GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
NumÃRUL 49, Iunie 2010
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR SPECTACOL DE ABSOLVIRE

Începutul oricãrei vacanþe mari e întotdeauna precedatã
de frumoase serbãri pregãtite de cadrele didactice ºi savurate
ACTIVITATEA de pãrinþi.
La grãdiniþa nr.2 (de pe Horea) din Agnita,
PARLAMENTARILOR minispectacolele prezentate de miniºcolarii din grupele mici
- pag. 2 ºi mijloci au avut loc în sãlile de clasã, dar grupa mare
pregãtitoare, respectiv absolvenþii grãdiniþei, au prezentat
De la Poli\ie … un inedit spectacol la Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu”
Spectacolul, realizat de educatoarea Horumbete Elvira,
- pag. 2 a fost o scenetã intitulatã „ªezãtoare Hârtibãceanã” foarte
apreciatã de pãrinþii micilor actori, mai emoþionaþi decât cei
care evoluau pe scenã.
PARLAMENTUL IN LOC Decorul de ºezãtoare a fost realizat împreunã cu
DE ACADEMIE educatoarea Nicula Andreea care, îmbrãcatã în costum
popular, a cântat ºi a dansat împreunã cu copiii. Pentru Dupã aplauze ºi felicitãri, micii absolvenþi au fãcut o ultimã
- pag. 2
autenticitate, realizatoarea spectacolului a folosit texte din fotografie de grup.
volumul „Flori alese de pe Hârtibaci” de Mircea Drãgan. I.B.

Trupa de Teatru “Step by

Step” la ceas aniversar
- pag. 2
VOLUNTARI GERMANI IN MOARD{~
Moardãºul, un sat mic ce aparþine de comuna Mihãileni, Dacã în sec. XV aici erau 40 de gospodãrii, în sec XXI nu
ascuns între dealuri împãdurite, într-un peisaj minunat, la un sunt mai multe, adicã familii active cu oameni gospodari,
PENTRU A TREIA km de DJ 114 A ce leagã ªeica Mare de Valea Hârtibaciului, pentru cã familii cu mulþi copii care trãiesc din ajutorul de la
este una din acele aºezãri în care timpul merge înapoi. primãrie sunt prea multe pentru sãracul buget al comunei.
OAR{ LA HOSMAN (Continuare în pagina 4)
- pag. 2

SPITALUL OR{~ENESC AGNITA

PRELUAT DE ORA~
- pag. 2

Prietenia româno-
francez[ continu[
- pag. 4

Dealu Frumos - obiectiv de

interes cultural-turistic na\ional
- pag. 4

Ob`tea satului S[s[u` în

preg[tirea marii întâlniri!
- pag. 4
FESTIVALUL
„2010 - 200 de ani de la na`terea
HARTIBACENILOR
Amânat din cauza timpului nefavorabil dar mai ales din
lui A.T. Laurian” lipsa banilor, „Festivalul Hârtibãcenilor”, aflat la a V-a ediþie,
- pag. 4 a fost prilej de mare sãrbãtoare pentru locuitorii comunei
Merhindeal veniþi cu mic, cu mare sã vadã spectacolul oferit
ORTODOXIA Pe Valea de cele 10 formaþii de jucãtori ºi cântãreþi .
Festivalul a avut loc în parcul localitãþii, un cadru minunat
pentru asemenea manifestãri , din pãcate nu foarte dese.
Hârtibaciului (continuare în pagina 3)

- pag. 5 - 6
LUCRU NOU CU PETICE
FULGERUL Era obiceiul, ºi încã se mai pãstreazã pe alocuri, ca dupã
ce se repara drumul, sã vinã cei de la electrica, telefoane, apã
- pag. 7 ori gaz ºi sã spargã asfaltul pe care apoi îl peticeau.
Cyan Magenta Yellow Black

Cred cã cei care au turnat asfalt nou pe drumul Nou –

Sãsãuº, ºtiind cã pe acolo nu are cine sã spargã ºi sã punã
Tatiana Benchea petice dupã vechea tradiþie, o fac din proprie iniþiativã. Pentru
- pag. 7 cã un drum nepeticit nu este drum românesc. Poate fi
confundat, Doamne fereºte, cu unul german, unguresc sau
de altã naþionalitate.
Taxa de viciu Angajaþii care-l peticeau sunt slugi curioase ºi când au
vãzut cã fotografiez, unul m-a întrebat: „ce faci bã, de ce
- pag. 7 fotografiezi?”
Presupunând cã e mai dotat fizic decât intelectual, am
refuzat dialogul ºi am plecat repede, þinând foarte mult la
PUBLICITATE sãnãtatea mea ºi integritatea aparatului. cã tot ce-i românesc nu piere” ºi o sã mai am ocazia sã fac
- pag. 8 Dupã cum se lucreazã pe drumul Sibiu – Agnita, cred cã asemenea poze, deºi nu-mi face nici o plãcere.
ºi acesta va avea specific naþional, dupã vorba cântecului „... I. Bârsan

2
GAZETA HÂRTIBACIULUI 2010

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR De la Poli\ie …

Dupã o micã pauzã impusã de
Toate informaþiile primite, cu privire la activitatea parlamentarilor, au prezentat numai acþiunile politice ale acestora. Aceste activitãþi comemorarea a 200 de ani de la naºterea lui
nu fac obiectul informaþiilor date de Gazeta Hârtibaciului. August Treboniu Laurian, importantã
Redacþia personalitate a Vãii Hârtibaciului, revenim la
bunele noastre – ºi ale dumneavoastrã –

PARLAMENTUL IN LOC DE ACADEMIE obiceiuri, respectiv continuãm sã vã

prezentãm activitãþile, ºi mai ales
evenimentele, cu care se confruntã poliþiºtii.
Printre alte evenimente organizate pentru comemorarea lui A.
Conform obiceiului începem cu un
T. Laurian, în 10 iunie, prin grija asociaþiei „AT Laurian” din Fofeldea, eveniment rutier care a avut loc în mijlocul
la mormântul tribunului s-a oficiat o slujbã de pomenire în cimitirul oraºului, pe strada 1 Decembrie. În data de
Belu. La parastas au luat parte, membrii asociaþiei din Fofeldea, un 27.04.2010 în jurul orelor 19 numitul D.E. de
grup de personalitãþi din Sibiu ºi un grup de elevi ºi profesori de le 29 de ani din Agnita, conducând o motocicletã
Colegiul „A. T. Laurian” din Agnita.
Organizatorii au prevãzut ºi o vizitã la Academia Românã, cel Yamaha, nu a pãstrat distanþa de siguranþã
mai înalt for de ºtiinþã ºi culturã din România, al cãrui membru faþã de autoturismul Suzuki, condus în aceeaºi
fondator, preºedinte ºi secretar a fost A. T. Laurian. direcþie de B.G.C. din Agnita ºi s-a tamponat
Din pãcate, delegaþia din Agnita, la iniþiativa profesoarei Aurica de acesta. Ca urmare D.E. a suferit vãtãmãri
Muntean, în loc sã se întâlneascã cu preºedintele Academiei Române,
corporale grave fiind transportat la spital
Ionel Haiduc ºi sã viziteze marele for de culturã, s-au întâlnit cu
parlamentara Minerva Boitan ºi au vizitat Casa Poporului, unde pentru acordarea de îngrijiri medicale.
funcþioneazã Parlamentul României. Un eveniment deosebit a avut loc la
Este pãcat pentru elevii cãrora le-a fost furatã ºansa de a trãi un grãdiniþa din Iacobeni al cãrei acoperiº, în
moment de culturã atât de necesarã, oferindu-li-se în schimb unul dimineaþa zilei de 28.04.2010, a fost mistuit
politic nerecomandat copiilor.
I. Bârsan
de flãcãri. Din primele verificãri efectuate s-
a constatat cã supraîncãlzirea coºului de
evacuare de la centrala termicã a fost cauza
Trupa de Teatru “Step by Step” la ceas aniversar acestei situaþii. Cercetãrile sunt continuate
de lucrãtorii Postului de Poliþie Iacobeni.
În luna octombrie 2010 trupa de teatru realizate de Florin Frãþilã, elev în clasa a XI a A. În buna tradiþie þigãneascã numitul C.A.
“Step by Step” a Casei de Culturã din Agnita Spectacolul s-a bucurat de un succes din Beneºti a dorit sã-ºi mãrite fiica, în vârstã
“Ilarion Cocisiu” împlineºte 10 ani de deosebit stârnind ropote de aplauze la scena de 13 ani. Doar ca fata nu a vrut sã se mãrite
activitate. deschisã. cu cel pe care îl vroia tata ºi a fugit de acasã.
Trupa formatã din elevi ai Colegiului Trupa de teatru “Step by Step”
Ca urmare tatãl, supãrat, a reclamat în data
Tehnic ” A.T.L” Agnita precum ºi alþi amatori mulþumeºte tuturor celor care în decursul
din oraº au continuat o mai veche tradiþie. În celor 10 ani de activitate au sprijinit de 06.05.2010 la Postul de Poliþie Bîrghiº cã
cei zece ani de activitate au prezentat organizarea acestor spectacole. Atenþia fata lui, minorã, a plecat în mod voluntar din
numeroase spectacole cu piese noastrã se îndreaptã spre conducerea Casei familie în timp ce se afla la domiciliul
reprezentative din dramaturgia româneascã, de Cultura Ilarion Cocisiu Agnita, bunicului matern. În urma verificãrilor s-a
dar ºi universalã. Dintre spectacolele reprezentatã prin directorul Ionel Dragoman. constatat cã minora se aflã în Porumbacu de
prezentate s-au remarcat: “Omul care a vãzut sau în cadrul sãrbãtorilor de iarnã. De asemenea aducem mulþumiri tuturor Sus, la numitul C.V., persoanã cu care, a spus
moartea“ de Victor Eftimiu “Milionarul Anul acesta Trupa de Teatru “Step by acelora care au fãcut parte din aceastã trupã: minora, doreºte sã se mãrite. Minora a
sãrac“ de Tudor Muºatescu “Preºul“ de Ion Step” a participat pentru prima datã la prof. Dan Bârsan, Monica Olas Eugenia Ghisa
afirmat de asemenea cã, dacã este forþatã sã
Bãiesu, “Gaiþele“ de Alexandru Kiriþesc, Festivalul de Teatru pentru tineret “Amfora”, ºi Ruvin Stefanescu precum ºi eleviilor Ionut
“Titanic Vals“ de Tudor Muºatescu, “Cerere Mangalia 2010 – ediþia I. Precup ºi Cristian Nevodar. De asemenea se întoarcã la domiciliul pãrinþilor ºi este
în cãsãtorie“ de A. P. Cehov Cu acest prilej trupa a prezentat piesa colaboratorilor, muzeograf Lucia Rodina ºi forþatã sã se mãrite împotriva voinþei ei cu o
Trupa a participat de asemenea “Clinica“ de Adrian Lustig. Din distribuþie au bibliotecarele: Ofelia Rodina ºi Mihaela persoanã pe care nu o iubeºte, se va sinucide,
individual sau cu alte formaþii la spectacole fãcut parte: Paul Hîrþoagã, Floriþã Claudiu, Nevodar. act pe care a încercat sã-l comitã ºi cu o
organizate cu prilejul unor manifestãri Maroºan Adrian, Emanuela Andrei, Maria Toþi care doresc sã cunoascã activitatea sãptãmânã înainte. Postul de Poliþie Bîrghiº
omagiale ale unor personalitãþi ale culturi Bonea, Floriþã Adina, Banciu Viorel. trupei o pot face vizionând site-ul nostru continuã cercetãrile.
româneºti sau spectacole organizate cu Adaptarea ºi regia scenicã a fost asiguratã de http://teatrustepbystep.lx.ro Tot de bunã voie ºi nesilitã de nimeni a
prilejul “Zilelor Oraºului“, “Zilei de 8 Martie“ Virgil Bâra, iar decorul ºi scenografia au fost Virgil Bara
plecat de acasã ºi numita M.I. de 13 ani din
Moardã?. În urma sesizãrii fãcute de P.M. din
PENTRU A TREIA SPITALUL Moardãº, concubinul mamei susnumitei, ºi
în urma verificãrilor efectuate s-a constatat

OAR{ LA HOSMAN OR{~ENESC AGNITA

Dacã tinerii actori din Berlin au venit ºi anul acesta în Hosman pentru
PRELUAT DE ORA~
a realiza o piesã de teatru, înseamnã cã aici au gãsit atât actorii cu care
sã colaboreze, cât ºi spectatorii care sã înþeleagã mesajul piesei.
Piesa n-a fost jucatã în mod tradiþional pe o scenã, ci în sãlile de
clasã ale ªcolii Generale, fiecare act având alt decor în altã salã, spectatorii
deplasându-se de fiecare datã dupã actori pentru a urmãrii actul urmãtor.
Ultimul act a avut loc în curte la „Moara Veche” unde s-au ars decorurile
Benzi desenate, jocuri de calculator, proiecþii, dialoguri ºi costume
din lumi imaginare, toate însoþite de o muzicã ce ilustra imagini de basme
vechi ºi moderne.
A fost un spectacol cu ºi pentru copii. Ei au înþeles mesajul piesei ºi
privindu-i cum trãiau jocul, mi-am amintit de Saint-Exupery, când Micul
Prinþ spune „Oamenii mari nu pricep niciodatã nimic, ºi este obositor
pentru copii sã le dea întruna explicaþii”.
Copiii au aplaudat, au tãcut ºi au râs, ºi au alergat dupã actori, urmaþi
de adulþii care aveau grija copiilor.
Cred cã ºi la anul copiii din Hosman se vor bucura de prezenþa
artiºtilor din Berlin.
I. Bârsan
În ºedinþa ordinarã din luna iunie Consiliul Local al oraºului
Agnita a aprobat proiectul de hotãrâre prin care Spitalul Orãºenesc
Agnita trece în subordinea acestuia.
Din prezentarea fãcutã de primarul Curcean Marius Radu, datele
problemei nu se schimbã prea mult, administraþia localã a oraºului a
asigurat ºi pânã acum buna funcþionare a unitãþilor medicale din oraº,
plãtind utilitãþile ºi toate amenajãrile fãcute în ultima perioadã.
Din cele prezentate de consilierul Nicolae Priºcã, managerul
spitalului, cea mai grea problemã este finanþarea ce trebuie asiguratã
de Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate, care impune tot mai
multe restricþii privind accesul bolnavilor în spital.
De serviciile spitalului agniþean beneficiazã toþi locuitorii din zonã,
mulþi din ei nefiind beneficiari ai Casei de Asigurãri. Legea obligã
spitalul sã acorde asistenþã medicalã tuturor cazurilor de urgenþã,
acestea reprezentând 10% din cheltuielile care nu sunt decontate.
În acest sens primarul oraºului a subliniat faptul cã localitãþile
din zonã beneficiazã de acces la ºcolile din oraº, de asistenþã medicalã,
de pompieri ºi SMURD, toate susþinute din bugetul oraºului Agnita.
În condiþiile în care, din cauza crizei, bugetul oraºului va fi
diminuat, va fi absolut necesar ca ºi comunele din zonã sã contribuie
la susþinerea spitalului.
Alte discuþii, în cadrul ºedinþei s-au referit la drumul Sibiu – Agnita
, unde lucrãrile, pe lângã faptul cã deranjeazã extrem de mult pe cei
care sunt nevoiþi sã-l foloseascã, se pare cã nu sunt de cea mai bunã
calitate.
Referitor la artera principalã a oraºului , primarul Curceanu a
infirmat zvonul conform cãruia a fost anulatã finanþarea. Lucrãrile
vor începe în momentul în care o firmã care contestã licitaþia, va
renunþa sã continue inutil aceastã acþiune.
I Bârsan
cã minora a plecat voluntar de la domiciliu în
data de 10.05.2010. Minora a cãlãtorit cu o
autospecialã de cãrat lemne pânã la poarta
de acces a societãþii comerciale Cronospan
din judeþul Alba, unde a ajuns în jurul orelor
0400. Ultima datã a fost vãzutã îmbrãcatã cu o
rochie trei sferturi de culoare albã cu buline
de diferite culori ºi o geacã de culoare închisã.
Este posibil sã aibã afecþiuni psihice ºi se
recomandã „Ionela”. Orice informaþii pot fi
comunicate Postului de Poliþie Mihãileni sau
Poliþiei oraºului Agnita.
Un eveniment rutier este ºi dacã se
întâmplã sã cazi cu bicicleta. Mai ales dacã
asta se întâmplã pe un drum judeþean. În data
de 23.05.2010 numitul C.V. de 53 de ani din
Moºna, deplasându-se înspre Peliºor pe
bicicletã, s-a dezechilibrat ºi a cãzut pe
carosabil suferind leziuni ce au necesitat
intervenþia SMURD: traumatism cranio-
cerebral acut închis, comoþie cerebralã,
fracturi costale, intoxicaþie etanolicã acutã.
Postul de Poliþie Bîrghiº continuã cercetãrile
în vederea lãmuririi tuturor aspectelor legate
de acest eveniment.
Dupã cum vedeþi evenimente au loc chiar
dacã vremea ploioasã îmbie la stat în casã.
Oamenii trebuie sã circule, sã-ºi rezolve
problemele sau sã-ºi facã datoria aºa cum ºi-
o fac ºi poliþiºtii de pe Valea Hârtibaciului care
sunt …
mereu alãturi de dumneavoastrã.
2010 GAZETA HÂRTIBACIULUI 3
FESTIVALUL HARTIBACENILOR LA MERGHINDEAL
(Continuare din pagina 1)
În deschidere, participanþii la festival au
fost salutaþi de reprezentanþii organizatorilor,
respectiv Radu Marius Curcean preºedintele
asociaþiei „Valea Hârtibaciului, Vasile Radu
primarul comunei Merghindeal ºi Ionel
Dragoman directorul Casei de Culturã
„Ilarion Cociºiu” din Agnita. Preºedintele
asociaþiei a mulþumit domnului Marcel Adrian
Piteiu ,directorul general al Romgaz care a
sponsorizat acest festival.
Preºedintele a omis sã menþioneze cã
„Festivalul Hârtibãcenilor” ca ºi alte
manifestãri culturale din aceastã zonã nu sunt
luate în considerare de cãtre comisia de
culturã a Consiliului Judeþean Sibiu.
În aplauzele spectatorilor au urcat apoi
pe scenã dansatorii din Merghindeal, formaþie
înfiinþatã în 2009, ca urmare a dorinþei de a
participa la acest festival ºi la alte manifestãri
similare. Au urmat apoi formaþiile artistice
din Bârghiº, Roºia, Chirpãr, Fofeldea,
Nocrich, Marpod, Retiº, Noiºtat, ºi Agnita.
Având drept scop principal revitalizarea
folclorului de pe Valea Hârtibaciului, a V-a
ediþie a demonstrat cã acest lucru este posibil
prin implicarea unor oameni de suflet care
ºtiu ce este într-adevãr valoros ºi trebuie
cultivat.
Timp de peste trei ore spectatorii au
aplaudat tinerii jucãtori care au evoluat pe
ritmuri de jocuri hârtibãcene, sârbã, învârtitã,
RECTIFICARE
În numãrul din ianuarie al Gazetei
Hârtibaciului, colaboratorul nostru prof.
Mircea Drãgan Noiºteþeanu a publicat
articolul „Lolele la români”. Pentru a
descrie obiceiul lolelor din Ghijasa de Sus,
a folosit un citat din cartea „Viziuni
Strãvechi” de Gherasim Rusu Togan fãrã
se menþioneze sursa informaþiei.
De aceea, facem cuvenita precizare ºi
îi cerem scuze scriitorului Gherasim Rusu
purtatã, haþeganã, rarã dar ºi o suitã de jocuri
din zona Rupea prezentatã de jucãtorii din
Marpod sau Brâul de la Fãgãraº prezentat de
fetele din Retiº. Din pãcate, mamele
jucãtoarelor din Retiº au uitat cât de frumoase
erau iile lor, ºi ºi-au îmbrãcat mândreþe de
fete cu ii pline de sclipiciuri, dupã modelul
unor fete din Hendorf
Alãturi de instructorii care au mai evoluat
pe scena festivalului, Ioan Sârbu, Ioan
Tãrchilã, Ioan Baciu, Nicolae Secere, Achim
Mihuleþ, la aceastã ediþie profesoara Laioº
Soriþa, din comuna Roºia, a prezentat un grup
vocal cu cântece ºi strigãturi de nuntã, din
satul Nou, de autenticã valoare.
Festivalul a fost onorat de îndrãgitul
instrumetist din Merghindeal, Cornel Sân
care a interpretat la clarinet o suitã de cântece
de pe Valea Hârtibaciului ce au aprins
cãlcâiele jucãtorilor care, au umplut scena
într-o învârtitã ºi haþeganã nebune.
Furaþi de ceea ce se întâmplã pe scenã,
spectatorii s-au trezit cu o scurtã rãpãialã de
ploaie de varã, care a întrerupt pentru cinci
minute frumosul spectacol, reluat apoi de
ansamblul „Cununa” din Agnita care a
încheiat, în ropote de aplauze, aceastã ediþie
a festivalului realizat de primãriile de pe Valea
Hârtibaciului pentru locuitorii acestei zone.
A VI- ediþie a festivalului va fi organizatã
în 2011 la Cãminul Cultural al comunei
Bîrghiº. Ansamblul acestei comune a fost
prezent la toate ediþiile ºi suntem convinºi
cã festivalul va fi ºi de aceastã datã un succes.
I. Bârsan
Togan pentru omisiune. Sperãm cã
scriitorul Gherasim Rusu Togan va înþelege
faptul cã n-a fost în intenþia autorului
articolului sã-ºi însuºeascã un text care nu-
i aparþine ci a fost doar o omisiune.
Prin aceastã precizare sperãm ca
scriitorul hârtibãcean va accepta scuzele
ºi va rãmâne în continuare un colaborator
al gazetei noastre, dându-i valoare prin
scrierile sale. Redacþia.



4
GAZETA HÂRTIBACIULUI
VOLUNTARI GERMANI SALVEAZ{ BISERICA DIN MOARD{~ Prietenia româno-
(Continuare din pagina 1)
francez[ continu[
Casele gospodarilor, fãrã sã fie deosebit de
mari, sunt frumos zugrãvite ºi aratã cã cei care
le locuiesc sunt oameni harnici, care plãtesc
un trai decent cu trudã ºi sudoare. În sat mai
sunt ºi clãdiri cu ziduri groase, cu temelii solide,
case ridicate de saºii care au pãrãsit satul ºi
care, fiind administrate de primãrie, au fost date
spre folosinþã familiilor sãrace ºi cu mulþi copii.
Numai cã noii locatari ai caselor primite
de pomanã se pricep mai bine sã facã copii decât
sã-i îngrijeascã ºi sã le ofere condiþii decente
de trai. Casele care odatã erau mândria celor
care le-au ridicat, acum aratã jalnic. Curþile ºi
grãdinile altãdatã roditoare, cu legume,
zarzavaturi ºi flori, acum sunt pline de bãlãrii,
împrejmuite de urme de garduri care au fost
puse pe foc.
Nici fosta casã parohialã a Bisericii Evanghelice
nu aratã mai bine, deºi a fost datã unei secte
religioase, care nu este prea interesatã de pãstrarea
clãdirii ºi a terenului aferent.
În ceea ce priveºte biserica construitã în
stil gotic în sec. XIV, pronia cereascã a vrut ca
soarta ei sã nu fie asemenea altor construcþii
Dealu Frumos - obiectiv de
interes cultural-turistic na\ional
Vineri, 16 iulie orele 13,00, va avea loc
lansarea lucrãrii „Transilvania: un
patrimoniu în cãutarea moºtenitorilor sãi”.
Cartea al cãrei autor este conf. univ. dr. arh.
Sergiu Nistor, dovedeºte cã autorul a fost, este
ºi va rãmâne un „sibian” prin preocupãri, dupã
ce ani de zile a „moºit” proiectul „Sibiu-capitalã
culturalã europeanã-2007” din funcþia de
secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor.
Lansarea cãrþii va avea loc la Centrul de
Culturã ºi Dialog „Teutsch”, strada
Mitropoliei 30 aici fiind aºteptaþi toþi cei ce
iubesc Valea Hârtibaciului ºi patrimoniul
valoros existent aici.
ªtiaþi cã, încã din 2003, la Dealu Frumos
s-a înfiinþat Centrul de Studii de Arhitectura
Vernaculara al Universitãþii de Arhitecturã ºi
Urbanism „Ion Mincu” avându-l ca director
pe dl. Sergiu Nistor?
Fortificaþia a fost datã în comodat
Universitãþii de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion
Mincu” pentru a o proteja ºi a realiza un
centru universitar de studii în arhitectura
vernacularã. Sediul acestui organism este
gãzduit de o Bazilicã romanicã ºi fortificaþiile
acesteia de secol XIII, într-un peisaj
Cyan Magenta Yellow Black
transilvãnean autentic. Ansamblul,
concesionat pe o perioadã de 30 ani
Universitãþii, este teatrul evenimentelor ce
se desfãºoarã aici cu tema „Arhitectura
Vernacularã”, ºi în acelaºi timp scena de
aplicare a metodelor de conservare ºi
restaurare învãþate sau propuse spre aplicare.
ªtiaþi cã Centrului de studii de
arhitecturã vernacularã Dealu Frumos i-a fost
acordat premiul „Grigore Ionescu” pentru
Patrimoniul Cultural Naþional, fiind
prima implicare a unei universitãþi în



2010
rãmase de la saºii care au plecat în Germania.
Chiar dacã au plecat cu toþii, saºii din Moardãº
nu ºi-au uitat locurile natale ºi nici faptul cã au
fost o comunitate foarte unitã.
Aºa se face, cã la apelul lansat de unul din
fii satului, Fritz Roth, fost profesor în Biertan,
asociaþia saºilor din Moard㺠a strâns bani ºi în
toamna anului trecut a fost reparat acoperiºul
bisericii. Lucrarea fãcutã sã opreascã
degradarea clãdirii a scos la ivealã o mulþime
de stricãciuni cauzate de intemperii, fapt ce l-a
determinat pe Fritz Roth sã continue acþiunea
de salvare.
Pentru aceasta a fãcut apel la o renumitã
ºcoalã din Germania „Fachschule für Bautehnik
München” (ªcoala de tehnicã de construcþii din
München). În primãvara aceasta, un grup de
profesori de la aceastã instituþie au venit la
Moardãº, au evaluat situaþia, au fãcut o
documentaþie cu materialele necesare reparaþiei
ºi un proiect pentru finanþare cu fonduri de la
Uniunea Europeanã. Mult mai repede decât în
România, proiectul a fost aprobat.
La începutul lunii iunie, 30 de tineri
voluntari, zidari, dulgheri ºi profesori au sosit
gestionarea pe termen lung a unui monument
istoric?
Obiectivul Universitãþii este de a realiza
o serie de programe integrate care sã
serveascã pregãtirii profesionale continue a
studenþilor, concomitent cu
refuncþionalizarea ºi restaurarea progresivã
a valorosului ansamblu ºi a sprijinirii
dezvoltãrii durabile a localitãþii. Se urmãreºte
de asemenea promovarea internaþionalã a
patrimoniului românesc precum ºi
sublinierea în mod public a interesului pe care
patrimoniul construit trebuie sã îl suscite în
viaþa comunitãþii. Campania 2004 a implicat
elaborarea documentaþiilor de specialitate -
cu prima folosire a unei tehnici de scanare
pentru obþinerea unui model computerizat 3D
- executarea unor prime lucrãri urgente de
conservare ºi restaurare cu implicarea activã
a studenþilor de la secþiile de conservarea
patrimoniului ºi dezvoltarea unor prestigioase
cooperãri interdisciplinare ºi internaþionale.
Pas cu pas, patrimoniul poate fi pus în
valoare. Conteazã sã existe dorinþã ºi
competenþã!
Iar la Dealu Frumos viitorul se
pregãteºte de acum!
la Moard㺠ºi au început lucrãrile de reparare a
bisericii. I-am vãzut lucrând pe aceºti meseriaºi
ºi am înþeles ce înseamnã respectul pentru
meserie. Fiecare loc în care s-a intervenit a fost
studiat atent ºi reparaþiile s-au fãcut folosindu-
se aceleaºi materiale ca în sec. XIV. De fapt,
din modul în care lucreazã, înþelegi cã pentru
ei aceastã acþiune este o provocare. Studiazã
tehnica de lucru a constructorilor de acum 700
de ani, înþeleg ºi refac cu migalã totul aºa cum
a fost la început. Cimentul lipseºte cu
desãvârºire.
De reþinut cã elevii sunt în ultimul an de
ºcoalã ºi cã la o sãptãmânã dupã ce se vor întoarce
acasã, trebuie sã susþinã examenul de absolvire.
De aceea, în fiecare zi pânã la ora 11 au avut
program de studiu, iar dupã ora 12 au urcat pe
zidurile bisericii, fãrã sã se plângã de canicula
cãreia i se fãcea atâta publicitate.
Fritz Roth ºi fratele lui Christian ºi-au luat
concediu pentru a se ocupa de problemele
administrative ºi de organizare, dar pe lângã asta
ei n-au ezitat sã punã mâna pe roabã ºi lopatã
fãcând muncã da salahor. Tot muncã de salahori
voluntari au fãcut ºi Cosmin Ionaºcu, Bogdan
Troancã ºi Liviu ªtefan ªerbãneci de la Colegiul
Brukenthal, veniþi de fapt în calitate de
traducãtori. Vãzând însã cum lucreazã voluntarii
din Germania, s-au prins ºi ei în muncã. Felicitãri!
În ceea ce-i priveºte pe tinerii germani veniþi
pentru prima datã în România, le-a plãcut
mâncarea gãtitã de Amalia Baba, care s-a bucurat
tot timpul de aprecierile musafirilor. Nici vinul,
rachiul ºi berea nu i-au lãsat indiferenþi pe tinerii
meseriaºi, care dupã 9 ore de muncã le-au
apreciat gustul ºi efectul.
În 19 iunie voluntarii ºi-au încheiat
activitatea la Moardãº. Reparaþiile n-au fost
terminate, dar lucrãrile executate au oprit
degradarea edificiului. În primãvara viitoare, alþi
voluntari vor veni sã continue acþiunea de
restaurare a bisericii.
La terminarea lucrãrilor a fost oficiatã o
slujbã religioasã. Dupã tradiþia meºteºugarilor
din Germania, ºeful lucrãrilor, prof. Bernd
Drumm a închinat, a bãut ºi a spart trei pahare
de vin: în sãnãtatea celor care au lucrat, în
sãnãtatea celor care au organizat ºi în sãnãtatea
celor din Moardaº.
I. Bârsan
Ob`tea satului S[s[u` în
preg[tirea marii întâlniri!
Toþi sãsãujenii sunt aºteptaþi acasã încã
de vineri 20 august 2010.
Satul Sãsãuº, ca multe alte sate, a
cunoscut, în ultimele douã decenii, o perioadã
de regresie economicã ºi social-culturalã
evidentã. Este evident cã numai uniþi putem
organiza o manifestare de excepþie care sã
dovedeascã tuturor cã acest sat nu a murit ºi
nu trãieºte ... ultimele clipe.
S-au dus vremurile când Sãsãuºul era o
comunã mare ºi frumoasã, sãsãujenii
construind singuri ºcoala ºi edificiile localitãþii
(din banii strânºi cu grijã în America). Puþini
mai ºtiu cã satul era supranumit „picior de
America”, unii stabilindu-se definitiv acolo.
Acum dorim ca toþi sã revinã acasã mãcar
pentru un week-end iar dacã s-ar putea anual
ar fi o adevãratã „minune”. Bucuria de a fi satul
plin, numai adevãraþii sãsãujeni o mai cunosc.
Haideþi sã revedem împreunã locurile
copilãriei, ºcoala, biserica ºi împrejurimile.
Împreunã putem visa ºi putem sã hotãrâm
destinul acestui sãtuc de „pe Ardeal” ce pânã
nu demult hrãnea peste 2000 de suflete.
Moºii ºi strãmoºii noºtri ni l-au lãsat
moºtenire nouã ºi nepoþilor noºtri. Iar dacã
nu ne organizãm împreunã, aceastã moºtenire
poate sã se risipeascã.
Duminicã, 22 august 2010, biserica
monument istoric „Adormirea Maicii
Domnului” va cunoaºte cel mai important
moment din existenþa secularã, sfinþirea ei
fãcându-se de un sobor de preoþi condus de
I.P.S. Mitropolitul Ardealului Laurenþiu Streza.
Orice sugestie, informaþie ºi nelãmurire
precum ºi pentru confirmarea participãrii –
persoanã de contact, preºedintele Asociaþiei
Obºtea Satului Sãsãuº – Gheorghe Donu, tel:
0744-592.767
Va aºteptãm sãnãtoºi acasã!
Doamne ajutã!
În iulie 1994 s-a semnat acordul de înfrãþire
dintre primãriile comunei Marpod, judeþul Sibiu,
România ºi a comunei Quebriac, departamentul
Ille et vilaine, Franþa. Ca o con-secinþã fireascã al
acestui acord au luat fiinþã atât în Marpod cât ºi in
Quebriac asociaþii nonprofit cu scopul de aducere
împreunã a oamenilor din comunitãþile locale
pentru a împãrtãºi ºi schimba experienþe, opinii
ºi valori, pentru a învãþa din istorie ºi pentru a
construi pentru viitor.
De-a lungul timpului aceste schimburi au avut
scopul de a promova acþiuni, dezbateri ºi reflecþii
legate de cetãþenia europeanã ºi democraþie, de
valori împãrtãºite, istorie ºi cul-turã comunã, prin
cooperare în cadrul organizaþiilor societãþii civile
la nivel european. Ca ºi finalitate s-a reuºit
aducerea Europei mai aproape de cetãþenii sãi prin
promovarea valorilor ºi realizãrilor europene,
pãstrând în acelaºi timp amintirea trecutului sãu;
încurajarea interacþiunii dintre cetãþeni ºi
organizaþiile societãþii civile din comunele noastre,
prin contribuirea la dialogul intercultural ºi prin
aducerea în prim plan a diversitãþii ºi unitãþii
europene, acordându-se o atenþie particularã
activitãþilor destinate sã dezvolte legãturi mai
strânse între cetãþenii statelor membre ale Uniunii
Europene, aºa cum a fost ea constituitã la 30 aprilie
2004 ºi cetãþenii din statele membre care au aderat
dupã aceastã datã.
În acest scop se vor derula activitãþi care
implicã ºi promoveazã schimburile directe între
cetãþenii europeni, prin participarea activa a
reprezentantilor acestora în cadrul acþiunilor de
înfrãþire a comunelor ºi prin încurajarea legãturilor
ºi cooperãrii între comunele înfrãþite.
În perioada 10 – 18 iulie o delegaþie formatã
din 15 persoane din comuna Marpod va fi prezentã
în comuna înfrãþitã Quebriac, din departamentul
Ille et vilaine, Franþa, în cadrul proiectului
„Cetãþeni activi pentru Europa”. Deplasarea
se va face cu grupul din Bruiu, care sunt invitaþi
de asemenea de cãtre comuna înfrãþitã Guipel.
Vom reveni cu impresii dupã revenirea în þarã.
Ing.Vasiu Crucian Doru
Preºedinte
Asociaþia Împreunã pentru Marpod
„2010 - 200 de ani de la
na`terea lui A.T. Laurian”
Ioan Gruncã, preºedintele Asociaþiei
cultural edilitare „A.T. Laurian” ne-a comunicat
programul orientativ al manifestãrilor din 17-
18 iulie 2010:
Sâmbãtã – 17 iulie 2010
Orele 11,00 - dezvelirea bustului lui A.T. Laurian
în Sibiu, parcul ASTRA
Orele 12,00 – Simpozion la Biblioteca ASTRA:
„200 DE ANI DE LA NAªTEREA LUI
A.T.LAURIAN” – invitaþi personalitãþi publice
naþionale ºi locale
Duminicã – 18 iulie 2010
Orele 9,30 – primirea invitaþiilor la Primãria
Comunei Nocrich
- deplasare în coloanã la Fofeldea
Orele 10,30 – Primirea tradiþionalã a invitaþiilor
la Fofeldea
Orele 11,00 – Participare la slujba religioasã în
bisericã
Orele 12,00 – Vizitarea satului cu cãruþele
Orele 13,00 – Simpozion la cãminul cultural din
Fofeldea cu tema . 200 de ani de la naºterea lui
A.T. Laurian”
Orele 15,00 – Spectacol cultural artistic
organizat cu sprijinul Casei de Culturã „Ilarion
Cociºiu” Agnita, Colegiul „A.T. Laurian” Agnita,
Cãminul Cultural Marpod, Cãminul Cultural
Nocrich.
Toatã Fofeldea se pregãteºte pentru acest
mare eveniment din viaþa comunitãþii ºi va
organiza cu sprijinul prof. Ioan Bãilã, fiu al
satului, „Hora satului”
Vã aºteptãm la Fofeldea!


ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita Anul iiI, nr. 26, Iunie 2010
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

O ZI DE MARE BUCURIE
DUHOVNICEASC{ LA FOFELDEA
Duminicã, 13 iunie 2010, Parohia Ortodoxã Fofeldea a avut
parte de un eveniment duhovnicesc deosebit. Dupã o scurtã
vacanþã a parohiei, tânãrul Tãtoiu Ioan Dumitru ºi-a depus dosarul
pentru a fi hirotonit preot paroh în Fofeldea, iar Consiliul Eparhial
în frunte cu Î.P.S. Dr. Laurenþiu Streza a aprobat numirea ºi
hirotonirea sa. Cu binecuvântarea ierarhului nostru, în a treia
duminicã dupã Rusalii P.S. Andrei Fãgãrãºanul, episcop-vicar al
Arhiepiscopiei Sibiului, a sãvârºit Sfânta Liturghie în biserica cu
hramul „Sfântul Vasile cel Mare”, în cadrul cãreia l-a hirotonit
întru preot pe Cucernicul Diacon Tãtoiu Ioan Dumitru. Deºi a
fost o zi toridã, încet-încet credincioºi încãrcaþi de povara anilor,
unii în costumele lor populare, au urcat la biserica din deal spre a
fi martori la hirotonirea celui ce le va fi de acum înainte pãrinte
duhovnicesc.
Pentru þãranii cei neaoºi a fost un moment unic, solemn,
înãlþãtor, pe unii dintre ei emoþionându-i pânã la lacrimi. Emoþii
ºi mai puternice au pus stãpânire pe noul hirotonit, pe soþia sa,
pe pãrinþi, pe rudeniile ºi prietenii familiei. P.S. Andrei, într-un
însufleþitor cuvânt a explicat credincioºilor semnificaþia,
importanþa, sublimitatea ºi rolul preoþiei. La Sfânta Liturghie
arhiereascã au mai fost împreunã-slujitori: pr. Gheorghe ªebu
(Sibiu), pr. Ioan Jurca (protopop Agnita), pr. Hoadrea Viorel
(Ghijasa de Jos) – administrator al parohiei pe timpul vacanþei,
ierodiaconul Emilian Man ºi diaconul Andrei Todiraºcu. Pe tânãrul preot l-am asigurat de tot sprijinul ºi ajutorul de care are nevoie ca începãtor,
Dupã otpustul Sfintei Liturghii P.S. Andrei Fãgãrãºanul a îi spunem cu toþii „Bine ai venit în mijlocul preoþilor din protopopiatul Agnita” ºi îi dorim
înmânat proaspãtului preot însemnele aºezãrii în parohie: Sfânta o pãstorire rodnicã.
Evanghelie, Sfânta Cruce ºi cheile bisericii. Pr. Ioan Jurca (Protopop Agnita)

PIATR{ DE TEMELIE PENTRU CAPELA CU HRAMUL

„ADORMIREA MAICII DOMNULUI” ~I „DREPTUL
LAZ{R” DIN CIMITIRUL ORTODOX
Joi, 10 iunie 2010, dupã ce s-au
efectuat sãpãturile necesare, dupã ce
s-a ajuns la cotele prevãzute de
proiect, dupã ce s-a dat undã verde de
cãtre geolog, arhitect ºi Inspectoratul
de Stat în Construcþii, cu aghiasmã ºi
untdelemn sfinþit, preoþii parohi ai
oraºului Agnita, Nicolae Mãrginean,
Mihai Naicu ºi Ioan Jurca, au sãvârºit
rânduiala specificã pentru punerea
temeliei casei celei noi în cimitirul
ortodox din Agnita. În sfârºit, dupã doi
ani ºi jumãtate de când s-a pornit la
drum, dupã obþinerea tuturor avizelor,
a aprobãrilor ºi a tuturor demersurilor
necesare unei astfel de lucrãri, a venit
ºi ziua începerii lucrãrilor. Ca unul
care sunt în miezul problemelor
Cyan Magenta Yellow Black
dezavueazã. Sunt convins cã atunci
când va fi gata ºi datã în folosinþã vor
constata toþi cã este un lucru necesar,
cã suntem astfel ºi noi în pas cu lumea
civilizatã ºi cã astfel venim în sprijinul
ºi contribuim la sporirea confortului
familiei care are un eveniment de
deces. Fac apel ºi pe aceastã cale la
înþelegere din partea tuturor
credincioºilor oraºului nostru sã fie
alãturi de noi în acest demers ºi printr-
un efort comun sã putem finaliza cât
mai repede aceastã lucrare. Mã
gândesc în primul rând la cei indeciºi
ºi nehotãrâþi sã înþeleagã faptul cã este
o lucrare a noastrã, a tuturor ºi cã
atunci când bunul Dumnezeu va hotãrî
va fi în folosul fiecãruia dintre noi.
Într-una din zilele trecute, fiind
prezent la încheierea anului ºcolar, o
doamnã cu mult har în ale glumelor
ºi cu un umor subtil, dar sãnãtos mã
abordeazã punându-mi întrebarea:
„pãrinte, ai demarat programul
„ultima casã”?” Am rãmas puþin în
cumpãnã, dar imediat am înþeles la ce
se referea întrebarea. I-am spus cã e
bunã întrebarea ºi chiar o voi face
publicã. Într-adevãr capela este ultima
casã pe care o vom folosi aici pe
pãmânt, dupã care sufletul nostru se
va odihni în cereºtile locaºuri.
Situaþia relatatã mai sus este un
semn cã vestea s-a dus în oraº.

legate de construirea capelei, ºtiu Comentariile ar fi bine sã le pãstrãm

prea bine câte discuþii, câte patimi, la sfârºit. Am plecat la drum! Sã dea
câte intoxicãri, câte dezinformãri ºi bunul Dumnezeu sã vedem sãvârºitã
câte atitudini pro ºi contra a stârnit lucrarea cu ajutorul Sãu ºi al nostru
aceastã capelã. În general cei mai al tuturor. Spor la muncã
tineri, cei cu vederi pro europene constructorilor!
aprobã aceastã lucrare. Pe de altã
parte mulþi dintre cei mai în vârstã, Pr. Ioan Jurca
cei ce þin la tradiþii ºi obiceiuri, o (Protopop Agnita)



6 ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului
NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFIL
Despre grijile vie\ii
- Pãrinte Teofil, în zilele noastre mai mult ca
niciodatã, omul este prins de grijile vieþii, de
serviciu, familie, probleme si multe altele. Existã
însã si griji mântuitoare?
- Da, existã griji mântuitoare. “Toatã grija cea
lumeascã de la noi s-o lepãdãm”, se spune la slujbã,
la Sfânta Liturghie. Deci, grijile lumeºti trebuie
astupate cumva cu încrederea în Dumnezeu ºi în
bunãtatea Lui, fãcându-ne datoria, pentru cã dacã
nu-þi faci datoria, grijile se înmulþesc ºi îngrijorarea
creºte. Dar existã ºi o grijã pentru a deveni bun, o
grijã pentru împlinirea voii lui Dumnezeu, grija de
a trãi corect, grija de a face ceea ce eºti dator sã
faci. Existã ºi griji mântuitoare, griji care te ridicã,
te angajeazã în viaþa sfântã, grija de a-þi împlini
datoriile pe care le ai prin situaþia în care te gãseºti.
De exemplu, cineva care are familie, grija de copii,
de a-i creºte, de a-i educa frumos ºi bine, grija de a
le da o înzestrare spiritualã care sã-i pãzeascã de
necazurile vieþii, pentru cã necazurile vieþii vin de
pe urma pãcatelor. Ceea ce vrea Dumnezeu cu noi
este ca în fiecare zi sã trãim o viaþã frumoasã ºi
liniºtitã, o viaþã din care sã lipseascã îngrijorarea
pentru lucruri pãmânteºti, dar în care sã se facã
vãditã grija de a-I sluji lui Dumnezeu ºi de a-I face
voia Lui. ªi în felul acesta omul este angajat spre
bine ºi nu este asuprit de rãu.
- Cum înþelegeþi cuvântul din Evanghelie “Sã
nu ne îngrijim pentru ziua de mâine” (Mt. 6, 34)?
- Îl înþeleg în sensul acesta: sã nu ne îngrijorãm
pentru ziua de mâine, dar sã ne facem datoria în
ziua de azi. Dacã ne facem datoria în ziua prezentã,
ziua de mâine este rezolvatã cu problemele care
le-ar aduce dacã nu ne-am împlini datoria în ziua
de astãzi. Bineînþeles cã toate acestea le avem în
vedere cu gândul la Dumnezeu, care l-a fãcut pe
om ºi cu posibilitatea de a se îngriji. ªi chiar ºi cu
posibilitatea de a se îngrijora. Dar Domnul Hristos
vrea sã-l despovãreze pe om de îngrijorarea
pãgubitoare ºi sã-l angajeze cu grija mântuitoare.
- Pãrinte Teofil, în viaþa duhovniceascã e bine
sã avem anumite principii ºi repere?
- Da, neapãrat. Pentru cã altfel duci o viaþã
cumva în gol ºi n-ai posibilitatea sã te dirijezi, n-ai
posibilitatea sã te orientezi. E bine sã ai niºte
principii la care sã þii ºi pe care sã le urmezi ºi
niºte repere pentru verificare. Dacã n-ai nici un
reper, atunci te poþi crede bun înainte de a fi bun,
te poþi crede credincios fãrã sã fii credincios, te
poþi crede înþelept fãrã sã fii înþelept, poþi sã ai
pãreri despre tine care nu concurã cu realitatea.
Or, având în vedere niºte principii ºi þinând seama
de niºte repere, te poþi modela dupã principiile
respective ºi dupã reperele pe care le ai în vedere.
Mi-aduc aminte, când eram copil am auzit la bisericã
citindu-se la Apostol, din epistola Sfântului Apostol
Pavel cãtre Romani. Aveam vreo 12-13 ani atunci ºi
am auzit cuvântul: “Datori suntem noi cei tari sã
purtãm slãbiciunile celor slabi, si nu nouã sã
plãcem, ci fiecare sã facã spre plãcerea aproapelui
întru ce-i bine spre zidirea lui” (Rom. 15, 1-2). ªi
când am auzit cuvintele acestea, le-am luat în seamã
ºi am ajuns într-o împrejurare în care n-as fi vrut sã
fac un bine pe care-l impunea situaþia. Mama mea
pleca la câmp, tata era absent din gospodãrie, parcã
era-n armatã, nu mai ºtiu ce s-a-ntâmplat ºi trebuia
2010
Motto: „Sunt mare pentru cei ce mã ascultã,
sunt mic pentru cei ce nu mã ascultã
ºi sunt de nimic pentru cei ce mã ocolesc”
sã meargã mama cu cineva la lucru. Si atunci mama
m-a rugat sã am grijã de copiii femeii aceleia, sã
stau cu ei acasã ºi sã le port de grijã ºi pe mine mã
cam incomoda lucrul acesta. Dar mi-am adus aminte
de cuvântul Sfântului Apostol Pavel “Nu nouã sã
plãcem, ci fiecare sã facã spre plãcerea aproapelui”.
În felul acesta te ajutã un principiu.
- Ne mai puteþi da câteva principii concrete
pentru viaþa duhovniceascã?
- Da. Nu te lãsa biruit de rãu, ci biruieºte rãul
cu binele. Cel ce se smereºte va fi înãlþat, cel ce se
înalþã va fi smerit... Sunt foarte multe principii în
cuprinsul Vechiului Testament ºi-n Evanghelie.
Sfântul Apostol Pavel, de exemplu, în epistolele
sale, are cuvântul: “Ori de mâncaþi, ori de beþi, ori
altceva de faceþi, toate spre mãrirea lui Dumnezeu
sã le faceþi” (I Cor. 10, 31). Domnul Hristos a zis:
“lasã acum sã împlinim toatã dreptatea” (Mt. 3, 15).
“De nu va prisosi dreptatea voastrã mai mult decât
a cãrturarilor ºi a fariseilor, nu veþi intra în împãrãþia
lui Dumnezeu” (Mt. 5, 20). “Fiul Omului n-a venit
sã I se slujeascã, ci ca El sã slujeascã ºi sã-ªi dea
sufletul Sãu preþ de rãscumpãrare pentru mulþi” valoare a calitãþilor sufleteºti pentru binele lui ºi
(Mt. 20, 28). “Cel ce vrea sã vinã dupã mine sã se pentru binele altuia, de acumularea de învãþãturi
lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã-mi urmeze Mie” sfinte, mai ales din Sfânta Evanghelie, cuvintele cele
veºnice ale Mântuitorului, de acumularea de
(Mt. 16, 24). Sunt foarte multe principii de viaþã,
gânduri manifestate în cuvânt de Sfinþii Apostoli.
principii dupã care ne putem dirija viaþa, ne putem Toate lucrurile acestea sunt spre binele sufletului
orienta. ºi aduc apoi ºi buna chivernisire a trupului.
- Pãrinte, cum trebuie sã ne îngrijim de trup? - Pãrinte Teofil, în ce mãsurã rugãciunea este o
Adicã, existã griji pentru trup si griji pentru suflet? împlinire a vieþii, a grijilor vieþii?
- Da, existã griji pentru trup ºi Sfântul Apostol - Aici, Domnul Hristos a spus cã dupã lucrul
Pavel în Epistola cãtre Efeseni îi îndeamnã pe veacului acestuia, care aduce griji ºi îngrijorãri, se
bãrbaþi sã-ºi iubeascã soþiile cum îºi iubesc trupurile strãduiesc cei care nu ºtiu de Dumnezeu. Or, noi,
lor (Efes. 5, 28). Sfântul Apostol Pavel zice cã creºtinii, ºtim cã avem trebuinþã de ele ºi ºtim cã
nimenea nu ºi-a urât vreodatã trupul sãu, ci fiecare avem un Tatã care se îngrijeºte de noi, ºi atunci
îl hrãneºte ºi-l încãlzeºte precum ºi Hristos Biserica rugãciunea ne întãreºte în conºtiinþa aceasta cã
(Efes. 5, 29). Deci, nu e normal ca cineva sã-ºi Dumnezeu este cu noi, cã ne ajutã, cã gãseºte
neglijeze trupul. E normal sã-ºi îngrijeascã trupul. Dumnezeu mijloacele de a se rezolva lucruri ºi mai
presus de posibilitãþile noastre. Ne rugãm lui
Domnul Hristos, de pildã, când era înconjurat de
Dumnezeu, de exemplu, pentru îmbelºugarea
mulþime, mulþime care nu mai avea de mâncare, a
roadelor pãmântului, la cununie ne rugãm ca sã
zis cã nu vrea sã-i lase sã lâncezeascã pe drum. Deci umple Dumnezeu cãmãrile celor care se cãsãtoresc
a intervenit, dându-le hranã. E o rânduialã a Bisericii de grâu, de vin, de untdelemn. La Litie ne rugãm
noastre ca sã ne ajutãm unii pe alþii, sã ne îngrijim lui Dumnezeu sã binecuvânteze pâinile, grâul, vinul
de sãnãtatea trupului ca sã fie ºi sufletul în condiþia ºi untdelemnul ºi sã le înmulþeascã în locaºul acesta,
de a se manifesta bine în cele spirituale. Deci, în þara aceasta ºi în toatã lumea. Deci, rugãciunea
Sfântul Apostol Pavel, când comparã iubirea faþã ne angajeazã spre bine ºi este o împlinire ºi, în acest
de soþie cu iubirea faþã de propriul trup, are în sens, cã ne dã o întãrire, o întemeiere în gândul cã
vedere o îngrijire de trup, care este templul lui nu suntem singuri în aceastã lume, ci “cu noi este
Dumnezeu, pe care-l dorim sãnãtos, împreunã Dumnezeu... acum ºi pururea ºi-n vecii vecilor.
slujitor cu sufletul, chiar dacã, cum zice pãrintele Amin”. Acestea nu sunt simple formule de ritual,
Arsenie Boca referindu-se la trup, “fiecare dintre ci sunt cuvinte pe care trebuie sã ne întemeiem
noi ducem un necredincios în spate”. viaþa.
- Dar de suflet cum
trebuie sã se COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
îngrijeascã un creºtin Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
practicant, un creºtin Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
ortodox? Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
- Un creºtin Pr. Coºorean Axente-Cosmin
practicant trebuie sã-ºi Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
împlineascã datoriile (Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.
care þin de viaþa Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
spiritualã, de Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
rugãciune, de Tehnoredactor: Nicolae Hodiº
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
meditaþie, de Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
participarea la sfintele sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com
slujbe, de punere în
2010 GAZETA HÂRTIBACIULUI 7

FULGERUL Din volumul „Mitologie româneascã”

de Marcel Olinescu
EI S-AU N{SCUT @N IULIE
Între Dumnezeu ºi Dracul cu armata lui care împuºcã pe necurat. Când nu loveºte pe Sbârcea Gheorghe 01 iulie 88 de ani Retiº
de duhuri rele ºi necurate, se duce un rãzboi vreun drac, cutea se înfige adânc în pãmânt. Popa Lucreþia 01 iulie 86 de ani ªalcãu
crâncen, de la facerea lumii ºi pânã astãzi. Oamenii catã astfel de pietre ºi le scot din Tiut Paraschiva 01 iulie 82 de ani Metiº
Dumnezeu îl urmãreºte cu ceata lui de adânc, pentru cã sunt bune de leac ºi dã Barbu Ioan 02 iulie 88 de ani Retiº
sfinþi ºi de îngeri ºi oriunde întâlneºte un drac putere celui care le are. Stãnuleþ Ioan 02 iulie 86 de ani Ilimbav
e pedepsit sau omorât, cã altfel s-ar înmulþii O astfel de piatrã – de obicei are forma ªerb Ana 03 iulie 86 de ani Ruja
dracii, de n-am mai putea de rãul lor. Dintre unei sãgeþi, - dupã ce se gãseºte, se spalã în Mititel Emilia 04 iulie 83 de ani Coveº
toþi sfinþii din cer, cel mai înverºunat duºman 3 ape ºi rugina ei cu apa în care s-a spãlat se Muntean Maria 05 iulie 82 de ani Merghindeal
al dracilor a Sf. Ilie. Acesta se plimbã prin nori dã celui care are junghiuri. Când cade din cer, Ana Maria 06 iulie 82 de ani Ruja
cu carul sãu de foc ºi ori de câte ori vede un ea merge în pãmânt 9 stânjeni ºi pe fiecare Baciu Gheorghe 07 iulie 81 de ani Ruja
drac, îl plesneºte cu biciul sãu cu pleasna de an iese câte un stânjen, aºa cã numai dupã 9 Iancu Maria 10 iulie 84 de ani Stejãriº
foc, de-l trãsneºte. Când vede mai mulþi draci, ani iese piatra la luminã. Þânþ Ioan 10 iulie 83 de ani Retiº
atunci Sf. Ilie dã cu tunul. Fulgerul, tunetul ºi În contra trãsnetului oamenii se feresc Zeicu Susana 10 iulie 82 de ani Mihãileni
durduitul trãsnetului, nu e altceva decât cu cununi de sânziene, aruncate pe casã, cu Morar Maria 14 iulie 83 de ani Marpod
bubuitul ºi împuºcarea tunului lui. urzici, ramuri de sãlcii ºi se poate goni cu Vasiu Ana 14 iulie 82 de ani Dealu Frumos
Dracii, cum îl aud, cautã sã se ascundã, ramurã de alun. (ªerpii trãsnetului, ca ºi Manoil Elena 15 iulie 95 de ani Fofeldea
care încotro vede cu ochi prin buturugi, prin ºerpii pãmântului, mor din atingerea nuielii Trif Versavia 16 iulie 84 de ani Chirpãr
clãdiri, în hornuri sau chiar în oameni ºi de alun.) Dar mai ales, fãcându-ºi cruce Raicu Anica 17 iulie 84 de ani Ghijasa de Jos
dobitoace. Dar Sf. Ilie îi gãseºte ºi-i trãsneºte mereu, pentru cã diavoli nu se pot apropia Irod Maria 21 iulie 82 de ani Ghijasa de Jos
ºi acolo. Pe lângã focul care se vede, Sf. Ilie de cruce nouã ºi astfel nefiind nici un drac Brezae Emilia 22 iulie 90 de ani Alþâna
pune în tun ºi o piatrã ascuþitã ca o cute, cu prin apropiere, nici Sf. Ilie nu trãsneºte. Vasiu Iosif 23 iulie 89 de ani Dealu Frumos
Drãgan Letiþia 23 iulie 84 de ani Mihãileni

Tatiana Benchea Brumar Zenovia

Milãºan Maria
Baciu Ionel
24 iulie
25 iulie
25 iulie
84 de ani
97 de ani
87 de ani
Retiº
Chirpãr
Brãdeni
Tatiana Benchea s-a nãscut în România, Pornind de la peisajul exterior, recitalul Sbârcea Ioan 29 iulie 84 de ani Retiº
în oraºul Agnita. Dupã studii liceale la Sibiu, ne conduce de la imaginea “capturatã”, Comãniciu Veturia 31 iulie 82 de ani Ruja
la Liceul “Gh. Lazar”, obþine licenþa în trecutã prin atmosfera incantatorie a textelor Neagu Ana 31 iulie 82 de ani Fofeldea
Filologie Romana la Universitatea din ºi a muzicii spre un tãrâm în care putem auzi
Bucureºti. În 1980, pãrãseºte România ecoul trãirilor personale. Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.
comunistã ºi se stabileºte în Belgia. N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.
Confruntatã brutal cu propria sa In fata ta sa stau ca un ochi curios
suferinþã prin evenimentele din 1989, cautã Cer auriu de început de lume
soluþii concrete ºi descoperã Psihoterapia. Se
formeazã timp de patru ani în tehnica
“Gestalt”, iar azi exerseazã ca psihoterapeut
Sa ma patrunda focul tau arzând în apa
soare matur de melancolie parfumat
Sa simt consistenta, textura, finetea
Pove~ti filozofice
în propriul cabinet, la Bruxel. cuverturilor tale de piatra VITRINA
Considerând scrisul ca una din cãile plutind pe oglinzile mute ale apelor blânde Un om care se plimba într-un oraº evreesc vede o vitrinã plinã cu ceasuri deºteptãtoare,
posibile spre o mai profundã înþelegere a ceasuri de perete ºi ceasuri de mânã. Având nevoie sã-ºi repare ceasul, intrã ºi se trezeºte
Sa nu ating nimic
sufletului, ea acordã o mare importanþã în faþa negustorului, cãruia îi spune ce doreºte.
imaginaþiei ºi capacitãþilor creative care îi pot sa simt totul
- Îmi pare rãu, îi spune negustorul, dar nu pot face nimic pentru dumneata.
ajuta pe pacienþi sã-ºi reconsidere rãnile - ªi de ce, mã rog?
existenþiale. Lumea s-o inventez pornind de la un mugur
de vorba - Pentru cã nu sunt ceasornicar.
A creat ºi a condus “Atelierele poeziei” - Nu eºti ceasornicar?
timp de mai mulþi ani, adevãrate momente de la un fir de lumina
- Nu. Sunt rabin ºi mã ocup cu circumciziile. Asta-i meseria mea.
de concretizare a acestor convingeri. Sa clonez dimineti tinere - Bine, dar dacã nu eºti ceasornicar, de ce ai pus în vitrinã atâtea ceasuri ºi pendule?
În 2008 a publicat prima sa carte “Pomul sa le asez între rafturi de gând ca sa nu - Dar ce-ai fi vrut sã pun?
cãlãtor” la Editura Junimea, Iaºi. pierd
Fotografiile Donatellei Fedeli i-au inspirat nici o farâma de fericire
trãiri poetice. La rândul lor acestea au indus
o atmosferã care s-a îmbinat cu fragmente
Sa ma minunez
muzicale, alese împreunã de cele douã artiste,
creându-se astfel o realitate artisticã nouã, Sa fiu fericita
complexã, bogatã. Sa fiu …

Dan Herciu sau tensiunea

unei interiorit[\i deschise
Taxa de viciu,
versuri, Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2009

Volum de debut - al Uniunii Scriitorilor întotdeauna pornit pe ghidoºenii, calambururi

din România, Filiala Cluj. Premiul 1 acordat
la Concursul de Debut 2009.
Dan Herciu s-a nãscut în ziua de 27 iulie
1973, în oraºul Agnita, judeþul Sibiu, originar
dupã tatã, din localitatea Ghijasa de Sus
(Sibiu), cu înaintaºi vestiþi ca rapsozi populari
ºi poeþi.
Scrie poezie din adolescenþã, debutul
fiindu-i înregistrat pe site-ul de literaturã
agonia.ro, bucurându-se de popularitate ºi
aprecieri estetice. Cu domiciliul în Sibiu /
deocamdatã !/, prima expunere publicã s-a
consumat la „Serile artGotice Sbiu. Expoziþia
de poezie”, urmatã de Festivalul „Primãvara
Poeþilor, 2009, Sibiu”.
Volumul „Taxa de viciu” se bucurã de
girul Irinei Petraº, personalitate de excepþie
a scrisului contemporan, Preºedinte al
Juriului 2009, ºi al poetului Cãlin
Sãmãrghiþan, unul dintre animatorii Serilor
artGotice, sibiene.
Tandru ºi jovial, serios ºi superficial,
sfidãtor ºi receptiv la reacþiile celorlalþi ºi
ºi poante, bravând adolescentin, tachinându- Amintire din Fofeldea - 13 iunie 2010
ºi iubita, pânã la eclipsarea ei – într-o
asemenea grilã pare posibil a-l încadra pe
tânãrul poet hârtibãcean, Dan Herciu, grilã
pentru care am o adevãratã obsesie!
„Taxa de viciu”, sintagmã de altfel
INTERZISDAN HERCIU
încetãþenitã în fondul politico-lingvistic toatã lumea înºealã pe toatã lumea cumperi un buchet imens de trandafiri
românesc, tocmai la polul opus al schepsisul e sã nu afli dintr-o datã o vezi ºi:
„poeticului”, este îmbãlsãmatã în „mirodenii pentru a mai putea crede. POC
poetice”, printr-o alchimie a cãror secrete filmul se rupe
doar cel care „herciueºte”, cu adevãrat ºi le partea proastã a poveºtii nu îþi vine sã crezi cã þi se întâmplã tocmai þie
cunoaºte, de unde ºi forþa poeticã emanatã. este cã de fiecare datã derulezi disperat înapoi sã cauþi semne
În fond, poetul ne trage de mânecã prin tu eºti primul care te înºeli suni pe toatã lumea
atunci când îþi injectezi porþia de minciunã dar nimeni nu ºtie nimic
„gureºenia” sa, explozie de prea multe
zâmbind dar cu privirea în jos nu le vine sã creadã cã...
acumulãri, mocnite în starea unei prelungite transformându-þi invariabil
tãceri, observã preºedinta juriului ce l-a compromisurile zilnice
hirotonisit, fond din care îl redescoperim te îmbeþi ca prostu‘
în principii solide de viaþã te duci la curve
debordându-ºi prea plinul de viaþã, sfidãtor
te îmbeþi iarã
ºi represiv, chiar: „îmi e dor de o despãrþire plin de bune intenþii te..........
un fel de „ne mai vedem prin viaþa asta, poate începi o nouã zi pânã când
de / sãrbãtori, ori cine ºtie.../ punct” dai bani cerºetorului din colþ în creierul gol de acum
nu mai arunci hârtia pe jos se mutã abuziv
Gherasim Rusu Togan îþi suni pãrinþii de pe mobil o nouã iluzie



8
GAZETA HÂRTIBACIULUI 2010
CONCURS DE PESCUIT LA BRADENI 1 IUNIE, DIN
NOU O REU~IT{
Ziua frumoasã de primãvarã târzie a adunat în jurul
lacurilor de la Brãdeni o mulþime de amatori, gata sã-ºi
încerce norocul într-o întrecere în arta de a arunca
lanseta ºi folosirea eficientã a mulinetei dar mai ales în
priceperea de a folosi momeala potrivitã pentru
atragerea peºtilor ascunºi sub sclipirile argintii ale
unduirilor de ape.
Dupã patru ore de privit o plutã ºi un fir, ce rareori
se întindea, juriul a dat semnalul de adunare a sculelor
, mai mult sau mai puþin sofisticate, ºi prezentarea
capturilor spre cântãrire.
Dupã analiza atentã a rezultatelor, au fost
completate diplomele ºi au fost înmânate celor declaraþi
câºtigãtori.
La categoria seniori locul I a fost acordat tânãrului
Matei Nicolae, urmat de Solea Gheorge ºi Roºca
S.C. MODEST IMPEX SRL
CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI
DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI
Cine vrea produse ºi servicii de calitate se
poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de
constructori bine calificatã, cu experienþã,
capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunã
calitate, care oferã garanþie pentru lucrul bine
fãcut.
Cyan Magenta Yellow Black
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune la
dispoziþia clienþilor toatã gama de materiale
necesare unei construcþii, de la cele folosite
pentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.
În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai
Viteazu se gãsesc cele mai variate produse:
aparaturã electro-casnicã, materiale ºi



Alexandru La senioare au fost premiate Nedelea Maria
ºi Matei Mihaela iar la categoria speranþe, adicã pescarii
ce trebuie ocrotiþi sã nu cadã în apã, au fost premiaþi
Pãcurariu Cãtãlin, Glodeanu Alexandru ºi Monda Cãtãlin.
S-au mai acordat diplome pentru: cel mai vârstnic
pescar Adam Zoltan de 62 de ani, cel mai tânãr pescar
Vaida Mihai de 6 ani ºi pentru cea mai mare capturã lui
Roºca Alexandru.
Câºtigãtorii vor participa la faza judeþeanã ce se va
organiza în acelaºi decor.
Cei care au prins mai puþini peºti s-au bucurat cã au
prins o zi minunatã de relaxare, într-un peisaj minunat.
Concursul a fost organizat de sucursala Agnita a
AJVPS, respectiv secretarul acesteia Ing. Þerbea Lucian
cu sprijinul vicepreºedintelui AJVPS Sibiu, Poianã Ioan
responsabilul pescuitului sportiv din judeþ.
I. B.
La „CHIRI”
instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uz
gospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrã
concurenþã ºi calitate performantã.
În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurã
transportul gratuit al produselor cumpãrate
de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceri
de preþ, în alte localitãþi.
În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc
numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L. competent ºi amabil rãspunde
permanent solicitãrilor celor interesaþi.
Oricine poate apela cu încredere la
serviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
unde se poate plãti ºi cu credit bancar.
S-au împlinit 18 ani, de când un grup entuziast de prieteni, inimi
deschise, spirite calde, firi vesele, marea majoritate truditori în domeniul
educaþiei, membri ai asociaþiei sportive „ATK’ 93”, se ocupã de
organizarea activitãþilor de 1 IUNIE – ZIUA COPILULUI ºi nu numai.
La început n-a fost de loc uºor. Ne amintim cu nostalgie cum ani de
zile, cu mult timp înainte începea „cerºitul”. De la uni mai mult, de la
alþii mai puþin, dar niciodatã nu neam lãsat. Urma socoteala, ne ajunge,
nu ne ajunge, oare câþi copii vor veni. S-a întâmplat ca în câteva rânduri
totul sã fie în preajma alegerilor, atunci am „atacat” partidele ºi de ce sã
nu recunoaºtem au fost generoase.
Cu totul altfel merge de când, cu câþiva ani în urmã ne-a venit ideea
sã iniþiem programul „Educaþie prin sport, sãnãtate prin miºcare”, ºi
sã-l propunem primãriei în cadrul unui parteneriat.
Spirit tânãr, receptiv ºi mare iubitor al sportului, actualul primar l-
a primit ºi acceptat cu entuziasm iar la încercãrile noastre de a justifica
acþiunea ne-a dat o replicã pe mãsurã – „ai murit în momentul în care ai
uitat sã mai fii sau cã ai fost copil.”
A fost o mare uºurare pentru noi toþi, aveam de acum sprijinul
material ºi de ce nu ºi moral al primãriei ceea ce nu era lucru puþin.
La 18 ani de la „lansarea” acestei frumoase activitãþi, mulþumim
tuturor celor care ne-au fost alãturi ºi ne-au sprijinit material în tot acest
timp. Mulþumim învãþãtoarelor Margareta Pãtru, Lenuþa Avram,
Paraschiva Cioca, Maria Dragomir- Mihãilã, Doina Radu ºi învãþãtorului
Ioan Sârbu, care în toþi aceºti ani n-au lipsit niciodatã fiindu-ne de un
real ajutor. Iar acum, lãsând modestia la o parte voi prezenta ºi câteva
nume ale unor oameni care reprezintã coloana vertebralã ºi inima
asociaþiei noastre: Stelian Sârbu, Ionel Þerbea, Emil Drãgan, Ion
Armeanu, Zaharie Ganea, Dan Cioca ºi Marin Herciu.
A consemnat prof. Iancu Mihãilã
VACAN|{ PL{CUT{
Scorul frumos, 5-0, cu care agniþenii i-au învins pe militarii de la ASA
Sibiu, în ultima etapã a turului, i-au urcat pe fotbaliºtii noºtri pe locul
patru în clasament. Golurile acestei frumoase victorii au fost marcate de
Avram, Mãrginean (2) Rotariu ºi Belciu.
Îi felicitãm ºi le dorim o vacanþã plãcutã.
În fotografia fãcutã înaintea meciului sun prezenþi: Fl. Þerbea, V
Bârsan, C Zedler, R. Andrei, ª. Pãun, ª Pãun, D. Blaga, A. Ionele, R.
Rotariu, F. Muntean, A Avram, S Mãrginean, M. Radu. Lipsesc: M. Lungu,
A Belciu, I Lupºa, antrenorul Mircea Vasiu ºi preºedintele CS Agnita Emil
Drãgan
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Lucia
Letiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
Tipar: Tipo Trib Sibiu
e-mail: barsan.avh@gmail.com
EDITURA ETAPE SIBIU orele 800 - 1500