Svonul umple întâiu târgul, dar curând îl face să şi ardă

NOU* ITIETODÂ S U M A R U L - N U M Ă R U L U I
___7
SCHIflOLL Dr. I. Philipowicz: Despre dispariţia a p a r e n t ă şi reală
a jderului
Ştefan Aug. Doinaş: Pseudokynegetikos (poezie) . .
169-171
171
DE L U S T R U I T G H E T E L E , etc. Heinrich v. Bdmches: Vulturi 172 — 174
C. A. V. Popescu: Familia gâtlung 174-176
Virgil Al. Ieremia, Pro/. Dr. Udriski, Alex. Gr. Sutsu :
C a r e este lovitura cea mai dificilă? 177—178
1. Curăţaţi ghetele de praf şi noroi.
Din literatura străină: John W. Eddy: Dragoste în
2. Puneţi cu ajutorul unei cârpe învă­ singurătăţi 17§—182
luite pe 2 degete, un strat de cremă pe
Discuţii 183-188
ghete, frecând bine toată suprafaţa pielei
Ing. Mircea Băncilă. Silvicultura şi vânătoarea
pentru ca să se disolve stratul vechi de
în lupta cu păşunatul în regiune de m u n t e " .
cremă, plin cu murdărie şi pentru ca noua
Un Moldovan: Arbitrajul pieselor contestate.
cremă să poată intra în porii pielei
„C.": Să nu ne trezim iar abea când arde casa.
3. Frecaţi bine cu o cârpă de pânză Tiberiu Las lo . Tuleremia.
spălată, toată suprafaţa ghetei. Lt -Col. Roland Schneider-Snyder: Dispozitivul
Luciul e imediat. de siguranţă, la armele basculante.
Lustruirea aceasta simplă e suficientă Distanţa p e n t r u căpriori
ca ghetele să fie conservate şi să dea un Din munţi şi din câmpii . . . 189 — 191
luciu foarte frumos. „Carpaţii" : t D. D. Andronescu.
, t Dr. Victor Ancuşa.
Luciu cl« lac: Gavril Olteanu : Mirosul corbilor.
După ce ghetele au fost lustruite în mo­ Ion V. Todea: Vulpe gonind câinele de v â n ă t o a r e .
dul arătat mai sus, muiaţi puţin în apă Dr. Blagi Teodor: Stăncuţă cu pete albei
cârpă învăluită pe 2 degete, apoi în cremă Gh. Schiopea: Lupi mulţi în T â r n a v a - m a r e .
şi ungeţi toată suprafaţa ghetei încă odată Abonatul Nr. 1433 : Abonatul curios.
cu cremă frecând uşor. Cum se păstrează trofeele de mistreţi?
Frecaţi apoi cu cârpa uscată, repede, Cărţi şi reviste 192 — 193
toată suprafaţa ghetei. Ştiri mărunte 193—196
Veţi fi încântaţi de luciul obţinut.
Prin această metodă economisiţi multe
parale. Caut spre cumpărare bufniţe mari vii
a) N'aveţi nevoie să cumpăraţi perii şi
să le curăţiţi cu benzină.
b) Majoritatea pastei nu mai rămâne în
perii. y
O parte din cremă intră în piele, cea­
laltă formează un strat subţire, dar foarte UHU
rezistent, pe suprafaţa pielei, împiedecând
intrarea umezelii sau altor murdării de pe
stradă.
Aseadresa:
y
Vânălon I Ing. C. Dan, Cernăuţi, str. E. Popovici 16 B
Conservaţi şi mai departe bocancii cu
renumita unsoare de piele cauciucată Nr. 608 1943,
PUBL1CAŢIUNE
„SCHIflOLL" Comuna CAŞOLŢ, jud Sibiu, arendează dreptul de vâ­
nat prin licitaţie publică cu oferte închise în ziua de 17 Iulie
1943 ora 10.
Ru^ăm Condiţiunile de licitaţie se pot vedea la
stăruitor pe abonaţii noştrii să indice în corespon­ PRIMĂRIA COMUNALA
denţă sau pe cuponul mandatelor numărul a b o ­
namentului (scris pe banda de expediţie). Cruţă Casa Pădurilor Statului vinde fasani de
administraţiunei revistei mult timp şi multă trudă! lux şi ouă de tasani de lux, cu preţurile
' „CARPATII" ce urmează:
Preţul unui fasan de Preţul
Specia un an doi ani şi mai mult unui ou
Suntem la jumătatea anului! Lei Lei Lei
Ţi-ai plătit abonamentul Auriu . . . 1500 2000 100
Argintiu — 2000 75
la „Car pa ţii" pe 1943 Lady Amherst 4000 - 250

"3>
Nu mai întârzia să trimiţi
.revistei ceeace îi datorezi
Încrucişare de auriu
plus Amherst . . 1800 — —
Regal — — 200
Cererile urmează a fi adresate Ocoalelor silvice Regale de Vâ*
nătoare Casa V e r d e Timişoara, jud. Timiş«Torontal şi Chişinău-
Criş, jud. A r a d .
 VÂNĂTOARE / PESCUIT / CHINOLOGIE
Apare la 15 a fiecărei luni / Preţul unul număr 65 lei / Abonamentul pe un an 750 DIRECTOR, PROPRIETAR RĂSPUNZĂTOR:
pe jumătate an 380 lei / Redacţia şi administraţia • Sibiu. Str. Carmen Sylva No. 12 Dr. IONEL POP
Reg. special Trib. Cluj, No. 9.) , A N U L XI // No. 7 // 15 IULIE 1943
V . -

DESPRE DISPARIŢIA A P A R E N T Ă SI REALĂ

A JDERULUI de: Dr. 1. PHILIPOWICZ

Articolul din N-rul 3/1943 din revista „Carpaţii" Preluca Gagilor, Galaţi şi Gargălăul se aliniază la
nu mă surprinde atât cât mă miră faptul că lumea Sud ocolul ,,Isvorul Someşului"-respectiv „Valea Ma­
vânătorească nu s'a alarmat mai de vreme, căci sun­ re". Acest ocol, situat pe coasta de miazăzi, are pă­
tem pe calea sigură că într'o bună zi jderul să nu dure de molift numai în părţile cele mai înalte, dealt­
mai existe în pădurile noastre. fel mai ales esenţă de fag şi anume în cea mai mare
Descreşterea vizibilă a numărului jderilor într'un parte pădure virgină cu fagi de seminţe. Dacă în
teren de vânătoare poate să aibă două forme: des­ acest ocol anul a fost bogat în jir, atunci am observat
creşterea poate fi vremelnică, trecătoare şi poate fi în mod regulat în zăpadă urme de jderi care duceau
apoi permanentă şi să ducă până la dispariţia totală. din terenul meu peste înălţimi de 2000 m. înspre
Este regretabil că la noi în ţară dispariţia totală este Valea Mare. Terenul meu a fost aproape lipsit de
mai frecventă decât cea vremelnică. Primul caz se jderi în această iarnă. După dispariţia jirului jderii
poate considera numai drept o dispariţie aparentă, se întorceau, parcurgând până la 20 km. şi mai mult.
relativă, căci dacă jderii există şi şi-aH mutat nu­ Nu ştie toată lumea că animalele mici pot par­
mai şederea într'un alt teren, atunci ei ar trebui să curge distanţe mari în căutarea hranei. Se-zice că în
existe într'un număr sporiţi în acest al doilea teren. special veveriţa parcurge sute de km, ca şi'lemingii
Explicarea acestui fenomen se poate da în rândurile din Miazănoapte, Dar aceste animale sunt rozătoare
ce urmează. şi nu omnivoare ca şi jderii.
In fostul şi cu ajutorul lui D-zeu şi viitorul meu Se naşte întrebarea de unde ştiu jderii că departe
teren din Munţii Rodnei, am constata următoarele: de sălaşul lor şi despărţit de munţi înalţi, le e pre­
Terenul meu a fost situat pe coasta de Nord a gătită o masă bună. In general jderul nu este obiş-
munţilor, pe malul drept al isvorului Bistriţei Aurii. nuti să călătorească ,,dus şi întors" ca şi animalele
Moliftul este cea mai mare bogăţie a pădurilor din mari, ursul, cerbul sau mistreţul, După urmele găsite
această regiune, pe lângă care se mai găsesc diferite în zăpadă se putea conclude că există o rută bine
esenţe moi ca: mesteacăn, salcâm, socul roşu şi mai stabilită, care lipseşte în alţi ani. Cred că pentru a
ales cantităţi însemnate de sorb. In anii în care sor­ răspunde la această întrebare trebuie să ne gândim
bul are fructe (ceeace oferă peisajului de toamnă un puţin asupra colaborării animalelor în natură. Am
aspect de o frumuseţe deosebită în diferitele lui cu­ putea explica deici astfel: anumite paseri, în special
lori), se găsesc mulţi jderi în acest teren. Cu toate gaiţe, o hrană de predilecţie a jderului, transmit de­
acestea în timpul iernii au fost prinşi puţini jderi, căci ja toamna ştirea despre recolta jirului târând jirul
din cauza abundenţei de hrană — boabe de sorb — delà un loc la altul, sau având în excrementele lor
animalele nu au suferit foamea şi deci nu s'au lăco- resturi de jir. Sau poate chiar un urs dă această „şti­
mit de momeala din capcană. Prada pădurarilor a re". Dacă începe iarna şi cu ea vremea foamei, atunci
fost în schimb bună în acele regiuni, unde nu se gă­ un jder bătrân porneşte spre „ţara făgăduită" cu­
sesc sorbi şi nici jir în ocoalele învecinate. Şoaretoele noscând drumurile delà vreun „strămoş" sau în mod
este hrana principală a jderului, pe lângă care mai instinctiv, iar celelalte animale îl urmează, învăţând
vânează şi diferite paseri, ierunce, cocoşi de munte pentru viitor.
şi iepuri. In timpul iernii, pădurile de molift sunt Nu este exclus că animalele mai au şi alte in­
aproape lipsite de paseri, există numai iepuri puţini, dicii pe care noi oamenii nu le putem observa. Eu
iar cocoşii şi ieruncile sunt foarte precaute în acest cred însă mai mult în prima teorie. Vedem spre
anotimp şi deci greu de capturat. Dacă zăpada este exemplu că existenţa unui cadavru în pădure atrage
în abundenţă, atunci şi şoarecele este greu accesibil întâiu paserile mici, piţigoiul, prihoriul şi gaiţa. Ace­
şi deaceea jderul merge uşor în capcană sau acceptă ste păsări atrag atenţia corbilor, iar aiceştia chiamă
cadavrele animalelor puse. Este interesant de aflat, vulturii şi pajurile, Aici domină transmiterea vizua­
ceeace mi-a povestit inspectorul Bohm, un experi­ lă, iar la jder cea prin miros.
mentat vânător: Jderii cari au mâncat vreme înde­ Iată deci una din condiţiile sub care un teren
lungată carne de cai morţi, au căpătat o blană roşie- poate fi lipsit vremelnic de jderi, Trebue însă fă­
tecă. Acest lucru ne aminteşte de experienţa că raţe­ cută deosebirea între lipsa totală a jderilor şi între
le de icasă albe, fiind nutrite îndelungat cu peşti, au împrejurarea că randamentul în un oarecare an a fost
căpătat tot o culoare roşietecă. mic din cauza împrejurărilor arătate mai sus, iceeace
Prin crestele principale ale Munţilor Rodnei, se poate stabili uşor după urmele găsite în zăpadă.
Vârful Omului, Inăul, precum şi continuarea acesto­ Este evident într'un an bogat cu jir, când jderii se
ra, Dealul Roşu, Dealul Caturii, Lăpuşna, Rotunda, concentrează în regiunile cu fagi, nu vor fi rezultate
 mm
I d e r i fn ( o a c ă .
satisfăcătoare nici cu momeală de carne, din cauza
că jderii sunt săturaţi. In schimb ei vor putea fi prinşi
în ascunzişurile lor.
Emigrarea jderilor poate fi condiţionată, afară
de lipsa de hrană, şi prin distrugerea ascunzişurilor,
adică prin tăierea arborilor vechi în cari locuesc şi
unde nasc puii. Acest lucru se va întâmpla în pădu­
rile din şes şi din poalele munţilor. Din această cau­
ză suferă şi pisicile sălbatece, bufniţele şi alte pă­
sări sălbatece, care îşi au cuiburile lor în găurile ar­
borilor sau pe crengile arborilor vechi şi înalţi.
Am ajuns la partea cea mai importantă a scur­
tei mele expuneri. Dispariţia vremelnică prezintă un
fenomen interesant numai din punctul de vedere zoo­
logic şi dureros pentru vânător. Dispariţia treptată
şi totală a jderului în ţara noastră este însă o ches­
tiune căreia trebuie să ne dedicăm cu toată seriozi­
tatea.
Ca oriunde în natură şi aici omul este principa­
lul vinovat. Cu cât un ocol este mai accesibil, cu cât
e mai cultivat, cu atât mai repede se distruge jderul.
In Bucovina spre ex. jderul este aproape complet
distrus în pădurile dela şes şi dela poalele munţilor
şi o mare raritate în munţi. Şi aşa se prezintă ches­
tiunea în cele mai multe părţi ale ţării.
înmulţirea populaţiei şi cultura nu sunt cauzele
acestui rău, căci vedem că în Germania spre ex. un­
de jderul este cruţat, el se găseşte în număr mai
mare sau cel puţin nu e mai rar ca la noi. Motivul
diminuării ameninţătoare a jderului se poate atribui
deci numai persecutării exagerate din partea celor
chemaţi sau nechemaţi, căci, afară de bufniţă şi vul­
tur, jderul nu are duşmani în lumea animală. Aceştia
însă prind numai foarte rar câte vre-un jder tânăr
şi fără experienţă. Cunosc personal un caz, când o
noriţă (nu un jder) a fost prinsă de pajură (chrisae-
tos). Pajura împuşcată cu un glonte — a fost în anul
1925 pe malul Bistriţei Aurii — căzu de pe arbore,
iar lângă ea zăcea o noriţă moartă de curând. Acest
lucru se petrecu în timpul mugetului cerbilor la în­
ceputul lui Octomvrie şi deci nu se poate admite că
noriţa a fost răpită dintr'o capcană. Trebuie să ţi­
nem cont însă că noriţa se găseşte mai mult în teren
liber, la malurile râurilor şi ale păraelor, şi poate
deci fi prinsă mai uşor de vulturi decât jderul din
terenul acoperit.
Omul rămâne deci inamicul principal al jderului.
Aici putem deosebi două categorii. începem cu cate­
goria celor ilegali, cu braconierii. Aceştia prind jde­
rul în mai multe feluri. In terenurile nearendate sau
rău păzite, unde pădurarul nu înţelege sau nu are
răbdare să urmărească singur jderul, există mai ales
ţărani sau lucrători cari se pricep la acest meşteşug.
Se pun capcane cu momeală de gaiţă, ieruncă sau cu
carne de cerb, sau jderul e urmărit până la arborele
în al cărui scorbură doarme ziua, apoi prin bătăi sau
în alt fel e silit să iasă din cuib, sau se scoate cu
mâna dacă scorbura se găseşte jos pe un copac sau
trunchiu de copac, sau în fine se taie copacul în scor­
bura căruia a fost descoperit jderul. In cazul intâiu
şi în ultimul caz braconierul lucrează fără armă, are
numai un topor şi deci poate fi surprins cu greu în
 flagrant delict. Braconierii lucrează şi cu otravă. La
Cârlibaba am avut mari dificultăţi cu combaterea
acestui delict.
In ocolul meu pe partea transilvăneană nu cu­
teza să vie nici un braconier. Cu atât mai mult bân-
tuiau aceştia teritoriul din Bucovina învecinată, unde
jderii şi vulpile se strângeau din cauza iepurilor şi
şoarecilor pe poalele de miazăzi ale terenului comu­
nal, care constă din păşuni şi puţină pădure. Oame­
nii au înţeles să-şi facă rost în mod clandestin de
strichnină şi să vândă tot aşa de clandestin marfa
lor unor evrei. De câteva ori am reuşit să dispun con­
fiscarea blănurilor, prin percheziţii inopinate ia aceşti
negustori, ce plăteau preţuri bune.
Vânătorii legali ai jderilor se pot împărţi şi ei
în două grupe. Prima grupă este alcătuită de pădu­
rarii proprietarilor de păduri administrate în regie
proprie. Aceştia exercită meseria lor sau în mod clan­
destin, valorificând prada lor pentru ei singuri, sau
ei predau proprietarului prada întreagă sau o parte
a ei. Se înţelege că mărimea recoltei depinde de tim­
pul disponibil şi în procedeul de prindere pe care îl
aplică. In pădurile unde se arendează dreptul de vâ­
nătoare lucrul acesta se face de paznici. Câteodată
arendaşul nu retribuie bine personalul său şi de aceea
îi permite să prindă atâţia jderi, câţi poate. Acest
fapt este favorabil pazei vânatului, deoarece pădu­
rarul sau paznicul din propriul său interes nu suferă
pe nimeni în pădurea sa şi de aceea inspectează zil­
nic raionul său. Acest sistem însă are repercusiuni
dăunătoare asupra jderilor. Căci, pe când braconie­
rul este silit să păstreze o oarecare rezervă şi aten­
ţie pentru a nu E prins şi predat judecătorului, paz­
nicul acţionează ou permisiunea proprietarului, deci
fără orice restricţie. Dacă acest lucru se petrece în
multe terenuri, se înţelege că numărul jderilor tre­
buie să scadă. Aceeaşi soartă ameninţă vidra şi no-
riţa, cari peste tot afară de delta Dunării, se apropie
de distrugere şi au dispărut chiar cu desăvârşire în
unele părţi.
PSEUDOKYNEGETIKOS
, Ştiind cum sună cornul, să cunoşti
Intră n pădure singur, pe 'nserate,
când ursu 'şi linge labele de miere
şi când cântările de zi, uitate
în guşa păsărilor, sunt tăcere.
In locul puştii, sufletul să-l porţi
ca pe o armă mai aleasă, care
în loc să-ţi dăruiască lupii morţi,
iţi va aduce fiare zâmbitoare.
Din fiecare arbore o frunză,
— cea mai de jos, — tu sfâşie-o în două
şi vei vedea că 'n loc să se ascunză
chiar veveriţe te-ar urma prin rouă.
Când cornul lunii cade drept în lac
lasă trifoiu cu patru foi pe mal
şi-aşteaptă liniştit sub un copac
cerbii sfioşi cu mers voevodal.
Nu-ţi fie frică de mistreţi, şi umblă
pe lângă ei cu pasul plin de vrajă,
să creadă că-i un zeu ce se preumblă
făcând, la miezul nopţii, 'naltă strajă.
Invaţă-te să simţi fiara streină
cum simţi bătaia inimii, aproape;
Acestea sunt constatări şi perspective deplora­
bile. — Ce se poate face? Ne gândim la oprirea prin­
derii jderilor fără autorizaţie specială, cum a mai
fost odinioară. Braconierul nu se va interesa de acea­
stă oprire şi paznicul numai în mod excepţional, când
va fi un element demn de toată încrederea. Doar un
j der nu este un cerb şi poate fi transportat fără să fie
observat. Eu am limitat, din iniţiativă proprie, nu­
mărul jderilor ce pot prinde paznicii, în terenurile
arendate de mine şi nu am motive să cred că perso­
nalul meu ar fi trecut această limită. Nu cred că
introducerea unei autorizaţii speciale ar avea un suc­
ces şi nici certificatul de provenienţă nu ajută. Re­
medierea trebuie aflată în altă parte. Trebuie — ceea-
ce am propus cu 15 ani în urmă — să se institue un
Monopol al Statului pentru vânzarea armelor, mu-
niţiunilor, capcanelor şi otrăvurilor şi pentru cumpă­
rarea şi vânzarea blănurilor dela animalele nobile,
evitându-se astfel comerţul clandestin şi controlân-
du-se numărul jderilor efectiv prinşi. Acest mono­
pol va fi controlat de inspectorul judeţean de vână­
toare şi va stabili în fiecare an preţurile. Comercian­
ţii de blănuri ar putea să-şi procure marfa numai
prin această organizaţiune. Diferenţa de preţ între
jderul prins de paznic cu atâta muncă şi sudoare şi
cel oferit pentru cumpărare în magazie este mult
prea mare.
Instituţia de Monopol ar reprezenta şi intere­
sele paznicilor garantându-le pentru deficitul ce ar
avea prin limitarea prinderilor, preţuri mai bune şi
unitare.
La sfârşit mă adresez Direcţiunii Economiei Vâ­
natului cu rugămintea să intervieş la Marele Stat
Major pentru aprobarea mobilizării pe loc cel puţin
a unui paznic specializat la câte 5000 hectare teren
de vânătoare de munte. Altfel nu riscăm numai dis­
pariţia jderului ci şi a celorlalte animale nobile, în
special a cerbilor şi căprioarelor, ce au fost decimate
şi aşa destul din cauza consecinţelor războiului şi
mai ales din cauza înmulţinii fără de seamă a lupilor.
să ştii când urcă piscuri de lumină
sau când coboară 'n văi să se adape.
apropierea ei, chiar după timbru;
iar buciumul care suna la oşti
ţie să-ţi spună dacă-i urs sau zimbru.
Cum zic: să nu porţi puşca încărcată,
ci sufletul, ca pe o armă rară,
— căci bunătatea lui nemăsurată
loveşte, mult mai sigur, orice fiară.
Pădurea 'n care intri tu să fie
ca 'n basme, cu frunziş de-argint şi aur;
în inima ei neagră să 'ntărzie
cu duhul lui sălbatec, un balaur.
De-o să-l ucizi, să nu te scalzi în sânge,
căci frunză sveltă-ţi va cădea pe spate
— şi pentru toate cele întâmplate
cândva, într'un târziu, amar vei plânge.
Deaceea intră în pădure seara,
când sunetele mor, tremurătoare
— şi când în vizuini de umbră fiara
se pregăteşte 'n taină de culcare . . .
Ş T E F A N AUG. D O I N A Ş
 VULTURI
In nordul Ardealului să întind pe o distanţă de
50 km. din spre vest spre este munţii Rodnei, care
despart apele Tisei, de acele ale Someşului mare.
Afară de turmele de oi şi păzitorii lor, aproape
nimeni nu vizitează acest impozant masiv de munte,
cu înălţimi de peste 2000 metri, bogat în frumuseţi
naturale cum rar le vezi în altă parte; ou toate că as^
censiunea pe muchile largi ale munţilor este destul
de uşoară.
Păcat, fiindcă minunate frumuseţi Smpodobesa
aceşti munţi. Impozanţi codrii îşi ridică bolţile uriaşe;
iar deasupra regiunei păduroase să găsesc admirabile
* lacuri, numite ochiuri de mare, splendide cascade, de
a căror privelişte abia să poate sătura ochiul, sau
cum este pe Vârful Gârgălău, te răsfaţă covorul ne­
sfârşit de muşchi verzi, ce acoperă solul.
Este cam mult timp de când mi-am fost luat dru­
mul în spre acei munţi întovărăşit de prietenul meu
Uherek, tirolez de neamul lui şi om foarte cum se
cade.
Ne primi o minunată dimineaţă senină, începu­
tul unei zile frumoase, cum adesea sunt toamna în
Ardeal, cu a cărei cer albastru nu să poate întrece
nici cel italienesc. Ce plăcere era, să mergi pe dru­
mul bun care abia urca, şerpuind prin pădurea multi­
coloră, care se înălţa deasupra noastră ca bolţile u-
nei catedrale.
Prindeam tocmai lumina unei poeni mici, când
Gheorghe, conducătorul nostru rămase ţintuit locu­
lui, arătând fără să rostească un cuvânt, în spre în-
nainte. Trecea spre codru un ciopor de căprioare, din
poiana presărată cu stropi sclipitori de rouă. Fru­
moasă privelişte, deşi în timpul acela scurt şi prin­
tre ramuri, nu puturăm distinge vânatul după sex şi
mărime, ne cum să ne fi putut gândi să şi tragem.
Peste câteva minute ne găseam pe Vârful Bârlea,
la o altitudine de 1628 m., stând pe locul unde păş­
teau mai înainte căprioarele, savurând impozanta pri­
velişte a pădurei imense, cât şi cea a văilor râului
Rebra şi a Someşului.
Dar nu am avut timp să odihnim mult, mai având
de făcut o bucată bună de drum, trebuind să cobo­
râm întâi până la 730 m., ca pe urmă să începem ur­
cuşul cel mare.
Insă eram plini de voe bună şi ne căutarăm bu­
curoşi de drum.
Ici colo să ridica câte o ieruncă, o găină de mun­
te aşezată pe o cracă lângă drum ne aştepta până la
numai câţiva metri.
Deodată din spre coasta piezişă porni un zgo­
mot puternic, întrucât tresărind rupserăm armele de
pe umăr. Era un cocoş de munte, care speriat de noi,
plecă în spre vale.
Să schimbă aspectul pădurei. Molizi btrâni,
drepţi ca lumânările, cu crăcile lungi, tiveau drumul,
pe care zăceau copaci loviţi de trăsnet, trântiţi de
vifor, dând codrului prin trunchii lor putrezi, înver­
ziţi de muşchi, un aspect de pădure seculară.
încă nainte de asfinţitul soarelui, am ajuns la
Vârful Petrişului, cu o altitudine de 2007 metri, pe
al cărui versant din spre nordvest, chiar de pe muche,
şă găsea o pădurice de molizi şi nu departe de un .
izvor, să afla şi coliba, de care ne pomenise Gheor­
ghe.
de: HEINRICH v. BOMCHES
Coliba era situată lângă pădure cu uşa spre ea;
iar din ferestruica ei mică puteam privi în spre cul­
mea principală a munţilor Rodnei.
Peste puţin trosneau vreascurile de pe foc şi
după ce ne potolirăm foamea şi setea, mai trânti­
răm un buştean în vatra focului şi — mult înainte
de orele nouă, ne întinserăm în culcuşirile de cetină
elastică, din care emana un miros proaspăt de ră­
şină, i
In dimineaţa următoare, nu ne-am grăbit deloc;
culmea principală era aproape de tot; de urcat nu
mai aveam, voirăm deci să petrecem ziua în linişte
şi fără grije.
Când dimineaţa pe la orele şapte şi jumătate,
după ce mă spălasem şi dădeam să mă şterg, pri­
veam prin fereastra colibei, era să încremenesc şi
abia după un timp oarecare am fost în stare să chem
şi pe Uherek la fereastră.
Din spre sudest, venea un avion uriaş! Dar nu!
pe acea vreme aci nu existau încă avioane, venea deci
ceva, imens de lat, supradimensionat, încât abia în-
drăsneam să socotesc că văd cu ochii o fiinţă vie. Ce
era oare? Cu ochii ţintă şi inima în bătăi repezi pri-
viam linia largă, întunecoasă ce plutea pe cerul clar
al dimineţei. Urma şi o a doua, iar mai în urmă şi a
treia.
Liniştite, în aparenţă imobilizate, doar încârnind
câte odată puţin în stânga şi dreapta, pe urmă ia­
răşi drept înainte, veneau deadreptul în spre coliba
noastră. Acum distingem mai bine liniile întunecoase,
erau totuşi avioane, create de Dumnezeu, cum nu le
poate face nici când omul, şi ca în vis rostii cu­
vântul „Vulturi".
Numărul lor a crescut la cinci şi zburară dea­
supra colibei la o înălţime de vre-o 100 metri. Desi­
gur aripile lor erau mai largi de 2 metri. Se distingeau
bine ciocurile puternice şi penele late ale aripelor u-
riaşe. Priveliştea a fost însă scurtă, fiindcă nu am
vrut să-i speriem eşind din colibă, mai ales, fiindcă,
cum zicea Gheorghe, nu departe de colibă trebuie să
fie un hoit, probabil de oaie.
După ce luarăm primul dejun în toată liniştea,
vorbind mereu de cele văzute, plecarăm în direcţia
în care au dispărut vulturii, tot dealungul culmei.
Nu am mers nici un ceas şi voiam tocmai să tre­
cem o adâncitură de teren, când zărirăm vulturii la
vre-o 300 paşi înaintea noastră, cum stăteau pe jos
câte-şi cinci, ca nişte copii în picioare.
Ne trântirăm îndată la pământ şi începurăm să
ne târâm, până îi puturăm mai bine distinge cu aju­
torul binoclurilor noastre. Paserile uriaşe stăteau li­
niştite, aproape imobile. Erau splendizi vulturi ple^
şuvi suri. Unul cu penaj galben-cenuşiu, părea a fi
cel mai puternic, alături stătea altul de culoare al­
bicioasă cu benzi negre, al treilea şi patrulea erau
de culoare cafenie închisă, al cincilea, care stătea
puţin în spatele celorlalţi, era iarăşi alb cu negru.
Părea că-şi fac toaleta de dimineaţă, luând o baie de
soare.
Repede întocmirăm planul de luptă. Mai întâi
trebuia să ne târâm puţin la o parte, pe urmă dea­
lungul culmei, având şanse să ne putem apropia până
la 150 paşi. Pentru Uherek şi această distanţă era
 prea mare, căci nu avea decât o armă cu 2 ţevi lisse,
dar spera să-i ajungă cu un glonte.
Toate au mers cum era socotit şi când am ajuns
să-i putem privi din nou, ne-au cuprins fiorii aspec­
tului unic, ca pe orice vânător, care nu are ocazia să
vâneze în regiuni tropicale şi să vadă aceste uriaşe
paseri, la hoit, unicul motiv care îi face să coboare
la pământ. Aici la 2000 m. altitudine, aveau aspectul
unor fiinţe neverosimile, parcă rămase aci din tim­
puri preistorice. Mai savurarăm o clipă priveliştea u-
nică, priveam mişcările lor pline de viaţă, gândind,
că poate peste puţin timp va sosi moartea, trimisă
de omul care subjugă toate fiinţele.
Epolarăm în acelaşi timp şi aproape în aceeaşi
clipă plecară focurile, din drilling şi din arma cu
două ţevi.
Mişcare agitată în ceata vulturilor. Unul, cel gal-
ben-cenuşiu se zbătea pierind pe jos; iar unul din cei
cafenii închişi, abia răzbi să se ridice cu mişcări ne­
sigure, pe când celorlalţi le trebui un bun timp până
îşi putură desfăşura aripile, stânjenindu-se reciproc,
ca în fine să-şi iee zborul.
Vulturul lovit rămase istovit pe loc. Murise un
rege al văzduhului, un avion creiat de Dumnezeu. Vân-
tuleţul ce bătea lin din spre est, îi mângâia penajul.
Cum a a r ă t a t măsurătoarea de pe urmă: vultu­
rul avea o lărgime între vârfurile aripilor de 2,61 me­
tri, trebuia deci să fie foarte bătrân, ceeace dove­
dea şi gulerul lui destul de ţepos, care pe urmă for­
mase o adevărată podoabă a paserei împăiate.
Vulturul cel cafeniu, părea să fie grav rănit.
Plecă în spre prăpastia ce era pe versanta din spre
est a muchei şi peste puţin dispăru printre stânci
şi molizi, fiind pierdut pentru noi.
•• • Era pe la mijlocul lunei Mai, când împreună cu
Mustafa, un turc în vârstă de peste 50 ani, când Mustafa părăsirăm la orele două dimineaţa oraşul
intră azi pe uşe cu paşii moi ai picioarelor sale încăl­ Vişegrad şi pornirăm pe Drina în sus.
ţate în papuci şi îmbrăcat în şalvari, pe cari îi pro- Intenţionam să ajungem în apropierea cuiburi­
leclisem ,,gazometru", părea că şi-a schimbat păre­ lor înainte de revărsatul zorilor şi aveam să facem
rea despre calităţile mele vânătoreşti, căci acum vre-o 8 km. tot pe poteci, la început pe lângă malul
şase-şapte luni, ştiu că mă socotea drept brânzoi. Drinei, pe urmă printre dealuri.
I se părea că făcusem o lovitură cu totul de Socoteala ni s'a potrivit, era încă întunerec când
maestru, când în văzul lui împuşcai din zbor un ajunserăm între nişte stânci, întrerupte de petece de
stârc. Mustafa, înarmat cu o armă cam şubredă, era pajişte, când să opri Mustafa zicând: „uite, stai aci",
obişnuit să tragă numai în vânat imobil. ca la rândul lui să dispară prin stâncăria învelită în
II iubeam pe acest om, a cărui barbă considera­ beznă.
bilă părea a fi albită de brumă. îmi plăcea să-i văd E încă noapte înstelată. Nu pot distinge decât
ochii ageri şi cutele adânci dela colţul ochilor şi ai doar câteva contururi întunecoase, de vârfuri şi pis­
gurei, căci era om de omenie şi de încredere. curi. Am impresia că stau pe marginea unui cotlon.
,,Bună ziua Mustafa" îi zisei bătrânului, întin- Au trecut zece minute, poate şi un sfert de ceas,
zându-i mâna. ,,Ce te aduce pe la mine?". Uite, ia când începe să se cunoască o zare slabă, care anun­
loc şi aprinde-ţi o ţigară, îndată ţi se va aduce şi ţa zorile. In acest timp, în care mă străduiam să dis­
cafea. ting pe lângă tot întunericul, ceva din jurul meu, mi-a
Mustafa, pe cum îi era în fire, să aşeză tacticos, rămas în ochi un ţanc ciudat pe care îl zărisem la
îşi aprinse ţigara tot aşa de încet şi suflând impozanţi orizont, printre alte stânci. Apărea ca o coloană ver­
nourei de fum, mă întrebă, dacă nu aşi avea poftă să ticală şi era desigur inaccesibil. Priveam mereu în
împuşc nişte paseri mari. „Şti — zicea — din alea spre acolo, atras de forma neobişnuită. Colţul acela
mari de tot, cum sunt pe la Grahovei, nu departe de de stâncă era puţin în stânga, la vre-o 400 paşi de
Drina, cuibărind printre stâncile de acolo". mine, aşa că privirile îmi cădeau mereu spre el.
Am ştiut îndată despre ce este vorba, şi fiindcă Cu încetul începu să se lumineze, şi privind in
mai auzisem de aceşti vulturi, ne având însă oca­ spre ţanc, nu mi se mai părea de a fi coloană ci mai
zie să mă duc acolo, m'am angajat cu plăcere, căci de grabă o figură omenească, învelită în o haină lar­
în zilele ce urmau aveam posibilitatea să găsesc tim­ gă. Avea o formă cu totul ciudată. Au mai trecut
pul necesar. 6—8 minute în care timp observam mereu piscul.
Stabilirăm cu deamănuntul planul, şi după ce Mă chinuia curiozitatea, pierzând interesul pentru
Mustafa îşi bău turceasca şi mai aprinsă o ţigară, altceva.
mă părăsi. Şi deodată — era să mă sperie — învie figura
 de pe stâncă. Mi s'a părut că s'a scuturat. îmi ve­
nea să ridic arma şi să trag ca să alung arătarea!
Era încă prea întunerec, dar peste puţin timp tre­
buia să se facă ziuă.
Aşteptarea mă enerva, aveam impresia că nu
mai înaintează timpul şi în această stare de nervo­
zitate şi nemulţumire, nici nu băgasem seama, că să
făcuse lumină, până ce din spate fără de veste căzu
o umbră pe mine şi, tresărind văzui, că trecu pe dea­
supra un vultur plutind fără ca să bată din aripi.
Am petrecut din ochi splendida zburătoare, îi
admiram mărimea, liniştea majestoasă cu care zbura
în spre Drina, dispărând printre stânci.
Era să-mi uit piscul, care mă preocupa până a-
cum, dar privindu-1 din nou, avea aparenţa că a mai
FAMILIA GÂTLUNG
(Unsprezece fotografii ale autorului)
Buenos aires.
Am scris „aires", cu „a" mic. De aci se poate
crescut, să făcu mai lunguieţ, mai ascuţit. Şi, în­
tre timp ce mă gândeam aşa, deodată din vârful pis­
cului se desprind două aripi mari şi plecând de pe
stâncă, vine în spre mine al doilea vultur.
Cum se apropie creşte vădit, plutind prin aer,
ştiindu-se stăpân peste tot ce să târeşte pe jos, stă-
pânitor bătrân al văzduhului — ne ştiind de frică.
Prin aer străbate un pocnet scurt. Cel ce să cre­
dea de neînvins, cel superb, cade mort la pământ.
Nu mai este decât un morman de pene ce zace la pi­
cioarele mele.
Un vultur pleşuv puternic.
Peste o jumătate de oră, suntem pe cale către
casă.
de: C. A. V. POPESCU
deduce, că nu este vorba de capitala Argentiniei. Nici
decum. Constat doar „buenos aires", pe româneşte
„aiere bune", sau amirosuri bu­
ne, asortate chiar.
Mă găsesc anume în podul
„cotinei", situată în curtea unui
gospodar. Cotină, recte cocină,
înseamnă pe bănăţăneşte coteţ
de porci. Cuvântul coteţ este re­
zervat pentru sălaşul găinilor.
Porcii stau în cotină, Aşa e rân-
duiala. Dar acolo unde stau por­
cii, nu amiroase bine. Nu zău,
constat cu prisosinţă. A r fi asta,
cum ar fi, dar mult pomenita co­
tină nu este clădire izolată. A-
lături de ea, spre mâna mea
stângă, mai este un mic edificiu
de scânduri, nu mai mare decât
o cabină telefonică, dar nu ser­
veşte pentru transmiterea con­
vorbirilor pe „drod". Fereastă
nu are, doar uşă, care în partea
ei de sus, are o „răsuflătoare"
in formă de inimă. Nici din acest
pavilion nu exală mirzeme de
trandafir. Nu. Dat fiind însă, că
toate cele bune sunt trei, mai am
în apropiere şi un bălegar. Ast­
fel, cred că n'am exagerat, când
am pomenit de „amirosuri asor­
tate".
Stau eu deci in acel pod şi
fumez ţigară după ţigară, ca
să-mi mai calmez organul ol­
factiv. Procedez cu deplin suc­
ces, căci după un timp oareca­
re, nu mai simt nimic, văd însă,
văd cuibul. Unicul cuib de barză
dela mine din sat. Am trecut eu
prin sate din preajma bălţilor,
unde pe fiecare acoperiş se afla
căte un suib de barză. La mine
în sat e raritate. Pe acesta, tot
din întâmplare l-am dibuit.
Când am intrat în curte, ca
să cer voie gospodarului să văd
cuibul şi berzele, am stârnit spai­
mă, oameni buni crezând că
vreau să împuşc paserile cu gât
lung, ştiindu-mă om feroce, care
trag cu puşca în iepuri şi alte
fiinţe nevinovate. Aflând apoi,
că e vorba doar de nişte încer­
cări fotografice, ne-am împăcat
şi am convenit, rămânând, că eu
pot să mă urc în podul cotinei,
căci alt „punct" potrivit nu se
găsea, apoi le dau şi lor câte o
poză din cele reuşite, precum —
asta la stăruinţa bunicei din ca­
să — sunt obligat a le face o
„poză de familie", adecă să-i
fotografiez pe toţi ai casei, aran­
jaţi în grup frumos, lipit de zid.
Cuibul se află pe şură, aco­
perită la rândul ei cu paie. Este
un cuib mare, vechiu, folosit pro­
babil de mai multe generaţii dea-
rândul. Sunt doi pui în el. Tot
dela bunica casei am aflat, că
ouăle erau trei, dar într'o bună
zi se iviră, cine ştie de unde, al­
te berze, care nici una, nici alta,
i a r să ocupe cuibul, cu forţa, mă
rog, ca oamenii. Cele ce să aflau 1
însă „infra dominium", au dai
luptă vitejească, în decursul că­
reia unul dintre ouă a căzut din
cuib. Cum a nimerit-o pe băle­
gar, a rămas întreg. L-am văzut
şi eu. Era ceva mai mare ca un
ou de raţă.
Sunt deci doi pui. Acuma,
de când nu mai mişc, apoi fiind­
că stau şi în umbra podului, nu
mă ştiu că sunt aci. La început
s'au fost speriat şi s'au pitit în
cuib, încât nu se vedea nimica
din ei. Aşa se pitesc, de câteori
observă ceva suspect. Bunăoară,
când trece gaia. De cioară nu
se sinchisesc însă.
E cald, fiindcă ne aflăm
pe la sfârşitul lunei Iunie.

/ La un moment dat, se schim­
_ priveşte un timp cu satisfacţie,
Puii stau cu ciocurile larg deschise, răsuflând ritmic
şi din greu. Văd cum li se mişcă punga de piele roşie
de sub bărbie. Privirile le au aţintite mereu spre vest.
Acolo este o „rovină", un loc mlăştinos şi dinspre
acolo trebue să vină mămica lor, aducând bunătăţi.
Stă cam mult. Aştept şi eu de un ceas. Unul din pui,
plictisit probabil de atâta şedere, se ridică în picioa­
rele lui lungi, dar slăbănoage încă şi încercând o
~j
mică plimbare prin cuib, execu­
tă un fel de balet caraghios.
bă însă totul. Puii încep să dee
din aripi în semn de bucurie,
apoi, aşa cum o fac şi berzele
bătrâne, îşi dau capetele pe spa­
te şi clămpănesc din plisc. Aşa
se salută cei din neamul ber-
zelor.
Privesc şi eu cu încordare,
; ca să văd sosirea berzei bătrâne,
dar până să-mi dau seama a şi
aterizat lângă cuib. Puii se agi­
tă furtunos şi scot un sâsăit, ca
| acel al gâştelor supărate. Mă-
mica lor, căci probabil ea e s t e . ii
apoi începe să-şi mişte gâtul în mod ciudat, cască
ciocul şi dă la iveală nişte cârnăciori negri, pe care
nu pot să-i identific, de ce origine sunt. Puii înfulică,
de par'că n'au mâncat de trei zile, zmulgându-i buca­
ta chiar din plisc. Prost crescute odrasle.
Ospăţul continuă, dar se termină şi proviziile din
guşa berzei şi toată societatea pare că e mulţumită.
Se observă un fel de destindere generală. Repaos.
După un timp mai îndelungat, barza cea bătrână
începe să scruteze înălţimile văzduhului, iar puii se
pitesc în cuib, de nu se mai vede nimica din ei. Bă-
nuesc ceva pasăre răpitoare prin preajmă, căci eu
din podul meu nu văd decât cuibul şi o bucată de
cer. Mă lămuresc însă văzând că barza începe să
clămpănească de zor, face complimente şi îşi dă ca­
pul pe spate. Soseşte tăticul. .
Din acest moment n'am mai văzut puii. Probabil
îi opreşte cuvenitul respect, ca să se arate, când cei
mari stau de vorbă. Căci vorba nu se mai termină,
acompaniată mereu de aceleaşi complimente şi ges­
turi prieteneşti, executate cu multă eleganţă.
învârtesc butonul cu care se transportă filmul,
mai controlez „punerea la punct", declanşez, fac
poză după poză şi uit tot ce este în jurul meu. Câ­
teva clipe uit tot ce este urât, tot ce este în legătură
cu ruşinea creaţiunei, cu omul.
Invidiez nişte fiinţe „inferioare", nişte paseri cu
gâtul lung, care se hrănesc cu broaşte şi cu şerpi, dar
sunt foarte fericite.
PROVERBE
Mai curând, sau mai târziu, iepurile revine la stra­
tul lui.
Nu se primi ieftinii cu darabana.
Cine aleargă după doi iepuri — nu inimic nici unul.
Câinele bătrân nu latră degeaba.
CARE ESTE LOVITURA CEA MAI DIFICILA?
XI. vesc la armatul cocoaşelor. Ce de chin până să-i pot
pune la loc. Turbam văzând cum trece vânatul pe
In satul în care mi-am rânduit aşezarea, acum lângă mine, fără să-i pot face nimic. Nu mai vor­
vreo 9 ani, după ce m'am mutat dela oraş, sînt cu­ besc de inima friptă ce-mi făcură, după aceea, ca­
noscut drept: „domnu inginer", deşi n'am nici în clin marazii.
nici în mânecă cu această de ispravă şi mult cău­ M'am resemnat la gândul că, umblând mai cu
tată meserie. Cum şi de unde au scornit-o consătenii băgare de seamă cu arma, la bătăile ce vor urma,
mei, ei ştiu. Eu n'am spus, Doamne păzeşte, nici în voiu avea norocul să ajung din urmă cu vânatul pe
glumă, că sunt. ceilalţi. Mă hotărâsem să nu mai descarc arma in
Şi iată acum că redacţia revistei „Carpaţii" îmi timpul cât schimbam de poziţie, ca să n'o mai sîcîi
cere, având aerul că se adresează uneia din „ve­ fără rost.
detele" vânătorimii româneşti, să descriu sau să-mi La bătăile următoare, însă, n'a mai eşit nici un
arăt părerea, după cum m'o tăia mintea capului, în fel de vânat. Fie că parchetele ce băteam, unele, deşi
>rivinţa a ceeaoe cred că se chiamă ,,o grea lovitură" curăţate, aşezate pe locuri mai joase, erau pline de
{ a vânat. apă din topitul zăpezii, fie că, altele erau necurăţate
Mă văd, deocamdată, silit să mulţumesc redac­ şi, după cum am arătat, prea dese aşa în cât nu lă­
ţiei pentru confuzie, că, de! . . . e omeneşte să te sau pe bătăiaşi să meargă cum trebue.
umfli'n pene. Numai că n'aş vrea să dau de vreun Văzându-ss că băteam apa în piuă, s'a hotărît să
necaz, după cum s'ar putea foarte bine să o pătimesc mai facem o ultimă încercare într'un parchet de pă­
din cauza celeilalte confuzii, cu ingineria, pentru îm­ dure bătrână şi rară la care, ca să putem ajunge mai
păunarea cu titluri fără drept. Atât că, în cazul de curând, trebuia să apucăm drept printr'o porţiune
faţă, dacă mi-s'ar întâmpla ceva, nădejdea mea e la de lăstăriş necurăţat. A fost o foarte grea treabă.
Domnul redactor să mă apere, fiindcă vorba ceea: De teamă să nu se slobozească puşca singură, din
,,că numa'n 'hai trabă umblă". cauza încâlcelii prin care eram siliţi să trecem, am
Şi-acum să trecem la fapte. descărcat'o.
Despre „lovituri grele" de-ale altora, n'aş pu­ Când am eşit din lăstăriş toată lumea aburea.
tea descrie sumedenie. Dar, ştiţi cum merge treaba Am pornit numaidecât fiecare către locurile ce ni
la vânătoare: Nu prea ai ocazie să fii martor „vi- se indicară. Ajuns la locul meu, m'am aşezat pe scău-
zionist" (după cum ar zice nepretienii D-lui Pizani)
la isprăvile altora. Vânătorii, în exerciţiul meseriei
lor, nu merg în corpore. Deaceea pentru a nu fi luat
drept „alarmist", înfăţişându-vă ceva necontrolat, vă
voiu povesti una trasă de mine.
Aveam pe-atunci o mândreţă de armă, un dril-
ling cal. 12, cu ţevile de Damasc, de fabricaţie Ame­
ricană (Royal gun Co.). II am ş'acum, făr' numai
că-i „reparat şi puţuluit". II împrumutasem (cu toate
că ştiam cari sunt cele 3 lucruri ce nu se dau cu
împrumut), cu câteva zile mai înainte, unui prieten
moşier care, fiind cam brânzoi în ale meseriei, mi l'a
înapoiat vătămat, fără să-şi fi dat seama.
Fusesem poftit la o bătaie în pădurea unui cu­
noscut. Peste săptămână fusese cald şi zăpada înce­
puse să scadă, topindu-se. Pădurea era formată în
cea mai mare parte din lăstăriş de vreo 3 ani, în
parte curăţată de cu vara.
Totuşi bine îmbrăcată cu iarbă uscată, subţire
şi moale ca otava de munte. Căleai par'că pe covor.
In partea necurăţată, te credeai în junglă. Hăţiş de
seaeţi şi curpeni prin care greu puteai pătrunde. La
tot pasul erai silit să te opreşti să-ţi descurci când
un picior când celalalt, sau să rupi curpenii ce-ţi
stau de-acurmezişul trupului sau al gâtului.
Prima bătaie s'a făcut într'un parchet aşezat mai
sus. Nici n'au apucat bătăiaşii să dea gură bine că
a şi pornit să bufnească puştile. Şi au ţinut-o astfel
până ce au eşit bătăiaşii în linia vânătorilor.
Era o voie bună generală. Căzuse vânat mult,
iepuri, vreo două vulpi şi câţiva sitari. Când s'a su­
nat din corn adunarea, unii încă mai căutau, pe ur­
mele de sânge, vânatul rănit.
Numai eu amărât — catran. După primele două
focuri, băgai de seamă că puşca-mi fusese smintită.
Când am deschis'o să dau afară cartuşele trase, s'a
frânt aşa de mult că i-au sărit din loc căţeii cari ser­
nel ou arma pusă curmeziş peste picioare, cu capul în
mâini şi coatele pe genunchi. Amărât de ce mi-se
întâmplase, obosit şi flămând, nu ştiu cum, am aţipit.
Vor fi trecut astfel 15—20 minute, până ce bă-
tăiaşii, după ce au încunjurat parchetul, au început
să dea gură. M'am trezit şi, pe când îmi frecam ple­
oapele înfrigurate, văd venind, în trap mic, un vul­
poi de toată frumuseţea. Apuc arma şi o potrivesc
încetişor pentru ochit. Când am socotit că vulpoiul
se găsea la distanţa potrivită pentru t r a s . . . ţac!
Vulpoiul se opreşte cu ochii ţaclă la mine, Un curent
electric îmi trece prin creştetul capului. Crezând, că
primul cartuş fusese defect şi cum vulpoiul stătea
drept în cărare, apăs pe trăgaciul din stânga, cu tot
necazul de rigoare. A l t . . . ţac! Şi, pe când vulpoiul,
băgând de seamă cum stă treaba, o ia la sănătoasa,
o străfulgerare îmi aduse aminte că arma fusese des­
cărcată. Un val de căldură mi se urcă la cap şi con­
ştiinţa neghiobiei îmi uscă gâtlejul lăsându-mi un
gol la lingurică, mai ales la gândul că cu câteva cli­
pe mai înainte, văzându-1 cum venea încrezător că­
tre mine, îi plângeam de milă vulpoiului. II şi vă­
zusem pus la geantă.
Ei! ce ziceţi? Uşoară „lovitură" a fost aceasta
pentru mine după o zi întreagă de necaz? Eu, unul,
o consider ca „foarte grea". Colac peste pupăză.
Virgil Al.
XII.
La invitaţia DV. din Februarie a. c. Care-i lovi­
tura cea mai dificilă? Răspuns:
Mulţumesc pentru categoria în care m'aţi pla­
sat ca vânător.
Am început a trage cu puşca încă din clasa I-a de
liceu, când am schimbat un ceasornic de argint pe
care îl primisem ca dar din partea tatălui meu pentru
sârguinţa la învăţătură, cu o puşcă mică cu o tavă
şi cu capse. — Acest lucru s'a petrecut acum 60 ani!
De atunci pe lângă carte, de care m'am ocupat
serios, nu am avut altă pasiune mai mare decât vâ­
nătoarea, deci sunt motive ca răspunsul meu să fie
rezultatul unei lungi experienţe pe teren.
— Care-i lovitura cea mai dificilă? Răspund
de-adreptul: Beeaţina, pentru motivele pe care orice
vânător consacrat, le cunoaşte, totuşi le voi repeta şi
eu cu această ocazie: — Volumul mic, sborul repede
şi neregulat, terenul pe care ne aflăm, fiind aproape
la fiecare pas într'un echilibru instabil.
De sigur, că sunt diferenţe dacă vânăm cu câine,
fără câine sau la bătaie.
Şi fiindcă e vorba de lovituri grele cred că după
Beeaţina trebue să punem Raţa Sarselă.
Cu distinse salutări vânătoreşti,
Prof. Dr. Udriski.
XIII.
întrebarea este simplă, dar răspunsul e compli­
cat. De aceia nu am pretenţia să-1 dau pe cel mai bun,
totuşi mă voi strădui: Din practica mea vânătorească, o r d i n a r e l e l u i a v e n t u r i . O d o a m n ă îl î n t r e b ă î n g r o z i t ă :
îndrăznesc a spune că fie care specie de vânat, are
momente în fuga lui înspăimântată, când împuşca­ dv. d i n m â i n i l e c a n i b a l i l o r ?
rea lui devine dificilă şi de aceia zic: prepeliţa la în­
ceputul sezonului, pe vânt, are un zbor foarte repede t â r z i u : e r a d e j a ş t e r s de p e l i s t a d e b u c a t e ! . . .
şi variat, după cum o suceşte vântul, aşa că împuşca­
rea ei este grea.
Iepurele, la picior în pădure sau în porumb, pre­
zintă din cauza ziezacurilor ce face, un tir extrem
de dificil. Fazanul, când vine în bătaie, delà distanţă,
cu o viteză de ghiulea de tun, mai ales când te sur­
prinde în faţă, este una din cele mai grele lovituri, şi
pot fi felicitaţi acei cari o reuşesc:. In celelalte împre­
jurări, fie că se ridică în faţa vânătorului, din desetul
pădurei, la distanţă de 20—25 metri, cu puţină obiş­
nuinţă devine o lovitură, relativ uşoară. Potărnichile,
având un zbor extrem de rapid, când vin peste po-
rumburi spre vânător, în bătaie, prezintă un tir tot
atât de greu ca la fazan, în schimb delà aretul câine­
lui, sunt lesne de împuşcat. Sitarul, se prezintă în
zborul lui, în multiple condiţiuni defavorabile tirului
vânătorului, — fie la sărite în pădure, chiar când
este bine aretat de câine, fiindcă ştie să se mascheze
ochiului urmăritorului său, prea dese ori, aşa de bine,
încât nu ajungi să poţi măcar descărca puşca, — fie
când vine ca o nălucă peste pădure, la bătae. Este
uşor de lovit, seara la pândă, Primăvara.
Beeaţina în schimb, din cauza zborului ei, în
totdeauna variat, şi cu schimbări bruşte de direcţie
în zborul ei repezit, este incontestabil, după umila
mea părere, cea mai grea împuşcătură, dat fiind şi
terenul accidentat pe care trebuie să umbli, ca s'o
Ieremia. găseşti.
Lovitura cu glonţ, din arma ghintuită, este în
totdeauna dificilă, atunci când vrei să faci lovituri
mortale la animale în timpul când acestea trec în
goană, peste un drum, între două desete,
Alex. Gr. Sutzu,
Consilier la înalta Curte de Conturi.
P e s c a r u l T. R. a v e a cele m a i s p l e n d i d e r e z u l t a t e .
P ă s t r ă v i i d e 1 k g . de 2 k g . se î n ş i r a u d e s î n t a b l o u r i l e l u i .
Şi î n z i a r u l l u i a c e s t e e x e m p l a r e e r a u t r e c u t e c u p r e c i -
z i u n e p â n ă l a u n d e c a g r a m : î n t e m e i u l c â n t ă r i r i i cu c â n ­
tarul chiar în prezenţa u n o r martori.
V e c i n u l u i S. i se n ă s c u p r i m u l copil. P ă r i n t e g r i j u l i u ,
c e r u p e s c a r u l u i n o s t r u , cu î m p r u m u t , acel c â n t a r , s ă v a d ă
cât a p a s ă voinicul vlăstar.
C â n t a r u l a r ă t a 15 k g .
*
P ă r i n t e l e N i c o l a e o b s e r v ă , că p a z n i c u l I o n n u v i n e
n i c i o d a t ă l a s f â n t a b i s e r i c ă . II o p r e ş t e d a t ă şi-1 d o j e n e ş t e
pentru această greşală.
„Apoi, D o m n u l e P ă r i n t e , d a c ă a ş veni e u l a s f â n t a
b i s e r i c ă , n u a r fi a ş a p l i n ă de c r e d i n c i o ş i , c u m o a v e ţ i
acum.
„De ce, I o a n e ?
„Apoi, D o m n u l e P ă r i n t e , d a c ă m ' a r şti p e m i n e bi-
sericos, d u m i n e c i l e şi î n sfintele s ă r b ă t o r i toţi o a m e n i i a r
ieşi l a branconat, şi n u a r m a i fi î n b i s e r i c ă d e c â t m u ­
ierile şi c u m i n e . . .
*
Un „afrikander" povestea într'o societate din extra­
„Şi n u v'a fost cu p u t i n ţ ă s ă s c ă p a ţ i pe c a m a r a d u l
„Nu, p r e a s t i m a t ă D o a m n ă . D u r e r e , a m sosit p r e a
 DIN LITERATURA STRĂINĂ

J O H N W. EDDY: DRAGOSTE ÎN SINGURĂTĂŢI*)

„E u n domnitor miţos, ursuz, t i m p u î m p e r e c h e r i i u r ş i l o r , p u t e a s ă fie u n u r s şi o u r ­
„ C a i c s t ă p â n e ş t e m u n ţ i i g r e i de z ă p a d ă . soaică.
„ S i n g u r a t e c , ferit, a ş a c u m i se c u v i n e u n u i r e g e D u p ă c e i-am s t u d i a t u n t i m p o a r e c a r e , n e - a m h o t ă r â t
„ H o i n ă r e ş t e pe o r i u n d e îi face p l ă c e r e . s ă i p r i v i m m a i d i n a p r o p i e r e . T o a t ă z i u a a m z ă c ă r i t în
„ M o n s t r u fioros, a t u n c i c â n d e s i n g u r . . . t a b ă r ă , şi o p l i m b a r e n u n e e r a d e c â t f o a r t e b i n e v e n i t ă .
„Dar când aude harfa dulce a dragostei, C e a s o r n i c u l î m i a r ă t a o r a 7, şi v ă z â n d p e u n d e s u n t cei
„ L a p ă d ă de g r a b ă m ă r i r e şi î n ţ e l e p c i u n e , doi u r ş i , n ă d ă j d u i a m , că v o m p u t e a s ă t r a v e r s ă m v a l e a
„Şi a d e s e o p l ă t e ş t e a s t a cu v i a ţ a c h i a r " şi s ă a j u n g e m pe c o a s t a pe c a r e e r a u ei, c a m î n v r e m e
de u n c e a s .
A d o u a zi, d u p ă c e Axei p o r n i s p r e c e l a l a l t cort, d i n C l a r i t a t e a a t m o s f e r e i în a c e s t e s i n g u r ă t ă ţ i b o r e a l e a
vale, d u c â n d cu s i n e b l a n a Bălanei, se r ă s c o l i o n o u ă vi­ î n ş e l a t pe m u l ţ i v â n ă t o r i . D u p ă c e m e r s e r ă m m a i b i n e de
f o r n i ţ ă . A n d y şi eu n e a r a n j a r ă m tot c o n f o r t u l , pe c a r e u n ceas, a t r e b u i t s ă v e d e m , că m a i a v e a m de p ă ş i t m a i
n i l p u t e a oferi m i c a n o a s t r ă t a b ă r ă . C â n d u n u l , c â n d ce­ m u l t e mile, p â n ă s ă a j u n g e m l a locul p e u n d e a m v ă z u t
l a l a l t ne u r c a m în o b s e r v a t o r u l d e d e a s u p r a c o r t u l u i , c ă u ­ u r ş i i . A t r e b u i t s ă t r a v e r s ă m u n loc m o c i r l o s , s ă t r e c e m
t â n d (lupă u r ş i . P â n ă d u p ă m a s ă , v i z i b i l i t a t e a r ă m a s e câteva p â r a e p r i n a p ă , s ă r ă z b a t e m p r i n t r ' o r e g i u n e fră­
a p r o a p e de z e r o ; î n s ă m a i t â r z i u c e r u l se l u m i n ă p u ţ i n , m â n t a t ă , de coline, de r u p t u r i , de m i c i p i s c u r i . I n sfârşit,,
şi n ă d e j d i l e n o a s t r e î n c e p u r ă s ă p r i n d ă p u t e r e . pe c â n d a m a j u n s Ia locul u n d e a m v ă z u t p e n t r u u l t i m a
K o a d e v ă r a t ă a r t ă să descoperi prin binoclu urşii, d a t ă u r ş i i , t r e c u s e de o r a 9, şi u r ş i i d i s p ă r u s e r ă .
c a r e se g ă s e s c la o d i s t a n ţ ă m a r e . L a î n c e p u t u l expediţiei T o t u ş i a m p u t u t d e s c o p e r i u r m a a l o r doi u r ş i ; u r m a
n o a s t r e n u e r a m în s t a r e să d i s t i n g u r ş i i pe c a r e c ă l ă u z a d i n a p o i a u n u i a d i n t r e ei a v e a 35 cm., ceeace a r ă t a , că
A n d y mi-ii a r ă t a , e x p l i c â n d u - m i u n d e s ă ii c a u t . Cu v r e ­ a v e a m de a face cu u n e x e m p l a r de m ă r i m e m o n s t r u o a s ă .
m e a a m î n c e p u i să m ă o b i ş n u e s c b i n e cu acel i n s t r u m e n t , U r m e l e e r a u a t â t de p r o a s p e t e , î n c â t A n d y se o p r i şi îşi
şi a v e a m a m b i ţ i a să d e s c o p ă r eu m a i î n t â i u n u r s , şi eu p r i v i c e a s o r n i c u l : 'J h. 30: a m u r g u l se c o b o r a d e a s u p r a
s ă fiu a c e l a , c a r e îl a r ă t c ă l ă u z e i . De c â t e o r i îmi p o t r i ­ muntelui. Andy m ă întrebă, dacă m a i vedeam limpede
v e a m lentilele, p e n t r u a i n s p e c t a vre-o vale î n d e p ă r t a t ă , p r i n b i n o c l u l m e u p u t e r n i c . A t r e b u i t s ă r e c u n o s c , că
z i c e a m în m i n e r u g ă c i u n i , ca s ă - m i fie d a t s ă g r ă e s c cu v i z i b i l i t a t e a e r a d e p a r t e de a p u t e a fi n u m i t ă b u n ă . A m
u n t o n n a t u r a l , d e g a j a t : „Uite A n d y , colo, în f u n d u l cela p o r n i t cu m a r e b ă g a r e de s e a m ă pe u r m e l e u r s u l u i celui
de p ă r ă u , v ă d u n u r s . P a r e e n o r m . Vine s p r e n o i . . . " . m a i m a r e ; n e - a u d u s p â n ă l a l i z i e r a u n e i p ă d u r i de m e s ­
Nu tăgâduesc, că o asemenea dorinţă e copilărească. t e a c ă n , şi î n ţ e l e g â n d , că î n t u n e r e c u l , c a r e se f ă c e a tot
T o t u ş i a c e a s t ă h i m e r i c ă n ă d e j d e m ă făcea s ă p o t î n f r u n t a m a i d e s n e î m p i e d e c a de a c u m s ă m a i p u t e m t r a g e u n
c r i v ă ţ u l n ă p r a z n i c o r e î n t r e g i , c â t s t ă r u i a m s ă cercetez g l o n ţ p r e c i s , l u a r ă m h o t ă r â r e a cea m a i c u m i n t e : a c e e a
a m ă n u n ţ i t m u n ţ i i şi văile p r i n lentilele m e l e . de a n e î n t o a r c e s p r e t a b ă r a n o a s t r ă .
In a c e a s t ă d u p ă m a s ă n e - a m î n c ă p ă ţ î n a t s ă cerce­ N o u r i i se c o b o r â r ă şi m a i g r e i , şi în c u r â n d n e gă­
t a m cu d e a m ă n u n t u l r e g i u n e a a p r o p i a t ă c o r t u l u i n o s t r u . seam în întunerec, p ă c u r ă . M e r g e a m în u r m a lui Andy,.
D e o d a t ă A n d y zise, cu cel m a i l i n i ş t i t t o n : c ă l ă u z i n d u - m ă m a i m u l t d u p ă a u z , d e c â t d u p ă văz. G â n -
„ V ă d o u r s o a i c ă b ă t r â n ă şi doi u r s a c i în p â l c u l de
m e s t e c e n i , colo jos, de c e a l a l t ă p a r t e a v ă i i . V e n i ţ i m a i
*) Un capitol din cartea celebrului vânător-sportsman ame­
a p r o a p e , s ă vi-i p o t a r ă t a " .
rican, în care descrie expediţia pe care a făcut-o în preajma răz­
Ii v e d e a m a t â t a t i m p , cât ţ i n e a m b i n o c l u l a ţ i n t i t a s u ­ boiului în Alaska, pentru a vâna cel mai mare mamifer răpitor
p r a lor; d a r d a c ă a v e a m i m p r u d e n ţ a s ă m i ş c , ca s ă cer­ al pământului, ursul uriaş de acolo. Teatrul acestei expediţii e
cetez alt t e r e n , n u m a i p u t e a m să-i r e g ă s e s c , p â n ă ce A n d y peninsula, care se întinde în sudul Alaskei între Oceanul Pacific
n u mi-i a r ă t a de n o u . A c e a s t ă î m p r e j u r a r e p o a t e s ă p a r ă şi Marea de Bering, îndreptându-şi vârful spre Insulele Aleutine..
s t r a n i e , — d a r s p o r t i v i i , c a r e a u t r e c u t p r i n ce a m t r e c u t
eu, î m i vor. d a d r e p ­
t a t e , m ă vor înţelege.
Intr'adevăr, meşteşu­
gul de a g ă s i un
v â n a t î n t r ' u n terito­
r i u v a s t al u n e i re­
giuni accidentate nu
îl poţi d o b â n d i , şi
n u se p e r f e c ţ i o n e a z ă
d e c â t d u p ă a n i în­
t r e g i de exercuiu
răbduriu.
P e c â n d eu exa­
m i n a m u r s o a i c a şi
p u i i ei, A n d y desco
peri alţi doi u r ş i ,
c a r i de a s e m e n e a se
apropiau de locul
unde s t ă t e a m noi.
dinspre stânga
n o a s t r ă , şi la u n ni­
vel m a i ridicat de­
cât o b s e r v a t o r u l nos­
t r u . N e - a m fixat a-
t e n ţ i u n e a a s u p r a a-
cestor din urmă
n o u i veniţi, f ă r ă să
putem încă stabili
dacă era vorbă de o
u r s o a i c ă şi de un
ursac mărişor, sau
doar aveam înaintea
noastră un urs ma-
re şi u n u i m a i m i c .
<lul m e u c e r c e t a d o r n i c t a b ă r a , c e a ş c a d e s u p ă fierbinte, A j u n ş i In r e g i u n e a u n d e a m a u z i t acel fioros m o r n ă i t ,
c ă l d u r a dulce a p a t u l u i . . . a m î n c e p u t s ă c e r c e t ă m . F o a r t e a p r o a p e de p u n c t u l u n d e
D e o d a t ă , f ă r ă veste, d i n a i n t e a noastră, ceva spre n e - a m o p r i t c â n d a m a u z i t f ă r ă de veste vocea a m e n i n ţ ă ­
d r e a p t a , i z b u c n i u n m o r n ă i t s o n o r , c a şi c a r e n u a m m a i t o a r e , a m d e s c o p e r i t u r i n e l e u r s o a i c e i celei b ă t r â n e ş i a
a u z i t n i c i o d a t ă , — u n u l d i n acele s u n e t e c a r e Iţi face celor doi p u i . D u p ă c e le-a c e r c e t a t î n d e l u n g a t , A n d y s ' a
piele d e g â s c ă , şi Iţi a l e a r g ă fior d e a l u n g u l s p i n ă r i i . N e - a m mulţumit să spună:
Î n t o r s t n t r ' o c l i p ă î n s p r e d i r e c ţ i a d e u n d e veni s u n e t u l , şi „Am avut n o r o c ! . . . A m s c ă p a t ca p r i n u r e c h i l e
n e p r e g ă t i r ă m a r m e l e . A t a c u l u n u i u r s e p r i m e j d i o s In a c u l u i . . .. D a c ă a m fi d a t în î n t u n e r e c p e s t e v r e u n u l d i n
toate împrejurările, d a r încă intr'un întunerec de mor­ pui!. . .
m â n t , c â n d n u îţi poţi v e d e a v â r f u l a r m e i ! Abea a m î n c e p u t s ă u r c ă m p o v â r n i ş u l s p r e r e g i u n e a
In pădurea de m e s t e c e n i a u z i r ă m r u p â n d u - s e o c r a c ă a c c i d e n t a t ă , c â n d d e o d a t ă a p ă r u r ă doi u r ş i p e u n petec
u s c a t ă , şi iui se p ă r u că a u d ş u e r a t u l g r e u al u n e i r ă ­ de z ă p a d ă c a r e m a i r ă m a s e la p i c i o a r e l e u n u i p e r e t e
s u f l ă r i . Ani r ă m a s acolo n e m i ş c a ţ i , m a i m u l t d e o m i n u t ă , de s t â n c ă . N u n e d e s p ă r ţ e a m a i m u l t c a o m i l ă şi j u i n ă -
cu ocliii, cu u r e c h i l e î n c o r d a t e . Apoi A n d y ş o p t i : tate. D a r c h i a r şi l a a c e a s t ă d i s t a n ţ ă r e l a t i v m e d i o c r ă , e
„Plecăm!". foarte greu s ă stabileşti m ă r i m e a u n u i a n i m a l . î m i a d u c
a m i n t e , c ă p e o c o a s t ă de m u n t e , î n A l b e r t a , d i n d e p ă r ­
M a n i s u p u s ; şi t r e b u e s ă n i ă r t u r i s e c , c ă a m c ă l c a t tare a m confundat u n arici cu u n u r s , i a r cu o altă oca-
in u r m e l e c ă l ă u z e i m e l e , m a i aproape d e el, d e c â t a n i ziune, tot în a c e a s t ă p r o v i n c i e c a n a d i a n ă , m ' a m c o b o r â t
făcut-0 v r e o d a t ă . . . Şi a m p u t u t c o n s t a t a , că doi o a m e n i g r ă b i t d i n ş e a , c a s ă e x a m i n e z u n obiect, p e c a r e p r i e t e ­
pot m e r g e f o a r t e f ă r ă z g o m o t p e u n t e r e n p i e t r o s , î n p l i n ă nul m e u nu-1 p u t e a d e t e r m i n a , d a c ă e r a o s t â n c ă s a u u n
n o a p t e , In călcâele l o r c u u n u r s c a r e m o r n ă e fioros . . . a r i c i . In u r m ă , binoclul m e u m ă î n c r e d i n ţ a , c ă n u e r a
Mi-a fost frică? A t r e b u i t s ă o r e c u n o s c a c e a s t a in v o r b ă nici de s t â n c ă , nici d e a r i c i , ci d e u n . . . u r s
pettu, în t i m p u l celor cinci m i n u t e c a r e a u u r m a t , d u p ă grizzly.
c a r e a m î n c e p u t s ă r ă s u f l u m a i u ş u r a t , şi s ă m ă s i m ţ e s c N e - a m o p r i t , deci, şi n e a m a ţ i n t i t b i n o c l u r i l e a s u p r a
copleşit d e u n s i m ţ ă m â n t de m u l ţ u m i r e şi d e l i n i ş t e . Apoi celor doi u r ş i , c a r e se g ă s e a u d e a s u p r a n o a s t r ă . U n u l d i n ­
a m pornit repede spre tabără, î n c u n j u r â n d terenul m o ­ t r e ei e r a a p r o a p e d e d o u ă o r i m a i m a r e decât celalalt, şi
cirlos, şi ţ i n â n d pe c â t n e e r a cu p u t i n ţ ă făşiile de l o c a m ajuns la concluziunea, că avem în faţa n o a s t r ă o
p i e t r o s . F ă r ă nici u n a l t i n c i d e n t , a m a j u n s l a cort, c e v a m a m ă cu p u i u l ei. D i m i n e a ţ a e r a î n a i n t a t ă . N e a p r o p i a m
după miezul-nopţii. de a m i a z a zilei, o r ă , c â n d cele m a i m u l t e fiare m a r i se
A d o u a zi, de pe l a o r a 9 e r a m î n d r u m , n e r ă b d ă ­ r e t r a g d i n l u m i n i ş u r i , p e n t r u a se o d i h n i . A n d y şi e u
tori s ă v e d e m — m a i a l e s a c u m , c â n d a t m o s f e r a e r a n e - a n i h o t ă r â t s ă i m i t ă m acest obiceiu, ş i s ă l ă s ă m cei
c l a r ă , şi l u m i n a p e r m i t e a u n foc s i g u r — ce fel de di­ doi u r ş i să işi p e t r e a c ă şi ei. D i n p u n c t u l u n d e n e g ă ­
h a n i e v a fi fost a c e e a c a r e a l ă s a t u r m e l e de 35 c m . De s e a m n o i , a v e a m v e d e r e p e s t e t o a t ă î n t i n d e r e a acelei v ă i .
a s e m e n e a v o i a m s ă c o n s t a t ă m şi m ă r i m e a u r s u l u i , c a r e N e a m a ş e z a t p e muşchiul m o a l e , şi n e a m p r e g ă t i t s ă
ne-a o n o r a t a s e a r ă c u a g r ă i r e a p r e t e n e a s c ă . . . p e t r e c e m c u a t e n ţ i u n e m i ş c ă r i l e celor doi u r ş i , şi s ă
A m g ă s i t o cale m a i b u n ă , c a r e n e î n g ă d u i a s ă evi­ p â n d i m d u p ă alţii, c a r e s ' a r m a i a r ă t a .
t ă m c â m p u r i l e In c a r e p ă ş t e a u t u r m e d e c a r i b u . N e aţi­ Aşa a d e m e n i t o r e r a p a t u l d e m u ş c h i , î n c â t p â n ă la
n e a m m a i a l e s p e făşiile de p i e t r i ş , s t r ă t ă i a t e de vâlcele u r m ă m ' a m întins c â t e r a m de lung, pe când Andy, cu
cu a p e . I n t i m p u l topirei zăpezilor, a p e l e c a r e c o b o a r ă d i n lentilele l a ochi, c o n t i n u a s ă s u p r a v e g h e z e cele d o u ă a n i -
g h e ţ a r e a d u c cu ele a ş a c a n t i t ă ţ i e n o r m e de n i s i p , de b o ­ m a l e . D u p ă u n t i m p o a r e c a r e m ă a n u n ţ ă , c u t o n u l lui
l o v a n i şi de s t â n c i s f ă r â m a t e , î n c â t a l b i a a p e l o r a c e s t o r a calm, că urşii prezintă oarecare particularităţi curioase.
s e î n f u n d ă şi f o r m e a z ă făşii î n a l t e , c a r e se r i d i c ă d e a s u p r a E r a d e s t u l s ă a u d a c e a s t a , ca s ă m i se t r e z e a s c ă t o t i n t e ­
împrejurimilor mocirluite. r e s u l , p e c a r e îl p o r t f a ţ ă d e a c e a s t ă f a m i l i e a p l a n t i g r a -
Kra u ş o r s ă î n a i n t ă m pe aceste făşii n i s i p o a s e , c a r e delor. M ă r i d i c a i n u m a i d e c â t şi î m i l u a i b i n o c l u l . F ă r ă
m a i a v e a a v a n t a j u l , c ă p ă s t r a u fidel u r m e l e t u t u r o r a n i ­ î n t â r z i e r e a m c o n s t a t a t şi eu, că cei doi u r ş i n u se c o m ­
m a l e l o r , c a r e a u t r e c u t pe acolo, — şi n u a m întâmpinat p o r t a u a ş a c u m o b i ş n u e ş t e o u r s o a i c ă şi p u i u l ei. De obi­
nici o g r e u t a t e , c ă l c â n d pe u r m e l e pe c a r e le l ă s a r ă m noi ceiu p u i u l de u r s se j o a c ă î n j u r u l b ă r t a n e i , n ă c ă j i n d u - o .
seara trecută. A c e a s t a n u ia p a r t e l a j o c u l p u i u l u i , fiind o c u p a t ă c u
d e 35 d e c m . ! .Şi p e
treburi m u l t m a i im­
portante : căutarea
hranei. Cei doi u r ş i
din faţa n o a s t r ă se
p u r t a u cu totul alt­
fel.
De d a t a a c e a s t a c e !
m a i m i c m e r g e a în
faţă, u r m a t de u r s u l
celalalt, colosal de
marc — un amănunt
c a r a c t e r i s t i c , c a r e nu
putu să scape aten-
ţ i u n e i c ă l ă u z e i inele.
Şi r â n d pe r â n d .
în v r e m e ce noi con­
t i n u a m să-i p e t r e c e m
cu c e a m a i m a r e a-
. t e n ţ i u n e , şi ei cobo­
r a u încet panta a p r o -
p i i n d u - s e de noi, ne­
a m c o n v i n s , că a v e a m
in f a ţ a n o a s t r ă d o u ă
a n i m a l e a d u l t e , — că
cel m a i m i c , c a r e
mergea în faţă in­
t r ' u n chi]) a t â t de
s t a t o r n i c , e r a o Ur­
soaică de mărime
mijlocie, şi că u r s u l
enorm, care o u r m a
a t â t de clocii ( u n u -
r i a ş cu p a s u l greoi),
p u i c a foarte bine să
fie u r s u l cu u r m e l e
 Cu p a ş i t ă r ă g ă n a ţ i , u r s o a i c a i a o d i r e c ţ i e , de u n d e
v e r o s i m i l a r e s ă n e iee v â n t . Ii ş o p t e s c c ă l ă u z e i , că a r fi
b i n e s ă î n c e r c ă m s ă n e a p r o p i e m , t â r â ş , p â n ă la o t u f ă
d i n f a ţ a n o a s t r ă , de d u p ă c a r e s o c o t e a m , c ă voi p u t e a
p l a s a g l o n ţ u l cu m a i m u l t ă ş a n s ă . A n d y se o p u n e (spre
n o r o c u l m e u , d u p ă c u m se v a v e d e a n u m a i d e c â t ) ; î m i face
s e m n s ă m ă a p r o p i u de u r s , p â n ă la u n b u c h e t de i a r b ă ,
d e l a a b e a vre-o cinci m e t r i de u n d e s t ă t e a m . î n c e p m i ş ­
c a r e a , d a r în a c e l a ş m o m e n t u r s u l se r i d i c ă în b r â n c i ,
şi p ă ş e ş t e încet s p r e u r s o a i c ă , r ă m â n â n d în a c e a m o l d i ţ ă ,
d i n c a r e n u îi m a i v ă d d e c â t c o c o a ş a . D a r în c l i p a c â n d
a j u n g e l â n g ă t o v a r ă ş a lui, n e î n f ă ţ i ş e a z ă î n t r e a g a l u i fi­
g u r ă . E a se- î n t o a r c e , ca să-1 p r i m e a s c ă cu o a t i n g e r e de
bot, şi r ă m â n a m b i i n e m i ş c a ţ i în a c e a s t ă a t i t u d i n e de
prietenie. Pot să trag, fără să risc să ating ursoaica.
Duc c a r a b i n a la u m ă r ; linia catarii găseşte omopla­
t u l . . . a p ă s t r ă g a c i u l . . . L a d e t u n ă t u r a a r m e i u r s u l face
u n s a l t î n a i n t e , apoi u n u l î n a p o i , î n d e p ă r t â n d u - s e astfel
de u r s o a i c ă . Se r i d i c ă în d o u ă p i c i o a r e , c â t e de l u n g ,
g a t a , s ă se n ă p u s t e a s c ă . . .
C â n d a m t r a s a c e s t p r i m foc e r a m c u l c a t pe p â n t e c e ,
şi f ă r ă s ă m ă r i d i c a p r i n d al d o u i l e a c a r t u ş . U r i a ş u l se
c u t r e m u r ă , şi apoi cu o r e p e z i c i u n e cu a t â t m a i de m i r a t ,
cu cât n u p u t e a m e r g e d e c â t în trei labe, se a r u n c ă s p r e
t u f a în d o s u l c ă r e i a voii s ă m ă tupilez. F ă r ă î n d o i a l ă ,
p o v e s t i r e a m e a n u s ' a r fi t e r m i n a t în a c e l a ş fel, d a c ă n u
a ş fi u r m a t s f a t u l lui A n d y de a t r a g e de u n d e n e gă­
s e a m . U r s u l n u ş t i a u n d e se a f l ă d u ş m a n u l , — d a r p r i n s
de p a n i c ă , n ă v ă l i In s c u t u l ce i se oferea m a i a p r o p i a t .
Cu c o a d a o c h i u l u i o b s e r v u r s o a i c a . Şi ea e în s t a r e
s ă dec u n a t a c tot a t â t de f u r i o s , c a ş i c â n d ş i - a r a p ă r a p u i i .
D a r c o n s t a t , că în ţ i n u t a ei n u o n i m i c d u ş m ă n o s , şi î m i
r e î n c a r c a r m a , c a s ă t e r m i n cu u r s u l r ă n i t . Ţ i n t e s c î n
greabăn . . . In clipa aceasta m u g e ş t e a r m a lui Andy
l â n g ă u r e c h e a m e a , şi în a c e i a ş s e c u n d ă Şeicul din Pav-
lov (acest n u m e îl v a p u r t a trofeul!) se p r ă b u ş e ş t e d e o d a t ă ,
trăznit.
Nu pot să ascund, că intervenţia lui Andy m ' a su­
p ă r a t t a r e . A v e a m c o n v i n g e r e a , şi o m a i a m şi azi, că
a v e a m î n ţ i n t ă p a r t e a v i t a l ă pe c a r e o c ă u t a m , şi că o
c l i p ă m a i t â r z i u g l o n t e l e m e u a r fi i n t r a t e x a c t în locul
p e c a r e 1-a p e r f o r a t a c u m p r o i e c t i l u l c ă l ă u z e i m e l e . D a r
t r e b u e s ă r e c u n o s c , şi să-i fac d r e p t a t e lui A n d y , că el a
a ş t e p t a t cu i n t e r v e n ţ i a lui p â n ă a p r o a p e de u l t i m u l m o ­
m e n t . Si ş t i u f o a r t e b i n e , că d a t o r i a u n e i c ă l ă u z e e s ă
împiedece u n u r s r ă n i t să scape, dupăce vânătorul a t r a s
p r i m u l g l o n t e . G l o n t e l e m e u al d o i l e a a lovit în g â t , —
cel d i n t â i a f r a c t u r a t b r â n c a s t â n g ă de d i n a i n t e . U r s u l a
c ă z u t m o r t la o d i s t a n ţ ă de t r e i s p r e z e c e m e t r i d e l a t u f a
pomenită.
T r e b u e s ă a d m i t c ă a p r o p i i n d u - s e s e a r a , a r fi fost
u n l u c r u p r e a p r i m e j d i o s s ă u r m ă r i m u r s u l r ă n i t . Cu­
n o s c â n d b r a v u r a lui A n d y , ş t i u că a r fi p u t u t s ă v â r ş i
i m p r u d e n ţ a de a se l u a pe u r m a a c e l u i m o n s t r u r ă n i t .
F ă c â n d deci t o a t e c u m p e n i r i l e , a j u n g la s f â r ş i t u l , că b i n e
a f ă c u t A n d y , că a t r a s acel g l o n t e al lui . . . Şi t o t u ş i , n u
pot să n u regret, că n u mi-a m a i a c o r d a t aceea s c u r t ă
s e c u n d ă . D o a r p u t e a s ă t r a g ă , d a c ă eu a ş fi g r e ş i t . T o a t ă
d e o s e b i r e a e r a că u r s u l a r fi c ă z u t l a zece şi n u l a t r e i ­
s p r e z e c e m e t r i de t u f ă . . .
I n a c e s t fel s'a t e r m i n a t o i d i l ă p a s t o r a l ă î n acel
î n d e p ă r t a t r a i al u r ş i l o r . I n a c e s t fel o m u l , — p ă s t r â n d u - ş i
n ă r a v u l , — a d u s p r ă p ă d î n a c e s t al d o u i l e a E d e n . D a c ă
n u a ş fi copleşit de b u c u r i a a c e s t u i s u c c e s , a ş a r ă t a r e ­
g r e t u l , că t o c m a i p e m i n e m ' a a l e s s o a r t a s ă s ă v â r ş e s c
acel a c t de d i s t r u g e r e . O a r e u n v â n ă t o r a r e d r e p t u l s ă
p l â n g ă d e a s u p r a v i c t i m e i lui? N u !
I a r „ d a m a " c a r e a j u c a t u n r o l i n d i r e c t în a c e a s t ă
t r a g e d i e ? A m s ă a r ă t , că a d i s p ă r u t d e g r a b ă . T o t ceea
C3 m a i v ă z u r ă m o c l i p ă în u r m ă , e r a o p a t ă c a s t a n i e ,
c a r e t r a v e r s a o p a n t ă a c o p e r i t ă d e , z ă p a d ă , în l u m i n a p a ­
lidă a î n s e r ă r i i .
Am început să j u p u i m ursul, deoarece voiam să du­
c e m l a c o r t b l a n a î n c ă în n o a p t e a a c e a s t a . Ş t i a m , că d i n
c a u z a a c e s t e i o p e r a ţ i u n i , n u v o m a j u n g e în t a b ă r ă î n a ­
i n t e de m i e z u l n o p ţ i i . T o t u ş i n i se p ă r e a de p r e f e r a t
a c e a s t ă s o l u ţ i u n e , c a r e n e d i s p e n s a de u n d r u m a d o u a
zi, şi de p i e r d e r e a u n e i zile î n t r e g i , cu j u p u i t u l şi t r a n ­
s p o r t a t u l acelei piei. C r a n i u l l - a m a s c u n s , cu i n t e n ţ i u n e a
să-1 d u c e m a c a s ă c â n d v o m m a i t r e c e p r i n a c e s t loc, zi­
lele v i i t o a r e . E r a e n o r m şi c â n t ă r e a a p r o a p e 50 kg.; g r e u ­
t a t e a m a r e i-o d ă d e a u m u ş c h i i p u t e r n i c i ai fălcilor, p e
c a r e n u a m a v u t v r e m e să-i î n d e p ă r t ă m .
L ă s â n d la o p a r t e m i c a n e p l ă c e r e d e l a s f â r ş i t u l ei,
a c e a s t ă a v e n t u r ă v â n ă t o r e a s c ă s'a s ă p a t a d â n c î n v i a ţ a
m e a . A m a v u t p a r t e de o u r m ă r i r e a d m i r a b i l p l ă n u i t ă şi
executată. Am avut norocul să vedem din viaţa intimă,
de d r a g o s t e , a u r ş i l o r , m a i m u l t d e c â t d o a r a v ă z u t o m
î n a i n t e a n o a s t r ă . Şi pe d e a s u p r a , e r a a l m e u Şeicul din
Pavlov.
A m a j u n s la t a b ă r ă d u p ă m i e z u l n o p ţ i i s f â r ş i ţ i de
o b o s e a l ă , î n f o m e t a ţ i , d a r fericiţi şi m u l ţ u m i ţ i . I l o t ă r i r ă m
să sărbătorim prin o m a s ă îmbelşugată, — m a i ales că
a m h o t ă r î t , c a a d o u a zi s ă l e n e v i m în p a t u r i l e n o a s t r e
p â n ă t â r z i u , p o a t e c h i a r p â n ă la a m i a z i ! Deci î n a f a r ă de
s u p a de fasole o b i ş n u i t ă a m m a i p r e p a r a t şi o m ă s u r ă
de orez fiert. Ce b i n e f a c e r e e a c e a s t ă s u p ă de fasole pen­
t r u c ă l ă t o r i i în s i n g u r ă t ă ţ i ! B o g a t ă in e l e m e n t e n u t r i t i v e ,
e a t â t de u ş o r de p r e p a r a t : Desfaci c o n s e r v a c a r e c o n ţ i n e
f ă r i n a de fasole, t o c m i t ă g a t a cu t o a t e m i r o d e n i i l e şi s a ­
r e a c u v e n i t ă , t o r n i în c a s t r o n a c e a s t ă f ă r i n ă şi o slobozi
cu a p ă f i e r b i n t e . De î n d a t ă ce d ă o u n d ă de clocot, m i ­
n u n a t a supă e gata.
O a n l e n i i N o r d u l u i , cel p u ţ i n cei ce t r ă i e s c o v i a ţ ă
In a e r liber, c o n s u m ă o m a r e c a n t i t a t e de orez, c a r e m a i
ţ i n e locul şi p â i n e i . M a i a r e şi a v a n t a j u l , că c u p r i n d e
r e l a t i v p u ţ i n loc, şi d ă o r g a n i s m u l u i n o s t r u c a n t i t a t e a de
a m i d o n de c a r e a r e nevoe. C ă l ă t o r i i l e m e l e p r i n s i n g u r ă ­
t ă ţ i l e N o r d u l u i m i - a u i n s p i r a t u n a d â n c r e s p e c t f a ţ ă de
a c e s t p r o d u s al Asiei, pe c a r e îl poţi î n t r e b u i n ţ a î n f o r m e
a t â t de f e l u r i t e : orez fiert î n a p ă , s a u v ă r s a t cu u n t , cu
z a h ă r , cu l a p t e c o n d e n s a t , s a u î n fine î n l i p s ă d e a l t
d e s e r t , v ă r s a t cu o l e a c ă de s i r o .
B r â n z a şi p o r u m b u l măcinat
m a r e , s u n t de a s e m e n e a f o a r t e n u -
tritoare. P o t înlocui c a r n e a , de­
o a r e c e s ă r u r i l e c a r e se g ă s e s c î n
c a r n e s u n t de f a ţ ă şi î n aceste
a l i m e n t e , d a r pe c a r e n u le a r e
f ă r i n a de g r â u , fină, a l b ă .
G o s p o d i n a o b s e r v ă e t i c h e t a pe
c a r e o p o a r t ă i e p u r e l e l e g a t ă de
picior. 1425.
— T e o d o r , p r e a s c u m p . . . v&-
— E o g r e ş a l ă de i n t e r p r e t a r e .
Ceea ce vezi e a d n o t a ţ i a m e a : Ie­
p u r e l e a fost î m p u ş c a t la o r e l e
 DISCUŢI I
Silvicultura şi vânătoarea în lupta cu p l a n t a ţ i e , ceeace s ' a şi î n t â m p l a t ; i a r c â n d oile a u fost
păşunatul în regiune de munte închise la oborul dela c a n t o n u l Cârpa, conducătorii de
m u n t e a u r e c l a m a t cazul telegrafic personal Dlui Minis­
Dl D r . V u l c u p r i n a r t i c o l u l î n t i t u l a t „ P e n t r u c e a v e m tru al Agriculturii.
p u ţ i n v â n a t d e m u n t e " ? , p u b l i c a t î n n u m ă r u l 3 d i n 15 T r e b u i e s ă m a i a m i n t e s c c ă a n de a n n e - a m a d r e s a t
M a r t i e 1943 a l R e v i s t e i „ C a r p a ţ i i " , a p u s î n d i s c u ţ i e o p r o ­ P r i m ă r i i l o r c o m u n e l o r p r o p r i e t a r e d e g o l u r i d e m u n t e cu
b l e m ă f o a r t e i m p o r t a n t ă şi a n u m e a p e r i c o l u l u i , p e c a r e r u g ă m i n t e a d e a n e c o m u n i c a n u m ă r u l vitelor, ce u r m e a ­
îl f o r m e a z ă p ă ş u n a t u l a b u z i v î n l a n ţ u l m u n ţ i l o r S i b i u - z ă să-1 i n t r o d u c ă î n p ă ş u n i l e r e s p e c t i v e şi c e r â n d u - l e s ă
Sebeş-Cugir-Petroşani atât din p u n c t de vedere vânătoresc procedeze la a m e l i o r a r e a acestor goluri, f ă r ă s ă p r i m i m
c â t şi m a i a l e s silvic. Voi î n c e r c a î n r â n d u r i l e d e m a i n i c i u n fel d e r ă s p u n s .
j o s s ă a r ă t c o n s e c i n ţ e l e g r a v e a l e p ă ş u n a t u l u i şi m o d u l , I n t o a m n a a n u l u i 1937 a m l u a t m ă s u r i c a p e o p o r ­
în care s ' a r p u t e a combate această calamitate. ţ i u n e de 8 h a . d i n a p r o p i e r e a l a c u l u i Ş u r i a n u s ă c u r ă ţ i m
;
Suprafeţele lips d e v e g e t a ţ i e f o r e s t i e r ă şi a c o p e r i t e t ă i n d cu t o p o r u l j e p u l ( P i n u s m o n t a n a ) , î n c a r e s c o p a m
n u m a i cu o p ă t u r ă k . ^ a c e o î n r e g i u n e a de m u n t e se n u ­ c h e l t u i t 198 zile d e l u c r u î n v a l o a r e d e 19.605 lei, r e v e n i n d
m e s c g o l u r i d e m u n t e . Cu e x p l o a t a r e a r a ţ i o n a l ă a a c e s t o r pe u n h a . 2451 lei.
goluri de m u n t e , constituite în p ă ş u n i , se ocupă E c o n o m i a Doi a n i m a i t â r z i u a m t r e c u t p r i n a c e s t loc cu Dl
Alpină. P r o f e s o r S a f t a d e l a F a c u l t a t e a de A g r o n o m i e C l u j - T i m i -
P â n ă l a a p l i c a r e a legilor d e R e f o r m ă A g r a r ă g o l u r i l e ş o a r a , c a r e se o c u p a c u s t u d i u l florei a l p i n e î n v e d e r e a
de m u n t e d i n m u n ţ i i Sebeş-Cugir, s i t u a t e î n p e r i m e t r u l rezolvării problemei p ă ş u n a t u l u i în golurile de m u n t e . A m
p ă d u r i l o r Statului, a p a r ţ i n e a u tot Statului, care p r i n or­ c o n s t a t a t , c ă î n u r m a c u r ă ţ i r i i r a d i c a l e a j e p u l u i , desco-
g a n e l e silvice le a d m i n i s t r a u şi le e x p l o a t a u r a ţ i o n a l , î n - p e r i n d u - s e solul, a r ă s ă r i t o i a r b ă g r a s ă , d e s p r e c a r e r e ­
v o i n d l a p ă ş u n a t î n c u r s u l verii u n n u m ă r d e vite — I n p r e z e n t a n ţ i i c r e s c ă t o r i l o r de oi s ' a u p r o n u n ţ a t , c ă e s t e
s p e c i a l oi — p r o p r i e t a t e a l o c u i t o r i l o r d i n p l a s a S e b e ş şi f o a r t e b u n ă p e n t r u h r a n a a c e s t o r vite. T o a t ă a c e a s t ă d e ­
Orăştie stabilit în r a p o r t cu capacitatea de producţie a m o n s t r a ţ i e a fost z a d a r n i c ă , p e n t r u c ă c o m u n e l e benefi­
fiecăruia în parte. ciare n ' a u înţeles s ă facă a s e m e n e a sacrificii.
Reforma A g r a r ă n ' a făcut altceva decât s ă ia din Păstorii înţeleg s ă lupte contra acestei invazii de j e p
p r o p r i e t a t e a S t a t u l u i g o l u r i l e de m u n t e şi s ă le a t r i b u i e şi i e n u p e r d â n d u - i foc, m i j l o c p r i n c a r e n u se p o a t e a t i n ­
c o m u n e l o r p o l i t i c e i n t e r e s a t e . I n m o d u l a c e s t a a u fost ex­ g e de loc s c o p u l u r m ă r i t , d e o a r e c e r ă m â n cioatele, c a r e
p r o p r i a t e t o a t e g o l u r i l e de m u n t e d i n r a z a o c o l u l u i silvic î m p i e d e c ă c i r c u l a ţ i a a n i m a l e l o r şi a o a m e n i l o r .
C u g i r î n s u p r a f a ţ ă t o t a l ă de c e a . 3200 h a . D i n d i a g r a m a de m a i j o s a n u m ă r u l u i de delicte
N e - a m a ş t e p t a t c ă o d a t ă ce g o l u r i l e d e m u n t e a u t r e ­ p r o d u s e î n d e c e n i u l 1930—1940, r e i e s e c ă delictele d e p ă ­
c u t î n p r o p r i e t a t e a c o m u n e l o r s ă fie c u l t i v a t e î n m o d r a ­ ş u n a t s u n t î n c o n t i n u ă c r e ş t e r e î n c e p â n d cu 1934 a t i n g â n d
ţ i o n a l şi s ă li se m ă r e a s c ă astfel p r o d u c t i v i t a t e a . R e z u l t a ­ m a x i m u m î n 1936. A c e a s t a se e x p l i c ă a t â t p r i n m a j o r a r e a
t u l — t r e b u i e s'o s p u n e m cu r e g r e t — a fost cu t o t u l con­ a n de a n a n u m ă r u l u i v i t e l o r c â t şi p r i n f a p t u l c ă s ' a u
t r a r . I n t r ' a d e v ă r comunele politice devenite p r o p r i e t a r e m a j o r a t suprafeţele de p l a n t a ţ i i tinere d i n a p r o p i e r e a go­
de g o l u r i de m u n t e a u î n ţ e l e s c a d i n e x p l o a t a r e a a c e s t o r lurilor de m u n t e .
p ă ş u n i să-şi creieze v e n i t u r i î n s e m n a t e , a p l i c â n d t a x e m a r i U n a l t fapt, c a r e a î n c u r a j a t a c e a s t ă p r a c t i c ă a u fost
de p ă ş u n a t , fără Insă a învesti nici c h i a r p a r ţ i a l d i n su­ n u m e r o a s e l e a m n i s t i i , p r i n c a r e a u fost c o m p l e c t i e r t a ţ i
mele realizate în scopul ameliorării acestor goluri, care toţi d e l i c v e n ţ i i ; u l t i m a a m n i s t i e s ' a p r o d u s p r i n J u r n a l u l
s u n t şi a z i î n m a j o r i t a t e a c o p e r i t e cu
pietre, muş u ro ai e, i a r în regiunea alpină
cu j e p şi i e n u p ă r , c a r e n u f a c d e c â t s ă
reducă simţitor productivitatea l o r şi
astfel s ă î n d e m n e pe p r o p r i e t a r i i vitelor
s ă c e a r ă î n v o i r i l a p ă ş u n a t î n p ă d u r i şi NUMĂRULUI e/e DELICTE
m a i ales în plantaţiuni. PRODUSE ÎNONii ÎQ3Q-7Q4Q PE CPTEGORli
Practica păşunatului în păduri a DE FUB ŢURIDE LEMNE SiPbSUNPT.-
fost î n c u r a j a t ă î n u l t i m e l e d o u ă decenii
c h i a r de C o n d u c e r e a Statului contrar
d i s p o z i ţ i u n i l o r a r t . 15 d i n C o d u l silvic,
c a r e i n t e r z i c e cu d e s ă v â r ş i r e a c e s t l u c r u .
Î n c e p â n d c u a n u l 1938 s'a î n c e r c a t s ă se
interzică păşunatul în păduri fără însă
a r e u ş i c o m p l e c t , căci M n i s t e r u l A g r i ­
c u l t u r i i a s a l t a t de n u m e r o a s e c e r e r i d e
a c e a s t ă n a t u r ă , a fost n e v o i t s ă a d m i t ă
î n f i e c a r e a n î n a n u m i t e c a z u r i şi î n
m o d cu t o t u l e x c e p ţ i o n a l a c e a s t ă p r a c ­
tică, î m i a m i n t e s c c ă î n a n u l 1938 p r i n
D o c i z i u n e a M i n i s t e r i a l ă d i n 27 M a i s ' a
admis păşunatul în pădurile bătrâne din
j u r u l g o l u r i l o r , In p a r c h e t e l e t ă i a t e r a s .
în care n u s'au făcut plantaţiunile, pre­
c u m şi î n p l a n t a ţ i u n i l e f ă c u t e î n a i n t e d e
războiul mondial. Această deciziune a
fost v a l a b i l ă n u m a i p e n t r u c o m u n a Ş u -
g a g şi cu c o n d i ţ i a c a 7 5 % d i n v e n i t u l
r e a l i z a t d i n a r e n d a r e a g o l u r i l o r de m u n ­
t e s ă fie î n v e s t i t p e n t r u a m e l i o r a r e a l o r ,
coeace n u s ' a î n f ă p t u i
I n a n u l 1939 c o m u n a D e a l a i n t r o ­
d u s în golul de m u n t e Păltinei-Isvorele
î n s u p r a f a ţ a d e 260 h a . u n n u m ă r de
1800 de oi, î n t i m p ce c a p a c i t a t e a d e p r o ­
ducţie a golului n u p e r m i t e a p ă ş u n a t u l
î n t r ' u n sezon de v a r ă d e c â t m a x i m u m
5 oi p e h a . s a u î n t o t a l 200X5 = 1300 oi.
R e z u l t a t u l a fost d e z a s t r u o s , întrucât
conducătorii de m u n t e angajaţi de Pri­
m ă r i a comunei Deal a u d a t o r d i n păs­
t o r i l o r s ă i n t r o d u c ă oile l a p ă ş u n a t î n
C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i i N o . 23/938, p r i n c a r e d e l i c v e n ţ i i a u daşul să contribuie în cea m a i l a r g ă m ă s u r ă la ameliora­
fost i e r t a ţ i n u n u m a i d e a m e n d ă şi d e s p ă g u b i r i , ci c h i a r rea păşunii.
şi d e v a l o a r e a m a t e r i a l u l u i d i s t r u s . Ceeace a fost şi m a i N u c u n o a ş t e m m o t i v u l , c a r e 1-a d e t e r m i n a t p e le­
regretabil p r i n aplicarea J u r n a l u l u i Consiliului de Miniş­ giuitor s ă î n l ă t u r e complect pe silvicultorii dela a d m i n i ­
t r i i a m i n t i t a u fost o b l i g a t e c h i a r o r g a n e l e silvice, c a r e a u s t r a r e a şi e x p l o a t a r e a p ă ş u n i l o r d e m u n t e , deşi — d u p ă
acţionat î n j u d e c a t ă pe delicvenţi, s ă c e a r ă p r i n a d r e s ă m o d e s t a n o a s t r ă p ă r e r e — s u n t cei m a i i n d i c a ţ i , d a t ă
instanţelor judecătoreşti încetarea urmăririi. fiind p r e g ă t i r e a n e c e s a r ă în acest scop p r i n c u r s u l de
D i n t a b l o u l d e m a i j o s r e z u l t ă n u m ă r u l d e vite, c a r e E c o n o m i e a l p i n ă şi a m e l i o r ă r i p a s t o r a l e , ce se p r e d ă l a
a u fost g ă s i t e p â ş u n â n d î n p l a n t a ţ i i î n s e r i a I l I - a . C â r p a facultatea de silvicultură dela Şcoala Politechnică d i n
— t e r e n u l d e v â n ă t o a r e a l D l u i Dr. V u l c u — î n u l t i m i i 4 B u c u r e ş t i d e î n s u ş D e c a n u l a c e s t e i f a c u l t ă ţ i : Dl p r o f e s o r
a n i c u concluziile s t a b i l i t e d e a c e s t ocol p r i n a c t e l e î n a i n ­ V. N . S t i n g h e .
tate instanţelor judiciare. D e p a r t e d e n o i g â n d u l d e a c o n t e s t a colegilor i n g i ­
neri a g r o n o m i competinţa necesară Jftntru a d m i n i s t r a r e a
T A B L O U L a c e s t o r p ă ş u n i d e m u n t e ; c r e d e m î n s ă că d a t o r i t ă c e l o r
delictelor de p ă ş u n a t care s'au p r o d u s în seria IlI-a Cârpa, e n u m e r a t e m a i s u s p r e c u m şi f a p t u l u i că I n g i n e r i i sil­
vici p r i n e x e r c i t a r e a f u n c ţ i u n i i l o r ( l u c r ă r i d e e x p l o a t ă r i ,
d i n a n i i 1939—1942. p l a n t a ţ i i , e t c ) , v i n m u l t m a i d e s î n c o n t a c t şi c u p ă ş u ­
n i l e d e m u n t e , s u n t cei m a i i n d i c a ţ i l a a d m i n i s t r a r e a ş i
Nr. animalelor e x p l o a t a r e a a c e s t o r p ă ş u n i , l u c r u p e care-1 r e c u n o a ş t e
Concluziile şi Dl D r . V u l c u î n p a r t e a f i n a l ă a a r t i c o l u l u i p u b l i c a t î n
t. găsite păşunând
R e v i s t a „ C a r p a ţ i i " d i n 15 M a r t i e 1943.
o
"3 jş I n c a z u l g o l u r i l o r de m u n ţ i d i n r e g i u n e a S e b e ş —
o si­ C u g i r — m i j l o a c e l e d e t r a n s p o r t s u n t d e s t u l d e dificile
"3 ­
' s -s- e » -o«0a •J
< n e c e s i t â n d cheltueli m a r i .
-o MO
H
Anul

'S a. 9 Q. 6) I n t r ' a d e v ă r m ă întreb cu drept cuvânt, c u m vor p u ­

ù "3 u a O t e a a j u n g e şefii ocoalelor a g r i c o l e d i n O r ă ş t i e şi Sebeş-
o > a > > « < t->
¡5 u c ts O la aceste goluri pentru a întocmi amenajamentele pas­
Z^o t o r a l e şi m a i a l e s c u m v o r p u t e a c o n t r o l a p e t e r e n a p l i ­
1939 28 9756 45 671 3309 1860 12280 304890 319030 c a r e a a c e s t o r p l a n u r i şi a c e s t e a m a i a l e s în î m p r e j u r ă ­
1940 46 5934 111 11 64 1209 17301 33590 180280 211171 r i l e g r e l e d e azi, c â n d e c o n o m i a — a t â t î n ce p r i v e ş t e p e r ­
1941 34 3766 151 10 1 2223 25730 34985 123798 184513 s o n a l u l t e c h n i c c â t şi î n ce p r i v e ş t e c h e l t u e l i l e d e d e p l a ­
1942 73 6181 249 4 9 5277 53990 58910 214130 327030 sare — trebuie să stea la baza t u t u r o r lucrărilor? C a r e
v a fi p e r s o n a l u l d e t e r e n , d e c a r e v o r d i s p u n e ocoalele-
a g r i c o l e p e n t r u s u p r a v e g h e r e a şi c o n t r o l u l a p l i c ă r i i a m e -
Total

181 25637 556 25 571 74 12018 98881 139765J823098 1061744
E s t e l o c u l s ă n e b u c u r ă m că D o m n u l M a r e ş a l I o n
Antonescu, C o n d u c ă t o r u l Statului, a d a t deciziunea de m a i
jos privind pedepsirea delictului de p ă ş u n a t din p ă d u r e a
Răzoarele:
„ L o c u i t o r i i a l e c ă r o r v i t e a u d i s t r u s p u i e ţ i i s ă fie
i m e d i a t a m e n d a ţ i c u d e 20 o r i v a l o a r e a a c t u a l ă a f i e c ă r u i
puiet. •
A m e n d a s ă se î n c a s e z e i m e d i a t , altfel s ă se confişte
vitele.
A c e a s t ă p e d e a p s ă , î n p l u s p e s t e ceea ce v a d a J u s ­
tiţia.
S ă se p u b l i c e m ă s u r a l u a t ă şi s ă se a r a t e ce r ă u se
face c o l e c t i v i t ă ţ i i d e c ă t r e n i ş t e i n c o n ş t i e n ţ i ( d ă r â m a r e a
m a l u l u i , s t r i c a r e a şoselei c a r e c o s t ă s u t e d e m i l i o a n e a t c .
etc").
S'a a f i r m a t astfel h o t ă r â r e a d e a p u n e o d a t ă p e n t r u
t o t d e a u n a c a p ă t acestei calamităţi a p ă ş u n a t u l u i în pă­
duri.
E c o n o m i a a l p i n ă este s t r â n s l e g a t ă d e e c o n o m i a fo­
r e s t i e r ă , astfel î n c â t se i m p u n e ca î n t r e î n t i n d e r e a p ă ş u ­
n i l o r d e m u n t e şi î n t i n d e r e a s u p r a f e ţ e l o r a c o p e r i t e c u p ă ­
d u r i s ă se p ă s t r e z e u n a n u m i t r a p o r t . I n t r ' a d e v ă r s u n t p ă ­
ş u n i de m u n t e , c a r e d a t o r i t ă t e r e n u l u i a c c i d e n t a t şi p ă ­
ş u n a t u l u i i n t e n s a u d e v e n i t i m p r o d u c t i v e şi d e a c e e a se
i m p u n e a fi î m p ă d u r i t e . I n o r i c e c a z î n t o c m i r e a p l a n u r i l o r
de e x p l o a t a r e a p ă ş u n i l o r d e m u n t e este î n s t r â n s ă l e g ă ­
t u r ă c u e x i s t e n ţ a p ă d u r i l o r , solul m u n ţ i l o r fiind a c e l a ş şi
d e a c e e a se i m p u n e ca e c o n o m i a p a s t o r a l ă l a m u n t e s ă
fie d i r i j a t ă d e s i l v i c u l t o r i .
L e g e a N o . 165 p e n t r u o r g a n i z a r e a , a d m i n i s t r a r e a şi
e x p l o a t a r e a p ă ş u n i l o r p u b l i c a t ă î n M. Oficial No. 66 d i n
19 M a r t i e 1943 p r i n a r t . 4 defineşte s u b n u m e l e de p ă ş u n e
de r e z e r v ă „orice fel de t e r e n u r i d i n r e g i u n e a m u n t o a s ă
— i n c l u s i v p ă ş u n i l e zise a l p i n e " — i a r m a i d e p a r t e „ a că­
r o r f o l o s i n ţ ă o b i ş n u i t ă e d e a s e r v i c a loc d e p ă ş u n a t p e n ­
t r u t u r m e d e oi s a u cirezi d e vite n u m a i î n t i m p u l p r i e l ­
n i c p ă ş u n a t u l u i şi c a r e a p a r ţ i n — s u b orice f o r m ă — S t a ­
t u l u i , J u d e ţ e l o r , c o m u n e l o r d e orice fel s a u i n s t i t u ţ i i l o r p u ­
blice c o n t r o l a t e de S t a t " .
L a a r t . 29 a c e e a ş Lege p r e v e d e că a m e n a j a m e n t u l
p a s t o r a l — i n d i f e r e n t d e r e g i u n e a î n c a r e se g ă s e ş t e si­
t u a t ă p ă ş u n e a — s ă fie î n t o c m i t n u m a i de i n g i n e r i i agro­
nomi.
L a a r t . 102 se s p u n e c ă „ p ă ş u n i l e d e r e z e r v ă n u p o t
fi a r e n d a t e p e u n t e r m e n m a i m a r e d e 5 a n i " . Or c r e d i n ţ a
n o a s t r ă este ca a c e s t e p ă ş u n i a r t r e b u i a r e n d a t e p e u n
t e r m e n de m i n i m u m 5 a n i p e n t r u c a în m o d u l acesta aren­
najamentului pastoral?
N u s u n t e m de loc î n c o n t r a propăşirii economiei
p a s t o r a l e şi deci î n c o n t r a î n m u l ţ i r i i v i t e l o r şi î n s p e c i a l
a oilor, ci d o r i m n u m a i ca a c e a s t ă e c o n o m i e s ă fie o r g a ­
n i z a t ă î n m o d r a ţ i o n a l şi s ă n u d ă u n e z e e c o n o m i a f o r e s ­
tieră.
O a l t ă d i f i c u l t a t e î n c a l e a d e s v o l t ă r i i e c o n o m i e i fo­
r e s t i e r e şi a v â n ă t o a r e i î n a c e a s t ă r e g i u n e o f o r m e a z ă
a ş a zisele „ i n c l a v e " , c a r e n u s u n t a l t c e v a d e c â t p o i e n i d e
o întindere m a i m a r e sau m a i mică situate în perimetrul
pădurilor în regiunea munţilor mici la o altitudine d e
700—1300 m . Aceste p o i e n i s u n t p r o p r i e t a t e a p a r t i c u l a r ă a
a ş a zişilor l o c u i t o r i „ M ă r g i n e n i " , c a r e îşi a u c a s a d e lo­
c u i t ş i î n t r e a g a l o r g o s p o d ă r i e c u f â n a ţ e şi p ă ş u n i s i t u a t ă
în perimetrul pădurilor. Tendinţa acestor locuitori răz­
leţi este d e a-şi m ă r i p r o p r i e t a t e a î n d a u n a p ă d u r i l o r a-
p a r ţ i n â n d fie S t a t u l u i fie c o m u n e l o r s a u c o m p o s e s o r a t e -
lor. Ocolul silvic C u g i r a c o n s t r u i t g a r d u r i p e l u n g i m i d e
kilometrii pentru a p ă r a r e a plantaţiilor contra p ă ş u n a ­
t u l u i v i t e l o r l o c u i t o r i l o r m ă r g i n e n i , d a r s'a c o n s t a t a t c ă
u n i i d i n t r e a c e ş t i p r o p r i e t a r i a u d i s t r u s c h i a r şi a c e s t e
g a r d u r i s p r e a-şi i n t r o d u c e vitele l a p ă ş u n a t în p l a n t a -
ţ i u n i , f a p t p e n t r u c a r e a u fost d a ţ i î n j u d e c a t ă şi pe­
depsiţi. I n acelaş t i m p o b u n ă p a r t e din aceşti locuitori
se o c u p ă cu b r a c o n a j u l , ceeace î m p i e d e c ă d e s v o l t a r e a v â ­
natului.
In concluzie p e n t r u combaterea p ă ş u n a t u l u i în p ă ­
d u r i l e d e m u n t e , ceeace este î n p e r f e c t ă c o n c o r d a n ţ ă şi
cu i n t e r e s e l e c u l t i v ă r i i v â n a t u l u i şi î n s p e c i a l a c e r v i d e -
lor, c a r e p r e o c u p ă î n d e a p r o a p e p e Dl Dr. V u l c u şi d e o ­
potrivă . pe toată lumea vânătorească, p r o p u n e m u r m ă ­
toarele soluţii:
1. R e t r o c e d a r e a c ă t r e S t a t a t u t u r o r g o l u r i l o r d e
m u n t e expropriate, întrucât Statul prin Casa P ă d u r i l o r
S t a t u l u i a r p u t e a investi toate veniturile obţinute din
a r e n d a r e a d r e p t u l u i d e p ă ş u n a t î n l u c r ă r i l e de a m e l i o r a ­
r e a a c e s t o r g o l u r i c u s c o p u l de a e x c l u d e c o m p l e c t p ă ş u -
n â t u l d i n p ă d u r i . S t a t u l p r i n o r g a n e l e silvice este î n m ă ­
s u r ă s ă duCă o b u n ă p o l i t i c ă p a s t o r a l ă p e n t r u s a t i s f a c e ­
r e a i n t e r e s e l o r c r e s c ă t o r i l o r d e vite şi a celor silvice.
2, O r g a n i z a r e a şi e x p l o a t a r e a r a ţ i o n a l ă a p ă ş u n i l o r
de m u n t e s ă se f a c ă d e o r g a n e l e silvice, c a r e a d m i n i s t r e a ­
ză şi p ă d u r i l e s i t u a t e î n j u r u l l o r şi c a r e s u n t î n m ă s u r ă
s ă î n t o c m e a s c ă a m e n a j a m e n t e l e p a s t o r a l e şi p l a n u r i l e d e
e x p l o a t a r e a n u a l e şi s ă le şi a p l i c e p e t e r e n . P l a n u r i l e
a c e s t e a v o r t r e b u i s ă p r e v a d ă n u m ă r u l de vite, ce se p o t
i n t r o d u c e î n f i e c a r e gol d e m u n t e î n r a p o r t c u c a p a c i t a ­
tea d e p r o d u c ţ i e şi m ă r i m e a s e z o n u l u i d e p ă ş u n a t . D e a s e -
m e n e a se v o r p r e v e d e a î n aceste a m e n a j a m e n t e l u c r ă r i l e ,
ce u r m e a z ă a se e x e c u t a p e t e r e n î n fiecare a n p e n t r u
OARPAŢH -:- 1943. No. 7.
c u r ă ţ i r e a d e p i e t r e , r i s i p i r e a m u ş u r o a i e l o r şi m a i a l e s cu­
r ă ţ i r e a p r i n t ă i e r e a c u t o p o r u l a vegetaţiei l e m n o a s e c a :
j e p ( l ' i n u s m o n t a n a ) şi i e n u p â r u l ( J u n i p e r u s c o m m u n i s )
c a r e a c o p e r ă m a i m u l t de j u m ă t a t e d i n s u p r a f a ţ a p ă ş u n i ­
lor a l p i n e .
I n a l doilea r â n d v a t r e b u i s ă n o o c u p ă m de î m b u ­
n ă t ă ţ i r e a florei, a p o i d e î n g r ă ş a r e a p ă ş u n i l o r , d e c o n s t r u i ­
rea d e s t â n e , g r a j d u r i , ş i a d ă p o s t u r i p e n t r u c a s ă cores­
pundă întocmai scopului urmărit.
E s t e d e d o r i t s ă i m i t ă m m o d u l r a ţ i o n a l , î n c a r e se
p r a c t i c ă e c o n o m i a p a s t o r a l ă i n E l v e ţ i a , u n d e n u este n i c i
u n conflict i n t r e p ă d u r e ş i p ă ş u n e .
In această p r i v i n ţ ă n u v o m p u t e a a j u n g e la nici u n
rezultat dacă n u vom avea concursul necesar d i n partea
p r o p r i e t a r i l o r r e s p e c t i v i în s p e c i a l a c o m u n e l o r ( p r i m a r i i
şi n o t a r i i ) .
>'5. M o d i f i c a r e a C o d u l u i silvic, astfel î n c â t s ă p r e v a d ă
s a n c ţ i u n i m u l t m a i a s p r e p e n t r u cei ce c o m i t delicte sil­
vice, î n s p e c i a l de p ă ş u n a t . M e n ţ i o n ă m c ă a c t u a l e l e a m e n z i
şi valori t r e c u t e în Codul silvic n u m a i c o r e s p u n d î m p r e ­
jurărilor economice de azi.
4. A r e n d a ş i i d r e p t u l u i de v â n a t i n p ă d u r i l e de m u n t e
să n e d e a c o n c u r s u l p r i n p a z n i c i i d e v â n ă t o a r e l a c o m b a -
lerea p ă ş u n a t u l u i în p ă d u r i şi p l a n t a ţ i u n i , p r i n î n c h i d e ­
r e a t u r m e l o r de oi, ce se v o r g ă s i , l a o b o a r e l e c o m u n a l e
şi cele î n f i i n ţ a t e l a c a n t o a n e l c silvice şi casele d e v â n ă ­
toare u r m â n d ca p e n t r u acest serviciu a t â t paznicii de
v â n ă t o a r e c â t şi p ă d u r a r i i s ă a i b ă d r e p t u l l a î n c a s a r e a de
t a x e d e m â n a t şi d e obor.
."). î n f i i n ţ a r e a p o s t u r i l o r de J a n d a r m i forestieri şi d e
v â n ă t o a r e , care în acelaş t i m p să servească ambele inte­
rese u r m ă r i t e de « p ă d u r e ş i v â n ă t o a r e .
6. D e s f i i n ţ a r e a i n c l a v e l o r d i n p ă d u r i , ceeace va con­
t r i b u i la c o n s o l i d a r e a p r o p r i e t ă ţ i i forestiere p r i n e x c l u d e ­
r e a p r e j u d i c i i l o r , ce s e a d u c d e p ă ş u n a t u l a b u z i v şi d e
încălcări. Această o p e r a ţ i u n e s ' a r putea aduce la înde­
plinire prin împroprietărirea tuturor acestor locuitori
m ă r g i n e n i cu suprafeţe echivalente c a valoare la m a r g i ­
nea pădurilor.
185
Salvând pădurile de păşunat nu facem decât să
contribuim indirect la desvoltarea vânatului nobil, care
tn suprafeţele întinse cu plantaţii âela munte va găsi li­
niştea necesară desvoltdrii sale.
I n g i n e r S u b i n s p e c t o r silvic,
Mircea Băncilă-Cuair
II
Arbitratul pieselor contestate
D a c ă v â n ă m , fie î n linie, fie c u g o a n a s a u I n a l t
m o d , se p o a t e î n t â m p l a d e s t u l de d e s , c a s ă s e i v e a s c ă o
c o n t e s t a ţ i e î n p r i v i n ţ a u n e i p i e s e c ă z u t e ş i s ă f i m che­
m a ţ i c a a r b i t r u . De cele m a i m u l t e o r i n e p u t e m p r o n u n ţ a
lesne, d a r s u n t şi c a z u r i m a i g r e u d e j u d e c a t s a u c a r e
d e v i n a t a r e fiind c ă fie c a r e face t o t ce p o a t e c a p i e s a
să-i fie a t r i b u i t ă . De a c e e a t r e b u e e x a m i n a t ă c h e s t i u n e a
de a p r o a p e , ceea ce î m i p r o p u n s ă fac f ă r ă p r e t e n ţ i a c i
n u p o a t e fi j u s t ă şi a l t ă p ă r e r e .
Voi î m p ă r ţ i p r o b l e m a î n d o u ă p ă r ţ i : I v â n a t cu p e n e
şi II v â n a t cu p ă r şi a c e a s t ă d i n u r m ă c l a s ă î n : A) v â n a t
m i c ş i B) v â n a t m a r e .
/. Vânat cu pene. L a a c e s t v â n a t , t r ă g â n d u - s e de cele
m a i m u l t e o r i d i n zbor, d a c ă a m â n d o u ă focurile a u fost
trase simultan sau aproape simultan, piesa trebue atri­
b u i t ă de obiceiu a c e l u i a s u b a c ă r u i l o v i t u r ă a î n c e p u t
s ă c a d ă . T r e b u e v ă z u t c a r e p a r t e a p r i m i t u n alic m o r t a l .
D a c ă focurile a u fost t r a s e în a c e a ş i p a r t e , d a r c u alice
de diferite m ă r i m i , c r e d că î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , acele
m a i m a r i t r e b u e s ă a i b ă proprietatea, a f a r ă de c a z u l î n
c a r e n u a u a t i n s u n loc v i t a l .
D a c ă focurile s u n t t r a s e fiecare î n t r ' o p a r t e ş i s u n t
l o v i t u r i n u m a i pe u n a , c h e s t i u n e a este t r a n ş a t ă d e l a sine,
iar dacă sunt trase în aceaşi p a r t e cu acelaş n u m ă r de
alice n u n e p u t e m p r o n u n ţ a . C u r t e n i a v â n ă t o r i l o r e s t e
l , Cecconi i Plecared la vânătoare (Florenfa, Galeria Modernă.)
 cel m a i b u n a r b i t r u , d a r c r e d c ă d a c ă e s t e n e m u l ţ u m i r e ,
cel m a i b i n e este s ă se a t r i b u e p i e s a a c e l u i a c a r e l a sfâr­
ş i t u l v â n ă t o a r e i a r e m a i p u ţ i n e piese.
II. Vânat cu păr.
A) Vânat mic. I n a c e a s t ă c l a s ă , a v e m e p u r e l e şi vul­
p e a . D a c ă a m p u t u t v e d e a c â n d s ' a u t r a s focurile, este
de m a r e folos, d a c ă n u , t r e b u e c o n s u l t a t e p e r s o a n e l e c a r e
a u v ă z u t şi în urmă e x a m i n a t ă p i e s a .
E s t e n a t u r a l c ă d a c ă f o c u r i l e n u a u fost t r a s e î n
a c e a ş i p a r t e i a r l o v i t u r i l e s u n t n u m a i p e o p a r t e , ches­
t i u n e a este t r a n ş a t ă . C u t o a t e a c e s t e a , este b i n e d e ob­
s e r v a t d a c ă l o v i t u r a n u p r o v i n e d e l a u n a l i c eşit a c ă r u i
i n t r a r e î n c e a l a l t ă p a r t e p o a t e s ă n u fi fost o b s e r v a t ă .
Dacă loviturile s u n t trase simultan, în aceaşi p a r t e
şi cu a c e l a ş n u m ă r de alice s u n t e m î n c a z u l d e l a c l a s a
precedentă.
D a c ă l o v i t u r i l e s u n t t r a s e u n a d u p ă a l t a , este d e
o b s e r v a t d a c ă v â n a t u l a p r i m i t d e l a p r i m u l foc o l o v i t u r ă
c a r e să-1 p u n ă î n n e p u t i n ţ a de a m a i s c ă p a , căci c r e d c ă
a c e a s t ă c o n d i ţ i u n e t r e b u e s ă n e c o n d u c ă . P e o m ă t se m a i
pot observa încărcăturile.
U n epure s a u o vulpe care n u a u decât u n picior
r u p t , n u p o t fi c o n s i d e r a t e c a c ă z u t e . C h i a r c u a m â n d o u ă
p i c i o a r e l e d e d i n a i n t e r u p t e d e j o s , a c e s t e p i e s e p o t fi
p e r d u t e d a c ă p ă d u r e a este d e a s ă , d a c ă este o v i z u i n e î n
apropiere s a u n u să pot u r m ă r i . Să pot d a r atribui aceluia
care a tras la u r m ă .
Am r u p t odată u n u i epure a m â n d o u ă picioarele de
d i n a i n t e , de s u s . C u t o a t e a c e s t e a a fugit n u m a i p e acele
de d i n a p o i , şi d a c ă n u e r a o m ă t e r a p e r d u t .
M a i s u n t a l t e c a z u r i : de e x e m p l u o p i e s ă „ m a r c h e a ­
z ă " l o v i t u r a d a r îşi u r m e a z ă fuga, c h i a r î n u r m a f o c u l u i
altui vânător, însă d u p ă u n timp cade brusc.
Toate probabilităţi sunt că a primit o lovitură în
plămâni.
T r e b u e s t a b i l i t c a r e foc a p u t u t p r o d u c e a c e a lovi­
t u r ă căci e a este t o t d e a u n a m o r t a l ă .
C â n d o v u l p e este l o v i t ă face d e m u l t e o r i m o r i ş c ă
cu c o a d a , s a u c a u t ă s ă se m u ş t e d e coaste. F i i n d m a i r e ­
z i s t e n t ă d e c â t e p u r e l e , t r e b u e a v u t şi a c e a s t a î n v e d e r e .
B) Vânat mare. A c e a s t ă c l a s ă , m e r g e d e l a c ă p r i o a r ă
l a u r s . D a r c ă p r i o a r a deşi c o n s i d e r a t ă c a v â n a t m a r e ,
p e n t r u c h e s t i u n e a c a r e n e o c u p ă , fiind f o a r t e d e l i c a t ă , a r
p u t e a fi t r e c u t ă î n c l a s a p r e c e d e n t ă căci n u este m a i r e ­
z i s t e n t ă d e c â t v u l p e a . O l o v i t u r ă c u alice p o t r i v i t e o d ă
jos l a s i g u r .
V â n a t u l m a r e a v â n d o o a r e - ş i c a r e v a l o a r e , toţi acei
c a r e a u t r a s , f a c tot p o s i b i l u l c a s ă li se a t r i b u e p i e s a ,
de a c e e a t r e b u e p r o c e d a t c u c e a m â i m a r e l u a r e a m i n t e .
E s t e p r u d e n t , chiar înainte ca adversarii să fie exa­
minat prea mult piesa s ă r e c o n s t i t u i m s c e n a .
I n a c e s t scop, p e o foae d e h â r t i e , p e o m ă t s a u m ă c a r
pe p ă m â n t , este b i n e c a fie c a r e v â n ă t o r s ă a r a t e locul
p e c a r e îl o c u p a c â n d a t r a s , locul u n d e se afla a n i m a l u l ,
t i m p u l c a r e a t r e c u t i n t r e f o c u r i şi o r d i n e a lor. P e n t r u
g l o a n ţ e , t r e b u e c e r c e t a t t i p u l , c a l i b r u l şi f o r m a c a p u l u i .
M a i t r e b u e n o t a t , cea ce s ă p o a t e afla d e l a p e r s o a n e l e c a r e
a u fost f a ţ ă ; „ s c r i p t a m a n e n t " .
Numai după această i n v e s t i g a ţ i u n e se va e x a m i n a
pielea a n i m a l u l u i c ă z u t .
F i i n d a c u m a d o c u m e n t a t , de cele m a i m u l t e ori n e
p u t e m p r o n u n ţ a p e loc.
S u n t î n s ă c a z u r i m a i c o m p l i c a t e c a r e s p r e a fi r e ­
zolvate cu i m p a r ţ i a l i t a t e c e r j u p u i r e a piesei, căci lovi­
turile s ă pot m u l t m a i bine vedea p e faţa i n t e r n ă a
pielei. V o m fi a t u n c e a de m u l t e o r i s u r p r i n ş i , ( m a i cu
s e a m ă dacă avem de e x a m i n a t u n porc mare), să vedem
ce r e z i s t e n ţ ă o p u n l a p ă t r u n d e r e p ă r u l şi pielea.
A m v ă z u t , de e x e m p l u , u n p o r c m a r e de 175 kg., c a r e
a p r i m i t î n s p a t ă , î n t â i u n g l o n t e „ I d e a l " cal. 12 la 18
m e t r i şi i m e d i a t o î n c ă r c ă t u r ă de p o ş t e 8 m m . (3 la r â n d
l a cal. 12).
L a j u p u i t , s'a v ă z u t c ă g l o n t e l e n u a p ă t r u n s î n coş
i a r p o ş t e l e e r a u î n piele. A c ă z u t de o l o v i t u r ă l a creeri,
t r a s ă cu u n cal. 93x72. D a r d a c ă a v e a 300 kg.!
Dacă nici d u p ă j u p u i r e n u p u t e m p u n e adversarii
de a c o r d , a u t o p s i a se i m p u n e , m e n a j â n d p e c â t posibil or­
ganele interne.
P e r f o r a r e a i n t e s t i n e l o r c h i a r de u n g l o n t e , n u p r o ­
voacă moartea decât după u n timp care permite anima­
l u l u i s ă p a r c u r g ă o d i s t a n ţ ă m a r e , s ă t r ă e a s c ă c h i a r câ­
t e v a zile. D a c ă n u m a i e x t r e m i t a t e a p l ă m â n i l o r a fost a-
t i n s ă se p o a t e i a r d u c e d e p a r t e ; f ă r ă o m ă t îl p e r d e m .
C â n d p l ă m â n i i s u n t p e r f o r a ţ i c u r m e z i ş s a u pieziş p e
l a m i j l o c u l lor, el c a d e d a r t o t m a i p o a t e p a r c u r g e c h i a r
câteva sute de metri. Din m o m e n t u l în care a p r i m i t acea
l o v i t u r ă p o a t e fi c o n s i d e r a t c ă z u t , celelalte l o v i t u r i n u
m a i s u n t utile.
A m v ă z u t d o i p o r c i , a m â n d o i d e 110 kg., c a r e a u
p r i m i t a c e a ş i l o v i t u r ă : u n g l o n t e c a l . 9.3x72, i n t r a t l a u l ­
t i m a c o a s t ă şi eşit l a g â t î n p a r t e a o p u s ă . U n u l a p a r ­
c u r s c â t e v a s u t e de m e t r i , c e l a l a l t c e a 80.
U n a n i m a l lovit î n p l ă m â n i , a r e d e obicei s â n g e l a
g u r ă , c h i a r î n a i n t e de a c ă d e a .
Loviturile la inimă sunt totdeauna mortale, d a r dacă
p l u m b i i s u n t m i c i , u n a n i m a l m a i r e z i s t e n t , cu t o a t e c ă
n u p o a t e s c ă p a , n u c a d e c h i a r p e loc, d a r n i c i n u se p o a t e
duce departe.
L o v i t u r i l e l a g â t , s a u o p r e s c a n i m a l u l p e l o c s a u îi
p e r m i t e s ă m e a r g ă d e p a r t e , s ă se v i n d e c e c h i a r , — d u p ă
g r a v i t a t e a lor.
L o v i t u r a la creeri provoacă m o a r t e a imediat.
Cu u n p i c i o r r u p t , m a i cu s e a m ă d a c ă este u n p i ­
cior d e d i n a p o i , u n a n i m a l m a r e n u este m a i a p r o a p e de
a fi p r i n s d e c â t u n e p u r e s a u o v u l p e cu a c e i a ş r ă n i r e .
A fost v â n a t ă l â n g ă R o m a n o c ă p r i o a r ă c a r e a v e a u n
p i c i o r de d i n a p o i r u p t d e s u b cot şi c ă z u t . F u g e a f o a r t e
bine; era vindecată.
C â n d a n i m a l u l p r i m e ş t e l o v i t u r a c a r e i-a r u p t p i ­
ciorul, p a r e c ă a r e s ă c a d ă , d a r îşi r e g ă s e ş t e c u r â n d echi­
l i b r u l şi n u p o a t e fi a j u n s , d e c â t d a c ă o m ă t u l e s t e m a r e ,
L o v i t u r a î n ficat p r o v o a c ă m o a r t e a , d a r d a c ă n u m a i
a t i n g e f i c a t u l , a n i m a l u l se p o a t e d u c e « d e p a r t e .
Cu a t e n ţ i e s ă p o a t e d a o s e n t i n ţ ă j u s t ă , d a r n u p o a t e
m u l ţ u m i pe toată lumea aproape niciodată.
Un Moldovan
III.
Să nu ne trezim iar abea când arde casa!
V â n ă t o r i i , c a r e a u f ă c u t p r i m e l e u r m ă r i r i a l e „că­
p r i o r u l u i d e M a i " a u p u t u t c o n s t a t a cu a m ă r ă c i u n e , ce
pustiire a u a r a n j a t lupii în cursul iernei trecute în acest
f r u m o s v â n a t a l ţ ă r i i n o a s t r e . L a m u n t e şi î n r e g i u n e a
de deal, a b e a p o ţ i î n a i n t a d e a l u n g u l u n u i p ă r ă u , f ă r ă
să găseşti tristele u r m e ale tragediei: p ă r s u r , de i a r n ă ,
r i s i p i t î n l u p t a de m o a r t e şi î n o s p ă ţ u l ce a u r m a t .
Sunt regiuni, u n d e j u m ă t a t e din v â n a t u l m a r e util ;
fost d i s t r u s de a c e ş t i d u ş m a n i , î n m u l ţ i ţ i p e s t e m ă s u r ă .
N u a u l i p s i t n i c i l a c r i m i l e , n i c i p r o t e s t e l e , n i c i sfa­
turile.
N u ş t i m ce efect a u a v u t . D o a r e cert, că o r a ţ i o n a l ă
şi efectivă c o m b a t e r e a m a r e i p r i m e j d i i a l u p i l o r n u se
p o a t e face d e c â t o r g a n i z a t , u n i t a r , cu m ă s u r i d e c o n s t r â n ­
gere chiar. P â n ă a c u m n u vedem însă nici u n semn, care
n e - a r î n d r e p t ă ţ i s ă c r e d e m , c ă cei î n d r e p t şi o b l i g a ţ i s ' a u
sesizat, şi a u p u r c e s l a m u n c ă . A c e a s t ă î m p r e j u r a r e face
s ă r e l u ă m a c e a s t ă t e m ă , de c a r e s'a m a i o c u p a t r e v i s t a
n o a s t r ă î n r e p e ţ i t e r â n d u r i , şi s ă u r g i t ă m m ă s u r i l e p o ­
trivite.
Ne este t e a m ă , c ă v r e m e a trece, şi n e p o m e n i m de
n o u î n p r a g de i a r n ă , f ă r ă a p u t e a face a l t c e v a d e c â t a
î n c e p e de n o u l a m e n t ă r i l e d e a s u p r a p r ă p ă d u l u i n o u .
C o m b a t e r e a l u p i l o r n u se p o a t e i m p r o v i z a , şi m a i
a l e s m ă s u r i l e n u se p o t l u a c â n d b a t e la u ş e p r i m e j d i a .
D u p ă c u m e p r e a b i n e ştiut, cu o t r a v a se a j u n g e l a r e s u l -
tate m a i b u n e la începutul iernei. In aceea epocă vâna­
t u l n u e s t â n j e n i t î n c ă de z ă p a d a m a r e , e î n c ă î n p u t e r e ,
se p o a t e feri. L u p i i n u a u m a s ă î n t i n s ă şi p u r u r e a p r o a s ­
p ă t ă , — s u n t î n d e m n a ţ i s ă iee h o i t u l . L a s f â r ş i t u l iernei,
p r i n I a n u a r i e , p â n ă î n M a r t i e — la m u n t e — t r a g e d i a
se d e s f ă ş o a r ă î n t o a t ă a m p l o a r e a ei. Z ă p a d a e m a r e —
s c o a r ţ a ei ţ i n e p e l u p i , şi î n c ă t u ş e a z ă p a ş i i c e r v i d e l o r , —
a c e s t e s u n t şi istovite de g r e u t a t e a i e r n e i , — c a d p r a d ă
uşor. Atunci n u m a i e nevoit lupul s ă învingă b ă n u i a l a
l u i f i r e a s c ă şi s ă iee h o i t u l ; zi de zi îşi p o a t e a g o n i s i c a r n e
caldă.
I a t ă n e g ă s i m în v a r ă . Peste cinci-şase luni a c ţ i u n e a
t r e b u e s ă fie î n p l i n c u r s , p e t e r e n . Abea m a i este v r e m e
să se f a c ă l u c r u r i l e de p r e g ă t i r e n e c e s a r e . S ă a m i n t i m
doar câteva:
C r e a r e a m i j l o a c e l o r legale de o r g a n i z a r e şi c o n s t r â n ­
gere, —
 Organizarea precisă, pe teren, a viitoarei c a m p a n i i — IV.
P r o c u r a r e a curselor, p r o c u r a r e a otrăvii, distribuirea
acestora, — Tularemia
A n g a j a r e a p o t r i v i t ă a i n t e r e s e l o r a g r i c u l t o r i l o r şi a P r i n t r e bolile i n f e c ţ i o a s e c a r i î n c e p a se î n t i n d e este
c r e s c ă t o r i l o r de a n i m a l e î n a c e a s t ă a c ţ i u n e , etc. şi t u l a r e m i a . A c e a s t ă b o a l ă a fost s e m n a l a t ă î n 1911 de
Ne o p r i m î n s p e c i a l l a p r o b l e m a p r o c u r ă r i i m i j l o a ­ M. Coy s u b n u m e l e de „ p s e u d o p e s t a r o z ă t o a r e l o r " .
celor de p r i n d e r e şi de o t r ă v i r e . V â n ă t o r i i n o ş t r i i , socie­ Acest a u t o r 'descria a t u n c i o b o a l ă febrilă i n f e c ţ i o a s ă
t ă ţ i l e de v â n ă t o a r e , n u a u c u r s e . Criza a î n c e p u t de c â n d transmisibilă, caracterizată prin leziuni foarte a s e m ă n ă ­
î n G e r m a n i a a fost o p r i t ă p r i n d e r e a r ă p i t o a r e l o r cu fie- t o a r e cu a c e l e a p e c a r i le p r o d u c e b a c i l u l p e s t e i . M a i t â r ­
rele de t a l e r . I n u n a n a p r o a p e a d i s p ă r u t a c e s t a r t i c o l ziu M. Coy şi C h a p i n izolează a g e n t u l boalei, îi d ă n u m e l e
d i n c o m e r ţ u l n o s t r u . A fost u n t i m p î n l o c u i t , cu p r o d u s e de B a c t e r i u m t u l a r e n s e , p e n t r u a r e a m i n t i r e g i u n e a d i n
de c a l i t a t e p r o a s t ă . I n s p e c i a l a r c u r i l e c u r s e l o r a c e s t o r a C a l i f o r n i a , — T u l a r e , — u n d e fusese o b s e r v a t e p r i m e l e ca­
e r a u de b u c l u c : s a u p r e a t a r i , s a u p r e a m o i , a p o i f ă c u t e z u r i de a c e a s t ă b o a l ă . Acest a g e n t este u n cocobacil f o a r t e
d i n m a t e r i a l de s l a b a c a l i t a t e , c a r e p l e z n e a î n t i m p u l m i c polimorf, î n c a p s u l a t , i m o b i l , n e s p o r u l a t , gram ne­
g e r u l u i m a r e . D a c ă n u se o r g a n i z e a z ă c e n t r a l a p r o v i z i o ­ gativ. I z o l a r e a l u i î n c u l t u r ă p u r ă p r e z i n t ă o a r e c a r e difi­
n a r e a c u c u r s e , v o m r ă m â n e f ă r ă de a c e s t e s e n ţ i a l m i j l o c c u l t a t e şi cere m e d i i speciale, p r e c u m e s t e g ă l b e n u ş u l d e
în combaterea lupilor. ou cu l a p t e a l lui M. Coy şi C h a p i n , s a u geloză cu s â n g e
D a r o t r a v a ! P â n ă î n a i n t e cu c â ţ i v a a n i , D i r e c ţ i a vâ­ — g l u c o z a — c i s t i n ă a l l u i F r a n c i s c . Puterea patogenă a
n ă t o a r e i a n de a n p r o c u r a pe s e a m a v â n ă t o r i l o r c a n t i t ă ţ i bacilului este foarte mare pentru iepuri, cobai, şoarece
î n s e m n a t e de o t r a v ă . E r a m a r f ă b u n ă , c o n t r o l a t ă , p r o a s ­ şi maimuţă. O a i a este m a i p u ţ i n s e n s i b i l ă , i a r p i s i c a , p o ­
p ă t ă . R e z u l t a t e l e n u a u î n t â r z i a t s ă se a r a t e . T o a t ă lu­ r u m b e l u l , câinele, c a p r a şi p o r c u l s u n t r e f r a c t a r e .
m e a e r a m u l ţ u m i t ă , că a r e o s t r i c n i n a eficace, şi l a p r e ­ I n s â n g e l e a n i m a l e l o r i n f e c t a t e şi î n a c e l e a al o m u ­
ţuri omeneşti. lui a t i n s de t u l a r e m i e se g ă s e s c a g l u t i n i n e şi a n t i c o r p i
A c u m v â n ă t o r i i î n c e a r c ă s ă se a p r o v i z i o n e z e p e u n d e c a r i vor devia c o m p l i m e n t u l . B o a l a a fost o b s e r v a t ă m a i
pot, şi m a i a l e s c l a n d e s t i n . P l ă t e s c p r e ţ u r i e n o r m e , p e n ­ î n t â i la r o z ă t o a r e l e d i n C a l i f o r n i a , i e p u r i de c â m p , ş o a r e c i .
t r u m a r f ă , de cele m a i m u l t e ori p r o a s t ă . L u p i i , a s e m e ­ E a se m a n i f e s t ă î n g e n e r a l p r i n i n f l a m a ţ i a u n u i g a n g l i o n
n e a acelei m u ş t e s i n u c i g a ş e d i n p o v e s t i r e a l u i Marc i n g u i n a l , a x i l a r s a u c e r v i c a l . G a n g l i o n u l a t i n s d e v i n e ca-
T w a i n , d u p ă c e se o s p ă t e a z ă d i n „ o t r a v a " a c e a s t a , m e r g zeos, este î n c o n j u r a t de o z o n ă h e m o r a g i c ă i a r s p l i n a este
m a i g r a ş i şi m a i s ă n ă t o ş i d e c â t e r a u î n a i n t e . C â t ă s c â r b ă , f o a r t e h i p e r t r o f i a t ă , de c u l o a r e î n c h i s ă şi p r e z i n t ă n o d u l i
c â t ă t r u d ă , c â t ă c h e l t u i a l ă în z a d a r ! Şi c â t ă d e s c u r a j a r e , albicioşi s a u g a l b e n i cazeoşi, ficatul c o n ţ i n e l a fel n u c l e i
care duce la r e n u n ţ a r e ! cazeoşi. (Mici n o d u l i g a l b e n i ) .
N i c i c â n d n u a m r â v n i t să fim noi cei ce i n i ţ i e m l u ­ L a animalele bolnave există î n t o t d e a u n a o bacterie-
c r u r i b u n e şi n e c e s a r e . Şi a c u m s p e r ă m , că b a t e m l a u ş i mie însemnată.
d e s c h i s e , c â n d u r g i t ă m a c e s t e m ă s u r i . P o a t e , că ele s u n t T u l a r e m i a este o b o a l ă a c â t o r v a specii de r o z ă t o a r e ,
î n c u r s de *executare. De a r fi a ş a ! t r a n s m i s i b i l ă o m u l u i în condiţiuni speciale. Infecţia omu­
Aici p u b l i c ă m u n t a b l o u , p u s l a d i s p o z i ţ i a n o a s t r ă de l u i se face î n g e n e r a l p r i n c o n t a c t u l d i r e c t cu a n i m a l e l e
„D. E. V." a s u p r a p r e m i i l p r a c o r d a t e î n c u r s u l a n u l u i 1942 i n f e c t a t e . Cele m a i e x p u s e p e r s o a n e s u n t v â n ă t o r i i de ie­
p e n t r u u c i d e r e a l u p i l o r . S u m a e c o n s i d e r a b i l ă — d a r pe p u r i de c â m p , m ă c e l a r i i c a r i j u p o a i e a n i m a l e şi b u c ă t a r i i
t o a t ă ţ a r a n u m a i 172 lupi? E u n a r g u m e n t î n p l u s p e n t r u cară manipulează carnea. Posibilitatea unei infecţiuni
n e c e s i t a t e a o r g a n i z ă r i i s t r â n s e a p r o b l e m e i c o m b a t i v ă lu­ p r i n p a s ă r i s b u r ă t o a r e a fost d e a s e m e n e a l u a t ă î n con­
pilor. s i d e r a r e . A u fost r a p o r t a t e d o u ă c a z u r i de tularemie
u m a n ă c a r i a r fi fost t r a n s m i s e p r o b a b i l p r i n o p r e p e
Nr. crt. JUDEŢUL N r. lupilor Suma acor* l i ţ ă . O m u l se i n f e c t e a z ă p r i n c o n t a c t u l d i r e c t cu o r g a n e l e
ucişi dată Lei a n i m a l e l o r b o l n a v e . I n f e c ţ i u n e a p o a t e fi p r o d u s ă p e c a l e a
c o n j u n c t i v e i c â n d o m u l îşi a t i n g e d. e. ochii cu m â i n i l e
1. A l b a 16 32.000 m u r d a r e şi î n a c e s t caz se o b s e r v ă o p r i m ă l o c a l i z a r e p e
2. A r a d 2 4.000 conjunctivă.
3. A r g e ş 5 4.900
4. B a c ă u 4 8.000 T r a n s m i s i u n e a v i r u s u l u i dela u n a n i m a l l a a l t u l este
5. B a i a 4 8.000 a s i g u r a t ă p r i n insectele h e m a t o f a g e . A g e n t u l c a r e t r a n s m i e
6. B i h o r 4 8.000 m a i des b o a l a l a o m a p a r ţ i n e speciei D e r m a c e n t o r A n -
7. B o t o ş a n i 5 ' 5.500 d e r z o n i . L a a c e s t a n i m a l t r a n s m i t e r e a g e r m e n u l u i se face
8. B r ă i l a 6 4.500 p r i n ou şi deci i n f e c ţ i a este e r e d i t a r ă .
9. B r a ş o v 8 16.000 B o a l a n u se t r a n s m i t e n i c i o d a t ă dela o m l a o m .
10. B u z ă u 1 2.000 E p i d e m i i l e de t u l a r e m i e se o b s e r v ă î n t i m p u l l u n i l o r
11. C a r a s 2 2.500 de v â n ă t o a r e şi î n epocile c ă l d u r o a s e ale a n u l u i , î n t i m ­
12. C. L u n g 1 500 pul c ă r o r a n u m ă r u l insectelor t r a n s m i ţ ă t o a r e este m ă r i t ;
13. C e r n ă u ţ i 1 ele î n c e t e a z ă cu î n c h i d e r e a s e z o n u l u i de v â n ă t o a r e . I n
500 R u s i a se p r o d u c e p i d e m i i î n t i m p u l c â n d se face v â n ă ­
14. C o n s t a n ţ a 4 8.000
15. C o v u r l u i toarea raţelor sălbatece.
1 2.000
16. Dolj 4 8.000 P e r i o a d a i n c u b a ţ i e i boalei l a om este s c u r t ă , de 1—6
17. F ă g ă r a ş 13 26.000 s a u 8 zile şi î n g e n e r a l de 3 zile. I n m o d b r u s c b o a l a p r o ­
18. F ă l c i u 6 d u c e cefalgie, v ă r s ă t u r i , t r e m u r ă t u r i (frisoane) d u r e r i di­
12.000 fuze, t r a n s p i r a ţ i e şi febră. Se p o t o b s e r v a p a t r u f o r m e cli­
19. Gorj 7 11.000
20. H u n e d o a r a 22 nice. I n p r i m a f o r m ă u l c e r o - g a n g l i o n a r ă , 48 o r e d e l a a p a ­
44.000 r i ţ i e se m a n i f e s t ă o d u r e r e a g a n g l i o n i l o r cei m a i a p r o ­
21. I a ş i 1 2,000 p i a ţ i de locul de i n o c u l a r e ; aceşti g a n g l i o n i d e v i n m o i
22. Ilfov 13 26.000 şi se m ă r e s c î n v o l u m . M a i t â r z i u d u p ă 24 o r e a p a r e l a
23. Muscel 2 4.000 nivelul p u n c t u l u i de p ă t r u n d e r e al g e r m e n u l u i o p a p u l ă
24. N e a m ţ 5 10.000 d u r e r o a s ă p r o e m i n e n t ă , î n i n t e r i o r u l c ă r e i a ţ e s u t u r i l e se
25. Olt 3 6.000 n e c r o z e a z ă şi f o r m e a z ă a p o i u n u l c e r cu m a r g i n e l e n e t e ­
26. P u t n a 3 3.000 de, cu f o n d u l a d â n c i t şi cu d i a m e t r u l a p r o a p e 1 c m . M a i
27. P r a h o v a 1 500 t â r z i u a p a r e o l i m f a g i t ă c a r e se p r o p a g ă d e l a p u n c t u l d e
28. R o m a n 1 2.000 i n o c u l a r e la g a n g l i o n i i cei m a i a p r o p i a ţ i . Aceşti g a n g l i o n i
29. R o m a n a ţ i 2 4.000 se r a m o l e s c şi î n 50 p r o c e n t e s u n t s e d i u l u n u i a b c e s c a r e
30. R ă d ă u ţ i 1 2.000 se d e s c h i d e l a e x t e r i o r : î n celelealte c a z u r i g a n g l i o n i i s u n t
31. S o r o c a 1 2.000 î n d u r a ţ i şi d u p ă c â t e v a l u n i v o l u m u l şi c o n z i s t e n ţ a l o r
32. S e v e r i n 1 2,000 d e v i n n o r m a l e . F.ebra r i d i c a t ă l a î n c e p u t u l b o a l e i î n c e p e
33. S i b i u 2 4.000 a p o i a s c ă d e a şi d u p ă d o u ă - t r e i s ă p t ă m â n i t e m p e r a t u r a
34. T â r n a v a - M a r e 5 8.500 ajunge normală,
35. T e c u c i 3 6.000
36. T e l e o r m a n 1 C â n d p u n c t u l de p ă t r u n d e r e al b a c c i l u l u i se g ă s e ş t e
2.000 l a n i v e l u l c o n j u n c t i v e i , a t u n c i a p a r e şi e v o l u e a z ă f o r m a
37. T u r d a 9 16.500
38. V â l c e a o c u l o - g a n g l i o n a r ă . L e z i u n e a este u n i l a t e r a l ă şi b o a l a î n ­
2 4.000 cepe p r i n c h e m o z i s . Se f o r m e a z ă a p o i o p a p u l ă p e con­
T o t a l g e n e r a l 172 311.900 j u n c t i v ă , c a r e se u l c e r e a z ă şi î n u n e l e c a z u r i l e z i u n e a se
î n t i n d e l a c o r n e e şi l a s a c u l l a c r i m a l .
 In forma g a g l i o n a r ă lipseşte ulceraţia la nivelul
p u n c t u l u i de i n o c u l a r e . B a c i l u l p ă t r u n d e f ă r ă a leza t e g u ­
m e n t u l a ş a c u m se î n t â m p l ă l a p e r s o a n e l e , c a r i m a n i p u ­
l e a z ă a n i m a l e l e i n j e c t a t e şi el se l o c a l i z e a z ă î n g a n g l i o ­
nii e p i t r a c h e a l i s a u a u x i l i a r i .
B o a l a e v o l u i a z ă a p o i cu f o r m e l e p r e c e d e n t e .
F o r m a tifică a fost o b s e r v a t ă î n s p e c i a l l a p e r s o a ­
nele c a r i se i n f e c t e a z ă î n l a b o r a t o r . L a î n c e p u t f e b r a e r i ­
d i c a t ă şi s c a d e d u p ă c â t e v a zile a p o i î n c e p e o n o u ă şi
m a i l u n g ă p e r i o a d ă febrilă c a r e d u r e a z ă 2—-3 s ă p t ă m â n i .
C â t e o d a t ă se o b s e r v ă e r i t e m s a u p u s t u l e .
T u l a r e m i a este a r a r e o r i m o r t a l ă , .dar e a l a s ă p e n t r u
v r e m e f o a r t e l u n g ă o a s t e n i e a c c e n t u a t ă ; e a p o a t e reci­
d i v a d u p ă 8—10 l u n i . I n u n e l e c a z u r i s'a o b s e r v a t o su-
p u r a ţ i e t a r d i v ă a g a n g l i o n i l o r i n f l a m a ţ i d u p ă 8 l u n i dela
î n c e p u t u l boalei. C o m p l i c a ţ i u n i l e s u n t r a r e .
G e r m e n u l este r e p e d e e l i m i n a t d i n o r g a n i s m ; î n s â n g e
el n u se m a i g ă s e ş t e d u p ă p r i m a s ă p t ă m â n ă de b o a l ă .
U l c e r i l e şi g a n g l i o n i i d e v i n r e p e d e sterili. Se a d m i t e ca
b a c c i l u l p e r s i s t ă m a i m u l t t i m p î n o r g a n e l e i n t e r n e şi î n '
special în splină.
Patogenitatea p e n t r u o m a fost deja dovedită în
C e h o - S l o v a c i a şi A u s t r i a p r i n c o n s u m u l de c a r n e d e e p u r e
b o l n a v . I n f e c ţ i u n e a la o m este şi de o r d i n p r o f e s i o n a l şi
s'a c o n s t a t a t l a p ă d u r a r i , b u c ă t a r i , n e g u s t o r i de piei, vâ­
n ă t o r i , p e r s o n a l u l de l a b o r a t o r , c a r e d i s e c ă e p u r i şi r o z ă ­
toare.
M a n i f e s t ă r i l e s u n t o a r e c u m a s e m ă n ă t o a r e cu cele ale
g r i p e i şi ele d u r e a z ă 10—14 zile î n s o ţ i t e de a s t h e n i e şi s u ­
d o r i n o c t u r n e a b u n d e n t e . C ă t r e a p a t r a s ă p t ă m â n ă se de­
c l a r ă o t u m e f a c ţ i e d u r ă şi d u r e r o a s ă a g a n g l i o n i l o r cer­
v i c a l i şi a u x i l i a r i , î n s o ţ i t ă de f e b r ă m a r e şi de a g r a v a r e
a s t ă r i i g e n e r a l e . A n g i n a şi a d e n i t a s u b m a x i l a r ă este des
o b s e r v a t ă , m a i a l e s l a femei, c o m p l i c a t ă de u l c e r a ţ i u n e ,
de obicei u n i l a t e r a l ă . A fost în t o t a l 203 c a z u r i , f ă r ă n i c i
u n m o r t . S ' a u s e m n a l a t ici şi colo, p e l â n g ă m a n i f e s t ă ­
rile d e s c r i s e şi t u l b u r ă r i o c u l a r e .
M a n i p u l a r e a p i e i l o r este tot a t â t de p e r i c u l o a s ă , căci
a g e n t u l c a u z a l al m a l a d i e i se p o a t e c o n s e r v a v i u î n piei
35—45 zile l a t e m p e r a t u r a c a m e r e i .
F a p t c u r i o s e că deşi se î n c r i m i n e a z ă c o n t a g i u n e a
p r i n i n s e c t e î n ţ e p ă t o a r e n u s'a p u t u t n i c i o d a t ă izola d i n
ele m i c r o b u l . Şi a ş a şi altfel b o a l a r ă m â n e t o t g r a v ă şi
a m e n i n ţ ă t o a r e şi m ă s u r i l e t r e b u e s c a fi î n d r e p t a t e s p r e
s t â r p i r e a f o c a r e l o r î n r e g i u n i l e u n d e se s e m n a l e a z ă m o r ­
talitate p r i n t r e rozătoarele sălbatice, d i s t r u g â n d cada­
vrele şi p u n â n d p e o a m e n i l a a d ă p o s t d e infecţie p r i n
t o a t e m i ' l o a c e l e c o n s a c r a t e de ş t i i n ţ ă şi p r a c t i c ă .
D a t e l e a r t i c o l u l u i de f a ţ ă a u fost l u a t e d i n R e v i s t a
..Ştiinţelor V e t e r i n a r e " şi d i n „ D r e p t u l n o s t r u " , r e v i s t e
p r o f e s i o n a l e ale m e d i c i l o r v e t e r i n a r i d i n R o m â n i a .
Medic v e t e r i n a r p r i m a r ,
Tiberiu Laslo.
V.
Dispozitivul de siguranţă la
armele basculante
D i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă l a a r m e l e b a s c u l a n t e fără
cocoaşe, a c ţ i o n e a z ă s a u a s u p r a t r ă g a c e l o r , s a u asupra
t r ă g a c e l o r şi p â r g h i i l o r de a r m a r e ale cocoaşelor i n t e r i o a ­
r e , s a u î n fine a s u p r a t r ă g a c e l o r , p â r g h i i l o r şi cocoaşelor
i n t e r i o a r e . N u m a i a t u n c i se p o a t e c o n s i d e r a d i s p o z i t i v u l
de s i g u r a n ţ ă cu perfecţionat, d a c ă şi cocoaşele interioare
sunt închise, oprite.
I. D i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă a c ţ i o n e a z ă n u m a i a s u p r a
t r ă g a c e l o r , a d i c ă î n c h i d e , o p r e ş t e t r ă g a c e l e . A r m a se p o a t e
d e s c ă r c a , n u m a i d u p ă ce d e s c h i d e m p i e d i c a . D e s a v a n t a j e :
V â r f u l , c o r n u l p â r g h i e i de a r m a r e a l c o c o ş u l u i i n t e r i o r l a
fel şi l o c a ş u l l u i a f l a t pe cocoş, p o t s ă fie u z a t e . A t u n c i
a r m a se d e s c a r c ă şi în u r m a u n e i z d r u n c i n ă t u r i u ş o a r e .
Acest dispozitiv de s i g u r a n ţ ă , cel m a i p r i m i t i v , se
g ă s e ş t e l a m a j o r i t a t e a a r m e l o r f ă r ă cocoaşe, m a i a l e s l a
acele s i s t e m A n s o n & Deeley şi sist. W e s t l e y R i c h a r d s .
II. D i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă a c ţ i o n e a z ă a s u p r a t r ă ­
g a c i u l u i şi a s u p r a p â r g h i e i de a r m a r e a cocoaşelor i n t e ­
rioare. Este u n dispozitiv m a i perfecţionat, d a r totuşi d a c ă
v â r f u l p â r g h i e i s a u l o c a ş u l ei a f l a t p e cocoşul i n t e r i o r s u n t
u z a t e , a t u n c i a r m a de a s e m e n e a se d e s c a r c ă î n u r m a u n e i
z d r u n c i n ă t u r i u ş o a r e . Acelaş caz se î n t â m p l ă d a c ă u n a
d i n a c e s t e p i e s e se r u p e .
I I I . D i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă a c ţ i o n e a z ă t r i p l u : a s u ­
p r a t r ă g a c i u l u i , p â r g h i e i de a r m a r e , c o c o ş u l u i i n t e r i o r ,
Cocoşul interior fiind blocat, a r m a n u se p o a t e d e s c ă r c a
n i c i d i n c a u z a u z u r e i şi n i c i d i n c a u z a r u p e r e i u n e i a d i n
piesele p l a t i n e i .
D i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă c a r a c t e r i z a t s u b I. II. îl
g ă s i m l a a r m e a t â t cu d o u ă . p r e c u m şi cu t r e i ţevi, m a i
s c u m p e . D i s p o z i t i v u l II. e s t e de p r e f e r i t la a r m e s i s t e m
A n s o n & Deeley, W e s t l e y R i c h a r d s , l a D r i l l i n g u r i sist.
A n s o n & Deeley, D r i l l i n g u r i cu p l a t i n e s i s t e m „Blitz".
L a a r m e cu d o u ă ţevi, p r e v ă z u t e cu platine laterale
sistem Holland & Holland, P u r d e y sau Sempert & Krieg-
hoff, cocoşul i n t e r i o r a r e două locaşuri p e n t r u două pâr­
ghii de armare.
P â r g h i a de a r m a r e a d o u a i n t r ă î n a c ţ i u n e , a d i c ă
p r i n d e cocoşul n u m a i a t u n c i , d a c ă p r i m a p â r g h i e s a u
l o c a ş u l ei s ' a r defecta. I n u r m a u n e i z d r u n c i n ă t u r i , c h i a r
p u t e r n i c ă , p r o v o c a t ă p r i n c ă d e r e a a r m e i e t c , a r m a n u se
p o a t e d e s c ă r c a . Deci l a a r m e p r e v ă z u t e cu astfel de p l a ­
t i n e , c o r e s p u n d e perfect şi u n s i m p l u d i s p o z i t i v de s i g u ­
ranţă, care acţionează n u m a i asupra trăgaciului.
D i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă p o a t e s ă fie automat, a d i c ă
intrând în acţiune imediat, când deschidem arma, sau
neautomat, c a r e t r e b u i e î n c h i s d u p ă ce a m î n c ă r c a t a r m a
şi a m î n c h i s - o . M a j o r i t a t e a v â n ă t o r i l o r şi t r ă g ă t o r i l o r
s p o r t i v i p r e f e r ă d i s p . de s i g u r a n ţ ă neautomat deoarece
d u p ă ce a m î n c h i s a r m a î n c ă r c a t ă , i m e d i a t şi p u t e m t r a ­
ge, f ă r ă a n e m a i o c u p a cu d e s c h i d e r e a d i s p o z i t i v u l u i d e
s i g u r a n ţ ă , c a r e o p e r a ţ i e cere t i m p .
D i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă a u t o m a t n u ofere n i c i u n
a v a n t a j d i n p u n c t de v e d e r e p r a c t i c . Cu t o a t e a c e s t e m a ­
j o r i t a t e a a r m e l o r f ă r ă cocoaşe s u n t p r e v ă z u t e — g r e ş i t —
cu u n d i s p o z i t i v d e s i g u r a n ţ ă a u t o m a t . A r m u r i e r u l f o a r t e
u ş o r p o a t e s ă t r a n s f o r m e d i s p o z i t i v u l de s i g u r a n ţ ă a u t o ­
m a t î n n e a u t o m a t ; m a i p u ţ i n la a r m e de alice Steyr, l a
care sistemul platinelor nu permite această transformare.
Cel m a i p e r f e c ţ i o n a t D r i l l i n g este p r e v ă z u t cu p l a ­
t i n e l a t e r a l e p e n t r u ţevi de alice şi t o a t e cele s p u s e d e
m a i s u s î n l e g ă t u r a cu p l a t i n e l e l a t e r a l e se p o t r i v e s c şi
l a d r i l l i n g u l cu p l a t i n e l a t e r a l e , d a c ă p l a t i n a c a r e ser­
veşte ţ e a v a de glonţ, a r e o a r m a r e s e p a r a t ă . La acest
s i s t e m p l a t i n a a t r e i a se p u n e î n a c ţ i u n e n u m a i d u p ă ce
separat a fost a r m a t ă şi i a s ă d i n a c ţ i u n e , d u p ă ce a fost
d e s a r m a t ă . Deci, a c e s t s i s t e m de a r m a r e s e p a r a t ă ofere
cea m a i p e r f e c t ă s i g u r a n ţ ă . Astfel de c o n s t r u c ţ i e a u d r i l -
l i n g u r i l e de s i s t e m c o m b i n a t F . J a e g e r şi S. S. R. —,
p r e c u m şi D r i l l i n g u r i l e S a u e r & S o h n Model N r . 26.
D r i l l i n g u l cu p l a t i n e l a t e r a l e S e m p e r t & Krieghoff
de a s e m e n e a a r e o a r m a r e s e p a r a t ă a p l a t i n e i p e n t r u ţ e a ­
v a de g l o n ţ , deci a v a n t a j e l e s u n t l a fel. L a a c e s t d r i l l i n g
p i e d i c a de s i g u r a n ţ ă blochează' cocoaşele i n t e r i o a r e a l e
p l a t i n e l o r l a t e r a l e , f ă r ă s ă fie a c e a s t a n e c e s a r , d i n m o ­
tive a r ă t a t e î n l e g ă t u r a cu p l a t i n e l e l a t e r a l e .
L a d r i l l i n g u r i l e sist. A n s o n & Deeley etc. şi l a acele
cu p l a t i n e s i s t e m „Blitz" este n e a p ă r a t n e c e s a r u n d i s ­
pozitiv de s i g u r a n ţ ă c a r e b l o c h e a z ă cocoaşele i n t e r i o a r e
m a i a l e s a t u n c i , d a c ă n u s u n t p r e v ă z u t e cu o a r m a r e se­
p a r a t ă p e n t r u ţ e a v a de glonţ, ci t o a t e t r e i p l a t i n e l e se a r -
mează odată, când deschidem a r m a .
Şi l a d r i l l i n g — i n d i f e r e n t de s i s t e m — p r e f e r dis­
pozitiv de s i g u r a n ţ ă neautomat.
Cea m a i p e r f e c t ă s i g u r a n ţ ă o ofere t o t u ş i a r m a des­
c ă r c a t ă . Deci c â n d t r e c e m ş a n ţ u r i , g a r d u r i , etc. e t c , î n a ­
i n t e s ă d e s c ă r c ă m a r m a , r a d i c a l p r e v e n i n d astfel t o a t e
posibilităţile u n u i accident — fatal.
Lt. Col. R. Schenider-Smjder.
VI.
Distanţa pentru căpriori
F i e că t r a g e m cu, fie că f ă r ă l u n e t ă , d i s t a n ţ a l a c a r e
î n chip n o r m a l e î n g ă d u i t să t r a g e m l a c ă p r i o r i n u î n t r e ­
ce 150 m . P e n t r u s t a b i l i r e a d i s t a n ţ e i m a x i m e , s ă n u n e
g â n d i m n u m a i la c a p a c i t a t e a a r m e i , ci m a i a l e s l a a c e e a
a trăgătorului. Pe lângă gruparea, adică împrăştierea,
inevitabilă a armei, trebue să considerăm m a i ales pe
ceea p r o v o c a t ă de v â n ă t o r . G r u p a r e a p r i c i n u i t ă de v â n ă ­
t o r de obiceiu e cu 50% î n p l u s u l celei a a r m e i . L a t r ă ­
g ă t o r i m e i o c r i cu 7 5 % , la cei s l a b i şi m a i m a r e . Astfel,
d a c ă a r m a f i x a t ă g r u p e a z ă zece g l o a n ţ e l a 100 m . î n t r ' u n
cerc de 5 cm., t r a s e acele g l o a n ţ e de u n ţ i n t a ş b u n cer­
cul v a fi 7.5 cm., t r a s e de u n u l m e d i o c r u va fi 10 cm. etc.
Cu d i s t a n ţ a c r e ş t e î m p r ă ş t i e r e a a r m e i în s i n e î n m o d
p r o p o r ţ i o n a l , i a r î m p r ă ş t i e r e a c a u z a t ă de t r ă g ă t o r se m ă ­
r e ş t e pe o s c a r ă cu m u l t m a i a c c e n t u a t ă .
E x p e r i e n ţ a s t a b i l e ş t e ca l i m i t a e x t r e m ă a u n e i î m ­
p u ş c ă t u r i „ c u r a t e " la c ă p r i o r i este 150 m e t r i .
f Prof. D. D. Andronescu
In vrâstă de 84 de ani a trecut în Ţara marilor
taine Profesorul Dr. C. Andronescu, preşedinte de o-
noare al „Uniunei Generale a Vânătorilor din Româ­
nia". Viţă de boer, cu o înfăţişare distinsă, — suflet
deschis, care exalta fiecare rază de soare ce pătrunde
în trista viaţă a omului, — om spiritual aşezând în clipă
şi în loc potrivit vorba de umor, uneori cu fin ghimpe
între petale, — vânător din tinere ţele lui îndepărtate,
— Doctorul Andronescu a fost o figură mult stimată
şi mult iubită în lumea noastră vânătorească
Unul dintre întemeietorii „Uniunei" s'a străduit
să dea viaţă cât mai rodnică acestei înalte instituţiuni,
şi bunele lui gânduri nu lipseau delà nici o adunare
generală — formând uneori chiar singurul conţinut
real al aceleia. Reamintim frumosul scop pentru care
a ars atât de mult şi atât de neobosit entuziasm: în­
fiinţarea, în Bucureşti, a unei „Case a vânătorilor" —
local, care să cuprindă toate instituţiile vânătoreşti
centrale, şi în plus un colţ de întâlnire camaraderea­
scă a celor din breasla verde. Dacă se va realiza
vreodată acest gând bun, nu se va uita să se înscrie
în fruntea celor ce au contribuit la înfăptuire, numele
Doctorului Andronescu,
Ne descoperim în faţa mormântului Nestorului
vânătorilor români, şi aşezăm cu evlavie pe glia proas­
pătă cetină de brad.
f Dr. Victor Ancuşa
i
In acea zi de 22 Mai 1943, soarele împăca lumea
îmbrăţişând în căldură şi viaţă toate făpturile, fără
să ţină seamă de duşmănii, tabere şi războaie. Par'că
s'ar fi coborît o poruncă din cer: ca prin farmec au
încetat de două zile încăerările în acel sector, şi pe cei
doui ţărmi ai Cubanului au eşit din ascunzişuri oame­
nii, fără să audă şuer de gloanţe. Anume împrejurări
şi coincidenţe curioase produc uneori asemenea re­
laxări; o clipă de uimitoare linişte în mijlocul cata­
clismului.
Dr. Victor Ancuşa, avocat, locotenent în rezervă,
îndrăgostit al întinderilor, al soarelui, al bucuriei de
viaţă în frumuseţile veşnice şi de pretutindenea ale
Naturii, şi-a făcut cu plăcere patrularea dealungul
malului străjuit de armele româneşti. Luntrea uşoară
luneca tăcută pe subt mal, ocolea păpurişuri, se pier­
dea în stuf. Santinelele erau la locul lor. Dincolo se
zăreau soldaţi tolăniţi la soare, cărând apă, spălân-
du-şi rufele în apa râului.
Era oare războiu aici?
Luntrea se opri după un cot al ţărmului. Runda
era terminată, Pe deasupra treceau din vreme în
vreme raţe sălbatece, şuerând din harnicele lor aripi.
Paseri de apă necunoscute prin patria lui, — prin
Banatul obârşiei, prin Clujul vieţii, prin Sibiul pribe­
giei — vâsleau ţinând linia râului. In stuf, aproape de
mai să-1 prinzi cu mâna, un lăcar se aninase de paiul
unei trestii şi şuera melodios, tremurându-şi guşa,
Vânătorul-soldafc se descoperi ca în biserică, şi se
cufundă în aceia dulce uitare de sine, în care se topesc
depărtările şi toate relele lumii acesteia. Ca mâine
va putea porni spre casă, ca mâine îşi va îmbrăţişa pe
cei dragi. Ca mâine va relua nobila luptă pentru drep­
tate prin puterea argumentelor, prin slova clară şi
caldă. Ca mâine va ieşi în margine de dumbravă ro­
mânească, şi pitulat lângă tulpină de gorun, va aş­
tepta căpriorul cel voinic. Şi boarea îi va aduce miros
dulce de sulfină, şi un grangur va trece pe deasupra,
ca un bulgăre de aur. Ca mâine . . .
„Trrrrr!"
Se trezi din malul de dincolo, ca toba unui ciocă-
nitoare cu clonţ de oţel. Fără de veste, fără conti­
nuare.
Cel ce a apăsat — poate ca din joacă — trăga­
ciul cârâitoarei morţii, va fi rânjit şi îşi va fi aprins
liniştit ţigara de mahorcă răsucită în hârtie de gazetă.
Victor Ancuşa s'a prăbuşit ciuruit, fără să-şi mai
dea seama de minciuna visului pe care îl înfiripase! şi
a aburului trecător de fericire şi pace.
In pomenirea celui ce a fost un distins om al
Dreptăţii, instruit şi talentat; a celui ce a fost un ca­
marad de vânătoare care a căutat totdeauna în îndei-
letnicirea noastră numai ceea ce e pur, frumos şi înăl­
ţător, ne oprim să trimitem un gând evlavios la groapa
din cele îndepărtate tărâmuri străine.
Tradiţionala crenguţă de brad, pe care o frângem
deasupra gropii camaradului nostru bun, e cuprinsă
în biruitorul Tricolor românesc!
„Carpaţii"
Mirosul corbilor
Am mai scris odată în draga noastră revistă
„Carpaţii" (No. 7/1941) despre simţul mirosului la
aceste frumoase şi, vai!, tot mai rare paseri ale mun­
ţilor noştri. Şi am arătat cu experienţe proprii, că
corbii se orientează nu numai după ochi, dar cel pu­
ţin în aceeaş măsură şi după mirosul, care le desco­
pere hoitul-hrană. Regret, că această temă nu a fost
reluată de alţi hoinari ai munţilor şi cunoscători ai
vietăţilor şi întâmplărilor de acolo. Ar fi de folos
tratarea ei cât mai amplă, doar „corbii sunt limierii
vânătorului sărac"!
Revin deci eu, cu o nouă experienţă personală.
In 20 August 1942 mă găseam într'un teren de
vânătoare, pe care îl arendasem de curând, fostă pro­
prietate a comunei Covasna. Teren frumos, dar cam
sărac în vânat nobil. Se găseşte tocmai în graniţa tra­
sată într'o zi rea pe o tăbliţă de copil de şcoală (ală­
turea e aşezat deja buretele înmuiat în lacrimile şi
sângele nostru!). Construisem la repezeală o colibă
de cetină, deschisă în faţă, unde ardea un foc cumplit
aruncând valuri de căldură spre culcuşurile noastre.
Ca de obiceiu în asemenea împrejurări, se înte­
ţesc vorbele şi poveştile care se înfiripă între stăpân
şi paznici, — şi ne-am pomenit, că e ora zece. Ne-am
cuibărit în cotloanele noastre, să dormim, obosiţi de
drumul pe care îl făcurăm.
La vre-o 800 metri de noi era o stână de oi. Abea
am apucat să adormim, răsună toate văile de strigă­
tele ciobanilor, de lătratul întărâtat al cetei de câini.
Un lup . . . asiatic . . , trecuse graniţa şi înhăţase o
oaie. Cu toată hărmălaia şi atacul câinilor, lupul a
târît oaia, ca un km. delà noi, în pădurea bătrână,
unde o putea mânca în tihnă. Doi câini mai voinici
l-au petrecut până acolo, apoi s a u întors şi ei la stâ­
nă. Abea s'a liniştit acea larmă şi începui să îmi li­
pesc din nou genele, aud pe un om care era cu noi:
„Auzi Domnule, cum „latră" un căprior". Mă ridic,
ascult. De unde să fie căprior. Erau corbi, care cron­
căneau pe sus, în acea întunecime mare!
îmi trag repede bocancii, să ies, să mă départ
puţin de focul al cărui pârăituri acopereau glasurile
de afară. Da! Minune! In puterea nopţii câţiva corbi
croncăneau în zbor. Erau pe deasupra locului unde am
auzit mai pe urmă lătrând câinii, deci unde se ospăta
lupul asiatic. Vre-o câteva minute a durat încă acea­
stă croncăneală, apoi tăcere. Mi-am închipuit, că du­
pă ce au stabilit locul unde e masa delà care sperează
dimineaţă ceva fărâmituri, s'au aşezat de strajă în
copaci, şi aşteaptă zorile.
Cât am umblat eu munţii noştri, în lung şi în lat,
petrecându-mi în ei cea mai mare parte a vieţii mele,
nu am văzut până atunci, ca în puterea nopţii corbii
să zboare pe deasupra unui hoit, omorît de abea
20—30 de minute.
A doua zi noaptea lupul vine din nou, şi lucru­
rile se întâmplă precis după acelaş program. îndată
îmi iau ceva haine pe mine, şi însoţit de paznicul meu
Ion, alerg la stână, iar de acolo iau direcţia în care
s'a depărtat lupul cu oaia în gură şi cu câinii grăma­
dă după el.
Era cât pe aici, să şterg cu picioarele urma con­
deiului pe acea tăbliţă. Câinii s'au lăsat pe rând de
urmărire. Unul a mai lătrat pe loc o bucată de vre­
me. M'am apropiat binişor de locul unde bănuiam lu­
pul, în întunecimea de beznă a pădurii am încercat
să-1 luminez cu o lampă electrică. Apoi am dat o
împuşcătură, ca să-1 speriu. Lupul a plecat şi am gă­
sit oaia îndată, moartă. Am trimis la stână pe cio­
ban, cu câinele cel vrednic, şi am rămas singur la
curioasa pândă: să văd dacă vor mai veni corbii de
aseară.
După vre-o 15 minute, din direcţia Cupanu Ma­
re (Comandau), aud corbii venind, cu croncănitul lor
obişnuit. Rotesc deasupra brazilor, sub care stăteam
eu în apropierea oii omorîte de lup. Apoi se aşează
pe rând în aceşti brazi, şi tac din cioc.
Apoi m'am retras şi eu, bucuros de această ex­
perienţă, care mi se pare foarte interesantă.
Cei ce neagă că corbii au simţul mirosului vor
zice la aceste constatări de fapte ale mele: Da, cor­
bii s'au orientat după zgomot. Ei, sau vre-unul bă­
trân de 80—100 de ani dintre ei, ştiau, că atunci
când se stârneşte la stână larmă de asta, lupul face
carne şi au venit „la faţa locului". Dacă s'ar fi luat
după larmă, mergeau la stână. Apoi după zgomot
era imposibil să stabilească ei dela depărtarea de un­
de au venit, chiar şi brazii subt care zăcea oaia moar­
tă. Da, admit, că au fost avertizaţi de larmă, şi pa­
seri foarte inteligente cum sunt, corbii au pornit în
zborul lor de noapte spre acea larmă. Dar locul pre­
cis urde zăcea oaia nu l-au putut găsi nici după auz
— au sosit după vre-o 15 minute după ce s'a stins
zgomotul —, şi nici după văz, fiind întunerec beznă,
şi oaia zăcând în pădurea bătrână subt crengile bra­
zilor. Nu este altă explicare, decât că corbii au sta­
bilit brazii subt care se găsea oaia după miros. Şi
abea rupă 35 minute de când a fost omorîtă acea oiţă!
Această experienţă mi-a întărit şi mai mult —
dacă era posibil — convingerea, că corbii descopere
hoitul nu numai după ochi, ci mai ales după miros,
— şi mă face să-mi fie şi mai dragi aceste paseri, ca­
re mi-au făcut atâtea bune servicii de limieri. . .
Corbii.. . „limierii vânătorului sărac".
Gavril Olteanu — Reghin
(până la întoarcere: în Braşov)
Vulpe gonind câinele de vânătoare
D. Iosîf Bruno Levitzcky, comerciant din locali­
tate, mi-a relatat următoarele: Prin luna Iunie 1941
a eşit la plimbare prin pădurea „Valea" din apro­
pierea oraşului, luând cu el şi câinele de vânătoare,
un prepelicar german, foarte bine dresat.
Ajuns în pădure, câinele s'a depărtat. Peste pu­
ţin timp a auzit apoi nişte zbierate ciudate, cari se
asemănau mai mult cu un horcăit şi pe cari nu le-a
putut identifica. Spre marea lui surpriză şi-a văzut
câinele de vânătoare alergând spre el, iar în urma lui
gonea o vulpe, care scotea acele zbierate ciudate.
Desigur că D-sa a rămas suprins de această pur­
tare a vulpii şi comentând cazul, am ajuns la conclu­
zia, că vulpea avea puii prin apropiere. Numai ast­
fel se poate explica purtarea ei atât de ciudată. Prin
atitudinea ei curajoasă, a încercat să abată perico­
lul din preajma puilor.
Câinele, deşi excelent la vânătoare, se vede că
a fost impresionat peste măsură de zbieratele vulpii
şi a făcut calea întoarsă spre stăpânul său.
D. Levitzcky mi-a mai confirmat, că este de mul­
tă vreme vânător, nici odată însă, nu ar fi putut cre­
de ca vulpea să dea naştere la astfel de zbierate, cari
să sperie câinele de vânătoare.
Dr. Ion V. Todea
Orăştie.
Stăncuţă cu pete albe
Printre stăncuţele care se abăteau prin faţa fe­
restrei mele, în căutare de hrană, mi-a atras aten­
ţiunea o mică stăncuţă, care spre deosebire de pena­
jul consoartelor ei, purta un veşmânt mai împodobit,
întrucât pe partea inferioară a corpului, pe piept cât
şi pe lături avea mai multe pete albe; la fel se putea
distinge câte o pată albă şi pe umerii aripelor.
Această stăncuţă cu un veşmânt atât de diferit
de cel obişnuit al neamului ei, am văzut-o în două
rânduri: pentru prima dată în ziua de 8 Februarie
1941 şi la data de 23 Februarie, adică tocmai peste
15 zile.
M'am gândit mult, cărui motiv s'ar putea atribui
această schimbare a penajului,
fără să pot deslega această c-
nigmă.
Va fi cazul unui albinism,
sau pur şi simplu un capriciu al
Naturii, nu pot să precizez.
Dr. Blagi Teodor
Subinspector de Vânătoare
Teleneşti

Lupi mulţi în Târnava Mare

In seara zilei de 17 Mai a. c. ••••••••••l

in hotarul comunei Boiu cu oca- Lupul »i lupoaica din pânda la (api. (la .Lupi mulţi !n Târnava Mare).
ziunea unei pânde la căpriori, Dl.
S. Alexandrescu a împuşcat un lup, care umbia după Dar oare acelaş piţigoi să ne îndemne să câr-
pradă. In dimineaţa următoare, la o distanţă de abea chim hainele, când se apropie frigul? — nu o ştim.
20 metri dela locul unde căzuse în seara precedentă Care dintre cititorii noştri ne poate identifica pe a-
lupul, Dl. Al. Terec, Bucureşti, a împuşcat o lupoai­ cest bun barometru şţi sfătuitor?
că. Rănită greu, a fost urmărită, şi pe dâra de sânge
vânătorul a ajuns până la cotlonul lupoaicei, unde a Cum se păstrează
găsit şi pe cei cinci căţei mici de lup. trofeele de mistreţi ?
Cu zece zile mai târziu, paznicul societăţii ,,Co­
drul" din Sighişoara a împuşcat încă o lupoaică, de De obiceiu vânătorii nostrii montează colţii de
asemenea fătată, în nemijlocita apropiere a comunei mistreţi pe tablete de lemn. Prezentăm aici un alt,
Albeşti, pe când venise la hoiturile din cimitirul de cu mult mai frumos fel, de a monta acest trofeu.
animale. Acest cimitir nu e nici 500 metri depărtare
Metalul în care sunt prinşi colţii e argint, care nu se
de comună.
rugineşte, şi pe faţa căruia se vor grava locul şi data
In acest judeţ e o lupărie cum nu s'a mai pome­
nit, care a distrus 80% din efectivul de căprioare şi dobândirii trofeului. Mai are avantajul acest fel de
a făcut în iarna trecută serioase pagube gospodarilor. montare, că terminaţiile colţilor sunt îmbrăcate in
Deşi în iarna care a trecut s'a făcut o intensă otră­ metal, şi astfel sunt ferite de ceea ce li se întâmplă
vire în întreg judeţul, rezultatul nu a fost satisfăcă­ altfel: se creapă şi se rup,
tor, căzând numai 21 lupi.
Gh. Schiopea
Insp. vân. al plasei Sighişoara
Abonatul curios
Aş vrea să ştiu ce fel de păsărică e aceia, care
se aude neîncetat, de cum începe a se desprimăvăra,
cât şi toamna până târziu; despre care, mama, mi-a
atras luarea aminte, din cea mai fragedă copilărie,
zicându-mi că e: „Simţâvara". Şi în adevăr, primă­
vara, cântecul ei par'că ar zice pe un trio săltăreţ:
„Simţavar.. . Simţavar..." — iar toamna, pare să
fie tot aceiaşi care zice pe un ton convins şi tare gră­
bit: „câr-chi-ţi, cârchiţi, câr-chi-ţi, cârchi-ţi". Adică
cârchiţi hanele proase că vine iarna. Se întâmplă de­
seori că şi primăvara zice „cârchiţi" — şi cu sigu­
ranţă că vine frig. — E un fel de barometru cân­
tăreţ.
Poate să fie Piţigoiul? N'am parvenit încă să-1
identific.
Abonatul No. 1433.

(N. R.) „Simţivara" — e fără îndoială piţigoiul

mare, cel cu burta galbenă (Parus maior). Proaspă­
tul cântec de primăvară al acestei isteţe paseri e tăl­
măcit pe aproape toate limbile, iar în versurile noa­
stre ooporale găsim deasemenea vesele note:

„Cici-vara, cici-vara!
„Să iasă copiii-afară
Cu pituţa albă 'n poală!"

ţff rrirrrrrrrh ÎI I M ii i M ^ H I H i HífHB H'
igiillllim CA RTI / R E VISTEII
Revista Vânătorilor (No. 6/1943). Dl M i n a i M o ş a n d r e i ,
a r ă t â n d ce î n s e m n e a z ă a i e v e a c â i n e l e de v â n ă t o a r e p e n ­
t r u v â n ă t o r , şi p e n t r u i n o b i l a r e a a r t e i v â n ă t o a r e i , c o n s t a t ă
cu d e p l i n ă d r e p t a t e t o t a l a l i p s ă de o r g a n i z a r e a chinofiliei
n o a s t r e . Cere, c a U n i u n e a s ă e x e c u t e acel p u n c t p r o g r a ­
m a t i c î n s e m n a t , c a r e p r e v e d e a m e l i o r a r e a r a s e l o r de c â i n i
d e v â n ă t o a r e , î n f i i n ţ a r e a r e g i s t r u l u i de o r i g i n ă , o r g a n i z a ­
r e a de c o n c u r s u r i p e n t r u c â i n i etc. C o n s t a t ă m , că U n i u ­
n e a e p r e o c u p a t ă de a c e a s t ă p r o b l e m ă , şi d u p ă c â t ş t i m
a şi a l o c a t o î n s e m n a t ă s u m ă d i n f o n d u l d e v â n ă t o a r e
c a r e îi r e v i n e , î n s c o p u r i chinofilice.
O delicioasă schiţă a m a e s t r u l u i Cazaban, înconde­
i a z ă p e u n u l d i n acei n u p r e a r a r i , o a m e n i „ p r e v e n i t o r i " ,
c a r e s u b t p r e t e x t u l u n o r i n v i t a ţ i i p e c a r e şi le fac, n u i n ­
t e n ţ i o n e a z ă d e c â t s ă p r o f i t e de „ o a s p e " ( a u t o m o b i l u l , m e ­
r i n d e . . .) — Dl Prof. E. B o t e z a t c o n t i n u ă p r o p a g a n d a s a
în f a v o r u l c o l o n i z ă r i i e l a n u l u i , c a r e o d i n i o a r ă p r o s p e r a
în p ă m â n t u l r o m â n e s c . R e p r o d u c e m s f â r ş i t u l a c e s t u i a r ­
ticol î n s u f l e ţ i t o r :
„ A c e a s t a î n s e a m n ă că, c o n d i ţ i u n i l e de v i a ţ ă d i n
teritoriul ţării r o m â n e ş t i la dispoziţia elanului erau
o p t i m e , î n c â t p e r m i t e a u d e s v o l t a r e a şi p r o d u c ţ i u n e a
de e l a n i de c a l i t a t e s u p e r i o a r ă .
A c e a s t ă c o n s t a t a r e este o î n c u r a j a r e m a i m u l t
pentru reintroducerea frumosului vânat în vederea
b u c u r i e i v â n ă t o r i l o r şi a d a t o r i e i n e a m u l u i de a-şi r e ­
face ţ a r a p â n ă u n d e m a i este î n c ă cu p u t i n ţ ă î n t r u
r e p a r a r e a g r e ş e l i l o r î n f ă p t u i t e de n e c h i b z u i n ţ a şi t e n ­
d i n ţ a de d i s t r u g e r e a o a m e n i l o r l i p s i ţ i de c u n o ş t i n ţ e l e
cele m a i e l e m e n t a r e .
Căci a s t ă z i este de f a p t o c u n o ş t i n ţ ă e l e m e n t a r ă ,
că d i s t r u g e r e a f a u n e i şi a florei u n e i ţ ă r i î n s e a m n ă
m i s t i i r e a ei, i a r a c e a s t a a r e d r e p t u r m a r e s ă r ă c i r e a
l o c u i t o r i l o r , ceeace d u c e î n c e t l a m o a r t e a , l a d i s p a r i ­
ţ i a l o r î n c o n f o r m i t a t e cu m ă s u r i l e n a t u r i i , c a r e p e n ­
t r u v ă t ă m a r e a î n f ă p t u i r i l o r ei a r e o s â n d a cu m o a r ­
tea, i a r p e n t r u r e s p e c t a r e a l e g i l o r ei e a a r e p r o p ă ş i r e a
e v o l u ţ i u n i i ca s u p r e m u l p r i n c i p i u de fericire.
D i n p u n c t de v e d e r e etic se î n ţ e l e g e cu a t â t m a i
u ş o r , p e n t r u o m u l cu a d e v ă r a t civilizat, că n i m e n i n u
a r e d r e p t u l s ă d i s t r u g ă , s ă n i m i c e a s c ă ceeace el î n s u ş i
n u a c r e a t ; a c e a s t a cu a t â t m a i m u l t c â n d p r i n astfel
de a c ţ i u n i n e s o c o t i t e îşi v a t ă m ă c o n d i ţ i u n i l e de t r a i
ale p r o p r i e i s a l e vieţi.
De a c e e a u r m e a z ă c a cu a t â t m a i m u l t a u t o r i ­
t ă ţ i l e r e s p o n s a b i l e s ă a p r e c i e z e p r o b l e m e l e v i t a l e ale
n a ţ i u n i i şi s ă a d u c ă I a î n f ă p t u i r e c e r i n ţ e l e în c a r e p r o ­
m o v e a z ă b i n e l e c o m u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e , ale c ă r e i e x p r e ­
sie este s t a t u l .
I n deosebi p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă r o m â n e a s c ă t o a t ă
p r o b e l m a v â n ă t o r e a s c ă m a i este î n c ă şi o c h e s t i u n e
de p r e s t i g i u n a ţ i o n a l , î n t r u c â t R o m â n i a este o ţ a r ă
p r i n e x c e l e n ţ ă cu r e p u t a ţ i u n e v â n ă t o r e a s c ă . A m b i ţ i u ­
n e a n a ţ i o n a l ă n u p o a t e s ă a b a n d o n e z e , ci d i n c o n t r a
să sporească avântul vânătoresc întru întărirea situa­
ţiei s t a t u l u i n o s t r u î n t r e celelalte s t a t e d i n f r u n t e a a-
v â n t u l u i c u l t u r a l al o m e n i r e i " .
Revista Pădurilor (No. 3—4 d i n 1943). I n p a r t e a r e s e r -
v a t ă chestiunilor vânătoreşti, a p a r e u n î n s e m n a t articol
al D-lui I n g . C. D a n , „ P a z n i c i i de vânătoare". Autorul
c o n s t a t ă , că p e n t r u a j u n g e r e a u n o r r e z u l t a t e b u n e î n
a d m i n i s t r a ţ i a silvică n u s u n t s u f i c i e n t e o r g a n e l e şi a c ­
t i v i t a t e a de c e n t r u , m a i m u l t b i r o c r a t i c ă , — ci m a i a l e s
e t r e b u i n ţ ă de acele „celule p e r i f e r i c e " , c a r e s i n g u r e a u
c o n t a c t r e a l şi p e r m a n e n t cu p ă d u r e a . Aceste celule s u n t
Ocoalele silvice, şi î n u l t i m a a n a l i z ă b r i g a d i e r i i silvici şi
p ă d u r a r i i . I n u r m a m a r e i l i p s ă de p e r s o n a l s'au d e p l a s a t
şi a t r i b u ţ i u n i l e , l e g a l - n e l e g a l . a ş a că î n s a r c i n a p ă d u r a ­
r i l o r s u n t azi l u c r ă r i , c a r e de d r e p t a r t r e b u i s ă le î n d e ­
p l i n e a s c ă i n g i n e r i i silvici. A c e e a ş s i t u a ţ i e o a v e m şi î n
m a t e r i e c i n e e e t i c ă : e n e v o e de acel p e r s o n a l inferior, c a r e
s ă stee î n n e î n c e t a t c o n t a c t cu v â n a t u l , — e n e v o e de u n
c o r p de p a z n i c i de v â n ă t o a r e s p e c i a l i z a ţ i . E x a m i n â n d p o ­
sibilitatea creerii acestui corp, a u t o r u l a r a t ă insuccesul
î n c e r c ă r i i f ă c u t e cu Ş c o a l a de P a z n i c i de v â n ă t o a r e „Dr.
M H
rí ¿
N e d i c i " d i n S i g h e t , şi îl d e d u c e l a î m p r e j u r a r e a , că absol­
v e n ţ i i acestei scoale n u a u g ă s i t p l a s a m e n t , s'au r ă s l ă ţ i t
p e l a a l t e î n d e l e t n i c i r i . A j u n g e a p o i l a u r m ă t o a r e a solu-
ţiune:
„ P r e g ă t i r e a p e r s o n a l u l u i de v â n ă t o a r e s ă se facă In
şcoalele de b r i g a d i e r i silvici, p r i n a m p l i f i c a r e a c u r s u r i l o r
şi p r a c t i c e i n e c e s a r e , de v â n ă t o a r e . Ş c o a l a de b r i g a d i e r i
a r e î n p r e z e n t d u r a t a de 2 a n i . S ă s e î n f i i n ţ e z e u n al t r e i ­
l e a a n , p e n t r u s p e c i a l i z a r e , c a r e s ă p o a t ă fi u r m a t n u m a i
de e l e m e n t e l e ce c o r e s p u n d d i n t o a t e p u n c t e l e de v e d e r e
a c e s t e i s p e c i a l i z ă r i şi p e n t r u c a r e se cer m u l t e a p t i t u d i n i .
Ş c o a l a a r p u t e a fi s u b v e n ţ i o n a t ă d i n F o n d u l V â n ă ­
t o a r e i , a v â n d şi t e r e n d i d a c t i c l a d i s p o z i ţ i e .
A b s o l v e n ţ i i secţiei cinegetice s ă a i b ă a c e l e a ş i d r e p ­
t u r i ca b r i g a d i e r i i silvici, p e n t r u ca în c a z u l o c u p ă r e i p o s ­
t u r i l o r de s p e c i a l i t a t e c i n e g e t i c ă la p a r t i c u l a r i , a c e ş t i a
s ă p o a t ă i n t r a în s e r v i c i u l s t a t u l u i s a u p a r t i c u l a r i l o r ca
b r i g a d i e r i silvici.
D i r e c ţ i u n e a E c o n o m i e i V â n a t u l u i se v a Î n g r i j i p e n t r u
c r e a r e a de p o s i b i l i t ă ţ i de p l a s a r e a a c e s t o r b r i g a d i e r i sil-
vico-cinegetici. Aceste p o s i b i l i t ă ţ i , le v e d e m î n t r ' u n v i i t o r
a p r o p i a t f o a r t e l a r g i , a ş a că p e n t r u cel p u ţ i n u n d e c e n i u
vor exista plasamente sigure".
P r o p u n e r e a p e c a r e o face Dl I n g . C. D a n o g ă s i m
b u n ă d i n t o a t e p u n c t e l e de v e d e r e , şi n i se p a r e s i n g u r a
s o l u ţ i e de m o m e n t , p r i n c a r e s ' a r a j u n g e s ă a v e m o s e r i e
de b r i g a d i e r i , cu c u n o ş t i n ţ e s p e c i a l e de v â n ă t o a r e . P r o ­
p u n e r e a m e r i t ă t o a t ă a t e n ţ i u n e a celor, ce o p o t r e a l i z a . •—
D i r e c ţ i u n e a Econ. V â n a t u l u i a p u s l a d i s p o z i ţ i a F a c u l t ă ­
ţii de S i l v i c u l t u r ă , d i n F o n d u l de v â n ă t o a r e , o s u m ă de
Lei 120.000, p e n t r u a se d a p r e m i i s t u d e n ţ i l o r , c a r e se v o r
d i s t i n g e l a c u r s u l t e o r e t i c şi p r a c t i c al v â n ă t o a r e i . Cu
s u m a a c e a s t a c o n d u c e r e a şcolii a c u m p ă r a t 8 a r m e de
v â n ă t o a r e cu d o u ă ţevi, s i s t e m h a m m e r l e s s , p e c a r e a p o i
le-a d i s t r i b u i t p e n t r u o p t s t u d e n ţ i m e r i t u o ş i î n m a t e r i a
v â n ă t o a r e i . A c e ş t i a s u n t : R e m u s I. O p r i ş i u , C o n s t a n t i n I.
B a d e a , Iosif N. V o i n e s c u (absolvenţi), E u g e n E. S u c i u ,
E m a n o i l Al. Ş t e f ă n e s c u , C o r n e l T. C h e r c i o b a n , N i c o l a e I.
D r a g u l i n şi N i c o l a e N. I a n c u . D i n p a r t e a n o a s t r ă f e l i c i t ă m
c ă l d u r o s pe aceşti d i s t i n ş i t i n e r i c a m a r a z i ai n o ş t r i şi le
u r ă m , s ă p o a r t e veseli şi s ă n ă t o ş i , c u r a t e , acele a r m e de
v â n ă t o a r e , pe c a r e l e - a u d o b â n d i t p r i n m u n c a şi d r a g o s -
t o a l o r f a ţ ă de t r e b i l e v â n ă t o r e ş t i .
Herbert Nadler: A keleti- és deli Kárpátokban („In C a r -
p a ţ i i ostiei şi s u d i c i " , B u d a p e s t a 1943). A u t o r u l , d i r e c t o r
al g r a d i n e i zoologice d i n B u d a p e s t a , şi-a c â ş t i g a t u n n u m e
c u n o s c u t p r e t u t i n d e n e a u n d e t r ă e ş t e şi se v â n e a z ă c e r b u l ,
. p r i n „ f o r m u l a " de e v a l u a r e a c o a r n e l o r de cerb. „ F o r m u l a
N a d l e r " e u n a c a r e m u l t t i m p a fost a d o p t a t ă î n g e n e r a l ,
şi c a r e de f a p t f o r m e a z ă şi t e m e l i a celeia a d o p t a t e a p o i
de C o n s i l i u l I n t e r n a ţ i o n a l de v â n ă t o a r e . I n a c e e a ş v r e m e ,
N a d l e r e u n excelent şi v e c h i u v â n ă t o r de v â n a t m a r e ,
c a r e şi-a p r i n s m u l t i p l e l e e x p e r i e n ţ e , a v e n t u r i şi i m p r e s i i
a d u n a t e d i n h o i n ă r e l i l e lui, î n d o u ă c ă r ţ i , a p ă r u t e m a i de
m u l t şi m u l t a p r e c i a t e . Ca o m e u n e u r o p e a n , ' cu l u s t r u
de i n t e r n a ţ i o n a l , cult, civilizat. — N o u a l u i c a r t e , i l u s t r a t ă
cu p e s t e 80 s p l e n d i d e fotografii ale a u t o r u l u i , c u p r i n d e
file d i n z i a r u l v â n ă t o r e s c , î n c a r e s u n t p r i n s e v â n ă t o a ­
r e l e l a v â n a t n o b i l pe c a r e le-a î n t r e p r i n s a u t o r u l în Ar­
d e a l u l r o m â n e s c î n a n i i 1934—36. M u r e ş u l S u p e r i o r , L ă -
p u ş n a r e g a l ă , M o l d o v a n c a , M u n ţ i i S e b e ş u l u i , V a l e a Isei
şi a l t e r e g i u n i ale C a r p a ţ i l o r r o m â n e ş t i s u n t l o c u r i l e în­
cântătoare, raiurile vânătoreşti, în care a trăit a u t o r u l
zilele, ale c ă r o r o g l i n d i r e v r e a s ă fie a c e a s t ă c a r t e . Oglin­
direa nici c â n d n u poate egala realitatea — o r e c u n o a ş t e
a c e a s t a şi a u t o r u l . T o t u ş i , o g l i n d a a c e a s t a p o l e i t ă de m a ­
r e l e t a l e n t de s c r i i t o r al a u t o r u l u i şi de p u t e r e a de r e -
c e p ţ i u n e a s u f l e t u l u i s ă u , e u n a d i n t r e cele m a i p e r f e c t e ,
î n t r e t o a t e c â t e a u voit s ă r e d e e acel c o m p l e x de f r u m u ­
seţi n a t u r a l e , de v i a ţ ă s ă l b a t e c ă , d e a t m o s f e r ă , de s t a r e
s u f l e t e a s c ă , de î n t â m p l ă r i s u r p r i n z ă t o a r e şi u n i c e c a r e al-
cătueşte v â n ă t o a r e a în Carpaţii noştri. Cititorul într'ade-
v ă r s i m t e „ a e r u l " a c e l o r l o c u r i , — şi se î n c â n t ă . — Ci­
tind noi această carte, pe l â n g ă a d e v ă r a t a plăcere pe care
a m a v u t - o , a m fost c u p r i n ş i şi de u n s e n t i m e n t de n e -
m u l ţ u m i r e , c a r e se n u a n ţ a î n u n fel d e r e v o l t ă , p e m ă ­
s u r ă ce se î m p u ţ i n a u filele a c e s t e i c ă r ţ i . A u t o r u l a scos
acele e x c e p ţ i o n a l e t r ă i r i v â n ă t o r e ş t i , fiind i n v i t a t u l u n o r
p r o p r i e t a r i d e t e r e n e de v â n ă t o a r e d i n A r d e a l u l r o m â n e s c .
A m f i t r i o n i i a u t o r u l u i — (în a f a r ă de u n u l ) — a u fost r o ­
m â n i , îi c u n o a ş t e m şi ş t i m , c ă l - a u i n v i t a t şi l-au p r i m i t
cu t o a t ă a t e n ţ i u n e a şi cu t o a t ă d r a g o s t e a . I - a u p u s l a dis­
poziţie acele t e r i t o r i i , p e c a r e l e - a u c r e a t şi l e - a u r i d i c a t
cu t r u d a , cu i n i m a , cu j e r t f a l o r românească. A u t o r u l cu­
n o ş t e a perfect de b i n e s i t u a ţ i a v â n ă t o r e a s c ă d e d i n a i n t e
de U n i r e (şi c u n o a ş t e şi d e c a d e n ţ a v â n ă t o r e a s c ă î n c a r e
a u a j u n s acele t e r i t o r i i d u p ă ce l e - a u fost r ă p i t e v â n ă t o ­
r i l o r r o m â n i ) , c u n o a ş t e e f o r t u l m a r e şi n o b i l p e c a r e 1-a
f ă c u t v â n ă t o r i m e a şi o f i c i a l i t a t e a r o m â n e a s c ă î n i n t e r e s u l
creerii a c e l u i r a i u v â n ă t o r e s c a l C a r p a ţ i l o r . Şi t o t u ş i : î n
t o a t ă c a r t e a de 300 d e p a g i n i n i c i o v o r b ă d e a p r e c i e r e
p e n t r u a c e s t efort şi r e z u l t a t românesc, n i c i o p o m e n i r e
d e s p r e î m p r e j u r a r e a , c ă a m f i t r i o n i i a u fost români, m a i
m u l t : î n t o a t ă c a r t e a n u s e g ă s e ş t e o s i n g u r ă d a t ă şi n i c i
î n t r ' o l e g ă t u r ă s a u fel, c u v â n t u l de „ r o m â n " ! — E ocolită
cu p e d a n t ă g r i j e p o m e n i r e a a c e s t u i c u v â n t , s a u a c a r a c t e ­
r u l u i r o m â n e s c a u n o r lucruri, fapte, î m p r e j u r ă r i , oameni.
E o p e n i b i l ă t e n d i n ţ ă a a u t o r u l u i d e a d e s n a ţ i o n a l i z a lu­
m e a p e c a r e a c ă l c a t - o c u a r m a de v â n ă t o r î n m â n ă . Şi e
o tendinţă, care scade m u l t valoarea cărţii, alterează rea­
l i t a t e a şi f ă r ă î n d o i a l ă p i c u r ă m u l t ă a m ă r ă c i u n e î n s u ­
fletul celor, p e c a r i îi n u m e ş t e a u t o r u l „ p r i e t e n i i l u i
P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă N r . 139615 d i n 25 V I 1943,
Dl C ă p i t a n r e z . A l e x a n d r u P o p e s c u , d i n C ă l ă r a ş i , a fost
n u m i t I n s p e c t o r d e v â n ă t o a r e , onorific a l j u d e ţ u l u i I a l o ­
m i ţ a , î n locul D-lui A v o c a t A d r i a n P o p B ă l e n i .
* P e n t r u v e r i f i c a r e a p r o c e s u l u i v e r b a l d r e s a t a s u p r a a-
FEDERAŢIA P R O T E C T O R I L O R ŞI VÂNĂTORILOR DE
CAPRE NEGRE DIN ROMÂNIA
N r . 5 d i n 20. V I I . 1943.
Proces verbal Nr. 7
despre a d u n a r e a generală ordinară ţinută la Braşov în
z i u a d e 20 I u n i e 1943.
Ordinea de zi:
1. D e s c h i d e r e a ş e d i n ţ e i . -*
2. C i t a r e a p r o c e s u l u i v e r b a l a l a d u n ă r i i g e n e r a l e a n ­
terioare.
3. R a p o r t a s u p r a g e s t i u n e i a n u l u i f i n a n c i a r 1942/43,
descărcarea comitetului.
4. E x p u n e r e a p r e ş e d i n t e l u i a s u p r a r e a l i z ă r i l o r d i n a-
n u l 1942/43 şi a s u p r a s i t u a ţ i e i c a p r e i n e g r e d i n ţ a r ă (re­
c e n s ă m â n t d i n l u n a Dec. 1942).
5. î n t o c m i r e a b u g e t u l u i a n u l u i f i n a n c i a r 1943/44.
6. S t a b i l i r e a recoltei 1943/44 a t â t p t . î n t r e a g ă ţ a r ă ,
c â t şi p t . fiecare m a s i v î n p a r t e î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o -
ziţiunile Direcţiunei Economiei V â n a t u l u i .
7. Diverse.
8. P r o p u n e r i .
Prezidează: Dl D r . V a l e r i u N e g r i l ă , p r e ş e d i n t e l e F e ­
deraţiei.
Reprezentanţii autorităţilor prezenţi: D-nii I n g . A u ­
rel Comşia, Directorul Economiei V â n a t u l u i , Inspect. g-ral
D u m i t r u H o c i o t a S u b d i r e c t o r u l E c o n o m i e i V â n a t u l u i , Teo­
dor Romul Popescu delegatul Ministerului Propagandei
N a ţ i o n a l e , D i r . O. N . T., M a i o r E m i l Miclescu i n s p e c t o r
g-ral de control Reg. II, Ing. Pelle S a b i n Inspector g-ral
de c o n t r o l , R e g . I l I - a , V a i e r P a s c u I n s p e c t o r R e g i o n a l al
M u n t e n i e i , V l a d I. D a n deleg. P r e f e c t u r e i j u d . B r a ş o v , I n g .
V i r g i l F r ă ţ i l ă şeful S e r v . Silvic j u d . B r a ş o v , Prof. Const.
P u n g u l e s c u I. V. J. H u n e d o a r a , I o n N a p o t e s c u I. V. J.—
Muscel, Prof. D r a g o ş N a v r e a I. V. J . — B r a ş o v , I o n D a n c i u
I. V. P . — H a ţ e g şi Gh. S ă v u l e s c u , s e c r e t a r u l I. V. J.—Mus­
cel.
Membrii prezenţi D-nii: W i l h e l m G a n z e r t , H e i n z
Schiel, Gh. Melcescu, Oct. S t o i c h i ţ a , G a v r i l O l t e a n u , I n g .
F r a n k , Lois W e t z e l , F r i t z Schiel, G h e o r g h e C u r c ă , Col. i. r.
Alex. Micu, H a n s S c h m i d t s , Alex. E n c k e l h a r d t , G h e o r g h e
a r d e l e n i " . N o i c u n o a ş t e m s o r g i n t e a a c e s t e i a t i t u d i n i . E spi­
r i t u l d e i n t o l e r a n ţ ă c a r e s t ă p â n e ş t e p e cei c ă r o r a li-e des­
t i n a t ă a c e a s t ă c a r t e . D a c ă a u t o r u l a r fi a r ă t a t r o m a n i t a ­
t e a a c e l o r l o c u r i şi o a m e n i , s ' a r fi b u r z u l u i t „ p a t r i o t i s ­
m u l " i n t o l e r a n t . Şi a u t o r u l a f ă c u t a c e a s t ă concesie şovi­
n i s m u l u i . R ă u a p r o c e d a t ! A j e r t f i t î n t u n e r e c u l u i şi l u m i ­
n a şi c a m a r a d e r e a s c a c ă l d u r ă p e c a r e a g ă s i t - o î n a c e l e l o ­
c u r i şi l a acei o a m e n i , r o m â n i , — şi a j e r t f i t d e s i g u r u n
s e n t i m e n t n o b i l şi o c o n v i n g e r e c i n s t i t ă p e c a r e n u n e î n ­
d o i m , c ă le a r e , el p e r s o n a l . — D a r o a r e p o a t e face o a s e ­
m e n e a atitudine din Topliţa sat unguresc, din L ă p u ş n a ,
O a ş a , V a l e a Izei, M o l d o v e a n c a , C ă l i m a n i l o c u r i u n g u r e ş t i ?
P o a t e ş t e r g e c a r a c t e r u l v e ş n i c r o m â n e s c a l l o c u r i r o r şi o a ­
m e n i l o r a c e s t o r a ? Ce n a i v ă î n c e r c a r e , ce j a l n i c ă î n c e r ­
c a r e ! — Şi î n c ă ceva: D a c ă c i t i t o r u l u n g u r a r v e d e a c u m
a fost p r i m i t , g ă z d u i t , u n ungur de c a m a r a z i i l u i d e v â ­
n ă t o a r e români, — a r c u n o a ş t e ce î n s e m n e a z ă d e o p a r t e
s e n t i m e n t e n o b i l e şi a t i t u d i n i -omeneşti şi c a m a r a d e r e ş t i ,
— şi a r t r e b u i s ă f a c ă c o m p a r a ţ i e c u ceea ce s e face a z i
din p a r t e a vânătorilor u n g u r i faţă de r o m â n i ajunşi vre­
m e l n i c i a r s u b t s t ă p â n i r e s t r ă i n ă . Şi n u e n i m i c m a i n e ­
p l ă c u t p ă c ă t o s u l u i , d e c â t să-1 faci să-şi v a d ă i n f e r i o r i t a ­
tea m o r a l ă .
Deferind acestor considerente minore, Herbert Nadler
a a d u s o p r e a m a r e jertfă, s c ă z â n d n e s p u s de m u l t valoa­
r e a d o c u m e n t a r ă şi m a i a l e s p e cea e t i c ă a l u c r ă r i i : l u i .
P o p o v i c i c a s i e r u l F e d e r a ţ i e i şi Otto W i t t i n g s e c r e t a r g-ral
al F e d e r a ţ i e i .
1. Dl P r e ş e d i n t e d e s c h i d e ş e d i n ţ a , m u l ţ u m e ş t e M i n i s ­
t e r u l u i A g r i c . şi D o m . D i r . E c . V â n a t u l u i p t . s p r i j i n u l d a t
î n a n u l 1942 1942/43 şi s a l u t ă p e r e p r e z e n t a n ţ i i a u t o r i t ă -
i ţ l o r şi m e m b r i i p r e z e n ţ i .
L a r u g a r e a l u i A d u n a r e a p ă s t r e a z ă u n m i n u t de re­
c u l e g e r e p t . eroii, c a r i a u p i e r i t p e a l t a r u l n e a m u l u i , şi
pt. Dl A n t o n M o c i o n y d e F o e n , M a r e l e M a e s t r u a l V â n ă ­
t o r i l o r R e g a l e , d e c e d a t î n a n u l 1943.
cestei ş e d i n ţ e se n u m e s c 2 v e r i f i c a t o r i : D-nii Col. i. r. Al-
lex. M i c u şi F r i t z Schiel.
2 Se a p r o b ă procesul verbal al şedinţei precedente.
3. S e a p r o b ă r a p o r t u l de c a s ă a l D-lui casier G h . P o ­
p o v i c i a s u p r a g e s t i u n e i a n u l u i f i n a n c i a r 1942/43 p r e c u m
şi r a p o r t u l c e n s o r i l o r , d â n d u - s e d e s c ă r c a r e a c u v e n i t ă ca­
s i e r u l u i şi c o m i t e t u l u i .
S o l d u l d e c a s ă l a 19. VI a. c. este d e L e i 166.731.
4. Dl P r e ş e d i n t e e x p u n â n d r e a l i z ă r i l e d i n a n u l 1942/43
arată:
c ă s'a e x o p e r a t l a T r i b u n a l u l B r a ş o v r e c u n o a ş t e r e a
F e d e r a ţ i e i de p e r s o a n ă j u r i d i c ă c u s e d i u l l a B r a ş o v , şi cu
u n e l e m o d i f i c ă r i î n s t a t u t e , a ş a c u m a u fost h o t ă r â t e de
A d u n a r e a G - l a d i n 20 I u l i e 1941.
că F e d e r a ţ i a a p r i m i t s u b v e n ţ i a a c o r d a t ă de M i n i s t .
Agric. şi D o m . D i r . E c . V â n a t u l u i î n s u m a d e Lei 20.000
pt. a n u l 1941/42, p t . c a r e F e d e r a ţ i a e x p r i m ă D i r e c ţ i u n e i
Ec. V â n a t u l u i cele m a i vii m u l ţ u m i r i ,
c ă F e d e r a ţ i a a c e r u t ş i o b ţ i n u t î n 1942 p r e l u n g i r e a
epocei d e v â n ă t o a r e p t . c a p r e l e n e g r e p â n ă l a d a t a da 31.
XII. 1942 d e l a D i r . E c . V â n a t u l u i .
că c o n f o r m h o t ă r â r e i C o m i t e t u l u i , F e d e r a ţ i a ş i î n a-
cest a n v a c e r e p r e l u n g i r e a epocei d e v â n ă t o a r e î n sen­
s u l , s ă se a d m i t ă v â n ă t o a r e a c a p r e l o r n e g r e d e l a 15. VIII
p â n ă l a 31. X I I , cu r e s t r i c ţ i u n e a , c ă v â n ă t o a r e a c a p r e l o r
s ă se î n c e a p ă n u m a i î n z i u a d e 1. X. m o t i v â n d u - s e acea­
s t a p r i n n e c e s i t a t e a u n u i c o n t r o l c â t m a i î n d e l u n g a t şi
p r i n p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e v â n ă t o a r e i de m u n t e (influenţa tim­
pului, durata unei vânători etc),
că î n ce p r i v e ş t e î m p ă r ţ i r e a p r e m i i l o r s t a b i l i t e de
c ă t r e A d u n a r e a g-lă d i n a n u l t r e c u t î n s u m a d e L e i 20.000
p l u s Lei 30.000 d i n a c e s t a n , C o m i t e t u l a h o t ă r â t s ă se
d i s t r i b u i e cel m a i t â r z i u p â n ă l a d a t a de 1 Sept. 1943 î n
s u m e l e d e c â t e 5000—10.000 de Lei p e r s o n a l u l u i m e r i t o s
d i n c o r p u l p o l i ţ i e n e s c , î n s ă r c i n a t cu p a z a c a p r e i n e g r e
d u p ă m e r i t e şi î n r a p o r t c u n u m ă r u l p r o c e s e l o r v e r b a l e
de delict I a legea de V â n ă t o a r e d r e s a t e ,
că n u m ă r u l m e m b r i l o r F e d e r a ţ i e i s'a r i d i c a t d e l a 101
î n a n u l 1941/42 l a 152 p e a n u l 1942/43,
că d i n c a u z a s t u d i e r e ! s i t u a ţ i e i n u m e r i c e şi biologice
a c a p r e i n e g r e , c o n t a c t u l î n t r e F e d e r a ţ i e şi m e m b r i i s ă i a
devenit m a i intensiv, conducerea Federaţiei a v â n d prin
a c e a s t ă o c a z i a de a c u n o a ş t e m a i de a p r o a p e activitatea,
 194 CARPAflI •:- 1$43. No. 7.

ce o d e p u n a r e n d a ş i i de t e r e n e de c a p r e n e g r e , şi de a t r a ­
ge concluziile utile,
că s t u d i e r e a s i t u a ţ i e i c a p r e l o r n e g r e v a fi m u l t u ş u ­
r a t ă c â n d v o r î n c e p e c e r c e t ă r i l e p e t e r e n p r i n consiliile de
cei 3 s p e c i a l i ş t i d u p ă n o r m e l e s t a b i l i t e de Dir. E c . V â n a ­
t u l u i , v e r i f i c â n d t o t o d a t ă şi h ă r ţ i l e zoogeografice î n t o c m i ­
te de c o n d u c e r e a F e d e r a ţ i e i ,
c ă î n ce p r i v e ş t e c o l o n i z a r e a c a p r e l o r n e g r e p e m u n ­
tele C i u c a ş u l — B r a ş o v şi î n f i i n ţ a r e a u n e i şcoli de b r i g a ­
d i e r i de v â n ă t o a r e , t r a t a t i v e l e cu diferite s o c i e t ă ţ i şi p e r ­
soane sunt în curs.
F a ţ ă d e a c e a s t ă e x p u n e r e Dl V. P a s c u p l e d e a z ă pt.
e p o c a de v â n ă t o a r e s t a b i l i t ă î n t e x t u l p e r m i s u l u i de v â ­
n ă t o a r e (1. IX.—30. XL), i a r Dl I o n D a n c i u p r o p u n e a se
p r e l u n g i e p o c a n u m a i d e l a 1. XIII.—31. X I I I .
l e a g ă p e D-nii D i r e c t o r G-ral A u r e l C o m ş i a , D r . V a l e r i u
N e g r i l ă P r e ş e d i n t e S o c i e t ă ţ i i şi I n g . Otto W i t t i n g , s e c r e ­
t a r u l g - r a l a l F e d e r a ţ i e i , de a face i n t e r v e n ţ i i l e n e c e s a r e
în vederea primirei protectoratului a s u p r a Federaţiei de
către Majestatea Sa Regele Mihai.
T o t o d a t ă a l e g e c u u n a n i m i t a t e de v o t u r i p e Dl I n g .
Ing. Aurel Comşia, Directorul Economiei V â n a t u l u i ca
m e m b r u de o n o a r e al F e d e r a ţ i e i .
L a p r o p u n e r e a D l u i P r e ş e d i n t e , A d u n a r e a G-lă de­
cide, a se ţ i n e ş e d i n ţ a A d u n ă r i i G-le î n a n u l 1944 l a o r a ­
ş u l S i b i u , i a r l a p r o p u n e r e a D l u i I n s p e c t o r J. D a n c i u , A-
d u n a r e a G-lă e x p r i m ă m u l ţ u m i r i D-lor Dr. V a l e r i u N e g r i l ă
şi D-lui Otto W i t t i n g p e n t r u a c t i v i t a t e a l o r d e s f ă ş u r a t ă
în interesul Federaţiei.
Ş e d i n ţ a se r i d i c ă l a o r a 1 2 . 45

A d u n a r e a g-lă p r i m e ş t e p r o p u n e r e a C o m i t e t u l u i şi i a Preşedinte Secretar-G-ral

l a c u n o ş t i n ţ ă e x p u n e r e a D-lui P r e ş e d i n t e . Dr. Valeriu Negrilă Ing. Otto Witting
D u p ă a c e a s t ă Dl O. W i t t i n g s e c r e t a r u l g - r a l a l F e d e ­ Col. i. r. Alexandru Micu Fritz Schiel
r a ţ i e i des v o l t ă : Verificator Verificator
a) s t a d i u l î n t o c m i r e i h ă r ţ i i zoogeografie a c a p r e l o r
n e g r e , a r ă t â n d , că s'a t e r m i n a t c o l e c t a r e a d a t e l o r nece­ I a ş i 19 I u n i e 1943
s a r e , u r m â n d s ă se d i s p u n ă t i p ă r i r e a h ă r ţ i l o r p e m a s i v e Stimate Domnule Director,
(4 b u c ) , d u p ă o b ţ i n e r e a a p r o b ă r i i d a t ă d e o r g a n e l e m i l i ­
t a r e . D u p ă v e r i f i c a r e a l i m i t e l o r t e r e n e l o r de v â n ă t o a r e I n u l t i m u l . n u m ă r al „ C a r p a ţ i l o r " , î n g r i j i t ă Dv. r e ­
de c ă t r e consiliile de cei 3 s p e c i a l i ş t i , h ă r ţ i l e se v o r defi­ v i s t ă de v â n ă t o a r e , a a p ă r u t u n a r t i c o l de-al m e u , î n t i t u ­
n i t i v a şi d i s t r i b u i m e m b r i l o r F e d e r a ţ i e i c o n t r a cost. ~ l a t : „ V â n ă t o r u l de u r ş i " .
b) s t a d i u l î n c a r e se a f l ă f o r m a r e a consiliilor celor M u l ţ u m i n d u - v ă p e n t r u ospitalitatea pe care aţi dat-o
3 s p e c i a l i ş t i î n m a t e r i e d e v â n ă t o a r e , a r ă t â n d , că I n s p e c ­ t e x t u l u i m e u , î n c o l o a n e l e r e v i s t e i , ţ i n s ă v ă a d u c l a cu­
t o r a t e l e D â m b o v i ţ a , H u n e d o a r a , Gorj, S e v e r i n , P r a h o v a , n o ş t i n ţ ă , cu a c e a s t ă ocazie, c ă î n a c e s t a r t i c o l s ' a u s t r e ­
M u s c e l şi B r a ş o v a u c o m u n i c a t n u m e l e celor 3 s p e c i a l i ş t i , c u r a t u n e l e g r e ş e l i , g r o s i e r e , de c a r e n ' a ş i v r e a s ă fiu b ă ­
u r m â n d că i n s p e c t o r a t e l e A r g e ş , F ă g ă r a ş , V â l c e a şi S i b i u , n u i t , c a a u t o r , m a i a l e s că u n e l e d i n ele, a r p u t e a , î n o c h i i
să m a i înainteze propunerile cerute. Federaţia a r u g a t c e t i t o r i l o r , s ă evoce l i p s a u n o r e l e m e n t a r e r e g u l i de g r a ­
şi Dir. E c . V â n a t u l u i de a s t a b i l i n o r m e l e şi d i r e c t i v e l e matică.
de u r m a t cu p r i v i r e l a s t u d i e r e a şi c e r c e t a r e a s i t u a ţ i u n e i Tipografului, care a cules textul m e u , i s'a p ă r u t ,
caprelor negre. se vede, c ă a d e s c o p e r i t î n m a n u s c r i s , u n e l e g r e ş e l i şi a-
F a ţ ă de cele e x p u s e de Dl W i t t i n g Dl Col. i. r. Alex. tunci m'a c o r e c t a t . . .
M i c u p r o p u n e , a se c o m p a r a d e l a I n s t i t u t u l G e o g r a f i c Mi­ Iată câteva din năzdrăvăniile culegătorului:
l i t a r h ă r ţ i l e m i l i t a r e î n s c a r a 1:75000 s a u 1:100000, şi a se I n r â n d u l 7 d e l a î n c e p u t u l a r t i c o l u l u i v ă d s c r i s : „in-
p r e v e d e a a c e s t e h ă r ţ i cu l i m i t e l e t e r e n e l o r de v â n ă t o a r e teresante-i z b u r ă t o a r e d e p a s a j " .
p o p u l a t e cu c a p r e n e g r e şi c u l i m i t e l e r ă s p â n d i r e i c a p r e i De ce a d e s p ă r ţ i t p r i m u l c u v â n t , e s t e g r e u d e v&zut.
negre. , I n o r i c e caz, f a n t e z i a g r a m a t i c a l ă a u n o r a n u - m i p o a t e
Dl I o a n D a n c i u p r o p u n e a se a p r o b a cele e x p u s e fi deloc f a v o r a b i l ă î n c a z u l de f a ţ ă .
de Dl W i t t i n g cu m o d i f i c a r e a , c ă m a t r i ţ e l e f ă c u t e d e de­ M a i î n c o l o g ă s e s c : „la s e m n a l u l a c e s t a se arătaseră
s e n a t o r s ă se s c o a t ă l a t i p o g r a f i a D i r e c ţ i u n e i C a t a s t r a l e îndată b ă e ţ i i " , î n loc s ă fi c u l e s a ş a c u m s c r i s e s e m , a d i c ă
p r i n i n t e r v e n ţ i a D i r e c ţ i u n e i E c . V â n a t u l u i şi s u b p r o t e c ­ „se arătară".
t o r a t u l ei. Citez u n a l t e x e m p l u : „ I n s p e c t o r u l p ă r e a mulţumit",
A d u n a r e a p r i m e ş t e p r o p u n e r e a d-lui I o n D a n c i u . î n loc de „nemulţumit", ceeace, evident, n u este a c e l a ş
5. Se a p r o b ă b u g e t u l p e 1943/44 î n t o c m i t de C o m i t e t lucru.
cu s u m a de L e i 295.731 l a c h e l t u e l i . D i n B u g e t r e z u l t ă , că I n a f a r ă de a c e s t e a , c u l e g ă t o r u l a s ă r i t c u v i n t e , fă­
c o t i z a ţ i a a n u a l ă pe 1943/44 s'a s t a b i l i t l a L e i 100 şi t a x a c â n d n e i n t e l i g i b i l e c â t e v a fraze.
d u p ă f i e c a r e a u t o r i z a ţ i e de î m p u ş c a r e l a L e i 200. Desigur că lucrurile n u p r e a m e r i t ă m u l t ă discuţie,
6. I n u r m a p r o p u n e r e i C o m i t e t u l u i , şi d u p ă ample î n s ă p e n t r u î m p ă c a r e a m e a , m a i m u l t , a m ţ i n u t s ă vi le
d i s c u ţ i u n i se s t a b i l e ş t e cifra recoltei p e 1943/44 p r e c u m u r ­ fac c u n o s c u t şi Dv.
mează: R ă m â n â n d acelaş consecvent a d m i r a t o r al „Carpa­
ţilor", v ă r o g s ă p r i m i ţ i D o m n u l e D i r e c t o r , î n t r e a g a m e a
Jud. ţapi capre total stimă.
a) Hunedoara . . . . 76 80 156 Badu Sutzu
b) Gorj . . . . . . . 3 3 6
c) Severin 7 7 14
d) Făgăraş 50 64 114 C o m u n i c r e z u l t a t u l s t a t i s t i c a l v â n a t u l u i î m p u ş c a t de
e) Argeş 15 16 31 c ă t r e m e m b r i i S o c i e t ă ţ i i de v â n ă t o a r e d i n O r ă ş t i e î n
f) Muscel 13 12 25 c u r s u l a n u l u i 1942: P i s i c i s ă l b a t e c e 3, l u p i 4, v u l p i 29, j d e r i
g) Sibiu 5 6 11 1, d i h o r i 3, n e v ă s t u i c i 4, m i s t r e ţ i 1, c ă p r i o r i 2, i e p u r i 320,
h) Braşov 13 13 26 s i t a r i 14, g â ş t e 5, r a ţ e 62, p o r u m b e i 23.
i) Prahova 7 7 14 A u fost a p o i c a p t u r a t e şi î m p u ş c a t e u r m ă t o a r e l e r ă ­
k) Dâmboviţa 3 3 6 p i t o a r e : Ulii g ă i n i l o r 27, ciori g r i 251, coţofene 46, ş o i m i
1) Vâlcea 3 3 6 8, ş o r e c a r i 15, b u f n i ţ e 3, g a i ţ e 14, p r e c u m şi u n n u m ă r d e
Total general . . 195 214 409 66 c â i n i şi 55 p i s i c i v a g a b o n d e .
R e z u l t a t u l este e x c l u s i v al S o c i e t ă ţ i i de v â n ă t o a r e
I n l e g ă t u r ă cu s t a b i l i r e a r e c o l t e i c a p r e l o r n e g r e Dl d i n O r ă ş t i e , î n s t a t i s t i c a c ă r u i a n u i n t r ă şi v â n a t u l î m ­
J. N a p o t e s c u I. V. J.—Muscel a r a t ă 4 b l ă n u r i de c a p r e p u ş c a t de c ă t r e m e m b r i i celorlalte S o c i e t ă ţ i v e c i n e .
n e g r e c o n f i s c a t e d e l a b r a c o n i e r i , c e r â n d că F e d e r a ţ i a s ă Dr. Ion V. Todea
i n t e r v i n ă î n m o d i n s i s t e n t p e l â n g ă Dir. E c . V â n a t u l u i pt. magistrat, Orăştie
î n f i i n ţ a r e a u n u i p o s t de poliţie de v â n ă t o a r e l a C o m u n a * # •
N u c ş o a r a — r e g i u n e cea m a i e x p u s ă b r a c o n a j u l u i . Direcţiunea Economiei Vânatului, relevă activitatea
Dl D. H o c i o t a , S u b d i r e c t o r u l E c o n o m i e i V â n a t u l u i a- d e o s e b i t ă d e s f ă ş u r a t ă de D-nii I n s p e c t o r i d e v â n ă t o a r e de
r a t ă , că t o c m a i pt. r e p r i m a r e a b r a c o n a j u l u i î n a c e a s t ă P l a s ă , din c u p r i n s u l Regiunei III-a, Inspecţie, notaţi m a i
r e g i u n e , Dir. E c . V â n a t u l u i a d i s p u s m u t a r e a p o s t u l u i jos, c ă r o r a le a d u c e cele m a i vii m u l ţ u m i r i : 1. Dl Ing. J.
d i n S ă l ă t r u c l a M o l d o v e a n a , i a r Dl Dr. V. N e g r i l ă p r e ş e ­ Hălmăgianu, P l a s a B u t e n i ( A r a d ) ; 2. Dl Dr. Vaier Jur ca,
d i n t e l e F e d e r a ţ i e i crede, că este a b s o l u t n e c e s a r a se in­ P l a s a T i n c a ( B i h o r ) ; 3. Dl Gh. loniţă, P l a s a R e ş i ţ a ( C a r a s ) ;
tensifica p a z a v â n a t u l u i p r i n a n g a j a r e a paznicilor bine- 4. Dl Ing. Născu Nerva, P l a s a D e v a ( H u n e d o a r a ) ; 5. Dl
p l ă t i ţ i de c ă t r e d e i ţ n ă t o r i i d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e . Traian Vâlcea, P l a s a T.-Severin ( M e h e d i n ţ i ) ; 6. Dl. C. A.
7. N u s ' a u d i s c u t a t a l t e obiecte. V. Popescu, P l a s a F ă g e t (Severin).
8. L a p r o p u n e r e a D-lui P r e ş e d i n t a A d u n a r e a G-lă de­
 D i r e c ţ i u n e a E c o n o m i e i V â n a t u l u i a e l a b o r a t , şi p r i n
D e c i z i u n e a M i n i s t e r i a l ă N r . 7275 d i n 19 M a i 1943 a fost
a p r o b a t „ R e g u l a m e n t u l de serviciu al Corpului Poliţiei
de v â n ă t o a r e , î n s ă r c i n a t cu p a z a v â n a t u l u i , a p e s c u i t u l u i
i n a p e l e de m u n t e şi a Deltei D u n ă r i i " .
Acest r e g u l a m e n t a fost t r i m i s d e D. E. V. t u t u r o r
I n s p e c t o r i l o r J u d e ţ e n i şi d e P l a s ă , a p o i p o s t u r i l o r de p o ­
liţie a v â n a t u l u i .
E o lucrare de m a r e valoare, cuprinzând norme pre­
cise, d e o r g a n i z a r e , d e c o n d u i t ă , d e a c t i v i t a t e . I n l o c u l
q u a s i - d i l e t a n t i s m u l u i d e p â n ă a c u m — c a r e a fost t o t u ş
u n î n c e p u t p l i n d e î n v ă ţ ă t u r i şi n e l i p s i t n i c i de r o a d e —
se p r e z i n t ă d e a c u m u n c o r p de poliţie b i n e î n c h e g a t , r e ­
g l e m e n t a t p r i n n o r m e c a r e îi s t a b i l e s c a c t i v i t a t e a , î n d a ­
t o r i r i l e , etc.
N e p u t â n d da î n întregime acest regulament, n e m ă r ­
g i n i m s ă s p i c u i m d i n el u n e l e p ă r ţ i , c a r e i n t e r e s e a z ă m a ­
r e l e p u b l i c v â n ă t o r e s c , şi c a r e p o t fi p u b l i c a t e , f ă r ă a t i n ­
gerea intereselor pazei vânatului.
D e o c a m d a t ă se î n f i i n ţ e a z ă 22 p o s t u r i fixe d e P o l i ţ i e
de v â n ă t o a r e şi a n u m e :
Postul nr. 1 „Buta-Mare", Muntele Retezatul, judeţul
H u n e d o a r a ; P o s t u l n r . 2 „ B a i a " , corn. B a i a d e A r a m ă , j u ­
d e ţ u l M e h e d i n ţ i ; P o s t u l n r . 3 „ P a r â n g u l " , corn. N o v a c i ,
j u d e ţ u l G o r j ; P o s t u l n r . 4 „ B r e z o i " , corn. Brezoi, j u d e ţ u l
Vâlcea; P o s t u l n r . 5 „ S c a r a " , corn. S ă l ă t r u c , j u d e ţ u l A r ­
g e ş ; P o s t u l n r . 6 „ A r p a ş " , corn. A r p a ş u l d e s u s , j u d e ţ u l
f ă g ă r a ş ; P o s t u l n r . 7 „ Ş i n c a " , corn. Ş i n c a N o u ă , j u d e ţ u l
F ă g ă r a ş ; P o s t u l n r . 8 „ C i n c ş o r " , corn. C i n c u , j u d e ţ u l F ă ­
g ă r a ş ; P o s t u l n r . 9 „ B u c e g i " , corn. B r a n , j u d e ţ u l B r a ş o v ;
P o s t u l n r . 10 „ D a r n a u " , corn. B a r c a n i , j u d e ţ u l B r a ş o v ;
P o s t u l n r . 11 „ P l a i u l l u i P a t r u " , corn. L e r e ş t i , j u d e ţ u l M u s ­
cel; P o s t u l n r . 12 „ C i u c a ş " , corn. C h e i a , j u d e ţ u l P r a h o v a ;
P o s t u l n r . 13 „ S o v e j a " , corn. S o v e j a , j u d e ţ u l P u t n a ; P o s t u l
n r . 14 „"Iara", corn. I a r a , j u d e ţ u l T u r d a ; P o s t u l n r . 15
„ S l ă n i c " , corn. S l ă n i c , j u d e ţ u l B a c ă u ; P o s t u l n r . 16 „Bi-
caz", corn. Bicaz, j u d e ţ u l N e a m ţ ; P o s t u l n r . 17 „ P i p i r i g " ,
com. P i p i r i g , j u d e ţ u l N e a m ţ ; P o s t u l n r . 18 „ T a z l ă u " , corn.
T a z l ă u , j u d e ţ u l N e a m ţ ; P o s t u l n r . 19 „ V a t r a - D o r n e i " , c o m .
V a t r a - D o r n e i , j u d e ţ u l C â m p u l u n g ; P o s t u l n r . 20 „ P a r d i n a " ,
com. P a r d i n a , j u d e ţ u l T u l c e a ; P o s t u l n r . 21 „ C a r m e n - S y l -
va", c o m . C a r m e n - S y l v a , j u d . T u l c e a ; P o s t u l n r . 22 „ M a h -
mudia", com. M a h m u d i a , judeţul Tulcea.
P o s t u r i l e p o t fi m u t a t e î n a l t ă r e g i u n e s a u desfiin­
ţate, d u p ă î m p r e j u r ă r i şi cerinţele serviciului.
I n a f a r ă d e s a l a r u l fix, b r i g a d i e r u l u i d e v â n ă t o a r e
i se v o r s e r v i p r e m i i p e n t r u d e s c o p e r i r e a b r a c o n a j u l u i şi
a n u m e : c e r b : L e i 15.000; c a p r ă n e a g r ă : L e i 10.000; d r o p i o i ,
l e b e d ă : L e i 4.000; l o s t r i ţ ă : L e i 4.000. De a s e m e n e a b r i g a ­
dierul v a p r i m i j u m ă t a t e din amenzile aplicate de justiţie
î n c a z u r i d e c o n t r a v e n ţ i u n i l a l e g e a v â n a t u l u i s a u a pes­
cuitului în apele de m u n t e .
Brigadierii vor p u r t a o u n i f o r m ă de culoare verzuie
s a u c e n u ş i e , d u p ă c r o i a l a m i l i t a r ă , a v â n d p e g u l e r şi m a n ­
şete o b a n d ă d e c u l o a r e v e r d e î n l ă ţ i m e de 4 c m . P ă l ă r i e
formă grănicerească, verzuie s a u cenuşie.
P e g u l e r u l v e s t o n u l u i şi p e p ă l ă r i e , î n f a ţ ă , v o r p u r t a
s e m n u l „Cununei de b r a d " din m e t a l a u r i u brigadierii-
şefi d e p o s t ; şi d i n m e t a l a r g i n t i u b r i g a d i e r i i . C a s e m n dis­
t i n c t i v , şefii d e p o s t v o r m a i p u r t a p e g u l e r u l v e s t o n u l u i ,
s u b c u n u n a d e b r a d , 2 s t e l u ţ e d e m e t a l a u r i u ş i u n a ste­
luţă de m e t a l a r g i n t i u brigadierii.
Brigadierul v a p r i m i şi p u r t a pe piept, în p a r t e a
s t â n g ă a v e s t o n u l u i , o i n s i g n ă m e t a l i c ă de r e c u n o a ş t e r e .
F i e c a r e i n s i g n ă a r e u n n u m ă r de o r d i n e p r i n c a r e se s t a ­
bileşte i d e n t i t a t e a p u r t ă t o r u l u i .
B r i g a d i e r u l este î n a r m a t c u c a r a b i n ă , p e c a r e o v a
p u r t a î n „ b a n d u l i e r ă " î n c i n s c u c e n t u r ă d e piele c u c a r ­
t u ş i e r ă şi p o a r t ă b i n o c l u . A c e a s t a este ţ i n u t a d e s e r v i c i u .
I n a f a r a s e r v i c i u l u i , c a r a b i n a v a fi l ă s a t ă l a p o s t .
îndatoririle brigadierilor de vânătoare sunt:
a) De a s t â r p i b r a c o n a j u l , a t â t l a v â n a t , c â t şi l a
pescuitul în apele de m u n t e ;
b) De a v e g h e a c u s t r i c t e ţ ă c a fiecare v â n ă t o r , s a u
p e s c a r c u p e r m i s î n r e g u l ă , s ă r e s p e c t e o r â n d u e l i l e Legei
Vânatului şi a l e Legii Pescuitului în Apele de Munte, p r e ­
c u m şi orice a l t e dispoziţii î n v i g o a r e ;
c) De a c o n l u c r a î n p e r f e c t ă a r m o n i e cu j a n d a r m i i ,
p ă d u r a r i i şi p a z n i c i i p a r t i c u l a r i d e v â n ă t o a r e , p e n t r u sco­
p u r i l e c u p r i n s e s u b literile (a) şi (b) de m a i s u s .
C o r p u r i l e delicte c o n f i s c a t e d e l a i n f r a c t o r i , c a a r m e ,
c u r s e d e fier, u n e l t e de p e s c u i t , se v o r d e p u n e d e o d a t ă cu
p r o c e s u l v e r b a l d r e s a t l a j u d e c ă t o r i a de ocol, î n r a z a că­
r e i a s'a c o m i s delictul.
D a c ă d e l i c t u l s'a c o m i s s u b s t a r e a d e a s e d i u şi i n - .
t r a c t o r u l n u a v e a p e r m i s de p o r t a r m ă de v â n ă t o a r e , i n ­
f r a c t o r u l se face v i n o v a t de p o r t ilegal d e a r m ă ş i c a a t a ­
r e se j u d e c ă de C u r t e a M a r ţ i a l ă , î n c a r e caz a r m a se d e ­
p u n e c o n t r a l u ă r e i de d o v a d ă l a P o s t u l de j a n d a r m i d i n
c o m u n a î n a l c ă r u i t e r i t o r i u s'a c o m i s d e l i c t u l .
V â n a t u l c o n f i s c a t î n c a z u r i l e d e f l a g r a n t delict d e
v â n ă t o a r e , f i i n d s u p u s s t r i c ă c i u n e i , se v a v i n d e i m e d i a t
la l i c i t a ţ i e , p r i n s t r i g a r e cu oferte o r a l e , î n a s i s t e n ţ a a u ­
torităţilor poliţieneşti s a u comunale, dresându-se proces
v e r b a l . S u m a r e a l i z a t ă se va v ă r s a l a P e r c e p ţ i a c e a m a i
apropiată, pe s e a m a Ministerului Agriculturii şi Domenii­
lor „ r o n d u l d e v â n a t " , i a r r e c i p i s a se v a î n a i n t a î m p r e u n ă
cu p r o c e s u l v e r b a l d e l i c i t a ţ i e l a D i r e c ţ i u n e a E c o n o m i e i
V aliatului.
i n s p e c t o r i i d e J u d e ţ şi d e P l a s ă a u fost î n d r u m a ţ i d e
D. E. V. s ă s p r i j i n e a s c â a c t i v i t a t e a p o s t u r i l o r d e p o l i ţ i e
a v â n a t u l u i , p e c a r e le v o r i n s p e c t a cel p u ţ i n d e d o u ă o r i
p e a n . l e r a r n i c şi d i s c i p l i n a r p o s t u r i l e s u n t s u p u s e Co­
m a n d a m e n t u l u i P o l i ţ i e i d e v â n ă t o a r e (Dl M a i o r V. Voi-
culescu).
P o s t u r i l e a u o b l i g a ţ i a s ă iee i m e d i a t c o n t a c t c u t o ţ i
paznicii p a r t i c u l a r i de v â n ă t o a r e din teritorul activităţii
lor, şi a s t a b i l i cu ei r a p o r t u r i de s e r v i c i u c â t m a i s t r â n s e ,
stabilind în p r i m r â n d p l a n u l de combatere în c o m u n a
braconajului.
U r m â n d u - s e calea t r a s a t ă p r i n acest regulament, sun­
t e m s i g u r i , c ă „ C o r p u l poliţiei d e v â n ă t o a r e " v a a d u c e
f o a r t e m u l t e s e r v i c i i c a u z e i v â n ă t o a r e i r o m â n e ş t i , şi deci
f e l i c i t ă m c ă l d u r o s n o u l p a s î n s e m n a t , ce s ' a f ă c u t p r i n
s t r â n s a ei o r g a n i z a r e .
« **
P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă N r . 126215 d i n 7 I u n i e 1943,
a u fost n u m i ţ i I n s p e c t o r i d e v â n ă t o a r e , onorifici d e P l a s ă
D n i i : llie Popa, d i n c o m . Veza, p e n t r u P l a s a V a l e a - L u n g ă
(T-va M i c ă ) ; Dr. Ovidiu Handrea, d i n c o m . T â r n ă veni, p e n ­
t r u P l a s a T â r n ă v e n i (T-va M i c ă ) ; Leonida Vlasa — n o t a r ,
d i n c o m . I e r n u t , p e n t r u P l a s a l e r n u t (T-va M i c ă ) ; Avocat
Cornel Gornescu, d i n c o m . S l a t i n a , p e n t r u P l a s a S l a t i n a
(Olt); Ing. silvic Andrei Logofdtu, d i n c o m . C ă l ă ţ e l e , p e n ­
t r u P l a s a Călăţele (Cluj-Turda).
# « *
D. E. V. c o m u n i c ă :
M a r e l e S t a t M a j o r a a p r o b a t o p r e l u n g i r e a vizei p e r ­
m i s e l o r d e p o r t - a r m â v â n ă t o a r e p â n ă l a 30 I u n i e 1943.
R e c o m a n d ă m D-lor v â n ă t o r i a d a d e o s e b i t ă a t e n ţ i u n e
a c e s t u i t e r m e n şi a se î n g r i j i şi d e o b ţ i n e r e a p e r m i s e l o r
de v â n ă t o a r e , p e n t r u a n u s e e x p u n e l a r i d i c a r e a a r m e l o r .
* * #
V â n a r e a p o t â r n i c h i l o r a fost o p r i t ă p e î n t r e g t e r i t o ­
riul judeţului Braşov, p â n ă la alte dispoziţiuni.
• •*
P o t r i v i t Deciziei M i n i s t e r i a l e N r . 123738/1943, v â n ă t o a ­
r e a v i d r e l o r , n u r c i l o r , l u p i l o r , d i h o r i l o r şi a h e r m i n e l o r în
D e l t a D u n ă r i i se p o a t e l a c e n u m a i p e b a z a u n e i „Autori­
zaţii pentru prins", e l i b e r a t ă de c ă t r e I n s p e c t o r u l d e v â ­
n ă t o a r e a l j u d e ţ u l u i T u l c e a , v a l a b i l ă d e l à d a t a d e 15 De­
c e m b r i e p â n ă l a 15 F e b r u a r i e i n c l u s i v şi n u m a i în p e r i ­
metrele proprietatea Statului, în care dreptul de vână­
t o a r e n u este a r e n d a t şi c a r e v o r fi s p e c i f i c a t e î n a u t o r i ­
zaţie.
Solicitatorul v a exercita v â n ă t o a r e a cu capcane, s a u
c â i n i d e v â n ă t o a r e . Cel c a r e u t i l i z e a z ă ş i a r m ă d e foc e s t e
o b l i g a t a a v e a p e r m i s de v â n ă t o a r e .
Art. 2. — „Autorizaţiile pentru prins" se e l i b e r e a z ă
c o n t r a u n e i t a x e d e 5.000 L e i p e n t r u 30 zile şi L e i 7.000,
p e n t r u î n t r e g s e z o n u l (15 D e c e m v r i e — 1 5 F e b r u a r i e ) şi e s t e
p e r s o n a l ă şi n e t r a n s m i s i b i l ă .
D a c ă p r i n d e r e a se face î n g r u p , fiecare p a r t i c i p a n t ,
c h i a r m i n o r , — este o b l i g a t a a v e a „Autorizaţia pentru
prins".
T a x a se d e p u n e l a A d m i n i s t r a ţ i a F i n a n c i a r ă l a a i i .
75, p e s e a m a M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r , p e n ­
t r u „ A u t o r i z a ţ i e p e n t r u p r i n s " , i a r a u t o r i z a ţ i i l e se v o r eli­
b e r a n u m a i î n b a z a c h i t a n ţ e l o r de d e p u n e r e a b a n i l o r .
I n s p e c t o r u l d e v â n ă t o a r e al j u d e ţ u l u i T u l c e a e s t e
o b l i g a t a î n a i n t a l a 30 A p r i l i e a f i e c ă r u i a n , D i r e c ţ i u n e i
E c o n o m i e i V â n a t u l u i , c o t o a r e l e a u t o r i z a ţ i i l o r , p r e c u m şi
chitanţele de plată dela A d m i n i s t r a ţ i a F i n a n c i a r ă .
Art. 3. — P e n t r u c o n t r o l u l c i r c u l a ţ i e i b l ă n u r i l o r ,
c a r e p o s e s o r a l u n e i a t a r i a u t o r i z a ţ i i este o b l i g a t a p r e ­
zenta b l a n a spre m a r c a r e . Inspectorul de v â n ă t o a r e al ju­
d e ţ u l u i T u l c e a , o v a m a r c a şi v a e l i b e r a u n „Certificat
de provenienţă".
B l ă n u r i l e g ă s i t e n e m a r c a t e , s a u f ă r ă c e r t i f i c a t e de
p r o v e n i e n ţ ă , s e v o r confisca şi v i n d e l a licitaţie, i a r s u ­
m e l e r e a l i z a t e se v o r face v e n i t l a S t a t .
* **
Comisiunea J u d e ţ e a n ă de V â n ă t o a r e din Cluj-Turda
a o p r i t p e t i m p n e l i m i t a t î m p u ş c a r e a p o t â r n i c h i l o r î n cu­
p r i n s u l întregului acel judeţ.
#• *
I n n u m ă r u l d e I u n i e a. c. a l R e v i s t e i V â n ă t o r i l o r ,
p a g . 139, a u a p ă r u t c â t e v a „ p ă r e r i p e n t r u n o u a lege a v â ­
n ă t o a r e i " s e m n a t e „ N e m o " . Ţ i n e m s ă a r ă t ă m , c ă acele
„păreri" n u s u n t scrise de „Nemo", care publică în m o d
obişnuit î n „Carpaţii" dela întemeerea acestei reviste, —
(pe c a r e o c o n d u c e ) .
• *#
P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă N r . 131739/1943,^au fost n u ­
m i ţ i I n s p e c t o r i de v â n ă t o a r e onorifici, de P l a s ă D-nii: Ing.
Titus Cer schi, d i n c o m u n a H u ş i , p e n t r u P l a s a E p u r e n i
( F ă l c i u ) ; Dumitru Pleşa, d i n c o m u n a Deleni, p e n t r u P l a s a
V u l c a n i ( F ă l c i u ) ; Titus Montântău, din c o m u n a Orşova,
p e n t r u P l a s a O r ş o v a ( S e v e r i n ) ; Nicolae Lasarovici, d i n co­
m u n a N o c h r i c h , p e n t r u P l a s a V a l e a H â r t i b a c i u l u i (Sibiu);
Ing. Şt. Murariu, d i n c o m u n a R ă c h i t o a s a , p e n t r u P l a s a
P o d u l u i T u r c u l u i (Tecuci); Ing. 1. Foşti, d i n c o m u n a Te­
cuci, p e n t r u P l a s a N i c o r e ş t i (Tecuci); Ioan Hochsmann,
d i n c o m u n a Cincul, p e n t r u P l a s a Cin cui ( F ă g ă r a ş ) ; Va-
sile Ceauşu, d i n c o m u n a S c â n t e i a , p e n t r u P l a s a N e g r e ş t i
T â r g , (Vaslui).

T A B E L
de condamnaţii pentru infracţiuni l a L e g e a pescuitului î n a p e de munte ş i a vânatului, d i n jud. Neamţ, a căror
sentinţe d e condamnare expiră respectiv în anul 1943 — 1944.

Nr. Data expir,

Comuna Nr. Cărţii de judecată Judecătoria sentinţei
crt.

1 Gh. Bondar . . . muncitor Nădeni 86 1942 dosar 41/941 Broşteni 1943

2 Vasile Dascălu . . 86 , 41/941
3 Petre Cârja . . . 86 , 41/941
4 Petre Tărâţă . . . Borca 101 „ 41/941
5 Nic. V . Niţoaia . Bicaz 1340, 1 VIII 1941 Hangu
6 Vasile V . Kaki . II 1341, 5
7 Ilie Gh. Ungureanu Buhalniţa 1342, 7
8 Gh. Gh. Olteanu . Bicaz 1360, 28 „
9 C. V. Doreneanu Călugăre 1394, 8 X 1941
10 C. Sălăgeanu . . 1395,
Îl A. Floarei Bistriceanu Hangu 1458, 29 „
12 Măria I. Vanea . . Buhalniţa 1499, 18 XI 1941
13 Gh. N e c . Rociu . . 1505,
14 D. I. Lup.aşcu . . . Bistrico 1506,
15 P Gh. Creţu . . . Ceahlău 1507,
16 Mihai N . Bârsan . . Crucea 1508,
17 . Vasile Şt. Babota . Bicaz 1558, 27 XI 1941
18 Natalia M. Tănase . V 1666, 19 X I I ,
19 P. S. Agapie . . . Farsaşa S. Tr. 998 16 X 1941
20 Gh. Giurgiuveanu . Broşteni „ 1200 3 XI 1941
21 P Gav. Tarniceru . Bicaz , 1357 17 XI 1941
22 Ilie V. a lui Ion . . Taşca 1838 7 IX 1934
23 I. G. Chirileanu . . Crucea 62 1942 dosar 81/1942 Broşteni 1944
24 Vasile Gh. Diaconu Farcaşa 63 . » 82 »
25 Const. Bilboreanu . Broşteni 64 « « 83 »
26 Alex. Diaconu . . . 64 » 8
» 3

27 Petrea Gh. Munteanu Farcaşa 65 . 85 „

28 Anton Sufletu . . . Borca 87 77
29 Vasile Alex. Epure . » 87 . 96 „
30 Dumitru a Petrei . . C. Lung 88 „ 148 „
31 Ioan a Floarei . . . Crucea 90 . . 127 „
32 Ion Gh. Chirileanu . 91 „ 129 ,
33 Vica a Petrei Citarea 91 » ,129 „
34 Vasile T h . Ungureanu 92 , 130 ,
35 Ioan Duplea . . 92 . 130 ,
36 Petre Dascălu . 93 . 131 „
37 Dumitru Prahuza 95 „ 124 ,
38 Mihai D. Sandu 96 . 125 „
39 Grigore Cocean Broşteni 101 .• 162 ,
40 Vasile Alex. I. Todirica Farcaşa 211
211 . aie „
41 Dumitru C. Precup Borea
42 I a Ioanei Th Iacob Mădei 217 » » 316 „
43 Anton Th Feraru 217 »» » 163 »
» 163 ,
44 Vasile Gh. Sprit . 217
45 T h . Derica . . . 224 « » 163 „
217
Farcaşa 10
46 Dumitru Gh. Precup Borea „ 64 „
47 Gavril Ghicobu" 10
» 54
48 Simion Tepeş . . . laşa 19 IX" 1/1942 " Hangu 1944
49 Tănase Chirilă Creţu Mrea Huma 110 27 I 1942
50 N i c . P. Let . . . Hangu 213 17 II 1942
51 Nic. V. Niţoaia Bicaz 262 27 II 1942
52 Const. P Pintilie . T r . 85/27 I 1942
53 Pantelimon Pintilie
54 Vladimir I. Savin Hangu S. Tr. 230/17 II 1942