VÂNĂTOARE / PESCUIT / GHINOLOGIE

A p a r e la 15 a fiecărei luni / Preţul unul număr 45 lei / Abonamentul pe un an 500 DIRECTOR, PROPRIETAR SĂSPCINZÂ TOR:
pe jumătate an 260 lei / Redacţia şl administraţia. Sibiu, Str. Carmen S r l v a N o . 12 Dr. IONEL POP
(Rea. special Trib. Cluj. No. 9.) A NUL X // No. 11 // 15 NOEMVRIE 1942
A

UN DAR
Cu numărul viitor — 1211942 — revista noastră în­ D e o c a m d a t ă a m d i s p u s s ă r ă m â n ă î n c h i s şi r ă s p u n d
cheie zece ani de apariţie. de t o a t e celea, a ş a c u m t r e b u e s ă r ă s p u n d azi singur
Aducând cu noi ceva din lumea simplă şi naivă de î n f a ţ a s t ă p â n i r e i , p u b l i c u l u i şi i s t o r i e i , d e s o a r t a v â ­
odinioară, până în acest veac al fierului şi al pârjolului, nătoarei româneşti.
— eram gata să ne aşezăm lângă gura sobei ghetuţele, D o m n u l e Director, eu s u n t de p ă r e r e că m e n i r e a
•ca în ajunul sărbătoarei mari. Poate îşi va aduce aminte r e v i s t e i D - v o a s t r e , n u este de a se f a c e p o p u l a r ă cu
cineva de această zi cu oarecare însemnătate în viaţa orice preţ, c h i a r ş i p r i n m e t o d a d e a c o n l u c r a l a s c ă ­
noastră, şi ne va aşeza în ele darul unei vorbe prieteneşti. derea autorităţii — prin discreditare— a unei instituţii
de S t a t . Nu a r fi b i n e ca r e v i s t a s ă procedeze t o c m a i
Darul ne-a sosit din bună vreme şi cu belşug. Aşa
î n s e n s i n v e r s ? N i c i d e c u m î n s ă p r i n l a u d e şi o s a n a l e ,
de bogat şi de fără măsura sgârcitului, încât nu îl pot cu­
pe c a r e eu u n u l b u n ă o a r ă le detest. S a u aţi o b s e r v a t
prinde acele ghetuţe cu talpa găurită, cu tocurile scâl-
v r e o d a t ă l a r e v i s t e l e din s t r ă i n ă t a t e o astfel de a t i t u ­
ceite, roase şi de drumul pribegiei, pe care a trebuit să-l
d i n e f a ţ ă de a u t o r i t a t e a de S t a t ? C r e d e ţ i că a c e s t obi­
călcăm.
cei a l p ă m â n t u l u i n e f o l o s e ş t e î n e v o l u ţ i a p e c a r e n e - o
Aşa era şi potrivit să se întâmple: cel dintâi să ne dorim?
deschidă uşa un prieten, şi în aceeaş vreme unul din su­ F a ţ ă de acest a r t i c o l a l D - v o a s t r ă , î m p l e t i t c u
prema conducere a vânătoarei româneşti, pe care ne-am m â e s t r i e cu u n m e l a n c o l i c p a t r i o t i s m , s p r e a i m p r e ­
trudit să o slujim cu toată credinţa şi cu toată dragostea, s i o n a c â t m a i t a r e c e t i t o r u l , şi p e c a r e a r t i c o l eu îl
neîncetat şi neschimbat, dela prima zi a vieţii noastre. c o n s i d e r a fi c o n f e c ţ i o n a t cu r e a c r e d i n ţ ă , este a l m e u
Poşta din ziua de 27 Octomvrie ne-a adus două pli­ drept a V ă restitui revista „Carpaţii" a cărei abonat,
curi recomandate. Intr'unul era un exemplar al număru­ c o l a b o r a t o r , p r i m i t o r şi c i t i t o r d i n m o m e n t u l d e f a ţ ă
lui nostru din 45 Octomvrie — murdărit şi mototolit, de a m î n c e t a t a m a i fi, p â n ă î n z i u a î n d e p ă r t a t ă c â n d
parcă scăpase din mijlocul unei urgii. In celelalt plic am m i se v a c o m u n i c a f a p t u l că e a şi-a însuşit definitiv
găsit două scrisori, pe care le reproducem potrivit dorin­ c o n d u i t a o m e n i e i , o b i e c t i v i t ă t i i şi l o i a l i t ă ţ i i .
ţei celui ce le semna: R ă m â n â n d cele de m a i s u s b i n e t i p ă r i t e p e n t r u
p o s t e r i t a t e , e x a c t a ş a c u m este şi a r t i c o l u l D - v o a s t r ă ,
„Bucureşti 2 3 Oct. 1 9 4 2
n ă d ă j d u e s c ca a c e a s t ă - c h e s t i u n e este definitiv t r a n ­
Mult stimate Domnule Director şată.
A m o n o a r e a v ă r e s t i t u i cu p o ş t a de azi r e v i s t a Primiţi, V ă rog. D o m n u l e Director, asigurarea
„ C a r p a ţ i i " , cu r u g a r e a a m ă şterge cu z i u a de azi de deosebitei m e l e consideraţiuni.
pe lista abonaţilor. Directorul Economiei Vânatului
M o t i v u l este c u p r i n s în a l ă t u r a t a s c r i s o a r e des­ s s . A. Comşia"
chisă, pe c a r e V ă r o g să aveţi b u n ă v o i n ţ a de a o pu­
blica în n u m ă r u l viitor al revistei. Suntem prea copleşiţi de impresia acestui dar, şi de
călduroasele şi prea justele cuvinte prin care conducerea
Cu d a t a de azi a m scris şi D-lui V i c t o r Pop, la
vânătoarei oficiale româneşti caracterizează activitatea de
Aiud, ca să-mi facă cunoscut r e s t a n ţ a a b o n a m e n t u l u i ,
zece ani a „Carpaţilor"\ — decât să putem intra azi în
pe care o voi achita pe cale telegrafică.
polemică.
P r i m i ţ i v ă r o g , m u l t s t i m a t e D-le D i r e c t o r , a s i g u ­
Ne îngăduim totuşi să ne punem câteva întrebări,
rarea devotamentului meu.
pentru cercetarea conştiinţei noastre şi pentru a vedea,
s s . A. Comşia" dacă într'adevăr acel articolaş din numărul nostru trecut
11
era „confecţionat cu rea credinţă şi potrivnic „conduitei
„Mult stimate Domnule Director, o m e n i e i , obiectivitătii şi loialităţii".
L a a r t i c o l u l „O ruină: Muzeul de Vânătoare" Se găseşte oare Muzeul de Vânătoare de ani de zile
a p ă r u t în „Carpaţii" n r . 10/1942 n u pot da decât u r ­ în starea de părăsire în care l-am arătat noi?
m ă t o r u l r ă s p u n s p e c a r e v ă r o g s ă b i n e v o i ţ i a-1 p u ­ Fost-a acest Muzeu de Vânătoare o creaţie admira­
blica. bilă, care a servit scopurile educative şi de propagandă
ale conducerei vânătoarei româneşti?
V ă î n t r e b , p e n t r u ce n u a ţ i g ă s i t de b i n e c a î n a i n t e
d e a d a d r u m u l u n e i ş t i r i s e n z a ţ i o n a l e , s ă n u - m i ce­ Este oare admisibil, ca un asemenea bun comun să
reţi l ă m u r i r i a s u p r a M u z e u l u i de V â n ă t o a r e ; în ceeace fie ajuns în halul în care este azi, fără a se găsi energia,
p r i v e ş t e s t a d i u l î n c a r e l - a m p r e l u a t , ce s'a f ă c u t î n interesul şi metoda pentru a fi salvat, fără a se afecta
u l t i m i i 2 a n i ş i c e a m î n p r o e c t d e a f a c e c u el. A ş a pentru salvarea lui_ un ban din „fondul de vânătoare",
c u m a ţ i s c r i s D - v o a s t r ă , c e t i t o r u l n e i n i ţ i a t — cel de care — negăsindu-i-se utilizare deplină pentru scopurile
a z i şi de m â i n e — p e d r e p t a t e î ş i v a i m a g i n a c ă s u n t lui specifice — dă excedente în favorul venitelor generale
u n prost gospodar al p a t r i m o n i u l u i public. ale Statului?
î m i c o n v i n e c â n d m i se a d u c e o critică construc­ O revistă, care are ca scop slujirea intereselor cinege­
tivă în domeniul problemlor vânătoreşti. Iau bucuros ticei româneşti, oare când săvârşeşte păcat: atunci când
î n c o n s i d e r a r e sugestiile, d a c ă ele se î n c a d r e a z ă î n vede greşala şi o tace, — sau când o înfăţişează în sin­
v e d e r i l e şi p l a n u r i l e m e l e . I n m a t e r i e d e p a t r i m o n i u cera dorinţă a îndreptării?
public î n s ă n u s u n t dispus a p r i m i lecţii dela nimeni. Oare are Dl Aurel Comşia într'adevăr monopolul
A m m o t i v e l e m e l e d e a fi a ş a . conducerei vânătoarei româneşti, încât să se simtă perso­
V r e a c i n e v a s ă se d o c u m e n t e z e a s u p r a d o m e n i u ­ nal vizat de orice critică se aduce acesteia?
l u i ce a d m i n i s t r e z ? T o t u l îi s t ă l a d i s p o z i ţ i e , o r i c â n d ; înseninaţi de răspunsul pe care ni l-am dat în since­
d e o a r e c e l a m i n e se l u c r e a z ă — d u p ă c u m f o a r t e b i n e ritatea spovedaniei noastre, ne-am păscut ochii pe volu­
ş t i ţ i — c u g e a m u r i l e şi r e g i s t r e l e d e s c h i s e . mele care cuprind zece ani de strădanii. Şi subt povara
C ă ce v o i u a f c e c u M u z e u l , a c e a s t a se v a v e d e a . invectivelor şi a nedreptăţii, ne-am adus aminte de unele
 articole, in care —* nu incidental, ci ani dearăndul — om eu o concepţie morală dârză şi neinfluinlabilă. hotă-
se oglindea acelaş gând şi aceea ş convingere. Am recitit rtit in obiective, hotărât in acţiuni — avem siguranţa, că
anele dintre acele scrieri ale noastre, si neam oprit asu­ „epoca Comsia" se va brăzda adânc in cursul desvoltării
pra fiecăreia cu zâmbete triste. Poate ar fi bine. dacă unii Vânătoarei româneşti, lăstuni oigaşe, /»' care şi cei ce vor
dintre cei de azi le-ar reciti şi ci. reni. ror putea înainta cu uşurinţă şi fără teama gre­
Socotim că nu facem un lucru inutil, dacă reprodu­ şelii" . . . ( „ C a r p a ţ i i " . 1 9 4 0 . N o . 1 1 . p a j ; . ¿(¡7).
cem câteva pa.sagii, din maliele ţi stăruitoarele pagini cu # # #
acelas motiv, si scrise, din întâmplate, tot de cel ce a avut
..lipsa de omenie" si „reaua credinţă" să scrie acel arti In idmbetul nostru se adâncesc culele tristeţii. .
1
colos, cari a dcslănţuit grindina injuriilor asupra modes­
tului nostru locaş. Şi asigurăm pe oricine, că tot atdt de Dar, uite. aceeaş poştă nea mai adus un răvaş. II
curat era gândul, toi atăt de reale erau faptele care stă­ serie de untleca, din stepele peste cure trece crivăţul şi
teau la temelia acelor articole, — ca si gândul si faptele moartea, caporalul Nechita Miron. Ne roagă in scrisul lui
ce nr-au îndemnat să scriem acum. neîndemtinatec, să fim cu răbdare, ilată deocamdată nu
poate să trimită abonamentul. Revista să o trimitem to-
* • • luş mai departe la tnlve.su lui de acasă, o citesc cu drug
copiii, şi o păstrează, număr de număr, ca să-l aştepte „şi
„Direcţiunea vânătoarei arc aevoe urgentă de unele Carpaţii lui iubiţi" pe când il va ajuta A-tot-puternicul
noui elemente, de specialitate, energice, harnice, ca să să vină acasă.
întregească pe cele de azi fi să facă posibilă ducerea la Aşezăm la locul lor colecţiile revistei noastre, din care
bun sfdrsit a marilor probleme vânătoreşti care se pun. am spicuit ertimpee. pe ture noi ar trebui să le uităm
şi ne spunem gândul pe fa\ă, fiindcă simţim, că ni­ pentru a ne păstra seninătatea gândului.
menea nu se va îndoi de curăţenia lui: e o crimă, că vâ­
Infirăm in dosarul CU hârtiile administraţiei scriso­
nătoarea romanească se lipseşte de serviciile imense pe
rile Domnului Directul General A. Comsia, şi rutliem din­
care i le-ar putea aduce Dl Ing. silr. Aurel Comşiu! Cum
tre cei căruia li se trimit exempiure „de onoare", numele
se poate, ca acest neîntrecut specialist, să fie utilizat in
D-sale. Niciodată, nici o singură dală. „Carpaţii" nu au
Canada pentru progresul ştiinţei, pentru studiarea fau­
fost trimişi cuiva, cure nu are plăcere să ii primească.
nei, pentru acţiunile de salvări' a unor specii de vânat
primejduite, — si in aceeuş creme (ara lui să fie lipsită Curtea postulă a lui Miron n aşezăm intre scoarţele
de serviciile lui, de care are aşa marc ncvoe"... („Car­ acelui dosar păstrai cu îngrijire, in cure adunăm vorbele
i a ţ i i " . Iy.'Jti N o . 1. p a g . 4 ) . bune ale prietenilor adevăraţi ai revistei noastre.
Şi trecem înainte, lăstind cititorilor noştri să judece,
* • • dacă oare aveam noi datoria şi dreptul să ne sesizăm de
o stare care ni se părea dăunătoare interesului vânătoarei
„Cei grupa(i in jurul acestei reviste, de patru, de româneşti. — şi dacă avea Dl Aurel Comşiu îndreptăţirea
cinci ani am inceput — cu discreţia cuvenită — să acti­ să ne adreseze in locul unei lămuriri sau rectificări —
văm pentru a fi rugat Aurel Comşiu să se angajeze in dacă o socotea necesară — invective şi insulte.
serviciul vânătoarei noastre. Nu a fost piatră pe care
să nu o mişcăm, nu a fost ocazie pe care să o neglijăm. „CARPAŢII"
Din toate părţile cea mai mare recunoştinţă pentru ştiinţa
lui Comsia, pentru toate calităţile lui . . . si au trecut anii
fi Conifia ifi infige definitiv plugul in ogor străin...
„Sfârşitul la care ajungem? Cei in drept să binevoias
că să examineze situaţia cu simţul răspunderei pe care
o au. Vor ajunge la convingerea, că pe lângă organizaţia
Mur OCT atică şi poliţistă, vânătoarea voma iţească are ne­
apărată ncvoe de o organizaţie de studiu ştiinţific şi de
îndrumare pe teren. Cu un pas înainte, cor ajunge la con­
vingerea, că această cu toiul necesară organizaţie, inca
drată in actualele servicii, se poate închega in jurul lui
Aurel Comşiu. om in floarea vârstei, plin de energie şi de
dor de înfăptuire, specializat in materie, cum nu avem
al doilea. In plus, in calitatea lui de inginer silvic, tir U Ş I I
ra mult o înfrăţire sinceră intre organele de conducere
ale vânătoarei şi intre Corpul Silvic.
„Şi poate o chemare, care s'ar face fără zăbovire, nu
or sosi încă prea târziu la Monlretil.
„Scriind aceste ne-am făcut o datorie faţă de viitorul
vânătoarei româneşti, fiu ca să ne mdntuim conştiinţa,
Ci in nădejdea, Că vorbele noastre vor opri pe alţii să şi-o
inculce, neglijând şi pe mai departe un mare interes vă-
nătoresc: repntvitireti lui Aurel Cnmşiti". ( „ C a r p a ţ i i " . llt.'ili
N r . 8, p a g . 1 9 4 ) .
* **

„Revista noastră are satisfacţiunea, că dupăce a pu­

tut face cunoscut pe Dl Aurel il. Comsia in toate cercii
rile noastre vânătoreşti, publicităţi importantele sale ar
ticote cinegetice scrise in Canada, — dupăce a insistat <i
supru necesitaţii, ca Dl Comşiu să fie rechemai in ţară
pentru a i se iuerctlinţn fitist tle conducere în oragnizaţia
noastră vtinăimească, — acum il vede acasă, îl vede pus
in situaţiunea de unde va putea să-şi pună in slujba vâ­
nătoarei romaneşti cunoştinţele şi puterea tle muncă".
( „ C a r p a ţ i i " . 1 9 3 7 No. 7. p a g . 1 8 3 ) .

O :": #

..Suntem siguri, eă subt noua conducere telurile ac

licitaţii Direcţiune! vânătoarei vor plinii forme foarte pre­
cise, foarte conştiente, şi energia, priceperea şi simţul
practic ut Dlui Coinşiti ra face ca ele să fie atinse. Avem
iu fruntea vânătoarei romaneşti an inegalat specialist, După i s p r a v a b u n ă .
 IN JURUL NUTRIŢIUNEI, A REPRODUCERII
SI A IBERNĂRII URSULUI de: Prof. EUGEN
P r o b l e m e l e ridicate de v i a ţ a ursului carpatin sunt
a t â t d e multe şi a t â t de interesante şi controversate,
încât nu mi se v a lua în nume de r ă u , d a c ă p e n t r u a
doua o a r ă iau p a r t e l a p r e a i n t e r e s a n t a şi instructiva
discuţiune, pe care a iniţiat-o în această m a t e r i e r e ­
vista n o a s t r ă „Carpaţii".
Nu mai vorbim despre subtilităţile r e f e r i t o a r e l a
speciile, v a r i e t ă ţ i l e sau v a r i a ţ i u n i l e individuale ş. a.
de acest fel. D a r motivele cele mai e l e m e n t a r e şi
principale p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a vieţii i n d i v i d u a l e prin
nutrire şi continuarea ei p r i n r e p r o d u c ţ u n e ne c a m l a s ă
în nedumerire. C â n d citim, că ursul este un r ă p i t o r ,
dar g r e u t ă ţ i l e vieţii îl fac să pască şi i a r b ă şi să se
îndoape cu fructe, c a r e vegetale t r e c prin tractul s ă u
intestinal nedigerate, deci nefolosite, şi el totuşi mai
trăieşte, ba se şi îngraşă şi apoi se r e t r a g e la lungul
post de peste i a r n ă , p e t r e c â n d în somnolenţa l e t a r -
giei din bârlog, — atunci ne vedem sau în f a ţ a unei
minuni enigmatice, inexplicabile, sau ne îndoim în
perfecţiunea m ă s u r i l o r naturii, pierzând încrederea în
mersul evolutiv al ei. I a r ă ş i r ă m â n e m nedumeriţi a-
flând, că î n a i n t a r e a culturii omeneşti a r fi făcut din
grozavul „ c a r n i v o r " cu colţii înfiorători, cu ghiarele
î n s p ă i m â n t ă t o a r e şi cu p u t e r e a formidabilă, un biet
consumator de ierburi, fructe, l a r v e , insecte, viermi,
seminţe d e cereale, cartofi şi a l t e m ă r u n ţ i ş u r i de
aceste, silindu-1 să devie omnivor mulţumit cu acel
„surogat" d e h r a n ă . Totuşi din a l t ă p a r t e se aceen-
tuiază şi „ a d a p t a r e a " lui la a l i m e n t a r e a vegetală, a ş a
că dilema cititorilor devine şi mai m a r e în f a ţ a f a p ­
t e l o r pe de o p a r t e de a d a p t a r e la consumul vegeta­
lelor, i a r pe de a l t ă p a r t e , că „ a p r o a p e t o a t ă h r a n a
vegetală trece prin el nemistuită". Tot a t â t de p a r a ­
d o x a l ă se p r e z i n t ă şi n a ş t e r e a p u i l o r în timpul greu
al postului de peste i a r n ă , cari t r e b u e şi sunt a l ă p ­
taţi. In acelaş fel este a r ă t a t ă şi imaginea dragoste-
lor lipsită de „frumuseţea selecţionătoare" şi de vi­
goarea organismelor în v e d e r e a „ p r o c r e ă r i i d e urmaşi
viguroşi", indicaţiuni nelipsite de accente d r a m a t i c e
cu p r i v i r e la menţinerea continuităţii a ceea ce de
fapt este ursul. A c c e n t e de aceste nu sunt neînteme­
iate întrucât multe şi felurite vieţuitoare s'au stâns,
s'au t r a n s f o r m a t sau a u fost împinse în alte regiuni
chiar f o a r t e depărtate,"De a c e e a nu a r fi de loc mi­
r a r e , d a c ă şi scumpul nostru u r s a r fi să d i s p a r ă
cândva. A c e s t c â n d v a însă este r e l a t i v u l nici când,
care nu p o a t e fi l u a t în chip absolut, căci nu se p o a t e
referi decât l a ceea ce îl poate interesa pe om, c a r e
1
nici el nu a r e d u r a t ă absolută pe a c e a s t ă p l a n e t ă
pământească. O d a t ă şi o d a t ă v a veni ziua dispariţiei
şi a lui, prin ceea ce v a dispare şi acel interes ca
toate celelalte. A ş a este s o a r t a t u t u r o r v i e ţ u i t o a r e ­
lor, a cărei înţeles, ca şi în genere înţelesul vieţii, nu
este de competenţa minţii omeneşti şi deci nici a ştiin­
ţelor n a t u r a l e . A c e s t e ştiinţe totuşi a u v a l o a r e a l o r
în c ă u t a r e a a d e v ă r u l u i , a „figurii v o a l a t e din S a i s " ,
( constând în descoperirea legilor naturii, întru p r e a ­
m ă r i r e a C r e a t o r u l u i Dumnezeesc.
Prin legile naturii se oglindeşte, se manifestă, se
r e v e l e a z ă atotputernicia c r e a t o a r e , e v i d e n t ă deci şi în
fiecare creaţiune. A ş a se p r e z i n t ă totalul existenţei
ca un sistem unitar întruchipat în legile n a t u r a l e ,
BOTEZAT
conform c ă r o r a u r m e a z ă v i a ţ a fiecărei fiinţe; con-
cepţiune monistă, înglobând o r d i n e a lumei. P r i n a c e a ­
sta se l ă m u r e ş t e din r u g ă c i u n e a creştină i m p l o r a r e a
„vie î m p ă r ă ţ i a ta"... p e n t r u o r d i n e a socială omenea­
scă, în opoziţie cu o r d i n e a socială a b ă t u t ă dela ordi­
n e a lumei, c o n s i d e r a t ă „ p ă c a t " . A c e a concepţiune se
identifică cu cunoştinţele p r i v i t o a r e la fiinţele vieţui­
toare, şi a ş a s'a f o r m a t ştiinţa ecologiei. Ea p r i v e ş t e
în înţeles r e s t r â n s r a p o r t u r i l e dintre v i e ţ u i t o a r e şi
mediu, i a r în înţeles g e n e r a l doctrina d e s p r e gospo­
d ă r i a naturii, în c a r e biologia şi fiziografia sunt o
unitate, a ş a p r e c u m însăşi n a t u r a este o unitate a r ­
monioasă. Este felul cum c a m a r a d u l nostru de v â n ă ­
t o a r e E. Witting a descris a t â t de strălucit cursul vie­
ţii ursului în „ t r a t e l e Nicolai" şi a l cerbului în „ D e r
F e c h t e r " ( = L u p t ă t o r u l ) , t o t d e a u n a f a ţ ă în f a ţ ă cu
r e a l i t ă ţ i l e mediului, a ş a cum le p r e z i n t ă domeniul vie­
ţii l o r şi evenimentele din el.
A p l i c â n d aceste c o n s t a t ă r i la n e d u m e r i r i l e r e f e ­
r i t o a r e l a p a r a d o x e l e a p a r e n t e cu p r i v i r e l a manifes­
t ă r i l e momentelor p r i n c i p a l e din v i a ţ a ursului, a r ă ­
tate m a i sus, trebue să p r i v i m situaţiunea' genetică a
lui, constatând înainte de toate, c ă pe u r s mai ales
omul 1-a influenţat în c â t p r i v e ş t e r ă s p â n d i r e a , r e ­
t r a g e r e a lui în regiunea m u n t o a s ă dela noi şi dispa­
riţia lui din Europa a p u s e a n ă şi c e n t r a l ă , regiune
foarte p o p u l a t ă , încă î n a i n t e de efectul c u l t u r a l şi
civilizatoric al cunoştinţelor biologice a s u p r a concep-
ţiunilor etice şi în acelaşi t i m p utilitare. Din acest
punct d e v e d e r e , graţie m ă s u r i l o r legale, î n d r u m a t e
d e v â n ă t o r i i noştri, v i a ţ a u r s u l u i în ţ a r a n o a s t r ă , R o ­
mânia, este asigurată.
In ce p r i v e ş t e consideraţiunile genetice este de
reţinut, că a l ă t u r i d e d i f e r e n ţ i e r e a feţelor vegetale,
s'au d e s v o l t a t din i n s e c t i v o a r e l e primitive, r a m u r i l e
p r i n c i p a l e a l e m a m i f e r e l o r m a i superioare, între care
creodontele. Din aceste a u p o r n i t r a m u r i omnivore
şi c a r n i v o r e în diferite succesiuni şi cu diferenţieri
u l t e r i o a r e specializate. A ş a d i n t r e omnivorele d e v e ­
nite ierbivore în c e l e din u r m ă s'au p r o d u s equidele
în direcţia lor, i a r în a l t ă serie grupele rumegătoa­
relor, d r e p t cea m a i p r o g r e s a t ă specializare m o r f o ­
logică a m a m i f e r e l o r . In a l t ă direcţie, p a r a l e l cu a-
ceste şi cu specializarea c a r n i v o r e l o r , s'au desvoltat
omnivore consumatoare de fructe, prin c a r e î m p r e ­
j u r a r e a u fost î n d r u m a t e s p r e v i a ţ a a r b o r i c o l ă în di­
ferite v a r i a n t e , î n t r u c â t unele s'au p ă s t r a t conserva­
tive, cum sunt urşii a m e r i c a n i mici (cei mai primitivi),
a l t e l e au r ă m a s omnivore legate numai de sol (bur­
sucii) sau în p a r t e devenind secundar carnivore a r -
boricole (unii j d e r i ) . I a r ă ş i a l t e l e în p a r t e a u conti­
n u a t această vieţuire cu felul ei de n u t r i r e , cum sunt
urşii m a r i fructivori, d e s p ă r ţ i ţ i în cele două r a m u r i
din M a l a i e z i a (U. m a l a y a n u s ) şi A m e r i c a t r o p i c a l ă
(U. o r n a t u s ) . In a l t ă p a r t e urşii m a r i din zona tem­
p e r a t ă cu r ă s p â n d i r e a cea m a i v a s t ă ( A f r i c a de Nord,
Europa şi A s i a cu A m e r i c a de N o r d ) , au fost influen­
ţaţi în d e s v o l t a r e a l o r de schimbările climatice a l e
epocei diluviale cu p e r i o a d e l e g l a c i a r e şi interglacia-
r e . Dispariţia codrilor cu a r b o r i fructiferi a a v u t d r e p t
u r m a r e c ă u t a r e a hranei numai pe sol pe lângă oca-
ziunile totdeauna binevenite de a consuma carne, fie
 p r o a s p ă t ă de cele mai felurite animale mari, dar mai
ales mici, fie de c a d a v r e (d. e. mamut, rinocer, etc.),
devenind consumatori de hoituri împreună cu masele
de l a r v e din ele. Toate aceste feluri de alimentare
î m p r e u n ă cu reminiscenţele de origine c a r n i v o r ă , cu
adausul p r e v a l e n t e i a l i m e n t ă r i i vegetale după timpul
diluviului, au p ă s t r a t c a r a c t e r e fenotipice a m ă s u r a t e
acelei variaţiuni, f ă r ă specializare p r o n u n ţ a t ă , d a r
totuşi cu înclinări, care ocazional s t r ă b a t sau se r e -
deşteaptă, încât unii urşi înclină spre a fi răpitori,
alţii mai mult vegetariani, i a r în tinereţe sunt acei
„furnicari" (comp. pietrele r ă s t u r n a t e ) , consideraţi
ca o v a r i a ţ i u n e a p a r t e , precum cu toţii înclină în pri­
m a l o r tinereţe spre p l ă c e r e a de a se u r c a pe arbori.
A c e a s t ă v a r i a ţ i u n e de factori ecologici nu a fost de
a j u n s să influenţeze organismul la specializarea nici
în direcţia c a r n i v o r ă şi nici în cea p l a n t i v o r ă . De
a c e e a el s'a p ă s t r a t şi s'a î n t ă r i t în v i a ţ a omnivoră,
— l a om a v e m un caz analog. De aceea şi sistemul
intestinal, p ă s t r â n d baza sa c a r n i v o r ă , a r e şi calita­
tea p l a n t i v o r ă , fiind în m ă s u r ă să digereze şi să
absoarbă materiile p r o v e n i t e din animale ca şi cele
d e l a plante. Din a n a t o m i a u m a n ă ştim, că oamenii
cu a l i m e n t a r e a p r e v a l e n t ă de carne au intestinul lung
cam de 4 m,, i a r la populaţiunea n o a s t r ă r u r a l ă , mai
m u l t vegetariana, intestinul ajunge o lungime de 6
m. — c e r c e t ă r i l e făcute cu colegul Dr. Luksch l a
spitalul din C e r n ă u ţ i . — Lungimea intestinului u r ­
sului ajunge l a 2 0 m. M a m i f e r e l e vegetariene, ier-
b i v o a r e l e specializate, au pentru digerarea, respec­
tiv f e r m e n t a r e a celulozei, întocmirea specială a intes­
tinului orb, dispusă d e r e g u l ă în s p i r a l ă lungă. De
altfel l a m a m i f e r e l e omnivore, respectiv vegetariene,
cu stomacul simplu, intestinul orb şi cel gros sunt
locurile principale p e n t r u f e r m e n t a r e a celulozei prin
micro-organismele simbiotice. A c e s t e p ă r ţ i sunt la ier-
b i v o a r e l e p r o n u n ţ a t e f o a r t e întinse şi cu complica-
ţiuni speciale, precum este acea s p i r a l ă amintită. Din
aceste motive a l i m e n t a r e a v e g e t a r i a n a a ursului nu
p o a t e fi considerată ca şi un surogat, c a r e trece ne­
folosită h r a n a v e g e t a l ă prin tubul intestinal, mai ales
când ursul este a p r o a p e cu totul lipsit de h r a n ă ani­
malică, precum este cazul toamna sau p r i m ă v a r a du­
p ă p ă r ă s i r e a bârlogului. Tot a ş a este cunoscut, că
Ţiganii u r s a r i nu alimentează urşii l o r cu carne, p r e ­
cum în p r i n s o a r e în genere nu sunt întreţinuţi cu
carne, ci în cea mai m a r e p a r t e cu vegetale. Ş i totuşi
urşii trăiesc, cresc şi îşi d e s v o l t ă p u t e r e a lor formi­
dabilă (exemplu doveditor un u r s crescut mare, ţinut
1 3 ani în institutul de zoologie din Cernăuţi, şi câte
a l t e asemenea e x e m p l e ) . D a c ă o p a r t e din alimentele
vegetale trece totuşi prin intestin nedigerată (smeu-
r ă , fructe ca merele, ghinda ş. a. cu coajă) se dato-
r e ş t e poftei lui a p r o a p e n e î n f r â n a t e p e c a r e o a r e ,
în a f a r ă de lunile de i a r n ă (mai ales prin Decemvrie)
când este cuprins de o a n u m i t ă t r â n d ă v e n i e genera­
lă, d u p ă ce în decursul toamnei s'a îngrăşat. P r i m ă ­
v a r a se trezeşte din nou m a r e a lui poftă. Consumând
cât se p o a t e de mult, cu m a r e poftă, aşa c ă m e r e l e
mai mici şi a l t e fructe de aceste le înghite întregi,
aceste a v â n d c o a j a de celuloză şi plută, nici nu au
timp să fie fermentate, fiind împinse tot mai înainte
în duetul intestinal. Cine a v ă z u t d. e. ursul în smeu-
riş, îşi poate face o idee despre nesaţiul lui. înghite
aceste fructe în cantităţi m a r i când cuprinde tulpinile
cu brâncile, l e strânge în buchete, şi, f ă r ă a măcina,
l e înghite aşa cum i n t r ă în gură, repede şi tot me­
reu, cu o poftă de nici nu observă, dacă se apropie
ceva de el. In asemenea loc e uşor de surprins, p r e ­
cum a r a t ă destul de bine şi atitudinea ursului din
fotografia din articolul ing. Goanţă, bine studiat şi
scris cu competenţă şi spirit critic. De a l t f e l cânii d e l a
ţ a r ă trăiesc în m a r e p a r t e numai cu cir de m ă m ă l i g ă ,
şi ce m a r i cantităţi de păpuşoi m ă n â n c ă în fiecare
an câinii vagabonzi este bine cunoscut, prin paguba
pe c a r e o fac. S e ştie, că şi v u l p e a la nevoie consu­
m ă vegetale, i a r jderii m ă n â n c ă şi fructe, ş. a. Denti-
ţiunea acestor r ă p i t o a r e este specializată creodontă.
Totuşi tractul lor intestinal este în m ă s u r ă să dige­
reze materiile vegetale; el a r e deci putinţa de a se
a d a p t a la digerarea lor, cel puţin în p a r t e . Cu a t â t
mai mult r e z u l t ă aceasta p e n t r u omnivori, cum este
şi ursul. I a r p e n t r u producţiunea de grăsime în can­
tităţi mari, chiar substanţele vegetale, conţinând în
cea mai m a r e p a r t e hidrocarbonate (amidon, z a h ă r ,
celuloză), sunt substratul cel mai bun. Dentiţiunea
ursului însă este şi ea nespecializată în direcţia creo­
dontă, ci mai a p r o a p e de cea bunodontă, cu m ă s e l e l e
late, ceea ce îl indică ca omnivor. A ş a d a r din punc­
tul de v e d e r e a l nutririi v i a ţ a ursului este a s i g u r a t ă
pe timp nedeterminat, cum este de altfel şi prin p ă s ­
t r a r e a biotipului p ă d u r o s determinat de p r e z e n ţ a
m u n ţ i l o r şi prin interesele silvice c a r e tind la p ă s ­
t r a r e a p ă d u r i l o r spre p r o s p e r a r e a ţ ă r i i şi în înţelesul
a r ă t a t de ing. G o a n ţ ă la pag. 3 2 : „între ocrotirea p ă ­
durii şi protecţia v â n a t u l u i este o l e g ă t u r ă firească".
Nedumeririle sus a r ă t a t e însă p a r e că au cauza
l o r p r i n c i p a l ă în a p r e c i e r e a „selecţiunii n a t u r a l e "
d r e p t factor modificator al organismelor. A c e a s t a se
accentuează şi mai m u l t în ceea ce priveşte fenome­
n e l e r e f e r i t o a r e la r e p r o d u c ţ i u n e şi mai a l e s în legă­
t u r ă cu somnul sau mai bine zis letargia d e i a r n ă a
ursului, — fenomene c a r e sunt şi ele a d a p t ă r i p r o v o ­
cate de factorii ecologici şi se întemeiază pe v a r i a -
ţiunile a r ă t a t e mai sus din cursul erei diluviale. Din
punctul de v e d e r e ecologic organismul viu trebue p r i ­
vit a t â t în r a p o r t cu mediul (biotipul) actual cât şi
d r e p t r e z u l t a t a l evoluţiunii, prin c a r e a trecut. A s t ­
fel evoluţiunea nu este decât rezultatul schimbărilor
şi t r a n s f o r m ă r i l o r din trecut, al r ă s p â n d i r i i şi r a p o r ­
t u r i l o r actuale cu mediul în tot ansamblul acestor fac­
tori şi nu izolaţi, cu fiecare în p a r t e . Căci aceste fe­
nomene se influenţează reciproc p e n t r u a s i g u r a r e a
menţinerii vieţii, a t â t celei individuale prin nutrire,
cât şi în acelaşi timp a continuităţii speciei prin r e ­
producţiune. P r i v i t ă din punct de v e d e r e ecologic me­
toda „selecţiunii n a t u r a l e " a p l i c a t ă la t r a n s f o r m ă r i l e
organismelor, m e t o d ă r a p i d ă , practică şi seducătoa­
r e sau comodă, a r e calitatea de a l ă m u r i l u c r u r i l e şi
a le face plausibile p â n ă la o anumită m ă s u r ă , n u în­
să de a le explica. De aceea se şi ivesc fenomene
contradictorii, cum sunt şi p a r a d o x e l e a r ă t a t e mai
sus. Selecţiunea n a t u r a l ă , nu se a p l i c ă de f a p t în n a ­
t u r ă , ci ni se p a r e numai ca şi când s'ar aplica a ş a
ceva, întrucât este un expedient practicabil. E a este
cuprinsă în doctrina Darvinismului, care o p e r e a z ă cu
2 necunoscute. Una este „ a d a p t a r e a " p r e s u p u s ă ca
fapt stabilit, l ă s a t f ă r ă explicare, şi serveşte ca a t a ­
r e d r e p t premisă pentru concluziunea selecţiunii din
p a r t e a „naturii", c a r e este însăşi a doua necunoscu­
tă, întrucât nu putem şti ce anume este „natura".
A l t f e l se p r e z i n t ă doctrina Lamarckiană, l ă r g i t ă prin
cunoştinţele, între timp înaintate, şi mai ales în lumi­
na ecologiei, prin c a r e doctrină organismele sunt v ă -
zute fiecare împreună cu mediul ca o unitate (facto­ manifestând numai p a r t e a ei f o r m a l ă ) , n e a d a p t a b i l e
rii ecologici). D. e. când condiţiunile vieţii necesită la a d e v ă r a t e l e ei cerinţe, nu pot presta pentru d u r a ­
o î n co rd a r e mai m a r e a musculaturei, de pildă a făl­ tă concurenţa (,,lupta pentru e x i s t e n ţ ă " ) . O demon­
cilor, musculatura prin aceasta sporeşte, şi totodată strează atât de strălucit exemplul J a p o n e z i l o r şi a l
pentru inserţiunea musculaturei m ă r i t e se produc Finlandezilor, iar în c e a l a l t ă direcţie Negrii tasma-
dungi şi creste la scheletul, de care ea se inserează nieni, australieni, Veldaşii din Ceylon, Dravidienii,
sau este prinsă, în care chip scheletul craniului este Brahmanii din India, Negrii africani şi cei, cari sunt
t r a n s f o r m a t din neted în crestat. A s t f e l factorii ex­ pe calea dispariţiei, a peirei; precum şi dintre neamu­
terni sau interni influenţează organismul ca nişte ex­ rile civilizate cei din stepele sarmatice sau panonice
citanţi, cari se t r a n s f o r m ă în emoţiune n e r v o a s ă , iar (întrucât nu manifestă decât numai civilizaţiune for­
aceasta produce o sensaţiune, la care organismul reac­ m a l ă ) , d a r mai cu deosebire J i d a n i i f ă r ă ţ a r ă , şi p ă ­
ţionează în chip adecvat, a m ă s u r a t felului excitării, tura rustică cultă, cea de o fiinţă cu pământul, cu
conform cu factorul ecologic respectiv. D. e. cu pri­ care orice vieţuitoare constitue o unitate ecologică.
vire la nutrire, alimentele influenţează ca excitanţi Căci n a t u r a are două maxime: pentru vieţuitoarele
asupra intestinului, iar sensaţiunea p r o v o a c ă produc- adaptabile la factorii ecologici — ca d. e. la om î n ă l ­
ţiunea substanţelor digestive adecvate d r e p t reacţiu- ţimile civilizaţiunii (nu numai formală, ci în a d e v ă ­
nea sau efectul excitării. A c e a reacţiune este adap­ ratul ei cuprins) — viaţa senină şi progresul evolu-
tarea — în e x e m p l e l e a r ă t a t e crestele pentru prin­ ţiunii; iar pentru cele inadaptabile: m o a r t e a . De a-
derea musculaturei sporite şi sucurile digerative ceea ursul, a ş a cum este el, dovedeşte, că este bine
pentru alimentele respective. In cazul când pentru a d a p t a t la condiţiunile vieţii (factorii ecologici), că
un o a r e c a r e aliment organismul nu poate produce este în plină v i a ţ ă , f ă r ă semne de declin, prin care
substanţa respectivă, se produce s t a r e a (patologică) a r fi menit dispariţiei. Dimpotrivă prin priceperea
numită ideosimcrazie, ca d. e. la oamenii, cari nu pot omului cu a d e v ă r a t civilizat, ii este asigurată v i a ţ a
mânca fragile. Organismul, care reacţionează mai nedeterminată in virtutea eticei biologice, în baza că­
prompt, mai bine la acei excitanţi, este deci mai bi­ reia şi popoarele, care nu pot sau nu îşi dau silinţă
ne a d a p t a t . A ş a este explicată a d a p t a r e a în chip fi­ să o înţeleagă (inadaptabile), trebuie sau v o r trebui
ziologic, i a r organismul mai bine a d a p t a t se afirmă să cedeze terenul lor a l t o r a , înţelegătoare, p ă t r u n s e
mai eficace; el a r e şanse de s u p r a v ie ţ u ir e
f a ţ ă de indivizii — sau organele — mai P
puţin a d a p t a t e , şi deci a r e mai bune şanse
de a se reproduce, transmiţând prin e r e d i ­
tate această aptitudine asupra urmaşilor.
A c e s t e aptitudini se întăresc astfel şi spo- j
resc, aşa că se naşte impresia ca şi când
n a t u r a a r fi selecţionat organismul mai bi­
ne adaptat, în timp ce de fapt organismul
prin înseşi puterile sale vitale se afirmă,
deci a c t i v e a z ă autonom, este activ, t r ă i n d
el însuşi acele modificări, iar nu este
supus pasiv la voia întâmplării, adică a
selecţiunii din p a r t e a naturii, aşa zicând la
buna voinţă a naturii care îl selecţionează
sau nu. In acel chip l a m a r i k a n , fiziologic,
se v a l i d e a z ă organismul în concurenţa cu
semenii săi ca şi când a r ieşi învingător din
,,lupta p e n t r u trai". In acest chip putem
mai uşor înţelege şi faptul cum în orga­
nismul ursoaicei embrionul se desvoltă nor­
mal, d a r din motivele lipsei de nutriţie în
urma unor factori ecologici a l e greutăţilor
climatice, însă din era d i l u v i a l ă c r e ş t e r e a
embrionului (sporirea volumului) a fost r e ­
dusă. Consolidându-se acest fenomen, el a
r ă m a s e r e d i t a r , devenind genotipic, ca un
m a r e avantagiu pentru viaţa a c t u a l ă a u r ­
sului din zonele moderate, v i a ţ ă împreu­
n a t ă cu letargia hibernală. A c e a s t ă înţe­
legere a faptului nu n e - a r reuşi prin apli­
carea ,,selecţiunii n a t u r a l e " , r ă m â n â n d ast­
fel faptul ca un fenomen p a r a d o x a l şi
enigmatic. Şi fenomenele vieţii sunt e x ­
plicate abia dacă se verifică cam în
felul cum se verifică o socoteală ma­
tematică. Este ca şi cu consecinţele din
v i a ţ a omenească, atât a p e r s o a n e l o r cât
şi a neamurilor, c a r e se menţin şi p r o ­
gresează prin a d a p t a r e la înălţimile ci-
vilizaţiunii, iar cele r e t r o g r a d e (fie chiar l
numai prin simulacrul de civilizaţiune,
şi de v i r t u t e a practicei v â n ă t o r e ş t i în înţelesul etic
şi al acestei p r e o c u p ă r i omeneşti.
Ursul este bine a d a p t a t la condiţiunile ecologice,
care îi a s i g u r ă trăinicia prin felul lui de v i a ţ ă . Pen­
tru i a r n ă se îngraşă prin pofta sa m a r e şi consuma­
r e a de materii hidrocarbonate, c a r e se t r a n s f o r m ă în
grăsimea care şi e a este hidrocarbonă. I n g r ă ş a r e a îl
face pe u r s somnolent, letargic, şi el se r e t r a g e la v i a ­
ţ a liniştită din bârlog f ă r ă eforturi fizice, a v â n d ne­
voie a p r o a p e numai de c ă l d u r ă , c a r e o p r o d u c e p r i n
oxidaţiunea grăsimei acumulate, iar oxidaţiunea prin
respiraţiune. Bârlogul m o a l e din c a v e r n a s t r â m t ă a
vizuinei î m p r e u n ă cu blana bogată, îi asigură căl­
d u r a din a f a r ă . P e lângă o x i d a r e a grăsimei se r e ­
sorb şi ţesuturi conjunctive şi m u s c u l a r e ; şi intes­
tinul se reduce p â n ă la un ghem destul de neînsem­
n a t în lipsa de funcţionare. Pielea se contractează pe
corpul scăzut (prin fibrele e l a s t i c e ) ; ea nu a t â r n ă
p r i m ă v a r a ca o h a i n ă nepotrivită. C o r p u l slăbit este
r e d u s în ce p r i v e ş t e aspectul lui, nu însă şi în ce pri­
veşte energia tonică a musculaturei. P e n t r u aceasta
timpul postului, ori cât de mult d u r e a z ă el, nu i n t r ă
în socoteală î n t r u c â t t ă r i a ursului a fost bine conso­
l i d a t ă prin n u t r i r e a şi a n t r e n a m e n t u l precedent. Cu
a t â t mai mult se î n t â m p l ă aceasta la ursoaică, c a r e
e x c e l e a z ă prin poftă şi mai m a r e p r e c u m şi p r i n în-
g r ă ş a r e c o r e s p u n z ă t o a r e graţie dispoziţiunei mai blân­
de, aşa că î m p r e u n ă cu atitudinea ei mai liniştită r e ­
z e r v e l e m a t e r i a l e a l e corpului pe l â n g ă energiile fi­
ziologice, bine consolidate prin a d a p t a r e , sunt de-a-
juns p e n t r u producţiunea puţinului l a p t e necesar în­
treţinerii vieţii puilor a t â t de mici în r a p o r t ( 1 : 6 0 0 )
cu corpul m a t e r n . A b i a d u p ă ieşirea ursoaicei din
bârlog, care consumă cu m a r e poftă materiile ali­
m e n t a r e din a p r o p i e r e , încep puii să crească mai vi­
zibil. I a r m a t e r i i l e a l i m e n t a r e vegetale, ca muşchiul,
i a r b a t â n ă r ă mai ales, frunzele fragede e t c , cu p ă -
reţii celulari de celuloză subţiri, deci r e p e d e diges-
tibile şi conţinând p r o t o p l a s m a , în m a j o r i t a t e din sub­
stanţe proteice, — sunt potrivite p e n t r u producţiunea
de p r o t e i n e animalice, p r i n c a r e este g a r a n t a t ă r e ­
facerea ursoaicei şi creşterea puilor. Ş i constituţiu-
nea laptelui pe timpul postului este probabil diferită,
conţinând r e l a t i v mai mult z a h ă r şi a l t e hidrocarbo­
n a t e decât p r o t e i n ă ( ? ) .
De altfel procesul letargiei î m p r e u n a t cu postul
nu este nici p e n t r u u r s m u l t mai miraculos decât pen­
tru a t â t e a alte animale, ca d. e. t a r d i g r a d e l e vermoi-
de, care p r e s t a u uscăciunea în asfixie, insectele ş. a.
peste i a r n ă , broaştele, r e p t i l e l e etc. A ş a sunt şi a r ­
borii lipsiţi de frunze şi câte a l t e l e dintre vieţuitoa­
r e . A ş a sunt şi fachirii p â n ă la o a r e c a r e m ă s u r ă , do­
vedind, că chiar omul a r putea î n d r u m a organismul
său la o astfel de v i a ţ ă .
In ce p r i v e ş t e însă „selecţiunea s e x u a l ă " r e f e ­
r i t o a r e l a r a p o r t u r i l e p a r t e n e r i l o r de împerechere în
v e d e r e a preferinţei celui mai frumos şi viguros pen­
tru interesul p r o c r e ă r i i de urmaşi viguroşi, — se p r o ­
n u n ţ ă slăbiciunea principiului d a r w i n i s t şi mai mult
ca mijloc de e x p l i c a r e decât la fenomenele a r ă t a t e .
M a i ales, d a c ă ne ferim de a aplica punctul de v e ­
d e r e antropocentric, c a r e nici chiar p e n t r u om nu este
egal de valabil, mai ales considerând cât de v a r i a t
sunt aceste fenomene şi cât de greşit sunt ele inter­
p r e t a t e . D. e. frumuseţea feminină la om, cea mascu­
lină la paseri (păunul, cocoşul e t c ) , d a r şi la cerbi
ş. a. cântecul p a s e r i l o r etc. A c e s t e fenomene n u au
nimic de a face cu v e d e r i l e de estetică omenească.
A c e a s t a cu a t â t mai puţin la urs, petrecându-se îm­
p e r e c h e r e a mai ales în amurg, şi noaptea când nu sâ
v ă d nici z d r e n ţ e l e b l ă n i l o r şi nici corpurile, chiar
d a c ă a r fi scăzute şi lipsite de luxul serbătoresc, ca­
r e de a l t f e l nici la cerbi nu este m u l t mai altfel în­
t r u c â t şi cerbii a p a r la muget în haina transitorie,
nici de v a r ă nici de i a r n ă . F r u m u s e ţ e a din coada p ă u ­
nului, coarnele cerbului, glasurile muzicale a l e pase­
rilor, o r ă c ă i t u l b r o a ş t e l o r şi toate celelalte m a n i f e s t ă r i
în l e g ă t u r ă cu r e p r o d u c ţ i u n e a nu sunt decât aprecieri
ale simţului estetic omenesc, f ă r ă a a v e a a c e a s t ă
v a l o a r e p e n t r u n a t u r ă . D a r ele totuşi au v a l o a r e a l o r
pentru a f i r m a r e a i n d i v i d u a l ă a p u r t ă t o r i l o r , nu ca o
m a n i f e s t a r e estetică, artistică, p e n t r u fascinarea şi a-
demenirea sexului celuilalt, ci d r e p t c a r a c t e r s t r ă ­
b ă t ă t o r f a ţ ă de concurenţii mai puţin dotaţi, p r i n
c a r e se a f i r m ă cel ce este mai bine dotat, a t â t în se­
xul feminin cât şi în cel masculin, fiecare în felul
său. P r i n a c e a s t ă a f i r m a r e a calităţilor i n d i v i d u a l e
d r e p t reacţiune a d e c v a t ă la factorii excitanţi se a d e ­
v e r e ş t e şi în a c e a s t ă direcţie principiul lui L a m a r c k
d r e p t doctrină e x p l i c a t i v ă f a ţ ă de mistica „selecţiune
sexuală". Căci v i a ţ a este t r ă i t ă de fiecare individ în­
suşi în chip activ, i a r nu îngăduită sau nu, fie chiar
de selecţiunea naturii. Individul se a d a p t e a z ă prin ca­
l i t ă ţ i l e sale f ă r ă consideraţiuni, d a c ă v a fi sau nu
selecţionat. Tot aşa şi reproducţiunea în n a t u r a libe­
r ă nu se petrece ca împerecherile conduse de cres­
cătorii de vite d u p ă planul şi interesele l o r — D a r -
win a întemeiat doctrina sa d u p ă studiile asupra
populaţiunii ale lui M a l t h u s — , ci aşa cum le convine
indivizilor, d a c ă pot să se afirme, să se impuie şi să
se v a l i d e a z ă prin c a l i t ă ţ i l e l o r individuale, adică mai
bine a d a p t a t e , mai c o r e s p u n z ă t o a r e cerinţelor p a r t e ­
nerului excitant. Ea este un fenomen fiziologic, ca
t o a t e fenomenele vieţii, d a r întrucât în v e d e r e a îm­
perecherii se petrece un şir de cele mai diferite m a ­
nifestări şi atitudini conforme cu c a r a c t e r u l specific
al sexelor, agresiv la cel masculin, evasiv la cel fe­
minin (cochetăria), aceste se p r e z i n t ă a s e m ă n ă t o a r e
cu jocurile („jocurile iubirii") şi a u din punctul de
v e d e r e omenesc un o a r e c a r e aspect mistic şi poetic.
Din acest punct de v e d e r e şi corpul ursului pe l a în­
ceputul verii, când îşi p i e r d e blana de i a r n ă a r e as­
pectul ca şi când a r fi slăbit. De f a p t în cursul timpu­
lui de cel puţin o l u n ă de p r i m ă v a r ă , cu vegetaţiu-
nea f r a g e d ă şi animalele inferioare reînviate şi ele,
chiar în lipsa alimentării cu carne de v e r t e b r a t e su­
perioare, corpul înfometat, cu pofta sporită m e r e u în
r a p o r t cu r e f a c e r e a a p a r a t u l u i digestiv, nu numai că
trebuie considerat r e f ă c u t după postul de i a r n ă , d a r
— prin sporirea metabolismului, f ă r ă mari eforturi
fizice chiar din motivul t e m p e r a t u r i i ridicate, — în
situaţiunea unui surplus de energie v i t a l ă . In acest
chip n u t r i r e a şi a organelor sexuale cu producţiunea
hormonilor este o consecinţă fiziologică foarte fireas­
că, ceea ce se e v i d e n ţ i a z ă mai bine prin faptul, că
ursoaica cu pui nu i n t r ă în c ă l d u r i în acel an. R e f a ­
cerea chiar a musculaturei scăzute se produce p r i n
n u t r i r e c o r e s p u n z ă t o a r e f o a r t e repede, ceea ce ştim
şi d e l a om (d. e, d u p ă z ă c e r e îndelungată, muscula­
t u r a dela picioare, r e f ă c u t ă din nou, îşi p ă s t r e a z ă
energia şi tonusul antrenamentului de mai înainte,
încât un v â n ă t o r în a ş a situaţiune p r e s t a cu acelaşi
efect e f o r t u r i l e excursiunilor grele dela munte, ca şi
înainte de b o a l ă ) .
 Din aceste expuneri se desprind unele consta­ şi plin de muşchi, v â n a t in acel loc, avea stomacul
tări privind viaţa individuală şi de specie a ursului, plin cu muşchi şi cu câţiva bureţi, fapt prin care s'a
g a r a n t a t ă în România pe timp nedeterminat, mulţu­ clarificat şi chestiunea posibilităţii de trai a mistre­
mită condiţiunilor n a t u r a l e date prin spaţiul lui vi­ ţului din codrii munţilor în timpul îngheţului total şi
tal şi prin înţelepciunea m ă s u r i l o r pentru menţine­ inzepăzirii, muşchiul putând fi adulmecat şi scormo­
rea lui, susţinută mai ales de vânători, d a r şi de sil­ nit din omăt.
vicultorii înţelegători, de iubitorii naturii. A ş a d a r şi ursul între astfel de î m p r e j u r ă r i a r e
Ursul are înfăţişarea de animal răpitor, d a r du­ posibilitatea de a dăinui în meleagurile ţării noastre,
pă felul vieţii nu este carnivor propriu zis, ci omni­ căci aceste materii şi altele a s e m ă n ă t o a r e nu v o r dis­
vor, ceea ce denotă şi dentiţiunea lui cu măselele la­ p ă r e a ca şi codrii din Carpaţii noştri — de aceasta
te, deşi colţuroase (bunodonte), a s e m ă n ă t o a r e cu ale se va îngriji şi silvicultura r a ţ i o n a l ă şi interesele su­
purcelului. Tubul intestinului lung t r ă d e a z ă calita­ perioare, fie chiar numai pe motivul evitării s u r p ă -
tea de a putea digera materii vegetale, ceea ce se şi turilor de terenuri, dacă nu din consideraţiunile mai
a d e v e r e ş t e prin consumarea şi resorpţiunea lor, în­ înalte ale economiei naţionale. F r u c t e l e arborilor con­
trucât nu numai că poate trăi din ele, f ă r ă a se h r ă ­ ţinând z a h ă r , sunt pentru urs o delicateţă consumată
ni şi cu carne, d a r şi îngrăşându-se chiar, f ă r ă a pier­ cu deosebită poftă; probabil o reminiscenţă p ă s t r a t ă
de din puterea lui formidabilă. Totuşi p r e f e r ă alimen­ dela strămoşii din timpurile cu t e m p e r a t u r a mai ri­
tarea şi cu materii animale şi în deosebi caută car­ dicată, precum a r a t ă r u d e l e ursului din zonele sub­
nea, nu numai p r o a s p ă t ă , dar cu deosebire hoitul, tropicale şi tropicale din A s i a şi A m e r i c a S., arbori-
pe care îl p ă s t r e a z ă pentru mai lung timp, acoperind coli şi culegători de fructe. Obiceiul urcării pe arbori
victima căzută cu crengi, g ă t e j e şi chiar cu t e r n ă , întăreşte puterea musculară şi ghiarele e x t r a o r d i n a ­
pentru conservare. Se p a r e deci, că ursul p r e f e r ă hoi­ re la brânci când corpul este m a r e şi greoi, p r o v o ­
turile şi sfâşie animale vii numai în lipsa acestora. când şi p i e r d e r e a lungimei cozii. In a l t ă direcţie acest
De altfel el a r e şi pornirea de a prinde orice animal obiceiu produce corpul svelt, sprinten, cu mâni de
m ă r u n t şi a-1 mânca — ceea ce fac şi mistreţii şi prins şi la picioare ca la momiţele codate. Cele mari,
chiar unii porci de casă. cu corpul greoi, devin atleţi ca şi ursul şi gorila, iar
P l a n t e l e conţin şi proteină, deşi în cantităţi cu cele mici, uşoare şi sprintene, se fac acrobaţi. Iarna
mult reduse, d a r în schimb au mai multe hidrocarbo­ grea şi îndelungată produce blană groasă. C ă u t a r e a
nate, care prin oxidaţiune dau c ă l d u r ă şi grăsime. hranei pe terenuri î n d e p ă r t a t e a c c e l e r e a z ă mersul
Poate chiar prin mijlocirea acestei nutriri cu vegeta­ prin păşirea cu picioarele dela aceeaşi p a r t e deoda­
le el s'a a d a p t a t la letargia de peste iarnă. P e n t r u tă ca şi la cămilele locuitoare de pustiuri întinse.
fructe are m a r e p l ă c e r e după cum îi place şi mierea. Cam în acest chip se construeşte ursul prin schimbă­
In p ă r ţ i l e nordice din ţara noastră nu are putinţa şi rile condiţiunilor de v i a ţ ă în diluviu, devenind şi
nici datina de a se cobori până la ghindă, m e r e ş. a., m â n c ă t o r de hoituri. Nefiind herbivor p ă s c ă t o r de
ci se mulţumeşte cu resturile de afine, mure, meri- iarbă, d a r nici r ă p i t o r de carne p r o a s p ă t ă pronun­
şoare (coacăză) şi cu otava de toamnă foarte fra­ ţat, el nu trece în r ă s p â n d i r e a sa peste S a h a r a ca
gedă, până ce în u r m ă r ă m â ­
ne la muşchiul de pe arborii
căzuţi. P r i m ă v a r a la ieşirea
din bârlog este nevoit să-şi
înceapă alimentarea din nou
cu muşchi, pe lângă puţina
iarbă ş. a. ocazionale. Ţ ă r a ­
nii din Bucovina cred, că el
consumă muşchiul ca purga­
tiv pe lângă putregaiul făinos
a l copacilor morţi. D a r în
r e a l i t a t e după postul îndelun­
gat diarea s'ar produce după
orice fel de alimente. Mai a-
les muşchiul, m a t e r i a vegeta­
l ă cea mai la îndemână, evi­
dent că este binevenită pen­
tru marea lui poftă după pos­
tul îndelungat. Nu i s'a dat
destulă atenţiune acestui fapt;
d a r prin cercetări speciale ale
stomacurilor de mistreţi din
felurite regiuni şi timpuri am
a f l a t chiar muşchiul d r e p t ali­
mentul principal. In luna A u ­
gust când în î m p r e j u r i m e a u-
nei p ă d u r i mari din regiunea
colinelor sunt câmpuri cu
cartofi şi păpuşoi, un mis­
treţ din adâncul depărtat
al pădurii, în loc băhnos
După miere
antilopele, c ă r o r a le u r m e a z ă leul, ci se ţine de co­
dri ca şi cerbii consumatori mai mult de frunze, că­
r o r a le u r m e a z ă tigrul. Iernile îndelungate îl a d a p ­
tează la letargia hibernală a j u t a t de îngrăşare, bla­
n ă şi de d e s v o l t a r e a de pui foarte mici. Cu aceste
stă în l e g ă t u r ă şi timpul împerecherii, independent
de haina care o au mirii în acel timp; luxul privit
ca a t a r e este doar un adaus, nu o necesitate vitală,
c a r e primează.
Toate aceste a d a p t ă r i , explicabile cu principiul
doctrinei lui Lamarck, sunt reacţiunile organismului
la influenţa factorilor ecologici a t â t de v a r i a ţ i în
cursul evoluţiunii ursului, în armonie cu c a r a c t e r e l e
moştenite, care împreună îl determină ca un omni­
v o r adaptabil la schimbările condiţiunilor biologice,
prin ceea ce ursul îşi manifestă trăinicia durabilă.
Nu ca vieţuitoarele specializate la anumite condi-
ţiuni, c a r e dispar o d a t ă cu dispariţia condiţiunilor,
ca d. e. cerbul uriaş a d a p t a t la d u m b r ă v i l e de tufişe,
respectiv stepele cu p ă d u r i de tufişe, care prin ridi­
VLADU BÂLII PLEACĂ'N LUME
A r d e a u culmile.
î n t â i a licărit a tăciune gurguiul Paltinei, apoi
p a r a s'a l ă s a t de vale, tivind coama cu un brâu r o -
şiatec. Din lumina lui r â d e a u r a z e l e de soare, bucu­
roase că au isbutit să p r i n d ă r e a z ă m pe crestele cele
mai de sus a l e munţilor. A p o i ş a r p e l e de foc s'a tot
l ă ţ i t şi s'a întins în ocol. A cuprins V ă r f u l Caprei, a
sărit peste şea la stâncile Văiugei, şi iată-1 acum stă­
pân şi pe lespezile V â n ă t ă r i i .
R â d e a u razele, r â d e a u stânctile, hohotea v ă z ­
duhul.
S o a r e l e r â d e roşu.
Numai pe peretele V â n ă t ă r i i roşul i s'a mohorît.
V â r f u l acesta, cel mai darnic în privelişti din întregul
şir al C a r p a ţ i l o r , e şi cel mai încruntat. Stânca lui
v â n ă t ă e o veşnică m u s t r a r e şi o limpede aducere
P i s c u l BâlU.
*) P r i m u l c a p i t o l din noul roman al a u t o r u l u i
carea p ă d u r i l o r arborescente şi încheierea coroanelor
a fost împins în r ă s ă r i t spre Siberia şi în spre a p u s
unde în mlaştinile Irlandei şi-a găsit groapa în mase.
Interferenţele diferiţilor factori ecologici a r m o ­
nizate cu c a r a c t e r e l e moştenite i-au dat ursului brun
atâta flexibilitate organică, încât este în m ă s u r ă să
facă faţă greutăţilor vieţii ori în care direcţie s'ar
ivi ele.
F ă r ă a se prezenta c a r a c t e r e mixte de diferite
tipuri, el r e p r e z i n t ă tipul lui a p a r t e şi f ă r ă indica-
ţiuni de a se apropia de o a r e c a r e formă de domesti­
cire, întrucât nici construcţiunea lui sufletească nu
îngădue a ş a ceva, ci ocrotirea lui se restrânge de a
fi l ă s a t să trăiască mai departe aşa cum s'a format
din n a t u r ă , r ă m â n â n d , ca intervenţia omului să se
restrângă la reglementarea r a p o r t u r i l o r cu interesele
cultivării vitelor, p l a n t a r e a de arbori fructiferi etc.
în v e d e r e a aplicării principiilor de ecologie, — con-
cepţiune modernă, de progres.
de: CORNELIU AXENTE
aminte a nimicniciei tale. Ca o frunte d â r z ă î n f r u n t ă
nemărginirea, pe care p a r c ă numai el din toţi seme­
nii lui colţuroşi o p ă t r u n d e . Nu îngăduie gluma, i a r
când râde, râsul lui e joc de trăsnet în furtună şi
potop.
De aceea-i şi zice V â n ă t a r e .
R a z e l e r ă s ă r i t u l u i şi-au şters roşul zâmbetului
şi s'au întins străvezii şi smerite peste m a t a h a l a în­
cruntată.
Şi V â n ă t a r e a tot v â n ă t ă a r ă m a s .
V ă z d u h u l fierbea. Lumina a dat svon şi undele
n e v ă z u t e se grăbeau să-1 împrăştie, ca fiecare col­
ţişor luminat şi fiecare cuib de umbră să se trezească
şi să se bucure.
Tot mai la v a l e coborau undele şi în curând căl­
darea iezărului se umplu de ele. Lacul îşi încreţi o-
glinda şi în mii de v ă l u r e l e prinse
svonul. De sârg începu să se prime­
nească, pentru a primi cu cinstea cu­
venită bineţele soarelui. S e întinse şi
se a d u n a r ă odată pentru a-şi desmor-
ţi v a l u r i l e adormite a s e a r ă sub neguri,
îşi dete la o p a r t e straiul de ceaţă,
care 1-a ocrotit de frigul nopţii, şi
caierele uşoare p r i n s e r ă a se aduna
în nouraşi, cari plecau să se topească
in chemarea limpede a cerului.
In puţină v r e m e iezărul era iar
oglinda limpede şi adâncă, păzită de
potcoava de tancuri, aşa cum de mult
a uitat-o acolo fata de uriaş din po­
veste.
P e ostrovul din mijlocul lui, le­
gat cu o făşie de p ă m â n t de ţ ă r m ,
caierele p a r c ă au r ă m a s . A c e s t e a în­
să nu erau caiere de abur ci miţe de
l â n ă a l b ă . Oi n e n u m ă r a t e umpleau
ostrovul, l ă s â n d la mijloc o singură
colibă de lespezi. C ă p t u ş e a u podeţul
şi se r e v ă r s a u în salbă l a t ă pe p a r -
„Omul cu râşii", în pregătire.

tea dinspre v a l e a lacului. Mii şi mii de mogâldeţe
înghesuite una într'alta ca o r e v ă r s a r e de nouraşi v ă ­
zuţi din pisc de munte.
Din coliba de slepezi ieşi la lumină un flăcău.
S e î n d r e p t ă boldind pieptul lat, întinzând cuprinză­
tor b r a ţ e l e noduroase ca p e n t r u o î m b r ă ţ i ş a r e cu
munţii şi cu dimineaţa, işi p i e p t ă n ă cu degetele r ă ş ­
chirate chica bogată r e t e z a t ă pe umeri, scoţând p a r c ă
şi mai mult la i v e a l ă chipul înăsprit de soare, fur­
tună şi viscole.
O f ă p t u r ă s ă n ă t o a s ă şi d â r z ă de oier t r ă i t pe
culmi.
Ocii lui d ă d u r ă ocol c ă l d ă r i i de stânci, surâse-
r ă cerului şi luminei.
Dar surâsul acesta nu fu în s t a r e să şteargă de
tot o cută a d â n c ă dintre sprâncene. Ba cuta p a r c ă
se adânci şi mai mult când ochii îşi o p r i r ă colindatul
în p e r e t e l e V â n ă t ă r i i .
î n d a t ă d u p ă el mai ieşi din colibă un b ă r b a t : o
gâgâlice de om, m ă r u n ţ e l , îndesat şi osos, cu obraz
roşu şi ochi sfredelitori. Ii şi ziceau oamenii G â g â l i -
cea. A c e s t a nu-şi d ă r u i p r i v i r i l e hoinar t a n c u r i l o r şi
cerului, ci şi le a d a p ă lacom din v ă l u r e a l a întinsă a
spinărilor de oi. Ochii lui p a r c ă le n u m ă r a u , le cân­
t ă r e a u şi le sorbeau. C r e ţ u r i l e din colţul genelor i se
îndesiră în mulţime.
F l ă c ă u l se întoarse spre el, apoi îi u r m ă r i calea
văzului. S u r â s e trist:
— Iţi plac, O a n e ?
Drept răspuns, Onu Gâgâlicea îşi netezi sfătos
mustaţa pleoştită şi tuşi de două ori scurt, a bună­
stare.
— Ţi-ai grijit bine banii, V l a d e ?
F l ă c ă u l p ă r u că nu-1 aude şi-1 privi blând, cu
acelaş zâmbet trist.
— ...Că în lume sunt oameni de tot neamul. Dar
C r e a s t a B a Iii
mai mulţi tâlhari decât de omenie... — a d ă u g ă Onu,
ca pentru a mai potoli î n t r e b a r e a de adineaori, c a r e
a sunat străin în c u r ă ţ e n i a dimineţii şi a p r i v i r i l o r
lui V l a d .
D a r tăcerea dăinuia şi Onu schimbă v o r b a :
— Chiar pleci, V l a d e ?
— Ce să f a c ? Aici ce să mai fac?...
— Aşa-i... A c u m ce să mai faci aici?...
A p o i o întoarse, mai repezit:
— A d i c ă ai fi a v u t tu ce să faci. D a r nu vrei...
V l a d ii î n d r e p t ă a p ă s a t vorba:
— Nu pot, Oane. Nu mai pot. De când e măicu­
ţa acolo sub lespezi, nu mai pot r ă b d a să păstoresc
pe aici.
Ochii i se t u r b u r a r ă din senin şi se r o t i r ă i a r
spre V â n ă t a r e .
— N'o vezi cum m ă c h e a m ă ? Dacă aş mai sta
pe aici, mă tem că într'o bună zi nu-i voi mai putea
învinge ispita şi voi pleca din tancurile ei la măicuţa.
Trebue să plec, Ooane. Mi-i tare greu, d a r trebue.
T ă c u r ă iar. V l a d nu-şi coborî ochii din lespezile
V â n ă t ă r i i i a r Onu îşi muşca încurcat sfârcul musteţii.
— D a r te mai întorci!
— Ştiu e u ? . . . C r e d că m ă mai întorc...
Onu oftă din greu apoi îi întinse lui V l a d m â n a
butucănoasă:
— A p o i d a r ă , eu mă duc, V l a d e . C ă m ă prinde
c ă l d u r a p â n ă la stână. S ă umbli s ă n ă t o s şi Dumne­
zeu să te păzească.
— S ă n ă t a t e bună, Oane. S ă le stăpâneşti în pa­
ce şi cu folos.
Onu Gâgâlicea începu să-şi îndemne oile pe coa­
stă la vale. Ele p l e c a s e r ă de altfel o d a t ă cu ieşirea
lui V l a d din colibă, şi cioaia oii din frunte se auzea
acum d e p a r t e jos, pe c e l ă l a l t mal a l p â r ă u l u i , ce se
scurge din iezăr.

Negoiul.
V l a d r ă m a s e pe pragul c ă l d ă r i i ce a d ă p o s t e ş t e
lacul şi u r m ă r i mult timp coborirea oilor. Oile se
scurgeau pe lângă el şi o d a t ă cu ele se d e s t r ă m a co-
borînd pe p o v â r n i ş şi o p a r t e din inima lui. Şi, dacă
nu şi-ar fi inchis-o în z ă g a z u r i l e b ă r b ă ţ i e i şi ale bi­
ruinţei de sine, i s'ar fi scurs o d a t ă cu p l e c a r e a oilor
toată viaţa.
M u l t o r a li-i d r a g ă meseria şi o d e s p ă r ţ i r e de ea
îi omoară. D a r p e n t r u V l a d oieritul a fost mai mult
decât o meserie. V l a d nici n'a cunoscut altceva. In­
tre oi s'a născut, cu e l e s'a jucat, cu ele a crescut, cu
ele a t r ă i t cei douăzecişidoi de ani din cei scrişi pâ­
nă acum.
Şi oile acelea toate — cea mai m a r e şi mai bine
h r ă n i t ă şi mai c u r a t p r ă s i t ă turmă din toţi munţii
aceia — p â n ă a s e a r ă au fost ale lui. Nu e r a una pe
c a r e să n'o cunoască. Şi treceau de cinci mii. Chiar
acum, când le u r m ă r e a d e p ă r t â n d u - s e , o v e d e a pe
Baca căutând nod în p a p u r ă Negruţii, pe C r e a ţ ă ne-
deslipindu-se de Măriţi, pe Sâia, pe Trufaşa, pe
Cleoamba, pe Stogoaşa, pe U r â t a .
Oile merg încet. Totuşi V l a d nu se mişcă de pe
prag şi ochii lui nu se deslipiră din miţele turmei, pâ­
nă nu o v ă z u apucând pe plaiul ce coboară spinarea
piscului Bâlii, luând-o dealungul p â r ă u l u i . II trezi
din gânduri un behăit speriat şi p l â n g ă t o r . S e în­
toarse şi v ă z u coborînd şeaua Văiugei veşnica şi ne-
deslipita oaie r ă t ă c i t ă a fiecărei turme.
0 ţ u r c a n ă o sbughi pe lângă el, luând urma ce­
lorlalte. D a r nu trecu de-o a r u n c ă t u r ă de p i a t r ă , şi
se opri, întorcându-şi spre el ochii miraţi.
— Nu viu, B ă l a i e , nu mai viu... Du-te singură...
Oaia p a r c ă a priceput. O rupse i a r la fugă, be-
hăind s p r e t u r m ă să n'o uite pe aici.
V l a d îşi trecu a p ă s a t cu p a l m a peste frunte şi
peste ochi, ca p e n t r u a şterge o d a t ă pentru totdeau­
na chipurile trecutului, apoi porni să urce spre V â -
nătare.
S o a r e l e se î n ă l ţ a s e binişor şi, sub r a z e l e lui, mun­
ţii îşi schimbau necontenit culoarea. întâi, roşu închis,
apoi t r a n d a f i r i u cu umbre vinete, apoi cu unduiri şi
ape verzui, cu umbre cafenii, cu luciri de a u r vechiu.
Nu mai ştiau bietele stânci ce podoabă să-şi mai
scoată din lăzile de zestre, d o a r d o a r
se v a opri soarele în loc să se minu­
neze. D a r soarele, fie că-i p l ă c e a u
toate de-o p o t r i v ă , fie că de b ă t r â n
ce era, v ă z u s e p r e a multe ca să se
mai mire de ceva, îşi urca n e l u r b u r a t
drumul.
V l a d urcase f ă r ă gând p â n ă în
şeaua Văiugei. Coasta a c e a s t a piezişe
îi ascundea v â r f u l de dincolo al V â -
n ă t ă r i i . D a r cu atât mai m ă t ă h ă l o s îi
a p ă r u când ajunse în şea. Colţul abia
z ă r i t din c ă l d a r e a Bâlii aci se a r ă t a
în toată m ă r e ţ i a lui de munte p r ă ­
păstios, cu r ă d ă c i n i uriaşe trimise
spre m ă d u v a pământului, cu p o v â r ­
nişuri f ă r ă m ă s u r ă , cu săritori de les­
pezi d ă l t u i t e grosolan.
V l a d strânse pumnii şi-1 privi cu
î n t â r j i r e . Ocoli, urcând prin coastă,
Iezerul C a p r e l o r , frate mai mic a l la­
cului Bâlii. F r a t e mai mic şi mai bla­
jin, dornic să-şi mai v a d ă m ă c a r oda­
tă f r a t e l e de dincolo de c r e a s t ă . De
aceea s'a şi cocoţat cu v r e - o cinci sute de picioare
mai sus. D a r tot n'a a j u n s să t r e a c ă pragul de pia­
t r ă nemiloasă. Ş i a r ă m a s aici -*- ochiu de cer —
să-şi p l â n g ă aleanul într'un p â r ă u de lacrimi spre
miazăzi. Dar se v e d e că lacrimile lui sunt mai bune
decât orice isvor, că nu e dimineaţă să nu v i n ă câr­
duri de c a p r e negre ca să-şi s t â m p e r e setea din ele.
Ş i acum V l a d stârni o ceată de capre, cari o tu­
l i r ă spre V â r t o p e l . Dar el nu a v u acum nici ochiu
nici gând p e n t r u ele. II chema V â n ă t a r e a . Nu l u ă
în seamă nici p r ă p a s t i a îngustă, care taie drumul
spre pisc, p a r c ă muntele a r fi v r u t să spună: ,,Lă-
saţi-mă în singurătatea mea. Nu v ă vreau". O s ă r i
dintr'o a r u n c ă t u r ă , încleştându-şi manile într'o sco­
bitură de dincolo, cu uşurinţa omului, ce-a deschis
ochii în lumea tancurilor. A j u n s e pe pisc. Locul abia
îngăduia zece paşi înainte şi v r e - o cinci-şase de-a-
latul. In mijlocul lui o m o v i l ă de stânci s t r ă j u i a în­
tinsul priveliştei, care-şi p i e r d e a h o t a r e l e acolo unde
limpezimea văzduhului l ă s a p u t e r e a ochilor să p ă ­
trundă.
La i v i r e a omului pe buza stâncii, un m â r â i t din
două guri sună o clipă a p r i m e j d i e . D a r numai o cli­
pă, p e n t r u c ă în cea u r m ă t o a r e m â r â i t u l se schimbă
in glas de bucurie. De lângă m o v i l ă doui râşi se r i ­
dicară a r c u i t şi v e n i r ă să-şi a r a t e p ă r e r e a de bine şi
dragostea p e n t r u noul venit. V l a d îi mângâie p r i n t r e
urechile ascuţite, d a r ochii lui nu se deslipiră de mo­
v i l ă şi paşii lui nu-şi încetiniră mersul hotărit. Dintre
lespezile puse acoperiş ieşia o cruce de brad făcută
din îmbinarea a două tulpiniţe.
V l a d îngenunchie în faţa ei închinându-se, şi pri­
virile îi r ă m a s e r ă ţintuite şi mute pe b r a ţ e l e crucii,
în cari cuţitul lui tăiase cu slove grosolane şi strâmbe:
A I C I HODINEŞTE R A D A B A L E A , DE C Â N D Ş I - A U
P U S V I A Ţ A D U P Â OI, P E V R E M E G R E A , L E A T
7 1 0 7 , L U N A C I R E Ş A R , 1 7 ZILE.
i
S e rugă îndelung, spovedindu-se măicuţei lui dragi,
care zăcea acum aci sub movila de lespezi. Ii-a spus
cu vorbe' negrăite că nu mai poate sta prin aceste lo­
curi. C ă pustiul şi dorul după ea l - a r face de bună
seamă ca într'o zi să se arunce de aci, de lângă mor­ A c o l o a şi ingropat-o a doua zi de dimineaţă,
mântul ei, în p r ă p a s t i e . C ă a v â n d u t toată turma, toa­ după o noapte de priveghiu f ă r ă gânduri şi f ă r ă v i a ţ ă .
tă agoniseala ei şi t o a t ă a v e r e a lui, lui Onu. C ă a că­ Cu unghiile i-a s ă p a t mormântul, cu opintirea
p ă t a t pentru ea cinci mii de florini. trupului i-a a d u n a t lespezile şi bolovanii, din care i-a
— ...Ştiu, măicuţă, că e puţin pentru m â n d r e ţ e durat movila aceasta, pat pentru hodina cea m a r e .
de turmă, d a r Onu e om bun şi i-i d r a g ă oaia si-o gri- I-au a j u t a t doar râşii lui, Fulger şi P â n d a , cari au
jeşte bine... u r l a t a pustiu noaptea şi ziua toată.
A coborît apoi de v a l e prin v a l e a C a p r e i şi i-a
A p o i r ă m a s e mut, cu gândul la ce-a fost. Ia toa­
tăiat lemnul pentru cruce. O după amiază întreagă
tă v i a ţ a lui de p â n ă acum. La toate zilele pline de
s'a muncit să taie în b r a ţ e slove: întâia lui scrisoare.
bucurie, înşirate una după alta, jos la stâna de peste
Nu ştiuse măicuţa lui pentru ce-1 î n v ă ţ a buchile. C ă
şihoaia Bâlii, ori sus la lac la mioare, ori la r a r e l e
el a l t r ă v a ş n'a scris, că n'a a v u t cui.
s ă r b ă t o r i când coborau să se închine la m ă n ă s t i r e a
din C â r ţ a . Toate petrecute cu măicuţa lui d r a g ă şi Când a î m p l â n t a t - o la creştetul mormântului,
numai cu ea, că el de t a i c ă - s ă u nu-şi aduce aminte soarele-1 p r i v e a şi el trist din asfinţit.
decât din poveştile ei. M a i e jos la stână o cruce, A mai şezut o noapte mut şi singur, după cum
acum haită şi plină de muşchiu, d a r pe ea se mai mut şi singur a fost din clipa trăsnetului. G â n d u r i l e
poate ceti: nu apucau să i se înfiripe din negura, care i s'a l ă s a t
V l a d Bâlea, baciul, r ă p o s a t leat 7 0 8 7 . pe suflet. Nu se întreba ce v a fi, pentrucă nu price­
pea nici ce este, i a r ce-a fost p a r e c ă n'a fost.
Peste toate acestea însă se a ş t e r n e ca o perdea
de neguri ziua 1 7 din C i r e ş a r . A b i a au trecut p a t r u Numai când a doua o a r ă soarele i-a r ă s ă r i t roşu
luni de atunci şi muşchiul încă n'a prins a îmbrăca din fundul ţării A r d e a l u l u i , v i a ţ a s'a întors în el ca
lespezile mormântului, pe locul unde şi-a găsit măi­ o l o v i t u r ă de berbece. Şi o d a t ă cu ea d e s n ă d e j d e a şi
cuţa t r ă s n i t ă . mânia. Mânia împotriva t u t u r o r : a lui însuşi, a sorţii,
a cerului, a soarelui, a muntelui. Mai cu seamă a mun­
A fost zi senină p â n ă în p r â n z . Numai v ă z d u ­ telui. I-a fost prea drag muntele şi poate că de aceea
hul stătea greu, plin de dogoreală, i a r din apus din­ pornirea lui e r a mai sălbatecă împotriva lui. î m p o ­
spre Negoiul o cunună de nori plumburii d ă d e a u svon triva V â n ă t ă r i i . I-a spus maică-sa o d a t ă un banm că
de v r e m e rea. Dar ei nu v e d e a u primejdia, că şedeau V â n ă t a r e a o f l ă m â n d ă de vieţi omeneşti. De ce n'a
în cuib umbros, la lacul C a p r e i . l u a t - o pe-a l u i ? I-a venit d e o d a t ă să sară de pe cul­
Deodată s'a iscat furtuna. Capul de v â n t a venit mea ei în p r ă p a s t i a care-1 chema. I-a venit apoi să
dinspre P a l t i n a şi s'a încovoiat răbufnind în v a l e . La­ se n ă p u s t e a s c ă cu pumnii si cu umerii să o d ă r â m e ,
cul s'a înfiorat d i n t r ' o d a t ă şi oile au dat semne de să o facă una cu p ă m â n t u l . D a r t o t d a t ă 1-a copleşit
nelinişte. A u pornit să-şi t r e a c ă turma peste şea, s'o nimicnicia lui f a ţ ă de n e p ă s a r e a şi dârzenia stâncii.
coboare dincolo la adăpost. Dar e r a u multe şi r ă s l e - Şi a căzut cu faţa pe movila de lespezi şi i s'au
ţite. P â n ă să le adune şi să le pună pe drum, s'au tre­ deslegat stavilele plânsului.
zit cu r ă p ă i a l a pe ei. A ş a 1-a găsit spre s e a r ă Onu Gâgâlicea.
Când să coboare spre B â l e a au auzit un behăit Oile r ă t ă c e a u de două zile cu ugerele gata să le
speriat prin colţii V â n ă t ă r i i .
De ce s'a nimerit atunci să
fie el şi nu maică-sa în frun­
tea o i l o r ? Dacă e r a el la coa­
dă, s'ar fi dus el d u p ă r ă s -
l e a ţ ă . A ş a s'a întors mai­
că-sa.
V l a d n'a a p u c a t să a j u n ­
gă la lac şi o bubuitură a
cutremurat m ă r u n t a i e l e mun­
telui şi ştreangul de foc s'a
scurs în v â r f u l V â n ă t ă r i i . I
s'a p ă r u t că a v ă z u t - o în pa­
ra orbitoare pe maică-sa r i ­
dicând b r a ţ e l e peste c a p şi
că a auzit un strigăt. D a r s'a
mângâiat cu gândul că n'a
fost decât o p ă r e r e . Cu n ă ­
d e j d e a aceluiaşi gând a l ă s a t
turma în voia sorţii şi a n ă ­
v ă l i t într'un suflet să urce
V â n ă t a r e a . Când a a j u n s sus,
istovit de goana urcuşului, a
căzut zdrobit. Nu i se p ă r u s e .
M ă i c u ţ a lui zăcea f ă r ă su­
flare, răstignită pe lespezile
piscului. Pironul de foc al
trăsnetului o ţintui-se pe veci
acolo.

Bâlea spre vârful Caprii.
pleznească de nemuls. Onu e r a baciu la ei. Neîntor-
cându-i-se stăpânii a pornit cu strungarii în c ă u t a r e a
lor şi a turmei. Oile le-a găsit, risipite de prepeste-
nie, prin v a l e a Doamnei şi prin Laiţa, p â n ă d e p a r t e
în C ă l ţ u n . Cu chiu cu vai le-a strâns — lipseau peste
o sută — şi acum sunt în v a l e la stână, unde strun­
garii nu mai biruie cu mulsul.
— Oile?...
V l a d auzea toate acestea ca de pe a l t ă lume.
— Oile?...
A p o i Onu a tăcut. A v ă z u t crucea şi a slovenit,
închinându-se, scrisul.
Şi n'au mai vorbit p â n ă târziu.
Ce să-şi spună şi cum să-şi s p u n ă ?
Şi de ce să-şi mai s p u n ă ? . . .
Numai când a prins a se înopta Onu a îndrăznit
cu j u m ă t a t e glas:
— Nu vii, V l a d e ?
V l a d n'a priceput, d a r a plecat cu Onu.
C â t a ţinut coborîşul p â n ă la lacul lor, al Bâlii,
Onu d o a r se închina şi îngâna din când în când:
— Doamne, a p ă r ă . . .
A c i s'au oprit. V l a d a i n t r a t în bordeiul de pia­
t r ă de pe ostrov şi Onu nu 1-a mai putut urni din loc.
De atunci aci a şezut. Cu râşii lui. Cu cei doui
râşi, pe cari el i-a crescut. I-a găsit mai anul într'o
firidă de pe piciorul Netedului, după ce Onu înjun­
ghiase râsoaica. A b i a f ă c u s e r ă ochi. El i-a luat şi i-a
hrănit, şi râşii s'au lipit de el, cum p a r c ă nici cânele
nu se leagă de om. î m p r e u n ă au păzit oile. împreună
au v â n a t c a p r e l e de colţi, împreună au bătut cres­
tele p â n ă dincolo de Viştea. Ş i acum împreună îşi
duceau pustiul zilelor.
In fiecare s e a r ă urcau tustrei la mormântul de
pe V â n ă t a r e şi râşii, p a r c ă i - a r fi priceput gândul,
r ă m â n e a u acolo de s t r a j ă p â n ă dimineaţa, când se
ducea iar sus.
Onu le a d u c e a bruma de h r a n ă , de care aveau
lipsă, şi turma, cu toate ţ u r c a n e l e şi bercele şi sto-
goaşele, ca să-i mai descreţească fruntea lui V l a d .
Dar de câteori se ducea p s V â n ă t a r e , îl muncea
ş a r p e l e mâniei să-şi dea drumul pe aci la v a l e . G â n ­
dul a s v â r l i r e i în gol îl s t ă p â n e a tot mai mult. Cu­
noştea acum toate tancurile peretelui p r ă p ă s t i o s , de­
cât se tot uitase în creştetul lor. întâi a r cădea vre-o
sută de picioare drept în jos, apoi s'ar poticni în pri­
mul prag, apoi a r sbura p r i n t r e două vârfuri, sau poa­
te într'unul din ele, apoi grohotişul l - a r măcina la
vale, acolo unde nu mai e sbucium nici pustiu.
î n t r ' o zi i-a î m p ă r t ă ş i t gândul acesta de taină
lui Onu.
Onu s'a crucit a spaimă şi de atunci nu mai li­
psea de lângă V l a d , decât pentru a duce oile la muls.
Dar veni şi ziua socotelilor. Onu începu să se
plângă că nu mai ştie unde-i stă capul. Comarnicul
geme de caşi. Lâna din tunsori trebue dusă la târg
la Sâbii, că se trece şi-i scade preţul. S t e r p e l e i i
mieii trebuesc deschilinaţi de oi. S ă n u n e l e trebuesc
î m p r o s p ă t a t e cu droburi, pe cari cine să-i aducă de-
la ocnele Sâbiiului. Şi câte şi mai câte. C â t a t r ă i t
băciţa Bâlea, Dumnezeu s'o hodinească, toate au mers
ca pe apă, că a fost femee b ă r b a t ă şi cu socoteală în
toate. A c u m V l a d ce p o r u n c e ş t e ?
V l a d nu-şi luă ochii din creasta V â n ă t ă r i i şi,
când Onu tăcu, ostenit de a t â t a s p o r o v ă i a l ă z a d a r n i ­
că, întrebă ca dus:
— Ce zici?...
Dacă n'ar fi fost V l a d feciorul stăpânii sale şi
acum însuşi stăpân, Onu şi-ar fi scuipat mânia, i - a r
fi tras o suduială ca unui l ă s a t de minte şi l - a r fi în­
chinat aci în p l a t a Domnului. D a r e r a V l a d , priete­
nul şi stăpânul. Şi e r a p ă c a t de atâta a m a r de oi să
se aleagă nimica de ele. Intr'un târziu V l a d făcu un
semn ostenit:
— F ă ce vrei, Oane...
— Cum să fac ce v r e a u ? Doar nu-s ale mele. Tu
trebue să h o t ă r ă ş t i . Dacă a r fi turma mea, nu te-aş
mai necăji...
— P ă c a t că nu-s a l e tale...
Din ziua aceea Onu a luat o h o t ă r î r e m a r e . A v e a
el v r e - o miie de florini puşi de-o p a r t e într'o oală.
D a r turma e r a vrednică cel puţin şase ori pe a t â t a .
S ă se facă p ă r t a ş cu V l a d .
Ii spuse a doua zi gândul.
V l a d stătu o v r e m e pe gânduri si p a r e c ă Onu i-a
v ă z u t licărind în ochi o scânteie de înseninare. R ă s ­
punsul îl lumină: -
— N'am ce face cu miia ta, Oane. C u m p ă r ă - l e
pe toate. Atunci aş putea pleca.
— Să pleci? Unde?
— Nu ştiu. In lume, oriunde, numai să mă duc
de aici.
T ă c u r ă iar. In V l a d mijea a n ă d e j d e iar în Onu
vorbele lui V l a d au iscat t u r b u r a r e şi n e h o t ă r i r e . D a r
gândul că t o a t ă turma aceea m â n d r ă a r putea fi a
iui, îl smulse din t o r o p e a l ă .
De a doua zi chiar se l ă s ă la v a l e la m ă n ă s t i r e
şi ce-o fi tăinuit el cu călugării papistaşi din C â r ţ a ,
ce nu, peste p a t r u zile urca gâfâind în c ă l d a r e a Bâlii
cu desagii grei de galbeni.
— I-am adus, V l a d e .
— Ce-ai a d u s ?
— Florini. P r e ţ u l turmei.
Şi deslegă gura desagilor. A u r u l sclipi străin in
ţ a r a pe unde numai aurul soarelui a r e preţ.
P r i v i r i l e lui V l a d se a p r i n s e r ă . Dar nu de lucirea
galbenilor ci de bucuria plecării, care, de când i-a
semănat Onu n ă d e j d e a , crescuse în el cu r ă d ă c i n i
tot mai lacome.
— S ă - ţ i a j u t e Dumnezeu, Oane, să ai p a r t e de
ele din plin.
A p o i p e t r e c u r ă cea de pe u r m ă noapte împreu­
nă în coliba de pe ostrovul lacului.
V l a d îşi ridică încet p r i v i r i l e de pe mormântul
mamei sale şi u r c â n d u - ş i - l e ca o i e d e r ă pe lemnul cru­
cii, le dărui nemărginirei din f a ţ ă . S o a r e l e îi arun­
case umbra crucii pe piept: semnul ultimei îmbrăţi­
şări pe care i-o d ă d e a măicuţa lui.
S e ridică greoi în picioare, se mai închină odată
şi, cu un şuierat haiducesc, porni înapoi spre lac.
Râşii îi u r m a r ă chemarea şi svâcniră din a ş t e p t a r e a
lor să-1 însoţească.
La coliba din i e z ă r nu s t a t u r ă decât p r e ţ cât
să-şi încarce V l a d dăsagii cu a v e r e a în spinare şi
tustrei a p u c a r ă calea necunoscutului.
V l a d nu s'a gândit nici o clipă să nu-şi ia râşii
cu el şi lui Onu nici prin gând nu i-a trecut -ă-1 în­
trebe ce va face cu ei. A ş a de n e d e s p ă r ţ i t e erau aceste
trei făpturi că Onu nici nu şi-1 putea închipui pe V l a d
f ă r ă râşii lui.
Nu o l u a r ă pe p â r ă u l Bâlii la v a l e . P r e a a r fi
plecat curând din î m p ă r ă ţ i a culmilor şi poate că stâ­
na lor, pe lângă care a r fi trebuit astfel să t r e a c ă ,
i - a r mai fi zăbovit cu tot felul de aduceri aminte.
P o r n i r ă spre apus peste creste. Din c ă l d a r e a B â ­
lii ieşiră în şeaua Paltinei, de unde li se a r ă t ă îmbie­
tor lacul Doamnei cu v a l e a lui. D a r nu coborîră nici
spre el, p e n t r u c ă din f a ţ ă îi pofteau ca nişte svâcniri
spre s l a v ă piscurile C ă l ţ u n u l u i şi Negoiului.
Iezărul lor, p ă r ă s i t în căuşul lui uriaş, le trime­
tea z a d a r n i c pale de nouri albi, cari să-i cheme îna­
poi. Ochii lui V l a d nu le vedeau, n ă p ă d i ţ i de v r a j a
necunoscutului.
S p i n a r e a l a t ă a Paltinei se îngustă, f ă c â n d u - s e
muche de topor prin obârşia Laiţei, p r ă v ă l i n d u - s e
apoi n ă v a l n i c ă spre lacul Călţunului. Lângă apele lui
liniştite poposiră, înainte de-a înfrunta s ă r i t o r i l e
Strungei Dracului, care-i ducea pe drumul cel mai
scurt la pisc. Om şi fiare nu se l ă s a r ă speriaţi nici
de grohotişul, pe care gura strungei îl v a r s ă neconte­
nit ca o b a t j o c u r ă p e n t r u nimicnicia celor de jos, nici
de p r a g u r i l e ei lunecoase, şi în puţină v r e m e r ă s b e a u
sus pe culmea îngustă şi colţuroasă. Pe pisc s t a t u r ă
iar. V l a d se aşeză pe buza stâncii şi P â n d a şi F u l g e r
işi culcară capetele in poala lui, cerându-i mângâie­
rea. V l a d gâfâia. P o a t e şi de n ă v a l a pe'ntrecute a u r ­
cuşului, d a r de bună seamă de clocotul de v i a ţ ă n o u ă
spre c a r e mergea.
V i a ţ ă nouă. P c a t e cu tainiţe de bucurii, poate cu
mlaştini de d e s n ă d e j d e . D a r de sigur cu necunoscut.
Pornea spre ea cu toată curăţenia sorbită pe culmi,
cu toată dârzenia î n v ă ţ a t ă din neclintirea stâncii, cu
dărnicia n e d r ă m u i t ă deprinsă din n ă v a l a a p e l o r de
V ă r f a l ( «prii. (Fotografii i O . N . T.)
p r i m ă v a r ă . S e d ă r u i a întreg necunoscutului, pentrucă
s p r e el 1-a îndrumat ultima licărire a n ă d e j d i i în cli­
pa când i se p ă r u s e că totul se va sfârşi. Nu se gân­
dea că v a putea fi învins. A c o l o la mormântul de pe
V â n ă t a r e şi-a d e s b r ă c a t toate umbrele trecutului. Nu
p u r t a cu el decât a r m e de biruinţă. S e ducea să dea
lumii ceea ce munţii i-au sădit în suflet. Ceea ce în-
suşi munţii au cules din înaltul nopţilor, şi din jocul
s t ă p â n i t o r al soarelui şi furtunii.
Poteca î n c ă l e c a t ă pe spinarea Negoiului mic şi
furişată apoi în v a l e a S ă r a ţ i i îl duse prin desişul co­
d r i l o r în lumea oamenilor şi norii, p a r c ă î n t ă r â t a ţ i
de p l e c a r e a lui, se î n v o l b u r a r ă şi se închiseră z ă v o r
peste capul lui, despărţindu-1 de ţ a r a de dincolo de
neguri.

LIMBA A N I M A L E L O R de: t BLASIUS OTVOS

A cunoaşte „limba dobitoacelor" este vechea m a l e " ci din c o n t r a ne face să apreciem pe A t o t c r e a -

dorinţă a omului c a r e se d a t e a z ă p o a t e din acele v r e ­ torul şi în animalele create de El, ne face să iubim
muri, când şi limba omului e r a a t â t de simplă (mo­ a n i m a l e l e domestice şi sălbatice, f ă r ă de care nici
nosilabică) de nu putea să-şi e x p r i m e sentimentele, „horno intermedius" strămoşul nostru („maimuţa lui
decât prin m o d u l a r e a , prin coloritul acelor puţine Darwin") n'ar fi a j u n s să devină „homo sapiens"-ul
voci, pe care le avea. de azi.
In lumea basmelor se socotea omul cel mai în­ G ă s i m dorinţa de a cunoaşte limba animalelor,
ţ e l e p t acela, c a r e a v e a d a r u l să v o r b e a s c ă cu anima­ nu numai la s t r a t u r i l e inculte, ci o găsim şi la sa­
lele, iar acest d a r nu-1 puteau câştiga decât cei aleşi vanţi. N'am decât să amintesc vestitul ciclu de r o ­
de P r o v i d e n ţ a divină, c a r e le-a îngăduit să pândeas­ m a n e a l m a r e l u i scriitor englez, d e s p r e v i a ţ a lui T a r -
că momentul, când p e n t r u o clipă se deschidea ce­ zan. A c e s t om crescut de maimuţe, între maimuţe
rul. A m găsit acest crez (superstiţie) la români, la s'a a d a p t a t vieţei de a n i m a l e şi a î n v ă ţ a t limba mai­
unguri, la nemţi, la slavi şi l a sârbi. C r e d că e x i s t ă muţelor.
acest crez şi la a l t e popoare, mai ales la acele cu Citim în alte opere, că copii p ă r ă s i ţ i au fost a-
mai puţină cultură, care t r ă e s c în contact mai strâns doptaţi de lupi sau de oi sălbatice şi umblau in pa­
decât noi cu a n i m a l e l e domestice. V i a ţ a comună (syn- tru picioare.
biosis) cu animalele, care nu ne fac şi pe noi „ani- Nu sunt aceste d a t e constatări ştiinţifice pe ba­
za legilor naturei, d a r sunt do­
vezi, că limba a n i m a l e l o r a e-
xistat, fantesia nu numai a po­
p o a r e l o r inculte ci şi a savan­
ţilor, este o d o v a d ă (măcar cam
slabă d o v a d ă ) , că şi a n i m a l e l e
au graiu. „ G r a i u " în sensul lor,
graiu cu c a r e animalele a p a r ţ i ­
n ă t o a r e aceleiaşi specii, acele-
iaşii familii se înţeleg. Este un
graiu, pe care şi omul îl poate
inţelege. chiar d a c ă nu în între­
gime, d a r cunoaşte din unele
..expresii" sentimentele animale­
lor.. Omul, c ă r u i a îi este drag de
animale, care cunoaşte v i a ţ a ani­
malelor, inţelege multe „cuvinte"
ale lor, şi în unele cazuri poate
chiar să „ v o r b e a s c ă " cu ele.
R ă p o s a t u l m a r e ornytholog
maghiar, Hermann Otto, descrie
într'o o p e r ă p o p u l a r ă graiul ani­
m a l e l o r domestice, i n t e r p r e t â n d
graiul l o r aşa, cum corespunde
unor cuvinte ungureşti care su­
nă la fel, ca a c e l e cuvinte ale
animalelor. G ă s i m şi în limba r o ­
m â n ă cuvinte, ca denumire ale
a c e l o r animale, a c ă r o r voce
s e a m ă n ă cu cuvinte româneşti.
D. e. poporul zice prepeliţei
„Pitpalac", cuvânt c a r e seamă­
nă cântecului de nuntă al p r e ­
peliţei. Zicem pupezei „ P u p ă z ă "
fiindcă aşa strigă e a : p u - p u p ă !
Cred că şi cuvântul „uliu" p r o ­
vine dela strigătul surliţei (Bu-
Porumbel sălbatec. teo vulgaris) un fel de mieunat.
o voce jalnică, p l â n g ă t o a r e . (Pentru p o p o r toate r ă p i ­
toarele mai mari a r i p a t e , sunt ,,uli" sau chiar „ v u l t a n i " ) .
Intre toţi animalicultorii v â n ă t o r u l este în pri­
mul r â n d acela la care dorul de a cunoaşte limba ani­
m a l e l o r , este de demult tema pe c a r e caută să o r e ­
zolve. V â n ă t o r u l este acela, c a r e a r e nevoe să cu­
noască limba animalelor, pe c a r e v r e a să o folosească
în folosul său. V â n ă t o r u l este acela care cunoaşte
cele mai multe cuvinte din vocabularul animalelor.
Ne folosim de aceste cuvinte să ademenim v â n a t u l
dorit, să-1 aducem p â n ă în b ă t a i a armei.
A v e m două sisteme de a întrebuinţa vocea v â ­
natului:
1. II ademenim cu p r o p r i a lui voce;
2. II ademenim cu vocea unui alt animal, care
îi serveşte de h r a n ă .
î n c e r c să r e d a u aici în litere vocea acelor ani­
male, care ne interesează şi c a r e ştie să spună a t â ­
tea v â n ă t o r u l u i , care a r e urechi să a u d ă şi distingă
această voce, pe care trebue să o cunoaştem indivi­
dual chiar dacă a r fi, ca toate v i e t ă ţ i l e p ă d u r i i şi a l e
câmpului să „ v o r b e a s c ă " în acelaşi moment.
Luăm mai întâi acele specii de vânat, la care se
ademesc bărbaţii cu p r o p r i a lor voce pe timpul îm­
perecherii sărind furioşi, când vede că a p a r e un r i ­
val, care v r e a să-i r ă p e a s c ă femeea.
1. Cerbul. Cine nu ştie, chiar şi acel v â n ă t o r „ p r e -
peliţar", care în viaţa lui n'a v ă z u t cerb, ce înseam­
nă epoca „boncănitului"? Nu intră în cadrul acestui
mic articol să ne ocupăm pe larg, cum decurge „mu­
getul" cerbilor. A c e l fericit v â n ă t o r , c ă r u i a s o a r t a i-a
a c o r d a t norocul să fie „ a r i s t o c r a t u l " breslei v â n ă t o -
reşti, nu are nevoe de l ă m u r i r i l e mele, i a r a c e l a c a r e
trebue să se mulţumească cu o p r e p e l i ţ ă , cu o po-
târniche, nu a r e interes să cunoască „poezia şi r o ­
mantica p ă d u r i l o r virgine".
Cerbul m a t u r îşi strânge la începutul impereche-
rei „haremul" compus din a t â t e a femele, cât simte
el că poate să le fecundeze, îndeplinidu-şi datoria
de b ă r b a t pentru p e r p e t u a r e a speciei. Le păzeşte cu
gelozie, ne l ă s â n d nici una din cadânele sale să pă­
r ă s e a s c ă haremul. D a r v r e a
să fie asigurat de fidelitatea
femeilor sale, să împiedice
dela început ca nu cumva un
alt b ă r b a t care nu şi-a putut
face rost de harem, să profi­
te de ocazie (ceea ce tot se
î n t â m p l ă câteodată) să facă
pe al treilea, din triunghiul
familiar. In zori de zi vesteş­
te cu o voce de c a r e r ă s u n ă
codrul, că aci domneşte el,
aci este imperiul lui, i a r ci­
ne v r e a să-i discute d r e p t u ­
rile de bărbat, de p a ş a u a ha­
remului, v a a v e a de l u p t ă cu
el. Dacă la strigătul lui trium­
f ă t o r de eoooe! 6 ! 6 ! r ă s ­
punde un rival, care se sim­
te destul de voinic să se ia la
l u p t ă cu el, se încinge între
ei o l u p t ă care nu r a r se
termină cu m o a r t e a unuia din
«i, sau încurcându-şi coar­
nele, se p r ă p ă d e s c amân­
doi. S a r e la luptă şi atunci
când rivalul nu r ă s p u n d e , ci p r o v o a c ă singur lupta.
Deci cu tonul p r o v o c a t o r , imitat din triton (melc
de m a r e ) , din sticla de l a m p ă sau dintr'o stropitoare
umplută pe j u m ă t a t e cu a p ă , îl scoatem din ascunziş,
unde d o a r m e obosit sau îşi face d a t o r i a de b ă r b a t .
De n'am cunoaşte această „limbă" a cerbului,
mulţi cerbi capitali s'ar sustrage glonţului.
Este cam m a r e s ă r i t u r a dela cerb p â n ă la ...po­
rumbelul sălbatic, d a r u r m e a z ă aceasta în rândul sta­
bilit mai sus, fiindcă b ă r b ă t u ş u l tot pe timpul împere-
cherei (Aprilie) se ademeneşte cu propria-i voce. Da­
că ne camuflăm în a p r o p i e r e a acelui loc, unde amo­
rezul cântă cântecul lui de nuntă: „cucurhu-cucur-
hu!", acesta crede că a i n t r a t în domeniul lui un r i ­
val şi v r e a să-i seducă femeea. Vine imediat, cău­
tând r i v a l u l , d a r nu este a t â t de stăpânit de patimă
ca cocoşul de munte, să nu a u d ă , să nu v a d ă , nici
nu vine a ş a de cuprins de patima de dragoste ca cer­
bul, ci r ă m â n e p a s ă r e a „care are pe fiecare p a n ă un
ochiu", deci ne observă uşor dacă nu stăm nemiş­
caţi şi bine camuflaţi.
Uliul „vulpea aerului" pe care îl surprindem aşa
de greu cu arma, de nici la bufniţă nu prea se dă,
tot în timpul împerecherei îl putem înşela, apucân-
du-1 de vecinica patimă b ă r b ă t e a s c ă , de gelozie. Când
auzim chemarea lui „glighighi-ghic", ne camuflăm
şi imităm vocea lui amoroasă, cu care-şi cheamă fe­
mela. Gelozia e aşa de m a r e şi la această p a s ă r e , că
r a r se întâmplă să nu-1 putem aduce cu acest stri­
găt in bătaia armei.
Sitarul, cât e de mic, e aşa de înfocat amorez, că
schimbă direcţia zborului de nuntă, ce-1 face dimi­
neaţa şi s e a r a în c ă u t a r e a femelei. Când aude (fiind
în zbor, deci în c ă u t a r e a femelei) „cvorr, c v o r r ! " sau
„psivit!" nu ascultă, dacă-i r ă s p u n d e de jos mirea­
sa ci vine în direcţia vocei, pe care o crede, că por­
neşte dela rival. Dacă nu stăm pregătiţi, uneori îl
scăpăm fiindcă am ridicat a r m a prea târziu. Tot cu
vocea bărbatului se chiamă erunca.
Tot pe timpul împerecherii se ademeneşte şi că­
priorul d a r nu iritându-i gelozia, cu vocea rivalului,
Oare ia ce limbă discută ?
fiindcă acesta n u chiamă femeea cu v o c e a dragostei.
C â n d a u d e vocea c ă p r i o a r e i ,,pie!" p e c a r e o d ă c â n d
este gonită d e b ă r b a t şi ea nu v r e a să se lase, s a r e
ca un gelos înfuriat să alunge r i v a l u l .
Cu vocea femeii ademenim şi pe cel mai înfocat
amorez î n t r e v â n a t u l mic, cocoşul de potărniche. Ne
folosim de acest sistem, n u l a v â n ă t o a r e , fiindcă în
epoca împerecherii acest v â n a t nu se v â n e a z ă ci ne
folosim p e timpul împerecherii, mai bine zis imediat
d u p ă ce s'au f o r m a t perechile, c a să a t r a g e m în cursă
(cuşcă f ă c u t ă din s â r m ă ) când v r e m să c a p t u r ă m co­
coşii de prisos.
Tot cu vocea femeii chemăm în orice epocă ra­
ţele. La „hop-hop" acestea se î n t o r c din sbor şi
caută să se a ş e z e p e lac în acea parte, de unde vine
chemarea.
C e l e mai m u l t e r ă p i t o a r e se pot ademeni, imi­
t â n d ţ i p ă t u l iepurelui p r i n s de duşman, sau sisăitul
şoarecelui, ori ţipătul p a s ă r e i în ghiarele duşmanului.
Vulpea vine la ţipătul e p u r e l u i şi la sisăitul şoa­
recelui.
Jderul, dihorul cu ţ i p ă t u l paserei.
Nevăstuica este cel mai uşor de ademenit. In mo­
mentul când am v ă z u t - o d i s p ă r â n d , n'avem decât să
stăm locului nemişcaţi, f ă r ă a n e camufla m ă c a r ( d a r
tot e mai bine d a c ă n e putem ascunde) şi să sisăim.
Chiar d a c ă o b s e r v â n d u - n e a d i s p ă r u t i a r , tot mai vi­
ne, d a c ă a u d e sisăitul şoarecelui.
Coţofenele, ciorile cenuşii, unii câini hoinari, (cei
c a r e au p r i n s c â t e o d a t ă v r e - u n i e p u r e ) , vin la ţ i p ă ­
tul iepurelui. Cele dintâi vin şi l a ţipătul p a s ă r e i .
In comerţ găsim fel de fel de instrumente cu
care putem să imităm vocea animalului dorit. F i e
însă aceste instrumente c â t de „perfecţionate amelio­
rate", toate au un sunet metalic, ceea ce este na­
tural. Cu gura se pot imita aceste voci (în a f a r ă de
mugetul cerbului), cu m u l t mai n a t u r a l . Nu este toc­
mai greu să imităm cu gura. Niţică muzicalitate, spi­
rit de observaţie şi multă, p r e a m u l t ă r ă b d a r e ne
învaţă.
F i i n d c ă şi eu tot „din c a r t e " a m î n v ă ţ a t să imit
m u l t e voci, i a r a l t e l e din observaţie, încerc să d a u o
lecţie teoretică a c e l o r a , c a r e nu ştiu, d a r v o r să ştie
şi a c e a s t ă meserie. Notez însă că, eu cânt l a mai mul­
te i n s t r u m e n t e de muzică şi t r ă e s c de un v e a c de om
în p ă d u r e , î n t r e „ a n i m a l e l e m e l e " şi că l a s t not least,
am pasiune p e n t r u a ş a ceva.
P r i m ă v a r a când v r e a u să ştiu, d a c ă porumbeii
sălbatici, p e c a r e n u i-am v ă z u t , n u i-am auzit, au în­
ceput o a r e împerecherea, m ă camuflez d u p ă o t u f ă
şi imit vocea b ă r b ă t u ş u l u i . De m u l t e ori a m a v u t im­
presia că vocea m e a a p o r n i t cântecul l o r d e nuntă.
Cum i m i t ? M a i m u l t „din c a p " decât din piept, strig
„cucurhu, crhu, c r h u ! " . A m î n v ă ţ a t a c e a s t a îngânând
porumbeii d e casă.
M e r g mai d e p a r t e şi imit m i e r l a n e a g r ă f l u e r â n d :
„fiu, fiu-fefia!" Ş i m i e r l a r ă s p u n d e .
A m auzit la coliba cu bufniţă, cum c h i a m ă s u r l i ţ a
(Buteo vulgaris) a j u t o r , p r i v i n d l a bufniţă dintr'un
pom. D a c ă v ă d un b u s s a r d (în epoca când şi el e pri­
m e j d i o s p e n t r u v â n a t , fiindcă nu e întotdeauna p e ­
riculos), fluer „hiiie!", începând subţire şi t e r m i n â n d
gros. N'am reuşit 1 0 0 % d a r de m u l t e o r i l-am întors
din zbor şi l-am a j u n s cu a r m a .
D a c ă sunt într'o p ă d u r e mică, p e c a r e încă nu
o cunosc şi v r e a u să ştiu d a c ă sunt coţofene, imit ţ i ­
p ă t u l iepurelui. C u m ? Din pumnul d r e p t formez o
pâlnie, astfel ca degetul m a r e şi cel a r ă t ă t o r să facă
o elipsă. P u n a c e a s t ă e l i p s ă l a colţul gurei, cu p a l m a
stângă niţel încovoiată a s t u p pâlnia, fiindcă cu a c e a ­
sta m o d u l e z v o c e a şi d a u acel caracteristic „oa, oa,
oa", care s e a m ă n ă plânsului copilului din faşe. Strâng;
buzele şi suflu în pumn cum aşi sufla un staccato în
clarinetul meu „b". S t r i g numai de două ori, m o d u ­
l â n d astfel vocea ca la u r m ă să i a s ă un fel d e oftat,
un strigăt disperat, ca eşit din gura epurelui muri­
bund. D a c ă sunt coţofene în d i s t a n ţ a să a u d ă a c e s t
strigăt, toate se r e v o l t ă , încep g ă l ă g i a şi vin zburând,
d e a s u p r a capului meu, c ă u t â n d e p u r e l e prins de d u ş ­
man, p r a d ă u ş o a r ă . Trebue să stăm f o a r t e bine ca­
muflaţi, căci d a c ă ne v ă d , d i s p a r imediat. D a c ă l e - a m
s p e r i a t t r ă g â n d , sau că n u mai v o r s ă v i n ă l a ţ i p ă ­
tul epurelui, schimb locul şi imit vocea p a s ă r e i prin­
să de duşman. F o a r t e uşor. Lipesc buzele ţuguite,
p a r c ă aşi v r e a s ă sărut, p e podul palmei, pe p u m n ,
pe un deget, cum îmi vine în momentul a c e l a şi t r a g
aerul, p a r c ă aşi s ă r u t a t a r e , cu pasiune, îndelungat,
de 3 — 4 ori scăzând pe l a sfârşit vocea. Eu pot s ă
imit şi f ă r ă a s ă r u t a mâna, ci s ă r u t â n d „în vânt".
C â n d mai e cineva cu mine şi v ă d , sau aud coţo­
fene, imit epurele şi d a c ă se sfătuesc p r e a m u l t î n
loc să vină, scot cutia de chibrituri (mai bine d a c ă
e p l i n ă ) , şi a p ă s â n d cu d o u ă degete sus şi jos p e
capac, scot, bag l a loc cutia în capac, p r o d u c â n d ast­
fel o voce c a r e s e a m ă n ă „vorbei" coţofenelor, c â n d
acestea stau l a taifas. C r e z â n d că a l t e coţofene stau
d e j a l a masă, vin şi ele.
C â n d am z ă r i t o n e v ă s t u i c a — mai ales toamna
şi i a r n a — sunt sigur că e a mea, ori unde s'ar as­
cunde. M ă camuflez, sau d a c ă nu am unde, d. e. î n
câmp, stau nemişcat, cu a r m a e p o l a t ă şi imit sisăitul
şoarecelui. Ţuguesc buzele s t r â n g â n d u - l e cât pot ş i
sug a e r u l mişcând fălcile. D a c ă am auzit c â n d v a si-
săit de şoarece, imităm l a perfecţie. C i n e n u p o a t e
numai cu gura, n'are decât să lipească buzele f o r m a t e
ca mai sus, de muchea unghiei degetului cel m a r e şi
să sugă a e r u l ca mai sus.
Şi v u l p e a v i n e la sisăit de şoarece.
La a l t e animale nu am e x p e r i e n ţ e .
Flagraat delict.
 DISCUŢII „2. T o a t e p i e s e l e ( p ă s ă r i , m a m i f e r e ) care nu
m o n t a t e în d i o r a m e s a u d u l a p u r i cu s t i c l ă , s u n t în s t a r e
sunt

i. d e t e r i o r a t ă ( m u r d a r e , decolorate, p e n a j stricat, piele r u p t ă ,

m u l t e p ă t r u n s e de m o l i i ) " .
O lămurire) la articolul .,3. I n i n t e r i o r u l d i o r a m e l o r ş i a l d u l a p u r i l o r c u g e a m
a p ă t r u n s p r a f u l şi p r o b a b i l i n s e c t e l e v ă t ă m ă t o a r e " .
„O ruină: Muzeul de vânătoare" „4. I n m a i m u l t e l o c u r i p l o u ă p r i n t a v a n , a t i n g â n d
d i o r a m e l e şi p r o v o c â n d p u t r e z i r e a i m o b i l u l u i " .
C l ă d i r e a , î n c a r e e s t e a d ă p o s t i t M u z e u l de V â n ă t o a r e
„Prof. Br. Gheorghe Nedici" d i n P a r c u l C a r o l I, e s t e p r o ­ * # *
prietatea Primăriei Municipiului Bucureşti. Aceasta, în
b a z a a c t u l u i de t r a n s m i t e r e de p r o p r i e t a t e d i n 1 5 Octom- Dela d a t a r e f e r a t u l u i citat m a i sus, s'au scos din M u ­
v r i e 1936 p u b l i c a t în M o n i t o r u l Oficial n r . 120 din 28 M a i zeu m a j o r i t a t e a p i e s e l o r d e g r a d a t e , i a r cele r ă m a s e a u fost
1934, c a r e specifică u r m ă t o a r e l e : c u r â ţ t e şi s u n t m e r e u t r a t a t e c u s u b s t a n ţ e l e n e c e s a r e p e n ­
„2. M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r îşi r e z e r v ă t r u c o n s e r v a r e a lor.
l i b e r a f o l o s i n ţ ă şi e x p l o a t a r e a P a v i l i o n u l u i V â n ă t o a r e i , a- Astăzi Muzeul este închis p e n t r u public, deoarece
r ă t a t ă î n p l a n l a n r . 5 şi a P a v i l i o n u l u i R e g a l a r ă t a t ă î n p a r t e d i n p i e s e l e d i n c l i o r a m e şi m a j o r i t a t e a c e l o r l i b e r e ,
p l a n l a n r . 6, P r i m ă r i a p ă s t r â n d n u m a i n u d a p r o p r i e t a t e neînchise în d u l a p u r i sau diorame, a u fost puse la dispo­
a acestor Pavilioane". ziţia M i n i s t e r u l u i P r o p a g a n d e i , la insistenţa acestuia, c a r e
„3. P o t r i v i t a r t i c o l u l u i 3 d i n m e n ţ i o n a t a Lege, Pri­ o r g a n i z e a z ă Expoziţia V o l a n t ă a f a u n e i v â n ă t o r e ş t i ce este
m ă r i a Municipiului Bucureşti va face întreaga adminis­ pe cale a pleca în G e r m a n i a ; i a r o a l t ă p a r t e a fost d a t ă
t r a ţ i e a t â t a t e r e n u l u i c â t ş i a P a v i l i o a n e l o r ce i a î n p r o ­ î m p r u m u t p e n t r u Expoziţia R e g i o n a l ă de V â n ă t o a r e din
prietate, inclusiv Pavilioanele V â n ă t o a r e i şi R e g a l , aşa Chişinău.
c u m se specifică m a i jos. A c u m se p r o f i t ă de a c e s t f a p t p e n t r u a se executa
„4. S e s t i p u l e a z ă î n ce p r i v e ş t e a c e s t e d o u ă P a v i l i o a n e a m e n a j ă r i i n t e r i o a r e , ce m a i s u n t n e c e s a r e Muzeului.
r ă m a s e î n f o l o s i n ţ a M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i ­
lor, P r i m ă r i a Municipiului Bucureşti v a a v e a în s a r c i n a * * #
s a cheltuelile n e c e s i t a t e de l u m i n a t u l , î n c ă l z i t u l l o r p r e ­
I n p r o g r a m u l d e r e o r g a n i z a r e a l M u z e u l u i , s'a p r e ­
c u m ş i c h e l t u e l i l e ce v o r fi n e c e s a r e r e p a r a ţ i u n i l o r c a r i
v ă z u t ca toate piesele (păsări, m a m i f e r e mici), cari n u a u
se v o r e x e c u t a f ă r ă î n t â r z i e r e o r i de c â t e o r i necesitatea
f o s t m o n t a t e s u b s t i c l ă , p r e c u m şi cele s u p r a n u m e r a r e (în
o v a cere".
speţă acelea a c ă r o r m o n t a r e sub sticlă n u m a i rentează),
„ D e a s e m e n e a p a z a şi î n t r e a g a î n t r e ţ i n e r e e c o n o m i c ă s ă fie d o n a t e d i f e r i t e l o r instituţii de î n v ă ţ ă m â n t , p e n t r u
a acestor d o u ă P a v i l i o a n e r e v i n e exclusiv în s a r c i n a P r i ­ c a r i v o r fi d e r e a l f o l o s . A s t f e l î n M u z e u n u v o r m a i r ă ­
măriei". m â n e decât piese m o n t a t e în d i o r a m e s a u d u l a p u r i cu

••• sticlă, p u t â n d u - s e p ă s t r a deci f ă r ă s ă se d e t e r i o r e z e . De­

a l t f e l s'a ş i a d o p t a t p r i n c i p i u l c a t o t ce s e v a p r e p a r a î n
P e n t r u a s e v e d e a de când, datează starea de degra­ v i i t o r s ă fie ţ i n u t s u b sticlă.
dare a imobilului în c a r e este adăpostit Muzeul de V â n ă ­ S u n t e m de m a i b i n e de u n a n în c ă u t a r e p e n t r u a n ­
t o a r e ş i d i l i g e n t e l e ce s ' a u f ă c u t p e n t r u r e p a r a r e a l u i , ci­ g a j a r e a u n u i conservator specialist care să aibă p e r m a ­
t ă m u r m ă t o a r e l e d i n r e f e r a t u l d - l u i I n s p e c t o r N. B a s t a c h e , n e n t ă g r i j e d e p ă s t r a r e a şi c o n s e r v a r e a î n b u n e condi-
înreg. s u b n r . 25806 din 31 D e c e m v r i e 1940: ţiuni a pieselor din Muzeu.
„ I n u r m a r e f e r a t u l u i D i r e c ţ i u n e i V â n ă t o a r e i s'a c o n ­ A s t ă z i n e p r e o c u p ă i d e i a c a a t u n c i c â n d se v a i v i
s t a t a t c ă r e p a r a ţ i u n i s u n t n e c e s a r e , în c a r e s c o p s'a î n ­ p r i l e j u l şi p o s i b i l i t a t e a s ă m u t ă m M u z e u l î n t r ' u n l o c m a i
t o c m i t de c ă t r e S e r v i c i u l A r h i t e c t u r e i din Minister, u n de­ c e n t r a l , d e o a r e c e p r e a p u ţ i n p u b l i c v â n ă t o r e s c îl v i z i t e a z ă
v i z î n v a l o a r e de lei 1.962.000 (un m i l i o n n o u ă s u t e ş a s e z e c i în P a r c u l Carol.
şi d o u ă m i i ) . I n c e e a c e p r i v e ş t e f o n d u l d e v â n ă t o a r e , n u se p u t e a u
„Ministerul Agriculturii intervine către Municipiul prevede în buget cheltueli pentru a m e n a j ă r i interioare,
B u c u r e ş t i care este p r o p r i e t a r u l c l ă d i r i l o r din P a r c u l Ca­ a t â t a v r e m e cât c l ă d i r e a n u f u s e s e r e p a r a t ă de c ă t r e P r i ­
rol, cerând conform convenţiei să execute r e p a r a ţ i u n i l e m ă r i a M u n i c i p i u l u i B u c u r e ş t i , şi nici n u e r a logic s ă se
a r ă t a t e în deviz". c h e l t u i a s c ă b a n i m u l ţ i , î n a i n t e de a se fi t e r m i n a t r e p a ­
„ P r i m ă r i a Capitalei în u r m a r e f e r a t u l u i S e r v i c i u l u i r a ţ i u n i l e necesare, m a i cu s e a m ă în s t a r e a î n c a r e se gă­
Arhitecturei a Municipiului, aprobă ordonanţarea sumei sea c l ă d i r e a d u p ă c u t r e m u r u l din t o a m n a a n u l u i 1940.
de lei 350.000, d i n a l o c a ţ i a b u g e t a r ă de 850.000, d i n b u ­
g e t u l M u n i c i p i u l u i pe 1940, afectată acestui scop; sumă Inspector de îndrumare şi control,
ce s ' a o r d o n a n ţ a t ş i s e a f l ă î n c a s a P r i m ă r i e i d e G a l b e n Maior Emil Miclescu
l a d i s p o z i ţ i a d - l u i A r h i t e c t S e f M. P o m p e i " . ( î n s ă r c i n a t l a d a t a de 27 I u n i e 1 9 4 1
„ D i n s u m a de 350.000 lei, u r m e a z ă s ă se defalcheze c u c o n t r o l u l M u z e u l u i şi r e p a r a ţ i u ­
din devizul iniţial, capitolele în c a r e s u n t p r e v ă z u t e lu­ n i l o r ce s e f a c )
c r ă r i l e c u c a r a c t e r u r g e n t , s p r e a fi e x e c u t a t e î n a i n t e d e
i a r n ă , p r e v e n i n d alte s t r i c ă c i u n i c a u z a t e de z ă p a d a de pe (Nota Redacţiei). — L a î n c h i d e r e a ediţiei n o a s t r e a m
a c o p e r i ş şi t o p i r e a e i " . . . p r i m i t l ă m u r i r i l e de m a i sus, c ă r o r a le d ă m loc cu p l ă ­
„ I n ce p r i v e ş t e r e s t u l s u m e i d i n d e v i z d e l e i 1 . 6 1 2 . 0 0 0 , c e r e , î n t â i : f i i n d c ă p r i n l ă m u r i r i şi n u p r i n b r u s c ă r i se
u r m e a z ă ca M i n i s t e r u l de A g r i c u l t u r ă s ă f a c ă din n o u in­ serveşte o cauză publică, — apoi: fiindcă aceste l ă m u r i r i
tervenţie către Municipiu, ca pe baza aceloraşi conside­ j u s t i f i c ă d e p l i n c e l e ce l e a r ă t a m n o i c a f a p t e î n a r t i c o ­
r e n t e să p r e v a d ă s u m a în bugetul viitor". laşul, care care â stârnit atâtea fulgere.
* # • Intr'adevăr suntem mulţumiţi, când din locul cel
m a i a u t e n t i c se a r a t ă , că e î n d i s c u ţ i u n e n u m a i d a t a
P e l â n g ă i n t e r v e n ţ i a s c r i s ă , î n s e n s u l r e f e r a t u l u i a- „ d e când datează starea de degradare a imobilului în care
r â t a t m a i s u s ce p o a r t ă n r . 167 din 3 Ianuarie 1941, au este adăpostit Muzeul d e vânătoare", şi se c i t e a z ă r e f e ­
m a i u r m a t o s e a m ă de i n t e r v e n ţ i i v e r b a l e pe l â n g ă c o n d u ­ r a t u l D-lui A u r e l M. C o m ş i a d i n 1 5 A p r i l i e 1 9 4 0 „pentru
c ă t o r i i M u n i c i p i u l u i , c a r i a u a v u t ca r e z u l t a t e x e c u t a r e a a scoate în evidenţă data la care se afla Muzeul în starea
l u c r ă r i l o r de c o n s o l i d a r e a z i d ă r i i f a ţ a d e i , r e p a r a ţ i u n i l o r arătată prin articolul din Revista „Carpatii".
i n t e r i o a r e şi e x t e r i o a r e l a t o a t ă z i d ă r i a i m o b i l u l u i , ten- Deci se c o n f i r m ă , că s t a r e a d e s c r i s ă de n o i a M u z e u ­
c u i r e a d i n n o u şi s p o i r e a i n t e r i o a r ă şi e x t e r i o a r ă a c l ă d i - l u i d e V â n ă t o a r e e u n a r e a l ă , — şi n u m a i d a t a d e c â n d e
r e i , î n c o n j u r a r e a ei c u u n t r o t u a r l u c r a t î n b e t o n a r m a t în această s t a r e cere o l ă m u r i r e . Or noi n u a m a r ă t a t ,
e t c , l u c r ă r i în v a l o a r e de lei 484.077, î n c e p u t e în S e p t e m ­ de când e a c e a s t ă s t a r e d e d e l ă s a r e ş i m a i a l e s n u a m s u s ­
v r i e 1 9 4 1 , t e r m i n a t e şi r e c e p ţ i o n a t e î n z i u a d e 19 Octom- ţ i n u t , că Dl C o m ş i a l a i n t r a r e a D - s a l e în f u n c ţ i u n e a g ă ­
vrie 1942. sit o situaţie perfectă.
Aceasta relativ la starea clădirii. Deci d a c ă a m f ă c u t u n r e p r o ş acela n u e r a î n d r e p ­
Trecem la p a r t e a a doua, relativ la piesele din Mu­ t a t special o r g a n i z a ţ i e i de azi, î n ceeace p r i v e ş t e d e l ă s a r e a
z e u ş i c i t ă m d i n r e f e r a t u l î n r e g . s u b n r . 8 9 0 6 d i n 15 Apri­ Muzeului.
lie 1940 a d - l u i I n g . A u r e l M . C o m ş i a p e a t u n c i Inspector C e e a c e s u s ţ i n e m şi d u p ă a c e s t e l ă m u r i r i î n ce p r i v e ş ­
G e n e r a l a l V â n ă t o a r e i , pentru a scoate în evidenţă data te a c e a s t ă p a r t e a a r t i c o l u l u i n o s t r u este, că n u î n ţ e l e g e m
la care se afla Muzeul în starea arătată prin articolul din ca dela r e f e r a t u l D-lui C o m ş i a din 15 A p r i l i e 1940 s ă t r e a ­
Bevista „Carpaţii". c ă doi a n i şi j u m ă t a t e , f ă r ă a se f a c e cele n e c e s a r e p e n -
tru refacerea efectivă a Muzeului, atunci, când pentru re-
p a r a ţ i u n i l e clădirii P r i m ă r i a Municipiului a alocat o în­
s e m n a t ă s u m ă î n c ă î n 1 9 4 0 , c â n d se p u t e a u a l o c a î n a n i i
1940, 1 9 4 1 , 1 9 4 2 s u m e şi d i n F o n d u l de V â n ă t o a r e a t â t c a
a v a n s u r i î n c o n t u l P r i m ă r i e i p e n t r u r e p a r a ţ i u n i , c â t şi
pentru refacerea a r a n j a m e n t u l u i intern al Muzeului.
' C o n s t a t ă m cu p l ă c e r e , că a c u m c l ă d i r e a M u z e u l u i e
r e p a r a t ă în exterior. In ceeace p r i v e ş t e p l a n u r i l e de v i i t o r
cu p r i v i r e l a obiectele d i n M u z e u , f a c e m t o a t e r e z e r v e l e .
D a c ă u n e l e p i e s e d i n n e g l i j e n ţ a c u i v a s ' a u d e t e r i o r a t (în
m u z e e l e b i n e o r g a n i z a t e p i e s e l e se m e n ţ i n zeci de a n i ! ) ,
î n c ă n u î n s e m n e a z ă să n u fie î n l o c u i t e . M u z e u l de V â n ă ­
t o a r e t r e b u e s ă f i e didactic şi î n a c e e a ş v r e m e ş i intere­
sant. Ş i p e n t r u v â n ă t o r i şi p e n t r u m a r e l e p u b l i c . O r eli­
m i n â n d piese, d i o r a m e etc. c a r e s ă p r e z i n t e — p o a t e î n
m ă s u r ă a b u n d e n t ă — toată f a u n a cinegetică a României,
scădem aceste calităţi.
M o d u l de r e o r g a n i z a r e a M u z e u l u i , — a j u n s î n h a l u l
c o n f i r m a t de „ l ă m u r i r e a " de m a i s u s — t r e b u e s ă f o r m e z e
o b i e c t u l p r e o c u p ă r i l o r şi a C o n s i l i u l u i p e r m a n e n t a l V â n ă ­
t o a r e i , şi s o c o t i m , c ă şi „ U n i u n e a " a r a v e a d e s p u s u n
c u v â n t cu a u t o r i t a t e în a c e a s t ă m a t e r i e .
II.
Formarea Fondurilor de vânătoare sau
Comasarea terenurilor de vânat
ce m i - a d a t F . V . C. N. R. l a a d u n a r e a g e n e r a l ă d i n 1 9 3 9
ţ i n u t ă sub p r e ş e d i n ţ i a Dlui Dr. S. V u l c u : de a întocmi
h a r t a f o n d u r i l o r de v â n ă t o a r e d e l à m u n t e d i n j u d e ţ u l H u ­
nedoara.
L u c r a r e a abea începută nu a m putut-o continua din
c a u z a că n u m i s'au p r e c i z a t c r i t e r i i l e pe b a z a c ă r o r a u r ­
m e a z ă a fi î n t o c m i t ă şi a n u m e :
1. D a c ă se f a c e c o m a s a r e a : d u p ă a l t i t u d i n e s a u d u p ă
felul v â n a t u l u i .
2. D e l à c a r e a l t i t u d i n e î n c e p e M u n t e l e ş i d a c ă s u n t
d e s t i n a t e a f o r m a f o n d u r i d e m u n t e şi t e r e n u r i l e c a r i î n
t r e c u t a u a v u t v â n a t de m u n t e şi î n p r e z e n t se p r e t e a z ă
d e a fi c o l o n i z a t c u a s t f e l d e v â n a t .
3. C a r e e s t e v â n a t u l p e n t r u c a r e t r e b u i e s c formate
f o n d u r i m a r i şi c â t de m a r i l a f i e c a r e .
4. C a r i v o r fi d r e p t u r i l e p r o p r i e t a r i l o r î n n o u a s i t u a ­
ţie, d u p ă n a t u r a l o r : S t a t , i n s t i t u ţ i i , p a r t i c u l a r i .
5. C i n e f a c e c l a s i f i c a r e a şi c i n e a r b i t r e a z ă l i t i g i i l e
i v i t e î n t r e p r o p r i e t a r i i c o m a s a ţ i şi a l e a c e s t o r a f a ţ ă d e o r ­
g a n e l e de execuţie.
A s u p r a celor de m a i s u s a m c e r u t l ă m u r i r i i n i ţ i a t o ­
r u l u i a c e s t e i a c ţ i u n i Dl D r . S . V u l c u . D - s a m i - a r ă m a s
d a t o r c u p r e c i z ă r i l e c e r u t e şi d e a c e a a m l ă s a t şi e u b a l t ă
toată chestiunea.
î n t r u c â t problema prezintă m a i multe aspecte ani
c e r u t p ă r e r i l e m a i m u l t o r v â n ă t o r i de m a r e t a l i e şi a p r o a ­
p e t o ţ i a u r e c u n o s c u t d i f i c u l t ă ţ i l e ce î n t â m p i n ă
p r o b l e m ă şi toţi a u f o s t de p ă r e r e c ă a c e a s t ă p r o b l e m ă
aceasta

I n r e v i s t a „ C a r p a ţ i i " No. 8 / 1 9 4 2 a m c i t i t d a r e a d e s e a ­ se v a r e z o l v a m ă r i n d u - s e s u p r a f a ţ a m i n i m ă a u n u i t e r e n
m ă a a d u n ă r i i g e n e r a l e a F e d e r a ţ i e i V â n ă t o r i l o r de C a ­ de m u n t e l a 2000 h a . s a u m a i m u l t .
p r e N e g r e d i n R o m â n i a , u n d e se î n s c r i e s u m a de 1 0 0 . 0 0 0 P r o b l e m a d e o c a m d a t ă a fost p u s ă p e n t r u j u d e ţ u l Hu­
Lei p e n t r u h a r t a zoogeografică a c a p r e l o r negre. n e d o a r a , î n s ă eu c r e d c ă e s t e de i n t r e e s g e n e r a l şi de a c e e a
î n t o c m i r e a acestei h ă r ţ i îmi r e a m i n t e ş t e î n s ă r c i n a r e a c r e d o p o r t u n a p u n e p r o b l e m a î n a n s a m b l u l ei, p e n t r u
întreaga ţară.
Chestiunea formării fonduri­
l o r de v â n ă t o a r e a fost p u s ă de Dl
Dr. S. V u l c u în r e v i s t a „ C a r p a ţ i i "
No. 1 , 5 ş i 7 d i n 1 9 3 9 f ă r ă c a a l t ­
c i n e v a s ă se fi o c u p a t d e e a şi f ă r ă
a m a i fi r e l u a t ă p r i n r e v i s t e l e d e
specialitate.
F i i n d c ă se v o r b e ş t e d e s p r e o
m o d i f i c a r e a actualei legi de v â ­
nătoare, cred necesar a repune în
discuţie aceasta problemă, î n t r u c â t
prin m a j o r a r e a suprafeţei minime
delà Munte, nu o v ă d rezolvată.
Dl Dr. S. V u l c u a p u s a c e a s t ă
p r o b l e m ă f i i n d c ă s'a i z b i t de e a ş i
ca b u n o r g a n i z a t o r de t e r e n u r i de
v â n a t — c u m s ' a d o v e d t i a fi — a
văzut inconvenientele arţ'jr.Vilui
m o d de a r e n d a r e " l^i e m i r i l o r .
F i i n d c ă Dnia-Sp, .a a d e s v o l t a t su­
f i c i e n t a c e a s t a p r o b l e m ă şi m a j o r i ­
tatea v â n ă t o r i l o r n u a a v u t ocazie
de a o b s e r v a aceste n e a j u n s u r i , da­
torită situaţiilor locale diferite sau
în u r m a f a p t u l u i că n u s'au inte­
resat suficient de o r g a n i z a r e a te­
renului.
Pentru a ilustra inconvenien­
tele a c t u a l u l u i s i s t e m de a r e n d a r e
sau formare a terenurilor, repro­
duc aici schiţa terenurilor de
v â n a t din partea de nord-est a
Munţilor Retezatu.
D i n e x a m i n a r e a schiţei se con­
stată următoarele:
1. H o t a r u l c o m u n e i Mălăeşti
n o t a t pe s c h i ţ ă cu A este în total
sub 1000 ha. Din aceasta terenul
c o m u n de pe şes c o n s t i t u e u n t e r e n
independent n e a v â n d s u p r a f a ţ a ne­
c e s a r ă . De f a p t î n t r e c u t nici n u a
fost a r e n d a t de n i m e n i .
2. H o t a r u l c o m u n e i P a r o ş - P e ş -
t e r a n o t a t pe s c h i ţ ă cu B, a r e t e r e n
d e ş e s şi d e m u n t e , c a r i p o t c o n s t i ­
t u i t e r e n u r i i n d e p e n d e n t e , şes s a u
munte. Se observă însă că terenul
de m u n t e s e î n t i n d e c a o f ă ş i e p e
o vale îngustă înglobând ambii ver-
s a n ţ i a i v ă i i şi a p o i t r a v e r s e a z ă o
CARPAŢH •:• 1942. No. II
c o a m ă de m u n t e de 2300 m. î n ă l ţ i m e , c o b o a r ă î n v a l e l a
1889 m. şi t r a v e r s e a z ă o n o u ă c o a m ă de m u n t e Lănciţu
d e 2 0 0 0 — 2 3 0 0 m . şi d i n n o u c o b o a r ă î n v a l e a R â u B ă r b a t
l a 1 5 6 3 m. p e n t r u a se t e r m i n a î n fine î n a t r e i a c o a m ă
de m u n t e G r u n i u l la 2340 m. altitudine. H o t a r u l în l u n g
n u p o a t e fi s t r ă b ă t u t n i c i î n t i m p u l c e l m a i f a v o r a b i l ,
fiind u n t e r e n stâncos, lipsit de poteci. P e n t r u a i n t r a în
f i e c a r e v a l e s a u c r e a s t ă este n e c e s a r a v e n i d e l a Est fie
d i n s p r e Coroeşti, fie d i n s p r e B a l e a .
Acest h o t a r în anii din u r m ă n u a fost a r e n d a t .
3. H o t a r u l C o r o e ş t i n o t a t p e s c h i ţ ă c u C, a r e t e r e n
şi d e şes, c a r e p o a t e c o n s t i t u i t e r e n a p a r t e şi d e m u n t e .
H o t a r u l de m u n t e se î n t i n d e p e a m b i i v e r s a n ţ i i v ă i i p â n ă
l a u n p u n c t u n d e u n v e r s a n t este i n t e r c e p t a t de h o t a r u l
a l t e i c o m u n e şi a p o i c o n t i n u ă şi t r a v e r s e a z ă o c o a m ă d e
m u n t e şi c o b o a r ă î n v a l e a R â u B ă r b a t c o t i n d s p r e Est şi
apoi se r e î n t o a r c e pe V a l e a M u r g a ş i .
4. H o t a r u l c o m u n e i V a i d e n i i de M u n t e n o t a t p e s c h i ţ ă
c u D, a r e r e g i u n e m u n t o a s ă s u b 1 0 0 0 h a . c a r e asemenea
n u poate constitui teren aparte.
• * *
C h i a r d a c ă h o t a r u l c o m u n e l o r B ş i D a r fi a r e n d a t
în î n t r e g i m e totuşi n u a r p u t e a constitui t e r e n u r i b u n e de
v â n a t , nefiind accesibile p u n c t e l e cele m a i b u n e decât cu
ocoluri m a r i prin terenurile învecinate.
Intervine însă faptul că aceste t e r e n u r i m a i sunt
s t r ă b ă t u t e p e v ă i d e p ă d u r i , c a r i s u n t a l e s t a t u l u i şi c a r i
sunt arendate aparte.
U r m e a z ă deci că d i n t r ' u n h o t a r de 4000 h a . c u m este
Coroeştii, abea poţi v â n a în a n u m i t e puncte, la cari tre-
b u e s ă t r e c i n e a p ă r a t p r i n t e r e n u r i de a l e a l t o r a şi eşti
e x p u s a a v e a conflicte.
C h i a r d a c ă t r e c e r e a ţi se p e r m i t e d e v e c i n i t o t u ş i n u
p o ţ i o r g a n i z a t e r e n u l şi n i c i n u p o ţ i v â n a î n b u n e c o n d i -
ţiuni.
A c e s t a n a c r o n i s m î n m a t e r i e de v â n ă t o a r e se d a t o -
reşte f a p t u l u i că, t e r e n u r i l e de v â n a t s u n t f o r m a t e p e p r o ­
p r i e t ă ţ i şi p e c o m u n e .
•••
Dela 1939 încoace, concepţia a s u p r a d r e p t u r i l o r le­
g a t e de p r o p r i e t a t e , a s u f e r i t m a r i s c h i m b ă r i şi d a c ă n u
d e m u l t se v o r b e a d e s p r e d r e p t u r i l e s f i n t e şi i n v i o l a b i l e l e ­
g a t e de p r o p r i e t ă ţ i , azi peste tot se v o r b e ş t e de d i r i j a r e şi
autoritate.
Ne a f l ă m î n s t a r e d e r ă s b o i u şi e x p u ş i u n o r n o i t r a n ­
s f o r m ă r i de c o n c e p ţ i i şi de a c e e a c r e d c ă o n o u ă l e g e a r
fi p r e m a t u r ă s a u î n o r i c e c a z e x p u s ă u n o r n o i m o d i f i c ă r i .
Totuşi p u n e r e a î n discuţie a u n o r p r o b l e m e de i n t e r e s
s t r i c t v â n ă t o r e s c este u t i l ă şi d o c u m e n t a r ă .
In p r e z e n t t e r e n u r i l e de v â n a t s u n t f o r m a t e p e p r o ­
p r i e t ă ţ i şi p e c o m u n e şi î n c a d r u l a c e s t o r a t e r e n u r i l e d e
şes peste 1 0 0 h a . i a r cele de m u n t e peste 1 0 0 0 ha., f o r m e a ­
ză f o n d u r i a p a r t e , excepţionându-se p ă d u r i l e Statului, cari
o r i c e s u p r a f a ţ ă a r a v e a n u i n t r ă î n t e r e n u l c o m u n , ci s e
arendează aparte.
Dela u n t i m p încoace v ă d în M o n i t o r u l Oficial dese
m o d i f i c ă r i a d m i n i s t r a t i v e , 4 — 5 c o m u n e se c o n t o p e s c , a p o i
se r e f a c d i n n o u î n p a r t e şi se r e o r g a n i z e a z ă d i n n o u , c e e a
ce d e n o t ă c ă c e l u l a a d m i n i s t r a t i v ă — c o m u n a — î n c ă n u
este stabilizată.
Cine a u r m ă r i t f o r m a r e a hotarelor la comune v a tre­
bui să a d m i t ă că acestea n u sunt toate d u p ă c o n f o r m a ţ i a
o r o g r a f i c ă ş i h i d r o g r a f i c ă a t e r e n u l u i , ' ci d u p ă limitele
fostelor p r o p r i e t ă ţ i (moşii) c a r i u n e o r i u r m e a z ă o linie
foarte capricioasă.
Ori ştim că v â n a t u l este f o a r t e s t r â n s legat de con­
f o r m a ţ i a , de r a m u l de c u l t u r ă a t e r e n u l u i , de c a l i t a t e a
s o l u l u i şi l i n i ş t e a de c a r e se p o a t e b u c u r a .
Dacă asupra conformaţiei nu putem acţiona asupra
calităţii m a i puţin, i a r a s u p r a liniştei m a i mult, v a trebui
dacă v r e m să avem fonduri raţional arendate să ţinem
s e a m ă de aceste considerente.
F o s t a D i r e c ţ i u n e a V â n ă t o a r e i şi m a i r e c e n t D i r e c ­
ţ i u n e a E c o n o m i e i V â n a t u l u i , n u p r e a a u ţ i n u t c o n t de
d r e p t u r i l e de p r o p r i e t a t e î n m a t e r i e de v â n ă t o a r e s t a b i l i t e
p r i n l e g e a a c t u a l ă a v â n ă t o a r e i ş i s'a e r i j a t î n f u n c ţ i u n e a
d e a d m i n i s t r a t o r a l t e r e n u r i l o r c o m u n a l e şi c o m p o s e s o r a l e ,
a p o i f ă r ă a ţ i n e s e a m ă de d r e p t u r i l e p r o p r i e t a r i l o r de go­
l u r i d e l a m u n t e , l e - a c o n s i d e r a t p u r şi s i m p l u l e g a t e d e
pădure.
D a c ă a c e a s t ă t e m ă n u s ' a u f ă c u t c o n t e s t a ţ i i şi n i m e n i
511
n u a c ă u t a t să-şi revendice d r e p t u r i l e legate de p r o p r i e ­
t a t e a s o l u l u i s a u n u s'au d a t p u b l i c i t ă ţ i i c a z u r i l e ivite, se
d a t o r e ş t e f a p t u l u i că t o a t ă l u m e a r e c u n o a ş t e d r e p t u l sta­
t u l u i d e a d i r i j a i n t e r e s e l e v â n ă t o a r e i şi c ă î n f o n d p e n ­
t r u m i c i i p r o p r i e t a r i a c e a s t ă c h e s t i u n e este de o r d i n se­
c u n d a r , a t â t d i n p u n c t u l de v e d e r e a l v e n i t u l u i , c â t şi
a exercitării d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e .
In a c e l a ş i t i m p se r e c u n o a ş t e de m i c i i p r o p r i e t a r i , că
fiecare individual nu poate acţiona în interesul vânatului
d e c â t f o a r t e p u ţ i n şi c ă a c e a s t ă a c ţ i u n e t r e b u e condusă
î n m a r e şi c ă s i n g u r S t a t u l e s t e î n m ă s u r ă a f a c e c e v a
p o z i t i v î n a c e a s t ă m a t e r i e s a u cel p u ţ i n o p o a t e d i r i j a .
Dacă procedura Direcţiunei Vânătoarei nu a întâm­
p i n a t o p o z i ţ i e , m a i d o v e d e ş t e c ă e a s'a f ă c u t î n n o t a t i m ­
p u l u i şi c ă b a z a ţ i p e a c e s t e c o n s i d e r e n t e p r i n n o u a lege,
v a t r e b u i ca S t a t u l să-şi r e z e r v e în m a i m a r e m ă s u r ă
d r e p t u l d e a i n t e r v e n i î n m a t e r i e de v â n ă t o a r e .
P e n t r u c a a c ţ i u n i l e S t a t u l u i s ă fie c â t m a i eficace
t r e b u i e s ă f i e î n p r e a l a b i l s t u d i a t e şi p r e g ă t i t e şi d i s c u ţ i a
liberă din revistele n o a s t r e de v â n ă t o a r e cari f o r m e a z ă
s i n g u r a t r i b u n ă l i b e r ă de s u s ţ i n e r e a i n t e r e s e l o r v â n ă t o a ­
rei, oferă în acest scop u n m a t e r i a l d o c u m e n t a r foarte
v a l o r o s . A c e s t e d i s c u ţ i i m a i a u şi r o l u l de a p u n e î n c u ­
r e n t p e v â n ă t o r i şi c h i a r p e o r g a n e l e d e c o n t r o l a l e S t a t u ­
lui, cu directivele de u r m a t , î n t r u c â t în m a j o r i t a t e a ca­
z u r i l o r D i r . Ec. V â n . şi-a î n s u ş i t c o n c l u z i u n i l e d i n e x p u ­
nerile judicioase.
V e c h i l e p r o e c t e de legi e r a u s t u d i a t e î n b i r o u r i l e M i ­
n i s t e r u l u i şi a p o i p u s e î n d i s c u ţ i e l a t r i b u n a p a r l a m e n ­
t u l u i . I n l i p s a a c e s t u i a , c r e d e m c ă este c a z u l a se u t i l i z a
în prealabil t r i b u n a liberă.
•••
R e v e n i n d l a p r o b l e m a p u s ă , c r e d c ă Dir. Ec. V â n a t u ­
lui a r trebui să p u n ă în studiu întocmirea h ă r ţ i l o r fon­
d u r i l o r de v â n a t d i n î n t r e a g ă ţ a r a , n u d u p ă p r o p r i e t ă ţ i
sau hotarul comunelor, ci d u p ă c o n f i g u r a ţ i a terenului,
î n t r u c â t necesitatea f o r m ă r i i fondurilor d u p ă aceste cri­
t e r i i e s t e m a i e v i d e n t ă şi m a i n e c e s a r ă l a m u n t e , c r e d c ă
deocamdată a r trebui studiată această problemă numai
pentru Munte.
P e n t r u a s e r v i ca b a z ă de discuţie, voiu c ă u t a a d a
eu î n s u m i , r ă s p u n s u r i l e l a î n t r e b ă r i l e p u s e l a începutul
a r t i c o l u l u i , c u r u g ă m i n t e a c a a l ţ i i şi î n s p e c i a l D i r . E c .
V â n . s ă v i n ă c u n o i c h e s t i u n i şi î n t r e b ă r i b i n e î n ţ e l e s d a c ă
c r e d e u t i l şi o p o r t u n .
1 . După ce criterii să se facă comasarea respectiv
formarea fondurilor: după altitudine sau felul vânatului.
P r o b l e m a este n e c e s a r a se p u n e astfel, î n t r u c â t a c ­
t u a l a l e g e a r e de b a z ă c r i t e r i u l a l t i t u d i n e i , s t a b i l i n d cele
d o u ă c a t e g o r i i d e t e r e n u r i : de m u n t e şi d e şes.
E u c r e d c ă s o l u ţ i o n a r e a ei î n b u n e c o n d i ţ i u n i s e p o a ­
te f a c e n u m a i d a c ă se ţ i n e c o n t d e a m â n d o u ă consideren­
tele, d u p ă f i e c a r e caz î n p a r t e . S u n t t e r e n u r i de şes s ă u
d e a l u r i , c a r i a u c e r b i s a u f a s a n i şi c a r i n u p o t f o r m a p e
1 0 0 h a . , u n t e r e n i n d e p e n d e n t c a r e s ă p o a t ă fi j u d i c i o s ex-,
p l o a t a t (ca s ă n u fie î n t r e b u i n ţ a t ) şi î n s c h i m b s u n t t e r e ­
n u r i c a r i a u n u m a i i e p u r i şi v u l p i e v e n t u a l c a p r e r o ş i i şi
porci în trecere, cari a u fost calificate în fişa proprietăţii
î n t o c m i t ă de p r i m ă r i e c a f i i n d de m u n t e şi a u r ă m a s b i n e
clasificate ca a t a r e .
D a c ă l a f o r m a r e a f o n d u r i l o r de v â n a t t r e b u e s ă se
ţ i n ă s e a m ă de ambele considerente, totuşi trebue să p r i ­
m e z e f e l u l v â n a t u l u i e x i s t e n t s a u c a r e p o a t e fi c o l o n i z a t .
C l a s i f i c a r e a t e r e n u r i l o r d u p ă aceste criterii cere cu­
n o s c ă t o r i a i p r o b l e m e l o r d e a n s a m b l u şi o p e r f e c t ă c u ­
n o a ş t e r e a f i e c ă r u i t e r e n şi c r e d c ă v a î n t â m p i n a m u l t e
dificultăţi î n t r u c â t în p u ţ i n e judeţe a v e m astfel de spe­
c i a l i t ă ţ i . S ă n u se c r e a d ă că p r o b l e m a v a p u t e a fi rezol­
v a t ă î n 24 o r e , c u m a c e r u t D i r . Ec. V â n . f o r m a r e a f o n ­
d u r i l o r de pescuit.
2. Dela care altitudi7ie începe Muntele şi dacă sunt
destinate a forma fonduri de munte şi terenurile de vânat
cari în trecut au avut vânat de munte şi în prezent se
pretează a fi colonizat cu astfel de vânat.
Eu cred că n u m a i trebue l ă s a t ă l a aprecierea orga­
nelor exterioare ale Ministerului calificarea respectiv, cla­
s i f i c a r e a t e r e n u l u i de m u n t e şi d e şes, î n t r u c â t d i n p u n c t
de v e d e r e v â n ă t o r e s c , n u se p o a t e f a c e c l a s i f i c a r e a în
f u n c ţ i e d e a l t i t u d i n e , ci d u p ă r e g i u n e ş i f e l u l v â n a t u l u i
existent.
A v e m m u n ţ i izolaţi cu altitudini peste 1000 s a u 1200
m. c a r i a u v â n a t n u m a i de şes şi de a l t ă p a r t e p o a l e l e
m a s i v e l o r m u n t o a s e m a i m a r i , u n d e v â n a t u l de m u n t e co-
 b o a r ă p â n ă jos la altitudini m u l t inferioare muntelui. Este
necesar deci ca t e r e n u r i l e de m u n t e s ă fie delimitate
d u p ă r e g i u n i , pe h a r t ă , ţ i n â n d s e a m ă de felul v â n a t u l u i
e x i s t e n t s a u c a r e p o a t e fi c o l o n i z a t .
S u n t c o m u n e d e m u n t e c a r i a u h o t a r şi d e ş e s . L a
a c e s t e a t r e b u i e ca h o t a r u l de şes s ă f o r m e z e f o n d de şes,
a f a r ă de c a z u l c o m u n e l o r s i t u a t e p e v ă i î n g u s t e l a c a r i
h o t a r u l de şes este p r e a m i c p e n t r u a f o r m a u n f o n d de
şes, s a u i se i m p r i m ă c a r a c t e r u l de m u n t e de c ă t r e p o a ­
lele m u n ţ i l o r p r e a a p r o p i a ţ i .
A c i c r e d că e s t e c a z u l a se m e n ţ i o n a că m a i e s t e n e ­
c e s a r a se f a c e o r e g i u n e i n t e r m e d i a r ă de d e a l u r i u n d e
t e r e n u l m i n i m s ă fie 500 h a . s a u p o a t e că a c e a s t ă s u p r a ­
f a ţ ă m i n i m ă a r t r e b u i i m p u s ă şi l a şes.
In p r i v i n ţ a t e r e n u r i l o r cari în trecut a u a v u t v â n a t
de m u n t e , c r e d , c ă e s t e c a z u l a se ţ i n e s e a m ă de s t a r e a
a c t u a l ă , î n t r u c â t în t r e c u t u l î n d e p ă r t a t v â n a t u l de m u n t e
c u e x c e p ţ i e c a p r e l e n e g r e , a p u t u t fi g ă s i t î n m a j o r i t a t e a
d e a l u r i l o r n o a s t r e şi n u m a i î n u r m a s c h i m b ă r i i m e d i u l u i ,
i n t e r v e n i t î n u r m a d e f r i ş e r i l o r de p ă d u r i şi locuinţelor
o m e n e ş t i c l ă d i t e î n i n t e r i o r u l M u n ţ i l o r , a fost n e v o i t a se
r e t r a g e î n p ă r ţ i l e m a i p u ţ i n f r e c v e n t a t e de c ă t r e l o c u i t o r i i
s a t e l o r î n v e c i n a t e . î n t r u c â t l i n i ş t e a n e c e s a r ă şi mediul
p r i e l n i c p e n t r u e x i s t e n ţ a l u i n u se m a i p o a t e r e f a c e , d e c â t
p o a t e în c a z u r i izolate, c r e d e m că acest c o n s i d e r e n t nu
p o a t e fi a p l i c a t d e c â t î n c a z u r i c u t o t u l e x c e p ţ i o n a l e .
3. Care este vânatul pentru care trebuiesc formate
fonduri mari şi cât de mari la fiecare.
Se vorbeşte curent d e s p r e v â n a t u l de m u n t e şi v â n a t
de şes, cuprinzându-se î n n o ţ i u n e a d e m u n t e şi o b u n ă
parte a vânatului care se a f l ă şi l a şes.
• ••
D i n t r e m a m i f e r e v â n a t e x c l u s i v de m u n t e este n u m a i
capra neagră.
Caprele negre trăiesc în g r u p u r i sau familii în bazi­
nele sau coastele m u n ţ i l o r .
J In t i m p u l zilei se d e p l a s e a z ă î n f o r m ă de c e r c p e n ­
t r u c ă u t a r e a h r a n e i , r e v e n i n d l a a c e l a ş loc de o d i h n ă . In
t i m p u l i e r n i i c o b o a r ă l a p ă d u r e şi u n e o r i se m u t ă c h i a r
în alt m u n t e m a i însorit, pe v e r s a n ţ i i sudici. Ele n u p ă ­
răsesc locul de p ă ş u n a t decât d a c ă s u n t izgonite.
E s t e d e c i n e c e s a r ca u n t e r e n de c a p r e n e g r e s ă cu­
p r i n d ă cel p u ţ i n l i m i t e l e de d e p l a s a r e o b i ş n u i t e a u n e i
astfel de g r u p s a u ceată. D e p l a s ă r i l e s u n t în cazul că n u
s u n t c o n t u r b a t e e x c l u s i v în f u n c ţ i e de c o n f o r m a ţ i e l o c a l ă
a t e r e n u l u i ş i n u p o a t e fi e x p r i m a t ă î n h e c t a r e , î n t r u c â t
d e r e g u l ă p r o p r i e t ă ţ i l e se t e r m i n ă o b i ş n u i t l a c r e a s t a m u n ­
telui a d i c ă t o c m a i locul p r e f e r a t de c a p r e , astfel că ele
ocupă n u m a i o m i c ă parte a întregei proprietăţi.
P r i n t r e m ă s u r i l e de o c r o t i r e l u a t e de D i r . Ec. V â n .
p e n t r u p r o t e j a r e a c a p r e i n e g r e este: î n f i i n ţ a r e a t e r e n u r i ­
l o r de r e f u g i u şi p e n t r u c a a c e s t e a s ă a i b ă o s u p r a f a ţ ă c â t
m a i m a r e , a r e u n i t m a i m u l ţ i vecini l a punctele de în­
t â l n i r e c a r i de r e g u l ă s u n t l a p i s c u r i l e m u n ţ i l o r şi s'a
f o r m a t u n teren de r e f u g i u comun.
A c e s t e p i s c u r i n u f o r m e a z ă u n loc p r e a p r i e l n i c p e n ­
t r u r e f u g i u î n t r u c â t s u n t expuse v ă z u l u i dela m a r i dis­
t a n ţ e şi d a c ă ele p o t fi v ă z u t e , e v i d e n t c ă şi ele v ă d p e
v â n ă t o r şi m a i a l e s p e t u r i s t u l c a r e c a u t ă p i s c u r i l e şi î n
a c e s t c a z n u p r e a s u n t l i n i ş t i t e şi de a c e e a a r t r e b u i p r e ­
ferate bazine izolate. Aceste locuri însă nu-şi pot îndeplini
m i s i u n e a l o r d a c ă n u se o p r e ş t e p ă ş u n a t u l şi m a n i f e s t a -
ţiunile zgomotoase a turiştilor .
C o n c l u z i a ce s e t r a g e e s t e c ă t e r e n u r i l e d e v â n a t d e
capre negre trebuiesc f o r m a t e pe bazine.
Se c a u t ă pe toate căile desvoltarea t u r i s m u l u i , însă
c r e d e m că este c a z u l ca d r u m u r i l e de p a r c u r s p r e c u m şi
m a n i f e s t a ţ i u n i l e t u r i ş t i l o r s ă fie î n g r ă d i t e p r i n n o u a lege
a vânătoarei. O reclamă imperios ocrotirea caprei negre.
Al doilea v â n a t m a m i f e r care în timpurile m a i noi
a f o s t i z g o n i t d e l a d e a l u r i şi c a r e se a f l ă n u m a i l a m u n t e ,
e s t e u r s u l . P o a t e fi g ă s i t î n s ă î n c o d r i i i z o l a ţ i şi l a d e a l u r i
înalte.
Deşi m u l t m a i m i c l a n u m ă r decât c a p r e l e negre, to­
t u ş i n u s'a b u c u r a t î n a ş a d e l a r g ă m ă s u r ă d e p r o t e t ţ i e
ca acestea, din c a u z ă că este s t r i c ă t o r . D a t o r i t ă acestui
f a p t a şi f o s t d e s f i i n ţ a t c o m p l e c t î n ţ ă r i l e cu civilizaţie
m a i veche. Totuşi este o c r o t i t de lege î n t r u c â t f o r m e a z ă
f a l a m u n ţ i l o r n o ş t r i , f i i n d cel m a i m a r e v â n a t d e l a n o i şi
î n c a z u l c ă n u a r fi o c r o t i t î n s c u r t t i m p a r d i s p a r e ş i
d e l a noi. O c r o t i r e a lui este c o n d i ţ i o n a t ă î n s ă de p a g u b e l e
ce c a u z e a z ă . D a c ă l e g e a e s t e î n f u n c ţ i e d e i n t e r e s e l e s o ­
c i e t ă ţ i i , î n s c h i m b r e s p e c t u l şi a t e n ţ i u n e a de c a r e se b u ­
c u r ă î n l u m e a v â n ă t o r i l o r este g e n e r a l ă .
U r s u l u i îi p l a c e m u l t l i n i ş t e a şi d a c ă i a r n a e s t e l e g a t
de b â r l o g u l u n d e h i b e r n e a z ă , în s c h i m b v a r a hoinăreşte
în c ă u t a r e a h r a n e i la distanţe n u p r e a m a r i . N u m a i în
a n i i f ă r ă f r u c t i f i c a ţ i e se d e p l a s e a z ă l a d i s t a n ţ e de zeci de
k i l o m e t r i p e n t r u a g ă s i l o c u r i cu f r u c t i f i c a ţ i e .
P r e z e n ţ a u r s u l u i c a şi a c a p r e i n e g r e e s t e l e g a t ă d e
m o d u l p r i e l n i c p e n t r u e x i s t e n ţ a lui, c a r e se p o a t e r e z u m a
l a 2 c u v i n t e : h r a n ă şi l i n i ş t e .
A c e s t e c o n d i ţ i u n i n u p o t fi e x p r i m a t e î n h e c t a r e , î n s ă
este ştiut că o s u p r a f a ţ ă m a i m a r e a r e o m a i m a r e v a ­
r i a ţ i e de h r a n ă şi r e f u g i u , p e c a r i u r s u l le f o l o s e ş t e d u p ă
împrejurări.
T e r e n u r i l e de v â n ă t o a r e de u r ş i n u p o t fi f i x a t e n i c i
p e b a z i n e ş i n i c i d u p ă s u p r a f a ţ a l o c u l u i , ci d u p ă c o n d i -
ţiuinle specifice locale.
# # #
M a i a v e m u n v â n a t specific de m u n t e , c a r e î n s ă co­
b o a r ă şi î n c o d r i i l i n i ş t i ţ i a i d e a l u r i l o r î n a l t e : r â s u l .
A c e s t a î n s ă se g ă s e ş t e l a noi î n ţ a r ă î n n u m ă r a ş a
de m i c î n c â t c r e d e m că n u p o a t e f o r m a o b i e c t u l p r e o c u ­
p ă r i l o r n o a s t r e l a f o r m a r e a f o n d u r i l o r de v â n a t .
#• •
U n v â n a t c a r e se g ă s e ş t e o b i ş n u i t l a m u n t e , î n s ă c a r e
n u este specific acestei regiuni este cerbul, p e n t r u ocro­
t i r e a şi î n m u l ţ i r e a a c e s t u i v â n a t s'au f ă c u t m a r i s f o r ţ ă r i
şi r e z u l t a t e l e a u f o s t f o a r t e s a t i s f ă c ă t o a r e î n m a j o r i t a t e a
cazurilor.
Este v â n a t u l tipic c a r e r e c l a m ă s u p r a f e ţ e l e întinse
şi l i n i ş t i t e şi c r e a r e a f o n d u r i l o r de v â n a t e s t e m a i e v i ­
d e n t ă ca p e n t r u o r i c a r e a l t v â n a t . Nu se p o a t e c o n c e p e
z ă d ă r n i c i r e a s a c r i f i c i i l o r şi s t r ă d u i n ţ e l o r d e p u s e de un
a r e n d a ş inimos, p e n t r u faptul că h o t a r u l unui alt a r e n d a ş
s a u p r o p r i e t a r c a r e a r e alte v e d e r i s a u obiceiuri este in­
t e r c a l a t s a u i n t r o d u s î n i n t e r i o r u l t e r e n u l u i de v â n a t şi
aceasta zădărniceşte, sau să folosim u n t e r m e n la modă,
s a b o t e a z ă t o a t e s t r ă d u i n ţ e l e t a l e d e p u s e a n i î n ş i r şi cu
m a r i cheltueli.
î n t r u c â t m a r e a p r o p r i e t a t e a fost în m a r e p a r t e fă-
r â m i ţ i t ă este n e c e s a r ca t e r e n u r i l e p r o p r i i , n u colonizării
s a u a f o r m a c r e s c ă t o r i i î n c h i s e , ci a f o r m a t e r e n u r i î n
c a r i s ă p o a t ă fi o c r o t i t î n l i b e r , s ă f i e r e u n i t e ş i s ă f o r ­
meze a ş a n u m i t u l fond de v â n a t . Aceste t e r e n u r i trebu­
i e s c i d e n t i f i c a t e şi d e c l a r a t e f o n d u r i u n i t a r e .
#• *
A r fi c a z u l s ă m a i v o r b i m d e u n v â n a t c a r e s e b u ­
c u r ă de o d e o s e b i t ă a t e n ţ i e şi t r ă i e ş t e l a m u n t e , î n s ă c a r e
n u p o a t e fi î n g r ă d i t p e s u p r a f a ţ ă : c o c o ş u l d e m u n t e . F r e c ­
ventează a n u m i t e locuri în timpul bătăii, însă d u p ă aceea
î ş i i a s b o r u l şi n u - i m a i d a i d e u r m ă .
S e v o r b e ş t e c u r e n t d e s p r e t e r e n de cocoşi, î n s ă b ă ­
t a i a l u i f i i n d r e d u s ă l a c â t e v a h e c t a r e , n u p o a t e fi obiec­
tul a r t i c o l u l u i de faţă.
A s e m e n e a n u p o a t e fi o b i e c t u l a c e s t u i a r t i c o l n i c i m u -
f l o n u l şi n i c i c h i a r c e r b u l l o p ă t a r , c a r i a u f o s t c o l o n i z a ţ i
l a noi, î n s ă n u s'au a c l i m a t i z a t complect p e n t r u a fi n u ­
m i t v â n a t a u t o h t o n şi se m e n ţ i n e n u m a i î n p a r c u r i s a u
locuri ocrotite special.
4. Cari vor fi drepturile proprietarilor în noua situa­
ţie, după natura lor: Stat, instituţii şi particulari.
In cazul f o r m ă r i i f o n d u r i l o r de v â n a t în m a j o r i t a t e a
c a z u r i l o r v o r fi t e r e n u r i l e m a i m u l t o r p r o p r i e t a r i î n g l o ­
bate î n t r ' u n s i n g u r fond. In ceeace priveşte a d m i n i s t r a ţ i a
t e r e n u r i l o r din p u n c t de v e d e r e v â n ă t a r e s c , d e s i g u r nu
p r e a îi v a i n t e r e s a , î n s ă v o r f i f o a r t e a t e n ţ i l a r e p a r t i z a ­
rea arenzii între diverşii proprietari componenţi ai fon­
d u l u i de v â n a t . A c e a s t a e s t e de a l t f e l şi o b l i g a ţ i a o r i c ă r u i
b u n a d m i n i s t r a t o r , fie p a r t i c u l a r , fie a v r e u n e i i n s t i t u ţ i i .
P r o p r i e t a r i i de p ă d u r i v o r p r e t i n d e c ă a u d r e p t u l l a a-
r e n d ă m a i m a r e — c a l c u l a t ă la u n i t a t e a de s u p r a f a ţ ă —
p e n t r u m o t i v u l c ă p ă d u r e a o f e r ă a d ă p o s t şi h r a n ă l a m a i
m u l t v â n a t . P r o p r i e t a r i i golurilor alpine cu c a p r e n e g r e
vor pretinde la r â n d u l lor că locul unde trăiesc în m a j o ­
r i t a t e c a p r e l e n e g r e e s t e s t â n c ă r i e d i n g o l şi c ă p ă d u r e a
este n u m a i loc de r e f u g i u al c a p r e l o r pe t i m p u l i e r n i i .
A s e m e n e a şi u r ş i i se h r ă n e s c cu p r e d i l e c ţ i e cu f r u c t e l e d i n
goluri.
Ambele susţineri sunt justificate, după n a t u r a tere­
n u l u i ş i t o c m a i p e n t r u a c e s t m o t i v , n u se p o a t e s t a b i l i o
cotă justă, f ă r ă a nedreptăţi u n p r o p r i e t a r în d a u n a al­
t u i a . A r t r e b u i c a p e n t r u f i e c a r e t e r e n î n p a r t e s ă s e facă
 s t a b i l i r e a cotei de u n e x p e r t în m a t e r i e . P e r f e c t c u n o s c ă ­
t o r a l t e r e n u l u i e s t e u n e o r i a r e n d a ş u l şi a r fi i n d i c a t p o a t e
să stabilească a c e a s t ă cotă, î n s ă v â n ă t o r u l în m a j o r i t a ­
tea c a z u r i l o r este u n e l e m e n t impulsiv, a v â n d a n u m i t e
p r e f e r i n ţ e f a ţ ă de u n v â n a t s a u a l t u l , c ă r u i a îi v a d a p r i o ­
r i t a t e şi n u - 1 r e c u n o s c c a b u n a r b i t r u şi m a i a l e s t r e b u e
evitat ca să a j u n g ă în situaţia de a n e m u l ţ u m i pe v r e u n
p r o p r i e t a r s a u c h i a r pe toţi, a v â n d i n t e r e s u l să-i m e n a j e z e
pe toţi aceştia, cu c a r i este bine s ă r ă m â n ă în b u n e r e l a -
ţiuni.
In s a r c i n a o r g a n e l o r oficiale n u se p o a t e p u n e a c e a ­
stă s a r c i n ă î n t r u c â t deocamdată n u a v e m peste tot organe
p e r f e c t c u n o s c ă t o a r e a t u t u r o r r e g i u n i l o r şi n i c i n u li se
poate cere p r e a m u l t , fiindcă m a j o r i t a t e a o r g a n e l o r exte­
rioare sunt onorifice.
V a t r e b u i d e c i s ă r e v e n i m şi s ă a c c e p t ă m fixarea
u n e i cote g e n e r a l e d u p ă n a t u r a t e r e n u l u i . A c e a s t a î n s ă v a
t r e b u i s ă fie v a r i a b i l ă d u p ă r e g i u n e şi f e l u l v â n a t u l u i .
In r e g i u n i l e cu c a p r e n e g r e a b u n d e n t e v a t r e b u i ca
p e n t r u g o l s ă i a cel p u ţ i n a c e a ş i c o t ă c a ş i p e n t r u p ă ­
d u r e . I n r e g i u n i l e cu u r ş i a b u n d e n ţ i şi p u ţ i n e c a p r e , p ă ­
2 1
d u r e a v a t r e b u i s ă p r i m e a s c ă o c o t ă d e ls f a ţ ă d e ls al
golului.
I n r e g i u n i l e c u p ă ş u n i î n t i n s e şi p ă d u r i p u ţ i n e c o t a
p ă d u r e i v a t r e b u i s ă fie c h i a r s p o r i t ă î n t r u c â t este ş t i u t
că în aceste l o c u r i , p ă d u r e a conţine v â n a t în p r o p o r ţ i e cu
m u l t m a i m a r e decât golul.
D a c ă p â n ă în prezent S t a t u l a fost p r i v e l e g i a t f a ţ ă
de ceilalţi p r o p r i e t a r i , credem că în cazul f o n d u r i l o r de
v â n a t v a t r e b u i s ă fie s u p u s , a c e l o r a ş i o b l i g a ţ i u n i şi d r e p ­
t u r i c a şi c e i l a l ţ i p r o p r i e t a r i .
5. Cine face clasificarea şi cine arbitrează litigiile
ivite între proprietarii comasaţi şi ale acestora faţă de
organele de execuţie.
In p r e z e n t t e r e n u r i l e de v â n a t s u n t clasificate pe r e ­
giuni de n o t a r u l c o m u n e i c a r e întocmeşte fişa de a r e n d a ­
re. Notarul în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r n u este v â n ă t o r , i a r
I n s p e c t o r a t e l e de v â n ă t o a r e în m a j o r i t a t e a a b s o l u t ă a ca­
z u r i l o r a c c e p t ă fişele a ş a c u m s'au întocmit, î n t r u c â t n u
e s t e n i c i u n c r i t e r i u d u p ă c a r e s ă se o r i e n t e z e l a c l a s i f i ­
c a r e a a c e s t o r a , d u p ă c u m a m a r ă t a t ş i l a p u n c t u l 1.
F i i n d c ă se p o t i v i r e c l a m a ţ i u n i d i n p a r t e a p r o p r i e t a ­
r i l o r p e n t r u a fi c l a s i f i c a t t e r e n u l î n c a t e g o r i a „ ş e s u l u i "
p e n t r u a p u t e a fi a r e n d a t p e s u p r a f e ţ e m a i m i c i , s a u c h i a r
i n v e r s , este n e c e s a r a se s t a t u a a s u p r a c r i t e r i i l o r de cla­
s i f i c a r e ş i d u p ă p r e a l a b i l ă s t u d i e r e p e t e r e n şi c u a s c u l ­
t a r e a p r o p r i e t a r i l o r m a i m a r i , s ă fie stabilite r e g i u n i l e
de m u n t e de c ă t r e Dir. Ec. V â n . , a p r o b a t e p r i n Decizie M i ­
n i s t e r i a l ă şi p u b l i c a t e î n M o n i t o r u l Oficial.
î n t r u c â t D i r . Ec. V â n . p r i n m o d u l c u m a ş t i u t s ă so­
l u ţ i o n e z e d i v e r s e l e litigii şi p r i n a u t o r i t a t e a ce ş i - a c â ş ­
t i g a t a t â t în f a ţ a v â n ă t o r i l o r c â t şi în f a ţ a p u b l i c u l u i şi-a
c â ş t i g a t d r e p t u l de a s o l u ţ i o n a o r i c e litigii în m a t e r i e de
v â n ă t o a r e , m a i ales că p r i n n o u a o r g a n i z a r e dispune de
o r g a n e de s p e c i a l i t a t e c a r i s u n t î n m ă s u r ă a-i s e r v i c u i n ­
formaţiile necesare în mod imparţial.
V â n ă t o r i i de c a p r e n e g r e a u fost g r u p a ţ i î n Fede­
r a ţ i e şi îşi c a u t ă de i n t e r e s e l e l o r . U n a din ţintele l o r este
şi f o r m a r e a t e r e n u r i l o r de v â n a t p e n t r u c a p r e n e g r e .
Ş i e u s u n t m e m b r u a a c e s t e i f e d e r a ţ i i şi a d e r î n t r u
t o a t e l a s c o p u r i l e ei, î n s ă n u a - ş i v r e a s ă a p a r d e l o c c a
u n m e m b r u nedisciplinat c â n d a f i r m că chestiunea capre­
l o r n e g r e n u p o a t e fi s o l u ţ i o n a t ă s e p a r a t , ci t o a t e t e r e n u ­
r i l e d e m u n t e t r e b u i e s c s t u d i a t e şi t r a t a t e î n a n s a m b l u l
lor, din t o a t e p u n c t e l e de vedere.
Născu Nerva., Ing. silvic
III.
De ce nu pontează prepelicarul
tot vânatul pe lângă care trece?
A r b i t r a m — î n a i n t e cu a n i — u n c o n c u r s de p r e p e l i c a r i ,
l a c a r e se p r e z e n t a s e u n p o i n t e r c u n o s c u t de m u l ţ i ca uri
p r e p e l i c a r excelent, cu n a s f e n o m e n a l . B ă t â n d t e r e n u l cu
o c h e t ă l a r g ă s i s t e m a t i c ă , t r e c e a p r o a p e de u n i e p u r e ,
c a r e a s ă r i t d i n c u l c u ş c â n d l - a m r i d i c a t noi. ( P r o p r i e t a ­
r u l , a r b i t r u l şi l a o d i s t a n ţ ă m i c ă p u b l i c u l p r i v i t o r ) .
„ B r a v o , zice c i n e v a d i n p u b l i c — cu i r o n i e , n u p o n ­
tează iepure"! A m lăsat observaţia fără a aplica sanc­
ţiuni. De f a p t p o i n t e r u l t r e c u s e a ş a de a p r o a p e de i e p u r e ,
de t r e b u i a n e c o n d i ţ i o n a t să-1 s i m t ă , să-1 ponteze. Trece
m a i d e p a r t e şi p o n t e a z ă d e l a o d i s t a n ţ ă m a r e u n a l t i e ­
p u r e . A p o i p o n t e a z ă p o t â r n i c h i , f a z a n i , a p o r t e a z ă etc. t e r ­
m i n ă ş i i a p r e m i u l I.
„ C u m se poate, d o m n u l e a r b i t r u , că acest p o i n t e r , în-
t r ' a d e v ă r a t fenomenal, n'a p o n t a t p r i m u l iepure"?!
„ A ţ i o b s e r v a t — î n t r e b eu l a r â n d u l m e u — c ă este
o m i c ă a d i e r e d e v â n t , p e c a r e a b i a îl s i m ţ i m , d a r e d e s ­
tul ca să d u c ă cu sine m i r o s u l i e p u r e l u i c a r e m i r o s e m a ­
n â n d d i n c o r p s e r i d i c ă î n s u s şi c u m a j u n g e î n b ă t a i a
v â n t u l u i , c â t de m i c , se î n d e p ă r t e a z ă " ?
„Da, d a r m i r o s u l e m a n e a z ă î n c o n t i n u u , deci c e v a m i ­
ros, u n s t r a t o a r e c a r e , tot pluteşte d e a s u p r a iepurelui"!
„Exact! D a r suntem în p r i m a decadă a lunei lui
S e p t e m b r i e şi ş t i ţ i c ă î n a c e a s t ă e p o c ă î n c ă s u n t i e p u r o a i -
ce g r a v i d e . C e - a r f i , d a c ă şi i e p u r o a i c e l e g r a v i d e a r a v e a
u n m i r o s a t â t de i n t e n s i v ca iepuroii, s a u ca î n epoca
când nu sunt gravide? Răpitoarele padrupede le-ar prinde
foarte uşor, d i s t r u g â n d astfel m a i mulţi iepuri î n t r ' u n sin­
g u r e x e m p l a r . V e d e ţ i deci, c ă m u m a - n a t u r ă c u m îşi p ă s ­
t r e a z ă echilibrul n a t u r a l , c r u ţ â n d femelele, pe c a r e noi oa­
m e n i i —• cei m a i p r i m e j d i o ş i d u ş m a n i a i v â n a t u l u i — l e
d i s t r u g e m ! Şi apoi, aţi o b s e r v a t , c â n d n u d e p a r t e de p r i ­
m u l i e p u r e (cel n e p o n t a t ) p r e p e l i c a r u l d i n c h e s t i e b ă t e a
î n d i r e c ţ i e o p u s ă celei p r i m e , c â n d a p o n t a t pe a l d o i l e a ?
Şi î n c ă u n „apoi". Nu aţi o b s e r v a t că s u n t o a m e n i (băr­
b a ţ i şi femei) c a r e f a c zilnic baie, a u u n m i r o s m a i i n t e n ­
s i v c a a l ţ i i . A ţ i a u z i t , c ă j a p o n e z i i zic, c ă e u r o p e n i i „ m i ­
r o a s e " ? D e ce s ă n u a i b ă ş i i e p u r i i m i r o s i n d i v i d u a l , u n u l
m i r o a s e m a i t a r e decât altul? Mai vreţi u n „apoi"? P e l a
p r i m u l i e p u r e p o i n t e r u l t r e c u s e de a b i a d u p ă o a l e r g a r e
de 2 — 3 m i n u t e l c â i n e f o a r t e n e r v o s , foc, ţ i n u t î n lesă
p â n ă s'au e x a m i n a t 6 câini î n a i n t e a lui, t r e m u r a de p a ­
s i u n e , d e n e r v o z i t a t e . O r i c â n d i s'a d a t d r u m u l , n u s e
p u t e a s t ă p â n i , a l e r g a n e b u n e ş t e d a r p â n ă l a al doilea ie­
p u r e s'a m a i p o t o l i t , a d e v e n i t p e d e p l i n s t ă p â n p e n e r v i i
săi! C â i n e l e n u e m a ş i n ă , e v i e ţ u i t o a r e cu dispoziţii s a u
indispoziţii, cu c a p r i c i i , cu n e r v i . . . ca şi o m u l " !
In 1926 a r b i t r a m u n concurs l a C a s a - V e r d e (lângă
Timişoara). Se prezintă u n t â n ă r pointer galben dela Cluj.
Ridică fazani f ă r ă să ponteze. Publicul izbucneşte în ho­
hote.
„Nu r â d e ţ i , d o m n i l o r , câinele e t â n ă r , în v i e a ţ a lui
încă n u a văzut, n u cunoaşte fazani"!
Nu m u l t dela fazani (abia câteva minute) ridică u n
stol de p o t â r n i c h i , f ă r ă s ă ponteze.
P u b l i c u l : „ N u c u n o a ş t e n i c i p o t â r n i c h i , d a r l a ce s e
foloseşte acest p o i n t e r la Cluj"?
Nu m ' a m enervat, ca p r o p r i e t a r u l care cerca apli­
carea sancţiunilor reglementare să î n l ă t u r publicul, care
d e r a n j e a z ă p e p a r t i c i p a n ţ i , ci a m z i s :
„Repet d o m n i l o r , este câine t â n ă r , p a s i o n a t , e n e r v a t ,
d a c ă v r e ţ i , c h i a r „ e m o ţ i o n a t " de a t â t a m i r o s , d e a t â t a v â ­
n a t , ce n u v e d e î n ţ a r a l u i . D a r a v e ţ i r ă b d a r e , îl v e ţ i v e d e a
p o n t â n d ş i p o t â r n i c h i şi f a z a n i " !
A m a v u t d r e p t a t e şi n u s'a c o n s t e r n a t n i m e n i , c â n d
a m d a t a c e s t u i c â i n e de „ m a r e c a l i b r u " p r e m i u l I/b. ( N u m a i
proprietarul rămase... nemulţumit, p r e t i n z â n d I/a. Am
p i e r d u t l a acel concurs, eu biet a r b i t r u , u n b u n prieten).
Un alt concurs. La proba: „căutarea vânatului aripat
pierdut" (verlorenaport) ascund în mirişte î m b r ă c a t ă _ o
potârniche împuşcată, culcată pe abdomen, cu aripile
s t r â n s l i p i t e de c o r p . C h e m a s p i r a n ţ i i p r e m i u l u i I. A m d a t
voie proprietarului să „îndrumeze" prepelicarul. F o a r t e
g r e u a u g ă s i t p o t â r n i c h e a . I a u a l t ă p o t â r n i c h e , î n c ă a-
p r o a p e c a l d ă şi o a s c u n d î n p o r u m b i ş t e , c u l c a t ă p e s p a t e
cu a r i p i l e î n t i n s e l a r g . P r e p e l i c a r i m a i slabi o g ă s e a u r e ­
pede.
A ş a s e î n t â m p l ă c ă o p o t â r n i c h e c ă z u t ă c a „o b u c a t ă
de c â r c ă " se g ă s e ş t e d e p r e p e l i c a r . a l t a se g ă s e ş t e f o a r t e
g r e u . ( M a i e s t e şi c a z u l , c ă p o t â r n i c h e a c ă z u t ă . . c a t r ă z -
n i t ă " n u c a d e m o a r t ă , ci f u g e , d e c i c â i n e l e t r e b u e s ă o
caute pe u r m ă ) .
A c e s t e s u n t m o t i v e , c a r e det)ind m a i m u l t de v â n a t .
D a r s u n t şi m o t i v e , c a r e d e p i n d n u m a i d e p r e p e l i c a r .
A v e a m o c ă ţ e a g e r m a n ă d e o r a r ă f r u m u s e ţ e şi c u
m u l t e c a l i t ă ţ i b u n e . c u i u ţ e a l a n o i n t e r u l u i . (O c u m p ă r a ­
s e m l a v â r s t a de 2 a n i . n e d r e s a t ă ) . S t â r n e a tot v â n a t u l ,
n u ponta. A m legat d e n s u p r a cotului u n u i picior a n t e r i o r
o s f o a r ă a r o a s ă . c a m s t r â n s ă . Nu m a i alerga ca f u l e e r u l ,
ci m e r g e a m a i d o m o ' - p o n t a t o t v â n a t u l . D e c i a c e a s t ă c ă ­
ţea a v e a ..picioare m a i iuţi decât nasul", e r a p r e a iute p e n ­
t r u n a s u l ei.
M a i d e p i n d e p o n t a i u l şi de v r e m e : s e c e t ă , c ă l d u r ă
p r e a m a r e , r o u ă , d u p ă p l o a i e , etc. Deci s ă n u n e g r ă m m
cu s e n t i n ţ a : c u t a r e p r e p e l i c a r n ' a r e n a s ! B
f Dr Valentin Porutiu
Tagma v â n ă t o r i l o r e a l c ă t u i t ă din oameni cu fi­
rile, cu pornirile cele mai diferite, cu o m a r e deose­
bire chiar în intensitatea patimei v â n ă t o r e ş t i . D a c ă
am cinsti cu numele de v â n ă t o r numai pe cel ce a r d e
necontenit în v ă p a i a acestei patimi, pe cel, c a r e îşi
închină v i a ţ a sau cea mai m a r e p a r t e a ei hoinărelilor
şi a v e n t u r i l o r v â n ă t o r e ş t i — p r e a s ă r a c ă a r fi această
b r e s l ă a n o a s t r ă . D u p ă cum i s a r şterge h o t a r e l e cu-
noaşterei, dacă am socoti a fi t o v a r ă ş cu noi în S f â n ­
tul Eustaţie şi snobul, care p a r a d e a z ă în v â n ă t o r ,
schivisit şi impecabil dela bocancii noui p â n ă la a r m a
P u r d e y , dela p r e p e l i c a r u l c u m p ă r a t d r e s a t gata p â ­
n ă l a îngrijitele expresiuni v â n ă t o r e ş t i pe care le
p l a s e a z ă cu predilecţie.
Nici dintre cei dintâi, nici dintre cei de a doua
categorie nu făcea p a r t e Dr, V a l e n t i n Poruţiu, cel ce
în ultima s a r ă a lui Octomvrie, pe când pe d e a s u p r a
t r e c e a u chemând trist a r m a t e de cocori şi de gâşte, în
d u r e r e a unei singure clipe şi-i încheiat p ă m â n t e a s c a
t r u d ă . Nu a fost acest devotat prieten al revistei
noastre nici „ v â n ă t o r u l sălbatec" şi nici cel ce a pa­
r a d a t v r e - o d a t ă în v â n ă t o r . A fost un v â n ă t o o r ade­
v ă r a t : a d â n c iubitor al Naturei şi a l f ă p t u r i l o r ei,
fericit, când a putut sorbi frumuseţile unei întinderi
însorite sau a unui miinte sever, u r m â n d f ă r ă osten­
taţie şi p â n ă la cele mai neînsemnate poruncile eticei
v â n ă t o r e ş t i , c a m a r a d bun, suflet deschis, bucuros de
dulceaţa unei glume, t r e c â n d peste artificialele z ă ­
gazuri a l e diferenţelor sociale.
A adus în practica pasiunei noastre de v â n ă t o r i
şi pescari aceeaşi n o b l e ţ ă de suflet, aceeaşi fineţă a
firei lui c a r e l-au distins în întreagă v i a ţ a .
î n d u r e r a ţ i a d â n c ne l u ă m r ă m a s bun dela un
prieten a t â t de devotat, şi aşezăm lângă coroanele
bogate modesta crenguţă de b r a d a v â n ă t o r i l o r
români.
V o m p ă s t r a amintirea lui Dr. V a l e n t i n P o r u ţ i u
cu credinţă prietenească.
„Carpaţii"
La ce abilitate poate ajunge un trăgător
Mulţi dintre noi se cred buni t r ă g ă t o r i . In reali­
tate cei mai mulţi nu suntem decât nişte buhnaşi fa­
ţ ă de marii t r ă g ă t o r i . A m să dau câteva e x e m p l e pe
c a r e le cunosc.
I. După rezbelul ruso-turc, s'a î n t â m p l a t un fapt
e x t r a o r d i n a r . Ş a s e miniştri turci e r a u în consiliu. Un
Turc a deschis uşa, a trecut capul şi un b r a ţ şi cu un
r e v o l v e r a împuşcat pe toţi miniştrii. Cinci au a v u t
glontele prin inimă!!
Turcul e r a atât de abil, încât dacă i se a r u n c a u
în sus şase cutii de chibrituri, p â n ă să a j u n g ă jos,
le lovea pe toate.
A m v ă z u t scena asasinatului miniştrilor r e p r o ­
dusă l a Muzeul G r e v i n din P a r i s .
II. F r a ţ i i mei mai m a r i au avut ocazie să v â n e z e
în A m e r i c a cu un inginer numit M a i l l e f e r , prieten cu
t a t ă l meu.
Când s ă r e a un cârd de potârnichi, inginerul f ă ­
cea regulat „duble", d a r e p o l â n d întâi la d r e a p t a , pe
u r m ă la stânga.
A v e a biroul lui p e un ponton unde e r a în p e r ­
m a n e n ţ ă o carabină î n c ă r c a t ă , pusă pe două crăcăni,
Intr'un r â n d e r a u pe a p ă trei raţe. Vine un hul-
tan care prinde o r a ţ ă cu care sboară. Inginerul ia
carabina şi spune: trag în hultan. Trage şi hultanul
cade.
La m i r a r e a fraţilor mei, de abilitatea lui, spunea
că este o m a z e t ă pe lângă v â n ă t o r i i din A r k a n s a s ca­
re i-au fost profesori.
Spunea, că ei, care nu v â n e a z ă decât cu glonte,
împuşcă cocoşii de potârniche în cap folosindu-se de
faptul că cocoşul, în sbor, ţine capul ceva mai sus,
încât se v e d e deasupra corpului.
III. In fine, ca să nu citez p r e a multe e x e m p l e
voi povesti de Buffalo-Bill pe care sunt sigur că mulţi
de v r â s t a m e a l-au v â z u t l a P a r i s l a expoziţia d e l a
1889.
După mai multe producţiuni (pour la bonne
bouche), venea c ă l a r e î n a r m a t cu un W i n c h e s t e r cu
1 2 focuri, model cu levier. E r a însoţit de un om tot
c ă l a r e , care p u r t a un coş cu globuri de sticlă roşie.
După ce s a u postat la locuri potrivite p a t r u oa­
meni cu câte un W i n c h e s t e r , pornea l a galop m a r e
u r m a t de însoţitor care a r u n c a din coş boambele, una
după a l t a : Buffalo, le lovea pe toate. C â n d termina
î n c ă r c ă t u r i l e , schimba a r m a , tot din galop, cu unul
din oamenii postaţi în acest scop şi continua tragerea,
A t r a s astfel 6 0 de focuri f ă r ă nici un greş. Ori
cu ce v o r fi fost î n c ă r c a t e carabinele, a fost c e v a ad­
mirabil !
S u n t sigur că tot din galop a r fi lovit un cerb
u n d e a r fi v r o i t — şi nouă ne trebue o c a r a b i n ă cu
lunetă pe c a r e o mai şi r ă z ă m ă m !
Un Moldovan
Vânătoare în cafenea
P e v r e m e a asta de mijloc de Octomvrie, în Du­
minecă plină de soare, cine a mai v ă z u t v â n ă t o r chi-
tov, c a r e să stee în duhneala cafenelei?
I a t ă a m v ă z u t - o şi pe a s t a ! A m trecut printr'un
o r ă ş e l vestit de vinul lui bun şi de v â n ă t o r i i lui p ă ­
timaşi, — şi i-am găsit pe aceştia în păr... l a cafe­
nea. — J u c a u şah, zurăiau cu z a r u r i l e tablelor, în­
tindeau pe masa de m a r m o r ă pietrele de domino,
— flecăreau, se plictiseau. Iar a f a r ă o m â n d r e n i e de
v r e m e cu soare, şi s t r a d a p l i n ă de oameni c a r e se
plimbau, ca în dupămezile de Duminecă.
 — Ce e cu v o i ? Cum de nu sunteţi la v â n ă t o a r e ? — Lepus arboricolus, puse punct ştiinţific aces­
îi întreb speriat, trecându-mi prin gând eventualita­ tei discuţii D-l Melinte, profesorul de zoologie al li­
tea vre-unei înmormântări. ceului local, nu înainte de a ne a t r a g e antenţiunea,
că după numele acesta este a se scrie n e a p ă r a t
— După ce să ne mai batem picioarele şi să ne
,,(L.)", ceea ce nici de cum nu însemnează ,,Linné".
tocim p i n g e l e l e ? Nu sunt iepuri. Nu sunt, şi pace!
Inzadar scrie la gazetă că sunt zeci de milioane, şi N.
că joacă halaripul în faţa oamenilor! M ă i frate, —
J o i a trecută am umblat două hotare, postată de pos­ Ciudată comportare a unui iepure,
tată, şi în cucuruze şi în mirişti, şi prin r ă z o a r e . A m
după împuşcătură
sculat toată ziua un iepure. Şi acela dela un kilo­
metru, î n t r e a b ă pe oricare dintre vânători... Cine n'a v ă z u t iepure împuşcat prin plămâni,
— Ce să mai î n t r e b ? Credeam, că numai pe la care a mai fugit distanţă de mai multe sute de metri,
noi e aşa. A z i e s ă p t ă m â n ă am ieşit p r i n t r e viile din ca apoi să se dee brusc peste c a p ? Tot asemenea v â ­
D. A c u m , în judeţul nostru, al Sibiului, nicicând nu nat cu pene, care după î m p u ş c ă t u r ă se ridica perpen­
a fost belşug de iepuri, — d a r între acele vii tot stâr­ dicular în sus, căzând pe u r m ă ca p i a t r a .
neam zece, douăzeci într'o zi. Viile sunt p l a n t a t e nu­ Nu de mult, am plecat pe câmp, ca să împuşc un
mai în p a r t e . Intre şirincile cu vie , grădini de z a r z a ­ iepure pentru b u c ă t ă r i e . P e sol era z ă p a d ă de câte­
v a t , locuri pustii cu i e r b ă r i e înaltă, spinărie: cum ţi-e va degete, astfel că miriştele şi-au p ă s t r a t înfăţişa­
mai drag! Le-am b ă t u t cu prepelicarul p â n ă mi-au rea de a t a r e şi eu le căutam dearândul, cu câinele.
sărit ochii din cap. Un iepure, măi f r a t e ! un singur De pe una, sări doritul urechiat. II iau pe c ă t a r e aşa
iepure nu am ridicat! P o a t e să mai ies odată la p ă ­ cum se cuvine, am t r a s un foc, am t r a s încă un foc,
dure, după ce v a cădea z ă p a d a . S ă nu zic că a tre­ dar iepurele „meu" continua să fugă, de par'că nu
cut sezonul f ă r ă să mâne carne de iepure... Oricât avea nici o t r e a b ă cu mine.
a r fi ea de „otrăvicioasă".
„ M ă g a r b ă t r â n " mi-am zis. „ O a r e cum ţi-au reu­
— Lăsaţi gluma Ia o p a r t e , îşi ridică ochii din şit aceste focuri m a e s t r a l e ? "
pietrile de r u m m y „dăscăluţul". Eu am îndatoririle A m r ă m a s cu ochii pe ieupre, privind probabil
mele... profesionale. S u n t anumite feţe, c ă r o r a trebue destul de tâmpit. S'a î n d e p ă r t a t destul de muH, când
să le fac plocon câte un iepure. A ş a m'am pomenit, d e o d a t ă ocoleşte şi se întoarce iarăşi c ă t r e mine.
şi s'ar încresta în cartea păcatelor, dacă m'aş abate. M'am grăbit ca să r e î n c a r c arma, d a r când iepurele
„ C u m p ă r ă şi tu nişte iepuri, şi îi trimite!" - mă ajunge în bătaia pustei, se opri o clipă, apoi s a r e în
povăţui nevasta, când mă jeluiam, că am ieşit de trei stânga, s a r e în d r e a p t a , se clatină şi cade mort, f ă r ă
ori f ă r ă să aduc coadă de iepure acasă. C u m p ă r ă , ca să mai mişte.
c u m p ă r ă , d a r dela c i n e ? Când mi 1-a adus câinele, am v ă z u t că din gura
— A c u m a r fi v r e m e a să se facă o „statistică a şi n ă r i l e iepurelui picură sânge. Deci, tot în p l ă m â n
iepurilor — conchise secretarul societăţii de v â n ă ­ era lovit, d a r de p r e a puţine alice. P e semne, am ochit
toare „Diana", — cel obsedat de cifre şi de tablouri. prea mult înaintea lui.
V â l v a în jurul iepurilor a a t r a s asupra lor atenţiunea C. A. V. Popescu
lumii. Deci foarte uşor s'ar
putea colecta date r e f e r i t o r
şi la densitatea lor, şi la nu­
m ă r u l împuşcat. Direcţia E-
conomiei V â n a t u l u i a r trebui
să iniţieze a c e a s t ă colectare
de informaţiuni.
— Cu toate aceste, — in­
t r ă în v o r b ă D-l S. — eu pun
r ă m ă ş a g pe ce v r e ţ i voi, că
până de azi într'o s ă p t ă m â ­
nă reuşesc să împuşc un ie­
pure. C a r e ţine r ă m ă ş a g u l ?
— Dacă eşti harnic, şi
umbli toată s ă p t ă m â n a , se
prea poate să câştigi acest
rămăşag, d ă d u din cap D-l
contabil al băncii populare.
Insă să ştii unde să îi cauţi.
S'a terminat cu iepurii de
moda veche! A c u m trebuie
cauţi prin v â r f u r i l e copacilor.
Nu mai umblă pe jos, — se
„ c a ţ ă r ă în pomi".... M a i l i c k i In p l i n ă p a t e r e . 1
 mtrrfrrrr r r ti n rrm mrm\ \ rrrm iTrrmtft
m
CARTI/REVISTEISIHI
I I I 1 I I i r-t f ^ ^ + H 4 4 - L U - M 4 - U 4 - i ) I I I I I I U - U 4 4 + t H j )••
Revista Pădurilor (No. 9 — 1 0 / 1 9 4 2 ) . D l I n g . s i l v i c C o t t a
publică u n i m p o r t a n t articol subt titlul „Contribuţiuni l a
cunoaşterea exigenţelor v â n a t u l u i m a r e faţă de gospodăria
d i n p ă d u r i " , şi a j u n g e l a u r m ă t o a r e l e c o n c l u z i u n i :
1. S u b t i n f l u e n ţ a c i v i l i z a ţ i e i — m a i p r e c i s : a i n t e n s i ­
f i c ă r i i a g r i c u l t u r e i şi s i l v i c u l t u r e i , c o n d i ţ i u n i l e ,de t r a i u
a l e v â n a t u l u i m a r e s e î n r ă u t ă ţ e s c . P e m ă s u r ă ce p ă d u r i l e
se î m p u ţ i n e a z ă s a u se f ă r ă m i ţ e s c . v â n a t u l m a r e n u m a i
g ă s e ş t e l i n i ş t e a şi a d ă p o s t u l n e c e s a r , d e c i se r e t r a g e s p r e
m u n t e , u n d e î n c ă se m a i g ă s e s c p ă d u r i de m a r e î n t i n d e r e .
Consecinţa î n r ă u t ă ţ i r i i m e d i u l u i este o scădere î n n u m ă r
şi m a i a l e s î n c a l i t a t e ( m ă r i m e a t r o f e e l o r ) .
2. R o m â n i a î n c ă m a i a r e v â n a t m a r e d e o c a l i t a t e
e x c e p ţ i o n a l ă d a t o r i t ă c ă r e i a c o n t i n u ă să stea d i n p u n c t
de v e d e r e v â n ă t o r e s c î n f r u n t e a ţ ă r i l o r d i n E u r o p a . D a r
d a c ă n u se v o r l u a l a t i m p m ă s u r i p r e v e n t i v e şi n e m ă ­
s u r ă ce c o n d i ţ i u n i l e n a t u r a l e , a z i î n c ă b u n e , v o r f i p i e r ­
dute, — v a înceta de a m a i f i g u r a în loc de f r u n t e l a con­
cursurile dintre ţări.
3. V i a ţ a c e r b u l u i , u r s u l u i ş i c o c o ş u l u i d e m u n t e f i i n d
indisolubil legată de g o s p o d ă r i a p ă d u r i l o r . — î n m â n a i n ­
g i n e r u l u i s i l v i c a m e n a j i s t şi a i n g i n e r u l u i s i l v i c şef d e
ocol, s t ă î n c e a m a i m a r e p a r t e s o a r t a a c e s t o r t r e i specii
de v â n a t .
D a t ă f i i n d i m p o r t a n ţ a e c o n o m i c ă şi s o c i a l ă i n c o m p a ­
r a b i l m a i m a r e a p ă d u r i i decât a v â n a t u l u i , este l i m p e d e
c ă i n t e r e s e l e p ă d u r i i n u p o t fi s u b o r d o n a t e c e l o r a l e v â n ă ­
t o a r e i . Dar o cunoaştere temeinică a exigenţelor vânatu­
lui faţă de compoziţia, regimul, tratamentul şi — în ge­
neral — faţă de gospodăria din păduri, poate duce pe in­
ginerul silvic la adoptarea de metode de gospodărie care
să servească interesele vânatului fără a prejudicia pe cele
ale pădurii. Excepţiile dela această regulă sunt puţine.
5. I n c e l e m a i m u l t e c a z u r i i n t e r e s e l e v â n ă t o r e ş t i s u n t
i d e n t i c e c u cele a l e p ă d u r i i . A s t f e l , a m b e l o r l e c o n v i n : a)
A r b o r e t e l e a m e s t e c a t e : b ) C l a s e l e d e v â r s t ă n o r m a l e ; c)
L i n i ş t e a d e s ă v â r ş i t ă î n p ă d u r e : d) I n t e r z i c e r e a p ă ş u n a t u -
l u i : e) C o n s i s t e n t a p l i n ă : f) î n t i n d e r e m a r e a p ă d u r i i ; g)
"Evitarea p r o p r i e t ă ţ i l o r s t r ă i n e î n i n t e r i o r u l p ă d u r i i ; b )
Deschiderea m a i m u l t o r g u r i de e x p l o a t a r e , deci r e p a r t i ­
z a r e a t ă i e r i l o r : i) R e z e r v a r e a u n u i p r o c e n t o a r e c a r e d e t e ­
r e n u r i n e î m p ă d u r i t e - i) C o n s t r u i r e a d e p o t e c i , d r u m u r i ,
case de a d ă p o s t , colibe.
fi. E x i s t ă şi c a z u r i î n c a r e c e l e d o u ă i n t e r e s e a j u n g
î n conflict. De e x e m p l u :
a) C e r b u l este f a v o r i z a t de t ă i e r i l e r a s e . d a r s i l v i c u l ­
t u r a m o d e r n ă tinde spre t r a t a m e n t e m a i fine c h i a r si. în
p ă d u r i l e d e m u n t e . R e m e d i u l p o a t e fi g ă s i t î n a p l i c a r e a
d e t ă i e r i r a s e si p r o g r e s i v e s a u g u a s i - g r ă d i n ă r i t e î n a c e e a ş
s e r i e : h) T ă i e r i l e d e a m e l i o r a r e n u f a v o r i z e a z ă i n t e r e s e l e
cerbului, d a r prin ndautarea unei periodicităţi m a i m a r i
la r ă r i t u r i . i n c o n v e n i e n t u l s e r e d u c e ; c) R e c o l t a r e a p r o ­
d u s e l o r a c c e s o r i i p o n t e fi r e s t r â n s ă î n t i m p ş i s p a ţ i u . R e ­
glementată sever, nreiudifiile p e n t r u v â n a t sunt m i n i m e ;
d) I n t o a t e c a z u r i l e c â n d c e l e d o u ă i n t e r e s e s e d e s p a r t ,
s i l v i c u l t o r u l t r e b u i e să-şi d e a o s t e n e a l ă c a s ă menaieze
l i n i ş t e a v â n a t u l u i î n p e r i o a d a r e p r o d u c ţ i e i şi a v â n ă t o a ­
r e i d e c e r b i şi c o c o ş i d e m u n t e .
7. I n t e r e s e l e p ă d u r i i şi a l e v â n ă t o a r e i t r e b u e ş i p o t
fi a r m o n i z a t e c u b u n ă v o i n ţ ă d i n a m b e l e p ă r ţ i . C u m î n s ă
în o r i c e a c ţ i u n e o m e n e a s c ă , m o r a l u l s t ă p e p r i m u l p l a n
c â n d este v o r b a de r e u ş i t ă . — m u l t d o r i t a a r m o n i z a r e n u
se v a p u t e a p r o d u c e d e c â t a t u n c i c â n d g o s p o d a r i l o r p ă d u ­
r i l o r l i s e v o r c r e e a şi n e t e r e n v â n ă t o r e s c c o n d i ţ i u n i d e
a c t i v i t a t e compatibile cu d e m n i t a t e a de b r e a s l ă .
R e v i s t a p u b l i c ă u n f o a r t e p r e ţ i o s r a p o r t d a t o r i t şe­
f u l u i o c o l u l u i s i l v i c r e g a l d e v â n ă t o a r e Casa Verde (Ing.
W r h i t s ' k v ) . a s u p r a s i t u a ţ i e i v â n a t u l u i m i c d i n R a n a t (Ti-
1
miş ) şi î n s p e c i a l d i n a c e l o c o l . C u s a t i s f a c ţ i u n e găsim,
că î n a c e l t e r e n d e v â n ă t o a r e p i e r d e r e a d e f a z a n i i a r n a
t r e c u t ă a fost m i n i m a l ă , d a t o r i t ă h r a n e i a b u n d e n t e , c a r e
li s'a d a t . s i s t e m a t i c e i c o m b a t e r i a r ă p i t o a r e l o r şi c u r ă -
ţirei de z ă p a d ă a d r u m u r i l o r . In s c h i m b p r o p r i e t a r i i de
t e r e n u r i (în a f a r ă de d o m e n i i l e R a n l o c şi F o e n i ) , a u n e ­
glijat complect să-şi facă d a t o r i a , n u a u h r ă n i t , n u a u
combătut răpitoarele, din care cauză a pierit aproape
5
întreg stocul de fazani din acele terene p a r t i c u l a r e . Re­
c o m a n d ă m cu deosebire în atenţiunea Direcţiunei Econo­
miei V â n a t u l u i aceste c o n s t a t ă r i . D i n ele v a d e s p r i n d e
î n d a t o r i r e a s ă p r o c e d e z e î n d o u ă d i r e c ţ i i : a) D e ce l a C a s a
V e r d e a p u t u t fi s a l v a t stocul de f a z a n i i a r l a C h i ş i n ă u -
C r i ş n u ? T r e b u e l u a t e deci m ă s u r i de î n d r e p t a r e şi l a Chi­
ş i n ă u , b) A n c h e t ă a s u p r a n e g l i j ă r i i î n d a t o r i r i l o r c o n t r a c ­
t u a l e a l e a r e n d a ş i l o r vizaţi de a m i n t i t u l r a p o r t , şi i m e ­
d i a t a reziliere a c o n t r a c t e l o r c a r e n u a u fost respectate,
oricine a r fi a r e n d a ş u l . R a p o r t u l m a i constată, că n u m ă ­
rul iepurilor a scăzuht l a 1 0 % a stocului normal.
Der Deutsche Jager ( M i i n c h e n , 2 7 — 3 0 ) . R e v i e r f d r s t e r u l
S c h r o d e r se r i d i c ă î m p o t r i v a celor ce se v ă i c ă r e s c dea­
s u p r a cimitirului v â n a t u l u i mic. Este a d e v ă r a t că î n anii
din u r m ă a u u r m a t lovituri după lovituri, c ă r o r a le-a p u s
c o r o a n ă i a r n a groaznică 1941/42, care a secerat v â n a t u l .
Nu e î n s ă i n d i c a t ă d i s p e r a r e a , c a r e p a r a l i z e a z ă p u t e r e a
de î n f ă p t u i r e . S ă a p l i c ă m clasicile m ă s u r i d e o c r o t i r e , s ă
facem pregătirile de h r ă n i r c p e n t r u i a r n a în f a ţ a căreia
s t ă m — şi n e v o m v e d e a d i n n o u t e r e n e l e b i n e p o p u l a t e
cu v â n a t u l m i c : iepuri, p o t â r n i c h i , f a z a n i , etc. — Dl H u g o
R e z o r i d e s c r i e c u m a e ş t r i e şi i n t e r e s a n t v â n a r e a „ C e r b u ­
lui dela Putnişoara", din Bucovina.
Buletinul de inf. al Iust. de cercetări piscicole ( B u c u r e ş t i ,
No. 4 , S e p t e m v r i e ) . B u l e t i n u l a t a c ă c h e s t i u n e a infectării
apelor noastre curgătoare cu apele reziduale ale indus­
triilor; t e m ă pe care o găsim des în revistele de piscicul­
t u r a , şi p e c a r e a m r i d i c a t - o şi n o i î n n e n u m ă r a t e r â n ­
d u r i . F ă r ă de n i c i u n folos. Este de p a r t e a p i s c i c u l t o r i l o r
şi r a ţ i u n e a ş i t e x t u l l e g i i ; d i n c o l o e i n c u r i a , n e r e s p e c t a r e a
legei. belşugul de avere, c a r e n u voieşte s ă sacrifice pen­
t r u î n d e p l i n i r e a acestei î n d a t o r i r i n i m i c . Ş i t o t u ş i cei de
dincolo biruesc. Nu cunoaştem o s i n g u r ă fabrică în ţ a r a
noastră, care să purifice apele sale reziduale aşa, încât
să n u a d u c ă atingere u n u i b u n î n s e m n a t a l ţării: piscicul­
t u r a . N u n e m i r ă p r e a m u l t a c e a s t a . I d e a l u l şi g r i j a a c e s ­
tor instituţii e să f a c ă b a n i c â t de m u l ţ i , să c h e l t u i a s c ă
pe c â t se p o a t e de p u ţ i n . De ce. s ă f a c ă ele a r a n j a m e n t e
d e d e p u r a r e , c â n d l i t e r a l e g e i r ă m â n e m o a r t ă , c â n d c e i ce
sunt obligaţi să o aplice fac u r e c h e şută. Ceeace e însă
de m i r a r e , e c o m p l e c t a n e g l i j a r e a î n d a t o r i r i i d e a p l i c a r e
a legii, p e c a r e o v e d e m l a cei ce a u î n s a r c i n ă a c e a s t ă
a p l i c a r e . U n d e s'a f ă c u t o a r e v r e o c e r c e t a r e ? C a r e p l â n ­
gere a p e s c a r i l o r a fost l u a t ă î n c o n s i d e r a r e ? C a r e f a b r i c ă
a fost a m e n d a t ă , c a r e a fost o b l i g a t ă s ă respecte legea?
Şi d e c â t e o r i p a r c u r g a c e s t e î n a l t e o r g a n e d. e. V a l e a P r a ­
h o v e i şi se d e l e c t e a z ă î n u n s o a r e a şi î n m u r d ă r i a p e c a r e
o debordează fabricile în această s f â n t ă a p ă de m u n t e !
Quieta n o n m o v e r e ! Stai pe pace; nu-ţi a p r i n d e paie în
c a p ! P e n t r u n i ş t e z v â r l u g e d e p e ş t i , şi p e n t r u n i ş t e a r t i ­
cole de lege u i t a t e ! — B u l e t i n u l n e m a i d ă a r t i c o l e p r i v i ­
t o a r e l a „ V ă r s a t u l C r a p i l o r " , „ I n g r ă ş a r e a şi d e s i n f e c t a r e a
eleşteelor cu calciu", „ î n d r u m ă r i piscicole p e n t r u luna
Octomvrie", etc. de m a r e u t i l i t a t e .
Deutsche Jagd ( N - r i i 2 7 — 3 0 ) . S t a b s j â g e r m e i s t e r u l S i l e -
ziei H a n s v. K o n d r a t o w i c z a t r a g e a t e n ţ i u n e a a s u p r a . c e l o r
ce n e l i n i ş t e s c î n c h i p i n u t i l t e r e n e l e d e v â n ă t o a r e ; î n t r e
c a r e l o c u l . . . de f r u n t e îl o c u p ă ceice a d u n ă s m e u r ă , m u r e ,
a f i n e şi a p o i c i u p e r c a r i i . D e o a r e c e n u se p o a t e cere, şi
n i c i n u a r fi b i n e s ă se r e n u n ţ e l a c u l e g e r e a a c e s t o r p r o ­
duse secundare, d a r atât de folositoare, ale pădurii, a u ­
t o r u l p r o p u n e o r g a n i z a r e a culegerei a c e s t o r f r u c t e şi ciu­
p e r c i : S ă s e c u l e a g ă s i s t e m a t i c , î n c â t e o zi n u m a i î n t r ' o
p a r t e a terenului, r ă m â n â n d celelalte complect netulbu­
r a t e . A s t f e l s ' a r c u l e s e t o a t e a c e s t e r o d u r i , şi n i c i v â n a t u l
n u a r f i m e r e u n e l i n i ş t i t p r i n c e i ce h o i n ă r e s c f ă r ă s i s t e m
d e a l u n g u l şi d e a l a t u l t e r e n u l u i . N e s u r p r i n d e c o n s t a t a r e a
a u t o r u l u i , că terenele de v â n ă t o a r e s u n t infestate de „oa­
m e n i de nimica, c a r e n ă r u e s c o b s e r v a t o a r e l e , scot d i n ţâ­
ţâni uşile, s p a r g g e a m u r i l e cabanelor, m u r d ă r e s c cu scâr­
n ă v i i p ă t u l e l e , l e r u p s c ă r i l e " . . . — Otto F r h . v. D u n g e r n -
O b e r a n a f i r m ă , c ă o î n t â m p l a r e i-a d e s c o p e r i t utilitatea
c o a r n e l o r e n o r m e ale Caprei Ibex: c â n d p o r n e s c l a v i n e de
p i e t r e d i n g r o h o t i ş u r i , îşi a ş e a z ă c o a r n e l e p e s p a t e , şi ele
formează u n b u n scut împotriva bolovanilor mijlocii.
Wild und Hund (N-rii 27—30). O b e r st J ä g e r m e i s t e r v.
S c h e r p i n g a r a t ă î n t r ' u n a r t i c o l — „ S ă fii v â n ă t o r " ! — :
avantagiile antrenamentului vânătoresc pentru soldaţii
c a r e l u p t ă î n r ă s ă r i t . „ S o l d a t u l u i g e r m a n n u i se o p u n e
î n Ost u n a d v e r s a r e g a l î n c u l t u r ă . Cel m a i m a r e a v a n t a j
a l b o l ş e v i c i l o r f a ţ ă de noi s u n t instinctele l o r a n i m a l i c e
a t â t de d e s v o l t a t e , şi i n s e n s i b i l i t a t e a l o r f a ţ ă de i n t e m ­
p e r i i şi g r e u t ă ţ i l e de teren. T r e b u e s ă te ştii o r i e n t a pe
c e a ţ ă şi n o a p t e a , ca şi ziua. T r e b u e s ă ştii dibui, s ă te ştii
târî, ca u n v â n ă t o r ; t r e b u e să ştii să-ţi faci în p ă d u r e u n
a d ă p o s t . C e l ce v r e a s ă a n t r e n e z e s o l d a ţ i î m p o t r i v a b o l ­
ş e v i s m u l u i , s ă i a s ă cu ei î n c e a m a i a p r o p i a t ă p ă d u r e
m ă r g h i l o a s ă , să-i i n s t r u i a s c ă acolo, ziua-noaptea, vara-
i a r n a " •— e c i t a t u l a u t o r u l u i d i n o c o n s t a t a r e m i l i t a r ă d e
autoritate. Intr'adevăr soldatul v â n ă t o r are următoarele
a v a n t a g i i : 1 . S i m ţ d e o r i e n t a r e ; 2. U n s e n t i m e n t d e c e r t i ­
t u d i n e l a î n t r e b a r e a u n d e p o a t e fi a s c u n s v r ă ş m a ş u l ; 3 .
O recunoaştere m a i r a p i d ă a situaţiei, o m a i r a ţ i o n a l ă
u t i l i z a r e a t e r e n u l u i î n a c ţ i u n i l e d e a p r o p i e r e şi d e î n c e r ­
c u i r e ; 4. E l p o a t e f i u t i l i z a t c u m u l t m a i b i n e p e n t r u p r o ­
bleme de u n u singur: ştafete, c o n d u c ă t o r de iscoade pe
t i m p d e n o a p t e ; 5. N e s e n s i b i l i t a t e f a ţ ă d e i n t e m p e r i i ş i
eforturi trupeşti.
Când punem revista subt tipar suntem informaţi, că în
urma lămuritoarelor intervenţiuni pe care le-a făcut „Uniu­
nea Generală a Vânătorilor din România", s'a revenit asupra
ordinelor de stârpire a iepurilor, devenind astfel neactuală
şi neavenită şi deciziunea Direcţiunei Vânătoarei în această
materie. A fost încredinţată „Uniunea" cu soluţionarea între-
gei chestiuni.
E un mare succes acesta pentru „Uniune", şi el îi va ri­
dica mult prestigiul. Prin intervenţia ei „Uniunea" a oprit
să se facă o eroare gravă — dupăce Consiliul Superior al
Vânătoarei şi Direcţiunea Vânătoarei închinaseră steagul.
Felicităm călduros „Uniunea" căreia trebue să-i fie recu­
noscătoare toată lumea noastră vânătorească.
• *#
.. R e v i s t e l e g e r m a n e p u b l i c ă o ş t i r e c a r e n i s e p a r e c u
totul ieşind din c o m u n . T r i b u n a l u l P o t s d a m p r i n t r ' o sen­
t i n ţ ă d a t ă l a 8 O c t o m v r i e a. c. a c o n d a m n a t la moarte pe
ţ ă r a n u l Ottó M e n l h a s e , î n vârstă de li de ani, î n v i n u i t , c ă
a braconat în mod profesional, a spart o cabană vânăto­
r e a s c ă , a f u r a t l u c r u r i d i n e a şi a p o i a î n c e r c a t s ă o i n ­
cendieze. P e d e a p s a c a p i t a l ă m o t i v a t ă p r i n î m p r e j u r a r e a ,
c ă a c u z a t u l e r a u n î n v e c h i t c r i m i n a l : b r a c o n i e r şi h o ţ .
• ••
P r i n o o r d o n a n ţ ă recentă M i n i s t e r u l de A g r i c u l t u r ă
a l U n g a r i e i a o r a g n i z a t o a c ţ i u n e î n f a v o r u l r e p o p u l ă r i i cu
i e p u r i ş i c u f a z a n i a t e r i t o r i i l o r u n d e a c e s t v â n a t s'a p u s ­
t i i t s a u s'a d i m i n u a t s i m ţ i t o r î n u r m a a n i l o r r ă i t r e c u ţ i .
M i n i s t e r u l a s e m n e a z ă p r o p r i e t a r i l o r r e s p . a r e n d a ş i l o r te-
r e n e l o r de v â n ă t o a r e , d e l a s o c i e t a t e a „ M a v a d " i e p u r i şi
f a z a n i , în u r m ă t o a r e l e c o n d i ţ i u n i : O p e r e c h e de i e p u r i 36
P e n g ó ; c o c o ş d e f a z a n 1 1 P . ; f a m i l i e d e f a z a n i (1 c o c o ş , 3
găini) 49 P. S e l i v r e a z ă m i n i m a l 4 i e p u r i s a u 4 fazani.
C u m p ă r ă t o r u l m a i s u p o r t ă c h e l t u e l i l e de a m b a l a j şi de
t r a n s p o r t . C o m e n z i l e u r m e a z ă a se face p â n ă l a 30 N o e m -
vrie. Revistele de v â n ă t o a r e u n g u r e ş t i d a u o l a r g ă publi­
citate acestei acţiuni, î n d e m n â n d în aceiaş v r e m e la m ă ­
s u r i e x t r e m e de c r u ţ a r e şi o c r o t i r e .
•• •
R a ţ i a de c a r t u ş e a u n u i v â n ă t o r în F r a n ţ a e de 10
c a r t u ş e pe sezon. F a b r i c e l e f r a n c e z e n u m a i confecţionează
c a r t u ş e de v â n ă t o a r e decât în cantităţi infime.
• * *
P r i n o r d i n u l M a r e l u i S t a t M a j o r Nr. 9 1 2 4 3 2 / 1 9 4 2 , s'a
p r e l u n g i t v a l a b i l i t a t e a vechiului p e r m i s de p o r t - a r m ă de
v â n ă t o a r e p â n ă l a 31 Decembrie 1942, f ă r ă nici o a l t ă for­
malitate sau viză.
P â n ă la această d a t ă — 31 Decembrie 1 9 4 2 — u r m e a z ă
a se p r e s c h i m b a t o a t e a c e s t e vechi p e r m i s e , cu n o u i l e f o r ­
m u l a r e de p e r m i s e de p o r t - a r m ă de v â n ă t o a r e .
A c e i c a r i p â n ă l a a c e a s t ă d a t ă n u v o r fi s c h i m b a t
v e c h i l e p e r m i s e , p i e r d d r e p t u l de p o r t - a r m ă .
P e n t r u cei m o b i l i z a ţ i a c e a s t ă p r e s c h i m b a r e se v a p u ­
t e a f a c e î n p r i m e l e 30 zile d u p ă e l i b e r a r e .
S e a t r a g e î n s ă a t e n ţ i u n e a t u t u r o r posesorilor de per­
m i s e vechi de p o r t - a r m ă că, p r e l u n g i r e a p e r m i s u l u i de
p o r t - a r m ă n u î n s e a m n ă şi p r e l u n g i r e a v e c h i u l u i p e r m i s
de v â n ă t o a r e , a c ă r u i v a l a b i l i t a t e a încetat pe ziua de 1 5
Iunie 1942.
# • *
Prin Decizia M i n i s t e r i a l ă Nr. 14525 d i n 31 A u g u s t
1 9 4 2 a p ă r u t ă î n M o n . O f i c i a l N r . 2 3 0 <lin 2 / X 1 9 4 2 , a u f o s t
n u m i ţ i în f u n c ţ i u n e a de I n s p e c t o r i de v â n ă t o a r e , onorifici,
de P l a s ă D-nii:
Judeţul Alba: 1. Dl D r . P e c u l e a P o m p i l i u , pentru
p l a s a A l b a - I u l i a ; 2. D l D r . B a z i l G r u i a , p e n t r u p l a s a O c n a -
M u r e ş ; 3. D l C o l . r e z . R u d o l f S t o k h a m m e r , p e n t r u p l a s a
A i u d ; 4. D l D r . O c t a v i a n A c e L e n e s c u , p e n t r u p l a s a T e i u ş ;
5. D l D r . M i r c e a M e i e r , p e n t r u p l a s a A b r u d ; 6. D l . D r . I l i e
D a n i e l , p e n t r u p l a s a S e b e ş ; 7. D l B ă c ă i n ţ a n A v r a m , p e n ­
t r u p l a s a V i n ţ u l d e j o s ; 8. D l I n g . I o a n P ă c u r a r u , p e n t r u
plasa Zlatna.
Judeţul Caras: 1. D l D r . I o a n F i r a , p e n t r u p l a s a O r a -
viţa.
Judeţul Covurlui: 1. D l T o a d e r G r e c u , p e n t r u p l a s a
F o l t e ş t i ; 2. D l G h . B o i c o v , p e n t r u p l a s a B u j o r ; 3 . D l A l e c u
T ă u n e , p e n t r u p l a s a B e r e ş t i ; i. D l D u m i t r u S o r c a r u , p e n ­
t r u p l a s a I n d e p e n d e n ţ a ; 5. D l Ş t e f a n G h e o r g h e , p e n t r u
plasa Pechea.
Judeţul Dolj: 1. Dl P e t r e T e o d o r e s c u , p e n t r u p l a s a
B ă i l e ş t i ; 2. D l Ş e r b . G ă r d ă r e a n u , p e n t r u p l a s a B a r c a ; 3.
D l C o n s t . M a r i n e s c u , p e n t r u p l a s a B r a b o v a ; 4. D l I. C a l o -
i a n u , p e n t r u p l a s a B r e a s t a ; 5. D l C o n s t U d r i ş t e , p e n t r u
p l a s a C a l a f a t ; 6. D l A v . H. C i o c â l t e u , p e n t r u p l a s a C r a -
i o v a ; 7. D l A v . S . B r ă d i ş t e a n u , p e n t r u p l a s a F i l i a ş i ; '8. D l
G o g u P a t a , p e n t r u p l a s a G â n c i o v a ; 9. D l P a v e l E l i a n , p e n ­
t r u p l a s a M e l i n e ş t i ; 1 0 . Dl C. N i c u l e s c u , p e n t r u p l a s a M u r -
g a ş u ; 1 1 . Dl Dr. C o n s t a n t . P a n a i t , p e n t r u p l a s a P l e n i ţ a ;
12. Dl Ştef. I o n e s c u , p e n t r u p l a s a R o j i ş t e a ; 1 3 . D l A v . R a ­
du Viişoreanu, pentru plasa Segarcea.
Judeţul Gorj: D l I n g . S i l v . S e b . S o n t e a , p e n t r u p l a s a
N o v a c i ; 2. D l P e t r e C. D a n i e l e s c u , p e n t r u p l a s a T g . - J i u ;
3. D l C. C i u n c a n u , p e n t r u p l a s a B r ă d i c e n i ; 4. D l V i c t o r
P o p e s c u , p e n t r u p l a s a P e s t e a n a - J i u ; 5. D l C. D i a c b n e c i ,
p e n t r u p l a s a T g . C ă r b u n e ş t i ; 6. D l C. D a l i d i s , p e n t r u p l a s a
Tg. L o g r e ş t i .
Judeţul Ilfov: 1 . D l C o l . A u r e l K o s l i n s k y , p e n t r u p l a s a
V i d r a ; 2. D l C o n s t . M i h ă i l e s c u , p e n t r u p l a s a F i e r b i n ţ i ; 3 .
D l D u m i t r u M a r a t h e a , p e n t r u p l a s a B u d e ş t i ; 4. Ş t e f a n C h i -
r i a c e s c u , p e n t r u p l a s a P â r l i t a ; 5. D l C o n s t . P a v e l e s c u , p e n ­
t r u p l a s a O t o p e n i ; 6. D l I n g . V i r g i l B ă d u l e s c u , p e n t r u
p l a s a B o l i t i n - V a l e ; 7. D l A u r e l C a c i p , p e n t r u p l a s a D o m ­
n e ş t i ; 8. D l I o a n M a t e e s c u , p e n t r u p l a s a B u f t e a ; 9. D l I o n
Vasilescu, p e n t r u p l a s a Dudeşti Cioplea.
Judeţul Neamţ: 1. Dl G h . C o m a n , p e n t r u p l a s a P i a t r a -
N e a m ţ ; 2. D l T h . U r s u , p e n t r u p l a s a B u h u ş i ; 3 . D l G h .
B u r s u c , p e n t r u p l a s a C e a h l ă u ; 4. D l N l a e P o p o v i c i , p e n ­
t r u p l a s a Ş t e f a n c e l M a r e ; 5. D l E m i l B o u r e a n u , p e n t r u
p l a s a Tg.-Neamţ.
Judeţul Târnava-Mare: 1 . Dl G h e o r g h e S c h i o p e a , p e n ­
t r u p l a s a S i g h i ş o a r a ; 2. D l I o a n R a m p e l t , p e n t r u p l a s a
M e d i a ş ; 3. D l E m i l B a r e a n u , p e n t r u p l a s a Ş e i c a - M a r e ; 4 .
Dl A d o l f F l a g n e r , p e n t r u p l a s a R u p e a ; 5. D l I n g . A l f r e d
H o r n , p e n t r u p l a s a A g n i t a ; 6. D l A n d r e i P r u n e a , p e n t r u
plasa Saschiz.
Judeţul Tdrnava-Mică: 1. Dl V i c t o r C r e ţ u , p e n t r u p l a ­
s a B l a j ; 2. D l D a v i d R a d e ş , p e n t r u p l a s a V a l e a L u n g ă ;
3. D l C o r n e l G h i m b ă ş a n u , p e n t r u p l a s a B a c h n e a ; 4. D l L t .
Col. S c h n e i d e r - S n y d e r R o l a n d , p e n t r u p l a s a D u m b r ă v e n i ;
5. D l L a u r e n ţ i u M a i o r , p e n t r u p l a s a I e r n u t ; 6. D l D r . I o s i f
Boilă, pentru plasa Târnăveni.
Judeţul Tecuci: 1. D l Ş t e f a n M o i s ă , pentru plasa
I v e ş t i ; 2. D l I n g . M i n a i R a c o v i ţ ă , p e n t r u p l a s a N i c o r e ş t i ;
3. D l D r . S e v e r B a r t o ş i u , p e n t r u p l a s a P o d u T u r c u l u i ; 4 .
D l A d r i a n I f t o d i a , p e n t r u p l a s a H o m o c e a ; 5. D l I o n H u -
şanu, pentru plasa Stănişeşti.
Judeţul Timiş-Torontal: 1. Dl I o a n D u i c u , p e n t r u p l a ­
s a B u z i a ş ; 2. D l T r a i a n I a n c u , p e n t r u p l a s a T i m i ş o a r a ;
3. D l E m i l H a i t c u , p e n t r u p l a s a C i a c o v a ; 4 . D l R u s a l i n
G i u l v e z a n , p e n t r u p l a s a C h i z ă t ă u ; 5. D l I o a n G u ţ u , p e n -
 t r u p l a s a D e t a ; 6. D l P e t r u B a b a , p e n t r u p l a s a G a t a i a ; 7. t o r u l u i să n u fie î n t r e b u i n ţ a t d e c â t numai în interesul
D l l o a n B e c k e r , p e n t r u p l a s a G i u l v â z ; 8. D l A n t o n i u H i i b - general al vânătoarei româneşti.
n e r , p e n t r u p l a s a J i m b o l i a ; 9. D l l n g . S i l v . G e o r g e s c u , p e n ­ C o n f o r m l e g ă m â n t u l u i f ă c u t a n u l t r e c u t , se d ă m a i
t r u p l a s a L i p o v a ; 10. Dl Z a p p e A d a l b e r t , p e n t r u p l a s a P e ­ j o s c u v e n i t a d a r e de s e a m ă a n u a l ă a s u p r a î n t r e b u i n ţ ă r i i
r i a m ; 1 1 . Dl T e o d o r R o g o j a n , p e n t r u p l a s a R e c a ş ; 12. Dl f o n d u l u i p r o v e n i t d i n cei 2 0 0 lei de p e r m i s de v â n ă t o a r e ,
T o m a L i n a , p e n t r u p l a s a S â n n i c o l a u l M a r e ; 1 3 . Dl S v e t o - p e n t r u a n u l v â n ă t o r e s c şi f i n a n c i a r 1 9 4 1 / 1 9 4 2 .
zar Konstantinovici, pentru plasa Vinga.
Judeţul Tulcea: 1. D l P r e t o r N i c o l a u p e n t r u plasa VENITURI
B a b a d a g ; 2. D l C o n s t a n t i n S p i r u , p e n t r u p l a s a M a c i n ; 3 .
D l l n g . C. B u r g l i e l e a , p e n t r u p l a s a S u l i n a ; 4. Dl G h e o r g h e A) L a 27.000 p e r m i s e e l i b e r a t e în a n u l t r e c u t , c â t e
S t a n e i , p e n t r u p l a s a ' l o p o i o g ; ; 5. D l C o n s t a n t i n S t a m a t i n , 2 0 0 l e i d e f i e c a r e p e r m i s t r e c u ţ i l a „Fondul cu
pentru p l a s a Tulcea. Afectaţie Specială". Revine 2 7 . 0 0 0 X 2 0 0 = Lei 5.400.000
Judeţul Tutova: 1. Dl V a s i l e C a l a p o d , p e n t r u p l a s a B) l a x a de 5 % a s u p r a c o n t r a c t e l o r de a r e n d a r e a
1

M u r g e n i ; 2. D l C o n s t . B o l f ă , p e n t r u p l a s a P u e ş t i ; 3. D l d r e p t u l u i d e v â n a t şi p e s c u i t în apele de
G h e o r g h e A n g h e l u ţ ă , p e n t r u p l a s a C r i v e ş t i ; 4. D l G r i g o r e munte Lei 302.390
Ghiur, pentru plasa Zorleni. Total general Lei 5.702.390
Judeţul Vâlcea: 1. D l C o n s t . S . Z a v r i c e s c u , p e n t r u p l a ­
s a R . V â l c e a ; 2. D l C o n s t . 1. M s i p e a n u , p e n t r u p l a s a L ă - CHELTUELI
d e ş t i ; 3. D l A v . G r i g o r e S t ă h i l e s c u , p e n t r u p l a s a Horezu; A) Personal bugetar şi angajat temporar
4. D l H a r a l a m b i e 1. l ă n a s e , p e n t r u p l a s a D r ă g ă ş a n i ; 5.
D l G r i g o r e D a n t l i e s c u , p e n t r u p l a s a G r ă d i ş t e a ; 6. D l I h e o - 10 f u n c ţ i o n a r i a d m i n i s t r a t i v i şi t e h n i c i d i n A d ­
d o r (T'iti) V a s i l e s c u , p e n t r u p l a s a Bălceşti. ministraţia Centrală a Direcţiunei Economiei
V â n a t u l u i (plata acestor funcţionari a fost
Judeţul Vaslui: 1. D l V a s i l e V a r t o l o m e i , p e n t r u p l a s a
i m p u s ă de c ă t r e M i n i s t e r u l F i n a n ţ e l o r prin
V a s l u i ; 2. D l C o n s t . I. P a r a s c h i v , p e n t r u p l a s a N e g r e ş t i -
dispoziţiuni bugetare) Lei 592.800
T â r g ; 3 . D l C o n s t . P e r j u , p e n t r u p l a s a C o d ă e ş t i - T â r g ; 4.
34 p a z n i c i p e n t r u P o l i ţ i a S p e c i a l ă a V â n a t u l u i şi
Dl A v .Ion C e h a n , p e n t r u p l a s a P u n g e ş t i .
P e s c u i t u l u i î n A p e l e de M u n t e . . . . Lei 1.002.900
Judeţul Vlaşca: 1. D l G h e o r g h e C o n s t a n t i n e s c u , pen­ Personal angajat temporar Lei 196.650
t r u p l a s a G i u r g i u ; 2. D l F l o r e a B r a t u , p e n t r u p l a s a A r - Indemnizaţia de h r a n ă p e n t r u 14 p o s t u r i spe­
s a c h e ; 3. D l N i c o l a e M i h ă i l e s c u , p e n t r u p l a s a C o m a n a ; 4. ciale de J a n d a r m i R u r a l i de V â n ă t o a r e . Lei 280.800
D l I o n P ă t r a ş c u , p e n t r u p l a s a D r ă g ă n e ş t i ; 5. D l T r a i a n I n d e m n i z a ţ i a de h r a n ă a p a z n i c i l o r d e l a P o l i ţ i a
I o n e s c u , p e n t r u p l a s a V i d a ; 6. D l I o n G r a t i a n u , p e n t r u p l a ­ S p e c i a l ă de V â n ă t o a r e Lei 188.275
s a S i l i ş t e a ; 7. D l N i c o l a e H r i s t u , p e n t r u p l a s a C o r b i i - M a r i ; Inspectorii de V â n ă t o a r e Judeţeni, Onorifici,
8. D l l o a n A . S t o e n e s c u , p e n t r u p l a s a G h i m p a ţ i . (1000 Lei, l u n a r ) Lei 645.000
Art. II. — P e n t r u P l ă ş i l e î n a c ă r o r r a z ă s e a f l ă ş i D i u r n e p e n t r u deplasări speciale, plătite pazni­
A p e de M u n t e , I n s p e c t o r i i de v â n ă t o a r e r e s p e c t i v i se con­ c i l o r şi o r g a n e l o r c e n t r a l e de c o n t r o l . . L e i 114.663
s i d e r ă n u m i ţ i şi p e n t r u P e s c u i t u l î n A p e l e d e M u n t e d i n Total Lei 3.021.088
cuprinsul acelor Plăşi.

••• B) Materiale

DARE DE SEAMĂ A b o n a m e n t e de r e v i s t e d e s p e c i a l i t a t e şi p u b l i c a ­
r e a a r e n d ă r i l o r de t e r e n u r i şi f o n d u r i de p e s ­
pentru anul financiar •I941H942 cu privire la
cuit Lei 204.400
F o n d u l V ă n ă t o a r e i
C u m p ă r a r e a de c ă r ţ i p e n t r u î n c u r a j a r e a l i t e r a -
t u r e i v â n ă t o r e ş t i şi î n z e s t r a r e a c u ele a I n s ­
P r i n a r t . 98 d i n L e g e a V â n a t u l u i d i n 1 9 2 1 , s'a î n f i i n ­ pectoratelor de V â n ă t o a r e , a Ocoalelor Silvice
ţ a t fondul vânătoarei, în scopurile u r m ă t o a r e : organiza­
şi Ş c o l i l o r S i l v i c e Lei 108.692
r e a şi a d m i n i s t r a r e a v â n a t u l u i ; p r o t e g u i r e a i n t e r e s e l o r şi
Subvenţie pentru Ornitologia R o m â n ă . . Lei 200.000
o c r o t i r e a v â n a t u l u i ; f o r m a r e a u n u i c o r p de paznici.
S u b v e n ţ i e p e n t r u t e r e n u r i l e didactice de v â n ă t o a ­
Deoarece î n t r e t i m p s u m e l e r e a l i z a t e s'au găsit i n s u ­ re, a p a r ţ i n ă t o a r e şcolilor silvice . . . . Lei 120.000
ficiente p e n t r u î n f ă p t u i r e a p r o g r a m u l u i propus, în 1926, S u b v e n ţ i i p e n t r u s t u d i i p e t e r e n şi b u r s e . L e i 120.000
l a c e r e r e a Uniunei Generale a Vânătorilor din România, Premii acordate descoperitorilor pentru braco­
p r i n u n J u r n a l a l C o n s i l i u l u i de M i n i ş t r i , costul p e r m i s u ­ naj Lei 72.000
l u i de v â n ă t o a r e a f o s t m a j o r a t d e l a 300 l a 500 lei, c u Premii pentru uciderea lupilor „ 56.300
condiţia ca s u m a r e a l i z a t ă p r i n a c e a s t ă m a j o r a r e , să fie A j u t o a r e p ă g u b i ţ i l o r de u r ş i „ 188.000
d e s t i n a t ă n u m a i a l i m e n t a r e i f o n d u l u i de v â n ă t o a r e . F u r n i t u r i de b i r o u . „ 75.260
In r e a l i t a t e însă, din acest f o n d s'au f ă c u t a d e s e o r i Total „ 1.144.652
cheltueli, c a r i n u a v e a u nici o l e g ă t u r ă cu o r g a n i z a r e a şi
întreţinerea- a p a r a t u l u i a d m i n i s t r a t i v al economiei v â n a ­ C) Diverse
tului (aşa de e x e m p l u : c u m p ă r a r e a de t a b l o u r i , a j u t o a r e
p e n t r u b i s e r i c i şi p e n t r u C a m e r e l e d e A g r i c u l t u r ă , î n t r e ­ Expedierea s a l a r i u l u i p a z n i c i l o r din poliţia spe­
ţ i n e r e a t e r e n u r i l o r de v â n ă t o a r e p a r t i c u l a r e , e t c ) . cială, e x p e d i e r e a corespondenţei, diferite chel­
Mai târziu, p r i n modificarea Legii Contabilităţii Pu­ tueli în interesul serviciului, p ă s ă r i î m p ă i a t e
blice din 1929, acest fond a fost t r e c u t s i m p l a m i n t e în bu­ p e n t r u G e r m a n i a , plata lucrătorilor dela Mu­
getul g e n e r a l al S t a t u l u i , i a r cheltuellle de c a r i a v e a ne­ zeul de Vânătoare Lei 211.117
voie D i r e c ţ i u n e a V â n ă t o a r e i a u fost a c o p e r i t e p r i n „cre­
Total general „ 4.376.857
dite speciale". Această dispoziţie a a v u t dealtfel o aplicare
g e n e r a l ă , d e c i n u s'a m ă r g i n i t n u m a i l a Fondul Vână­ F a ţ ă de veniturile realizate Lei 5.702.390
toarei. Scăzând c h e l t u e l i l e de m a i sus . . . . . „ 4.376.857
A s t ă z i , Fondul Vânătoarei, în u r m a legiuirilor finan­ Rămâne u n sold de „ 1.325.533
c i a r e m a i r e c e n t e , f i g u r e a z ă c a „Fond cu afectaţiune spe­ care conform dispoziţiunilor bugetare s'a făcut venit Sta­
cială" ( F . A . S.) ş i e s t e s u p u s a n u m i t o r n o r m e ş i r e s t r i c - tului.
viuni cari n u m a i corespund î n t r u totul cu i m p e r a t i v e l e Direcţiunea Economiei Vânatului
a r t i c o l u l u i 98 din L e g e a V â n a t u l u i . A s t f e l t o c m a i l a a l c ă ­
t u i r e a b u g e t e l o r a n u a l e , ni se i m p u n e ca s ă p l ă t i m ex­ * * *
c l u s i v d i n a c e s t f o n d ( F . A . S.) n u n u m a i f u n c ţ i o n a r i i b u ­
g e t a r i de n o u n u m i ţ i , s a u f u n c ţ i o n a r i i d i u r n i ş t i cu c a r a c ­ Extragem u r m ă t o a r e l e dispoziţii de interes general
ter t e m p o r a r de c a r i i n s t i t u ţ i a a r e a b s o l u t ă n e v o e d a r c h i a r d i n c i r c u l a r a No. 4 1 8 7 0 d i n 7 O c t . 1 9 4 2 t r i m i s ă d e D i r e c ­
şi a c o p e r i r e a c h e l t u e l i l o r f ă c u t e p e n t r u o p a r t e a m a t e r i a ­ ţiunea Economiei V â n a t u l u i Inspectorilor de vânătoare
l e l o r c a r i a l t ă d a t ă c ă d e a u n u m a i î n s a r c i n a bugetului or­ Judeţeni:
dinar. A c e s t u i r e g i m d e a l t f e l s u n t i m p u s e toate instituţiile 1. M i n i s t e r u l A f a c e r i l o r I n t e r n e p r i n a d r e s a s a Nr.
c a r i d i s p u n d e fonduri „cu afectaţiune specială". 3 5 2 4 7 — A d i n 7 S e p t e m v r i e 1942, n e f a c e c u n o s c u t că, D o m ­
A z i se d ă cea m a i m a r e g r i j ă ca a c e s t obol a l v â n ă ­ n u l M a r e ş a l Ion A n t o n e s c u a d i s p u s ca j a n d a r m i i s ă con-
t r o l e z e permanent acei paznici agricoli cari posedă auto­
rizaţii de a p u r t a a r m ă de v â n ă t o a r e cu alice î n scopurile
lor de serviciu. In caz când vre'un a t a r e paznic agricol a r
î n t r e b u i n ţ a a r m a s a î n a l t scop d e c â t cel legal, a c e i a u r ­
m e a z ă a fi c o n f i s c a t ă , i a r p a z n i c u l p r e c u m ş i ş e f u l s ă u
vor fi sancţionaţi.
2. D u p ă c u m ş t i ţ i i e p u r i i a u c a u z a t î n i a r n a t r e c u t ă
o • seamă de pagube pomilor fructiferi. In u r m a acestui
fapt mulţi pomicultori s'au plâns stăpânirei, care l a r â n ­
dul s ă u a dispus intensificarea împuşcărei iepurilor. In
realitate v i n a cade a s u p r a pomicultorilor neglijenţi s a u
neştiutori, c a r i n u i a u m ă s u r i l e n e c e s a r e p e n t r u a-şi a p ă r a
pomii în timpul nămeţilor mari, când iepurii pot cauza
pagube, o r i c â t de m i c a r fi n u m ă r u l l o r .
Direcţiunea Economiei V â n a t u l u i , în conţelegere cu
Direcţiunea Producţiei Vegetale din Ministerul Agricul­
t u r i i şi Domeniilor, a t i p ă r i t , p e spesele sale, 20.000 afişe
cari d a u reţetele de u r m a t î n a p ă r a r e a p o m i l o r c o n t r a ie­
purilor, u r m â n d ca aceste afişe s ă fie distribuite p r i n C a -
merile Agricole Judeţene, tuturor primăriilor rurale din
ţ a r ă , cu dispoziţia ca acestea s ă le afişeze l a v e d e r e a p u ­
blicului. I a t ă cele d o u ă reţete:
a) S p o i r e a c u v a r , î n a i n t e d e c ă d e r e a z ă p e z i i , a ţ u l -
p i n e i p o m i l o r , p â n ă l a î n ă l ţ i m e a ce c r e d e m c ă a r p u t e a
a j u n g e i e p u r i i d e p e s t r a t u l de z ă p a d ă . D a c ă n u s u n t ploi
abundente, cari s ă spele v a r u l , se a p ă r ă p r i n aceasta po­
m i i p e o d u r a t ă de cel p u ţ i n 3 luni;
b) U n g e r e a t u l p l n e i , î n a i n t e d e c ă d e r e a z ă p e z i i , p â n ă
l a î n ă l ţ i m e a ce c r e d e m c ă a r p u t e a a j u n g e i e p u r i i d e p e
s t r a t u l de zăpadă, cu u n amestec d e bălegar, l u t , v a r şi
z e a m ă d e b ă l e g a r . A c e a s t a este u n a d i n cele m a i b u n e şi
ieftine m ă s u r i p r i n c a r e se a p ă r ă pomii fructiferi pe o
p e r i o a d ă de cel p u ţ i n 5 luni.
A r f i p r a c t i c c a ş i D - v o a s t r ă s ă v ă o c u p a ţ i , în s e n s
p r o p a g a n d i s t i c de această problemă, care s'a ventilat în
mod demagogic în unele ziare de mare tiraj, lămurind
publicul în presa D-voastră locală.
Directorul Economiei Vânatului
s s . A. -Comşia
* * »
P r i m i m p l â n g e r i d e l a v â n ă t o r i i şi societăţile de v â n ă ­
t o a r e d i n judeţul A r a d : I n u r m a unei dispoziţii a Direc-
ţiunei Vânătoarei, Inspectorul Judeţean de V â n ă t o a r e n u
a r e voie s ă elibereze permisele de î m p u ş c a t fazani, — p â n ă
nu îşi d ă a g r e m e n t u l prealabil Dl Şef al Ocolului Silvic
din Chişinău-Criş. O r acest a g r e m e n t se d ă cu întârzieri
enorme. j Art.
F ă c â n d u - n e ecoul dorinţei de î n d r e p t a r e e x p r i m a t ă
de c a m a r a z i i n o ş t r i d i n j u d e ţ u l A r a d u l u i , n e î n t r e b ă m tot­
o d a t ă ce r o s t şi ce t e m e i u l e g a l a r e a c e a s t ă s u b o r d o n a r e
a inspectorului judeţean subt autoritatea şefului acelui
ocol silvic? A d i c ă , Dl Şef a l Ocolului Silvic C h i ş i n ă u , v a
şti m a i b i n e şi v a c u m p e n i m a i bine, ce a n u m e f a z a n i e
i n d i c a t s ă s e î m p u ş t e d. e. l a C i a l a , d i s t a n ţ ă d e 5 0 k m .
d e l a sediul l u i ? ( M a i ales, c â n d acel şef d e ocol s'a d o v e ­
dit lipsit de cunoştinţele vânătoreşti speciale trebuitoare
pentru asemenea măsuri). Socotim, că această curioasă
t u t e l ă e şi i l e g a l ă şi d ă u n ă t o a r e , şi c e r e m deci desfiinţa­
r e a ei.
# # #
In r e v i s t a dela B u d a p e s t a „ V a d â s z u j s â g " (Revista v â ­
n ă t o r i l o r ) , n u m ă r u l d i n 2 5 S e p t . 19-42, u n f o a r t e v i t e a z c o ­
lonel în rezervă, A l m â s i Balogh A l a d â r , scrie u n articol
p l i n de i n s u l t e l e cele m a i g r o s o l a n e l a a d r e s a României
şi a R o m â n i l o r . N o i s u n t e m ţ a r a l u i „ T a k e L o p e s c u " („lop"
= f u r ă ) şi „ J i v ă n e s c U " ( z s i v â n = b a n d i t ) , s u n t e m h r ă p ă r e ţ i ,
devastatori, inculţi, buni de spânzurat, zdrănţuroşi, s ă r ă n ­
toci, s u n t e m n i ş t e l ă p ă d ă t u r i d e s n a ţ i o n a l i z a t e a l e n e a m u ­
lui u n g u r e s c . . . I n temeiul sfântului armistiţiu de presă,
înghiţim răspunsul. D a r ţinem minte. Vine sura la m ă ­
sură!
•••
„Deutsche J ă r g e r s c h a f t " organizează p e n t r u 1943 u n
nou curs de paznici de v â n ă t o a r e , p r i n corespondenţă. In
fiecare l u n ă elevii p r i m e s c câte o scrisoare cu probleme
p e c a r e t r e b u e ş t e s ă l e s t u d i e z e şi s ă l e p r e l u c r e z e î n p a t r u
s ă p t ă m â n i . C â n d i se t r i m i t e e l e v u l u i p r o x i m a t e m ă , i se
c o m u n i c ă şi observările r e f e r i t o a r e l a l u c r a r e a l u i prece­
dentă. T a x a c u r s u l u i de u n a n e 8 R m . L a u r m ă elevii
prestează un examen.
P r i n t r ' o s c u r t ă o r d o n a n ţ ă , î n S u e d i a a fost b l o c a t ă
c a r n e a de elan. V â n ă t o r u l a r e dreptul să reţină p e n t r u
sine din elanul împuşcat: capul, gâtul, picioarele dela
l
f l u e r e î n j o s , m ă r u n t a e l e şi U p a r l e a t r u p u l u i a n i m a l u ­
lui. Restul e d a t o r să-1 predeie v r e - u n e i î n t r e p r i n d e r i d e
m ă c e l ă r i e , c a r e apoi îl p u n e î n v â n z a r e p o t r i v i t r a ţ i o n a ­
lizării cărnii.
• * *
M o n i t o r u l O f i c i a l N r . 2 3 8 d i n 1 2 O c t . 1 9 4 2 p u b l i c ă ur­
m ă t o a r e a d e c i z i u n e (No. 29) p r i n c a r e s e f i x e a z ă p r e ţ u l
pieilor de iepure:
A r i . 1. P r e ţ u r i l e p i e i l o r b r u t e [ c r u d e , s ă r a t e s a u us­
cate), de iepure, p r e c u m şi a celor a r g ă s i t e , colectate d e
Oficiul R o m â n d e A p r o v i z i o n a r e şi D i s t r i b u i r e a P r o d u ­
selor de Pielărie, î n c o n f o r m i t a t e cu dispoziţiunile deci-
z i u n i i N r . 8 3 . 5 1 3 d i n 1 9 4 2 a S u b s e c r e t a r i a t u l u i d e S t a t al
I n d u s t r i e i , C o m e r ţ u l u i şi M i n e l o r , se f i x e a z ă astfel:
P i e i d e iepure
brute argăsite
Lei p e b u c a t ă
1. P i e i c u b l a n ă d e t o a m n ă , f ă r ă d e ­
fecte şi i i p s u r i 40 83
2. P i e i c u b l a n ă d e i a r n ă , f ă r ă d e ­
fecte şi f ă r ă l i p s u r i 60 103
Art. 11. P r e ţ u r i l e m a i s u s s t a b i l i t e s e r e d u c c u 3 0 la
s u t ă , p e n t r u p i e i l e c a r e a u u r m ă t o a r e l o r d e f e c t e s a u lip­
suri:
1. P i e i l e c a r e a u m a i m u l t d e 1 5 g ă u r i , p r o d u s e d e
alice.
2. P i e i l e c u m a i m u l t d e 3 t ă i e t u r i ( ş n i t u r i ) rezultate
din jupuire.
3. P i e i l e p r o s t m a n i p u l a t e o r i c o n s e r v a t e , s a u m â n c a ­
t e d e m o l i i , c u p ă r ţ i h ă m u ş i t e , şi
4. P i e i l e r u p t e d i n c a r e l i p s e s c b u c ă ţ i .
Art. 111. L a p r e ţ u r i l e s t a b i l i t e î n a r t i c o l u l p r e c e d e n t
se a d a u g ă 1 2 l e i p e n t r u f i e c a r e p i e l e b r u t ă şi 1 0 l e i p e n t r u
fiecare piele argăsită, r e p r e z e n t â n d cheltuelile făcuie de
Oficiul R o m â n de A p r o v i z i o n a r e şi D i s t r i b u i r e a P r o d u ­
selor de Pielărie p e n t r u colectarea, conservarea, depozita­
r e a şi p r e d a r e a acestora.
Pieile se v o r preda, franco-vagon staţia de încărcare,
î n t r e p r i n d e r i l o r d e t ă b ă c ă r i e s a u d e c o n f e c ţ i u n i d e pielă­
rie, care v o r fi stabilite de Ministerul î n z e s t r ă r i i A r m a t e i
şi a l P r o d u c ţ i e i d e R ă z b o i u .
Art. IV. I n f r a c ţ i u n i l e l a p r e v e d e r i l e p r e z e n t e i deci-
ziuni, se pedepsesc î n c o n f o r m i t a t e cu dispoziţiunile legii
Nri 396 d i n 3 M a i 1941, cu modificările sale ulterioare.
V. D i r e c t o r u l p r e ţ u r i l o r s e î n s ă r c i n e a z ă c u a d u ­
cerea l a îndeplinire a prezentei deciziuni.
D a t ă l a 1 0 O c t o m v r i e 1942.
Comisarul general al preţurilor,
Mihail Gr. Romaşcanu
• * *
A t r a g e m deosebita l u a r e a m i n t e a Direcţiunei Eco­
n o m i e i V â n a t u l u i şi a F e d e r a ţ i e i v â n ă t o r i l o r şi o c r o t i t o ­
rilor de capre negre asupra următoarei împrejurări:
I n p r i m e l e z i l e a l e l u n e i N o e m v r i e a u f o s t g ă s i t e ca­
d a v r e de c a p r e n e g r e în t e r e n u l d e v â n ă t o a r e V i ş t i ş o a r a ,
judeţul F ă g ă r a ş . Deoarece caprele negre a u fost găsite î n
d i f e r i t e zile, s e v e d e , c ă e l e a u p i e r i t p e r â n d . Nici u n a . H U
a v e a u r m e de î m p u ş c ă t u r ă s a u alte leziuni. Deci d u p ă
toate semnele caprele negre a u pierit de o b o a l ă conta­
gioasă.
Nu a v e m ştire — încă — r e f e r i t o r l a a s e m e n e a c a ­
zuri din alte terene de v â n ă t o a r e .
Socotim, că trebuesc s ă fie l u a t e u r g e n t e m ă s u r i pen­
t r u a s e c o n s t a t a , d a c ă a v e m a f a c e c u o m o l i m ă şi — în
caz a f i r m a t i v — a se f a c e cele n e c e s a r e şi posibile p e n t r u
combatere.
» *•
O m a r f ă , c a r e a d i s p ă r u t : i e p u r i i . N u - i m a i vedem
a t â r n a ţ i n i c i î n p i e ţ e , n i c i î n u ş i l e b ă c ă n i i l o r . D o a r în B u ­
c u r e ş t i a m v ă z u t e x p u ş i — d e m i n u n e a l u m i i — doi-trei
iepuri, afişaţi cu preţul de Lei 700!In u n r e s t a u r a n t d i n
B u c u r e ş t i a m v ă z u t p e l i s t a d e b u c a t e s i t a r u l o f e r i t cu
800 L e i !
•••
N u m ă r u l permiselor de v â n ă t o a r e a r ă m a s m u l t subt
cel a ş t e p t a t . C a u z e l e — î n a f a r ă d e s t a r e a d e r ă z b o i u —
trebue să le căutăm în exasperantele forme pentru do­
b â n d i r e a p e r m i s e l o r d e p o r t - a r m ă ş i î n p u ţ i n ă t a t e a vâna­
tului, î n speGial a i e p u r i l o r .
 PUBLICAŢIUNE
Tablou de terenurile comune de vânătoare, pădurile statului ce urmează a se arenda prin
licitaţie cu oferte închise, pentru dreptul de vânat, de către direcţiunea ecenomiei vânatului.
C o m u n a Judeţul Supraf. V â n a t u l Estimaţia Data licitaţiei

Arad. 3273 ha. iepuri şi vânat de baltă 3500 30 Nov. 1942

Bacău 2200 „ iepuri, ţapi căprioare, mistreţi şi pre­ 4250
peliţe
Brăila 6675 . iepuri, vulpi, gâşte, raţe 6560
Buzău 1940 : iepuri, potârnichi, fazani, dropii, pre­ 2000
peliţe
Constanţa 5000 „ iepuri, potârnichi, prepeliţe, dropii 6300
Dâmboviţa 817 i puri, vulpi, prepeliţe 1000
Fălciu 84» : iepuri, mistreţi, prepeliţe, vânat de 2000
baltă.
Sâmbăta de jos Făgăraş 1309 , iepuri, căprioare, mistreţi, vânat de 3000
baltă
Hunedoara 2757 jug iepuri, vulpi, mistreţi lupi, căprioare 2500
Lunca Cernii inferioară , Hunedoara 3912 , iepuri, vulpi, mistreţi, lupi, căprioare 1000
Ialomiţa 2853 ha. iepuri, prepeliţe, potârnichi, vulpi, raţe 4000
Ilfov 3022 , iepuri, mistreţi, potârnichi, fazani, dro­ 15000
pii, prepeliţe
Mehedinţi 2420 -, iepuri 6700
Crăgueşti . .
Lacul lui Baban R -Sărat 1532 , iepuri 3500
Târnava Mică 2296 „ iepuri, căprioare, mistreţi 6000
T.-Torontal 1700 , iepuri, potârnichi, fazani, vânat de 4200
baltă
Teleorman 2000 . iepuri, potârnichi, dropii, prepeliţe 550
Dunavăţul de jos Tulcea 1525 „ iepuri, vulpi, păsări 1200
Cărăpceşti . . . Tutova 1046 , iepuri, lupi, vulpi 6000
Unteşti Tutova 3802 , iepuri, potârnichi, prepeliţe, vânat de 6000
baltă
Arad 3000 _ iepuri, cerbi, căprioare, potârnichi 10000
Bihor 1820 . iepuri, fazani, potârnichi, ţapi 2200

PĂDURILE STATULUI
P ă d u r e a Ocol silvic Supraf. V â n a t u l Estimaţia Data licitaţiei

Gârcina Gârcina 6885 ha. iepuri, căprioare, mistreţi, 1—2 urşi, 7000 30 Nov. 1942
Băhnăşeni, Pârjol, Câm­ câţiva cerbi
peni Scorţeni 750 „ porci mistreţi, vulpi, iepuri 800
Cetăţuia II „ 499,72 „ capre, lupi, iepuri 600
Cetăţuia III , 246,16 „ idem şi mistreţi 300
Sârbi IV 547,09 „ vulpi, iepuri, urşi, porci mistreţi 650
Schitul, Frumoasa . . . , 4098.75 „ urşi, mistreţi, capre, vulpi 4200
Salont s. VI „ 1814,02 „ urşi, capre, porci 2600
Magra s. I Tulcheş 2836 , urşi, lupi, vulpi, cerpi, căprioare, mis­
treţi, găinuşi, şi cocoşi de munte 8000
Vaman-Muscel . . . . , 1683 id^m 5000
Valea Seaca „ 3875 „ idem 10000
Prisecani—Fagul . . . . „ 1365 „ idem 4000
Casin—Crişan Valea Rea 35,60 „ iepuri şi vulpi 100
Pâltinata „ 190,04 , idem 300
Brătilă . . . . . . . . „ 185,16 . idem 300
Barzunt . . „ 3291,60 , iepuri, vulpi, capre şi mistreţi 6500
Valea Rea 977,40 , iepuri, vulpi, capre 2000
Bucov R. de Vede 67 „ iepuri 200
Merisani „ 309 „ idem 1500
Barza „ 150 „ idem 700
Colţu „ 37 . idem 200
Purani Slăveşti 400 9 iepuri, vulpi, lupi 4000 .
Seaca Craiova 1328 , idem 8000
Bălteni . Horezu 234 , idem 600
Prihodişte, Ascunsa,
Valea Colunului,
Răfoiu, Moliviş, Cijir,
Lupşa, Cirtez, Scârna,
Groscios şi Sinea . . Cijir 6770 „ capre, urşi, lupi 6000
Livada, Măgura, Urzica-
rului, Cazacu . . . . V. de Munte 464,57 „ iepuri, cerbi, mistreţi 466
Gura Vitioarei, Câldăru-
şanca şi Sărari . . . „ 967,90 „ idem 958
Sft. Gheorghe, Pietrele
înfierate şi Plopişu . . „ 477,59 „ idem 478
Amatorii vor înainta oferte închise, sigilate şi timbrate, până la datele menţionate în dreptul fiecăreia, orele 12 a. m.
Ia Direcţiunea Vânatului, Str. Polonă Nr. 8 Bucureşti.
Pe plicul închis, se va specifica «Ofertă închisă* pentru terenul, pădurea, fondul de pescuit
jud (ocol. silv)