C

U
IA
SI
/C
EN
TR
AL
U
N
IV
ER
SI
TY
LI
BR
AR
Y
 RY
pe ee TT
nie

RA
LIB
ITY
RS
VE
U NI
AL
TR
EN
I/C
IAS
U
BC

tt ( efirte Grafice …:
|
h5
La ——
LT

CLTLA » Bucuresti.
. .
.…
3
 COMITETUL SOCIETA FIL ,STEAUA"

RY
st

Dresedinte : Yon Kalinderu, administrator al Domeniulni Coroanci, ren

bru at Academici Romiine.

RA
Vice-Presedinte: V Procopie-Diumnltresen, mare propriciar, fost primar
al Capitalei.
Administrator-Casivr: Sp. ©, Harel, membru al Acadanic Romane,

LIB
fost ministru al Cultelor si Instruc{iunii.
Aembrii: M. Viädeseu, profesor universitir, lost miniaten al Culteior £i
Instructiunii; P. Garboviceanu, proieser, lost adininistior RES
Casci Biscricii; €. Bauu, profesor, Îost deputat; Gristti S. ote-

me
“ovscu, protesor, lost administrator af Casei Scoalclor; Porpie

ITY
lu EHade, profesor universitar, fost director al Featrelor. "à
Secretar : Alex. Läpédatu, secretar al Comisiunif Monumientelor Istorice,
membru corespondent al Academiei Romäne. |
©,
Censori: ©. Alexandreseu, institutor, lost inspector gcolar; Pär.

RS
[oncscu, proicsor.

een mme mens cime ee ee me

VE
mA
ELA & ANA DIN
Ait CTTIT
Gate
I
UN

Sociclatea ,Séeatta" are de SCOP à lacra DES j'atindezes

SCicri
invätälurii in popor, prin tiparireu gi raspe eur Ie
AL

morale, patriotic e si de folos precis net

si publica{ii
à espaiuitue
jmpedecarea, prin toatc mijloacele legiuite,
TR

Cusrari die
scricri si publica(ii fmorale saut cu iendinte
tului si ideii nationale romäne.
ans mar tr LAC
1,1 à se LL

Cotizatia esie de cel putin doë ler pe

. . . : noyer
EN

€ de mmininitts
lori, preofi rurali Si sateni, peniru care
un deu pe an, Membrit pol rascumpärà cotiza(ia anuirlé
le, jar Îu-
/C

platind odatä pentru totdeauna 0 stunt de

ruruli si sûtenii cel pritin 2 Lo ACesie
vétilori i, preotii
nteurst pooitrit del
SI

sumic se tree la capital Si HU SE intrebui

| Lo
uelile ordinerc decat venitul Ior. Lili on d'u à
IA

menubru este iadator at Et TO CEE

Becare
su, RU ‘
AC SE DER in Sociu ttt Cul pttfin ali ut

mninitered
‘

|
U

doi quembri nou

isole de Cole| cit' ne ui an, , se
regie de| inscrire, ,
BC

2UFCTHEE + f . j shpesries Nos, \ Do, , . NE

+ NR + x *
aire 14- Lit, L'ICHTES(i.
Ci-Httil SHNEE C. (lurcé,
Hot adrest

me mm eme me mere ee me me TU
 \4 |
ï
. +
À.

RY
BIBLIOTECA SOCIET Ari) DRE
STE AU A" Nat"

RA
Rata PS NT
+

LIB
s/2. 26.

ITY
DIN

UCI HA Da AU ÀE a RS
VE

SCHITE ISTORICE
NI

DE
U

as

ION GRAAD Di .
AL
TR

PLA AGCTES
EN

NZ
2e

HN Ils635173
/C
SI

B.C.U. IASID»
IA

BUCURESTI
U

mt
BC

Institutul de Arte Grafice C. SFETEA

96, Strada Lipscani, 96.

41911
 or
' . a HU PA
OR: &l, N PA?
PR + os
n " te
“ vu

RY
RA
\ | Lo
4 . f

‘ ñ

1 1/5
,
"4 " .

LIB
, ,
, tit

Ç , ’

ITY
#

S
2 ; &

ER VON ! Bu
+ _ s

LC

, at

# #
. ! un
IV
- / AM '

D
. , ‘ ,

; \
\ t/
UN

\
\
\
/
e: 1/
1.1. r
!

um , x
/
5, CUS
Er,
Ce
Ce
y
.
| |
AL

%. , mn".
‘
‘ ‘ ETct
TR

t
. + t ,
EN

i
t en 3nr
/C

mure

B, CU, 4 SERESCU"
,
A

A
SI

| ol

Dr: 160;
LATE
un
IA

mms rte = ——. . _

U
BC
 R Y
RA
LIB
TY
\

entres Cetitor
FD sn { LAR «

SI
ER
Invitat sà scrit, iritr'o forti& USOart, po-
poralä, o brosur& care sù cuprindà& câteva
IV

capitole din istoria Bucovinei, ii-am adunat

UN

articolele mele isiorice finprästiate prin fe-

lurite reviste literare si, dup& ce Le-am co-
AL

reclat si le-aïn tntregit pe unele locuri, vi le

prezint Domniilor Voastre, iubifilor cetitori
TR

ai bibliotecii ,Steaua“, speränd c& voiu

{rezi interesul D-Voasire pentru soarta din
EN

trecut & {ürit inele, care, dela deslipirea ei

/C

din trupul Moldovei la anul 1775, duce 0

Viafä cu totul deosebitä, aproape fürà nici o
SI

legälurä cu istoria Roimâniei.

IA

N'a voit sà public si isvoarele de care

m'aim. folosit la alcätuirea acestei scrieri,
U
BC

cäct aceste n'a ce cäutà fntr'o scriere no-

poralà.
 Gi

Y
Voiu : fi mulfämit dact vefi primi si

AR
D-Voastre acesle tablouri istorice cu aceeas

R
dragostle, cl Care le-am Scris eu, cäutänd

LIB
S® relnviez lrecutul {&rii mele, dând viatà
cifrelor st documentelor rämase de pe acele
Vent indepärtale. |

ITY
Vicna, in 8 Aprilie 1911. :

RS ION GRAMAD.
VE
NI
LU

ae ne à mu ee coue me
mes sen ses ET ET
A
TR
EN
I/C
IAS
U
BC
 Y
AR
IBR
ITYL
RS
juvämäntul tarii Ja 1777.
VE
ee mr©

Trecuse vreme de doi ani la mijloc de

NI

câud losif al Jl-lea, fmpäratul Austrici, tri-

U

mesese ostile sale si infigä pajurile eu douä

AL

capete în piunântul färii noasitre scumpe.

Si iatä cä dela miazä-noapte, de pe lâängä
TR

neadormitele ape ale Nistrului, pânä la Pie-

trele Rosii, unde se intâlnesc granitele celor
EN

trei täri româuesti: Ardealul, Moldova $i

I/C

3ucovina, fara gemeà acuma de cätane îm-

pär ätesti, tot Nemti inalti si bine legati, cari
IAS

erau imbräcati in tunici albe, rogüi Si albastre

Si purtau cozi $i tricornuri pe cap.
U

Bästinasii incepurä sä mai räsufle o leacä

BC

si sù se simtä mai siguri, cäci legile si dreptü-

 6

Y
AR
jile nu mai atârnau de vârful säbici ca pe
vremca Stäpânirii Turcului. Dar totus se mai.

R
arätau fäcätori de rele ce atineau calea bie-

LIB
lilor drumefi, cäci pe unele locuri tara erà
pustic: de multe ori {i-se fntâmplà sà mergi
zile fntregi, Fürä sä dai de fipenie de om,

ITY
Sau mäcar de vr'un han mai a cätärii. De
drumuri bäâtute nici pomina, numaïi ici colo
RS
câle un drumeac plin: de. hârtopi si mâncat
de ploi, iar cale de câteva postii intâlneai
VE
doar vr'un bordei säpat în pämäânt, în värful
NI

cäruia atârnà pe o präjinä un jup de paie

Sau de strujeni: semn cä aici erà un fel de
LU

conac, Satclé se intindeau prin râpi si pe

la marginele codrilor
A

pustii $i nepätrunsi,
indosite de frica Tätarilor si a altor legi
TR

Spurcate. Moldovenii se impäcarä indatä cu

EN

Slüpänirea cea nouä, desi nu puteau pricepe

cum de au venit sub cârma impäräfiei au-
I/C

Striecesti, cäci nici invélmäsealä de osti n’au

väzut, nici sânge sä curgä ori mäcar pärjol
IAS

sä se plimbe ca alte dâti pustiitor prin farä.….

Cei dela cârma impärätiei nu erau mulfä-
U

mifi numai cu cuccrirea färii, si de aceca

BC

inc prin 23 Julie 1777 hotärt consiliu

 Y
AR
de räsboiu al curtit din Vienna, ca tara in-
treagä s4 aducä într'o zi anumità omagiile

IBR
sale dinastici domnitoare, ca sä vadä Mol-
dovenii cä ei nu sunt supusi unei stäpâniri

YL
vremelnice, ci sunt legali pe veci de norocul
si nenorocul fmpäräliei Austrici.

IT
Locul unde avea sû se facä jurämântul

guvernatorului militar al färii, precum

RS
s’a ales în Cernäulii, pentrucä aicierà scaunul
si cele
VE
mai multe gazde pentru numerosii oaspeti
NI

ce aveau sä soseascä la Cernäuti pe ziua de:

12 Octomvrie 1777.S'a ales de accea o lunä
U

de toamnä, pentrucä pe atunci aveä sä fie

AL

strânsä pânca de pe cämp, jar boierimea,

clerul si täranii aveau timp destul pentru
TR

zäbavä, si afarä de asta si vremea crà încä

EN

frumoasä, încât soldatii puteau sà doarmä

si afarä din târg pe pämäntul gol, cu cerul
I/C

deasupra. Boïicrilor din farä, chiar si celor

din Moldova, cari aveau mosii întinse în
IAS

Cordon (Bucovina), tot asà mazililor, räze-

silor, ruptasilor si sliahcitilor (boiïerinasilor
U

säräciti), precum si clerului înalt li s'au trimis

BC

anume invitäri, ca sä vie la Cernäuti, mai

înainte, pe ziua de 10 Octomvrie. Clerul
 Y
O

AR
(preotimea) înalt din Moldova, cu pänânturi

R
in farä, a fost înstiinfai de contele Siskowvicz,

LIB
comandantul armatei din Galitia, cä este desle-
oat de juräinânt si cä nu trebuie sä se tru-
deascä în zadur pânä la Cernäuti. Lunile lui

ITY
lulie, August si Septemvrie au fost menite
presälirilor pentru marea ‘scrbare, al cärci
RS
_iscoditor si eonducälor cra singur gencralul
VE
de Spleny. |
[n Bucovina intreagä erà mare nevoie chiar
NI

si de lucrurile cele mai trebuiucioase. Im

Cernäuti, precum si în celelalte pärti ale
LU

Lirii, se aflau numai bolti si nici un birt sau

han mai mare; de accea Spleny îingriji de
A

conace, de mäncare si de bäuturä îmbelsu-

TR

vali pentru oaspetii asteptati. Necontenit

EN

sosiau in târg care incärcate cu fân si cu

oväs pentru cai. Pentru ca oaspetii sä fie pe
I/C

deplin mulfämiti eu ospä dat detul

împärätie,
s'au trimis ofiferi în Galitia pânä la [aroslau,
IAS

Brody si Liov, ca sä cumpere farfurii, ser-

vole; pahare, cutite si alte tacâmuri trebu-
U

‘incioase. Locotenentul Rolling aveà sä cum-

BC

pere În Liov tacämuri de zinc, vinuri sträine

si aie bäuturi spirtousc; Räuschel a târguit
 Y
‘in Brody pahare, lumpi si druci de fier. Co-

;
mess
AR
pit LASI
lonciul Fürstenberg a trimis scaune cu spd-

ire sd
apoi un croitor $i un

= =
lare din Stanislau,

+
IBR

mms
EE
O YU
al regimentulni su; tot asà Spleny à

me
cismar

nn
si
adus eu sine din Horodenca bucätarul

mL
YL

me marne
3
o,
foate tacämurile sale, fabricate in Danti

—
andre , un cal pentr u

re
furculite, sfesnice, polic

ma
IT
nt: majo r din
lambur si gornisti. Un serge

ne nn SR
Hussiatin 4 lrimis sotia” sa Ca Ducätäreas
ba chiar din tabärä din Czortkow a
RS i,
sosit in

en
VE
Vs eme

ier dim-
Cernäuii bucätatnil colonclu ui Fcrn
tacam uri din bu-.
preunä cu cele Ai. bunc
NI

adus tocmai
cätärie. Oliterii statului major au
U

candclabre si scaune eu
din Liov covoare,
à impru-
AL

spätar. Maänästirea din Hordenca

baldahinul, trambitele si muzicantit
mutat
TR

Liov,
si, Ur alt baldahin à fost adus din
ri $i
1

mäsa
recu si o multime de dulgheri,
EN

pentr u
bodnari, cari aveau destul lucru
I/C

toatä vara.
Ca sà nu se tulbure linistea sfinielor là-
IAS

mänästire de cälugäri si de
case, fiecare
mânästiri
maice— pe atunci se aflau 26 de
la serbare,
ju tarà— primi, odatäi cu invitarea
U

impärätesc Si jurämântul scris în

manifestul
BC
 10

Y
limba moldovencascä, pe care aveau sä-J ci-

AR
teuscä starefti si staretele în soborul mânäs-

R
liresc, apoi sä-l jure si sä-1 iscäleascä fiecare,

LIB
dela Staref pânä la portar. Mânästirile de
cälugäri trebuiau sä-si trimitä la Cernäuti
pe ziua de 10 Octombrie egumenul. dim-

ITY
preuuä cu ali doi cälugäri alesi de sobor,
si acesti trei aveau sû depuieîn numele mâ-
RS
nästiri lor jurämântul de credintä înaintea
guvernatorului tärii. Maicele aveau sä fie re-
VE
prezintate Ja Cernäuti printr'un vechil, om
NI

de incredere al mânästirit. Târgovetii, färanii

si Jidovii aveau sä fie eu totul altfel ju-
LU

ral, anume îÎn localitätile lor, prin ofiteri

impärätesti, De accca s'au ales si s'au tri-
A

nus incä din 27 Septemvrie, 17 ofiteri în

TR

provincie, anume: doi din regimentul 2 de

EN

garnizoauä, cinci din regimentul Nugent de

pedestrasi, 4 din regimentul Hadik si sease
I/C

din regimentul Esterhazy; aceste din urmä

amändouä de huzari. |
IAS

Fiecare ofifer ave o listä a opt pânä la

zece sate, date în scama lui, vreocâtiva os-
U

tasi cäläri si un mazii, ce vorbià, limba nem-

BC

fcascä si moldoveneascä, care aveà sä fie

 11

Y
commun mme mean sue mme

AR
tâlmaciu si si citeascä sätenilor $i lârgove-
filor jurämäntul. Mazilul însä trebuià sä fie

IBR
jurat înainte la Cernäti. Ofiferii mai primirä
si o circularä a episcopului Dositei cätre

YL
tofi protopopii si preoti, cari trebuiau sä
indemne pe pästoritii lor la ascultare $i su-

IT
punere cätre impärätic. | |

RS
Cum ajungeà un ofiter întrun sat, preo-
tul puneà sä tragä clopotele, ca sä se strângä
VE
oamenii la bisericä, iar vornicul trimetea vä-
täseii dupä cei ce träiau în munti, pe là
NI

stâni si pe la hodäi ca sä se înfäfiseze $i ei

U

la jurämânt, Dupä ce se adunau cu tofii in

bisericä, mazilul citeà räspicat jurämântul,
AL

iar poporenii rosteau cuvânt de cuvâänt dupä

TR

mazil, tinând cele trei degete dela mâna

dreaptä ridicate în sus. La urmä preotul si
EN

vornicul (primarul) precum si ceilalfi säteni

iscälianu jurämântul, dacä stiau scrie, de nu,
I/C

puneau numai degetul sau fäceau o crucifü,

iar mazilul le scrià numele fntreg, Fiecare
IAS

sat trebuia sä întäreascä încä odatä jurä-

mântul cräienilor $i sà trimitä pentru accasta
U

pe vornicul (primarul) lor dimpreunä eu doi

BC

sfetnici la Cernäuli.
 12

Y
AR
Épiscopul area st aparä în persoanuä, jar
protopopii dimpreunä cu doi preoti din de-

R
. canatul lor. Orasele trimeteau doi cetäfeni,

LIB
breslele pe starostii lor, jar Jidovii câte doi
delcgali alesi de cahal (comunitate).

ITY
Pretutindeni s'a fâcut jurämântul în liniste,
numai în Uidesti, un sat lângä Suceava, s'a
RS
räsculat popa Andrei $i à räsculat poporul
impotriva stäpâuiri. Sub-locotenentul [ohann
VE
Dorfincister povesteste în raportul säu cu
cà adu-
NI

data din St. Ilie 4 Octomvrie 1777,

nâudu-se poporul din Uidesti în ograda bi-
LU

sericii, popa Audrei n'a voit sû intre În bi-

sericä, si de aceca a fost dus pe sus tulä-
A

untri de cäträ un huzar. Poporul tulburat

TR

tare, intra în sfäntul locas, ca sä vadä ce se

va face eu popa Andreï, care stetci acum
EN

lingä altar cu mânile fmpreunatc. Deodatä

I/C

se fact ticere adâncä în biscricä si tälma-

ciul incepi säcilcascä jurämäntul. Poporul
IAS

cascultà dus pe gânduri, în vreme ce popa

Audrei, cuprins de o intristare mare, plecà
mereu capul, nai jos, tot mai jos, ca si CUT
U

ar apäsà o greutate uriage. Când fi veni

BC

rändul sä depuic jurämäântul, ridicä capul în

 13

Y
de unde se

AR
sus, päsi îincet în sfântul altar,
intoarse cu sfänta Scripturä în mânä, pe care

IBR
o arätä ofiferului impärätesc, zicänd cu glas
puternic, cä.el nu cunoaslc alt jurämänt,
Si
decàt acela care stä în sfânta Scripturä,

YL
pe care a trebuit sà-l jure ca preot pentru
se
fntâia si cea din‘urmä datä. Mulfimea

IT
dar la use ste-
pregätià sä iasä din bisericä,
RS
teau huzarii. Spre a o retine, ofiterul porunci
poporului sä nu-l bage în scamä pe Popa
VE

Andrei si sä jure singuri, zicand cä-l va trage

NI

pentru aceasta la räspundere pe popä. Si

necuviincios Si
U

oamenii au jurat, insà foarte

atunci
de sili". Popa Andrei se indârji Si
AL

si-|
când îl chemä ofiterul dupä jurämänt,
intrebä care-i pricina purtärii sale necuviiti-
TR

cioase, el räspunse cä cuvântul ,padanik"

EN

Si Cd
(supus, vasal) din jurämânt pu-i place,
tare se teme cä poporul nu va fincà jurëä-
I/C

mântul, ci va fugi din farä. Chemat sä-Si

înaintea Dichiului din Succava,
IAS

dee sama
care erà vicarul Mitropolitului din lasi, popa
gra-
Andrei nu se supuse si a doux Zi trectt
U

nita în Moldova eu mai multi Uidisteni.

BC

Astfel serie sublocotenentul Dorfmeister ;

 e
e
Per
AEire
msn
14

Fr >
Eu
Y
in Uidesti insä s'a pästrat si acuma traditia

AR
despre vestitul popä Audrei, unicul Român

R
de atunci care s'ar fi räsvrätit impolriva stä-

LIB
pâniri nemfesti, punändu-se in fruntea Ui-
distenilor înarmati cu furci, cu coase si cu

ITY
topoare,
Cernäulii erau pe vremea aceca mai mult
uu sat decât un oras,. täiat în douä de ulita
RS
jidoveascä, unde se aflau bordeie de lut si
de nuiele, caripe timp de ploaie näpraznicä
VE
crau În primejdie sä se prefacä în noroi si
NI

sä fie spälate de pe fafa pämântului pe apele

Prutului. Nicäiri nu aflai o locuinfi mai de
LU

Doamne-ajutä, jar în bäcänii se vindeà marfa

cca mai de lipsä. Deoarece oräselul n’aveà
A

piatä potrivitä, s'a ales înaintea resedintei

TR

legatului impärätese o bucatä. de loc, care

EN

. ! sa netezit si s'a nisipit pe o suprafatä de

36 de stânjeni lungime si 18 läfime. Înaintea
I/C

locuinfei guvernatorului se ridicà un arc de

riumf de 6 m. lärgime si tot de atâtia lä-
IAS

lime, finut de patru stâlpi dorici. Deasupra

arcului se aflà un balcon tinpodobit cu vase
U

si cu pajure fmpärätesti. In dreapta si în

BC

stânga arcului de triumf se înältau douä pi-

 ,
meme ce nm... rene me me +

RY
' PTT d : ,
L 1. , " # " 4 #
un sr us . : 'e
4 ‘
os

RA
, :

TU.
’ , - ;
" ! ‘ 4 : : Fo, ‘
, . , . . Lo ac , . s
ï nu r. :
: , , : : 1 , ,

LI B
. + : à Don hotte Us te 0 cioct «+ ,
. "1, i ' ! 1 Le
! ‘ , ! à : # . 4 à ‘ ‘ "
"| : ‘ "4 .* ‘ st
oo. , ‘4 M,
1 , : ‘ :
, ‘} 4 .
, 5, , se -.., Le
, ’ : Ai
LS l sh ous. 21
. !
ro
set . :3 1"1 L
DS LE
' ro to un , mn , ST

ITY
15 Dee jt et, -
| : ge ge 4 un ,
an
. . sh a pompes plus
Due à va, ts Le . :' .
ï .. pret | + ro Ne ,

no
Fr, . ; . . ,‘ ° n en
Ÿ
. ; . .
More ! | CO

RS
' ,
Le its , , , ‘ . qe
’, * "
, ‘‘ :
*. %
fl : . . ve }
firiuta ‘ mass : v
ect, ° , a 7 « .
: ‘ : : + u ,
RE: .
‘ ‘ « 7, : ; +
VE
rc . . L
‘ . . "i ‘

+
4 : ‘
DR .
. —<
©
17 , à 4 rt —
: : Font ' . nu A
fa . ‘ ste , 4
tt, . . mt
ee% en .
NI

. QT : : 253
. 4 ‘ _
"* . toc , : 4

: ) . 1
7. ec ‘
. v
n
‘ “ D " t .
LU

‘
_ , LÙ s . ie
7 st
x ,
(J
a
ë " ‘ St . . "., Done
“ : " . !
’
. . ‘;
.
.
‘
’ . st
+ «
Fi ..
- !.
; nie
.
‘ "4
Dos
°
ciLo
, 3 4 - Le : .
, Ft,: , ut « , - et : . .
; . : : - ., * AE ps
A

" / ! , . sous « . Lt ps
‘ . su. , . eu \w
: ! ' 4 : — : - . . . 5
, ’ ë 3 sers . " .
« , us | otre . ve
TR

.' . 5 , : . "*° ‘ un PL LT . ‘:
:. 4 —
e—
4 ’ ,. . “ » . me. ,
à : ° D ei LR rai ee
4 . . . . -
| . _ , ‘ n 1 {. | DR . 2

7 . É ER ua + { C2
EN

. . F s … : Te ! + 4 , “<
, , 3 or . u Y

Lo . ï . i . : Lu _ e——

Se - ste , ct
ee tt . De - ’, 4 7 ww
ë » n ms
: , , “ ,, | La
. ' - 4
/C

» so ’ . ue Joe

nu ° . . .. 4 ‘ . .
. 7 ° ‘ ce és se" [1
: crue , Le nos u . ‘
, 5 rec Due : Le
SI

bo ’ 2, ‘ . |
, , , Le à f , ,
‘ ‘ . ‘= - : ou : “+7 . , ° ‘
: Te . eur ee . - .
IA

+’ ae . atss dd ! .
’ - 1 LC 1. . ; ,, .. .
! : , . .
« . re .
oo , ‘ . - . ‘ PE mme rs
° . .. or:
. , . 1' . | ,
U

= h | .
. L .
. ,
à Loc ct eo , ; .
14 Lo ‘ : .
De . * ” .
BC

. “ , “
. . , ” - fi!. use Us se oo es
 16

Y
AR
ramide de câle cinci stânjeni înältime, pe
vârful cärora stäteau chipuri de vulturi cu

R
aripele gata de sbor, In firidele celor patru

LIB
stâlpi dorici se aflau statuile ,Dreptätii" si
,Bunätä{ii", cari arâtau cu degetul numele
impäratului losif al Il-lea si al maicei sale

ITY
Maria Theresia, ale cäror chipuri, fncunju-
rate de nouri, erau zugrävite deasupra sta-
RS
luclor. Dreptaica erà fnchipuitä pe întelesul
VE
Moldovenilor ca o mamä care ocroteste pe
un conil de Moldovean. In alte douä colturi
NI

ale pictit menite pentru serbare se ridicà

LU

câte un portal de 8 stânjeni lätime si 3 în-

nälfime, conständ din o poartä mai largä si
din 4 arcade mai mici.
A
TR

Ca sä se poatä adäposti si ospätà musa-

firii, s'au pus la fndämäâna lor cele 20 de
EN

case mai bunisoare din Cernäuti precum si

casele din Sadagura; afarä de accasta s'au
I/C

zidit galcerii pe ambele pärti ale locuintei

guvernalorului, având fiecare galerie câte 4
IAS

arcade împodobite eu vase si eu arme.

Printr'o poartä de acestea si printr'o tindä
U

dädeai intro salä lungä de 24 metri si latä

BC

de G metri, impodobitä cu crengi de brad

 RY
orului
si cu candelabre. In locuinta guvernat
oaspe
Oo lii
militar se aflà o bucätäric peniru.

RA
zidite
cei mai alesi. Afarä de accasta cratt
vit gi mai Înd imân os
in locul cel mai potri

LI B
pentru
incä 8 bucäläri mici si una mai marc
frige si tre
\prostime", în care se puicau

ITY
boi deodatä.
largä,
In toatä tara n'ai fi aflat Oo salä mai
cu atât mai putin în Cernäuti, În
se tie o adunare mai nume roas àä.
RS
Ca
care sà
sà nu
VE
cerul desch is,
se aduci omagiile afarä sub
a un
se alese de nevoic spre scopul acest
NI

$i Care
magazin ce se chidià {ocmai atunci
LU

pripä cu frunz arc si CU

fu impodobit in
sc aflau pe vre-
crengi de brad. Jn Cernäuti
A

nesti":
mea aceca numai 4 bisericulc .moldove
TR

me si
Sf. Nicolac, Sf. Paraschiva, Sf. Trei
slujba
Adormirea Maicei Domuului. Pentru
EN

ä de pise opet Do-

dumnezeiascä a fost aleus
lreim i,
/C

sitei Herestu biscricuta de lemn a SF.”

de fratc le
ziditä in anul 1773 de dânsul si
SI

säu, boierul Ilic Herescu, care erà mare MC-

IA

vreme
_delnicer. Ca sä aibä lunca adäpost pe
ie largä prin prej urul
U

rea, s’a ridicat o galer

galer ici s'au
BC

bisericei, iar pe längä pärelii

9
Steaua No. 26.
 18

Y
AR
pus bänci si scaune de $ezut. Si pentru
,prostime“ s'au fäcut pregätiri: pe patri

R
schele inalte asteptà câte un poloboc de câte

LIB
150 de vedre ca sä fie desfundat, apoi boi
fripti în frigare, dar cari s'au fost strical

ITY
din pricina vremii celei umede. Piafa menitä
pentru serbare erà îneunjuratä cu bänci, cu

RS
masalale si eu brazi inal{i de 7 stânjeni, pe
cari ave sä se acatcre mulfimea.
VE
Pentru ca sû nu se fîntâmple vr'o neno-
rocire în decursul serbärii, s'a dal poruncä
NI

slrasnicä ca ficcare cas sä aibä o buic cu

LU

_apä, douä cofe, o cange si scäri la indemänä

la vreme de primejdie, Târgovetii si oaspetii
A

trebuiau sä ja seama cum umblä cu focul,

TR

cu Jlumânarea si cu fumatul. Din Stanislau

s'a adus o tulumbä (pompä), care s'a in-
EN

credin{at, dimpreunä cu alte unelte peuntru

foc, sublocotenentului Schmiedebauer, fost
I/C

sef de biurou. Acesta mai avea sä ja si

IAS

sama ca poporul sà nu facä zarvä la arun-

catul banilor în mulfime, sä nu se sfädeascä
si sà nu se batä la impärfitul pânii, al vi-
U

nului si al cärnii. Pentru ca serbarea sä se

BC

facä în toatä linislea si libertatea si pentru

hoave
19

RY
.

din tarä, precum Si

ca tofi boicrii si clerul
Ardeal sä fie

RA
magnatii poloni si cei din
gazduiti cum se cade, s'au ales maestrii de

LI B
ceremonii doi nemti si doi moldoveni.
câte
[atä cä în toiul pregätirilor sosirä una
din
una si cärutele cu lucruri comandate

ITY
Galitia: venise Räuschel cu. trei chervane
orele din Brody, apoi bucätarii eu tacämurile
lor, cumpärätorii de marfä, precum si RS
cäru-
VE
din Liov, din Stanislau, din Czortkow,
tele
si din toatä Galijia räsäri-
din Horodenca
NI

teanä.
oas-
Prin 10 Octomvrie se ivirä cei dintäi
LU

muiaii În
peti: magnafil poloni si ardeleni,
impodo-
A

vencau în caleste trase de cai

aur,
TR

biti cu panglice, boierii din farä dimpreunä

cäp-
cu jupânesele lor în butci moschicesti
EN

cu postav verde, jar prin prejurul trä-

tusite
pe cai
surilor cäläreau odraslele boieresti
/C

erà
buieci ce sältau în mers. Fiecare boier
SI

ai säi,
insotit de un taraf de ltutari, robi
in.
IA

cari incepurä sàä càänte indatä ce intrarä

veneau
Cernäuti. Dela munte si de prin väi
U

imbrä-
cäläri pe cai märun{i preofi bätrâni
BC

desagii pe Sea, vornicil

cati täraneste, cu
 20

Y
AR
(primartii) si sfetnicii lor, tot asà si o mul

R
lime de tärani si fârance, care voiau sä vadä
pe noii lor stäpänitori dela Beci (Viena) pre-

LIB
cum si vescelia fârii cumpäratä pe bani. Zi
si noapte se auzià scârtâitul träsurilor si.

ITY
si rädvanurilor boieresti, ale târgovetilor si
ale egumenilor de pela mânästiri. În frun-

nicul Anghelachi si marele medelnicer

RS
tea tuturora sosi: boierul Vasile Bals, vor-
Îlie
VE
Fereseu; dintre clerici erà sosili: episcopul
:Dositei Herescu, arhimandrifii losif, Cali-
NI

strat si învätatul arhimandrit Vartolomei

LU

Mäzercanul, ,mädular academicestii teolo-

vit Chievului si indreptätor scoalelor dom-
A

nesti*, precum si cinci protopopi. Indatä ce

TR

soseau îñn Cernäuti, se anuntfau la Cancelaria

{ärii, unde-si iscäleau numele, li-se arätà co-
EN

uacul, tovaräsul la convoiul omagiului, masa

I/C

si numärul la masä. Si fost-a numärul oas-

petilor moldoveni: 23 de boieri din Cordon
IAS

(Bucovina).si doi din Moldova; 85 de ma-

Ali din farä si 10 din Moldova; 109 de rup-
tasi si 142 de sliahciti (boicrnasi säräciti), Loti
U

din Bucovina; tot astfel 9 mädulari ai cleru-

BC

lui inall si o mulfime de preofi dela sate.

 21

RY
au lipsit, fntre care
Multi mazili si boicri

RA
aia Si Roxanda Stir-
jupâuesele Maria Bälägo serbare
au fost reprezentaii a
bätoaia, dar

LI B
l tuiuror oaspetilor
prin vechilii or. Numäru
si strüint, au fost
mai de seamaä, moldoveni

ITY
de 800.
si trupele imprästatr
In acecas Zi sOsirä
fi sir afara din iarg
prin farà Si asezandu-se
au intrat in Cernäuti
RS
Cu muzici rasunatourc:
VE
ari ai lui Esterhazy,
un despärfämânt de huz
din Sniatin Si 0
unul din reg. Thierheim
NI

din reg: Durlach. Cele

- trupä de infanteristi
furà unite: eu celelalte
LU

À tunuri din Suceava

oani iutarità incà cu
din Cernänti si garniz
vede ci cârmuirea SC
A

400 de oameni. Se
TR

à poporului impo-
emea de vreo räscoalä
de altfel w'ar fi adunat
triva stäpânirii, Càci
EN

ibärirä apoi, afarä

atâta armatä. Soldatii
SUD comanda coionelu-
din oras, in corturi,
/C

à unui unui
maior, à
conte Lombardi,
SI

lui
si à altor trei de infan-
cäpitau de cavalerie $i
Steinert, Schônborn
IA

terie, anume lohann SC

aripi ale lagärului
Fechner. Pe ambele
U

cäreti iopärtiti la dis-

aflà un escadron de
BC

pa-
dânsil SC afla o com
lante egale; lângä
 22

Y
AR
nic de pedestrasi, iar mai departe câte 4 tu-
nuri, $i în fine trei compänii de pedestrime,

R
In mijlocul taberei, intocmitä dupä planul

LIB
cäpitanului Granister. se desfäsurà o ulifä de
stcaguri.

ITY
Ceva mai târziu inträ si fanfara regimer-
tului Nugent din Sniatin cu gornistii lui Es-

RS
terhazy, cari se unirä cu ai lui Hadik.
Pe la amiazi se post o ceatä de 100 de.
VE
ostasi subt comanda unui cäpitan înaintea
resedinfei gencralului baron Spleny, Accstia
NI

formau garda principalä si aveau sä schimbe

LU

sentinclele dela resedinta guvernatorului, de

la cancelaria administrativä si dela sala fes-
A

tivä. La cele 4 inträri în oräsel se aflau câte

TR

un ofiter si 24 soldati, iar la colturile târgu-

Sorului câte un semipluton de pompieri cons-
EN

tâänd dintr' un cäprar, dintrun fruntas si

din alti 6 soldati; trei patrule de câte un
I/C

cäprar, subcäprar si 6 huzari pärândau uli-

IAS

fele pe vreme de noapte, In centru vecheau

30 soldati sub comanda unui ofiter ca sä
nu SC i$te din nebägare de seamä vr'un foc
U

in târg Âici erà si punctul de întâlnire al

BC

uturor patrulelor si sträjilor. Dar si granifa

 23

RY
s'a intärit, Fiecare cerdac à mai primit çàtc
un ofiter, subofiter si 12 soldafi. Pedestrasii

RA
pe
si cälärejii aveau sä patruleze in tàrg
schim-

LI B
toatä vremea serhärii färä intrerupere,
bându-se numai în soroace. Sentinelele crau
CCi-
luate din regimentul 2 de garnizoanä;

ITY
tabärä afarä de orà-
laltä ostire a rämas Ît
crà loc pentru
sel, pentrucä fnläuntru abià
oaspeli. RSla
In ziua urmätoare (11 Octomvrie), pe
VE
depus
ceasurile 8 si jumätatc dimincafa, à
NI

ma-
jurämäutul, in rescdinta guvernatorulni,
numit crainic,
zilul Calmuschi, care a fost
LU

si a
in fata celor mai alesi boicri din taràä
à icsit
multor magnati sträini. Dupä aceca
A

cäilare pe ulifä, avâänd pe cap coif impodobit

TR

zale strä-
cu pänag fâlfäitor. Erà jimbräcat în
tafet;
EN

lucitoare, impodobite cu cordele de

fineà seutul, pe care erà zugrä-
in stânga
/C

jar
vitä pajura impärätcascä cu douä capete,
crainic. Inaintea lui
SI

in dreapta toiagul de
tobä purtä steag
cälärià un tobosar, a càrui
IA

cu emblema îimpäräliei; dinapoia crainicului

de cere-
U

urmau cei doi moldoveni, mäcstri

BC

monii, sase gornisti, un vagmistru si doispre-

 24
PE

Y
AR
zoce huseri inarmati eu arme seumpe Si
cülrind pe minunati cai de soiu. Crainicul

R
cälärià pe ulifele Cernäutilor, vestind în su-

LIB
nete de gourne si duräit de tobe cä a dona
ji se va face juräuäntul täri. Din când în »

caud oprià calul si sirigà eu glas tare: OC

ITY
dû de stire ficcärui locuitor din {inutul Bu-
covinei ci binevoind Märiile Lor impärätesti
si cräiesli, prea buua si imilostiva maicä a RS
noastri Maria Theresia si prea luminatul
VE

impärat si donm losif al H-lca, säû ne it în

NI

prea pulernica Lor parä, ca supusi credin-

ciosi ai Lor, trebuie pentrin aceasta mâne la
LU

orcle 9 dauinexa sä facem jurämânt de

credintä si Ge supluicre stäpânilor {ärii noa-
A

stre. Doaccea ficcare din noi sû gândeascä

TR

si sa se progäteascä pentru jurämântul cel

EN

vajnic".
In dimineata zilei de 12 Oclomvric la cea-
I/C

surile 6 dimincata s'a finut fu locuinta gu-

vernatorului si îu tabärä o liturghic pentru
IAS

credinciosii catolici. Pe la orele 8 pornirä

ostasii si târgovelit la locurile ce aveau sà
U

le ocupe'în decursul serbärii, ar trupele re-

BC

gimentului Thierheim si Durlach, dimpreunä

 20

RY
Nugent, se postar
cu famfara reghneutului

RA
prezintares arimei,
pe piata schelelor. Pentru
convoiului se ho-

LI B
conduccrea Si incheièrca
din regimentul
tri jumätaie de despärfamânt
parte formä o ulifä
Thierhcim, jar cealaltà

ITY
oameni pe ambele
largä de 12 past, câte doi
sala ceamare pânä
parti ale drumului, dela
la magazin. oi huzarii lui RS
Esterliazy Î$t ocu-
areului de trium
parä locurile. Pe balconul
VE
lui Esterhazy dini-
Se aflau postati gornistil
Gornistii. lui
preunä Cu vr'o cadiva tamburi
NI

postarà la intrarea
Hadik cu ali tobogari SC
LU

departc, pe
in magazin. Acolo se aflau—-nu
Si sietnicii sub
un dämb— vornici (primarit)
A

Oräsenii se
conducerea mazilului Palade.
TR

Schmicäcbauer.
asezarä Înaintca locuintei lui
slujbasii dela jude-
EN

La dreapta lor stäteatt

Armenii, si în siarsit
cätorie, apoi breslele,
stcagul
/C

avea.
Jidovii. Fiecare stare si natie
läutari; dJidovil
ei nou gi câte un laref de
SI

|
purtau cele 10 porunci.
IA

si celelaïite
In vremea aceasta SC randuirä
Dositei Herescu, ar-
U

stäri,. anume cpiscopul

cälugäri;
BC

himandriti, egumenii - coilalti

ruplasil si slialhcifil SC a$c-
boicrii, mazilii,
 26

Y
AR
zarä în sala cea mare, la stânga si
la dreapta,
a$Sä CM aveau sä meargä cu conv

R
oiul, Erau
de fatä si trei generali, patru colon

LIB
eli, doi
locotenenti-coloneli Si trei maiori,
cari dupä
ce Sc salutarä în cerdacul sälei, intrar dim-

ITY
preuni cu nobilii cei sträini în
locuinta gu-
vérnalorului,
La 9 ceasuri se deschiser: usile
sedinfa guvernatorului $i În cânt
RS dela re-
ecul tuturor
VE
muzicilor apärù pe prag legat
ul fmpärätese,
Gabriel baron de Spleny,în
NI

mare finutä si
insofit,de 12 Jachei în livre
le Strälucitoare,
LU

cu Cari inträ în sala cea mare,

unde-l asteptau
Stärile. Inaintea lui ‘PäSiau
ofiterii Hanisch
A

Si Dorbat, cari erau mäestri de

TR

ceremonii,
ar Îndärät veneau magnafii cei
sträini. [atä
cä dela portalul de triumf trâmbiftele si to-
EN

bele dädurä un Semnal, care se auzi în tot

ora$ul, pânä departe în vale
I/C

a Prutului, si
convoiul începù sä se miste
încet. In frunte
IAS

cälärià regimentul de cava

lerie Thierheim, a
cärui fanfarä cântà un mars
särbätoresc. Cam
20 de pasi mai în urmä vene
U

au moldovenii
Dämian si Mihalache, ceilalti
BC

doi mäestri de
Cerémonii, jar îÎn mijlocul
lor pPäsià crainicul
 27

RY
Calmuschi, Acestia formau fruntea convo-

RA
iului. Indärätu] lor se intindeà lantul cel lung
al oaspetilor, tot de cäte doi oameni: bo-

LI B
ierinagii $i ruptasii ca cei mai mici in boieric;
dupä acestia urmau mazilü, si în sfârsit bo-

ITY
icrit cei mai mari, imbräcati în antercc si
incinsi cu saluri de mätasä, lofi pärechi
si cu capul. descoperit. La o distanfä mai
micä fuapoia boicrilor mergeau preolii, iaräs
RS
VE
câte doi si fmbräcali în strälucitoare odäjdii,
ca florile de câmp. Dupä dânsii urmau cä-
NI

lugärii si coumenii, mai departe dichiii si

LU

arhimandrifii, iar la urmä bätrânul si slä-

bänogul episcop Dositei. Dupä episcop pä-
A

seau mäestrii de ceremonii Hanisch si Dor-

TR

bat, apoi Baronul de Spleny in haine de

galä, urmat de cei 17 ofiteri, cari au fost
EN

trimigi sä jure pe târgoveli $i pe färani.

/C

Dinapoia ofiterilor mergeau magnatii cei din

Galitia si din Ardeal Un despärtämänt de
SI

oaste încheià convoiul cel lung. Ca sä tie

IA

ordine in multimea cea numeroasä care nu

U

mai väzuse asemenca minute, Se asezarä

BC

soldatii, târgovefii si färanii pe amändouä

pärtile drumului câte doi în sir. Muzicile
 26

RY
Cut, jar stcagurile se plecau ça si îne-

RA
intea fnpäratului si soldatii presintan pe
rând arma la apropierca guvernatorului.

LIB
Magazinul în care avea sä se facü juri-
mântnl erà fncunjurat de o mulfime de lume.
Pe pärefi atàrnan chipurile impäratului si

ITY
hnpärätosei, jar in tuijlocul clädirii, sub un
Minunat baldahin, se ridicà un trou acoperit
RS
cu atlas rosu, pe cure sc asczä Spleny cu
capul acoperit. Dupä ce intrarä si sc rân-
IVE

duirä toti cei invitati, crainicul ridicä toiagul

ca si sc facä Liccre fa multime, iar credin-
UN

ciosul boier Ilic Ferescu luä locul unui lo-

gofät si citi cu glas tare si räspicat mani-
AL

festul impärälesc si jurämântul în limba

moldovencascä, pe care’ asculti poporul in
TR

licere. Dupä aceca tint cpiscopul Dositei o

EN

frumoasà cuväntare cätre multime, indem-

nând-0 la credintä si supuncere cätre casa
I/C

impäräteascä si arätand cât de vajnic C ju-

rämäntul acesta. Incheind €episcopul cuvân-
IAS

larca, trate-säu citi jaräs jurämântul raspicat,

lar poporul repetà ficcare cuvänt, ridicând
U

in sus frei degete dela mâra dreaptä.

Când
BC

isprävi Jogofätul de citit jurämâutul, poporul

 .
«

_
|
BC
U

:
IA

nou
SI

out

|
/C
|

ge
EN
Sn

TR
|
-

ee
en

AL
2)

,
en

U
eme

-
eme

.
NI
mes

:
ns
s

VE
mont
LU È
cs
C0
dr

5
RS
ETC
ITY
3
ss

LIB
=. RA
UCAVvif e
1 A « =
Epi SCODEH ‘ Co Si FESCU * - '
=)

4 In ain tea gu "crna! , i =NS

RY
DB:
i er y.
 30

RY
Strigä de trei ori: ,sä träiascä"! Ostasii re-

RA
gimentului Thierheim dädurä o salvä intreitä,
iar tunurile bubuirä de 36 ori dupä : olaltä,

LIB
anunfànd fumii cä Bucovina a trecut pe
veci in stüpânirea Austriei! Muzicile mili-

ITY
tare $i toate tarafurile de läutari.ale boic-
rilor $i mänästirilor, precum si o meterhanea

mei se clätinarä, RS
lurceascä fncepurä sä cânte, valurile multi-
oräsenii si oastea isi schim-
IVE
barä locurile si pornirä încct spre biserica
SE Treime, formând o indoitä linie pe
UN

ambele pärti ale drumului pe care mergeà

convoiul la sfânta liturghie.
In usa bisericii, il primi pe Spleny epi-
AL

Scopul Dositei, imbräcat in odäjdii si incun-

TR

jurat de preofi, stropindu-l cu aghiasmä si

cädelnifându-l. In bisericä încäpurà numai
EN

Oaspefii cei mai alesi, cäci locul erà de tot

Strämt. In decursul serviciului
I/C

dumnezeesc,
Spleny ingenuchiä sub un frumos baldahin
IAS

pe un scäunas acoperit. cu atlas rosu, La

inceputul sfintei liturghiü impuscä trupa Thier-
heim înaintea bisericii, si 86 de tunuri se
U

descärcarä, jar dupä Hturghie se strânse

BC

toatä boierimea si preofimea pe piata dina-

L]
 RY "#HOUTAODNG [NJUBIUPINSS JNOPI L S 9109 UI ‘NPUI9T UID OUIHDIL ‘JS VOIIOSIY
RA
LIB
ITY
RS UE
+
LT
1emeve
es A
VE
NI U
AL
31

TR ,
Je.
.. . .
à
|
.
EN .

eo
.*
A

,
.

un
&

ce+
.{
: de
tan

ta
Àa
…

[e.
.
,
o ,

‘
.

. .
«
‘
.
Dong
Le;
v.
at /C 7
.
SJ ‘
F7?
L
:
.

Lt
LL.

:
=,
4
Fra
sr.
1
}

RISS
j,

.., -
US

”
SI .

n°
Lo :
.
,
.
‘
,
one
ve
foia a
{: {
Lors
Les
2:
“ Li IA .
.
7.Ê
- “
|
.
.
U
Lones
FRS
2.4
4 .
Lo
7 U
"
un

se
7. 12
+
3
rt
RUE

à
rot
ct
tu

Lo
|
.
-
|
: BC
 32

RY
intea sälei celci mari, ca sä-l salute pe Spleny

RA
si sä i se ploconeascä. Tot pe piafä se aflà

LIB
Si © masä cu douä lumänäri de ccarä, cer-
ncalà rosie si hârtii pe care erà scris jurä-
mântul. Spleny luä din mâna celor 17 ofi-

ITY
jeri listele cu jurämäntul, si chemä pe cei
mai alesi dintre boiïcri si preofi ca sà-l iscä-
Icascä. Si ceilal{i RS
furä chemati în Cancelaria
järi pentru acest scop. Pe când se petre-
IVE

ccau acestea, muzica Si oastca se întourseràä

inapoi în tabärä.
UN

Vestea despre omagiu a fost räspânditä

in toatä fara si deaceca au venit o mulfime
AL

marc de oameni la Cernäuti. Pentru indestu-

larca acestor
TR

suflete, s'au aruncat de pe

balconul arcului de triumf bani noui gali-
EN

tieni de câte 15 creitari in sumä de 760

coroane, iar ca sä nu se iste- scandaluri,
I/C

furä depärtati Jidovii cei lacomi. Dupä arun-

carea banilor, fncept sä cânte muzica si sä
IAS

se impartä poporului vin si mâncare. Pe

dämbul pe care se aflà magazinul, se înälfau
U

patru schele, eu câte 4 stâlpi ascufifi, Impo-

BC

dobifi cu cordele, iar deasupra pe schele

crau cele douä antale mari de câte 150 vedre
 99

RY
vin moldovencese, cärora lis'a dat cep. Curgeà

RA
vinul ca dintr'un isvor, jar lumea îl luà cu
cofele, cu canele, eu ulcelele si eu pumnii.

LIB
Tot în vremea asta se impärfi de starostele
mäcelarilor Valentin Marsal si de calfele

ITY
sale pe celelalte douä schele 40 de oi fripte,
oâste, rate, gobài si 1500 franzele, pe cari

RS
le aruncau doi aruncätori, ,färä sä se în-
tâmple vr'o primejdie“, dupä cum povesteste
VE
raportul. Nu departe de cele patru schele
se aflau trei copaci de câte à pânä la 7
NI

stânjeni fnälfime, cojiji de scoarfä $i unsi

U

cu uleiu, In vârful lor fluturau panglici de

AL

mätasà, näframe în ale cäror colfuri crau

legati bani, brâie moldovenesti, ete. Cu toate
TR

ci unele incercäri n'au reusit, totus cei mai

EN

sprinteni din färani gi munteni au isbutit

sä ia jos toate lucrurile deacolo. Erà mare
/C

râsulsi hazul mulfimei de cei ce cädeau.

Muzica cântà, poporul mâncà si beà, jucà
SI

sau se acäfärà pe copaci, În vreme ce sträinii,

IA

boierii din farä si clericii bäâteau din palme

U

si incurajau pe ,mojici“ ca sä-$i arate iscu-

BC

sinta. |
Pe la 21}, dupä amiazäzi räsunarä trom-
Steaua No. 26. ne
 34

Y
pelcle si duräirä tobele de

AR
pe balconul ar-
cului de triumf, dând de
Stire boicrilor cä

R
Si pentru dânsii e masa gala. La guverna-

LIB
torul fmpärätese oSpälau
boicrii :cei mari,
Clericii $i sträinii cei alesi,
la un loc 10 mes.
In magazia cou nouä, de

ITY
care se tincau cele
8 bucätärii, se a$ezarä, pentrupen- mazili si
Mu preofii de rând,.17 mese,
UMA cu bucate de post. RS
dintre care una
Pentru ficcare 2
NCSe SCrvià un stoluic dimpreunä
VE
eu G ser-
vilori $i slcrgätoare, Numärul
oaspetilor alesi
NI

ajungcà la 800. Mâncare

bunä erà din bel-
SUS, vinuri moldovenesti
LU

si unguresli dupä
pofla inimei, jar muzica
räsunà În amân-
douä salele, invesclind
A

cu deasila inimile.….….
Când s'a toastat îu onoarea
TR

familiei nmpä-
rälesti, trâmbitarà goarnele
de trei ori de pe
EN

balcon, se dädur: Salve de

sincte si se des-
cârcarä tunurile de 36 de
ori. Oustea se în-
I/C

(oarse apoi cântând în tabärä.

Dupä masä
inccpurä boierii moldoven:
in chiote vescle
IAS

sä Joace pe Piafä într'un

mare ccre bätrâne
St frumoase jocuri moldovencsti,
cum: nu mai
väazuscrä sträinii prin tärile
U

lor.….
BC

Pentrucä POporul nu $tià

scrie si ceti, nu
 RY
s'au fäcut inscriplii, ei s'au zugrävit pe firme

RA
si pe cele 4 schele tablouri ca sä se priccapä
fiecare. S'au ales astfel de simboale, cari tàl-

LIB
mäceau poporului binele ce-l va aveä sub
stäpânirea cea nouä. |

ITY
Prima icoanä reprezi ntà urmälto arcle: La
. poarta unci mânästiri $cde un cälugär pe

RS
scaun inconjurat de bäcli si bäctani, pe cari
ti invatä a scric si a celi. Accastä icoanä
VE
simbolizà cresterca poporului prin $coalä.
Educatia copilelor erà arätalä în josul icoa-
NI

nei printr'o fuväfätoare care le deprinde sä

LU

brodeze si sä desemnezc. |
A doua înfätisà lucrarea pämântului. De
A

dupä un deal räsare soarele. lutro holdä

TR

de secarä se väd secerätori harnici si cosasi

ce-si ascut coasele, taie Secara, adunä, leagä
EN

snopii si fac cläi. Mai jos se zäresc pluguri

cu boi si färani ce grapä.
/C

Pe a treia se vedeau vaci si cai. Jos O0

SI

stânä bine adäpostitä.

IA

‘ Pe a patra erau zugrävite breslele si mes.

tesugul. Rotarii ciocänesc la roalc, foiul suflä
U

si covalii lovesc cu barostil ficrul rosu pus

BC

pe iläu, Jos se desluseste o fabricäde sticl:-

 Y
AR
À cincea inchipuie negoful, prin.marinari
ce conduc corabia pe un râu, fiind incärcatà

R
de saci si de pachete; pe drum frece un

LIB
chervan tras de sase boi si plin cu marfiä,
In josul tabloului se vede un negutätor la

ITY
tejghea vorbind cu musterii,
Tabloul al saselea e al unci gospodärii

RS
trainice, cu grajd, surä si cu puïcuri pentru
fân $i altä pâne. Gospodarul tocmeste cärufa,
VE
lar gospodina asvârle gräunfe la galite, în
vreme ce douà copile torc din furcä. Jos —
NI

ceva ciudat si de bunä samä neînteles de

LU

POpor — se vedeau jucätori de sah si o popi-

cärie | | |
A

À saptea icoanä infätisà scene din viata

TR

boierilor: în fund, pe un fânat, se ridicä o

casä boiereascä, jar în grädina cu flori se
EN

primblä boieri si cucoane moldovene, în urma

cärora päsesc douà slugi. In josul icoanei c
I/C

chipul unui vizitiu care duce pe stäpânii säi

IAS

intr'o'butcä trasä de sease cai….

: Seara pe la 6 ceasuri, când se ingânà ziua
cu noaptea, incepurä sà licäreascä cele din-
U

ti lampe si sä räsune goarnele de pe foisor:

BC

fanfara regimentului Nugent cântà un mars,

 37

RY
unde ardeau focurile, se
iar afarä,in tabärä,

RA
desluseau sunctele inäbusite alc metcrhanc-
lei. Vinul curgeä în belsug, iar poporului

LIB
i-se impärfi din nou carnc friptä Si pane.
Areul de triumf, cele douà inträri din fafä,

ITY
copacii pentru acäärat si indoita ingrädire
a pic{ei de serbarc sträluceau în lumina or-
bitoare a 5000 de lampe, iar la locuinfa lui
RS
Spleny ardeau 80 de felinare de tinichea,
VE
väpsite eu ro$ si alb, $i toatä strada princi-
palä, fucepänd dela arcul de triumf si pânä
NI

la cele 4 schele, erà luminatä cu 60 de feli-

LU

nare si masalale.
Cernäutul crà impodobit särbätoreste. na-
A

intea caselor se ridicau arcuri, jar: deasupra

TR

usilor atârnau frunzare Si ghirlande de flori,

pajuri duble sau inscripfia: ,Träiascä Maria
EN

Thercsia si losif al I-lea. ci

Ceva mai târziu incepu sä curgä lumea
/C

spre podurile eu mâncarc si cu bäuturä, cäci

SI

aici se aprinsese un foc de artificii pentru

IA

desfätarea multimei bete de bucurie, de cân-'

tece si de vin.
U

Nici jocul n'a lipsit in sara aceca : in locu-

BC

infa guvernatorului fmpärätesc crà bal pentru

 38

RY
ragnafii poloni si ardeleni, Boierii moldo-

RA
veni, despärfiti de Subfiratecii. sträini,
jucau
Jocuri de-ale lor în sala cea mare, unde
pu-

LIB
teau sä-$si facä cheful dupä obicciul färii,
sä-
rind $i chiuind in voie. Mazilii si ruptasii

ITY
petreceau în magazinul
cel nou, jar prosti-.
.mea afarä, pe când jidovii se ’nvârteau
si ei
RS
intro colibä de crengi fäcutä anume pentru
dângii. Abià aici lis'au impärtit si lor bani.
IVE
Veselia cuprinsese toatä lumea, încât nici
hofii nu s’au atins de averc sträinä, de
oa-
UN

rece si ei erau amefifi de-abinele. Sus pe

deal, în tabärä, ardeau focuri, trâmbitau goarne
Sau cântau muzici, iar jos în oräsel se plimbà
AL

mulfimea pe ulite eu tarafuri de läutari

de
TR

la casä la casä. Pe la miezul noptii se potoli

totul: luminile si masalalele se stinserä, nu-
EN

mai felinarele mai ardeau în noapte. Rar

unde mai auzeai välmäsagul multimei, cäci
I/C

poporul se culcase prin birturi si. conace,

pe drumuri
IAS

sau în casele tärgovetilor cernäu-

feni. Numai zingänitul armelor se mai des-
lusià pe ulife, cäci Sträjile si patrulele um-
U

blau necontenit iîncolo si încoacc; caii ne-

BC

chezau-câte odatä, lovind pämäntul cu co-

 39

RY
pila, si câte un cetäfean mai chefliu strigà din

RA
când în câud ,,sà träiascä fmpäratul si îm-
päräteasa !°.. | |

LIB
À doua zi (in 13 Octomvrie) primi si
oastea— 1697 de oameni la numär— carne,.

ITY
vin si pâne. Soldafii n'au pulut sä se ve-
seleascä în ziua trecutä, cäci au stat sub

RS
arme, fntr'acecas zi au predat mazilii gu-
vernatorului o scrisoare de muljämire si su-
VE
puuere cätre casa impäräteascä, jar la 14
Octomvrie se goli tot orasul de oaste si de
NI

numerosii säi oaspefi.

U

Astfel s'au vesclit Bucovinenii si sträinii

AL

acum o sutä treizeci si patru de ani, costâänd

acel urias praznic la mormäntul färii 20.312
TR

cor. si 20 baui.
Se povesteste. însä cä la Putna, in vechiul
EN

läcas de odihnä al Marclui Slefan Vodä, s'au

Octomvrie
/C

arätat semne în noaptea de 12

1777, schimbându-se la fafä, de intristare;
SI

chipul Vocvodului, cäci nefireascä a fost

IA

acea alipire a Bucovinci la fmpärälia Austrieï.

la miezul nopti, Buga, clopotul cel mare,
U

a inceput sä sune de sine, intâiu incet, apoi.

BC

tot mai tare si mai farce. | |

 "(HIAX 25S ul) euiñd CIISELEEU
RY ne PTT re Lots
RA Les PRES
… res
$
LIB
ITY
RS
IVE
ne. eee
+ mme

UN
40 us one:

AL
nee

TR
EN
I/C
IAS
U
BC
 41
memes man ue vu me

RY
,Cälugärii trezifi din somn se uitarä în

RA
ograda mänästirii. In fioroasa täcere, in su-
netul clopotului, ce cresteà treptat, biserica

LIB
se luminà de sinc inäuntru de o luminä
stranie si ne mai väzutä. Cälugärii coborirä
intrun sir treptele chililor, unul deschise

ITY
usa bisericii.…. În acea clipä clopotul täcü,
si în biscricä erà întuneric des. Candelele
RS
pe mormäntul lui Vodä se stinscrä, desi
VE
avusese untdelemn indestul.'
À doua zi Vocvodul Moldovei erà atät de
NI

mohorît si de stâns, incât pentru päsirarea

U

memoriei Jui, un cälugär ce nu stià zugrävi,

a fäcut copia, ce existä astäzi.
AL

»Aprinde-se-vor candelele pe mormânt ?

TR

Luinina-se-va vechiul portret ?"1,

EN
/C
SI
IA
U
BC

PE

1) Mihail Eminescu, Nuvele, lasi, pp. 156-7.

 RY
RA
LIB
IL.

ITY
Aducerea moastelor S£. Joan cl Nou dela
RS
| Zolkiew la Suceava
IVE
(1783)
Amintirea atâtor bärbaji inscmnati
UN

ai nea-
mului nostru $i atâtea întâmpläri
vajnice din
trecutul Românilor sunt lcgate de
istoria.
AL

moastelor acestui sfânt, care cste

patronul
ocrotitor al Bucovinei, incât trebuie
TR

numai-
decât povestit în istoria acestei färi mäcar
modul cum s'au adus aceste moas
EN

te din
Galitia înapoi în Bucovina, ocupatä
abià de
I/C

câfiva ani de cätre impäräfia Austriei.

Moastele sfântului [oan cel Nou, care
s’a
IAS

näscut în Asia micä în orasul Trap

ezunt si
a Suferit chinuri de mucenic pentru
credinta
U

lui cea tare în Cetatca-Albä, au fost aduse

din acest oras
BC

la Suceava de cätre evlavio-

 - 43

RY
sul domn al Moldovei Alexandru cel Bun

RA
cu mare alaiu,în 1402, si asezate în biserica
Mitropoliei, unde au stat multä vreme, pânä

LIB
ce, dupä strämutarea scaunului domnesc din
Suceava la Ilasi, în 1564, au fost duse si

ITY
ele îÎn noua resedintä.
Dar la anul 1686, când s'a coborîit în

RS
Moldova din pämäntul Tärii lesesti (Polonia)
trufaçul craiu loan Sobieschi cu toate ostile
VE
sale de s’a räsboit cu Cantemir-Vodä, pus-
tiind toatä fara si arzând târgul lJasilor, fu-
NI

git-a atunci din lasi, impreunä cu Craiul, si

U

Mitropolitul Dosoftei, de frica Turcilor si Tä-

tarilor unifi cu oastea lui Cantemir, luând
AL

cu sine moastcele impreunä cu toate odoarele

TR

si hrisoavele Mitropoliei si ale Sfântului,

osezându-le mai fntâiu în orasul galitian
EN

Striji*), iar mai pe urmä în Zolkiew, unde

au rämas pânä la anul 1783. |
/C

Nu -multä vreme dupä ocuparea Bucovinci

SI

de cätre Austria, si-a ridicat poporul româ-.

IA

nesc glasul, în frunte cu episcopul Dositei

Ferescu si cu generalul Enzenberg, cârmui-
U

0
BC

es

*) In limba polonä se citeste j, ca à

 44

RY
torul färii Bucovinei pe vremea ceca, si au

RA
cerut- inapoi moastcle $i odoarele cele de
pref— dupä cum'se si cädeà; dar cälu-

LIB
gärii basiliani din Zolkiew, päzitorii raclei
Sfântului, fmpreunä cu cpiscopul gr. cat.

ITY
Biclanski, care aveà pe partea sa si cârmui-
rea din Galijia, s'au fmpotrivit din räsputeri

RS
cercrei drepte a Bucovinenilor, si abià dupä
multe certe între amândouä färile, a hotärît
IVE
Consiliul de räzboin al Curfii fmpäürätesti
din Vicna, mai îutâiu îÎu toamna anului 1781,
UN

jar mai târziu odatä pentru lotdeauna în 15

Aprilie 1783, ca sfintele moaste 54 se dea
jaräs Bucovinenilor.
AL

Dupä hotärfrea Curtii din Viena, cu vr'o

TR

trei luni mai târziu, a mers, în anul dela

mântuirea lumii 1784 în 15 si 16 ale lunii
EN

. lui funie, losif al Îl-lea, impäratul Austriei, pe

la margincea Cordonului (Bucovinei), — poate
I/C

ca sä vadä hotarul, poate ca sû cunoascä

fara cea nouä alipitä fmpäräliei sale, — si a
IAS

venitsi prin satul ce se numeste Bosanci

si de acolo mergând si la Suceava, cä nu
U

este departe acel sat de târgul Sucevei, a

BC

ntrat în biserica fostei Mitropolii, si privind

 RY
RA
LE 5 in ape

LIB
(1402).
et Se
ITY .

Aducerea moastelor Sf. Joan cel Nou la Suceava

RS
VE
U NI
AL

;37 ser
TR

pe

sotieg ee gæmistore
Lo tres ce
At rt
vyfieté Ra Pptp Pa
EN

sep

ANS ar. AY
/C

o Le mms ea
et 2

re" LS
ÉnE
embnts
—
% Le 2 ot :
FH nesva
SI

nes Hp
L': ..
e
meute 1 _ ct
\ A
à ares mer peer o il
mures petes or

.
* +
IA

t
PES

«
x
t.

d
LE
ui
U
BC
 v

46

RY
in toate pärlile, väzù între altele si locul
in care fuseserä asezate mai înainte moas-

RA
tele Sfântului loan cel Nou, si l’a intrebat

LIB
pe cpiscopul Rädäulilor, Kir Dositei Herescu :
, Ce loc este acolo ?“* Episcopul i-a räspuns,
zicänd : ,Acolo au fost asczate moastele

ITY
Sfântului Ioan cel Nou“. Impäratul, care stià
de cererea Bucovincuilor si hotärîrea Con-

punse:
RS
sifului de räsboiu al Curdii din Viena, räs-
,faräs acolo, aducându-se, se vor
VE
asezà"
NI

Episcopul 1 chiami la sine pe ieromona-

hul losaf, procgumen al mânästirii Putna,
LU

in care-i fnmormäntat Stefan cel Mare, voc-

vodul Moldovei; si-i porunei sä se gäteascà
RA

a merge la cetatea Zolkiew pentru aducerea

sfintelor
T

moaste.
EN

Pärintele ieromonah losaf se pregäti re-

pede de cale si porni cätre Tara Jeseascä
/C

_(Galifia) spre cctatea Liovului, ‘si intro Du-

minecä, în 30 zile (st. n.) ale lunii lui lunie,
SI

ajunse acolo, find si Melctic

IA

arhimandritul
mai Înainte trimes pentru aceastä pricinä.
U

Im cetatca Liovului se aflà pentru putinä

BC

vreme si impäratul losif al [I lea, care pc-

 47

RY
runci ca douà regimente de ostasi sû meargä

RA
de eu bunä vreme la cetatea Zolkiew, în
care se aflau sfintele moasice, inir'o mänäs-

LIB
tire a cälugärilor basiliani, pentru ca sä nu
se facä vre-o tulburare în norod.
Acea mânästire erà drept-märitoare;, adicä

TY
de legea noasträ, pe vremcea când s'au fu-

SI
rat sfintelc moaste în anul 1686.
Deci pornindu-se trimisii si ajungând in-
R
VE
ro mahala a unei biserici asemenca basilie-
neascà dela marginea cetälii Zolkiew, au
NI

aflat toatä celatca fnconjuratä de sträjile

celor douä regimentc, cart :sträji eran atâl
LU

de sus asezate, fncât se puteau vedeà una

RA

pe alta. Si erà dalä poruucàä fimpäräteascä

sä stceie tot norodul închis prin case, iar
T

care va iesi afarïi, sà fie fmpusvat de’sträji.

EN

Zäbovind numifii trimisi la locul aceia

pâuä la miezul noptii, Hi s'a poruncit apoi
/C

sä porneascä cu butca cca gätitä anume spre

SI

luarea raclei Sfântului. Si asàla miezul nop-

{ii au purces cu butca prin fuluneric, Färà
IA

de nici. o luminä, petrecufi numai de un

U

Grec care-i cäläuzià. Ajungänd cu tofii la

BC

intâia strajä, cea nem{cascä, si inconjurân-

 48

RY
du-i straja, a vorbit acel Grec, care crà po-

RA
väfuitorul pärintilor cu mai marcle :sträjii,
si îndatä i-a slobozit straja. De acolo mer-

LIB
gând înainte si trecând prin alte sträji, cari
nu le-au spus nimic, au intrat pe poarta

ITY
cetäfii, si mergând cätre biserica în care se
aflau sfintele moaste, au dat peste altä strajä,
care fntrebându-i ce cautä, j-a räspuns cà
RS
au venit sä-l ice pe Sfântul loau. Si i-a în-
VE
trebat mai marele sträjii: ,Dar puteti sä-l
luafi ?" Ei j-au räspuns: ,Putem, cä avem
NI

poruncä impäräteascä“.
LU

Deci indatä i-a läsat, si mergând ei prin-

tro boltä la o usä, au aflat acolo douä ca-
RA

tane (soldati) cu pustile în spate, cari i-au

oprit putin, pânä s'a dus unul dintr'insii
T

unde erà arhimandritul basilianilor sub pazä

EN

impreunä cu toli ai säi sii-a dat de stire.

Si färä zübavä au venit doi basiliani eu douà
/C

fäclii de cearä aprinse si îndatä au intrat

SI

_În bisericä, unde au aflat pe un comisar

impärätesc cu vre-o treizeci de ofiteri ständ
IA

imprejurul Sfântului, toti cu capetele desco-

U

perite. Comisarul si ofiterii se deterä în lä-

BC

turi dinaintea cälugärilor ce se apropiau de

 49
anneau mere name eme ve me ee

RY
racla Sfântului, care slujià jn loc de pristol,
de fäceau basilianii liturghia pe dânsul. Pe

RA
raclä se aflau cinsprezece sfesuice cu fäclii,
jar la picioare ardcà o candelä mare de ar-

LIB
gint, si luând cälugärii toate sfesnicele de
pe raclä, au cerut cheia raclei si descuind-0,

TY
au ridicat capacul, pe care atârnau pe din-
näuntru câteva lucruri de argint: inimi,

SI
ochi, picioare, mâini gi alte-lucruri de pret,
pe care le jertfiscrä cei ce au avut boale siR
VE
vätämäturi la aceste pärti ale trupului lor si
s'au vindecat mai pe urmä cu rugäciunile
NI

Sfâäntului Joan. Mai erà incä în raclä $i un

LU

blid de argint, pe care se aflà scris cu slove

de aur: ,Vasile Voevod, Domn al färii
RA

Moldovei“. Jar banii cari s'au aflat în acel

blid s'au dat cälugärilor basiliani. Si fäcäu-
T

du-se catastih de toate argintäriile câte s’au

EN

aflat în raclä, au incuiat-o iaräs cu incuic-

/C

toarca ci. Numeroasele hrisoave domuesti

insä, uricele de danii si intäririle, cari crau
SI

proprictatea vechii Mitropolii $i se aîflau pe

IA

atunci în arhiva principilor Radziwill, sunt

pierdute pânä în ziua de astäzi, afarä de
U
BC

patru scrisori traduse în nemfeste.

4
Steaua No. 26.
 90
Re en

RY
Ridicändu-se racla de câtre patru Greci
papistasi, cari merserä cu pärintit cei trimisi

RA
din Bucovina, unul din cälugärii basiliani a
oprit racla, si atunci un comisar impè

LIB
rätesc
l'a intrebat de pricina opririi: , Alta
nu este
nimic, domnule, färä numai ccrem sinel

ITY
(revers) dela comisarii Moldovei*),
-ca nu
Cumva dupä vremi sä ni se mai Ceard vre-0-

RS
datä sfintele moaste“. Deci Socolind comi-
Sarii cä cste cu cale cercrca Jui, au fäcut
VE
sinetul, si iscälindu-se fntr'insul Melct
ie ar-
himandritul si proigumenul losaf,
si pu-
NI

nându-si pecctiile lor, i-au dat basilianul

ui
LU

sinetul cerut. Si indatä au ridicat sfint

elc
moa$le $i au icsit din bisericä, punând
racla
RA

in butca cea gätitä spre aceastä slujb

ä, si
venind là poarta cetäfii, unde asteptau
cei
T

treizcci de husari cäläri, i-au aflat tot

dupä
EN

cum i-au fost läsat. [esind pe poarl

ä cu
tofii, indatä au inconjurat husarit
/C

butca :
cincisprezece de-oparte si cincisprezece de
SI

alta, si s’au pornit impreunä cu cei ce duceau

IA

moastele, si mergând pânä la un han,

care
crà aproape de Liov cale ca de jumätate
U

de
BC

#) Bucovinci.
 51

RY
ceas, i-ait intâmpinatun trimis dela comanda :

RA
gencralä din Galijia, eu poruncä ca acci
treizeci de husari sä se fntoarcä fnapoi, iar

LIB
pärinfii cälugäri cu sfintele moaste mergând
singuri, au intrat în cetatca Liovului. Toc-
mai atunci iesià pe altä poartä fmpäratul

TY
losif al Il-lea ea sä meargä la orasul Brody.

SI
Arhimanudritul Melelie cu proigumenul lo-
R
saf au mers la Comanda gencralä anun-
VE
fâänd cä au sosit cu sfintele moaste, si atunci
Hi s'a dat incuviintare sä rämâie pânä a doua
NI

zi, când au plecat mai departe. Butca cu

LU

racla Sfântului mergeà inainte, iar în careta

din urmä cälätoriau cei doi pärinti, si tre-
RA

când printr'o adäncäturä a Liovului, au iesit

din oras, färä sä-i cunoascä nimeni, si au
T

ajuns pânä la un târg ce se chiamä Flu-

EN

maci, unde-i intâmpinä o postä trimisä dela

Dosoftei episcopul Rädäufilor, ca sä cerce-
/C

teze unde se aflä trimisii, si ori de s'au luat

SI

sfintele moaste. Räspunzändu-i-se la toate

IA

intrebärile, s'a intors posta fnapoi.

À doua roapte au ajuns la alt târgusor
U

mai pufin îinsemnat, unde auîntälnit pe se-

BC

cretarul Mihalache, venind iaräs în postàä

 92

RY
trimis fiind de cpiscop. Apoi s’a fäcut rân-

RA
duialä de li s’au dat câte sapte husari, si
purcezänd în ziua accca mai depate, au so-

LIB
Sit pânä aproape de hotarul ce desparte
Tara legcascä (Galifia) de Bucovina, O mul-
time nenumäratä de ‘popor urmà îndärätul

ITY
butcei cu racla Sfântului, incât pentru fine-
rea
RS
bunci rândueli a trebuit sä li se mai
deie pärinfilor cälugäri încä sapte husari din
VE
Sniatin. Lângä pârâul Colacin, care desparte
Bucovina de Galitia, au aflat nenumärate
NI

corturi intinse pe ses, în cari se adäposteau

LU

boieri, târgoveli, tärani, cälugäri si preoli ce

asteplau Împreunä cu cpiscopul Dositei so-
_sirea moastelor, De astä parte, în Bucovina,
RA

ingä satul Oräseni,se mai aflau si 153 de

T

OStasi cäläri $i pedestri sub comanda cäpi-

EN

tanului Syll, cari petrecurä 5 zile în tabärä,

astecplând sosirea cälugärilor cu Sfântul.
/C

Voind sätreacä pärintii cu racla peste ho-

SI

tar, 1-a oprit episcopul Dositei, zicându-le sä

a$tepte pânä ce va sosi si gencralul Enzen-
IA

berg, cärmuitorul Bucovinci. Acesta veni

U

indatä, inconjurat de ostasi cäläri, si trecând

BC

preofii racla peste hotar, s'au slobozit în

 RY
semn de buceurie si în cinstea Sfântului ca

RA
la 60 de tunuri.
Racla fu fnconjuratä acuma de toalä os-

LIB
tisimea si de cei 204 de preolfi, cari cäntau
cantäri biscricesti, jar îu rästimpuri $C au-
giau trâmbitärile gornistilor Si duräirile to-

TY
bosarilor tot drumul pânä la Cernäuti, uude

SI
ajunserä în 10 Julie, în ajunul Sûn-Pietrului.
Toti cernäufenii $i oasica le iesirä inainte
R
lobozind multe tunuri din dealul Cernäuli-
VE
lor. Si mergând prin târg, au asezat moas-
NI

tele în biserica SF, Treïñmi, ziditä de marcle

medelnicer lie Hereseu, fratele episcopului.
LU

far în 25 Septemvrie au fost puse in lo-

biserica Mi-
RA

cul lor de mai inainte, adicä în

tropoliei din Suceava, unde sta pâuä în
T

riua de astäzi, de cälätoresc de dou oripe

EN

an peregrini din toatä Bucovina, din Galifia,

din Ardeal si din Romänia, ca si sc inchine
/C

acestor moaste fäcätoarc de minuni.

SI
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
ITY
IT.

RS
De prin anli 1848 si 1849.
VE
.. Nu-i mult de atunci: vor
fi vr'o sase-
NI

zeci de ani si mai bine. Si acun

i mai afli bà-
lrâni de accia cari au väzut cu
LU

ochii lor acele

vremuri de groà CuMmpänä
prin care a trecut
mult fncercata noastri farä,
RA

Dar tincrii — oa-

Ineni noi pe accst pämânt
vechiu — nici nu
viseazä de suferinfele Strämosilor nost
T

ri, cäci
EN

prea u$oarä li se pare Viafa

si prea sunt multe
ale ci momele.
.
/C

. Érû pe vremea când nu se incu

ibaserä atâtca
mode, nici säräcic Stra$nicä; când
SI

täranul, desi
iobag, nu luà calca greà à pribegiei
IA

spre Ame-
rica. Pe atunci deputafii bucovine
ni din sfatul
U

impärätese din Viena erau cei mai

multi fä-
BC

rani, Ca de pildä: Vasile Morgos

din Cot-
 99

RY
mani, Miron Ciupercovici din finutul Humo-
rului, Vasile Cârste din Boian, George Times

RA
de pe lângä Cernäuti si Mihai Bodnar din

LIB
TY
R SI
VE
NI
LU
T RA
EN
/C
SI
IA

MIHAI BODNAR
Fost deputat in camera imperiali La anul 1818 $i 1849.
U

{inutul Rädutilor. Nu erau tobà de carte, cäci

BC

invätaserä buchile dela dascälii ambulanti, cari

 96

RY
pribegiau pe la räzesi, pe la popi sipe la
bo-
icri, din casä în casä, dar totus au lucrat

RA
pentru despärtirea Bucovinei din impreunarca
necuratä cu Galitia, au cerut slobozenia tipa-

LIB
rului si au desrädicat boicrescul, iar în sfatul
impärätesc dela Kremsier au vorbit cu atâta

ITY
dragoste si cäldurä despre durerile färänimii
mpilate, fncât toate gazcetcle ncmf{esti si ,Bu-

RS
covina" frafilor Hurmuzachi scricau cà , de-
putafit färani din Bucovina isi cunosc chic-
VE
marea“,
Nici postä indemânoasä ca acum nu SC
NI

Ppo-
menià, dar nici drumuri de fier, carc sä
aducä
LU

Sträini în fara noasträ; dacä aveai de trimes

vesti grabnice la prietenii din farä sau la cei
RA

din Moldova si din Ardeal, le trimeteai prin

curieri sau stafcte, Acestea erau niste cärute
T

cu douä rofi înalte, trase de cai lufi Si pie-

EN

trosi, cari fincau lungä vreme la drum.

In
/C

cärufä, deasupra läzii cu rävage, scdeà

curierul,
pe picplul cäruia atärnà arci$ O goarnä cu ca-
SI

nafi $i cu gäitanc negre-galbene, care sunt

co-
IA

lorile impärätii. Aläturi de curier, ghemuit

intr'un colf, îi tinea toväräsie un soldat inar-
U

mat pânä'n dinfi, care crà pus spre paza scri-

BC
 07

RY
sorilor $i a banilor, cäci erà marc primejdic

RA
sa treci pe acele vremi prin codrii $i zävoaie
pustii. Caii porneau la goanä pe drumul de

LIB
farä plin de härtopi, jar curierul suflà în
goarnä, Ca Sd SC fereascä oamenii, si cu loatc

TY
aceste sc'ntâmpla sä fie zdrobifi cälälorit ec
nu se dädeau repede în läturi.

SI
Cale de o postä, adecä atât cât putcà alergà
R
o stafetä pânä sû oboseascä cail, Se aflà o
VE
statie. La statia posici er han pentru càlà-
NI

tori, grajduri pentru cai proaspel{i si locuiufa

postasului. Aici dehämau curicrii caii cei vlä-
LU

guifi si luau alfi oläcari, finpärfiau si luau

scrisori si fmbucau ceva pentru drumul cel
RA

lung, In Suceava crà postärifà Popovicioaia,

o väduvä bogatä si frumoausä, care aveä postä
T

jängä biserica unitä, douà hauuri aläturea Si

EN

grajduri pentru vr'o treizcci de cai, frumosi

/C

si grasgi cum € linul.

Birjari cu träsuri arcuite nu sc aflau in
SI

Suceava, tot asà în toatä fara Cordonului

IA

(Bucovinei). De plecai undevà la drum pe

vremie lungä, näimiai un Jidov präpädit—
U
BC

cäci ei singuri crau cäräu$i — Cu O haraba

hârbuitä, trasä de doi cai slabi, prin caritreceà
 08

RY
RA
vântul, si acoperitä cu o covergä veché, alu-
matä. În coul harabalei puneai fân san paie,

LIB
ca sä nu te scuture asà de tare ,rädvanul",
te rugai lui, Dumnezeu sù vii fnapoi cu cio-
lanele fntregi si haide bäicte, cäci bun e

ITY
Domnul si mester e dracul
Dar sä fi avut graba cea mai mare, tre-
RS
buiai sä te supui toanclor cäräusuluitäu, cäci
indatä ce fnserà si-l prindea sabäsul pe cale,
VE
Sä-} Fi täiat pe jupân si nu se miscà din loc.
NI

Dumnealui se oprià într'un sat sau la vr'un

LU

han jidovesc din camp, îsi fâccà rugäciunile

de searà si apoi se culcà; jar fie nu-fi rä-
mâneà alta, decât sàû înjuri fofi patriarhii si
RA

bätrânii poporului lui Israel, fncepând cu

T

Avram si sfârsind cu rabinul dela Sadagura,

EN

Orasul Suceava nu erà asà ticsit de Jidovi

ca acuma, cäci pânà la anul 1848 n’aveau
/C

drepturi ca ccilalfi supusi ai fmpäräliei. Ei

SI

locuiau separati de ceilalfi târgoveli, în car-

IA

tierul lor numit ,Ghetto“, unde misunau ca

viermii. La särbätori bärbafii fmbräcau caf-
U

tance lungi, iarmurcä de mätasä si pälärie de

BC

catifea, iar în picioare pantaloni strâmii pânä

la genunchi si colfuni albi. Fetelè purtau
 09

RY
cordele cusute cu fir de aur si de argint, ca-

RA
faveicä cu blanä, jar pe cap, dela tâmple’n
sus, aveau niste coarne de argint groase de

LIB
un deget si lungi de o $chioapä; grosimea
si lungimea Jor atârnä dela avulia celei ce

TY
le purtà. Astfel fmbräcali icsian în sabäs sau
in alte zile de särbätori la primblare pe stradä.

SI
Semnelepânä uude aveau dreptul sä se plimbe,
crau niste särme de-acurmezisul sträzit, ca la R
VE
stälpii de telegraf, Si acuma se mai väd in
Suceava seimnele acele, si anume pe ulitele
NI

ce duc spre satul Bosanci, spre mahalaua Âre-

LU

nilor, Spre mânästirea armencascä Zamca si

spre gara Hceani.
RA

In partea târgului despre asfinfit si miezul

noplii era cartierul Armenilor pacinici, cari
T

aveau casa cu cerdac dinainte si fete oachese

EN

si frumoase; ei erau negustori chiaburi si is-

teti, mai ales bäcani, eu prävälii în vatra târ-
/C

cului. Unii tineau si hanuri, precum si cofe-

SI

tärii intocmite dupä gustul vremilor acele,

IA

unde vindeau inghetatä, serbeturi si pläcinte

lurcesti, rahat, alvifä, dulceatä si alte bunä-
U

ji, Fi singuri mai pästraserä vechiul port

BC

al islicelor, mari cât o hanifä, de aveau ce

 60

RY
face haz târgovejii romäni; se imbräcau cu

RA
giubea si cu antereu si se fncälfau cu tàrlici,
jar Armeucele mai fincau în modä neîndä-

LIB
mânosul crinolin ce'nfoià rochia ca o turlä
de bisericä. Päcat cä accastä nafie de oameni,

ITY
‘cu care se’nvoiau Romänii atât de bine, s’a
stins incetul pe’ncctul, asà cä acuma se aflä

RS
numai vr'o cincisprezece famili în vechiul lor
carlier; mulfi au säräcit si au pribegit din
VE
_pricina veslitelor incendii ce-au pustiit ,târ-
gul“ armencesc din Suceava. în mai multe
NI

ränduri, | |
LU

Românii crau mestesugari, fmpärtiti în

bresle, bogafi si ci, cu locuinta în vatra târ-
RA

gului, nu ca acuma în mahalale si prin su-

burbii. Portul lor erà asemene. cu al Ârme-
T
EN

nilor, afarä de ïislice. In mahalaua Cutului

de lângä Areni erau si lucrätori de pämänt,
/C

iobagi ca si täranii. De-oparte, cam pe lâängä

biserica vechei mitropolii, undese. pästreazä
SI

moastele Sfântului [oan cel Nou dela Su-

IA

cCava, erau imprästiate si vro douäzeci de

U

fumuri figänesti, în care träiau fierarii si läu-

BC

tarii târgului, Nemfi erau pufini si mai toi

functionari,
 GI

RY
Paza orasului erà incredinfatä desetnicilor

RA
(politistilor), inarmadi eu säbii $i cu sulifi, far
la tarä fineau ordine in publie vatamanit (jan-

LIB
darmii cäläri). Pentru finutul Sucevei se alc-
geau numai doi vatamani; pe la anul 1848

TY
crau rânduifi fiorosii Budean $i Rot, care erà
Neam{; acestia cutrecrau cäläri, zi$i noaple,

SI
prin toatä imprejurimca Sucevei, ca si pe-
depseascä cu bätaie pe R
cläcasii ce nu ic$iau
VE
la robotä (boicresc) si säû bage holii în fiare.
Purtau la oblâne dou pistoale grele ferecate
NI

in alämuri galbene, la sold aveau sabie sin

LU

spate puscä lungä eu eremene. Dimpreunä

cu mandatarii, cari erau notarii dela sate,
RA

bäteau täranii la scarä cu harapnice de picle,

incât le sfâsiau bucäti de carne de pe trup
T

si veneau câinii sà lingä sângele de sub scarä.

EN

In Suceava oamenii träiau în pace $i sc

’nvoiau bine intre olaltä, dar îu anul 1847
/C

nu se fäcuse pâine in tara intreagä si de

SI

aceea crà mare groazä de foamete. In anul

IA

urmätor dädü o secetä cumplitä, de secarä

toate izvoarele.si fântânile, pânä si cea dela
U

Areni dimpreunä cu sipotul oragului, à cärui

BC

apä vine pe sub pämânt tocmai de pe dealul

 62:

RY
ee mot

Tätärasilor. Mai rimäsese numai fântâna din

RA
ograda mânästirii Zamca, cu apä destulä si
rece cum nu afli pe toate meleagurile acele.

LIB
Pe cer se ivirä semne: stele cu coadä si
pänze de foc ce fluturau noaptea dinspre as-

ITY
fintit. Zodierii si vracii, cari totdeauna au in-
fricosat lumeacu porogäniile lor, ziccau cä

RS
au sä vie peste farä multe plägi: läcuste,
foamete, boale si la urmä chiar räsboiu. De
VE
astä datä li s’a fmplinit prorocia, |
Deodatä cu vântarile.cele
NI

calde ce bäteau
din jos, venirä roiuri mari de läcuste. In ziua
LU

când s'au ivit, erà o arsifä grozavä, de nu

puteai merge desculf pe drum, cäci te frigeà
RA

colbul. Tatä însä cä färä de veste se'îintunecä :

soarele deabinele, jar oamenii auziau prin
T

väzduh pârâiri ca de trestie uscatä când o

EN

calci cu piciorul: pe sus treceau nouri grei

/C

de läcuste înspre väile Siretului, ale Prutului

si ale Nistrului, unde au ros aläturea cu pä-
SI

mântul cele din urmä rämäsite de holde. Pe

IA

tfarinile Suceveinu s'au läsat, cäci sburau

prea sus, numai cele obosite de indelungata
U
BC

cale peste fàri si ape, cäzurä la pämänt. Oa-

menii le luà în mânä, privindu-le cu mirare,
 53

RY
cäci pe aripele lor aveau niste semne ciu-

RA
date, Toli ziccau cä-s slove; unit mai fricosi
si biscricosi, credeau cä sunt slove trimise

LIB
din cer ca sû se pocäiascä oamenii; alfii ia-
rASs, cari auziau si touca din cer, socotcau

TY
cä-i vre-o scrisoare dela vre-un fel de oa-
meni, cäci Ziccau ei: pe podul pämântului

SI
sunt multe feluri de nalii si de limbi, si
R
agunic În toalä lumea sunt,saptezeci si sapte
VE
si jumälate de nafii: saptlezeci si saple sunt
nafii intregi ca $i noi, jar jumätate de na-
NI

tie sunt Tigani. De accca oamenii cäutau

LU

cärturari bätrâni sä le deslege slovele acestea.

Si cine crà mai iscusit cärturar îÎn Suceava,
RA

decât Serafim Cäräscl, diacul dela biserica

Sfântului Neculai, care ,stià limbä“ si finca
T
EN

gazelä ? Umblase lumea în lungis si în curme-

zis, când fusese douäzcci dé ani cätanä la
/C

impäratul; a fost cu fmpäratul Napoleon Bu-

naparte în tara Moscalului si a Praisului, apoi
SI

se bätù îin oastea fmpäratului nemtesc dela

IA

_ Beciu cu Frantfuijii, ba fusese chiar si în Paris.

U

Dar Scrafim erà un pezevenchiu si jumätate,

BC

care stià sä scape din incurcalä, spunând cä

nu-i bine de cercetat vointa lui Dumnezeu,
 G1

RY
nn eee eee 6 me mms

RA
si cä el se teme sä nu-l träsncascä din seuin,
dacä va deslegà slovele cele ciudate,

LIB
Din pricina secetei — cäci nu plouase de
lungä vreme — si a läcustelor, izbucni o foa-
mete cumplitä. Mai ales în nordul Bucovinci

ITY
oamenii mâncau acum de luni intreoi mû-
mäligä eu jir mäcinat si amestecatä cu ru-
gumäturä de fierästräu. RS De bäut beau apä
VE
fiartä eu ciocani de päpusoiu. Zile întregi rä-
täciau pe câmpii dupä macris si prin päduri
NI

dupä jir. Mai târziu, când bântuia räsboiul

intre Unguri siîntreîmpäratul, se urcase pre-
LU

ful bucatelor grozav de mult, si erà si lipsä

RA

de bani, cäci ,toti banii de aur si argint erau

trimisi În fara Talianului si la Ungur“,
T

cum Ziceau bätrânii. Nici bani märunti nu

EN

erau în tarä. Pe atunci umblau niste banc-

note de hârtie în pret de un franc, care se
/C

chemau .un ,leu sain“. Spre a se ajutà, la

SI

nevoie, oamenii rupeau o astfel de hârtie în

patru pärti si un sfert se chema grivnä: cele
IA

unguresti erau rosii, iar cele impärätesti negre.

U

Pe lângä toate aceste nenorociri mai veni

BC

si holera sä nimiceascä ce a mai rämas pe

urma foametei. Cumplita boalä izbucni mai
 69

RY
intâi În Galifia, de unde se räspândi cu tu-
jeala fulgerului si în Bucovina. Vânturile ccle

RA
calde duceau germenii bolii prin toate col-
furile färii. Dar mai aprig bântuià în Suceava,

LIB
unde murià tot al doilca om, pânä si copiii.
Cioclii umblau prin oras eu cärufcle lor ne-

TY
gre, dela cas la casä, si intrebau ori de nu
sunt .bolnavi sau morfi în familic, ca sä fic

SI
indepärtafi din mijlocul celor sänätosi.
R
Spre a nu se molipsi, oamenit se afumau
VE
cu bäligar de vitä si cu icrburi uscate, iar
dinaintea usii se aflà un hârgäu eu ap, peste
NI

care trebuià sä treacä fiecare, când intrà

LU

in casä. Se iscä atunci zvonul cä holera e o

femee cu pärul despletit, frumoasä, dar pa-
RA

lidä la fafä, si umblä pe hotare, arätändu-se

sträjcrilor noaptea. Dacä o primesti si-i dai
T

de mâncare, apoi nu se atinge de cäsenii

EN

ti; jar dacä o alungi, trebuie numaidecât

/C

Sä-fi moarä cincvà. lalä insà ci atunci se

ratäci prin târgul Sucevei — Dumnezeu stic
SI

de unde — un bätrân voinic Si roscovan la

IA

fafä, ce colinda din casä în casä si inväfà

lumea sä fiarbä spini albastri de’ holerä si
U

Sä beà fiertura, ca. sä scape de boalä. Oa-

BC

Steaua No. 26. 5

 60

RY
menii il fincà de sfânt si nimeni nu-i iesià
din cuvâutul lui, Cu apropierea toamnei, se

RA
schimbä boala si nu erà asà de: primeijdi-
oasä: rar unde se auzià cä a picat cineva.

LIB
larna apoi puse capät acestei plägi, care se-
cerase asà de -crud în rândurile omeuirii,

ITY
. Déla o vreme se zvoni prin Bucovina. cä
în Para frantuzcascä si pe la Viena e präpä-

RS
denie, se surpä temeliile drepturilor boicresti,
cä ,dobitocul“ de färan cere si el sä fie om,
VE
cä se pustiesc si se ard mosiile dommnilor si
curge sängc... Sucevenii se strângeau càr-
NI

duri pe drumuri, vorbeau, sopteau si clätinau

LU

din cap. Tot la zece zile venià stafetacu ga-

.zctele dela Becisi dela Cernäuti, eu foi vo-
RA

lante si cu lexicoane întregi, în care li täl-

mäcia pe fntelesul tuturor ce-i acca ,consti-
T

tutic, parlament, deputati" si alte. bazaconii,

EN

despre care nu auzise neam de neamul lor.

/C

Si în Bucovina erau nemultumifi färanii, cäci

multe din jalbele trimise la impärätie, prin de-
SI

putatii färani, n'au fost ascultate, Se mai po-

IA

vestià iaràs cä În muntii hutänesti se ridi-

case ,craiul" Cobilitäcu Mutanii säi, pustiind
U
BC

si arzänd mosiilé domnilor, cä ar fi tinutla

 67

RY
ee eme mean ee ee

Vijnifa o adunare numecroasi de Hufani, cä

RA
scotià vornicii (primarii) din vornicie $i puncà
altii in loc, luà bir cätc o dimirlie de po-

LIB
rumb si douäzeci de creifari de om, si pre-
cum cà s'ar fi cu o gardä de Hufani tineri,

TY
inarmali cu ciomcege si eu subi. Ba cc-i mai
mult, cä ajutà pe Unguri pe sub mânä jm-

SI
potriva impäraiului, care trimcsc oùste Sa
riscolcascä muntii hutfänesti $i Si- i spanzure R
VE
pe buntujnicii de Hufani. Chiar Cobili{ä singur
a murit de streang mai tàrziu. Si colonia un-
NI

gureascä Hadicfalva de längä Succava se räs-

LU

culase, asà cä groaza de névala järanilor în

orase cresteà pe zi ce mergc. Mai ales Ji-
RA

dovii se boceau de fricä pe sträzi, î$i strän-

geau catrafusele ca sa plece, dar tot pe loc
T

rämâneau.
EN

Pretutindeni erà clocot si fierbere mare Si

tofi asteptau sä se surpee temeliile lumii celci
/C

vechi si sä räsarà alta nou. In Moldova, la

SI

[asi, se ridicarä boicrii cel tineri contra stä-

IA

pânirii, dar färä ispravä, cäci mulfi au fost

prinsi, jar ali trimigi în surgiun: In Buco-
U

_vina se däduse portincä pe la toate cerda-

BC

curile din tar, ca sä lase granifa deschirä

 RY
peutru tofi boierii fugari din fara Moldovei.

RA
Necontenit soseau în Suceava peste granitä
bejenari in chervance grele brasovencsti, fce-

LIB
recate cu lanfuri si inconjurate de feciori cä-
läri $i inarmafi pânä în dinfi. Stätcau o zi

ITY
douä în Suceava, se închina la moastele
Sfântului loan, se fngrijeau cu de ale gurii,
$i apoi carele greoaie
RSplecau
Cernäuti, unde casele marclui vornic Dexachi
scärtâäind spre
VE
_Hurmuzachi fi gäüzduiau mai pe toti boierii
färä farä, Acolo petreceau: Vasile Alexandri
NI

cu fratele säu lancu, apoi Domnitorul de mai

LU

târzin Alexandru Cuza, Costache Negri dim-

preunä cu douä surori alce sale,. care erau
RA

cälugärite, Kogälniceanu, principele Moruzi,

George Sion, cântäreful limbei româuesti, si
T

atâfia alti. In toväräsia acestora mai veni si

EN

Aron Pumnul, luminätorul Romänilor buco-

/C

vineni, care, rupt de obosealä si släbit în

urma boalei de holerä de care suferise, nu-
SI

mai cu mari greutäfi putü trece granita diri-

IA

spre Moldova, intrând în puterea noplii în

Cernäufi.Si Gcorge Barif, liberat de familia
U

Hurmuzachi din ghiarele sbirilor lui Barco,

BC

aflä refugiuîn ,sänul lui Avram“,—dupä cum

 69

RY
nunmiau surgiunifii Casa bätrânului si bunului

RA
Doxachi.
In tonte diminetile, bätränul Doxachi flur-
giubea,

LIB
muzachi, imbräcat in anteren si cu
sal de mäta sä,
. cu fes pe cap si incins Ci Un
cälär ef
incälecà pe un cal focos ce jucà sub

TY
pribe gi,
si colindà pe la conacurile hoicrilor
ct eut-

SI
chiemäudu-i la cafe aua de dimi neaf ä
vintele poctului Alexandr i:
R
VE
stafi in neimiscarc,
,Voi ce stafi in adormire, voi ce
ul vostru acel glas triumfätor ? etc.
N'auziti prin somun
NI

, ci
De alfet nu le mergea räu pribegilor
LU

ne pove stes ic lracl ic

dimpotrivä, dnpä cum
ecca u foart e bine
Porumbescu, surgiunifii petr
RA

ceri,
in Cernäuti, numai în banchete si petre
galan -
de s'au fost späriat Cernäufenii de
T
EN

tomia bocrilor ,valahi".

pu-
Alte däti mergeau in cete prin grädina
/C

Si câvt änd Mar-

blicä, cuprinsi pe dupä cap
e cäscate
SI

silieza, de se uitau trecätorii Cu guril

IA

dupä dânsit.
n'avcà
Pentrucä în tar erà pufinä oaste si
U

eul ce pärcà foarte

cine sä fie ordine in publi
BC

nale prin toatc

agitat, se formarä garde natio
 70

RY
orasele. In ziua în care se räspändi vestea

RA
cà $i Suceava arc voic sä-si facä o gardä na-
fionalä de cetäteni, colindà pe ulifele tärgului

LIB
un crainic fnsotit de un tobosar si de un
gardist, ce poftiau lumea sä intre în garda.

ITY
Cetäfenii lâsarä tesghelele, calupul si acul si
alergarä de bunävoic iin rândurile gardistilor.

RS
Mai ales erau mulfi Romäni $i Armeni tineri,
cari stâteau aläturi cu bärbosii starosti de is-
VE
nafuri sau bresle. Cäpitanul iniregii gärzi erà
berarul jidov Fischhoffer, scurt si gras cât Oo
NI

bute. Garda erà impärtité in douä pärti:

LU

parte se deprindcà în mestesugul armelor pe

imasul Miräulfilor, sb conduccrea Jui Fisch-
RA

hoffer, cealaltä insä în târgul vitelor de lângä

_ Areni, sub ascultarea lui Serafim Cärägel,
T

diacul dela biserica Sfântului Nicolai. Uni-

EN

forma gardistilor erà: pantaloni surii de dril,

tunicä albasträ cu parole rosii, adicä cu co-
/C

lorile tärii; pe cap purtau o pälärie mare ca-

SI

labrezä,cu un fionc ros-albastru, cu pänas si

IA

cu numäru] companiei. Cei mai multi aveau

säbit si sulifi si numai foarte pufini se pro-
U

COpsiserà $i cu Oo puscä ruginiti sau cu o

BC

pereche de pistoale vechi. Pe dealul Tätära-

 RY *1SoU9LZNUINH
RA : « = .
on.
_

Fr "
LIB : 7 - - nt
TY - < « ,
SI °
R
4 « .
r _- L 2
VE :
, .
à
De
- /
,
‘
7
.
‘
:
+
e
°
.

. et
No
.
.

s
Ÿ
3

SO
Lo

*
N

er
-
{
NI Le
-
,
t- +
.

LU
‘
,
o æ
Tee,
eut
.*
4
Ve
|
S. :
î
,

RA T
-
M
+ Ë
.

-
EN
e /C
SI
.

.
-
: +
=

see
.
x
+ - IA
h # _R
U
. mn S
« .
.
|
BC
 72

RY
silor se-uniau amândouä companiile si fäceau

RA
jinaucvre“. La inceput fi mustruluià Fische
hoffer pe toti gardisüi, dar mai pe urmä nu

LIB
voirä sû asculie de Jidov, care nici nu se pri-
cepeà la comandà, si de. aceca Îl alcserä Loli

ITY
futr'un glas pe Serafim Cärägel cäpitan, care
cunosteà mestesugul armelor în fel si formä,
_Indatä cum veui diacul la cârmä, puse nu-
RS
“imaidecâl pe gardisti sû meargä in pas aler-
VE
gùtor, spre hazul tuturora, cäci fosiul cäpitau, |
gras cuin crà, de-i atärnà bärbia peste guler, |
NI

rämâncà totdcauua în urmä gâfâind. Noapie:

LU

patrulau pe stradele din vatra lârgului si pe

la märgini, dar de cele mai multe ori sciu-
RA

fundau in vre-o cârsmä ,la sapte draci® si

1 Craiul negru“, unde cinsicau vin de cou-
T

trabandä adus din Moldova si asculteut pa

EN

lavrele lui Serafim Cäräsel, care, dupä cum

zicea el, numai în piaträ seacà n'a lost,
/C

. In Cernäuii si seminaristii si licecnit din

SI

clasele superioare füceau parle din garda na-

IA

fionalä a orasului. |
Viata În Sucvava crà foarte nclinistità,
U

mai ales în zilele de târg, Joia si Duimincca.

BC
 RY
Bärbune“1) se auzià cäntänd
Pe pialä la

RA
jar Jumei nävälia ca la comedie
muzica,
la Oo masä
utracolo, in mijlocul piefci st

LIB
cond icä lâng ä dan-
ofiterul ,Bärbuneului® c'o
bani, iar jOS SC
sul si CU 0 dit plinä de

TY
chipie ostäsest i, Prin
aflà o ladä mare ec
mai frum osi fi
prejur jucà o rot din ceci

SI
jocuri de prin
mai voinici soldali minunatc
sträinc Si Budau R
viala din labärà ; nur
VE
täri
, care inchi-
lipseau nici vivandiere frumoasc
la toti volintirii
nau cu plosca plini de vin
NI

dânsii. Lumea se
recrutafi gi se saruliut ct
LU

foc, dar totus crau

ferià de ,Bärbuuc" ca de
unii cari cadeau in capeanä, cäci inimä de
RA

nu Le-ai fi stäpanit,
piaträ sù fi avult si tot
luau la joc pe
cand vedeai cuni cütanele
T

jimprejurime, Cä
cele mai frumoase fete din
EN

i dintre accstia
si atragä feciori- lai mult
suferi ca ele sä
/C

aveau drâgute si nu puicant

ine, de accca 80
joace cu cätauele céele strä
SI

dânsele. Jucai un
prindeau gi ci in joc langä
IA

ari Càt bradul te

"joe, doui, apoi doi cäpr
U

tare $i vince dela cuväntul

BC

1) Bärbuc inscamnä recru

nemtesc Werbung.
 RY
duceau de subsuori eu vorbe dulci la o vi-

RA
vandierä, care te ciustià din ploscä si-fi de-

LIB
deà buzele ei suptiri si rosii. Ofiterul îti
puncàä pe dinapoi sapca ’n cap si crai de’
acum vrând nevrând cätanä la împäratul.

ITY
Scumpä însä erà pe atünci särutarca unei
guri frumoase, cäci doisprezece ani trebuiai
Sä porfi ranifa fmpäräteascä RS în spate
prin fundul lumii, pela Beciu (Viena) si în
tocmai
VE
Lombardia. De accea volintirit erau bociti de
NI

neamurile si de drägufele lor ca si mortii.

In vremea asta, vestita bandä a lui Grigore
LU

Pigañul ziceà sä-ti rupä inima, jar feciorii,

dupä ce crau jurafi sub steagul cel mare ce
RA

fluturà în mijlocul pictei, se cuprindeau de

T

dupä cap si cântau din gurà, insoliti de

EN

plânsul nevestelor si'al drägutelor :

/C

Vino mândrä pân'la Cruce

De vezi Neamful cum ne duce,
SI

Cä ne duce ca pe boi
IA

oi ne tunde ca pe oi,
Ne-aruncà päru'n gunoi,
U

Vai, säracii, vai de noi! -

BC

Aveà toatä dreptatea, bietii, sä se vaierc,

cäci grea erà slujba cätäniei pe vremile acele,
 RY
si cea mai micä gresalä o pedepsiau Nem-

RA
jii eu ,stroiul". Pedeapsa asla crudä se
aplicà in modul urmätor : pe toloacä sau in-

LIB
tro ogradä se agezau ostasii, cincizCei Sau O
sut la numär, în siraguri, formând o ulifä
strâmtä. Dinaintea lor {fincau cu stänga

TY
pusca, jar în dreapla ave ficcare câte o

SI
nuia de lozä. Cel ce aveà sû treacà prin
R
.stroiu“, îsi desbräcà trupul de sus pân la
VE
brâu, si päsià dela un capät la altul al uli-
tei, ca sä aibä când sä-l croiascä ficcarc
NI

soldat cu nuiaua peste spatele goale. Dacä

LU

cel pedepsit päsià dintr'un capät, atunci în

partea opusä bäteà un tambur toba, ca sä
RA

nu se audà strigätele de durere ale osândi-

tului : tot astfel bäteà toba alttobosar, când
T

osänditul se intorcea fnapoi.

EN

Drumul incolo si fnapoi se numia o ,ulifä".

Cätancle mai bätrâne, cari nu erau asà de
/C

haine la'inimä ca tinerii, rupeau nuiaua de

SI

se tineà numai în coajä si în locul rupt

IA

puneau policarul dela mâna dreaptä, asà cä

varga se indoia tare când loviau pe cel bä-
U

tut, însä nu-l dureà mai deloc. Dupä ce fä-

BC

ceà osänditut ulitelc hotärite, i se puncä pe

 76

RY
spate o prostire inmuialä în slatinä, ca sä
A

RA
scoutä ,focul" dintr'însulsi ca sù nu lesine
sausà piardä sânge prea mult. |

LIB
In mijlocul gälägici iscate din pricina ,Bär-
buncului® se oprià câte o stafelä cu caii

ITY
plini de spume, ce aducea vesti din împä-
rätie si de pe câmpul de räsboiu din falia.

RS
Se adeverise în fine vestea cä ,craiul" Kos-
suth se ridicase fmpotriva Împäratului cu
VE
ouste, cä îu Tara ungurcascä e resmerifà
sante, împäratul e dovedit si Ungurul
NI

rea sä intre îÎn fard. |

LU

Urmarea a fost cä se desrädicarà gardele

nafionale si se confiscarä toale armele, cäci
RA

peste întreaga ‘tarä s’a fost decretat stare

de asediu. Érà oprit chiar de vândut seceri,
T

topoare si furci, iar oamenii n'aveau voie

EN

nici mäcar säû poarte cutite lungi de vânà-

/C

toare pentru spintecat cerbii. Dela zece cea-

suri seara trebuiau sä fie toate usile închise
SI

si lumina în casä stinsä;pe uliti uwmblau

IA

patrule de cätane, cari fimnprästiau orice strân-

surä de oameni, chiar ziua în amiaza mare.
U

Petreccrile aveau sà dureze numai pânä la

BC

miezul nopfii si atuncia fncä îin prezenta

 17

RY
mai multor vätäjei. Pagapoartele bejenarilor
ce treceau granita in Cordon cran foarte

RA
minutios revizuite. Tärani cari avcau trâsuri
$i sà

LIB
trebuiau sû meargä la ,Vospont“})
codeau,
ducä merinde cätanclor. Cei ce se
jecufi (executori) în casä,
cäpätau catane

TY
pânä erau silifi Ssä plece eu carul. Carele
douä profapuri :

SI
aceste erau greoaie $i aveau
oa-
când se apropià dugmanul dintr'oparte,
menii dejugau boïi $i-i puicat la profapul
R
VE
râu
dindärät, câci din pricina drumului celui
|
NI

nu crà chip sä fintorci carul.

Ca din senin se räspândi intro bunä di-
LU

vestea cà oastea impärätcascä SC

mincatä
bate eu ,Craiul“ längä granila Bucovinei
RA

dinspre Ardeal. De fapt insä se luptà colo-

un.
nelut Urban eu insurgentii gencralului
T

oaste, dar
EN

guresc Bem. Urban aveà pujinä

compusä aproape numai din grena-
viteazä,
/C

diri si gräniceri romäni. Despre acesti Ro-

întro scrisoare cätre
SI

mäni vorbeste Urban

zicc: ,Romänii sunt
‘maiorul Wieser, cänd
IA

dracului; ei merg ca diavolii". De

oamenii
U
BC

me

port.
1) Vorspannwagen—care de trans
 RY
fapt as si erà: trupele de Români: alc fui
Urban fäcuserä intr'un singur mars,În acceas

RA
zi, dela Dorna Candrenilor pânä la Murä-

LIB
seni $apte mile nemtestil. Altä datä se Lifi
svonul cä colonelul Urban s'ar fi retras
dinaintea Ungurilor, cari au intrat pe pä-

ITY
mäntul Bucovinei si ci au ajuns pânä la
Podul verde dela Dorna. O spaimä ne mai
RS
pomenitä fi cuprinse pe cei dela satc; cei
mai mulfi fngroparä averile în zemnice fà-
VE
cute Îr pämânt si ascunserä banii sub cärä-
NI

mizile vetrei, apoi alergarä. cu pufinul avut

ce-Ï puteau duce, spré munti. Urban însä
LU

cu cei 1800 de oameni ai säi si cu putinä

artilerie a stat vre-o cinci säptämâni dela
RA

sfârsitul iernii anului. 1848 în Câmpulung,

T

asteptänd ajutoare. Dupä câteva isprävi mi-

EN

litäresti s’a retras mai spre Vama, dar multi

feciori cädeau de Ilungoare (tifos) si afarä
/C

de aceasta erau lipsiti de vestminte : si de

SI

mâncare, . | |
Sucevenii stäteau zi si noapte pe ruinele
IA

cetätii, fumau si povesteau, ca oamenii ce

U

n'au de lucru, câad se intämplä ceva stras-

BC

nic, ci tâlcuiesc în fel si formä orice întâm-

 RY
De pe
plare sau veste cât de neinsemnalä,

RA
tea cand bätea väntul
cetate se auzià noap
ie tunur ile lingä
dinspre munfi, cum bubu

LIB
$i Poiana Stampei,; Zice
Prundul Bârgäului
ochi buni Zärià cum se des-
ca cel ce ave

TY
ca täial de o sûrmä de
chide cerul uncori,
ii si nc-
foc. Din oras plecan noaptei boicr

SI
scum peturile
gufätorii cei bogali, incäreid
lor pe care brasovenesti, ferecale
Ret lanfuri
VE
ui, unde
si apucau calea spre fara Muscalul
slugile Si
crà liniste, lisänd acasä numai
NI

aveu ce
odäile pustii. Säracii insä, cari
LU

pämäntul, care
pierde, rämascrä sä-Si aperc
pe gura cea
la moarte avei si asà sä le astu
RA

flimändä.
si treacä
Dar jatä ci Muscalul se hotärf
T

impäratu-
granifa cu oastei Sä si sä-i ajute
EN

e incä prin Mai

lui. Stirea despre asla venis
fara sà
/C

1849, când se porunci Ca in toatà

,de oväz, de
se straängä proviziuni de fân
SI

ruinjunghiare.
pae, $i sä se cumpere vite pent
IA

e de ra-
Mai ales s'au adunat cantitäji urias
3000 de vedre
U

chiu : îÎn Suceava erau VTC-0

älcascä, cäci,
BC

de rachiu pentru ostirei musc

ei Rusii sunt
dupä cum Se stie, câtancle sfint
 80

RY
befivani de accca carc-si

RA
vând si nevestele
pentru rachiu.

LIB
In ajunul zilei când aveau si soseascä în
Suceava Muscalii, umblà un pristav pe
ulife cu poruncä dela comunä cäà a doua

TY
2i Sû nu treacä träsurile si oamenii pe ca-

SI
lea ce ducea spre Tälärasi; sä se strângä
täräbile de pe lângä drumuri, jar n plozii
R
sä stea acasä, pentru ca sä nu cadä în pi-
VE
cioarele cailor. Orasul erà bucsit de Jume
NI

Streinä, cäâci a treia zi erà iarmaroc (bâlciu)

si särbäloure, anume SF, loan cel Nou dela
LU

SuUCeava, care-i patronul färii, $i de accea

se adunase mulfime de peregrini din täri
A

depärtate. Tocmai dela Zolkicw din Galitia

TR

veniserä, pe jos si în träsuri, Rusniaci, cu

EN

picioarele fnsângerate de cale; printr'acestia

se amestecau färani din Maramures cu sà-
/C

rici mifoase, Hutani unsurosi, ai cäror cioa-

reci päreau fnsângerati, Lipoveni voinici în
SI

ciudatul lor port de pe atunci, cu pälärii

IA

inalte cât o cofi si curmate pe la mijloc:

U

Jidovi sirefi si .iuti cum e prâsnelul, cari

BC

amägeau lumea cu marfä proastä : felurite

« 1
 OI

R Y
en. .

Hmbi loveau auzul si nenumärate feuri de

RA
porturi ciudate impes{ritau ulifele. vechiului

LIB
ora$. Prin spuza asta de oameni se furisau,
tâcufi cu niste umbre, cälugäri în rascle lor
cafeuii, cu fefcle smerite si uscate de atâta

ITY
post. $i rugäciune, venifi de pe la mânästi-
rile din farä si dela Sfântul-Munte. Unii
vindeau icoanc ce ’nchipuiau mnncile iadu- RS
lui sau judeful din urmä, alfii iaräs fâceau
IVE

negof cu icrburi si cu ,lacrämile“ Maicii

Domnului, ce cresc pe sfântul mormäut din
UN

Icrusalim. Oamenii fâcuserä greaua si inde-

lungata cale ca sû se vindece la moastele
AL

Sfântuluide boalele ce-i chinuian, sä plä-

teascä slujbe pentru sänätatea lor si a nea-
TR

murilor $i sä ducä cu dänsii câteva crengi

verzi, de tei sau de plop, cu care va fi îm-
EN

podobitä racla muccnicului. Oragul vuià si

I/C

se sbätcà ca o marc infuriatä, a cärci ape

amenintà sä iasä din matcä.
IAS

Dimineafa de 18 Junic a anului 1849 erà

frumoasä si seninä. Oräsenii si streinii se
Suirä pe ruinile cetäfii, ca sä poatà zäri mai
U

degrabä cele dintâiu

BC

siraguri de Muscali,

Steaua, No. 26. 6

 82

RY
RA
alfii insä merserä lângä märctul pod de
peste apa Sucevei,ca sä-i vadä mai: ‘de-

LIB
grabä. oo | :
Intr'adevär, in zori de zi,.se inältà departe,
pe drumul împärätesc ce vine prin

TY
Milesäuti:
spre Succava, un nour de colb. Lumea

SI
. 1). Erà acest pod o minunc de mestesug cui
R
mai afli altul în fard noasträ. Deasupra erà acoperit
nu
VE
cu dranifä, iar pe del aturi ave feresti, si o lungime
de 300 de pasi. Inäuntru ardeau lämpi zi si noapte,
NI

ca Si Ï se vadä cälätorului, Mesterul il clädise numai

din lemn de stejar pe cäpätaiu tare de piaträ. Spre
LU

apärarea podului de puhoaie si de nävala sloiurilor,

se fäcurä astfel de întocmiri, incât se frângeà ghiafa;
A

credeau oamenii cä aceastä puternicä clädire fâcut'

TR

de impäräfie in secolul al optsprezecelea va durà

incä veacuri, dar marele puhoiu din anul 1803 l-a
EN

rupt'in lunie la 8 ore dupä miezul nopti..Un cälà-

tor sträin*) dela inceputul secolului al 19-Jea scrie cä
/C

a auzit urmätoarea poveste despre acest pod minu-

nat. Pe când Bucovina fâceà incä parte din Moldova,
SI

träià În Suceava un pasä turcesc, care aveà o iubitä

IA

dincolo, peste apa Sucevei, si când îinserà, incälecà

gi treceà apa cälare de ceea parte. Câteodatä ins
U

ploua la munte si se umflau apele asà de tare cà

BC

câ nu puteà trece dincolo, unde-l asteptà iubita lui,

Si de aceea a pus sä zideascä acel pod.
*) V. Batthyani,
 83

Y
strigä.: ‘,Muscaliil Muscalii !“ Lângä Itcani

R
se deslusi siragul nesfârsit de. Cazaci si

RA
de care de transport ce se apropiau în-

LIB
cet, dimpreunä cu nenumäratii peregrini
din Galifia, La apropicrea lor inccpurä sä
tragä clopotele dela toate biscricele. In Su-

ITY
ceava, ferestrele si portile erau ticsite de
oameni; unii se agäfarä pe case, pe copaci
RS
chiar, ca sä poatä privi mai bine. Cazacii,
cu chivere fnalte, crau îimbräcati în tunice
IVE

albastre-întunecate si înarmafi cu sulite lungi

$i cu carabine. Veneau câte opt în rând,
UN

cäläri pe cai sirepi si frumosi, cum numai

pe stepele Donului si ale Volgei pot creste.
AL

Fiecare regiment aveà caii numai de o co-

Joare: act se pärândä unul cu cai negri ca
TR

noapiea, apoi altul cu roibi, al treilea aveà

EN

Caii albi ca neaua, si asà mai departe, Mus-

calii erau oameni înalfi si voinici, dar ti
I/C

slufeau ochii lor mici si fetele pätrate, urîte,

care crau pline de colb. |
IAS

Cum intrarä în oras, începurä sä. cânte

cäntece de räsboiu: ficcare companie aveà
corul ei, jar cântarea se räspândià dela
U

companie Ja companie, dela regiment la.

BC
 84

RY
regiment,‘pânàä : spre ‘capätul ostirii ce nu

RA
se Zzärià din cauza colbului. Dupä amia-.
zäzi, pela ojina cea micä, intrarä cele.din

LIB
urmä rânduri. de Muscali ce cäläreau din-
napoia carelor de transport, Pe Tätärasi
au intins corturi lângä corturi, de ajungeà

TY
tabära lor pânä în marginea satelor Ipotesti

SI
si Lisaura. Indatä se ridicarä fumuri ‘din
tabärä, oamenii misunau R încoace si incolo,
VE
ducând caïi la adäpat, de gândeai cä.vor
soarbe toate pâraele depe lângä. Suceava.
NI

Prima ispravä ce-au fäcut-o,.a fost când

s'au.slobozit vre-o câtiva Cazaci în lunca
LU

Sucevei, unde pästea o cireadä de vite, din

care. au furat vre-o zece: le mânau cäläri
A
TR

la deal, fluturând din säbii, Le-au jupuit de

piele $i le-au scos märuntaiele, apoi fntrégi
EN

le-au rästurnat în uriasele cazane ce cloco-

teau si alé cäror gropise mai zäresc si acuma
/C

pe Tätärasi. Inainte de masä au cinstit fie-

SI

care din ei câteva rachiuri din cele 3000 de

‘vedre ce se aflau în buji uriase, asezate pe
IA

rofi inalte. Precum se petreccau credinciosii

U

în.ograda mânästirii pe sub racla Sfântului,

BC

asàä.se petreceau Muscalii pe sub butile cele

 S5

RY
mari, din carc lise impärfià ficcäruia câle-0

RA
cinzeacä de rachiu; apoi se duccan la ce-
vetile pline de carne si de crupe. Spre scarä,

LIB
când tocà la mânästire de vecernic, cäpä-
larä o parte dintr'insii voie sä meargä prin

ITY
oras ça sa se fuchinela racla eu moastele
muceuicului, Unii se rugau, jar ati târguiau

RS
_prin oras rachin si undelemn în ulcioarc
strâmte la gârlici, dar largi la fund. fn ul-
VE
cior puneau un burete si astfel colindau dela
tarabä la tarabä. Dädeau negufätorului niâte
NI

bancnote de schimbat, si dacä n'aveà sà

U

schimbe, Muscalit turnau rachiul înapoi,

mergeau în tabärà sû stoarcä buretcle întrun
AL

pahar, apoi jar se sloboziau în oras cu ul-

TR

ciorul. Despre multe hotfii de-ale Cazacilor

povestese si acuma bätrânii; între altcle erà
EN

si furatul fânului. Täranii vedeau cä se miscä

pe câmp cäpitele de fân, nu sticau însä de ce.
I/C

Pricina erà urmätoarea: doi Cazaci se bäi-

IAS

gau sub cäpiltä, ridicau prepelcacul cu fân

în sus ca pe-o umbrelä, jar fânul atärna în
jos ca o rochie..
U

Pe la nouä ceasuri scara incepurä pe Tä-

BC

türasi sä trambife goarnele strängerea, ca

 Se ee ne mue Ve à ent mme em

RY
sä se strângä cätancle de prin cârsme. Ora-

RA
sul vuià mai departe de tânguirile flucrelor
si ale flasnetelor, de tipctele comediantilor

LIB
si de strigätele rägusite ale precupctilor. Pe
pärefii mânästirii erau lipite lumânäri apriise,
ale cäror licäriri sfioasc se amestecau cu

TY
flacära felinarelor dela täräbi. Suceava pärcà

SI
scäldatä fntr'o mare de luminä si de fum.
In jurul zidurilor mânästirii priveghiau câtiva
R
VE
päcälosi ce bätean mätanii în colb: un grup
de uniati cântà în cor, jar milogii invârteau
NI

flasnetele… | |
À doua zi, dupä amiazi,
LU

ostirea moscä-
leascä plecä mai departe, ca sä se întälnea-
scä la Mumor cu cealaltä, care. apucase calea
A
TR

peste Vicov. Atunci s’au aläturat si restul

trupelor lui Urban din Câmpulung, conduse
EN

acum de alt ofiter

/C

Sunt ceva mai bine de sasezeci de ani de

SI

atunci, dar numai putine s'au schimbat:

ce-i drept foametca si läcustele nu mai pus-
IA

tiesc tara, dar lotus se luptä mulfi cu foa-

U

mea, jar în locul läcustelor ,a umplut omida

BC

cornii‘,
 RY
RA
LIB
ITY
% LV.
Un congros af ,5£ Aliante“ RSla Cornäuti
VE
(1823)
NI

Congresul accsla s'a finut la. doi ani dupà

moartca lui Napolcon Bonaparte, vestitul
U

impärat al Francezilor, de sträsnicia cäruia

AL

s'au cutremurat toate popoarele Furopei,

cäci cädeau inaintea lui regii si craji, cum
TR

cad spicele de coasä, sau când bate vântul

cel tarce.
EN

Dupä infrângerca lui Napolcon au fäcut

I/C

Austria, Rusia si Prusia o legäturä ce o nu-

miau ,9Sfânta Aliantä— care numai sfântä
IAS

nu erà, ci mai degrabä un fel de politie a

Europei, sau mai bineo socictate de asigu-
rare reciprocä a tronurilor-— cn scopul, pe
U

deoparte ca sû nu se ridice si mai tärziu alt

BC

turburätor al päcii din Europa si sä se joace

 RY
cu tronurile domnitorilor ca eu uiste jucärii,

RA
pe de alta ca sà înäbuse näzuinfele spre
libertate ale tuturor popoarclor doritoare de

LIB
luminä si de culturä. Indatä ce se adeverià
cä întro farä oarecare s’a räsculat poporul

TY
impotriva Domnitorului, cerându-i constitutie
»Sfânta Aliantä" sau legäturä chemà nu-

SI
maidecât un congres în care se hotärcà,
R
care din trei State unite are sä potolcascä
VE
räscoala cu foc si eu putere de osti.
NI

Pe la anul 1823 se ridicasein Spania oas-

tea fmpotriva regelui Ferdinand, ccrându-i
LU

constitufic, iar în Neapole, care erà ocupal

de trupele austriace, erà räscoalä, ca si în
A

Grecia, care dorià sä scuture jugul tureesc.

TR

,Sfânta Aliantäfhotärt deci sä se sfätuiascä

EN

ce mäsuri trebuie luate fmpotriva turburä-

torilor linistei din Europa. Ca loc pentru
/C

sfâtuire fu ales orasul Cernäuti, care erà pe

atunci asà de mare cam de patru ori cât
SI

bate sägeata. |
IA

Pe vremea accea sedeà pe scaunul fmpä-

U

râtesc din Rusia Alexandru|, iar în Austria

BC

impäratul Francise [, pentru care gândià si

lucrà cancelarul säu Metternich, cel mai
 59

RY
mare dugman al oamenilor si Statelor eu

RA
pornirt spre libertate. Regele Prusiei n'a luat
parie la congres.

LIB
Incä pe la 1 Oclomvrie 1823 primi admi-
nistrafia domeniului Sipeniff) poruncä ca sä

ITY
prevätcascä trasurä si cai pentru cancelarul
impäralesc, care aveà sä cältoreascàä peste
Lujant)
Douä
la congresul
zile dupä
din
aceasta, RSCernäuti.
la 3 Octomvrie,
VE
sosi in oras suita (curlea) finpäratului Fran-
cisc F: consilierii de curte, slujbasii si bucä-
NI

larul fmpärätesc, cecace-i lucru de cäpetenie

U

pentru cei mari, Dintre magnatii austriaci

veuiscrà : locfiitorul fmpärätesc din Galifia,
AL

comitele Taaffe, comandantul sencral din

TR

Galifia, de Fressucl,si comandantul armatet

din Ardeal,
EN

Impäratul Francise L'inträ abià la 4 Oc-

tomwvrie in oras, unde mai fusese odatä, cu
I/C

sase ani inainte, fmpreunäd cu fimpärätcasa.

(Cu prilejul accla s’au fost adus atunci vre-o
IAS

cinsprezece care de prund, pentru ca sä se

astupe noroiul dinaintea locuinfei fmpäratu-
U

lui, dar noroiul erà si pe cclelalte ulife ale

BC

1) Satin nordul Bucovinei.

 90

RY
Cernäutilor. Se fâcuse atunci si un catastih

RA
al tuturor träsurilor mai bune din farä ; s’au
cäntat cai buni si blânzi, precum si surugii

LIB
vrednici, pe cari i-au invätat sû nu mai batä
caïi cu bäful, ci cu biciugcal etc).
-Pentru primirea tarului Alexandru au ri-

TY
dicat Cernäutenii, eu încuviinfarea impäratu-

SI
lui lor, un arc de triumf luminat pe dinläun-
tru. si impodobit eu inscripfii în formä de
R
VE
transparente. Arcul acesta se ridicà între
casele negustorului Miculi si cele ale lui
NI

Abromovici, încât le unià pe amäândouä. In

vârful arcului erau suiti tobosarii si muzi-
LU

canfii, cari aveau sä-l salute pe puternicul

far moscälesce la intrarea în oras. S'au adus
A
TR

Si patru tunuri, pentru ca primirea farului

Alexandru sä fie si mai solemnä.
EN

Acesta trecü podul umblätor de peste Prut,

asezat pe.seici, si sosi în oras la 6 Octom-
/C

vrie, pela ceasurile 61/, seara. Cernäutii strä-

SI

luciau în Iumina puternicä a felinarelor si

masalalelor,
IA

înläuntru arcului de triumf se

aprinserä lumânärile, iar când se zärirä cele
U

pairu träsuri ale farului moscäcesc si ale

BC

Suitei sale, fncepurä sä duräie tobele, tara-

RY
RA "nu
LIB E] }n1q4 9}sod 3p 10}RIquIn npod
.
T7 — n Een
ITY |
.
s RS ©
VE
|

.
n
..
L
_
| Le
_— |
,
C7.
N . us . TT.
MU,
+
”
NI
L ‘
U’
. - ; °
L À : a L MN
. ue
ES
e

.
”
| |
à
°
.
"
%

“
‘

? È
°
AL .
|

: }
{
re
.
en:
L n

a,
I meDour 2 mnt.
TR {.
7 Te
EN
î =
|
: ” :
» so 7 ‘ |
.
a se Ÿ 7 ”
‘
: L
Lu UT le
mise
..
un

He
LES
o

ESS
:

Lu
«
+
[

.
se
LR
‘
I/C
,
IAS ,
:
, .
. | | :
| ë
h %
.
U
BC
É :
.
TU
‘
seras Leone -. Lin ainesee +
T2 Ta OR Le,° : co cs. ,
 92

RY
furile de läutari deterä în trâmbite, în surle si în

RA
tämpene, slobozindu-se totodatä si OT impus-
cäturi de tunuri incä din clipaîn care se apro-

LIB
piase farul Alexandra de podul de peste Prut.
fmpäratul Francisc locuià în casele cäpi-

TY
tanului de cerc À. de Stulterhcim!}, care
ave titlul unui consilier de Curte, jar f{a-

SI
rul trase in gazdä la gencralul din Cernäuti.
R
In casa parohului ‘romano-catolic Anton
VE
Kunz fu gäzduit directorul Cancelariei u-
pärätesti,care-i plätià parohului pentru gazdë
NI

câte 8 coroane pe zi. Ceilali ouspeli locuiän

LU

in cäzärmile uilitare si îÎn casele de prin

apropiere ale târgovetilor mai avufi Cäri
A

furä räsplätiti pentru aceasta intrun mod

TR

adevärat impärätesc. Erau si câteva oteluri

in Cernäuti, ca: ,Hôtel de Russie“, .fiotel
EN

de Moldavie“ si hanul ,La corabia de aur*

Aici, precum gi pe la particulari, trebuirä si
/C

pläteascä câte doi calbent pe zi pentruoïae,

SI

nu numai cei din tarä, dar si Moldovenii

IA

de peste granifä, cari venirä anume la Cer-

näufi, ca sà-i vadä pe cei doi impäraft.
U
BC

1) Bucovina, pe vremea accea un cerc al Galifici,

erà guvernatä de un cäpitan de cerc.
 93

RY
Tarul Alexandru n'avea eu sine un buci-

RA
ar anume,si de accea luà prânzul totdeauna

LIB
la impäratul:Fraucise, fiind de obicciu nu-
mai amäândoi la masä, cäci ospefe de galä
nu s'au dat atunci. Cina insä i-o aduceau

ITY
din bucäläria ‘impäräleascä la conacul säu
propriu,
RS
Regimentul Nugent, care garnizonà în Cer-
näuti si în Rosal), trimcete ca gardä de onoare
VE
pentru amändoi fmpärafit un balalion de
NI

ostasi si fanfara militarä, care cântà impre-

unä cu tarafurile de läutari zilnic dela 4
U

dupä amiazi pânä spre searä, cäci vremea

AL

erà foarte frumoasä. |

À doua zi dupä sosire, impäratul Austriei
TR

primi in audientä toate autoritälile din Ccr-

näuti, precum si pe reprezentan{i preoftinit.
EN

din farä. Tot astfel fäcü si farul rusesc, |

I/C

Cancelaria administrativä
din Cernäuti ho-
täri-pentru aceasta ceasul al unsprezecelea
IAS

inainte de amiazi. Âtunci avea sä aparä in

sala de audientä a farului si episcopul Isaia
Balosescu impreunä cu ceci mai alesi din
U
BC

1) O mahala in Cernäuti.
 94

RY
clerul säu. Fiind insäsi farul Rusiei de

RA
credinfä ortodoxä, Balosesceu nu voi de loc
sä bage în seamä oränduirea Câärmuirii, ci

LIB
plin de incredere, cerù sä fie primit în au-
dientä la orele 9 dimineata. Tarul Alexandru

TY
îl si primi în adevär, intrun mod foarte
mägulitor. Dupä prezentarca clerului orto-

SI
dox oriental, ftarul dädù un semn ca sä sc
R
indepärteze din salä preotii cei de rând, si-|
VE
opri numai pe episcopul Balosescu impreunä
NI

cu cei trei egumeni ai mânästirilor din farä,

pentru ca sà Île cearä binecuvântarea. La
LU

urmä le dädü si lor drumul, dupä ce le sä-

rutä plin de evlavie mâinile. |
A

Sosind la 11 ceasuri si -clerul catolic îim-

TR

preunä cu autoritätile orasului, nu voi sä-l

primeascä mäestrul de ceremonii al tarului,
EN

pe cuvânt cä clerul a mai fost primit de.

/C

Alexandru. In zadar încercä sä-l incredin-

teze loctiitorul iîmpärätesc al Galitiei si al
SI

Bucovinei, comitele Taaffe, care se pusese

IA

in fruntea celor ce aveau sä fie prezentafi

U

farului, cä acesta e alt cler, anume cel ro-

BC

mano-catolic. Mäestrul de ceremonii se îm-

potrivià mai departe, zicând cä farului i-a
 95

RY
fost anunfat numai un singur cler. Väzând
parohul romano-catolic Anton Kunz îndärät-

RA
nicia mäestrului de ceremonii, päsi înaintea
consilierului aulic A. de Stutterhcim si-i

LIB
spuse cä el vrea sû päräscascä sala de au-
dienfä împreunä cu tot clerul catolic. Mäcs-

ITY
trul se fmbunä acum si-i pofti si astepte
câteva clipe, pânä ce-i va fi anunfat _ faru-

RS
lui $i clerul catolic, pe care l-a si primit
apoi Âlexandru la un loc cu celelalte auto-
VE
ritäfi. Tarul iesi din odaia sa de dormit,
ascultä pe rând numele celor prezentali si,
NI

adresändu-le câteva cuvinte în limba fran-

U

cezä, se retrase iaräs În apartamentele

AL

sale,
Voevodul Munteniei Grigore Dumitru Ghica
TR

nu trimese pe nimeni la Cernäufi ca sä-i

salute si sä le aducä omagiäi amânduror îm-
EN

_pärafilor veniti la congres, cäci mai intâiu

Muntenia nu eîn granifä cu Bucovina, apoi
I/C

nici nu stià ce hotärîre va luà Turcul fatä

IAS

de sfätuirea celor doi împärati Dar Joan

Sandu Sturza Vodä din Moldova vecinä cu
Bucovina n'avu fncotrd si se väzù silit sä
U

trimitä o deputäfiela Cernäuti. Trimisii mol-

BC
 RY
doveni crau: Spätarul Alecu Sturza!), Hat-
manul Costache Cerchez si Elvetianul Schnei-

RA
der, profesor de limba francezä la: lasi si
cunoscut în acest oras sub porecla de ,,filo-

LIB
soful cinic‘. En
Impäratul Francisc [ fi primi foarte bine

TY
pe. delegatii moldoÿeni si-i indemnä la räb-
dare“. Se zvonise: fntâiu cä farul nu vrea

SI
Sä-i primeascä, dar zvonul se adeveri cä-i
R
fals, cäci si Alexandru, fmpäratul moscäcesc,
VE
le dädu Moldovenilor audientäà, tratändu-i
cu multi blândete si bunätate.
NI

Se credeà cä congresul. acesta “va dirà

LU

cel putin patru säptämâni, si Cernäujenii se

bucurau din pricina asta, cäci petrecerea ce-
A

lor doi fmpäratiîn Cérnäuti aducea mare

TR

folos orosului, mai ales negufätorilor; dar

imbolnävindu-se cancelarul fmpärätesce Met-
EN

ternich de o boalä de ochi-— unii cred cä

de influenfä— trebuisä râmâie în Liov, ne-
/C

luând parte la congres. Din pricina ‘aceasta

SI

cälätori $i ministrul rusesc Nesselrode la

IA

Liov, apätändu- -se numai în treacät pe la |

U

1). Jatäl d- Jui Dimitrie À. Sturdza:

BC
 97

RY
Cernäuti. . Santa Alian(ä" trebui deci sà fic

RA
congresul färä dânsii; de altfel nici nu prea
tineà principele Metternich la accastä alianfë,

LIB
pe caré cl o numià 6 ,nimicä foarle sunä-
toare". Impärafilor ins nu le venià la so-

ITY
coteali sä se sfätniascä si sä ia hotäriri
fârä iministrii lor, cäci nu prea eunogteau
bine starea lucrurilor din Europa, dupä cum
vom vedeà mai departe. Cancelarul Metter-
RS
VE
nich trimise ça locfiitor in poslul säu pe
comitele Mercy, care aduse aceastä veste si
NI

la Cernäuji. Auzind impäratul Francise |

U

despre boala lui Metiernich si despre inlo-

Mercy, Zise:
AL

euirea acestuia cu comitele

Binc! frumoasä veste e accasta.; eu Cunost
TR

toalà afacerea numai pe deasupra; dum-

neata o cuuosti numai de cri, si de aceca
EN

vom fi amändoi niste figuri destul de ploate.

De nu va merge treaba, am sä-l târäse pe
I/C

impäratul Alexandru la Metternich, $i acesta

de orà
IAS

va isprävi cu dânsul intro jumätate

mai mult decât noi amändoi in opt zile'*.
Dar congresul s'a finut $i färä ministrii,
U

si miczul tuturor desbatcrilor din Cernäufi

BC

a fost mai ales çà amäândoi impärafii au

D
Steaua No. 26.
 98

RY
De mme ee me ameemee mémeme

hotärit sä fie. cât se poate de nepäsätori fatä

RA
de räscoala din Grecia, voind, sä-i facä. prin
accasta concurentä Angliei, al cärei ministru

LIB
Cauning, trecuse fäfis pe partea Grecilor.
Preotul. romano-catolic Anton Kunz po-
vesteste în cronica sa parohialä, scrisä în

TY
limba latinä, urmätorul cpisod din timpul

SI
congresului : Tarul Alexandru aveà obicciul
sä Se. plimbe adese singur pe ulitele Cer-
R
VE
näufilor. Pe vremea congresului însä erà
oprit sä intre sau sä iasä cineva din Oras
NI

färä pasaport,. cäci pretutindeni päzeau sträji

de ostasi si de cetäfeui. Alexandru voi — Îa
LU

trei zile dupä sosirea sa în Cernäufi — sà

vadä biserica din Horecea, care a fost pe
A
TR

vremuri mânästire, si de aceea se duse sin-

gur pe jos spre Sal, care e numai vre-0 ju-
EN

mätate de orä departe de oras. Dar la mar-

ginea acestuia un tâärgovef, care stäteà de
/C

strajä, il opri ‘de a merge mai departe ce-

SI

rându-i sä-i arate pasaportul. Tarul însä nu-l

bagä În sçamä, ci voi sä treacä mai departe,
IA

dar straja, care: de bunä seamä nu-l cunos-

U

teà, incepi sä-l batjocoreascä in fel si chip,

BC

pânä ce Alexandru- -Limpärläsi cä cle tarul

 +
+
me
99

ne

".s
ee
RY
= Leo =

ce ©

ee
me
rusesc. Vestea accasta însä nu înfricosä de

:
ot
ne
RA
loc pe curagiosul sträjer, ‘cäâci iatä ce-i räs-

—_
7
împäratului: ,,Asta trebuià sä ni-O'

ne qe
punse

+
LIB
spuie Majestalca Voasträ dela inceput $i sä

mme
pu se lase batjocorit de mine! Slujba mea
imi dä dreptul sä oprese pe ‘orisicine"*. Mer-

ITY
gând farul mai departe, il intälni pe un
popä cälare, pe care-l intrebä pe unde duce
RS
drumul spre Horecca. Popa-i arätä cäârarca,
iar impäratul fl intrebä jaräÿ: ,,Dumnealta
VE

esti preot?" Si räspunzänd popa cà da, {a-

NI

rul fi zisc: ,, Dacä esti preot, descalecä $i

mä binceuvinteazä!" Mirându-se popa de
U

rugämintea asla, dori sä slic cine-i cel ce-i

AL

vorbeste astfel, ,Eu sunt unul din suita fui

Alexandru". Preotul descälecä si-i dädtü bine-
TR

cuvântarea, jar tarul îi sûrutä mâinile, apoi

EN

merse mai departe. Popa cel cälare, care erà

cooperatorul din Horecca, alergä repede spre
I/C

oras, il cäutä repcde pe parohul säu $i-lin-

demnä säû meargä indatä la Horccea, cäci
IAS

un magnat rusesc vrea Sä vadä biscrica de

acolo. Parohul läsä toate la pämänt, încä-
U

leci pe calul cooperatorului Si fuga spre

BC

Horccea deadreptul, pe o cärare ce trece

 100

RY
prin Caliceanca?), deschise în grabä biscrica,

RA
se imbräcäin odäjdi. si,apropiindu-se de al-
tar, inceptt sä se roage cu. glas lare,

LIB
| Alexandru tusä mergeà încet, si de accca
ajunse mai ârziu decât paronul, de oarecc

TY
inaintea biscricit avt de lucert eu nigte ja-
vre de câini, ce säriserä la dânsul din grä-

SI
dina pälämarulüi (paracliscrului), Tarul n'ave
R
bäf la dâusul, si de aceca rupse în graba
VE
cea mare un vreusc din gard si se apärà
cu dânsul, pâuä ce-l scäpä pälämäreasa, carc
NI

lucrà în grädinä si auzisc hämäitul câinilor.

LU

(Sä nu ne miräm de futâmplarea cu câinii,

cäci cu vre-0 câfiva zeci de ani În urmä
A

dela accastä: fntâmplare, oragsul Cernäufi erà

TR

si. mai pustiu.. Unde-i acum cimitirul cel. ve-

chiu de lângä ‘Universitate, erà pe vremea
EN

anexärii Bucovinei pädure deasä, de vencau

iupii de urlau toatä noaptea, iar pe locul
/C

dinaintea Universitätii. de astäzi sc ridicà

SI

incä mulfi ani dupä incorporare 0... spân-

IA

zurätoare a Hârgutui D |
Alexandra intri în sfârsit în biscricä si
U
BC

1) Suburbie aLOUIS
_orasului Cernäuti.
 OI

RY
wäsi
vw

pe preot rugându-se eu glas putCrnic.

=

siretul popä, desi nu-l cuno$ica pe Alexan-

RA
LS

— stià
ru numai cü-i un magnal din Ku-
Pn

inainte cu mull ze

LIB
six, — totus se rugà
pentru sänätatca jarului si a intregci sale
Curti, precum si ca sû SC jutoarcä eu bine

ITY
acasä. |
\Si de ce nu te rogi Si peutru impäratul
tu 2%, îl intrebä Alexandru. ,Pentru acesti RS
ne rugäm lui Dumnezeu in toalä Ziua, pen-
VE
tru Alexandru fins se cade sà ne ruigäin mai
pen-
ales acuma, cäci e sträin $i-i oaspe, $i
NI

Dumn ezeu minte a pen-

ru ca sä-i lumineze
U

tru deseurcarea trebilor La congres". Tartului

AL

fi pläct räspunsul popei, Si] lüudä pentru

pe
aceasta, apoi il rugä siti puic cvaushelia
TR

cap si sä-l binecuvinteze ; dupä aceca sûru-

i
ndu-i mâinile, fi därui cincizeci de galben
EN

si se intoarse jarä$ pe js la Cernä ufi

de
Vreascul eu care s'a apärat Âlexandru
I/C

se pastreazä $i achma in biseriea din

caiui
IAS

Horecea ca -un odor sfantt).

in
U

1) De-i adevärat ci sc aila gi acum acel vredaic

bisericä. eu singur nu tit -- N. À.
BC
 102
ms me ne en

RY
Parohul însä nu se bucurä multä vreme
de cei cincizeci de galbeni,

RA
cäci intorcându-se
CéVa mai lârziu cooperatoru]
acasä Si au-

LIB
zind de darul cel bogat al
necunoscutului
magnat rusesc, cer dela
paroh sä-i dea si
lui jumätate din bani, cäci

TY
doarä el fusese
cel care:| instiinfase
si-i däduse calul Ca sà

SI
vie mai repede, Tot asà de
bine puteà si
facä si el Singur rugäciunea R
în bisericä si
Sd Capele cei cinzeci de galb
VE
eni, Parohul
insä se impotrivi. De accea chiar a doua zi
NI

se duse cooperatorul plin de mân

ie la Cer-
näuti, ca sä fntrebe la conacul
LU

farului: cine
a fost acel magnat neécunoscut,
si auzind cà
insus fmpäratul Alexandru, mer
A

se Si la acesta,
cerând sä-i dea .audientä, ca
TR

sä-i povestea-
Scä nedreptatea ce i-o fäcuse
parohul cel
EN

lacom. Se zice ci Alexandru nu

la silit pe
paroh sä-si fmpartä bacsisul, ci
i-a däruit si
/C

Cooperatorului douäzeci si cinci de

galbeni (17).
SI

Inainte de a plecà din Cernäuti, tarul

Alexandru se arätä foarte
IA

darnic fatä de
tofi. Därui mai fiecäruia din curt
enii impä-
U

ratului Francise I inele scumpe si

bani. Fie-
BC

care ofiter care stätuse de gardä

la conacul
 RY
farului, primi câte un inel, iar ceci doi di-

RA
riginfi ai orchestrei câte o tabacherc de aur
fu pref de patruzeci de galbeni. Muzicandi-

LIB
lor li se fmpärfirä cincizeci de galbeni.
Dupä sapte zilese sparse congresul ,Sfin-

ITY
tei Alianfe“ si farul Alexandru se întoarse
peste Noua-Sulifä inapoi în Rusia:; impära-
tul Francisc însä plecä din
RS Cernäuji la 13
Octomvrie spre Liov.
VE

Orasul Cernäufi asà de murdar de altfel,

finbräcase mäcar pentru scurtä vreme hainà
NI

de särbätoare, ca sä primeascä între zidurile

LU

sale alaïiul celor doi fimpäraji, cari au hotä-

rit lucruri însemnate pentru istoria univer-
RA

salä. Acum pärcà dupä strälucirea de o

clipä fncä mai pustiu ca fnainte, cu ulifele
T

sale strâmte si noroioase, cu mizeriile si cu

EN

numerosii Évrei carii-au schimbat pe'ncetul

caracterul de oräsel moldovenesc intr'un oras
I/C

modern, care aproape nu aminteste in ni-

mic de locuitorii säi bästinasi.
IAS

GS
DS
U
BC

1 ”
 Y
R AR
LIB
FABLA CUPRINSULUI |

ITY
Pentru cetitori .", .
Jurämântul tri la 17. 77 ES
.
RS 8
ee.
VE
Aducerea Moastelor Sf.
Ioan cel Nou dela Zol . &
la Suceava (1783) . . kiew
De prin anii 1848 Si 18 . ..,. . .. . 49
49 ...
NI

Un congres al » SL. Alianfe“ Ja Cernäu . . 54

ti, (1823) . 87
U
AL

ustratiile:
TR

Strada principalä a Cern

äutilor la 1845 . .
Jurämäntul Bucovinei . 15
ee. . . . .
EN

Biserica SF, Treime din 29

Cernäuti .
Mânästirea Putna (in sec. XVI 31
Aducerea MOa$telor Sf, loan ) . . © 40
cel Nou la SUCEA vi
I/C

(1402) . 5,
_ihai Bodnar . eee se , , . 45
111111:
Fratii Hur
muzächesti .… . .
IAS

Podul umblätor de peste Prut " eee 71

la Cernäuti. . . 9]
D
U
BC
 13 lil ee vif RE OU fs
4 (ji pus EUhlies pioni
Er sl x
An
j Le
tar il

Vreniarc chi diploria qe DNA. Laser ba

Siporite Soit NUE de Sitinie gi. 10, re IT 5 Pal digg 302

RY
U Po IxXpozifiai nanerale on Dis étiit cnd' Cttiiep to

LYS CRAN 52

RA
hu. EU aol, :

Pet, Dia farce Sasarabilor, ose 2e ur eve

TOY , = : - LEA) . ?o Ne . ! - . Où FN 1 .

A Fsiosiei noustre nationale dela conan Laicilor jt

LIB
la ruzboit} pentru neatarnare din IST TS.
16. 9, l'oloasele inoufaturit, de D. Du M Oo descricre
a start de agi à sûtenilor uogtri in &Gcemaäanare cu a celor

ITY
1 farile antiseis si imijloacele de indreptare,
Fo, 2 Aloe CCE SE chota lui de TRS
nié Oo povesire moralä si instruchiva,

RS
Pie, Gradiio on leoume, dé oc éiscusnt = fratat
ic oradinäarie.
io. 5. Aledicul poporutui, partea 1 de Dr, 7 Foix
VE
Dovei e prrcien de Hioiena,
de, & Avon cu ce sû ne mrandrin, der, Dinicscu-Dtite
= Spicuiri din Blorie oi ficrafura metionala, cu indermauri
NI

Suadru sûtent ft invatatura

le. 7, Aledicnt popornlit, arte JE de Dr Foix ==
LU

CIVCiC DOHITR pasirered sata,

0, 0. Diserica Oriodora Rodin, de V'iichitlecsen si
Mecer Pau — explicatiuni asupra slujbei bisericeiti si 4
RA

ficturilor ninralc din biscries,

0, 2 Sécfan-cotdiure, de AIX Lanedett-e porestire
nopubara a antelor si rasoosielor purtate de Mércle Don
T

al ioidovci,
EN

[r0. JU Ce se poule irvafe dela un dr dune, de LT.

1, ousionesen = povesiri insolite de ercinpie din viatu aie
aiior din färi sfratne, spires toto ce Prii cu enlor oct
/C

io ti, Cotourea Jorohinifindtir, Ce alhaif Saaovéenant

\
SI

- piidi despre un ont ru haraviti trie ii une Du-

lei Care, FN UFR Or niainpleré a jidirepnat pe Cara
IA

Cu pri, devenind in DOS poder de tte ini saut si

io. 29, La Rriscruci Gé LH Slivici ee pose tiré ordi
at Jde despre Qui trebte gt te poarte oraul in societe
U

# CH sd jubeasca PE Dites
BC

lo. 12. Doi IT D Juniior tir Lei de Di. LOE —

seit biooraiice dant Cespre Podor Vhadiiresen,
ne, LE Pantin ci Pare nousir, de idem ee a set
SCOOrAICA Si cconoties se Rod,
 Mo. 15. Ronänii de peste Carpali, de {. Rassu-Sirfanit
— studiu statistic.
No. 16. £komanii si Dacii, de Dr. Ï Lunas — poveslire
popularä despre luptele dintre Ronrani si Daci si despre

RY
obârsia si alcätuirea poporului romancesc.
No. 17. ,Satut Grivifja“, de NM. Räduiescri-Miger — po:
vete despre agricultura $i gospodäria sitenior.

RA
Mo. 18. Cum ne putem feri de boalele molipsitoare ?, de
Doctorul Urechia — lmuriri si slaturi fotositoare si trebui-
toare tuturor pentru buna ingrijire $i pastrare à santa ii.

L IB
No. 19. Superstitiunile pégubiioare ale poporultié nostru..
de George Coshuc.
No. 26. Viata si faptele luë Autün Poireanul mitropolitté

ITY
Ungrovlahiei de M. Dobrescu.
No. 21. Cäntece voinicesti sé ostäsesti, culese $i alese dé
C. Rädulescu-Codin, St. Tuiescu si S. T. Kiriicauu
Ho. 22. Amintiri si Sechite, de Em. Garleant,
No. 23. Pouvestirile Lui Mos [ffimie Färobor, de N, file
dufescu-Mser.
RS
VE
No. 24. Din lecgendele Neamului Tlohenzolern, prelt-
crare de St. À. losif,
Ho. 23. Jlori si Pouesti, de Ton Dragoslav.
NI

TABILOURÏ
LU

în culori, artistic executate, pe hârtie cromo : Bar

i. Portretul M. Regclui Românici 4 4. 0,50

. . . . . . . 0.50
A
BA

2 » M.i. S, Reginci Romäâniei

. . . 0.6
at.

J. » A. S. R. Principelui Ferdinand
TR

4. , À. S. R. Principesei Maria . . . . . . 050

9. , lui Stefan-cel-Mare, Domnul Moldovei . 0,86
EN

SAS QT er UT Nu tt PR RE
BU CU à nr SAN en NRA Tr

Dir oublicciu
AA D'UN LAUNIELCINA YU LUI sole
nieU base RUULLEU UL :, Baui |
/C

, . O2
Alexandria saut Istoria marelui impürat Alexandra ifacedon
ftoria prea frumosulut Arehir gi a pren frumouasci Éleua cea mé
jastrii gi cu parul de üur . . . . ; . . . . 025
SI

. . ; . D.40
Éspoia sau via(a si piidele pren inteleptului Ésop
. . . . . . . . . . . . D15
Géenoveva
. 0.80
IA

Ravascle unui doctor, curien | . , . . . . ,

» carteu I . . . . . . . . D
h »
. curtea LE. . , . . . . . DAC
y »
; . ; . . . . JG
U

Povestea vorbei de Anton Pan.

. . . . ; . . . at
Carte despre drepturi $i datorii
, . ; , . D.40
BC

Povestiri de petrecere si de tolos . ;

. . . . , . . . 0.0)
Povestirt din Lfabmia, carte Î
caritea [I . EUR
: ñ æ
TITÇIT
mneate
Jnesnyit gencral:
Dopozit >
L'ifseletn
,Libräria Gros
Scociclo r« C,
Vue SFLTEA
D A

Bucuresti, Strada Lipscani, 98.

BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
ALU
NI
VE
RS
IT
Y
LIB
RA
RY