20

R.-SÁRAT.-ABONAMENTUL LEI PE AN.

ANUL AL No. 2 (19-1)20 FEBRUARIE. 1893.

ORCHIDEELE.-
IN'AGEST

www.dacoromanica.ro
 I4

rid
tór

tr
la
ca
ac

www.dacoromanica.ro
 p'alocurea produs bovita 399, Dolj 552, Gorj 337,
ézuri 855, 624, Mehedinti 360, 83.
va continua tot ast-fel Némtu 222, Oltu 29, Putna 160.
pméntul se a in 997, Romanati 1575, Teleorman 2111,
ovésurile se in Tutova 334, 2,683.
mustul ziipedei» trebue a
ca fie mai C.
C.

DIN LOCALITATE.
DIN s'aalegerea colegiului
I-iu de in locul vacant
functiune a O. Blasianu.
Au fost candidati: D-1 Ion C.
ceanu C. Iorgulescu. Gradiceanu a fost
ales 118 voturi, a obt,inut 115
o
cele mai Alegerea s'a linisce.
Principelni
numirele mosielor
dupe care s'au in
am publicat la 1892.
trecut. 1,168 metri 234
societitei
La 6276 84
bine-facere «Elisabeta» din sala
Teatrului, 4 Principesa Costura 897
un frumos costum national co2 56 ,,
Domnita e de-o Make- 3670
'presenta Sale 134 ,,
de 121
ce facu succesul bal
,, 9
Begretam nu s'a 0204 31
vedere a
sosirei AA. la gara de Nord,
in a locomotivei 4070 ,,
a fumului «se face nu
limp.
d-1 Nueescu, fost al Theodor inginer
agriculturei va depune acestea a o societate
Wuroul Camera, de lege pentru toc- absolventi practice de
agricole, avnd drept basa si adresa
vr'o 40 deputati au acest D-1 Cartianu, ne
lege d'a cätre absolventi..
P. Carp. Felicitim pe initiatorii acestei asociatiuni.
de lege pentru profe- Mai tóte de câmp, din
sional d-lui al agriculturei a numai acoperite eu zapada
pricinúit, discutiuni furtunóse. Cu- piti de de la inceputul acestei
rentul in find contra legei pe vreme Din probele ce am putut face din
evreii se vor admite profesionale, tómni,
Carp a fost nevoit a primi sens secArele, n'au suferit. Numai de
ca streinii fi dar plätind taxe cest eu ingheturi mari.
si tréci a cincea parte din numörul total la se face mare
al elevilor. greutate ; o multime de rupte lo-
curile mai jóse
Balul Societitei ce s'a dat
mare hi de 5 Febr. a Marea de zipadi ce am avut
un mare succes. De era ales uä césti iarni, numai susul Moldovei
dirijati de unul din carica- Oltenia, dar regiuni, ne face
turistii e un vom avea un bun an agricol.
artist violonist; re- Directorul «Gazetei Säténului» a in
principalele din cronicele sale agricole de ce, generalmente, dupe
urmézi ani buni agricoli.
Societatea presei va da petrecere rdpada
vor mai multe surprise, precum ce cade gratis pe nóstre, se
care va un lucru pentru .Bu- ceréscä; zipada
postesce feresce deplantele ce
zipada prim .topirea ei umple de
cursul anului 1892 s'au venélä !
tara 15,623 loturi a 5 D.
hectare. 397, Bacäu
39, Botosani 195, 301, 799,

www.dacoromanica.ro
 putin. nu se
se adesea-ori
calul naravuri.

a bntuit mai
CUM SE CAL A LA HAM. rele analele
Sä se el. horticulturei din mai ales.
se un
cal mai bun bhind, la
trainicd. Pe lngd pentru escursi-
o funie care d'al trage uni, voiagiurf, etc. e aceia a prin-
prea rnult din d'abea sä'l cipale aplicatiuni se vd desenele de
biciul, ci mai mult gurii mai jos. Acést
Un ajutor pe e din lemn u5or, dar tare
incios Un mari voiajorilor, de-
mai mult trebtle mänat ast-fel sinatorilor, oficerilor, cari lu-

in aer. Se mai póte pen- bun léc o in

tru tir pui o tetura

RECORITÓRE. se topésc
in de PENTRU DEPARTAREA
de apoi se Busuiocul, a ciirui le e
de de in fug de se pune
liquidul se riiceste, se póte Ion busuioc.
turn. Acéstä
retice. Pretutindenea crema de tartru este
ca Europenii ce FLORILE DE MAC adunate
hitoresc calde se
calmante
- capsule
fórte
con-
céiuri

te 'vespe,

www.dacoromanica.ro
 GAZETA

In culturele mele si la d-1 aull

do specialistul de cunoscut, acest cartof
a ca la (45,000
chiar a mult car-
Catful toful Imperabor ca bogtie feculá.
Tuberculele enorme a acestui cartof
umele pereche,» adesea aprópe de un
pe care unii vor asi mai bine ; sunt d'o formá
cam pretentios, ce rotunjitá, pielea galbená carnea tot
noi am dat acestui Cartof ; de
de originá Se bine ca Imperator,
cesá, nu e negresit cartof nu are nici o tuberculd
portionat lui. E carnea cum se
o de o vegetatiune la cele alte rase de mare rodnicie ;
tra-ordinar de Vigurósä, rspunde la tóte póte
care meritä lua alturi, dacá tilisat pentru consumatiune pentru
d'asupra, variettilor Uriase albastre industrie, un resultat tot de pro-
Imperator, de vestite prin enorma fitabil agricultorilör ca
productiune in feculá.

Cartoful pereche.

www.dacoromanica.ro
 18 GAZETA SATEANULUI

Cartoful joaso. Frumusetea tuberculelor sale, pre

buna calitate, de
ingleji cari le plätesc bine.
Cartoful Regele poldersilor e de-o Jumkate-timpurie de-o mare
absolutalmente perfectd cie, deosebire
carnea ne vine din trile unde se cultivii in vederea.
micul sin de Mont-Saint-Michel, exportatiunei.
uncle a se in e-
norme pentru exportatiunea Inglitera.

Cartoful locurilor Pse.

un metru lungirne, de o greutate variind
de la 40 la 60 kilogr.
Fructele Dovlécului acesta au cója verde
Enorma desvoltare a fructelor acestei cenusie, sunt de forrn subti-
obtinute de la extremitate si mai ales la
ne-a 'indreptiitit a de Do- partea e curpenul. Miezul e plin,
acestui mastodont al grdj_ de un frumos de
potagere. Calitate.
Tinnd de seria Maxima, el De o fórte lung ; e o varie-
enorme, ating adesea
de tate din cele mai recomandabile.

Balend.

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SATEANULUI 9

timpuriu. La inceputul August (4-10) s'a

la 40,000 kilograme porumb
cosit când spicul era ce
vératic. Fructe sferice, s'a putin se o-
mdslinii, 2 kilogr. cupat era de 111.467 c. In Noembre,
Miez zemos fraged. s'a a se da la vite,
la volumul de 59.28 m. avénd o
utate de 33138 kilograme, deci aproxi-
mativ o volum de
de 17.2%.
Forma care a asezat
in presä a .fost de dreptungliM.
De acestei dreptun-
ghiulare, un strat gros de 35 a
mucezit din causa contactului cu
Imediat acesta, un alt strat de
O. 50 s'a carbonisat
miezul nutretul avea o
culóre gust acrisor un
miros pläcut. din urmä e nutretul
perfect preparat care se
de vitele obisnuite cu
Volumul de porumb carbo-
nisat s'a calculat la 32. 765 m. c. la care
Pepenele verde fórte timpurin. trebue sä se adauge 4.948 m. de po-
rumb putred gäsit de asupra
Acest pepene se póte cultiva bine pe dedesubtul presei, deci un volum
strat de gunoiu pentru a se avea mai tal de 37.713 porumb
timpuriu, nu Porumb cenusiu bun de
nilor. la vite, rémâne 21.567 din 59.280
m. de aci o perdere
volum de 63%.
Acest resultat se totul
defavorul porumbului prin a-
aer liber. crire aer liber. acelasi porumb
ar fost uscat ast-fel
de sigur perderile nu s'ar urcat la
a scólei centrale acéstä cifrä, chiar casul cel mai réu,
de agicultur silvi- când spre esemplu cläilot ar
la Herästréu vitiósä etc. obiectézd
s'a fäcut anul rumbul ap,
(1892) o incercare a- se póte usca deajuns
supra acrirei rile ne sä'l la acrire. Cre-
lui dem acele lungi secete,
Presa intrebuintatä a fost a lui Blunt's. tropicale din timpul verei de
Scopul acestor rinduri este, nu de a a se usca porumbul mai
face descrierea mecanismului acestei sticulent mai gros la foi trunchiu.
se sau a fenomenelor chimice biolo- La ferma scólei de de la
gice se datoresc,e acrirea.; ci nu- rästréu parte din porumbul cultivat
mai de a indica si comenta resultatele a fost conservat pentru stare
obtinute. uscatä uscarea s'a destul de bine
Trebue a se sci d'inainte presa a timp nu tocmai indelungat.
fost ast-fel aranjatä nimic nu i se nu numai la dar in
póte imputa ; de asemenea esecutarea alte localitäti clima mai am
tuturor operatiunilor necesitate, au fost porumb de nutret verde
punct cu punct acord cu principiile uscat pe câmp minunat de bine. Clima
technice ale inäcrirei. nu ni se pare un motiv destul de

www.dacoromanica.ro
20, GAZETA SÁTEANULU1

intemeiat pentru a se recomanda agri-

cultorilor nóstre acrirea porumbu-
lui, ea se
triva acrirei.
In ce se atinge de materiile nutritive
porumbul acrit nu nimic, ba chiar e ai fi tdcut tu mmmi
perde, s'a constatat prin n'ai fi
verse analise de brbati Mi ai fi o
petinti. De n'ai putut 'mi dai !
Ast-fel dupä esperientele D-lui F. W. De la capul meu,
Wöl din Wis- N'ai mate,
cousin-ale esperiente sunt absolut nu m'ar fi din ghiare,
esacte, judecând felul cum s'au De jalea poate.
cut dupá precautiunile
bul uscat pe perde mate- Cu bucurie
rie uscatä materii azotóse; M'a la
perde din de veselie
teriile uscate din materiile eu oftam, oftam amar !
zotóse. Eu care-am tot
Diferinta e favorul A mele
bului uscat pe Alte analise, au Si te-am adese
dovedit lucru. De chinul
dar porumbul acrire nu
nimic nici materii nutritive, care ! cdt ai fost de rea mine
ce ne-ar sä acrim Prea bund de-ai
porumbul nu'l la vite stare pacea morti la
uscatä? Clima dupä am védut, cre- Amarnic sufletu'mi sdrobil.
dem n'ar un motiv puternic. jalea pacea
rumbul acrit este consumat de Imi a reci fiori,
cätre vite blestemat
consumarea altor este Cd nz'ai de dou !
; dacä s'ar face o de
ANA UPAGIA.
tigul realisat ast-fel, s'ar .constata, de
el va cu mult mai de
atunci când am da vitelor, o .cantitate de INSTANTANEE LITERARE.
porumb uscat cu cantitatea la
acrire. Perderea de e mare
nici alt fel de conservare a porumbu- BADEA PLETEA.
lui stare uscatä, el de primi-
credem dea o perdere mai
mare, nu de 63%, ci de cät 50%. ebutul l'a «Ro-
Intemeiati pe cele de mai sus putem literar» din 1890. De
gice acrirea porumbului la aer liber
:
un misticism s'a mai
nu este pentru ea e a-
numai acolo unde clima nu sionat, nu e slbalec. Pro-
permite uscarea porumbului o per- blemele
dere mai mare de suferitd prin deslege le mai ru. De un scepti-
acrire. cism imposibil de vindecat, Pletea nu are
P. E. nici o care nu a
pustiu. Pretutindenea negru iar negru ;
care-I face de
*) Citat de D-nu N. O. Popovici Lupa-agro-
nom al statiunei agronomice de la note crude. Nu se nici
rstru publicatiunile statiunilor agronomice dar nu Sunetele
din 1891---la pag. 16 de nutret uscat macabre ce le din lira lui au ceva
acrit». particular ce le E
original in multe productiuni de ale sale
a se

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SATEAN6LUI 21

ne
Dacd Badea Pletea yi-ar ingriji forma
- pe care o cam maltratézd -
in nici o scóld.
t A. REDIER.
or fi pus Cosbuc G.
onfratele nostra Gaston
din Moldova. cam Tissandier, redactorul ef
nu a fi culorat al revistei de sciinte La
plastic. De o Nature, veste§ce
dar ce e unui mai dis-
in diferite viste pre- tinsi constructori francesi,
un viitor din cele mai frumóse. Anton Redier, la Perpignan
Badea Cornelia la 25 Deeembrie 1817 Paris
Budu in de fóte e un
: binomurile, cosurile
logaritmele de matemici al cdrui
va fi la el
mai esamenele de drept dupd
ce de transcrierea proect de
lege lungime inteminabild - cdci ABLE
dénsul e secretar de la camerd - mai
are aqtérnd slove negre pe
albd pentru a d-lui P.
Hasdu, publicatie unde s'a oplosit de o
de
una din lui :

CUCUVAIA.

Sub salcie
de
Sus pe crucei
ingustulai Biuroului central
meteorologic Paris.
ca
Din la 30 Deeembrie 1892. Biografia 'i face
Vine e plind de laude asupra
jale sale. El e descoperitorul
'it 'n vale barometrelor aneroide,
La 'noptatii instrumente de
«Cac-c-cuveu Fu membra al juriului Expo-
«Nu mai trece
«Ori ca
«Treci de geaba,-c'ar vie
'n ést
Unde-s-eu
« Unde-s-eu
c'ai voi jugi departe
«Te- a 'ngrozit ingustu-i
«Dar n'ai 'n ori-ce parte
tot rotund....
fuga mare
s'apuci fugi tare
«Spre ori
«De prisos...,
«Vine vale
«Tot de fost pornit.
meren
«Cuc-c-cuveu

CANIANU.
de al

www.dacoromanica.ro
22 GAZETA SATEANULUI

sitiei din 1878 din Paris. Redier, mo- nagerelor care doresc a avea in iernei
del de 14 copii. D-na sparanghel verde.
si se consolzd Se mai intiu o cutie de lemn de
'Redier mare, sparanghel ce voe5te cine-va si con-
séi cele d'intéi .ranguri
industrie. Se ciirbuni lemn, bine uscati. Se ia
Redier ca de se interesa sparanghel pretspt, daci se atunci cules,
rnult de se pune sectiunea pe o
de metal foc, se tine
cetitorii au articole d'ale lui se carbonisézd, apoi se
Barometrele pe care abonatii «Gazetei de sparanghel subtire [sau de mitase]
Sténului» le au numai 14 lei si cé- se cutie ca nu se atingii unu
sornicele de our nu aurite) altu având grije mai de a a5terne un
praf de Dup ce am a5ezat un
pe cari le da ca prerniu cu totul rind de sparanghel proee-
gratuit persóne care ne va tot vom umplea
pânä la finea lunei Februarie putin o ermetic.
12 abonamente, sunt datorate lui Redier
marele deslegtor al atâtor problime Se de multe bucatele sau
D-1 Tissandier din sau din pentru a ale
putea se intrebuinta urmtorul
in No. de la 14 1893 al procedeu :
revistei sale lista lucrärilor lui Redier, Se curat sau o
un de
care e fórte de in se pune de peste
Lui Redier 'i se constructiu- o de sare se tine
nea celor mai perfectionate césornice, ba- srat din dispare. Si observinn
acest timp bucatele pe foc
termometre, deja
viornetre, higroMetre, electrometre, ba-
lante etc. locul de al diferitelor vegetale
Era un mare patriot e istoric faptul ce :

timpul resbelului la 1870 Varza se pretinde a din Siberia.

Germania.
500.000 de de Cartofii au luat la Peru.
pusci Chassepot. Ceapa in Egipet.
Tutunu este indigen din America de sud.
a fost descoperit pentru prima in

originard din Asia.

Orzu provine din America
Seca ra Siberia.
a in Sardinia.
sórelui a fost din Peru.
Gutuiul originar din Creta.
ai ales iarna ne multe este indigen Egipet.
in nece- lirénu provine din Europa
menagiului, deose- Spanacu vine Arabia.
bire alimente..Multe lucruri
din cauza se stric, Mai .adesea-ori apa in
nu mai pot utilizate. Pentru a nu mai avea acest miros displd-
Din sunt cut bine ca mai a turna apa, pu-
dacd se ca tina s'o usciim de bine pe foc
ule, si se cuibare, fie fierbinte putem si o intrebu-
inghele, le desgheta intim, din nou
u5or punandule in apa.
rece dup o de cat-va timp
le putem
Mai este un proceden care '1 Un de a face din
recomandi le Poussin e tot de
riti atentiune: Se pune api rece lapte.
tr'un castron se adaogi doi pumni Se aleg cartofii mai mari galbeni. A-
de sare de bucitirie ; va ce5ti cartofi se pun la fert vas mare.
fi topitii se pune ce fert bine ricit se scóte pe-
Dup va timp pot intrebu- lita se bine vas de lemn
inta aceste ca cele se face un fel de La cinci din
acest aluat se pune o oca de
trebuinciósi pe se amesteci se
un metod a conserva sparanghe- bine. sunt de ajuns frecate se
care '1 cred bun de a '1 se trei sau patru zile

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SATE NULUI 23

dupa care timp se fréc se pune niste preciat suisul nu-i va

ca se zéma pe urmä se greu viitor mai sau
se usuce la se borcane
putin va plana ete-
putine 15 zile. atunci
este gata bun de cu ale frumosului si ale artei.
este mai veche este bunä. Un manual de ori o antologie,
Acest fel este mai preferabil celor lante pentru ar avea de ales ceva ar-
are avantajul a nu se strica tistic de la el, care elevilor
iuti, sé conservate vase bune
publicului ca model.
Cand vrea cine-va sé brnza mai o poesie de Roman :
pune patru oca de cartofi de
vrea sé aibé mai atunci pune ZILE DE
doué oca cartofi patru de
SPERANTA FURTU
Bate frunza cade
-----.11111.* Vestejité de pe ram,
Norii se 'ntind pe ceruri
'ncet loveste 'n ;
Sórele trimete
Dintre nori razele
aceiasi cale
Ce-a veci de veci;

Negura din se
ceru 'ntunecos
A pädurilor podóbá
A§ternutu-s'a pe jos;
nul din copii cei buni ai muse- Buciumul nu mai rsund,
N'a se Campurile sunt pustii,
Nu se mai pe dâmburi
lui Eminescu. Roman de copii;
ca elev de liceu, prin o poesie
intitulath
cu d-1 Bonifaciu Ghiorghian, care fu Valurile de
de Albina lui Chernbach din Se isbesc se
.tristé,
Botosani. Mai redactor la Libera-
acolo multe versuri Bate vôntul
ca La pndure, noptei, amar dogoritor,
lumea, etc. In 1886 devie Si célétóre
Se basme de amor;
colaborator activ al literare,
Roman vr'o 20 din poe-
ziile lui cele mai bune. Fond poetic, Ochii doué isvóre,
sul nu spune nici odat lucruri banale. au de
Nu cum, poesia lui e dulce de s'a ghiatä
Focul ce '1 credém nestins ;
duiosie, care-ti 'merge la inimä. Zac dorintele-mi
citesci a'i voi zici tot In al inimei
simti tu. Natural nici o Nici nu-mi pare réu cd's mórte
de in Ultima iubire, una poesiile Nici nu vréu le mai
lui Roman gäsesce in Durere o A 'ncetat al tineretii
dulce cânt
pläcere colosald. (?) De un pesimism Si s'au stins a mele visuri
finat care are in optimis- In avônt;
mul mai pur. A a suferi rnult Traiu-mi pare lung rece,
de aceia nota acésta elegiacä, din Durere, pustiu:
Sosesc de tomnd....
care se teme va perde pe singura ....Nu mai plânge, e
sa Vers musi-
cal, ritm eminescian, rime in tot-d'auna MIHAIL CANIANU.
bogate Plastic
une-ori.
E la de calea muntelui Parnas,
are un nume respectat a-

www.dacoromanica.ro
 GAZETA

TÄBLOUL D-lui BRANTOT. presiunea

nul act ce inplinesc.
n categoria de
e in Romania.
expuse la salonul Presidenhd biuro lui cow-
ele-Elisee din Paris. am in icere,
lui in Dumine
de
de
astepta
e scena de moravuri Iran- burghezi reintorc o care
unde da dovada de mare o ultima data, egalilatea
de o inspi- s vera
prin un spirit observatiune.
Mobilierul salei de e
mai simphi ca in Romania,
sônele ce au toti poza ex-

www.dacoromanica.ro
 PAPAYER
VAR.
PATULA NANA VAR. LA

A se ce prioesce C. C. DATCULESCu,

ABONAMENTUL LEI PE AN.

www.dacoromanica.ro
 26 GAZETA SATEANULUI

a avem
va mai
de superficial.
CRONICA AGRICOLA de la
lucro inlesnicios masinele
cari' depun sm&nta
cari cele mai semi-
inventate
s'a
gricultorii sunt destul va mulle
voiosi, caci acum Am a se abuza, a se
cerealele parte destinate
te ast pentru cele cari
'suferit-mai vorbesc de
uncle -in ernei e Mohorul de California, Po-
au de «Dinte cal», si
Acésta se datoresce cari au
care a se recolta o
La plante se semene
seciirele, tóte mere a doua a Mantic, de
putin la avem
lipsit mantic bibe si
tóre a holdelor cum eel e
gerurile au fost intense am avut
alternari de cele mai
multe fi fost nimicite.
Din priimfm, védut Cu a doua a Fe-
ne-am format opiniunea aprópe in uite
tara cerealele de s'e presinta
giuni a d'a o
de
de frumos si d'aju as de dese. negresit, de
esceptiuni, dar din putine ni se mici
vesti mai putin Uncle de inntul e umid, la
de la persóne de tóta increderea, ni se cam e bine a se toti
; ast-fel e ce ne vine de la de cari dispunem
de de la Herstrn unde,
grAul n'a saferit nimic, dar e
mare parte Acésta ne miri e
La viei se
sciut e ca grAul. a lunci. Uncle au lost
Colza in e Sunt,
precum pe
am vdut'o
Mai in tara s'a topit e adici cele mai curate
de cald. nordul holdele tot de ord, ovés,
sunt, parte, acoperite. a bine
Pretutindeni e nu- e deja Toi ast-fel eu
mai in am védut plugurile bóbele din mijlocul
briisdnd. De sigur, nu va ploua in copti Daca tite aceste
tima a
din trei se va tea ara agricole, deja din
nice, rezultatele ce da mult
spunem celor
alte seminte, dresul materialului
Se clima ampielor nóstre, ratul
in
e de bine se semene in
tot
di recolte nici o nici o
védtor trebue De a a
indat cc se ptite ara, ghet, incepe
daca mull de seminat e sa duce la 'mare ultimii
prefere a mai a doua
filcute, de toamna pentru si se- a 24 de incepe
mere bine sens a- cele alte a
la noi
secetóse o Acum incepe activitatea la in
lesne se va mai vor
va veni epoca ce, perd timpul.
E suntem dar
zilele s'au s'a nu
multe nc de

www.dacoromanica.ro
 GAZETA 27

repareze pierderile suferite

de unde da si poimâne alt
lapte, i-ar da numai nu-
mai de carne de pe trupul
vacei .Fireste ase-
menea sistem la vacä vedea
lumea care se cumintenia pedepsith cum se cade,
de chestiile economice ale vaca i-ar ! Cu
sub merge mai usor pentru el n'are
felurite cd-i mort, de ne
socôt e mai dând ce mai in'ainte.
a se
realelor ; pentru dând ba pe ba pe taxele va-
méntul acuma mai streine, ba pe stricarea etc.
la hectar de mai lucruri mare parte adeverate,
de mai ; dar cari nu-s totu-si adevèrata
altii criz ni a Nevoia, acest monstru care nu
s'au granitele vrea stie de nimica, sileste pe micii
sau putin ni s'au ingreuiat proprietari vor putea mai
conditiile de exportare a cerea- mult din pliméntul asta
lelor a vitelor, multe cheltuialh lush dacá se
alte mai sunt nu färä a. avea câtimea de materii
care dreptate fie-care. Deosebirea care proportie, atunci
e mine si eu socot mai roditor de la sine. Mai
mai care mult chiar i se timp se
se manifestézh ba cutare, ba cutare (ca sau prin a-
ipostas, a se tuturor sub césta nu póte minerale ce-i
adevrata-i ; lipsese, cáci din aer prin ajutorul plan-
fie pentru unii nu pot sau nu vor telor ce putrezesc in parte pe
adevérul gol preferá deghizat dânsul sau sunt total ingropate prin
sub cutare sau cutare mutrá. numita verde, e
silit dea de la mai mare adán-
primejdie nostru cime si mai mare câtime din mate-
se säräceste pe ce merge din ce riele hrlinitore plantelor ce se
ce e mai pri- cultivd pe e mai
calithtei a cantitátei.. Acéstá mare procopsélh se pe
pádenie a care-i mâna pe (dupe sistemul
ranilor proprietari de la 1864 rotatiei) felurite plante, odath ce din
a celui din precum se ian substante absolut ne-
ce e explotatorilor mici cesare pentru o planth sau pentru
.(ca arendasi proprietari pe mai pufin i se lash numai atmosfera ca de
de 150 sau 200 de nu e vre-un unde materiile trebuitore
lucru extraordinar se pentru o când atmos-
usor. Acesti proprietari sau arendasi fera se nu-i mai mult
mijlocele pentru a se un an paraginá sau se
cum se cuvine, duph cerintele agro- mná verde : etc). apoi
nomiei méntul tot va merge shirdcind. Póte ar
In ianvedem ce vrea sä crede cine-va face cine stie ce mare
agriculturd pentru acésta ne lucru gunoiu ; dar
vom baza pe Liebig. Acest mare cercethrile multor agronomi special
.german ne spune sale des- ale lui G. Ville Belgia, au arätat ch
pre tofi proprietarii se numai prin apa ce cu-
ca unul care prinde prin cele-l'alte
avea o de la care ar mulge lapte mente, prin mate-
pentru sau pentru riele amoniacale ce cuprinde, asta
de a da in schimb din care seste dar silind

www.dacoromanica.ro
28 ETA SÄTEANULUI

dea mai repede din materiile Pricina de cdpetenie e

minerale are, sleirea agricoli stau cu industriali
de o cu tot ce-i in mai ,

da nu va rodi Industria are in

sistemele de care aici se mijlóce a tot puternice a
redue la comparatia de a produce putini
se din carnea vacei spre Cain asa merg lucrurile in
ao iar laptele se iea se consumii. de pildä introducerea
e mai : dacd a etc. au scii-
la % cheltuelile
apoi nici cele-ralle nu sunt ducere ale cerealelor. Dar... a-
cestea agricultura e silitii piece
Apoi un care nu mai e in stare stégul concurentii ce-i fac
de a da de se etc. pe in-
.privi ca sterp care rodi dustria tine pept pe
numai prin artificiale. la sus de a tuturor celor-Falte
un punct se asemdna asta plitesc mai mari salare
mént care nu mai e in stare la cele-l'alte e
munci excitante (alcool, cafea etc.) prin asupra fabricilor.
pentru acéstä se nu trebue de uitat cii agricole tre-
cu individului, pentru bue lucreze numai un fórte
se cu nerodirea absolutd, ginit pe cea mare parte de
cum in attea, vestite prin timp trebue stea de géba pe ru-
in anticitate reduse ginei a deprecierei
la nmgul nerodit6re. se vre-o mai
Prin urmare despre sau se face vre-o perfectionare la
trugere a rodniciei lucrate cea veche.... industrie nu ci
de numai sinele pot lucra tot anul,
Mai réu mai tóte in scot banii mai repede.
ce s'au propus pentru a aduce Aste pagubi le
din stare de lucruri' nu copere salare mici. Dar aici
sunt de nemerite. Nici bu- are lucrul clenciu, muncitorii agricoli ne
mici una nici for- mai ca mai in'ainte, legati
marea de asociatii intre proprietarii se la
aduce nu nici un in industrie, unde li se pliteste mai. bine.
Pe de alta parte agricultura cere la uncle
vedem nici marea pro- un spor fórte mare de brate
prietate nu ar putea se lupte aceste (de la secerat, la cosit, scosul
rele. nefericire, ea pen- cartofilor etc.) asa trebue adusi mun-
tru ce: In adevr, marii proprietari pot téri mai
face agriculturi pot li se mai bine celor de
plica sistemul lui Ville etc. mai tare pe
prin urmare pot da apoi muncitorii localnici agricoli face
tot i se an si se feréscä mai mull de a la
im numai prin ajutorul prietarul local, dacd nu pot la
minerale pot rodnicia pméntului bucdtelele de piimént, in
sau o pot chiar un de a se preface in proletariat agricol
maxinium, pot intrebuinta la orase ori tree peste
amoniacale cari chiar America, pot sau
la trdi mai usor
de rodire cu nu proletari, ci proprietari.
din partea acésta piiméntul Mai acei muncitori agricoli
amenintd a lucrat si Europa cari pe sunt prea neluminati
e a de tot pri- pentru a putea masinele agri-
vinta agricobi. .cole, de aice dese pagube.
e vitios : a

www.dacoromanica.ro
 GAZET A

Husiei, Americei, Indiei, Australiei etc. ce aduce dar

neincetat cerealelor ; acela-si timp cii imprejurarile
méntul prin dale le stau in cale asta chiar
aratul ar avea trebuitore. Se
gunoirea, azotóse,
moniacale etc. secdtuirea de treerat, de de semiinat ici
in acid fosforic alte substante cari se colo plugurile aburi... dar töte
tot ian a se da inapoi acestea slujese numai pentru a slei
se cere : in pulini ani si
de tot pe baza chiar ce se fac
analizei mai constiincióse a sunt numai niste excitante dar ade-
tului cere planta care e vorba se bine si
se cultive ; se cer masini variate Buescu ne spune multe
cari se pot intrebuinta numai putin in cari dádeau când au
an tot se lucrátori agricoli lucrate indoit intreit grau
destepti, cari lucra masinele acuma si mai bun la calitate.
sii stie a se .lása de in modul deanu a arétat verde Siiténuluh
ingriji de o nostru in general e prost la
desvoltarea societátei face peste pu- leacul dar nu-i chip
de a avea asemenea lucrätori sau dacá de urmare daca vorba lui Lie-
se pot avea costä prea scump nu big e legal de
din intreprinderea agricoM. apoi perspectiva viitor
stânca de care se isbeste agricultura e fôrte Asta-di criza
in Europa care are drept urmare, de care am vorbit, ale cauze
in Anglia de metodelor agronomice, cit sociale,
stiintifice cul- le-am atins fuga deiului acest
tivate gru articol. Am ca specialistii nostri
Costä mai putin aduce mai mult, studieze chestie ne dea
ciici cultura acésta nu puns ce leac Domniele lor,
se lucratori scumpi bine inteles aceeasi
ce la noi merge de subsemnatul, de cred cum-va mé
greu introducerea agriculturei insel bine a arida si.cum.
Proprietarii fórte bine folósele Atunci voiu putea eu la iveali
armele ce se prea eu in
Pe cele pe care o engleze, franceze, germane
bine A.
Berlin in
Principii rusesti asupra starei a ca-
dup scrierea a lui Kablukow pag. uselor crizei. vorbi despre
Intrebyintarea la agricultur e mai grea leacurilé ce propus.
de in si in de óre-ce munca
cheltuit pentru un product cele adese ori
o midi din durata intregei produced si
mai limp lucreze numai puterile
- si la se amestedi munca omenéscii
pentru a culege cópte. In fabricii ins e a-
colo lucrul e neintrerupt sau cutare product trece
din mina muncitor intialtuia ese curind
gata. De agrieultorul a putea intrebuinta
puterile sale muncitare mai multe
producte si felurite pe su trebue a-
sede gospodiria in in o
de trebue le
si nu le vie o dati la de munci
ci pe rind, fie-crei la vrernea lui
bratele trebuitare. Nu incepe mai multe lu- mai frumos, nimic
are stie
o de
gusi. Nu e
dovedi cu
mai
i nimic mai
multe trebi de-o si una ici una 1 si mai demn de
nu destuli priveghere, alta lueritoril de agricul-
sunt se de mai La
semenea e mai si ai
cite-va care de cit frebue, de a
Mai ales la acele munci atirni de la de
luat misur... cind sau seceta intrerupe si
munca trebue de alte mund mai mici
de care e care se fac ast-fel repede. Cicero.
Asti not pentru
a muneitorilor in
greutatea intrebuintirei
inferioritatea
In'adevr, ce póte mai frumos,
agricalturei in privinta acésta. sublim mai a

www.dacoromanica.ro
 30 ZETA SÁTEANULUI

pe an, a incredinta sd asa un

naturei a le vedea des- nesecabil isvor de al
voltanduse, e ca ea fie
an de a de ca pdméntul clima
bucura de munceilale. fie favorabile plantelor.
Nimic mai folositor de . a De aceia ferice de acele cari
inta exploata fortele naturei, darurile o un Wren
ei, pe care mai gratuit. bogat materii nutritive
mai nobil mai de omul plante. Ori aceste
a se plimba prin mijlocul
liber, de
-
respirand
- sale,
carat
un grad
agricole din Europa,
celor

care nici-odatd putem la -aceste doué zace

oras. Dar «in tot
n'ar réul un bine» dicea
aprópe o nici si istoric N.
dacd natura Mihaiu Bravu,
tot un 6re-care.
trebui mnui arma pentru clima favorabild
a ne putea folosi de naturale. plantelor devine
Cu cdt vom fi mai buni strategici cu pentru acestea se-
ne bucura de mai multe trofee, cetele ex-
de mai spolii resbel cesive pe le produce.
la naturd. Tot o mare din
De tot dénsa
de ale terenulni se
le la dispositie, noi trebue sesc in pdmént la o adincime
numai le alegem pe .cele mai bane de e imposibil
'i le si sd ele.. ast- de a le la o-
de si cea mai puternicd, e sau a animalelor in-
pe cale agricultura de o naturei. de o
Va una mai mari, mai si cd «unde
mai strdrucite repurtate de a- se póte lucra animalul, nu
supra a tot-puternicei nature. cit mide se póte forta
enormd, a- nu se useze
cest tun este plugul si a animalului».
Tot aburul, marele revolutionar al vé- Tocmai acésta este principal al
cului al vine acest cas ca plugului cu abur
pe natura. 'Cdci o- alte secundare. se
e posibil in- trei principale
continuu-cu putine si : de a prin adinci co-
sale de productiune. morile, sd de
Mdrindu-se productiunea la noii subsol
avutia unei tri. sau maid a ;
a dace agri- a paralisa tot prin efectele
basa co- stricdcióse ale secetelor ploilor indelun-
si a gate, precum a prea mari;
terile cele ma a- a pe si animal
cele, cari au o agricultura mai inaintatd la o ostenitóre
o mai cum este ardturelor si
std bund
chiar, nu acest rol numai forta a-
de produse agricole. E burului, numai plugul cu puterni-
cd induStria gigant al agri-
cele parte cullurei
(Weston am piedici in executarea
dis, ea se rele agricole, ie.
ca agricultura nici tenacitatea

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SNTEANULUI

la maximuin mului sau prin cari la tot momen-

-
le

chiar nu for-
tul
De
este
cada de
idealul agriculturei moderne
trebui sd fie
obstacole
: mai nimic mai fo-
Apoi cele amintile mai nimic mai nobil mai
sus mai economic si mai omul de de a dispune
mai romantic si uman de a flu- tele naturale in agricultura ca
sgomotul de cele-l'alte ramuri de productiune. Omul
vocea plugarului dicteze comande, iar natura, a-
; e puternica fortele ei umi-
umanitar a vedea scor- se respect se in-
monit de plugul tras o chine acestui rege al creatiunilor.
prin ajutorul L S.
scormonit sapa o-

70 lui

suveniruri oeasiunea
versare a nascerei
Franciei si depulatiuni a fa-
Decembre asociatiunelor
in al Europa, la Mare
Sorbonei, Paris, a presidentului
francese, a presidentilor,Camerei
marelui Senatului, ambasadorilor etc.
S'a remis
printre sciintific, ud medalie comemo-
sculptald O.
ai Europei. In'acea (Hui Pas- al Academia de arie

www.dacoromanica.ro
 32 GAZETA

niai sculptori francesi.

medalie e de '7 centi-
metre ceste relative
ce precedentd,
. de o a- ravura culorat
perfectd. o idee de Päsärei
e in- Paradisului, pe cari un indigen
scriptiuni : din Noua-Guinee-asezat as-
Louis Pasteur, nscut Dole, la intre copac,
27 Decembre 1822 ; De desubt : Pen- arcul
umanitatea.
Pe cea altd parte a artisticei medalii e Pamdisea cum se
: pasäre ce locu-
Lui Pasteur, in celor 70 esce numai
ne, tine de
Noua-Guinee
ani ai spi, umani- Or-cine vede deosebire e. Forma fru-
tatea 27 Decem- penelor la Paradisului nu se
1892. constata la sexul când
de discursuri au fost e de o Femeile acea fru-
cari a d. Pasteur prin o alocu- nici lungile pene. Aceste p-
cetitd de fiul marele séri cresc la lungimea de 36 centimetre ;
prea stint cochete se obicinuese lesne cu
Pasagiul adresat delegatilor e captivitatea.
de-o mdretie de idei rard: in
«Voi delegati ai streine,'nzi adu- tiunea imens de pterOcarpus, ficus, inocarpus,
«ceti bucuria cea ce póte mimosa, sub cari cresc arbustii : hibiscus,
un care erede cd hermandias tot felul palmieri, cc
ei, la licopode, fugere
pacea va triumfaasupra ignorantei orchidee.
«resbelului, cd popórele se vor Europenii multä vreme au cä aceste
«nu pentru a dar pentru' a viala 'si-o petrec tot
viitorul e al acelora cari vor face in sbor.
«mai pentru umanitatea venca de acolo
«Tinerilor, tinerilor, or-cari ar fi cariera vechi judecau Pasrea Paradisului dupe spe-
nu a scepti- cimenele cumpärate
«cismul denigranti digeni.
acum
s'a fdcut o asemenea
«Gazeta
cdreia cetitorii ddri de
asupra
relui micrograf, datóre e a vorbi de a- PE MORMENTUL MEU.
care a asistat la apoteosa sa de
bine meritatd ; asemenea e morméntul !
lucrdrile sale : fi sd fie al !
Prevenirea bólelor gdndacilor de nidtase;
altoirea maladielor car- UNUI MINGINOS.
bonóse ; fermenturelor, a
vinurilor, a fabricdrei Aici mort !
; altoirea virusul rabic. cdci epitaful
Europa prin urmare facut !
admiratiune
lui Pasteur pentru lécurile ce ne-a LENES.
dat cd va mai da
suferinte a pentru asta-i grea !
descoperirile ce desehid calea ce- Dar no-i grea, std
al lumei e Ea ci-i
Cruce a Legiunei de onóre mai po- Cd pot pe ea.
pular Europei.
C. C.

www.dacoromanica.ro
 ILUSTRATÀ PENTRU TOTI.

(Ese la 5 20 a
R.-SARAT.-7ABONAMENTUL PE AN.
ANUL AL X-lea. No. 2 FEBRUARIE 1893.

PARADISULUI.
(EXPLICATIA T

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 GAUL' SATEANULUI 33

SILHUETE PROFILE. fost in capitala, trei

a'i fratilor nostri de m'am
NENITESCU. vins ideia nationalist patriotich tot
persist in urmasii lui Traian, macar
vqut tinerimea trece prin o de un a-
for- dne scepticism positivism.
Liga pentru e joe patria, nici un ei
turald a Romdnilor, am nu dii toti
entusiasmul care au ori sau
-

NENITESCU.

mai in toti deosehire vin in e conservarea

dea averea viata pentru salvarea sau si lupta pentru neatarnarea unor
ridicarea pstrat a- frati surori ce gem de
secole de stramosi. Indolenta si
fatalismul oriental, bura Cine in 1877,
dolce niente dispare repede ca mania limp de in-

www.dacoromanica.ro
 34 .

a voit lumei in- cari le härtie,

la pólele rind la versuri. Mesterul ce
surile ale un drumul talentului, lira
harnic, cinstit, pe Neni-
pe de de vitéz, care tescu, unor «Pui de Lei».
se impue tuturor ? un scutelnic Intors
in rindurile poporului nu nici un atrase
invalid, buni de ; totii ai destinelor
datoria. biruit. Dânsul sivoiul
* fu ales in ca deputat al colégiu-
din entusiasii e lui II de Nu 'vre-
Nenitescu. Nationalist cal- me, camera se disolvd, iar Neni-
culat, patriot pan' amicul men nu lucreze o
e nici sovinist care mai mare la Puii Lei, uitati pen-
ridicol. E se
tru Cine nu i-a versu-
prinde lesne ea apoi arzá iute. rile sale epice n'a fost cuprins de acel
rat, socotit, calm, demn previlzdtor foc care era poetul le-a
un diplomat. Tip interesant din tóte ? Cine nu i-a «Puii séi de Lei»
tele de vedere. n'a treptat
permiteti : prin care a trecut Yo-
lumul talent, ro-
verde.
Fata ochi ageri destepti, fruntea poetul care l'a zimislit.
mare. Fórte simpatie Pe asta de deceptionism si posi-
Acésta parte De un carac- lui Nenitescu e ca o
ferm decis, bun indatoritor peste in timpul unei cdlduróse
de
se de simpa-
Fostul deputat al Galatilor s'a
din popor, ade- ginit numai a vitejiile eroilor
vérat de la curat neamestecat, la Grivita, nu s'a
Nenitescu mandru lui. Si mai la ce ese mai
de ce e care din vers din «Puii de Lei»,
tara lui mai Nenitescu luat o parte la des-
apoi acesta de sigur e Nenitescu. a In-
Intrat de voe in n'a- trebe cine-va rurali vor
vea Nenitescu la is- a fast Nenitescu limp era
bucnirea resboiului neatarnare, revisor scolar de Ilfov.
plecat fratii Gratic experientei acéstä
séi ce se la prietenul nostru, va da
asalt. Nu e de atunci, aduc la o pedagogic cum n'a mai lost
aminte de ce unui alta romdneste alle
tinér care se luptase ca studii eminente, eu privire la
de leu regimentul de in cunoscuta Tara
care d'inti a deschis focul Noud, ce Nenitescu a
pe câmpiele Bulgariei. Era limp de patru
vorba de fu adus talentului lui Neniteseu ne
in ce victoriile multe surprinderi.
se treeute am o piesé Radu
Dupé un dupé de la un non al musei
tunurilor se social,
sine o rodi- e aprópe deja terminatd in
tóre de glorie peste roménesc, a Teatrelor va
nitescu continue chernaté asculta o lucrare din
studiile intrerupte un moment de privire.
resboiului. La Berlin, Spinozza, o strangere
Kant, Hegel de bunului
reaminti tóte peripetiile resbelului, pe din ale versuri se ge-

www.dacoromanica.ro
 GAZETA 35

neratiile presente viitóre timp de de-1 am el döra scie

la Nistru Tisa Cd lui pot
pnä la limba se va alunci, atunci de ce
vorbi.
MIHAIL CANIANU. Tu spune-mi ce sciu
Un am si place
noi s'a pus!
Gu.
chine:esca dupa
artistice.
Fire le de verde
Sant de subliri,
Ca ce se pierde istorie,
Peste foi de .arheologie Munismatica,
a Gr. To-
se
cilescu, va in
Tu scii viitóre, un
Ce durere bogat de documente cari
te-astept nu mai vii. runca de vie
se Revista apare din in
fascicola 15 coli de
A nebunesce,
chiar acum. Iasi au inceput
MOLDOVEANU. a nostri.
a franc volumul, colaboratorii
nostri Elena Sevastos un
de povesti ; d. N. A. are
de poesii si anecdote; d. are un
Poesii de culese se clic.
Vor apare Poesiile
poesiile
de asemenea si teatral d-lui
«Se
aulorii vechi vor de o cam-
in scrierile lui si
de ris la ale lui A lexandri.
le pui Xenopol, istoriograf e
de acum pe biblioteci.
«Mire noi s'o
de !»

Ast-fel ea mentbrilor si a senatului

111-lea din _desbaterile

Dar ochi de e Idle de

Ea privire.
'ntrerupt in
Si, Vermont o
mai 'n pas. expozitie-salon sale si a alto,' pic-
Expozitia va avea in A
11. Martie se
Ah, tu e! o va vr'o 300.

: «0, s'a dus. Muen-

Abendblatt la un non de prosa
Dar de vor
cap se me de
nu-s !

www.dacoromanica.ro
36 EANULUI

tului Cum era de mare

lioatea ia intristare strin observat
lesne din atitudinea
cia si a ce a condus modestul sicriu al
C. A. Rosetti, a al acestei femei Un stréin ar
in 13/25 solemnitatea ce
1893, modesta-i lo- se imensul. de
din strada Surorilor de echipagiurile
No. 20 din Bucuresci. cari doué a palatului, restUrile ace-
InmorMantarea s'a ce se la ultimul nu
Lot ca a a simple muritöre, ci a unei

C. A.
eel

www.dacoromanica.ro
 tara datore§ce recunoscinta Specia e o orchidee fórte
§i respect. mari frumoase. Foile drepte
Maria C. A. tötii o scum, .a Pseudo-bulbi
lungi de 8 centimetre, monofile.
fost un venerat, ce rar
UN AMATOR DE
femee -adevérat
merit.
Noi ce§tia de la Gaze
din acestei femei Populatiunea datoria a Europei.
dicem confratelui
C. A. Rosetti, Directorul celui vechiii
diar tresäturele tablon in Europa. se
revedern pe fatal séu : datoria Europei bine 7
liarde
«Consolézh-te putini au Europe nu vor
res-
de partidele, n'au din
lume urme neperitore
fericita trecere». Datori5
dupe

1886 1892

, Lei
Fran 29.829

DURFRE. Inglitera

Bulgaria
18,557
13,278
2,115
35
274
15,413
2,314
447
372
377
73
119
5.956
Grecia 155
Olandi 526
410
16 76
De su 694
724 204
93.651.771 18,028 17.324 184
Oehii mi 152
343 358 74
161 81
ce cui spune 32 53 18
2,622 2,611 324
in lame.... 65 77 32
N'am in nici un dor .227.27 118,758 351
ca sd mor;

sa creased mare
astupe or ce
sd dea de
de P () I
Lys.

nu
poet de

gravur in mai culori

de «Florild» De
despre aceste
orchided climaturile
cale, clima nóstr muSchii
podobesc cója copaci.
I s'e par !

parfumul florilor nu se GEORGE

judeca inperfeet hi
duróSe umede 'din Europa.

www.dacoromanica.ro
 38

HISTRACTIU

,/

de

IN SCIRI DIFERITE AGRICOLE.

Intr'una pufue masina, suérlind aer gentin din Paris Comunic «Gazetei
din de de :

de dmm. «Ultra-protectiónitii din Germania gndese,

Se spre blonda don «la Berlin, a frontiera agri-
Pe in petrele de
«cole ruswi. incheerei tratat
ei, «comercial ruso-german va ruptura
dea ei «facerilor comerciale aceste mari
Masina de «puteri. fmancierilor din Berlin asupra
«tirgului e mare».
acióia la isbesce limba de fier e crede in Germania Austria,
Se de fug pier. protejate de suferit noua
Dór de pe
de de mare frig ce la 9 Febr.
lunga-mi cale am prieleni dór de la non.
legraf. concurs de instrumente se va
DEM. face la ferma scoalei centrale de agricul-
de la Heréstréu 5 Apr. 1893.

www.dacoromanica.ro
 GAZETA 39

cereale multe vii au fost, Fran- de directiunea

cia, greu de ger. de la ori-ce a
total lui
combatere ale filoxerei in Maria si
R.-Sarat vor continua, 'Spec pe voi
prin distrugeri,si cursul curent in ra- nzai paint aduce
localitati s'a ivit.
pentru preserva podgoriele
lui Putna, cari sunt atacate tot o ne-
de ce
cii vitele din orasul sunt
febra
comercial incheiati intre
Elvetia, pe ca
Anglia Italia, a DIN LOCALITATE.
C.
din confratilor din
judete, pentru
de nuoi puteri, ce au
dresat ocasiunea
in al X-lea pentru märirea varietatea
in se va incepe discutia colaboratitmei acestei reviste literare
asupra budgetelor ctre lu- de cunoscinti trebnincióse la
nei orase.
ocietatea presei'va da un nou bal mascat Cu ocasiune, multümind
travestit in Bailor Eforiei, in numerosilor coláboratorl, cari ne-au tri-
de Vineri 5 pentru mrirea séu mes materii pentru
Mantropic. cerem acelora a articole -
cu bucurie, N.
prea sau din causa abondentei
in reusitei ce 'i a au rémas a se
numere.
din Viena, e din Pe in o culóre in mai
D-1 Blaremberg e bun prieten jud. da numr,
Gazetel
va da in mai
a d-ni deputati din un fost par- lori d'intéi va fi a Peninsulei Balcanice.
lament, pentru facerea ferate Vom da reproducerea fete a
de Blaremberg Hei comemorative A.A. L.L.
Lascar Catargi Ministerul va Principesa Romania, reprodu-
veni cu proect sens. cere pentru Gaze/a
'Tot sustinuse de lege de Rodighiero, etc.
pentru Nu cruta nici o sau cheltuiald
Aflam bucurie cólaboratorul Gazelei pentru a face mai
Sténului, Assaky, s'a insäntosit. teresanta -acest prin
si a ilustratiunelor. Cerem concursul oame-
Bibliotéca populará a Administra nei nilor se
Corónei a apärut, acum, un
interesant volum ilustrat, datorat D. Po- P. Costescu, fost politaiu
pescu, Invéttorul de pe Focsani, este numit in de sub-
Segarcea: de
prefect al Marginea-de-Sus, in
si ca masina. cant.
P. S. Mitropolitul Primat al
fGheorghian) a demisiunea numirea D-lui Colonel M.
M. S. .Regele, pe motive de Pref. jud. R.7Sarat, in de, director
Insistand se priimi demisiunea, ea a fost general al penitenciarelor.
priimitä pe de viitor. Repedea a ziipedei a priciniut rupe-
Se crede .Camera va acorda o recom- rea de si
nationalä 2000 lei pe ruperea le jude-
otalul bolnavilor pelagrosi, in spi-
talele din lard in 1891, e de 2,859, cari Cu retragerea apelor circulatia face mai
107 R.-Sarat. inlesnire alocurea.
Domnul Gr. 'si-a depus pe tarea semänéturelor nostru e
roul contra-proectul pentru Colza mare parte a
toemeli agricole. Discutiunele vor interesante. In se vor a se face ariturile
nostru V. C. A. Rosetti, pentru oarde.
D.
urmétórele:
«In in care m ne
la

www.dacoromanica.ro
40 GAZETA

presinta,
le la
min-
ghine
re fórte
destinate potri-
TABLE GROASE
sunt indispensabile ate- de
lierelor de reservorii, hórne, .

de grósa cäldarari. Fig. repre-

De o Minghinea
fórfeci se construesc fórte solid si care se
au de otel. dupé
axa sa de
tiune,
E UN ANIMAL FÓRTE fig. 2 póte lua
! Acésta e sciut. Deunadi cele
una din ulitele orasului mai variate
Bordeaux, scpase de la di spositiunea
menagerie un leu ; el se prim- sfe-
mult pé ulite a- ce se
taca pe cineva. cal, prin ajutorul u-
singur la piulite
sta
niscit când
nul astepta
Calul de RESISTENTA
departe spe- GHIETEL Din ul-
cimen timele
ente facute
s
ómenii, d'inaintea res- Minglzina Fig. 2.
primejdiei, de gróse. al
teróre nu reiese : mai grós de 4
se aréta de loe dispus trece un m; 9 cent.
a'l ataca ;
fu aprópe siruri rari ;
trece de de 12
Calul,scóse tri e destul de
un nechezat pen-
nistru de tru a trece sänii
Leul se de
asuprä-i libru ;

cise, apoi cele de calibru

12 trebue cm.
ce fu grosime ; 16
prins un pentru piese de
la campanie
menagerie. mate, chesó-
Gravura nele
In fine. pe o
de
29 pot
cele mai
greutati.
pen-
tru ascutitul la-
de feres-
trae. Gravurele
de mai sus re- cal la o

www.dacoromanica.ro
 GAZETA

n Curtei din vechea

capital a insirati
fliicii regimentul al XIII de do-
acinlele miel
sub la In potru
marea 'n golf,-albastrà lungi tine piata neclintiti
de-a arma la picior, 1000 soldati grade
Creti se tes a cc formau regimentul.
Tresdrind rime vie ordinul de
ei care la garä, se repaos Maiorii,
alti grade subalterne
o ultim inspectiune, in re-
De sub se desprilule vizie sou
Fir de .aur ce se'nlinde apräria lui; toti eran in
pe fata efectele mai toti veseli,
in fo5i - s'or la joe
Ski 'n ginditoare sou nuntä.
copild,-ca o
Pe la sirurilor
doarme, bträni copii, se unii
ingrijire:
ei deschisi
Printre gratii tristi -
foceti? nu
porniti?
are vire in rsboi
ce-o
Peste de

in
o - ?
nu crede !
nu
ducem la Duniire s'o
turcii la noi n'or
chiar de-a
vede ; noi or de-a !

Ochilor pe nu-si crede - Da nu temeti pe !

Isi umeri turcii 's voinici, multi,

ca amanta - Ei noi nu sintem multi
N'avé ne ducem tot atatia
Care 'n lume ne intórcem
a spume, vorbeau mai multi din osteni ce Sian
gata de
in gândul ei cum merge In rindul urmii, un soldat se
Trist pärtase mull ceva de sttea
s'ar duce femee tari, care un prune
in femeia lui ; el
batd ochii de la ci cita ochii
El frumos, si ea asemeni ai ce acum gängurea
Par.c'ar gemeni. va silabe neintelese, arunca spre
rotundi pe care o toraia zgo-
mot.
- Dumnezen de ne-om mai
apus luna,
ne ducem
mi se rupe
ne Ilinci
mé gandesc
- la
Se una una copilasul din tu,
Stelele,-intinsa mare las rude, care
'nsureste 'n fie ajutor. Dar vrea
a gdndurilor stele Dumnezeu nu se póte, ce
Visele,-se si ele ; Mai vinde din godini, mai mai
mai prisoseste 'i trudi
e5ti ca ai si foci;
se'ntoarce a da Dumnezeu
Dintr'a lume s'or lini5ti vremile . póte nc-orn
Tresdrind prin somn
peste fruntea rece,
trece -
siti! mare mai
!
. .

pe capul
borop-
sunt tristi Dumnezeu... te repede
copila are friguri. nu ce m'oi face copii
no5tri
BADEA PLETEA. -
fi-fi
00 m'oi mai
te-a ajunge capul, co nu
pricer) ce spun si te !

www.dacoromanica.ro
42 GAZETA SATEANULU1

a curge bobii pe fata Alte puternice piep-

dorobantului pe fata femeei lui celor tren, se prelungéu necontenit
semenea flerbinti, ca dinteun pini zgomotul
clocotit. se mai voci se
se anzi vestind venirea colonelului. vedeau basmale a-
Se comanda drepti ! Totusi Ion se fari ; le respundéu
an moment mai pe Ilinca lui basmalele ce pe peronul
pe pruncu5orul din brate, - cand din
brate'i pe nevastasa, acésta peste *
ficu un pas 'i se pici6rele a fost mai ce plecau
se gol. spre o necunoscuti - !

.Comanda Colonelului se puternic Cum a inima celor vedén plecind

rindurile, muzica canta mar5u1, un ura pe frati, pe pe amici, -
puternic repetat din piepturile tuturor numai o
ciularilor... regimental al XIII N. A.
Prin pe unde
muzica in frunte
mea se pe trotuare spre a vedea M1SCAREA
pe ce plecau o tinti necunos--
cuti. unii merg de-a
dreptul, altii ca se duc numai
lurile nu turcii UN NOU FRANCES.
altii merg numai la o concentrare
pentru exercitii. In tuturora
soldati, o griji se AUER ET RETOUR
desi multi fácéu curaj de vor-
ca n'ar prevedea nimic in
la multi li se ochii voe urma
fierbinti, inima se pri- conjugate, se
virile ce le aruncau soldatii spre publicul in
castelul
care erau multi frati, printi, copii,
prietini, privirile ce ace5tia le dispret
asupra voinieilor ce plecau, se acolo
clipi ca ni5te fulgere de erescerea unicului séu
durere. ; pentru a educa spiritul
Din prtile auziai zicandu-si unii altor la
revedere sau adio, vedéi pe mai moderne, pentru face viguros
dintre soldati stringindu-si mina pentru comtele depärtédä
cunoscuti dintre privitori. din sentimentele
gener6se, distruge el ori-ce
Ajun5i la gar5, de a-5i da de idee de justitie, de de miki,
suire in vagóne, Colonelul le mai tinu un acestea sunt isvórele
incurajator. ce-o vorbit Colonelul,
din soldati sau grade prezerv, mai de a nu se o-
mai ascalta, rmaseri
de amintirea celor lisau in urma, de care bicinui respecte femeia.
se pentru tot-d'auna. cuvént, comtele face su
al fu un cinic un mizerabil.
La Dunire ! Marcel mod admirabil
«La Dunire»! - acest ca o trezire
dorobantilor. Cu sau
de iubire de tari sau exaltare,
- de lectiele
egoist
devine
mai mizerabil
mai

toti glas, diduri drumul din ceea ce priveste ce'si alegea.

pieptul cuvintelor :
- Dunire»!
cea a produse notarului, d-na
el capul nevestei
de care, pe ur-
ecou strigiitului dat de din bate joc, violézâ un copil, pe Mar-
tul XIII. cella Louvain, in fuge Marta,
* de orele ce'i
de chipo5i, lustruiti, mäne libere el pusca,
unati, un semnal se duri, asupra muncitori.
repeziciune i un
lung de mai nu-i zarea-i In acest timp, de Mersolles,
trei ori trase clopotelul. imbâtrnind, lui se pu-
Muzica vagonul a sub nevinovatä a
cinta :
Marcelei, de fiul su,
stau 'n fati».
Ma5ina cepe sä a
din greu, tot un lucru ru, cä a dat o cre§-

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SATEANULUI 43

tere fiului adevérata educatiune inventiune nu va suprima Din con-

justitie, sin- tra, nouile descoperiri, o dati
este bucuria altora ; el trelminte nuoi, o phi-
séu, dar ceri, va o micsorare si
contrarie ce a mai repede a vietei omenesti.
priimit, cade sub jugul unei femei «Lucru curios, Mersolles,
seste .prin a'si asasina pe pentru a'i a pentru arti, inlesniri din
lua averea. ce Sculptorii, pictorii, archi-
ler et este un frumos roman, tectii nu se mai résboesc, ca
o moralitate puter- materialele 'si
ce'l citeste. se arat ei nu au nevoe de
in acelasi timp un observator fin, se mai
losof un al se luptau odatd, ei de
al 6menilor. de
acest roman scene acestea capo-d'operile sunt tot alit de
mai cu Marta, rare arta este
de se asa de de atins, mai
vinde lui Marcel ; intorcdndu-se ca Tot va
Marta are urmätorul dialog mama sa, fericirea de care 'mi vorbiti, doctore.
care te : Nici de cum, protestézi Rapet. Mai
«-D-zeu ne va judeca ! dice mama ce numiti d-vs. In fond, arta
este sfortarea care o face omul spec
réspunde ideal, spre mith, a
pilul, ochii. gindirea din causa
scurtä convorbire este de o fru- Arta, este
musete care face care nesciiutifici se
tot corpul. a ajunge la acest necunoscut misterios
Cartea este de amdrciune, ea care se fundul tuturor lucrurilor.
simbolich. Autorul a voit aréte Arta este ciutarea lui D-zeu sau a dia-
descrierea sale, cum volului cite odati, desperare de a-1
umanitatea pWdut calea, atinge Sciinta perfectii va fi
egoism grijele materiale, de tóte sdrobirea, artei».
nobile ideale. A merge nisce tablouri, doctorul sus-
pe cale e réu, a se tine arta este isvorul sentimentului
va Cestiunea este religios. Din tablou, eeea-e
nu e ceea-ce este reveria, este
Pe ici, pe colo, conversatiuni un Arta veritabili nu existd de
doctor, un preot Mersolles, au epocile credintii. Cine putea
scopul indice viitorul. o catedrald
«Peste un doctorul, pieze este arta
va secretele, va ridica ori-ce este o marfi, este
Lumea se va fata dupé cum architectura este
trii ca o carte deschisd, pe când omul, va triumfa. Se fac
luminat, devenit bun, simplu va se fac piese, tot
merge fericirea universalii». cum se obiectele de utilitatc
Pentru Mersolles, care acest mo- Arta nu mai Arta este
ment era sceptic, sciinta nu va aduce primitive. Ea este ea
nici-oda fericirea. Fericirea consta este Arta este natura véduti prin
tot-d'a-una in nenorocirea Lupta prisma reveriei imprecise a desteptdrei
pentru pentru fericire, va din ce ivirea va
ce mai va fi inunda cu lumina va face
arme din ce ce mai puternice, a
nele vor sdrobi pe tot timea se ce trece tot mai
ca rsb6ele unde sin- de Ici, colea, cite un
gurul resultat al progresului omenirei a un mai are a-
fost de a se luptitorii arme tavice reminiscente din
din ce in ce mai perfectionate. Nici o cari, Hind lupti practic

www.dacoromanica.ro
44 GAZETA SATEANULUI

vietei contimporane, ajunge sä lie

lumea considerate ca opere de ISTORIA VIETH MELE.
Geniul o el. a
in Nimic (Urmare).
nu va mai la geniul
faptul popo, a CAP. L

uluite in töte de la o Moarlea lui am

Muscle nu avut dupd
mai voese amuzamente si la
lingusiri, nu mai de de
lora cari reusesc le amuze si sä le
Operile generale, vor In pocrovitelul
de de bine Costandin
incomplecte, turmentate, incoerente. ce s'au numai
vé Ea de- la Martie anul s'au
Ascultati séra, sunetul eu am
potelor, veti vedea a- o sprijineald,
nalóge vor coprindé. pärinti rudenii.
norii, limpedele-obscur
marilor päduri furnicarea misteri- Cu aceste, bunul macar
vietilor din ea, vedeti marea eu am au
desertul profunde care vut mea pentru
lucruri se pot petrece, le dieata ce au fäcut inaintea
Pretutindeni unde spiritul pre- [precum vreme am aflat]
necunoscutul, coprinde, trece a si mie din averea lui
prin el un sullu imposibil de anali4at ; voin veni in stare le
de a comunica, de a manifesta mii de lei cari bani,
acest suflu este arta. ce totul acea vreme, stei
se luminéz, .indat ce norii se supt pastrarea a patru epitropi un
vapori de ce p-
dure ce totul se efor ce au averei lui;
desvälueste simplicitatea . unei sumi au a da
ce mai devine la alti oameni ai säi, ca unul ce
inspiratiunea devine reveria sterp clironomi.
Care este artei la a Din pricina morti,
este din discutiune lui s'au cari unde
sitivism Ca este arta la au luni am mai
credinti precise, la casä gramaticul
tari,-priviti America. Arta de a- nachi, va da acesta socotelile
cum merge epitropi ne avind ce face,
sciinta, este cea din premnblam pe uliti, numai
care se micsorédä ce in cé se
mergeam la invätätura dascalului
duce spre a nu mai cand a- ;

tinge adeverul, nu va mien Panaioti, carele atuncea

-Póte, zise cu un gest des- prea
cura bine In voe a la
-Cine scie, preotul, dînsul sau nu, s'ar
nu sunt doué drumuri aceasta de pe urrna, nu
lele cari la va pierde :pe toata luna un
oland ez.
relour nu este numai ro- ,
s'au prelungit vre o
man interesant, este si o carte care te luni zile, s'au adus
face sä prin catagrafie (prescriere)
averea mortului
aceea adunindu-se epitropii lui
la sfdtuire, m'au chemat

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SATEANULUI 45

pe mine la cu una Arghira i sä

de mila ce au hotdrit multi lipscani tineri. Cu toate
mine prin au sä-mi acestea pot zice, Nazlim
pue de toate, la ce Indatorit, pentru la
a-mi face la care din slujbä m'am deprins bine
aceste am : a cunoaste bunätatea
au la boga- materiilor a. postavurilor, asemenea
zierie, sau cu care
Eu nestiind bine pe atuncea, ce acuma
feliu de deosebiri sau cinstiri are o zi cererea
treaptä de na udaciu (bancrut) lipscan, anume Petrea
am ales aceasta de pe lip- m'au dugheana ace-
ei dat care se desehisese atuncea supt
la un din Bucu- creditorilor lui,
resti, Constandin rude- sä curnesc de painjini
nie ce cu de marfa era
La dugheana nu nescnturat mai bine de cinci
de cit mdturam opsdrvalii pre-
peste zi - in picioare lungit de mine zile la
ca un istucan dor- pentru eu singur
mitam.-Sara dupd ce mergeam acea dugheanä,
la cärti istoricesti asupra vedeam lucruri de
a puiam pentru slujba ce am
*care; pe aceea mai slujain cäpdta
pe calfele ce era mai nele la apöi mai
de mine in slujbd, cite intrare mai de
duceam la mahala la o cuconita Ecaerina, poate
anume Ecalerina, cu care cucoana miscat
Inprietenisem incd de de mine obiceiuri
unde in vreme, ea se atla camar- prinse la casa sul-
la eu ucenic la das- Fotachi Ciurea, la a
calu de la Sibii, a giudeca mai
cu cari m'au dat epitropii parte am luat din acea : un
lui in la mie nu tulpan, päreche cercei de
mi le au fäcut cunoscute, dar nici eu pärechi busmachii, i
nu a le de la ei, rechi de coltuni pe care le am facut
sau la numai, present, demoazel care prii-
nici de la cu
ci am la in'au
avut-o din de cum fi protimisit dinsa, mai
gramaticul Kir alti a ei
de calfe slujbele ce le ei pentru mine
de ori pomeniam lui Naz- tot-deanna vor fi deschise.-Cucoanei
s'au rupt straele ciubOtele, el insä putut proftacsi a-i
tot-deaund face asemenea indatorire,
aceasta nici o nu tiu de cum, au aflat
cerceta pe unde lipsesc de la
la ce din care a lui lipscan' am
slabä priveghere pätat
mai adese gäsearn a vizitárisi prileju acesta,
pe prietena mea luat cheile din
prin o a face

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SATEANULUI

de pune toate procazurile ce am

ceastä istorie, m'au au parere de
sara; atuncea ce au aprins vointa lui din acele, nu
au deschis asupra mea putut asupra mea, a
precum se odinioarä la zice eu pe viitorime izgonit din
Ispaniea de cu treapta a mai putea
rile aprinse. Aceasta au fost inchegath vre o data intra aceea.
de vre o trei de tuspatru aceste alte multe stätuiri, mi-au
epitropii lui de eforul intrebare de hi ce slut sä
Giudechtorii la numesc parintii
nu cumva am ca eu acolo numire nu aveam,
fost la dugheana lui am luat numai la sau
niscal-va sau bani greceste Teodos tu Lad.
i-am pe la nimfe, precum
dese ori a face tinerii ce slu-
pe la lipscani.
Eu cu adevära.t din dugheana lui
nu luasem atuncea

tori aceasta, ei o- Nivelul cu

grozavnic la talpele
picioarelor, voiu un
spune adevhru ce le trebuea adich, ap la o
am luat marfa, i bani la orma un ca o
a rcirei
mä vor nebatut, apoi eu ca sa fochistul
scap de usturime, spuneam am luat a a expunc la
de la dinsu ; atuncea grave sunt
pericalóse vapóre.
scriea, se apuca a se inconveniente s'a
ophrea. In dupa ce au vazut un nivel apó automatice,
eu nu mai pot m'au putând a se aplica la abur,
sau colóne u
te-va minunte ca resuflu, Acest aparat se din
aceea mi-au dat in monture
sunt E-E' a coprinde supapele S-S'
mi-au poruncit a scrie greceste din in sus
alt-feliu nu cele ce dinare, stau
dintre va dictui. 5urupurile de visité
cuvinte am in acea
In trece u
t, a inferióre se
nópte aduc aminte numai am sfir5e5cc Vergeaua e mentinuté
pomenit de dieata lui de tr'una sus prin tensiunea unui resort
sa asigurat prin P.
de banii de la alta nu articulate fac vergeaua t, mi-
cele dopuri de pentru
ce mi-au aceastä operatie, golirea a canalurilor in cas de astupare.
tubal cristal se sparge, curentul apci
au dat de mine al aburului produs prin depresiunea subité
lui ei s'au face de inchide supapele deci nu ese
eu gios la nici vapori nici ce d'a se
chide tótä robinetcle
cul casai a doua zi de a se restabili dupé ce s'a schim-
i de m'am am bat tubul sticlé spart, se
In la mai bine de una tele apoi e d'ajuns
lunä de zile. ele L-L' vergelele t ce aceste vergcle
ating supapele S-S'. Imediat apa aburul in-
ce cad 5urupurile n-n'
s'au adunat toti epitropii
zi prin greutate. de apé
nivclul
casä nude chemat pe Se atunci apiisarea ver-
mine, au blândelä a-mi reiau inpinsc

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SATEANULUI 7

prin presiunea a cldärei a

nei resortului.
nouli montur de nivel de ofer
asupra celor-alte avantage: (Urmare).

Nacul-Lalea.
d-1 Leichtlin, ani,
varietatea de Popover pe care
ma frte a petalelor ei intórse in
a fcut se
tulipá sau se recomandä

11111

de apa
Macul-Lalea.

1) tot-d'a-una sigur la moment lucitor al culoritului

de supapelor : pentru acsta E uä plant merit, pentru
n'ai cM sä de curtire birea grädinelor cursul verei.
i,ceea-ce focarul s in timp),
se inchid imediat ; nu ese apä
Pentru a bine, e
Man! de Islanda.
L. chiar
mai de kilogram de Mac flórea
2) Visita curtitul eanalelor sunt volt rosie portocalie, nu se
.chiar .mergerei acésta apreciató Inglitera,
un de sale fac unui comerciu des-
3) Toate robinetele tul important. E de o cul-
in un chip tur Aprilie plantatä
abur produc adesea in robinetele cursul verei, in u infini-
eu presiunea mare. tate 20 30 centi-
metri,
a intrebuintare
tapete de

www.dacoromanica.ro
 48 GAZETA

va cnd meritul acestei fru- catifelate, de un aspect ast-fel curios c

móse rase va mai cunoscut. Varietatea acésta care represintii o stea sou o decoratie.
e de un culorit stralucitor

de Islanda rosu
«Legianea onóre».

Gloxinia nu mai usoarii,

nici dc secet, de insecte, e
va avea
de a carei bulbi garnituri var.
ca
alb. (Va
Acéstä plan se reproduce d'ajuns prin se-

Infrebuintarea

tudiul chimie al
tesaturilor animal
dovede§te c clorura
de sodiu de
mare, de bucöthrie) se con-
tot-d'a-una
parte din aceste
humorile economiei
animale.
Gloxinia sodiu este un compus for-
mat din sodiu din clor,
procentuale acestea sodiu 39,66
Legiunea de chimie inscriindu-se for-
mula Na Cl. de
tóte varietatile de Crite sau Garófe de se la temperatura
India la decorarea
acésta e, dup In de grame de se
mai mai numai 36 grame de sodin,
30 centiMetri, fórte compacta, cnd apa e la temperatura ;
ea bordure ce s'ar crede sunt tunse e la 100°, atunci se 39 grame
fórfecele, sunt de regulate se acoperii 100 apii. Apa
de la jumtatea lui Iunie o
de mari in nu mai la 100° ci la 109°.
sau 8 raze aur maculele mari Acidul clorhidric, este un acid impor-

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SNTEANULUI
In
tant, póte cel mai sucul sto- gr. gr.
Acest acid se din do- urine gr.
de din ,sare, prin calculand
venirea unui alt acid : sulfuric. A- tare ce primesc con-
cidul cu pepsina, stat :

sunt chi-
cari in sa 24 gr.

facandu-le
(peptone si si deci absorbabile. 2 gr. 6 .

trecând combinatiunea aci- luat in in

dului clorhidric, liber care produce senzatiune ex-
in constitutiunea sevului a care o sa-
bilei, a sucului pancreatic etc. Sodiul
din suc pancreatic se In doze de
clorul acidul dorhidric aflat si stomac.
clorura de sodiu, sarea se in doze mari o
de iritatiune mare care adesea
Pentru a ne aci numai, vedem congestiuni Mai ales
de sodiu, rol au colici
digestiunea clor va diaree, se sare in mai mare
clorbidric in sucul stomacului si cantitate.
va digestiune ; sodiu nu Se de mai multi agronomi
va a descompune acidul alimentele ca fénul, pa-
clorhidric a de a mai ele, mucegaite sau furagiele
cesar. verzi anima-
fisiologistul clorura de sare nuti nici-o
sodiu unei asupra Acésta
din fosfatul de potasiu fosfat de sodiu, nu este adevrat, doza sare care
care mai de se recomanda a se aceste alimente
a acidului carbonic din la 1000 nu póte
singe prin continuarea procesului de putrefactie al
Clorura de inlesneste solubi- furagelor stomacul
litatea unör alimente. ajutorul malelor gra-
ele ve digestiune intoxicatiune a ani-
constitutiunea tutulor rare-ori continuarea
lichidelor corpului aprópe animalelor cu putrezite
se gseste mare cantitate. avort mórte.
analiza chimistului agronom Sarea in trebue s
cantitatea cc se gäseste la : numai alimentele cari perdut sa-
0m momentul gr.,3 adult: 307 gr. 5. vórea si odórea din causa vechimei, sau
»
din
100 gr. 270 gr. de emanatiuni, au un miros ne-
2 gr. 8.
» »
pläcut. Numai saramura
la. kilogramul avea : rise.
cal kilograme, 3 kil. 825. Am vdut este un aliment
acest se
150 kilogr. 0 kil. 300. in proportiuni variabile in plante.
Plantele si semintele de a- In stare naturald, animalele când
semenea clorura de sodiu in cantitate nu gäsesc in alimente trebuitóre
variabila dupä varietate, cului fiziologic al organismului
de ling
Asa 100 kilograme (101)5 petrele, stincele, zidurile vechi cari sunt
Boussingault:
' In Franta
In captivitate animalele mai pot
gr. 50 gr.
r.
satisface trebuintele .suntem
-- ov 220 gr.
-gr.
gr. datori s supravege aceste
Ovz
' 30 gr.
gr.
A administra ast-fel cum
Orz . , . CO gr. CO gr. am mare parte

www.dacoromanica.ro
 50 SATEANÚLUI

este o gravii care ne

interesele un non sens
este un aliment ca apa.
In privinta imaginatia
a mers a comanda cantitatea de
sare ce o punem alimentele
animalului di; atunci de ce sii
nu se cifreze voluimil de care
Apa pune la se
discretie. Alimentele li se lasii la
cretie, când sarea se pretinde a li se
quotidian anume cantitate. Pentru ce
sunt trebuintele tot-d'auna a-
celeasi ? Se preciziune cantitatea
aflate in alimente ce
complectam variazil
sarei plante de la o localitate la alta
si de la o la alta ?
este o indispensabila
cii este un alim'ent si condi-
pentru nu
in
cantitate.
a da sure
animalelor, este a le-o
zitie Instinctul,
ziologica, le va dicta cantitatea necesarii.

culturele
la Verrires,
tósa e,
cele
mai cele
ductive ce cunó5tem.
e de o
in sezonul
bun, un de
móse lungi drepte,
pergament,
ragede earnóse.
Acsta ecelentit Fasole d'a ligura in
gradinele legume
e de

do

Acéstii frumósA bun Ste-

pentru ce vine
ródócina in
are de o culóre roie (le
gele
. Cele au sa calitate o in rind
mai al Sfeclelor
al aeestei rase e de un (l'a VILMOMN.

www.dacoromanica.ro
 GAZETA

DIN PENTRU TOTI. shla Carol are locnitori in Florimuz

cari se deosebire giganticele
testóse ce de-
estóse gigantice solate.
insulele a dat el, in lucrórilc sale, intere-
sante fcute asupra acestor
alapagos insulele, mai e bunk suculentO, se póte pkstra mai
ennoscute sub numelc In- mult timp. in societate se
si trkese mull. De. obicinuit locuese pe
un al pornese la mare merg in bande
Océn sub Sunt ascultAnd de in jurul
700 kilometre la vest capul afark. liniscite bande.
Republica Ecuatorului. In- nisip la soare clocesce
in numr 22, snot sterile ne- ule in numér 7 la 8
locuite ; snot de vulcanica. in- Uncle 400 kilog.

si snot lungi 2 30. Dabia 8 sau ómeni

pot prinde asemenea Cele mai multe Boa
snot lungime pot duce
desenul de mai sus in o ea teribilk ca e
zoologick ce posedO gigantice, e de o nu
ce pe toatä suprafata resista nici un animal. Lungimea sa
lui, se din ce la 7 la 16 Gura e mare en tot
s'au gasit pulernici ca a mai mari Corpul
cilindric, la niijloc mai gros, piramidal

www.dacoromanica.ro
 52 GAZETA SÁTEANULUI

garnisit se gustul tine mistuirca, a intregei

se apropie de coadé. mare sou a parte din rménénd
al. corpului su e 50 centimetre. cade in o torpoare numai
mai mare e boa care se redestépté dupé sptmilni pentru a
prin un pete mari negricioase in not, prin
alternénd pete deschise ce se se arbori
spinarea, desenuri o prinde
De din Guyana, la- surprindere, nemiscat, atérnat arbori.
curilor, riurilor, mlastinelor. De o E d'a se de
cularé se ales gazele, atunci indigenii '1 spintecé,
capre se lupté Dupé ce hamuri din pie-
prada sa o mult seuipat lea lui.
o dupé ce de anatomic se

Boa

alti in de un Boa mareo sa putere a se

are duoi, din cari mai preand china locnitorii fu
alti au un al descoperité, La salé de
Figura noastré chipul d'a se un Museum din Londra
boa. Un profesor se la acest primejdios men cc era consacratS de preoti
Park Museum, care religiunei
un boa de a stare gro-
su al
chilor, o capré.

www.dacoromanica.ro
 GAZETA SA TEANULUI

paiangenilor de maca-
bor. roane. Coca din un cilindru de piston,
ce ese, se aer : for-
minunat paiangen.
cetitorii cunosc Paiangenul cenusiu, face
insecta ajunge a mai verticalmente..Sii
retea. scie firele sunt secretate lucrarea.
mele, un Here care le are uii copac: paiangenul
la partea inferioar a pantecelui. e in- se in el un lie
teresant firul e u adiere sii '1 fie san
el in- ori-ce spre a lucen se
senmat fire ce se adun pentru a forma s'a insecta
singur. Aceste fire sunt secretiunea atunci descinde lungul usórei punte aruncate
glande. e dar se in vid agatii un al douile fir e.
ce de Formatiunea apoi in

in

pentru puntul e; ce data adevcate ;

punt, paiangenul se duce a dupe cc de

se in drum, foi de dupe ce l'a tras, se
agat un fir se in. vid, descinde in las sau
de ce ce s'a trei fire, ca vôntul le
contact alt punt de sau alt fir drépta sau timp, a
se nou, se departézii ce unul e d alt e;
ce a construit sale a urcii la acest punt face
limitele El stabilesce punctele aseza alt in ; de acolo g; acest
principale secondare g, d. acestea punt se putin, apoi se a-
fcuté,--inparte coprins sale runcii nou vine h. Paiangenul a
in portiuni, apoi la ast-fel heresteaua su. Se apoi
trage razele, cari mai acelasi unghin. Apoi tot ca cas pentru a face
incepand din centru se intoarce de- razele fondul sale. In ce ne
pe descriind data fäcutil, a ce o
In paiangenul prin ajutornlunei n, a
fivul ajutorul pi- a k
sale. o mai mare trdinicie sale,

www.dacoromanica.ro
54 GA NULUI

pe de

www.dacoromanica.ro
 GAZETA

A treia unei Lemnul e frasinul uscat.

ferestre. Acolo dificultatile invins sunt sunt ast-fel
tine dat puntele rézam sunt se produce bine
Din paiangenul direct in Stint elegante.
in a si apoi PILTER.
cesivalmente in in si in
situate in stinga figurei.
a trebuit in-
retea a ajuns
in genul merg
din din in Acésta lucrare
inplinit, cea mare parte e
nu un joc pentru paiangen. E de
general servind la
nerea totalitatei stint lipicioase, mai gróse
solide ca cele servesc la facerea razelor,
in firele sunt subtiri
.uscate in loe cleioase ca cele
Ce radare ! Ce instinct Nu numai
materia trebuincioas
tiunei, dar trebue
picerelor ast-fel nu se
uncle altele. indemdntecie pun
paiangeni a dilicultile !
in boate directiunele si dupe ce au
mers in toate puntele de legare s'au asigu-
rat ele stabilese
dupe a sfirsifo, au grije a
péstrand numai principalele
cari servesc a tine toaté
lucrare.

de

FERME AGRICOLE.
Urmare).

Malaxorul rotaliv.
malaxoare, brat sau
sunt
obicinuite, e de o
cantitate unt de
scurs zer.
Se recomandé mai ales din
causa
a extremei
Nu posedé un singur engrenagiu, ast-
se lanturile transmitere a
Pentru se totul in un
minut e foarte important pentru curatit.
Aceste instrumenle pentru amestecul scursul
perfect al untului esit din putineiuri se
truese diferite

inlors.
upe cum desenul, fundul
doué laturi longitudinale a le acestui
sunt o
de intoarsa. Micul putineiu de

www.dacoromanica.ro
 DISTRACTIUNE
S
ill

se
vale si din Se pe

Am cumpérat 25 lei In
E vai ce ofensa,
acest baston.... cine- meu.... Negustorul ceruse muschi buni.
va va dice cä nu face.... Tresärii de ne-
rspunde..... nu, caz nu'l pot
dice nimic ; bine
e din gelosie....

Redevine en admiralie.

Ei, Domnule, nu Ajunge Domnule ! Te voi din

va te-ai la mine. cauti ! un pacific a fücut un
Bagii de nu'mi e Ei
de nu gresit face pu- ! 'mi cereti adresa ?
mea. Salutare cui pricepe !
V.

Tipografia proprie 2028.

www.dacoromanica.ro