E x . S. M. v . K I L I I N G E H , c u c e r b u l s ă u r e c o r d î m p u ş c a t tn M o l d o v a 1941.

S U M A R U L — N U M Ă R U L U I 11
NOUA HIETODA Pag.

SCHMOLL
„ C " : f G h e o r g h e Nedici '- 265—26&
Frh. Manfred v. Killinger: C u m m i - a m Împuşcat cer­
bul vieţii m e l e — — _ _ — 266—268
Col. A. v. Spiess : A c v i l e şi V u l t a n i în R o m â n i a -• 2 6 8 — 2 7 3
D E L U S I R l i l T G H E T E L E , etc.
Gaston Cherau : Sitari toamna — — — — _ - — 274 - 2 7 6
Discuţii: — - ' — 276 — 2 8 1
* Cerbi 1941.
1. Curăţaţi ghetele de praf şi noroi.
Corax: G u r a mincinosului.
2. Puneţi cu ajutorul unei cârpe învă­
C. A. V. Popescti: F i x a r e a epocelor de v â n ă t o a r e .
luite pe 2 degete, un strat de cremă pe
„ C " : S o a r t a terenurilor n e a r e n d a t e .
ghete, frecând bine toată suprafaţa pielei
* S i m p l i f i c a r e a formalităţilor permisului.
pentru ca să se disolve stratul vechi de
Ştefan R.: P a g u b e l e c a u z a t e de mistreţi.
cremă, plin cu murdărie şi pentru ca noua
Lt.-Col. R. Schneider-Snyder: Revolverul-pistolul
cremă să poată intra în porii pielei.
Dela Centrala Ornitologică Română — — — — — 28I—283
3. Frecaţi bine cu o cârpă de pânză
spălată, toată suprafaţa ghetei. Din munţi şi din câmpii — — — - — — — — — 284—285
Luciul e imediat. Pentru Patrie.
Lustruirea aceasta simplă e suficientă Doi căpriori
ca ghetele să fie conservate şi să dea un Şiretenia vulpii
luciu foarte frumos. Cărţi-reviste 286-287
Ştiri mărunte _ _ . _ 28('-288

După ce ghetele au fost lustruite în mo­

dul arătat mai sus, muiaţi puţin în apă
cârpă învăluită pe 2 degete, apoi în cremă
şi ungeţi toată suprafaţa ghetei încă odată
cu cremă frecând uşor.
Frecaţi apoi cu cârpa uscată, repede,
toată suprafaţa ghetei.
Veţi fi încântaţi de luciul obţinut.
Prin această metodă economisiţi multe I. ENACHESCU-MUSCEL
parale. -V*«ff B U C U R E Ş T I 11.
a) N'aveţi nevoie să cumpăraţi perii şi
să le curăţiţi cu Denzină. S t r a d a B a r b u D e l a v r a n c e a 39
b) Majoritatea pastei nu mai rămâne în
perii.
O parte din cremă intră în piele, cea­ E X E C U T A :
laltă formează un strat subţire, dar foarte L u c r ă r i de naturalizare de animale, pasări, r e p ­
rezistent, pe suprafaţa pielei, împiedecând tile, a m p h i b i i , p e ş t i , e t c .
intrarea umezelii sau altor murdării de pe • • "
stradă. A r g ă s i t u l pieilor, l u c r a r e a l o r în c o v o a r e c u c a p u l
naturalizat.
Vânători ! Montaje de coarne de cerb, schelete, etc.
Conservaţi şi mai departe bocancii cu • •
renumita unsoare de piele cauciucată Expoziţie p e r m a n e n t ă de material didactic pen­

„SCHIflOLL" t r u zoologie

VânătoH !
D A C Ă : — căutaţi un c â i n e de v â n ă t o a r e t â n ă r n e d r e s a t
s a u unul dresat,
— dorici s ă fie d r e s a t c â i n e l e pe c a r e îl aveţi,
— a v e ţ i un c â i n e puţin dresat, sau stricat ( n e a s ­
cultător e t c ) ,
— a v e ţ i un c â i n e de v â n z a r e s a u pentru s c h i m b ,
— voiţi o informaţiune referitor la;.câini, r a s e , dre­
saj, etc.
Neo-Ballistol-Klever
A z i ştiu d e j a toţi v â n ă t o r i i , c ă „ N e o -
Ballistol"-ul este uleiul d e a r m e ideal
N u este încă îndeajuns cunoscut, că »N E O -
B A L L I S T O L " tn aceeaş v r e m e e un mijloc
excelent de desinfectare şl de profilaxie. C a să
cunoaşteţi toate Însuşirile excelente ale acestui
uleiu ¡le armă, cereţi prospect gratuit

— voiţi o informaţiune referitor la o c r o t i r e a v â n a ­ „ N E O - B A L L I S T O L " poate fi cumpărat în_ toate

magaziile de specialitate, şi poate fl cumpărat şi
tului sau la c o m b a t e r e a răpitoarelor m i c i ( n e v ă s - direct din depozit, i
tuici, dihori, etc. F. W . Klever, Fabrica chimică Koln
adresaţi-vă cu toată î n c r e d e r e a (alăturând în plic m a r c ă Reprezentant si depozit pentru R o m â n i a .

poştala de L e i 9 . — pentru r ă s p u n s ) c ă t r e GUSTAV SCHOGER

S I B I U , S t r . D â r « t e l o r No. 6
C r e s c ă t o r i a şi d r e s a j u l :
H o m o r o d I. J u d . T â r n a v a M a r e
CARPATI I
A p a r e la 15 a fiecărei luni / Preţul unul număr 30 lei / Abonamentul pe un an 320
pe jumătate an 170 lei / Redacţia şi administraţia i Sibiu. Str. Carmen Sylva No. 12
VÂNĂTOARE / PESCUIT / CHINOLOG1E
DIRECTOR. PROPRIETAR
Dr. IONEL POP
RĂSPUNZĂTOR.

(Reg. special Trib. Cluj, No. 9.) . A N U L I X // No. 11 // 1 5 N O E M V R I E 1941

t G H E O R G H E NEDICI
In ziua de 16 Octomvrie, anul în curs, a murit Gheor­
ghe Nedici, consilier la Înalta Curte de Casaţie In retra­
gere, profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti. A tre­
cut la cele de vecie, după crâncene suferinţe, un om de
numele căruia va rămâne legată epoca de renaştere a vâ­
nătoarei româneşti.
Când sufletul a trecui unda neagră a râului Styjc,
se vede singur. Au rămas dincolo si prietenii şi duşmanii;
au rămas în lumea cea frământată şi patimile şi zbuciu-
niările. Cel ce era odată om, cu tot ce e omenesc bun şi
rău, a rămas singur cu rodul vieţii lui: rod, care justifică
sau condamnă. Pentru societatea din care s'a desprins cel
ce pleacă, rămâne de preţ şi deci in amintire recunoscă­
toare, singur moştenirea fructelor faptelor şi îndemnuri­
lor bune. Deodată cu ultima licăriri' a vieţii, s'au şters
toate controversele, toate nepotrivirile, tot ceeace putea să
ducă intre oamenii uceluiaş pământ la neînţelegeri.
Gheorghe Nedici, in viaţa lui plină de râvnă şi de ac­
tivitate adesea s'a ciocnit de tendinţe, de păreri, de con­
cepţii adverse. Adesea a atacat şi a fost atacat. A câştigat
şi a pierdut lupte. A avut prieteni dcrotaţi şi a avut duş­
mani hotărâţi. Toate acestea, ca şi amintirea lor se topesc
ca pânzele negurei; şi azi când ni-e dat să vestim vânăto­
rilor români moartea lui, şi să scriem cuvântul de pome­
nire în paginile acestei reviste, pe care a apreciat-o şi «
cinstit-o adesea cu scrisul lui — Gheorghe Nedici apare —
ţi trebue să fie recunoscut de toţi vânătorii — ca iniţiato­
rul şi promotorul neobosit al reorganizării vănătorimei şi
a concepţiei noui vânătoreşti din România.
S'a născut in 1S77 din familie de. preot român, in Lă-
puşnic, judeţul Caraş-Severin. Studiile universitare — doc
torat, examen de advocat şi magistrat — le-a făcut în Bu-
dapesta, muncind in aceiaş vreme, ca să se poată susţine
la studii, in cadrul ..Administraţiei juridice a bunurilor
statului". Din prima zi n instituirii stdpânirei româneşti
asupra Arâealului se pune la âispoziţia Consiliului Dili­
gent, e încadrat ca consilier la Resortul finanţelor, ca apoi, reşti âe o mână de vânători entuziaşti şi prevăzători „U-
in 1920 să fie numii Consilier la înalta Curte de Casaţie, niunea Generală a Vânătorilor". In Bucovina a luat culo­
de unde in 1939 trece la pensie. începând din 1923 era titu­ rile româneşti vechea „Uniune a vânătorilor". Aceste spo­
larul catedrei de drept şi legislaţie silvică, de vânătoare şi radice şi disparate formaţiuni, arătau un teren propriu
pescuit, la Politehnica din Bucureşti, secţia silviculturei. unor înfăptuiri vânătoreşti. Erau preludiul realei organi
zări.
Pe această carieră se suprapune insă, adevărata ac­ Ministerul Agriculturei, printr'o ileciziune dată la 7
tivitate şi viaţă a lui Gheorghe Nedici. Vânător care a a- Iulie 1920, îl însărcinează pe Gheorghe Nedici să studieze
vut parte din belşug de toate plăcerile vânătoreşti, pe care organizarea unitară a vânătoarei din România, să înfiin­
le poate da această ţară, — s'a pasionat âela început de ţeze un serviciu special al vânătoarei, să fixeze un program
problemele âe organizare vânălorească, şi în cadrul aces­ âe activitate. Apoi, la 5 Noemvrie din aceiaş an, a primit
tora de marea problemă a ocrotirei vânatului. încă pe vre­ mandatul să elaboreze un proiect de lege pentru protecţia
mea pe când trăia in Budapesta au început să apară în vânatului şi reglementarea vânătoarei.
revistele de specialitate âe acolo, tot mai âes, articole de Proiectul întocmit de Gh. Nedici a devenit lege în 27
serioase studii şi îndrumări vânătoreşti semnate „Dr. Ne­ Octomvrie 1921, şi e temelia organizaţiei noastre vânăto­
dici". In curând şi-a eluptnl chiar iu acea societate stră­ reşti. In „Istoria vânătoarei", ultima mare scriere editată
ină, exclusivistă, dominata de aroganţa de rasă şi de cas­ a celui ce ne părăseşte, autorul singur recunoaşte, că le­
tă, un loc de frunte între specialiştii vânătoarei, şi adău­ gea din 1921 nu e una perfectă. Nici nu se putea face o
gând an dc au experienţă, prin asidue studii devenind din lege perfectă, într'o atmosferă generală potrivnică vână­
amator, maestru — atunci, când s'a înălţat la Răsărit soa­ toarei, cu alte preocupări, cu tendinţe spre excesivă liber­
rele libertăţii, şi-a putut pune la dispoziţia vânătoarei ro­ tate. „Nici nu era recomandabil — scrie autorul — să fac
mâneşti întreg acest bagaj âe preţ. Dar tot atât âe mult, o lege perfectă, pentrucă ea nu ar fi fost votată de parla­
dinamismul extraordinar, perseverenţa dârză caracteris­ ment; şi chiar dacă ar fi fost votată, nu s'ar fi putut apli­
tice lui, au fost calităţile pe care le-a adus şi le-a înjugat ca pe acele vremuri, în mediul âela noi". Totuşi, legea ro­
la opera grea pe care o începea. mânească déla 1921 a fost nu numai apreciată şi în străi­
In 1919, la Sibiu, vânătorii români din Ardeal au în­ nătate, dar a fost utilizată ca model pretutinâenea, unde
temeiat „Reuniunea Vânătorilor pentru ocrotirea vânatu­ s'a procedat la o inoire a legislaţiei cinegetice. Un mare
lui în Ardeal". Ceva mai târziu, se întemeiază in Bucu­ merit al proiectului întocmit de Gh. Nedici a fost chiar
împrejurarea, că nu s'au urmărit himere, reglementări rile mari pe care — în afara nenumăratelor articole de
ideale — ci s'a putut ţine justa măsură între postulatele gazetă şi de revistă — le-a publicat în domeniul cine­
abstracte şi putinţele de realizare. S'a alcătuit o lege a- getic. I. Ocrotirea vânatului mic (1927); 2. Hrana vânatu­
plicabilă, — care a fost trecută integral in viaţă, şi şi-a lui in timpul iernei (1926); 3. Distrugerea animalelor răpi­
dat excelentele roade. toare prin otravă; 4. La chasse en Roumanie; 5. Die künst­
Prin concepţia nouei organizări, „Uniunea" a primit liche Fasanenzucht auf natürlicher Grundlage; 6. Die Jagd
o nouă fiinţă. S'au înglobat în ea cele trei organizaţiuni in Rumänien; 7. Clipe de vrajă; 8. Istoria vânătoarei. In
amintite, formând contribuţiunea lumei noastre vânăto- manuscris a rămas o ultimă importantă şi voluminoasă
reşti la organizarea de stat a vânătoarei. lucrare „Vânătoarea în România", pusă la dispoziţia Di-
recţiunei Economiei Vânatului. In sărăcia de cărţi de spe­
Gh. Nedici a fost numit în Noemvrie 1921 Inspector
cialitate cinegetică dela noi, această mulţime de lucrări,in
General al Vânătoarei, ţinând multă vreme în manile lui
mare parte voluminoase, cuprinzătoare, e neegalată de
îndrumarea aplicării legei şi politica de vânătoare româ­
nici un alt autor. Lucrări temeinice, studiate la masa de
nească. Una din realizările cele mai importante ale aces­
scris şi în marea uzină a naturei, — inepuizabilă bogăţie
tui neobosit muncitor pentru propăşirea cinegeticei noa­
de cunoştinţe, sfaturi şi gândire înaltă vânătorească.
stre, este Muzeul de Vânătoare, din Bucureşti. Faţă de in­
diferenţa cu care a fost primită la început din partea gu­ înainte de a închide ochiii, a donat neîntrecuta sa co­
vernelor ideea întemeerii unui asemenea muzeu, Gh. Ne­ lecţie de trofee parte Muzeului, parte Politehnicei. Acesteia
dici nu a renunţat. A început, şi ani dearândul a conti­ din urmă i-a revenit şi biblioteca vdnătorească şi de legis­
nuat, să clădească piesă de piesă un asemenea muzeu, în laţie silvică, pe care Gh. Nedici şi-a alcătuit-o, alegând cu
strâmtele încăperi ale locuinţei sale. Când piesele repre­ sdrguinţă şi judiciu toate lucrările de seamă româneşti şi
zentative ale faunei noastre vânătoreşti, apoi nenumăra­ streine, din acest domeniu. Din lăsămăntul literar al celui
tele miniaturi didactice au putut înfăţişa ce anume are să ce a fost un entuziast colaborator al „Carpaţilor", acestei
fie acel muzeu de vânătoare, statul a admis înfiinţarea lui. reviste i-a revenit prin voinţa autorului, un studiu asu­
Piesele iniţiale au trecut în largile hale ale clădirei din pra ursului carpatin. El va apare în seria de articole a-
Parcul Carol; alţi ani de trudă pricepută au organizat, supra ursului, pe care o rom începe cu anul viitor.
au colectat, au complectat, aşa, că în 1931 a putu fi des­
chis acest minunat muzeu, unul dintre cele dintâi muzee
de vânătoare existente pe Continent. Această alcătuire de S'a coborât în groapă un mare maestru şi un stâlp
seamă — neîntrecut mijloc de propagandă şi de instruire de temelie al vânătoarei româneşti, din rodul muncii că­
— care se va bucura de toată atenţiunea şi grija conduce- ruia s'a înfruptat generaţia de azi, şi vor culege foloase
rei vânătoarei noastre, va primi în curând, după cum sun­ multe generaţii de vânători, ai vremurilor ce vor să vie.
tem informaţi numele întemeetorului său. O meritată pos­ Vânătorii români se descopăr în faţa mormântului
tumă recunoaştere a unei reale înfăptuiri de însemnătate. lui Gheorghe Nedici, cu respect şi recunoştinţă. Aşază pe
Gh. Nedici a desfăşurat o bogată activitate lirerară. glia umedă o crenguliţă de brad şi făgăduesc, să-i anine
Nu vom înşira aici numeroasele lui cărţi din domeniul ju­ cât de curând de crucea dela căpătâiu o cunună, împle­
ridic şi cel economic. Ii vom aşeza însă lângă proaspetul tită din cetina molifţilor lui dragi.
mormânt, ca pe o inscripţiune sinceră a meritelor, lucră­ „C."

C U M MI»AM ÎMPUŞCAT CERBUL VIEŢII MELE

de Freiherr MANFRED von KILLINGER

In timpul mugetului de cerbi din România, ne o uzină mare exploatatoare evreiască, acum funcţio­
întorceam — Comşia şi eu, doi camarazi de vânătoa­ nează admirabil în administraţiunea statului. Merge
re nedespărţiţi — din terenul Broşteni, al Dlui Sau- deci şi fără de evrei! Merge mai bine chiar, spre feri­
termeister. Am petrecut acolo patru zile. Priveliştea cirea statului şi poporului.
de acolo, ca şi viaţa vânătorească pe care am dus-o, Casa de vânătoare e aşezată minunat de frumos,
au fost splendide, — mugetul însă era leneş. Cerbii într'o căldare împrejmuită de înălţimi împădurite. A-
boncăluiau numai noaptea, iar smeurişul creşte acolo lăturea cade zgomotos un părău sălbatec. Intr'ade-
mai înalt decât statura omului. Deci peste putinţă văr, nicăiri nu aş fi putut găsi un loc mai încântător.
să vezi ceva. O noapte am petrecut-o în tabără im­ Mai era acolo un vânător-oaspe din Germania.
provizată în mijlocul pădurii. S'au ridicat în aminti­ Vânarea terenului nu e lucru uşor. Aici cerbii nu a-
rea noastră umbre vechi şi scumpe din pustietăţile leargă pe dinaintea carabinei, ca javrele de sat prin
americane. Mă gândeam cu jale la vremile, pe când faţa automobilului. Trebue aici să munceşti, trebue să
vânam întovărăşit de cowboy; iar Comşia îşi amintea îţi încorzi toate puterile — adică, trebue să poţi vâna.
anii în care a cutreerat Canada, ca vânător şi trapper. P â n ă azi încă nu a căzut din cer nici un maestru; cu
Cu toată oboseala, nu am ajuns să trag. Am ple­ atât mai puţin însă a căzut din văzduh un vânător
cat. In drum am întâlnit pe Dl Colonel v. Spiess. Cine uns cu toate unsorile, trecut prin toate apele, hăituit
oare nu-i cunoaşte cărţile? Asemenea unui vânător de toţi câinii.
tânăr — azi are în cârcă 76 de ani — urmăreşte încă Domnul consilier silvic Linţia, preşedintele so­
urşi, şi pironeşte cerbi pe seama vânătorilor-fulger, cietăţii de vânătoare, s'a întrecut pe sine în ospitali­
vânători pe care i-a zămislit, Dumnezeu cel bun, sau tatea cu care ne-a găzduit şi în îngrijirea pe care ne-a
dracul, într'un moment de mânie. Spiess voia să ne dat-o. Un domn bătrân foarte amabil, cu mari cunoş­
convingă numai decât, să mergem la el în terenul tinţe botanice şi vânătoreşti.
Borca. Are doi cerbi siguri. Dar Comşia nu cedează. Comşia a emis filosofica părere: „Trebue să luăm
Slavă Domnului, c ă a fost încăpăţînat! seama, ca cerbii să nu înceapă şi ei a se îmbăta". Cre­
Maşina noastră a trecut înainte spre Oneşti. dea, adică, că dacă se ajunge la un conflict, cerbul
Domnii dela ferestraele statului din Oneşti ne-au pri­ e superior vânătorului ghiftuit cu ţuică. A r e dreptate;
mit, şi în urma amabilităţii lor, am putut sui pe linia deci să scotocim în coşul cu merinde.
ferată industrială spre Caşin, până la casa de vână­ Sculare la 3 ceasuri — la 3,15 ne spălăm dinţii
toare mai din vale, a Asociaţiei Vânătorilor Ingineri cu ţuică — la 3,20 cafea fierbinte, — ora 3,30 în şea.
Silvici. Pentru mine a fost interesant să constat, că Caii pentru târhat stau gata.
 La deal, în munte! Calea ne e luminată splendid
de constelaţiunea lui Orion. Stelele mele predilecte,
încă de pe vremea drumurilor mele pe mare. Un semn
bun — mă gândesc. Călărim tăcuţi, în noapte, Tot o-
mul e cuprins de gândurile lui. Durează mult călă-
ritul. Vom sta în şea cel puţin patru ceasuri. Pămân­
tul e umed şi lunecos. Calul alunecă, poticneşte, mă
răstornă la pământ. Semn rău, — mă gândesc. Tre-
bue să se ştie, că eu sunt un superstiţios. Nu din con­
vingere, ci din sport. Vreau să constat, dacă funcţio­
nează sau nu superstiţia.
Şi iată — să ne ierte Sfântul Hubertus! — am
fost uşurateci. Cum s'a luminat de ziuă s'a trezit şi
duhul nostru, şi am început să flecărim, Ajungem la
o poiană întinsă, şi deodată stă în faţa noastră un
cerb puternic cu douăsprezece raze. Eram în partea
de teren, unde urma să împuşte celalalt vânător. Lân­
gă cerb stă o ciută. Vreau să o pornească, speriaţi.
Comşia a înţeles numai decât situaţia, şi începe să
mugească, — fără scoică, numai din pumnul mâinei
făcut pâlnie — şi imită glasul unui cerb bătrân. Cer­
bii se opresc şi privesc atent. Repede arma! Da, —
arma e tocmai în coada convoiului, la caii cu bagajele.
Trebuia să ne tragem palme. Domnul v. St. şi-ar fi
împuşcat neapărat cerbul carpatin. Mai mult ca zece
minute nu prea aşteaptă un cerb din Carpaţi, ca să
fie împuşcat. Deci pleacă în goană. Poate se întoarce
diseară...
Călărim înainte. L a început urcăm aspru, apoi
urmează o pârtie mai plană; înaintăm dealungul cres­
tei. Sus şi subt noi coaste prăpăstioase, de-a-dreapta
şi de-a-stânga noastră căldări adânci. O icoană mi­
nunată! Privim încântaţi şi călărim înainte. Poate să
existe ceva mai frumos, oare? Dacă îndrăzneşte acum
să grăiască cineva, îi trăznsec o directă la maxilar!
După patru ceasuri descălecăm. Ne găsim în co­
drii seculari ai Carpaţilor înalţi. Plan de bătae! Com­
şia, în calitate de braconier vechiu şi cu mare expe­
rienţă, îşi înfăţişează părerea. Nu îndrăznesc să fac
nici o împotrivire; mă supun.
Lăsăm în urmă caii şi paznicii, ca să dibuim
înainte numai în doi, şi să apropiem cel dintâi cerb
cu glas puternic.
Cerbii mugesc înainte — cam leneş, — deşi soa­
rele a ajuns sus pe bolta cerului, De-a-dreapta pădu­
re seculară, de-a-stânga pădure seculară, copaci
uriaşi, cu subarboret des. Nu vedem nimic. Nici unul
din noi nu cunoaştem terenul. Deodată, spre stânga
noastră, se luminează pădurea. Avem vedere liberă.
Subt noi se adânceşte o căldare largă. In mijlocul ei
un luminiş — după cât se pare o pârlitură veche —
crescut cu iarbă galbenă şi cu tuf arie. La mijlocul lu­
minişului terenul se ridică într'o spinare. Lângă ea
părău, cu teren mărghilos. Un loc de gonită minunat,
aranjat de natură, cu scăldătoare, cu loc de luptă.
Văd o ciută, lângă ea un taur, care mugeşte din
vreme în vreme. Acest luminiş e departe de noi cel
puţin doi kilometri. Prin binoclurile noastre putem
observa totul, bine. Deodată mă strigă Comşia, ca
electrizat: „Un capital! . . . Mai spre stânga! . . . Un
cerb extraordinar! . . . Un cerb record!" . . . Ei, ei! —
mă gândesc eu — nu va fi el tocmai atât de extraor­
dinar!
Privesc spre stânga, mai spre stânga, şi descopăr
cerbul, Trece încet peste luminiş, să opreşte din când
în când şi mugeşte. Ciutele şi-au ridicat capetele şi
privesc cu atenţiune. Doi cerbi mai mici, pleacă încet,
liecare cu câte o ciută. Pe semne cunosc pe stăpânul
cel tare, Nu-i putem număra clenciurile; e prea de­
parte. Ceea ce e sigur, e, c ă acesta e regele domnitor
asupra acestor păduri carpatine.
Hotărâre! Imediat să îl apropiem; cu orice sa­
crificii. Acesta — sau niciunul altul!
Alergăm dealungul potecei care se prelinge de-
a-coasta peretelui intern al căldării. Un ceas! Acum
trebue să fi ajuns deasupra luminişului. Să nu stăm
nehotărîţi! Intrăm în pădurea seculară, Fie ce va fi!
Ceea ce facem noi nu e nici dibuit, nici apropiat, nici
căţărat. Cădem, ne prăvălim de-a-berbeleacul peste
copaci uriaşi căzuţi; alunecăm în ochiuri de mărghi-
lă; ne adâncim în mlaştină; răzbatem prin încâlcitură
de smeură, prin murărie. Comşia departe înaintea
mea, mugind din când în când din cornul de bou.
Sunt tot o apă. Abea mai pot. Dar ceea ce fac acum
e o încercare a energiei! înainte! Ori apoplexie «—
ori cerbul!
Iată se deschide pădurea; am ajuns bine. In faţa
noastră se întinde luminişul, abea la o sută cincizeci
de metri. Intre spinarea goală şi locul unde eram noi
se adâncea o vale, în fundul ei scăldătoare. De-a-
dreapta zbiară un cerb, de-a-stânga se prezintă al­
tul, Dincolo de spinare un muget scurt, înfundat. Cer­
bii au intrat în codru. Nu e mirare; e târziu; deasu­
pra noastră se întinde un cer albastru strălucitor.
Hotărâre! Comşia ştie numai decât, ce trebue să
facem.
„Rămânem aici, şi nu ne depărtăm nici un pas,
până diseară. Are să se întoarcă, Nu ne va scăpa.
Aici e locul lui de gonită".
Sunt atât de sfârşit, încât cad la pământ cu de­
săvârşire istovit. începem să ne aranjăm bivuacul.
Am trecut printr'un ceas afurisit de obositor.
In faţa noastră mai avem câţiva copaci, aşa în­
cât suntem acoperiţi. Vântul e bun.
Mă prinde din nou febra vânătorească. M ă gân­
desc: „ce ar fi să mergi o leacă mai încolo, ca să poţi
avea o privire mai bună asupra luminişului". Iau ar­
ma şi binoclul. Comşia mă urmează. Privesc cu aten­
ţiune spre dreapta; acolo mornăe unul. Deodată mă
prinde Comşia de braţ, aspru, încât era să strig de
durere.
„Colo, la stânga! — şopteşte. — J o s " !
într'o clipă suntem la pământ. Privesc în direc­
ţia indicată, Şi iată, peste spinarea din pârlitură vine
un cerb, îşi leagănă capul greu, încolo, încoace. Coar­
ne puternice. In răstimpuri morăe. încetul cu încetul
apare trupul întreg. Se opreşte, adulmecă. Stă colo,
la o sută cincizeci de metri, în toată mărimea şi splen­
doarea lui, cu totul liber. Coarne, de care abea odată
în viaţă îţi poate fi dat să vezi în tqren liber, — trup
gigantic, care în bătaia soarelui pare sur-argintiu. Mo-
răind, mugind scurt coboară acum coasta, apropiin-
du-se de-a-dreptul spre noi. Cred, că vrea să ajungă
la scăldătoare. Pâlcul ciutelor e în tufărie.
Mă pregătesc să trag. Deodată cerbul se culcă.
Stă cu pieptul drept spre noi, întorcându-şi capul pu­
ternic spre dreapta, spre stânga, când aude mugind
vre-un rival. Ce să fac? Să trag în cerbul culcat?
Poate va rămâne culcat ceasuri întregi încă; poate se
va ridica fără veste, va sări. şi nu-1 mai văd nicio­
dată. Să fac să se ridice? Să mă ierte Hubertus:
m'am hotărît să trag.
 Mă pregătesc pentru un fel de a trage special
american, prea puţin cunoscut în Europa. Cowboyii
şi trapezii îl pun bucuros în practică. Culcat pe spa­
te, te fixezi de un copac sau de coastă, îţi ridici ge­
nunchele stâng şi îl foloseşti razim pentru armă. Tru­
pul e cu desăvârşire liniştit, arma zace ca prinsă în
şuruburi.
Ca să fiu cu totul sigur îi şoptesc lui Comşia, să
se razime dintr'o parte în umărul meu; aşa sunt ne­
mişcat, ca un ic.
Cerbul moţăe. îşi coboară capul. Botul îi ajunge
precis în dreptul omoplatului. Nu pot să trag. Glon­
ţul „Magnum" s'ar sfărâma de capul cerbului, şi ani­
malul rănit greu ar fi sortit să moară mizerabil, în
chinuri prelungite. Aştept. Odată îşi întoarce capul
îritr'o parte; omoplatul e liber. Apăs trăgaciul, „Clic"
— grăeşte acceleratorul. Nu am ridicat siguranţa!
Cerbul priveşte spre noi. Priveşte, fără să se
mişte. Cinci minute pline de îngrijorare. Rămânem
cu desăvârşire nemişcaţi.
De-a-stânga porneşte iar mugetul unui cerb. Pu­
ternicul îşi întoarce capul. Ridic piedeca, trăgaciul fin
e fixat. Spata e liberă.
Prind spata precis în acul lunetei. Trag. Glonţul
zace exact acolo unde trebue. Perforează inima şi se
sfărâmă în plămâni.
Cerbul se pleacă pe o coastă; rămâne nemişcat,
în foc.
ACVILE ŞI VULTANI ÎN R O M Â N I A
(urmare)
In cursul anilor următori mi s'au adus doi pui
de vultur, scoşi din cuiburi clădite pe puternici mo­
lizi în regiune alpină şi abia o singură dată mi-a fost
dat, să cercetez personal un cuib de pajură. Aceasta
înainte de războiul mare, în anul 1912.
Unui bătrân vânător, locuitor în un sat la poa­
lele munţilor i-am dat însărcinarea, de a iscodi cui­
burile paserilor răpitoare mari. Insfârşit veni cu ves­
tea bună, c ă a găsit un cuib în o vale întunecoasă a
muntelui, cu făget şi multe tufe, şi că bănueşte c ă e
locuit de vulturii căutaţi de mine. Vestea îmi era cu
atât mai binevenită, cu cât trecuseră 15 ani decând
fusesem pentru ultima dată la pândă, la un cuib de
pajură.
Cu cele mai bune nădejdi, plecai la 18 Iulie 1911
— era tocmai ziua florilor în garnizoana mea — spre
poalele munţilor, unde întâlnii pe unchieşul meu, la
grădina cu cireşi, proprietatea sa,
— „Mergem departe?" fu prima mea întrebare,
după-ce îmi aşezai calul şi cei doi foxterrieri, nedes­
părţiţi de mine, şi cari făceau excelente servicii ca
limieri şi în aceiaşi vreme ca copoi,
— „Numai o jumătate sau mult trei sferturi
de ceas", răspunse unchieşul şi o luă înainte, călău-
zindu-mă. Determinarea timpului şi a distanţelor
sunt partea slabă a locuitorilor noştri din munţi. Dar
bănuelile mele luară sfârşit când moşneagul îmi a r ă t ă
direcţia şi locul unde se găsea cuibul. De fapt, după
o oră de marş ajunserăm în o văgăună întunecoasă,
umbrită de coroane mari de fag şi de tufărie mărun­
tă. Aci găsirăm un fag, arhi-arhi-secular, în forma
In toate mădularele trupului simt bătăile inimei.
Aprind o ţigară. Apoi cercetez prin binoclu.
Uriaşul căzut zace liniştit şi nemişcat.
L a împuşcătura mea, vine inginerul silvic, care
administrează acest ocol, vânătorii, paznicii. Mergem
la cerb.
Rămânem lângă el tăcuţi, cucernici. Nu e cu pu­
tinţă să descrii ceea ce simţi în asemenea clipe. Nu­
mai un vânător poate sa o înţeleagă. Mândrie vână-
torească, împerechiată cu jale pentru căzutul Rege
al codrilor.
Am împuşcat cerbul vieţii mele.
In acest muget puşca mea nu va mai grăi.
Arma în repaos!
Nu ştiu dacă voi intra odată în analele istoriei
în urma unei deosebite vrednicii. Insă cerbul meu va
intra; şi deodată cu el şi eu. Un lung şir de ani, gene­
raţii de vânători vor vorbi despre „cerbul Killinger",
împuşcat în Zboina, la 26 Septemvrie . . .
Ce spune Comşia: „Cu cerbii e ca şi cu alergă­
rile pe distanţă de o sută de metri. P â n ă la 10,3 se­
cunde aleargă mulţi; 10,2 numai puţini; subt aceasta
numai singurateci. Multişori vânători ajung până la
200 puncte, puţin ating 215. Peste 220 numai cei mi­
lostiviţi de Dumnezeu". E u sunt între aceştia din ur­
mă. Cerbul meu are 228 puncte.
de: Col. AUG. v. SPIESS
unui monstru antidiluvian, care deşi crescut în pe­
numbra tălpii văii, stăpânea totuşi cu crengile sale
întinse departe toţi copacii de jur împrejur. In cren­
gile lui era cuibul.
Foarte precaut căutai să mă apropriu de el, sta-
bilindu-mă pe un locşor înălţat, de unde puteam privi
bine în cuib. Ajutat de ordonanţa mea, Bucur, ridi­
carăm repede o colibă de frunzar, care ne scutea de
ploaie, ne ascundea şi totuşi ne permitea un câmp de
vedere larg. Examinând încă odată câmpul vederei
şi înlăturând crengile ce mă stânjeneau, la 9 dimi­
neaţa, am concediat pe însoţitorii mei, şi m ă instalai
comod în ascunziş. Aveam acum timp destul, să re­
examinez temeinic şi vecinătatea şi cuibul. Netulbu­
rat de nimic făcam observaţiile mele.
In acest fag multisecular, care abia putea fi cu­
prins de şase până la opt oameni, se găsea cuibul, în
furcile primelor crăci, ele însele mai groase decât o-
mul. E r a alcătuit din vreascuri si crengărie de tot fe­
lul.
Trebuia să fie un cuib bătrân, durat de multe de­
cenii, după cum arată împletitura lui deasă ca pâslă.
P e marginea cuibului şedea un singur pui, aripile
binişor desvoltate, colorate în brun-închis. Trupul şi
capul erau acoperite cu puf, din care ieşeau negre,
contrastând cu albul pufului, câteva cotoare de pană.
Văzându-1 acum bine, liniştit, eram cam depri­
mat, neputându-mă dumeri ce anume fel de vultur e,
cu toate că distanţa era de numai 3 5 — 4 0 paşi.
Dibuiam între Aquila pomarina şi pajură. Cu toa­
te c ă picioarele cu puf îmi păreau destul de mari, dar
îmi lipsea un obiect de comparaţie, spre a putea con­
chide cu siguranţă din raporturile de mărime, ce anu-
H. S c h m i d t i
me pasăre răpitoare mi se înfăţişa. Deci răbdare. Tim­
pul trebuia să-mi descopere adevărul, căci din punc­
tul meu de observaţie, puteam privi bine în adâncul
cuibului.
In acest fel era posibil a examina în toată tihna
puiul de vultur. Ridicându-se abea din când in când
spre a se pureca sau a se evacua din marginea cui­
bului, sta culcat a lene, fără a lua notă de mine.
Doar la început, când trăgeam cu securea la al­
cătuirea colibei, arăta oarecare sfială.
Lipit de fundul cuibului, ochii lui negri străpun­
gători din capul său svelt, în formă de şarpe, erau
mereu îndreptaţi în spre noi. Dar după ce însoţitorii
mei s'au îndepărtat, a devenit mai liniştit încât pe
urmă nu mai lua de loc notă de prezenţa mea. Situa­
ţia nu mai era amuzantă pentru mine, câmpul meu
vizual fiind din nenorocire cu totul redus. Fagul şi co­
pacii vecini aveau frunzişul atât de des, încât îmi îm­
piedecau privirea spre larg. îmi era cu totul cu nepu­
tinţă să-i văd părinţii vâslind spre cuib. Cercul meu
de observaţie era redus la împrejurimea imediată a
cuibului umbrită adânc. Puteam să mă aştept — deci
în tot momentul la sosirea acvilelor bătrâne.
Aşa se scurgea ceas după ceas. In sfârşit pe la
unu şi jumătate, puiul se ridică în picioare şi-mi pă­
rea oarecum agitat. Va fi fost ora două fără un
sfert, când se auzi o lovitură de aripi prin crengi.
Privii mai atent şi băgai de seamă că se aşezase, stând
în picioare pe marginea cuibului, o pajură brun-închi-
să, privind cu precauţiune jur împrejur, pe când pu-
Sfârşitul.
iul lipit de mamă-sa, mă fixa neîntrerupt, ca şi când
ar fi vrut să-i atragă atenţia asupra duşmanului tu-
pilat în frunză. Lipindu-mă la rându-mi de platformă,
puteam observa ori ce mişcare a păsărilor, până când
puiul se ridică să se ospăteze. Aveam acum vreme
destulă să observ şi mama şi puiul şi să mă asigur
că în faţa mea nu era cuibul unui vultur ţipător.
După această probă de răbdare destul de obosi­
toare, (pe deasupra zgribulind de frig deabinelea, cu
toate că era în luna Iulie), m'am decis să scot puiul
din cuib. Am ieşit cu zgomot din ascunzişul meu, ceea
ce spre regretul meu a avut ca urmare faptul, că vul­
turul — bărbătuş, — care sosise chiar atunci cu o pi­
sică sau cu un pui de iepure, m'a observat şi a dispă­
rut cu prada. Ne vedeam în faţa problemei grele de
a ne sui în vârful fagului. Ne-a costat multă muncă
şi sudoare acest lucru. Căţărarea în acest fag uriaş,
era peste putinţă. Nu ne erau de folos nici nodurile
lui, nici bureţii enormi, lemnoşi, care creşteau pe el.
înălţimea îi era foarte mare, iar diametrul cu sigu­
ranţă făcea trei metri şi jumătate. Nu ne-a rămas de­
cât să tăiem doi mesteacăni din apropiere şi să con­
struim o scară, pe care să o rezimăm de fag. Cu to­
poarele ce aveam la îndemână culcarăm mestecenii,
iar scara fu ridicată cu opinteala tuturor. Din neno­
rocire, trebue să constatăm că ea nu ajungea nici mă­
car până la primele înfurcituri ale uriaşului.
Chibzuiam în toate felurile, până când ordonan­
ţa mea se hotărî să încerce să se urce. Căţărându-se
ca o pisică, izbuti la urmă să ajungă a prinde o funie
de primele crăci şi a se stabili acolo, ceeace era cu
atât mai îmbucurător, cu cât acum îmi era posibil şi
mie să mă urc în copac.
Bălţatu — aşa se numia ordonanţa mea — în­
făşură un capăt al funiei de cânepă lungă ca de 10
metri, în jurul cracului de jos, azvârlindu-mi celălalt
capăt. Inodând funia de şerparul meu de piele, mă
trăsei la deal. ajutat de Bălţatu, care ţinea funia şi o
strângea din pumn în pumn.
In sfârşit, sprea marea mea bucurie, ajunsei şi
eu sus şi mă găseam in mijlocul puternicei cetăţi a
cavalerului brigand. Primirea ce mi se făcu acolo nu
pot spune că a fost prea prietenoasă: puiul, indată ce
mă ridicai în picioare acolo, mă atacă atât de furios
cu aripile şi cu clonţul, încât în primul moment tre­
bui să dau ceva înapoi. Puiul se chiti pe pântece, în­
lemnind, iar eu urcându-mă la furca unei crăci su­
perioare l-am fotografiat şi apoi, puind mâna pe el îl
vârâi în raniţa pregătită dinainte. Legată de funie ra­
niţa coborî în primirea moşului, lăsat de gardă la ră­
dăcina fagului.
Abia acum aveam vreme să cercetez mai de a-
proape, acest impozant culcuş în care mă găseam.
Cuibul avea diametru de un metru şi jumătate, iar
înălţimea de un metru. E r a construit în partea de jos
din crengi puternice, aproape putrede pe care se spri­
jineau apoi crengi tot mai subţiri, încât platforma de
sus părea acoperită cu pământ murdar, presărat cu
frunze de fag uscate şi smocuri de iarbă. înfăţişarea
generală era a unei grămezi de crenguţe uscate, aco­
perite cu lut, cu smocuri de lână, rămăşiţe de oase
şi sdrenţe de piele, totul încâlcit ca o pâslă deasă. In
jur roiuri de muscărie, iar putoarea pătrunzătoare te
ameţea.
Interiorul cuibului nu prea era atrăgător nici el:
opt capete de pisică, picioarele alor patru-cinci ie­
puri, şoldurile unei vuloi şi un sobol adus proaspăt
de femela, pe care o observarăm, erau martori con­
vingători, că perechea de acvile se îngrijea cu mult
devotament de puişorul ei. Vecinătatea cuibului şi a
tufărişului dedesubt, murdărită de escrementele fami­
liei, părea a fi fost văruită. Continuând cercetările
mele, am mai găsit apoi lâna unui miel ucis şi câteva
pene de cioară. Erau dovezi îndestulătoare, cât de
distrugătoare poate fi o pereche de vulturi, pentru
vietăţile mărunte din preajma cuibului. Reptile, care
in primul cuib vizitat de mine erau numeroase, nu am
găsit în acesta.
Cu remuşcarea de a fi sărăcit natura de o no­
bilă creatură, osândită de mine la captivitate, m'am
hotărât să o despăgubesc prin punerea în libertate a
unei pajure femelă, un exemplar excepţional, ţinut
şapte ani în volieră şi domesticită cu totul.
E r a la 3 August a aceluiaşi an când m'am decis
să urc la murite tocmai când fânaţele alpine sunt în
splendoarea florilor. In tovărăşia soţiei, a fiicelor
mele şi a femelei de acvilă „Hella", ferecată la de­
getul de mijloc cu inelul, No. 2466 şi N. 2468 din
matricola Centralei ornitologice din Budapesta, ur­
cam veseli la deal. Un băietan din sat a dus până la
800 de metri subsuoară, ca pe o gâscă, această fru­
moasă făptură.
Ajunşi la culme, am dat drumul în un grajd spa­
ţios bietei păsări, obosită de acest transport şi peste
noapte putea să-şi aranjeze şi penajul burzuluit pe
drum. Aveam să-i dau libertatea abia pe la amiazi, în
strălucirea soarelui, după ce mă înapoiam dela o pa­
trulare vânătorească. întreaga mea familie a fost de
faţă la solemnitate.
Dar ce să vezi? Ambianţa cu totul schimbată, po­
iana largă brodată de fagi puternici şi alţi copaci răz­
leţi, lumina orbitoare a zilei, toate făceau o impresie
atât de străină asupra bietului animal lipsit din co­
pilărie de libertate, încât încercând să zboare, se lăsă
la pământ după vre-o 100 de paşi, privind în juru-i
ca şi când ar fi fost paralizat.
Se putea citi din ochii păsării, că nu putea pre­
ţui libertatea dobândită. Ba era aşa de uluită încât
se lăsa prinsă de mine de două ori şi am aruncat-o
de două ori în aer, până ce în urmă luă zborul. In
sfârşit a doua oară prinse aripi şi ajungând în coro­
namentul unui fag bătrân, dispăru. Trei. zile mai târ­
ziu am revăzut pe Hella în aceiaş poiană, unde vâna
şopârle şi şerpi. S'a speriat de un om care venea din
întâmplare pe acolo dela pădure, se ridică şi dispăru.
Curios să ştiu dacă pajura mea mai zăboveşte
prin aceste locuri, mă pornii peste o săptămână din
nou la vânătoare, dar de Hella, nici urmă nu mai era.
In ziua următoare, pe la ora două după amiazi, mă
întinsei pe spate, în faţa unui bordeiu. pe spinarea
Dealului Ursului. Moţăiam tolănit în iarbă, când mă
făcu deodată să tresar o neaşteptată vâjâială, ca şi
când o locomitivă ar spinteca văzduhul. Mă ridicai re­
pede, aproape zăpăcit, căutând cauza şuierului aces­
tuia aproape fioros. Iată! Ca un glonte se repezi din
nemăsurate înălţimi, cu aripi larg încordate, un vul-
tur-pajură deasupra capului meu, coborând ca o să­
geată într'un pâlc de fagi ce creştea izolat pe creasta
dealului, în mijlocul poienei.
In primul rând credeam că acvila, căreia îi urma
imediat alta, se va opri în coronamentul fagilor. Dar
nu. Trecu înainte, lăsându-se în poiană aproape de
pământ, unde spre surprinderea mea începu să pa­
radeze deasupra Hellei. care se plimba printre ier­
buri, în poiană. Hella părea că nu se sinchiseşte prea
mult de acest salut, căci continua să-şi caute liniştită
prada prin livadă, cu toate că ambii vulturi roteau
acum tocmai asupra ei.
A u t o r u l , C o l o n e l v . Spiess, c u c e l e t r e i a c v i l e i m p e r i a l e
„Hella" părea că se simte la ea acasă în regiu­ din v o l t e r e l e s a l e .
nea acestui munte, căci fu văzută tot pe aici, vreo
zece zile în urmă, de ordonanţa mea, după observaţia In genere vulturul-pajurâ e un nobil cavaler, plin
descrisă mai sus. S'a putut apropia de ea la vre-o 30 de curaj şi de dibăcie, şi se hrăneşte numai la ne­
de paşi. Şedea pe o stâncă, zbură apoi în zări înde­ voie cu vite accidentate sau cu cadavre. Atacă aproa­
părtate. Din ziua aceia a dispărut din regiunea cerce­ pe exclusiv numai vietăţi din domeniul mamifer sau
tată de noi. Nu am cunoştinţă ca vre-un vultur-paju- păsăresc, dar nu refuză nici reptilele. Pisicile domes­
ră inelat să fi fost văzut sau vânat în regiunea amin­ tice şi iepurii sunt victimele preferate ca şi iezii de
tită. căprioară şi gotcanii cu găinile lor.
Cu privire la puiul de pajură scos de mine din
In ce priveşte penajul acvilei de piatră nu sunt
cuib, vă pot spune că în primele două zile a refuzat
de acord nici chiar vânătorii între ei. După părerea
categoric hrana şi ataca cu aripile şi ghiarele pe ori
mea nu avem decât o singură varietate. Dupăcum di­
cine se apropia de volieră. Mai pe urmă lăsă la o
feră la toate păsările răpitoare haina din tinereţe
parte sfiala şi acest pui al munţilor şi trăi în deplină
de cea din bătrâneţe, aşa e cazul şi la pajură. Vul-
armonie cu ortacii săi de cuşcă. Vulturul pajură pă­
turii-pajură cei tineri au culoarea brună, foarte în­
răseşte regiunile înalte când aceste se îmbracă în co­
chisă, cu ceafa şi gâtul galben de ocru, deschis. Mult
joc de iarnă. Părăseşte patria sa muntoasă, coborând
alb in penele aripilor, pantaloni albi şi coadă albă.
adânc spre şesuri. Dovadă sunt numeroasele exem­
cu o bandă terminală brună-închisă.
plare, văzute sau ucise în câmpie, cu ocaziunea vână­
torilor de iepuri sau de fasani. Cei bătrâni au culoare în general mai deschisă,
In aproape toate conacurile Suediei de sud pe aproape pământiu-brună, cu puţin alb şi cu panta­
care le-am cercetat, am găsit exemplare împăiate iar lonii bruni.
în stepa Bărăganului am avut ocazie să-1 văd izbind Deci deosebirea reţinută uneori chiar de ştiinţă,
adeseori dropii rănite de mine. între vulturul auriu şi pajură (,,Gold-und Steinad-
Nu de mult am izbutit să achiziţionez o pajură ler"), e cu totul lipsită de temeiu. Nu există decât un
femelă foarte frumoasă de dimensiuni impozante şi singur vultur-pajură al cărui penaj variază potrivit
cu ghiare excepţional de puternice, prinsă în şesul vârstei, ca la ori ce pasăre, îndeosebi la cele răpi­
Vechiului-Regat. în momentul când prinse un iepure toare.
în porumbiste tânără semănată între benri de salcâm. Aşa spre exemplu, vulturul codalb e în tinereţă
Surprinsă de un trecător îndrăzneţ nu si-a putut lua negru-brun închis, cu clonţul negru, iar la bătrâneţe
repede zborul, fiind stânjenită de crengile salcâmilor. cenuşiu-deschis. cu clonţul galben-imperial şi cu coa­
Osândită la captivitate, se găseşte acum la loc de da albă ca zăpada.
frunte în staţiunea centrală de vânătoare a Reichului. In Carpaţi şi în deosebi in masivul Retezatului,
la Riddagshausen, ca aspirant la vânătoarea cu şoimi. pajura e statornică, construindu-şi cuibul în brazi
Am mai primit ştire despre o altă acvilă, ne care am înalţi, greu de escaladat, sau pe fagi seculari cu scoar­
şi văzut-o prinsă în plină câmpie, la Oradia-mare. ţa netedă, sau îşi stabileşte cetatea în stâncile inac-
cesibile. Din nefericire numărul pajurelor s'a redus
foarte simţitor. Cauza sunt cursele, apoi îndeosebi
otrăvirea de cadavre întregi, procedeu infam şi nevâ-
nătoresc, asupra căruia voi mai reveni.
Se mai poate vedea şi acum din când în când în
munţi, cercetând coastele după pradă, dar aşa de des
ca în trecut, vai!, nu o mai întâlnim. Totuşi, astăzi,
când pajura aparţine, în ţările de veche cultură tre­
cutului, noi putem afirma cu bucurie, că acest nobil
brigand înviorează relativ mulţumitor munţii noştri.
Alăturea de vultanul pleşuv negru şi de cel sur, e o
apariţie aproape zilnică în lumea măreţilor noştri
munţi stâncoşi, şi vor mai trece secole în marea eter­
nităţii, înainte ca să fi încetat pajura să-şi întindă
hora mare în imensitatea văzduhului românesc.
Deşi e Biciul-lui-Dumnezeu al sălbătăciunilor
noastre, e totuşi şi rămâne o podoabă a avifaunei, un
monument natural al poienilor noastre alpine, şi tre-
bue să rămână în număr nemicşorat, pentru genera­
ţiile viitoare. Este, şi va rămâne un juvaer al mun­
ţilor transilvani, care poate fi vânat, cu anumite res-
tricţiuni înţelepte, dar nu e îngăduit să fie stârpit.
Alături de acest superb şi periculos, nobil vul­
tur, trebue să amintim şi Acvila imperială (Aquila
imperialis) care seamănă aidoma cu cea dintâiu şi se
confundă adesea cu ea.
Pentru cunoscătorul exact al răpitoarelor există
chiar în variatele schimbări de penaj unele semne in­
failibile care îl conduc la determinare certă. Abstrac­
ţie făcând de deosebirea penajului, distanţa pupilei
ochiului de colţul gurii, e un semn sigur pentru de­
terminare. Pajura are colţul pliscului exact la înălţi­
mea pupilei, pe când acvila imperială are colţul plis­
cului după centrul ochiului. P e când pajura e locui­
torul munţilor înalţi coborând la câmpii numai din
Cuib d e a c v i l ă i m p e r i a l ă c u doi pui
nevoie, sau în ierni grele, vulturul imperial e un locui­
tor al stepelor, o pasere răpitoare care preferă şesu-
rile şi colinele.
Hrana principală a acvilei imperiale o dă popân­
dăul — spermophilus citilus, — deci prezenţa ei e le­
gată de regiunile unde acest rozător se găseşte în co­
lonii mai numeroase. Astfel în numeroasele mele ex-
cursiuni am întâlnit vulturul imperial, peste tot în re­
giunea Dunărei inferioare şi apoi foarte des prin co­
linele Moldovei, unde există numeroase colonii de
popândău. Aproape nu există pădure în aceste re­
giuni, unde acvila imperială să nu-şi aibă locurile de
noptat, în special în vârfuri uscate de stejar, frasin
sau plopi negri, sau să nu aibă cuiburi în asemenea
copaci.
Dar mai des am identificat imperialul pe timpul
exodului de toamnă de-a-lungul Dunării, în copacii
cei mai înalţi de pe marginea insulelor fluviului. Se
pot vedea acolo seara câte 5—6, aşezaţi lângă olaltă.
La culoare, imperialul diferă dela piesă la piesă
enorm.
In juneţe, e adesea deschis-galben ca franzela,
se schimbă la bătrâneţe în negru-brun-închis, cu frun­
tea deschisă ca şi penele din ceafă. Trebue să observ
că penele albe pe umeri nu sunt totdeauna semne de
bătrâneţe, căci am constatat în numeroase cuiburi
bătrâni, cărora le lipseau cu totul aceste pene albe.
Curios e că un bărbătuş crescut de mine, a avut chiar
in al treilea an pene albe în aripi. Din nefericire nu
am putut urmări evoluţia acestui exemplar fiind ucis
de un vultur-pajură, tovarăş de volieră. In schimb
văzui, în anul trecut, un bătrân vultur de culoare
galben-de-ocru, pe când strângea vreascuri pentru
cuib.
Silueta sborului e cu totul asemănătoare cu cea
a pajurei. In sbor e foarte greu să-i deosebeşti. Doar
dacă penajul variază aşa de mult faţă de Fulva, în­
cât îl poţi cunoaşte după această deosebire. Totuşi
pajura are o coadă ceva mai lungă.
Dar ceeace nu trădează nici silueta, nici culoarea
ne spune totdeauna glasul. Imperialul se încadrează
în rândul păsărilor care nu-şi pot ţine gura. La pa­
jură n'am putut auzi, afară de un fel de ciripit şi de ţi­
pătul din timpul împerecherii, clar, ca glasul unui
clopot, nici un alt sunet, nici în libertate, nici în volie-
rele mele. In schimb acvila imperială e limbută în am­
bele situaţii. Dela croncănitul ciorii, la lătrături, ca şi
când ar zbura prin văzduh un câine, până la un fel
de ciripit vioi, are o enormă gamă de „vorbe". îndeo­
sebi îmblânzite, în voliere sau pe trapeze, sunt ose­
bit de gureşe şi familiare. Când mă văd venind sau
aud vocea mea din depărtare, mă chiamă îndată ve­
seli, ,,pia! pia"! sau „erau! erau"! reclamându-şi por­
ţia, pe care le o dau însă numai atunci când vin să se
aşeze cuminte pe braţul sau pe pumnul meu. De sine
înţeles că la această operaţie trebue să fiu prevăzut
cu o mânecă sau cu o mănuşă foarte groasă, rezisten­
tă ghiarelor extrem de puternice.
In libertate are o fire destul de variată. In
unele regiuni e mai încrezător, în altele foarte sfiicios
şi precaut. L a fel e ţinuta lui la cuib. Spre exemplu,
am putut constata la două cuiburi o lipsă de teamă
de necrezut. Bărbătuşul m'a fixat o bucată de vreme
liniştit şi a plecat abia când mânuiam prea ostentativ
aparatul fotografic. Natural că la aceste mişcări pă­
sările au plecat dispărând, dar după o jumătate de
 ceas s'au înapoiat si s'au aşezat pe marginea cuibu­
lui.
Cu totul altfel a fost ţinuta unei perechi de vul­
turi imperiali care-şi întemeiase cuibul în vârful us­
cat al unui stejar. Aparatul meu, aşezat la punct nu
a putut fi ascuns suficient, aşa că a fost zărit de vi­
gilentele păsări. Urmarea a fost c ă a venit de 6—8
ori pe deasupra, în ghiare cu hrana pentru pui, fără
să se coboare până când în sfârşit, îndemnate de che­
mările tot mai stăruitoare ale puilor, după 4 ore au
venit până deasupra cuibului, au aruncat în el hrana
şi au plecat apoi imediat.
întoarcerea la cuibul cu pui se face în intervale
foarte diferite, dupăcum e de îmbelşugat vânatul.
In anii secetoşi, spre exemplu, în care iarba e
mai mică şi hârciogul sau popândăul e uşor vizibil şi
prinderea lor e uşoară, vulturul se poate înfiinţa cu
prada la cuib la câte o jumătate de ceas. Cu totul alt­
fel e în verile ploioase, când vegetaţia e abundentă.
Atunci puii din cuib trebue să aştepte mult şi bine,
până când părinţii lor pot să ochiască şi să prindă în
iarba înaltă vreun rozător mic şi sprinten.
Cât de folositor e imperialul în regiunea sa, se
vădeşte din faptul c ă în toate cuiburile vizitate de
mine ca şi în igluviile de subt cuiburi, am găsit afară
de un singur pui de iepure, numai rămăşiţe de roză­
toare.
De obiceiu imperialul nu scoate decât doi pui.
Vreau să subliniez totuş c ă în 1928 am găsit un cuib
cu trei pui mărişori, care mi-au opus mari rezistenţă
la operaţia înzestrării lor cu inele la picioare.
Imperialul e în genere migrator, dar iernează în
ierni blânde şi în regiunea câmpiei şi colinelor româ­
ne, care-i oferă hrană. Numeroasele mele inelari a
puilor din cuiburi le vor putea arăta odată domicilii­
le din timpul iernei.
Mai trebue să arăt că şi imperialul şi pajura me­
rită pe deplin epitetul de „regal". Căutătura lor se­
rioasă, adesea sumbră, ţinuta nobilă, semeaţă, silue­
ta măreaţă a zborului, toate aceste au ceva fascinant
şi impunător, aşa că se înţelege uşor, de ce ambii în
unire cu vărul lor, puternicul codalb, sunt simbolul
puterii măreţe şi de neînvins, servind şi în trecut, ca
şi acum ca figură heraldică, în steme de ţări, de ar­
mate, de legiuni.
Nu interesează dacă sunt folositoare sau păgubi­
toare aceste paseri. Pentru menţinerea acestor majes-
toşi şi semeţi reprezentanţi ai avifaunei ar trebui să
se facă din toate părţile, totul ce s'ar putea închipui.
Vânarea lor prin vânători de elită nu a adus — aşa
cred — pagubă mare acestor precaute păsări. Şi cine
va mustra vreodată pe un brav vânător de va
urmări cu glonţul pe acest semeţ zburător? Nu el e
acela care-i va periclita existenţa în regiunile noastre!
Dar vânarea marilor vulturi prin vânători profe­
sionişti, în scop de câştig, cred că ar trebui neapărat
să se interzică. Tot asemenea uciderea la cuib sau mai
vârtos prinderea lor în curse.
Cel mai perfid şi mai ruşinos mijloc pentru dis­
trugerea răpitoarelor şi între ele a vultanilor şi acvi­
lelor, e stricnina, care şi acum se pune în mâna unor
nechemaţi, fără alegere. Aş putea să înşir nenumă­
rate infamii de acest fel de care am luat cunoştinţă.
Nu mă voi opri totuşi decât la unele, care vor dovedi
suficient ce criminale urmări poate avea otrăvirea cu
stricnina a cadavrelor întregi.
Intr'o pădure la nordest de Olteniţa s'a pus otra­
vă contra lupilor în cadavre întregi, la care au pierit,
natural, mai cu seamă câinii vagabonzi. Când vână­
torul făcu controlul găsi îngrozit la un singur câine
otrăvit, şapte vulturi codalbi morţi, fapt ce s'a gră­
bit să mi-1 raporteze în scris.
P e două moşii, între Olteniţa şi Călăraşi, s'a se­
mănat grâu otrăvit cu strichnină, pentru stârpirea
ciorilor, care făceau daune mari în semănături. Acea­
sta tocmai pe timpul migraţiunei. Trebuia să se în­
tâmple, ceeace s'a şi întâmplat: Acest grâu otrăvit a
fost mâncat de raţe (de diferite speţe de fluerari),
care apoi au fost găsite, spre mirarea ţăranilor, în
mare număr moarte în câmp, sau ceeace le era ţăra­
nilor şi mai enigmatic — căzând din aer la pământ,
moarte deabinelea.
Lângă oraşul Bistriţa, în satul Iad, cantonierul
de pe şoseaua în serpentine spre Rodna, văzu un vul­
tur căzând deodată din plin zbor. Alergând într'acolo,
găsi o pajură, ce murea. Vândut în oraş, s'a consta-
tot că a murit de stricnina.
S'ar mai putea istorisi multe cazuri tragice, do­
veditoare a efectului distrugător al infamului venin.
A r fi timpul ca întreaga lume a vânătorilor cum­
secade şi al societăţilor ocrotitoare a naturei, să ia
energice măsuri, pentru a stârpi acest josnic masacru
cu stricnina a nobilelor noastre vieţuitoare, şi a pune
capăt procesului de pustiire a marilor păsări din în­
tinsul pădurilor noastre din dealuri şi munţi.
Că prin acest abuz a otrăvirei cadavrelor cu
stricnina e decimat în mare măsură nobilul nostru
vultur-pajură, e fapt pentru mine deplin dovedit şi
prin împrejurarea că foarte adeseori, se oferă pentru
cumpărare în oraşe vulturi-pajură, fără urme de
plumb sau de cursă.
(Sfârşitul în numărul viitor).
Instinctul m a i t a r e d e c â t experienţa
Sălbătăciunile se nasc cu instinc de frică faţă de
om. Nu experienţa le învaţă această frică. Dacă ar
aştepta să „o păţească" până să se înveţe, învăţătura
ar fi tardivă.
Am avut o întâmplare pe care o socotesc intere­
santă în sprijinul acestui fapt.
Intr'o poiană am dat peste o ciută cu un viţăl
lângă ta. Vitalul ca de trei luni, mărişor. Stăteam în
margine de pădure, bine acoperit de fagii bătrâni şi
de tufărie, şi mă delectam în drăgălaşa scenă care era
în faţa mea. Deodată vitalul ridică din iarbă botişo-
rul, adulmecă vântul, îşi întoarce capul spre locul
unde mă găseam eu, apoi o ia la fugă cu paşi neho­
tărâţi. Ciuta îl priveşte, e atentă şi ea, şi toate miş­
cările şi ţinuta trădează că nu prea înţelege de ce s'a
alarmat vitalul. Totuşi păşeşte pe urmele lui. După
câteva clipe, sare şi bătrâna ca lovită cu zbiciul, şi
dispar amândoi în pădurea din faţă.
E clar, că vre-un fuior de vânt mi-a dus mirosul
spre viţăl, fără să îl simtă atunci şi ciuta. Vitalul, care
evident încă nu avea „experienţa omului", şi verosi­
mil nici nu a văzut vre-odată om, s'a cutremurat la
perceperea acelui miros prevestitor de primejdie. In­
stinctual 1-a cunoscut, şi instinctual i-a simţit însem­
nătatea.
Ciuta abea mai târziu a prins alt fuior de miros,
răspunzând atunci şi ea alarmei. Silvanus

SITARI T O A M N A
O a r e din ce ( a r ă p o r n e s c ei, t o a m n a , c â n d t r e c s p r e
a ş e z ă r i l e l o r de i a r n ă . '
D i n s p r e Miază-.Noapte: e tot ceea ce p u t e m a f i r m a :
dinspre Olanda, Scotia, din I r l a n d a , S u e d i a , Norvegia, —
din ţările unde a u c u i b ă r i t .
Se p a r e însă, c ă în t i m p u l dintre î n c e p u t u l p r i m ă v e -
r e i , c â n d a u u r c a t s p r e a c e l e ţ i n u t u r i şi î n t r e c o b o r â r e a
lor din p r e a j m a g e r u r i l o r , s i t a r i i a u f ă c u t tot c e e a c e le-a
s t a t î n p u t i n ţ ă , c a s ă fie u i t a ţ i de l u m e .
A ş a , n i m e n e a n u s e m a i g â n d e a l a ei, c â n d î n t r ' o zi
c u d i m i n e a ţ ă s e n i n ă şi r ă c o r o a s ă , u n v â n ă t o r a t r a s u n
f o c de a r m ă în l ă s t ă r i ş şi a s t r i g a t m i r a t : „ S i t a r " ! — a s e ­
m e n e a lui G a s p a r d , v â n ă t o r u l lui M a u p a s s a n t .
„ S i t a r " ! S t r i g ă t u l s"a r ă s p â n d i t n e î n t â r z i a t c â t ţ i n e
p ă d u r e a , a t r e c u t c u l m e a , a t r e c u t v a l e a , ş e s u l şi a j u n s î n
s a t a f ă c u t p e toţi h o i n a r i i ţ a r i n e l o r şi a i b e r c u r i l o r s ă - ş i
ridice capul, atenţi.
D i n a c e a s t ă c l i p ă a u î n c e p u t s ă t r e a c ă s i t a r i i , şi n u
se v a m a i v o r b i d e c â t d e s p r e ei, p â n ă c o l o p r i n p r e a j m a
C r ă c i u n u l u i , p â n ă în zilele g e r u r i l o r celor a s p r e , c h i a r
p â n ă l a c e l e d i n t â i zile de m o i n ă , c a r e v e s t e s c p r i m ă v a r a .
I ţ i o p r e ş t i c ă r u ţ a la c r u c e a d r u m u r i l o r , f i i n d c ă de de­
p a r t e , a i r e c u n o s c u t u n ţ ă r a n , c a r e îşi a r e c a s a î n m a r g i ­
n e a u n e i t u f ă r i i b u n e , p e c a r e o ş t i i de m u l t ă v r e m e .
— Trec, — Fourcade?
N. M a n l u i Sitari.
DIN LITERATURA STRĂINĂ
d e : GASTON CHEHAU dela A c a d e m i a Goncourt
F o u r c a d e nu va î n t r e b a despre ce a n u m e vorbeşti.
S ă fii î i " ' r e d i n ţ a t , c ă p â n ă să-1 î n t â l n e ş t i tu, el a c e r c e ­
t a t a n u m e locuri, pe u n d e c ă l ă t o r i i a u o b i c e i u vechiu s ă
s e p l i m b e î n v r e m e de n o a p t e , c u c i o c u l o r i z o n t a l , c u c a ­
pul î n c l i n a t într'o p a r t e , cu c o a d a în e v a n t a i l . D a c ă a des­
c o p e r i t c e e a c e c ă u t a , n u a r e s ă - ţ i d e s t ă i n u i a s c ă , şi t o t u ş i
D o m n i a t a , c a r e ţi-1 c u n o ş t i p e a c e s t v r e d n i c F o u r c a d e , vei
ghici fără greş adevărul.
D o a r a f o s t a u z i t ă a l a r m a „ S i t a r i i " ! , şi t o t o m u l v â ­
n ă t o r iscodeşte vânturile sau pândeşte îngheţurile. V â n ă ­
t o r u l cel t â n ă r , p r i v i n d c u m t r e c n o u r i i î n v a l u r i î n ş i r a t e ,
a riscat o părere:
— Mâine vom avea un p a s a j ! . . .
C â n d se c r e a p ă de zi, î n c e a l a l t ă d i m i n e a ţ ă , e l se g ă ­
s e ş t e în p ă d u r e ; şi s e v a î n t o a r c e f ă r ă s ă fi t r a s u n foc de
p u ş c ă , f ă r ă s ă fi d e s c o p e r i t o s i n g u r ă „ o g l i n d ă " .
I n a c e e a ş v r e m e v â n ă t o r u l c e l b ă t r â n şi i s c u s i t v a fi
t ă c u t d i n g u r ă , î ş i v a fi î n c ă r c a t c u g r i j e c a r t u ş e l e , î ş i v a
fi c o n t r o l a t c l o p o ţ e l u l , pe c a r e a r e de g â n d să-1 a n i n e do
zgarda câinelui.
Clopoţelul acesta trebue s ă a i b ă glas limpede; s ă nu
f a c ă n i c i c a b o n z a r i i , şi n i c i s ă n u ţ i p e s t r i d e n t c a o s o ­
n e r i e ; s ă n u se „ î n e c e " . A d e c ă , l a u r m a u r m e i , s ă fie u n
a d e v ă r a t c l o p o ţ e l de s i t a r i .
Apoi, v â n ă t o r u l cel i s c u s i t , î ş i v a s t ă p â n i n e r ă b d a r e a
şi v a a ş t e p t a . V a a ş t e p t a l u n a n o u ă , s a u
va pândi trezirea u n u i vânticel; sau va
a ş t e p t a s ă îi s o s e a s c ă a c e l s e m n t a i n i c ,
care nu are valoare decât singur pentru
el. î n t r ' o d i m i n e a ţ ă , — p o a t e î n t r ' o d u p ă
m a s ă , s e a r a , s a u n o a p t e a — s e m n u l îi
v a fi f ă c u t de o a u t o r i t a t e , a c ă r e i î m ­
p ă r ă ţ i e e p r e t u t i n d e n e a şi n i c ă i r i î n c h i p
special: „ P a s a j de sitari"!
N u m a i d e c â t v â n ă t o r u l îşi i a p u ş c a
şi îşi c h i a m ă c â i n e l e .
A plecat!
F ă r ă s ă m a i stee pe g â n d u r i , o ţine
î n t i n s s p r e u n a n u m i t l o c , p e c a r e îl ş t i e
el c u p r e c i z i u n e , — c a ş i c â n d a r m e r g e
l a o î n t â l n i r e . . . I n t r ' a d e v ă r , el m e r g e l a
o î n t â l n i r e de d r a g o s t e ! A c o l o e d r a g o s ­
t e a l u i , î n b u c h e t u l de m ă c e ş , c a r e c u ­
p r i n d e p a l m a de p ă m â n t , c a m u m e d ă ,
c a m s m â r c o a s ă , a c o p e r i t ă cu p e r i n ă sub­
ţ i r e de f r u n z e m o a r t e .
L a m i j l o c eopac, în j u r p o e n i ţ ă n u
m a i m a r e decât întinderea unei camere,
î m p r e j m u i t ă a c e a s t a l a r â n d u l ei c u inel
de p o r u m b e i , de m ă c i e ş e . T u f e l e s e ţ i n
l a d i s t a n ţ a c u v e n i t ă de c o p a c , p o t r i v i t
legei din l u m e a lor, c a r e o p r e ş t e c a vreu­
n a s ă se î m b u l z e a s c ă în ocolul c u p r i n s
de u m b r a c e l u i t a r e .
Călătorul nostru aproape totdeauna
închiriază aceste locuri dela rădăcina
stejarului tânăr sau a carpenului mă­
r u n t . G ă s e ş t e a c o l o m a s ă î n t i n s ă şi s c u t ,
d i n z o r i şi p â n ă l a a s f i n ţ i t . L a o r i c e a-
l a r m ă , se f u r i ş e a z ă în scutul tufelor.
S i m t e f o a m e ? C ă m a r a e l a doi p a ş i ; s c o r ­
m o n e ş t e s c u r t cu ciocul, s o n d e a z ă de
d o u ă , t r e i o r i şi v i e r m e l e g u s t o s e p r i n s .
î n t r ' o n o a p t e s ' a a ş e z a t în a c e s t loc­
ş o r , c o n d u s de m i r a c u l o s u l l u i i n s t i n c t
de v a g a b o n d : u n u l d i n t r e cele m a i de­
s ă v â r ş i t e d i n c â t e i n s t i n c t e s e c u n o s c şi
î n a c e i a ş v r e m e m a i de n e î n ţ e l e s . F i i n d ­
c ă a c e s t e „ p o s t u r i " r ă m â n p e n t r u tot­
d e a u n a l o c u r i l e de p o p a s , c h i a r d a c ă t e ­
renul şi-ar s c h i m b a înfăţişarea dela an
l a an, — c h i a r d a c ă în el alţi s i t a r i a r
fi c ă z u t , a d e v ă r a t e h e c a t o m b e , î n f i e c a r e
an.
P o a t e u n e l e s e m n e t a i n i c e , p o a t e a-
n u m e p a r f u m descopere aceste locuri?...
I n a n u m e n o p ţ i de t o a m n ă , c â n d s i t a r i i
s u n t în m i ş c a r e , n e g r e ş i t c ă cel p u ţ i n
u n u l s e v a fi c o b o r â t a c o l o .
sitarii s u n t î n m i ş c a r e , n e g r e ş i t c ă cel p u ţ i n u n u l se va
fi c o b o r â t a c o l o .
D a r m i s t e r i o s şi t u l b u r ă t o r , — m a i a p ă r a t de c e r c e ­
tările învăţaţilor decât inteligenţa, chiar!
S i t a r u l c a r e v a fi p o p o s i t a i c i , p o a t e v a fi u c i s ; m â i ­
n e , p e s t e o s ă p t ă m â n ă , p e s t e d o u ă s ă p t ă m â n i cel m a i t â r ­
ziu, î l v a î n l o c u i a l t u l , a ş a d u p ă c u m ş t i m , c ă f a c e ş i . . .
D a r n u ! N i c i o a l t ă v i e t a t e n u p o a t e s ă - i fie a s e m ă n a t ă !
C e e a c e îl a t r a g e p e s i t a r î n a c e s t e c o l ţ i ş o a r e d e l o c , a n u ­
mite, aceleaşi, n u e nici l u c i r e a î n g h e ţ a t ă a u n u i iaz s a u
a u n e i m l a ş t i n e , şi n i c i f i r u l a r g i n t i u a l u n u i p ă r ă i a ş . P ă ­
d u r e a e î n t u n e c o a s ă , şi n o i n e i m a g i n ă m , c ă n o a p t e a n u
s e d e o s e b e ş t e t u f ă de t u f ă .
D e c i u n „ p o s t de s i t a r i " v a r ă m â n e p e n t r u t o t d e a u n a
,,post de s i t a r i " , c e e a c e v r e a s ă s p u n ă , c ă n u î ţ i e s t e î n ­
g ă d u i t s ă t r e c i , f ă r ă să-1 c a u ţ i , p e l â n g ă u n l o c ş o r , u n d e ,
în a l t ă d i m i n e a ţ ă , ţi-a s ă l t a t p a s ă r e a c ă u t a t ă . „ P o s t u l "
v a fi î n s e m n a t c u p r e c i z i u n e î n h a r t a s e c r e t ă p e c a r e şi-o
d e s e n e a z ă î n g â n d f i e c a r e v â n ă t o r , p e n t r u el s i n g u r , şi p e
c a r e a p o i o t r e c e d r e p t m o ş t e n i r e f o a r t e de p r e ţ , f i u l u i s a u
p r i e t e n u l u i p e c a r e îl v a j u d e c a v r e d n i c s ă a i b ă o a s e m e ­
nea bogăţie.
# # #
Ş i i a t ă de ce v â n ă t o a r e a s i t a r u l u i e o p l ă c e r e f ă r ă
de a s e m ă n a r e . N u e de a j u n s s ă fii t r ă g ă t o r b u n şi s ă a i
p i c i o a r e z d r a v e n e şi u n c â i n e b u n . Ci t r e b u e s ă c u n o ş t i c u
d e a m ă n u n t u l r e g i u n e a u n d e v â n e z i , d u m b r a v ă de d u m ­
b r a v ă , c o p a c de c o p a c . D a c ă p a s ă r e a s'a r i d i c a t d i n t r ' u n
„ p o s t " şi a s c ă p a t f ă r ă s ă fi p u t u t tu t r a g e , s a u a i t r a s
î n v â n t f ă r ă s ă o fi a t i n s , — t r e b u e s ă ş t i i c u p r e c i z i u n e ,
c ă l a v r e - o c i n c i z e c i de m e t r i , s a u l a c i n c i s u t e de m e t r i de-
la locul u n d e s'a r i d i c a t sitarul — în faţă, la spate, la
d r e a p t a s a u l a s t â n g a — e x i s t ă u n a l t „post" u n d e vei
găsi vânatul scăpat.
P o t â r n i c h e a s t â r n i t ă , — d a c ă nu e v o r b a despre u n coco-
şel b ă t r â n şi î n v ă ţ a t — v a z b u r a g r ă b i t ă s p r e r e m i s a c u ­
n o s c u t ă de t o a t ă l u m e a . R i d i c a t ă a d o u a o a r ă , v a c ă u t a
poate s c ă p a r e în altă remisă. D a c ă însă e u r m ă r i t ă stărui­
t o r , d a c ă e s t â r n i t ă de m a i m u l t e o r i î n ş i r , — p o a t e d i n
p r o s t i e , p o a t e d i n z ă p ă c e a l ă — se v a a ş e z a o r i u n d e i s e
p a r e , c ă a g ă s i t u n c â t de s l a b a s c u n z i ş .
I n s c h i m b s i t a r u l n u se r i d i c ă d i n t r ' u n „post" d e c â t
c a să-1 s c h i m b e c u a l t u l , p e c a r e p o a t e n i c i nu-1 c u n o a ş t e
î n c l i p a c â n d a f o s t s t â r n i t şi î n c e p e s ă v â s l e a s c ă p e d e a ­
s u p r a l ă s t ă r i ş u l u i , — d a r pe c a r e îl v a g ă s i f ă r ă greş. Ş i
va r e p e t a a c e s t j o c , p â n ă c â n d v â n ă t o r u l d e s c u r a j a t re­
n u n ţ ă la u r m ă r i r e , sau p â n ă c â n d în fine t r i u m f ă .
P e n t r u a î n ş e l a a d m i r a b i l u l i n s t i n c t al a c e s t u i r e g e
al v â n a t u l u i cu pene — nu este v â n ă t o r , c a r e s ă contesteze
a c e a s t ă r e g a l i t a t e cu î n c e p u t u r i din v r e m i i m e m o r a b i l e ,
trebue deci să cunoşti geografia ţinutului, bine, perfect,
a ş a c u m o c u n o a ş t e u n b r a c o n i e r b ă t r â n . D a c ă poţi situa
precis un copac într'o uşoară moldă a terenului, fără să
îl c o n f u n z i c u u n a l t c o p a c a s e m ă n ă t o r a ş e z a t î n t r ' o a l t ă
a s e m ă n ă t o a r e m o l d ă ; d a c ă poţi spune, c ă d e l u ş o r u l c u t a r e
e l â n g ă s t â n c a c u t a r e , — d a c ă îţi a d u c i a m i n t e , c ă la cin­
c i z e c i de p a ş i l â n g ă u n a n u m e p i n c r e ş t e o t u f ă de s a l c ă ,
i a r d e l a s a l c a a c e a s t a l a z e c e p a ş i e u n „ p o s t de s i t a r " , —
a t u n c i ţi-e c r e s c u t l a i n i m ă a c e s t teren, t o c m a i f i i n d c ă te
m â n d r e ş t i , c ă n u e a l t v â n ă t o r , c a r e să-1 ş t i e p e d e a r o s t u l
m a i b i n e d e c â t î l ş t i i t u , şi f i i n d c ă î l p o ţ i c ă u t a t o c m a i c a
un — sitar.
A p o i , c e e a c e f a c e c a a c e a s t ă v â n ă t o a r e s ă fie c e a m a i
p a s i o n a n t ă , e î m p r e j u r a r e a , c ă ai a face n e î n c e t a t cu u n
v â n a t s ă l b a t e c , a s t u t , î n s t a r e s ă - ţ i î n ş e l e şi s ă - ţ i dee de
m a l î n t r e a g ă ş t i i n ţ a t a . P a s ă r e a c a r e s e r i d i c ă de s u b t b o ­
t u l c â i n e l u i t ă u , n u a a v u t n i c i o d a t ă p a r t e de l â n c e z e a l a
c r e s c ă t o r i i l o r . A z i e a i c i ; i e r i u n d e v a f o a r t e d e p a r t e , — şi
d a c ă o g r e ş e ş t i şi d a c ă t o a n e l e ei î i p o r u n c e s c s ă p ă r ă ­
s e a s c ă ţ a r a u n d e h o t ă r â s e s ă - ş i p e t r e a c ă v a c a n ţ a , n u o vei
m a i vedea niciodată.
S i t a r u l n u a i e ş i t d i n g ă o a c e î n ţ a r a n o a s t r ă , şi to­
t u ş i d i n c l i p a c â n d s e a ş a z ă î n t e r i t o r i u l t ă u , v e c h i u , e a-
c a s ă l a el. C u n o a ş t e , f ă r ă s ă le fi v ă z u t î n a i n t e v r e o d a t ă ,
t o a t e c o l ţ i ş o a r e l e , p e c a r e le c u n o ş t i şi t u . A r t r e b u i s ă îţi
fie p r i e t e n ; î n t r ' a d e v ă r ţi-e p r i e t e n . . . î n s ă u n u l î m p o t r i v a
căruia tu ridici a r m ă .
N u î i f a c i r ă z b o i u ; j o c i c u el o p a r t i d ă , t r a g i c ă n u ­
m a i p e n t r u el, — d a r o p a r t i d ă , d e s p r e c a r e n i c i c â n d n u
e ş t i s i g u r , c ă o vei c â ş t i g a .
C u n o s c u n b ă t r â n v â n ă t o r de s i t a r i , c a r e o b i ş n u e ş t e
s ă spună, c ă „sitarul e în s t a r e s ă f a c ă şase şiretlicuri pe
p ă m â n t , — i a r în a i e r a t â t e a m i n c i u n i , câte r e m i g e a r e în
c e l e d o u ă a r i p i " . Ş a s e ş i r e t l i c u r i pe p ă m â n t ? D e f i e c a r e
u n g h i e a d e g e t e l o r n u m a i u n şiretlic".' O n u ! A r e c u m u l t
m a i m u l t e ! N u p o a t e fi a s e m ă n a t s i t a r u l în b o g ă ţ i a m i n ­
c i u n i l o r , d e c â t c u s t â r c u l cel m i c . A c e s t a , p e m a r g i n e a l a ­
c u r i l o r , i n p ă p u r i ş u r i , î ş i b a t e j o c de c â i n e c u a t â t a b r i o ,
î n c â t şi c e i m a i i s t e ţ i g r i f o n i se i d i o ţ e s c .
S i t a r u l ? Abea a auzit paşii v â n ă t o r u l u i sau clopoţe­
l u l c â i n e l u i şi î n c e p e d e î n d a t ă m a n e v r a . S e t u p i l e a z ă î n
frunziş, revine pe u r m a proprie, o taie, o încâlceşte în
toate liniile geometriei, se î n d e p ă r t e a z ă , se î n t o a r c e la lo­
c u l de p l e c a r e şi c â n d a p a r e v â n ă t o r u l l â n g ă „ p o s t " , el e
l a u n u , s a u l a zece m e t r i de el.
Dacă condiţiunile sunt prielnice, — adecă, dacă ziua
e frumoasă, dacă nu bate vântul, dacă pământul nu e îm­
p i e t r i t de g e r , — s i t a r u l „ r a b d ă " şi n u s e v a r i d i c a , d e c â t
s i l i t de c â i n e . A t u n c i v a p o r n i t o c m a i de s u b t n a s u l t ă u ,
s a u p r e c i s de d u p ă u n s n o p de l ă s t a r i ; î n a m â n d o u ă c a ­
z u r i l e vei a v e a n e v o e de m u l t e s â n g e r e c e şi de m u l t ă î n ­
d e m â n a r e , c a să-1 p o ţ i d o b o r î .
* # *
Are oare sitarul un sbor greoiu? Ei bine! dacă susţii
a s e m e n e a l u c r u r i , î n s e m n e a z ă c ă n u l-ai v ă z u t n i c i c â n d r i -
d i c â n d u - s e . S e s a l t ă d e l a p ă m â n t c u o s i n g u r ă b ă t a i e de a-
r i p i ; c u o a d o u a se a v â n t ă l a î n ă l ţ i m e a p r i m e l o r c r e n g i ;
c u a t r e i a a a j u n s d e a s u p r a p ă d u r e i de t u f a r i . . . E a p r o a ­
pe salvat! P e n t r u a defini acest sbor n u e x i s t ă decât u n
s i n g u r c u v â n t p o t r i v i t : el e scânteetor.
„Pla-pla-plap!" N u d u r e a z ă decât o clipire din ochi.
D a c ă ai esitat, d a c ă o crenguţă te-a împiedecat să ridici
n u m a i decât a r m a , dacă p a s ă r e a a icnit dela spatele tău,
p e c â n d t u o a ş t e p t a i d i n f a ţ ă . . . Adio, becardol Sitarul a
e v i t a t l u g e r i i , a t r e c u t p r i n r e ţ e a u a c r e n g i l o r f ă r ă s ă - ş i fi
atins o singură piană: „Pla-pla-plap!" întâlnire la postul
p r o x i m , — î n a f a r ă de c a z u l , c ă s i t a r u l s e î n d r e a p t ă t o c ­
m a i î n s p r e cel de u n d e ai v e n i t , şi u n d e n u v e i a v e a i n ­
s p i r a ţ i a s ă t e î n t o r c i a t â t de c u r â n d .
Ş i i a t ă - t e r e v i z u i n d u - ţ i c u m u l t ă b ă g a r e de s e a m ă
h a r t a p o s t u r i l o r , p ă ş i n d pe u r m a c l o p o ţ e l u l u i l i m p e d e , p e
c a r e î l s u n ă d i s c r e t şi n e î n c e t a t t o v a r ă ş u l t ă u .
A tăcut clopoţelul?
Câinele e oare în aret?
T e o r i e n t e z i ; c a l a t r e i z e c i de p a ş i o b s e r v i o t u f ă de
m e s t e a c ă n , pe c a r e o c u n o ş t i b i n e . . . S i t a r u l n u m a i p o a t e
fi d e p a r t e .
înaintezi. în a p a r e n ţ ă liniştit, dar simţind în tine
c u m s e b a t e n e b u n ă b l ă s t ă m a t a i n i m ă de v â n ă t o r .
In sfârşit ai descoperit câinele, care, î n c r e m e n i t , n u
m i ş c ă nici din coadă, n i c i din picioare. T e a ş t e a p t ă . A-
cum, î n c r e d i n ţ a t , c ă eşti aproape, c o n t i n u ă u r m ă r i r e a cu
nările în pământ.
D a c ă n u ai î n c r e d e r e în tine, u r m ă r e ş t e câinele, p a s
c u p a s ; t e v a c ă l ă u z i u n d e t r e b u e —- şi e o m a r e p l ă c e r e
s ă vezi d e a p r o a p e c u m l u c r e a z ă u n b u n c ă u t ă t o r . D a c ă
î n s ă e ş t i î n c r e z ă t o r î n ş t i i n ţ a şi a r t a ta, n u m a i e z i t a : p ă ­
şeşte p r i n tufe f ă r ă zgomot, alege locul u n d e vei p u t e a tra­
ge a s u p r a v â n a t u l u i f ă r ă s ă fii p r e a m u l t s t â n j e n i t de
c r e n g ă r i e , şi a ş t e a p t ă c u r ă b d a r e l o v i t u r a de a r i p i .
D a r ce m ă p u n eu s ă p o v e s t e s c a s e m e n e a l u c r u r i ?
D a c ă e ş t i v â n ă t o r l e vei fi ş t i i n d t o a t e a c e s t e t o t a t â t d e
bine, c u m le ştiu eu; — d a c ă n u eşti v â n ă t o r , n u s u n t eu
a c e l a , c a r e te v a p u t e a i n i ţ i a în t a i n e l e a c e s t e i ştiinţe, pen­
t r u î n s u ş i r e a c ă r e i a î ţ i t r e b u e s c a n i de t r u d ă şi o l e c u ţ ă
din i n s t i n c t u l b u n i l o r l i m i e r i — c e e a ce face apoi, c a s a r a
vecinul tău pizmuitor văzându-ţi c i o r c h i n a r u l greu, s ă ex­
clame:
— N u m a i D o m n i a t a poţi a v e a u n a s e m e n e a n o r o c
fantastic!
N o r o c ? . . . N u ! Ci e ş t i u n v â n ă t o r .
Cutreeri astfel dela post l a post, p â n ă a p u n e s o a r e l e ,
— şi ai u i t a t de t o t c e e a ce e x i s t ă î n l u m e , î n a f a r ă de
s i t a r , de c â i n e , — şi e ş t i î n c r e d i n ţ a t , c ă s i n g u r u l a n o t i m p
c a r e m e r i t ă s ă fie t r ă i t e c e l î n c a r e t r e c p a s ă r i l e c u c i o c u l
lung. __
C â n d n o a p t e a e î n p r a g , şi t u p ă ş e ş t i s p r e f o c u l v i o i
din c ă m i n u l casei tale, n u a i în u r e c h i d e c â t cele p a t r u
s a u c i n c i . . p l a - p l a - p l a p ! " p e c a r e l e - a i a u z i t , şi s u n e t u l a r ­
gintiu al clopoţelului.
T e î n t o r c i , î m p r o s p ă t a t de a s p r i m e a r ă c o a r e i , v i s â n d
p o s t u r i l e ş t i u t e n u m a i de t i n e , a d u c â n d u - ţ i a m i n t e de l o ­
v i t u r i l e t a l e r e u ş i t e şi de c e l e g r e ş i t e , — t e f e l i c i ţ i s a u t e
b l a s t e m i , . . . c â n d d e o d a t ă te a j u n g e î n d e p ă r t a t u l d a n g ă t
al u n u i clopot.
Ridici capul: e ,,Angelus"-ul osmenilor, — e dulcele
c ă n t c c do s a r ă . c a r e d i n N o e m v r i e p â n ă î n M a r t i e s e n u ­
meşte „Angelus-ul sitarilor".
P a s ă r i l e , pe c a r e le-ai u r m ă r i t şi le-ai greşit, c u n o s c
această r u g ă c i u n e d i n g u r ă de a r a m ă : p ă r ă s e s c s ă l a ş u r i l e
l o r d e zi, c a s ă t r e a c ă î n p o e n i ţ e l e j i l a v e u n d e s e g ă s e ş t e
m u l t ă b o g ă ţ i e de v i e r m i . V o r p e t r e c e a c o l o t o a t ă n o a p t e a .
— d o a r v i d r a , c a r e s e p r e l i n g e c ă u t â n d u - ş i şi e a p r a d a , d e
le vi', s t ă r u i .
D e o d a t ă te opreşti pe l o c .
T e - a a d i a t u n z b o r de p u f , d o m o l c a c e l a l b u f n i ţ e i .
E r a un sitar, care trecea spre o poeniţă.
. . . Şi iată ce e v â n ă t o a r e a sitarului! S i n g u r a vână-
DISCUŢII
i.
Cerbi 1941
In acest a n alţii a u v â n a t b u n e l e teritorii de c e r b
o c r o t i t e c u a t â t a zel şi d r a g o s t e d e n o i . P e d e a l t ă p a r t e ,
pe c â n d m u n ţ i i r ă s u n a u de m u g e t u l c e r b i l o r , cei m a i v r e d ­
n i c i v â n ă t o r i r o m â n i e r a u î n î n c l e ş t a r e a de m o a r t e d e l a
O d e s s a , de p e ţ ă r m u r i i M ă r i i d e Azov, d e p r i n a l t e î n d e ­
p ă r t a t e şi b a r b a r e l o c u r i .
A r m e l e de v â n ă t o a r e a l e n o a s t r e n u ş i - a u s p u s g r a ­
iul de d a t a a c e a s t a d e c â t f o a r t e r ă s l e ţ .
I n t r ' u n a r t i c o l t r e c u t n e o c u p a m de p r o b l e m a c e r b i ­
lor dela n o i . în n o u a s i t u a ţ i e . S p o r a d i c e l e veşti ce ne-au
sosit despre e x p e r i e n ţ e l e din t i m p u l m u g e t u l u i nu f a c de­
c â t să n e î n t ă r e a s c ă c o n v i n g e r e a , c ă e n e v o e de o s e r i o a s ă
şi s u s ţ i n u t ă a c ţ i u n e p e n t r u r i d i c a r e a a c e s t u i n o b i l v â n a t .
Nu r e p e t ă m n i c i p r o b l e m e l e . N e e x p r i m ă m s a t i s f a c ţ i u n e a
c o n s t a t â n d , c ă a r g u m e n t a ţ i a n o a s t r ă p a r e s ă fie a v u t d a r u l
s ă fie l u a t ă î n s e a m ă . C a p r i m s e m n . de b u n a u g u r , c o n ­
s i d e r ă m î n s ă r c i n a r e a pe c a r e a primit-o Dl Gavril Oltea-
n u , p e n t r u a o r g a n i z a şi c o n t r o l a o p e r a d e o c r o t i r e a c e r ­
b u l u i în m u n ţ i i M o l d o v e i .
Anul a dat totuşi c â t e v a trofee b u n e . Cel m a i s e a m ă ,
t r o f e u d e m a r e c a l i t a t e 1-a d o b â n d i t E x . S . Dl M a n f r e d v.
K i l l i n g e r . m i n i s t r u l G e r m a n i e i l a B u c u r e ş t i , în a c e l a ş t e -
r
SW:7~ "~ ' •
C e r b u l d e 213 p u n c t e I. C. 1. ¡ m p u s c . i l la D ă r n ă u , M o l d o v a , d e 1)1 D r . m a i a l e s t o a m n a . N u a m n i c i s p e c i a l e l e v e r g i de l a n s a t !
R u d o l f Müller, a t a ş a t e c o n o m i c pe l â n g ă L e g a ţ i a g e r m a n ă din
Bucureşti.
toare c u arma de f o c , c a r e a r ă m a s p â n ă în z i l e l e n o a s t r e
c e e a c e e r a î n a i n t e c u o s u t ă d e a n i . şi c u m a i b i n e d e o
s u t ă de a n i . N u e u n m ă c e l , p e c a r e îl aranjezi î n p a n t o f i
de m ă t a s e p r i n a l e e l e c u i a r b ă î n g r i j i t ă a p r o p r i e t ă ţ i l o r
împrejmuite. E o adevărată vânătoare. O vânătoare, la
c a r e energia, supleţa. atenţiunea, ştiinţa, r ă b d a r e a pe c a r e
le p u i în aplicare, c a şi e m o ţ i i l e r e p e t a t e pe c a r e le î n c e r c i ,
e x p l i c ă a s a s i n a t u l pe c a r e îl s ă v â r ş e ş t i a s u p r a u n e i a din­
t r e c e l e m a i f r u m o a s e şi m a i d e l i c a t e s ă l b ă t ă c i u n i , — a-
s u p r a u n u i v â n a t , a l e c ă r u i . ş i r e t l i c u r i s t r â n g şi m a i m u l t
f r ă ţ e a s c a a f e c ţ i u n e , c a r e t e l e a g ă de c â i n e l e "*u.
(Trad.: N.)
ren din Munţii Moldovei. Zboina ( l ' u t n a - B a c ă u ) a p a r ţ i n ă ­
tor Asociaţiei v â n ă t o r i l o r ingineri silvici („Avis"). Trofeul
însumează, după m ă s u r ă t o a r e a provizorie peste 228 punc­
te, d e c i v e c i n r e c o r d u l u i m o n d i a l . T l u s t r a ţ i u n e a de p e c o ­
p e r t a n u m ă r u l u i d e f a ţ ă r e p r e z i n t ă p e D l v. K i l l i n g e r , c u
splendidul trofeu.
U n a l t t r o f e u b u n (213 p u n c t e I . C. I.) a fost c u c e r i t
la D ă r n ă u , s p r e e s t de î n t o r s ă t u r a B u z ă u l u i d e D l D .
B u d o l f Müller, a t a ş a t e c o n o m i c pe l â n g ă L e g a ţ i a g e r m a n ă
din B u c u r e ş t i . Dl P h i l i p o w i c z a î m p u ş c a t în teritorul s ă u
d i n M ă l i n i ( M o l d o v a ) u n t a u r de l ß c u 187 p u n c t e N a d l e r .
i a r d i n t r e c e i 1 0 c e r b i c ă z u ţ i în B u c o v i n a s e d i s t i n g e u n u l
c u 18 r a z e . (187,5 p . N . ) î m p u ş c a t de D l G b . I . u ţ a î n o c o l u l
silvic lacobeni. I n Ardealul cedat nici un cerb r e m a r c a ­
bil. T i n e r e t ; p r e a m u l t tineret.
C a r a c t e r i s t i c a b o n c ă l u i t u l u i din a c e s t a n a fost, c ă
a pornit cu m a r e elan. ca să înceteze brusc, fără vreme.
II.
„ Pescuit sportiv"
N u s u n t v â n ă t o r , ci de c â n d e r a m c o p i l u m b l u c u
undiţa. Şi mi-e tare dragă această îndeletnicire, care m i - a
dat şi p â n ă a c u m c e l e m a i s e n i n e c e a s u r i d i n v i a ţ a m e a .
Şi apoi — să o m ă r t u r i s e s c — pescuitul e m a i la î n d e m â ­
n a o m u l u i cu leafă m o d e s t ă . E c h i p a m e n t u l în m a r e p a r t e
ţi-1 p o ţ i c o n f e c ţ i o n a s i n g u r . V a r g a ţ i - o poţi s i n g u r p o t r i v i
d i n b a m b u s i e f t e n , s f o a r a ţ i n e a n i d e a r â n d u l . d a c ă o în­
g r i j e ş t i , c u o d u z i n ă de c â r l i g e t e a j u n g i doi a n i . d a c ă
iei s e a m a s ă n u le a c ă ţ i , i a r m u ş t e l e şi n ă l u c i l e ţi l e p o ţ i
f a b r i c a d i n p e n e l e c o c o ş u l u i d i n c u r t e şi d i n t i n i c h e a u a
c u t i e i de c o n s e r v e . A c e a s t a l a n e v o e ; f i i n d c ă c e i c e p o t şi
aici v o r şti să cheltuiască bani mulţi — fără s ă aibă însă
plăcere m a i m a r e şi. poate, c h i a r f ă r ă s ă p r i n d ă peşti m a i
m u l ţ i şi m a i f r u m o ş i .
Aşadar a m plăcere să undesc. Şi a m m a r e plăcere
să citesc despre această meteahnă. Unde găsesc un articol
d e s p r e p e s c u i t u l c u u n d i ţ a . îl m ă n â n c — n u a l t a . D u r e r e ,
prea puţine a s e m e n e a l u c r ă r i a p a r . (Chiar şi „ C a r p a ţ i i "
a r f a c e b i n e d a c ă n e - a r da m a i m u l t e a r t i c o l e p e s c ă r e ş t i ! ) .
Şi p r o a p e t o a t e a c e s t e s c r i e r i s e o c u p ă n u m a i de p e s c u i t u l
p ă s t r ă v u l u i şi a l i p a n u l u i . A ş a . că în m i n t e a n o a s t r ă î n ­
c e p e a s e c o n f u n d a n o ţ i u n e a de . . p e s c u i t s p o r t i v " c u p e s ­
cuitul salmonizilor. Şi această quasi monopolizare a spor­
tului cu u n d i ţ a , pe s e a m a p e s c u i t u l u i în m u n ţ i o s o c o t e s c
nedreaptă.
E u , l o c u i t o r al u n u i s a t d i n r e g i u n e j o a s ă , d e l a p i ­
ciorul d e a l u r i l o r . — n u ani avut n i c i c â n d p u t i n ţ a s ă pes-
c u e s c la p ă s t r ă v i . Nu n f a I n v i t a i n i m e n e a în u n a s e m e ­
nea r a i ; poate c h i a r de m ă invita, nu a v e a m posibilitatea
să m e r g (cheltuială m a r e ) . Si totuşi pescuesc, c h i a r pes-
c u e s c m u l t , cu u n d i ţ a . Si o m bogat n u m ă f a c din c e e a c e
p r i n d î n a p e l e m e l e . c u t o a t e c ă eu de n e n u m ă r a t e o r i a m
d a t de m i n c i u n ă p r o v e r b u l , şi m ' a m s ă t u r a t şi c u . . p ă s a t
d i n r â ş n i ţ ă " şi c u ..peste d i n u n d i ţ ă " .
A c u m , o a r e eu s u n t p e s c a r m a i de r â n d , m a i p u ţ i n
. . . s p o r t i v , d e c â t fericiţii a d e m e n i t o r i ai p ă s t r ă v i l o r punc­
t a ţ i c u r o ş u , s a u a l i p a n i l o r c u m i r o s de c i m b r u ? A r t a m e a
e m a i p r e j o s de a r t a c e l o r c e a v â n t ă pe u n d a de c r i s t a l
musculiţele artificiale?
Ce f a c eu. l â n g ă a p a m e a ?
A m u n b r a ţ m o r t . c a r e a i u n g e în a t i n g e r e c u M u r e ­
şul ( m i - a m d e s c o p e r i t l o c u l ! ) c â n d a c e s t r â u işi u m f l ă a p e l e .
Altfel a p a I n a c e l b r a ţ e l i n i ş t i t ă : ţ ă r m u r i i s u n t c u p r i n ş i
de f r â n g h i e de s t u f . î n m i i l o c e o b u n ă f ă ş i e de o g l i n d ă ,
l u n c ă , c â t ţ i n e l u n g i m e a b r a ţ u l u i . Aici d a u d u p ă s t i u c i .
şi m u l i n e t u l m e u e u n u l d e s t u l d e v e c h i u şi f o a r t e s i m p l u !
N ă l u c a a m î n c e c l u i t - o s i n g u r , d i n t i n i c h e a . I - a m p u s şi
c i u c u r e l d i n l â n ă r o ş i e . A r u n c p e l â n g ă s t u f ă r i e şi . . . D a r
n u v r e a u s ă descriu. A j u n g e , c ă p r i n d ştiuci, ici colo câte
u n a z d r e a v ă n ă c h i a r . Ş i m a i l u p t c u ele, d e ş i s f o a r a m e a
e b i n e d i m e n s i o n a t ă şi n u a m c r u ţ a t n i c i g r o s i m e a s t r u ­
n e i de o ţ e l .
Apoi: Am locurile mele în Mureş, unde prind crapi, cu
m ă m ă l i g ă . Da! cu m ă m ă l i g ă ! Şi n u fac acrobaţii s ă r i n d
de p e p i a t r ă p e p i a t r ă , ci ş e d f r u m u ş e l p e m a l u l a p e i a-
d â n c i , şi s l o b o d b i n i ş o r m o m e a l a î n a p ă . C â t e o d a t ă p u n
c h i a r şi p l u t ă . Ţ ă c ă n e ş t e c r a p u l , î l î n ţ ă p . . . Ş t i ţ i d o m n i i l e
v o a s t r e ce p u t e r e a r e u n c r a p , c a r e se p i r o p t e ş t e d e a l a t u l
î n a p ă ? C â n d î l ai p e m a l — c r a p de p e s t e 1 k g . — a i m a r e
bucurie.
Ş i d a u şi d u p ă e l e n i , c u b r o s c u ţ e , c u m a ţ e de p u i , c u
r â m e , cu c ă r ă b u ş i , cu prune, cu cireşe — t o a t e l a t i m p u l
lor. M ' a ş l ă u d a c h i a r , c ă le s u n t „ p o p ă " . L e ş t i u l o c u r i l e ;
ş t i u şi n u m i - e s i l ă s ă m ă a p r o p i u t u p i l a t ; le a r u n c m o ­
m e a l a c u m t r e b u e , şi îi j o c de m i n u n e . C l e n i i a u î n t o t
s o l z u l c â t e u n o c h i u — d e c i n u c r e d , c ă a r fi p ă s t r ă v i i
m a i g r e u de a p r o p i a t , d e c â t c â t e u n c l e a n b ă t r â n , p l i n
de t o a t e b ă n u e l i l e . Ş i c â t e u n a s e m e n e a c l e a n se a r u n c ă
a s u p r a m o m e l i i , c u a t â t a f u r i e , î n c â t m ă î n d o i e s c să-1 î n ­
t r e a c ă cel m a i r ă p i t o r p ă s t r ă v .
M i e î m i f a c e p l ă c e r e , şi c â n d n ă c ă j e s c „ a l b i t u r i l e " —
a d e c ă f e l u r i t e l e s p e c i i de p r o l e t a r i d i n l u m e a p e ş t i l o r . L e
s i m ţ i c u p l ă c e r e u ş o a r e l e m u ş c ă t u r i î n r â m a de l â n g ă
f u n d . Ai o s e n z a ţ i e de î n c o r d a r e d u l c e , c â n d a l e g i m o m e n ­
t u l p o t r i v i t c a s ă a c ă ţ i . C â n d a i s m â c i t , şi s i m ţ i g r e u t a t e a
— îţi p l a c e d i n n o u , c a şi a t u n c i , c â n d z b o a r ă p e s c u ţ u l p e
d e a s u p r a capului, în bolid "argintiu, ca s ă se z b a t ă apoi
în i a r b a delà s p a t e l e tău.
A p o i m a i p e s c u e s c — î n a f a r ă de m r e n e l e d e l à f u n d
— şi l a s o m n i . Ş i n u n u m a i l a s o m o t e i , c a r e v i n b u c u r o s
l a r â m ă şi m a i a l e s l a c o r o p i ş n i ţ ă . D a r l a s o m n i de c e i
zdraveni! D a r asta o fac după metoda străveche. Pripo­
nesc undiţe puternice în cârligul c ă r o r a j o a c ă un c h i ş c a r
v i u , p r i n s u ş o r de s p a t e . A ş e z 4 — 5 a s e m e n e a c â r l i g e , a p o i
f a c t a b ă r ă şi p e t r e c p e m a l . l â n g ă f o c , c â t e c u u n p r i e t e n ,
n o a p t e a î n t r e a b ă . C â n d f r i g e m a l t r e i l e a r â n d de c u c u ­
r u z i î n l a p t e , şi e p e s f â r ş i t e a d o u a s t i c l ă c u v i n de
I g h i u , p o a t e d ă g l a s u n u l d i n c l o p o ţ e l e l e a n i n a t e de v â r ­
ful f i e c ă r e i v e r g i . A d e s e î n c e p e a t u n c i o a d e v ă r a t ă l u p t ă
cu s o m n u l , c a r e s'a p r i n s . Ş i c â n d a v e m pe u s c a t p r a d a
zdravănă, ne socotim vrednici să desfundăm o nouă sticlă
c u v i n de I g h i u . . .
Ş i a ş a se p e r i n d ă , zi d u p ă zi, l u n ă d u p ă l u n ă , a n du­
p ă an. Si deodată se a l u n g ă iluzii, succese, i n s u c c e s e , alte
i l u z i i , a l t e c e a s u r i c u n o r o c , a l t e g h i n i o a n e — şi t o a t e a-
ceste se î m b r a c ă în a t m o s f e r a v e c i n ă cu visul, în c a r e pes­
c a r i i u n d i ţ a r i îşi ştiu c u p r i n d e v i a ţ a .
A c u m m ă î n t r e b , şi î n t r e b : F a c o a r e e u „ p e s c u i t s p o r ­
t i v " ? S u n t v r e d n i c de c a m a r a d e r i a d e s c h i s ă , d e l à e g a l l a
egal, a celor ce î n t r u c h i p e a z ă prototipul „ p e s c a r u l u i spor­
t i v " , a p e s c a r i l o r de s a l m o n i z i ?
Eu m ă încânt, socotind că meşteşugul meu nu e m a i
p r e j o s de a c e l o r l a l ţ i . î n d e m â n a r e t r e b u e s ă a m şi e u ; şi
o a m . C u n o ş t i n ţ a l o c u r i l o r şi a a p e i de a s e m e n e a . Ş i p e ş t i i
mei m ă p u n adese în situaţii, c a r e c e r h o t ă r â r i repezi,
i s t e ţ i m e , c u m p ă n ă î n p o r n i r e , c h i a r m u ş c h i o ţ e l i ţ i . A m şi
eu t r e s ă r i r i l e p a s i u n e a , a m şi e u b u c u r i a s u c c e s u l u i . S e a ­
r a a d e s e c a d şi e u de o b o s e a l ă , şi a m i n t i r i l e u n o r a d i n
c e a s u r i l e s i m p l e l o r m e l e ş e d i n ţ e de p e s c u i t î m i r ă m â n n e ­
ş t e r s e . Ş i — z ă u ! — n u f a c a f a c e r e d i n p e s c u i t , D a c ă se
î n t â m p l ă s ă prind m a i multişori, î n c â t să p r i s o s e a s c ă pes­
te p o f t a de m â n c a r e a r o a t e i de c o p i i d i n j u r u l m e s e i —
m a i fac câte o cinste. Părintelui, c h i a r domnului revizor
( i a t ă m ' a m t r ă d a t de n o u ! î m i v e ţ i g h i c i d e a c u m şi s l u j ­
b a ! ) . D e c i şi d e s i n t e r e s a t . . .
S p u n e ţ i şi D v . s e n t i n ţ ă , C e e a c e f a c eu, e o a r e p e s c u i t
sportiv, în a d e v ă r a t u l înţeles al c u v â n t u l u i a c e s t u i a fru­
mos? I. Al.
III.
Referitor la fixarea epocelor de
împuşcare a caprelor
î m i p e r m i t s ă a f i r m , c ă se p o t n u m ă r a p e d e g e t e a-
c e l e t e r e n u r i , î n c a r e fie p r o p r i e t a r u l , fie p a z n i c i i , a r fi î n
s t a r e s ă - ş i dee s e a m a de c a p r e l e s t e r p e s a u b ă t r â n e c e
au. Totuşi, savanţi săteşti, lungind m u t r e cât un săculeţ
c u b r â n z ă , p l i n e de d e ş t e p t ă c i u n e , ţ i p ă d u p ă p e r m i s de a
î m p u ş c a c ă p r i o a r e , m o t i v â n d , c ă a c e l e îi f a c „ m a r e stri­
c a r e " p e t e r e n . D a r d a c ă îi l u a ţ i d i n s c u r t , i n t e r e s â n d u - v ă
de s t r i c a r e a m a r e c e f a c c a p r e l e b ă t r â n e , p â n ă - i l u m e a n u
veţi p r i m i u n r ă s p u n s , p r e c u m „ ş u h a n " n u va dispare
nici şueieul din capul spectabilului solicitator.
D i n parte-mi divulg însă, că în timpul iernii, c â n d
c ă p r i o a r e l e s u n t î n c i o p o r şi c â n d e l e s u n t e x p u s e l a m a i
m u l t e p r i m e j d i i , c i o p o r u l e s t e c o n d u s î n t o t d e a u n a de o
capră bătrână, eventual chiar stearpă. Iar aceasta, tocmai
ca o u r m a r e a v â r s t e i , a e x p e r i e n ţ e i ce şi-a c â ş t i g a t î n
m e s e r i a c o n d u c e r e i ( c r e s c â n d m u l t e g e n e r a ţ i i de i e z i ) , e s t e
c e l m a i p r e ţ i o s e l e m e n t , de a c ă r u i i n t e l i g e n ţ ă şi v i g i l e n ­
ţă, depinde s o a r t a cioporului. Apoi p e n t r u ce s ă o î m p u ş -
c ă m ? P o a t e d i n c a u z a ei n u r ă m â n e h r a n ă p e n t r u cele­
lalte? Aşi vrea să aud r ă s p u n s u r i precise!
D a c ă o c a p r ă c u s a r c i n ă , v a fi g o n i t ă o r e î n t r e g i de
v r e - u n c â n e de „ u t i l i t a t e " c u m l i s ă z i c e î n ţinuturile
n o a s t r e î n l i m b a j u l o f i c i a l , j a v r e l o r de c u r t e şi de l a oi,
s ă p o a t e î n t â m p l a s ă s t â r p e a s c ă , t o t a ş a şi d i n c a u z a v r e ­
u n u i alt a c c i d e n t , s a u boli. Ceeace n u î n s e m n e a z ă , c a l a
a l t a n n u v a a v e a 2 i e z i . O b s e r v ă r i p r e c i s e d e a c e s t fel, l a
n o i s u n t i m p o s i b i l e . Cred, că nime nu ştie care sunt ca­
prele sterpe sau bătrâne. L ă s a ţ i - l e deci în pace.
î n t r e b â n d r e p r e z e n t a n t u l u n e i s o c i e t ă ţ i de v â n ă t o a r e
d e l a n o i , r e f e r i t o r l a c e r e r e a de a î m p u ş c a c a p r e , arn p r i ­
m i t u r m ă t o r u l r ă s p u n s s e n z a ţ i o n a l : ,.Noi am cerut — şi
obţinut — permis să putem împuşca şi câteva capre, fiind­
că, dacă — cum să-i zic — dintr'o greşeală oarecare, am
împuşca o capră în loc de ţap, apoi să fim acoperiţi".
Poftiţi adevăratul motiv, pentru care se cer aseme­
n e a p e r m i s u r i . T o t a ş a p o f t i ţ i şi f a c e ţ i c o m e n t a r i i .
A d m i t şi e u s ă s e î m p u ş t e î n a n u m i t e c a z u r i c ă p r i ­
o a r e d a r t o c m a i f i i n d c ă n u le pot distinge cu s i g u r a n ţ ă ,
l e - a ş i î m p u ş c a î n D e c e m b r i e s a u I a n u a r i e , şi a n u m e : f i i n d
c ă ele fiind î n ciopor, pot m a i u ş o r alege e x e m p l a r e ce-mi
p a r a fi d e b i l e . I e z i i , f i i n d m a r i , d a c ă c u m v a l i s ' a r î m ­
p u ş c a m a m a , totuşi n u se p r ă p ă d e s c , g ă s i n d s p r i j i n în
c i o p o r şi ş t i i n d şi s i n g u r i s ă - ş i c a u t e h r a n ă .
A ş a d a r , c a p r e s ă s e î m p u ş t e , n u m a i c a s ă se r e g u ­
leze p r o p o r ţ i a d i n t r e sexe, e l i m i n â n d e l e m e n t e l e vizibil
slabe. D a c ă a c e a s t a n u se poate, apoi s ă • î m p u ş c ă m u n
n u m ă r de c a p r e , c a s ă n u fie p r e a m u l t e , d a r s ă n u v o r ­
b i m despre sterpe; la nici u n caz să n u î m p u ş c ă m c a p r a
ce m e r g e î n f r u n t e a c i o p o r u l u i şi m a i a l e s , f i i n d î n c e l e
m a i m u l t e l o c u r i c o n t i n g e n t u l n o s t r u de c ă p r i o a r e l a î n ­
ceputul r e f a c e r e i s ă l ă s ă m m a i b i n e caprele în pace.
C. A. V. Popescu
IV.
Soarta terenelor comune nearendate
P r i n D e c i z i a M i n i s t e r i a l ă J r . N r . 16435 d i n 1 0 O c t o m ­
b r i e 1 9 4 1 , s ' a h o t ă r â t c a a r e n d a r e a d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e
şi p e s c u i t î n A p e l e de M u n t e — a t â t p r i n l i c i t a ţ i e c u o f e r t e
închise sau prin b u n ă învoială, să n u se aprobe dacă re­
f l e c t a n ţ i i n u o f e r ă m i n i m u m de p r e ţ s t a b i l i t de M i n i s t e ­
r u l A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r — D i r e c ţ i a E c o n o m i e i V â ­
natului.
T e r e n u r i l e de v â n ă t o a r e şi f o n d u r i l e de p e s c u i t d i n
a c e a s t ă s i t u a ţ i e p r e c u m şi cele p e n t r u c a r i n u se v a r pre­
z e n t a a m a t o r i l a t e r m e n e l e a n u n ţ a t e — s e v o r d e c l a r a zone
de refugiu p e n t r u p r o t e c ţ i a v â n a t u l u i şi n u v o r fi a r e n ­
d a t e p â n ă ce n u s e i v e s c o f e r t a n ţ i s e r i o ş i .
P a z a v â n a t u l u i de p e t e r e n u r i l e d i n a c e a s t ă c a t e g o r i e
se v a e x e r c i t a de c ă t r e u n custode p r o p u s de I n s p e c t o r a ­
t u l j u d e ţ e a n de v â n ă t o a r e şi c o n f i r m a t de D i r e c ţ i a E c o ­
nomiei Vânatului.
In consecinţă următoarele terenuri pentru cari nu
s'a prezentat nici u n a m a t o r — pentru a r e n d a r e a dreptu­
l u i de v â n ă t o a r e — deşi s ' a u a n u n ţ a t 2—3 t e r m e n e , s e de­
c l a r ă z o n e de r e f u g i u p e n t r u p r o t e c ţ i a v â n a t u l u i .
T e r e n u r i l e c o m u n e de v â n a t p e n d i n t e de C o m u n e l e :
L i n g i n a , B u l b u c şi V a l e a M a r e d i n i u d . H u n e d o a r e . H â r -
ş o v a ( C o n s t a n t a ) , C e r t e g e ( T u r d a ) , V l ă d a i a ( M e h e d i n ţ i ) şi
p ă d u r e a F u n d ă t u r a , p e n d i n t e de O c o l u l S i l v i c R e g i m B l a j
( T â r n a v a - M i c ă ) ; f o n d u l de p e s c u i t L u c ă c e ş t i ( B a c ă u ) .
P â n ă aici deciziunea ministerială. E a r e c l a m ă să ne
o p r i m o c l i p ă a s u p r a ei, s ă o d i s c u t ă m . F i i n d c ă r e d e s c h i ­
de c h e s t i u n e a a t â t de i m p o r t a n t ă , şi t r a t a t ă de m a i m u l t e
ori în coloanele acestei reviste: s o a r t a terenelor r ă m a s e
nearendate.
M ă r t u r i s i m , c ă n u n e u n i m c u m o d u l de a v e d e a l u ­
c r u r i l e , c u p r i n s î n d e c i z i u n e a de m a i s u s .
 M a i î n t â i : D e c e r ă m â n a t â t de m u l t e t e r e n e n e a r e n ­
date? B o a l a nu e nouă. M a i ales în unele j u d e ţ e din V e ­
c h i u l R e g a t , p e r s i s t ă m o d u l de g â n d i r e , c r e z u t a b o l i t , c ă
v â n ă t o a r e a e b u n c o m u n , — c i n e a r e o p u ş c ă p o a t e şi a r e
d r e p t u l s ă i a s ă s ă u c i d ă v â n a t . D e c i de c e s ă a r e n d e z e t e ­
r e n u l , c e îi s t ă l a d i s p o z i ţ i e şi f ă r ă p l a t ă de a r e n d ă , c o n ­
tract, paznic, e t c ?
D a r terenele r ă m a s e p ă r ă s i t e s'au înmulţit în n u m ă r .
P u n e m aceasta cu desăvârşire în s a r c i n a acelei deciziuni
ministeriale anterioare, care fixa arenda m i n i m a l ă pe hec­
t a r . A m c o m b ă t u t a c e a m ă s u r ă , şi r e g r e t ă m s ă c o n s t a ­
tăm, c ă temerile noastre s'au adeverit.
F ă r ă să repetăm argumentaţiile odată făcute, a r ă t ă m
a i c i : F i x a r e a a r e n z i i m i n i m a l e a f o s t i n s p i r a t ă de e r o n a t a
t e n d i n ţ ă de a c r e a v e n i t e c â t m a i m a r i d i n v â n ă t o a r e .
„ A r e n d a s ă fie c â t m a i m a r e , s ă n u s e a r e n d e z e t e r e n e l e
pentru s u m e m i c i ! " — a c e a s t ă deviză a inspirat m ă s u r a .
D a r cei ce au a d u s a c e a s t ă n e n o r o c i t ă n o r m ă n u s'au gân­
dit, c ă o r i e e f i x a r e r i g i d ă d e a r e n d ă e n e l o g i c ă , n e p u t â n d
adapta o s u m ă fixă tuturor împrejurărilor.
S u n t r e g i u n i de m u n t e f o a r t e s ă r a c e î n v â n a t . A u
fost b r a c o n a t e , a u fost n e g l i j a t e , a u fost v â n a t e s ă l b a t e c .
N u se m a i g ă s e ş t e pe ele v â n a t d e c â t d o a r î n p a l i d e u r m e .
A ş a e de p i l d ă m a r e a r e g i u n e a M u n ţ i l o r A p u s e n i d i n
Transilvania. S ă l u ă m pilda acestei regiuni.
Toate terenele erau arendate până la stabilirea aren­
zii m i n i m a l e . A r e n z i l e e r a u m i c i . D e o d a t ă s ' a f i x a t •— c u
a r e n d a m i n i m a l ă — s u m a a r e n d e i l a c â t e 3000, 4000, 10000
lei p e n t r u c â t e o u n i t a t e de t e r e n . A r e n d a ş i a n t e r i o r i e r a u
m i c i l e şi f o a r t e s ă r a c e l e s o c i e t ă ţ i de v â n ă t o a r e , c a r e s ' a u
î n j g h e b a t pe a c o l o ; r a r c â t e u n m i c p r o p r i e t a r , u n î n v ă ţ ă ­
t o r , u n c o n t a b i l de c o o p e r a t i v ă . T o ţ i o a m e n i s ă r a c i . C â n d
a u a u z i t de n o u i l e a r e n z i m i n i m a l e , a u r e n u n ţ a t l a t e r e ­
ne, fiindcă, n u e r a u în s t a r e s ă p l ă t e a s c ă a c e l e a r e n d e . . .
m i n i m a l e . Ş i , (să vedem lucrurile a ş a c u m sunt!) cei ce au
făcut a s t a au ieşit bine l a socoteală, fiindcă d e a c u m au
v â n a t a c e l e t e r e n e f ă r ă s ă p l ă t e a s c ă n i c i u n f e l de a r e n d ă .
D a r p e l â n g ă e i a u n ă p ă d i t c e t e l e de b r a c o n i e r i . N i c i o p a ­
ză, n i c i o g r i j e , n i c i o o c r o t i r e . Ş i c e b i e t v â n a t e r a a c o l o
s ' a s u b ţ i a t . T e r e n a l n i m ă n u i , p ă r ă s i t , g o l i t de v â n a t , p u s ­
tiu.
A c e s t a e r e z u l t a t u l t e n d i n ţ e i de a m ă r i a r e n z i l e c u
o r i c e p r e ţ : d i s t r u g e r e a c o m p l e c t ă a m u l t o r t e r e n e de v â ­
n ă t o a r e şi d i m i n u a r e a venitelor.
A c u m se î n c e a r c ă r e m e d i e r e a r ă u l u i , pe c a r e s u n t e m
m u l ţ u m i ţ i , c ă î n f i n e l ' a c o n s t a t a t şi D i r e c ţ i a V â n ă t o a ­
rei. D a r se face o n o u ă e r o a r e . S e d e c l a r ă a c e s t e t e r e n e
p ă r ă s i t e drept refugii pentru v â n a t . Refugiu pentru vâna­
t u l . . . c a r e nu m a i este? D a r admitem, c ă c r e a r e a a c e s t o r
r e f u g i i , t i m p de c â ţ i v a a n i a r p u t e a r o d i o î n m u l ţ i r e a v â ­
n a t u l u i . Cu o condiţiune î n s ă : s ă se o c r o t e a s c ă a c o l o vâ­
natul. A d i c ă : s ă se institue o pază, c a r e s ă s t â r p e a s c ă b r a ­
conajul, câinii hoinari, — s ă m a i h r ă n e a s c ă d a c ă e nevoe,
s ă controleze r ă p i t o a r e l e , e t c . etc. Altfel u n a s e m e n e a te­
r e n n u e r e f u g i u p e n t r u v â n a t ci t e r e n de n e î n c e t a t ă p r i ­
g o a n ă şi a c ţ i u n e de s t â r p i r e .
Deciziunea l a s ă ocrotirea vânatului în aceste terene
pe s e a m a u n u i ,.custode", n u m i t l a p r o p u n e r e a I n s p e c t o ­
rului judeţean. Adecă un paznic al terenului, care va face
a c e s t o f i c i u gratuit. U n o m d i n s a t , c a r e n u m a i de d r a g u l
o n o a r e i s a u a p l ă c e r e i de o c r o t i t o r , v a p ă z i a c e l t e r e n de
m u n t e , l a r g , g r e u , c a s ă n u s e b r a c o n e z e î n el, c a s ă n u fie
c u t r e e r a t de c â i n i h o i n a r i , — v a m a i d u c e s a r e î n s p i n a r e
p e s e a m a p u ţ i n e l o r c ă p r i o a r e , i a r n a c â t e o s a r c i n ă de t r i -
foiu . . .
S ă r ă m â n e m , pentru Dumnezeu!, în l u m e a realităţi­
lor! U n d e vei g ă s i a s e m e n e a „custozi?" N i c ă i r i . Nici u n u l .
Se vor prezenta m u l ţ i . . . a m a t o r i s ă vâneze f ă r ă arendă,
f ă r ă p e r m i s , f ă r ă c o n t r o l . A c e ş t i a v o r fi „ c u s t o z i i " . î ş i i m a ­
ginează cineva, că aceşti custozi nu vor vâna, — c ă vor
sta i a r n a nopţile în frig, c u u n t o i a g în m â n ă , pândind
b r a c o n i e r i i ? V a fi, r e a l m e n t e , l u m e a b r a c o n i e r i l o r .
Nu acesta e leacul! Direcţiunea V â n ă t o a r e i trebue să
a r e n d e z e a c e s t e t e r e n e . S ă g ă s e a s c ă e a a r e n d a ş i , d a c ă a-
m a t o r i i n u s e î m b u l z e s c ! I n s p e c t o r i i de v â n ă t o a r e s ă r e ­
p a r t i z e z e a c e s t e t e r e n e d i f e r i t e l o r s o c i e t ă ţ i de v â n ă t o a r e ,
s ă le a n i m e z e , s ă le î n d e m n e . A r e n z i l e s ă n u fie p r o h i b i t i ­
ve, c i d i m p o t r i v ă , s ă se m e a r g ă p â n ă l a u n e l e a r e n z i n u ­
m a i s i m b o l i c e , p e n t r u î n c e p u t u r i . I n s c h i m b s ă se c e a r ă
o o r g a n i z a ţ i u n e de p a z ă şi de o c r o t i r e , c â t m a i b u n ă , —
fără a trece nici aici în exagerări.
Şi pentru v â n ă t o a r e se potriveşte dictonul: „Pescari
m u l ţ i — peşti mulţi", d a c ă nu asimilezi „pescar" cu „bra­
c o n i e r " c i î l a p r o p i i de n o ţ i u n e a p e s c a r u l u i s p o r t i v .
I n c o n c l u z i u n e , p r o p u n e m , s ă n u p e r s i s t ă m î n t r ' o e-
r o a r e . O r i c a r e a d m i n i s t r a ţ i u n e de s t a t s a u p a r t i c u l a r ă s e
î n t â m p l ă s ă f a c ă o e x p e r i e n ţ ă n e r e u ş i t ă . E de d a t o r i a e i
s ă r e v i n ă c â t m a i c u r â n d . S ă se s c o a t ă din v i g o a r e n e n o ­
r o c i t a d i s p o z i ţ i u n e de f i x a r e a u n o r a r e n z i s u b t c a r e n u
s e p o a t e t r e c e , — s ă s e a i b ă î n v e d e r e î n p r i m r â n d nu i n ­
t e r e s e l e l e g a t e de m ă r i m e a a r e n z i i , c i i n t e r e s e l e v â n ă t o -
r e ş t i , — s ă s e f a c ă c o n d i ţ i u n i de a r e n d a r e , c a r e s ă n u î n ­
depărteze, ci s ă î n s u f l e ţ e a s c ă pe a m a t o r i p e n t r u a r e n d a r e a
terenurilor.
C e l c e s c r i e a i c i a r e n d e a z ă u n t e r e n de v r e - o 300 H a .
c u n u m a i p u ţ i n de 14.000 lei a r e n d ă ( p l u s c e l e l a l t e c h e l -
tueli), fiind a c e l a u n teren cu c a p r e negre. D a r n u ar
p l ă t i 500 lei a r e n d ă p e n t r u î n t r e g h o t a r u l c o m u n e i C e r t e g e
d i n T u r d a — m u l t e m i i de H a . — a m i n t i t î n d e c i z i u n e a de
m a i sus, fiind acel teren cu d e s ă v â r ş i r e gol!
Refugii? D a ! I n s ă în a c e s t caz, s ă se p l ă t e a s c ă din
F o n d u l de v â n ă t o a r e p a z n i c i d e s t o i n i c i , s p e c i a l i , c a r e s ă
f a c ă p a z a şi o p e r a de o c r o t i r e .
S p e r ă m , c ă D i r e c ţ i u n e a V â n ă t o a r e i şi Consiliul S u ­
p e r i o r a l V â n a t u l u i se v a o c u p a de a c e a s t ă c h e s t i u n e ş i î i
va da o soluţionare potrivită.
„C."
V.
Simplificarea formalităţilor pentru
dobândirea permisului de vânătoare
D i r e c ţ i u n e a E c o n o m i e i v â n a t u l u i p r i n m i j l o c i r e a re­
vistei noastre face v â n ă t o r i m e i r o m â n e u r m ă t o a r e a comu­
nicare:
* # #
C o n d i ţ i u n i l e s u b c a r i s e e l i b e r e a z ă p â n ă în p r e z e n t
p e r m i s e l e de v â n ă t o a r e n e c e s i t ă m u l t i p l e f o r m a l i t ă ţ i de î n ­
d e p l i n i t , a t â t p e n t r u s o l i c i t a n ţ i c â t şi p e n t r u a u t o r i t ă ţ i l e
î n s ă r c i n a t e c u e l i b e r a r e a lor. E s t e n e c e s a r pentru obţine­
r e a u n u i permis: petiţionari la diferitele autorităţi (Pre­
fecturi, Ad-ţii F i n a n c i a r e , D i r e c ţ i a E c o n o m i e i V â n a t u l u i ,
e t c ) , şi d e c i î n d e p l i n i r e a a c i r c a 19 f o r m a l i t ă ţ i p e n t r u c a r i
p u b l i c u l e s t e o b l i g a t s ă a ş t e p t e zile î n t r e g i , p i e r z â n d t i m p
p r e ţ i o s . P e l â n g ă î n s ă ş i a u t o r i t ă ţ i l e a u de s u f e r i t î n b u n u l
m e r s al serviciului din c a u z a a c e s t o r formalităţi greoaie
a c ă r o r î n d e p l i n i r e n e c e s i t ă u n p e r s o n a l n u m e r o s ce poa­
t e fi î n t r e b u i n ţ a t c u m u l t m a i u t i l l a a l t e n e c e s i t ă ţ i .
P r i n n o u l D e c r e t L e g e N r . 1 7 3 / 9 4 1 p e r m i s u l de p o r t
a r m ă s e e l i b e r e a z ă s e p a r a t de c ă t r e P r e f e c t u r i l e de j u d e ţ
şi C o m a n d a m e n t e l e M i l i t a r e . D a t o r i t ă a c e s t e i n o u i s i t u a ­
ţ i i c r e a t e de a c e s t d e c r e t , p e r m i s u l de p o r t a r m ă n u s e v a
m a i g ă s i î n g l o b a t î n p e r m i s u l de v â n ă t o a r e . A c e a s t a per­
m i t e deci în a c e a s t ă c h e s t i u n e î n f ă p t u i r e a nouei concep­
ţ i i de s t a t a r e g i m u l u i a c t u a l , de c a r e şi D i r e c ţ i a E c o n o ­
miei V â n a t u l u i este p ă t r u n s ă , a c e i a a simplificărei la ma­
ximum a formalităţilor.
E s t e v o r b a d a r de a p l i c a r e a p r i n c i p i u l u i c ă a u t o r i t ă ­
ţile s u n t l a dispoziţia nevoilor c e t ă ţ e a n u l u i .
I n a c e s t s c o p D i r e c ţ i a E c o n o m i e i V â n a t u l u i a stu­
d i a t u n p r o e c t de m o d i f i c a r e a s i s t e m u l u i a c t u a l de eli­
b e r a r e ; c e v a m a i m u l t a h o t ă r â t şi s c h i m b a r e a formula­
rului permisului.
P e n t r u ca publicul nostru vânătoresc să ia cunoştin­
ţ ă d i n v r e m e de p r o e c t u l c e v a t r e b u i s ă d e v i e l e g e . pu­
b l i c ă m m a i j o s p r i n c i p i i l e s a l e c a r d i n a l e , aşteptând su­
gestii şi propuneri pentru perfecţionarea lui.
Noul proect îşi p r o p u n e î n t o c m i r e a u n u i p e r m i s d u p ă
modelul a r ă t a t în cuprinsul acestui articol, care va avea
v a l o a r e a c o s t u l u i stabilit, a s e m ă n ă t o a r e poliţelor s a u co­
lilor t i m b r a t e . E l se va tipări l a M o n i t o r u l Oficial a v â n d
t i m b r u s e c şi î n f i l i g r a n , a n u l şi c o s t u l .
P e r m i s u l v a fi p u s l a d i s p o z i ţ i a p u b l i c u l u i i n t e r e s a t
p r i n d e b i t e l e C. A. M . - u l u i , de u n d e p o a t e fi c u m p ă r a t , a-
c h i t â n d u - s e n u m a i c/v lui m a r c a t ă în filigran. Cu alte
c u v i n t e s e c u m p ă r ă a c e s t p e r m i s de l a d e b i t a n ţ i a ş a c u m
orice cetăţean când are nevoie c u m p ă r ă o coală timbrată,
sau o cambie.
E s t e de s u b l i n i a t p e n t r u v â n ă t o r i c ă a s e m ă n ă t o r r e ­
g i m u l u i c a m b i i l o r , u n p e r m i s c u m p ă r a t şi s t r i c a t d i n ori
c a r e m o t i v , f ă r ă a fi î n s ă s e m n a t p o a t e fi î n a p o i a t d e b i -
t a n t u l u i , a s t f e l c ă n u e x i s t ă r i s c p e n t r u v â n ă t o r de a-1
p l ă t i şi p i e r d e s u m a c e a a c h i t a t ' o c h i a r d a c ă d i n d i f e r i t e
motive inspectorul judeţean i-ar refuza eliberarea. P e r m i ­ 6. I d e m semnarea de
s u l s e p r e z i n t ă î n a l b i n s p e c t o r u l u i de v â n ă t o a r e j u d e ţ e a n , către insp. jud.
singurul o r g a n competent, î n s ă r c i n a t cu e l i b e r a r e a lui. 7. I n B u c u r e ş t i şi d e
C o n c o m i t e n t c u s o l i c i t a r e a p e r m i s u l u i de v â n ă t o a r e , Direcţia Vânătoarei.
persoana interesată trebue să prezinte inspectorului ju­ 8. I m b o r d e r a t r e a rece-
d e ţ e a n de v â n ă t o a r e p e r m i s u l de p o r t a r m ă o b ţ i n u t în piselor.
p r e a l a b i l de l a P r e f e c t u r ă s a u î n c a z u r i e x c e p ţ i o n a l e de l a 9. J u s t i f i c a r e a formu­
O r g a n e l e M i l i t a r e , v i z a t pe a n u l v â n ă t o r e s c p e n t r u c a r e l a r e l o r şi d e c i a d e b i t e l o r .
s o l i c i t ă p e r m i s u l de v â n ă t o a r e , şi d o v a d a c ă e s t e î n s c r i s
în vre-o s o c i e t a t e s a u a r e t e r e n p r o p r i u . La Ad-ţia Financiară. La Ad-ţia Financiară.
A l t e f o r m a l i t ă ţ i s o l i c i t a t o r u l n u a r e de î n d e p l i n i t . E l 1. î n r e g i s t r a r e a a 3 pe­
p r i m e ş t e p e r m i s u l de v â n ă t o a r e d i r e c t de l a i n s p e c t o r u l tiţii.
j u d e ţ e a n f ă r ă s ă m a i fie o b l i g a t a p l ă t i o a l t ă t a x ă . 2. F o r m a l i t ă ţ i l e d e în­
D ă m m a i j o s u n t a b e l c o m p a r a t i v de f o r m a l i t ă ţ i l e scriere a î n c a s ă r i l o r su­
ce t r e b u e s c î n d e p l i n i t e d u p ă v e c h i u l s i s t e m şi de f o r m a ­ melor.
l i t ă ţ i l e c e u r m e a z ă s ă fie î n d e p l i n i t e d u p ă n o u l s i s t e m : Nici una.
3. E m i t e r e a r e c e p i s e l o r .
4. Ţ i n e r e a u n e i e v i d e n ­
I. ţ e c o n t a b i l e a s u m e l o r în­
casate.
Formalităţi de îndeplinit Formalităţi de îndeplinit
de solicitant după vechiul de solicitant după norii La Banca Naţională. La Banca Naţională.
sistem. sistem. P r i m i r e a situaţiilor cu
s u m e l e depuse p e n t r u su- Aceeaşi.
La Ad-ţia Financiară. La Ad-ţia Financiară. pracotă.
O cerere pentru plata
taxei permisului, o cerere D u p ă c u m se vede p r i n noul sistem s i m p l i f i c a r e a este
pentru plata supracotei redusă l a ultima expresie.
de 200 lei, o c e r e r e p e n t r u Nici una. Credem că publicul nostru vânătoresc va aprecia la
p l a t a t a x e i de 158 l e i şi o j u s t a v a l o a r e m ă s u r a pe c a r e D i r . E c o n o m i e i V â n a t u l u i
copie după aceiaşi cerere, i n t e n ţ i o n e a z ă a o p u n e î n a p l i c a r e . Cerem în acelaşi timp
t o a t e p u r t â n d t i m b r u le­ societăţilor de vânătoare din ţară să ne trimeată în scris
gal. observaţiunile ce eventual ar avea de adus, sau adeziunea
lor. Subinspector general:
La Prefectură. La Prefectură. Maior C. Orăşanu
O cerere p e n t r u obţi­
n e r e a p e r m i s u l u i de vâ­ p o
nătoare. CD 3
Idem intervenţii pen-
2 s»
tiru o b ţ i n e r e a diferitelor
vize de l a c a z i e r e (Par­ Nici una.
chet, j a n d a r m ) p e n t r u a
dovedi c ă s o l i c i t a n t u l n u
a fost condamnat, idem
cerere pentru obţinerea 2 P CC
o
vizei i n s p e c t o r u l u i de v â ­
nătoare. <B 3
£ S.TJ 3 o Z
t? c
V S° ÎS CD
Operaţiuni şi forme impu­ Operaţiuni şi forme impu­ » ? a <
se autorităţilor în legătu­ se autorităţilor in legătu­ P
ră cu eliberarea permi­ ST tos'
ră cu eliberarea permi­ n
sului. o
sului. Ci O i
«-»§.2 3
P £g c •»3
Direcţia Economiei Vânăt. Direcţia Economiei Vânăt. p
I ~
8> O
1. T i p ă r i r e a permisu­
«5
lui.
2. E x p e r i e r e a p e r m i s e ­ < £ct
lor l a Prefecturi. 3^ >>
3. I n s t r u c ţ i u n i e x p l i c a ­
1

C" CD
>< o e
tive i n s p e c t o r i l o r j u d e ţ e n i H
de v â n ă t o a r e şi P r e f e c t u ­ Numai primirea fişei O
rilor. de c o n t r o l d e l a i n s p e c t o ­
CD
>
4. P r i m i r e a b o r d e r o u r i ­ r i i j u d e ţ e n i şi c o n f r u n t a ­ st
r e a l o r c u s c r i p t e l e C. A. Şt»
l o r de r e c i p i s e şi v e r i f i c a ­ i 03
rea lor pentru descărcarea M.-ului. g % c
gestiunilor. o.
3 £ e S:
5. Imborderarea din
n o u a a c e s t o r r e c e p i s e şi -s
CD C
remiterea lor la Min. de CD
<
F i n a n ţ e în vederea des­ S» p
chidem creditului (cota P
Pţ <
lunară).
|§'
La Prefecturi. La Prefecturi.
1. î n r e g i s t r a r e a c e r e r i ­ Numai s e m n ă t u r a in­
lor. spectorului judeţean de FIŞE
DE CONTROL
2. V i z a b i r o u l u i c a z i e ­ v â n ă t o a r e şi r e m i t e r e a l a pentru
relor. Direcţiunea Economiei Vâ­ Direcţiunea Economiei Vânatului
3. C o m p l e c t a r e a f o r m u ­ n a t u l u i de c ă t r e a c e s t a a E l i b e r a t D-lui
larului. f i ş e l o r de c o n t r o l . d o m i c i l a t î n Corn
4. A v i z u l inspectorului Judeţul
j u d e ţ e a n de v â n ă t o a r e . Valabil dela la •
5. S e m n a r e a permisu­ Nr. crt din 194 . .
lui de c ă t r e P r e f e c t . I n s p e c t o r J u d . de V â n ă t o a r e ,
 D a r s u n t s i t u a ţ i i , c a r e c o m p l i c ă t r e a b a . I a t ă , n o i a-
F I Ş E D E C O N T R O L P E N T R U C. A. M . v e m u n t e r i t o r de v â n ă t o a r e l a 3 3 k m . de o r a ş u l n o s t r u .
P e r m i s u l de V â n ă t o a r e N r T e r i t o r de m i s t r e ţ i . M a i a l e s î n a n u l a c e s t a s e s e m n a l e a z ă
Judeţul m u l ţ i m e n e m a i a u z i t ă de m i s t r e ţ i . Ţ ă r a n i i f a c r e c l a m a ţ i u -
Valabil déla la n e p e s t e r e c l a m a ţ i u n e , şi n e a m e n i n ţ ă c u f a n t a s t i c e c e ­
Nr. crt din 194 . . r e r i de d e s p ă g u b i r e , p e n t r u d a u n e l e , p e c a r e le p r i c i n u e s c
m i s t r e ţ i i , pe c a r e „ d o m n i i " nu-i v â n e a z ă suficient. A c u m
I n s p e c t o r J u d . de V â n ă t o a r e , s ' a î n c e p u t v r e m e a de î m p u ş c a r e a m i s t r e ţ i l o r . C u d r a g ă
i n i m ă a m m e r g e , — nu ne ţine locul s ă r ă m â n e m în o r a ş .
Dar cum să a r a n j ă m vânătoarea? Marea majoritate a
FIŞE D E CONTROL P E N T R U INSP. JUD. DE VÂNĂT.
m e m b r i l o r s o c i e t ă ţ i i s u n t f u n c ţ i o n a r i , c a r e n u p o t l i p s i în
P e r m i s u l de V â n ă t o a r e N r zile de l u c r u . R e s t u l m e m b r i l o r î n c ă îşi a u î n d a t o r i r i l e
Judeţul l o r p e s t e s ă p t ă m â n ă . A r m e r g e in s ă r b ă t o r i : n u s e p o a t e !
Valabil déla la S ă m e r g i de S â m b ă t ă şi s ă te i n t o r c i L u n i , e de a s e m e ­
Nr. crt din 194 . . n e a i m p o s i b i l . A s t f e l p r e v e d e m , c ă t e r i t o r u l v a r ă m â n e no­
I n s p e c t o r J u d . de V â n ă t o a r e . vă n a t , m i s t r e ţ i i n e î m p u ş c a ţ i , — p r o s p e c t e a d m i r a b i l e p e n ­
t r u s i g u r a n ţ a recoltei din a n u l viitor!
NoUU P e c o n t r a p a g i n ă s e v a t r e c e : D a t e s t a t i s t i c e a- Se pune întrebarea, oare această stare constitue caz
s u p r a v â n a t u l u i u c i s şi E p o c i l e de v â n ă t o a r e . de f o r ţ ă m a j o r ă în c e e a c e p r i v e ş t e r ă s p u n d e r e a p e n t r u
d a u n e l e c a u z a t e de m i s t r e ţ i ?
VI. C h e s t i u n e a m i se p a r e d e s t u l de î n s e m n a t ă , c a s ă o
p u n in d i s c u ţ i u n e a c e l o r c e c i t e s c a c e a s t ă r e v i s t ă .
Mai suntem răspunzători pentru pagubele Ştefan ]t.
cauzate de mistreţi? VII.

N e g ă s i m l a m i j l o c u l s e z o n u l u i de v â n ă t o a r e , şi m u l ţ i Revolverul, pistolul automat, — avantaje

d i n t r e v â n ă t o r i , m a i a l e s c e i de p e l a o r a ş e , a b e a a u pu­
tut s ă i a s ă la v â n ă t o a r e . O r d o n a n ţ e l e privitoare la c i r c u ­
laţia autovehiculelor sunt deadreptul prohibitive, — după
c u m a a m i n t i t şi r e v i s t a „ C a r p a ţ i i " în n u m e r i l e t r e c u t e .
S o c i e t ă ţ i l e de v â n ă t o a r e şi s i n g u r a t e c i i a r e n d a ş i de t e r e n e .
î ş i a u r e v í r e l e de c e l e m a i m u l t e o r i l a d e p ă r t ă r i de 3 0 şi
m a i m u l ţ i k m . u n d e este e x c l u s să poţi m e r g e altfel decât
c u m a ş i n i . T r e n n u e s t e , i a r c ă r u ţ e l e c u c a i te ţ i n d o u ă
z i l e p e d r u m , — d a c ă le g ă s e ş t i şi p e a c e s t e .
S ă ne î m p ă c ă m în a c e s t e stări, — cu toate c ă lipsa
v â n ă t o a r e i î n s e m n e a z ă a l i p s i p i a ţ a de u n a l i m e n t , c a r e
î n a c e s t e zile de s t r â m t o a r e , a r fi m a i m u l t c a b i n e v e n i t .
S ă z i c e m , c ă n u e u n l u c r u s u p ă r ă t o r , c ă p e p i a ţ ă n u se
desavantaţe
A m e r i c a n i i , c a r i s u n t cei m a i experţi ai c h e s t i u n e i
„ r e v o l v e r şi p i s t o l " , n i c i a s t ă z i n u c o n s i d e r ă r e v o l v e r u l c a
o a r m ă demodată. Ca construcţie revolverul desigur c ă
reprezintă ceva învechit, f ă c â n d o p a r a l e l ă între revolve­
r u l şi î n t r e p i s t o l u l a u t o m a t d i n p u n c t de v e d e r e a l m e ­
c a n i s m u l u i . D a r n u n u m a i d i n a c e s t p u n c t de v e d e r e .
F u n c ţ i o n a r e a mecanismului, a platinei revolverului
e s t e i n d e p e n d e n t ă de e x p l o z i a c a r t u ş u l u i . Dacă cartuşul
a f l a t în f a ţ a p e r c u t o r u l u i n"a l u a t f o c , a t u n c i p r i n o s i m ­
plă m i ş c a r e a degetului a r ă t ă t o r butoiaşul revolverului
1 < i 1

g ă s e ş t e c o a d ă de i e p u r e , p e m e s e l e v â n ă t o r i l o r n u a a p ă ­ face / — / s î n v ă r t i t u r ă (dupăcum, butoiaşul este făcut

r u t î n c ă s i v e t u l , — şi că v â n ă t o r i i î n z i l e l e l o r l i b e r e pot p e n t r u 6 s a u 8 c a r t u ş e ) şi u n n o u c a r t u ş e s t e a d u s î n f a ţ a
s ă s t e e şi î n c a f e n e a , — de c e s ă îşi s t r i c e b o c a n c i i p e c e l e p e r c u t o r u l u i s ă ia foc. A d i c ă , c u m â n a d r e a p t ă , f ă r ă s ă
hârtoape. fim nevoiţi c a s ă r e c u r g e m l a a j u t o r u l m a n e i s t â n g i , re­
volverul este servit. Deci revol­
v e r u l c a s i s t e m î n v e c h i t se do­
vedeşte din p u n c t de vedere
practic c a ceva superior, mai
ales în c u r s u l unei lupte corp
la c o r p , f a ţ ă c u u n p i s t o l a u t o ­
m a t , de o c o n s t r u c ţ i e m o d e r n ă .
Motivul: funcţionarea unui me­
c a n i s m a u t o m a t este dependentă
de e x p l o z i a cartuşului. Dacă
cartuşul n a luat foc, atunci
s u n t e m nevoiţi s ă d e s c h i d e m în­
c h i z ă t o r u l cu m â n a s t â n g ă , in­
t r o d u c â n d astfel, prin a c e a s t ă
mişcare, (mânuirea închizătorii
lui) u n n o u c a r t u ş în l o c a ş u l
cartuşului. Din acest simplu
motiv, experţi a m e r i c a n i , ger­
m a n i c a şi s u b s e m n a t u l c o n s i ­
d e r ă m r e v o l v e r u l d i n p u n c t de
vedere p r a c t i c ca o construcţie,
deşi m a i p u ţ i n m o d e r n ă , t o t u ş i
s u p e r i o a r ă . R e v o l v e r e l e a u 6—8
c a r t u ş e (Revolverul G a s s e r Mod.
98 a r e opt c a r t u ş e de 8 m m . Ce­
l e l a l t e s i s t e m e C—7 c a r t u ş e , în
r a p o r t cu c a l i b r u l ) , a d i c ă atât.
câte conţin magaziile pistoale­
lor m o d e r n e , a u t o m a t e , cu ex­
c e p ţ i a p i s t o l u l u i R o t h M o d . 07.
c a r e c o n ţ i n e z e c e c a r t u ş e de c a l .
8 mm. îndepărtarea tuburilor
t r a s e l a r e v o l v e r e l e s i s t . C o l t . şi
s i s t . S m i t h & W e s s o n se e x e c u t ă
cu o s i n g u r ă m i ş c a r e a m a n e i
s t â n g i . L a t o a t e r e v o l v e r e l e re-
î n c ă r c a r e a se face c a r t u ş cu
c a r t u ş , c e e a c e r e p r e z i n t ă u n de-
s a v a n t a j d i n p u n c t de v e d e r e
a iuţelei focului.
Un... muncitor agricol.
 La
prin introducerea
pistolul automat
unei magazii
reîncărcarea
de
se execută
r e z e r v ă , a d i c ă se
î n c a r c ă d e o d a t ă 6—8 c a r t u ş e . U n a v a n t a j i n d i s c u t a b i l , —
dar totuşi discutabil, dacă trecem la analizarea magaziei
din p u n c t de v e d e r e c o n s t r u c t i v . L a t o a t e p i s t o a l e l e a u t o ­
m a t e c a B r o w n i n g , Colt, W a l t h e r , P a r a b e l l u m , B e r e t a - i t a -
lian, e t c , e t c , c u t i a m a g a z i e i este f ă c u t ă din t i n i c h e a , —
adică uşor deformabilă prin lovituri e t c , — conţinând ar­
c u l m a g a z i e i şi c a r t u ş e l e . F u n c ţ i o n a r e a b u n ă , f ă r ă d e f e c ­
te, a m e c a n i s m u l u i p i s t o l u l u i a u t o m a t d e p i n d e de . s t a r e a
a r c u l u i m a g a z i e i şi de s t a r e a b u z e l o r m a g a z i e i . D a c ă a r ­
c u l e s t e s l ă b i t , — şi c a r e a r c p e r m a n e n t a r m a t n u s e s l ă ­
b e ş t e o a r e , — s a u d a c ă b u z e l e m a g a z i e i s u n t d i f o r m a t e , a-
t u n c i m e c a n i s m u l n u m a i p o a t e f u n c ţ i o n a . A d i c ă u n de­
fect a l c o n s t r u c ţ i e i , p e s t e c a r e n u s e p o a t e t r e c e . A c e s t de­
fect, d e s a v a n t a j , e x i s t ă l a t o a t e p i s t o a l e l e F r o m m e r de di­
ferite modele. Nu e x i s t ă l a pistoalele a u t o m a t e R o t h - S a u e r ,
R o t h M o d . 07 şi S t e y r , M o d . 1 9 1 2 — 1 9 1 4 , d e o a r e c e l a a c e
modele m a g a z i a pistolului este o piesă c o m p o n e n t ă , esen­
ţ i a l ă , c a şi m a g a z i a u n e i a r m e c u r e p e t i ţ i e de t i p m i l i t a r ,
i a r a r c u l m a g a z i e i fiind solid dimensionat, este m a i p u ţ i n
e x p u s l a s l ă b i r e . î n c ă r c a r e a a c e s t o r p i s t o a l e se f a c e c u a-
j u t o r u l u n e i l a m e î n c ă r c ă t o a r e , l a fel c a şi l a o a r m ă
Mauser, sau Mannlicher-Schdnauer. Cartuşele prinse
l a m e î n c ă r c ă t o a r e , lo t r a n s p o r t , în cartuşieră, sau
compartimentul special al tocului pistolului, — cer m u l t
m a i p u ţ i n l o c c a m a g a z i i l e s i s t e m e l o r B r o w n i n g , Colt, P a ­
rabellum, W a l t h e r , F r o m m e r , e t c , etc. M a g a z i i l e a c e s t o r
s i s t e m e de a s e m e n e a s u n t e x p u s e l a d e f e c ţ i o n ă r i d i n c a u z a
p r a f u l u i , n i s i p u l u i şi a u m e z e l e i . D i n a c e s t e şi d i n c a u z a
u n e i s e r i i de a l t e m o t i v e s e r i o a s e , u n s i s t e m i n f a i l i b i l de
p i s t o l a u t o m a t a s t ă z i n u e x i s t ă şi î n u r m a r e , d i n p u n c t de
vedere p r a c t i c , revolverul îşi p ă s t r e a z ă s u p e r i o r i t a t e a . B i n e
înţeles c ă a c e a s t ă a f i r m a ţ i e se potriveşte n u m a i l a revol­
v e r e de o f a b r i c a ţ i e de e l i t ă şi n i c i d e c u m n u l a r e v o l v e r e l e
marcă ieftină, pe c a r i f a b r i c i l e m a r i le v â n d n u c u b u c a ­
t a , ci m a i m u l t c u k i l o g r a m u l .
Platina pistolului automat!
L a m a j o r i t a t e a sistemelor arcul percutor este perma­
nent a r m a t î n c e p â n d din m o m e n t u l c â n d a fost Introdus
u n c a r t u ş în ţeava, deci e x p u s l a slăbiri. D i n acest m o t i v
DELA CENTRALA ORNITOLOGICĂ
„Centrala Ornitologică Română"
de ION I. CĂTUNEANU
Şeful Centralei Ornitologice R o m â n e
Ornitologia, a d i c ă studiul păsărilor, este o ş t i i n ţ ă
f o a r t e r ă s p â n d i t ă î n ţ ă r i l e d i n o c c i d e n t u n d e şi d r a g o s t e a
p e n t r u s b u r ă t o a r e este a d â n c s ă d i t ă în i n i m a locuitorilor.
L a noi, p â n ă a c u m c â ţ i v a ani p u t e m spune c ă orni­
tologia se afla într'o s t a r e e m b r i o n a r ă , cu toate c ă î n c ă
cu mult timp în u r m ă întâlnim cercetători răsleţi, m a i
n u m e r o ş i î n A r d e a l , u n d e o b s e r v a ţ i u n i l e , c o l e c t ă r i l e de m a ­
t e r i a l şi p u b l i c a ţ i u n i l e a s u p r a a v i f a u n e i r e g i o n a l e î n c e p
1
î n c ă din a n u l 1778 ). I n vechiul R e g a t n u m ă r u l a c e s t o r a
e s t e r e s t r â n s şi de a b e a î n u l t i m i i a n i O r n i t o l o g i a a î n c e ­
p u t s ă i n t e r e s e z e şi s ă p r e o c u p e î n a f a r ă de o r n i t o l o g i şi
u n n u m ă r m a i m a r e de v â n ă t o r i , a c e ş t i a f i i n d î n t r ' u n c o n ­
tact direct cu v â n a t u l sburător, ale cărui chestiuni privi­
în t o a r e l a g o s p o d ă r i a a v i f a u n e i c i n e g e t i c e p r e z i n t ă p e zi c e
în trece un interes crescând.
Astfel s t â n d l u c r u r i l e , n u m ă r u l p u b l i c a ţ i u n i l o r a p ă ­
rute în acest domeniu în ţ a r ă este restrâns. Mulţi cerce­
t ă t o r i R o m â n i a u din a c e a s t ă c a u z ă i m p r e s i a c ă n u e x i s ­
tă o literatură ornitologică despre păsările ţărei noastre.
T o t u ş i l u c r ă r i în a c e a s t ă direcţie s'au p u b l i c a t din p ă c a t e
de a u t o r i s t r ă i n i . S p u n din p ă c a t e , c ă c i a c e s t e l u c r ă r i s u n t
r ă s p â n d i t e î n t r ' o m u l ţ i m e de p e r i o d i c e s t r ă i n e , g r e u de
procurat.
î n c e r c ă r i de a o r g a n i z a şi u r m ă r i p e t e r e n c e r c e t ă r i
o r n i t o l o g i c e , s ' a u f ă c u t l a n o i î n ţ a r ă şi î n t r e c u t , î n s ă
e x i s t e n ţ a l o r a fost efemeră.
Astfel p r i m a iniţiativă n e n t r u c r e a r e a unei „Centrale
Ornitologice" a fost a c e a a Domnului Colonel August von
S p i e s s . c a r e p r i n a n u l 1923 a p l e d a t p e n t r u înfiinţarea
unei Centrale prin lucrarea D-sale ,,Patru anotimpuri în
2

p i s t o a l e l e S t e y r şi C o l t a u platine cu cocoaşei L a pistoalele raiul p ă s ă r i l o r din Domeniul M ă n ă s t i r e a " ) .

R o t h - S a u e r ( s c o s d i n f a b r i c a ţ i e ) R o t h M o d . 67 şi l a u n e l e
m o d e l e W a l t h e r , a r c u l p e r c u t o r r ă m â n e n e a r m a t şi s e a r -
m e a z ă p r i n m i ş c a r e a d e g e t u l u i a r ă t ă t o r — c a şi l a u n r e ­
volver cu p l a t i n ă cu dublă acţiune — în m o m e n t u l c â n d
d o r i m s ă t r a g e m . P r a c t i c ; — d a r d i n p u n c t de v e d e r e a l
D-sa şi-a v ă z u t cel puţin în p a r t e a c e s t p r o e c t r e a l i ­
zat, d a t f i i n d c ă î n t i m p u l a c t i v i t ă ţ i i D o m n i e i S a l e c a D i ­
r e c t o r al V â n ă t o r i l o r R e g a l e din Sibiu a înfiinţat acolo o
„Secţie Ornitologică" c o n d u s ă de f i c a D - s a l e D - r a S i l v i a
A S p i e s s . A c t i v i t a t e a a c e s t e i s e c ţ i i s'a m a n i f e s t a t p r i n t r e
3

preciziei tirului m a i puţin practic, deoarece m â n u i r e a tră­ altele p r i n observaţiuni a s u p r a m i e r a ţ i e i ) u r m ă r i t e pe

g a c i u l u i c e r e f o r ţ ă , c a şi l a r e v o l v e r . l i t o r a l u l M ă r i i N e g r e şi p r i n i n e l a r i f ă c u t e cu i n e l e de
U n alt defect a p i s t o a l e l o r c a r i a u m a g a z i i k l a sis­ p r o v e n i e n ţ ă s t r ă i n ă . A c e a s t ă S t a ţ i u n e s'a d e s f i i n ţ a t î n s ă
t e m B r o w n i n g şi P a r a b e l l u m : m a g a z i a e s t e p r i n s ă p r i n u n odată cu t r e c e r e a D o m n u l u i Colonel Spiess la pensie.
m i c m e c a n i s m . L a a p ă s a r e a voită sau nevoită, m a g a z i a S e p a r a t de a c e a s t ă S e c ţ i e O r n i t o l o g i c ă si n o a t e c u
ese, şi, d a c ă s ' a î n t â m p l a t f ă r ă v o i n ţ a n o a s t r ă — u ş o r s e i d e e a î n c o l ţ i t ă m a i de t i m n u r i u , n e a p a r e i n i ţ i a t i v a c r e a - ,
întâmplă aceasta — am r ă m a s desarmaţi, magazia, par­ r e i u n u i Observator O^nitolomc. Ideie s u g e r a t ă î n c ă , înain­
tea a l i m e n t a r ă a pistolului fiind eşită, poate, c h i a r pierdu­ t e de a n u l . 1026 C o n s i l i u l u i de A d m i n i s t r a ţ i e a l U n i u n e î
t ă . D i n a c e s t m o t i v , d i n p u n c t de v e d e r e c o n s t r u c t i v , m a i G e n e r a l e a V â n ă t o r i l o r din R o m â n i a de c ă t r e u n u l din
s u p e r i o a r e s u n t s i s t e m e l e c a r i a u m a g a z i i c u m le a u m e m b r i i s ă i . i l u s t r u l n o s t r u Ornitolosr P r o f e s o r u l D i o n i s i e
4
S t e y r ( m o d e l u l a r m a t e i ) şi R o t h M o d . 07. L i n ţ i a . R ă s p u n s u l a fost î n s ă n e s a t i s f ă c ă t o r ) .
I n ce p r i v e ş t e c a l i b r u l : D e l a c a r t u ş u l u n u i p i s t o l s e M a i t â r z i u î n a n u l 1028 t o t D - s a n r o p u n e p r i m u l u i
c e r e p u t e r e de o p r i r e „ s t o p p i n g p o w e r " l a c e a m a i m i c ă C o n c r e s N a t u r a l i s t din R o m â n i a c r e a r e a u n e i Staţiuni
d i s t a n ţ ă , d e c i un c a l i b r u n u m a i m i c d e c â t 9 m m . A c e s t Ornitologice.
calibru au sistemele Parabellum, Steyr, Bereta italiană, Congresul a aprobat propunerea făcută, indicând ca
i a r C o l t u l a m e r i c a n c a l . 45 11 m m . G l o n ţ u l t r e b u e să
=
S e f a l S t a ţ i u n e i O r n i t o l o g i c e r>e D o m n u l P r o f e s o r L i n ţ i a .
p r o d u c ă o p u t e r e de o p r i r e m o m e n t a n ă , i n d i f e r e n t î n c a r e C u t o a t e a c e s t e a , a u t o r i t ă ţ i l e n o a s t r e de S t a t . de n e a t u n c i ,
p a r t e a c o r p u l u i a fost lovit a d v e r s a r u l . Nu p o a t e s ă pro­ a u r ă m a s i n d i f e r e n t e si a s t f e l n u s'a m i t u t î n f i i n ţ a d e c â t
d u c ă a c e s t e f e c t u n c a r t u ş de 6.35 m m . ( B r o w n i n g ) şi f o a r ­ u n Post de observaţii Orvitoloriice la J u r i l o ^ c a . dându-i-se
5
te p u ţ i n v e r o s i m i l c ă v a p r o d u c e u n c a r t u ş de 7.65 m m . D o m n u l u i L i n ţ i a o d e l e g a ţ i e p e r m a n e n t ă de c o n d u c e r e ) .
( B r o w n i n g ) , a f a r ă de c a z u r i n o r o c o a s e . B i n e î n ţ e l e s c ă I n i ţ i a t i v ă f r u m o a s ă , ce din lipsă, de f o n d u r i n u a p u t u t
e f e c t u l d e p i n d e şi de g r e u t a t e a , f o r m a g l o n ţ u l u i , p r e c u m f u n c ţ i o n a d e c â t doi a n i ( 1 9 2 8 — 1 9 3 0 ) .
şi de e n e r g i a c a r e l a d i s t a n ţ a de 25 m m . t r e b u e s ă fie de Tn a c e l a ş i a n D o m n u l P r o f e s o r L i n ţ i a îşi î n f i i n ţ e a z ă
35—45 m e t r i k i l o g r a m e . la T i m i ş o a r a o s t a ţ i u n e O r n i t o l o g i c ă c u d e n u m i r e a de
Lt. Col. Roland Schneider-Snyder Staţiunea Ornitologică Pomană, S t a ţ i u n e ce m a i t â r z i u
s'a s t a b i l i t l a M u z e u l C u l t u r a l , a v â n d şi u n m u z e u p r o -
Doritori să susţinem si pe mai departe cu toată căldu­
ra tinăra mişcare ornitologică română, în urma dorinţei *) Schenk / . : F a u n a regni Hungariae. Aves, 1917.
exprimate de „Centrala ornitologică" cu numărul de faţă 2
) S c r i s o a r e c ă t r e I . C. A . R . din 25 Ian. 1941 (răspuns
înfiinţăm o nouă rubrică stabilă pe care o punem la dis­ la „ O r g . C. O. R . N o . 3 2 2 2 din 2 0 . I . 1 9 4 1 ) .
poziţia „Centralei". Vor apare aici număr de număr în *) Spiess Silvia von: U b e r V o g e l z u g în Rumänien, 1932.
afara comunicărilor oficiale, articole cu subiect ornitolo­ *) Linţia D.: P r o b l e m a înfiinţării unei Staţiuni O r n i t o l o ­
gic, scrise de specialiştii noştrii. gice în R o m â n i a . ( C o n g r e s al Naturalistilor din R o m â n i a , Cluj,
Primim cu sentimente frăţeşti pe ornitologii români 1928).
in casa noastră, şi sperăm să fim de folos frumoasei ştiin­ 5
) Ord. No. 60202/928 al Ministerului Agriculturei şi D o ­
ţe, pe care o reprezintă. „C." meniilor,
p r i u , a l c ă t u i t d i n i n t e r e s a n t a c o l e c ţ i e de p ă s ă r i a t â t de
m i n u n a t î m p ă i a t e de D - s a .
T o t î n c a d r u l a c e s t o r î n c e r c ă r i p u t e m c i t a şi Cen­
trala Zoogeografică ce se o c u p a î n p a r t e şi de p ă s ă r i , f u n c ­
ţ i o n â n d pe l â n g ă S e r v i c i u l V â n ă t o a r e i sub c o n d u c e r e a
D-rului R . C ă l i n e s c u . E x i s t e n ţ a a c e s t e i a a fost a n e m i c ă
şi de s c u r t ă d u r a t ă .
u
S e p a r e ) c ă şi D - r u l C ă l i n e s c u a p r o p u s î n f i i n ţ a r e a
vinei Staţiuni Ornitologice î n tiimpul c o n d u c e r i i C e n t r a l e i
Zoogeografice, î n s ă a c e a s t ă p r o p u n e r e a r ă m a s f ă r ă re­
zultat.
Mai t â r z i u , p r i n a n i i 1934—1935 s u b s e m n a t u l v ă z â n d
n e c e s i t a t e a c e se i m p u n e de a c e n t r a l i z a c e r c e t ă r i l e a v i ­
f a u n e i n o a s t r e a t â t de b o g a t e , a m p r o p u s î n f i i n ţ a r e a î n
B u c u r e ş t i a u n e i Staţiuni Ornitologice, fiind î n s ă refuzat
de f o r u r i l e c o m p e t e n t e , d i n l i p s ă de f o n d u r i .
O u l t i m ă i n i ţ i a t i v ă p l i n ă de l a u d ă a f o s t a c e a a C o n ­
telui C a r o l K o r n i s , c a r e c r e a s e în T r a n s i l v a n i a , l a M ă n ă s ­
t i r e a î n j u d e ţ u l C l u j , p e p r o p r i e t a t e a D - s a l e u n Post de
observaţie ce a dat r e z u l t a t e f o a r t e i n t e r e s a n t e , D-sa r e a ­
lizând inelari în Delta Dunării, cu inele provenite dela
Institute Ornitologice străine.
L u c r u r i l e s ' a u o p r i t a c i p â n ă î n a n u l 1938 c â n d î n u r m a
n u m i r i i D o m n u l u i I n g i n e r A u r e l M. C o m ş i a c a I n s p e c t o r
G e n e r a l a l V â n ă t o a r e i , D - s a d â n d u - ş i s e a m a de l i p s a u n e i
o r g a n i z a ţ i i Ornitologice p e n t r u î n l e s n i r e a şi c e n t r a l i z a r e a
l u c r ă r i l o r a v i f a u n i s t i c e d i n ţ a r ă şi de m a r e a i m p o r t a n ţ ă
p e c a r e o p r e z i n t ă o r n i t o l o g i a a t â t d i n p u n c t de v e d e r e
ş t i i n ţ i f i c , e c o n o m i c , c â t şi v â n ă t o r e s c ş i - a l u a t g r e a u a î n ­
s ă r c i n a r e de a p u n e bazele Ornitologiei Române. Astfel în
ş e d i n ţ a d i n 2 M a r t i e 1938 D o m n u l D i r e c t o r G e n e r a l a l E c o ­
n o m i e i V â n a t u l u i A. M . C o m ş i a (pe a t u n c i î n c ă I n s p e c t o r
General al Vânătoarei), a sugerat Consiliului P e r m a n e n t
a l V â n ă t o a r e i i d e i a î n f i i n ţ ă r i i u n u i Institut Ornitologic
Român. I d e e a a c e a s t a f r u m o a s ă şi a t â t de u t i l ă , a p r i n s
r ă d ă c i n i î n g â n d u l D - s a l e i m e d i a t d u p ă î n a p o i e r e a s a din
Canada. In Europa, R o m â n i a era u n a dintre puţinele ţări
c a r e n u a v e a o a s t f e l de i n s t i t u ţ i e , l u c r u c u a t â t m a i r e ­
g r e t a b i l c u c â t n u m ă r u l m a r e de p ă s ă r i c e s e g ă s e ş t e l a
n o i n e d ă m a r i p o s i b i l i t ă ţ i n a t u r a l e de s t u d i e r e .
In a c e a s t ă m e m o r a b i l ă şedinţă în care a fost propu­
s ă î n f i i n ţ a r e a p r i m e i i n s t i t u ţ i i o r n i t o l o g i c e de S t a t , s ' a
f i x a t p e n t r u î n t â i a o a r ă şi b u g e t u l F o n d u l u i de V â n ă t o a ­
r e C u a c e a s t ă o c a z i e D o m n u l Tng. A. M . C o m ş i a a p r o p u s
s ă se a l o c e o s u m ă de 200.000 lei d i n a c e s t f o n d , p e n t r u
o r g a n i z a r e a şi f u n c ţ i o n a r e a a c e s t u i I n s t i t u t . S u m ă c e s ' a r
v ă r s a I n s t i t u t u l u i o s e r i e de a n i , p â n ă c e se v o r g ă s i fon­
durile n e c e s a r e venite din alte părţi, p e n t r u funcţionare
ş i c u m p ă r ă r i de m a t e r i a l e .
S e d î u l a c e s t u i I n s t i t u t a r fi f o s t d e o c a m d a t ă l a In­
stitutul de Cercetări Agronomice ăl României. D-sa soco­
t e a c ă d u p ă o s e r i e de a n i I n s t i t u t u l O r n i t o l o g i c R o m â n
î ş i v a fi j u s t i f i c a t b i n e d r e p t u l de e x i s t e n t ă şi d u p ă c e v a
r e u ş i s ă i a s ă d i n f a z a l u i p r i m i t i v ă , va d e v e n i o I n s t i t u ­
ţ i e de S t a t c u t o t u l a p a r t e şi n u v a m a i fi s u b v e n ţ i o n a t ă
din obolul vânătorilor.
P r o p u n e r e a a c e a s t a a fost a p r o b a t ă în principiu, ur­
m â n d ca într'o şedinţă viitoare a Consiliului P e r m a n e n t
a l V â n ă t o a r e i s ă s e f i x e z e s u m a r e s p e c t i v ă şi s ă s e f a c ă
propunerea concretă D o m n u l u i Ministru al Agriculturii.
Crearea Institutului Ornitologic a întâmpinat însă
d u p ă c u m e r a de a ş t e p t a t n u m e r o a s e d i f i c u l t ă ţ i , a s t f e l c ă
D o m n u l D i r e c t o r G e n e r a l Tng. A. M . C o m ş i a s ' a v ă z u t o-
b l i g a t s ă r e n u n ţ e cel p u ţ i n m o m e n t a n l a a c e a s t ă ideie.
D e a c e e a D - s a p r o p u n e p r i n c i r c u l a r a d i n 1 6 M a i 1938 p u ­
n e r e a p i e t r e i f u n d a m e n t a l e a Ornitologiei Române prin
î n f i i n ţ a r e a Centralei Ornitologiei Române şi a Asociaţiei
Ornitologilor Români.
I n a c e a s t ă d a r e de s e a m ă D - s a d e s c r i e r o s t u l O r n i t o -
lo giei R o m â n e şi felul în c a r e doreşte s ă p o r n e a s c ă la
d r u m . E a se r e z u m ă a s t f e l :
a) U n a p a r a t c e n t r a l , n u m i t „Centrala Ornitologică"
c u s e d i u l î n B u c u r e ş t i şi c u u n l a b o r a t o r î n D e l t a D u n ă r i i .
b) U n a p a r a t e x t e r i o r , c a r e s e c o m p u n e d i n t r ' u n n u ­
m ă r de o r n i t o l o g i c o m p e t e n ţ i , c u r e ş e d i n ţ a î n diferite
p u n c t e ale ţ ă r i i : a ş a zişi „Colaboratori".
c) U n o r g a n a u x i l i a r de m a r e i m p o r t a n ţ ă , c e s ' a r
n u m i „Asociaţia Ornitologilor Români".
6
) Călinescu Dr. R.: R e f e r a t din 3. V I . 1938
D u p ă c â ţ i v a a n i de a c t i v i t a t e r o d n i c ă , l u c r u r i l e v o r
trebui să evolueze astfel ca în locul unei simple „Centrale"
s ă a v e m u n „Institut Ornitologic". Atunci, lăudabilul aju­
t o r d a t de v â n ă t o r i m e a r o m â n ă î n p r i m i i p a ş i a i e x i s t e n ­
ţei a c e s t e i Instituţii, v a r ă m â n e vie î n sufletul ornitolo­
g i l o r R o m â n i , i a r v â n ă t o r i m e a v a p u t e a fi d i s p e n s a t ă de
s u b v e n ţ i a a n u a l ă d a t ă , a c e a s t a r ă m â n â n d c u t o t u l în s a r ­
cina bugetului Statului.
D e a b e a l a 10 F e b r u a r i e 1939 C o n s i l i u l P e r m a n e n t a l
V â n ă t o a r e i a r e l u a t în discuţie p r o b l e m a o r g a n i z ă r i i or­
n i t o l o g i e i R o m â n e , c e f u s e s e î n c e p u t ă î n a n u l 1938, p r o p u ­
n â n d c a Centrala Ornitologică Română să se înfiinţeze
l a Institutul de Cercetări Agronomice al României. Tot în
această şedinţă Consiliul a propus ordonanţarea sumei
de 200.000 lei c a s u b v e n ţ i e a n u a l ă î n s c o p u l o r g a n i z ă r i i ş i
funcţionării Centralei Ornitologice.
D o m n u l P r o f e s o r G. I o n e s c u Ş i s e ş t i , D i r e c t o r u l Insti­
tutului de Cercetării Agronomice al României, care dela
î n c e p u t , dat fiind v e d e r i l e D - s a l e l a r g i , a fost pe deplin
c o n v i n s de u t i l i t a t e a î n f i i n ţ ă r i i C e n t r a l e i , a s p r i j i n i t a-
c e a s t ă f r u m o a s ă i d e e şi a v â n d î n v e d e r e p r o p u n e r i l e f ă ­
c u t e de C o n s i l i u l P e r m a n e n t a l V â n ă t o a r e i şi de f a p t u l c ă
l a I n s t i t u t s e g ă s e a î n c ă d i n a n u l 1935 u n l a b o r a t o r de
7
O r n i t o l o g i e ) , a s u s ţ i n u t c r e a r e a „Centralei Ornitologice
Române" p e l â n g ă D o m n u l N. D. C o r n ă ţ e a n u , M i n i s t r u l
A g r i c u l t u r e i şi D o m e n i i l o r .
I n u r m a aprobării avizului şedinţei Consiliului P e r ­
m a n e n t de V â n ă t o a r e , a p a r e l a 7 I u n i e 1 9 3 9 D e c i z i a M i n i s ­
8
t e r i a l ă ) p r i n c a r e i a f i i n ţ ă „Centrala Ornitologică Ro­
mână", a v â n d u r m ă t o r u l p r o g r a m de l u c r u :
1. R e a l i z a r e a p r i n t o a t e m i j l o a c e l e de p r o p a g a n d ă a
ocrotirii avifaunei utile.
2. S t a b i l i r e a c u a j u t o r u l ş t i i n ţ e i a f o l o a s e l o r şi p a ­
g u b e l o r a d u s e d i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c d e c ă t r e p ă ­
sări.
3. A s i s t a r e a v â n ă t o r i m e i ţ ă r i i , î n r e z o l v a r e a p r o b l e ­
melor privitoare la gospodărirea avifaunei cinegetice.
4. S t a b i l i r e a l i n i i l o r de m i g r a ţ i e , c e tirec p r i n ţara
n o a s t r ă şi a a n o t i m p u r i l o r de s o s i r e şi de p l e c a r e a p ă s ă ­
rilor.
5. C o l a b o r a r e a s t r â n s ă c u o r g a n e l e o r n i t o l o g i c e d i n
a l t e ţ ă r i , î n s c o p u l p r o m o v ă r i i i n t e r e s e l o r m u t u a l e de o c r o ­
t i r e a a v i f a u n e i şi de c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e .
P r i n punctul unu ne r e f e r i m la p ă s ă r i l e dnsectivore
ce s u n t u n d i s p o z i t i v e x t r e m de u t i l p e n t r u agricultura
m o d e r n ă în c o m b a t e r e a insectelor vătămătoare. Trebue
î n s ă ştiut c ă a g r i c u l t u r a m o d e r n ă n u este favorabilă l ă ­
sărilor insectivore, c ă r o r a le reduce sau strică mediul,
p r i n e l i m i n a r e a tufelor s a u p l a n t e l o r sălbatice, n r i n în­
m u l ţ i r e a m i c i l o r p r o p r i e t ă ţ i ce i m p l i c ă o c o n t i n u ă activi­
t a t e a g r i c o l ă şi r ă p e ş t e a s t f e l d i n l i n i ş t e a p ă s ă r i l o r n e c e ­
sară nentru cuibărit.
Aşa fiind, o m u l trebue s ă d e p u n ă toate sforţările
p e n t r u a m e l i o r a r e a m e d i u l u i l o r de t r a i , d a t o r i t ă c ă r u i a
sporeşte pomilaţia p ă s ă r i l o r insectivore. Aceasta se poate
face n r i n t r ' o p r o p a g a n d ă i n t e n s ă î n c e p â n d în m e d i u l ru­
r a l c h i a r de p e b ă n c i l e ş c o a l e i . p e n t r u a d e s v o l t a d r a g o s ­
t e a de p ă s ă r i şi a.4 î n d r u m a î n t e h n i c a n e c e s a r ă p e n t r u
ocrotirea faunei insectivore.
Punctul doi c u p r i n d e o c h e s t i u n e f o a r t e i m p o r t a n t ă ,
î m p ă r ţ i r e a s p e c i i l o r f o l o s i t o a r e şi d a u n ă t o a r e n u s e n o a t e
f a c e n u m a i c o n s u l t â n d l u c r ă r i ce r e d a u e x p e r i e n ţ e f ă c u t e
î n a l t e ţ ă r i . ci i m p l i c ă c e r c e t ă r i u r m ă r i t e n e t e r e n n e n t r u
a constata eventual cazul c â n d o snecie. iniţial folositoare,
n r i n t r ' u n f e n o m e n n u r local, n o a t e spori l a un m o m e n t dat
în m o d î n g r i j o r ă t o r , devenind c h i a r o n l a g ă . M e n i r e a Cen­
t r a l e i e s t e de a h o t ă r î m ă s u r i l e n e c e s a r e c e t r e b u e s c l u a t e
pentru remediere. ..
A s i s t a r e a v â n ă t o r i m e i . c u p r i n s ă î n punctul trei. în
l e g ă t u r ă c u e-ospodărîa v â n a t u l u i r u n e n e e s t e de o î m n o r -
tantă. p r i m o r d i a l ă . Astfel, i a t ă cele R p u n c t e m e n ţ i o n a t e
de Dl C o m ş i a î n c i r c u l a r a D - s a l e :
a) R e c e n s ă m â n t u l ( î n e p o c a c u i b ă r i t u l u i ) a i n d i v i z i ­
l o r a p a r ţ i n ă t o r i s p e c i i l o r r a r e s a u î n d e c l i n , î n s c o p u l de
a p r e g ă t i u n c â t m a i s o l i d r e g i m de p r o t e j a r e .
7
) pe lângă S t a ţ i u n e a E n t o m o l o g i c ă .
8
) Monitorul Oficial No. 1 3 6 din 16 Iunie 1939 (decizie
publicată si în R e v i s t a „ C a r p a t i i " An. I X - l e a , No. 6 din 15 Iu­
nie 1 9 4 1 .
 b) R e p o p u l a r i z a r e a ( p r i n c o l o n i z a r e ) a s p e c i i l o r dis­
p ă r u t e n u de m u l t de p e m e l e a g u r i l e n o a s t r e .
c) S t a b i l i r e a r ă s p â n d i r e i g e o g r a f i c e a v â n a t u l u i n o s ­
tru aripat.
d) S t u d i e r e a i m p o r t a n t e i p r o b l e m e a „sanctuarelor
pentru păsări", c a r e t r e b u e s c a fi î n f i i n ţ a t e î n d i f e r i t e r e ­
giuni ale ţărei.
e) A j u t o r a r e a v â n ă t o r i m e i î n s ă b u i r e a u n e i c â t m a i
r a ţ i o n a l e e p o c e de v â n ă t o a r e .
f) S t a b i l i r e a l i n i i l o r de m i g r a ţ i e c a r e t r e c p r i n ţ a r a
noastră, etc.
Punctul patru, a d i c ă c o l a b o r a r e a c u I n s t i t u t e l e Or­
n i t o l o g i c e din s t r ă i n ă t a t e , este f i r e a s c ă , dat fiind c ă pen­
t r u m i g r a t o r i i n u e x i s t ă h o t a r e şi de a c e e a p e n t r u a s t a ­
b i l i î n a n s a m b l u c h e s t i u n i l e c e le p r i v e s c e s t e a b s o l u t ă n e ­
v o i e de o c o l a b o r a r e c â t m a i s t r â n s ă c u c e l e l a l t e I n s t i t u t e
similare străine.
P e n t r u c a Centrala Ornitologică Română să poată
f u n c ţ i o n a şi p r o g r e s a , a v e a n e v o i e şi de u n S t a t u t . A c e s t
p r o e c t de S t a t u t a fost î n t o c m i t de c ă t r e D o m n u l D i r e c t o r
a l E c o n o m i e i V â n a t u l u i I n g . A. M . C o m ş i a , p r i m i n d a p r o ­
b a r e a M i n i s t e r i a l ă l a 25 M a i 1941.
P e n t r u o m a i a m p l ă l ă m u r i r e a c i t i t o r i l o r voi r e d a
9
mai jos textual acest S t a t u t ) :
STATUTUL CENTRALEI ORNITOLOGICE ROMÂNE
înfiinţarea şi scopul.
Art. 1. — S e î n f i i n ţ e a z ă . . C e n t r a l a O r n i t o l o g i c ă R o ­
m â n ă " , î n b a z a d e c i z i e i M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e ­
n i i l o r N r . 725 d i n 1939, p u b l i c a t ă î n M o n i t o r u l O f i c i a l N r .
136 d i n 16 I u n i e 1939, f i i n d o i n s t i t u ţ i e î n c a d r a t ă î n I n s t i ­
t u t u l de C e r c e t ă r i A g r o n o m i c e a l R o m â n i e i , c u s e d i u l î n
Bucureşti.
Scopul Centralei este:
a) C o n s e r v a r e a p e t o a t e c ă i l e .şi p r i n t o a t e m i j l o a ­
cele a a v i f a u n e i , c a fiind u n b u n n a ţ i o n a l ce s e r v e ş t e sco­
p u r i e c o n o m i c e , s o c i a l e , b i o l o g i c e , e s t e t i c e şi ş t i i n ţ i f i c e ;
b) D e s v o l t a r e a şi p o p u l a r i z a r e a o r n i t o l o g i e i e c o n o m i ­
ce, c a i n s t r u m e n t p u s î n s e r v i c i u l c u l t u r i i s o l u l u i ;
c) S t u d i e r e a m o d u l u i de t r a i şi de m i e r a ţ i u n e . p r e ­
c u m şi studiul s i s t e m a t i c e i avifaunei ce i n t e r e s e a z ă R o -
,mânia.
Art. 2. — P e n t r u a t i n g e r e a s c o p u r i l o r d i n a r t . 1, Cen­
t r a l a Ornitologică R o m â n ă va întreţine — între altele —
o s t r â n s ă şi p e r m a n e n t ă c o l a b o r a r e :
a) C u i n s t i t u ţ i i l e , c u a j u t o r u l c ă r o r a îşi p o a t e r e a l i ­
z a p r o g r a m u l p e t e r e n şi a n u m e : M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i N a ­
ţionale, Comisia m o n u m e n t e l o r naturii, Direcţia produc­
ţiei vegetale agricole, D i r e c ţ i a silvică. D i r e c ţ i a c o m e r c i a l ă
a p ă d u r i l o r (C. A . P . S . ) , D i r e c ţ i a p ă d u r i l o r p a r t i c u l a r e ,
Direcţia pescăriilor Statului, Direcţia economiei vânatului;
b) C u i n s t i t u ţ i i l e o r n i t o l o g i c e s i m i l a r e d i n a l t e ţ ă r i .
Mijloacele.
Art. 3. — D e s v o l t a r e a C e n t r a l e i O r n i t o l o g i c e R o m â n e
se v a f a c e î n m o d t r e p t a t , p e m ă s u r a p o s i b i l i t ă ţ i l o r m a t e ­
riale disponibile, prin:
1. C o n t r i b u ţ i e t e h n i c ă şi s u b v e n ţ i i f a c u l t a t i v e , b ă n e ş t i
s a u î n f o r m ă de m a t e r i a l e o b ţ i n u t e d e l a i n s t i t u ţ i i l e de s u b
a r t . 2, a l . a), c a f i i n d d i r e c t s a u i n d i r e c t m a t e r i a l i c e ş t e
sau moralmente interesate în desvoltarea ornitologiei
ţării;
2. C o n t r i b u ţ i i b e n e v o l e de c ă t r e d i f e r i t e i n s t i t u ţ i i fi­
n a n c i a r e şi a ş e z ă m i n t e culturale.
3. D o n a ţ i u n i şi l e g a t e p a r t i c u l a r e .
Conducerea, administrarea fi funcţionarea.
Art. i. — C o n d u c e r e a e f e c t i v ă a C e n t r a l e i O r n i t o l o g i ­
ce R o m â n e s e î n c r e d i n ţ e a z ă u n u i o r n i t o l o g n u m i t de M i ­
n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r p r i n d e c i z i e şi î n c a d r a t
î n a c e s t s c o p î n I n s t i t u t u l de C e r c e t ă r i A g r o n o m i c e a l R o ­
mâniei, lucrând sub ordinele directorului acestui institut.
G e s t i u n e a averii Centralei Ornitologice se î n c a d r e a z ă în
gestiunea Institutului.
Art. 5. — P e n t r u a s i s t a r e a de o r i c a r e n a t u r ă a C e n ­
t r a l e i O r n i t o l o g i c e şi p e n t r u i n t e g r a r e a a c t i v i t ă ţ i i s a l e c u
9
) Monitorul Oficial N o . 153 din \ Iulie 1941.
i n t e r e s e l e i n s t i t u ţ i i l o r m e n ţ i o n a t e î n a r t . 2, a l . a), se c r e -
i a z ă c o n s i l i u l o r n i t o l o g i c , din c a r e v o r f a c e p a r t e de d r e p t
şi c u v o t d e l i b e r a t i v :
1. C â t e u n d e l e g a t o f i c i a l a l i n s t i t u ţ i i l o r m e n ţ i o n a t e
î n a r t . 2, a l . a), n u m i t în m o d o n o r i f i c p r i n d e c i z i e de c ă ­
t r e M i n i s t r u l A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r .
2. C i n c i o r n i t o l o g i . a l e ş i d u p ă c r i t e r i u l a c t i v i t ă ţ i i l o r
p e a c e s t t ă r â m şi n u m i ţ i î n m o d o n o r i f i c , p r i n d e c i z i e , de
c ă t r e M i n i s t r u l A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r .
P r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i o r n i t o l o g i c v a fi a l e s de c ă ­
t r e m e m b r i i de s u b a l . 1, d i n t r e m e m b r i i de s u b a l . 2, i a r
f u n c ţ i a de s e c r e t a r a l c o n s i l i u l u i o v a î n d e p l i n i î n s u ş i
conducătorul Centralei Ornitologice, având vot consul­
tativ.
C o n s i l i u l o r n i t o l o g i c s e v a î n t r u n i l a I n s t i t u t u l de
C e r c e t ă r i A g r o n o m i c e al R o m â n i e i , ori c â n d l a c e r e r e a
c e n t r a l e i şi o b l i g a t o r , a n u m e î n c u r s u l l u n e i D e c e m b r i e ,
c â n d se v o r f a c e d ă r i l e de s e a m ă , p r e c o n i z ă r i l e m ă s u r i l o r
de l u a t p e n t r u d e s v o l t a r e a şi a p l i c a r e a o r n i t o l o g i e i şi se
vor discuta problemele bugetare.
M e m b r i l o r cu domiciliul în provincie, convocaţi în
s c o p u l ş e d i n ţ e i , li se v a r a m b u r s a d i n f o n d u r i l e C e n t r a l e i ,
c h e l t u i e l i l e de t r a n s p o r t şi d i u r n e l e l e g a l e .
In vederea rezolvării a c e l o r p r o b l e m e c a r e se m ă r g i ­
nesc n u m a i la raportul Centralei cu o a n u m i t ă instituţie
d i n c a t e g o r i a a c e l o r de s u b a r t . 2, a l . a), s e p o t ţ i n e ş e ­
d i n ţ e s p e c i a l e o r i c â n d a r fi n e c e s a r , c u p a r t i c i p a r e a n u ­
m a i a părţilor direct interesate.
Art. 6. — C e n t r a l a O r n i t o l o g i c ă R o m â n ă s e o c u p ă ,
î n t r e a l t e l e şi de i n e l ă r i l e p ă s ă r i l o r s ă l b a t i c e î n s c o p u r i
ş t i i n ţ i f i c e , d u p ă n o r m e l e s t a b i l i t e de l e g e .
A c ţ i u n e a i n e l a r i i v a fi o r g a n i z a t ă î n m o d t r e p t a t p e
î n t r e a g a ţairă, p r i n î n f i i n ţ a r e a de staţiuni ornitologice
p e n t r u i n e l a r e a p ă s ă r i l o r şi p u n c t e de o b s e r v a ţ i e c o n d u s e
de p e r s o a n e c o m p e t e n t e î n m a t e r i e .
Centrala Ornitologică va tipări instrucţiuni cu privi­
r e l a i n e l a r i , î n f o r m ă de b r o ş u r ă , c e s e v a d i s t r i b u i c o n -
tra^cost amatorilor.
Art. 7. — C e n t r a l a O r n i t o l o g i c ă v a o r g a n i z a şi c o n ­
d u c e , p r i n o r g a n e l e M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i ­
lor, M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e şi M i n i s t e r u l de I n t e r ­
n e , c o m b a t e r e a c i o r i l o r si a a l t o r p ă s ă r i d ă u n ă t o a r e .
Art. S. — C e n t r a l a O r n i t o l o g i c ă v a c o l a b o r a c u i n s t i ­
tuţiile competente p e n t r u î n f i i n ţ a r e a rezervaţiilor şi refu-
giilor avifaunistice.
Art. 9. — C e n t r a l a O r n i t o l o g i c ă v a î n t o c m i h ă r ţ i l e
z o o . a e o g r a f i c e a l e s p e c i i l o r a v i f a u n i s t e m a i de s e a m ă , i n ­
t e r e s a n t e d i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , c i n e g e t i c s a u e s ­
tetic. T o t o d a t ă v a întreprinde inventarierea periodică a
s p e c i i l o r r a r e , s a u p e c a l e de d i s p a r i ţ i e , l u â n d m ă s u r i î n
c o l a b o r a r e c u i n s t i t u ţ i i l e şi a u t o r i t ă ţ i l e c o m p e t e n t e p e n ­
tru conservarea lor.
Art. 10. — C e n t r a l a O r n i t o l o g i c ă v a î n c u r a j a , î n m ă ­
sura posibilităţilor sale materiale, promovarea literaturii
o r n i t o l o g i c e r o m â n e ş t i , p r e c u m şi a s t u d i i l o r şi c e r c e t ă ­
r i l o r ş t i i n ţ i f i c e de e x e c u t a t p e t e r e n s a u î n l a b o r a t o r .
Art. 11. — C e n t r a l a O r n i t o l o g i c ă v a c o l a b o r a c u o r g a ­
n e l e î n d r e p t , la î n f i i n ţ a r e a şi d e s v o l t a r e a A s o c i a ţ i e i o r n i ­
tologilor români.
Art. 12. — A c e s t s t a t u t v a fi s u p u s a p r o b ă r i i M i n i s ­
t r u l u i A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r , e l p u t â n d fi m o d i f i c a t
s a u completat prin decizie m i n i s t e r i a l ă .
Se aprobă,
G e n e r a l de C o r n de A r m a t ă Ion Sichitiu
25. V . 1 9 4 1 .
P r i n cele c u p r i n s e m a i sus, a m c ă u t a t s ă r e d a u pe
s c u r t a t â t istoricul ornitologiei române c â t şi toate fazele
p r i n c a r e a t r e c u t î n f i i n ţ a r e a „Centralei Ornitologice Ro
m.dne".
Deşi î n c e p u t u l s'a f ă c u t n u p r i n t r ' u n m ă r e ţ „Institut"
a c ă r u i d u r a b i l i t a t e n u a r fi a v u t s o r ţ i de i z b â n d ă , c i p r i n
c r e a r e a u n e i m o d e s t e „Centrale Ornitologice" p u s ă s u b o-
b l ă d u i r e a u n u i institut b i n e c u n o s c u t în ţ a r ă şi î n străi­
n ă t a t e , şi c u t o a t e c ă ş i - a î n c e p u t a c t i v i t a t e a î n t i m p u r i
g r e l e de m a r i f r ă m â n t ă r i i n t e r n a ţ i o n a l e , î n t â m p i n â n d di­
f i c u l t ă ţ i î n p r i m i i s ă i a n i de e x i s t e n ţ ă , t o t u ş i n ă d ă j d u e s c
c ă a c u m p o r n i m l a d r u m s i g u r şi c ă m u n c a d e p u s ă n e
v a d u c e f ă r ă î n t â r z i e r e l a î n f ă p t u i r i l e ce n e - a m p r o p u s ,
p e n t r u p r o m o v a r e a a c e s t e i f r u m o a s e şi i n t e r e s a n t e ş t i i n ţ e
ce e s t e o r n i t o l o g i a .

f PENTRU PATRIE
Şi-au jertfit viaţa pentru viitorul României vred­
nicii vânători şi cititori ai „Carpaţilor":
Lt. Col. Ion Dintevici;
Dr. Aurel Creţu, notar public, Sibiu.
Dr. Sever Pop, magistrat, Turda.
Fie primită jertfa lor şi amintirea lor veşnică!
Doi c ă p r i o r i
Te iveşti cu mare băgare de seamă de după cul­
me, şi căpriorul care păştia până atunci liniştit ţi-a
observat mişcarea, şi porneşte în sărituri largi, brăh-
nind. Din locul tău de pândă ai descoperit subt cren­
gile unui brădui, un căprior aşezat la hodină. Prin bi­
noclul ager îi vezi chiar ochii închişi; numai din vre­
me în vreme dă cu urechile, după muşte, prin somn.
Dar s'a întors vântul, şi a dus spre căprior mirosul
tău. In aceiaş clipă a sărit, ca ars cu foc, şi s'a salvat
cu groază de moarte în el.
Asta e firea căpriorului: frica de om, cumplita
frică de acest mare şi neînduplecat duşman. E a co­
pleşeşte toate, şi simţurile cele ascuţite dau alarmă
deîndată ce îl descopere. . .
Dar experienţa poate desrădăcina şi acest senti­
ment al fricei; sau cel puţin îl poate adormi. Căpriorul
se poate îmblânzi dacă e prins de mic, se obişnueşte
cu omul, care încetează a i se prezenta ca duşman,
îmblânzirea e o urmare a inteligenţei, care recunoaşte
binefacerile prieteniei omului, ş i numai după nenu­
mărate generaţii s e f o x e a doua fire, sălbătăciunea
devenind animal domestic. Voi povesti aici. însă două
cazuri, care iesă din acest mers comun al lucrurilor.
Amândouă s'au întâmplat în oraşul Arad.
Lângă Arad, la pădure există un sanator pentru
bolnavi pulmonari. Acum de patru ani în şir, când
dau frigurile, şi zăpada acopere hrana, se prezintă în
curtea sanatorului un căprior. Intră, ca la el acasă,
prin poarta cea mare, şi merge deadreptul la bucătă­
rie, de unde ştie, că îi cad bunătăţile. Pentru noapte
îşi găseşte adăpost s u b t vre-un şopron, şi iernează în
belşug, fără să-i treacă prin gând nici frica de om şi
nici dorul de pădure şi de tovarăşi. Când vine apoi
primăvara — dispare. Nu-1 mai vede nimenea toată
vara, toată toamna. Iarna îl aduce apoi înapoi. Gos­
podăria sanatorului are u n m ă g a r , De câteori îi vine
pofta acestui măgar s ă îşi răspândească melodioasa
voce — căpriorul începe s ă brăhnească. Şi tot aşa,
dacă din oarecare cau^ă brăhneşte căpriorul, asinul
îl acompaniază cu sonorul său ..i-a".
Avem deci a f a c e cu un căprior, care îşi pierde
sfiala câteva luni. vine la casa oamenilor, când în pă­
dure nu e prea prietenos, ca apoi să-şi redobândească
perfecta sălbătăcime pentru vre-o nouă luni. Cred, că
e vorba aici de un caz de deosebită inteligenţă — mai
ales, că acest căprior nu a fost crescut de mic la sa­
nator, ci singur, de capul lui a venit să cerşească o-
mului prietenie şi ajutor.
Cel de al doilea caz mi se pare şi mai interesant,
fiindcă pare a descoperi în . . . sufletul altui căprior o
adevărată afecţiune pentru un anume om.
înainte cu vre-o trei ani, pensionarii închisorii
tribunalului Arad tăiau lemne în pădurea Ceala, din
apropierea oraşului. Condamnaţii au prins într'o zi
un ţăpuşor, din primăvara anului aceluia. Animalul
a fost încredinţat în grija unui condamnat, care a în­
ceput a-1 îngriji şi a-1 hrăni cu multă delicateţă şi
dragoste. In curând căpriorul s'a îmblânzit cu desă­
vârşire, şi se ataşă deplin stăpânului, criminalului
condamnat. II urma ca un căţel, la muncă, la plim­
bare, în sufragerie. Cu îngăduinţa comandantului în­
chisorii, mişcat şi el de acest devotament, căpriorul
dormea în celula celui condamnat. Robul a contractat
o boală de ochi, şi era obligat să meargă zilnic la
un oculist din oraş, pentru tratament. Se forma un
curios convoi: robul, după el cu temnicerul înarmat,
şi lângă el cu căpriorul, care se lipea timid de picio­
rul stăpânului, şi îl privea cu teamă decâteori îi pă­
rea, c ă trece prin apropiere vre-o primejdie.
Căpriorul acesta avea dragostea lui rezervată
pe seama unui singur stăpân —- şi această împreju­
rare dă întâmplării caracteristica ei.
Aşa au mers lucrurile, aproape trei ani, când a
sosit poruncă dela cei mari şi îndepărtaţi — care nu
pot cunoaşte prieteniile ce se înjghebează chiar şi
după zăbrelele temniţei. Porunca spunea, c ă acel con­
damnat trebue să fie mutat în penitenciarul din Aiud,
ca să-şi ispăşească acolo restul pedepsei. A rămas
deci căpriorul orfan. Dar din ceasul acela nu a mai
pus botişorul negru pe mâncare; a început a boli, trist,
abătut, slăbit. Căuta pretutindenea pe prietenul lui.
Ore întregi stătea în faţa celulei cunoscute, şi perin­
da toate unghetele pe unde obişnuise să umble omul
lui.
Comandantul acelei închisori, pe semne om cu
inimă şi înţelegere, văzând cum se sfârşeşte de dor
acel căprior, într'o bună zi l'a aşezat într'o ladă po­
trivită anume şi l'a trimis la Aiud, cu explicaţiile cu­
venite. Nespusă a fost bucuria revederii. Şi de atunci
căpriorul dela Ciala împărtăşeşte fericit robia omului.
Iată deci, că pe acest căprior nu „înţelegerea"
şi „interesul" l'au îmblânzit şi condus. S'a ataşat omu­
lui cu un adevărat sentiment de prietenie, de fideli­
tate.
Mi se pare, că e o rezolvire cu totul simplistă
când reducem mobilul acţiunii animalelor numai la
glasul stomacului şi al pornirii de reproducţie, sau la
acel „instinct", la care ne referim des, fără să-i pu­
tem defini nici originea, nici esenţa, nici mecanismul.
Nemo
Şiretenia vulpei
Vulpea e prototipul şireteniei în împărăţia ani­
malelor. Dar dupăcum vedem câte un iepure care
săvârşeşte acte care samănă a eroism, desminţindu-i
porecla, — adese vedem vulpi, care în clipe de pri­
mejdie se comportă deadreptul idiot. Cei ce au făcut
mai adeseori vânătoare în cerc, mă vor confirma. Cu
asemenea ocaziuni poţi observa atitudinea proastă a
vulpei. Tot speculează, nu se hotăreşte să forţele cer­
cul, şi la urmă se pomeneşte înconjurată de un inel,
om lângă om, de unde nu mai este scăpare.
Totuşi, vulpea e tare şireată. Din diferite ştiri
culese dela camarazi vânători, cât şi din câteva ex­
perienţe personale, am putut constata, c ă vulpea în
goană de pădure, nu trece nebuneşte peste luminişul
lângă care stă nemişcat vânătorul, ci îl observă din
scutul pădurii, şi alege minunat momentul, când să
rişte trecerea. Cunoaşte momentele de neatenţiune
cu o intuiţie de admirat.
Ai auzit prin frunzişul uscat de pe jos caracte­
ristica făşâitură, continuă şi măruntă, care trădează
apropierea vulpei. Nu e iepure, care trezeşte din
frunze ţopăeli cadenţate, frânte. S'a oprit la liziera
pădurii. O ştii, că e acolo. Căutând cu atenţiune prin­
tre prăjini, poate o vei vedea încremenită, tupilată
sau alipită vre-unui copac bătrân.
Dacă o priveşti ţintă, sau dacă ridici arma, tre-
bue să fii sigur, că nu se va aventura să iasă, ci va
sări înapoi, înfruntând primejdia gălăgioasă a gona-
şilor. Dacă în schimb te va găsi neatent, cu spatele
către ea, sau privind în altă parte, va utiliza imediat
momentul potrivit, şi se va fâştica peste luminiş.
Intr'un rând eram vecin cu un vânător nervos.
Nu avea stare. Se învârtea şi se sucea neîncetat pe
scăunelul lui de vânătoare. E r a , de sigur, frământat
de gândul, că îi va trece vânatul pe la spate. Nu a
scăpat de acest ghinion, tocmai fiindcă îi era teamă
şi nu stătea liniştit. Am observat precis, cum pe rând,
trei vulpi au trecut pe lângă acest vânător, precis în
momente, când el se întorcea in cealaltă parte. Icni-
rea vulpilor a urmat atât de precis după întoarcerea
spatelui vânătorului, şi in toate trei cazurile cu atâta
punctualitate, încât nu pot să nu o atribuesc amintitu­
lui şiretlic vulpesc.
Nu aţi observat, că de multeori vulpea trece pe
lângă vânător nemijlocit după ce acesta a tras intr'un
iepure venit in goană? Din multe câte am păţit sunt
sigur, că se intâmplă des, ca vulpea să aştepte mo­
mentul de neatenţiune pricinuit de împuşcarea iepu­
relui, ca să se furişeze neobservată. De aici şi destul
de desele dubleuri iepure-vulpe; dacă vânătorul e
atent şi după prima împuşcătură.
Atât sunt de convins, că vulpea în goană aşteap­
tă clipa prielnică prin neatenţiunea vânătorului în
cât în mod obişnuit recurg la următoarea manevră.
Când aud vulpea apropiindu-se (e vorba de sigur nu­
mai de goană în pădure), mă întorc trei-sferturi în
direcţia opusă, ţinând în seamă locul pe unde o aştept
doar cu coada ochiului, şi având arma gata de a epo-
la. Acelaş lucru îl fac, dacă văd pe cucoană oprin-
du-se între tufe sau copaci, unde nu ar putea-o ajun­
ge alicele mele. Aproape fără greş, manevra reuşeşte:
vulpea sare să treacă luminişul. Nu-1 poate trece însă
până m'am întors, şi i-am trimis snopul de alice.
In general animalele simt sau observă când sunt
îndreptaţi asupra lor ochii omului. Pare că privirea
omenească dă fiori de groază. Nu o pot suporta mult;
fug. Privirea întoarsă dela ele, le dă linişte, curaj,
putere de a acţiona.
Camarazii mei vânători vor putea verifica aceste
observări ale mele, şi poate le vor lua folos.
D e c i . . . tocmai vicleşugul vulpei îi aduce piei-
re, dacă . . . vânătorul e şi mai viclean! Trans.
In momentul ..goruni...
 M11111111111111111111111111111111111111111111111
IfCÄRT G R E V I S T E !
Revista Vânătorilor ( B u c u r e ş t i , N o . 1 0 / 1 9 4 1 ) . „ R e v i s t a "
a t r e c u t p r i n t r ' o c r i z ă . A u p l e c a t d e l a c o n d u c e r e a ei Dd.
D r . V a s i l i u şi L e h r e r ş i „ U n i u n e a " a î n c r e d i n ţ a t d i r e c ţ i u ­
n e a revistei c u n o s c u t u l u i scriitor, Dl V a s i l e M i l i t a m . P r i ­
mul n u m ă r apărut după o asemenea profundă schimbare,
de s i g u r n u o g l i n d e ş t e p u t i n ţ e l e de r e a l i z a r e a l e n o u e i c o n ­
d u c e r i . R e m a r c ă m s t u d i u l D l u i I o n I. C ă t u n e a n u r e f e r i t o r
l a Ş o r e c a r u l de i a r n ă . N e o p r i m o c l i p ă a s u p r a a r t i c o l u ­
l u i b ă t r â n u l u i s c r i i t o r c i n e g e t i c I e ş a n , — c o l a b o r a t o r şi
a l r e v i s t e i n o a s t r e — D l G. C. L e c c a „ M o d e r n i z a r e a v â n ă ­
t o a r e i " . F a c e d-sa o n e d r e a p t ă i m p u t a r e v â n ă t o r i l o r a r d e ­
l e n i : a) p r e a p ă z e s c v â n a t u l , c a r e o c r o t i t p r e a i n t e n s i v î ş i
p i e r d e f i r e a s ă l b a t e c ă , b) a u t e n d i n ţ a de „ c o m e r c i a l i z a r e "
a v â n a t u l u i . T e z a dlui L e c c a e e r o n a t ă . O c r o t i r e a v â n a t u ­
lui n u e ceva specific ardelenesc, ci e o p o r u n c ă a v â n ă ­
t o r i l o r d i n t o a t ă ţ a r a , şi e a e a p r o a p e de i n i m a şi g â n d u l
tuturor. Greşeşte Dl Lecca, c â n d scrie, c ă vânătorii arde­
l e n i , „ a u v â n a t u l , î n s p e c i a l c e l de m u n t e , p ă z i t c u s t r ă ş ­
n i c i e , î n g r i j i t şi h r ă n i t de o m . O r i a c e s t v â n a t d e p r i n s c u
î n g r i j i t o r u l l u i , n u s e m a i f e r e ş t e a ş a t a r e de o m c a v â ­
n a t u l s ă l b a t e c " . R e a l i t a t e a e, c ă n u e x i s t ă t e r e n de m u n t e
u n d e s ă se p u n ă h r a n ă l a cerbi, la m i s t r e ţ i , l a c a p r e ne­
g r e (!) e t c . N u e x i s t ă t e r e n , u n d e s ă a v e m v â n a t o b i ş n u i t
s ă m ă n â n c e d i n m â n a o m u l u i . C e e a c e f a c p a z n i c i i e: o-
presc pe braconieri să decimeze vara-iarna vânatul, m a i
î m p u ş c ă câinii h o i n a r i , controlează lupii, p u n câte un
b u l z de s a r e . D a r , a s i g u r ă m p e D l L e c c a , c ă a c e a s t ă o c r o ­
tire n u răpeşte întru n i m i c caracterul sălbatec al vânatu­
lui. — I n ce priveşte „Comercializarea" vânatului, — n u
p r e a ş t i m ce î n ţ e l e g e D l L e c c a s u b a c e s t c u v â n t . D a c ă în­
ţelege t r a n s f o r m a r e a v â n ă t o a r e i în o îndeletnicire cu sco­
p u l l u c r a t i v , s u n t e m a l ă t u r e a de d-sa, c â n d n e î m p o t r i v i m
a c e s t e i „ m o d e r n i z ă r i " . D a r s ă n u u i t e , c ă t e n d i n ţ a de a
accentua economicul nu e una „ardelenească". Dimpotri­
vă, în d i s c u ţ i u n e a c a r e s'a u r m a t c h i a r în coloanele revis­
tei a c e s t e i a , t e n d i n ţ a e c o n o m i c ă a fost s u s ţ i n u t ă de D l
I n g . C e a u ş u , — i a r î m p o t r i v a ei s ' a u r i d i c a t a l ă t u r e a de
r e v i s t a n o a s t r ă a t â t v â n ă t o r i i d i n V e c h i u l r e g a t , c â t şi d i n
Ardeal. — In schimb, trebue să admitem, că în privinţa
v â n a t u l u i m i c , i e p u r i , p o t â r n i c h i şi m a i a l e s f a s a n i , o c r o ­
t i r e a c o n t r i b u e l a î n m u l ţ i r e a l o r m a r e , şi d e c i l a t a b l o u r i
bogate. E r ă u aceasta? Socotim, că nu. Apreciem ro
m a n t i s m u l v e c h i l o r v â n ă t o a r e , cu copoii, cu două trei pie­
s e d o b o r â t e d u p ă o zi de c a z n ă — ş i p l ă c e r e . D a r a c e a s t ă
s i t u a ţ i e m a i d ă i n u e ş t e şi v a m a i d ă i n u i p u r u r e a î n c e l e
m a i multe părţi. S u n t abia unele locuri unde vânatul m i c
t r ă i n d î n t r e î m p r e j u r ă r i d e o s e b i t de p r i e l n i c e , s e î n m u l ­
ţeşte accentuat, p e r m i ţ â n d goane cu tablouri impresionan­
te c a n u m ă r . Ş i f a s a n i , n e c o l o n i z a ţ i , n e o c r o t i ţ i , u n d e a m
avut vreodată? F ă r ă a avea tendinţă — fără a o putea
a v e a -— s ă f a c e m p r e t u t i n d e n e a a b u n d e n ţ a de v â n a t m i c ,
p e c a r e o a v e m î n u n e l e p u n c t e , — c a r e a r p u t e a fi a r g u ­
m e n t u l v a l i d î m p o t r i v a s t ă r i i de a s t â r n i d i n f i e c a r e p o -
r u m b i ş t e c â t e u n s t o l de p o t â r n i c h i , ş i d i n f i e c a r e r e m i s ă
z e c e i e p u r i ? N u v r e i s ă î m p u ş t i d e c â t t r e i i e p u r i î n t r ' o zi?
C i n e t e s i l e ş t e s ă î m p u ş t i zece, s a u d o u ă z e c i ? Ş i o a r e c e e
m a i o m e n o s , — s ă p ă r ă s e ş t i p o t â r n i c h i l e i a r n a , c a s ă fie
o m o r â t e a p r o a p e t o a t e de g e r u r i şi de f o a m e , c a a p o i s ă
m a i şi î m p u ş t i d i n b i e t e l e , c a r e a u r ă m a s , — s a u s ă l e a-
r u n c i c â t e o m â n ă de g r ă u n ţ e , s ă l e f a c i u n a d ă p o s t , î n c â t ,
de v a fi s ă m o a r ă , s ă m o a r ă de p u ş c a t a şi n u de c h i n u ­
rile mizeriei?
Ocrotirea nu e o inovaţiune „modrenă", care d ă r â m ă
f a r m e c u l vânătoarei. E o necesitate a c c e n t u a t ă prin per­
f e c ţ i o n a r e a m i j l o a c e l o r de t r a n s p o r t şi de u c i d e r e , p r i n
i n t e n s i f i c a r e a c u l t u r e i p ă m â n t u l u i . E c e e a c e d ă , şi e d a ­
t o r s ă dee, v â n ă t o r u l n e a m u r i l o r de s ă l b ă t ă c i u n i , p e c a r e
de a l t ă p a r t e le d i j m u e ş t e .
Deutsche Jagd ( N e u d a m m - B e r l i n , N - r i i 2 7 — 3 0 ) . Kurt
F r a h m e s c r i e „ C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a e r e d i t ă ţ i i şi c a u z e i
f o r m e i c o a r n e l o r de c e r b " . A j u n g e l a c o n c l u z i u n i l e u r m ă ­
t o a r e : 1. M ă r i m e a c o a r n e l o r de c e r b d e p i n d e de p u t e r e a
c o r p u l u i şi de m a t e r i i l e n u t r i t i v e c a r e s t a u l a d i s p o z i ţ i a
a n i m a l u l u i î n t i m p u l c â n d c r e ş t e c o a r n e l e . 2. F o r m a c o a r ­
nelor, apoi înclinarea spre clenciuri multiple e o calitate
moştenită. In schimb formaţiunea terminală a coarnelor
— c o r o a n a — n u e u n f e n o m e n e r e d i t a r . 3. C o r o a n a e de­
t e r m i n a t ă de b o g ă ţ i a f l u x u l u i de s u c u r i , m â n a t e de h o r ­
m o n i , î n t i m p u l c â n d c o a r n e l e s u n t î n c ă î n f o r m ă de m ă ­
c i u c ă . 4. I n u r m a r e f o r m a c o r o a n e i l a c e r b i n u p o a t e fi i n ­
f l u e n ţ a t ă d i r e c t p r i n s e l e c ţ i o n a r e c u a r m a , ci n u m a i i n d i ­
r e c t p r i n m u l t i p l e m ă s u r i de o c r o t i r e , c a r e t i n d l a g e n e ­
r a l a p u t e r e a c e r b u l u i şi l a t i m p u r i e d e s v o l t a r e a c o a r n e ­
l o r . 5. U n c e r b c a p i t a l n u t r e b u e c o n s i d e r a t c a c e l ce p e r ­
p e t u e a z ă î n s u ş i r e a de c e r b c u c o a r n e b u n e . C o a r n e l e l u i
c a p i t a l e s u n t n u m a i o î n t â m p l ă t o a r e i m a g i n e , c a r e n u o-
g l i n d e ş t e c e v a i e ş i c a u r m a ş d i n a c e l t a t ă . 6. T e n d i n ţ a î n
o c r o t i r e a c e r b i l o r t r e b u e s ă fie a t i n g e r e a u n e i m e d i i b u n e
î n t ă r i a c o a r n e l o r , c e e a ce s e p o a t e r e a l i z a p r i n m i c ş o r a ­
r e a n u m ă r u l u i p i e s e l o r , şi p r i n a c e a s t a m a j o r a r e a h r a n e i ,
c a l i t a t i v şi c a n t i t a t i v . — H e r m a n n G ö t z e s c r i e d e s p r e „si­
t a r i în p a s a j " . Autorul socoteşte, că î n c ă nu e stabilit, d a c ă
o a r e s i t a r i i în m i g r a ţ i u n e a l o r t r e c în cete, în r o i u r i s a u
în perechi singuratece. D u p ă constatările m a i noui, — la
c a r e a u a d ă u g a t p r e ţ i o a s e o b s e r v a ţ i u n i şi v â n ă t o r i i r o m â n i
— observăm, că chestiunea nu mai e controversată, întru­
c â t s i t a r i i n u c ă l ă t o r e s c n i c i î n c e t e n u m e r o a s e , — c a d.
e. c o c o s t â r c i i , ş i n i c i c u p e r e c h e a , — ci î n r o i u r i m i c i . S e
a d u n ă u n e o r i c e t e m a i m a r i de s i t a r i , — d a r a c e s t f e n o ­
m e n e u r m a r e a vreunei nefavorabile schimbări atmosfe­
r i c e , o b l i g â n d r o i u l v e c h i u s ă r ă m â n ă l o c u l u i şi s ă d e e
p e s t e el a l t e r o i u r i , d i n u r m ă . — O t t o v o n D u n g e r n - O b e -
rau, subt titlul „punctul roşu", a r a t ă , că trofeele capitale
expuse l a diferitele expoziţii nu t r ă d e a z ă vrednicia v â n ă ­
torului. Mai ales nu răsfrâng nici o laudă asupra vânăto­
r u l u i , c a r e a a c h i z i ţ i o n a t u n d r e p t de î m p u ş c a r e , ş i a r e n o ­
r o c u l s ă d o b â n d e a s c ă un trofeu, n e c o l a b o r â n d c u n i m i c l a
î n g r i j i r e a a n i m a l u l u i , c a r e 1-a p u t u t c r e ş t e a t â t de p u t e r ­
n i c . L a u d ă m e r i t ă î n d o e s e b i p r o p r i e t a r u l de t e r e n de v â ­
n ă t o a r e , c a r e c u r e g u l a r i t a t e s c o a t e d i n r e v i r a n de a n
c e r b i de c a l i t a t e m i j l o c i e b u n ă . A c o l o , u n d e a n d e a n se
produc n u m a i „puncte roşii" — a d e c ă c o a r n e slabe — tre­
b u e s ă f i e o n e r e g u l a r i t a t e de a d m i n i s t r a ţ i u n e , şi a u t o r i ­
tăţile vânătoreşti sunt datoare să intervină.
Wild und Hund ( B e r l i n , N - r i i 2 5 — 3 0 ) . H e r m a n n E i s e n ­
h a r d t t r a t e a z ă t e m a : f o c u l de g r a ţ i e , j u n g h i a r e a şi p r i n d e ­
r e a v â n a t u l u i r ă n i t . F o c u l de g r a ţ i e t r e b u e a p l i c a t l a c e r b i
ş i l a c ă p r i o a r e t o t d e a u n a c u g l o n ţ , n u c u a l i c e , — se v a
trage l a gât, şi e vânătoreşte obligator, c â n d vânatul m a i
a r e p u t e r e de l o c o m o ţ i u n e . N e g l i j a r e a f o c u l u i de g r a ţ i e n u
n u m a i d ă p r e l u n g i r e a c h i n u r i l o r a n i m a l u l u i r ă n i t , d a r de
m u l t e ori f a c e s ă fie v â n a t u l p i e r d u t p e n t r u v â n ă t o r . I n
s c h i m b d a c ă v â n a t u l n u m a i poate s t a pe picioare, u r m e a ­
ză s ă fie j u n g h i a t . L a c ă p r i o a r e j u n g h i a r e a e o o p e r a ţ i u n e
r e l a t i v u ş o a r ă , f i e c ă a p l i c ă m c l a s i c a l o v i t u r ă de c u ţ i t în
c e a f ă , fie c ă î n f i g e m î n i n i m ă . De s i g u r v a t r e b u i s ă a v e m
î n m â n ă u n c u ţ i t d e s t u l de l u n g ş i d e s t u l de a s c u ţ i t L a
c e r b i , n u s e p o a t e a p l i c a d e c â t l o v i t u r a de c u ţ i t l a i n i m ă .
(Observăm, că j u n g h i a r e a cerbului rănit e o operaţiune
r e l a t i v u ş o a r ă , fie c ă a p l i c ă m c l a s i c a l o v i t u r ă de c u ţ i t î n
p o a t e d a l o v i t u r i e x t r a o r d i n a r de p u t e r n i c e c u c o a r n e l e .
D e a c e e a n o i p r e f e r i m c a şi c e r b u l u i c a r e z a c e s ă i se d e e
lovitura u l t i m ă cu glonţul, sfărâmându-se clondila dela
gât, — ceea ce dă o m o a r t e i n s t a n t a n e e . T o t a s e m e n e a e
c a z u l şi c u m i s t r e ţ i i r ă n i ţ i : d a c ă p r i n g l o n ţ n u p r i m e j -
d u i m c â i n i i ce se î n g r ă m ă d e s c pe porc, m a i b i n e a p l i c ă m
u n foc dela trei paşi, decât s ă f a c e m î n c e r c ă r i cu cuţitul).
Prinderea căpriorilor răniţi o poate face n u m a i u n câine
d e s t u l de p u t e r n i c . C a o o p e r a ţ i u n e u r â t ă , n e v â n ă t o r e a ş c ă
autorul cu drept cuvânt opreşte uciderea căpriorilor p r i n
t ă i a r e a b e r e g a t e i . — D l F r h . v. H a m m e r s t e i n f a c e u n r a ­
p o r t d e s p r e c e r b i i p u t e r n i c i î m p u ş c a ţ i î n 1940 î n P r u s i a
orientală. S e înşiruesc m a i mulţi cerbi într'adevăr puter­
n i c i , c u c o a r n e p e s t e 10 kg., c u p u n c t e p e s t e 2 0 0 . R e z u l t a ­
tul b u n e a t r i b u i t a p l i c ă r i i severe a nouei legi de v â n ă t o a ­
re g e r m a n e , care limitează n u m ă r u l cervidelor, în propor­
ţ i e c u p u t e r e a de h r a n ă a t e r e n u l u i , şi a r e n u n ţ a t l a a m ­
b i ţ i u n e a de a a v e a u n e f e c t i v m a r e de c e r b i . Cei m a i b u n i
c e r b i a u fost î m p u ş c a ţ i î n r e g i u n i l e c u c o l o n i z a r e p r o a s ­
p ă t ă şi c u e f e c t i v m i c . E x p l i c a ţ i u n e a — c r e d e m n o i — e
u ş o a r ă : se a v e n t u r e a z ă în l o c u r i s t r ă i n e în p r i m r â n d cer­
b i i m a t u r i , b ă t r â n i , p u t e r n i c i . D e c i p e a c e ş t i a î i g ă s i m şi
îi v â n ă m m a i î n t â i î n n o u i l e r e g i u n i c u i n f i l t r a ţ i u n e .
Der Deutsche Jäger ( M ü n c h e n , N - r i i 2 7 — 3 0 ) . G ă s i m u n
concludent articol semnat B e r n h a r d Freemann, privitor
l a t e m a a t â t de m u l t d i s c u t a t ă , a c a u z e l o r d i m i n u ă r i i c a ­
tastrofale a potârnichilor în Germania. Autorul pune acest
fenomen în s a r c i n a intensificării e x a g e r a t e a agriculturii.
„ N a t u r a o r i g i n a l ă , c u c o n ţ i n u t b o g a t şi v a r i a t , a f o s t î n ­
g h e s u i t ă în s c h e m a vieţii n o a s t r e m e c a n i c e şi t e h n o c r a t i ­
c e " . A u d i s p ă r u t m e j d i i l e c u f r â n g h i i l e l o r de burueni,
p o s t ă ţ i l e n e l u c r a t e , ş a n ţ u r i l e p l i n e de s p i n ă r i e , pădurile
c u e s e n ţ ă v a r i a t ă . A u d i s p ă r u t d e c i c o n d i ţ i u n i l e de v i a ţ ă
( a s c u n z i ş , c u i b ă r i t ) a l e v â n a t u l u i m i c . A r fi o u t o p i e s ă
s e s p e r e z e şi s ă s e t i n d ă s p r e o a g r i c u l t u r ă extensivă,
d e d r a g u l v â n a t u l u i m i c . ' t o t u ş i a c e s t a p o a t e fi s a l v a t :
p r i n o î n ţ e l e g e r e a m i c a l ă î n t r e v â n ă t o r i şi s ă t e n i . D e c e s ă
n u s e m e n ţ i n ă — z i c e a u t o r u l — f r â n g h i a de t u f e d e l â n g ă
păşune, d o a r e a e s c u t şi vitelor î m p o t r i v a v â n t u l u i şi a
a r ş i ţ e i ? De ce s ă n e î n c ă p ă ţ i n ă m s ă c u l t i v ă m — cu pier­
d e r e — t e r e n e , c e n u s u n t p r o p r i i d e c â t p e n t r u a fi î m p ă ­
d u r i t e ? D e c e s ă n u e l i m i n ă m de s u b t p l u g l o c u r i l e n i s i ­
p o a s e , m ă r g h i l o a s e , ş i s ă l e t r a n s f o r m ă m î n r e f u g i i ? A-
c e s t e r e f u g i i şi l e i m a g i n e a z ă a u t o r u l î m p r e j m u i t e c u s â r ­
m ă g h i m p a t ă . . . Deci o c o l a b o r a r e cu satul pe b a z a inte­
reselor comune, bine pricepute. — P ă d u r a r u l F r a n z M a c h
d ă s f a t u r i c u p r i v i r e l a v â n a r e a v u l p e i c u g o a n ă , î n te­
ren î m p r e j m u i t cu „ c â r p e " — a d i c ă î n t r ' u n teren, pe c a r e
de d o u ă p ă r ţ i a m î n ş i r a t ş i r u r i de c â r p e v i u c o l o r a t e , c u ­
s u t e de f r â n g h i i l u n g i . V u l p e a n e c o n d i ţ i o n a t i a s ă l a l o c u l
d o r i t , d a c ă de c e l e d o u ă l a t u r i a l e g o a n e i s e a ş a z ă b i n e
a c e s t e s p e r i e t o a r e . „ C â r p e l e " se f a c î n f e l u l u r m ă t o r : Pe
s f o a r ă ţ ă r i ş o a r ă , r ă s u c i t ă , î n ş i r ă m v a r i i n d î n t r e ele bu­
c ă ţ i de p â n z ă , s t o f ă e t c . de c u l o r i v i i ( r o ş u , v e r d e , g a l b e n ,
a l b a s t r u ) , p u n â n d t o t l a c â t e 30 c m . c â t e o c â r p ă , l a t ă de
2 — 3 c m . ş i l u n g ă d e 2 0 c m . S f o r i l e le ţ i n e m d ă p ă n a t e p e
o v â r t e l n i ţ ă , şi de p e e a le d e s f ă ş u r ă m c â n d l e a n i n ă m ,
d e a s u p r a s o l u l u i , de c r e n g i , e t c . de c e l e d o u ă l a t u r i a l e te­
r e n u l u i ce v o i m s ă g o n i m . D a c ă a c e s t t e r e n e m ă r g i n i t cu
d r u m e t c . a ş e z ă m ş i r u l de c â r p e d i n a f a r ă d r u m u l u i ( d r u ­
m u l r ă m â n e î n g o a n ă ) , f i i n d c ă î n f e l u l a c e s t a v u l p e a vede
de d e p a r t e c u l o r i l e s t r i g ă t o a r e ş i s e î n t o a r c e . I n ş i r a r e a s ă
o f a c e m c â t s e p o a t e de r e p e d e , f ă r ă s g o m o t şi î n p r i m
r â n d de p a r t e a c u v â n t b u n , — s a u d a c ă a v e m d e s t u i o a ­
m e n i m a i b i n e î n ş i r ă m s i m u l t a n de a m â n d o u ă p ă r ţ i l e . I n ­
ş i r a r e a c â r p e l o r se face n e m i j l o c i t î n a i n t e a goanei, fiind
v â n ă t o r i i postaţi l a l o c u r i l e lor. P e liniile l a t e r a l e se v a
l ă s a şi c â t e o „ p o a r t ă " s t r ă j u i t ă de u n b u n t r ă g a c i . V u l ­
p e a v ă z â n d a c e s t e locuri libere, foarte adeseori se s i m t e
î n d e m n a t ă s ă le u t i l i z e z e . D a c ă o p e r a ţ i a e b i n e f ă c u t ă , v u l ­
p e a n u t r e c e p e s t e a c e a s t ă î m p r e j m u i r e de s f o a r ă , şi v i n e
î n p u ş c a v â n ă t o r u l u i . C â r p e l e p o t fi c o n f e c ţ i o n a t e din
p â n z ă a l b ă , c a r e s e v o p s e ş t e î n d i f e r i t e c u l o r i , a p o i şi d i n
h a i n e v e c h i f e m e e ş t i , de c u l o r i v i i . I a r n a , l a s t u f ă r i i m a i
m i c i a c e s t f e l de v â n ă t o a r e e şi a m u z a n t ă şi a d u c e şi r e ­
zultate sigure.
Gerhard Schröder: Das Sammeln, Konservieren und Auf­
stellen von Wirbeltieren (ed. P a u l P a r e y — B e r l i n . C u 81 i l u s -
t r a ţ i u n i , b r o ş a t ă R m . 4,80, c u r a b a t de 2 5 % p e n t r u R o ­
mânia).
D e o d a t ă c u a v a n s a r e a t e h n i c e i , s ' a u m o d i f i c a t c u de­
s ă v â r ş i r e şi m e t o d e l e şi p u n c t e l e de v e d e r e v e c h i î n c e e a
ce p r i v e ş t e d e r m o p l a s t i c a , d e v e n i t ă o a d e v ă r a t ă a r t ă . C a r ­
t e a s c r i s ă de m a e s t r u l d e r m o p l a s t a l M u z e u l u i de I s t o r i e
N a t u r a l ă d i n B e r l i n , a r e de s c o p s ă r ă s p â n d e a s c ă a c e s t e
n o u i m e t o d e , şi î n a c e e a ş v r e m e s ă fie u n î n d r e p t a r de fo­
l o s î n m â n a a m a t o r i l o r , i u b i t o r i l o r de n a t u r ă , a v â n ă t o ­
rilor, c a şi p e s e a m a p r o f e s i o n i ş t i l o r . I n a c e s t s c o p a u t o ­
rul t r a t e a z ă î n t r e a g ă m a t e r i a c o n s e r v ă r i i şi n a t u r a l i z ă r i i
a n i m a l e l o r v e r t e b r a t e , î n c e p â n d d e l a c e l e m a i c o m u n e şi
m a i m i c i p â n ă l a c e l e de d i m e n s i u n i m a r i , şi d i f i c i l de
preparat. O deosebită atenţiune dă autorul conservării tro­
f e e l o r de v â n ă t o a r e , c u e x t r e m de p r e ţ i o a s e s f a t u r i c e l o r
ce f a c e x p e d i ţ i i m a i î n d e l u n g a t e şi î n u r m a r e s u n t a v i z a ţ i
la puterile proprii pentru a conserva pieile mamiferelor,
a p a s e r i l o r , p â n ă p o t ele s ă a j u n g ă î n l a b o r a t o r u l d e r m o -
p l a s t u l u i . M a t e r i a l u l de i l u s t r a ţ i u n i e d e o s e b i t de b o g a t
şi de i n s t r u c t i v . — C a r t e a e de c e l m a i m a r e f o l o s c e l o r
ce s e i n t e r e s e a z ă , fie c a a m a t o r i , fie c a p r o f e s i o n i ş t i , de
p r o b l e m e l e de d e r m o p l a s t i e .
*- *
M o n i t o r u l O f i c i a l d i n 18 O c t o m v r i e m o t i v e a z ă a s t f e l
conferirea decoraţiei „Mihaiu Viteazul" iubitului nostru
p r i e t e n şi c o l a b o r a t o r , C o l o n e l u l C. R o s e t t i - B ă l ă n e s c u :
„ . . . C o l o n e l u l u i R o s e t t i - B ă l ă n e s c u N. C o n s t a n t i n , p e n ­
t r u e r o i s m u l şi s p i r i t u l de s a c r i f i c i u de c a r e a d a t d o v a d ă
p e t i m p u l l u p t e l o r de c u c e r i r e ş i c o n s o l i d a r e a c a p u l u i d e
p o d E s t F ă l c i u . D e ş i r ă n i t l a p o s t u l de c o m a n d ă , a c o n t i ­
n u a t s ă c o n d u c ă f o c u l r e g i m e n t u l u i s ă u , r e u ş i n d s ă o-
p r e a s c ă t o a t e a t a c u r i l e i n a m i c e şi s ă - i p r i c i n u i a s c ă m a r i
pierderi".
P e când m e r g e a u spre pustiile Ucrainei cuvintele
n o a s t r e de f r ă ţ e a s c ă f e l i c i t a r e , a m p r i m i t v e s t e a , c ă C o l o ­
nelul R o s e t t i - B ă l ă n e s c u zace într'un spital din B u c u r e ş t i ,
r ă n i t pentru a doua oară, a c u m în luptele din preziua c ă
derei Odesei.
C o n d u c e r e a a c e s t e i r e v i s t e 1-a c ă u t a t p e p a t u l de g l o
r i o a s ă s u f e r i n ţ ă şi i - a a r ă t a t d r a g o s t e a şi a d m i r a ţ i a î n t r e -
gei l u m i r o m â n e vânătoreşti.
# * #
Aflăm cu m u l t ă plăcere, c ă D i r e c ţ i u n e a E c o n o m i e i
V â n a t u l u i a î n s ă r c i n a t pe Dl G a v r i l O l t e a n u cu i n s p e c ţ i a
r e g i u n i l o r de c e r b i d i n M o l d o v a . M i s i u n e a D - l u i O l t e a n u
v a fi s t a b i l u l c o n t r o l a l s i t u a ţ i e i c e r b i l o r , ş i e x e c u t a r e a
h o t ă r â r i l o r c e se v o r l u a p e n t r u o c r o t i r e a a c e s t u i v â n a t .
S u n t e m m u l ţ u m i ţ i , c ă vedem u n început b u n p e n t r u înde­
plinirea operii vânătoreşti, despre care s c r i a m în n u m ă r u l
n o s t r u de S e p t e m v r i e a n u l a c e s t a . D l O l t e a n u , u n p e r f e c t
c u n o s c ă t o r a l p r o b l e m e i , o m a l v i e ţ i i p r a c t i c e , e n e r g i c şi
c u a m b i ţ i e î n r e a l i z ă r i f r u m o a s e , s u n t e m s i g u r i , că v a j u s ­
tifica pe deplin nădejdile p u s e în activitatea D-sale.
# * #
P r i n D e c i z i a M i n i s t e r i a l ă J r . N r . 16329 d i n 9 O c t o m ­
v r i e 1 9 4 1 , s ' a h o t ă r â t c a v â n ă t o a r e a c o c o ş i l o r de f a z a n i î n
î n t r e a g a Ţ a r ă , s ă n u fie p e r m i s ă d e c â t c u a u t o r i z a ţ i e s p e ­
c i a l ă , e l i b e r a t ă de M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i şi D o m e n i i l o r ,
p e b a z a a v i z u l u i I n s p e c t o r a t u l u i de V â n ă t o a r e j u d e ţ e a n şi
n u m a i solicitatorilor, c a r i se ocupă cu c u l t u r a acestui vâ­
nat.
# * #
P r i n D e c i z i a M i n i s t e r i a l ă J r . N r . 15744-941, s ' a a n u l a t
p e r m i s e l e de v â n ă t o a r e e l i b e r a t e p e a n u l î n c u r s , l o c u i t o ­
r i l o r G h e o r g h e I . C h i ţ u d i n c o m u n a B r e a z a şi N i c o l a e S u -
pială din c o m u n a O c i n a judeţul P r a h o v a , p e n t r u motivul
c ă a u r e f u z a t s ă d e a c o n c u r s u l c e li s ' a c e r u t , de c ă t r e D l
C o n s t . H o g e a p a z n i c p u b l i c de v â n ă t o a r e , c u p r i l e j u l l e g i -
t i m ă r e i b r a c o n i e r i l o r : I o n N. P . Chiţu, Gh. S. S t a n c i u , I o n
R . N e d l e a , S t e l i a n I o n N. P . G h i ţ ă , t o ţ i d i n c o m u n a B e z -
d e a d ( D â m b o v i ţ a ) , s u r p r i n ş i î n v â n ă t o a r e î n z i u a de 7 S e p ­
t e m b r i e 1941, în p ă d u r e a S i h l e a n c a ( P r a h o v a ) .
# * #
P r i n D e c i z i a M i n i s t e r i a l ă N r . 16001-941 s e o p r e ş t e v â ­
n ă t o a r e a p e n t r u a n u l 1941-42 a i e p u r i l o r ( c u e x c e p ţ i a l u n e i
Noembrie) şi a p o t â r n i c h i l o r (întreg sezonul) pe t e r e n u r i l e
a l c ă r o r d r e p t de v â n ă t o a r e e s t e a r e n d a t S o c i e t ă ţ e i d e
v â n ă t o a r e „ T e l e a j e n u l " din c o m u n a V ă l e n i i de M u n t e , pen­
d i n t e de c o m u n e l e : V ă l e n i i de M u n t e , D r a j n a de J o s , H o -
m o r â c i u , Bughile, G u r a Vitioarei, Gornetul Cuib, Predeal,
S ă r a r i , O p ă r i ţ i , O l t e n i p r e c u m şi î n p ă d u r i l e S t a t u l u i M i z -
l e a n c a , C a z a c u l şi C ă l d ă r u ş a n c a din jud. P r a h o v a .
# * *
P r i n D e c i z i a M i n i s t e r i a l ă J r . N r . 15643-941, s ' a h o t ă r â t
î n c h i d e r e a v â n ă t o a r e i i e p u r i l o r , p e z i u a de 15 D e c e m b r i e
1941, — î n t o t c u p r i n s u l j u d e ţ u l i u T â r n a v a - M a r e .
# * #
Marele Stat Major a aprobat modificarea instrucţiu­
n i l o r d a t e l a 2 I u n i e a. c , r e f e r i t o a r e l a a p r o v i z i o n a r e a c u
m u n i ţ i i a v â n ă t o r i l o r , î n s e n s u l c ă l i se p o t d i s t r i b u i p u F
berea, alicele şi capsele n e c e s a r e confecţionării n u m ă r u l u i
de c a r t u ş e prevăzut, a d i c ă :
Iniţial p e n t r u fiecare a r m ă cu p e r m i s se a l o c ă c a t e
50 c a r t u ş e s a u m a t e r i a l u l n e c e s a r p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a
 a c e s t o r a ; p e n t r u a r m e l e de v â n ă t o a r e c u g l o n ţ se a l o c ă
n u m a i 30 c a r t u ş e de a r m ă .
Ulterior î m p r o s p ă t a r e a se va f a c e pe b a z a c e r e r e i so­
l i c i t a t o r u l u i , c a r e v a a r ă t a c u m şi u n d e a c o n s u m a t c a r ­
t u ş e l e , a v â n d t o t o d a t ă şi v i z a I n s p e c t o r a t u l u i J u d e ţ e a n de
V â n ă t o a r e ; n u m ă r u l de c a r t u ş e c u a l i c e c e s e c e r e p e n t r u
î m p r o s p ă t a r e , n u p o a t e d e p ă ş i c a n t i t a t e a de 3 0 0 c a r t u ş e
t r i m e s t r i a l de f i e c a r e a r m ă a p r o b a t ă , î n l o t u r i a 50 c a r ­
tuşe.
P e n t r u a r m e l e c u g l o n ţ a c e s t n u m ă r se l i m i t e a z ă l a
30 c a r t u ş e .
* * *
A f l ă m c u m u l t r e g r e t , c ă D l d o c e n t D r . I. P h i l i p o w i t z ,
d u p ă c e s ' a î n t o r s î n C e r n ă u ţ i i e l i b e r a ţ i d u p ă u n a n de
p r i b e g i e p r i n S i b i u şi B u c u r e ş t i , a f o s t d e s ă r c i n a t de în­
c r e d i n ţ a r e a de i n s p e c t o r r e g i o n a l de v â n ă t o a r e p e n t r u B u ­
covina.
D o m n u l P h i l i p o w i c z e u n a dintre personalităţile cele
m a i m a r c a n t e ale cinegeticei europene, stabil colaborator
a l r e v i s t e l o r de s p e c i a l i t a t e d i n ţ a r ă şi d i n s t r ă i n ă t a t e , c u ­
n o s c ă t o r a d â n c şi p r e c i s m a i c u s e a m ă a p r o b l e m e l o r î n l e ­
g ă t u r ă c u c e r b u l . D - s a t i m p de 20 de a n i a a v u t o a c t i v i ­
t a t e e x c e p ţ i o n a l de s u s ţ i n u t ă ş i r o d n i c ă p e t e r e n u l o r g a ­
nizării vânătoreşti a Bucovinei, a ocrotirei cerbului în
special. L a venirea D-sale în fruntea acelui inspectorat,
B u c o v i n a e r a s e c ă t u i t ă din p u n c t de vedere v â n ă t o r e s c ,
f i i n d t i m p de p a t r u a n i t e a t r u de r ă z b o i u , a p o i t r e c â n d
şi v â n a t u l de a c o l o p r i n z i l e l e a m a r e a l e r e v o l u ţ i e i , d e l a
finele războiului. A trebuit c u n o a ş t e r e a p r e c i s ă a proble­
m e l o r , a l c ă t u i r e a u n u i p l a n p o s i b i l şi c u m i n t e , p e n t r u
a c ţ i u n e de l u n g ă d u r a t ă , m â n ă d e f i e r , p e r s e v e r e n ţ ă .
R e z u l t a t e l e s'au văzut, B u c o v i n a d e v e n i n d u n a din­
t r e c e l e m a i î n f l o r i t o a r e p r o v i n c i i r o m â n e ş t i , d i n p u n c t de
vedere al vânatului.
A c u m , se p r e z i n t ă s i t u a ţ i a a p r o a p e e g a l ă cu c e a din
1919/20. D u p ă u n a n de d i s t r u g e r e b o l ş e v i c ă , t r e b u e î n c e ­
p u t ă o n o u ă e p o c ă de o c r o t i r e . C i n e e r a m a i c h e m a t s ă o
f a c ă , d e c â t cel c e a d a t d o v a d a a p t i t u d i n i l o r şi a d a t r e ­
zultatul?
Dl Dr. P h i l i p o w i c z p e r s o n a l a s c ă p a t o g r e a î n s ă r c i ­
nare, putându-se rezerva mai mult nu numai muncei sale
p r o f e s i o n a l e , d a r şi l i t e r a t u r i i şi c e r c e t ă r i l o r c i n e g e t i c e .
Chestiunea v â n ă t o a r e i în B u c o v i n a însă, a pierdut enorm.
Şi regretăm a d â n c acest lucru.
* *#
Ne s c r i u prietenii:
„ E u de m u l t t i m p s u n t m o b i l i z a t . î n s t r ă i n a t d i n s a ­
tul m e u , Nepos, j u d e ţ u l N ă s ă u d , aştept s ă m ă î n t o r c în­
tâi l a n o u a m e a aşezare, în s c u m p a V a l e a F r u m o a s e i , în
S u g a g , p â n ă v a fi s ă m e r g a c a s ă . P r i m e s c ş t i r i d i n Ne­
pos, c ă în t o a m n a a s t a a u c o b o r â t m u l ţ i u r ş i în văi, l a
p e r e p ă d u r e ţ e . N u p r e a a u r e u ş i t „ d o m n i i " de p e a c o l o s ă
î m p u ş t e c e v a . Ş t i u , c ă l a o g o a n ă , u n „ v â n ă t o r " v e n i t de
p e p u s t ă a ş a s ' a s p e r i a t de s g o m o t u l u n e i c e t e de c e r b i
l u a t ă în g o a n ă (aşa v â n e a z ă ei!), î n c â t a î m p u ş c a t c â i n e l e
c a r e g o n e a c e r b i i ! M ă c h i n u e a m i n t i r i l e şi î m i p i e r d f i r e a
de d o r u l c e l o r p ă r ă s i t e . . . Ce f r u m o a s ă e t o a m n a p e l a
n o i ! . . . A m citit în ziare despre d e c o r a r e a Dlui Col. R o -
s e t t i - B ă l ă n e s c u cu „ M i h a i u Viteazul". S u n t e m toţi priete­
n i i C a r p a ţ i l o r n e s p u s de f e r i c i ţ i , şi m ' a m g â n d i t , c ă D v .
p r i n r e v i s t ă îi t r a n s m i t e ţ i î n t r ' a d e v ă r g â n d u r i l e t u t u r o r
v â n ă t o r i l o r r o m â n i , c â n d îl v e ţ i f e l i c i t a . II cunoaştem
d o a r c u t o ţ i i şi î l i u b i m , c a p e u n m i n u n a t s c r i i t o r , c a r e
ne-a î n c â n t a t deseori prin articolele publicate în revista
n o a s t r ă „ C a r p a ţ i i " . . . L o c o t e n e n t rez. Ion L u p u , î n v ă ţ ă ­
tor".
„ . . . A f l â n d u - m ă c u u n i t a t e a pe n e s f â r ş i t e î n t i n s u r i
ale Rusiei, nu a m m a i primit iubita n o a s t r ă revistă încă
din l u n a Iunie. î n t r u c â t doresc a nu-mi s c ă p a necitit nici
u n n u m ă r , c h i a r d a c ă a c e a s t a o voi p u t e a - o f a c e a b e a p e s ­
t e c â t e v a l u n i s a u a n i — d a c ă î m i v a fi d a t s ă m ă î n t o r c
—, V ă r o g a - m i e x p e d i a de a c u m r e v i s t a l a T . u n d e î m i
e s t e f a m i l i a . C â n d m ă voi î n a p o i a d i n r ă z b o i u , o voi g ă s i
şi m ă v o i p u t e a d e l e c t a î n f r u m o a s e l e ei a r t i c o l e . . . M a i o r
V i c t o r B l a g a d i n V t , de M u n t e " .
„ D a c ă a ţ i ş t i , c â t de d e s m ă g â n d e s c l a v o i . D a a m
f o a r t e m u l t t i m p p e n t r u a da d r u m l i b e r g â n d u r i l o r , n u
a m î n s ă t i m p şi p o s i b i l i t ă ţ i de a s c r i e . . . A s t ă z i , î n t r ' o
mirişte mi-au zburat p a t r u prepeliţe, — a l a l t ă s e a r ă am
r i d i c a t c â t e v a r a ţ e . D a r r e g i u n e a e s t e e x t r e m de s ă r a c ă
în v â n a t , deşi pe a i c i n u e x i s t ă n i c i r ă p i t o a r e , n i c i c â i n i
h o i n a r i ( n i c i c h i a r c â i n i p r i n s a t e ! ) şi n i c i v â n ă t o r i . N u
p r i c e p de c e I e p u r i a p r o a p e c ă n u e x i s t ă (eu a m v ă z u t to­
t u ş i d o i ) . A r t r e b u i s ă fie m u l t e d r o p i i , d a r n u s ' a u v ă ­
z u t : s t e p ă şi c e r , n u m a i a t â t . D a c ă m ă v o i m a i î n t o a r c e
î n m i n u n a t a n o a s t r ă Patrie, voi şti s ă a p r e c i e z şi m a i
m u l t tot ce este în ea, i n c l u s i v b o g ă ţ i a v â n a t u l u i e i . . .
L t , Col. Al. V ă t ă m a n u " .
„Printr'o minune mi-a căzut în m â n ă n u m ă r u l din
I u n i e 1941 a l „ C a r p a ţ i l o r " . L - a m c i t i t p l â n g â n d Ca u n c o ­
p i l . . . D o a m n e , c â n d vei g ă s i o a r e c ă a m s u f e r i t d e s t u l
şi c ă a s o s i t c e a s u l s ă c o b o r i î n p u l b e r e p e c e i t r u f a ş i şi
păgâni? . . . X. Y. — Baia Mare".
D u p ă t r e i l u n i de r ă z b o i u , i a t ă - m ă d i n n o u a s e m e n e a
lui Cincinatus, la coarnele plugului, sau m a i degrabă
l â n g ă a i m e i — g a t a de v â n a t s i t a r i i , d u p ă c e p r i n B a s a r a ­
b i a şi T r a n s n i s t r i a a m f u g ă r i t p a r a ş u t i ş t i i s o v i e t i c i . E , v ă
asigur, o recreaţie binemeritată!
S u n t î n t r e g şi t e a f ă r , c r e s c u t î n p l u s c u u n g a l o n ş i
o d e c o r a ţ i e ( m e d a l i a a e r o n a u t i c ă , c u p a n g l i c ă de v i r t u t e ) .
M ă ţ i n , c u m v e d e ţ i c â t p o t m a i a p r o a p e de a l e s u l s c r i i t o r
c i n e g e t i c , D l C o l o n e l R o s e t t i - B ă l ă n e s c u , şi a c u m î n u r m ă
„eroul-colonel Rosetti".
O d a t ă î n t o r s , u n u l d i n t r e p r i m e l e g â n d u r i m i - a fost
l a s c u m p a n o a s t r ă r e v i s t ă , pe c a r e în u n e l e m o m e n t e g r e l e
nici nu m a i sperăm să o revăd . . . Mihai Moşandrei
» *#
M u l ţ u m i m p e n t r u s e m n e l e de p r i e t e n i e , p e c a r e l e - a u
dat în t i m p u l din u r m ă „ C a r p a ţ i l o r " d o m n i i : I o a n Con­
stantin, B â r l a d ; Dr. Aurel R a i c u , Arad; Dr. P r e l i p c e a n u ,
C r a i o v a ; Gh. I. V a c a r u , Tg. O c n a ; P l u t . S. D o b r ă u , B r o ş -
teni; Ing. S. Gh. V u l c a n , R u p e a ; Ing. A n g h e l R a d u , B r a d ;
Ing. Moise Gârleşteanu, Bucureşti; Cinică Emil, Târgo-
v i ş t e ; D i m i t r i e A r g h i r , S i n a i a ; S i l v i u A n d r u , P e c i c a ; G . G.
Pătraşcu, Stefeşti-Prahova; Vaier Pascu, Bucureşti; Vlad
I. D a n , B r a ş o v ; Cpt. R . B r ă t i a n u , B u c u r e ş t i ; I o n P o p a ,
V â r t o a g e l e de s u s ; Cpt, M a r i u s F l o r e s c u ; G. C e s i a n u , B N R .
B u c u r e ş t i ; Ş t e f ă n i c ă M a c a v e i u , A b r u d ; Cpt. G h . M . I o a n ,
P l o e ş t i ; P r o f . D r . P e t r e D. T o m a , C e r n ă u ţ i ; T i t u s C â m p i a -
nu, U i o a r a ; O c t a v i a n S t o i c h i ţ i a , B r a ş o v .
Către cetitorii noştri.
Revista „Carpaţii" t r e c e printr'o criză grea. In u r m a dis­
locării generale a preţurilor, costul de e d i t a r e — tipar, h â r ­
t i e , c l i ş e e , e x p e d i ţ i e e t c . — s'a u r c a t la dublu. I n c a s s ă r i l e
a u r ă m a s c e l e de a c u m sunt trei ani.
D e o a r e c e nu este c u putinţă permanentizarea sacrificiilor
î n s e m n a t e c a r e t r e b u e s c a d u s e în a n u l a c e s t a p e n t r u a a s i ­
g u r a a p a r i ţ i a . C a r p a ţ i l o r " , v i t r e g i a v r e m i l o r n e - a p u s î n di­
l e m a d e a a l e g e î n t r e î n c e t a r e a r e v i s t e i şi o e s e n ţ i a l ă u r c a r e
a a b o n a m e n t u l u i . D u p ă c u m p e n i r e î n d e l u n g a t ă şi d u p ă s f a ­
tul p r i e t e n i l o r a p r o p i a ţ i , n e - a m d e c i s p e n t r u s o l u ţ i u n e a a
doua.
A m socotit c u sgârcenie costul, d u p ă împrejurările de azi.
I n a c e s t b u g e t c h e l t u e l i l e d e p e r s o n a l a u r ă m a s şi p e m a i
d e p a r t e c u z e r o ; r e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a r e v i s t e i fiind p l ă ­
tită prin mulţnmirea de a da cetitorilor revista pe c a r e au
îngrăgit-o.
A m s o c o t i t v e n i t e l e , tot c u e x c l u d e r e a o r i c ă r e i s u b v e n ţ i i
din fondurile publice.
Rezultatul: un abonament de L e i 500 probabil a r acoperi
c h e l t u e l i l e , d a c ă a r fi p l ă t i t d e t o ţ i l a t i m p
N e - a m oprit la a c e a s t ă sumă de L e i 500, c a abonament
p e a n , c u î n c e p e r e d e l a 1 I a n u a r i e 1942.
Deoarece fiecare e x e m p l a r de revistă e o cheltuială pen­
t r u noi, şi î n t r e î m p r e j u r ă r i l e d e a c u m e n e c e s a r ă c o m p r i ­
m a r e a t i r a j u l u i l a plafonul s t r i c t n e c e s a r , rugăm stăruitor pe
abonaţi noştri, care nu ar fi de acord cu urcarea aceasta de abo­
nament, să ne înştiinţeze numai de cât ca începând din Ianuarie
1942 să nu-i mai contăm.
V ă r u g ă m , iubiţi c i t i t o r i , s ă c r e d e ţ i , c ă a c e a s t ă m a j o r a r e
a a b o n a m e n t u l u i e s t e i m p e r i o s n e c e s a r ă , — şi c ă f i e c a r e c e ­
titor, p i e r d u t din p r i c i n a ei, v a fi p e n t r u noi o d u r e r e .
„CARPAŢII"
vânătoare, pescuit, chinologei