www.dacoromanica.

ro

9, CALEA VICTORIEI, 9 - BUCAREST

BORTOLI
EN 1873

Parfumerie

Brosserie

ARTICLES POUR CADEAUX

ET DE LUXE .. ARTICLES
DE MNAGE ET D'UTILIT

ARTICLES DE VOYAGE
TABLETTERIE
PETITS MEUBLES LAMPES

PAPETERIE DE LUXE
JOUETS-JEUX

ETC., ETC.

SPCIALITE D'ARTICLES

POUR RESTAURANTS

MAISON D'ACHAT PARIS

:

CONSTANTINOPLE

www.dacoromanica.ro

pe 1914
Variate
si
actuafitate inedite. Spfendide
suplimente

mari

mai de
dintre pictoni, etc., etc.

J.POPESCU
AUTOR

Minerva,
www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA

PENTRU COMERCIUL

INTREPRINDERI TECHNICE

DE

FOST

EUGENIU BEHLES
MARE DEPOU DE

INDUSTRIALE

AGRICOLE

TECHNIC PENTRU

FEL DE

INSTALATIUNI MECANICE

ELECTRICE

FURNIZEAZA:

TREERATOARE

LOCOMOBILE
renumita

TH. FLTHER, Gassen

alt sistem. - Maini de semnat

de
Pluguri universale
rnduri VICTORIA-DRILL". - Maini de semnat in lat
de secerat din renumita
Johnston,
Harvester Compania, Batavia. - Vanturtoare, Batoze de
etc., etc. - Pietre de
originale
din La Fertesous- Jouare".

Reprezentanti generali ai fabricelor :

SIMON

& BAUMANN din Frankfurt

de mori sistematice.

G. TOPHAM & Co., Viena,

pentru

de Fabrici de

Cherestea
alte maini de lucrat lemnul.
SIEMENS & HALSKE. Act. Ges., Viena, pentru aparate tele-

telegrafice, aparate electrice de msurat, cabluri, etc.

instalatiuni
H. PAUCKSCH, Act. Ges., Landsberg a/W.,
de maini
cazane cu aburi, fabrici de spirt.
BABCOCK & WILCOX, Ltd., Londra, pentru cazane
aburi
multitubulare.

www.dacoromanica.ro

SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE

IN BUCURETI
2.000.000,-

Capital social vrsat pe deplin lei aur . .

Fonduri de rezerv
Total lei . .
ramurile elementare lei
Despgubiri pltite

.
.

29 241.454,59
31.241.454,59

117.000.000,P.

A.

Director al Cred.

Avocat

CONS
J.
Director

J. NEGRUZZI

ministru

Profesor universitar

ELIAS

M. M. PORUMBARU

mare proprietar

POPOVICI

O. GENTILOMO

Triest

Director general al Societtei

de Credit

G.

de asiguriiri din Budapesta

Mare

C. NACU

avocat
Fost
Director general, B. POPOVICI

NATIONALA

PrInelpele BARBU STIRBEY

Deputat. mare proprietar

Sub-director, I. A. BERINDEI
Asigur contra INCENDIULUI, GRINDINEI, contra DAUNELOR de TRANSPORT
VALORI.

primite in

Asigurri
:

ZESTRE

CAZ DE

Social in
Paris

ORMODY

general al Primei

MARINESCU-BRAGADIRU

RENTE.

Str.

Doanknei) No. 12,

AGENTII IN TOATE ORA$ELE

Reprezentanta general pentru BUCURESTI

Doamnei, No. 12,
rndul de jos al Palatului

www.dacoromanica.ro

Strada

OFICIUL DE VANZARE DE
HARTIE PRODUSA IN TARA
STRADA ACADEMIEI No. 4.- BUCURESTI

acest oficiu se gsesc de vnzare,

conditiunile din
bile imediat
calitti de
mande,
peutru documente, actiuni titlurl hrtie specialA de
speciale; hrtie arabescuri imiin
pachete; hrtie specutii speciale
cu plicurile

Cu

de
pentru

drilata

format cabinet" ti

filigrane.

cadrilate.

sugitoare,
pentru

subtire; hrtie sugtoare

pentru filtrat pentru stereo-

hrtie
note

tipie.
fine colorate;

Carton alb pentru

Trei Stele", Ursul"

cu Marca

ministerial&
simple

de

carton de
Hrtie de tipar de afite.

Natur".

; carton fin

carton pentru
carton colorat pentru dosare.
utoarit

Federleicht".

colorat& pentru impachetarea materiilor

Hrtie pergaminata
articole de droguerie comestibile.
de

ne-

impachetat.

rezistenti. de impachetat, precum: Manila (thauen), gris-fer, parnumai pe o parte,

rezistenta,
de
sau colorata.

chemint,

: gris, brune albe; mucava de

pentru Watter-Closete, serpentine confetti.
cufere.
colorate pentru
subtire,
coloratA;
velure
Hrtie

cu

farmacii.

PRIMESTE COMANDE DE ORICE FEL DE

A se adresa comenzile:
DEPOZITUL GENERAL : STRADA ACADEMIEI No. 4.

BUCURESTI

www.dacoromanica.ro

MINERVA
APARE DIMINEATA,
GRAFICE

ULTIMELE STIRI TELE-

TELEFONICE DIN LUMEA

mai mare ziar

popular .. Cel mai
din
rspAndit
Cel mai rebine informat
Articole si
ilustratii

www.dacoromanica.ro

PENTRU TOTI
MARELE MAGAZIN DE ARME

B.
Bucureti,
lea Victoriel, 44
Furnizor al Curtii Regale

dorind

popularizeze frumosul
higienicul spart al
toa rei
fiecruia cumprarea unei arme de
intruneasc conditiunile indispensabile
arme bune. a

a face cu

care

pus in

DE VNATOARE POPULARE
preturi modeste
liditate, tir bun,

absolut nimic de

cari nu
durabilitate

ca

constructiune frumoasii.

foc central cu
tevi, calibra 12
Model No. 1812. sau 16,
de deschidere sus
cocoase, cocoasele
du-se singure la piedica de
prelungindu-se
in bascul, tevile de otel.
Lei 50.
tevi,
12
Model No. 1906. - Pusc
central
patensau 16,
precedenta,
cu ofelurile
tate. Aceast
este mecanicd,
masina, ca
mele de
Calitatea
absolut garantat in
privintele, tevile de

Model No. 1022. sau 16,

cu No.

Puscd
foc central cu

cu tripla

60.

tevi,
de

12

Tevile de
Lei 75.
Model No. 2240. foc central, cu
tevi, calibra 12
sau 16,
No. 1022, triplu
de
Greener,
de damasc fin,
frumos.
Lei 85.
12
No. 4444. foc central, cu
tevi,
sau 16,
de
Greener, de mare
Greener.

liditate, bascula
intrecut.

fin

aripioare. Arma

tir
Lei 100.

tevi,
12
central cu
Model No. 2541. -- Pusc
sau
dela renumita
Pieper-Bayard, tevile de
foarte
fin Bayard,
ca bun constructiune, tir deprtat,
mare penetratiune, soliditate
absolut superioar.
Model brevetat.
Lei 120.
EXPEDITIUNI IN
TARA
Comenzile se vor prescrie
acest anunt,
se
absolut fixe
modelul
dorite
calibrul ; preturile
inteleg
cu bani gata sau contra ramburs.
PRIMIREI LOR
CONENZILE SE EXPEDIAZA IN

www.dacoromanica.ro

MAGAZINUL GENERAL DE MUZICA

LA
HARPA
BUCURESTI. - STRADA COLTEL 5
numrul

bine

Cel mai mare,

mai eftin
mai
conincios magazin de muzic din tar
CA RECLAMA:
la 150 lei. - MANDOLINE
lei 12.50, 15, 20, 25, 30 pn la 100 lei. - FLAUTE DE ABANOS
o clap lei 9,
clape lei 12.50,
6 clape lei 18, 8 clape
clape lei 18, 8 clape lei 23.
VIORI

lei 7.50, 10, 12, 1

OCARINE, HARMONICE, cum

mente muzicale

accesorii

tot

de

ce desfid

Depozitul general pentru

al renumitelor

GRAMOFOANE
RCA INGER"
Recunoscute ca cele mai bune

PLACI
lume

CU PRETURILh ORIGINALE ALE

NOTE
MUZICALE
CU MARE RABAT
Asortiment complect de muzie
Specialitate pentru toate studiile uzitate la Conservator
cipalele pensionate
pe cari le vindem mai ieftin
ori unde.
corespondent&
Magazinului
HARPA", BUCURESTI care n'are nici o alt sucursal

ev.....0

Cataloage la cerere,

www.dacoromanica.ro

Franco.

MAI
E

inerva
Institut de
Aeademiei 3,
4,

de primul
:

quri. Cireulrl.
de

de
de
de

Capete de
Adrese

de eonpostale

ilustrate. Reviste.

PRETURI

www.dacoromanica.ro

de

Ca endaru

MINERVA, Bucuresti

www.dacoromanica.ro

PE ANUL 1914

CRONOL

de

Domnul

lui Radu
Mol-

.
dovenesc
Infiintarea Metropoliei MolJuga-Voda .
dovei de
lui
Moldovei

inventiunea artei tipograocuparea Constantinopolului de

Turci
descoperirea Americei .
reformatiunea lui Luther
desrobirea limbii nationale
de
tiparirea
moartea lui
.
trecerea Transilvaniei supt
.
casa de Habsburg

.....

vapori

Bucovinei .

7422

mirescu

6008
2864
1914
1870
1693

860
624
569

513

I .....

510
472

460
414
397

214

aniversarea
unei
14
proclamarea
1881.
7 Aprilie,
nasterii M. S.
1866,

a jud.

M. Sale

24 Aprilie, ziva
1,

10 Mai,

reali-

S.

pe

Independentet
tncoronarea
Rege al
1881.
aniversarea Revolntiei din 1848,
definitiv autonomia
22 Julie,
A. S. R. PrinMaria.
5 August, aniversarea
A. S.
Principelui Nicolae.
10 Main,

1877

48

37

36
36

.
.

33

33
7

DOMNETI
aniversarea

11

30 August, aniversarea
Romni.
de
30 Septemvrie, aniversarea
Carol.

10 Octomvne, aniversarea
Principesa
Noemvrie,
LL. Regele
28 Noeinvrie, aniversarea
Ruse.

de

A. S. R

Ferdinand.

R. Principesei Elisabeta a

M. S.

aosirea

48

.
.

Balcic

3 Octoravrie,

pentru

66

55
50

Delarevolta
ilor
mai mari
a Turciei
tntre
ulgari, Greci Serbi
statului
. . .

207
139

66

313

93

Regatului Ro-

345

101

44
.

Incoronarea primulul Rege

Unirei Princi-

din
zat

din

biei

din 1859.

11

proclamarea

SARBTORI LEGALE
24

......

Basarabiei
revolutia lui Tudor
revolutia din Europa
din
11
1848)
desfiintarea
Transilvania ..... .
Unirea Principat.
taranilor
retnfiintarea metropoliei
Romanilor transitdetronarea principelui Al.
loan
tron a M. S.

lumii

crearea lumii
stilul
Gregorian
lui
Christos
venirea Romanilor Dacia
.
Dela
desbinarea bisericii

Gri-

A. S.

A. S.
A. S.
MM.

Plevnii

aniv.
M. S. Reginei.
aniv.
A. S. R. Pr.
A. S.
23 Decemvrie, aniversarea
Principesi Ileana.
27 Decemvrie,
A. S.
mica Principesa Maria.
28 Decemvrie, antversarea
AA.
16

22

LL.

Maria ai

www.dacoromanica.ro

Principilor Ferdinand

CALENDARCL

A C. F. R.

SARBATORILE CE SE TIN IN ADMINISTRATIA

anului
13
st.
14
Sf. Ierarh Vasile
Botezul Domnului 19
Sf. loan
20
Donumlui 15 Fevruare
Vestire

Rusaliile

Aprilie

20
21

6
Sf. Gheorghe
M. S. Reginei 7

Intron. M. S. Regelui 28

8 Noemvr.

21
4
19
6

de biserici, de autorititi
Sinod, ce se
publioe
de Judecitorii, Tribunale
24
20

Sf. loan Botezitorul.

Sf.
Gr.
2 Fevruar. IntAmpinarea

loan

25 Martie

Vestire.
Durninica Floriilor.
8 Aprilie Sf.
(trei
23 Aprilie
Gheorghe
6, 7

15 Main
21 Main

Elena.

8 Septemvr.

Inltarea

Cruci . . . . 14
Sf.
. 26 Octomvrie
.Axhang. Mihail
Gavril . 8
.

Maria)

Ad. M.

loan

(Sf. Maria)

M.

14
14
26

Inltarea
Cuvioasa Paraschiva

21

Intrarea In

6 Deceznvrie

Sf.

Nicolae

25, 26, 27

Mihail
a M.

Gavril

(Criciun) 3

LEGALE
judiciare afarl de vacante si de

de

Nicolae
Domnului.

Sf. Petru
Profet Ilie
Schimbarea la

8 Septemvr.
8 Noenivrie

Constant.

Sf.
26 Maiu

15
29

de

loan Botez.

'

6 August

Botezul

Botezul

27

In genere

ce se

21 Septemvr.

Cuy. Paraschiva
Sf. Dumitru
Sf. Arh.
In Biserici
Nicolae
Ajunul

28
3

Elena

19
28

Crud 27

6
7
30

2 August

M. D-lui
Maicii D-lui

18

presorise de

12

Sf. Ilie
Schimbarea la

.
.

25, 26, 27
.

.
.

6
7

6, 7, 8 A.prilie

Sf. Gheorghe ....

. 23 Aprilie

a M. S. R.. . 10 Mai
. . . .
Sf. Constantin Elena . . 21

PogorArea

.
.

. 25
. 26

Botezitorul . .
29
Sf. Petru
Unirea Principatelor . . 24
Maicii
.
15 August
25 Martie
Buna Vestire
nu se protesteazi polite.- Vacantele cele mark tin 2 luni: dela 1
aceste
tin dela
la
la 31 August. - Vacantele cele
inclusiv, din
Mare
la
inclnsiv. patru
la
6
la
nu tin

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

SARBATORILE
CE TIN

Art. 1.

DE
IN GENERE CONFORM
REPAOSULUI DUMINICAL
impiegat,

(ucenic),

intrebnintat
stabiliment sau intreprindme
industriali sau
se va
de repaos
de Dumineci
mai jos notate, incepind
precUm

dimineata
a
la
In
timp stabilimentele comerciale
industriale vor
de a
vor fi inchise.
Art. 2. - Zilele cari,
de Dumispre
a se
neck

nou
Domnului
(24
si a

lannarie).

Ziva
Prima

de

Aprilie).

(6

George (23 Aprilie).

Zece
Sfinta Maria Mare (15 August).
Dumitru
Octomyrie).
26

Prima si a doua

Criciun

Art. 3. - In comunele urbane

din
rurale, in cari
mineca sfirbittorile
la art. 2
va fi
iarmaroc, obor
stabilimentele comerciale ce
desfac In detaliu
necesare populatiei
vor
fi deschise
la
2 ore p.
iar personalul
a
benefici

vor fi
In
siptAminal.

repaos pinit a
la
in care
stabilimentele
dispozitie nu se
localitate ar mai fi
o

de

Art. 4. - Sant exceptate

nile art. urmittoarele categorli
Fabricatiunea gi desfacerea
destinate consumatiunei
de trei zile la Pmti
imediate;
la Criiciun, cind pietile brunu vor
restaurantele, debitele
2.
spirtoase, cafenelele, cofetAriele
ceinfiriele.

3.
de jurnale gi debitele de
tutun ce nu desfac alte mfirfuri decit cele
specificate la art. 60 din legea
rilor tutunurilor.
4. Spitalele, ospiciile, azilurile,
de nitate farmaciile.
6. Stabilimentele de
6.
publice, teatrele,
le, muzeele
in general intreprinderile
se servesc pentru diatractia
Desfacerea florilor natnrale.

8, Intreprinderile de iluminat, de
butie de
sau a fortei motrice, fabricele care
cu foc continua
sportul pe
pe uscat, gi
de
9. Industriile In care materiile ce
fabricitrii
supuse striciciunii
s'ar.
In
s'ar Intrerupe
bricatiu
timp de 24 ore. In toate aceste
cazuri personalul stabilimentelor,
in
va
o
repaos
Stabilimentele fotografice.
Art.
repauzul acordat
gului personal
Inchiderea
stabiliment; fie
fie
de
tori
art.
prejnditii
sau
functionarea nora stabilimentulni, repausul pentru
san numai pentru o anume
epoca a
va
fi
1. In
a
fie pentru
personal, fie
pentru o parte
din :
2. De

la
la
prinz asemeni. Cei ce
voi
se
de una din aceste
exceptiuni
trebue
o autorizatinne

Ministerului
Comerciulni
Art. - Stabilimentele de ras,
vor
deschise
Duminica gisirbittorile
4 ore
a.

cind se vor Inchide gi vor sta

a
Art.

la aceimi
Stabilimentele comerciale din
unde se
statiuni balneare
gi climaterice vor putei fi deschise In
lele de Duminicii sArbitorile cu tinere
In tot
sezonului. In acest
perva
timp de 15
putin o
de repaos
stabilimentele
8. - CArcinmele

vor fi deschise In comunele

rurale,
de tirgugoare, Duminicele
gi In allele
dim.
la 9
afar,
orele
sfirbiitoarea
Dumineca
periodic sau obor comunk

cind circiumele sau

merciale "or putei

deschise

Art. 5. contraventiune la dispozitiile acestei legi se va pedepsi

recidivi
Art. 14. teazi
nistratiile

20 pine la 200 lei.

va

caz

se
gi

care
dupii legile
regulamentele
speciale
Oficial
12
14 Aprilie

www.dacoromanica.ro

POSTURILE
L
de Merctri
de peste an.
2. Ajunul Bobotezei, 6
3.
lor dela 14'Fevrnarie
5 Aprilie
4.
28

lui

(3 sptimni

6 zile).

5.

31

la 14 August.
6. Terea

Ion, 29
14 Septemvrie.

7.

8. Postul
la 24 Decemvrie.

15

DESLEGAREA POSTULUI
nagterea DornMercurile Vinerile
mului
In
Botezului.
Mercurea
Vmerea In
Intro
Dum. Vameqului
risipitor.

Vinerea

pentru

pentru toate ale

COMPT ECLESIASTIC

....

Crugul lunei
Temelia
Litera Pascaliei
Carnavalul 6
5
lacepe
de Carne Fevruarie
de
Fevruarie

Duminica Floriilor
Sfintele
Aprilie
Inaltarea Domnului,
Moeilor tncepe Maiu

30
6
30
.

Main

secului post. Sf. Apost.

6
Postul Apost. 3

19
1

CALENDAR CATOLIC
Ill

roman
Litera domenical
Septuagessima 26 Ian. (8 Feyruarie)
Martea

Treime
Verde
Dutn.

F'evruarie)
Fevr.)

Cenulei 12

Inltarea .
.
.

.
.

.
.
.
.

(5
(12

23
30

8 Maiu
18 Main (31
25 Main (7

29

16 Noem. (29 Noemb.)

CALENDARUL MUSULMAN
1312

1 Rebi-ul-avvel . . 1913
Rebi-ul-achlr . .
Fevruar
1 Djamazi-ul-avvel.
Martie
1 Djamazi-ul-achir.
.
1

Maiu

15
14
15
14
13
12

Ramadan
1 Scheval .
1 Zilkade .
Zilhige .
1

1 Saar

www.dacoromanica.ro

11

.
.

.
.

August 10
Sept.
8
Octomb. 8
Noemb. 6

T.

Mercurl

Felix

Mauru
Marcelin
Soborul a 70 Apostoli 117 Antoniu
Cap. I, St. 1-s
de Botez. Evang,
S. Teopim Teona (p.) 18 Prisca
19 Canut
(t) Botezul Domnulul
20 Sebastian
St. Ion
Sf. Domnica George 21 Aloisia
Sf. Martirul Poliect
22
C. Grigorie Episcopul 23 Log.

3 Proorocul Malahia

4
Dum.

5
6
7
8
9
10

Martl

Joi
Vineri

11

t P. Teodosie c. M.

24
C. 14, St. 12-14
S. Mucenic Tatiana
25 Cony. Pavel
M. Ermil
Stratornic 26 Pollcarp
M.
Pr.
27 Ion Crisost.
C. Pavel Ion Colib.
28 Carol
lant. Ap. Petru 29 Francisc S.
Botez. Ev.

Marti
Mercuri
Joi
Vineri

12
13
14
15
16
17
18
191

20
21

Mercuri
Joi

125

Jol

Vineri

26
27
28
29
30

Martina

31 Petru
10 leproei. Evang. Luca, Cap, 17, St. 17-39

Macarie Egiptean.
C. Eftimie
Mare
Maxim

22 Sf. Apostol Timotei

23 Sf. Clement
Agata
24 C. Xenia Romana (s. n.)

Dnminica

Luni
Marti
Mercuri

Antonie c. Mare

t P. Atanase

2
3

Mar.

4 Veronica
5 Agatha
6 Dorothea
t Grigore Teologul 7 Renauld
a Fariseulni. Ev. Luca, C. 18, St.
C. Xenofon cu ceata sa 8 loan de Matha
Ad.
Ion
9 Apolonie
P.
Sirul
10 Scolastica
11 Eufrosina
Ad.
Ignatiu
12 Eulalia
Br.
(t)
St. Doct. Kir. loan 13 Benignus

www.dacoromanica.ro

IANUARIE

Rhein Sec

Notite

$ampanie

Natural

www.dacoromanica.ro

NOU

Martirul Trifon
risipitor. Ev. Luca, C. I. St.
2

(t)

3 Sf.

15

dreptul Simeon

4 C.
17 Constantina
Pelusiotul
5 S.
Agata
Simeon
C. P. Vucol Episcop. 3
Susana
Vineri

Luni

Mercuri

71 Sf. Partenie
Luca
SI M. Teodor Strat. (S. M.)
de came. Ev.

Elefteriu
Eleonora
25, St.

9 Sf. Martir Nicefor

10 t
Mart. Haralambie

Petru C.
Severus

24 Victorin
11 Sf. Martir
12 P. Meletie Arhiepiscop. 25 Ap.
13
j26, Alexandro
Martinian
Axentie
'27 Simeon
28 Leandru
Apostolul Onisim
de

Ev.

St.

C.

Sf. Mart. Pamfilie (L. S.)

Marti
Mercuri

17 M. Teodor Tir.
p.)
18 P. Leon Papa Romei
19 Sf. Apostol Archip
20 P. Leon
Catanei

C. Timotei
22

3 Cunecunda
4 Casimir
Teophil
Victor

M. din Eugenia 7 Toma

din post. Ev.

Mercuri
Joi

plicius

I, St.

23 Sf.
Policarp 8 Ion g. d'aur
24
9 Francisc
Capului
25 Sf. Tarasie
40 Martiri
26
Teodosie
Eulogtu
27 C. Procopie,Decapolit. 12
C. P. Vasile
Eufrosina

www.dacoromanica.ro

Not

Natural
www.dacoromanica.ro

Evdochia
2-a

post. By.

2 Sf. Martir Teodot

3 S.
4 Sf.
5 Martirul Conon

Matilda
Cap.
St. 11-19
15

16 Herbert
17
18
6 S. 42 Mr. din
orea 19
Logotn.
7 M.
20
Vineri
Efrem
8 Sf. Teofilact Marturlsit. 21 Benedict
C. 6, St. 31-89
3-a din post a
Ev.
22 Octavian
40 Mucenici
23 Otto
Luni
10
Codrat
11 P.
Patrlarhul 24
Marti
25
Teofan
Mercuri 12
B.
26 Emanoil
13 Ad. moot. Sf. Nichita
27 Ruppert
14 Ctiv. Benedict
Vineri
28 Malhus
15 Sf. Martir Agapie
din post.
C 10, St.
29
Sf. Martir Savin

Luni
Marti
Mercuri

Luni
Marti
Mercuri
Vineri

Luni

Vineri

Luni

P. Alexe omu lui D-zeu 30

Pr. Ciril lerusalimn.

31 Rudolf
Dar. (s. d.) 1 Apr. Hugues
2 Francisc de P.
m. S.
Episc. (s. den.) 3 Richard
122 Sf. Martir Vasile
4 Isidor
din post. Ev.
C. 10 St. 86-45
23
Nicon
24 Printele
Sixtus
18

M.
20 S-ti
21 C.

7
25
26
Arhanghel Gabriil 8 Amanda
27 Sf. Matroana
9 Maria (J. c.)
28
Ilarion 10 Ezech.
Sf.)
29
11 Iuliu (S. Sf.i
Floriilor. Ev. loan, Cap. 12,

'12
h
(s. denie)
Sf. Ipatie Episc. (s. den.) 13

www.dacoromanica.ro

Sf.

Sf. Paste

Notite

Rhein Sec

Sampanie

Indigen
Natural

www.dacoromanica.ro

Marti
Mercuri

Joi

C. Maria Egipt. s.
C. Titu Romanul (s. d.
3 C. P. Nichita (J. M. s.

Vineri
.

losif (V. M. s. )
Teodot (S. M.)
Cap.
Ev.
Sf. Paste
.

Sf.

Sf. Paste

Marti

M. Epsichie
M. Terentie

Mercuri

Joi

Triburtiu
Anastase
Casimir

Perfectus

Antoniu
Victor
Anselm
aiu

George

Isvorul
Adalbert
Vasilie
Marcu
Duminica Tomei. Ev. loan, Cap. 35, St. 19-31
Anacletus
Mart. Artemon
14
Luni
Martin Episcopul
Anastasiu
15 Ap. Aristarh Acm.
Vitalis
Agapi etc.
Petru M.
Mercuri
Mart.
Vineri

11

Joi

Vineri

Simeon Persul

18
'19,

loan
Ion din

Caterina
Ap. Filip
2 Athanasie

St. 43-47, C. 17, St.

Duminica Mironos. Ev.
C.
3'
All.
M. Teodor Stratilat
Duminia
4 Monica
Mart. lanuarie
Luni

Marti

Mercuri

Joi
Vineri

Luni
Marti

5 Pius V Papa
loan P.
Sf.
Elisabeta
Stanislaus
Sf. Evan . Marcu
8 Mihail
Vasile
Gazei
Grigorie
Ev. loan, C. 5, St. 1-17
Ap. Simeon fr. Domn.
Anton
A. lason Sosipatru
din Chizic
Pancratiu
Praznicului
Servatiu

Teodot Siceotul
Sf.

George

www.dacoromanica.ro

APRILIE

Rhein Sec

Notije

lampanie

www.dacoromanica.ro

`
.

Profetul

2 Adorm.
Atanasie
3 Mart.
Laura
Duminica Samarinencii. Ev. loan,

Mart. Pelaghia
5 Sf. Martir

14 Pahomlu
15 Sofia
16 Honoratiu

4, St. 5-42
17 Job
18
19
20
21
22 luliana
23 Desideriu

6 Sf.
7 Mart. Achachie
8 t Apost.
Ev. loan
9 Proorocul lsaia
10 Ap. Simon (Serb. nat.)
Ev. loan,
9, St.
Duminica
11 Martirul Mochie
24 Urban
25 loan
12
13 Sf. Mart. Glicherie
26 Filip
Marti
27 Wilhelm
Mercuri 14 Mart. lsidor
Domnulul
15 (t)

Mercuri
Joi
Vineri

Vineri

Luni
Mercurl

Vineri

Sf. Teodor Sfintitu

Apostolul Andronic

29 Maximin
30 Felix
SF.
Ev. loan,
19, St. 1-18
18
Teodot, Petru, etc. 31 Petonila
19
(inc. M.)
2 (t) Rusallile
20 Sf. Mart. Talaleu
Elena
21 (t)
22 Mart.
4 Charlota
(J.
23
5 Bonifaciu
Mihail Sinadon
6 Norbert
24
Simeon
Ev.
C.
St. 27-38
17

25
26

(t)

Trelme

Mihaiu

27 M. Terapont

Mercuri
Joi
Vineri

29

Parintele Nichita
Mart. Teodor

30
31 Ap. Ermeu

9 Felicia
10 Victori

(t)

12

M. Ermie 13.Tobias

www.dacoromanica.ro

Notite

Rhein Sec
www.dacoromanica.ro

Dum. tuturor

St.
14
2
Nicefor (inc. post.) 15 Velus
3 Sf. Mart. Lucian
16 Beno
17 Adolph
4 Parintele Mitrofan
5 Sf. Mart. Dorotea
18 Gervasiu
6 Printele Visarion19 Florentina
7 Sf. Teodot
20 Adolf
Ev.IMatei,
4, St.
21 Alois
8 Sf. M. Teodor Stratilat
9 S. Kiril patr. Alexandriei 22 luliana
Mar.
23 Sidonia
Apost. Vartolomeu
24 t Ion
10, St. 32, 33, 28,

M. Justin Filosoful

Luni
Marti
Mercuri

Luni
Marti
Mercuri
Vineri

113

Petre
Prosper
Cuv. Onufrie
26 Ion
Paul
Sf. Mart. Achilina
C. Matei 27 Ladislau
Pr. Elisiu

3-a

Luni
Marti
Mercuri
Vineri

S. Emanoil, Savel, etc

Martirul Leontie
Sf. luda fr. domnului
20 Sf. Metodie EpiscoRul
21 M.

din Tars

4-a

22
23
24
25
26
Joi
27
Vineri
28
Dominica

Teobald
2 Cerc.

4 Ulrich
St. 8-13

M. Evsevie din S.

Luni

22-33
28 Leon Papa
29
Petru P.
30 C Apostoli

Matei,r,C.:6,

Sf. Profet Amos

Sf. Tihon Episcopul

Agripina

(j)
loan Botez.
Sf. Mart. Fevronia

5
6

7
8
9
10

Wilibald
Elisabeta
CIryl
Amelia

David din Tesal.

Samson
Chir.
I
8, St. 27-34
dupa Rusalii Ev. Matei.
(t) Ap. Pettu Pavel
13 Margareta
Sinodul
Apostoli
Sf.
Ad.

www.dacoromanica.ro

IUNIE

Rhein Sec

Notite

Sampanie

Natural

www.dacoromanica.ro

Cosma

Mercuri

Damian
D-lui
Anatol.

M.

Pr. Andrei Criteanul

C.
Athonitu

Vineri

Ev.

6-a

6 Pr. Sisoe cel Mare

7 M. Chirlachi

Vineri

C. Toma

14
15
16
17
17

Bonaventura
Apost.
Val.
Maria
Alexe

Friderich
9, St. 1-8
19 Vicentiu

8 Sf. Martir Procopie

9 Sf. lerom. Pangratiu
10
45 Mr. din Nicom.

Prof.
21
22 Maria Mag.
23 Apolinarius

11 Sf. M. Mart.

24

12
Dum. 7-a dupa
13
14
Luni
15
Mercuri 16
17
18

Mr. Proclu gi

25 lacob Apost.

Ev.

Soborul Arh. Gavriil

Apostol Achila
Mart. Kiric

9, St. 27-35

26 Ana

Pantelimon
Inocentiu
M. Antinogen Lucia 29 Marta
Marina 30 Beatrice
M.
31 Petru
19 M.
C. Dia 1 Aug.

Duminica 8-a dupa

20 (t) Prof.
21 P. Simeon
Luni

Mercuri
Joi

22
23
24
25
26

Ev.

14-22

Portinicura
Eliazar
4 Dominic
Oswald
(t) Sc. la
Gaetan
Chirlac
2

loan

Sf. Maria Magdalena

M. Trofim
Teofil
Martira Cristina
Olimp.

Sf. Mart. Ermolae

9-a

Ev. Mate,

14, St.

Roman
Sf. Dr. Pantelimon
Laurentiu
Ap. Prochor Nicanor
11 Susana
Sf. Martir Calinic
Ap.
Siluan
12 Clara

Luni

Mercuri
31

Sf. Evdochim

www.dacoromanica.ro

sec.)

Ipolit

IULIE

Rhein

$ampanii
rean

www.dacoromanica.ro

p.) 14 Eusebie
Sf. Cruci
2 Ad. moast. Sf.
A.
Ev. Matei, C. 17, St. 14-22
Duminica 10-a
16 Rohu
Isachie
3
din Efes 17 Libertus
4 Sf. 6
Luni
18 Elena
5 Martirul Eusigen
Marti
19
6
Mercuri
Schlmbarea la
20 Bernhard
7 Martirul Dometie
21 Anastasia
Romanu
8 Sf.
Vineri
22 Timoteiu
9 Sf. Apostol Mathia
1

Ev. Matei, 0. 18, St. 22-35

11-a
23
Dumlnld 10 Mart. Laurentie
24 Bartolomeo
P. Nifon
11 M.
Luni
M. Fotie Anichint 25 Ludovic
26 Zeferin
Maxim
Mercuri 13
27 Russu
14 Profetul Michea
15
Ad. MaicH Domnulul 28 Augustin
c. Ion
29
M. D.
16 Ad.
0. 18, St. 16-26
Ev.
Duminica 12-a
30 Roza fecioara
17 Sf. Martir Miron
31 Raimund
18 Mart. Flor
Luni
19 M. Andrei Stratilat
i SeptEgidiu
Marti
.
2
Mercuri 20 Profetul Samoil
Vineri

21 Apostolul Tadeu
22 Martirul Agatonic
23 Martirul Lupu
Ev.
18-a

24 Sf. lerom. Eftichie

Luni

Mercuri

3 Mansuetus
4 Rosalia
5 Laurentiu
21, St.

6 Magnu
7 Regina

S. Vartol
25
Natalia
26 M. Adrian
Printe Pimen
27
Moisi Arapu
28

8 ) N.
9
10 Nicolae

29

11

T. C. Sf. loan

30 Sf. Alexandru, loan, etc.

Ev.

31

D-lui

www.dacoromanica.ro

Protus
Guido

C. 22, St. 2-14

131

AUGUST

Rhein Sec

Notice

Indigen
Natural

www.dacoromanica.ro

I. Sf. Crud
Stalpnicul 14
2 M. Marnant loan
15 Constantin
3 Sf. Antim Teoctist 16 Corneliu
4 Sf. Martir Vavila
17 Lambert
18 Toma Apost.
5 Sf. Profet Zaharia
6
Eudoxia
19 lanuarie
1

Marti
.loi
Vineri

C2ucii. Ev. loan,

Dum. 15

8
9 Sf. P. Joachim
10 M. Minodora,

4, St.

Matetu
Ana

Tecla
Concep. S. i.
Teodora
25 Cleophas
12
Martir Autonom
Ciprian
S. M. Cornelie Centur.
toate ale
a
Duminica 16-a
In.
Cosma Dam.
15 S. Nichita Visarion
Vinceslas
Mihail
Eftimia
16 Sf.
Mercuri 17 Sf. Sofia, Agapi,
Evmenle
18
Remigiu
2 Lesdegardar
19
Viheri
3
Mr. Eustatiii Placida
11.

Ev. Marco,
dup5
St. 2-14
21 Apostolul Codrat
4 Francisc

17-a

23 t Zorn.

5 Aurelia
6 Bruno

24

22 Sf. M. Foca
Mercuri
Vineri

lona
Botez.
Tecla
Maica Eufrosina

t Adorm. Sf. Joan Ev.

Sf.
18-a

Calistrat

8 Brigida
9 Dionisiu
Francisc

Ev; 3 Luca, C

Cuviosul Hariton
29
Chiriac
30 Sf. Grigore Ep. Arrnen

www.dacoromanica.ro

St.

Buchard
Maximilian
Eduard

Notite

Sec

Natural

www.dacoromanica.ro

Mercuri

Ap. Anania

Roman
Justina
3 M. Dionisie Areopagit.
4
Printe lerothei
1

2 Mr.

Luni
Marti
Mercuri
Joi

Marti

Mercuri

Dum. 21-a

Ev. 4 Luca,
19 dup
5 Sf.
18
6 t Sf. Ap. Toma
19
7 Mart.
20
Vach
21
8 Cuvioasa Pelaghia
22
lacob Alfeu
9 S.
10 M.
23
S. Apostol
24
20.a
Ev. 6, Luca,
12
25
13 Mart. Carp
26
14 (t)
27
15 Mart. Luchian preotul
29
Mart. Longin
..
17 Profetul
30
18 t Ap.
Evangel. 31
Sob. 5,
a
191Prof. loll Mart. Uar
20 M. Artemie
mare

Marti
Mercuri
Vineri

14
15
16
17

mare
21 C. Hariton
22 Printele Averchie
23 Ap.
fr.

8,

Evarist
Sabina
Ap. Simeon

Serapion
Woligang

2 Pomen. Rp.
3 Humbert
4 Carol

5 Emeric
24 Marele Martir Aretha
6 Leonhard
25 S. Markian
Martin.
7 Engelbert
22-a
Ev. 5 Luca C 16, St.

Mar*
8 Gottfried
Sf. Dimitrie Basarab.
Teodor
28 Sf.
10 Andrei
M. Atanasia Romana 3 11 Martin Ep.
30 Sf. Zenovie Zenovia 12 Cunibert
27

Vineri

St. 11-16

Luca Evang.
Petru d'Ac.
Vendelin
Ursula
Cordula
Ion din Cap.
Rafail Arch

26 (t)
Marti

list

Teresa
Gallus
Hedvig

Ap. Stachie

www.dacoromanica.ro

13

Notite

OCTOMBRIE

Sec

Indigen

www.dacoromanica.ro

Cusma
Ev. 8 Luca,

23

Luni
Marti
Mercuri

Joi

Martir Akintin
Martir
4 PArintele loanichie
5
Galaction
6

8, St. 41-56

Leopold
16 Edmond
17 Giigorie
18 Otto
19 Elisabeta
B.

24 dup

Luni
Marti
Mercuri

Joi
Vineri

Profir
Onisifir
22
Ap. Olimpie Radion
Clement
Mina, Victor, Vicent 24 Crisogen
25 Catherina
121P. Ion Patr. Alexandr.
26 Conrad
13 t S. Ion Chrisost, (I.
14
post.) 27
Gurie, Samona, Avid. 28 Sostene

Duminica 25
16
Lull!

Marti
Mercuri

lii. Ev. 9

27

Rusalii. Ev. 10

Ev. Matei
Sf. Ap.
Grigorie Episcop.
M. Platon
Roman
19 Pr. Avidia S. Varlam

C. 10, St.

Saturnin
Andrei

2 Fabiana
3

4 Barbara
Sf. Apostol Filimon

St.

C. Amfilochie Episcop.

Luni
Marti
Mercuri
Joi

Pr. Climent Papa

25 t M. Ecater. Mercur

27

8f. Nicol.

M.

9 Leocadia
10 Malachie
Mart. laeob Persul
28
tefan
nou
11 Damaschin
M. Paramon Filimon 12 Epimach
26

Alipie StAlpnicul

13, St.
Ev. 12 Luca,
in
13

www.dacoromanica.ro

47

Notite

Rhein Sec
www.dacoromanica.ro

Luni
Marti
Mercuri
Vineri

Pr.
558 in Chr.
Nicasie
2 Pr. Avacum 466 in Chr. 15
16 Valeriu
Pr.
600
4 Martira Varvara
Adelaida
5 C.
Sfintit
19 Achil
(t)

Duminica 28
Ev. 13 Luca, 18, St. 40-47
7
(C. Arges) 20 Nemesiu
8 Cuviosul Patapie
21 Amon
Luni
9 amislirea
Ana
Mercuri 10 M. Mina, Ermogen, Egr.
Victoria

Danill
Spiridon Episc.
13 Sf. Axentie, Eustatie
11
12

Dum. 29

24 Adam

Eva

25

Chr.
M.

t)

15 Luca, C. 10, St. 18-30

a
loan Evang.
14 Sf. Thirs. Lifkie, etc.
15
Martir Elefterie
Copii martiri
16
29 Toma Episc.
David
17 Profetul

Mercuri

M. Sebastian
Zoe
Mart. Bonifaciu
20 Mart. Ignatie

Silivestru

18
19

Vineri

Duminica Sf. PArinti. Ev.

Luni
Marti
Mercuri

1, St. -24

luliana
22 M. Anastasia vind. otr.
23
. 10
din Krit.

24 Martira Eugenia

25 (t
27

Duminica

Luni
Marti
Mercuri

Ian. 1915

2 Macariu

(t

Domn. Is. Chr.

Prea Curatel

4 Titu

5 Telesfor
(t) Botezul D.
7 Lucian

Severin
stefan 3 9 Adelaida

St. 3-23
Nicomed. :10 Agathon
m. 11 Hagenius
Martira Anisia
Arcadiu
Cuy. Melania
Ilariu
Ev. Marcu, C.

Sf.200.000
29 t
losif

www.dacoromanica.ro

DECEMBRIE

Rhein Sec

Notite

Ladmigeanni:

Natural

www.dacoromanica.ro

EVREESC
5674

1.914

evat

15

15

Adar

13
14
15

29

Fevruarie 14

.....

Esterei

26
27
28

* Susan-Purim

Nisan

15

15 *
16 *

21.

Passach 1-a zi
zi

a 7-a

zi

Ijar
18

Sivan

14

* Lag. B'omer ....... .

Maiu
13
18

* Serbarea

zi

Thamuz

29
30
4

a doua zi

16

Post drmarea Templuini.

12
27
11
19

Ab
9

Elul

Post Arderea Templalui (Tise-be-av)

August

5675

1913
1

4
10
15
16
21
22
23

1-a zi

(Ros

*
*

Postul Ghedaljah
* Serb.

Septem.

zi

(Post mare)

a 2-a zi .
* Serbarea Palmierilor (Hosana Raba)
* Finele
(eminiAteret)
.
* Priimirea legei (Simchas Toro)
*

.........

Marschevan 1
1

Octom.
Noemv.

* Inaugnrarea templului
Tebet-

10

NB. se

10

Post Luarea
care au cite o stea *

ssveritate.

www.dacoromanica.ro

sunt

mari

8
9
10
17
22
23
28

30
8
7
30
7

CALENDARUL OMINERVEI

REGENTUL ANULUI
acestui an este Mercur zeul comerciului al afacerilor sposub
sa comerciul va
culative, ceia ce promite
internationale vor prospera
pacea va
desastrele
din
In constelatiunea
mai
dintre planetelo din
apropiere de
col mai apropiat de soare ;
aceia nu se poato
dup globul
lumina sa
de a soarelui.
El
destinul casnic al acestui an
cu zodia Cornului
de
(Oapricornul), emblema
a umezelei. Sub
influent
va fi roditor, dar nu prea mult,
prea rcoros.
cauza
rcori, prinAvara va fi
friguroas la Inceput. uscat
la mijloc
prea
la
Vara va fi frumoas
dar va avea ploi cam
trectoare
vnturi
vor rci atmosfera. Toamna va fi friguroas la
la
frurnoas
In
ploioas.
va fi friguroas,
viscole
In timpul verei vor fi multe furtuni
Din cauza
din primvarl, grnele de toamn se vor strica
pe alocuri arturile de primvar vor
; din
recolta
grnelor va fi
asemeni fnul ; porumb
vor fi mai
In
dar struguri mai
cauza
dela Inceputul
fnul e bine
se
din vreme,
spre al
din Octombrie.
e
amenintat de multe
provocate de
; mai ales epidemiile
celile
vor domina primvara, toamna
epizootiele vor
multe vieti,
din vreme spre a
mod enrepede pe
nu se incuibeze la noi
existente,
Ca

demic teribila boal a holerei.

va fi mai
1913, cci po-poarele din Orient vor sta
reculegere spre a
perderile ce au
,suferit.
dar, sub impresiunea acestui repaos fortat, dar nu
popoarele europene
cruntele rsboaie ce au avut
anii trecuti, vor
mai potolite ; totusi
Ismailtenilor,
a
din Asia,
vor fi
mari provocate de popoarele
tine supuse
care vor
desrobirea
din Europa.
ce se vor
sub acest regent vor fi nestatornici, dar
-tori de
priceputi
toate, harnici, laboriosi,
Stachip plcut fr a fi
fire
; vor
-tura
va fi de
necredinciosi,
dar buni
dar
; ei vor fi

la

www.dacoromanica.ro

MINERVE1

XXXII

In
1914 vor fi
intunecimi de soare
de
din care
Europa nu.
vor fi visibile
prima
dc
doua de soars.
Prima
va fi
va
noaptea dintre 11. 12 Februarie ;
ea va
in ziva de 11124 Februarie la 11. ore 50 minute noaptea; Inceputul
va
loo la
Februarie la
80
a doua 8 mifinitul
va
la 2 ore 58
fi
Americei de sud, in Oceanul
de sud,
meridional&
Zelandei noi in teritoriele Polului de
lunard va fi
; ea va
la
Februarie (12 Martie', va
la orele 4 45 minute de dimineate, se va
la
minute dim.
ore 45
dim. Va fi
numai a
va
sa
parte din
fi
Arabia, Asia
Europa,
Oceanul Atlantic, America
Oceanului pacific.
In ziva de
August.
va
A doua
va fi
va
va incepe la
intr
umbra
ora 12 15
amiazi; lutunecimea
d. a. intunecimea
va
la 3 ore 46 m.d. a. soarele va
1
28
a.
fi
jumitatea de sus a Americei de Nord, In
umbra la 4 ore 59
partea de d'asupra Ecuatorului, a Oceanului Atlantic, in Europa, Africa septentrionala
Asia
Oceanul indian, precum in
polului de Nord.
A doua
va fi partiala va
la 22 August (4 Septembre). Va
2 ore 18
noaptea va
3 ore 57 in.
va
eu
la 5 ore
a noua parte din
dim.'Intunericimea va
totul
discul lunei. Se va
a
de Nord, in Oceanul
Oceania, Australia, Asia
la Oceanul Indian Africa
.

BALCIURILE
Fevruarie in 2,
(Neamt),
Domnului, la
lu 8
tra
la
Grind (Ialomita), Roznov,
Martie 9, 40
(Neamtu), Brancoveni
Ciupagea
COmpu-Mare (Argee),
In 25 Buna(Teleorman), Giurgeni
In 13, la
Oneeti
Tigveni
Chiojdeni,
(R.-Sarat),
(Vaslui).
Vestire, la Greci
Sf.
in Iagi. In
Suteeti (Braila),
Ciochina (Ialomita).
Vaideeni
In D.
(Neamtu),
23,
Gheorghe, la
Caracal, Piteeti,
(Mehedinti),
(Roman),
Polovraci
(Vlaeca),
Slobozia (Ialomita)
(Scbitul), Preajba
Elena, la Ocna,
Dobroteni
21,
Roznov (Neamtn).
La
Domnului, In Piteeti, T.-Jiu,Uda
Slobozia (Ialornita), Neamtu,
Mare
Marculegti (Muscel),
Ceacar,
in Bucuretiti, Mavrodin (Teleorman), Oltenita
(Roman), R.-Sarat, La
Alexandria (Teleorman), Vaideeni (Vilcea). In
(11fov).
In Piteeti, Ulmeni (ArlaPiatra-Neamtu, Chiojdeni
tuturor
Jilava (Ilfov), Piatra,
(Vasluiu).
gee),
Luciu,
Foceani,Ipateeti(Olt), Buda (R.-Sarat), Volentina-Teiu
24.
la
Brolteni
Cornatel,
Giurgeni (Ialomits),
(Braila), Broeteni
hedinti).
29, Sf. Petri', la
Burueneeti (Roman),
(Ialomita), Talpa (Neamtu), Boghecea,
Su20, Sf.
la
(Neamtu),
(Bacau),
Dumitreeti (R.-Sarat). In 24 la Jilava (Ilfov),
diana
Giurgeni
la Ocna
(Neamtu),
pilati (Roman). In 27 Sf.
Argintoaia (Mehedinti),
(Valcea), Panteleimon
la Luciu (Mehedinti), Poenari
Neamtu
August la 6, Schimbarea
(Muscel), Mogoeeeti, (Roman), Damieneeti (Roman), Bogdana (Tutova), Galati. In 16.
Maria Mare, In
(Ilfov),
Iasi (Abatoriu),
Cotrceni (Ilfov), Voinesti,
(Prahova). In 29, Tderea capului
Ioan
la
Davideni (Neamtu), MogoMirceeti,
(Roman). In 30, la
Beptemvrie In 8,
Maria
la
tine 25
Buda
Bogdana
Ciochina
(Roman). Buateni (Prahova). In 14, Ziva Crucei, la
Negreeti (Vasluiu), Scheia, Doljeeti (Roman),
Telega (Prahova).
Ootomvrie, In
Vinerea Mare, in
Godeni (Muscel),
bozia
Galati. In 26 Moineeti
(Romanati), Negreati
in 8, Sf. Voevozi, la Ocna,
Piatra,
(Prahova)..
Deeemvrie, in 2, la
In
la Piatra. In 7, la Moineeti
Negreeti (Vasluiu).
Neamtu,
Suteeti

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

XXXIII

TARIFELE POTALE, TELEGRAFICE,I TELEFONICE

ACTUALMENTE
de la

Puse In

unlversale din Roma

Oct. s. n. 1907,

ordinare.
gr. loco
unei
10
20 banL
15
Idem, idem In
tara,
nefrancati 30
de ficcare
afara de cele
cari
aunt nefrancate, la destinatie se
15 bani de
15 grame,
timp
de
aunt
de
asemeni
prizonierii de
Idem, idem
Bucovina Bulgaria
ca cele interne.
Idem, idem in
uniunei postale,
care localitkile
din
25
50
Pentru scrisorile externe s'a
grentatea la 20 grame.
o
e mai
ca 20 grame, taxa e de 15 b. pentru
plus de 20
sau fraptiune
doit In
sens
cele nefrancate.
In interiorul
rmne tot vechea
greutate.
intro Statele unite ale
de nord Englitera s'a
aplicare de la 1 Oct. 1908
n.

francate eu un
de 10 cm. pentru
do 15 gr.
o
25
Taxa unei
Idem a
recipise de inapoiare (retour-recipis), 25
plus
unei foi de reclamatiune, pentru
Uniunea
este de 25
obiectele recomandate
aunt dispensate de
francate se
la taxa
a insuficientei.
Scrisorile att nefrancate
francate aunt admise
la
greutate.
Nu e
a se introduce
monede fie chiar vechi
precum

mai
de cinci cuvinte. S'a mai
ilustrate, ca
admis pentru
fata rezervati pentru
si fie divizat
dou pkti separate prin o linie
din care pe una (care nu trebue
fie mai mare de din
o mica corespondent,
parte este rezervati numai
adresa destinatarului, care nu poate trece
cuvinte.

de

Jurnale
publicatiunile periodice ce
stint supuse in
la
de
ban pentru
foaie
50
greutate sau fractiune.
aunt mai multe foi identice sub
se taxeazi cu
de
Ele se francheaza, fie prin
50
timbre, fie prin bande
pe ele,
spor de
pentru
aunt
la o francare de 5
de
50 grame sau fractiune.
Suplimentele nu se
dad. parte
din corpul
nu
peste 50
Nu este
a se introduce sub acebandi, jurnale adresate mai multor
destinatari.
Greutatea
a
pachet de
este de 2 kilograme.
Jurnalele
publicatiuni periodice
cause,
refuzate ori inapoiate
se
dad. aunt
a se
supune
o
taxi,
deja au
suficient.
Jurnalele nefrancate se depun la rebut,
la
cele insuficient francate se
destinatio
taxa indoit a
apare
o

Imprimate.
se

: 3 bani de

sau fractinne pentru

trebue
corespondente
ordinei publice
bunclor moravuri,
la din
rebut; do
cad
In rebut
cu ilustratinni obscene.
nu
fi mai
de 10
pe 7 nici mai mare de 14 pe 9.
aunt de
:
Inchise
deschise.
In
este 5
10
cu

care 50

prinsul

75 cm., ori un diametru de peste 10 cm.

Taxa

afarl. din

pentru tot

10

cu

20
10

In

15 bani;

25

postale insuficient francate sac

nefrancate se
la taxa
a insuficientei sau nefrancirei.

Att pentru interiorul

admit eirti
pe alta.
ilustrate pe o
cu
rezervati adresei nu se poate
Pe

de

50 grame pentru uniu-

Imprimatele insuficient francate se

xeaza insuficienta
cele
de
se dopun la rebut.
Imprimatele suet admise
la greutatea
pachet de 2 kilograrne.
Pachetele
imprimate nu
admise,
lungimea,
sau grosimea

trece de 45 cm., sau

de
avea lungimea mai mare de

Nu pot fi considerate ea imprimate,

trimiterele care ntin timbre,

postale.
mandate
bande de
eu timbru
incrustat
pe ele, etc. fie stampilate sau nu,
precum
formulare de
sau nu, preeum
constituind semnul representativ al unei

valori. Asemeni nu se pot expedia sub

ori in
sau imprimate
postale ilustrate, ci numai libere, ori
UI

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

XXXIV

sau pachet
mai multe.
indicatiuni privitoare la tiprirea lot.
ele se poate
ce a servit la culegerea textului, precum
acela ce se va

In

Pe corecturele de irnprimate se pot

Probe de
Probe le de

:3

la o

de fiecare 50 gr.
taxa
nu poate

sau fractiune,
fi mai
ca 6
tatea
fi mai
ca 100 gr.
interiorul uniunei taxa e de 10
la 100 gr.;
la 350 grame
5
bani de fiecare 50 grame.
Probele trebuesc a fi francate cel putin
mod
la deplina francare
se Indoete
ca la imprimate.
Grentatea
este
la 350 gr.;
nu pot fi
mari de 30
centimetri
20
10 grosime,

In

maxim de 15 cm.

admise
de
de 30 cm., diametru

Probele de mrfuri, care nu vor fi

car partial francate, care nu vor fi conditionate
ca
se
verifica
continutul
trece peste
mensiunile
mai sus, sau cari vor
o
comerciali, se
a se
se depun la rebut. Asemeni
cele puse plie
colturile
Probele de cereale In interiorul
se
admit
la 550 grame
se percepe

aceiaei tax& ca pentru probele de mirfuri

ce au greutatea de 350 grame. Imprimatele,
de
probele de
trebue fie puse In bande
In
des-

chis, sau legate-cu

astf el ca
fi verificat Inlesnire continutul
; cele
plie
colturile
taxate ca
Inchise.
acestea
se
destinatarului de
ce

admis a fi expediate in
in care nu
admise. Asemeni expedieri,
mare nu se
in tara expeditoare ca in
Se pot expedia ca probe de
chiei libere de care e
un carton pe
care e
adresa
de
considerate ca
1. Actele dresate de

de

advocati,

ingineri, etc.; 2. Politele

contractele
de asigurare ; 3. Registrele

ori-

4.

alte
;
Planuri,
desemnuri, modeluri de
alte
de
de
6. Afieele
partial eau
total ; 7. Manuscrisele ne
de probele de imprimare 8.
de
(lettre de voiture)
de drum de fer (Frachtbriefe); 9.
Politele de
de navla ale
societtilor de navigatiune 10. Ori-ce
lucrare
de
pe
pergament sau carton; 11. Foile de

Grentatea
este
; dimensinnile

la 2

ca la

imprimate. Taxa
de
este de 3
50 grame
taxa
este : 15 bani
la 250 gr.; pentru Uniune 25 bani
la 250 grame,
d'aci
5
pentru fiecare 50 grame, francarea
eel
In parte.
cient
li se
insuficienta

la deplina francare
la
uuor
de afaceH poate
introduce timbre interiorul
intenInapoierea franco. Nici
nu pot excede francarea
corespondente.

a
S'a admis
aplicabili
ca
de
idem

corespondente.
din Roma (1906),

1 Oct. 1907 a se

vechi
din uz,

timbre

primitiv.

care

Coresponden%e recomandate

ou ramburs.
obiect de corespondentit precum :
,
, imprimate,-probe de
de
se pot
recomandate,

taxa
de francare,
o taxi
de 25
pentru recomandare, ori care
fi
tatea
; este ne-aprat
francarea, la prezentare, a
recomandate.
Scrisorile recomandate care
pentru care se
un snpliment de 25
se
la
imediat
priimireador
tr'un factor special.
Trimiterile recomandate nu pot contine
valori,
In
nici
sau
o
alte
cas de
dere dau
la o
de 50 lei,
pins taxa de
recomandare.
reclamatinne este
6 luni
1 an pentru
depunerii corespondentei.
expirarea
nu mai
Expeditorul
simplu poate
de
la prezentarea
obiectului recomandat,
sorei
ce a predat
la
pote,
25
taxa
recomandare.
Ori-ce
recomandat
prihnit
la 500 lei peno
10
plus taxa
pentru
poetal
per& rambursul ;
taxe se
din
rambursului
Pentru
recomandate
In caz de perdere, se di
50
iar in caz
objectul a fost
dat
expeditorul are drept
reclame suma integral&
recomandate

burs se admit pentru

Austro-Ungaria
Bosnia
biurourile austriace din

Belgia, Danemarca, Elvetia, Francia,

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

mania, Italia, Japonid,

vegia, Olanda, Portugalia, Suedia, Tunis,

germane).
reea (biurouri japoneze). Tripoli (biurouri
China

-italiene), Creta (biurouri austriace

ita-

Abonamente la ziare.
se percep pentru ziarele cari
in tar& se compun :
a) Din pretal ziarului; b) Din taxa por;
Din
de comision
nu
fi mai
de 25 bani.
Publicul face cererile de abonament
verbal.
Se pot face abonamente la oficiele
pentru ziarele editate
Taxa ce se percepe pentru aceste
compune din taxa
de comision,
etc., ale
de
acelea
ale
de editiune a ziarului
din
cuvenit
intermediare.
Abonamentele se
pe
sau 12
Administratiunile ziarelor pot face abola distribuirea ziarelor,
la
adreplatind
portului
putin pe timp
o
nu
do incetarea
nu
de taxa abonamentulut.
abonamentului se
se
acea
schimbare se
numai noilor
mente sau color ce
abonamentul
admis
abonamente
scurte
mai mici de trei
lash numai pentru
statiuni climaterice
balneare. Se pot
face abonamente oficiele
pentru ziarele
In: Austro-Ungaria,
Belgia, Brasilia, Bulgaria, Columbia,
nemarca
Egiptul, Francia, Germania,
Norvergia, Percolonzile, Suedia, Tursia, Portugalia,
Taxele

Abonamente la
postale se pun la dispozitia
ersoanelor cari vor face cerere, casute
speciale,
care se vor depune
corespondentele ce le
adresate, platind o

de lei 2 pentru o

postale
ininternaVionale.
Taxa mandatelor
destinate
threi este
la:
10
la 10 lei;
10 lei
la 200 lei
25
de fiecare 25 lei,
200
la 500 taxa creste
50
de
de lei sau fractiune.
Pe
taxele de mai sus se
5
bani costal formularulni. Formularul mandatelor interne de o
mai mare de
10 lei e
carton alb al mandatelor
la lei 10
este
pe
carton
Taxa mandatelor
destinate pende 25 de
25 lei sau fractiune
la suma
de 100
100 In
taxa creste
25
la 50 lei sau fractiune,
50
de fiecare
de aci
este
fractiune. La mandatele
lei

tot cu

se

bani ; acel formular

pe carton
galben. Pe
uceasta se percepe o supreportional
strinatate. In Bulgaria taxa
de
leu la
fiecare 100 de lei. In Bulgaria, Columbia,
Grecia
valoarea mandatului nu
poate fi mai mare de 500 lei.

Maximal mandatelor este de 1000 lei

pentru

; pentru

1000 coroane, Britania de 1008 lei

colo-

britanice Mexicul numai 252 lei.

Mandatele pentru Austria
Ungaria
trebuie
in coroane,
sau
aceste
se mai percepe valoarea
zilei o
de comision pentru schimbul monedei
priimite
Taxa

la domicilia.

pentru

de

este de 25
Taxa pentru achitare la
este de
mai
de 100
pentru o
10
de 20
100 lei
lei (inclusiv)
: mandateIe
la 10 lei
sen;
mande
datele adresate
cele
adresate
militarilor de grade
Mandatele poe-

la prezintare,
malt in termen de 40 de
pentru
2
pentru
;
aceste termene ele
din
de biuroal care le-a
Cererile pentru
matiunile
la mandate
adresate
petitiuntDirectiunei
nerale a telegrafelor postelor.
Pentru
Statele
servitelegrafic apartine Statului, se pot
tale
sau

emite mandate telegrafice,

peste
taxa
taxa telegrafica transmitare ; ele pot fi reexpediate
destivatar
telegraf ; poate asemeni
chiar
le
modifice
Mandate
externe se admit in
schimb numai urmtoarele
Argen-

Austro-Ungaria, Belgia, Bosnia

colonii, Bulgaria,
Elvetia, Finlanda,
Germania,Grecia, Italia, colonia Erythrea,
Peru,
Liberia, Mexic (252
Luxemburg, Maroc, MienSomalia
tenegru Norvegia,
Portugaliat
Siam, Statele-Unite ale
de Nord,
intermediulElvetiei, Suedia,
Tripolis, Tunis, Turcia,
biurourile i.posesiunile din
Danemarcei,
Portugaliei.
Mandate telegrafice externe se admit
anumite
din
tro-Ungaria, Belgia, Britania, Bulgaria,
Egipt,
Franta, GerLuxemburg, Muntenegru,
mania,
Serbia,
Norvegia, Olanda,
dia Tunis.
Hertegovina,
China, Congo,

Incasarea cupoanelor si efectelor

de
In interiorul

www.dacoromanica.ro

se admite a se

prin

CIALENDARUL

facturile, biletele la

ordine,
de
de dividende
genereloate valorile
pltibile
cheltueli a
nu trece peste 1000 lei
triinitere.
Valoarea trebue
fie exprimata In
va

littile pentru cele

postale, biurourile autorizate, agentiile
speciale, agentiile dela
rali,

Intr'un
se pot pune de -un
expeditor cel mult cinci
spre a
de
persoane.
De la fie

oficiu de la

prezentare se
taxa
recomandate, iar
la sosire,
incasarea sumelor
tive, se
un mandat postal pentru
rambursare din
se scade mai
taxa de 10
; pentru Francia 20 bani
fie care efect,
de 20 lei
maximum de 50 lei; apoi taxa de
pentru achit,
care face
plus taxa
cu
de comercio
:

Francia, Germanza, Italia, Luxem, Norvegia, Olanda., Portugalia, Suedia, Tunis

biurourile austriace din
Turcia
Tripolis.

coletelor
gerielor. Pachete
In

al mesavaloare.

se consider

valoare toate obiectele voluminoase

care n'au o valoare declarata.
Spre a Inlesni
expediarea
letelor
ramburs, s'a simplificat formalitatile
de predare
expediarea
pul urmtor:
(fractul) se
Scrisoarea de
modul de
se
la dispozitia
care va face
cum va
ca
sufere
timpul
transportului ; coletul
poarte
numele
a
a trimittorului.
se
de timbre
de
postale pe
greutate,
Pentru interiorul
20 bani
la 5 chilogr.;
interiorul
50
bani
la 2 1/2 chilogr.
la
In interiorul comunei
5 chilogr.
interiornl trei, la coletele care
de 5
greutate, se percepe
25
de fiecare chilogr.
fractiune
chilogr.
plus. In caz de francare
va expedia coletul,
lipsa de tax&
vor fi primite la
oficiu
din
se vor depune
o
precum prezentare de fract,
de chitante
altele.
le va trece
aflame
va
de transportarea
buirea
ca cele predate
ramburs sau
care vor
calen formalittilor obicinnite. Tot
care vor voi
de predare
cele
vor fi supusi la forma-

valoare

dela
a

cuvenita

chiar
expeditorului,

Pachete, gropuri
in
Sub

tre-

de valoare-

denumire cuprind:
valoare
b)
numerar ; e) Pachetele
de valoare
Pachetele
valoare sau
valoare
care yoate fi
ca
Toate
din
toate stade
a

mesagerii interne
valoarela 1000 lei
(nelimitat) cu ramburs
greutate
la 50 kilograme. In
munele
nu
oficiu
do
limitat numai la pachete
la
de
valoare declarata sau ramburs
kgr.
la SO lei.
mesagerii
Impachetarea obiectelor
valoare declarata sau
ramburs, se
va face de
astf el ca continutur
fie asigurat,
contra
fracontra
etc. vor fi
gile,
rochi, haine,
de
sau carton; scrisorile de valoare
de
groas ;
butoiase solid
lichidele
date ; banii
gropuri
de 15 chilogr.;
de
butoae
cercuri de fier. Se vor sigila pe
astfel
s'ar cerca o spoliatiune,
se poata
constata.

La toate aceste obiecte de

a se

cade In

trimittorului. Adresa destinatorului trebue

fie
complectul
obiectulni; cele care vor fi
pe
obiecte se
Pentru fiecare expeditinne de asemenea
de una
mai multe
se cere o foae de
(fract), In
se va
felul
valoarea, numele destinatorului
de
ca
tare sau
aplicat pe obiecte,
plumburi,
va
fisfoaia de insotire, ce poart,
de 10
Toate obiectele de valoare
greutate, la care
deosebit de taxa
supuse ca cele
valoare
mai
la taxa
:
In modul
la 500 lei
a) Pentru o valoare
se va
taxa de 20
500-10.000 lei inclusiv se va
b)
percepe
15
de fiecare 500
fractiune,
taxa de 20 bani, total
35

e)

10.000 In sus se va

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL MINERVEI

de fiecare
de
pe
taxele din aliniat. a) b).
d) Se
In
ce
taxa, scrisorile
loare
care se priimesc
la
care ins& se vor
in
,ceia ce
greutatea,
tarifa
recomandate;
priveste valoarea,
tarifa
multe
aunt expediate
o
foae de expeditinne, taxa se perIn parte.
pentru fiecare
obiectele de mesagerii
sau
valoare, pot fi
de destiurma
sosire, pot fi
aduse la
de serviciul postal.
acest
se percepe o
de
25
fiecare pachet
Se pot
ramburs,
prescrise la rubrica ramburs.
La
percepe
o suprataxi de
din taxa
greutate.
Trimiterile nefrancate la prezentare se
la suprataxi de 25
francarea
obiecte

la prezentare pentru

cele

men de
10

valoare

kgr.,
cu ramburs.
care nu se
se supune la taxa de
La

o taxi de

se

de 10
ce
scade din valoarea rambursnlni, plus taxa mandatului.
Taxa
avis de
sau a unei
foi de
e de 25
2 lei de kgr. se
penpachetele
valoare declarata,
valoarea
obiectele de
loare gropuri, caz de pierdere.
valoarea pachetului a fost
cea declare*
va fi
proportional.
Termenul
reclamatie 6

Serviciul coletelor postale

ou
Sunt admise
schimb
Argentina, Austria. Belgia, Brasilia,

Bulgaria, Chili, Columbia,

Elvenemarca
coloniile sale,
Francia
Germania
coloniele eiprotectoratele
Grecia, Indiele britanice, Italia, Liberia,
Muntenegru, Norvegia,
Paraguay, Persia .
landa coloniele
Portugalia
coloniele sale, Rusia, Salvador, Serbia, Siam, Tunis, Turcia,
Venezuela,
la greutatea de 5
maximum 10 kgr.,
state,
cele mai multe
valoare
expediere
din
state
colete
ramburs
la 1000 lei,
la
lei.
de
mai
de 10
genii pot
kgr. Pentru
se admit: a) copostale; b) obiecte de mesagerii;
scrisori au valoare
cutii
trebue impachetat
idem
inza ce. interne valoare

sotit de
turi) cte
limba

XXXVII

(frac-

de

parcurge,

urma conventiei din Roma, dela 1 Oct.

neambalate

st.n. 1906, pot fi

sustiaute de o
pot fi reunite
plumburi sau
formeze un singur colet, care
nu se
desface;
mesele de
de metal care,
comerambalagiu.
Taxa pentru transportul teritorial se
fie50 centime de colet
din
care
la transmitaro, plus 25
cataxa inregistrare.
Austro-Ungaria,
un
Serbia, Bulgaria Rusia, taxa
colet e de 1
Italia, Elvefia,
Germania
50 bani;
tru Grecia,
Luxemburg,
pentru PorDanemarca, 2

tugalia, Britania-Mare, Olanda, Suedia

Norvegia, 2
50
Pentru Argentina, Brasilia, Chili,
lumbia, Coloniile olandeze, Paraguay, Persia,
Suedia, Turcia de Asia, Uruguay
Venezuela, peste aceast
se
percepe o
de 70
Pentru coletele ancombrante
taxa de
se percepe cu un
de 50 la
peste
coletele au valoarea
percepe
peste taxa pe greutate
fiecare
lei sau fractiune
5 centime
fiecare stat de
pentru coletele destinate imun
aunt : 50 b.
500 la
1500 mile marine, 1 fr.
1500-5000, 1
50

5000-8000

peste taxele

2 fr.

8000

Perceperea

de transportul coletelor este

la prezentare.
matiune de un an.

d'a se expedii ca
postale materiale explosibile, inflamabile,
animale
insecte vii,
de
sau
care au
respondenti, obiecte
d
sau alte legi.
Pentru traficul obicinuit se pot
cu un
ficul e extraordinar de
Administratia
expeditori
un
fract de

Sunt

do 10.000 lei

kilogram.
Scrisorile
pot

la valoarea maximum
cutii

nu pot fi

de

; ele-

dalii de colectii, monede vechi,

obiecte pretioase
rate, cu asigurarea costului
obiectele
Monedele
la
de aur de
argint, pietre pretioase, bijuterii etc., nu
aunt permise a se pune
vavaloarea
Admiterea cutiilor

www.dacoromanica.ro

CALENDAUL

la expediare este
expeditiuni:

admis introduscrisori taxa transportului pe

este ca pentru serisorile recomandate,
a
teritorial bani de
cel
maritim 1 leu de fiecare administaatiune
care
la transmitere.
Taxa pe valoare este pentru transportul
teritorial de 5 centime,
cel
ritim de 10 et.
fiecare 300 lei sau
fractiune de 300 lei, pentru fiecare
prmonier de
transportni e scutit de
Taxa scrisorilor cutiilor
declarat se percepe prezentare;
care se poate
la
retur-retaxa de 25 bani.
declaratA
fie
un
de foi de expeditie
egale
Wile care
parte la transmitere, redactate In frantuzeste,
de
o declaratie ca pachetele
valoare declaratA.
Este interzis a se introduce in
al
import nu este pertara de destinatiune. Descopevre-o infractiune la
de destinatiune,
nu se va remite
tarului, ci se va retine, sau la locul de
peditiune,
la
de destinatiune,
descoperit infractiunea.
dela
37 se
taxele
celelalte conditiuni
pentru
valori declarate
bor.

MINERVE1

suma ramin moneda

de destinations,.
sau indreptAri,
de
expeditorul va seri
adresa sa caractere latine.
Taxa
operatia de ramburs estede 10
plus 25
pentru fiecare 25.
lei
la prima 100 de lei
de 25
la
lei sau fractiune de 50 lei
a doua sutA in sus,
ca la mandatele ordinare,
care se scade din
rambursului, spre a servi pentru
transmiterea banilor
de ramburs, care se
rambursul.
Pentru rambursament se percepe
destinatar
20
fiecare
lei; tot
taxa nu va fi mai
Pentru predare de
se poate libera
platind 25
Plata drepturilor de
se
de cAtre expeditorul coletului ca destine
fie scatit de aceste
Nu

litere

toate statele au admis

admis'o.

de expediVune.
de comisiune

crede de
vor fi:
a) De a Indeplini
In numele
comerciantilor
de
torittile
toate operatiunile de
a coletelor
sosite din
cu

Scrisorile, pachetele, obiectele de mesacutle

valoare
pot

genii
fi

o platii de ramburs

la maximum 1000 lei, se vor

ca
celelalte corespondente recomandate.
caz
destinatari
fie
expeditorului prin
mandat
mandatului
ordinar. Valoarea
poate fi
moneda
de trimitere,
aceia de
Official
de
insrcinat
incasarea rambursului, percepe asupra

fiecrei trimiteri Incircate

ramburs o

de 10

Tara de destinatie este

de
plata
s'ar fi omis
a se
scripte mentinnea:
cuantumul
Expeditorul are drept
de a
sau reduce
In aceleasi
care
face modificarea
adresei.
Rambursarea
se poate face expedidepunerea banilor de
destinatar.
Valoarea
de
la destinatar,
reduce
a
retributia
de 10
se
de

oficial postal de destinatinne In

mandat
expeditorului
exceptiune
fie
1000 lei
Corespondentele

care,
poate

ramburs,

biu-

expeditiune pe
unde

b) A face ca
se
la domidettinatarilor pachetele
coletelea
pent=
taxele
Destinatarii pot cere ca deschiderea
coletelor
se
In
vamal respectiv.
ce vor percepe aceste
efectnate vor fi:
25 bani
formalitatea vamal
predarea la domiciliu a
95
de fiecare operatiune, provision
pentru serviciu
de
expeditiune, ori
o operatinne.
cAnd
s'a putut
obiectul
la
destinatarului,
va fi
In drept
singur
24 de ore
priimirea documentelor.
expirarea
termen va
o
magazinaj de 10
de pachet pentru
fiecare zi de
taxele de mai sus,
de contestatiuni, export
transit, se va.
percepe o supratax
de 75 bani penfiecare
Pachetele supuse operatinnii
vor
plata taxei
care
biuroului de expeditie,
nu direct desTaxele
destinatari,
se vor
Ministerului de
Directia
Cele netncasate
pachetele ce trebuese a se
la origin& sau sunt
In rebut, se

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

compt curent de Directia

vor
telegr.

Destinatarii

Ministerulni de finante.
opereaz singuri,
ele,

ai 20

vor
Directia telegrafelor

po@telor

sub raspunderea sa biurouri de

comisiune

expeditiune particulare.

Livrete de recipise.
inlesnirea
po@t
s'au pus
a obiectelor
zare la
po@tale livrete cu
de
pretul de leu, cu 100 recipise
pe
de 2 lei
200 recipise pe
pretul de 4 lei.

de identitate.
Livretele de identitate
destinate a
persoanelor ce
mijloade
priimi
mai mare tnlesnire
va,lorile, mandatele
trimiterile recomandate ce s'ar
Statele cari au admis
de identitate
Argentina, Brasilia, Bulgaria,
Francia,
bia, Costa-Rica,
Grecia, Italia, Liberia, L
uxemburg, Mexic,
Paraguay, Portugalia
Venezuela.
Ori-cine poate cere dela oficiul pogtal
i se
un livret de identitate.,
prezentand o petitiune la care trebue
anexeze un act de identitate,
de
autoritatea
fotografia sa, care
se
pe pagina doua a livretului. Pe
acest livret se
a fi imprimate numele
mai sus citate, care au aderat la adoptarea
Pretul
livret de identitate, care
cuprinde 10 file
este valabil
pentru patru ani, este de 50 bani.
Posesorul
asernenea livret, la care
se
@i.portretul
se poate prela
biurou din aceste
care
obiect i-ar
fi adresat,
o
din
care
obiectul
priimit ; astfel el este scutit de
alte dovezi care
constate identitatea.

scutite.
de plata taxelor:
a) Corespondentele telegrafice,

nice
de
mesagerii ale
M. Sale
ale
Sale, ale
Administratiei Domeniului Coroanei,
ori care
sau
b)
ale Miniltrilor Ministerelor,

ori ce antoritate
particular
teriorul
de serviciu ;
Idem
dinte de
de
d) Corespondenta
of iciale judetelor
Intre ele
cu celelalte
e)
a stabilimentelor de bine-facere
recunoscute de
Idem :
f) Corespondenta telegrafici
a
judetene, numai pe
tntretinute cheltuiala
In interes serviciu;
g) Corespondents telegraficii ti

de scrisori

mesagerii a agentilor
telegrafelor
ta
ceri de serviciu;
h) Trmiterile
de pe
tribunale,
casatie precum
de ei,
acte relative la
procesele persoanelor ce sejudecii
acte
de paupertate.
Aceste trimeteri trebue
fie depuse
deschise.

Rebutul.
p.ottale,

matele, probele de
de
care
nu e
adresa
nu se poate
ori e
caractere
altele
latine, sau uzitate In corespondente obicinuite, sau ale
adresanti
nu se
la adresa indicat, eau
care
e
adresa persoana e
care se

de destinatar nu pot fi Inapoi ate

torului
cunoscut, sau care pentru
alte diferite motive
putut fie remise destinatarului, cad rebut, la finele
luni se trimit directiunei generale
a po@telor,care le
Intfun
un an,
care timp ele se desfac
distrug,
timbrele ti ori-ce valori se vor
ele,
la timp de trei ani spre a fi
puse
dispozitia
interesati.
In timpul
trei
expeditorul
destinatarul pot
le reclame dela
de expeditiune,
va
taxele,
timIn
acestor trei
lista
rebut se publick
obiectelor
a obiectelor
a persoanelor interesate, In iMonitorul Oficial. Secretul
scrisorilor
postale
In rebut este garantat.

cari compun uniunea

:
international.
Statele-Unite ale Americei de Nord
Portorico
Filipinele, Republica Argentina, Austria, Belgia, Bolivia, Brasilia,
Bulgaria, Britania-Mare
versele colonii britanice ; Coloniile
nice din Australia, Canada, Chili, China,
Statele-Unite ale Columbiei, Statul
de Congo, Coreea, Republica de CostaRica, Republica Cuba, Danemarca,
Daneze, Republica Dominicand (San
Equatorul, Elvetia,
Francia,
franceze, Germania eu
depozitele
coloniile, teritoriile
de
protectoratele
Guatemala, Republica de Baiti,
Insulele Havai, Republica de Honduras,
Indiile britanice, Ispania, Coloniile
Italia, Japonia, Republica

Luxemburg, Mexic, Muntenegru,

gua, Norvegia, Olanda,.Coloniile Olandeze,

Paraguay, Peru,
loniile Portugeze,
dor, Serbia, Siam, Poseszunile
britanice Sud-Africane
Orange Transvaal, Suedia, Tunisul,
Turcia,
Uruguay Statele-Unite
ale Venesuelei.

www.dacoromanica.ro

gMINERVEI

XL

Transportul
Taxele pe kilometru sau fractiune de
kilometru
transporturile
sunt

50

15

la diligente se libe-

de

reaz,

clasa I.

mult 20

Pentru copii
la 5 ani taxa
; pentru bagaje se
fiecare 10
oricare
fi
de parcurs.
de

a coletelor

declarat

Tarifa

de

Insoteste diligenta.

la

Tax.pe gr.
0

DESTINATIUNE
lei

Algeria
Argentina
Austria
Belgia

10001

nel.

Bolivia (via Italia) .

Bosnia-Hertegovina . .
(via Triest). .
Britania (via
.
(
Bulgaria
Danemarca
Egypt (via Constanta) .
Elvetia
Germania
Grecia
Constanta)
(via Constants)
India
C-stanta.)
Indochina (via
Japonia (via Constanta)
Luxemburg
Madagascar (via
Maroc (via Germania).
(via

- (via 1351e-Havre).

Suedia
Tunisia
Turcia (via
Ungaria

NB.

D-lor

2
3

2
3

1
2

- 2

50
50

--

10000 2
2

2
3

17

--25
--4-

54
54

32

2
1

- -2

22

2 25
2

2
10001

3
2

7
,

3. 3
3
2

37
,

2
7

1 2.
2

25
3

- 22

-- -- - 3
2

35

--

35 2
10
35
25

54
25

91

32

2
2
3
3.

2
3
3

-3

501

2
2

----

2 2.
I

54
2

33

3
2

25

25

17

ct.m. dc.

b.

--

500

b. L b.

27

10000

Muntenegru.
Norvegia (via Hamburg).
Olanda
Paraguay
,
Persia (via
.
Peru (via Hamburg) .
.
Portugalia (via
Rusia (Ungheni) . . . .
Senegal
Serbia.
Spania
Statele-Unite (New-York)

kg.

b. b.

35

6
6

-----20

25

20

"pentra mesageriele destinate

a se
tarife speciale, spre exemplu, tariChiperin.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

Telegrame interne
Pentru interiorul

externe.
de

de 25 bani pentru
telegrama, tax&ndu-se ca 2 cuvinte

de
ori din
fi
cuvinte
Taxa telegramelor interne expediate de
corespondentii
2.p.m.,
dim., este de 31/2
Taxa
vizith telegrafice
bani.
de
telegrafice
nu pot
text, ci numai
semnu poate
mai
zi.
de 3
se admit
Chitanta de priimirea telegramei,
se
mod obligatoriu, 10 bani
fiecare
Pentru
in
50
o
urse percepe do 3 ori taxa ordinar
Telegrame urgente se admit
Austro-Ungaria, Algeria, Azore,
Belgia, Bosnia, Bulgaria, Corsica, Cypru,
Francia, Germania,
Italia , Luxemburg , Norvegia Olanda,
Portugal
Serbia,
Suedia,
Tunisia.
Pentru adeverire telegraficA priimirea
telegrame,
interiorul
iar pentru
10
;
de
In
adeverire
25
nterior, 50 bani
se percepe
taxa pentru
cerute ca
de
natie, unde este
se
se

un bon care se

de

de destinatar biurou-

lui care va
Taxa de colationare pentru
este de 2 baui de
pentru
din taxa
este
a telegramei.

telegrame a se

teriorul
se percepe
taxa telegramei

ori
este

iar in serviciul extern, se per-

numai taxa telegramei

la prima
ca, pentru parcursuulterioare, taxa
se
de la
destinataxul
Inlinteriorul
se mai admit
grame
expreS, pentru care se
la
de prezentare
deposit care ax
transportului,
se taxa
adeveriri de priimire (tele; de
se pot
legrame adresate
unde este
numai telefon, percep&ndu-se, pe
taxa
a telegramei, o supratax&
de 50
telefon.
Pentru serviciul intern se poate servi de
bonuri telegrafice aflate la debitanti
loare 60 bani pentru 3
75 bani
pentru
leu pentru
cum de 25
pentru
do
telece se
respectiv pentru 7, 10,
Se
mai multe cuvinte,
caz
5 baui
se
timbre
de fiecare cuvnt. Bonurile astfel

corespondentei

formalitAti se

destialtelg s'a admis ca

corespondenta in
connu fie
Intro Anglia,
Franta
Germania. Asemenea semnele
din
manuscrise care nu
a
pe concept
tole
ca
apostrof,
de unire sau
nu se taxeze nici
transurma cererei formalit
peditorului.
conventional
lungimei
este fixat

la 10
sub
Taxa

9 bani

de

terminal& s'a fixat la

de transit la 7
Aceste

taxe elementare sunt reduse, cea

de transit la
dintre statele

terminal& la 6
Belgia,

burg,

Pentru eSpii interne sau externe,taxa este

eSpie
100 cuvinte
50 b.

de

se pun in cutiile speciale ce suet

diferite
ale oralelor
se pot
pred ghiseuri.
Taxele
ordinare destinate
pentru
se
cnvintelor, percep&ndu-se
plus
taxa chitantei,
taxa
a
telegraine externe nu poate fi mai
de 1 10
se percep numai pentru
distanta
de
in
care
cere
directiune
Taxa
pentru
unei
adrese convenite e de 50 lei.
corespondenta telegrafich inters'au introdus mai
modiIn manipulatiunea
de
tndeplinit, toate
scopul
pe

emarca,

Depesa

vetia,

Bulgaria ,
LuxemPortugalia,

In timpul noptii nu se

distribue obligatoria
sa
.mentiunea nuit
oficiul de sosire
(noaptea), sau
stare
ea are un vdit
caracter de
o telegrama este
spre
sa definitive, depost restante, sau
mijloc
notificarea va
ziva
ora acestei
o
maritim
unei
mare, notificarea
sus se expediaz& de
biuroul semastatiunea de
ziva ora transmiterei telegramei la
pentru predarea
S'au fixat
expedierea
maritiMe, a
legramelor semaforice,
a
melon,
pot fi consultate numai
regulamentele aflate la
biurou telegrafic.
s
ca telegramele de
fie redactate
sau una
din limbele
de
de
natiune autorizate pentru corespondenta
internationals, in lixnba.giu
sau
care este redactat
destinatar,
aceast
este
pentru
Dispozitiunile privitoare la tele-

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

gramele de
s'au admis
pentru
regimul extraeuropean.
cursurile de
S'a admis a se
de
sau
text
Originalele telegramelor documentele
relative la ele se pastreazi timp de 10

de 8,
12 luni pentru radioin
telegrame.
S'a mai previzut oarecare reguli noui
transmiterei telegramelor care
la
au nevoie de transport
se expedestinatiune, la modul
dieze o depele
pe diferite
ce
puse
dispozitia publicului,
oprirea expedierei
inapoiarea unei
predati In
cererei expeditoin privinta transmiterei anal
inapoerei taxei in
prin
in
caz cind, din
imprejurari depqndinte de oficiile
nu
privinta reexpedierei aceleiasi
depesi la mai multe persoane, despre predarea depesei la destinat.r, despre
ce unele
se
destinatarului
spre
lui.
oficiu, In

cheltuelelor de predare a unor

pediate
telegraful, posta, telefonul,
telegrafia
etc. In toate aceste cazuri trebue
si se
explicatiuni
indruinare
la
de expediere
de destinatiune.
Telegrame private,
limbagiu secret,
nu se admit,
se
conventional.
Pentru regimul extra-european s'au fixat
taxe:
Pentru Key-West 10 bani taxi internil,
2,25 extern, total 2,35.
Pentru
10
taxi internii,
3,50 externi, total 3,60.
Pentru Saintes din Antile 10
taxi
internii, 6,80
total 6.90.
Venezuela 10 bani
extern,
6,90.

la biurou la tirm,
telegrafia
fir
la destinatie.
Adresa trebue si fie
se poate mai
ea va
complect al
destinatorultd,
vaporului respectiv insotit de
urmat de
statiunei de
Nu se admit telegrame radiografice
speciale ca P.
mandat, colationare, adeverire de yrimire, a.
se
etc.; se
mentiunea de
sau telegrami de serviciu
de
indicatii tine
cont
in ce
parcursul
liniile
telegrafice.
nu se va
o telegram& radiografici
o
de bord, se va
biuroului
oriprintr'un
de serviciu.
-

zentate
gistre

telegramelor radiografice
sosite se face
care se
telegramele
adiogandu-se cuvenita

Taxele ce trebue si se

o telegram& radiografici
vaselor
de

destinati

Marea

a) Taxa
telegrafici.
b)
supra-taxi fixi de
de
telegramii, plus 25
de fiecare
la radiogramele destinate pentru
Neagri, 30 bani la
pentru Marea de
35
pentru Marea
La telegramele radiografice destinate
statiunile de coast. sau bord
ternationale se percep de asemenea taxa
telegrafici dup. tarifa
plus supra-taxa cuveniti statinnei
de

general.

sau de bord

Toate taxele telegramelor radiografice

private deXtinate binrourilor de
de bord
ca
cele destinate
rourilor respective internationale se
Radiotelegrarnele.
seazi
expeditor.
Telegramele
ale M. S.
nomenclatur
di
ale Administratiei Domeniilor
pentru
radioroanei, ale Ministrilor
de mare, deosebire
de serviciu, ale Serviciului Maritim
numirea
taxele radiografice.
ale Directiei Telegrafelor
Comunicatinnile radiografice In ce pritelor, etc.,
servicinl
tara
fac
statinnea _respectiv sau inteun scop
de tirm sau
i
scutite.
biuronrile de bord stabilite
Cele oficiale destinate statiunilor de
tele :
Maria, Regele Carol I, bord
supuse la o
Dacia.
de
de fiecare telegram& de 10
binroul
care e legat
cavinte de
pentru fiecare
Constanta, se
telegramele
ce prisoselte.
radiografice dela
bastimentele
strine ce ar
in Marea
Marea de

telefonice.

Marea Egee.

de 600 chilometri
puterea undelor herzeene,
pentru biurourile
care fac un
asemenea servicin, se schimbi telegrame
pentru diferite alte bastidestinatie
mente
vice-versa.
Cine vrei
de linia radiogratrebue indice
preambnl
indicatiunea
numai
aceasta
ele se vor transmite de
se

intern. - Taxa unei convorbii

de 5 minute In interiorul aceleiasi

este de 25
din
Idem Intro

judet
Idem Intro

leu:
Idem,
nelimitrofe 1 leu 50

www.dacoromanica.ro

localititi din
din judete

CALENDARUL

10

Ori-ce convorbire
la 6 dim. se
Convorbirile urgente se

orele
Indoit.
dublu.

Pentru o fonogrami (corespondenti

telefon) taxa este

de 50 de
a se

20

o telegram& telefonat (teletransmis

telefon mai
departe
telegraf) se percepe, pe
telegramei, o
de 25 bani.
Taxa unni aviz de invitare
este
Serviciul extern. -1. Bulgaria. -

Giurgiuconvorbiri telefonice
leu 50
Intre Bucuretiti-Rusciuk 2 lei.
Galati-Rusciuk 2 lei

Intre Bucuresti sau Giurgiu cu Sofia,

2 lei
cu Sofia, Filipourgente se
Aviz telefonie 50
nefiind obligatorin
convin pe
a se prezinta la telefon.
Rodactia
In
francezi.
Durata convorbirei minute.
Filipopoli,
Intre
poli

3 lei.

2. Ungaria.- Taxa unei convorbiri In-

tre Bucure9ti

Budapest, Gyula-Fehervr

Brasso, Nagy-Szeb en,

CsicSepsi-Szent
Szereda 2 lei 50
Intre
cu Budapest,
Boloszvr 3 lei 50
Braeso,-Nagy-Szeben,
Intre
Sepsi-Szent-Gyorgy,
3 lei.
Comarnic,
deal
Budapest, Gyula-FeherKoloszvir 2 lei 50
Intre Ploesti,
Comarnic, Predeal
Brasso
50
iar
Nagy:Szeben, Sepsi-Szent-Gyorgy,
Csic-Szereda 2 lei.
convorbirei 3 minute.
telefonic
Convorbirile
se
intreit
avizelor
Un corespondent
de o linie
de circuit telefonic, fie
fie international&
a
o cerere de
municatiune pentru o retea,
poate
tine Inscrierea unei
pentru
aceiasi retea
ce

a fost
de convorbire
timpul servicinlui de
de
ea
serviciul de noapte,
e
de noapte, chiar
ea se
de
de

scop de a

serserviciul

in

pe un corespondent la un post telefonie

pot fi admise
o
special&
au
in
avido chemare
ind.ependente de
supuse la toate
corespondentei telefonice ordinare.
Administratiile cari nu admit avizele de
chemare
serviciul interior,
dreptul
a le refuz,
Interior,
In
international.
de corespondent&
oficiile
corespondenta
care oficiile centrale

se
In

serviciului
Cererile de comunicatie
caz
de anulare a acestor
transmise
este
a biuronhii
repede de
de
de

tiune, fie interior, fie international.

care oficiu transmite cererile comunicatiune
avizele de anulare
ordinea
care le-a primit,
distinctie de origin&
toate acestea avizele de anularetransmise Inaintea cererilor de
municatiune. Cererile de comunicatie
avizele de
trebue
colationate de oficiile telefonice intereeate.
Pentru corespondentele de
rang
comunicatle_se dau
In
la oficiul
circuitulni interior international de
caz
sedintele de abonament
intercalate din oficiu
aceste
ca
fi date, pe
cu putint&
ora
prin contract.
comunicatie se prepar In
se
stabilirea
nilor o
cuitului.
Comunicatiile telefonice
stabilitesau,
caz de
de intreruperea acesteia,
dire,
se poate
cale
tarif egal.
postul careun oficiu
un
alt circuit
lips&
caletelegrafici.
centrale de plecare de
auditinnea e
directiunile,
in comunicatie a
convorbirei..
pentru
trebue dat de
la oficiile
centrale respective.
ce durata unei convorbiri
vate atinge
minute o
de
este
instant& oficiiledin
de
sosire
oficiu
avizeazi, pe
e
putint& pe corespondenti,
aceasta.

www.dacoromanica.ro

TAXELE TELEGRAMELOR SIMPLE DESTINATE

STRE(NATATE.
TAXA
cuy.

Zona
Algeria (via Elvetia)
Austria
Bosnia Hertegovina . .
(via Germania) . .
Britania Mare (via Germania)
Bucovina
Bulgaria
Insule
Creta via
Danemarca (via Germania).
Elvetia
Feroe (via Elvetia).
Corsica (via Elvetia)
Galitia
Germania
Helgo(via Austro-Ungaria)
Gibraltar (via Spania). . .
Grecia
precum
Corfu, Paros

......

geToate celelalte insule

nere
Irlanda
Islanda
Italia (via Austro-Ungaria).
Luxemburg (via Germania)
Malta (via Italia)

Mauritania

(via Austro-Ung.)

Norvegia (via Germania)

Olanda (via Germania) .

Portugalia (via Frantia).

din Europa,'
Transcaspia

.
.

---34

35
11

--

-----1

26
09
92
50
26
19
83
25
20
37

Java,

43
34

Persia

22

43
75
19

35

- .7

---22
:1

,
Serbia
Spania (via Franta)
(via Germania)
Tanger (via Tenerifa) .
(via Malta)
Tunis (via Elvetia)
Turcia de Europa (via C-stanta)
Asia
insulele ArArchipelagului turcesc . .
agaria

75

10

32
27
09
76

Zona Extra-Europeanl.
Abisinia
Afganistan
Anam
Antilele (Saintes)
Argentina,

Australia meridion.

45
4 SQ
5 25
6 90
.

4
3 45
0 97

Azore

Taxa telegramelor de
ora

desti

cuy.

Bolivia
Brasilia
Canada.
. ,
Capul Verde
.
Chili
China
Cipru (via Triest-Alexandria)
Cochinchina
Columbia (Istmul de Panama)
Corea (via Ruda)
Cuba, Havana
Egiptul de
(Alexandria)
Guatemala (San-Jos). . .
poneiabritanice

16

TAXA I

NUMELE STATELOR

3 60
4 90
5 45
1 70
2 80

90

.....

5 25
1 25
4 50

....

6 05'
2 55
1 25
4 30
8
2 85
05

din Asia

4 75

Maroc (Tanger)
Matamoros, Chihuhaua

.....

(Siberia) . .
Statele
ale
de
Nord: New-York Broodine
Transvaal
Tunis

2 39,

2
4 90.

40
4

Venezuela.
Zanzibar

Canada Nord-West Territory :

binrourile:
Saluon,
Carriboo Crossing,
e

4 90
90
3 15

-Creek, Conrad City, Fort Selvtali nqua, Lower

barge, Tagish,
s,
White Horse, Jukon, Crossing

Cowley

Boundary, Dawson City. Forty Mile, Northern

Boundary, Ogilvie,
Stervart Piver
Celelalte biurouri
Florida: Key-West . . .
Pensacola .
.
Celelalte bimouri.
New Brunswich
(Ney
Jersey. Etast Units, p ovincia)
Washington
Pensilvania (Philadelphia)
New Brunswick (provincie)

.....

Ungaria este de 7
la 9 dimineata.

www.dacoromanica.ro

4 20

4
2
2

22

2
2
1
1

.XLV

REGULAMENT

TARIF

PENTRU

BALNEARE

LA

Art. 1. Se Infiinteaz bilete cu

redus
bilete de
se vor vinde toate statiunile
Ferate Romne cari sunt comune
urbane precum In
statiuni:
Adjad,
Burdujeni,
Chitila,
Comineeti;Costeiti, Crazna,
hasca, Furei, Feteti,
Goleti, Leorda, Palanca, Piatra-Olt, Predeal. Titu.
gheni,
VereQti pentru ducerea la, Intoarcerea dela:
Piatra-NeamV, Pascani, T.-Frumos, T.-Ocna, Silistraru,
tana, Cimpulung,
Slnic, Govora,
stania,
Mizil, Ocnele-Mari, Jiblea,
Buzeu, Sinaia,-Fascsni

Predeal.

Art. 2.
de
se
dela 1 (14)
la 19 Septemvrie (1)
tomvrie inclusiv, a fiecarui an, pentru toate clasele se pot
la
nurile accelerate
de trenurile 5, 6, 7, 8),
la cele de persoane.
Biletele nu se pot Intrebuint pentru Intoarcere
de
Octomvrie.
Art. 3. Posesorii biletelor de
trebue
in ziva
trenul
ele, prin timbru
casierului
balneare.
pot intrerupe
Art. 4. Posesorii biletelor de
la ducere odat la
intoarcere.
In aceste
respectivi vor trebul s prezinte biletele
imediat
coborirea din tren
statia de Intrerupere,
de statie, spre a le face valabile
sa, pentru continuarea
Caltoria
trebue s se continue
trenul care
la statiunea de destinatiune
aceeaei sau ziva
5. Militarii de
precum copiii
4
impliniti,
la 10 ant
pretul pe jumatate.

CLASSA
n
m

Se cere biletul la
statiunea

PENTRTJ

B.

......
....

Azuga
Breeze
Busteni

Oglinzi

Govora, Oliine.zti

Constanta

Bughea.

Ocnele-Mari

Azuga
19
34

Piatra-N. sau

14
.

Jiblea

14
23
33

Constanta
Govora

37
38

33
31
41
21
15
40
17

Monteor

(Prahova).
Slnic (Moldova).

Telega

(Prahova).
Tirgul-Frumos .
Doftana

Vidra

Vidra

Strunga

Silistraru
Predeal
Pucioasa

Piatra-Neamtu
Predeal
Pucioasa

.
.

50
10

19
18
15
38
88
15
14
2

80
55
00
00
20
40
30
55
95

40
35
85
15

40
05
15
60
10
60

45
40
80
05
10
60

L.

L.

7
14

26
10
25
26
10
16
22
25
25
22
21
28
15
10
27
12
13
13
11
25
29
10
10
1

80
20
40

www.dacoromanica.ro

70

00

19
05

30
45
40
70
40
30
80
40
05
10

40
90
05
75
70
50
20
80
45
90
10
90

prefurilor.

Copiii

6
5
10
7
16
17
7
15
15
16
17
14
13
18

4
7
19
8
9
9

05
90
10
10
10
95
85

20
95
70
70
80
40
15

80
60
40

7
17
19
7

7
1

20
55
55
60
30

TARIFUL PENTRU
PE

FERATE

De la Bucuregti (Gara de Nord) la toate statiile din

BILETELOR
Cl. I

Adjud
Afumati

24
306
333
77

Alexandria

227
144
217
223

Azuga

136
274
168
302
82

(H)

219
304
249

Banca

Barbo5i
Barcea

(H)
.

261
349
55
323

357

01

288
422
428
340
253
176
312

Berheci
Beuca

Boboc.
Bogdana
Bolintineanu.
Borcea
Botosani. . .
Brncoveni .
.

Brila

Breaza (H).
Brosteni Bucegea

B.

L.

B.

L.

B.

L.

B.

L.

28

20

18

60

12

40

23
26
26

50
05
95
65
10
25

15
17
18

31
9

50
20

22
6

05
60

14
5

45

11

90

30

31
16

95
30

21

65
80

14

45

31
9

80

25
31
28
28

70

32

33
32

15

75
40
45
65
25
80

33
36

86
8
70
38
18
326

95

20
7

10

17
20
18
13

25
95
80
60

13
12
12

85
55
40

19

40
20

12
14

90
85

22

13

23
22

40

14

95

20

35

13

60

10
95

15
16
12

70
95
65

10

'70

20

24
18

'70

3
26

60

20

101
366

451

Bucuresti-Filaret
Buda
(dela

22
14
21
26
13
16
30
8
16
21

26
23
23
26
24
27
26
27
27
11

30

18
37

65
20

16

67

120
30
229
52

Cl.

L.

140
90
84
.
.

Cl.

117

Buhusi
Statiunile
tr. accelerat,

Tren de persoane

Tren accelerat

NUMELE

13
25

20
20

2
17
4

60
80
50
70

80

23
12

30

2
33
32

10

1
22

80

10

6
8
6
15
31
11
3
22
5
10
-16

35
17

semnul * au
o parte din

16

20
30

25
28
28
26
24
17

21

90
40

50
60
60

comb nate

16
8

10
65

29
14

20

6
3
1

15
14

27
26

40

60
59

14

14
17'
9

17
6

14
17
15
15
17

25
45

18

95
70
60

70
35
65
45

90
95
15
50
30
65
90
90
75
40

4
17
19
18
8
17
19

18
15
12
17
4
10
6
11

21

90

30

2
14

50
80
40
80
90
55
80
50
60

acceferat
de persoane.

www.dacoromanica.ro

B.

65

15
60
40

Cl.

7
11
19

L.

10
11
95
60
70
30
30

12
9

7
9

76

80
50

15
40
50
65
55
90

9
11
10
10

10
12

75
20
70
40
35
75
76
35
80
20
70
80

11.

50
85

60
20
90
70
20
70
90

12
12
5
11
13
13
12
10
8
11
3
6

3
'7

13
1

10
2

5
8
13
7

- - 60

18
18

30
80

25
85
90
20
65

70

8
11
4
8

55

--

33
75

12

12

de perso

05
65
10

5
60
65
50
35
95
75
80
95
75
45
75
3
10

40
10
30
80
30
90
50
35
70
60
90
50

60

05
40
25
40
30
80
90
50

la

CALENDARUL

PRETUL BILETELOR
Tren accelerat
I

Burdea
Burdujeni

447
133
299
128
217
317
268
357
136
311
93
96

Calafat

Campinita

Tren de persoane

II

CL I

L.

B.

L.

B.

L.

B.

36
15

60
80

23
11
20
11

80
40
80

16

10

31
15

20

32
29

60
70

22

16

20
40

11

11

15

11

45

8
8

19

21

20
60
70
20
00
30

Obor.)

147

14
13

80
10

27
24
27
13
26

14
5

20
75

26
16

17
12

60
25

19

90

14

10

14
2

70

20
84

Chiriac
Chitila

10
148
198
24
86
185
178
110
115
399
139
122
37
318
110
230
232
42

Cioranii

Ciulnita
Ciurea

Comana
.

Comarmc

Constanta .
Constanta port
.

1
17

20
60

12

90

90
70

60
80

--

10

50

33

30

23

30

15

27
13
12

31.

70
10
80
10

21

50

14

26

60

11.

Cotesti

(prin Iasi)
.

Craiova
Crasna

251

324
345

Orivina

Crucea de jos.
Cucuteni.

Obor)
de Arges.

Dngeni

156
335
230
130
191
462
269

40
227
422
49
147
85

70
40
50
20
30
60

70
50
35
75
40
70

80
40
60
20
60
00
70

26
27
5

10

17

80

18
3

60

12
12

10

18

60

26

20

15
22

80

34
29
28
31

80
80
90

13
17
11

23
19
18
21
23

27

11
20

50

10
15

24

36
4
26
84

50
45

10
40

10
80

3
17
23

40
60
60

30
20

27

25
15
26

30

10
90
60
10

22
22

14
15
16
2

11

5
17

95
10
70
60
40
40
60
40
90
60
10

12
19
30
24
24
26
27
28
4
22

28
4

8
34

www.dacoromanica.ro

B.

9
17

9
14
18
16
18

9
17
6

7
11
10

4
15
18
15
10
1
11
1

- 80
60
40
20
40
65
90
30
80

10

70

Corabia
.

14
19
2
9
18
17
10

13

Cornet .
Cosmesti.

9
9

32

75
95

8
167

10
19

9
15
14
5

26
.

30
70
20
80
70
20
10

29
12

59
239
493
332

Cernavoda pod .

14

60

156
145

Caracal

L.

25

98

B.

13

CL

L.

90
60
20
20
30
90
40
90

60
80
60
10
70
10
70

90
50

10
13
1
6
12
12

7
8
19
9
8
2
17
7
14
15
3
18
16

30

7
13

10
20
50

10
80
60
65
80

10

45
25
40
70
20
40
60
60

80
35

20
70
70
70
35
93
10
40
95
80

90
90

--

18
18
19
2

40
70
90

3
10
6
22

11
6
9

12
10
12
6
11

4
4

7
7
2
10
13

12
10
7
1

70
60
60
10
70

20

40
60
60
10

90

70
80
60
70
70
70
25
95
30
80
10
30
30
10

- 8

75
60

14
9
13
30
16
15

10

B.

80
60
40

40
70
10
30
20
30
60
80
40
80

11
18

L.

7
9
1

95
80
50

60
20
60

5
12
6

70
45
50
70
80
90

10
80

11
10
10
2
12
11

7
12
10
6

8
13
10
10
12
12
13
2
9
13
2
7

4
14

90
50

10

10
20
70

10

50
90

90
60
30
10

95
10
30

30

DARU L

BILETEL OR
Tren de persoane

NUMELE STATIEI

Diocheti
Dobrina
Docneasa

5
179
232
352

CI n ci.

ci. I

L.

B.

L.

B.

L.

B.

L.

31

40

21

20

14

10

26

21
27

30

14
17

90
90

10
11

20

10

70

80

23

40

15

50

10
8
28

43
38

45
25

30
25

45
65

20
16

50
85

19
37
31

27
23

20
20
40
30
50

90

Dorobantu. . . .
*Dorohoiu (pr. Iaei)
Dorohoi (pr.
.

Elena

Radii

169

35
31

20
17

50
30
10
50

80
90
90
80

70

12

10
20
20
70

14
20

10
40

14

12

80

9
8
14
15
14
13
9
8

60
10
80
90
20
50
80
70

12

70

8
286
106
199
296
253
68
217
247
325
42
143

70
.)

Nord)

(dela Filaret)

Ramadan
N.)
Ramadan (Fil )
Goioasa
Govora
Grdietea
Gropeni
Odobei

29
30

50
70
70

31
28
35

90
50
45

16
21
19

21
18
23

10
70

20
70
90

11
14
14
12

16
2

5
8

80

29
31

40
90

323
39
315
36
333
266
96
298
75
68
82
75

21
4

50
30
70
70
40

10
55
15
0
10
50

29
11

32
101
283
32
384
316
110
189
107
153
374

10

12

40
33

20

21
21
24
19

21
8
20

30
60

12
14

90
30

30
10

14

20

50
60
30

19
13
5

80
70
20

65
70

14

50

13

50

15

23

25
19
16
13

27
29
26
25
16
14
10

25

77

(Gara Obor

Ghidigeni
Ghimpati
Gilort
(dela

Gura

16

18
15
13
11
22
23
21
20

108

Fundul ea
Furnicogi

Grleni

19

282

et

Galbini

11

117

195
163
137
343
432
314

Faraoani
Fiurei
Fetelti
Fienn
Filaret
Filiaei
Florica

Ggeni

200
561
482

17

27
26

20

10
19

25
21
6
25
23
26
4
14
6
7
26
3
26
3
26
21
9
25
6
6
8
7
26
10
25
3

27
25
10

22

15

20

10

30

www.dacoromanica.ro

18
10

14
27

01.
L.

17

80
70
75
20
10
65
90
10
80
10
90

70
20
40
20
60
10
20
30
30
70

12
14
18
17
7
6
19
13
24
21
8
18
13
11
9
18
19
17
16
11

60
70

10
7

20

16
17

40
60
10
20
20
70
40
80
60
30
20
90
70
50
60
90
30
60
80
70
60
70
50
70
10
80
30
20
70
10

70
80
30
65
85
60

B.

L.

B.

80
40
50
05
30
80

60 11
60
30
8
95 10
50 12
60 '11
20
5
4
50 12
40
9
80 15
30 13
5
40
40 12
20
9
7
60
6
40 12
70 13
70 11
80 11
90
8
60
7
70
5
60
10

- - 7

13
17
15

4
17
15
18
3
10

5
15
18
2
17

2
18
16
6
17

60
40
30
80
80

-20
10
-

85
70
20
20
10
30
90

4
5
18
7
16
2
19
18
17
7
12
7
10
19

40
80
40
50
50
60
90
30
20
50
30
80
65
62
90

9
11

10
3
11
10
12
2
7

3
3
10
12

2
11
1

12
10

50
90
10
70
80
30

90
80

90
80
40
30
40
40

00
30
30
10
60

60
40
30
40

10
10
50
80
80

5
90
80
10
90
70
60

11
8
3

20
40

3
12

10
70
30

5
11
1

20
60
70

12
11
5
8

40
40
70
30

7
12

70

CALENDARUL MINERVEI

XLIX

PRETUL BILETELOR
Tren de

aceelerat
I
L.

Hagieni
Hanu-Conachi

Herghelia

(via Paecani .

Iaei (via Tecuci)

Independnta. .
Ioneeti

(H)

.
.

Jilava
lea

162
366
266
472
397
178
103
189
462
407
270
86
264
261
103
256
17
309
95

B.

L.

B.

L.

80
40

22
19
25
23

60
70

20

15
13
16
15

80

22

40

15

15
24
23
19

50
50
40
70

10
16

29

50
60
80
80

29
12
29

40
20
10

19

31

40

33
29
37
33

22
36

13

315
70
461
87
264
419

Mgura
Migurelele

Medjidia.
Mier

Mircea-Vod
Miroi

Moineti
Monteorn

Movileni
Muncel
Munteni

Murfatlar
Negri
Nehoiu
Netotu
lina (H.) . . .
Nucet
Obor (dela gara Nord)

218
122
308
183
59
126
191
138
181
361
168
94
7
326
118
333
436
207
375
209
267
201
200

405
64

10

60
20
50
10

19

20
80

21

20

14

10

36
10
29
34

25
14

7
16

26
9
2

20
30
70
10
30
90

26
6

30
90

70

50
60

17
5
20
6
16
5
19
16
18
11
6
14
8
17
12

20

24

21
32
11

16

30
50

40
50
50

12

95

24

30

23

50

15

60

28

60

26
15
8
21
12
26
18

50
60
60
45
40
10
10
15
80
50

70
50
10

17
10
22

20
60
40

80
90

15
14

90

22

20
90

35

24
33

60
10
30
80
70

70

21
11
16
22
21
15
16
19

23

11
7
15
3

60
60

10
10

50

10
15

15

32
14

32
22
24
29

24
24
10
24

20
20

14

--70
30
25

50
50

20

12
19
17
13
18
27
15

60
40

70
60
10

14

50
80
90
40

11
15
14

20
60

11
13

35
10

60

40

'7

15

20

L.

11
18
16
20
19
11
18
7
12
20
19
16
6
16

25

30
60

22
20

--

III

10
60
80
80
80
65
40
20
70
60
10
80
60
60

16
27
24
31
27
17
27
10
18
30

21
6
24
7
19

31.

85
.

B.

6
12

263

Lotru.

B.

90
10

80

Liteni
Lita
Livezi

29

liu
Leorda
Leordem
Lieeti

III

25
11
26

20
27
26
18
20
24
19
19
7
28

14

www.dacoromanica.ro

50
60
40
30
80
60
70
80
20
50
60
90
60
60
70
95
85
60

40
20

1
17
6
2

4
9

13
12
9

40
80
40

13
12

70
70
40

12
5

90
40
50
40
20
20
80
40
80
20
60
70
10

20
20
70
60

20
25

30
80
60
55
30

-20
80

70
90
70
60

90
90

.90

40

12
11
16
6

7
12

B.

8
8

13
12
10
4
10
10
5
10

80
80
45
40
10
80
50
90
90
30
80
70
10
'70

80
80

'70

40
30
90

14
3
13

4
10
4
13
10
12
7
4
9

6
11

8
2
6
8

30
50
80
10
10
80

25
70
10
80
60
90
20
90

40
6

s
12
7
4

80
60
80
70
40

- - - -

18
8
18
19
13
19
18
12
13
16
13
13
5
19

4
1

50
20
80
80

30

90
90
30
40
45
50
50
60
70

12
6
12

12
12
8
9
10
9
9
3
12
3

80
10
23
40
70
10
60

50
90

20
25
70
90
20
85

ALENDARUL

BILETEL OR
Tren accelerat

STATIEI
L.

294
292
210
237
64
282
255
155
347
149
223

Ocnita
Odobesti
Oltenesti
Oltenita(dels.Obor)
Ovidiu

Palanca Ojasca.
Palas
Pltineni
*Panciu
Pantelimon .
Papa

.
.

17
186
151
119
386
187
205
235
206
31
360
206
78

Ptesti
Piatra-Neamtu
Piatra-Olt
Pietroaia

283
270
109
22

....
.
.

Obor)

Plopeni
Plosca
Podoleni
Podul-lloaei

L.

B.

L.

82
210
338
430

Poiana
Poiana Tapului.

Potcoava
Predeal
Prahova
Prajani
Pucioasa

Putna-Seac

Radu-Negru
.

*Rzoarele
.

Rebricea
Rediu
Roman
Romula

168
94
130
296
168
144
46
100
62
335
101
233
211
276
280
276
138

L.

B.

L.

B.

25
25
20

65
60
70
90
35

17

15
40

11
11

40
40
50

30
40

12
3

85

16
16
11
18
10

20

20

13

50

25

30
30

20
20

20

60

13
22

26
32

10
50

17
22

50

15
27
14
24

40
10
75
80

27
2

45

18
1

50
40

14

80
12

95

27
20
22

17

18

12
7

10
70
30
40

40
30
10
20
80

12
9

80
95
10

10
7

14
18

13
15

60
85
70

18

50

12

11

70
70

30

24
27

40
40

3
32
24
9

70

30
30
12

40

20

90

40
40
10
95

18

2
22
16
6

15

20

50
20

11

20

60
50

90

15

50
80
13
13

20
90
40

20

20
19

32
34

30
80

21
23

90
70

15

50

11

20

20
17
5

20

14
12

20
30

15

50
30

-50
60
80

70

27
18
20
22
20
3
27

30
80
40
10
40

20

40

80
40
30
10
80
20
90
10
70

11
25
10
2
5
8
20
27
29
13
16
9

12
25
16
14

4
9
6

32

30

21

27
24
30
30
30

10
90

18
16
19

50
10

20
19

90
80
90
10
90

14

60

12
11
13

10
30
80

13

30

60

12

25

80

15

10

40
20

14

80

13
20
18

90
60

372
472

33

10

22

30
32

50
60

20
22

www.dacoromanica.ro

26
10
22
20
25
25
25
13
16
22
27
27
31
25
27
22

40
60
90
70
60
30
60
90
30
90

60
80
10
20
10
70
20
60
20
10
70
40
40

8
19
12

13
15
2

18
13
5
8
16
7
1

4
14
19
19
9
11
6
9
17
11
10
3
7

50
20
80
80
10
80
20
70

80
70
30
90
60
80
60
30
90

10

10

70
45
80

11
17
16
18
19

20
17
18
14

12
8
9
10
9
1
12
9
3
5

11
11
5
1

4
9
12
13

70
80
70
30
30
80
30
30
20

30
70

4
18
7
15
14
16
16
16

10

50
70

90

33

40
80
75

231

B.

30

19
30
26

L.

18
32

30

293
229

.
.

B.

Bordea

Poenarl

26

197

B.

Tren de
III

30
20

--

60
70
60
90
60
20
65
60

4
6
11

8
7
2
3
12
5
10
9
11
11

30
50
40

90

20
10
40
05

10
50
10

20
70
10
70
50
60
10
20

30

10
10

10
10
20

11

10

6
9
11
9
12
12

80
90
40
95
40
50
60
30
30

80
50
90

10

75
30

11
12
10

LI

BILETELOH
Tren accelerat

STATIEI

Tren de persoane

01. I

ci.

Cl. II

Cl.

L.

Rosetti

Sicueni .

159
316
195

18
31

401

33

60
40

23

20
30

14
15

80
30

335

27
27
16

32
25
20

30
70
60

21
17
14

90
20
50

14
11

60
70
90

26
21

173
277

90
50

13
21

50
30

9
14

30
20

138

54
428
258

40

34
29

80
20

90
377

Schitn-Golesti
Segarcea
erban-Vod .

10

4
28

70

19

22

90

3
15

12

30
80
90

15

20

149

289
85
195
262
78
176
125
219
356
129

(H)

Serbesti
Sighireann
Sihlea

Simileasca

Sintesti
Slnic (Prahova)

Slatina

Slobozia (Bac.

Stolnici

19

40

12

90

24

14

60

10
17

60

10
7

60
30

7
17
12

70

21

11

27
12

10

80

- 251024
22
15

50

15
10

50
90

50

Strehaia

146
228

17

310
260

31
16

Tamna

.....
Obor)

(prin
.

Tirgu
Teleaj en

Todireni .
Toporu

313
325
176
20
84
80

452
356
294
237
65
49
237

12
8
26
14

40
40
40

32

12

50
20

- 2226

11

90

20

24
13

21

60

14

40

26
26

20

17
2

8
7

20

23

35

85

23

30
27

80
50

20

80

50
95

15
16

60
10

18

60
20

13
12

80
20

20

108
208
501

18
12
23

24
30
30

90
.305

40

26

70

70
50
10
50
40
80

12
2

464
463
.

24
7

90
50

oimu1

(prin

50

13
5
28

50.

80

10

8
27
14
25
8
19

17

20
14
25

70

80
30
40
80
65
90
40
20
10
70
40
90
40
45
90
60
80
50
50
35

29

14

21
104
295
270
189
126
242

15

26
19

16

60

www.dacoromanica.ro

65
80
70
50
40

70

11
17
13
18
19

8
12

14

30

12
16
9
3
19

10
60
90
90
70
10
40
45
10
70
10
10
25

8
11
6

16
5
6
16
10
17
6
13
16
5
12
8

4
12

7
11
4

20

18
9
9

60
25

12
6

50

6
1

7
17
16

50
25
40

90

9
15
15

20

10
40
65
80
60
50
10
30
90

17
16
9
17
18
12

80
90
80
70
60
30

13
10
3

8
6

14

4
22
31
10
20
33

60
20
80

50

60
85
40
60
90

9
12

50
80
30

20

28
29
29
25

ii

18

19
9
6
17
10

90
90

70
20
50

1
6

5
19
19
18
17

4
3
15
21
7

22

70
40
80
30
50

50
80
60
10
90
70

20
70
60

10
10

80
10
10
70
30
10

80
70
20
70
70
45
70
40
30
30
95
80
90
40
10
70
40
40
20
10
20
45

80
20
20
80

50
13

6
4
11
7
9

11
10
6
12
8
1

4
4
13
13

60
20
20
70
50
10
20
70

80
90

12
11
10
3
2
10
13

90

20

13

50
50
70
20
90
80
80
80
80

40

-20

--

40
40
40
20
30
40
10
70

40
35
90

M1NEVEI

BILETELOR
Tren accelerat

NUMELE

Tren de persoane

I
L.

L.

T.-Mgurele
T.-Magurele
T.-Severin

275
242
248

364
273

Ulmeni
Tec.

Ungheni
Ungureni (Veresti)
(Iasi)

487
429
432

158
253
198
115
74

Urechesti
Urleasca
Vdeni
Valea-Seaca

lui Traian
de Munte

241
71
119
291
216
95
279

.
.
.
.

Vaslm

382
432
171
26
101
111
266
454
221

Veresti
Vernesti

Vintileanca
Viperestl
Visina

.
Vorniceni
*Vorniceni (Vaslui)

504

251
268
494
151
295

Zltinoaia
Zoita
Zorleni

31

10

B.

20

90

L.

L.
13

10

CI.

B.

L.

B.

L.

16
15
15
18
16
8

60
40
65

11
10

40
85

22
30
13

35
30
39
42
45
28

23
37
27
8
14
30
25

30
32
33
35

55
40
70
20
45
90
80

26
21

95
50

18
16

40
90
50
20
70
50
10

40
20

12

60
80
70
65
5
25
45

19
9
21
29

32
95

18
6
10
20
17

40
10
20
50
10

20
22
22
23

10

70

90
70

13
6
17
13
14
19
21
12
10

16
12
4
13

27
25
11
32
29
29
34
34
15
24

20
70
85
95
10
10

90

19
11
7

30
30
30

23
7
11

25
21

60

n 00
13
14
15

9
25

30

27
27
29
14

20
90

2
10
16

24

20
20
20
10
90
65
20
60

40
35
20

21
10
19

22
23
15
13
8
5
20

30

80
50
15
10

70
20
60

95
70

5
8
17
14
6
16
18
19
19
10
1
7
11
16

40
42
28
18
30

80
80

26
28
18

70
50

13

80

16
17
12

60
70

24

32
15.

20

70

60
20
60

80
70

70

80

14
22
23
15
16
21
10
17

60
30

45

50
10
55
70
70
80
30
15

12
11
5

13
18
13
14
14

75
20
20
20
50
75
60
10
90

60

80
30

10
9
5
3
13
10
3
5
11
9

80
30
10
60
10
20

05
60
20
50
90

40
70

85
70
40
10
70

10

10
90
20
95

12
12
13
7

20
70
20

30

30

10
13

40
20
80
80

18
14
10

80
80
30

13
7
11

20
21
33
35
24

B.

90

40
80
60
90
50

Dela PLOESTI la SLOBOZIA

Tren de

Dela

Tren de

Dela

L. B.
.

100

Ciochina

2 35

4 7

3 4

6 9

4 7

87
93
33

8
9 2

6 2
6 6
2

3 4

13
. . .
. . .
. . .

.
. . .

Taxele

7 1

67

. .

Brosteni

43

4 45
1 70
55
2 10

- - 7

Netotu
Poenaru Bordea
.
. . .

Slobozia

Urziceni

Veche
.
. . . .
. . . .

cotite numai

www.dacoromanica.ro

25 2
16 1
109 10
41 14
25 2
48 4
11
12 12
148 14
55 5

B.

65

15

45

3 40
50 8 40
20 8
40 11 60
45 4

B.

1 25
80
35
7 00
1 25
2 35
5 75
6
7 35
2 80

CALENDARUL

GIURGIU spre BLEGETI

Tren de persoane

De la

la VIDELE.
Tren de persoane

la

Dela

la
. .
. . .

Chiriac .

.
.

22 2 20
42 4
58 5

- 1 6

1 10

3
4

2 10
2 90

L. B.
1 50
5

Tarnovele
Toporu

Videle

B. L. B.

L.

2 45

3 5
2 35

1 70
3 25

4 7

Taxele socotite numai dela Giurgiu.

TARIFUL BILETELOR PENTRU TRENURI DE PLCERE

Valabile pentru ducere

Luni

sau ajunul

de

sau a doua zi

CLASA
Dela

CLASA

Dela

L.

L.

B.

75
25
55
90
10
85
85

L.

B.

L.

la
Azuga .
Breaza .
.

I
B.

L.

B.

L.

60
5
65
30
10
40
30

10
7

55
55
75
30
20
00
15

B.

la
.

.
.

13
10
13

50

25
9 55
15 50
10 90
26 80

Cimpu-Lung.
Comarnic . .
.

9
6
11
7

17

70

60
4 75
7 70
45
12
6

Curtea-de-Arge3.

Gura

Predeal..

Pentru
10
kgr. bag.

kilometri

0.10
0.21
0.32
0.49
0.47
0.48

100

.
.

Sinaia

TAXELE PENTRU BAGAJE

la
distanta de:

14
10
10
14
10
12
10

Doftana..

la
de:

00..558
6

2.76
3

un

0.60
0.61

225
250
275
300

mai departe pentru fiecare 25 kilom. se

Pentru

4.33
4.92

0.63

5 bani,

pentru fiecare

la

100 kilom. lei 1.50.

ABONAMENT PENTRU TOATE LINIILE C. F. R.

Cl. I
L.

Un bilet pe un an
trei

plus lei io

luni

prelungire)
prelungire)
care se

30
5
30
20
5
20
20

Pentru

fiecare 10
bag.

210750

1.95
1.36

10

5
5
7

PENTRU CINI

un
0.39
0.80
1.19

963
576
375

la

www.dacoromanica.ro

B.

Cl. n
L.

80 715
50 434
90 290

Cl. III

B.

00 481
00 288
20 195

biletului.

B.

55
75
05

TARIFUL BILETELOR DE DUCERE

III

INTOARCERE

comune
urbane vecine
la
distanta de 40 kilom. inclusiv, se elibereaza bilete de ducere intoarcere
numai de
III.
III

III
Tren

accel.

1-10

0.65
1.10
1.25 .
1.50
1.75

26

27
28
29
30
31

L45

82
33
34

1.45
1.55
1.70
1.80
2.00

-1.75
1.90
2.00
2.10
2.30

36

2.60
2.80
2.85
2.90

2.10
2.20
2.30
2.40
2.50

37
38
39

3.35
3.75
3.80

40

intoarcere 24 ore socotite

valabile

Aceste

accel.

acceL

0.50
0.85
1.05
1.20

Tren

Tren

accel.

I
11-15
16-20
21-25

III

Tren

00
15

emiterea

OB SERVATIUNI
trenurile vor aveh vagoane de

de trenurile exprese

I II

15
16 Intre Bucuresti-Varciorova; 19 20
curesti-Vaslui-Iasi; 29 30
trenurile accelerate 3 4
Bucuresti-Varciorova;
9
10, 13
14, 37 38
Bucuresti-Predeal; 49 50 Intre
0.-Jiblea ; 55 56 intre Bucuresti-Buzau;
06/57
Intro
;
vor
vagoane de
I
automotoare No. 213 214
Ptatra 0.-Corabia
vagoane de
I III.
accelerate 9
10 intro Bucuresti-Predeal vor
st.
numai vagoane de
*Trenurile accelerate 17
Bucttresti-Burdujeni-Carlsbad vor
vagoane
directe
I
numai
st. n.

Vagoane
3
9

17
163
175
185

4
10
12
18
164
176
186

Arad-Budapesta

Vagoane directe
3

15
17

10
16
18

.Parani-Burdujeni
Varciorova

Fulger
C
Trenurile Fulgere circul
anume:
Fulger
din
In fiecare
Joi
Trenul Fulger
Constanta
In fiecare
Mercuri
Vineri.

La

dormit aunt:

2 fntre

Constanta
vapoare
de trei

din Bucuretti
din Bucuresti

Ostenda.

In

in

II aunt:
Burdujeni-Berlin
Viena
Prede.1-Budapesta
Vdreiorova-Temegvar
Burdujeni-Carlsbad

www.dacoromanica.ro

CALENDARIIL

LV

Vagoane-restaurant
La

.9

Burdujeni
Predeal .

16

21,22,139

Temeevar

Galati
140

fare Constanta-Buc.-Parts

Trenurile

vor
In
vapoarele
de trei ori pe
anume :
Berlin
numai Martea, Joia Duminica,
trenul
Duminica,
pe timpul dela 14 Iunie
n.
la 14 Octomvrie st. n.
In fiecare
37
Bucureeti-Predeal; 259,
Piatra
(T.
225 intre Ploeeti-Predeal;
301,302
Iaei-Ungheni vor
numai
1
n.
Trenurile 21, 22 vor
Constanta Constanta-port, numai
zilele de
cu vapoarele
Administratiunea
mentinerea

VAGOANELE DE DORMIT
Uniile

de

2.
3.

de

I,

cele ungare

II

Pentru

rezervate
se
plus la
de persoane
trenurile Expresse.

austriace

accelerate

DE LA - LA
Bucnreeti

6.-

- Foceani
Foceani - Galati

- --Burdujeni
-- Jiblea

6.-

- Paecani
- Burdujeni
- Foceani
Bucureeti - Vttrciorova
- Budapesta
Itcani - Craiova (Berlin
Oreova -

10.16.60
18.60

Cor.

Viena - Venetia

4.6.7.-

Temieoara Koloszvar - Budapesta

Braeov Budapesta - Viena

-- Venetia

14.10.10.-

9.60
4.80
4.80
9.60
14.40
9.60

12.I

- Roma
- Zrich
- Berlin

www.dacoromanica.ro

19.55
18.10
38.50
16.50
35.20
14.40

----

10.7.20
3.60
3.60
7.20
10.80
7.20

9.-

13.16.-

LVI

CALENDARUL MINERVEI

TARIFUL PENTRU
PE

CAME FERATE STRAINE

TAXELE

De la Bucureti
(Gara de Nord)

Tren accelerat

vice-versa
1

Baden-Baden
.

2
3

Braov

4 Bruxelles

5 Budapest

.
.

.
.
.

.
.
.

Bruxelles

Budapest

a/M

.
.

6
7

Pred.

Frankfurt
Geneva
Geneva

.
.

Pred.

Pred.

Pred.

8 Hamburg

Hamburg Burd. sau Pred.

9
10

Hercules-bad

Marienbad
11

12 Londra

Burd.

Londra

13

14

Ostanda
Ostanda

Paris
Pred.
Paris
Ragaz
Ragaz
17 Viena Staadt-Bahn .
Viena Nord-Bahn .
18 Zrich
15

19 Marienbad .
20 Sibiu

21

.
.

22 Franzesbad.
22 Franzesbad.

9 Bagajele se

Va.

Ped.

2012
2038
1829
1855
174
2376
2402
879
905
1225
1951
2313
2333
2121
2182
407
1745
1686
805
2708
2734
1461
1667
2483
2509
2575
2601
1932
1958
1159
1168
2025
2045
1584
404
576
1796
1822

15
15
12
12
10
10
10

--

10
10
10
10
12
12

10

10
3
15

193,85
139,75
160,80
144,25
20,15
234,90
219,50
62,55
62,55
185,15
185,15
221,75
221,75
192,90
191,50
35,55
162,75
158,95
79,85
275,95

124,30
163,75
104,60
101,65
14,25
161,10
150,90
41,35
41,35
118,90
118,90
145,50
145,50
136,50
121,85
24,45
104,75
102,15
50,95
177,65
177,65
102,40
102,40
152,85
152,85
165,10
165,10
120,65
110,45
63,95
66,25
124,60
116,65

---

62,75
57,40
7,95

--

20,35

---

74,50,

159,00
158,00
241,00
241,05
256,05
256,05
181,20
165,80
97,15
100,95
191,90
174,60
158,95 102,-15
19,65 13,10
56,45 37,95
10 148,55 96,85
10 133.15 86.65

15
15
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10

--

la Viena.

www.dacoromanica.ro

----

6,26
5,90
2,68
2,32
0,54
6,58
6,22
1,90
1,74
5,68
5,32
7,29
6,93
4,25
2,32
0,90
4,23
3,87
2,38
8,76
8,76
4,62
4.26
7,28
6,92
7,05
6,69
5,42
5,06
2,30
1,94
5,85
5,49
1,20
1,25
4,48

Pougues
Este

de regim pentru

mai

!
I

DE RINICHI

CEI

rinichilor

Lger
ficatului,

intestinelor,
vesicei gsesc in apele de

!
I

ADVERSAR

ACTIUNEA SA ESTE

I
I

I
I

I
I
I

CARABANA
I

USOARA

DOZA ESTE: UN PAHAR MIC

Gr.) LUAT DIMINEATA

INAINTE DE CAFEAUA CU LAPTE

CARABANA

Este un PUTERNIC ANTISEPTIC INTESTINAL, prin sulfatul de sodium

ce-1 confine in mod natural care trebue
o
a
in special

recomandat in boalele infectioase:

LUPTATI CONTRA AFECTIUNILOR

RESPIRA-

FARINGITEI,

TABLETELE
IN
FOARTE EFICACE

LA OUST

www.dacoromanica.ro

I
I

$1

INTREBUIN-

TAREA EXPREPARATE :

DUPA

CREMA, LAPTE

PELIN

SAPUN,
Crema de Pelin, Borcanul 1,40

Pudra Princip. Royale,

(Preparat5

2,20

Lapte

Bucata

Spun

Cereti la toate Farmaciile

Drogueriile

1,00

lnventiunea cea mai nou, eficace

distrugerea petelor

1.50

Lapte de

higienic pentru Thfrumusetarea

pistruilor de pe obraz.

Sauitar
Aprobate de preparate
ale farmac. A. BENEDICTEMULSIA

DE PESTE

DE

SUPERIOARA, IN COMBINATIUNE

gi

fortifiant
Scrofulozei,
Aceasta

pulmonare
la gust.

FOSFATI

generale, Afeceste

Lei 2.50

CHINA GLICERO-FOSFAT FEROS

reconstituant contra

Tonic

SIROP SULFO-GUIACOLIC
Remedlu contra afectiunilor pulmonare
ale laringelui, catarelor,

Clorosel.

PEPTONAT

FER LICHID

preparat de fer cu
gust
restahileste
de
care, recomandat contra
clorosei, pentru adulti
copii.-PRETUL 2.50

Lei 2.50

la

Lei 3.50

Foarte

convulsive,

Se

Convalescentel,

Drogueriile din Tar

Farmaciile

DEPOU GENERAL FARMACIA A. BENEDICT, CALEA GRIVI183, BUCURESTI. - Telefon

La comanda

RAMBURS prin

se

PORTO LEI 1.25

www.dacoromanica.ro

CRONICA ANULUI
telegram din Constantinopol
o iradea a orOctomvrie.
donat
flotei otomane.
mobilizare e un
la atitudinea rzboinicA a statelor aliate.
- Curtea Apel din Bucuresti respinge opozitia primriei
procesul
tramvaelor.
2 Octomvrie. Ziarul Bulgaria, al guvernului din Sofia,
un
violent in care spune
bulgarii nu se vor
de interventia Puterilor, care nu sunt conduse in aceste interventii de consideratiuni umanitare,.
ci vor
apere interesele primejduite ale bancherilor.
La Bucuresti, in curtea spitalului militar Regina Elisabeta, se face desvelirea bustului generalului dr. Davila.
- Se inaugureazA in Palatul Ghica dela Tei, in
Capita lei,
nstirea-Seminar, al crui scop este instruirea fetelor
spiritul ortodox
clugrite care
serveasca ortodoxismului pe tramu
national, spre a
cultural.
social, umanitar
Tuzi
4 Octomvrie. Din Podgorita (Muntenegru) se
o garnizoan de aproximativ 5000
fortificatiile
oameni s'a predat muntenegrenilor.

- La Ouchy s'au semnat

pcei intre Turcia
Italia. Cele
provincii : Cirenaica
Tripolitania trec sub suveranitatea Raliei, care
va
o despgubire.
La Galati se tine un
al Asociatiei
sub presedentia d-lui
pentru rspandirea
dr. Istrati.
- Din toat tara vin
de-ale comerciantilor rmasi in suferint din cauza bncilor care au
retras creditele.

- La
se tine un congres national bisericesc care se
cu starea
a
lelor romnesti creat prin legea lui Apony. Se
constat
numai
3
dela aplicarea alegi romnii au perdut peste 200

D. DR. C. I.

confesionale.

5 Octomvrie. Se comunia din Constantinopol

declarat
Bulgariei, pe motivul
cum redactase ultimatumul trimis

eri la. 12 Turcia

Bulgaria n'a 'cerut scuze

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

6 Octomvrie. Regele Ferdinand al Bulgariei a adresat catre

manifest, in care dup ce
toate sfortArile fcute de
Puteri de Regatul bulgar nu au reu5it s dea putinti cre5tinilor din Turcia de a se
de
loasele

liberttei

a Crucei connu tocmai

: In
toate simpatiile...
tra Semilunei, vom
- Guvernul bulgar adreseaz guvernului
de d-1 Gheoff,
care face
o
a
noscut
guvernul bulgar a
crede
poate
pe
rzboiu Turciei
de nu i se
simpatia natiunilor iubite
neutralitatea noastr.
- Grecia Serbia de asemenea au
notifireprezentantii
Turciei.

FERDINAND

declarAnd

la

-0 flotA turceascA a bombardat

Varna.
7 Octomvrie. La Galati barca unui bastiment
se rAstoarn, 4

s'au

- Cu mare solemnitate se pune piatra fundamentalA a noului palat al Senatului, pe cheiul

de palatul de
-Justitie.

PUNEREA

FUNDAMENTALE A NOULUI PALAT AL

www.dacoromanica.ro

-- Le Temps, marele ziar parizian,

dat demisiunea din

partidului conservator.
un articol in care conchide
va
atitudinea in conformitate cu acea a Austro-Ungariei,
va
P.

nu e

Carp

aliatilor balcanici,

de

vreme

de schimbarea granitelor natudin peninsula.

o
9 Octomvrie. Vine
deschis drumul
versunata trupele
sangiacul Novibazar.

11 Octomvrie. La Kirkilisse o mare

forte superioare turcesti
De
nea lupte importante in vecinatatea Adrianopolului.

- Franta
neutralitatea
de
boiul din Balcani.
12 Octomvrie. Vaporul Dacia a fost
strat de autoriatile grecesti din Pireu
tionat. Motivul e faptul
dici turci.

perchizi-

pe vapor se aflau 9

- Bulgarii au ocupat localitatea

prizonieri
munitiuni.
13 Octomvrie. Ziarele aduc

D. P. P. CARP

au luat un mare

dt.

asupra luptelor dela Kirkilisse. Succesul

APRTORUL ADRIANOPOLULUI,

BULGAR IVANOF.

www.dacoromanica.ro

GENBRALULUI

LXII

bulgarilor a fost
La asaltul din
s'au distins regimentele
gare din muntii Balcani. Aceste regimente au atacat cu
au
fost surprinse chiar cercurile militare bulgare. Aceste regimente au luptat
intrerupere 28 ore.
- In ziarul AFigaro, un corespondent vienez, vorbind de rezerva
presupune
sau
s'a
Bulgaria
va fi promis o
de teritoriu ; sau
Regele Carol,
urma sfaturilor dela Viena
Berlin,
mersul evenimentelor spre a interveni .timp.
succesele aliatilor balcanici au
14 Octomvrie. Un ziar
,desorientat diplomatia austriaca. Politica Austriei, care ar fi contat pe Turcia,
va schimba directiva.
15 Octomvrie. Tara are un nou guvern conservator. S'a stabilit o
legere
unei colaborari intre partidul conservator
partidul conservator-democrat.
Noul guvern se compune
mod definitiv astfel :
D. Titu Maiorescu, presedinte al consiliului ministru de externe.
D. Take lonescu, ministru de interne.
D. Al. Marghiloman, ministru de finante.
D. N. Filipescu, ministru de domenii.
D. C. G. Dissescu, ministru al instructiunei publice cultelor.
D. Al.
ministru al lucrarilor publice.
D. Mihail G. Cantacuzino, ministru al justitiel.
D. Nic. Xenopol, ministru al industriei
comertului.
ministru de
D. general C.
Numai

Xenopol

general

ministri a presentat
in care le-a zis
:
ce

pentru prima
in guvern.
M. S. Regele a tinut o

Salutd formarea noului guvern

deosebitd satisfactie, mai ales
grave prin
trecem ; cd aceste lmprejurdri ne
datoria de a
importante
trebuie
fie aprocd
un guvern tare,
bate
susfinute de opinia
temeiat
pe ncrederea
poate
aprobare. Din
fericire s'a constituit asemenea guvern. Dela inceputul rdzboiului,
toate privirili sunt indreptate
noi,
a
un
mai mare in vederea rolului
ce va
Sd
prestigiu
ne
dar
interne, a
Majestatea Sa,
de
a
care este foarte grea,
or care
ei, puterea
militard e
stare
le Indeplineasce.
18 Octomvrie. Corpurile legiuitoare au fost intrunite In sesiune extraorspre a fi
au fost dizolvate.
au plecat una Bulgaria
21 Octomvrie.
echipe ale
.sub conducerea d-lui dr. Iacobovici, alta in Turcia sub conducerea d-lui colonel dr.
23 Octomvrie. Lupta dela
fost o
pentru Turci.
Pierderile Turcilor se evalulaza la 40.000 morti
dintr'un total de 90.000
-oameni. Pierderile bulgarilor
fi de asemenea foarte mari. In urma acestor
la

liceele,

cluburge au fost transformate

In spitale.
24 Octomvrie. ZiaruL eL'Indpendance Roumaine se crede autofizat
prin care cere
anunte guvernul din St-Petersburg a primit nota d-lui
europene In cel mai scurt timp posibil.
convocarea unei conferinte a

www.dacoromanica.ro

D. AL. MARGHILOMAN

Ministrul

D. C. G. DISSESCU
Ministrul Cultelor

D. TAKE

D.

Ministru de Interne

Ministru de
Consiliului de

D. M. CANTACUZINO

Ministrul Justitiei

D. C. C.
Ministrul Agriculturei

D. GENERAL
Ministrul

MAIORESCU

D.

D.

Ministrul Lucririlor

XENOPOL

Ministrul Industr.

www.dacoromanica.ro

Comert.

LXIV

CALENDARUL

Rusia a

consimte

- Contele Andrassy

a insistat ca

parte la

in Neue Freie Presse un

asupra
brilor din Balcani.
contele Andrassy, AustroUngar ia
poate mentinepunctul de vedere
trebue mentinut sub toateimprejurkile.
25 Octomvrie. Ziarul francez Le Temps

un articol entuziast la adresa Bulgariei, Serbiei,

Greciei
Muntenegrului, care toate la un
dau
de
energie. Ziarul
spune
rzboiul actual
francogerman,
de o parte
aliatii, cu ofiteri instruiti
in Franta, cu materialul de
adus din Franta
de
parte sunt Turcii cu
instruiti Ger-

cu material de rzboiu din Germania.

Articolul face senzatie.

- Ziarul maghiar Budapesti Hirlap,

Macedonia Romanilor, spune

in
urma succeselor bulgarilor,
nu poate fi
deck
desi statele balcanice vor
teritorii, totusi
nu va
nimic la sud, cu
mai
nici la est (Basarabia),
se va vedea
porneasca spre nord
Ziarul
Bulgaria a
dovedit
oricat de fantastice ar
unele aventuri,
nu trebuesc
luate in
De
crede
ungurii ar trebui
fie
- In cercurile diplomatice din Constantinopol se
Turcia
fi
cerut ajutorul nostru impotriva statelor
ar fi refuzat, dar ar
D.

fi promis

STROEGCU.

la incheerea

- Din Budapesta se

va interveni ca aceste state

statutele Fondatiei
ca
fiecare an se dea un ajutor oarecare studentilor
De
10 ani au isbucnit
guvern
acea fondatie, de oarece guvernul pretinde ca Fondatia
ajutor studentilor unguri, evrei sau
alt nationalitate.
Guvernul observand
Fondatia
ca in trecut, a trimes acuin
dea ajuun ordin sever Fondatiei impunandu-i
toare
studentilor unguri sau
Se crede
guvernul maghiar se
afacerile unei institutiuni
interventiei renegatului loan Ciocan.
- Ministerul de interne maghiar a permis
tkei Petra Major a studentilor
din Budapesta
ca membru onorific pe marele mecenat basarabean Vasile Stroescu.
din Sofia armatele
26 Octomvrie. Se
bulgare din Tracia
mereu. Localitatile
Viza
Rodosto au fost ocupate, astfel
bulgar
pe
de Marmara.
a fost
la Conferinta ce o vor
tine
Puteri in vederea stabilirei nouilor con-

D. GEN. CRINICHANU.

ditiuni politice

geograf ice din Peninsula Balcanica..

27 Octomvrie. Armata
din Salonic a capitulat. Orasul a fost ocupat de trupe grecesti.
despre Rezervele Arla Academia
- Intr'o comunicare
e gata
matei Noastre, d-nul general Crainiceanu a spus
Armata
de
in cazul unui
victoria ne este asigurata.

www.dacoromanica.ro

ANULUI

LXV

- La

tara.
congresul functionarilor comerciali din
al misiunei navale franceze Bulgaria, puLe Temps un articol
care sustine
Romania are drepturi la
pensatii teritoriale in Balcani
trebuesc eliberati.
28 Octomvrie. Armata
a ocupat Monastirul (Bitolia).
- Times
Londra anunta din
a votat credite
pentru armat.
concentreaz trupe la
Dobrogei.
forturi ale Adrianopolului au
Bulgarilor.
31 Octomvrle. In Austria se fac mari pregtiri de mobilizare.
Viena se
Austria se
din toate puterile ca Serbia
capete eire la Marea Adriatic.
care
pe bord
soldati,
dela Clra5i spre
s'a scufundat. S'au inecat 44 soldati.
guvernul turc a
2 Noemvrie. Din Constantinopol se
s negocieze direct
Bulgaria in vederea unui armistitiu.

- D-nul Paul Pichon, fost

-0

- Rusia de asemeni a luat toate msurile in vederea mobilizrii.

de
3 Noemvrie. In cuvantarea de deschidere a cursului
profesor universitar, adresandu-se A. S. R.
a statelor balcanice, d-nul N.
Principele Carol, care
student acest

curs, a spus :

Salut

care
bucurie
speranfele cele mai frumoase
ale unei
ale unui neam mai
mare
pe noul student
A. S. R. Principe al Romdniel.
sa
e un semn de respect
pentru
din care trebute
piece
folositoare
se

puteri noud

lupta prin care se

biruesc popoarele, un semn de iubire pentru

cari
se
mai
mai curate, un semn de
se
dere acest tineret care va
pe Carol
ducd mai departe
rege al

D. N. IORGA.

opera de

de organizare, de imputernicire a noastrd.

dincolo de marmea
se
trup obosit de studii de
ar fi ca
eu
bogat ce se va
de sigur din
plind de
suflet pe care-L
simfitor, bun
nobil .
ca

din
intr'o
extracare cere guvernului
ocroteasca
interesele romanilor din Macedonia._
6 Noemvrie.
o rezistent&
din partea Turla Ceatalgea. Perderile bulgarilor stint enorme.
8 Noemvrie. Din Sofia se anunt s'au
tratative pentru incheerea
unui armistitiu.
10 Noemvrie. Times
din
guvernul
a comunicat
cabinetului din Viena
de Bulgaria.
cere
rectificarea granitei Dobrogei. In caz cand Albania
fi proclamat& stat
se asigure autonomia religioas&
dependent, Romania va cere
a aromanilor din acele tinuturi.

5 Noemvrie. Societatea

a votat o

www.dacoromanica.ro

LXVI

CALENDARUL

de acestea

la Adriatica, ale

mai cere construirea unei

cheltueli le va

ferate dela

11 Noemvrie. Se
nunt din Durazzo

Ismail Kemal a
mat independenta Albaniei.

- Ziarele sunt

de

care
pregatiri militare

concentrari de trupe
spre
fcute de
Rusia de o
Auparte.
stria de
12 Noemvrie. In sala

Eforiei o Intrunire na-

convocata de

D. DR. LEONTE.

rescu

vernul s

societatea cultural&
Vorbesc
Virgil
Em.
Antonescu, I. Th. Flo-

D. VIRGIL

Delavrancea. Se cere ridicarea opiniel publice, spre a

fratilor
s obtie o rectificare de

Dobrogea.
ziarele vieneze,
cele
tualitatea
Austro-Rus,

vorbesc tot mai mult de evencauza opozitiei ce

Serbia
din partea Austriei,
ei
deschide esire la Adriatica.
14 Noemvrie. Din cauza
Contesei de
sora M. S.
Carol, curtea
a luat un
de vase
16 Noemvrie. Drapelul
albanez a fost arborat la Durazzo pe
ficiul unde
are
guvernul provizoriu albanez. Toate drapelele
au fost coborite.
sub arme contingentul anului urmtor 1914.

- Eri a sosit in Capital generalul austriac Conrad Hoetzendorf, inspec-

torul general al armatei austriace,

atre M. S. Regele
o misiune
Carol. Generalul aduce o scrisoare autografa din
partea
Austriei.
18 Noemvrie. Se
din Constantinopol
consiliul de ministri otoman s'a aprobat protocolul armistitiului intre turci aliati.
se
pe 15 zile. Se vor
pozitiile actuale.
Orasele ,asediate Adrianopol
se vor
puta aproviziona numai
merinde pe
o
singur zi.
19 Noemvrie. La Bucuresti primul congres al

gronomilor, sub presedentia de onoare a d-lui N.

Filipescu.

- Mare Intrunire nationalist&

sala Eforiei.
Dr. Leonte, Valaori, lanculescu,
Virgil
Se protesteaz impotriva salbtcillor comise contra aromanilor. Se
D. N. FILIPESCU.
echilibrul fortelor
Balcani
poate fi
rupte in dauna
nici
economic al
trebue s fie stingherit prin influenta predominant& a
noastre
Vorbesc

pe

Marea Egee.

www.dacoromanica.ro

ANULUT

Meeting social-democrat la Dacia. Vorbesc

G. Cristescu, Toma Dragu
Dr. Rakowski.
Se citeste o motiune Impotriva rzboiului.
a cerut relatiuni d-lui Al.
22 Noemvrie.

Florescu privinta
numerosi romni din
Macedonia au fost masacrati de greci.
Florescu
intervenit pe
guvernul grecesc ca masacrele
inceteze.
s'a
cunoscut acelui
vern
numele victimelor, cernd
despre

soarta acelor romni.

Turcia de o
a fost semnat
parte.
parte
statele balcanice aliate,
Se inaugureaza Internatul Soc.
23

Ortodoxe Nationale a femeilor romne. Mitropolitul Primat

seria
Vorbesc
apoi d-na Alex. Gr. Cantacuzino,
C. Dissescu,
P. S. MITROP. PRIMAT,
S. Mehedinti
alte persoane.
- Se face Inmormntarea
pmnteti
marelui nostru

GEN. CONRAD VON

CU PRIMP. DE FRSTENBERG.

www.dacoromanica.ro

MINERVEIs

scriitor I. L. Caragiale. Numeroase coroane.

Tin discursuri

Take

prieteni admiratori,.
B. Delavrancea,

Sadoyeanu.

24 Noemvrie. La Valona s'a constituit definitiv

guvernul provizoriu albanez.

25 Noemvrie. De
zile presa e
mai alarmante despre conflictul
stro-sarb. Se
un ultimatum al Austriei.
telegrame

Rusia mobilizeaza.
26 Noemvrie. D-1 Daneff, preedintele Sobraniei
(Camerei) din
a sosit
Bucure0i.
mineata a
o intrevedere cu d. Titu Maiorescu,

ministru de externe, la orele & a fost primit

de M. S. Regele. In urma a
o
d-lui Take lonescu. Scopul vizitei omului de stat
bulgar, este
de a multumi
neutralitatea observat de noi
acum.
D. DANEFF.
multumire se va indeplini, se crede, prin
rectificari de frontiera in Dobrogea.
acordarea
27 Noemvrie. Deschiderea corpurilor legiuitoare. Se
o mare
fletire.
strazi
de
Se
un Te-Deum la Mitropolie.
La deschidere M. S.
urmtorul Mesaj Regal :

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
imprejurdrile
de
durere pentru Mine, simt o vie

in momentele de

de

de a Md vede&

salut dar din tot

intrunifi
sesiune a
In urma constituirei actualului Guvern un
la Tard a
din alegerile generale, suntefi in stare
necesar.
de
de-a cunoaste mai bine adevdratele trebuinfe ale
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,

o statornicie tradifionald, politic&

ititeresele superioare ale
stare
in
toate
Statele
ne
mai ales de increderea
ce
aratd
Puteri ale Europei. (Aplauze prelungite).
voinfa ei de-a
la localizarea
neutralitatea
de Statele beligerante din Penin'sula BalPolitica

de

de pace
ne-a

limitele compatibile

luare-aminte
unor evenimente
numeroase interese ale
nostru.
Suntem
drept a
cd
atitudine va
rezultate
noua
favorabile pentru bunele
Statele
constituire
interesele noastre vor fi respectate. (Aplauze furcanted,

tunoase

indelung repetate).
este
ca un factor important in

european

la regularea definitivd a
desteptate prin criza balcaglasul ei va fi ascultat. (Aplauze zgomotoase. Ovatii).
Increderea
o are cunoscuta
recunoscuta vitejie

www.dacoromanica.ro

CRONICA

LXIX

a ostasilor

este cu
Armata se
acestei increderi
este totdeauna gata la
deplinirea
sale. Nouile credite
vor mai cere pentru
justificare In luminatul
trebuinfele
vor gasl deplina
Voastre patriotism.
multe
Guvernul Meu va supune deliberarii Domniilor-Voastre
mai departe opera de
proiecte de
menite
prelungite).
toate direc(iile.
inaintare a Statului

stare de a

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Nu

ce v'a

trebuincios,
Dumnezeu
Sesiunea
aplauze).

Tara
indeplinl
binecuvinteze

de

la
Guvernului

sprijinul

el dreptele
ale Natiunii.
Domniilor-Voastre.

a Corpurilor Legiuttoare este

(Vii

CAROL.

- La deschiderea

asist

28 Noemvrie. Partidul liberal, prin

CITIREA

d-nul Daneff.

REGAL :

www.dacoromanica.ro

autorizati,

va fi ascultat".

CALEND

MINKRVEI

MARBLE DUCE

NICOLAE.

va
tot concursul guvernului spre a duct
chestiunile ce intereseaza actualmente tara noastr.
in
Marele Duce
Mihailovici, vrul Impratuluf
Rusilor, insotit de o numeroas suit.
29 Noemvrie. Cu. deosebit solemnitate s'a predat M. S. Regelui de
Marele Duce, bastonul de
al armatei rusesti, oferit de
:
Nicolae. La cuvntarea Marelui Duce, M. S. Regele a

la bun

mesajul Tronului,

Sant

mi$cat de grafioasa atenfiune a Maiestdfei Sale

pe Altefa Voastrd Imperial&

care a binevoit a
Sale armate
de a-Mi remite bastonul de Feldmargal al

a 35-a

Plevnei.
distincfiuni este mai
Imperiale
de o
delegafie
scumpe amintiri dela
1877, la care prea
TaM a luat parte
acestel

de
boiul

au trecut
pele ruse
Osman-

ani de atunci, n'am uitat uralele

M'au
momentul
podul dela Vid.

cari

Amintind acest trecut glorios, care a pecetluit confraternitatea

turisi

de arme, simt o mare

sufleteascd de a puted

mele de vie dragoste ctre

www.dacoromanica.ro

Su-

CRONICA

veran,
expresiunea
muresal al
ceasta

va
a-I transmite
pentru numirea Mea ca FeldSale, asigurdndu-L cdt sunt
de
Voastrd
le

la care armata Mea are

ea partea sa

S. Regele
pe
Duce la echipajul ce
si-i duck
fata unei numeroase asistente din cele mai marcatite
Mitropelie.- Acolo,
serbat
Te-Deum.
persoane
dela coregpondentul
Decemvrie. Le
publica
In

din Viena :

D.
a venit
Bucurelti pentru a
propunerile Bulgariei care sunt :
trebue
intre in asociatia balcanica unde i se va
locul
principal
renunte la
compensatie teritorial. Bulgaria
nunt la Dobrogea. Bulgaria
principelui Boris tronul Macedoniei autonome ; tronul Albaniei
va fi ocupat de principele Carol al Romaniei.
d. Daneff
in misiunea sa Grecia va fi
din asociatia balcanica.
Corespendentul
are
informatie din
oficial.
5 Decemvrie. D-I Petre Carp
demisia din
Demisia,
o vie discutie, a fost respins.

- La Londra se deschide conferinta ambasadorilor sub preedentia secretarului de

dela Ministerul de externe englez, Sir Eduard Grey, spre a
pacea turco-balcanick.
7 Decemvrie. A murit arhitectul Mincu, un artist foarte apreciat, nu numai
coalei de Architectura.
la noi ci in
unul din
Operele lui sunt : Casa Lahovary, Palatul Administrativ din Galati, Banca
alte
De asemenea
de Comert din Craiova, Casa

SOLDATI

DELA AIVAS-BABA

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

arta

lu). Mincu a studiat

monumente funerare
a
scoata in relief pretioase motive.

este autorul

murit Eugen Brote, cunoscut

ardelean. A lost vice-preedinte al

tetului care a prezentat
Franz
vestitul Memorandum.
12 Decemvrie. Din Londra se
d-I
Miu, noul ministru
la Londra, va
parte
la toate c,onferintele ambasadorilor
care se va

asupra chestiunilor ce privesc

d-sa a fost autorizat
trateze cu d-1

Tot

neoficial asupra

Daneff
ce se vor

Romaniei.

13 Decemvrie. S'a constituit un comitet din

contra-amirali Murgescu, Urseanu

de secretar pe

SPIRU HARET.

Eustatiu,

major I. Zvoranu din

artilerie, cu scopul de a se
liste de subscriptii
pentru
unei flote nationale de
Comitetul este pus sub
patronagiu al A.
S. R. Principesa Maria.

14 Decemvrie. In Minerva, d-1 profesor N. lorga

care
pentru alipirea teritoriilor locuite de
albanez.

un articol

la noul stat

18 Decemvrie. Moartea lui Spiru Haret, omul 5coalelor, un exemplu de

de
unul din cei mai meritoi ai
Un profund cunoscator
al problemei
al nevoilor
Partidul liberal pierde
un
priceput devotat, tara pierde un
apostol al
tului. Spiru Haret s'a
la 15 Fevruarie 1851.
diploma de
doctor
matematica la Paris. A fost profesor de
la Universitate.
Fost
mai multe
ministru al Instructiunei publice. Autor al mai
multor studii de specialitate. Opera sa de
este originala sa Mecanica
sociala. Membru al Academiei
cinste

moartea ministrului de externe al Germaniei,

- Din Stutgard se
Kiderlen Waechter, un
foarte capabil,
ministrul
sale
timp de zece ani.
pitala
21 Decemvrte. In Oestereichische Rundschau,
d-1 Dr. Al. Vaida-Voevod,
un articol documentat asupra strilor din monarhia austro-ungara
ocupandu-se de asupririle ce
ungurii
supra celorlalte nationalitati, termin : Nu o natiune impotriva alteia, ci fiecare
deslegarea
a viitorului.
trebuie
lupte

22 Decemvrie. A. S. R. Principesa Maria a dat

orele 7.35 unui nou principe.
a
Capitalei
101 lovituri de tun. Micul principe va primi
de
Mircea.

- Sub
d-nei Ecaterina Cantacuzino
s'a constituit un comitet pentru deschiderea unei
subscriptii nationale din produsul
o treime
WCHTER.

nevoit,

patronaj
primeasca

se dea serviciului sanitar al armatei,

restul
se dea ministerului de
pentru cumpararea
a binevoit a
sub
unui submarin. M. S.
iar A. S. R. Principesa Maria a
_onoare.

www.dacoromanica.ro

CRONICA ANULUI

Din Londra se
d-nul Take
vorbind unui reprea
: Am venit la Londra cu o
zentant al ziarului Morning
propun sa nu iau parte nici direct nici indirect la conferinta
astup urechile ; e foarte probabil
Dar in
timp nu vreau s
hotel cu
voiu avei o convorbire cu d-nul Daneff, care
in
Intrevederea noastr va
asupra conferintei actuale,
de oarece
are mare interes
deslegarea chestiunilor pe care
are in vedere. De exemplu, se
provinciile Macedoniei
Traciei 400.000 de
peste 200.000
Serbia
100.000 in Bulgaria.
dintre compatriotii
este angajat,
trebue
fie prof und

D-nul Take lonescu a refuzat de a spune

a existat vreun acord prealabil intre
Bulgaria cu privire la cedarea unui teritoriu de care
Bulgaria
nu a stat deloc la
a emite
a chestiunii
deslegarea
trebuesc
interesele
pe deplin salvgardate. Nu i se pare neprobabil
conferinta

BULGARI

LA

DELA AIVAB-BABA

de un congres
ambasadori s fie urinate
converstiunile
cu congresul dela Berlin dela 1878.
al reprezentantilor marilor puteri
fie supuse probabil unui asemenea tribunal.
Revendicarile
vor
con27 Decemvrie. Delegatii balcanici intruniti la Londra spre a
cu Turcia au suspendat tratativele.
28 Decemvrie. Liga Cultural adreseazA sectiilor sale o circular& in care
felul cum Comitetul central vede chestiunea balcanicA. Circulara cere
mentinerea
garantarea nationalitatii romanilor din Macedonia.
29 Decemvrle. In Viata Romaneasc, d-rul P. Cazacu
un studiu
despre
arata
tmortalitatea datorit pelagrei in tara
este
de
aproape
De
pelagra nu se
ci desigur unui organism viu.
tine
31 Decemvrie. Liga Cultural Intrunit cu soc.
intrunire in localul acestei din
societti, voteaz o motiune in care

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL IMINERVEI

printre altele

manifesta convingerea
momentul de a ne
nu e
popoargle balcanice,
lanuarle 1913. Aviatorul
in urma
conventii
Marconi din

Londra, a plecat in
acolo un nou aparat

ara, spre a'i construi

diferit de cele

tipuri construite
acum.
2 lanuarie. Ziarul La Libert
Paris puimportantele declaratii
d-lui Gr. Cantacuzino ctre un redactor al acelui ziar.
conservator
ce protesteaza contra erorilor
ziare engleze
franceze care consider&
pretentiunile
ca improvizate ca o incercare de exploatare a crizei actuale,
cererile noastre constitue un minimum din care
scris formal de
nu se poate
un
cedare a Silistrei a zonei necesare, vom
ce ne trebuie.
corpuri de armat&
D. G.
sunt gata. Abtinerea
a permis Bulgarilor
rzboiul, neutralitatea
le-a permis
urmeze victoriog. Le-am
un credit destul de lung
Azi dorim
fim
sau ne
singuri plata.
- Ziarele
apelul inimo al doamnelor
pentru deschiderea

subscriptiei nationale.
Ianuarie. D-1 Raymond Poincar a fost proclamat preedinte al Republicei

- Le

Paris ocupandu-se

de cererile

ele nu corespund adevaratului interes al

interesul
nostru ar fi sprijinire confederatiei balcanice. Recunoage dreptatea cererilor
noastre in ce
dripturile aromanilor. Ziarul pare ingrijat mai mult
de faptul
o eventual cretere a
ar
8 lanuarie. La Craiova desvelirea monumentului
profesor patriot
Ion Maiorescu, tatl actualului nrim-ministru.

VICTORIE.

SOLDATI BULGARI

www.dacoromanica.ro

destoinicie

LA. ASALT.

LXXV

marele disprut
vremile tulburi dela 1848. La desvelirea monumentului
vorbesc
: M. Guran, primarul Craiovei C. Dissescu, ministrul cultelor
instructiunei.

9 lanuarie. Poetul francez Jean

dela revista La Phalange, scrie un
articol
Paris-Journal in care sustine
entusiasm cererile de compensatii ale Romaniei.
G.
V.
tin o confelanuarie. La Ateneu
vorbind despre drepturile Romaniei.
-La Constantinopol s'a produs o schimbare
Cabinetul
balcanicii, a
rasturnat de
Enver-Beycare
negocierile
Mahmud-Sefket-Paa, cel mai
inlocuit
un cabinet
dintre tinerii turci.
timpul tulburarilor, generalismul Nazim
12 lanuarie. La Constantinopol,
sale, a
Pap, un
devotat
face parte
N. Bataria, de
Din noul cabinet
Comertului din Craiova au
14 lanuarie. Actionarii
suma de 100.000 lei, spre a dispune de ea intr'un
neze Ministerului de
eventual

t
- La
o intrunire impozanta a
Culturale, cere guvernului
a romanilor din
asigurarea
noastre
Peninsula Balcanica.
Culturale, cu o motiune
recti- La Galati
Intrunire a
-ficarea granitei dobrogene ocrotirea
La
se face o
D-1 Damian Drganescu subscrie singur una mie lei.
15 lanuarie. Un ziar sernioficios vorbind de tratativele ce se
de
aproape
luni
guvernul
bulgar
jurul rectificarei
de granit
nu
nici una din cererile formulate
de Bulgaria.
- D-I Titu Maiorescu, prqedinte de consiliu ministru de externe, a
distins
ordinul Vulturul alb din partea
S.
Rusiei
Vulturul
din partea M. S. Imparatului Germaniei.
George Cantacuzino
Senatului pe
.suma de let
100.000
in scopul
unei sectiuni de ambulanta pentru
pentru
unui aeroplan
pe
suma de lei 25.000
unui submarin
militar, a mai
100.000 lei pentru
cesar flotei

www.dacoromanica.ro

LXXVI

TUN PIRSIT DE

CALENDARUL

TURCI

LA

IN FORT

LA ADRIANOPOL.

- In urma propunerei d-lui Dumitrescu-Militri, Camera de

vosuma de lei 5.000 pentru flota national, lei 1.000 pentru aeroplane.
17 lanuarie. D-1 prim-ministru ministru de
Titu Maiorescu, rsla
unei interpelAri fcute de
lonel
zice :
Suntem
D. Daneff trebue
afard din
ce s'ar putea face aici. D-sa, important
politic al statului
vecin
care ,suntem in bane
de vecindtate, prezidentul
bulgare, a trecut prin
Despre ce a vorbit d. Daneff
se poate spune
a
nici un
gajament, frd a avea o misiune speciald, a stat de
asupra
care intereseazd aceste doud state.
D, Daneff void
dar
le facem
ce
Bulgaria
va fi isprdvit tratativele
Dar
imprejurdrile
cd trede
noi am
buie
tratative
de terminarea tratativelor turcoguvernul
cd in
bulgare,
a
la aceasta,
sper
veni ceasul fericit ca
aduc rezultatul
de
Domniile-Voastre.
.s'au intrerupt tratativele intre delegatii balcanici delegatii

18 lanuarie. La
se constitue consiliul comunal. D. Dr. C.
Istrati e ales
A murit poetul popular Carol Scrob. Multe din romantele lui se
20 lanuarie.
in Capital A. S. I. Principele Eitel Frideric, cu suita.
in gar e primit de M. S. Regele
de AA. LL. Principele Ferdinand
Carol.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

AMPANIE

RHEIN-SEC
FRANCEZ

Numai stickle cu

Deliciul meselor

eticheta

petelor

cu nu-

ban-

mele nostru sunt

etelor,
cea

mai

dopul

produse naturale

eftin

din pivnitele

natural,

e preferat tuturor

celorlalte

&

mrci

C-ie

AZUGA

A obtinut cea mai mare recompens la

Expozitiunea

National din

anul 1906.

www.dacoromanica.ro

ANULUI

21 lanuarie. Se
prezenta a numeroi invitati, in frunte
minitrii, botezul micului principe Mircea.
au fost M. S. hnpratul
maniei, M. S. Regele Carol, M. S.
Maria Teodorovna a
A. S. R. Marea
Luisa de Baden, A. S. R. Principele Gulielm de
Hohenzollern, A. S. I. R. Marea
de Saxa-Coburg-Gotha,
mama A. S. R. Principesa Maria
A. S. Principesa Sofia de Wied.
M. S. Imparatul Germaniei a fost reprezentat prin A.
Principele Eitel
Frideric sosit anume in acest scop. Ceremonia religioask savrit
ritul
ortodox, a fost oficiat de I. P. S. Sa Mitropolitul
Dup slujba
ligioas, A. S. L Principele Eitel Frideric s'a
MM. LL. Regele
Regina
A. S. R. Principele Ferdinand Apoi,
Titu Maiorescu
Cantacuzino-Pacanu,
numele
numele guvernului, G.
pe A. S. R. Principele
Corpurilor Legiuitoare, au felicitat pe MM. LL.
Ferdinand.
22 lanuarie. La Chitila o
ciocnire de trenuri. Mai multi morti
rniti.

- In urma

tratativelor dela Londra,

la Adrianopol ct la
Ceatalgea, au reinceput ostilittile.
26 lanuarie. Ziarul Radical, oficiosul d-lui Aristide Brian, primul ministru
vor
nechibal Frantei, previne pe Bulgari
pretentii ce au fat de Turcia. Arat Romnii sunt gata s intre
cu sabia
mn spre a'i
ce cred
se cuvine.
a
- D-I Daneff, intr'un interview acordat ziarului Le Temps, spune
care
Romniei
cedeze Romniei o rectificare de f
consimtit
in Dobrogea cu o
la mare. Silistra
cele dou
un
cultural
o poate
sena- Comitetul central al partidului liberal, complectat
de

consfAtuire a admis

d-lui

ca partidul liberal s continue atitudinea binevoitoare ce a pstrat

acum fat de actiunea externk a guvernului.
se inaugureazA cu deosebitA solemnitate
28 lanuarie. La

DEZASTRUL TURCIEL

POPULATIEI

www.dacoromanica.ro

CONSTARTINOPOL.

CALENDARUL IMINERVED

LXXX

prezenfa unui mare

de profesori, Palatul Cercului profesorilor secunP. C. Arhiniandritul Scriban
Dissescu, ministru al lnstructiunii,
au tinut
o cuvntare ocazional.
- La Eforie o mare intrunire nationalist. Vorbesc
: G. Diamandi,
Gr. Procopiu, G.
Dr. Drgescu, Bellu (Roman), Klein
loan

Virgil

- D-1 N. Xenopol, ministru al Industriei, a

un proect de lege
pentru infiintarea unei
Cotnerciale.
30 lanuarie. Luptele mtenegrenilor la Scutari in ultimele trei zile au fost

extrem
sangeroase. Perderile muntenegrenilor sunt colosale.
Fevruarie. Ziarele semi-of icioase
ar fi

in cele
apel la amicitiile sale din Tripla-Alianta ar fi cerut
spre satisfacerea cunoscutelor noastre cereri adresate
Se aminteste
dorintele noastre nu vor fi satisfacute,
va
fi
dreptul ei
constate
nu e
de viitorul ei mentinand
politice cu
care cer numai
ofere la
sprijinul necesar.
decretul [de promulgare al legei contra
spionajului in timp de pace.
politic liberal, fost
2 Fevruarie. Moartea lui Al. Djuvara,
ministru.
la
la
A urmat la Paris
de
politice.
Ca ministru de industrie a
proectul
pentru incurajarea indusnationale. Ca ministru de externe a avut de rezolvat conflictul cu Grecia
chestia vasului
Traian sechestrat la Pireu pe care se
A. S. R. Principele Nicolae.
4 Fevruarie. Rodrig Goliescu,
de mai mult timp ca
de
unna dovezei nu este
de asemenea scopuri a fost arestat.
Fapta lui face -senzatie. Publicul
indignare amnuntele date de
ziare in
tentativelor lui Goliescu.
- La Sofia o intrevedere
Ghica, ministrul
: Daneff

Saraf.
of.

6 Fevruarie. Se pare

diferendul romano-bulgar s'ar fi agravat.

de acest diferend. Bulgarii, prin
Daneff,
cedeze Silistra.
istoric. Guvernul
o
9 Fevruarie.
important
cu privire la diferendul nostru cu Bulgaria,
de interventia Puterilor. In
consiliul de ministri
citit nota celor
Puteri prin cari
ofereau
mijlocirea ca diferendul
se aplaneze pe cale
S'a
de acord
se primeasc
mijlocire.
presa

se

- Maestrul Castaldi a pus pe note un

de poetul

mars patriotic, care face senzatie,

St. O.

exprimat
13 Fevruarie. Guvernul
de
Putei ca conferinta pentru
aplanarea' diferendului cu Bulgaria
se tie la
Petersburg.

14 Fevruarie. La intrunirea Comitetului executiv liberal,

Ion
ce
pe
reprezetantii
parlament ai partidului liberal
acorde guverului acelasi concurs in chestiunea
speranta mediattunea Puterilor
a fost
fel
punctul
al
nu fie desconsiderat.
Comitetul
a decis publicarea unui
municat in senzul cererii d-lui
I. Brtianu.

www.dacoromanica.ro

D. ION I. C.

CRONICA ANULUI

LXXXI

din Silistra au adresat un memoriu guvernului bulgar prin care

in acest caz populatia
protesteaz la cedarea orasului
israelita s'ar
de drepturile ce le are
sub Bulgari.
Petersburg Rusia
15 Fevruarle. Se anunt
fi luat
a luat hotrirea
demobilizeze. Austria
Toate acestea in urma unui acord
Puteri.
intre cele

- Cea

medalie de aur pentru meritul

industrial a fost
Em.
Costinescu, mare industria, membru marcant in
partidul liberal
fost ministru.
intrunire natio18 Fevruarie. La Dacia
Vorbesc
: Dr. Leonte, Bogdan-Duia
M. Mihileanu, mai multi delegati macedoneni
comercial

d-1 Virgil

- In

primul congres al medicilor

cum
19 Fevruarle. Ziarul rus Rieci
pe un ger mare sute de moldoveni din Basarabia

NICOLAN

drumurile
se inchine unui
zis prooroc Inochentie
in
Muramski.
aceasta de
proselitism a cuprins sate
Zisul prooroc, un simplu maniac religios,
a
aceast
printre moldoveni numai prin
le
pe
moldovenii din Bagarabia nu aud la
de

pe care ei n'o deprind.

22 Fevruarie.

au
is punctul de vedere al
ferendul
anume au primit
exercite o
senzul prevederilor conventiunei dela Haga. Conferinta se va tine la Petersburg.
- Dinastia Romanow, al
actual reprezentant este Tarul Rusiei
colae
implinind 300 de ani dela stabilirea ei pe tronul Rusiei, la Petersburg s'au organizat
comemorative cum
divine la toate
bisericile din Rusia.
- lanina a capitulat. Garnizoana,
frunte cu Essad-Paa, s'a predat
Romano-Bulgar

Grecilor.

25 Fevruarie. D-1 Dimitrie Sturdza

80 de ani.
la
distinsul om politic membru al Academiei
lucreaz
face mereu
referitoare la istoria
a
secolul al XIX.
Cu ocazia implinirei
sale de 80 ani,
D. A. Sturdza doneaz Academiei
suma
de lei 100:'000 cu destinatie special.

- In

s'a constituit Asociatia

din

s'a simtit
2 Martie. Un
de
toat tara la orele 5.45 dimineata.
- D-1 Daneff a acordat din Sofia un interview
unui corespondent al ziarului rus Novoie Wremia
prin care ne
Pretentiile
sunt
cuviincioase...
exploateze
a Bulgariei... Guvernul din Bucureti nu este
Presa
crede
constant
cererile

d-1 Daneff a stricat mai mult .Bulgariei

poate inchipui singur.

D. DIMITRIE STURDZA.

joritate au

colegiului al Ill-lea din

sA propue un proect de lege

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

pentru modificarea

electorale in ce

la

111-lea.

vor fi alei numai dintre locuitorii comunei unde sunt cu

dinta
numai dintre
indirecti. Alegerea
va fi prezidat de
de ocol. Alegerea
s fie fcut pe
de un an.

Bobceff, trimisul Bulgariei la con5

ferinta dela Petersburg,
convorbire
ziarului
Temps din Paris,
spre a
prietenia
Bulgaria
la

asupra Dobrogei,
o
dealungul granitei
cu o
la mare, suficienta ca portul Mangaliei
fi transformat in port militar. Mai mult
nu putem
tri
nu datorm nimic.
Silistrei

- Tot Le Temps
o convorbire
care declar
D. Ghica, plenipotentiarul
cererile pe
luate in
congresul
din
Berlin
(1878).
N'am
profitat
nidoD. D. MCA.
de
Bulgariei spre a
acest
diferend. Amintete relatiile romano-bulgare din
1885, epoca rzboiului sarbo-bulgar. Apoi
a peninsulei
cu indedere
se preface,
nu poate rmne indiferenta.
rezultatele conferintei din Petersburg.
murit arhiereul Narcis Cretulescu, fost staret al
Neamtu,

un crturar meritos.
6
Consiliul comunal al Capitalei,
a luat
de
misiunea d-lui Dr. C. Istrati din dernnitatea de primar, a ales ca primar
in unanimitate prin aclamatiuni. pe
Gr. G. Cantacuzino. In urma alesale, noul primar a
un program de actiune, insistand asupra
de mult simtit
periferia Capitalei are nevoe de solicitudinea
administratiei comunale.
din
amiralul Murgescu,
la 1864, absolvent al
din 1877 a condus un atac de torpile contra
dela Brest. In
turceti, la
in aer
monitorul turcesc
escadra
turceasca, lucru ce inlesni trecerea armatei ruseti
peste Dunre. Defunctul a fost comandant al
tilei, apoi inspector general al
comandant
al
militare. Cu ocazia
la Petersburg a
decorat de Tarul

-A

cu insemnele ordinului
Ana.
- Se
din Salonic
al

regele George

a fost asasinat acolo, in timpul

primblri pe strzile
de
ocupat
de armata
Defunctul a fost proclamat ales rege al Helenilor
la 1863. Abia
sa cu Marea
Olga (1877)
G. CANTACUZINO.

supuilor

ce primi s-i creasc

in
reui s
increderea

La 1878, in timpul rzboiului

regele George

In Tesalia

o portiune de
care rmase
Greciei.
Grecoturc din 1897 a ruinat finantele regatului. In actualul
in timp ce
turcii tratau pacea
bulgarii la Londra, regele Greciei pretext nemultu-

www.dacoromanica.ro

CONICA

transportul trupelor
mirea spre a
din Asia in Europa. S'a vzut in
cum
actul acesta a fost
de prevedere.

Moare de
unui dement.
7 Mart le. La Atena s'a hotrit proclamarea principelui Constantin ca rege al Greciei.
9 Mart le. Guvernul
a primit
a
parte la dezbaterile
conferintei ambasadorimarilor
dela

Londra asupra schimdin Balcani.

-A murit academicianul C. Erbiceanu,

profesor la seminarulSocola de
fost

t REGELE GEORGE
AL

profesor de drept bisericesc

Adrianopolului.

decan al facul-

ttei de teologie din Bucuregi. Are numeroase lude interes istoric

teologic.
11 Martie. La
un congres al administratorilor de
14
Adrianopolul a
trupelor asediatoare
asalt
general extrem de viguros. Se recunoqte din toate
apirtorul Adrianopolului, a
energie.

rezistat

15 Martie. Un

dezertor din armata

care a luat parte la luptele dela Lule-

Adrianopol, poveste0e
mare parte din victoriile
se
romanilor din Bulgaria, care s'au luptat ca
lei De
regimentul 3 infanterie din
compus numai din
a fost cu totul
nimicit,
primul bgat in foc.
In
luptei auzeam adese cuvinte
de
nu
am trecut prin
Burgas, Kirkilisse

ploaia

ura'.
GENBRALUL IVANOF

obuze, spre
inamice,
cu
de

Stancu Nicolae
bat
de ce a dezertat,
raspunde
Indeajuns
mai
mult
merit
din tara

garii pentru
au
aceea pentru cauza
din camera
17 Martle.
deputati
C. Pop, Al.
sosind
localitatea Varand din cercul electoral
Sasca, spre a face propaganda electoral in favoarea candidatului
fost somati
de jandarmii unguri
localitatea.
20 Martie.
un program stabilit la Marele

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN

AL GRECIEL

Stat-Major, A. S. R. Principele Ferdinand a trecut in inspectie corpul de

militari. Seara s'a dat un banchet la Automobil-Club.
- Poarta a acceptat in bloc propunerile Puterilor privitoare la o mediatiune
ce ar pune capt rzboiului Turco-Balcanic.

24 Martie. Veneratul brbat politic George Grigore Cantacuzino, preSenatului, luminat

stat mare patriot,
o
a murit eri in palatul
din calea Victoriei. Coboritor din tea

pedinte

mai veche nobild familie romdneased,

al voevodului muntean
C'antacuzino,
George Gr. Cantacuzino
iubit cu
inima
pe care a
virtute in
puinceput-o
magistrat la tribunalul Ilfov.
politicd

1866 ca deputat de Prahova, la 1869 a

primar al Capitalei.
ca
ales al partidului conservator, a
formarea guvernului. Ca prim-ministru a avut atunci ocazia
ridice
fruntea lui de
aprig
bunurilor
lui. I se
o putere
concesiunea" terenurilor petrolifere ale Statului.
a
a doua
chemat
prezideze guvernul. In
la 1906
s'a organizat expozitia
Tara - pierde un
vrednic
un sfetnic
- Ziarele afl
dela 23 corent, Conferintaldela Petersburg a
22

s cedeze Romniei Silistra.

Din Lipsca se telegrafiaz

Cerna. E o lovitur dureroas pe care o

acolo a murit poetul nostru

literatura noastr. PoetuE

GR. HANTACUZINO

www.dacoromanica.ro

LUI

GR. CANTACUZINO.

www.dacoromanica.ro

PUBLIC LA PALATUL

LXXXVI

Cerna
unul dintre
mai culti cari scriu la noi. Obtinuse de
titlul de doctor in filozofie, Poeziile sale cele mai multe au fost publicate
-tr'un
in editura Minerva.
Camera
un proect de lege prin care
se constitue A. S. R. Principelui Carol o dotatie de
lei 100.000 anual.
3
Adunarea general a clubului
servator,
propunerea d-lui Titu Maiorescu,
presedinte al consiliului, alege ca presedinte al du-

in locul regretatului,

Lahovari,
Cantacuzino.
d-1

Cantacuzino, pe

vice-presedinte pe d-1Mistt

- Un deputat german, conservatorul Dertel,

ce aprob sprijinul pe care Germania
acordat cererilor Romaniei,
ca
Reichstag,

aceste
opune

D. ION. LAHOVARI.

fie sprijinite

departe

se-

ca Germania
intervie pentru
evreii din
Mai multe voci aprob
vintele oratorului cu strigtul :
pentru
litica

5 Aprilie. Se
din Petersburg in conferinta ambasadorilor de
ar fi
un conflict
ministrul rus de externe, Sassonow
zentantul Frantei, DelcassC din
Sassonow s'ar fi inteles dela inceput
unii reprezentanti ai marilor puteri, primul
cu reprezentantii Frans nu
punctul de vedere romanesc.
reprezentantul Germaniei a
cu
cererile Romaniei,
Sassonov n'a fcut nid obiectiune
ce priveste cedarea Silistrei
-Atunci reprezentantii Frantei
Angliei au
ostentativ sala de
A doua zi

o discutie

din urm s'ar fi pregtit de plecare,

ordin al guvernulul francez.

intre Sassonov

nu ar fi

pe

Delcass, acesta

in urma

deschiderea sedintei, un
macedonean
galerie rezervat publicului, a tras un foc orb de revolver.
La interogatoriul ce i s'a luat a
a vrut
prin
original manifestatie luarea
a parlamentului asupra soartei romanilor
din Macedonia.
7 Aprilie. Ziarune Temps din Paris,
corespondenta din Petersburg
6

care se

La

inceput cele
grupe europene
trunite in conferinta dela
fiecare
Petersburg
o

liant

cererile

formulate in
memorandul stabilit la

Bucuresti (Silistra-Balcic),

iar Tripla Intele-

gere, bazandu-se pe
morandul bulgar, acoro linie strategica
Silistra, dar

la mare, care
D. R.
Republicei

kilometri la sud
de Mangalia.

In cursul schimbului

D. SASSONOW

Ministru de externe rvr

www.dacoromanica.ro

LXXXVII

INTRAREA TRUPELOR MUNTENEGRENE

de

SCUTARL

di3cutia
in jurul Silistrei. Reprezentantii
fr obtinerea Silistrei, demnitatea
ar fi

Rusia, spre a

unele calcule politice

Sofia ca guvernul de acolo

cedeze.

care
sfatul Rusiei, d.

Atunci
intervine
veni

la Petersburg
Silistra, dar aceasta e tot ce poate
obtin Silistra.
Diplomatul care face aceste declaratii
:
necesar ca acest Trezultat
nu
drept un succes al Vienei Berlinului, de
am
aceste indiscreldi.
Un Te-Deum s'a serbat la Mitropolie, ca
8
la toate bisericile
din tar* cu ocazia aniversrii de 74 ani dela
M. S.
11
Se
din Cetinge
trupele munte-negrene au intrat victorioase in Scutari,
o
de
inutil, de
mai mult
din ambitie, deoarece in urma
puterilor
conferinta dela Londra,
Scutari va
in posesiunea Albaniei autonome.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

16
A. S. R. Principe le Carol, insotit de guvernorul
d-1 general
Perticari a plecat
cltorie la
Florenta
Roma.
21 Apri
Se
armata bulgar dela Ceatalgea fost
indreptat o parte spre granita
alt parte spre Macedonia.
partidului sotal-democrat
22 Aprilie. Muncitorii din sindicate
ziva de 1-iu Maiu (st. n.) prin diferite
au
eri
Capital
in
la cari au manifestat revendicarile inscrise
progra-

Casa de citire Petre Liciu a ridicat la mormantul regretatului

un monument lucrat de sculptorul
24
La Eforie un meeting al Ligei Culturale. Vorbesc
:
Mandrescu, G. Diamandi, Dr. Dragescu, V.
gr. Frangulea, N. Fleva,
V. Anion
se citeste o motiune care
la tot
s se
spre a salva demnitatea
de
propus prin
ediatiunea
23

25 AprIlle. Se
S.

- Muntenegrul

printrun Te-Deum

Mitropolie onomastica M.

urma situatiunel ce
creiat
de Austria a decis
renunte la Scutari.
La clubul conservator
26
din Capitl, Congresul
servator
o motiune
care
incredere in d-nul
Carp, rugandu-I
in mod efectiv
conducetea partidului.
La Petersburg s'a sem28
nat protocolul prin care Silistra e
astfel Puterile considera ca
transat diferendul
Ziarele din Italia se
29
pe
de vizita principelui Carol la
elogii.
Roma,
blicul Italian
cu insufletire.

Regele Italiei ii face o primire cu totul

afectuoasa. Principele Carol face acolo
peste tot o impresie

Malu. La Dacia o intrunire spre

de simpatie
de poporul
de regele
A. S. R. Principelui Carol. Vorbesc
dr. C. I.
N. Fleva, I.

tianu, N. lorga. S'a votat o motiune

care a fost prezentata d-lui baron
ciotti, ministrul
la Bucuresti.
2 Mal% Deschiderea sesiunei ordinare a Academiei
D-1
Negruzzi, presedintele, propune

terea unei telegrame de

M. S. Regelui
pentru
primire
Principelui Carol, ceea
ce se admite.
3

M. S. Regele face o am-

inspectie la

BUSTUL LUI

de infanterie.

Cu aceast ocazie Suveranul a tinut o

cuvantare prin

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
OFITBR

CAROL,

LA 10

Xe

CALENDARUL

TRIBUNA

LA

ZILEI DE 10

multumire pentru cunostintele temeinice pe care le-au artat

P. S. Arhiereul Sofr. Vulpescu a
ales episcop de
insemnata zi de 10 Main.
tara se
10 Maiu. In

- hiteun consiliu de ministri d-1 Titu Maiorescu a comunicat colegilor

continutul protocolului
Petersburg. In
s'a
protocolul
se comunice Parlamentului in
In timpul consiliului, a
d-1 Kalincoff, ministrul
care a fost primit spre a comunica
de vedere al guvernului bulgar in privinta
protocolului.
- Cu solemnitatea
la Palatul Regal s'a
tintuirea noilor
drapele, in prezenta
Regale
Princiare.
12 Maiu.
prim-ministru
ministru de externe Titu Maiorescu,
la Senat in
fazele prin care a trecut conflictul
nostru cu Bulgaria. Ziarele
versiuni ale acestei
cu
incordare de
suflarea
13
La Constanta un congres al cmrciantilor
industriasilor.
- D-1 P. P. Carp
partidului conservator pe
dat demisia din
motivul deosebirii de
ce
exista
d-sa ca
partid,
politica

La Londra in

cea

conferintei ambasadorilor, dr. Daneff,

trimisul Bulgariei a
o declaratie ministrilor Triplului Acord ca
intervini pe
Serbia
Grecia
semneze preliminrile
cu Turcia,
armatele bulgare
in
cu cele
15

ura ce domneste

fostii aliati ar putea agrava

www.dacoromanica.ro

CRONICA ANULUI

XCI

a ales, ca membru
18
lu. Academia
activ al ei in locul regretatului Spiru
pe d-I
George Titeica profesor la Facultatea de
din
Bucuresti.

- La Londra a
semnat tratatu preliminrilor de pace.
21 Malu. La Bucuresti
al
congres
de
veterinark organizat de profesorii A.
I. Locusteanu
C. S. Motas,
de discutat
diferite chestiuni de interes profesional general.
- La Craiova desvelirea monumentului Independentii in prezenta M. S. Regina
a faniiliei princiare. Cu
ocazie A. S. R. Principele Ferdinand a tinut o cuvantare

a constituit o
22
Guvernul
SIR GREY.
cu
misiune care procedeze dim
la delimitarea
admis ca membru al Academiei
-D 1 Barbu
a

La Bucuresti, congresul partidului nationalist-democrat, in

24
derea organizarei pe baze mai largi.
din
- La Iasi primul congres al
Academiei
a lost ales presedinte
- D. Dr. C.

CEREMONIA

NOILOR DRAPELE.

www.dacoromanica.ro

- La Academia

profesor dr. I. Simionescu, ales membru in

tine discursul de receptie despre :
Romdnia.
26
Ziarul Minerva a organizat un concurs de frumusete in Parcul Carol, concurs care a
avut un succes enorm.
28
Situatia extern s'a agravat.
dintre Serbia Bulgaria sunt pe cale de a

locul regretatului savant Gr.

rsboiu.
- Se svonete
cazul unui conflict armat
intre
de o parte Serbia cu Grecia de
parte,
tiind
de faptul
garia este aceea care provoaca, va

Bul-

de

greci.
Un ziar semioficios relateaza
M
. . S.
Regele ar fi declarat ambasadorului austro-ungar
din Bucureti, care apelase la o atitudine
toare a
de Bulgaria : De
interesele Austro-Ungariei sunt opuse
ale
30

D. PROF. I.

mniei,
Serbia

tara mea nu va admite niciodata ca

Grecia

fie

de Bulgaria.

- Din Constaniinopol vine

a fost asasinat Mahmud efket
din
cei mai cu autoritate ai partidului Junilor-turci, o capacitate
lunie. La Bucureti

sala eLiedertafel al 17-lea congres al medicilor

- La onstanta in prezenta suveranilor s'a inaugurat noua inoscheie Melik

impozanta
un monument artistic.
Un violent cutremur de
s'a simtit in
tara, pe la orele
11.30,
a cauza
stricaciuni.
epicentru a fost
cutremur al
in regiunea
din Bulgaria, a
acolo dezastre.
10 lunie. La
se face desvelirea monumentulni lui Manolache Costache Epureanu, unul din
pentru unirea principatelor
La
important
a Sinodului bisericesc se
mai multe deciziuni
de starea
ce a pregatit-o guvernul maghiar
preotimei
- Rusia a intervenit a doua
Sofia
Belgrad spre a impiedeca

rzboiul.

12
M. S.
gele face o inspectie la
de cavalerie dela
16

In urma

fuzului Bulgariei de a
se supune arbitrajului
al Tarului
Rusiei, se afirm
Frantei
Rusiei la Bucureti ar fi

intervenit pe
Titu Maiorescu ca
vernul
cel bulgar
PBTRU KARAGEORGEVICI

Serbiei.

boiul,

d.

anunte
dac

nu evit
va mo-

www.dacoromanica.ro

PATBLESOU

mon.

www.dacoromanica.ro

MINERVEI

Titu Maiorescu ar fi refuzat a face

declaratie,
a
guvernul bulgar
in cazul unui conflict bulgaro-sarb
libertatea de
faptul
a
o
17 lunie. Face mare impresie in
atitudine
de energic.
18 lunie.
bulgaro-greco-sarb a
Armatele bulgare au trecut
-prin surprindere zona
pe
frontul
au atacat trupele
grecesti.
19 lunie. In urma meschinelor dificultati intampinate de
celei bulgare la delimitarea Silistrei, tratativele intre ele se intrerup.
Zvonul
- Guvernul
a luat toate
in vederea
cu insistenta. Guvernul
cu mare
o
mobilizare
atentie evenimentele din Balcani.

- Partidul liberal

nicat prin care

a

un

o interventie
se impune

tarziere.

- Se desmint toate svonurile despre

neintelegerea ce ar
intre
partide -care detin guvernul.

de pe

de rzboiu

tot mai grave.

21 lunie. M. S. Regele a semnat
cretul de mobilizare. Decretul
publicat.

- Seara

simpatie la legatia
comunicandu-se
imediat publicul
nifestatie

o manifestatie de
din
tire la

a organizat o
la legatiunea

Bel brad.

Relatiile diplomatice

Serbia

Bulgaria au fost rupte

alarma
22
In
tara se
de mobilizare. Mare insufletire generala.
Rezervistii
dela prima chernare.
In
mare afluenta. In toate prtile o
micare

Toate instituVile
niicactivitatea din cauza lipsei de personal. Se
toate trenurile de
Mori. Printre voluntari se
foarte
multi maedoneni. In
tara se fac
nifestatii pentru
23
Poetul St. O. losif, autorul

arme pe care

mobilizatii, a murit. (Publicam

acest calendar un articol special despre
scumpul
regretatul nostru St. O. losif).
24
A.S. R. Principele Ferdinand

in urma
sale ca generalism al
intregei armate,
un ordin de zi

numire.
decretul care amnistiaza
nesupusi.
pe dezertori
25 lunie. Soseste in Capitala misiunea

prin care
MONUMENTUL COLONEL ROSNOVANU

(P.-NEAMT).

- Se

www.dacoromanica.ro

M. S. Regelui urcarea pe tron a regelui Constantin al

spre a

comenteazd in mod favorabil actiunea Romniei.

- Scriitorul de mare

talent, criticul

pole-

Chendi a
inurit la spitalul Pantelimon. (In
parte a
calendarului, publicm
un

special despre
Chendi).

29 lunie. Armata rode ocupatie sub

comanda gener. Culcer,

a ptruns in Cadrilater
ocupnd Silistra
de o parte spre
Turtucaia,
de
parte spre Dobrici-Bal-

NIKITA

le Muntenegrului.

Puteri n'au intervenit

FICEF

Statului-Major

Niciunul din
reprezentantii

acum spre a

actiunea

a Ro-

lulle. De pretutindeni se semnaleazd donatiuni fie pentru familiile mofie pentru Crucea-Ro' cum multe alte fapte patriotice cu totul

cu actiunea
Turcia
de reocupare a teritoriilor perdute.

- Ziarele

mod oficial a ordonat o actiune

comunicatele oficiale ale ministerului de

despre mersul operatiunilor trupelor noastre in Bulgaria.

- Ziarele franceze, Italiene, germane engleze apreciaz favorabil actiune a
Romniei,
va stabili in cele din
pacea
de toti.
2

puteri

consiliu de mini5trii s'a luat deciziunea se redacteze o

care se va
pe larg punctul de vedere al guvernului.

- Comunicatul oficial

de dperatiuni a trecut
puncte diferite. (Ambele poduri s'au executat numai in
7 ore, 30
Localittile bulgare,
pole, Lom-Palanca
altele au fost ocupate de
trupele
care
4
Se redeschide Parlamentul. Se
legea pentru proclamarea
de asediu,
.a se
de va fi nevoie.
- Moare sculptorul C. Blcescu.
Tarul Ferdinand al Bulgariei a telegra5
M. S. Regelui Carol
tarea
trupelor noastre,
comunice
totodat conditiile Romniei.
6
M. S. Regele a trecut
Bulgaria. Tru-pele au fcut M. Sale o primire eutusiastd.
Guvernul
a primit rspunsul
7
vernelor
grec la nota prin care au fost puse
in curent cu demerstil pentru pace al Tarului Ferdinand. Ambele state sunt de acord cu noi in toate
MOHAMED AL
la Sinaia.
pacea se
punctele accepta
Sultanul Turciei.
prin

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

XCVI

- In urma

invluiri energice executat de o divizie de cavalerie

de sub conducerea d-lui general Bogdan, o divizie

s'a predat
a fost dezarmat.
publicist francez Clmenceau, in ziarul su
de stat
8
Mare le
L'Homme
apr cu aldur cauza romneasc. Articolul,

personalitatea autorului, a fcut la noi o impresie excelent.

- Farnilia lupttorilor, un comitet constituit din persoane de
consideratie
demne de
imparte zilnic ajutoare in
familiilor
nevoiae ale celor mobilizati.
- Ziarele
comenteaz
entuziasmul nebnuit cu care
rornni s'au prezintat la chemare,
uirnirea fat de perfecta ordine
de marea energie cu care s'au desfvrat toate operatiile trecerii armatei
pe picior de rzboiu, releveaz iuteala fulgertoare care
romne
au sburat
in Balcani.
Tarul Ferdinand al Bulgariei declar
o telegram
M. S.
Carol
toate condittile
E momentul
a spune : Glasul Romniei a
ascultat.
- Adrianupole Kirkilisse au
reocupate de trupele
12 lulie. Marele ziar francez Le Temps, inteun articol care comenteaz
aqiunea Romniei,
ce
de capitularea fatal bulgarilor a trupelor lui Kutinceff,
: Din punct
vedere militar ca
din
punct de vedere diplomatic,
sunt din ce
situatii.
in ce mai mult
- Comunicatul oficial anunt
frontul armanoastre de operatiuni se all la o
distanti
de Sofia.
13
Pacea se va
la Bucure0i.
legatii statelor balcanice se
spre Capitala
Romniei.

15 lulle. Sosesc in
delegatii la
rinta pcei anurne,
: N. Pasici, prirn-ministru,
Toncef ministru de
bulgar, Venizelos
prim ministru grec, Vucotici delegat al Muntene-

JACOB MUREANU.

pune din
cum
18

grului.

Nurneroase persoane oficiale insotesc pe fiecare

din acesti delegati. Delegatiunea
se corn:
Maiorescu, Take lonescu, Al. Marghiloman C. Dissescu,
militare distinse.
Delegatii la conferinta de Pace din Bucure0i, din prima

dup propunerea d-lui Titu Maiorescu au

de acord ca
inceteze
se
un armistitiu.
22 Wile. Un cornunicat oficial anunt prirnele cazuri de holer pe teritoriuL
Holera s'a declarat
corn.
jud.
- In conferinta de pace dela
cererile Romniei au
Se acord
un teritoriu
Dobrogean cu linie
incepe la vest de Turtucaia merge la mare oprindu-se la sud de Balcic.
De asemenea se acord drepturi culturale religioase locuitorilor romni
de sub dominatiunea bulgark punct admis
la conf. din Londra. Bulgaria
se mai oblig s drme fortificatille de la Rusciuc
26
Presa
in special cea
comenteaz
litica inpciuitoare demn a Romniei.
28
Se
delegatilor
un banchet la ministerul de externe.
29 lulie. Ziarele
textul oficial al tratatului de pace incheiat
Bucure0i.

www.dacoromanica.ro

CRONICA ANULUI

delegatilor

Primria Capita lei

30

XCVII

un banchet. D-1

Gr. G. Cantacuzino,
pe
oaspeti
de
venire.
31 lulie. Ziarele publicA telegramele cordiale schimbate intre M. S. Regele
Carol
patru Regi ai statelor Balcanice.

- Apare decretul pentru demobilizarea

ce aduce
2 August. M. S. Regele a dat un ordin de in care
vitejilor
soldati pentru
cu care au plecat la
statornicind pacea,

se vor

mrind tara
timit insemnat, le
pe la vetre
multumirea
au
o

in

de
smerenie capetele noastre, multumind Atot-puternicului
aceste zile inAlttoare
o

istorie.

ne-a
tare....

3 August. Ministerul de
severe contra acelor furnizori ai

un ordin spre a se lua

care s'au purtat necinstit.

DIN

Cal

- Holera

reteaua de

dintate ale pozitiiler turoeetl

proportii. Mortalitatea e de

la

AdrianopoL

bolnavilor.

9 August. Ministrul de instructiune ungar a interzis congresul

convocat la Cluj.

24 August. Un comitet de doamne au trimis o delegatie

d-nele : Zoe D. Sturdza, Eufr. Al. Catargi, d-na general

Perticari
o
de
Gr. Cantacuzino
Elena

noastre,. La acest

Regele,

Regele a

calduros.

prin prude*, rbdare

din

Alexandrina
M. S.
M. S.

in momentul decisiv, am putut asigura

situatie de
acum in lumea intreag. Minunatul
al armatei, abnegatiunea femeilor
sprijinul tuturor ne-au dat mare
au contribuit
la atingerea
succes strAlucit.
27 August. La Arad inaugurarea internatului
coalei de fete, ridicat cu
se

www.dacoromanica.ro

UALENDARUL

sprijinul Reuniunii femeilor Romane, cu obolul

romanVasile Stroescu

din Basarabia
alte ajutoare.
29 August. A. S. R. Priucipele Ferdinand printr'un ordin de zi
al
comandant suprem a fost.
Aviatorul
inventatorul
in
cu aeroplanul
spre Bragov, a czut la
de
a murit. Nenorocirea,
e o pierdere
pentru toti
a avut un rsunet dureros neobignuit.

LOGHI.

RUGCIUNE.

www.dacoromanica.ro

TAINA
Din

mea

Te port printr'al anilor sir,

Te port si cu tine pe drum
strecor,
suflet temutul fior
Ca floarea polenu'n potir.
lumii rzboi

vifor

si

Si nimeni nu stie
eu

Ce

Tu

praf
tristul convoi

sibatic
strigi

vine

de

cotituri,

si

mine si nu
din zilele

s'o

Cand noaptea-mi
casa mea

la geamul

Si

Ca de

sboru-i molatic
M'atinge cu aripa lui.

trimis,

Atunci se desfac ale tale

aduc pe
Atunci la fereastrg-mi
Si toate te
mea, - si eu te

vis,

zori...
OCTAVIAN GOGA.

www.dacoromanica.ro

Silistra
araorman

HdirCe

LEGEND A
FERATE
VECHE
GRANITA NOUA

Kavana

DR UM URI

-Ekrene
SAT
PAD

Varna

www.dacoromanica.ro

(PARTEA

LA

Caliacra

,...

in vrerea
a lui Dumnezeu i prin puterea
noastre, in
1913 ne-am mrit
trei
miaz-zi,
de partea Dobrogei,
tripar. Unii au numit
acest tinut Cadrilater, patrulater. Mai de mult pe timpul
Turcilor,
Rusciucul,
Varna
Silistra, erau patru
renumite,
arora s'au dat
lupte
Silistra, sau Drstorul lui Mircea
bAtrn,
pe
locuit
de
era
de bine
n'a putut fi
odat de un
Azi numai
poalele muntilor Balcani este
are
mult ; Rusciucul
noi
Varna la un golf dela Marea
n'au fortificatii,
se pot
atunci cnd ar isbucni un
; Silistra de acum e a
noastr,
s'a spart cadrilaterul celebru.
Noi n'am luat de
un colt al vechiului cadrilater, Silistra, o
de
pmnt din sus de Turtucaia
Dunrea
la Mare cu vre-o 20 Km.
noapte de Varna. E tot un cadrilater format de vechea granit a
la
o linie conventional, dar nu se poate compara
Dobrogei,
Marea
cadrilaterut geografic,
nu este
cu vechiul cadrilater militresc
dela 1878 in schimbul
pe care a vrut s ni'l dea Tarul Alexandru II
(Cahul, Bolgrad Ismail) pe care
detelor basarabene
Rusia la Dunre. Oamenii
ajung
chip
in stpnire ca

DIN

TURTUCAIA,

www.dacoromanica.ro

politici n'au pretuit acest schimb atunci Congresul puterilor dela Berlin
ni-a dat ce a crezut de cuviinta, o parte din Dobrogea cu Silistra. Mai
la punerea pe teren a granitei s'a sustras Silistra ; Dobrogea
nu ni se
toat-Dobrogea) ramsese deschis
Sud,
stdpe Dundre siguranfa Podului Fetesti-Cernavoda nu ne
asigurate
far impingerea granitei mai spre Sud. Acum am
realizat-o.

Crampeiul de
se
de la
vre-o 50 Km. dela Sillstra
granita cea veche a
spre
pe la mijloc.
Pe Dunre se sue dela Silistra
din sus de Turtucaia (la Turc Esmil)
la Mare hotarul se duce spre
cu vre-o 95 km.
cu vre-o 15 km.;
la Sud de Ecrene, latitudinea cea mai sudied ce socotini
dela
noi pe
43015' ca Nisa Marsilia.

DIN DOBRICI.

DIN

lntre Turc Esmil Ecrene granita merge aproape

linie
vre-o
km. peste dealuri
peste
paralel cu creasta Deliormanului.
aceast
granit e tot o
convenfionald, ca cea veche a
Dobrogei
cred c nu este mai bund din punct de vedere strategic ca cea
veche ; numai
oamenii competenti cred
cu greu ne-ar putea ataca
pe aci, mai ales
ce vom
anumite locuri am avea
rzboi pe Mare
pe Dunre.
bucata asta de
cam
de
mii
am rupt-o
Bulgariel
nici
nu
ne vor erta acest lucru, ei cari
se uitau cu jind asupra Dobrogei
chiar lucrau pe
pentru incorporarea ei la Bulgaria. Lucrurile au
venit ins
Dupa
aliatilor
cand noi am stat
neutralitate ce
a prins foarte bine Bulgarilor, dar nepretuit de ei, mai ales in spre ziva
unde avem noi pe
aproape
nevoind a ne
dreptele
pentru asigurarea pentru
viitor a unei vieti politice
din partea
ce se rezumau ce-

www.dacoromanica.ro

TARA-NOU

ce am
darea Silistrei stabilirea unei granite Dobrogene mai sigure,
politici, a trebuit
am suferit toate
oamenilor
armatd pentru a
ce ni se cuvenea. Dar
ne
puterea
Bulgaria, pentru stingherirea
de a
pentru intrarea armatei noastre
pentru
r!ui cu Grecii cu
cu care intraser in
Macedoniei
de cum voiau ei, pentru
i-am silit le-am impus pace,
fine pentru ruperea acestui
din tara
alipirea
a

toate acestea Bulgarii ne vor purta dusmdnie de moarte.

E un Dumnezeu
fiecruia
felul inimei lui.
Tara cea nou are cam 7.780 km. p.
aproape 280.000
dar este
locuit
mare majoritate de Turci
alte neamuri ;
vor fi
100.000. Mai multi
avem noi in BUlgaria, tinutul Vidinului
dealungul Dunrei,
s mai vorbesc de
din Tracia pe care
a
Bulgaria acum. Chiar tara cea
are
iar
vechime,
Turdlor, era cutreerat chiar
d

DIN TURTUCAIA.

DIN

Romanilor spre Mare.- Dunrea

pe mre distant

In regiunea Vidinului
dar nu a
se intind departe dincolo,
se unesc cu cei din Serbia
cei din Valea
; pe la Rahova
de asmenea in Tinutul
Vratei
Plevnei multe sate sunt infiintate de
de demult ;
Rusciuc, dar
ales in Turtucaia Silistra,
formau o mare parte din
populatie,
mai tot malul drept
Dundrii este
mai
vorbim de malul Dobrogean care a
tot
totdeauna romanesc). Pe
malul
al
nu sunt de
foarte putini Bulgari, veniti
ultimul secol romanizati azi
complect,
Turd n'au fost de
la
unde acum
sunt de
ca
nu ca locuitori.
dar noi nu numai
la
lucratori
, de partea
a
dar cram tari de partea
unde am
multe
ales pe timpul lui Mircea
Dracul, tot malul
la Mare.

granita

spre

www.dacoromanica.ro

G.

spre Rsrit spre mare, a

Un popor pentru ca
sale,
ales
timpurile de
se
pue
valoare
productelor
demult, trebuia s ias la mare, unde transportul
Intinderea aceasta .a Romanilor spre Miaz-zi

fost o necesitate de
era

Noi dar
esim spre Marea Neagrd, unde au fost totdeauna cein vechime, bizantine
genoveze
celebre grecesti
Noi ca
ca
am fost
mediu, apoi turcesti acum
de puterea dela Constantinopol (VechiurBizant, Roma cea
mereu
medlu
modern);
Mare, patriarhia din timpul
a lui Constantin
stepele
ca ocupatie, pstorii, in timpurile vechi cutreerau cu turmele
rene,
Trade!
Macedonene
muntii din Carpatii
Pindul sudic.
cum e acum a fost in totdeauna cresterea de

mai ales de oi, puterea Romanilor

a Aromanilor, iarna la camp vara
la munte.
Dar
ce scoborau din
in
Dunrene
stepele Dobrogene, din cauza invaziilor barbare alte cauze, anul
in Balcani sau viceversa
se duceau
mai departe. Pe
erau mai libere,
eftin
;
ciobanul roera voinic, destept, intreprinzator, cunostea multe
avea galbeni

la chimir. Multi dintre ei se fixau

pe ici pe colo.
s'au rspandit
la Sud de Dunre, au ajuns la Mare
Constanta,

s'au suit

parte

Traciei

au trecut
Balcani, de alta au mers
in Peloponez.
cutreerarea aceasta (transhumanta)
de mii de
a fost foarte
timpul invaziunii popoarelor asiatice, s'a mai domolit acum, cu
scumpirea
punerea granitelor vmilor mai ales cu ingreuna-

DIN

LA BALCIC.

www.dacoromanica.ro

TARA-NOCX

DIN

BAIA DIN DOBRICI.

moderne. Dar
va
deapururi
al cutreerrilor noastre prin trile locuite acum de alte natii 1).
Acesta,
drumul
prinde
retea deas
ce
am
sau pe care
putin le-am btatori,
ca la noi
trebue
un
de patrundere
un sema de putere al
nostru, mai ales in vechime, a fost avutia de
E stabilit azi
in
f icsarea, dezvoltarea
a jucat un mare rol, rol determinant,
factori
circumstante
: contact de
ape
pentru comunicatii, sarea
alte substante.
Omul se poate
de multe
de sare
; organizmul animal cere
chinuitor sare, 6-7 kg. pe an, foamea de sare este insuportabil. pe
alte
ce avem
; sare
Domnului am avut
avem
dat la o
complect.
lume intreag, pe
in Balcani
Tracia
a fost tras de
Prin urmare de
Principatului
cetti,
am
peste care rare ori pe putin
spre Mare, chiar in locurile
departe spre
neamul nostru s'a
rea

ca un

ce

complicarea

luat

in stpanire. Putem

zicem bazati

pe documente istorice,

dela
acum am intrat in vechile noastre teritorii luate
de jos
coasta de apus a
trebuie

Trecutul geologic al celor

de

au

regiuni deoparte de alta a Dunrei,

Dunrei pe unde e azi, este foarte deosebit. La noi
a fost mult timp un
de mare
(m. meo-

Niel nu s'a organizat bine administratia

in
inceputul lui Octombrie am
etc. tocmai aproape de Curtbunar Dobrici

www.dacoromanica.ro

turmele de oi

turmele
de la
drumul spre Batova,

10

G.

apoi un
de lacuri
cu
dulce
levantine)
in fine un
de nisipuri
petrisuri pe care se resfirau apele ce
scoborau din Carpati,
aluviunile
petroase, nisipoase sau
(argiloase).
acum
dar e mult de
zicem acum
o fi 20, 30, 100 sau mai bine de mii de
in epoca cuarternard
nou, s'au fixat
ei cam pe unde sunt, iar din aluviunile
argiloase
nisipoase vanturile spulberau
timpuri secetoase un praf
de
galben (loess). Dincolo de
galben, ce acopere azi ca o
o mare mai veche (sarmaticd) ce se
nre a fost cu totul altfel.
Carpati
in Balcani din Serbia
Caucaz, s'a ridicat
terenul din Nordul Balcanilor aproape
la Dunre,
un uscat,

ve

scriplau

scobeau apele.

Numai pe timpul lacului dulceag

acoperea dunga Nordic a
Bulgar, pe o

marginea

de la Du-

DIN

DIN TARA-NOUI.

spre Sud (pe atunci nu exista

; apoi s'a
tocmai intr'un
a venit
ei din Sud in
depozite calcare ale ultimilor

aceea din

ca afluajungand.
calcaruri mai vechi (cretacice). din lunca ei larg plin de aluviuni
dominant de N. E. (crivtul) a ridicat
de praf galben, ce l'a
rsfirat
depus ca o
de
galben (loess)
de vre-o
a
km. in partea
In
mai de
mii de
s'a format pe diteritele tere
dela suprafata
sub influenta climei vegetatiei, pdtura

sol arabil.

Din cercetrile geologice, mai ales ale geologilor Bulgari, dar alor
constatm
consta dintr'un fundament de calcare (unele moi
ca creta) cretacice, ce constitue dealurile prebalcanice se ascund
de Dunre, unde se
sub steva de straturi tertiare
marginei

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

12

G. MURGOCI

DIN TARA-NOU.

Aceste straturi au fost

piei romne
in sondajul dela
; desi la Giurgiu s'au gsit in malul
deabea pe la 490
s'a
canalul Sf. George, totusi la
in sondajul dela Expozitie
1008 m. nu s'a esit din steva de straturi tertiare de deasupra.
Peste aceste calcare de fundament se gsesc numai pe unele locuri, in
apropiere de Varna
pe la
cea veche a Dobrogei, nite
cu
Numuliti, ca piatra din care este construit M-tirea Dealului Curtea-de-Ar; ele sunt
de
colorate argile caolinice (pe valea
Dar aceste roce sunt putin vizibile ; peste el
peste calcare vine
de calcare, marne gresii sarmatice, care sunt putin ondulate. Ele se
vile din E. Silistrei, dar mai ales
alb
frumoas a
in
Balcicului constituind Coasta de Argint.
Dobrogei Sudice
pe de o parte sub mare, de alta sub
de straturi se
pe la 170 m. Pe marginea de Nord de
cmpie,
intlnite in
la Oltina
la Apus de Turtucaia,
tine tinutul romnesc, peste calcarele cretacice sau sarmatice, vin nisipuri galbene cu Cardii (dacice)
marne
calcare de ape
(levantine) desigur prelungirea stratelor de
care au fost stpnite de apele
sub cmpia
Pdtura de
galben (loess) e mai groas in apropiere de Dunre
se subtiaz spre Deliorman
marginea Dobrogei Sudice. Dela Curtbunar,
Dobrici
pe trmurile Mrei dela
spre Sud, loesul (p. galben) nu
peste tot
mai exist& ci roca calcaroas sarmatic
la
gropi.
frumos, Coasta de Argint, e
in aceste calcare
marne sarmatice acoperite pe ici pe colea cu pujin
rosu (Terra
mai
rossa)
parte pe seama calcarului inteo
Pe clinele
repezi apele au splat
de
galben punnd la
iveal rocele calcaroase Mate adesea
de pesteri

Relieful Trei-Nol.

acestea de roce nu sunt orizontale, ci se

www.dacoromanica.ro

13

largd
dinspre V. spre E. ; depozitele sarmatice se ridin valea Vidului, se bolteau pe deasupra regiunei Rusciuc-Turtucaia
scoborau apoi dela Silistra spre mare. In decursul ultimelor timpuri geologice
s'au ros pe bolt
regiunea s'a nivelat
toate formeaz un
spre Dunre. In acest
apele au scobit vi ce se dechid
putin
dealurile
se
aproape la
toate spre Dunre
au
ca retezate de o
dar care se
plecnd dela
de 120 m. max. 135 m. in jurul Silistrei
unde sunt
la inltime de 450. m. maximum 485 m. pe culmea Deliormanului in
Ele nu sunt prea late, adesea
orizontale, purtnd
crovuri transformate
lacuri
Numirile dealurilor sunt ale satelor vecine.
dincolo de
n'avem dealuri propriu zise ci resturi uniforme paralele

din acest imens podi. Chiar culmea Deliormanului nu este de ct muchia

cadrilaterului geografic, despre care vorbeam la
Ea a rmas in relief din cauza a
mari vi
afluentii
Lom
se deschide
spre apus, se unete
Cerni Lom
arcuete spre N.
se
la Rusciuc. Provadia care
sub numele de Kanara-dere curge
in directia
se unete
Kriva, face un cot apoi se
deschide
mare la Varna,
formeaz un ghiol (lac sau liman) numit
Devno dup nite izvoare dinapropiere.
Dincolo de aceste
se ridic dealurile muntii Balcani orientali ; acolo
singura
un deal intre multe vi este renumita
cetate bine
aceste
ale Bulgariei. Pe valea
este
Razgrad neintrit dar
militar important. Pe valea Provadia avem oraele Novibazar Provadia
la mare cetatea Varnei, pe
de nisip
terasa ghiolului Devno.
Dincoace de vile acestea terenul se- ridia repede la
Deliormade directie aproape E V. Aceasta trebuia
ne fie granita,
e
linie de separatie a apelor, e o culme ce domin vile suszise calea ferat
Rusciuk-Varna ;
caz de
puteam
bine
ne puteam
uor de la apus la
aveam
dela origine,

DIN

STRAD DIN TURTUCAIA.

www.dacoromanica.ro

0.

14

(pe

aveam
repede la calea
acum inamicul
le poate
noi am
etc. Acum
toate avantajele acestea le au Bulgarii

mas dor
drumurile de retragere inspre Silistra, pe dealuri prelungi,
Drinse intre
adesea inpracticabile transversal.
Intre
Deliorman
(Braganul) s'a
valea
maluri deosebite.
scobinduli
albia
a suferit
o deplasare spre S. (spre
-dreapta),
pe partea
se disting mai multe
(terase),
paturi de ale ei, a
blti
brate ale
grinde aluvioane unele
altele nu... in fine o lunc care secol

secol, an de an se

mereu.
lul drept este repede,
pe unele
mai ales dela Turtucaia la vale
greu o
s'a putut face pe

; bltile s'a
numai in dreptul
Tendinta aceasta de a se trage mereu spre dreapta

DIN TARA-NOU.

DIN TURTUCIAIA.

din malul

puternicilor afluenti ce
mai multi
Carpati, cari sunt mai repezi, aduc
apele
aluviuni mai multe ce se depun la
deci
cari vin din Balcani sunt
domoale ;
spre malul opus.
Lomul,
Vidul, imping putin Dunrea spre noi
Deliormanului e
despre

de partea
In tara cea
pe partea
a Dunrei
in dreptul Popinei de la Vetreni la vale
la Silistra, probabil ca
ecouri indepartate ale apelor
E foarte interesant
disimetrie a malurilor Dunrei. Unii geologi
explicat-o printr'o ruptur In straturile
scufundarea
Faptul nu e probabil ; e evident straturile din dreapta se continuau
Dunrei, dar au fost erodate (mancate) in timpurile
albia se deplasa mereu spre Sud
au fost acoperite de loess.

Bltile Dunrei au avut o influenta binefcatoare asupra Deliormanului,

www.dacoromanica.ro

15

umiditate atmosferei in timpurile secetoase ale

genere dela N. N.-E. (crivAtul).

Hidrografia.

Sunt multe vi ce
din Deliorman spre
dar putine sunt
la
chiar cele mari in timpul
se
cele ce
partea inferioark mai ales cele dinspre Dobrogea.
sunt
cam de 100
sub
putin, spre
spre
mai
cele mai
mari,
ales. pe la mijloc au
pereti

verticali
pitoresti
Altele,
ales

In lungul
cele putin
sunt acoperite
complect de loess ca o mantie
in
neted.
nu se
loess ; numai pe malul Dunarei
pe coasta de Argint sunt
maluri fugitoare. In

adese sunt numeroase

pesteri scobite de
sau de
oameni ; multe din ele
mai
ales cele dela Capul Caliacra au
fost locuite.
Putine
in

regiunea aceasta cade

400-600 mm. pe

ploaie,

an. In
de asta loessul care
acopere regiunea, este poros
are mare capacitate de
;

calcarul de fundament scurge

adesea prin
sale putina
ce se
la baza loesului. Apa din calcare apare uneori
sub
de izvoare la baza
rnalurilor de loess sau din crpturile stAncilor de calcar.

Multe din ele sunt prinse

mari
de
din care
se alimenteazA majoritatea

acestui tinut.
nu-1
se poate chiar
Indestularea
unui sat. Apa este mult mai premai
Tara
Nou ca la noi
din felul
CATEDRALA DIN BILISTRA.
de
al Turcilor
coranul le prescrie
se
de
mai multe ori pe
inaintea rugaciunilor
mese, etc.) din
cauza
Pentru a
unde
se scalde
volii in timpuri clduroase, s'au
in satele deprtate de
sau de
inseinnate, niste
vM cu
dealungul drumurilor
artificiale, ridiun zagaz pe
sau
niste depresiuni circulare
care stagapa. Sunt chiar caracteristice aceste
pentru satele din centru
mrul

www.dacoromanica.ro

16

MURGOCI

noui. In unele sate

de
subteranA prin puturi sau cimele)
chiar apa din aceste
cisterne pentru
uzul caznic ; numai
mai
dare de
aduc ap de but dela
sau dela
vecine.
mare distant, dela
se
telor

principale ale trei noui sunt (dela apus spre rskit):

Demirbabina care nate la S. de granita
din unirea a 3 vlcele
cu maluri stAncoase. Dincoace de
face o cotitur.
genere
la Dunre unde formeaz un ghiol la Staroselo. La apus de Turo multime de
tucaia granita taie nu numai izvoarele importante dar
de pe partea
Valea aceasta
o regiune mare, care e
lipsit de
subteranA. La Caramimetler
(in cotitura el) s'au spat
puturi
ascendent ce se extrage
peste 130 m. cu
pompe.
lucicuma

e o vale
la rskit de Turtucaia, dar poart
in tot lungul ei (are multe mori de

DIN

COASTA DE

AMURG.

Cosuia (o numesc
cele
sate Cosuia, Turc Bulgar ce
pe ea) e ceva mai
dar n'are
deck la
: la
un ghiol alimentat subteran de
Reahova (Rahova) e mai
dar nu
ap deck primvara ;
origina
cade tot la Sud de granita nou.

V.Cadiului (dela Cadichioi - satul Cadiului) e mai scurt ca precedenta

aproape
tot lungul ei
Bulanic se
din
aproape paralele, a
originA este
departe la
de
Cea din Apus Esencova, poart
la
foarte
inbinarea ei cu Aivat
Aivatchioi) ; inspre gurA valea se
mult
este
un
ghiol.
cea dela Fopina,
a
dar are multe
Dereaua Morilor n'are

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

G. MURGOCI

DIN

DIN

Cretinilor (Ghiaurgiculac) cea dela Ceatalgea sunt

in
lungimea

scurte dar

din
a dou
V-Cadnelor albe, ce
vine dela Accadnlar (satul cadnelor albe) ; ambele se
multe vAi
afluente,
tin directia tot spre Nord. Nu
apA deck dupA imbinare,
la vale
de a se
un ghiol la SrebArna.
Tot in acest ghiol se deschide valea Babuc.
ceea ce a dat
In jurul Silistrei este
putin scobit de
avem ghiolul Grlitei, In care vine o derea
terea Silistrei. Mai la
de peste 100 m.
pereti
Valea este
ce o vom numi
scobiti de peteri numeroase.
adesea verticali
culmea
In ea se
vAi
: una
vine
apA ; alta
Deliormanului
o directie spre N. E. purtnd pe mare
si se
Chiostea vine tot dela culmea Deliormanului, e mai
timpul ploilor mari
In ghiolul
Suvenlia care numai
se mai deschid alte vAi
seci.
Oltina vom
valea (Canara, ciair,
a.)
se
spre N. din
partea
a Trei
formnd la
ghiolul Oltina. In
vale
se
multe vAi din partea
a Deliormanului : Cara
Ahmet Bendi
Isuiniu
valea Cuiungiuc
stncoas ;
apoi Valea
toate purtAtoare de
numeroase
afluCele mai multe
nici n'au nume proprii; cdnd au un
se
(pe turceste), cnd n'au
se zice eu lac (vale, peturceste) sau
de
sau dolinie (vale,
este faptul
dela
la
poarti pe diferite
diterite numiri
de ex: Demirbaba se nurneste,
dela izvor
vale, Abdaldere, Demirbaba,
sau satului din
poart numele
etc.
Tekedere,
ne vom permite, in lipsi, cateva
piere. Ne vom Sneered aci de a le sistematiza
Dere sau
ceair

noi.

www.dacoromanica.ro

19

Mai spre N.
in
vale principald, mai multe
cundare, unele pe terenul Dobrogei vechi.
De
incepe stepa mai putin
de vi,
care f oarte
rareori
apa. La N. E. de Dobrici avem,
Armutlia Cerchezilar
e se duc spre N. Valea
din Dobrogea veche
spre mare in valea
Mangalii.
din Est se
pentru a
Calaigi
Cartal
V. ablei
ghioluri Salmu
abla. In fine in partea cea
mai de Sud-est a
avem valea Batovei, cea
de
care trece
prin
altoase
de a da
Mare ; tot in aceast vale blvine V. Ecrene. La gura
acestora coasta mrei este nisipoas
prezint o plaje foarte bud, pe nedrept numita plaje a Balcicului.
Pe intinsul stepei
pe podi0irile mai late, sunt multe depresiuni,
se desdintre cari unele tin
; mai multe sunt vlcelele
chid
toate prtile spre vi
Rar avem in Deliorman
Dobrogea
cmpuri orizontale intinse.
Deliormanului
Dobrogea sunt
Apa subterand.
numeroase vi
Tara-Nou este
sufer de
sunt uscate. Solul subsolul foarte poros Inghite apa scurs
din numeroase izvoare
cimele o ascunde
adnc. Pe unele vi,
apa se gseste la mic adncime, la 5-10 m.,
loess
aluviuni
atunci este
prin puturi. Acest fapt explia asezarea satelor pe vi
spre Dunre.
Pe podisuri ptura de loess e groas de 20-30 m. mai mult ; la baz
are petrisuri
terra rossa argilos care tine apa atunci puturile sunt foarte
adnci
dau putin ap.
in regiunile unde podisul este ingust
tura de loess este erodat, sau unde la
nu e un pat impermeabil, apa
duce in calcarele sarmatice cari la
au o
de
impermeabil.

DIN TARA-NOUI.

CAPUL CALIACRA CU FARUL SF. NICULAE.

www.dacoromanica.ro

20

MTJRGOCI

DIN TARA-NOUA.

INTRAREA

PORT LA

es izvoarele prinse
tot la aceast
merg puturile adnci de 50-60 m. din Dobrogea.
a Deliormanului
cum este in partea
Cnd
totul) atunci apa se duce in calcarelesarmaticul
nostru (unde
la nivelul hidrostaticputuri foarte adnci,
cretacice
mai bine de metri.
la
stabilit de apropierea
Pe

ascendentd dela Cara-Mehmetler, Salihler, Dam

s'au fcut puturile sonde,
pompa
Adasan, Balabanlar, Cara-Esechioi, Baltagi, etc. Aceste puturi dau
la unele s'au stricat pompele. Chestiunea
numai

este o chestiune foarte importantd pentru Tara-Noud.

sol, vegetatie,
Clima

cele noi nu se.deosebete mult de a Dobrogei sudice. In

pe coasta Mrei
la Curtbunar
Balcic precipitatiunile
atmosferice sunt putine deabia cade 400 m. m. de ap pe
; ploile
repartizate, mai ales in Mai-lunie in Octombrie. In partea
a De.
liormanului cade
la 600
chiar 700 m. m. ap pe an,
regim
pluviometric ca la Bucure0i. Dealungul
crestei Deliormanului
cade cam 600
m.
Climatul continental se
aci ca in restul Romniei veri se-cetoase. erni reci ; precipitatiile concentrate spre
Dobrogei

Romnia, din
Umiditatea atmosfericd este
mult mai mare ca
altitudinea ; pe de alta, din cauza direcpe deoparte a apropierei
peste Tara-Noud
tiunei vntului umed
ce
mai
de a ajunge in Romnia. El las o parte din apa sa acolo, ceea ce
In
cantita tea mai mare de precipitatiune atmosfericd tara cea
Crivtul
aburi din balta
Temperatura este mai
ca peste tot
tara
Vara izoterma
merge paralel
Marea,
cen-

www.dacoromanica.ro

DIN

www.dacoromanica.ro

VEDEREA PORTULUI BALCIC.

22

G.

trul Deliornianului la o medie de

chiar media de
Temperatura medie a
pe

Rusciuc-Turtucaia-Silistra

Varna

de Argint este deasupra

Olteniei. Pe coasta de Argint la Balcic, pe valea Batovei,
pe valea Pravadiei
Varna, din cauza adapostului ce'l fac dealurile, nu
simt rigorile
nu cad
mari. Pe valea Batovei
ernau
timpurile turcesti
le vor duce iar
canii din
oile
in Octombrie acest an. Cende acum incolo,
cum chiar i-am
40 pe iarn. Detrul Deliormanului e foarte rece
la o medie
alungul Dunrei e ceva mai cald.
in
estic :
Vnturile in Tara-Nou sunt
ca
numit Dolniac (de la vale,
la
Poiras (dela
Boreas) iarna e rece aduce zpadVvara e cald
aburi dup Dunre.
Lui se datore$te o parte din umezeala aerului, care a fcut s se desvolte
vegetatia arborescent in Deliorman, dealungul
spre E. chiar
soluri de step caracteristic.
in

PE

DELA

Austru numit Gorniac (de la

sau Cerniviater, sau
(vnt
iiegru) aduce
el uneori umiditate, mai ales de e
de Crivt, dar in
genere e
cmpul
recoltele. In Oltenia.
ii mai zice
numit Lodos,
sau Toplet (cdldicel) vine cu umiditate
dinspre Arhipelag. El aduce ploae,
se schimb
dinspre Carpati.
Clima In cea mai mare parte a Trei-Noi este mult mai
ca in
mania rastitean ;
Deliorman nu se pomenesc secete lungi ca dincoacede
viceversa.

Se pare c in timpurile de

arabil.
se

tara este acoperit cu o

in Brgan, acolo e ploae

orografiei, climei
rocei (loessul) dela suprabine in ce priveste
de sol arabil. Toat
de loess
care a.

www.dacoromanica.ro

23

TARA-NOUX

fost
s tancoase.

Pe loess

numai in

de sus ale

decursul timpurilor a

de pe clinele repezi
o coaje de sol

de humus

care in cea mai mare parte a Dobrogei Deliormanului vestic, se

ca un
de agricultura. Mai peste tot, roca
a solulul

este loessul, foarte

(de
m.)
un re'zervor inepuizabil pentru
plante
numai pe fundul
pmnturi de aluvionare,
pe
clinele stancoase soluri crude de surptura loessului sau chiar cu petrisuri.
Felurile de soluri se dispun in conformitate cu clima regiunei :
In partea rsritean la N. de Dobrici, avern soluri de
(alcaline
(incepe la granita veche)
sau
sau neutre de tipul solului
(spre sud) adnci de
c. m. Pe une locuri sunt chiar
nozoiom
cernozoiomuri negre
de
; acestea tin
aproape de Dobrici
Balcic unde
clima secetoas a Dobrogei. Spre
Mrei solul
este
sau
; spre coasta de Argint avem
negre (rendzine)
pietroase, nscute direct pe calcarul sarmatic,
in spre capul Caliacra se

DIN

VALEA BATOVEL

pune la
vechile soluri rosii (terra rossa) care pe alte
fost
de sol castaniu. In spre Vest de
ingropate sub loess, sau
brici-Balcic cernozoiomurile incep
caracterele de soluri de
sunt putin alterate,
sub-sol devin roscate, lund caracterul solurilor de
Aceleasi cernozoiomuri degradate sunt
regiunea Turtucai
la Apus,
spre Rusciuc, de
stepa
In partea Deliormanului avem soluri de
brune sau
de
30 cm.
50-60 cm. adnci. Cele brune-roscate cu stratul de humus de
caracterizeaza partea central a Deliormanului
sunt cele mai slabe
mnturi ale trei
noui. Cum solurile acestea provin din loess, materiile
minerale sunt cele caracteristice acestui loess cu exceptia.carbonaplor, cari
in solurile degradate sunt
purtati in
; in solurile
cate chiar mineralele feruginoase sunt atacate sub-solul este roscat prope la 15-20
nuntat. In genere aproape de
solurile

www.dacoromanica.ro

24

G. MURGOCI

loessul ; mai departe stint argilo-nisinisipoase sau argilo-nisipoase ca

sunt aproape
poase, rare ori mai ales pe lunca Dunrii in
Deliorman mai peste tot
argiloase. In genere se lucraz usor, arandu-se
in spre
(foarte adesea de lemn) ;
aproape exclusiv cu
primitiv, bolovanii se
sfSilistra sunt pluguri de
Pmanturile de tipul cernozoiomului nu sunt
dar pe cele
roscate sau brune se pune bligar. Pmanturile de
degradate, dau o productie excelenta
un
de calitate superioar ;
manturile roscate
brune
mai inferioare. Totusi, solurile Dobrogei
noui
Delioi manului nu se pot
cu solurile din Nord-estul Molnici ale Brganului, cari sunt de o calitate mai bun.
Vegetatia merge
'n
clima
solul. In regiunile secetoase
ale Dobrogei,
putin, avem o vegetatie
de plante de
in special graminee. Dela Dobrici spre S. E. a invadat pdurea de stejari,
etc.
la Mare
capul Caliacra. De sigur c
pierea, umiditatea mrei, domolirea climei excesive a stepei
rigurozitatilor
iernilor, se datoreste acest proces de inaintarea pdurel
stepa uscat.
In regiunea
de asemenea se cunosc urmele (plantele
ale
vechei stepe azi invadate de
brun sau roscat dela E. de Turtucaia
Dar
regiunea
'n creasta Deliormanului
la Vest de Balcic-Dobrici, dela Silistra
renumitul
este
de pdure de stejar insotitori, cari
rea sau
vechea
este
temutul Deliorman
peste tot pe ici pe colea s'au mai conservat suprafete mai
: Demir-baba, Dam Adasan, Caracuzu, etc.
statisticele
de
in realitate
40
din Deliorman in fiint,
nu
de e
30
in
sunt Mate,
imprejurul satelor multe reduse la
Numai
numerosi cu coroana
verde
presrati
pe toate campiile, ne
totul a
o
Azi:ar fi
din suprafata Trei-Noui acoperit de pdure ; ceeace se

DIN

CETATEA LUI DOBRICI PE CAPUL CALIACRA.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

A ORAVLUI

26

G. MURGOCI

poate numi pdure

bune,

de este

teren nou

In

bun pentru

caz, se pot usor

noi

proprietriri.
In apropierea

expuse spre N.) in centrul Delior(pe vi

toate esentele caracteristice
rnanului (aproape de granita sudic)
anume stejar, frasin, ulm,.
durilor din Muntenia, la Sud de Bucuresti,
gorun, carpen, jugastru, lemn
artar, corn, cer,
sunt de
teiu, scorus,
alun, paltini, etc. Fagul mesteaanul
Razgrad : dar fagul
in deacunoscuti
in apropriere de
Deliormanului ca
lurile Batovei la S. de
Caracteristic
Dobrogei impdurite, este sfiniacul, un carpen
(Carpenus duinensis) care
alte plante
o nuant
mediteranean, in
vegetatie. Pe
Caliacra creste smochinul spartan ca la Mangalia,
etc. ; mai sunt
alte plante mediteraneane
chiar unele ce se
numai in aceast
nou.
Dependinta vegetatiei de sol
clim
se vede mai ales

TARA-NOUI.

MALUL

comparm vegetatia Deliormanului

spre Nord, separate numai prin

LA VEST

BALCIC.

a Brganului ce este imediat

acolo avem
in Deliorman, avem
pdure mare, in putere, multumita umidittei climei, poate influentata de
face legtura intre
carpatice, ce scoboar
Dunre.
la Dunre,
cele 'balcanice ce scoboar din spre
Ilfov
Vlasca
Sud in Deliorman. Deliormanul s'a intins spre E. dealungul Dunrei, gratie
vii Dunrei tocmai cum avem limbi de pdure dealungul
solului nisipos
lalomitei, Clmatuiului, etc.
de cal,
porumbut,
Plantele cultivate sunt grul primul
mai ales in spre Dunre
regiunea Turtucai ; apoi orz
pepeni mai
-ales in regiunile turcesti (din zeama
se
un magiun gustos),
se
mult. Viile numai pe malul Dusau

mult

Pe

de

www.dacoromanica.ro

27

s'au replantat ;
se preteaz
dar au fost filoxerate
Coasta de Argint pentru viticultur. Din pere
tot
un
de cidru. Productia Trei-Noui,
a fost
coarne se

dar nu atinge pe a Romniei, probabil din cauza solului dar

ese bun

felului de cultur.
totul
lucrrile sunt

Tablou de

multumit ' numai solului

clirnei ;

statistica

fcute In 1909

Suprafata
k

Supra'. Produc-

tie lei

Turtucaia .
.

96.58

Curtbunar. .

Balcic

37.519

38

cam 400/

73.382 41

. 174.07

98.36
94.931

39

43

8.242.000

52.668

76.746 41

186.60

31.574 5.815.000

200/

30.001 3.001.001

12

83.483

507

1.05

262

1:941

623

970
218

116

68.104

265.833 45.304.001 22.498

142
1.284

Tara nou este

acestea au stricat

Caracteristica sunt bivolii

;
comunale s'a dat drumul
prelor
ele. 01 sunt relativ putine
sunt
ampuri de
pscut ; deacum
vor
iarna multe oi
calde la
sunt foarte frumosi,
dar
Dobrici
Batova, valea
din Dobrogea. In pduri sunt
multe animale
iuti ca
de un
; deg sunt multe
obisnuite ; In special s'au
In cadrilocalitti Aiorman (pdurea ursului) totusi ursi nu se afl de
later. Printre
de amintit
porumbeii
cari
in
in
mari. Incolo aceleasi animale ca
la noi

rile de ampie.

Tablou de animalele din

PI

. .
.

Curtbunar

16.825

-?

24.500

258.000

19.700

Turtucaia.
. .

4.560

213.230

5.950

45.000

13.100

36.700

16:200

26.430

. . . .

Total .

Porci

oli

122.790

1.140

42.900

11.300

140.000

300

142.500

42.500

471.450

72.670

469.830

68.840

123.610

www.dacoromanica.ro

60001

700
190

600
17.5001

8381

28

G.

Omul

viata.

de multe neamuri, in numr total de aproape

Tara-Nou este

ceeace la suprafata calculat de 7.780 km. p. ar da in mediu o

densitate de 36
pe
p. Densitatea populatiunei
variaz
o
:280.000

regiune la alta : in plasa

a Balcicului sunt numal 20
pe km. p. pe
cnd in plasa
a Turtucai se
la 50
pe km.
Curtbunar
Dobrici pot primi usor populatie
cci ele pot
putin o populatie
;
in stepele
Balcic
Dobrici,
pdurile degenerate, ce
defrisate, ale celorlalte
mai
.ales ale Curtbunarului, se poate face colonizare
improprietrire
acum au fost
continui
mutri dintr'o plas intr'alta, cum
de 1905.
.arat statistica din 1910
Majoritatea populatiunei, conform statisticei din 1905, o constitue
(116.856. vezi tabela
ei vin
socotim
;
(11.739)
tot aci
(10.114) atunci avem o majoritate abso-

DIN

BALCIC.

Turtucaia, Curtbunar
de musulmani in numr de 128.551.
;
au venit de altfel
,chiar Silistra au curat caracter de
stepele dobrogene in
Pazarglcului
peste tot mai ales
majoritate mocani stabiliti din timpuri
sau
Bakicului.
rezbelul dela 1878, ar fi numai 6259 ; interesant e satul Ghiaur Suiude
de mocani
vorbesc numai turceste.
E un fenomen politic
etnografic foarte interesant prezentarea aceasta
-populatiei din Deliorman.
de curnd Deliormanul
Dobrogea erau
.curat turcesti ;
au venit turd! e
de intrebarea :
venirea turcilor aceste
erau nelocuite ?
1) Am

-iaterul Bulgar (1912)

controlat constatat
corespunde

-apropie

de

ultima
din 1905 datii de Un Roman in
suprafata teritorului
In
popnlatia. Am
afar& de inevitabilele
de
statistica
aproximatie se
cred
cifrele ce am calculat

www.dacoromanica.ro

Tabela

statistica bu

Trii-Nol

1905).

Total

...

Turtucaia
Silistra
Curtbunar
Dobricl .

24.622

1.332

852 92

33.485

999

205 22.621
953 24 19.770
188 15
6.200

836

. . .

8.454

34.698
21.092

Total .

15 10

38.668
.

Balcic

Silistra
Dobrici

13.934

. .

. .

1.16.856

3.217

2.102 346 106.608 11.739

42
414

251 31

1.132

6.259 10 864

26

3.969

88

315

7 397

7.527

8 17

3.390
930

116

22

1 154

17

285

21

375

2.063

679

.298

17

134

. .

251

. .

1.719

3.012

204

503

1.825 136 10.114 579 269.693 + 7.500

.

11

29

28 7
454 18
425 10
14 4

-- - - -

235

10.005
12.055
15.397
1.095

158 11

1.328
-3.699
6.641

159
855

22

80

www.dacoromanica.ro

1910

aproxi-

46.098 - 7.000 50,1

79.174 + 2.200 45,6
34.366
2.100 37,1
66.547 + 5.200 32,3
32.508 + 5.000 20,1

270
2.809

190

4.136

680 39 2.685 5
103 9 1.757

2.802 37'

1.473

1.738

623 39

168 18

1 218

33 16

Balcic

1.177

6.142

Curtbunar

6.220
2.350

4.175
140 1.057
21
264
638
182
795
125
39

1905

18

158 19

217

---

30

G. MURGOCI

pentru Dobrogea

gsim o explicare a depopulrii prin

de frecuete in
nu
secetele
mai eri,
-putem aduce
fapte pentru Deliorman. Pe
regiustepei (brganele) erau depreciate bune numai
nile de pdure au fost intotdeauna regiuni de
indestulare.
Turci,
Faptul c in Deliorman s'au putut stabili turd, aproape
ne arat la venirea Turcilor
era nepopulat ; dela Dunre
la Varna, Razgrad Rusciuc, era
adevr o pdure turban,
care
meni nu se
intre. Dobrogea
Deliormanul estic tot mai erau
cutreerate de turmele
din
(mocani),
Poiana (Tu-tueni), din Bran (moroeni), etc dar Deliormanul central sigur era aproape
nelocuit ca
Teleormanul
nostru. Cum malul Durdzboaie,

molime

DIN

formau

LA- GRANITA

mai tot
sau influentat mult de
majoritatea populatiei,
deduce
Deliormanul nelocuit.

cari
Turcilor

omene$1 la tar sunt

in mijlocul pdurei,
sunt lipsite de grdini, parc ar fi in
stepei.
In multe sate varul nu e cunoscut,
gunoaele se
pe aceste
turcesc, in movile in mijlocul satului ; vara salpetrut
timpurile mai de mult.
movile, dar nu se mai
ca
A.5ezarea satelor a fost conditionat de ap forma terenului. In
piere de
satele sunt aezate pe Vi,
nu numai c apa e aproape

_satele aezate pe

sunt mai largi

clinele mai prelungi. In centrul Deliorma-

www.dacoromanica.ro

nului mai
satele sunt pe podi, pe culmile dintre
cAci
strmte
clinele repezi
stancoase.
n'au
o duc gneu de
se

cu

cisterne

zgdzuite.

mijlocii, de 150-200 familii.

aspect
sunt
dare de
au locuri
(case proaste
grajduri saivoane
de vite etc. ; in
au vite de lucru, animale domestice ortenii, adesea
Starea material a locuitorilor pare a fi
dar nu numai
Bulgarii snnt cultural foarte Inapoiati.
Turcii, chiar
Sate le sunt in

Curtile mari sunt de obiceiu imprejmuite cu garduri de nuele, mai ales

nu se
de
cu porti monumentale.
la Turci, foate
moda turceasc,
paturi ; patul e o mobili
Locuintele sunt toate
Tara-Nou. Turcii tin
strictet imprtirea casei in
pentru
de lux
; astfel sunt foarte primitori
indatoritori.
femei
;
carciume, nid
complect& de confort e
hanuri, nid cas de mosafiri pe unele
voe
nimic ;
eti
sau n'ai in
nu eti
dormi oricum,
de... insecte, mai ales in satele bulgreti.
sunt peste tot negustori ; la ei

in majoritate spanioli, sunt numai in

DIN

CAPUL

Tiganii, sunt
nomazi, in corturi
-unele mahalale
Multi din ei
mani
vorbesc turcete.
intr'o

sunt vechi dar in curs de

mai

DIN SPRE NORD),

sau
bordee prin
romnete ; majoritatea sunt musulmizerie, din
tingirdrie.

; n'au nici
caracter, deck
oriental cu o
european. Ele sunt locuite
tot de
de neamuri ; in Turtucaia majoritatea o constitue Ro(vezi tabela). Nici
orae confortul nu este la nivel
Putem

turcesc sau

zice
drept
Europa se oprete la malul stng al
Pavajuri,
,canalizare, stabiliMente publice, locuri de distractie... mai bine n'ar fi fost.
Restaurante
hoteluri au
se
acum, de
cu ocu-patia
; nici in Silistra
Dobrici nu
mare
In
sunt putine
Turtucaia
Silistra pe
; Curtbunar,
in: Balcic
pe Coasta de Argint. .
Dobrici (Pazargic) este cel mai mare (are acum vreo 18.000
ridicat
h limita intre
pdure ca multe orae din Orientul Europei, intr'o
vale into rtochiat, afluent a
E
cu o viat economic&

www.dacoromanica.ro

CI

G.

tens,
unei regiuni agricole bogate. Are
mai multe
; e legat
Mai-Iunie. Are un gimnaziu
cale

renumit
prin

cu

in lunca Dunrei la poalele

Silistra, vechea cetate (are vreo 15.000
punct strategic
unor dealuri ce-au
renumite
Port
puternic. Are o
bulgreasc.
Turtucaia (12.000
e
foarte frumoas, pe dina podisului
ce
la Dunre. Trebue complectamente refcut. El are o veche
cea mai veche
(dela
colului XVIII).
(7.000

pe o
din Coasta de Argint, are o
splendida.
Multe construcjii noi, un port usor amenijabil, e menit
devie un insemnat
port
al Marei-Negre. Cismele multe
imprejurimi pitoresti,
gura unei regiuni bogate, a
din vechime un
de petrecere
Cayama (4.000
pe podis, e un mic port cosmopolit.
Curtbunar
; nu numr deck
peste

sunt orase de popas pe drumurile mari ce duc la Silistra.

1.000

pina (2.000
e un
port la
Silistra, care
trebue chemat la
; biserica
coala au fost
cu bani
in ele s'a
s'a
in
de bulgreste.
Cale de comunicatie,
cel
de a
a da
unei
au
complect date
Doar
Varna-Dobricl
somnolenja unui dolce farniente al vechilor stpanitori
cadrilater..
Cheltuelile mari ce s'au fcut cu armata nu aveau rsunet ad,
popuin mare majoritate era
viaja
era
Tara-Nona n'a avut deck de
o
economic mai
Turtucaia.
ei au fost Balcic, Silistra

Importul

Exportul

1910.

IMPORT
lei

IMILE

Marfurile

Total

9.155.643

268.610

a.
Total .

lei

Total

Balcic .

Turtu

EXPORT

. .

9.784.1

1.337.206

1.490.115

5.169.058

21.977

306.812

332.281

2.925.053

2.82

2.414.873 17.249.764

653.30

1.912.628

5.191.0
3.927.88
18.903

de Silistra o
pedagogica Dobr ciu cu un
cultural,
gimnaziu, era foarte redds. Cu multele cheltueli pentru
prosatele bulgresti), s'au neglijat toate celelalte necesitaji de
bulgare nu formau o atmosfera lume de intelectuali. In cadrilater stiutorii de carte se socotesc cam 23
cat dincoace de Dunre.
majoritate a populajiei ne-a primit
strigte de bucurie
speranje de zile frumoase, de-o
mai
schimbarea

de lucruri, este nu numai o

menirea Neamului neolatin

de a se da
de a

dar este

juru-i.
Prof. G. MURGOCI.

www.dacoromanica.ro

LA GURA BRAGANULUI

dina din lalornita,

o
de vnat. La
avusesem cea mai
primire
fi putut foarte bine
acolo
o
dar dndu-mi searna degeaba
pierdeam vremea
trebuia
cu mna
m'am
plec, chiar de a doua zi dimialte parte, mai aproape de
unde aveam
o
pe
Dar cum nu cunosteam locurile
pe
rn'am
statie,
mi s'a prut
imprejurimele
sunt mai slbatice. In
de statie de vreo doi macagii, n'am

nid un

pe peronul inundat de soare. Cu mine nu s'a mai dat

jos din tren

am simtit

de ru cnd fluerul rnasinei

singur acolo. Cu pasul obosit, am trecut

garA de cealalt parte. M'am
de odat : Un
care
astepte vreun musteriu,
:

vesti

Era un voinic,

mici, strlucitori. In

mustatile roscate,

s'i

-A cui e mosia asta ?

-- Da...

Tranul

msur cam mirat :

!

-E a lui domnu Petrus...

- Da, vnat e pe
?

?.. E

mare...

-0 fi, o

ce
nu
?..
descurajat de rspunsul Asta, ca
incredintez
descos :
de ceea ce
vnat, incepui

dA

- Dumneata esti vntor ?

- Nu sunt... de, ce
- Da prepelite...

- le...
- Da
- le... ie

se

spun dacA nu sunt ?...

de
cari sboar din miristi... sunt ?

de

epuri...

m'am
de

in

lungreat ca un sicriu,

- Hai, nu. mergi !

indemnat, oarecum
cu ochii in zare gAndindu-se
Omul nu se
din
pe sub gene :
ceva la cale.
intreb

www.dacoromanica.ro

nu

CAZABAN

TIGANC.

VERMONT.

- Nu cunoti pe nimeni p'aci?

- Desigur !... Nu ti-am spus?...
capul

www.dacoromanica.ro

35

LA GURA BRGANULUI

VERMONT.

TIGANCA.

- Da... mi-ati spus... Da vezi... chiteam

vi-e gust de
Acolo e

viga...

mai bine

bucurai :

-E mare balta ?...

www.dacoromanica.ro

la

36

AL. CAZABAN

- Mare domnule... Tine vreo 10 kilometri...

Da incaltea, gsesc ceva pe ?
- Tot felul de jiganii...
ceas, umpli un sac... Au mai fost
boeri din
se
:
intrebat
de acolo,
port eu
- Cum nu cunosc ? !... Poi, eu nu's din Reviga ?
acolo...

- Da e departe

cu nerbdare.
in coasta padurii...
cu el, il intrebai dinainte ;

- Da de unde !.. Uite

Ca

n'arn

ceri

acolo ?

se

imi rspunse :

SPAETHE.

PROJECT DE MONUMENT.

- Cinsprezece lei...

- Cum, domnule -

Tranul

pan'acolo...

- ciasprezece lei ?... 0

din

de

? !...

poftiti !... Crezi

aproape ?... E mai bine de o
pare
aproape.

ddui jos din crut

duc eu

- Apoi

jos

sat... gsesc eu acolo un

eu... cu un franc
duc...
Cum eram lihnit de loarne, mi-a trecut suprarea pe el. m'am suit
in

la sat

sat

duc

numai de balta

Reviga.

www.dacoromanica.ro

cum imi vorbea

37

LA GURA

papur.
dormi
balta aceea trebuia s fie mai multe rate
la noapte de paz c eu
pricep la asta.
ne-am oprit in fata
din
6 multime de fete
mirate,
am intrat
i-am surprins pe ativa din musterii,
coate, In batjocur. Unii, mai din fund, se
chiar cu
credere
aproape despretuitor.
Cum le-am
:
noroc oameni buni, atmosfera se

mine... Am

inconjurat de fete prietenoase. CArciumarul

stau de vprb
oamenii

eu am vrut mai bine

pofti in alt

am rmas in

SPAETHE.

incepui
ceva,
pomenii c se apropie de mine
ars de soare, cam cu chef, dar
indrzneala.
intreb cu ce
venisem pe acolo dac in noaptea
sat. Cnd i-am spus
am venit numai pentru
i-am
un
zmbet usor sub mustata-i castanie.
pe ce locuri o s
?
la Reviga e halt bun
mi-a spus
- Da, eu
!... Crutasu

pentru

- Da, e

e aproape de tot...

din umr bondocu. - Da

www.dacoromanica.ro

Srtuica

rate..

38

AL. CAZABAN

- Chiar pe

asta"?

ginea satului...

tarlale

in mar-

- Da domnule...

la

e
zici dumneata,
nat mult ?
- Cum nu fie ?... N'am purtat eu in barca mea pe
boier ?..

Tot din Bucure0i... A impucat

cincizeci de
peste o

- Ce

Para's

Bondocu se

? Ce

voi !...
domnule !...
intrebat :

e mai

rog, care

mare: Reviga sau

Ce are aface

se

docu - Reviga e o scursoare animic... Da

colo... Nu

atuica e

nu glum...
?
trebati oamenii... Nu-i
Aproape in cor oamenii incuviinta

- Da e mare... mare de

inta cu

mini.

cu

bondoc,

- Cum,

IN

VERMONT.

biciul in
pe

e mai mare

tuica de

Reviga ?.. Reviga

scursoare ?
- Nu... nu !.. Ce fie !., Da
spunea
mai
- rspunse
linitit omul
se
la mine.
amestecai
:
- Cum
atunci ?.. Care e mai
: Reviga sau
?
Din ce in ce mai
bondocu
:

- Apoi is late amAndou...

- Para adinioare spuneai

- Da, da, e mai
Cam neajit birjarul,

- Cum mai
Bondocu
-E

ce

de

mai cred,

- Da unde'i mai mult

- La

? Nu'i mai lat Reviga ?

Reviga.. Ce

vraturi..,

mai lati
incurcat,

spun ?.. Da e lati prin unele

intrebai din

pe la

? se supia
spun
- le...
la Reviga... Ce
sunt cam la fel bltile...
- Cum
- La fel !...
- Atund
la Srtuica:.. De ce
- Da la Reviga

mai bat o
pinii la Reviga ?
cam necjit, din arcium.

- Bine, rimneti alci ! - imi zise

Cum a
apt glas :

www.dacoromanica.ro

39

LA GURA

- Ce

E un

potriviti la el ?

trebuia un

musteriu
la Reviga...
Auzi, rate pe Reviga Mare
Cei de

- Asa-i domnule L..

la

sea,

- Cine-i

mergeti cu
rostul

El

docu, puse
la cale

- Eu

rspunpe bondoc.
bonlucrurile

duc

pregtesc

Dumneata vii in
Ne-ar trebui ceva
tun... Sunt
multi.
intrebe, ceru
de tutun.
nainte
cinstil cu
un
de vin. Bondocu
pofti la un pahar pe ceibarca .....

nu se

din

mai ceru un
bine
mea.

- Ei
Cum

deck

ce

de

tot pe socoteala

zise din

FRUMOASA FLORENTINX

LOGHL

astept la

- Du-te

el... Cu el
faci treabd... E dat dracului.
s'a mai rcorit timpul ; apoi am luat drumul spre
asigurarea oamenilor
balta e la marginea
am umblat
aproape un ceas
ce am ajuns la malul ei.
scurgea apele'i inverzite pe marintre dou dealuri,
ginea ogoarelor,
a ardturilor. D'asupra
ei, nu se.purta nicio
ca
unda apel ar fi fost otrdvit.
crezut
am
poate drumul
asta nu putea fi
o scursoare care
in Srtuica, am
drumul in
pe marginea ei.
scoase in cale un orn.
e departe
Norocul
Am
Cu

- Asta'i Srdtuica... Care vrei

?
- Da pe
nu l'ai vzut ?
- Care lonit...
Unu bondoc... Are o
care e
- Ce
domnule
N'are
nici o
la curte...
au
apele, a
da de
mi-a spus
! - zisei aproape
dete din
:
- Ei
E un
!...

Avea boerul una...

AL. CAZABAN.

www.dacoromanica.ro

CINE 'MI POATE SPUNE MIE?...

'MI POATE SPUNE MIE,

CAND CELELALTE STELE PIER DE CE STA TRISTA

PUSTIE,

STEAUA PASTORULUI PE

DUS

ZAREA

PAR UN JALNIC CHIP DE LUT PE CARE V1SURILE-L

SPRE UN LIMAN NECUNOSCUT.

'N LINISTEA

HOTARE

PLUTESC PE MARE 'NCREMEN1T,

PE CAND LUCEAFARUL

PARE

UN FAR CE ARDE 'N

ST. O.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA ARTISTICA PE 1913

EXPOZITIA TINERIMEI ARTISTICE"

a in toti anii, sTinerimea artistica*
deschis douasprezecea
pozitie
aceleasi conditii, cu care a deprins pe
toti, dela
le ei manifestari.
De bine,
s'a putut
noi o_traditie
pozitiilor de
aceasta, nunumai multumita spirimai
de selectie ce a

toate expozi- r

4Tinerimei

Potrivit acestei
expoa Tinerimei
oarecare
progrese realisate
la
deci imboldurile noi
zitia

de activitate ce le
artiti

manifestare gene-

lucru

deobte

: nu oricine poate expune la *Tinerimea

tot deoo manifestare
in
aceste expozitii,
o
consacrare a unui talent conde puterile lui.
Acesta-i marele merit al
de aceea nu
trebuie uitat niciodata,
talentele incurajate de
se maninerimea*, primite

festeze sub ocrotirea ei,

CAP DE EXPEESIE.

aripi
ajung, pe
adevArate valori demne de
representanti ai
acestui cenaclu artistic.
Un merit deosebit al expozitiei anuale din anul acesta este scuturarea
finitiva, de
reprezentanti ai curentelor bolnave ce bantuiesc arta lumii

www.dacoromanica.ro

42

N. PORA

Srmane le victime ale

manifestate prin diverse
ale
de acum un
gust ale procedeelor artistice cunoscute au fost inlturate,
anul acesta.
an,
evitate sistematic
cu
de grozava sectiune a decadentilor,
Ne aducem

o botezase lumea, prin care nu puteai trece,

se las

f el de perdea peste ochi, la vederea nzbtiilor acelea violete, albastre

mai
cum colorate
Cu nervii crispati
gata,
renunti de ,a mai te uita la tablouri,
ai
plecat,
nu
din acea sectiune
unde
privirile
opera maestrului
A evitat Tinerimea, pentru
oar,
amestec cu dumanii dese-

LUCHIAN.

nului
ai
enorm,

pricepute ca lumea,
manifestare strlucit.

interesul

de

In fruntea expozitiei de anul acesta a strlucit marea personalitate

a dat
capodopere de interpretare a naturii, tefan

expuse de marele artist te

Armonia de culoare din
dup
ale celor mai
terre-ismul obipuitelor

din

terre

Colorismul lui Luchian realizeaza o diafanizare a tonalitatilot obipuite,

strecurate printr'un suflet complecs
irizate in adevrate

www.dacoromanica.ro

43

ARTISTICX

De aceea natura apare transformat din trecerea prin

cuvntat, ca o
creatie, cetluit definitiv, ca aceea din care a

bine-

rispiratia.

Eo
inspirpt, transfigurat
la exces. Pe aceleasi contururi
banale, ce exstraordinare
de culoare
totul se
incropindu-se
trecerea dela ton la ton, cu
putere de armonie ce o simti in
de ajungi
ca nu poate fi
In
lui e o natur
realizat printeo adevrat minune - aceea
de un geniu,
pe jumtate de
Nimic nou, deci
amatorii nostri de
priceput rostul,
las pe artist
duc
nici una
expuse
la Tinerimea.
!

POITEVIN.

PEISAJ.

manifestare deosebit este aceea a pictorului Kimon Loghi, care

avut o sectiune aparte in
expozitie.
Lucririle simpaticului membru al Tinerimei te purtau in aceeasi lume
a basmelor a fanteziifor, lume predilect
temperament focos de
armn.

Picturile lui Loghi te poart printr'o lume de visare neobisnuit infrumusetare a

reale.
Cu adevrat te poart pe alt
:
acela al lacurilor
inconjurate
de parcuri
toate culorile,
alee
livezi de portocali
floare, cu singuratice idilice case, locuite, de
de
din poveste,
nu de fermectoare fete de
din lumea
noastre.

www.dacoromanica.ro

KIMON,LOGHI.

www.dacoromanica.ro

FETE DE

EA

pirat

ca un ins-

cntret,
al

lumi din

basme, a aprut
de data
ceasta pictorul, a,ezat acum in
cetatea luminei - Florenta.

Ar fi s-i amintesc toate,splen-

dorile expuse, ca s
rile mai de seam ale artistului.
mrginesc sA amintesc numai

marele panou decorativ, Cele

dousprezece fete de

un alt strAlucit
din
tripticul decorativ, exautat cu
simt al
cu
mAiestrie, pentru palatul d-lui
Burileanu dela T,Severin.
Din toate s'a vdit anul acata
neintrecutele calitti de colorist
ale acestui cald proslAvitor

loare a frumusetilr din- lumea

noastre.

Toti ceilalti membri ai Tineadus

de data
obisnuit de

rimei
ceasta

amintesc,

catalogului

LOGHI.

CAP DE EXPRESIE.

Peisagistul ricescu, tot

de
unitar de
de cresAu artistic, s'a presentat cu
altA serie de minunate
a na-

trii din muntii notri.

InterpretArile att de sui
ale acestui artist, nu numai cA plac
cuceresc, dar

intemeieze

putinta unui anumit gen de

de altii.
admirabild,

Natura
in aceste

aspecte ale ei

de sigur, cA nu tocmai
vor
ajunge altii la asemeni
ale ei.

achino s'a presintat

delicate peisaje
un portret, tratat
de maestru, portret ce
a fcut deck sA
cu o

puterea acestui
fin desenator
al naturii.
Cu
minunate miniaturi
vre-o
pnze, interioruri de
ni s'a
scriipulosul desenator colorist Ludovic Basarab.
Cu
picturi, in ulei,
desenuri, de o incisivA putere in exderea ce o avem toti

CAP

EXPRESIE.

www.dacoromanica.ro

46

,PORA

presie, s'a presintat D-na Cutescu-Storck, care a dovedit

oarecari concesii,
ce privete
pierde nimic

de bine
nu
subiectelor,
de netuat seam& de

dinpotriva, interesul acelui public mare,

unii, din motive curat artistice.

spunem

Cea-ce ne
gen,
de

d-na

va putea

dea, in

demne de a figura chiar in colectille celor mai

orizonturi din
Foarte
cele trei
prezentate de Nicolae Mantu,
de bine manifestat
nul trecut cu picturi
;
tot
de cuceritoare finele acuarele ale lui Grant.

Peisagistul D. Mihdilescu
cucerit un
meritat
Tinerimei. Acest congiincios cald realizator al peisajului este prin insugrile
bogate ale sufletului lui de primitiv un adevrat
al

Nimic din ariditatia procedeelor

a retetelor. aldura tonului

a
niecul armonizarii, incopcite
zile peste zile de admirare de
cea-ce
cu
atei frumuseti a naturii,
ce trebuie
cauti,
peisagiti.
operile acestui representant al
acest artist va ajunge,
pe
mai
In
putini
de puterea talentului ce n'are
de procedee complicate nici de
dela norma
a
!
stralucita-i expozitie personal& de peste an, pictorul G.
a venit
din cele mai frumoase lucriri din exibitia sa personal&
stralucind
originalele sale
marine,
toatele realizate cu aceia.5,
putere de poetizare, fireasa artistului acestuia care
de fapt. un
contiincios

al

LA MUNC.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA

47

N.

peisagistul stefan Popescu a adus o serie

de frumoase hnorce
a unor colturi de
din
mai toate
reputatia din ce
ce
de peisagist de frunte, cu care
la
in ultimli ani.
Aceleai interesante scene dela tara, studiate
redate cu tot farmecul
cuvenit, le-am
lucrarile din acest an ale lui Jean Neylies, un
artist de
prea
s'a dat
acum cea-ce i se cuvine,
este unul din
ce se
misantropism, in care arta e o consolare.
lucrare un nud pretios ne-a prezintat Th.
de data aceasta ca
din
mai puternici interpreti ai
tot
ca un cald innobilizator al formelor femeeti.
tot
farmec al coloarii in
lucrare demn de orice muzeu
frumoase interioruri de biserici a presentat
cum a dat
foarte bune prevestiri de peisagist
mai mult Maria
Ciurdea Steurer, ale
portrete,
sunt
adevarate
capodopere
acest gen.
Foarte interesante studiile de coloare ale lui

din ce in ce mai pornit

pe adevaratul studiu al
mai
peisagiile
rene realizate
desinvoltura de Jean Steriadi
desenurile lui Stoica.
a presintat Ed. N. Sdulescu,
din
s'au consacrat
de compositie,
anume scenele de
in
demne de inferes.
care
a
dat
acum
Verona nu a prezentat deck
dintre care
o toamn, una
acele adevrate minuni, de armonie a coloritului
care s'a ilustrat
artistul dintru
la noi.

www.dacoromanica.ro

N. PORA -

48

Magica putere de redare a acestei palete bogate, in care tonurile se topesc

se limpezesc aproape pe neobservate, i-a
anul acesta
adevArate prilejuri de a strluci, chiar
cele mai exigente atmosfere artistice.
Cu caldele studii de coloare interioruri fin tratate ale lui
ale lui Poitevin-Scheletti, cu cele cinci
de
interesante ale lui Theodorescu
cu maiestrele
ale naturii
lui
Vermont - acel mare proslAvitor al
ale
se inchee seria pictorilor expozanti, la. care
pe un
venit, Marin Georgescu - ale
trei
de anul acesta
mai mult deck un temperament de peisagist
de cald interpret naturii.
in
Sculptura a avut o deosebit
temperamente de mari artisti au
ce mai mult privirile tuturor.
din ce

ezpozitie a Tinerimei.
din an in an sA cucereascA

E vorba de
e vorba de Paciurea.
Cel
la Paris, incropind vis dupA vis

de mare artist,
prin
expositii de
aiurea, cum a cucerit
blicul american prin
expuse in America,
trimite cAte o micA

prea cuviindrgutilor

de artA dela noi.

Simbolica lui
mAiastrA cu

musetea liniilor ei
admiratia
unii tot

cu
de

vre-o favoare sau

atentie manifestatA, fie

prin vre-o

acestui mare artist !

Cine
cAnd
Aproape tot
cu
de belle arte din
se

'rRIJDIT.

A.

Paciurea. E profesor la
an cu an
realizeze opere ce n'au nimic de-a-face cu

ingrmdeli de
bronz, aduse cu vagonu, din strinAtate,
sau comandate pe la pietrarii notri.
Ne-a dat anul acesta o nouA
mare, un Beethoven, cu totul
de a
acel minunat Sfinx cu care a atras, in
acum
un an, luarea aminte a oficialitAtii.
Dar nu
cu ghiotura in consecintA trAete
lui de artist care nu vrea sA
de nimic
Fr. Storck, O. Spaette A. Iliescu
Bune
au presentat
lucrArile expuse doi tineri
cum au dat foarte frumoase sperante,
- douA nume ce se insemneaz frumos
ptori - D.
micarea artistic pe acest
molozuri

N. PORA.

www.dacoromanica.ro

Satmar

ighet

K. Daroc

Chioara
Lesa

Oradea Mare

Turda

Beiusi
Ciaba

Macau

,5iria

Lipova

St.

Sibiu
Brasov

Poarta
Caransebe

Bacuta

ij.''
Panciova

i
www.dacoromanica.ro

ARDEALUL
PARTILE ANEXE

ARDEALUL
nu chiar cei mai multi, vorbesc despre Ardeal
ca
dea bine
de unde
unde se 'ntinde Ardealul
care
este pozijiunea istorica. Ardeleni sau
sunt pentru oamenii
care in Ungaria sunt cam ceeace
in
sunt Ungurii,
un lucru cu
neadevrat.
deosebit, care cam pe la
Adevrul e,
Ardealul sau Transilvania e o
1003 d. Chr. a trecut sub stpnirea regelui Ungariei ; dar nu prin cucerire, ci in virtutea unui drept de
intrat in
cu regatul Ungaria, ci
dieta sa deosebit, armata sa proprie legi deosebite de ale (Jngariei.
Voivod al Ardealuiui
de obiceiu primul
al regelui, care
nu
copii, regele
bunul su plac pentru Ardeal un Voivod, pe
plac putea s-1
revoace.
care tot
bunul
Ardealul acesta se
la
cele trei
culmi ale
hotarele actualei
'n linia
Carpajilor dela
despre marele
dela Tisa dela Dunre, prin care sunt
: 1) Poarta de fer,
sub Rtetrecatori mai
zatul, aproape de Grdiste, unde sunt minele Sarmiseghetusei ; 2)
din
jos de Deva, pe unde
Muresul spre
; 3)
apusau
pe unde
din
seni,
Abrud
Brad ; 4)
Samesul din Ardeal
repede ; 5) Surducul, pe
6) Strmbul,
pe unde se face peste muntele Rotunda trecerea spre Kapnic Baia Sprie.
Sunt deci
Ardeal trei lunci mai Insemnate : spre
lunca
;
spre apus lunca
la mipoc
Mumului cu afluintii
nava-mare
Ariesul
Streiul. Lunca Muresului e cea mai
intins, cam
din
Ardeal
in ea se
fosta
a
Blgradul sau Alba-lulia (Gyulafehrvar, Karlsburg).

Tinuturile parte muntoase, parte deluroase, care se

spre
nu
parte din Ardeal, dar erau
la el ca apartes adnexae
Lipova,
steteau sub stpanirea Castelelor regale Caransebes,
Oradea-Mare,
Chivara
(Vilgos), &rand, Ineu,

Stmar.

La 1526, cnd regele

Iaghelonul a

in btlia dela

www.dacoromanica.ro

SLAVIC!

legitiloan Zpolya, care n'a voit

al sultanului Sumitatea lui Ferdinand I de Habsburg, ci s'a declarat
tratat
la
leiman
Doisprezece ani
ins, la 1538,
Ferdinand e mostenitorul
Oradea-Mare,
loan Zpolya,
cu toate aceste
ceeace priveste Ardealul. Nobilimea
de
in scaunul Ardealului voivozi, care sunt
ai Portii, deci
niste uzurpatori.
In timpul
castele din
adnexe erau
imprejuunele de Turci,
de voivozii uzurpatori,
altele de regii Ungariei.
Un asemenea uzurpator ridicat de nobilime 'n scaun
Cardinalut
Btory, pe care Mihaiu-Voda-Viteazul l'a rasturnat in

Voivod al Ardealului

Rudolf II,

legitim.

de mai nainte
Rudolf II, nu mai numeste Ardeal Voivod,
ci numai
Astfel Mihaiu-Voda
n'a fost,
nu
a fi

(LA

numai loctiitor al lui Rudolf II, voivodul legitim,

ca atare
i se
castele, de care impratul
tile adnexe.
moartea lui
nobilimea
a ridicat
scaun voivozi,
virtutea
cari erau
ai Portii,
abia vre-o
de
asigure in mod
Leopold I,
tratatului dela Carlovat, ajunge
voivod al Ardealului :

Ardealului.
ei de a nu mai numi pentru
Viena struie
acum in
Curtea
in acelasi timp
Ardeal voivod, ci guvernator ca loctiitor de voivod
adnexe, - ceeace umple
tendinta de a
de Ardeal
pe
nobilimea
de
mai
ori mai putin sigure, pe care le avem, poporatiunea
cea mai mare parte a Ardealului,
adnexe
dedefinitiv

www.dacoromanica.ro

51

parte spre miazd-noapte, unde se

care nu
de legea

parte

dreptscaunobilimea

credincioasd. In urma

nului papal regii

au prigonit pe
tic! spre a-i

primeasc
legea
dela
o parte din
au trecut muntii
u intemeiat
statul Munteniei, alt parte,
din
ramure, au trecut muntii
intemeiat

1olicismul papal.

au fost

incetul

incetul de drepturile

bor. Drept asigurare pentru viitor

limea a pus la cale uniunea celorlalte

.trei
care

Maghiarii,

Secuil,
minoritatea
a

legaturile cu Poarta, care o

despoaie
bunul ei plac pe iobagi. Teacum,

impratul va

sub

ccrotirea sa pe
nobilimea intrase
cu rsculatii de sub condu-

(TIN.

cerea lui
cisc

a lui

Impratul a fost

nejurmant,
el
vor respecta
nu vor
Ardealul niciodat
eu vre-o
aceea in Ardeal
soarta iobagilor a f -ost mai grea
in
ImpratiUngureascd, unde
nu erau
prin
mnt.
retragerea Turcilor,
de jos
noase dela
dela
au rmas aproape pustii. Impdratul Carol
Maria Terezia aduc din
Germania, mai ales din Wrtemberg,
ca
le populeze,
Impratul
losif II, sporete poporatiunea
adusi din Moldova, din Oltenia 'n
din Ardeal.
In
timp in
Ungureasca
sunt usurate sarcinile iobagilor,
migratiune,
se
dreptul de

voit

pe care iobagii din Ardeal abia

DIN

(TIN.

lui Horia

www.dacoromanica.ro

52

Un mare pas
batalioanelor de
muncit de

liberarea

face Maria Terezia

pe care-i face oameni liberi

pe

La inceputul secolului XIX dar, Romni sunt nu

in Ardeal
au tost totdeauna, ci pe
Tarii Ungureti
ale Banatului
aceti coloniti sunt toate privinjele cei mai bine situati.
Nu
e
departe nici timpul,
trebuiau
drepturile,
ajunul revolujiunii dela 1848 nu-i mai
ungare
cedeze
ca
de mult
cu curtea din Viena, care
iobagii
fie declaoameni liberi
pe
muncit de
adnexe,

se

acesta, atat in
Ardeal,
adnexe,
erau

'n

care constituiau partea

a
porajiunii. Nobilimea

nu mai

adnexe
cu
dealul, ba cere conce--

ca
fie

siunea, ca Imparatuf
calce

de Leopold I
Ardealul

Ungaria.
A
fost

o
lege, care decreteaza
uniunea
Ungaria a
Ardealului, dar legea
aceasta n'a fost saneprea bine.
din Ardeal
au protestat in marea
adunare dela Blaj
uniril cu Una

uniunea nici nu s'a

la 1848, ci

CASCADA BULEA

TRANSILVANIEL

proape

ani in

de

incheerea pactului du-

alist,

in nite

cu interesele Romanilor, care

in care ea
fi putut s fie concordata
afar de Ardeal sunt mai

Ardeal.

Absolutismul, care a urmat

dela 1848, a fost aspru, dar
binevoitor pentru iobagi, deci
pentru
in deosebi.
mai
voitor a fost
numitul .provizoriu- inaugurat prin diploma dela 20
tomvrie 1860,
virtutea
toate popoarele din Monarhie,
Rofie-au dreptul de
chivernisi ele
afacerile de a se

www.dacoromanica.ro

53

RDEALUL

-care de limba sa
viata publica. De aid
dar
pretutindeni,
unde se
masse mai compacte,
alegeau dregatorii judecatorii
se foloseau de limba
administratiune,
fata forurilor
Tot atunci
organizat bisericile
au
infiintat
culturale,
care le au.
ce s'a restabilit uni-tatea
viata bisericeasa
cea
ar fi primit uniunea
potrivit
inteceeace priveste viata politica, dac ea ar fi
legitime.

ca Maghiarii
Una din conditiunile sine qua non ale pactului dualist
de Impratul din deplirecunoasa deplina legalitate a
20 Octomvrie
diploma
sale monarhice, in tre care

1860. Drepturile ce 'n

wirtutea acestei diplose cuveneau Roceeace

veste biserica,
administratiunea juerau
pentru totdeauna
uzul
stabilit
fie

Dieta
a
legea prin care se
asigureaz autonomia

bisericeasa cea
lara, precum
pentru egala indrepttire a nationalittiprin care se gapastrarea
zului de mai

Rezernandu-se amulti dintre Rofrunte mitropolitul

guna, ca Romanimea
s primeasc ea
niunea
reprezentantil in dieta
din Pesta, ca sustie
acolo drepturile
TURNUL-NEGRU

DIN

a Ardalului tocmai
minoritate,
le
nesocoti dreptupentruca, puindu-i pe
Tile. De aceia majoritatea Ardelenilor a protestat contra uniunii s'a pus In
a refuzat
trimite reprezentantii in dieta din
rezistenta passiva,
Timp indelungat dar numai
din
adnexe, cei din Banat
cei, din
erau reprezentati
dieta
Dela 1887
abia
vre-o 18
au
au decretat apoi
acestia rezistenta
intrat
din regatul ungar
actiune.
Nid acum
ei nu renunt in mod formal la autonomia Ardealului :
worba e numai,
unde ar fi
se 'ntind Ardealul autonom.
cea din
numartoare
sunt
regatul ungar cu totul

www.dacoromanica.ro

54

dintre care abia vre-o 1.500.000 in Ardeal ;

sunt
risipiti prin
adnexe, prin Banat
Maramure.
In Ardeal
de
sunt Secui, Maglziari
Sai.
Maghiarii la vro 800.000. Ei triesc in masse
Secuilor se
mai compacte pela
Mureplui, ale Oltului ale celor
mai risipiti prin lunca
prin a Sameului, prin
Blgradului, ale
ale Clujului
spre Deei.
sunt, vre-o 250.000 de suflete, prin imprejurimile Braovului
Sibiului, pe
'n partea de meaz-noapte a Ardealului.
In prtile adnexe
sunt
masse compacte, amestecati numai pe
ici pe colo cu putini Maghiari
mai putini
Dincolo de prtile adnexe spre Dunre spre Tisa,
se
in Banat printre
la Panciova, Becicherec
Tara Ungureasc
la
Leta-Mare Samar, unde
massele poporatiunii sunt maghiare,
in
'n
se 'nvecineaz
Rutenii.
Romani, care nu mai vorbesc
sunt in Ardeal pe la izvoarele
Oltului
ale
printre
spre Tisza, prin tinuturile Haiducilor, dincolo de Dobritin.
Autonomia Ardealului propriu zis,
de
adnexe,
fi deci pointeresele Romanilor, cci prin ea acetia ar fi dezbinati in
3.325.000

mai putin potrivit ar fi autonomia unui Ardeal, care s'ar

intr'un asemenea Ardeal

foarte uor ar
fie pui in minoritate.
Ar
deci autonomia Ardealului impreunat cu
adnexe. Niel
aceasta n'ar cuprinde
pe toti
vre-o 400.000 ar
la Tisza,

sacrificati.

De aceia
1848,
mai
din monarhia habsburgick
au cerut
mult deck autonomia Ardealului,
Ei n'au fost, dar nici nu puteau
fie, multumlti
situatiunea ce
creat
prin diploma dela 20
1860
prin legea pentru egala
a nationalittilor, care
azi
vigoare,
autorittile publice ale
gatului o nesocotesc, o restlmacesc, ori o
fr de
N'ar
legea aceasta ar fi aplicat
ar fi
introdus limba romaneasc
in administratiune,
forurile
Ei ar strui
li se dea
sigure,
nu vor
fi jigniti nici
viitor
libertatea
de desvoltare.
Intrarea in lege prin executarea cu
a legii
egala indrepttire ar fi
o
c rezolvarea prin
a chestiunii
nationalittilor e
c n'au dreptate cei ce sustin
numai
monarhie habsburgic unitar organizat mai e pentru
din Wile
coroanei ungare libera desvoltare cu
acum n'a
nimeni in stare
induplece pe Maghiari a
unei asemenea intrri in lege,
e in acelai timp
foarte indoios,
mai e ori nu cu
restabilirea
in monarhia
habsburgica.

S'A DAT DE
Cocoana. Opt zile a stat zugravul acesta ca
de

Servitoarea
surat

sughituri). Da,

zugrveasc& un iatac

acum auz

www.dacoromanica.ro

ticlosul e

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RZBUNAREA
De multi vreme nu se pomenise o
rile
se
de

pe mare. Se ridicau valuvuete ingrozitoare, aruncau

stropi la distante
;
Catarletul,
ca
cutie, la
vrsatura Dunrei,
totul acoperit de valurile de nisip, cari veneau din
aduse de
De
niciun pescar nu se incumetase
la larg, luntrele stau
turnate pe malul
pescarii, de
seara, infundati
prin
beau, - cei
dare de
economiile, cei sraci munca pe
luni

Trei zile de
venisem
chip
pot
tita. Colindasem de
cafeneleje, ulitele pustii
stuf, cercetasem
deamanuntul biblioteca

luntrea spre
case curate acoperite
plimbasem prin

cimitirul aezat in nisip

cosciugurile dezvelite de

In gropile

A patra

dela
m intorsesem
se deschise un pescar
voinic, veni
spue:
dimineata e
putem
a
domnule invttor... Mergem ?i
seara.
Prin
ii
fata
umerii largi.

- L-ai

pe pahontul

? vorbi
ce chipul
brate mari,
trupul uria, se

mapte.

Ei... vorbi el in
propie de mine,

s'a-

vre-o
au
pe
popa Itigan. Cuvintele
torului spuse
noaptea,
preajma mii,
sat
de
c nu
rece.

- Cum, ce spui ? A omorit

SPAETHE.

www.dacoromanica.ro

58

N. DUNXREANO

INTERIOR

BASARAB.

din cap.
de sus
; pe fata lui
o tresrire ; se
c 'n minte
rsrise
icoana unui tablou dureros...
am venit aci,
el,
pe genunchi, acum
cincifani
preot printele Itigan. Din primele zile am aflat
satul
Mi-am
: Popa
jumtate pe romneste
deaceia
s se scape de el... in
am vzut
vinovatul
Ce
spun,
betivan mai rar... Cnd
mai mult de dou
rele,
mintea :
ca
ca
se
de
oamenilor,
prin
;
a doua zi dac povesteai de
isprvile ce le
fi
nu-i
aminte de nimic.
4Intr'una din zile
c popa e chemat la o poman. La
s'a tinut
bine : dar
a luat un phrel mai
a prins a
a se
? Laurentiu

pe

de

impaludat

www.dacoromanica.ro

59

RZBUNAREA

nici de Prefect

lui nu-i
luat cu
du-te

nu

nici de Regele Carol.

pescarii
frumos,
la tine beat...

Popa nu se
Dac au
nu-i chip, unde ti l-au
pe sus, ca pe o minge, l-au
; dar popa
se
; s'a luat la ceart, la btaie... A doua zi epitropii bisericei, in
cap cu Ivancenco, vin la mine;
povestesc totul
roag s le fac o
la Episcop. I-am luat cu binele, i-am rugat, n'a fost chip...
nu
mai e pop, rispundeau ;
e nebun... e dracul.
noi bem, domnule
ne batem, dar el intrece .pe toti Rusii...
mi
ploconeau
pescarii
la piept
rugau,
dau
numai
le
cluesc plingerea.
au
nu-i
le-a
chip, au plecat.
fcut-o notarul, iar ei au
cu pecete veche
doi

au pus
un morun, au

chesele albastre au pornit

dreptate.
Ingrijat de cele ce
m'am dus la
El
in cerdac
halat
scufie rosietic
vechiu
cap
privegha cu ochii

gol. Departe, pe mare,

soarele. Mi-am tras un

de-a
dreptul,
de inconjur, i-am

spus tot, tot...

cu ochii in pmnt,
in
cere mare. Din
ochii,
deschida
cu clipiri nervoase ;
sufer.

din cap - se vede

privit, a voit
dar s'a

am isprivit, m'a
ceva,

incolti intre gene,

se ros-

togoli ca o
de
ritar pe obrazul Oros. Mi-a
mina mi-a
se
de betie. Asta a
curat vorba rominului
PORTRET.

ARTACRINO.

spre cas,

la un colt de

Se mai
apoi porna cu
bolborosa ceva
de gard.
imi
spun
m'apropii de el.. pace
cunoasci.
plata
Dornnului
mi-am
de drum. A venit ancheti, m'au chemat, am
trimes
sunt bolnav
nu pot
parte. La o
am aflat
popa a esit
obraz curat. Asta i-a dat lui mare
; in schimb a
ulit

repezi drept

pe

Cuvinte grele,
chip
din

la disperare.

de risbunare, erau spuse fr

nu
intilnesc cu

www.dacoromanica.ro

Nu
halak

60

DUNAREANU

dreptate, domnule
sufletul meu, imi

greu

Uneori std singur in

uitam la
incurajez,

desi le dam dreptate in

le spun pe
la o

mea.
a

infuriam, hotram
duc singur la Episcop, ori scriam articole de
pe care tot eu singur le rupeam. Lipsa de
a fost partea
a firei mele.
trecut o
a venit toamna. Noptile se
lungi, furtuni aspre,
pe
in zorii zilei
care desteapt pe
s porneasca
la mare ; treceau grupuri
cheagurile de
spinare, se intorceau
seara uzi de apa,
fetele supte de osteneal, se infundau prin
beau
din tot sufletul,
toat voiosia firei
salbatice. Alteori
auzeam
: treceau prapurile
brate de otel duceau
pe
pe
ferestrele mele, pe
unul
marea.
Cu popa, in vremea asta
din ru in mai
Mereu
mereu scandaluri,
asteptam zilnic la o izbucnire. Asta veni repede
ce
Popa, agentul de perceptie, notarul
agentul sanitar un
pletos murdar, din zile in
beau vin.
Au vorbit de multe, pe
au ajuns la nemurirea sufletului.
Agentul de .perceptie Imuri
trebuie
fie ceva
pe lumea cealalta,
oarece sufletul
moarte mai
40 zile pe
;
cei buni la Dumnezeu se duc in rai,
in
Atunci sanitarul
vorba
ridicandu-se de pe scaun
bratele in
Ce tot vorbesti de Dumnezeu ?... Se cunoaste
n'ai cetit
!...
Omul se trage din maimute... Dumnezeu ?... fleacuri,
de-ar fi, he-he-he...

Popa, care

Are dreptate,

el,

ochii rosii de betie,

coada
in
sanitarului i se

lume !.
de-ar fi, n'ar fi
;
la o mas aproape de masa
pescarul care venise la mine, Ivancenco. Abia
de spus popa vorbele
Ivancenco se
ca ars, se repezi la
Ce-ai spus,
nu-i
1.
i-a zis,
o
de
a iesit afar din

Dumnezeu ?...
Dar

dracu...
de

iesir grupuri,

de

se

intr'o mare
Peste un ceas vine in
pescar
pofteste pe pop
in Ostrov ca
un bolnav. Popa,
beat ce
ceva, s'a sculat, a mers pe
a luat
patrafirul
a pornit la mal.
spre
pe mare
valurile se ridicau
spumoase in
a soarelui, se frmntau de maluri
sgomot
olocotitor care
departe
a venit popa la mal, luntrea
lopetile
gata, pe
sdrahoni
se invarteau pe
Printele s'a
in luntre cu obisnuinta
tie cumridicat poalele anteriului nu se ude s'a asezat la
in vreme
loptarii o impingeau de bot la
Dar abia se departar de mal ca la
din colibe
cherhanale
pe
If tusenco,
Ivancenco
alti capi ai pescarilor. Se
la luntre
bucurosi,
ochii
stralucitori de multumire,
Acuma 1-am prins. lute, ca
niste capre
ei din
dela mal se
o sumedenie de
negre, ascutite
usoare. leseau mereu ca la
ca la un atac toate se indreptau spre luntrea in care
tele.
vreme
in
apei spre Buhaz, popa nu-si
seama ce
goana aceea de lotci ; dar
in mare lotca
s salte prin valuri
pescarii in
spre Ostrov
geau la
abla atunci o
de
:
printele, unde mergem ?. Un pescar
voce de urs

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

62

N. DUNREANU

la Dumnezeu
Popa
i se
chipul, ochii se
tremurau.
se
ce vor s
cu mine ? Printele voi
se scoale,
spuie ceva, dar
aceea armata de lotci ajunse, inconjur. s'apropii,
din
tru
chipurile crunte
ochii
mutrele brboase
dintii
de rutate. Un glas se auzi :
nu-i
s-1 ucizi.
Intinznd o
amenint ; Anti-Christule, ludo, tu ne-ai
Iscarioteanul !. Se auzi rcnind un alt glas
tele dracului !. Anti-Cristule,
rersrind o
mai mare,
prin escadra de lotci se
Dumnezeu,

MATERN1TATE.

A. ILIESCU.

cu picioarele in crivace,
drept ca o statue, fr si pese de
balansul
Ivancenco.
In jurul lui, lotcile furnicau, se frmntau,
pescarii ageptau
priviri
de bucurie nerbdare, ca s vad judecata. Popo !
el
voce

ca de tunet.

capul speriat.
spune-mi, este Dumnezeu, sau nu
Popa
Dar cnd e noaptea neagr in jurul'
urgia se
deslntuie nici o
nici o
doar moartea peste tot,
noi
pe intinsul mrei, cui
ne rugm noi deck lui Dumnezeu ?...
tu,
vii
blestemi ?... fu vii
ne iei singura
Popa

www.dacoromanica.ro

REA

vii
spui
nu este Dumnezeu ?... De aceea te
noi, ca
s-ti bati joc de sufletele noastre ? in
te rogi Lui ca
ne ierte
!.... Asa-i, asa-i
se
glasurile ;
; el ne-a
tele
de luntri, brate puternice
chinuit a
de Dumnezeul nostru!. Din
spre
Unul dintre
strnsi se ridicau
Popa
capul, se
ridia o cange, gata
loveascA. Ivancenco
mil, am
uit
la Ivancenco
incep se roage :
eu... Am avut
pe toti
Dar voi nu
am suferit
o
1-am slujit
i-a luat
m'a lsat sdrobit, pierdut,
de rue mare bun drept, dece n'a tinut
popii se umpluser de lacrimi. El voi
mai spuie
gAciunile
?...
mie marea mi-a luat doi
ceva dar un pescar
pumnul
:
feciori
eu nu am injurat pe Dumnezeu
Altul rcni : Ce-1 ascultati,
vedeti cum se preface ?.
din jur stri-

glas :
aicea
se
Ivancenco strig :
lotca! Misa, Volodea !... hai sriti
Un pescar apropie luntrea. Preotul
cu
cum cei
se pregAteau
sar. Atunci el se
se
de bratele
: Fie-v
lsati-mi viata
Pescarul se smuci
voi
deprteze, dar lotca
de tare c fu gata
se rstoarne. Cei
din nou lotca srir. Popa
cele din
puteri,
de coastele lotcei
puterea desperrei,
tie in
luntrea,
: Oameni
nu m
Un pescar
cu
putere peste
cAz
in
;
celelalte lotci se depArtar
Catarlet, in chiotele de veselie

ale pescarilor cari se intorceau acuma

pat de popa
rece

Seara

lui pe intinsul

cu

au

tot mai cu putere se

In vreme ce prin valuri se vedeau siluetele negre

ale
care
se ridicau,
coborau, in deprtare o
luntre
in mijlocul valurilor
ndejde,
aproape
fie Inghitit de furia furtunei.
Laurentiu
ardeau.
uitaiu la el, eram
- Ei, dar cu
ce s'a fcut ?
- Ce
s se
?... S'a innecat. A doua zi seara i-au gsit potcapul
adus de valuri, a
zi, trupul.

- Dar pe cei cari

- Pe aceia i-a lsat liberi cA

cu
nu

sA

se

din nou. Se

mai

pe Ivancenco ?

e la
;a
destul sA se inteleag
cA s'a
luntrea, ca judecata
creadA.
doar
unul pe altul ? mai ales
au
tot satul. El
putin, se scul
patul. Ne culcarm. In

vreme nu putui
fatA chipurile

negre imi cutreerau creerul.

pe
cu ochii crunti, vedeam
mic,
durerea ce el
dela
luntre... Un pop
Dumnezeu, acela pe care el era pus ca
Acuma intelegeam foarte
bine sufletul lui, cum
pricina pentru care el czuse
de
Vedeam
chipul
ridicat al lui lvancenco care la comanda lui
oastea
de lipoveni credinciosi
la
ca s-si rsbune
cutremurai la gndul cA
eu a douazi
merg singur pe mare
unui
periculos.
nu mA voiu duce cu
eu. Dar
ciudat, a doua zi dimineat,
cele
lumini
revrsatul
veni sA
cheme cu o
btaie
us, niciunut din
sufletul.
In
rile de
Intuneric,
Vedeam

lui Ivancenco spre malul

unde ne

luntrea gata

de plecare.
N. DUNIREANU.

www.dacoromanica.ro

SAPUNURILE

STELLA
SUNT CELE MAI BUNE

www.dacoromanica.ro

AUREL VLAICU
1914.

Tiparul

atelierele Inst.
www.dacoromanica.ro

AUREL VLAICU
zi de jale pentru tot neamul romnesc. Din

AUGUST ! zi

inltimile la cari a ridicat geniul

a czut s'a sfrmat
despre care se credea
n'are s
niciodat.
Uimise
multimii prin ingenioasa sa inventie
prin
sborurile lui
pereche,
lumea credea
acest
ft-frumos e protejat de-o mn supra-natura!A ; un vultur
din
tul zbuciumat al
nostru,
alintat
inltimi, un copil, pe care vzduhurile

las s se joace, saldat in frumoasele amurguri

ale
un
ursit s se ridice mai sus
toti, s se apropie de
ne
cu el inimile noastre ingrijorate,
ni le
boteze
apa limpede a seninului, la care nu se
poate ridica ornul de toate zilele.
Cu ce

ne

la

admiram,

adoram, cum ne
nostru s'a ridicat
nostru, c din
acela, care ne
cu
de sus ne
cum

e al

sinin ceasurile noastre de

cum vorbeam de el,
iubeam
ne obicinuisem s-1 vedem ca
pe cel mai
de D-zeul neamului
se
cerurilor
noi,
mai
sbuciumat de pe
suntem vrednici de
timi luminate de soare, c noi
s ne facem
AUREL VLAICU.
aripi
ne smulgem din intunerecul in care
ar vrea sA ne
a fost
care
ridicat inimile, care ne-a spulberat. ceata de pe ochi ne-a fcut s ne uitm departe
ne pierdm in
inltimile nemrginirei. Geniul
nostru nu s'a manifestat nici-odat
cu o mai mare putere
indrzneal
in
de
miratie nimeni a 0iut
ni-o starpeasc mai mult ca acest fiu
din brazda
ardelean
de D-zeu
darul de-a cuceri
zrile necucerite.
vzndu-1 cum se
de pmnt, cum se
Cine n'a
in lumina zrilor
nu se mai vede... iar se vede ca
se topiasc
aprinse ale apusurilor de soare ? Sufletul cui nu s'a ridicat cu dnsul
mrginirile
? Cui nu i-a stat
fata indrsnetelor sale jola

www.dacoromanica.ro

66

ZAHARIA BRSAN

n'a zis privindu-i

curi ne mai pomenite de
nostru amortit ?
jucria lui genial cum se inalt
se
se
pe o parte
pe alta, plsmuirea a tot ce-a intruchipat
mai frumos
mai mret,
minunea
de
e cerul
- cine n'a
:
!
nu
fcut sfnta cruce
cum se rsfat in apele
trmurite ale
cine n'a alergat inaintea lui
c se
coboar, cine n'a
din
el aduce
fie-cruia, pe care
ne-o furase
ne-o
mai
mai reInsufletit, mai
mai plin de
in triniciea
din care s'a
acest
mare cpil 'cuceritor al plaiurilor neumblate ? Cine nu l'a srutat
cine
nu l'ar fi
nu l'ar fi topit in focul Imbrtisrilor, in momentul cnd
pe
din nacela
in care ne ridicase pe toti
ne
plimbase pe sub poalele norilor
? Cine nu se
miratie in fata lui
vedeam venind pe
inconjurat de
soldati, de oameni de copii,
ales de copii,
mersul
usor de

- era
s zboare, nu
umble
de-abea atingea
cine nu
privindu-1 se
s'a ridicat,
s'a ridicat
din ce deprtri
aduce D-zeu
iarsi intreg
copil,
cum a fost Vlaicu intotdeauita ?!
sntos
vreme ce
gazetelor ne aduceau
din toate unghiurile
frati de-ai lui de pretutindeni,
indrzneti ai nemrginirei,
cad unul
ca niste stele cari las urme luminoase in

indrznelei omenesti, se
zi mai mare mai
pe apele vzduhului,
Incremenite
de puterea
de curajul acestui fecior
mecat venit de departe ursit s se ridice
la cer.
In vreme ce fratii lui din
lumea
pltiau
viata indrzneala
de pe
Vlaicu ocrotit parc de un zeu nevzut se
tot mai
uimirea
la Viena, pe
dela Aspern
faima
de Romn
lupta aceea
neamurile luminate ale
apusului, din care
invingator,
coboand de-acolo asupra plaiurilor
din
Bucovina, cutremura
nostri uitati de
D-zeu
de noi
le
el
care n'au
nici-odat ce e
inltimea
a cerului.
A fost o
care ni l'a tinut, un Dumnezeu care ni l'a pzit
care l'a cluzit
l'a indemnat
risipeasc neamului de pretutindeni din
darurile pe care El i le-a dat.
A fost va
un apostol
cel mai larg inteles al cuvntului, un
care prin fapte de-o
mistic a zguduit, a trezit a
tat
amortite ale neamului su. A ridicat masele la constiinta
driei nationale adormite
fcut sufletele
fie mndre la rostirea numelui lui. Din palate
in umbra bordeelor spate in
numele lui
era pomenit
pomeneau se ,simteau
seninati de drag
de
mic
mare, Bucovina
tot
sufletul de drag privind in sus la cel care
le arta
Era al
al tuturor, al bogatilor
sracilor, al
topiilor... al tuturora!
A fost un
care ni l'a tinut ca
vedem
totii ; s ne
chinm
smerenie in fata lui
multumim. El ni l'a
ca
ne
ne-a artat copilul trimis de Dumnezeu!
arate tot ce ne-a artat.
s ne dm
zi
de asta.
In vreme ce fratii lui se
prin toate unghiurile lumei,
Vlaicu
pe urma
romnesti ca
le
apoi
trecnd
scruand
ochii lui de vultur pmntul dusman. Nimeni
chemase.
c trebuia
acolo
s'a dus.
Simtise

tunecat

.stiintei

din zi

www.dacoromanica.ro

67

VLAICU

putut s mai stau

! le-a spus camarazilor aviatori miliFoarte semnificativ ! Un suflet de erou, care nu-si mai putea
eroii.

fie

s'a dus acolo. Nu l'a chemat

s'a dus...
nu
aceasta!
Stelele aviatiunei se rostogoleau
una
alta
noi ne
la luceafrul nostru
admiram in
In mintea
el nu
putea
fie de
sus, vecinic mai sus.
putere de vraj Inconjura pe
acest indrznet.
credeam,
ajunsesem
credem. Era
lui, el o
plAsmuise, el o intruchipase, o cunostea
cunostea.
tia
fiecare
fie-care
fiecare
de
Vorbise cu
ce frumos
el
vorbeasca
toate ! Le
le netezise, le
tase,
din viata ochilor lui cuminti putere din puterea
le legase pe toate la un
el se
de toate
lui..
de voinic
cinstea
care se lea& fratii
de
cruce.

CARE S'A

CASA

vedeam

VLAICU.

virajurile cari vor rmnea de-apururi neuitate

ne mai
tiam pe el acolo
pe tot ce
el era masina masina era el, rau una... noi cari, cunosteam
putere de geniu avea
era vorba
o
Un mare mecanic
un mare pilot
pe deasupra o putere
de toate.
Ajunsesem
el.

bine

credem
mai
vor
stelele cerului
uitasein in fata lui
omul e
ar fi de

Cine-ar fi crezut

o zi mare pentru
ne

ziva aceea de
va
nostru. S'a ales
mai
ne va
S'a ales dar n'a
!

www.dacoromanica.ro

de-apucare
!A

68

AEROPLANUL VLAICU

la
ca
se
care l'a adApostit. S'a
s'a
in sus
tot mai sus, strAlucitor ca soarele care
ca un vultur
curat ca un Dumnezeu. Zi de
de jale
de credint, de jale
de desteptare a sufletede pretutindeni.
nu
ne
fata
! Prea
era frumos, prea era mare in el
ca s mai poat duce pe aripi
materie. Le-a lsat
cad. Gndul s'a dus
Un fulger care s'a
lsat nprasnic pe
suflarea
A trecut
sguduit
Ardealul
Ardealul in plin
:
a primit vestea
despre marele end care a trecut peste Carpati
unei
de mari
!
se
primeascA vestea aceasta : in plin srbAtoare !...
ne fie ceasul In care se va pomeni de
clui ce l'a
purtat. El a
totul ca
ni-1 arate.
viata lui
jertfit-o ca
arate. Para-ar fi : Uitati-v,
desfac de el,
sus in lumina soarelui ca
vedeti mai bine
Zi de
zi de care marele disprut s'a ferit intotdeauna. S'a temut
de tine, te-a ocolit
la
tot el te-a sfintit prin moartea lui
vecii
vei fi
Sau poate a
o rsbunare a ?
e
vecilor. Tu
marea srbtoare a
din Ardeal unde a voit el

una.
apunea,
jale
de

se

opriasc. Dar
toate semnele din lume s'au adunat atunci ca
nu trebuia s le
Era ziva implinirei scrisului lui,
era ziva
din inceputuri ca el
marele
de mult. Ce-i trebuia acestui
lui tat care
le-a

nu
are de
treac
vinerea
noaptea
ziva de
trudit
obsedat de-o
cu
oistea, roatele
osiile negre, pe care vecinic o vedea
ochilor ?
sculat din pat vinerea noaptea,
spunea
ca
s nu-i trezesc pe
am esit in
doar-doar voiu pierde din ochi
aceea care nu-mi mai ddea pace, n'a fost chip.
a doua zi,
toat ziva...
Un prieten intim a visat Vineri noaptea un sicriu care
intre
autOmobile pe drumul dela Ploesti spre Cmpina.

www.dacoromanica.ro

69

AUREL

zare - spune priLa o

de 500 metri
a fost semnalat
inarul
Bnesti care l'a
- aparatul a
in cercuri
mici att de indrznete
iti
impresia
se va frnge in
In
acest moment aparatul s'a
sub grade
a inceput s alunece pe
la o
aripi
linie
de 50-60 metri
dela
Vlaicu printeo manevr disperat a armelor... etc., etc.
ameaz
orele 3 jumtate 4, cu
visat eu
minute
plecarea lui dela
; exact
cum se spune
s'a
Un vis in care am
!A
unor
de arbori. Imi
acum in urechi motorul pe care
auzit prin vis urlnd in disperarea cderei. eu nu
nimic despre sbode-a trece muntii !
rul lui,
despre
foarte de aproape a lui privind pe fereastr
alt persoan din
din inltime chiar in vremea cnd el a
adevr la
l'a vzut
muntilor. Am dat un
ascuns
cu minile !
adevrul
Foarte ciudate semnele acestea ! Dar semnele rmn semne
unul singur :
In anul
de
zi de care
s'a ferit intodeauna, la
31 August,
la 13 Septembrie st. n.
de
Cotrocenilor cu marele
de-a trece Carpatii. Aterizeazi la Buda,
sosea, aproape de km. 13. Incearc de 3 ori
se ridice de
cu mare
greutate
sborul
minute, poate
13, se
din
aparatul moare.
etate de 31 ani.
*

S'a
in anul
in 6 Noemvrie comuna Bintint
comitatul Huneadoarei. Aici pe malul
copilria sub
-Ingrijirea printilor
Dumitru
Ana.
fratelui
mai mic,
Ion, un indemenatic
in tot
de rnestesuguri, a
cati-va
la
- toat ziva
petreceau
din sat. In vremea asta -

INGINERUL AUREL VLAICU IN AEROPLANUL

www.dacoromanica.ro

Acolo steteau de dimineat

in fundul grdinei pe unde trece un
de moristi. Intr'o zi au
o locomotiv din
fel de
seara,
: Pe-ad
focul, aincoace
auzia
s se
rotile.
foarte importante pentru cariera lui viitoare.

povesteasa
masin pe care a
Nu
vreme a
a mai
una de treerat, toat din lemn. A legat'o cu curea de
l'a pus pe Ion
S'o fi
de toat minunea. S'ape
a

dunase tot
s'o
cum
a fost el de mic. Tot cu fiare cu rotite.
S'au dus apoi la
a
4 clase primare
gimnazial.
Am nemerit de
dat in
chiar la un lctus. Lumea lui. Toat ziva
uneltele omului.
prin clasa
sau a doua gimnazial, mi-aduc aminte,
in
a tot mestesugit, a tot cusut, a tot legat a
un
Ion. I-a dat drumul
noaptea s'a
deasupra satului de nu mai
-dormea lumea. Se tot mirau
Ce stea
fie aia de
de
colo ?
Dar

minuni n'a
de nu-mi mai aduc aminte.
Acum cum zic avea 6 clase gimnaziale
gAndul meu
fac pop.
El
in ruptul capului.
chiar in anul
se
legea-cu congrua
ca
li se
leafa
au opt clase gimnaziale.
? Hai
mai dau
nu m'o
D-zeu,
Ce mi-am
o
bun.
dus la
la gimnaziul unguresc.
In vremea asta vara
acas
tot felul de nimicuri. Cu electricitatea s'a ocupat
A chemat oameni la noi in casA le-a dat
le
mn. Ce
oamenii ?
sguduit de
mai gata
dea
jos. N'ar fi
pus
pe ele
le fi dat
Da el,
a fost posna
intodeauna, a ascuns o masinrie
sub
da
omul
sus de
mai

- Tot in vreraea asta a venit

potcoave
de magnet. Ce le tot

lacrimele.

dela Sibiu c'o

ce le tot
vreme
mobile perpetuu.
lsat dela o vreme
asta-i lucru mare
poate n'are s'o

pierdut cu ele.
mi-aduc aminte c'o spus
niciodatd nimeni pe lume.
2 ani a isprvit gimnaziul din Sibiu

- Ai isprvit

- Da atestatul

acas.

?
?

Adus !

- Las'

eu,
e in
Cu vorba cu treburile
mi-am uitat
cer. CA
am
dit atuncea. Eu
;
fac
Lui numal de asta nu-i
Mi-a
mai bine se
in
se
SA
eu
viata muierile
- zicea - sunt prea slab
prea milos nu pot.
?
spuneau
domnii dela
dau la inginerieCe
mai
cA are
din el.
dau,
dau... dar cu
?
noi o
!

greu de tot pe vremea

pleac la Budapesta, zicea

se duce
fi fost, nu
numai
toamna.
atestatul !.

se

www.dacoromanica.ro

fi fost, n'o

AUREL YLAICU

71

Eu
uitam
Ce atestat, de unde, cum?... Eu
in
el vine cu atestatul
Ce se
? In
il trntise din literhtura ungureasch, n'avea nid
un atestat atunci
acum fusese la Sibiu
fcuse
odat examenul.
Imi art atestatul.
Incercai eu apoi pe la Mitropolitul,
la Sibiu,
gsesc
dar n'a vrut nimeni s m asculte.
trimes la Budapesta pe cheltuiala
mea.
da D-zeu! mi-am zis,
se duc s invete el ce-o vrea ce-i
place. 2400 de coroane m
pe an. D-zeu
un an de stat la Budapesta s'a dus
Mnchen unde a stat patru
voluntariatul la marina de rzboi, in Pola.
ani. A fcut

1NGINERUL A.

AEROPLANUL

www.dacoromanica.ro

72

ZAHARIA

toat ziva
In
Avea acum multe adunate acolo. Fel de fel de pile
mai miram,

uneltele

fiarele
de

'i-e mestesugul.
mergeam
el pe
pe
in sus la un
de telegraf :
noi
ce mai vorbesc oamenii. Zice

nu

zi,

vedem

numai

scoate din bu-

zunar o
leag o
de un
al ei
peste
fi auzit
: Halo
sus. Imi pune captul cellalt la
dapest, halo Deva, halo
o cmedie
Prinsese telefonul.
La Mnchen n'a fcut tot
? n'aveau
invete
examene.
a furat lumina electrica de pe
adus'o in cas. Bucuria
mai multi la un
Seara o aducea dimineata o
ca
nu-I

Intrerup aici pentru un moment povestirea btranului ca relevez

dintr'o scrisoare, pe care
scris',o prietenului su, pictorului Simionescu,
Lugos, din anul in care se angajase ca lucrtor in fabrica lui Opel din Russelsheim, un an
de
face
Sunt
foarte caracteristice randurile urmatoare pentru
sufletului de roal marelui
foarte importante pentru masina lui de
zburat de mai
e un sat
numai fabrica e foarte renumit. Am ajuns bine
nu
mai
nimeni in construit. Acum vreau s
apuc de masina
de sburat. Fabricantul e prieten cu
mi-ar da
fac masina,
dar eu mai bucuros
da invenlia
Am fcut gramofonul de zice tare. Am mai infiintat
patente, dar sunt
cam scumpe
le
nimeni. Trebuie
omul
noroc la
inventii. Mi-ar place
te-ai
tu mai mult
masina de sburat,
barem
ceva,
tu ai putea
Tu
eu numai pentru
trebuie s'o fac...
ea
(Aici-spune
mai departe-la fabrica asta a
un motor
care le-a
pe toate celelalte o inventie la gramofon pe care a

din cari a luat trei sute

cari a plecat la
un an
s'a dus inapol l'au incurcat
nu 1-au mai dat nimica.

dut-o
30000
Pola, la militie.

cu nu

ce

S'a

- Am

desgustat
stau aici

Intr'o

zi

ostenit.

hodinesc,

tare m'am

de

spune :

am scornit ceva.

- Ce-ai mai scornit,

- Un lucru mare, o

de sburat !
comedii ! i-am zis. Ba mi-a venit
mai citeam eu
foi
tot
unii
altii...
dai 6 fiorini
m duc
ai
vezi d-ta!
A trebuit
dau. A plecat la
intr'o
d'alea d'ale noastre.
s'a
a srit din
un
mare de
brate
joace.
el a fost totdeauna
vesel
din

- Taci

nu
sin de sburat !...

cale.

eu o
i
de frumos

esit din sat

sbori

s'a
lemne
un

tu.

am noroc. Mi s'a
un semn. De
un cocostarc a sburat tot inaintea

tat c'am s sbor

de lucru el
Ion. In
A scos'o la

de funie, ceallalt capt era

am

uite-asa,

eu.

trei zile a fost gata

Din
esit tot
prins niste
de
pe-o osie
tinea

www.dacoromanica.ro

KIMON

www.dacoromanica.ro

CELE DOUXSPREZECE FETE DE

74

ZAHARIA

s'a suit sus

cari erau
a dat drumul cailor.
s'a ridicat in sus
la zece metri. Caii s'au speriat, au
s'alerge de de-abia s'au potolit.
meu a jucat
de bucurie
de-atunci a fost
a fost sigur
are
sboare.
cteva zile a venit lume dela
a mai incercat odat. Veti
fi auzit D-voastr despre asta,
s'a scris prin
A
apoi o
in
de funie i-a pus un gumilastic
care a plecat
Bucuresti.
de motor,

capul pe piept.

povestirei

i s'a lsat pe

durere

surprinse

fata lui
inmuiat in
rar mi-a

un rstimp
cu
:
De atunci tot mai rar... tot
fi avut
necazuri... dar tot trebuia
serie...!
Ce
mai spui Citeam
eu pdn foi
azi cade
m

va ajunge

azi...

dobori.

el ale lui,

pe mine

a fost. L'a-ajuns pe el a ajuns intreg neamul. Vestea cderii lui

a aruncat vl de doliu pe
suflarea romneasca.
o viat de
de
pe care a
Bucuresti,
ce a luptat cu toate mizeriile, pe care dl.
le-a descris
ne a
le-a
ca
se
ce cu
cu multe lacrimi amare a esit biruitor s'a
unde a vrut
ridice
unde am vrut
vedem
noi toti cari am crezut in el,
i-a ertat pe cei
pe acei putini ri, cari vor sta vesnic
capul
in
de rusine
au un strop de constiint - i-a iertat in
la cele mai
nemrginitei lumi, care
pretuit
iubit dela Palat

umile cascioare din Ardeal Bucovina.

Moartea lui
plin de inteles a cutremurat toate plaiurile romnesti
lui a fost
asemnare in viata BucureVilor.
atunci in revarsarea aceea de lume, care
din toate
care umpluse
trotoarele
stradele, care se ridicase pe case
prin
bisericilor,
infioratd de coruri muzici,-s'a
fie-care, dela
la
neag
dela boier
la muncitorul de toate
-e ptruns de mare
durere
de
de
un mare om pe care
l'a pierdut neamul nostru. Aeroplanele cari jeleau
pe de-asupra convoiului
acestei
o solemnitate infiorator de

petrecut lumea pe
care se ducea la locuinta de veci
tutea militar pe pept, cea mai mare cinste pe care
poate s'o dea
toat

La

al

a
pe

St.

cosciugul lui

dorul de ai si

s i se

viata,

se

ca
ne-am

in genunchi, un cor
o

de

de glie

imnul La arme

din Ardeal punea

de

ca

marele vis pentru care

una pamnturile
de el
soarelui.
nu, nu ne-am
niciodata. Ca un munte
s'ar

potoleasc
jertfit
!

El n'are
Nu
moare muntele !
Nu in
! In sus te vom vedea pe tine de-apururi. N'are putere
te-ascund sufletelor noastre. Nu poate
te acopere. Adune-si
lui
zi cu
an
an
ani nenumrati...
drumul furtunelor
chiar de V-ar
s'ar
muntii,
viscolelor
Prea
te-ai
trudit
te
in sus,
ai
tot nu va putea
te
www.dacoromanica.ro

75

AUREL VLAICU

prea a fost mare ca

fost sus
ascunde.
ne
il
f

fruntile cu totii ! Acolo-i tara

cuta in jos. Acolo
! Acolo e

acesta

te

acolo in albastru.
lui cel mare ! Ridicati-v

auziti ?
priviti.

vedeti cum se
vedeti a,colo

de greu incercat.
putut
piece dintre noi
arate.
Eroule ! Ce
era
ai

prin

va

va

ochii
neamul

s ne arate drumul. I-a fost scris lui

mori ca
lumea! Dumnezeu carete iubia ti-a auzit sufletul nu te-a fasat s mori ca
lumea !
Nu! Erai ursit din inceputuri
prin moartea ta
zgudui
privirile spre
vrut tu
te
!

AEROPLANULUI

Ridicati-va fruntile ! Acolo sus e el va fi,

acolo
intotdeauna
voi
copiilor
Acolo in lumina soarelui ! Era
copilul soarelui sufletului neamului nostru !
mult incercati ! Uitati-v in sus
veti avea
uitati
zare de pe prispa casei voastre
cum o
asteptati ! El
va mai
Doar soarele
va arde fetele ostenite.
din milioanele
de raze se va cobori una s
indurerat al neamtilui, pentru
care
de eroic a
dragul
scumpul vostru copil.
Du-te
te
soare
Du-te te odihneste 1 De
ai de lucru
Ai
te
milioane de
ca
milioanele de suflete, cari
vor
pe prispele srace ale neamului
de pretutindeni !
de-acum
Du-te te
! Numai tu l'ai cunoscut. Numai tu
!

www.dacoromanica.ro

DENTIFRICES
ELIXIR,PTE ,POUDREouSAVON

DE
BENEDICTINUL
(ELIXIR, PRAF, PASTA

DIN

SOULAC
PENTRU DINTI)

singurul dentifrice ale

antiseptice s
cu totul
vit ingrijirilor
El
dintilor
o albeat splendid,
gingimicrob
ile distruge complect
E

Trebue inlturat cu

toate

pusele chimice
nu
nici o
a se intrebuinta numai BENEDICTINUL,

doriti a avea Dantura

FRUMOAS

De vnzare la toate DrogueFarmaciile din

www.dacoromanica.ro

un Yin

un zeu
fata, ednd

de-arome fine

in mdini

rotunde

buze,

urmdrote-ori-undc
meu,
la lume

iubito,

eu tree
in jur

fruntea
'ncredcre

Pc

larmd,

imnul cald

de pretutindeni cum
uteri

ce
aprin6

in mine
mi-o 'nfruntd,

aprig,

luptd cruntd!

www.dacoromanica.ro

cale.

HAREM

ROSEE

(ROUA
)
La Rose du matin au fleurs
- La Rose du Harem aux femmes
ROSE

HAREM este o

ploaie parfumatA de frumusete.

i face
sbArciturile, pistruile, arsura soareetc.
un ten alb admirabil.
lui,
ROSEE DU HAREM este un lichid incoparfumat.
un produs absolut
hygienic este recomandat
special de medicii

din facultatea din Paris.

Cereti catalogul produselor du Harem,
cum
modul de ntrebuintare.
Doamnei
VACHON, 277 rue St. Honore
Paris, sau D-lui BRUNO SCHERER, represenParis (fost Doamnei) No.

Bucureti.

BLEU

www.dacoromanica.ro

DELA

GARDA

pe vremea rascoalelor. Zadarnic ceruse

Cezar Mntlut,
in
arma guvernu nu rimesese
un
pe malurl Dunreil,

tp-reajma

cu casele lui turcesti turtite subt acoperisurile Innegrite. de olane,

rmase numai in paza
opt gardisti
revolvere. Atunci domnul subo idee
prefect Cezar
:
infiinteze o gard ciLa acest
mare domnul
subPrefect se
cu palma peste
frunte,
frec fericit mnile,

srind de pe scaun,

ca o

vijelie, la domnul ajutor de subprefect :

Avem

Nicule, am gsit
noi armat ;

gard

- Bravo, cucoane Cezare ;

idee, cum se zide,

fad,
un tablou de toti oamenii
cari au
;
organizAm
garda
dragule... Stai, vedem, cine-ar
fie in garda
: eu, unul, tu,
Nicule draal doilea,
ocolului minier, al treilea,
domenial, al
patrulea, politaiul, al cincilea,
rectorul societtei
docselea, primarele, al

al optelea spiterul, al nou-

lea... Mai
din Turci,
SEVERIN.
pe Hagi Hagis Hasan, pe
pe Mustafa, pe Suliman Kerimpe,
Bairam Hagi Mamut,
intruchipm o gard
de
zeci de oameni, pe putin,
se
vestea, dragule...

CAP

COPIL.

cincizeci

- Minunat, cucoane Cezare, minunat...

o s ne putem
noi hodini...
tii dumneata,
de cnd a inceput rscoala, eu nu mai am somn actrea ?
- Mie
spui : eu ziva mai dorm ce mai dorm ; noaptea ; somn epuresc,

www.dacoromanica.ro

N. N.

80

la fiecare

prin intuneric, revolverul de subt

is treaz
pusca dela. cap...

facern

randul...

zic

patuzeci facem de gard dela ceasurile opt seara

la miezul noptil ; ceilalti, dela miezul noptii
la 5 dimineata,

fim

Fireste, cucoane

In

tot

au rsuflat
o

te hodinesti

fie

subprefect

de

nostru pzit...

zic.

ceasuri

toti

suprefect ; un

Prin
lumea
de
a domnului
prefect Cezar
acuma mai
mai
sus,
fiecare simte,
la
o sabie. Numai
orbeau,
cafenele murdare,
cafelele
in vesnica
nepsare, cu ochii
adormiti, tintiti in
;
berzele
pe
lume
n'au aflat nimic de infiintarea grzei civice care era
Macinului.
cucuete pe
caselor, tot
de nepstoare
ca
Innainte, oH treceau,
sbor lenes, peste acoperisurile de olane, abia
clipind din aripi, ca cum nu s'ar fi schimbat nimic in lenea
a
*

pe la ceasurile 9, incepur, deodat,

pe
turcesti,
Mcinului, - unul
unul, - soldatii grzil civice, innarmati
dinti. Dduse
Subprefect Mntlut, ca, la ceasurile
10
se
garda, innarmat, in mijlocul targului, fata birtului
lui Stoianof,
primeasc ordinele cuvenite. Unii, erau inarmati pusti

de
cu cartusieriIe ;
erau
numai
revolvere.
pusese la plrii pene de
ori de curcan ; vr'o doi eraa
niste chipiuri vechi, gsite cine
unde prin ce poduri.
erau
cu cizme de piele ruseasc,
caramburile
la
coapselor, care le
o
de muschetari ; altii erau
ghete
; unii aveau
;
Dumnezeu
pe unde,
iartagane turcesti altii se
de
; unii
o curea se cptusise, de
Imprejur,
pistoale, cu
cu junghere de
de
cari au
razna pe

uliti. Cu

incruntati, cu mutre fioroase, speriind copii,

lumea pe la porti, pe la ferestre,
; numai
spionau
de dupa perdele de
zplazurile innalte,
nu se
albe
innltau gaturile minaretelor, ca
uriase psri mirate.
Turcii
lsar caMele
buluc de prin cafenelele scunde
cand
garda
fu in pr, in mijlocul
se
la un colt de
furitorul armatei acestia ciudate ; domnul subprefect Cezar
Imprurnutase un chipiu
tunic dela polital
le
nevestei
le
de cpitan ;
la coaps
un iartagan imprumutat
Bairam Hagi Mamut, cpitanul
; in
picioare, avea niste cizme
pentru
de
cu
ridicati
sus, la
prinse de
stea astfel,
de o cingatoare
se
astfel,
voiniceste, de
Domnul Cezar
drept in
cu chipiul pe o sprinceana, musttile lungi,
din proaspt,
rsucite
ca
coarne de berbec.
garda
izbucni intr'un ura cumplit, sboare
berze speriate,
din

cu

chipiile

inimei :

Triasch comandantul nostru,...

www.dacoromanica.ro

fesurile,

81

GARDA

domnul Cezar
deget la

de fericire, duse,

inima
cu

voi,

aceea garda
vin de Sarica
dinprejur se

infiintarea la domnul Stoianof,

care, de obiceiu
posomorit la lumea
privi.
fata deschisA, musterii. Oratorii

In

tuasturi

nului
al

paharele se
din

Din ziva
lobe,

tuasturi, srbtorind pe inimosul comandant

orator il asemui cu Cesar. altu

Napoleon ;
sear,
veni remea ca jup .trularea ;
ceal Ita
se
se culce.
schimba
ceasnrile 9, garda
in
goarne
civice

se

a Ghecetului, la tir. In fruntea

www.dacoromanica.ro

82

N. N. BELDICEANU

cu chipiul pe
cu dreapta
iartaganului. Toti veneau
nu
de tot, veneau :
ci
insemnatatea slujbei ce
;
la
Bairam Hagi Mamut,
Hagi Oglu Mamut,- adica: feciorul lui Mamut, Suliman Kerim, Mustafa
Hagi Hagis Hasan
in urma
pas militaresc, puzderie de
de
cu fesuri,
de turcoaice mititele
domnul subprefect Cezar
pe

cu patru coditi pe spate. Apoi,

cu

ce se intorceau dela tir,

se vedeau, pe la cagrade de-ale

fenele, soldati
'n

ice,

ce s'autrist al

tanguitul

Hogei, in minaret
sorul se
din cAnd in
se
a

un glas

Ori prelung

Lucrurile mergeau de

dormeau acum
de

nune.

bine. Dar, inteo noapte cu

ca ziva, pe

garda,
ocolul

ce

lui, poposise ca de obiceiu, la

birtul lui Stoianof, se auzi,

din spre Karcalin, un

prelung de
care
departe, peste

se

gheolurile, ce se vedeau ar-

oglinzi, in noap-

ca

tea cu

rsculatii,

strig domnul Cezar

V. BOERESCIT.

increment. lar
alte trei

garda
cand

turi, aproape ca
zece pasi,
domnul subprefect se
cu iartaganul scos pe gura pivnitei
el se mistui,
ai
garda ;
domnul Stoianof,
repede obloanele
.grea de
se

Numai Mustafa Kadir

musterii.
Bairam Hagi Mamut,

neclintiti, pe
de unde se
in lumina lunei, ca ziva, toate gheolurile
din preajma Macinului, cu privalurile, grindurile
cherhanalele
dealul

trecusera,
din Luncavita.

cu lotcele,

N. N. BELDI CEANU.

www.dacoromanica.ro

de

PACEA DELA BUCUREST1

- Cu o privire

asupra razboaelor balcanke -

de vre-o 20 ani,
2wastre politice.
N'am avut
ca in

atentiune,

timp, aproape un
de
la vre-un
mare pentru
care
sufletele tuturor romanilor. Lupte
au
aprige,
nu
Oameni de
a
tara acest
in deosebi la cei politici.
Dar mintea
rare ori a
de idei mart Putinele
pentru unitatea
a neamului, au
uneori
procese corectionale.
Luptatorii pentru cauza
s'au intors repede la
poldice, de partid,,- luptele pe
s'au
prins 5 mai
mintile s'au
in
negru al
banalitati
injurii,
vocabularul s'a
idealul national a
uitare,pentru alte vremuri - poate

fiu

pentru alti

acestea politice
la josnicie,
doar
o
Aniversarea
mari din
trecut: Unirea Principatelor, Proclamarea Regatului, luarea
Intre

Plevnei.
Mai

serbare na
un
de ideal, sau mai
in puterile
o
versarea celor 40 ani de domnie a M.
national&
domnie

pentru

expozitie
din
expozitie
de

caracter mai pro-

din

care nu

de crepentru viitor : AniRegelui

Expozitia

de 40 ani e un prilej de

popor ; cum
eel

ci

un prilej 5 mai bun pentru

pentru

venit la acea
a poporului
din
tinuturile
ei;
fost
s'ad
vii,
de menirea neamului
doritori de indeplinirea idealului
a fost uitat
multi dintre
din
veniti de peste
au
convingerea
de pe mintile .simtirile
intru

www.dacoromanica.ro

DIN CAMPANIE.

PODUL MILITAR PESTE DUNRE LA CORABIA

www.dacoromanica.ro

DIN CAMPANIE.

www.dacoromanica.ro

SPRE

86

C.

din

mai mult in
in

deatunci a inceput
se vorbeased
despre ideea
de

se

scrierile n'au
efect.
simfirile tuturor straturilor sociale din regat
ani am constatat
o
aproape
ce ne-a
la

snfleteascd

toti dela inceputul

din Balcani,
ttatatului de pace dela
Cnd se
luptele politice
nostri politici se acuzau de trdare

cnd oamenii
mai
al tunurilor amesteca in
trupu- prezentul dureros
resperantele
viitor mai bun,

cnd tirul
rile

trecut.

Nu in trecutul epocei fanariote, care ne-a

pentrw

de cari

ne-a strecurat

mult timp de

azi, - ci in trecutul relativ apropiat, dela

1859, 1864, 1877.

mari in generatia
pe destinele poporului de robi, rup lanturile
libertatea
mai mare sfnt
dreptului civil, al
omului.
in
dusmane poftitori de Domnie in oropsitele Principate
desbinate
ele,
patimele,
se unese ca
un
pentru
contra hotdririlor sententioase
gravilor diplomati
conferinta din Paris.
Domnul ales
Principatele
marile averi ale
de greci impropriepe
din
un
de robi legati de
ce-1 munceau,
proprietari agricoli.
Ce

tuese

orice

Domnie

dureros al

Domnitor al

Se astern anii peste umerii

pletele
dar sufletele le
tot tinere.
Aduc
Domnitor un print strin dintr'o
familie ger;
el
o Constitutie dintre cele mai liberale
el fac
dela 1877,
urma

iar mai apoi

principatul la rangul
mari, inteo
Ce
muritori ! Ce eroi!
de orn,
de idei
de
curate.
ei, - un
deschis pentru o
binemenit
tndrului
o putere deun
pentru o
a
dependenta
de regal.

nationale.
dintre
mund
alte

un

nu poate

cuitorii lui sunt prea

!"
acelei generatii nu erau
ea. Ei
munceascd

teased, folosindu-se de puterea

avantagii.

stat tot felul de

de ideea coprogreseze cnd lo;

ei, ci sub

pentru a

www.dacoromanica.ro

se

dela

PACEA DELA

5 de
dar

naivi

87

rodnic produce
avutia
dar statul
putin,
oamenii politici
pe seama statului 5 muncei
zilele a
muncitori.
politici cari au averi personale, sau
averi,
cinste 5 respect pentru banul public, sunt socotiti ca
incapabili.

fatal ca politica nentru

politica pentru persoane
politicianisnna,

se

lui,

injosirile

Trebuiau deci zguduiri puternice pentru redeeeptare zgufie indestulatoare pentru

duiri au fost ; - s dorim ca ele

a ne readuce pe
la datoria
*

La 1900 agitatorii bulgari pentru

Bucure0i, iar posturile bulgare
Se

un conflict diplomatic. In

Bulgrilor. Guvernul tine consilii

sentinelele noastre la fronun viu

contra
note diplomatice din care reese
fie declarat.
nu suntem
iar
scade, inimele
se

un rzboi
e apoape
din consiliile de
se
indeajuns pentru
din
credinta
ne pot zdrobi ori
cnd.
peste Dunre,
De-atunci credinta aceea,
vremuri, a crescut necontenit

DIN CAMPANIE.

iN

www.dacoromanica.ro

88

C. DBMETRESCU

DIN CAMPANIE.

MASA

nid

marsul armatei noastre

pe

nostri.
s'a

In 13

la Sofia, acea

n'a prsit

mult pentru armata noastr, dar nu

guvernelor
trebuinta. Uneori s'a dat chiar
unde se
risipitoare au
l'au
cereau cheltueli tot mai
Dar
din 1900 ne
parte
desteptarea aceea pe
mtate ne-a slujit
ea indeajuns pentru faptele mari din
1913.
Cnd a izbucnit primul
din Balcani nu mai eram
starea de
nepregtire dela
aproape gata
in foc.
pe scurt, faptele
acest memorabil
1913.

ndemnat

necontenit a

pe Italia

Germaniei In coloniile din Africa, au

porneasca pe calea cuceririlor usoare. Cuceririle

erau de fcut
Turcia,
Imperiul Otoman, prin necontenitele
neorndueli launtrice, deschidea singur pofta
popoare
din tinuturi.
s'a fcut
prea multe forme, Italia a trimis armate
puternice
Tripolitania
italo-turc a durat
s'a
fatal, in dauna
Pofta de cuceriri dela
mai aprig Bulgarii,
o simtir
Muntenegrenii, vasalii de eri ai Otomanilor.
Italia.
deck

www.dacoromanica.ro

PACEA DELA BUCUREM

89

comerciale Turcia african, statele crestine din Peninsula

aveau
Turcia europeand
interese mari nationale.
Faptul a fost recunoscut de toat lumea. In Macedonia erau
bulgari
greci
i mai multi ;
Novi-Bazar ca
Albania srbi
muntenegreni. Spiritul de intregire
care
veacul
care
pe popoarele crestine balcanice
spre
national,
ne
pe noi, Romnii, s gndim

struim pentru ajungerea la unitatea

Turcia
urma rzboiului cu Italia,
potrivit pentru crestinii balcanici
se
ei
contra cotroTitorilor de veacuri.
s'au miscat.
Cum
fiecare dintre statele acelea
prea slab
a se bate cu
"Turcia
exemplul dureros pentru Grecia nefiind
prea vechiu - ele
-au format
pentru liberarea
din Turcia
european. Din cele aflate
urm reese
despre acea
n'au
state : Rusia
Austro-Ungaria, cari,
una ce face
.cealaltd, au
dat tot coneursul
Bulgarilor, ci
Rusia a dat primul
mai puternic sprijin nu

aliatilor. Ea a amenintat pe Turci cu un rzboi

Asia-mic
i-a
prin
de mobilizare, concentreze
armata
asiatic,
parte din armata turc, pe frontul
erau
mai
.amenintati de
ca Turcii
se gseasc
Procedarea aceasta foarte iscusit a Rusiei a f

.DIN

www.dacoromanica.ro

C. DEMETRESCU

90

de
in Europa,
Bulgarii au
in Macedonia,
Muntenegrenii
Albania

in Tracia, Grecit
Novi-Bazar.
de
de

Armatele statelor aliate au inaintat repede,

cuceriri le-au impus atacuri salbatice cu baioneta. Invingerea Turcilor a fost
Putina
ce o aveau in Europa
ea
pe mat
multe fronturi, deci mai
Apoi nepregatirea
s'a dovedit
mare,
s'a constatat
turci nu puteau folosi
tunuri
de-abia sosite din Germania.
Prime le
au dat curaj
cari mai
au suferit
perderi foarte mari, la Ceatalgea Adrianopol
au fost siliti
renunte
la cucerirea Constantinopolului
trateze pacea la Londra.
*

izbucnit in Balcani nu ne
Aceasta au

DIN CAMPANIE.

toti,

Rege,

la cel mai

CORESPONDENTIL
CU

pe noi,
muncitor din

RZBOW

Biruind Turcii, uoi nu pierdeam nimic. Biruind aliatil, lucrul se

La noi se
Bulgarii sunt
bine de
reorganizat armata. Se
fata aliatilor, Turcia
in razboiul cu Italia, are
reziste greu. Dar faima
din trecut a Turneseriozitateaa Grecilor, indreptteau pe multi
cele din
Otomanii vor
Pe de
parte, motivul
razboiului ne
o mare repentru liberarea conationalilor.
Aliatii pornise contra
ne
noi contra Bulgarilor ar fi
se intregeasca. Imposibil de primit
clarati ai unor popoare cari voiau
noi, cari avem un ideal national de
asemenea
de
Dar se putek cum s'awww.dacoromanica.ro
intamplat, ca aliatii
fie victoriosi la

91

PACEA

mare,
poftitoare a Dobrogei,
noastre s'avem o
de
vreme. Rezerva noastr complecta
dusman de temut pentru
de admis.
balcanic
deci cu
Nu
fi uitat nici faptul
in Macedonia locuesc sute de mii de aroconsangeni, pentru pstrarea nationalitatei
Roman a
a muncit mai mult.
cheltuit mult
de
Se
deci s.
o atitudine

din Balcani.

Pentru ajungerea la o asemenea

aveam
seama de fortele pe cari ne bizuim : forte interne

Cu cele interne stteam. aproape destul de bine. In

puternic pentru interventia noastr in

Ridicarea sentimentului national dela 1906
din 1900, redesteptarea dorului de
de

DIN CAMPANIE.

trebuint
externe.

ne

nn curent

amintirile dureroase
e la

VARNA.

CINCI CARI AU

cea interesatd a diferitelor categorii de oameni.

politici, ai ticolele

ale ziarelor, - toate acestea contribuise la

formarea curentului razboinic.

Finantele statului erau destul de infloritoare.

Armata, in ce priveste armamentul, munitiunile

instruirea

aproape gata.

Ne puteam deci

pe fortele interne

asemenea

Dar fortele externe ? Ah, acestea erau, ca'ntotdeauna, foarte nesigure

Am fcut trei decenii o
pronuntat pentru Intreita aliant
ales pentru Austro-Ungaria. Politica noastr prea pronuntat pentru unii
ne-a dus la perderea simpatiilor de
ne-a
pe altii
ne bucuram in Franta.

www.dacoromanica.ro

92

C. DEMETRESCU

Pipirile diplomatice

de noi,

tr'un moment gray, au produs un

dureros. Ne-a
sangele'n vine.
Austro-Ungaria ne-a
cu tonul gray rece, neprietenos deci, ne-a
nu ne
in cearta aitora, ci
tot

se pare, ne-a dat un

Germania,

putin jicnitori ca Austro-Ungaria.

Rusia ? Ce ne puteam
dela

termeni

la f el, riumai

? Ne-a

merge contra .Bulgarilor, nu garantez neutratitatea mea

de
pe
de
pe
amenintare
Se spune
ministrul rus la Bucureti ar fi desmintit in particular faptul
Rusia ne-a amenintat
ocuparea Moldovei,
am fi pornit contra
.Bulgarilor. Iscusinta de diplomat, pe
naivii o pot
altfel de

tinut de secretul profesional

nu divulge la
scum este. Ministrul rus
cunoscute numai de
politici
particulari acte
nere de interesele statului. D. Maiorescu, ministrul de externe, n'a desmintit
faptul de care -ne

dar pe fortele externe nu ne puteam sprijini, ca s

Din potriv : acele forte ne opreau dela o asemenea

ca
pornim
a
socoteala de ele, ar fi
o incercare prea
la care guvernul nostru,
cu raspunderea, nu s'a oprit.
A
criticata atitudinea guvernului, se'ntelege. Printre critici
oameni dintre
raspundere.
ni-le
Ei sustineau
Rusia,
ne
cu ocuparea Moldovei, n'ar trece
dela
la
pentruc s'ar expune la un rzboi general. Dar
uitau
se 'ntrebe :
ar fi declarat rzboiu Rusiei pentru cauza
?
nu ne puteam
s ne
singuri
o putere formidabila
Rusia.

putere

ne-am fi putut
pe sprijinul Austro-Ungariei,
ne-a dovedit-o chiar atunci,
alte

; dar

ale
r*

acestor consideratiuni, guvernul

fost

n'asculte

glasul celor multi, ci

apuce o cale mijlocie, aceea a
pentru asigurarea unei bune graniti la sudul Dobrogei.
Tratrile au
la Sofia
urmarea a
d-1 Daneff, preedintele Camerei bulgare,
trecerea sa spre Londra, la conferinta
s'a

'oprit la BucureVi. D-1 Daneff a cunoscut atunci pretentiunile noastre, foarte

modeste, dar nu a voit
statorniceasc o intelegere, mrginindu-se numai
vagi.
Succesele
contra Turcilor ametise
pe cei mai luminati
Bulgari. D-lui Daneff i-s'a spus la Bucurell destul de
va
armele, ceeace nu i-se va
prin bun
; dar omul
politic bulgar
ruso-austro-fil,
bine informat dela Petersburg Viena
fusesem
amenintati
nu
Bulgariei.
Deci refuzat s trateze
numai
zadarnice a plecat la

de-acolo la Londra.
increzator

Take

iscusinta d-sale

ce le are in lumea diplomatica din Paris

bizuindu-se pe
Londra a plecat
d-sa

capitala Angliei,
speranta
acolo va izbuti
pe d-I Daneff
primeasc cererile Romaniei.
D-1 Daneff a fost
la Londra
putin binevoitor pentru noi de
la BucureVi.

www.dacoromanica.ro

DELEGATII LA CONFERINTA

Touceff (Bulgaria).
D. www.dacoromanica.ro
Muioreacu
1).
D. Veuizolos (Grecia).
D. Pasici (Serbia).

94

DEMETRESCU

Guvernul nostru n'a

actiunea lui de a obtine pentru
foloase, pe cale
Prin ajutorul Germaniei, ministrul nostru la Londra a fost primit la conferintele ambasadorilor, unde a aratat dorintele Romniei; ca Arornnii,
,cari vor trece sub
statelor cretine din Balcani, s se bucure de
libertatea cultului
a instructiunei
limba national. Ambasadoril
rilor puteri au primit cererea Romniei
astfel la Londra a fost nregistrat
primul nostru succes diplomatic 'in legtur cu razboiul balcanic.
D-I Daneff voind
scape de fagduelile nedesluOte ce le
la Bua cerut a
dela guvernul bulgar
fie desrcinat de a
cu

stabilit ca dorintele noastre privitoare la schimbarea granitei

fie cercetate la Sofia.
Guvernul
a struit ca Bulgaria
ne
un rspuns
de
tratativele intrerupte la Londra au fost
fi Incheiat pacea balcanic
D-1 D. Ghica, ministrul nostru a sustinut cu mult zel
reluate la
A

deosebit pricepere cerintele Romaniei, reduse la minimum, dar guvernul

bulgar nu

atunci situatia

a ajuns foarte grea.

silit

cu forta, ceeace nu
i-se

de

De astdat au
puteri

de mult tine Rola cererile ei

in urma struintelor

Itallei in lntelegere
cu Germania, s'a
tinerea unei

conferinte a ambasadorilor la Petersburg

pentru dezlegarea pe

cale
prin
diatiune, a gravei nedintre Ro-

Bulgaria.
In capitala

tativele au mers greu,

ni5tea,supararea

rinta de rzboiu mergeau crescnd.

In conferint, reprezentantul Frantei, sustinut cu
de al
Italiel
necombtut
de al Germaniei, a cefie

Delcass, ministrul Frantiei,

putin

MONUMENTUL

www.dacoromanica.ro

PACEA DELA

DIN CAMPANIE.

SUB CORT.

ca punct strategic de mare

cerere, reprezentantut Austro-Ungariei s'a unit,
ca
cedarea Silistrei pentru
cedat
Bulgarilor.
astfel de admitere
o ingreunare a situatiei noastre,
ministrul
Austro-Ungariei ne-a
mai mult
de
bine.
Trebue
spunem
la Petersburg a fost
cunoscutul
prin care ni-se
Silistra cu trei km. Imprejur,
solutia a fost
de
reprezentantul Rusiei, d-1 Sassonov. In
protocol se
stabilite la Londra.
pentru
Protocolul
a
trirnis guvernelor
bulgar
La

el un succes pentru
? Multi au
: nu! prea
:
!'
diplomarele public, unde nu erau cunoscute
prevederile protocolului
matice, rezultatul mediatiunei puterilor, cuprins
dela Petersburg, a produs o mare deziluzie.
Guvernul
nu
pe
acele
diplornatice, ca
pricinuiasca
alte 'neajunsuri,
astfel a fost nevoit primeasca
prea resemnat toate
pentru noi nu
s'a
judecata,
prin luarea Silistrei-nu
la prede BulgarL
tentiunile noastre
Parlamentul a votat
protocolului dela Petersburg cu acest prevedere pentru viitor.

www.dacoromanica.ro

96

In discutige
in acest timp
nistrul de externe, a declarat ;

Parlament, primul ministru

nostru n'a

are

declaratie
adevr, peste foarte putin timp faptele au dovedit
trenul nostru nu trecuse cu
dela Petersburg, ci
soodata
dintre fostii aliati. Primul ministru
bazat
pe tainele diplomatice ce le
a prezis bine viitorul.
Dar e foarte
'n
Silistrei
trei

imprejur, nici guvernul nu

a-i

ce n

in niste imprejurri foarte vitrige pentru

un
succes
nimeni in acele
singura
a guvernului
a
mai
numai pe cale
de
nu
Ceeace ne
pe toti nu
putina
sau poate lipsa de
valoare a
material, ci situatia ce ni-se crease pe care o vedearn
de
Realitatea

.o

putere de patrundere.

pentru
de partea
pe sprijinul
ne
nului nostru, aliat
puterile celelalte 'ne privise ca pe un stat tare
vecinii lui spre a-i jefui
profite de
grele
care se
Bulgaria
mare trufase din
deci
primejdioas pentru noi,
viitor.
ne bucuram linistiti de sucAceasta era
care nu ne
Puterea

modest dela Petersburg, iar

schimb ne

mintile

ne

inimile.
Munca

de 25 ani dela
vedeam
nostru national vedeam
cu brutalitate
mai departe
cimea viitorului
schimb aveam perspectiva de a ne topi toate fortele
noastre sufletesti
ca
gata
triumfatorii de peste Ducontra
dece, desi resemnat
n'a putut
fie multumit
dela Petersburg,
cei cari au
s se laude
acel protocol,
ce le
servi numai ca
au jicnit
ce nu le-au
.

In timp ce delegatii
erau nevoiti se tocmeasca cu cei bulgari
celor trei km. in jurul Silistrei, izbucneste violenta neintelegere intre aliati.
retrag trupele dela Ceatalgea, Galipoli
nopdl
le trimit contra Grecilor Sarbilor. Al doilea
balcanic
cepe,
tarul Rusiei vede
opera
prin alianta
din Balcant
bulgar condus de
d-I Daneff cere Tarului
primeasca a fi arbitru, dar cu conditia ca
satisfaca pretentiunile Bulgariei.
Tarul tuturor
nu
primi un arbitraj conditionat
intre
se
mai sangeros.
la

De

Austro-Ungaria

Rusia nu mai sunt de o

Situatiile s'au schimbat. Urma ca

se-schimbe. Austria nu
Bulgarii erau
Urmarea
mai bine pe
Austria mai mult pe Bulgari.
acum
dar fiecare din
parte.
Cum ajutoarele veneau pe sub ochii nostri, cunosteam noi
jocul

mistui
Rusia nu-i
a fost Rusii au
unii
primeau

nu mai
in nemiscare. Nu mai
pentru liberarea
interesul Rusiei de a
statele slave din Balcani. Sfaturile pentru noi de a
mai aveau rostul. Se
in Balcani un
pentru

Dar totdeodata
ei

tot cuminti

www.dacoromanica.ro

LA

www.dacoromanica.ro
LA BANCHETUL

C.

CU

przei. Ca
erau socetiti,
acei nenorociti de Aromni
pe cari i-au mcelrit pe
cnd
cnd Bulgarii.
Turcilor, fat de
lupta de predominare a unuia dintre
ceialalti. Nimeni nu mai
pe noi,
nu
cele ce se petrec in Balcani,
se
o
stare ne-ar coniar alta ne-ar
toti
.ajung de o
renul Romniei a sosit
De aceea accentele puternice ale indemnului patriotic
arme! scoase
de regretatul St. O.
au
neretul, tresar
se 'nvioreaza rezervi0ii.
mobilizarea e
de toti.
Guvernul a avut grija
comunice tuturor statelor interesate,
fata de
un rzboiu
aliati,
nu mai poate
neutralitatea din trecut.
De
pare
nici o mare putere nu
are rezerve de fcut,
sau sfaturi de dat.
ni-s'au dezlegat mnile
ne
Consiliile de
se
in fiecare
In ele se
mimai despre mobilizare. In principiu ea a fost
zile
de a fost semnat decretul.
au discutat pe urm conditiile
care s fie
mobilizarea.
toiul seceriplui. Cultura pdioaselor, foarte
In acest
bratele tinere
vnjoase urmau
fie
chemate la- arme.
La inceput
hotrise sii fie mobilizate conlingentele dela 1905-1913,
spre a
brate
pentru agricultur. In
guvernul a revenit
a decis mobilizarea tuturor contingentelor de
dela 1901 inclusiv.
Decretarea mobilizarei a fost
la 20
urmnd
la 23.
Sustin unii
mobilizarea ar fost determinat de
fcute in zilele
de 19 20
in capitala. Cine a lost bine informat
prinhotrse mobilifarea.
cipiu la 15
noaptea
23 lunie
trambitele, bat clopotele,
tineretul de sub
arme
deck sunt chemati, mai grabnic,
Mobilizarea se face repede. Vin mai
decum sunt
s'a mai vzut.
la 28
toate
Eo
un entusiasm cum
unittile militare au terminat mobilizarea.
insufletirea
generozitatea. Se
ajuIn
toare pentru familiile celor mobilizati,
in
societatile de ajutor
ele.
medical se
nu mai are
Trupele romne
Silistra merg grabnic,
uncle spre Turtucaia, iar altele spre Dobrici.
Alte trupe, cele multe, se
spre
unde se
de
in Bulgaria.
Primul pod e aruncat in ore bine statornicit peste marele fluviu.
mata trece
in patru zile.
Diviziile de cavalerie alearg
spre Balcani, sustinute de patru
de artilerie
de bicicli0i, minunati cercetatori
de
despre situatia dumanului.
La 5
divizia de cavalerie de sub comanda d-lui general George Bogdan
de infanterie
la Ferdinandovo,
divizia de
comandata de d. general Al. Mustat, prinde un
mare transport de arme trimise de Bulgari trupelor din Vrata.
din

www.dacoromanica.ro

99

DELA

vin
mare grab corpurile de'
In urma cavaleriei
Tinta tuturor trupelor noastre e Sofia.
din partea dumanului devine
Acum
incercare de
Cheia Balcanilor in
noastre.
acesta, peck de grbit, pe
de
populatia
spaima
palatul regal din Sofia. Regele Ferdinand, gloriosul
tar dela KirkiliSse, care visase nu de mult
la
mantia
bizantini,
telegrafiazd Regelui Romniei
crute de durerea
a
trupele
intrnd in Sofia,
Regina Bulgariei
Reginei Elisabeta
pe lng armata
s crute
bulgark_neplecat la rzboi.

M. S.

TE-DEUMUL
INCHEEREI

LA MITROPOLlE CU
DELA

www.dacoromanica.ro

acestea erau prea

pentru cei
se adresau
prea umilitoare pentru
le trimeteau, pentru a nu
ascultare.
Trupele romne sunt oprite la 25
unele chiar la 15 km. de Sofia. Grosul
poposete in Balcani. Ordine
sunt date repetate ca nimic
nu se
dela Bulgari
fel de exces
fie
Ordinele sunt ascultate chiar
prea
exactitate.
Mersul trupelor
spre Sofia
timp pe Bulgari
de ceilalti,
primesc toate ceo pace
rintele
Guvernul
propunerea atunci Bulgarii sunt nevoiti
armistitiul dela Greci
fie gata a trimete
la
pentru
incheerea armistitiului.
primului ministru
se ajunge la convingerea
nu

se cere numai un armistitiu, ci un tratat de pace,

D. Maiorescu a avut multumirea

sub
d-sale
conpe un Venizelos
mult incercatul
N. Pasici, asistati
de
de mare insemntate
statele
In aceai conferint Bulgaria a fost reprezintata
oameni
mai
cumpktati,
Tonceff, general.Ficeff,
Radeff, acum ministru bulgar
f erinta
litic

Bucureti.

Tratativele n'au fost uoare. Pacea lesne de stabilit

greu de stabilit
ceilalti.

noi

Bulgari,

venind in sprijinul Bulgarilor au notificat

va fi revizuita.
procedeze
conferinta
azi
nimeni nu se mai
la revizuirea
Se'ntelege
tratatul dela Bucureti n'a fost
cu bucurie de Bulgari,
dar le-a fost impus
ei au fost nevoiti
primeasca.
Mai
au fost deasemenea siliti
renunte la aproape
din
Tracia cucerita,
Turcilor Adrianopolul, Kirkilisse, Dimotica,
Austro-Ungaria
pacea dela
Iscusitul nostru prim-ministiu a

d-lui

raie mari ce le cucerise.

pace
prin forta armelor.nu poate fi
niciodt multumitoare
pentru toti.
prin actiunea ei
Bulgaria
cea
conferinta
la Bucureti a voit
a reuit impun stabilirea
echilibru balcanic, care
fie un pericol pentru nici unul dintre statele din
peninsula
nici pentru noi.
Turcia a reuit stabileasca mai bine echilibrul, prin reluarea
din Tracia.
Astfel Bulgaria a rmas
la proportii modeste la speranta
va
cuceri dela Greci
ce n'a putut lua
nici
pace
prin
Noi,

o Bulgarie

de fapt,

cu primele

ei aspiratii indreptate in
parte, nu suntem siliti
ne preocupam de ea
mult prea
ci ne
mijloacele timpul
la
nostru indeplinirea nazuintelor nationale, acolo unde ele sunt mai vii mai
grabnice
mai posibile
realizat.
actiunea
diplomatica ne-am impus
fata statelor
mai mari, cari vor trebui
de noi,
va fi vorba de starea
de fapte din Balcani.
din frontierile noastre printr'o
actiune a
daogire de teritoriu, a redus pe
a stabilit prietenii noui
trei, dar mai presus de toate a redeteptat simtimantele patriotice ale

www.dacoromanica.ro

PACIDA

nilor din regat, indemnndu-i la munch pentru

mai mari, pentru
national.
infdptuirea idealului
noastr a fost
romni,
de peste
prilej dttor de ndejdi viitor
la lupt pentru
*

Gndindu-ne la zilele mari prin care am trecut

anul memorabil 1913,
s voim ne
la omul care a contribuit mult la strdlucirea acelor
E d.
Imprejurrile politice mai nesilite ca oricnd l'au adus pe d. Maiorescu in

LA

runtea guvernului care a prezidat

acte
cu prileju
rzboaelor din Balcani.
Cine
amnunt ascunziprile vietei politice
struint a
depus
a cheltuit d. Maiorescu ca obtin pentru
care ne
azi.
Tara care a fost mult nesocotit
interesele ei
ultimii 30 ani, a avut
norocul ca la zile mari
aib
fruntea guvernulul pe cel mai puternic cugetto romn in viat, spiritul cel mai chibzuit,
cea mai hotrit.
de multe ori am fost siliti de
nu
credem in
viitor
un
sperantelor noastre faptele generatiei trecute,.avem de acum dreptul
privim cu Incredere in viitor. Tara aceasta
va fi totdeauna Insufletit pentru cauza neamului, va
necontenit
un fiu vrednic de-a o conduce in ceasuri de primejdie.
C.

www.dacoromanica.ro

Excelent preparat
triva boalelor intestinale

este

A SOCIETATII LE FERMENT", 13, Rue Pave, PARIS

Suveran

combaterea GASTRO-ENTERITELOR, a DYSENTERIEI,

CATARULUI INTESTINAL (enterocolita).
DIAREELOR

Incercrile celebrittilor medicale din toate

Teza d-lui Dr.
D. STEFANIU din Iasi
a
Dr. ADRIAN LAROCHE
din Lyon sunt dovezi
puterea desinfectant a
acestui preparat. DOZE : 3
pastile
zi, in

PRETUL CUTIEI 5 LEI

IReumatismul, Gula,
Astma,

I
a

taruri, vindecate prin

Admis

spitalele din Paris

PRETUL FLACONULUI 5 LEI

Aceasta
unica
de
plcut
se poate urma In
Itimpul iernei fiinda nu produce nici guturai nici un
el de iodism.
revine la 12- 15 bani zi.
mai putin costisitoare
Tot odat

bunt
Paris

din

GRANULAT

in
recoromnl.

ROBIN a intrupat trei elemente de mare

In acest preparat
GLICERINA. Cele
Ipret pentru
omului : FOSFORUL, CALCEA
elemente slujesc la intrirea oaselor a sistemului neral treilea inlesnete mistuirea si imputernicWe musculatura.
vos,
in:
De
GLYCEROPHOSPHATUL
poate fi luat
chitismul copiilor,
organizmului, neurastenie, nevralgie,
vphosfaturi, in timpul sarcinei>. DOZA: 2-3 msuri in
sau
lapte, la

PRETUL FLCONULUI 5

LA

FARMACIILE SI DROGUERIILE

www.dacoromanica.ro

Lacrimi pe
$TEFAN IOSIF,

CHENDI.

visurile mete moarte

sir de cntece
candele aprinse
Subt crucile
cirnitir.
Ca

FIECARE,..

Cu fiecare clintre cei

care moartea ne desparte

noi
lsnd o parte
Cu fiecare clintre ei...
doruri... vise
5kciorm

an

stinsele priviri de aminliri

3n pleoapele pe veci
0 Din volumul

titlu.

www.dacoromanica.ro

Z:alazurile

fund, din fund

mare
trece lin

Si cald, ca o chemare...
Z:alazurile
ca

tresalte

'n urlet se isbesc

Z:alazurile mor
marginea de mare
semeni unui
Sclrobit de nepasare...

De

Se
semeni

rece-a
sarmanu-mi
mrii

Ce se isbesc de mal - mor !

www.dacoromanica.ro

TE VAD...
pal

te

un criq ce se

Cu trupul
Cu ochii

Yi-e dor s

o noapte
aninat

ta

Cu

negri -

sbor

Cu trupurile

mai deprtate...

Vorq

o noapte
ca
ruine

Prin
prin bisericele

lunateci,
castele

largi

Subt cerul plin de luna vrjitoare...

albastrul zrii
spre cer ca
spectre

si-apoi,

va

cu -luceferii din urm,

cu fluturii de noapte
la glasul ciocrliei.

Cu roua
Ce mor

CERNITI...

Cu ochi
'ntind

de tot...

ori murit-arq
doi
s'au

departe...

VICTOR

www.dacoromanica.ro

SOLEMNITATEA
www.dacoromanica.ro

TRUPELOR PENTRU iNCHEEREA

TEATRU

DIN

Cum am scpat de Siberia

Septemvrie 1888, Grigore Manolescu,
Romanescu o
din Iasi, merse
din Bucuresti
capitala Basarabiei,
acolo o serie de reprezentatii..
eu parte din acea
Luasem
bagajele mele vreo

teatral compus din actori

de brosuri, continand numai piese teatrale, de ale mele,

unele de alti
autori.
reprezentatii date in
cunostint
de acolo, le
dar
o
de ale mele, stiindu-i
doriti de-a ceti
A cincea zi dela sosire
in
odaia mea dela Hotel de Grecia, un
bine fcut la corp, prul sus de
tot,
in niste haine curate,
dar de o materie
o
In cap
o
de
nu tocmai ruseasca.
deschise usa, el imi
Multumesc dumitale
la mosafirul nepoftit

ce-mi venise.

rog, d-ta
Domnul Bobdan?
Da, domnule, eu sunt
iaca ce-i : mi-a spus un prieten

vrei s'mi vinzi

de

mie

? eu n'am
din piesele de teatru ce le am,

ai niste
de
tare's alitiat citesc ceva moldoveneste
dar poate
dau
parale
place.

vedem, ce ?
Scot din geamantan, dintre rufe,
brosuri de teatru,
cari traducerea lui Hamlet, alte piese nationale,
i le ark.
Musafirul meu, ale
musteti groase dar tunse se ridicau
In sus,
intr'o parte,
in alta,
a
atentie brosurile ce-i-le
pusesem dinainte,
dou-trei minute de examinare, le
de o

din umr, se puse pe scaunul de

masa la care m asezasern

din cap de
intrase
lui, o
din cap,

nu-si

eu,

in
mea, pune mna pe cozorocul
pe patul meu.
o

- Dar nu

mare,

de creturi ; prul

de aceste, vorbi musafirul ;

seam,
norodul vrea
lucruri mai de
insemnat la voi in
?
- Cum, ce se
! de ce vrei vorbesti ?

numai

care

tuns scurt
ceva

Ce se

le

moldovenii...

www.dacoromanica.ro

cam plesuv.

mai de
mai

norodul,

108

N. A. BOGDAN

cred,

pentru norodul care

aici, nu-i trebuie

s le
gustul, glume...
moldovenii de pe-aici...
alaceva

deck
populare,
le
ca Alexarzdrid, Arghir sau alte

d-ta crezi

mai de

de

meu se
rufele din el pe pat,

pe geamantanul meu,

picioare, puse

incep a rsfoi

acolo,
Nu erau deck tot piese roluri,
de

rostul

ce

examinand fiecare

sau
un

francez, nu-mi mai aduc

aminte titlul. La acesta

rsfoi,
safirul
opri,

atinti bine ochii la titlu

numele autorului ; apoi

politicos

i-1

are o

lui,

care

puns

poate

eu

cetit,

ce

I-am

face cu el. Romanul

repede in buzunarul
care se
la

- Da

amai

rog,

cesta ; poate pe

ai ceva
mai de
sau
ceilalti actori...

alte

aduse
de

mine aid-

haine

pentru teatru.
In vremea ce
prin
nele, musafirul meu
a
prin pat, prin sertarul
de noapte, deschise garderoba, apoi.
credintandu-se nu se mai
niceri
un
protector mil
de

se puse pe
semn

pun

eu
STRAD.

CANISIS.

lucruri mai de
ceva despre natia

interesant in Tara
eu nu sunt
o

Aici musafirul meu simti un nod

pentru ckeva

rotic,

- Eu

fim

Rmsei ca un

spuse,

tot ce

prost ;
de
corespondentie...

vocea i se

inventat un perpetuum mobile

Aceste

la mine, domeu

apoi, re%

atinti drept In

www.dacoromanica.ro

; o coloare
In

FAMILIA LUPTITORILOR.

www.dacoromanica.ro

COMiTETUL.

110

N.

Omul acesta, pe care

atunci

xandria sau pe Arghir,

bun

credeam

Ale-

despre perpetuum mobile ! Nu

cum
dumeresc. Inaintea cui ma aflam ?...
Musafirul continua a
mai
un
de lu-

mina trec prin creerul

agent al

nedurnerit deodata :
un spion
Imi luai hotrirea repede de a
rolul ce
prin
caz,
pregtire,
repetitie ! Prin creer
fior rece.
rog,
eu nu
; nu

vorbesc

un...

joc in asemenea
spinrei simteam

ai vorbit

ce

acum.

e latineste ; am
- Dar eu nu ti-am vorbit ruseste : perpetuum
oameni
ventat eu un instrument pentru care
btut capul cei
din
e miscarea perpetua, care nu se mai
- Aha!
frumos instrumelitul d-tale ? Pot
?
- Nu-i vorba de frumos, - dar el desleag cea mai mare chestie din
Pntru asta, daca vrei
crtile cele
de
ce le aveti
publicate in Romania, cei din
doi-trei ani,
scrii vreunui prieten
bun
ti-le trimeat
- Dar cum pot cer
dupa cum sunt informat, censura imperiald, nu
asemenea introducere.

- Cine

spus ? trimete-Te pe adresa mea,

eu am

de a le scoate

dela

ei bine atunci,
n'am pe
care
asemecarp din Iasi aici,-curn oi
acolo indat am
expediez
trimeti
sau
scoase de
de. Gherea
altii ca
ce se ocupa cu politica, de ce vorbesc
d-voastra...
ales ce vorbesc de noi moldovenii din Basarabia, intelegi ? asta m
Iereseaz mai
!

-- Cum

? - bine, voiu

- daca voiu gasi !

doar in
s'au publicat o multime de crti

nu gsesti,

cialiste, din care unele au

la noi...

- Intleg, dar...

- Uite, am

ceilalti nu au

plati mai mult

- Am sa-i intreb,

pe

face ;

tare doresc

mai cetesc

au.

Bine, bine,

dau o

mi le vei

sau
Musafirul meu
puse in

cuprins, am parale destule,

bine ;

place s cetesc. Dar

bine

Deschisei mina

ce

privii

de aur, cu marca ruseasc, proportia unui napoleon. Un

prin mine.
- Pentru ce asta, domnule ?
Las', nu-i nimica ; e
pentru crtile ce
le trimeti.
Dar nu, domnule ; eu nu
ce am
trimet,
pot sa-ti trimet
ramburs.

- La noi nu merge cu

care t'oi spune eu mai

d-tale... ziceai

-- Da.

esti dela

are

tenzura... sa mi-le trimeti printr'un

vie peda d-ta.
dai adresa

Bine. Cu

- Dar adresa d-tale ?

- Las t'o trimet eu

Musafirul meu

puse

in cap, trase bine cozorocul pe ochi, imi

www.dacoromanica.ro

111

DIN VIATA DE TEATRU

putere
ce i le artasern.

ce rrnsei singur,

cinci minute
odaia

Nu

- Cuconasule, ce a

- Da ce-i cu

- Nu.

s iee vreuna din

pasi

donmul care a fost la mata ?

- Apoi aista-i un comandir rus. Pe unde

bucluc. Ce-a fost, ce te-a intrebat ?

-A

o chelndrit a hotelului

s-i

nu

A mai luat el

lncepui a cam

mea,

dela

Imi

vre-o

tare

c sttui de

el trebuie

fie cercetare

musafiri din hotel,

pe frunte.

o sudoare rece fmi

cineva de seam
vorbisem, spre a

politia

cuvintele
nu cumva
compromittoare.
nu indrzneam s
din odaia
s nu
vreun agent s m transporte pe gratis

tocmai... na Sibir!
Un coleg intr

la mine
invit s plec urgent la repetitie,
surit asteptat.
la hotelul unde
Difectorul
se
repetitiile, o
o gsii, in balcon, privindu-m in
zise zmbind ironic :
Se vede c ai
zori, amice1
am

N.

Piperazina MIDY

BOGDAN.

ACIDULUI URIC

Este prescris de toti

pentru combaterea

Guta

LA

FARMACIILE

succes

Colicele nefretice,
Pretul 5 LEI FLACONUL

Siropul BOUSQUET
I

Suveran contra Tusel

a opresiunel,
pricinuite de Tusa mgkeasc la copil,

imediat convulsiunile

cea mai

din

paratiile actuale pentru a obtine,

pulmonare, o grabvindecare a fnomenelor cele mai
cu
Pasta
Bousquet se poate
Droguerle.
usurinta adresandu-se la

www.dacoromanica.ro

de

Remington
este singura
de scris
care a corespuns in
pri-

Expozi iunei
erna
Panama - Pacific
ce va avea
San Francisco anuf
un concurs foarte sever, care au
participat sistemefe principacunoscute, s'a constatat
de scris ,,Remington"
este cea mai perdin

www.dacoromanica.ro

Poetul ST. O. IOSIF

artistic la Calendarul
Inst.

www.dacoromanica.ro

MARI DISPARUTI

ST. O. IOSIF
Nimeni nu l'a
de unde vine, cine
ce vrea. Nu
cunostea pe nimeni. Casa lui, ceriul din zare zare. Patul
?
ai un adpost
de mare,
unde vrei
lui o carte.
Foarte
Un
se
valurile
mare cu
carte in
Nu e un basm.
s'a pomenit
Bucuresti.
prin ce minune,
luat o
un fund de
Dela o
la
S'a culcat acolo o noapte,
curte,
strada
i-a esit in prag
iasa,
a patra zi dimineata,
trei...
: Dar domnul
aduce bagajul? Copilul
a intrebat
nici un
cu sufletul
cartea
plecat nu s'a mai
subsuoara
intors acolo niciodat.
n

cunosti un
pune
dintr'odat in lumina lui adevrat.
parc a fost un
cartea

a fost o carte de

era cartea cantecelor

Heinrich
Heine Un noroc sau nenoroc penUn
a fost
tru el.... cine
pentru noi, un mare noroc
Pare! ar fi voit
de-atunci
ceea-ce
auzit
tea
mai

Dar

fac

nu

n'a

deck versuri !

nid nu trebuia

fack nu putea
Viata lui

fie Inchinat

era

tini au slujit la altarul ei cu

ochi

Inchid
mari,
rati.
Nu

intodeauna mizicea : ce caut eu

nedumerire

n'ar

fata

ST. 0.
fi inteles'o - 0, a
www.dacoromanica.ro

20
8

114

ursit s-i guste amarul din tinerete... dar era uimit

de
nedreptate.
Nimeni n'a avut
putere de
semnare. Pe din afar !
insk
sbucium. De
nu
sub povara vietii lui chinuite.
gata, s
Dar
era un copil, invioram
glum,
cntec.
pe
vremea cntecului pe-atunci
al
senin... Veselia
! Nu era ca a
Era o veselie
veselia copilului
bun. Si-atunci se alipia
de vre-un prieten nu se mai desprtia cu
Vremea mesei, ceas de
culcare, nu s'au pomenit la el. Venia
tine ca un
credincios. Nu
unde mergi ce-ai de end.
cunoscut. De mult. Din
mvara care n'a mai fost de-atunci n'are
mai fie...., care nu e deck
una in viata omului, din prima-vara
albastre
Intr'o inapere
din pasagiul Villacros, localul redactiei, ne-am
revrsare
bun zi. Se topia zpada, picurau stresinele.
de raze, cari alunecau de pe
de pe coperisuri se furiseau in
aceea de-apururi sfnt
neuitatA, ne-am trezit cntnd Loreley in tra dului de curnd :
4Sunt trist nu-mi pot da seama....
De-atunci nu ne-am mai desprtit.
fire timid,
Se imprietenia greu
cineva. Nu avea, sau poate
nu voia
uzeze de mijloacele
cari cineva se face simpatic. Eu cred
nu
Nu tinea
prieteni. Era retras
din- fire sau poate
in urma multelor necazuri, pe
le-a
Un
pe lumea asta ;
nu se putea
stea
in ea.
fire singurateca. lntotdeauna mi-a
fcut impresia unui
dintr'un pustiu,
vnturile. De
nu
l'am vzut inclinat
la
Dar nu s'a frnt. Nu putea se
;
un cuvAnt de foc
sale...
pe
!..
era ursit
a suferit ! Inchid ochii
Un suflet de copil
frigurat
de vnt.
a
printre noi.
nu s'a plans, nu
auzit plngAndu-se. Din
! Nizuia in spre mai bine indemna pe
din jurul lui.
Un mare idealist.
tot pentru
pentru el aproape nimic. La el nu
s'a
Sufletul lui se pierdea in sufletul celor pe cari iubia, in sufletul
tnturora. Acolo
Se bucura se
acolo. La el n'a avut vreme
zerie,

se

Bun ca un inger.
buntatea ! N'am mai intAlnit'o la nimeni.
rnduri dintr'o scrisoare, pe care am primit'o de mult de la :
Nu ti-am
de cnd ai plecat dintre noi, desi
gandul
te-am
pretutindeni
la succese
la
la necazuri. Am
strngere de
de moartea bunului
pe care l'am iubit, desi
nu
niciodat. Imi
ce gol a trebuit
lase in
ta
pierdere, dar... trebuie
ne
legea
a mortei.
vrednic ca dnsul.
drag,
Mi-e dor de tine adeseori simt

tare

inalti numele scumpului pierdut,

brate

Cum
Sincer

de toate !

fi langa tine, te-asi strange

tnd sa-ti spun un cuvant de
avea
spun...
lipsa ta.
Profund,

sinceritate de zeu!

Se

pentru tot ce era adevrat - ura pentru

iubirea lui puternica

minciun. Le brusca
vehement care te uimia.
fata celor ce zeflemisiau lucrurile noastre
sfinte, sufletul lui se
pentru totc'eauna.
Sufletul
! Ni l'a
in
arti. Sa ne
in ele ca intr'o
sinceritati ni le-a dat. Cum ti-ar da
limpede.
mrgritare
din genene-a dat el
mai frumos
un
o floare. Simplu!
ratia

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TARA NOUL

116

ZAHARIA

Atka
ne-a putut da. Cornorile le-a dus
el. De-acum avea de
le desgroape.
n'a mai avut vreme...
In
avea cinstea scriitorilor de demult. Mai mult
toti ceilalti.
Cu
drag vorbia de ei. In
un colt
de cafenea
ce
Eminescu.
de Carageale, Co5bue
vorbia de ei. De Alecsandri
Pe nimeni n'am auzit vorbind de ei cu
Vlahut,
lui
dragoste.
mai povestea
ceva frumos. Despre
lui 1.
(Pincio).
n'a
unic in literaturd. De
Ar fi fost o
i-am zis.
Dar
n'a dus
el in lumea in care s'a dus
de vreme.
mijlocul scriitorilor de
era ca o carte
scoartele tocite,

COALA

DIN TARA-NOU.

DIN BILISTRA.

bibliotec lucsoas. Pe putini atrgea. Se deschidea rar. Dar

cumintenie era acolo
a
A fost
viata asta. A fost.... sau i s'a prut. El zice
nimenea, dar o spune' singur.
o spune
de frumos :
Nu l'a
!

Zaharia,

de fericit,

intreb dacA mai

mai fericit ca mine. Eu care

credeam un copit
pe lumea asta un
de bunurile vietii,
noroc, oropsit de lume,
ochii
- m'am pomenit de-odat in pragul celui mai frumos
rai
fermecatoare. lat de ce nu trebuie
ie5ti niciodatA. Fiecare dintre noi e dator lupte
credinta

rsplat viitoare. Mai

sau mai trziu,
pretul multor lacrmi,
multor mizerii, capeti
tu stropul
din fericirea
ce se
el,
tot ce a indurat
e de-o mie de ori
pentru toate.
simt bun, vesel,

in
lumea

www.dacoromanica.ro

ST. O. IOSIF

117

Tot pe vremea Floarei albastre, intr'o noapte de Pasti, i-am

cunocu
Chendi. S'au imprietenit dinteodat. Puterea de
uimitoare a teologului venit de curnd din Ardeal, l'a atras
ei pe
Frati de cruce s'au fcut.
dac s'au desprtit un timp, au fost
Imprejurki strine de ; se iubiau
timpul acesta. Dovada ?
ei de
s-ti mai spun ?
ce egoist
? Nu vorbesc deck de mine.
despre cei de-acas...
Vreai s afli
bunul
harnicul
munceste din greu ca intotdeauna e mai
mustr cugetul
c el
acuma.
uite cAte-odat
avut norocul meu, desi poate c era mai vrednic deck mine. eu tot

CHRISTESCU.

tu dragul meu, vei fi odat f

va fi el fericit, ca mine.
va bate
peste putin 0-au rmas nedesprtiti
dovad : s'au
In aceeasi zi
stea
de moarte. Cnd au fost ursiti
moarte
unde ar fi putut s
ei dusmnie ?
St. O.
mai era un
neaos.
iubea tara cu puterea celor
putini
de D-zeu.
Ardealul. In timpul din urm mai ales,
spunea
odat
odat are
stea acolo. Cu ce entusiasm vorbia de
el. Eu nu-i doresc Ardealului
dea D-zeu
fie
cum era
mintea lui losif,
lui.
de cnd
L-a spus
de moarte :
sper
ricit

(Recucerete-ne Ardealul!

Acesta este gndul meu,

Auzi-m, Tu, Dumnezeu !

www.dacoromanica.ro

118

ZAHARIA

Ce simplu !

cum te cutremurA.

! A trebuit

bine a
a spus !
dupA o
in care a fost
de putin fericit, o
de
nenoroc, parcA s'a indurat Dumnezeu
intors fata spre
I-a
lui sublima presimtire cA in
se vor ridica
E o mare
cinste aceasta SA fi tu alesul, care sA strigi cu
puterea de suflet :
Nu se putea

nu-1

viteji,

ai

omul s'a topit intreg

Mare
! Parc'a
o

arme ! a neamului sAu.

chinuit. E un ochiu carevede, o
care
parc'a fost cA corpul lui trudit,
tine pas cu
care au pornit, s'a
de furie...
sufletul lui ca
un vultur ce s'ar ridica din
s'a ridicat
pornit,
fruntea
lumina

dupA o

Veniti viteji,
tArli
cantecul acesta, nu putea sA-1
acest
!

de
*

fost

lui

poveste, o poveste
:
A fost
un copil fermecat... cA s'a trezit intr'o
dimineatA cu
de
pe haine' pe
in suflet,
intregi.

-- Ce soroc ?

s'a dus la

s'a implinit sorocu !

- SA plec in lume
- Cum sA pleci ?

- Cum ?... Ia cu florile astea !

in lume ? Copil
ce
!..
- Cu
vreai sA te
!...
- DacA n'am
se dumereascA biata femee, copilul s'a dus... A eit la
deschis
s'a dus... s'a dus... zi de
seara,
pe
Cui nu i-a
urma lui, din
muntii
amurg,

departe In asfintit, strAlucind turnurile unui ora$.

a inceput sA risipeascA
in toate
la cunoscuti necunoscuti, la
la
la copii..
la femei.. Da, a dat la femei...
trAit
aici
suferit
s'a chinuit... Mult a mai
poate

mare

a fost
Cu

a pornit intr'acolo. A ajuns noaptea

feritit... putin
a
risipia mai multe

viata lui se stingea... se simtea

florile lui rupte
tot mai multe.

cu

tot mai slab, tot mai

de
nu
din
aruncate pe jos !... Dar el
mereu...
la
nu i-a mai rAmas deck una, o floare
era

ea...

mai

venit un glas de sus

i-a spus..
trebuit

La arme.
ca asta....
Poetul a adormit pentru totdeauna
copil fermecat,
Dormi

care n'ai avut vreme sA te odihneti

viata lui

simtit cA trebuie sA
dea
i-a dat'o
lui dragi. Din ea a

n'a avut o floare mai

de

bun ce-ai fost, dormi

lui de

lumea asta !...

ZAHARIA

www.dacoromanica.ro

;a

www.dacoromanica.ro

Mare le Magazin de

JEAN FEDER
FURNIZORUL

REGALE

54, CALEA VICTORIEL 54

CEL MAI MARE DEPOZIT DE

PIANE
PIANINE
Reprezentanta renumitelor
fabrici : BE CH STEIN, BOESENDORFER,
SCHIEDMAYER-PIANOFORTEFABRIK
trnul), ROENISCH, IBACH, HOOF, etc., etc.

Unzare

RATE MICI
OFOANE
Marca INGER". Cele

mai bune din lume.

CATALOAGE GRATIS

www.dacoromanica.ro

Poetul P. CEPNA
la Calendarul
Tiparul

pe

atelierele Inst.

www.dacoromanica.ro

(Minerva.

P. CERNA
e Cerna
purtate de

cunoscut in 1904.
toamna,
Frunzele vestede
pe bulevardul din fata Universitatii,
priCastanii
acuma, se
sub adierea rece.
ganditor, apoi, ca scoborindu-se realitate, ne invit
mer-

Poetul
gem,

un gest

nervos, cu
mari, cenusii aproape,
Privirea lui ad limpede, ad turburat.
de intunecat albastru
lui
boltit, cine ar
Ce tain
mi-o spue oare ?
Apartinea prin nastere celor
i-a fost dat s lupte,
aproape,
prin
ce nu i-au
firea
s
tocmai atuncea
mai mult.
grea, de
din fir de mizerii pe care
tors visurile lui. A
de timpuriu o parte din tainele ce ascund natura
l'au fcut
de

Un

aceluia ce
de

tot mai mult.

presimte
mai

viata cu pasiune, o
cu
nu nu-i va fi dat
se bucure
vreme
ani, vorba aceasta devenise ca un refren la

vanturile reci de
capitala, el
mai
sub
paltonul lui lung sub care
ca o
de
cu
pe ochi,
cum se
nestiut de nimeni prin multimea
prieteni buni
de inim, l'au fcut uneori
mai putin
asprimele
Mai
au
se intereseze de el
mari. Un
lucru
acesta spre cea
mare onoare a generatiei
universitare de atunci, care l'a consacrat poet l'a impus atentiei, cele
adesea
spre lucruri
ce nu au legturi cu
-a profesorilor.

Panait Cerna s'a

la 25 Septembrie, 1881,
comuna Cerna, plasa
steni putin
Actul lui de nastere
se
in posesia d-lui I. Garabet, profesor
unul din
mai credinciosi
prieteni ai lui. Taal lui Cerna se
Stancioff,
bulgar de origin ;
mama lui Maria,
Cerna nu l'a cunoscut pe
urlui, care
mrit pentru agitatii
a
Bulgaria de unde nu s'a mai
Mama lui Maria, s'a
a doua
cu Constantin;
gricultor de meserie. Crescut de
de mama lui
de
lui
vitreg,
a f ost
viata lui departe de sentimentele pe care le
un
pe care spunea el, nu l'a cunoscut
Tulcea, din

Scoala
a
In 1900 se

in satul natal, dup care

ca student la facultatea

liceul real din

filosofie din
curesti pe care o
in 1906,
cum laude.
Anil de universitate au fost o
fiece
lui ce
a poeziei necesitatea unui titlu, pe care poate
tau spre zarea
de
litere
licenta

www.dacoromanica.ro

122

SAVEL

nu l'ar fi luat

n'ar fi atras
prin poeziile ce publicase, ceeace a
pe unii profesori
uureze
traiul,
incurajeze,
acestea
un puternic
titlurile ce i-au dat dreptul
prin concurs,
de candidati de temut, o
pentru Germania, de
unde i-a fost dat
nu se mai
pe
sale. La 26 Martie,
1913, la
ce
luat doctoratul, Cerna moare la Lipsca,.
in urma unei
La 21 Martie, boala 1-a culcat
Un doctor din cartier pe care 1-a chemat, a declarat unui prieten ce
lui
peste trei zile va
patul, dar peste
zile prietenui
su scrie in
Cerna e gray bolnav, a doua zi o
: Cerna a intrat in agonie,
a
:
a
murit azi
la orele 5. S'au luat
de
grija Ministerului de externe s'au
acele cheltueli.
s'a
autopsia
medicul curant a declarat - ca o achitare de contot murea
toamn, de oarece un
era complect
atrofiat.
prietenilor
Cerna a murit cu zile, dar

-a

socotelile bor...

lui Cerna a
moartea lui timpurie
cum e obiceiul in asemenea ocazii, nu au lipsit nici elogiile ditirambice,
numitele laude postume.
Cerna
mari sperante, moartea
care
avanturi,
iluzii,
idealuri, a
le spulbere pe
plin de
e
de astazi...
In

o impresie

peste hotare la

subjugati, vestea
Toate ziarele, toate revistele au

Activitatea
Cerna se reduce la
ani numai,
In timpul acesta
publicat poezille lui, mai
in
de
d-lui N.
pe urm la intervale tot mai mari, in Convorbiri literare,
ce a alimentat pentru
timp Convorbiri Critice ale d-lui
M. Dragomirescu.
a
jignim pe d. Dragomirescu, care
se declare tdescoperitorul
Cerna, trebue spunem
din delicatete de sentiment, uor de
Cerna
nu
fostului lui profesor. Dar trebue
:
oficialitatea
a
se ocupe de Cerna, el
recunoScut poet de studentimea
universitara,
de oarece aceasta se
rar in universitatile noastre,
de aceia
accentuam acest
Cum am spus productiunea
a lui Cerna
1906 devine tot mai
Plecat
el trebuia
la doctoratul.
E
ramura de studii ce mi'am ales din Heidelberg,
1908 - dar e un chin aproape imposibil
studiezi in

in condipile de
partea cea mai
care ar fi capabili

care

aflu

Muza sufere ;

a mea o jertfesc pentru lucruri trecatoare, de

cu oarecare

Doctoratul devenise pentru el o idee

chinuitoare, de fiece
in
un mijloc de
Poezia, pentru
care au vrut
din Cerna un doctor in litere, e desigur, o activitate
ce te face
devii
mai mic,
de
ce
le-ar
aduce o
mai mult.
cele din
cu

Intr'o scrisoare din 1908, se pot

starea lui sufleteasc

www.dacoromanica.ro

preocuparile lui.

123

P. CERN A

L raga Veras,

Heid. 7

ce trist sunt de srbtori printre

Nu-i
nidn'am fost eu vesel de
; mai intotdeauna le'am petrecut
singur, dar cel putin
cei doi ani din urm te'am avut pe tine
ne consolam
pe altul in singurtatea
In deosebi acum
De-ai

PORTRET.

balconul tu din
Maria. Tu pregtiai
la Isus pe
clopotul
mare dela Mitropolie
peste tot
grava
strbttoarea lui chemare la taina patimilor
L'ai
anul acesta ca atunci ? Ti-ai adus aminte de fiorul ce-1
doi

www.dacoromanica.ro

124

VASILE SAVEL

Vai, cum a trecut anul acela !

la
mecul de atunci nu
ceva
numele Bulevardului ?
aceia, in mod
de
spulberat

la farpoveste

Si acum
am publicat aceast scrisoare, e de datoria noastra
producem un fragment dintr'o alta, o
literar, care va
multora
Cerna
remarcabile de prozator.
Reid. 4

Sunt de

trei zile
s-mi fie

Heidelberg. Ultima mea zi

prin
escursiune pe jos dela Lauterbrunnen

la Sefinental, prin Mrren, am fost surprins la intoarcere de o

autnd un drum scurt prin valea Lauterbrunnen, m'am
totul in
deasupra ei.
ce eram
obosit de drum
de foame a trebuit s-mi continuu calea pe
dibuite, prin inthneric in
poteci care
in Baedekerul meu. Am alunecat de trei ori pe iarba
pe
de
de ploaia
Dintru
ce se cernea din
mi-a
din
;
Baedekerul, in
am scpat toiagul
auzit
din
in
zangnind, am
pe buzele
in care cad nenumrate torente,
acele cascade caracteristice pentru
Lauterbrunnen. A
m'am rostogolit
totul,
bastonul alpin, indispensabil
asemenea imprejurari. M'am
de o
de brad, m'am tras
stat multa vreme in
tulpina bradului,
acolo
apelor ce cad in prpastie. Simteam
haotic al
in
te
picioarele
pe marginea ; simteam fiorul ce-1 ai
ce am avut-o
pe un abis. NiciodatA n'am uit senzatia de
cand m'am
am
tot
intunecat ce se

la mai putin de un pas de mine. Am simtit

atrage, cheam...

e de

Cum am
?
am stat acolo suspendat ?
spun. Puterile noastre fizice
de orientare
de timp sunt cu totul altfel
de primejdii mari
normale sau
periculoase. Vai, ce
prin mintea orifului in acele momente hotratoare
Uneori
nu

dar din cand

nimic - era o prapastie, un gol

mine -

cand imi
prin minte
am pierdut bastonul
otelierulni
trebue s-1 pltesc, daca cumva scap cu
m'a cuprins
de
n'am
la hotel adresa mea din
ca_sa poti
tu de moartea mea. lar in
am avut
ilariantA, o
nimeni nu va
ce-i cu mine,
piefderea mea'
in
celei mari e un
de
voare ce mi-o acord mama tuturor,
la
ei
strivindu-m in
sale de
Dar,
cele mai multe
clipe, nu cugetam la nimic, aveam numai impre.sia de
o
vaga inchipuire a unei cderi 1nevitabile.
Acum

de departe, dela

sigur la

aceia din Alpi, gsesc

a
partea cea mai
a excursiei
mele.
ca Englezul, care. luandu-se la intrecere de exercitii
gimnastice
un olandez pe bordul
vas marin,
btut de
se
cad din vrful catargului in mare,
se
apoi spre rival, spunandu-i cu
:
figura aceasta I tot astfel
dreptate pot spune eu multor
vizitatori

www.dacoromanica.ro

125

P. CERNA

numai pe fereastra otelurilor

ai Elvetiei rare se multumesc s'o
sau a vagoanelor de munte : N'ati vzut n'ati simtit natura,
moarte !
timp
tremurat ca mine

NESTIMATE

In 1910 apare
o

editura

volumul de poezii al lui Cetna. Opera

acest volum, un fragment critic asupra lui

www.dacoromanica.ro

126

VASILE SAVEL

teza de doctorat

putine poezii numai, aprute

1910 in Convorbiri
Literare. De sigur, se va face o editie complecta a operilor lui.
premiat de Academia
in urma unui
Volumul de Poezii a

al d-lui Duiliu Zamfirescu. E interesant scrisoarea pe care o scrie

a fost recomandat :

ce

meu,

deck in

prea sunt bine ! De atva timp nu mai pot

- sau de

pot
pace. Au aprut Convorbiri Literare pe
?
au
prut
Cunosti raportul lui
? Tare mult
surprinde recomandarea lui, - nu
asteptam... Ce vrei ? Toate se schirnb
prietenii dusmanii
indrknicii... Statornia e numai nestatornicia.
Du-te la Academie
raportul. Te pomenesti
m'a clasificat
printre
labstractivi... !
Araca'n de mine ! Dar oricum tot e bine,
nu-i
Mare

cu examenul

Nu

decide

Din versurile lui Cerna care se

preocuparea pentru problemele
nedeslegate ale omenirei, din frmntarea gandurilor lui
care cat&
a se
ideia subt forma unei expresiuni neasteptate, din nuantarea

din senzibilizarea gndirei, cugetare

preocupare de

para

avntul inspiratiei, o
preocupare de
care atinge uneori
liozitatea,
apare mie poezia lui.
Pe Cerna
problema suferintei, a
a fericirei. Morala
e tluza cea mai
a lui,
Isus nu e deck o ilustratie a

.conceptiilor sale.
Cerna

gndind ca un filosof. Nu cade

in
in totdeauna e interesant, att prin versul
mult studiat,
prin
d, la care
parte cititorul pentru realizarea ideei sale. Imagini
noui surprind dar nu e surprinderea
de spontaneitatea inspiratiel,
este
efect de drouvaille, care te face
admiri inteligenta
de
santeetoare.
Cerna ar fi reunit
grad la inteligenta lui, adevrata inspiratie a poetului,
ar fi fost mai mult poet mai
filosof,
sistem care nu
din ce frecventki
adaptat ce practia a cutat
impue, de sigur
Cerna ar fi fost mai mult el
cum s'a
in
care au aerul de a fi
de ochiul
de vigilent

criticilor si.
De
a antat
fericirea, nebuna
pasionanta dragoste de
.Cerna
totusi un poet al suferintei. In
lui mostenise, curgeau
nemrturisite,
el tria resemnarea, el
indurare,

resemnare. Ce a vzut
bine, ce i
s'a intiparit irr suflet, a fost
pe care a
o
; prin
glasul lui se
ascunse, necunoscute, ale unui popor care
zilele de
din 1907
asteptarea altor zile. Cerna a
a gsit
accente pentru trecutul nostru.
indreptare, revolta

Imperechere de poet
Cugettor, el cat pstreze echilibrul acestei
balante. Poet
nu devine deck atunci cand echilibrul se rupe.
in 1913 sunt 7 ani
Din 1906
Attea
risipite zadarnic
a lui a jertfit-o...
partea cea
rstimpul acesta
In cele din urm a
prin a doctor
dupa ce
luat doctoratul
:
scrie prietenului
mai

liber ! Pricepi ce vreau s spun. Sunt liber, liber, liber ! Pe

vre-o trei
dup aceia
duc
lumea toat.

www.dacoromanica.ro

127

P. CERNA

Unde ? Nici eu nu

avut

sigur
acuma.
desmeticesc de greul zilelor din
pede, planuri de viitor.

Randurile acestea mi se par

uneori capriciiie ei.

de

Dar

vreme
mintea
viata

VASILE SAVEL.

www.dacoromanica.ro

LA TORS.

are

pentru
de
desert .. Clocolata
.. Ciocolata cu

Clocotata High-Life

Fabpica de

Bomboane si Cacao
Stvada Pufu cu

Lacia (Ciocotata cu
Bomboane
Napotilane.

www.dacoromanica.ro

vece, No. 37

ca-

Scriitorul MARIE CHENDI

Calendarul
Tiparul cliseuri

pe 1914.

atelierele

www.dacoromanica.ro

ILARIE CHENDI
RAMUR

utezator ca 'ntotdeauna,
Chendi s'a
din lumea
a doua zi
trista plecare a lui losif, printr'un gest care a
din
o evadare din
a
lupttorul de
a ajuns un srman
cu mintea legat,
a gsit in sine cea din

urm
cea mai mare
: aceia de
moartea
evadare.
de sigur,
omul acesta ceva din constructia sufleteasc a lui Petropentru viata
literar a
un Petronius. In

unei multimi de suflete mrunte, de papagali, de linguitori de

Chendi ii-a
o existent
pe cea mai intact independent morali. Puterea lui Nerone nu
niciodat,
rajul
fat
in care Chilone purta trupul lectic.
A
A
cu pasiunea unui erou din Oscar Wilde,
un pic de estetic
fiecare
a existentii,
ras necontenit
puterea care
din jignirea
simt. lubia viata aceasta pentru
plcere se poate scoate din ea,
mai ales, pentru ajutorul intens pe
poate da ea expanziunii unei puteri individuale. Totul e
pentru
a asigura individului cea
deplina expanziune,,principiul de
in care-a crezut, c'o
indrzneal, sufletul semet al lui
Chendi.

Un pahar de vin, un colt de

o
bun
pagini literar
erau pentru el, tot
chemate s
de-a
a
el. Trecea prin lume cu un splendid aer de
independent,
nu
clip
care s nu creada ci el e
tare.
pe
pai agresivi, cu barbionul
pe spate, nu
din care s nu scoat o
de
un dram de bucurie. Venic
pentruca din aceast constrangere rezulte, pentru
individul care
el,
mai multe momente de bucurie
Dela un
nocturn
munca de biurou, dela o carte cetiti
o

dela un articol de
porni s-i caute un prieten, dela iubire
toate astea numai ca si coboare
viat cat mai mult
mai mult decor.
Pe adversar ciuti, alegei
pretuia,
In el un minunat
ment de
a propriei sale individualitati.
dumani,
bucuros
are.
prin vointa lui. Un
de elit
In ochii lui
pret ca
deaproape prieten.
unul
altul 1-ajutau in tendinta
lui nepotolita de-a
cat mai intens. Nu
adversar care s nu detepte
in el o insuire noua. Ba
zice
pentru
Chendi adversarii
erau ca nite ferestre prin care el
se explica
pasiunea cu care el se
unei polemici.
n'ar fi lost
Nerone, poate
Petronius ar fi fost mai putin arbitru,
dumani,
Chendi ar fi avut o existent mai redus. De cele mai multe ori,
mare, la ternelia polernicilor lui nu
de
sentimentul de
impoadversarului, ci numai voluptatea de a-i
existenta
prin
prezenta provocatoare a unui adversar.
impotriva acelora cari nu aveau
la
micare

www.dacoromanica.ro

130

D.

iubire pentru valoarea luptelor literare. In locul

roie a steagului de
respect
dreptul de
expanziune al individului
formulele care deprind un
mai
din
deck din ostenelile mintii lui. Nu putea suferi mediocritatea

steaghlui alb, a don't

formulele de imprumut, parazitul incuibat

ideile
altora. Un dram de personalitate de ai
numai, s'o
pe asta
a lipsei de putere
imitarea e
s nu
la a altuia,
creatoare, povata pe care-o
el tutulor tinerilor doritori
cerce puterile
miscarea
el insui respingea
felul
de-a privi literatura prin
uuei
de formule. Cri-

tici de al de Ibraileanu Dragomirescu n aveau pentru el nicio valoare,

unul
altul erau morfolitori ai unor formule Imprumutate sub
de originalitate.
care nu schinteia
in literatur
una din formele pe care le
viata, intelegea, ca in fata ei, criticul literar
un suflet gata
vibreze,
de cum o
minte uscat,
aceia
mii -de formule
scoase din cine
ce
rsuflat. De
nemrginita lui
oroare pentru discutiuni in
unor probleme ca morala in artb,
cu
pentru artb, nu
lui, din dorinta pude-a respinge anurnite exagerki, a fost
pe

estetic al prigonitului Oscar Wilde :

principii scoase din
sunt
moartea
; nu exist
morale sau imorale, ci numai
bine sau
Ba mergea
mai departe, declarand
in locul cumintilor
talent
imoralitatea cu talent.
pe cei
talent, -a fast
lui de ordine
care preocuparea unora de a crela
scoale cu
pret de a se improviza in timpul
mai scurt In
de
rente
cu
opera de selectiune a adevratelor talnte.
i-a urmrit. I-a urmrit cu inversunarea omului independent,
nu
se sirnte tinut deck doar de o
: acela a respectului pentru
talent. Tolerant
de credintele estetice ale altora, respectand toate
tiunile
Chendi a
un
multele curente care
getau atmosfera
s poat gsi un
ridice
A luptat
locuri deosebite, cu dumani asezati in toate
pentru niste edinte care de cele mai multe ori nu erau deck el. Neflind
pe o catedr universitara, pe o
de departe
pe un
sistem de critic infiripat din elernentele adunate de prin
el se
numai pe
din continua biciuire a unui suflet neodihnit,
pe
ducea
pasiune
fata cartilor,
in fata vietii.
lui
refuzat
mai vibreze.
atunci, a evadat.
Unii, ca

au
: un publicist, un bun publicist. Altii, cu
; un critic impresionist, tot.
Un publicist, desigur, dar dintre
purtatori de condei cari-au dat
valoare
de publicist,
o
care
n'a ajuns
inteleaga

ce minunat element- de
de miscare
de aierisire
poate fi
un purttor de condei. Publicistul e oglinda
pune luciul in fata ta ca
te vezi necontenit,
e
care
ferestrele unei societati trezind
curente de
nu
fata
articolele
lui Chendi
pe
nu i-a lovit in
aerul
suprator de tare, intrat

prin ferestrele pe care, de atkea

publiCist,
urmare, - zicem
ca

el a
noi, nu ca

le deschid la timp. Un
coborim pe Chendi, ci

publicist.
*

www.dacoromanica.ro

DIN CAMPANIE.

www.dacoromanica.ro

BIVUAC.

132

S'a mai
: critic impresionist,
nu e
impresionist pleac
dela senzatil ca
la
impresionist cite5te o carte,
mi5carea dintr'insul, analizeaz
mi5care
zugrvege fiecare impresie pentru
se
pe sine,
presla e a lui, numai a lui. Cetind pe altii, el se
pe sine,
nu cite5te pe altii
ca
se vad pe sine.
Chendi,
dela
ca
ajung la judecti,
cu putere, nu
erau ale lui, ci pentruc le credea
bune
pentru altii. Critic impresionist in
care
o carte,
indat ce p5ia in fata unui
i nici
c'ar fi putut
un admirabil feprezentant
presioniste,
in
de compozitia lui sufleteasc. Dar el a
de infiripare a
mi5cri literare,
grija de capetenie trebuia
poat
media moral in care
fie crearea

UN

aceia o
din care lipsia
unor principii conducatoare. Nechefoiau in toate
la
colt,
5tiau
sar
treptele caul mai greu siii5, reclamagii
fceau
numele literaturii, moravurile cele mai unite se
intr'un
literar infiripat la
literatura srmana,
pe un drum.
pe care nu
un brat cinstit de care
razime o
la care
a5eze trupul. Trebuia deci o
actiune de orientare a spiritelor,
au luptat pentru a
in mi5carea
literar
intre
are un
pe
de sigur,
unui mediu moral superior,
prin urmare,
trebue s-1 cauti in
a
dogmatism dizolvat
in care-a
a dat
necesittilor
lui
valoarea
aici
tot farmecul
impresionism.
D.

www.dacoromanica.ro

DIN

www.dacoromanica.ro

MUSULMANA LA

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

BASARABENII

basarabean voiu vorbi despre Basarabia.

Istorice5te Basarabia este

romanesc, ca Bucovina, ca Transilvania. Ea
numele falnic
Basarabilor din Muntenia, cari
au fost
peste
al
Severin
Chilia,
Mircea cel Mare ;
Mare a
a conservat-o,
ce fixase ca fruntarie a Moldovei
Milcov.
Hotinul, -Soroca, Cetatea
acum
cettilor
domn al Moldovei
al
din secolul XV. La 1698 la incheierea unui tratat dintre Petru
Mare
Dumitra5cu Cantemir s'a stabilit
fruntaria dintre Moldova

Rusia. Dupa iscalirea

tratat, ce e drept,
pe boierii
argintaria ce a servit la banchetuf dat de moldoveni curtenilor ru5i ai lui Petru cel Mare.
Obiceiu rusesc ; trstura
a muscalului. - Sub domnia
rtesei Ecaterina
favoritul
principele Galitzin
principatele
nrene
Bucure5ti
numai multumit tratatului de pace
Cainardji, tara
a scpat din ghiarele Rusiei ; la 1806 sub
Alexandru I, armata
comandat de Cutuzoff
Ciceagoff a ocupat
moldoveni de

ambele principate, la 1809, Napoleon I propusese Rusiei

anexeze
doya
Muntenia. - Impratul Alexandru era gata
o
dar imprejuistorice
au
romneasca de o peire
Armata rus a stat in
1812 ; delegatul francez
au descris
din
Fornetty
cronicarul
starea de
in care a
poporul
de sub

a devorat tot ce a fost in

de pe acele timpuri negre : armata
a trebuit apoi
se
merinde
Odesa,
in
nu se
gsea nimic pentru armata rus. 4Depravarea a ajuns la
Cutuzoff dedea audiente boierilor,
pe genunchii
pe o
boierului Filipescu, fost Aga al Bucure5tiului,
astfel

scrie
La

nghero
Rusia

anexat intreaga Moldova dintre Prut

Nistru, (Basade azi)
o suprafata aproximativ de 40.096 kil. ptrati locuit
aproape 300.000 locuitori.
1806
Rusiei, care s'a terminat la 1812 a avut
Ast-fel dar, rzboiul
consecint
Basarabiei.
din Crimeea s'a
La 1856 Rusia,
in
Inapoieze Moldovei o
din prada ; judetele Cahul,
sau

patria mum.
www.dacoromanica.ro

136

C. ARBURE

La 1876,
Rusia se
de un
rezbel in contra
pratul Alexandru al II s'a angajat la Livadia de a
integritatea
toriului
dar apoi
campania s'a
pentru armatele
tarul rus era fie
de
multumit concursului
cisiv
grabnic dat
de
armata
in frunte cu principele
Carol, comandantul ei suprem - drept multumire, Rusia despoiat pe
nerosul
aliat de cele trei judete din sudul Basarabiei.
din Basarabia a devenit o proAst-fel dar, pentru a doua oar o
politiceste de acum un secol, acest
vincie ruseasc.
o
momentul de
simpl de inertie
a conservat
din Basarabia prin
limba sa moldoveneasc
moravurile
biceiurile sale nationale. Toate ororile rusificArei n'au atins pe moldovenii
basarabeni
straturile sociale superficiale ; acea
subtire ce
straturile groase ale
mari proprietari ai

nesc

Poporul
in

DIN

BIVUAC.

de frunte ca comerciantii toptangii, zarafi, bancheri,

pe la mosiile
etc., s'au rusificat incetul cu
multumit privilegiilor pe cari le-au
dela strinul cotropitor.
Acum un an
in Basarabia guvernul rus a
de
Basarabiei centenarul
maresal al nobilimei
basarabene D-I Krupenschi, descendentul
moldovenesti, a organizat serbrile
onoarea rusificrei Basarabiei.
Boierul Krupenschi
a mintit
a declarat in discursul
rostit
cu
ocaziune cum
poporul moldovean din Basarabia este fericit
face parte din imperiul tarilor.
D-1 N. N. Durnowo, cunoscutul
politic al Rusiei,
1908 descris
astf el de mod politica ruseasc in Basarabia
Archiepiscopul Pavel sosit la Chisinu
instalandu-se in eparhia
a Hotinutui a gsit
pe la 1873 biseilci moldovenesti
apoi
arendasi,

www.dacoromanica.ro

DIN

www.dacoromanica.ro

LA ,GRANITA DELA

138

C.

de 773. Din aceste

n'a
limba rus.

strivechi,
443

cari a

se

a inchis 330
serviciul

litere chirilice
le-a
adunat de prin
biserici
'mitropolia din
ad
du-le in curgerea de 7 ani a
sobele mitropoliei cu sfintele evanghelii,
psaltiri
apostoli etc. ae o raritate
bibliogra
- Acest fapt
de un vandalism
este
din domeniul istoric.
poporul moldovean din Basarabia care nu pricepe
bisericesti
din limba
nu
deck
din
au mai
pe ici pe colo in
particulari.
Poporul moldovean din Basarabia multumita rusificarei grosolane este
transformat in niste ordale de
muti
ignoranti cari nu
nici rugaciuni
Dumnezeu. - Acestor
le este interzis de a inparinteasc, le este oprit de a se ruga lui Dumnezeu in limba
parintilor

UN TREN SPRE A FUGI DE INAMIC.

In curgerea unui secol mii

mii de hectare de pmnt s'au dat
germani cu
scop de a
pe moldobulgarilor
de a
de
autochtonii in
autorul 1) 885 de fascrim aceste
chiar in anul 1908

sunt pornite in Siberia pentru a

acolo
parte a imperiulai
de
un rus, get-beget cunoscut
p utine
soarta poporului

Inghetate din
marturisire
al autocrat!!
de dincolo de
cum

n'au putut

din Basarabia

un singur lucru

capul sub cnutul musanume acela de a'si renega

de N. N.

www.dacoromanica.ro

pag. 7-10.

BIA

BASARABENII

sau de a'i renega pe D-zeul cretinAttei

139

care de attea secole

De aceea deifiintarea bisericei romnesti

Basarabia a
bisericei pravoslavnice
de
poporul moldovean din Basarabia. S'a ivit precum era de
un
oarecare
numele de Inocentiu, ieromonach al
din
care a intocmit
enoriaii romni, a inceput sA
sectA
anume
adresndu-se
leromonachul Inocentiu zice cum
predice credinta sa in limba
capul bisericei cretine nu este tarul Rusiei, ci Christos ; de aceea este
pe
mare a se inchina lui D-zeu in biserica ruseascA, &are a
Tarul ; apoi ieromonachul Inocentiu mai zice cA preotii
dupA
a
harul, transmiterea
tarea patriarhatului din Moscova nu mai
fost
; ieromonachul InKentiu intemeindu-se apoi pe cuvintele AposPavel declarA cA sfnta evanghelie
leturghia trebuie sA se
poporului in limba sa maternA.
consecintA

DIN CAMPANIE.

Propaganda lui Inocentiu a

popbratiunea moldoveneascA sutimi
de sate pentru a pune capt acestei
religioase, pentru a
fanatizmul religios care a cuprins intreaga poporatiune romneascA din
sinodul rusesc din Petersburg a permis sA se
serviciul
in bisericile din Basarabia in limba
momentul de fatA au rAmas
Basarabia putini
Din nenorocire
cari cunosc limba moldoveneascA cari pot sluji in
Va fi necesar ca, in seminarul din
sA se predea obligatoriu limba
romAnA pentru ca clerul din Basarabia sA se romanizeze.
Dar,
ruseti ne aduc
chiar in momentul de fatA archiepiscopul din
Serafim a refuzat sA chirotoniseascA pe absolventii seminarului din
anume pentru cA aceti tineri sunt moldoveni cunosc
limba moldoveneascA. Ast-fel dar, dincolo de Prut se adeverete vechiul pro-

www.dacoromanica.ro

ZAMFIR C.

vrea dar

-verb

in contra hotrirei sino-

episcopulKisinaului.

se

unei tolerante oaresicare a guvernului rusesc,

un ziar numele
Glasul Moldovenese
o
cu numele de
Moldovenesc.
In
acestor publicatiuni
se vede
adunat
cari se
a arunca
raze de
in
intunericului
care zace suflarea
din Basarabia.
Dura-va lung oare toleranta guvernului rusesc fat de
cercare a intelectualilor din Basarabia ?
Rusia
a pierdut
simpatie
influent politica. in peninula
pare
cocheteazd
de
Va dura
lung
atitudine a muscalilor fat de noi
? aceasta va
ultimul timp

vedem

la

dou publicatiuni

viitorul.

ce caz
cari cu
entuziasm
-nostri din Macedonia trebuie
protesteze mereu in contra
ineamului nostru de aproape dou
din Basarabia ;

VALEA

DIN TARA-NOUA.

puternicului nostru vecin cum

miciodat in

dar, in fata romanilor din Basarabia s

menilor
politici
singur glas
sA zicem mereu rusului
- Opreste, nu
neamul nostru din

0 atitudine

ARGINT.

COASTA

nu va impinge

prudenta

cauza fratilor

la oparte prudenta oacapt al

altul

a unui popur intreg va

impuie

parte ie necesar ca
respect chiar autocratiei rusesti. Din
nu mai
indiferenti ba chiar uneori ostili tinerilor
trioti romani
rsarabeni; cari refugiindu-se din cauze politice din Basarabia in
vin
cultive sufletul

SA se ajute acesti basarabeni

se poate mai larg pentru ca
apoi cultura
de Prut.
Sa nu se mai in consideratie prudenta oamenilor nostri politici, cari
in trecut au impins in
privint adeseori prudenta
la cea mai

www.dacoromanica.ro

141

ne

fei-rn

mit
Aceasta este
deplinirea acestei datorii
romnirnei.

ori uncle

Minas. el

a romnilor din Womnia neatrnat. Dela

pentru noi romnii to be
to

romnii din Basarabia,

cci dac vor
dar
vor
romnii din Transilvania - valurile
din Bucvina

tria mum a romnilor.

C.

www.dacoromanica.ro

este

mai bun protector al

in contra

CIORILOR, ROZATORILOR, PARAZITILOR etc.

Nu

nu

nu stria semintefe

CORVUSINA se intrebuinteazd la toate semintele

toamna

primavara

Nici un alt produs nu-i poate fi comparat.

Nu murdarete
Nu altereaza

Regularizeaza incoltirea

semintele de a ti
de a putrezi in

CORVUSINA e protectbrul

mai eficace

de

mai economic.

La Corvusine, 79 bis. Boulevard

Pentru once informatiuni

a se adresa reprezentantului nostru.

BRUNO

Pans (fost Doamnei) No.

Bucure5ti

AGARASE
ORICE CONSTIPATIE, ENTERITE,

DE FICAT

DIABET, HEMOROIDE, ETC

PRODUS STIINTIFIC INOFENSIV, SINGURUL VERITABIL

REGULATOR AL

INTESTINALE PRIN REE-

DUCATIA INTESTINULUI

PRODUS UNIC

LUME, PRE-

SCRIS DE

AGARASE
113, Rue du Temple, Paris
DE
In toate

din Romania

5 lei
www.dacoromanica.ro

SONET
Copil naiv ce
plngi intruna
ta
pe veci pierdut,
Frumoasa
Plecat
un zmbet,
niciupa.

De-ar fi
tine totdeauna,
Tot trist
fi in
trece, vai! eal...
sau ainrea, e
zadar, copile,
Deci, nu mai plnge
orict te doare,
vei
zile.
mai ai,

Trziu de tot, in
Vei

ta pribeag,

marea
o femee-a fost, ci
RADU D. ROSETTI.

www.dacoromanica.ro

assmemmem

ACESTEA SUNT
LAGIILE ORIGINALE ALE

PUDREI
=
SAPUNULUI

URA"

cantitfi :
s'ar da
parate
5
mai mici, sau altfel dect

E
DIN
ORIGINALA

DE

COUR

pentru
ele.

Ill

aci.

embalagiul

ORIGINALA

1 50

dac aceste pre-

ca

CREMEI

I
a

Onor. Public e rugat a refuz5

MARQUE El LA

www.dacoromanica.ro

II

II

DIN

www.dacoromanica.ro

zr
GRAND PRIX PARIS 1900

Confectionarea cea
solid.
timpul absolut cel mai exact.
Elegant
Punctualitatea cea .mai
montarea
cea mai perfect.
Este
a timpului.
Geneve 1896, Medalia de au.
Paris 1900, Grand Prix.
Neuchatel 1903, Primul prpmiu pentru cronometre.
Milan 1906, Membru Juriului,
din concurs.
Neuchatel 1907, Premiul
pentru cele mai
cronometre de buzunar de vapor.
Ferate Italiene 7.250 buA furnizat in 1908
la o concurenta a tuturor fabricelor de ceasornice elvetiene.
de 3.000
fabricei se
pe o
metri
Fatada are 400 ferestre.
Are 800 lucratori.
150.000 ceasornice de precizie, productie
Materialul cel mai delicat.
Mecanismul nu pierde niciodat preciziunea.
Constructia cea mai
Confectionirea cea mal
timpul absolut
mai exact.
ireproabil.
Punctualitatea cea mai
Confectionarea
montarea
cea mai

www.dacoromanica.ro

I I

iii
iI

I I

/
I

www.dacoromanica.ro

II

CIOCOLATA CU LAPTE

superioare
MAI BUNA FABRICATIUNE ROMANEASCA
www.dacoromanica.ro

CONCURSURILE DE FRUMUSETE ALE

rumoasa
a intdiului concurs de frumusete, organizat de ziarul
Minerva in Parcul Oteteliseanu. un an mai
a fost un

denm puternic pentru directia Institutului Minerva, care a

ganizat, anul trecut,
concursuri de frumusete.
Incnttorul Parc Carol I, de la
a fost de data aceasta, menit
cheme publicul Capitalei, cum
lume de prin toate unghiurile
ca
parte la niste spectacole.
in acest fel.
nimeni nu mai poate spue cum
asemeni concursuri de frumusete nu sunt
putint de organizat la noi.
Cu
mai
cu
cultul frumosului este
de desvoltat la noi,
sociale.
in toate
Incepnd cu acele minunate nestimate ale artei nationale, in care mna
ochiul femeii romne nu-si desminte mirabilele
native
cu
antor
de
national - femeia
-, tot
ce-i frumos
este al
,noastre ne este
de pretios.
ce
frumos
mai cuvenit frumusetii ca srbtorirea ei cu
entusiasmul cuvenit

Intr'o fermectoare
de Mai, duminica, Bucurestii se pusese in miscare
spre Filaret. Mii
mii de oameni strdbteau
spre unul din cele

- Parcul Carol - unde

mai

venise,

de

amiazi, cu toate c concursul incepea abia la 4.

Insusi scopul frumos al acestei srbtori a frumusetii - suma
din intrri,
rezervat Soc. ortodoxe nationale pe toat
lumea s
parte la
festivitate.
de ce Arenele romane, unde se tine concursul,
cu un ceas
de inceperea concursului, o adevrat mare de
Peste
de mii de persoane
marele colegiu
al
la

frumusetii femeesti.

in adevrat fermecdtoare pentru ochi privelistea aceea pitoreasc a

Arenelor ticsite de lume,
in care fascinarea toaletelor se ingna
musetea

fanfara - plutind

melodiilor ce izvorau din

era

hausul acela de lume

att
plcut acest spectacol
toate pturile sociale erau
de bine represintate.
De almintreli
concursului avusese
aseze pe
sute de concurente pe scena Arenelor, unde se
in
cele peste
dreapta
juriul
din
Maior Manu ; Costin Petrescu,

www.dacoromanica.ro

8PECTATOR

artist pictor ; C.
artist-pictor Filip

artist pictor ; N.
artist-sculptor N.
critic de
redactor, al
bine de concurente prin.

M.

Perindrea celor

s'a
caracterizeaza'. pe luminatul
Cu ovatii
urale
a

ale sexului frames, cum

de

fermeatoarele represitante
primite cu murmure si explozii de ilaritate
erau

DE CANDIDATE LA

DE FRUMUSETE.

ce au uitat sfaturile
ale oglinzei, de a
se
asemenea concurs.
pretutindeni.
Asemeni
exceptii sunt
ale
zisului sex
fi in stare
au
Asupra acestei
ssant,
Femeile

a Jemeii ne-a spus

trebue
de
marele scriitor francez
sunt de

btrne
deci firesc
Carol I
frumseti

publiculut

spirit de
ce
public romnesc.

marele concurs

represintante

de a mai

scriitor Maupafeluri

frumusete

www.dacoromanica.ro

DE

www.dacoromanica.ro

152

fie

o
pentru oclliul,experimentat
'publicul mare care
osebire tot
concurenie dintre care
astf el alese cele
ce au
acele zece reprezintante ale
a frumusetii
un
in
in fata
in fat fiecare
voturile exprimate prin
desfsurarea
de persoane care au asteptat

CANDIDATE LA

concursului, au suit scena,

ce fiecare
alesese,

printeo parte

pe

pe

aproape pe innoptate juriul a putut

din cele zece cosuri, determinand alegerea

publicului.
in analele
noastre votul unic

d-soara Boruzescu, regink a frumusetii pe

unic frumusetea pre-

chip cu

frumusetii

spus cuvantul,
1913.

www.dacoromanica.ro

florile
sufragiul

153

MINERVEI

de frumusete al
a
menit
unul din darurile vietii noastre de familie - frurnusetea copiilor.
Tot
Carol I a fost soocit
ocroteascA
a frumusetii
de data acasta trebue
dintru
alegerea a fost mai grea:
au fost
la cncurs nici mai mult
mai putin deck 1200
de concurenti
concurente pentru.
de premii,
Aci greutatea era
mai mare
dragostea
nesiguranta cu care
spune, sus tare,
odorul lui
cel mai frumos din lume.
de
mii de persoane ce au asistat
acest concurs de frumusete,. e usor de
a avut de lucru juriul.
Cu
greutatea
selectionarea acelor sute de
cele din
ce au fost fotografiati, grupuri, grupuri, s'au putut
fetitele ce
capete o distinciiune.
Al doilea

in acest fel 'Minerva

admirabil frurnoasa
a
unui
spectacole la noi,
in sufletul multicultul
pe acela al copiilor.
Deopotriva de
de interesante aceste
concursurl de
frumusete au mai avut darul
afirme
extraordinara popularitate ce
treptat, treptat ziarul Minerva; care a pkruns toate straturile
sociale ale tkii, cucerindu-si simpatia tuturor,
care se
de tot ce priveste interesele publice,
prin necontenitele
cu
Itemeeze la noi traditia
prese mari, ca
aceste
ale f rumusetii
n'au fost
frumoase dovezi de ce poate un ziar care
iubeste cititorii
tine le-o
arate aceasta
mal des.
SPECTATOR.

FURNISORUL

REGALE

DIPLOMA DE ONOARE. MEMBRU

MEDALII DE AUR
LA EXPOZITIA DIN
HORS CONCOURS.

de

STRADA SARINDAR No. 12, VIS-A-VIS DE ADEVARUL"

www.dacoromanica.ro

ARANY X
- CALEA GRIVITEL

252

Fabrica de
TAMPLARIE

MOBILE

BINALE

PARCHETE
Instalatiuni complecte
Serviciul prompt

INTREPRINDERI PENTRU

DE STABILIMENTE INDUSTRIALE =
MARE DEPOZIT DE AR-

TICOLE TECHNICE

BUCURESTI

::

Tevi, Robinete, Pompe, Unelte, Motoare, ArmAturi,

pentru stabilimente industriale
antreprize

la Filaret-Bucuresti .
. Uzinapentru
Constructiuni
REZZRVOARE de
Alcool si
MARE
de
SPECIALITATE :
ZANGERIE
trol pentru
Locomotive si Vapoare.

www.dacoromanica.ro

PRINTRE
a prima vedere ar
cam
acest titlu
mine, care
viata mi-am trit-o Turcia. totusi printre adevratii Turd,.
printre
Turci cari
pstrat neatinse
n'am
mai mult deck dou luni.
cunosti bine pe adevratii Turci, e de
te duci
ca
vechea
patrie,
vizitezi
vechile
asezminte, acolo de unde a
pornit mrirea
puterea

unde
Turcii,
Pe
Asiei
:
o impresie
despre firea acestui popor, atka de gresit
de nedreptatit.
a
Cel cari
Inchipuesc pe Turci ca pe niste oameni doritori
asupritori, s-si dea osteneala
cltorii chiar
zile
din
Mici unde
sunt in numr
'Sunt convins,
se vor
totul
de impresii deck celecu cari s'au dus.
de putin obositoare,
o astiel de
nu e
te duci
ceva primejdii. Ea nu e lungA,
nu e
o
fundul Asiei
a-i
studiA pe
E destul, bunioar,
eu,. dela
te dud,
m'am dus
Otomane
de venirea Turnopol
Brusa, fosta
a
cgor
Europa.

PLAJA

www.dacoromanica.ro

N. BATARIA

zis o clatorie. E o sim-

Constantinopol la Brusa nici nu e

excursiune de plcere scurta bogat in impresii din cele

variate
mai frumoase. e imbarci in portul Galata
trei ceasuri dup
al
ajuns la Mudania, portul Brusei. Aceste
ceasuri trecute
marea de
Marmara, sunt un
farmec. Ai in jurul
frumoase
destepttoare de o
de amintiri.
vor spune :
in
cu cimitirul lui monuvechiul Chrisopolis, azi Scutari, care se
mental.
a fost capitala
azi un nume simplu de
: satul
(Cadichioi). La dreapta se perindeaza una
alta
retele insule din Marmara, cari atrag
vizitatori
unde
regsesc
sndtatea pierdut
cei slabi
suferinzi.
Vezi colo la
un munte pduros a
siluet se indrumeaz alta
de elegant ? E muntele Bitiniei in
isvoare
coastele
se

cu apa cea mai

cea mai

gustoas, cea mai

ape naturale sunt.

din

Adie
usor care
teste, poate, in limba lui ceva din
vremilor apuse. lar vaporul
lin pe apele mrei de

Marmara.

mirat cum de a trecut

de repede vremea
cu o oarecare

s'a

de ru in
de

ajungi

la portul Mudania.
Suntem deja pe
Minore, intr'un tinut peste care
in
de
domniau
regii Horusiei, de unde trage
numele orasul Brusa.

Desigur, nu ne vom

Mudania,
amestecat

la

nu
populatia
cosmopolita.

ca originalitate

caracter, cum e

peste tot locul populatia porturilor,

se pot trage concluzii despre
caracteristice ale unui neam,
despre calittile defectele lui.

In port asteapt trenul pentru

COBZARUL.

STOICA.

Brusa. Unii se duc cu trenul,

drumul cu trsura.
Cu trenul drumul
aproape

un ceas. Cu trsura nu
mult de dou ceasuri. Trenul e cu linia ingust e foarte
grbit. E
mal de grab un
deck un tren. Trsura trece pe o
solid
construit

bine

cu trenul ori cu trsura, ai deodat o impresie isbitoare :

cu
treci printr'un
inverzit, impdurit, foarte bine cultivat
frumuseti naturale cum rar le
perechea.
provinciile turCe crud dezamagire pentru aceia, cari
inchipuesc
ceti sunt un
de pustiu unde nu
deck ruine mizerie !
De o parte
de alta a drumului
intinse
de
ville se
gingase pe
dealurilor, nesfksite
de zarzavaturi
Fie
acea

www.dacoromanica.ro

tarinele de porumb
verdele inchis al pdurilor de fag
o
mai serioasA, mai
fermectorului tablou.
in toate
directiunile curg
limpezi.
Pe
ajungi la Brusa, capitala Vilaetului, orasul istoric al Turcilor,
patria
mormAntul fundatorului dinastiei otomane.
Vreti
e un
turcesc ?
la Brusa. Are strazi
tcute. Desi
peste 80 de mii de locuitori, nu e mare
guste,
animatie pe strade mai ales nu
acolo acea agitajie continuk acea
miscare nervoas,
caracteristic oraselor din Occident. Fiecare
bgare de
grija de a nu face sgomot, de a nu
aduce suprare neliniste vecinului. Negustorul turc nu
se
fei sale.

nid s

mult

mr-

dac ti-a spus

nu te

convins

la pret. E
de cinstit, inat din cauza
prea marei sale cinste nu poate susconcurenta negustorilor de
tionalitate
mentalitate diferit de
a sa.
lar

e stins cu

se

noaptea,

Brusa

Nu se aud deck

paSii pzitorului de noapte

ltratul

nilor. La Brusa nu sunt teatre, nu sunt

localuri de petrecere. Noaptea e
locuitorii nu o
pentru somn

nid nu se

Dar
cari vin
opresc in oras. La o

deprtare de
Brusa sunt
sulfuroase
o reputatie
bine stabilitA. Acolo e satul

in acest sat sunt mai multe oteluri

confortabile.
cari, ducAndu-se la

disiracjia, desigur n'au ce

la
Brusa. Nu e
cazinou,
rulet& nici cafeu-chantant ori
cum se
N'al
o ocaziune de a
zice azi, ori de a-ti perde
Eu zic.
este o

ar
aceste lipsuri o
Turcii nu se pot civiliza. E

ba

la moara lui Selim

spune
TOtOqAR.
SULESCU.
a douazi dela sosirea mea un prieten E
muntelui Morarul Secolo sus in
venerabil
de patriarh din alte vremuri, e trecut de 90
de ani.
4M'a uitat moarteas, zice el
A fost soldat
a luat parte
aceea la
12 carnpanii. Pe corpul lui
drie dcatricele a
rni
pe
de
A avut
patru
unul la Yemen.
in Macedonia,
la Plevna
Tesalia.
acum intoarcerea a inc trei
dintre cati
siei.
se luptau in Tripolitania
unul era trimis la granijele
murmur, nici un cuvnt de nemultumire din partea acestui
nici
d.ator al unei farailii de rzboinici.

www.dacoromanica.ro

158

N. BATARIA

groasele lui sprncene

am vrut s-i
gustoi ce ne adusese
lui.
oare, zise el, ca s primiti ceva din partea
?
Dela mosafiri nu se primesc
lar prietenul
: du-te in oriice sat turcesc
bate la poarta ori
case. Te
primi cu
te vor
cu
ce au mai
vzut

: LA

MUZEUL SIMU.

la

Dar vor socoti ca cea mai mare

'pentru ce au fcut pentru tine.
- Dar e, oare, destula

bande de

: vei fi

totdeauna mosafirul bine venit.

la plecare ai vrea

interiorul Vilaetului, intreb eu, nu sunt

www.dacoromanica.ro

159

pomenit de
e lumea. La
turc
Crime nu se
mai niciodata
chiar
turc e
la exces
cumptat. Nu
ce e alcoolizmul are
prea putine. Pe el
exploateaza multi Dar el
totdeauna
niciodata
Ai vorbit de bande de hoti.
te lmuresc bine
privintd,
prietenul meu.
Vilaetul Brusa are o intindere mai mare deck a
cu o populdtie
de milion 200 de mii locuitori, dintre cari peste un
Totu0, pentru paza
mentinerea ordinei in
vilaet nu sunt
vre--6 400 de
armat regulat nu

Hoti Turci
,gse4ti nici o

D.

BOGDAN.

Ei bine, jandarmii no0ri se

de
n'au mai nimic de
Numai acum
ani
ivit o
de 7 ;indivizi. Erau
totii rie-Turci,
-cari terorizau
satele turce0i.
banda e distrus
e
Crime comune nu sunt,
generalitatea cazurilor consecinta alcoolizmului, care nu
printre
conIn cele
luni
am stat la Brusa am avut zilnic ocazia
de teineinicia
de mai sus
nu e
mai
mai
niai
mai
de Dumnezeu deck rasa turceasca,
putin cunoscut
de
judecat.
BATARIA.

www.dacoromanica.ro

A JEANNE D'ARC
Cassa H. DANNHAUER
38,

BU

lea Victoriei

ifo)

(Palatul

CASA DE

Strada Paris,

RANG

DE
DIN PARIS

COSH
DELA CELE MAI

DOLIU IN 24
DEPOZITAR AL CELEBRELCR

de

Jouvin

DIN GRENOBLE

MARCA CEA MAI

Co.

DIN

LUMEA

DEPOZITAR

CORSETE

JEANNE D'ARC
EXPEDITIUNI N PROVINCIE

www.dacoromanica.ro

Energia,"
ease pentru

Societate

Electrotechnice
Mecanice
30, STRADA ACADEMIEI, 30

Capital social Lei 300.000

TELEFON No. 24/33
Adresa

: ENERGIA",

INSTALATIUNI
ELECTRICE

Uzine, Instalatiuni de
minat
Fort motrice

Aparate,
InstrumenteiUnelte
PLANURI, DEVIZE $1
INFORMATIUNI LA CERERE
DIRECTOR :

www.dacoromanica.ro

II AZ ELINE"
Zpada HAZELINE este un articol delicios pentru
delicatk rcoreala bine-fctoare,
unic printre preun
paratiunele
conservarea pielei.
Lipsit cu totul de
terii grase, Zpada HA-

toalet.
actiunea ei

este imediat ab-

sorbit, dndu-i pielei

cea albeat
de
cApetenie frumusetii. Ea
face s
asudarea

este cu mult

mai higienicA dect

de
drele de toalet. In
ea readuce reepiderma contra

Pentru face

par

uscciunea
exercitii fizice

pielei,

Zpada HAZELINE
este indispensabil. Pentru arnatorii de sporturi
: automobilul, echitatia sau
bicicleta, ea devine
necesitate. Intrebuintat
ras,
ea calmeaz iritatia
prin briciu sau spun
prim
Pentru ca Zpada HAZELINE s produc tot efectul su, trebue u5or frecat,
la
plecta absorbire de piele.
SE
DE
DE
CU
DE NIKEL, LA TOATE FARMACIILE 5IWROGUERIILE DIN

BURROUGHS

&

.NEW-YORK
MILAN

SYDNEY
-

LONDRES (ANOL).
CAPE TOWN .
AIRES

www.dacoromanica.ro

VIATA TEATRAL
Noi orizonturi. Compositori

interpreti.

un an de viat teatrala
ce se poate
despre
pe anul trecut.
din punct de vedere
acest an a fost
bogat ca toti
cei de
acum, in manifestri originale demne de cel mai mare interes.
Personalitati noi s'au manifestat
succes, aproape pe toate
scenice.
zicem aproape pe toate
de oare-ce pe acela al
mai pretentioase, al
n'am avut nici anul acesta,
de notat.
la
schimb, talente puternice se pregatesc, inflorind pe
a dragostei
pentru tot ce-i lucrare originala.
acum cinci ani, se &eau oameni
zisi
greude unde,
putem avea
teatru miginal, cum nu
tate, care struiau
date
putem avea o
a noastrb, nesocotind toate admirabilele
teatrului de
premergtori Hasdeu, Alexandri
Caragiale
seam de adevaratele nestimate ale muzicei noastre populare, ce a priactivitatea

lejit
succese unui Porumbescu, Flechtenmacher
Caudella ca
nu
pomenim de
de musica scenick - anul
a intemeiat increderea

tuturor in lucrrile originale.

Se poate spune,
drept
originale

1913 a fost succesul

cum a fost triumful

lu-

cauze

onale
In primul
trebuesc amintite minunatele
de muzlc
ale lui Andreescu-Iasi un
compozitor de mare valoare, al
recital,
din piese simfonice
din
curat
- i-au atras luarea aminte a tuturor interesul celor ce
priveghiaza desvoltarea tatentelor reale.
Am avut
alte frumoase prevestiri de acelasi fel, ale unui alt compoNona Otescu, de
numit profesor de armonie la Conzitor
servatorul din Bucure5ti.
cu admirabilele
din
Cu
cu
trandafirilor
cucerit un
frutesute pe motive populare, Nona Otescu
mos intre compozitorii de la care
originale

chiar pentru scenele noastre

Aceleasi bune prevestiri ne
mice

sunt de

lonel G. Bratianu, autorul operei

succese demne de luat
nu
consfintite prin noua lucrare Dora, o
in modragostei, ale

www.dacoromanica.ro

tive, melodie originala

ce ne dau

alcatuita,

de

frumosului talent al acestui cmpozitor.

din cei ce vor da multe

de faptul

tinnd

acum

de

deschis

lui final in muzica de opera.

ordine de idei trebue
pe
interprete rafinate
ale cantecului romanesc, soprana dramatica Veturia
soprana
Lucia Cosma, privighetoarea Ardealului, cum au
botezate
cum le-a
faima prin toate colturile locuite de
Ambele aceste distinse
timp, un
apostolat

farmecul cantecelor noastre populare, departe

Tot anul acesta s'a manifestat frumos un

tenor
I. Arat,
ale
succese la operele din Monte-Carlo, Paris
apoi la
din .inaia
Constanta, i-au atras simpatiile osteti.
asemenea s'a manifestat
baritonul
Costescu,
stagiune
opera, la opera din Agram apoi la Opera populai
din
uimi public greu de
interesul unei critici exigente, prin plinatatea de voce, simplitatea prestanta
unui
totul potrivite rpertorului de
italiana, in care
produs.

Nu pot
serie de frumoase prevestiri,
de
jubileul de trei-zeci de ani de cariera
a unuia din putinii
s'au jertfit
E vorba de tenorul
o glorie
o
a scenei
rotot de
unul din cei putini cari nu s'au refugiat in alte
muri ale
mai rodnice in foloase,
la
maturiun bohem,
senin
al cuvantului.
Ca
din cei ce au muncit
s'au chinuit pentru injghebarea unei
Opere
i s'ar cuveni lui
o
materiala,
fie
din partea statului, fie pe urma initiativei particulare, ca o incoronare a
muncei lui
un
pentru ce-i ce vin !.
Cu
i se cuvine
acestui
de

vor avea in

celor ce o dorim de

unui

Cele doua companii

ocazia

Opera

romneti.

greu o
de opereta
artist mare, fie
la un
a
elemente bune pntru opereta - anul trecut am putut vedea
bucurie, manifestandu-se
un egal succes doua trupe de opereta - aceea
veche, Compania lirica
sub conducerea D-lui C. Griactualmente sub conducerea D-lui V. Maximilian, apoi Noua
companie de opereta de sub conducerea D-lui
un
element de
al Operei
un musicant distins.
Ambele trupe de opereta
au
cuvinte destule spre a
iubite de public bine apreciate de
ce este
mai mult, in timpul din
aceste doua
de opereta
unificat activitatea,
una
mai mult
dragostea de
de teatru a publiculut
nostru.
In
de sigur
trebue
se bucure d noua
schimbare in
de a vedea al
acestor
de sigur
publicul va trage numai foloasele
unitare de
gustului muzical a acestor
trupe.
De

fie

mai

se

vre

www.dacoromanica.ro

: N. GRIGORES9U, G. VERDI,
V.

VICTOR

N.

www.dacoromanica.ro

166

BARBU LUTARUL

a avut in anul acesta o

de
cese pe urma
originale tObor-Gara de Nord a D-Ior
cum
pe urma unei noi lucrri nemtesti,
care au strAlucit ternperamentele domnilor : Leonard, Ciucurete, Florica Florescu
apoi Jean
Niculescu
Ana Grand,
de interesant
partea
din

de aceste forte ale trupei

fruntea

irezistibilul

pe cei trei comici de o

putere
cu
diversitatea genurilor atacate - Cigalia,
Ghiorghiu - o
cu
mai
de luat in
abia
timpul din
s'a dat
se manifesteze deplin !
Foarte frumoase
interpretate de simpaticul tenor StAnescuCernea precum
arjele
de volubilitate
ale lui Gr. Petroviincescu, precum
frumoasele prevestiri date de D-soara Catzichi, ale
teresante manifestAri din urm i-au atras luarea aminte a tuturoor.
Nu pot
aceste putine
asupra acestei trupe,
pornenesc
V. Maximilian, trebuie

sufletul scenic

socotim

companiei, simpaticul

vechiul regisor Dimitriu, el

artist de merit, adevratul 4fac-totum al scenelor noastre

lar ca
trebuesc pomenite baghetele D-lor Franck Flecker, ambii
deopotriv de rutinati
spre a prepara ansamblurile
cu care se d
lucrare pe scenele

a rmas tot sub conducerea simpaticului

companie

tenor
debuturile.

in

Meritul

datorit

parte,

elementele cu care

fAcut

mare al acestei
de operet este, intr'o
calittii deosebite cu care se
ansamblurile ei.

Fi-va aceasta un merit datorit bunei baghete de mai nainte, sau numai
elementelor de care dispune trupa, e foarte greu de spus, intru
tele ce alcAtuesc
noastre sunt, in genere, cam cu
pregAtireinclinri musicale.
mai ales
Dar felul
s'au dat se
Vice-Amiral
in care
are admirabilele-i creatii,
de apreciate de toti, excelentul
artist, Niculescu-Basu,
ce nu se poate uita !
un
concurs de
este
ce fac
!
nu mai

ori-ce lucrare in care partea unui bas

este
uimitoarea calitate de voce a lui Niculescu-Basu,.
aceea a tenorului cu impecabila frumusete de voce a lui Ghimpeteanu
apoi cu prtile de comic buf comic
tinute de
!
va

cu prestanta

Ce mare lucru-i
atmosfer tin artist,
lumea !
Tnase e destul
apart
scent, ca
gamele cele
hilariante ale comicului grotesc buf
consecintA ale
generale
comicul din cuplete
scene de actualitate, intre care
companie fac deliciul tuturor
la succes dupt succes trupa.
mai socotim
trupa se
de concursul unei
faima
puterea Virginiei Miciora
apoi de vocea
tenorului
de frumoasele
scenice ale doamnelor,
Virginia Graur, Vasiliu
de sigur
e
mai firesc
succesele meritate ale trupei.
Cu
Alex.

mai

lui in genere

unul dintre

musicei scenice
de ce isbAnzile acestor

directia trupel o are un musicant cum

putini ce s'au jertfit trup

suflet teatru-

deosebi.

excelente trupe

www.dacoromanica.ro

care

CNTREATA VETURIA
D-RA FLORICA FLORESCU.

D-RA LUCIA COSMA.

D-RA CATICHL

www.dacoromanica.ro

168

LUTARUL

personal artistic
prey estirea
din

vOtoare a
fie

D. G.

D.

Director de
D. ION NICULESCU.

ori

de material
trupe de
ce conditii

D. AR.

al comp.

D. V. TONEANU.

www.dacoromanica.ro

de ce:ne
alctuita

D-NELE
T.

ARAT

L. LEONARD, GIURGEA. D-NU

(in

www.dacoromanica.ro

BREZEANU,

roluri).

BARBU

Teatrul National. - Compania Voiculescu.

din ce in ce mai
a propsirei artistice
activitatea din ultimii ani a Teatrului National.
scena privilegiata
o
Dealtmfntreli,
foarte firesc
ghiere,
unui
de teatru ca
Davila,

este

vzand cu ochii.
Nimeni nu se mai
acum
de puterea
noastre
scene
nici de felul
sunt montate piesele.
S'a dus vremea
ce
martore
!
sibile la
masacre ale
S'a incheiat, din fericire, epoca de
memorie a reprezintrii tuturortuturor farselor nemtesti
localizate
foarte
indoelnica

lucrarilor originale a sosit.

totdeodata
acela al dragostii
blicului pentru teatru. S'o mai fi indoind cineva de aceasta coincidenta ?
Ceeace-i demn de
in cartea de aur a Teatrului National
este seria de succese
a tuturor pieselor originale
prezintate de doi ani
prefacere a gustului public s'a

sub

a repertoriului original.
mai nainte talente de mari dramaturgi, ca Hasdeu Caragiale au
silite
vegeteze, o
parte de
putut
se
manifesteze cum se cade, - aceasta nu a
deck o
vremii
in care au
luceferi ai Ifteraturei noastre:
Acuma publicul
tot ce-i original, mai mult sau mai putin reusit.
timp cu aceasta
noi de autori
au
aproape in
pornire a publicului.
succes avut cu
Victor.Eftimiu, a
un
mai departe in tainele scenei,
un titlu de glorie
negru.
Profunzirnea
priceperea din ce in ce mai mare a
scenei,
deopotriva
in
lucrare a lui Eftimiu, care a.
stiut,
timp,
triumfator din
indoit cu necesittile versului
cu cele ale cerintelor teatrului modern.
Cocosul negru pate fi socotit ca
mai
succes teatral al
trecut dupa el va trebui trecut acela al d-lui Diamandy, care cu

codrului s'a apropiat

mult de rostul unui teatru romanesc, mai lipsit,
e drept, de greutatea marilor'probleme ale
sociale moderne,
mai curat mai aproape de sufletul multimei.
succesul acesta al d-lui Diamandy nu este deck
preludiu al noilorcu care d-sa va
teatrul romanesc.
Tot
de
este
al
mare succes al stagiunei trecute,
Pianjenul lui A. de Herz. care s'a afirmat,
lucrare, ca un fin
al mecanismului
deci,
stare construiasca
la bun
aproape neverosimile,
montate cu iscusinta comediografilor frantuji.
La aceste stralucite succese au contribuit in
parte eminentii proprotagoniste
Teatrului National.
Nu-i
printr'un minunat concurs de imprejurari,
artistilor

a crescut mutt in timpul din urm.

al generatiei actuale de
Faima maestrului Nottara - acest
de
dela Teatrul National - nu a fost deck incoronat de drgostea
ce i se datoreste,
din partea
crescuti la
lui,
aceea
pentru care a
preget
s'a jertfit necontenit.
de

www.dacoromanica.ro

D-NA ANA GRANT.

D-NA ELENA APTEANU.

LEONARD

www.dacoromanica.ro
D. N.

172

BARBU LUTARUL

succese ale
noastre ar fi
intreg repertoriul Teatrului National, de douzed de ani
Este destul
amintesc
fmaestrul a dat toat splendoarea interpretrii
A

D. N. SOREANU.
D. C; "NOTTARA

In

BAR1TONUL GHIMPETEANU.
N.

In

www.dacoromanica.ro

D.

COSTBSCU.

www.dacoromanica.ro
D. T.
D.

D. JEAN NICOLESCU

D. ALEX. GHERGHIU.

174

BARBU LUTARUL

din Cocoul
adaugnd un
triumf, la seria de
mai frumoase cariere de artist.
noastre scene sunt Brezeanu., Toneanu
Soreanu,
Alte forte ale
mare din lume,
in
personalitati artistice demne de
timp. trei mari simpatii ale publicului nostru.
Ori
ce s'ar
Soreanu, ca Brezeanu Toneanu, succesul le
paii,
nimic nu poate ei, mai
mai
e vorba
unul din aceti trei mari artiti.
de aceti mari comedieni trebue
Maria Ciucurescu, singura
a Teatrului National
fata
trebuie s se piece toate
ale

-capetele. E comediana de

activitate n'a fost nici

efemerile influente vremelnice, pe urma

se construesc

artistice.

Tot
de normal a crescut a
pe scetla
ale
perament de tragedian, d-na Olimpia
lui Ali au
sperantele puse de

un mare
din Electra
in

fire de

ce
teatru, de
d-na
Barem talentul rar de
pe scena Frosei Sarandy, a Aristitzei Romanescu
Maria Giurgea a
Incoronare a unei frumoase cariere de
a Ciucureschii,
este
frumoase de ateptat.
dela care

putere a scenei este Petre Sturza, simpaticul profundul

:al eroilor din piesele marelui Ibsen.
Linitea
fond de
ce caracterizeaza pe cei
mai multi eroi ai teatrului ibsenian, 0-au aflat, pentru
la noi,
puterea de incarnare
acest eminent artist, a
derogare dela
linia obinuitei ignorante profesionale i-a atras, pe
dragostea ob-

talente mari s'au manifestat admirabil, in comedie,

ultimii
:
Origorescu, Belcot
o
treime de comediani, demn de
.epalalt, a
suprematie nu
de
desvoltarea
a
-forte noi pentru teatru.
de
comedienl, trebue
o perdere mare
teatrului, retragerea lui I. Niculescu, favoritul
al publicului
unul din
interpreti ai eroilor din teatrul lui Caragiale.
Cine n'a
pe Niculescu
cine n'a
din toate bierele sufletului,
realizate de acest mare artist ?
admirabilele
Dar unii vin,
se
... A plecat NIculescu, a revenit Carussy la
"Teatrul

Excelentul comedian ce a dat

viat diferitelor
in care a jucat,
a trebuit s vie
la vechia mata, la scena
Teatrului National, pe care
cucerit
succese.
vorba de noi veniti, tot ad amintesc pe Manolescu
puteri
pentru
tragedie, ambii intorcandu-se pe scena
debuturi cii faima de
in
Voicu-

lescu.
lar
protagoniti

Voiculescu, eminenta tragedian ce-i conduce seria de tineri

protagonisfe,
de Tina Barbu de Radovici noui forte, desprinse dela Teatrul National care
mare
de un
ideal artistic,
o
este,

prototipul necesittii de precumpanire a personalittii ce

manifestrile artistice dela
!

BARBU LUTARUL.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DIN

www.dacoromanica.ro

MOSCHEEA

MARE DIN

15
5U.STOS

LA

BUN

ET

I OTET
Distileria
www.dacoromanica.ro

LUMEA

conFRANTZBRANTWEIN
CU MENTHOL

DIANA

STICLA

70

ESTE

MAI

FRICTIUNE

DIANA

Mai incercati dela Laboratorul

Crema

intrebuintnd-o scurt timp dispar

cu totul : Pistruele, Petele,
pdturile, Sbrciturile, Roeata, etc.
catifelatd.
Pielea devine
1.50

BORCANUL

Pudra

Cu parfumul cel mai plcut

guet",
Cremei
este discretul frumusetei.

Spun

Prin intrebuintare de cteva zile

CUTIA Lei 2.-

pielea devine

ca
BUCATA de 100 gr.

1.50

la toate Drogueriile, Farmaciile

Magazinele de Galanterie.
se
Se

direct la

LABORATORUL CHIMIC

DIANA
Vitan
BUCURE*TI,
GRATIS

mostr de Pudr.
www.dacoromanica.ro

11

IN NORDUL MOLDOVEI
(Imprejurimile
apus, Moldova
ca o
alte
dar cari sunt sub dominatiune
Pe
hotarele conventionale se intrunesc 'in chipul unei stele - Triplex
confinium
in realitate nu e nid un hotar natural.
se
nod impozant, ce
ca o
Bucovina, Transilvania, Moldova
chiar Maramuresul ; apele
isvoresc din el -

spre miaza-noapte

provincii

- se
toate
locuite
campurilor dar vorbe de
pentru
in locul acelui Triplex confinium, semnul pumnalului care
marl,
Romanismului
popoarelor, se va
in
lui naturale.
Bucata de
ce a
Moldovei, e un colt minunat.
nu
pune prin piscuri
ori
de
Oltul

Somesul,

de

multumeste, farmed, prin variatia formelor pe o

el

cu

legendara
de

apele,

spre poalele Carpatilor. Bro$teni e satul

cel
nordic, care apartine cu trup
Romaniei,
Dorna, chiar
la
e
doar
prin firul telefonic de Folticeni,
detului Suceava.
Putini se
prin acest inviorator cuib al Moldovei,
de
strAbune. Cu
durere
faptul e explicabil. Moldova
mai mult din
trecutului ei
; azi e o parte
a
calea

gata

fie

- la cea

invaziune -

forte

brutale din
Ca urmare, viata celui mai
sat se resinite de
pe urma acestei jertfiri tacite
cu
te departezi de cingatoarea meteredela Focsani la Galati ca niste mosuroaie de
cu
zelor,
al
organism social anemiat,
se
bine pulsul
mai infundat
amorpre. DacA
Brostenilor, nu ar fi in coltul
Moldovei, ci s'ar
oricare altA parte a
el ar fi devenit un centru
de
mai mult poate, cu
e
mosie
unde
Dar tot
e spre bine. Tocrnai departarea de partea
ficial
s'a
i-a
farmecul pe care
singuratatea
primitiva
asupra unei regiuni. Naei
Omul nu i-a adaus aproape nimic.
tura
e
Sufletul e cuprins de
traiului fericit ;
reculegere
te simti usor, te
toate valurile ce sdrobesc, legate de viata
Intins pe covorul verde al
cu floricele galbene, te crezi
fericit din luminosul tablou al lui Lenbach. Nu
cum trece

www.dacoromanica.ro

180

I. SIMIONESCU

sbor gandurile ca norii albi cari resar de

munte, spre a disscamosindu-se,
cald. Trecutul e departe, din el se
cern numai amintirile
; viitorul se ascunde, prezentul e
care
te cuprinde
cu care te identifici. Fluturii
sunt tovarsii,
neintrerupta
de
fabricelor, nici de
vagoanelor, auzi
oaptele campanulei albastre
de
a
Chiar oamenii au rmas ceea ce erau de mult. Veacul plin de vuet
nu a
prin meleagurile aceste ; cel mult ferestrul mecanic ascunde, cu sunetu-i strident,
ciocanelor dela
de sumani,
;

cum

pe

Linistea

mec Brostenilor din coltul

strabunilor.
cu frunnuseta naturei atotlecuitoare, dau faral Moldovei.
*

: valea, muntele

Trei
diferite duc
Valea te

apa.

cu restul lumii, prin gara dela Piatra-N. De

aid drumul larg; prfuit,
mereu, dealungul
intreaga, in
soarelui domolit de rcoreala apei a padurilor, glandoul tras de
patru

te
Piatra
Casele nu
o
; satele se tin lant,
omul nu se poate folosi pentru
lui
stabil,
de
dintre munte
ici mai
de
casele niste
dincolo mai
prin pragul
adus de vreun
mai
de orn, pdurile s'au tot urcat
spre munte,
coaste acoperite de fnetele trebuitoare, pe unde
puhoaiele salbatece nu scormonesc pietrisul in
ce se ltesc-ca pecingenea.

A doua cale, acea a apei, mai

dinspre miazanoapte. Esind din

de farmec, te aduce la

la Burdujeni,
prin
vale a Moldovei din Bucovina,
de
de amintirile lui tef an cel
Mare, drumul de fier te
la Dorna-Vatra. Din Dorna-Romneasca,
pluta - vehicul primitiv, trunchiuri de brad legate prin chingi de
de vrednicul plutas, numai muschi
oase, te duce ca
prin valtoarea
a
repezi, gata
se sfarme de Coltul
Acrii ori
se
pe bolovanii Toancelor,
limpezi
admiri aleea brazilor, a fagilor a
stecenilor, arnestecati
armonie de forme culori.

zi
ca 'n vis o
cu fiorii pericolului ce
te
cu satisfactia
cu
senine ; acum peisajul e morocanos ca in clipele de ingrijorare,
fruntea e
acum
multumirea e oglindita in lumina
odihna
verzi.
A
cale, e drumul vulturului, adncul tainei
E cea mai
mai deadreptul pentru noi cei din Moldova de nord.
e Folticeni, vestit
iarmarocul cel mare,
Un capt al
azi un orsel
dela Sf.
un organism sleit,
in o
de
incunjurat de deade vreme,
de
poleite cu
spicelor
de
Ce contrast
intre natura exuberant,
de
de
de
intre
cuibului de oameni
de nudi
stede
cu roade cum
in
ieftine cari reprezinta paradisul lui Adam, se mai pot vedea.
Folticenii, cu o oarecare ingrijire initiativa, ar
deveni un
de
vile, un
in
verei.
orizont
forme blajine, netezite,
ca de curcubeu, excursiuni aproplate
mai
sunt
conditiuni favorabile pentru
trup sbuciurnat in
nervilor, pentru odihna
adernenitoare se desDar
Folticenii. Drumul e lung ;

www.dacoromanica.ro

EXCURSIE

NORDUL MOLDOVR1

181

chid la fiecare
Landoul, tipic vehicul
acestea, tras de patru
slabe de
se
coastele, -asteapt desddlmineat la
Lasi
rnrginite
dugheni alipite una de
de
in btaia prafului urci dealul
pasul domol al cailor ce
par osteniti dela inceput, Farmecul
chiar din
dealului. Privirea
pironit
tabloului deschis ; un fior de
ca
asculti o orchestra mare,
trece dealungul
E
a
in haina
de
Ca un
negri,
la orizont, valurile de
bradului posomort,
uncle deasupra altora ; 'profilurile
rotunzite, rar cu
se
la norii ceilalti, adevdrati, ce 'se tin
de
fugind ca un stol de
ceatoare. In
muntilr, desprtindu-i de dealurile dinspre Folticeni,
a
dovei. Ca niste
de
printre pdlcurile de
plopi, care-i tin
se
la poalele
vrndu-se
vlle curmezise, dar
indeajuns
ca s se resfire
spasus
pe o
apoi Sasca ; mai de vale,
vestit, biserica
in imbrdcdmintea nou
Baia,
iar colo, in
se intind
creasta
prin
la tihnita
cu
prin o alee de plopi
spre
oseaua, bine

Moldovei, pe care o treci pe un pod de beton armat

multe
cud,
dreptul Mdlinilor.
pe patul ei de
Moldova
de
; ea
feciorelnicd, se trezeste ; ceata ce o
noaptea, se
trupu-i ca
in baia cald a razelor de soare tremurnd de
veselia
senine,
ca o cprioar, printre
cari o
Dela
traversarea Carpatilor. Satul se
kilometri pe
de
din mdruntaiele
La Esle, o
de
e ultima grupare
De
Stnisoarei, ca un balaur
face
mereu spre

peste munte, din

taina
E cea mai frumoas
o
albdstrie se
vietii de
Cerul a disprut; rar
rete printre rupturile
de frunzar. La inceput fagul
frunzele-i strlucitoare,
resfirat in brate noduroase,
de
spre
luminei a
<le care are nevoe. Mai sus incep
suliti
ce es din
ascuns printre
drept, o linie care ar strpunge
ar sustinea cerul ar vroi s
norii
pmntului, pare
pentru hrana
trebue.
Deprins
intunericul
trebue
mna la ochi, cand
la 1200
te orbeste. Din
a ferigelor,
care ai trecut
ceasuri, te vezi
ajuns in
valurilor
lumina soarelui de
De pe dealul
de
Folticeni,
numai o lature a Iantului muntos
lui se contopeau, cci
de
se distingeau
greu din
monoton. De
privirea
peste
unii de
mai frumos
individUalitatea
; o lume
de forme
de jocuri de
intreg
Spre nord se profileazd silueta Rardului,
doi colti
Pietrelor-Doamnei, rosii
a soarelui ;
Pietrosul,
ascutit la un
in
cei
ai Bistritei la Chei ;
Budacul,
in
la
aratd directia
Bistritei. In
a
cu forma lui de
un
mai
pare

www.dacoromanica.ro

182

spre sud, departe, se itete silueta

netezit de o
muna mandrului
el nu se
ca
fie
din Moldova. Intre aceste capetenii, oastea muntilor mai
acoperit cu
peste tot cu mantaua brazilor, fie cu

e demn de cel mai de

peisaj
de pe
scoborand
Drumul alb, bine prunduit, face
zigzaguri dese, dealungul

in

opresc grohotiurile ;
aezate did, ca
marl

repezi.
in

solizi au trebuit
fie
Treci un
ce sare din
dar
ca un firicel de
contra
s'a simtit
de a se zidi o punte
cu trel
picioare zdravene. Mai
di umul
mereu dealungul coastei,
umbra de ramurile brazilor, umezit de
nenumarate.
munte
Soseaua
Lumina din
se
totul se
asupra
de la Baba, un imens parc englez, cu
bogate : Sabasa,
venind dinspre
ei
e sgomotoas ;
de
lovani,
unui drum de fier ingust, ce scurge
drumul, dar
locul unde se pot lega plutele. Casele
de securea
mai rare, pe pragul terasei, apoi tot mai apropiate,
jos coasta muntelui. In zare
de frica puhoaielor ce
de sus
al
stau casele din
larga
a Bistritei, pe
apar,

Borca. Deosebirea intre

la eel
variatiunea

Moldovel

cei din Muntenia, consta

Munteniei, urci mereu spre

ultimul sat, in
ce ai
omeneti stabile, nu mai
piscurile, care se tin
din nou incepe. Acolo,
versant al valurilor muntoase, unde
pe
regiuni locuite, sunt
muntii sunt pustiurile inverzite care despart
sunt
hotarele naturale greu de trecut intre
prin
largi, Mate de
paralele,
din mnunchiuri de
ochiuri nelocuite,
curmezi. Pustiul inverzit e schimbat
cunjurate de retele pline de
astfel
oara, scobori
vale unde satele se tin lant.

CADRUL NORDIC AL SATULUI

al doilea plan pragul satulni

apoi

www.dacoromanica.ro

in fund

I.

EXCURSIE IN NORDUL

mai
pe drum
piindu-te de Bistrita, te crezi

te
amurgul pe
Sabasei,
Elvetia o grupa de mid stelute sclipesc

E civilizatia care a
aid. Borca e domeniul
ca atare e cu fata
Repezisurile apelor sunt
nu
numai pentru a
ferestraelor, dar pentru a
electricitate.
La confluenta Borcei,
ce curge pe
cristaline a Sabape malul
Coroanei

sei pustiitoare, din grezurile

sfarmate, se
satul Borca
dependentile sale. Munca
a apelor a
varfurile muntoase, au
coastelor, dand nastere unui
dom in
de cruce.
de sustinere sunt : Budacul masiv spre apus,
spre
inverzit de pajisti
spre nord. Bistrita a

portalul larg spre sud.

a bradului se tine
mult
Culoarea
trunde din belsug.
Altarul e terasa rdicata dela
firati pe ea, tin
ornamentetor sfintei mese.
*

1). Borca e

poti
de

din umbra
trebue s te

; lumina
mestecenii

res-

deschis, cerul cu mult soare mersul norilor

dai
pe
arbori. Ca

adnc pe

Borcei sau s te mul-

tumesti cu
de
Brostenii din contra, la cea
are
mai
mai
aspr.
se apropie unii de altii,
intind
apa Bisinteo albie
maniind'o, iutind'o,
s fie mai guraliv.
Manta de brazi ajunge
la picioarele muntilor ;
arborilor care
se oglindesc
Bistrita se adauge
ce nu mai conteneste al valurilor.
Casele sunt
pe un spatiu restrans, una
alta.

e
regal : Borca e domeniul Coroanei. Deosebirea e
Soseaua bine
nu trece dincolo de Borca. De
e drumul vechiu,
mereu surpat de
pe coasta muntelui,
prin vadul
ori peste ingi
de bolovani, adusi de
apele salbatice. De o parte lumina
cu arc, de alta
felinare,
care
locurile unde trebue domolesti pasul,
cu
de
Dincolo
are
model, dincoace sunt poate de pe
pe malul
in
la baba Irinuca. Biserica,
Borca, se
in fruntea caselor
in vederea tuturor ; in Brosteni e
cu
de
scanduri, ceva-ceva mai
deck vechiul
de rug,
in lemn,
cu
frumos crestati ; ambele sunt ascunse sub coasta unui deal,
muite
cu fatada spre nord
casele locultorilor. In jos baie
sistematia,
de
cinematograf, firme pretutindeni, case bune
pentru functionari, imprejmuite ingrijire umbrite de pomi
iar casa
administratorului ca o
mijlocul unui parc de brazi.
In sus,
e ca pe
lui
; doar casa
spatioasa
atrag atentiunea trecatorului.
Deoparte trecutul simplu, natura
; de alta viitorul, cu
aduse de omul ce vrea -puie
pe darurile naturii. poate
tipar patriarhal, pastrarea vremurilor
care corespunde
de minune de
naturei neschimbate,
fie datorit faptului
e departe, departe de
nordic al
de
nu a mai dat pe
El nu
poate
veniturile cresc ;
ce sunt
veniturile, nu au voe
miste nici un paiu
Centru.
ce locuri minunate
pe
putintica atentiune de ar exista
Gn.

A.

Deacrierea

regale

www.dacoromanica.ro

1906.

184

OTELUL

CASA ADMINISTRATORULUI DIN

(Fot. V. Butureanu).

pentru Moldova exilat, s'ar da viat indeajung unui

colt de tar.
la Cruce sau
locuri incnttoare, de ar adAposti
o
din
pe vre-un membru al familiei
indat s'ar
schimb fata lucrurilor. Ca
poveste
oseluite ar
uitatele sate
de restul
ar ajunge
ce
un
de atractie pentru
de sus.
cei ce urmeaz
Un mic castel,

care-si face drum cu

Bistrita. Podoaba locului este
aur
trud printre munti, Bistrita de aur, cum zic nemtii,
asipul ce-1
la
aur schimb catargurile doboate de pe
Bistrita nu-i are
in tara noastr. Sunt frumoase
Jiului, ale Oltului sau ale Prahovei cea care se pune la intrecere cu
apele

sunt repezi. slbatece. Dar conditiunile geografice le-au

in
;

taie

canale drepte, drumuri de scurgere

mai scurte. Prin aceasta sunt arace
in
Bistrita a
mult de
ce a rsbit feluritele roci ce
i-se puneau
cale ea a
silit,
viata ei,
lungeasa albia,
prumutnd
altor auri. De aceea rar
cursul ei e drept. Ca
se
printre
de
; inainteaz, se
indrt,
pe unde e mai uor, pentru a se izbi
furie de vre-un
prag ce-i
inainte. Acum apare dintre mesteceni, acum se ascunde printre
brazi. Valurile ei se
de
cnd au de trecut nahlapii periculoi, izbindu-se de
ce au mai rmas din vechiul prag ; alte
se
de trecut prin vre-o gtuitur, ori

la vre-un cot se trezesc in fata stncei

piata, pe care o
doar doar ar rpune-o. Mai
curge lin,
odihnince le-a
apa in
du-se din
deasupra genunelor adnci,
vltoarea
din pragul nahlapilor.
simte, are viat, e
ce Imbrcminte
Ai crede
o
poveti, fermecat, schimbati de bagheta vre-unei zine
Haina ei e alta in faptul zilei, strvezie de i-se pot
pietrele luciate din
; alta
trece prin umbra brazilor
Cand

www.dacoromanica.ro

PLUTE PE

(Una

grindnrile de

podul
e

se
www.dacoromanica.ro
pe cea

In

la larg. In

sta o
(Fot.

Simionescu).

186

ea sclipeste in
fluturasi de aur
ce fioroas e
ploile o
se
pustiitor,
de
adunat prin
de
ce se grbesc,
din
in
puteri noi, in lupta ei cu uscatul.
o
se
de ea. Bistrita
plute e ca o
completeaza farmecul ce o
un dublu
nu rar iti e dat
In preumblrile prin
unele suind altele scoborand un drum anumit, de
de furnici,
mers
la alta.
pe valea
la un
la altul, de la o
puhoaiele periculoase, valea
De cum sloiurile se
de cum se
Bistritei e
furnicelor omenesti.
De la locul de legat al plutelor, unde se
de trunchiuri
doborite de
(stive), pornesc plutele usoare ca niste
soarele o

PLUTE

din

de

1912,

inaintea

Broeteni).
V. Butureanu).

lant, mai ales

putere apelor
capitanul
de a
Plutasul e
apei
cari tintuiesc jugul
toate
el
de brad
afumat
e
din trusul de
spre cursul
pe mal
bratele
vasul
buza
face cruce.
greu
periculos drumul ce-1 are
;
cunoaste bine
dar se terne de capriciile ei.
in umbra amurgului, vezi
de plute, alunecand pe luciul
ritmica miscare a carmaciului
vine,
jude corp
silueta plutasului aduce aminte, cum zice
de statuele antice, de reprezentarea
armonica, a corpulul

toare spre

ceasurile

unde

Una

se dau drumul

alta se

care mai

www.dacoromanica.ro

IN

187

MOLDOVEI

desvoltat
cu care se
fericite.
Plutaul e concretizarea moldoveanului ; ager la

care trece

la minte, ad
spre a
pluta de
ce vine
acum fugevre-un capt prea lung, acum,
de veste la vreme,
peste tiunchiul
conduce
de bine pluta
trece ca o
pe vre-un bolovan ori grind din
apei ;
rabde dar
place
: in
lui rosie,
cu negru, un bot de
se repede

reprezinta iritreaga lui

ziva
dar
cu voia
nu se
la pretul muncei de dou zile ;
din fluerasul nelipsit,
apa potrivita
pluta sboar lin pe sub poala codrului
Ajuns la locul sorocit de descarcare,
sfredelul, toporul odgonul de
deaspinarea
face
drumul pe jos, pe
sau peste munte ;
a doua zi
se suie pe
spre vale.
de furnid
nu mai conteneste,
apa le
ceva

se

Excursiunile din
Ceiace
superioritate satului
e faptul
poate sluji ca
de recreatie, de tihn, dar ca centru
de excursiuni mai
Asezat
confluenta Negrei cu Bistrita, are
drumuri scurte,
neobositpare, care pot
prilej la miscare celor

umbletul sau pre

spre a incerc suisuri lungi. Fie
in spre Holdita, ori spre Lungeni, fie pe Neagra, drumuri repezi sbicite, in
pre-racoritoare ori a bradului
miros de
plcute. Urcusuri de
pe
nepriporoase,
repede
neuitate,
pentru mintea
Cea mai
e aceia de pe dealul de
ori trupul
biserica.
tine domol tot creasta. Valea din ce in ce se
ce Bistrita apare ca un balaur
argintii,
plutele
niste
insecte de
Valea Negrei din
mereu se deschide,
privirea
se opreste de
Budacului ltit
al Slopatului mai
Deoparte
neobinuiti

se tin una de alta, iar pe deasupra

se

in fund Barnarul
Bistrita se iteste de
parte a dealului, la Holda
Holdita. Ajuns pe tapsanul
de sub
cu prisosinta de privelistea
dure, putintica osteneala cheltuita, e
Ceahlaului
deplina lui frumuseta, mai ales
soarele dinspre apus
coloreaza, scotindu-i
relief numeroasele piramide de
ce impodobesc muntele, ca
turnuletele variate din afara unui dom gotic.
De e arsita prea mare, un drum umbrit, numai prin brazi, porneste de
pe Ileagra, de la
lui Lambru.
lipsind, trebue
gata la fiecare pas
prinzi,
a prinde, scenerii,
fata
nu se mai
de privit. Acum e
tainei ce ascunde
de
brad. Neclintiti la
vantului, ce indoaie crengile fagului, stau brazii
unul
altul, suliti dese de opresc raztle soarelui. Bradul e
contrastelor. Se
de
norii, dar
se
la
mantului, in pojghita
ce
de desupt.
naturei ;
ocoleste alunecand peste cetinele dese
frunzele ce nu
opun nici o
'n moarte sunt
; cad deantregul
indrsnelei
de a se
tot mai sus, impodobind gheburile petroase,
primitiva. Nicaeri nu se poate
ce ar
niste schelete
goliciunea
lantul ce
neinsufleprinde mai bine
dintre moarte
pe
in intunecimea padurilor de
litul de insufletit de
floricele
ce se
tine de ea e Impodobit
gol prin
bucuroase
au dat de
in

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro NEGREI

(FoL

Dincolo, pe trunchiul doborit din anul trecut, se

care au

pernutele de

tufe
cu frunzele ca de
impodobesc, mormAntul celui c le 'oprea
ai trecut muchea
printre
ai impresia pe care
la
ai
coloanele unei biserici, cu lumina
abea
de feres
inguste.
aerul
de mireasma fumului de
pe urma 'ultimelor cadelnitAH.
te
nesat
de
te bucuri de schpirea Bistritei de sub
pe
de sub
cu sufletul
pe

de
viata

Excursiuni mal rndeprtate. - Grintiepl-Brotenilor, e turnul de

din gura
observatie al regiunei. Cu profilul unui vulcan, el te
de,unde apare
cadrul
mai mrunti. Pripoare
destul de repezi, dar
te duc
'n
CAlare ori pe jos, in
ajungi din valea
de
domnia
a reculegerei.
privire. Se tin unul
mare
de
ceasuri
de altul, se
unii peste
despicali
scufundAtura Bistritei..

I.

www.dacoromanica.ro

190

Departe, departe, in ceata orizontului, spre nord, se vede silueta imposanta

maramuresan ; lui corespunde spre sud masivul

in
lungimea. Spre
zarea se perde, peste creasta
in locurile joase din
spre apus privirea
supra gheburilor
din Transilvania, ce se lovesc de cer, la orizont.
Aid It! dai seama de
de
Ceasurile

ca in vis, se scurg

Cu regret

sunetul duios al buciumului dela

de

soarele,
coastele

te duce apol prin

La

cu
Neagra

incepe

sborul norilor,

cea de la urcat, la

pajisti bogate, Impletite

cu un
mirositor,

: bun sosit.

desgolit,
peste

arunce

margarete, cu
des de alunis.

Neapole,
vizitasem Roma
Neagra-Negrioara
inteo
labirinte de
haos de
rante de
de primvara am ajuns la Florenta.
dealurile rotunjite, intinse, atmosfera de
Imprejurimile
ce
casele modeste, evocarea
trecut strlucit,
urme la fie
aduceau aminte de
mult
care pas,
de multumire, de odihn,
impresiunile
nice, zguduitoare,
Cetatea
simtimant de satisfacere, de
Intelegere a
capeti de
cum
vale a
mai ales
ai norocul
mediterane, f
pic de
Neagra are un tipar cu totul altul
Bis-'
trita ; mai
lute - putin
ca
geata
pe
ei -a avut vreme

repede

Incretiti,
cochet

intr'o albie
Pare a fi mai veche, de e vesnic
curtit
de
ce i-ar fi
;
au avut vreme se mai
;
chiar
indresnete s'au indepartat, respectand vesela
a
mancei
lar din
luptei, din praful
stancilor
macinate, Neagra
croit o alee de
pe care o tine,
umezeala imprumutat, in
a
sperante
prin
numeroase. De acea
dealungul
care,
se
in
ai
treci din
drumului cuat, bine Intretinut, ce o
cu
de Italia,
din toate
in
o
de
care
ese misterios,
cu tainice
de
cele
multe ori
auzindu-i
din dreapta -e
numai La
in
intrare, un
neclintiti, simbolul voiniciel neinfrante.
cu
inchis
Pe
incepe impestrittura
cu frunze caztoare,
cu
ferite culori de toamna ce se apropie,
a frunzelor
'n
Mai
e
poenelor tainuite. Prin
covorului de jos,
boschetele
a
Neagra se
sub
de
gingasa
a
albi,
duc
jocul
in cele de pe
frumoase :
salut de Mai
de
Septembrieg.
sunt
verdele
brazilor, preserat de
mestecenii
frunze aurite,
unde unde
o
de
ce-1 cuprinde,
din
frunzelor.
mai departe vin al
de
mai luminoase,
valea
sunt tapisati
mult
gingasele
e
deschisa.
contrast, apare mai
e isolat,
ale mestecenilor.

www.dacoromanica.ro

191

NORDUL

mai drept,

pe coasta

un plop tremurator s'a

imposant.
prin

ce necontenit se

de

razele de
ca complectare a decorului, pini
noduroase, se inalt pe
stancelor din care pare
aice, se

printre frunzele late de

sat din comuna
Dorna.
puhoaielor salbatece, spun

tare, podoaba brazilor

ei,

de care pare un firicel de

In fund e Darmocsa, cel
desgoliti de timpuriu, dati

omeneasca de a

Borcut, e locul de popas, de

lui

se simte.

E un exemplu instructiv de

comparare al moldoveanului.

un solu de

se

ramurile
supt seva

osteneala nu

spiritul ager de

a arborilor.

mare

a copaDela Borca, spre nord, orizontul larg e

de o culme de
ce se tin una,
varfurile Mate, ca
ceaune rasturnate acoperite cu pajiste. Muntele
sunt
lipite in mintea tranului,
de
numele de
dat celor
uriese, petroase.
nu doar
ce atractie
; dar de pe
ei, dela
pe versantul dinspre
te bucuri de
cea mai
a
din
locuri se poate
straja
Moldovei. E un tablou
de ori care regiune
din Europa
vizitata. Din cadrul
spre
o
larg cu fundul acoperit de o
de
din
al
al ultimelor ramuri ale Budacului pururea posomorit, in spre
ei de argint viu, sub
apus, se deschide valea
a Bistritei, cu
soarelui in
casele albe rasfirate pe
Sabasei, cu
dirile cochete,
ros,
din Borca. Ai crede
e
ce
in meleagurile carpatice.
in fund,
de se
in coama lui, Ceahlul in deplina lui
surare dela Hangu
la Bistra.
de
se desineaza pe cerul
in Toaca Panao
de condeiu pe
se
ghia
niste turnuri, ici merge lin pe platoul
ori se scoboar
brusc
spre Bistra la Piatra-Sura. Turnuletele mii de pe
sunt puse
prin culoarea
deschisa,
acojnepilor, a iniperilor a
moi, care se
pe toate
grohotiselor cu
mai domoale.
soarele se
in spre apus, cu
apare Ceahlaul,
haina
un

care

noduroasa,

stancele.

** *
Trei
abea
E o escursie mai
ajunge pentru ca
te
in
de frumusetile ce se
la fie care
de drum, la fie care
de deal. Ochiul e
mereu la
mereu multumit. Emotiunea te
la fie care

muzeu
vestite,
la ascultarea
de
Beethoven. Farmecul e
totul e neprevazut, de descoperit, ne anuntat.
lipsesc, pentru
nu e
ci

de realitate.

Crucea e
mai
cale de 22 km.
fundat locul.

sat de pe valea Bistritei dincolo de

la Borca, venind
in
au

ca

sglobiu, ca

www.dacoromanica.ro

vine dinspre Dorna ;

SIMIONESCU

in

Crucii mai
curge
face
cot aproape

granita Bucovinii. Bistrita se opreste

anume
sii
valea.

un

mai mult
omului, pe o
mai
chiar deck la Brosteni,
caracterele amandurora.
la Borca
intunecat ;
negre
Spre apus muntele e
culoarea bradului..Spre
coastele domolite ale muntilor sunt acoscormoniturile puhoaielor. Insule de
au
perite eu pajisti
rimas izolate,
in fund zidul Tarnitelor, granita intre cele doui
Moldovei.

desgolite, sfrmate, ca
creasta
in ruine,
aduc
aminte de lnsula Mortilor de Boecklin. Brazii
drepti,
printre stanele de
albe
chiparosii,
intunecata, din
care stncile rsar, e marea
indoliata in umbra srii.

Drumul dela Brosteni la Cruce, nu prea e pentru o mosie regali.

de oameni pe care soarta i-a
care
o
pe aicea. Cci
primitivitatea drumului tiat prin
in

vremea ploilor de

el e o
a

pratticabil.

izolare a satelor nordice,

puhoaielor de primivari

face

la gura Barnarului, merge cum merge,

drumul e
pe marginea Bistritei. De aice apa
se
malurile ei
foarte
omul a trebuit
se
prin
de coasta muntilor, la fiecare
pas
de
ce se
din
in
dela Barnar in sus e partea cea mai
cea mai pitoreasci din
curs al Bistritei. De
pare
natura
a
si
locul,
greu accesibil omului,
mentie
mai
delungi vreme sanctuarul minunei ei primitive. De o
de alta,
sivele muntilor
: Pietrosul
Bogolinul, o
zimtuita,
Barnarul
Scaricica, zid la fel
dinti numai din alti
fac
din-spre apus.
Tarnitele, Clipele, incheie
din
spre
iar portile Bistritei,
de zivorite,
spaima plutasilor.
In spre nord
Bogolinul
sunt cheile vestite. Apele spulovindu-se
de Coltul Acrii,
oprindu-se in
tej la
stringandu-se
sub Pisc, ultima incercare a plutasului mester. In jos la
Barnarul Dealul Ursului
ca
nu lase pe nimenea
intre,
din nou se
A isbit
incordat puterile, a sfredelit
vartejurile sale,
ce
croit in
un drum.
azi valurile ei sunt furioase. incondeiete
de
cnd
deasupra
rotunziti din Toance
ce-ti dau
Plutasul
face
se vede
nava lui
tot, din
turbat.
mero are tot Bistrita ; ea
In mijlocul acestei cetiti,
sul, e
Ici se
de soare prin poenele
de la Cojoci-Cruce,
feline piciorul
pripare
spune
e
te-am' ripus
apoi fuge iar repede
in Incolacituri, dar intrziind din drum. Mai
in plnia coastelor
pezi, pare un lac; nu se vede
de unde vine nid
se duce. li place
se vede
sobru al fagilor boltiti, al frasinului
lemnul tare, ce
deavalma

de

vesnic

mesteacanul cu trunchiul ca de
dac farmecul acestui
de cetate,
pentru Bistrita,
in deplina
in drumul pe
dincolo, pe drumul ascuns in
ai nu
putine
de
la Barnar
a
Dealul
printre fagi vnjosi
-

mini

punctul

www.dacoromanica.ro

193

tie a privi. Dintre

pe acel care e opedepsit
drepti de brad, ori ramurile noduroase ale fagului, ca printre zbrele,
se vede
fundul prpastiei de
toat furia valtoarei de
lupta
stancile de la Toance. De
se
o vnzoleal
de valuri,
a spumei
un sgomot ce te
fat
dintr'o
mai
o
de niesteceni
rrite. E natura deplina
; un mozaic de culori
alipite, o
a celor
disparate manifestaliuni legate prin o
de
transitie, in
un tot admirabil.
Scobori Dealul Ursului, urci
Arsita
Decorul e altul.
peste
Barnarul
creasta
din blocuri de
aruncate
altul, iti apare
tot
lui. Bradul se opreste departe de
;
rd-

lui nu gsesc de ce

se

schimb natura a avut

acopere oasele scheletului de

asvrlind peste ele un cearsaf
de muschi, care nu poate
monturile
de arsita
de coaja lichenilor. De sub
in care te gsesti, Bistrita nu se
; i se aude
Te crezi una din peSterile
valurilor
din
in care apa ce le-a lrgit, clocoteste
intunecat,
au
bradului.
ai ajuns
la
o
pe
care doi
frunzisoarele la adierea
de
pe vale, fata ti se
bucurie
te cuprinde
Din Intunerecul
ai dat de
orbitoare, ce scald o
dungile lsate de
in fund, departe, se zre
Bogolinul, imagina Scricicai,
de Pietrosul,
de
nit, spre
brazii .singuratici se
pare
ar fi niste oi
grij

gre care au apucat inaintea turmei.

Poiana e
tinutului locuit ; Crucea nu e departe. Un dejun bun
la otelul curat
repara
puterile
un mers anevoios.
Nu e
de
zile frumoase mai
Rarul-Pietrele
in
nu prea se nimeresc des de vre-o ativa ani incoace, prin
de munte,
acestea impdurite. Caravana
donioli la umblet, apnea
ce duce pe marginea Bistritei.
La
puhoiul de
toamn
abea a lsat
de o
crare. La Chirilu,
cu
nume,
usor, printr'un
des,
urcu
in Bistrita. Drumul coteste pe albia lui,
Casele triste,
insirate dealungul malului, par prsite in
infundat.
- tineri
;

- s'au dus la polog, bucurosi de

ce le-o d vremea. Cte-va

fire de bob,
ori curechiu,
inltirnea la care ne gsim, care nu
cultivarea multor plante. Un petec de
jurul unei case,
e semnat
Timp
munc pierdut. Abea crescut de un popusoiul a
in
lume de pitici,
de ale naturii,
de nici un
pentru orn.
e din ce
ce
bolovnos, crarea din ce in ce
rea.
Vremea
dat
Din niste
grosi, veniti
de repede de
nu i-am
se desprind
luminoase. Tunetul lovindu-se
in
de
naste ecouri prelungi, repetate. Abea se
altul,
in
muntii par inteun sbucium continuu.
Trecem
printre
; ploaia se
abate, ca o
cenusie, peste
varfurile impdurite. Nou. ne
ce
o variatie
decrului.
Abea ai
de

in

ultima

i de o

apar in fat dou

in ceata ce se rupe in urma ploii, asemenea aburilor

13

www.dacoromanica.ro

194

L IMIONESCU

incendiul unei biserici,

turnuri.
Spre apus, soarele esind dintre norii ce
miaza-zi,
tancurile
de
Pietrele Doamnei
pentru
in fata
in deplina
splendoare de 'campanile
o
Ca
in Faust, cortina
divin. A
tate de un
Marnat o
in fascia luminei proiectate figura
va fi realitate.
garetei. Un vis, care
Caii se
cu
se pierde pe un
amestecati

fumul

din care nu au

ce

cele

toabele incep a

un colt mai
se deschide poarta sc%itului de pe

Blovanii

se intinde o otav verde ca

pajistea de

Toa-

(Fot. V. Bigureann).

insemnat sositul prin numeroase

ce-si scot din

de
doar pe
corola de 'un indigo
Dintre
gentianele
florile mascate, albastre intens,
mai umede,
tele
iar ici
colo, prin
o
rile singuratice
aduce aminte de
la

de

numai

atrag. insecdinspre nord,

cu privelistea inltimei de 1000

asupra
imprejurimi a Bistritei
a celor
de
se
schitul Raraului, mutat
la
de
sihastrul Sisoe. Ce
nimerit pentru un castel ! Ce cuib simbolic
pentru invierea stemei moldovenesti.

A doua zi dis de dimineata e

codrii

plecarea spre
muntii in giulgiul des al negurei. Necunoscutul

www.dacoromanica.ro

Dorm
cer cu

MOLDOVEI

curtea
incep
se
ca niste
Incetul cu incetul brazii
cenusiu, apoi
o
apar pe
umbre fantastice ; sulitele
care se intind.
grea sub povara
de noapte, ca niste
Conturul muntilor apropiati
Negurile tot se departeaz
se

apare ca o
suim cu
in intunerecul

se face. Prima
se aud
iea
Un plain

din

in domnia bradului. Cu
pete vesele

de soare

limpezi, in scoboratul

de

se deschide inaintea Pietri

Zimbrului, o
de calcar alb spintecat de o putere
mai
mai mare,
cadrul
care o
a pajistei ce o
Dar acum farmecul nu e numai al muntelui
Pietrele Doamnei
nu se
peisajul munfos a
fat. Valea
Bistritei e o mare de neguri albe, din care
varfurile ca
insule.
pripit.

Valurile se
incet,
in
laterale, acoperind piscurile mai
Sunt
lumi deosebite. Dedesubt dorm satele sub scutul negurelor, care
opresc razele soarelui, dar
sgornotul. Deasupra e
a
Fiecare bob de
ce abea se
de zimtii frunzelor de
ca niste Mppare un diamant,
pe
sbor
de intrecere, a
sub
turi fermecate. Tot ce e
dese. Aice sus,
devine in
asemenea
;
muntii
el le
devine asemenea
se
sublim
curat.
intelege peutru
drumul are
unui
Dar . . . . timpul trece in.
opri in
Te chiam
mai
munte e oglinda vietii. Nu te
vesnicei sperante de
bine, mai frumos, mai
ai in fat,
care
putere muschilor
urci, anevoe, dar
urci. Te
de
-urcat ? E
desamagirea ori rasplata, alte piscuri
indiferent, trebue
urci
ce nu mai poti ori
ce ai ajuns, spre
repegior.
a
jos in vale, o
Dela o
cunoscatorul locurilor,
diferite, puncte strAlucitoare
un sul de
la uscat. E
Bucovinei, de pe Moldova ;
vrei
spre varfurile acele
dinspre apus, din Transilvania,
privirea
in zbranicul cetei de
Un
de
cuprinde
fletul : tot ce vezi, perdut
zarea infinitului, e
e
lui
dincolo e
lui
pe
aici
neatinse urmele lui Petru
de
ce strpung'inima unei Mater dolorossa te
la realitatea
pe trupul
popor
dunga de
deoparte a
mani lacomi.
pentru ca realitatea
fie mai in
de scurgere pe domeniul
oameni, la niste
Fondului bisericesc.

- De unde sunteti,
- Din Austria.
- Dar ce sunteti ?

--- Nu ne vezi? Suntem istoviti ;

ca ceara. Dela voi s vie
atunci nu
smulgem trusii dintre noi,

ne

la

un

de ajutor ?
se va naste.
tineti piept.

A fost deajuns o
se

de

; suntem
ne

la un

in

strinii, ne
;

de
in suflet, pentru ca fala naturii sr
ce duce pe spinarea unuia din gheburile Pietrel o

www.dacoromanica.ro

196

Cu mare

din

p4ind-peste crpaturi frd fund,

pilor ori ale slciitor pitice. In
pstii,

in

de crengile mladioase ale jneDe jur

singuratice,
mult
tufe de jnepi
iniperi

ca
un
de
inaccesibile, desbracate de

cultuci de muschi, pe coltii proeminenti, ori

pe
Mai incolo bolovani de
colturosi, albi ca de
unii pe altii, ca vertebrele unui schelet
de vreme.
de pe Bistrita,
rupse,
se
se perdea.in
duhul

mai

sdrente dintr'o
de
Spre sud, departe,
distingandu-se,
Dinspre Maramure, rotocoale de nori negri se
val de
emisarul vestitor al ploii, ne
a un
Proverbul
schimbat :
ca

coasta
brazilor.

apare lipit de cer.

Un

silindu-ne

ne

drege tre

ineanu).

J.

ajungern din vreme, nu

ne
a se
decum am intrat pe poarta
se arate sub toate fetele ei.

de potopul care a prins

Barnar-Brnrel. La intoarcere spre

ltorule

acest

nu

- dou

ni

nevizitate
ascunse

ca-

Brnrelul e
zglobiu,
repede limpezit. Pdurile
bogate din jurul su, au
pus
pe jocurile lui. Fiindu-le
ce le-ar face, nu-i prea dau
lingurita.
de brad
ploile dese in
care se scurg
pe streina
cetenilor stufoase. De aici,
domolite in
picaturile nu pornesc la vale
vremea
ci oprite
de
bradului, se ascund in
Abia
dup o
de

printr'un izvor,

labirintul

din
le

www.dacoromanica.ro

de intarzierea

es

197

.MOLDOVEI

cinuit. Ca niste copii,

repede suprarea,
la
alunecnd deasuprapietrelor din cale,
printre frunzele fin tiate
de
corola
de potir a campanulelor, care se
repede, voind
scape de un musafir nepoftit.
de
ce i-a dat omul ca
se
la intrecere, va transporta toat
podoaba muntilor,
de secure, spre
atunci Brnrelul
fi mai des mnios,
i-s'a luat tutela
care
Dealurile desgolite
fi ca o
Tot ce va
din cer,
va scurge in puhoaie
deveni bursuz, artgos ;
c i-o
izvoarele,

va

devastatori.
in spre
pilda altor frati de ai lui,

mai

mers.

Barnarul, din

a avut o

bolovanii printre cari se

acum vntul
pdurile,

mai sbuciumatd. In

PE VALEA
V.

mura albtt ca de Carrara a Muntelui Barnar, l'a oprit din mers. A trebuit

puterea de
s-si schimbe apele in
pragul de
Astfel au luat nastere Cheile Barnarului, in fundul
ftrora apa acum se sbucium, in vrtejuri
bind
un
cnd
linistindu-se
in apropiere
Bis
tin Cheile, valurile
numai ele sunt
fost
o punte
pe tot lungul luptei aprige dintre
pentru ca
se
folosi de
din fundul
Cheile nu sunt nici
de adnci nici
de
s nu poti
prinde dect o
din
ca o
de
e in trecerea
prin pietrele Ghimbavului.
Dincolo e semnul maturittii serioase ; rul trece impozant printre zidurile muntelui
; unde unde o stnc
infrunt
apei.
Dincoace e impetuozitatea tineretii, care
ori
ce chip s inlture
adune

obstacolul.
Inchiznd ochii

ascultnd numai sgomotul apei

www.dacoromanica.ro

te-ai

in cine

ce

s'au

in

fortele naturii.

lucreze

ochii te

locul unui decor, care nu tocmai cadreazit cu furia

de marsclipitoare, se deschid in deajuns pentru ca lumina
ptrundil
belsug, reflectndu-se in miile de fete stralucitoare, ale cristalelor din care
e
campanule, dar mai ales de garofite rosietice
impodobesc fiecare crptur ori colt esit mai in
Mai la
pe
grohotisurile
o impestrittur de culori oachese. lar la marginea
albicios, boabele rosii de soc. Ca
apei proectndu-se pe
brazil ar fi
decor prea posomork, arborii cu
late, frasini alkuri
printre ei,
de paltini, mesteceni
tapeteazA coasta muntelui,
pin cu lemnul roscat.
intr'un singur
inck un colt de
Atka variatie
e
vestit pe pictorul care cautndu-1 l'ar fi gsit
aid
pe
ar fi
mai pre sus de toate, l'ar fi
jurul Brostenilor nu s'au
BarnaLocurile frumoase
de mult vreme btut de
rului. De aici, peste munte, o
ceasuri in alt centru de
excursiuni.
dorneni, duce in
asezat la adApostul

coama

inalti,

din

azi sub forma

bolli
care - de cnd s'a scurs a
bradul nu se urc. Dar pe acolo nu mai pot servi
largi, pe vrful
de
SIMIONESCU.

-7

TABLOIO".1
numeroasele avantage ale cea-

marci, urmitoarele meo

1. ACEST

HIND
SA ESTE

2.

ESTE

3.

GUSTUL

PUR

MAI

SUNT DE

4. USURINTA DE A-L TRANSPORTA, IL

DEOSEBIRE FOLOSITOR

JORILOR, AMATORILOR de SPORT, etc.

MODUL

INTREBUINTARE :

dupa dorinta

in

peste cea9ca

mai
infuziunei,

de 1-3 minute, adaog

ceatnicul
fost

I
I

timpul

fi

mai bun.

amesteca

crema

comprimate pentru fiecare

ce
o

cu

laptele

va fi gata In mai putin

CEMUL TABLOID"
special, amestec din cele mal
remaroabili
aromel sale.
pretutindeni de
Acest
COMPRIMAT TABLOID" se
de mic
de 100
200 comprlmate.

11111

www.dacoromanica.ro

stea

gust. Daca
gi acoperite

rezultatul nu va
ne

emai-

TABLA DE MATERII
Pag.

Cronologia pe
1914 legale
Domnesti
.
SrbAtori ce se tin in administratia
a C. F. R.
prescrise de Sf. Sinod, ce se tin de biserici
torile legale ce se tin de instantele judiciare,
de vacante. .
ce tin comerciantii de orase
genere conform legei
repausului duminical
Posturile, Deslegarea postului, Compt eclesiastic,
catolic,
musulman

xxx
xxxi

Calendarul evreesc
Regentul anului
Eclipsele. BAlciurile -din

XXXII

Tarifele postale, telegrafice

telefonice
Tarifa
scrisorilor cu valoare declaratA
Taxele telegramelor simple destinate
Regulament
tarif pentru
la statiunile
Tariful pentru
pe
ferate

Tariful biletelor pentru trenuri de

.
.
Taxele pentru bagaje
pentru
Tariful biletelor de
intoarcere in clasa

XL
XLIV
XLV
XLVI
LIII

LIII

.
.

Tariful pentru vagoanele. de dormit .........

Tariful pentru
Cronica anului

pe

ferate strine

. .

Taina, de OCT. GOGA

Tara-Noud,
G. MURGOCI

La gura
de AL. CAZABAN
cine'mi poate spune mie, de ST. O. IOSIF

33

40
41
49

Expozitia Tinerimei artistice, de N:PORA

Ardealul, de
SLAVICI

de N. DUNAREANU
.Aurel Vlaicu, de ZAHARIA
In dimineata
de MIRCEA DEM.
Garda
dela
de N. N. BELDICEANU
Pacea dela Bucuresti, de C. DEMETRESCU
.
Lacrimi pe morminte, de VICTOR EFTIMIU

Din viata de teatru, de W. A. BOGDAN

St. O. losif, de ZAHARIA
P. Cerna, de VASILE SAVEL
Chindi, de D. TOMESCU
Basarabia
Basarabenii, de ZAMFIR C. ARBURE

Sonet, de
ROSETTI
Concursurile de frumusete
de N.
luni printre

LIV
LV
LVI
LIX

......

57

5
79
83
103
107
113

..

de SPECTATOR

Viata teatral, de BARBU

excursie
Nordul Moldovei, de Prof. I. SIMIONESCU

www.dacoromanica.ro

129
135
143
149
1.55

BIBLIOTECA

LIRA ROMA
Continnd cele mai frumoase
si cntece nationale
voce si piano
APARUTE:
12. Fetito din acel sat. Arie

1. Desteapt-te
patriotic.

Transilvania.
bea. Arie
populara.

2. Luna doarme.

13. Popa zice

3. Aoleo ! Arie populard.

14. Inimioara mea. Arie

4. Suspine crude.
populara.

te-am iubit.

15. Am un leu
beau.

vreau s-1

6. Cdlugrul. Melodie popu-

popular.
16. Pasre galben 'n cioc.
popular.

7. Pentru tine Jano. Cntec

17. Imnul Regal de

18. Latina
Cuvinte de

5.

populara.

V. Alecsandri.

popular.

fete
Arie populara.
9. Ce te legeni codrule ?
8.

19. Tricolorul. Imn patriotic.

20. Steagul nostru.
patriotic.

21. Mama lui

10. Steluta. Romant.
11. Cucuruz cu frunza 'n sus.

cel

Mare.

22. Domnul Tudor. antec

popular.

PRETUL UNUI

20 BANI
De vnzare la toate
din tar

11."04%"0414www.dacoromanica.ro

Cu

CIETATE
Capital de Lei

deplin vrsati
CRAIOVA

BUCURESTI

CONSTANTA, GALATI, PLOETI, BALTCHIK

operatiuni de Banc
PENTRU PRIMA

IN ROMANIA

contra

furturilor
a incendiilor
CASETE dela 15 LEI PE AN
ziduri au aproape metru grosime
In pivnitele blindate ale
sunt construite din
beton armat, BANCA COMERa instalat
de bani cu compartimente
fiecare o
o chee
pentru pastrarea
mente, valori, titluri
pretioase.
unul din aceste compartimente are
Persoana care
o cerceteze
cheia care deschide lada sa poate
ziva
nici o formalitate sau
aceasta de cite ori va
este din cele mai minime nu reprezina
dobanda pretului ce ar
clientul pentru a
o
de bani.

Pentru

Se

Titluri

vizitarea pivnitilor a se

: Acte de proprietate,
de familie,
Documente pretioase,
Bijuterii
Obiecte de art,

www.dacoromanica.ro

BANQUE
GNRALE ROUMAINE
STRADA LIPSCANI,

BUCAREST

vers

SUCURSALES
CONSTANTA,

MAGURELE, GIURGIU

raison sociale

la

CONSEIL D'ADMINISTRATION :

ancien Ministre-Prsident.
en droit,
soci grant de la Direction du Disconto-Gesellschaft, Berlin.
M. PAUL DE SCHWABACH, Docteur en philosophie, de la maison
S. Bleichrder, Berlin.
: TH.

VICE-PRESIDENTS: M. ARTHUR SALOMONSOHN,

MEMBRES:
M. P. BOETTGER, de la Direction der

AL. BAICOIANU,

Disco nto-Gesellschaft Berlin.

directeur du Cred. Fonc. Urb., Bucarest.

JAQUES M. ELIAS, grand propritaire.

P. GLONER, docteur

en droit, de la Maison S.

Berlin.
E. E. RUSSELE, docteur en
conto-Gesellschaft
Berlin.

de la Direction der

Le Prince BARBU A. STIRBEY.

Dr. I. COSTINESCO.

H. O. SCHLAWE.
C.

prof. universitaire.

ancien

CENSEURS:
M. H. HORNSTEIN, Banquier.

B. POPOVICI.
A. ALEXANDRIOI.

DIRECTION
STERLING, O. PETERSEN.

TOUTES OPRATIONS DE BANQUE

III

I I

www.dacoromanica.ro

Dr. HUGO M. ZAYGLER

CONSULTATWNI DELA

PENTRU BOALELE SECRETE

SIFILITICE

TRATAMENT SPECIAL AL IMPOTENTEI

Pentru provincle prin corespondent

156.

LA TOATE

CERETI

12153

CELE 3 TABLOURI
CULORI,

0 MARE
ARTE

IN EDITURA INSTITUTULUI

LOARE ARTISTICA,

GRAFICE MINERVA"

Un admirabil tablou

originalul marelui pictor OBEDEANU,

pe

Cel mai razboinic voevod al nostru, ne apare din acest tablou

putere de sugestie extraordinard.
PRETUL LEI 1.50
Dintre tablourile pictorului
gestive est acela intitulat

AMAN, unul din cele mai

VINERI
de
casa
E

PATIMILOR

ca o asemenea
de mare merit
se afle
amator de frumos.
PRETUL LEI 2,-

Editura Institutului MINERVA" ne

chipul care reprezint pe

in alt magnific tablou

M. S. REGELE CAROL I
Din nid o
n'ar
ne-a dat Independenta.

lipseasci chipul aceluia care

www.dacoromanica.ro

PRETUL LEI 1.50

BULEVARDUL

BUCURESTI

BULEVARDUL

Filmele cele mai atractioase 51 instructive

De dou ori pe
I

: PROGRAM NOU

CEL MAI FRECVENTAT LOCAL DIN

PRETURILE SUNT POPULARE

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL CARTILOR
,,M1NERVA"

DE

BULEVARDUL ACADEMIES, No. 3 -

CLASICI
COMPLETE)
pag. Editia II. Cu o

Poezii,

A.

Toate versurile
Mircesti. Mrgritarele,

dului

bar-

etc.
comice
Mama
pag.
:
Volum do
Kera-Nastasia, etc., etc.
FernaecAtoarele comedioare vodeviluri : Doi morti vii,
Teatru
Pepelea,
Sadagura, etc.
Teatru
Alto
teatru ale
scriitor : Iasii in carnaval,
Kir Zuliaridis, Concina,
lui Hagi-Petcu, Sim.ziana
etc.

Teatru IV. Comoara nemuritoarelor opere :

risipitor, Cetatea
Lipitorile satelor, Boerii
etc., etc.
Teatru V. Dramele cele mari care au Incoronat straucita
literar
a lui

400 pag.
paisiilor sale

: Despot-Vod,
Blanduziei, Ovidiu, etc.
novelistice,
de cAltorii,

critici
autori contimporani, etc., etc.
Poezil populare. Cea
cea mai
populare
adunate de
balade i

dri de

de poezii
Alecsandri. Celebrele

lux lei 3.-

lei 1.50
220 pag.
de
Aiexandrescu Gr.
Cosbuc eu Amintiri despre
Pooziile, epistolele, satirele, fabulele,
gramele, traducerile
proza puternicului scriitor.

de lux

preful lei 1.50

3.

N
ziilor sale

total originale

de

de lux lei 240

a poe-

preful lei 1.25

Romnil?r sub

care s'au

412. pag. Cele mai

in limba

1595 -1600.

dd
pagini de i
naasupra sbuciumatei epoce

de lux lei 3.-

Bolintineanu
despre a clror

de lux lei 3.-

preful lei
pag.
de
losif.
Poezil.
Toate poeziile
poet, toate legendele
nu e nevoe
mai vorbim.

www.dacoromanica.ro

lei 1.50

MINERVA

OPERE

comedie,

ETE.-

Teatru.
Noaptea furtunoas,
opere care au
toate scenele

pierdutl. D'ale Carnavalului,gloria maestrului

s'au jucat
mare
trelor noastre.
2.: Fclia de
lui
Vol. II. Nuvele povestiri,
Lauri,
adevrate
care au fost
fie in
fie
diferite publicatii.

Vol. III. Note,

de cugetare poezie,
teraturei

cum

lei 1.50
fink
mare scriitor a
li-

adevrate

de

2.-

il

Katargiu
mnesti. Convingere

vreme

in cugetare

scriitorii

drmnul adevrat. Publicatiunea a Aprut sub

Haney. care a adogat o
altul de

de

d-lui Petre V.
un indice de lucruri
,

de lux lei

lei 3.-

Opere.
St. O.

singur vol. Prefat

istetului scriitor moldo-

Ion
de a povesti n'a fost
de lux lei 3.-

vean al crui

de

Editia

Eminescu

lei 2.-

de

din

autografe ale poetului.

dau
in

fala

1.50

populard.

inedite. Prefat de
Chendi. 220 pag. Se
populare adunate -de
prozk alturea
minunatul poem :
Nebunul.

Edifia de lux lei 3.-

preful lei 1.50

Aprut prin Ingrijirea

pustlu. Roman inedit.

pag. Editia
d-lui L
Singurul-roman pe care

Scrieri politice

de d. Seurtu
poetului

literare. Vgl.
G.

politic

marele Eminescu.

lei 2.-

critic Ingrijit

(1870-1877):
Kirileanu,
critico-literar.

scrierile

de lux lei 3.50

lei
care
nemuritor pe
de
(poezii). 392 pag.
Eminescu, apare
d:
intr'o editie complectk riguros controlat
I. Scurtu dup originalele aflate la Academie.
de
_scrise de Eminescu,
Articole
din
putem
marea dragoste pentru interesale
adnca pricepere
ale marelui
lei 0.80

scriitor n'a
veacului trecut.
de
lei

pag.

noi.

mai bine ca
zilnice din viata

3.www.dacoromanica.ro

N. lorga.

de amor

un
a

din

lei 2.-

LIBRRIEI MINERVA

Filipescu

epsutb

111

coal

uNn.

barbat de stat
'parlament
cursurile e rostite de acest
prima
a activitatii sale 'politice, dela
1888
la 1901.
Filipescu
teoretician al doctrinei
conservatoare,
expune
incom-

lei 3.acesta

activitate a marelui poet

prima

de

Invatat, ne
de

Vevod

epoca

tuturor.

lei 2.
na

poreclit Ispirescu, a
acest volum
de povestiri minunate, luate din
mai putin cunoscute
II.
: basme mitologice, vietilor marilor
tnesterului povestitor,
cum

'Stefan
.

Mihai, descrieri de

3.-

snoave.

lei 1.50
(1834-184?). Veclem aici
tineretea
o
maturitatea
marelui scriltor, orator
stat
vremea studiilor lui
Franta
Germania,
a revolutiei dela
dova. Scrisorile sunt reproduse chiar
din Biblioteca
A
de
d-nul Petre V.
intovrsite
de o introducere, de indice de
de nume
de
de vre-o 20 de ilustratiuni.

de lux

3.-

2.-

In acest prim
se
Maiorescu
mtoarele studii polemici : Poezia
1807. Limba
jurnalele
In contra
(1868).
Betia de cuvinte, etc.
Vol. IL Critice. Coprinde alte studii polemici
aceiasi
Vol. I.

la
de

: Despre
Asupra ortografiei. Neologismele. Contra
Barnutiu. Progresul adevrului,
Vol.
Critice. Coprinde :
(1882).
In traducerea d-nelor Carmen
Mite Kremnitz.
Teoria romanului poporan. Literatura
:
diile d-lui Caragiale. Poeti
Eminescu
poeziile lui. Oratori
retori
limbuti, etc.,

de lux lei 3.-

lei 1.50

literare Pagini
intr'o editie complecta.
.

de lux

din

publicate abia

nostru,

.3.-

lei 1.50

Stamati
de

mai
blicului
o editie

G. Bogdan-Duica. 350 pag. Trei din cei mai

scriitori
ai nostri sunt

de lux lei 3.www.dacoromanica.ro

preful lei 1.50

CATALOG

Proza,

Negruzz

Car-

de

Negruzzi este
dintam
nostru, acest volurn, - In care se coprind novelele
mare prozator
importantt
istorice,
lui, articolele critice-literare prin faptul et poate fi socotit ca fundamentul prozei noastre literare.
putine poezii originale, dar
Negruzzi a
Vol. II.
ating un frumos nivel artistic. El s'a
mai
traducerea In
In
a fost un
A
epigramele
tradus din Victor Hugo, precum
ale
Printului Antioh Cantemir. Acest
contine
poezii inedite.
a
unul din
teatrului
Vol.
Teatru.
Moldova. A seals piese originale. A tradus din diferiti autori
a indicat pe calea aceasta gustul pentru
de lux lei 3.volum
1.50
Culegerea complett a tuturor versurilor iniNenitescu
mosului autor, a
activitate literart Academia
a rtsplatit-o In diferite randuri
de stralucit.

preful

Odobescu

Literatur.a.

1.50
o prefata.

de
Chendi
E.
de Odobescu
prima sa
(pela
acest
ale acestui maestru al limbei
de

contine
roman e.

II. Articole

toate un

Odobescu a

lui a fost
de
terenurile : literatura, estetict, istorie,

de

aproape toate
special arheologie, filologie.
sale cuprinde numea

altele. Volumul al
studii pe toate aceste
Arheologle. Profesor de arheologie, Odobescu
inchinat
Vol
lui arheolomai mare parte a timpului sau acestei
sunt adevarate giuvaeruri
gice, ca
se
ca cele
mai frumoase nuvele.
lei 3.volum lei 1.50
de
pedagogic

Pann Anton

Opere.

scriitor :

toate

II-a.

400- pagini,

mai mari ale

la

de lux lei 3.-

Nastratin Hogea

lei 1.50
numele uitat
marelui Al.
are
de pe vremuri, gratie

toata
desmormantate fie din manuscrise fie
publicate In acest volum.

de lux lei

lei 1.50

mai
Eneida. Traducere de
a
nostri, Romann. In ea se

in cele mai stralucite

dupt
roman.

titate
celebre. In privinta
cea mai

versuri, pribegiile eroului Enea

gloribasele Inceputuri legendare ale

mai

d.

cum se

succes versul.

a redat textul

numai In

o exac-

a turnat versurile lui

muzicala, ritmatt,

www.dacoromanica.ro

MODERNI
246 pagini.

Adam

lui Adam

de Indrzneali si
se
Multa originalitate,
propriu puterne fac
recomandam cartea lui Adam.
lei 1.50
C'onstanta Pitoreascd. E minunatt descrierea acestui pitorese port al
Imprejurimele sale

Romaniei,

legendele

Nu se mai poate numi o

ci un

din

cartea lui Adam,

ilustrafii mresc
lei

al

rea

(Pilde
glume
250 pagini.
nostru
Pe
are o neintrecuta
glumeatti
din care autorul a cules o parte
ne-o
acest
lei 1.50
Povestirile din acest volum au toate o notti
Aripi

mod deosebit.

de
-

luiA. Mirea. Vol.

poeti au
muzicalitatea

Anghel
necesarti genului
arta
care sunt
de Intreaga lume cititoare.

au

Caleidoscopul lui A.
Vol.
nale. Acest al doilea volum ne face
care A. Mirea a fost

lei 1.50

asigurat.

culegere de schitri
originalitatea inspiratiei
deosebita
nghel

D. efantomele sale suet

din trecutul apropiat, interesante ca documentare

Agrbiceanu

fie citite

pretul lei 1.50

culegere de
dovada frumoaselor
iar succesul
este

Ciresul lui Luculus.

Fantome. D-1 D.

lei 2.-

prin
care suet senise.

lei 1.50
un escelent prozator

aci sarcastice
de tratare.

In intuneric. Autorul este un nume

sa activitate

lite-

a fost
dincoace
la acest volum,
de sigur
repare o
ne
lei
poke,
nu au
Extaz. Versurile
Baiulescu
fost
mai dmainte prin reviste, la
au fost foarte comentate, ceeace ne face
le
recomandam tuturor.
pretal lei 1.50
Roman, traducere de Radu Baltag. MaBalzac
scriitor, creatorul naturalismului francez
literaturi, ne-a dat
lucrare o
pariziana de
mai atri-

lei 2.-

realism.

Baltag Radu
tetea situatiilor se

din care
puterea.

www.dacoromanica.ro

literare ale unui

observAiei

pretul lei 1.50

ini. Pe
puternica
Dor pustiu, foarte apreciata de critica:
competent& scriitorul acesta, care mai
de
are
ne
mai
alte pagini de aceiasi putere
Dor pustiu. 250

lei

Popasuri

pagini Admirabile schite de

de un umor ales
precum
vestitele povestiri :
de
care
Lorenzo,
au
interesul lumii
mai mare grad.
cititoare, In
lei 1.50
a
din RapRapsodii Balade. Minunata muzica.
balade,
auzul,

dreptatea acelora care

au primit

poet.

Brsan Zaharie
pentru

Barsan,
filosofie

-versurile

lei 1.50
pagini. Poeznle d-lui
forma
ne

(Schi e

Bassarabescu
concentrat, ni se dau puternice

cele

lei'

nuvele 278
vioiu,
de umor

Inteun stil elegant

fin&

dela

Beldiceanu

220

turi d
a mahalalelor ne apare in scene

Inveselesc
250 pag.
se
nuvele,
vor

carte un
tuturor.

In

Boteni-lonescu
privelisti din Muscel, de

lei

de

lei 1.50

carte de povestiri InDin. satul

tr'o
colorktit ca
ne vin eroii d-lui

lei L50

150 'pag. Viata

de haz,
pe
lei 1.50
din viata.
Bjornstjerne Bornson Veselul $trengar.
kris cu acea putere
acea iubire de oameni de
care ne face idoun
lei 1.50
Dintre
tineri, d.
asigurat
Cerna
un
cunnscut, astfel
o
a pdeziilor sale
ce
ce mai
de publicul
cititor.
preful lei
Povesti
snoave,
Caraivan Virgil La
cu
de un scriitor pe care
d.
l-a remarcat
150
Din toate paginile d-lui CazaCazaban
ban
o mare
o mare dragoste de
1.50
pricepere artistic&

Boureanu

copil dela

toate

www.dacoromanica.ro

MINERVA

210 pag. Studii

asupra
rilor Eminescu, Creangit, Bodnarescu,

ce zgomot a

Rosetti, etc. Se

liu
acestei

despre diferiti autori Intitulate

Alte studii
bunt parte au fost publicate ca foiletoane

Folletoane.
astfel,
rele

Impresii.. Finete
rare;
in forma cea
care In realitate este
de consistent.

e din ce In ce mai

In

cea mai grea,

Unul din
alese
de frumos pretal

de

Pe plaiu.

iocadan

frumoase, dar
sub forma cea mai concist.
Alte

lei 2.50
noastre litede cronict, dar
ei este
lei 2.50

asupra

Chiritescu
vele,
Dela

aparitia

preful lei 1.50

In

dela

d-lui Ciocrlan nu sunt numai

din ele
preful -lei 1.50
a lumei
a
lei 1.50

Povestirile acestea sunt

de un ochiu

din viat
lei.1.50

aci
Ada Lazu.
aci drimatice, ale

onstanta Marino-Moscu
unui suflet de femeie redate

literare

lei 2.-

preful.lei

la

alinate. Poezii de Carmen Sylva, date

traCobuc
ducere romneasca de care
mai mare poet
autorul Bladelor i idilelor.
lei 1.50
o simtire foarte
pag.
Cuntan
cele
In acest
aleast, ne
mai armonioase ale sale poezii.
lei 1.50
Studii criticorliterare, In
Cuza
. care marele
din
puterea
popor se reazmt
temeinic
nalei 1.50
Oltea; Poem dramatic In
Dau Ludovi
figura idealt a ' mamei lui tefan
Mare.
lei 1.50
Iluzii. Roman din viata micei burghezii naive In atingere
o

de

de

Daudet Alphonse.
ettorul

preful lei

de
saunl

de

1-a

tandru dintre autorii. cei

mai

lei 1.50

Ha
pgtie-

dcoe se.

autor

mari.

pinat
ne dea pe

de

www.dacoromanica.ro

mai mare

preful

2.50

Dunreanu

nuvele din
autorul
ne intereseze.

242 p.

port, pe

simple, dar sigure astfel

pretal lei 1.50

mediu

autorului, mediul apelor

erizonturi
simplicitate. pretal lei 1.50

nemarginite, redat

de basme

Delatismana Cornelia
citiri cari
le innobileze inimile,
Aceastit carte cea mai. nimerith pentru ei.
la
La
care inventeazh

spune
succes.

se dovedeste a fi

feluritele
poet

pag. Dati
sufletele

lei 2.50
primitiv

e.

.Dragoslav loan

lei 1.50
P. Dulfu care a

ale lui
de sim-tire.

prin

Doamna Rovary. Romall, traducere

Flaubert

de

Daus.

Flaubert,
cea mai
printre operele literaturei franceze.

voluni

lei 1.50

Ludovic

celebru roman
le-a
care o
face un traduchtor

lei 2.-

Salamb. Un roman, un adevrat poem al antichittii, meticulos studiat

unul din succesele arelui Flaubert.
lei
Odobac.
In
acest
velum
Nucul
Grleanu
povestitor ale d-lui
ese suficient
evidenth,
poate constata. progresul
l-a
thnitrul

pretul lei 1.50

scriitor.

pentru

Povestiri

GenHs d-na

de

foloase reale

aduce

nu

pag
morale, puse in

lei 1.50

Teatru, traducere cunoscutei

datorite genialului Shakespeare.

Ghica

lei

Const

Gorun Ion

mea

Taina a

al

cum

se

aceste

Chipuri

preful lei

40 de
tama a

este in

Puterea
observatie
autorului, fac din aceast carte o

Intr'un cadru

ni-o

280. Se dau

Lume

Grigorovitza

amintiri. Autorul

pretul lei 1.50

realismul uneori
de o valoare deosebit.

al

pretul lei 2.-

din Bucovina.

numeroase ilustratiuni.
limbei neaose
interesante scene.
lei 2.50
sprezece

www.dacoromanica.ro

LIBRRTEI

130 pag. Critica

a primit
cu bucurie poeziile
Din ele
accentele
unui Intreg popor Ingenuchift,
Academia
a premiat
leu
Ne
Poetul recunoscut, ale crui
puternice au
un att de mare
ne
In acest volurn toate
din
publicul
se poate
mai favorit
poet al
nu e
mai
productiv.
preful lei 2.de aceeai puternica orioinalitate,
Din umbra zidurilor.
coardele cunoscute
mai armonios. aueorul
lumea
iubit,
o privire mult mai

-e

de

Constanta

Hodo

interpretul
mare

notrii, au
vibrator,

mai caM

lei 2.-

Luptele

suferintele
d-na

romanul acesta se va citi

preful lei 1.50

de

Departe de lume. Nuvele. Talentul

cititor
dramatismul care

al d-nei Hodo, este o

va
acea
de
a sctiitoarei.

lei 1.50

pentru limba

Acte

privitoare la faptele
d-nul
de
tineri scriitori, s'a ridicat inpotriva
drepturilor limbei
sec.
Vol.
Nu este,
spune titlul, numai o istorie a literaturei romne, ci o
istorie a Intregii culturi romne din acea epoca,
acea
ptrundere
cum numai
istoric N.
putea
o

lei 5.-

coace). Epoca
terial
att

1840
sec. XIX-lea, Vol.
a dat marelui istoric un
noastre
bogat
interesant.
e un mo-

nument literar.
lei 5.ale unor
Cuvints adevdrate. 346 pag. Moravurile
primejdioase deprinderi pentru binele poporului sunt puse in adevarata
In
studii de o
lei 2.50
pag.
trecutul
limpede artistica. Oricine dator
cunotinti nepretuite,
Inceputurile
ale meteugurilor
ni-le
istoria.
lei 2.50
2 volume. In aceste
Ardeal
volume marele
ne
foc lumea Ardealului.
pagini de
frumusetea
e bine
ce a
pest& hotarc

lei 5.-

cel Mire

Viteazul,ca Intemeietori ai bisericii

nilor din
48 pa:g. Cu ocazia
1904, autorul a
aceast t
rostul
mitropoliei

lui

www.dacoromanica.ro

Mare, la 2
Academiei
Ardeal.

50

lor chipurl icoane. 220 pag.

Norbete
despre doamnele voivozilor,
obiceiurile trecutului, despre mormintele voivozilor,
de toate lucrurile scumpe neamului nostru.
lei 2.50
ca oricare altul. 256 pag.

sfaturi ale

de
Prin
carte d. N.
este un cugetator
pretul
1.50
Neamul
tn
250 pag. Un cald patriotism
aceast carte despre rostul
Bucovine,
Nici o
nu va
necitit
care va Incepe

idei luminoase
dovedete

pretul lei 2.50

cartea

Prin Bulgaria la Constantinopol.

pentru oricare doritor de a cunoate

curilor ce
sunt
de aproape,
ca vecini
1storia

dela Ludovic

Cartea

de

oamenilor
ca interese.

lei 2.50

astzi, 300 pag.

tocmai de cel mai apropiat trecut

XIV-lea

este deci cu
mai
prefacerile culturale

Conflictele
popoare,
asupra oamenilor mari i artitilor.

pretul lei 3.-

Prin diferite reviste d-na Natalia

losif a publicat o
de versuri a
culeva face desigur o mare
cititorilor d-sale.
leu

gere

Zorile.
versuri. Episod din
reata
ardeleang din 1848.
marilor
neamului
evocate
cucernicia
se
de ce cartea a fost primit
dragostea de toti cei

pretul I leu

care autorul a pus

Credinfe. Poezii
a

Inceput
St.

mult
a poetului a
toti
care au citit aceste versuri,
numele d-lui
este un nume de poet recunoscut.
lei 1.50
suflul de cucernicie al
120 pag.
a simtit. Delicata

Din zile
anilor de glorie din trecut, autorul ne
prea
pagini de
asupri epocei lui
cel Mare. Lucrarea a fost
di

lei 2.-

Academia

ce le-a
scriitorul
diferiti poeti
Toate
mari: Goethe, Schiller, Heine, Uhland, Carmen lva, Lenau, Mricke.
Sunt multi
cari
tradus In versuri, putini
au tradus ca
St. O.
lei 1.50
AL.

care
adeseori au

pag. Comoara

satelor,
minuni.

Brun

Culegere de

240

a descantecilor,
prin puterea supers4tiei

lei
Mosneagul dela munte.

12

pag. Roman din viata

de aventuri a romnilor
macedoneni.
fie citit acest roman
aci
dramatice, aci fioroase, vom
multe trgsturi cari
moravurile acestor
pretul lei 1.50

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

<MINERVA

parl.Culegere conversatii Francezo-RoLe

.
,
note explicative, relativ
frazeologie, galicisme, sinonime, omonime,
proverbiale. Cartea cea mai
pentru
ce vor se perfectioneze limba franceza.

Leist

lei 2.50
Nu se cuvine. 140 pag. Regule

Livescu Florea Marin

practice de buna

intre in

meni. Nici unui

care se
a vietii n'ar trebui st-i lipseasca

grea lupt

preful lei 1.50

Sandu-Aldea.
Pescar de Islanda. Traducere de

Loti

carte.

de mare scriitor al lui Pierre Loti se da-

but parte chiar romanului

tradus pentru publicul

care

C.

lei 1.50
Alexandrescu,
lui.
Lovinescu Eugen Printre scriitorii nostri clasici Gr. Alexandrescu
un loe
frunte,
et un studiu despre viata
perile lui
vreme asteptat.
1.50
de documentat asupra celui dintai
Opera lui C. Negruzzi. Studiu tot

lei 2.-

al Moldovei.

sarbdtori. Povestirile d-lui Lungianu se

M In
sibesc prin grija ce are povestitorul pentru tot
culoare localt, traditie ziceri, astfel ele au aproape o
lei 1.50

ce

loare

pag.

Manolache

se

Gheban, Maria Magdalena,

rart putere de

curtilor, sunt

de o

senine. Versuri printre care unele au

poet -al trecutelor
autorului
au toat cMdura suflul poeziei.
lei 1.50

Mndru
triarhale,

lumea basmelor. 25 pag. Frumoasele

Mera .1.

literare, Tribuna

publicate de autor
frumoast.

din Sibiu,

pretal lei 3.50

In

versuri a m inunatei poeme

fragezia
David,
pentru
lei 1.50
224 pag. Cu multa
simmulta dragoste de

Moruzi D.
sociale

analizeaz
compun Rusia de azi.

basarabean,

lei 1.50
experimentald. 240
au precadere asupra
teoretice
forma cum e ftacest
chiar

Fiziologie
carte
cutt. Viata plantelor,

astfel extrem de interesanta pentru oricine.

lei 3.-

Maupassant Guy
Maupassant

de a

citind acest volum, tradus de unul din

oricine

mai talentati scriitori pe

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

Viata de boem. Traducere

Murger

Henry
a fost
din
mai fini
psihologi, iar cartea lui este o capo-d'operi de
El a
din chinurile mai
banale
ale vietei de
artist nerecunoscut
materiale, o povestire fermecitoare.
lei 2.Istoricul
Fabule
Negoescu S. Cristu lui literatura lui.
un studiu
asupra fabulistilor nostri, se
o culegere a
mai bune labule
care le avem.
1.25

nastem?

pentru

popularizati).

carte de

seam cum se
foarte numeroase complecteazi
lucrare importanti utili.
lei 2.-

moare.

mai

foarte

Impodobesc

CugeMri. Autoarea care a murit In

a fost o
o
aceasta prisos.
lei 1.50
Poezii. Cum s'ar putei recomand mai bine

juriri

minte inzestrati.

-versurile acestei poete, de

scritorul atat de cunoscut

N.

mai mare

cunoasci ce este omul, din ce organe se

vor

iubit,

de frumoase pentru ele.

Mai tare ca

Pop

Schi e i

care a fost

Twain.

Viorica.
de

iubeste o fatd.

aparitia

un
atinge tragicul.
vorbit
delicati.

de un autor

american Mark

lei 1.50

ne di

TT-a.

cuvinte

preful I leu

duioasi, dar
alterneazi

lei 2.-

Ziarele cele mai

carte,

la

limbi

lei 1.50
Intr'un stil cu totul deosebit de scriitorilor
cu totul special, autorul ne
nuvele, care demonstreazi
ce poate
o naturi nobili
iubeste.
1.50
Cum
mai
al fecundului autor, undo
tile
povestitor modern
interesant se pun
relief.
lei 1.50
D. Vasile Pop,
si intereseze
mijloacele
Fericirea se
cele mai putin
D-sa
drame puternice
o
de
pagini.
lei 1.50
lubirea e biruitoare. Harnicul scriitor
di
un
de

Prin vraja

aceleasi

apreciate de masa publicului cititor.

lei 2.-

Popovici Aurel C

Vorbe Intelepte.
de cugetiri ale

culegere
mai
Shakespeare, V.

tori ai omenirii : Homer, Aristotel, Seneca,

Hugo, Lamartine, Goethe. Schiller, Kant, Tiers, Voltarie. Macaulay,
Lessing, Cervantes, Eminescu, Gr. Alexandrescu, Miron Costin, etc.
lei 1.50

www.dacoromanica.ro

XIII

Petrescu N. Petra.
titatea. Oea mai

Marin. 200 pag. Povestire

minunat
pretuind munca onespentru copii
lei 1.50

Intre

Paul

pag. Lucruri

Zile din Ardeal

lei 1.50

vi

din

Traducere de N Pan-

Editia

Payot

cartea a
pag. In
fost
s'a bucurat de un mare ritsunet. E o carte de Incurajare
sufleteasc. Mai ales intelectualii
studentii ar trebui
o

Bucovinei

cauzele

rului

dupa date autentice

pag. Trateazit
una din cele mai
din viata poporului
; prin ce mijloaee
poate
populatia romneasc din Bucvina.

de

Bucovinean. 372

lei 2.de
Epigrame. Un
tepturi foarte reuiste,
care a
gen putin cultivat.
pretul lei 1.50
a d-lui Rosetti ni
prezintl.
Oartea
comode In regiunile extreme ale frigului
In limba
din larga poezie a

un nume
La

tot

unei

z4pezilor. E
polar.

lei 2.-

aci o culegere de
Nu e acesta
suri ale simpaticului
partea unui poet ?

Din

Ni

din
volumele
vermai mare sacrificiu din
1.50

Sadoveanu
cari d-sa

lei 1.50

cA-i

pag.
Povestiri.
harnicul scru tor a

carte

trat in literaturil.

pgsioneaz pe
preful lei 140
pag. Evocarea viforoaselor
a trit
dramatice mischtoare, bine zugrAvite.

Povestirile sale

lei 2.-

Editia II-a. 286 pag.

Romn. Povestiri din viata meseriasilor
putine bucurii. Icoane dela
necazuri,

de Academia
prin fabrici, cu
puternic

pretul lei 2.lui Mo$-Precu. EditiaII-a, 250 pag.

povestire
un
d'operA mai Indelungat de
ni se zugrveste
viata
Alte povestiri
volumul.
lei 2.1877,
250 pag. Editia Drama InOttoare
Povestiri din
fixat de puternicul scriitor, In pagini
un eald
realism. Ilustratii
N. Mantu,
V. R.

lei 2.-

Hoare

340 pag.

II. Roman. Viata unei

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

noastre, a micilor functionari din provincie. Cu

coboaa alesul
Amintirile

Editia

270 pag. Viata de

descrise
putere vioiciune.

caractere
cu

Mormntul
feluri ale sufletului
copilului a crui

in aceste suflete

preful lei 2.-

250 pag. Minunate povestiri din tainele de

sunt impresii le

de

este

unui
lei

de vitreg In

sat de

La noi la Viisoara. 250. pag.

nelinigti
gostea
rustici, nevoi, bncurii. In mijlocul cmpiei
Manea. 228. pag.
lui
cu

din Moldova. Dra-

figuri de filosofi

lei 2.-

de Stoica.

problem&

mijloace inteleetuale,

dar lipsit de energie.

documerat
adevAr.
lei 2.ori gingage, ori dureroase,
250
de
putere de a
dragoste zugavite. Dovedegte acest volum ce
are Sadoveanu.
lei 2.250 pag.
acest volum marele povestitor ne
Vremuri de
mai puternice creatiuni ale sale, In figura vainicului Cosuna din
povestiri.
tea Morocne, eroul
lei 2.serie de
totdeauna interesante
250 peg.
asupra oamenilor locurilor cercetate de autor. diferite

lei 2.-

acesta. ne
250 pag. Singur
lume unde totul e
unde e
de bine; unde te simti mai ugor
Acesta e coloritul aproape In total al acestei
mai

lei 2.-

Poyestiri de
noastr

de puternice icoane smulse din viata

acea limpezime de stil
autorului.
o

redate

Apa
Sadoveanu,

lei 2.-

Un roman, al treilea roman din naiastra pana a d-lui

unde larga

a oamenilor

totul
lei 2.totugi
perindare de icoane luate din viata zbuciumat&
Bordeeni.
de farmec patriarhal a satelor noastre.
lei 2.Privelisti dobrogene.
amurguri orizontul nem&rginit al Deltei,

odaa ni se

In mod

povestiri din via4a pescarilor,

Sandu Aldea
dintre

mula
popas. Editia

de cltorie viguroase

multe alte felurite impresii

redate.

lei 2.-

ilustratii.
neamuri. Editia
foarte gravk Conflictul
proprietar sau
tratat
lei 1.50
Un scriitor format pe deplin, ne
schite
pe oricine.

limpezi, care

lei 1.25

arma

250 pag. Editia II-a

Pagini impituoase.
a vietii dela
mai ales de
dunlrean,
unde
a copilrit.
lei 1.50
de cruce,
250 pag.
Pe
aDatoria, La
sunt
interesante,
, este o

de mare

de

www.dacoromanica.ro

preful

le. Lucrarile d-lui Sandu, au totdeauna

nostru,
de
ultima sa lucrare
va fi
dragoste de fiecare.
lei 2.Pe Mdrgineanca. D-1 Sandu Aldea
de bine oamenii
prejurArile din
creiat din
a sa o
de nesecat.
preful
2.plugar care
plugarului. Lucrare de mare
vrea
ce
samene,
cum,
unde. Notiuni despre unelte
masini de
pretal lei 0.50

Ape

sanatoasa a

a cerealelor bazele
cari se
alegerea
recolte minunate, lucrare de

Toate datele
spre a

Vaturile
lipsa
se

sfaturile

Plugarii nostri de

cari

ale
limpede

lei

timp au

IndrumAri

mai de cApetenie pentru plugari.

In

carte

lei 0.50

Craioveanu Arhiereul.
Un volum forte, de peste 400 pagini,
Luca
editia SfAntului Sinod al sfintei biserici autocefale
romAne din 1903,
a
puteb.
evangheliile
a
o introducere la
fiecare
;
evanghelist

Matelu,
cu

exact

Scurtu
cercat

lei 4.-

splendide

noi.

editie a

carte
de
statiunilor balneare.
Intr'un gen care
acum
fost
bolnavi, i1ustrMii etc.
lei
Romanul d-lui Silvan pe
larga
Valea
primire din partea publicului cititor,
la prima

roman apare
lei 1.50

editie foarte Ingrijit

328 pag. Naratiune

Conceptiune
de reflexiuni frumoase.
istoric,
Nuvele. Vol. I, 320 pag.
Tanda,

Ion

Din

Academia

lei 2.50
crucea din sat,
cari
fost

audulea taichii, (Bobocel, sunt povestiri

traduse
limba
viat
Nuvele. Vol. IL
<Comoara,

volum_un mo-del de

preful lei 1.50

dela aparitia

este
vestita

lavici
de natural !

mai ales
spune
Mara, roman. Oea mai puternicA
torului

roman,
Norocul,
noroc, fac din acest

pretal lei 1.50

de frumoase

populare,

lei 1.50

din lucrArile povesti-

lei 2.-

pretioas culegere
Anecdote
Cea
de anecdote
de umor fin,
lar, redat de un artist mester: D-1 Th. D.
care a cultivat
genul
de
s'a
sine,
d-sale
este
original.
interesantA
1.50

Sperantia Th.

www.dacoromanica.ro

simtirei. Autoarea
o bunt
Din
observatoare 1i nu-i scapt
din amnuntele
sufletelti ale eroilor din nuvelele sale 1i-i urmrelte In
o
de laud.
2.preful

Tailler Emilia

le Solovenilor. Un roman care

Theodorian

tema eredittii, In cadrul raporturilor dintre pro1i

lei
lea
Cartea
pe care Ii-au
cititorii
primul volum
Caton Theodorian are un mare
capital de
personal, de lucruri vzute, pe care
st ni
le povestease frumos.
lei 1.50
este un
Muzeul Neamului.
Tzigara
vtat 1i un stilist. Cartea sa e Impodobitt
care
asemenea vorbesc 1i cugetului

lei 1.-

Arta

Studii de

(Vol. I
mai mare actualitate,

oamenilor

de

autorului ni se desvluelte

lei 4.-

st ne

Urechia

mai mare interes

In Bucegi. 283 pag. Carte

educa1i interesanO, asupra muntilor noltri

preful lei 1.50

Clips de

Cele mai puternice nuvele ale

maestrului, att
iubit, d-1 Al. Vlahatt. Pagini din
care
rsare
o
intensitate.
pretul
1.50
pitoreascd.
kiblourile pktorului
Nu numai publicul romnesc, dar
a fost cucerit de frumusetea descrierilo pitoreIti ale maestrului.
lei 1.50
Poezii. Editie comp ect
controlat de autor. Numele lui
ne
scump, tocmai pentruct poeziile sale au trezit In
noastre
cele mai delicate
Poeziile sale au fcut educatia sentimentalt
a tinerimei noastre.
preful lei 1.50

lumea de azi. Comedie de moravuri In acte.

excelentt a moravurilor unei
societti, autoarea reulelte
intereseze
cititor
la
preful
1.50

Verzea

Cea mai

adevrat
terar, instructiv5 $i amuzant,
bine reusite
bune

Ilustrat

www.dacoromanica.ro

Biblioteca

Teatrului National
NUMERILE APARUTE
ELECTRA tragedie in 5
de
George

HEIDELBERGUL DE ALTA DAT,A

in 5

acte de Wilhelm

Frster. Traducere de d. Ovid Densusianu. Ginglsia de simtire

lucrarea lui Mayer Frster,i-a
asigurat un succes
iar tradud-lui Ovid Densusianu,
total
superioari, ne
o
de ce
limbei.
pretul 40 bani
NOTARUL GURIN, comedie

lui sofocle a
veacurilor traducerea d-lui
este un model de
asto dilicultate
miilastrri scenelor
tragedii
de
totusi
de tinei e.
35

acte de Emil Augier. TraduI. Al.

E deautorul se
numeste
Augier,
traduchtorul

ducerea de G.
un
I-a tradus impecabil, a
pe care i-o
o luci are care asiguril
un
totdeauna

intelegem

ca

45 bani
UN FALIMENT, de Bjrnstjerne

Bjrnson. Traducere de L B.
puternic se
vede
e
de provident
cerem mai mult oamenilor de la Nord.
autor norveginn
sgudue

ne intereseze

bani

CALDERON,

a societtei actuale'
mai
poate'

privit din latura

dar

pretul 35 bani

REVIZORUL, de

din
ale

putel

nu
din

de

P. LOCUSTEANU. Nevasta lui

die unde

pretul 30 bani
Lear,
tragedie
5 acte. Problema
care
inzestratliicele
opreasc
va gsi ele sprijin la
se vada alungat
sigur
in
se
o tragedie.
pretul 45 bani

tipuri

45 bani

un
momente
curiozitate;
45 bani
ULTIMUL
in 3
0.
acte de N Pandelea. lucrare lestul.
privitoare
de peste
din care
a reusit
scoatil scene
de

ne

14 CARLO BERTOLAZZI. Zile de

batoare, comedie
3 acte.
ocupat la
de
Critica
E
lucrare;
o comedie
nice,
foarte dramatice, o
de

pretul 35 bani

comedie in 5 acte de
LudwigFulda.Tradusil
Sofia
mare
Bucupe scena Teatrului National
resti,
a flout
Multe

pe care critica

cele mai

le-a relevat

definitiv

pretul 50 bani

de ptaniile

SHAKESPEARE.

DIAVOLUL, de

de mare

act,

toat lumea

bietului Cercelus,
tele propriei sale

N. Gogol. Nu se
la noi
lui
Multe

de atnnci

preVul 60 ani
din

Zalamea, drama in 3 acte.

TradUcere de d. Ovid
Una
din cele mai puternice drame a vechiului Calderon,
prin
tea ei
originalitatea
conflictului.
pretul 40 bani

acte de I
o

bani

DON CARLOS, de

pentru artisti.
pretul 40 bani

3. acte.
chette), comedie
name cunoscut lumea
au pietrelor are Brieux
lui. Succesul
dusa e o lucrare
de
merit.
afar. de valoarea ei
tru, are o
de
mai snare
pretul 40 bani
Se

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA MINERVEI"
15 BANI

NUMERILE
Popular a

mai muncitor
splendide
erou national.

lor,
Vol I. Date despre

luptele

Romanii,

lui

Mihai.

voivozii

ale marilor :
Mihai,MateiBasarab, Vasile Lupu,
182l.
coveanu,
bomniile
regulaVol.
organic, miscarea cultural& etc.,

Vol

vestirea
a
mentelor dela 48 din Ardeal.
muri grele
tale ne-au
evesela
suntem datori cunoastem

1877.

Istoricul
acestui poem, al clrui autor a

necunoscut
vreme :
acest poem de o inspiratie

copiii.
copiii pe
mina
e
ne
de ei, dar rezultatele
aceleasi. Aci so
limurixile cele mai
in
privintii.

Un capitol despre liapoi

litera-

culte din sec.

RevoluVia

Tudor Vladi-

Epoca
Intreaga
marelui Tudor.

ne ingrijim.

7 Perderea Basarabiei. Lungul

al acelora ce trebue
ce eete
scump :
stri-

mosilor.Imprejurrile
noi
prea

obete sunt o
enervantii.
Aci se spune

care am pierdut
provincie.

foarte de curand a
mare act national. Datori suntem
bine aceasti

un
cu-

Mihail
Mare
a fost Mihail
ministru al marelui Cuza. Dar
nu se poate
bine istoria
din ei,

care

10

Dace

cotropiti

aceasta se

de

rul

si

lui Mihai-Viteazul pentru

Cel

Ziarele

respectii.
10 Maiu.

citeascii

tru

de
putem judeca
limp ezime necesitatea acestui
ne vor
peripetiile
din
am ieeit biruitori.

de

faptele Mitropo
htului Veniamin Costache.

de N. lorga. O. mare figurii de

integru, care a fost mitropolitul
Costache.

lume,
duce lipsa de o
din care Invete cum
limpede
Aceastil carte este
trebuie
ajutor pretio/s.

mare

de

cum

Artimetic

inteleptei prevederi a lui

nul,

putini

In
tablouri
care se
juca de Icolari. Autorul e
d. Th. Avr. Aguletti.

brou
cu portretul poetuhn.

nu mai
luminat oonpatriot. Aceast& reese chier din
faptele sale.

rile

pe a

Alecsandri a
putin fost

bine

Ce

UnireaPrincipatelor sibomnia
Cuza.
voevod

faazi,

Cum ne
E lesne

aliteraturii

ne
mare

al

de

in

e de

din

Arbore

In Rusia triiiesun milion

de frati de ainoltri. Prin urmare

ao

www.dacoromanica.ro

30

bani

NUMERILE
h SADOVEANU. Dudnia Mar-

No. 1.
toare
lei

veste
L. ANDREIEW.

slujbh
din
de L Duscian.
roman,
povestire, aproape
care ne
problema care
pune
tnr preot
a se

care
a

toath sinceritatea

desiluzie.

N. N.

mai puternic din

Rusiei de azi, Leonida Andreiew

cunoscut de noi

L. ANDREIEW.

veridice.

PROSPER

men.- Poate
plinh de vioiciune,
a
spaniole Carmen.

idei

Pe
noscute.

in acest volum se

turne.
de N.
Popovici (T.
luminat nu au

necunoscute, a fost
poet.
A.

T.

delicat scriitor

Pandelea.

ralist, printre altele dat

de ispita
jurimilor din Provenea.

interesant
a.

Slavici a fost apreciath

-

ROSSIGNON. In
Sfaturi
culturapomilor.
stil
de
se dau principalele

RU.
mare

SLAVICI Din

impre-

opera

etei. -

de

unoscuth, desi este foarte aprode epoca

un
scriitor care
sale
odath chiar ineeputul secolului
SLAVICI Spiru
povestire
din
viata Bucurestenilor,
ui
simpatie idila

Gherasim.

tire din viata

desigur prin noutatea

de N.

Istoria
ceputul secelului al XIX ne este

pentrn

AL.

. 18

Th.

Tradncere

lui Gogol, e

cititoarez

maestrului rus a fost

un

mea. -

N. GOGO L.

Luca

pos-

totusi.

fost un spirit foarte

propriile
a
care
acum au. fost

16

in

T.

S.

NEGRUZZI.
moldovean

No.

ovestire mai
ma palpitanth de
o

-E lesne de

a.

Savel. E o
pasagii
ce contine.

Car-

nu s'a

-0

K. E.

Tradusde C.Sandu-Aldea.
farmecul
al acestor
de arnuzante,
,

care va

acea

vietei burgheze,

tru ca

chip
de favorabiL penacum,

este-

sale.

PLAMMARION.

instelate.

de Sofia

Traducere
stelele

ce se petrec

nurnim
impresionk
coral
este,

nu

cunoani

V. Pones-tiri
datoreste faima
scriitor
acestor
mare'
simple

www.dacoromanica.ro

XX

ate insulelor
minte

de

acestei

23

lurile

de

AMEN IS.
sau drepturi
-0 carte undo ni se
A..

no

larg tot

DELEEDDA. Vascriitoare
ia

tmtndu-le cu

dura inimei.
24 MUMUL CUCIUREANU
Scrieri alese. - Cu adevrat
Chendi
o alegere nemerit.
du-ne pagini
do frumoase din
scriitori
de vechi.
H. S. OLCOTT. .Catechismul
budiste. nu e
tot interesul,
de undo au izvortt
ca
nu ne intereseze
frumuseti?

Niverneza. Poato
nu s'a tradus
o carte mai elini de
A.

la

lui Daudet.

A. CANDREA.
Ni se
In
frumoase pasagii din
scriitori ai
totul InnltAteare.
A.
S TATAL.
gon CarpatIlor. imaginatie popularului
A. Dumas, a
o poveste
peg.
mai

fachirilor. -

celelalte

care nu mai

'Co-

Dr.

de
la noi mai ales
e
chestiunile atinghtoare la
la
mai
E

citim aceast carte salvamumu-

V. Anestie. no bun
In ale
carte, un studiu al stelelor,
ultirnile date stiintifice.
G.

tire

42

NANSEN.

gura
fi
ai

sa Mande col mai mare interes,

sarda, este in fond o

ZOLA. Dou
care se

de

ZAHARIE

lent,

- Antorul e

nu. mai

face

tre-

are tadar
d-sale nu
nu ne intereseze.

opera lui Zola,

I.

ttonala.

un-mare

multiTedagogi
unei educatiuni
tionale.
a

al

deck
ra-

Educatia fiIndrumarea de
proprioi
a organis-

I.

u stre la

lui Maupassant

Jules Claretio so

sufletulti, deci mai In

GOROVEI A. Datinele nosMoravurile

e bine
sunt
instructive.
GUY DE MAUPASSANT.
fulgi.

- Iddica

CLARETIE.

No

este

pol. - Cel mai

tinuturile gheturilor polare,
descrierea primejdioasei

dispar,

Fire

de transparent
nu e sincare
merito a

Inceput,
eVis de
acest

muzicanti.

No.

A.

-Traducere

de col mai
traduse tntr'o

mai
dar vom
muzich poate, dup ce
mai multi
martirul

face

TIN. Stelele. -

V.

Co-

lomba.- Vol.
Romanul acesta fost trades
al
cari au citit
toate limbele,

No

de d-na Isabela Sadoveanu. In

italiana se afir ma tot
literatura
mai
datorim paginile
de puternice.

privelisti din Orient,

minunatele
ale

noi care o

interesantO.
ION ADAM. Voia
frumoasa
cititi de asemenea
veti
observatie a lui Adam.

No

L.JACOLLIOT.

ce trebue

ni se pare nurnai

de

de buna
mului trupesc.
L.

A-

mintiri din
topol. - Traducere de N. Cadioschi.
carte a fost tradusii
toate limbile,
din
Crimeei,
do tot dramatismul.

www.dacoromanica.ro

MINERVA

CATALOGUL

Cinci

49
un scriitor

adeviirat
interes

care

sale,
sau

limpede

exagereze

No. 59

DUSCIAN. Tuberculoza.
mai
care In
In toate straturile,
a
de flagelul boalelo
asemenea
publioulM

50

A.

cero

al

do

d-na Natalia
are
bun scriitor,
respectul reamai are
darul col

Nuvole
Traducero de N. Pandelea.
co
ce se
de
duclitor ale d-lui
Astfel
mai
recomandatie ce se poato
ar
fi
traducere de N. Pandelea.
de

nu
lui

vulcanului Krakatoa Georgescu.

puternica de

ca Flammarion.
lui

cine

eruptiunei celei
clad
ce o
un
de talent

Roman,traducere N
tradus foarte
Tardeli
marolui poet
cunoscdt. Romanul Asia este
din
mai
de a
al marelui poet.

-e

poet.

ne

JERROLD. Mustrilrile
-doamnoi Caudel. niai

nanorocit din

sociotate.

N.

-0

niai gustzti proza-

asupra.

doi erapi. -0

rovincio,
idile amoroase
EMILE ZOLA.

oamenii. -0

eroul
prea

marelui

lo zguduitoare
ez.

tire

67

IVAN TURGHENIEF.
o

Educatia
grea
esto desigur educatiunea
sufletului
datoriile
.Dumnozeu,

7
sine

lui

C..

cu Nichifor Nichiforovici)-

din Anglia

63

Albert.

tot a
dat

tori
ai Italiei, astfel
- interosului ce
nu o
tiro

Douglas

dea

C.

d. Caraivan
atenpub icului prin
are
a.
mal
popular,
prin
ce
alegerea povestilor
co publicii.

or
Un succes, Cam nu s'a mai
fie soarta acestei
E tot
trebui
poate fi mai
do
de
a marelni
tor
poate
mai

I.

eala

do

55 (Pentru

cero

vestitole

D'ANUNZZIO,

un
o povoste totntuuci

romantic,
minunatil
povestea lui

BALZ
Savarus. -

H.

Calfoglu. Pe
Balzac

54 SSO. MinunataDE

- Traducere

noi

C.- FLAMMARION.

No

-Traducere

Guyau

62
:

Ma-

pagini

interesul
meritul de
fi instructiv,
tutulor.
H. MACPHERSON jun.).
Astronomie
de V. Anestin.
rul
Macpherson
este o
materie de
no
; dar mai eu
limpezimea
cititorii,
pretuit.

M.

N.
ce

sale plac.

No 52

E. RENAN.
Traducere do N.
Ernest
a
do adovr
de observatie,
fi

No. 58.

DE

Din

- La

are capodopere,
scrierile lui E.

THEURIE T. A-

69
;

ele

Prima

numai
gingasului

giugsie al opera.

www.dacoromanica.ro

din
tot

CATALOGUL

H. TAINE.

natura

opera de
veanu
minunatii trapentru publicul
ca
de
'Ware
de util.

HENRY
povestirile

-de simtire

(1-1 1. Slavici, un

mult.
arc

DE MAISTRE.
se

nu
Xavier Maistre.
BOTENL In
de va-

situat
in care

de

erii. - Cel
marelui poet

H. TZCHOKHE.

Frock. - Numele
de pronuntat,se
povestirea lui despre Io-

lui

de

DR.

general
carte
cel
mare
acei
vor
primejdia ca

LATZ.

al sifilisului,
dea

tamentul ce

dar
natan

dilicultiti dar este chiar

roman,
-30 de bani.

RstantinopoluL
DE

DUMAS-FIUL. Diana de
Lys.-Unroman, tutreg
de

H.

CLARA TCHUDI
Tineretea
A.ntoaneta. imprejude
a
trit nefericita
de
Antoaneta.
pricepere.
I.

de

DE

de

comoar de observatil pitoresti

celui
Pandelea.

ne

CEHOV.
79 N.
N.
este cunoscut
traducerea
al
piese a lui

de

d-lui S. Georgescu
mare intones.

studiulni de sub No. 70,

de asemenea
srguitoare a d-lui Eadoveanu.
SILVIO PELLICO.
A
de
Cart-a e
de foarte
cea
au suferit
MAISTRE.
93 XAVIER DE
imprejurul
mole. mai
instructivit tot
lucrare a vechiude un
splendid, amin,tind
a spinitulut

mai

M. GUYA U.
87 I.
bine. -E

Este

roman
semis

gezimea

de

mai
noastre nationale, ttr fi fost mai drept
despre
culturale,
economics
din
politice ale

ce delicat

SLAVIC"

Incepe

povestirile sale ne iutereseazU

cea din
ConovaMAXIM
rus
low. un
tocmai
le
vigoarea tipurilor
Conovalow
din.acest

de

acum. Dar

lui

de
LIVIU
stinghere.

Siberiana

succes

ale

fac lu

tinele noastre

tipuri.

'VOLTAIRE.
E
dureros

Cunoasterea vechilor

multe
public,

Martinica. -

Traducerea
operei
Flammarion canine
Victor
ce e o
constientiozitate..

se

florilor
de adevarat

ne fie
ne-a

C. FLAMMAR1ON. Cato-

carte

unui tniir scriitor.

MASOCH. Buni

lul Chab
Balzac aunt
romanului
desigur
s'au convins.

lui
Go-

un

- Un scriitor dotat

spirit de
precise
de realism

poozie.

www.dacoromanica.ro

MINERVAt

CAT'ALOGUL

MASOCH.

98

ditorii trad.
Con- Autorul
de. ebservatio
povestirile

atAt
sale

Creditorti lui au cuaderitrat

un caracter documentar.
mai vestite

CHATEAUBRIAND. A.tala.- Una din

cele,
marelui povestitor,

ca

peutructi
pune

colibelor..ei pensimplicitute

tires dureriii.

sunt

de Mihail Negru.

Nizza.

CHARLES LANE
R. Sistemul solar traducere de Victor Anestin. .

111

nu va
importanta ce o
traducerea de

ce

role

112

GOETHE. Herman

rotes. - Poeth
trebui si ne fie cunoscuti
mai de
romtinilor. Her- man Dorothea e o traducere nemepentrucii e o lucrare de

de

Urania.

al acestui cetitean

lucrare
Date,
sub .form poe-

No 103

sufletal
Neforicitul Oscar Wilde, a ctirui
este
a fost

un
literat puternic
A
dus In
limbile e uimitoare grapovestirilor
ni

CIOCRL AN.
- Povestea
o
simplitate
dragostei dintre
de obun
gingale,
de
de

EMILIE TAILLER.

113

succesulni.

scriFaust. -Un roman

citirea vestitului poem Faust de
Goethe, este ispitit a
vista
co

marelui

114

EDMONT

BOUT. Grecia de

reaht a pmntului greacolui

de un mare interes pentru
avut
la
aparitie.

opera
fie o lucrare

nu pare

TIT-LIVIU. Lerende
roice.- E o
eu
ale
Romani.

pa-

R SIMONS.

THEO

Pagini
Trod.
in. Puternice viziuni din
viata
o carte de Rte.
interesanti col mai mara grad
1. Const.

l"

a fost

ca
din

AL.
Maistrul Adam Calabrezul.Este- o
ternic colorat'e ale
Dumasde observatii
grave, altele comice,
Calabria, tara
cutremureler a
banditilor.

IVAN TURGHENIEF.

un

Succesul
amoricanizarea multor relatii sociale.

o carte delndrumare
nit de
trebuia
un caracter de asernenea intrucAtva
pentrucit in
se
mrricanii
mai
ca

a dragostei

de

do

cerului, se

- Este un

Doamna

totul-modern,
in
multe
a
pretentii de
Ba,
actiunea
se

de

lucrare do

albnentatiei,
de
ale meto
slabit
ni se dau
spre a puteo urmauna

care
delo
toate
din cele

H.

109

roman

conetiincios
unef
Charles Lane Poor.

Cura.

unde

care

XXIII

117

DE

mascat. -

acesta

de

Intro
Franta.
valoarea
lui Balzac.

vor

M. LUNGIANU.La

Lungianu, au darul
cititor,

fi

M.

nu obososc pe
lungi.

ED G AR -P

E. Povestiri

Uextraordinare.-,Cartea care
talentat
celebru po
- mai ciudat poet a

este o

'VOLTAIRE.

fantasticii,
al

Babilon. 4-Este o povestiro

al imaginatiei sprintene
sarcastice

www.dacoromanica.ro

MINERVA

CARL EWALD. Icoane

animaleiscusitul
viedintre
ani-

taire al
male au

Forma

atentiunea

multe din

acest

instructiv&

nilor mari.
121

care au-

Jale
- Un romancier
echilibrat, contespe arta

GEORGE

tat
dar
lui
de un mare numar
admiratori.
SALTIKOV-SCEDRIN.

vetti. - Nu
ci povestiri din viata animalelor

ca

pictor, mare
PIETARI

fihlandeze. - 1-

Indeajnns ca

123

popor care
merite alt

care a

le-a
de femee scriitoare.
LEON
Povestiri

124 popuilare. In toate limbile

de
dintio
vreme aceste povestiri
suflet

opera

inch-

deopotriva.

scrierile
L.

zacii.-Viata aces-

tui popor a
istorie axe
puncte de contact
a
a
sit un povestitor vreduic

tit de

scriitor
foarte poet, foarte
care

acestei crti.
GORKI. Suflete
129 dAjduite.
- Autorul a
o
zdruncin, a
mai
oamenii cei mai
urmare
de suflete
N. VASCHIDE. Somnul

al

problerpele

de

me e
cartea
Stowe,
de
pe vremea sclavajulni. Doti obiectul
preocup&rii autorulni, desfiintarea

e de domeniul istoriei,

mettere
omenesc care
o atractie totdeauna

ale

AL. DUMAS
doi

Ce

fecund, eu imaginatie vie care a

a
unde calipovestiri
povestitor
puse la
necontestat

lui

VOLTAIRE. Povestiri. Ironialmarelui

este
interesante, dato
limpede,
mpnite a face educatia spiritual
lumea eau
E un
ei numai

No. 139

tul

cam

valoare

H. R STOWE. Coliba lui

No.

chet de scrisori.

omeneasch
Dnmas-fiul.

nnveletele
gen

de

a fi

AL. DUMAS-FIUL.
adev&rata
o

Rozica.0-

AL.

136
Al. Cazaban

. parte, ele

in

dragoste de
mare poet a
ptor.

far-

dureroase. Povestirile aunt

de

coane

patimi

le

VERESAGBIN.
din
din 1877.-

de

un

unii,

In

caz.

de

EWALD. Icoa

140 viata plantelor animale- In acest

antorul
marea
pe pmnt,

de civilizatie.E singura lucrare de

care se

la

lui

EDMOND HARAUCOURT
bal.

Rornanilor
deajuns, sunt
paginile
rsboiu,

de bravura de energie
aunt
de
CONSTANT. Pribeagul.133
dureros
pri,'
vestea
face
o
fermeetoare.

eo

scriitor
tie
mortii

dureroas.

poveste a

bun,
a
om

a suferintii
aruncat

tradu ere
care pune
alaturi de original.

www.dacoromanica.ro

marelui
de o duioei din

PREFERITI

CIOCOLATA
SUPERI-

ARKATIUMI

PELE$-ALUNETA-DESERT

CONSERVE
COMPOTURI

principalele

de

www.dacoromanica.ro

97.-

Winuri

de
Desert.

www.dacoromanica.ro