul din partea învăţătorilor împreunate cu cântări şi
mişti, cari vo rb esc despre leali­
poezii executate de elevi, — cărţile date spre citire din biblioteca po­
tate etc., în timp ce zilnic avem
porală şi a „A s t r e i l u c r a r e a în atelierele şi grădinile şcolare, înfiin­
probe din care reese că urăsc
ţarea de biblioteci de adulţi, biblioteci şcolare ş i de adulţi, asociaţii
m etodic şi susţin o atmosferă de
culturale, asociaţii econom ice, industriale, com erciale, instituţii de edu­
boicot contra elem entului majori­
caţie fizică, de sănătate publică, ateliere practice, interesul pe care
tar până la sălbătăcie. Cine a au­
trebue să-l purtăm fiecărui ţăran în ce priveşte gospodăria etc.
zit strigătul disperat al muncitori­
Învăţătorul va căuta să fie adevăratul sfătuitor al tuturora şi nu
lor Români, in adunarea de Dumi­
cu unii va lucra ş i pe alţii îi va lăsa, deoarece ar com ite cel mai mare
necă, a răm as îngrozit când s ’a
păcat, când pe unii îi va iubi şi pe alţii îi va duşmăni. Legătura între
arătat că în fabrici Românii nu
şcoală şi familie în acest fel nu se poate face, ci din contră va pre­
sunt primiţi, că la fabrica Riger
găti o prăpastie între aceste două instituţii, cari trebue să stea necon­
Românii au cu 2 —3 L ei la oră
diţionat în cea mai strânsă legătură.
mai puţin decât minoritarii, că bir­
E ste greşit când învăţătorul împreună cu ceilalţi intelectuali ai
jarii Români trebue să spună că
satului fa c politica diferitelor partide politice împărţind poporul în
sunt sa şi spre a fi luaţi în cursă.
atâtea tabere şi pierzându-şi astfel încrederea în faţa poporului. Credem,
Din partea dlui chestor al poli­
că cea mai frum oasă politică este politica satului, căutând a ridica
ţiei ni s ’a comunicat că sau luat
satul în toate privinţele şi anume : să ai biserică, şcoală, primărie şi
toate m ăsurile necesare pentruca
casă naţională frum oasă. Să cauţi a ridica credinţa, morala şi cultura
în viitor să nu se mai repete bat­
ţăranului din satul tău, pentru a nu fi întrecut de alţii. Preoţi, învăţători,
jocura dela 1 Dec. D easem enea ni
notari şi toţi intelectualii ş i conducătorii satelor, uniţi-vă în cugete ş i’n
s ’a sp u s că 8’au încheiat acte de
simţiri, punând politica în serviciul com unei şi a cauzei naţionale, con­
dare în judecată contra tuturor
lucrând cu toţii la unificarea sufletească a tuturor fraţilor de un sânge
acelora cari n’au cinstit după
şi de-o lege, că ci: eu ţi-’s frate, tu ’mi eşti frate, în noi doi un suflet
cuviinţă sărbătoarea de 1 Dec.
bate şi între noi să nu mai fie decât flori şi armonie, căci sfânta zi de
S o co tesc totuşi n ecesar să adaug
libertate fraţi Români a răsărit.
că un elem entar bun sim ţ şi res­
zele relelor, fără a cunoaşte ro ­ re a cetăţenilor e de multe ort n e­ pect trebue să spună şi a ce­
stul şl raţiunea funcţiunilor şl fap­ c esa ră şi e întotdeauna bineuenltă. lora cari nu le este drag tricolo­
telor. S e stre c o a ră neîncetat eu întreagă p ro ced u ră e gratuită. rul nostru românesc, că arborarea
D acă cel înscris în aceste liste drapelului sim bolizează participa­
bună sau re a credinţă, otrauă în păeătueşte făcând re a întrebuin­
sufletele mulţlmel ignorante, care rea m orţilor la praznicul naţional
ţa re de dreptul său de uot, cât
stă inertă şi im pasibilă fără a r e ­ de mult păeătueşte contra intere­ şi în acelaş timp e ste form a de
acţiona şi acţiona a şa cum a r tre ­ sului o b ştesc acela, c are nu se exteriorizare şi legământ cu cei
bui şl cum a r putea în ulrtutea îngrijeşte de a fl înscris în liste vii şi în consecinţa aceasta trebue
şl renunţă astfel la un drept sfânt făcută cu toată cuviinţa.
dreptului său de uot, prin d e ter­ al său. Da, la un drept, pentru do­
m inarea m andatarilor săi de a-şi Ridicarea drapelului se face cu
b ân d irea căruia au sân g erat şl
îndeplini cunştiinclos şt în spirit suferit toate generaţltle dtn trecut. solemnitate în zorii zilei, la vapoare,
Ideal misiunea încredinţată lor. Din cele schiţate mat sus se la toate legaţiile străine şi la
Luna lut D eeem urie a fiecărui desprinde clar concluziunea, că apusul soarelui se coboară, numai
fiecare cetăţean lib er are dreptul la Sibiu drapelele rămân uitate în
an e epoca, în c are fiecare c etă ­ şi sfânta datorie de a îngriji să
ţean răm as afară dtn listele elec­ podul caselor săptămâni dearândul
fie în scris în listele electorale —
torale deftnlttue şl perm anente atât pentru corpurile legiuitoare, banalizând ideea simbolică a dra­
poate fl înscris, cel înscris greşit, cât şl pentru comună, cât şl de a pelului şi praznicului naţional.
sau pe nedrept poate ft şters, face întrebuinţare înţeleaptă de Facem apel la Români să cinstea­
toată puterea şl de toate attbuţllle scă tricolorul nostru spre a servi
schim bările de domiciliu, etc. pot cuprinse în dreptul de uot, de m odei şi cerem minoritarilor
fl modificate. Cetăţeni, fiţi conştil de dreptul să aibe tot respectul cuvenit faţă
Iar luna lui Ianuarie a fiecărui uostru m are şi sfânt, de dreptul de praznicele naţionale.
an e epoca de afişare, precum şl de uot. Nu uă încărcaţi conştiinţa întrucât până azi nu cunoaştem
de apeluri la judecătorie contra eu păeăiuire contra aceluia — sp re să se fi reglem entat arborarea
schim bărilor operate sau omise — răul uostru şi sp re răul general. drapelului socotim necesar votarea
de autoritatea comunală, care tre ­ Faceţi întrebuinţare de el eu în­ unei legi speciale, spre a evita în
bue să lucreze dtn oficiu în sen ­ ţelepciune şl m â n d rie — ea de un viiitor batjocura, la care am asistat
sul, ea listele să fie cât mai com ­ d a r dumnezee8C. la 1 Dec. la Sibiu.
plete, cât mai corecte. C onlucra­ Dr. Gh. B ă rb a t. Io n M u n tean u .
 Pag. 2.
Şezătoare
)
cercetäseascä
1
Dumtneeă, 8 Deeemurie, a amit
loe în sala de gimnastică, a li­
ceului „Gh. L a z ă r“, o frum oasă
şezăto are e e re e tă şe a se ă a cohor­
tei Negolul, aranjată de L ocote­
nentul Gaşolţan, comandantul cen­
turiei 111 din cohorta Negolul.
La şezăto are a participat public
num eros.
Ş ezătoarea începe prin Intona­
re a rugăciunii: „Tatăl n ostru“, după
care eereetaşul D orobanţ spune
legile eereetăşeştl. Se cântă apoi
„Imnul R egal“.
D. Lt. Caşolţan explică şl arată
cum treb u iesc resp ectate legile
eereetăşeştl.
La şezăto are dă concursul şl
corul şeoalei prim are Nr. 2, con­
dus de înuăţătorul Tănase, cân ­
tând mal multe bucăţi frum oase.
S e recită apoi „Câinele soldatu­
lu i“ şl „Coroana R om âniei“.
L a uloară eereetaşul P ăunei
Artur, cântă „De ce m 'ah dat de
lângă uot“.
C ereetaşul Axente, dela şco ala
com ercială spune „Câinele eureu-
lu i“, iar eereetaşul C arabulea cântă
la ţiteră „Imnul R eg al“, „S'a dus
cueu de p e -a le l“ şi „lnuârtita“. Un
grup de c ercetaşi joacă sârb a,
după c are se joacă o frum oasă
com edie.
C orul eereetaşilo r mal cântă
apoi „Pe-al nostru s te a g “ şt „Im­
nul c e re e tă ş e s e “. La urm ă Lt. Ca­
şolţan mulţumeşte publicului pen­
tru participare.
In ultimele 2 săptăm âni D-ra
V. Litztea, direetoară generală în
e ereetăşie şi in sp eeto ară O. E. T.
A., a inspectat organizaţiile stră-
jereştl din oraşul şl judeţul nostru.
In general a fost bine im presio­
nată de felul cum se lucrează pe
a c e st tărâm , pentru educaţie inte­
g rală şl unitară a tineretului şi de
modul conştiincios în c are com an­
danţii înţeleg să-şi facă datoria.
D -sa a inspectat şi cele 450 eer-
eetaşe ale Goh. „Principesa Ileana“
din Sibiu şl an u m e: Centuriile
Lie. Domniţa Ileana, ale Şe. N or­
m ale de fete, Centuriile de miei
G ercetaşe „Regina M aria“ şi a
Şeoalei de Aplicaţie a Şe. N or­
male, răm ânând foarte mulţumită.
Pentru bustul
l u i ^ i h L a z ă P ^
Reuniunea fem eilor ortodoxe ro ­
m âne din Aurlg în şedinţa din ziua
de 1 D eeenm rie 1935 în unanimi­
tate a uotat sum a de 5000 (cinci­
mii) Lei pentru bustul lui G heor-
ghe Lazăr. Sum a a fost imediat
u ărsată comitetului de acţiune.
R em arcăm acest frumos gest
al femeilor din Aurlg, eu atât mal
mult eu cât sum a dată pentru bust,
este prim a sum ă ce prim eşte c o ­
mitetul la foarte scu rt timp după
constituirea lui.
S perăm că acest frumos înce­
put ua auea imitatori şl sp erăm că
în cel mal scu rt timp m em oria
m arelui dascăl ua auea nouă do-
uadă de p io asă recunoştinţă.
A c ţI i u n e a
„Astra“ la sate
Duminecă, 8 ert., conferenţiarii
„A stret“ au uorblt laU eştem , Boiţa
şl U urpăr.
L a Veştem, Părintele Moldouan
a rostit euuântul de bun sosit. D.
N ieolae Martin a tratat nepotriul-
re a dintre preţurile pro d u selo r a-
grieole şl cele industriale. D. Dr.
Adam 1. Popeseu, a uorblt d esp re
igiena mamei în stare bineeuuân-
tată şl îngrijirea copilului dela n a­
ştere până la uârsta de un an.
La Botfa. D. Dr. Lluiu lonaş. m e­
die prim ar, a uorblt d esp re boa-
lele tnfeeţloase, izolarea în spital
şl familie.
La Vurpăr. S e rb a re a s ’a ţinut
în frum oasa C asă Naţională de
curând inaugurată. Corul şeoalei
prim are sub conducerea dlui înu.
dir. B ârdaşiu, a executat o serie
de cântece patriotice şl populare
urm ate de recitări. Părintele P ro ­
topop O prean a rostit euuântul de
bun sosit. D. Dr. Cosma, medie ju­
deţean, a uorblt d esp re cre şte re a
copilului, ta r d. Nieolae Martin d e­
sp re puterea de cum părare a ţă ­
ranului.
Constituirea nnul comitet
de aeţiuue culturală ro m ân ească
In comuna Nocrich.
In ziua de Sf. N ieolae toţi R o­
mânit din comuna N ocrich, s ’au
adunat în localul şeoalei de Stat,
un urm a euuântărilor rostite de
Preotul Q hieăşan, d. Sloeheei, di­
recto ru l şeoalei, d. Stan, p e rc e p ­
torul şef al etre. N ocrich şl d.
Dem. I. Popeseu, prlm pretorul plă-
sei N ocrich. în treag a adunare, în-
tr’un entuziasm de n ed eserts, a
a les urm ătorul eomttet de acţiune
culturală ro m ân ească:
P reşed in te: d. Dem. I. Popeseu,
prtm pretor, u le ep reşe d ln te : P reo ­
tul G hieăşan, s e c re ta r: d. Stan,
perceptor, tar ea m em brii: d. Sto-
ehect, dir. şeoalei, Ion G anea, p ri­
marul comunei, Cutaeu, şeful po­
stului de ja n d arm i; din p artea fe­
meilor au fost a le se : D-na B oroş,
conducătoarea grădinei de copii
miel şl d -şo ara Bueşan, m agistra
oficiului P. T. T. Comitetul a re un
program frumos de acţiune, de a
ţine şezători culturale săptăm ânale
eu bărbaţii şi femeile, iar odată
pe lună s e rb a re culturală. E ste o
acţiune lăudabilă şl bine uenită
pentru Românii din comuna No-
erieh, cari uor auea deaeum îna­
inte ocaziunl frum oase de diferite
manifestaţiuni culturale.
Un exemplu ce trebuie urm at şl
de alte centre din judeţul nostru,
C oresp.
— Dela C ercul franeo-rom ân,
S âm bătă în 7 Deeem urie, a auut
loe la red acţia ziarului „Acţiunea“,
şedinţa eereuiul franeo-rom ân. Au
luat p arte num eroşi membri. D.
Ionel Neamtzu a citit sc riso a re a
de mulţumire a d re sa tă d-lul Dr.
H orla Petra-P etreseu, pentru d o ­
naţia de cărţi franţuzeşti pe cari
le-a făcut cercului pentru consti­
tuirea unei biblioteci. D. Aurel G e­
rasim a ţinut disertaţia obişnuită.
Au luat parte la discuţie d- ntl prof.
M. Crlste8cu, d -şo arele Pala Boiu,
Gerasim , Thomandl, C rlşan. etc.
— In sala m are dela Prefectură,
Duminecă, 8 Deeem urie, a auut
loe o interesantă conferinţă a dlui
prof, loan Armeanu, tratând su ­
biectul „A patra dim ensiune“.
— Pentru intelectualii satelor
noastre. Orice sătean luminat, la
anul nou îşi abonează o foaie care
să-i aducă toate ştirile din oraşul
şl judeţul Sibiu precum şl din ţa ră şl
străinătate. Luna D eeem urie face
aleg erea celei mat bune din câte
ştie. Domnii înuăţătorl, preoţi şl
notari, sunt rugaţi a recom anda
fruntaşilor dtn judeţul nostru „Ac­
ţiunea“, făcând prin ace a sta o
faptă ro m ân ească şt de sprijin cul­
tural.
Ajutor pentru înfometaţii
Basarabiei
D-na Col. F loreseu Lei 100, d-na
M aria A. R ebega 60, d na M aria
C. Popp 100, B anca C entrală 300,
Iile Steflea 150, R. Popp, Silulu
Ţeposu, d-na Floaşlu, D rogueria
l. Baeiu, lng. M. Sandl, Dr. N. Crl-
stea, Dr. Lluiu Bologa, Dr. loan
D ordea, Dumitru S ârb u şl Eluira
Cloran câte Lei 100, N. Gloţan,
Prof. lsaieu, loan lllu, Dr. M ăee-
larlu, Vasile Muţiu, N. Bratu,
Greauu, Petru M oga câte Lei 50,
Springer, Yestem ean, V agons Ltts-
Cook, câte Let 40, Goldea, T. Gl-
re b e a şt Isaeu câte Lei 30, d na
Bunea, P. M. Muntean, C ăprioară
câte Lei 20, M endel Let 15.
C olectat prin d-na Protopop Glo-
ran Lei 2.155, Ionel Domnartu, far­
m acist 300, M arla Dănellă, Dr.
Mauru, câte Lei 100, B anca N a­
ţională 200, Sabina Cpt. Popa,
loan R áspop, l. P etraşeu, E rnst
Gehel, câte Lei 50, Andronte, Dr.
T. Moga, Florian Nemeş, câte Lei
40, Tralan M arian, l. O aneea, Un
creştin, Dr. F ogaraseher, U. Caleuţ,
Şaua Luca, N. Aurigeanu, A. Pop
H arşian, câte Lei 20, Gustau
Schmidt, Bota Dumitru, N. Langer,
Timar l., Caroline Schm idt, R ás­
pop, câte Lel 10, M ioara Dr. Roşea
Lei 60.
Colectat prin d-na protopop D ăn­
ellă Lei 1000, d-na Doboiu E u­
genia 500, d-na Dr. Sturaa 100,
d-na Ludouica H rusha 40, Ş co ala
prim ară Nr. 1 de băieţi 765, Ş coala
prim ară de fete „Regina M arta“
665, Şcoala de menaj 703, Tânărul
Vlad loan, din econom iile sale 500,
Ş coala com ercială su p erio ară şl
elem entară de băieţi, Lista Nr. 1,
dnll profesori: Trandafir P reda,
dir., Alexandru Florea, câte Lei 100,
Andrei Ghighlniţă, D. Grlştlu, Du­
mitru Iulian, Mangu Ualerlu, P.
Constantlneseu, E. Comşla, A. Ma-
teştu, M. B artterote, câte Lei 50,
M orfery 40, S. Klett, Al Sisu, câte
Lei 30, Elena Popeseu, C. M oelan,
G. Lom năşeanu, V. Ludoşeanu,
câte Let 20, Tartfta Ludoşeanu 10,
Lista Nr. 2, el. I inferioară corn,
151, Lista Nr. 3, el. 1 su p erio ară
corn. 102, Lista Nr. 4, el. 11 corn.
sup. 100, Lista Nr. 5, el. Ill com,
sup. 560, Lista Nr. 6, cl. II com.
elem entar 169, Lista Nr. 7, el. Ili
corn. elem entar Lei 74.
Total g eneral Lei 34.330,75.
Total general Lei T reizeci şt
patru mii treisute treizeci şl ş a p ­
tezeci şi cinci bani.
Nr. 14.
THALIA
Astăzi şi în zilele uiitoare cel
mat putepnie film de răsboin
OFENSIVA
MORŢII (T rupa d e a salt)
Imnul soldatului necunoscut după
celebrul rom an „Credinţa în P a ­
trie “ de H. Zöberletn.
Preţurile ridicate. - Reducerile di sini va abile
— Către sprijinitorii şi su sţin ă­
torii „fleţiunei“. Ne ad resăm tutu­
ro r solicitând s ă recom ande p rie ­
tinilor şt cunoscuţilor „Acţiunea*.
Lei 20 pe lună este o sum ă atât
de minimală îneât toţi Românii
pot să aboneze „Acţiunea“ sp re
a putea face în felul acesta faţă
celor 4 eotidiane străine locale.
Abonaţii se pot anunţa şl prin
telefon. Cereţi 324.
In a leg erea unui cadou de Crăciun
Drogueria
IONEL BAG1U
Vă stă la dispoziţie, eu un m are
asortim ent de cadouri. S p re orien­
tare, uizitaţi expoziţia noastră.
P reţu ri de recla m ă !
— Ce fac concetăţenii saşi. P re o ­
tul A. A ekner, face apel către c e ­
titori prin „T agesblatt“, solicitând
ajutoare pentru copiii saşi dela
azilul de copii miel de p este linia
ferată. A jutoarele pot fl în bani
sau haine, farfurii, pahare, furcu­
liţe, linguri şl câteua căni pentru
apă etc.
Societatea femeilor dăruieşte la
19 băieţi, 22 fetiţe între 3—7 ani
câte un rând de haine, ghete şl
câte un săculeţ eu daruri de c ră ­
ciun. In ace st scop mai c e r aju­
to are şi dela com ercianţi şl indu­
striaşi etc. A ceste exemple pot fl
Imitate şl de societatea ro m â­
n ească.
Accident de automobil. M aşina
eu Nr. 269 din Turda, ce uenea
din T u rd a—Sibiu, a ajuns căruţa
locuitorului K raus Martin din C ri­
stian, la c a re auea înhăm aţi trei
cai. Unul sperlindu-se, a sărit îna­
intea m aşinel om orându-l pe loe.
— O gazetă ro m ân ească în Si­
biu este un euenlm ent cultural ce
trebue sprijinit de toţi Românii.
Furt prin efracţie. Autori răm aşi
necunoscuţi s ’au introdus în piu-
niţa eârelum arulut loan Banciu din
Turnişor, de unde au pătruns în
prăuălie furând ţigări şi tutun în
ualoare de Lei 2000.
Incendiu. Un m are incendiu a
isbuenlt la toreătoria Mihail Sili &
Fraţii, din C isnădie, c are numai
tnteruenţlei la timp a putut ft lo ca­
lizat. Focul a luat n aştere dela o
m aşină de pieptenat lână şl din
neglijenţa supraueghetortlor.
P agubele s e rid ică la sum a de
Lei 400 000.
— Auiz. S e aduce la cunoştinţa
D. m em brii al organizaţiei „Şoimii
G arpaţilor“, că începând eu data
de 10 D eeem urie a. e., biroul o r­
ganizaţiei s ’a mutat în palatul
„A strel“.
Orice c erere , cum şl înscrierile
pentru sklurt şt patinaj, se uor
a d re sa în orele de btrou, cari au
loe, M arţea, Joia şl Sâm băta dela
5—7 p. m.
 Nr. 14.
R äsbolul trecut pe lângă pagu­
b ele de ordin m aterial a sdrunel-
nat din temelii aşezăm intele p a ­
triarhale ale popoarelor.
O libertate rău înţeleasă, dar
mai ales rău întrebuinţată şl-a
făcut loc în lume, tar obligaţiunile
şi datoriile oam enilor ea fit ai aee-
luiaş neam, ea credincioşi al aee-
lulaş altar şt ca slujitori al aee-
leiaş ţări, au trecut pe planul al
doilea, am eninţate de a fi îngro­
pate sub ualul uitării sau al des-
interesărll.
La acestea s ’a adăugat şirul
nesfârşit de întruniri politice, unde
profitori de ocazie prin aţâţărl
dem agogice au înurăjblt pe oa­
meni, din sufletul c ă ro ra s ’a eua-
porat încetul eu încetul tradiţionala
disciplină faţă de legi, aşezăm inte
şl conducători.
“ Aşa s'a ajuns ea tineretul de
azi în m area lui m ajoritate să p o r­
n ească pe drum uri greşite, să se
lip sească de sfaturile bătrânilor
şi să-şl atribue puteri, pe care
nici uârsta şl nici experienţa de
până aci nu li le putea da.
De aici u şor s ’a trecut la o ne­
p ă sa re generală, la o indisciplină
cetăţen ească şl la tendinţe îndepăr­
tate sp re direcţii opuse neuollor
uremii şl cerinţelor ţării.
Luptele politice deuenlnd tot mai
utolente au distrus acel sentiment
de re sp ec t al tineretului, fără de
c a re societatea o m enească nu
p o a te sta solid pe temeliile ei fi­
reşti.
R espectul pentru legi, iubirea
faţă de neam şl Tron au fost aco ­
perite sub negura n epăsărel.
S ’a r fi părut că poporul este un
m uribund, c are îşi forţează ulti­
m ele clipe.
In acel moment a uenit îndemnul
Regal, care arătând so sire a uremii
d e red e şte p ta re şt strân g ere a
rândurilor, a dat ulaţă pregătire!
prem illtare.
Vrem urile tot mal precis arată
c ă în faţa furtunii care se apropie,
numai poporul călit sufleteşte ua
putea rezista.
De acela s ’a început eu tinere­
tul de 18 ani, ea ace st tineret timp
d e eâţiua ani în şir s ă fie dirijat
p e un drum sănătos, să fie c re s ­
cut în atm osfera curată a senti­
m entelor patriotice şl în aeelaş
timp să cunoască „sculele“ e u e a rt
ua trebui să stea de ueghe în cea ­
sul suprem la hotarele ţării.
A cesta este rostul pregătire!
prem illtare şi chiar a şa cum se
face azi a ceastă pregătire, este
mult p rea puţin faţă de cee a ee ar
trebui să se facă.
Un suflu nou, o re d e şte p ta re ge­
nerală, o disciplină cetăţen ească
şl mal p resu s de toate un patrio­
tism înflăcărat îm podobit eu florile
muncii, credinţi!, respectului şl ale
cinstei, uor trebui s ă ră s a ră din
tntenţiunlle celor ce înţeleg şl a
celo r ce m uncesc pe tărâm ul p re ­
gătire! prem illtare şi miliare. Ib e r
— Un arhimlltonar eerşitor. In
Anglia a fost arestat un c erşe to r
care fiind cercetat mal de aproape
s ’a putut stabili c ă este p ro p rie ­
tarul a 6 case cu mal multe etaje
în centre m ari din Anglia. A mal
fost găsit la el şl un bilet de d e ­
puneri în c are se afla o sum ă
foarte m are de bani strânşi din
c erşe to rie .
A o t* l n n e a
Un sindical al muncitorilor Români
In sala m are dela prim ăria o ra ­
şului a auut loc o adunare pentru
constituirea unul sindicat al mun­
citorilor români. Participă un nu­
m ăr foarte m are de muncitori p re ­
cum şl d. dr. A. Gâlea, din p artea
dlul prim ar.
D. Gh. Comşa, muncitor, arată
scopul adunării şl ro ag ă pe d. dr.
N. Comşa s ă prezideze.
D. Dr. N. Comşa explică situaţia
actuală a muncii naţionale.
D. A. Vasiu, arată eu date s ta ­
tistice că la întreprinderile din
Sibiu sunt 87% muncitori străini
şl numai 13°/0 Români.
Propune ea muncitorii să se o r­
ganizeze într’un sindicat creştin,
în c are să poată întră numai Ro­
mâni de sânge.
După ce explică cum să fie o r­
ganizat sindicatul fixează drept
scop solidaritatea naţională şl a p ă ­
ra re a Intereselor m uncitorilor Ro­
mâni dispreţuiţi de industria străină.
Mal uo rb eşte în acest sen s d. ing.
O, Qual.
S e rid ică d. P etreseu şt apoi
l. Gândea, eare^spun că nu le tre-
bue să mai asculte de domni, în
care muncitorii nu mal au în cre­
dere.
La aceste propuneri s ’au iscat
unele discuţii tari în contradictoriu
ce au fost curm ate prin interuenţla
energică a directorului ziarului
Acţiunea, 1. Munteanu care preci­
zează că n’a uenit să u o rb easeă
la adunare şl că interuine numai
sp re a spune că cele mai multe
din reuendieărlle m uncitorilor n’au
fost satisfăcute tocm ai pentrueă
streinii ştiu că muncitorii Români
nu sunt solidari şi disciplinaţi,
Gere m uncitorilor Români să albă
mal multă demnitate şi m ândrie
pentrueă ei reprezintă naţiunea
dominantă şl conducătoare a şa
încât treb u e să se ru e a se ă drept
model. Consfătuirea a urm at în cea
mai d esău ârşltă ordine.
N. Petra, mem bru în comisia in­
terim ară dela municipiu, felicită pe
iniţiatori şl spune că sunt atâtea
problem e de rezoluat încât auto­
rităţile uăd eu bucurie că munci­
torii Români se organizează. P ro ­
pune a se alege un comitet dintre
p erso an ele c are s ă nu fie am e­
stecaţi în politică.
N. Munteanu, muncitor, dupăce
arată că muncitorul Român este
stăpânul foamei, spune că uede în
a ceastă consfătuire primul sunet
de trâm biţă pentru saluare. Mul­
ţum eşte intelectualilor pentru că
au uenit între el sp re a-l mal ri­
dica sufleteşte din ră tă cirea şl
desn ăd ejd ea în c are au ajuns
astăzi.
Maxim şl M elţăr com bat o rg a ­
nizarea m uncitorilor pe baze m ar­
xiste şl c e r o rganizarea pe b ază
naţională.
V. Bărbat, arată cum fabrica
R ieger a red u s salaru l la toţi mun­
citorii Români dela 9 Lei la 6 şl
cum saşilo r şl m aghiarilor li se
dau salarii eu mult urcate peste
cele primite până acum .
Hudea, mulţumeşte intelectualilor
Români că iau chem at pe munci­
tori să le asculte suferinţele şl
necazurile în care trăesc, în timp
ce străinii stăp ân esc toate b o g ă ­
ţiile acestei ţări pe care munci­
torii Români flămânzi şl săraci, de
astăzi ua trebui să o apere. P ro ­
testează contra urcării preţului la
pâine.
Comănici, birjar, spune că stând
în a ştep tarea clienţilor în piaţă,
când uin saşii înainte de al angaja
îl sp u n : eşti sas, şi pentrueă să
nu-l scape, răsp u n d e săseşte, d a i
sunt sas. P ro testează contra a c e ­
stui sistem de boicot contra R o­
m ânilor din p artea streinilor şt
propune a se organiza şi Românii
sp re a putea răspunde la boicot.
S e hotăreşte eu unanimitate şl
eu m are însufleţire înfiinţarea unul
sindicat al muncii naţionale. Se
înscriu peste 300 muncitori. Listele
răm ân d esch ise timp de o să p tă ­
mână. Se alege o com isie de 25
muncitori, c are s ă facă actele n e­
c e sa re pentru recu n o aşterea de
p erso an ă m orală şl juridică a sin­
dicatului. S e citeşte şl sem nează
actul eonstttutiu.
— I. Dragomir, com erciant, p ro ­
pune ea să se introducă în statute
principiul că sindicatul nu poate
serul interesele nici unul partid
politic şl conducătorii lui nu uor
putea aluneca pe pante politice.
P ro p u n erea s ’a aprobat eu unani­
mitate.
/. Munteanu, mulţumeşte munci­
torilor că iau ascultat sfatul de a
p ăstra ordinea, disciplina în adu­
n are şl face cunoscut că ziarul
Acţiunea ta a p ă ra re a tuturor mun­
citorilor Români pentru toate ne-
uoile şt cauzele d repte şl legale.
Spune apoi că d acă acest sin­
dicat se ua pune în serutelul ure-
unul partid politie, s ’au p e rso an ă
ua fi o nouă decepţie a muncito­
rilor Români.
îm parte m uncitorilor ziarul Acţiu­
nea gratuit.
D. Dr. N. Comşa, mulţumeşte
tuturor pentru p articip are şi d e ­
clară şedinţa închisă.
Ilie T o d o s a n
Colţul gospodinei
Fiind în preajm a pregătirii to r­
telor şi diferitelor prăjituri ce se
fac la sărb ăto ri, uom publica în
a ce a stă ru b rică reţete pentru g o ­
spodinele abonate la „Acţiunea“.
Pesmeciori cu nuci şi curmale.
Cantităţi; 6 albuşuri bătute spu­
mă (pentru fiecare albuş 50 gr.
zahăr), 300—350 gr. zah ăr uanllat;
50 gr. făină (pentru înfăinat plan­
şeta) ; 20 gr. unt pentru uns taua;
150—200 gr. nuci m ăetnate (pot fi
şi mai multe); coaja dela o lămâie
şl zeam a dela o jumătate lămâie.
Batem albuşurile spum ă tare
punând în el încetul eu încetul za­
hărul, bătând în conţinu 4 minute,
până deulne ea o glazură. A cea­
stă compoziţie o despărţim în două,
una o batem pe aburi ea pentru
bezele, cealaltă o am estecăm cu
coaja de lămâie, nucile pisate şl
zeam a de lămâie. In caz că nu
auem nuet destule putem pune
sp re eom pleetare o lingură de
pesm et de franzelă.
A ceastă compoziţie o răsturnăm
pe scân d u ra c are este bine în-
fălnată, o înfălnăm bine apoi eu
8ueitorul bine înfăinat, întindem po-
trlult de gros, le tăiem în forme
rotunde.
A ceste forme rotunde le punem
în mijloc '/a curm ală c are apoi este
Pag. 3.
acoperită com plect eu spum ă b ă ­
tută pe aburi.
It coacem la un foc potrluit.
Limbi de pisici.
Cantităţi: 100 gr. sm ântână (poate
fi şl frlşeă), 250 gr. zah ăr pudră,
300 gr. făină, V« baton uanille, 8
albuşe.
F rişca o frecăm eu zahărul pu­
dră, eu uanllia întreagă apoi eu
făina şl albuşurile bătute spumă.
Le punem în taua bine unsă eu
clară în diferite forme, d a r mal
ales în forme lungueţe de limbi de
pisici, le coacem la un foc potrluit.
Ani D r.
Pentru firma Rieger
tn adunarea m uncitorilor Români
de Duminecă, s ’a afirmat în public
că la a ce a stă Întreprindere sunt
preferaţi străini înloeuindu-se mun­
citorii Români şl că muncitorii R o­
mâni calificaţi, sunt plătiţi eu p re ­
ţuri mal red u se decât cel străini.
Aşteptăm euuântul numitei firme
ce prim eşte comenzi de sute de v
milioane Lei pe an dela Statul
Român, d ar c are după spusele
m uncitorilor b atjocoreşte elem en­
tul conducător şi dominant.
Figuri sibiene
Gel ee urea să cunoască
Sibiul şi oam en ii cari trăesc
în Sibiu, să cumpere neapărat
Oameni. Veţi afla aci eâteua
feluri de comportare foarte
ciudate ale femeilor sibiene;
tipuri profesionale din Sibiu:
aduoeaţi, mediei, literaţi; în­
tâmplări nostime petrecute în
acest oraş: scene de gelozie
degenerate în farse (Incen­
diul), femei cari îşi părăsesc
căminul noaptea, alergând
după auenturi (Plimbare noe-
tură), tipuri cari după ce
trăesc o uiafă regulată, se
îndrăgostesc subit de câte
o femeie ceeaee îi duce la
prăbuşirea finală (Un nebun);
oameni simpatiei cari se
identifică eu cele eâteua fi­
guri idealiste ale acestui oraş
(un om). Toate sunt redate
palpitant, într’o acţiune uioaie
şi plină de interes.
Istoria unui oraş nu con­
stă numai în monografia con­
strucţiei şi a urbanisticei, ei
şi în elementul său uiu, OA­
MENII. Pe aceşti oam en i îi
găsiţi în broşura recent a-
părută, redaţi publicului din
mijlocul căruia au fost p es­
cuiţi. Se găsesc eternizaţi în
această broşură, respeetân-
du-se bine înţeles discreţia
asupra numelui şi datelor
personale.
Iile M u n te a n u .
Sătenii
cep copii din Basarabia/^
Subsemnatul MafteiDaneu,
inualid de răsboiu, domici­
liat în comuna Bogatul-Ro-
mân, jud. Sibiu, prin prezenta
mă oblig a întreţinea un bă­
iat (fecior) din judeţele în­
fometate din Basarabia, în
etate de 6—10 ani, de origine
român, obligându-mă a-l în­
treţinea gratuit şi al trimite
la şcoală dacă e cazul.
 Pag. 4. A c ţ i u n e a Nr. 14.

— Istrate Mieezeu a triumfat.

V izitaţi
Marea expoziţie eoleeiiuă de pictură
S ibiu str. R e g in a M aria 30 (flo ră ria Sohr)
Preturi de ocazie Tablouri de pictorii: B u'găraş, M ăneiuteseu, Stăn-
„ , , , , , ceseu, Sălăgeanu, G eorgeseu, Sănduleseu, Perţaehe.
Colecţie bogata! 8e ulnde şf în rate lun^re.
Intrarea liberă.
Buletin extern
Franţa.
Tratativele dintre d n ii Laval şi
Hoare au eşuat. Întâlnirea dintre
d-nil Laoal şt S. H oare a fost
aşteptată eu uiu interes de toate
cercurile Internaţionale.
Gonuersaţille prem ergătoare eon-
uorblrli între eet 2 oameni de stat
precum şl acelea cari au amit loc
între dânşii nu au dus la un rezul­
tat preeis. D iscursul ţinut de d.
M ussolini în acelaşi zi a sco s la
iueală încă multe nepotrlulri. Ast­
fel că situaţia de azi nu se află
întru nimic modificată faţă de în­
ceput.
Planul întocmit de experţi în a-
planarea conflictului a fost discu­
tat şi s ’a făcut totul pentru a dis­
p are diDergenţele.
A cest plan na fi trimis sp re a-
p ro b a re d-lui Mussolini.
Italia.
Ducele a ţinut un mare discurs
la Cameră. In prim a parte a dis­
cursului său ducele arată că în
ultimul timp au auut loc eonuer-
saţil între miniştrii Franţei şl An­
gliei referitor la aplanarea con­
flictului, d ar în loc să se ajungă
la ure-un rezultat eu aceste eon-
nersaţii li s 'a aplicat sancţiuni e-
eonom iee.
Vizitaţi
(R s .) Numai 5 zile
dueele anunţă că poporul italian
le ua ţine piept şi nu ua înceta
acţiunea lor până nu li se recu ­
noaşte interesul lor în Africa.
In continuare dueele pe un ton
o a re e a re ironie se referă la dis­
cursul lui S. S. H oare şl Eden,
se ridică din nou contra sancţiu­
nilor d e e la râ n d u le nedrepte şi
fără un substrat moral. La sfârşit
Pe frontul italo-abisinian.
Lupte uiolente au auut loc pe
întreg frontul italo-abislnian. E sc a ­
drilele italiene au bom bardat o ra­
şul D essie unde se g ăsea Negu-
sul eu întreg cartierul general al
arm atei.
In timpul bombardamentului Ne-
gusul a trecut prin momente în
care Diata sa era expusă. Nume­
roşi morţi şi răniţi au căzut.
întreg oraşul luase foc, castelul
prinţului moştenitor, spitalul o ra ­
şului, etc. n’au scăp at de bom­
bele ucigătoare.
Din extremul orient.
In ultimul timp tratatiuele dintre
guuernul din Nanking şi Coman­
damentul militar japonez pare să
fi dus la un acord.
Astfel se Da înfiinţa sub preşl-
denţla generalului Sung Ceh Ljuau,
com andantul arm atei chineze din
N ordul Chinei, un Consiliu de ad ­
ministraţie pentru proDineiile Cla-
har şl Arpei. Ambele părţi au
aprobat această formulă.
Buletin intern
— E. M inistru V. Antoneseu, a-
făeut p resei un expozeu a su p ra
felului cum s ’a executat bugetul.
D sa a arătat că toate pensiile,
salariile şl capitolul m ateriale, pe
sem estrul Aprilie—Oetonmrie au
fost integral achitate. In ce priue-
şte fondul ap ărării naţionale s ’a
încasat în 8 luni sum a de 1 mili­
ard două sute d o u ăsp rezece mi­
lioane. A ceastă sum ă s ’a strân s
din cota pe cifra de afaceri, ta­
xele de consum aţie pe zahăr, făină
şl produse petrolifere, precum şi
impozitul pe uenltul proprietăţilor
clădite. La sfârşitul expunerii a
precizat că nu proiectează nici un
sp o r pe impozit pentru Diitor. In
continuare a spus că a uolt să
m ă rească bugetul armamentului
dela 2 miliarde la 3 m iliarde însă
a renunţat la a ce a stă sporire.
— D. Nieolae Titulescu, cetă­
ţean de onoare al Lugojului. 0
delegaţie în frunte eu prim a­
rul Lugojului s ’a prezentat d-lui
N. Titulescu, predându-t diploma
de cetăţean de onoare al Lugojului.
Cu această ocazie d. Dr. Btră-
leseu, prim arul oraşului a rostit o
im presionantă euuântare, în care
ara tă că a ceastă diplomă a c o r­
dată de consiliul comunal a fost
dată în urm a răspunsului dat con­
telui Beihlem şl pentru cei 1? ani
petrecuţi în tran şeele păcii. D. Tl-
tuleseu a mulţumit călduros pen­
tru a ceastă onoare.
— 0 Catedrală ortodoxă la Fă­
găraş. Credincioşii ortodocşi din
F ăg ăraş au luat intţiatiDa ridicării
unei cated rale ortodoxe în Făgă­
raş. In acest scop a lansat un apel
între credincioşii bisericii ortodoxe.
Curentul naţionalist este în plină
Dletorle. Cu fiecare zi rezultatele
înfrăţirii naţionale îşi arată ro a ­
dele biruinţei ideii naţionale.
De mult timp auocaţii Români
din Bucureşti duc o luptă, în frunte
eu, Istrate M ieeseu pen tru a şe z a ­
re a auoeaţilor Români în fruntea
baroului dtn capitala ţării. Românii
au făcut zid în jurul m aestrului
Istrate M ieeseu şl au înuins eu 992
uoturt din 1222. Q rigorie lunian,
susţinut de străini, a auut numai
234. ADoeaţil Români au făcut o
îusufleţită m anifestare noului d e ­
can. Ş tirea a produs o m are bu­
curie în toată ţara.
C in e m ^ /T h a lia ^
Ofensiva Morţii.
H. Zöberlein, autorul cărţii
„Glaube an Deutschland“, a
redat eu o profundă înţelegere
umană peripeţiile marelui răs-
boiu, luptele ce s ’au dat între
popoare, cari sunt promotorii
civilizaţiei europene şi cari
în marele răsboiu au trebuit
să urmeze impulsul sângelui.
Sunt scene de un realism crud
degajând o puternică impresie
a viziunii răsboiului.
Filmarea acestor episoade
este făcută eum ultăprieepere.
Cheltuelile pentru realizarea
acestui film au fost desigur
mari căci nu e uşor să redai
răsboiul pe ecran sub aspect
veridic.
Ofensiva morţii este un film
puternic, bine realizat, eu
scene interesante şi eu un
suflu de realism cotropitor.
Este un imn al soldatului necu­
noscut care se desprinde din
întregul scenariu ea o idee
luminoasă.

_____ Prim ăria comunei Boiţa jud. Sibiu_____

Nr. 1156—935.
Publieaţîune.
S e publică sp re g enerală cunoştinţă, că
în ziua de 20 Ianuarie 1936 în localul Prim ă­
riei comunei Boiţa se Da Dinde prin licitaţie
publică în conformitate eu art. 88—110 inel. din
leg ea contabilităţii publice u rm ă to a re le :
M aterialul lemnos de esenţă fag de prim a
calitate de pe supraf. de 12? Ha. 61 arii, ce se
Da exploata ra s dtn păd u rea „Plaiul M are“ a
comunei Boiţa ce se transform ă în păşune.
V ânzarea se ua face conform regulam en­
tului de llcitaţiunl şt cu aplicarea condiţiuni-
lor generale pentru exploatarea pădurilor S ta­
tului, publicate în Monitorul Oficial Nr. 102 din
12 August 1912, cum şl eondiţiunile speciale,
de cari am atorii pot lua cunoştinţă dela P ri­
m ăria comunei Boiţa şi Ocolul Siluie Valea
Sadului dtn Sibiu.
Esttm aţia din oficiu este de Lei 1.566.448.
G aranţia proDlzorte este de Let
S u p ra oferte nu se prim esc.
Primăria Comunei Boiţa
Iu în d a r Skiuri patine, săniuţe, raniţe şi
alte articole de sport, p re ­
Iurnái cu mult mai eftin cum şi A R T IC O L E DUV
P IE L E poşete, seruiete,
La firma
portm oneurt, etc., sunt
Fritz Connerth c a c io ta ri p la c v ite .
Le găsifi bune şi ieftin la magazinul
J O S E F SCH U STER
SISIU, Str. Regina Maria 43
Uitrinele firmei
Carol Breitenstein Prin
SIBIU, P iaţa R egele F erd in an d 17
orientează despre ultimele noulăfi
de modă şi prejurtle cele mai ief­
„C ap o ral“
să ne apărăm contra bolilor uenerlce!
tine ale zilei. Este deei in interesul Gel mai puternic deslnfeetant.
79.000 publicului a priui aceste uitrine M edteament preuenbu şt euratiu.
R. S. şl a uiztta magazinul. De u ân zare: D ro g u e ria Io n e l B acîu.

Pentru toţi D-nii ofiţeri, funcţionari, pensionari,

m eseriaşi precum şi pentru toţi ceilalţi cetăţeni
ai Sibiului, s ’a deschis magazinul de consum al

Cooperativei deconsum
Andrem Bârsan
în localul din s tr a d a R egina M aria Nr. 30
(Fost „CĂPRIOARA“)
Mărfurile dela surs* d* prnducti« se vând nutreţurile cele mai r.nnvenab''e!
Membrii eooperatiuei prim esc la cum părăturile făcute,
risturna euDenită în ra p o rt eu aceste cum părături.
Oricine se poate înscrie ea membru.

R edactor reap .: ILIÉ MUNTEANU. Tiparul inst, de arte grafice „DACIA TRAlANĂ“. Sibiu. GENSURAT
R e d a c ţia şi A d m in istra ţia t
Str. R e g in a M aria 4 9 , e t II
«3kS>
D ir e c to r i I o n M n iit c a n n
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei lun i 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-u l 3 L ei.—[Publicatiuni şi inserate după tarii
H r. 15
Fiz M is sinn
Am arătat în articolele trecute
suferinţele părinţilor noştri şl pie­
dicile ce H 8'au pus s ă nu între
între zidurile Sibiului. Ne sunt tu­
turor destul de proaspete aminti­
rile desp re a şa zisul plan de siste­
m atizare al Sibiului, cu ajutorul
căruia zeci şi sute de Români au
fost îm piedecaţi să-şi facă case la
Sibiu. Au aşteptat ani de zile ri-
sipindu-ll-se materialul strâns cu
trudă până ce au uentt criza aşa
că mulţi din ei au fost siliţi să r e ­
nunţe la a ceastă dorinţă de a-şi
face un cuib, o c asă la Sibiu.
N orocul a făcut ea în fruntea
garnizoanei să fie comandanţi, c are
au tăiat nodul gordian cu sabia
şoptind ofiţerilor să-şi facă casă
fără autorizaţie şl în felul acesta
au început clădirile să se ridice
şi ura lui Arz şl B edeus să fie
dem ascată.
După îndelungate campanii prin
ziare, au urm at anchete, cari au
stabilit că, acest mijloc de ură
contra aşezării elementului rom â­
nesc a costat municipiu aproape
patru milioane Lei.
In fine, peste aceste lucruri am
trecut, ele fac parte astăzi din
istoria actuală a Sibiului. 0 p ro ­
blem ă c are se ag>1ă tot a şa de
mult, d ar care nici până astăzi nu
s ’a rezoiuat, este problem a numirii
străzilor. Nu s ’a rezoiuat pentrucă
se opune acelaşi p re a cunoscut
şt tolerat din laşitatea noastră,
şeful serDletulut economie, Arz.
U nsprezece dosare, uolum inoase
încât trebuie încărcate pe o c ă ­
ruţă sp re a le putea transporta,
cuprind cererile Românilor şi chiar
a 'e concetăţenilor saşi de a li-se
schim ba num irea străzilor.
Şl pentru ea să nu se c re ad ă
că dau eu pumnul în uânt să re ­
zum una din e le :
La 20 Februarie 1928, uiearul
arhteplseopese, generalul com an­
dant al Corp. 7 A., precum şl cei­
lalţi d-ni generali şl com andanţi de
unităţi din S.blu, prefectul judeţu­
lui, primul preşedinte al Trib., mai
multe sute de fruntaşi Români, c e r
să se schim be numele străzi Pin­
tenului eu N. Bâlee8eu, m arele pa-
trtot. M otiuează a ce a sta eu faptul
că, N. B ăleseu a fost închis la
Sibiu în timpul reuoluţiet din anul
18*18 pentru ideile patriotice.
Rezoluţia lui Arz pe această
c e re re este urm ătoarea :
«Se Da prenota numele pentru
num irea generală, însă a nu satis-
Q fggQ Ql a SOCÍ Rf î î I OT rO R lálieSti
unea
Sibiu, D u m in e c ă 15 D e c e m v rie 1 9 3 5 A nul I
A stă z i n e vorbeşte:
Mituire!
Dl HIGOLAE MARTIN
O p u te re ilu zo rie de c u m p ă ra re
Noţiunea a ceasta până acuma,
din nenorocire, e destul de cu­
noscută poporului nostru.
E ste vorba de puterea de cum părare a ţăranului de dragul căruia
se topesc şi se sting atâţia politiciani de ai noştri fără a reuşi să îm­ Mită, însem nează un d ar sau un
bunătăţească altceva decât propria lor putere de cumpărare. serDielu făcut de elneDa, peste
Buletinul Institutului nostru de conjunctură din Iunie a, c. cercetând cercul de eompetlnţă, eu ab atere
şi studiind indicii preţurilor produselor agricole ş i industriale constată
că dela anul 1929 până la 1935 trime­ dela regulam entele şi legile im­
strul 11, puterea de cumpărare a ţăra­ puse pentru a fl obseruate şi deci
nului nostru a scăzut cu 52°/0. resp ectate.
Luând în considerare efectul de­
De obieeiu mita constă din ua-
zastruos al prim elor valutare in­
stituite la 11 Iunie a. e. şi ale căror lori re a le : bani. Deci, ea are pu­
consecinţe s ’au simţit abia în toamnă, te re a diabolică de-a altera c a ra c ­
adăugând şi taxa dela 29 Noem vrie a. c. tere şi eonşttlnţe, pe cari le slă­
de L ei 6A0 la chitogramul de fire de b eşte cu desăD ârşire.
bum bac şi L e i 7 80 la ţeseturi, plus
taxa ad valorem de 12°l0 dela 1 curent, Scopul mttutrel este îm bogăţirea
vom ajunge la trista concluzie că pu­ pe nemuncite şl totdeauna în p a­
terea de cumpărare a ţăranului, dela guba altora.
finea lui lume a. c. până în prezent, a
mai scăzut cu cel p ru n 15%. In D iata prloată, mituirea e mai
Intre ast el de împrejurări p ers­ puţin obişnuită, d ecât în oiaţa pu­
pectivele ţăranului nostru nu pot fi de­ blică de stat. Aci, în gospodăria
cât dintre cele mai sum bre. Iar dacă statelor, mituirea Dine mai des îna­
răul aces/a va continua, azi-mâine nu-i inte şi e cel mai m are duşm an al
va mai surâde decât gloria ruinii.
Pentru a învedera măsura în care m oralei publice, c are duce la d e­
taxele, suprataxele, prim ele valutare şi celelalte calamităţi apasă asupra c ă d e re a şi ruşinea popoarelor.
preţurilor produselor fabricate de cari ţăranul nu se poate lipsi, voiu T rebuie | amintit eu d u rere că
da o singură şi cea mai palidă probă: răsboiul mondial ne a alterat in
Pachetul de fire de bum bac (2.5 chgr.) este greuat d e :
beteală neatbttă albită urzeală nealbită aibUă priDtnţa morală. Vechile concepţii
de drept, morală, ordine şt cinste,
V a m ă ............................. n 5 10 12.50
Suprataxă de contingentare *1 5 10 11.85 s ’au îndepărtat eu totul de noi. In
Taxă fixă pe cifra afaceri 30 30 30 30.— seh'm b, în corpul nostru naţional
6°/o impozit pe cifra afaceri 9 10 10 1*1 25
a pătruns imoralitatea. M ituirea e
Taxa dela 20 Noemvrie 16 16 16 1 6 .-
12u/0 taxa dela 1 Decern. 20 25 30 35 — pericolul care ne ameninţă la fie­
c are pas.
38°/0 primă valutară m *19 57 65 —
Total la pachet 12*1 1*10 163 18H.— De unde p o rn esc aceste noţiuni
Trec peste toate chinuitoarele şi infinitele taxe de consumaţie ca de im oralitate?
de exem p lu :
L ei 25 Ia hgr. de ceaiu Fără îndoială că ele nu p o rn esc
„ 25 , , „ ferm entul de pâine dela oamenii simpli din popor. Ele
n M . » zahăr sunt cultluate de păturile sau cla­
, 15 „ « , parafină (făcliişi luminări) ş. a. m. d. sele cele mat înalte ale societăţii
retac spoliaţiunea cartelurilor de fier, zahăr, uleiuri, ţeseturi de bum ­ şi sunt de origină feudală. Mitui­
bac, 8ullat de cupru etc. etc. şi mă opresc o clipă la tariful vamal la
adăpostul căruia anumiţi fabricanţi s ’au îngrăşat până la plesnire, punând re a e susţinută şt culttDată de o
în acelaş timp vârf gâtuirii ţăranului. Un foarte mic e xe m p lu : aristocraţie obişnuită a-şl procura
Postavuri ţ ă r ă n e ş t i .........................L ei 300 la hgr. eu bani toate bunătăţile şl ferici­
Afă de cusut pe m osoare . . . L ei 2*100 la hgr, rile păm ânteşti.
Aţă de cusut pe ghem e . . . . L ei *1500la hgr.
Ţeseturi de b u m b a c .........................L e i 7*100 la 100 de hgr. Se c re d ea la început, că mitui­
Adăugaţi acum întreg cortegiul de taxe, suprataxe şi prim e şi veţi re a nu se uneşte eu ideile dem o­
avea icoana sinistră a puterii de cum părare a ţăranului român consi­ cratice cari stăp ân esc lumea în­
derat de toţi «talpa ţă rii“. Da 1 Talpa ţării pe care însă mulţi m işei treag ă şl cu atât mal puţin ea ua
calcă domneşte.____________________________________________________ prinde teren într’un stat dem ocra­
face c e re re a referitor la strada Mat poate fi tolerat acest func­ tic, cum e statul nostru de pildă.
Pintenului“. ţionar la p rim ărie? Timpul a răstu rn at această c re ­
N leolae B ăleeseu nu se poate Ridicăm a ceasta şl cerem acest dinţă. Mituirea a prins rădăcini şt
ridica să înlocuiască o numire bi­ lucru eu atât mat mult eu cât a c ­ îji statele dem ocratice. Astfel, la
zară, prlmit'uă şi ridicolă pentru tuala com isie de numiri a străzilor, noi în România, s ’a ajuns până
că nu urea Arz, care are şi îndrăz­ al cărui referent este, celebrul Arz, acolo, că în opinia publică aceestă
a dispus să se scrie pe tabla
neala să sfideze cele mal înalte naţiune e atât de banală încât se
ce p o artă numele Principelui Nl­
autorllăţi. spune m ereu, că fără de mită e
eolae în felul u rm ă to r:
Şt ce este şl mal mult, nu g ă ­ greu să exişti în România.
Prinz Nikolaus str a sse
seşte de euuiinţă să confirme co ­ D ureros pentru noi.
mandantului corpului de arm ată, ui- Ce este a ce a stă sfidare şl bat­ Prin muncă cinstită şl dreaptă
carului mitropoliei, prefectului, etc. jocură ? Până unde şl până când ua trebui să începem lupta împo-
Se poate Imagina o îndrăzneală s e mai to le re a z ă ? triua mttulrei, ch iar eu orice preţ.
mai m a re ? Io n H u n te a n u . Ion O p riş
 Pag 2.
Astra judeţeană în şedinţa din
10 Dee., sub preşidentia dlul S.
Ţeposu a hotărât să se răspundă
episcopului Saşilor, d. Glondys, la
scu sa neîntem eiată, pe e are o
aduee motluând absenta dela s e r ­
b a re a de 1 Dec.; a deels înfiinţa­
re a unul cor al A strel pentru p ro ­
paganda la s a te ; a delegat pe d na
Dr. C om şasă Inspecteze şcolile de
gospodărie casnică ţă ră n ea scă din
com unele S ebeşul de jos, Poreeştl,
Şprtng, Aurlg. Actllu, şl Ludoş,
conduse de m ăestrele de gospo­
dărie de pe lângă şcolile p rim a re ;
recom andă filialelor ziarul local
„Acţiunea“ ; fixează obişnuita agapă
anuală a colaboratorilor Astrel pe
alua de 15 Dec., eu ocazia con­
ferinţei dluî general E conom u; se
trimite o nouă a d re să filialelor pu-
nându-ll-se în uedere că conform
acordului între eom ttetul judeţean
al Ligii antlreuiztoniste şl cel al
Astrel, comitetele A strel sunt tot­
odată şl comitete ale Ligii..
Ştiri din Jina
Duminecă 8 Deeemurle, a. c. s ’a
făcut — sub prezidiul Părintelui
protopop A. Păeurariu — aleg e­
re a de preot în parohia a ll-a, r ă ­
m asă uaeantă dela m oartea r e ­
gretatului părinte N icolae Vlad
Stejar, fiind ales, cu aproape u n a­
nimitatea uoturilor, d. Qheorghe
Ş e rb , absoluent al Academ iei te o ­
logice din Sibiu, originar dtn Po­
iana-Sibiului.
De tânărul teolog, locuitorii co­
munei fina, leag ă speranţe mari.
Sunt multe lucrări de înfăptuit
în ace a stă fruntaşe comună.
Din parte ne tlu răm u ieaţă lunga
plină de ro ad e duhounieeştit sp re
binele poporului pe care-l ua p ă ­
stori şl sp re binele neamului no­
stru.
*
Din Inlţlatiua Intelectualilor din
localitate şl în colaborare eu eâţloa
fruntaşi al satului, s ’au colectat în­
sem nate eantltăti de alimente (în
sp ecial cartofi) şl bant pentru
fraţii noştrll basarab en l, bântuit!
de foamete.
Alimentele şi banii Dor fl trimise
în curând la destinaţie.
G. B .
Satisfacerea
plâng erilop cetăţenilor
In legătură eu cele relatate în
Acţiunea referitor la am estecul
fălnet şi pâlnel eu corpuri străine
s ’a format o com isie de control
alcătuită din dnll ing. Sueiu, con­
silier agricol, l. D ordea, dela mu­
nicipiu şi d. Iureş, din p a rte a ser-
Dtetulul sanitar.
Comisia a cercetat m agaziile din
o ra ş şl a luat cele mai seu ere
m ăsuri. In numărul uiltor uom p u ­
blica rezultatul.
Mal multe brutării au fost aflate
în eontrauenţie la legea sanitară.
Pasta Radioactivă
D IS Y O L
albeşte dinţii
A c ţ« i u n e a
Dela prim ăria municipiului
In ultima şedinţă a com isiei In­
terim are a fost ad u să chestiunea
funcţionarilor minoritari, căzuţi la
exam enul de limba rom ână. După
ce s ’a dat citire referatului şl
ordinelor Ministerului de Interne
şi o dlelzie în ace a stă sp eţă
a înaltei Curţi de C asaţie. Au luat
cuuântul d-ntl: Gündlseh, Dörr,
Dima, ]keltus şl VittstoU, şedinţa
am ânându se pe altă dată, când
urm ează a se da h o tărâre în fond.
— Se ap ro b ă să cum pere pe
seam a jud. Mixte din Sibiu, lem ne
de foc.
— Sub Nr. 9352, se ap ro b ă dela
art. 17 din buget Lei 25.000 „la
m âna“ d-lul Prefect judeţean Dr.
N. Regman, pentru cheltuielile fe-
8tiultătilor desuellrli monumentului
L G. Duca.
— Comisia interim ară mai a-
p ro b ă de a se înfiinţa o uespa-
stană su b teran ă în locul celei de
astăzi din parcul „A sociaţiei“, c are
ua fl mutată în Piaţa Lem nelor.
Tot eu acest prilej se Da muta
bustul lui S ch iller în Piaţa eu aee-
laş nume.
Ord. Minist, de Finanţe
Hr. 255.010 din 15 Noemurie 1935,
referito r la îm pachetarea monedei
m etalice.
Fişicurile tip, uor fl făcute din
hârtie rezistentă, de preferat albă,
fără nici o altă Imprim are, decât
em blem a sau sem nătura e are să
perm ită identificarea prouententel
fişiculut, sp ecificarea conţinutului,
iar capetele uor fi sigilate eu
c ea ră roşie.
in fişicurile tip, nu sunt adm ise
decât un singur fel de monedă,
c are să co resp u n d ă eu certifica­
re a de pe am balaj.
Sacii tip, uor fi făcuţi din pânză
rezistentă şl bine cusuţi, ta r pe
saci se ua certifica eu cerneală
conţinutul monetel uărsate, em ­
blem a sau 8amnătura pentru iden­
tificare şi greutatea.
De capetele sforii eare închide
sacul la gură, ua fl cusută şl si­
gilată eu c e a ră ro şie o etichetă
de carton eu acelaşi certificare
c a De sar*.
Cum iubesc România
cetăţenii Români
In ziarul Tageblatt Nr.
18,793 serie în pag. 4 între
altele următoarele: Acum 27
ani şi-a părăsit patria lui,
Germania uenind în Româ­
nia la fabrica de hârtie din
Petrifalău, Walter Rother, pe
care a condus-o. A prins
rădăcini aci. Zilele trecute a
murit.
A fost decorat de regele
Fridrich August fiind ofiţer
în regimentul 12 Pioneri ai
Germaniei.
Ultima lui dorinţă a fost
ea la mormânt săi cânte fan­
fara marşul regimentului în
eare a seruit, ceeace s’a şi
întâmplat. întreaga asistenţă
a plâns. Curioasă ultimă do­
rinţă a defunctului şi prouo-
eătoare lacrimi au uărsat
germanii ce mănâncă pâine
în ţara rom ânească şi de
eare dupăeum se uede sunt
legaţi numai prin stomac.
30 copii şi 4 mame
b asarab en ce d o p fi aduşi la Oena-
Sibiului.
Câţiua intelectuali din loca­
litate, au lansat ideea adu­
cerii în comuna noastră a
30 copii şi 4 mame din B asa­
rabia. Ideia creştinească a
prins şi în seara zilei de 4
Dee. I. e., la eonuoearea tri­
misă de D-nii 1. Popa şi l.
Staneiu notar, au răspuns toţi
intelectualii şi o mulţime de
ţărani. Toţi cei prezenţi au
hotărât ea imediat să se facă
toate cele de lipsă pentru a
se aduee cei 30 copii şi 4
mame din Basarabia.
Funcţionarii din localitate,
au subscris lunar 50-100 Lei,
pentru îmbrăcămintea copi­
ilor.
Hrana se ua colecta din
comună. Comuna a şi fost
împărţită în 4 sectoare şi în
fiecare sector s ’a format câte
o echipă de 3 oameni, cari
să înceapă colecta.
Întâia zi — Sâmbătă — s ’a
strâns 12 măji porumb şi 10
măji grâu. Comitetul de con­
ducere a fost format după
cum urmează : P reşedinte:
1. Popa preot, V. preşed. T.
Roşea, S e c re ta r: N. Balteş
înu. C a ssa r; l. Negrită per­
ceptor, m agaziner: B. Henteş,
dir. e. f. econom, V. Nucu-
leseu, plutonier.
Comitetul conform însărci­
nării date de adunarea gene­
rală, a şi făcut şi trimis la
societatea „Crucea R oşie“
toate cele necesare pentru
trimiterea copiilor.
N. B a lteş, înu.
Protestul
organizaţiilor profesionale din
Sibiu trimis primului ministru.
Organizaţiile profesionale de
toate breslele din oraşul Sibiu în­
truniţi în şedinţa din 4 Deeem urle
1935, luând în discuţie „A ntepro­
iectul de lege pentru preg ătirea
profesională, ex ercitarea m eserii­
lor şl a com erţului“, elaborat de
Ministerul Muncii; dupăee au co n ­
statat eu su rp rin d ere că dolean­
ţele m eseriaşilor patroni nu sunt
satisfăcute de loc în ace st ante­
p ro iect; H otăresc eu unanimitate
resp in g erea lui, şl eu ultimă e n e r­
gie p rotestează contra am estecu­
lui mai multor clase sociale, cu
interese divergente, într’o singură
Cam eră, zis Cam era m unettorilor.
Subsem naţii în co nsecinţă c e ­
rem eu toată In sisten ţa:
R ed actarea legii m eseriilor de
de către Ministerul Industriei şl
Comerţului, la e are am aparţinut
şl până acum a şl înfiinţarea Ca-
m erllor de m eserii Independente,
conduse de m eseriaşi patroni.
Căutaţi locuinţă?
Trei cam ere şl dependinţe
C asă de doi ani construită,
informaţii la Chioşcul din
Plata R egele Ferdinand şi
D rogheria Ionel Baeiu s ’au
red acţia ziarului Telef. 324.
Nr. 15.
— Concert de colinde. Pentru
reînulerea şl cinstirea ueehilor şt
frum oaselor cântece de Crăciun
şl pentru îuuiorarea sufletului n o ­
s tru creştin rom ânesc. Duminecă
15 Dec. 1935 la' orele 6 se a ra ua
auea loc un concert de colinde
în sf. b iserică a M itropoliei din
Sibiu dat de corul mitropoliei şl
al şeoalei norm ale „A. Ş ag u n a“,
sub co n d u cerea profesorului T.
Popoulei. Intrarea este liberă. P ro ­
gram e se uor distribui înainte
de în cep erea concertului. Onor.
public este rugat a se prezenta
la timp, d e o arec e în cursul con­
certului porţile uor fl închise.
THALIA
Astăzi şi tn zilele uiitoare cel
mal puternic film de răsboiu
OFENSIVA
MORŢI I
(T ru p a d e a s a lt)
Imnul soldatului necunoscut după
celebrul rom an „Credinţa în P a­
trie “ de H. Zöberleln.
Preţurile ridicate. — Reducerile imsunt va abili
— Festiual. Duminecă 15 Dec.
I. e. orele 16 ua auea loc în sala
Teatrului o răşen esc, un festiual eu
urm ătorul program : O rchestra o ră ­
ş e n e a sc ă com pletată eu O rchestra
Reg. 90 Inf. condusă [de d. profe­
s o r Gh. Seăueru.
Conflictul Italo-Etioplan, confe­
rinţa dlui Econom u Virgil, Coman­
dantul Corpului 7 Armată. Corul
Uietoria, Corul Şeoalei ofiţeri de
infanterie „Principele C aro l“.
„A rdealul“, uersurl de M. R ădu-
leseu, recitate de eleuul cap o ral
M iloşteanu, din Şe. ofiţeri infante­
rie. Cor. Vraja. Cântecul M arina­
rului corul Şeoalei de Infanterie.
O rchestra.
Inscriindu-vâ în listele
electorale dela municipiu
pregătiţi victoria rom â­
nismului în Sibiu.
— Pentru înuăţători. Inuăţătorli
cari au primit posturi la începutul
anului şt nu se prezintă până la
15 D eeem urle, se co n sid eră d e ­
misionaţi. Deflnltluarea se face în
uiltor numai după funcţionarea e-
fectiuă timp de 3 ani în postul în
c are a fost numit tutelar.
In a leg erea unul cadou de Crăciun
Progueria
IONEL BAC IU
Vă stă la dispoziţie, eu un m are
asortim ent de cadouri. S p re orien­
tare, uizitaţl expoziţia noastră.
P reţu ri de recla m ă !
— Conuoeare. Societatea S u b ­
ofiţerilor pensionari face cunoscut
m em brilor săi, că Duminecă 15
Dec. 1935 o ra 9 dimineaţa, arp loc
ad u n area g en erală extraordinară,
în localul Prim ăriei Municipiului
Sibiu. întrucât a ce a stă conuoeare
este a doua, după c ea din 8 De-
eem urle a. e., cari din cauza nu­
mărului p re a mie al m em brilor
prezenţi, nu s ’a putut ţine.
La data de 15 D eeem urle se ua
ţine şedinţa eu ori eâţl mem brii
uor fi prezenţi.
 Nr. 15.
Şedinţa comitetului central
de acţiune ro m â n e a s c ă
Plângerile Românilor din nouile cartiere
In sala de lectură a ziarului Ac­
ţiunea a auut loc şedinţa com ite­
tului central de Acţiune rom ânească.
Participă delegaţlt Aeţlunel Ro­
mâneşti, Frăţiei Române, Andretu
Şaguna, Mihatu Viteazul şt Voe-
uodul Mlhaiu.
Ion Munteanu, preşedintele co­
mitetului central de acţiune ro m â­
nească, a mulţumit celor prezenţi
pentru participare şl după ce a
'făcut un rezum at al activităţii din
toamna acestui an schiţează pro-
«gramul de acţiune în uiitor pentru
ridicarea elementului rom ânesc din
nouile earttere ale oraşului nostru.
A rată rostul şl scopul ziarulut
Acţiunea pus în slujba rom ânis­
mului din oraşul şl judeţul Sibiu.
— C ere sprijin pentru răsp ân d irea
Iul în toate straturile sociale.
D. V. Munteanu, preşedintele dela
A ndreiu Şaguna, arată c are este
situaţia peste linia ferată şl cere
ea să se interulnă mat energie sp re
a se ţine seam ă de c e re re a Ro­
m ânilor de a H se boteza străzile
eu nume rom âneşti şi acel cartier
să fie botezat A ndreiu Şaguna.
I. Dragomir arată c are este si­
tuaţia în grupa V. şt precizează că
nu se ţine seam ă de doleanţele
cetăţenilor de a li se pietrui s tră ­
zile etc. C ere a se tnteruenl ea
a c e s t cartier să fie numit Mihatu
Ulteazul.
D. Orga, arată stăruinţele depuse
pentru îndeplinirea doleanţelor c e ­
tăţenilor din c are spune că s ’au
satisfăcut în p rea mică m ăsură.
Au mal luat euuântul făcând dl-
farlte propuneri dntl V. Caleuţlu,
p reşed in te la asociaţia Uoeuodul
Mihalu, 1. D ordea, 1. Toader, S.
N lea etc.
D. 1. Baciu a arătat că Românit
d e peste Clbln au cerut să ll se
facă două fântâni publice şl că, deşi
8’a răspuns aflrmatlu la nenumă­
ratele tnteruenţil făcute de comi­
tetul central, nu s ’au făcut. Spune
c ă nu s ’au făcut nici indigulrile,
c a re să stăullească în uiitor Inun­
d area Ciblnulut.
S e hotăreşte ea d. preşedinte al
comitetului central să prezinte con­
ducerii municipiului un nou m e­
m oriu în care să fie trecute toate
revendicările Rom ânilor din nouile
cartiere.
S e stabileşte a se ţine şedinţe
mal dese. Şedinţa ulitoare ua auea
loc M iercuri s e a ra la orele 7.
Ion Munteanu arată că în urm a u r­
cării tirajului Acţiune! pentru mem­
brii asociaţiilor ce fac parte din
comitetul central de acţiune rom â­
n e asc ă c are se abonează până la
10 Ianuarie poate să acorde o r e ­
d ucere Importantă, dacă un delegat
al asociaţiilor uine şi o ridică dela
adm inistraţia ziarului şl să o îm­
partă m em brilor la domiciliu.
1. D ragom ir anunţă că asociaţia giile din p artea municipiului deabla
Mihalu Viteazul organizează a doua
zl de Crăciun o s e rb a re la Trei
Stejari. R e p o rte r . tregului oraş.
Cunoaşteţi p rep aratele:
C A R T I E R - P aris
Pudra, Apa de colonie şl S ăpun?
Sunt cele mai fine şl le găsiţi de
uânzare în
Drogueria IONEL BACIU să înlocuiască pe aceşti funcţionari mult de două ori cât era înainte
A o t i n n e a
Sportive
Astăzi în toate ţările civilizate
se urm ăreşte dem ocratizarea ed u ­
caţiei fizice, prin introducerea el
în marile m asse.
Cu drep t euuânt. educaţia fizică
nu interesează numai pe indtuld,
ei într’o m are m ăsură şl eoleeti-
uitatea.
Cauza este u şo r de înţeles, d e ­
o arece corpul fortificat m ăreşte
producţia, prim eşte o mal m are
capacitate Inteleetuată şl contri­
buie la form area caracterului ln-
diuidului.
Toate aceste auantage trebuie
să pătrundă şl să lumineze marile
m ase, pentru a fl a trase să lucreze
aetlu în educaţia fizică.
Sportul a cărui necesitate se
simte mai mult ea ori când, tre ­
buie s ă capteze şi să conducă ti­
neretul, sp re un ideal naţional şl
social în concordanţă eu aptitudi­
nile sale fizice.
Astăzi, când este mal m are ne-
uote ea oricând de bărbaţi gata
de sacrificiu, nimic nu este mat
eficace decât educaţia fizică, care
prin acţiunea ei binefăcătoare for­
m ează uoinţa.
R idicarea factorilor „fizic şi mo­
Renumita casă de parfumerie din Paris „ S A L O M E“
Vă oferă p rep aratele sale neîntrecute:
P arfum ul Y langa € 3 Apa d e c o lo n ie Y langa €3- P u d ra Y langa
F ardul Y langa €3- R ouge d e bu ze Y langa
R eprezentantul nostru pentru Sibiu
. ID rog'-a.eria, IQ IST T iT i Z B -^ C IT T
Cine aeordâ şi patronează priuilegiile
dela Munieipiu?
in parcul de jos al oraşului, unde
a auut loc târgul de m ostre, este
o cofetărie, proprietatea oraşului,
pe c are o exploatează de 57 ani
familia M elzer, fără ea să se fl
ţinut licitaţie publică — sau să se
fl îndeplinit celelalte eondlţiunl de
lege — M elzer-mama, a folosit-o
40 ani şl flea o exploatează acum
de 17 ani plătind în ultimul timp,
ridicola sum ă de 1000 Eel pe an
chirie pentru toate Instalaţiile şl
terenul prim ăriei, b a ce e şl mal
mult, îl mat cântă şl muzica o ra ­
şului în timpul uerli.
In Imediata apropiere, auem te­
renul de tenis, pentru care se plă­
teşte 500 E»el anual chirie. Eângă
teren este o grădină de flori şl
mal multe sere pentru c are aflăm
că se plăteşte acelaşi bagatelă
sum ă de 500 Del anual chirie mu­
nicipiului.
Tot la fel pentru terenul de p a­
tinaj se plăteşte eâteua sute deşt
se încasează sute de mit Del anual
etc. Din acest prilej mal întrebăm
cât plăteşte prim ăriei bala popu­
lară, pentru apa consum ată etc.
lată cum sunt îm părţite privile­
pe o ra z ă de eâteua sute de m e­
tri, d ar să ne extindem asu p ra în­
Toate aceste privilegii sunt date
numai concetăţenilor saşi şl din
cauză că la serviciul technic şl
economie, tronează p rea cunoscuţii
duşmani al sufletului rom ânesc
Arz şi llLttsetoh.
Pretindem com isiei interim are
ineorljtbili, eu elem ente tinere p ă ­
ra l“ la maximum de acttoltate,
uoinţă fermă, c a ra c te r desăuârşlt,
tată scopul educaţiei fizice.
Pentru a uedea efectele sp o rtu ­
lui este suficient a ne arunca o
priulre la ueelnll şi prietinii noştri
Gehoslouael.
Acolo m işcarea sportluă este
concretizată în societatea de edu­
caţie fizică, „SOKOE“.
A ceastă societate a naţlunel, a
fost înfiinţată în anul 1882 de către
Dr. M iroslau T grş desuoltându-se
încet d ar sigur.
Astăzi are 750.000 m embri, 620
terenuri sportlue şl 500 case n a­
ţionale.
Deuiza acestei societăţi e s te :
„Egalitatea nu trebuie să fie c e ­
ru tă ; ea trebuie să fie oferită“.
A ceasta frază spune mal mult
decât orice publicitate sau reclam ă.
Serbările lor, adeuărate Olim­
piade naţionale, cart au loc din 6
în 6 ani sunt serbările disciplinei,
ordlnel şl de expunere a auuţlel
biologice naţionale, eu reprezen­
tanţi dela copil de 5 ani până la
bătrâni eu respectabile bărbi albe
toţi conduşi de acelaş spirit sportlD.
Dela ei trebuie să luăm şt noi
exemplu.
A u re l C o n s ta n tln e s c u .
. t
trunse de simţul legalităţii şi al
respectului faţă de poporul dom i­
nant şl m ajoritar în Sibiu.
Elem entul rom ânesc din Sibiu a
fost p rea grav jignit şl păgubit de
aceşti funcţionari pentruea el să
mal fie plătiţi din contribuţia noa­
stră.
An sosit neîntrecutele p ro d u se:
Pudră-Rouge de buze
Louis Philippe ~ Paris
de D â n z a re în:
Drogueria IONEL BACIU
m C se aia ziarul imamii
In term eni neobişnuiţi oficiosul
naţional socialist Tageszeitung
atacă ziarul Curentul şi pe c o re s­
pondentul lui din Sibiu, d. N. Qă-
uozdea c are a com entat tnforma-
ţia publicată de Acţiunea în ch e­
stiunea drapelului dela 1 Dec. şi
m otivează că el „n’au arborat dra­
pel la I Dec. pentruea nu sunt obli­
gaţi*. Afirma apoi că ei vor g ă si
mijloace spre a da răspuns. între­
băm pe d. prim p ro cu ro r al p a r­
chetului Sibiu d acă nu e cazul să
d esch id ă acţiune publică contra
numitului ziar.
F. Fülöp SţBiu »
Germania
— Guvernul Germ aniei a urcat
solda soldaţilor germ ani la mal
de răsboiu.
Pag. 8.
Buletin intern
— Ziarele din capitală aduc
ştiri că ne putem aştepta la o cla­
rificare politică în ttmp scurt.
G rupările de dreap ta strâng rân ­
durile. S e afirmă că d. Istrate Ml-
cescu şi alţi fruntaşi liberali s ’au
apropiat de m işcarea de dreapta
şl că sunt decişi a se înregim enta
în m işcarea de dreapta. D ealtă
parte şl partizanii stângei şi-au
întins mâna.
— A rhiereul Tit. S lm edrea a
fost ales episcop al Hotinulul.
Primirea şi sărbâtorrea locotenentn-
lQi Pavelesca la Sitiin
0 delegaţie de ofiţeri din cav a­
lerie călări, sub co d u eerea ept.
Chircule8eu, au întâmpinat la b a ­
riera oraşului nostru pe Et. Paue-
leseu, c are face raidul călare în
jurul României. A fost salutat de
d. ept. Chtreule8cu prin cuvinte
adânc simţite.
Îndrăzneţul călăreţ s ’a prezentat
apoi d-lul general com andant Ulrgll
Eeonom u şl după aceasta a fost
sărb ăto rit la Ş coala de Aplicaţie
a cavaleriei, unde d. col. comand.
Gr. Uultureseu a elogiat pe m eri­
tuosul călăreţ.
Ea plecarea din Sibiu a fost con­
dus de ofiţerii din cavalerie până
la b a rie ra oraşului.
Dela Sfatul Negustoresc
Marţi 10 ert. a avut loc o şedinţă
a tuturor preşedinţilor asociaţiilor
profesionale de Industriaşi, com er­
cianţi şi m eseriaşi din Sibiu, ho-
tărându-se eu unanimitate ţinerea
iunet mari adunări Duminecă 15 ert.,
ora 10‘/2 în sala de jos a re stau ­
rantului „Unleum“ eu urm ătoarea
ordine de zl: 1. Cuvântul de d e s­
chidere N. M artin; 2. R aport a su ­
p ra anteproiectului de lege pentru
pregătirea profesională, ex ercitarea
m eseriilor şl a com erţului; 3. Ce­
tirea moţiunii şl a telegram elor de
protest.
Auem neooie de sprijinul tu­
turor aeelora eari simt româ­
neşte spre a putea continua
lupta ee am deschis. Aşteptăm
ea fiecare Român de bine să
răspândească Acţiunea, să-şi
plătească abonamentul şi mai
ales să atragă atenţiunea în­
străinaţilor care ar îneerea
să facă atmosferă ostilă Ae-
ţiunei, eă în Sibiul românese
este o necesitate culturală şi
naţională un siar românese in­
dependent pentru susţinerea
eăruia trebue să-şi dea fiecare
obolul său spre a-l ridica la
niuelul, forţa şi extensiunea ee
o uisăm fiecare.
Români, ffaceţi-vă dato­
ria ffsţă d e presa româ­
nească, dacă vreţi să a-
jungem stăpâni In ţara
strămoşilor noştri.
— Unul c are n’a dormit 9 ani.
Un cetăţean din o raşul Lodz, în
urm a unui accident provocat prin
lovirea eu un fler în cap, n’a mal
adorm it de 9 ani. Numitul se odih­
nea stând întins pe pat fără să
adoarm ă. Toate sforţările m edi­
cilor au răm as fără rezultat. De
altfel el nici nu s ’a învoit să facă
p rea multă experienţă m edicii eu
el. Zilele acestea a încetat din
viaţă şi a lăsat prin testam ent să
nu îngăduie m edicilor să-l facă
autopsie.
 Pag. 4. A c ţ i u n e a Nr. 15.

Apa frece pietrile răm ân Nu e reclam ă niei mineîur ă

H Tot felul pentru
A VIZ
Tot magazinul PAŞA Cafeaua PAŞA Crăciun: Croitoria Petraşcu
Va rămâne permanent con­ e eea mai bună
ştiin cios m ai ieftin ca oriunde Jucării prim eşte în contul datoriei d-lor
Poşete clienţi, Rentă Emisiunea A şi B
0 cafea delicioasă şi aromatică Vă dă M ănuşi după cursul pieţii
energia necesară muncii de toate zilele. Ciorapi
Nleăiri în Sibiu, s ’au în alt oraş din România, nu e eu Tricotaje
putinţă să găsiţi o cafea ea la magazinul special de cafea Albituri
Batiste Iu îu d a r
„La P fi $ Au. C rauate
Motiuul e foarte simplu. Conducătorul magazinului special B retele
|umai eu mult mal eţtîn
de cafea „La P a şa “, este născut în patria cafelei şi crescut Pinettî demis)
B areheturl, Stampă, La firma
în branşe, ştiind astfel eu adeuărat să combine calităţile Zefirurl, Pânzături
necesare pentru obţinerea calităţii dorite.
De asem enea magazinul „Paşa“, prăjeşte şi râjneşte ca­
Cumpăraţi bun şi ieftin la Fritz Connerth
feaua imediat, proaspătă, la cererea clientului, eu instala- „ANDREE“
Sibiu, Straja Drrgonllor
tiunile cele mai perfecţionate. Grottorta m odernă pentru Domni şt Dame
Magazinul special de cafea „La P aşa“, Uă recom andă să
cereţi cafeaua măcinată cât mai măruntă şi aceasta pen-
trucă fiecare părticică a cafelei la fiert se dizoluă mai bine
S. MACINIG
aşa că îşi dă tot gustul şi aroma ce o are. n*n nntflt A HUETîn
u d iiiÜlai Palatul Prima Ardeleană
Este deci eu drept euuânt, în interesul propriu al fiecărui Se execută prompt orice comandă
să uiziteze eu toată încrederea, renumitul şi unicul magazin cu preţuri c o n v e n a b i l e .
din întreg Sibiul, unde pe lângă delicioasa cafea, este cel Acordă funefionarilor publici auan-
tajul de a plăti în r a t e l u n a r e
mai bine asortat şi eu tot felul de coloniale, delicatese,
eonserue, etc. etc., eu preturi ce desfid orice concurentă în c e r c a ţ i ş i v ă v e -ţl c o n v in g e !
en gross şi en detail.
Magazinul „Paşa“, este în combinaţie şi eu renumita Bon-
bonâria Zam ţireseu din Bucureşti, eea mai bine asortată S ervicin g!«
pentru cadouri, bomboane, în cele mai frumoase cutii, Sticlă:
FARFURII, PAHARE
D A Ţ II h a in i II
cum şi tot felul de articole de ciocolată şi zaharicale T acâm u ri N um i
pentru Pomul de Crăciun. Articole de bucătărie ^ - z- PENTRU
Furnizorul Curţii Regale Jucării: *«• (É
Triciclete, trotinete

Magazinul de cafea PAŞA Păpuşi, cărucioare

Jucării eu mecanism
Sănii, patine
ARTICOLE DESPORT
q
SIBIU,
e s t e u n i c ş i s in g ru -r î n
s íp . Regina Maria 42 Weindel Sibiu
o . C Thi
C onvorbiri g ra tu ite! T elefon No. 93 Piaţa Regele Ferdinand Nr. 15-16
l z
Onor. clienţi, la târguelile pentru Crăciun, primesc
cadouri, câte o cutie nouă de tablă, pentru tinut
cafea, s’au o cutie eu bomboane de ciocolată şi
Ba Crăciun
b e re specială ARTICOLE PRACTICE
alte cadouri frumoase. „Thom as
N o ta ţi a d r e s a ş i v iz ita ţi a c e s t m a g a z in ! M atad o r“ ŐS IRB IÖU LŞ f EA L JIIO C E IL II K
B A -1 U L JA

MARE A SO R TIM EN T D E
Pos t ăvări a S T OF E
în d ife r ite c a lită ţi p en trn
NI. Weltmann S-sor voiaj, sport, gală şi uniforme militare la

are cel mai m are asortim ent în STOFE

Wilhelm Scherg şi Langer Fréres „TEXCOM“
®®"™^]Desen^EXCLUSlVEşUiorniale S o c ie t a t e în c o m a n d ită e n
Telefon 33 Ultimele noutăţi. - Uinde e e l mai ieftin. m ă rfu ri te x tile
SIBIU, PIAŢA REGELE FERDINAND No. 18 lt M illM r .5

Şoşoni, galoşi şi pantofi

de ca să E L E G A N Ţ I loniţă Olteanu
are inimă să uăndă ieftin
Cumpăraţi la magazinul de încălţăminte u l t i ma ereaţiune a C o l o n i a l e şi d e l i c a t e s e
radiofoniei precum şt
Telefon 382 SI Bl U P iaţa IIIic.A 23
F lit SIBII, Sil. m i HAHA13
toate celelalte fabri­
cate noui ale sezo­
nului l a :
DE V Â N Z A R E
De S ă rb ă to ri c u n o sc ă to rii d e v in u ri
beau renum itele umurl dela
M SI) S Co
.
SibiD, strada Avram I fi
m
C ase mari eu şl fără prăuălll, case
miei şt loturi. — Plata eonuenab.lă,
perm anent de uânzare, precum şt
P r , ALFRED AMBROS», M e d ia ş Expoziţia: sir. Regina
lo c u in ţe d e îx ic la iria t la
Maria 57, Etaj I.
Gereil in prăualii de al mente şi bociegi „Vinuri
A m b r o si“ în stiele originale
Reprezentanta pentru Sibiu şi depozit la:
am ţi li nts!
Ate! ier de re p a r a ţie
Agentura 1.SC H IK LER
SIBIU, s tr T â rg u lu i No 5
R s. M. P A U L I N I, P i a ţ a 3^ C ic & S
Seruiţi-uă la 33 o - a l e - v a x d .
Reclama e sufletul comerţului! I. Tălmăceanu S iT o iv i, ZEPiaţa, T T n i r i i I O
R edactor reap.: ILIÉ MUNTEAMLl. Tiparul Inst. de arte grafice „DACIA TRAIAMĂ*. Sibiu. CENSURAT
 Director: Ion Munteanu
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-u l 3 L ei.— P u b licatiu n i şi inserate după ta rif
2Sr. 16
Arz se răzbună pe.,o
Horea Ctoşea şi Crişan
Reuenim şt uom continua încă
eu chestiunea numirii străzilor
până se ua lumina şi rezolua.
Problem a numirii străzilor la
Sibiu pare a fi eu mult mai greu
de deslegat decât chestiunea fu­
niei de nisip. Şi iată de ce: Din
anul 1920 funcţionează la muni­
cipiu aşa zisa com isie a numirii
străzilor şl nu poate, să nu zic că
nu urea, să o rezolue.
De 15 ani s ’au ţinut poate sute
de şedinţe şi nu s ’a putut ajunge
la nici un rezultat practic, — deşi
a ce a sta a preocupat şl preocupă
în cea mat largă m ăsură cetăţenii
oraşului nostru, indiferent de naţio­
nalitate. E ste şi firesc, că nu le
este Indiferent, dacă străzi unde
loeuese i-se spune str. Bobocilor,
Raţelor, V erzelor, Viţeilor s'au
Treptele P urearilor etc.
Din aceste motiue, u şo r de pri­
ceput, în cele 11 d o sare dela mu­
nicipiu se g ă se sc sute de cereri
ce poartă mii de sem nături d ela
Români, Saşi, M aghiari etc. şt pe
cart celebrul Arz le-a rezoluat
dupăeum uom arăta în articolele
Diitoare, scurt şi eu mult uentn:
„Nu se admite.11
Am stăruit prin c ereri şi p e rso ­
nal şi eu, pe lângă toţi foştii p re ­
şedinţi al com isiei interim are şl
chiar înainte de a serie acest a r ­
ticol şl pe lângă d. Dr. Piso şl
dsa m ea spus că, d. profesor A.
Dima este referent şi încredinţat
eu rezoluarea problem ei — deee
nu-i referează d e sp re opunerea
funcţionarului A rz? etc. etc.
Pentru ca să fim cât mai docu­
mentaţi ţin să arăt că, în Sibiu sunt
circa 500 de străzi în uatra ueehe
şl noile cartiere ale oraşului.
Din totalul străzilor de pe uatra
ueehe numai 26—30 poartă nume
rom ânesc.
In noile cartiere comisia, din care
a făcut par:e d. N ieuleseu, actua­
lul director al liceului, a numii 48
străzi eu nume rom âneşti, 48 s ă ­
seşti şl 30 le num esc la procesul
uerbal »indiferente“ ex. Ciocârliei,
Cerbului etc.
A ctuala com isie a schim bat
foarte puţine şi mulie din ele în
contra nolnţei locuitorilor, cazul
str. Şanţului, eu T ranşeelor în timp
ce se cerea Constantin B râneo-
ueanu şt Poplăeil eu Hanenhelm,
ia r V. Goldiş l’au pus în fundul
la 5 grădini nelocuite etc.
In concluzie să tot fie din 500
străzi, 80—90 eu nume rom ânesc.
lată unul din motiuele nemulţu­
0 g f| I i a l a S O C Ía tÍÜ O r r O X X lä lie S ti
Sibiu, J o i 1 9 D e c e m v rie 1 9 3 5 A nul 1
A stfizi ne vorbeşte: Sala de lectoră a „Âsociaţiunii“
Dl general V. Economu Un oraş ea Sibiul cu tradiţie
eulturală, cu un număr din ce în ce
mai mare de intelectuali, are ne-
Conflictul Italo~Etiopean voe de o bibliotecă bine întreţi­
nută şi de 0 8ală de lectură, unde
Duminecă. 15 Dec. orele 4 d. m., a avut loc in sala teatrului oră­ se g ă se s c la zi toate ziarele şi pu­
şenesc, un festival organizat de despărţământului A strei şi Federaţia blicaţiile periodice din ţară. E xem ­
plul oraşelor germ ane şi maghiare
corpului didactic.
A vorbit, în faţa unui public select, d. ßeneral V. Economu, co ­ este viu înaintea noastră; fiecare
mandantul C. 7. A. — desvoltând subiectul de mai sus. dispune de o bibliotecă şi de o
D. generat, primit cu aplauze, dupăce mulţumeşte Astrei, arată sală de lectură. Noi încă avem în
cauzele conflictului italo abisian şi starea din Europa, precizând că, Sibiu o sală de lectură. Aspectul
prin această conferinţă nu intenţionează ei lasă însă de dorit. Dacă arunci
să facă aprecieri politice şi nici curent o privire asupra revistelor, ob­
serv i că nu sunt expuse toate
de opinii fiind acest lucru de compe-
tinţa distinsului nostru ministru de e x ­ („Gândirea“, »Viaţa Românească
terne. „Azi“, „Convorbiri Literare“, etc.
Conferinţa a fo st împărţită in trei lipsesc). Unele sunt ţinute sub lacăt
părţi: Italia, Africa şi Abisinia, cu con­ şi trebue să îndeplineşti totdeauna
formalitatea unei cereri speciale
cluzii practice asupra învăţămintelor când doreşti să le consulţi. Alte
politice şi militare pentru ţara noastră.
reviste au o dată cu patru sau
Italia ajunsă Ia marginea prăpa- cinci luni înainte, fără să fie înlo­
stiei este salvată de Musolini. Astăzi cuite cu num erele recente. Intelec­
acest popor îşi caută posibilităţi de tualul care intră în această sală de
viaţă. Arată că, ta încheierea răsboiului lectură, este primit fa m ilia r; nu
toate statele învingătoare au luat colonii găseşte nici o schim bare, ci to­
numai Italia a fo st privată. Singurul loc tul se prezintă arhaic, ca acum o
de expansiune pentru Italia, ce este jumătate de an. Românul e conser­
astăzi prima forţă de uscat, în aer şi vator — s'ar putea zice după con­
pe apă, era Abisinia. Pentru Abisinia statarea aceasta, deşi e animat de
italieni au mai sângerat de 2 ori. pasiunea noutăţii.
D ovedeşte că conflictul italo abisinian In ceeace priveşte ziarele, unele
este un rezultat ce nu mai putea fi evitat sunt ţinute la zi. Dar de ce lipseşte
de Italia. Conducătorul Italiei, Musolini a ştiut ce a vrut poporul său „U niversul“. „Dimineaţa“, „Curen­
şi a reuşit sä l instrueze, câştige şi m oralizeze devenind astăzi, în tul“, „Porunca Vremii“, „Zorile“,
urma acestui fapt, mare forţă europeană. Precizează că Italia este „Credinţa“, etc.? In schim b toate
stăpână în Mediterană, are cele mai mari vase de apă, sute de hidro- gazetele de provincie se lăfăesc
avioane şi avioane şi cea mai modernizată şi motorizată armată. ca într’o vitrină, excludând pe cele
In partea a doua arată că, Anglia a dus aceiaşi politică a intere­ mari şi importante. Când vrei să ci­
selor ei şi că angajarea Italiei în acest conflict, este cea mai mare lo­ teşti gazete, trebue să te oboseşti
vitură ce 8’a putut da Angliei. Instalarea Italiei pe platoul Africei este până în sala de alături, să-ţi fo r­
o gravă louitură dată intereselor econom ice ale Angliei şi chiar a le m ulezi dorinţa şi să aştepţi să ţi
japoniei, care au făcut importante investiţii econom ice şi cari trag se satisfacă cererea.
astăzi foloase imense. E de mirare atunci că se dă o
In partea a treia face istoricul ţării ş i popoarelor cu aprecieri re­ preferinţă mai m are cafenelei de­
feritoare la politica dusă de Abisinia de a fi m ereu cu cei tari, şi la cât unei săli de lectură ? Căci
civilizaţia, care începe dela piciorul desculţ până la canibalism. aici ai cel puţin toate ziarele la
Starue asupra bogăţiilor şi în special asupra producţiei b u m b a ­ dispoziţie.
cului. Stabileşte că în faţa intereselor de ordin material ale englezilor Sperăm că observaţiile noastre
stă dreptul la viaţă al italienilor ce pun în jo c forţa învinccibilă, sufle­ vor fi găsite juste şi se vor lua
tul tinerei generaţii crescute de Musolini. m ăsuri de îndreptare în interesul
D eosebit de interesant a expus, ajutat de mai multe hărţi, opera­ bunei funcţionări a rostului ce-l
ţiunile militare, forţele angajate şi felul cum a fo st pregătit de către are „A stra “ într’un oraş ca Sibiul.
(Continuare tn pag. 2-a) Io n e l N eam tzu
mirii elementului rom ânse m ajori­ şi sfid area demnităţii no astre ea D acă conducătorii prim ăriei ro ­
tar şi dominant în Sibiu, lată pen- popor nu t mat îngădue nici o clipă m âneşti şl Românit sibient nu se
truce pot să afirm că, ap ro ap e să răm ână la prim ărie. De înche­ sesizează nici de acest referat
toţi fruntaşii Români şi toate so ­ iere mai adăugăm astăzi că nume­ atunci nu suntem uredntel decât
cietăţile au cerut şi c e r rezoiuare roşi fruntaşi intelectuali din Sibiu, de atitudinea de sfidare şi dtspreţ
urgentă a acestei chestiuni. au înaintat c ereri la prim ărie s o ­ arătată de acest om Rom ânilor
S ă se boteze străzile eu nume licitând ea din prilejul com em o­ şl M aghtarilor ea popoare şt S a ­
rom âneşti şi eu figuri europene, rării, în ţoală ţara, a eroilor H orea, şilor ea persoane.
o c e r mit de cetăţeni ai Sibiului C loşca şl C rişan s ă se boteze cu Mai pretindem s ă se schim be
şl o cerem şl noi. aceste nume trei străzi principale. num ele străzilor Arz şi llhttstock
Cerem reuizuirea şl rezoluarea A rată că străzile ce le poartă botezate eu numele părinţilor şt
acestei chestiuni a şa cum o im­ astăzi numele sunt înspre Guşte- rudeniilor faim oşilor Arz şi Witt-
pune echitatea şi dem nitatea noa­ riţa unde se filtrează m urdăriile stoch, ce au dus lucrurile atât de
stră şl a oraşului ce nu mai poate din canalul oraşului ete. şi că prin departe încât au ajuns să ne im­
menţine strad a Viţeilor etc. situaţia de astăzi li se jicneşte pună să le mem orizăm şl îna­
Pretindem sancţionarea funcţio­ m em oria eroilor naţionali. intaşii pentrueă ei au auut în­
narului Arz şt d elătu rarea lut din Referatul lui Arz, pe a ceastă c e ­ drăzneala prouoeătoare să-şi uerse
postul ce l ocupă. re re între altele s p u n e : Nu se ura ce poartă poporului m ajoritar
Plângerile nenum ărate p rezen ­ ap ro b ă pentrueă nu auem în Sibiu faţă de eroii săi naţionali. H orea,
tate în scris la prim ărie, nemul­ alte străzi atât de potrluite pentru C loşca şt Crişan.
ţum irea întregit populaţii, precum aceşti eroi naţionali etc___ Ion Nunteanu.
 P eg 2. A c ţ i u n e a Nr. 16.

— Numărul viitor al Aoţiunel ua

Depunerea jurământului Serbarea dela şcoala de Concertul religios dela a p are Marţi 24 Dec. eu un num ăr
tinerilor eu termen redus sporit de pagini şl eu co lab o ra­
In cadre deosebit de so­ ucenice Catedrală re a scriitorilor locali.
— Se poate plăti abonam entul
lemne a auut loc Duminecă, Corpul didactic dela cursul p ro ­ Potriuit unei tradiţii ereiată şl in fiecare zi la : D rogheria Baeiu,
la orele 10l 2 , în curtea Re­ fesional pentru ucenice a aranjat im pusă de compozitorul şt profe­ Chioşcul de tutun din Piaţa R e­
gimentului 90 Infanterie, de­ Duminecă orele 18, cu elenele sorul de muzică T. Popoulel, a gele Ferdinand. încasatorii gazetei
punerea jurământului tineri­ şeoalet, în sala festiuă o frum oasă auut lo c Duminecă se a ra la c a te ­ încasează, uizitând pe a b o n a ţi:
lor eu termen redus. Da so ­ s e rb a re şcolară. drala ortodoxă, un concert reli­ Eunea, M arţea, joia şl Vinerea.
lemnitate participă d. General gios de colinde şl cântece de stea
Gheorghiu, toţi d-nii coman­ Program ul a fost alcătuit din — Termenul de su b sc rie re la
dat de corul M etropoliel şl al
eoruri recitări şt producţie tea­ Împrumutul de C onsolidare 39/*
danţi de unitâfi şi numeroşi şeoalet N orm ale. C atedrala o rto ­
trală, sub conducerea d-net di­ 1935, a creanţelor contra Statului
ofiţeri din toate armele. doxă a fost neîneăpătoare pentru
re c to a re E şanu şl d -şo ara Popo- anterioare exerciţiului 1934—35 s ’a
Păr. Col. I. Dăneilă, oficiază uiei.
puliéul uenlt să asculte acest con­
prelungit, până la 31 Dec. 1935.
seruieiul religios, după care D. Inspector Buzea a mulţumit
cert de reînuiere şi cinstire a ue-
— Dela Camera de Muncă. Se
rosteşte o însufleţită şi fru­ corpului didactic pentru reuşită
ehiior şt frum oaselor cântece de aduce la cunoştinţă publică, eă
moasă euuântare, prin care Crăciun. listele de alegători pentru Cam era
serbării.
explică plastic şi inspirat în­ Un program de 22 colinde, din de Muncă ale judeţului Sibiu, sunt
semnătatea jurământului făcut toate prouineitle ţării, a înulorat afişate sp re u edere la sediul C a­
pentru Rege şi pentru Ţară sufletul creştin al ascultătorilor, m erei de Muncă Graloua Filiala
şi prin care au deuenit la Inaugurarea timp de o oră şl jumătate.
Sibiu, în str. Carm en S g ’ua Nr. 3
în toate zilele de lucru între orele
fel eu brezdele ce se ră­ P reţuirea şi a p re cie re a ce o face 8—12 şt 16—18. Preş. V. Roşea.
stoarnă unele peste altele barajului dela Turnişor publicul rom ânesc participând în — S ocietatea de înm orm ântare
alcătuind acelaş pământ din număr atât de m are la ace st con­ organizează o s e rb a re eu program
care tofi se hrănesc şi pe Sâm bătă, la orele 12, a auut loc cert religios, este cea mat uie m ăr­ urm ată de dans în s e a ra zilei de
care trebuie să-l apere — inaugurarea barajului dela Turni­ 26 Dec. a. e. a doua zi de C ră­
turie şi elogiu ce se poate spune ciun la restaurantul Trei Stejari
la caz de neuoie — ostaşii şor. Participă preşedintele com i­ la a d re sa organizatorilor şl în sp e ­ Românit de bine uor şti să spri-
ţării în rândul cărora au in­ siei interim are şi membri, şefi de cial d-lui p ro feso r Timotel Po­ jineaseă participând la serb are .
trat prin depunerea jurămân­ seruleil, prefectul judeţului, re p re ­ poulel. — C am era de Muncă Sibiu în-
tului. zentanţii p resei etc. uită publicul sibian la se rb a re a
Se depune jurământul. D. K rasser, Inginer al munici­ pomului de Crăciun, în ziua de 22
Dec. a. e. o ra 1 în sala Thalta.
Dl Col. Pâruu dela Regi­ piului, a explicat n ecesitatea a c e ­ Şedinţa Program ul e susţinut de corul
mentul 90 Infanterie, uorbeşte stui baraj, c are aprouizionează Gamerli de Muneă.
frumos despre jurământ şi canalul de apă ce curge pe Et- Sţatului Negustoresc — S ocietatea Frăţia R om ânea­
eroismul părinţilor noştri. uada M ăcelarilor, unde se p re g ă ­
s c ă depe malul stâng al Glbinulut,
D. General Gheorghiu fe­ teşte pentru ulttor ştrandul şi a- In sala Unleum a auut loc o con­ organizează tradiţionala s e rb a re
stăzl mai multe fabrici, precum şl sfătuire a sfatului negustoresc, la a pomului de Crăciun, Duminecă
licită pe comandanţi şi pe care au participat negustorii din o ra­
proaspeţii ostaşi, în numele canalul oraşului. F ace un istorie 22 Dec. a. e. orele 15 p. m. în sala
şul nostru. N. Martin, preşedinte eulturală din str. Eungă.
d'lui General Comandant, şi-i al lucrărilor şl pagubele suferite după ce salută pe cel prezenţi
de inundaţii şl arată eă s ’au chel­ arată scopul consfătuire!. Salută — Dela principele Mireea. Du­
îndeamnă să-şi păstreze eu m inecă 15 Dec. orele 11 jum. a. m.
sfinţenie jurământul depus tuit în acest an sum a de 700 000 pe d. deputat H erzog. D. U. Boz-
Lei pentru această lu crare şi eă dog, sec re ta r general al Cam erei a auut loc în localul liceului G heor-
seruind Regele şi Ţara. de Industrie şl Comerţ, face r a ­ ghe Eazar, d esch id erea unei fru­
mai sunt n ecesare lucrări în ua-
Încheie urând pentru M. loare de 250.000 Let.
portul asu p ra anteproeetulul legii m oase expoziţii de cusături na­
Sa Muzica intonează „Imnul m eseriilor şl e x ercitarea profesiu­
ţionale şl a bazarului de Crăciun
R egal“. D. E. Piso, felicită seruieiul teh­ nilor econom ice. După ce arată eă
nic pentru re alizarea lucrării, arată raportul a fost analizat eu toată aranjată de Societatea Principele
La sfârşitul festiuităţilor a seriozitatea face un rezum at foarte M ireea filiala Sibiu. Expoziţia ră ­
im portanţa barajului şl-l declară
auut loc defilarea tinerilor cu docum entat al anteproeetulul. A pe­ mâne d esch isă 8 zile şl se poate
de inaugurat.
te m e n redus sub comanda lează la negustori ea să nu facă uizita zilnic dela o ra 10—1 şl dela
ofiţerilor lor. După a ceasta a auut loc o ag ap ă d eo seb ire pe baze de naţionali­ 3—6. Intrarea 10 Eei. Contribuţia
sem ită de d. Giindteh—Bufniţa. tate în re c ru ta re a personalului şl
cere ea negustorii saşi să ia an­ se re şte ajutorării copiilor săraci.
Măsura luată de Soeie~ Intr’ad eu ăr a ceastă lucrare p r e ­ gajaţi rom âni şl inuers sp re a nu
zintă o m are im portanţă pentru fi lipsă să tnteruină statul. Spune
tatea Tramuaelor oraşul Sibiu. Timp de trei luni au apoi eă se preuăd în anteproeet
p rea strân se m ăsuri pentru des-
B om ba sezon u lu i
lucrat mal multe zeci de muncitori
Constatăm eu satisfacţie eă s o ­ până au construit un dig betonat uoltarea comerţului mie şi mal ales
un fiseallsm ex ag erat pentru întreg
de C R A e i U N l
cietatea Tram uaelor E lectrice din pe o distanţă destul de lungă. Eu- comerţul. Spune că Ministerul
Sibiu, a găsit juste obseruaţiile e ra re a este construită solid după Muncii s'a preocupat p rea mult de fă c u ta T \ 7 7 li cn colone si pudră
n oastre eu prluire la circulaţia noul principii de specialitate. muncitori prin anteproeet. u a b C ld „ d f lZ i/i a Lei 100 şi 100
tram uaelor la amiazi, luând ime­ Ea acest baraj se poate instala Propune ea p artea prluitoare la
com erţ să fie reglem entată de Mi­
Caseta „Moş Crăciun“
diat m ăsurile propuse de noi, cari un adm irabil strand al Sibiului. Lei 200
nisterul de Industrie şt Comerţ.
8’au douedit a fi eficace. E ipsese iniţiatiuele şi organizatorii. Anunţă eă la Cam era de Industrie
şi Comerţ se lucrează la un pro- De u â n z a re :
Marele Stat Maior Italian răsboiul, arătând că cei 30.000 de măeştrii eet de structură, pe eare-l ua tri­ D R O G U E R I A I ONEL BACIU
au construit peste 800 hm. drumuri, pe care s e poartă apa dela mari mite M inisterului de Industrie sp re
depărtări prin camioane cinsterne etc. a-1 studia pentru legea uittoare. — Am anunţat la timpul său că
Giteştte principiile fixate şi p re ­ în oraşul nosiru s ’a constituit o
D escrie organizarea armatei abisiniene, care are circa 600 000 cizările, p e c are com ercianţii le
de oameni, în care un ostaş poartă puşca şi al doilea poartă munifia c e r uiitoarel legi. Insistă în s p e ­ eooperaiiuă de consum pentru toţi
şi hrana. cial asu p ra reglem entării industriei Romântl, ofiţeri, funcţionari, p en­
Exoune planul de operaţie, precizează că el corespunde scopului casnice, delim itarea între indu­ sionari etc.
politic de a se face legătura directă intre Somalia italiană şi Eritreia. stria m are şl mică, com erţul am ­
Tactica de luptă a abisienilor constă in retragere, pentru a face Cooperation, dupăeum se ara tă
bulant. chestiunea pregătiret p ro ­ şi la reclam e, s ’a deschis în ziua
gol şi a ispiti pe inamic să se îndepărteze de baza de operaţiuni, spre fesionale a eom erelanţtlor şl se
a putea da atac prin surprindere. Armata italiană utilizează cu folos declară pentru p reg ătire progre- de 9 Deeem urle în magazinul fost
real aoiafia pentru recunoaştere şi bom bardam ent, după care urmează siuă şi pentru practică la cel eu C ăprioara, din str. Regina M arla
armata motorizată. p reg ătire intelectuală. Se ocupă No. 30.
Noutatea desuelită pentru acest răsboiu şi cele viitoare este p ro ­ de delim itarea branşelor, re g le ­ E ste o datorie a fiecărui Român
paganda politică intre adversari, care exploatează toate nemulţumirile m entarea firm elor şi precizează
aşa încât tunul şi bom bele îşi dau efectul dorii. să uiziteze şi să sprijinească a ce a ­
eă sunt p rea multe şl grele for­
Grafie acestei propagande subversive armatele se predau. mele de astăzi şl de a ceea p ro ­ stă intţiatluă menită să consolideze
Sâfim cu băgare de seam ă la toate învăţămintele ce se pot scoate pune un capitol de p ro ced u ră. De com erţul rom ânesc în Sibiu. Cu
de aici. Avem şi noi minoritäfi şi in viitorul răsboiu armele politice încheiere solicită concursul o rg a­ cât Românii uor sprijini mal mult
vor găsi un vast câm p de acfiune. nizaţiilor profesionale. N. Martin ace st m agazin ’eu atât îşi uor
Arată că dacă eşti dezarm at nu te întreabă nimeni dacă faci parte felieită pe ra p o rto r pentru expu­ uşu ra traiul prin eftinire pentrucă
din E ’ga Naţiunilor şi nici despre concepţiile de umanitate ce le ai. n erea documentată. D. Herzog, de­
Pilda hal ei şi mai ales aviafia ei este cel mai puternic argument. putat mulţumeşte pentru euulntele la consum m are mărfurile se ief­
Italia s ’a simţit tare ş i a revendicat pretenfiunile. de salut şi felicită pe d. sec re ta r tinesc.
Cine vrea să fie tare şi vrea să ş i impună respectul, să aibă o generai Bozdog. — Păr. prof. Dr. Gr. C risteseu
armată tare. N. Martin se d eclară pentru s e ­ ua uorbi Duminecă o ra 6 în sala
Conferenţiarul a fost aplaudat de asistenfă îndelung pentru docu­ lecţionarea negustorilor însă a c e a ­ Prefecturii d e s p r e : Fizionoma s p i­
mentare şi expunerea făcută academie, timp de aproape două ore, sta să se facă pe alte baze mat rituală a tinerei generaţii. Nimeni
într'o limbă aleasă şi cu mult tact pedagogic. certe decât cele fixate de legiuitor. să nu scap e acest prilej.
 Nr. 16. A o ţ i u n e a Pag. 3.

Serbarea şcolară din F a p t u l e ă S i b i u l e s t e a ş e z a t în -

t r ’o p o z i ţ i e f o a r t e p r i e l n i c ă , e u d e a ­
cartierul A. Şaguna lu r i în I m e d ia tă a p r o p i e r e ş i m u n ţi CIORAPII
C o r p u l d id a e tte d e la ş c o a la p r i­ la e â ţiu a k m . a u e o tr ib u it la d e s -
m a r ă d e s ta t N r. 4 a o rg a n iz a t e u u o l ta r e a lu i e a u n u l d in tr e c e le
e le u it a c e le i ş e o a le , la C ă m in u l m a l m a r i c e n tr e s p o r tiu e d in ţa r ă .
c u ltu r a l C . F. R . o fo a rte r e u ş ită
R o m â n i i e u m u l t r e g r e t n ’a u f o s t
s e r b a r e d e M o ş -A ju n .
C o p ll a ş e le ş i c o p iii, în c o s tu m e a m a to r i d e fr u m u s e ţile m u n ţilo r.
n a ţio n a le , a u c â n ta t m a t m u lte c o ­ P e n tru a re m e d ia a c e a s tă la c u n ă
lin d e ş t a u r e c ita t p o e z ii o c a z io ­ a S ib iu lu i, „ A c ţiu n e a “ îm p r e u n ă e u
n a le d n a ju d . R ă d u le s e u a c o m ­ „ Ş o im ii C a r p a ţil o r “ u o r d e s c h id e
p u s a d m ir a b il ş l a p r e d a t e u e le u it
şi e le u e le o s c e n e tă e u b ă tr â n e - u n c u r s d e s k g , p e n tru to a te c a ­
te g o riile d e .s k y o r i.
SUNT DURABILI Şl IEFTINI
ş tile o b ic e iu r i d e C r ă c iu n d in to a te u
p ro u in e ille ţă rii, c o lin d ă to rii, d e în s c r ie r ile s e p r im e s c a tâ t la
M o ş -A ju n ş i d e N a ş te r e a D o m n u ­ r e d a c ţia z ia ru lu i c â t ş i la o rg . d e a c e a s tă c ă lc a r e a p rin c ip iilo r în euuinte frumoase scopul
lu i ş i iro z ii. „ Ş o im ii C a r p a ţil o r “ s tr . Ş a g u n a d e d re p t ş i p ro te ja re a u n o r e le ­ Aefiunii Româneşti. Muncă
S ’a p r e d a t p i e s a î n 2 a c t e D i n e N r. 6. m e n t e e e au f o s t o adeDărată c a ­ muncă şi iar muncă pentru
C ră c iu n u l ş i a p o i P rin o s u l în g e ­
C u rs u rile s u n t g ra tu ite . lamitate p e n t r u oraşul şi cetăţenii luminarea poporului.
r ilo r , f e e r ie în 3 ta b lo u r i. D . d i­
r e c t o r S to ia a u o rb it d e s p r e N a ­ Aurel Constantlnescu. oraşului n o s t r u , indiferent de n a ­ D. înu. N. Verzescu, a tinut
ş t e r e a D o m n u lu i ş i o b ic e iu r ile s t r ă ­ ţio n a lita te . o instruetiuă conferinţă des­
m o ş e ş ti. D e a ltfe l d . p r e ş e d in te ş tie e ă pre „Legătura ee trebuie să
P ă r . M o r a r iu a m u lţu m it c o r ­ In atenţiunea dlul î n z i l e l e t r e c u t e a p r i m i t d e l a M i­ fte între şcoală şi familie“.
p u lu i d id a e tte ş i a s is te n ţe i. S a la a
n is te ru l d e In te rn e u n o rd in d e s tu l Corul şcoalei sub conduce­
fo st n e în e ă p ă to a re . A u p a rtic ip a t
în s p e c ia l m u lte d n e în u ă ţă to a r e
primar al municipiului c l a r în c h e s ti u n e a f u n c ţio n a r u lu i rea d-lui N. Hălmaeiu, a exe­
ş i în u ă ţă to ri d e la c e le la lte ş c o li lO itts to e k . cutat mai multe cântece şi
d in S ib iu . A m a r ă t a t în n u m ă r u l 1 0 a l „ A e -
D e e e n u s e a p lic ă o r d in u l m i­ poezii.
V e n itu l a f o s t d e s tin a t c a n tin e i ţ t u n e i “, c ă p r e a c u n o s c u t u l f u n c ­
n is te ru lu i ?
ş c o la rilo r s ă ra c i. ţ i o n a r A r z , c e s ’a f ă c u t u i n o u a t
I. H.
După terminarea progra­
D a tin ile s tr ă m a ş e ş t i r e d a t e e u lip s in d d e la s e r ü le iu , d u p ă b u n u l mului, Păr. T. Roşea, a adus
p u te re a c re d in ţe i c e o a u n u m a i s ă u p la c , a fo s t p e d e p s it d im ­ radio, peniruca poporul să
c o p ila ş ii m ie i, a u p r o c u r a t a s is te n ­
ţe i e iip e a d â n c s im ţite .
p re u n ă e u to u a ră ş u l e u a c e le a ş i Dela Acţiunea roma- asculte „ora săteanului“. Con­
* p ă c a t e I D l i t s t o e k ş t c ă a c t u a l u l u t-
e e p r e p r e ş e d ln te , D r. G ü n d is e h , le - a
neaseă Oena-Sibiului ducerea Aefiunii româneşti
a promis eă tot la 2 săptă­
Ş c o a la p r im a r ă d e b ă ie ţi, c o n ­
d u s ă d e d. d ire c to r G h e rm a n , a a n u la t p e d e a p s a . Nu de mult tineretul fete mâni „Aefiunea“ îşi ua tine
o rg a n iz a t, S â m b ă tă d u p ă m a s ă , o A m a ş te p ta t u n ră s p u n s a s u p ra şi bäiefi din localitate, au pus şedinţa cu program şi mai
fo a r te r e u ş ită s e r b a r e d e C ră c iu n m ă s u r ilo r lu a te . N u a m p rim it n te t bază societăţii „Acţiunea“. bogat. A fost o frumoasă
la p ro g ra m u l c ă r e ia a u p a rtic ip a t Scopul societăţii este cât se
to ţi în u ă tă to r it e u e le u it. p â n ă a s tă z i. Ş tim e ă o r ic e p e ­ manifestafie.
d e a p s ă d a t ă d e a u t o r i t a t e a în d r e p t poate de măreţ: Lărgirea c u ­
noştinţelor istorice, geogra­
Sporturile de iarnă
n u p o a t e fi a n u l a t ă d u p ă b u n u l
p l a e . l n t r ’u n s t a t d e d r e p t a s e m e ­ fice şi sociale în m assele po­ Străin necunoscut!
n e a lu c ru ri s u n t a b u z u ri d e d r e p t pulare. S tră in n e c u n o s c u t;
Skyul Duminecă, membrii socie­ C e ca u ţi p rin tre noi,
e e d e m o r a liz e a z ă p e c e ila lţi fu n c ­
tăţii s ’au manifestat pentru C u 8ufletu ’n cru sta t.
S k g u l, s p o r t o r ig in a r d in N o r - ţio n a ri. In la c rim i ş i n e v o i ?
u e g i a a f o s t î n c e tă ţe n it în to a t e ţ ă ­ P e d e a p s a d a tă d e fo s tu l p r e ş e ­ prima dată în fata poporului, Tu v r e i iu b ire sfântă,
rile . d in te a l c o m is ie i in te r im a r e , D r. cu un program foarte bogat. In lum e-i m u rd ă rie ;
In R o m â n i a a c e s t m ijlo c d e e d u ­ D . l u a n , n ’a f o s t a p e l a b i l ă ş i d e c i La orele 4 d. m. sala mare Tu v r e i să fii 'n ţeles,
c a ţ i e f iz ic ă c a p ă t ă d in z i în z i n u p u t e a fi d e n i m e n i a l t u l r e o o e a t ă . a primăriei a fost plină de Te 'm p ied ic i d e p r o s tie i
popor şi intelectuali. S u b c r u c e -i lo c u l tău.
a d e p ţ i to t m a t m u lţi, m a l a l e s în D in a c e s t e c o n s i d e r e n t e c e r e m L a u m b ră d e b r a d sfânt,
re g iu n ile m u n to a s e u n d e e s te s in ­ d -lu l p r e ş e d in te a l c o m is ie i in te ­ Preşedintele societăţii d. Io­ A c o lo - i to t c e - a i vrut.
g u r u l m ijlo c d e a e e r e e t a ia r n a , r im a r e ş i c e r c e te z e c a z u l, s ă l ă ­ nel Staneiu notar şi iniţiatorul, S tră in n e c u n o s c u t1
fr u m u s e ţile m u n ţilo r. m u r e a s c ă o p in ia p u b lic ă r e u o ita tă a deschis şedinţa explicând \ Const. N u t r e a

|D' m Mănuşi
S’a g ă sit su rp riz a P v. n u m a i d e la firm a
o N u m i
d e C răciun! B itte r m a n n
PENTRU Sibiu, strada Regina Maria 9
Corpuri de iluminat
Maşini de călcat Trataţi în interesul Dv s .!
Perini încălzitoare
Plăci de fiert
O
2 d a c ă c u m p ă ra ţi:
P a lto a n e le d e d o m n i, d a m e ş t c o p ii
Lămpi i
p ă lă rii, ş e p c i, lin g e rii şi tr te o ta g e
Aparate de uscat păr L p -ig e a ş l a rtic o le le e e u ă n e c e s ită , l a :
Aspiratoare de praf
Plonjoare
Cazane pentru ceai H
7 \ £
2
0. LÓI, Ml Ü M Hr. 15
A p a r a te le e le c t r ic e su n t c e le ARTICOLE PRACTICE L a C ră c iu n
m a i fr u m o a se c a d o u r i a le b e re s p e c ia lă
s
R. s tim p u lu i n o str u . A. „Thomas
S I B I U Ş I A L B A -IU JL IA M atador“

Cadouri utile de Sf. Sărbători MARE A SO R T IM E N T DE

găsiţi eu preţuri ieftine l a :
în d ife r ite c a lită ţi p en tru
STOFE
Librăria cooperativă voiaj, sport, gală şi uniforme militare la
„SPIRU HARET“
S I B I U , S T B . H O M T E B U S No. 6
Cărfi literare, ilustrate, felicitări, plicuri,
calendare şi JUCĂRII PENTRU COPII eu
„TEXCOM"
S o c ie t a t e în c o m a n d ită cu
P r e ţu r ile c e le m a i r e d u s e ! ...... m ă rfu ri te x tile
Vizitaţi eu încredere aeeastă Librărie Cooperatiuăl SIBIU, Str. Regina NariaNr.5
 Pag. 4. A c ţ i u n e a Nr. 16.

Cărţi Cărţi Cărţi N um ai

De Sj. Sărbători literare pt. tineret pt. copii
Jocuri de societate-Albumuri-Stilouri-Agende-Calendare-Serviete, BtE.
dela 1011
Pi «ţa Unirii N o. 7 (în curte)

Mu e reclam ă nici minmură cafeaua „PAŞA“ e eea mai bună

A V IZ I Tot felul pentru
O cafea delicioasă şi aromatică Vă dă
Croitoria Petraşeu Crăciun: energia necesară muncii de toate zilele.
Nieăiri în Sibiu, s ’au în alt oraş din România, nu e eu
p r im e ş te în co n tu l d a to rie i d- lor
J u c ă rii
putinfă să găsifi o cafea ea la magazinul special de cafea
clienţi, R entă E m isiu n e a A ş i B P o ş e te „La P fl Ş A“.
după c u r s u l p ie ţii M ânu şi Magazinul „Paşa“, este în eombinafie şi eu renumita Bon-
C io ra p i bonăria Eam fireseu din Bucureşti, eea mai bine asortată,
T ric o ta je pentru cadouri, bomboane, în cele mai frumoase cutii,
loniţă Olîeanu
are inimă să uăndă ieftin
Albituri
B a tis te
cum şi toi felul de articole de ciocolată şi zaharicale
pentru Pomul de Crăciun.
C ra u a te Furnizorul Curţii Regale
C o l o n i a l e şi d e l i c a t e s e B re te le
Telefon 382 SIB lU P ia ţa M ică 23 F i n e t » (Tenis) M a g a z in u l de c a f e a „ L â P A Ş A “
B a r e h e tu rl, S ta m p ă , e s te "cinic ş i singrcir în
C ro ito rie p e n tru Z e firu rl, P â n z â tu rt SIBIU, str. Regina Maria 42
F.Fülöp? D A M E şiDOM NI
Premiat cu Diploma
Cumpăra» bun şi ieftin la
„A N D REE“
C onvorbiri g ra tu ite!
Onor. clienţi, la târguelile pentru Crăciun, primesc
T elefon No, 93

SIBIU,SIRGH.LÁZUK15 "
Ciiffliăi ;i i t a l a
şi Medalia de Argint cadouri, câte o cutie nouă de tablă, pentru ţinut
Sibiu, Straja Dr?gonilor cafea, s ’au o cutie eu bomboane de ciocolată şi
alte cadouri frumoase.
%
C i, nu i i i i i s'i utat c r o n 4 N o ta ţi a d r e s a ş l v iz ita ţi a c e s t m a g a z in !

Siam, if ţi M u r i S. Macimé ■ I
S u c c . lui C. K r e m e r Croitoria care execută prompt orice comandă
Fabrica de Piele
cu preţuri c o n v e n a b i l e

H. 1 Kremer şi acordă funcţionarilor publici auan-

tajul de a piáit tn r a t e l u n a r e Arfenie Brdşoueanu
SIBIU
sir, flvrcui lănci (Orezului 4
S ’a im itat în P a la tn l S o c .
P R I M A a r d e l e a n ă
s u n e .
X SIBIU
En gros! En detail! P rodu ce.
Pondat 1B78
M ân cări De S ă rb ă to ri c u n o sc ă to rii d e v in u ri Croupoane, Gâturi} Poale
b e a u r e n u m i t e l e o tn u M d e la în tr’o calitate c u n o sc u tă superioară
c a l d e şi r e c i
Dr. ALFRED AHBPQŞI, M e d ia ş V ânzare în d e ta il în D epozitu l de piele a l
V in u ri d e T ä m a v e Cereji in prăuălit de alimente şl boaegi „Vinuri
B ă u tu r i c u r a t e A m b r o s i “ în stiele originale F abricei. s tr a d a Valea M are Nr. 3 —9.
Prefuri ieftine!
Reprezentanta pentru Sibiu şi depozit la:
ns. M. PAULIftl, F i at a. JvCică S I
A leg eţi b u c u r o s ? N u u i t a ţ i c a d o u l cel m ic
Mare alegere în cămăşi pentru domni, gulere.
eăm ăşt de noaptea, indispensabili, pijamale,
eraDate, batisie, ciorapi pentru domni şi dame,
Apă de colonie H Pulverizatoare
le găsi» în ealită» bune şi foarte ieftin l a : SăpunBPudră
Ce uotu face cadou la Crăciun 4 ^
„ R e g e le L in g e rie ! át
Pieptene B P e r i i
Şoşoni, g a l o ş i sau pantofi de casă ■
R. S. Sibiu, Piafa R egele Ferdinand No. 14 Aparate ş: lame de ras
din prăuâlia de ghete
D R O G U E R S A V. L O E W „Ea e lz m a
Cadouri de
5 0 .0 0 0 Crăciun
S ib iu , s tr . R e g in a M a ria 3 2
R. 8.

R. S.
roşe“
S ib iu , s tr . R e g in a M a ria N r. 8
R. S.
Sticlă, Porfe an. Ceramică, Tacâmuri
Articole de bucătărie — Uase emailate
E s te o p lă c e re
Mărfuri de ofel — N outăţii a Vă f a c e c u m p ă r ă t u r i l e Dv. în nou re-
nouatul depozit de uânzare al fabricei de tri­ Procurafi-vă cadourile de Crăciun
JO S E F J I E E U cotaje VOGELSANG. Mărfurile bune, localul
R 8. S ib i« , s i r R e g in a M a ria 4 7
II de prăuălie prietinos şi luminos, seruieiul
atent si conştiincios şi preţurile reduse face
bucnrie fiecărei cumpărături.
dela

Mare târg de Crăciun

C in e e x a m i n e a z ă
to tu l, c u m p ă r ă l a : V o g e lsa n g A. M oravetz
GIUVAERGIU
în CIORAPI şi TRICOTA] Execntăm conştiincios şi leftia orice reparaţinnl
Pentru tineret de Crăciun
REGELE CIORAPILOR sc â n d u ri
Cumpărăm aur şi argint sub orice
formă, cu cele mai urcate prefuri.
Str. Regina Maria No. 16 c u re le
fă lc i
Nr. 2509— 1931 port.
Nu cumpăraţi
Publicafie de licitaţie. b a s to a n e superioară, de preful modest a mărfurilor
şi dem odulde cum părare a: Pălăriilor, şep­
Subsemnatul şef portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu, c e ară cilor, lingeriilor, ciorapilor, mănuşilor, tri­
cotajelor ea şi a celorlalte articole practice l a :
prin aceasta publică, că în baza deciziunei Nr. 4323 şi G. 11
9235/1931 a Judecătoriei mixte Sibiu, in favorul reclamantului m m mănuşi le speri şi şosete
Centrala de Credit Drotleff şi Gehöriger, reprez. prin advocatul
Dr. Albert Dörr, pentru încasarea creanfei de Lei 3422 şi acc.,
se fixează termen de licitaţie pe 2 3 D ecem vrie 1935, ora 4 d. m .,
R a n iţe , u a s e d e tu r iş ti d in a lu m in iu , CASA PÁRISI ANĂ
R. s. SIBIU, strada Regina Mai ia No. 39
la faţa locului, în Sibiu str. Franken Nr. 4, unde se vor vinde a p a r a t e d e f o to g r a f ia t p r e c u m ş t to t
prin licitaţiune publică judiciară : 1 gr. mofon cu 3 plăci, dulap, f e l u l d e a r t i c o l e n e c e s a r e sportu­
toalată şi un şezlon in valoare de 7300 Lei. In caz de nevoie
şi sub preţul de estimare. rilo r de iarnă.
Pretenziunea care e de încasat face 1943 Lei capital, do­
ăi ŞOŞONI şi GALOŞI
9 9 SPORT
bânzile legale din 27 Februarie 1931, iar spesele până acum
stabilite restante de 1389 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­ La
strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire
licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora in sensul
art XLI: 1908 § 20.
S i b i u , la 2 Decemvrie 1935.
F.ADAMI GASTON
B a cu , portărel Sibîn, S tra d a R egin a M aria No. 17

R e d a c to r r e a p .: IL IÉ M U N T E A N U L T i p a r u l I n s t , d e a r t e g r a f i c e „ D A C I A T R A I A N Ă “. S i b i u . eENSURAT
D ir e c to r : I o n M n n te a n n
O rg a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase lun i 120, tr e i luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-u l 3 L ei.— P u b licatiu n i şi inserate după ta r if
N r- 17
Hristos pe pemânt
lnöljaji-uá
Cefe de colindători ne ue-
stesc, în seara sfântă, eu
glas de argint:
A s tă z i s ’a n ă sc u t
C el fă r ’ d e ’n c e p u t
C um au s p u s p ro ro c ii
Cântarea bisericească in­
tonează în ziua praznicului
Naşterii Domnului uestind;
Hristos se naşte măriţi-L.
Hristos din ceriuri întimpi-
nafi-Ei. Hristos pe pământ
Inălţaţi-uă. Cântaji Domnului
tot pământul. Şi eu ueselie
lăudaţi-L popoarelor. Uese-
lifi-uă drepţilor, eeriurilor
bueuraţi-uă.
Taina cea din neacascunsă
şi de îngeri neştiută, s ’a îm­
plinit. Fiul lui Dumnezeu cel
uestit de proroci, eu mii de
ani înainte, s ’a născut în ies­
lea grajdului din Uifleemspre
a mântui pe om şi a-i arăta
cum să se ridice la D-zeu.
Aşa de mult a iubit Dum­
nezeu lumea încât şi pe Fiul
Său cel unul născut la dat
şi l-a trimis în lume pentru
ca prin pilda naşterii în ies­
lea dobitoacelor să deschidă
perspectiua fericirii pentru
toţi pămânienii, fericire ce nu
poate fi adusă numai de bo­
găţii, ei de pacea uestită de
cetele îngereşti ce cântau
acum 1935 ani deasupra p e­
şterii din Vifleem •
Mărire întru cei de sus pe
pământ pace şi între oameni
bună înnoire.
lată sensul profund creştin
al praznicului Naşterii Dom­
nului. închinarea păstorilor
şi a magilor, ce au adus lui
Hristos, aur, smirnă şi tămâie
uorbeşte peste ueacuri des­
pre smerenia cu care trebue
să ne apropiem de Hristos.
Se cuuine dar ea şi noi
la acest popas de sărb ă­
toare sfântă să facem ase­
menea magilor şi să ducem
lui Hristos inimi curate şi
iubitoare de Dumnezeu şi
de oameni. Darurile noastre
să fie ajutoare penlru cei lip­
siţi şi mai ales pentru fraţii
basarabeni străduindu-ne fie­
care să facem nie cântarea
îngerilor din noaptea sfântă
„Mărire întru cei de sus lui
D-zeu, şi pe pământ pace,
între oameni bună înnoire“.
Ion M u n te an u .
â n e ş ti
Sibiu, M ie rc u ri 2 5 D e c e m v rie 1 9 3 5 A nul I
Datini strămoşeşti
A z i ne u o r b e ş t e : M o ş C r ă c i u n
D ra g i sib ie n i, vă r o g să m ă a scu lta ţi ş i vă v e ţi c o n v in g e că, su n t
la c u r e n t cu toate c e r e r ile ş i d u r e r ile c e vă sta u r e inimă.
S im b o lu l m ă re ţ al n a şte rii celu i
c a r e a p r o p o v ă d u it iu b ire a între
Ş tiu că, încă din anul tre c u t a ţi c e r u t să vă a d u c un p rim a r in o am eni, a d a t n a ş te r e la o m u l­
fru n te a m unicipiului. R e g r e t m u lt că n ’am r e u ş it să c o n v in g p e d. D r. ţim e d e s im b o lu r i m ărunte, c a r i
E . P iso, să p le c e . toate tin d la r e c o n stitu ire a s c e n e i
D -sa a ven it la m ine ş i m i-a fă c u t p ro m isiu n e a s o le m n ă , că din u n ic e din istoria om enirii, c a r e a
sa la ru l d e circ a 17.000 L e i tu n a r nu va în c a sa n im ic ş i că l va da s ă ­
racilor. A c e s t lu c ru nu l-a m c r e z u t ş i n ic i s ă r a c ii d in S ib iu după cu m stră b ă tu t-o ca un fu lg e r lu m in o s
c o b o r â t din înaltul c e ru lu i p e p ă ­
n ici ch ia r donm nia-sa nu l a c re zu t, cu toate că s ’a s c r is ş i in , C uvântul
L ib e r “ ş i d e a ce e a n ic i nu s e s im te o b lig a t prea m u lt faţă d e c e i lipsiţi. m ânt. F iorul m istic al c lip e i c â n d
C u n o sc ş i z d r o a b a d e p u să d e d nii Dr. 0 . Ivan ş i s o ţii ş i ştiu că istoria a fo s t tăiată în două, e s te
ş i p ă rin te le P a trieh e afirm ă că p o a te să d u că in p rim ă rie to t atât c e le b r a t c u e v la v ie d e toate p o ­
m ir o s d e tăm âie c â t d u c e păr. D r. A . Q âlea.
p o a r e le ; un a d â n c s e n tim e n t m e ­
A m p rim it ş i p r im e s c m e re u s u te d e ja lb e s e m n a te d e R o m â n i ş i
S a ş i, prin c a r e s e c e r e un p rim a r, c a r e să i p o ţi afla la p rim ă rie ş i c a re ta fizic a c u p r in s s u fle te le în faţa
să aibă tim p să b o te z e c e l puţin s tr ă z ile d a c ă nu p u n e nisip în noile ca rtiere. a c e s te i s ă r b ă to r i calde, c a re -ţi
Un prim a r, c a r e să c e r c e te z e a ctivitatea fu n c ţio n a rilo r A r z ş i p r o c u r ă b u c u r ii su p ra p ă m â n te şti.
W ittstoch, c h e stiu n e a ieftinirei c u re n tu lu i e le c tr ic ; c a r e să nu m ai în­ A c e s t s e n tim e n t a în co lţit în im a­
s c r ie fe m e ile g e r m a n e fă ră d re p t, in listele e le c to ra le , să pună rându- ginaţia n eam urilor, c a r i i-au d a t
ială în b u n u rile m unicipiului, s ă c e r c e te z e d e c e B a ia P o p u la ră n u -şi
p lă te şte ta x e le după apă, a fa c e re a cu cetăţenia, etc. etc. îm b ră c ă m in te e x te rn ă s u b fo r m ă
Ş i a c i ţin să vă a m in te sc că p ă rin te le P a trieh e s ’a le g a t că d a că d e o b ic e iu r i ş i datini.
d. Dr. 0 . R u ssu , ş e fu l „F rontului R o m â n e s c î ş i p lă te ş te a b o n a m e n tu l la P o p o ru l rom ân, cu o im aginaţie
„ A c ţiu n e a " ş i s e m uiă b ir o u l priiiiaN uűi ta C a fen ea u a b o u le v a r d , p r i­ p o e tic ă n eîn trecu tă , cu s u fle t e v la ­
m e ş te fă ră c o n d iţii să fie p r im a r al S ib iu lu i, ş i p e n tru c a să-l c re d e m ,
v io s, a o fe rii c e l m a i fe r til te re n
ju ră p e S ta tu l ţă ră n e sc .
A m p rim it n en u m ă ra te p lâ n g e r i ş i c o n tra P refectu lu i, în tre c a re e v e n im e n tu lu i c a r e a s c ă p a t isto ­
ş i una dela D r. O. M ihu, d e c a r e ştiu că d o riţi să vă sc ă p a ţi, însă n u -l ria ş i o a m e n ii din în tu n e re c u l b a r ­
lasă S ta m a te ş i d e a cee a îl p ă z e ş te cu 7 s e r g e n ţi ş i un agent, să nu b a r ie i ş i al n e c re d in ţe i. F ec u n d a -
c u m v a să fu g ă ş i să răm ână ju d e ţu l S ib iu p ă g u b it cu e c o n o m iile d e ţia c e a a v u t loc, s a r e v ă r s a t cu
Í0 0 0 0 0 L e i lunar, c â t îi p lă te ş te a stă zi. C ontra c e r e r ii d lui Mihu, m ai
cu fo c s ’a o p u s D r. A . B ă r b a t p e c a r e şe fu l l-a im p u s în fru n te a C a­ cu o b o g ă ţie d e fo r m e a rtistic e ş i
m e r e i d e in d u strie ş i c o m e rţ, lo v in d în N. M artin, f o s t v e c h iu lib e ra l p la s tic e , c a r e au c im e n ta t d e fin i­
ş i in a ctualul d e p u ta t llie F lo a şiu . tiv r e n u m e le p o p o ru lu i n o stru ca
D in c a u za p o p u la rită ţii d lor s e n a to r i B o iu ş i S im ia n , o c u p a ţi cu p o e t anonim . S u n t n en u m ă ra te a c e ­
p r o b le m e le d e s ta t până în c e le m a i m ic i a m ă n u n te aşa în câ t c u n o s c s te o b ic eiu ri, p e c a r i nu le p u le m
ş i c h estiu n ile p ă d u rilo r ş i fe lu l cu m s e a p ro v izio n e a ză C o rp u l 7 A rm a tă cu en u m era . A m in tim p e c e le m ai
c a rn e d e b iv o l, d. d ep u ta t llie F loaşiu, n ’a a ju n s ş e f d e o rg a n iza ţie în S ib iu .
E * te a d e v ă ra t că ş i d. d e p u ta t C iolan e s te p r e z e n t ş i fo a r te a ctiv p rin c ip a le : c o lin d e le ş i o b ic e iu l
ş i d e a cee a d sa astupă g u ra tu tu ro r c u N eg o va n u l, C o o p e ra tiv e lo r d e a u m b la cu stea u a . E o datină
m a i m u lt s ’au m a i puţin d e c o n su m , cu ajutorul c ă ro ra d u p ă p la n u l atât d e fr u m o a să ş i atât d e s p e ­
fă c u t p e c in c i ani, s p e r ă s ă - ş i c o n s u m e ş i p rietin ii ş i a d v e r s a r ii d e a stăzi. cific ro m â n e a sc ă , în c â t ro m â n u l
Ş tiu că s e lu c re a ză d e m u lt la un p a c t d e a m iciţie în tre d nii Tilea c a r e a p e tr e c u t unul d in tre C ră­
ş i S to ich iţia , n oul ş e f d e o rg a n iza ţie , p o st, d u p ă c a r e a v â n a t atâta
tim p încât a fo s t a v a n sa t in s p e c to r d e vâ n ă to a re, în să c e fo lo s , că şefia c iu n u ri în străinătate, îi p a r e un
a p rim it-o d u p ă c e p a rtid u l a s c ă p a t trenul. C răciun fad, lip sit d e c u lo a re ş i
C u n o sc ş i c a z u l C o n sisto ru lu i, c a r e a a ş te p ta t să p r im e a s c ă ca d o u s im te a d â n c nosta lg ia p a trie i sale.
tipografia „ O astea D o m n u lu i “. Din a num ite m o tiv e, până a cu m li-se A c e s te datini fo r m e a z ă b a g a ju l
re fu ză c e re re a , s e trim ite însă la fie c a r e c o n silie r o p e n m ţă . s u fle te s c p e c a r e o r ic e că lă to r le
A m p rim it ş i p lâ n g e ri dela norm alişti, c a r i s p u n că, p rin noua
şc o a lă n o rm a lă s ’a in tenţionat s ă -i le g e p e d a s c ă li d e g lie ş i d e a cee a poa rtă cu el. E le nu s u n t s u p u s e
i-a ş i s c o s in c â m p ş i lângă C ibin. n ic i u n e i r e v iz u iri v a m a le, c i num ai
C u n o sc ş i a ctivitatea şc o la ră ş i e x tra ş c o la r ă a p r o fe s o r ilo r d ela r e v iz u irii c o n ş tiin ţa d e nea m din
liceu l „Qh. L a z ă r “, c ă ro ra d. prof. B o s c h , le c ite ş te re g u la t „ A c ţiu n e a “ . c a r e fa c e parte.
A m p rim it ş i din p a rtea m a g istra ţilo r o c e r e r e , prin c a r e so lic ită Tradiţia e s te una din c e le m ai
a vansări, u rc ă ri d e sa la rii ş i r e d u c e r e a c a u ze lo r. D eo ca m d a tă le-am
p u te rn ic e ră d ă c in i; e a d â n c înfiptă
a d u s ju d e că to ria din N o cric h , să n u m a i d e -a p r ile j d e re c u ză ri.
în so lu l natal, d in c a r e îş i e x tr a g e
Ş tiu că sta g ia rii c e r sa la riu l d ela auocafi, d a r p e n tru c ă d ş o a r e le
d a c tilo g ra fe o cu p ă m a i m u lt lo c în inim a d -lo r a vocaţi, d eo ca m d a tă , a lim e n tele . D a tin ile ş i o b ic e iu rile
c a u za a jo s t câ ştig a tă d e d ş o a re , c a r e c e e d re p t, p o t să s u b s titu e c o n s titu e n u trem â n tu l in d isp e n sa ­
p e d nii avocaţi, în m a i m ulte a fa c e ri d e c â t stagiarii. b il al unui p o p o r. D a că ţinem s e a m ă
C u n o sc ş i c e r e r e a su sţin u tă d e D olfus, d e a s c h im b a p e d. Ţ e p o su
c ă e le d e s v o ltă în ţe le g e re a p en tru
dela „A s t r a însă fă ră re zu lta t p e n tru c ă a fo s t su sţin u ţi d e c e i 2 v. p r e ş .
In urm a a n c h e te i sa n ita re fă c u tă d e d. in s p e c to r S to ic h iţia la sa te, artă ş i d e s c h id e su fle te le s p r e p r i­
p e n tru c r e ş te r e a natalităţii, c o n sta t ş i eu că d e o c a m d a tă s ’au înm ulfit m irea e v e n im en telo r relig io a se, na­
n u m a i lim u zin e le sta tu lu i în S ib iu . A m p rim it o ja lb ă se m n a tă d e fu n c ­ ţio n a le etc., a tu n c i în tre ză rim im p o r ­
ţio n a rii fisc a li, c a r e c e r o lege, p rin c a r e să li-se in terzică să p lă te a sc ă tanţa lo r ş i c u fa c to r i d e e d u c a ţie '
ş i d e a cee a n o u l a d m in istra to r s p r e a astupa g u ra b â rfito rilo r ş i zia ru lu i
„C u r e n t u l p â n ă Ia vo ta re a legii, a in te r zis fu n c ţio n a rilo r să fr e c v e n te z e Viaţa d e o r a ş a u c is m a re p a rte
lo c a lu rile d e ra n g u l prim . A m p rim it ş i d e la d ş o a r e le s ib ie n e o c e r e r e din a c e s te o b ic e iu ri, c a r i c o n s ti­
p e n lru a p lica rea le g ii c o n tra b u rlă c ie i, însă c e i v iza ţi in v o a că u rca rea
tuiau fa r m e c u l C ră ciu n u lu i d e alta
ta x e lo r p e c o s m e tic e ş i e fe c tu l r e c la m e i d r o g u e r ie i Ionel B aciu. dată. T otuş c e le m a i m u lte tr ă e s c
A m a d u s a d m in istra to r din B u c u r e ş ti, d irig in te la p o ştă d ela S in a ia
ş i vo iu m uta p e c e l dela te lefo a n e , p e n tru c ă d e c â n d stă la S ib iu n ’a încă, d a c ă nu c a fe n o m e n e reale
a vu t te lefo n să s e in fo rm e ze ca str. P intenului s e n u m e ş te R e g e le c e l puţin ca am intiri p r e ţio a se s u r ­
C arol 11 ş i to t nu s u n te ţi m ulţum iţi c u m nu s u n t n ic i a c e i c a r i c e r „A c - gh iu n ite în v re u n c o lţ d e inimă,
ţiu n e i “ să s e pună în slu jb a in te r e s e lo r p e r s o n a le ş i e g o iste „ A c ţiu n e a “ c a r e n ’a uitat în a c e s te v r e m u r i d e
ea tr e b u ie s ă răm ână în s lu jb a in te r e s e lo r g e n e r a le ro m â n e şti. P entru
u rg ie să p re ţu ia sc ă fru m o su l.
a fi ş i a s e p u tea m en ţin e p e a c e a stă linie M oş C răciun vă sp u n e tu­
tu ro r s ă sp rijin iţi „Acţiunea* a b o n â n d u -o ş i re c o m a n d â n d u -o R o m â n ilo r. IO N E L N E A M T Z U .
 I

Png. 2 A ot i nn e a N r. 17.

* *
^ P i i JL I I A P r o g r a m u l d e C ră c iu n . în c e p â n d e u M ie rc u r i 25 în f a b r ic i, d â n d a s t f e l : c h ilo ţi, f la ­ T u tu r o r a b o n a ţ i l o r , S p ri­
I I I r \ La I D e c e m u rie a . c . u a p r e z e n ta c e l m a l g r a n d to s n e le , c ă m ă ş i şi h a in e tr ic o ta te , d e c i jin ito r ilo r , c o l a b o r a t o r i l o r
ş l p u t e r n i c f i lm a l s e z o n u l u i , c a r e a s t â r n i t a d m i r a ţ i a t u t u r o r a p e c a r i n u a u p ro p r iu z is c a r a c te r u l şi tu t u r o r R o m â n ilo r d e
în tr e g g lo b u l u n e i e o n f e c ţtu n l d in ţe s ă tu r i. b in e A c ţiu n e a le u r e a z ă
F ă r ă p a n g lte e le e la s tic e îm p le ­ S ă r b ă to r i fe ric ite .
E P I S O D E tite d in f ir e d e b u m b a c s a u m ă t a s e — O p in ia p u b lic ă s o lie ită d lu l
în r o lu r ile p r in c ip a le : re n u m ita ş l u e s tita a r tis tă P A U L A W E S S E E I J , e u fire d e c a u c iu c . g en . V. E e o n o m u s ă re p e te c o n ­
a l ă t u r i d e C A R E E U D l l) G D l E H E ş l O T T O T R E S S E E R . Ţ e s ă tu r i le ş l îm p le titu r ile d in f e r i n ţ a . N u m e r o ş i c i t i t o r i s ’a u I n ­
F ilm u l E p iso d e , a f o s t p r e z e n t a t l a e x p o z t t l a d i n U e n e t l a u n d e e a b u m b a c s a u m ă ta s e c o m b in a te e u te r e s a t la r e d a c ţie d a c ă n u e p o ­
p r o d u c ţ i e 1 9 3 5 /3 6 s ’a e l a s l j i e a t p r i m u l , i a r u e s t l t a P A U E A l Ü E S S E E L j
a f o s t d e c l a r a t ă d e ju r iu e a c e a m a i b u n ă a r t i s t ă a lu m e l, p r im in d a lte te x tile s p r e e x e m p lu lâ n a , s ib il e a s ă r u g ă m p e d . g e n e r a l
p e n t r u f o r m i d a b i l a e l c r e a t i u n e î n a c e s t f i lm M edalia d e a u r. a tu n c i c â n d m ă ta s a s a u b u m b a e u l C o m a n d a n t s ă b in e u o ia s e ă a d e s -
F i l m u l E p iso d e , a f o s t p r e z e n t a t d e 2 o r i l a P alatul R eg a l, M a­ e s t e î n p r o p o r ţ i e m a l m i c ă d e 2 5 ° /0 u o lta în c ă o d a tă c o n f e r in ţa : C o n ­
ie stă ţile L o r R egina M aria a R o m â n ie i ş i R eg in a M arioara a iu g o s la ­ u o r s u p o r ta im p o z itu l p e c if r a d e flic tu l I ta lo -E tio p ia n , r o s t ită la te a tr u
v ie i f o a r t e î n c â n t a t e d e a c e s t m a r e f i lm . a u d a t u r m ă t o a r e a a u t o r i z a r e a f a c e r i a f e r e n t ţe s ă tu r ii s a u îm p le ­ o r ă ş e n e s c ş i p u b l i c a t ă în r e z u m a t
O n o r. B u c u re ş ti, 23 N o e m rle 1935 titu rii d e lâ n ă , Iu tă e tc . in n u m ă r u l t r e c u t a l A e ţlu n e l.
A tu n c i c â n d p r o p o r ţi a b u m b a ­ In b a z a a c e s tu i m a n d a t, r u g ă m
Mereup-Film Bucureşti. c u lu i s a u m ă ta s e l e s te m a l m a r e p e d. g e n e ra l C o m an d an t U . E e o ­
M a je s tă tlle E o r R e g in a M a rla a R o m â n ie i ş l R e g in a M a rio a r a d e 2 5 " /o , s e u a p l ă t i i m p o z i t u l p e n o m u , s ă b in e u o ia s e ă a s a tis fa c e
a j u g o s la u le l, f o a r te î n c â n t a t e d e f r u m u s e ţ e a film u lu i E p i s o d e a l C a s e i
D u s . a u b tn e u o tt a -m l d a în a lta a u to r is a r e s ă V ă tr a n s m ite m c ă ld u ­ c ifra d e a fa c e ri, a fe re n t ţe s ă tu rii d o r in ţa p u b lic u lu i s ib ia n , d e a
r o a s e l e E o r m u lţu m iri. s a u îm p le titu r ii d e lâ n ă . Iu tă , e tc ., a s c u lta a c e a s tă fo a rte in te re s a n tă ,
P rim iţi V ă ro g , în c r e d in ţa r e a d e o s e b i te m e le e o n s ld e r a ţiu n i. c u u n s c ă z ă m â n t d e 2 5 ° /0. ln 8 tru e tiu ă ş l a c tu a lă C o n fe rin ţă
p. Maestrul Curt» M. S. Regina Marla
L t. C o lo n e l 88. in d e sc ifr a b il
— — — I ,MMM ir .iW i"WWWffWIMMlOi Renumita casă de parfumerie din Paris „S A L O M E“
V ă o fe ră p r e p a r a te le s a le n e în tre c u te :
u r m ă r it, a f o s t a j u n s în în tr e g im e . P arfu m u l Y langa g Apa d e co lo n ie Y langa g P u d ra Y langa
I n tim p c e a l t ă lu m e s e o c u p ă c u F ard u l Y langa €3- R ouge d e buze Y langa
lu p te l e n e f o lo s i to a r e a c e s te i ţă r i, în v ă - R e p re z e n ta n tu l n o s tru p e n tru S ib iu
ţ ă t o r i m e a r o m â n ă îş i d u c e c u c h ib z u in ţă IDrog-ULerisi IO IT E L B^LCITJ
v ia ţ a s a d e t o t d e a u n a , în s lu jb a ş c o a le i
O r a ş u l S ib iu , u n d e s e a f lă c e a
ş i în s lu j b a n e a m u lu i r o m â n e s c .
m a t în a ltă Ş c o a l ă d e e a u a le r ie d in — D e la C r u c e a R o ş e F ilia la S ib iu .
C orespondent.
ţa ră , e s te c e l m a t im p o rta n t c e n tru Ş ţiri_ d in _ A u r ic ^ In ş e d in ţ a C o m ite tu lu i d in 1 4 c u r e n t,
h ip ic . O fiţe rii d e la Ş c o a l a d e a p li­
c a ţ i e a G a u a l e r l e i , s p r i j i n i ţ i în Inaugurarea Cooperativei C ulturale. C e r c u l c u l t u r a l „ G h . c â n d p e lâ n g ă m e m b r i c o m ite tu lu i, a u
lu a t p a r t e d e le g a ţi i a i P r e f e c t u r e i , P r i ­
E a z ă r “, a ţin u t ş e d i n ţ ă în c o rn .
s tră d a n iile lo r d e d o m n u l g e n e ra l de Consum A u r ig . D im in e a ţa , d l în u . N . C o m a n
m ă r ie i, ş i C ie e r u lu i r e p r e z e n ta ţ i p r in ;
M o r u z z l, s e p r e g ă t e s c z i d e z i în şi a Salei culturale „Norocul“ din D o m u u l B u n e s c u . D o m n u l D r . B ă r b a t,
a p r e d a t e le u llo r e l. D l o le e ţlu n e ş i D o m n u l a s e s o r c o n s is to r i a l P r o t o p o p
u e d e r e a u te to r le l tr e le o lo r u lu l la comuna Ţlchindesl.
d in în u . c i r c .: „ F in a n ţe le c o m u n e i. S c o r o b e f , s a h o t ă r â t , c a în o r a ş u l ş i
o lim p ia d a d e la B e r lin . C ă p ita n u l D u m i n e c ă 1 5 D e c e m v r ie 1 9 3 5 , o r a 15 ju d e f u l n o s tr u s ă s e a d u c ă 2 1 0 c o p ii,
P e r c e p t o r u l “, t a r d - n a în u . E . O a n -
K trh u le s e u P e tre , c u n o s c u t c ă lă r e ţ în c o m u n a Ţ ic h in d e a l ju d . S ib iu , a a v u t d in r e g iu n ile în f o m e ta te d tn B a s a r a b ia .
e e a a c itit r e z u m a tu l c ă r ţ ii: In d l- Autorităţile de m ai su s au prom is
e u re n u m e In te rn a tio n a l, c o n d u c e lo c i n a u g u r a r e a lo c a lu lu i a c e s te i c o o p e ­ u i d u a l i z a r e a î n u ă ţ ă m â n t u l u l d e l.
zi d e zi e c h ip a d e c ă lă re ţi c o n ­ cel mai larg co ncurs în ac e st sco p .
r a tiv e , c o n s tr u i t în v a r a a n u lu i 1 9 3 5 . G a b re a .
c e n tr a t! la Ş c o a l a S p e e i lă d e G a - L a a c e a s t ă s e r b a r e c o o p e r a t is tă a u D u p ă a m la z l în f a ţa u n u l n u m e ­ — A flă m c u p l ă c e r e c ă , d . A le x a n d r u
u a l e r i e S ib iu . D in g r u p u l d e c ă ­ B o r o ş c o n tr o lo r f in a n c ia r l i c e n c iá t în
lu a t p a r t e d - n ii I. N . C io la n , d e p u t a t r o s p u b lic d n a L . G e a n g a lă u c o n ­
lă r e ţi, to ţi c u n o s c u ţii a ş i a l c o n ­ d r e p t în s e s i u n e a d in lu n a D e c e m v r i e
ş i d l P o p e s c u , i n s p e c to r d e l a C e n tr a la f e r e n ţia z ă d e s p r e „ B o g ă ţiile ţă r ii a o b ţin u t ş i titlu l d e d o c t o r în ş tii n ţe
c u r s u r ilo r , n o tă m , p e u rm ă to rii; c o o p , d in B u c u r e ş ti, p r e c u m ş i în tr e a g ă ş i d e s u o l t a r e a i n d u s t r i e i “, d . Ş t . e c o n o m i c o f in a n c ia r e , la u n i v e r s i ta te a
C ă p i t a n A n d r e i , E t. R a n g , E t . T z o - in te le c tu a l ita te a c o m u n e i, în f r u n te c u B u c ş ta d e s p r e : „ R o lu l s tr ă je r ie i d in C lu j. N e b u c u r ă m c ă f u n c ţio n a r ii
p e s e u F e i t x , E t. M a x i m , E t . B i b u . d l I a c o b C h ia ld a în v .- d ir ., V . I e n c iu în e d u c a ţ i a n a ţ i o n a l ă “. f is c a li f o l o s e s c tim p u l li b e r c u s tu d ii
E t . Z a h a r i a , E t. T u d o r á n ş l A p o s t o l , n o t a r , S . D r a g o m a n în v .- d ir . e tc . ş i î n ­ d e s p e c ia lit a t e . F e lic ită m c ă ld u r o s p e
E le u il ş e o a le lo r d e s ta t d in lo ­ n o u l d o c to r .
C ă p ita n u l G o g u K ir k u le s e u c a r i u r ­ t r e a g ă p o p u l a ţ ia . c a lita te a u e x e c u ta t u n p ro g r a m
m e a z ă u n a n tr e n a m e n t m e to d ic S f in ţi r e a a p e i s 'a f ă c u t d in p a r t a e u a r la t, c o m p u s d in jo c u r i, e â n te e e Drogueria
b a z a t p e o u a s tă e x p e r ie n ţă fă c u tă p r e o t u l u i o r t. P o m p iliu D a n , d u p ă c a r e ş l r e c i tă r i, la s f â r ş it, în p ia ţ a c o ­
în ţ a r ă ş i m a i a l e s în s tr ă in ă ta te .
U ră m d is tin ş ilo r n o ş tr i e a u a le -
a u u r m a t c u v â n tă r ile .
P i e ş e d in te le s o c ie tă ţii d l A r o n A n g h e l
m u n e i , s ’a u p r o d u s c u m a l m u l t e
e x e rc iţii s tră je r e ş ti.
IONEL BAC IU
riş tl Iz b â n d ă d e p lin ă p e n tru m u n c a V ă Stă l a d i s p o z i ţ i e , e u u n m a r e
v o r b e ş t e d e s p r e t r e c u t u l a c e s te i s o c ie ­ D ela „Astra*. C o m i t e t u l d e s p .
c e d e p u n la tr iu m fu l b u n u lu i r e ­ a s o rtim e n t d e c a d o u ri. S p r e o rie n ­
tă ţi, a r ă t â n d c ă în a b i a z e c e a n i d e A u rig a l A s tre i, d im p r e u n ă e u p r e ­ ta r e , u lz lta ţl e x p o z iţia n o a s tr ă .
n u m e a l e a u a le rie l ro m â n e şl e x i s t e n ţ ă s 'a a j u n s c a s o c ie t a te a s ă ş e d in ţii c e r c u r ilo r c u ltu ra le , c o n ­
t ă r i i n o a s t r e în ă u n tr u ş i în a f a r ă . P reţu ri de reclam ă. !
a i b ă lo c a l p r o p r i u . A r a t ă g r e u tă ţile , d u c ă to rii d e e o ru ri ş i n u m e ro ş i
p r i n c a r e a u t r e c u t ş i m u lţu m e ş te a u t o ­ in te le c tu a li a a u u t o c o n s f ă tu ir e
Şcoala primară din Roşia r i t ă ţ i l o r c o m u n a le p e n t r u s p r ijin u l d a t, în c o m u n a n o a s tr ă , s u b p r e z id e n ­
— In a te n ţiu n e a p r e o ţilo r n o ta ­
r ilo r ş i tn o ă ţă to rilo r d e la s a te ş i
Sărbătoreşte pe Spiru Haret, patronul ei. p r e c u m ş i m e m b r i lo r s o c ie tă ţii. ţia d lu l d r . 0 . V r a e lu , în u e d e r e a
D l d e p u t a t I. N . C io la n , v o r b e ş te m u n c ito r ilo r d e la o r a ş . A d m in i­
u n e i s trâ n s e c o la b o ră ri ş l c o o r­
I n v ă ţă to r im e a d in t o t c u p r in s u l ţă r ii, s t r a ţ i a z ia r u lu i, s p r e a u e n i în a ju ­
a r ă t â n d f o lo a s e le c o o p e r a ţ i e i d in p u n c t d o n ă r i în d e s f ă ş u r a r e a a c tlu ită ţll
c o n ş ti e n tă d e m a r e a m is iu n e c e a r e în to ru l c e lo r c a r t c â ş tig ă b a n ii m a l
d e v e d e r e a g r ic o l ş i n a ţi o n a l , p r e c iz â n d c u ltu r a le d in d e s p ă r ţă m â n t.
v ia ţ a c u l t u r a l ă a n e a m u lu i, c o n tr i b u e g r e u , a h o t ă r â t s ă a c o r d e , în m o d
c ă n u m a i a ş a n e p u t e m p u n e la a d ă ­ In a c e s t s c o p , p l a s a a f o s t îm ­
z i d e z i, la îm p lin ir e a id e ii d e c u l­ p o s t u l c o m e r c i a n ţil o r s tr e in i. e x c e p ţio n a l, tu tu ro r p lu g a rilo r, m e ­
p ă r ţ ită în tr e i s e c t o a r e , d e s lg n â n -
tu ra liz a re a p o p o ru lu i. L a s f â r ş it s 'a o f e r it o g u s ta r e d in s e r ia ş ilo r d e la s a te ş l m u n c ito ­
d u -s e p e n tru f le c a r e c â te o e c h ip ă
în s u f l e ţ it d e a c e s t id e a l c o r p u l d id a c tic r ilo r d e la o r a ş , o r e d u c e r e la a b o ­
p a r t e a c o o p e r a t i v e i in v ita ţil o r ş i m e m ­ d in tre m e m b rii c o m ite tu lu i d e s p .
d in R o ş ia , a s ă r b ă t o r i t p e S p i r u H a r e t, b r il o r . Coresp. n a m e n t d e 2 0 °/o a ş a c ă î n l o c d e
c a rt s ă c o n lu c re z e e u c e rc u rile 2 4 0 a n u a l p lă t e s c n u m a i 200 E e l.
D u m in e c ă 15 D e c e m v r ie a . c ., î n c a d r u l
c u ltu ra le re s p e e ttu e .
u n u i f r u m o s p r o g r a m e x e c u t a t d e e le v ii A c e a s tă re d u c e re s e a c o rd ă n u m ai
ş c o a le i p r im a r e ş i a l ş c o a le i d e c o p ii
m ic i. A u v o r b i t p o p o r u l u i : d - r a în v ă ­
In ateniim « m i r T o t e u a c e a s t ă o e a z l u n e , s ’a c o n ­
s t i t u i t s u b a u s p i c i i l e „ A s t r e i “, o
c o m ls iu n e d e în d u m a re a p o m ă rl-
a c e lo r a c a r i s e a b o n e a z ă p â n ă la
20 Ia n u a rie a. e . S o lic ită m tu tu ro r
ţ ă t o a r e M a r i a M u n t e a n d e s p r e „ P o r tu l Dela Administraţia Finanetarâ. t u l u l în p l a s ă î n f r u n t e a c ă r e i a a
p r ie te n ilo r A e ţlu n e l s ă r e c o m a n d e
R o m â n e s c “ ; D - n a în v ă ţ ă t o a r e c o n d . 1 . Ţ e s ă tu rile d e b u m b a c s a u m ă - A c ţiu n e a ş l s ă n e trim ită a d r e s e le
fo st a le s e a p re ş e d in te d l s u b re u .
S u s a n a I. S c h io p u d e s p r e „ E x e m p le r e le ta s ă . ş i c e le d in b u m b a c ş l m ă ta s ă , la a d m in is tr a ţia z ia ru lu i.
ş e o l. G h. M a re ş . C o m ls tu n e a e s te
în e d u c a ţia c o p ilu lu i“ , i a r D l T e o d o r n u s u n t s u p u s e la p la ta im p o z i­ — D e la o fic iu l P . T . T . S ib iu . C u
c o m p u s ă d in c â te 3 p e r s o a n e d e
F â r ţ o n e a în v . d ir ., d e s p r e „ S p ir u H a r e t “ tu lu i p e lu x ş l c if r a d e a f a c e r i la o c a z i a s ă r b ă t o r ilo r C ră c iu n u lu i D i­
fle c a re c o m u n ă , a u â n d m e n ire a d e
p a t r o n u l ş c o a le i. p u n e r e a lo r în c i r c u l a ţi e în ţa r ă , r e c ţ i u n e a S p e c i a l ă P . T . T ., c a ş l
a fa c e o In te n s ă p r o p a g a n d ă şl a
în v . d ir . T e o d o r F â r ţ o n e a , c ite ş te p r in fa p tu l c ă e le s u p o r tă im p o z i­ în a n ii tr e c u ţi a c o r d ă o r e d u c e r e
d irija d u p ă u n p la n c u ltu r a r a ţio ­
a p o i p r im a p u b lic a ţ ie d a t ă d e M in i­ tu l p e c if r a d e a f a c e r i r e s p e e tlu a s u p r a ta rif u lu i o b iş n u it a l t e le ­
n a lă a p o m ilo r în to a t e c o m u n e le
s t e r u l I n s t r u c ţ iu n ii c u p r iv ir e la „ O b l i ­ la m a te r ia p rim ă . g r a m e l o r în In te r u a lu l d e la 2 3 D e -
d in d e s p . A u r ig a l „ A s tr e i“.
g a ti v i ta t e a în v ă ţă m â n tu lu i p r i m a r c u 2. D e a s e m e n e a n u s e Im p u n e e e m u r le 1 9 3 5 — 8 I a n u a r ie 1 9 3 6 în
________________Gh. M. e o n d iţlu n ile a r ă ta te m a l j o s :
N r . 2 8 .4 5 2 — 1 8 6 5 d in v r e m e a lu i C u z a la p u n e r e a în c ir c u la ţie în ţ a r ă
V odă. n le î îm p le titu r ile d in b u m b a c s a u P a s t a R a d io a c tiv ă S e a d m it te le g r a m e d e f e lic ită r i
E le v ii ş c o a le i p r im a r e a u ju c a t p i e s a : m ă ta s e ş i c e le d in b u m b a c ş i m ă ­ e u r e d u c e r e d e 5 0 ° /o p e e u u â n t f ă r ă
„ L a ş c o a lă " c a r e , în m o d u l c u m a f o s t
i n t e r p r e t a t ă a im p r e s i o n a t în m a r e m ă ­
s u r ă n u m e r o a s a a s is te n ţă . S c o p u l m o r a l
ta s e c a r i ie s d in m a ş in i s u b f o r m ă
d e s u lu ri ro ta tlu e , n u p â n z ă s a u
s to f ă , ş l c a r i a p o i s e în c h e ie to t
D ISY O L a l b e ş t e d in ţii
a p l i c a r e a m in im u lu i d e t a x a r e d e
20 E e l n ic i s u p r a - ta x a d e n o a p te
s a u s ă rb ă to a re .
 N r. 17.
Şcolile, societăţile, instituţiile şi
datinile de Crăciun
la a c e s t a n a fo s t o a r e u ă r a tă în tr e c e r e în tre ş c o lile s e c u n d a r e ,
p r im a r e , g r ă d in ile d e c o p ii, r e g im e n te , s o c ie t ă ţi ş l a lte in s titu ţii, în tr u
a c in s ti fr u m o a s e le ş i e r e ş tin e ş tlle d a tin i d e C r ă c iu n . B u c u r ia tr e z ită
î n i n i m a c o p i l a ş i l o r ş i - a p ă r i n ţ i l o r l o r p r e c u m ş l a s ă r a e i l o r c e s ’a u
în u r e d n îe it d e m ila c r e ş t i n e a s c ă a p lic a tă d in a c e s t p r ile j s u n t s tă r i e e
n u p o t fi r e d a t e p r i n u o r b e . R e î n u l e r e a c o m o r i l o r d e a r t ă r o m â n e a s c ă
ş l c r e ş t i n e a s c ă , e r e i o t ă d e p ă r in ţii n o ş tr ii, în c h ip e e n u a r e r iu a l la
a lte p o p o a r e , s u n t lu c r u r i e e n e b u c u r ă ş l n e u m p le s u fle tu l d e m â n ­
d r i e . „ A c ţ i u n e a “, f e l i c i t ă c ă l d u r o s p e t o ţ i o r g a n i z a t o r i i a u â n d c r e d i n ţ a ,
c ă a c e s t a d m ira b il în c e p u t s e u a d e s ă u â r ş i a n d e a n .
Serbarea şeo a lei primare de
fele „Regina Maria“.
In s a la d e g im n a s tic ă a lic e u lu i
„ Q h . L a z ă r “ s ’a s ă r b ă t o r i t e u t o t u l
im p r e s io n a n t a ju n u l d e C ră c iu n ,
d e c ă tr e e le n e le ş e o a le i p rim a re
„ R e g tn a M a r i a “, c o n d u s ă d e d - n a
P e tre s e u . C o ru l e le u e lo r c o n d u s d e
d -n a M a io re a n u , a c o lin d a t u e e h tle
ş i m in u n a te le n o a s tr e c o lin d e c u
m u ltă fin e ţe . M a l m u lte e le u e a u
r e c ita t p o e z ii o c a z io n a le .
In p a r t e a a d o u a a p r o g r a m u lu i
a u r e d a t m in u n a t e p is o a d e le ş i
o b ic e iu rile p o p o ru lu i n o s tru d e la
p r a z n ic u l N a ş te r ii D o m n u lu i. P r o ­
g ra m u l a fo st în c h e ia t e u p ie s a :
„ C r ă c iu n u l O r f a n ilo r “. N u m e r o s u l
p u b lic a ră s p lă tit e u fu rtu n o a s e
a p la u z e s tră d a n iile d e p u s e de
d -n e le în u ă ţă to a r e ş i g u s tu l a r ti­
s tic e u c a r e e le u e le a u in te rp re ta t
p r o g r a m u l b o g a t ş t fo a r te b in e
în to c m it, f a p t p e n tr u c a r e c o n d u ­
c ă to a re le s u s n u m ltfit ş c o li m e ­
rită to a tă la u d a .
Serbarea pomului de Crăeiun
L a ş c o a la p rim a ră d e b ă e ţl N r. 1
d in s tr . A u r á m la n e u , a a u u t lo c
S â m b ă tă 21 D e e e m u rte , o r e le 16
s e r b a r e a p o m u lu t d e C ră c iu n ,
L a s e r b a r e p a r tic ip ă p u b lic n u ­
m ero s.
P r o g r a m u l a fo s t a lc ă tu it d in c o ­
lin d e ş t p o e z ii f r u m o a s e .
M a re a d m ira ţte a s tâ rn it c o ru l
ş e o a le i c o n d u s d e în u . T ă n a s e ,
d ire c to ru l ş e o a le i.
D l A . G h e r m a n a ţin u t o e u u â n -
ta r e o c a z io n a lă d e s p r e „ N a ş te re a
D o m n u lu i“. L a s f â r ş it f a c e o d a r e
d e s e a m ă a s u p r a a c tiu ită ţli c o m i­
te tu lu i ş c o la r , s p u n â n d c ă p e lâ n g ă
a l t e r e a l i z ă r i s ’a c o l e c t a t s u m e
f r u m o a s e d e b a n i d i n c a r t s ’a c u m ­
p ă r a t d e C ră e iu n c o p iilo r s ă r a c i
îm b ră c ă m in te .
S e îm p a rt a p o i d a r u r ile c o p iilo r
î n o c h i t c ă r o r a s e p u t e a c i ti b u c u r i a
ş l re c u n o ş tin ţa p e n tru a ju to ru l r e a l
ş l p ro fu n d c re ş tin e s c fă c u t d e c o n ­
d u c ă to rii ş e o a le i p rim a re .
S erb area pomului de Crăeiun
a ucenicilor.
In s a l a c in e m a to g r a f u lu i T h a lia
a a u u t lo c D u m in e c ă la o r e le 1
s e r b a r e a p o m u lu t d e C r ă c iu n a
tu tu r o r u c e n ic il o r d in S b lu .
C o ru l u c e n ic ilo r s u b c o n d u c e re a
d - l u l B a c iu a c â n t a t e u m u l t ă a r t ă
m a i m u lte c o lin d e .
D l Q. J o a n d rea u o r b e ş t e î n n u ­
m e le p re ş e d in te lu i C a m e re i d e
M u n c ă d l in g . V . R o ş e a , p le c a t d in
S b iu , a r a t ă r o s t u l ş i în s e m n ă ta te a
s e r b ă r i i , p ă c ii ş l în fr ă ţirii în tr e
n e a m u ri.
D l l. C o sm a , d i r e c t o r u l ş e o a l e i
d e u c e n ic i, u o r b e ş te u c e n ic ilo r
d e s p r e p r a z n ic u l N a ş te r ii D o m n u lu i.
P r o f . A . L i e s s u o r b e ş t e în lim b a
g e rm a n ă şl c o ru l c â n tă o c o lin d ă
în lim b a g e r m a n ă .
A o t* l n n e a
D u p ă p r o g r a m s ’a u î m p ă r ţ i t d a ­
r u r i p e n tr u u c e n ic i. P u b ic u l a r ă s ­
p lă tit e u f u r tu n o a s e a p a lu z e e x e ­
c u ta re a p ro g ra m u lu i.
— L a F r ă ţ i a R o m â n ă . I n lo c a lu l
c a s e i c u lt u r a le d in s tr . L u n g ă a a v u t
lo c D u m in e c ă p r ă z n u i r e a c r e ş tin e a s c ă
d e a j u n . P ă r . R . B u c ş a , în f a ţa u n u i
p u b lic e x tr e m d e n u m e r o s a v o r b it
d e s p r e c o lin d e ş i o b ic e iu r ile n o a s tr e
d e C r ă c iu n .
C o r u l s u b c o n d u c e r e a d - lu i î n v ă ţă to r
H a n z u a c â n t a t c u m u ltă a r t ă m a i
m u lte c o lin d e ş i e le v ii ş e o a le i p r i m a r e
D r . A n g e le s c u a r e c i t a t p o e z ii o c a z io ­
n a le . D l B ia n u , p r e ş e d in te le F r ă ţ i e i
R o m â n e a v o r b it d e s p r e N a ş te re a
D o m n u lu i. D u p ă p r o g r a m s 'a u îm p ă r ţit
h a in e , g h e te e tc . la 8 6 c o p ii ş i fa m ilii
s ă r a c e ş i 4 3 0 d e c o la c i. D e a s e m e n e a
s 'a u tr im is o r f e lin a t u l u i P r in c i p e le
M ir c e a 1 3 0 c o la c i.
— S e r b a r e a p o m u lu i d e C r ă c iu n
l a R e g . 1 6 C ă l ă r a ş i . P o tr iv it tr a d iţie i,
la R e g . 1 6 C ă l ă r a ş i , a a v u t lo c s e r ­
b a r e a p o m u lu i d e C r ă c i u n d a tă d e
p lo to n u l s o ld a ţ il o r c u te r m e n r e d u s ,
s u b c o n d u c e r e a L t. S t ă n e s c u D a n .
L a s e r b a r e a p a r t ic ip a t c o r p u l o f i­
ţ e r il o r în f r u n te c u L t. c o l o n e l E n ă -
c h e s c u H r i s te a c o m a n d a n tu l R e g im e n ­
tu lu i, L t. c o lo n e l D o b j a n s c h i a j u t o r d e
c o m a n d a n t, p r e c u m ş i a lţi o f iţ e r i d in
g a r n iz o a n ă .
P r o g r a m u l a f o s t c o m p u s d in c â n t e c e
p o p u l a r e , o s t ă ş e ş t i ş i c o li n d e . „ R e v is la
în R a i“ e tc .
L a s f â r ş i t s ’a d e s v e lif p o m u l d e
C r ă c i u n , d in c a r e s ’a î m p ă r ţit c o p iil o r
d e tr u p ă d if e r ite d a r u r i.
S e r b a r e a a p r o c u r a t a s i s t e n ţ e i c lip e
p lă c u t e .
L a s in d ic a tu l tip o g ra filo r. L a c ă ­
m in u l G u t e n b e r g d in s tr . K e m p e l, a j u ­
n u l C r ă c iu n u l u i s ’a s ă r b ă t o r i t s o le m n
ş i p r e z e n ţa m e m b r i lo r s o c ie t ă ţi i, a
fa m iliilo r lo r ş i a u c e n ic il o r tip o g r a f i.
C o ru l R e u n u n e i d e c â n tă ri c o n d u s d e
d . P r o h a s k a a c â n t a t c o li n d e , d u p ă
c a r e a v o r b it p r e ş e d i n t e l e d . M a r s c h a l
R.
L a s f â r ş itu l s e r b ă r i i s ’a u p r e d a t c â t e
u n c o s tu m d e h a in e ş i o p ă r e c h e d e
g h e te la 1 4 c o p ii a i tip o g r a f ilo r .
La şco a la de copii m ici din
Piaţa R egele Ferdinand.
D u m in e c ă 22 D e e e m u . o r e le 16,
a a u u t lo c la G ră d tn a d e c o p ii
m ie i N r. 1, d e s u b c o n d u c e r e a
d -n e l d ir e c to a r e lo s if tr a d iţio n a la
s e r b a r e a p o m u lu t d e C ră e iu n .
C o p tti b in e p r e g ă tiţi c u p o e z ii,
e o ltn d e ş l jo c u ri fr u m o a s e a u fo st
a s c u lta te d e u n p u b lic n u m e ro s
ş i s e le c t. D l Io rd a n , p re ş e d in te le
c o m ite tu lu i ş c o la r , e x p lic ă c o p iilo r
în s e m n ă ta te a s e r b ă r i i p o m u lu i d e
C ră c iu n .
M u lţu m e ş te p u b lic u lu i p e n tr u p a r ­
tic ip a r e p r e c u m ş i d o a m n e lo r în ­
u ă ţă to a r e lo s if ş t G o p a e e a p e n tr u
s tr ă d a n ia d e p u s ă la in s tr u ir e a c o ­
p ila ş ilo r.
M o ş C ră c iu n a îm p ă rţit c o p iilo r
d a ru ri.
Diverse
— N u m ă r u l v iito r a l A c ţiu n e i v a a p a r e
num ai d e A nul N ou.
D in li p s ă d e s p a ţiu ş tir ile e x te r n e ş i
in te r n e l i p s e s c în a c e s t n u m ă r u r m â n d
a l e d e s v o lia p e la r g în n u m ă r u l d e
A nul N ou.
— R e u n iu n e a M e s e ria ş ilo r R o ­
m â n i, d in S lb tu a r a n j e a z ă M e r e u r t
2 5 D e c . a . e . (z iu a p r im ă d e C r ă ­
c iu n ) o r e p r e z e n ta ţ ie te a t r a l ă îm ­
p r e u n a tă e u u n c o n c e r t în s a l a
„ U n ie u m " . I n e e p u tu l la 8 ş t ju m .
s e a r a . V e n itu l e s te d e s tin a t p e n tr u
b ib lto te e a „ R e u n iu n ii“ ş l a ju to ru l
u e e n te tlo r s ă r a c i.
— C o m ite tu l s o c ie tă ţii d e în m o r ­
m â n ta r e d in C a r tie r u l M ih a lu V i­
te a z u l o r g a n iz e a z ă în s a l a T r e t
S te ja ri, a d o u a zi d e C ră c iu n s e a r a
o f r u m o a s ă s e r b a r e . P u b lic u l r o ­
m â n e s c , d -n ii s u b o f iţe ri ş i m e s e ­
r i a ş ii R o m â n i s u n t in u ita ţl c ă ld u r o s .
— P le ş a lo a n 63 a n i d o m ic ilia t,
în C ts n ă d ie s e g ă s e a d e m a i m u lt
tim p în c e a r t ă e u s o ţ i a s a P a r a s -
e h t u a P l e ş a . I n t r ’u n a d i n z i l e p r o ­
fitâ n d d e c e a r ta c o p iilo r lo r lo s if
P l e ş a ş i A n a P l e ş a , c e a r t ă e e s ’a
t s e a t p e n t r u 1 3 le i, m a m a t n t e r u i n e
în f a u o r u l f e te i. T a t a p r o f it â n d
d e a c e a s t ă c e a r t ă l o u e ş t e în s o ţi a
s a e u u n p a r, d u p ă c a r e s c o a te
u n c u ţit, c e l a u e a s u b h a in ă , ş i- l
în fig e în a b d o m e n u l s o ţie i s a le
c a r e m a i f a c e e â ţlu a p a ş i ş i c a d e .
D u p ă a c e a s tă ts p r a u ă s e p re z in tă
ja n d a rm ilo r, c a r i c u a c te le d r e s a te ,
l- a u în a in ta t p a r c h e tu lu i T r ib u n a lu ­
lu i. d i n S i b i u .
U te tlm a a fo s t r i d i c a tă ş l t r a n s ­
p o r ta t ă la S p ita lu l p u b lic d in S ib iu .
S u n t p u ţin e s p e r a n ţe c ă D a s c ă p a
c u D ia ţă .
— Noul seru ieiu de ochi
dela spitalul militar. Prin bu-
năuoinţa Domnului General
Eeonomu, comandantul Cor­
pului 7 armată care întotdea­
una a sprijinit şi ajutat spi­
talul nostru militar, s ’a pulnt
realiza o operă de mare
importanţă acea a amenajării
seruieiului de ochi.
Acest seruieiu atât de ne­
cesar la un spital de corp de
armată a fost pus la punct
prin îngrijirea d-lui Med. E>t.
Col. Gapitanouiei şeful spi­
talului şi a Med. Maior Nieo-
laide şeful seruieiului de
ochi.
Azi aşa instalat în acest
seruieiu se pot face orice
interuenţiuni ehirugieale si
tratamente de boale de ochi.
— F e s tiu a lu l s o c ie tă ţii M ă râ ş ti.
S o c i e t a t e a „ M ă r â ş t i “- s u b p a t r o ­
n a ju l d -lu l G e n e r a l V a s tle s e u -
C r i s t e a , c o m a n d . Did. 1 8 I n f a n t e r i e
a o r g a n i z a t în z iu a d e 2 2 D e e e m -
u r te a . c . u n f e s tm a l a r t l s t t e în s a l a
T e a tru lu i O r ă ş e n e s c p e n tru m ă ­
r i r e a fo n d u lu i d e r e f a c e r e a s a ­
tu lu i ş i c r i p t e l o r d e la M ă r ă ş ti.
P ro g ra m u l a rtis tic a fo st p r e ­
z e n ta t d e c o h o rte le d e e e re e ta ş e
ş l c e r c e t a ş i d in S ib iu d e s u b c o n ­
d u c e r e a d -n e i c o m a n d a n te p ro fe ­
s o a r e Ş a u a ş i d -lu i c o m a n d a n t d e
C o h o rtă , L o e o t. C a ş o lţe a n u D e m .
S ’a u p r e z e n t a t c o r u r i , r e c i t ă r i
o s tă ş e ş ti, d a n s u ri n a ţio n a le ş l o
p r o d u c ţie te a tr a lă „ E ro ii d e m â in e *
s o n e tă o s t ă ş e a s c ă e u m u z ic ă d e
d l c o m a n d a n t d e c o h o r tă L o c o t.
C a ş o lţe a n u D .
R e u ş ita fe s h u a lu lu t a fo s t d e p lin ă .
I n f p ^ u i l a n 100 deuilâ9ySm* =
l l l l l Ct V i l a I I 5470 81], Q eu pomi
roditori, ap roap e d e centrul oraşului,
scutit d e uânturi şi bine uézut d e so a r e,
eu posibilităţi de apă, eanal sa re, e le c ­
tricitate ş i teleţon — d e uânaare. A dresa
la ziar.
P a g . 3.
— Regretata Ioana Măce­
lar născută Kouats a încetat
din uiaţă în ziua de 20 l. c.
înmormântarea a auut loc în
22 1. e. Exprimăm şi noi con-
dolenţe dlui Măcelar.
Dela Crucea Roşie.
S o l d L e i 3 4 ,3 3 0 7 5 .
D - r a E l e o n o r a B o r c i a 1 0 0 , C o le c ta
Ş e o a le i N o r m a l e o r t d e f e te „ A n d r e i
Ş a g u n a “ d e la C o r p u l D id a c tic ş i e le v e
1 1 7 7 , C o le c ta C o m a n d a m e n t u l u i 7 T e ­
r i t o r i a l r e ţ i n u t d in s o ld a d e la p e r ­
s o n a l 2 0 9 8 , C o l e c ta R e v iz o r á t C irc .
O r l a t d e l a în v ă ţ ă t o r i 1 3 0 5 , C o le c ta
R e v iz o r á t C ir c . P o i a n a d e la în v ă ţă ­
t o r i 6 8 0 , C o le c ta R e v iz o r á t C ir c . T ă l-
m a c iu d e la în v ă ţ ă t o r i 5 4 0 , C o le c ta R e ­
v iz o r á t C ir c . M e r c u r e a d e la în v ă ţ ă ­
t o r i 4 0 0 , C o le c ta R e v iz o r á t Ş c o la r d e la
C o r p u l d id a c t ic p r i m a r 1 9 1 0 , C o le c ta
R e v z o r a t Ş c o la r d e la C e r c u l c u lt u r a l
„ G h . L a z ă r “ 2 3 0 , C o le c ta d - n e i E le n a
M ih u ş i d - n ii în v ă ţ ă t o r i d e la e le v ii
Ş e o a le i p r i m a r e S a d u 2 4 6 , C o le c ta
d -n e i D r. E le n a B ă r b a t 6 8 , D e la d -n a
C a t in c e a B â r s e a n u 1 0 0 , d e la d - n a
M a r i a C a l, p e n s i o n a r ă 5 0 , d e la d - n a
M in e r v a S c h a f f e r 1 0 0 , d e la d - n a M a r ia
I o a n o v ic i, în v . p e n s . R u ş i 1 0 0 L e i.
T o t a l g e n e r a l L e i 4 3 ,4 3 4 7 5 .
F a c e m a p e l c ă t r e to ţi R o m â n ii d in
o r a ş şi j u d e ţ s ă a j u t e p e m ic ii c o p ila ş i
c e v o r s o s i în c u r â n d d in B a s a r a b ia .
C in e p o a t e s ă a j u t e m a i a le s c u h a in e
v a d e p u n e p a c h e te l e la d - n a B o lo g a ,
p r e z i d e n t a C r u c e i R o ş ii, s tr , Ş a g u n a 6 ,
THALIA
E pisode
U n film e v o c a t o r a l V ie n e i d e d u p ă
r ă z b o i u , c â n d m iz e r iile c e l e m a i m a r i,
c o n s e c i n ţ e a l e c r â n c e n u lu i m ă c e l , s ’a u
a b ă t u t a s u p r a o r a ş u lu i p o e z ie i ş i m u -
z ic e i. P a u l a W e s s e l y d e ţin e o c r e a ţie
a d m ir a b ilă , p r e z e n tâ n d u n r o l d e f a tă
tin ă r ă c « r e î n c e a r c ă s ă în v in g ă v ia ţa ,
n u p e n tr u a a t in g e u n s c o p c a r e s ă - i
s a t i s f a c ă d o r in ţa , c i p e n tr u a - ş i p r o c u r a
m in im u l p e c a re -1 p r e t in d e e x is te n ţ a .
A c ţiu n e a e s t e a m p lă , c u p ro f u n z iu n i
n e b ă n u i te . K a rl L u d v ig D ie h l c o m p le c *
t e e z ă ro lu l p a r t n e r e i s a l e c u u n j o c
a n tr e n a n t. R e g is o r u l c a r e a tu r n a t
a c e s t film a r e c u r s la m u ltă in g e n io ­
z ita te p e n tr u a p u t e a r e d a e p i s o d e
a t â t d e v ii.
— M a p lz M ih a i d e p r o f e s i u n e m o ­
r a r , a n g a ja t la m o a r a d in D u m -
b ro D ă a în tr e ţin u t le g ă tu r i d e d r a ­
g o s te e u fa ta p r o p r ie ta r u lu i, a n u m e
F r i e d e r t e a K e s n e r , în e t a t e d e 1 1
a n i. P r o p r ie ta r u l o b s e r D â n d a c e a ­
s t a , a c o n c e d i a t p e m o r a r . In f a ţ a
a c e s t u i f a p t t i n e r i i s ’a u h o t ă r â t s ä
m o a r ă . In a c e s t s c o p K a p lz a
îm p ru m u ta t u n re u o lu e r tr ă g â n d 5
g l o a n ţ e d u p ă I u b i t a lu i, d t n c a r e
u n u l a lo u lt în p lin p e r f o r â n d u - t
fic a tu l ş t p lă m â n u l. N e m a t a u â n d
g lo a n ţe ş t D ă z â n d u -ş i ts p r a u a şt
n i c i c u r a j s ă s e s i n u c i d ă s ’a p r e ­
z e n ta t p o liţie i s p u n â n d „ a m îm p u ş ­
c a t o f a tă “. V ic tim a s e a flă la u n
8 a n to r tu d in S ib iu în s t a r e f o a r te
g ra D ă .
Să m a l şi r â d e m .
— C u m s e p o t e D ita c a t a s t r o f e l e
d e C. F. R . O b d b ă d e 90 a n i a -
l e a r g ă s ă s e u r e e în tr e n . T r e n u l
g a ta d e p le c a r e — şi u e z i d o a m n e
s ă fie c â t m a t la a d ă p o s t,{ în tr e a b ă
p e ş e fu l tre n u lu t, — c a r e u a g o a n e
s u n t m a i e x p u s e a c c id e n te lo r m o r­
ta le .
— P rim u l ş i u ltim u l d o a m n ă —
r ă s p u n d e fu n c ţio n a ru l d e la C . F . R .
— B in e m a ic ă r ă s p u n s e n o n a ­
g e n a r a , p ă i d e e e le m a t p u n e ţi ş i
p e a c e s t e a d a c ă ş tiţi c ă s u n t e u
p rim e jd ie .
 Pag. 4.
_A.-u.tori locali
Un om
F ra g m e n t
In e e l m a i e le g a n t r e s ta u r a n t,
u n d e lu m e a b u n ă s e a d u n ă în fie ­
c a r e s e a r ă p e n tru a r e s p ir a a tm o s ­
f e r a u n u i lo c a l d e e lită , p o e tu l B o -
n e a ş l p u b lic is tu l M a n tu s tă t e a u d e
u o r b ă i z o l a ţ i î n t r ’u n c o l ţ d e m a s ă .
E u o c a u a m in tiri; s u b ie c te le s e e p u ­
i z a r ă d e la u n tim p . C o n u e r s a ţla s e
p i e r d u î n t r 'o t ă c e r e l u n g ă . F i e c a r e
a s c u lta g la s u l p ro p r iilo r s a le g â n ­
d u ri.
D e o d a tă a p ă r u la in tr a r e u n b ă r ­
b a t d e s ta tu r ă m ijlo e le a . E r a R o -
d e a n u , u e ş n ie a b s e n t ş l d is tr a t;
p e s t r a d ă n u r e c u n o ş t e a p e n im e n i,
d e c â t a t u n c i c â n d îi a d r e s a i u r e - o
u o r b ă . In a s e m e n e a îm p r e ju r ă r i
p ă r ă s in d s u b it u lz iu n e a c e o f r ă ­
m â n ta ş l e a re -1 ţin e a d e p a r te d e
lu m e , a t e r iz a p e tă r â m u l r e a lită ţii,
e x c la m â n d s u rp rin s , e a ş i c â n d
n u t e - a r fi u ă z u t d e u n u e a c :
— N o r o c , d r a g ă , e u b in e , c e
m al fa c i?
D e s c o p e rin d p e B o n e a ş l p e
M a n tu la o m a s ă , u e n t g r ă b it s p r e
e l ş i le s tr â n s e m â n a . A r u n e ă m a n ­
ta u a ş l p ă lă r ia . A ş e z â n d u - s e la
m a s ă , lu ă lis ta d e b u c a te ; d u p ă
c e o e x a m ln ă a te n t, f ă r ă s ă în ţe ­
l e a g ă n im l e d in m â n c ă r ile în ş ir a te ,
c ă c i m i n t e a lu t e r a î n a l t ă p a r t e ,
o a r u n e ă d e s a m ă g lt. C h e ln e ru l,
p o s t a t lâ n g ă e l, a ş t e p t a r ă b d ă t o r .
C a ş l c â n d s ’a r a f l a î n t r ’o m a r e
î n c u r c ă t u r ă , ’s e a d r e s ă c e l o r d o i
d e la m a s ă e u o m in ă d is p e r a t ă :
— C e s ă ia u , d o m n u le ?
N u a ş te p tă ră s p u n s u l, c ă c i m e ­
m o ria p ă r u c ă l s e lim p e z e ş te . O
d â r ă d e lu m in ă tr e c u p e s te o b r a ­
z u l s ă u , c a r e lu ă e x p r e s ia u n e i
tre z iri s u b ite :
— A , d a . a d u -m i u n ş fa rţ e u
frlş e ă l
M u lţu m it c ă a r e z o lu a t a tâ t d e
b in e p r o b le m a g r e a a c o n s u m a ­
ţie i, s e a d r e s ă e u u o io ş ie p r i e t e ­
n ilo r s ă i :
— C e m ai fa c e ţi?
— B in e . D a r d - t a ?
F a ţ a lu i s e î n t u n e c ă ; d e u e n i î n ­
g r ijo r a t. în g h iţi o lin g u r iţă d e f r iş e ă ,
e u p r iu lr e a a d â n c ită în p a h a r .
M u ie z a h ă r u l, m e s te c â n d în c e t, c a
ş l c â n d a r fi p r e p a r a t u n m e d i c a ­
m e n t la c a r e t r e b u e s ă fie e u b ă ­
g a r e d e s e a m ă . S c o a s e lin g u r iţa
ş i o p u s e p e ta u ă ; s o r b i o în g h i­
ţitu ră ş i îm p in s e ş fa rţu l d e o p a r te .
M â in ile s a ie u m b la u f e b r il p r in
to a te b u z u n a r e le . C ă u ta o ţig a re tă .
N e g ă s in d , fă c u s e m n c h e ln e ru lu i
c ă r e i a d u s e o c u tie în tr e a g ă . D e ­
g e te le s a le in tr e p r in d e a u d in n o u
o e x c u rs ie d is p e r a tă p rin b u z u ­
A c ţ» i u n e a
n a r e : n ’a u e a e h i b r i t e . C h e l n e r u l îl
d ă d u u n fo c ş l e l s e lin iş ti în s f â r -
ş it, îm p r ă ş tiin d e u s a tis f a c ţie n o r ii
d e fu m . A d u c â n d u - ş l d e o d a tă
a m i n t e c ă n ’a r ă s p u n s l a î n t r e b a ­
r e a p rie te n ilo r s ă i, z i s e :
— A ţi s p u s e e u a ?
— T e -a m în tr e b a t e e m a i f a c i?
B in e , d r a g ă , u ite , n ă e a z u r t l C e
s ă m a l f a c ? S u n t u e ş n ie o c u p a t.
N ’a m t i m p n i c i s ă m a i f a c e e u a .
Io n e l N eam tzu
(Continuare tn uolumul OAMENI)
Spre sfârşit.
Amurg liniştit al unui sbucium
Coboară spre-al vieţii înserat.
Frântura unui cânt mai domoleşte
Nădejdea unui suflet frământat.
Sclipirea unei raze călătoare
E ultima 'ncercare în pustiu.
La ce mai vin speranţele deşarte,
Când ceasul vieţii spune că-i târziu.
Privirea mea nu poate să 'ncălzească,
Adâncul ei de vreme e secat.
A zi mai trăim cu firul amintirii,
Dar şi acela este depănat.
lo a n B erg h ia
Fragment
Iii „ M i iiţiilii ;i a Iftiin liO
D e e la n s ă m o a r ă s u fle tu l n o ­
s tr u , d e e l a n s ă m u r im to ţi. I r e ­
z i s t ib ile s ă fie z u â c n ir l le u ie ţii d in
n o i şi e a d is p e ra re a s ă n e a rd ă
a u â n tu l, Î n c h e ia tă s ă n e fie m is i­
u n e a în u ltim a z u â e n lr e , în m a r e a
z u â e n i r e a e l a n u l u i n o s t r u N 'a m
tr ă it n ic i u n u l, d a c ă d e e la n n u
u o m m u ri. In te n s ită ţi m u z ic a le
ş l î m b r ă ţ i ş ă r i d e u e ş n ie ii în c l ip ă
s ă n e fie a c e l e la n ş t- u n in fin it d e
s i m ţ i r e , s ă f i e i n f i n i t u l lu m ii . Ş l
e la n u l n o s tr u s ă fie a t â t d e m a r e ,
în c â t s ă n e s im ţim g o t în f a ţa n o a ­
s t r ă : s ă p lâ n g e m c ă a m p u tu t
a ş te p ta a tâ t o a s e m e n e a c lip ă .
T o t e e u o m tr ă i s ă fie p r e g ă t ir i
ş l tr e p te a le e la n u lu i s u p re m . D e
m u lte o r l u a tr e b u i s ă m u rim d e
e l a n u r ile ş l în e l a n u r ile n o a s t r e ,
c a u n u lttm a u â n t s ă n e g e u la ţa
în c u lm ile e l.
A ţin tite în n e s f â r ş i r e s ă n e fie
p rlu lrlle ş l g r e le d e u e ş n ie ii s ă
n e fie g â n d u r i l e ; c o r p u l s ă u i b r e z e
e a o c o a r d ă ş l to a te o rg a n e le , e a
p r iz e a le a s c u n s e lo r a rm o n ii, s ă
n e îm b in e c u m a r ile ta in e . Ş l d e
a tâ ta e la n s ă m u rim , c ă m o a r te a
n o a s t r ă s ă f i e m o a r t e a lu m ii .
A tâ t d e m a r e s ă n e fie a u â n tu l
n o s t r u , c ă d e i r u p ţ i a lu i s ă n u m a l
p u te m g â n d i. V e rtig in o s s ă n e s tr ă ­
b a t ă ş l s ă n e d o m i n e f u r i a lu i u u l -
e a n i c ă . p e n t r u e a z u â c n i r l l e lu i s ă
u m p le g o lu r ile în c a r i s e d e s f a tă
g â n d u r i le . C ă c i în g o lu r i d e u la ţă
c r e s c g â n d u r ile ş l u n m in u s d e
a u â n t e s te c o n d iţia lib e r tă ţii lo r.
D a r e la n u l n o s t r u s ă fie a t â t d e
i r e z i s t i b i l c ă î n u â r t e j u r t l e lu i g â n ­
d ir e a s ă n u m a i fie p o s ib ilă . Iz ­
b u c n ir ile u ie ţii n o a s t r e n e d o r p r e a
m u lt, e a e le s ă n u c a l c e a t â t e a
id e i c la r e ş i s te rile .
I a r c â n d g â n d u rile r ă s a r la p e ­
r i f e r i a a u â n tu lu i n o s tr u , în f e b r ă ,
s ă le d ă m u la ţă ş l tu m u lto a s e s ă
le to p im în u â r t e j u r t le d e fo c a le
a u â n tu lu i.
Ş i d a c ă n u u r e ţ l e a ’n a u â n t u l
u o s tru s ă u e d e ţl s in g u ru l u o s tru
a u u t, a t u n c i în u ă ţa ţl a g â n d i în
fe b r ă , a fa c e g â n d u rile a r z ă to a r e ,
a s c o a t e a b u r i d in id e i F e b r a s ă
fie c o n d iţia n a tu r a lă a g â n d u r i lo r
u o a s tr e , a u â n tu l u o s tr u n ic io d a tă
n u u a s e o b o r î p â n ă la c u n o a ş te r e ,
ş l e x ta z u rile u ă u o r o p ri s ă p r in ­
d e ţi d in a f a r ă , e e t a e e p u te ţi c â ş ­
tig a în ă u n tru , O b o s e lile e la n u lu i
u ă f a c e d o a r o b i e e t l u l . Ş l ’n d r u ­
m u l s p r e e x ta z g â n d u rile s im p le
r ă tă c ir i s ă u ă fie .
L u m i s ă în g h ită a u â n tu l u o s tr u
ş l e a î n t r 'u n s ă r u t s ă î m b r ă ţ i ş a ţ i
fiin ţa ş t n e s f â r ş i r e a . D o r in ţi a s c u n s e
s ă r ă b u f n e a s c ă în îm b r ă ţiş e r l t o ­
ta le ş l o lu m e s ă f e c u n d e z e do ­
rinţa u o a s t r ă . D e m i u r g l e e s ă f i e
p o rn irile u o a s tr e ş i p a s iu n e a u o a ­
s tr ă s e x u a lita te c o s m ic ă . In se m â n -
ţa r e s ă u ă în e u n u n e g e s tu l ş t r o ­
d ir i d e lu m i n o u ă s ă în f l o r e a s c ă
în in s tin c tu l u o s tr u . Ş i b u c u r o ş i în
d o r in ţe le u o a s tr e f r e n e tic e , s ă u ita ţt
m a re le d e a g u st, t e n t a ţ i a d e t a ş e r i l o r
în c h is e , a d e s lip irilo r fă ră ie ş ire .
F e riţi u ă d e m a r e le d e s g u s t, d e
m o m e n te le p u tr e d e , fu g iţi m o m e n ­
t e l e e e u ă î n c h i d d r u m u r i l e f itn ţii.
C ă c i m a re le d e s g u s t e s te a m ă ră ­
c i u n e a e e n e î n ă b u ş e e x t a z u l f i r ii ,
e e n e o p re ş te s ă n e p ie rd e m
în to a t e ş t to a t e s ă s e p i a r d ă în
n o i. In f e c u n d ă r i s ă ir u p e ţl, f r a ţi­
lo r, g â n d u r ile în s ă m â n ţa te s ă u ă
fie , e a în r o d n i c i a lo r , s ă u ita ţi
te n tn ţiile m a r e lu i d e s g u s t. A u â n tu l
u o s tr u o c o n tin u ă r o d i r e s ă fie
ş i g e n e r â n d lu m i n o u i . p e s t e i s p i ­
tirile a b is u lu i u o s tru , îm b ră ţiş a ţi
în tr e a g a fire p e n tru u n s ă r u t s a u
p e n t r u to t.
Emil C ioran
1) Ce ua apare în editura „Cugetarea“
din Bucureşti.
Mesia coboară...
E seara Crăciunului iară,
In aer văd fulgii sclipind.
Cu steaua sub geamuri afară
Copiii cu vocea lor clară
Ş i dulce îmi cănt'uu colind.
Din ceriuri pe-o rază senină
Mesia coboară în jos,
Pământul şi cerul se 'nchină,
E staulul plin de lumină,
Iar îngerii-I cântă duios...
Trei magi dela soare răsare
Conduşi de o stea pănacum ,
Se 'nchina şi-apoi fiecare
Dă Pruncului darul pe care
Dăduse cu sine pe drum.
Alături de ei muritorii
Şi îngerii cerului cânt
Din fluer îi cântă păstorii
Cuprinşi par că toţi de fiorii
Ce împarte copilul cel sfânt...
I. V. S p irid o n .
Nr. 1?.
Sfaturi pentru conduita
în societate
Prezentări.
N im e n i n u s e p r e z in tă s in g u r
u n e ia s a u m a l m u lto r p e r s o a n e
n e c u n o s c u te .
S e c a u tă în to td e a u n a o te r ţă p e r ­
s o a n ă c u n o s c u tă a m â n d o ro ra , c a r e
s ă f a c ă o fte tu l d e p r e z e n tă r i.
D a a e ă e in e u a e s te c h e m a t s ă
f a c ă o fic iu l d e a p r e z e n ta , tr e b u e
s ă ţin ă s e a m ă d e u r m ă to a r e le r e ­
g u li:
1. C el m a i tâ n ă r c a u â rs tă , s e
p r e z in tă c e lu i m a l în u â r s t ă ş i e u
o s itu a ţie s o c ia lă m a i în a ltă .
2. N u s e p r e z in tă n te t o d a tă o
d o a m n ă s a u d o m n iş o a ră u n u i b ă r ­
b a t, e i în to td e a u n a b ă r b a tu l s e
p re z in tă d o a m n e i s a u d o m n iş o a re i,
o r i c â t d e b ă t r â n a r fl a c e s t a , ş l
o r ic e s itu a ţie e o e ta lă a r a u e a .
— O d o a m n ă s a u d o m n iş o a ră
s e p re z in tă n u m a t M . S . R e g e lu i,
F a m ilie i R e g a le s a u a lte i d o a m n e
s a u d o m n iş o a r e m a l în u â r s tă .
— O d o m n iş o a ră s e p re z in tă
în to td e a u n a u n e i d o a m n e , o ric e
u â r s t ă a r a u e a d o m n i ş o a r a în r a ­
p o rt eu d o am n a.
D a c ă e in e u a fa c e c u n o ş tin ţa u n e i
d o m n iş o a re , a r e o b lig a ţia a s e fa c e
p r e z e n ta t în c e l m a l s c u r t tim p
p ă rin ţilo r.
D a c ă e in e u a fa c e c u n o ş tin ţa u n e i
d o a m n e , a r e a e e t a ş o b lig a ţie fa ţă
d e s o ţu l d o a m n e i.
N u s e în u ită la d a n s n ic io d a tă
o d o a m n ă s a u d o m n iş o a ră , fă ră a
o c u n o a ş te . D a c ă e in e u a d o r e ş te
a d a n sa eu o p e rso a n ă p e c a re
n u o c u n o a ş te , s e r o a g ă d e o te rţă
p e r s o a n ă c u n o s c u tă a m â n d u ro ra ,
p e n tr u a f a c e o fic iu l d e p r e z e n ­
t a r e ş i a p o i s e în u ită p e r s o a n a la
d an s.
Col. Gr. Wultureanu
Fragment din broşura „Sfaturi tinerilor*'
Fostul preşedinte al Republicii Ceho­
slovace Th. Masaryk
şi cele mai bune cărţi
U n z i a r c e h a î n t r e p r i n s în P r á g a
(1 9 3 2 , „ E l d o u é N o u l n y “ o ancheta
în tr e c e i m a t d e s e a m ă in te le c tu a li
în tre b â n d u -i c a r e e s te — d u p ă p ă ­
r e r e a lo r — c e a m a i in te re s a n tă
le c t u r ă d in s tr e tn ă ta te .
F o s tu l p r e ş e d in te M a s a ry k , c a r e
e s te u n c e tito r p a s io n a t, c h ia r şl
ro m a n e m o d e rn e , a ră s p u n s şl el
a tr ă g â n d a te n ţiu n e a a s u p r a u n u l
ro m a n s o c ia l, m o d e rn , e n g le z e s c ,
d e u n s c riito r, H o u g h îo u d .
D e e e a r e m a r c a t fo s tu l p r e ş e ­
d in te ro m a n u l a c e s ta ?
F i i n d c ă î n ţ r 'â n s u l a a f l a t o e x ­
p re s ie n o ro c o a s ă a u n u i a m o r s ă ­
n ă to s în tre d o i tin e ri m o d e rn i.
S ’a g ă s i t i m e d i a t o e d i t u r ă c e h ă
(S y m p o s io n ), c a r e a p u b lic a t o
tr a d u c e r e a ro m a n u lu i, tip ă r in d p e
c o p e r tă : „ C a rte r e m a r c a tă d e p r e ­
ş e d in te le n o s tr u M a s a r y k “. T o a tă
lu m e a a u ru t s ă ş tie e e a r e e o -
 N r. 1?. A c ţ i u n e a Pag. 5

m a n d a t s fe tn ic u l d e p e tro n u l d e b io lo g ie ) e i p rin e u ltiu a r e a (s u b li­ 8pirit, c e a d e a z i s e ru in e a ză p rin P r iu lr ile s e în tâ ln e s c a c u m la

d e m o c r a t d in P r a g a ş l în fe lu l a c e ­
s ta a fă c u t s ă s e p o p u la riz e z e o
lu c r a r e d e u a lo a re .
A ltă d a tă l- a u în tr e b a t p e fo s tu l
p ro fe s o r T h . M a s a ry k re d a c to rii
u n e i r e u l s t e ( în 1 9 0 6 ) , c a r i s u n t
— d u p ă d â n s u l — c e le m a i b u n e
s e c e e ă r ţi a le litera tu rii e u ro p e n e .
m a r e a în s e n s p s ih a n a lit ic ) s e n s i ­
b ilită ţii s p ir itu lu i fe m e n tn . D e c i, n u
p rtn e ta la r e a c e o u a d u c e — p e
c ă t b a n a le — p rin s p ita le ş t c a b i­
n e te le s p e c ia liş tilo r , d u p ă c u m fa ta
d e e r i — p rin s u p r a e s tim a r e a c a ­
s tită ţii, c ă d e a în c h in u r il e n e u r o -
z e l , D acă fata d e e r i s 'a ruinat prin
trup. P e a c e s t e r u i n e p o a t e s e u a
r id ic a fa ta c a r e — e u f a r m e c u l
in e r e n t s tru e tu r lt p s ih o flz ie e c e o
c a r a c t e r i z e a z ă — u a î m p l e t i , î n t r ’o
a r m o n ie n o u ă , firu l u is u lu i ş i a l
r e a lită ţii, „ r ă c e a l a “ s p ir itu lu i e u
c ă l d u r a s i m ţ u r i l o r — în c a d r u l u a ­
lo r llo r in d iu id u a le ş l s o c ia le .
to ţi t r e i : D o c to r , D u m itru ş l b u l g a r .
O lic ă r ir e d e n ă d e jd e ... O îm ­
p ă c a r e m u tă . . .
D l n t r ’o l e g ă t u r ă d e p i e l e , ţ t n u t ă
s u b c a p , s c o a te e u m iş c ă ri în c e te
o fo to g ra fie .
O c h i i i - 8 ’a u î m p ă i e n j e n i t . G l a s u l
ş l m â in ile tr e m u r ă .
D u m itru a c e r c a t s ă a lu n g e d in

L a a n c h e ta a c e a s ta a r ă s p u n s :
r e c o m a n d â n d ş l o „c o le c ţie d e
c â n tc e p o p o r a le “, d u p ă c e a î n ­
s e m n a t c ă r ţ i l e : B jö r n s o r : „ M o n o ­
g á m i a ş i p o l i g a m i a “ ; G o e th e : D ieh-
tu n g w u n d W a h rh e it * ( P o e z i e ş i
a d e u á r ) ; S h a k e s p e a r e : „ F u r t u n a “,
In 1 9 2 7 a d a t a e e i a ş r ă s p u n s ,
l a t ă e o m e n t a r u l u n u i s c r i i t o r , în -
t r ’u n f o i l e t o n d i n „ P r a g e r P r e s s e “,
„In s f â r ş i t : în a m â n d o u ă lis te le ,
î n c e a d t n t â l , s e a f l ă : „ O c o le c fie
b u n ă d e c â n te c e p o p o r a le “.
D e o b ic e i n u m im p e o a m e n ii,
c a ri s e m a i In te re s e a z ă d e c â n ­
te c e le p o p o ra le , ro m a n tic ii A c e a ­
s t ă c a r a c t e r i s t i c ă s ’a r p o t r l u i r ă u
f a tă d e r e a l is t u l M a s a r y k . A ic i e
a ltf e l: ş l p e n tr u filo z o f ş l - - m a t
e u s e a m ă — p e n tru e tic ia n ş l s o ­
c io lo g , p o e z ia p o p o r a lă c o n d u c e
la r ă d ă c in ile e x is te n ţii In d iü ld u a le
ş l s o c ia le ş l u n iz u o r u e ş n ie tin ă r
a l c u n o a ş te rii. E d e o s e b it d e c a ­
ra c te r is tic p e n tru a c e s t a tâ t d e
p u ţin p r o f e s o r a l p r o f e s o r d e filo ­
z o fie m a l a le s c ă in te r e s u l s ă u
fa ţă d e c â n te c u l p o p o ra l, c a r e a
s u p ra u e ţu it c e i d o u ă z e c i d e a n i d e
c â n d s 'a în t r e p r i n s p r im a a n c h e tă
a s u p ra c e lo r z e c e c ă rţi b u n e .
Dr. H. P .-P e tre s c u
Fala de azi
la lumina psihanalizei
— Fragment —
d e Dr. I. Popeseu—Sibiu.
F a t a m o d e r n ă , în te n d in ţe le - l d e
e u a d a r e d in f o r m e le c o n s tr le tiu e
a le c o n ş tiin ţe i, a p a r e m a t m u lt e a
u n p r o d u s a l u n e i g r a u e d ls a rm o n ll,
o rie n ta tă s p r e d is lo c a r e a u a lo rllo r
s u p e r i o a r e , î n c â t d a că fata d e e r i
a p u c a s e ca lea n e v r o z e i s e x u a le
din p rea s e v e r ă casitat, fa ta d e
a z i — „ m o d e r n ă “ — s e inreaptă
s p r e e x tre m a cealaltă — negtivă
n e v r o z e i — s p r e ca lea c e d u c e la
fo r m e le m u ltip le a le p e r v e r s iu n ii
s e x u a le , prin totala a b s e n fă a re -
stric ţiu n ilo r din p a rtea unui eu
m o ra l. F a t a d e e r l , a t r a s ă d e m i ­
ra ju l r e u e r ie l d e s tru e tlu e , e e -o
p u r ta „ e u c a p u l în n o r i “ ş i fa ta
m o d e r n ă is p itită d e m ira ju l „ r e a ­
l i t ă ţ i i “, e u a e e e a ş p u t e r e d e d i s ­
t r u g e r e , r e p r e z i n t ă două e x tr e m e
analitice, d i n l u p t a c ă r o r a s e u a
c r is ta liz a a d e u ă r a t a u ia ţă a fe te i
d e m â in e c a r e - ş t u a r e l u a lo c u l în
c a d r u l u n u l nou ech ilib ru , a l u n e i
noui etici, p e r m i ţ â n d u - t n u e t a l a ­
r e a f r iu o lâ a u n u i e r o tis m e ftin —
e x h ib iţi e veche, c o m u n ă tu tu r o r
e p o c i l o r u i e ţ i i s o c i a l e — e l s u b li­
m a re a virtualităfH or sp iritu a le, s p e ­
c ific e se n sib ilită ţii fe m e n in e ; s u b l i ­
m a r e a p e a l c ă r e i fă g a ş fo rţe le
in d iu id u a le ş t c e le s o c ia le ;s e u o r
îm b in a în d in a m ic a u n u i s in c r e tis m
r e s p e c tâ n d lib erta te a tuturor v a lo ­
rilo r s u b ie c tiv e ş i o b ie c tiv e . P e n ­
t r u a* a j u n g e i a a c e a s t ă d e s ă u â r -
ş ir e , fa ta d e a z i u a în u in g e u n p r in
e x c e s e s p o r tiu e , u e n e r ie e (e fe e tiu e
s a u „ l i t e r a r e “) ş i t e n d i n ţ i d e m a s ­
c u lin iz a re , c a r e u o r lip s i d e fo r ­
ţe le m o r a le s p ir itu a le (d o m in a te d e
B 0*3 o JCLi e
T r e c u t d e m i e z u l n o p ţ i i t o t u l s ’a
o r â n d u i t, in f l e c a r e s a l ă s e d r u -
m u ie s e m ă rtu ris iri d e g ro a z ă , d e
t r ă i r e s u b p u m n u l m o rţii, c r â m ­
p e ie le u n e i d ra m e c e o u re m p o -
u e s tltă în d e lu n g ş i a m ă n u n ţit. S tm -
i în ă b u ş it n e o p r e ş te .
! tr e a b ă d o c to ru l.
ţlm s â n g e l e n ă u ă li o d în f a ţă , u n
tr e m u r n e s tă p â n e ş te tre p ta t, o
m o le ş e a lă e u s e n z a ţia d e u is , o
ş o u ă la lă a m e r s u lu i; to a te a e e -
s ie a n u p o i a lu n g a d o rin ţa d e a
ş ti, d e a d u r a c e l p u ţin e u în c h i­
p u ir e a c lip e le d e m ă c in a r e s u fle ­
te a s c ă .
„ A rtile ria d e c a lib r u m a r e n e
în ju m ă tă ţis e . P re tu tin d e n i e r a u m a ­
ş in ă riile n e m ţe ş ti. B ă te a u d e p a r te ,
p â n ă d in c o lo d e tr a n ş e e le n o a ­
s tr e ... U u la c â m p u l d e p a r c ă e r a
u n ia d . S e d a o lu p tă d in c e le
m u lte . B u lg a rii, a m e s te c a ţi e u n e m ţi,
p o r n e s c c ă t r e n o i, n e s c o t d in
ş a n ţu ri, n e tn e e re u te s e . F u g im
c a r e p u te m . In u r m a n o a s t r ă c e l
r ă m a ş i, r ă n iţi s a u în p u te ri, s u n t
s c h i n g i u i ţ i d e b u l g a r i ; p r ă p ă d u l lu i
D u m n e z e u d -le d o c to r . L e s c o te a u
o c h ii, le tă ia u p ic i o a r e le ş i m â n tle
ş l d u p ă a tâ t e a f ă r ă - d e - le g i, c h in u iţi
p â n ă n u m a l ş t i a u n i m i c a , îl u c i ­
d e a u . O h ! m i-e te a m ă d e e â te a m
u ă z u tl L ă s a ţt-m ă , n u u r e a u s ă -m i
a m in te s c ...
A p r o a p e d e n o i, g h e m u it în p a t,
e â r e it d e d u r e r e , u n s e r g e n t în ­
ş iru i e s tin s o s p o u e d a n te .
„ N u a m c ă p ă t a t r a n a în lu p tă .
S e ă p a s e m a c o lo . E ra m a p r o a p e
d e m a lu l D u n ă rii. C â n d a m u ă z u t
m ă c e lu l m i-a m s p u s , to t s u n t h ă ­
r ă z it p ie ir tl, c e l p u ţin s ă a le g . R ă ­
m â n â n d m ă a ş te p ta o m o a rte c h i­
n u i t ă . .. A m p r i u i t î n a i n t e ; e r a a p ă
c â t z ă r e a m e u o c h iu l. N u m ă p r i­
c e p e a m s ă î n o t . R e p e d e m ’a m l ă ­
m u rit c e tr e b u ie s ă fa c . M u re a m
c e l p u ţ i n a l t f e l d e c â t a r fi d o r i t
b u l g a r i i . M ’a m a r u n c a t î n a p ă .
N o r o c u l m ’a s l u j i t s ă g ă s e s c o b u ­
c a tă d e le m n ; p rin s d e e a , u r e r e a
8 o a r te l m ă d u c e a în u o la e l. D u ­
n ă r e a g e m e a d e m u lţim e . D e p e
m a l m itra lie re le u ră jm a ş e tr ă g e a u
r e p e d e ş i în ju r u l m e u to u a r ă ş i t
p i e r e a u u n u l e â te u n u l. N u m ă m a i
în f r le o ş e a n im ic a . P o a te u n d e
m o a r te a e r a n u m a i la u n p a s d e
m in e . T r e c u s e m m a l b in e d e ju ­
m ă ta te . S c â n d u r a în a in ta m e re u .
M ă ţin e a m e u to a tă p u te r e a d e e a .
I n t r ’u n t i m p a m s i m ţ i t c a l d î n s p a t e ;
u e d e a m e a p r i n t r ’o p â n z ă . A p o i
n ’a m m a l ş t i u t n i m i c a . . . C â n d m ’a m
tr e z it e r a m în t r e n “ . . .
In o c h i p u r t a s c l i p i r i d e f u lg e r .
A c o l o , în l u m i n i ţ e , l i c ă r e a s b u e l u -
m u l a tâ to r c lip e d e g ro a z ă , c e u a
d ă in u i m e r e u e a o g r e a p o u a r ă .
In c o lţu l d in d r e a p t a , u n a ltu l
s t ă n e m i ş c a t ; n u s c o a te n ic i u n
s u n e t. P riu lrile r o te s c p re tu tin d e n i
în c a m e r ă , e ă t â n d e e u a în c h ip u it.
In r ă s t im p u r i , c a t ă e u o c h ii în fri-
fa ţă o u e d e n ie . A d u s r e p e d e m â n a
s p r e fru n te .
— Ş l tu a i n e u a s tă ? . . .
d.e ^ d lir c e a Ş l tu a i c o p iii ? . . .
e o ş a ţi, p rin d e g la s p o r u n c ito r : „ C e S u n t d e p a rte , a c o lo , p e p ă ­
s ta ţ i, p le c a ţ i în a p o i... s ă t r a g ă a r ­ m â n tu l tă u b u l g ă r e s e ? . . .
tile r ia m a l lu n g . N e u c id e a c i . . .
H a i d a 1 D u te d e r a p o r t e a z ă . .. S ta t... In n o a p t e a a c e a s t a , în c a r e u a l e -
S ’a s p a r t o b u z u l 1 ...I a r z e c e m o r ţ i i . . . te le s e u n e s c e u g la s u l c lo p o te lo r,
P â n ă la u r m ă m u rim u c iş i d e f o ­ e u b u b u itu r ile s u r d e d e tu n u ri,
c u r i l e n o a s t r e “ !... p lu te ş te a e e l n e u ă z u t, c e în f r ă ţe ş te
o m e u e u o m , d e p ă ş in d lim ite le
P ă ş im m a i d e p a rte . U n p lâ n s e t d e g ra n iţă , c e d e s p a r t n u m a i fâ ş ii
d e p ă m â n t, n u ş t s e n tim e n te .
— D e c e p lâ n g i c a m a r a d e , în -
.
P r i u i r i s p e r i a t e s ’a u î n d r e p t a t
s p r e n o i. T ă ia s e m , p e n e a ş te p ta te ,
Clipe din captiuitate.
o f u g ă r ir e a g â n d u lu i, d e p a r te ,
c in e ş tie în c e u n g h e r d e ţa r ă . I n d e p ă r t ă r i , o c h ii c o lin d
î n t i n d e r i r e c i, n e m ă s u r a t e
— M ă g â n d e a m , d o m n u le d o c ­
to r, p o rn i a u o rb i o s ta ş u l, d u p ă Ş i c â t p r iv ir ile c u p r in d ,
P u s tii ş i m o h o r â te 's t o a t e .
c e -ş i ş te r s e s e ru ş in a t o în tr e a g ă
n ă u a lă d e la c rim i. A m o m a m ă b ă ­
t r â n ă ş i s i n g u r ă . V a fl ş tiin d e a
o a re c â t s u fă r e u ? P o a te n u o
m a i u ă d l N u m a i D u m n e z e u ş tie .
C e u a fa c e e a s in g u ră d e a c u m
în a in te . M ă a u e a n u m a i p e m in e .
A lă s a t fa ţa în p u m n i ş i a d a t
d in n o u d r u m ia e r ă m ilo r , o s to lte
e â tă u a u re m e .
In c a m e r a d e a l ă t u r i s e d e s p r i n d e
s u o n d e ţip e te , d e re u o ltă . A p r o a p e
d e u ş e s u n t d o u ă p a tu ri a lă tu ra te ,
l n t r ’u n u l e u n b u l g a r ; î n c e l ă l a l t
u n r o m â n . B u l g a r u l e r ă n i t în s t o ­
m a c . R o m â n u l a r e a m â n d o u ă p i­
c io a r e le 8 fâ r tle a te . N ic i u n u l n u
p o a te p ă r ă s i p a tu l. R o m â n u l a g ită
E tr is t c a 'n u m b r ă d e m o r m â n t
e u n e a s tâ m p ă r m â in ile , s ă g e a t ă e u
p riu lrile c a m e r a , r ă g n e ş te . N n s e S u b c e r u n t u n e c a t d e c io r i
p o a te îm p ă c a e u td e la c ă a lă tu ri S tr ă in e ş ti c e r ş i t u p ă m â n t
d e e l s tă u n s o ld a t u ră ş m a ş , u n u l
C u - a n o p ţii v e ş n ic e f io r i.
d in a c e l n e le g iu iţi în tâ ln iţi p e c â m ­
p iile D o b r o g e i. A c e la ş i s o a r e c a la n o i, s 'a p r i n d e fo c
— L u a ţ i - 1 d e a c i . II u c i d . D o m ­ D a r r a z a lu i d e fo c , n u - i s o a r e ,
n u le d o c to r n u ş tiţi c in e a u fo s t C u m s te le le 's f ă r ă n o r o c
ă ş tia , c e n e - a u fă c u t. A s u â rliţi-l Ş i flo rile , f ă r ă m ir o s d e flo a r e .
a f a r ă la c â in i. S ă n u s t e a lâ n g ă
m in e .
P u h o i ş i i a d d e o ş ti s tr e in e ,
M â in ile le flu tu r ă n e r u o s , c e r c â n d
S im ţim c u m îm p â n z e s c a c a s ă , z a r e a
p a r e ă s ă le a s u â r le c ă tr e p a tu l
M o r m in te m u lte ş i r u in e ,
d e a lă tu ri.
N e t u r b u r n e 'n c e t a t v is a r e a .
— E ş l e l o m . D u m itre , e ă tă s ă - l
lin iş te a s c ă d o c to ru l. N o i tr e b u ie
R â v n im c e lo r c ă z u ţi s u b g lie
s ă a r ă tă m c ă s u n te m m a i b u n i e a
e i. A c i s u n te ţi b o ln a u l, n u u r ă ş - M â n a ţi d e o m a i b l â n d ă s o a r tă ,
m a ş l , d e c a r e a u e m g r i j e l a f e l. C ă c i m o r ţi, tr ă e s c în v e ş n ic ie
U ită a c u m a c ă ţi-a fo s t p ro tlu n le ,
I a r v ia ţ a n o a s tr ă , e s te m o a r t ă .
u ită to a t e f ă r ă d e l e g i l e , u ită to t.
Q â n d e ş te - te n u m a i la s ă n ă ta te a ta
ş i la n im ic a lta . N e is to v im în n o s ta lg ie
P e s tâ n c i, p â n d i ţi d e b a io n e te
— C u m a ş p u te a u ita c â n d a m
u ă z u t ţe a s ta o fiţe ru lu i m e u s f ă r â ­ S ă t u i d e n e a g r ă p r ib e g ie
m a tă e u p a tu l a rm e i, o c h ii fra te lu i Ş i p lin i d e - a lib e r tă ţii s e te .
m e u s c o ş i, m â in ile ş l p ic io a r e le
to u a ră ş u lu t d e lu p tă tă ia te , a tâ ta C u t r u p ş i s u f le t în d u r e r e
n e le g iu ire . E o m e n e ş te s ă fa c i în ă b u ş im g e m e te 'n p ie p t
to a te a c e s t e a ? ... Ş i e u s ă le u it? d a r c r e d e m î n t r 'o „ în v ie r e "
— V a t r e b u i s ă u iţi, c ă c i ş t e l Ş i î n t r 'u n d e s tin m a i d r e p t .
e a ş l tin e , n u a c ă u ta t d e c â t s ă
î n d e p l i n e a s c ă p o r u n c i l e c e i s ’a u I n g la s d e v â n t îş i s p u n e ja le a
d a t . Ş t t u p o a t e a i fl f ă c u t l a f e l a l n o s t r u s u f le t o s â n d it
d e ţi s e p o r u n c e a .
Ş i c â t a m a r u l ţ i n e c a le a ,
— E u l ... N o i i... N ic io d a tă . P e
P r iv im m e r e u s p r e R ă s ă r i t .
m i n e n u m ’a î n u ă ţ a t n i m e n i s ă m ă
r ă s b o le s e e u c in e n u s e m a t
Ş i n s b o r g â n d i r e a c ă lă to a r e
p o a te a p ă r a . Ş tiu c ă tr e b u ie s ă - l S t r ă p u n g e s p a ţiile a l b a s t r e ,
p ă s tr e z n u s ă - l u c id .
S ă r u t u l d o r n ic s ă c o b o a r e ,
P e lu tu l s c u m p a l ţ ă r i i n o a s tr e .
S ’a f ă c u t t ă c e r e . D o c t o r u l p r l -
u e ş te c u o c h it u m e z iţi c â n d la u n u l
c â n d la c e lă la lt. E r a u n a d e u ă r Din cuprinsul romanului „Cetatea Suferin­
ţelor", care va apare.
c e a u z e a , d a r c e a r fl p u t u t f a c e .
Versuri scrise şi rostite in lagărul de la Sa-
B u lg a r u l, în p a tu l d e s u f e r in ţă , pronnyik, la 15 August 1917, sărbătorindu-se
în c r u c iş a s e m â in ile p e p ie p t, m iş c a
de cătră ofiţerii români, în ciuda cordonului
b u z e le în r ă s tim p u r i, c e r c â n d p a r c ă
de sentinele, vestea bătăliei dela Mărăşeşti şi
s ă c u r m e s u f e r i n ţ a ; p r i u e a î n t r ’u n ziua numelui M. S. Reginei Maria, a României.
p u n c t d e p a r t e . G ln e ş tie u n d e i . . . De acelaş autor:
N u s c o te a o u o r b ă . în ţe le g e a c e
„Pagini din Viaţă“’
c e p e t r e c e , d a r c e a r fi p u t u t
s p u n e a c i în tr e s tră in i. A ş te p ta . A. D o b ja n sk i.
 Pag. 6.
Soare de iarnă')
ln iarna sin g u ra tic ă a inim ii
8’arată d u lc e im aginea,
ş i s e ş i fr â n g loviţi d eo d a tă no u rii
m â h n irii risip in d u -se .
D u m n e ze ia s c ă b u c u r ie c u g e tu l
m i■1 în n o ie ş te ; frea m ă tă
d e o lăuntrică viaţă su fle tu l
ş i ’n g h efu l g r e u s e sfă râ m ă .
D e p e ’nălfim ea uie a fa n ta sm e lo r,
e s c a ld e a m in tirile ;
c o b o a r ă în p â ra ie r e c i d e la c rim e
s p r e u m b ra -a m ă r ă c iu n ilo r ;
c o b o a r ă 'n m u rm u re c e c h ia m ă ’n
[p e ş te r e
e c o u rile d r a g o s te i
ş i ’n a p e le v o io a se c e p e p a jişte
d e şte a p tă so m n u l flo rilo r.
C o b o a ră ş i s e ’n tin d e ’n fluviu lim p e d e
în c a r e m alul, a r b o rii,
c o lin e le ş i tre m u ru l v ă zd u h u lu i
s e o g lin d e s c în linişte.
Iar tu, în v â rfu l firii d e s u b n eg u ră
le urci, o d u lc e im a g in e ;
ş i v e z i cu m c u r g e p e s u b ra za palidă,
în v a le râul duhului.
1) Din uolumul Ode barbare
G IU S E P P E C lF A R E L L I
legile statistice in biologie
S ta d iu l a c tu a l a l P a le o n to lo g ie i,
b io lo g ie i, e a ş i a l ş tiin ţe lo r c o n e x e
c e in te ru ln , n e p e r m ite s ă n e fo r­
m ă m o Im a g in e s in te tic ă s u fic ie n t
d e c o n tin u ă ş l e u d e p lin e g a ra n ţii
d e s ta b ilita te în c e p r tu e ş te m a r ile
e t l i n i i, a e u o l u ţ l u n i l lu m i i a n i m a l e .
D a c ă în s ă c ă u tă m s ă g ă s im n i­
ş te fu n c ţiu n i c r e s c ă t o a r e ş i c o n ­
ti n u e în r a p o r t e u tim p u l, e u s c o ­
p u l d e a s ta b ili o le g e g e n e r a lă
c a r e d o m in ă a c e a s t ă e u o lu ţie , s t a ­
d iu l a c tu a l a l b io lo g ie i n e Im p u n e
o b s e r o a r e a u n o r, lim ite r e s t r â n s e :
n e im p u n e e x c lu d e r e a c o n s id e r ă r ii
f a c to r ilo r e u o iu ţie i.
In a ltă o r d in e d e id e i, o le g e
c a r e a r p re tin d e c o n s id e ra r e a a n ­
s a m b lu lu i f a c to r ilo r e u o iu ţie i, a d ic ă
o le g e c a r e a r a u e a p re te n ţia d e
a n e d e fin i m e c a n is m u l in tim a l
e u o i u ţ i e i , n ’a r p u t e a ft b a z a t ă d e ­
c â t p e le g e a c a u z a lită ţii, d u p ă
u e c h lle c o n c e p ţii. O r, d e te rm i­
n is m u l a c e s ta r ig u r o s a fo s t p ă r ă ­
s i t a s t ă z i c h i a r ş l în f i z ic ă ş t a r
fi o p r e t e n ţiu n e e u to tu l e x a g e r a t ă
d e a ’l m e n ţ i n e î n b i o l o g i e ( e e e a e e
n u î n s e m n e a z ă c ă î n n a t u r ă n 'a r
p u te a d o m n i u n d e te rm in is m d e o
rig u ro z ita te a b s o lu tă , e t în s e m ­
n e a z ă , c ă d a c ă a c e s t d e te rm in is m
e r e a l i z a t în n a t u r ă , în s ta d iu l d e
e u o lu ţie în c a r e n e g ă s im , n u s u n ­
te m c a p a b ili d e a -t d e m o n s tr a
e x is te n ţa ).
C o n s id e râ n d c a r a c te r u l u a rta ţlu -
n tlo r în s p a ţ i u ş i a l u a r i a ţ lu n il o r
în tim p , a j u n g e m la a e e i a ş c o n ­
c l u z ie : în s ta d iu l a c tu a l a l c u n o ­
ş tin ţe lo r n o a s tr e , le g ile g e n e ra le
a l e e u o l u ţ l u n i l b i o l o g i c e u o r fl
le g i s ta tis tic e .
la tă ş i u n e x e m p lu d e a s e m e n e a
le g e :
A c ţ i u n e a
O d a tă I e n tită ţile b io lo g ic e p r i­
m a r e a p ă r u t e , u a r ia ţtu n ile în tim p
s u n t d e a ş a n a tu ră , în c â t p r o b a ­
b ilita te a e a tn d iu iz il s ă fie î n z e ­
s tra ţi c u o rg a n e c e n tra le n e ru o a s e
p u te rn ic e ş l b in e în z e s tr a te , e to t­
d e a u n a în c r e ş t e r e .
la tă ş l u n a d in m u ltip le le c o n ­
s e c in ţe im e d ia te a le a c e s te i le g i:
I n t r ’o e p o c ă d a t ă , s p e c i i l e d o ­
ta te e u c e le m a i p u te rn ic e ş l m a t
b in e în z e s tr a te c e n tr e n e r u o a s e ,
u o r a u e a c e le m a t m a ri ş a n s e d e
a fi s p e c i i d o m i n a n t e .
0 c o n c lu z ie im e d ia tă a a c e s tu i
c o r o l a r : O d a tă e p o c a d e d o m in a -
ţiu n e a o m u lu i a tin s ă , s e r i a e p o c i­
lo r d e d o m ln a ţlu n e s u e e e s iu ă s a u
s im u lta n ă a d tu e r s e lo r s p e c ii, ia
s f â r ş i t în u i a ţ a p l a n e t e i , p e n i r u a
în c e p e s e r i a e p o c ilo r d e d o m in a -
Coneurs pentru bursele date de Astra
N r. 3 8 3 9 -1 9 3 5 .
C o m ite tu l c e n tr a l a l „ A s o c ia -
ţlu n ii p e n tr u lite r a tu r a r o m â n ă ş t
c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n A s t r a “,
S ib iu , p u b lic ă c o n c u r s p e n tr u u r ­
m ă to a re le b u r s e p e a n u l ş c o la r
1 9 3 5 -1 9 3 6 :
1 . 3 b u r s e â L e i 1500 a n u a l d i n
fu n d a ţiu n e a „ N ic o la e R u s u ş i s o ţia
s a C o r n e lia , n ă s e . M a n “, d in P o ­
ia n a d e A rie ş , p e n tru tin e rii g r.
o rt. ş i g r . c a t. c a r t u r m e a z ă o
ş c o a l ă n o r m a l ă , s e c u n d a r ă , m il i­
ta r ă , in d u s tria lă s a u d e m a s e ril,
p r e f e r iţi fiin d u r m a ş ii d ir e c ţi a i
u r m ă t o a r e l o r r u d e n i i : a) a l n e p o ­
tu lu i d e s o r ă N ic o la e F o d o r e a n ;
b) a i c e l o r 6 c o p il r ă m a ş i d e p r e o ­
t u l l. B â r s a n d i n S â n c r a t u , j u d e ţ u l
M u r e ş ; c) a l M a r l e l T r i f , n ă s e .
M a n , B is tr i ţa ; a l O tllle l P o p n ă s e .
M a n , G h e r la ş i a l u ă d . L e tiţia C o l-
to r , n ă s e . M a n d in T u r d a .
2 . 3 b u r s e á L e i 1000 a n u a l d i n
f u n d a ţiu n e a „ N in iţa ş l D a n ie l M o*
n a s te r ia n u “ p e n tr u 3 e le u i, o r ig i­
n a r i d in S â n m ă r g h i t a , ju d . S o m e ş
în s c r iş i la lic e u l „A . M u r ă ş e a n u “
d in D e j, p r e f e r ln d u - s e d e s c e n d e n ţii
fa m ilie i P a u e l ş l F lo a r e a M o n a -
s te rta n u .
3 . U b u rse â L ei 500 a n u a l, d in
f u n d a ţiu n e a „ N in iţa ş l D a n ie l M o *
n a s te r ia n u “ p e n tru 4 u c e n ic i e u
p u r ta r e b u n ă d e p e la m ă ie s trii d e
d if e r it e m e s e r i i , fiin d p r e f e r iţi u c e ­
n ic i o r ig in a r i d in S â n m ă r g h ita ,
M ic a , B a ţa ş l B r a n iş te a (fo s t
A r p a ş t e u , ju d . S o m e ş ) .
4 . 1 b u r s ă d e L e i 1000 a n u a l d i n
f u n d a ţ 'u n e a „ l o a n P e t r á n “ p e n t r u
s tu d e n ţi, c a r t u r m e a z ă U n iu e rs t-
ta te a . Ş c o a la d e b e le a r te s a u A c a ­
d e m ia d e m u z ic ă ş i a r tă d ra m a tic ă .
5 . 1 b u r s ă d e L e i 1200 a n u a l ,
d in fu n d a ţiu n e a „ lo a n R u s u ş l s o ­
ţia s a E e a te r tn a “ p e n tru e le u t s a u
e le u e , c a ri u rm e a z ă ş c o a la s e c u n ­
d a ră s a u ş c o a la s u p e r io a ră d e
c o m e r ţ, p r e f e r iţi fiin d d e s c e n d e n ţii
s u r o r ilo r fu n d a to ru lu i S o fia ş t A n le a .
6 . 1 cursă d e L e i 2500 a n u a l ,
d in fu n d a ţiu n e a „ P e tr u M u r e ş a n u -
S ire g a n u l ş l M a rta R u s “ p e n tru
e le u i s a u e le u e la ş c o lile s e c u n ­
d a r e , s tu d e n ţi la U n tu e r s ita te s a u
a c a d e m i e , p r e f e r iţi fiin d în r u d iţi e u
fu n d a to rii.
R e f le c ta n ţii la a c e s te b u r s e u o r
a u e a s ă î n a i n t e z e , până la 2 0 Ia­
n u a rie 1936 c o m i t e t u l u i c e n t r a l a l
„ A s o e l a ţ t u n l i “, s t r . Ş a g u n a N r . 6
S ib iu îm p re u n ă e u c e r e r e a , u r m ă ­
to a r e le a c te : 1. C e rtific a t ş c o la r ,
2. C e rtific a t d e s p r e s itu a ţia m a te ­
r ia lă a p ă rln ţio r, 3. C e rtific a t d e
n a ş te r e , 4. C e l în ru d iţi e u fu n d a -
ţiu n e a le d tu e r s e l o r r a s e u m a n e .
A c e s t n o u fe l d e a g â n d i în b i­
o lo g ie , d e s c h id e p o s ib ilită ţi u a s te
ş l e u to tu l n o u i n u n u m a i în b i o ­
lo g ie , e i ş i în m u lte d in ş tiin ţe le
conexe.
A u rel G erasim .
to rit u o r în a in ta ş l u n c e rtific a t
d e la p re o tu l c o m u n e i d e s p r e g r a ­
d u l d e r u d e n ie e u fu n d a to rii.
B a în c h e ie re a fie c ă ru i a n ş c o la r
b u r s ie r ii u o r a u e a s ă ş l ju s tific e
c u c e rtific a te ş c o la r e , n o ta o b ţi­
n u tă în a n u l ş c o l a r e x p ir a t, în c a z
c o n tr a r b u r s a s e Da d e c la r a u a c a n tă .
S e o b s e r u ă c ă d o rin ţa fu n d a to ­
r i lo r e s te , e a to ţi a c e i c a r t u o r b e -
n e fie ta d e a e e s te b u r s e , s ă re s tl-
t u e — d u p ă e e u o r fl p ă ş i t p e o
c a r i e r ă ş i u o r fl a j u n s î n s t a r e m a ­
te r ia lă in d e p e n d e n tă — b u r s a p r i­
m ită , c a a s tf e l p e u lito r s ă p o a tă
fi a j u t o r a ţ i ş l a l ţ i t i n e r i l a î n u ă -
ţă tu ră .
D in ş e d i n ţ a c o m it e tu lu i c e n t r a l
a l „ A s o e t a ţ l u n l i “, ţ i n u t ă l a 7 D e -
c e m u rie 1935.
D r. Gh. M oga
o ie e p re ş e d in te
N ic o la e B ăilă
s e c re ta r
Ce ne-aduce Moş Crăciun,.?
C e n e -a d u c e M o ş C ră c iu n ?
Ţ uică p ro a stă , p r o s t tutun,
B e r e : apă d e p lo u a t
Ş i vin b in e b o te za t.
Ş i n e m a i a d u c e -a p o i
O d e sa g ă d e nevoi.
Fală goală în g u r i m ari,
E s c r o c i, s p io n i ş i tâlhari.
T e le fo a n e fă ră fir,
L a to t fle a c u l c â te un b ir,
L e i d e aur din hârtii,
B a tjo cu ră la chirii.
Jidovi două c o n tin g en te ,
D ela U ng u ri c o m p lim e n te
Ş i d ela fra ţii B u lg a ri
S ă r u tă r i d e fe te m ari.
C ertu ri g r e le în tre fraţi,
O am eni m a ri p e m âini pătaţi,
O a m e n i s la b i în s lu jb e m ari,
N im ic la fu n cţio n a ri.
M ulţi m â n c ă to ri la b u g e t
Ş i in s p e c to r i b e r e c h e t.
Încă c in c i p a rtid e n oui
Cu d u lă i ca d e la oi.
La p u te re toţi a r v re a ,
Că li e p u n g a s u b ţir e a
Şi te a ştea p tă ca p e ja r
Să le a ru n c i ş i lo r un dar.
BERI
— I n tr e d o i p e n s io n a r i d in S ib iu .
C e z i c i m ă i F ă n l c ă , d e e e b u s t u l lu i
D u c a e m a i m ie d e c â t a l p o e tu lu i
C osbue.
D e , m ă I o n i c ă , n u a i u ă z u t ş l tu
c ă b u s t u l lu t G o ş b u e a s t a t a c o ­
p e r i t n u m a i e â t e u a z ile în tim p c e
b u s t u l Iu l l. G h . D u c a a r ă m a s
a p r o a p e d o i a n i I n u e ll t.
l a o b s e r u ă ş i tu e ă , d e e â n d l - a
d e s u e l i t n i c i b u s t u l lu t D u c a n ’a
m a i c re s c u t.
Nr. 17.
0 iniţiativă a pompierilor
din Ludos.
— U n m o n u m e n t a l e ro ilo r. —
P rim im e u b u c u r ie h o tă r â r e a *
R e u n iu n e ! p o m p ie r ilo r u o lu n ta ri d in
B u d o ş , lu a tă în a d u n a r e a g e n e r a lă
a n u a lă , d e a r id ic a u n m o n u m e n t
a l e ro ilo r.
H o tă râ re a s p o n ta n ă şt p ro fu n d
p a tr io tic ă a lu d o ş e n ilo r u o r b e ş te
d in p r is o s tu tu r o r ş l e s te e e - l m a i
fru m o s e x e m p lu d e c in s tir e a m e ­
m o rie i a c e lo r a c a r t a u fă c u t s a c r i­
fic iu s u p r e m c ă z â n d la d a t o r i e
p e n tr u a p ă r a r e a g lie i.
I n e â t e u a c o m u n e d i n j u d e ţ s ’a u
r id ic a t a s e m e n e a m o rm in te . M a t
s u n t în c ă n u m e ro a s e c o m u n e u n d e
tr e b u e ş i s e p o a te u ş o r a d u c e
a e e t o m a g iu m e m o rie i e r o ilo r . T r e -
b u e 8 c im ita to ri. A u e m c r e d in ţa e ă
u o r fi ş l p u t e m s p e r a e ă , e x e m p l u l
lu d o ş e n ilo r p o a te s e ru l d r e p t s ti­
m u le n t.
P o m p ie r ii d in B u d o ş , în d o r in ţa
r id ic ă r ii u n u l Im p u n ă to r m o n u m e n t,
s o lic ită lu d o ş e n ilo r ş t a lto r in te ­
le c tu a li R o m â n i, a ju to r p e n tru a u g ­
m e n ta r e a fo n d u lu i.
B a n ii s e p o t tr im ite la z ia r u l
A c ţiu n e a ş l la Io n M u n te a n u c o ­
m e rc ia n t B u d o ş.
A c ţ iu n e a r ă s p u n d e a c e s t e i in t-
ţla tiu e în s e r lln d u s e e u 1 00 0 B e i .—
D o n a ţiile le u o m p u b lic a în A c ţiu n e a .
Firma R;ger nu lămureşte
ci ameninţă.
t
A m p u b lic a t în n u m ă r u l tr e c u t
d e c l a r a ţi ile f ă c u te în p u b lic d e
lu c r ă to ru l B ă rb a t, c a r e a p re c iz a t
e ă s e fa c e ra s is m şi p e rs e c u tă
R o m â n ii d e la firm a R lg e r.
A m c e r u t s u s n u m tte i ftrm e s ă n e
p r e c i z e z e c u m s t a u l u c r u r i l e . In l o c
d e p r e c iz a r e tr im ite a m e n in ţă r i.
P e m u n c i t o r îl c o n c e d i a z ă p u n â n d u - l
în u e d e r e e ă - l p r im e ş t e n u m a i d a c ă
d e s m t n t e d e c l a r a ţ i i l e , e t c . D in l i p s ă
d e s p a ţiu d e s b a te r e a a c e s te i c h e ­
s tiu n i tr e b u e s ă o a m â n ă m d u p ă
s ă rb ă to r i, p e n tru e ă s c r is o a r e a tr ă ­
d e a z ă o m e n ta lita te c u a d e u ă r a t
p rim e jd io a s ă .
iul) inim a f i m
In u e d e r e a a ju n u lu i d e C r ă c iu n
u a g o a n e le tr a m u a lu lu l e le c tr ic e u o r
c i r c u l a M a r ţ i în 2 4 D e c . 1 9 3 5 n u ­
m a i p â n ă la o r a 8 s e a r a . P l e c a r e a
d in p i a ţ a G ă r ii a u ltim u lu i u a g o n
î n s p r e D u m b r a u ă D a a u e a lo c la
o r a 7 s e a r a , i a r î n a p o ie r e a d in
D u m b r a u ă , la o r a 7 ş i 30 m in u te ,
în s p r e Ş c o a la M ilita ră u a a u e a lo c
la o r a 8 s e a r a .
Colţul g o s p o d in e i
P r ă jitu r ă c u s la jid e s a u n u c i.
C antităţi: 2 8 0 g r . f ă i n ă , 2 8 0 g r .
z a h ă r , 210 g r . u n t, 4 o u ă în tr e g i
c o a ja d e la o lă m â ie .
F r e c ă m u n tu l e u z a h ru l p â n ă
d e u ln e s p u m ă , p u n e m o u ă le , c o a ja
d e la o lă m â ie ş l fă in a .
T u r n ă m a c e a s t ă c o m p o z i ţ i e î n t r ’o
ta u ă c a r e e s te b in e u n s ă , p u n e m
p e d e a s u p r a n u c i tă ia te lu p g u e ţ
ş i s ta fid e , p u te m p u n e ş i în ă u n tru .
B e c o a c e m la fo c d o m o l ş t le
tă ie m în ta u ă e u f o r m a d e s e m l
lu n ă e tc .
Ani Dr.
 N p. 17.
— S u n t e m in f o r m a ţi c ă d l d e p u t a t
Ilie F l o a ş i u îş i v a d e p u n e m a n d a t u l
ş i v a fi î n c r e d i n ţ a t c u o r g a n iz a r e a p a r ­
ti d u lu i N a ţio n a l C r e ş tin (G o g a ), d in
ju d e ţ u l n o s tr u . A c e s t lu c r u p o a t e s u r ­
p r i n d e p e c in e c u n o a ş t e c e le p e t r e c u t e
în s â n u l o r g a n iz a ţi e i lib e r a le d in S ib iu .
D u p ă d e m is ia d - lu i F lo a ş iu d in p a r l a ­
m e n t în lo c u l v a c a n t v a fi p r o c l a m a t
a l e s d e p u t a t d e S ib iu d l D r . A l e x a n d r u
B ă r b a t u r m ă t o r u l ş i u ltim u l d e p e lis ta
lib e r a lă . S e s u s ţin e , c ă d l D r . A . B ă r b a t
v a c e r e s ă s e f a c ă a le g e r i p a r ţ i a l e şi
n u v a p r im i s ă i s e a c o r d e în f o r m a
a c e a s t a m a n d a tu l.
— D e la C o n s iliu l d e r e f o r m ă . In
z iu a d e 21 D e e . a fo s t ju d e c a t la
C o n s iliu l d e r e f o r m ă L t. B u r e u d in
. r e g . 9 5 ln f.
A c u z a re a a fo st s u s ţin u tă d e
ti. C o m is a r R e g a l m a io r B u n e s c u ,
t a r a p ă r a r e a d . e p t. M . A le x iu .
O fiţe ru l a f o s t a c h ita t.
— A c c id e n t m o r ta l, lo s if B o b e ş
d e 6 0 a n i, d in c o m u n a G u n ţa , în ­
s o ţi t d e fiu l s ă u Q lig o r B o b e ş , în
tim p c e u e n e a d in p ă d u r e a G â r -
b o u a s p re c a s ă p e ş o s e a u a G âr-
b o u a — M e r e u r e a , a e ă z u t d in c a r
ş i tr e c â n d r o a te le c a ru lu i, c e e r a
în c ă r c a t e u le m n e , p e s te c a p , a
în c e ta t d in u ia ţă .
Sărbători fericite urează:
Firma
llie Floaşiu
U rează clien telei sa le
Sărbători fericitei
Judecătoria Rurală Ocna-Sibiului.
Nr licit. 98/1935. Exp. 4, 5, 6,6, 7, şi tabl. de pubL
Nr. G. 1208/1935/5.
Publicaţie de licitaţie.
Subsemnatul portărel de pe lângă judecătoria Ocna-
Sibiului, prin aceasta publică, că în baza deciziunii Nr. G.
1208/1935/5 a judecătoriei Rurale Ocna-Sibiului în favorul
reclamantului Dr. Oct. Alămorean pentru încasarea creanţei
«de 630 Lei şi ace. se fixează termin de licitaţie pe ziua de
2 8 D e ce m vrie 1 935, orele 16 d. m , la faţa locului în comuna
Alămor Nr. 126, unde se vor vinde prin licitaţie publică ju­
diciară: 2 porci, 2 vaci, 1 coşer, 1 car otavă în valoare^de
7000 Lei, in caz de nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încasat face 630 Lei, capital do­
bânzile legale, socotind din 1 Iulie 1931, iar spesele până
acum stabilite de 1248 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­
strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire,
licitaţia prezentă este ordonată şi înfavorul acestora în sensul
art LXI: 1908 § 20.
Ocna-Sibiului, la 11 Decemvrie 1935.
Grefier: Carol H. Szöts, m. p.
portărel delegat.
Judecătoria Rurală Ocna-Sibiului._____________
Nr. licit 94—193 5. Exp. 4, 5, 6, 6, 7 şi tabla de public.
Nr. G. 1762-1932/10.
Publicaţie de licitaţie.
Subsemnatul portărel pe lângă judecătoria Ocna-Sibiului
prin aceasta publică că in baza deciziunei Nr. G. 1762/1932/10
a judecătoriei rurale Ocna-Sibiului, în favorul reclamantului
Dr. Oct. Alămorean pentru încasarea creanţei de 2088 Lei şi
accesorii se fixează termen de licitaţie pe ziua de 2 8 D e c e m ­
v rie 1935, o rele 15, la faţa locului in comuna Alămor Nr. 284,
unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară: 2 vaci, 2 junei,
şi un car în valoare de 8000 Lei, în caz de nevoie şi sub
preţul de estimare.
Pretenţiunea de încasat face 2088 Lei cap. dobânzile legale
socotind din 18 Noemvrie 1932, iar spesele până acum stabilite
de 1712 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost sechestrate
şi de alţii şi aceştia ar fi câştigat dreptul de acoperire licitaţia
prezentă este ordonată şi în favorul acestora în sensul art XLI:
1908 § 20.
Ocna-Sibiului, la 11 Decemvrie 1935.
Grefier: Carol M. Szöts, m. p.
portărel delegat.
I Gel m a i e f tin m a ­
g a z in de b la n u ri
BOBGEÂ, str. Ocnei 6
N u u ita ţi să ne v iz ita ţi şi
pentru cum părăturile de săr­
bători
Acţiunea Png. 7.
— P ro d u c ţia h ip ic ă d e la Ş c o a la
d e a p lic a ţie a c a u a le rie t. D u m in e c ă
l a o r a 9 a a u u t l o c , în m a n e j u l m a r e
d e la Ş c o a la d e a p lic a ţie a e a u a -
CIORAPII
le rie t, a l e ă r e t c o m a n d a n t e s te
d . c o l. G r. V u ltu re s e u , o f o a r te in ­
te r e s a n tă p ro d u c ţie h ip ic ă d a tă d e
e l e u l i a n u l u i 1— 11, p r e c u m ş l d e
m a l m u lte d o a m n e d in o r a ş u l n o s tr u .
D in tre c e i p r e z e n ţi n o tă m p e d -n il:
g e n . G e o r g e s e u P ., g e n . D . A t a n a -
s e s e u , c o m a n d a n t u l Ş e o a l e i m il i­ SUNT DURABILI IEFTINI
ta r e d e e a u a le r ie , e o l. e u s te a ,
P le n ie e a n u , e o l. B â r z o te s e u , e o l. P r im ă r i a c o m u n e i B r a d u , ju d e ţ u l S ib iu .
H a ş e g a n , c o l. F lo r e s e u , e o l. A n a -
N r . 8 0 0 /9 3 5 .
s ta s e s e u ,e o l.L l p i e e a n u , e o l. C a n te a ,
L t.- c o l. A n to n e s e u , L t.- c o l. M u n - Publicaţiune.
te a n u , M a io r i: C h iriţă , C a le tz e a n u . S e p u b lic ă s p r e c u n o ş tin ţă g e n e r a lă c ă în z i u a d e 15 I a n u a r ie 1 9 3 6 , o r a
F o m e te s e u , D a fin e s e u , e tc . e tc . 1 0 a . m ., în lo c a lu l P r im ă r i e i c o m u n a le B r a d u , ju d e ţ u l S ib iu , s e v in d e p r in
li c ita ţiu n e p u b lic ă c u o f e r te în c h is e şi s ig ila te c u r e s p e c t a r e a d is p o z iţiu n ilo r
a r t. 8 8 — 1 1 0 d in L . C . P . a n o r m e lo r g e n e r a le p e n t r u ţ i n e r e a li c ita ţiu n ilo r
P r o g r a m u l s ’a d e s c h i s e u p a r ­
p u b lic e , c u a p li c a r e a C o n d iţiu n ilo r g e n e r a le p e n t r u e x p l o a t a r e a p ă d u r i l o r S t a ­
c u r s d e o b s ta c o le e u e le u tl a n u lu i tu lu i c a n t i t a t e a d e 1 0 .6 5 9 ( z e c e m iiş a s e s u te c in c iz e c iş in o u ă ) b u c ă ţ i a r b o r i d e s te j a r
1 s u b c o n d u c e r e a d l u t L t. P o p e s e u a f la ţi în p ic ip a r e , c u u n v o lu m c ir c a d e 7 .2 3 7 m . c . le m n d e lu c r u şi c ir c a
G h ., P e t r e s e u M ., L t . T u d o r a n u ş l 9 .5 6 6 m . s te r i le m n e d e fo c d e s p ic a t e ş i r o t u n d e d in p ă d u r e a C h ic e o a r a .
L t. A . P u r c h e r a A u r m a t p a r c u r s C o n d iţiu n ile s p e c ia le d e v â n z a r e s e p o t v e d e a la P r im ă r i a c o m u n e i B r a d u ,
d e o b s ta c o le p e n tru d o a m n e şt O c o lu l S ilv ic A v r ig , în S ib iu şi I n s p e c to r a tu l S ilv ic S ig h iş o a r a .
E s tim a ţia d in o fic iu e s te d e L e i 1 ,3 5 1 .2 9 3 '— .
a p o i p a r c u r s d e o b s ta c o le p e n tru G a r a n ţ i a p r o v iz o r ie e s te d e L e i 6 7 .5 6 4 în n u m e r a r .
o f i ţ e r i i e l e u l d i n a n u l ll s u b c o n ­ S u p r a o f e r te n u s e p r im e s c .
d u c e r e a d lu i L t. Z i d a r u , N . P r o ­ I n c a z u l c ă p r im a lic ita ţie a r fi f ă r ă r e z u l t a t a d o u a lic ita ţie s e v a ţ i n e
g r a m u l s ’a î n c h e i a t e u p a r c u r s u l în a c e la ş lo c , la a c e ia ş o r ă c u a c e le a ş i c o n d i ţiu n i în z i u a d e 5 F e b r u a r i e 1 9 3 6 ,
d e o b s ta c o le a l in s tru c to rilo r d e f ă r ă a l t ă p u b lic a r e .
c ă lă r ie s u b c o n d u c e r e a d lu i c ă p ita n B r a d u , la 9 D e c e m v r ie 1 9 3 5 .
L ă z ă r e s e u 1. P r i m a r : I . I îă d ilă . N o t a r : 1. I . M ă n d u c .
Semis Leopold Croitoria
Texcom ca r e are inimă
Restaurant
Str. Avram Iancu 9 Petraşcu
să Dândă ieftin
Urează S ă rb ă to ri
u r e a z ă p u b lic u lu i ş l
o n o r a t e i s a le
D o r e s c la toţi clienţii
m ei
D oreşte tuturor
fericite, onoratei c lie n te le S ă r ­ S ă r b ă to ri clienţilor
sale c l i e n t e l e . b ă to ri fe ri­ fericite ş i
c ite . S ă rb ă to ri fericite 1
An nou fe r ic iţi
Nr. 2216/1935 port.
Publieaţiune de licitaţie. A c u m a m a i e s te o c a z i a
Subsemnatul şef portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu,
a c u m p ă r a c e le m a i f r u m o a s e
prin aceasta publică, că în baza deciziunei Nr. 2326/1931 şi
Nr. G. II 12.554/1935 a Judecătoriei mixte Sibiu, în favorul
reclamantului succesorii lui Dr. E. Andrea reprez. prin advo­ cadouri de Cpâeiun
catul Dr. A. Opriş Sibiu, contra lui — Sibiu, pentru încasarea
creanţei de 57.500 Lei şi accesorii, se fixează termen de lici­ A p a r a t e R a d io B la u p im k t. - T e le -
taţie pe 3 0 D ece m vrie 1935, o ra 5 p . m ., la faţa locului, în Sibiu f u n k e n . - A p a r a t e e le c tr ic e p e n tr u
str. Zaharia Boiu Nr. 7, unde se vor vinde prin licitaţiune pu­ c ă s n ic ie . - P a t e f o a n e ş i p lă c i, la
blică judiciară: mobiliar de casă, covoare, perdele etc. în va­
loare de 16.000 Lei. In caz de nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretenţiunea" care e de încasat face 57.500 Lei capital, do­
bânzile legale socotind din 2 Decemvrie 1931, iar spesele până
acum stabilite de 7814 Lei.
s tr . R e g in a M aria 59 (Palatul Prima Ardeleană)
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­
strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire
licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în sensul
art. XLI: 1908 § 20.
S i b i u , la 10 Decemvrie 1935.
D r . K lo k n e r, şef portărel
THALIA
P r o g r a m u l d e C ră c iu n , în c e p â n d e u
M i e r c u r i î n 2 5 D e e e m u r i e a . e ., D a
p re z e n ta c e l m a i g ra n d io s ş l p u te rn ic
f i lm a l s e z o n u l u i , c a r e a s t â r n i t a d ­
m ir a ţia tu tu r o r a p e în tr e g g lo b u l
PISODE
C e l mai mare magazin
în r o lu r ile p r in c i p a le : r e n u m ita ş l
u e s t l t a a r t i s t ă PAULA WESSELY, românesc din Ardeal.
a l ă t u r i d e C arl Ludwig Diehl ş i
Otto T r e s s le r .
Toate articolele ţărăneşti
L ocuinţă de în c h iria t de textile şi bumbaee.
3 (tre i) c a m e r e ş i
d e p e n d in ţe
Vânzare în mare şi în mie.
Citiţi şi răspândiţi
Coloniale numai în mare.
I .Acţiunea'
 Pag. 8. A c ţ i u n e a Nr. 17.

L a C r ă c iu n ! Cimităiie ;i delicates! Marele şi unicul magazin speeial de cafea

M a s a D -u o a s tră n u e s te c o m p le c tă f ă r ă
Slănină, i l ji tttlu n BOM B O N E Rl E Şl C O L O N I A L E
PEŞTE S u c c . lu i C. K r e m e r
Mare alegere în tot felul de peşte proaspăt şl
sărat precum icre. sardele untdelemnurt, măsline,
brânzeturi, ete., ete. găsifl eu prefurl eonuenabile
numai la noua

P e s c ă r i e l o a n F lo r e a
H.]. meu S I B I U
„La P a sa ”
S i b i u ,’ P i a ţ a M i c ă 2 6 sir. Avramlancn (flrezolir) 4 S IB IU , str. R e g in a M aria Nr. 42 — Telefon 93
R. S.
En gros! En detail! U rează cu toată inima rea liza rea tuturor d o rin ţe lo r
Fondat 1878

Mănuşi M âncări
bun e ş i to a te fericirile ex isten te, atât a d istin se i sa le cli­
n u m a i d e la firm a c a l d e şi r e c i entela, cum ş i la onoratul p u b lic s ib ia n ş i a îm prejurim ei.
B itte r m a n n Vinuri de Tar nave 1
e u această ocazie auizează sosirea diferitelor fructe ortentrle e a :
Sibiu, strada Regina Marfa 9 Băuturi c u r a t e s m o c h in e , e u r m a le , a lu n e tu r c e ş ti ş i a m e r ic a n e , m ig d a le

Reprezentanta MAŞINILOR DE BIROU „OLLjMPlA“.

Preţuri ieftine! 1
c a i s e , p r u n e , e t e . Cum şl banane proaspete cu preţ de reclama L e s 1 5 0 k g .
Ş9ES4R£SaME$lgiiK!aaBRkaj0HMnHK9NKKSIBBMHnB19nKCMa9&K!9KI!B&Mi
s
Vânzare şi reparaţie de maşini de scris şi tocuri rezervoare Primăria municipiului Sibiu
(stilouri). — Lecţii pentru dactylografie cu zece degete

r
Nr. 9Ö2B—1935 Adm.

33
S IB IU — P ia ţa R e g e le
Í6

I
F e rd in a n d 17
Publicatiune
lemne.
j
D-na losefina Tiseher, in­
tenţionează a înfiinţa în Pas.
Str. Ocnei un depozit de

Pentru desbaterea ac e ­
stei chestiuni se fixează în
sensul §-lut 25 al legii XVII
P o stă v ă ria
M. Weltmann S-sor
din 18->4, o descindere la a r e c e i mai m a re a so rtim en t în STOFE
fafa locului pe ziua de L u n i

BODEGAPETRQM06A
3 0 D e c e m v r ie a. e., ora 4
d u p ă m a să . Wilhelm Scherg şi Langer Fréres
Toţi cel ce uor să facă
o f e r ă d e C r ă e iu n u ln n o u d in p o d g o ­ obiecfiuni împotriua înfiin­
r iile O d o b e ş tilo r , litru 12 L e i p r e c u m ţării acelei întreprinderi,
pot să înainteze obieefiu- Desene EXCLUSIVE şi normale
ş l u ln u ri s u p e r io a r e în fu n d a te d e ntle lor uerbal sau în scris
T â r n a u e , e u p r e ţ u r i ie ftin e . subsemnatului oficiu, până
Telefon 3 3 Ultimele noutăţi. * Oî n d e eel mai ieftin.
la ziua desbaterii.
R o g u iz tta ţi e u în c r e d e r e m a g a z in u l m e u 1
Sibiu, la 14 Dee. 1935.
SIBIU, PIAŢA REGELE FERDINAND No. 18
P e tr u M oga, str. Tribunei 1 Autorii, ind 1. lnstanfă:
Dr. F o g a r a s c h e r

A Ilo ! De C ră ciu n l a f i e ­
c a re m asă să fie
loan
p e n tru A u to m o ­
ii li b ile ş i R a d io .
R e p a ra ţie .
dela
»
strada Blănării or tir. 7 din Sibiu, Berăria Trei Stejari S tra d a Ş agn n a Nr. 15 *

o f e r ă d e s ă r b ă t o r i u ln u ri d e T â r n a u e ,
D r ă g ă ş a n i ş l O d o b e ş ti, p r e ţu l în c e p e De S ă rb ă to ri c u n o sc ă to rii d s v in u ri
b e a u r e n u m ite le u in u ri d e la F IR M A S P E C IA L Ă
d e la 8 L e t litru , p r e c u m ş i to t fe lu l d e
b ă u tu ri s p ir to a s e e u p re ţu r i re d u s e . D r. ALFRED A M BROSI, M e d i a ş
Cerep în prăuăiii de alimente şi boaegi „Vinurs pentru
V inicultura.
A m b r o s i “ în sticle originale
Reprezentanta pentru Sibiu şi depozit la : CIORAP si TRICOTAJ
ŞOŞONI şi GALOŞI
La
as M. PAULI MI, Flata I^Cică, S
PATINE
B R IC H E T E
RS HEGELI CIORAPILOR
Strada Reg.na Maria 16
GASTON
Sibiu, S trad a R egin a M arfa No. 17
M A Ş IN I d e T O C A T C A R N E
R U D O L F F R IE D S A M
SIBIU — Piafa Lemnelor Nr. 5 V izitaţi v itrin e le firm ei
Strada Dumbrăvei Nr. 1
E. MayerbQchler ju n .
ioniţă Olteanu h a l a t u l A n d r e e , co lţ s t r . R e g in a M aria -T rfb u n e l
Pe lângă preţuri de reclamă, mai primiţi şi un
are inimă să uăndă ieftin r a b a t d e 1 O°/0 până la Anul Nou la:
C o l o n i a l e şi d e l i c a t e s e Ceasornice-Och^ari-Bijouterii etc.
Telefon 382 S lB iU P i a ţ a M ic ă 23

Schiuri şi a cceso rii 5 0 .0 0 0

C o stu m e şi g h e te de sch i
Rugăm uîzitaţi prăuălia noastră nouă fără obligaţie Sticlă, Porţe an. Ceramică, Tacâmuri
s u n t c e le m a t fru m o a s e ş t c e le m a t Articole de bucătărie — Oase emailate
b u n e p o d o a b e p e n t r u p o m u l d a C ră c iu n
„niuLOESFer.sii-itiJiMn Mărfuri de ofel — N o u tăţi!
JO SEF JIK ELI
R. S. S ib iu , s tr . R e g in a M a ria 4 7

în tr e b u in ţa ţi A le g e ţi b u c u r o s ?
Mare alegere în cămăşi pentru domni, gulere,
căm ăşi de noaptea, indispensabili, pijamale,
crauate, batiste, ciorapi pentFu domni şi dame,

ELECTRICITATEA cea m ai ideală form ă de en ergie pentru R. s.

le găsiţi în ealităfi bune şi foarte ieftin l a :
„ R eg ele Lingeries“
Sibiu, Piafa Regele Ferdinand No. 14

lumină, forţă şi căldură Cadouri de Crăciun

Informaţiuni l a: j£ ^ Ceasornice, Bijouterie, Articole
de aur şi argint, Tacă muri, obiecte
miei pentru cadouri la:

Emil Höchsmann - Bljoütier

SIBIU, str. Trei Stejari 3-lelB
lOH194ţi 195 S i b i u , s t p . R e g i n a M a p ia N p . 4 1

Redactor reap.: ILIÉ MUNTBANU. Tiparul Inst, de arte grafice „DACÍA TRAIANA*. Sibiu. 6ENSURAT
 "AS
Im im âe 1 ° 0 U r l
R e d a c ţia şl A d m in istr a ţia »
8 tr . R e g in a M aria 4 9 , e t II
T elefo n : 324
Director: ionMunteaan 0 f g a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş ti
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-u l 3 L ei.— P u b licatiu n i şi inserate după ta rif
H r. 1 f Sibiu, M ie rc u ri 1 I a n u a r ie 1 9 3 6
Raporturile dintre
saşi şi români
E s t e s u f i c i e n t s ă fi f ă c u t a p e l l a
s in c e r ita te a e â to ro a s a ş i p e n tru a
c o n s ta ta c â t d e în tr is tă to a re s u n t
s e n tim e n t e le lo r fa fă d e n o t, c â t
d e g ra u e s u n t a c u z ă rile c a rt n i s e
a d u c ş i c â t ă j u s t e l e e x i s t ă în a c e ­
s te a c u z ă ri. N u u re a u s ă p re z in t
a te i Im a g in e a R o m â n ie i u ă z u tă d e
s a ş i , f i i n d c ă a c e s t l u c r u n ’a r fl
d e s tu l d e re u e la to r, o r ic e m in o ri­
ta te fltn d o b lig a tă la o d o z ă o a r e ­
c a r e d e p e s im is m . G e ia e e e s te
d u r e r o s şt n e c e s ită o c la rific a re ,
e s te n a tu ra şl s ta d iu l r a p o r tu r ilo r
n o a s t r e e u e l.
A u s a ş lt o s im p a tie p e n tr u
n o i ? D a r . m a t în tâ tu , a u e m n o i u n a
t i ? C o n tia s iu i p a tliu iu y ic
d in tre ro m â n ş l s a s , e s te a tâ t d e
m a r e , a t â t d e r ig id în im p e r m e a ­
b i l i t a t e a lu t l a n u a n ţ e . î n c â t e l n 'a
p u tu t d u c e n ic i m ă c a r la u n c o n ­
flic t, c l a m e n ţin u t u n p o p o r ş l o
m i n o r i t a t e î n t r ’o s i t u a ţ i e d e f o r ţ e
e tn ic e p a r a le le . R o m â n ii ş l s a ş lt
n u s 'a u î n t â l n i t p r o p r i u s i s n i c i ­
o d a tă _ _ _ R o m â n ii a u a u u t to td e a u n a
f a ţ ă d e s a ş i o stim ă in d iferen tă :
a u a p r e c ia t h ă rn ic ia , c o n s ta n ţa ,
c i n s t e a a e e s t o r a , d a r n ’a u m a n i ­
fe s ta t n ic io d a tă o a p r o p ie r e u m a n ă ,
o e o m u n te a tiu tta te d ire c tă . T e m p e ­
ra m e n ta l, e x c ita b il, n e r u o s ş l m o ­
b il, c u m p u t e a r o m â n u l s ă f r a t e r ­
n iz e z e e u s p ir itu l [ d o m in a t, le n t.
c u m p ă ta t a l s a s u lu i? T o td e a u n a
s a ş ii a u m a n ife s ta t fa ţă d e n o i u n
in te r e s p lin d e n e în c re d e r e , c a r e
a s t ă z i a d e g e n e r a t în d i s p r e ţ . S a ş ii
n u n e r e c u n o s c d e c â t ,o c a l i t a t e :
c ă s u n t e m » i n t e l i g e n ţ i “. S ă f i m
o a re n um ai a tâ t?
N u e s t e a t e i lo c u l s ă in tr u în
p s ih o lo g ia d ife re n ţie rilo r e tn ic e , el
m ă in te r e s e a z ă a s p e c tu l p o litic a l
p r o b le m e i. D a c ă n u n e în tâ ln im
e u s a ş ii p e te re n p s ih o lo g ic tr e ­
b u e s ă n e în tâ ln im p e c e l p o litie .
R o m â n ia ţa r ă c o n d a m n a tă la c ln c ţ
m ilio a n e d e m tn o rită ţi, n u ş l p o a te
p e r m ite lu x u l d e a n u a u e a s im ­
p a tie p e n tru s a ş i. A c e ş tia u r ă s c
m e to d ic , ta r n o t n u s u n te m a tâ t d e
ta r i în c â t s ă s u p o r tă m ş l d u ş m a n t
In te rio ri. D e la r ă s b o i ş l p â n ă a c u m ,
t r e b u i a s ă n e I n tr e la to ţi în c a p ,
c ă s a ş tt s u n t s in g u r a m in o rita te
e a c a r e s e p o a te c o la b o r a . In
fa ţa a c e s te i e u td e n ţe , c e m a t c o n ­
te a z ă Ir e d u c tib ile le p s ih o lo g ic e ?
N u p u te m s u p o r ta tn fa tu a ţia , m o r g a
ş t u n o rg o liu d e p la s a t a l s a ş ilo r ?
D a r s ă n e g â n d im c ă b o n o m ia lo r
a t e n u i a z ă a c e s t e d e f e c t e , îi u m a n i ­
unea
A nul I I
A stfizi n e vorbeşte:
Reporterul de serviciu Io n M u n tean u .
P o trlö lt u n e i u z a n ţe g e n e r a le în ­
In a c e s t an M oş C răciun a fo s t d e o s e b it d e d a rn ic c u fru n ta şii c h e ie m ş l n o i u n b ila n ţ ş l lă s ă m
p o litici ş i c o n d u c ă to rii s o c ie tă ţilo r ş i in stituţiilor din S ib iu . S p r e a vă
s ă u o r b e a s e ă a n u l e a r e s ’a d u s .
c o n v in g e ş i D us. urm ă riţi c u a tenţie c e a p r e d a t fiecă ru ia , in ajun d e
D in a c e s t p r ile j, m a l m u lt d e c â t
C răciun, s u b o ch ii re p o r te r u lu i d e s e r v ic iu al A cţiu n ei.
S a c u l c e l m a i m a re l-a d e s c ă r c a t la d. dr. E. P iso, p r e ş e d in te le o r i c â n d , îţi d a i s e a m a c ă c e e a c e
co n siliu lu i ju d e ţe a n , al C o m isie i in terim a re , al o rg a n iza ţie i lib era le, al n u m im n o i c iD lliz a ţie n u e o n s ti tu e
U n iversităţii s ă s e ş ti ş i p r e ş e d in te p e s te to t c e m işc ă ş i su flă în ju d e ţu l d e fa p t u n p ro g r e s ş l c ă re a liz ă ­
n o stru etc. C el m a i d e p r e ţ d a r a fo s t a d u s d ela j u d e ţ : un b ile t p en tru rile te h n ic e a p r o c u ra t b u c u r ii; e o -
c u r s e le d e c a i c u data v iito a rei ş e d in ţe a co nsiliului, a şa că e l va ş i
a vea loc în B u c u r e ş ti, la h ip o d ro m , c u co n tin u a re la B rig a d iru . D ela tid ia n e în s ă o m u l n u e s te m a i fe ­
p rim ă rie a p rim it p â in e fă ră s a r e ea s im b o l p e n tru g a je le n e să ra te r i c it ş t c e e m a l m u lt s e p o a te
fă c u te în ultim ul tim p s p r e a s e putea m en ţin e in g ra ţiile fu n c ţio n a rilo r s p u n e c ă , e u o lu ţia m e c a n ic ă n e
A r s ş i W ittsch to ch . D ela U n iversita tea s ă s e a s c ă , c o n siliu l naţional s ă ­ tâ re ş te s p r e im b e e tlla rlz a re şl c ă
s e s c , a în so ţit p e M oş C răciun, a sistâ n d la p r e d a r e a u n ei lă si p en tru în p o litic ă in te r e s u l p e r s o n a l a
a sc u n d e r e a c o m o r ilo r p ă m â n te şti u n d e a fo s t sfă tu it d. P iso să ş i încuie
în fie c a r e se a ră b a n ii a g o n isiţi cu trudă ş i o ste n e a lă . A c i tr e b u e să f o s t p r o c la m a t d r e p t id e a l.
r e zu m ă m ş i p a rtea din c u v â n ta re a ro stită d e M oş C răciun, u n d e d. P iso S ă n e o p rim a s u p r a s itu a ţie i in ­
a fo s t e lo g ia t p e n tru originala p ă r e r e aplicată d e d - s a c â , to t m a i sig u r te rn e , c a r e în c h e ie d o i a n i d e g u -
e b a n u l c e -l în c a se a ză d e c â t a c e l p e c a r e a r tr e b u i s ă -l m a i ia ş i alţi u e r n a r e lib e r a lă p rin s ta r e d e a s e ­
a d e re n ţi p o litic i ş i în d e o s e b i a fo s t sublin ia tă e vo lu ţia fă c u tă d ela d iu ş i c e n z u r ă , d in c a r e c o n s ta tă m
p rin c ip iu l lib era l, p rin n oi înşine, la aplicarea v o r b e i din b ă tr â n i: cin e
îm p a rte p a r te -ş i fa c e , fa p t p e n tru c a re d. P iso a ştiu t s ă ş i reţină toate to tu ş , e u b u c u r i e c ă , m 'ş e a r e a d e
p o stu l i/t" d e u iid c p ic u. LJtit j t t u j C ia c tu ii ú tt-msai au p e^n u u d r e - p t c ş l iu r .o . .u j»-- ş* -
p e n tru a cela c a ri va p u tea să ju r e ca a a u zit p e d. P iso v o r b in d in to a te s ta t e le d in E u r o p a , c u c e r e ş t e
public. Cu toate d a ru rile ad u se, d. P iso, a a vu t un C răciun îndoliat p e n tru ţ a r a în m a r ş tr iu m fa l. O p r im ă
că ru d e n iile sa u d o v e d it ş i m a i ingra n te d e c â t notarii. . . .
c o n s ta ta re , c a r e tr e b u e s ă n e b u ­
D ela d. P iso M oş C răciun s ’a d u s a c a s ă la a g en tu l in fo rm a to r
C onstantin S ta m a te , fo s t căp ita n ş i d e v e n it in v a lid în anul 1925, c ă reia c u r e ş t p e e a r e s e e u u in e s ă o r e ­
ia p r e d a t c o ji din p e p e n u l a d u s la C ră ciu n u l tr e c u t din O rient, m a r c ă m e s te s tr ă d a n i a p rim u lu i
plătit, s e s p u n e , cu o m ie B e i ş i o c o p ie d e p e d ip lo m a d e c â n tă re ţi d e m in is tru d e a în z e s tr a s c u m p a
b is e r ic ă , p ierdută în tim pul r ă s b o iu lu i.. . n o a s tr ă a rm a tă , fa p tă p e n tru c a r e
D lu i in s p e c to r L ă p ă d ă te s c u m ă ru n ţiş p e n tru c lu b u l d e c ă rţi d e
a c tu a lu l g r u e r n m e r ită to a tă c o n ­
n o r o c F. R. M. a ş e z a t în a p ro p ie re a A s tr e i s p r e a i fa c e b ă tr â n e i s o ­
c ie tă ţi cu ltu ra le c o n c u re n ţă intru r ă sp â n d ir e a cărţilor, r e s p e c tiv e a s id e ra ţia .
jo c u lu i d e c ă rţi în to a te s tr a tu r ile so c ie tă ţii sib ien i. In a c e s t ju d e ţ ş t o r a ş n u a f lă m
D lui v ic e p r e ş e d in te al A s tr e i cu ltu ra le, g e n e r a l M oga, un ş p iţ n ic i o r e a l i z a r e im p o r ta n tă ş t n u
(figaret) ş i un p a ra p le u (ploier) tip C o re ssi, p e n tru m e rite c u ltu ra le ş tim c e a m p u te a r e m a r c a în a f a r ă
s c o p u r i d e b in e fa c e re . (Continuarea în pag. 2 -a ) d e h ă r ţ u e l l l e d i n o r g a n i z a ţ i a li -
b e r a lă j s fâ r ş ite p rin d e m is ia d e -
z id e n ţilo r ş t a d lu t d e p u ta t F lo a ş lu
z e a z ă ş l-i fa c e c h ia r a g re a b ili. c e n tru l d e a tra c ţie d a c ă n u d e
c a r e - ş t D a d e p u n e m a n d a tu l ş t
D a c ă s a ş l t n ’a r ft d e c â t c i n s t i ţ i , g ra D lta te în G e r m a n ia , u r m â n d ş i
u n g e r e a d lu i S to tc h iţia c a ş e f a l
i r e m e d i a b i l c i n s t i ţ i ş l a r fl d e s t u l r e f ă c â n d m in ia tu r a l D tc is itu d ln tle
o r g a n i z a ţ i e i n a ţ i o n a l ţ ă r ă n i s t e . S ’a r
p e n tr u a - t f a c e o o a z ă m o r a l ă în a c e s t e i ţ ă r i . S a ş i i n ’a u n i c i u n c o n ­
p u te a D o rb t d e s p r e d e z td e n ţe le
B a lc a n i. E s te ta r ă ş t a d e u ă r a t c ă ta c t ş i n ic i o a d e r e n ţă la p r o c e s u l
d e la u a td tş tt ş t d a c ă a m a u e a s p a ­
d is p r e ţu l lo r p e n tr u a n u m ite a s ­ n o s tr u p o litie ş i c u ltu r a l. N e ig n o ­
ţiu a m p u te a s tă r u i ş l a s u p r a
p e c te e le m e n ta re ş l n e d ife re n ţia te r e a z ă n e p e r m l s , e a ş l n o i p e e t.
m ă c e lu lu i d in tr e m a n iş tt ş t D a ld tş tl
a l e u ie ţll r o m â n e ş ti, e s t e in a d m i­ S a ş ii s e s im t le g a ţi d e R o m â ­
c u p rile ju l c o n g r e s u lu i n a ţio n a l-ţă -
s i b i l . R o m â n i a în c â ţ t u a a n i d e li ­ n i a n u m a i p r i n p e is a j; n o i n e s i m ­
ră n t8 t — u n d e s a u d is tin s e ro ii
b e r ta te a fă c u t u n a d e u ă r a t s a lt. ţim le g a ţi d e e i n u m a i p r in im p o ­
s c a n d a l u r i l o r n a ţ i o n a l e : I ile E a z ă r
F a ţă d e p r o g r e s e le p e c a r t le -a u z ite le c e le p lă te s c . A c e a s ta n u
ş t D o b re 8 c u . S e e u u in e s ă s u b li­
r e á l i s á t s a ş i i în e â te u a s e c o l e d e e s te o c o n s ta ta r e tris tă , et u n a d e -
n ie m în s ă fa p tu l c ă d in o r a ş u l n o ­
in d e p e n d e n ţă şi fa D o a re , p r o g r e ­ u ă r. — S a ş ii a r p u te a s ă s e g â n ­
s t r u s ’a p o r n i t î n p r l m ă u a r ă m i ş ­
s e l e r e a l i z a t e d e r o m â n i în c â ţl u a d e a s c ă m a l b in e c ă R o m â n ia n u
c a r e a d lu t U a ld a ş t to t a c t a u d a t
a n i s u n t e x t r a o r d i n a r e . ^ S a ş i l n ’a u e s te n u m a i g e o g ra fie şi c ă d a c ă
c o n tr a a ta c u l d n it M a n lu ş l M ih a -
p r o d u s n ie t u n g e n iu ( a c e a s ta ţtn e — î n A r d e a l c e l p u ţ i n — n ’a m a u u t
la c h e , d u p ă c a r e a m a u u t n o ro c s ă
d e d e s tin u l tr a g ic a l c o lo n iş tilo r is to rie , e i s u fe rin ţe , a p o i el a u fo st
în r e g i s t r ă m n u m a i r ă n iţi ş l n ic i u n
în g e n e r e ) . G lo r iile p o p o r u lu i g e r ­ n u o d a tă p ro fito r ii a c e s tu i d e z a s tr u .
m o rt.
m a n n u l e p o t fl o c o n s o l a r e . G â n d D e a ltă p a rte . R o m â n ia n u tr e b u e
In a f a r ă d e to tlş tl la c e le la lte
n l s e D a fa c e o b ie c ţia n u m e ric ă , s ă u i t e c ă d a c ă s a ş t t n ’a u l u c r a t
o r g a n iz a ţii e s te în tu n e r ic ş l lin iş te
e u n u p o t s ’o c o n s i d e r d e c â t e a e u n im ic la c o n s o lid a r e a ţă rii, e l
s o m n o r o a s ă . P e s t e to t î n s ă în S ib iu
m ă r tu r is ir e a u n e i d e f ic ie n ţe e a lt- n ’a u c o n t r i b u i t c u n i m i c l a c o r u p ţ i a
s tă p â n e ş te a c e la ş r e g r e t d e a n u
ta ttu e . e l. C e e a c e n u e s t e p u ţin .
n e fi p u t u t s c ă p a d e a c t u o l u l p r e ­
D e la r ă s b o t ş l p â n ă a c u m , p o ­ P e n tr u c o la b o r a r e a d in tre r o ­ f e c t a tâ t d e Iu b it ş l p o p u l a r în c â t
l i t i c a r o m â n e a s c ă n ’a d o u e d i t n i c i m â n i ş l s a ş i , c e i d in u r m ă g r e ­ tr e b u e p ă z it e u o a r m a tă d e a g e n ţi
o lin te ş l n te l o c o n tin u ita te fa ţă ş e s c , d a c ă - ş i în c h ip u ie c ă n u m a i s e e r e ţt ş l s e r g e n ţi. N ic i ş e fu l o r ­
d e s a ş i. C â n d p r e a m u lte c o n c e s ii, n o t a u e m d e fă c u t c o n c e s iu n i, g a n iz a ţie i lib e ra le , p r e ş e d in te le
c â n d p r e a m u lte r e s tr ic ţii. A s tfe l p r e c u m ro m â n ii s e în ş e a lă c â n d p e s te to ţi ş l p e s te to a te ş i m a i
n ’a m r e u ş i t d e c â t s ă - t d e z i n t e g r ă m a p lic ă a c e la ş tr a ta m e n t tu tu ro r a le s d e u n d e s e p o t în c a s a b a n i,
d i n R o m â n i a . E a a c e a s t a s ’a a d ă ­ m in o rită ţilo r. S a ş ii m e r ită In d is c u ­ n u s e b u c u ră d e în c re d e re a a d e ­
u g a t te n d in ţa c e n trifu g a lă a s a ş i­ ta b il u n re g im d e fa u o a re . re n ţilo r e e -i m a i a r e .
lo r , c a r i în m o d f a ta l ş l- a u fix a t Emil C ioran. (Continuarea în p a g . -
 Pag. 2.
{"Continuare din pag. 1).
In tim p e e e â ln ll la t r ă n e g u s to r u l
îş i a d u n ă b a n t a lb i p e n tru s ile n e g re .
A tâ t e u p r iu lr e la s ttu tla p o l iti c ă
I n te r n ă în ţ a r ă ş l ju d e ţu l S ib iu .
In p o litic a e x te r n ă R o m â n ia a
r e s p e c ta t tr a ta te le ş l a n g a ja m e n te le
I n te r n a ţio n a le lu â n d lo c în t r a n ­
ş e e le p ă c ii u n d e m a re le b ă rb a t,
m in is tru l n o s tr u d e e r te r n e d . N .
T itu le s e u a lu p ta t s p r e m â n d ria
n o a s tră , e u to a tă s in c e rita te a şl
d e m n ita te a . S u n te m ta r i p r in M ic a
În ţe le g e re , în ţe le g e r e a B a lc a n ic ă
ş l fo rtă re a ţa c o n tra a g re s o ru lu i
s ta b ilită p rin r e lu a r e a r a p o rtu r ilo r
d e a m ic iţie e u R u s ia .
P e s te to a te a c e s te le g ă tu ri în ­
c h e ia te în a f a r ă a te n ţia n o a s tr ă to -
tu ş s ă fie n u m a i u n a ; în a r m a r e a .
P a c ifiş tii a u ţin u t d is c u r s u r i ş i c o n ­
fe rin ţe p e n tru d e z a r m a r e ş i s e
c o n s ta tă a s tă z i c ă to a tă lu m e a e s te
î n a r m a t ă p â n ă în d in ţi.
R ă s b o iu l e s te d e s tu l d e a p r o a p e
ş l In e u ita b ll. D a c ă n u - l d e s c h i d e
a c u m A n g l i a , î n s c u r t t i m p u a fi
p r o u o e a t d e G e rm a n ia .
L a 16 M a rtie 1935 G e r m a n ia a
c ă lc a t s tip u la ţiu n lle tr a ta tu lu i d e la
V e r s a ille s . A n g lia , c a r e a c o c h e ta t
m e r e u ş i e u re u lz io n lş til a în c h is
o c h ii a ş a c ă d e la a c e a s tă d a tă
c h e s tiu n e a r ă s b o lu lu l e s te în fu n c ţie
d e tim p u l în c a r e G e r m a n ia s e
p o a te p re g ă ti.
L e g ă tu rile s ta b ilite în tr e R u s ia şi
F ra n ţa a u fo s t e x tin s e ş l e u s ta ­
t e l e d i n M i c a î n ţ e l e g e r e 'ş l î n ţ e l e ­
g e r e a B a lc a n ic ă şl s e în c e rc a s e
c h ia r s ă s e fa c ă o a p ro p ie re şl
d e Ita lia în s ă f ă r ă r e z u lta t p r a c tic
c ă c i a iz b u c n it r ă s b o iu l ita lo -a b i-
s in la n . A n g lia ş l ja p o n ia s e u ă d
a tin s e în in te r e s e le lo r e e o n o m ie e
a ş a c ă a c e s t c o n flic t p o a te a u e a
în c ă u rm ă r i fa ta le p e n tru p a c e a
lu m ii.
Ita lia , g r a ţ ie o m u lu i p r o u ld e n ţla l
M u s s o lln t, a r e a s tă z i c e a m a i ta r e
a r m a t ă p e u s c a t, a p ă ş l în a e r ş l
d e a e e e a a ş l d e s c h is d ru m d e
e iu iliz a r e în A fr ic a . A n g lia d â n -
d u - ş l s e a m a d e î n t ă r i r e a Ita lie i
în e e a r e ă p e lâ n g ă s ta te le E u r o ­
p e n e s ă le s o lid a r iz e z e e u a p li­
c a r e a s a n c ţi u n il o r c o n tr a Ita lie i.
C e le m a l m u lte s ta te r e c u n o s c d e
ju s t d re p tu l la u ia ţă a l p o p o r u lu i
ita lia n ş l d e a e e e a n u s e p r e a g r ă ­
b e s c e u a p lic a r e a s a n c ţiu n ilo r,
fa p t c a r e a d e te rm in a t p e S . H o a re ,
f o s tu l m in is tru a l A n g lie i, s ă f a c ă
u n e l e c o n c e s i u n i , l u c r u e e n ’a f o s t
p e p la c u l c a b in e tu lu i e n g le z ş l
d e a e e e a în u ltim e le z ile m in is tr u
a fo s t n e u o tt s ă d e m is io n e z e .
N o u l m in is tru a l M a rii B rita n ii
d . E d e n , c u n o s c u t e a p a rtiz a n a l
u n e i a titu d in i c a te g o r i e o s tilă Ita ­
lie i, s e I n te r e s e a z ă a c u m p e e e
f o r ţ ă s ’a r p u t e a c o n t a c o n t r a
Ita lte i, în c a z u l c â n d flo ta ita lia n ă
a r a ta c a p e c e a b rita n ic ă a flă to a re
în M e d lte r a n a . la tă d a r c ă n o u l
m in is tru fa c e e n g le z e ş te s o c o te a la ,
a d e c ă e e e â ş tlg a r p u te a a u e a
d a c ă s 'a r în c e p e r ă s b o iu l. jo c u l
s ’a î n c e p u t . N e p u t e m u ş o r a ş t e p t a
în Iu n ie , d a e ă n u e u m u a s e m a l
a m â n ă p â n ă s e în tă re ş te şi G e r­
m a n ia . S u b a c e s te p o u e s tlr i d e s ­
c h id e m n o u lu i a n s o r o c it a l
ră s b o a ie lo r.
B o tu l d e în c r e d e r e d a t c a b in e ­
tu lu i L a u a l m a i l a s ă în s ă s p e r a n ţ e
d e p r e lu n g ir e a p ă c ii. F r a n ţa a r e
n e u o e d e o I ta lie t a r e în c o a s t e l e
G e r m a n ie i c ă c i p e A n g lia s e p o a te
c o n ta n u m a i a tâ t tim p c â t n u i s e
a tig In te re s e le .
A c ţ i u n e a N p. 1.
-
S iT o i- u . î ş i îia c L p r e ju -r ir a T L i
Serbarea românească din cart. Mihai Viteazul — Dela Astea. O n o r a ţi i m e m b r ii
a i c o m it e te lo r d e s p ă r ţă m in te l o r p e p l a s ă
a l A s t r e i : A v rig , M e r c u r e a , S ă l iş t e ,
I n s e a r a z ile i d e 2 6 D e c . (a 2 - a zi ş tiu t s ă s to a r c ă n u m e r o s u lu i p u b lic O c n a - S ib iu lu i s e c o n v o a c ă p e n tr u z ile le
d e C r ă c iu n ) , a a v u t lo c în s a la „ T r e i n e s f â r ş i te a p l a u z e . u rm ă to a re :
S t e j a r i “ d in c a r t i e r u l „ M ih a i V it e a z u l“ I A v rig u l 2 I a n u a r ie , o r a 3 '/* d u p ă m a s ă .
I n n u m e le c o m ite tu lu i Ş c o a le i a v o r ­
o r e u ş i t ă s e r b a r e , c u e le v ii ş c o a le i d e II. M e r c u r e a , 3 I a n u a r ie o r a 3 d . m .
b it d . D r a g o m ir , i a r la d o r i n ţ a u n a ­
C o p ii M ic i N r . 6 d e s u b c o n d u c e r e a III. S ă l iş t e a , 3 I a n u a r ie o r a 4 '/2 d . m .
n im ă a p u b lic u lu i, a lu a t c u v â n tu l d . IV . O c n a - S ib iu lu i, 4 I a n u a r ie o r a 4 d . m .
d n e i în v . M . Ţ u c u le s c u .
Io n M u n te a n u , d i r e c t o r u l z ia r u lu i O r d in e a d e z i :
P r o g r a m u l b o g a t ş i v a r ia t, a în c e ­ „ A c ţ i u n e a “ c a r e — p r i n t r e a lte le I. R a p o r tu l d e ta il a t a l a c tiv ită ţii c o m i­
p u t p r i n t r 'o p r e ţ u i tă c o n f e r in ţă „ M i­ te tu lu i d e la u ltim a a d u n a r e g e n e r a l ă
în c u v in te b in e s im ţite a s p u s „ S ib iu l
n u n ile M u n c ii“ , în c a r e c o n f e r e n ţi a r a e s te a s tă z i r o m â n e s c , i a r s p ir itu l n a ţ i o ­ p â n ă Ia 1 I a n u a r ie 1 9 3 6 .
II. P r o g r a m u l p e v iito r a l c o m ite tu lu i.
— d - n a Ţ u c u l e s c u — a d e m o n s tr a t n a l v a fi î n t o t d e a u n a p a v ă z a s u b c a r e
III. Sprijinul ce aşteaptă comitetul din
î n d e a j u n s lu p t a c e s e d ă în t r e g e n iu e l e m e n t u l r o m â n s ib ia n , îş i v a p ă s t r a partea centralei judeţene.
ş i m iz e r ie , p e n t r u u n s in g u r s c o p : d r e p t u r i l e d e m a j o r ita r i“ . — C o p iii v o - s s . I. D r a g o m ir s e c r e t a r , s s S ilv iu
„ e v o lu ţia o m e n ir e i“ . Ţ e p o s u p re ş e d . d e s p . c e n tra l ju d e ţe a n .
ş tr ii — s p u n e d . M u n t e a n u — c a r e
A m u r m a t a p o i, f r u m o a s e c o r u r i , v 'a u d e l e c t a t a s tă s e a r ă , v o r fi a p ă r ă ­ — Proces de Les Majestate. L a
r e c i tă r i d a n s u r i n a ţi o n a l e , b a le t, p ie s e to r i i d e m â in e a i id e a lu lu i n o s t r u c â ş ­ T r i b u n a l u l S ib iu a v e n it s p r e j u d e c a r e
d e t e a t r u e tc . d in c a r e s p ic u i m : „ M o ş tig a t p r i n l u p t ă . F r u m o a s e le c u v in te c o m e r c i a n tu l R o t h , a p ă r a t d e d . a v o ­
C r ă c i u n “ , — „ S c r is o a r e a lu i M o ş C r ă ­ a u f o s t s u b lin ia te p r in u r a l e l e c e lo r c a t n a ţi o n a l s o c ia lis t d r . K r a ll A l b e r t
c i u n “ , — „ V o u ă c o p ila ş ii m e i“ , — „ R u ­ p r e z e n ţi . p e n t r u p r o c e s d e L e s m a j e s ta t e . T r i ­
g ă m in te a d in u r m ă “ , — „ L a o g l in d ă “ , In m e lo d iile o r c h e s tr e i, d a n s u l s ’a b u n a l u l a c o n d a m n a t p e in f r a c to r la
— „ P ă c a lă a r g a t “ , t e a t r u , — c a r e a u p r e l u n g it p â n ă în z o r i ! P etrie, s tu d . 3 lu n i, 1 0 0 0 L e i ş i 5 a n i r e s t r â n g e r e a
d r e p t u r i l o r c iv ile ş i p o litic e .
(Continuare din peg. 1).
D lui a v o c a t S to ich itia un b ile t d u s ş i întors, până Ia B ă d ă c in i ş i
o c a r te d e p o u e şti v â n ă to re şti din c a r e s ă -Ie c ite a sc ă înainte d e c u l­ Din Sibiel
c a r e d lo r R a d u , M orariu, d e c a n B o r c e a ş i p ă rin te lu i Isaicu, c e au
în c e p u t s a n u m a i c re a d ă în m inuni cu to a te a sig u ră rile c e li s e dau — L a în d e m n u l p ă r i n t e l u i T r . P o -
din p a rte a d lu i lo n a şiu ş i m ai a le s a p re a c u v io su lu i p ă rin te P atricke. p o v ic iu , c o r p u l d id a c t ic d in lo c , îm ­
D lui l. P opa, un fr a c ş ic ş i p e talie e e nu fa c e n ic i o c rea ţă p r e u n ă c u e p it r o p i i b is e ric ii, a u c o ­
ş e z â n d p e s c a u n u l d e p re fe c t.
le c ta t fru m o a s a s u m ă d e 2 1 5 0 L e i
D lui A . B ă rb a t, un b r ic iu în v e d e re a m a ndatului d e d e p u ta t v e n it
p lo c o n to c m a i a cu m după d e s c h id e r e a trip o u lu i u n d e e ra h o tă râ t să ş i p e n t r u a j u t o r a r e a în f o m e ta ţilo r d in B a ­
s a r a b i a . S u m a s 'a tr im is p r in C r u c e a
în c e r c e n o ro cu l.
R o ş ie .
P ă rin telu i P a trich e o stro p ito a re cu o b lig a ţia d e a uda înainte d e
re v ă r s a tu l s o rilo r c a sta n ii din fa ţa B o u leva rd u lu i. — R e g iu n e a p o m ic o lă S ib ie l-— C a c o v a
D i n i P . S i m o n e t t i , ia a d u s M oş C răciun p e d - n i i : S te fa n ş i S . e r e c u n o s c u t ă c a p r im a p e j u d e ţ în
D a v id în p e rso a n ă , c a r e au ţinut să -i m u lţu m e a sc ă p rieten u lu i lor p o litic
p e n tru a sig u ră rile c e le-au d a t d e a vota la v e n ire a p a rtid u lu i la p u te re c e e a c e p r iv e ş te p l a n t a ţ i a d e p o m i
la sfâ n tu l aşteaptă, p e n tru d. C. Stefan, p rim a r ş i S . D avid, p re fe c t. f r u c tif ie r i.
C ele m ai m u lte d a ru ri ş i p ro m isiu n i a p rim it ju n e le ş e f al naţional I n a c e s t a n , a f o s t o r e c o lt ă f o a r te
c re ştin ilo r, d. d e p u ta t llie F loaşiu, c a re şi-a urât m e s e r ia ş i d e a e e e a în
b o g a t ă ş i s u p e r i o a r ă ; n u m a i în c o m u n a
s p e r a n ţa v e n irii la p u te re ş i a le g e r ii din nou, e s te d e c is să d e m is io n e s e .
M ulte ş i im p o rta n te d a ru ri a prim it, între c a r e ş i „A c ţiu n e a “, d. S ib ie l s 'a e x a l u a t la 1 5 0 v a g o a n e .
ş e f al T o tiştilo r din S ib iu d. B ideanu. P â n ă a c u m s 'a u în c h e i a t t r a n s a c ţi i
D a ru rile au fo s t trim ise din partea co m u n ită ţii e v r e e ş ti ş i e v a n ­ î n t r e s o c ie tă ţile e x p o r t a t o a r e ş i p r o ­
g h e lic e în s e m n d e re c u n o ştin ţă pen tru h o tă râ rea d o m n ie i s a le faţă de d u c ă to rii, rid ic â n d u -s e 4 0 v a g o a n e ,
g a s e te le ro m â n e şti, d e a -ş i lua d e a s o c ia t un a v o c a t e v r e u în tru c â t p â n ă în p r e z e n t , p e n t r u C e h o s lo v a c ia ,
a v o c a t s a s are, s p r e a e x e m p lific a n a ţio n a lism u l p u r c e -l p ro p a g ă . I n s t a b u l ş i P a le s tin a , P lă tin d u - s e c u
D. N. M artin a p rim it c a d o u r i trim ise d e l. P. S . S a , d. in s p e c to r 6 — 12 le i k g r ., d u p ă v a r i e t ă ţi şi c a li­
dr. Gh. P reda, d. S . Ţ e p o s u ş i d e . . . însă c e fo lo s că d s a to c m a i c â n d
a s o s it M oş C răciun a vea o audienţă la m in istru R o m â n ie i la S o fia . t a te . F a ţ ă d e p ia ţ a S ib iu lu i c a r e p l ă ­
t e ş t e m a x im u m 5 le i p e k g r ., e s te u n
D lu i Ion T âm pănariu d ire c to ru l C a s e i c e r c u a le , o m o stră d e s p ir t
tărie 180 g r a d e ş i o co rfă cu rem ize. m a r e a v a n ta j p e n t r u p r o d u c ă t o r i .
D lui ju d e in stru c to r P a r a s c h iv e sc u un su b stitu t, c a r e s ă -l în lo c u ­
I n t r 'a d e v ă r , p o m ic u ltu r a e s te u n r a m
ia scă c â n d a re c h e f să s e p re u m b le ş i a s ig u r ă r i s ig u r e că va f i a v a n sa t a g r ic o l d in c e le m a i r e n t a b ile . S u n t
ta p rim a m iş c a r e în m a g istra tu ră .
p r o d u c ă t o r i s ib ie le n i c a r i a u l u a t p e s te
D lu i in s p e c to r S . C ră ciu n a ş, un avion fă r ă m o to r.
o s u t ă d e m ii p e r e c o lt a a n u lu i p r e z e n t.
D io r in sp U rb e a n u ş i Nuţiu, a d m in istra to r C ioran. ing. R o şe a ,
c r e io a n e ş i hârtie, să s c r ie la a si v o r b e ş te , p e n tru „ A cţiu n ea “. L a u d ă in iţia to r ilo r , c a r i a u în d e m n a t
D lui V. B o s d o c , invitare să o r g a n iz e z e tâ rg u l d e m o s tr e la A d d is A b e b a . c u e x e m p lu l ş i v o r b a p e n t r u p r o p ă ­
P ro fe so rilo r Popa, C ucuianu ş i dir. N ic u le sc u c â te un a b e c e d a r ş ir e a p r i n p o m ic u ltu r ă a a c e s to r c o m u n e ,
ş i in stru cţia c iv ic ă cu a d n o tă ri d e p r o fe s o r u l n e a m ţ B o s c h . în v . d ir . I. M u n tean u
S 'a în d rep ta t M oş C ră ciu n ş i c ă tre locuinţa p refectu lu i, d a r fiin d
pă şită d e ju m ă ta te din s e r g e n ţii c h e s tu r e i a c r e z u t că e în c h iso a re a
T ribunalului ş i aşa nu ia putu t lăsa d e c â t c o m p lim e n te d ela fo s tu l d e T rag ed ia ră s b o iu lu i
tristă a d u c e r e a m in te ... e minunat descrisă Inuolumul
L a „D acia T ra ia n ă “ a p r e d a t dlui Joandrea, ş e fu l tipografiei, o c h e la ri
p e n tru o b s e r v a r e a g r e ş e lilo r d e tipar din „ A cţiu n ea “ ş i d lu i Pop, p r e ş e ­
d in te le C onsiliului tipografiei, o nouă m eto d ă d e u r c a r e a preţu lu i, nu
tirajului p e n tru tipărirea „A e ţiu n e i “ .
B Ă JE N IE
(creionările unui ostaş)
In fin e s ’a în to rs din nou la c lu b u l lib e ra l să e x p r im e o m a g ii s e ­
c re ta rilo r g e n e r a li ai c lu b u lu i p en tru re a liză rile fă c u te la s fâ r ş it d e de Mircea Alexiu
g u v e r n a r e , p rin înfiinţarea, lângă C atedrala o r to d o x ă ş i lângă „A s tr a “ De vânzare la C a r te a R o m â n e a s c ă
a c e lo r două c lu b u r i d e jo c d e c ă rţi ş i d e n o ro c u n d e v o r p u tea o a ­
m en ii cin stiţi să ş i c â ş tig e un b a n m uncit.
L a p le c a r e a în c re d in ţa t p e p r e ş e d in te le tineretului lib e ra l s ă p r o ­
In aten|iunea patronilor
c u r e p e n tru p a c ie n ţii c e lo r două noui instituţii c e s tr ă lu c e s c p e s te toate şi părinţilor tinerilor premilitari
rea liză rile din a c e s t an, r e v o lv e r e ş i g lo a n ţe a c ă r o r tu n e t va f i auzit P r im im d e la p r im ă r ie u r m ă t o a r e l e :
c â t d e c u r â n d ş i fn liniştitul n o stru o ra ş d e v e c h e cu ltu ră m etropolitană.
p e n tr u c a tin e r e tu l s ă p o a t ă p a r t ic ip a
A v e n it M oş C răciun ş i la „ A cţiu n ea “ ş i a p r e d a t fie c ă r u i r e d a c to r
c â te un to c a sc u ţit c u indicaţia p r e c is ă d e a s c r ie m a i viu ş i cu m ai la ş e d in ţ e l e p e n tr u p r e g ă t i r e a p re m ili-
t a r ă ş i la s lu j b e le r e l i g i o a s e c e s u n t
m u lt c u r a j d e s p r e isp ră v ile tu tu ro r c o a d e lo r d e topor, in d ife re n t d e
partid, c a r i s p r e a -ş i s a tis fa c e in te re se le , s u b titlul u n ei p o litic i d e o b lig a to r ii a c e s t e i p r e g ă t ir i , M in is te r u l
înaltă p ru d en ţă , s e d e d a u la c e le m ai r u şin o a s e c o m p r o m is u r i din d e in te r n e , c u o r d in u l N r. 2 5 6 M .
p u n c t d e v e d e r e r o m â n e sc . P entru ca s ă p u te m urm a sfa tu l lui M oş d in 1 3 M a r tie ş i 1 3 9 2 9 d in 2 9 N o e m v r ie
C răciun în a cea stă d irecţie, rugăm p e citito ri să n e c o m u n ic e urgent,
e x a c t ş i c â t m a i d o c u m e n ta t tră d ă rile ş i p e tră d ă to ri ş i m a i a le s o b r ă z ­
1 9 3 5 o rd o n ă s ă s e re s p e c te z e cu
s tr i c te ţă d is p o z iţiu n ile le g e i r e p a u s u lu i
niciile v e n e tic ilo r c e ş i a stăzi, c â n d s u n te m m a jo rita ri ş i do m in a n ţi, ne
c o n s id e r ă sluji. M oş C răciun ne-a arătat d ru m u l ş i n e a s p u s c la r că d u m in e c a l , a s tf e l c a tin e r ii s ă p o a t ă
„A cţiu n ea “ tr e b u e să arate z i d e z i isp ră v ile ş i n eleg iu irile a c e lo ra ca ri lu a p a r t e la p r e g ă t i r e a p r e m i lit a r ă ş i
sa p ă tem elia neam ului, fă ră ură ş i m ultă g â lc ea vă , să sp u n ă tu tu ro r că s ă n u fie r e ţin u ţi Ia lu c r u d e c ă t r e
d rep ta tea isto ric ă a a ş e z a t p e R o m â n i în p o s tu l d e c o m a n d ă ş i că slu jii
d e e r i s u n t a s tă z i stăpâni. E s te în in te re su l m in o rita rilo r să înţeleagă
p a tr o n ii s a u p ă r in ţii lo r .
a c e s t fa p t re a l ca s o a r e le ş i datoria tu tu ro r R o m â n ilo r să arate a ce a sta S e v o r lu a s e v e r e m ă s u r i c o n tr a
cu m a i multă m â n d rie ş i d em n ita te ro m â n e a sc ă în toate îm p reju ră rile a c e l o r p a t r o n i r e s p e c tiv p ă r in ţi c a r i
ş i fie c a r e d e la p o s tu l d e co m a n d ă c e i s ’a încredinţat. n u v o r r e s p e c f a a c e s t e d is p o z iţiu n i.
 N p. 18. A c ţiu n e a P a g . 3.

moderne tratamente, încercările Şi o confirmă cele ce spunem

Anul literar al Sibiului
M B — — I— W — W B W B B M W W H B lt W I I W TI ÍPM TO— I— I —
ştiinţifice ce s’au făcut — cu faptul, că găsim printre colabo­
toată criza financiară — au reu­ rări şi nume de profesori univer­
B ila n ţu l l i te r a r a l a n u lu i s e p r e z in tă p o e t c o n te m p o r a n a l Ita lie i, G a b r i e l e şit să dea la iveală o serie de sitari de valoarea dlui prof. Dr.
în S ib iu l tr a d iţi ilo r c u lt u r a le f r u c tu o s . d 'A n n u n z i o v o lu m u l V .; c e le 8 0 p a g in i, lucrări, ce au contribuit în cea I. Moldovanu V. Papilian, Kern-
P o a te în n ic i u n a lt a n n u s 'a u ti p ă r it a r e p e lâ n g ă t r a d u c e r e a u n u i n u m ă r mai largă măsură la imprimarea bach, precum şi numele câtorva
a t â t e a c ă r ţ i ; n u m ă r u l n 'a r a d ă u g a n i ­ s u f i c i e n t / d e s o n e te , m a r i i n t r o d u c e r i aspectului ştiinţific al activităţii medici de elită intelectuală ca
m ic în s ă , d a c ă n 'a r e x is ta u n a l t c r i­ ş i b ib lio g r a f ii n e c e s a r e o r ic ă r u i c e ti to r medicale din Sibiu. In acest ca­ d-nii: Dr. Goia, Vancea, Apostol,
t e r i u c a r e s ă le d e - a p r e ţ : v a lo a r e a . fie v e r s a t , fie n e c u n o s c ă to r a l g lo r i­ dru înalt de cultură locul de o- Nicoară, Suciu, etc.
S p a ţiu l r e s t r â n s n u n e î n g ă d u e s ă o a s e i lite r a t u r i. noare îl deţine Spitalul de boli 4. O altă cale de manifestare
le e n u m ă r ă m p e t o a t e ş i s ă le p r e ­ C ă r ţi s e r io a s e d e s tu d ii, b e le tr is tic e ,
mintale de sub conducerea d-lui ştiinţifică au fost conferinţele şi
z e n t ă m p u b lic u lu i. I n c r u s tă m c e le d e s a u lu c r ă r i is to r ic e , e tc ., a u p u b lic a t d - n ii
insp. general sanitar Dr. Gh. cursurile medicale.
a c ă r o r a p a r iţ ie a v e m c u n o ş tiin ţă . Preda, a cărui valoare ca om de Au devenit de o regularitate
C o l. V u lîu r e s c u , C o l. B ă ld e s c u şi C o l. A .
A n u l 1 9 3 5 a în c e p u t c u r e a l i z a r e a D o b ja n s k í. D r . I. P o p e s c u S ib iu ( F a ta d e
ştiinţă s’a impus de mult prin nu­ îmbucurătoare şedinţele ce se ţin
p r a c t i c ă a p r o g r a m u l u i a c tiv ită ţii G r u ­ a z i în lu m in a p s ih o - a n a liz e i) . P im e n C o n ­
meroasele d-sale lucrări apărute săptămânal — în cadrul secţiei de
p ă r i i „ T h e s is “ . P u b lic a ţiile a c e s te i s ta n tin e s c u , în v ă ţă m â n tu l lim b ii ita lie n e
în ţară şi în străinătate. Neuropsihiatrie din Sibiu a Soc.
g r u p ă r i a u c o n s titu it u n e v e n im e n t li­ la S ib iu , în c a r e s e f a c e p e s c u r t is to ­
Să relevăm faptul că prin larga Rom. de Neurologie, Psihiatrie,
t e r a r n u n u m a i în S ib iu , c i în în tr e a g a ric u l c a te d re lo r şi c u rs u rilo r d e ita ­
d-sale înţelegere şi putere de Psihologie şi Endocrinologie, — la
ţa r ă . S e r ia p u b lic a ţiilo r a f o s t in a u ­ li a n ă d in a n ii d e d u p ă r ă s b o i ; H o r ia
muncă s’a putut înjgheba în sâ­ Spitalul de boli mintale.
g u r a t ă d e b r o ş u r a d - lu i A l. D i m a : P e t r a - P e t r e s c u (c a le n d a r e ) .
nul spitalului de boli mintale la­
boratorul de psihologie experi­ Colegiul şi asociaţia generală
A l. O d o b e sc u , o p r iv ir e s in te tic ă O c a rte fru m o a s ă şi in te re s a n tă a p ă ­ mentală. Este unicul spital de a- a medicilor din Sibiu, organizează
a s u p r a o p e r e i ş i p e r s o n a lit ă ţi i a c e s tu i
c la s ic r o m â n . E o lu c r a r e s o b r ă , c o n ­
r u t ă la C r a io v a , a l c ă r e i a u t o r t r ă e ş t e lienaţi din ţară ce posedă un a- lunar şedinţe în care se fac co­
c is ă , b in e î n c h e g a t ă ; p e r s o n a lit a te a şi
în s ă în S ib iu , e Z u g r ă v e li d e P a u l semenea laborator. înconjurat de municări medicale. O fericită şi
o p e r a lu i O d o b e s c u s u n t p r in s e c u
C o n s ta n t. elemente tinere şi alese d-nii: originală iniţiativă a colegiului a
p r e c iz ie , d e f in ite c la r , o g lin d ite în
L u c r ă r i d in d o m e n i u l te o l o g ie i a u Dr. Stoenescu, Cupcea, etc., nu­ fost ideia organizării „zilelor me­
e p o c a c a r e le - a p r o d u s .
p u b l i c a t : D r . D . S tă n ilo a ie , D r . N . meroase contribuţii în acest sens dicale“, jn care profesori univer­
A d o u a b r o ş u r ă o f o r m e a z ă lu c r a ­
P o p o v ic i, P ă r , C o l, I. D ă n c ilă , N . au fost prezentate sub formă de sitari ţin o serie de conferinţe
r e a d is tin s u lu i p r o f e s o r L ie u P o p a s u ­
C o la n e tc . rapoarte şi comunicări la con­ „expunând cele mai actuale pro­
p r a lu i X e n o p o / , p r e z e n t a t c a filo z o f a l R e v is te le lo c a le a p ă r u t e în a n u l 1 9 3 5 gresele anuale de neuropsihiatrie bleme din domeniul medicinei
is to r ie i. E o î n c e r c a r e iz b u ti tă d e a l ă ­ s u n t : R e v ista T eo lo g ică s e r i o a s ă şi din ţară, atrăgând aprecierile una­ preventive şi curative“.
m u r ii p r o b l e m a n e r e z o lv a t ă în c ă a m a ­ i m p u n ă t o a r e ; Viafa Ilustrată, e l e ­ nime ale centrelor universitare. Menţionăm de asemenea şe ­
r e lu i is to r ic r o m â n . g a n tă şi ir e p r o ş a b i lă , c o n d u s ă d e d . In ceeace priveşte tratamentul dinţele medico-militare ce au loc
V o lu m u l „ B ă je n ie “ a l d lu i M ir c e a
N . C o l a n ; L u c e a fă ru l b in e e x e c u t a t ă bolnavilor mintali, întrebuinţarea la spitalul militar din localitate
A le x i u e v o c ă e p is o a d e t r ă it e d in m a r e a ş i v a r i a t ă , r e d a c t a t ă d e s c r iito r u l P e t r e modernă a agenţilor fizici, biolo­ sub prezidenţia d-lui G-ral Dr.
n o a s t r ă e p o p e e n a ţi o n a l ă . P o e t u l D a s c ă l u l ; P ro vin cia L ite ra ră , c o n ­ gici şi psihici, după informaţiile Manea. Comunicările d-lui medic
G e o r g e F o n e a a d u c e o d â r ă d e lu m in ă d u s ă d e d . P a u l C o n s t a n t ; S ib iu l ce d. inspector Gh. Preda, Ie cu­ Colonel Dr. M. Capitanovici,
s u a v ă c u a l s ă u m in u n a t v o lu m d e L ite ra r , r e d a c t a t ă d e d . p r o f . P im e n lege personal din străinătate, a- medic Cpt. Dr. A. Mavru, Dr.
v e r s u r i „ în to a rce re în vrem e* . C o n s ta n ti n e s c u ; S ib iu l , M edical, u n a plicarea lor cu concursul preţios Pascu, etc., constitue un aport
G iu s e p p e C if a r e lli p r e z i n t ă î n t r 'u n
d in c e le m a i s e r io a s e r e v is te , d e s p e ­ al d-lui Dir. Dr. L. lonaşiu, duc medical ce menţine efectiv pre­
v o lu m e l e g a n t ş i f r u m o s a d m ir a b ile ,
c ia lita te d in ţ a r ă e tc . e tc . la realizarea unui însemnat pro­ stigiul corpului medico-militar. *
tr a d u c e r i d in G io s u n é C a r d u c c i a c ă r u i A r fi m u lte d e a d ă u g a t ş i d e s p u s cent de vindecare. 5. Având în vedere şi publi­
c e n t e n a r s 'a s ă r b ă t o r i t a n u l a c e s ta . a s u p r a a c e s to r lu c r ă r i ş i r e v is te . D in 3. Era însă neapărată nevoiecaţiile ştiinţifice ale câtorva me­
A u m a i a p ă r u t v o lu m u l O am eni, lip s ă d e s p a ţiu , n e - a m m u lţu m it s ă le ca rezultatele cercetărilor medi­ dici sibieni, conferinţele ce le-au
B u le tin u l g r u p ă r ii „ T h e s is " p e a n u l a m in tim , p e n t r u a d e m o n s tr a c ă b i ­ cale din Sibiu să-şi găsească ţinut uneori şi în cadrul facultă­
1935. la n ţ u l c u l t u r a l a l S ib iu lu i în a n u l p e posibilitatea unei urgente răs­ ţilor de medicină, ansamblul ace­
D in c a e t e le d e p o e z ie it a li a n ă m o ­ c a r e îl în c h e e m n e î n d r e p t ă ţ e ş t e s ă pândiri. Acestei necesităţi a răs­ stor căi de revărsare a unei con­
d e r n ă a le d lu i P im e n C o n s ta n tin e s c u , fim o p tim iş ti, c ă c i p r e z i n t ă u n a c tiv puns iniţiativa de a se scoate o ştiinţe ştiinţifice ce s’a cristalizat
a a p ă r u t N r u l 5 , d e d ic a t s o n e te lo r , în i m p u n ă to r . revistă medicală sibiană. în sânul corpului medical sibian,
m a j o r ita te e r o tic e , a le c e lu i m a i m a r e Io n e l N eam tzu In frunte cu d. Insp. Dr. Stoi­ a încrustat definitiv în istoria cul­
—— míB m m b ■
chiţia corpul medical sibian a fă­ turală a oraşului nostru un as­
cut să apară în 15 Februarie pect ştiinţific.
1934, primul număr al „Sibiului Perspectivele deschise şi în­
Anul medical al Sibiului Medical“, revistă lunară de me­ crederea ce o insuflă roadele
dicină şi organizare sanitară. O acestei activităţi constructive, sunt
răsfoire a numerilor din revistă din cele mai favorabile elemen­
de Dr. I. P o p e s c u —Sibiu apărute până azi, convinge pe telor tinere ce ar dori să-şi va­
oricine de existenţa valorii ştiin­ lorifice puterea de muncă, să
O privire retrospectivă asupra rin fele medicale şi publicaţiile ţifice a Sibiului: articole şi cer­ evadeze din lâncezirea cotidiană
vieţei intelectuale desfăşurate în ştiinţifice. cetări oglindind activitatea medi­ a vieţii de provincie. Privind şi
decursul anului ce se încheie, Ne vom limita la o simplă tre­ cală a spitalelor din Sibiu. Men­ în afara cadrului mărginit al in­
înregistrează o serie de înfăptuiri cere a lor in revistă. ţionăm cu satisfacţie impulsul ce tereselor personale, materiale, ele­
de o valoare deosebită din punct 1. Anchetele medico-sociale l-a luat activitatea Spitalului Pu­ mentele dornice de muncă, vor
de vedere ştiinţific. De vreo câţiva inaugurate în 1931, prin iniţiativa blic, secţia chirurgicală de sub avea astfel — în Sibiu — mediul
ani de altfel a început cu o evi­ d-lui inspector general sanitar Dr. conducerea dlui Docent. Dr. O. favorabil unei activităţi medicale
denţă crescândă să se desprindă I. Stoichiţia a cărui activitate îl Filipescu, secţia medicală de sub de o însemnată valoare socială
din activitatea câtorva medici si- situează în fruntea celor mai pri­ aceea a dlui Dr. C. Manta, stă­ şi naţională.
bieni, un proces spiritual ce tin­ cepuţi medici în materie de or­ ruie pe calea unor contribuţiuni
dea să ofere vieţei intelectuale a ganizare sanitară şi profesională. de aleasă ţinută ştiinţifică. Ace­
oraşului nostru un aspect nou şi Aproape în fiecare Duminecă e- iaşi tendinţă o vedem desvoltân- G a b r i e l e d 'A n n u n z i o
impunător, prin orientarea spre chipe de medici civili şi militari, du-se şi în ceeace priveşte che­
investigaţiuni şi studii cu caracter farmacişti şi personal sanitar au­
xiliar, se deplasează — în mod
ştiinţific. Străduinţele lor au reuşit
stiunile obstetricale şi ginecolo­
gice. Articolele d-Ior Dr. H. Jă-
Sure vechea bucurie: ii pe culme
să atragă atenţia centrelor uni­ gratuit — în câte o comună dtn nâsescu, Dr. I. Ad. Popescu etc. I n m a r e p r o m o to r i i p ă d u r o a s e
versitare din ţară, şi chiar a unora judeţ, făcându-se, pe specialităţi, justifică afirmarea noastră. S e 'n t i n d , c u m u n ţii c o n s a c r a ţi F o r t u n e i ;
din străinătate. Sibiul devenit ast­ examenul medical şi de laborator, In legătură cu chestiunile de Ş i a r c u i t e , c a ş i c o r n u l lu n e i,
fel un centru ştiinţific este con­ fiecărui locuitor. Constatările ser­ organizare sanitară şi profe­ A l b a s t r e s e d e s c h id g o lf u r i c u p e ş te .
siderat ca primul oraş de pro­ vesc apoi la întocmirea fişelor sională — cele publicate în re­
vincie din ţară, după oraşele cu sanitare individuale. Faptul că vistă — de d. Insp. Dr. I. Stoi­ D e a lu n g u - a c e s to r lin ii g r a n d io a s e
universitate. Contribuţiunile ştiin­ până azi s’au făcut aproape 30.000 chiţia, Dr. I. Sturza, medicul şef Ş i- a d u n 'a m u t g u l f u m u l r o ş ia tic ,
ţifice ale acestor medici sibieni de fişe individuale, dovedeşte o al municipiului şi Dr. I. Cosma, IRnănsaaltr e d fino r ma pe e, uc na 'na caâpt eo t euonzaă,
s’au bucurat de aprecieri ce nu persistenţă susţinută desigur de medicul primar al judeţului, do­
pot fi decât încurajatoare, atât interesul ce l-a trezit această vedesc că principalul scop al re­ In v a lu r i le n te , d in c â m p ii t e r e s t r e
prin sursa lor de înaltă autoritate, iniţiativă atât în corpul medical, vistei, acela de a deveni „o tri­ Ş i d in c â m p ii m a r in e , o tă m â ie
cât şi prin discernământul critic cât şi în sânul populaţiei. bună liberă a corpului medical S e 'n a l ţ ă 'n c e r u r i c a d in m ii d e - a l t a r e ;
ce stă Ia baza acestor aprecieri. Atragem atenţia totodată şi a- din această regiune a ţării, un
Mai multe căi au dus la cri­ supra perspectivelor biopolitice mijloc de promovare a sentimen­ Ş i c r e d c ă îm b r ă ţiş e z , s tr ă f u lg e r a t,
stalizarea aspectului ştiinţific al ce le deschide această adevărată tului de solidaritate colegială, un O , p a tr ie m a t e r n ă , c u p r iv ir e a - m i
intelectualităţii medicale din Si­ operă socială. stimulent pentru o activitate me- T o t t r u p u l t ă u im e n s , c u lc a t p e m a r e .
biu : anchetele medico-sociale, 2. In ceeace priveşte activita­ dico-socială vie şi conformă cu (Din doI. Canto Nouo-lntepmezzo)
activitatea ştiinţifica efectuată în tea spitalelor din Sibiu, în afară adevărata chemare a corpului I n r o m â n e ş te
spitale, revista medicală, confe- de faptul că se aplică cele mai medical“, — a fost deplin atins. d e P im e n C o n s ta n tin e s c u
 Pag. 4
Teatrul românesc în anul
1935, la Sibiu
A ra f i d o r i t s ă f a c e m a e l b i l a n ­
ţu l u n u l a n te a t r a l a l S ib iu lu i, s ă
e u id e n ţle m a e tlu lta te a u n e i tr u p e
lo c a le p e r m a n e n te , n u s ă in ş iru im
c e e a c e C a p ita la a c ă u ta t s ă n e
tr im it ă în d e c u r s u l a n u lu i d e f u n c t.
S o c o tim e a o n e c e s i ta te în a c e s t
c e n tr u c u ltu r a l a l A rd e a lu lu i, u n d e
n e g ă s i m î n t r ’o m a j o r i t a t e c o m ­
p a c tă fa tă d e s a ş i ş l u n g u ri, s ă
fiin ţă m u n te a tr u r o m â n e s c , c a r e
în a f a r ă d e s p e c t a c o l e l e s ă p t ă ­
m â n a le d a te în o r a ş , a r a u e a m a ­
r e a m is iu n e d e a c o lin d a îm p r e ­
ju rim ile , c u ib u r i r o m â n e ş ti, u n d e
a r f a c e s ă fie c u n o s c u tă li te r a t u r a
d ra m a tic ă ro m â n e a e s e ă .
E d u c a ţia u n u l p o p o r n u s e fa c e
e u a ş a n u m i t e l e „ g o a n g e “ a l e lu i
T ă n a s e , a le A lh a m b re l, e u m e lo ­
d ra m e le g e n B a ta ille ş t B e rn s te in
s a u e u a c e le c o m e d ii, e a r e d a c ă
s ’a r d e s t r ă m a n u a r r ă m â n e
d e c â t p a r te a r id ic o lă ; e d u c a ţia s e
fa c e e u c e e a c e fo rm e a z ă p a tri­
m o n iu l s p e c if ic n e a m u lu i n o s tru ,
e u re p e rto riu l p u r ro m â n e s c , a tâ ta
d e b o g a t în o p e r e c e p o t d e p ă ş i
fru n ta riile .
C â ţi d in tin e r e tu l d e a c t a u ă z u t
t e a t r u l Iu l A l e x a n d r i , a l lu i G a r a -
g i a l e , a l lu i D e l a u r a n e e a , a l Iu l
U ie to r E ftlm iu , m in u n a ta d r a m ă
i s t o r i c ă V l a i e u V o d ă a lu i D a u l l a ,
R ă z u a n ş i V i d r a a lu t B . P . H a ş d e u ,
M u ş c a t a d i n f e r e a s t r ă a . l u i V . I.
P o p a , S u f le te le T a r i a Iu l G a m il
P e tr e s e u , e a s ă în ş iră m n u m a i o
p a r t e d in c e e s t e m a l b u n în l i t e ­
r a tu r a n o a s tr ă d r a m a tic ă . N e m u l­
ţu m im e u p ie s e l e f r a n c e z e b u le -
u a r d l e r e , e u r e u t s t e le în e a r e p r e ­
d o m in ă e r o tic u l ş l e x ib ltia , e u to a tă
im u n d a s tră in ă tă ţii, e a r e n ă ru ie
s e n s u l fr u m o s u lu t în a r tă , e a r e
tin d e s ă d is tr e z e o c h iu l ş l s im ţu ­
r ile , f ă r ă a u n d u l ş i u m a n tz a s u ­
fle te le .
S e a firm ă c ă p e r io a d a p o s t­
b e lic ă a r ă s tu r n a t s e n s u l u a lo rtlo r,
a s c h im b a t e u to tu l m e n ta lita te a
o m e n e a s c ă . E o c r e d in ţă n u m a i,
c ă c i p u b lic u l la e a u a la b il c e e a c e
i s e d ă ; a firm a ţia c ă a c e a s ta e s te
c e r i n ţ a , e o g r a t u i ta t e . D a c ă s 'a r
c ă u ta s ă s e u a lo rifte e n u m a i o p e r e
I n tr a te în u n g h iu l u n e i c r itic e o b l-
e c tiu e , n im e n i n u a r în c e r c a s ă
s t ă u l l e ş s e ă a d e u ă r a t a a r tă , n im e n i
n u a r c e re s ă i s e d e a o b s c e n i­
tă ţi, e r o tis m , f a r s e a tâ t d e p u e r ile ,
r e p e r t o r i u l te a t r e l o r d in m a h a la le le
s tră in e .
N e c e s ita te a u n e t tr u p e lo c a le
p e rm a n e n te a fo s t g ă s ită , e u 15
a n i în u r m ă , c a im p e r io a s ă ş t
„ A s t m “ a în fiin ţa t, e u e l e m e n t e
a d u n a te d e la d ife rite te a tr e , u n
a n s a m b lu , e a r e d u p ă c â te ş tim ,
s u b p r ic e p u t a s u p r a u e g h e r e a d lu i
B ă llă , s e c r e t a r u l A s tre i, a d a t s p e c ­
ta c o le m in u n a te . N u c u n o a ş te m
c a u z a d e s tr ă m ă r e l a c e s te i tru p e ,
p a r e - r ii- s e d u p ă u n a n . B ă n u im c ă
lip s a d e fo n d u ri a fă c u t s ă în c e ­
te z e a c e a s t ă in itla tiu ă lă u d a b ilă , a
c ă r e i m is iu n e e r a c u n o a ş te r e a
te a tru lu i ro m â n e s c .
O a r e n u e c o n d a m n a b il d in p a r ­
te a n o a s tr ă , e a a e l. u n d e p r e d o ­
m in ă m e a m a jo r ita te , m a g h ia r ii —
o in fim ă m in o r ita te — s ă a ib ă , tim p
d e d o u ă lu n i p e a n , t e a t r u p e r m a ­
n e n t; I a r s a ş i tim p d e 7 lu n i a n u a l,
r e p r e z e n t a ţ i i z l l n t e e ? Ş l n u s ’a r
p u te a o a r e g ă s i o s u b u e n ţie d e
A o t» i u n e a
d e M ircea A lexiu.
2 0 0 .0 0 0 l e i , — c â n d t i m p d e a t â ţ i a
a n i s ’a u d a t p e s t e d o u ă m i l i o a n e
a n u a l u n e t o r h e s t r e a p r o a p e In -
u lz ib ilă , — a lc ă tu ită a p r o a p e n u m a i
d in m in o r ita r i, — e a r e a r în m ă n u n -
e h ia e le m e n te d e te a tru u a lo ro a s e ?
S ă c ă u tă m a în tr e z ă rit a p o rtu l p e
e a r e l ’a r a d u c e u n t e a t r u r o m â n e s c
a c i, u n d e s e p lă m ă d e s c tin e re le
g e n e r a ţii d e m â in e , u n d e e s te c e a
m a t m a r e g a r n iz o a n ă m ilita ră d u p ă
C a p ita lă ş l u n d e e le m e n tu l r o m â ­
n e s c e d o r n ic s ă c u n o a s c ă to t c e
e s t e m a l u a l o r o s în li te r a t u r a n o a ­
s tră d ra m a tic ă ...
* A ju n ş i la c a p ă tu l d ru m u lu i, în ­
* *
P rtu lre a a ru n c a tă a s u p r a tu rn e ­
e lo r , în a n u l e x p ir a t n u n e a d u c e
ţâ ş n ire a a ş te p t a tă d in o b iş n u it.
A fo s t o în g r ă m ă d ir e d e p ie s e , tin ­
z â n d s ă n e p r i n d ă î n g r o t e s c , în
e x h ib iţie , în m e d io c r ita te . P u ţin e le
e x c e p ţii a u fo s t în ă b u ş ite d e m u l­
ţim e a b a n a lită ţilo r .
T e a tr u l N a ţio n a l d in B u c u r e ş ti,
a r e p r e z e n t a t „ E seu “ , c o m e d i a d l u i
l. M u ş a t e s e u , î n I n t e r p r e t a r e a d l u i
M ă re u le s e u , d -re l S o n ta C lu e e ru .
I. N . Q ă r d e s e u , e t c . „Insula11, p i e s a
Iu l H a r a l a B r a t t , l u a t ă d i n l u m e a
d i p l o m a ţ i l o r , e u d . M a n o l e s e u în
ro lu l p rin c ip a l. A u rm a t a p o i c o ­
m e d ia Iu l L u ig i P ir a n d e llo , „ C a
înainte, m a i b in e ca înainte“, e u
m a r e a tr a g e d ia n ă M a rla V e n tu ra .
D -n a M a r io a r a Z tm n ie e a n u ş i R o ­
m á i d B u l j l n s k l a u a p ă r u t î n „Banul
n a r e m ir o s “, c o m e d i a l u t B e m a r d
S h a m , I a r î n „ F ăcliile“, d e H .
B a t a i l l e , s ’a u p r o f i l a t d - n a M a -
r lo a r a V o le u le s e u , d . G . V ra e a , A .
P o p p -M a r tia n ş l d -n a M a rla A n c a .
U n s p e c ta c o l d e a rtă n e -a d a t d.
C a lb o re a n u ş l d - r a E lu tra G o d e a n u
î n p u t e r n i c a d r a m ă . „ A u rá m la n c u “
a d -lu i L u c ia n B la g a .
T e a t r u l „ R e g i n a M a r i a “. î n i n ­
te r p r e ta r e a d -lu l T o n y B u la n d r a ,
U . M a x im ilia n , Q . S to r ln , d - n a L u ­
c ia S tu rz a B u la n d ra . L e n y C a le r
a u p o p o s i t în S ib iu e u r e p e r t o r i u l
lu i L o u i s V e r n e u i l , d o u ă c o m e d i i ,
„Ş c o a la c o n trib u a b ililo r “ ş l „ R i ş c a “ ,
t a r d t n t e a t r u l m e l o d r a m a t i c a Iu l
B e r n s te in , d r a m a lip s ită d e o m e ­
n e s c , „ N ă d ejd e a “.
I n t r ’u n a n s a m b l u n e o m o g e n , m ă ­
ie s tru l la n c u B re z e a n u , ş l- a s ă r ­
b ă to rit 50 d e a n i d e te a tru , a p ă ­
r â n d în n e e g a l a t a s a c r e a ţie , Io n
d i n „ N ăpasta“, d e 1. L C a r a g l a l e .
P i e s a e u m u lt r ă s u n e t — ş i c r e ­
d e m , c e a m a t b u n ă d tn u ltim ii 5
a n i — „ T o v a ră şii “, a Iu l j a q u e s
D e u a l, n e - a p rlle jlu lt c lip e d e a -
d â n e ă d u lo ş e n ie , tr ă in d f ă r â m e d tn
s u fe rin ţa r e f u g ia ţilo r ru ş i, a c iu iţi
p e m e le a g u r ile F ra n ţe i. A n s a m b lu l
T e a tru lu i C o m e d ia , în m ă n u n e h tn d
a r t i ş t i m e r i t u o ş i , d - n i l T o n e a n u , T l-
m tc ă , d - n e le E lu lr a G o d e a n u , R é n é
P r e s 8 a n , e tc ., a u c ă u t a t s ă fie c â t
m a l a p r o a p e d e In te n ţiile a u to r u ­
lu i. T o u a r ă ş l l ş i A u r á m l a n e u , s u n t
s in g u re le s p e c ta c o le m e rito rii, d e
a r tă , a le a n u lu i e x p ir a t.
•R id ic o lu l, e x h ib iţia şl e ro tic u l n l
le a u a d u s r e u l s t e l e T e a tr u lu i A l­
h a m b r a ş l T e a tr u l C ă r ă b u ş , la e a r e
u a tre b u i s ă a d ă o g ă m ş l p ie s e le
T e a tru lu i U e s e l.
T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n G lu J , în
d ru m s p r e C ra to u a , a p o p o s it c u
„ Z e b r a “.
A m fo s t m ira ţi c u m la r e p r e z e n ­
ta ţia d a tă d e a c e s t te a tru , s a la e r a
g o a lă . S u n te m d a to ri s ă a r ă tă m ,
c ă n ic i u n tu r n e u , c h ia r a c e la a l
T e a tru lu i N a ţio n a l d e la B u c u re ş ti,
u e n lt a n u l a c e s t a o fic ia l, n u a
a u u t u n a n s a m b lu a tâ t d e o m o g e n ,
c a c e l d e l a C lu j. E n e c e s a r s ă s e
ş t i e c ă t o t c e n e u l n e a e i^ e a l ­
c ă tu it d in e le m e n te d e o e a s ie ,
s l a b e , e l e m e n t e e a r e în B u c u r e ş t i
s u n t în tre b u in ţa te p rin te a tr e le p e ­
r if e r ic e c e f iin ţe a z ă p e la c in e m a ­
to g ra fe .
E x i s t ă d e f o a r t e m u lţi a n i m e n ­
ta lita te a , c ă p ro u ln e le i l- s e p o a te
trim ite , s u b o a n u m ită firm ă , fie a
u n u l te a tr u , fie a u n u i a r tis t e u s u ­
p ra fa ţă , m e d io c rită ţi te a tr a le , a n ­
s a m b lu r i n e p u s e la p u n c t, m a n e ­
c h in e c e n u p o t u o r b i, c e n u ş tiu
a s e m iş c a , în s f â r ş i t to t e e e a e e
p o p u le a z ă c a fe n e le le b u e u re ş te n e .
In d e c u r s u l u n u l a n , o s in g u r ă
tru p ă a fă c u t e x c e p ţie d e la a c e a ­
s tă re g u lă , a c e e a a T e a tru lu i N a -
Cerc cultural
a l în u ă ţă to a r e lo r d e la ş e o a le le d e
c o p ii m ic i
D in a e t i u l t a t e a n e o b o s i t ă c e o
d e s f ă ş o a r ă în ju d e ţu l n o s tr u d . In ­
s p e c to r g e n e ra l ş c o la r P e tre P e ­
tr e s e u ş i d . re u iz o r ş c o la r lo a n
D ra g o m lr. p e n tru p r o g r e s u l ş i
în ă lţa re a ş c o a le l n o a s tr e ro m â n e ş ti,
la lo c u l e i d e c in s te ş l o n o a r e ,
r e m a r c ă m lă u d a b ila in lţla tlu ă d e a
a d ă u g a la te m e l ia b u n u lu i m e r s a l
în u ă ţă m â n tu lu i p r im a r în c ă o b a z ă
te m e in ic ă ş i a n u m e :
D e la d a ta d e 22 N o e m u rie a . c.
a l u a t f i i n ţ ă „C erc u l c u ltu r a l “ ş l
ş e d in ţe le lu n a re , a le în u ă ţă to a r e lo r
d e la ş e o a l e l e d e c o p il m ie l d in to t
ju d e ţu l S ib iu , s e p a r a t d e a c e l a l
în u ă ţă to rllo r d e la ş e o a le le p rim a re .
P r im a ş e d in ţă a c e r c u lu i c u ltu ­
r a l a l în u ă ţă to a r e lo r d e c o p il m ie l,
d tn ju d e ţu l S ib iu , la e a r e a p a r ­
tic ip a t ş i d . re u iz o r ş c o la r lo a n
D r a g o m lr , a a u u t lo c în o r a ş u l
S ib iu , la ş c o a la d e c o p il m ie l N r. 1,
la e a r e în u r m a în ş t i i n ţ ă r i l o r r e s -
p e e tiu e , a d r e s a t e d o a m n e lo r în u ă -
ţă to a r e d in to t ju d e ţu l, d e c ă tr e
d n a E le n a P e e in g ln e , p re ş e d in tă ,
a u r ă s p u n s , lu â n d p a r te , to a te
d o a m n e le în u ă ţă to a r e d e la ş e o a ­
le le d e c o p il m ie i. D u p ă le c ţia
m o d e l a d -n e l O. C o p a e e a şl c o n ­
f e r i n ţ a d - n e l E l e n a P e e i n g l n e , s ’a
p r o c e d a t la în to c m ire a p r o g r a m u ­
lu i d e a e t i u i t a t e p e î n t r e g a n u l ş c o ­
la r 1 9 3 5 -1 9 3 6 .
Informaţii şcolare
în a in te d e s ă r b ă t o r i s 'a ţin u t
ş e d in ţa c o m ite tu lu i ş e o la r a l m u ­
n ic ip iu lu i S ib iu , s u b p r e z id iu l d -lu l
D r. A n d re i G â le a , u le e p r e ş e d in ­
te le c o m is ie i in te rim a re . L a a c e a ­
s tă ş e d in ţă a u lu a t p a r t e ş i d -n it
in s p e c to r g e n e ra l ş e o la r P e tre R .
P e tr e s e u ş l r e u iz o r ş e o la r lo a n
D ra g o m lr, c a r e a r ă tâ n d s itu a ţia
tr is tă în c a r e s e g ă s e s c ş e o a le le
p r im a r e ş l d e e o p lt m ie l d e s ta t
d in o r a ş u l S ib iu , s tă r u i e e a P r i ­
m ă r ia m u n ic ip iu lu i s ă la m ă s u r i p e n ­
tr u în d r e p ta r e a ră u lu i. C o m ite tu l e u
u n a n im ita te d e u o tu rl d e c id e , e a
în p r i m ă u a r ă s ă s e î n c e a p ă n e ­
c o n d iţio n a t, c o n s tr u ir e a u n e i ş c o a le
p r im a r e e u 9 s ă li d e în u ă ţă m â n t,
e u b a ie , s a l ă f e s tiu ă , în c a r t ie r u l
d e p e s te lin ia f e r a tă , ta r la ş c o a la
p r im a r ă N r. 5, d in c a r tie r u l T r e i
S te ja ri, s ă t- s e fa c ă s a la 2 -a d e
în u ă ţă m â n t.
Nr. 18.
ţ l o n a l d i n C lu j ; a f o s t s l n g u r u
s p e c ta c o l ju c a t e u a n s a m b lu l c o m ­
p le c t a l te a tru lu i, p u s la p u n c t, u e -
r if ie a t e u m u ltă m ig a lă d e d i r e c ­
to r u l d e s c e n ă . E tr is t c ă p u b lic u l
n o s tru a ră s p lă tit a c e a s tă s tr ă d a ­
n i e p r l n t r ’o a b s e n ţ ă t o t a l ă . N e
p ro p u n e m s ă re u e n lm a s u p r a a c e ­
s te i c h e s tiu n i, p e n tr u e ă ţin e m s ă
e o n u in g e m te a tr u l C lu ja n , s ă n e
u iz ite z e c â t m al d e s . e u r e p e r t o ­
riu ro m â n e s c .
C ă t r e s f â r ş i t u l a n u l u i , „ A părarea
are c u v â n tu l“, d e P e t r e B e l l u , î n
I n te r p r e ta r e a d lo r B a r e a r o lu , J e le s
ş t T o m e s e u ( m in u n a tu l lllu ţâ H a r m o -
n is tu i). d - r e le P r e s s a n o ş l L u p e s c u ,
n e - a f u g ă r i t g â n d u l în lu m e a f e ­
m e ilo r p ie rd u te , p e e a r e a u to ru l
a c ă u t a t a le u m a n iz a .
c h e i e m e u r e g r e t u l c ă n u s ’a f ă ­
c u t n im ic d e o s e b i t în a c e s t c â m p
a l a rte i.
Z ile le tr e c u te s ’a ţ i n u t ş e ­
d in ţa c o m ite tu lu i ş e o la r ju d e ţe a n ,
s u b p r e z id iu l d lu i p r o to p o p E m í­
l i á n C t o r a n . D l r e u i z o r ş e o l a r 1.
D ra g o m lr, a r a tă s itu a ţia ş e o a le lo r
p r im a r e ş l d e c o p ii m ie i d e s ta t
d in ju d e ţu l S ib iu , d o u e d ln d c ă u n e le
s u f e r ă î n t r ’o m ă s u r ă m a r e în c e p r t u e -
ş te în tr e ţin e re a m a te ria lă . Ş e o a le lo r
a b s o lu t s ă r a c e , c o m ite tu l ş e o la r
j u d e ţ e a n l e - a u e n lt p â n ă în p r e ­
z e n t în a ju to r , to t a s e m e n e a a u
fo s t a ju to ra te u n e le p e c h e s tia
c o n s t r u c ţ i i l o r ş c o l a r e . S ’a d e c i s
d e a s e m e n e a , e a b ib lio te c a p e d a -
g o g t e ă s ă fie a p r o u iz i o n a t ă e u
c ă rţi b u n e , p e n tru e ă în u ă ţă to rll s ă
s e p o a tă fo lo s i d e e le .
Dela subofiţeri
În a in te d e s ă rb ă to ri a au u t
lo c în s a l a de ş e d i n ţ e a
m u n ic ip iu lu i S ib iu , a d u n a r e a g e ­
n e r a lă e x tr a o r d in a r ă , a tu tu ro r
s u b o f iţe r ilo r p e n s io n a r i d in o r a ş u l
ş l ju d e ţu l S ib iu .
L a a c e a s tă a d u n a r e a lu a t p a r te
u n n u m ă r în s e m n a t d e s u b o fiţe ri
p e n s io n a rt.
D l lo a n D u b e n 8 c h l. p r e ş e d in te le
s o c ie tă ţii, d u p ă d e s c h id e r e a ş e ­
d in ţe i, e x p u n e d e ta ila t m e m b r tlo r
s o c ie tă ţii, p ro g r a m u l d e lu c ru a l
c o m tte tu lu l c e n t r a l d tn B u c u r e ş ti,
d e m e r s u r ile fă c u te , c u m ş l r e z u l­
t a t e l e o b ţ i n u t e p â n ă î n p r e z e n t în
e e e a e e p riu e ş te o rg a n iz a re a c e n ­
tra le i s u b o fiţe rilo r p e n s io n a r e p e
ţ a r ă e u s e d iu l în B u c u r e ş ti.
D l lo rg u L a d a r u , s e c r e ta r u l s o ­
c ie tă ţii, c ite ş te în în tr e g im e M e ­
m o riu l în to c m it ş i în a in ta t fo r u r ilo r
c o m p e te n te şl c a r e c u p rin d e d o ­
le a n ţe le s u b o fiţe rilo r p e n s io n a ri
a s u p r a a r m o n iz ă r ii p e n s iilo r m i­
lita re , d e e a r e m e m b rlt s o c ie tă ţii
a u r ă m a s p e d e p lin m u lţu m iţi, a s u ­
p r a fe lu lu i c u m a f o s t în to c m it.
S e p u n e în u e d e r e m e m b r i lo r
s ă - ş l a c h ite c o tiz a ţiile , a s tfe l e a
la în c h e i e r e a g e s tiu n e t a n u lu t 1 93 5
s ă n u ră m â n ă re s ta n te .
S e a p ro b ă d e a d u n a re a g e n e ­
r a lă c h e ltu ie lile s u p o r ta te d e s o ­
c ie ta te , p â n ă la d a ta d e 15 D e e e m -
u r le 1 9 3 5 , c u m ş l a b o n a m e n tu l la
„ A c ţiu n e a “.
S e re c o m a n d ă m e m b rilo r d e a
f a c e a b o n a m e n t şl In d tu ld u a l la
a c e s t p re ţio s z ia r ro m â n e s c .
L a o r a 12 ş e d in ţa la s fâ rş it.
C o re sp o n d e n t.
 Nr. 1.
Z ia ru l „ A c fiu n e a “ u rea ză tuturor
c itito rilo r săi. A n nou fe r ic iţi
— D. General comandant repetă
conferinţa. A m a r ă t a t î n n u m ă r u l
tr e c u t c e r e r e a p u b lic u lu i s ib la n
a d r e s a t ă d lu l G e n e r a l C o m a n d a t
D . E e o n o m u , d e a re p e ta e o n fe -
rln ţa . S u n te m In fo rm a ţi d in p a r t e a
„ A s t r e i “, c ă d . G e n e r a l a a c c e p ­
ta t e u p lă c e r e s ă r e p e te c o n fe rin ţa
c e u a ş i a u e a lo c D u m in e c ă , 19
I a n u a r i e , o r e l e 6 d . m ., î n s a l a p r e ­
f e c tu r ii ş i e a f a c e p a r t e d in e ie lu l
a l d o ile a d e c o n fe rin ţe o rg a n iz a te
d e „ A s t r a “, d e s p ă r ţ . j u d e ţ e a n .
— Solicităm bunilor Români spri-
jin. R e c o m a n d a ţ i tu tu r o r A c ţiu n e a . R o ­
m â n i a b o n a ţi- v ă ş i a c h ita ţi- v ă a b o n a ­
m e n tu l c ă c i a ltf e l s tr ă d a n i ile n o a s t r e
n u p o t d a r o a d e l e p e c a r e le a ş t e p ­
tă m .
V ă p u te ţi a b o n a ş i a c h i ta a b o n a ­
m e n tu l la a d m in is tr a ţi a z ia r u lu i R e g in a
M a r ia 4 9 , te le f o n 3 2 4 , Ia D r o g é r i a
B a c iu ş i Ia c h io ş c u l d in P i a ţ a R e g e l e
F e r d in a n d .
C o n s i d e r ă m p e n tr u to ţi R o m â n ii d in
S ib iu o d a to r i e r o m â n e a s c ă s ă c i t e a s c ă
ş i r ă s p â n d e a s c ă „ A c ţiu n e a “.
— In n u m ă r u l n o s tr u d e C ră c iu n ,
d i n t r ’o e r o a r e t i p o g r a f i c ă n u s 'a
t r e c u t s c h i ţ a „ B ă je n ie * a d lu i M ir -
c e a A le x iu , e a f r a g m e n t d i n u o l u -
m u l e u a e e l a ş n u m e , a p ă r u t în e d i ­
t u r a „G rupării in telec tu a le T h e s is u.
— A r t ic o lu l d - lu i D r . P r e d a , c r o ­
n ic a s p o r ti v ă ş i c r o n ic a e c o n o m ic ă ,
d in lip s ă d e s p a ţiu , v a a p a r e în n u ­
m ă r u l v iito r a l z ia r u lu i.
— Reducere la patinaj pentru
abonaţii Aeţiunet. In s t r a d a I. C r e a n g ă
s ’a d e s c h is p a tin u a r u l „ C a r p a ţ i “ c a r e
v a f u n c ţio n a to t tim p u l s e z o n u lu i d e
ia r n ă . A b o n a ţii A c ţiu n e i b e n e f i c i a z ă d e
r e d u c e r e la p r e ţ u r i d e 4 5 ° /0 p e h a z a
u n u i b o n e l i b e r a t d e a d m in is tr a ţi a
z ia r u lu i.
S p o rtiv i R o m â n i s p r ijin iţi a c e s t p a ­
tin a j r o m â n e s c .
— Ajutoare pentru săraci. I n a -
J u n u l C r ă c iu n u lu i a a u u t lo c în c a s a
c u ltu r a lă p r o to p o p D r. R u s s u , îm ­
p ă rţire a d e a ju to a re d e s ă rb ă to r i
p e n t r u 3 0 0 s ă r a c i , c ă r o r a ll s ' a
d a t d e c ă tr e m e m b re le s o c ie tă ţii
„ S f â n t a M a r i a “, c o n d u s ă d e d - n a
tn g . B o c to t, 2 — 6 k g r . fă in ă ş l p e n ­
tr u c o p ila ş ii lip s iţi d in c a r tie r u l
A n d re iu Ş a g u n a , h a in e ş l în c ă lţă ­
m in te . In c a d r u l s o le m n a d is tr i­
b u it b ă tr â n ilo r s ă r a c i , a ju to a r e la
a z ilu l d e b ă tr â n i d e c ă tr e m e m ­
b r e le s o c ie tă ţii d e a ju to r a re a n e ­
p u tin c io ş ilo r, c o n d u s ă d e d -n a
B o rg e a.
— Serbare şcolară la Roşia.
Ş c o a la p rim a ră d e s ta t a o rg a n i­
z a t p e n tru D u m in e c ă 22 D e c e m -
u rie , o s e r b a r e , e u c a r e o c a z ie
s 'a u c â n ta t d if e r ite c o lin d e . In c a ­
d ru l p ro g ra m u lu i, a u u o r b it: d -ra
în u ă ţă to a r e M a rla M u n te a n d e s p r e
„ B in e fa c e rile c o o p e r a ţie i“, d -n a S .
S e h io p u d e s p r e „ Iu b ire a d e D u m ­
n e z e u şl d e b is e r ic ă “ Ia r d . P r.
lo a n B â n d a a u o r b it d e s p r e „ D a ­
tin ile s t r ă m o ş e ş t i “ .
B le u ii ş e o a l e i a u j u c a t p i e s a „In
n o a p te a d e C ră c iu n “.
— Dela Administraţia financiară,
pentru proprietarii de automobile.
S e a d u c e la c u n o ş tin ţa p u b lic ă ,
c ă a u to c a m io a n e le ş l a u to m o b ile le
c e tr e c p e la b a r ie r e le o r a ş e lo r
s u n t o b l i g a t e a fl o p r i t e l a s e m ­
n a l e l e e e li s e f a c d e c ă t r e o r g a ­
n e le G ă r z ii F in a n c ia r e s a u d e g r ă ­
n ic e ri, c a ri a u în s ă r c in a r e a d e a
c o n tro la tr a n s p o r tu l p ro d u s e lo r s u ­
p u s e ta x e lo r d e c o n s u m a ţie .
C e l c a r i u o r fl e o n t r a u e n l e n ţ l
u o r s u fe ri r ig o r ile le g e i.
Acţiunea
— V re m s ă ş tim ! In a ju n u l C r ă ­
c iu n u lu i a f o s t u ă z u t p ltm b â n d u - s e ,
p e s tr. R e g in a M a ria , u n c o n d a m ­
n a t a l ju s tiţie i, în u n ifo r m ă , c u lo a ­
r e a c a f e n ie , f ă r ă n ic i o p a z ă . D u p ă
c u m s e a f irm ă s e n tin ţa e s te d e fl-
n itlu ă , p e d e a p s a la 5 — 6 a n i. U r e m
s ă ş tim c u m d e c o n d a m n a tu l s e
m a i a flă la în c h is o a r e a S ib iu .
i o ie r ilo r d in în tr e a g a ţ a r ă e e a p a r e
— S e r b a r e a p o m u lu i d e C r ă c iu n |
l a s p i t a l u l d e b o l i m i n t a l e s ’a f ă ­
c u t e u d e o s e b i t ă s o l e m n i t a t e , î n i s e b i t . In f l e c a r e s a l o n d e b o l n a u e
s a la fe s tiu ă . P a r tic ip ă p u b lic n u ­
m e r o s ş l to ţi b o ln a u il. C o r u l A c a ­
d e m ie i te o lo g ic e e ă n t ă m a i m u lte
c o lin d e . E le u i ş l e le u e r e c ită p o e z ii
o c a z io n a le . P re o ţii B u c ş a ş l Is a ic u
Marea întrunire cetăţenească dela municipiu
— Un s u e e e s al Aeţiunei. — Darea lui flrz în judecată. — Botezarea str. eu nume rom âneşti —
In s a l a m a r e d e l a p r i m ă r i a m u ­
n ic ip iu lu i S ib iu a aD u t lo c a d u ­
n a r e a p r o p r ie t a r i lo r r o m â n i d in
S ib iu c h e m a ţi d e a c tu a la c o m is ie
In te rim a ră . P a r tic ip ă u n n u m ă r
m a r e d e R o m â n i.
D l N. P etra a r a t ă p e l a r g t o a t e
r e a liz ă r ile a c tu a le i c o m is ii in te r i­
m a re p re c iz â n d c ă p rim ă ria e s te
o b lig a tă s ă re z o lu e io a te c h e s tiu ­
n ile d e e d ilita te . S p u n e c ă ta rifu l
u z in e i e s te u r c a t ş i c ă a c e ru t
o r e d u c e r e d a r u z in a n u u o e ş te
s ă fa c ă . A ra tă c ă a d e s fiin ţa t o r ­
c h e s tr a , ( m u lţim e a a p la u d ă ] ş l
s p u n e c ă a re z o lu a t c h e s tiu n e a h o r-
n ă rltu lu l d e s fiin ţâ n d a c e s t m o n o ­
p o l ş i p r e c iz e a z ă c ă e s te u n s tu d iu
c h e s tiu n e a g a z u lu i m e ta n . P r o p u n e
s ă s e f a c ă u n îm p ru m u t d e 4 0 m i­
lio a n e , m o tiu â n d c ă m u n ic ip iu l a r e
o a u e r e d e 4 40 m ilio a n e . M u lţim e a
d e s a p r o b ă îm p ru m u tu l.
Dl R ozorea c e r e p r e c i z ă r i d a c ă
s e m a t c o n tin u ă to t e u a c tu a la c o ­
m is ie in te rim a ră , d e s p r e c a r e
a f irm ă c ă a fo s t n u m ită n u m a i p e
9 lu n i. S p u n e c ă s ’a f ă c u t e u a s f a l t
s tr a d a e e d u c e s p r e c a s e le d -lu i
P i s o ş l c ă p e O . G o g a n u s ’a p u s
n ic i u n fir d e n is ip d in a n u l 1 9 1 3
p e tr o tu a r e , d e ş i 4 00 — 500 o fiţe ri
d e la ş c o a la s p e c ia lă e e p lă te s c
ta x e m a r i, fa c a c e s t p a r c u r s d e
m a i m u lte o r i p e z i. G e r e r e d u ­
c e r e a p r e ţu lu i la c u r e n t. S e d e ­
c la r ă c a te g o rie c o n tra îm p ru m u ­
tu lu i ş l t a x e lo r d u p ă g u n o iu l, c a r e
n u s e d u c d e p rim ă rie .
G h eo rg h e R eu, s p u n e c ă d l
p r e f e c t R e g m a n a in te r u e n lt la m i­
n is te r u l d e a g r ic u ltu r ă ş i a lu a t
lo c u l d e s tin a t p e n tr u b is e r i c ă ş l
ş c o a lă în g r u p a V ş i c ă a c e l lo c
d l p r e f e c t l-a ş l u â n d u t u n u l s tr ă in
e u b a n i g r e i. S p u n e a p o i c ă la
p r im ă r ie a u f o s t n u m iţi fu n c ţio n a r i
n u m a i r u d e n ii d e a le d -lu i P is o .
P ro te s te a z ă e n e rg ie c o n tra a c e ­
s t o r lu c r u r i. A r a tă c ă în r e g i s t r e l e
p r im ă r ie i s tr ă z ile a u to t d e n u m ir e a
u e e h e . C e re b o te z a re a s tră z ilo r e u
n u m e r o m â n e ş ti ş l a p a r iţ ia d -lu i
P is o în tre p o p o r.
S ta n c u V asile, c e r e s ă s e i n t r o ­
d u c ă fâ n tâ n ile p u b lic e ş l s ă s e
tr e a c ă d e la u o r b e la fa p te .
S ta n E m a n o il, s p u n e c ă s ’a d a t
u n g u rilo r lo c d e ş c o a lă ş i c ă R o ­
m â n il o r u n iţi n u li s e d ă l o c p t.
b is e ric ă .
D l B ugnariu, c e r e e a ş i c a r t i e ­
r u l z is P u r i c e s ă fie tr e c u t în c a ­
d r u l o ra ş u lu i.
V. Fulea, a r a t ă d e m e r s u r i l e f ă ­
c u te p e n tru a p u te a o b ţin e s c h im ­
b a r e a n u m e lu i s tr ă z ii Ş a n ţu lu i p rin
C o n s ta n tin B râ n e o u e a n u ş l c u m
u o rb e s e d e s p r e N a ş te re a D o m n u ­
lu i. C o r u l g e r m a n c o li n d ă , d u p ă
c a r e u o r b e ş te p re o tu l e u a n g h e lic
ş i a p o i c e l ro m a n o -e a to lie .
R ă s p u n d e ş i m u lţu m e ş te tu tu ro r
u n b o ln a u ş t a p o i u o r b e ş te d . in ­
s p e c t o r P r e d a , m u lţu m in d tu tu r o r
p e n tru b u c u r ia p r o c u r a tă b o ln a u l-
lo r d in p r ile ju l a ju n u lu i d e C r ă c iu n .
— S e r b a r e a a ju n u lu i la in s titu ­
t u l o b s t e t r i c , s ’a f ă c u t c u t o t u l d e o ­
s ’a f ă c u t u n p o m l u m i n o s . F ă r ă
c o l i n d e , în l i n i ş t e , n e c e s a r ă b o l -
n a u e l o r , s ’a u î m p ă r ţ i t d a r u r i n o i l o r
n ă s c u ţi, h ă in u ţe , d o n a te d e d -n a
T ile a . B u c u r ia , c u c a r e d is tin s u l ş i
d in o r d in u l d -lu i A rz ş l D im a s e r -
u ito rii p r im ă r e t a u lu a t d e p e c a ­
s e l e o a m e n i l o r n u m e l e lu i B r â n ­
e o u e a n u ş i a u p u s a c u m p e s te u o in ţa
c e tă ţe n ilo r s tr. T ra n ş e e lo r . P r o te ­
s te a z ă în tr e a g a s a lă c o n tra d -lo r
A rz ş l D im a d e s a p r o b â n d a c e s t
p ro c e d e u .
D r. A . B ă rb a t, p r e ş e d i n t e l e d e l a
C a m e ra d e in d u s trie ş l c o m e rţ,
d u p ă c e sp u n e c ă e o g re ş a lă d a c ă
s e c e r e d -lu i P is o s ă - l u a d ă p o ­
p o ru l ş i s ă -l a u d ă u o rb ln d ş l d e
a c e e a p ro p u n e a s e u o ta o m o ­
ţiu n e e e u r m e a z ă a i s e p r e d a .
P r o p u n e e a to ţi f u n c ţio n a r ii c ă z u ţi
la e x a m e n u l d e lim b a ro m â n ă s ă
fie în lo c u iţi n u m a i c u f u n c ţio n a r i
R o m â n i. C e r e s ă s e u o te z e d e to ţi
s ă s e a c o r d e B is e r ic ii u n ite lo c
p e n tru r id ic a r e a lo c a ş u lu i d e în ­
c h in a re .
Ion M unteanu, d i r e c t o r u l z i a r u ­
lu i A c ţ i u n e a , d u p ă e e - ş l e x p r i m ă
r e g r e t u l c ă d . d r . E . P i s o n ’a u e -
n tt s ă s e in f o r m e z e a s u p r a n e u o -
tlo r d e o r d in e d ilita r d in n o ile
c a rtie re ş i a c e a s ta s p r e a n u s e
m a l l ă s a I n d u s în e r o a r e d e A rz
ş i ll)itt8 to e k , p r o p u n e s ă s e a d u c ă
la c u n o ş tin ţa d lu l P is o c ă d o r im
s ă fie d e f a ţă la a c e s te a d u n ă r i
p u b lic e . S p u n e a p o i c ă d . P e tr a
a f o s t ş t e s t e p u s m e r e u în m in o ­
r i t a t e în c o m is ia i n t e r i m a r ă c h i a r
ş l d e u n ii R o m â n i a ş a c ă a z i n u -i
c a z u l s ă n e s p u n e m d u r e r i le m u lte
e e le a u e m . S ă s e s p u n ă c e lo r
d in c o m is ia in te r im a r ă ş i d lu i P is o
c ă , R o m â n ii s u n t m a j o r i t a r i în S ib iu
ş l d o m in a n ţi ş l c ă în a c tu a l a c o ­
m is ie in te r im a r ă s e s p u n e c ă
a u e m c in e i lo c u ri ş l d e a e e e a n o i
p re tin d e m s ă s e lu c r e z e e u m al
m u ltă d e m n ita te r o m â n e a s c ă ş l s ă
n u s e m a l la s ă c o n d u ş i ş i in d u ş i
în e r o a r e d e A rz ş l tú ltts to e k ş l s ă
în c e te z e c o m p ro m is u rile e le c to ­
r a le . S a la a p la u d ă în d e lu n g ş i c e r e
d a r e a în ju d e c a tă a a c e s t o r d o i
fu n c ţio n a r i. S p u n e c ă , la n e n u m ă ­
r a te le p lâ n g e ri ş t m e m o rii s e r io s
s tu d ia te ş l p r e d a t e d lu t P is o , a
r ă s p u n s n u m a i e u p ro m is iu n i. P r e ­
c iz e a z ă c ă c e a m a i im p o rta n tă
p r o b le m ă p e n tr u S ib iu e s te a p ă ­
r a r e a u le ţil ş l a u u tu lu i la m a l m u lte
m ii d e R o m â n i d in n o lle c a r t i e r e
e x p u ş i la p e ric o lu l p e rm a n e n t a l
in u n d a ţiilo r, d e a e e e a c e r e c o n ti­
n u a r e a l u c r ă r i l o r r e g l e m e n t ă r i i G l-
b tn u lu i c o n tr a in u n d a ţiilo r .
C e r e im e d ia ta b o te z a r e a s tr ă ­
z ilo r e u n u m e d e p e r s o a n e is to r ic e
ş i în lo c u ir e a a c tu a le i c o m is ii p r e ­
c u m ş l s a n c ţio n a r e a fu n c ţio n a ru lu i
A rz (lu n g i a p la u z e ) .
P re tin d e d e s fiin ţa re a p rtu e le g i-
llo r ş l fa u o rtlo r, b a la p o p u la r ă , c a r e
Pag. 5.
p a s io n a tu l o m a l d a to rie i p r o f e ­
s io n a le , m e d ic u l H . T ă n ă s e s e u , îm ­
p ă r ţe a d a ru rile g ă s e a a e e la ş r ă s ­
p u n s d e r e c u n o ş tin ţă d in p a r t e a
m a m e lo r , m u lte d in e le lip s ite ,
p e n tru d a r u r ile d e M o ş C ră c iu n .
— R e u is te p r im ite . A m p rim it la
r e d a c ţ i e r e u l s t a „ S t â n a “, o r g a n a l
în o r a ş u l n o s tr u s u b d lr e e ţ ta d -lu t
N . M u n te a n u , p r e ş e d in te la C a ­
m e r a d e a g ric u ltu ră . A c e s t n u ­
m ă r c u p r in d e 84 p a g in i ş i a r e lu ­
c r u r i e x tre m d e in te re s a n te r e f e ­
r ito a r e la b r e a s la o ie rilo r, c a rt
a u ţin u t u n m ă r e ţ c o n g r e s la
S ib iu .
n ’a p l ă t i t a p a d e 3 0 a n i , c o f e t ă r i a
o r a ş u lu i d in p a r e c o n c e s io n a tă d e
57 a n i u n e i p e r s o a n e e tc . e tc .
P ro te s te a z ă c o n tra c e d ă rii te r e ­
n u lu i d in T â r g u l lâ n e i, B is e r ic ii
e u a n g h e lle e .
C e r e a p li c a r e a c la u z e lo r d in
c o n tra c tu l în c h e ia t în tre p rim ă rie
ş t U z in ă , u n d e s e p r e u e d e c ă d e ­
le g a ţii p rim ă rie i p o t im p u n e r e ­
d u c e r e a p r e ţu lu i la c u re n t. P r o ­
te s te a z ă c o n tr a ile g a lită ţii d e a s e
în c a s a p e n e d r e p t d e c ă tr e u z in a
e l e c tr i c ă , d e la p r o p ie ta r tt d in n o ile
c a r tie r e , a ş a z is a ta x ă d e lin ie e tc .
C e r e in tr o d u c e r e a fâ n tâ n ilo r p u ­
b lic e ş l îm p i e t r u l r e a d r u m u r i l o r în
n o ile c a r tie r e .
E x p u n e c u m a u fo s t b a tjo c o riţi
d e A rz ş t W its to e k , a n g a ja ţii p r i­
m ă rie i d e la e a r ă le o ra ş u lu i ş l s e r -
u le lu l d e c u r ă ţi r e p u b lic . C e r e a ju ­
to a r e p e n tru r id ic a r e a d e ş c o li ş i
b i s e r i c i în n o i le c a r t i e r e . în c h e i e
c u u n a p e l ta s o l i d a r i t a t e a t u t u r o r
R o m â n ilo r ş i la m a i m u ltă m â n ­
d r ie ş l d e m n ita te r o m â n e a s c ă la
a c e l c a r e d e ţin a s tă z i lo c u l la c o n ­
d u c e r e a p rim ă rie i. D ă a s ig u r ă r i
c ă z ia r u l A c ţiu n e a u a ră m â n e p e r ­
m a n e n t în s lu jb a ş l p e n tr u I n te r e ­
s e l e R o m â n ilo r d in o r a ş u l S ib iu .
D l l. C iolan, p r o p u n e s ă s e f a c ă
îm p ru m u tu l a m in tit d e d l P e tr a .
I. M unteanu, s e d e c l a r ă c o n t r a
p r o p u n e r ii fiin d n e a e tu a lă . C e r e s ă
s e p re z in te u n p la n e d lllto r p e n tru
r id ic a r e a p e rife riilo r ş l n u m a i d u p ă
a c e e a s e p o a te d is c u ta c h e s tiu n e a
îm p ru m u tu lu i. A d u n a r e a a d m ite p r o ­
p u n e r e a ş l s e d e c l a r ă c o n tr a îm ­
p ru m u tu lu i s u s ţin u t d e d l d e p u ta t
l. C i o l a n .
S e u o te a z ă o m o ţiu n e p e c a r e ,
d in lip s ă d e s p a ţiu o u o m p u b lic a
în n u m ă r u l u ilto r .
Cardueei în româneşte
C e n te n a r u l m a r e lu i p o e t ita lia n ,
G io 8 n e C a r d u e e i a f o s t s ă r b ă t o r it
în lu m e a î n t r e a g ă e u u n e n tu z ia s m
u lu . In R o m â n i a e â t e u a i n i ţ i a t i u e
fe ric ite a u fă c u t d e a s e m e n e a c u
a c e s t e u e n tm e n t s ă n u tr e a c ă n e o b -
s e ru a t. E a B u c u re ş ti a a u u t lo c o
c o m e m o r a r e , în c a d r u l c ă r e i a a
f o s t c h e m a t s ă c i te a s c ă d in t r a ­
d u c e r ile s a le e â te u a p o e z ii d e
C a r d u e e i ş t l. G u t s e p p e G t f a r e l l i .
C a r t e a d lu l G u is e p p e G tf a re lli
a p ă r u t ă în P u b li c a ţii le G r u p ă r i i
„ T h e s i s “ c u p r i n z â n d o d e le b a r b a r e
a le lu i G a r d u e e l, e s te o d e s f ă t a r e
a o c h iu lu i. C o n d iţiile e x e c u ţie i t e h ­
n ic e s u n t a d m ira b ile .
D . G u is e p p e G ifa re lll e s te c u ­
n o s c u t în ţ a r a î n t r e a g ă e a c e l m a l
a u te n tic tr a d u c ă to r a l p o e ţilo r ita ­
lie n i în r o m â n e ş te , a ş a c ă d e s p r e
u a lo a r e lite r a r ă a a c e s tu i u o lu m e
d e p r is o s s ă u o rb lm .
 Pag. 6. Acţiunea Nr. 1.

Pouestea
OAMENI
unui ppinţişor uiteaz
V reţi să vă fa c e ţi o fo to g r a fie ?'
Vă d u c e ţi la un fo to g ra f.
L ite r a tu r a p e n tr u c o p ii ş i ti n e r e t,
in e x is te n t ă în f a r a n o a s tr ă , p r im e ş t e V reţi să vă fa c e ţi un p o tr e t? Vă
u n im p u ls p u c tu o s p r in a d m ir a b ila a d r e s a ţi unui p icto r.
lu c r a r e a d -lu i Teodor R om ul P opescu V reţi să vă v e d e ţi p o r tr e tu l g a ta „
„P ovestea unui prinfişor uiteaz*. vă d u c e ţi la lib ră rie ş i c u m p ă ra ţi
O r ig in a lu l s c r i s în lim b a g e r m a n ă , O a m e n i.
e s t e tă lm ă c it în r o m â n e ş t e d e p o e tu l
M ir c e a D e m . R ă d u l e s c u a q u a r e le le (D e u â n z a r e la L ib r ă r ia „ C a rte a
d -n e i R o s a G r a m a î n s o ţ e s c f i s c a r e p a ­ R o m â n e a s e ă “, s t r . R e g i n a M a r l a ,
g in ă a a c e s tu i te x t m in u n a t, c a r e s e C h io s e u l d e z ia r e d in P ia ţa R e ­
a d r e s e a z ă c u m ij lo a c e a t â t d e s im p le g e le F e r d in a n d ş l R e d a c ţia z ia ru lu
ş i a t â t d e f e r m e c ă t o a r e im a g i n a ţie i c o ­
Cu ocazia noului an 1936
g a z in s p e c ia l d e C afea, B o m b o n e r ie ş i C oloniale
S «' p iilo r . O l u c r a r e d e a r t ă a d e v ă r a t ă —
d e ş i d e s tin a t ă c e l o r tin e r i — în c a r e
in te r v e z i p la s ti c b a s m u l m ir a c u lo s c e
„ A c ţ i u n e a “).

0 femeie suferindă se aruncă dela

c a p t iv e a z ă c h ia r ş i s u f le tu l c e l o r m a r i.
etajai clinicei din Sibiu
JJ LA PA CC
E a tâ t d e fru m o s s ă re tră e ş ti fe n o ­
m e n u l c o p ilă r ie i p r in c â te v a im a g in i
e v o c a t o a r e d e tr e c u t n o s t a l g i c i C llip e
S i b i u . — F e m e ia D r a g o ş in A n a , d in
c o m . S ă c e l, j u d e ţu l n o s tr u , fiin d s u f e ­
r i n ţ ă d e n e u r a s te n i e în I n s t iu tu l S y n e -
Sibiu, s tr a d a R eg in a M a ria Nr. 42 c a r i n u v o r m a i r e v e n i, c â n d c r e d e a i c o lo g ic d in lo c a lita te ş i n e m a i p u t â n d
T e le fo n 93
în s m e i ş i f e te d e îm p ă r a t. A s tă z i n u s u p o r t a b o a la , î n t r 'u n m o m e n t d e
m a i c r e d e m în n i m i c ; o m e n i r e a a d e ­ n e a t e n ţi e , d in p a r t e a p e r s o n a lu l u i , s 'a
u rea ză eu toată inim a r e a liza re a tu tu ro r d o rin ţe lo r, v e n it s c e p ti c ă . T o tu ş c e iz v o r d e a p ă a r u n c a t d e la e t a j u l c lin ic e i, In g o l ;
atât d is tin se i s a le clie n te le cu m ş i O noratului li m p e d e c a r t e a d -lu i T e o d o r R o m u l p r ă b u ş i n d u - s e p e c a ld e r â n , a f o s t p r e ­
p u b lic . P o p e s c u , c a r e te p lim b ă în lu m e a
f ă c u tă î n t r 'o m a s s ă î n f o r m ă d e c a r n e .
ilu z iilo r ş i a f e e r i e i ! N u n u m a i c o p ii
.g ă s e s c în e a n u tr e m â n tu l s u f l e t e s c c i A u t o r ită ţi le c e r c e te a z ă ._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
ş i c e i m a r i. C ă c i d e c e n ’a m p u t e a
p r e c o n iz a o r e î n t o a r c e r e la p u r ita te a
c o p ilă r ie i, la v is u l ş i n e p r ih a n a tin e ­
Căutăm casă U Dani
I Fabrica de Piele r e le i ?
V o m r e v e n i a s u p r a a c e s t e i lu c r ă r i
în stare bună.
Adresaţi oferte la Coope-
ratiua „Andrem Bârseanu*

Arfenie Braşoueanu p r e f i o a s e c u o r e c e n s i e m a i a m p lă . Sibiu, str. Regina Maria 30

s ucc. eel mal mare rra

SIBIU Au nou fe r ic it ueehiu magazin de colo­
u re a ză fir m a : niale, eu prilejul să rb ă ­
P rodu ce: D irecţiu n ea c in e m a ­ torilor ofere clienţilor lot
Croupoane, Gâturi, Poale to g ra fu lu i H. ]. H r e m e r felul de mărfuri de co­
loniale eu preţuri extrem
in t r o calitate c u n o sc u tă superioară stim a te i s a le de reduse.
„ROXU“ c lien te le Detail En-gros
V ânzare în d e ta il în D epozitu l de piele a l C ărnăţărie
u rează la m ulţi ani
F abricei. s tr a d a V alea M are Nr. 3 —9. şi d lica te8 e
sp e c ta to r ilo r ş i
coloniale
c u n o sc u ţilo r 1 S tr . A v r a m lancu S ib iu , s tr . O c n e il3 /1 5
(O rezului) T elefon 4B4

Programul de Anul nou OPRESCU,

11 T H A L IA “ m are comedie eu F irm a Ş Ţ S IB IU

In Parcul Asociaţiei „Aslra“

Stan şi Bran în Ţara minunilor Piaţa U nirii 10 (lângă B u le v a rd )
Journal n o u ! u rea ză O noratei c lie n te le un nou
M e rc u p i o p a 11 m a tin e u cu A n ia h c h a h an c u să n ă ta te ş i fe ric ire .
D ire cţiu n ea C in e m a to g ra fu lu i „T h a lia “ u r e a z ă
A n u l n o u fe r ic iţi
F irm a P. Q V 0 1 T S C H S ib iu , str. H ech t Nr. 14

Primăria Municipiului Sibiu

„Regele Pălăriilor“ D ir e c ţiu n e a F. R . M . a d u e e la c u n o ş tin ţa
O n o r a tu lu i p u b lic s ib la n e ă în z iu a d e
N r. 9996— 1935 V e le rin a r. şi „Gva-Pa“ 31 Decemvrie 1935, orele 16
P u b lic a ţiu n e . u rea ză O noratei sa le clien te lă A n s e u a d e s c h i d e C e r c u l „ F ă u rito rii R om ă
nou fe r ic it1 niei M ari“ f i l i a l a S ibiu, Tn P a rc u l A so ­
P rin p r e z e n ta s e aduce la c u n o ş tin ţă
p u b lic ă c ă ciaţiei „ A stra “, S ib iu , s tr . H echt Nr. 14.
T â r g u l d e ia r n ă F a c e m ş l p e a c e a s t ă c a l e e u u e n t t a tn -
u a f u n c ţio n a în m o d u l u r m ă t o r :
T â r g d e u ite c o r n u te , în z iu a d e 9 la n . 1 9 3 6 .
Firma Răspop o ita re .
P e n tr u d is tr a c ţia O n o ra tu lu i p u b lic , a m
u rea ză o n o ra te i c lie n te le
„ „ „ „ în z iu a d e 1 0 „ 1936. a ra n ja t m o d e rn ş t e le g a n t:
AN NOU FERICIŢI
„ „ eal în z iu a d e 11 „ 1936.
„ „ „ în z iu a d e 12 * 1936. Sală de lectură
T â r g d e m a r f ă în z iu a d e 1 3 „ 1936.
Bufet
S i b i u , la 21 D e e e m u r le 1 93 5.
P rim ăria M unicipiului. 11 F IL V Joe de eărţi
U rează o n o ra te i s a le c lie n te le Ruletă
ANUL, NOU F E R IC IŢ I
Braziliana
Ghemin de fer
APOLLO C u în c e p e re
d e 3 0 Dec. A n nou fe r ic it uă u rea ză
C R O ITO R IA
Deschis ziua şi noaptea
Mi-e dop de tine /. M A C /N /e
m a r e c o m e d ie m u z ic a lă e u re n u m itu l te n o r c a r e s ’a m utat în palatul P rim e i A r d e le n e . Intrarea gratuită!
LUIS GRAVEUR
C am illa H orn, Adel J a n d ro c k , U re a ză A n nou fe r ic it
De S ă rb ă to ri c u n o sc ă to rii d e v in u ri
Theo Lungen R e s ta u ra n t— C afenea b e a u r e n u m ite le u in u ri d e la
HSTOTJI P r , ALFRED AMBROSI, M e d ia ş
„ B u le v a r d “
D irecţiu n ea C inem a to g ra fu lu i „ A P O L L O “ Cereţi în prăuălli de alimente şl bodegi „Vinuri
D. A N D R O N I C A m b r o s i “ în stiele originale
u re a ză tuturor s p e c ta to r ilo r s ă i A n nou Representanţa pentru Sibiu şl depozit la:
fe r i c it1 S ib iu , P ia ţa U n irii N r. 1 0 R. 8. M. P A U L I N I , F i a ţ a , J ^ ic ă . S

R e d a c to r r e s p .: IL IÉ M U N T E A N U . T i p a r u l I n s t , d e a r t e g r a f i c e „ D A C I A T R A I A N A “, S t b t u . CENS URAT
D ir e c to r : I o n M n n t e a n n
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei lun i 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— P u b lica tiu n i şi inserate după ta r if
N r. 19
0 urare
pentru 1936
d e Dr. Gh. P re d a, u l e e - p r e ş .
L ig e t A n tire u lz . s e c ţia S ib iu .
C o n flic te le in te r n a tio n a le a c tu a le
e r e i a z ă în s u f l e t u l n o s t r u e o n u l n -
g e r e a , c ă n a ţiu n e a c a r e d o r e ş te s ă
tr ă i a s c ă ş i s ă im p u n ă , tr e b u ie s ă
fie t a r e ş i c ă n im e n i n u u a p u te a
e o n 8 e ru a , e e e a e e n u u a p u te a a p ă ra .
A c r e d e , c ă u n d r e p t a l tă u s e
i m p u n e p r i n e l î n s u ş i f ă r ă a fi
o ric â n d p re g ă tit s ă -l a p e ri, e s te o
ju d e c a tă g r e ş ită , c ă c i a c e s t fa p t,
fa c e p e u e e in t s ă te c o n s id e r e s la b
ş i-l în c u r a je a z ă s ă te a ta c e .
P e n tr u a p u te a tr iu m f a în r e s ­
p e c ta r e a d re p tu r ilo r , o n a ţiu n e a r e
o b lig a ţia , s ă lu c r e z e la în tă r ir e a
u ir tu ţtilo r d e lu p tă ş i în s p e c i a l la
în tă rir e a a r m a te i s a le .
S ’a r p ă r e a c ă a c e a s t ă f o r m u l ă
s e o p u n e d e z a rm ă re i d is c u ta tă d a r
n e r e z o l u a t ă d e „ L i g a N a ţ i u n i l o r “,
( d e z a r m a re a e r a ş i e a în c ă c o n d i­
ţio n a tă p rin s ig u r a n ţă ş l a rb itra j).
C u to a tă c o n s ld e r a ţiu n e a c e o
a u e m fa ţă d e „ L ig a N a ţiu n ilo r “ ş l
d e s tr ă d u in ţe le m e m b r ilo r e l, t r e ­
b u ie s ă re c u n o a ş te m c ă n u a a u u t
t o t d e a u n a s u c c e s în r e g u l a r e a p e
c a le p a ş n ic ă a c o n flic te lo r d in tre
m a r i l e n a ţ i u n i . N u s ’a p u t u t î n l ă ­
tu r a p rin e a . n ic i a g r e s lu ita te a ş l
n ic i lu p ta a ş a c ă p a c e a d e d u p ă
r ă s b o tu l m o n d ia l, r ă m â n e e a ş l
p a c e a d in tr e c u t, a d ic ă tim p u l a c ­
c id e n ta l d in tre d o u ă r ă s b o a ie .
R ă s b o tu l — n e d o r it d e n tm e n t, —
p a re c ă s e Im p u n e e a o n e c e s i­
ta te d e e x is te n ţă s a u d e a p ă r a r e
a u n e i ţă r i s a u n a ţiu n i.
P rin a c ttu lta te a s a d e 17 a n i
(d e s tu l d e m e r ito r ie ă s u b a lte p rt-
u in ţi) „ L ig a N a ţ iu n i lo r “ n u a p u tu t
u n lu e r8 a liz a s e n tim e n te le a ltru is te
ş t p a c ifis te , n u a p u tu t îm p le d e e a
n ic i s p e c u la r e a lo r d in p a r t e a a -
n u m ito r s ta te in te r e s a te .
T o a tă lu m e a c u n o a ş te fire a p o ­
p o ru lu i r o m â n : b u n ă , b lâ n d ă , p a ş ­
n ic ă , ie r tă to a r e .
P o trlu it s e n tim e n te lo r s a le , p o ­
p o r u l r o m â n a c r e z u t m u lt tim p c ă
p rin o p a c e b in e g a ra n ta tă ş l e u
p ă s tr a r e a in ta c tă a h o ta r e lo r s a le ,
s ă - ş i p o a tă în d e p lin i m is iu n e a d e
p r o g r e s ş l c lu iliz a ţie .
D e 17 a n i în s ă a n u m iţi r e u tz lo -
n iş tl a l tr a ta tu lu i d e p a c e n u m a l
în c e a tă e u p re te n ţiile lo r a b s u r d e .
U e e in t d e - a l n o ş tr i p r e a în c r e z u ţi
în s u p e r io r ita te a r a s e i ş i p o p o r u lu i
O rg a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş ti
Sibiu, D u m in e c a 5 I a n u a r ie 1 9 3 6 A nul I I
A stâ zi n e vorbeşte:
D. Piso iit m i m
Dr. LIVIU 10NAŞIU lo a H u n te a n u
A m a r ă t a t în n u m ă r u l t r e c u t c ă
Despre educaţia fizică naţională d i n t n l ţ l a t i u a d l u i P i s o s ’a e o n u o -
e a t o a d u n a re c e tă ţe n e a s c ă la m u ­
E d u c a ţia fiz ic a e s te o d isc ip lin ă c a r e a zi s e p re zin tă ca o p r o ­
n ic ip iu , c a r e a f o s t p r e z id a t ă d e
b le m ă d e stat. A tâ t din p u n c t d e v e d e r e fizic , c â t ş i p sih ic , a re o im ­
d . N . P e t r a , m e m b r u în c o m is ia
p o rta n ţă d e o s e b ită .
in te r im a r ă . D . P is o a lip s it, ş t d u p ă
In toate ţă rile c iv iliza te s e dă c â t a flă m to c m a i p e n tr u e ă p r e u e -
e d u c a ţie i fiz ic e o a tenţie din c e in d e a c ă R o m â n ii o s ă - l în tr e b e m a l
c e m a i m are. m u l t e l u c r u r i l a c a r e a r fi t r e b u i t
S ă n ă ta tea e s te b u n u l c e l m ai d e să ră sp u n d ă.
p r e ţ al fie c ă r u i om . E a s e p o a te D . d r. B ă r b a t, a s c u z a t lip s a p rin
m en ţin e ş i d e s v o lta m a i a le s p rin a c e e a c ă , d . P is o n u e s te a le s d e
e d u ca ţia fizic ă , c e s e im p u n e a stfe l R o m â n i la P r im ă r ie a ş a c ă n ic i n u
ca o n e c e sita te . D ar ed u ca ţia fizic ă s e s im te o b lig a t s ă r ă s p u n d ă d e
nu u r m ă r e ş te n u m a i o d e s v o lta r e a e tiu lta te a ş i tn a e tlu lta te a ş i n ic i
a rm o n io a să ş i să n ă to a să a o r g a ­ m ă c a r d e ţin u ta d s a le .
nism ului, c i ş i o stră d u in ţă c ă tre N u ş tim e u c e in te n ţie a a r u n c a t
ed u ca ţia in teg ra lă a d e c ă p r o p ă ş ir e d . B ă r b a t a c e s te e x p lic ă r i la o
fiz .că m orală ş i intelectuală. a d u n a r e c o n u o e a tă d e m e m b rii o r ­
P ra c tic a re a e d u c a ţie i fiz ic e tre- g a n iz a ţie i p a rtid u lu i, d in c a r e f a c e
b u e s ă s e fa c ă după un anum it p a r te , u n d e e r a d e fa ţă ş i r u d e ­
s is te m c a r e s ă fie in strâ n să le ­ n iile d lu i P is o ş t d e a ltf e l a c e s t e
gătu ră cu v â rsta , s e x u l ş i c o n sti­ lu c r u r i n ic i n u n e p r tu e s c .
tuţia fie c ă r u i in d iv id în p a rte. E a U re m s ă ş tim d a c ă d . p r e ş e d in te
tr e b u e su p ra u e g h ia tă ş i c o o r d o ­ a l c o m is ie i in te rim a re fa c e c a l­
nată d e m e d ic i p re g ă tiţi fn a cea stă c u l e e l e c t o r a l e s ’a u o p e r ă d e r o ­
d ire c ţie . E d u c a ţia fizic ă nu u rm ă ­ m a n iz a r e a S ib iu lu i la m u n ic ip iu
r e ş te să fo r m e z e atleţi c i p rin e x e r ­ a ş a c u m o c e r u n a n im to ţi R o ­
ciţii m e to d ic e ş i co n tro la te va a sig u ra o fu n c ţio n a re bună a tuturor o r­ m â n ii d in S ib iu .
g a n e lo r. M o ţiu n e a c e o p u b lic ă m în c o r ­
E d u c a ţie i fiz ic e tr e b u e s ă i-s e d e a im portanţa cu ven ittă ş i în ţara p u l z ia ru lu i a r a tă p e s c u r t c â te u a
n o a s tr ă ; tr e b u e d e m o c r a tiz a tă p r in p r o p a g a re a e i in p ă tu rile largi ale d in p r o b le m e le p e c a r e R o m â n ii
pop o ru lu i. Ca ş i arm ata ca s ă fie a d e v ă ra ta şco a lă a m ulţim ei. p r e t in d h o t ă r â ţi s ă fie r e z o lu a t e
u r g e n t ş l a ş a d u p ă c u m o c e r In ­
P rin educa ţia fizic ă s e d e sv o ltă o so lid a rita te co n ştien tă , sp iritu l
te r e s e le ro m â n is m u lu i.
d e d iscip lin ă ş i c a m a ra d e rie , s e fo r m e a z ă c a r a c te ru l ş i se n tim e n tu l r e s ­
P â n ă ş l o a m e n ii c lu b u lu i r e c u ­
ponsa b ilită ţii. A p o i ed u ca ţia n a ţional p a trio tică cu d r a g o ste d e neam ,
n o s c c ă e le s u n t ju s te ş t tr e b u e s e
ţară ş i tron u n d e s e d e s v o ltă m a i b in e d e c â t a co lo u n d e e s te ş c o a la
d is c ip lin e i ş i a co nştiinţei.
r e z o lu a te im e d ia t, m a l a le s c ă ,
u n e le d in e l e n u s u n t în fu n c ţie d e
N u e s te însă d e a ju n s ca num ai tin e re tu lu i s ă i-se in filtreza d ra ­ b u g e t s p r e a s e p u te a a d u c e m o -
g o s te a p en tru ed u ca ţia fizic ă , m a i n e c e s a r ă ş i în ţe le g e re a c o n d u c ă to ­ t t u e p e n t r u a m â n a r e e x .: B o t e z a r e a
rilor ş i autorităţilor. A c e ş tia tr e b u e s ă p u n ă la d isp o ziţia tineretului s tr ă z ilo r e u n u m e ro m â n e ş ti, s a n c ­
m ijlo a c e le n e c e s a r e ca s ă a ib e u n d e fa c e e d u c a ţie fizic ă . S e c e r e d e c i ţio n a r e a fu n c ţio n a r u lu i A rz ş i d a ­
sp rijin m o ra l ş i m aterial. r e a a f a r ă a lu i U l l t i s t o c k a ş a c u m
P rin legea O ficiului d e ed u ca ţia tin e r e tu lu i ro m â n (O. E . T. R.) o r d o n ă m in is te ru l, în lo c u ir e a fu n c ­
c a r e „ a r e s c o p u l d e în d ru m a re , c o o r d o n a r e ş i s u p r a v e g h e r e a tu tu ro r ţio n a r ilo r c ă z u ţi la e x a m e n u l d e
o rg a n iza ţiilo r d e e d u c a ţie a tin e re tu lu i “ s ’a fă c u t ş i la n o i în ţară p r i­ lim b a ro m â n ă c u fu n c ţio n a ri R o ­
m u l p a s. M ijlocul p rin c a r e s e a d u c e la în d e p lin ire a c e a stă le g e e s te m â n i, a p li c a r e a c la u z e lo r p r e u â -
„ S tr ă je r ia “ p e n tru tin eretu l d e la 7—18 a ni ş i „ Ş o im ii “ d ela i 8 ani în s u s . z u te în c o n tr a c t u l m u n ic ip iu lu i r e f e ­
r ito r la e ftln tre a c u re n tu lu i e le c tr ic
e tc . e tc .
lo r , p r e a în g â m fa ţi d e p e u r m a la tă to t a tâ te a lu c r u r i, p e c a r i
n e g ă s e a s c ă g a lu a n lz a ţi s u f le te ş te ,
A to tp u te r n ic ie i d in tr e c u t, c e r s ă ş i m e m b r i i c lu b u lu i li b e r a l le p r e ­
ta r fie c a re b u n ro m â n c o n d u s d e
s tă p â n e a s c ă c e e a c e n u c o n s tttu e tin d în p u b lic p r e ş e d i n t e l u i l o r
s u fle tu l e r o i c ş i u irtu ţiile în a in ta ­
u n d r e p t a l lo r. ş i l o r ş i c o n t i m p o r a n i l o r c a r e s ’a u lă s â n d p rin a c e a s ta s ă s e în ţe ­
m a r tir iz a t ş t s a c r ific a t p e n tru a c e s t le a g ă c ă n u m ai d s a s e o p u n e
S ’a f ă c u t d i n p a r t e - n e î n c e r c ă r i
s c u m p p a tr im o n iu , s ă l u c r e z e în p e n tr u e ă a ltfe l n u p u te m p r ic e p e
s p r e a fi a d u ş t l a r e a l i t a t e . S e
c e r c u l s ă u d e a c tiu ita te c â t m a i c u m d e s ’a a j u n s e a m e m b r i i p a r ­
p a r e c ă n u a m fo st a s c u lta ţi d e
o a r e c e î n c e r c ă r i l e n o a s t r e e lu ilt- in te n s , p e n tru in ta n g ib ilita te a h o ta ­ tid u lu i lib e r a l, a i c o m is ie i in te r i­
re lo r p e n tr u tr iu m fu l lib e r tă ţe l, m a r e , s ă c e a r ă în a d u n a r e p u b lic ă
z a te , a u r ă m a s f ă r ă e fe c t.
d r e p tă ţe i ş l a a d e u ă ru lu l, p e n tru s ă s e u o te z e m o ţiu n e a p e c a r e o
U a u e n i c r e d tim p u l s ă fim n e - e a n e a m u l r o m â n e s c s ă fie s tim a t ş i p u b lic ă m . V re m s ă ş tim d a c ă
u o l ţ i s ă - l a d u c e m l a t ă c e r e în ş i a p r e c i a t , i a r e u u â n t u l s ă fie a s ­ î n l r ’a d e u ă r l u c r u r i l e sunt a şa
a lt m o d . c u lta t ş i r e s p e c ta t d e to ţi ş i în s p e ­ d u p ă c u m s e p o t d e d u c e d in
U r e z d e c i e a a n u l c a r e u ln e s ă cial d e v e c in ii p ro v o c ă to ri. (Continuarea in pag. 2-a)
 Pag. 2
Moartea
păr. D. Bunea din Sadu
C o m u n a S a d u a îm b r ă c a t h a in ă d e
d o liu , în u r m a în c e tă r ii d in v ia ţă a
a p ă s to r u lu i e i D . B u n e a . D u p ă o
a c tiv ita te p a s t o r a l ă d e 3 4 a n i, m o a r e
în v â r s tă d e 5 8 a n i lă s â n d m u lte in im i
f r â n te ş i în d u r e r a te . R o m â n , c a r e a d a t
to tu l p e n tr u m a m u l lu i, ş i a r ă s p â n d it
c r e d in ţa ş i lu m in ă în s u f le tu l c r e d in ­
c io ş ilo r .
In tim p u l r ă s b o iu l u i a f o s t d u s p e d r u ­
m u l în te m n iţa ţilo r d e la S e g h e d i n , Z o m -
b o r ş i C lu j, p e n tr u c r e d in ţa c e a v e a în
f ă p t u i r e a id e a lu lu i n a ţio n a l.
A f o s t m e m b r u în c o m ite tu l p r e o ţ e s c ,
v ic e p r e ş e d i n t e a l c o n s iliu lu i j u d e ţe a n
ş i m e m b r u în c o n s iliu l d e a d m in is tr a ţie
a l C o o p e r a t i v e i „ N e g o v a n u l“ . în m o r ­
m â n ta r e a a a v u t I o c a d o u a zi d e C r ă ­
c iu n . S ic r iu l c u r ă m ă ş iţe le p ă m â n te ş t i
a u f o s t a ş e z a t e în S f â n ta B is e r i c ă ,
u n d e u n s o b o r d e 1 5 p r e o ţi a u o fic ia t
c u m u ltă p ie t a t e s lu jb a b i s e r i c e a s c ă .
D in t o a t e p ă r ţile ju d e ţu lu i a u v e n it
p r ie te n i ş i c u n o s c u ţi s ă a d u c ă c e lu i
d is p ă r u t, u ltim a s a lu ta r e . In m e m o r ia
c e lu i d is p ă r u t a u v o r b i t : P r o to p o p u l
E . C i o r a n , p r e o ţi i D . H ă m b ă ş a n , I.
O r o s , D . B o tă r e l, în v . d ir., D r . E . P iz o
s i d . d e p u t a t I. C io la n în n u m e le
A s o c i a ţ ie i J u d . ş i C o o p e r a ti v e i „ N e g o ­
v a n u l“ . I n tr ’u n p a s d e a d â n c ă t ă c e r e
ş i s u s p in f e ţe le tr is te a l e c r e d in c i o ş ilo r
s e în d r e p ta u s p r e c a s e l e lo r , z ic â n d
u n ii c ă t r e a l ţii : „ D u m n e z e u s ă - l i e r t e “ .
P o p a O p r e a A u r e l , în v ,, S a d u .
(Continuare din pag. 1.)
a titu d in e a a v u tă d e u n it m e m b r ii
a l p a r tid u lu i lib e r a l la a c e a s t ă a d u ­
n a r e ş i c ă î n t r 'a d e u ă r d . P i s o s ’a r
o p u n e s ă s e b o te a e s tră z ile e u
n u m e r o m â n e ş ti ş l c ă d - s a s u s ţin e
p e D im a c o n tr a e ă u la a p r o te s ta t
e n e r g ie în tre a g a a d u n a re ş t p e
A rz . p e c a r e R o m â n tl c e r s ă fie
d a t în j u d e c a t ă e tc . e tc .
D a c ă a c e s ta e s te a d e u ă ru l a c e s t
lu c r u u a tr e b u i s ă fie c u n o s c u t d e
R o m â n it d in S ib iu . P e n tr u e a s ă
fim c â t m a t d r e p ţi , o b le e ttu l ş t
p e r f e c t in fo rm a ţi a s u p r a s itu a ţie i.
S u n te m în a ş t e p t a r e a p r e c i z ă r i l o r
c e e s te o b lig a t s ă n e d e a d. p r e ­
ş e d in te a l c o m is ie i In te rim a re d e la
m u n ic ip iu . R o m â n tl d tn S ib iu p r tn
m o ţ i u n e a u o t a t ă , s ’a u p r o n u n ţ a t .
D . P is o a r e d e c i c u u â n tu l.
D e în c h e i e r e f a c c u n o s c u t d lu t
p r e ş e d in te c ă , p o e tu l O e ta u la n
G o g a , u e n in d l a s ă r b ă t o r i în S ib iu ,
p rtn a n u l 1920, la d -n a C o s m a , a
u ă z u t p e c a s a s o a c re i s a le o tă ­
b liţă p e c a r e s e r i a : A rz u o n
S tr a u 8 e n b u r g . P o e tu l a c e r u t s ă
t s e a d u c ă o s e a r ă , s ’a u r c a t p e
c a s ă ş l p e r s o n a l a d a t jo s ta b la ,
s c r iin d a p o i p e u n c a rto n c a r e l-a
p u s s u s , 8 tr. C a r m e n S y lu a c e a
r ă m a s p â n ă a s tă z i.
D . V . F u le a a d e c l a r a t în ş e ­
d in ţa p u b lic ă , c ă în to a m n a a n u lu i
tr e c u t , d tn o r d in u l d lo r D im a ş l
A rz , s e r u ito r lt p r im ă r ie i a d a t jo s
e u fu rc ile d e fie r d e p e c a s e le
p r o p r ie ta r ilo r ta b le te le e u n u m tre a
C o n s ta n tin B râ n e o u e a n u , c e s e
u e d e c ă n u e s te u r e d n le s ă fie b o ­
te z a tă o s t r a d ă în S ib iu .
Ş tie a c e s te lu c r u r i d . P is o ?
A ş te p tă m d a r c u u â n tu l d lu t P is o
c ă r u i a îi c e r e m s ă s e o c u p e p e r ­
s o n a l d e c h e s tiu n e a b o te z ă rii s tr ă ­
z ilo r e u n u m e ro m â n e ş ti, m a i a le s
c ă s u n te m a s tă z i u n ic u l o r a ş d in
ţ a r ă ş i p o a te d in E u r o p a u n d e n u
s ’a l ă m u r i t c h e s t i u n e a n u m i r i i s t r ă ­
z ilo r.
A c ţ i u n e a
Doleanţele
notarilor fără post
O d e le g a ţie a n o ta rilo r fă ră p o s t
d in ju d e ţu l S ib iu , c o m p u s ă d tn d -n ll
lo a n H a d á r , lile B u ta ş l A u re l N e -
d e le u a u p r e z e n ta t d lu i d e p u ta t
lo a n C io la n u n m e m o r iu , în c a r e
s u n t J e x p u s e d o le a n ţe le [n o ta rilo r
fă ră p o s tu ri, a r ă tâ n d u - s e c ă n u ­
m ă r u l a c e s to r n o ta ri s e r id ic ă la
1 5 0 0 , to ţi a b s o lo e n ţl a i ş c o l i l o r d in
A r a d , F ă g ă r a ş ş l L u g o j, A c tu a lu l
p r o e e t d e le g e a d m ln is tra tlu ă D o­
ta t d e s e n a t a d u c â n d g ra u e p r e ­
ju d ic ii n o ta r ilo r f ă r ă p o s t, a c e ş ti a
p r o t e s t e a z ă î m p o t r l u a lu t. Iş l e x ­
p r im ă d o r i n ţ a e a to ţi n o t a r i i s ă fte
p l a s a ţ i , s o l i c i t â n d d r e p t u l d e a fi
p u ş i p e p ic io r d e e g a lita te în n u ­
m ire c u lic e n ţia ţii u n lu e rs lta ri,
a d e c ă s ă fte în c a d r a ţ i în a r t. 1 2 8 —
1 3 3 d tn p r o e c t u l d e le g e a m in tit.
Anul nou la Camera de
Dela Administraţia
Comerţ şi Industrie
D. Dr. Alex. Bărbat, preşe­ financiară
dintele Camerei de Comerţ şi de
Industrie din Sibiu, convocând
în ziua de 31 Dec. 1935 pe func­
ţionarii acestei instituţii în biroul
d-sale, a ţinut să le mulţumească
pentru activitatea depusă, urân-
du-le spor la muncă şi propăşire
în pragul noului an. In cuvinte
quintesenţiale, a relevat greută­
ţile anului expirat, cari datorită
efortului depus de conducătorii
instituţiei au putut fi totuş învinse.
Şi-a exprimat speranţa că noul
an va fi mai bun şi va permite
realizarea străduinţelor pentru
cari s’au dus atâtea lupte în
trecut.
A răspuns la această urare în
numele corpului funcţionăresc d.
Valeriu Bozdoc, primsecretarul
Camerei de Comeii şi Industrie,
care a mulţumit dlui preşedinte
dr. Alex. Bărbat pentru frumoa­
sele cuvinte adresate şi în spe­
cial pentru atenţia şi dragostea
ce o acordă funcţionarilor, asi-
gurându-1 de supunerea şi devo­
tamentul lor.
Dela Municipiu
— In a te n ţiu n e a c o m e r c ia n ţilo r . —
S e p u n e în u e d e r e tu tu r o r c o ­
m e r c ia n ţilo r ş l in d u s tr ia ş ilo r d in
S i b i u , c a r i a u i n t r o d u s m ă r f u r i în
r a z a M u n ic ip iu lu i, e u în c e p e r e d e la
1 A p rilie 193 5, ş l n u a u a c h ita t
ta x a a d - u a lo r e m la in tr a r e a în o r a ş .
c ă ll-8 e u o r d r e s a a c t e d e c o n ­
tr a v e n ţie , fltn d o b lig a ţi a p lă ti p e
lâ n g ă ta x a re s p e c tiv ă , o a m e n d ă
e g a lă c u d e d o u ă o ri ta x a .
C o n tr ib u a b ilii m a l s u s v iz a ţi, c ă ­
r o r a li s ’a u d r e s a t ş i î n m â n a t p r o ­
c e s e v e rb a le d e c o n tra v e n ţie p r e ­
c u m ş l to ţi a c e i a c a r t a u e o n tr a -
u e n lt la d is p o z iţiile r e g u la m e n ta r e ,
s u s tr ă g â n d u - s e d e la p la ta ta x e i
a s u p r a v a lo rii m ă rfu rilo r, d a c ă v o r
p lă ti la P e r e e p to r a tu l m u n ic ip a l
ta x a d e a d -u a lo re m , — s ta b ilită d e
o r g a n e le c o m u n a le — p â n ă la 31
I a n u a r i e 1 9 3 6 , v o r fi s c u t i ţ i d e p l a t a
a m e n z ii, a c h itâ n d n u m a i ta x a . p lu s
o m a j o r a r e d e 2 5 % d in a c e a s t a .
D u p ă 1 F e b r u a r ie 1 9 3 6 , p â n ă la 31
M a r t i e 1 9 3 6 , m a j o r a r e a u a fi d e
50 p r o c e n te d in ta x ă .
Serbarea Reuniuneime~
seriaşilor Români
M e r c u r i 2 5 D e c e m v r ie , z iu a p r im ă
d e C r ă c iu n , a a v u t lo c în s a la „ U n ic u m “
u n r e u ş i t c o n c e r t îm p r e u n a t c u o r e ­
p r e z e n ta ţie te a t r a l ă , d a tă d e r e u n iu n e a
c u ltu r a lă n a ţi o n a l ă a m e s e r i a ş i l o r R o ­
m â n i d in S ib iu .
A p a r t ic ip a t u n p u b lic n u m e r o s .
C o r u l m e s e ria ş ilo r R o m â n i c o n d u s
d e d . 1. S ta n c iu , a e x e c u ta t c u m u ltă
a r tă m a i m u lte c o lin d e ş i b u c ă ţi d e
m u z ic ă p o p o r a l ă .
S ’a j u c a t „ P e ţit o r u l P ă c ă l i t “ f a r s ă
în d o u ă a c t e d e M o lié r e , s u b c o n d u ­
c e r e a d -tu i D u m itr u A x e n te .
A u i n te r p r e t a t p i e s a u r m ă t o a r e le
p e r s o a n e : d . D u m itr u A x e n te , G h e o r g h e
B a c iu , G h e o r g h e B ă d ă l a c , lo a n M a r in ă ,
T r a ia n C h ir ilă , d - r e le M a r ia D r ă g a n ,
S ilv ia T rif a n , E le n a D r ă g a n , d . lo a n
D u c a , Ş e r b G a l e a , O c t. F l o r e a ş i
N ic o la e V in tilă .
V e n itu l e s t e d e s tin a t p e n tr u b ib lio ­
t e c a „ R e u n iu n ii“ ş i a j u t o r a r e a u c e n i­
c i lo r s ă r a c i .
D u p ă te r m in a r e a p r o g r a m u lu i a
u r m a t d a n s p â n ă în z o r ii z ile i.
In a te n ţiu n e a p e n s io n a r ilo r u ă d u -
u e lo r ş i o rfa n ilo r.
S e a d u c e la c u n o ş tin ţa tu tu ro r
p e n s io n a rilo r lu n a ri ş l trim e s tr ia li
d in c u p r in s u l ju d e ţu lu i S ib iu , c ă la
p la ta p e n s iilo r p e lu n a Ia n u a r ie
ş i trim e s tru l Ia n u a rie 1936, u rm e a z ă
s ă d e p u n ă la b ir o u l p e n s ii lo r d in
A d - ţ l a f i n a n c i a r ă s ’a u l a p e r c e p ­
ţiile r e s p e c tiv e d e u n d e în c a s e a z ă
p e n s ia , c e rtific a tu l p r e v ă z u t d e
a r t. 1 10 d in r e g u la m e n tu l le g ii g e ­
n e r a le d e p e n s iu n i d in 1925. c e r ­
tif ic a te c e s e u o r e l i b e r a în S ib iu
d e c ă t r e B ir o u l d e P o p u la ţ ie ş l în
c o m u n e le r u r a le d e c ă tr e p rim ă ­
r iile r e s p e c tiv e , d in c a r e s ă s e
c o n s ta te d o m ic iliu l p e n s io n a r u lu i
p r e c u m ş l d a c ă o c u p ă s ’a u n u
fu n c ţie s a la r ia tă d e S ta t, ju d e ţ, c o ­
m u n ă s a u a l t e A d ţii d e u l t l l i t a t e
p u b lic ă , c u a r ă t a r e a d a c ă c e l în
c a u z ă e s t e t r e c u t s ’a u n u î n r e ­
g i s t r e l e c e t ă ţ e n i l o r s t r ă i n i ş i în
c a z a firm a tiv s ă s e a r a t e N r. b i­
le tu lu i d e l i b e r ă p e t r e c e r e în ţ a r ă
s ’a u N r . p a ş a p o r t u l u i .
V ăd u v a v a fa c e a e e e a ş d o v a d ă
c u m s ’a a r ă t a t m a l s u s , e u a d ă u ­
g i r e c ă n u s ’a r e c ă s ă t o r i t ş l c o ­
p i i i m i n o r i d e v o r fi, c ă s u n t î n
v ia ţă şi tr ă e s e îm p re u n ă c u u ă -
d u u a , ia r d a c ă s u n t ş l fe te c ă n u
s ’a u m ă r i t a t .
T u to ri o rfa n ilo r ş l p r o c u r a to r ii
tr e b u e s ă p re z in te a e e la ş c e r ti­
fic a t.
F ă r ă p r e z e n ta r e a a c e s tu i c e r ti­
fic a t n u s e u a a c h ita n ic i o p e n s ie .
Ştiri din ]ina
— L a a p e l u l f ă c u t d e d . în v . I.
C u ic h e n d e a şi re p e ta t d e d . A v ram
T â m p ă n a r , n o ta r , v o r fi a d u ş i ş i în g rijiţi
în lo c a li ta t e 5 2 c o p ii d in r e g i u n e a în ­
f o m e t a tă d in B a s a r a b i a . Ş i a c e a s t a p e
lâ n g ă c o le c t a f r u m o a s ă d e b a n i ş i
a lim e n te , d e s p r e c a r e s ’a s c r i s la tim p
în c o l o a n e l e a c e s tu i z ia r.
— J o i 2 6 D e c e m v r ie , a a v u t lo c u n
r e u ş it f e s tiv a l a r tis tic d a t d e e le v ii
ş c o a l e i p r im a r e s u b c o n d u c e r e a în v ă ­
ţă to r il o r d e la a c e a s t ă ş c o a l ă .
S ’a u j u c a t p i e s e l e „ î n g e r u l “ ş i „ S lu j­
n ic a M a ic ii d o m n u lu i“ . C o r u l ş c o a le i
a e x e c u ta t c o li n d e ş i c â n t e c e d e s te a .
V e n itu l n e t a f o s t d e s tin a t p r o c u r ă r ii
u n o r c u lis e .
Nr. 19.
A b o n a m e n tu l se p o a te p lă ti î n
fleca re z i la d r o g h e ria Io n e l B a ­
c iu , la C hioşcul d e tu tu n d in
P ia ţa R egele F e r d in a n d şi la
A d m in is tr a ţia „A c ţiu n e i“ str. R e ­
g in a M a r ia 49.
— In a te n ţiu n e a d lo r în v ă ţă to ri,
p r e o ţ i ş i n o t a r i . R u g ă m f r u n ta ş ii s a ­
t e l o r n o a s tr e , c a r e în ţe le g şi a p r e c i a z ă
s tr ă d a n i ile n o a s tr e s ă n e [c o m u n ic e
a d r e s e le s ă te n i lo r f r u n ta ş i c a r e c r e d
c ă a r fi d o r n ic i s ă c ite a s c ă o g a z e tă
s e r io a s ă , f ă r ă p r e o c u p ă r i d e o r d in p o ­
litic ş i c a r e a r p u t e a s ă p lă t e a s c ă a b o ­
n a m e n tu l î n t r u c â t n o i n u s u n te m ş i
n ic i n u p r im im d e la n im e n i s u b v e n ţii.
R u g ă m c o r e s p o n d e ţ ii ş i c o la b o r a to r ii
n o ş tr i i s ă n e c o m u n ic e t o a t e a d r e s e l e
c e - a u s tr â n s p â n ă a c u m .
N e a d r e s ă m ş i s ib ie n ilo r c a r i s u n t
p le c a ţi în a l te o r a ş e ş i c a r e s u b a c e a ­
s tă f o r m ă d o r e s c s ă ţ i n ă le g ă tu r a c u
S ib iu l.
S o c o tim c ă c e i c a r i r ă s p â n d e s c „ A c ­
ţi u n e a " , în d e p lin e s c p e a c e a s t a c a le ,
o o p e r ă d e c u lt u r a li z a r e .
P e n t r u s ă te n ii, c a r i d o r e s c s ă p r i ­
m e a s c ă g a z e ta n u m a i D u m in e c a a m
r e d u s a b o n a m e n tu l la L e i 1 2 0 a n u a l
a ş a c ă s u n te m s i c e a m a i ie f tin ă g a ­
z e tă .
T f t « s l S s C f P r o g 1* «»™ 1
99 I n a l l a d e B o b o te a z ă
C a r a v a n a F ilm e lo r
D iv in a o p e r e t ă U ie n e z ă
a lu i F R A N Z L E H A R
CZ1O --C I1O
eu M A R T H A E G G E T H
în eea mai bună ereatie a ei, împreună
eu eei mat mari artişti ai ecranului:
Leo Slezak, Ida Wüst, Hana
Moser. Rolf Wanka.
Regia: eat. Tourjansky
— D. lo a n V ă tă ş a n , d ir e c to r g e ­
n e r a l a l b ă n c ii „ A lb in a “ d in S ib iu ,
a r ă s c u m p ă r a t fe lic ită r ile o b iş n u ite
d e o n o m a s tic ă , d ă ru in d la G ru c e a
R o ş ie 5 0 0 L e i p e n tr u în fo m e ta ţii
d in B a s a r a b i a .
— A c c id e n t m o rta l. T â n ă r u l lo a n
R o d u d e 2 2 a n i, d in c o m u n a S a d u ,
m e r g â n d în p ă d u r e e u m a i m u lţi
f l ă c ă i, e a s ă a d u c ă u n le m n , în
tim p c e c o b o r a le m n u l p e m u n te
la v a le , a a l u n e c a t ş l a c ă z u t. U e ­
n in d le m n u l p e s te e l l- a o m o r â t.
— Sinucidere prin strangulare.
In lo c u in ţa p ă r i n ţ ilo r d in c o m u n a
Ş e llm b ă r, a fo s t g ă s it s p â n z u r a t
tâ n ă r u l S tm lo n S a p , d e 24 a n t.
M o tiv e le c a r e a d e te r m in a t s ă r e ­
c u r g ă la fu n e s tu l a c t, n u s e c u ­
nosc.
— A d u n a re a g e n e ra lă a A u to ­
m o b il -c lu b u lu i r e g io n a l S ib iu , v a
a v e a lo c în z iu a d e 1 1 I a n u a r ie a .
e ., î n l o c a l u l c l u b u l u i P i a ţ a H u e t 1 1 .
In o r d i n e a d e z i e s t e , p e l â n g ă
ra p o rtu l g e n e ra l, d e s c ă r c a r e a g e ­
s tiu n e !, m o d if ic a r e a s ta tu te lo r e tc .
CINEMA THALIA
CLO-CLO
U n film d in r e g ia T o m j a n s k y e s te
o m in u n e d e r e a l iz a r e c in e m a to g r a f ic ă
S im ţu l d e d o z a r e a l a c e s tu i r e g iz o r s e
a s e a m ă n ă c u in s tin c tu l d e c r e a ţie a l
a r tiş ti lo r p la s tic i. E o p r o e c ţ ie d ir e c t ă
a r e a l ită ţii p e e c r a n ; f o r m e le ş i c h i­
p u r ile i a u c u l o a r e a v ie a f ă p tu r ilo r .
F ilm u l C lo -C lo s e c a r a c te r i z e a z ă
p r i n t r 'o m o b ilita te e x t r a o r d i n a r ă , p r in
d in a m is m d e b o r d a n t ş i p r in m u z ic ă
p a s io n a tă . A c c e n te le m u z ic e i m a g h ia r e
r ă s c o l e ş te te m p e r a m e n te l e ş i d ă î n ­
tr e g ii a c ţi u n i o d e s lă n ţu ir e d e li r a n tă .
 Nr. 19.
— N u m ă ru l u lito r a l z ia r u lu i
„ A c ţ i u n e a “, D a a p a r e d i n c a u z a
s ă r b ă t o r i l o r . S â m b ă t a u llto a r e , în -
t r u ’u n n u m ă r s p o r i t d e p a g i n i .
— P r o d u c ţ i u n e t e a t r a l ă . In s e a r a
z ile i d e 26 D e e e m u rie 1935 (a d o u a
z l d e C ră c iu n ), a a u u t lo c o p r o -
d u e ţiu n e te a tra lă , îm p re u n a tă c u
d a n s , d a tă d e m e m b rii ş l m e m ­
b r e l e s o c ie tă ţii c o r a le „ D lm a “ d in
T ă lm ă e e l. P r o d u e ţlu n e a a o b ţin u t
u n s u c c e s d e s ă u â rş it. C o ru l s o c ie ­
tă ţii c o m p u s d in 46 p e r s o a n e , a
e x e c u ta t c o lin d e ş l c â n te c e .
— E d u c a ţia m o ra lă a tin e re tu lu i,
p rin p re g ă tire a p re m ilita ră . 0 fru ­
m o a s ă tn lţla tiD ă a t i n e r i l o r p r e m l -
llta rl d e la s u b e e n tr u l D ai a , d e s u b
c o m a n d a d -lu l S u b - lt., în r e z e r u ă
B o ie e a n N ie o la e , ş e fu l S u b e e n tru -
lu i , a a u u t l o c e u o c a z i a e u o e ă r i l
e u e n im e n te lo r în c a r e a u fo s t r ă -
p tte p ro u ln e tile B u e o u in a ş t B a s a ­
r a b i a . C u a c e s t p r i l e j s ’a a r ă t a t ş l
s itu a ţ ia în c a r e s e s b a t e p o p u l a ţ ia
în f o m e ta tă d in ţin u tu l d in tr e P r u t
ş t N is tru , ia r u n tâ n ă r p re m illta r,
a p r o p u s e a s ă s e d e s c h id ă o li­
s tă d e s u b s c rip ţie , p e n tru e a ş i ei
s ă s u b s c r ie d u p ă m o d e s te le lo r
p u te ri, la a lin a r e a s u f e r in ţe lo r f r a ­
ţilo r b a s a r a b e n l .
F r u m o a s a f a p tă a a c e s t o r tin e ri,
r e z u l t a t ă d i n t r ’u n î n d e m n l ă u n t r i c ,
e s te o în c u ra ja re p e n tru a c e i c a r i
u rm ă r e s c e u in te re s m u n c a c e s e
d e p u n e p e te re n u l p re g ă tirii p re -
m il l t a r e .
— V iz a c a r n e t e l o r E . F . R . C a r­
n e te le d e c ă lă to r ie C . F . R . a p e n s io ­
n a r i l o r c iv ili ş i m ilita r i v o r fi v iz a te
p e n t r u a n u l 1 9 3 6 la s ta ţ ia C . F . R .
d i n lo c a li ta t e în f ie c a r e z i în t r e o r e l e
1 5 — 1 7 în s a l a d e p r im i r e a s ta ţie i.
L a p re z e n ta re a c a rn e te lo r se v a a d u c e
ş i ti tlu l d e p e n s ie .
— I n u i t a r e . S o c ie ta t e a d e în m o r m â n ­
t a r e , S ib iu , in v ită la b a lu l R o m ilo r ,
c a r e s e v a ţi n e J o i în 9 I a n u a r ie 1 9 3 6 ,
î n s a la m a r e d e la „ U n ic u m " , î n c e p u ­
t u l la o r e l e 8 ju m . p r e c is . P r o g r a m :
1. „ O l t u l e “ , c o r m ix t d e M . A . B u -
n a c iu . 2 . D a n s , e x e c u t a t d e d - ş o a r a
S t e l a B u z a t , f 3 . D u e t, e x e c u t a t d e
d - ş o a r a E le n a M ic lă u ş ş i Io s if H o n ţ.
4 . D a n s, e x e c u ta t d e d -ş o a ra Id a P ro -
ş te a n . V o iv o d u l R o m ilo r , p ie s ă t e a ­
t r a l ă în 3 a c te ş i 1 t a b l o u d e M . A .
B u n a c iu . D u p ă p r o g r a m d a n s .
„Acţiunea“ din Oena~
Sibiului la muncă
T in e r e tu l d in lo c a lita te , m e m b rii
la „ A c ţiu n e a “ a u d a t o fru m o a s ă
ş l re u ş ită s e r b a r e e u o c a z ia S ă r ­
b ă t o r i l o r . S ’a j u c a t p i e s a „ S e f a c e
z i u ă “.
R o lu rile a u fo s t I n te rp re ta te d e
d ş o a r e le ş l d -n il: M . D ră g h le lu ,
î n u ., M . D o r s n a r î n u ., A . O p r l ş o r
în D ., E>. B i b u c o n t a b i l l a b ă l , S .
G r e a u u n o t a r ş t 1. G o j o e a r l u î n u .
T o ţ i s ’a u a c h i t a t c o n ş t i i n c i o s d e
r o lu r ile a u u te . D r a g o s te a p e e a r e
le - a a r ta t- o p u b lic u l, s ă le s e r -
u e a s c ă e a în d e m n p e n tr u u lito r ş l
în c u ra ja re . A u fo st şl c o ru ri c o n ­
d u s e d e d . N . V e z a n , d r . L . B ib u
ş l N . V e rz e se u , a u d e c la m a t p ri­
m u l „ B a I c o a n ă “, a l l l - l e a „ L o ­
g o d n ic a m o rtu lu i“.
R u g ă m S o c . „ A c ţ i u n e a “, a l c ă ­
r u i p r e ş e d i n t e e s t e d . I. S t a n e l u ,
l i c e n ţ i a t în d r e p t ş t n o t a r în l o c a ­
lita te , s ă a r a n je z e c â t m a l m u lte
s e r b ă r i e u c a r a c te r c u ltu ra l.
în c e p u tu l fru m o s , a u e m to a te m o -
t t u e l e s ă c r e d e m , c ă u a ft d u s l a
b u n s fâ rş it. N. B alteş î n u .
Acţiunea Pag. 3.
Eclipsa totală de Lună
O realizare de eare ne mândrim dela 8 Ianuarie 1936
D i n I n l ţ l a t l u a r e g r e t a t u l u i p r o f e s o r A u r e l P o p o o l e t . s ’a î n f i i n ţ a t , î n S e r ia e c lip s e lo r d in 1936 u a în ­
a n u l 1924, o m o d e s tă fa n fa ră c u ş a p te In s tru m e n te la Ş c o a la N o r m a lă c e p e p r l n t r ’o e c l i p s ă t o t a l ă d e
„ A n d r e l u Ş a g u n a “ d i n S i b i u . A n d e a n n u m ă r u l I n s t r u m e n t e l o r s ’a u L u n ă . u lz lb llă în e o n d lţlu n l f a u o -
în m u lţit r l d l e â n d u - s e a s tă z i la 3 6 a ş a în c â t la d if e r ite s e r b ă r i n a ţio n a le
r a b t l e în Ţ a r a n o a s tr ă . A c e a s tă
f a n f a r a Ş e o a l e i n o r m a le s t â r n e ş t e a d m ir a ţia R o m â n ilo r d in o r a ş u l e c l i p s ă u a a u e a l o c î n 'z i u a d e 8
n o s tru . I a n u a r ie ş t s e u a o b s e r u a în A fr ic a
E u r o p a ş l A s i a o c c i d e n t a l ă , în
p r i m a p a r t e a n o p ţii ; în A s i a c e n ­
tr a lă , la m ie z u l n o p ţii; ia r în A s ia
o rie n ta lă , O e e a n la ş l N . B . A m e -
r le il d e N o r d , în a d o u a ju m ă ta te
a n o p ţii.
D u p ă c u m s e u e d e , e o n d lţtu n lle
d e o b s e r u a r e s e îm b u n ă tă ţe s c p e
m ă s u r ă c e n e a p ro p ie m d e A s ia
c e n tr a lă . L a n o i în Ţ a r ă , u o m o b ­
s e r u a d e c i e c li p s a in e o n d lţlu n l
m u lt m a t f a u o r a b l l e d e c â t în D e ­
s tu l E u r o p e i, u n d e în c e p u tu l e c lip ­
s e i a r e lo c în a in te d e r ă s ă r itu l
L u n e i.
I n R o m â n i a e c l i p s a u a fl î n î n ­
A f l ă m e u b u c u r i e c ă d . d i r e c t o r a l Ş e o a l e i N o r m a l e 1. S a n d u ş l tr e g im e o b s e r u a b llă , o r e le la c a r i
p ro f. D . B re m le , c o n d u c ă to r u l fa n fa re i, s e s tr ă d u e s e s ă m ă r e a s c ă n u ­ u o r a u e a lo c d tu e r s e le f a z e a le
m ă r u l I n s tr u m e n te lo r la 72. e c li p s e i fiin d u r m ă t o a r e l e :
F a p tu l m e r ită a te n ţie ş l s p r ijin d in p a r t e a tu tu r o r , m a i a le s c ă , 17 h. 17 m .: Intrarea L u n e i in
s a ş ii, c o n c e tă ţ e n ii n o ş trtl, a u d o u ă f a n f a r e la ş c o lile d in S ib iu ş l p e s te p en u m b ră . A c e a s t ă f a z ă e t n o b s e r -
a c e a s t a e le o ll Ş e o a l e i N o r m a le , u llto r ll d a s c ă l i, s e p o t p r e g ă t i în u e - u a b llă , p e n u m b r a n e flln d o b s e r u a ­
d e r e a o rg a n ts rll ş l rid ic ă rii fa n fa re lo r d e p e s a te le n o a s tr e u n d e s u n t b llă d e c â t în a p r o p i e r e a u m b r e i.
m u lte în s ă n e - in s tr u ite . P e n u m b ra se u a u e d e a d e c i d e
P r o d u c ţia ş e o a le i N o r m a le la r a d io ş l o b ţin e r e a p re m iu lu i în tâ iu a b i a c â t u a tim p în a in te d e I n tr a ­
la c o n c u r s u l tln e r tm e l R o m â n e d in a n ii tr e c u ţi, e s te u n in d ic iu p r e ţ io s r e a în u m b r ă .
a s u p r a s e r i o z ită ţi i ş i m u n c ii c e s e d e p u n e ş i în a e e l a ş tim p u n în d e m n 18 h. 28 m . : Intrarea in u m b ră .
la fr u m o a s a r e a liz a r e p e n tru c a r e s e s tr ă d u e s e c o n d u c ă to rii c e le i m a l 19 h. 58 m .: Începutul e c lip s e i
u e e h i ş c o li n o rm a le . totale.
20 h. 10 m .: M ijlocul eclip sei.
2 0 h. 21 m .: S fâ r ş itu l e c lip s e i
totale.
21 h. 51 m .: Ieşirea din u m bră.
23 h. 2 m .: Ieşirea din p e n u m b ră .
Mofiunea notată — Să s e num ească străzile eu nume fa z ă p e n tru e a r e e u a la b llă d e a s e -
rom âneşti ş i să s e eure(8 birourile de cei cari ne u răse. m e n e a , r e m a r c a fă c u tă re la tlu la
I n t r a r e a în p e n u m b r ă .
D tn In lţla tlu a d - lu l D r . E . P is o , a c e s tu ia s ă n u m a l c o n s titu ie u n
D u p ă c u m s e u e d e , to ta lita te a
R o m â n it a u fo s t c h e m a ţi la o a d u ­ p e r ic o l p e n tr u u le ţlle ş t a u u tu l c e ­
n u d u r e a z ă d e c â t u r e - o 2 3 m in u te ,
n a r e p u b lic ă , d e la c a r e d - s a , d in tă ţe n ilo r o ra ş u lu i n o s tru ;
m ă r im e a e c lip s e i n e flln d d e c â t d e
s p ir it d e p r e u e d e r e a lip s it, s p r e a S ă s e c e d e z e im e d ia t în c e n ­
1 ,0 2 2 , d i a m e t r u l L u n e i f i i n d l u a t e a
fl t n f o r m a ţ l p r i n g u r a d l u i N . P e t r a , tru l o ra ş u lu i u n te r e n p e n tru r i ­
u n ita te . O r, în c a z u l e â n d L u n a
m e m b r u în c o m i s i a I n te r im a r ă d e ­ d ic a re a u n e i B is e ric i ro m â n e u n ite ;
s tră b a te c o rn u l d e u m b ră al P ă ­
s p r e c e le re a liz a te , ş l a c u n o a ş te T r im ite r e a în ju d e c a ta c o m is ie i
m â n tu lu i în a ş a fe l, în c â t c e n t r u l
d o le a n ţe le R o m â n ilo r, e tc . d is c ip lin a r e a fu n c ţio n a ru lu i D r.
d is c u lu i L u n e i tr e c e p rin c e n tru l
D in m o ţ i u n e a c e p u b l i c ă m , e a r e A rz d e la P rim ă rie , p e n tru o fe n s a
u m b r e i P ă m â n tu lu i, a tu n c i d u r a ta
a fo s t p r o p u s ă d e d . D r. A . B ă r b a t a d u s ă n a ţiu n e ! r o m â n e ş l e x e c u ­
to ta lită ţii e s te d e u r e - o d o u ă o r e
ş l a p l a u d a t e d e d . I. C i o l a n ş t s p u ­ ta r e a o rd in u lu i m in is te ria l r e f e r it o r
ş t ju m ă ta te . E s te d e e t e u ld e n t, c ă
n e m a c e a s ta s p r e a s e p u te a ju ­ la fu n c ţio n a r u l lllltts to e k ;
l u c r u r i l e u o r fl d e p a r t e d e a s e
d e c a o b le e tlu a tm o s fe ra r o m â n e a ­ R e z ilie r e a tu tu ro r c o n tr a c te lo r
p e t r e c e în fe lu l a c e s t a în c a ş u l
s c ă şl re a e ţlu n e a h o tă râ tă a R o ­ o n e r o a s e p e n tr u M u n ic ip iu , a tu ­
e c lip s e i d e la 8 Ia n u a r ie : s tr ă b a ­
m â n ilo r c e p r e tin d m a l m u ltă d e m ­ tu ro r p e rs o a n e lo r c a rt p o s e d b u ­
te r e a u m b re i P ă m â n tu lu i d e c ă tr e
n ita te r o m â n e a s c ă g o s p o d a r ilo r n u r i d e la M u n ic ip iu în d a u n a a c e ­
d e la m u n ic ip iu . s tu ia ;
d i s c u l l u n a r , u a fl d e p a r t e d e a fl
c e n t r a l ă . In a f a r ă d e d u r a t a s c u r t ă
M o ţiu n e : T ra ta m e n t o m e n e s c p e n tru m ă ­ a to ta lită ţii, a c e s t f a p t u a m a l a u e a
lu a t ă ş l u o t a tă în a d u n a r e a c e t ă ­ tu ră to rii o ra ş u lu i e u r e s p e c ta r e a o c o n s e c in ţă : a c e a s tă e c lip s ă to ­
ţ e n e a s c ă a R o m â n ilo r d in o r a ş u l le g e l r e p a u s u lu i d u m in ic a l s p r e a t a l ă u a fl r e l a t l u l u m i n o a s ă p a r t e a
S ib iu , ţin u tă în s a l a m a r e a P r i­ s e p u te a ş i e l în c h in a în sf. B is e r i c ă ; c e u d i a l ă a u m b r e i fiin d c e a m a l
m ă r ie i m u n ic ip iu lu i, la 29 D e e e m - O b lig a r e a U z in e i E le c tr ic e d e a în tu n e c a tă , d u p ă c u m a u a r ă ta t o b -
u rle 1935, p rin c a r e c e r e m : ilu m in a s u f ic ie n t to a te s tr ă z ile , d e 8 e ru a ţitle .
U n ir e a tu tu r o r R o m â n ilo r în a - a r e d u c e ta x a c u re n tu lu i ş l d e a A urel G erasim
le g e r lle m u n ic ip a le p e o s in g u r ă ş te r g e to a te ta x e le Ile g a le , e a a ş a
lis tă r o m â n e a s c ă ş i în a c e s t c a z z i s ă ta x ă d e lin ie p e n tr u c a s e le
e fe c tu a re a c â t m a t g ra b n ic ă a a le ­
g e r ilo r p e n tr u C o n s iliu l m u n ic ip iu ­
n o u l, e t c ;
C o n s ta ta r e a im e d ia tă a n e u o tlo r
Serliare cullnri in Hocrich
lu i S i b i u ; p u b lic e d in f ie c a r e c a r t i e r ş l s a ­ C o m ite tu l A c ţiu n ii c u lt u r a le d in
P â n ă la a le g e ri m e m b ri ro m â n i tis fa c e re a lo r ; N o c r ic h o r g a n iz e a z ă în z iu a d e 4 I a ­
a l C o m is ie i In te rim a re s u n t ru g a ţi R o m a n iz a r e a n u m lre l s tr ă z ilo r n u a rie 1936, o ra 8 s e a ra , o s e rb a re
s ă d e a c e a m a i m a r e s o lic itu d in e M e n ţin e r e a u e e h lu lu l r e g im r e ­ c u lt u r a lă u r m a t ă d e b a l, c u u r m ă t o ­
n o u ilo r c a r tie r e ro m â n e ş ti, in tr o ­ fe rito r la ta x e le d e g u n o iu p e n tru ru l p ro g ra m :
1. I m n u l R e g a l.
d u c â n d , e u c h e ltu ia la P rim ă rie i, p ro p rie ta rii d e c a s e ş l d e te re n 2 . C o n f e r in ţă .
c o n d u c tu l p rin c ip a l d e a p ă p e to a te e u ltlu a b ll. 3 . C o r.
s tră z ile ş i d e s c h id e r e a d e g u ri d e A u e m to a te m o tlu e le s ă n e m â n ­ 4 . R e c ita r e .
a p ă în c a r t i e r e l e lip s ite ( f ă r ă p la tă ), d r im d e e c o u l c e a tr e z it în s u ­ 5. C o r.
în lo c u ir e a im e d ia tă a fu n c ţio n a rilo r fle tu l R o m â n ilo r a r tic o le le s c r i s e 6 . „ F lo r in ş i F l o r i c a “ , p ie s ă în 3
a c te d e V . A le x a n d r i .
m in o rita ri c ă z u ţi la e x a m e n u l d e în „ A c ţiu n e a “ ş l e u m o d e s ti a 7 . C o r.
lim b a ro m â n ă , e u fu n c ţio n a ri r o ­ e u u e n ită să c o n s i d e r ă m 8 . M a r e p u n c t d e a t r a c ţi e . — F e ­
m âni ; a c e a s tă a firm a re c a te g o r ic ă a r o ­ n o m e n u n ic . A r t i s t ă f ă r ă m â in i c a r e
P â n ă la p a u a r e a tu tu ro r s tr ă z i­ m â n is m u lu i ş l u n s u c c e s a l „ A c ­ l u c r e a z ă c u p ic io a r e le , b r o d e a z ă , s c rie ,
lo r o ra ş u lu i, c e r e m p ie tr u ir e a lo r ţ i u n e ! “. P e n t r u n o i e s t e a c e a s t a u n m ă n â n c ă , ta ie c u f o a r f e c ă ş i c r o ş e t e a z ă .
9 . C u v â n t d e în c h id e r e .
p e n tru a d e u e n i p r a c tic a b ile ; in d ic iu c ă d ru m u l n o s tr u e s t e ş l 1 0 . B a l, T o m b o lă , C o n f e tti, S e r p e n t i n e .
R e g u la r e a im e d ia tă a c u rs u lu i tre b u ie s ă ră m â n ă m e re u n u m a i M iz ic ă a l e a s ă ş i u n b u n b u f e t a s o r ­
r â u lu i C ib ln , p e n tr u e a r e u ă r s a r e a în a in te p e a c e a s t ă lin ie . t a t v a s ta la d is p o z iţia o n o r . p u b lic .
 Pag. 4
Arz şi Wittsehtoeh
s e păsbună pe angajaţi Ro­
mâni dela primărie.
A n g a ja ş i R o m â n i a i P rim ă rie
d e l a c u r ă ţ i r e a p u b lic ă ş l u lz ltll a u
fă c u t o c e r e r e d e a s tă p rim ă u a ră ,
p rin c a r e s o lic ita u s ă ll-s e a c o r d e
r e p a o 8 , to t la a d o u a D u m in e c ă
s p r e a s e p u te a p rim e n i ş l a s c u lta
s lu jb a r e lig io a s ă la b is e r ic ă .
D e şi a c e a s tă c e re re a fo st s u s ­
ţin u tă ş l d in p a r t e a in s p e c to r a tu lu i
m u n c ii, e u to a te d e m e r s u r ile f ă c u te
n u s ’a d a t n i c i u n r ă s p u n s .
D a in te ru e n ţia e n e r g ic ă a in s ­
p e c to r a tu lu i m u n c ii, d e a s e f a c e
u n r e g u la m e n t, fa im o ş ii A rz ş i
lú itts e h to e k a u d e s e ă r e a t to a tă r ă z ­
b u n a r e a , d e c a r e s ’a u d o u e d t t e u
p ris o s , p e c e l 125 a n g a ja ţi ro m â n i
ş l a în to c m it u n r e g u la m e n t, p r in
c a r e im p u n e m u n c ito rilo r c o n c e ­
d iu e u r e ţ i n e r e d in s a l a r i u , în d e ­
c u rs u l s ă p tă m â n ti, n u D u m in e c a ,
r e d u c e r e a s a la r iilo r e tc .
In ifa ţa a e e s t u i f a p t m u n c ito r ii
a u d e c l a r a t c o n flic t d e m u n c ă .
D in p a r t e a p r im ă r ie i a f o s t d e le ­
g a t A rz , W lts c h to e k ş l a c e ş tia a u
re fu z a t s ă s e p re z in te p e n tru e ă
d e s p re ţu e s e p e R o m â n i şi n u p o t
s ă - t p r i u e a s e ă î n f a ţ ă ş l n ’a u c u r a j
s ă r ă s p u n d ă l a î n t r e b ă r i în f a ţa
a u to rită ţilo r.
D - n t i D r . D u p u ţ t u , D r . Z in z , ş l
F . S e h u l e r t u s s ’a u p r e z e n t a t .
D in p a r t e a C a m e r li d e M u n c ă
d . in g . R o ş e a ş i s t. a u o e a t Io n
M u n te a n u , r e p r e z e n ta n ţi a l m u n c i­
to rilo r, a u s u s ţin u t c e r e r e a a n g a ­
ja ţilo r.
S u b p r e ş e d e n ţi a d lu t in s p e c to r
D r . U . B u z e a , s ’a î n c h e i a t p r o c e ­
s u l u e rb a l, p r in c a r e la c e r e r e a
d e l e g a ţ i l o r p r i m ă r i e i , s ’a u a m â n a t
tra ta tiu e le p e 30 D e c . a. e. M u n ­
c i t o r i i a u c o n c r e t i z a t c e r e r e a în
u rm ă to a re le :
R e s p e c ta r e a le g ilo r re p a u s u lu i
d u m tn e e a l ş i a d u r a te i m u n c it, f ă r ă
a s e m a t r e ţin e d in s a la r iile a u u te .
A c h ita re a r e ţin e rilo r fă c u te p â n ă
a c u m d in p a r t e a p r im ă r ie i p r in
a p li c a r e a n o u lu i r e g u la m e n t.
Î n c h e ie r e a u n u l c o n tr a c t e o le e -
tl u d e m u n c ă , î n t r e p r i m ă r i a m u n i ­
c i p i u l u i S i b i u , ş l a n g a j a ţ i i e i u i z i tli
ş l m ă tu ră to ri, c a r e s ă p re u a d ă
s ta b ilita te a ş i s ă re g le m e n te z e
to a te e o n d iţiu n lle d e m u n c ă ş l s a ­
la r iz a r e , c u p rin z â n d e a s a la rii d e
b a z ă m in im , s a l a r i i l e a u u te d e
a n g a ja ţt p â n ă la a p l i c a r e a n o u lu i
re g u la m e n t.
C e r e r e a a n g a ja ţilo r e s te ju s tă ş l
p e r f e c t le g a lă .
C o m is ia in te rim a ră e s te o b lig a tă
s ă c e r c e te z e ts u o ru l d u ş m ă n ie i a r ă ­
ta te d e c e le b r e le fig u ri n o ta te m a l
s u s , a n g a ja ţilo r R o m â n i a l m u n i­
c ip iu lu i.
Ş l a c e a s ta m ai a le s c ă şi acu m
A rz a r e f e r a t fa ls ş l te n d e n ţio s c o ­
m i s i e i i n t e r i m a r e , c a r e n ’a u o i t s ă
re c u n o a s c ă c e r e r e a c e lo r d e m a t
s u s a ş a c ă l a 3 0 1. c . , n u s ’a p u t u t
a p la n a c o n flic tu l. A r z a r e f u z a t d in
n o u s ă s e p re z in te , d ls p re ţu in d d e
d a t a a c e a s t a ş t o r d i n u l c e i s ’a
d a t d e p r e ş e d in te ş i b in e în ţe le s
ş i c o m is ie i d e la in s p e c t, m u n c ii.
T rag ed ia ră sb o iu lu i
e minunat descrisă înuolumul
B Ă JE N IE
(creionările unui ostaş)
de Mircea Alexiu
De vânzare la C a r t e a R o m â n e a s c ă
R e d a e l o r r e a p . : ID IE M U N T E A N U .
Aoţltinea
Ordonanţă
de preţuri maximale.
C u în c e p e r e d e la 1 Ia n u a rie 1936,
p â n ă la n o u l d is p o z iţlu n i p r e ţu r ile
m a x im a le s u n t :
F ă in ă
D a b r u t a r i ş l n e g u s t o r i în d e ta il
a) F ă i n ă a l b ă m i j l o c i e k g . D e l 1 0 ;
b ) F ă i n ă i n t e g r e l ă k g . D e l 8 5 0 ; c)
F ă in ă n e a g r ă k g . D el 7 5 0 ; F ă in ă
d e p o ru m b (m ă la iu ): n e e e rn u tă k g .
D e l 3 '5 0 ; C e r n u t ă k g . D e l 4 .
V â n z ă t o r i i d e fă in ă sun t
o b lig a ţi a u tn d e n u m a i fă in ă d e
g râ u ş i s e c a r ă ; E s te in te rz is ă fa ­
b r i c a r e a p â tn e l d in f ă in ă a m e s t e ­
c a tă .
P â in e
a) P â i n e d i n f ă t n ă a l b ă m i j l o c i e
k g . D e l 1 0 ; b) P â in e d in f ă in ă in ­
t e g r a l ă k g . D e l 8 5 0 ; c) P â i n e d i n
f ă i n ă n e a g r ă k g . D e l 7 ,5 0 .
L a p te
D a p te d e u a e ă n e s m â n tâ n it litru
D e l 3 ; D a p te d e b iu o liţă n e s m â n ­
tâ n it litru D e l 5 ; T r a n s p o r ta t la lo ­
c u in ţă ş i în lă p t ă r il s e p o a te s o ­
c o ti d u p ă f i e c a r e litr u 1 D e u în p lu s .
C arn e
C a r n e d e u ită c a lita te a l k g . D e i
2 0 ; C a r n e d e u ită c a lita te a ll k g .
D e i 1 2 ; C a r n e d e b i u o l k g . D e i ‘1 2 ;
C a r n e d e D tţe l s u g a e i u c a l i t a t e a 1
k g . D e l 2 6 ; C a r n e d e o iţe i s u g a e iu
c a l t t a t e a 11 k g . D e l 2 2 ; C a r n e d e
p o rc fă ră a d a u s k g . D el 2 8; G ar-
m e n a l k g . D el 3 0 ; S lă n in ă e r u d ă
d in p â n te c e k g . D e i 2 8 ; S l ă ­
n in ă e r u d ă d in s p a te k g . D e l 3 2 ;
O s â n z ă k g . D el 3 4 ; C a p şi p ic io a re
d e p o r c k g . D e t 8 ; U n tu r ă to p ită
k g . D el 40. C a rn e d e o a i e : P a r te a
a n te rio a ră k g . D et 1 0 ; P a r te a p o -
s te r lo a r ă k g . D el 12.
P e şte
P r e ţ u l p e ş te l u i r ă m â n e l i b e r în
c o m e rţ.
Z ah ăr
Z a h ă r to s k g . D el 2 9 ; Z a h ă r c u ­
b ic k g . D e l 3 1 ; Z a h ă r to s d u b lu
r a f i n a t k g . D e i 2 9 '2 5 ; Z a h ă r f a r n i e ,
e ă p ă ţln i, p e r le ş i g r is k g . D el 3 0 ;
Z a h ă r c u b ic e n g le z e s c k g . D ei 32.
lnM teiüi Jslra“
S ib iu , str. H ec h t Nr. l é
D ir e c ţiu n e a F. R . M . a d u c e la c u n o ş tin ţa
O n o r a tu lu i p u b lic s l b l a n c ă în z iu a d e
31 Decemvrie 1935, orele 16
s ’a C e r c u l „ F ă u rito rii R om â­
d e s c h ts
niei M ari“ f i l i a l a S ibiu, Tn P a rc u l A so ­
ciaţiei „ A stra “, S ib iu , s tr . H echt Nr. 14.
F a c e m ş l p e a e e a s i ă c a l e e u u e n i t a in -
u ita re .
P e n tr u d is tr a c ţia O n o ra tu lu i p u b lic , a m
a r a n ja t m o d e rn şi e le g a n t:
Sală de lectură
Bufet
]oe de cărţi
Ruletă
Braziliana
Chemin de fer
Deschis ziua şi noaptea
Intrarea gratuită!
T i p a r u l I n s t , d e a r t e g r a f i c e „ D A C I A T R A I A N A “. S i b i u .
T ariful m ân cărilor fn resta u ­
rante, cârciu m i şl osp ătarii.
R e s ta u r a n t e l. I
S u p ă d e c a r n e s ’a u c i o r b ă ; M â n ­
c a r e e u c a r n e ş l le g u m e s a u frip ­
tu r ă ; P r ă jitu r ă 1 b u c a tă D el 23.
R e s t a u r a n t e l . 11
S u p ă d e c a rn e s a u c io rb ă ; M â n ­
c a r e e u c a r n e ş i le g u m e s a u frip ­
tu r ă ; P ră jitu r ă 1 b u c a tă D et 19.
R e s t a u r a n t e l . I ll
(c â rc iu m i ş i o s p ă tă rii)
S u p ă d e c a rn e s a u c io rb ă ; M ân ­
c a r e e u c a r n e ş l le g u m e s a u fr ip ­
tu r ă ; P ră jttu ră 1 b u c a tă D el 15.
R e s ta u r a to r ii, e tc ., s u n t o b lig a ţi
s u b s a n c ţi u n il e le g e i a t r e c e în
f le c a r e zi a tâ t la d e ju n .e â t ş l s e a r a
în f r u n te a lis te i d e b u c a te , m e n iu ­
r i l e s p e c i f i c a t e în p r e z e n t a o r d o ­
n a n ţ ă , p r e c u m ş l d a t a e m i t e r i i li­
s te i d e b u c a te .
Sibiul sportiu.
S ib iu l e s te c o n s id e r a t e a o c i­
ta d e lă a s p o rtu rilo r.
In a n u l tr e c u t a e tlu ita te a s p o r -
tlo ă a fo s t m u lţu m ito a r e .
P o p u la r u l s p o r t a l b a lo n u lu i r o ­
tu n d a fo s t d e s c e r c e ta t.
In s e z o n u l d e p r i m ă u a r ă , c a p u l
d e s e r i e a l d iu iz ie l n a ţio n a le „ B “
e s te e â ş tlg a t d e e c h ip a m in o rita ră
lo c a lă S . Q . Ş ., d a r m a te h u r ile d e
b a r a j c a r t s u n t e h e i a în t r ă r e i în
„ A “ l e p i e r d e , a s t f e l c ă n ic i în
a c e s t a n S i b i u l n ’a r e r e p r e z e n t a -
tlu ă în e o m p e tlţlu n e .
In to a m n ă , d u p ă o fr u m o a s ă d e -
b u ş a r e , e c h ip e le d e c a d s p r e r e ­
g r e tu l tu tu r o r în c la s a m e n t, a p ă ­
r â n d e a f r u n te a c o z ii. C a u z e l e :
lip s ă d e a n tr e n o r i, c o n d iţie s la b ă
a ju c ă to rilo r e tc .
C r e d e m c ă în a n u l a c e s ta , d u p ă
a s ig u r ă r ile c a r i le fa c c o n d u c ă ­
to rii, s ă a u e m a ltfe l d e r e z u lta te ,
c e e a c e e s te d e d o rit.
O im p o r ta n tă m a n ife s ta ţie s p o r -
tlu ă a a u u t lo c la S ib iu în a n u l tr e c u t .
C a m p io n a te le n a ţio n a le d e te n is .
D a a e e s te c a m p io n a te a u p a rtic i­
p a t a ş ii s p o rtu lu i a lb : B o te z , P o u -
lie f f , D t. P a p a n ă , G h i t t a , e t c .
Publicaţiune.
Se aduce la cunoştinţă,
şi pe această cale, tuturor
pärtnjilor şi tutorilor legali
ai elenilor şeoalei textile
de stat din Gtsnădte—Sibiu,
eă Duminecă, în 12 ianua­
rie 1930, se tine adunarea
generală peutru alegerea
comitetului şcolar al ace­
stei Instituţii, la eare sunt
rugajt a lua parte, cuno­
scând eă daeă la această
dată nu se ua prezenta
majoritatea legală, aduna­
rea se am ână pentru Du­
minecă tn IU ianuarie 1930.
eând se ua Jtne eu ortee
număr de membrii p re­
sent!.
Director:
lng. Nicolae Dedu.
S e c re ta r:
N TSnase.
Prtmăta comunei Amnaş.
Nr. 1UB9—i83 .
Pablicaţinne.
Gomuna Amnaş, dă înîn-
treprindere prin Iteltajie
publică, în ziua de 18 Ia­
nuarie 1936, ora 14, con­
struirea alor 2 fântâni.
Preţul strigării este de
20.000 Let.
Deutzut se poate uedea
în orele oficiale ta Primă­
ria comunală.
Amnaş. la 24 Dee. 1935.
P pim ăria co m u n a lă .
N p. 19.
U n p u b lic n u m e ro s a a s is ta t la
a c e a s tă c o m p e tiţie , e a r e a a s ig u ­
r a i te n ls -m a n u lu i B o te z c a m p io ­
n a tu l n a ţio n a l.
D a ş tra n d u l lo c a l a u a u u t lo c 2
c o n c u r s u r i d e în o t, u n d e a u f o s t
b ă tu te d o u ă r e c o r d u r i re g io n a le .
E c h ip a d e " W a tte r-p o llo a o r g .
„ Ş o im ii G a r p a ţtlo r “ a f ă c u t 2 d e ­
p la s ă r i la R .- V â lc e a , u n d e a e x e ­
c u ta t d e m o n s tra ţii n a u tic e . S e c ţia
d e b o x a a c e le ia ş i o rg a n lz a ţit a
a r a n j a t în c u r s u l a n u lu i 4 r e u ş i t e
g a le d e b o x .
T o t în a c e s t a n T e n ls - e lu b r o ­
m â n , s u b c o n d u c e r e a d - lu i ln g .
T lş e a , d - r a C o m ş a , ]u d . B ile g a n ş l
1. M u n t e a n u ş l - a i n a u g u r a t t e r e n u l
d e te n is .
In lu n a lu lle C . F . A . a o r g a n i ­
z a t u n c o n c u r s d e a tle tis m e a r e
s ’a b u c u r a t d e u n f r u m o s r e z u l t a t .
C o n c u rs u rile h ip ic e c a ri a n d e
a n a u c o n trib u it ş l e le la s p o r tu l
r o m â n e s c , a u a u u t lo c în to a m n ă .
A e ro c lu b u l a lb a s tru , s u b p r e ş e ­
d in ţia d -lu i ln g . C r ă e lu n a ş , a r e -
g i s a t u n c u r s d e p ilo ta j la T ă im a -
e iu , u n d e a u p a r t i c i p a t m a i m u lţi
in g in e ri T im iş o re n i.
D . ju d . D ls a r io n P o p , a o r g a n i­
z a t m a t m u lte e x c u r s ii tu r is tic e .
O p r e ţio a s ă şi fu n d a m e n ta lă c o n ­
trib u ţie la d e s u o lta r e a m iş e ă r e t
s p o r ttu e o a u c o n d u c ă to r ii In s titu ­
ţiilo r d e e d u c a ţie fiz ic ă r o m â n e ş ti
d in S ib iu .
D a O . N . E . F. d . G e n e r a l S k e ­
le tt! M ih a il ş i M a io r P a liu s V a s ile .
D a „ Ş o im ii“, p r e ş e d in te le lo r D r.
B ă r b a t . D a „ Ş o i m i i G a r p a ţ t l o r “.
p r e ş e d i n t e l e D r . D lu iu l o n a ş t u , d - n i l
D t. V u i a , D t. P e t r l ş o r , D t. P o p . D a
„ A c ţ i u n e a “ 1. M u n t e a n u , i n g . C r ă ­
e lu n a ş , e tc .
P e n tr u a p u te a a tin g e m a x im u l
d e r e z u l t a t e în d o m e n iu l s p o r ti u .
c a r e s ă fie o m â n d r ie p e n tr u R o ­
m â n ii d in S ib iu l r o m â n e s c , s e c e r e
p e lâ n g ă m u n c a d e s tn te r e s a tă a
u n u i m ă n u n e h tu d e o a m e n i g ru ­
p a ţ i în j u r u l a e e l u t a ş I d e a l ş l s p r i ­
jin u l m o r a l ş i m a te r ia l a l tu tu r o r
a c e l o r c a r i s im t r o m â n e ş te .
A. C o n sta n tin e scu .
„La Paşa“
C a fe a u a c e a ir a i d e lic io a s ă
p r ă jită ş i m ă c in tă im ed ia t
la c e r e r e
In p r e z e n t c e l m a l b in e
a s o r t a t în t o t f e l u l d e
Coloniale,
Delieatese şi
Bombonerie
E u g ro s E u d e ta il
Preţurile c e le m ai ieftine de
p e piaţa Sibiului
S I B I U
s tr a d a R e g in a M aria 42
Telefon Nr. 93.
La Restaurantul
„CERBUL
DE AUR“
Zilnic piept de miel la grătar
P ro p rie te r
Cari Benkovsky
CENSUR AT
 R e d a c ţia ş i A d m in istra ţia i
S tr. R e g in a M aria 4 9 , e t II
T elefo n t 324
Director: .o. Momeau«
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 Lei.-— F u b licatiu n i şi in serate după ta rif
Nr . 2 0
Cetăţeni şi străini
C e tă ţe n ia e s te le g ă tu r a în tre p e r ­
s o a n e ş l s ta tu l, ţa r a s a u p a tr ia c ă ­
r e ia a p a r ţin a c e le a . D e riu ă d e la
e u u â n t u l c e t a t e ( i a t t n e s e u l ‘„ e l o l ­
t á s “), e e î n s e a m n ă o a ş e z a r e d e
o a m e n i p e o a n u m ită s u p r a f a ţă d e
p ă m â n t în c o n ju ra te e u z id u ri ş l
a lte m ijlo a c e d e fo rtific a ţie . D e
a ltc u m is to r ia n e e d ific ă p e d e ­
p lin a s u p r a a e e e p ţtu n e i a c e le ia ,
ld e la f u n d a m e n ta lă e e ă în tr e z i­
d u rile s a le c e ta te a c u p rin d e ş i o -
e r o t e ş te n u m a i p e c e i m a i b u n i,
p e c e t m a l u ite ji, ş i în g e n e r a l n u ­
m a i p e c e i a b s o lu t u re d n ie i, s o li­
d a r i e u in te re s e le ş i e x is te n ţa c e ­
tă ţii, d e n o ta ţi f ă r ă n ie l o r e z e r u ă ,
g a ta la o r ic e s e r u ie iu ş i s a e r lf ie lu
p e n tru c o m u n ita te a e e tă ţtt. O ric e
a b a te r e d e la a c e a s tă c o n c e p ţie
e s a n c ţio n a tă f ă r ă c r u ţa r e , c h ia r
ş l e u e lim in a r e a d in c o m u n ita te .
T r e p ta t e u e u o lu ţta d in c u r s u l
i s t o r i e i , l d e l a c e t ă ţ i i s ’a a m p l i f i c a t
e u a p li c a r e la te r ito r ii to t m a l m a r i,
u o iu o d a te , p rin c ip a te , im p e rii ş i
a lte a ta r i e n tită ţi p o litic e .
F o rţa d e s in te z ă a id e ii d e c e ­
ta te e s o lid a r ita te a : u n u l p e n tru
to ţi ş t to ţi p e n t r u u n u l.
C e e a e e s e în ţe le g e a o d in io a ră
s u b n o ţ iu n e a d e „ c e t a t e “ în s e n s
p o l t t t e ( d e l a g r e c e s c u l „ p o l i s “) „ c e ­
t a t e “, î n ţ e l e g e m a s t ă z i s u b d e n u ­
m i r e a d e s t a t , ţ a r ă s ’a u p a t r i e .
A fi c e t ă ţ e a n î n s e a m n ă a fi m e m ­
b ru a l u n u l s ta t s u u e ra n — e u
to a te d r e p tu r ile ş i e u to a te o b li­
g a ţiu n ile c u p r in s e în id e ia d e s o ­
lid a r ita te a b s o lu tă (ş l la b in e ş i la
ră u ) — a d e c ă a a u e a fa c u lta te a
d e a te b u c u r a d e to a te b u n u r ile ,
d e to a te d a ru rile ş i d e to a tă fe ­
r i c i r e a p ă m â n t e a s c ă în c a d r u l p a ­
tr ie i ta le , d a to r tn d u - i în s c h im b în ­
t r e a g ă fiin ţa ş i în t r e a g ă u ta ţa ta
e u s u p u n e r e ş i d e u o ta m e n t d e s â -
u â rş it.
T itlu l d e c e tă ţe a n e o n o r u i c e l
m ai m are, e b un ul c e l m ai p re ­
ţio s a l n a ţiu n e ). D e a c e i a ş i c e t ă ­
ţe n ia d e o n o a r e s e d ă n u m a i fo a rte
r a r ş i n u m a i p e n tru m e rite e x c e p ­
ţio n a l d e m a r i (c a z u l g e n e r a lilo r
K is e le ff ş i B e r th e lo t) . P e u r e m e a
ş i î n o n o a r e a lu i N a b u e h o d o n o s o r
s ’a r i d i c a t o s t a t u i e u r i a ş ă d e a u r
u e rita b tl p e n tru s im b o liz a re a ş l
d iu in iz a re a c e tă ţe n ie i.
In g r a iu l r o m â n e s c în tâ ln im ş i
e x p r e s i a d e „ p ă m â n t e a n “ în lo c
d e c e a d e c e tă ţe a n , c e e a e e în ­
s e a m n ă l e g a r e d e p ă m â n t (ju s
s o lii), p r e c u m ş l „ îm p ă m â n te n ir e “
în lo c d e în e e tă ţe n ir e .
I n d r e p t u l n o s t r u p o z i t i u — I m i­
tâ n d le x ic u l in te r n a ţio n a l — s e în ­
qr g a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş ti
Sibiu, D u m in e c a 12 I a n u a r ie 1 9 3 6 A nul I I
P erson aiităH sibiene 0 editură ardeleană
llieBeleuţâ d e le n e i N eam tzu ^
U re m u rile s c h im b a te a u r ă s tu r ­
n a t tr a d iţia ş l u a lo r tle ş i a u îm ­
Nu ştim câtă a d m ira ţie ş i câta în d u io şa re s e a m e s te c ă în s e n ti­
p in s p e u iu p ia n d e p r e o c u p a r e
m en tu l n o stru p e n tru o a m e n ii c a ri au toate în su şirile c e a r legitim a o
fe n o m e n u l p o lttte .
a s c e n s iu n e ş i c a r i au p r e fe r a t to tu ş sin g u ră ta te a . D e o p a r te te b u c u ră
că în tr’o lum e d e c o n c u re n ţă b e stia lă ş i inutilă, s u n t fiin ţe, c a r i fă ră să O a m e n ii p o litie i d in A r d e a l, a u
fie înfrânte d e so a rtă , şi-a u c r e a t din intim itate sp a ţiu l lo r in terio r (cel in s u fla t la în c e p u t u n fe l d e m e ­
s i a n i s m , e o n s i d e r â n d u - l s i n g u r i în
e x te rio r, ne m ai a v â n d n ic i o s e m n ific a ţie ); d e altă p a rte te d o a re să
ş ti că o fiinţă s e m acină, fe c u n d â n d u -şi s t a r e s ă s c o a t ă c a r u l S ta tu lu i d in
im p a s . P r lu lr ţle e r a u a ţin tite s p r e
p ro p riu l s ă u su fle t, no i fiin d c o n d a m ­
A r d e a l ; r e z u l t a t u l s ’a u ă z u t . D e z ­
naţi a ră m â n e v e ş n ic strein i, e x te r io r i
a m ă g ir e a a tn u n d a t to a te s u fle te le
p e viaţă unui d e stin îm plinit n u m a i p e n •
ş l d e a tu n c i A rd e a lu l e u tr e c u t is to ­
tru el.
r i e ş i e u u ia ţ ă p r o p r i e , a r ă m a s în
O p e rso n a lita te c u m e s te aceia a lui
o c h ii m u r ito r ilo r o s im p lă p ro u tn -
llie B eleu ţă , în c a r e cu ltu ra nu u m b r e ­
e ie a d a p ta tă la m e d iu .
ş te p a siu n ea , c i s e p r e s u p u n ş i s e c o n ­
d iţionează, înâlfându s e la un p ro fe tism A r d e a l u l p o litie în c e l 1 7 a n t
n e re a liza t din tim iditate, a r f i p u tu t d e ­ d e l a u n i r e n ’a d a t m u lt. D e l a A r ­
v e n i un r e a ze m spiritual, în tr’o ţară c a r e d e a l u l c u l t u r a l n ’a a ş t e p t a t n i m e n i
are tot, afară d e p e rso n a lită ţi. In fio - ' n im ic . E r a c o n d a m n a t d e m u lt d e
m ânia o r ic e e n e r g ie închinată g eiă u la i c e n tra lis m u l lite r a r a l c a p ita le i s ă
sin g u ră tă ţii e ste , în tr u n a num it fe l, o r ă m â n ă o b i a t ă s u b u r b i e . I n tim p
d e ze rta re . L a noi, u râ n d n e v râ n d , I s t o r i a e e m in o rita rii s a ş i şi u n g u ri a u d e s ­
e s te un im perativ. Ş i c e în se a m n ă p a r ­ f ă ş u ra t p e p la iu rile T ra n s tlu a n ie t
ticip a rea la is to r ie ? E p u i z a r e a d r a m a ­ o a e tiu ita te lite r a r ă ş i c u ltu r a lă p r o -
t i c ă î n m o m e n t . T inerim ea naţionalistă, v re a u s ă sp u n g a rd istă , a în­ g id io a s ă , r o m â n it s e m u lţu m e a u
ţe le s in stin ctiv a c e s t lucru. O rice om , d o ta t sa u nu, tr e b u e să devin ă s ă d e u o r e z e p ro d u c ţiile d e c a lita te
un ră sc o lito r. N ic i un d e stin nu tr e b u e să s e ir o s e a s c ă . S ’a iro sit d e ­ in f e r io a r ă a le r o m a n e lo r ie ftin e ş i
stin u l lui llie B e le u ţă ? s ă - ş t c i t e a s c ă g a z e t a . N ’a u s i m ţ i t
P uţini s u n t în ţară c a r i să aibă o cultură isto ric ă ş i te o lo g ică , o im b o ld u l u n e i c r e a ţii p r o p r ii s a u
p a siu n e relig io a să ş i un fa n a tism o rto d o x , a şa c u m n o i ş tim că le are a l u n u i m e d iu c u ltu ra l. În d e le tn i­
p r o fe s o r u l llie B eleu ţă . A c e s t om c a re în viaţa lui a tinge sfin ţen ia , e s te c ir ile p o litic e n u le lă s a u tim p
c r e d sin g u ru l în R o m â n ia c a r e în ţeleg e , d in tr ’o n e c e sita te interioară p e n tru a c e a s ta , ia r p s e u d o c u ltu ra
analoagă, sfinţii o r to d o x ie i ş i e s te in d isc u ta b il sin g u ru l c a r e în p a siu ­ în s u ş ită p e b ă n c ile ş c o a le l n u le
nea p e n tru trecu tu l c e l m a i în d e p ă rta t al o rto d o x ie i, nu p u n e n ici o tr e z e a d o r in ţe m a l în a lte c a r e s ă
cu rio zita te literară, c i o s im p a tie directă , rezu lta tă din sin c e rita te a r e ­ e e h lu a le z e e u s e te a d e a d e u ă r şi
nunţării. P entru a în ţe le g e o rto d o xia , s e c e r e m a i m ult a sc e tism , m ai f r u m o s . S ’a r fi p u t u t a f i r m a c ă
m ultă in te rio riza re ş i m a i m ultă d e ta şa re , d e c â t le p r e tin d c a to licism u l A rd e a lu l e s te a e u ltu ra l, ju d e c â n d
ş i p ro testa n tism u l, d e s v o lta te p re a m ult î n l u m e . d u p ă p u ţin e le c ă r ţi e e s e c ite s c
S e sp u n e că llie B e le u ţă ar avea s e r ta r e în tre g i d e m a n u sc rise , şt d u p ă p re o c u p ă rile p ra c tic e ş l
p r iv in d isto ria relig io a să . D e c e nu le dă atu n ci la iveală ? u tiltta ri8 te a le a ş a z is e i „ c la s e tn -
(Continuare în pag. 2-a) (eontinuare în pag. 2-a)
tr e b u in ţe a z ă m a i n o u e x p re s iile In l u m i n a c e l o r z i s e , c u n o s c â n d f l e d e e i s i u ă în t r a t a m e n t u l s t r ă i n i l o r .
„ n a tu r a liz a r e “ şi „ n a ţio n a lita te “ im p o rta n ţa ş i u a lo a r e a c e tă ţe n ie i, P ă m â n tu l ţă rii n o a s tr e g e m e s u b
în lo c d e în e e tă ţe n ir e ş i c e tă ţe n ie . p r e c u m ş i c a lita te a s tră in u lu i, u o m p o u a r a s tră in im e i. R o m â n u l a d e -
G o n s titu ţiu n e a ( e g e a fu n d a m e n ­ ş ti c â t d e m a r e ş i c o u â r ş ito r e in ­ u ă r a t e s u f o c a t î n ţ a r a lu t d e n e o -
ta lă ) a ţă r tt n o a s tr e în tr e b u in ţe a z ă t e r e s u l în u ia ţa d e s ta t, e a s u b r a ­ • c e tă ţe n i I n tr o d u ş i p r in f r a u d ă ş t
n u m a t e u u â n tu l d e „ R o m â n “ e u în ­ p o rtu l c e tă ţe n ie i ş t a l re g im u lu i c o m p le z e n ţă în c e t a t e a a c e l u i a —
ţe le s u l d e c e tă ţe a n ro m â n , d â n d u -t s tră in ilo r s ă e x is te o o rd in e p e r ­ d u p ă e x e m p lu l is to ric u lu i c a l tr o ­
a s tfe l a c c e p ţiu n e p o itie ă n u e tn ic ă . fe c tă , lip s ită d e o ric e e e h iu o e . E i a n . D u r e r e a p e n tru a c e a s ta a b u ­
C e tă ţe n ia e d e o rd in c o n s titu ­ n e u o ie d e re g im u l ş i d is c ip lin a n ilo r p a trio ţi n u p o a te în c e ta p â n ă
ţio n a l — f ă c â n d p a r te d in s u u e r a - c e tă ţii is to ric e . c â n d p u te rile a u to riz a te a le s ta ­
n ita te a s ta tu lu i — ta r le g ile s p e ­ Ş tiin ţa p o litic ă a fo rm u la t r e g u la : t u lu i s e c o m p o r t ă e u a t â t a in d if e ­
c ia le p e n tru d o b â n d ire a ş i p ie r ­ S t r ă i n u l — o r i c â t d e u t i l a r fi p e n ­ r e n ţă şi n u fa c e o p e ră d e c h iru r­
d e r e a a c e le ia s u n t d e o rd in e p u - tr u a n u m ite in te r e s e — e p e r ic u ­ g ie r a d i c a l ă în a c e a s t ă p r iu tn ţă .
p ltc ă şi e u in te r p r e ta r e s tric tă . D e lo s ş l p o a te p r o p a g a id e i s u b u e r- T r e z ir e a la r e a lita te p o a te s ă
a c e e a c e tă ţe n ia d o b â n d ită p e n e ­ s iu e ş i d ă u n ă to a r e s ta tu lu i; e u n fie p r e a t â r z i e ş i f a ta lă , h ă r ă z l n -
d r e p t (p rin fra u d ă ) ră m â n e n u lă s p io n p o t e n ţia l; n u a r e o b lig a ţii d u - n e s o a r te a c e tă ţii T ro ie i.
ş i n e a u e n ită p e n tru to td e a u n a . ş l s c ru p u le c e tă ţe n e ş ti; e l p o a te D e a c e e a o ric e b u n şi a d e u ă ra t
In tre h o ta r e le ţă rii, a f a r ă d e c e ­ c o ru p e — fă ră m u s tră ri d e c o n ­ ro m â n tre b u ie s ă d o r e a s c ă ş i s ă
tă ţe n i tr ă ie s c ş i p e r s o a n e , c a r i ş tiin ţă ; — e a c i n u m a i p e n tru e x ­ e o n tr lb u e , e a r ă u l s e m n a la t s ă fie
a p a r ţ i n a l t o r ţ ă r i . A c e ş t i a s u n t s tr ă ­ p l o a t a r e a b u n u r i l o r ţ ă r i i în f o l o s u l s tâ rp it g ra b n ic ş i r a d ic a l: 0 c e r e
inii. E i s u n t n u m a t u r e m e l n t e a c i ; s ă u s a u a p a tr ie i s a le . E x c e p ţii a e e a s t a „ S a l u s r e t p u b l i c e “.
s u n t n u m a i t o l e r a ţ i ş l p o t ft t r i m i ş i p o t fi c â t d e r a r i . Dr. Gh. B ă rb a t.
o r ic â n d p e s te g ra n iţă . C o n s id e ra ţia a c e a s ta a r tr e b u i s ă secretarul gen. al Primăriei
 Pag. 2
In atenţinnea industriaşilor
P rin d e d z lu n e a M in is te ria lă N r.
8 5 .4 3 8 p u b l i c a t ă î n M o n i t o r u l O fi­
c ia l N r. 298 d in 31 D e c e m b r ie
1 9 3 5 , s ’a s t a b i l i t e a î n a i n t a r e a t a ­
b lo u rilo r d e p e rs o n a l în tre b u ­
in ţa t în în tr e p r in d e r i la 31 D e ­
c e m b r i e 1 9 3 5 s ă s e f a c ă p â n ă în
z iu a d e 1 F e b r. 1936. T a b lo u rile
n e c e s a r e s u n t p u s e la d is p o z iţia
p u b lic u lu i în c e p â n d e u z iu a d e 8
Ia n u a rie 1936, d e C a m e ra d e C o ­
m e r ţ s l d e In d u s trie , c a r e u a o r g a ­
n iz a ş l u n s e ru le iu d e în a in ta re a
e o le e tiu ă a a c e s to r ta b lo u ri. T o a te
d ts p o z itiu n ile d in l e g e a ş i r e g u l a ­
m e n tu l p e n tr u u tiliz a r e a p e r s o n a ­
lu lu i r o m â n e s c în în tr e p r in d e r i , s e
u o r c u p r in d e în d o s u l f o r m u la r e lo r .
P e n tr u a în le s n i e o m p le e ta r e a c o ­
r e c tă a ta b lo u rilo r ş l d e c i a fe ri
p e c e i in te r e s a ţi d e e u e n tu a le e o n -
tr a u e n tli, la C a m e r ă u a fu n c ţio n a
u n s e r u l e i u o r g a n i z a t în a c e s t s c o p
în f l e c a r e z i (în a f a r ă d e S â m b ă t ă )
d e l a o r a 1 5 — 1 8 . T a b 'o u r t l e c o m p l e c ­
t a t e u o r ft p r i m i t e l a C a m e r ă s p r e
î n a i n t a r e p â n ă în z iu a d e 2 5 I a n u ­
a r ie 1936, o r a 13.
(Continuare din pag. 1}.
te le e tu a l e “. Ş i n u s e p o a te s p u n e
e ă A r d e a l u l a r fi l i p s i t d e o t r a ­
d iţie c u lt u r a lă ş l l i t e r a r ă ; e in u til
s ă a d u c e m m ă r tu rii ş l s ă tn u o e ă m
o lis tă d e n u m e c a r e s ă c o n firm e
a firm a ţia n o a s tr ă .
In u ltim u l tim p , A r d e a lu l, p r in
m iş c ă r ile s a l e p o r n ite d in d if e r ite
c e n tre , a tre z it n e d u m e r ir e a c e lo r
c e T a u c o n d a m n a t d e m u lt în
e e e a e e p r lu e ş te f e c u n d ita te a c u l­
tu r a lă - lite r a r ă . L a te n ţe le în c ă tu ş a te
a u r u p t d i g u l , ş l s ’a u u ă r s a t p e s t e
p la iu rile a r d e le n e e u o b o g ă ţie ş l
e x u b e r a n ţă e u a d e u ă r a t u im ito a re .
V a r ă m â n e a a c e a s tă fe rtilita te
u n s i m p l u p r o d u s r ă s l e ţ , s a u u a fl
c a p t a t ă ş l c a n a li z a tă s p r e flu u lu l
cel m are?
P e n tru a tin g e r e a a c e s tu i s c o p e
n e c e s a r ă o E d itu ră a rd e le a n ă .
N e m ţit ş i u n g u r ii d tn A r d e a l o a u
d e m u lt. E l p o t s ă o p u n ă a c tiu i-
tă ţll lite r a r e d in p a tr iile lo r o m iş ­
c a r e p r o p r ie . N o i r o m â n ii, în a in te
d e a fa c e lite ra tu ră , a m fă c u t p o ­
litic ă , d e ş i d u p ă p r o u e r b n e - a m
n ă s c u t p o e ţi. D e a c e e a A r d e a lu l
n ’a r e a s t ă z i o e d i t u r ă î n c a r e s ă - ş t
u a lo r lf ie e p r o d u s e le s a le . In G e r ­
m a n ia , în Ita lia , e d itu r ile c e l e m a l
m a r t n u s u n t în c a p ita le le lo r, c t
î n L i p s e a ş l M i l a n o ; d e c e n 'a r
p u te a d e u e n i A rd e a lu l u n c e n tru
u n d e s e tip ă re s c c ă rţi e u a d e u ă ­
r a t b u n e , c â n d la B u c u r e ş ti a p a r
a tâ te a lu c ră ri p r o a s te ?
N e tr e b u e s c lu c ră ri p ro d u s e d e
ta le n te a u to h to n e ; o p e r e tz u o rîte
d in d r a g o s t e c u r a t ă d e a r tă , c r i ­
s ta liz â n d o s im ţire p e r s o n a lă . N e
tr e b u e s c o a m e n i a d e u ă ra ţi, fă ră
m a im u ţă rit m o d e r n e ş t g a la n te ,
f ă r ă p o z ă rld ie u lă , d o ta ţi e u g â n ­
d u ri şl s e n tim e n te a d e u ă r a te . S u n ­
te m îm p o tr lu a a r tific iu lu i u e r b a l
c a r e in u n d ă a s tă z i lite r a tu r a ; p e n ­
t r u a-1 î n l ă t u r a , n e t r e b u e o l i t e r a ­
t u r ă s ă n ă t o a s ă , p l a n t a t ă î n t r 'u n p ă ­
m â n t s ă n ă t o s . A r d e a l u l a r fl u n
te r e n p rie ln ic p e n tru a c e s t lu c ru ,
m a l a le s a s tă z i c â n d c a n tita te a
p ro d u c ţie i c u ltu ra le a a c e s te i p ro -
u in e it d e p ă ş e ş te m u lte a ş te p tă r i.
A c ţ i u n e a Nr. 20.
D e la c o m ite tu l d e a c ţiu n e p e n tr u — In c e n d iu . U n g r o a z n ic in c e n ­ A b o n a m e n tu l se p o a te p lă ti î n
r i d i c a r e a u n u i b u s t lu i G h e o rg h e d iu a Iz b u c n it la lo c u in ţa lo c u ito ­ fieca re z l la d r o g h e r ia Io n e l B a-
e iu , la C hioşcul de t u tu n d in
L a z ă r , in e o m u n a A u r ig , ju d e ţu l ru lu i S a lm e n G h e o r g h e , d in c o ­
S ib iu m u n a A m n a ş , ju d . n o s tr u , a r z â n d P ia ţa R egele F e r d in a n d şi la
în tr e a g a g o s p o d ă r i e c o m p u s ă d in A d m in is tr a ţia „A c ţiu n e i“ str. R e ­
g in a M a r ia 49.
Apel c a s ă ş l g ra jd , p re c u m ş l to a te c e ­
r e a l e le c e le a u e a . — S ta re a d -n e i G e n e ra l E c o n o m u .
P e n tru m ă r ir e a fo n d u rilo r r id i­ P a g u b a s e r id ic ă la e â te u a z e c i D -n a G e n e ra l E c o n o m u , a fo st
c ă rii u n u i b u s t m a re lu t re d e ş te p - d e m ii L e i . D in c e r c e t ă r i r e e s e c ă s u p u s ă u n e i o p e ra ţii d e s tu l d e
tă to r a l id e ii n a ţio n a le , G h e o rg h e fo c u l a lu a t n a ş t e r e d in n e g lije n ţa g r e l e f ă c u tă d e d is tin ş ii m e d ie i s l-
L a z ă r , în e o m u n a A u r ig ju d e ţu l p ro p rie ta ru lu i. b le n l d -n li D r. O . F illp e s c u , D r .
S ib iu . L t.- 0 o l. G ă p ita n o u lc t ş l D r. C .
M a re le r e d e ş te p tă to r a l id e ii ş l M a n ta , D u p ă c â t a m p u tu t a fla
c o n ş tiin ţe i n a ţio n a le G h e o rg h e L a ­
z ă r , c a r e s ’a n ă s c u t ş l î ş i d o a r m e
Dela municipiu d - n a G e n e r a l E c o n o m u s e a f lă în
a f a r ă d e o r ic e p e r ic o l. F a p tu l a -
s o m n u l d e u e e i în e o m u n a A u r ig . În ş e d in ţ a d in 3 0 D e c . 1 9 3 5 a e e s t a a p r o d u s b u c u r i e în s o c i e ­
n u s ’a î n u r e d n i e i t d e a a u e a î n u e n lt d in n o u în c o m is ia in te r im a r ă t a t e a r o m â n e a s c ă , c a r e s ’a i n t e ­
e o m u n a s a n a ta lă u n b u s t, p e c a r e c e r e r e a C a m e re i d e In d u s trie ş t r e s a t d e a p ro a p e ş l e u to a tă a te n ­
p r lu ln d u - 1 , s ă t r e z e a s c ă î n n o i s e n ­ C o m e rţ d e a s e a m e n a ja ş l c o n ­ ţiu n e a d e în c e r c a r e a g r e a p rin
t i m e n t e d e a b n e g a ţ i e ş l c u r a j în s tru i p e te re n u l d e te n is , p r o p r ie ­ c a r e a tre c u t.
l u p t a g r e a a u ie ţ lt. ta te a p rim ă rie i, u n s ta n d p e r ­ — A u i z . C o n f o r m o r d i n u l u i M i­
C e rc u l c u ltu ra l a l în u ă ţă to rllo r m a n e n t p e n tru tâ rg u l d e m o s tre . n i s t e r u l u i d e I n t e r n e N r . 1 4 .8 4 3 /9 3 5 ,
„ G h e o r g h e L a z ă r “ d in A u r ig în î n ­ C h e s tiu n e a a f o s t d in n o u a m â n a tă s e a d u c e la c u n o ş tin ţă tin e re tu lu i
ţe le g e r e e u R e u iz o ra tu l ş c o la r a l u tlliz â n d u -s e c u n o s c u ta m e to d ă d e r o m â n ş i s tr ă je r llo r , e ă în f l e c a r e
ju d e ţu lu i S ib iu p r e c u m ş l e u a lţi a s e d e s e m n a o c o m is ie d e s tu d lt. S â m b ă tă în tre o re le 1 6 — 17, s e u a
o a m e n t d e b in e , în d o r in ţa d e a L a c e r e r e a s o c ie tă ţii d e p a tin a j ţin e „ O ra s t r ă j e r e a s c ă la r a d i o “ .
n e m u ri fig u ra s c riito ru lu i şi m a r e ­ d e a - i p e rm ite d e m o n ta re a c o n ­ D e c i, tin e r e tu l r o m â n ş i s tr ă je r ii
lu t d a s c ă l ş i r o m â n G h e o r g h e L a ­ s tru c ţiilo r d e p e te re n u l p rim ă rie i d i n o r a ş u l S i b i u , u r m e a z ă e a în
z ă r , a lu a t in iţta tiu a r id ic ă r ii u n u l l s ’a a p r o b a t f ă r ă c o n d i ţ i i . f ie c a r e S â m b ă tă , la o r a s u s a r ă -
b u s t u re d n le d e a m in tire a a c e lu ia In ş e d in ţa tr e c u t ă s e u o te a z ă ta tă , s ă a s c u lte a c e s te c o n fe rin ţe
c a r e ş l- a d a t u la ţa p e n tr u n e a ­ 1 5 0 0 L e i p e n tr u a lm a n a h u l în u ă ţă - la r a d io .
m ul său. to rlm e l e u a n g h e lie e d e la a r t. 92.
— In a te n ţiu n e a ti n e r il o r p r e m l -
B u s tu l s e u a ridica în co m una In c h e s t i u n e a c e r e r i i î n a i n t a t ă d e
l i t a r i . J o i, 2 3 I a n u a r i e 1 9 3 6 , o r e l e
A u rig . A . T e u ts c h d e a -i p re lu n g i d re p tu l
8 3 0 d i m ., s e u a ţ i n e l a P r e f e c t u r a
P e n tru m ă r ir e a fo n d u rilo r, a p e ­ d e fo lo s ire a s u p r a c a s e i d e u a r ă
ju d e ţu lu i S ib iu , s a la c e a m a r e , s u -
lă m la to ţi b u n ii R o m â n i ş l o a ­ d e l a „ Ş a n t a “, s ’a d e c i s a o a n e x a
p ra u iz lta m e d ic a lă a tin e rilo r p r e -
m e n i d e b in e , e a s ă ş l d e a o b o ­ la c e le la lte , c u în d r u m a r e a d lu l
m lllta rt d in o r a ş u l S ib iu , n ă s c u ţi
lu l, c o n t r i b u i n d f l e c a r e e u o p i e ­ A rz d e a p re g ă ti u n re fe ra t p e n ­
în a n u l 1 9 1 5 , 1 9 1 6 , 1 9 1 7 , c a r i l a
tr ic ic ă la r l d i e a r e a b u s tu lu i. C o n ­ tr u r e z o l u i r e a în a n s a m b lu . S e ş t i e
u tz lta m e d ic a lă a u f o s t p r o p u ş i
tr ib u ţiile s e u o r trim ite la R e u iz o ­ c e în s e m n e a z ă a c e a s ta .
p e n t r u a fl s c u t i ţ i s a u a m â n a ţ i d e
r a tu l ş c o l a r a l ju d e ţu lu i S ib iu , u n d e In fe lu l a c e s t a s e r e s o l u ă ş t
in s tru c ţia p re m llita ră .
îş i a r e s e d iu l c o m ite tu l d e a c ţiu n e . a c u m a p r o a p e to a te c h e s tiu n ile la
T in e rii c a r i n u s e u o r p r e z e n ta
C om itetul m u n ic ip iu , a ş a în c â t to a te s p e r a n ­
în z iu a a r ă t a t ă m a l s u s p e n tr u a
ţe le d e în d r e p ta r e a ră u lu i p a r a
fl s u p r a u l z i t a ţ l , u o r p i e r d e d r e p t u l
ft z a d a r n i c e , p e n t r u e ă a s t ă z i s u n t
d e a fl s c u t i ţ i s a u a m â n a ţ i ş t u r ­
p a tr u m e m b rii s a ş i, c a rt p a rtic ip ă
Ştie d. Piso r e g u la t la ş e d in ţe ş i p a tr u m e m ­
m e a z ă a fa c e in s tru c ţia p re m llita ră ,
r e s p e e t î u e li s e u o r a p l i c a s a n c ­
b rii R o m â n i, în tr u c â t p ă rin te le
ţiu n ile L e g e l P r e g ă tlr e l P r e m llita r e .
C ă d in s t r a d a V o e v o d u l M ih a i g r u p a B u c ş a n u p o a te lu a p a r te , d a r n u
III. b o t e z a tă d e m a i m u lţi a n i, c u a c e s t în ţe le g e m p e n tru c e n u s e e o m - — D e la C o rp u l C o n ta b ililo r A u ­
n u m e , ta b l e l e a u f o s t r u p te d e c ă t r e p le c te a z ă lo c u l ş l c u m m a i lip s e ş te to r i z a ţi ş i E x p e r ţi C o n ta b ili, S e c ţi­
u n tr im is a l p r im ă r ie i ş i în lo c u ite c u m u lt ş l d . P is o , n u s e p o a te a d u c e u n e a S ib iu . In z iu a d e 1 9 I a n u a r ie
n u m e le d e A lb r e c h t? A ş te p tă m r ă s ­ n ic i o h o t ă r â r e c e r u tă ş l d o r ită 1 9 3 6 , o r a 1 1 a . m ., s e u a ţ i n e a d u ­
p u n su l d -Iu i p re ş e d in te s p re a p u te a d e e le m e n tu l m a jo r ita r ş i d o m i­ n a r e a g e n e r a lă o r d in a r ă a s e e ţtu -
ş i n o i s ă d ă m p u b lic ită ţii p l â n g e r e a n a n t. n e l S ib iu , în lo c a lu l T r ib u n a lu lu i
p r im ită , d e la lo c u ito r i R o m â n i d in A ci z a c e ră u l p e c a re -l u re m S ib iu , e u u r m ă to a r e a o r d in e d e a l :
p a r t e a lo c u lu i. s ă fie c â t m a i u r g e n t în lă tu ra t. D a r e a d e s e a m ă a C o n s iliu lu i d e
A d m in is tra ţie . R a p o r tu l C e n s o r llo r .
D e s c ă r c a r e a C o n s iliu lu i d e A d m i­
(Continuare din pag. 1). n is tr a ţie ş t a C o m ite tu lu i d e G e n -
N o i s u n te m o b lig a ţi s ă le c e re m . Ş i a c e a sta cu atât m a i m ult, cu s o r l . E u e n t u a l e p r o p u n e r i . In c a ­
c â t d -sa nu s e p o a te p lâ n g e d e r e ziste n ţa nim ănui. A r p u tea s p u n e d -s a z u l c â n d la d a ta d e 19 Ia n u a rie
că e n e în ţe le s ? A d e u ă r u l e s te că s ’a fă c u t n eîn ţele s. O am enii nu su n t n u s e în tru n e s c n u m ă ru l d e m e m ­
o b lig a ţi s ă s e a p ro p ie d e a c e i c a r i îşi fa c sin g u ră ta te a inuiolabilă. N oi b rii c e r u t d e le g e , a d u n a r e a s e u a
c e i m ai tineri, din d r a g o ste p e n tru p ro filu l să u interior, îi c e r e m să ţin e la d a ta d e 26 Ia n u a rie 1936,
rupă tă c e re a . în a e e l a ş lo c e u a c e i a ş i o r d in e
N u e s te n im ic m a i d u r e r o s d e c â t s ă v e z i un om d e o a m p lo a re d e z l.
lăuntrică ş i d e o in fo rm a ţie b o g a tă , c o n d a m n â n d u -s e la un ano n im a t — C e a iu ri d a n s a n te . C lu b u l d e
c e p o a te d u c e la o înfundătură s a u o ratare. S in g u ră ta te a e s te n u m a i o T e n ts R o m â n e u c o n c u r s u l A e ţlu -
cale, în n ic i un c a z o finalitate. Vrea p ă rin te le B eleu ţă să trăiască n e l R o m â n e ş ti, o r g a n iz e a z ă în fle ­
n u m a i in a m intirea e le n ilo r s ă i ş i a c e lo r c a r i l-au c u n o s c u t? c a r e D u m in e c ă , d e la o r e le 4 — 8
S e p a re c ă n o i R o m â n ii nu c u n o a şte m s i nu iu b im o fo rm ă d e în s a la r e z e r u a tă d e la Îm p ă ra tu l
g lo rie , c a r e to tu ş e s te sin g u ra c e nu c o m p ro m ite : g lo ria unui s u fle t R o m a n ilo r, c e a iu r i d a n s a n te p e n ­
vulca n ic, c a r e p r o v o a c ă sc a n d a lu l în lu m e din cea m a i m a re sin g u ră ta te. tru m e m b rii c e lo r d o u ă a s o c ia ţii.
A c e l om , p e n tru c a r e viaţa în c e p e d e u n d e în c e te a ză b io lo g ia , nu p o a te C u a c e s t p rile j d e c u n o a ş te re a
iu b i d e c â t a c e s t g e n d e glorie, llie B eleuţă fa c e p a r te din a c e a stă c a ­ tin e r e tu lu i r o m â n d in o r a ş u l n o ­
te g o rie , m in u s p a siu n e a glo riei. s tr u s e u o r d is c u ta p e s c u r t d e m e m ­
N oi nu ne d ă m încă se a m a d e c e p r o b le m e g r a v e a re d e r e z o l­ b rii ş l p ro b le m e s p o rtlu e , c u s c o ­
va t o rto d o xia . In R u sia vea c u lu i trecut, o r to d o x is m u l fu n d a m e n ta se r e ­ p u l d e a r ă s p â n d i s p o r t u r i l e în
lig io s p a n sla v ism u l. Va putea o rto d o x ia n o a stră s ă d ea o b a z ă r e li­ r â n d u r ile tin e re tu lu i n o s tru . P a r ti­
g io a să unui m e sia n ism r o m â n e s c ? S p e r a n ţe le n o a stre c r e d că nu v o r c ip a r e a la a c e s te C e a iu ri s e fa c e
f i în şela te, cu atât m a i m ult, cu c â t o rto d o x ia r o m â n e a sc ă înclină, d a că n u m a i p e b a z a d e în u ltă ri ş l r e ­
nu e d e c isă , p e n tru un naţionalism e x tre m ist, lată d e c e a rd o a re a na­ c o m a n d ă ri fă c u te d e m e m b rii c e ­
ţionalistă ş i o rto d o x ă a unui om ca llie B ele u ţă , n’am vre a să fie m ă r­ lo r d o u ă s o c ie tă ţi d e m a i s u s . S e
ginită în d im e n siu n ile unui sin g u r suflet. In S ib iu l, c a r e num ără d e s tu le p r o c e d e a z ă în a c e s t fe l s p r e a s e
va lo ri te o lo g ic e , n ’am vre a ca sim p a tia n o a stră să p ro n u n ţe n u m ele p u te a p ă s tra o s o c ie ta te s e le c tă
lui llie B ele u ţă , cu stig m a tu l regretului. şl ro m â n e a s c ă şl o a tm o s fe ră p rie ­
Emil Cioran. te n e a s c ă .
 Nr. 20. A c ţI i u n e a Pag. 3.

OdăInimii Să ne strângem rândurile

Tic-tac, tic ta c i v e s te ş ti lăuntric o rn ic u l vieţii.
U n a d in p â r g h iile c e le m a i c e s e g ă s e s c îm p ră ş tia te p rin
C um taie s a r u i c lip e lo r al tim pului p o d v a l ;
p u te rn ic e a le p r o g r e s u lu i s o c ia l to a te e o lţu r ile ţă rii. P e n tr u c im e n ­
E ş ti m a rg a rin t copilăriei, ro şă tinereţii,
e s te f ă r ă în d o ia lă s o lid a rita te a , ta r e a te m e lii c u ltu rii, s e c e r e o
O c riza n te m ă la b ă trâ n i ş i eu lu i aval.
ia r c e i c h e m a ţi s ă p r o p a g e id e la m u n c ă g r e a . U n ii d in în u ă ţă to r l
Un a r a b e s c d e g ra ţie, un a rc v e r g u r d e liră. u n i r i i , s o l i d a r i t ă ţ i i , î n t r e t o ţ i fiii a c e ­ t r ă e s e în m a r e m iz e r ie , a lţii s u n t
C ontur c e n ’ar a vea s fâ r ş it a b ru p t c u p rin s în el, s t e i ţă r i, s u n t în p r im u l r â n d — iz o la ţi ş i id e a lis m u l lo r în c e p e s ă
N ic i D u m n e se u ş i n ic i A p o llo , s ig u r nu ghiciră în u ă ţâ to r ii . In m â in ile lo r s t ă e d u ­ s lă b e a s c ă . E n e c e s a ră o s trâ n g e re
S u b lim u lu i c e r e s c ete rn m ai g ingirliu c e rc e l. c a ţia c e tă ţe n ilo r d e m â in e ş l d e a râ n d u rilo r, u n o rg a n d e c o ­
m o d u l c u m u o r ş ti s ă - ş i în d e p li­ m u n ic a r e în tr e to ţi, p r in c a r e s ă
In perla d e p o r u m b s c lip e ş te ch ip u l tău d e laur. n e a s c ă a c e a s t ă s f â n tă m is iu n e , n e s u s ţin e m in te re s e le , s ă n e m e n ­
In pârguita ro d ie d u lc i la c rim i d e ru b in d e p i n d e î n t r ’o l a r g ă m ă s u r ă î n s ă ş i ţin e m e n tu z ia s m u l. în tr e b â n d u - n e
S e p r in d ca ‘n tr ’un ş ir a g d e fa g u r i; m iticul te za u r p r o g r e s u l s ta tu lu i. Ş i d a c ă to tu ş , u n i i p e a l ţii .
S im ţirii n o b ile s o r ti a lc o v u l e i divin. e u to a tă b u n ă u o tn ţa , re z u lta te le n u
s u n t u n e o r i s a tis f ă c ă to a r e io e m a i, A m în re g is tra t e u m a re b u c u ­
B la jin u l crin al in o c en ţii ’n cu p ă d e ivoriu, r i e z i a r u l „ A c ţiu n e a “. C o l o a n e le
n u tre b u e s ă s e a ru n c e p o n o su l
Din tine p ic u ră c r is ta l d e trilu ri p rin tre u lm i; a c e s tu i z ia r p rin n e o b o s iţii s ă i lu p ­
n u m a i a s u p r a c o rp u lu i d id a c tic ,
S fio a să ’n g a le ş e pupile, m a şte ră ’n preto riu . t ă t o r i , u o r fi a l ă t u r i d e n o i , ş i u o r
c u m d e » m u lt e o r i s e u e d e î n c o ­
Un vă l d e p u rp u ră -a i întins p e -a le G o lg o th e i culm i. a p ă r a e u s tră jn le ie d re p tu rile o r o p ­
lo a n e le m u lto r z ia r e , e i c a u z e le
t r e b u e s e c ă u t a t e a i u r e a , î n t r ’u n s iţilo r m u c e n ic i a l n e a m u lu i, c a r e
P o ca lu l s â n g e r iu din c a r e s o a r b e p itp a la cu l
s u n t în z ile le n o a s t r e , to t m a i m u lt
Pitit în b o r a n g ic d e grâu, s u b ş o a p te d e zefir, c o m p le x d e îm p re ju ră r i p o trlu n ie e .
c ă l c a t e în p i c i o a r e . P e n t r u e ă n u t r e s c
M ire sm e le în ro u ra te ; inim ă, e ş ti m a cu l P e n tr u a p u te a s ă n e a firm ă m
r e s p e c t fa ţă d e a c e s t b in e u e n tt
D e s u fe rin ţe în florit în p ie p tu l d e m artir. c o n tr a in ju riilo r c e n i s e a d u c , ş i z i a r , d e c a r e u o m fi a l ă t u r i s p r e
p e n tr u e a m u n c a n o a s t r ă s ă fie în ­ a p u te a tr e c e p e s te a lte z ia r e
L a le a d e a m b ră verm elin ă , tarul vese lie i, c o r o n a t ă d e m a i m u lt s u c c e s , c u ­
In c a r e flu tu ri c o r alini palpită ’n s e r i d e M ai; s tră in e a le c a p ita le i n o a s tr e ş l a
n o s c u tă ş l ră s p lă tită , Ia r ş c o a la s ă
D a r ş i p o c irla d e b le s te m e , teica g e lo zie i, a ju n g e c o tid ia n u l ju d e ţu lu i, m ă
s e b u c u r e d e to a tă s o lic itu d in e a ,
T rid en t c e rn it d e p asiuni, a le a n u ri ş i d e vai. a d r e s e z c ă tr e d o m n ii c o le g i, r u -
t r e b u e s ă n e „ S t r â n g e m r â n d u r i l e “. g â n d u - i : î n r o l a ţ i - u ă l a l u p t ă ş l f iţi
D in b e s n ă încă v e r ş i p ă c a te , laşa r ă zb u n a re , In u ă ţă m â n tu l p r im a r în s e a m n ă a l ă t u r i d e „ A c ţ i u n e a “, c e ş l - a d e s ­
C lo citu l b u lb în n eg ru im ca 'n tr u n v o lo e d e v ie rm i; te m e lia c u ltu r a lă a s ta tu lu i, ia r c e i
fă ş u ra t s te a g u l s ă n e a r a te ş i u ş u ­
Cu v ip e re în c in g i tulpina p â n ’ la d isp e ra re , c e d e s e r u e s e a c e s t în u ă ţă m â n t
r e z e e ă ile p e c a r e tr e b u e s ă
S fă r m â n d a m inţii cu m p ă n ă ch ia r c e lo r d re p ţi ş i fe rm i. s u n t c e l u m ili ş i m o d e ş ti a p o s to li , m erg e m .
a c e l h a r n ic i ş i n e o b o s iţi lu p tă to ri
Te s c h im b i în ia scă p e s te ja ru l r o s d e lângă ia zu ri; e u u o r b e ş i f a p t e , d e f l e c a r e z i. I. S ta iC O V ic i în u . d ir . N o u l
C um te p u n g e ş ti d e patim ă, tu r b e z i ş i v e r ş i venin
D e p ism ă , d e intrigărie, v in e te n e c a zu ri
Dela Crucea Roşie
P o c n e s c în p ie p t; ai v re a s ă -l sp a rg i, să g â tu ip e vecin.

In c e i u r s u z i n e sc h im b ă to a re , v e ş n ic să c u le ţu l P e n tr u în fo m e ta ţii d in B a s a r a b i a
Anul nou
T â n jeşti p e lu jer c a v e rn o s , b o lin d u -l d e m ăluri; a u c o n trib u it u r m ă to r ii:
C iu p e şti din flo r i , din fr u n z e , m uguri, m e s te c i c o p ileţu l Anul nou soseşte iară
R e p o r t L e i 4 3 .4 3 5 . De prin lume,
S in c erită ţii, n ă p ă d in d şu v o iu l ş a r g d e uri. C o le c ta d - n e i C le m e n tin a O a ş ia - Şi anume
A le ş ilo r viu talism an, sp e r a n ţa roditoare, P e t r a : B a n c a O a ş la , S ib iu L e i 5 0 0 0 ; Să ne-aduc'o veste rară,
S tin d a rd u l sfin te i libertăţi, un fr a g e d g h io c e l; ! d - n a M a r i a 1. P . O a ş i a 1 0 0 0 ; d - n a Că de-acum
Tu, inim ă, s lă v e ş ti h im e ric tre m u r d e fe c io a re , Ş te f a n ia P e t r a 1 0 0 0 ; d . D r. N ie o - Un alt drum
H rănind nim icu l aripat, al vie ţii m a g ic ţel. la e P e tr a 1 0 0 0 ; d -n a E le n a ja n te a Şi-a croit mănoasa ţară...
3 0 0 ; d -n a C le m e n tin a O a ş ia - P e tr a
O, ru m en m ă rţişo r p e c a r e -l flu tu ră haloul L e i 300. Pe destinul lor românii
E x ta z e lo r , lui C upidon, atâtor p o r ţi no ro c, C o le c ta A c a d e m ie i te o lo g ic e „A n - Vor să fie
Tu, ca n d e la plăpândă ’n te m p le, s te a g u l c e ero u l d r e l a n e “ : D . N ie o la e C o la n , r e c ­ Pe vecie
înflăcărat îl fâ lfâ e în s â n g e ş i în fo c . to r L e i 3 00 ; d . D r. N . N e a g a , p r o ­ Singuri ei de azi stăpânii j
f e s o r 1 6 0 ; d . D r. N . P o p o u ie iu 1 50 ; Pe ogor,
P réstő l, p e c a r e ’n darn je rtfim ş i iad ş i p a ra d isu l Munca lor
d . I. B e l e u ţ ă . p r o f ., D r . N . T ă r e h i i ă ,
Ţ i-a d u c p r in o s o am foră cu s u c d e tra n d a firi; Şi pe roadele, ţărânii.
p r o f .. D r . I. H r a d i l , p r o f . , D r . D .
R e v a r s -o ’n b r a z d a nem uririi, să ’n flo re a se ă visu l
S t ă n t l o a i e , p r o f . , A . P o p a , p r o f ., Vor în ţara lor bogată
S p r e c a r e s u fle tu l m i-am s m u ls : trofeu d e am intiri.
P re o t M . N e a g u c â te L e i 1 0 0 ; d . Dela mare
DEM. PAND. POPESCU. U . S ă r m ă tln e a n u 2 0 0 ; s tu d e n ţii A c a ­ La hotare
d e m ie i T e o lo g ic e L e i 370. Buruiana curăţată...
C o le c ta e e r e e ta ş ilo r c e n tu r iilo r Şi mai vor
Curier literar 1682 b ib lio te c i e u 33 ş i ju m ă ta te
m ilio a n e c ă rţi.
lic e u lu i „ D o m n iţa I le a n a “ L e i 2 5 5 0 ; L’mba lor
d . L a z a r M o ld o u a n 1 0 0 ; S o c ie ta ­ Să răsune'n ţara toată.
Congresul seriitorilor In 1 9 1 3 n u e x i s t a u d e c â t 3 4 2 b i ­ t e a P r i n c i p e l e M i r e e a în lo c d e Au golit întreg paharul
ardeleni b lio te c i e u a p r o a p e 10 m ilio a n e c u n u n ă în m e m o r i a d - n e i J o h a n n a Cu veninul
D in fn ltla tlu a G r u p ă r i i I n te le c ­ c ă rţi. M ă e e ia rlu 5 0 0 ; d ş o a r a M a rio a r a Şi suspinul.
tu a le „ T h e s is “ d in S ib iu , s e u a M a n ta în m e m o r ia d - n e i J o h a n n a Lung a fost, şi greu Calvarul,
tin e în z iu a d e 2 6 i a n u a r ie , la S i ­ M ă e e ia rlu 1 0 0 ; d -n a U ie to ria D r. Iar streinul,
b iu , u n e o n g r e s a l s e r i ito r i lo r a r ­ Redeschiderea C ris te a 5 0 0 ; F u n c ţio n a rii B ă n c ii Blând ca spinul,
d e le n i, la c a r e u o r lu a p a r t e c e i „ A l b i n a “, î n l o c d e c u n u n ă p e Le-a'ndulcit cu-oţet amarul. . .
m ai d e s e a m ă re p re z e n ta n ţi ai cursurilor de Italiană s ic riu l re g r e ta tu lu i c o le g d ir e c to r
Ţara toată e'n picioare.
s c ris u lu i a r d e le a n c o n tim p o ra n . G h e o rg h e A u rig e a n u , a l s u c u r s a ­
A c e s t e o n g r e s u a fi p r e c e d a t d e Glas de-aramă
C u rs u rile p u b lic e g ra tu ite d e le i d in S â n m ă r tin , d o n e a z ă s u m a
o ş e z ă to a r e lite r a r ă , c e u a a u e a Astăzi cheamă
L im b a ş i L ite r a tu r a Ita lia n ă , ţin u te c o le c ta tă d e L e i 1 5 4 0 ; d . lo a n V â -
l o c în z i u a d e 2 5 I a n u a r i e , î n s a l a d e d . p ro f. P im e n R . C o n s ta n tin e s e u tă ş ta n u , d ir e c to r g e n e ra l la B a n c a Pe români pe fiecare,
f e s t lu â a P r e f e c t u r i i ju d e ţu lu i, în în lo c a lu l Ş c o lii C o m e r c ia l e d e Rând pe rând,
„ A l b i n a “, r ă s c u m p ă r ă f e l i c i t ă r i l e
c a r e u o r c iti d in o p e r e l e lo r s c r i ­ b ă e ţl d in S ib iu , a u r e în c e p u t d e S ft. lo a n p e n tr u în fo m e ta ţi 5 0 0 : Intr'un gând,
ito r ii in u tta ţl la e o n g r e s . M ie rc u r i, 8 Ia n u a r ie . C u r s u l d e d . D r. lo a n F ru m a , id e m 1 0 0 0 ; C ă ­ Toţi un suflet şi-o mişcare.
P ro b le m e le c e s e u o r d is c u ta lim b a ita lia n ă p e n tr u în c e p ă to r i m in u l U c e n ic ilo r „ V ic to r T o r d o - De-azi întreaga naţiune
la a c e s t e o n g r e s s u n t în le g ă tu r ă c o n tin u ă în f i e c a r e M ie r c u r i, în tr e ş la n u “ 2 8 5 ; P a r o h ia P o rc e ş ti, c o ­ Se uneşte
s tr â n s ă e u s o a r ta s c ris u lu i a r ­ o re le 4 ş l 6 d. a. ia r c u rs u l p e n tru le c ta t L e i 320 Şi porneşte
d e le a n d e a s tă z i, c a r e a d o u e d it c e l în a in ta ţi. M ie r c u r e a , în tr e o r e le In g . C r ă e iu n a ş L e i 1 0 0 0 ; G a n - Rândurile să-şi adune,
o e f lo re s c e n tă n e b ă n u ită . S e u o r 6 şi 7 d. a. g o le a ş l J e le a 5 0 0 ; M a n o il la e o b Cu-o voinţă:
fa c e p ro p u n e ri c o n c r e te p e n tru 1 0 0 ; D r. N ie o la e C o m ş a 5 0 0 ; F lo - Biruinţă,
r e a liz a r e a u n u l u e e h iu d e z i d e r a t : M a n u a le le d e M a s s o u l e t M a z z o n i,
r le a lu a n 1 0 0 ; M a re u A n a 5 0 ; M o g a Şi-o deviză: ACŢIUNE.
o e d itu r ă a r d e le a n ă , c a r e s ă fie p a r t e a i ş l ll, p r e c u m ş l d i c ţ i o n a r e l e :
Ita lia n -ro m â n d e P o r n ş i P e r u s s i M o is e 1 0 0 ; G a le a N ie o la e 1 0 0 ; Ş e . I. V. SPIRIDON
u n m ijlo c d e p r o m o u a r e a u a lo r i- p r im a r ă m ix tă N r. 5, L e i 1 8 7 ;
lo r a c e s te i p ro u in e ii. ş i r o m â n - ita lia n d e A le x . M a r e u ,
s e g ă s e s c d e u â o z a re la lib r ă riile G ră d in a d e c o p il 3 1 3 ; O p r e s e u — S ’a g ă s i t o h a r t ă a R o m â n i e i
Bibliotecile din Leningrad „ D a c ia T r a ia n ă “ „ C a rte a R o m â ­ I o r d a n 2 0 0 ; P r e s e e a n P o m p iliu fiz ic ă . H a r ta a f o s t p r e d a t ă la r e ­
D u p ă u ltim e le s t a t is t ic i n u m a i în n e a s c ă “ ş i „ F o a ia P o p o r u lu i“ d in L e i 30. d a c ţie u n d e s tă la d is p o z iţia p r o ­
L e n in g r a d s e g ă s e s c în p r e z e n t lo c a lita te . T o t a l L e i 6 4 .1 1 0 . p rie ta ru lu i.
 Pag. 4 A o ţ l n n e a Nr. 20.

B u letin e co n o m ic
SPORT im p o rta n ţe i a c e s to r î n t â l n i r i
s p o rtiu e ;

Mim [EÍMiHllli 1 ttfinfai Turneul Stadiului Român

M in is te ru l in d u s tr ie i ş i c o m e r ţu ­
lu i a d i s p u s s ă s e f a c ă o n o u ă
u e r i f ie a r e a p e r s o n a lu lu i în î n tr e ­
p rin d e ri, e o m p le e tâ n d u - s e ta b lo u ri,
c a r i u o r tr e b u i s ă fie în a in ta te
p â n ă la d a ta d e 1 F e b ru a rie a . e.
a c e s tu i m in is te r în d u b lu e x e m ­
p la r, c u p rin z â n d în tre g p e rs o n a lu l
în tre b u in ţa t la 31 D e e e m u rte 1935,
re p a rtiz a t p e c a te g o rii d e p e r s o ­
n a l p re u ă z u te d e le g e şi re g u la ­
m e n tu l e l ş l e u e o m p le e ta r e a tu ­
tu r o r d a te lo r c e r u te p rin m o d e lu l
d e ta b lo u a n e x a t la re g u la m e n tu l
le g ii.
T a b l o u r i l e u o r fi î n s o ţ i t e d e u r ­
m ă to a re le d a t e :
1. D e n u m ire a c o m p le tă a în tr e ­
p rin d e rii.
2. F o r m a ju r i d i c ă s u b c a r e fiin ­
ţ e a z ă ( s o c . a n o n im ă , s o c . în n u m e
e o le e tiu , f ir m ă in d tu i d u a l ă e tc .).
b lo u r ilo r s e u a ţin e s e a m a d e u r ­
m ă to a re le o b s e ru a ţiu n l:
T o a t e Î n t r e p r i n d e r i l e , e a r e lu ­
c r â n d s u b a c e a s tă firm ă în re g i­
s tr a tă , a u c e n tr a lă , a g e n ţii, s u ­
c u rs a le , re p re z e n ta n ţe , s a u m a i
m u lte f a b r ic i, u o r tr e b u i s ă în a in ­
te z e ta b lo u ri s e p a r a te p e n tru fle ­
c a r e d in a c e s te a , p r e c u m ş i u n u l
c e n tra liz a to r a l tu tu ro r a c e s to ra ,
a ră tâ n d c ă lu c r e a z ă în s ă s u b a e e e a ş
ftrm ă ş l c o n d u c e r e . A c e s te ta b lo ­
u ri s e d e p u n o d a tă e u u n s in g u r
n u m ă r d e î n r e g i s t r a r e , a ltfe l ta b lo u ­
r ile s e c o n s id e r ă In c o m p le te ş l n u
s u n t lu a te în c o n s i d e r a r e , Î n tr e ­
p r i n d e r i l e fiin d s o c o t i t e e a e o n tr a -
u e n le n te .
Î n t r e p r i n d e r i l e c a r i a u s e d i u l în
s t r ă in ă ta te ş l f u n c ţio n e a z ă în R o ­
m â n ia , u o r a r ă ta p e lâ n g ă c e le ­
la lte d a te , n u m ă ru l ş l d a ta ju r n a ­
lu lu i c o n s iliu lu i d e m in iş tr i p e b a z a
în Franţa.
S t a d i u l R o m â n , în tu r n e u l s ă u
p r in F ra n ţa , a ju c a t la 5 Ia n u a r ie
u ltim u l s ă u m a tc h la N a n c y , e u o
e c h i p ă lo c a lă A . S . N a n c y , d in c a ­
te g o ria o n o a re .
M a t e h u l f o a r t e f r u m o s , s ’a t e r ­
m in a t n e d e e is , a m b e le e c h ip e r e u ­
ş in d s ă în s c rie c â te d o u ă în c e r ­
c ă r i n e tra n s fo rm a te .
P e n tru S ta d iu l R o m â n a m a r c a t
C o u a e l ş l S lo b o z e a n u .
C u a c e s t m a tc h , S ta d iu l R o m â n ,
te r m in â n d u - ş l tu r n e u l, c h i a r în
s e a r a z i l e i d e 5 I a n u a r i e s ’a î m ­
b a r c a t p e n tru B u c u re ş ti.
Unirea Trieolor so s e ş te
]oi în Capitală.
jo i la a m ia z ă , s o s e ş t e în C a p i­
ta lă e c h ip a d e fo o tb a ll a c lu b u lu i
U n ire a T ric o lo r, c a r e a în tre p rin s
u n tu r n e u p r in O rie n t.
b) R ă c e a l a c e s ’a m a n i f e s t a t î n ­
to td e a u n a în tre s p o rtlu ll r e p r e z e n -
ta tlu e lo r a n ta n te i, c a r i îş i a r e tz u o -
r u l în d e o s e b i r e a d e r a s ă .
G e h o s lo u a e li, r e c i, s o b r ii, c a lc u ­
la ţi ; J u g o s la u il e g o iş ti, u e ş n le b ă ­
n u ito r i ş l R o m â n ii te m p e r a m e n te
u ş o r ir ita b ile , d a r ju s te , e a to ţi e e i
d e r a s ă la lin ă d e a ltfe l.
D a r l a t ă c ă în s f â r ş i t o F e d e r a ­
ţie R o m â n ă , c a u tă s ă p u n ă c a p ă t
a c e s to r r ă c e li n e ju s tlfte a te e a r e
s e d a to r e a z ă n u m a i n e g lije n ţe i
c o n d u c ă to rilo r şt o rg a n iz e a z ă c o n ­
c u rs u rile in te ra lls te .
A c u m c â n d re p re z e n ta n ţii A n ­
ta n te i ş i-a u d a t în tâ ln ire la S in a ia ,
im p o rta n ţa a c e s te i m a n ife s tă ri e s te
fo a rte m a re , n u p e n tru c o n c u rs u l
în s in e , d a r p e n tr u fa p tu l c ă a c e ­
ş tia s u n t to to d a tă re p re z e n ta n ţii
c e lo r 3 g e n e ra ţii tin e re , g e n e ra ţii
c a r i d in p ă c a te n u s e c u n o s c .
Ş l c e r o s t p o a te a u e a o a c ţiu n e
d ip lo m a tic ă c o m u n ă a c e lo r tr e i
s ta te a m ic e , d a c ă f lo a r e a lo r , ti­

3. A d r e s a c o m p le tă (s e d iu l s o ­ c ă r u ia fu n c ţio n e a z ă , p re c u m ş l n u ­ Relaţiile sportiue în n e r e tu l d e a z i, c o n d u c ă to r ii d e

c ia l).
4. C a p ita lu l s o c ia l a l în tr e p r in ­
d e r i i, s a u în l i p s a a c e s t u i a , c a p i ­
ta lu l d e c l a r a t la fis e .
5. S ta m p ila ş l s e m n ă tu r a le g a lă
a în tre p rin d e rii.
In ta b l o u r i s e u a s p e c i f i c a , c o m -
p le tâ n d u -s e to a te ru b ric ile , ş l u r ­
m ă to a re le :
P e n tru s o c ie tă ţile a n o n im e : m e m ­
b r ii c o n s iliu lu i d e a d m in is tra ţie
(e u a r ă ta r e a c e lo r c e în d e p lin e s c
a trib u ţiile d e p r e ş e d in te a l c o n s i­
li u l u i d e a d m i n i s t r a ţ i e ş i d e a d m l -
n ts tra to ri- d e le g a ţt), m e m b ri c o m i­
te tu lu i d e d ir e c ţie ş i a i c o m ite tu lu i
d e c e n s o r ! , n u m e le a s o c ia ţilo r
s a u p a tro n ilo r, e u a r ă ta r e a a tr i­
b u ţ iil o r f i e c ă r u i a în c o n d u c e r e a
în tre p rin d e rii.
C o n c e d ie r ile d e p e r s o n a l fă c u te
în c u r s u l a n u lu i 1 93 5, p e c a te g o r ii
d e p e rs o n a l. L a c o m p le ta r e a ta -
m e le re p r e z e n ta n tu lu i a c e s te i În ­
tr e p r in d e r i p e n tru R o m â n ia , c o m ­
p le tâ n d p e n tr u a c e a s t a d a te le d in
r u b r ic ile ta b lo u lu i.
Î n tr e p r in d e r i le în fiin ţa te d u p ă
p r o m u lg a r e a le g ii p e n tr u u tiliz a r e a
p e r s o n a lu lu i r o m â n e s c în în tr e ­
p rin d e ri, e a r e a u n e u o e d e p e r s o ­
n a l s tr ă in în m a i m a r e p r o p o r ţi e
d e c â t c e a a d m is ă d e le g e , s e p o t
p r e u a l a d e d ls p o z iţlu n ile a r t. 2 d in
le g e ş i a r t. 2 d in r e g u la m e n t. P e n ­
tru a c e a s ta s e u o r e o n fo rm a a c e ­
s t o r d i s p o z i ţ i u n l , î n a i n t e d e a fi
a n g a ja t p e r s o n a l tr e b u in c io s s tră in
p e s te c o ta a d m is ă d e le g e .
M o d e le d u p ă a s e m e n e a fo rm u ­
la r e , c u p r in z â n d to a te d ls p o z lţtu -
n lle le g ii, r e g u la m e n tu lu i e i ş i p r e ­
z e n te i d e e iz lu n l, s e p o t g ă s i la
C a m e ra d e c o m e rţ ş i in d u s trie
u n d e s e a flă ş l u n s e r u le iu d e c o m ­
p le ta r e a l fo rm u la re lo r, e a r e s tă
la d is p o z iţia p u b lic u lu i.
m â in e , s u n t s tră in i ş l lip s e ş te în ­
Mica Antantă
In tre 1 5 — 25 I a n u a r ie a a c e s tu i
a n , a u lo c la S in a ia c a m p io n a te le
d e B o b s le ig h , T o b o g a n in g şl S k y k -
jö r in g a le M ic e i A n ta n te .
A c e a s tă m a n ife s ta re s p o rtlu ă ,
la p rim a u e d e r e fa c e im p r e s ia u n u i
fa p t d lu e r s în lu m e a s p o r tlu ă in ­
te rn a ţio n a lă .
D a r p e n tru e e i c a r i c u n o s c r a ­
p o rtu rile s p o rtiu e a le c e lo r 3 s ta te
a lia te , a c e a s t a e o n s titu e o s u r p r iz ă
ş i p e d r e p t e u u â n t.
D a c ă în r a p o r t u r i l e p o l iti c e in ­
t e r n a ţ i o n a l e s ’a f ă c u t f r o n t c o m u n
d ip lo m a tic , în lu m e a s p o r t i u ă n u a
fo s t a ş a . S ta tis tic ile d o u e d e s e c ă
în a f a r ă d e e â te u a în tâ ln ir i în d o ­
m e n iu l b a lo n u lu i r o tu n d , n ic i o
a ltă m a n if e s ta r e s p o r tlu ă n u a m a l
a u u t lo c în tre c e le tr e i s ta te .
C a u z e le a c e s te i r ă c e li s u n t 2 :
a) C o m p le c ta ig n o r a r e d e c ă tr e
f o r u r ile ş l o fic ia lii c e lo r 3 s ta te , a
c re d e re a re c ip ro c ă ?
P e c o n d u c ă to rii d e a z i i-a p u s
fa ţă în f a ţă r ă s b o lu l, ş l l- a în u ă ţa t
s ă s e a p re c ie z e . P e c o n d u c ă to rii
d e m â in e , e ln e - i p o a te p u n e fa ţă
în f a ţă ?
N u m a i s p o rtu l!
D e c i a te n ţiu n e c e lo r d e la c o n ­
d u c e r e a d e s tin e lo r s p o rtiu e a le
M ic e i A n ta n te .
A. C o n sta n tin e sc u
lin autocamion în flăcări
P e ş o s e a u a ju d e ţe a n ă le rn u t-
M e d ia ş , a u to c a m io n u l N r. 249 T g .-
M u re ş , p r o p r ie ta te a firm e i „ A g ro -
f e r a “ d in T â r g u l- M u r e ş , u e n e a în ­
c ă r c a tă e u c a lo rife re , m e r g â n d
s p r e M e d ia ş . L a u n m o m e n t d a t
c a m io n u l a lu a t fo c . F o c u l a lu a t
n a ş t e r e d in c a u z a c a r b u r a t o r u lu i
c a r e „ c u r g e a , b e n z in a a ju n g â n d la
fire le e le c tric e , a c e s te a a u p ro d u s
s c â n te i a p rin z â n d u -s e .
P a g u b e l e s u n t d e p e s t e 2 0 0 .0 0 0 l e i .

Afacerea eu Bulgarii în jud. Sibiu FEL DE FEL

N e a p r o p i e m d e t i m p u l c â n d ÍI ş l m u l t e l e d e m n i t ă ţ i g r a s p l ă t i t e
a n u m iţi c o r if e i p o litic i a l o r a ş u lu i
n o s tru , u o r c o m ite d e d ra g u l b a ­
n u lu i, n o u l c r im e la a d r e s a r o m â ­
n is m u lu i, iz b in d p r in e x o p e r a r e a
d e n o u l p e rm is e d e lib e ră p e tr e ­
c e r e în ţ a r ă a g r ă d in a r ilo r b u lg a r i,
m ijlo a c e le d e u la ţă ş l a ş a d e s tu l
d e m iz e re , a le R o m â n ilo r c e s e
o c u p ă e u e u ltu ra z a rz a u a tu rilo r.
U e n im p e a c e a s t ă c a le s ă a d u ­
c e m la c u n o ş tin ţă R o m â n ilo r d in
S ib iu ş l îm p re ju rim i, la c a r i s in ­
g u r a r e s u r s ă d e u e n it, e s te e u ltu r a
z a r z a u a tu r ilo r , a c e s te n e le g iu iri.
A n d e an , s e d a u p e rm is e d e
l i b e r ă p e t r e c e r e în ţ a r ă g r ă d i n a ­
r ilo r b u lg a ri, c a r i a z i a u a ju n s s ă
fie în o r a ş u l n o s tr u la 1 4 0 . T o ţi
e x p l o a t e a z ă g r ă d in i d e z a r z a u a t în
îm p r e ju r im ile S ib iu lu i, c o n c u r â n d
a s tf e l p e lo c u ito r ii R o m â n i, c a r i
t r ă i e s c e x c lu ş iu d in a c e a s t ă o c u ­
p a ţie . D in e x o p e r a r e a a c e s t o r p e r ­
m i s e d e l a M i n i s t e r , s ’a u î n f r u p t a t , u n d e a r e to t d re p tu l s ă in tre a R o ­
s e în f r u p te a z ă ş l s e u o r m a l în ­
fru p ta , e â ţlu a c o rife i p o litie i, p â n ă
c â n d îl u a a j u n g e r ă z b u n a r e a a c e ­
s tu i p o p o r a t â t d e r ă b d ă t o r ; fiin d
ş i e i to t p r o p r ie ta r i to t o d a tă d e
p ă m â n t, lu a t d e la r e f o r m a a g r a r ă .
O u to a te c ă în c a s e a z ă p e n s ii m a r i
c e le o c u p ă .
U e n im p e a c e a s t ă c a le ş l le c e ­
r e m s ă n u m a i in te ru ln ă p e n tru
n o u l p e rm is e , te rm in â n d o d a tă e u
a c e a s tă a fa c e re s c a n d a lo a s ă e a re
a s ă r ă c i t s a te le n o a s tr e d in ju ru l
S ib iu lu i ş l p e lo c u ito r ii m ă ie r e n i
a i o r a ş u lu i S ib iu .
D a c ă n e s p u n c ă u la ţa s e ie fti­
n e ş te p rin c o n c u re n ţa c e o fa c
B u lg a r ii p r in z a r z a u a t u r t le e u lti-
u a te d e e i ş l s e o ţâ n d u - l d in ţa r ă ,
e u c e îl u o m î n l o c u i , l e r ă s p u n d e m :
în S ta tu l n o s t r u s u n t d e s tu l a b s o l -
u e n ţl a t ş c o lilo r d e a g r ic u ltu r ă
c a r i o c u p ă p o s tu ri in c o m p e te n te
e u p r e g ă tir e a lo r ş l c a r i p la s a ţi şi
a ju ta ţi d e s ta t a r p u te a fo rm a fe rm e
m o d e l în s a t e l e n o a s t r e , u n d e a r
p u te a fa c e e u ltu ra d e z a rz a u a tu ri,
în u ă ţâ n d ş l p e ţă r a n i e u ltu r a r a ­
ţio n a lă a p ă m â n tu lu i ş l g r ă d in ilo r
d e z a rz a u a t.
B a n u l u a in tr a a t u n c i în p u n g a
m â n ilo r d e s â n g e ş l n u în p u n g a
B u lg a rilo r.
E s te a tâ t d e f ir e s c ş i p re tin d e m
e a în ţ a r a n o a s tr ă R o m â n u lu i s ă
n u i s e ia d r e p tu l la u ia ţă , m a l
a le s c ă B u lg a ria n ic io d a tă n u l-a r
p rim i p e b u n g ă r z e n i.
s i l o i e n i
A n u l n o u n e u a a d u c e , s p r e în r e g is tr a r e , la lo c u rile c o m p e te n te ,
u r m ă t o a r e le f ir m e u e e h l s lb i e n e ş l (u ltim e le ) f ir m e n o u l :
1. d u b u l F ig u r a n ţilo r — R â s le ţe m e d io c r ită ţi.
2. C a s a F in a n ţe lo r — R a fin a ţi m o ş ie r i.
3. C lu b u l F u g a r ilo r — R â s ă r lte n i m u lţu m iţi.
4. C a s a F ă r ă d e le g ilo r — R a m o liţi m u n ic ip a li.
5. C lu b u l F a n a r io ţilo r — R e e r u d lu l m lta r n le l.
6. „ F a liţilo r — R e n tie r i m is tif ic a to ri.
7. „ F la ş n e ta r ilo r — R e b e li m itro p o lita n i.
8. „ F lă m â n z ilo r — R e n u m iţi m u z ic a n ţi.
9. „ F a u o rlţllo r — R â n z o ş i m e ş te ş u g a ri.
10. „ F ra e m a s o n llo r — R ă tă c iţi m e g a lo m a n i.
11. C a s a F u r tiş a g u rilo r — R a b in ic m ă e s trite .
12. C lu b u l F . R. M. (P a rc u l „ A s tre l“ c u ltu ra le ).
13. „ Ş o im ilo r z is ş l d u b u l „ Ş lo im llo r “ — S ib iu .
Anul nou doreşte sportiuilor:
D lu l D r . B ă r b a t : U n t r l p o u l a S i n a i a ( c e l d e l a S i b i u „ r e n t e a z ă “).
D lu i G e n e r a l S k e l e t t l : O e e n t r a l ă a O . N . B . F . l a S i b i u ( s ’o
m u te p e c e a d e la B u c u r e ş ti) .
D lu i D r . L . l o n a ş i u : U n b a l a m u c p e n t r u C o n s i l i u l F e d e r a l .
D lu l M a i o r P a l l u s : U n b o b ş l . . . ş p a r g a e l , d a c ă n u c â ş t i g ă ! 11
D lu l C h i u a r l u : S ă a j u n g ă . . . ş e f c r u p l e r ş l o t l p o g r . d e c ă r ţ i d e j o c .
D lu i B u r t e a : O a s t e a D o m n u l u l l l l
D lu i L t. V u i a , D o r d e a ş i L t . C o ş o u e a n u : O c o m i s i e e e n t r a l ă d e
e a u a le r t a i flu ie ru lu i.
D lu i D r . M o g a : I n u i t ă r l l e l a „ B a l u l Ş o i m i l o r “.
D lu i O p r e a l. O p r e a : „ D in c ă r u ţ ă ’n t e l e g u ţ ă “ .
L u i C l o i : S ă a j u n g ă l a „ U “ ; lu i L i n d n e r : O p o a r t ă d e 2 m e t r i ,
c e a d e 7 e p r e a m a r e ; l u i A p o l z a n : ...O o d i h n ă b i n e m e r i t a t ă ; iu l G o -
j o e a r u : J o c u l ş l e e n t a ; lu i B ă i e o l a n u : M a t p u ţ i n i n e r u l ş l m a l m u l t ă
t r e a b ă . . . ş l în tr e g e l e c h i p e : D lo lz la N a ţio n a lă A .
 N p. 20.
Grig ore Ionian pleacă la'Paris
D . Q r lg o r e lu n ta n , ş e f u l p a r ti d u -
lu i ţ ă r ă n e s e - r a d l e a l , c a r e s e a f l ă
a c tu a lm e n te la U le n a , u a p le c a la
1 0 I a n u a r i e t n t r ’o c ă l ă t o r i e d e d o u ă
s ă p tă m â n i la P a r ts ş l L o n d r a .
A c e a s tă c ă lă to rie e în tre p rin s ă
d e d . Q r lg o r e lu n ta n , p e n tr u a lu a
c o n ta c t e u f r u n ta ş ii u te ţti p o litic e
d in A p u s .
Ex Regina Eiisabeta a Greciei a
sosit în Capitală
E r l d i m i n e a f ă l a o r e l e 9 ,3 5 a
s o s i t în C a p ita lă , u e n ln d d e l a m o ­
ş ia d e la B a n to c , E x R e g in a E iis a ­
b e ta a G re c ie i.
M . S a u a r ă m â n e m a t m u ltă
c r e m e în C a p i t a l ă .
Jurământul armă
politică
.'■ ■ ■ ■ ■ H I
A m c e t i t î n u n e l e z i a r e c ă în j u ­
d e ţu l T r e l - S e a u n e în tr e a lţii ş l m a i
m u l ţ i î n u ă ţ ă t o r l a u d e p u s o ficial
i n / a f a slu jito rilo r b is e r ic ii p r i m u l
ju ră m â n t d e c r e d in ţă p e n tru „ S ta ­
tu l ţ ă c ă n e s c “.
N o i ş tim ş l c r e d e m în s f in ţe n ia
ju ră m â n tu lu i.
M a t ş tim c ă ju ră m â n tu l s e d e ­
p u n e în d o u ă o e a z lu n t s o le m n e :
d e c r e d in ţă ş l p e n tru d r e p ta te ş l
a d e u ă r.
M a l ş tim c ă ş i c a n o a n e le b i s e ­
r ic ii n u a d m it a lte fe lu ri d e ju r ă ­
m in te , d e c â t c e le d o u ă d e m a l s u s .
J u ră m â n tu l d e c r e d in ţă s e d e ­
p u n e c ă t r e ţ a r ă ş t le g ile e i. J u r ă ­
m â n tu l p e n tru d r e p ta te ş t a d e u ă r
s e d e p u n e în f a ţa c r u c ii p e n tr u a
d a p o s ib ilita te ju s tiţie i s ă îm p a r tă
d r e p ta te a d u p ă e c h ita te ş l s a n c ­
ţiu n ile d u p ă a d e u ă r .
D e u n d e s ’a l u a t a c u m a l t j u r ă ­
m â n t ş l e u m a u p u tu t fe ţe b is e r i­
c e ş t i s ă ia o fic ia l ş i în te m e iu l
h a r u lu i d iu ln a c e s t ju r ă m â n t d e la
r ă tă c iţii d in T r e i - S c a u n e ?
A m z is r ă tă c iţi, p e n tru e ă n u m a i
m in ţi r ă t ă c i t e p o t lu a în d e ş e r t
s fin ţe n ia u n u l ju ră m â n t.
J u r ă m â n t u l d e c r e d i n ţ ă l ’a m d e ­
p u s c â n d a m îm b r ă c a t u n tfo rm a
ţă rii ş i a c e s t ju ră m â n t n e le a g ă
p â n ă c e ţă r â n a p ă m â n tu lu i r o m â ­
n e s c n e u a a c o p e r i o a s e le o b o s ite .
C u m u tn p a r t i d e l e p o l i t i c e s ă
p r e tin d ă ju ră m â n t d e la e e ie e a u
f o s t a m ă g iţi s ă le u r m e z e c r e z u l ?
C u m în d r ă z n e s c p o litle la n lt s ă - ş l
b a tă jo c d e b is e r ic a n e a m u lu i?
N u s e c u tr e m u r ă n im e n i c ă n ic i
c e le s fin te n u m a l s u n t r e s p e c t a t e
c i a u f o s t c o b o r â t e în n o r o iu l p o ­
litie ?
A m p o r n it d e fln itiu p e p a n ta p o -
u â rn iş u lu i ?
D u p ă c e c in s te a ş i o m e n ia a u
fo s t în lă tu ra te , d u p ă c e c o n ş tiin ţa
e s te p e p u n c tu l d e a re fu z a d iri­
j a r e a f a p te lo r f ie c ă r u ia , a u e n lt
a c u m şl râ n d u l c re d in ţe i?
D a c ă u e -ţl s u b m in a ş l c r e d in ţa
c e u e -ţi m a l d is t r u g e în a c e a s t ă
b u n ă şl fru m o a s ă ţa ră ?
S ă u ă fie d e a ju n s c ă a - ţi în -
u r ă j b l t p o p o r u l ş l l- a ţl îm p ă r ţit în
Vreţi să Vă vedeţi portretul?
Citiţi
de I ONEL NEAMTZU
De uânzare la Librăria „Cartea Ro­
m ânească“. Chioşcul de ziare din
Piaţa Regele Ferdinand etc. Pns|||| bel 28.
Aoţlunea
ta b e r e d u ş m a n e ş i u o l u ă b u e u ra ţt
e u b u c u rie d e a b o lte ă c â n d p a rti­
z a n ii In c o n ş tie n ţi c â ş tig ă c â te o
b ă tă lie d e s tr a d ă p e s p in a r e a f r a ­
ţilo r d e a e e l a ş s â n g e .
în a lt P r e a S fin te S tă p â n e , r id ic ă
h a r u l tu tu r o r a c e l o r d e c ă z u te fe ţe
b is e r ic e ş ti, c a ri n e c in s tin d b is e ­
r i c a D o m n u lu i, ş i- a u p u s c r u c e a ş l
p a tr a f ir u l în s lu j b a p a r t i d e l o r p o ­
litic e .
C e le e iu b iţi a c e a s t ă ţa r ă , lă s a ţi
c r e d in ţa n e s d ru n e in a tă , p e n tru e ă
n u m a i c re d in ţa a s c ă p a t p â n ă a z i
d e a fi ş l e a o b i e c t d e t â r g u l a l ă
p e n tr u b lid u l d e lin te a l m a n d a te ­
lo r e le c to ra le .
lan cu R o m ân u l
Sprijinifi
strădaniile româneşti.
M u lţu m im tu tu r o r s p r ijin ito r ilo r
p e n tr u e u u in te le d e îm b ă r b ă ta r e
ş t în d e m n u r ile c e p rim im . In s p e ­
c ia l m u lţu m im p r e o ţilo r , în u ă ţă to -
rilo r ş l n o ta rilo r p e n tru a d r e s e le
c e n e - a u trim is s p r e a p u te a tr i­
m ite „ A c ţiu n e a “ b u n ilo r R o m â n i
d in ju d e ţ.
V a lu l d e r o m â n is m ş l în c r e d e r e
în n o i ş i d e s tin u l n e a m u lu i n o s tr u ,
s e p o a te în tă ri n u m a i d a c ă s tr â n ­
g e m r â n d u r il e în ju r u l u n e i g a z e te
c a r e e s te o g lin d a u ie a s e n tim e n ­
tu lu i p u b lic , p lă m â n p r in c a r e
re s p ir ă n e a m u l ş l fie rb e re a lă u n ­
tr ic ă a s u fle tu lu i r o m â n e s c .
In ju r u l a c e s t u i c r e z , m ă r t u r i s i t
d e o a m e n i p e e a re -t c u n o a ş te m şl
c a ri s u n t d e p a r te d e fră m â n tă rile
d in tr e p a r t id e , c h e m ă m p e to ţi
c a r i s im t r o m â n e ş te s p r e a p u te a
e u u n c e a s m a l d e u re m e re în u la
o n o a r e a ş l d e m n ita te a p r e s e i d in
tr e c u t ş l s e n tim e n tu l p u b lic d e
m â n d r ie n a ţio n a lă .
R ă s p u n s u l c e a ş te p tă m d e la fle ­
c a r e R o m â n ş l f r u n ta ş d in o r a ş ş l
ju d e ţ e s te s ă n e tr im ită lis ta b u ­
n ilo r R o m â n i e u a d r e s e le , s p r e a
le p u te a tr im ite „ A c ţiu n e a “ tu tu r o r ;
m a i s o lic ită m s ă n i s e c o m u n ic e
u r g e n t to a te f a p te le p o z îtlu e ş t r o ­
m â n e ş ti, c a r i în a lţă ş l în tă r e s c r o ­
m â n is m u l ş l in s titu ţiile p u b lic e în
s ta tu l n o s tr u n a ţio n a l. N u n e in te ­
r e s e a z ă c h e s tiu n ile p o litic e ş l d e
in te re s p e rs o n a l.
„ A c ţiu n e a “ ş l- a c ro it u n d ru m
ş l p u te m s p u n e c ă s u n te m în p lin ă
a s c e n s iu n e , în s ă s p e r ă m ş l p riu lm
în s u s , e o n u ln ş l c ă s tr ă d a n i ilo r n o a ­
s t r e s e u o r a l ă t u r a în c ă ş l a lţi R o ­
m â n i, p e e a r e - t a ş te p tă m .
C u f r ă ţe a s c ă d r a g o s te s ă s e în ­
c o lo n e z e , m a t a le s c ă a u e m a c t
p l !d a m i n o r i t ă ţ i l o r , c a r i ş l a s t ă z i
n e d o m ln e a z ă p rin d is c ip lin a , s p r i­
jin u l ş l s o l i d a r i t a t e a e u c a r e s u s ţin
p a tr u e o tld la n e în S ib iu l r o m â n e s c .
C in e s im te r o m â n e ş te s ă s e o -
p r e a s e ă ş l s ă ju d e c e a s u p r a a c e ­
s tu i fa p t, a s c u ltâ n d p o r u n c a d a tă
d e i n i m ă , c a r e n u p o a t e fi d e c â t
a c e a s t a : s p rijin iţi to a te s tr ă d a n iile
ro m â n e ş ti şi e u a tâ t m a i u â rto s
z ia r e le ro m â n e ş ti, c a r e lu p tă p e n ­
tr u tr iu m fu l ro m â n is m u lu i.
— In a te n ţiu n e a s e r u ie iu lu i s a ­
n i t a r u e t e r i n a p d e l a m u n i c i p i u . D in
p a r t e a m a i m u lto r a b o n a ţi p rim im
p lâ n g e r i c ă p e s tr ă z ile o ra ş u lu i s e
g ă s e s c f ă r ă b o tn iţă n u m e r o ş i c â in i
c a r e m u ş c ă a d e s e o ri p e tre c ă to ri
ş l e u m d e c u r â n d a u m a i f o s t m u lţi
e â ln t tu r b a ţi e s te d e d a to r ia s e r ­
u ie iu lu i s a n ita r u e te r i n a r d e la m u ­
n ic ip iu s ă ia m ă s u r ile n e c e s a r e ş l
m a l a le s s ă -t s trâ n g ă d e p e s tra d ă .
Buletin ex tern
Noua faşă a tratatiuelor
dela P aris.
A tâ t g u u e r n u l e n g le z , c â t ş i a c e l
f r a n c e z p a r a fl d e c i s e s ă n u m a l
t a n i c i o i n i ţ l a t i u ă în c h e s t i u n e a e x ­
tin d e re ! s a n c ţiu n ilo r.
Anglia eonstrueşte un canal.
In c e r c u r i l e b r i t a n i c e s e d i s c u t ă
e u e n tu a lita te a c o n s tru irii u n u i n o u
c a n a l s p r e M a re a R o ş ie , d e p e
c o a s ta m e d lte ra n ă s p r e g o lfu l
A tta b a .
P r o i e c t u l a c e s t a a r fl f o s t d e t e r ­
m in a t d e s itu a ţia A n g lie i, p r e c u m
ş l d e n o u ile r a p o r tu r i c e s e u o r
fix a în tr e A n g lia ş l E g ip t.
N o u l c a n a l a r c r e a e u in d tile
o le g ă tu r ă m a t p u ţin e x p u s ă .
Caneelarul Schuschnigg
la Praga.
C a n e e la ru l S c h u s c h n ig g e s te
a ş te p t a t s ă s o s e a s c ă în z iu a d e
16 I a n u a r ie la P r a g a .
D . S c h u s c h n ig g , u a a u e a în tre -
u e d e r i e u d . B e n e ş ş i p rim u l-m t-
n ls tru a l C e h o s lo u a e le l ş l u a fa c e
u n im p o rta n t e x p o z e u a s u p r a s i­
tu a ţie i p o litic e ş l e c o n o m ic e .
Franţa eoneentreaaă flota
în Mediterana.
Z ia r u l „ D a ily T e l e g r a p h “ a n u n ţ ă
c ă F r a n ţa a lu a t o s e r i e d e m ă ­
s u r i în u e d e r e a s itu a ţie i p o litic e
in te rn a ţio n a le .
D in tre a c e s te m ă s u r i fa c e p a r te
Consfătuire
L u n i , 6 I a n u a r i e a . e ., a a u u t l o c
în lo c a lu l ş e o a le i p r im a r e d e s ta t
d in c o m u n a S a d u , o c o n s f ă tu ir e
în tr e lo c u ito r ii lu c r ă t o r i în d if e r i­
te le f a b r ic i d in lo c ş l îm p r e ju r im e
ş t fr u n ta ş ii s ib îe n l: D r. N le o la e
C o m ş a , D r . U a s iu ş l in g i n e r Q u a i,
în u e d e r e a o r g a n iz ă r i i s in d ic a tu lu i
m u n c ito re s c ro m â n -e re ş tin .
C u u â n tu l d e b ln e u e n lr e a fo s t
r o s tit d in p a r t e a d -lu l D . B o tă r e l,
în u . d ir . în lo c .
A u lu a t a p o i c u u â n tu l d . D r. N .
C o m ş a , a ră tâ n d p e ric o lu l c e n e
a m e n in ţă d in p u n c t d e u e d e r e n a ­
ţio n a l, d a t f iin d c ă în o r i c e în t r e ­
p rin d e re d e o ric e c a r a c te r — n u ­
m ă ru l a n g a ja ţilo r R o m â n i e s te in ­
fim fa ţă d e a c e la a l m in o r ită ţilo r —
t a r a c o l o u n d e d i n f e r i c i r e s ’a r g ă s i
c â te u n R o m â n , e l e s te s e ru lto r s a u
a lt a n g a je t d e g r a d u l a c e s tu ia .
A a ră ta t a p o i d -s a c ă , c h ia r
s ’a u î n t â m p l a t c a z u r i c â n d e l e ­
m e n te r o m â n e ş ti e u p r e g ă tir e s u ­
p e r i o a r ă p r o f e s io n a lă s ă fie a n ­
g a ja ţi la u n e le firm e ş i fu n c ţia la
c a r i e r a u p u ş i, n u e r a a lta d e c â t
a c e e a în g r a d e u a s e r u i t o r l l o r ,
p lă tln d u -s e d e a s e m e n e a u n s a la r
m a l m ie d e c â t a l u n e i d a c tilo g r a f e .
A lu a t a p o i c u u â n tu l d . D r. A .
U a s tu , a r ă t â n d s c o p u l ş l n e c e s ita ­
te a o r g a n iz ă r ii s in d ic a tu lu i m u n c i­
to r e s c , a p e lâ n d la b u n ă u o in ţa ş l
s u fle tu l r o n â n e s e s ă s e o r g a n iz e z e
c â t m a t c ă râ n d . A u m a l u o rb lt d.
in g in e r Q u a i ş i a n g a ja tu l ro m â n
D u tk îe u le l, m u lţu m in d o a s p e ţil o r
p e n tru in ila tlu a lu a tă ş l p ro m iţâ n d
to t s p r i jin ii p e n tr u în f ă p tu ir e a a c e ­
s tu i s in d ic a t m u n c ito re s c p e b a z e
n a ţi o n a l - e p e ş tin e .
A în c h e i a t a p o i d . în u . d tr . D .
B o tă r e l, m u lţu m in d d e a s e m e n e a
in iţia to r ilo r ş i p r o m iţâ n d to t s p r i ­
jin u l în a c e a s t ă în f ă p tu ir e .
D. R o m an
Pag. 5.
ş l trim ite re a u n e i p u te rn ic e e s c a ­
d r e c a r e , tim p d e 6 s ă p tă m â n i, u a
f a c e m a n e u r e în la r g u l c o a s t e l o r
M a ro c u lu i.
D e a s e m e n e a o a ltă e s c a d r ă
f r a n c e z ă a p ă r ă s it a z i p o rtu l B re s t,
f ă r ă a s e d e p ă r t a p r e a m u lt, a s t f e l
e a în tr e i s a u p a tr u z ile s ă p o a tă
fi î n a p e l e M e d i t e r a n e l d e R ă s ă r i t .
G ră b ire a c o n s tru c ţie i u n e i n o u l
b a z e n a u a le la M e r s e l K e b lr.
lâ n g ă O ra n (A lg e ria ) f a c e ş i e a
p a r t e d in s e r i a d e m ă s u r i d e p r e ­
c a u ţie lu a te d e F ra n ţa .
D. Berger-W aldenegg
la Budapesta.
D . B e r g e r - ld a ld e n e g g , m in is tru l
d e e x te r n e a l A u s tr ie i, u a m e r g e
în c u r s u l a c e s t e i lu n i la B u d a p e s ta ,
u n d e u a r ă m â n e d o u ă z ile .
M in is tru l d e e x te r n e a l A u s tr ie i
u a a u e a în tr e u e d e r l e u d -n ii G ö m ­
b ö s şl K anya.
Ofensiua italiană pe
fpontul abisinian
A u to r ită ţile m ilita r e ita lie n e in te n ţ io ­
n e a z ă s ă în tr e p r in d ă o m a r e o f e n s iv ă
p e f r o n tu l d e s u d în a in te d e î n c e p e r e a
a n o tim p u lu i p lo io s , p e n tr u a c u c e r i s in ­
g u r a lin ie f e r a tă a A b is in e i, A d is - A b e b a -
D jib u ti.
Rasa galbenă împotriua
r a se i albe
j a p o n e z i i î n c e a r c ă în e x tr e m u l o r ie n t
s ă î n c h e e o a lia n ţă în tr e p o p o a r e l e d e
r a s ă g a l b e n ă îm p o tr iv a a lb ilo r . D in
a c e s t m o tiv e i d o r e s c s ă a t r a g ă în ­
t r e a g ă C h i n a d e p a r i e a lo r .
Cum se gospodăreşte la
municipiu
In p r o c e s u l u e r b a l N r . 1 0 7 l u a t
în ş e d i n ţ a c o m is ie i in t e r i m a r e în
lu n a tr e c u tă ş l a f iş a t c o n fo rm le g ii,
c itim la p u n c tu l 13, N r. 9 6 0 3 u r m ă ­
to a r e le : A d m lţâ n d u -s e u n a n im u r ­
g e n ţa d . c o n s ilie r d r. M o g a p r e ­
z in tă c e r e r e a u ă d . Id llh e lm ln a
M e itz e r, p e n tru p r e lu n g ir e a u n e i
n o u l p e r io a d e a lo e a ţlu n tlo r p e n tru
c o f e tă r ia d e p e p r o m e n a d ă ş i d in
te a tru . A p re c iin d to a te c o n s id e ­
r e n t e l e i n u o e a t e s ’a d e c i s a c o n ­
tr a m a n d a lic ita ţia p u b lic a tă p e
11 1. e.
C e s ă m a t c o m e n tă m n o i d a c ă
ş l d . B ă r b a t d in b ir o u l d lu l P ls o
s ’a s c a n d a l i z a t ş i d u p ă c â t s e
s p u n e , a r fl a p e l a t a c e a s t ă h o t ă ­
r â r e lu a tă d e g o s p o d a r ii m u n ic i­
p iu lu i, c a r e c o n tr a m a n d e a z ă lic i­
ta ţia p u b lic ă ş i p r e d ă p e m a i d e ­
p a rte a c e le i p e rs o a n e c a re a e x ­
p lo a ta t d e 57 a n t b u n u rile P rim ă ­
r ie i s u b s c u tu l p riu ile g ltlo r c e s e
u ă d c ă s e c o n tin u ă ş t s u b p r e -
ş ld e n ţla d lu l d r . E . P is o . Ş l p e n ­
t r u e a s ă f im c â t m a t d o c u m e n ­
ta ţi a r ă tă m c ă p e n tr u a m b e le c o ­
f e tă r ii n u m ita d o a m n ă p lă te a m u ­
n i c i p i u l u i a n u a l 3 s ’a u 5 m ii , î n
u r e m e c e n u m ita a r e n d a ş e a p r i ­
m it p e d o u ă z e c i d e z ile în tim p u l
tâ rg u lu i d e m o s tr e p e n tru c o fe tă ­
r i a d e p e a l e l e E e l 2 0 ,0 0 0 . d e l a d .
M e n d e l. Ş tie a c e s t lu c r u d . P is o ?
Ş l d a e ă - l a flă d in „ A c ţiu n e a “, m a l
to le r e a z ă e a s ă s e c o n tin u e p r o ­
te c ţia ş l s f id a r e a le g ilo r.
T rag ed ia ră sb o iu lu i
e minunat descrisă înuolumul
B Ă JE N IE
(creionările unui ostaş)
de Mircea Alexiu
De vânzare la C a rte a R o m â n e a s c ă
 Pag. 6. Acţiunea Nr. 20

— C o r u l V id u d i n L u g o j l a S i b i u . a l t u l p e n t r u u n m o m e n t , n u s ’a u P ă d u r e a n u , p rim a r, T â r n a u a - m a r e :

lnformaţiuni A flă m e u b u c u r ie c ă u e s tltu î c o r

ln a te n ţiu n e a d - ş o a r e lo r ş i d - n e -
lo p r o m â n c e . S e r a t a A e ţtu n e i R o ­
m â n e ş ti n a a u e a lo e d u p ă în c e p u ­
t u l lu i F e b r u a r i e l a C e r c u l m i l i t a r .
In u e d e r e a r e u ş it e i s e f a c m a r i
p re g ă tiri. E s te re c u n o s c u t e â s e ­
r a te le A e ţiu n e i R o m â n e ş ti a u fo s t
ş i s u n t c e le m a l r e u ş ite . D o rin ţa
c o m ite tu lu i e s te e a d o a m n e le şi
d o m n iş o a re le s ă s e p re z in te c â t
m a t m u lte în c o s tu m e n a ţio n a le ,
d e a e e e a r u g ă m s ă ş i le p r o c u r e
d e p e a c u m , s p r e a p u te a a u e a şl
în a c e s t a n p lă c e r e a d e a a d m ir a
fru m u s e ţe a u a ria tă a c o s tu m e lo r
n o a s t r e n a ţi o n a l e . In D ită rile p e n tr u
p a r tic ip a r e s e u o r d is trib u i la
tim p .
— P e n tru e o n d u e ă to p li d e la R a ­
d io D if u z iu n e B u c u r e ş ti. P rim im
d e la a b o n a ţii n o ş tr i s c r is o r i, p rin
c a r e c e r s ă s e c â n te c â t m a t m u lte
c â n t e c e r o m â n e ş ti ş i în s p e e ia l
p r o p u n t a r a f u l lu i l o n i ţ ă B ă d i ţ ă .
— D e l a I n s p e c t o r a t u l M u n c i i . In
atenţiunea c o m e rc ia n ţilo r. „ D e l a 1 5
S e p t. 1 9 3 5 , s e a p li c ă în în tr e g im e
d is p o z iţtu n tle D e c iz ie i M in is te ru lu i
M u n c i i , a p ă r u t ă î n M o n . O f. N r .
1 4 4 , d in 4 iu lie 1 9 3 5 , e u p r iu tr e la
o re le d e în c h id e r e a le s ta b ilim e n ­
t e l o r c o m e r c i a l e în a lte z ile d e c â t
D u m i n e c a ş i s ă r b ă t o r i l e g a l e “.
A tr a g e m a te n ţiu n e a c e lo r in te ­
re s a ţi d e a s e c o n fo rm a s tric t a-
e e s t o r d is p o z iţiu n i, c ă c i în c a z
c o n tr a r o rg a n e le d e c o n tro l u o r
d r e s a a c te d e d a r e în ju d e c a tă
p e n tru a H s e a p lic a s a n c ţiu n ile
le g a le .
— S e r b a r e a ş c o la r ă d e la S â n -
g ă tin . E le u il ş e o a le i p r im a r e d in
c o m u n a S â n g ă tin s u b c o n d u c e re a
d ş o a r e l în u . E l e n a T a t u a o r g a n i ­
z a t o fru m o a s ă p io d u e ţie ş c o la ră ,
l a c a r e s ’a p r e d a t d e e l e u i c i n e i
p ie s e u ş o a r e . P u b lic u l a ră s p lă tit
e u fu rtu n o a s e a p la u z e m u n c a şi
s t r ă d a n i i l e d e p u s e d e d ş o a r a în -
u ă ţă to a r e p e n tr u in s tr u ir e a c o p iilo r.
V e n itu l r e a liz a t a fo s t d e s tin a t p e n ­
tr u p r o c u r a r e a D a s e lo r n e c e s a r e
l a g o s p o d ă r i a ş c o l i i u n d e u o r în -
u ă ţa în u iito r e l e u e l e c u m s ă p r e ­
g ă te a s c ă .
La Restaurantul
„C E R B U L
a l f r a ţilo r lu g o je n i, c a r e p o a r tă
n u m e le m a r e lu i c o m p o z ito r b ă n ă ­
ţ e a n Ion Vidu, n e u a u i z t t a p e l a
în c e p u tu l lu n ii F e b r . 1 9 3 6 . C r e d e m
c ă o b ş t e a r o m â n e a s c ă d in S ib iu
u a fi l a d a t o r i e p e n t r u a f a c e c â t
m a l p lă c u tă u iz ita f r a ţilo r lu g o je n i
la n o t. A m ă n u n te u o m p u b lic a la
tim p .
— In a te n ţiu n e a d lu i p r e ş e d in te
a l m u n ic ip iu lu i. D in p a r t e a c e t ă ­
ţe n ilo r d e p e s tr a d a B râ n e o u e a n u
f o s ta Ş a n ţu lu i, p rim im o c e r e r e
m a t lu n g ă , p rin c a r e p r e tin d c o n ­
d u c e r i i m u n ic ip iu lu i s ă le r e s t i t u e
ta b le le r id ic a te d e p e c a s e le p r o ­
p r ie ta r ilo r d in a c e a s t ă s tr a d ă , la
o r d i n e l e lu t A r z ş l D l m a , c u n u ­
m e le C o n s ta n tin B r â n e o u e a n u , c e ­
tă ţe n ii a r a t ă c ă e i s u n t p r o p r ie ­
ta rii tă b liţe lo r lu a te d e p e c a s e le
lo r e u fu rc ile d e fie r şi c ă d a c ă
n u li - s e r e s t i t u e u o r d a în j u d e ­
c a tă p e d . D r. E . P is o , p r e ş e d in ­
te le c o m is ie i in te rim a re .
— R e a p a r i ţ i a „C uvân tu lu i P o p o ­
ru lu i *. P r i n t r e c e r e a d l u i l l i e F l o a ş i u
la n a ţio n a l-c re ş tin i a r e a p ă r u t u e -
e h iu l o r g a n „ C u u â n tu l P o p o r u lu i“.
F a p t u l n e b u c u r ă . 11 s o c o t i m u n n o u
o r g a n d e lu p t ă r o m â n e a s c ă în
o r a ş u l ş l ju d e ţu l n o s tr u .
— In s a la p r im ă r ie i m u n ic ip iu lu i
S ib iu , D u m in e c ă 5 I a n u a r ie a a u u t
lo e o m a r e a d u n a r e a m u n c ito rilo r
R o m â n i. A d u n a r e a a fo s t p r e z id a tă
d e d . M a x im ş i a a u u t e a s c o p
f o r m a r e a u n u l s in d ic a t în c o n tin u ­
a r e p e b a z e n a ţ i o n a l - e r e ş t i n e . D in
p a r t e a p r im ă r ie i m u n ic ip iu lu i S ib iu
a lu a t p a r t e d . P e tr a .
C a d a u ru l u n u i n e c u n o sc u t p e u n
m a id a n . C h e s tu r a p o liţie i d in C h iş i­
n ă u a fo s t în ş tiin ţa tă c ă p e u n m a i­
d a n , în s u b u r b i a P e t r i c a n i , a f o s t
d e s c o p e r i t , î n g r o p a t în g u n o iu , u n
e a d a u ru b ă rb ă te s c .
P â n ă a c u m n u s 'a p u t u t s t a b i l i
Id e n tita te a e a d a u ru lu i. E x a m e n u l
d lu i m e d ie le g is t a a d u s la c o n ­
c lu z ia c ă m o a r te a n e c u n o s c u tu lu i
d a t e a z ă d e d o u ă s a u tr e i lu n i ş t
a fo s t p ric in u ită d e u n p ro e e til d e
a r m ă d e fo c .
S ta b llin d u -s e c h ia r d e la p rim e le
c e r c e tă r i c ă e s te u o r b a d e o c rim ă ,
a u to rită ţile fa c in te n s e c e r c e tă r i
p e n tr u s ta b ilir e a Id e n tită ţii n e c u ­
n o s c u tu lu i p r e c u m ş l p e n tru d e s ­
c o p e r ir e a a s a s in ilo r.
U n u â n ă to p îş i îm p u ş c ă to u a r ă ş u l.
m a l p u tu t g ă s t, u n u l lu â n d - o în
lu n g u l u n e i u ă i, i a r c e lă la lt în p a r t e a
o p u s ă . D u p ă u n tim p în d e lu n g a t
D u m itru H a n g a n u ş i- a p u tu t d i­
s tin g e to u a ră ş u l ş l lu â n d u -l d r e p t
o f i a r ă a d e s c ă r c a t a s u p r a lu i u n
fo c d e a rm ă .
0 m a m ă îş i o m o a r ă c o p ilu l.
T r e c â n d p rin p ă d u r e a Ţ ig ă n e ş ti
d in O rh e iu ( B a s a r a b ia ) , o p a tr u l ă
d e ja n d a rm i, a d a t p e s te o o a lă
m a r e d e l u t î n c a r e s e a f l a în d e s ­
c o m p u n e r e c a d a u ru l u n u i c o p il d e
s e x m a s c u lin , d e c u r â n d n ă s c u t.
I n e e p â n d u - s e c e r c e tă r i le la p o s tu l
d e j a n d a r m i a l c o m u n e i , s ’a s t a b i l i t
c ă p r u n c u l e r a a l fe m e ii A le x a n d r a
Q h e r b o u iţa n u d in O n iş e a n i. N u m ita
în tr e ţin â n d le g ă tu ri d e d r a g o s te e u
flă c ă u l A . B â r e ă d in c o m u n a B r a -
u ie e a , a d a t n a ş te r e c o p ilu lu i p e
c a r e e u a ju to r u l ta tă lu i e i l- a u c is
p u n â n d u - l a p o i în o a l ă ş i în g r o -
p â n d u - l în p ă d u r e .
M a m a c rim in a lă , c â t ş i c o m p li­
c e le ei a u fo st a re s ta ţi.
Şedinfa colegiului me di-
eilop din Sibiu
— M ie rc u ri, 8 Ia n u a r ie a a u u t
C o le g iu l m e d ic ilo r d in S ib iu o b i c i­
n u ita ş e d in ţă lu n a r ă e u c a r e o c a z ie
d l D r. lo a n C o s m a , m e d ic u l p r im a r
ju d e ţe a n ş t - a d e s u o lta t în c o n ti­
n u a r e in te r e s a n ta c o n fe rin ţă a s u ­
p r a o r g a n iz a ţie i s a n ita r e d in R u s ia
S o u îe tie ă . I n te re s u l d e o s e b it d e
m a r e c e s e d ă a z i în R u s ia p r o ­
b le m e lo r d e s ă n ă ta te p u b lic ă a
a d u s o îm b u n ă tă ţire g e n e r a lă a
u i e ţ e i s a n i t a r e d e a c o l o ş l s ’a a -
ju n s în u n e le d o m e n ii la s itu a ţii
a s e m ă n ă to a r e c e l o r d in ţă r ile c a ­
p ita lis te a u a n s a te . C o n fe rin ţa a fo s t
a s c u lta tă d e u n n u m ă r m a re d e
m e d ie i r o m â n i ş i m in o r ita r i d in
o ra ş.
Conferinţa admi­
nistra tiuă dela Sibiu
A s tă z i a a u u t lo e s u b p r e z id e n ­
ţia d -lu l M in is tr u D u m itru lu e a , o
im p o rta n tă c o n fe rin ţă a d m in is tra -
tiu ă , la P r e f e c tu r a ju d e ţu lu i n o ­
s tr u . A u lu a t p a r te u r m ă to r ii p r e ­
fe c ţi ş l p r im a r i: A r a d : D r. lo a n
Q r o z e a , p r e f e c t ş i D r. G o to z iu , d e -
p u ta t- p r im a r , A lb a : D r. V u le u , p r e ­
D r. U ie to r Ş tirb e ţlu , p r e f e c t ş l d .
A u re l M o s o ra , d e p u ta t-p rim a r, M u ­
r e ş : F r a n e i s e P o r u m b ? e k l, p r e f e c t
ş i E m il D a n d e a , p r im a r , V â lc e a :
E u g e n B a c e s e u , p re fe c t şl p rim a r
G o g u Ş te fă n e s e u , S ib iu : D r. N le o -
la e R e g m a n , p re f e c t ş i p rim a r D r.
E u g e n P is o , d e p u ta t, f ie c a r e ju d e ţ
a p re z e n ta t s e p a r a t ra p o a r te le a -
s u p r a în fă p tu irilo r ş i n e u o ilo r d u p ă
re g iu n i.
D . M in is tru lu e a , lu â n d c u n o ­
ş tin ţă d e to a te re a liz ă rile ş l n e -
u o ile ju d e ţe lo r m e n ţio n a te , a m u l­
ţu m it o r g a n e lo r d in s u b o r d t n e a
d - s a le ş i a d a t s f a tu r i d e u iito r.
D . M in is tr u a u e n lt în s o ţit d e d .
d ir e c t o r d e c a b in e t lu liu P r e d e s e u
d e la S la tin a .
Misterul
morţii Titei Cristeseu
A fă c u t m u ltă u â lu ă m o a r te a
n ă p r a z n i c ă a u n e i d in c e le m a l
c u n o s c u te a r tis te r o m â n e : T ita
C r is te s e u . N u s e ş tie d a c ă e la
m ijlo c s in u c i d e r e s a u c r im ă . C e i
m a t m u lţi a u în c l in a t p é n tr u p r i m a
s u p o z iţie . A s tă z i în s ă a f a c e r e a p a r e
a lu a o în to r s ă tu r ă s e n s a ţto n a lă ,
e x is tâ n d in d ic ii d e c r im ă .
M is te ru l a s u p r a m o rţii fr u m o a s e i
T i t a C r i s t e s e u e d e p a r t e d e a fi l ă ­
m u rit. J u d e le in s t r u c t o r în s ă r c in a t
e u c la r ific a re a a e e s te t c h e s tiu n i d e ­
p u n e e fo rtu ri s u p r a o m e n e ş ti c a r t
în s ă , d e o c a m d a tă , s u n t z a d a rn ic e .
D a r d a c ă a c e s t m i s t e r n ’a f o s t
în c ă d e s le g a t, a u ie ş it la tu e a lă o
m u lţim e d e a m ă n u n te s c a b r o a s e
c a r t a u is b u tlt s ă s c a n d a liz e z e la
c u lm e o p in a p u b lic ă ,
Serbarea botezului
S e r b a r e a z i l e i d e B o b o t e a z ă s ’a
s ă r b ă t o r i t în o r a ş u l n o s tr u e u u n
d e o s e b it fa s t.
E a M e t r o p o l i e l a o r a 1 0 s ’a o f i c i a t
u n s e ru le iu re lig io s d e c ă tr e P . S .
A r h ie r e u l U a s iie d e R ă ş in a r i în ­
c o n ju ra t d e u n s o b o r d e p re o ţi.
E r a u d e fa ţă to a te a u to rită ţile
e iu ile ş i m ilita re .
E a o r a 1 0 '/a s ’a f o r m a t c o r t e g i u l
p o r n in d în P ia ţa R e g e le F e r d in a n d
u n d e s ’a f ă c u t s f i n ţ i r e a a p e i d e
1. P . S . S a D r . N . B ă l a n , d u p ă
c a r e c r e d in c io ş ii a u fo s t b o te z a ţi.

DE AUR“ O i m p r e s i o n a n t ă n e n o r o c i r e s ’a
î n r e g i s t r a t a z t în c o m u n a M o r la e a
Zilnic piept de miel la grătar d i n j u d e ţ u l C lu j. D u m i t r u H a n g a ş t
lo a n B o lg a ş a m b ii d in s u s n u m ita
P ro p rie ta r
c o m u n ă a u p le c a t la u â n ă to a r e
Car! Benkovsky î n t r ’o p ă d u r e d i n a p r o p i e r e d e
H u e d in . D e s p ă r ţin d u - s e u n u l d e
fe c t, D r. lo a n C o lb a z l, p r im a r ,
G a r a ş : D r . G o l. l o a n G a b a l e a n u ,
A u rm a t a p o i d e fila re a tr u p e lo r
d e la to a te u n ită ţile d in g a r n iz o a n ă .
C o r t e g i u l s ’a î n d r e p t a t d i n n o u
p r e f e c t ş i D r. D im itrte C a r b a s î,
p rim a r, H u n e d o a r a : P e tr e P e ria n , s p re C a te d ra lă .
p rim a r ş i D r. G h. D ră g a n , d ir e c ­ E a e ş ir e o c o m p a n ie d e o n o a r e
to r u l P r e f e c tu r ii, T â r n a u a - m i e ă : D r.
S im io n Q h iz d a u u , p r e f e c t ş i d. p ro f.
c o m a n d a tă d e c ă p ita n u l Ş e n d r e a
d in a r tile r ie a d a t o n o r u r ile .

Nr. 2543/1935 port.

C a fea ! Publicaţiune de licitaţie.

C e a m a i d e lic io a s ă , p ră jită şt
m ă c i n a t ă i m e d i a t l a c e r e r e . în
S i b i u n u m a i la m a r e le ş i r e ­
n u m itu l m a g a z in s p e e ia l d e C a f e a
Subsemnatul şef portărel de pe lângă Tribunalul Sibiu,
prin aceasta publică, că în baza deciziunei Nr. 6291/1935 şi
Nr. G. II 14.017/1935 a Judecătoriei mixte Sibiu, în favorul
If Thalia ii
reclamantului Massa Falimentară Carol Ballreich reprez. prin C o r o a n a F ilm e lo r
advocatul Dr. A. Opriş Sibiu, contra lui Alexandru Korn,

„LA PASA“ Sibiu, pentru încasarea creanţei de 150 Lei şi accesorii, se D iu in a o p e r e t ă U te n e z ă

” 9
In p rezent irsgazln u l s Pe e ia ! de ca fe a „La P a ş a “
e ste e e l mai bine asortat ş i în tot felul d e colon iale
ş i d elic a tese fiind în eom binajie eu renumita
bonbonerie ^am fireseu.
fixează termen de licitaţie pe 15 Ia n u a rie 1936, o ra 3 p . m ., la
faţa locului, în Sibiu str. Filozofilor Nr. 18, unde se vor vinde a lu i F R A N Z E E H A R
prin licitaţiune publică judiciară diferite mărfuri, 1 maşină de
scris şi un cântar decimal în valoare de 19.970 Lei. In caz de
nevoie şi sub preţul de estimare.
CLO-CLO
Fretenţiuuea care e de încasat face 150 Lei capital, do­
eu M A R T H A E G G E T H
în e e a m ai bună creaţie a ei, îm preună
bânzile cu 6,V2% socotind din 26 Aprilie 1935, iai spesele până

I
acum stabilite de 1588 Lei. eu eei mai mari artişti al ec r a n u lu i:
F u rn iz o ru l Curţii R e g ale
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost seche­ L eo S lezak, Ida Wüst, Hanz
strate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire M oser, Rolf Wanka.
Fjjtafi ad resa ş i uizitaţl licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în sensul R egia: cat. Tourjansky
în interesul pur propriu în art. XLI; 1908 § 20.
Telefon Nr 93 Sibiu, s í p . Regina Maria
Gonuorbiri *12
gratuite S i b i u , la 23 Decemvrie 1935.
D r. K lo k n e r, şefportărel

R e d a c t o r r e s p . : L E IE M U N T E A N U . T ip a r u l In s t, d e a r te g r a f ic e „ D A C IA T R A I A N A “. S ib iu . CENSURAT
 D ir e c to r : I o n M o n t e n u a
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, trei luni 6 0 , o lună 2 0 . in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 . N r.-ul 3 L ei — P u blication ! şi inserate după ta rif
N r. 21
Tot despre numirea
străzilor
L a s c r is o r ile ş t c o m u n ic ă rile te ­
le f o n i c e c e p r i m e s c z iln ic în c h e ­
s tiu n e a n u m irii s tr ă z ilo r , m ă u ă d
s i l i t s ă r e u l n e u u n n o u a r t i c o l , în
c a r e s ă r e d a u în s u m a r o b le c ţlu -
n tle ş t p r o p u n e r ile R o m â n ilo r s l-
b ie n i.
N u m al tre b u e s ă a ră t c ă
a s tă z i s e c e r e d in p a r t e a tu tu ­
r o r R o m â n ilo r r e z o lu a r e a u r ­
g e n tă a c h e s tiu n e ! d e s b ă tu tă p o a te
p r e a m u lt în c o lo a n e l e „ A e ţtu n e i* .
0 fa c e m p e n tr u e ă n t-s e c e r e
d in p a r t e a tu tu r o r ş l u o m c o n tin u a
p â n ă s e s o lu ţio n e a z ă , a ş a c u m o
c e r e d e m n ita te a n o a s tr ă r o m â ­
n ească.
R e p e tă m ş l u o m re p e n t ş t p e n ­
tr u e ă p rin c o m p le ta r e a c o m is ie i
I n te r im a r e e u d . A . G to u te ă , R o ­
m â n i i a u e m d i n n o u m a j o r i t a t e a în
c o m is ia in te rim a ră , a ş a c ă s e p o a te
h o tă rî re z o lu a re a .
S ă p re c iz ă m . Z ia re le g e rm a n e
d in lo c s c r iu ş t a c u m u e e h ile n u ­
m iri, m e n ţin â n d o s t a r e d e il e g a ­
lita te ş l a n a r h ie d e c a r e a u to r ită ­
ţile c o m u n a le , în c r e d in ţa te p r in
le g e , tr e b u e s ă s e s e s is e z e ş t s ă
la m ă s u r ile c e s e im p u n . S ă c e r ­
c e te z e o r ic in e ş l u a a fla c ă la
s t r a d a V i s a r i o n R o m a n îl s p u n
B rije r - g a s s e , la s tr . M e tro p o lie t.
F le is c h e r - g e s s e , s tr . O c t. G o g a
f u r g e itu a ld s tr e s s e . s tr. Ş a g u n a
M ü h l g a s s e , C a rm e n -S y lu a S e h e -
ru is g a s s e ş l la s t r a d a R e g e l e
C e r o l ll. S p o r e r - g a s s e e t c . e t c .
C o n d u c ă t o r i i m u n i c i p i u l u i n 'a u
c u ra ju l s ă în tr e b e e u c e s c o p s e
fa c to a te a c e s te a ş t n u s o c o te s c
c ă le g e a le im p u n e s ă tn te ru tn â ?
M . S a R e g e le n u s e p o a te în u re d -
n te i n tc i d e a tâ ta a te n ţiu n e ?
S ă p o f te a s c ă d . P is o s ă c e r c e ­
te z e c e s e r ie p e tă b liţe le d e p e
c a s e l e d t n s i r . R e g e l e C a r o l ll . c e
p o a r tă a c e a s t ă n u m ir e d in a n u l
1934.
T ă b liţe le d e p e s tr a d a B râ n e o -
u e a n u , a u fo s t r u p te c u fu rc ile d e
fie r d e p e c a s e le p ro p rie ta rilo r,
d e c ă tr e o a m e n ii p rim ă rie i tr tm iş t
d e A r z ş l d . D tm a ş i p e s t r a d a
R e g e l e C a r o l 11. a r ă m a s t o t c e l e
cu S p o re r- g a sse .
S ă p o f te a s c ă o r ic in e s ă s e u ite
p e s te a d re s e le c o te s p o n d e n ţe lo r
a d u s e d e f a c to r i ş i u a g ă s i c ă d in
c a u z a c a m p a n ie i te n d e n ţio a s e şl
s u u e r s lu e d u s e .d e p r e s a g e rm a n ă
c a r e b o ic o te a z ă a c tu a le le n u m iri
o fic ia le , to a tă c o r e s p o n d e n ţa e s te
a d r e s a tă p e n u m e le u e e h lu a l
s tră z ilo r. C e fa c e c e n z u r a ?
Q fggQ { | | & S O C Í cl ţ Í î l O f m m ân ftS tj
Sibiu, J o i 16 I a n u a r ie 1 9 3 6 A nul I I
A zi ne vorbesc: Morala capitalei şi cazul
Românii sibieni Titei Cristescu
d e io n e l N eam tzu
A m s c r is ş i v o m con tin u a până Ia so lu ţio n a re a c h e s tiu n e i b o te z ă r ii
s tr ă z ilo r cu nu m e r o m â n e ş ti a şa c u m o c e r e d em n ita te a n o a stră na­ P e n tru u n o m p a r te a c e a m a l
ţionala ş i R o m â n i sib ie n i. I m p o r ta n tă d in e l e s t e c a p u l ; p e n tr u
L ă s ă m să v o r b e a s c ă a s tă z i o p a r te din R o m â n ii sib ie n i, c a r e au o ţ a r ă c a p u l îl r e p r e z i n t ă c a p i t a l a
d e p u s ce re ri, m e m o rii lu n g i ş i d o c u m e n ta te Ia m unicip iu fn a cea stă In c a p s e p e t r e c to a te lu c r u r ile d e
c h e stiu n e c e a p r e o c u p a t ş i p r e o c u p ă m ult opinia p u b lic ă ro m â n e a sc ă . s e a m ă : g â n d ire a , s im ţire a şl u o ln ţa ;
S o c ie ta te a in v a lizilo r c e r să s e b o te z e in c e n tru str. In valizilor în c e p h a l ä , e c e e ş c e n t r a l i z a r e , a b ­
d e ră sb o iu . s o r b in d e e n tr lju g a l to a te e u e n im e n -
R eu n iu n ea M e se ria şilo r R o m â n i p rin p r e ş e d in te le e i păr. pro to p . te le m a r t ş t m te t, to a te în tâ m p lă ­
E . C ioran ş i d. Ş t. D uca s e c r . g en ., c e r p rin c e r e r i re p e ta te să s e rile ş l to a te s e n s a ţlile . D a r d a c ă
s c h im b e n u m ele s tr ă z ii S p in a r e a c â n elu i cu V icto r T o rd ă şia n u . P e î n t r ’u n c a p p o t a u e a l o c g â n d u r i c u ­
a ce a stă c e r e r e A r z s c r ie : ad. acta. G eneralul M aharovici, Jó stu l d ir e c to r r a te şt b u n e , e l p o a te d a n a ş te r e
al liceului D r. I. B u n ea , dir. B ă n c ii N ationale c e r s ă s e n u m e a sc ă o ş t la f a p te a b je e te ş i I m o r a le . A c e la ş
stra d ă str. B a n c a N afională, A r z : N u s e a p ro b ă . l u c r u p o a t e a u e a l o c ş t î n t r ’o c a ­
D. in s p e c to r N ufiu, în re p e ta te r â n d u r i cu io}i p r o p rie ta r ii d e toate p ita lă , c a r e n u s t ă t o t d e a u n a în
naţionalităţile d e p e M oara d e S c o a r fă , c e r ca să Ie s c h im b e n um irea fru n te a lu c r u r ilo r b u n e .
in str.*T eilor. A c e la ş r ă s p u n s n e g a tiv ş i p r o v o e ă to r . C a p ita la n o a s tr ă , c a r e tr e c e d r e p t
M ai m u iţi c e tă ţe n i d e to a te n a jionahtafile in Jrunte cu d. E . W ell­ m ic u l P a r is a l E u r o p e i d e S u d E s t,
m an, N. H. O ngjerth, s e p lâ n g p e n tru fa p tu l că A r z re fu ză s ă le b o te z e e s te c a p u l m a r ilo r e u e n tm e n te , d a r
s tr ă z ile ş i fo s tu lu i p re fe c t. ş t c a p u l d e s m ă ţu lu t. In a c e s t m tc
L o c u ito rii d e p e M oara d e S c o a r fă , in n u m ă r d e U0—60, in fr u n te P a r t s , l o c u l S e n e i îl d e ţ i n e D â m -
cu d n ii m a io ri: C h ristea ş i Ş e r b ă n e s c u , c e r să s e s c h im b e str . M oara b o u tţa , m u r d a r ă ş l s o io a s ă , e a ş t
d e S c o a r fă ş i str ă z ile c e z ă p ă c e s c a s tă z i lum ea, p e n tru că su n t m a i m o ra u u rtle o ra ş u lu i p rin c a r e tr e c e .
m u lte cu a c e la ş num e, să fie b o te z a te str. Traian, D e c e b a l e tc L a E o g in d a fid e lă a u n e t m e n ta lită ţi
a c e a sta A r z r ă sp u n d e u r m ă to a r e le : A c e a s tă s c h im b a r e a r p r o d u c e o ş t a u n e t g e n e ra ţii d e c a d e n te .
d e s o r d in e ş i in c o n se c in fă p ro p u n a nu a d m ite s c h im b a r e a n u m elu i d e In B u e u r e ş t t g ă s e ş t i d e to a t e
M oara d e S c o a r fă cu Traian ş i D e c e b a l. N u s e p u tea un r ă sp u n s m ai s u b o iz b u c n ire h o o tie ă : p a la te ş t
cin ic ş i m ai plin d e ură. C u c e Ta s u p ă ra t D e c e b a l ş i T ra ia n ? b lo c k h o u s e u ri r ă s ă r i t e e a d in p ă ­
L o c u ito rii d e p e stra d a S c h u lle r u s c e r ca a c e a sta să fie s c h im b a tă cu m â n t ş i c rim e n ă s c u te p e s te n o a p te ;
n u m e le d e : N eg o iu l ş i s e m n e a z ă dn ii in s p e c to r ş i a d v o c a tu l Dr. Sto i- u e le ttâ ţi m a r t ş t p o s ib ilită ţi m ie l;
chitia, Dr. I. C o zm a etc. P e a c e a stă c e r e r e r ă sp u n d e A r z „Fiind in a p a r e n ţe I m p u n ă to a r e ş l u a lo rl fa ls e ;
c o tr a z ic e r e cu p rin c ip iile r e c u n o s c u te , nu p o a te fi ad m isă . Ion M unteanu lu x ş t p o m p ă ş l d e s f r â u s c a b r o s .
ş i vecinii, tofi R om â n i, au c e r u t s ă s e b o te z e a le ea c e m e r g e p a ra le l T o tu l s e îm p e r e c h e a z ă d ia b o lic ,
c u str. I. C reangă ş i p e c u r s u l apei, a le e a B r ă te s c u V o in eşti ş i d. p ro f, îm p r ă ş tiin d a tm o s f e r ă d e u te tu , p e
(Conlinuare tn pag. 2-a) (Continuare în p a g . 2-a) '
c
M e m b r tt s a ş i d tn c o m is ia in te ­ ş t s o l u ţ i i l e , p e n t r u a fl p u b l i c a t e , In S ib iu l r o m â n e s c m e m b r ii p a r ­
r im a r ă a u lu a t a titu d in e c o n tr a s p r e a c o n u l n g e în fe lu l a c e s t a ş t t i d u l u i l i b e r a l , a s t â s t in f r u n t e a m u ­
.A c ţiu n e t“. M e m b ri r o m â n i n u p o t p e c e t c a r t d in c a lc u l e le e l e c to ­ n i c i p i u l u i , n ’a u c u r a j u l ş t d e m n i »
s ă fa c ă o In te rp e la re a s u p r a a c e ­ r a le , e u ltă s ă re z o lu e a c e a s tă c h e ­ ta le a d e a b o te z a o s tr a d ă p rin ­
s to r c h e s tiu n i? s tiu n e . c ip a lă e u n u m e le m a r e lu i p a tr io t
N u s e c e d e c ă e tim p u l s ă s e C e r e m d -lu t d ir ig in te a l p o ş le l Io n B r ă tia n u , r e f u g ia t la S ib iu e tc .
p u n ă c a p ă t d e b a n d a d e i d e a & tă z t, s ă c p lic e o r d tn lle p rtm iie d e la d i­ e t c . I o n e l B r ă t t a n u , N i e o l a e F ill -
m a t a le s c ă s u n te m u n ic u l o r a ş r e c ţ i u n e a g e n e r a l ă r e f e r i t o r la a c e l . p e 8 c u , N ie o la e T itu le s e u , T a c h e
d tn lu m e c a r e m a l to le r ă m a c e s t e a c a r t î n m o d t e d e n ţ 'o s p ă s t r e a z ă lo n e s c u , B a rtţtu , B â rn u ţlu , N . lo r g a ,
ş t c o n t r a c ă r u ţ s ’a r i d i c a t , d u p ă s tr ă z il e e u u e c h e a n u m ire . lu llu M a n iu , A le x . U a id a , e tc ., n u
c u m s e p o a te u e d e a ş i d in c e le D e b u n ă s e a m ă c ă a p lic a re a s u n t u re d n ic l s ă în lo c u ia s c ă s tr a d a
p u b lic a te la c o lo a n a „ a z l n e u o r - a c e s tu i o rd in s e u a fa c e d e la d a ta V iţe ilo r , O a s e lo r , O re z u lu i s a u n u ­
b e ş te “ to a tă s u fla r e a r o m â n e a s c ă . c e o u a f a c e c u n o s c u tă p u b lic u lu i m e le c â r n ă ţa r tlo r s a u u n o r c r e s ­
C lu ju l, B r a ş o u u l , A r a d u l , T i m i ­ p r in z ia r e ş l fa c to rii p o ş ta li. c ă to ri d e p o ru m b i d e r a s ă ?
ş o a r a , S e b e ş u l s ă s e s c , e tc . a u re - M e m b r ii c o m is ie i In te rim a re a u
D a c ă u o tu rtle p r o b a b ile a le s a ­
z o lu a t d e m u lt a c e a s t ă c h e s tiu n e , d a to r ia s ă o rd o n e în lo c u ire a u e -
ş ilo r c r e d e ţ i c ă u o r b e s e m a t m u lt
b o te z â n d s tră z ile e u n u m e d e p e r ­ c h i l o r tă b liţe c u a lte le n o u l, p e
d e c â t u m b r a a c e s to r fig u ri is to r ic e
s o a n e d in is to r ia ş l lite r a tu r a r o ­ c a r e s ă s e s c r i e n u m e le s c h im b a t.
s p u n e ţi o c a s ă n e o c u p ă m m a i p e
m â n e a s c ă ş l a lu m e ţ c lu iliz a te , In G e r m a n ia , F r a n ţa ş t A u s tr ia la rg d e a c e a s tă r ă tă c ir e ş t s ă u ă
f ă r ă n ic i o tr a d u c e r e a n u m e lu i. e tc ., n u e x is tă s tr a d ă c u n u m e le d e m o n s tr ă m c ă n a ţiile t r â e s c d tn
P e n tru s o lu ţio n a re a c h e s tiu n e t t r a d u s . In C lu j. A c ţiu n e a P a t r i o t i c ă is to rie ş i c ă a u e m o d a to r ie fa ţă
ş l în o r a ş u l n o s t r u c â t m a t u r g e n t ş l- a r i d i c a t e u u â n l u l p â n ă ş t în d e m in u r ita r t s ă le d ă m p o s ib ili­
ş t c u to a tă d e m n ita te a , s o c o tim c ă c o n tra firm e lo r p a rtic u la re s c ris e ta te a s ă n e c u n o a s c ă ts to rta n o a ­
e s te n e c e s a r e a to a te a s o c ia ţiile , ş l în a ltă lim b ă , d e c â t a s ta tu lu i s tr ă , s c r iin d p e c o lţu l d e s tr ă z i ş i
s o c ie tă ţile d e d o m n i ş i d e d o a m n e , ş i la S ib iu , f ă r ă c o n s im ţă m â n tu l p e c a s a f ie c ă r u ia n u m e le a le ş ilo r
s ă a d u c ă a c e a s t ă c h e s t i u n e în d e z ­ C a s e i R e g a le , s e tr a d u c e n u m e le n e a m u lu i r o m â n e s c .
b a te r e a c o m ite te lo r şi a a d u n ă rilo r A . S . P r in c ip e lu i N ie o la e e u t-rin z
ş t s ă tr im ită „ A e ţlu n e i“ h o tă r â r ile N ik o la u s . Io n M u n te an u
 Pag, 2
In atenţiunea gospodarilor
dela municipiu
Ş tie d . p r e ş e d in te a l c o m is ie i
in te r im a r e d e la m u n ic ip iu , c ă d if e ­
riţi fu n c ţio n a r i s a ş i d e la m u n ic ip iu
d is p re ţu e s e ş i b a tjo c o re s c p e r o ­
m â n i ş i c o n tin u ă s ă f a c ă a c e le a ş i
a b u z u r i p r a c t i c a t e ş l în t r e c u t ?
D a c ă n u ş tie , „ A c ţiu n e a “ a d e s c h is
c o lţu l p lâ n g e r ilo r r o m â n ilo r d e s ig u r
e u m u ltă d u r e r e , p e n tr u e ă d u p ă 17
a n i d e s t ă p â n i r e r o m â n e a s e ă m a i tre -
b u e ş i a c u m s ă n e p lâ n g e m c o n tr a
s tr ă in ilo r c e u r ă s c p â n ă la d ts p r e ţ
p o p o r u l m a jo r ita r ş i d o m in a n t, p e n ­
tr u e ă a c e l c a rt n e re p r e z in tă a s tă z i
a u d r e p t n o r m ă in te re s u l p e r s o n a l
ş i s o lu ţii c o m p r o m is u r ile e le c to ­
ra le .
D a r s ă p r e c i z ă m : D in p a r t e a
u n u i ş o m e r in te le c tu a l d e la m u n i­
c ip iu n i s e f a c e c u n o s c u t c ă u n
o a r e c a r e H e rm a n , a ju n s ş e f p e s te
ş o m e r i i d e l a ’m u n i e l p t u , s f i d e a z ă ş i
b a tjo c o re ş te p e ro m â n i ş l d u c e
u r a a tâ t d e d e p a r te , în c â t r o m â ­
n i l o r e u d r e p t d e a fi p e l i s t a ş o ­
m e r i l o r i n t e l e c t u a l i , li s e p l ă t e ş t e
a j u t o r u l ş o m e r i l o r m a n u a li în tim p
c e p e s t r ă i n i , f ă r ă d r e p t , ît r e p a r ­
tiz e a z ă a ju to ri d e c o m a n d a n ţi p e s te
e c h ip e , a ş a c ă d in 1 2 a ju to r i 8 s u n t
m i n o r i t a r i . ;D ln c e i 4 r o m â n i , d e ş i
în d e p lin e s c a e e a s t ă s lu jb ă , u n ii
p rim e s c a ju to ru l n u m a i d e lu c r ă ­
to r i m a n u a li, p e n tr u m o tiu u l c ă f a c
p a r t e d in p o p o r u l m a jo r ita r .
D e a ltă p a r te , n i s e a d u c e la
c u n o ş tin ţă c ă ş e fu l e c o n o m a tu lu i
a d a t c â te d o u ă c a r ă d e le m n e
u rm ă to r ilo r a n g a ja ţi : tâ m p la ru lu i
B o r d h o n , e u r e la r u lu t ID e ltm a n ş l
o m u lu i s ă u d e c a s ă , B r e n e r .
B u n u r i l e m u n i c i p i u l u i p o t fi î m ­
p ă r ţite la o r ic in e ? A ş te p tă m r ă s ­
p u n s u l d -lu l p r e ş e d in te a l m u n ic i­
p iu lu i ş i u r e m s ă ş tim d a c ă e s te
h o tă râ t s ă fa c ă râ n d u la lă , s a u n u ,
la m u n ic ip iu l
(Continuare din p ag. 1).
c a r e c e tă ţe n ii c a p ita le i o s o r b c a
p e u n a e r c u r a t d e m u n te .
C a z u l T ite i G r is te s e u , c e l m a t
s e n s a tio n a l r o m a n a l u ltim e lo r z ile ,
n u e s te o tlu s tr a r e a a c e s to r a fir­
m a ţii ? M e n ta lita te a u n e i fe te , lu m e a
h id o a s ă c a r e o îm p re jm u e ş te , n e ­
s o c o tir e a o r ic ă r o r p r e c e p te m o ra le ,
a m ă n u n te le d e s g u s tă to a r e c a r i în ­
s o ţe s c a c e a s tă tr a g e d ie , to a te in ­
d ic ă o lu m e a p a r te p e c a r e b ia ta
p ro u in c te n u o c u n o a ş te . In z a d a r
s e a r u n c ă în c â r c a p r o u in e ie l im ­
p u t a r e a c ă e „ p r o u l n e i a l ă “, r ă m a s ă
în a p o i ş i b u r g h e z ă . 0 ţa r ă s e r e a ­
z e m ă în s ă n u m a i p e p ro u in e le c â n d
n e c e s ită e le m e n te s ă n ă to a s e . C a ­
p ita la e p u tre d ă . Ş l-a tu n c i c u m s ă
n e în c h in ă m n o i c e i d in p r o u in e le
o ra ş u lu i c a r e re p r e z in tă c a p u l ş l
c a r e d e fa p t n u e a lte e u a d e c â t
c a p u l u le iu lu i, ş l a l d e m o r a li­
z ă rii.
C e i c e a u ră s p u n d e r e a d e s tin e lo r
a c e s te i ţă ri a r tr e b u i s ă m e d ite z e
s e r i o s d a c ă n u e c a z u l s ă m u te
c a p u l în a ltă p a r t e a tr u p u lu i. C ă c i
p u r o iu l c e s e r e u a r s ă d in c e n tr u l
u it ţii u n e i ţă r i p o a te I n f e c ta ş i p e ­
r i f e r i i l e ş l a t u n c i u a fi p r e a t â r z i u
p e n tr u a s e lu a m ă s u r i.
A c ţ i u n e a Nr. 21.
D e s p ă r ţă m â n tu l S ib iu a l „ A s tr e i“ ş l IV . C u rsu l d e ştiin ţe fis ic o - n a ­ Pentru sibienii din alte
tu ra le :
„ F e d e r a ţia C o rp u lu i D id a c tic “
8. M ie r c u r i, 5 F e b r u a r i e a . e . :
oraşe
„ A c ţ i u n e a “ e s t e în p l i n ă c r e ş t e r e
Cursurile Uniuersi-^ „ E u o i u ţ l a g e o l o g i c ă a R o m â n i e i “, d e tir a j. Z iln ic p rim im c e r e r i d e
c o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă d e N . U a s tU u , n o u l a b o n a ţt d in to a te p ă r ţile ţă r ii.
taţii Populare p ro f. la lic e u l „ G h . L a z ă r “. P a r te a B u c u rie m a r e a fă c u t s lb ie n ilo r r i­
A u în c e p u t la 13 Ia n u a r ie a rtis tic ă s e u a e x e c u ta d e c o ru l s ip i ţi în to t c u p r i n s u l ţă r ii, c a r t p r i n
R e u n iu n ii m e s e r ia ş il o r ro m â n i.
1 9 3 6 , ş i ţin p â n ă la 3 0 M a r tie 1 9 3 6 , „ A c ţiu n e a “ a u p o s ib ilita te a s ă r e ia
9. L u n i, 1 0 F e b r u a r ie a . e . : „ F o s ­
în f ie c a r e L u n i ş t M e r e u r l în tr e le g ă tu r a e u S ib iu l.
f o r u l ş l j o c u l c o m o r i l o r “, c o n f e ­
o r e l e 8 —9 s e a r a , în s a l a f e s tlu ă a R u g ă m p e to ţi p r ie te n ii ş t s p r i ­
r i n ţ ă ţ i n u t ă d e 1. S e h t t e a , p r o f . l a
lic e u lu i „ G h e o r g h e L a z ă r “. jin ito rii n o ş tri! s ă n e c o m u n ic e ş l
lic e u l „ G h . L a z ă r “. P a r te a a r tis tic ă
P ro g ra m u l a c e s to r c u rs u ri e s te a d r e s e le a c e lo r a d in tre c u n o s c u ţi
s e u a e x e c u ta d e c o ru l Ş e o a le t
u rm ă to ru l: c a ri s o c o te s c c ă p rim e s c e u p lă ­
d e u c e n ic e .
1. C u rsu l r e lig io s - m o r a l: c e r e „ A c ţiu n e a “.
1 . B u n i, 1 3 I a n u a r i e a . e . : „ G r a ­ 10. M ie rc u ri, 12 F e b r u a r ie a . e . : P e n tr u a p u te a s lu ji id e i c e a m
i u l p r o f e ţ i l o r “, c o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă d e „ A s c e n s iu n i în s t r a t o s f e r ă “, c o n ­ a n u n ţa t ş l a s c o a te A c ţiu n e a s iln ic
N . C o la n , r e c to r u l A c a d e m ie i T e o ­ f e r i n ţ ă ţ i n u t ă d e 1. A r m e a n , p r o f . a m fă c u t ş l fa c e m m a r i s a c rific ii.
lo g ic e . P a r te a a r tis tic ă s e u a e x e ­ l a l i c e u l „ G h . L a z ă r “. P a r t e a a r ­ D e o c a m d a tă a u e m c o re s p o n d e n ţi
c u ta d e c o ru l A c a d e m ie i T e o lo g ic e . tis tic ă s e u a e x e c u ta d e e o ru l in ­ î n t o a t e c e n t r e l e j u d e ţ u l u i ş i în B u c u ­
2. M ie r c u r i, 15 I a n u a r ie a . e . : te rn a tu lu i lic e u lu i „ G h . L a z ă r “. r e ş ti. C ă u tă m c o r e s p o n d e n ţi h a r ­
„ I d e a lu l n a ţio n a l, în c a r e t r ă i e ş t e R u g ă m p e c e tă ţe n ii S ib ie n l s ă n i c i l a C lu j, B r a ş o u , A l b a - l u l i a .
ş l |a e t i u e a z ă a s tă z i n e a m u l r o m â ­ în c u r a je z e p rin p r e z e n ţa lo r a e e a ­ F ă g ă r a ş , M e d ia ş , A g n ita , D e u a ,
n e s c “, c o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă d e l o a n s tă m a n if e s ta r e e u c a r a c te r c u ltu ra l. O ră ş tie , R â m n ic u l-V â lc e a C u r te a d e
D ă n c ilă , p r o to p o p m ilita r. P a r te a In tr a re a lib e ră 1 A r g e ş , C ra lo u a ş l T g . fiu .
a rtis tic ă s e u a e x e c u ta d e e o ru l R u g ă m s ă s e a n u n ţe şi s ă n e
ş e o a le t n o r m a le „ A n d re i Ş a g u n a “. c o m u n ic e ş i o lis tă d e p e r s o a n e
3. L u n i, 20 I a n u a r ie a . e .: „ Iu ­ Se face totuşi împrumut c ă r o r a s ă le p u te m tr im ite A c ţiu n e a .
b i r e a d e b in e , în lu m in a f a p t e l o r P e n t r u a b o n a ţ i i n o ş t r i i . A cţiu n ea
c r e ş t i n e ş t i “, c o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă d e ţu l^ d ^ ^ ă ţr^ M u n ie ^ iu ? s p r e a ueni în a jutorul citito rilo r
lo a n D ra g o m ir, s e c r e t a r u l „ A s tr e i“, săi, la fe l ca ş i c e le la lte s ia r e m ari,
S ib iu . P a r te a a r tis tic ă s e u a e x e ­ In u ltim a ş e d i n ţ ă a c o m is ie i in ­ a înfiinţat un c o n te n c io s, c a r e r e ­
c u ta d e e le u ii Ş e o a le i p r im a r e N r. 4 . t e r i m a r e s ’a h o t ă r â t e a M u n i c i p i u l zo lv ă , p rin c o r e s p o n d e n ţă , c h e s ti­
s ă c o n tr a c te z e îm p ru m u tu l a n u n ­ unile ju rid ic e ş i a d m inistratiue.
II. C u rsu l d e ig ien a :
ţa t la în tr u n ir e a p u b lic ă c e t ă ţ e ­ C o n te n c io su l n o stru va da toate
4. M ie rc u ri, 22 Ia n u a rie a. e . :
„ D e s p r e e p id e m ii ş i c o m b a te r e a n e a s c ă d e d . d e p u ta t Io n C io la n lăm uririle n e c e s a r e p e n tru o r ic e
N e g o u a n u l, îm p ru m u t c o n tr a c ă ­ a fa c e ri p e n d in te d e in sta n ţe le ju ­
l o r “, c o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă d e D r . 1.
r u i a s ’a u r i d i c a t a t u n c i t o ţ i o r a t o r i i . d e c ă to r e ş ti ş i a d m in istra tiu e din
S to ie h iţia , in s p e c to r g e n e r a l s a n i­
ta r. P a r te a a r tis tic ă s e u a e x e c u ta In p la n u l d e in u e s tiţli p r e z e n ta t S ib iu . A d ă u g a ţi m a rc a p o şta lă in
d e d . K ir c h n e r , c o n tr a u o in ţe i m ă r ­ c o r e s p o n d e n ţă p e n tru ră sp u n s.
d e e o ru l ş e o a le i p rim a re d e fe te
N r. 1 „ R e g in a M a r ia “. tu r is ite a d lu t d e p u ta t C io la n , c a r e A d r e s a : „ A c ţ i u n e a “, p e n tru c o n ­
e s te d e p ă r e r e c ă , a c o lo Ü n d e e te n c io s. S ib iu str. R eg in a M aria
5. L u n i, 2 7 I a n u a r ie a . e . : „ V a e -
u o r b a d e b a n i, p o r u m b , p ă d u r i a le N r. 4 9 , te le fo n 3 2 4 .
c l n a ţ i u n e ş l s e r o t e r a p l e “, c o n f e ­
S ta tu tu l s ă n u ş tie s tâ n g a c e f a c e In fe lu l a c e sta a b o n a ţii n o ş tr i din
r i n ţ ă ţ i n u t ă d e D r . I. C o s m a , m e ­
d re a p ta , s e u o r b e ş te d e n e u o l a le p r o v in c ie p o t evita d e p la să r ile c o ­
d ie p r tm a r a l ju d . S ib iu . P a r te a
m u n ic ip iu lu i c e s e u r c ă la s u m a s tisito a re ş i c e i din S ib iu v o r p rim i
a rtis tic ă s e u a e x e c u ta d e e o ru l
d e L e i 4 2 m i l i o a n e d o u ă s u t e m ii. un r ă s p u n s d e în c re d e re . D e a ltfe l
Ş e o a le i p rim a re N r. 2 „D r. C . A n -
î m p r u m u t u l s ’a s t a b i l i t î n s ă s ă f i e s e dau lă m u riri ş i p e n tru a c e i c a r i
g e l e s c u “.
n u m a i d e 20 m ilio a n e , p e n tr u c a r e s e p re zin tă p e rso n a l.
8. M ie rc u ri, 29 Ia n u a r ie a . e . :
c o m is ia in te rim a ră a h o tă r â t s ă C o m p le e ta re a c o m is ie ! in te r i­
„ D e s l n f e e ţ i i ş l d e p a r a s i t ă r t “, c o n ­ d e le g e „ p e n tru lu c r ă r ile ş l in te ru e n - m a r e . A flă m e u b u c u r ie c ă s 'a
f e r in ţă ţtn u tă d e D r. L . lo n a ş lu ,
ţitle p r e g ă t iio a r e în u e d e r e a c o n ­ c o m p le c ta t lo c u l u a e a n t d tn c o m i­
u i e e - p r e ş . „ A s t r e i “. S i b i u . P a r t e a tr a c tă r ii u n u l îm p ru m u t p e d n ii d r. s ia in te r im a r ă d e la m u n ic ip iu o c u ­
a rtis tic ă s e u a e x e c u ta d e e o ru l P is o ş l d r. G iin d is e h . p a t d e p ă r . B u c ş a , n u m tn d u -s e d .
Ş e o a l e i p r i m a r e d e b ă ie ţi N r . 1. N u c u n o a ş te m p la n u l d e în u e - în u ă ţă to r A n d r e i G lo u le ă . In f e lu l
III. C u rsu l d e p s ih o lo g ie : s tir l ş l n ic i d e s tin a ţia c e s e u o r a c e s t a c o m i s i a i n t e r i m a r ă u a fi î n
f. L u n i, 3 F e b r u a r i e a . e . : „ D e s - d a c e lo r 20 m ilio a n e ş l a c e a s ta m a jo rita te r o m â n e a s c ă , a ş a c ă p e
u o l t a r e a f a c u l t ă ţ i l o r s u f l e t e ş t i “, c o n ­ p e n tr u e ă n ic i m e m b r ii c o m is ie i u l t t o r u o r p u t e a fl r e z o l u a t e p r o ­
f e r in ţă ţin u tă d e D r. G h . P r e d a , in te rim a re n u ş tiu a lte e u a d e c â t b le m e le r o m â n e ş ti a ş a c u m o c e r
u ie e - p r e ş e d . „ A s tr e i“. P a r te a a r ­ c ă t r e b u e s ă u o te z e p e n tr u u n îm ­ in te r e s e le n o a s tr e n a ţio n a le .
tis tic ă s e u a e x e c u ta d e c o ru l li­ p ru m u t; d e a c e e a d e o c a m d a tă n e B a lu l fu n c ţio n a r ilo r p u b lic i. C o ­
c e u l u i „ G h e o r g h e L a z ă r “. o p r im a c i. m ite tu l lo c a l S ib iu a l s o c ie tă ţii g e ­
n e r a le a fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, a r a n ­
je a z ă b a lu l a n u a l c e u a a u e a lo c
(Continuare din pag. 1). în s e a r a z ile i d e 1 8 I a n u a r ie o r e l e
D lm a ş i A r z , ne-a im p u s cu sila b ă tâ n d table., c e nu au s ta t s u s n ic i o 21 în s a lo a n e l e U n le u m .
zi, c u n u m e le T ra u sch , p e n tru e ă sc riito ru l R om â n , p a sio n a tu l p e s c u ito r U e n ltu l e s t e d e s tin a t p e n tr u s p o ­
Al. B r ă te s c u V oineşti, am intit m a i s u s, a fo s t so c o tit m u lt m a i m ic d e c â t r i r e a f o n d u lu i e r e t a t în s c o p u l în ­
un fo s t câ rn ă ţa r s a u c r e s c ă to r d e g ă in i d e rasă. L o c u ito rii d e p e str. fiin ţă rii u n u i c ă m in a i tu tu r o r f u n c ţio ­
V e r z e lo r c e r s ă s e s c h im b e n u m irea cu str. D o ro b a n ţilo r. R ă s p u n s u l: n a r ilo r p u b lic i.
N u s e a dm ite. L o c u ito rii d e p e str. Finh c e r str. C a m a ra zilo r. T e a tra le . M ie rc u ri 29 Ia n u a rie
D in prileju l s ă rb ă to r ir e i p ro f. L u p a ş, R o m â n ii s ib ie n i c e r s ă s e 1 9 3 6 la te a t r u o r ă ş e n e s c , tu r n e u l
b o te z e s tr R o sm a rin cu D r. 1. L u p a ş , u n d e isto ric u l n o stru a locuit te a tr u lu i u e s e l d in B u c u r e ş ti p r e ­
ca e le v . A d u n a re a a ş i în c re d in ţa t cu în d e p lin ire a fo r m e lo r p e dn ii Dr. z i n t ă „ O t to E l e f a n t u l “, f a r s ă î n 3
1. S tu r z a , Dr. Qh. B ă rb a t, D r. Q e o r g e s c u ş i D r. S . M itea, to ţi fu n c ţio ­ a c te d e A rn o ld & B a c h , p r e lu c r a r e
n a ri s u p e r io r i la m unicipiu. Ş i p e a c e a stă c e r e r e A r z a p u s a c e la ş d e S ic ă A ie x a n d r e s c u e u G . T im ic ă .
iste ric , n e c u v iin c io s ş i re v o ltă to r ră sp u n s. N u s e a dm ite. S ilu ia F u ld a , M a r la W a u u rtn a , R o ­
D. in8p. D r. Qh. P red a p ro p u n e ca str. P o p lă cii s ă fie num ită m e o L ă z ă r e s e u , G e o M a le a n , M .
l. C. B ră tia n u s a u N. T itu lescu . A c e la ş ră sp u n s. B r u n ,S ilu ia D u m itr e s c u .F if iH a r a n d ,
D upă c â t ştim , m a re le Ion B ră tia n u ş i Ionel B ră tia n u n a u n u m ire C . H o e iu n g , Ilie s c u , N . U e le u -
d e stra d ă în S ib iu , p e n tru e ă a şa în ţe le g e d. P iso ş i D im a să i s e su p u n ă le s e u . D ire c ţia d e s c e n ă : S ic ă
ş i s ă a c c e p te toate n e c u v iin ţe le lui A r s ş i c â n d b a tjo c o r e ş te fig u ri A ie x a n d r e s c u . M u z ic a d e s p e n ă :
d e talia b ă r b a ţilo r am intiţi m a i s u s. In fe lu l a c e sta s ’ar pu tea înşira E ily R o m a n . D e c o r u r ile : p ic to r u l
c e r e r ile se m n a te d e c â te U0—5 0 lo c u ito ri din s tr ă z ile A lb e r lh , S lö tz e r , U . F e o d o ro u .
Z im e r m a n , G erlitz, S ig e r u s , D ietrich, M eltzl ş i B e n ig n i e t c , c a r e sp u n D u m in ic ă 12 la n . a . e . a a u u t lo c .
în tre altele, că p e a c e s te s tr ă z i lo c u e s c num ai R o m â n i ş i că n u m e le c e în c a t e d r a l a o r t o d o x ă c ă s ă t o r i a
po a rtă a s tă z i a c e s te s tr ă z i, s u n t n e c u n o s c u te etc. Intre s e m n ă tu r i am r e lig io a s ă a d o m n iş o a r e i O ttlia -
aflat n u m e le d n ilo r: col. R e p a n o v ic iu , S a v u , B ă ld e sc u , d ir e c to r S a n d u , A n a O d o r e u d . L t . I. D l m a d t n
prof. Z o e A po8tole8C u, L t. Col. Iliescu etc. etc. a rtile rie .
 Nr. 21.
Anomalii sociale
U re m u rlle n o a s tr e s u n t s tr ă b ă -
b ă tu te d e c u r e n te s o e ta le d in c e le
m a l o p u s e . U n s u flu d e in s ta b ili­
ta te p ă tr u n d e î n s ă a l c ă tu ir e a fle -
r u ia ş l-l c la tin ă te m e liile , a p a r e n t
c e le m a i tr a in ic e p o s ib il. D e m o ­
c r a ţie , d ic ta tu r ă , c o m u n is m , e tc .,
f le c a r e îş i r e u e n d ie ă ro lu l d e m â n ­
tu it o a r e d in h a o s u l c a r e n e s t ă ­
p â n e ş t e ş l n e d e s c r i e în c u lo r ile
c e l e m a l u li p o s i b i l e l i m a n u l f e r i ­
c ir ii ş i a l m u lţu m irii. C e i e â ţiu a a n i
d e d u p ă r ă s b o i n e - a u p u s în fa ţa
u n o r tr a n s f o r m ă r i d in c e le m a l r a ­
d ic a le : c o m u n is m ş l s o c ia lis m
tr a n s f o r m a t în d ic ta tu r ă , d e m o c r a ­
ţie a lu n e c a tă p e p a n ta c o m u n is ­
m u lu i, d ic ta tu r ă e u m a n if e s tă r i m a l
c o m u n is te d e c â t a le c e le i m a i c o ­
m u n is te o r g a n iz a ţii d e s ta t e tc . e tc .
C a r e e m o tiu u l a c e s te i in s ta b ilită ţi?
Î m i p a r e a ft f o a r t e s i m p l u : l i p s a
u n e i în ţe le g e ri a ro s tu lu i p rin c i­
p iilo r p r o p a g a t e d e f t e e a r e d in
a c e s te fo rm e s o c ia le ş l to ta la In e ­
x is te n ţă a s in c e r ită ţii în a p li c a r e a
lo r. M e e a r e p a rtiz a n a l e u tă ru t s a u
e u tă ru l s is te m s o c ia l în ţe le g e m a i
m u l t s a u m a i p u ţ i n î n t r ’u n f e l s p e ­
c i f i c a l Iu l p r i n c i p i i l e d e b a z ă a l e
s is te m u lu i r e s p e e tlu ş l a p r o a p e
f i e c a r e a s c u n d e a lte in te n ţii în s p a ­
te le p rin c ip iilo r d e c â t a c e le a p e
c a r e le d e c la m ă e u lă u d ă r o ş e n ie
o r ld e c â te o r l t s e d ă o c a z ie . C u
a l t e e u u i n t e p ro stia ş l p re fă c ă to ria
s u n t c a u z a i n s t a b i l i t ă ţ i i . A r fi g r e u
d e d e m o n s t r a t a c e s t e a f ir m a ţii în
to a tă în tin d e r e a lo r a le i. N e m ă r ­
g in im s ă le e x e m p lif ic ă m e u u n
s in g u r c a z , s u m a r d e s u o lta t.
D e m o c r a ţie în a d e u ă r a tu l e l în ­
ţe le s în s e m n e a z ă în lă tu ra r e a b a ­
r ie r e lo r c a rt d e s p ă rţe a u a ltă d a tă
c la s e le s o c ia le e u s c o p u l d e a
lă s a lib e r ă c irc u la ţia u a lo rtlo r o m e ­
n e ş ti. In fe lu l a c e s t a s e a s ig u r ă
p o p o a re lo r c o n d u c ă to rii c e i m a l
c a p a b ili ş i c r e a to rii c e i m a i Is c u ­
s iţi în t o a t e d o m e n i ile d e m a n if e ­
s t a r e s u p e r io a r ă . C ir c u la ţia u a lo -
r i l o r a f o s t r e g l e m e n t a tă în c u r s u l
u e a e u r ilo r d e c ă tr e d ife rite p o ­
p o a r e . în u a r l a t e f o r m e . R i d i c a r e a
la ra n g u l d e b o ie r a o s ta ş ilo r c a ri
s ’a u d 's t i n s î n r ă s b o a l e , p r a c t i c ă
ş t d e d o m e n ii ţă r ilo r ro m â n e , n u
e d e c â t o f o r m ă d in a c e s te a .
A s tă z i, d e m o c r a ţia s e a p lic ă m a t
m u lt în s e n s u l e tim o lo g ie a l c u -
u â n tu lu l, d e d o m n ie a m u lţim ii.
C a n tita te a d ic te a z ă c a lită ţii. C a r e e
s c o p u l u le ţll m a r é i m u lţim i? S a t is ­
f a c e r e a e â to ru a n e c e s ită ţi d e o rd in
p u r b io lo g ie ; d o m e n iu l s p ir itu a l a l
m a r ilo r c re a ţii c a r i a u tr e c u t p e s te
u e a e u r l ş l a u a s ig u r a t în m a r e m ă ­
s u r ă c h ia r 8 a tts ţa e e r e a n e u o tlo r
b io lo g ic e e lă s a t la o p a rte . 0 s o ­
c i e t a t e n u p o a t e e u o l u a î n s ă în
c o n d iţii d e fe lu l a c e s ta , p e n tr u e ă
o d e m o c r a ţie a s tfe l în ţe le a s ă e o
c o n s u m a to a r e d e b u n u r i, în n ic i u n
c a z e r e l a to a r e d e u a lo ri, c a r i s ă
a s ig u r e o p ro s p e rita te m a te ria lă şl
s p ir itu a lă in d iu iz ilo r ş l p o p o a r e lo r .
D a c ă a r is to c r a ţia , d o m n ia c e lo r
b u n i, a fo s t s ilită s ă la s e lo c u l d e ­
m o c ra ţie i a fo st n u m a i p e n tru e ă
a d e u ă ra ta a ris to c ra ţie , a c e e a a
s u p e r io r ită ţii s p ir itu a le , a fo s t în ­
lo c u ită e u a c e e a a s u p e r io r ită ţii
m a te r ia le . P rim it a r is to c r a ţi a u f o r ­
m a t c l a s a d e e l i t ă p e n t r u e ă s ’a u
d is tin s p r in i s c u s i n ţ a ş i u lte fla lo r
d e e x . în r ă s b o a l e . U r m a ş ii l o r
s ’a u f o l o s i t d o a r d e b u n u r i l e m a ­
t e r i a l e ş l titlu rile m o ş te n ite .
la tă p e n tru e e , d a c ă d e m o c ra ţia
Acţiunea
u r e a s ă fie e r e l a t o a r e d e b u n u r i
s p iritu a le c a ri s ă s u p ra u ie ţu ia s e ă
u e a e u r ilo r ş l s ă im p u n e p e c e te a
n e c e s i t ă ţ i i d e a fi r e s p e c t a t ă , s ă
n u fie o s im p lă c o n s u m a to a r e d e
e n e r g i i c â ş t i g a t e d e a lţii, s ă l a s e
p e a l d o ile a p la n „ d o m n ia “ ş i s ă
rid ic e la ra n g u l d e le g e lib e r a
c irc u la ţie a u a lo r llo r. 0 c a p a c ita te ,
in d if e r e n t lo c u l u n d e a p a r e , p a la t
s a u b o r d e lu , s ă fie a c a p a r a t ă ş l
s ă i s e d e a to a te p o s ib ilită ţile d e
p e r f e c ţ i o n a r e în u e d e r e a lo c u lu i
p e c a r e e c a p a b i l s ă - l o c u p e în
s tr u c tu r a s o c ie tă ţii e ă r e ia a p a rţin e .
M a i m u ltă s in c e r ita te ş i în ţe le ­
g e r e în r o s t u l l u c r u r i l o r ! E l e a r
în lă tu ra d e la în c e p u t p e e e te e p e s -
e u e 8 c în a p ă tu lb u r e ş i a r c h e m a
la s u p r a f a ţă p e c e i c u in im ă ş l
g â n d u ri e u ra te , d e d ic a ţi d e u o ie
b u n ă u n o r p rin c ip ii d e p lin în ţe le s e .
L. B o lo g a.
„Regele Ciorapilor“
Str. Regina Maria 16
ttzlklin
C urier lite ra r .
„ V ia ţa I l u s t r a t ă “ . A m p r im it la
r e d a c ţ i e N r . 1 a n u l 111 d i n e l e g a n t a
r e u i s t ă a d lu i N lc o la e G o la n „ V ia ţa
I l u s t r a t ă “, c u u n c u p r i n s b o g a t ş i
u a ria t. D e s p r e în fă ţiş a r e a re u ls te l
e a e x e c u ţie te h n ic ă , e d e p r is o s
s ă u o rb im . E u n a d in tr e c e le m a l
f r u m o a s e r e u l s t e d in A r d e a l.
Ştiri dela Municipiu
D . p ro f. S e ă u e r lu a în a in ta t a p e l
c o n tra h o tă r â r e ! c o m is ie i in te ri­
m a r e d e a d e s fiin ţa o r h e s tr a .
— S tr a d a Z a h a r la B o iu s e u a
p re lu n g i c ă tr e P a r c u l A rin ilo r p rin
b ilu e ra re a a d o u ă s tră z i c a re u o r
în c o n ju r a Im o b ilu l S c h n e id e r c e
s t ă în c a le .
— S e u a a lin ia ş l s tr . A le la F i­
lo z o filo r în d re p tu l e a z a r m e i c o m ­
p a n ia 7 s a n ita ră .
— D e la a r t. 92 s e n o te a z ă u n
a ju to r p e n tru R e u n iu n e a T e a tra lă
G erm an ă.
— S e d e c id e a s e a c h ita s u b -
u e n ţle ş e o a le i p r im a r e a s u r o r ilo r
fra n c is c a n e .
Pentru negustorii de per­
mise pentru Bulgari
In le g ă t u r ă e u a r tic o lu l r e f e r it o r
la a f a c e r e a e u p e r m is e le d e ş e ­
d e r e în ţ a r ă a b u lg a r ilo r , n e g u ­
s to r ii d e b r a n ş e s e p lâ n g c ă d . N .
M u n te a n u , p r e ş e d in te le c a m e r e i d e
a g r ic u ltu r ă n u le s e m n e a z ă a c te le
p e n tr u ş e d e r e a în ţa r ă .
F e lic ită m p e d . N . M u n te a n u
p e n tru a titu d in e a s a r o m â n e a s c ă şi
p e rf e c t le g a lă . A c e lo ra c a ri s e
o c u p ă e u o b ţin e re a p e rm is e lo r d e
ş e d e r e a b u l g a r il o r în R o m â n ia le
s p u n e m s ă -ş i n a d ă d e m e s e rie m al
c itin d u n u l s f â n ta s c r i p t u r ă ş l a ltu l
p s a lti e h ia e a s ă n u le u ite .
De uânzare
U n l o c d e c a s ă în
G r u p . 111. ( l a s t e a ) . —
U n a tră s u ră şi u n a
s a n ie . In fo rm , la
A d m . z ia ru lu i.
B u letin in tern Buletin ex tern
In ş e d in ţa d e S â m b ă tă a C e r ­
c u l u i F r a n c o - R o m â n s 'a d i s c u t a t
m o d a lita te a fu n c ţio n ă rii ş l a le g e r ii
c o m ite tu lu i. E a p r o p u n e r e a d -lu i
A . G e r a s i m , s ’a h o t ă r â t c a p r e ş e ­
d in te le e e r e u l u l s ă fie a l e s d in tr e
m e m b r i p e d u r a tă d e o lu n ă , p rin
r o ta ţie . D ş o a r a P a ta B o iu , a p r o
p u s e a fu n c ţiu n e a d e s e c r e t a r s ă
fie p e r m a n e n t ă , d a t fiin d a tr ib u ţiile
a c e s tu ia , c a r i n e c e s ită o a r e c a r e
c o n tin u ita te ş l s ta b ilita te .
E x p ir â n d m a n d a tu l d -lu l p ro f.
M a te tu G r is te s e u , fo s tu l p r e ş e d in te
a l C e r c u lu i, s 'a a l e s e a n o u p r e ­
ş e d in te d l A u re l G e ra s im , ia r c a
s e c r e ta r p e rm a n e n t d l Io n e l N eam -
tz u . S ’a l u a t a p o i î n d e s b a t e r e f i x a ­
r e a p r o g r a m u lu i ş e d in ţe lo r , tn tr o d u -
e â n d u -s e p e lâ n g ă d is e rta ţia o b iş ­
n u ită c e tr e b u e ş t e ţin u tă d e f ie c a r e
m e m b ru ş l o b lig a ţia d e a fa c e c r i­
tic a lu c ră rii.
E a ş e d in ţa d e S â m b ă tă a lu a t
p a rte şi o n o u ă m e m b ră , d -ş o a ra
Ş e r b a n , s tu d e n tă la F a c u lta te a d e
U te re B u c u r e ş ti
A m â n a re a a le g e r ilo r d e la H u­
n e d o a r a . S ’a d i s p u s a m â n a r e a a l e ­
g e rilo r p a rţia le d e la H u n e d o a ra ,
p e n tru z iu a d e 18 F e b r u a r ie a . e.
D in p a r t e a g u u e r n u l u l u a c a n ­
d id a d l M o e lo e , f o s t p r e f e c t a l ju ­
d e ţu lu i.
A le g e r e a d e la S u c e a u a . E a 15
I a n u a r ie u a a u e a lo c , în ju d e ţu l
S u c e a u a , a le g e r e a u n u l s e n a to r.
P a rtid u l p o p o ru lu i ş l p a rtid u l n a ­
ţio n a l lib e r a l d e s u b c o n d u c e r e a
d l u i G h . I. B r ă t i a n u , s ’a u î n ţ e l e s
s ă p u n ă c a n d id a tu ri s e p a r a te . P a r ­
tid u l p o p o r u lu i u a • s u s ţin e c a n d i­
d a tu r a d -lu i la n e u , f o s t s e n a to r ,
ia r p a rtid u l n a ţio n a l lib e r a l p e
a c e e a a d -lu l T o rn a , s e c r e t a r u l s ă u
g e n e ra l.
F ro n tu l R o m â n e s c s e o r g a n iz e a z ă .
D . A l. V a i d a V o e u o d u a f a c e i m ­
p o r ta n te d e e la r a ţiu n t la în tr u n ir e a
p e c a r e o o r g a n iz e a z ă „ F ro n tu l
r o m â n e s c “ în C a p ita lă . In u e d e r e a
a c e s te i în tru n iri, d . A n g e le s c u , fo s t
m in is tru , p r e ş e d in te le o r g a n iz a ţie i
C a p ita le i, a fă c u t to a te p re g ă tir ile
n e c e s a r e în tru n irii, c a r e u a în s e m n a
p rim u l a c t d e o r g a n iz a r e p e b a z e
d e p a r tid a „ F ro n tu lu i r o m â n e s c “.
În tr u n ir e a e s te fix a tă p e n tru z iu a
d e 1 9 I a n u a r i e . D . A l. V a i d a - V o e u o d
u a u e n i în c a p i ta lă e u e â te u a z ile
în a in te , u r m â n d s ă a ib ă n u m e r o a s e
în tr e u e d e r l p o litic e .
In te re s a n t e s te fa p tu l c ă , p rin
a c e a s tă m a n ife s ta re , s e u o r s fâ r ş i
d i s c u ţ i i l e î n j u r u l r e u e n i r i d - l u l A l.
U a ld a în p a r t id u l n a ţl o n a l - ţă r ă n e s e ,
e u n o s e â n d u s e c a r e e s te s itu a ţia
r e a l ă a o r g a n iz a ţie i „ F ro n tu lu i r o ­
m â n e s c “ ş l in d lc â n d u -8 e ş l o r ie n ­
t a r e a u ilto a r e în u ia ţa p o litic ă
Dela Municipiu
A m a r ă t a t în n u m ă r u l t r e c u t c u m
s ’a p r o c e d a t î n c h e s t i u n e a c o f e ­
tă riilo r d e p e P r o m e n a d ă ş l d e la
te a tru .
In p r o c e s u l u e r b a l N r . 1 s u b N r .
9 9 4 2 — 3 5 a f l ă m c ă s ’a u î n a i n t a t m a l
m u lte a p e lu r i c o n tr a a c e s te i h o tă ­
r â r i, e u to a te a c e s te a c o m is ia in ­
te r im a r ă d e c id e s ă s e c o n tin u e
lu c r ă r ile p e n tru p re lu n g ire a c o n ­
tra c tu lu i.
N u în ţe le g e m p e n tru c e s e p e r ­
s i s t ă în a c e a s t ă c h e s t i u n e c a r e n u
e s t e n ic i l e g a l ă ş l n ic i în c o n f o r ­
m ita te e u e c h ita te a .
Pag. 3.
Acord militar fpanneo-engles.
A c o rd u l m ilita r în c h e ia t în tre
s ta tu l m a jo r fr a n c e z ş l b rita n ic p r e ­
c e d e e a F ra n ţa s ă la a s u p r a e l
o b l i g a ţ i u n e a în c a z c ă m a r i n a b r i ­
t a n i c ă u a fi a t a c a t ă î n M e d i t e r a n a
s ă p r e s te z e a s is te n ţă tu tu ro r fo rţe ­
l o r e n g ’e z e , p u n â n d u - l e l a d i s p o ­
z iţie to a te p o r tu r ile f r a n c e z e d in
M a r e a M e d tte r a n ă . A n g lia îş i ia la
râ n d u l s ă u a c e e a ş o b lig a ţie fa ţă
d e F r a n ţa în c a z u l u n u l a t a c a l
G e r m a n ie i. A c e s t a c o r d e s te în ­
s o ţi t d e o c l a u z ă s p e c i a l ă , în c a r e
s e p r e u e d e c ă A n g lia ş i F r a n ţa
re fu z ă o ric e n e g o c ie ri s e p a r a te c u
G e rm a n ia .
Conferinţa nauală.
ja p o n ia a p r e tin s la c o n fe rin ţa
n a u a lă d re p tu ri e g a le e a şl S ta te le
U n ite ş l A n g lia în c e e a e e p r lu e ş te
flo ta lo r . D a c ă ja p o n ia r ă m â n e in -
t r a s i g e n t ă în p r iu in ţa a c e a s t a f a ­
lim e n tu l c o n f e r in ţe i d e la E o n d r a
u a fi s i g u r . In c a z d e e ş u a r e a
c o n f e r in ţe i d in c a u z a a tttu d ln e l j a ­
p o n i e i , u o r fl î n u i t a t e l a c o n f e r i n ţ ă
U n iu n e a R e p u b lle e lo r S o u le ttc e ş l
G e rm a n ia .
Atae japonez din auion.
U n a u io n m ilita r ja p o n e z a a -
te rlz a t c la n d e s tin p e te rito riu l s o -
u le tle în S i b e r i a ş i a î n c e r c a t s ă
r ă p e a s c ă p e u n ţă r a n c a r e s e a fla
e u c ă ru ţa p e ş o s e a . Ţ ă ra n u l a Iz ­
b u tit s ă r ă n e a s c ă p e u n u l d in tr e
ja p o n e z i. A u rm a t o lu p tă în u e rş u -
n a tă în tre c e l d o i o a m e n i ş t în tre
g r ă n ic e r ii r u ş i ş l Ja p o n e z li d in a u io n
c a r i a u t r a s f o c u r i a s u p r a lo r . In
c e le d in u r m ă a u r e u ş it g r ă n ic e r ii
s ă p u n ă m â n a p e a u io n .
Plebiscitul consiliului naţio*
nat s ă s e s e .
C o n s iliu l n a ţio n a l s ă s e s c , în ş e ­
d in ţa ţin u tă la S ib iu , a h o tă r â t s ă
f a c ă în z iu a d e 28 I a n u a r ie u n
p le b is c it în u e d e r e a o r g a n iz ă r ii
p o p u la ţie i g e rm a n e .
D u p ă e x e m p lu l B e rlin u lu i ş e fu l
s u p re m , d . F a b ritiu s , u o e ş te s ă
d e m o n s tre z e c ă p o p o ru l s ă s e s c
c o n s tltu e o u n ita te o r g a n iz a tă ş t
c ă în n u m e l e p o p o r u l u i g e r m a n
p o a t e u o r b l în R o m â n ia n u m a i d - s a .
Proclam aţia Negusului.
N e g u s u l a d a t o p ro c la m a ţie
c ă tr e p o p o r, p rin c a r e a tr a g e
a te n ţia lo r c ă în z iu a d e B o b o te a z ă
c a r e e s te în tre 20 21 Ia n u a r ie
d u p ă c a le n d a r u l a b ls ln la n , u a a u e a
lo c p r o b a b il u n a ta e a l a u lo a n e lo r
ita lie n e a s u p r a c a p ita le i, d e o a r e c e
în a c e a s t ă z i s e a d u n ă m ii d e l o ­
c u ito r i d in to a te p ă r ţile la A d d is -
A b e b a , p e n tru a s ă r b ă to r i B o b o ­
te a z ă .
Italienii creiază baze nauale
în Dodecanez.
In le g ă tu ră e u c r e a r e a b a z e lo r
n a u a le în D o d e c a n e z , d e c ă t r e
ita lie n i tr a n s f o r m â n d m a r e a B g e e
în a d e u ă r a t e c u b u r i e o n t r a t o r p l -
lo a r e , T u r e la a în c e p u t ş l e a e u
fo rtific a re a c o a s te i.
Cutpemup în Columbia
U n c u tre m u r e x tr a o r d in a r d e
u lo le n t a s g u d u lt z ile le tr e c u te o
m a r e r e g iu n e d in r e p u b lic a C o ­
lu m b ia ş l în s p e c i a l d e p a r t a m e n ­
tu l N a r ln o .
T r e i s a t e d in a c e s t d e p a r t a m e n t
a u f o s t c o m p le t n im ic ite .
S e s e m n a le a z ă p â n ă a c u m 36
d e m o rţi.
 Pag. 4 A c ţ i u n e a Nr. 21.

Injormafiuni
Germanii, ürgorii şi Daro-Roiranii
in istoria Daciei şi a Imnei
C o n fe rin ţa d - lu i G h. Lunguleseu
In c a d r u l „ A e ţtu n e l R o m â n e ş t i“ D a
u o r b l D u m in e c ă d l G h . L u n g u le s e u ,
c o n fe re n ţia ru l C a s e i ş c o a le lo r ş l
c u ltu r ii p o p o r u lu i, s e c r e t a r g e n .
a l L ig ii a n tlr e u lz io n ls te r o m â n e ,
d e s D o ltâ n d s u b i e c t u l : G e rm a n ii,
U n g u r i i ş l D a e o - R o m a n l l în I s t o r i a
D a c i e i ş i a lu m ii .
S u b ie c tu l e s te d in c e le m a t In ­
te r e s a n te ş l d e s tu l d e a c tu a l. C o n ­
fe re n ţia r u l e s te c u n o s c u t, a ş a c ă
a tra g e m a te n ţiu n e a c itito rilo r n o ­
ş tri! s ă n u s c a p e a c e s t p rile j.
C o n f e r in ţa D a a u e a lo c în s a la
P r e f e c tu r ii ju d . D u m in e c ă la o r e le
1 1 d i m i n e a ţ a , d u p ă s f . L 't u r g i e .
C e a i u l f e m e i l o r o r t o d o x e . In s a ­
l o a n e l e C e r c u l u i M i l i t a r CiDll a
a ü u t lo c S â m b ă tă u n e e a tu o r g a ­
n iz a t d e s o c ie ta te a fe m e ilo r o r to ­
d o x e . T o t S â m b ă tă a a u u t lo c la
te a tru o r ă ş e n e s c u n c o n c e rt d a t
d e o r c h e s tr a re g im e n tu lu i d e g a r d ă
d in B u c u r e ş ti, în c a d r e l e s o c i e t ă ­
ţilo r C r u c e a R o ş ie .
Ad I z . C o m i t e t u l C e n t r a l a l U . F .
U . R . C lu j, a a p r o b a t c o m i t e t u l j u ­
d e ţe a n a l d e s p ă r ţă m â n tu lu i S ib iu
a l e s în z iu a d e 2 4 N o e m u r le 1 93 5.
D -n ll m e m b r ii a l e ş i în n o u l c o m i­
t e t , s u n t în D ita ţt l a ş e d i n ţ a d e c o n ­
s titu ir e , c a r e D a a u e a lo c D u m i­
n e c ă 1 9 l a n . 1 9 2 6 , l a o r a 1 0 d i m ., l a
s e d iu l D e s p ă rţă m â n tu lu i. S â m b ă tă
1 8 la n . 1 9 3 6 e s te e o n o o e a tă a d u ­
n a re a g e n . e x tra o rd in a ră a o rg .
o ra ş u lu i, o r a 8 la R e s ta u ra n tu l
P o p a L u c a . Gh. Tiu, s e e r . g e n .
D e la a d m in is tr a ţia f in a n c ia r ă . In
a te n ţia p r o p r ie ta r ilo r d e a u to b u z e .
Ministerul de Finanţe constatând
c ă fte din cauza sărbătorilor sau
din alte motiDe, majoritatea pro­
prietarilor de autODehleule nu şl-
au achitat impozitul pe automobil pe
trim. IV . lan. 1 6 3 6 . Minist, le acordă
u n termen până la 1 Ftbr. 1 9 3 6 ,
p â n ă l a c a r e d a t ă li s e u a î n c a s a
im p o z itu l p e a c e s t tr im e s tr u f ă r ă
a m e n d ă ş t fă ră m a jo ra re .
D u p ă a c e a s t ă d a t ă to ţi p r o p r i e ­
ta r ii d e a u to m o b . g ă s iţi e u im p o z itu l
n e a e h ita t, li-s e n a d r e s a e u u e n ite le
a c te d e c o n tra D e n ţle .
— D e la a s o c ia ţia in g in e r ilo r . In g i­
n e r ii d in o r a ş u l n o s tr u e o n s tilu iţi
în a s o c ia ţia g e n e r a lă a in g in e r ilo r
d in R o m â n ia , a u ţin u t o a d u n a r e
g e n e r a lă la c a r e a u p a rtic ip a t
d e le g a ţi d in ju d e ţe le m ă r g in a ş e ,
c a r e a p a r ţin c e r c u lu i S ib iu .
N o u l c o m ite t d e c o n d u c e r e a
fo st a le s d u p ă c u m u r m e a z ă : p r e ­
ş e d i n t e tn g . I n s p e c t o r S tlo tu C r ă -
c i u n a ş , D ic e p r e ş e d i n t e U l e t o r
M a n lu , d ir . fa b . N itr o g e n D ic lo -
S â m ă r tin , s e c r e t a r in g . G h . B r â n d u ş
ş l c a 8 t e r i n g . 1. S c h u l l e r , S e t a S i b i u .
C u a c e a s t ă o c a z i e s 'a h o tă z â t
s ă s e ţ i n ă în f i e c a r e l u n ă ş e d i n ţ ă
p e n tru d is c u ta r e a c h e s tiu n ilo r p r o ­
fe s io n a le ş l te h n ic e .
A c c id e n t m o r ta l. In r â u l G ib tn
s ’a g ă s i t m o r t b ă t r â n u l l. M u n t e a n u
d e 75 a n t d tn c o m u n a S a d u . F iin d
b e a t , î n t i m p c e D o la s ă t r e a c ă
p o d u l d e p e s t e G tb ln d e lâ n g ă
G u ş t e r t ţ a a c ă z u t ş t s ’a î n e c a t .
S ’a a u t o r i z a t î n m o r m â n t a r e a .
În ţe p a t c u c u ţitu l d in r ă z b u n a r e .
D e m a t m u ltă u r e m e în tr e lo c u i­
to rii G h . T â râ tu ş i C o m ă n te iu S a -
m u tlă e x is ta o c u m p lită u r ă , d in
c a u z a d e s e lo r c o n flic te c e s e is e a r ă
î n t r e c o p i t i l o r . I n t r ’u n a d i n z i l e
G o m ă n ie lu S a m u ilă tr e c â n d p rin
g r ă d i n a lu t T â r â t u a f o s t g r a D r ă ­
n it e u c u ţ i t u l d e c ă t r e a c e s t a . C u
a c te le d r e s a t e a fo s t în a in ta t p a r ­
c h e tu lu i.
— L o c u ito r ii d tn c a r tie r u l lo s e f ln
a u ţin u t D u m in e c ă 1 2 I a n u a r ie , o
a d u n a r e în a c e l c a r t i e r p e n tr u a
c e r e p r im ă r ie i în fiin ţa r e a u n e i n o u l
ş c o li p r i m a r e d e b ă e ţ l în c a r t i e r u l
a m in tit.
— T â r g u l d e i a r n ă d e la S ib iu .
T â r g u l d e u i t e ţ i n u t l a S i b i u în z i ­
le le d e 9, 10, 11 ş l 1 2 la n . 1 936, a
aD ut u rm ă to ru l re z u lta t.
T â rg d e v ite c o r n u te : A u I n t r a t
67 ta u ri, 5765 b o i, 3926 o a e l, 129
Dlţei d e Daci, 3 2 0 b l u o l i , 6 7 u l t e t d e
b i u o l i ş i 4 1 0 p o r c i . S ’a u u â n d u t :
7 t a u r i , 3 0 7 b o t , 1 3 1 o a c t , 4 4 Dtţel
d e u a c i , 10 bluoli, 1 utţel d e blool
ş t 65 p o rc i.
T â rg d e c a i: A u I n t r a t 2 a r m ă ­
s a r i , 1 3 6 5 c a t , 1 2 1 7 I e p e , 1 4 3 mânji.
S ’a u Dândut 2 armăsari. 8 2 c a l ,
4 3 I e p e ş t 4 mânji.
S ’a u c ă u t a t m a t m u l t b o l g r a ş i
ş l u a e l b u n e d e l a p t e c a r t s ’a u
e x p o r ta t p e n tr u H a lfa (P a le s tin a )
ş l P t r e u s ( G r e c i a ) ; I m p o r t s ’a f ă c u t
p e n tru B u c u r e ş ti e tc . T â rg u l d e
I a r n ă d in a n u l a c e s t a a f o s t m a l s la b
e a a n u l tr e c u t d in c a u s a s a n c ţiu ­
n ilo r a p lic a te Ita lie i.
D e la C h e s tu r a P o liţie i. L a c h e ­
s tu r a p o liţie i d in lo c a lita te s e a f lă
m a t m u lte o b ie c te te h n ic e g ă s ite
p e s tr a d ă . G et in te re s a ţi s u n t r u ­
g a ţi a s e a d r e s a a c e s te i c h e s tu r i.
Dece se fac greotăţi ca construirea
arsenainlni armatei«
B iro u l te h n ic a l c o rp . 7 A rm a tă
a p r e z e n ta t m u n ic ip iu lu i u n p la n
p e n t r u c o n s t r u i r e a d e A r s e n a l în
s tr . P rin c ip e le N te o la e lo c a lu l M ă -
ră ş e ş tl. în tru c â t a c e s t a r s e n a l a r
tu lb u ra p e b o ie rit a c e s tu i c a r tie r
d in s o m n u l d e d u p ă m a s a , s e în ­
c e a r c ă p r i n d i f e r i t e m 'j l o a e e s ă
s e tr ă g ă n e a s e ă e lib e ra re a d e c i­
z ie i d e a u to riz a re , in u o e â n d u -s e
m o tlu u l c ă s e a ş te a p tă r ă s p u n s u l
g u o e r n u lu t la c e r e r il e f ă c u te d e
a c e l c ă r o r a n u le e o n u in e s ă fte
în u e e in ă ta le a o a m e n ilo r c e tr ă i e s c
d in m u n c ă ş l s u d o a r e a fe ţe i.
D e s ig u r c ă d o m n ii c o m a n d a n ţi
Dor p r i c e p e e h i ţ b u ş u r t l e d e a m â ­
n a re şi u o r re z o lu a o s tă ş e ş te , c o n ­
s tru in d fă ră s ă m a i a ş te p te r e z u l­
ta tu l. N o t S b ie n tt n e b u c u r ă m c ă
s e în f iin ţe a z ă în S .b lu a r s e n a l u l ,
e o n s td e r â n d u - l o in s titu ţie c e r i ­
d ic ă ş i în u io r e a z ă u la ţa e c o n o m ic ă .
T rag ed ia ră s b o iu lu i
e minunat descrisă înuolumul
B Ă JE N IE
^ c re io n ă rile u n n i o s ta ş )
de Mircea Alexiu
Dp vânztre la C a r t e a R om ânească
Panica produsa ne „Acţiunea“ intre
ţoii dela municipii.
In u l t i m a ş e d i n ţ ă a c o m i s i e i i n ­
te r im a r e d e la m u n ic ip iu , r e f e r e n tu l
o b iş n u it a p ro p u s s ă s e a b o n e z e şl
m u n te tp . la „ A c ţiu n e a “. C o n tr a a c e ­
s te i „ p r e a în d r ă z n e ţe p ro p u n e ri® ,
s ’a r i d i c a t d l G ü n d l s e h , c a r e d u p ă
c e a p r e c i z a t c ă a p a r i ţ i a „ A e ţiu n e l®
e s te o p rim e jd ie p e n tru „ P rim ă ria
S ib iu ® , c e r e t u t u r o r s ă Doteze p e n ­
tr u r e s p i n g e r e a p r o p u n e r ii fă c u tă ,
d e re fe re n t.
Discuţii, uot secret şi în cele din
urmă din 7 uotanţl, patru membrii
saşi şl trei români, s ’a numărat
patru uoturi pentru respingerea
abonării „Aeţiunel“ aşa că în Diitor
dl Gündlseh şi ceilalţi membrit
speriaţi de apariţia „Aeţiunel“ uor
putea ettt .Acţiunea® gratuit, pen-
trueă not uom continua să le-o trimi­
tem cu ţoală Indispoziţia şl panica c e
a trezit în rândurile şoDintlor dela
municipiu earine urăsc şl ne dispre-
ţuese în aşa hal, încât sunt demni
de compătimire.
D e r e m a r c a t c ă m u n tc tp tu l p lă ­
te ş te r e g u la t a b o n a m e n tu l, m t s e
p a r e m a t m u lte n u m e r e , la „ T a g e ­
b l a t t “ ş t a lte fo l ş i z ia r e g e r m a n e .
A r e to t d r e p tu l d l G ü n d is e h s ă - ş i
d e a a r a m a p e fa ţă ş t s ă to r tu r e z e
p e to ţt m e m b r ii e o m is te t r ă p i n d u - le
tim p u l p r e ţ io s s p r e a -t c o n u tn g e
s ă n u c ite a s c ă şi s ă a b o n e z e g a ­
z e t e r o m â n e ş t i , î n s ă n u s ’a a u z i t
g u r a R o m â n i l o r , s ’a u l e e s t e f r i c ă
să u o rb e ască.
in cele mat măestrite uorbe nu
s ’ar putea defini sentimentele ce
poartă poporului dominant şi ma­
joritar aceste utetime ale unei men­
talităţi primejdioase, în prima linie
pentru acel cart nu-şl pot stăpâni
ura ce ne-o poartă aceste speci­
mene, sub tortura destinului de emt-
grantl fără ideal şt legătură eu pă­
mântul d'n care se h r ă n e s c .
e e l mai mare şi eel mai ueehiu
magazin de coloniale, oferă clien­
ţilor tot felul de mărfuri de colo-
ntalale eu prefuri extrem de reduse
D etail E n -g ro s
Petre Mocian coloniala
S i b i u , stp. O c n e i 1 3 /1 5 - Telefon 454

Cafea cea mal bună sigur, gă­

siţi numai la marele ma­
„Asoc. Făuritorii Românei Mari“ Sunteji îngrijoraţi de
gazin special de cafea,
coloniale şl bombonerie Pentru augumentarea fondurilor
sănătatea D-uoastră
şi uă îngrijiţi corpul Du. eu
„LA PA ŞA » „ffsoeiafiunei“ s ’a solicitat şi obfinut
dela Ministerul Muneei concesiunea
exploatării jocurilor de noroc con­
toate mijloacele pentru a-l
întări şi proteja contra boli­
în S ib iu , s tr. R e g in a M aria Nr. 42 lor. Ochii Du. nepulând fi în­
T e lt fo n Np 93 form Legei promulgată cu înaltul
Decret Regal Nr. 1060—1935. locuiţi, Vă este oare permis
Concesiunea pentru Sibiu s ’a a-i slăbi prin obosirea lor
n j . ' t o l i c a .ţi'u .n .e acordat sub Nr. 8743 din 20 Deeem- peste măsură la o lumină
In c o m u n a U u r p ă r j u d . S i b i u , s e o a ţ i n e a urie 1935 în baza căreia a luat fiinfă prea slabă şi proastă?
t â r g d e u ite c o r n u t e ş t c a t în s iu a d e 2 0 la n .
1 9 3 6 ş l t â r g d e m a r f ă în z 'u a d e 2 1 l a n . 1 9 3 6 .
V u r p ă r la 11 I a n u a r ie 1936.

Căutăm absoluenfi ai Şeoalei Corner-

P rim ăria c o m u n a lă Cercul-Ctubul F.R.M. Cel puţin la locul D-vstră de
lucru Vă ftrebue lumină bună
eiale sau liceale, cari să cunoască
str. H e c h t Nr. 14, | (aiCll flSOCafllli „ÖStri“)
limba germ ană, pentru post bine rem u­ Saloane elegante, bine aerisite.
nerat. Adresa la ziar.
Sală de lectură Lumina bună erufă ochiull
Casă de iânzare D e u â n z a re
Lumina bună e ste
Intrauilan loc de uilă 993
ma SS76 stj. □ , eu pomi ro-
Bufet bine asortat (indispensabilă 1
ditoii, aproape de centrul
şlsuată î n P l a t a M i c ă , oraşului, scutit de cânturi ]oe de eărji Lumina bună e ste numai
c o m p u s ă d in 1 2 c a ­ şt b'tie uâzut de soare, eu
m e r e ş l d e p e n d in ţe ,
posibilităţi de apă, canali­ Ruletă
zare, electricitate şi telefon.
informajii la Red. ziarului. A d r e s a la z ia r . Chemin de fer
I
I m p o r t a n t . A m o biDOlItă a ' b ă ş i c a u t t a u r b iu o l
ete., ete.
a l b p e n t r ü r e p r b d u c e r e , c u m p ă r Şl p l ă t e s c b in e . la dispoziţia membrilor şi inuifaţilorlor
C o m u n i c a ţ i : A le x a n d r u G â m ă n escu , H e n n w e g 2 5
V iena III, s a u N i e . O i a r u s t r . A . V i a t e u 5 S b t u .

R e d a c t o r r e s p . : IL 1 B M U N T E A N U . T i p a r u l t n s t . d e a r t e g r a f i c e „ D A G lA T R A l A N Ă .“, S i b i u . G ENSURAT
 R e d a c ţia şl A d m in istra ţia :
S ír . R e g in a M aria 4 9 , e t II
T elefo n : 324
D ir e c to r : I o n M n n t e a n n
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i lu n i 6 0 , o lun ă[20, in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 N r.-ul 3 L ei.— F u b licatiu n i şi inserate după ta rif
K r. 2 2
P le b is c it
p en tr u F ü h rer?
P e n tru 26 Ia n u a r ie a . e . s e u a { a e e
u n p l e b i s c i t p e n t r u „ F ü h r e r “, d a c ă
n u eu m u a g u u ern u l d â n d u -şt se a m a
d e s c o p u rile a s c u n s e , u a In te r­
z ic e a c e s t lu c ru .
D e a c e s t p ^ b i s e i t s e o c u p ă în ­
tr e a g a p r e s ă g e r m a n ă d in lo c c o n ­
s i d e r â n d { a p tu l e a u n e u e n im e n t.
t n t r ’a d e u ă r c h e s t i u n e a p r e z i n t ă
o Im p o rta n ţă p e s te c a r e n u p u te m
tr e c e e u o c h it în c h iş i. E s te r e g r e ­
ta b il e ă p r e s a d in B u c u r e ş ti n u
d is c u tă p e la r g fa p tu l a ş a d u p ă
c u m s e p u n e p rin n o u a tu rn u ră a
lu c ru rilo r.
S e ş tie c ă d . F a b ritiu s , e m in e n ­
tu l c r e s c ă t o r d e g ă in i d e r a s ă , a
f o s t a l e s p r e ş e d in te a l U n iu n ii g e r ­
m a n ilo r a s iă u a i ă u r c â n d c e a m a t
în a ltă s e a r ă p o iitie ă .
L u â n d p ild ă d e la a u to rita te a c e
p o a te s ă a ib ă u n c o c o ş , c h ia r ş l
p e s t e g ă i n i l e d e r a s ă , î n t r ’o g o s p o ­
d ă r ie , c â n d s e u r c ă p e g a r d , d e s fiin ­
ţe a z ă p a rtid e le g e rm a n e şi p ro c la m ă
u e e h e a id e te s u s ţin u tă d e d s a ş l
d . H itle r , p e s t e to ţi s a ş i i ş i g e r ­
m a n ii d in R o m â n ia s e a l e g e u n
s i n g u r „ F ü h r e r “.
C i n e n u t s e s u p u n e ş l n u -1 r e s ­
p e c tă , e s te d e c l a r a t p u r ş t s im p lu
e x c o m u n ic a t d in s â n u l p o p o r u lu i
g e rm a n .
la tă a tâ te a lu c r u r i p e c a r i n u le
p u t e m p r i c e p e ş t n i e t a d m i t e . D tn
a c e s te m o tiu e n u m e r o ş i f r u n ta ş i
a l p o p o ru lu i s ă s e s c îş t e x p rim ă ,
p r in p o le m ic a z iln ic ă c e s e d u c e ,
în g r ij o r a r e a a s u p r a fa p tu lu i.
T o ţi c e r g a ra n ţii, p e n tr u e ă s p u n
e i, s e te m d e lu c r u r i a s c u n s e ş t
m a i a l e s s e a f i r m ă e ă „ F ü h r e r u l “ n ’a
a n u n ţa t n ie t o d a tă u n p r o g r a m .
T o a te a c e s te a b s e r u ă r l fă c u te d e
fru n ta ş ii p o p o ru lu i s ă s e s c s u n t
fu s te ş t p e r f e c t a d e u ă r a te . D a c ă
f r u n ta ş ii s a ş t îş i e x p r im ă n e d u ­
m e r ire a a s u p r a s c o p u rilo r, p e c a r e
le ş l n u m e s c a s c u n s e , c e a titu ­
d in e p u te m a u e a n o t a lta d e c â t
c a te g o r ie o s tilă c o n tr a tu tu r o r a c e ­
lo r a c a ri, p rin te r o a r e a p o p o ru lu i
s ă s e s c ş t im itâ n d e x p e r ie n ţe le ,
p o a te b u n e p e n tru G e rm a n ia , p la n ­
t e a z ă în R o m â n i a i d e i a d e „ F ü h r e r “
în s e n s u l d e s t a t în s ta t.
O ric e o r g a n iz a re , c a r e n u tin d e
la s o l i d a r i t a t e a în s t a t p r in ş t d u p ă
o r d in e a p re u ă z u tă d e c o n s titu ţie
t r e b u e îm p ie d e c a tă . 6 u a t â t m a t m u lt
c â n d p r i n t r 'u n s i s t e m d e t e r o a r e s e
şl Im p u n e o s itu a ţie d e s e p a r a tis m
ş l e r e i a r e a u n u l n u c le u s e p a r a t în
J u ru l u n u l „ F ü h r e r “ ; a d ic ă u n fe l d e
Q f g Q Q J | | a S O C I £1 Í 1 1 1 © T J*O m 8 Xe St i
1
Sibiu, D u m in e c ă 19 I a n u a r ie 1 9 3 6 A nul 1C
Aştri zi ne vorbeşte:
Oameni si1_ _câiniji_ _tnrbati
_
Dl Moria Pefra~Peîrescu d e Io n e l N eam tzu
T u r b a r e a e s te o m a la d ie c a n in ă
despre Un procedeu de „modă veche“. c a r e s e p o a te e x tin d e ş t la s p e c i a
u m a n ă . G ă s e ş ti o a m e n i tu r b a ţ i d in
c a u z a b a c ilu lu t r a b i é ş i tu r b a t! d in
U nii ş i alţii n u v o r aplauda reţeta b o a le i d e [a stă zi, s c r is ă d e c a u z a te m p e ra m e n tu lu i. S p a s m u ­
B e n ia m in F ranklin, cu toate a c e ste a reţeta a fo s t dată la tim p u l s ă u ş i r i l e c a r t s g u d u e u ie îim a în c a z u ­
n ’a r s tr ic a , s ă -ş i a fle o fa r m a c ie ş i p e Ia noi, astăzi. rile d e m a t s u s s u n t a p r o a p e id e n ­
B en ia m in F ra n h ’in, c a re a aju n s la treapta c e a m a i înaltă, ta t i c e D e a t e i e a l l f t e a t t u u l d e rabiat,
p e n tru c e l c u p rin ş i d e a c c e s e d e
p re zid e n ţia S ta te lo r U nite din A m e r ic a d e N ord, a în c e p u t-o c a b ă ia t
fu rie .
s ă r a c ş i m o d e st. M ulţum ită c ă r e i p ro p rie tă ţi a N u u r e m s ă f a c e m o filo z o fie a
s a le ? M ulţum ită n e o b o s ite i s a le actiuităţi. Şi-a tu r b ă r ii, e ă e t f i e c a r e îş i c u n o a ­
c o m p u s o listă a virtuţilor, p e c a r e o recitea ş t e b o a l a , e h i a r d a c ă n ’a u f o s t
în fie c a r e sea ră . Â d e s c r is - o fr u m o s în m e m o m u ş c a ţ i d e c â i n i tu r b a ţ i . U n c â i n e
e s t e t u r b a t a t u n e t c â n d i s ’a t r a n s ­
riile sa le.
m i s b a c e i I u l ; u n o m e s t e t u r b a t în
Una din „virtuţi“ a fo s t a cea a „ co n versa to a te c a z u rile c â n d s e u ă d e s e s im p -
/ i e / “. Ca să c â ş tig e te re n p e n tru co n vin g erile to m e d e fu rie , d e b ru ta lita te e tc .
sa te , e l a luat... b a sto n u l, ş i s ’a fo lo s it d e un p ro M at e x is tă în c ă u n s o iu d e tu r­
ced e u , analizat p e larg. Cu p r o c e d e u l acesta b a r e , c a r e le a p u c ă m a i a le s p e
fe m e t. P rim e le s im p to m e s e a r a tă
a aju n s învingător.
a tu n e t c â n d e le în c e p s ă u o r b e a s c ă
„M i-am fă c u t d r e p t r e g u l ă s c r i e Franklin d e ră u , s ă e le u e te a s e ă p e s o c o ­
„să în c e te z o r ic e c o n tr a z ic e r e d ire c tă im po t e a l a e i to r a f ă r ă m e i u n m o iio , s â
triva p ă r e r ilo r alinia ş i să nu in s is t cu î n c ă te a s ă in trig i ş t c a n c a n u r i. B o a la
p ă ţ i n a r e p e lângă p ă re re a m ea. D a că su sţin ea în c e p e s ă d e u in ă s e r io a s ă a tu n c i
c â n d a c e s te e le u e te s fid e a z ă o ric e
un altul cev a , c e eu c o n s id e r a m d r e p t ră tă cire, im i d e n e g a m m ie în ­
n e r u ş in a r e , c â n d fa n te z ia c e a m a t
s u m i p lă c e re a d e a arăta, im ed ia t, o a r e c a r e a b su rd ita te în e x p u n e re a
g r o te s e ă e In c a p a b ilă s ă riu a liz e z e
re s p e c tiv u lu i c o n v o r b ito r ; r ă s p u n s u l mi-1 în c e p e a m m ai a p o i cu o b s e r ­ c u a firm a ţiile d e ş ă n ţa te a le u n e i
v a re a eă opinia sa s e p re a p o a te să fie c o re c tă in anum ite ca zu ri, d a r im e g n a ţil m u ş c a te d e b a e e tlu l
r a b l e . In c a z u l a c e s t a b o ln a u u l
e ă în c a z u l d e fa ţă p a r e c ă e s te v o r b a d e a ltc e v a “.
t r e b u e I z o l a t ş t c e i u i z a ţ l n ’a u d e ­
V a -s ă -z ic ă : nu cu „barda ’n lună“, c i c u m ijlo cu l înduplecării, c â t s ă s e fe re a s c ă d e el A c e a s ta
a tre zirii o m e n e s c u l u i ş i la p a rtea p o triv n ic ă , ca să tre sa ră r e s p e c tiv u l î l f a c e d e s i g u r s ă tu r b e d e n e c a z ,
ş i s ă s e în tr e b e : Sta i, m ă i o m u l e , n u s e p o a te să fi g r e ş it? lan să m ai d a r tu rb a r e a a c e a s ta n u a r e n te tu n
c â n tă r e s c odată 1 e fe c t a s u p ra p e rs o a n e lo rd im p re ju r.
in u l t i m u l t i m p s 'a u î n m u i ţ t t n u
Franklin e x p lic ă e fe c tu l: „Am aflat r e p e d e fo lo s u l c e rezultă din n u m a i e ă tn ll tu rb a ţi, c a r t fa c r a -
s c h im b a r e a a ce a sta a ţinutei m ele. C o n versa ţiile , c e le purta m , d e c u r ­ u a g il m a l a le s p e D ru m u l P o p iă e tl.
g e a u m a t p l ă c u t . F elul m o d e st, in c a r e îm i arătam p ă rerile, im i p r o ­ c i ş l fe m e ile tu r b a te . P re tu tin d e n i
c u ra u o p rim ire m a t b e n e u o i t o a r e ş i re c o lta m ai p u ţ i n ă c o n t r a z i c e r e ; am în s o c i e t a t e a o r a ş u l u i n o s t r u g ă ­
d a t d e m a t p u ţ i n e j t g n t r t , c â n d ie şe a Ia iveală că n ’am d rep ta te, ş i s e ş t i a s tf e l d e s p e c im e n e , c a r t d tn
l i p s ă d e a e t i u i t a t e tu i b ă . S o ţ i i l o r
a ju n g ea m m ai u ş o r ca a lţii să s e la p e d e d e ră tă cirile lo r ş i s ă fie d e a r tr e b u i s ă fie e u m a t m u llă p r e -
a c o r d cu m ine, c â n d s e întâm pla s ă am d rep ta te. e a u (1 u n e fa tă d e e le , p e n tr u a n u
A rg u m e n t ş i c o n tra a rg u m en t, d e c i 1 Nu a lb ş i negru, în g e r şi... s e m o itp s t ş t e i d e a c e a s tă b o a lă
n aiba p e u s c a t! P e n t r u e ă s ă s e g ă s e a s c ă o fo r m u lă d e c o l a b o r a r e . c a n in ă .
A tr a g e m a te n ţia o r g a n e lo r s a n i­
O s t e n e a l a d e a te tra n sp u n e ş i în ir o altă m entalitate. ta re d e a s e o c u p a s e rio s d e
„R ecolta m ai puţină c o n tr a z ic e r e “ 1 F ir e ş te 1 D a că „ discuţia“ a n e ru it ş l s ta r e a c u c o a n e lo r s u s -
a ju n s p e p o v â rn işu l p r im e jd io s al c e lo r m a i triv ia le e p ite te d e ocară, a m in tite ; i a r d a c ă n u e x is tă n te l
c u m v r e ţi ca p r o b le m a să s e lă m u r e a s c ă ? Cu „ d ă l d r a c u l u i “ ! n ’a t r e -
u n m ijio e d e tâ m â d u tie , s ă tn m e a tâ
c e l p u ţin u n „ a m p lo ia t“ în s ă r c in a t
z o l u a t p r o b l e m a , revin e , ia ră şi ş i iarăşi, ş i îşi c e r e im p e rio s re zo lv ire a . e u r id ic a r e a u ie ttm e lo r tu rb ă r ii, c u m
(Continuare în pag. 2-a) s e o b l ş n u e ş t e la c â i n i !
r e î n t o a r c e r e la o r g a n i z a r e a p e t r i ­ c l u d e d tn s ă n u l e o m u n itâ tti p e to ţt a c e s t p le b is c it fă c u t ş t e u p rile ­
b u r i, d u p ă n a ţio n a lită ţi, în ju r u l a c e l c a r t m a t m ilite a z ă p e n tr u o r ­ ju l a l l p l r e t S a a r u l u i , u n d e s 'a u p u s
u n u l şe f. g a n iz a re a d u p ă p a rtid e şi r a p o r ­ a c e le a ş i d o u ă în tre b ă rt, d a s u u n u ,
In R o m â n ia to ţi lo c u it o r ii s e g r u ­ tu ri ş i e u a lte n a ţto n a liiă ţt. T r a ta ­ ş l la c a r t s u n t s iliţi g e r m a n ii d in
p e a z ă în j u r u l p o p o r u l u i m a j o r i t a r tu l m in o r ită ţilo r s u s ţin e o c o la b o ­ R o m â n ia s ă ră s p u n d ă .
ş t d o m in a n t, c a r e a r e r ă s p u n d e r e a r a r e ş l a p r o p ie r e în tr e lo c u ito rii la tă a tâ te a în tr e b ă r i, la c a r e n ic i
ş t d r e p tu l is to r ie la c o n d u c e r e a u n u i s ta t p e b a z a c e tă ţe n ie i. „ F ü h ­ n o i ş l d u p ă c u m o b s e r u ă m n ie t
a c e s te i ţă ri, u n d e a s tă z i m in o rită ­ r e r u l “ a s tă z i e x c o m u n ic ă p e a c e l m u lţt f r u n t a ş i s a ş i n u l e p o t g ă s t
ţile în c e p s ă n e s lu j e a s c ă p â n ă ş t c a r e m a l în c e a r c ă o a p ro p ie re c u râ sp u n s.
litu rg ia în s ă e u u a s e le ş l e u u e s - a lte n e a m u ri şi n u s e g ru p e a z ă D m a c e s te m o tiu e c o m b a te m
m tn te le c e le s u n t n u m a i lo r s fin te . s u b s te a g u l trib u lu t. u e h e m e n tid e ta d e „ F ü h r e r“ la n s a tă
D a c ă p â n ă a c u m p o p u la ţia g e r ­ C e a r fl d a c ă p o p o r u l d o m i n a n t d e d . F a b rttiu s .
m a n ă a c o n s id e ra t d e s tră in i ş i a r r id ic a s te a g u l şi a r s e r ie p e e l : G u u e rn u l u a tr e b u i s ă tn te ru tn ă
d u ş m a n a l n a ţiu n e ! p e to t c e n u e C in e n u s e în r o le a z ă d u p ă n o t p â n ă n u e p r e a tâ rz iu , p e n tr u e ă
d e r a s a lo r, c e r o a d e s e p o t c u ­ a f a r ă d tn ţ a r ă , c ă c i n e s u n t d u ş m a n t în R o m â n ia , ţ a r ă c o n s titu ţio n a lă ,
le g e d u p ă în tro n a re a „ F ü h re ru lu t“ ? ş t s u n t s tre in i d e n e a m u l n o s tru 1 e x m tă u n s in g u r ş e f ş l a c e l a e s te
G u a d e u ă r a t s ă l b a t e c ă p o a * e fl C u c e s c o p s e d e s fiin ţe a z ă p a r ­ M a ie s ta te a S a R e g e le .
c o n s id e ra tă a m e n in ţa re a d e a e x ­ tid e le s ă s e ş ti ? C e s e ţin te ş te p rin Io n H u n te a n u
 Pag. 2
Ce e cu b ib lio teca d on ată de
prof. L a za r la m unictpin?
A m a r ă ta t la tim p u l s ă u e ă r e ­
g re ta tu l p r o f e s o r U le to r D a z ă r, a
d o n a t b ib lio te c a s a d e p e s te 3000
u o lu m e m u n ic ip iu lu i, e u s c o p u l d e
a fi d e f o l o s t u t u r o r c e t ă ţ e n i l o r .
A flă m e ă g o s p o d a r i i m u n ic ip iu lu i
o u a ş e z a t a c e a s t ă b i b l i o t e c ă î n t r ’o
c a m e ră a s c u n s ă , d u p ă s a la m a re ,
s a l a m ic ă ş l e u to tu l im p r o p r iu
p e n tr u a c e s t s c o p . C e r e m e a la
a c e s t g e s t m ă rin im o s s ă s e r ă s ­
p u n d ă e u to a t ă e u u lln ţa d in p a r t e a
g o s p o d a rilo r ş i s ă s e d ts iin e z e o
s a l ă c a r e s ă p o a t ă fi c e r c e t a t ă
z iln ic d e c e tă ţe n i o r a ş u lu i n o s tru .
De!a Desp. judeţean centrai
al ,,Astrei“, $ib u,
D l S ilu iu Ţ e p o s u , p r e ş e d in te le
„ A s t r e i “, S i b i u , u o t n d s ă a n t m e z e
p r o p a g a n d a c u ltu r a lă la s a te , a
ţin u t s ă ia c o n ta c t e u c o m ite te le
D e s p . d e p i a s ă a le „ A s tr e i“ d in
J u d e ţ , î n s o ţ i t f i i n d d e d - n l l p r o f . I.
l s a e ş l s e c r e t a r u l D e s p . 1. D r a g o -
m lr.
In ziu a d e 2 Ianuarie e ., s ’a ţ i n u t
ş e d in ţa c o m ite tu lu i D e s p . d e p la s ă
A urig. D l p r e ş e d i n t e a l D e s p . d e
p l a s ă A u rig , D r . O l l u e r U r a e i u , a
a r ă t a t c e a f ă c u t p â n ă în p r e z e n t
în l e g ă t u r ă e u p r o p a g a n d a c u ltu ­
r a l ă l a s a t e ş l c a r i îl e s t e p r o ­
g r a m u l d e o iito r. S e u a în fiin ţa o
p e p in ie r ă d e p o m i ş l s e u a ţin e
c o n fe rin ţe p r a c tic e p e n tru e a p o ­
p o r u l s ă îm b ră ţiş e z e p o m ic u ltu ra .
In ziu a d e 3 Ianuarie e ., s ’a ţ i n u t
ş e d in ţa c o m ite tu lu i D e s p . d e p la s ă
M ie rc u r e a ş l S ă liş te . D a M ie rc u ­
r e a , d l p r e ş e d in te P a n te llm o n B ra tu ,
p r o m iţâ n d e ă u a f a c e to tu l p e n tr u
I n te n s if ic a re a , p r o p a g a n d e i c u ltu ­
r a le la s a te , c e r e s p r ijin u l d -lu i
p r e ş e d i n t e S . Ţ e p o s u , e a în p l a s a
M ie r c u r e a s ă s e în fiin ţe z e , c u r s u r i
d e p o m ic u ltu ră , u itle u ltu ră ş l a lb l-
n ă rit.
L a S ă liş te , d l p r o t o p o p D r . D .
B o re e a , e a p re ş e d in te a l D e s p . d e
p la s ă , a r a tă c e a c r e z u t d e b in e
s ă f a c ă în J u ru l c u l t u r a l i z ă r i i m a s -
s e l o r , a t â t în S ă l iş t e , u n d e s 'a î n c e ­
p u t u n c ic lu d e c o n fe rin ţe , p re c u m
ş l l a s a t e . In a f a r ă d e p r o m o u a r e a
p o m ic u ltu rll c e r e s p r ijin u l d -lu i p r e ­
ş e d in te p e n tr u în fiin ţa re a u n e i
ş e o a ie ţă ră n e ş ti d e g o s p o d ă rie
c a s n ic ă în S ă liş te e u fe m e t d in
în tr e g ju d e ţu l S ib iu . D l p r e ş e d in te
S . Ţ e p o s u , p ro m ite e ă ş c o a la ţă ­
r ă n e a s c ă p e n tr u f e m e i u a lu a flin tă
la S ă liş te , ia r c e a d e b ă r b a ţi e a
ş i a n u l tr e c u t la S ib iu .
In ziu a d e 8 Ianuarie e . , s ’a ţ i n u t
ş e d in ţa c o m ite tu lu i D e s p . d e p la s ă
O cn a -S ib iu lu i. D l p r e ş e d i n t e N .
A lb u , f ă e â n d u - ş i r e f e r a t u l a s u p r a
p r o g r a m u lu i d in tr e c u t ş l u iito r
a r a tă e ă a d e p u s to a te s tă ru in ţe le ,
e a ş l în a c e a s t ă p a r t e d e ju d e ţ,
s ă s e p o a tă d e s f ă ş u r a o m a i u le
p r o p a g a n d ă c u ltu ra lă , d a r n u a r e
s p rijin u l t u t u r o r in te le c tu a lilo r,
c r e d e în s ă e ă ş l a c e s t D e s p . îş i
u a d a r o a d e le s a le .
D l p re ş e d in te S . Ţ e p o su , a s tă ­
ru it la to a te D e s p ă rţă m in te le d e
p la s ă e a şl a c e s te a s ă c a u te a
în fiin ţa ş i o r g a n i z a în t o a t e c o m u ­
n e l e c e r c u r i l e c u l t u r a l e a l e A stre i,
e u î n s c r i e r e a d e m e m b r i a e tiu l,
c a r i u o r p rim i d in p a r t e a c e n tr u lu i
A c ţ i u n e a Nr. 22.
p e n tru fle c a re m e m b ru c â te 1 c a ­ p la r e a a f ă c u t s ă fie p o p u la ţie p e Conferinţa cUlui
le n d a r ş i 5 b ro ş u ri. C e rc u rile s t r a d ă . G a n g s t e r i i s ’a u f ă c u t n e - General comandant
c u ltu r a le u o r fu n c ţio n a e u r e g i s t r e u ă z u ţi. D u p ă c â t a m p u tu t a fla m a l
D e s p . ju d . S ib iu a l „ A s tr e i“ şi F e ­
în r e g u lă ş l s tg ll, tr im is e d e c e n ­ s u n t în c ă ş t a lte r e c l a m a ţ ii în a c e s t
d e r a ţ i a C o r p u lu i D id a c tic d in S ib iu
tr u g e n a d r e s a t e p o litie i.
B b l i o t e e i l e „ A s t r e i “, l a s a t e u o r D u m in e c ă , 19 Ia n u a rie 1936, d -n u l
D e a ltă p a r te , z ile le tr e c u te p e la
fl î n t r e g i t e e u e ă r { l n o u l d i n d o m e n i u l G e n e r a l V , E e o n o m u , c o m a n d a n tu l
o r e l e 1 2 m a t m u lte t 'g a n e e a u j e ­ C o r p . V il A r m a t ă , u a ţ t n e o c o n ­
e c o n o m ie , b in e c o m p a c ta te , trim is e f u it c a s a u n u i c e t ă ţ e a n d i n g r u p a
to t d e la c e n tru . fe rin ţă p u b lic ă e u s u b ie c tu l: C o n ­
111-a . P ă g u b a ş u l a d a t a l a r m a ;
flic tu l Ita lo E tio p ia n . în c e p u tu l c o n ­
u e n in d în a ju to r u n d o m n m a ­
f e r in ţe i e s t e la o r e l e 6 s e a r a , în
g is tr a t a u tr e b u it s ă c o n d u c ă p e s a la c e a m a re a P re fe e tu re i ju d e ­
Cinema Thalia h o a ţ ă d i n g r u p a 111-a p â n ă î n e o l - ţu lu i S ib iu ş l s e r e p e t ă la d o r in ţ a
ţu l s tr ă z ii R e g in a M a r ia , u n d e a u g e n e r a lă a O n o r. p u b lic . P r e ţu r ile
P r e m ie r ă p u tu t a fla u n s e r g e n t, c a r e e r a d e
o b iş n u ite .
fa p t p e n tru c irc u la ţie e tc . e tc .
,Sequoia1M a r e f i lm d i n u i a ( a a n i m a l e l o r
In o r ic e c a z ru g ă m p e d . c h e s to r
s ă d is p u n ă s ă s e ta s e u e r e m ă ­
s u ri p e n tru p r in d e r e a g a n g s te r ilo r
— A b o n a ţii n o ş tr i! s u n t r u g a ţi
s ă - ş i p lă te a s c ă a b o n a m e n tu l. P o t
s ă - l a e h ite la a d m in is tra ţia z ia r u ­
d in p ă d u r ile u ir g in e d in S te r o .
I u b i r e d e m a m ă ş i c o p i i în
ş l to to d a tă u a r e p a r t iz a d in s e r ­
g e n ţii p o litie i ş i p r in n o ile c a r t ie r e
lu i s tr . R e g in a M a ria 49, l a D ro ­
g h e r ia I o n e l B a e iu , R e g in a M a ria
r e g a tu l a n im a le lo r. p e n tru p a z ă . 10 ş i la D e b itu l d e tu tu n d in P ia ţa
P e n tru c a s e le b o e r e ş tl ş l p a z a R e g e le F e rd in a n d .
c e l o r c a r e s e t e m d e c e n ’o s ă R o m â n i c itiţi ş i s p r ijin iţi p r e s a
s c a p e e s te s u fic ie n t c â te u n s e r ­ r o m â n e a s c ă in d e p e n d e n tă .
In atenţiunea politiei g e n t. C o n fe rin ţă . G e r m a n ii U n g u rii ş l
D a e o - R o m a n il în i s t o r i a D a c ie i ş l
Gangsterii pe străzile C ă u tă m o d o m - a lu m e l, e s te c o n f e r in ţa d lu l G .
Sibiului Publicaţie
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __2. n t ş o a r ă d e b i r o u E u n g u l e s e u s e c r e t . D ig it a n tl r e u l-
A m p rim it la r e d a c ţ ie m a i m u lte ro m â n c ă , c a re s ă c u n o a sc ă şl z io n is te , c o n f e r e n ţia r la C a s a ş e o a -
p lâ n g e ri a s u p r a în c e rc ă rilo r d e lim b a g e r m a n ă s a u m a g h ia r ă , s ă le lo r. D u m in e c ă 19 Ia n u a r ie a . e .
r ă p ir e fă c u te d e o b a n d ă o r g a n i­ fie b u n ă d a c t il o g r a f ă ş l s te n o g r a f ă . l a o r e l e 1 1 d u p ă l i t u r g h i e . U a ft
z a tă d u p ă s is te m u l g a n g s te r ilo r O fe rte s c r i s e s e u o r a d r e s a la a d ­ ţi n u tă în s a l a P r e f e c t u r i i d e ju d e ţ
a m e r ic a n i. In tre a lte le , o d -n ă p r o ­ m in is tr a ţia a c e s tu i z ia r s u b m o tto ş l d u p ă m a s ă la o r e l e 6 în C ă m i­
f e s o a r ă d in lo c a lita te , n e - a a d u s „ 1 2 0 0 -‘ n ul 0 . F. R .
la c u n o ş tin ţă e ă în tim p c e s e în ­ A b o n a ţii n o ş tr ll s u n t în u ita ţl ş l
d r e p ta s p r e lo c u in ţă , o b a n d ă d e D e e e s . M a m a c o le g u lu i n o s tru ru g a { i s ă în u tte p e to ţi R o m â n ii
3 — 4 tn d iu iz l a u s t o p a t m a ş i n a în d e r e d a c ţ ie d . A le x . N e g r e a , A n a s ă ia p a r te la a c e a s tă c o n fe rin ţă .
c a r e s e a fla u ş l d u p ă e e a u p r o - N e g re a , n ă s c u tă B a n e iu a în c e ta t P e n t r u a b o n a ţ i i n o ş t r i i . A c ţiu n e a
u o e a t o d is c u ţie , p u n â n d o în tr e ­ d in u ia ţă M ie r c u r i 1 5 I a n u a r ie a . e . s p r e a v e n i în a ju to ru l citito rilo r
b a r e , a m â n a t m a ş in a s p r e tro tu a r. în e t a t e d e 7 1 a n i . Î n m o r m â n t a r e a săi. Ia fe l ca ş i c e le la lte z ia r e m ari,
In a c e s t tim p u n u l d in e l a î n c e r ­ a a u u t lo c V in e ri 17 e r t. E x p r im ă m a înfiinţat un c o n te n c io s , c a r e r e ­
c a t s ă o ta e u f o r ţ a în m a ş in ă , f ă r ă şi p e a c e a s tă c a le e o n d o le n ţe le z o lv ă , p rin c o r e s p o n d e n ţă , c h e s ti­
s ă r e u ş e a s c ă în s ă , p e n tr u e ă în tâ m ­ n o a s tre . unile ju rid ic e ş i a d m in istra tive.
C o n te n c io su l n o stru va da to a te
(Continuare din p ag. 1).
lăm uririle n e c e s a r e p e n tru o r ic e
U m i l i n d cu b a tjo cu ra , până în ultim ul g ra d , p e p o triv n ic u l d e p rin c ip ii a fa c e ri p e n d in te d e in sta n ţe le ju ­
c r e z i c ă ţi l-a i c â ştig a t în v iito ru l a p ro p ia t d e c o la b o ra to r? d e c ă to r e ş ti ş i a d m in istra tiv e din
„ / n urm a o b ic e iu lu i a c e s t u i a (de a r e c u n o a ş te ş i g r e ş e lile p r o ­ S ib iu . A d ă u g a ţi m a rc a p o şta lă in
p r i i ş i g r e ş e lile altuia), c r e d e u “, u rm e a ză Franklin, „am a ju n s m a i cu c o r e s p o n d e n ţă p e n tru ră sp u n s.
se a m ă ca să aibă cu v â n tu l m eu, d e v re m e , a t â t a g re u ta te la c o n c e tă ­ A d r e s a : „ A c ţ i u n e a “ , p e n tru c o n ­
ţe n ii m e i — atunci, c â n d p r o p u n e a m d is p o z iţii s a u s c h im b ă r i nouă, în te n c io s. S ib iu str . R eg in a M aria
lo c u l c e lo r vech i. A ş a a a ju n s c u vâ n tu l m eu să aibă atâta injluinţă în N r. W , te le fo n 32H.
co rp o ra ţiu n i p u b lic e , c â n d am fo s t a le s m e m b ru al lor — cu toate că In fe lu l a c e sta a b o n a ţii n o ştri din
era m un o ra to r s la b , c a r e tre b u ia să ca u te m e re u c u v in te le p o triv ite
p r o v in c ie p o t evita d e p la să r ile c o ­
ş i a b ea că era m c o r e c t în e x p r e s iile m ele, din p u n ctu l d e v e d e r e al stis ito a r e ş i c e i din S ib iu v o r p rim i
lim bii. Totuşi, m i-am a ju n s, d e o b ic e iu , s c o p u l p r o p u s “. un r ă sp u n s d e în c re d e re . D e a ltfe l
F ranklin m ă r t u r i s e a că nu s e p ric e p e a să ţină d is c u r s u r i ş le ­ s e dau lăm uriri ş i p e n tru a c e i c a r i
fu ite, d e m a re oratorie, d a r că n im erea c u i u ’n cap, v o r b in d o m e n e ş t e 1 s e p re zin tă p erso n a l.
C e talism a n p r e ţio s 1 C um a r tr e b u i să ne s e r v e a s c ă , în zile le — O p e r a r o m â n ă d i n C lu j l a
n o a stre d e dihonie, d e b u s o lă p e m area sb u c iu m a tă a v ie ţii1 S i b i u . I n z i u a d e 4 ş l 8 F e b r . a . e .,
O biectivita te, în toate d is c u ţiile l u a d a r e p r e z e n t a ţ i e la S ib iu în s a l a
In p u b lic istic a e n g le ză e s te invitată partea a d v e r s ă a c u tă ru i te a tru lu i o r ă ş e n e s c O p e ra r o m â n ă
z ia r s ă îşi exp u n ă , p e la r g a r g u m e n t e l e în ch ia r c o lo a n e le zia r u lu i ca d i n C lu j e u o p e r e l e „ T r a u i a t a “ ş t
p u b lic u l s ă p o a t ă c â n t ă r i a r g u m e n t ş i e o n t r a a r g u m e n t — în sp iritu l „ P o u e s t i r t l e lu t H o f f m a n n “ .
unui B en ia m in F ranklin ş i al unui... M asaryh.
In a te n ţiu n e a d lu i p r e ş e d in te a l
S u n t a t â t e a instituţii v r e d n ic e d e re m a rc a t, s u n t a t â t e a în tre ­
c o m is ie i in te r im a r e . A n g a ja tu l p r i ­
p r in d e r i p e r s o n a le , d e s p r e c a r e a r t r e b u i să s e s c r ie , ca să fie lăudate
m ă r ie i S a s u V a s ile d in R ă ş ln a r iu ,
ş i să d e a p rile j la o în tre c e r e n o b i l ă , în c â t s ă nu s e g ă s e a s c ă hârtie
n e p re z in tă o d e c la r a ţie s e m n a tă
d e tip a r d estu lă p e n tru a ş a c e v a ş i să nu ajungă m â n ile tin eretu lu i în ­
d e c in e i m a rto ri, p rin c a r e e x p u n e
flă c ă r a t d e a s c r ie în d irecţia a c e a sta 1 Ignoranţa ş i ura nu s u n t s fe t­
e ă a fo st b a tjo c o rit ş l b r u s c a t d e
n ic i b u n ii
c o n d u c ă to rii d e la s e ru ie iu l N r. 9
A tm o s fe ra n u m a i a ş a p o a te f i fă c u tă m ai p rieln ică u n ei p r o p ă ­
a l m u n ic ip iu lu i, p e n tr u e ă n u m itu l
şiri, d a că îşi dau o a m e n ii silin ţa s p r e o b ie ctiv ita te.
a n g a ja t fiin d b o ln a u a c e r u t s ă fie
S u n t in d icii că a stfe l d e g la s u r i d e c h e m a re n u r e m â n f ă r ă d e
p r e z e n ta t la m e d ie e tc . R e p e tă m
e c o u . L u m e a a început, nu n u m a i Ia noi, să s e în g r e ţo ş e z e d e d ia tri­
r u g ă m in te a f ă c u tă d lu l p r e ş e d in te
b e le din d isc u ţii ş i să pretin d ă , c u B en ia m in F ranklin, o . . . s ă -i z ic e m ,
s ă f a c ă r â n d u ia lă la m u n ic ip iu ş l
d e o ca m d a tă , o m i c ă d o z ă d e b u n ă u o i n ţ ă r e c i p r o c ă , p e n tru r e z o lv ire a
s ă c u rm e e u s tă r ile a n o rm a le d e
un o r p r o b le m e c o m u n e .
p ân ă acum .
Până ch ia r ş i în înaintata E lv e ţie s e in te rzic p r i n l e g e d e a ici
înainte ş i s e p e d e p s e s c d ra stic, în d i s c u ţ i i l e t i p ă r i t e , ca a c e s te a : c r i­
m inal, b andit, b e s tie , va m p ir, a sa sin , canalie, etc. Ş i E lv e ţia e s te E lv e ţia l
„ A s t r a “ c u l t u r a l ă ne p o a te s e r v i d r e p t m o d el. A ic i s e în trea b ă
cu toţii cu c e p o t c o n t r i b u i ş i nu poartă lupte h o m e r ic e p e n tru g r e ş u ­
rile fa ta le firii o m e n e şti. D oza d e b u n ă vo in ţă r e c ip r o c ă s e află la s o ­
cietatea sib ia n ă . L ă s a ţi să p rin d ă te re n în m a n ife stă rile vieţi, p r e t u t i n ­
d e n i , ş i a tu n ci m ed icin a lui B eniam in F ranklin nu va f i d e „m o d ă v e c h e “...
C â n tă re şte cetito ru le, a r g u m e n t u l ş i-ţi dă p ă rerea , dă sfa tu l B en ia m in
F ranklin . . .
 Nr. 22.
Dl Preşedinte strânge la
piept pe Arz şi lliittstoek
Primim :
Domnule D irectori
Refertndu-ne la art. 20 din legea
presei, auem onoare a uă înuita
să bineuoiţi a publica în cel mal
apropiat num ăr al ziarului Du. u r­
m ătoarea rectificare:
In numărul 10 din 28 Nou., p re ­
cum şi în num ărul 16 din 19 De-
eem urle 1935 al ziarului Du., pa­
gina 3, s ’a afirmat, că unit func­
ţionari ai Prim ăriei Municipiului
Sibiu a r lipsi mat multe zile dela
seruiciu fără justificare şi că din
a ceastă cauză seruteiul a r suferi.
S ’a mal susţinut e ă doi funcţionari
al seruieiulul econom ie a r fi su­
ferit o p ed eap să disciplinară din
a c e a stă cauză, ia r în mod ilegal
p e d eap sa a r fi fost reuoeată de
uleepreşedintele comisiei actuale.
Constatăm eă aceste aflrmaţiunl
nu corespund adeuărulut.
Nici un funcţionar al Prim ăriei
nu lipseşte dela serulelul său ne-
Justifleat. D acă se întâmplă, ea
unul sau altul dintre funcţionari să
fie uăzut în timpul orelor de ser-
uletu pe stradă, a ce a sta încă nu
înseam nă, eă respeettuul funcţionar
s 'a r plimba, lipsind dela seruiciu.
Funcţiunea ea atare a unor func­
ţionari reclam ă adeseori, ea să fie
trimişi eu diuerse încredinţări la
alte autorităţi din oraş, chiar în in­
teresu l şl în timpul seruieiulul.
In eeeaee priueşte pe cel doi
funcţionari uizaţl d irect de Du., nu
e s te exact, eă p e d ea p sa aplicată
lor de fostul preşedinte al comi­
siei interim are a r fi fost reuoeată
în mod ilegal de actualul uleepre-
şedlnte. Fapt este, eă p ed eap sa
-disciplinară a fost dictată contrar
dispoztţiunllor statutului funcţiona­
rilor publici, pentru c are motiu a
trebuit să fie chiar reuoeată de
P reşedintele Comisiei Interim are.
P re ş . Com. inter. p. S eer. gen.
Dr. Pisa. Em il Bogdan.
* toţi românii l’au bănuit şi primim
lată o desm tnţire clasică, care
'confirmă şl afirmă mai mult decât
-ştiam noi.
Cititorul poate să ap recieze până
unde împinge omul politie eu ră z ­
bunarea.
In cazul de faţă dl Plso, sp re a
5 e răzbuna pe dl O. luan, fostul
preşedinte al organizaţiei liberale
din oraşul Sibiu şl preşedinte al co­
misiei interim are îl anulează actele
de autoritate, eu toate eă ştia
eă legea opreşte acest lucru şl
d ă satisfacţie celui mai urgisit
personagiu din oraşul nostru.
După ce s ă râ rş e şte această
enorm ă greşală, persistă, luându-t
a p ă ra re a în public lui Arz.
E ste eu adeuărat un caz rar.
Şi pentru ea să procedăm cât
s e poate de corect, rog pe a ce a siă
cale pe dl preşedinte E. Piso, să
prim ească să cercetăm îm preună
condica de prezenţă a funcţio­
narilor municipiului şi dacă nu uom
putea constata eă Arz şi lliittstoek
au lipsit din 30 de zile pe lună,
8—15 zile, plec să-i m ăsor moşiile
cum părate în D obrogea dela turei.
P ână atunci şi eu tot regretul,
sunt neuoit să afirm că a ceastă
desm tnţire nu cuprinde adeuărul,
şl dealtfel toată lumea ştie eă nu­
miţii funcţionari m erg la slujbă
numai întâmplător.
Acţiunea Pag. 3.
In ce priueşte rid ica re a pedepsei,
pe c are aflăm acum eă ea a fost Românii cer ridicarea
făcută de dl Piso, se uede eă ulee-
preşedintele şi-a dat seam a de Ile­
galitate. Amintim domnului auocat
cartierelor municipiului Sibiu
Piso, eă p ed eap sa dată de fostul Şedinţa comitetului central de Acţiune românească.
preşedinte este neapelabilă şl su-
uerană. Numai dl O. lu an ar fi putut-o In sala de şedinţe a „Acţiune!“ D. A. Bianu, expune starea edi­
reuoea chiar şl atunci când a r fi a auut loc o şedinţă a comitetului litară a cartierului de peste Cibln.
/. Bordeanu, cere a se preuedea
fost făcută contrar dispoziţiilor sta ­
central de „Acţiune ro m â n e asc ă “,
în proeetul caselo r mari, ad ăp o ­
tutului funcţionarilor publici. la c are au participat şi alţi mem­ sturi co n tra gazelor şi face cuno­
C redem eă şi pentru m oralizarea brii dela societăţi rom âneşti din scut eă Românit din strad a Eăp-
şl satisfacţia ce trebue dată func­ oraşul nostru. tăriet uor boteza această strad ă
ţionarilor conştiincioşi dela muni­ /. Munteanu, preşedinte, a expus Moş Cârlan, dacă prim ăria refuză
să le rezolue c e re re a înaintată.
cipiu, trebuia menţinută această pe scu rt program ul şedinţei, insi­
Se hotăreşte a se ţine regulat
p ed eap să, pe care nu este în drept stând aupra neuoilor de ordin edi­ consfătuiri pe cartiere, unde după
altul preşedinte s ă o discute, n e­ litar, m oral şi naţional din noile ce se uor expune neuoile rom â­
cum să o şteargă. Cum se califică cartiere ale Sibiului rom ânesc. neşti din noile cartiere, se uor
a ceastă faptă în drept, cred eă nu P recizează eă în a ceastă acţiune centraliza în memorii şl moţiuni
ce uor fi publicate în ziarul „Ac­
e lipsă să o mai spună auoeat- trebue să se ştie eă nu se ocupă
ţiu n ea“, eu scopul ea actualii con­
stajiar Munteanu, auocatulul Piso. nimeni de chestiuni p erso n ale şl ducători ai municipiului şi uiitoril
nici de partid, el trebue să fim în­
In fapt, lucrurile se petrec în felul să-şi scoată m aterial pentru p ro ­
u rm ăto r: Numiţii funcţionari, pe ţeleşi eă lucrurile se pun şi se gram ul de înfăptuiri rom âneşti, pe
care după cum aflăm mai sus, îi judecă prin prizm a neuoilor noa­ care le c e r astăzi Românii dela
conducătorii oraşului Sibiu.
strânge la piept dl preşedinte, uin stre rom âneşti, din noile cartiere
Duminecă la o ra 3 ua auea loe
la seruiciu numai când îlta e capul. unde nu sunt şcoli, biserici, d ru­ asem enea întrunire în cartierul
Condica de prezenţă arată eă au muri, apă, pază contra hoţilor şi Mlhai Uiteazul şi la orele 6 în c a r­
lipsit şi lipsesc 8—15 zile pe lună unde stăpâneşte astăzi desnădej- tierul Andrelu Şaguna la Căminul
şl cetăţenii nu-i află în birouri eu dea. Nu se contestă eă Românii C. F. R. R e p o rte r
lunile, ia r actele sunt depozitate din fruntea municipiului nu lucrează, ........ ™ ......^ ------- t e
Cronica m u zicala
de ani de zile fără să fie rezol- însă le cerem şi mai mult.
uate în birourile lor. D. V. Munteanu, cartierul Andrei 0 mare ruşine în Sibiu
S ă afle dl Piso eă chestiunea Şaguna, arată eă peste linia ferată
p ed ep sei p leacă din aneheta făcutăsunt 600 copii şl eă n'au local de Oraşul nostru, care trece în faţa
de inspectorul g eneral Al. Aurám, şco ală şi eă pentru b iserică au tuturora ea un o raş în care mu­
zica îşi a re locul ei pe primul plan,
c are uenind în anchetă, a găsit eă închiriat o c asă unde p lătesc 3000
în care sunt fondate atâtea so cie­
numiţii funcţionari nu uin la ser- Lei lunar. Expune c are este sta­ tăţi muzicale rom âneşti şl s ă s e ş ti;
uieiu eu săptăm ânile şl cercetând re a de spirit între populaţia lip­ în c are bătrâna societate „A stra“
a putut preciza eă liMtstoek era sită şi insistă în special asupra a organizat atâtea concerte corale
plecat în Germania, fără să-şi c ea rălipsei de pază din acest cartier şl simfonice ; în care până mal teri,
fiinţa şi o ueehe o rch estră muni­
concediu dela Prim ărie, etc., etc. unde în fiecare noapte sunt mai
c ip ală; acest o raş al nostru, Sâm ­
Ştie dl Piso acest lucru ? Amă­ multe spargeri. b ătă sea ra , 11 ert., a fost m artor
nunte să cea ră dela dl lliittstoek, D. Şerban din grupa D eeebal, la o m are ruşine:
sau n’are oeazie nici acum să-l arată neuola de apă din a ce st c a r­ C rucea Roşie, a organizat un
concert eu concursul strălucitei
uadă pe la seru iciu ? tier, unde 280 de p erso an e se ser-
o rch estre simfonice a Palatului, de
După al doilea com unicat uom uese dela o fântână publică întru­ sub conducerea m aestrului dela
explica mal pe larg chestiunea c ă ­ cât au săp at 30 m. şl n’au aflat O pera Română din Bucureşti Eglz-
lătoriei în Germ ania lui Hitler, fărăapă. C ere să se instaleze becu ri zio Massini, inspectorul muzicilor
c e re re de concediu dela seruiciu pentru iluminatul străzilor. P ro ­ militare.
C oncertul era anunţat la orele
şi uom expune şl sb o ru l d-lul Arz pune să se dea de către munici­
9 seara. Or, la această oră, în sală
la Palerm o. piu autorizaţii să se aleagă dintre nu erau decât ? —8 persoane, d eşt
D eocam dată suntem bucuroşi eă locuitorii acestui cartier un ser- erau preţuri m odeste, (nu erau
am putut afla sub sem nătura d-lul utelu de pază. Ea această propu­ ea cele dela „ A l h a m b r a “ sau
Piso, eă d-sa este la spatele lui n ere iau euuântul dnii Orza, U. „C ărăb u ş“, la care biletele se uând
Fulea, U. Munteanu, etc. făcând până la ultimul loc). Abia, la orele
Arz şi nu dl Giindiseh, pe care 9 45 (21'45), concertul începu în
diferite propuneri de asig u rare a
faţa unul auditoriu de circa 35 p e r­
eu deosebită stisfaeţie lăp ăd area pazei de zi şl de noapte. soane. Pe scenă, în faţa noastră
ce o face dl Giindiseh de Arz şl V. Fulea cere fântâni publice era o o rch estră de 120 persoane.
W ittstoek şl pe c a re eu abilitate pentru cartierul de peste linia fe­ U nde| erau d-nii ofiţeri, când
ra tă sp re G ara mică şl dupăee strălucita o rch estră a Palatului con­
auo eăţeaseă îl aruncă în braţele certa la Sibiu? Unde au fost d-neie
d-lui Piso, e are-t strân g e la pieptexpune cum au fost rupte tablele dela „Crucea R o şie“ sub egida
eu erotism. eu num irea străzii Constantin Brân- căreia s ’a organizat concertul ?
Felicitările noastre d-lor Arz şl eoueanu de către oamenii Prim ăriei, Au fost la serata femeilor orto­
propune să se interulnă ea să fie doxe ? Dar oare după concert nu
W ittstoek. M ergeţi leilor înainte, puteau să m eargă şi la b a l? D ar
sfidaţi şl batjocoriţi tot ce poartă bătute din nou la loc.
cei cari au fost în alte părţi, sau
pecete ro m â n e a sc ă ; nu cruţaţi D upăee se deschide o larg ă d is­ pur şl slm pluau răm as a casă pentru
nimic şl pe nimeni, pentrueă nu mal cuţie asu p ra ehestiunel numirii a m erge a 2-a zi la teatrul uesel
aueţl de cine uă teme, d acă dl Piso străzilor, la c are au participat mat (Tic. tic, tic) nu puteau sacrifica o
mulţi oratori, s ’a decis a se face zi de cinem atograf, sau teatru, pentru
uă apără. a-şt da contribuţia la ajutorul în­
Pentru toate acestea, „A cţiunea“ un p ro eet de num irea străzilo r eu
fometaţilor din B asarab ia?
şi naţiunea mulţumeşte d-lul p re­ nume istorice, care, dupăee ua fi T recând la p artea tehnică a con­
şedinte, care binem erită. expus şi sem nat de toţi fruntaşi certului, putem spune urm ătoarele :
sibtenl, să fie aplicat de Românii concertul a fost de o reuşită in­
Ion M u n tean u eu mari solemnităţi, d acă bine în­ contestabilă. Sub bagheta m ăia­
ţeles, actuala comisie interim ară nu stră a uestltului dirijor E. Massini,
s ’a executat toată gam a de inter­
C inem a T halia ua rezolua cât se poate de urgent p retare în toate cifrele de măsuri.
a ceastă chestiune. Flecare instrum entist era un so ­
Sequoia In ce priueşte chestiunea eu ta ­
blele depe strad a C. B râneoueanu,
list. Am putut adm ira indiuidual,
în temele ce se su eeed au şl d es-
R ealizarea filmului Sequoia eon-
să se trimită o delegaţie dlui p re ­ uoltau în fugă, timbrul fiecărui in­
stltue una dintre cele mat mari strument, dela trianghel şi până la
izbânzi ale tehnice!. In straniul do­ şedinte al com isiei interim are în utolina coneertm alstrulul. O inter­
cument „Sequoia“ ultimul auant- frunte eu d. I. M unteanu şl să pretare, o realizare, un dirijat,
post al etullizaţiel adus din munţii c e a ră ea ele să fie urgent puse cari sp re regretul şl ruşinea mul­
Sierel, se află cheia celui mal sus. to ra, trebuiau adm irate de întreg
Sibiul.
pătrunzător m ister. E o dram ă pu­ /. Dragomir, face un expozeu, In program : slnfonla ll-a în Do
ternică în care lupta omului eu* asu p ra situaţiei din cartierul Mt- M ajor de Scriabin, o sultă engleză
forţele naturii şl eu fauna eludată haiu Uiteazul inststând asupra fap­ şi una Română, de S. H oreeag.
a unui colţ sălbatic, antrenează tului eă li s ’a luat locul de b ise­ Mal reuşită, mai bine primită, a
până la paroxism . C elebra uedetă rică d eeătre p erso an e sus puse. fost suita rom ână. Sauel H oreeag,
a putut să ne re d e a o întreagă
am ericană, ]ean P ark er, re d ă un V. Căicufiu, arată realizările şl gamă, în c are se uede bogăţia de
rol minunat de stăpână a sin g u ră­ stăruinţele ce depun Românii dela simţire a poporului rom ânesc tran s­
tăţilor înfiorătoare. Prim ărie. pusă în cântec. Prof. D. Ere m ia.
 Pag. 4
X.
lnjormafiuni
Conferinţă. In ziua de 15 Ianuarie
a. e. d. Dr. Preda, ulcepreşedlnte al
„A strei“ a conferenţiat la Cercul
subofiţerilor din localitate d e sp re:
P reg ătirea educaţiilor şi educato­
rilor militari.
Conferenţiarul începe prin a ex­
pune modul cum se prezintă sub
rap o rt fizic şi psihic oamenii che­
maţi sub drapel. A rată cât de
puţin se ţine eompt la încorporare
de desooltarea facultăţilor sufle­
teşti. Indică felul cum se desuoltă
aceste facultăţi şl rolul pe eare-l
jo acă mediul familiar, şcolar, re ­
ligios şi soetal în special influienţa
ce o exercită relele curente so ­
ciale.
Enum ară apoi calităţile intelec­
tuale, sentim entele şi de uoinţă ce
trebuie să le îndeplinească cel
însărcinaţi eu educaţia şi instrucţia
militară, insistând în special asu­
p ra iubirei profesiunei militare şi
subalternilor exem plelor bune ce
trebuie să le dea, deprinderel de
a se stăpâni, tactului întrebuinţat
şi simţul de colegialitate şi bună
cam araderie.
Cum educatorul militar are m e­
nirea să facă şi o edueeţie cetă­
ţen ească cred că ea s ’a r putea
rezum a în 5 m ari idei sociale şi
m orale : 1. ideia îndatorire! şi drep
turilor, 2. a respectului pentru tot
ce aparţine altuia, 3. a răspundere!
pentru faptele sale, 4. a dragostei,
milei, bunăuoinţei, etc. fată de s e ­
meni, 5. a iubirei de Dumnezeu,
de patrie şi tron.
Un jandarm louit cu
securea în cap de hoţ
in nopţile trecute s'a întâm plat
un m are furt în comuna Data la
preotul greeo-eatolte, Anghel. In
urm a reelam aţiei făcute şefului de
post din R oşia plutonierul Marin
Dumitru a început cercetările şl a
reuşit să prindă hoţii. Unul dintre
hoţi şl anume D artier Mihail dus
la postul de jandarm i a loolt eu o
sec u re în cap pe caporalul de
jandarm i H aţegan Dumitru, fraetu-
rându-l craniul în partea dreaptă.
Autorul faptei criminale, după ce
a dat aceste loulturl pela spate,
doborând pe jandarm la pământ,
a fugit lăsând în nesim ţire în curtea
postului unde a fost găsit de soţia
şefulut de post scăldat în sânge
şi dus la spitalul militar S b lu
unde a fost supus unei tnteruenţtl
ehirugieale. In această comună a
mal fost bătut crunt şeful postului
din această comună, scăp at en
uiaţă numai patorltă îngrijirilor me­
dicale.
Cazul de astăzi uorberte desp re
o stare ce trebue să îngrijoreze.
Ea faţa locului a plecat şeful secţiei
plutonier U ngureanu şl şef i postu­
rilor din Noertch, Cornăţel şi Vurpăr.
A ncheta este în curs. Criminalul
n’a fost încă prins. Se susţine că
s ’a refugiat în Sibiu.
C in em a T h a l i a
P rem ieră
SEQUOIA
M are film din Diata animalelor din pădurile utr-
glne din Slero. Iubire de mamă şi copit
în regalul animalplor.
R edactor r e s p .: ÎL IE MUNTE ANU.
A o i i u n e a
Ştie d. Piso, că în atelierul mu­
nicipiului din strad a Lungă se lu-
lu eiează căruţe de copil miel şt
alte lucrări particulare, e x .: uane
de spălat ete. de către angajaţii
plătiţi de municipiu.
S ă întrebe pe d. Sehullerus pen­
tru eine se lu ereu ză?
Dealtă parte, fierul prim ăriei se
transportă eu raniţa în diferite
ateliere particulare de persoane
cunoscute de d. Sehullerus. Ce
m ăsuri s ’au luat, întrucât cazul a
fost anunţat de astă uară de către
lucrătorii Români.
Repartizarea magistrat
ţilor ta Tribunalul Sibiu
Cu data de 1 Ianuarie a. e. s ’a
făcut ia Tribunalul Sibiu urm ătoa­
re a rep a rtiz are:
Secţia l.
Dr. Chirion B ânda prim preşe-
dinte. Fiorea Vasiliu, jude consi­
lier, N leolae Tănăseanu judecător,
Dr. Vasile Bilegan judecător, Dr.
Oct. Mteu judecător.
Instrucţie.
jude Preşedinte Victor P aras-
ehiueseu şl d. Nleolae Tănăseanu.
La secţia II.
P reşedinte M arin l. M ihăileseu,
Emil Gheorghiu jude consilier, Dr.
Uisarton Papp jude preşedinte,
C ristaehe A rgeşanu judecător şi
L azar Aibu judecător sindic, Dr.
Aurel G erasim jude consilier.
Ea Secţia Tutelară
Dr. Edmund Thomandl şi Dr.
Aurel G erasim jude consilier.
Pentrn cei patra avocaţi din comi­
sia mteiimarâ dela minicjpm
Am arătat că în şedinţa trecută
auoeatul Giindisch aplaudat deauo-
eatul D örr şl aprobat tacit de auo-
eaţii Piso şi Moga, au uotat să nu
aboneze „Acţiunea“ pentru muni­
cipiul Sibiu pe motlu că susţinem
năcazurile noastre rom âneşti dm
Sibiu şl arătăm abuzurile unor
funcţionari.
Compătimim pe cei patru aüo-
caţl din comisia interim ară care
au discutat în două şedinţe cum
să su strag ă municipiul dela plata
abonamentului „Acţiunei“, dându-şi
prin a ceasta un uot de blam, în­
trucât noi am publicat în „A cţiunea“,
că acei cari prim esc trei num ere se
consideră abom ţi şi cum Prim ă­
ria a primit „A cţiunea“ regulat
dela apariţie, acceptând oferta de
abonam ent, eu toate bâzdâeurtle
m em brilor saşi ua trebui să ne
p lătească abonamentul, căci altfel
contenciosul „Acţiunel“ ua putea
douedt şt instanţelor judecătoreşti
că m oaşele prim ăriei n’au şttut tăia
buricul „Acţiune!“.
N u m ă r u l v i i t o r v a a p a r e V i.
n e r i 2 4 ia n u a rie , cu un n u m ă r
s p o r i t d e p e gin i.
Sp rijiniţi industria ro m â n ea scă
TâmplSria de mobile şi binale
N. D r a g o m ir
S iT o iia , s t r . X j â p t ă r i e i 1 3
execută tot felul de mobile moderne, binale por­
tale în eondiftuni de concurenţă fată de oricine.
Tiparul Inst, de arte grafice „DAClA TRAIANĂ“. Sibiu.
B uletin in te rn
— Voeuodul Mihai a plecat la
Viena. Dela B elgrad Uoeuodul
Mihai, însoţit de dl col. Pălăngeanu,
adjutant regal, a plecat la Utena,
unde ua răm âne 6 zile. De acolo
Uoeuodul Mihai ua pleca în Elueţia
unde ua p etrece o lună eu M. S.
Elena.
Rezultatul aleg erilo r parţiale la
Suceaua. Voturi exprim ate : 12 345.
Dl prof. N G răm adă (liberai) 1865.
Dl jancă (aueresean) 468. A. C.
Cuza (neţ. creştin) 6271. G. Torna
(georgist) 620. Dr. U. R ăşeanu (naţ.
ţărănist) 2781. M. U rsache (arge-
toianist) 286 M arin O prişoreanu
(independent) 54. Paul Eiian (tnd.)
21. In urm a acestui rezultat dl Cuza
a fost d eclarat ales.
Ea Prahova. (Gonsil. comunale).
Di Sfeteseu (libera ) 940 uoturt.
0 B rezeenu (naţ. ţărănist) 599. A
fost declarat ăles di D. Sfeteseu.
A facerea „Cagero“. Prinderea
fraudatorului Gross. Se ştie că so ­
cietatea „C agero“ auea în m ână
întreg exportul, auând drep t mi­
nistru al exportului rom ânesc pe
străinul Grosz. Prin intermediul
d lut Leonte Motdouanu şi a Băncii
Româneşti, Banca Naţională a fost
fraudată eu 3 m iliarde 100 milioane
din care G rosz a încasat mai bine
de un miliard fără să plătească
niél un impozit.
Din cercetările făcute s ’a putut
stabili că numitul exeroe a plătit
anumitor ziare şi ziarişti din Bucu­
reşti suma de 28 milioane Lei.
A cest G rosz a falşifieat coroane
şl în Ungaria.
Instrucţia a procedat eri la urm ă­
toarele a re stă ri: Emil Sehnutzler,
directorul fabrieei Seherg, B raşou
şi Ing. Olteneanu dela soe. Palas.
Sunt încă a re s ta ţi: P. M arineseu,
şeful contabil al soe. Steaua R o­
mână, Doneea Ştefăneseu şi Radu,
funcţionari al Băncii Naţionale şi
Riedenhoffer şi Salnneli, procu-
rtştll Iul Grosz
Scandalul C agero—G rosz uor-
beşte din nou d esp re putrpgaiul
din consiliile de administreiţie ale
instituţiilor şi Întreprinderilor, au ­
torii m orali ai panam alelor ce se
ţin lanţ.
PUBL1CAŢIUNE
In baza hotărârii Consiliului credi­
torilor firmei în lichidare S. Orendt şi
W. Feiri, din Sibiu, — str. Regina
Maria 45 — se vor vinde obiectele
aparţinătoare massei în lichidare, —
cuprinse în inventar sub poz. 326 - 379,
811—856 şi 858—863, evaluate la
331.452 Lei, ca preţ de cumpărare şi
la 121.507 Lei ca valoare actuală, —
pe bază de oferte închise şi regulate,
ce se vor înmâna subsemnatului cu­
rator, depunându-se şi vádiul de 10°/a
din valoarea inventarului.
Obiectele susamintite sunt maşini de
şelărie şi curelărie, instrumente şi alte
materiale necesare acestei branşe.
Asupra ofertelor, care se vor înainta
până la 23 Ianuarie a. c., ora 12 a. m .;
se vor prezenta curatorul şi Consiliul
creditorilor, rezervându-şi dreptul de a
le refuza pe toate, întrucât nu s'ar
găsi acceptabile.
Taxele şi timbrele împreunate cu
această cumpărare le supoartă cum­
părătorul.
Se primesc oferte şi pentru anumite
grupuri de obiecte.
Inventarul şi obiectele se pot vedea
zilnic între orele 11—12 a. m. şi
5—6 d. m.
Curatorul massei:
Dr. EMIL IVAN, advocat
Biroul GHEORGHE FOICA
Piaţa Regele Ferdinand 9.
Ceasornice — Ochelari — Ar­
ticole de Cadouri — Bijuterii de
Aur şi Argint iejtine şi bune la
E. M ayerbiichler jun.
Palatul Andrée — Strada Tribunei Nr I.
Reparaţie promt şi solid, lucrări noui în
aur şi argint. Membru la soe. „înlesnirea"
Nr, 2 2
— M iercuri au fost transportate
la laşi răm ăşiţele păm ânteşti ale
lui N ieolae D rossu, fost m are comis
al Palatului şi sfetnic intim al M.
S. Regelui Carol 11.
La B iserica Albă, unde a fost
depus pe un catafalc, a participat
şi M. S. R egele, înşoţit de aghto-
tanţli regali şl membrii guuernului.
Buletin ex tern
Exereijiile flotei britaniee
în apele greceşti.
O flotilă de contra torpiloare b ri­
tanice a făcut exerciţii nauale în
golful Salonic.
Ofiţerii superiori greci au fost
înuitaţl să asiste la exerciţiile fiotet
britaniee.
Ziarele subliniază că această în-
uitaţie nu are ureun c arac te r sp e ­
cial, ei că ea a fost făcută în con­
formitate cu uzanţele.
0 strălucită uietorie italiană.
Trupele italiene au înaintat pe o
m are distanţă în Interiorul Abisintel.
Abisinlenii au fost puşi pe fugă de
auioanele italiene aşa că arm ata
condusă de Rasul D esta s ’a râsiptt
dezorientaţi.
Italienii pregătese o luptă
deeisiuă.
Obseruatorl! străini cart se află
pe frontul abisinian relatează că
italienii p reg ătese o luptă deeisiuă.
D eaeeta pauza şi lipsa de aetluitate
tem porară pe front. Numai auleţia
Italiană, c are circulă în sb o r de
recu n o aştere, se luptă necontenit
eu formaţiunile abisiniene, bom bar­
dând clădirile şl trupele.
Souietele au trim is un repre*
zentant la conferinţa nauală *
Rusia a trimis un reprezentant
la conferinţa nauală, din care ja ­
ponia, neputând ajunge la o înţe­
legere, s ’a retras.
Primăria comunei Sebeşul de sus.
Nr. 21—1936
Publicaţiune
Comuna politică Sebeşul de sus,
arendează prin licitaţie publică Munţii
Fruntea Moaşii cu Ga vanul şi Piscul
cu Gaura Neamţului ca păşunat de
oi în ziua de 30 Ianuarie 1936, orele
3 p. m.
Licitaţia se ţine conform dispoziţi-
unilor art. 88—110 din Legea Conta­
bilităţii publice.
Preţul de strigare este:
Pentru Fruntea Moaşii cu Gavanul
Lei 5.000
Pentru Piscul cu Gaura Neamţului
Lei 6.000.
Vádiul 5°/0. care după adjudecare
se întregeşte la 10°/0.
Condiţiunile detailate se pot vedea în
orele oficioase la Primăria comunală.
Sebeşul de sus, la 10 Ianuarie 1936.
Primar: N otar:
loan Totan. loan Podorean.
eENSURAT
 D irector: I o n H o n te a n n
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i luni 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 . N r.-ul 3 L ei.— P u b licatiu n i şi inserate după ta rif
N r. 2 3
ZIUA UNIREI
Înfrăţire
pentru românism
Istoria sta mărturie că am
fo st un neam plin de vlagă, căci
altfel nam f i putut rupe chin­
gile ce ne-au fo st puse în jurul
corpului şi la toate încheieturile
de către conducerea turco-gre-
cească în Muntenia şi Moldova,
nemţească în Bucovina, rusea­
scă în Basarabia şi ungurească
în Ardeal.
Trecutul mai vorbeşte că în
tot acest timp fiorii unităţii ar­
deau închişi şi că părinţii noştri
au fo st fiecare un chinuit al
idei naţionale.
Când profeţii neamului nostru,
Kogăliceanu, Bălcescu, Ionel
Brătianu etc. au aprins focuri
pe culmi desvelind misterul exi­
stenţei noastre prin împlinirea a-
devărului: Unirea face puterea şi
fericirea popoarelor, naţia a răs­
puns la 24 Ianuarie 1859 prin
alegerea, cu unitate de glasuri,
a colonelului Ion Cuza, domn
al principatelor române unite,
păşind în felul acesta cu îndrăz­
neală spre împlinirea dorinţei
de unitate naţională.
D acă privim astăzi, după 77
de ani înapoi, ni-se pare că ve­
dem o catedrală care trebuie să
o împodobim cu noi şi străluci­
toare altare.
Ne pretinde pentruca suntem
suflete triste şi prea indiferente
fa ţă de marea poruncă a reînvierii
şi sprijinirei energiilor româ­
neşti.
Această zi a unirii ne porun­
ceşte să ne înfrăţim toate pu­
terile pentru o altă luptă decât
cea între fraţi, pentru altă po­
litică: politica de întărire şi pro­
păşire a Românilor.
Cu puteri unite să luptăm
pentru solidaritatea noastră na­
ţională desăvârşită şi să facem
legământ că ziua unirii este şi
va f i şi ziua înfrăţirii. Dreaptă
ca o poruncă de dincolo de
moarte plecată dela profeţia
unirii noastre ne spune să stri­
găm : Vrem să stăpânim acea­
stă ţară şi să ne valorizăm drep­
turile asupra ei.
Sus inimile, strânşi uniţi în
jurul Regelui nostru, înainte
pentru plinirea acestei porunci!
Io n M u n tean u
Q f g Q Q j j J
Sibiu, V in e ri 2 4 I a n u a r ie 1 9 3 6
Am Quut fericitul prilej eu oea-
ziunea eom em orărel ztlet de 1 De-
centurie, trecu t; să arăt asu p ra
credinţei noastre în eelaee price­
şte perm anenta p urtare de grije a
lui Dumnezeu, pentru toate rostu­
rile uieţll noastre ea Neam şl întru
înfăptuirea tuturor aspiraţiunilor
noastre m ilenare, asplraţiunl ce
au culminat în d esău ârşirea Idea­
lului nostru naţional: „U nirea“.
D eaeeia astăzi — când dorim
să com em orăm după euuiinţă ziua
de 24 Ianuarie 1859 — care este
simburul zilei de 1 Deeem urie 1918,
soeot, că pentru slaua acestui
praznic naţional, drept cea mat
btne prim ită jertfă pe c are o pu­
tem depune pe altarul unui trecut
glorios, este, să trezim în conşti­
inţa românismului, la o nouă mâţă,
eâteua dintre m arile uirtuţi ale tre ­
cutului, uirtuţi de o biruitoare re ­
alitate, din fericita întrebuinţare a
căro ra, trebue să ne asigurăm
ulitorul, un uiitor pe care, în p re ­
zent, străinii pripăşiţi în noul Ca­
naan, în România întregită, în c o ­
lab o rare eu slugarnica noastră la­
şitate; nl-l ameninţă, pas eu p a si
Fie-ml deci perm is ea de astă dată
a S Q C Í á t U 1 0 r
Părintele Protopop 1. Dăneilă
să dau expresie euuenită unor sen ­
timente şl credinţe sin cere p ro ­
funde şl comune nouă [tuturora în
eee a ee prlueşte n ecesitatea r e ­
grupării, apoi a reuizuirli uirtuţilor
noastre eiuiee şl creştineşti, întru
asig u rarea m arilor înfăptuiri ale
trecutului, azi grâu ameninţate.
înainte de toate, unirea terito­
rială trebue — com plectată şt de-
său ârşită printr’o unitate sufle­
tească, pentru grabnica realizare
a căreia, treb u e să dăm azi eu
toţii o luptă d ârză — eonştil de
adeuărul; că dela înfăptuirea a c e ­
stei unităţi a sufletului rom ânesc,
depinde consolidarea statului, deet
p ro p ăşirea şl fericirea neamului
rom ânesc.
A bandonând deet concepţii po­
litice — şi afară de orice p re o ­
cupări p ro fesio n ale; către acest
sco p su p erio r al uleţit n oastre ea
Neam — trebue să se îndrepte
azi toate asptraţluntle rom âneşti.
înfăptuirea unităţii noastre su ­
fleteşti .însă, ua fi posibilă ab ea
atunei, când m ândria şl demnita­
tea noastră naţională se ua înfrăţi
eu sentim entul diferenţierii n o a­
stre de ra să, c are trebue să-şi
I T O I X l ä l i e S t i
A nul 11
spună în deosebi azi euuântul său
respleat, când uedem eu toţii, d e ­
zastrul m oral şl m aterial ce re ­
zultă din co lab o rarea elementului
rom ânesc eu inconştienţa elem en­
tului străin, elem ent ce nutreşte
Ideale diam etral opuse aspiraţiu­
nilor no astre sufleteşti.
Pentru în lătu rarea şl pentru r a ­
d ie re a eu d e său ârşire a posibi­
lităţilor de înfrăţire şl de colabo­
ra re , în detrim entul ţării — şl a
demnităţii no astre naţionale, a r o ­
m ânilor dtn România întregită —
eu peru ersltatea şi cu rafinam en­
tul propriu p u şcăriaşilo r â-la „Naht
şi G ro ss“ ; trebue să mobilizăm
eu posibilă urgenţă factorul d e ­
terminant, care, a cântărit greu
în trecut în balanţa sănătăţii n o a­
stre sufleteşti, numit factorul mo­
ral, sau forţa m orală a neam u­
lui nostru, întrucât, azi tot Româ­
nul, treb u e să ştie, că nici o acţi­
une om enească, nici în domeniul
spiritualităţii, nici pe teren practic,
nu p o ate să ducă la rezultate fe­
ricite dacă a ceastă acţiune nu-l
sprijinită de o forţă m orală ute şl
aetiuăl
S trăm oşescul nostru suflet ro ­
m ânesc deet numai în astfel de
eondiţtuni, lut prielnice, ua fl
scutul şi pauăza existenţei noastre
pentru prezent şl pentru uiitor, altfel
acest suflet, prin contactul său
p rea des eu mirajul „ulţelului de
a u r“, introdus de şiretenia străi­
nilor în fortăreaţa spirituală a
neamului ro m ân esc; ne poate p re ­
găti, ea mâine, mormântul 1
Iar pentru aeeia, cari se încred
p rea mult, în p rea desele sem nă­
turi fixate din necesităţi politice
pe p rea multele petice de hârtie,
pentru aceştia auem urm ătorul eu-
uânt de lă m u rire : In conştiinţa
acesto ra de ziua Unirii dela 1859
— trebue să se tre z ea scă la o
nouă ulaţă o utguroasă şt străm o­
şe a sc ă credinţă, — şl anum e: Gă
suntem un po p o r purtător de arm e
pentru cart lupta d ârză dată întru
eon seru area bunurilor m ateriale
şl spirituale — ne-a fost în tecul
şl trebue să deute din nou; pâi­
nea n o astră de toate zilele.
Poporul rom ânesc — după a-
p roape 20 de ani dela unirea cea
m are, — treb u e s ă m ărturisească,
în fine, eu în cred ere, eonulngerea
lui: Gă, tăria Iul ea neam, re std ă
doar în cinstea arm elor sale, a se ­
m enea şt în caracteru l m oral al
purtătorilor spadei străbune, căci,
(Continuare în pag. 2-a)