S U M A R U L —N U M Ă R U L U I 4

Pentru vânăli
99 pescai Pag.
Furnzoml 99 turişti „C." : Două modificări 80— 86
Curţii Regale Ieronim Stoichiţia: Cu învăţăceii — — — — — — — 87— 93
Dr. Victor Ancuşa : Cum se dobândeşte dreptul de pro­
prietate asupra vânatului — — — — — — — 9 3 — 95
;
Ing. silv. S. Paşcovschi: O colonie de păsări interesantă 9 — 99
S. Vu'cu : Lăcomie sau r a z b o i n i c i e ? — _ _ _ _ _ 99—101
Discuţii: — — 101-107
Vlad: Griţa.
Nemo : Punctajul „cerbului Stănescu".
O. I. : Timpul vânătoarei Jderului.
Dr. George D. Vasiliu. Rectificare la... o rectificare.
Lt. Col. R Schneider-Snyder: Cartuşul 6,^X57.
F. Tobie : Marii duşmani ai vânatului mic
Nevăstuica şi Hermelina.
Din munţi şi din câmpii — — — - — — — — —108 — 109
O pasere prietenoasă : Bufniţa mare.
Veveriţă curajoasă.
Moartea cocostârcului.
Cărţi-reviste — _ _ _ — _ - — — — _ _ — 110
Ştiri mărunte — — — — — — — — — — — —111—112

pe abonaţii noştrii să ne anunţe imediat orice

schimbare de adresă! „Carpăţii"
este unicul mijloc pentru conservarea bocancilor. Conţine
untură de peşte, care moaie pielea, cauciuc natural dizolvat Societăţi «1«. v i
şi e/eruri, cari astupă porii pielei, împiedecând apa să din Alba Iulia vinde 500 ouă de fazani cu termen de livrare
pătrundă în încălţăminte.
la 1.") Maiu a c.
întrebuinţând uleiurile scumpe, ca uleiul de ricină, sau
altele, n'au'nici un efert, deoarece apa fiind specific mai
grea, ridică la suprafaţă aceste u eiuri din porii pielei,
pătrunde în pori şi distruge pie'ea. Atenţiune I
Consecinţe: pierderi de bani, picioare umede,
guturai, etc, etc. Banditul D A N ION zis Oniţă, din Ţigăneşti, Bihor con­
Unsoarea cauciucată „Srhmoll" este de o calitate fără d a m n a t la temu iţă de 11 ani, evadând a intrat cu chei
concurenţă şi în comparaţie cu preţul uleiurilor, foarte false în locuinţa m e a şi mi-a fu­
e f t i n ă. r a t următoarele arme" de m a r e
v a l o a r e : 1. Dnlling „Diamant*
Dacă furnizorul Dvoastră nu are această marfă, ru- Cal 16/3 No 7Ò18 fără cocoaşe
gaţi-l să comande. Mărimile din comerţ sunt: No. III, fabricat g e r m a n 2. „Hammerles
/t kg., V » kg. şi i kg.
1
Cocherill" cu ejector. Cal. 16/2,
No 14261 fabricat belgian A m ­
NU SE USUCĂ!! bele cu pat englezesc, purtând
pe câte o placa de aur iniţialele
Alte produse ale fabricei „S c h m o 11 p a s t a" Braşov: „Dr. C. P . "
Cremă de ghete în cutii şi tuburi. R o g camarazii de v â n ă t o a r e
Ceară pentru parchete, pentru mobile fine, pentru automo­ să-mi arate imediat orice indi-
bile şi mobile v o p s i t e . caţiune, care ar putea duce la
GALOŞIN pentru galoşi şi pentru îmbrăcămintea confecţio­ î'M jt 1 J W C W h B M găsirea acestor a r m e de m a r e
nată din cauciuc.
» * m ar*Sa_flK» _ I valoare
CEARĂ pt. SKIURI, renumita marcă din străinătate „ULLR". Dr. Cornel P a p p , notar public
Cutiile mari sunt eftinc, căci nu cumpăraţi tinichea.
inspector de vânătoare Beiuş

DE V1NZ4RE
câini de v â n ă t o a r e : Prepelicari, etc.
a) Căţei de r a s a : brac german, setter irlandez,
griffon (drahthaar)
birgsdachsbracke),
baset-copoi pentru munte (Ge-
foxterrieri. b) Câini tineri cu
Neo-Ballistol-Klever
început de dresaj, c) Câini perfect dresaţi. Azi ştiu deja toţi vânătorii, că „ N e o -
Caut 2—4 pointeri, etatea 4—15 luni, în schimb sau prin Ballistol"-tiIeste uleiul de arme ideal
cumpărare. Rog oferte detailate. Nu este încă îndeajuns cunoscut, că »N E O -
B A L L I S T O L * în aceeaş vreme e un mijloc
excelent de desinfectare şl de profilaxie. Ca să
Atenfiune I cunoaşteţi toate însuşirile escelente ale acestui
Primesc pentru educare si dresaj sistematic prepelicari, spa- uieiu 'de armă, cereţi prospect gratuit-
nieli etc. pentru cursul din anul curent. Primesc pentru re­ „NEO-BAIXISTOL" poate fi cumpărat In toate
educare câini dresaţi, cu defecte, asemenea pentru intregirea magaziile de specialitate, şl poate fi cumpărat şi
dresajului câ ni puţin dresaţi Resultat garantat. Referinţe direct din depozit-
p r i m a în toată ţara. F. W . Klever, Fabrica chimică Kóln
Numai amatori serioşi să se adreseze pentru oferte si infor- Reprezentant sl depozit pentru România:
maţiuni, indicând detailat toate dorinţele. Adresaţi (ataşând GUSTAV SCHOGER
mărci poştale Lei 7.— pt. răspuns). SIBIU, Str. Dârstelor No. 6
Crescătoria şi dresajul:
H o m o r o d I. J u d . T â r n a v a M a r e
 V Â N Ă T O A R E / PESCUIT / CHINOLOGIE
Apare la 15 a fiecărei luni / Preţul unul număr 30 lei / Abonamentul pe un an 320 DIRECTOR. PROPRIETAR RĂSPUNZĂTOR.
Dr. IONEL POP
pe (umătate an 170 lei / Redacţia şi administraţia: Sibiu, Str. Carmen Sylva No. 12
(Reg. special Trib. Cluj, No. 9.) A N U L I X // N o . 4
<
// 15 APRILIE 1941

D O U A MODIFICĂRI
In numărul nostru trecut am reprodus textul Decre- de până ieri, peretele ghişeului. După peretele cu sticlă
tului-Lege No. 463, care a apărut în Monitorul Oficial No. opacă lucrează — poate foarte sârguincios şi cu bun plan
5011941. O „ştire măruntă" care in realitate schimbă esen­ — funcţionarii. „Expediază" afacerile. Dincoace aşteaptă
ţial construcţiunea organismului vânătoarei româneşti. „publicul". Din vreme în vreme se deschide ferestruia, un
Suntem datori să ne spunem cuvântul intr'o atât de în­ funcţionar — de cele mai multe ori plictisit — îşi scoate
semnată chestiune a vânătoarei noastre, şi •— mărturi­ capul, ia hârtiile din mâna oamenilor şi „veniţi după re­
sim — o facem fără plăcere. Fiindcă avem convingerea, zultat peste zece zile". Pe pereţii oficiului rece se înşiruesc
că s'a făcut o profundă greşală. ordonanţe, legi şi circulari. Lumea le citeşte, poate, şi
Prin Decretul-Lege amintit — adus fără nici o con­ poate se şi conformează de teama „sancţiunilor".
sultare a cercurilor vânătoreşti — îmbrăcate în formele Când a fost examinată oportunitatea modificării,
netede ale tehnicei codificării, se iau următoarele măsuri resp. a abrogării articolelor 102—104, ca şi acum, când
legislative: discutăm faptul împlinit, trebueşte să se pună întrebarea:
a) Se elimină din organizaţia vânătoarei funcţiunea Oare are sau nu oficialitatea vânătorească de stat nevoe
de Inspector General al Vânătoarei, de concursul activ al vândtorimei —, se poate oare dis­
b) Se radiază instituţiunea Consiliului Peramnent al pensa de acest concurs, fără prejudiciul intereselor vână­
Vânătoarei, toreşti generale?
c) Se fixează, că pentru viitor la conducerea „Econo­ Să răspundă oricine, în conştiinţă, la această între­
miei Vânatului" nu se va putea chema decât un specia­
bare necesară şi clară.
list, care trebue să fie inginer silvic.
Expunerea de motive a acestui Decret-Lege, are în In mijlocul indolenţei, a desconsiderării, a acţiunilor
esenţă următoarea argumentaţie: Modificarea e cerută de potrivnice, adeseori a demagogiei, a volniciei de sus, vâ­
simplificarea mecanismului de conducere a Direcţiei Vâ­ nătoarea românească a putut răsbate în urma suportului
nătoarei. Nu mai e nevoe de un mecanism „auxiliar şi ferm, cuminte, documentat, entuziast, pe care cei dela
tutelar" (Inspectorul general, Consiliul Permanent), ci azi conducere l-au aflat în amintita colaborare. Barca acelei
se pretinde „comandament unic, simplificarea şi reduce­ Direcţiuni a Vânătoarei de atâtea ori s'a împotmolit în
rea răspunderei în persoana executivă". nisipul nepăsării celor de sus —, de atâtea ori a fost dusă
In concepţiunea legislatorului din 1921 —• concep- spre stânci primejâioase în cei douăzeci de ani trecuţi! In
ţiune sugerată de cei ce au creat vânătoarea românească această epocă s'au perindat pe la Ministerul Agriculturei
modernă — vânătoarea noastră avea să fie condusă de fel de fel de concepţii, mergând unele până la ruperea
organe de stat, cu o permanentă şi activă colaborare a oricăror zăgazuri, la o generală „slobodnă" în uciderea vâ­
lumei vânătoreşti. De o parte stătea clădirea biurocratică, natului, până la radiarea, ca unul inutil, a Serviciului vâ­
o secţiune a Ministerului Agriculturei, cu funcţionari de nătoarei. Cei ce au trăit aceste primejdii ştiu, dacă în cli­
stat salariaţi, încadraţi în drepturile şi disciplina func­ pa grea cei ce reprezentau in organizaţia centrală lumea
ţionărească. De altă parte era adusă la muncă vânători- vânătorilor, au adus sau nu un hotărâtor aport prin co­
mea ţării. Uniunea Generală a Vânătorilor din România, laborarea lor; dacă punându-şi în cumpănă întregul lor
ca reprezentantă a totalităţii vânătorilor, e chemată la co­ prestigiu, şi argumentul greu al cunoştinţelor şi al ones­
laborare, in special prin cei patru membrii pe care îi tri­ tităţii lor, au contribuit de repeţite ori la salvarea situa­
mite în Consiliul Permanent (compus în total din 9 mem­ ţiilor aproape desperate.
bri numiţi). Mai lua parte vânătorimea la conducerea cen­ In mijlocul unei vdnătorimi, care în mare parte se
trală prin Inspectorul General al Vânătoarei, care până nărăvise în datini rele — şi încă nici azi nu e cu desăvâr­
înainte cu 3 ani nu era funcţionar salarizat, ci îndeplinea şire desvăţată! — avea o putere de convingere deosebită
o funcţiune onorifică, fiind recrutat dintre cele mai emi­ împrejurarea, că măsurile adese dureroase, care s'au luat,
nente personalităţi ale lumei noastre vânătoreşti. au fost cumpenite nu numai de oficialitatea bănuită tot­
Colaborarea dintre organizaţia de stat şi această lu­ deauna de miopie şi spirit poliţienesc, ci şi de sfatul ce­
me mare a vânătorilor români, urmărea o infiltrare mai lor, cărora nu le porunceşte o superioritate ierarhică, ci
uşoară a disciplinei reprezentată prin Direcţiunea Vână­ pot judeca liber ţinând în seamă realele interese ale vâ­
toarei; o răspândire şi o acceptare mai bucuroasă a res- nătorilor şi ale vânătoarei.
tricţiunilor şi a îndrumărilor oficiale; o benevolă muncă De acum Direcţia Vânătoarei va sta singură în bă­
a zecilor de mii de vânători, în executarea politicei vână­ taia vânturilor, şi în mijlocul schimbării vremilor şi a
toreşti a Ministerului. Pe de altă parte, Direcţiunea vână­ oamenilor, fără de sprijinul unor corporaţii, în care a gă­
toarei se găsea în permanent şi intim contact cu lumea sit un real şi puternic razim. De acum vor emana hotă-
vânătorească. De aici porneau sugestii, arătarea relelor rîri şi porunci, neîndulcite de conştiinţa, că ele au fost
ce urmează să fie îndreptate, informaţiuni preţioase prin strecurate şi prin judecata unui sfat de vânători.
temeinicia şi sinceritatea lor, — de aici porneau cerând Fără să voim să facem polemică cu argumentaţia
satisfacţiune păsurile vânătorilor, ca şi elanul, fără de expunerei de motive, trebueşte să-i arătăm lipsurile.
care organismul de stat într'adevăr se potmoleşte în biu- „Comandament unic şi centralizarea răspunderilor
rocratism sur şi adese sterp. în persoana executivă", — prin eliminarea Inspectoratului
Prin Decretul-Lege din 28 Februarie această colabo­ general şi a Consiliului Permanent? „Comandamentul
rare a luat sfârşit. Au fost tăiate toate vasele prin care unic" poate fi bun, până când comandantul e un om ex­
circula sângele, acelaş sânge, între Direcţiunea Vânătoa­ cepţional. Dar comandament unic în posibilitatea de vii­
rei şi viaţa reală vânătorească, lumea mare a vânătorilor tor a unui comandant (numit!) bleg, neinformat, poate de
români. De-acum între „Direcţia Economiei vânatului" şi reacredinţă — e o nenorocire. Dar exista oare până ieri
legiunile celor ce poartă pe umăr o armă de vânătoare şi la Direcţiunea Vânătoarei un „comandament multiplu"?
în suflet dragostea făpturilor, va exista doar raportul, Putea oare Inspectorul general să iee măsuri, să dee dis-
care există între Administraţiunea Financiară şi contri­ poziţiuni, în desacord cu Directorul Vânătoarei? Dar oare
buabil, sau între Direcţia Generală C. F. R. şi călătorul Consiliul permanent era altceva decât un for de consul-
din tren. S'a ridicat între aceşti doi bucuroşi colaboratori taţiune, ale cărui avize erau obligatoare numai moral-
 mente, emanând ele dela o corporaţie de oameni oneşti, De pildă, de ce nu este admisă posibilitatea, ca să fie con­
cu râvnă, cu pricepere în materie? ducător al vânătoarei un om, care a făcut studii acade­
„Reducerea biurocratismului"? Biurocratism însem­ mice de zoologie, de biologie, şi care apoi s'a specializat
nează învârtirea între patru pereţi a miilor de hârtii, în materie de vânătoare? Măsura e neînţeleasă.
moara seacă a formelor stereotipe, ferestrile închise în Expunerea de motive a De creţului-Lege de care ne-am
faţa vuetului lumei, sacrificarea bunului simţ, miopia ocupat mărturiseşte intenţiunea de a se veni cu o orga­
funcţionărească, urmare a dif ormaţiunei profesionale a nică, generală, modificare a legei vânatului. Chiar se a-
celor ce şi-au pierdut contactul cu lumea vie. Nici Consi­ minteşte un termen de şase luni, până în care această
liul Permanent, nici Inspectoratul general nu au promo­ modificare va trebui să iee fiinţă.
vat biurocratismul. Iar „simplificarea" procedurei, nu e
îngăduită să meargă până la simplism patriarhal, şi nici Avem nădejdea, că cu ocaziunea acestei lucrări de
să elimine utilele şi necesarele faze de lucru. mare anvergură, se va reveni, asupra defectelor modifi­
„Economisiri bugetare"? Cel ce scrie aceste nepre­ cării din 28 Februarie. Fără de această nădejde nici nu
tenţioase şire, a fost membru în Consiliul Permanent al ne-am fi îndemnat să scriem considerentele de mai sus.
Vânătoarei timp de vre-o 15 ani. Nu a încasat pentru că­ * * #
lătoriile la Bucureşti, pentru pierderea de vreme împreu­
nate cu cele câteva sute de şedinţe din acest răstimp, în A doua recentă modifcare a situaţiei de până acum
total o sumă mai mare de . . . 2—3000 Lei (două până la o formează dispoziţiunea, prin care se desfiinţează per­
trei mii în 15 ani!). Cheltuelile întregului Consiliu perma­ misul de licitaţiune care până acum forma o condiţiune
nent nu cred, că se ridicau la cifra salarului unui singur a participării cuiva la concurenţă, şi a încheerei unui con­
uşier dela Direcţia Vânătoarei. Din cei 20 de ani trecuţi, tract de arendă.
Inspectorul general al Vânătoarei a primit salar numai
Măsura o socotim bună. Autorizaţiunile erau adeseori
în ultimii trei ani, fiind încadrat ca funcţionar al statu­
refuzate fără motive obiective, dădeau ocaziune la bănu­
lui, în urma specialei situaţiuni, şi muncind el exclusiv şi
ieli, — sistemul de autorizaţiuni împărţea vânătorimea în
intensiv în cadrele Direcţiunei Vânătoarei. O situaţiune
două tabere, una vrednică de a avea un teren de vână­
unică, neprecedată de altele asemenea, şi care de sigur,
toare, cealaltă cu drepturi restrânse şi suspectată.
nu s'ar fi continuat, trecând ultimul nostru Inspector Ge­
neral în locul de Director al Vânătoarei. Direcţiunea Economiei vânatului a fost condusă la
Prin radiarea instituţiunilor amintite, s'a anemiat această modificare de sistem în prim rând prin speranţa,
esenţial conducerea vânătoarei româneşti, fără să se atin­ că lăsănâu-se o mai largă concurenţă la licitaţiuni, veni­
gă nici un progres. Cei ce au trăit viaţa Consiliului Per­ tul rezultat pentru proprietarii terenului va fi majorat.
manent, cei ce au putut petrece cu atenţiune activitatea Pentru noi mai important e motivul social şi al echităţii,
celor trei Inspectori generali pe care i-am avut, pot măr­ apoi tendinţa de apropiere în drepturi şi datorii a tuturor
turisi de onestitatea, zelul, dragostea de cauză, cu care a- vânătorilor. Din oricare motive însă, e bine că s'a recu­
ceşti oameni au căutat să răspundă încredinţării onori­ noscut fiecărui vânător dreptul de arendare.
fice pe care au primit-o. Sistemul, care acum încetează avea însă rostul lui.
Este adevărat, că conducerea Direcţiunei Vânătoarei Nu există numai interesul arenzii cât mai mari, ci există
este încredinţată azi unui neîntrecut specialist în materia şi poate primează interesul executării precise a contrac­
vânătoarei, om integru, cu cele mai bune şi curate inten- tului de arendă, şi în ce priveşte îndatoririle materiale şi
ţiuni. Dar legea nu e făcută pentru epoca unui om. Dar cele vânătoreşti. Ori înaintea introducerei permisului de
cine e înţeleptul, căruia să nu-i poată folosi vorba cumpe- licitaţiune, concurenţele erau năpădite de adevăraţi aven­
nită, de bun simţ, a unui colaborator, chiar dacă el ar turieri, care ofereau cu uşurinţă sume fantastice, ca apoi
veni dela coarnele plugului sau dela alte umile îndeletni­ să nu plătească nimic, să nu poată fi incassată dela ei
ciri? Dar cine nu are nevoe de o lămurire, de o informa- arenda, dar în schimb 2—3 ani încurcau lumea, distru­
ţiune exactă şi desinteresată? Dar cine nu are nevoe de gând terenul.
suportul moral al lumei cârmuite? Sistemul autorizaţiunilor era un mijloc preventiv. Nu
Se poate, că funcţionarea Consiliului Permanent şi a dat toate rezultatele şi a fost unul urgisit. Când punem
a Inspectorului general era susceptibilă de precizări, poa­ in loc altul, trebue insă să veghem, ca să nu dăm frâu
te de modificări în atribuţii, în mod de activare. Se prea liber abuzului vechiu. De aceea ne îngăduim să propunem:
poate, că o primenire de persoane ar fi fost justificată. a) Reglementarea precisă a normelor procedurei de
(Suntem unii, care am îmbătrânit în această îndeletnicire arendare. Azi e un haos: Arendează şi comunele, şi Mi­
de consilieri-amatori, care ne-am fi bucurat să cedăm al­ nisterul, şi prin bună învoială, şi prin licitaţiuni, — ni­
tora, mai tineri şi cu vederi mai moderne, locurile care menea nu ştie ce se arendează, de comune, când, cum. In
ne-au onorat şi pe care am căutat să le cinstim). Se prea asemenea situaţii nereglementate înfloresc abuzurile.
poate, ca nouile concepţii să reclame colaboratori de altă b) Licitanţii să depună în prealabil o cauţiune, ega­
factură. Trebuiau schimbaţi oameni, dar nu omorâte in- lă cu arenda primului an, în plus obişnuitele taxe şi con-
stituţiuni utile! tribuţiuni la fonduri.
In fine, o scurtă vorbă referitor la inovaţiunea, că c) Termenul de plată al arenzii să fie totdeauna cu
Director al Vânătoarei pe viitor va putea fi numit numai 3 luni înainte de expirarea anului, şi anticipativ, — cu
un „tehnician, recunoscut drept specialist în materie, în­ sancţiunea rezilierii imediate.
tre studiile sale academice trebuind să figureze şi vână­ d) Controlul sever şi permanent al executării con­
toarea ca atare", — adecă un inginer silvic. Vânătoarea tractului şi a legei vânătoarei. Măsuri urgente în caz de
„ca atare" se învaţă la academia de silvicultură, cam aşa abatere.
cum învaţă cei dela Drept istoria sau, cei dela Medicină e) Stabilirea normei, că arendaşii ale căror contracte
zoologia. Să nu ne înşelăm cu vorbe! Realitatea este, că cu de arendă au fost reziliate din orice vină a lor, nu se mai
ceea ce învaţă un student la silvicultură asupra vânătoa­ pot prezenta ca amatori la licitaţiuni, sau la arendări prin
rei, e foarte departe de a fi „specialist". bună învoială, timp de 5—10 ani.
Să răspundem oricare cu mâna pe piept: Poate fi Fără îndoială eliminarea corectivului preventiv va
considerat ca un criteriu de specializare în vânătoare stu­ face cu mult mai dificil controlul, şi va pune în sarcina
diul pe care îl fac în şcoală viitorii ingineri silvici? Nu organelor ministeriale îndatoriri majorate. Va trebui să le
voim să degradăm această foarte utilă şi necesară cate­ facă faţă! Noi ne arătăm numai dorinţa, ca acest control
dră a vânătoarei, nici să slăbim laudele pe care le-am să fie făcut totdeauna obiectiv, de oameni pricepuţi, care
adus modului cum ea este îndeplinită azi. Dar acolo se ştiu să câmpenească rostul unei stipulaţiuni a contrac­
învaţă elemente, — se dobândesc cunoştinţe cu totul ge­ tului, stabilit ca o adevărată colecţiune de toate imagina­
nerale, care pot forma doar temelia unei viitoare speciali­ bilele îndatoriri ale vânătorului-arendaş. Insistăm asupra
zări. Să ne mărturisească însuşi reputatul specialist care acestei împrejurări, fiindcă ne-a fost dat să vedem multe
azi are conducerea vânătoarei: din ceea ce ştie D-sa azi, bazaconii în „avizele de reziliare". Ne aducem aminte, că
din enorma bogăţie de cunoştinţe speciale, pe care le pune am văzut un asemenea aviz, plecat dela un ocol silvic, pro­
în diriguirea vânătoarei româneşti, oare câte le-a cules punând reziliarea pe motivul, că arendaşul nu a pus sare
din studiul său dela Academia de silvicultură, şi câte din pe seama cerbilor . . . or în terilor erau bălţi cu sărdtură,
anii lungi de studiu ulterior, din experienţa lungă? fiind toată regiunea una cu subsol de bloc de sare.
Dar dacă acea materie de studii în sine nu poate ca­
lifica, — de ce se eliminează oameni cu studii apropiate? r"
 CU ÎNVĂŢĂCEII...
II.
C a să n u n e î n d r e p t ă ţ e s c pe ceialalti î n v ă ţ ă c e i
d r a g i a i m e i şi c h i a r c u r i s c u l c ă voi p l i c t i s i p e
u n i i d i n c e t i t o r i i „ C a r p a ţ i o r " , voi m a i a r ă t a u n e l e
v â n ă t o r i , c a r i s u n t şi r ă m â n t i p ă r i t e p e n t r u t o t d e a u ­
na în inima mea.
E a n u l 1940 şi s u n t e m î n m u n ţ i i S e b e ş u l u i î n
O a ş a n o a s t ă d r a g ă u n d e a m p e t r e c u t u n l u n g ş i r de
a n i , î n f i e c a r e v a r ă , în l u n a A u g u s t . C â t e a m i n t i r i
d r a g i , c â t e p r i e t e n i i i n t i m e , c â t e zile d e n e u i t a t , n u
î n s e m n e a z ă p e n t r u m i n e , a-i m e i şi p r i e t e n i i m e i
O a ş a şi B r a n i ş t e a D o m n u l u i !
Fetiţa mea K i t y a stors dela mine promisiunea,
că în v a r a a c e a s t a î n l u n a A u g u s t , o voi c o n d u c e c a
să-şi î m p u ş t e p r i m u l ei c ă p r i o r .
N u a c c e p t a n i c i - u n a r g u m e n t , — că-i p r e a t â n ă ­
r ă , că-i f e t i ţ ă , că v â n ă t o a r e a este o î n d e l e t n i c i r e b ă r ­
b ă t e a s c ă . N u şi n u ! E a î n v a r a a c e a s t a v r e a şi t r e -
b u e s ă î m p u ş t e u n ţ a p şi î n c ă u n u l „ b u n de t o t " .
E s t ă r u i t o a r e , f o a r t e s t ă r u i t o a r e f e t i ţ a m e a şi îi
p l a c e v â n a t u l î n c ă d e c â n d e r a de-o ş c h i o a p ă !
„ C u m ? S a n d u ( f r a t e l e ei, a c u m de 19 a n i şi v â ­
n ă t o r î n t o a t ă r e g u l a ) a î m p u ş c a t c â n d e r a d e 13 a n i
p r i m u l s ă u ţ a p şi de a t u n c e a m u l ţ i a l ţ i i î n f i e c a r e
a n , b a a p u ş c a t şi c e r b i , i a r e u s u n t d e 14 a n i şi în­
c ă n u a m î m p u ş c a t ţ a p i . A s t a n u m e r g e , v r e a u şi
trebue să împuşc".
I n z a d a r obiecţiunile mamei, că v â n ă t o a r e a nu-i
p e n t r u fetiţe. N u şi n u ! şi s'a t e r m i n a t . D a c ă f r a t e l e
1
ei e v â n ă t o r , p e n t r u ce s ă n u fie şi e a v â n ă t o r i ţ ă ?
„ D a r t a t a n u a c o n d u s - o a c u m 3 a n i p e D n a S. d e a
î m p u ş c a t u n ţ a p î n P ă r ă u l Ş e r p i l o r ! " Si î n fine, d o a r
e a şi-a f ă c u t t o t d e a u n a d i n p l i n d a t o r i a d e ş c o l ă r i ţ ă
şi a p o i s ă n u u i t e m a m a c ă ei îi p l a c e v â n ă t o a r e a
pentrucă ea a î n v ă ţ a t aceasta dela tata, care a pur­
tat-o de m u l t e o r i î n h o i n ă r e l i l e l u i v â n ă t o r e ş t i şi
i-a v o r b i t şi l ă u d a t m e r e u v â n ă t o a r e a c a o î n d e l e t n i ­
c i r e n o b i l ă şi f r u m o a s ă .
Toate argumentele m a m e i au r ă m a s încercări
neisbutite în faţa argumentelor
şi s t ă r u i n ţ e i f e t i ţ e i n o a s t r e .
Se înţelege că eu în acea­
s t ă d i s c u ţ i e a m a v u t r o l u l de
simplu observator, nevoind să
s t r i c e c h i l i b r u l d i s c u ţ i e i cu a u ­
t o r i t a t e a m e a de P a t e r F a m i -
l i a s , cu a t â t m a i v â r t o s c ă
ş t i a m , c ă l u c r u r i l e îşi v o r face
c u r s u l l o r firesc, i a r f e t i ţ a m e a
v a fi o a c t i v ă şi î n s u f l e ţ i t ă a d e ­
rentă a Dianei.
D e a l t c u m e u a m fost b u ­
c u r o s t o t d e a u n a să v ă d l a copiii
mei d r a g o s t e a de n a t u r ă , v â n a t
şi p e s c u i t şi u n d e n u m a i p o t a-
nimez tineretul să apuce calea
a c e a s t a . P e l â n g ă c ă îi a p r o p i e
de t a i n e l e n a t u r e i şi le p r i l e -
j u e ş t e b u c u r i i şi e m o ţ i i n e c u ­
n o s c u t e a l t o r a , îi î n d e p ă r t e a z ă
de a l t e p l ă c e r i p o a t e şi costisi­
t o a r e şi d e m u l t e o r i p r i m e j ­
dioase. I n s i n g u r ă t a t e a codru­
de 1ERON1M ST01CH1ŢIA
l u i , l â n g ă p ă r ă u l vesel d e m u n t e , l u p t â n d c â t e
o d a t ă c u g r e u t ă ţ i l e n a t u r e i , v e s e l i a şi p r o s p e ţ i m e a
t i n e r e a s c ă se p r e l u n g e ş t e şi se f o r m e a z ă c a r a c t e r e
de o a m e n i î n t r e g i .
F i u l m e u cel m a i m a r e , R a d u , n u v r e a s ă ştie de
v â n ă t o a r e . Ii place n a t u r a , hoinăreşte p r i n codrii,
d a r de v â n ă t o a r e n u se a p u c ă . D o a r c â t e o d a t ă , r a r
d e tot, m a i p r i n d e c â t e u n p ă s t r ă v . K i t y îşi i u b e ş t e
f r a t e l e , îl a p r e c i a z ă , î n s ă în ochii ei n u - i „om în­
t r e g " , ci d o a r u n „filosof î n c â l c i t " .
T r e b u e s ă fac a i c i d e s t ă i n u i r e a c ă d e j a î n a i n t e
c u doi a n i K i t y şi-a î m p u ş c a t p r i m u l s ă u cocoş de
m u n t e în B u e i n , d i n m a s i v u l m u n t o s al G u r g l i i u l u i .
A fost o zi s p l e n d i d ă de î n c e p u t d e M a i şi î m i a d u c
cu d r a g a m i n t e de d r u m u l f ă c u t s u b c e r u l î n s t e l a t
cu f e t i ţ a m e a şi p a z n i c u l C o n s t a n t i n p â n ă î n b ă t a i a
cocoşilor şi n u voi u i t a n i c i o d a t ă a p r o p i a t u l cu p a ş i
s ă l t ă r e ţ i , d a r s i g u r i , de m i c ă balerină, p â n ă la u n
b r a d u n d e p e o c r e a n g ă u s c a t ă cocoşul r o t e a î n f o i a t .
A r e z e m a t a r m a de b r a ţ u l m e u şi l a î m b r ă c a t cu
î n c ă r c ă t u r a î n t r e a g ă de a l i c e , i a r cocoşul a c ă z u t
m o r t l a p i c i o a r e l e n o a s t r e . A m î n t r e b a t - o c u m şi u n ­
d e a o c h i t . M i - a s p u s că n u a v ă z u t c ă t a r e a p u s t e i
c ă e r a p r e a î n t u n e r e c , î n s ă a d e s l u ş i t b i n e cocoşul
î n z a r e şi a ş a s'a u i t a t d e - a - l u n g u l ş i n e i şi l a c a p ă t a
p r i n s m i j l o c u l coconului şi a ş a a t r a s .
„ M ' a m f e r i t s ă t r a g în c o a d ă ca să n u p ă ţ e s c c a
S a n d u şi s ă î m p u ş c v r e - o c â t e v a p e n e d i n c o a d a co­
c o ş u l u i , a ş a c u m a f ă c u t el cu p r i m u l s ă u cocoş d e
s'a r e î n t o r s a c a s ă cu d o u ă p e n e d i n c o a d ă , î n s ă f ă r ă
cocoş".
E r a t a r e m u l ţ u m i t ă şi f o a r t e m â n d r ă şi m i - a m
d a t a t u n c i s e a m a că v a c ă l c a m e r e u şi s i g u r p e u r ­
m e l e t a t ă l u i ei.
C â n d v i n c u n o s c u ţ i la noi a c a s ă şi le a r ă t ă m h a ­
l a de t r o f e e , K i t y t o t d e a u n a m ă face a t e n t , î n c h i p
d i s c r e t , n u c u m v a să n u le a r ă t si cocoşul ei, c a r e
s t ă î m p ă i a t î n ş i r u l l u n g al c e l o r l a l t e t r o f e e .
I a r a c u m să t r e c e m la p r i m u l ei c ă p r i o r .
Kilv.

Primul «vânat mare".
P r i n 20 A u g u s t a l a c e s t u i a n p r o m i s i u n e a m e a a
a j u n s l a s c a d e n t ă şi î n t r ' o d u p ă m a s ă c u s o a r e cald,
a m l u a t - o cu m i n e î n t o v ă r ă ş i ţ i de p a z n i c u l F ă t a n
(fiul d i n flori a l f i e - i e r t a t u l u i B a d e a T o m a ) . A m u r ­
c a t în p l a n t a ţ i a d i n O a ş a M i c ă p e p o t e c u l de v â n ă ­
t o a r e ce d u c e d e l a P o d u l B o l o v a n u l u i de-a c u r m e z i ­
şul t ă e t u r e i .
T r a v e r s â n d c u r â n d o p ă d u r e de ocrotire a m vă­
z u t d o u ă c ă p r i o a r e şi u n ied şi a m a ş t e p t a t u n t i m p
o a r e c a r e c a s ă se d e p ă r t e z e şi s ă n u le s p e r i e m , A m
t r a v e r s a t p ă d u r i c e a şi a m eşit î n p l a n t a ţ i a t â n ă r ă
u n d e n e - a m a ş e z a t l a u n loc p o t r i v i t , i a r p e F ă t a n
l - a m t r i m i s în a l t ă p a r t e cu î n ţ e l e s u l , c ă d a c ă v e d e
v r e - u n t a p p o t r i v i t s ă v i e şi s ă n e a n u n ţ e .
A m p o p o s i t acolo a p r o a p e 2 c e a s u r i , a m v ă z u t
m a i m u l t e c ă p r i o a r e în j u r u l n o s t r u . î n t r e c a r i v r e - o
c â t e v a m a m e b u n e c u c â t e doi iezi. A m m â n g ă i a t c u
p r i v i r i l e f ă p t u r i l e a c e s t e a s u a v e a l e l u i D-zeu, şi
n e a m d e l e c t a t în a l e r g a t u l d e copii al iezilor, c a r i
s b u r d a u în j o c şi f ă r ă g r i j e în j u r u l m a m e i lor. Că­
p r i o a r a , c a o r i c e m a m ă cu g r i j e . c i u g u l e a ici şi colo
şi m e r e u îşi r i d i c a c a p u l a t e n t ă şi s t a a ş a n e m i ş -
m ş c a t ă m i n u t e î n t r e g i , c a să v a d ă d a c ă n u c u m v a a-
m e n i n t ă v r e o p r i m e j d i e , g a t a în o r i c e m o m e n t l a o r i ­
ce s e m n de r ă u să d i s p a r ă în p ă d u r e a o c r o t i t o a r e ,
l u â n d u - ş i în s a l t u r i e l e g a n t e şi r e p e z i o d r a s l e l e .
S o a r e l e a a p u s d u p ă V â r f u l lui P e t r u şi u m b r e l e
s e r i i se î n t i n d e a u p e n e o b s e r v a t e p e s t e î n t r e a g ă r e ­
g i u n e a . B o a r v â r f u l Oaşei M a r i m a i p r i m e a u l t i m e ­
le r a z e a l e s o a r e l u i o f e r i n d u - n e u n colt s t r ă l u c i t de
roz t r a n d a f i r i u .
A p o i u m b r a s e r i i a p u s s t ă p â n i r e şi p e cel m a i
î n a l t v â r f . M a i a v e a m c a m 30 m i n u t e d e ş a n s ă , c â n d
se m a i p u t e a d e s l u ş i şi face î m p u ş c ă t u r ă s i g u r ă .
N ' a m v ă z u t n i c i - u n t a p şi a m h o t ă r î t s ă m e r g e m
î n c ă v r e - o 200 p a ş i p â n ă a p r o a p e d e l i n i a p ă d u r i i c a
re se î n t i n d e pe s u b O a ş a M a r e şi acolo î n m o l d a
ce se f o r m e a z ă s ă c ă u t ă m v â n a t u l d o r i t .
A m p ă ş i t c u m a r e a t e n ţ i u n e şi d u p ă v r e - o c â t e ­
v a m i n u t e a m fost l a locul m e n i t , î n s ă u n t a p ce
p ă ş t e a a c o l o a fost m a i v i g i l e n t d e c â t noi şi î n j u -
r â n d u - n e c u b r ă h n i t s c u r t a d i s p ă r u t î n p ă d u r e a a-
p r o p i a t ă . A m observat î n d a t ă că ţ a p u l ne-a auzit
p a ş i i , î n s ă n u n e a v ă z u t şi e r a m deci s i g u r c ă d u p ă
s c u r t t i m p i a r se v a ivi î n m a r g i n e a p ă d u r e i .
Se î n s e r a de-a b i n e l e şi î n c e p e a m s ă m ă î n d o e s c
c ă v o m m a i face azi v r e - o t r e a b ă . T o t u ş i a m r ă m a s
n e m i ş c a ţ i şi c ă u t a m c u o c h i i a t e n ţ i m a r g i n e a p ă d u ­
rei p e u n d e a d i s p ă r u t ţ a p u l n o s t r u .
K i t y a r e o v e d e r e a g e r ă , şi v e d e cu ochi l i b e r i
de m u l t e o r i m a i b i n e c a a l ţ i i î n a r m a ţ i cu b i n o c l u r i
puternice. O ştiu aceasta mulţi cunoscuţi, cari au
fost c u noi în o b s e r v a t o r u l n o s t r u d i n p l a n t a ţ i a d i n
dosul casei n o a s t r e de v â n ă t o a r e , u n d e f ă r ă g â n d de
a r ă p u n e , o b i ş n u i a m s ă n e a ş e z ă m c a î n t r ' o loje şi s ă
n e î n c â n t ă m de p e i s a j u l f r u m o s , î n s p r e V â r f u l l u i
P e t r u şi s ă n e î n d r e p t ă m p r i v i r i l e s p r e c ă p r i o a r e ,
t a p i şi c i u t e , c a r e i e ş e a u a s u p r a s e r i i î n p l a n t a ţ i e l a
păşunat.
Cu ochii l i b e r i n u m a i p u t e a m d e s l u ş i b i n e şi
d e s i g u r , c ă n u a ş i m a i fi v ă z u t c l a r ţ a p u l d a c ă s ' a r
fi i v i t î n l i z i e r a p ă d u r e i .
D i s t a n ţ a de u n d e e r a m a ş e z a ţ i p â n ă la m a r g i ­
n e a p ă d u r e i , e r a c a m 100 m e t r i .
D e o d a t ă K i t y î m i ş o p t e ş t e c ă i-se p a r e c ă v e d e
exact în m a r g i n e a pădurei ţapul, care stă nemişcat
cu f a ţ a c ă t r e n o i . N u l-am p u t u t desluşi d e c â t d u p ă
ce a m p u s la ochi b i n o c l u l m e u p u t e r n i c , 7X50. A b i a
atunci a m văzut, că î n t r ' a d e v ă r în m a r g i n e a pădu­
rei e x a c t î n locul i n d i c a t de f e t i ţ ă s t a n e m i ş c a t şi
a t e n t ţapul nostru, — ca o s t a t u e .
Ce să f a c e m ? O p u ş c ă t u r ă l a d i s t a n ţ a a c e i a , a-
p r o a p e în î n t u n e r e c şi pe d e a s u p r a a v â n d c a ţ i n t ă
n u m a i p i e p t u l ţ a p u l u i , mi se p ă r e a o î n c e r c a r e p r e a
îndrăsneaţă.
I-am d a t a r m a m e a „6.5" c u l u n e t ă b u n ă şi i-am
ş o p t i t să î n c e r c e p r i n l u n e t ă d a c ă d e s l u ş e ş t e b i n e
ţ a p u l . Şi-a p o t r i v i t p r i v i r e a p r i n l u n e t ă , şi m i - a
ş o p t i t că îl v e d e b i n e şi d e s l u ş i t şi că-i s i g u r ă că-1
va lovi.
A m descuiat a r m a , a m potrivit-o r ă z i m a t ă pe
u m ă r u l m e u şi i-am ş o p t i t s ă o c h i a s c ă e x a c t , d a r d e
t o t e x a c t , p r e c i s în m i j l o c u l p i e p t u l u i . D a c ă î n s ă
n u - i s i g u r ă de î m p u ş c ă t u r ă , s ă n u t r a g ă , c ă v o m gă­
si noi m â i n e ţ a p u l la l u m i n ă b u n ă şi î n p o z i ţ i e b u n ă .
N u m i - a m a i r ă s p u n s şi î n m o m e n t u l u r m ă t o r
ecoul p u ş c ă t u r e i a p ă t r u n s v ă i l e , i a r f i g u r a d i n m a r ­
g i n e a b r a z i l o r a d i s p ă r u t . E r a m cu b i n o c l u l l a ochi
în m o m e n t u l î m p u ş c ă t u r e i şi n u a m v ă z u t ţ a p u l să­
r i n d . D e s i g u r a c ă z u t m o r t în foc. I - a m s p u s lui K i t y
p ă r e r e a m e a i a r e a m ' a î m b r ă ţ i ş a t v i j e l i o s şi m ' a
s ă r u t a t cu r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u m a r e a b u c u r i e ce i-am
făcut.
M a i a v e a m o m i c ă î n d o i a l ă î n s ă , să n u - i fi a n ­
ticipat cumva degeaba bucuria. A dispărut îndoiala
c â n d a m a j u n s la locul u n d e a s t a t ţ a p u l şi l-am gă­
s i t m o r t , e x a c t în p o z i ţ i a în c a r e l-am v ă z u t s t â n d
în picioare.
 A fost u n ţ a p b u n de 6. N u e c a p i t a l , d a r e p r i ­
m u l ţ a p a l u i K i t y şi e m â n d r ă şi f e r i c i t ă , c ă p o a t e
să n u m e r e î n h a l a de t r o f e i e , p e l â n g ă cocoşul ei,
a c u m şi c ă p r i o r .

I n t o a m n a a c e a s t a m ' a m a c h i t a t de p r o m i s i u n e a
făcută fiului m e u S a n d u de a l duce în M u n ţ i i Fă­
g ă r a ş u l u i să-şi î m p u ş t e p r i m u l l u i t a p de c a p r ă n e a ­
g r ă . A m u r c a t de d o u ă ori m u n ţ i i s t â n c o ş i ai C a r -
p a t i l o r F ă g ă r a ş u l u i fiind î n t o v ă r ă ş i ţ i î n a m b e l e ex­
pediţii d e I o n şi G a l a c t i o n B o a n t ă .
F r a ţ i i B o a n t ă s u n t cei m a i i s c u s i ţ i p a z n i c i şi cei
m a i i s t e ţ i c o n d u c ă t o r i d i n t r e t o ţ i p e c a r i i - a m cu­
n o s c u t î n v i a t a m e a . T a t ă l lor, b ă t r â n u l G h e o r g h e
H o a n t ă , î n c ă a fost p a z n i c î n t e r e n u r i l e de c a p r e ne­
g r e d i n f r a g e d ă t i n e r e ţ e şi c h i a r şi a c u m e în s t a r e
să u r c e şi s ă s t r ă b a t ă l o c u r i l e cele m a i p r ă p ă s t i o a s e .
î n a i n t e c u v r e o 10—15 a n i a c e s t o m u l e ţ s c u n d ,
domol şi c u v o r b ă b l â n d ă m i - a t i u u t t o v ă r ă ş i e zile
d e a r â n d u l , m ' a î n s o ţ i t şi c o n d u s în l o c u r i l e cele m a i
s t â n c o a s e şi cu el a m î m p u ş c a t ţ a p i p u t e r n i c i . II
păstrez în a m i n t i r e a m e a ca pe u n prieten, ca pe u n
t o v a r ă ş b u n şi c r e d i n c i o s . F e c i o r i i l u i b a d e a G h e o r ­
g h e a p r o a p e că-1 î n t r e c pe t a t ă l l o r . D i b ă c i e , a g e r i ­
me, p r i c e p e r e , p a s i u n e , î m p r e u n a t e c u d e v o t a m e n t
şi c r e d i n ţ ă c a l a a c e ş t i a d e v ă r a ţ i p r i e t e n i d i n e x p e ­
diţiile mele de v â n ă t o a r e n u a m m a i î n t â l n i t la ni­
m e n i . Cel m a i t â n ă r , G a l a c t i o n , m ' a î n s o ţ i t v r e o o p t
ani d e a r â n d u l în fiecare t o a m n ă la m u g e t u l cerbi­
l o r în m u n ţ i i G u r g h i u l u i şi s'a a f i r m a t F ă g ă r ă ş a n u l
m e u , d i n ţ a r a c a p r e l o r n e g r e , c a cel m a i i s c u s i t şi cel
m a i b u n c u n o s c ă t o r a l v â n ă t o a r e i de c e r b i .
O a r e v o m m a i a v e a noi G a l a c t i o a n e zile, c a cele
petrecute î m p r e u n ă în C r e a n g a m a r e , Sebeş, Iuhod,
S e a c a ? V o m m a i a s c u l t a noi c a a l t ă d a t ă î n s e r i şi
n o p ţ i cu l u n ă s b i e r a t u l c e r b i l o r ? V o m m a i a p r o p i a
noi în acelea locuri dragi, cerbi voinici?
A m n ă d e j d e a , că v o m m a i c ă l c a î m p r e u n ă locu­
rile a c e l e a a t â t de c u n o s c u t e şi în s e r i şi d i m i n e ţ i
de t o a m n ă cu b r u m ă v o m fi i a r î n t r e c e r b i i n o ş t r i
în l o c u r i l e n o a s t r e f r u m o a s e c a în p o v e ş t i .
I a r a c u m să v e d e m de c a p r e l e şi ţ a p i i n e g r i d i n
c ă l d ă r i l e p r ă p ă s t i o ş i l o r M u n ţ i ai F ă g ă r a ş u l u i .
P r i m a e x p e d i ţ i e a m făcut-o d e l a 20 l a 23 O c t o m -
v r i e . A m u r c a t î n v a l e a V . în l o c u r i a t â t de s c u m p e
amintirilor mele vânătoreşti.
D e l a c a s a lui G a l a c t i o n , a ş e z a t ă la p o a l e l e m u n ­
ţilor, a m f ă c u t v r e o t r e i o r e r â n ă l a c ă s u ţ a de v â ­
n ă t o a r e a d ă p o s t i t ă s u b s t â n c i m a r i . în m a r g i n e a d e
sus a brădetului.
I n d u p ă m a s a s o s i r e i a m eşit pe v a l e î n s u s şi
a m c ă u t a t c u b i n o c l u r i l e cu d e a m ă n u n t u l c o a s t e l e
d i n a m b e l e p ă r ţ i şi a m s c r u t a t t o a t e c o t l o a n e l e , t o a ­
te î n f u n d ă t u r i l e , t o a t e p o l i ţ e l e şi s c o a c e l e . A m v ă z u t
c a p r e şi î n s t â n g a şi în d r e a p t a v ă i i . I n s t â n g a p e
la m i j l o c u l c o a s t e i a m d e s c o p e r i t u n c i o p o r m a i m ă ­
ricel, d e v r e o 15—16 c a p r e . N e - a m c o n v i n s î n d a t ă ,
că a l e r g a t u l î n c ă n u a î n c e p u t şi c ă v o r m a i t r e c e
v r e o zece zile p â n ă c â n d v a fi t o i u l l u i .
A d o u a zi a m u r c a t c o a s t a d i n s t â n g a p â n ă a
p r o a p e de c r e a s t ă . A m t r e c u t p r i n l o c u r i g r e l e şi
p r ă p ă s t i o a s e şi a m c o n s t a t a t c u b u c u r i e , c ă v o l n i c u l
m e u S a n d u c a l c ă s i g u r şi f ă r ă t e a m ă în o r i c e l o c u r i
rele şi c ă n u a r e n i c i u r m ă de s e n t i m e n t d e a m e ţ e a ­
l ă s a u f r i c ă î n l o c u r i l e p r i m e j d i o a s e . C ă l c a s i g u r şi
Tată şi fiică. Căpriorul din O a ţ a mare.
s p r i n t e n h a i d u c u l m e u , c a şi c â n d a r fi c i o b ă n i t p e
acolo a n i d e a r â n d u l .
A m a f l a t c i o p o r u l d e c a p r e v ă z u t i e r i . E r a u în­
s ă n u m a i c a p r e c u iezi şi u n s i n g u r ţ a p t i n e r e l .
L e - a m l ă s a t în p a c e şi a m ieşit l a m u c h e , d e u n d e n i
s'a d e s c h i s o p a n o r a m ă m i n u n a t ă d e v ă i şi d e a l u r i ,
p â n ă l a N e g o i şi d i n c o l o p â n ă c ă t r ă P i a t r a C r a i u l u i .
J o s , l a p o a l e l e m u n ţ i l o r se î n t i n d e a Ţ a r a O l t u ­
lui (şesul F ă g ă r a ş u l u i ) , p r e s ă r a t ă c u s a t e , i a r d e p a r
te în z a r e d e s l u ş e a m m u n ţ i i G u r g h i u l u i , a i C ă l i m a -
n u l u i şi r e g i u n i l e m i n u n a t e ale p ă m â n t u l u i r o m â ­
n e s c , u n d e a c u m e a t â t a d u r e r e şi j a l e . E r a o zi c u
s o a r e c a l d . A m c ă u t a t cu b i n o c l u l t o a t ă r e g i u n e a şi
a m v ă z u t î n m a i m u l t e p ă r ţ i c a p r e c a r e p ă ş t e a u li­
n i ş t i t e şi n u se o b s e r v a n i c i u n s e m n d e a l e r g a r e n e ­
b u n ă de g o n i t ă .
Deodată Galaction a r a t ă în direcţia brădetului,
în p o i a n a ce se î n t i n d e a l a 7—800 m e t r i de locui u n ­
de n e g ă s e a m . U n t a b l o u c a r e n u se p o a t e u i t a n i c i o ­
d a t ă : O ursoaică p u t e r n i c ă cu trei p u i l â n g ă ea păş­
t e a l i n i ş t i t ă o t a v a v e r d e , c r u d ă şi p r o a s p ă t ă ce a
c r e s c u t î n t â r l ă de c â n d a u p l e c a t oile. A p r o a p e o
o r ă n e - a m d e l e c t a t c u m se j u c a u şi p ă ş t e a u p u i i şi
c u m m a m a l o r îşi r i d i c a m e r e u a t e n t ă c a p u l şi p r i ­
vea j u r î m p r e j u r dacă n u a m e n i n ţ ă vreo primejdie.
D u p ă ce f a m i l i a a c e a s t a n u m e r o a s ă şi s i m p a t i c ă a
d i s p ă r u t în p ă d u r e p ă s c â n d , n e - a m c o n t i n u a t şi n o i
d r u m u l şi a m l u a t - o î n c e t s p r e v a l e p e n t r u c ă se fă­
c u s e o r a 3 d u p ă m a s ă , i a r p â n ă l a c a b a n a n o a s t r ă a-
v e a m c a l e l u n g ă şi g r e a şi n u v o i a m s ă n e a p u c e
s a r a prin locurile stâncoase.
A m a j u n s î n v a l e î n a i n t e d e a se î n s e r a i a r p â n ă
l a c a s ă — c a l e d e o j u m ă t a t e de o r ă — n u m a i e s t e
n i c i u n p e r i c o l . D o a r o p l i m b a r e p l ă c u t ă şi c o m o d ă
d u p ă ce te-ai c ă ţ ă r a t z i u a î n t r e a g ă p r i n t r e s t â n c i l e
u r i a ş e şi a b r u p t e d i n c o a s t e l e m u n ţ i l o r .
P e I o n — s a u c u m îi zic ai l u i „ O a n e a " — l - a m
t r i m i s î n a i n t e l a c a s ă , s ă f a c ă foc, i a r noi c u G a l a c -
 t i o n n e a m a ş e z a t la u n loc p o t r i v i t l â n g ă o s t â n c ă ,
ca să c e r c e t ă m bine, în toate părţile, d u p ă capre.
A m v ă z u t c a p r e î n m a i m u l t e l o c u r i şi n e - a m
convins definitiv că încă n u a început a l e r g a t u l .
A m h o t ă r î t c a a d o u a zi d i m i n e a ţ a s ă p l e c ă m la va­
le şi s ă r e v e n i m p e s t e v r e o zece zile c â n d s i g u r v a
fi în t o i u a l e r g a t u l .
Ce e s t e a c e s t a l e r g a t ?
E v r e m e a d r a g o s t e i , c â n d ţ a p i i m â n a ţ i de po­
r u n c a m a r e a n a t u r i i se a l ă t u r ă c i o p o r u l u i de c a p r e ,
ca să îndeplinească r â n d u i a l a vecinică a m e n ţ i n e r i i
r a s e i , c a a p o i p r i m ă v a r a pe l a sl a r ş i t u l l u n i i M a i şi
la î n c e p u t u l lui I u n i e c a p r a sâ-şi p o a r t e c u g r i j ă ie­
d u l u i c r u d şi g i n g a ş p r i n l u m e a lor s t â n c o a s ă , u n d e
a u c ă l c a t î n a i n t e a t â t e a g e n e r a ţ i i a l e r a s e i lor. N u ­
m a i î n t i m p u l a c e s t a ies ţ a p i i v o i n i c i şi t a r i d i n lo­
c u r i l e l o r t a i n i c e , şi u i t â n d o r i c e p r i m e j d i e r ă m â n
m e r e u la c i o p o r u l s a u c i o p o r e l u l de c a p r e p e c a r e n u
le p ă r ă s e s c î n î n t r e g a c e s t i n t e r v a l , c a r e d u r e a z ă
c a m o l u n ă : d e l a s f â r ş i t u l l u n e i O c t o m v r i e p â n ă că­
tre sfârşitul lunei Noemvrie. In alt a n o t i m p doar
t a p i t i n e r i de m a i vezi c u c a p r e l e , pe c â n d ţ a p i i m a i
1 b ă t r â n i t r ă i e s c s j n g u r a t e c i î n l o c u r i l e cele m a i feri-
fte, a s c u n s e şi l i n i ş t i t e . Cei c a p i t a l i d e r e g u l ă se r e ­
t r a g în b r ă d e t s a u în p ă d u r e a de j n e a p ă n i f e r i ţ i a-
p r o a p e î n t r e g a n u l de p r i v i r e a o m u l u i .
C â n d le v i n e î n s ă t i m p u l îşi u i t ă p r i m e j d i a şi
p l e a c ă d i n a s c u n z i ş u r i l e lor cu n a s u l m e r e u î n p ă ­
m â n t c ă u t â n d m i r o s de c a p r ă g o n i t ă . T r a v e r s e a z ă
v ă i şi d e a l u r i p â n ă c â n d a f l ă ce c a u t ă .
L a c â t e u n c i o p o r vezi a t u n c i 2—3 s a u c h i a r şi
m a i m u l ţ i ţ a p i . Cel m a i p u t e r n i c — s t ă p â n u l ciopo­
r u l u i — n u s u f e r e c a c e i l a l ţ i s ă se a p r o p i e de ca­
p r e l e l u i , i a r d a c ă c â t e u n u l c u t e a z ă , d e î n d a t ă îl ia
l a g o a n ă şi îl a l u n g ă . D a c ă n o u l v e n i t se s i m t e î n
s t a r e şi se o p u n e , u r m e a z ă o l u p t ă c r â n c e n ă p e v i a ­
tă şi p e m o a r t e , c a r e a l e g e s t ă p â n u l r e c u n o s c u t al
cioporului.
D e m u l t e o r i vezi a l e r g â n d î n felul a c e s t a ţ a p i i
d i s t a n t e m a r i , î n t r ' o g o a n ă s ă l b a t e c ă d e a l u n g u l lo­
c u r i l o r celor m a i p r i m e j d i o a s e .
Autorul cu paznicul Oanea Boantă.
D u p ă ce şi-a a l u n g a t r i v a l u l , „ s t ă p â n u l " se în­
toarce n u m a i d e c â t la caprele lui. C a u t ă a t e n t că nu
c u m v a î n a b s e n ţ a l u i s c u r t ă s ă m a i fi î n d r ă z n i t
v r e u n t â n ă r sâ-i f u r e v r e o i u b i t ă . A f l â n d t o t u l î n
b u n ă r e g u l ă — e x t e n u a t c u m e s t e — se a ş e a z ă p e u n
ţanc deasupra caprelor, ca d u p ă u n scurt timp să
se s c o a l e şi s ă a l e r g e în r o t i r i s c u r t e d u p ă a l e a s a l u i ,
c a î n d a t ă d u p ă ce şi-a f ă c u t d a t o r i a f a ţ ă de d â n s a ,
d u p ă u n s c u r t r e p a u s s ă - ş i v e r s e focul d r a g o s t e i a s u ­
pra alteia.
Ş i a ş a m e r g e a c e a s t a c â t e z i u a d e l u n g ă , şi î n
f i e c a r e zi f ă r ă î n t r e r u p e r e o l u n ă d e zile.
N u - i n i c i o m i r a r e , că l a s f â r ş i t u l a l e r g a t u l u i ,
ţ a p u l c a r e l a î n c e p u t e r a g r a s . r o t u n d şi î n c ă r c a t c u
s ă u , iese d i n b o r a a c e a s t a a d r a g o s t e i s l ă b i t şi jigă­
r i t şi n u m a i g ă s e ş t i n i c i u r m ă d e s ă u s a u de g r ă ­
s i m e î n el.
T r e c u t ă g o a n a d r a g o s t e i , ţ a p u l se r e t r a g e i a r î n
l o c u r i l e s a l e t a i n i c e , se a p u c ă s e r i o s d e p ă s c u t c a s ă
r e f a c ă ce a p i e r d u t , în v e d e r e a i e r n i i a s p r e ce-1 a ş ­
teaptă.
I n t i m p u l a l e r g a t u l u i e s u f i c i e n t s ă te aşezi în-
t r ' u n loc p o t r i v i t cu v e d e r e b u n ă şi s ă a ş t e p ţ i l i n i ş ­
t i t . N u e cu t o t u l n e c e s a r s ă a p r o p i i t u ţ a p u l , pen-
t r u c ă în c ă u t a r e d u p ă c a p r e g o n i t e , d e s i g u r , că s t â n d
î n t r ' u n loc b u n şi a v â n d r ă b d a r e , î ţ i v a t r e c e î n b ă ­
taia puştii ţapul dorit. I n acest t i m p e o mişcare
c o n t i n u ă , u n d u t e - v i n o al ţ a p i l o r m â n a ţ i de p a s i u ­
n e a d r a g o s t e i . De m u l t e o r i e d e a j u n s s ă te aşezi li­
n i ş t i t în v a l e , a p r o a p e s u b p ă r e ţ i i d e s t â n c ă şi să
aştepţi cu r ă b d a r e ivirea h o i n a r u l u i , c a r e tinde din
j n e a p ă n s a u b r ă d e t c ă t r e căldările cu ciopoarele de
c a p r e . D a c ă însoţitorul t ă u î m b r ă c a t cu u n s u m a n
n e g r u v a m a i face n i ş t e s ă r i t u r i , ,.în p a t r u b r â n c i " ,
i m i t â n d m i ş c ă r i l e c a p r e i , ai t o a t e ş a n s e l e , c a ţ a p u l ,
c a r e s t ă a t e n t în v r e u n ţ a n c şi s c r u t e a z ă c u p r i v i ­
r e a lui a g e r ă r e g i u n e a d u p ă c a p r e , s ă p l e c e d i n v â r ­
ful c o a s t e i şi în v r e o c â t e v a m i n u t e s ă fie l a t i n e
să-şi ia în p r i m i r e „ c a p r a " . . .
D e s i g u r p r i e t e n u l m e u b u n D r . I . C. — v â n ă t o r ,
d a r mai ales vestit pescar cu m u s c ă a r t i f i c i a l ă —
îşi v a a d u c e c u d r a g a m i n t e
c u m şi-a î m p u ş c a t p r i m u l s ă u
ţ a p care ne-a a p r o p i a t la vreo
40 p a ş i , c r e z â n d u - 1 pe G a l a c t i o n
c a p r ă veritabilă, g a t a de dra­
goste!
M i s'a î n t â m p l a t î n r e p e t a ­
te r â n d u r i , c ă a b i a a j u n ş i l a ca­
b a n a de v â n ă t o a r e , cu m ă g a r i i
c a r e n e p u r t a u b a g a j u l , s'a şi
ivit u n ţap, crezând dela dis­
t a n ţ a m a r e l a c a r e se a f l a , c ă
măgăruşii mei s u n t capre.
D a r s ă n e î n t o a r c e m la şi­
rul povestei noastre.
D u p ă ce s'a î n s e r a t n e a m
î n t o r s în c a b a n ă . O a n e a f ă c u s e
foc, n e - a a ş t e r n u t c e t i n ă m o a l e
de b r a d pe p r i c i u l î n c ă p ă t o r .
A m a p r i n s l u m â n a r e a şi în a t ­
m o s f e r a p l ă c u t ă , a ş e z a ţ i în j u ­
r u l sobei a m r e f ă c u t î n t â m p l ă r i
trăite, cu cerbi, căpriori, urşi
şi c a p r e n e g r e . A d o u a zi d i m i ­
n e a ţ a a m p l e c a t la v a l e i a r ă
trofee însă cu impresiile de
 p r e ţ a celor d o u ă zile p e t r e c u t e în s i n g u r ă t a t e a m u n ­
ţilor, în l u m e a c a p r e l o r n e g r e .
A c a s ă S a n d u n u m ă r a zilele .şi m e r e u îşi î n d r e p ­
t a p r i v i r i l e de p e v e r a n d a c a s e i n o a s t r e c ă t r e m u n ţ i
şi a r d e a d e d o r i n ţ a să s o s e a s c ă o d a t ă z i u a de 5 No-
e m v r i e f i x a t ă p e n t r u o n o u ă e x p e d i ţ i e , la s f â r ş i t a
sosit şi z i u a a c e a s t a şi a m p l e c a t de a c a s ă î n zorii
zilei, a j u n g â n d î n v r e o d o u ă o r e cu m a ş i n a la c ă s u ţ a
lui G a l a c t i o n , d e l a p o a l e l e m u n ţ i l o r . Acolo n e a ş t e p ­
t a g a t a de p l e c a r e G a l a c t i o n şi O a n e a şi d u p ă v r e o
trei ceasuri iar e r a m în c a b a n a noastră.
D u p ă ce a m d e s p a c h e t a t , n e a m a ş e z a t l u c r u r i l e
şi a m l u a t l a r e p e z e a l ă o g u s t a r e , a m p o r n i t d e a l u n -
gul văii.
Timpul era bun. Cu v r e o c â t e v a zile î n a i n t e
ninsese, însă z ă p a d a e r a n u m a i ca o b u r m ă bună,
m i n u n a t ă ca să poţi vedea caprele negre pe fondul alb.
A b i a p l e c a ţ i d e l a c a b a n ă , a m v ă z u t u n c i o p o r de
ş a p t e c a p r e î n p a r t e a d r e a p t ă a v ă i i , s u s d e tot, a-
p r o a p e de m u c h e . A m d e s c o p e r i t l a c i o p o r doi ţ a p i ,
u n u l n i se p ă r e a b u n şi e r a l â n g ă c a p r e , i a r a l doi­
lea, m a i t â n ă r , l a o d i s t a n ţ ă d e v e r o 100—200 m . de­
la c a p r e .
E r a a l t t a b l o u d e c â t cel v ă z u t c u v r e o zece zile
î n a i n t e . O m i ş c a r e c o n t i n u ă . Ţ a p u l cel t â n ă r d ă d e a
târcoale ţ i n â n d d i s t a n ţ a a d m i s ă de s t ă p â n , i a r ace­
s t a îşi r o t e a c a p r e l e î n ocoale m i c i r e p e z i n d u - s e c â n d
d u p ă una, când d u p ă alta. E r a toiul alergatului.
Să încercăm o apropiere nu mai aveam timp,
fiind p â n ă l a c a p r e o c a l e a n e v o i o a s ă de v r e o d o u ă
ore, i a r a c u m e r a 14.30. D a r n i c i n u a v e a m zor, pen-
t r u c ă ş t i a m , c ă a d o u a zi v o m fi l a ele.
A m l u a t - o p e v a l e î n s u s , şi î n f u n d u l v ă i i î n
c ă l d a r e a d i n s t â n g a , p e l a m i j l o c u l c o a s t e i a m des­
c o p e r i t , u n a l t c i o p o r , m a i m a r e , d e v r e o 15 c a p r e
cu t r e i ţ a p i , d i n t r e c a r i u n u l f o a r t e v o i n i c şi n e g r u
„ca u n d r a c " .
A c o l o e r a o a l e r g a r e n e b u n ă . Ţ a p u l cel v o i n i c
a l u n g a şi l u a la g o a n ă c â n d p e u n u l c â n d p e cela­
l a l t r i v a l , i a r a c e ş t i a , d u p ă u n s c u r t i n t e r v a l i a r se
a p r o p i a u de c a p r e , c a b ă t r â n u l să-i p u n ă d i n n o u pe
fugă. M a i m u l t ca o oră ne-am delectat în tabloul
a c e s t a m i n u n a t , e x p r e s i e d e v i a ţ ă , p u t e r e şi e n e r g i e .
S p r e s e a r ă î n d r u m s p r e ca­
b a n ă a m m a i v ă z u t u n ţ a p voi­
nic, singur, t r a v e r s â n d coasta
d i n s p r e b r ă d e t în d i r e c ţ i a cio­
porului din fundul văii.
E r a m f o a r t e m u l ţ u m i ţ i de
cele o b s e r v a t e şi c o n s t a t a t e şi
e r a m s i g u r , c ă d a c ă n u se s t r i c ă
t i m p u l , a d o u a zi v o m a v e a suc­
ces. I - a m s p u s lui S a n d u , c ă d a ­
c ă v o m fi cu g r i j ă şi v o m a v e a
şi o p i c ă t u r ă d e n o r o c , îşi v a
împuşca primul său ţap, chiar
a d o u a zi.
A m petrecut o seară plăcu­
t ă , p l i n ă d e n ă d e j d i . M i - a m in­
s t r u i t b ă i a t u l c u m a r e să pro­
cedeze, c u m v a t r e b u i să-şi r a -
zime a r m a în m o m e n t u l hotă-
rîtor. Să grijească ca să p u n ă
c ă c i u l a pe p i a t r ă şi a ş a să şi
r a z i m e a r m a p e ea, s ă n u se
g r ă b e a s c ă şi s ă ţ i n t e a s c ă l i n i ş ­
tit în s p a t ă .
A d o u a zi d i m i n e a ţ a a v e a m i n t e n ţ i u u e a s ă u r ­
c ă m la cioporelul din coasta d r e a p t ă .
T i m p u l e r a b u n , cu c e r s e n i n şi f ă r ă v â n t . O zi
ideală p e n t r u v â n ă t o a r e a caprelor negre.
Ajunşi sub stânci, î n a i n t e de a începe u r c u ş u l g r e u
c ă t r e caprele noastre, deodată a m zărit în vale sub
p ă r e ţ i un ţ a p singur, care venea în direcţia n o a s t r ă
încet p u n â n d nasul m e r e u în p ă m â n t . L a o d i s t a n ţ ă
d e v r e o 500 m . ţ a p u l a c â r n i t - o p e c o a s t ă î n 3 u s şi
s'a c u l c a t p e o s t â n c ă , d e p a r t e d e v a l e la v r e o 80
m . N e - a m a ş e z a t l a p ă m â n t . E r a m în loc d e s c h i s şi
o r i c e m i ş c a r e a n o a s t r ă a r fi fost o b s e r v a t ă d e ţ a p .
A m s t a t a ş a n e m i ş c a ţ i v r e u n s f e r t de o r ă , c â n d ţa­
p u l s'a s c u l a t şi d u p ă c â ţ i v a p a ş i a d i s p ă r u t d i n fa­
ţ a v e d e r i i n o a s t r e d u p ă o s t â n c ă m a r e . T r e b u i a să
a c ţ i o n ă m r e p e d e , p e n t r u c ă ţ a p u l se p u t e a ivi d i n
clipă în clipă.
A m d i s p u s l u i O a n e a c a s ă o i a c u S a n d u la fugă
p e s u b p ă r e ţ i i de s t â n c ă în d i r e c ţ i a ţ a p u l u i , şi s ă se
s i l e a s c ă să a j u n g ă p â n ă la o c u l m e m i c ă , de u n d e
v o r a v e a o a c o p e r i r e b u n ă şi a p o i p r o t e j a ţ i de a c e a
c u l m e şi d e j n e a p ă n i i d e a c o l o v o r p u t e a s ă se a p r o -
pei, c u g r i j ă m a r e , n e v ă z u ţ i de ţ a p p â n ă a p r o a p e de
locul u n d e a fost c u l c a t ţ a p u l . E u cu G a l a c t i o n a m
r ă m a s l i n i ş t i ţ i u n d e e r a m i a r O a n e a cu S a n d u a u t r a ­
v e r s a t î n fugă m a r e d i s t a n ţ a d e v r e o 200 m . p â n ă la
c u l m e a şi j n e a p ă n i i , c a r e le d ă d e a u a c o p e r i r e a de
lipsă.
A u u r m a t m i n u t e de î n c o r d a r e m a r e . D a c ă
ţ a p u l se v a ivi şi-i v a s u r p r i n d e a l e r g â n d în d i r e c ţ i a
lui t o t u l s'a i s p r ă v i t . . .
P r i v i r e a noastră era aţintită asupra stâncilor un­
d e a d i s p ă r u t ţ a p u l . A succes... E r a u s u b culme... S'au
o p r i t şi î n acel m o m e n t a r ă s ă r i t c a d i n p ă m â n t
ţ a p u l pe p o l i ţ a u n e i s t â n c i la 300 m e t r i de v â n ă t o ­
rii mei.
P e s e m n e ţ a p u l a s i m ţ i t c e v a . E r a n e l i n i ş t i t . Lo­
v e a n e r v o s c u p i c i o r u l î n p ă m â n t şi a ş u e r a t d e
v r e o c â t e v a o r i . A r ă m a s i n s ă în a c e l a ş i loc cu p r i ­
v i r e a a ţ i n t i t ă î n d i r e c ţ i a n o a s t r ă . O a n e a a l u a t - o în
d i r e c ţ i a ţ a p u l u i , î n c e t şi cu g r i j ă , u r m a t de S a n d u ,
şi a c o p e r i ţ i de j n e a p ă n i . N o i c a s ă a t r a g e m a t e n ţ i a
ţapului asupra noastră am mişcat puţin. Răspunsul
Galaction Boantă a descoperit cioporul de capre negre.
 a i'ost a l t e v r e o c â t e v a ş u e r ă t u r i a l e ţ a p u l u i , c a r e n e
s u p r a v e g h e a a t e n t p e noi, f ă r ă s ă b ă n u i a s c ă , c ă a l ţ i
doi, c u a d e v ă r a t p r i m e j d i o ş i , î n a i n t e a z ă s p r e el...
A u u r m a t alte m i n u t e foarte încordate... Ţapul
ne-a o b s e r v a t m i ş c ă r i l e , î n s ă c u m s t ă m j o s — a c u m
n e c l i n t i ţ i — n u ş t i a s i g u r ce a n u m e s u n t e m . R ă m a s e
n e c l i n t i t ş u e r â n d m e r e u şi a s c u ţ i t . . . I a r b ă i e ţ i i î n a ­
i n t a u î n c e t şi c u g r i j ă p r o f i t â n d d e p e r d e a u a j n e -
penilor... î n c ă 80 paşi... î n c ă 50 paşi... î n c ă 30... şi în­
c ă v r e o c â ţ i v a şi a j u n g s u b s c u t u l u n e i p i e t r e m a r i
la d i s t a n ţ ă de 100 p a ş i de ţ a p , d e u n d e îl v o r v e d e a
şi ei, şi îşi v o r î n c e r c a n o r o c u l .
A u a j u n s . . . O a n e a r i d i c ă î n c e t m â n a şi-i a r ă t ă lui
S a n d u ţ a p u l . . . II v e d e şi b ă i a t u l . . . Se a ş e a z ă b i n e , po­
t r i v e ş t e a r m a p e u m ă r u l lui O a n e a şi î n m o m e n t u l
u r m ă t o r b u b u i t u l a r m e i e r e d a t de ecoul p u t e r n i c şi
r e p e t a t , i a r ţ a p u l d u p ă 2—3 s a l t u r i d i s p a r e p r ă b u -
ş i n d u - s e s u b p ă r e ţ i i s t â n c i l o r . . . V â n ă t o r i i m e i s'au
g r ă b i t l a ţ a p u l lor d o b o r î t d i n c e t a t e a l u i d e s t â n c i
şi în s c u r t t i m p a u fost la noi cu u n ţ a p f o a r t e b u n
cu c o r n i ţ e d e 27 c e n t i m e t r i . P u ş c ă t u r a a fost în m i j ­
locul s p a t e i . S a n d u e r a m â n d r u , vesel şi fericit... C u m
s ă n u fie, c â n d şi-a î m p u ş c a t p r i m u l s ă u ţ a p de ca­
p r ă n e a g r ă şi î n c ă u n u l b u n , f o a r t e b u n , a p r o a p e
capital.
P a z n i c i i a u golit ţ a p u l , l-au a ş e z a t f r u m o s s u b
o s t â n c ă în loc ferit. D u p ă o p a u z ă de v r e o j u m ă t a t e
de c e a s a m l u a t - o cu t o ţ i i pe c o a s t ă î n s u s c ă t r e cio-
p o r e l u l c u cei doi ţ a p i , c a r i îi ş t i a m a p r o a p e d e m u ­
c h e . U u p ă a p r o a p e d o u ă o r e de u r c u ş g r e u şi obosi­
t o r a m a j u n s î n locul u n d e t r e b u i a s ă fie c i o p o r e l u l .
N u m a i e r a a c o l o . De s i g u r p u ş c ă t u r a d i n v a l e le-a
n e l i n i ş t i t şi v o r fi t r e c u t m u c h i a în v a l e a c e a l a l t ă ,
în t e r e n s t r ă i n .
N u e r a m t o t u ş i n e m u l ţ u m i ţ i . N e - a fost r ă s p l ă t i t ă
o b o s e a l a p u t â n d u - n e d e l e c t a în p r i v e l i ş t e a m i n u n a t ă
ce n i se d e s c h i d e a peste v ă i l e şi c o a s t e l e a l b e , î n bă­
taia soarelui.
D u p ă u n r e p a u s m a i l u n g si d u p ă ce a m g u s t a t
din m â n c a r e a l u a t ă cu noi, a m pornit de-a-curmezi
şui, pela mijlocul coastei, c ă t r e fundul văii. A m tra­
v e r s a t l o c u r i g r e l e şi p r ă p ă s t i o a s e . A m d e s c o p e r i t şi
Tinerii vânători de capre negre (din stânga tn dreapta i Sandu Stoichitia, paznicul
Galaction Boantă şi Pitu Pop). (Fotografii ale autorului).
a m a p r o p i a t 2 c a p r e şi u n ied î n t o v ă r ă ş i t e de u n ţ a p
mijlociu. Acesta a c u m e r a în s i g u r a n ţ ă din p a r t e a
noastră. Insă peste vreo patru-cinci ani bine să gri-
j e a s c ă c a s ă n u a j u n g ă î n b ă t a i a p u s t e i ! N e - a m de­
lectat privirile observând liniştiţi familia aceasta
s i m p a t i c ă . C â n d s t a i în a p r o p i e r e a v â n a t u l u i şi îl
o b s e r v i t i m p u l t r e c e p r e a r e p e d e . A ş a şi a c u m f ă r ă
s ă b ă g ă m d e s e a m ă a t r e c u t p e s t e o o r ă de c â n d
s t a n i şi n e u i t a m l a c a p r e l e n o a s t r e . T r e b u i a î n s ă s ă
p l e c ă m . Se f ă c u s e c ă t r e o r a t r e i şi m a i a v e a m c a l e
l u n g ă p â n ă în fundul văii.
Când a m coborît în vale a m descoperit cioporul
n o s t r u d e 15 c a p r e şi cei t r e i ţ a p i d e i e r i p e l a m i j ­
locul c o a s t e i d i n f a ţ ă , n u d e p a r t e de locul u n d e l e - a m
l ă s a t cu o zi m a i î n a i n t e . E r a o h o r ă m a r e a d r a ­
g o s t e i , u n a l e r g a t n e î n c e t a t şi s ă l b a t e c .
A p u n e a s o a r e l e şi ş t i a m c ă a d o u a zi v o m g ă s i
tot acolo c i o p o r u l şi voi p u t e a î n c e r c a s ă d o b o r ţ a p u l
cel v o i n i c , s t ă p â n u l n e c o n t e s t a t a l c i o p o r u l u i . V â n ă ­
t o r i i de c a p r ă n e a g r ă ş t i u , că u n c i o p o r d e c a p r e d a -
că-1 g ă s e ş t e s e a r a i n t r ' u n loc a d o u a zi d i m i n e a ţ a a-
p r o a p e cu s i g u r îl g ă s e ş t i în a c e l a ş i loc. P e s t e n o a p ­
te n u se s c h i m b ă . C a p r e l e n e g r e n u - s c a c e r b i i s a u
c ă p r i o a r e l e , s ă u m b l e şi să-şi c â ş t i g e h r a n a n o a p t e a .
Acest v â n a t paşte ziua iar n o a p t e a r ă m â n e în ace-
l a ş loc, c a l a i v i r e a z o r i l o r s ă p o r n e a s c ă l a p ă s c u t
p â n ă s e a r a t â r z i u . E n a t u r a l s ă fie a ş a p e n t r u c ă lo­
c u r i l e p r ă p ă s t i o a s e şi p r i m e j d i o a s e n u le p o t s t r ă ­
b a t e n o a p t e a nici c a p r e l e n e g r e , f ă r ă p e r i c o l d e
m o a r t e . Deci v â n a r e a c a p r e l o r n e g r e se e x e r c i t ă
z i u a , şi n u c a la c ă p r i o r i s a u l a c e r b i d i s de d i m i ­
n e a ţ ă şi a s u p r a s e r i i .
A d o u a zi a m l u a t - o p e v a l e în s u s şi a j u n ş i că­
t r e c ă l d a r e a d i n f u n d u l v ă i i n u m a i d e c â t a m desco­
perit cioporul nostru. T r e b u i a să u r c ă m o oră b u n ă
p â n ă l a el.
A m p l e c a t cu G a l a c t i o n i a r p e O a n e a şi S a n d u
i-am l ă s a t în v a l e c a s ă o b s e r v e c a p r e l e şi d a c ă v a fi
nevoe, să ne facă semne convenite ca să ştim în
cătrău să o luăm.
Totul a mers bine. O scoacă î m p r e j m u i t ă de
s t â n c i n e - a î n g ă d u i t s ă n e a p r o p i e m f ă r ă s ă fi fost
v ă z u ţ i . V â n t u l e r a b u n — su­
fla s p r e v a l e . D u p ă u n u r c u ş
d e s t u l de g r e u a m a j u n s î n
apropierea locului unde tre­
b u i a s ă fie c a p r e l e . T r e b u i a s ă
m a i î n a i n t ă m v r e o 200 p a ş i
p â n ă l a o m u n c h i u l i ţ ă de u n ­
de d e s i g u r le v o m vedea
î n c ă l d a r e a ce se î n t i n d e a de
cealaltă p a r t e . Călcând cu gri­
j ă m a r e a m a j u n s m u c h e a do­
r i t ă şi de a c o l o d e d u p ă o s t â n ­
că n e a m scos c a p u l . . . I n p a r t e a
de d i n c o l o a c ă l d ă r i i , în f a ţ a
noastră era întreg cioporul, iar
d e a s u p r a c a p r e l o r la v r e o 30
paşi, culcat pe o p i a t r ă , ţapul
n o s t r u . L a s t â n g a c i o p o r u l u i la
v r e o 80—100 p a ş i e r a u c e i l a l ţ i
doui ţ a p i ; tinerii.
D i s t a n ţ a p â n ă la ţ a p u l cel
b ă t r â n e r a c a m 200 m e t r i ; deci
d i s t a n ţ ă p o t r i v i t ă p e n t r u o puş­
cătura sigură.
D e o d a t ă d o u ă c a p r e cu u n
ied, c a r i se a f l a u î n n e m i j l o c i t ă a p r o p i e r e s u b
n o i , a u ş u i e r a t s p e r i a t e şi a u l u a t - o î n g o a n ă
c ă t r e vale... î n t r e g c i o p o r u l d i n f a ţ ă s'a a l a r m a t şi
au ş u e r a t din toate părţile ca î n d a t ă să plece în sal­
t u r i m a r i , t o t s p r e valo...
Ţ a p u l n o s t r u a s t a t u n m o m e n t şi a l u a t - o d u p ă
ciopor... L a v r e o 250 m e t r i s'a o p r i t o c l i p ă s c r u t â n d
p r i m e j d i a . . . E r a î n p o z i ţ i e b u n ă , a ş a că a m p u t u t
potrivi crucea lunetei în spată... Glonţul a plecat i a r
ţ a p u l — d e s i g u r f ă r ă s ă m a i a u d ă p u ş c ă t u r a — s'a
prăvălit cătră fundul căldării.
A c ă z u t v r e - o s u t ă de m e t r i l a v a l e şi a r ă m a s
nemişcat l â n g ă o piatră...
A m f u m a t o ţ i g a r ă , n e - a m c o b o r î t a p o i d i n ţari-
c u r i l e n o a s t r e şi a m a j u n s î n c u r â n d l a ţ a p . A m fost
m u l ţ u m i ţ i a v â n d î n a i n t e a m e a u n ţ a p b u n , u n ca­
C U M SE DOBÂNDEŞTE DREPTUL
DE PROPRIETATE .ASUPRA V Â N A T U L U I
D a c ă s'a a j u n s d e a c o r d c ă : a) v â n a t u l î n c h i s
într'un loc î n g r ă d i t (de u n d e n u p o a t e ieşi şi i n t r a )
şi b) v â n a t u l îmblânzit, f o r m e a z ă p r o p r i e t a t e a a c e ­
l o r a c a r e l-au d o b â n d i t p r i n v r e u n u l d i n m i j l o a c e l e
legale de d o b â n d i r e a p r o p r i e t ă ţ i i , — în j u r u l drep­
t u l u i d e p r o p r i e t a t e a s u p r a v â n a t u l u i î n l i b e r t a t e se
fac î n c ă m u l t e d i s c u ţ i i .
„ L e g e a p e n t r u p r o t e c ţ i a v â n a t u l u i şi r e g l e m e n t a ­
r e a v â n ă t o a r e i " p r e v e d e că, d r e p t u l de v â n ă t o a r e
„aparţine" proprietarului fondului sau uzufructua-
r u l u i şi că, n i m e n i n u a r e d r e p t u l s ă v â n e z e pe p r o ­
prietatea altuia fără consimţământul proprietarului
s a u r e p r e z e n t a n t u l u i s ă u ( a r t . 1 şi 6). P r i n u r m a r e
legea v â n ă t o a r e i a r a t ă cui „ a p a r ţ i n e " d r e p t u l de
v â n ă t o a r e fără a a r ă t a c i n e e proprietarul v â n a t u l u i
ce se află î n libertate.
L e g e a s u p u n e a p o i e x e r c i ţ i u l d r e p t u l u i de v â n ă ­
t o a r e a n u m i t o r r e s t r i c ţ i u n i şi r e g u l i , d i n t r e c a r e n o i
a r ă t ă m n u m a i acelea, care privesc subiectul prezen­
tului articol.
D r e p t u l d e v â n ă t o a r e se p o a t e e x e r c i t a p e t e r i t o r i i
d e v â n ă t o a r e : i n d i v i d u a l e s a u c o m u n e ( a r t . 2, l e g .
vân.).
P e fondul s ă u propriu p o a t e v â n a proprietarul
s a u acela c ă r u i a i s'a „concedat" a c e s t drept d e că­
t r e p r o p r i e t a r , d a c ă f o n d u l de v â n a t e s t e p ă d u r e de
m u n t e a v â n d o î n t i n d e r e de cel p u ţ i n 1.000 h e c t a r e ,
sau când fondul n u este p ă d u r e , dacă a r e o î n t i n d e r e
de cel p u ţ i n 100 h e c t a r e ( a r t . 3, l e g . v â n . ) .
P r o p r i e t a r i i t e r e n u r i l o r m a i m i c i de 100 s a u 1.000
h e c t a r e d u p ă d i s t i n c ţ i u n e a de m a i sus, s u n t obligaţi
a f o r m a î m p r e u n ă u n teritoriu c o m u n de v â n a t .
D r e p t u l d e v â n ă t o a r e a s u p r a a c e s t o r t e r e n u r i comu­
n e se arendează p r i n l i c i t a ţ i e p u b l i c ă , s a u î n a n u ­
mite cazuri p r i n b u n ă învoială către vechii arendaşi.
D e a s e m e n e a p e p r o p r i e t ă ţ i l e obştiilor de m o ş n e n i şi
ale composesoratelor, d r e p t u l de v â n ă t o a r e se a r e n ­
d e a z ă t o t p r i n l i c i t a ţ i e p u b l i c ă , s a u î n a n u m i t e ca­
zuri p r i n b u n ă învoială către vechii arendaşi (art. 4
şi 8 m o d i f i c a t , l e g . v â n . ) .
C â n d d i s c u t ă m d r e p t u l de p r o p r i e t a t e a s u p r a v â ­
n a t u l u i î n l i b e r t a t e m a i e s t e i m p o r t a n t că, d r e p t u l
p i t a l , cu c o r n i ţ e f o a r t e g r o a s e î n c ă r c a t e c u r ă ş i n ă .
*
Cocoş, c e r b , c ă p r i o r , c a p r ă n e a g r ă ! A m d a t fă­
c l i a î n m â n a c o p i i l o r n o ş t r i , ei a u p r i m i t - o c u d r a g ,
şi o v o r d u c e n e p r i h ă n i t ă d e a l u n g u l v i e ţ i i l u n g i , c a ­
r e le m a i s t ă î n a i n t e .
Colo, c â n d d i n n o i „ b ă t r â n i i " n u v a m a i fi d e c â t
a d u c e r e a l o r a m i n t e , c â n d şi ei v o r fi c ă l c a t î n d e ­
l u n g a t p o t e c i l e v â n ă t o r i l o r , v o r l u a şi ei d e m â n ă
a l ţ i copii c u o c h i s t r ă l u c i t o r i , şi c u s â m b u r e l e s f â n t
î n i n i m ă , şi-i v o r t r e c e p r i n p o a r t a f e r m e c a t ă . Cocoş,
cerb, căprior, c a p r ă neagră...
...Şi v o r fi şi ei f e r i c i ţ i a ş a c u m s u n t e m n o i , c â n d
le v e d e m c u r a t a b u c u r i e , c a r e îi c u p r i n d e î n v r a ­
j a ei. D i n s t r ă m o ş i , î n b u n i c i , î n p ă r i n ţ i — p r i n n o i
în copii, î n nepoţi...
L u m i n ă din lumină!
d e : Dr. VICTOR ANCUŞA avocat, Sibiu
de v â n ă t o a r e n u a p a r ţ i n e a r e n d a ş u l u i u n u i fond, do
c â t î n c a z u l d a c ă i s'a „ c o n c e d a t " şi a c e s t d r e p t ( a r t .
7, l e g . v â n . ) .
Ş i a c u m se p u n u r m ă t o a r e l e î n t r e b ă r i :
1. P r o p r i e t a r u l u n u i t e r i t o r i u de v â n a t i n d i v i ­
d u a l , c a r e n u şi-a „ c o n c e d a t " s a u a r e n d a t a c e s t d r e p t
a l s ă u , e s t e el t o t o d a t ă şi p r o p r i e t a r a l v â n a t u l u i
aflat în l i b e r t a t e pe t e r i t o r i u l său?
2. I n c a z u l c â n d d r e p t u l d e v â n ă t o a r e e „conce­
d a t " s a u a r e n d a t , c i n e e p r o p r i e t a r u l v â n a t u l u i ce s e
află în l i b e r t a t e pe aceste t e r i t o r i i : p r o p r i e t a r u l (sau
p r o p r i e t a r i i ) f o n d u l u i , o r i p e r s o a n e l e c ă r o r a l i s'a
t r a n s m i s d r e p t u l de v â n ă t o a r e ?
P e t e r i t o r i u l de a p l i c a ţ i u n e a codului civil au­
s t r i a c (în v i g o a r e şi a z i î n T r a n s i l v a n i a ) , r ă s p u n s u l
l a a c e s t e î n t r e b ă r i îl c o m p l i c ă la a p a r e n t ă dispozi-
ţ i u n i l e a r t . 295 d i n a c e s t cod, c o n f o r m c ă r o r a v â n a ­
t u l î n p ă d u r e e a c c e s o r i u , deci l u c r u i m o b i l şi d e v i n e
mobil n u m a i p r i n p r i n d e r e a sau uciderea lui. A r ur­
m a d e a i c i că, v â n a t u l î n l i b e r t a t e e t o t d e a u n a a l
proprietarului t e r e n u l u i şi c h i a r d a c ă dreptul
de v â n ă t o a r e . s'ar „conceda" sau arenda, vâ­
n a t u l î n l i b e r t a t e r ă m â n e a l p r o p r i e t a r u l u i şi
p e r s o a n a c ă r e i a i s'a t r a n s m i s d r e p t u l d e v â n ă ­
t o a r e d o b â n d e ş t e d r e p t de p r o p r i e t a t e n u m a i a s u ­
p r a v â n a t u l u i p r i n s s a u u c i s de d â n s a . Codul c i v i l
a u s t r i a c are a l t e d i s p o z i t i u n i categorice, p e c a r e le
a r ă t ă m m a i jos, c a r e e x c l u d o a t a r e i n t e r p r e t a r e a
art. 295, d e c a r e v o r b i m . D e a l t f e l a r t . 468 cod c i v i l
r o m â n vorbind despre „imobili p r i n d e s t i n a ţ i u n e " n u
î n ş i r ă şi v â n a t u l î n p ă d u r e , p r e c u m n u a r a t ă n i c i
c o d u l c i v i l r o m â n 1939 şi c o d u l c i v i l r o m â n 1940 (ce­
le d o u ă d i n u r m ă r ă m a s e n e a p l i c a t e ) că, v â n a t u l î n
l i b e r t a t e a r fi a c c e s o r i u s a u i m o b i l p r i n d e s t i n a ţ i e .
D r e p t u l d e p r o p r i e t a t e a s u p r a v â n a t u l u i se re­
z o l v ă c u a j u t o r u l a r t . 480 cod c i v i l r o m â n şi a r t . 353
şi 354 cod c i v i l a u s t r i a c .
A r t . 480 cod c i v i l r o m â n : „ P r o p r i e t a t e a este
d r e p t u l ce a r e c i n e v a d e a se b u c u r a şi a d i s p u n e d e
u n l u c r u î n m o d e x c l u s i v şi a b s o l u t , î n s ă î n l i m i t e l e
d e t e r m i n a t e de lege".
A r t . 353 cod c i v i l a u s t r i a c : „Tot ce este al c u i v a ,
t o a t e b u n u r i l e s a l e c o r p o r a l e şi n e c o r p o r a l e se n u ­
mesc p r o p r i e t a t e a sa".
A r t . ¿554 cod c i v i l a u s t r i a c : „ C o n s i d e r a t ă c a u n
drept, p r o p r i e t a t e a este facultatea în v i r t u t e a căreia
c i n e v a p o a t e d i s p u n e d u p ă p l a c de s u b s t a n ţ a şi fo­
l o a s e l e l u c r u l u i şi p o a t e e x c l u d e p e o r i c a r e a l t u l " .
D i n a c e s t e t e x t e d e l e g e r e z u l t ă că, p r o p r i e t a r
al u n u i l u c r u p o a t e fi n u m a i p e r s o a n a c ă r e i a î i a p a r ­
ţ i n e l u c r u l şi c a r e p o a t e d i s p u n e de el î n m o d e x c l u ­
s i v şi a b s o l u t . N u a c e a s t a e c a z u l l a v â n a t î n l i b e r ­
t a t e ; p r o p r i e t a r u l t e r e n u l u i d e v â n a t n u p o a t e dis­
p u n e î n m o d e x c l u s i v şi a b s o l u t de v â n a t u l î n l i b e r ­
t a t e şi n u p o t d i s p u n e de a c e s t v â n a t n i c i a l t e p e r ­
s o a n e c ă r o r a p r o p r i e t a r u l le-a t r a n s m i s d r e p t u l d e
v â n ă t o a r e , p e n t r u c ă v â n a t u l î n l i b e r t a t e se m i ş c ă ,
p o a t e t r e c e p e a l t e t e r e n u r i de v â n ă t o a r e , p o a t e s ă
t r e a c ă c b i a r î n a l t e ţ ă r i şi d u p ă c u m se p o a t e î n ­
t o a r c e , t o t a ş a p o a t e s ă n u se m a i î n t o a r c ă deloc,
s a u s ă fie p r i n s s a u u c i s d e a l t e p e r s o a n e . A c e s t e
î m p r e j u r ă r i f a c c a v â n a t u l î n l i b e r t a t e s ă n u fie n i c i
a l p r o p r i e t a r u l u i f o n d u l u i şi n i c i a l a l t o r p e r s o a n e
c ă r o r a l i s'a t r a n s m i s d r e p t u l de v â n ă t o a r e . V â n a ­
tul î n libertate n u f o r m e a z ă p r o p r i e t a t e a n i m ă n u i ,
el este l u c r u fără s t ă p â n (res n u l l i u s ) .
I n c o d u l c i v i l r o m â n , l a a r t . 646 se a r a t ă c ă :
„ B u n u r i l e f ă r ă s t ă p â n s u n t ale S t a t u l u i " , deci s'ar pu­
t e a c r e d e că, v â n a t u l î n l i b e r t a t e e a l S t a t u l u i . A t â t
l a n o i c â t şi î n F r a n ţ a , u n d e se g ă s e ş t e î n c o d u l c i v i l
o d i s p o z i ţ i u n e s i m i l a r ă , s'a a j u n s de a c o r d că, a c e a ­
s t ă d i s p o z i ţ i u n e se r e f e r ă n u m a i l a i m o b i l e . L u c r u ­
rile mobile fără s t ă p â n nu constituie proprietatea
S t a t u l u i şi d e c i v â n a t u l î n l i b e r t a t e r ă m â n e şi p e
t e r i t o r i u l de a p l i c a ţ i u n e a c o d u l u i r o m â n r e s n u l l i u s .
T i t u l a r u l d r e p t u l u i de a v â n a c â ş t i g ă drept de
proprietate a s u p r a v â n a t u l u i prin o c u p a ţ i u n e , p r i n
prinderea sau uciderea vânatului. Acest l u c r u rezul­
t ă d i n d i s p o z i ţ i u n i l e a r t . 645 cod c i v i l r o m â n , e s t e
s p u s c a t e g o r i c l a a r t . 671, a l i n . 3, cod c i v i l r o m â n
1939 şi a r t . 663, a l i n . 3, cod c i v i l r o m â n 1940 ( d e s p r e
cele d o u ă c o d u r i d i n u r m ă a m a r ă t a t c ă n u a u i n t r a t
în vigoare).
C o d u l c i v i l a u s t r i a c (în v i g o a r e şi a z i î n T r a n ­
silvania), vorbeşte despre ocupaţiune în general la
a r t . 381 şi 382.
A r t . 381 cod c i v i l a u s t r i a c : „ L a b u n u r i l e l i b e r e
titlul constă din libertatea înnăscută în noi p e n t r u
l u a r e a l o r î n p r i m i r e . M o d u l de d o b â n d i r e este î n s u ­
şirea conform căreia cineva ia în p u t e r e a sa u n b u n
l i b e r , î n s c o p u l de a d i s p u n e d e el, c a şi d e a l s ă u
propriu".
A r t . 382 cod c i v i l a u s t r i a c : „ O r i c e c e t ă ţ e a n aî
S t a t u l u i îşi poate însuşi b u n u r i l e libere, î n t r u c â t
această facultate n u este r e s t r â n s ă p r i n legile
de a d m i n i s t r a ţ i e publică s a u d a c ă n u m a i unii
cetăţeni a u d r e p t u l de p r e f e r i n ţ ă p e n t r u a p r o p i e r e a
lor".
D u p ă ce l a a r t i c o l e l e 381 şi 382 se v o r b e ş t e de
o c u p a ţ i u n e (de „ î n s u ş i r e " , c u m t r a d u c e Ştefan
L a d a y d i n c a r e c i t ă m t e x t u l c o d u l u i ) , l a a r t . 383 se
continuă:
A r t . 383 cod c i v i l a u s t r i a c : „ A c e a s t ă r e g u l ă este
v a l a b i l ă cu deosebire p r i v i t o r la prinderea a n i m a l e ­
lor. L e g i l e de a d m i n i s t r a ţ i e p u b l i c ă h o t ă r ă s c : c u i i
se c u v i n e d r e p t u l v â n a t u l u i , e t c " .
P r i n u r m a r e î n c o d u l c i v i l a u s t r i a c se a r a t ă
c l a r că, v â n a t u l î n l i b e r t a t e e l u c r u f ă r ă s t ă p â n şi
că, d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e a s u p r a l u i se d o b â n d e ş t e
p r i n o c u p a ţ i u n e . T e x t e l e i n v o c a t e fac s ă d i s p a r ă
a p a r e n t a complicaţie despre care a m vorbit m a i sus,
a t u n c i c â n d a m a r ă t a t d i s p o z i ţ i u n i l e a r t . 295 d i n
a c e s t cod c o n f o r m c ă r o r a v â n a t u l î n p ă d u r e e a c c e ­
soriu, deci imobil.
P e n t r u m o t i v u l că, v â n a t u l î n l i b e r t a t e e con­
siderat lucru fără stăpân, braconajul (fapta acelora
c a r e p r i n d s a u u c i d v â n a t î n s c o p de î n s u ş i r e f ă r ă
î n v o i r e a t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i de a v â n a ) , n u s'a
p u t u t î n c a d r a î n n o ţ i u n e a d e f u r t , ci a t r e b u i t s ă s e
c r e i e z e u n d e l i c t s p e c i a l . A r t . 73 d i n l e g e a v â n ă t o a ­
r e i p r e v e d e : „Cel ce v â n e a z ă s a u p r i n d e v â n a t , f ă r ă
învoirea proprietarului sau arendaşului dreptului
de v â n a t , c o m i t e d e l i c t u l b r a c o n a j u l u i şi se v a p e ­
d e p s i c u 200—2.000 l e i a m e n d ă ; î n c a z d e r e c i d i v ă
a m e n d a se v a î n d o i şi a p l i c a c h i a r p e d e a p s a î n c h i ­
sorii p â n ă la o lună". Dacă v â n a t u l în libertate s'ar
fi c o n s i d e r a t p r o p r i e t a t e a c u i v a , n u m a i e r a n e c e s a r
s ă se c r e i e z e d e l i c t u l s p e c i a l d e b r a c o n a j , p e n t r u c ă
î n a c e s t caz, p r i n d e r e a s a u u c i d e r e a î n s c o p d e î n s u ­
ş i r e a v â n a t u l u i , a r i i î n t r a t p e r f e c t de b i n e î n n o ­
ţ i u n e a de f u r t . D u p ă p ă r e r e a n o a s t r ă a r t . 73 d i n le­
g e a v â n ă t o a r e i se a p l i c ă n u m a i a t u n c i c â n d e v o r ­
b a de v â n a t î n l i b e r t a t e . P r i n d e r e a s a u u c i d e r e a î n
scop de î n s u ş i r e a v â n a t u l u i închis s a u îmblânzit,
c h i a r d a c ă s'ar afla pe u n t e r i t o r i u oricât de m a r e ,
c o n s t i t u e d e l i c t u l de f u r t şi n u de b r a c o n a j .
C â n d v o r b i m de o c u p a ţ i u n e e b i n e s ă se a r a t e
că, a t u n c i c â n d v â n e a z ă m a i m u l t e p e r s o a n e î n a c e -
l a ş loc, se î n t â m p l ă ca, a s u p r a u n u i v â n a t s ă t r a g ă
şi să-1 l o v e a s c ă m a i m u l t e p e r s o a n e , f ă r ă c a v â n a t u l
să cadă la p r i m a lovitură. Regulele vânătoreşti ara­
t ă că, v â n a t u l m i c d e v i n e p r o p r i e t a t e a a c e l u i a c a r e
a tras ultima lovitură, iar vânatul m a r e devine pro­
prietatea aceluia care a dat p r i m a lovitură mortală.
D e a s e m e n e a e i m p o r t a n t că, s u b o c u p a ţ i u n e n u
se î n ţ e l e g e n u m a i d e c â t p r i n d e r e a î n m â n ă a v â n a ­
t u l u i . A s t f e l v â n a t u l u c i s p e c a r e ţi-1 a d u n ă a l ţ i i , s a u
v â n a t u l p e c a r e ţi-1 p r i n d c â i n i i , se c o n s i d e r ă o c u p a t ,
f ă r ă a fi n e v o i e d e a p r e h e n s i u n e .
I n fine c e a m a i i n t e r e s a n t ă şi c e a m a i d i s c u t a t ă
chestiune e proprietatea asupra vânatului prins sau
u c i s de b r a c o n i e r i . B r a c o n i e r u l d e v i n e p r o p r i e t a r ?
sau dacă nu, cine e p r o p r i e t a r u l v â n a t u l u i prins sau
u c i s de b r a c o n i e r ?
Opiniunile care s'au emis p e n t r u ipoteza braco­
na jului sunt:
1. B r a c o n i e r u l d o b â n d e ş t e d r e p t d e p r o p r i e t a t e
a s u p r a v â n a t u l u i p r i n s s a u u c i s de d â n s u l ( P u c h t a ,
Pfaff, K r a i n z ) .
2. V â n a t u l p r i n s s a u u c i s d e b r a c o n i e r d e v i n e
p r o p r i e t a t e a t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i de a v â n a ; b r a c o ­
n i e r u l t r e b u i e considerat ca r e p r e z e n t a n t i n v o l u n t a r
a l t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i de a v â n a ( W i n d s c h e i d , B e -
seler, S t u b e n r a u c h ) .
3. V â n a t u l p r i n s s a u u c i s d e b r a c o n i e r e s t e al
p r o p r i e t a r u l u i t e r e n u l u i p e c a r e v â n a t u l a fost p r i n s
sau ucis. (Höcht).
4. F a p t a m a t e r i a l ă a b r a c o n i e r u l u i n u c o n f e r ă
d r e p t de p r o p r i e t a t e a s u p r a v â n a t u l u i nici braconie­
r u l u i f i i n d c ă el n u îl p o a t e o c u p a , d a r n u e n i c i p r o ­
p r i e t a t e a t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i de a v â n a , fiindcă
a c e s t a n u 1-a l u a t î n p o s e s i u n e . ( I h e r i n g , A n d e r s ,
Dernburg).
 5. F a p t a m a t e r i a l ă a a p r e h e n s i u n e i n u c o n f e r ă
proprietate nici braconierului, nici celui îndrituit la
v â n a t ; dar animalul continuă să r ă m â n ă deocamdată
î n c o n d i ţ i a d e „ l u c r u f ă r ă s t ă p â n " , p â n ă ce a j u n g e
î n p o s e s i u n e a t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e o r i
în s t ă p â n i r e a u n u i t e r ţ i u de b u n ă credinţă, conform
dreptului comun. (Staudinger, Wolff). Titularul
d r e p t u l u i de a v â n a a r e î m p o t r i v a b r a c o n i e r u l u i
a c ţ i u n e î n daune, d e s p ă g u b i r e a c o n s i s t â n d î n p r i m u l
r â n d în restituirea în natură a vânatului găsit în
s t ă p â n i r e a b r a c o n i e r u l u i ; a c e s t a p o a t e fi î n s ă d a t
î n j u d e c a t ă şi p e n t r u î n a v u ţ i r e fâră c a u z ă şi con­
d a m n a t l a r e s t i t u i r e î n n a t u r ă ( S t a u d i n g e r şi a l ţ i i ) .
S ă v e d e m d a c ă se p o a t e a c c e p t a v r e u n a d i n a c e ­
ste o p i n i u n i î n d r e p t u l n o s t r u p o z i t i v .
A m s p u s că, v â n a t u l î n l i b e r t a t e e l u c r u f ă r ă
s t ă p â n (res n u l l i u s ) . D e a i c i a r u r m a că, b r a c o n i e r u l
d o b â n d e ş t e şi el d r e p t d e p r o p r i e t a t e a s u p r a v â n a ­
t u l u i ce a p r i n s s a u u c i s . D a r b r a c o n a j u l e o f a p t ă
p e n a l ă şi f i i n d c ă p r i n f a p t e p e n a l e n u se p o a t e do­
b â n d i d r e p t de p r o p r i e t a t e , n i c i b r a c o n i e r u l n u p o a t e
d o b â n d i d r e p t d e p r o p r i e t a t e a s u p r a v â n a t u l u i ce a
prins sau ucis pe nedrept.
P r o p r i e t a r u l t e r e n u l u i s a u t i t u l a r u l d r e p t u l u i de
a v â n a n u p o t fi c o n s i d e r a ţ i p r o p r i e t a r i i v â n a t u l u i
p r i n s s a u u c i s d e b r a c o n i e r p e m o t i v u l că, n u d â n ­
şii a u p r i n s s a u u c i s ( o c u p a t ) v â n a t u l , i a r b r a c o n i e ­
r u l n u p o a t e fi c o n s i d e r a t r e p r e z e n t a n t u l l o r i n v o ­
l u n t a r . B r a c o n a j u l , d u p ă c u m s'a v ă z u t , e o f a p t ă
p e n a l ă , o r i î n m a t e r i e p e n a l ă n u se p o a t e v o r b i d e
comiterea unei infracţiuni prin r e p r e z e n t a r e şi
n e a d m i ţ â n d u - s e a c e a s t a , n u se p o a t e a d m i t e n i c i opi-
n i u n e a că, b r a c o n i e r u l e r e p r e z e n t a n t i n v o l u n t a r a l
t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i d e a v â n a . C u m s ' a r p u t e a con­
sidera, de exemplu, r e p r e z e n t a n t al t i t u l a r u l u i d r e p ­
t u l u i de a v â n a b r a c o n i e r u l c a r e u c i d e s i n g u r a p e ­
r e c h e de c ă p r i o a r e d i n t r ' o r e g i u n e , a d u s ă î n s c o p d e
c o l o n i z a r e c u c â t e v a zile m a i î n a i n t e ?
S u s ţ i n e m că, după n o r m e l e d r e p t u l u i n o s t r u
pozitiv, a s u p r a v â n a t u l u i prins s a u ucis de braco­
nier, nu dobândeşte dreptul de proprietate n i c i bra­
conierul şi n i c i t i t u l a r u l d r e p t u l u i de a v â n a . T i t u ­
l a r u l d r e p t u l u i de a v â n a a r e faţă de b r a c o n i e r n u ­
m a i a c ţ i u n e î n d a u n e , p e c a r e şi-o p o a t e v a l i d i t à fie
î n p r o c e s u l p e n a l , fie î n p r o c e s c i v i l s e p a r a t . A c e s t
l u c r u r e z u l t ă d i n d i s p o z i ţ i u n i l e a r t . 95 d i n l e g e a v â ­
n ă t o a r e i u n d e se s p u n e : „ A p l i c a r e a p e d e p s e i p r e v ă ­
zute în p r e z e n t a lege n u scuteşte pe deliquent de
obligaţia de a plăti despăgubiri persoanelor intere­
sate".
C â n d b r a c o n i e r u l a v â n a t î n t i m p o p r i t , ches­
t i u n e a s e p r e z i n t ă c l a r d e t o t . A r t . 77 d i n l e g e a v â ­
n ă t o a r e i p r e v e d e : „Cel ce v â n e a z ă î n t i m p o p r i t , co­
m i t e d e l i c t şi se p e d e p s e ş t e c u a m e n d ă d e l a 2.000 p â ­
n ă l a 3.000 l e i ; î n c a z d e r e c i d i v ă se v a p e d e p s i şi c u
închisoare p â n ă la trei luni". P r i n u r m a r e în timp
oprit, c h i a r d a c ă a r v â n a t i t u l a r u l d r e p t u l u i de a vâ­
n a , a r fi şi d â n s u l d e l i c v e n t , o r i d a c ă s ' a r a d m i t e c a
v â n a t u l p r i n s s a u ucis de b r a c o n i e r să formeze pro­
p r i e t a t e a t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i de a v â n a , i s'ar re­
cunoaşte u n d r e p t pe c a r e nici d â n s u l n u l-ar p u t e a
dobândi.
Totuşi al cui este v â n a t u l p r i n s s a u ucis de bra­
c o n i e r i ? R ă s p u n s u l ni-1 d ă a r t . 80 d i n c o d u l p e n a l ,
u n d e se s p u n e :
„ I n caz d e c o n d a m n a r e , i n s t a n ţ a , s u b r e z e r v a
drepturilor terţilor, poate dispune, prin hotărîrea pe
c a r e o p r o n u n ţ ă , confiscarea:
1. L u c r u r i l o r p r o d u s e p r i n i n f r a c ţ i u n e .
2. L u c r u r i l o r c a r e a u s e r v i t s a u c a r e a u fost des­
tinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni,
d a c ă a c e s t e a s u n t a l e a u t o r u l u i i n f r a c ţ i u n i i , a l e in­
stigatorului sau ale v r e u n u i complice.
3. L u c r u r i l e d e ţ i n u t e î n c o n t r a l e g i l o r .
Aceste lucruri, în cazul când sunt v ă t ă m ă t o a r e
s ă n ă t ă ţ i i p u b l i c e , d u p ă c o n f i s c a r e se v o r d i s t r u g e d e
o r g a n e l e de cercetare, cu a v i z u l p a r c h e t u l u i .
Confiscarea l u c r u r i l o r p r e v ă z u t e m a i sus se poa­
te h o t ă r î c h i a r dacă a u t o r u l , i n s t i g a t o r u l sau com­
p l i c e l e s u n t a p ă r a ţ i de p e d e a p s ă , fie p e n t r u c ă a c ţ i u ­
n e a p e n a l ă n u se p o a t e e x e r c i t a , fie p e n t r u c ă s'a d a t
o r d o n a n ţ ă s a u d e c i z i e d e n e u r m ă r i r e o r i h o t ă r î r e de
achitare.
L u c r u r i l e c o n f i s c a t e se v â n d î n folosul S t a t u l u i ,
i a r p r e ţ u l se v a r s ă l a f o n d u l a m e n z i l o r p r e v ă z u t l a
a r t . 57. M i n i s t e r u l J u s t i ţ i e i p o a t e d e c i d e c a a c e s t e
l u c r u r i s ă fie î n t r e b u i n ţ a t e p e n t r u î n f i i n ţ a r e a m u ­
zeelor de ş t i i n ţ ă p e n a l ă s a u î m b o g ă ţ i r e a lor".
V â n a t u l p r i n s s a u ucis de b r a c o n i e r i este s a u
p r o d u s a l i n f r a c ţ i u n i i ( c a r n e a , c o a r n e l e , b l a n a , etc.)
sau lucru deţinut în contra legilor (vânatul viu),
l a o r i c e caz i n t r ă î n u n a d i n a c e s t e d o u ă c a t e ­
g o r i i şi c a a t a r e se' confiscă în folosul S t a t u l u i .
S o l u ţ i a a c e a s t a de m u l t e o r i e j u s t ă , d a r d e m u l ­
te ori e p â n ă la evidenţă nedreaptă. Astfel: u n bra­
c o n i e r p r i n d e u n v i ţ e l d e c e r b p e c a r e îl d u c e a c a s ă
şi îl c r e ş t e p â n ă a j u n g e m ă r i ş o r . E d e s c o p e r i t ă f a p t a
şi d e c i a r u r m a c a v i ţ e l u l d e c e r b s ă fie c o n f i s c a t .
N u a r fi o a r e m a i j u s t ă s o l u ţ i a , s ă i se d e a d r u m u l
î n p ă d u r e a d e u n d e a fost p r i n s ?
I n practică, organele de poliţie j u d i c i a r ă sunt
de cele m a i m u l t e o r i f o a r t e î n ţ e l e g ă t o a r e şi p r o p r i e ­
t a t e a a s u p r a v â n a t u l u i p r i n s s a u u c i s se r e z o l v ă s p r e
m u l ţ u m i r e a t i t u l a r u l u i d r e p t u l u i de a v â n a , c h i a r
a t u n c i c â n d v â n a t u l a r u r m a s ă se c o n f i ş t e .
C â n d se v a m o d i f i c a l e g e a v â n a t u l u i , a r fi b i n e
s ă se r e g l e m e n t e z e şi d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e a s u p r a
v â n a t u l u i p r i n s s a u ucis de b r a c o n i e r i , î n t r ' o f o r m ă
mai echitabilă.
I n t r ' u n n u m ă r m a i v e c h i u d i n „ J o u r n a l d e s villes e t
des c a m p a g n e s " citim u r m ă t o a r e l e :
î n t r ' o zi c a l d ă de v a r ă , p e c â n d o s e c ţ i a a t r i b u n a l u ­
l u i c o r e c ţ i o n a l d i n P a r i s j u d e c a cu fereştale d e s c h i s e , o
p r e p e l i ţ ă r ă t ă c i t ă c u m v a în u r i a ş u l o r a ş , a i n t r a t î n s a l a
de ş e d i n ţ ă şi a î n c e p u t s ă z b o a r e s p e r i a t ă d i n p e r e t e î n
p e r e t e . U ş i e r u l a î n c h i s r e p e d e ferestrele, a p o i t o a t ă a s i s ­
t e n ţ a , p ă r ţ i , a v o c a ţ i , p u b l i c , s'a l u a t s ă p r i n d ă p r e p e l i ţ a .
Chiar prezidentul tribunalului, la u n m o m e n t dat a întins
m â n a , d u p ă p a s e r e a , c a r e îi z b u r a s e p r i n a p r o p i e r e . I n
a c e i a ş c l i p ă r ă s u n ă î n s ă arlasul p r o c u r o r u l u i :
„Laţi s e a m a .Domnule Prezident, la sancţiunile din
legea v â n ă t o a r e i " !
La acest serios a v e r t i s m e n t v a c a r m u l a încetat deo­
dată.
Se p u n e p r o b l e m ă d e d r e p t , şi j u r i ş t i i de f a ţ ă a u î n c e ­
p u t d i s c u ţ i e a p r i n s ă . S i t u a ţ i a s'a c o m p l i c a t p r i n f a p t u l ,
că î n t r e t i m p b i a t a p r e p e l i ţ ă s'a izbit de g e a m u l î n c h i s şi
a c ă z u t l a p ă m â n t şi a m u r i t .
Ceea ce a u f ă c u t cu toţii - ~ î n c e r c a r e a de a p r i n d e
p r e p e l i ţ a — e o a r e v â n ă t o a r e ? Al cui e d r e p t u l de v â n ă ­
t o a r e î n m i j l o c u l P a r i s u l u i ? U ş i e r u l , c a r e a î n c h i s fe-
r e a s t a şi astfel a c a u z a t m o a r t e a p r e p e l i ţ e i este a se con­
s i d e r a de b r a c o n i e r ? T e n t a t i v a p r e z i d e n t u l u i d e a p r i n d e
„ v â n a t u l " u r m e a z ă s ă fie s a n c ţ i o n a t ă ? A cui e p r e p e l i ţ a
moartă?...
Se s p u n e , că î n a c e i a zi a u fost a m â n a t e t o a t e p r o c e ­
sele — d i n l i p s ă de t i m p .
O COLONIE DE PASĂRI INTERESANTĂ
d e : Ing. silv. S. PAŞCOVSCHI
A n u l , ce s'a t e r m i n a t acum, a fost unul bogat în h e c t a r e s u p r a f a ţ ă , format din a p e l e i n u n d a ţ i i l o r d e
tot felul d e e v e n i m e n t e . C h i a r l ă s â n d la o p a r t e r ă s - p r i m ă v a r ă , c a r e nu s'au m a i r e t r a s . De fapt locul este
boiul şi p r e f a c e r i l e politice, c a r e a u sguduit l u m e a mocirlos şi în anii n o r m a l i , d a r a p ă în p e r m a n e n ţ ă nu
p â n ă la temelii, şi p r i v i n d l u c r u r i l e din p u n c t u l de e x i s t a ; în p u n c t e mai joase cresc trestia, pipirigul şi
v e d e r e al u n u i m o d e s t c e r c e t ă t o r al n a t u r i i ce sunt, alte p l a n t e d e b a l t ă , d a r p e cea m a i m a r e î n t i n d e r e
t r e b u i e să c o n s t a t că a fost un an, c â n d t o a t e a u m e r s se s e a m ă n ă p o r u m b u l şi g r â u l . C h i a r a c u m t r a v e r ­
altfel d e c â t e r a m obişnuiţi. O i a r n ă p e s t e m ă s u r ă d e s â n d lacul în b a r c ă , v e d e a m în m u l t e locuri sub a p ă
a s p r ă ne-a d e c i m a t v â n a t u l cu p ă r , n e - a î n g h e ţ a t po­ r e s t u r i l e cocenilor d e p o r u m b din a n u l t r e c u t . Ca să
mii, ne-a făcut să t r e m u r ă m luni d e zile d e a r â n d u l a j u n g e m la colonie t r e b u i a să p a r c u r g e m o d i s t a n ţ ă
şi a p r o a p e să p i e r d e m s p e r a n ţ a d e a v e d e a timpuri a p r e c i a b i l ă . B ă t e a un v â n t p u t e r n i c d r e p t în faţă şi
m a i b u n e . A p o i p r i m ă v a r a s'a r e v ă r s a t în p o t o p u l •suprafaţa a p e i a a j u n s să fie b r ă z d a t ă cu v a l u r i se­
d e i n u n d a ţ i i , c a r e a u p r e f ă c u t o g o a r e l e in b ă l t o a c e rioase. Nici n u - ţ i venea să crezi că eşti p e o b ă l t o a c ă
cu p ă p u r i ş , a u d i s t r u s cuiburile şi puii fazanilor şi f o r m a t ă î n t â m p l ă t o r . Eu, c a r e la i n c e p u t m ' a m g r ă ­
p o t â r n i c h i l o r , şi a u făcut ca v â n a t u l d e a p ă să vaga­ bit să m ă p o s t e z la p r o r a bărcii, ca să v ă d p r i m u l şi
b o n d e z e şi să a j u n g ă pe u n d e nici nu te a ş t e p t a i . A mai bine tot ce a v e a să n e iasă în cale, c u r â n d a m
u r m a t o v a r ă t r i s t ă , r e c e şi p l o i o a s ă . A b i a t o a m n a , a j u n s să r e g r e t gestul, căci a p a a r u n c a t ă d e v a l u r i l e
p r i n S e p t e m b r i e — O c t o m b r i e , am a v u t p a r t e de o v r e ­ s p a r t e de m a r g i n i l e bărcii în c â t e v a m i n u t e m ' a u făcut
m e f r u m o a s ă şi însorită, c a r e te î n d e m n a , ca şi în alţi leoarcă.
ani mai buni, să iei a r m a p e u m ă r şi să p o r n e ş t i la In fine a m a c o s t a t la colonie. E r a s i t u a t ă p e
h o i n ă r e a l ă p e c â m p u r i . A m şi p o r n i t d e c â t e v a ori, ceeace în t i m p n o r m a l a r fi un d â m b lunguieţ, ridicat
d a r . . . a p r o a p e că n ' a m găsit d u p ă ce să a r u n c un in mijlocul c â m p u l u i . A c u m s'a p r e f ă c u t în c â t e v a
foc; t e r e n u r i l e cele m a i b u n e s u n t pustii şi t ă c u t e . p e t e c e d e p ă m â n t , mai m u l t ori m a i p u ţ i n t a r e , aco­
Insă, tot r ă u l a r e şi binele lui. T o c m a i a c e s t e îm­ perit cu i a r b a d e a s ă şi ieşind p u ţ i n d e a s u p r a a p e i ;
p r e j u r ă r i a n o r m a l e mi-au p r o c u r a t ocazia să v ă d la iar î n t r e a c e s t e p e t e c e — a p a a d â n c ă d e o p a l m ă ,
î n c e p u t u l verii t r e c u t e un lucru cu totul ieşind din p r e s ă r a t ă cu t r e s t i e r a r ă şi î n a l t ă abia d e 4 0 — 5 0 cm.
comun, a n u m e o colonie d e p ă s ă r i a c v a t i c e la c u i b ă ­ Ici şi colo coceni d e p o r u m b vechi în g r ă m e z i joase,
abia r i d i c â n d u - s e p u ţ i n d e a s u p r a a p e i . T o t d â m b u l
rit i n s t a l a t ă î n t r ' u n loc n e o b i ş n u i t şi î n t r u n i n d l a o l a l ­
t ă c â t e v a specii i n t e r e s a n t e . E r a la 10 Iunie, c â n d Dl a c e s t a a v e a cam 3 0 x 5 0 m. î n t i n d e r e . D e j u r - î m p r e -
Prof. D. Linţia m ' a a n u n ţ a t că la Becicherechiul Mic, jur a p a se a d â n c e a r e p e d e în t o a t e direcţiile.
în i m e d i a t ă v e c i n ă t a t e a T i m i ş o a r e i , s'a găsit o colo­ P e s c ă r u ş i i , p e n t r u c a r e a m venit, d e fapt formau
nie d e cuiburi a l e p e s c ă r u ş i l o r (Larus ridibundus ri- un e l e m e n t s e c u n d a r in colonie. N ' a v e a u d e c â t 5 cui­
dibundus L.), ceeace a r fi un lucru d e s t u l d e r a r p e n ­ buri (al 6-lea cu un singur ou p ă r e a a b a n d o n a t ) . A -
t r u a c e a s t ă regiune. A d o u a zi a m şi p o r n i t s'o cerce­ ceste cuiburi e r a u a ş e z a t e p e un p e t e c d e p ă m â n t
tam. Ne-a întâmpinat paznicul de vânătoare, care a t a r e , t o a t e î n t r ' u n şir, p a r ' c ă t r a s e la sfoară. R e ­
d e s c o p e r i t colonia, şi n e - a c o n d u s la faţa locului. g u l a r i t a t e a a c e a s t a mi-a p ă r u t foarte c u r i o a s ă la
N e - a m p o m e n i t în faţa u n u i lac m a r e , d e m a i m u l t e inceput, d a r e x p l i c a ţ i a s'a găsit r e p e d e : p ă s ă r i l e a u
căutat, să-şi a ş e z e cuiburile p e
'ocurile cele mai î n a l t e şi a u a-
les şirul, p e c a r e a fost p u s po-
r u m u l în a n u l t r e c u t şi c a r e e r a
mai r i d i c a t din c a u z a m u ş u r o i -
tului. D i n t r e a c e s t e cuiburi u n u l
e r a foarte înalt, p â n ă la cea 40
cm., c o n s t r u ' t din m a i m u l t e fi­
r e d e t r e s t i e şi d e i a r b ă a d u n a ­
te g r ă m a d ă . C e l e l a l t e din con­
tră, erau împletite în depre­
siuni mici ale t e r e n u l u i . In cele
cinci cuiburi e r a u c â t e trei ouă
în fiecare.
Elementul principal, dacă
nu d u p ă n u m ă r u l cuiburilor, a-
poi cel p u ţ i n d u p ă s c a n d a l u l fă­
cut la v e n i r e a n o a s t r ă , îl con­
s t i t u i a u c h ' r i g h i ţ e l e n e g r e fChli-
:
donias n gra nigra L.). A v e a u
cea 25 cuiburi, d i n t r e c a r e u n e l e
însă p ă r e a u cu o u ă l e p ă r ă s i t e ,
a l t e l e e r a u g o a l e ; a m găsit şi
pui mici în a p r o p i e r e a cuiburi-

Cuib Înalt de pescăruş, Cuib de chirighifă neagră pe coceni v e c h i de porumb.

lor goale, a ş a î n c â t c r e d că e-
r a u cu totul la 20 p e r e c h i clo­
citoare. C u i b u r i l e în m a j o r i t a t e
e r a u a ş e z a t e în a p a p u ţ i n a d â n ­
că, cu b a z a s p r i j i n i t ă p e fund;
a l t e l e se g ă s i a u p e coceni vechi
d e p o r u m b î n g r ă m ă d i ţ i in a p ă .
T o a t e înalle, c o m p a c t e , d e s t u l
d e m ă e s t r i t î m p l e t i t e din diver­
se ierburi. Şi aici se o b s e r v a a-
ş e z a r e a în şiruri r e g u l a t e , din
aceiaşi c a u z ă desigur ca la pes­
căruşi. Majoritatea cuiburilor
conţinea câte 3 ouă, ceeace pa­
re a fi n u m ă r u l n o r m a l . I n t r ' u n
singur cuib s'au găsit p a t r u ,
d i n t r e c a r e unul e r a c o l o r a t alt­
fel d e c â t celelalte, cu fondul
r o ş c a t în loc d e b r u n - v e r z u i .
P u i i d e chirighiţă găsiţi e-
r a u toţi foarte mici, d e c u r â n d
ieşiţi din g ă o a c e ; a m v ă z u t unul
singur m ă r i c e l , î n c e p â n d să-i d e a Pui de i hirighifa neagră in atitudinea caracteristici, pe care o ia la apropierea omului.
p e n e l e . D a r şi cei micuţi a l e r ­
gau d e s t u l d e bine, s t r e c u r â n d u - s e p r i n t r e fire d e t r e s ­ deii cu gât n e g r u (Podiceps nigricollis nigricollis
tie, şi î n o t a u chiar foarte bine; am v ă z u t 2 — 3 p e a p a B r e h m ) . î m i p a r d e m n e d e subliniat a t â t a c e s t cui- —
deschisă, la 2 0 — 3 0 m. d e p a r t e d e colonie. S u r p r i n s b â r i t al c o r c o d e i l o r in n u m ă r m a r e la un loc, cât şiwt
de om puiul r ă m â n e a c â t e o d a t ă nemişcat, cu c a p u l a s o c i e r e a lor cu c e l e l a l t e d o u ă specii. D e fapt corco-
şi gâtul c u l c a t e întins p e a p ă . deii a v e a u c a r t i e r u l lor a p a r t e , o c u p â n d periferia co­
Chirighiţele a d u l t e r o t e a u m e r e u d e a s u p r a n o a s ­ loniei, u n d e a p a î n c e p e a să d e v i n ă mai a d â n c ă . E r a u
tră, ţ i p â n d a s u r z i t o r şi a r u n c â n d u - s e u n e o r i în jos, in t o t a l p â n ă la 40 cuiburi, m a r e a m a j o r i t a t e p l u t i ­
m a i - m a i să na l o v e a s c ă în c a p . P e s c ă r u ş i i s b u r a u şi t o a r e ; n u m a i c â t e v a se s p r i j i n i a u cu b a z a p e fund.
ei p r i n t r e chirighiţe, d a r n u se p r e a a p r o p i a u . C o n s t r u c ţ i a cuiburilor e r a d e s t u l d e simplă, p ă r e a u
A m zis m a i sus că d u p ă sgomotul ce-1 făceau m a i m u l t nişte g r ă m e z i diforme d e ierburi. C e l e plu­
chirighiţele p ă r e a u să fie locuitorii p r i n c i p a l i ai colo­ t i t o a r e însă e r a u fixate îngrijit d e c â t e v a fire d e t r e s ­
niei. D a r f ă c â n d n u m ă r ă t o a r e a cuiburilor a t r e b u i t să tie, î m p l e t i t e d e j u r - î m p r e j u r de m a r g i n i l e cuibului. T o ­
d a u p r i o r i t a t e a celei d e a t r e ' a specie, deşi a c e s t e tuşi un astfel d e cuib p l u t i t o r se c l a t i n ă la orice m i ş ­
p ă s ă r i n u s'au m a n i f e s t a t de loc la sosirea n o a s t r ă , c a r e a apei, c a r e d e m u l t e ori t r e c e d e m a r g i n e a lui
ci a u p r e f e r a t să d i s p a r ă cu totul d i s c r e t ; abia a m şi a j u n g e în albia i n t e r i o a r ă . Astfel cele m a i m u l t e
reuşit să m a i z ă r i m 1—2 p l e c â n d înot. E r a u corco- cuiburi e r a u cu totul u d e si o u ă l e s t ă t e a u c o n t i n u u în
această umezeală. Majoritatea
c o n ţ i n e a u c â t e p a t r u ouă, u n e l e
câte 1—3. O u ă l e de c u r â n d d e ­
p u s e s u n t verzui, d a r cele mai
m u l t e — albicioase m u r d a r e cu
p e t e b r u n - g ă l b u i . A c e a s t ă schim­
b a r e d e c u l o a r e desigur se d a -
t o r e ş t e obiceiului corcodelului
d e a-şi a c o p e r i o u ă l e cu ierburi
u d e , d e c â t e ori p ă r ă s e ş t e cui­
bul. S e c r e d e că a c e a s t a s e r v e ş ­
te n u a t â t p e n t r u a ascunde
o u ă l e , cât p e n t r u a le î n t r e ţ i n e în
temperatura destul de înaltă
(ierburile u d e , i n t r a t e în p u t r e ­
facţie, s u n t m e r e u c a l d e ) , care
î m p i e d i c ă r ă c i r e a lor; s'a ob­
s e r v a t a n u m e că p a s ă r e a nu-şi
a c o p e r ă o u ă l e d e c â t d u p ă ce a
î n c e p u t să c l o c e a s c ă . A m p u t u t
şi eu să c o n t r o l e z a c e a s t ă afir­
m a ţ i e , căci î n t r ' a d e v ă r a p r o a p e
t o a t e cuiburile cu 4 o u ă le-am
g ă s i t a c o p e r i t e . P e u n e l e înve­
lişul e r a foarte îngrijit făcut,

Cuib de corcodel cu 4 oua, acoperit cu ierburi ude. Cuib de corcodel de pe care s'a ridicat învelişul de ierburi.
 iat şi a l t e p ă s ă r i . P e i n s u l i ţ a cea m a i m a r e a m g ă s i t
c â t e v a cuiburi d e ciovlici (Vanellus vanellus L.), din­
t r e c a r e u n u l cu 4 o u ă , c e l e l a l t e goale sau cu r e s t u r i
d e o u ă . A m v ă z u t şi puii mici d e tot, ca n i ş t e g h e m ă -
t o a c e d e puf, c a r e a l e r g a u şi î n o t a u cu e x t r a o r d i n a r ă
vioiciune, p a r c ă a r fi n i ş t e şoricei; şi puii d e chirighi-
ţ ă e r a u d e s t u l d e vioi, d a r p e l â n g ă micile ciovlici p ă ­
r e a u d r e p t n i ş t e p r o s t ă n a c i greoi.
I a r i m e d i a t l â n g ă cuiburile d e ciovlici, în i a r b a
f o a r t e d e a s ă , e r a şi un cuib d e r a ţ ă s ă l b a t i c ă . In a-
cea zi însă n u l-am d e s c o p e r i t . L-a g ă s i t p r i e t e n u l
E. N a d r a , c a r e a m a i r e v e n i t p e s t e c â t e v a zile să vi­
ziteze din n o u colonia. A t u n c i bobocii abia a u ieşit
din g ă o a c e . P r e s u p u n e c ă a fost r a ţ a cu c a p r o ş u
(Nyroca ferina ferina L . ) ; d e fapt şi în p r i m a vizită
a m v ă z u t o p e r e c h e din a c e a s t ă specie s b u r â n d prin
apropiere.
P r i n u r m a r e î n t r e a g a colonie, p e a c e s t p e t e c mic
d e p ă m â n t t a r e şi a p ă p u ţ i n a d â n c ă , a d ă p o s t e a p â n ă
la 75 cuiburi, d e 5 specii diferite, şi ce e curios —
specii c a r e în m o d n o r m a l n u se p r e a a s o c i a z ă î n t r e
ele. In anii n o r m a l i t o a t e a c e s t e p ă s ă r i d e s i g u r cui­
b ă r e a u u n d e v a cu totul în a l t ă p a r t e , p o a t e chiar la
d e p ă r t a r e m a r e d e aici, şi p r o b a b i l în p e r e c h i izolate
sau fiecare specie în colonia ei. î m p r e j u r ă r i l e a n o r ­
m a l e l e - a u a l u n g a t din locurile obişnuite d e nidifica-
ţie, c a r e t r e b u i e să fi fost a c o p e r i t e d e o a p ă foarte
a d â n c ă . A u v a g a b o n d a t p e u n d e a u a p u c a t p â n ă ce
a u găsit a c e s t loc, format şi el î n t r ' u n m o d cu totul
neobişnuit în locul o g o a r e l o r c u l t i v a t e . A p o i a u d e s ­
c o p e r i t în mijlocul lacului d â m b u l e ţ u l p o t r i v i t p e n ­
t r u a ş e z a r e a cuiburilor şi a u t r a s t o a t e aici f ă r ă să
se m a i uite cu cine vor sta a l ă t u r i ; s'au s t r â n s p e a c e s t
p e t e c ca n i ş t e n a u f r a g i a ţ i , cum d e fapt şi e r a u .
Cuib de c i o v l i c ă .
P l e c â n d d e l a colonie, pe a p a î n t i n s ă a lacului a m
p u t u t v e d e a încă ceva n e o b i ş n u i t : cuiburi p l u t i t o a r e
i n c â t nici nu se m a i v e d e a nimic, p e a l t e l e din c o n t r a d e lişiţă d e o c o n s t r u c ţ i e foarte c u r i o a s ă . Lişiţa de­
firele d e i a r b ă e r a u a r u n c a t e neglijent d e a s u p r a , a ş a seori c o n s t r u i e ş t e un cuib p l u t i t o r , d a r deobiceiu nu-i
că se m a i z ă r e a coaja c â t e u n u i ou; a c e s t e a din u r m ă face nici u n fel d e a n e x e , d e c â t o , , s c ă r i ţ ă " m i c ă din
e r a u p o a t e ale p ă s ă r i l o r c a r e a u p l e c a t g r ă b i t e la a p r o ­
p i e r e a n o a s t r ă şi n ' a u a v u t t i m p u l să-şi a r a n j e z e cui­
bul cum se cad.e. C u i b u r i l e cu m a i p u ţ i n e ouă, u n d e n u
s'a a j u n s încă la n u m ă r n o r m a l şi p r i n u r m a r e nici clo­
citul n ' a i n c e p u t , e r a u t o a t e n e a c o p e r i t e . E r a u şi d e s ­
tule cuiburi goale, a l t e l e cu c â t e v a o u ă d a r e v i d e n t
a b a n d o n a t e . 0 m u l ţ i m e d e o u ă se v e d e a u î m p r ă ş t i a t e
î m p r e j u r , p e p ă m â n t şi p e fundul a p e i .
I n t r ' u n cuib a m găsit şi un pui de c o r c o d e l d e
a b i a ieşit din g ă o a c e . E r a încă ud, d a r se t r u d e a în-
t r ' u n a să a j u n g ă în a p ă . Se p r o p t e a p u t e r n i c cu pi­
c i o a r e l e d i s p r o p o r ţ i o n a t d e m a r i f a ţ ă d e r e s t u l cor­
p u l u i ; c ă u t a să se a j u t e şi cu a r i p i o a r e l e d e s t u l d e
d e s v o l t a t e şi foarte curios c o n f o r m a t e . I n t r ' a d e v ă r n u
s e m ă n a u cu a r i p i o a r e l e p u i l o r de a l t e specii d e p ă ­
s ă r i din fauna n o a s t r ă , ci m i - a u r e a m i n t i t m a i d e g r a ­
b ă a r i p i l e (sau m a i bine zis „ î n o t ă t o a r e l e " ) pinguini­
lor, p e c a r e i-am v ă z u t o d a t ă la c i n e m a t o g r a f în jur­
n a l u l e x p e d i ţ i e i a m i r a l u l u i B y r d . In s f o r ţ ă r i l e lui dis­
p e r a t e puiul a j u n g e a c â t e o d a t ă să se î n t i n d ă cu totul
p l a t p e m a r g i n e a cuibului, cu p i c i o a r e l e şi a r i p i o a ­
rele l a r g d e s f ă c u t e , î n c â t p ă r e a cine ştie ce fiinţă
p a t r u p e d ă c i u d a t ă . T o t t i m p u l piuia şi e r a f o a r t e
l
neliniştit. La v r e - o /« o r ă , d u p ă ce l-am d e s c o p e r i t ,
a şi r e u ş i t s ă s a r ă în a p ă s p r e d e o s e b i t a lui satisfacţie.
Corcodeii, p e s c ă r u ş i i şi chirighiţele c o n s t i t u i a u
colonia p r o p r i u zisă. D a r p e l â n g ă ei s'au m a i aciu­ Cuib de c i o v l i c ă .
tulpini de trestie ori p a p u r ă ,
p e n t r u u r c a r e şi c o b o r â r e . C u i ­
burile de aci însă e r a u încon­
jurate de o mulţime de tulpini
g r o a s e d e pipirig, r u p t e în bu­
c ă ţ i p â n ă la 1 m . l u n g i m e şi a-
r u n c a t e în a p ă , u n e l e în l u n g ,
c e l e l a l t e in c u r m e z i ş . L a u n e l e
cuiburi aceste tulpini n u erau
c h i a r p r e a m u l t e , a s t f e l î n c â t se
vedea a p a printre ele. La 2—3
î n s ă e r a u a t â t d e n u m e r o a s e şi
aşa de strâns aşezate una lângă
a l t a , î n c â t f o r m a u u n fel d e p l u ­
tă compactă de dimensiuni des­
tul d e m a r i , cea 1 , 5 X 1 . 5 m. I a r
în m i j l o c u l a c e s t e i p l u t e se î n ă l ­
ţa cuibul p r o p r i u zis.
P e lângă p ă s ă r i , cuiburile
c ă r o r a le-am găsit, a m v ă z u t de­
sigur şi f o a r t e m u l t e a l t e ; u n e l e
e r a u şi ele o a p a r i ţ i e n e o b i ş n u i t ă
p e aici în a c e s t a n o t i m p . A s t ­ Pui de c i o v l i c ă .
fel p e a p a l a c u l u i a m z ă r i t u n r ă ţ o i u cu frigare (Anas
acuta acuta L . ) . D e a s u p r a a p e i c â t e v a c h i r i g h i ţ e cu
a r i p i a l b e (Chlidonias leucoptera T e m m . ) , c a r e n u se
a m e s t e c a u cu r u d e l e lor n e g r e . P e m a l u r i a l ă t u r i d e
a l t e specii c o m u n e — m a i m u l ţ i s i t a r i d e m a l (Limo-
sa limosa limosa L.), c a r e d e a s e m e n c a p a r c ă n u p r e a
a v e a u ce c ă u t a aici în l u n a I u n i e . In fine, p e p a j i ş t i
din j u r u l l a c u l u i — m a i m u l ţ i cocori. T r e b u i e n o t a t
c ă în c â m p i a B a n a t u l u i in fiecare v a r ă se p o t v e d e a
LĂCOMIE SAU R Ă Z B O I N I C E ?
In v a n i a n u l u i 1025. p e s c u i n d pe r â u l Cujir, nflucn-
lul C a n c i u , a m o b s e r v a t d i n j i l i p u l de p l u t i r e a t r u n c h i l o r
de brad, — c a r e în acel loc t r e c e a la câţiva m e t r i î n ă l ţ i m e
peste a l v i a r â u l u i . — u n p ă s t r ă v m o r t p u r t a t d e valurile
u n e i v â r t e j d e a p ă . I n t r i g a t d e a ştii, d a c ă n u c u m v a e s t e
un p ă s t r ă v otrăvit, a m coborât pe m a l u l p ă r ă u l u i , consta­
t â n d cu u i m i r e , că e r a u n p ă s t r ă v f ă r ă c a p , d a r c u . . .
d o u ă cozi. S p u m a apei în c a r e r o t e a , n u - m i î n g ă d u i a s ă
d e s l e g e n i g m a , p â n ă a m t r a s peştele cu o c r a c ă la m a l .
Abea a t u n c i a m c o n s t a t a t , c ă e r a u doi peşti, u n u l fiind
î n g h i ţ i t d e c e l a l a l t , şi a t f t r n â n d u - i c a m j u m ă t a t e c o r p u l
din g u r a celui m a i m a r e . Cel d e v o r a t e r a p u t r i f i c a t , şi c a r ­
n e a l u i se d e s p r i n d e a u ş o r d e p e s p i n a r e . Şi cel m a i m a r e
e r a alterat, însă într'o m ă s u r ă m a i mică. După aprecie­
r e a m e a de a t u n c i , m o a r t e a a c e s t u i a a u r m a t l a 1—2 zile
d u p ă m o r t e a victimei. Peştele m a i m a r e avea o l u n g i m e
de c i r c a 30 cm., i a r v i c t i m a c a m 18—20 c m .
Cred c ă e r a î n a n u l 1928. P e s c u i a m cu d o m n i i Ionel
P o p , p ă r i n t e l e r e v i s t e i „ C a r p a ţ i i " , I e r o n i m S t o i c h i ţ i a şi in­
giner Jânosi, pe Valea F r u m o a s e i . L a u n m o m e n t d a t n e
c h e a m ă p e toţi dl i n g i n e r J â n o s i . Sosiţi la el, c o n s t a t ă m ,
că ţ i n e î n m â n ă î n c ă a g ă ţ a t d e u n d i ţ ă u n p ă s t r ă v viu,
care avea în g u r ă u n alt p ă s t r ă v devorat, de o m ă r i m e
c o n s i d e r a b i l ă . A p r o x i m a t i v j u m ă t a t e d i n c o r p u l victimei
a t â r n a d i n g u r a r ă p i t o r u l u i , c a r e a v e a c a m 28 c m . Vic­
t i m a e r a l u n g ă c a m de 15 c m . V i c t i m a n u e r a a l t e r a t ă ,
d u p ă c â t m i - a d u c a m i n t e , astfel e r a n u m a i d e c u r â n d în­
g h i ţ i t ă . P e ş t e l e a fost p r i n s la m o m e a l ă d e r â m ă .
In v a r a a n u l u i 1935 a m p r i n s p e r â u l C a n c i u a m i n ­
tit m a i s u s , u n p ă s t r ă v de 32—33 c m . l u n g i m e , t o t cu m o ­
m e a l ă de r â m ă , c a r e ţ i n e a î n g h i ţ i t în g u r ă u n a l t p ă s t r ă v
de 22—23 c m . l u n g i m e . P e ş t e l e î n g h i ţ i t e r a m o r t , a l t c u m
n e a l t e r a t , şi p u t e a a v e a o v e c h i m e de 10—12 o r e . D a u o
fotografie a a c e s t u i c a z .
In toate cazurile a r ă t a t e m a i sus, victima e r a înghi­
(Fotografii ale autorului)
s t o l u r i r ă s l e ţ e d e cocori, c a r e n u m a i p l e a c ă s p r e
N o r d , ci r ă m â n p e aci ( d e s i g u r f ă r ă s ă c u i b ă r e a s c ă ) .
D a r în v a r a t r e c u t ă p a r e s ă fi r ă m a s m a i m u l ţ i ca d e -
obiceiu.
Se v e d e c ă m e r s u l a n o r m a l al v r e m i i a p r o v o c a t
p e r t u r b a ţ i i şi în c o m p o r t a r e a p ă s ă r i l o r m i g r a t o a r e , si­
lind p e u n e l e d i n e l e s ă r e n u n ţ e d e a se m a i d u c e la
c u i b ă r i t in p a t r i a lor d i n N o r d şi s ă r ă m â n ă p e s t e
v a r ă la noi, t r ă i n d o v i a ţ ă d e b u r l a c i .
ţ i t ă cu c a p u l p â n ă în s t o m a c u l r ă p i t o r u l u i . L u c r u l este
u.şor de înţeles. I n m o m e n t u l c â n d v i c t i m a a fost p r i n s ă
de ş i r e l e d e d i n ţ i d i n gura r ă p i t o r u l u i , şi c u m a c e ş t i d i n ţ i
f o a r t e a s c u ţ i ţ i s u n t î n c l i n a ţ i s p r e i n t e r i o r , s c ă p a r e a vic­
t i m e i a fost i m p o s i b i l ă , şi s b ă t â n d u - s e a c e a s t a p e n t r u a s e
l i b e r a , se î n f u n d a cu c a p u l în j o s t o t m a i a d â n c , p â n ă î n
f u n d u l s t o m a c u l u i . D o v a d ă că nici e u n u a m p u t u t s c o a t e
victima p â n ă a m spintecat burta răpitorului. Mă întreb,
d a c ă p ă s t r ă v u l î n . bite p e ş t e l e - v i c t i m ă şi cu c o a d a s p r e
s t o m a c ? — S ' a r p u t e a . — d e şi e s t e m a i p u ţ i n v e r o s i m i l .
D o v a d ă că în c a z u r i l e de m a i s u s , c a p u r i l e e r a u în sto­
m a c . D e a l t c u m c o r p u l p ă s t r ă v u l u i se s u p ţ i e b r u s c s p r e
c o a d ă , şi astfel l u n e c ă u ş o r d i n t r e d i n ţ i i d u ş m a n u l u i , BC&-
pând.
Tot a ş a m ă î n t r e b , d a c ă r ă p i t o r u l p o a l e m i s t u i vic­
t i m a , în c a z u l c â n d a c e a s t a este m a r e ? I n c a z u r i l e d i n
u r m ă , d i n t r e cele a r ă t a t e m a i s u s . r ă p i t o r u l e r a î n c ă viu.
D a r n u m a i p u ţ i n este a d e v ă r a t , că nici u n a d i n t r e vic­
time nu era încă alterată, lîăpitorul avea n u m a i de s c u r t ă
vreme p o v a r a în s t o m a c . P r i m u l c a z a r ă t a t d o v e d e ş t e , c ă
s t o m a c u l lui n u a p u t u t d i i e r a c a n t i t a t e a de o a s e şi c a r n e
î n g h i ţ i t e şi a s u c o m b a t . A r fi u r m a t m o a r t e a şi î n cele­
lalte c a z u r i ? P r o b a b i l ; a c e a s t a p e n t r u m o t i v u l , c ă tot i n ­
t e r i o r u l r ă p i t o r u l u i e r a ticsit p â n ă la refuz d e c o r p u l în­
ghiţit.
P â n ă a c i t o t u l n o r m a l . U r m e a z ă î n s ă enigma. I n d i ­
ferent, c ă s t o m a c u l r ă p i t o r u l u i p o a t e s a u n u m i s t u i cor­
pul victimei d e v o r a t e , u n l u c r u este c e r t : c o r p u l v i c t i m e i
t r e b u e s ă fie o e x t r a o r d i n a r ă p o v a r ă în s t o m a c u l r ă p i t o ­
r u l u i . Nici n u m a i a m i n t e s c î m p r e j u r a r e a , c ă t r e b u e s ă
s t e a tot t i m p u l cu g u r a l a r g c ă s c a t ă . întreb cu uimire:
pentruce a mui luai in gură ai momeala de râmă? E r a
a t â t de s ă t u l , încât a c e a s t a s u p r a s a t u r a ţ i e a m e n i n ţ a să-i
p r o d u c ă c h i a r m o a r t e a . P e n t r u c e s'a m a i repezit şi la r â ­
m ă , pe c a r e d e a l t c u m nici n u a r m a i fi p u t u t - o î n g h i ţ i ,
p e n t r u c ă i n t e r i o r u l lui e r a p l i n d e c o r p u l s t r ă i n ?
 I a t ă m i s t e r u l p e c u r e c a u t să-1 desleg. Lăcomie t r a v u l u i este s t r i c t l i m i t a t î n c a d r e l e a c e s t e i r a z e , p e s t e
sau
războinicie? c a r e p ă s t r ă v u l n u trece. D a c ă h r a n a l u i p r e d i l e c t ă t r e c e
Văzflnd halul, în c a r e s e g ă s e a r ă p i t o r u l , t r e b u o s ă a l ă t u r i d e a c e a s t ă r a z ă , s a u a p u c ă p e a p ă în j o s în a f a r ă
p o r n e s c (lela prezumpţia, c ă n u c ă u t a h r a n ă . Nici n u a r de c a d r e l e „ a p e l o r " l u i , d e şi m a n i f e s t ă s e m n e d e n e l i n i ş t e ,
r ă m â n e l a locul lui şi n u a t a c ă . T o c m a i p e n t r u acest m o ­
fi p u t u t - o î n g h i ţ i , ( l a t u l îi e r a perfect a s t u p a t . P e n t r u c e ,
tiv, p ă s t r ă v u l u i t r e b u e s ă i se s e r v e a s c ă m o m e a l a cât d e
d a r , a c ă u t a t s ă ia t o t u ş i r ă n i a . a g ă ţ â n d u - s e ' . ' O fi p ă s t r ă ­
vul c â t d e l a c o m , — l ă c o m i a l u i a d e v e n i t p r o v e r b i a l ă ! aproape, pentru a 0 lua.
V a r a i n t e r i o r u l lui este plin p â n ă la refuz d e i n s e c t e şi R e p e t , p ă s t r ă v u l nu-şi p ă r ă s e ş t e r a i o n u l , d e c â t pen­
v i e r m i . D a r c â n d n u m a i î n c a p e n i m i c în i n t e r i o r u l lui? t r u m o t i v e s e r i o a s e , c u m este s c ă d e r e a a p e i , s a u a c c e n ­
Voi c ă u t a s ă d a u o e x p l i c a ţ i e b a z a t ă p e l u n g i expe­ t u a r e a c u r e n t u l u i a p e i . s a u p e n t r u a c ă u t a u n loc m a i
r i e n ţ e .şi c o n s t a t ă r i f ă c u t e p e i z v o a r e l e C a n c i u şi Boşoro- b u n , e t c . S u n t locuri pronunţat bune pentru păstrăv, cari
g u l , c a r i î m p r e u n â n d u - s e la locul n u m i t lacul C a n c i u , „se c o m p l e c t e a z ă " ii liat ce s'a p r o d u s „ v a c a n ţ a " . A m
f o r m e a z ă r â u l Cujir. Aceste 2 p â r a i e a u d e a l u n g u l alviei. studiat îndelung chestiunea „complectării vacanţelor",
pe î n t i n d e r e d e 15—20 k m . u l u c i d e p l u t i r e a t r u n c h i l o r fiind a c e a s t ă p r o b l e m ă u n î n t r e g s t u d i u . I n a n i i b u n i , şi
de b r a d , c a r i ş e r p u e s c c â n d la dreapta, c â n d la s t â n g a a c e ş t i a a u fost p r i n 1925—1990, în n u m i t e l e i z v o a r e , c o m -
a p e i . s a u t r e c â n d c h i a r p e d e a s u p r a apei pe d i s t a n ţ e con­ p l e c t a r c a se p r o d u c e a in c â t e v a o r e . a ş a c ă d i n a c e l a ş
s i d e r a b i l e . Aceste j i l i p u r i s u n t c l ă d i t e , d u p ă poziţia locu­ loc s c o t e a m p ă s t r ă v în a c e i a ş i zi la d u s şi î n t o r s . Decanei
lui, hi u n e l e locuri la " 7 m e t r i d e a s u p r a a p e i . şi f o r m e a ­ î n s ă d e p e u r m a u n o r n e f a s t e p l u t i r i , şi d i n m o t i v e p e
ză astfel în Strâmtoarea văii p e s t e b o l o v a n i d e p i a t r ă şi c a r i n u le pot p r e c i z a , n u m ă r u l p e ş t i l o r a s c ă z u t s i m ţ i t o r ,
rancote de lemn u n mijloc foarte comod de comunicaţie, se î n t â m p l ă să r ă m â n ă c h i a r l o c u r i b u n e n e c o m p l e c t a t e
în t i m p u l c â n d n u se p l u t e ş t e . M a i oferă acest jilip şi u n t i m p d e p â n ă la 2 s ă p t ă m â n i .
perfect loc d e a s c u n z i ş p e n t r u p e s c a r u l cu u n d i ţ a şi u n şi A l t c u m locul d e s t a ţ i o n a r e a p ă s t r ă v u l u i p o a t e s ă fie
m a i b u n loc d e observaţie, p r i v i n d p e s c a r u l d e s u s î n vâl- l â n g ă o p i a t r ă , l â n g ă u n l e m n , s u b m a l s a u r ă d ă c i n i , în
torile şi r ă s t o a c e l e cu a p ă lină s a u cu a p ă în clocot i n ­ a ş a fel a l e s , î n c â t s ă fie î n t o t d e a u n a a c o p e r i t Locul d e
f e r n a l , d a r a p r o a p e t o t d e a u n a c r i s t a l i n ă , l-'.ste e x t r e m d e
s t a ţ i o n a r i ' este ales în a p ă cu u n c u r s m a i l i n , u n d e se
p l ă c u t şi comod a p e s c u i d i n a c e s t e j i l i p u r i , d â n d cu u n ­ p o a t e m e n ţ i n e f ă r ă m a r e efort, s a u în g r a n i ţ a c u r e n t e l o r
d i ţ a la s t â n g a şi la d r e a p t a u l u c u l u i . Şi p r e a p u ţ i n ol>o- puternice. Studiind această chestiune, a m ajuns p â n ă a
sitor, în Strâmtoarea văii, d e altfel i n p e n e t r a b i l ă . P r i v i n d c u n o a ş t e u n e l e e x e m p l a r e , n u m i n d u - l e „ p ă s t r ă v u l dela
de s u s , m a i ales c â n d p e s c u e s c cu r â m a . v ă d orice m i ş c a r e p i a t r a X", s a u „ p ă s t r ă v u l dela p ă r ă u l Y", s a u „ p ă s t r ă v u l
a p e ş t e l u i d e s u b m i n e . a m o b s e r v a t în n e n u m ă r a t e c a z u r idela c a p u l j i l i p u l u i " . I d e n t i f i c a r e a o f ă c e a m şi d u p ă obi­
trcmurul nervos al corpului, care premerse atacului. c e i u r i l e e x e m p l a r u l u i , d a r m a i a l e s d u p ă d i m e n s i u n i şi cu­
l o a r e , ş t i u t fiind c ă a c e a s t a d i n u r m ă d i f e r ă d e l a e x e m ­
Astfel a m făcut c o n s t a t a r e a , că p ă s t r ă v u l s t a ţ i o n e a ­ p l a r la e x e m p l a r , c h i a r în a c e l a ş m e d i u .
ză la u n a n u m i t loc, şi a c e a s t a n u la voia î n t â m p l ă r i i , ci
p e n t r u că s'a fixat a s u p r a acelui loc, a v â n d o r a z ă d e a c ­ P ă s t r ă v u l îşi c o n s i d e r ă „ a p e l e s a l e " , c a r a i o n cu
ţ i u n e d e cel m u l t 1—1,5 m e t r i . C e r c u l d e a c t i v i t a t e al p ă s - drept e x c l u s i v , ap&rându-le la nevoe c h i a r şi f a ţ ă d e se­
m e n i i m a i m a r i . A m văzut l u p t ă î n d â r j i t ă p e n t r u a s e m e ­
n e a l o c u r i , d i n c a r e a eşit t o t d e a u n a v i c t o r i o s „ s t ă p â n u l
de c a s ă " , r e l u â n d u - ş i locul d e p â n d ă . P ă s t r ă v u l îşi a p ă r ă
r a i o n u l d e p â n d ă n u n u m a i faţă c u s e m e n i i s ă i , s a u cu
alt soi d e p e ş t i , ci faţă cu o r i c e c o r p s a u obiect i n t r a t în
a c e s t e a p e , c u m este o b u c a t ă d e l e m n , o f r u n z ă , o b u c a t ă
de p u t r e g a i , b i n e î n ţ e l e s , c â n d a c e s t e a n u s u n t p r e a m a r i
ca dimensiuni. A m v ă z u t n e n u m ă r a t e c a z u r i , c â n d p ă s ­
t r ă v u l d â n d a t a c , a l u a t a s e m e n e a obiecte în g u r ă elimi-
n â n d u - l e i m e d i a t şi s c u i p â n d u - l e la d i s t a n ţ ă . Or, n u se
p o a t e p r e s u p u n e , c a o f r u n z ă s ă fie c o n f u n d a t ă d e o c h i u l
a g e r d e p ă s t r ă v cu h r a n a lui p r e d i l e c t ă , ci s u n t s i g u r , c ă
a d a t a c e s t a t a c , d e t e r m i n a t d e firea l u i războinică, n e p u -
t â n d t o l e r a în î m p ă r ă ţ i a s a u n c o r p s t r ă i n .
A t a c u l se e x e c u t ă d e p ă s t r ă v î n m a i m u l t e feluri.
A t a c u l este p r e c e d a t d e m i ş c ă r i e x t r e m d e n e r v o a s e . S u n t
zile c â n d p ă s t r ă v u l a t a c ă l u â n d î n g u r ă o r i c e obiect i n t r a t
în a p e l e l u i , e l i m i n â n d u - 1 a p o i i m e d i a t . Aceste s u n t zilele
bune pentru pescar, pentrucă, cârligul din momeală e
n ă r ă v a ş , şi n u m a i v r e a s ă m a i plece d i n g u r a p e ş t e l u i cu
n i c i u n p r e ţ . S u n t zile c â n d p ă s t r ă v u l a t a c ă l o v i n d p r a d a ,
i n c l u s i v m o m e a l a , n u m a i cu c o a d a . Aceste s u n t zile f o a r t e
rele p e n t r u p e s c a r , c a r e z u l t a t m a t e r i a l , d a r î n s c h i m b
p l i n e d e s e n z a ţ i i . L o v i t u r i l e d e c o a d ă se r e p e t ă a t â t d e
d e s şi a t â t d e i n t e n s i v , î n c â t p r o d u c e p e s c a r u l u i s e n z a ţ i a
a g ă ţ a t u l u i , şi îi ţ i n e nervii m e r e u î n c o r d a ţ i . In a s e m e n e a
zile, cred c ă m u l ţ i p e s c a r i a u a v u t o c a z i a s ă p r i n d ă p ă s ­
trăvi a g ă ţ a ţ i de coadă s a u corp. Eu a m n u m ă r a t p â n ă
a c u m b i n i ş o r p e s t e .'10 c a z u r i . Si s u n t a l t e zile, c â n d p ă s ­
t r ă v u l n u a t a c ă , ci se a p r o p i e c u o m i ş c a r e l e n t ă s p r e
. . d u ş m a n u l " i n t r a t in r a i o n u l l u i , f ă c â n d i m p r e s i a că-1
. m i r o a s ă ( l a s în g r i j a zoologilor p r o b l e m a s i m ţ u l u i olfac-
tic a l p e ş t e l u i ) , apoi se r e t r a g e c u a c e i a ş i m i ş c a r e l e n t ă la
locul d e p â n d ă . Aceste s u n t cele m a i c h i n u i t o a r e zile p e n t r u
p e s c a r şi cele m a i rele d i n t o a t e p u n c t e l e d e vedere. (No­
ţ i u n e a „zilei" în s e n s u l a r ă t a t m a i s u s , p o a t e s ă fie şi u n
timp m a i scurt: o oră, o dimineaţă, o după masă, sau
c h i a r m a i m u l t e zile d e a r â n d u l ) .
A ş a fiind, şi p e n t r u c ă n u p o t a d m i t e , c ă p ă s t r ă v u l
p l i n în i n t e r i o r p â n ă la s u p r a s a t u r a ţ i e şi refuz, p r i n cor­
pul devorat al victimei, să u r m ă r e a s c ă p r o c u r a r e de hra­
n ă p r i n l u a r e a m o m e l i i , i n v o l u n t a r trebue să fac legătura
Intre luarea momelii in (jură si intre atacurile obişnuite
prin firea lui războinică. A d a t a t a c u l , p e n t r u a face ino­
fensiv p e i n d e z i r a b i l u l i n t r a t în s e c t o r u l s ă u . M o m e a l a
î n s ă este c u tâlc, este o p e r a i s c u s i n ţ e i o m e n e ş t i , c a şi a l t e
..ln vara anului 1935 am prins pe râul Cugir un păstrăv de 3 2 - 3 3 c m . m u l t e , p r i n c a r e o m u l s t ă p â n e ş t e t o a t e fiinţele p ă m â n t u ­
lungime, care (inea Înghiţit în gură un alt păstrăv de 2 2 - 2 3 cm. lun­
gime". (Foto i S. Vulcu). lui.
 R e g r e t f o a r t e m u l t , că d i n cele d o u ă c a z u r i , d e s c r i s e
m a i s u s , n u m i s'a d a t o c a z i a s ă v ă d î n s u ş i „ a c t u l a g ă ţ ă ­
rii", şi astfel cele p e t r e c u t e le p o t şti n u m a i d i n i m a g i ­
n a ţ i e . D a r ţ i n â n d s e a m a de t o a t e c i r c u m s t a n ţ e l e , c h i b -
Grifa
A m cetit cele s c r i s e î n r e v i s t a n o a s t r ă „ C a r p a ţ i i " ,
n u m ă r u l 2/1941 şi u n e l e d i n a r t i c o l e l e a p ă r u t e î n p u b l i c a -
ţiunile ungureşti, referitor la m i s t r e a ţ a m e a îmblânzită,
c ă r e i a n u m ă r u ş i n e z să-i s p u n neuitata m e a G r i ţ a . A-
j u n g â n d l a c u n o ş t i n ţ a c a m a r a z i l o r v â n ă t o r i r o m â n i exis­
t e n ţ a a c e s t e i m i s t r e ţ e î m b l â n z i t e , g ă s e s c , că n u va fi f ă r ă
de nici u n i n t e r e s , s ă c o m u n i c şi eu ceva d e s p r e ea, u n
fel de . . . b i o g r a f i e a G r i ţ e i .
I n v a r a a n u l u i 1937 Dl dng. silv. I. C r ă c i u n a confis­
cat d e l a u n p ă d u r a r d i n V a l e a U z u l u i o p u r c i c ă de m i s ­
treţ, ca de d o u ă s ă p t ă m â n i . P u r c e l u ş a a a j u n s î n p r o p r i e ­
t a t e a D l u i Iosif H o r v â t h , pe a t u n c i şef de p o l i ţ i e î n M i e r ­
c u r e a Ciuc, m a i t â r z i u C h e s t o r î n Cluj, c a r e p r o b a b i l plic-
t i s i n d u - s e de a c e s t a n i m a l n e d i s c i p l i n a t , m i 1-a d ă r u i t
m i e . S'a î n t â m p l a t — n o r o c o a s ă î n t â m p l a r e — că s o ţ i a
m e a t o c m a i a t u n c i se g ă s e a la n i ş t e b ă i , p e n t r u a-şi c ă u t a
s ă n ă t a t e a , şi astfel e r a p e n t r u m i n e u n p r i l e j p o t r i v i t s ă
e x e c u t o n o u ă , . . î n f i a r e de s ă l b ă t ă c i u n i . De s i g u r a u ob­
s e r v a t toţi c a m a r a z i i m e i v â n ă t o r i , că n i c i o soţie n u e
b u c u r o a s ă de a c e a s t ă n o b i l ă î n d e l e t n i c i r e b ă r b ă t e a s c ă —
v â n ă t o a r e a şi ceea ce se ţ i n e de ea. E u s u n t u n „ z g â r i e -
b r â n z ă " , c a r e n i c i o d a t ă n u a m fost î m b u l z i t de b e l ş u g lu­
m e s c , — d a r t o t u ş i a ş d a o s u m u l i ţ ă b u n ă de b a n i , d a c ă
s ' a r p u t e a r i d i c a u n m o n u m e n t , p e s e a m a u n e i femei d i n
E u r o p a , c a r e e f o a r t e fericită, diin p r i c i n a , c ă b ă r b a t u l ei
ţ i n e de t a g m a v â n ă t o r i l o r . „ B ă b u ţ e i " m e l e n u i - a m p u t u t
l u a î n n u m e de r ă u a c e a s t ă a v e r s i u n e , m a i î n t â i , fiind că
e c a m b o l n ă v i c i o a s ă , a p o i f i i n d c ă eu e r a m t r ă z n i t d e a b i -
n e l e a cu a n i m a l e l e m e l e , b ă l ă b ă n i n d u - m ă cu c â i n i i , cu
o r ă t ă n i i l e , cu s ă l b ă t ă c i u n i î m b l â n z i t e , p r i n d o r m i t o r , p r i n
s a l o n , p e c o v o a r e , p e d i v a n u r i , — î n c ă p e r i şi m o b i l ă des­
p r e c a r e b i a t a B a b ă a m e a s u s ţ i n e a — cu b u n ă d r e p t a t e ,
— că s u n t f ă c u t e p e n t r u folosul o a m e n i l o r , şi n u e fru­
m o s s ă o silesc s ă facă g r a j d şi coteţ d i n c a s a m e n i t ă oa­
menilor.
Deoi, î n l i p s a B ă b u ţ e i m e l e , î n t r ' o s e a r ă d e s f â r ş i t de
p r i m ă v a r ă a m p l e c a t l a l o c u i n ţ a D l u i şef de poliţie, p e n ­
tru a p r e l u a n o u a m e a achiziţie.
Servitoarea mi-a prezentat o cuşcă, p r e a m i c ă chiar
şi p e n t r u o g ă i n ă , î n c a r e se a f l a î n t r ' o s t a r e de m i z e r i e
p u r c i c a - m i s t r e a ţ ă , c a r e e r a a c u m de v r e ' o p a t r u s ă p t ă ­
m â n i . A v e a a ş t e r n u t de n i s i p , c o m p l e c t u d a t şi m u r d ă ­
rit. I n d o r u l de a s c ă p a d i n a c e a s t ă t e m n i ţ ă î n g u s t ă şi
m u r d a r ă , a p o i p o a t e s p e r i a t ă şi de o a m e n i i d i n j u r , se
repezea ca n e b u n ă î n g r a t i i l e c u ş t i i . S e r v i t o a r e a m i - a
povestit, că m i s t r e a ţ a a s t a a ş a e de s ă l b a t e c ă şi de b l ă -
s t ă m a t ă , î n c â t a m u ş c a t - o de m â n ă de d o u ă o r i , c â n d îi
d ă d e a de m â n c a r e . T o c m a i de a c e e a , de d o u ă zile n u i-a
m a i p u s nici u n lichid, ci i-a a r u n c a t ceva m â n c a r e p r i n ­
tre gratii.
Cu m â i n i l e î n f ă ş u r a t e î n c â r p e — ca s ă n u m ă p o a t ă
muşca — a m ridicat din cuşcă mica prinsonieră. Câteva
ţipete stridente, din g a m a c u n o s c u t ă a g r a i u l u i porcesc,
apoi s'a l i n i ş t i t î n b r a ţ e l e m e l e . P e s t e c â t e v a m i n u t e , î n
b u c ă t ă r i a c ă m i n u l u i m e u , fiica m e a L a u r a — p e a t u n c i
a d v o c a t ă - s t a g i a r ă — p r e g ă t e a cu zor, î m p r e u n ă cu o
servitoare Săcuiancă, p r i m a baie p e n t r u s c u m p a odraslă.
A c e a s t a a t r e c u t p r i n t r ' o s ă p u n e a l ă , de care... n i c i m a m a
ei n u i - a r fi d a t , şi a p o i c u r a t ă - c e r c e l i s'a d a t l i b e r t a t e a
spaţiului bucătăriei. I-am p u s numele „Griţa". î n d a t ă a
î n c e p u t s ă a l e r g e d i n p e r e t e î n p e r e t e , cu s a l t u r i comice.
N u p e s t e m u l t , r â t u l ei, — n e p r o p o r ţ i o n a t de l u n g , î n
c o m p a r a ţ i e cu cel al s e m e n i l o r ei î m b l â n z i ţ i de o m — a
fost g h i d i l i t de m i r o s u l d u l c e al l i c h i d u l u i p r o a s p e t d i n -
t r ' u n c a s t r o n a ş , m u l s î n g r a b ă d e l a v ă c u ţ a n o a s t r ă . S'a
o p r i t , s'a a p r o p i a t cu sfială, a p o i cu o p o f t ă v ă d i t ă a
s v â n t a t p â n ă l a cel d i n u r m ă p i c u r , l a p t e l e , de vre-o j u ­
m a t e de c u p ă . A c o n t i n u a t a p o i jocul, a c u m pe s ă t u l ă ,
Şi n u m a i p r e z e n t a n i c i u n s e m n de t e a m ă şi s p a i m ă ? I n
t o a t ă v r e m e a a s t a , eu, fiica m e a , ca şi s e r v i t o a r e a , î n t o -
n a m c a r e - d e - c a r e n u m e l e ei: „ G r i ţ a " , „ G r i ţ a " , ' „ G r i ţ a
z u i n d s i t u a ţ i a î n c a r e se g ă s e a p e ş t e l e î n m o m e n t u l l u ă r i i
m o m e l i i , firea războinică a păstrăvului, p o a t e fi s i n g u r a
e x p l i c a ţ i e a l u ă r i i m o m e l i i , î n m o m e n t e l e c â n d el este a r -
hisătul.
DISCUŢII
d r a g ă " , „ S c u m p ă G r i ţ a " , — c a u r e c h i u ţ e l e ei, p e c a r e n a ­
t u r a le-a r e a d u s l a m i n i m , s ă se o b i c i n u i a s c ă cu a c e s t
s u n e t , ce deaici î n a i n t e a v e a s ă fie n u m e l e ei.
N u p e s t e m u l t , o b s e r v â n d s e m n e de o b o s e a l ă , ra-am
a p l e c a t j o s l â n g ă m i s t r e a ţ a , şi (să n u r â d e ţ i ! ) a m î n c e p u t
s ă i m i t g r o h ă i t u l m a m e i , c a r e îşi c h i a m ă purceii.
— A v e a m p r a c t i c ă d e l a alţi p u r c e l u ş i , s ă l b a t e c i şi de casă!—
G r i ţ a a a s c u l t a t , a fost a t e n t ă , a p o i s'a a p r o p i a t cu s f i a l ă ,
şi s'a l ă s a t pe p a l m e l e m e l e . A m s c ă r p i n a t - o d o m o l , a m
r i d i c a t - o î n b r a ţ e , şi i a t ă ! , n u m a i d e c â t a şi a d o r m i t . Cu-
r ă ţ i c ă c u m era d u p ă baie, a m pus-o în p a t u l m e u .
A d o u a zi, de d i m i n e a ţ ă , a p r o a p e î n zorii zilei, fiica
m e a a a p ă r u t cu c a s t r o n a ş u l cu s u c u l m i r a c u l o s d e l a
v a c ă . G r i ţ a veselă, z b u r d a l n i c ă c h i a r , cu m u l t ă l ă c o m i e
a p u s l ă p t i c u l l â n g ă i n i m u ţ ă şi şi-a î n c e p u t j o c u l de di­
m i n e a ţ ă , g r o h o t i n d p r i e t e n o s , c h i a r şi c â n d a m l u a t - o
apoi în braţe. Am a v u t m a r e bucurie v ă z â n d aceste semne
de p r i e t e n i e , a t â t de c u r â n d t r e z i t ă .
A m i e ş i t î n c u r t e , ca G r i ţ a s ă f a c ă c u n o ş t i n ţ a m e ­
d i u l u i î n c a r e a r e s ă t r ă i a s c ă de a c u m , d a r î n s p e c i a l , ' c a
s ă o p r e z i n t î n b u n ă v o i n ţ a c e l o r t r e i c â i n i de m i s t r e ţ i .
G r i ţ u c a , o r i c â t de s ă p u n i t ă e r a e a şi î m b ă i a t ă , t o t r ă s ­
p â n d e a specificul m i r o s de m i s t r e ţ . F i d a şi L e d a , a u fost
m u l c o m i ţ i m a i u ş o r , fiind ei c o r c i t u r i cu c â i n i dan r a s ă
m a i n o b i l ă , m a i c u m i n t e . Al t r e i l e a c â i n e de m i s t r e ţ e r a
însă u n veritabil câine ciobănesc, „Bălan", alb, lânos, ca
o oaie, şi cu t o t p r e ţ u l v o i a să-şi î m p l â n t e colţii î n m i c a
n o a s t r ă p r o t e j a t ă . A m a v u t cu el de f u r c ă vre-o o r ă , p â n ă
l - a m p u t u t c o n v i n g e , că G r i ţ a d i n a c e a s t ă zi v a fi t o v a ­
r ă ş a lui, de c a r e t r e b u e s ă î n g r i j e a s c ă . C â i n e l e c i o b ă n e s c
e r a m a i g r e u de c a p , d a r d a c ă îi i n t r a ceva î n m i n t e şi î n
i n i m ă , r ă m â n e a acolo s t a t o r n i c , d u p ă c u m s'a dovedit
m a i a p o i şi cu G r i ţ a , c ă r e i a i-a d e v e n i t cel m a i c r e d i n c i o s
p r o t e c t o r şi o c r o t i t o r .
M a i a v e a m p e a t u n c i o m i e l u ţ ă , c a m de v r â s t a G r i ţ e i ,
pe care o diesmierda m u l t Bălan, lăsându-o să d o a r m ă
l â n g ă el. G r i ţ a s'a î m p r i e t e n i t de g r a b ă cu Oiţa. E r a o
s c e n ă v r e d n i c ă de f i l m a t , ceea l a c a r e a s i s t a m d i m i n e a ţ a .
G r i ţ a şi Oiţa, î n s a l t u r i l e l o r n e b u n e , c o p i l ă r e ş t i , s e j u c a u
de-a a l e r g a t ă , c â t e r a c u r t e a de m a r e . B ă l a n , cu o m i n ă
m o r o c ă n o a s ă le u r m ă r e a cu l i m b a s c o a s ă , d i n t r - u n colţ
î n a l t u l , şl p ă r e a cu t o t u l s u p ă r a t de a c e s t e n e b u n i i , d i n
c a r e p o a t e s ă u r m e z e vre-o n e n o r o c i r e p e n t r u p r o t e j a t e l e
l u i . . . Se a t a ş e s e de ele cu t r u p , cu s u f l e t . . ., c u m s ' a r
zice.
D u p ă j o a c ă se c u l c a u , t o t d e a u n a î n a ş a fel, că G r i ţ a ,
m a i c u m i n t e şi m a i ş m e c h e r ă , a v e a b l a n a Oiţei p e r i n ă l a
c a p . B ă l a n le s t r ă j u i a cu c r e d i n ţ ă , d o a r m o ţ ă i n d d u p ă
grijile î n d u r a t e .
I n „ f r a g e d a c o p i l ă r i e " G r i ţ a şi-a p e t r e c u t n o p ţ i l e î n p a t
o m e n e s c . Apoi a t r e c u t l a o d i h n ă î n s o c i e t a t e a a m i n t i t ă ,
ca p e t o a m n ă s ă p r i m e a s c ă u n c o m p a r t i m e n t p r o p r i u , cu
d o r m i t o r , c a m e r ă d e zi, b a i e şi s u f r a g e r i e , e v i d e n t t o a t e
î n stil p o t r i v i t l o c a t a r u l u i . T r e i a n i de zile, c â t a l o c u i t
G r i ţ a a c e s t p a l a t , i-a p ă s t r a t o p e r f e c t ă c u r ă ţ e n i e . Nici
o s i n g u r ă d a t ă n u şi-a m u r d ă r i t d o r m i t o r u l , în f i e c a r e zi
îşi a i e r i s e a a ş t e r n u t u l , s c u t u r â n d u - ş i cu r â t u l h a i n e l e de
p a t , a d e c ă p a i e l e . I n u r m a a c e s t o r a i e r i s i r i , „ h a i n e l e de
p a t " t r e b u i a u s c h i m b a t e t o t l a 2, cel m a i t â r z i u l a 3 s ă p ­
t ă m â n i , de o a r e c e de a t â t a s c u t u r ă t u r ă în c u r â n d se p r e ­
f ă c e a u î n p u l b e r e în î n ţ e l e s u l s t r i c t al c u v â n t u l u i . Acest
obiceiu, de a-şl g ă t i şi c u r a ţ i c u l c u ş u l , n u l - a m v ă z u t l a
p o r c i i de c a s ă , d e c â t l a s c r o a f e l e a p r o a p e de f ă t a r e . A t â t a
a m a i r ă m a s d i n a t a v i c a p o r n i r e s p r e c u r ă ţ e n i e şi p a t
bun!
De altfel m i se p a r e f o a r t e logic, ca d i n p u n c t u l de
v e d e r e al i n t e l i g e n ţ i i , al p ă s t r ă r i i a n u m i t e l o r r e g u l e de
v i a ţ ă h i g i e n i c e , şi al t u t u r o r m a n i f e s t a ţ i u n i l o r vitale, s ă
fie o m a r e d e o s e b i r e î n t r e i n d i v i z i i a c e l e i a ş i specii, u n i i
r ă m a ş i s ă l b a t e c i , a l ţ i i d o m e s t i c i de v e a c u r i . D i n e x p e r i e n ţ a
m e a î n d e l u n g a t ă , f ă c u t ă a s u p r a m u l t o r f e l u r i de p a t r u ­
p e d e şi z b u r ă t o a r e , p o t s ă a f i r m , f ă r ă t e a m ă de a fi
c o m b ă t u t cu s u c c e s , că î n t r e u n a n i m a l s ă l b a t e c şi f r a t e l e
s ă u d o m e s t i c i t , î n ceea ce p r i v e ş t e f a c u l t ă ţ i l e lor, m a i
ales cele i n t e l e c t u a l e , d e o s e b i r e a este m a i m a r e d e c â t
î n t r e u n p r o f e s o r u n i v e r s i t a r şi u n a n a l f a b e t g u ş a t .
G r i ţ a e r a m a i i n t e l i g e n t ă d e c â t c â i n e l e . Se a t a ş a re­
pede, şi e r a c u m i n t e , a ş a , î n c â t c h i a r şi B ă b u ţ a n o a s t r ă
î n t o a r s ă d e l a B a z n a , u n d e a î n c e r c a t să-şi l a p e d e r e u m a ­
t i s m e l e , o î n d r ă g i s e . C â n d a c e a s t a îşi f ă c e a b ă i l e de s o a r e ,
G r i ţ a se î n d e m n a în a p r o p i e r e , se d o r e a în p a t u l de
f r â n g h i i , s ă b ă l ă b ă n e a î n a r ş i ţ a s o a r e l u i , în v r e m e c e B ă ­
l a n şi O i ţ a se t r ă g e a u l a r ă c o a r e î n u m b r a s c a u n u l u i .
A m î n c e p u t s ă fac p l i m b ă r i cu G r i ţ a . I n t â e p r i n
g r ă d i n ă , a p o i pe s t r a d ă , p r i n p a r c , pe c â m p , î n p ă d u r e .
G r i ţ a m ă u r m a m a i c r e d i n c i o a s ă d e c â t u n c â i n e , nefă-
c â n d u - m i nici o s u p ă r a r e . A ş a a m î n t â m p i n a t î n t o a m n a
a n u l u i 1938 la g a r ă şi p e M a e s t r u S a d o v e a n u . ( S c e n a a
fost r e d a t ă de M a e s t r u î n n u m ă r u l de C r ă c i u n 1938 al
„ C a r p a ţ i l o r " , cu u n e l e e x a g e r ă r i în ceea ce p r i v e ş t e n i -
micnica mea persoană).
G r i ţ a e r a c o n ş t i e n t h o t ă r â t ă şi g a t a s ă m ă a p e r e ,
d a c ă m - a r fi a t a c a t c i n e v a . N u a d m i t e a pe n i m e n e a în
a p r o p i e r e a m e a . L a d i s t a n ţ ă de 5 p a ş i e r a cu d e s ă v â r ş i r e
i n o f e n s i v ă , f a ţ ă de o r i c i n e . C â n d îi s p u n e a m „ N u e voe,
G r i ţ a ! " î n ţ e l e g e a că t r e b u e s ă n u se a t i n g ă de l u c r u s a u
o m u l s p r e c a r e r â v n e a , şi î n d a t ă îşi s c h i m b a g â n d u l , se
ferea î n a l t ă p a r t e . C â n d îi z i c e a m „ G r i ţ a " pe u n t o n do­
m o l şi c h e m ă t o r , î n t r - o c l i p ă e r a l â n g ă m i n e , v e n i n d î n
salturi m a r i . Tot p r i n acest cuvânt, e x p r i m a t a s p r u era
d o j e n i t ă . M a l t r a t a r e s a u b ă t a i e n u a c u n o s c u t . E r a deose­
bit de s e n s i b i l ă f a ţ ă de d o j a n a , pe c a r e o î n ţ e l e g e a n u m a i ­
decât, şi a t u n c i p r e z e n t a perfect a c e l e a ş i s i m p t o a m e de
u m i l i n ţ ă şi de î n t r i s t a r e , ca u n c â i n e lovit b r u t a l cu p i ­
ciorul. D a c ă c i n e v a s a u ceva se a p r o p i a de m i n e m a i
m u l t ca vre-o doi p a ş i , G r i ţ a d e î n d a t ă se a ş e z a î n t r e m i ­
ne şi om, a n i m a l s a u vehicol, d ă d e a u n s e m n de a v e r t i ­
z a r e , — u n g r o h ă i t s c u r t şi a s p r u —, r i d i c a c o a m a şi b ă ­
t e a d i n fălci. De t e a m ă s ă n u f a c ă vre-o p o z n ă , n u a m l ă ­
sat-o n i c i o d a t ă s ă m e a r g ă m a i d e p a r t e cu h o t ă r â r e a şi
f a p t a de a m ă a p ă r a . N u m a i o d a t ă n e g l i j â n d s ă o l i n i ş t e s c ,
a r i d i c a t cu r â t u l o c ă r u ţ ă , şi a a r u n c a t - o d e o p a r t e , ca-
ş i c â n d a r fi fost u n fulg de p e a n a .
A m a j u n s a p o i î n zilele p r ă p ă d u l u i s e n t i n ţ e i d e l a
V i e n a . Noi, p r e o ţ i i a v e a m o r d i n a r ă m â n e pe loc. Nici n u
m ă ş t i a m v i n o v a t cu n i m i c , ce a r fi p u t u t a t r a g e a s u p r a
capului meu urgia nouei stăpâniri. Mă credeam chiar
şi î n s i m p a t i a l o c u i t o r i l o r de a l t n e a m . S e p t e m v r i e t r e c u ­
se. A m î n c e p u t s ă a p a r pe s t r a d ă de n o u , î n t o v ă r ă ş i t de
G r i ţ a . E r a a d m i r a t ă de h o n v e z i , şi m u l ţ i ofiţeri s u p e r i o r i
u n g u r i a u t r e c u t pela c a s a m e a , ca s ă o v a d ă . — P e n t r u
n o i R o m â n i i , a t m o s f e r a d e v e n e a tot m a i î n c ă r c a t ă . Tot m a i
des a u z e a m şi tot m a i c a t e g o r i c se p r o n u n ţ a „ A z i - m â i n e
m â n c ă m papricaş din Griţa puturosului popă valah!"
C â n d a u z e a m a s t a , m i se î n r o u r e a u ochii de m i l a Griţei.
C o m a n d a n t u l m i l i t a r al o r a ş u l u i M i e r c u r e a - C i u c , p r e a
n o b i l u l Colonel Vitez E d e r E l e m e r , m i - a c o m u n i c a t ver­
b a l în z i u a de G O c t o m v r i e 1940, că a r fi l u c r u c u m i n t e s ă
p ă r ă s e s c t e r i t o r i u l u n g u r e s c , altfel voi fi e x p u l s a t . L a a-
cest aviz v e r b a l , a m f ă c u t o p e t i ţ i e , î n c a r e c e r e a m s ă m i
se f a c ă a n c h e t ă , p e n t r u l ă m u r i r e a e v e n t u a l e l o r d e n u n ţ u r i ,
c a r e se v o r fi î n a i n t a t î m p o t r i v a m e a . — şi f ă c â n d refe­
r i r e l a r e p e t a t e l e d e c l a r a ţ i i pe c a r e le-a f ă c u t l a r a d i o
u n g u r e s c Contele Teleky, s u b t c u v â n t u l de o n o a r e . C a
u r m a r e , le 9 O c t o m v r i e 1940 s a r a pe l a o r a 6 m i s'a în­
m â n a t „ s e n t i n ţ a " de e x p u l z a r e , N r . 49/940. M o t i v a r e a s e n ­
t i n ţ e i e r a , că a m fost v i c e p r e ş e d i n t e l e Ligei A n t i r e v i z i o -
n i s t e , că a m f ă c u t p o l i t i c ă b i s e r i c e a s c ă a n t i m a g h i a r ă , şi
că a m a v u t „ l e g ă t u r i cu p e r s o a n e r o m â n e s u s p u s e , civilo-
m i l i t a r e " . S u n t , deci, e x p u l s a t î m p r e u n ă cu s o ţ i a m e a ,
p e n t r u vecie de pe t e r i t o r u l m a g h i a r şi n i c i o d a t ă n u m i se
va p e r m i t e s ă m a i m ă î n t o r c î n acel t e r i t o r . . .
î n d a t ă m ' a m g â n d i t la G r i ţ a . c u m s ă o salvez. A m
oferit-o deci G r a d i n e i Zoologice d i n B u d a p e s t a , c e r â n d
d o a r , ca d e a s u p r a c u ş t e i ei s ă se p u n ă i n s c r i p ţ i a : „ D o n a ­
ţ i a u n u i p o p ă v a l a c h e x p u l s a t " . Că a ş a s'au î n t â m p l a t lu­
c r u r i l e , a r p u t e a m ă r t u r i s i , de n u v o r voi s ă s p u n ă n e a ­
d e v ă r , a d v o c a t u l Dr. I. K o l u m b â n , i n t e n d e n t u l o r a ş u l u i
D â v i d , f u n c ţ i o n a r u l I a k a b D â v i d şi şeful d e t e c t i v Vitez
Gyorgydeâk Găbor.
A m citit şi eu d o u ă r e p o r t a g i i d i n foile u n g u r e ş t i ,
j n c a r e se s p u n e a , că p r e o t u l v a l a h a p l e c a t de b u n ă v o e
d u e â n d u - ş i t o a t ă a v e r e a , şi p ă r ă s i n d pe n e n o r o c i t u l a n i ­
m a l , de c a r e a p o i a u p r i n s m i l ă h o n v e z i i . . . L u m i n a t u l
c o m a n d a n t i-a d e s c o p e r i t a p o i v a l o a r e a Griţei, şi a t r i ­
m i s - o l a B u d a p e s t a . — D o m n u l c a v a l e r Vitez E d e r Ele­
m e r , c a r e cu a c e e a ş m â n ă s e m n a e x p u l s a r e a m e a , cu c a r e
a s c r i s s c r i s o a r e a de d o n a ţ i e — a s a ! — c ă t r e g r ă d i n a zo­
o l o g i c ă d i n B u d a p e s t a , a r a v e a p o a t e d a t o r i a s ă rectifice.
E u d u p ă n o b i l a s e n t i n ţ ă de e x p u l s a r e a v e a m —de j u r e —
tot d r e p t u l s ă d u c p e s t e g r a n i ţ ă ceea ce b i a t a p o s e d a m .
D a r tot ce a m p u t u t a d u c e a fost ce î n c ă r c a s e m p e u n ca­
m i o n m i c , — 7500 Lei, p e n t r u 80 K m ! R e s t u l p r a d ă .
A c u m s t ă m aici, în loc d e p ă r t a t de a ş e z a r e a n o a s t r ă ,
— B ă b u ţ a şi cu m i n e n u p r i d i d i m s ă n e ş t e r g e m l a c r i m i l e .
N e - a u î n g r ă m ă d i t grijile, n e î n t r i s t e a z ă a m i n t i r i l e . I a r
î n t r e a c e s t e u n a t a r e d u i o a s ă e G r i ţ a . Acest a n i m a l t r a t a t
de n o i cu d r a g o s t e , a a r ă t a t a t â t a c r e d i n ţ ă şi n e - a î n t o r s
a t â t a v ă d i t ă d r a g o s t e , î n c â t n e d o a r e g â n d u l , că n u o v o m
m a i vedea.
I a t ă , a c e a s t a e p o v e s t e a Griţei, m i s t r e a ţ a „ p u t u r o s u ­
l u i de p o p ă v a l a h " , d ă r u i t ă de n o b i l u l Vitez E d e r E l e m e r
g r a d i n e i zoologice d i n B u d a p e s t a .
1. VLAD
expulsat, preot aux. în Şinca-Veche, Făgăraş.
II.
Punctatul „cerbului Stănescu"
„ R e v i s t a V â n ă t o r i l o r " (No. 2/1941) p u b l i c ă o „ m ă s u ­
r a r e o f i c i a l ă " a t r o f e u l u i - r e c o r d , d o b â n d i t de Dl I n g . silv.
R o m e o P o p e s c u l a 20 O c t o m v r i e 1940 în Z b o i n a N e a g r ă ,
j u d e ţ u l B a c ă u , t r o f e u p e c a r e l - a m d i s c u t a t şi n o i î n n u ­
m ă r u l n o s t r u d i n N o e m v r i e t r e c u t . A r b i t r a j u l , c a r e se s p u ­
n e că a r fi „oficial", d ă a c e s t u i s p l e n d i d t r o f e u de c e r b
227,13 p u n c t e N a d l e r , deci î n t r e c e p e c e l e b r u l „ M o n t e n v o -
v o " (226), a p o i pe „ D r a s k o v i t s " (216) şi p e „ K o s c h " (218).
A m r e v i z u i t a c e s t p u n c t a j , şi g ă s i m , că c o m i s i u n e a ,
c a r e 1-a e x e c u t a t a g r e ş i t , d e s a v a n t a j â n d m u l t c e r b u l - r e -
c o r d „ S t ă n e s c u " . C h e s t i u n e a a c e s t e i g r e ş e l i p o a t e fi şi d e
i n t e r e s g e n e r a l , d a r e de î n s e m n ă t a t e m a r e î n ceeace p r i ­
v e ş t e a p r e c i a r e a a c e s t u i trofeu, m e n i t s o c o t i m , s ă p ă s t r e z e
pentru R o m â n i a poate pentru totdeauna recordul mondial
de c e r b e u r o p e a n . Socotesc, deci, că n u fac u n l u c r u i n u ­
til I n s i s t â n d m a i p e l u n g a s u p r a a c e s t e i î n t r e b ă r i , c a m
seci, c a m t e h n i c e .
I n t r e c o m p o n e n ţ i i „ f o r m u l e i N a d l e r " se g ă s e ş t e şi
următorul:
„ M e d i a l u n g i m i i r a z e l o r o c h i u l u i , î n m u l ţ i t ă cu 0,25".
In l u c r a r e a „comisiei" cerbului Stănescu, g ă s i m l a
acest component u r m ă t o a r e l e :
„ R a m u r a ochiului s t â n g 4 cm. \ V = 26,5"
„ R a m u r a o c h i u l u i d r e p t 49 c m . / P u n c t e = 6,62"
,,V = 26,5" a r î n s e m n a m e d i a l u n g i m e i celor d o u ă r a ­
ze ale o c h i u l u i . Şi a i c i e, c r e d e m , m a r e a e r o a r e .
Trofeul Stănescu a r e raza ochiului din p a r t e a stân­
gă ruptă, verosimil în u r m a u n u i accident, sau a unei
lupte, aşa, î n c â t în locul razei originale, a r ă m a s a b e a u n
ciot de 4 cm. A c c e n t u ă m : n u este v o r b a de o d i f o r m i t a t e ,
s a u de o r a m u r ă r ă m a s ă n e d e s v o l t a t ă , ci de u n a r u p t ă ,
d u p ă c e e a a fost „ c o a p t ă " , d u p ă c u m se vede p r e c i s d i n
s u p r a f a ţ a f r a c t u r e i . I n p u n c t a j u l n u m i t oficial, la c o m ­
p u n e r e a mediei razelor ochiului, raza din dreapta a dat
f r u m o a s a l u n g i m e de 49 cm., i a r s t â n g a a fost t r e c u t ă c u
r i d i c u l a cifră de 4 cm. Astfel ciotul d i n s t â n g a a c o m p r o ­
m i s a c e s t i m p o r t a n t c o m p o n e n t al f o r m u l e i , d â n d o m e ­
die c a r e e a p r o a p e n u m a i j u m ă t a t e a u n e i s i n g u r e r a z e ,
a celei î n t r e g i , d i n d r e a p t a .
Or, a c e a s t a n u e j u s t , şi n u e în c o n f o r m i t a t e n i c i cu
principiile care au călăuzit alcătuirea „formulei Na­
dler", şi n i c i cu c o n s i d e r e n t e l e r e a l e , c a r e azi s t a u l a te­
m e l i a a r b i t r ă r i i trofeelor.
Ce p r e ţ u i m n o i î n t r ' u n t r o f e u de cerb? C a r e e c a l i t a ­
t e a , al c ă r e i g r a d c ă u t ă m să-1 o g l i n d i m î n cifrele „ p u n c ­
telor"?
I n e p o c a n o a s t r ă , d o m i n a t ă de g â n d u l şi g r i j a m e n ­
ţ i n e r i i c e r b i l o r î n c o n d i ţ i u n i l e lor fizice vechi, r o b u s t e , —
c h i a r de t e n d i n ţ a de a r e f a c e ceea ce s'a p i e r d u t î n m u l t e
regiuni prin degenerarea acestui animal, — apreciem în
p r i m r â n d şi în p r i n c i p a l p u t e r e a de v i a ţ ă , v i g o a r e a , s t r ă ­
v e c h e a m ă r e ţ i e a c e r b u l u i , c a r e se m a n i f e s t ă p r i n acele
s e m n e ale b ă r b ă ţ i e i , c o a r n e l e . Massa m a t e r i i l o r nobile,
pe c a r e o p o a t e p r o d u c e t r u p u l c e r b u l u i , şi o u t i l i z e a z ă l a
c l ă d i r e a p o d o a b e i şi a r m e i s a l e , e e l e m e n t u l de p r e ţ , c a r e
o g l i n d e ş t e v o i n i c i a p u r t ă t o r u l u i . C u c â t u n trofeu de c e r b
va avea coarne m a i lungi, m a i groase, m a i î n r â m u r a t e ,
de o c o m p o z i ţ i e i n t e r n ă m a i d e a s ă , m a i s o l i d ă — cu a t â t
va fi m a i m u l t a p r e c i a t d e n o i , şi v a fi a-
şezat m a i î n f r u n t e a s c ă r i i d e comparaţie.
Acest c o n s i d e r e n t e s p i n a r e a e v a l u ă r i i . E l
este o n o r a t p r i n î n t r e g s i s t e m u l „ N a d l e r " ,
punctele care reprezintă lungimea, grosi­
m e a , g r e u t a t e a , n u m ă r u l razelor fiind t o a t e
elemente d i n care ia fiinţă massa=expre­
sie a v i g o a r e i .
Pe l â n g ă acest covârşitor element, s'a
m a i l u a t în c o n s i d e r a r e şi a s p e c t u l , f r u m u ­
seţea t r o f e u l u i , —• c a ceva ce î n f ă ţ i ş e a z ă n o ­
bleţă a n i m a l u l u i , valoarea ideală, estetică.
In „formula Nadler" elementul „frumuseţă"
e v a l o r i f i c a t p r i n d o u ă m i j l o a c e : a) I se
pot a c o r d a t r o f e u l u i „ p u n c t e d e f r u m u s e ţ ă " ,
l i m i t a t e l a m a x i m a l 12, şi c a r e se r e p a r t i ­
zează asupra culorii (1—2), a p e n a j u l u i
(1—2), a l ă r g i m i i (1—3), a formaţiune! co­
r o a n e i (1—4) şi a p o l e i t u r e i v â r f u r i l o r (1).
Aceste „ p u n c t e d e f r u m u s e ţ ă " se a d ă u g e s c
celor r e z u l t a t e d i n m ă s u r ă t o a r e — m a s s a .
b) Se p o t s c a d e d i n a c e l a ş r e z u l t a t a l m a s -
sei „ p u n c t e d e p e n a l i t a t e " , (1—3), p e n t r u d e ­
fecte d e f r u m u s e ţ ă , c u m a r fi: i n c o n g r u e n ­
ţa p r ă j i n i l o r , d i f o r m a ţ i u n i , raze rupte, l ă r ­
gime exagerată s a u p r e a mică, etc.
In u r m a r e „ f o r m u l a " c a u t ă în r â n d u l
i n t â i massa coarnelor, pe care a putut-o
produce vigoarea a n i m a l u l u i , apoi — ca u n
corectiv, s a u c a o s a t i s f a c ţ i u n e a e s t e t i c u ­
lui — p u n e î n v a l o a r e f r u m u s e ţ e a r e s p e c t i v
defectele. D i n î m p r e j u r a r e a î n s a ş , c ă p u n c ­
tele r e p r e z e n t â n d m a s s a s u n t n e l i m i t a t e (la
trofeele d e m a r e v a l o a r e ele se r i d i c ă la 210,
215 e t c . p u n c t e ! ) , i a r d e a l t ă p a r t e d i n li­
m i t a r e a l a m a x i m a l 12 a „ p u n c t e l o r d e fru­
m u s e ţ ă " şi l a m a x i m a l 3 a „ p u n c t e l o r d e
penalitate", — e p r e a uşor să t r a g e m con-
c l u z i u n e a , c ă f o r m u l a u r m ă r e ş t e în c e a m a i
m a r e m ă s u r ă s t a b i l i r e a r e a l e i m a s s e a coar­
nelor, a c e s t c o n s i d e r e n t fiind socotit u n u l
covârşitor.
In formula Nadler razele în general
i a u p a r t e l a c o m p u n e r e a r e z u l t a t u l u i în
două feluri: ca componente ale greutăţii
a p o i cu n u m ă r u l lor. R a z a ( c r e a n g a ) o c h i u ­
lui î n s ă a r e trei î n s e m n ă t ă ţ i : a) c a r a z ă î n Pentru ca cetitorii noştrii să poată urmări mai uşor argumentaţia noastră reproducem
s i n e î n s e m n e a z ă u n p u n c t , b) c o n t r i b u e l a această fotografie a Cerbului Stănescu apărută In numărul nostru 11 din 1940.
g r e u t a t e a t r o f e u l u i , şi — ceea ce e m a i în­
s e m n a t : c) i s ' a a t r i b u i t o i m p o r t a n ţ ă e s e n ţ i a l ă , fiind u n CM t r e b u e să l u ă m in s e a m ă massa de cori], pe c a r e a
c o m p o n e n t s p e c i a l , deosebit, l u n g i m e a ei. F o r m u l a N a d l e r produs-o cerbul, — accidentul s u r v e n i n d ulterior, — n e -
nu crează puncte speciale d i n lungimea celorlalte raze fiind r a ţ i o n a l şi j u s t s ă d i m i n u e z e a c e s t accident facto­
(„a l u p u l u i " , „ d e g h i a ţ ă " , „mijlocie"), ci n u m a i d i n l u n g i ­ rul p e c a r e îl u r m ă r i m : m a s s a , c a o g l i n d ă a vigoarei.
m e a razei ochiului. I n „ f o r m u l a N a d l e r " — c a şi î n celelalte f o r m u l e —
Să considerăm două cazuri: la l u n g i m e d e p r ă j i n i s a u d e r a z e a l e o c h i u l u i , c a şi l a
1. A v e m l a u n t r o f e u o r a z ă l i p s ă , s a u d i n c a u z a u n e i c i r c o n f e r i n ţ a rozelor, se s o c o t e ş t e n u m ă r u l de c m . n u m a i
malformaţiuni a cornului r ă m a s ă nedesvoltatâ: m a i mult o s i n g u r ă d a t ă l u â n d u - s e media a m b e l o r p r ă j i n i , r a z e a l e
u n m u g u r , d e c â t o c r e a n g ă . C u m v a fi corect s ă p u n c t ă m o c h i u l u i s a u roze. A c e a s t a p e n t r u a a d u c e la o s i n g u r ă
a c e s t c o r n ? a) C r e n g i l e l i p s ă s a u p r e a p u ţ i n d e s v o l t a t e cifră f a c t o r u l c o m p u s d i n d i m e n s i u n i l e a l o r d o u ă u n i t ă ţ i .
n u v o r fi l u a t e în s e a m ă la p u n c t e l e c a r e r e p r e z i n t ă n u ­ E a trofeele d e c e r b r e g u l a g e n e r a l ă este c o n g r u e n ţ a şi in
m ă r u l r a z e l o r , b) D a c ă i n a c e a s t ă s i t u a ţ i u n e se g ă s e ş t e special c o n g r u e n ţ a de d i m e n s i u n e a razelor ochiului. P r a c ­
c r e a n g a o c h i u l u i (de a lipsi s a u a fi p i p e r n i c i t ă ) — î m ­ t i c a a dovedit, c ă diferenţa de l u n g i m e între raza ochiu­
p r e j u r a r e a a c e a s t a e u n e s e n ţ i a l e l e m e n t p e n t r u a face o lui d i n d r e a p t a şi c e a d i n s t â n g a n u trece d e 2—3, foarte
s c ă z u t ă a p r e c i a r e a s u p r a v i g o a r e i a c e l u i c e r b , deci l a s o ­ r a r 4 c m . (în a f a r ă d e d i f o r m a ţ i u n i . c a r e n u i n t r ă în ca­
cotirea massei de m a t e r i e nobilă de coarne, pe care a pu­ t e g o r i a a c e a s t a ) . P e n t r u c a l c u l a r e a unei l u n g i m i medii,
t u t - o p r o d u c e el, e j u s t s ă se iee în s e a m ă r e a l a , a c t u a l a a c e a s t a î n s e m n e a z ă , c ă media v a fi c u 1—2 c m . m a i m i c ă .
s i t u a ţ i e . A ş a d a r : r a z a o c h i u l u i l i p s ă s a u d e g e n e r a t ă se d e c â t l u n g i m e a r a z e i celei m a i l u n g i .
va socoti l a m ă s u r a r e şi l a c o m p u n e r e a m e d i e i = „0", s a u O pildă, care ne lămureşte: Creanga ochiului din
puţinul p e c a r e r e a l m e n t e îl d ă . P e u r m ă , p u n c t a j u l v a d r e a p t a = 34 cm.; cea d i n s t â n g a = 38 c m . (NU! a m l u a t
m a i s u f e r i şi o p e n a l i z a r e , c a u r m a r e a d e f e c t u l u i estetic. m a x i m a l a d i f e r e n ţ ă o b i ş n u i t ă ! ) . Media va fi 34-f-38 :2=36.
Ceea ce în p u n c t a j î n s e m n e a z ă o d i f e r e n ţ ă d e 0.5 puncte
2. I n a l d o i l e a c a z posibil, r a z a este fracturată. Ade­
(o j u m ă t a t e d e p u n c t ) î n t r e p u n c t e l e pe c a r e le dă m e d i a
că e a a c r e s c u t l a t i m p u l s ă u , î n s ă a fost r u p t ă î n t r ' u n
r a z e l o r o c h i u l u i , şi p u n c t e l e pe c a r e le-am obţine, d a c ă
accident s a u într'o luptă a cerbului. Nu a r ă m a s din raza,
a m b e l e r a z e a r fi e g a l e , şi d e l u n g i m e a celei m a i l u n g i ,
n o r m a l ă o d i n i o a r ă , d e c â t n u m a i u n ciot. C u m v o m p u n c ­
a d e c ă d e 38 c m . (Media 30 c m . + 9 p u n c t e ; — m e d i a l u a t ă
ta? a) L a c a l c u l a r e a numărului r a z e l o r p e n t r u a se socoti
e g a l ă c u l u n g i m e a m a x i m ă d e 38 c m . = 9,5 p u n c t e ) . I n u r ­
p u n c t u l a f e r e n t : „ r a z e l e r u p t e , v o r fi c o n s i d e r a t e c a exis­
1 m a r e , atunci, când deducem din lungimea razelor ochiu­
tente; vor primi însă m a i târziu u n punct penalitate" )
lui p u n c t e l e , s o c o t i r e a m e d i e i l o r e u t i l ă , fără s ă î n s e m ­
b) D a c ă r a z a c e a r u p t ă e r a z a o c h i u l u i , d i n t o a t e c o n s i d e ­
neze, î n p u n c t e , o p r e a m a r e importanţa. C h i a r d a c ă a m
r e n t e l e p e c a r e l e - a m î n ş i r a t m a i s u s , reiese, cred, l i m p e d e ,
l u a l a r a z a o c h i u l u i n u m e d i a , ci l u n g i m e a celei m a i l u n g i ,
d e p l a s a r e a d e p u n c t e a r fi u n a m i n i m a l ă , d e 0,5.
1
) E x p l i c a r e a a u t o r u l u i f o r m u l e i , Dl Herbert Nadler, D a c ă , u n a d i n t r e r a z e l e o c h i u l u i e ruptă, e o a r e r a ­
m c a r t e a : Lutz Heck: „ D e r D e u t s c h e E d e l h i r s c h " p g . 103. ţ i o n a l .şi î n g ă d u i t s ă creez o m e d i e fantezistă, între o
 c r e a n g ă r ă m a s ă în l u n g i m e a ei o r i g i n a l ă , şi î n t r e u n
ciot, r e z u l t a t de pe u r m a u n u i a c c i d e n t ? M a i p o a t e fi con­
s i d e r a t ă a c e a s t ă m e d i e , u n real, c o m p o n e n t al massei tro­
feului, pe c a r e o c a u t ? O a s e m e n e a m e d i e ( r a z ă î n t r e a g ă ,
p l u s ciot, î m p ă r ţ i t cu 2) m a i r e p r e z i n t ă o a r e cele d o u ă
r a z e , r e d u s e la o mijlocie, în s c o p u l a p l i c ă r i i coeficientu­
lui de X0,25?
E s t e e v i d e n t , că n u !
I n a c e s t caz, s i n g u r a p r o c e d a r e c o r e c t ă şi r a ţ i o n a l ă ,
este presupunerea e x i s t e n ţ e i r a z e i rupte (aşa d u p ă c u m o
face î n s u ş N a d l e r , a t u n c i , c â n d p u n c t e a z ă n u m a i ul t o t a l
al r a z e l o r ) , î n l u n g i m e a ei normală, adecă în l u n g i m e a
r a z e i e x i s t e n t e . L i p s a r a z e i se va m a n i f e s t a în p u n c t u l
de p e n a l i t a t e , ce se v a s t a b i l i pe u r m ă p e n t r u a c e s t defect.
S'ar p u t e a o p u n e a c e s t e i p ă r e r i a r g u m e n t u l : I n felul
acesta i n t r o d u c e m în componenţii punctajului u n element
s u b i e c t i v şi presupus. R ă s p u n d e m : N u a r fi s i n g u r u l ele­
m e n t s u b i e c t i v şi p r e s u p u n e r e la c a r e s u n t e m n e v o i ţ i a
r e c u r g e . I a t ă altele, c u r e n t e : a p r e c i e r e a f r u m u s e ţ e i e u n a
s u b i e c t i v ă ; s c ă d e r e a a l o r 500 g r a m e d i n g r e u t a t e a t r o f e u ­
l u i cu c r a n i u l u n g e u n a c o n v e n ţ i o n a l ă , presupunându-se
p l u s u l de os = 500 g r a m e . D a r c h i a r î n l u c r a r e a comi-
siunei care a evaluat c o r n u l S t ă n e s c u vedem la determi­
n a r e a g r o s i m e i de s u s a c o r n u l u i d r e p t : „ P r i n c o m p a r a ­
ţie 19,5" — d e o a r e c e f o r m a a c e s t e i p r ă j i n i d i n d r e a p t a , l a
l o c u l u n d e t r e b u i a s ă se m ă s o a r e g r o s i m e a de s u s p r e ­
z i n t ă o a n o m a l i e , c a r e î m p i e d e c ă m ă s u r a r e a . Deci s'a pre­
supus g r o s i m e a e g a l ă cu cea a p r ă j i n e i s t â n g i , l a a c e e a ş
înălţime.
Mi se p a r e î n s ă , că e h o t ă r â t o r c o n s i d e r e n t u l u r m ă ­
t o r : Acest e l e m e n t s u b i e c t i v , p r e s u p u s (adecă p r e s u p u n e ­
r e a l u n g i m e i egale a r a z e l o r o c h i u l u i ) — n u n e d ă o dife­
r e n ţ ă de p u n c t i m p o r t a n t ă , l u â n d n o r m a g e n e r a l ă a con­
g r u e n ţ e i a c e s t o r r a z e . A m v ă z u t m a i s u s , că l a o d i f e r e n ţ ă
de 4 c m . d i n t r e cele d o u ă l u n g i m i , d e o s e b i r e a de p u n c t e
e a b i a 0,5, f a ţ ă de ceea pe c a r e a m obţine-o în c a z u l p e r ­
fectei e g a l i t ă ţ i a r a z e l o r . D a c ă î n s ă p r o c e d ă m î n felul —
i r a ţ i o n a l , c r e d e m — a d o p t a t de „ c o m i s i u n e " , a j u n g e m la
rezultate surprinzătoare, care întăresc categoric părerea
n o a s t r ă . I a t ă l a e x e m p l u l de m a i s u s : S ă p u n e m c a z u l că
e ruptă r a z a o c h i u l u i d i n d r e a p t a , şi a r ă m a s d i n ea n u ­
m a i u n ciot de 4 c m . „ M e d i a " va fi 38 + 4 = 21. I a r p u n c ­
tele c o r e s p u n z ă t o a r e v o r fi 5,2. Deci f a ţ ă de m e d i a r e a l ă
(38 + 3 4 : 2 = 36) o s c ă d e r e de 15 cm. ceea ce se t r a d u c e î n
p u n c t e î n o d i f e r e n ţ ă de 3,8 p u n c t e !
Recapitulând cazul: Pe lângă o m a x i m a l ă diferenţă
de l u n g i m e o b i ş n u i t ă î n t r e cele d o u ă r a z e ale o c h i u l u i , a-
v e m o d i f e r e n ţ ă de 0,5 p u n c t e î n t r e r e z u l t a t u l obţinut
p r i n c a l c u l a r e a m e d i e i r e a l e , şi a m e d i e i p r e s u p u s ă e g a l ă
cu l u n g i m e a c r e n g e i m a i l u n g i , s a u a celei e x i s t e n t e d a c ă
u n a e r u p t ă . Deci, d a c ă a m i n t r o d u c e î n c a l c u l probabili­
tatea, că r a z a a c u m f r â n t ă a a v u t l u n g i m e a e g a l ă cu cea
a r a z e i e x i s t e n t e , şi a m socoti p u n c t e l e p o t r i v i t n u m a i r a ­
zei e x i s t e n t e , f ă r ă a m a i face o „ m e d i e " cu ciotul d e d i n ­
colo, — c h i a r d a c ă a m a d m i t e m a x i m u l n o r m a l de dife­
r e n ţ ă de l u n g i m e de 4 c m . — ca r e z u l t a t a m a v e a , î n p l u s
s a u î n m i n u s , o d i f e r e n ţ ă de 0,5 p u n c t e problematice. Deci
o posibilă e r o a r e de 0,5 p u n c t e , î n p l u s s a u în m i n u s . —
D a c ă , î n s ă , p r o c e d ă m cu „ m e d i a " c o m p u s ă şi d i n ciotul
r u p t , p o r n i m d i n t r ' o s i t u a ţ i e cu certitudine falşă, c a r e d ă
o d i f e r e n ţ ă de 3—4, şi m a i m u l t e , p u n c t e , — d i f e r e n ţ ă cu
perfectă certitudine nejustificată.
I n u r m a r e de o p a r t e o posibilitate de e r o a r e de 0,5
p u n c t e , i a r de c e a l a l t ă p a r t e o certă e r o a r e de 3—4—5
p u n c t e ! A l e g e r e a î n t r e cele d o u ă căi de u r m a t este u ş o a r ă !
D a r s ă m a i a d a u g u n a r g u m e n t . C a r e este u r m a r e a
r u p e r e i u n e i r a z e , a l t a d e c â t a celei a o c h i u l u i ? U n p u n c t
p e n a l i t a t e şi o m i c ă s c ă d e r e î n p u n c t - g r e u t a t e . C a r e este
— în procedarea comisiunei — u r m a r e a dacă din î n t â m ­
p l a r e c e r b u l î n a c c i d e n t şi-a r u p t n u a l t a , ci t o c m a i r a z a
ochiului? U n p u n c t penalitate, scădere la g r e u t a t e (mai
i m p o r t a n t ă d e c â t dincolo, fiind a c e a s t a r a z a cea m a i vo­
l u m i n o a s ă de obiceiu!) şi pe d e a s u p r a s c ă d e r e de î n c ă
3—4—5 p u n c t e . Deci, d a c ă c e r b u l a a v u t n e ş a n s a s ă îşi r u ­
p ă din î n t â m p l a r e tocmai r a z a ochiului, trofeul e pedep­
sit şi a t r e i a o a r ă , şi f o a r t e sever, cu m i n u s de 3—4—5
p u n c t e ! Cred, că e e v i d e n t ă d e o s e b i r e a , ca şi locul u n d e
e raţiunea!
D a r s ă r e v e n i m l a „trofeul S t ă n e s c u " .
A) C o m i s i u n e a a f ă c u t u r m ă t o a r e a c a l c u l a ţ i e p e n t r u
a dobândi punctele aferente crengei ochiului:
40 + 4 : 2 = 26,5X0,25 = 6,62 puncte
E s t e e v i d e n t falş, d o a r c r e a n g a o c h i u l u i d i n partea
s t â n g ă n u a fost 4 cm.!
B) C a l c u l a ţ i a pe c a r e o socotesc c o r e c t ă :
49 c m . d r e a p t a (cert) (49 m e d i a X 0,25
49 cm. s t â n g a ( p r e s u p u s , v e r o s i m i l ) / =12,25 puncte.
Iată enorma diferenţă de 5,63 p u n c t e !
Rezultatul A) (6,62 p u n c t e ) e s t e . i n d i s c u t a b i l falş. E-
r o a r e a e s i n g u r ă . E r o a r e a r e p r e z i n t ă cel puţin o d i f e r e n ţ ă
de 5,63 p u n c t e . ( E r o a r e a v a fi m a i m a r e , d a c ă r a z a r u p t ă
va fi fost m a i l u n g ă d e c â t cea r ă m a s ă ! ) .
Rezultatul B) (12.25 p u n c t e ) , e v a r o s i m i l corect. E r o a ­
r e a eventuală e de cel m u l t 0,5 p u n c t e , e r o a r e , c a r e d a c ă
e î n f a v o r u l t r o f e u l u i , e c o m p e n s a t ă d i n b e l ş u g p r i n scă­
d e r e a l a g r e u t a t e şi p r i n p u n c t u l de p e n a l i t a t e , ce se a-
plică.
Astfel, î n l o c u i n d e c h i v a l e n t u l î n p u n c t e p e n t r u r a z a
o c h i u l u i (6,62) s t a b i l i t de c o m i s i u n e , cu cel corect (12,25),
p o t r i v i t a r g u m e n t a ţ i e i de m a i s u s , p u n c t a j u l f i n a l se v a
deplasa e n o r m însă just. Totalul punctelor cerbului Stă­
n e s c u a r fi astfel, f ă r ă p u n c t e l e de p e n a l i t a t e , nu 228,13,
ci 233,76.
I n s c h i m b , socot, că d i n a c e a s t ă cifră de 233,76 a r t r e ­
b u i s ă se s c a d ă n u 1, ci 2 p u n c t e de p e n a l i t a t e ( u n u l p e n ­
t r u l i p s a r a z e i de c a r e v o r b i m , a l t u l p e n t r u m a l f o r m a ţ i u -
n e a r a z e i m e d i i a c o r n u l u i d r e p t ) . A r r ă m â n e deci ca
p u n c t a j f i n a l al „ t r o f e u l u i S t ă n e s c u " 231,76 puncte Na­
dler.
I n c a z u l s p e c i a l al „ t r o f e u l u i S t ă n e s c u " p r e s u p u n e ­
r e a l u n g i m e i s i m i l a r e a celor d o u ă c r e n g i ale o c h i u l u i e
enorm întărită, — e o quasi certitudine — prin împreju­
r a r e a , că î n r e g i u n e a a c e s t e i r a z e a o c h i u l u i , cele d o u ă
prăjini prezintă o ideală congruenţă: a circonferenţei ro­
zelor (30,2—30,0) şi a g r o s i m e i de j o s (18,5—18,6), ca şi a
celor d o u ă „ r a z e de g h i a ţ ă " . P r e z e n t â n d î n t r e g e t a j u l de
j o s al t r o f e u l u i o a ş a p e r f e c t ă c o n g r u e n ţ ă , n u e x i s t ă nici
u n a r g u m e n t , s ă c r e d e m , că t o c m a i r a z a o c h i u l u i r u p t ă a
fost u n a r ă m a s ă î n u r m a s o r e i ei.
„Cerbul Stănescu" p e n t r u v â n ă t o a r e a românească
este o c o m o a r ă . T r e b u e s ă i se f a c ă o m ă s u r ă t o a r e î n t r ' a -
d e v ă r oficială, s u b t c o n t r o l u l a u t o r i t ă ţ i l o r n o a s t r e s u p e ­
rioare v â n ă t o r e ş t i (Direcţiunea v â n ă t o a r e i , U n i u n e a ) . Din
cifrele s t a b i l i t e de m ă s u r ă t o a r e a cu c a r e n e - a m o c u p a t
r ă m â n e d o b â n d i t ă ceea r e f e r i t o r l a g r e u t a t e . L a n o u a şi
oficiala m ă s u r ă t o a r e î n s ă , n u e î n g ă d u i t s ă se m a i r e p e t e
e r o a r e a pe c a r e a m c r i t i c a t - o , şi c a r e d e p r e o i a z ă i n j u s t ,
cu m a i b i n e de 5 p u n c t e a c e s t u n i c t r o f e u !
Apoi v a fi n e c e s a r s ă se f a c ă p u n c t a j u l şi d u p ă for­
m u l a C. I. C. a d o p t a t la c o n g r e s u l d i n B e r l i n 1937, ca cea
oficială î n r e l a ţ i i l e i n t e r n a ţ i o n a l e .
Nemo
III.
Timpul vânătoarei Jderului
I n t a b l o u l epocelor de v â n ă t o a r e s t a b i l i t de Dir. Ec.
V â n . p e n t r u a n u l 1941/1942 — t a b l o u pe c a r e îl p u b l i c ă m
şi n o i în n u m ă r u l de f a ţ ă — e p o c a v â n ă r i i j d e r u l u i (de
c o p a c şi cel de p i a t r ă ) e f i x a t ă î n t r e 1 D e c e m v r i e şi 30
A p r i l i e . P e n t r u p r i m a d a t ă se l i m i t e a z ă t i m p u l c â n d e
p e r m i s ă v â n ă t o a r e a a c e s t o r p u r t ă t o r i de cele m a i p r e ţ i o a ­
se b l ă n u r i d i n ţ a r a n o a s t r ă , şi n u p u t e m d e c â t s ă felici­
t ă m conducerea n o a s t r ă v â n ă t o r e a s c â p e n t r u această ino-
vaţiune.
D a r c r e d e m , că epoca de v â n ă t o a r e d e l a 1 Dec. p â n ă
l a 30 A p r i l i e n u e fericit s t a b i l i t ă . î n c e p e p r e a t â r z i u , şi
se p r e l u n g e ş t e p r e a m u l t î n p r i m ă v a r ă .
D o u ă s u n t î m p r e j u r ă r i l e î n s e m n a t e la s t a b i l i r e a epo-
cei de v â n ă t o a r e : a) J d e r i i s ă fie v â n a ţ i a t u n c i c â n d b l a ­
n a l o r a r e m a i m a r e v a l o a r e , b) S ă se a i b ă î n v e d e r e şi
ideea o c r o t i r e i .
J d e r i i de c o p a c se î m p e r e c h e a z ă l a finele lui I a n u a ­
rie, l a î n c e p u t u l l u i F e b r u a r i e . F a t ă p e la finele l u i M a r ­
tie. B e i c a ( j d e r u l de p i a t r ă ) î n t â r z i e c a m cu t r e i - p a t r u
s ă p t ă m â n i . î n c e p â n d dela e p o c a î m p e r e c h e r i i b l a n a se
s t r i c ă , e d e v a l o a r e s c ă z u t ă . I n s c h i m b , în N o e m v r i e bla­ S i g u r , Dl V u l c u , c u n o s c â n d a c t i v i t a t e a m e a n e i n t r e
n a de j d e r e în t o a t ă f r u m u s e ţ e a ei. De a c e e a s e z o n u l vâ­ r u p t ă de 11 a n i în d o m e n i u l p e s c u i t u l u i şi p i s c i c u l t u r i i ,
n ă t o a r e i d e j d e r i d u p ă obiceiul s t r ă v e c h i u c finele Octom- a t â t d e pe v r e m e a c â n d funcţionalii la Direcţia V â n ă t o a ­
vrie — finele I a n u a r i e . „ T â r g u r i l e d e b l ă n u r i " a u loc pe rei c â t şi d i n l u c r ă r i l e m e l e p u b l i c a t e , a b ă n u i t că a ş fi
la finele lui I a n u a r i e ; ceea ce se p r i n d e m a i t â r z i u e în­ p u t u t a v e a şi eu o c o n t r i b u ţ i e la o r g a n i z a r e a s e r v i c i u l u i
t â m p l ă t o r şî s c ă z u t în v a l o a r e . Î n c e p â n d d i n F e b r u a r i e p e s c u i t u l u i în apele de m u n t e . Că Dl C e a u ş u c o n t e s t ă a-
femelele j d e r i l o r d e p o m — (şi a c e ş t i a i n t e r e s e a z ă m a i c e a s t a , il p r i v e ş t e ! Noi n u n e p u t e m l ă u d a . V r e m e a va
ales) — p o a r t ă , — deci e neraţional s ă se m a i vâneze. dovedi de c a r e p a r t e s t ă d r e p t a t e a .
In u r m a a c e s t o r c o n s i d e r e n t e , s o c o t i m că a r fi m a i Ne a s o c i e m l a a p r e c i e r i l e Dlui C e a u ş u , a s u p r a a c t i ­
r a ţ i o n a l s ă se fixeze epoca de v â n ă t o a r e a j d e r u l u i î n t r e vităţii d e p u s e de Dl A. B r ă t e s c u Voineşti. Dl l i r ă t e s c u
1 N o e m v r i e şi 1 M a r t i e . Voineşti e r a în m ă s u r ă să facă m a i m u l t decât n o i .
O. /. M u l ţ u m i m Dlui C e a u ş u p e n t r u „ r e c t i f i c ă r i l e " f ă c u t e ,
îi d o r i m p u t e r e de m u n c ă şi p ă t r u n d e r e a r e a l ă a l u c r u r i ­
lor, p e n t r u ca cel p u ţ i n , r e z u l t a t e l e c e r c e t ă r i l o r s t a t i s t i c e
IV. ale D o m n i e i sale, să aibă nu n u m a i d a r u l n o u t ă ţ i i dai- şi
pe cel al t e m e i n i c i e i .
Dr. George D. Vatttiu
Rectificare la rectificare
V.
F ă r ă a p o l e m i z a cu Dl I n g i n e r S u b i n s p . Silvic C.
Ceauşu, a u t o r u l articolului „ 0 r e c t i f i c a r e " , p u b l i c a t în Cartuşul 6, 5 x 57
Revista „Carpaţii" No. 3 d i n a n u l a c e s t a , ţ i n e m t o t u ş i de
datorinţa n o a s t r ă a face u n e l e p r e c i z ă r i , c a r e p o t servi
c e t i t o r i l o r revistei. Arma M ä n n l i c h e r Model 1893, 0,5 m m . şi a r m a M a i m -
l i c h e r - S c h ö n a u e r 0,5 m m . a u p r e c i s a c e l a ş c a r t u ş , cu sin­
1. Dl I n g . C. C e a u ş u c o n t e s t ă paternitatea d a t e l o r g u r a d e o s e b i r e , c ă t u b u l celui d i n t â i a r e p r a g , i a r celui
p u b l i c a t e de noi în a r t i c o l u l „ C o n t r i b u ţ i u n i la c u n o a ş t e r e a de al doilea ş e n ţ u l e ţ p e n t r u g h i a r a e x t r a c t o r u l u i . A m b e l e
valorii e c o n o m i c e a v â n a t u l u i n o s t r u " ( „ C a r p a ţ i i " N o . c a r t u ş e s u n t c u n o s c u t e in u r i n a e x t r a o r d i n a r e i p r e c i z i u n i
12/1940), s u s ţ i n â n d că a c e s t e d a t e , n u s u n t î n t o c m i t e pen­ de t i r şi a efectului b u n , g r a ţ i e g r e u t ă ţ i i p r o i e c t i l u l u i —
t r u p r i m a d a t ă la noi in ţ a r ă de S e c ţ i u n e a C i n e g e t i c ă a 10,3 g r . —, m a r e în p r o p o r ţ i e cu c a l i b r u l a r m e i . Din a m ­
Institutului Naţional Zootehnic. bele feluri d e a r m ă , d a r m a i a l e s d i n a r m a M ä n n l i c h e r
2. Dl C e a u ş u n e Învinuieşte c ă n u a m l u a t în s e a m ă Mod. 1893, în c u r s u l a l o r 40 de a n i a m t r a s m u l t e m i i d e
î n c e r c ă r i l e D-sale de a î n t o c m i o s t a t i s t i c ă . N u c u n o s c focuri. F ă r ă s ă e x a g e r e z i n t r u n i m i c , a ş p u t e a fixa m e d i a
p â n ă azi nici o l u c r a r e a D-lui C e a u ş u în a c e s t s e n s . U n d e pe a n la 1000 b u c . p e n t r u M. Mod. 1893 şi 200 buc. p e n t r u
a p u b l i c a t - o Dl C e a u ş u , f i i n d c ă eu n u p u t e a m c e r c e t a ser­ M a n n l i c h e r - S c h ö n a u e r . In u r m a r e s u n i în s i t u a ţ i a s ă - m i
t a r e l e Direcţiei Vânătoarei u n d e Dl C e a u ş u s p u n e c ă a- p o t face o i c o a n ă fidelă referitor la p r e c i z i u n e a de t i r si
ceste d a t e se g ă s e s c Î n m o r m â n t a t e ? la g r u p a r e a m i n i m a l ă a a c e s t o r a r m e . De altfel, r e c o r d u l
3. D a t e l e „ d e j a e x i s t e n t e la D i r e c ţ i a V â n ă t o a r e i " n u m o n d i a l p e n t r u g r u p a r e m i n i m a l ă il d e ţ i n e u n englez, cu
a u p u t u t f o r m a obiectul u n e i c o n s u l t ă r i , f i i n d c ă ele n u a- a r m a M. Mod. 1893, şi a n u m e , p r i n l u n e t ă , la luo y a r z i =
v e a u v a l o a r e de l u c r u c o n t r o l a t . S i m p l e fişe d i s p a r a t e s u ­ 91 m e t r i : cinci g l o a n ţ e i n t r ' u n cerc cu d i a m e t r u de 1,5 c m .
perficiale, f ă r ă s i s t e m ă d e l u c r u şi cu c o n ţ i n u t i r e a l n u E u a m a t i n s , la 100 m e t r i , f ă r ă l u n e t ă , d i n cinci focuri
p u t e a u fi l u a t e în s e a m ă . Dl C. C e a u ş u n u avea ce s ă - m i c e r c u r i de 2,5—3 c m . t r ă g â n d d i n ţevi cu l u n g i m e d e 450
p u n ă la dispoziţie, D-sa î n c e p â n d o c e n t r a l i z a r e a d a t e ­ m m . Acelaş r e z u l t a t l-am a t i n s şi eu M a n n l i c h e r - S c h ö n ­
lor s t a t i s t i c e , d u p ă ce I n s t i t u t u l N a ţ i o n a l Z o o t e h n i c d ă ­ a u e r . M e n ţ i o n e z , c ă a r m e l e cu c a r e am t r a s a c e s t e exce­
duse publicităţii p r i m a sa statistică. lente r e z u l t a t e a v e a u ţevi s e l e c ţ i o n a t e , e x c e p ţ i o n a l e l e
bune.
4. M a t e r i a l e l e s t a t i s t i c e d e l a expoziţia d i n 1940 n u a u
p u t u t fi c o n t r o l a t e de Dl C e a u ş u , d u p ă c u m D-sa n u p u ­
tea face u n e l e s u g e s t i i de p r e z e n t a r e , î n t r u c â t î n t r e g m a ­
t e r i a l u l s'a p r e g ă t i t şi e x e c u t a t la I n s t i t u t u l Z o o t e h n i c , pe
u n d e Dl C e a u ş u n u ş t i u d a c ă a t r e c u t m a i m u l t d e o d a t ă
şi a c e a s t a a c u m d e c u r â n d .
D a c ă t n t r ' a d e v ă r c i n e v a , a v ă z u t m a t e r i a l u l în p r e -
p a r a ţ i e şi a făcut s u g e s t i i de felul c u m p o a t e fi p r e z e n t a t
la expoziţie, a p o i a c e s t a a fost n u m a i Dl Al. H r ă t e s c u -
Voineşti, a r t i s t r e c u n o s c u t şi d e l a c a r e m u l ţ i a u î n c ă de
învăţat.
5. Dl C e a u ş u se î n ş e a l ă s u s ţ i n â n d c ă m a t e r i a l u l do­
c u m e n t a r colectat n u p u t e a fi p u b l i c a t s u b s e m n ă t u r ă
p r i v a t ă . In l u m e a ş t i i n ţ i f i c ă n u e x i s t ă a s e m e n e a c o n s i d e ­
rente. Noi, c a r e zi de zi, n e hrănim d i n l u m i n a ş t i i n ţ e i a-
vem o m e n t a l i t a t e cu t o t u l a l t a d e c â t a c e i a b i u r o c r a t i c ă .
Molul ş t i i n ţ e i este s ă d e a la i v e a l ă r e z u l t a t u l c e r c e t ă r i l o r ,
i a r c â n d a c e s t a d ă n a ş t e r e la d i s c u ţ i u n i obiective şi lip­
site d e î n ţ e p ă t u r a a c u l u i „ a s c u n s î n t r e p e t a l e d e roză",
s t i m u l e a z ă la c o n t i n u a r e a c e r c e t ă r i l o r şi c ă u t a r e a a d e v ă ­
rului.
0. In t o a t ă r e c t i f i c a r e a Dlui C. C e a u ş u se ocolesc —
cu v ă d i t ă i n t e n ţ i e — c o n c l u z i u n i l e a r t i c o l u l u i n o s t r u . P e n ­
t r u l ă m u r i r e le r e d a u t e x t u a l : „ A m d a t a c e s t e cifre pentru
a se c u n o a ş t e tntr'o oarecare măsură c a p i t a l u l n o s t r u ci­
negetic. N a t u r a l , datele indicate de mii an căinarea ori­
căror statistice".
Noi n u p u b l i c ă m î m p i n ş i de i s p i t a n o u t ă ţ i i , ci d i n do­
r i n ţ a de a trezi o p i n i a v â n ă t o r e a s c ă şi f o r u r i l e c o n d u c ă ­
t o a r e , a s u p r a u n o r p r o b l e m e c ă r o r a t r e b u i e s ă li se d e a
atenţia cuvenită.
7. I n p a r t e a a d o u a a „ r e c t i f i c ă r i i " , Dl C e a u ş u ţ i n e
s ă corecteze a p r e c i e r i l e elogioase a d u s e s u b s e m n a t u l u i de
c ă t r e Dl S i m i o n V u l c u , în a r t i c o l u l D-sale „Păstrăvul
c u r c u b e u ( a m e r i c a n ) în a p e l e n o a s t r e de m u n t e " („Car­
p a ţ i i " No. 9—10, 1940). Vier de peste 200 kg. împuşcat cu 6.5X57 „D", la distantă d e 200 in,
 C a r t u ş e l e a c e s t e î n m e d i e au o c e l e r i t a t e ini­
ţ i a l ă Yo = 700 m . sec. A c e a s t ă cifră, azi, î n epoca
beţiei de r a z a n t ă , p a r e m i c ă . A m a v u t o c a z i u n e a
s ă s c r i u r e f e r i t o r la c a r t u ş u l a c e s t a în p r e s a de
s p e c i a l i t a t e g e r m a n ă , r e c o m a n d â n d s ă fie m o d e r ­
n i z a t . Lucru s'a şi f ă c u t , a p l i c â n d u - s e g l o n ţ g r e u
de 7,7 gr. şi l u n g de 24,8 m m . , c a r e t r a s d i n ţ e a v a
l u n g ă de 450 c m . a a t i n s c e l e r i t a t e a i n i ţ i a l ă de
801 m . sec.
N u pot s ă c a r a c t e r i z e z ca î n v e c h i t e c a r t u ş e l e
0,5 M a n n l i c h e r - S c h ö n a u e r şi Mo. 1803 M a n n l i c h e r .
L a tot c a z u l , î n s ă ele a u fost d e p ă ş i t e de c a r t u ­
şul 0,5X57, cu s a u f ă r ă p r a g , d u p ă c u m e d e s t i n a t
u n e i a r m e b a s c u l a n t e s a u u n e i a r m e cu r e p e t i ţ i e .
Glonţul de 0 g r . cu c ă m a ş a p a r ţ i a l ă S. m â n a t de
2,00 g r a m e p u l b e r e T r o i s d o r f e r No. 39, a t i n g e o
c e l e r i t a t e i n i ţ i a l ă de 1050 m . s e c , la g u r a ţevei
şi o e n e r g i e (Eo) de 324 k g m . F o c u l p r o d u c e î n s ă
o p r e s i u n e de 3150 a t m o s f e r e , deci p o a t e fi t r a s
exclusiv d i n a r m e cu o c o n s t r u c ţ i e deosebit de
solidă. D a c ă v r e m s ă t r a g e m d i n t r ' o a r m ă m a i
s l a b c o n s t r u i t ă , s ă l u ă m c a r t u ş u l cu u n g l o n ţ de
8 g r a m e , cu 3 g r a m e p u l b e r e Rottweiler No. 1,
c a r e d ă n u m a i 2700 a t m o s f e r e . F ă r ă î n d o i a l ă , c ă
c e l e r i t a t e a (Vo) s c a d e la 818 m . s e c , i a r Eo la 272
kgm.
Dacă considerăm traiectoria, ambele gloanţe Ţap negru, la 200 m. cu 6.5x57 „D".
(cu p r a g s a u f ă r ă p r a g ) , s u n t cu d e s ă v â r ş i r e r a ­
z a n t e p â n ă la o d i s t a n ţ ă de 200 m., deci se p o a t e t r a g e Revenind la c a r t u ş u l 6,5X57 p u t e m c o n s t a t a , c ă ex­
p â n ă la a c e a s t ă d e p ă r t a r e cu a c e l a ş î n ă l ţ ă t o r . D i s t a n ţ a de p e r i e n ţ e l e f ă c u t e de v â n ă t o r i şi b a l i s t i c i a n i r e c u n o s c u ţ i ,
.¡00 m . r e c l a m ă î n s ă u n al doilea i n ă l ţ ă t o r . A m b e l e m a r i in a n i i de c â n d s'a l a n s a t a c e s t c a r t u ş , a u dovedit, c ă e
c a s e g e r m a n e , D. \V. M. şi II. \V. S. p r o d u c a c e s t c a r t u ş e azi c a r t u ş u l ideal p e n t r u c ă p r i o r i , c a p r e n e g r e , d r o p i o i , şi
0,5X57. a l t e a n i m a l e de a c e a s t ă c a t e g o r i e , c a r e se t r a g cu glonţ.
IA. Col. Roland Schneider-Snyder
P e n t r u v â n ă t o r i i , c a r i p o t r e n u n ţ a la r a n a de i e ş i r e
şi p u n f o n d u l p r i n c i p a l , c a g l o n ţ u l pe l â n g ă u n efect in
a d â n c i m e p o t r i v i t s ă îşi dec î n t r e a g a e n e r g i e în i n t e r i o r u l V.
c o r p u l u i v â n a t u l u i , — se r e c o m a n d ă c a r t u ş u l p r o d u s de
c a s a H. W . S., p r o v ă z u t cu g l o n ţ u l „D". G l o n ţ u l a c e s t a a r e Marii duşmani ai vânătului mic: Nevăs~
o dublă c ă m a ş ă : o c ă m a ş ă de a r a m ă , c a r e în p ă r ţ i l e lui
ce a u a t i n g e r e cu g h i n t u r i l e a r m e i , m a i a r e o c ă m a ş e d i n ţuica şi Hermelina
fier n i c h e l a t . P r i n a c e a s t a se r e a l i z e a z ă o n o r o c o a s ă î m ­
p r e u n a r e a a v a n t a g i i l o r c ă m a ş e i de a r a m ă ( e x p a n s i u n e a ,
i ă r ă m i ţ a r e a p r o i e c t i l u l u i ) şi a c ă m a ş e i de oţel (o b u n ă G r i j a de c ă p e t e n i e a v â n ă t o r i l o r şi a s o c i e t ă ţ i l o r de
c o n d u c e r e p r i n g h i n t u r i l e ţevei, o m u r d ă r i e m e t a l i c ă m o ­ v â n ă t o a r e t r e b u e s ă fie, — şi în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r şi
d e r a t ă a ţevei). Acest c a r t u ş d ă o c e l e r i t a t e i n i ţ i a l ă Yo de este, — ca s ă r i d i c e efectivul de v â n a t m i c , de pe t e r i t o ­
1005 cu o p r e s i u n e de 3100 a t m o s f e r e p e n t r u c a r t u ş u l des­ riile lor. I n t r ' a d e v ă r , azi n i c ă i r i în ţ a r ă a c e s t efectiv n u a
t i n a t a r m e l o r cu r e p e t i ţ i e , şi de 2850 a t m o s f e r e p e n t r u c a r - a t i n s m a x i m u l posibil, şi a p r o a p e p r e t u t i n d e n e a e m u l t
l u s u l a r m e l o r b a s c u l a n t e . G l o n ţ u l a r e 6,2 gr. s u b t m e d i u , m a i a l e s în ceea ce p r i v e ş t e i e p u r i i şi p o t â r -
n i c b i l e . Or, t o c m a i a c e a s t ă b o g ă ţ i e in v â n a t u l m i c u t i l e
A m a v u t o c a z i u n e a s ă î n c e r c c a r a b i n a 6,5X57 a Dlui ceea, pe c a r e t r e b u e să o u r m ă r i m în p r i m r â n d , ea a v â n d
I n g . E m i l W i t z e l t r ă g â n d cu l u n e t ă şi f ă r ă de l u n e t ă . şi i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă m a r e p r i n m u l ţ i m e a p i e s e l o r ce
A c e a s t ă a r m ă t r a g e cu p r e c i z i u n e a cea m a i m a r e , pe c a r e i n t r ă în u t i l i z a r e a o m u l u i , şi p r o c u r â n d şi p l ă c e r i v â n â -
ne-o p u t e m i m a g i n a , a v â n d o î m p r ă ş t i e r e e x t r e m de re­ t o r e ş t i m a r e i m a j o r i t ă ţ i a v â n ă t o r i l o r . I m p o r t a n ţ a pro­
d u s ă , l a t ă c â t e v a efecte p r a c t i c e cu a c e s t g l o n t e , c o m u n i ­ blemei m ă face s ă s c r i u aici d e s p r e d o u ă a n i m a l e r ă p i ­
c a t e m i e de Dl W i t z e l : t o a r e , c a r e s u n t „ n e v ă z u t e " , f o a r t e p u ţ i n b ă g a t e în s e a m ă ,
1. C ă p r i o r b u n , î m p u ş c a t l â n g ă D u m b r ă v e n i .
D i s t a n ţ a 180 m . cu g l o n ţ S. cu vârf de p l u m b .
C a d e în foc.
2. C ă p r i o r b u n , î m p u ş c a t la Şmig, a c e l a ş
proiectil. î m p u ş c ă t u r ă în i n i m ă . C ă p r i o r u l a l e a r ­
g ă i n c ă 100 m. a p r o a p e , î n a i n t e de a c ă d e a .
3. Capră n e a g r ă , la 200 m e t r i cu g l o n ţ „D".
S p a t ă . C a d e în foc. (Vezi iL).
4. Vier ,de 200 kg. î m p u ş c a t la 200 m e t r i cu
proiectil „ D " cu c ă m a ş a t a r e . G l o n ţ u l i n t r ă dea-
d r e a p t a în p ă r ţ i l e moi ale a b d o m e n u l u i şi i a s ă
in d r e a p t a s u s . M i s t r e ţ u l a m a i m e r s 2 km. (Vezi
ÎL).
5. La d i s t a n ţ e de 200—300 m e t r i i d r o p i o i , că­
zuţi în foc f ă r ă a fi d i s t r u g e r e a p r e a m a r e . (In
m i j l o c u l i l u s t r a ţ i u n e i a l ă t u r a t e Dl W i t z e l cu u n
J r o p i o i la 300 m.).
C a r t u ş u l 0,5X57 este u n u l de m a r e v a l o a r e ,
fiind u t i l i z a t r a ţ i o n a l şi p e n t r u v â n a t u l c ă r u i a
-a fost d e s t i n a t . E î n t r e c u t î n s ă de cartuşul
3,5X68, — d u p ă c u m a fost î n t r e c u t şi cartuşul
„ S u p e r e x p r e s s 7 m m . V o m Hofe" de 8X68. — C a r ­
tuşele 6,5X68 şi 8 X 6 8 s u n t c a r t u ş e s t a n d a r d . De
i c e e a a r fi de d o r i t , ca u z i n e l e M a u s e r d i n O b e r n -
lorf s ă p r o d u c ă c a r a b i n e M a u s e r în p e r f e c ţ i o n a -
•e s t a n d a r d , — a ş a d u p ă c u m d. e. u z i n e l e S t e y e r
produc c a r b i n e M a n n l i c h e r S c h ö n a u e r s t a n d a r d
p e n t r u diferite c a r t u ş e . Dropioi împuşcaţi cu 6.5X57 „D" la 2 - 3 0 0 m.
d a r ta a c e e a ş v r e m e s u n t d i n t r e cele m a i s â n g e r o a s e şi,
d u p ă p ă r e r e a m e a , cele ce a d u c m a i m a r i d u u n e v â n a t u ­
lui n o s t r u m i c , u t i l . M ă g â n d e s c Ia n e v ă s t u i c ă şi la h e r -
melină.
In 75% a t e r e n e l o r de v â n ă t o a r e d i n î n t r e a g ă ţ a r a ,
a u z i m n e î n c e t a t p l â n g e r e a : „ d i n a n în a n m a i p u ţ i n i ie­
p u r i şi p o t â r n i c h i " . .Şi s u n t u n e l e t e r e n e u n d e p o t â r n i c h e a
a d i s p ă r u t cu d e s ă v â r ş i r e , i a r i e p u r i i a u d e v e n i t o r a r i ­
tate.
Cunosc două cazuri, unde proprietarii unor terene
de v â n ă t o a r e , a u a d u s d i n d e p ă r t ă r i , cu e n o r m e c h e l t u e l i ,
i e p u r i , f a s a n i , p o t â r n i c h i , ca s ă a j u t e r e p o p u l a r e a . I n c u r s
de doi a n i , n u se m a i a f l a u pe a c e s t e t e r e n e f a s a n i , n i c i
p o t â r n i c h i , i a r i e p u r i i în loc s ă s p o r e a s c ă , p ă r e a , c ă s u n t
şi m a i r a r i . V i n a a fost p u s ă în s a r c i n a c â i n i l o r , a pisi­
cilor v a g a b o n d e , a p a s e r i l o r răpitoare. E posibil, ca şi
a c e s t e s ă fi c o n t r i b u i t la o p e r a de p u s t i i r e , d a r p r i n c i ­
p a l a Cauză t r e b u i a s ă fie a l t a , d o a r şi c â i n i i şi pisicile şi
r ă p i t o a r e l e a u fost u r m ă r i t e a c o l o n e î n c e t a t şi cu exce­
lente r e z u l t a t e . N u s'a g â n d i t nici u n u l d i n t r e p a z n i c i şi
nici m a e s t r u l de v â n ă t o a r e , la n e v ă s t u i c ă şi la h e r m o l i n ă .
C u m s ă le fi v e n i t în m i n t e a c e s t e r ă p i t o a r e , pe c a r e n u
le v e d e a u a p r o a p e n i c i o d a t ă , cu t o a t e că p u t e a u s ă le con­
s t a t e p r e z e n ţ a d i n r e s t u r i l e v â n a t u l u i m i c g ă s i t u c i s , in
m a r e p a r t e p u t â n d u - s e c h i a r c o n s t a t a m u ş c ă t u r a la cea­
fă, c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u m u s t e l i d e .
C r e d i n ţ a m e a este, că d i n t o a t e d a u n e l e , pe c a r e le
c o n s t a t ă m în r e v i r u l cu v â n a t m i c , d i n t o a t e c u i b u r i l e
r ă v ă ş i t e , cel p u ţ i n 70% e j u s t s ă le p u n e m în s a r c i n a a-
ccstor mici şi isteţe r ă p i t o a r e . De a c e e a , pe l â n g ă s t â r p i -
r e a ciorilor, pe l â n g ă u c i d e r e a c â i n i l o r şi p i s i c i l o r vaga-"
bonde, şi u n d e t r e b u e a p a s e r i l o r r ă p i t o a r e , — n u este în­
g ă d u i t s ă nesrlijăm a c o m b a t e în inod s i s t e m a t i c şi per­
m a n e n t a c e a s t ă a d e v ă r a t ă p l a g ă a v â n a t u l u i m i c . Altfel
o b o s e a l a şi c h e l t u i a l a se d o v e d e s c la u r m ă f ă r ă folos, —
p r o p r i e t a r u l şi p a z n i c i i se d e s c u r a j e a z ă , t e r e n u l r ă m â n e
degradat.
Mulţi a n i a m u r m ă r i t a r t i c o l e l e d i n p r e s a v â n ă t o -
r e a s c ă d i n s t r ă i n ă t a t e , p r i v i n d m i j l o a c e l e de r i d i c a r e a
efectivului v â n a t u l u i m i c , şi m a i a l e s a m u r m ă r i t r a p o r -
t a g i i l e r e f e r i t o r la m e t o d e l e de o c r o t i r e ş4 l a r e z u l t a t e l e
a t i n s e . A m p u t u t c o n s t a t a , şi m i s'a f o r m a t o s o l i d ă con­
v i n g e r e , că acolo u n d e a fost n e g l i j a t ă d i s t r u g e r e a n m s -
telidelor m i c i , r e z u l t a t u l a lipsit, s a u a fost e x t r e m de
s ă r a c , — în s c h i m b în tot locul u n d e s ' a u p r e z e n t a t r e z u l ­
t a t e b u n e , ele a u fost p r e c e d a t e de o i n t e n s ă a c ţ i u n e de
c o m b a t e r e a n e v ă s t u i c i l o r şi a h e r m e l i n e l o r . P a r a l e l a se
p o a t e stabili f ă r ă nici u n g r e ş . In a c e e a ş v r e m e a t r e b u i t
să c o n s t a t , că la noi în H o m â n i a , n u se d ă nici o a t e n ­
ţ i u n e , n i c ă i r i n u se u r m e a z ă o c o m b a t e r e s i s t e m a t i c ă a
acestor răpitoare, nerecunoscând vânătorii enormele dau­
ne, pe c a r e le fac ele. N u a u l i p s i t la noi a v e r t i s m e n t e l e ,
l ă m u r i r i l e şi î n d e m n u r i l e nici în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . Au r ă ­
m a s î n s ă l i t e r ă m o a r t ă , n e u r m a t ă de f a p t e c o n c r e t e . S'a
î n t â m p l a t ceea co î m i s p u n e a o d a t ă cu m u l t ă d r e p t a t e u n
b ă t r â n o c r o t i t o r dela noi: „ S u n t e m m a r i în p r o b l e m e , d a r
c â n d e v o r b a s ă e x e c u t ă m , s ă î n f ă p t u i m , —• n e p o t i c n i m " .
P r o b l e m a c o m b a t e r e i n e v ă s t u i c i l o r şi a h e r m e l i n e l o r
m ' a p r e o c u p a t n e î n t r e r u p t , şi m ' a d u s s ă fac î n d e l u n g a t e
e x p e r i e n ţ e , c o n s t r u i n d şi p e r f e c ţ i o n â n d c a p c a n e - l ă z i p e n ­
t r u p r i n d e r e a lor. (Azi c o n s t r u e s c a s e m e n e a c a p c a n e şi
p e n t r u p r i n d e r e a d i h o r i l o r , a p i s i c i l o r v a g a b o n d e etc.) A n
de a n a m o b s e r v a t , a m a m e l i o r a t , a m a d u n a t e x p e r i e n ţ e ,
p â n ă a m p u t u t a j u n g e s ă c u n o s c în t o a t e a m ă n u n t e l e ei
p r o b l e m a p r i n d e r i i n e v ă s t u i c i l o r şi a h e r m e l i n e l o r , s ă a-
j u n g la o c o n s t r u c ţ i e de c a p c a n e d e s ă v â r ş i t e .
Că ce c â m p l a r g a r e la noi a c e a s t ă a c t i v i t a t e ocro­
t i t o a r e , şi c â t de n e c e s a r ă este ea în i n t e r e s u l c r e ş t e r e i
vânatului mic util, a m putut-o constata fără greş din re­
z u l t a t e l e p r a c t i c e ale a c t i v i t ă ţ i i m e l e do m a i m u l ţ i a n i ,
pe t e r e n u l a c e s t a . M u l ţ i m e a a c e s t o r r ă p i t o a r e o d o v e d e ş t e
m a i b i n e î m p r e j u r a r e a , că a ş e z â n d de î n c e r c a r e c a p c a n e l e
m e l e în a c e l a ş loc, ele c o n t i n u ă s ă p r i n d ă s â r g u i n c i o a s e ,
alţi şi a l ţ i indivizi. De s i g u r , că a m a p l i c a t şi m o m e a l ă
şi m i r o s u r i p o t r i v i t e , b u n e . A ş a d. e. î n t r ' u n s i n g u r loc,
în a c e e a ş t r e c e r e , a m p r i n s u n a d u p ă a l t a , 4 h e r m e l i n e ,
în c u r s de a b e a 14 zile! I n a c e l a ş revir, în t i m p de 4 l u n i
a m p r i n s 38 n e v ă s t u i c i , 10 h e r m e l i n e , 5 d i h o r i , c o n s t a t â n d
astfel, că î n t r e g u l t e r e n e i n f e s t a t î n t r ' u n grad mare.
F i i n d a t e n t , şi c ă u t â n d u - l e , a d e s e a în c u r s u l c â t e u n e i
r u n d e p r i n r e v i r , a m î m p u ş c a t cu focuri a r u n c a t e , 2—3
h e r m e l i n e , c â t e v a n e v ă s t u i c i . (Să-şi î n s e m n e z e fiecare vâ­
n ă t o r : n e v ă s t u i c ă s u r p r i n s ă ziua c a u t ă să d i s p a r ă în cea
d i n t â i u g a u r ă de ş o a r e c e . D a c ă i m i t ă m ţ â ţ ă i t u l ş o a r e c e l u i ,
d e î n d a t ă îşi s c o a t e c a p u l , şi p o a t e fi î m p u ş c a t ă . V â n ă t o ­
r u l t r e b u e î n s ă s ă stee cu a r m a la u m ă r , şi s ă t r a g ă i m e ­
d i a t , d e o a r e c e cea m a i m i c ă m i ş c a r e face s ă d i s p a r ă ca­
p u l m i c al a n i m a l u l u i ) . V a r a n e v ă s t u i c ă se ţ i n e m a i a l e s
în t e r e n e l e c u l t i v a t e , deci a c o l o u n d e c u i b ă r e s c p o t â r n i c h i -
le, p r e p e l i ţ e l e , u n d e p u i a z ă i e p u r i i , — acolo u n d e le s t ă
la î n d e m â n ă p r a d ă u ş o a r ă şi b o g a t ă . In a c e s t e t e r e n e a c o ­
p e r i t e , a n i m a l u l s u l e g e t , isteţ, c a r e u m b l ă ca o n ă l u c ă ,
p o a t e s ă se a p r o p i e n e o b s e r v a t , şi îşi s t a m p a r ă n e s t â m -
p ă r a t a poftă de s â n g e . U c i d e pe c a p e t e , n e ţ i n â n d s e a m a
de ceea ce îi t r e b u e ş t e , s u g â n d m a i a l e s s â n g e l e v i c t i m e ­
l o r s a l e , şi l ă s â n d c a d a v r e l e p r a d ă c e l o r l a l t e r ă p i t o a r e ,
v u l p e , c i o a r ă etc. T o a t ă v r e m e a c a u t ă s â r g u i n o i o a s ă t o a t e
c o l ţ u r i l e t e r e n u l u i , n i m i c n u - i r ă m â n e n e d e s c o p e r i t , şi
nimic nu r ă m â n e neatacat, din obişnuitele sale victime,
î n c e p â n d d e l a p o t â r n i c h e a şi p r e p e l i ţ a pe o u ă . p â n ă la
ş o l d a n u l de i e p u r e . P e t o a t e le u c i d e cu c a r a c t e r i s t i c a m u ş ­
c ă t u r ă la ceafă, p r i n c a r e d i s t r u g e a r t e r a p r i n c i p a l ă .
Ca s ă c o n s t a ţ i e n o r m i t a t e a p a g u b e i , pe c a r e o c a u ­
z e a z ă î n t r ' u n t e r e n a c e s t e m i c i r ă p i t o a r e , îţi t r e b u e s c a n i
l u n g i de o b s e r v a r e . T e c o n v i n g e î n s ă m a i u ş o r r e z u l t a t u l
pe c a r e îl obţii, d a c ă te h o t ă r e ş t i să p u i c a p c a n e . Te m i r i
a t u n c i , de u n d e a u a p ă r u t şi s'au p r i n s a t â t e a , d i n a c e s t e
răpitoare.
C o l a b o r a r e a şi i n t e r e s u l p a z n i c i l o r în o p e r a de com­
batere despre care vorbim, e u n a din principalele condi-
ţ i u n i ale r e z u l t a t u l u i . P a z n i c i i a u t r e a b ă zi de zi cu c a p ­
c a n e l e , şi d a c ă p r o p r i e t a r u l t e r e n u l u i de v â n ă t o a r e n u în­
ţelege să le p l ă t e a s c ă p a z n i c i l o r p e n t r u fiecare a n i m a l
p r i n s u n premiu s p e c i a l , a c e ş t i a îşi v o r face d a t o r i a cu
c h i u cu vai, d a r n u v o r p u n e i n t e r e s u l şi t r u d a t r e b u i n
c i o a s ă p e n t r u a c e a s t ă s p e c i a l ă o p e r ă de o c r o t i r e . M a i a l e s
acolo, u n d e p r o p r i e t a r u l se h o t ă r e ş t e s ă facă o i n v e s t i ţ i e
m a i i m p o r t a n t ă , a d u c â n d şi c o l o n i z â n d i e p u r i , f a s a n i , po­
t â r n i c h i , este în i n t e r e s u l lui ca p a r a l e l să s t a b i l e a s c ă u n
s i s t e m de p r e m i i în f a v o r u l p a z n i c i l o r , în ceea ce p r i v e ş t e
r ă p i t o a r e l e şi î n s p e c i a l p r i n d e r e a m i c i l o r m u s t e l i d e . P l u ­
sul de c h e l t u i a l ă v a s a l v a î n v e s t i r e a m a r e , şi v a d a r e z u l ­
t a t e p r i n e v i d e n t a î n m u l ţ i r e a vânatului.
S t r ă d u i n ţ e l e m e l e în t e r e n se î n d r e p t a u pe de o p a r t e
s p r e r i d i c a r e a e f e c t i v u l u i v â n a t u l u i m i c u t i l , i a r pe de
altă parte spre neîncetata perfecţionare a capcanelor-lăzi
c o n s t r u i t e de m i n e , şi a m e t o d e l o r de c a p t u r a r e . P o t s t a ­
bili cu s a t i s f a c ţ i u n e , că în a m â n d o u ă d i r e c ţ i i l e a m a j u n s
o p t i m e l e r e z u l t a t e . C o n v i n s de m a r e a i m p o r t a n ţ ă a dis-
t r u g e r e i a m i n t i t e l o r r ă p i t o a r e şi de e x t r a o r d i n a r e l e şi r a ­
pidele r e z u l t a t e ce se o b ţ i n p r i n a c e a s t ă a c ţ i u n e , s u n t g a t a
s ă d a u cu cea m a i m a r e p l ă c e r e i n s t r u c ţ i u n i şi î n d r u ­
m ă r i , celor, pe c a r e p r o b l e m a i-ar i n t e r e s a î n t r ' a d e v ă r . Aş
m a i a d ă u g i , de î n c h e e r e , că eu ţin c a p c a n e l e v a r a - i a r n a
în t e r e n , a ş e z a t e g a t a să p o a t ă p r i n d e . In u r m a m e c a n i s ­
m u l u i lor f o a r t e s i m p l u , n u se d e t e r i o r e a z ă , n u s u f e r e d i n
c a u z a f r i g u l u i , a ploii, a zăpezii, — v â n a t util n u se p r i n ­
de în ele. F . Tobie, H o m o r o d ( T â r n a v a M a r e )
Brig. sil-*. Ludovic Slubclacovschl, colaborator al nostru, cu un lup
enorm împuşcat l a n g i o c i u ţ i pe care o sfâşiate acesta.
O p a s e r e p r i e t e n o a s ă i Bufniţa m a r e
S u n t u n e l e feluri d e v â n ă t o a r e , c a r e s u n t negii-
j a t e d e v â n ă t o r i i n o ş t r i . N u - i i n t e r e s e a z ă , nu î n c e p
să le e x e r c i t e cu t o a t e î n d e m n u r i l e p e c a r e l e - a u p u -
t u t găsi şi în r e v i s t e l e n o a s t r e cinegetice. A ş a e d. e.
v â n ă t o a r e i vulpei cu ţ i p ă t o a r e a , c h e m a t u l ieruncilor,
v â n ă t o a r e a p o r u m b e i l o r s ă l b a t e c i şi — m a i a l e s —
v â n a r e a p a s e r i l o r r ă p i t o a r e cu bufniţa m a r e ( B u b o
b u b o b u b o L.). A c e a s t a din u r m ă e c o n s i d e r a t ă ca
ceva ce ţine d e m u n c a d e ocrotire, a d e c ă d e c o m b a -
t e r e a p a s e r i l o r d ă u n ă t o a r e v â n a t u l u i şi — să o m ă r -
turisim — p r e a p u ţ i n i s u n t c a m a r a z i i n o ş t r i c a r e îşi
iau o b o s e a l a ca p e r s o n a l să facă v r e - o o p e r ă d e ocro-
tire sau d e c u r ă ţ i r e a r ă p i t o a r e l o r . E însă greşit a ve-
d e a în v â n ă t o a r e a cu bufniţa n u m a i a c e a s t ă l ă t u r e .
D e fapt se î m p u ş c ă r e l a t i v p u ţ i n e r ă p i t o a r e în f a ţ a
bufniţei şi cei ce a u a p u c a t s ă p r a c t i c e a c e a s t ă v â n ă -
t o a r e , îi r ă m â n credincioşi p e n t r u f r u m u s e ţ e a ei şi
p e n t r u a d e v ă r a t e l e p l ă c e r i v â n ă t o r e ş t i p e c a r e ni
le d ă .
S e feresc unii d e a ţine bufniţă d e v â n ă t o a r e din
c a u z a p r e t i n s e l o r g r e u t ă ţ i d e h r ă n i r e a ei — l u c r u
greşit şi el, — a p o i a v â n d a v e r s i u n e , c h i a r frică de
a c e a s t ă p a s e r e „ r ă z b o i n i c ă " . I n t r ' a d e v ă r , face i m p r e -
sie a s u p r a celui ce nu o c u n o a ş t e , a t i t u d i n e a bufniţei,
C â n d se a p r o p i e omul de ea îşi înfoeşte p e n e l e , îşi
d e s c h i d e aripile, îşi c o b o a r ă c a p u l m a r e , d e s c h i d e ve-
ninoşi ochii m a r i galbeni, se m u t ă n e r v o a s ă d e p e un
picior p e celalalt, b a t e din cioc ca o t u r c ă : i m a g i n e a
unui a n i m a l r ă u , î n t ă r â t a t , g a t a să s a r ă la a t a c a p r i g ,
R e a l i t a t e a e, c ă p e l â n g ă t o a t e a c e s t e „figuri" î n s p ă i -
N e î m p â c .nil duşmani.
mântătore bufniţa ţinută lângă casă e cu totul ino­
fensivă, dacă ai cât de cât obişnuinţa să umbli cu ea.
Cât va fi ea de înfoiată şi „mânioasă", o prinzi uşor
de picioare, şi făcute aceste inofensive, o poţi duce
cum duci un pui de găină. Dar ciocul? E un lucru cu­
rios, că bufniţele mari au foarte puţină putere în
clonţ şi nu pot face nici un rău serios cu el.
A m avut câteva bufniţe, pe care le-am ţinut ani
dearândul, şi pentru a arăta camarazilor mei, că nu
au de ce să fie cu aversiune faţă de a c e a s t ă pasere
— auxiliară a vânătorului — vreau să le comunic
câteva din experienţele mele.
Toate bufniţele, pe care le-am crescut şi ţinut au
învăţat curând a m ă cunoaşte. Cum m ă z ă r e a u dă­
deau semne, unele de evidentă bucurie. S e mişcau
nerăbdătoare, îşi suceau capul în chip cu totul comic,
una din ele începea îndată să cheme de două-trei ori
cu un ,,hu-hu" adânc. Toate îmi mâncau din mână,
fără ca o singură dată să fi încercat să m ă vateme.
Dimpotrivă, luau vrabia sau bucata de carne cu mul­
tă gingăşie. Când se apropia un străin, luau poziţie
de atac. D a c ă mergeam la ele, şi le dojeneam, sau
întindeam o mână să Ie n e t e z e s c pe cap, se adunau
numaidecât şi de cele mai multe ori scoteau un fel
de . . . ciripit, nelipsit de melodie.
A m avut o bufniţă, care s'a îmblânzit în aşa mă­
sură încât o l ă s a m prin curte cu totul liberă. îşi avea
ea colţul ei umbros, unde i-am aşezat un buştean, şi
rămânea ore întregi cucuiată pe el. A p o i se plimba
prin curte, chiar se avânta cu aripile ei ciuntite p â n ă
în vârful fântânei, până pe gard. Odată s'a suit în
vârful casei stârnind toată ciorăria oraşului. V e n e a
apoi cuminte la locul ei. N o a p t e a o încuiam într'o
pivniţă uscată, unde v â n a după şobolani, după şoa­
reci.
P e această pasere în urmă nici nu o mai pu­
neam în cătuşi sau în corfă, când mergeam cu ea la
pădure. O aşezam pe capota automobilului (automo­
bil deschis) şi stătea cuminte acolo, doar ajutându-se
din vreme în vreme c u aripile, ca să nu cadă. D e l a
maşină la pădure o duceam subsuoară, cum duc fe­
meile gâştele. In locul de vânătoare o a ş e z a m pe
vre-un buştean, sau chiar şi numai pe pământ. îşi
g ă s e a locul, se mai muta, atrăgând chiar prin aceste
mişcări multe răpitoare. A m ţinut această bufniţă
şase ani. A murit de insolaţie: într'o vară, pe când
eram la băi, o năroadă de servitoare, „ca să nu sboa-
re" a legat-o şi a lăsat-o în arşiţa soarelui de Iulie.
O altă bufniţă avea obiceiul, şi cred că era un
semn de prietenie, să te ciupească uşurel, de mână,
de haine. S e împrietenise cu un câine de vânătoare,
un prepelicar sârmos, şi a d e s e durmeau lângă olaltă.
Bufniţa î i . . . căuta în cap (deşi de sigur nu g ă s e a ni­
mic), scărmănând cu clonţul părul aspru. Câinele p e
semne g ă s e a plăcere în operaţia asta: se întindea, şi
gemea bucuros.
D e sigur, toate bufniţele m e l e (am avut vre-o 6)
le-am crescut de pui şi fiindu-mi dragi, le-am tratat
totdeauna cu blândeţe. D e primăvara şi p â n ă toam­
na am petrecut multe ceasuri bune, vânând cu ele şi
am făcut plăcere multor camarazi şi multor vânători
tineri, ducându-i cu mine în acele excursiuni.
N u pot decât să îndemn pe oricine are prilejul,
să-şi procure, acum primăvara, un pui de bufniţă
mare. Va avea lângă casă un animal blând şi intere­
sant, iar la pădure un bun auxiliar de vânătoare la
paserile răpitoare. N.
Veveriţă curajoasă
M ă aflam, cu mai mulţi prieteni, la vânătoare d e
căpriori prin pădurile satului m e u natal. In zori d e
zi, mi-am luat locul de p â n d ă în marginea unei p o e -
niţe, ascuns după tulpina unui fag bătrân.
Observ deodată în ramurile unui copac de din­
colo de luminiş o veveriţă, care sare la p ă m â n t şi cu
salturi isteţe traversează poieniţa şi vine drept spre
fagul după care eram eu tupilat. F ă r ă să m ă obser­
ve, cum stăteam nemişcat, a venit până la picioarele
mele, apoi s'a aşezat pe o rădăcină groasă a fagului,
care ieşea din pământ.
Ce-mi vine în minte: să o prind, şi fac o mişcare
bruscă spre veveriţă. într'o clipă a fost deasupra c a ­
pului meu, ca la doi metri, după o creangă a copacu­
lui. D e a c o l o a început a se repezi spre mine, furioa­
să, pufnind, scuipând, bătând coaja fagului cu picio­
ruşele ei. Imaginea mâniei şi a curajului! V ă z â n d - o
atât de bătăioasă, am încercat să o mai şi îndârjesc,
aruncându-i vorbe de ocară, repezind mâna către ea.
La un asemenea gest se avânta pe trunchiu la deal,
ca în clipa următoare să revină la . . . atac, atât de
hotărâtă, încât de câteva ori eram sigur, c ă îmi sare
în cap. Se cobora până la o şchioapă de pălăria mea.
A c e a s t ă hârăială a durat o bună jumătate de
ceas, plină de peripeţii şi comice atitudini ale anima­
lului mic şi curajos. N u voia cu nici un preţ să p ă r ă ­
sească terenul de luptă. La urmă m'am dat bătut, —
fiindcă voiam să puşc ţap, nu să m ă războiesc c u v e ­
veriţele. A m plecat să-mi caut un alt loc, iar v e v e ­
riţa m e a a rămas stăpână-biruitoare.
P a r c ă v ă d ce mulţumită a fost v ă z â n d duşma­
nul . . . pus p e fugă.
Dar de unde acest curaj şi această îndârjire?
Dr. Ion. V. Todea,
magistrat, Orăştie
Moartea cocostârcului
Vara trecută, ieşind să-mi v ă d holda de e bună
de secere, am v ă z u t pe o p ă ş u n e apropiată o barză
singuratecă, ce p ă r e a tare bolnavă. Stătea cu aripile
slobozite, cu ciocul răzimat în pământ, nemişcată.
M'am apropiat la câţiva paşi, fără să m ă v a d ă —
era în c e l e din urmă. A m omorât-o cu o lovitură de
baston, aplicată la ceafă.
Curios să aflu ce va fi fost cauza boalei acestei
paseri, i-am desfăcut rânza, guşa, etc. In guşe a m
aflat ceva surprinzător: un sobol întreg-întreguţ. Iar
guşa sfârticată toată.
Ce se întâmplase mi se pare uşor de aflat. Co­
costârcul a înghiţit sobolul de viu, aşa c u m i face ade­
seori cu broaştele. Dar acest animal — obişnuit c u
î n t u n e r e c u l . . . — a început să „sape" cu labele lui
puternice pricinuind în guşa paserei grozavele ră­
niri, care au cauzat moartea acesteia.
Sobolul cred că a trebuit să trăiască în guşa
berzei — dacă nu trei zile, ca Iona în p â n t e c e l e chi­
tului — dar cel puţin 15—30 minute. I-a trebuit —
cred — atâta vreme, ca să poată produce groaznicele
ravagii, aducătoare d e moarte.
Ceva asemănător am văzut de altă dată. In sto­
macul unui clean mărişor am găsit o broscuţă care
era vie. D a c ă nu a putut supravieţui a c e s t e i . . . aven­
turi, a fost din cauza multor răni pe care le avea.
R. S.
 I^RTlVREVISTElll
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 LI I 1 1 1 1 I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 I 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1
Revista Vânătorilor (No. 3/1941). R e m a r c ă m d i n b o g a ­
t u l n u m ă r de M a r t i e u r m ă t o a r e l e a r t i c o l e . Dl Dr. G. D i n -
că d e l a I n s t i t u t u l Z o o t e h n i c î n a r t i c o l u l s ă u „ I n s t i n c t e l e "
d ă d e f i n i ţ i a a c e s t e i a t â t de t a i n i c e b o g ă ţ i i s p i r i t u a l e î n
felul u r m ă t o r : „ F o r ţ a p e c a r e n a t u r a a i m p r e g n a t - o fiin­
ţ e l o r vii, p e n t r u a s i g u r a r e a e x i s t e n t e i lor, p e n t r u c a r e s u n t
n e v o i t e a s ă v â r ş i a c ţ i u n i î n f a v o a r e a a c e s t e i a , se c h i a m ă
i n s t i n c t " . I n ş i r u e o m u l ţ i m e de a c ţ i u n i i n s t i n c t u a l e a l e
d i f e r i t e l o r a n i m a l e , u n e l e n e c u n o s c u t e şi p r e a i n t e r e s a n t e ,
d e s v e l i n d t e r e n e şi d e s c h i z â n d n o u i şi n o u i î n t r e b ă r i p e n ­
t r u care limitatele cunoştinţe ale o m u l u i încă n u a u u n
r ă s p u n s . — I n t r ' u n p r e a s c u r t a r t i c o l , Dl Prof. u n i v . I. P o -
p e s c u - V o l t e ş t i d e s c r i e o o r i g i n a l ă m e t o d ă de „ v â n ă t o a r e
cu h e r e t e l e " , p e c a r e o p r a c t i c a u copii î n s a t u l s ă u n a t a l ,
V o i t e ş t i — G o r j . î n a i n t e cu vre-o 50 d e a n i . P ă s c â n d vitele,
c h e m a u h e r e ţ i i c a r e se o b i ş n u i s e r ă cu această, t o v ă r ă ş i e ,
ca s ă p l u t e a s c ă d e a s u p r a u n o r tufe î n c a r e o b l i c e a u vre-o
„ s f r â n c l o a g ă " . P ă s ă r i c ă s p e r i a t ă de r ă p i t o r u l d e d e a s u p r a
de obiceiu se t u p i l a . î n c â t „ v â n ă t o r i i " se p u t e a u a p r o p i a şi
o p u t e a u lovi cu u n fel de b u z d u g a n c o n f e c ţ i o n a t m ă e s t r i t .
V â n a t u l astfel d o b â n d i t a j u n g e a î n f r i g a r e . A r fi fost i n ­
t e r e s a n t s ă fim m a i l ă m u r i ţ i a s u p r a c u r i o a s e i „ d r e s ă r i "
a h e r e ţ i l o r s ă l b a t e c i , p e n t r u a l u a p a r t e l a a s e m e n e a co­
l a b o r ă r i . — A m i n t i r i de c u n o s c u t u l s c r i i t o r v â n ă t o r e s c
m o l d o v e a n G. G. Lecca, cu s a v o a r e a v r e m i l o r vechi. — Dl
Ing. Victor Paşcovschi continuă articolul s ă u ornitologic
a s u p r a l i m i c o l a e l o r , i a r Dl D r . L. R o d e w a l d p r e z i n t ă ob­
s e r v a ţ i i l e d-sale r e f e r i t o r l a p a s a j u l d i n t o a m n a 1940 d i n
D e l t a D u n ă r i i . U n u l d i n t r e cei m a i a g e r i i n s p e c t o r i d e v â ­
n ă t o a r e , fost î n O d o r h e i u , Dl M a i o r N. I a c o b e s c u a r a t ă
m e t o d e l e , p r i n c a r e a p u s o r d i n e în acel „ c u i b de b r a c o ­
nieri". Revista c o n t i n u ă linia ascendentă, a d o p t a t ă cu
începerea anului acestuia.
Flam-Kroeber: Die Heilkraft der Pflanzen. Ihre Wirkung
und Anwendung. (Efectul terapeutic al plantelor. Modul de
acţiune şi întrebuinţarea lor). E d . 4. H i p p o k r a t e s — V e r l a g ,
M a r q u a r d t & Cie, S t u t t g a r t , 1940; 274 p g „ cu 8 t a b e l e co­
lorate, n u m e r o a s e desene.
T e r a p e u t i c a m o d e r n ă se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r ' o t e n ­
d i n ţ ă t o t m a i a c c e n t u a t ă de î n t o a r c e r e l a m i j l o a c e l e , p e
c a r e n a t u r a n i le p u n e l a dispoziţie. Astfel t e r a p e u t i c a
p r i n p l a n t e , d r o g u r i , a a j u n s l a o n o u ă i m p o r t a n ţ ă . Ier-
bile. b u r u e n i l e , florile b a b e l o r , — î n t r e b u i n ţ a t e p r i n t r ' u n
s t r ă v e c h i u e m p i r i s m şi t r a d i ţ i e de m i i de a n i , a d e s e a p e
b a z ă d e m i s t i c i s m , î n v i n d e c a r e a bolilor, — azi s u n t r e a ­
b i l i t a t e p r i n c e r c e t ă r i l e m o d e r n e şi e x p e r i e n ţ a m e d i c i l o r .
Boli c a r i p â n ă e r i se t r a t a u f ă r ă r e z u l t a t e s e r i o a s e î n cli­
nici şi s p i t a l e , de m e d i c i de m â n a î n t â i u , a u a j u n s s ă fie
p r o m p t curabile prin introducerea mijloacelor populare
în m e d i c i n a ş t i i n ţ i f i c ă . A c u m v r e a 10 a n i a p r o d u s s u r ­
p r i z ă u t i l i z a r e a r e g i m u l u i de m e r e c r u d e , r a s e p e r â z ă t o a ­
re, î n t e r a p e u t i c a d i a r e e l o r , cu d e o s e b i r e la copii, m i j l o c
a p l i c a t î n t r e c u t în m a s e l e l a r g i a l e p o p o r u l u i de j o s (inel.
şi l a noi), d a r n e c u n o s c u t î n m e d i c i n a ş t i i n ţ i f i c ă . Azi
n i m e n i n u se m a i m i r ă d a c ă în d i z e n t e r i e se p r e s c r i e
u n a s e m e n e a r e g i m , s a u u n u l a n a l o ? , de m o r c o v i c r u z i
r a ş i , c a r i î n c â t e v a zile p o t v i n d e c a b o a l a , r e z i s t e n t ă l a a-
tâtea alte t r a t a m e n t e m a i savante.
Evident r e l u a r e a de d a t ă recentă a terapeuticei p r i n
p l a n t e , f r u c t e , d r o g u r i , cere s t u d i i î n d e l u n g a t e n o i , expe­
r i e n ţ e s e r i o a s e , c a r i v o r t r e b u i f ă c u t e cu t o a t ă r i g o a r e a
ştiinţifică. Ele vor d a fără îndoială rezultate strălucite,
pe c a r i a z i n i c i n u le p u t e m b ă n u i . C a l e a p e c a r e se v a
p r o c e d a , este cea i n d i c a t ă de c u n o ş t i n ţ e l e n o a s t r e a c t u a l e
a s u p r a acţiunei acestor plante.
P e l â n g ă p l a n t e l e exotice, d i n r e g i u n i î n d e p ă r t a t e ,
tropicale, s a u subtropicale, cari şi-au p ă s t r a t a u t o r i t a t e a
î n t e r a p e u t i c ă p â n ă azi, cu t o t p r o g r e s u l c h i m i o t e r a p i e i ,
e x i s t ă o s e r i e de m o d e s t e i e r b u r i , c a r i se g ă s e s c şi l a cli­
m a t u l n o s t r u , d a r c a r i a u fost d e s c o n s i d e r a t e , t o c m a i
f i i n d c ă se g ă s e s c cu p r e a m u l t ă u ş u r i n ţ ă .
C a r t e a d e f a ţ ă se o c u p ă d e a c e s t e a d i n u r m ă (cu ex­
c e p ţ i a celor de a c ţ i u n e d r a s t i c ă , p e c a r i le o m i t e ) , c ă u t â n d
s ă a s i g u r e p l a n t e l o r m e d i c i n a l e c o m u n e de p e m e l e a g u ­
rile acestea o î n t r e b u i n ţ a r e cât m a i largă, d u p ă a c ţ i u n e a
lor, a z i t o t m a i b i n e s t a b i l i t ă .
A u t o r i i d e s c r i u c a r a c t e r e l e a c ţ i u n e i şi u t i l i z a r e a t e ­
r a p e u t i c ă (inel. o m e o p a t i c ă ) , a a p r o a p e 100 p l a n t e , î n ş i r a t e
în o r d i n e a alfabetică a n u m e l o r lor g e r m a n e , — astfel
u n g u r a ş u l , merele, s u n ă t o a r e a , buruieniţa, odoloanul, stri­
goiul, p i m p i n e a u a , m e s t e a c ă n u l , fasolea, urzica, mura,
c a r d a m a u a , voronica, nalba, angelica, dinţura, craşeiul,
molotrul, moliftul, t a l p a gâştei. bobiţelul, r ă t u n g i o a r a , m ă ­
ceşul, a f i n a , t r a i s t a c i o b a n u l u i , socul, h a m e i u l , p o d b e a l u l ,
s â n z i a n a , muşeţelul, scaiul, usturoiul, inul, leuşteanul, te­
iul, p ă p ă d i a , p l ă m â n a r c a , m ă g h e r a n u l , s c a i u l d r a c u l u i ,
m ă t ă c i u n e a , vâscul, turtită m a r e , pătrunjelul, m i n t ă pi­
p e r a t ă , p i r u l , r i d i c h e a , calcea, r o s m a r i n u l . j a l e ş u l , c o a d a
calului, coada şoricelului, p o r u m b r e a u a , ghiocelul, s ă p u -
n e l u l , m u ş t a r u l , c a t i f e l u ţ a , ţ i n t o r i a , viorelele, i e n u p ă r u l ,
nucul, cicoarea, căducelul, rochiţa rândunelii, l u m â n ă r i c a ,
c e a p a , etc. e t c .
G r u p a r e a a l f a b e t i c ă , p e l â n g ă u t i l i t a t e a ei p r a c t i c ă ,
e s t e a z i c e a m a i s i m p l ă s i s t e m a t i z a r e m a i ş t i i n ţ i f i c ă . Ac­
ţ i u n e a t e r a p e u t i c ă , f a r m a c o d i n a m i c ă , a r cere c u n o a ş t e r e
m a i precisă a plantelor sub acest raport. P e lângă faptul
c ă a c e s t e c u n o ş t i n ţ e s u n t a c t u a l m e n t e î n c o n t i n u ă evolu­
ţie, m a i s u n t şi a l t e m o t i v e p e n t r u c a r i g r u p a r e a f a r m a c o ­
d i n a m i c ă e dificilă.
A ş a d e ex., s ' a r p u t e a s t a b i l i î n c ă d e a c u m g r u p u r i
de p l a n t e t e r a p e u t i c e c u c o n ţ i n u t d e a c i d t a n i c , silicic,
m u o i l a j , etc. D a r d i n c a u z a c o m b i n a ţ i e i a m a i m u l t o r
s u b s t a n ţ e active în aceeaş p l a n t ă , a c ţ i u n e a aceleiaşi sub­
s t a n ţ e , d e ex. a a c i d u l u i t a n i c , d i n d o u ă p l a n t e diferite,
se m o d i f i c ă u n e o r i î n m o d î n s e m n a t .
P e d e a l t ă p a r t e diferitele p l a n t e c a r i a u efect a s u ­
p r a u n u i a n u m i t s i s t e m d e o r g a n e , d e ex. a s u p r a c ă i l o r
r e s p i r a t o r i i s a u t u b u l u i digestiv, se a s e a m ă n ă n u m a i s u b
r a p o r t u l a c e s t e i a c ţ i u n i , f ă r ă s ă d e a efecte i d e n t i c e . V o r
t r e b u i î n c ă m u l t e e x p e r i e n ţ e p r a c t i c e şi s t u d i i e x a c t e ,
pentru stabilirea precisă a acţiunei lor terapeutice.
P e n t r u m o m e n t c u n o a ş t e m m a i m u l t efectul a s u p r a
o r g a n i s m u l u i î n t r e s , c o n s t i t u ţ i e i , p r e d i s p o z i ţ i e i l a boli,
c a r e de altfel v a r ă m â n e a î n p r i m u l p l a n şi d u p ă ce s e
v o r c u n o a ş t e t o a t e a c ţ i u n i l e specifice p e boli şi o r g a n e .
P e n t r u o c â t m a i b u n ă u t i l i z a r e si s u b a c e s t r a p o r t ,
autorii d a u o listă a bolilor p r i n c i p a l e în cari plantele
m e d i c i n a l e p o t fi î n t r e b u i n ţ a t e cu s u c c e s (de ex. c a t a r u r i
ale c ă i l o r r e s p i r a t o r i i , a l e s t o m a c u l u i şi i n t e s t i n u l u i , t u s e
convulsivă, diaree, constipatie, anemie, artritism, eczemă,
etc. e t c ) , i n d i c â n d p e n t r u f i e c a r e b o a l ă p l a n t e l e u t i l e (cu
p a g i n a r e s p e c t i v ă ) . Se d ă şi u n i n d e x a l f a b e t i c a l n u m e ­
l o r l a t i n e ş t i de p l a n t e .
T e x t u l e i l u s t r a t cu c â t e u n d e s e n p e n t r u a p r o a p e
f i e c a r e p l a n t ă , şi p e s t e 30 t a b l o u r i c o l o r a t e .
U n c a p i t o l deosebit se o c u p ă d e p ă s t r a r e a , p r e p a r a ­
r e a şi d o z a r e a p l a n t e l o r m e d i c i n a l e .
E d i t u r a H i p p o k r a t e s ( M a r q u a r d t & Cie.) d i n S t u t t ­
g a r t u r m ă r e ş t e , ca şi cu a l t e c ă r ţ i d i n d o m e n i u l m e d i c i -
n e i şi t e r a p e u t i c e i p r a c t i c e (..Terapia n a t u r a l ă şi m e d i c u l
r u r a l " , — . . A l i m e n t a ţ i a : b u c ă t ă r i a şi s ă n ă t a t e a " , •— „ F r u c ­
tele şi l e g u m e l e în a l i m e n t a ţ i e şi t e r a p e u t i c ă " , — „ D e s p r e
p â i n e " etc), p r e z e n t a r e a şi p o p u l a r i z a r e a c u n o ş t i n ţ e l o r n o i ,
u t i l e , p e n t r u p u b l i c u l m a r e . S c o p u l u r m ă r i t a fost a t i n s ,
c a r t e a este de o r e a l ă u t i l i t a t e p r a c t i c ă şi v a i n t e r e s a î n
m o d d e o s e b i t n e toti a c e i a c a r i i u b e s c n a t u r a şi c r e d î n
n e c e s i t a t e a u t i l i z ă r i i cât m a i l a r g i a r e s u r s e l o r ei î n folo­
s u l vieţii u m a n e . P e n t r u v â n ă t o r i , c a r i c o l i n d â n d m u n ţ i i
şi c â m p i i l e t r e c p e l â n g ă m i i de p l a n t e , c u n o a ş t e r e a celor
cu c a l i t ă ţ i v i n d e c ă t o a r e e şi i n t e r e s a n t ă şi de folos.
Prof. Dr. Gh. Popovici
sf. ^j.
"ri*
Din cauza, aglomeraţiei de material nu putem da re-
cenziunile obişnuite asupra revistelor de vânătoare străi­
ne. Vom cuprinde in numărul viitor şi cele ce nu au putut
apare acum.
 P e n t r u a t a r i a u t o r i z a ţ i i , se p l ă t e s c p r i n o r g a n e l e fis­
cale, t a x e l e u r m ă t o a r e :
Lei 100 p e n t r u o zi,
Lei 500 p e n t r u o s ă p t ă m â n ă .
N u se p o t e l i b e r a astfel de a u t o r i z a ţ i i p e n t r u t e r e n u ­
r i l e s a u b ă l ţ i l e r e z e r v a t e acolo, în s c o p u l p r o t e g u i r i i p ă ­
Numărul de faţă — 15 Aprilie 19í1 — era menit să sărilor.
apară în condiţiuni excepţionale, de sărbătoare. * * »
E al 100-lea număr al „Carpaţilor": un mic jubileu.
O sută de numere „Carpaţii" — o sută de modeste rea­ EPOCELE DE VÂNĂTOARE P E N T R U ANUL 1941—1942
lizări, — tot atâtea străduinţe spre mai bine, — tot atâtea
griji, bucurii, — tot atâtea mănunchiuri de flori modeste, P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă N r . 2534/1941, s ' a u f i x a t u r ­
adunate bucuros din inimile şi gândurile vânătorilor ro­ m ă t o a r e l e epoci de v â n ă t o a r e , p e n t r u a n u l v â n ă t o r e s c
mâni! 1941/1942, î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i ţ i u n i l e Legii p e n t r u
Aşteptam de mult acest soroc, cu gândul, ca acest P r o t e c ţ i a V â n a t u l u i şi R e g l e m e n t a r e a V â n ă t o a r e i şi p o ­
număr jubilar să fie închinat celor, a căror trudă şi căl­ trivit situaţiei v â n a t u l u i :
dură de suflet a realizat drumul de până acum al „Car­ S e incepe S e închide
paţilor": colaboratorilor. Ani deardndul am colectat — S P E C I A vânătoarea vânătoarea
discret — portretele lor, ca în această zi să putem înfă­ cu ziua de cu ziua de
ţişa miilor de cetitori imagínele celor ce scriu revista noas­
tră. Vremile de tristeţd şi de greutăţi pe care ni-e dat să Iepuri 1 Octombrie 15 Ianuarie
le trăim, nădejdile de mâine, ne fac să păstrăm acest gând Jderii (de b r ă d e t şi de p i a ­
pentru ziua descătuşerii şi pentru bucuria învingerei. tră) 1 Decembrie ?0 Aprilie
Colaboratorilor noştri, tuturor, — începând dela Cocoşii de munte (de b r ă ­
maeştrii mari ai condeiului şi dela oamenii de ştiinţă, det) 1 Aprilie 15 Mai
până la umilul brigadier silvic, ce îşi aşterne anevoe gân­ Iruncile ( g ă i n i l e de a l u n ) t Septembrie
durile pe foaia de hârtie; celor din jurul nostru şi celor 30 Noembrie
Cocorii 1ti Septembrie
robiţi dincolo, — le arătăm azi căldura gratitudinei noas­ Spurcacii 16 Septembrie 30 Aprilie
tre. Pentru cei ce s'au mutat în Pacea de veci, un gând Fazanii (cocoşi) 1 Octombrie 31 Octombrie
pios de aâucere aminte. Potărnichile 16 Septembrie 15 lai.uarie
Nu putem însă trece înainte, fără să scriem un nu­ Prepeliţele, Cârsteii Io August 30 Noembrie
me: Victor Pop, director de bancă, administratorul „Car­ Porumbeii, turturelele şi co- 3t Decembrie
paţilor". Aproape dela începuturile noastre, „Victoraş" — coşarii 1 August 31 Decembrie
cum îl răsfaţă prietenii — duce munca grea, migăloasă, Sitarii 1fi S e p t e m b r i e • 0 Aprilie
plictisitoare, a gospodăriei revistei noastre. întreagă: re­ Becaţinele şi Dublele 16 August 30 Aprilie
gistre de abonaţi, registre de bani, conturi, inserate, plăţi... Raţele mari şi gâştele ce­
Zi de zi, fără întrerupere, furându-şi ceasurile de odihnă. nuşii 15 August 20 Martie
Şi cu o singură răsplată: bucuria, că contribue la susţi­ Celelalte specii de raţe,
nerea unei publicaţiuni româneşti, pe care o socoteşte de gâşte, p r e c u m şi a l t vâ­
folos. nat de apă 15 August 31 Martie
Mărturisim aici, în faţa lumei noastre vânătoreşti:
Fără acest nepreţuit om, Victor Pop, fără pedanta lui pre- S E P O A T E VANA N U M A I CU A U T O R I Z A Ţ I E S P E C I A L Ă :
ciziune în lucrări, fără însufleţirea lui, dar mai ales fără
optimismul lui salvator în zile, când ne credeam la mar­ Cerbii ( t a u r i i ) 15 A u g u s t 30 Noembrie
ginea puterilor noastre, —' „Carpaţii" nu ar fi putut răzbi. Cerbii lopătari (taurii) 15 A u g u s t 30 Noembrie
Ii strângem mâna frăţeşte, recunoscători, şi îl rugăm Căpriori (ţapi) 1 Mai 31 Octombrie
să ne ierte această atingere a prea marei lui modestii. Ciute de Cerbi, ciutele de
Numărul 100 al „Carpaţilor"! lopătari şi căprioarele (fe
Excelsior! mele) 1 Noembrie 15 Februarie
# • • Caprele negre (ţapii şi ca­
Următorii cetitori n e - a u adus noui abonaţi, şi l e arătăm prele) 1 Septembrie 30 Noembrie
mulţumitele n o a s t r e : V. A l e x u c , Vlădeni — Iaşi; Lt. r. l o a n Muflonii (berbeci) 1 Septembrie 30 Noembrie
Lupu, Ş u g a g — A l b a ; M. G. Pătraşcu, Stefeşti—Prahova; I. I. Urşii 1 Aprilie 15 Ianuarie
Teodorescu, G a l a ţ i ; — Dumitru V, Apostol, B u c u r e ş t i ; Dr. Găinile de fazani 1 Octombrie 15 Ianuarie
l o a n Dordea. S i b i u ; Gh. Ardelean, F i n i ş — B i h o r ; Dr I V. Dropioii (cocoşii) 16 Aprilie 15 Mai
Todea, Orăştie; Gheorghe Lugoj ami: D e v a ; Lt Col. M. A n a s - Lebedele, pelicanii comuni
tasiu, Bucureşti, E u g e n Teodorescu, Ighiu—Alba ; Ing. cons. şi pelicanii cu coamă,
silv. D. Grozescu, B u c u r e ş t i ; Ing. silv. l o a n Moldovan, Zăr- stârcii lopătari 1 Septembrie 31 Martie
n e ş t i ; Cpt. Virgil E l e c h e ş , A i u d ; J e a n Soya, T g . - O c n a ; Mi-
hail Alexandrescu, B u c e c e a ; Dr. Bazil Gruia, Uioara. S U N T O P R I T E DE A SE VÂNA:
# # * I. Viţeii de cerb comun, — Viţeii de cerb lopătar, —
C i t i m î n t r ' o r e v i s t ă de v â n ă t o a r e u n g u r e a s c ă : „ I n Iezii de capră neagră, — Oile şi mieii de mufloni, — Ur­
A r d e a l şi j u d e ţ e l e de ost, m i n i s t e r u l a g r i c u l t u r i i ( u n g u ­ soaicele cu puii de urs, — Găinile de dropii, — Găinile
resc!) a s u s p e n d a t l i c i t a r e a d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e d i n de munte (de b r ă d e t ) , — Cocoşii şi găinile de mesteacăn.
t e r e n e l e c o m u n a l e şi astfel de p r e z e n t s u n t o m u l ţ i m e de II. Pasările căutătoare s a u insectivore, — p r e c u m şi
t e r e n e cu v â n a t n o b i l , f ă r ă de s t ă p â n , î n c a r e v â n a t u l e Huhurezii, — Strigii, -— Cucuvelele, — Ciufii; f i i n d folo­
expus m u l t o r primejdii, sufere mult. In aceste teritorii s i t o a r e c u l t u r i i c â m p u l u i , livezilor şi p ă d u r i i .
p ă r ă s i t e şi n e î n g r i j i t e b r a c o n i e r i i v â n e a z ă î n d r a g ă voe I I I . S p e c i i l e r a r e , î n d e s c r e ş t e r e s a u î n d i s p a r i ţ i e , ca
cu a r m e l e lor ţ i n u t e a s c u n s e şi u c i d t o t u l ce le v i n e î n Răşii, — Zăganii ( v u l t u r i i b ă r b o ş i ) , — Acvilele, — Vulta-
cale. î m p r e j u r a r e a a c e a s t a d ă s l a b e n ă d e j d i în ce p r i v e ş ­ nii hoituri, — Corbii, — Bufniţele mari, — Stârcii albi
te a m e l i o r a r e a e f e c t i v u l u i de cerbi". D a r m a i d e n o t ă u n mari (egretele) şi Stârcii albi mici.
l u c r u : D u p ă o g o s p o d ă r i e şi o r g a n i z a ţ i e v â n ă t o r e a s c ă p e r ­
fectă, r o m â n e a s c ă , a u r m a t — ca pe t o a t e t e r e n e l e — de­ SE P O T VÂNA TOT ANUL:
b a n d a d a noului regim unguresc. Nu va d u r a însă m u l t
această d e b a n d a d ă tipică — suntem siguri! Mistreţii, — Lupii, — Vulpile, — Pisicile sălbatice, —
# # # Vidrele, — Nurcile, — Dihorii, — Bursucii, — Nevăstui-
P o t r o v i t Deciziei M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e ­ cile, — p r e c u m şi c a t e g o r i i l e de p ă s ă r i n e p r e v ă z u t e î n a-
niilor, Jl. N r . 21 J97/1940, p e n t r u a se p u t e a e x e r c i t a v â n ă ­ cest p e r m i s .
toarea în bălţile D u n ă r i i — p r o p r i e t a t e a S t a t u l u i , al c ă r o r O u ă l e p ă s ă r i l o r , a c ă r o r v â n a r e este i n t e r z i s ă , p a r ­
d r e p t de v â n ă t o a r e n u este a r e n d a t , a m a t o r i i , p e l â n g ă ţ i a l s a u t o t a l , c o n f o r m a c e s t u i p e r m i s , nu pot fi adunate
p e r m i s u l de v â n ă t o a r e p r e v ă z u t de Lege, t r e b u i e s ă o b ţ i n ă sau distruse.
o a u t o r i z a ţ i e s p e c i a l ă , e l i b e r a t ă de M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i I n m o d e x c e p ţ i o n a l , se p o t a d u n a o u ă de f a z a n i s a u
şi D o m e n i i l o r — D i r e c ţ i u n e a E c o n o m i e i V â n a t u l u i . p o t â r n i c h i , d a c ă este în i n t e r e s u l g o s p o d ă r i e i v â n a t u l u i .
 P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă N r . 3655 clin 15 M a r t i e 1941, Condiţiunile acordării acestui premiu, prevăzute în
s'a d i s p u s u r m ă t o a r e l e : v e c h e a Decizie şi R e g u l a m e n t u l p u b l i c a t î n M o n i t o r u l O-
P r i n d e r e a l o s t r i ţ e i n u se p o a t e face d e c â t pe b a z ă de ficial Nr. 53/1939, r ă m â n în v i g o a r e .
a u t o r i z a ţ i e s p e c i a l ă , e l i b e r a t ă de c ă t r e M i n i s t e r u l A g r i ­
c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r — D i r e c ţ i a E c o n o m i e i V â n a t u l u i . P r i n Decizia M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r ,
P e n t r u fiecare lostriţă p r i n s ă fără autorizaţie s a u Jl. N r . 2150/1941, Dl C ă p i t a n în r e z e r v ă M ă r u I o a n d i n
î n e p o c ă n e p e r m i s ă , S t a t u l s a u p r o p r i e t a r u l d r e p t u l u i de B r a ş o v , a fost n u m i t I n s p e c t o r onorific de v â n ă t o a r e in
p e s c u i t , va cere o d e s p ă g u b i r e c i v i l ă de 5000 lei, în a f a r ă Administraţia Centrală.
de p e d e p s e l e p r e v ă z u t e de L e g e a P e s c u i t u l u i î n Apele de ^
M u n t e , a r t . 66—86 i n c l u s i v . P r i n Decizia M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r
Ministerul, Direcţia Economiei Vânatului, va plăti Jl. Nr. 2741/1941, Dl Avocat R â u l Vercleanu din Fălticeni,
descoperitorului sau d e n u n ţ ă t o r u l u i care va conduce la a fost d e l e g a t p r o v i z o r i u , cu c o n d u c e r e a Inspectoratului
d e s c o p e r i r e a c a z u l u i de b r a c o n a j s a u v â n ă t o a r e ilicită, u n de V â n ă t o a r e B a i a , p o s t devenit v a c a n t în u r m a demisiei
p r e m i u de 3000 lei, c o n t r a a c t e l o r l e g a l e ce se vor p r e z e n ­ D-lui l n g . Gh. G h i ţ e s c u .
ta, f ă r ă a m a i a ş t e p t a h o t ă r î r e a j u d e c ă t o r e a s c ă .
# # #

P r i n Decizia M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r
P r i n t r ' o o r d o n a n ţ ă d a t ă r e c e n t de R e i c h s j ă g e r m e i s - dela Jl. N r . 3312 d i n 8 M a r t i e 1941, s'a a p r o b a t ca p e r m i ­
t e r - u l G e r m a n i e i , se p r e l u n g e ş t e d u r a t a c o n t r a c t e l o r de a- s u l de v â n ă t o a r e s ă î n d r e p t ă ţ e a s c ă pe t i t u l a r u l s ă u , s ă a-
r e n d a r e a d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e c a r e e x p i r ă in d e c u r s u l r e n d e z e t e r e n u r i de v â n ă t o a r e în t o a t ă ţ a r a , f ă r ă a m a i
r ă z b o i u l u i a c t u a l . C o n t r a c t e l e v o r fi p r e l u n g i t o la c e r e r e a fi o b l i g a t să p r e z i n t e o a u t o r i z a ţ i e s p e c i a l ă .
a r e n d a ş u l u i p â n ă l a 31 M a r t i e a a n u l u i , ca^e va u r m a P e r m i s u l de v â n ă t o a r e va p u t e a fi folosit ca a t a r e ,
d u p ă a n u l de î n c h e e r e a r ă z b o i u l u i . Ca s ă o b ţ i n ă a c e a s t ă n u m a i p e n t r u p e r i o a d a de t i m p , în c a r e a r e v a l a b i l i t a t e .
p r e l u n g i r e , a r e n d a ş u l va c o m u n i c a h o t ă r î r e a s a p r o p r i e ­ * * #
t a r u l u i t e r e n u l u i cu o l u n ă m a i î n a i n t e de e x p i r a r e a t e r ­
m e n u l u i de a r e n d a r e c o n t r a c t u a l . D u p ă a c e a s t ă n o t i f i c a r e P u b l i c a ţ i e p e n t r u a r e n d ă r i de t e r e n e de v â n ă t o a r e şi
c o n t r a c t u l de a r e n d ă v a fi c o n s i d e r a t p r e l u n g i t î n t e m e ­ f o n d u r i de p e s c u i t :
iul legei, f ă r ă o a l t ă f o r m a l i t a t e .
• •• Comuna Judeţul Suprafaţa Esti-
maţia
Du-
rata
Data
licitaţiei
C i t i m î n r e v i s t e l e g e r m a n e o c o m u n i c a r e s e m n a t ă de
R e i c h j ă g e r m e i s t e r - u l S c h e r p i n g , î n c u n o ş t i n ţ â n d , că ce­ Rudari Dolj 3194 H a . 1.600 lei 7 ani 25. IV. 1941
t ă ţ e n i i g e r m a n i „ î n a n u m e c o n d i ţ i u n i " pot s ă p ă s t r e z e Fondul Bilceşti
c o n t r a c t e l e de a r e n d ă de v â n ă t o a r e pe c a r e le-au a v u t în­ (Bilceşti, Valea
c h e i a t e a s u p r a u n o r t e r e n e d i n A r d e a l u l c e d a t . Ei v o r t r e ­ Mare Voineasa) Muscel 2328 , 2.000 „ „ „
b u i s ă le a n u n ţ e a u t o r i t ă ţ i l o r v â n ă t o r e ş t i g e r m a n e . Con­ CăJui Romanaţi 907 „ 500
t r a c t e l e de „ A b s c h u s s " n u c a d î n c a t e g o r i a de m a i s u s . — Oboba , 1200 „ 700 11 11
N u m a i cei ce a u c r e a t m i n u n a t e l e t e r e n e de v â n ă t o a r e d i n Sâncrai H u n e d o a r a 1772 j u g . 2.000
A r d e a l u l t e m p o r a r r ă p i t n u a u d r e p t u l să-şi p ă s t r e z e b u ­ Nădastia Supe­
n u l lor! rioară „ 1496 „ 1.200 „ „
# # * Morunglav Romanati 1 1 U H a . 700 n 11
M o n i t o r u l Oficial, No. 61 d i n 13 M a r t i e p u b l i c ă R e g u ­ Corni Botoşani* 1683 „ 2.200 V 11
l a m e n t u l p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a I n s t i t u t u l u i de P e s c ă r i e şi Goldghileşti Hunedoara 1397 „ 1.800 » »
P i s c i c u l t u r a . R e g u l a m e n t u l defineşte s c o p u l i n s t i t u t u l u i î n A m a t o r i i v o r î n a i n t a oferte î n c h i s e , s i g i l a t e şi t i m ­
felul u r m ă t o r : „ S c o p u l a c e s t u i i n s t i t u t este de a î n t r e p r i n ­ b r a t e , p â n ă la 25 Aprilie 1941, o r e l e 12 a. m . l a D i r e c ţ i u ­
de s t u d i i ştiinţifice şi p r a c t i c e a s u p r a t u t u r o r c h e s t i u n i l o r n e a E c o n o m i e i V â n a t u l u i , S t r . P o l o n ă N r . 8, B u c u r e ş t i .
l e g a t e de p r o d u c ţ i a p i s c i c o l ă a a p e l o r şi de a d a d i r e c t i v e P e p l i c u l î n c h i s se v a s p e f i c a : „ O f e r t ă î n c h i s ă " p e n ­
t e h n i c e şi î n d r u m ă r i p r a c t i c e i n s t i t u ţ i i l o r de s t a t ori p a r ­ t r u t e r e n u l corn judeţul
t i c u l a r e ce e x p l o a t e a z ă M a r e a N e a g r ă , l a c u r i l e l i t o r a l e ,
a p e l e c u r g ă t o a r e şi s t ă t ă t o a r e , p r e c u m şi t e r e n u r i l e d i n Diniaş Timis-
r e g i u n i l e i n u n d a b i l e . Acest i n s t i t u t va d a î n d r u m ă r i l e n e ­ Goifîn Torontal 3958 H a . 6.200 lei 7 ani 26. IU. 1941
c e s a r e a g r i c u l t o r i l o r , p i s c i c u l t o r i l o r ori p e s c a r i l o r şi v a Romanati 1339 „ 1.000 „ „ „
p r e g ă t i s p e c i a l i ş t i i n e c e s a r i d i f e r i t e l o r r a m u r i de p r o d u c ­ Leoteşti „ 700 „ 1.000 , „ „
ţie a a p e l o r : p i s c i c u l t u r a , p e s c u i t , p r e c u m şi p e n t r u i n d u s ­ Voineasa „ 555 „ 1.300 „ „ .
t r i a l i z a r e a p r o d u s e l o r p e s c u i t u l u i " . I n t r e s t a ţ i u n i l e de Alunu Vâlcea 676 „ 500
piscicultura spre bucuria noastră găsim două destinate Slăveşti „ 832 „ 800
s p e c i a l s a l m o n i z i l o r : S t a ţ i u n e a F ă g ă r a ş (cu f o n d u l de p e s ­ Carol I. Roman 1584 3.000
c u i t Berivoi) şi S t a ţ i u n e a T a r c ă u , (cu f o n d u l de p e s c u i t
al r â u l u i T a r c ă u ) . A m b e l e s t a ţ i u n i a u s ă p r o d u c ă p u i e ţ i FONDURI DE PESCUIT
de s a l m o n i d e p e n t r u r e p o p u l a r e a a p e l o r de m u n t e . „Orşova" Severin - 1.200 lei 10 ani 26. IU. 1941
* * # „Igeag" , , n - 500 „
In 9 Martie a m văzut p r i m u l sitar. „Cujir II" Hunedoara — 1.800 li il n
Gheorghe Ardelean, Finiş—Bihor „Coşna" Câmpulung — 600 « ii ii
„ Cerna" Severin — 3 000
P r i m u l g r a u r , î n Sibiu, l - a m v ă z u t î n 8 M a r t i PĂDURI
P ă d u r e a : G â l m e e l e ; Ocolul Silvic : Slatina; Suprafaţa :
457 H a . ; E s t i m a ţ i a : 1 600 l e i ; D u r a t a : 5 a n i ; Data licitaţiei:
D i r e c ţ i u n e a V â n ă t o a r e i c o n s t a t ă — cu l a u d ă — că 26. IV. 1941.
u r m ă t o a r e l e s o c i e t ă ţ i de v â n ă t o a r e d i n j u d e ţ u l T i m i ş , a u P d u r e a : B u c u r ; Ocolul Silvic : Slobozia; Suprafaţa :
l u a t s e r i o a s e m ă s u r i p e n t r u h r ă n i r e a v â n a t u l u i în i a r n a 334 Ha ; E s t i m a ţ i a : 2.600 l e i ; Durata : 5 a n i ; Data licitaţiei:
a n u l u i 1940—41: 26. IV 1941. k

„ O m o r e a n a " d i n c o m u n a O m o r ; „ L ă t u n a ş " d i n co­ P ă d u r e a : Zăvoiul-Babiciu; Ocolul Silvic : Slatina : Supra­

m u n a L ă t u n a ş ; „ C ă r p i n i ş " d i n c o m u n a C ă r p i n i ş ; Soc. de f a ţ a : 71 H a . ; Estimaţia 250 l e i ; D u r a t a : 5 a n i ; Data licitaţiei:
v â n ă t o a r e d i n c o m u n a Cenii; „ Ş o i m u l " d i n c o m u n a B a n - 26. IV. 1941. *
loc; Soc. de v â n ă t o a r e d i n c o m u n a C ă r p i n i ş ; „ L i a n a " din Terenurile inundabile cuprinse între Borcea si D u n ă r e ,
T i m i ş o a r a ; Soc. de v â n ă t o a r e d i n c o m u n a Cenei; Soc. de regiunea Dichiseni-Pietroiul Judeţul Ialomiţa; Suprafaţa : 10 425
v â n ă t o a r e d i n c o m u n a C ă r o i n i ş ; Soc. de v â n ă t o a r e d i n H a . ; E s t i m a ţ i a : 6.000 lei; D u r a t a : 5 a n i ; Data licitaţiei
c o m u n a Ghilad. 26. VI. 1941. s

* #
P r i n Decizia M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r
Jl. N r . 2645/1941, p r e m i u l de lei 300, i n s t i t u i t ' p r i n Decizia
Jl. N r . 16031/1938, p e n t r u f i e c a r e l u p u c i s . se m a j o r e a z ă
la lei 500, cu î n c e p e r e d e l a 1 A p r i l i e 1941.
A m a t o r i i v o r î n a i n t a oferte î n c h i s e , s i g i l a t e şi t i m ­
b r a t e , p â n ă la 26 Aprilie 1941, orele 12 a. m . l a D i r e c ţ i u ­
n e a E c o n o m i e i V â n a t u l u i , S t r . P o l o n ă Nr. 8, B u c u r e ş t i .
P e p l i c u l î n c h i s , se va specifica: „ O f e r t ă î n c h i s ă " p e n ­
t r u t e r e n u l (fondul, p ă d u r e a ) judeţul