29092014

29092014
Ziarul lumina
edina de constituire a Adunrii Naionale
Bisericeti pentru perioada 2014-2018
Actualitate religioas
Luni, 29 septembrie 2014
✉
email
Tweet
0
Asti, 29 septembrie 2014, la !entrul cultural"social #ustin $atriar%ul &e l'ng
(acultatea &e Teologie )rto&o* Justinian Patriarhul &in +ucure,ti, sub pre,e&in-ia
$rea.ericitului $rinte $atriar% /aniel, are loc ,e&in-a &e constituire a Adunrii
Naionale Bisericeti (ANB) a +isericii )rto&o*e 0om'ne pentru perioa&a 2014"
20112
$otri3it Statutului pentru Organizarea i Funcionarea Bisericii Ortodoxe o!"ne#
Adunarea Naional Bisericeasc este organis!ul central deli$erati% al Bisericii
Ortodoxe o!"ne pentru pro$le!ele ad!inistrati%e# sociale# culturale#
econo!ice i patri!oniale &or!at din !e!$rii S&"ntului Sinod i din c"te trei
reprezentani ai 'ecrei eparhii# un cleric i doi !ireni# delegai de adunrile
eparhiale# pe o perioad de ( ani) *i pot ' delegai pentru cel !ult dou
!andate 4art. 19 i 2052
$e or&inea &e i se a6 3ali&area man&atelor repreentan-ilor clerici ,i mireni ai
epar%iilor, constituirea A&unrii 7a-ionale +iserice,ti ,i &esemnarea membrilor 8n
comisiile permanente ale a&unrii (+o!isia ad!inistrati%,-uridic i de %alidare#
+o!isia social i pentru co!unicaii !edia# +o!isia cultural i educaional#
+o!isia econo!ic# $ugetar i de patri!oniu i!o$iliar , $unuri $isericeti i
+o!isia pentru ro!"nii ortodoci de peste hotare))
/e asemenea, 3or 9 ale,i membrii +onsiliului Naional Bisericesc, organism
central e*ecuti3 al :.'ntului :ino& ,i al A&unrii 7a-ionale +iserice,ti .ormat &in
c'te un cleric ,i c'te un mirean reprezent"nd 'ecare !itropolie din ar,
&esemna-i pe o perioa& &e 4 ani ,i pentru cel mult &ou man&ate 4art. 28 i 29
din statut52
Biroul de pres al Patriarhiei Romne
CE cere Romniei msuri ur!ente "mpotri#a
polurii
Actualitatea social
✉
email
Tweet
0
!omisia ;uropean consi&er c 0om'nia nu a 8ntreprins ac-iunile necesare 8nc
&in 200< pentru prote=area cet-enilor &e poluarea cu particule 9ne 4$>105 ,i
solicit -rii noastre s ia msuri &e perspecti3 rapi&e ,i e9ciente pentru ca
perioa&a &e necon.ormitate s 9e c't mai scurt posibil, in.ormea un
comunicat al !; &at publicit-ii =oi2
!on.orm te*tului citat, cet-enii &in anumite one &in +ucure,ti, +ra,o3 ,i #a,i au
.ost e*pu,i 8n mo& aproape continuu unor ni3eluri nesntoase &e $>10 8nc &in
200<, potri3it ultimelor rapoarte &in 20122 Ac-iunea !; &e =oi, care este &in punct
&e 3e&ere te%nic un a3i moti3at suplimentar, urmea unei scrisori &e punere 8n
8nt'riere suplimentare, transmis 8n .ebruarie 20132 /ac 0om'nia nu 3a
8ntreprin&e ac-iunile care se impun, !omisia poate sesia caul !ur-ii &e ?usti-ie a
@;2
$articulele 9ne 4$>105 pro3in &in emisiile generate &e in&ustrie, tra9c ,i 8nclirea
locuin-elor ,i pot caua astm, a.ec-iuni car&io3asculare, cancer pulmonar ,i &eces
prematur2 (Cristina Zamfresu!
Sfini romni, ostenitori n pmntul Olteniei
$ucrarea crturreasc a %&ntului Antim
'#ireanul
/ocumentar
Pr) dr) .on izea
✉
email
Tweet
0
An acti3itatea sa pastoral, Antim #3ireanul nu a cru-at nici o osteneal pentru
luminarea cre&incio,ilor si, &o3e&in& .rumoase calit-i &e pstor &e su6ete, &e
pre&icator ,i &e patriot2 /up instalarea sa ca mitropolit, :.'ntul #erar% a
8ntemeiat numeroase centre &e promo3are ,i &e tiprire a cr-ilor biserice,ti,
8mplinin& o ampl ,i toto&at necesar lucrare misionar2
La T'rgo3i,te, :.'ntul Antim #3ireanul a reu,it s tipreasc 11 cr-i, &intre care
11 8n rom'ne,te2 Antre cr-ile tiprite aici amintimB CAn3-tur bisericeasc la
cele mai trebuincioase ,i mai &e .olos pentru 8n3-tura preo-ilorD 41<105,
C!apete &e porunc la toat ceata bisericeasc, pentru ca s peasc
9e,tecarele &in preo-i ,i &in &iaconi, &eplin ,i cu cinste, &atoria %otarului suD
41<115, C$saltireaD 41<105, C)ctoi%ulD 41<125, C/umneee,tile ,i :9ntele Liturg%iiD
41<135, C!ata3asierulD 41<14 ,i 1<1E5, C!easlo3ulD 41<1E52
An anul 1<1E, :.'ntul Antim a mutat tipogra9a &e la T'rgo3i,te la +ucure,ti,
tiprin& o lucrare 8n limba greac popular, C:.aturi cre,tino"politiceD ctre
&omnitorul Fte.an !antacuino 41<14"1<1G5, o culegere C&in cugetrile
8n-elep-ilor ,i ale 8n3-torilor &in 3ec%imeD, alctuit &e el 8nsu,i pentru &omnul
muntean ca s",i 8mpo&obeasc Ccon&uita moral cu 8n-elepciune ,i cu o cultur
&emn &e un &omnitorD2 An anul 1<1G, la noua tipogra9e 8n9in-at 8n >nstirea
CTuturor :9n-ilorD 4Antim5, ctitoria sa, >itropolitul Antim #3ireanul a mai tiprit o
lucrare 8n limba greac C#storia s.'nt a&ic iu&aicD a lui Ale*an&ru >a3rocor&at
;*aporitul, tatl lui 7icolae >a3rocor&at, primul &omn .anariot &e la noi2
Cel mai de seam tipo!ra& din cultura romneasc
/in cele G3 &e cr-i tiprite &e Antim #3ireanul 8ntre anii 1G91 ,i 1<1G, 22 au .ost
imprimate 8n rom'ne,te, :.'ntul #erar% slu=in&u",i ast.el patria sa a&opti3, 8n
primul r'n& pe calea tiparului, 8nc't 8l putem consi&era, alturi &e &iaconul !oresi,
&rept cel mai &e seam tipogra. &in 3ec%ea cultur rom'neasc2 >ai mult, prin
tra&ucerea ,i tiprirea cr-ilor &e slu=b 8n rom'ne,te 4e*cep-ie .c'n& numai
>ineiele, Trio&ul ,i $enticostarul5, >itropolitul Antim #3ireanul are meritul &e a 9
intro&us pentru tot&eauna 8n slu=ba bisericeasc limba rom'n, el 9in& a&e3ratul
CcreatorD al limbii liturgice rom'ne,ti2
/e la 3re&nicul ierar% ne"au rmas, alturi &e C:.aturi cre,tino"politice ctre
&omnul Fte.an !antacuinoD, amintit mai sus, ,i alte trei cr-i scrise ,i tiprite &e
el at't pentru 8n&rumarea preo-ilor, c't ,i pentru e&ucarea cre&incio,ilorB
CAn3-tur pe scurt pentru taina pocin-iiD 40'mnic, 1<0E5, CAn3-tur
bisericeasc la cele mai trebuincioase ,i mai &e .olos pentru 8n3-tura preo-ilorD
4T'rgo3i,te, 1<105, C!apete &e porunc la toat ceata bisericeasc pentru ca s
peasc 9e,tecarele &in preo-i ,i &in &iaconi &eplin ,i cu cinste &atoria %otarului
suD 4T'rgo3i,te, 1<1452 Au rmas &e la el ,i c'te3a lucrri 8n manuscrisB
C!ronogra.ul ilustratD, intitulat C!%ipurile Hec%iului ,i 7oului Testament, a&ic
obraele oamenilor celor 3esti-i ce se a6 8n I:.'nta :cripturJ, 8n I+iblieJ ,i 8n
I;3ang%elieJD, lucrare scris la T'rgo3i,te, 8n 1<09, CA,em'ntul mnstirii
Tuturor :9n-ilor 4An3-turi pentru a,em'ntul cinstitei mnstiri a Tuturor
:9n-ilor5D, consi&erat ,i testamentul >itropolitului Antim, &atat 24 aprilie 1<13, ,i,
nu 8n ultimul r'n&, $re&icile sau /i&a%iile " &up &enumirea greceasc, pe care
>itropolitul Antim le"a -inut la unele &uminici ,i srbtori mari 8n timpul
ar%ipstoririi sale, 9e la +ucure,ti, 9e la T'rgo3i,te2
( lucrare )rodat cu sim)oluri )i)lice
$rima lucrare a >itropolitului Antim rmas 8n manuscris, C!%ipurile Hec%iului ,i
7oului TestamentD, este o istorie ilustrat a +ibliei, ce cuprin&e E03 portrete 8n
me&alion, trei sc%i-e ,i opt &esene, tot 8n me&alion, cu persona=e &in Hec%iul ,i
7oul Testament, e*ecutate cu at'ta %ar &e m'na ierar%ului artist2 Lucrarea este
Cuna &intre cele mai pre-ioase opere iconogra9ce &in ;uropa rsriteanD2 >eritul
artistului const nu numai 8n e*ecu-ia te%nic &eosebit, ci ,i 8n .aptul c nu a
a3ut nici un i3or &e inspira-ie, nici un manuscris asemntor &up care s se
orientee2
*ida+iile %&ntului Antim '#ireanul
!ea mai 3aloroas oper rmas 8n manuscris &e la >itropolitul Antim o
constituie /i&a%iile2 Aceast oper literar cuprin&e 21 &e pre&ici la &i.erite
srbtori 8mprte,ti, cele ale >aicii /omnului ,i ale unor s9n-i, la care se a&aug
,apte cu3'ntri ocaionale 4la 8nscunarea sa ca mitropolit, trei .unebre ,i trei
8n3-turi &espre :po3e&anie52 $re&icile sunt originale, legate &e realit-ile 3ie-ii2
;l con&amn cu 3e%emen- ne&rept-ile, =a.urile ,i tratamentul inuman la care
era supus -rnimea, sco-'n& 8n e3i&en- o serie &e 3icii ale tuturor pturilor
sociale ale -rii2 (iecare pre&ic este trit ,i g'n&it, alctuit cu rb&are ,i
e*pus cu con3ingere, Celaborat cu 8nalt competen-D2 /i&a%iile 8l a,a pe
>itropolitul Antim Cprintre cei mai mari oratori biserice,ti ai tuturor timpurilorD, cu
nimic mai pre=os &ec't clasicii &in ApusB +ossuet, +our&aloue, >assillon, (lKc%ier
sau #lie >iniat2 $entru noi, rom'nii, :.'ntul #erar% are meritul &e a 9 8ntemeietorul
oratoriei religioase2
An 9ne, se poate a9rma c 8ntreaga oper manuscris a lui Antim #3ireanul,
Ctiprit &estul &e t'riu, este mai pre-ioas &ec't cea tiprit 8n 3remea luiD2
)pera tiprit, ca ,i cea rmas 8n manuscris, ni"l arat pe :.'ntul #erar% ca un
Cpatriot p'n la sacri9ciul 3ie-ii sale, lupttor anga=at pentru trium.ul &eplin al
limbii rom'ne 8n +isericL e&ucator al clerului ,i cre&incio,ilor, pre&icator cu
&u%ul apostolic ,i mare cruciat al 8ntregii )rto&o*iiD2
Coalitia condusa de SUA a atacat un important complex gazifer din Siria aflat sub
controlul Statului Islamic
de Alina Neagu HotNews.ro
Luni, 29 septembrie 2014, 3:08 Actualitate | Internainal
Fortele din cadrul coalitiei conduse de Statele Unite au efectuat duminica seara atacuri
asupra celui mai important complex gazifer din Siria aflat sub controlul organizatiei Stat Islamic,
a anuntat bser!atorul Sirian pentru "repturile mului.
!"alitia internatinala a atacat #$$$% intrarea si sala de rugaciuni a cmple&ului "nec!, a preci'at ()*(,
ptri+it ,edia-a&$
Acest cmple& ga'i-er, a-lat !sub cntrlul )I, este cel mai mare din )iria!, a adaugat directrul (N./ului,
0ami Abdel 0a1man$
Afganistanul traieste luni prima tranzitie democratica din istoria sa
de "arla *inu HotNews.ro
Afganistanul traieste luni primul transfer de putere de la un presedinte ales la un altul,
odata cu in!estirea lui As#raf $#ani, care mosteneste o tara in razboi, in pofida a %& de ani de
prezenta in NA' care nu are a reusit sa opreasca re!olta talibanilor, scrie AF(.
As1ra- .1ani, un ecnmist in +arsta de 23 de ani, -stul inalt -icial al 4ancii ,ndiale, ii succede lui 5amid
6ar'ai, singurul m care a cndus A-ganistanul de la caderea regimului taliban in 2001, dupa trei luni de
cri'a plitica in urma re'ultatelr alegerilr care a subminat si mai mult tara$
As1ra- .1ani si ri+alul sau Abdulla1 Abdulla1 isi re+endicau -iecare +ictria in al dilea tur al alegerilr
pre'identiale la 14 iunie, marcat de -raude masi+e$ *ar, .1ani cncentrea'a spri7inul in 8as1tunul de )ud, iar
Abdulla1 in nrd tad7ic, situatie care a alimentat temerile legate de un psibil ra'bi$
*ar, sub presiunea (N9 si a )tatelr 9nite, cei di ri+ali au cn+enit sa -rme'e un gu+ern de uniune
natinala$
)i .1ani a -st declarat castigatr al alegerilr pre'identiale cu peste 33: din +turi, dupa un audit -ara
precedent a pt miliane de buletine de +t$

In timpul unei ceremnii pentru care s/au luat masuri sprite de securitate luni la 6abul, ras umbrit in md
regulat de atacuri / bmba ascunsa intr/un +e1icul a e&pldat, de alt-el, duminica aprape de palatul
pre'idential / As1ra- .1ani +a -i in+estit in -unctia de presedinte si Abdulla1 Abdulla1 !se- al e&ecuti+ului!, un
-el de prim/ministru, mment care inc1eie epca 6ar'ai$
"isparitia misterioasa a zborului )H&*+, Noi cautari subac!atice la inceputul lunii
octombrie, in ceanul Indian
-a aproape sapte luni de la disparitia inexplicabila a cursei )H&*+ )ala.sia Airlines, noi
cercetari subac!atice !or fi efectuate la inceputul lunii octombrie, in ceanul Indian, unde
aerona!a s/ar fi prabusit. Aparatul 0oeing ***/1++ al companiei din )alaezia a disparut in data
de 2 martie, 3a scurt timp dupa decolare de la 4uala -umpur cu destinatia 0ei5ing.
Acesta transprta 239 de pasageri si membri ai ec1ipa7ului$ (rice cntact cu cabina piltilr a incetat dupa
ra de 'br si nici urma -i'ica a aparatului nu a -st gasita de atunci$ )pecialistii au incercat in 'adar, cu
a7utrul satelitilr, sa/i re-aca traiectria si banuiesc ca, cel mai prbabul, aparatul s/a prabusit in mare in
sudul (ceanului Indian, in largul castei de +est a Australiei$
*upa prima -a'a de cautari de supra-ata si de adancime in martie/aprilie, Australia si tarile impicate +r
lansa ni peratiuni la inceputul lunii ctmbrie$ *ua na+e speciali'ate / ;ugr *isc+er< si . 81eni&
inc1iriate de ,alae'ia +r cerceta -undul marii ec1ipate cu puternic snar care pate cbri la 3$000 de
metri, ptri+it 4irului Australian de in+estigare a accidentelr #A=)4%$
Aceasta aparatura speciala este prgramata sa detecte'e bucati mari din epa+a a+inului, cum ar -i
mtarele, trenul de ateri'are si -usela7ul, a declarat 8eter ;le< de la A=)4$
Aceste peratiuni +r -i !-arte di-icile! pentru ca se -ac intr/ 'na de casta in mare masura nee&plrata si
-arte indepartata$ "ei implicati +r trebui sa indure temperaturi plare, +anturi puternice din Antarctica si
+aluri de pana la 12 metri$
!Aceasta este pr+care e&trardinara!, a declarat 8eter ;le<$
)anifestatii la Hong 4ong. 'ransporturile si acti!itatile economice puternic
afectate
6!enimente la transportul Hong 4ong si acti!itatea economica gra! perturbata
'ransporturile si acti!itatile economice sunt gra! perturbate luni dimineata la Hong 4ong, din
cauza demonstratiilor de amploare ale acti!istilor prodemocratie, in timp ce bursa a desc#is in
scadere puternica. Indicele principal 5ang )eng a sca'ut 1,18:$
La 'i dupa cicniri +ilente dintre plitie si 'eci de mii de prtestatari care au denuntat deci'ia 4ei7ingului
de a limita s-era de aplicare a +tului uni+ersal, multe intersectii sunt inca blcate de prtestatari$
"a urmare, artere de circulatie ma7re, unde +e1iculele circula, de bicei, bara la bara, erau gale$
*epartamentul de =ransprt a anuntat ca mai mult de 200 de linii de autbu' au -st suspendate sau
deturnate de la traseul lr bisnuit$ )i circulatia tram+aielr a -st perturbata, iar unele linii de metru au
-st inc1ise din cau'a baricadelr ridicate de prtestatari$
Intr/un gest de aparenta cnciliere, gu+ernul din 5ng 6ng a anuntat luni retragerea plitiei dupa naptea
de cn-runtari cu militantii pr/demcratie$
!A+and in +edere ca cetatenii adunati pe stra'i sunt calmi, plitia a -st retrasa!, a anuntat gu+ernul, intr/un
cmunicat$
In sc1imb, mani-estantii sunt in+itati sa !elibere'e stra'ile cupate imediat ce este psibil pentru a permite
trecerea +e1iculelr ser+iciilr de urgenta si restabilirea transprturilr publice!$
0epre'entantii ministerului >ducatiei au anuntat ca sclile din cartierele cupate de prtestatari raman
inc1ise si au in+itat parintii sa cnsidere !siguranta lr priritatea numarul unu!$
Autritatea ,netara din 5ng 6ng a anuntat ca 1? banci au -st ne+ite sa inc1ida 29 de sucursale din
intregul ras$ )tandard "1artered, 5)4" 5ldings, 4an@ - >ast Asia, 4an@ - "1ina si "I=I" sunt printre
bancile a-ectate$
Aeci de mii de mani-estanti prdemcratie au parali'at centrul 5ng 6ng/ului duminica, #otarati sa obtina
din partea 0ei5ingului mai multe libertati politice, in cadrul unei campanii de nesupunere ci!ica ce
s/a accelerat brutal intr/un climat foarte tensionat.
$u!ernul spaniol decide masuri ca sa impiedice orice consultare pentru
independenta Cataloniei. 7eferendumul este programat in 8 noiembrie
$u!ernul spaniol este asteptat sa se reuneasca de urgenta luni pentru a lua masuri prin
care sa impiedice referendumul pentru independenta Cataloniei fata de Spania programat de
gu!ernul regional pentru 8 noiembrie. (e masa executi!ului se !a afla un raport pe aceasta tema,
elaborat de urgenta de Consiliul de Stat, organul suprem consultati! al gu!ernului.
8tri+it 0adi 0mania Actualitati, urmea'a aprbarea recursurilr la legea cnsultarii catalane si la decretul
de cn+care a re-erendumului, api inaintarea acestra, c1iar luni, la =ribunalul "nstitutinal$ >ste de
asteptat ca instanta sa declare necnstitutinale ambele dcumente si re-erendumul sa nu pata a+ea lc$
8e 19 septembrie, legiuitrii catalani au decis cu 102 +turi pentru si 28 imptri+a sa se rgani'e'e un
re-erendum, actiune care pe plan lcal este numita !cnsultare!$
(remierul 7a5o. si gu!ernul Spaniei afirma ca orice !ot pe aceasta tema este ilegal
.u+ernul spanil se pune cu in+ersunare re-erendumului, iar premierul ,arian 0a7< este dispus c1iar sa
scata tt gu+ernul catalan in a-ara legii si sa preia administrarea directa a regiunii, care se cn-runta de la
inceputul cri'ei cu situatie -inanciara e&trem de di-icila$
*e alt-el, gu+ernul spanil a inceput imediat prcedura de cntestare a decretului la "urtea "nstitutinala,
iar premierul ,arian 0a7< a prmis ca atata timp cat el este in -unctie "atalnia nu +a rgani'a nici
cnsultare$
8remierul a reiterat intr/ discutie cu 'iaristii care l/au instit in +i'ita din "1ina, ca Artur ,as s/a
incapatanat sa cntinue demersul catalan, desi a -st a+erti'at in legatura cu cnsecintele$ )u+eranitatea
apartine tuturr spanililr, aminteste ,arian 0a7<$
8'itia sa a -st intarita de declaratia damnei )ra<a )aen' de )antamaria, +icepremier si purtatr de
cu+ant al gu+ernului, care a subliniat ca, dupa suspendarea legii, Artur ,as si sustinatrii re-erendumului nu
mai pate -ace nimic$
$u!ernul catalan !rea referendum, in orice conditii
In paralel cu actiunile gu+ernului natinal de prire a re-erendumului, gu+ernul catalan a lansat campanie
de in-rmare pri+ind cnsultarea din 9 niembrie$
Aceasta este secndata de mani-estatiile si de in-rmarea intensa pe retelele de sciali'are prm+ate de
asciatiile ci+ice Asambla Natinal "atalana si (mnium "ultural$ Legitimitate, demcratie, pluralism,
legalitate / sunt principiile mentinate in decretul semnat de Artur ,as la 4arcelna$ )e-ul gu+ernului catalan
cunaste insa actiunile gu+ernului de la ,adrid, dar a rdnat pregatirea lgistica a re-erendumului, in rice
cnditii, indi-erent de 1tararea =ribunalului "nstitutinal$
9rmatrul pas al gu+ernului catalan, dupa ce instanta +a -i suspendat decretul si legea cnsultarii, +a -i
cn+carea tuturr -rtelr plitice din "atalnia, pentru a rgani'a din nu alegeri anticipate, pentru a dua
ara in numai trei ani$
Cea mai mare statuie a lui -enin din Ucraina a fost daramata de pe soclu, in Har9o!
de 0$,$ HotNews.ro
)tatuia lui Lenin, in 5ar@+
;t: "aptura Bu=ube
Cea mai mare statuie a lui -enin aflata inca in picioare in Ucraina a fost daramata in noaptea
de duminica spre luni la Har9o! :est; de catre manifestanti nationalisti, relateaza AF(.
*upa dua re de munca, prtestatarii, cu a7utrul -le&urilr, au reusit sa taie piciarele statuii cu inaltime
de 8,30, care a ca'ut, in aclamatiile multimii$
"aderea statuii a -st punctul de +aral mani-estatiei care a reunit 'eci de persane, duminica dupa amia'a,
in al dilea ras ca marime al 9crainei, printre care si ultranatinalisti ai clubului lcal de -tbal$
*e la alungarea, in -ebruarie, a presedintelui pr/rus Ci@tr Ianu@+ici, sarta statuii era un subiect de
discrdie in acest ras cu 1,3 miliane de lcuitri, situat in estul tarii, dar ma7ritar -idel 9crainei, desi
limba rusa este dminanta aici$
Autritatile lcale, a-irmand ca se tem ca prin caderea statuii ar putea -i a-ectate tunelurile de metru, a
prmis ca +a demnta, dar mani-estantii au pre-erat sa nu mai astepte acest mment$
( anc1eta pentru +andalism a -st desc1is dar api a -st inc1isa imediat de catre ,inisterul de Interne, care
a ntat ca nimeni nu a -st ranit$ !LeninD Lasati/l sa cada$ 4ine ca nu a -st ranit nimeni$ 4ine ca acest guni
de idl cmunist nu mareste bilantul +ictimelr!, a scris ministrul de Interne Arsen A+a@+, pe pagina sa de
;aceb@$
Alte statui ale lui Lenin au -st daramate de la e+enimentele din -ebruarie, in special in 6ie+, dar multe altele
sunt in cntinuare pe scluri in estul tarii cntrlat de separatisti$
6l!etienii au respins prin referendum infiintarea unei case unice de asigurari de
sanatate
de C$,$ HotNews.ro
Luni, 29 septembrie 2014, 14:1? Actualitate | Internainal
6l!etienii au refuzat duminica sa isi bul!erseze sistemul de asigurari de sanatate, intr/un
referendum organizat la cererea oponentilor sistemului actual, relateaza )ediafax.
Ast-el, 21,8 : dintre el+etieni au spus !nu! in-iintarii unei case unice publice de asigurari de sanatate,
ptri+it re'ultatelr de-initi+e ale re-erendumului rgani'at duminica in >l+etia$
8entru adptarea te&tului, era necesara dubla ma7ritate: ma7ritatea +tantilr si ma7ritatea celr 22 de
cantane care -rmea'a >l+etia$
"asa unica, initiati+a lansata de stanga in >l+etia, ar -i inlcuit cele apr&imati+ 20 de case de asigurari de
sanatate pri+ate, acu'ate ca ii csta prea mult pe asigurati$
"asele de asigurari de sanatate pri+ate s/au pus te&tului si au salutat re'ultatul re-erendumului$ !8pulatia
nu dreste in-iintarea unei case unice de asigurari de sanatate!, a declarat Asciatia el+etiana pentru
Asigurari #A)A%, care a adaugat ca sistemul el+etian de sanatate !este unul dintre cele mai bune si mai
per-rmante din lume!$
)istemul actual de asigurari de sanatate din >l+etia pre+ede ca -iecare re'ident in tara trebuie sa dispuna de
asigurare de sanatate de ba'a la una dintre cele 21 de cmpanii de asigurari, care isi disputa clientii$
Intr/ tara unde salariul mediu net este de 4$930 de -ranci el+etieni #4$100 de eur%, cti'atiile pe care
trebuie sa le plateasca membrii in -iecare luna se ridica la apr&imati+ 400 de -ranci el+etieni de persana$
Criza din Ucraina, %1 morti in luptele din estul tarii in ultimele 1< de ore :armata;
de C$,$ HotNews.ro
Cel putin %1 persoane, intre care noua soldati ucraineni, au fost ucise in confruntarile cu
separatistii pro/rusi in ultimele 1< de ore, acesta fiind cel mai gra! bilant din estul Ucrainei de la
instituirea unui armistitiu la inceputul lunii septembrie, au anuntat luni autoritatile, potri!it AF(.
!Nua sldati au -st ucisi si 2? au -st raniti in ultimele 24 de re!, a declarat purtatrul de cu+ant al
armatei ucrainene, Andrei L<sen@, intr/ cn-erinta de presa sustinuta luni la 6ie+$
!Ieri #duminica%, rebelii au incercat inca data sa ia cu asalt aerprtul din *nets@!, a mai a-irmat L<sen@$
!9nul dintre +e1iculele nastre blindate a -st atins, parasutistii nstri au su-erit pierderi!, a adaugat el, -ara
a preci'a numarul militarilr ucisi in acest atac$
*e la inc1eierea, la 3 septembrie, a unui acrd de incetare a -cului, +ilentele s/au diminuat in regiunile
separatiste *nets@ si Lugans@, desi incalcari regulate ale armistitiului au dus la martea a cel putin 32 de
militari si ci+ili, ptri+it unui bilant intcmit de A;8$
Cilentele din Eee@end inter+in in cnte&tul in care militarii si rebelii incearca sa implemente'e 'na
demilitari'ata de 30 de @ilmetri de parte si de alta a liniei de -rnt$
8este 3$200 de persane si/au pierdut +iata in cele cinci luni de cn-lict in 9craina$
Angela )er9el, Ar putea fi necesar sa regandim parteneriatul energetic cu 7usia
de C$,$ HotNews.ro
Cancelarul german Angela )er9el a declarat luni ca exista moti!e intemeiate pentru a
continua in momentul de fata parteneriatul energetic dintre Uniunea 6uropeana si 7usia, dar a
adaugat ca acest lucru s/ar putea sc#imba daca )osco!a continua sa incalce principii
fundamentale, transmite 7euters.
In cursul unei cn-erinte de presa sustinute, la 4erlin, alaturi de premierul -inlande' Ale&ander )tubb, ,er@el
a declarat ca, pe termen mediu si lung, ar putea -i necesar ca parteneriatul energetic cu 0usia sa -ie
regandit$
!)unt mti+e intemeiate pentru a cntinua parteneriatul energetic cu 0usia!, a a-irmat ea, mentinand ca in
cadrul 9niunii >urpene tari di-erite au grade di-erite de dependenta -ata de ga'ele naturale -urni'ate de
0usia$
!Nu este scpul nstru sa ne rupem cmplet dependenta!, a mai spus ,er@el, ptri+it careia cperarea in
sectrul energetic a -st in interesul reciprc al 9> si 0usiei$
!"u tate acestea, trebuie in md -iresc sa ne gandim la ce ar trebui sa sc1imbam pe termen mediu si lung
din punct de +edere al pliticilr energetice, daca e&ista incalcare cntinua a principiilr -undamentale!, a
e&plicat ea, re-erindu/se la respectarea su+eranitatii natinale$
Sex, scandal si demisii, presa tabloida din )area 0ritanie, din nou pe banca
acuzatilor, dupa demisia lui 0roo9s Newmar9
de 0$,$ HotNews.ro
"emisia unui secretar de stat dupa publicarea de catre Sunda. )irror a unor fotografii cu
caracter sexual, trimise unui ziarist care s/a dat drept o admiratoare a sa, a relansat luni in )area
0ritanie dezbaterea legata de metodele presei tabloid, scrie AF(.
9n ministru, se& si tablid: -rmula a dat din nu re'ultate, cnducand la demisia si umilirea in public a lui
4r@s NeEmar@, secretar de )tat insarcinat cu scietatea ci+ila$
Acest deputat cnser+atr in +arsta de 33 de ani, casatrit si tata a cinci cpii, a -st ne+it sa admita ca s/a
!cmprtat ca un imbecil per-ect! dupa ce )unda< ,irrr a de'+aluit ca a trimis mai multe p'e, dintre care
unele nud, unui -reelancer care s/a dat drept -emeie$
Aiarul a pre'entat ca circumstanta agra+anta -aptul ca deputatul cnduce un grup care militea'a pentru un
rl mai mare al -emeilr in cadrul partidului cnser+atr$

*ar de'baterea s/a deplasat rapid spre metdele denumite !-is1ing e&peditins!, e&peditii de pecuit, ale
presei angl/sa&ne$
)unda< ,irrr s/a ba'at pe munca unui 'iarist independent care a creat un cnt -als pe =Eitter cu numele
!)p1ie Fittmans!, presupusa simpati'anta a cnser+atrilr de 20 de ani$
;tgra-ia de la pr-ilul cntului, stearsa ulterir, arata c1ipul unei manec1ine suede'e de 22 de ani, ,alin
)a1len, care a prtestat -erm luni, in presa suede'a, pentru -aptul ca -tgra-ia sa a -st -lsita -ara acrd$
)ub acperirea -alsei identitati, 'iaristul a inceput sa cntacte'e mai multi deputati cnser+atri, printre care
si 4r@s NeEmar@$
"ei di au cntinuat sa discute prin sms si mesagerie persnala, -lirtand si sc1imband -tgra-ii indra'nete$
8ana cand secretarul de stat ii prmite !)p1iei! sa se intalneasca in mar7a cngresului cnser+atr de la
4irming1am, mmentul ales de ,irrr pentru a publica p+estea$
"riticat pentru metdele sale, tablidul a in+cat interesul public$ ;stul redactr se- al ,irrr, 8aul "nneE,
a -acut trimitere la !stupiditatea! secretarului de stat, +in+at de ! greseala de 7udecata teribila prin
desc1iderea in acest -el -ata de un strain!$
*ar 'iarul este criticat de serie de +ci$ !Nu +ad interesul public in aceasta istrie$ >l #4r@s NeEmar@% nu
a incalcat legea, +rbim de prstie intre adulti!, a declarat 0< .reenslade, pr-esr de 7urnalistica la "it<
9ni+ersit<, pentru 44" 0adi 4, adaugand ca nu +ede cum acest articl pate aduce mare cntributie la
presa de in+estigatie$
!> 7alnic$ )en'atinalismul si mralismul nu -ac casa buna!, a scris pe =Eitter un deputat laburist, "1ris
4r<ant$
9n deputat cnser+atr a anuntat c1iar ca +a sesi'a nua cmisia de reglementare a presei, nascuta din
cenusa scandalului NeEs - =1e Frld, tablid inc1is in urma scandalului interceptarilr ilegale de tele-ane$
!Ca -i primul mare test! pentru cmisie, a subliniat ,ar@ 8ritc1ard, care a preci'at ca a -st cntactat si el de
'iaristul deg1i'at in !)p1ie!, dar a -st !mai putin interesant! dearece este celibatar$
Instanta constitutionala din Spania interzice organizarea referendumului in
Catalonia
de I$4$ HotNews.ro
=ribunalul cnstitutinal spanil a decis suspendarea re-erendumului pri+ind autdeterminarea regiunii
"atalnia, prgramat in niembrie, ptri+it ,edia-a&$
.u+ernul de la ,adrid depusese recurs la =ribunalul cnstitutinal imptri+a re-erendumului
prindependenta prgramat in pr+incia "atalnia, denuntand !a-ectarea su+eranitatii statului spanil!$
8remierul ,arian 0a7< a anuntat recursul dupa sedinta e&trardinara de gu+ern, catalgand rgani'area
re-erendumului drept initiati+a !demaggica! si !antidemcratica!$ !Nimic si nimeni, nici putere, nici
institutie nu pt intrerupe principiul su+eranitatii unice, indi+i'ibile, pe care se -ndea'a +iata nastra
cmuna!, a declarat ,arian 0a7< intr/ cn-erinta de presa$ !>ste pr-und regretabil ca presedintele
regiunii "atalnia, Artur ,as, a cn+cat plebiscitul!, a spus 0a7<$
!>ste +rba de initiati+a imptri+a legii, care depaseste cadrul demcratiei, ii di+i'ea'a pe catalani,
indepartandu/i de >urpa si de restul )paniei!, a argumentat 0a7<$

"atalnia intentinea'a sa rgani'e'e, pe 9 niembrie, cnsultare ppulara pe tema autdeterminarii$
7usia a lansat o anc#eta penala pentru =genocid= in estul Ucrainei
de ,ircea 4ar'i HotNews.ro
0usia a anuntat luni desc1iderea unei anc1ete penale pentru !gencid! imptri+a ppulatiei rus-ne
din estul 9crainei, unde utlili'area armelr a pr+cat uciderea a cel putin 2$300 de persane, in-rmea'a
A;8$
!"misia de anc1eta a lansat prceduri penale pentru !gencid! cntra persanelr +rbitare de limba rusa
care traiesc pe teritriul 0epublicilr 8pulare Lugans@ si *net@!, cele dua bastiane separatiste din estul
9crainei, a declarat purtatrul de cu+ant Cladimir ,ar@in$
!8ersane ramase neidenti-icate din cnducerea plitica si militara a 9crainei, -rtele armate ucrainene,
.arda Natinala si -rmatiunea paramilitara )ectrul *reapta au dat rdine pentru distrugerea ttala a
cetatenilr rus-ni!, adauga -icialul rus$
Un aristocrat britanic starneste #o#ote de ras in (arlamentul 6uropean,
7azbunare, razboi comercial, dispret
de "laudiu Aam-ir HotNews.ro
Filliam >arl - *art1mut1
;t: 8arlamentul >urpean
Un europarlamentar britanic din partidul anti/imigrationist U4I(, membru al aristrocratiei
engleze, a starnit #o#ote de ras, intr/o comisie a (arlamentului 6uropean, luni, la audierea unui
comisar european desemnat.
La audierea din "misia pentru "mert internatinal #IN=A%, Filliam *art1mut1, care are titlul nbiliar de
earl in Anglia #ec1i+alent cu cntele de pe "ntinent%, a intrebat/ pe suede'a "ecilia ,almstrm, cmisarul
desemnat pentru "mert, daca ar -i de acrd ca 9niunea >urpeana sa impuna sanctiuni cmerciale ,arii
4ritanii, in ca'ul in care tara ar parasi 9> in urma unui re-erendum natinal$
!*umnea+astra in calitate de cmisar, in ca'ul in care 0egatul 9nit +a +ta sa paraseasca 9niunea
>urpeana, ati -i pentru impunerea anumitr sanctiuni cmerciale, ca ra'bunareD!, a intrebat pliticianul
engle'$
Imediat, 'eci de eurparlamentari din tata 9niunea >urpeana, membri ai "misiei IN=A, au i'bucnit in
11te ras$
!Nu e amu'ant, nu e amu'ant$$$ 9n ast-el de ra'bi cmercial ar -i imptri+a reglementarilr (rgani'atiei
,ndiale a "mertului!, s/a aparat cntele de rasetele clegilr, care nu mai cnteneau$
!*umnea+astra ati -i pentru un nu acrd cmercial, cu ,area 4ritanie, in ca'ul in care ar parasi 9>D!, a
insistat el la ,almstrm$
"misarul eurpean desemnat pentru cmert a incercat un raspuns impaciuitr, aratand ca ,area 4ritanie
-ace parte din 9niunea >urpeana, iar daca +a parasi blcul cmunitar, abia atunci +r -i anali'ate e+entuale
masuri$
!In primul rand, +reau sa spun ca ,area 4ritanie ramane in -amilia eurpeana, +a +rem alaturi de ni, a+em
ne+ie de dumnea+astra si speram ca si cetatenii sunt de aceeasi parare$ In ca'ul in care +a a+ea lc un
re-erendum si cetatenii +r alege sa paraseasca 9niunea >urpeana, +m +edea atunci care +r -i
cnsecintele$ Nu +i prpune eu asta'i strategie in acest sens, nu este traditia 9niunii >urpene de a
urmari ra'baie cmerciale , scpul nstru este inttdeauna sa a+em relatii amiabile$ 8re-er sa nu intru in
discutii despre psibile cnsecinte ale unui re-erendum despre care nu stim daca +a a+ea lc!, a spus
suede'a$
!Ati -erit un raspuns e+a'i+, in dispret -ata de aceasta cmisieG!, a prtestat cntele de *art1mut1, bligat
sa -aca -ata unui nu +al de 11te din sala$
!Nu tine de cmpetentele mele sa raspund la intrebare iptetica$ *aca +eti alege sa parasiti 9niunea
>urpeana, +a trebui sa gasim raspunsul la aceasta intrebare!, a ramas pe p'itii cmisarul desemnat, in
aplau'ele 'gmtase ale ma7ritatii eurparlamentarilr din sala$
Hong 4ong, SUA indeamna autoritatile la retinere in fata manifestantilor
de ,ircea 4ar'i HotNews.ro
( petitie pe site/ul "asei Albe ii slicita presedintelui )9A, 4arac@ (bama, sa -aca presiuni asupra
autritatilr de la 4ei7ing, pentru a !e+ita un al dilea masacru in piata =iananmen!, din 5ng 6ng, unde
mii de prtestatari cer mai multe libertati plitice, scrie A;8$
=e&tul, pstat la 4 septembrie pe pagina creata special pentru petitii de catre "asa Alba, a adunat pana luni
la pran' peste 183$000 de semnaturi$ Administratia (bama se anga7ea'a sa raspunda la rice petitie care
depaseste 100$000 de semnaturi in 30 de 'ile de la publicarea ei$
Administratia americana a indemnat autritatile din 5ng 6ng sa dea d+ada de retinere in -ata 'ecilr de
mii de prtestatari care slicita mai multe libertati in -sta clnie britanica$
!.u+ernul )9A mnitri'ea'a indeaprape situatia din 5ng 6ng!, a declarat Hs1 >arnest, purtatr de
cu+ant al "asei Albe$
www.antena3.ro
Ginerele lui Traian Bsescu, Sida,
se ntlnea cu Bercea Mondial
nainte ca interlopul s intre n
nchisoare. Motivul este
INCREDIBIL
DE O.P. 29 SEP 2014 05:23Comenteaza
Tweet
Ginerele lui Traian Bsescu s-a ntlnit cu Bercea Mondial nainte ca acesta s intre n
nchisoare, susine avocatul interlopului.
Se pare c motivul ntlnirii dintre interlop i Bogdan Ionescu a fost ncercarea lui Sandu
Anghel de a se apropia de preedintele Romniei.
Pavel Abraham mai spune c ginerele lui Bsescu a fost paravanul prin care Bercea Mondial
plasa sacii cu bani spre persoane infuente, care s-i asigure protecia.
Durere mare pentru Biserica
Ortodox Romn. "S-a stins din
via seara trecut"
Tweet
Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu a murit seara trecut.
Dup ce n ultimul timp a fost dus de mai multe ori la spital, din cauza varstei naintate si a
bolilor de care suferea, conductorul bisericii din Banat s-a stins din via la 91 de ani.
Mitropolitul Nicolae a deinut aceast poziie n biserica romneasc de peste 50 ani. Dup
revoluie, a recunoscut public c a colaborat cu Securitii, dup ce a fost arestat de organele
represive, pentru c adpostise un duman al regimului.
A fost primul ierarh al Romniei care l-a invitat ofcial, la Timioara, pe Regele Mihai I. Trupul
su va f depus la Catedrala Mitropolitan, n aceast diminea dup ora 10.00.
Cea de-a doua rectifcare bugetar
din acest an pompeaz bani n
Serviciile de Informaii i Senat
Tweet
Cea de-a doua rectifcare bugetar din acest an va f aprobat de guvern n aceast
sptmn. 900 de milioane de euro vor f tiate din cheltuielile bugetului de stat prin care
sunt cofnanate proiecte care benefciaz de de fonduri externe nerambursabile postaderare.
Alocrile pentru Preedinie, Camera Deputailor, Academie i Ministerele Educaiei, Culturii,
Tineretului i Sportului vor f reduse de Guvern la rectifcarea bugetar. Iar de suplimentarea
fondurilor vor benefcia Serviciile de Informaii, Senatul i Avocatul Poporului.
Banii alocai suplimentar pe domeniul sntaii sunt 99,7 milioane lei. Astfel, Guvernul a
economisit peste 248 milioane de lei prin reducerea transferurilor de echilibrare a Fondului de
sanatate, mulumit faptului c ncasarile din taxele care merg direct in acest fond au fost
peste ateptri.
Diminuarea contribuiei de sntate pentru pensionari, la solicitarea ordonatorului principal de
credite, a scutit Guvernul de plata a nc 60 de milioane de lei, iar reducerea CAS a
economisit nc 3 milioane de lei.
Guvernul a alocat, n schimb, peste 119 milioane pentru programele nationale de sanatate
(HIV, oncologie, TBC), dar i pentru salariile din spitalele afate n administraia local, sau
pentru serviciile de ambulan. De asemenea maternitatile primesc 15 milioane in plus pentru
reabilitri. Aproape 4 milioane de lei vor f folositi pentru masurile de prevenire a EBOLA.

Dei rectifcarea reduce i bugetul Ministerului Educatiei cu 34 milioane de lei, banii alocati n
plus pentru educatie reprezinta 134,4 milioane de lei. Astfel, prin intermediul bugetelor
Autoritatilor Publice Locale se dau aproape 57 de milioane pentru coli, grdinie i licee.
Scderea CAS reduce i aici cheltuielile de la buget, cu aproape 2 mil de lei. Totodat, se
mareste cu 3 mil de lei bugetul pentru transportul studentilor si cu 10 mil cel destinat
investitiilor. De asemenea dispar 50 de mil de lei pentru proiectele cu fnantare din fonduri
europene nerambursabile.
n privinta bugetului autoritatilor locale, Guvernul Ponta ncearc sa compenseze jumatate din
pierderea pe care acestea le-au suferit in perioada Guvernului Boc, iar totalul alocrilor
depete 1,1 miliarde lei. 340 de milioane sunt prevzui pentru echilibrarea bugetelor
locale ale comunelor, oraselor, municipiilor i judetelor. Toate primariile vor primi bani,
indiferent de culoarea politic. Peste 100 de mil vor merge ctre protectia copilului, centre de
asistenta sociala a persoanelor cu handicap i nsoitori ai acestora, iar ISU Bucuresti va
primi nc 40 de milioane.
Libertatea presei este GPS-ul de pe
drumul democraiei. TOTUL poate f
criticat, nimic nu e secret ntr-o
democraie, spun reprezentanii
OSCE
Tweet
Totul poate f criticat, nimic nu e secret ntr-o democraie, spun reprezentanii OSCE pentru
libertatea presei. Declaraiile au fost fcute la Forumul mass-media de la Bucureti.
Chiar dac au de suferit din cauza presiunilor venite de la nivel nalt, jurnalitii au o datorie
fa de societate, iar cetenii au dreptul la informare, consider jurnalitii strini.
Politicienii romni au ncercat s ngrdeasc libertatea presei dup ce au introdus n codul
penal un articol care interzice jurnalitilor s-i critice pe magistrai.
Articolul 276 din Codul Penal prevede drept sanciune pentru presiunile fcute asupra justiiei
nchisoarea de la trei luni la un an sau amend. n orice stat democratic, faptele abuzive ale
magistratilor sunt supuse atentiei publice, in numele dreptului la informare publica.
JOAN BARATA MIR, consilier OSCE privind Libertatea Presei: "n principiu, simplul fapt al
trecerii n revist, analizarii, criticrii a ceea ce spune un judector, (n.r jurnalistul) ar trebui
protejat de libertate, de clauza libertii de exprimare. Totul poate f criticat, totul poate f spus,
nimic nu e secret ntr-o societate democratic".
Politicienii vd de multe ori n pres doar un inamic, iar jurnalitii sunt nevoii s fac fa
presiunilor care vin de la nivel nalt.
Eveniment fr precedent n inima
Chinei. Ce se pregtesc autoritile
chineze s fac: "Punem la punct
atacul"
Tweet
Zeci de mii de oameni au ocupat centrul oraului Hong Kong, ntr-o aciune de protest de o
amploare fr precedent. Manifestanii cer alegeri libere pentru viitoarea conducere a fostei
colonii britanice, care are statut de regiune autonom a Chinei.
Cel puin 34 de oameni au fost rnii dup ce poliia a recurs la gaze lacrimogene. Astzi,
protestatarii intenioneaz s paralizeze cartierul fnanciar al oraului.
Confruntrile sunt cele mai violente de cnd fosta colonie britanic a revenit sub autoritatea
Chinei, n 1997. Poliitii au intervenit, mai nti, cu bastoane i sprayuri iritante pentru a
dispersa mulimea care ocupase centrul oraului. Manifestanii au ncercat s se apere cu
umbrele, dar acestea nu le-au mai fost de folos mpotriva gazelor lacrimogene.
Manifestanii cer dreptul de a alege liber conducerea oraului, n timp ce Guvernul de la
Beijing propune ca doar candidaii aprobai de el s poat f nscrii n alegeri.
Manifestaiile au nceput acum o sptmn, organizate mai nti de studeni, apoi de o
grupare intitulat "Ocupai centrul, n iubire i pace". Dar amploarea protestelor de ieri, la
care se estimeaz c au luat parte 80.000 de oameni, i-a surprins i pe organizatori.
Unii lideri ai manifestanilor au cerut mulimii s nceteze protestele, de teama unei escaladri
a violenei. Dar mii de oameni par hotri s rmn pe strzi. Actualul conductor al
oraului, desemnat de China, a fcut apel la populaie s-i pstreze calmul. El a adugat c
protestele nu au obiect deoarece detaliile viitorului proces electoral abia urmeaz s fe
stabilite.
Cutremur de 5,1 n aceast
diminea. Cel puin 8 oameni au
murit
Tweet
Cel puin opt persoane au murit ntr-un cutremur cu magnitudinea de 5,1 pe scara Richter n
sud-estul Peru, unde un sat, Misca, din regiunea Cusco, se af n ruine, au anunat duminic
serviciile Aprrii Civile, relateaz AFP.
Aproximativ 60 de locuine s-au surpat la Misca, o localitate n care aproximativ 300 de
persoane sunt sinistrate. n satul vecin, Cusibamba, n care 46 de case nu mai pot f locuite,
230 de persoane sunt sinstrate, potrivit aceleiai surse.
Cei opt mori sunt din Misca, au anunat serviciile Aprrii Civile, care au precizat c cele
dou sate, afate n districtul Paruro, numr mpreun aproximativ 1.000 de locuitori.
Este vorba despre "un brbat i apte femei", a declarat pentru postul local de radio RPP
generalul Prada Vargas, eful poliiei din Cusco.
n primele imagini televizate de la Misca apar salvatori i poliiti care transport cadavre.
Cutremurul a avut loc smbt, la ora 21.35 (duminic, 6.35, ora Romniei). Epicentrul a fost
localizat la apte kilometri sud-vest de Paruro, la o adncime de opt kilometri, potrivit
Institutului de Geofzic din Peru (IGP).
Declaraia Germaniei n faa NATO:
"NU suntem pregtii. Suntem n
urm cu obiectivele"
Tweet
Armata german nu poate n prezent s-i ndeplineasc toate angajamentele luate fa de
NATO din cauza unor probleme legate de echipare, a afrmat duminic ministrul Aprrii, ntr-
un interviu pentru Bild am Sonntag, relateaz AFP.
Potrivit ministrului Ursula von der Leyen, Bundeswehr-ul este n msur s fac fa att
solicitrilor legate de operaiunile n curs, ct i crizelor pe termen scurt, dar, "n ceea ce
privete sistemele aeropurtate, suntem, la ora actual, sub obiectivele anunate n urm cu
un an cu privire la ceea ce putem pune la dispoziia NATO n termen de 180 de zile, n caz de
urgen".
Defcienele n aprovizionarea cu piese de schimb pentru avioane, dar i penele care
afecteaz elicopterele Marinei sunt cauza acestei insufciene, a explicat ea.
Sptmna trecut, militari germani mobilizai pentru instruirea unor combatani kurzi au sosit
n nordul Irakului cu o ntrziere de cteva zile din cauza unor probleme tehnice la aparatele
de transport ale Luftwafe.
Presa german a relatat n ultimele zile asupra unor defciene tehnice care ar afecta
elicopeterele, avioanele de lupt i vehiculele blindate ale armatei germane.
Ursula von der Leyen, afat n cursul sptmnii trecute n vizit n nordul Irakului, a explicat
c atenia a fost dat echipamentelor utilizate n marile operaiuni, a cror stare este, potrivit
ei, "foarte bun", n timp ce mentenana stocurilor rmase n Germania a fost lsat pe planul
doi.
Descoperirea de pe trm
chinezesc pe care nimeni n-a reuit
s o explice. "Materialele NU sunt
de pe Pmnt"
DE P.I. 29 SEP 2014 07:59Comenteaza
Tweet
Pmntul este plin de mistere. n diferite zone ale globului s-au descoperit numeroase
artefacte care nu doar c ridic numeroase semne de ntrebare, dar contrazic din toate
punctele de vedere istoria antic pe care am nvat-o n coal.
Un asemenea loc este n provincia chinezeasc Qinghai. n apropierea Muntelui Baigong
arheologii au descoperit o piramid la baza creia se regsesc numeroase evi de alimentare
i scurgere. Conductele variaz ca dimensiuni, cea mai mic are dimensiunea unei scobitori,
n timp ce cea mai mare are civa oli. Cel mai interesant fapt este c ele au o vechime de
cel puin 150.000 de ani.
Bineneles c ntrebarea la care nu poate s rspund nimeni este: Cine a realizat aceste
conducte? Istoria acceptat ne nva c primii oameni care au strbtut zona respectiv au
fost triburile nomade, n urm cu aproximativ 30.000 de ani. Se presupune c nainte nu a
fost locuit de nimeni pentru c n conformitate cu teoriile actuale, omul, dezvoltat din punct
de vedere tehnologic, nu ar f avut cum s existe n vremea n care conductele au fost
construite, scrie efemeride.ro.
Piramida n cauz a fost descoperit n 2002, de ctre un grup de arheologi chinezi. Mostre
din evile n cauz au fost prelevate i trimise ctre un laborator specializat. Folosindu-se
tehnica termoluminiscen s-a determinat c obiectele misterioase au o vechime de 150.000
de ani. Aceast tehnic determin momentul exact cnd un obiect a fost expus pentru ultima
dat la lumina Soarelui sau chiar nclzit, motiv pentru care nu poate exista nicio marj de
eroare.
Specialistul chinez Yang Ji a declarat presei c este ferm convins c att piramida, ct i
conductele sunt opera unor fine inteligente, venite de pe o alt planet, care din anumite
motive au venit pe Terra. Aceast teorie pare s prind contur pentru c alimentarea cu ap a
piramidei s-a fcut dintr-un lac cu ap dulce din apropiere, iar scurgerea se realiza ntr-unul
cu ap srat.
Mai mult de att, rezultatele laboratorului au fost i mai ocante pentru c 8% din materialul
din care au fost realizate nu a putut f identifcat. n acest sens, specialitii sunt de prere c
materialul provine de pe o alt planet pentru c pe Terra nu exist.
DEZASTRU n centrul Japoniei. Ce
se ntmpl dup erupia
vulcanului Ontake
Tweet
Bilanul victimelor erupiei neateptate a vulcanului Ontake din centrul Japoniei, catastrof
care a surprins numeroi excursioniti, devine tot mai ngrijortor, cuprinznd peste 30 de
persoane n "stop cardiac". "Avem confrmarea c 31 de persoane au fost gsite n stop
cardiac n apropierea vrfului vulcanului", a declarat AFP un purttor de cuvnt al poliiei
prefecturii Nagano.
Personalul de intervenie evoc "stopul cardiac" pentru desemnarea victimelor care nu
prezint niciun semn vital. Termenul este utilizat frecvent de autoritile nipone, n ateptarea
certifcatelor de deces eliberate de medici.
"Echipele de intervenie i-au suspendat deocamdat operaiunile din cauza concentraiei
crescnde de sulf", a declarat un ef al poliiei din prefectura Nagano.
Zeci de persoane au fost rnite de pietre n cdere sau inhalnd praf. apte dintre ele au fost
salvate de elicoptere trimise smbt de guvern. O femeie fusese anunat smbt ca
moart, ns forele de intervenie au anunat c decesul nu a fost confrmat.
Vulcanul Ontake, nalt de 3.067 m, s-a trezit brusc smbt la prnz, aruncnd n aer nori
groi de fum, cenu i pietre. Erupia, prima important a vulcanului n ultimii 35 de ani, a
surprins circa 300 de turiti afai n zon. Majoritatea au fugit, dar cteva zeci ntre 45 i
49 de persoane, potrivit estimrilor autoritilor locale nu au putut cobor i au petrecut
noaptea n refugii. La operaiunile de salvare particip 550 de militari, poliiti i pompieri.
Duminic ieeau nc aburi din vulcan, existnd riscul mprtierii de cenu pe o raz de 4
km, conform ageniei meteorologice. Pmntul i casele sunt acoperite n ntregime de un
strat gros de cenu, ce atinge i 20 cm, potrivit imaginilor transmise de televiziuni.
Furtuni i inundaii n Arizona. ntr-
o singur zi a plouat de dou ori
mai mult dect n ntreaga lun
septembrie
DE S.T. 29 SEP 2014 08:29Comenteaza
Tweet
Foto: mittentotheboot.wordpress.com
Furtuni i ploi abundente s-au abtut, zilele trecute, asupra statului american Arizona, unde
clima este, de regul, cald i uscat. La Phoenix, ntr-o singur zi, smbt, a plouat de
dou ori mai mult dect n ntreaga lun septembrie dintr-un an obinuit.
Mai multe locuine au fost inundate iar peste 50.000 de oameni au rmas, temporar, fr
curent electric. Furtuna a provocat anularea unui festival muzical n aer liber i suspendarea
zborurilor pe aeroportul din Phoenix.
Arizona s-a mai confruntat cu ploi ieite din comun acum dou sptmni, sub efectul unei
furtuni tropicale.
A fost descoperit cea mai
important surs de petrol din
lume. "Depete ateptrile
noastre"
Tweet
Societatea rus de stat Rosneft i Exxon Mobil, cea mai mare companie american n
domeniul energiei, au descoperit rezerve mari de petrol n Marea Kara, din regiunea arctic,
demonstrnd c aceasta poate deveni cea mai important surs de petrol din lume.
Anunul a fost fcut de Igor Secin, directorul general al Rosneft, care a cltorit dou zile pe
o nav de cercetri ruseasc pn la platforma de foraje unde a fost fcut descoperirea.
Forajul a descoperit circa un miliard de barili de petrol, iar structura geologic similar din
mprejurimi sugereaz c rezervele de petrol din zon ar putea f mai mari dect cele din
seciunea american a Golfului Mexic, a spus Secin, transmite Bloomberg.
"Depete ateptrile noastre. Aceast descoperire are o importan excepional,
demonstrnd prezena hidrocarburilor n regiunea Arctic", a spus eful Rosneft.
Descoperirea a fost fcut pe fondul acutizrii dezacordurilor dintre Rusia i Statele Unite
legate de aciunile preedintelui Vladimir Putin n Ucraina. Puul a fost forat nainte de
termenul limit de 10 octombrie pe care Exxon l-a primit din partea autoritilor americane, n
cadrul sanciunilor care interzic companiilor din SUA s lucreze n apele ruseti din regiunea
Arctic.
Criza din Ucraina. Cea mai mare
statuie a lui Lenin, dobort la
Harkov
Tweet
Cea mai mare statuie a lui Lenin care se mai afa, nc, pe soclu n Ucraina a fost
dobort. Evenimentul s-a produs la Harkov, un ora din estul rii n care separatitii au
ncercat, anul acesta, s preia puterea dar au fost nvini, spre deosebire de Donek i
Luhansk.
n prezent, armistiiul dintre forele guvernamentale ucrainene i rebeli pare s reziste, dei
mai au loc, pe alocuri, ciocniri armate.
Cele dou pri au fcut un schimb de prizonieri n apropiere de Donek. Pe o alt osea din
regiune s-a observat, ns, deplasarea unei coloane blindate sub drapelul separatitilor.
Obama exclude posibilitatea unei
confruntri: Nu va f un confict
militar ntre NATO i Rusia
Tweet
Foto: Intact Images
Preedintele american Barack Obama a exclus posibilitatea unei confruntri militare ntre
Rusia i NATO n legtur cu criza din Ucraina, relateaz Ria Novosti i ITAR-TASS.
"Nu, nu cred c va f o confruntare militar ntre Aliana Nord-Atlantic i Rusia", a
declarat Barack Obama ntr-un interviu n emisiunea "60 Minutes", difuzat duminic de
canalul de televiziune CBS.
"Am depus eforturi considerabile pentru a ne asigura aliaii de la graniele NATO, cum
ar f de exemplu Estonia, unde am fost nainte de recentul summit al Alianei la
Newport (ara Galilor) c art.5 din Tratatul Atlanticului de Nord nseamn exact ceea ce
spune", a specifcat liderul de la Casa Alb.
Dac o ar membr a Alianei va ncepe s aib probleme, noi vom sri n ajutor, a spus
Obama, subliniind c "numai ntr-un astfel de caz este posibil o confruntare militar" ntre
Rusia i Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord.
Moscova "nelege aceasta", a adugat preedintele SUA.
Vorbind despre criza ucrainean, liderul american a afrmat c sanciunile occidentale
mpotriva Federaiei Ruse contribuie la soluionarea confictului din Ucraina.
Exist posibilitatea unei rezolvri politice a crizei ucrainene, a subliniat eful administraiei
americane, evocnd rezultatele negocierilor tripartite cu privire la gaze, desfurate la
sfritul sptmnii trecute la Berlin.
"Deci, ea (Ucraina-n.red.) nu va nghea n aceast iarn", a mai spus Obama.
Veterani de rzboi tratai cu
marijuana
DE 29 SEP 2014 08:53Comenteaza
Tweet
Foto: america.aljazeera.com
O asociaie din Statele Unite ofer gratuit marijuana veteranilor americani rnii n rzboaie,
ca s le aline suferinele motenite de pe cmpul de lupt. Iniiativa a fost lansat n
Colorado, unde este permis consumul de marijuana n scopuri medicale.
Peste o mie de veterani au rspuns invitaiei de a primi, gratuit, produse cu coninut de
canabis i instruciuni privind consumul lor. Fondatorul asociaiei susine c marijuana poate
nlocui, cu succes, medicamentele pentru sindrom post-traumatic, pentru sechele ale rnilor
la creier sau alte afeciuni.
Veteranii care s-au ncumetat s nlocuiasc medicamentele cu marijuana spun c sunt
mulumii de efectul drogului.
Statul Colorado a legalizat, anul acesta, consumul de cannabis n scopuri medicale, dei
unele voci critice susin c era nevoie de mai multe studii naintea unei asemenea decizii.
Ce li se ntmpl brbailor care au
chelie: "Exist legturi foarte
strnse"
Tweet
Brbaii cu chelie sunt mai predispui la a suferi de cancer de prostat i boli de inim, dar, n
acelai timp, au un risc sczut de a face cancer testicular, n timp ce libidoul lor este mrit i
se bucur de o via sexual mult mai activ, potrivit unor studii.
Un studiu al cercettorilor americani, publicat sptmna trecut n Journal of Clinical
Oncology, a descoperit c brbaii care sufer de alopecie androgenic, cea mai comun
form de cdere a prului, care afecteaz circa 50% dintre brbai pn la vrsta de 50 de
ani, au un risc cu 40% la mai mare de a suferi de cancer al prostatei, fa de brbaii care nu
i pierd prul, scrie dailymail.co.uk.
"Aceasta este cea mai recent dovad care susine existena unei legturi ntre chelia clasic
a brbailor i cancerul la prostat, lucru despre care se tia deja de ceva timp", a spus Chris
Eden, medic urolog n cadrul Royal Surrey County Hospital din Guildford, Marea Britanie.
"Alopecia androgenic, care este o afeciune motenit n familie, este legat de niveluri
ridicate ale testosteronului, hormonul sexual masculin. Acesta duce la o subiere a foliculilor
de pe pielea capului, care n timp nceteaz s mai produc pr. tim, de asemenea, c
tumorile canceroase ale prostatei sunt susinute de testosteron, deci avem un numitor
comun", a explicat urologul britanic.
Viitorul tehnologiei poate schimba
regulile pe piaa auto. Iat maina
care merge cu ap de mare
Tweet
O companie german a primit aprobarea de a testa pe oselele din Europa o main
extraordinar, care merge cu ap srata de mare.
Modelul Quant e-Sportlimousine a fost prezentat la Trgul Auto de la Geneva anul acesta i
este prima main electric alimentat cu ap de mare, aceast surs de energie find
posibil cu ajutorul unei tehnologii sofsticate, informeaz themindunleashed.org.
Quant e-Sportlimousine este construit de compania german Quant. Motorul ei electric
produce nu mai puin de 920 de cai-putere i ajunge la 100 km/h n doar 2,8 secunde.
Aceast main extraordinar va f testat pe oselele din Germania, n urma primirii tuturor
aprobrilor necesare de la autoritile n domeniu. The mind unleashed scrie c nu se tie
dac sistemul inovator de alimentare va echipa i alte modele mai ieftine.
Ce i se ntmpl dac iei
PARACETAMOL i eti gravid.
"Efectele pentru ft vor f pentru
totdeauna"
Tweet
Copiii ai cror mame au luat paracetamol n timpul sarcinii pentru calmarea durerilor prezint
un risc crescut de a suferi de sindromul defcitului de atenie (ADHD), potrivit unui studiu al
cercettorilor neo-zeelandezi.
Paracetamolul este folosit n mod curent pentru tratarea durerilor, iar cercettorii consider
rezultatele noului studiu drept "alarmante", informeaz dailymail.co.uk.
Cercetarea, efectuat de specialitii Universitii din Auckland, Noua Zeeland, vine s
suin un studiu danez publicat anul acesta care a descoperit o legtur ntre acest
analgezic folosit pe scar larg i o serie de probleme de comportament.
Savanii neo-zeelandezi au analizat datele obinute n urma unui studiu efectuat pe 871 de
copii europeni i msurat difcultile comportamentale i simptomele de ADHD pentru copii
cu vrsta ntre apte i 11 ani.
Cercettorii au analizat folosirea n timpul sarcinii a unor medicamente ca paracetamol,
aspirin i antibiotice, dar i a medicametelor impotriva aciditii gastrice.
Aproape jumtate dintre mamele copiilor din studiu luaser paracetamol n timpul
sarcinii, iar copiii acestor femeiprezentau un risc mai mare de a dezvolta sindromul
defcitului de atenie i alte probleme de comportament.
Generozitatea internauilor, strnit
de... cartof. A adunat zeci de mii de
dolari, dup ce s-a plns c nu are
cu ce s-i fac o salat
DE D.D. 29 SEP 2014 09:37Comenteaza
Tweet
Foto: poorasfolk.com
De la o glum, un american s-a trezit mai bogat cu 55.000 de dolari. Tnrul a postat pe
Internet mesajul c are nevoie de 10 dolari, s cumpere cartof pentru a gti o salat.
Curnd, a descoperit cu uluire c a strns de peste 5.500 de ori mai mult dect ceruse.
Surprins de suma pe care a reuit s o strng, Zack Brown a dat o mega-petrecere n oraul
su, Columbus, din Ohio. Iar meniul principal al petrecerii a fost salata de cartof, de la care,
de altfel, a pornit totul.
Pentru salat preparat pentru petrecere, americanul a cumprat mai bine de o ton de
cartof.
Ce se petrece ACUM n Ucraina.
Trupele vor f retrase
Tweet
Armata ucrainean i rebelii prorui se pregteau duminic s-i ndeprteze trupele de linia
frontului, ns condiiile unei ncetri defnitive a confruntrilor armate par n continuare s nu
fe ndeplinite, relateaz AFP.
La peste o sptmn de la semnarea memorandumului de la Minsk, pe 20 septembrie, ntre
Kiev, rebeli, Moscova i Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa (OSCE) n
vederea ncetrii luptelor, beligeranii au angajat smbt, la ora local 18.00 (18.00, ora
Romniei), o numrtoare invers de 24 de ore, n cursul creia urmeaz s se impun o
"tcere" total.
ns un "zgomot de explozie" a izbucnit duminic dimineaa n centrul Donekului, principalul
ora controlat de ctre prorui n estul Ucranei, a anunat primria, care a anunat smbt
c un civil a fost omort de un obuz.
Aceste confruntri nu pot f comparate cu violena care predomina n estul Ucrainei pn la
armistiiul semnat pe 5 septembrie la Minsk. De atunci, cel puin 44 de civili i militari au fost
ucii, potrivit unui bilan AFP, un numr totui de comparat cu bilanul de 3.200 de mori
prezentat de ONU pentru ansamblul confruntrilor armate, care au nceput n aprilie.
Memorandumul de la Minsk prevede retragerea armamentului greu - piese cu un calibru mai
mare de 100 de milimetri - la cel puin 15 kilometri de linia frontului, n vederea crerii unei
zne-tampon cu o lime de 30 de kilometri.
Armistiiul este negociat cu militari rui, n localitatea Soledar, la nord de Donek, ntr-o zon
afat sub control ucrainean. Armata rus i-a convins pe rebeli s respecte armistiiul, potrivit
postului privat de televiziune Ukraina.
Alte cinci persoane au fost gsite
n "stop cardiac" aproape de
vulcanul care a erupt n Japonia
Tweet
Foto: Agerpres/Xinhua
nc cinci persoane au fost gsite "n stop cardiac", luni, n apropiere de vrful vulcanului
Ontake care a erupt smbt, a anunat luni dup-amiaza postul public japonez de
televiziune NHK, relateazAFP.
Aceste persoane, care se af n "stop cardiac", se adaug altor 27 afate n aceeai situaie
i celor patru brbai al cror deces a fost confrmat.
Operaiunile de salvare au fost reluate luni dimineaa, dup aproape 48 de ore de la erupie.
Aproximativ 1.160 de salvatori din cadrul serviciilor de poliie, pompieri i membri ai forelor
de autoaprare s-au adunat ctre ora local 6.00 (duminic, 0.00, ora Romniei) la poalele
Muntelui Ontake, situat n centrul rii, ntre provinciile Nagano i Gifu.
"Prioritatea este salvarea de viei", a insistat premierul Shinzo Abe.
Efectele crizei din Marea Britanie
ies la iveal. Ce se ntmpl n
Londra
Tweet
Preurile locuinelor din Londra au sczut n septembrie pentru prima oar n aproape doi ani,
pe fondul unui declin al cererii pe piaa imobiliar britanic, din cauza nspririi condiiilor de
creditare, potrivit unui raport al companiei ce cercetare Hometrack.
Un sondaj realizat n rndul ageniilor imobiliare a artat c preurile locuinelor din capitala
britanic au sczut cu 0,1%, primul declin dup noiembrie 2012, n lunile urmtoare find
ateptate noi scderi modeste. La nivel naional preurile au stagnat, punnd capt creterii
continue din ultimele 19 luni, transmite Bloomberg.
Sondajul confrm alte date care arat c piaa imobiliar londonez ncetinete
puternic, dup ce preurile au urcat n ultimul an cu aproape 25%. ntre factorii care au
determinat aceast schimbare se numr nsprirea criteriilor de acordare a mprumuturilor i
perspectiva ca Banca Angliei s nceap creterea dobnzilor.
Datele ofciale arat c preurile locuinelor din Anglia i ara Galilor au urcat cu 1% n
august i cu 8,4% fa de aceeai perioad a anului trecut. n Londra, preurile au avansat cu
21,6% comparativ cu august 2013, iar preul mediu a atins 467.070 lire sterline (762.000 de
dolari), find de peste dou ori i jumtate mai mare fa de media naional.
Ucraina triete nc n ritmul
armelor. Trei civili au fost ucii la
Donek, anun primria
Tweet
Foto: Intact Images/EA
Trei civili au fost ucii, iar ali cinci au fost rnii, duminic, la Donek, feful rebeliunii proruse
n estul Ucrainei, n pofda "tcerii totale" a armelor decretate att de militarii ucraineni, ct i
de ctre separatiti, a anunat primria, relateaz AFP.
Luni dimineaa, la ora local 10 (10.00, ora Romniei), "situaia era foarte tensionat n ora,
iar detonri ale unor tiruri cu armament greu i salve puteau f auzite n mai multe cartiere",
afrm primria din Donek ntr-un comunicat.
Una dintre cele mai mari catastrofe
ecologice ale omenirii. Marea
omort de oameni
Tweet
Foto: !A"A
Lacul Aral (cunoscut i sub denumirea de Marea Aral) era, n anii `60, al patrulea lac al lumii
n funcie de mrimea bazinului. n 2014, din cauza devierii apelor rurilor care l alimentau,
lacul a secat, aa cum arat i imaginile fcute publice n luna august de NASA. Cercettorii
spun c situaia lacului Aral reprezint una dintre cele mai mari catastrofe ecologice ale
omeniri.
n urm cu cinci decenii, lacul avea o suprafa de 68.500 km i o adncime maxim de 69
de metri, find al patrulea lac din lume dup Lacul Superior, Marea Caspic i Lacul Victoria.
Marea Aral era alimentat de rurile Amudaria i Srdaria, find renumit n fosta URSS
pentru resursele sale piscicole i pentru staiunile de pe coasta sa.
Cotele apei Aralului au nceput s scad dramatic ncepnd din anul 1961, dup ce cursurile
celor dou ruri care l alimentau au fost deviate spre canalele de irigare din Asia Central.
Navele fotei piscicole sovietice au ieit pentru ultima oar n largul Aralului n anul 1983. Tot
atunci, a fost ultimul sezon turistic nstaiunile de pe coasta de sud.
"Este pentru prima oar n istoria modern cnd bazinul estic al lacului a secat complet,
explic geograful Philip Micklin, de la Universitatea din Michigan, citat de livescience.com.
Lacul srat Aral este situat n Asia Central, ntre Kazahstan i Uzbekistan.
Imagine realizat n august 2014:
Imagine realizat n 2000:
Imagine realizat n 1985:
Tragedie la un show auto din
Olanda. Doi oameni au murit, la o
demonstraie de vehicule Monster
Truck
Tweet
Imagini ocante n Olanda, unde doi oameni au murit, la o demonstraie de vehicule Monster
Truck. Unul din acestea a scpat de sub control i a intrat n mulime.
Alte 18 persoane sunt rnite, dintre care 6 sunt n stare grav. oferul vehiculului a fost
arestat.
Un nou CONTINENT se nate pe
Terra. "Am vzut pentru prima dat
ce este acolo"
Tweet
Cea mai detaliat hart care arat continentele de la poli a fost publicat de Times
Comprehensive Atlas of the World. Ea arat canioane, lacuri i muni, care vor iei n timp la
lumin, pe msur ce gheaa care le acoper se va topi, din cauza nclzirii globale.
Vechile hri ale polilor artau doar o suprafa alb, fr detalii care s arate ce se af sub
calota de ghea, cum este cea de acum.
Coordonatorul de studiu al seciunii pentru Antarctica, Peter Fretwell, de la British Antarctic
Survey, spune c dac nu ar exista ghea Antarctica ar f un continent normal, ca oricare
altul.
Pentru a obine aceast hart, cercettorii au zburat cu un avion deasupra polilor i au emis
unde radio spre sol, analiznd apoi ct de mult se refect acestea, scrie descoper.ro.
Cteva din formele de relief interesante afate sub Antarctica sunt Munii Subglaciali
Gamburtsev, care sunt la fel de nali ca Alpii i Lacul Vostok (care se af la o adncime de 4
km sub ghea).
Sub Arctica se af uriaul canion, care are o lungime de 750 km i o adncime de 800 de
metri i care se ntinde sub calota de ghea a Groenlandei, de la nord la sud.
Dup o serie de eecuri, Agenia
Spaial rus reuete s plaseze
un satelit pe orbit cu ajutorul
rachetei Proton-M
Tweet
Foto: wikipedia.org
Agenia spaial rus a lansat duminic o rachet din clasa Proton care a plasat pe orbit un
satelit, informeaz AFP.
Racheta Proton-M a decolat de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan i a transportat n
spaiu un satelit rusesc de comunicaii.
Rusia a suspendat zborurile spaiale ale lansatoarelor din clasa Proton-M dup ce o astfel de
rachet a euat pe 16 mai s plaseze pe orbit un satelit de telecomunicaii construit pentru
Rusia de Airbus Defence and Space.
Lansatorul Proton a permis Rusiei s ctige milioane de dolari n fecare an prin lansarea n
spaiu a unor satelii europeni i asiatici.
Versiunea modernizat a rachetei Proton-M s-a confruntat ns cu o serie de probleme
tehnice care au tirbit reputaia Rusiei.
Medic american, suspect de Ebola,
internat de urgen ntr-un spital
special din Washington
DE G.C.P 29 SEP 2014 12:22Comenteaza
Tweet
Un medic american, care a fost expus virusului Ebola n Sierra Leone, a fost internat de
urgen ntr-un spital aparinnd Institutului Naional de Sntate (NIH), de lng
Washington, transmite AP.
Pacientul, a crui identitate nu a fost dezvluit, a ajuns la unitatea medical special n
cursul serii trecute, menioneaz surse din NIH.
Medicul, care fusese voluntar n Sierra Leone, a fost izolat ntr-o rezerv special i au fost
aplicate "msuri dure de carantin".
Reprezentanii NIH susin c expunerea la Ebola nu reprezint automat o infectare sigur,
dar au precizat c s-au luat toate msurile de prevenie necesare.
Menionm c ali patru ceteni americani, care contractaser virusul mortal, au fost tratai n
uniti spitaliceti din Nebraska i Georgia. Trei dintre acetia s-au recuperat n totalitate, iar
un altul a rmas nc internat, sub atent supraveghere medical.
Ce se ntmpl n Hong Kong.
Manifestanii sfdeaz puterea,
numrul protestatarilor crete.
Activitatea economic a regiunii,
perturbat
Tweet
Foto: Intact Images
Dup o noapte de confruntri cu forele de ordine, mii de manifestani continu s nfrunte
puterea la Hong Kong. Manifestanii au blocat centrul oraului pentru a cere Beijingului mai
mult libertate politic, relateaz AFP.
Campania de nesupunere civil dureaz de cteva sptmni n fosta colonie britanic, ns
a accelerat puternic n weekend. Acestea sunt cele mai puternice tulburri civile de la
trecerea Hong Kong-ului sub tutel chinez n 1997.
ntr-un gest aparent de calmare, Guvernul din Hong Kong a anunat retragerea, luni de
dimineaa, a poliiei antirevolt.
Guvernul vrea s "elibereze drumurile ocupate", mulimea crete
Guvernul a anunat c, ntruct "cetenii adunai n strad s-au calmat, poliia antirevolt a
fost rechemat". Manifestanii sunt invitai s "elibereze drumurile ocupate, ct mai rapid,
pentru a lsa s treac vehiculele de urgen i pentru restabilirea transportului public".
Mulimea continu s creasc ns de la or la or, iar luni dup-amiaza cteva mii de
persoane se adunaser n catierul Admiralty, principalul punct de ntlnire al opozanilor, n
apropierea sediului Guvernului.
Militani prodemocraie au preluat controlul asupra a cel puin trei intersecii rutiere majore.
"Suntem mai optimiti astzi, poliitii nu sunt destul de numeroi s ncercuiasc locurile, iar
manifestanii s-au reunit", a declarat pentru AFP Ivan Yeung, un protestatar n vrst de 27
de ani care a petrecut toat noaptea de duminic spre luni ntr-o tabr instalat n cartierul
comercial Causeway Bay.
Peste 200 de linii de autobuz au fost suspendate sau deviate, circulaia tramvaielor era
perturbat, iar unele staii de metrou erau nchise.
Numeroase coli au rmas nchise, la fel i numeroase ntreprinderi, perturbnd activitatea
economic a acestei regiuni autonome plasate sub administraia chinez.
Studenii, vrful de lance al campaniei de nesupunere civil lansate cu scopul de a denuna
ceea ce locuitorii metropolei percep drept o acaparare tot mai puternic de ctre Beijing, au
ptruns vineri n sediul Guvernului local, dup care au fost evacuai fr menajamente de
ctre poliie.
n faa mobilizrii studeneti, micarea prodemocraie cea mai vizibil - Occupy Central - a
intrat duminic n "btlie" i i-a ndemnat susintorii s devanseze o aciune de ocupare.
Beijingul a anunat n august c viitorul Executiv local va f ales prin sufragiu universal
ncepnd din 2017, dar c vor f selectate dou sau trei persoane, de ctre un comitet care le
va abilita s candideze.
Manifestanii cer relansarea reformelor politice
Occupy Central reclam "retragerea" deciziei Chinei i "o relansare a procesului reformelor
politice". ns preedintele Executivului Leung Chun-ying le cere protestatarilor s se ntoarc
acas. El a respins zvonuri care circul pe reele de socializare potrivit crora puterea local
intenioneaz s recurg la armata chinez, prezent la Hong Kong.
Manifestanii i cer s demisioneze. "Oricui are contiin ar trebui s-i fe ruine s fe asociat
cu un guvern pentru care opinia public nseamn att de puin", a subliniat Occupy.
Pn n prezent, 41 de persoane au fost rnite n cursul confruntrilor au fost spitalizate, iar
alte 78 de persoane au fost arestate.
Incident armat cu 15 rnii, la o
petrecere, ntr-un club de noapte
din Miami
Tweet
Foto: notasenlane#era.com
15 persoane au fost rnite ntr-un incident armat, la o petrecere, ntr-un club de noapte din
Miami. Potrivit poliiei americane, victimele au vrstele cuprinse ntre 11 i 25 de ani.
Deocamdat, nu este clar cte persoane narmate au fost implicate n altercaie i nici
identitatea lor nu e cunoscut.
Martorii spun c, foarte probabil, totul a pornit de la un scandal, provocat de nite indivizi
bui. Dintre rnii, unul a fost spitalizat n stare grav.
Mexic. 22 de poliiti au fost
arestai dup violenele din statul
Guerrero
Tweet
22 de ageni de poliie local au fost arestai dup ce ase persoane i-au pierdut viaa n
statul mexican Guerrero.
Persoane necunoscute narmate i numeroi oferi ai forelor de ordine au fost implicate n
mai multe incidente violente i schimburi de focuri petrecute vineri i smbt n Iguala,
localitate situat la aproape 200 de km distan de capitala Mexico City.
Trei studeni au fost ucii n dou incidente separate, a declarat Procurorul General, Inaki
Blanco Cabrera, citat de AP..
Alte trei persoane au murit ntr-un atac asupra unui autobuz.
Violenele au nceput atunci cnd poliitii s-au confruntat cu studenii unui colegiu
pedagogic, care confscaser trei autobuze colare. Ulterior, persoane narmate cu feele
acoperite, au tras asupra a dou taxiuri i a unui autocar, care transporta o echip de fotbal
local.
Arheologii turci au descoperit locul
unde a fost inut captiv Vlad epe.
Vezi aici cum arat misterioasele
temnie
Tweet
Foto: historia.ro
Arheologii care lucreaz la restaurarea Castelului Tokat din Anatolia (Turcia) au descoperit
dou temnie despre care se crede c ar f locul unde a fost inut captiv, de ctre turci,
domnitorul romn Vlad epe, relateaz ziarul Hurriyet.
"Noi ncercm s facem lumin n istorie prin intermediul straturilor recent dezgropate.
Castelul este nconjurat complet de tuneluri secrete. Este foarte misterios. Este greu de
estimat n ce camer a fost inut Vlad epe, dar a fost n aceast zon", explic arheologul
Ibrahim etin.
Foto: DHA
Cei mai muli istorici sunt de prere c Vlad epe a fost inut n captivitate n Romnia. De
asemenea, exist dubii i n privina perioadei de detenie, dar exist indicii c ar f fost ntre
1462 i 1474.
Premierul Victor Ponta, interviu
pentru CNN. Romnia trebuie s le
demostreze vecinilor c succesul
unei ri este un proiect european
i pro-atlantic
Tweet
Premierul Victor Ponta a acordat un interviu televiziunii americane CNN. Primul ministru a
abordat teme economice i legate de politica extern.
ntrebat de ce consider c ar f un preedinte bun al Romniei, premierul Ponta a
declarat: n primul rnd, cred c Romnia ar trebui s le demonstreze vecinilor - Moldovei,
Ucrainei i Georgiei - c succesul unei ri este un proiect european i pro-atlantic. Ca
premier, am reuit nu doar s pstrez ara pe aceast direcie, ci i s mbuntesc situaia
economic i prosperitatea oamenilor.
Victor Ponta a precizat c Romnia a avut, anul trecut, o cretere economic semnifcativ.
"Anul trecut, am reuit s avem cea mai rapid cretere economic. Avem o rat a omajului
sub 7% i un defcit mic. Este important s continum reformele structurale, a declarat
premierul Romniei.
n ceea ce privete situaia confictual dintre Ucraina i Rusia, primul ministru a declarat c
sanciunile economice mpotriva Rusiei au menirea de a demonstra preedintelui Putin c
aciunile ilegale nu pot merge mai departe nepedepsite.
n acest context, premierul a mai menionat c independena energetic i instituiile
puternice sunt elemente de o importan extrem.
Japonia suspend cutrile i
recuperarea victimelor provocate
de erupia vulcanului Ontake
Tweet
Gazele toxice i cantitile uriae de cenu au obligat soldaii japonezi s suspende
eforturile de cutare a victimelor de pe versantul vulcanului care nc erupe, au transmis
autoritile nipone n aceast diminea.
Potrivit surselor ofciale, echipele de salvatori au reuit s recupereze de pe Muntele Ontake
(3067 m), cu ajutorul elicopterelor, opt cadavre, informeaz AP.
n total, numrul persoanelor decedate se ridic la 31 de victime.
Premierul David Cameron le-ar
putea recomanda britanicilor s
voteze ieirea din UE
Tweet
Foto: Agerpres
Premierul David Cameron a declarat c, n cazul n care nu reuete s modifce termenii
apartenenei Marii Britanii la UE, va f pregtit s le recomande britanicilor s voteze pentru
prsirea Uniunii, dac va ctiga alegerile generale din 2015, relateaz The
Guardian online.
eful Guvernului britanic s-a declarat ncreztor n faptul c va reui s modifce regulile cu
privire la acordarea ajutoarelor sociale n UE i s evite, astfel, ca ara sa s prseasc
Uniunea, care va deveni i mai puternic.
Cameron a spus ns c va f pregtit s le recomande britanicilor s voteze mpotriva
rmnerii n UE, la referendumul pe aceast tem, preconizat pentru 2017.
"Am spus acest lucru de-a lungul nregii mele cariere politice: am spus c, dac a crede c
nu este n interesul Marii Britanii s se afe n UE, nu a pretinde s facem parte din ea. Sunt
un politician i un individ profund patriotic. Fac meseria asta pentru c mi iubesc ara, mi
pas foarte mult de viitorul ei i vreau s fe o naiune puternic, mndr, autonom i
independent", a declarat Cameron pentru BBC.
Piloii Lufthansa rmn la sol.
GREVA de mine va bloca toate
decolrile din Frankfurt
Tweet
Piloii companiei Lufthansa vor intra n grev la data de 30 septembrie, anun sindicatul
piloilor de linie germani, Vereinigung Cockpit.
Greva va afecta zborurile care sunt programate s decoleze mine din Frankfurt, ntre orele 8
am i 11 pm (ora local), informeaz un comunicat al sindicatului, preluat de AFP.
Lufthansa este cea mai mare companie aerian din Europa. Piloii germani sunt nemulumii
de civa ani de planurile conducerii privind fondul de pensii.
La jumtatea acestei luni, Vereinigung Cockpit, avertizase c un eec al negocierilor ar duce
inevitabil la o grev general.
Bnicioiu: n weekend a fost o
suspiciune de Ebola, aceasta find
infrmat n urma testelor
Tweet
Foto: Intact Images/EA
Ministrul Nicolae Bnicioiu a declarat c n weekend a fost o nou suspiciune de Ebola, n
cazul unei persoane care a venit din Ghana, ns aceasta a fost infrmat, preciznd c nu
mai este necesar s fe trimise probele n Germania, pentru c acum poate i Institutul "M.
Bal" s fac testele.
Managerul Institutului Naional de Boli Infecioase "Matei Bal", profesorul Adrian Streinu
Cercel, a precizat c n unitatea sanitar au fost fcute, n cazul persoanei suspectate, att
testul pentru Ebola, ct i pentru malarie, iar rezultatele au infrmat suspiciunile.
"Este vorba despre un adult care a venit din Ghana. A fost internat la un spital din Capital, s-
a ridicat alerta, s-a instituit carantin. Testele care au fost realizate la Institutul "Matei Bal",
att pentru Ebola, ct i pentru malarie, au infrmat suspiciunile", a spus profesorul Adrian
Streinu Cercel.
Ministrul Sntii a adugat c nu vor mai f trimise n Germania testele n cazul
suspiciunilor de Ebola, pentru c pot f fcute la Institutul Naional de Boli Infecioase "Matei
Bal".
Institutul Naional de Boli Infecioase "Matei Bal" din Bucureti a fost desemnat ca unitatea
ce ar putea trata orice posibil caz de Ebola care ar ajunge n Romnia, astfel c brbatul a
fost internat mai nti n aceast unitate, iar dup ce s-a stabilit c are malarie, a fost
transferat la Spitalul "Victor Babe".
Peste 20.000 de oameni risc s fe infectai cu Ebola pn n noiembrie dac nu vor f
consolidate msurile antiepidemice n statele vest-africane, a avertizat Organizaia
Mondial a Sntii.
China A BLOCAT Instagram pentru
a muamaliza violenele poliitilor
din Hong Kong
Tweet
Autoritile chineze au blocat reeaua social Instagram, pentru a stopa rspndirea
materialelor foto i video n care sunt prezentate aciunile n for ale poliitilor din Hong
Kong, transmite NBC News.
Potrivit AP, forele de ordine au folosit fr avertisment gaze lacrimogene mpotriva
mulimii, fapt ce a provocat panic i rnirea mai multor persoane din rndul
demonstanilor.
Foarte multe fotografi i flme, care prezentau folosirea forei de ctre poliiti, au fost postate
pe reeaua social cu topic-ul "#OccupyCentral" sau "#OccupyHK."
"OccupyCentral" este o micare pro-democratic i non-violent din Hong Kong, care se
opune restriciilor electorale impuse de Beijing i solicit organizarea unor alegeri libere i
deschise la scurtinul din 2017.
Informaia privind blocarea aplicaiei Instagram a fost confrmat ce alte site-uri de
monitorizare, cum ar f blockedinchina.net i greatfre.org.
Cu toate acestea, msurile de cenzur chineze nu au afectat provincia autonom, iar
protestatarii din Hong Kong continu s posteze materiale, care pot f vzute n toat lumea,
mai puin n China.
Blocarea siteurilor i a reelelor de internet, considerate "ostile", a devenit o practic comun
a Beijingului. Instagram scpase n ultimii ani de cenzura instaurat de chinezi, dar acum
cade victim politicii practicate de autoritile centrale chineze.
n total, peste 2700 de de siteuri i reele sociale au fost blocate n ultimii ani de ctre
autoritile chineze. Printre acestea se numr i proprietarul Instagram, reeaua social
Facebook.
Premierul Victor Ponta se va ntlni
la Kiev cu omologul su ucrainean
Tweet
Foto: Agerpres
Premierul Victor Ponta va pleca la Kiev, unde se va ntlni cu omologul su ucrainean,
informeaz Mediafax.
Primul ministru va exprima sprijinul Romniei pentru apropierea Ucrainei de ctre Uniunea
European..

Sptmna trecut, n discursul susinut n Adunarea General a ONU, Ponta a
declarat c Romnia susine principiul suveranitii i al integritii teritoriale al tuturor
rilor i respinge orice form de presiune extern asupra statelor din estul Europei
care au aspiraii de integrare european.
n ciuda riscului vulcanic, Japonia
va redeschide centrala nuclear de
la Sendai
Tweet
Erupia vulcanic din timpul weekendului nu va afecta planurile autoritilor japoneze de a
reporni unul din reactoarele nucleare de la Sendai, a spus astzi purttorul de cuvnt al
guvernului de la Tokio.
Reamintim c vulcanul Ontake a erupt smbt, dup 16 ani de inactivitate. Potrivit unor
surse ofciale, cel puin 31 de persoane i-au pierdut viaa.
Dup dezastrul de la Fukushima, Japonia i-a nchis toate reactoarele nucleare. Dup o
vreme, Autoritatea de Reglementare Nuclear nipon (ARN) a permis repunerea n funciune
a centralei de la Sendai la data de 10 septembrie, dup ce comunicase c nu exist un risc
major al activitii vulcanice din regiune, relateaz Reuters.
Decizia formulat de ARN a nemulumit opinia public, care nc este reticient i se teme de
tehnologia nucler, mai ales dup catastrofa de la Fukushima.
Dup erupia vulcanului Ontake, mii de persoane s-au adunat s protesteze mpotriva
soluiilor furnizate de ctre ofcialii ARN.
Japonia se af situat pe aa numitul Inel de Foc, care este un arc de peste 100 de vulcani
i plci trectonice active.
"Nimeni nu tie cnd dezastrele naturale vor lovi din nou. Cnd spunem asta lum n calcul
cutremurele i valurile tsunami. Cea mai bun dovad n acest sens este faptul c nimeni nu
a prezis erupia vulcanului Ontake", spune Yoshitaka Mukohara, un lider politic din regiunea
Kagoshima i unul dintre organizatorii protestului.
Sptmna trecut, nainte de erupia puternic a vulcanului, peste 16.000 de oameni au
manifestat mpotriva iniiativei guvernamentale de a redeschide activitatea nuclear de la
centrala Sendai.
Pasagerii din aeronava care a
aterizat de urgen la Timioara au
plecat dup patru ore
Tweet
UPDATE- Pasagerii din aeronava Blue Air Bucureti - Koln care a aterizat de urgen, luni, la
Timioara au fost preluai de un alt avion care a decolat spre destinaie dup aproximativ
patru ore de la producerea incidentului.
UPDATE- Reprezentanii companiei Blue Air spun c n cazul aeronavei Bucureti - Koln care
a aterizat de urgen, luni, la Timioara nu a fost vorba de o depresurizare a cabinei, ci s-a
luat aceast decizie "pentru a prentmpina o posibil problem la sistemul de presurizare".
Informaiile iniiale artau c a fost un incident provocat de o depresurizare a cabinei.
tirea iniial
O aeronav Blue Air care se deplasa pe ruta Bucureti - Koln a aterizat de urgen, luni, la
Timioara, dup ce echipajul a semnalat depresurizarea aparatului de zbor, toi cei 106
pasageri find debarcai.
Pasagerii debarcai ateapt o alt aeronav a companiei care s i preia i s i duc la
destinaie.
Uniunea European amn
deschiderea unei zone comerciale
libere cu Ucraina
Tweet
Uniunea European va amna deschiderea unei zone comerciale libere cu Ucraina, stipulat
n Acordul de Asociere, pn n ianuarie 2016, se arat ntr-un comunicat de pres, publicat
luni pe siteul ofcial al Consiliului Europei.
Decizia de astzi reprogrameaz astfel pn la data de 1 ianuarie 2016 aplicarea provizorie a
acordului n ceea ce privete msurile economice i cele aferente, inclusiv stabilirea unei
zone de liber schimb comercial.
Spania cere Curii Constituionale
de la Madrid s declare ilegal votul
din Catalonia
Tweet
Guvernul spaniol a formulat o cerere prin care solicit Curii Constituionale de la Madrid s
declare ilegal intenia de vot a Cataloniei privind independena regiunii, relateaz Reuters.
"Nici obiectul votului i nici procedura referendumului nu sunt compatibile cu Constituia
Spaniei", a spus premierul Mariano Rajoy (foto), ntr-o declaraie televizat.
Preedintele Cataloniei, regiunea din nord-estul peninsulei iberice, Artur Mas, a semnat
smbt un decret prin care a dat und verde organizrii unui referendum privind autonomia,
la data de 9 noiembrie.
Un diplomat spaniol a fost
MCELRIT n capitala Sudanului
Tweet
Un diplomat spaniol a fost gsit fr sufare n locuina sa din capitala Sudanului, Khartoum.
Din primele investigaii reiese c brbatul, n vrst de 61 de ani, a fost atacat n propria cas
i njunghiat de mai multe ori cu un obiect ascuit.
Potrivit autoritilor sudaneze, citate de Reuters, diplomatul conducea seciunea de vize din
cadrul ambasadei spaniole de la Khartoum.
Kelemen Hunor: Proiectul de
autonomie nu are legtur cu
Moscova, Crimeea sau separatitii.
Nu vrem stat n stat
DE M.T. 29 SEP 2014 16:46Comenteaza
Tweet
Proiectul UDMR privind autonomia inutului Secuiesc nu are legtur cu Moscova, cu
Crimeea sau cu separatitii, susine preedintele partidului, Kelemen Hunor, adugnd c
formaiunea pe care o conduce nu dorete separare, enclavizare sau stat n stat.
Proiectul nostru nu are legtur nici cu Moscova, nici cu Crimeea, nici cu separatitii. Noi nu
am spus c vrem separare, enclavizare, stat n stat. M delimitez de orice asociere cu
Moscova i de ce se ntmpl n Ucraina. Nu vrem s plecm din aceast ar, a declarat
preedintele UDMR, citat de Mediafax.
Cnd vorbim de autonomie, toat lumea se infameaz i ne ntreab: Dar cnd vorbii de
autonomie, la ce v gndii?. Poate c n primul rnd trebuie s spunem la ce nu ne gndim:
niciodat nu ne gndim la separatism, la enclavizare, la statalitate. Noi, cnd vorbim de
autonomie, vorbim de subsidiaritate, de descentralizare i, este adevrat, acolo unde
comunitatea maghiar triete n numr semnifcativ, ne gndim la chestiunile lingvistice, a
explicat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a recunoscut c are ntlniri cu premierul Ungariei, Viktor Orban, dar c nu a
discutat cu acesta despre proiectul de autonomie.
Am ntlniri cu Orban, nu m-a ntrebat nimic de autonomie, nu discutm aceste aspecte, a
spus Kelemen.
Frana. Partidul de extrem dreapta
"Frontul Naional" a intrat pentru
prima oar n Senat
Tweet
Partidul Socialist din Frana de guvernmnt a pierdut majoritatea n Senat.
Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor pariale n Camera Superioar a Parlamentului,
care au avut loc pe 28 septembrie, opoziia de centru-dreapta a obinut cu cel puin 12 locuri
mai mult dect partidele de stnga conduse de socialiti.
Au fost distribuite astfel 175 din 179 de locuri expuse la vot.
Candidaii forelor de centru-dreapta au primit 114 locuri.
Socialitii, ecologitiii i aliaii lor de stnga au primit 59 de locuri.
Cele dou locuri rmase, le-au primit, pentru prima oar n istoria celei de-a Cincea
Republici, reprezentanii Frontului Naional de extrem dreapta condus de Marine Le Pen
(foto).
Preedintele Camerei
Reprezentanilor: Statele Unite ar
putea f nevoite s trimit trupe n
Irak
Tweet
Statele Unite ar putea s fe nevoite s trimit trupe combatante n Irak pentru a distruge
grupul terorist Stat Islamic, a declarat John Boehner, preedintele republican al Camerei
Reprezentanilor, informeaz cotidianul USA Today, citat de Mediafax.
Pn la urm, cred c va f necesar ceva mai mult dect raidurile aeriene pentru eliminarea
teroritilor de acolo. La un moment dat, vor trebui s fe trimii militari pe teren, a spus
Boehner.
Afrmaiile liderului republican vin s-l contrazic pe preedintele Barack Obama, un
republican, care a exclus posibilitatea trimiterii de trupe combatante n Irak.
Cu toate acestea, Boehner consider c, dac alte ri nu se vor oferi s trimit militari,
aceast sarcin va reveni Statelor Unite.
Nu vom avea de ales. Avem de-a face cu barbari. Intenioneaz s ne omoare. Dac nu i
vom distruge, vom plti preul, a precizat Boehner.
De cealalt parte, Tony Blinken, adjunct al consilierului prezidenial american pentru
Securitatea Naional, a reiterat c preedintele Obama nu va trimite trupe n Irak.
"eor#e Cloone$ i %mal
%lamuddin s&au storit i'il luni(
la )ene*ia
Luni, 29 :eptembrie 2014
Mepta
Np
Oeorge !looneP ,i partenera sa, a3ocata britanic Amal Alamu&&in, ,i"au o9cialiat
rela-ia luni, cei &oi spun'n& Q/aQ la se&iul primriei &in Hene-ia2
$otri3it %ollPwoo&reporter2com, ceremonia a &urat aproape un s.ert &e or, iar cuplul
a ie,it &in se&iul primriei, un palat &in secolul al R#H"lea situat pe !anal Oran&e,
'mbin& ,i salut'n& .otogra9i2
!u ocaia e3enimentului, autorit-ile au 8nc%is tra9cul &in on, pentru a a e3ita
aglomera-ia ,i pro&ucerea &e inci&ente &in caua .anilor ,i a paparailor care &oreau
s surprin& imagini cu celebrul cuplu2
!looneP a purtat un costum gri, 8n timp ce proaspta sa so-ie a .ost 8mbrcat 8ntr"un
costum alb ,i cu o plrie supra&imensionat2 Ambii au purtat 3erig%ete &e platin,
iar Amal Alamu&&in a3ea, la m'na &reapt, inelul &e logo&n &ecorat cu &iamante
&e ,apte carate, 8n 3aloare &e <E02000 &e &olari2
!eremonia &e luni a 8nc%eiat un weeSen& plin &e petreceri .astuoase organiate &e
Oeorge !looneP ,i Amal Alamu&&in cu ocaia cstoriei lor2 La e3enimente,
&es.,urate la %otelul 3ene-ian &e ,apte stele Aman, au participat 3e&ete precum
>att /amon, +ono, !in&P !raw.or& sau +ill >urraP2
!ei &oi s"au cstorit 8nc &e s'mbt, &ar legea italian pre3e&e ca rela-ia s nu 9e
recunoscut o9cial p'n la 8nregistrarea &e ctre autorit-i a &ocumentelor 8n acest
sens2NTp
Vaticanul a oferit 100.000 de euro
pentru ntreinerea sitului
Auschwitz-Birkenau
Tweet
Vaticanul a oferit 100.000 de euro unui fond internaional destinat ntreinerii sitului fostului
lagr de exterminare nazist Auschwitz-Birkenau (sudul Poloniei), a anunat, luni, conducerea
muzeului, informeaz AFP, citat de Agerpres.
Suma nu este mare, dar posibilitile noastre sunt limitate. Este totui expresia ntregului
nostru sprijin pentru proiectul Fundaiei Auschwitz-Birkenau, a spus cardinalul Pietro Parolin,
secretar de stat al Sfntului Scaun, citat ntr-un comunicat al muzeului.
Vaticanul este al 31-lea stat care particip la acest fond, al crui obiectiv este strngerea a
cel puin 120 de milioane de euro, sum ce ar permite alocarea anual a 6-7 milioane de
euro pentru ntreinerea fostului lagr.
Acesta se ntinde pe 200 ha i cuprinde 155 de construcii n stare bun i 300 n ruine.
n conturile fundaiei au fost vrsai pn n prezent 67 de milioane de euro din cele 102
milioane promise.
Guvernul german a alocat n acest scop 60 de milioane de euro
Un funcionar de la ambasada
Spaniei din Sudan, njunghiat la
domiciliul su
DE A.M 29 SEP 2014 18:09Comenteaza
Tweet
eful departamentului de vize al ambasadei Spaniei din Sudan a fost gsit mort, njunghiat,
la domiciliul su din Khartoum, au anunat luni autoritile sudaneze i spaniole, citate de
AFP, informeaz MEDIAFAX.

"eful seciei de vize a ambasadei spaniole a fost gsit mort, njunghiat, n apartamentul su
de la periferia Garden City, n estul Khartoum", a afrmat poliia sudanez ntr-un comunicat.

Poliia a precizat c funcionarul spaniol avea 61 de ani i locuia n Sudan de trei ani.

"Poliia din Khartoum a deschis o anchet" n cazul acestei crime comise n cursul dimineii, a
afrmat Ministerul Afacerilor Externe.

La rndul su, Ministerul spaniol de Externe a confrmat decesul "unui funcionar care lucra la
ambasada Spaniei din Khartoum" ca "ef al departamentului de vize", fr a meniona
identitatea acestui funcionar, care "nu avea statut de diplomat".

"O anchet a fost deschis i ambasada noastr este n contact cu poliia sudanez i
Ministerul de Interne" sudanez, a precizat un purttor de cuvnt al Ministerului spaniol al
Afacerilor Externe.
Rubla s-a depreciat la un minim
record! Banca central a Rusiei va
interveni: "Piaa este aproape de
panic"
Tweet
Rubla s-a depreciat luni la un minim record, aproape de nivelul la care banca central a
Rusiei a anunat c va interveni pentru a susine moneda care a nregistrat n acest trimestru
cea mai slab evoluie la nivel mondial, transmite MEDIAFAX.

Astfel, rubla a cobort cu 1%, la 44,3117 uniti fa de un co format din dolari i euro,
moneda find cu doar 0,2% sub nivelul de 44,40 uniti de la care banca central va ncepe
s cumpere ruble.

Banca central a intervenit ultima oar pe pia n luna mai, pentru a contracara retragerile
de capital care s-au accelerat dup ce preedintele Vladimir Putin a anexat Crimeea n luna
mai.

Companiile din Rusia vor avea difculti s se fnaneze n dolari, n decembrie urmnd s
ajung la maturitate datorii de 35 de miliarde de dolari, n timp ce sanciunile europene i
americane legate de confictul din Ucraina determin ieiri de capital, potrivit analitilor
Morgan Stanley.

"Piaa este aproape de panic. Fantoma vrfurilor de pli externe din septembrie i
decembrie este cel mai menionat duman al rublei. Tentativele de testare a pragului de 44,4
uniti sunt justifcate", consider Dmitri Polevoi, analist la ING Groep.
Consiliul UE a aprobat aplicarea
temporar a Acordului de asociere
UE-Ucraina fr crearea zonei de
liber schimb
Tweet
Consiliul UE a aprobat, luni, aplicarea temporar a Acordului de asociere UE-Ucraina
deocamdat fr nfinarea unei zone de liber schimb, informeaz RIA Novosti i Interfax,
citate de Agerpres.
nceperea formrii zonei de liber schimb a fost amnat pn la 1 ianuarie 2016.
La fnalul reuniunii ministeriale Rusia-Comisia European-Ucraina, care a avut loc la 12
septembrie la Bruxelles, prile au convenit s amne pn la 31 decembrie 2015 punerea n
aplicare a acordului de liber schimb, parte a Acordului de asociere dintre UE i Ucraina.
Consiliul UE a modifcat astzi grafcul pentru aplicarea temporar a prilor ce formeaz
Acordul de asociere UE-Ucraina. Decizia de azi amn pentru 1 ianuarie 2016 aplicarea
preliminar a prii privind comerul i problemele legate de acesta, inclusiv nfinarea unei
zone de liber schimb, se precizeaz ntr-un comunicat al Consiliului.
Totodat, aceast decizie deschide calea pentru aplicarea preliminar, de la 1 noiembrie, a
celei mai mari pri a Acordului de asociere UE-Ucraina, se mai arat n document.
Descoperire uria a ruilor n
Marea Neagr! "Vasul Sulina",
scufundat n timpul celui de-Al
Doilea Rzboi Mondial, a fost scos
la lumin
Tweet
Civa scafandri rui au facut o descoperire incredibil n Marea Neagr. Este vorba
despre epava ambarcaiunii "Sulina", scufundat n timpul celui de-Al Doilea Rzboi
Mondial de ctre trupele sovietice.
Ambarcaiunea fcea parte dintr-un convoi de nave care plecaser din portul Constana,
Romnia, ctre Nikolayev, Ucraina. n interiorul navei scafandrii au gsit o sticl plin cu
boabe de cafea. Scafandrul Andrey Nekrasov, a realizat abia cnd a ajuns la suprafa ce
coninea misteriosul recipient.
"Nu puteam s vedem ce e n sticl. Plutea n cabin, iar cnd am luat-o, am simit c era
ceva n ea. Abia cnd am ajuns la suprafa i am deschis-o, am realizat c erau boabe de
cafea. Mirosea a cafea", a declarat unul dintre scafandrii.
"Am decis s facem cafea, iar gustul a fost unul de prospetme, n ciuda faptului c boabele
au stat n sticl atia ani de zile. Nu a fost o cafea perfect, dar cu siguran a fost special",
a mai spus scafandrul.
Vasul Sulina s-a pstrat ntr-o form impecabil. Adncimea la care se af o protejeaz de
valuri. A fost construit n 1939 n Palermo, Italia, i s-a scufundat n 1942, dup ce s-a
alturat fotei marine din Romnia la nceputul rzboiului.
n momentul scufundrii, Sulina transporta muniie i armament din Romnia n Ucraina.
Liderul gruprii teroriste Stat
Islamic va f vzut pentru prima
dat, ntr-un serial: Obiectivul este
s alungm teama care a pus
stpnire pe oameni
Tweet
Liderul gruprii teroriste Stat Islamic i, totodat, "calif" autoproclamat, nu apare niciodat n
public, ns irakienii vor avea n curnd ocazia s-l vad la televizor, ntr-un serial satiric la
adresa insurgenilor islamiti, relateaz AFP, conform MEDIAFAX.

Autorii serialului, din care primul episod a fost difuzat smbt seara la postul public de
televiziune al-Iraqiya, spun c banalizarea i ridiculizarea liderului gruprii Stat Islamic, Abu
Bakr al-Bagdadi, i a insurgenilor islamiti, va schimba imaginea de lupttori sngeroi cu
puteri supranaturale.

Difuzarea serialului intervine n contextul n care sentimentul de team pe care l inspir
gruparea Stat Islamic prin difuzarea, pe Internet, a numeroaselor decapitri, a fcut ca
organizaia terorist s ctige teren, de cele mai multe ori chiar fr s lupte cu forele de
ordine ngrozite.

ntre dou flmri, Thaer Jiyad, reprezentat al echipei care produce serialul, a explicat c
obiectivul serialului este s "alunge teama care a pus stpnire pe oameni". "Singura soluie
cu aceste grupri fundamentaliste este s fe privite direct, iar aceasta ncepe n primul rnd
cu liderii lor", a adugat el.

Obiectivul de a ncuraja populaia s-i nfrng temerile nu i-a moblizat ns pe toi
participanii la proiect, iar unii chiar au renunat, de team c risc s se expun la eventuale
aciuni de rzbunare pentru ironizarea islamitilor. "Am ntmpinat probleme, n special cnd
unii actori s-au temut n special pentru securitatea lor s flmeze", a recunoscut regizorul
serialului, Ali al-Qassem.

Primele imagini din serial, difuzate de mai multe ori pe zi timp de mai multe sptmni de
postul de televiziune al-Iraqiya insist asupra teoriei, larg rspndit n Irak, c gruparea Stat
Islamic a fost nfinat de Agenia Central de Informaii (CIA), Israel i statele din Golf.

Imaginile, disponibile pe Internet, arat un personaj purtnd haine de culoare roie, cu o
furc n mn, n timp ce conduce n deert trupe ale insurgenilor. Ajuns ntr-o tabr, este
condus de un brbat cu nfiare de cowboy, inevitabil american, ntr-un cort, pentru o
cstorie aranjat cu o regin, evreic, dup cum arat steaua lui David pe care o poart n
jurul gtului. Regina este nsoit de o femeie care poart ochelari de soare i o inut
modern, aluzie explicit la mama emirului din Qatar, o fgur important n emirat.
%l doilea opil al prin*ului +illiam
ar putea primi numele prin*esei
,iana
Luni, 29 :eptembrie 2014
Mepta
Np
/ac al &oilea copil al prin-ului Uilliam 3a 9 o .eti-, acesta ar putea primi numele
;liabet% /iana Uin&sor, 8n amintirea prin-esei /iana2
#n.orma-ia a .ost o.erit &e &ailPmail2co2uS, care 8l citea pe An&rew >orton, autorul
unei biogra9i a mamei prin-ului Uilliam2
CUilliam ,i Vate au &iscutat &espre numele &e .eti-e 8nainte &e na,terea lui Oeorge
4primul copil al cuplului, n2r25, iar acum sper c &e aceast &at 3or a3ea o .eti-,
ast.el 8nc't s 8,i poat 8n&eplini &orin-a &e a"i &a numele mamei lui UilliamW, a
&e3luit >orton, care sus-ine c &e-ine in.orma-ia &e la prieteni .oarte apropia-i ai
cuplului regal2
C7u sunt .oarte 8nc'nta-i &e i&eea c probabil numele 3a 9 prescurtat 8n I$rin-esa
/iJ, &ar nu se 3or rg'n&iW, a mai spus An&rew >orton2
#n.orma-ia pri3in& noua sarcin a &ucesei !at%erine a .ost .cut public pe 1
septembrie2 Acesta este al &oilea copil al cuplului, &up prin-ul Oeorge, care s"a
nscut pe 22 iulie 20132NTp
Angela Merkel nu exclude
posibilitatea modifcrii cooperrii
cu Rusia n domeniul energiei
Tweet
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu exclude posibilitatea modifcrii liniei politice
germane i europene n privina cooperrii energetice cu Rusia n cazul n care criza din
Ucraina va continua s se agraveze, informeaz AFP, citat de Mediafax.
Va f normal s reexaminm politica noastr energetic pe termen mediu i lung dac
valorile fundamentale vor f n continuare nclcate, a rspuns Merkel la o ntrebare privind
cooperarea cu Rusia n domeniul energiei.
Merkel a insistat c Rusia, Uniunea European i Germania nu au interesul de a ntrerupe
cooperarea.
Este n interesul tuturor prilor s continum cooperarea, a spus cancelarul german.
Aproape toate statele europene sunt legate de Rusia n privina aprovizionrii cu energie.
Pentru Germania, dependena de gazul rusesc este de 38%, alte ri au o dependen de
100%, a amintit liderul de la Berlin.
Trecere de pietoni fotografat cu
claritate din spaiu! Un satelit
lansat de China a reuit aceast
performan
Tweet
China a dat publicitii luni primul lot de fotografi realizate de Gaofen-2, cel mai avansat
satelit al su de observare a Pmntului, care poate sesiza, n culori, din spaiul cosmic,
obiecte cu dimensiuni de peste un metru, informeaz agenia Xinhua, citat de AGERPRES.
Dungile unei treceri de pietoni din centrul Beijingului sunt vizibile n mod clar ntr-una dintre
cele 15 de fotografi publicate de Administraia de Stat a tiinei, Tehnologiei i Industriei
pentru Aprare Naional.
Imaginile trimise de acest satelit sunt folosite la monitorizarea modului de utilizare a
terenurilor, la studierea resurselor minerale, precum i pentru prevenire i asisten n cazul
catastrofelor.
Gaofen-2 a fost lansat la 19 august 2014 i este al doilea din seria de apte satelii pe care
China intenioneaz s-o lanseze pn n anul 2020 pentru observaii de nalt defniie din
spaiul cosmic. Gaofen-1 a fost lansat n aprilie 2013.
Rusia declaneaz o anchet
penal: S-a comis un "genocid"
mpotriva rusofonilor din estul
Ucrainei
Tweet
Autoritile judiciare ruse au lansat o anchet penal pentru "acte de genocid" comise
mpotriva comunitilor rusofone din estul Ucrainei, relateaz AFP, citat de MEDIAFAX.

"Comitetul de anchet a lansat o procedur penal pentru acte de genocid mpotriva
populaiilor rusofone din republicile populare Lugansk i Donek", a comunicat purttorul de
cuvnt al instituiei, Vladimir Markin.

"Persoane rmase neidentifcate din conducerea politic i militar a Ucrainei, forele armate
ucrainene, Garda Naional i formaiunea paramilitar Sectorul Dreapta au dat ordine pentru
distrugerea total a cetenilor rusofoni", adaug ofcialul rus.

Potrivit lui Vladimir Markin, bilanul confictului din Ucraina este de cel puin 2.500 de mori,
iar 500 de cldiri rezideniale au fost distruse.

Conform estimrilor Naiunilor Unite, confruntrile armate din regiunile separatiste Donek i
Lugansk, care dureaz de peste cinci luni, s-au soldat cu peste 3.200 de mori. Circa 600.000
de oameni au fost nevoii s i prseasc locuinele.
A decedat dup ce a fost btut de
fanii altei echipe: Dup ce s-a
luptat pentru a supravieui, a murit
pentru c s-a dus s i vad
echipa favorit
Tweet
Un suporter n vrst de 46 de ani a ncetat din via, luni, la un spital din Atena, la dou
sptmni dup ce a fost btut de fanii altei echipe la un meci din liga a treia greac, n
Creta, au anunat autoritile elene, informeaz AFP, citate de MEDIAFAX.

Kostas Katsoulis, fan al formaiei Ethnikos, a fost atacat, alturi de mai ali susintori cu care
se deplasase la meci, de aproximativ 30 de suporteri ai echipei Irodotos. Poliia a arestat trei
persoane.

"Un brbat, dup ce s-a luptat pentru a supravieui timp de dou sptmni, a murit astzi
(n.r. - luni) pentru c s-a dus s i vad echipa favorit. Moartea sa trebuie s fe ultima din
lunga serie a violenelor care au marcat competiiile noastre sportive. Suspecii au fost
arestai i vor f judecai", a declarata viceministrul elen al Culturii i Sporturilor, Giannis
Andrianos.
Tribunalul constituional spaniol
interzice organizarea
referendumului n Catalonia
Tweet
Tribunalul constituional spaniol a decis suspendarea referendumului privind
autodeterminarea regiunii Catalonia, programat n noiembrie, informeaz AFP, citat de
Mediafax.
Guvernul de la Madrid depusese recurs la Tribunalul constituional mpotriva referendumului
proindependen programat n provincia Catalonia, considernd c astfel este afectat
suveranitatea statului spaniol.
Premierul Mariano Rajoy a anunat recursul dup o edin extraordinar de guvern,
catalognd organizarea referendumului drept o iniiativ demagogic i antidemocratic.
Nimic i nimeni, nicio putere, nicio instituie nu pot ntrerupe principiul suveranitii unice,
indivizibile, pe care se fondeaz viaa noastr comun, a spus premierul spaniol, n cadrul
unei conferine de pres.
Este profund regretabil c preedintele regiunii Catalonia, Artur Mas, a convocat plebiscitul,
a continuat Rajoy.
Este vorba de o iniiativ mpotriva legii, care depete cadrul democraiei, i divizeaz pe
catalani, ndeprtndu-i de Europa i de restul Spaniei, a mai spus prim-ministrul spaniol.
O britanic face parte din
conducerea grupului terorist Stat
Islamic i antreneaz femei-
kamikaze
Tweet
Vduva unuia dintre autorii atentatului sinuciga comis la Londra n 2005 contribuie la
antrenarea tinerelor occidentale devenite membre ale grupului terorist Stat Islamic, afrm
surse din cadrul serviciilor de securitate britanice, citate de site-ul publicaiei Daily Express,
conform MEDIAFAX.

Suspecta este Samantha Lewthwaite, n vrst de 30 de ani, vduva lui Jermaine Lindsay,
care a omort 26 de persoane aruncndu-se n aer la Londra, n iulie 2005.

Samantha Lewthwaite, convertit la mahomedanism la vrsta de 17 ani, contribuie, n Siria,
la antrenarea femeilor care devin membre ale grupului terorist sunnit Stat Islamic.
Tnra britanic este la conducerea unei echipe speciale de teroriste-kamikaze.

Samantha Lewthwaite face parte din conducerea grupului terorist Stat Islamic n Irak i
Levant (Stat Islamic n Irak i Siria), find cunoscut sub numele de "Cea Special" sau
"Femeia Important", conform unor experi din serviciile de spionaj.
Primii militari romni care vor face
cursuri pentru trecerea pe F-16,
pleac n Portugalia
Tweet
Primii militari ai Forelor Aeriene Romne, care vor urma un curs de pregtire pentru trecerea
pe aeronave F-16, vor pleca mari spre Portugalia, cu o aeronav militar, informeaz MApN,
citat de MEDIAFAX.

Detaamentul este format din 23 de oferi i maitri militari din Forele Aeriene: piloi,
personal tehnico-ingineresc i specialiti n planifcare.

Cursul, organizat la Baza 5 Aerian din Monte Real, este format din mai multe module i se
va desfura n mai multe serii la care vor participa peste 80 de militari romni, pe o durat
de aproximativ doi ani.

Programul strategic ?Avion multirol al Forelor Aeriene?, aprobat de Consiliul Suprem de
Aprare a rii, prevede realizarea, n prima faz, a unei capabiliti aeriene iniiale i ulterior,
gradual, a capabilitii fnale cu avioane de generaia a cincea, parcurgnd o perioad de
tranziie asigurat cu avioane F-16.

Aeronavele, care vor f modernizate la standardul F-16 MLU M5.2, vor intra n dotarea
Armatei Romniei dup anul 2016 i vor f operaionale din 2017, iar pregtirea piloilor va f
fcut n dou etape - prima n Portugalia i a doua n Romnia.

Avioanele F-16 achiziionate din Portugalia vor avea resurse de zbor n medie de peste 4.500
de ore de zbor fecare, iar perioada de exploatare va f de minimum 20 de ani, n condiiile
unui nivel de instruire de minimum 200 de ore de zbor pe avion.
Peste 200 de jihaditi i 22 de civili
au fost ucii de la nceputul
atacurilor coaliiei n Siria
Tweet
Cel puin 211 jihaditi i 22 de civili au fost ucii n Siria n decurs de o sptmn de la
nceputul atacurilor aeriene ale coaliiei conduse de Washington, a anunat Observatorul
Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de AFP.

Potrivit acestui ONG care dispune de o vast reea de surse civile, medicale i militare i
furnizeaz zilnic din 2011 bilanul rzboiului din Siria, aceste persoane au fost ucise n atacuri
efectuate ncepnd de la 23 septembrie de coaliia internaional n provincia Alep, Rakka
(nord), Idleb (nord-vest), Deir ez-Zor (est) i Al-Hasakah (nord-est), informeaz MEDIAFAX.

Majoritatea jihaditilor ucii n atacurile efectuate de coaliia condus de Statele Unite sunt
membri ai organizaiei Stat Islamic (SI).

Preedintele american, Barack Obama, a recunoscut duminic faptul c Statele Unite au
subestimat ameninarea reprezentat de gruprile extremiste n Siria, ar pe care a califcat-
o ca find "Ground Zero pentru jihaditii din ntreaga lume".
Cel puin 41 de cini au murit ntr-
un incendiu la o cas din Las
Vegas. Proprietarul avea peste 90
de animale
Tweet
Cel puin 41 de cini au murit, iar ali 52 s-au intoxicat cu fum ntr-un incendiu izbucnit ntr-o
locuin din oraul american Las Vegas, informeaz MEDIAFAX.

Incendiul a avut loc n cursul nopii de duminic spre luni n zona Stanley/Lake Mead din
oraul american Las Vegas.

Pompierii chemai la locul incendiului au gsit zeci de cini n cldire.

Prorietarul locuinei a fost spitalizat, dar este n afara pericolului. Vecinii spun c brbatul
avea peste 90 de cini n locuin.

Pompierii au descoperit c 41 de cini au murit n incendiu, ali 52 find salvai i primind
tratament pentru intoxicarea cu fum.
www.ziuaveche.ro
Siria: Principalul complex de gaze al SI atacat de for ele coali iei
%cris de , B-$- 2014-0.-2. 08,/2
Coali ia condus - de SUA a efectuat, .n noaptea de duminic-, 28 septembrie,
lovituri aeriene asupra principalului complex de gaze aflat n minile organiza iei
Statul Islamic SI!"
Siria# $rincipalul complex de gaze al SI atacat de for ele coali iei foto#dun%ane&s"tv!
0Coali ia interna ional a atacat pentru prima dat intrarea i slile de ru!ciune ale uzinei
Coneco01 a declarat ()ser#atorul sirianpentru drepturile omului 2'S('3- Aceast uzin),0su)
controlul SI1 este cea mai mare din Siria01 a adu!at directorul (N4-ului cu sediul la $ondra1
Rami A)del Ra+man- Con&orm acestuia1 scopul atacului a &ost de a-i &ace pe militan ii %' s
a)andone5e aceste instala ii- Ra+man a preci5at c X atacul contra uzinei Coneco 0nu a &cut
mor i "n rndul 6i+adi tilor1 dar c i#a rni i7-
Uzina se a&l "n estul %iriei1 "n pro#incia *eir E55or1 )o!at "n petrol i "n apropiere de !rani a
cu 'ra8ul1 potri#it A!erpres- SUA i un !rup de ri ara)e1 "n principal din 4ol&1 au "nceput mar i
s lanse5e atacuri contra po5i iilor 6i+adiste din Siria1 la o lun i 6umtate dup
"nceputul atacurilor "mpotri#aSI "n 'ra8ul #ecin- 9n duminic1 atacurile au #i5at "n primul
rnd )a5ele 6i+adiste i ra&inriile arti5anale utili5ate de militan i1 "n scopul de a le tia principala
surs de &inan are-
Criza din Ucraina. Obama: Nu va fi o confruntare militar ntre
N!O i "u#ia
%cris de , N-$- 2014-0.-2. 0.,/4
$re edintele SUA *arac+ 'bama exclude posibilitatea unui conflict militar ntre
,usia i -A.' n leg)tur) cu criza din Ucraina"
Criza din Ucraina" 'bama# -u va fi o confruntare militar) .ntre -A.' i ,usia foto#curentul"md!
Yntr-un inter#iu "n emisiunea 0:0 ;inutes71 di&u5at duminic1 28 septem)rie de canalul de
tele#i5iune CB%1 *arac+ 'bama a e<clus posi)ilitatea unui conflict militar cu,usia- 0Nu1 nu
cred c #a &i oconfruntare militar) "ntre Alian a Nord-Atlantic i ,usia01 a declarat
pre edintele american- 0Am depus e&orturi considera)ile pentru a ne asi!ura alia ii de la
!rani ele -A.'1 cum ar &i de e<emplu Estonia1 unde am &ost "nainte de recentul summit al
Alian ei la Ne=port 2 ara 4alilor3 c art-/ din >ratatul Atlanticului de Nord "nseamn e<act ceea
ce spune7 2un atac armat "mpotri#a unuia sau mai multor state mem)re -A.' este perceput ca
un atac asupra tuturor rilor mem)re -A.' i pre#ede aprare colecti#31 a speci&icat liderul de
la Casa Al)-
*e asemenea1 'bama1 a men ionat c X dac o ar mem)r a Alian ei #a "ncepe s ai)
pro)leme1 noi #om sri "n a6utor1 su)liniind c 0numai "ntr-un ast&el de ca5 este posi)il
o confruntare militar)7 "ntre ,usia i (r!ani5a ia >ratatului Atlanticului de Nord1 preci5 Znd
cX i ;osco#a 0"n ele!e aceasta7- ?or)ind despre cri5a ucrainean)1 liderul american a a&irmat
c sanc iunile occidentale "mpotri#a @edera iei Ruse contri)uie la solu ionarea con&lictului
din Ucraina" El a reiterat c politica ,usiei &a de Ucraina"ncalc normele interna ionale i1
"n plus1 0amenin pro!resele "nre!istrate "n crearea unei Europe pa nice i prospere dup cel de-
al *oilea R5)oi ;ondial i dup R5)oiul Rece7-
9otri#it acordurilor preliminare1 ,usia i Ucraina #or tre)ui s semne5e un a a-numit
0pac+et de iarn7 cu pri#ire la li#rrile de !a5e ruse ti ctre Ucraina1 care au &ost "ntrerupte la
mi6locul lunii iunie- Este #or)a de &urni5area a apro<imati# / miliarde de metri cu)i de gaze
ruse ti pe durata a ase luni- Con&orm A!erpres1 [n aceast perioad1 Ucraina #a
primi gaze din,usia la un pre temporar de A8/ de dolari pe mia metri cu)i de !a5e naturale-
Acordul cu pri#ire la reluarea li#rrilor de !a5e ruse ti ctre Ucraina1 instituirea la / septem)rie
a armisti iului "n *on)as 2estul Ucrainei31 care a desc+is calea spre solu ionarea politic a cri5ei
ucrainene1 toate acestea1 "n opinia pre edintelui american1 nu ar &i &ost posi)ile dac SUA nu ar &i
inter#enit la momentul oportun-
utorit$ iile de la %iev #e opun federaliz$rii Ucrainei
%cris de , B-$- 2014-0.-2. 10,2/
$re edintele $etro $oro en+o a afirmat .n seara de duminic-, 28 septembrie, c-
nu va fi acceptat- niciun fel federalizare a Ucrainei"
Autorit- iile de la /iev se opun federaliz -rii Ucrainei foto#inprofunzime"md!
09ot s # asi!ur c nici pro)lema su#eranit ii1 nici cea a inte!rit ii teritoriale a rii sau
a independen ei Ucrainei nu sunt pe ordinea de 5i- Ucraina este i #a &i un stat unitar- Nu #a
&i niciun &el de federalizare01 a declarat$etro $oro en+o 1 adresndu-se popula iei [ntr-un
inter#iu la postul >? B1C17- 0Ucraina #a &i un stat autoce&al i unitar71 a reiterat pre edintele
ucrainean1 indicnd c 0dele!area unor responsa)ilit i ctre consiliile locale7 &ace parte din
planul su de descentrali5are a puterii de stat-
Ast&el1 autorit ile ucrainene sunt dispuse s mear! doar pn la dele!area unor competen e
2suplimentare3 ctre consiliile locale "n cadrul procesului de descentrali5are i "n con&ormitate cu
0statul special7 pentru(onbas, atri)uit unor 5one din Est pe o perioad de trei ani- e&ul statului
a men ionat "n acest conte<t c "n (onbas #a &unc iona o 5on special doar pe o perioad de trei
ani1 "n con&ormitate cu le!ea pri#ind acordarea unui 0statul special7 pentru unele 5one
din (onbas 2re!iunile $u!ans8 i *one 831 adoptat de Rada %uprem 2parlamentul
unicameral3 la 1: septem)rie-
Con&orm A!erpres1 $oro en+o declarase anterior c #a propune noului parlament ce #a re5ulta
"n urma ale!erilor parlamentare din 2: octom)rie s opere5e modi&icri "n Constitu ia rii cu
pri#ire la descentrali5are- Dn acela i timp1 el a spus c puterea de la Eie# nu ia "n considerare
&ederali5area rii1 iar re!iunile $u!ans8 i *one 8 #or )ene&icia "n continuare de acela i statut de
re!iune "n cadrul statului unitar ucrainean-
Ucraina: Cel pu&in '( mor&i) *ntre care + #olda&i
%cris de , A-B- 2014-0.-2. 1:,/2
Confrunt)rile cu separati0tii proru0i din estul Ucrainei au f)cut noi victime" Cel
pu in 12 persoane, ntre care 2 solda i, au murit n ultimele 23 de ore"
-oi victime n confrunt)rile din estul Ucrainei"
0Nou soldai au &ost ucii i 2F rnii1 "n ultimele 24 de ore71 a declarat purttorul de cu#nt al
armatei1 Andrei $isen8o1 "ntr-o con&erin de pres la Eie#1 luni la prn5-
0'eri 2duminic-n-r-31 re)elii au "ncercat "nc o dat s ia cu asalt aeroportul din *one871 a
adu!at $isen8o- 0Gnul dintre #e+iculele noastre )lindate de transport a &ost atins1 parautitii
notri au su&erit pierderi71 a a&irmat el1 &r a preci5a numrul militarilor ucii "n acest atac-
Anterior1 9rimrira din *one8 anunase moartea a trei ci#ili duminic1 "n acest &ie& al re)elilor
prorui1 "n po&ida armistiiului decretat de militarii ucraineni i separatiti- Cinci ci#ili au &ost de
asemenea rnii-
Ponta pleac *n Ucraina. Scopul vizitei
%cris de , *-9- 2014-0.-2. 1:,0:
4ictor $onta va efectua o vizit) oficial) n Ucraina, n perioada imediat urm)toare"
$remierul se va ntlni cu omologul s)u ucrainean"
4ictor $onta pleac) n Ucraina"
9onta #a e<prima spri6inul Romniei pentru apropierea Gcrainei de ctre Gniunea European1
au artat sursele-
%ptmna trecut1 "n discursul susinut "n Adunarea 4eneral a (NG1 9onta a declarat c
Romnia susine principiul su#eranitii i al inte!ritii teritoriale al tuturor rilor i respin!e
orice &orm de presiune e<tern asupra statelor din estul Europei care au aspiraii de inte!rare
european-
Premierul britanic recomand ie irea din U,
%cris de , C-%- 2014-0.-2. 1F,18
$remierul britanic se arat) dispus s) le recomande aleg)torilor s)i s) voteze n
favoarea p)r)sirii Uniunii 5uropene" Controversata declara ie a lui (avid Cameron
vine n contextul ncerc)rii de modificare a termenilor apartenen6ei 7arii *ritanii
la U5"
$remierul britanic recomand) ie irea din U5"
0Am spus acest lucru de-a lun!ul "nre!ii mele cariere politice, am spus c1 dac a crede c nu
este "n interesul ;arii Britanii s se a&le "n GE1 nu a pretinde s &acem parte din ea- %unt un
politician i un indi#id pro&und patriotic- @ac meseria asta pentru c "mi iu)esc ara1 "mi pas
&oarte mult de #iitorul ei i #reau s &ie o naiune puternic1 mndr1 autonom i independent71
a declarat Cameron pentru emisiunea 0Andre= ;arr %+o=7 de la BBC1-
9remierul a e#ocat posi)ilitatea de a recomanda un #ot "mpotri#a continurii apartenenei la GE
"n re&erendumul de la ori5ontul lui 201F1 dup ce Rec8less a urmat e<emplul cote!ului i
prietenului su apropiat *ou!las Cars=ell1 care a mi!rat la G8ip- $a &el ca i Cars=ell1 care a
pro#ocat ale!eri pentru mandatul su din Clacton1 Rec8less a renunat la mandatul din Roc+ester
and %trood1 unde #a candida din partea G8ip-
El a su)liniat c1 prin re&ormele pe care #rea s le ne!ocie5e cu Bru<elles-ul1 dorete s se
asi!ure c oamenii #or putea s circule li)er "n Europa pentru a munci1 ci nu pentru a cere
a6utoare1 i c-i #a "mpiedica pe europenii care muncesc "n ;area Britanie s trimit a6toare
pentru copii acas- E#entualele restricii ale circulaiei muncitorilor pe care le-ar putea o)ine se
#or aplica #iitoarelor state mem)re1 care #or putea o)ine drepturi depline dup ce economiile lor
#or atin!e un anumit ni#el1 a preci5at el-
rmata trece la -'.. Pilo ii) in#trui i *n Portugalia
%cris de , C-%- 2014-0.-2. 18,10
-oile avioane 819, modernizate la standardul 8:19 7;U 7<"2, vor intra n dotarea
Armatei n 2=19" $rimii pilo i pleac) n $ortugalia, mine, pentru prima etap) a
instructa>ului"
Armata trece la 819" $ilo ii, instrui i n $ortugalia"
;ilitarii @orelor Aeriene Romne1 care #or urma un curs de pre!tire pentru trecerea pe
aerona#e @-1:1 #or pleca mari1 A0 septem)rie1 spre 9ortu!alia1 cu o aerona# militar-
*etaamentul este &ormat din 2A de o&ieri i maitri militari din @orele Aeriene, piloi1
personal te+nico-in!ineresc i specialiti "n plani&icare-
Cursul1 or!ani5at la Ba5a / Aerian din ;onte Real1 9ortu!alia1 este &ormat din mai multe
module i se #a des&ura "n mai multe serii la care #or participa peste 80 de militari romni1 pe o
durat de apro<imati# doi ani-
9ro!ramul strate!ic BA#ion multirol al @orelor Aeriene71 apro)at de Consiliul %uprem de
Aprare a Hrii1 pre#ede reali5area1 "n prima &a51 a unei capa)iliti aeriene iniiale i ulterior1
!radual1 a capa)ilitii &inale cu a#ioane de !eneraia a cincea1 parcur!nd o perioad de tran5iie
asi!urat cu a#ioane @-1:-
A#ioanele @-1: ac+i5iionate din 9ortu!alia #or a#ea resurse de 5)or "n medie de peste 4-/00 de
ore de 5)or &iecare1 iar perioada de e<ploatare #a &i de minimum 20 de ani1 "n condiiile unui ni#el
de instruire de minim 200 de ore de 5)or pe a#ion-
Surprizele ruinelor de la /ac0u Picc0u
%cris de , ;-A-B- 2014-0.-2. 18,11
(e0i ruinele inca0e de la 7ac?u $icc?u sunt asociate, ngeneral, cu descoperiri
ar?eologice de excep6ie, de data aceasta surpriza a fost de alt) natur)# n apropierea
faimosului sit ar?eologic a fost descoperit, viu, un exemplar dintr:o specie de
animal pe care cercet)torii o credeau disp)rut)"
Surprizele ruinelor de la 7ac?u $icc?u
C?inc?illa arboricol) de 7ac?u $icc?u 2$uscom%s oblati#a3 este o specie
deroz)tor care1 pn "n urm cu puin timp1 era cunoscut doar din &osile1 &iind descris pe )a5a
a dou cranii descoperite de Iiram Bin!+am1 istoricul american care a de5#luit lumii occidentale
e<istena ruinelor de la ;ac+u 9icc+u-
%e credea c specia dispruse "nainte de sosirea conc+istadorilor "n aceast re!iune a Americii
de %ud- Dn 200.1 "ns1 un pa5nic al re5er#aiei1 Ro)erto Juispe1 a semnalat un e<emplar #iu al
acestei specii- @enomenul Breapariiei7 unei specii considerate disprute este numit de )iolo!i
Be&ectul $a5r7 2dup numele persona6ului )i)lic pe care 'isus Iristos1 con&orm le!endei1 l-ar &i
B"n#iat7-3
( ec+ip de specialiti me<iani i peruani a "ntreprins "n 2012 o e<pediie pentru con&irmarea
e<istenei animalului1 cutndu-l "n 6un!la montan umed din apropiere de @iAa%?ua%na1 un
alt sit ar+eolo!ic situat pe B*rumul 'nca7 2'nca >rail31 un traseu care duce ctre 7ac?u $icc?u-
C?inc?illa arboricol) de 7ac?u $icc?u
Dn cele din urm1 au !sit un e<emplar #iu1 con&irmnd ast&el &aptul c c?inc?illa arboricol)
de 7ac?u $icc?u nu dispruse1 de &apt1 niciodat- >otui1 descoperitorii consider c specia ar
putea &i ameninat1 din cau5a raritii ei i a micorrii +a)itatului su-
E<ist "ns i un aspect po5iti#, specia triete att "n $arcul -a6ional 7ac?u $icc?u1 ct i
"n sanctuarul istoric ;ac+u 9icc+u K perimetrul care cuprinde #esti!iile construciilor incae-
Am)ele structuri sunt relati# )ine !estionate1 &iind dotate cu personal i in&rastructur care
permit o supra#e!+ere )un a 5onei1 reducndu-se ast&el pericolul de&ririlor-
9durile umede de altitudine din re!iune mai ascund "ns multe surpri5e i secrete1 "n a&ar de
e<istena c+inc+illei ar)oricole- Cercettorii cred c1 printre animalele o)ser#ate1 s-ar mai numra
cel puin "nc : specii noi pentru tiin, un mami&er1 o oprl i 4 specii de )roate-
"eac ie dur$ a lui 1endeac la dece#ul IPS Nicolae Corneanu
%cris de , L-?- 2014-0.-2. 11,/.
7i?ai *endeac a scris un mesa> ocant pe 8aceboo+ dup - ce /naltpreasfin itul
-icolae Corneanu, a murit, duminic-, 28 septembrie"
,eac ie dur - a lui *endeac la decesul I$S -icolae Corneanu foto#cinemagia"ro!
Dntr-un mesa> postat pe contul su de @ace)oo817i?ai *endeac l-a criticat pe I$S -icolae
Corneanu"n termeni &oarte duri- 07itropolitul *anatului amurit a5i-noapte- %e spune cX
Mdespre mor i numai de )ineN- Numai c X pe mine mX cam doare-n cur de 5iceri i pro#er)e-
AceastX sinistrX creaturX din ima!inea alturat1 acest !unoi uman1 A [nc+is u ile )isericii [n
timpul re#olu iei de la >imisoara1 iar 5eci de tineri au &ost [mpuscati i au pierit pe treptele
acesteia &iindc n-au a#ut unde sX se adXposteascX7 a a&irmat actorul [n mesa61 potri#it rt#-net-
0A spune M*umne5eu s X-l odi+neascXNO *ar1 dacX *umne5eu Xsta e<istX asa cum [l descriu ei1
atZt acest porc1 precum i ma6oritatea popilor1 ar arde [n 'ad- ;i-e 4rea71 a [nc+eiat
mesa6ul 7i?ai *endeac"
I$S -icolae nu a ne!at niciodatX cola)orarea sa cu &osta %ecuritate1 [nsa a e<plicat i modul [n
care aceasta ar &i decurs- ;ai mult1 el a trimis CN%A% o scrisoare cu e<plica ii o&iciale- 0*in
pXcate1 Pam &ost cola)orator al poli iei politice comunisteQ nu din ianuarie 1./01 ci din toamna
anului 1.481 cZnd am &ost arestat pe moti#ul de a &i adXpostit un a a-5is P&u!arQ sta)ilit [n
4ermania i #enit [n tara pentru a- i re#edea &amilia- Eli)erat1 s-a cre5ut c X #oi mai &i #i5itat de
al i P&u!ariQ1 care ast&el ar &i &ost i ei prin i- ()li!at a purta le! Xturi cu cei care ma #i5itau1 am
trecut din mZnX [n mZnX1 de la %i!uranX1 apoi de la %ecuritate1 care imi cereau note scrise i
in&orma ii1 p ZnX la Re#olu ia din *ecem)rie 1.8.- Acceptarea acestei !rele situa ii mi-a m Xcinat
tot timpul con tiin a i de aceea imediat dup X Re#olu ie am &acut declara ii pu)lice [ncepZnd cu
ianuarie 1..0- A adar1 n-am ce contesta1 decat a repeta mereu p Xrerea de rXu pentru cele impuse
i acceptate01 se ar Xta [n scrisoarea adresatX CN%A% de cXtre I$S -icolae-
I$S -icolae Corneanu a murit duminic noapte la reedinamitropolitan)- >rupul
acestuia #a &i depus la Catedrala 7itropolitan)din >imioara-
naltprea#fin itul Printe Nicolae) /itropolitul 1anatului) a murit
%cris de , $-B- 2014-0.-2. 08,21
7itropolitul *anatului, I$S -icolae Corneanu, n vrst) de 2= de ani, a murit, .n
noapte de duminic- spre luni, la re0edin6a mitropolitan)"
/naltpreasfin itul $)rinte -icolae, 7itropolitul *anatului, a murit foto#opiniatimisoarei"ro!
7Cu re!ret i durere "n su&let1 anunm decesul/naltpreasfin itului 2I$S3-icolae, "n aceast
sear1 "n 6urul orei 2A-00- *umne5eu s-l odi+neasc "n pace71 a declarat pentru media&a<1
purttorul de cu#nt al7itropoliei *anatului1 preotul $ucian @lorea- >rupul ne"nsu&leit al
lui I$S -icolae Corneanu #a &i depus la Catedrala 7itropolitan) din .imi0oara1 unde
credincioii "i #or putea aduce un ultim oma!iu- ;ai muli credincioi au mers de6a [n noaptea de
duminicX spre luni1 la Catedrala 7itropolitan)1 unde au aprins lumnri1 iar un stea! ne!ru1
de doliu1 a &ost ar)orat la intrarea "n lcaul de cult-
Dn urm cu apro<imati# dou sptmni1 -icolae Corneanu a &ost internat la 'nstitutul de
Boli Cardio#asculare din >imioara1 dup ce a acu5at o stare de ru1 el &iind transportat cu
am)ulana la spital- Cte#a 5ile mai tr5iu1 starea de sntate a acestuia s-a "m)untit1 ast&el c1
la dorina sa1 a &ost e<ternat1 re"ntorcndu-se la reedina mitropolitan) unde urma s &ie
consultat 5ilnic de medici- 7itropolitul *anatului a mai &ost internat i [n luna iulie1 la
'nstitutul de Boli Cardio#asculare din >imioara1 "n urma unei +ipo!licemii &cute pe &ondul unei
rceli acute1 el a#nd i pro)leme cardiace i &iind )olna# de dia)et de mai muli ani-
Bnaltpreasfin itul $)rinte -icolae s-a nscut la data de 21 noiem)rie 1.2A "n municipiul
Caranse)e -Dntre anii 1.A4-1.42 a urmat coala elementar i liceul "n Caranse)e - A &ost student
la @acultatea de >eolo!ie din Bucure ti "ntre anii 1.42-1.4:-
Dn anul 1.4A a &ost +irotonit diacon celi)atar de ctre episcopul ?eniamin Nistor al
Caranse)e ului- *up a)sol#irea &acult ii s-a "nscris la doctorat1 iar la A0 iunie 1.4. a sus inut
te5a cu titlul, B?ia a i petrecerea %&ntului Antonie cel ;are- Dnceputurile mona+ismului cre tin
pe ?alea Nilului7 su) coordonarea printelui pro&esor 'oan 4- Coman-
Dn anul 1.:0 a &ost +irotonit preot- %-a clu!rit la ;nstirea Cernica din Ar+iepiscopia
Bucure tilor la data de 12 ianuarie 1.:1- A &ost +irotonit ar+iereu "n )iserica B%&ntul %piridon
Nou7 din Bucure ti la data de 1/ ianuarie 1.:11 de ctre patriar?ul Rustinian ;arina "mpreun
cu al i doi ierar+i- 'nstalarea "n &unc ia de episcop al Aradului a a#ut loc la 22 ianuarie 1.41 "n
Catedrala episcopal din Arad- $a 1F &e)ruarie 1.:21 a &ost ales Ar+iepiscop al >imi oarei i
Caranse)e ului i 7itropolit al *anatului-
'nstalarea s-a &cut "n data de 4 martie 1.:2 "n Catedrala mitropolitan)din >imi oara de
ctre patriar+ul Rustinian ;arina- Con&orm %tatutului pentru or!ani5are i &uncionare Bisericii
(rtodo<e Romne1 $oc iitor Ar+iepiscop al >imioarei i 7itropolit al *anatului este
9rea&ericitul 9rinte *aniel1 9atriar+ul Bisericii (rtodo<e Romne1 care #a &i pomenit la toate
slu6)ele din Ar+iepiscopia >imi oarei1 pn la ale!erea noului c+iriar+ canonic-
www.jurnalul.ro
A murit Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae
Corneanu
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 08:19
Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, a trecut la cele venice, uminic! noaptea, "n #urul orei
2$:00, la reein%a mitropolitan!&
'n v(r)t! e 90 e ani, e)te con)ierat a *i cel mai lon+eviv mitropolit al ,om(niei& 'nt(i)t!t!torul
ortoocilor -!n!%eni a avut mari pro-leme e )!n!tate, cariace i ia-et, "n ultima perioa!
*iin internat la .n)titutul e Boli Cariova)culare Timioara e ou! ori&
/0rea 'naltul Nicolae )-a u) la cele venice& 1a ora 10&$0 va *i epu) la Caterala Mitropolitan!,
vor urma proce)iunile tipice i, cel mai pro-a-il, miercuri va *i "nmorm(ntat "n +ropni%a ierar2ilor
in )u-)olul cateralei& 3up! oliul e 40 e 4ile )e va *ace up! para)ta)ul i toate cele
r(nuite, iar 5unarea epar2ial! )e va "ntruni i va *ace propuneri pentru numirea noului vl!ic!&
5poi )e va "ntruni )inoul, care va ale+e noul mitropolit& 'n ace)t interval, locul e)te %inut e
0atriar2ul ,om(niei, 0rea 6ericitul 3aniel, ar e pro-lemele curente )e va ocupa 0S 0ai)ie
1u+o#anu, epi)cop vicar al Timioarei/, a eclarat luni pentru 5+erpre) preot con)ilier .onu%
0ope)cu, e la Mitropolia Banatului&
5r2iepi)cop al Timioarei i Caran)e-eului i Mitropolit al Banatului in *e-ruarie 1972, .0S
Nicolae Corneanu urma )! "mplinea)c! 91 e ani "n ata e 21 noiem-rie&
N!)cut la 21 noiem-rie 192$ "n Caran)e-e, "ntr-o *amilie preo%ea)c! 8unc2iul )!u Cornel
Corneanu a *o)t )ecretarul epi)copului Miron Cri)tea, iar tat!l, preot la Bi)erica 9S*(ntul .oan
Bote4!torul: in Caran)e-e;, Nicolae Corneanu urmea4! cur)urile colii elementare i pe cele
liceale la Caran)e-e 819$4-1942;, apoi )e "n)crie la 6acultatea e Teolo+ie in Bucureti, une
)tuia4! "n perioaa 1942-1947, potrivit Basilica.ro&
3up! a-)olvirea *acult!%ii )e "n)crie la octorat, iar la $0 iunie 1949 "i va )u)%ine te4a cu titlul:
9<ia%a i petrecerea S*(ntului 5ntonie cel Mare& 'nceputurile mona2i)mului cretin pe <alea
Nilului:, )u- cooronarea re+retatului pro*e)or .oan =& Coman&
'n anul 1970 va *i 2irotonit preot e c!tre patriar2ul Teocti)t, pe atunci epi)cop-vicar patriar2al, iar
la 1> ecem-rie acelai an Cole+iul ?lectoral Bi)erice)c "l ale+e epi)cop al 5raului, .enopolei i
@!lma+iului& ?)te 2irotonit ar2iereu "n Bi)erica 9S*(ntul Spirion Nou: in Bucureti, la ata e 1>
ianuarie 1971, e c!tre patriar2ul Au)tinian, in)talarea "n *unc%ia e epi)cop al 5raului av(n loc
la 22 ianuarie acelai an "n Caterala epi)copal! in 5ra& 1a 1B *e-ruarie 1972, a-celai Cole+iu
?lectoral al 0atriar2iei ,om(ne "l ale+e "n )caunul vacant e 5r2iepi)cop al Timioarei i
Caran)e-eului i Mitropolit al Banatului&
5 *o)t, pe r(n, pro*e)or e lim-! +reac! i *rance4!, con*eren%iar la .n)titutul Teolo+ic in Si-iu&
5 con*eren%iar, printre altele, la CD*or& Nicolae Corneanu avea la activ pe)te 20 e )crieri, e la
cule+eri e preici la )tuii i trauceri&
3in 1992 era mem-ru e onoare al 5caemiei ,om(ne& .)toricul .oan @a%e+an l-a numit E)im-ol
al BanatuluiE, eclar(n c! 2$ in cele 28 e -i)erici ortooDe in Timioara )unt ctitorite e c!tre
Nicolae Corneanu&
'n 200B, CNS5S a at o re4olu%ie prin care )u)%inea c! Nicolae Corneanu a *o)t cola-orator al
Securit!%ii comuni)te, "nainte e 1989& 'n 2011, i )-a retra) reptul e )emn!tur! printr-o 2ot!r(re
a S*(ntului Sino al Bi)ericii CrtooDe ,om(ne& M!)ura nu a *o)t pe placul creincioilor
-!n!%eni, care i-au )u)%inut prin mai multe mitin+uri, mitropolitul&
'n 2008, Nicolae Corneanu a *o)t in nou "n centrul aten%iei, atunci c(n )-a "mp!rt!it "ntr-o
-i)eric! +reco-catolic!, +e)t care a )t(rnit nemul%umirea ma#orit!%ii creincioilor ortooc i&
'0S Bartolomeu 5nania, pe-atunci Mitropolit al Clu#ului, 5l-ei, Cri anei i Maramure ului,
Mitropolitul Firil al 0atrier+2iei ,u)iei, precum i c!lu+!rii e pe S*(ntul Munte 5t2o) au luat
po4i%ie "mpotriva )a&
'n ein%a e pe 8-9 iulie 2008 a S*(ntul Sino al Bi)ericii CrtooDe ,om(ne, Nicolae Corneanu
i-a recuno)cut +reeala i a *o)t iertat&
Totui, Sinoul a inter4i) pe viitor "mp!rt!irea clericilor i laicilor ortooci "n alte Bi)erici )u-
peeap)a unor )anc%iuni canonice )evere&
Creatorul jocului "Call of Duty", angajat de
eper i militari americani
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 08:$7
Creatorul em-lematicului #oc ECall o* 3utGE a *o)t an+a#at e un +rup e eDper i americani "n
"ncercarea e a veea cu ce ar )em!na un r!4-oi al viitorului& Centrul e re*lec ie 5tlantic
Council, )peciali4at "n pro-leme i con*licte interna ionale, l-a recrutat pe 3ave 5nt2onG, autorul
#ocului e mare )ucce)&
?l va conuce +rupul e )criitori i prouc!tori care au ca )arcin! )! " i ima+ine4e r!4-oiul
)ecolului al HH.-lea& 0roiectul 5tlantic Council, intitulat E0roiect "n privin a artei r!4-oiului
viitoruluiE, va "ncepe )!pt!m(na viitoare& .eea )-a n!)cut c(n Steven =runman, *o)t
*unc ionar la 0enta+on i mem-ru al 5tlantic Counvil "n pre4ent, a *o)t impre)ionat e )cenariul
#ocului vieo cu care )e ocupa *iul )!u& Aocul era ultima variant! a ECall o* utGE, numit EBlacI op)
..E 8Cpera iuni clane)tine ..;, a c!rui ac iune )e e)*! oar! "n 202>, "n timpul unui nou r!4-oi
rece, rivalii *iin e acea)t! at! Statele Jnite i C2ina, )crie a+erpre)&
E5 *o)t cucerit e reali)mul cu care #ocul e)cria un con*lict in viitorE, a eclarat 560 3ave
5nt2onG& 0entru a- i pune la punct pove)tea, el a *!cut apel la un )cenari)t, un )criitor i un o*i er
e marin! pen)ionar& E0ro-lema nu con)t! "n *aptul c! nu tim la ce )! ne a tept!m, ci c! nu ne
pre+!tim& =uvernul nu e)te i)pu) )! )e pre+!tea)c!& Tocmai ace)t a)pect a vrea )! "l
anali4e4E, a )pu) -ritanicul e 41 e ani&
5tlantic Council a )pu) c! l-a cooptat pe 3ave 5nt2onG pentru c! cei care r!)pun e )ecuritatea
na ional! nu pot ine pa)ul cu ritmul alert al )c2im-!rilor care -ulver)ea4! lumea i c! e)te
nece)ar apelul la Enoi c!iE& EScriitori, prouc!tori i al i arti ti&&&pot riica pro-leme i*erite care )!
e) pe)te cap pre)upunerile i moul o-i nuit "n care trat!m "n pre4ent pro-lemele e )ecuritate
na ional!E, arat! 5tlantic Council "ntr-un comunicat&
3ave 5nt2onG urmea4! )! *ac! o pre4entare vieo la lan)area +rupului, care va avea loc mar i la
Ka)2in+ton&
Cutremur D!"AS#A#$% &n Peru' Cel pu(in opt
oameni au murit, )eci de case s*au pr+,u-it
."ID!$/
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 08:48
Cel pu%in opt per)oane au *o)t uci)e i multe altele r!nite "ntr-un cutremur ce a 4+uuit )uul
0eru, potrivit a+en%iei 305, citat! e 5+erpre)& Cutremurul a avut loc )(m-!t!, la ora 21&$>
8uminic!, 7&$>, ora ,om(niei;& ?picentrul a *o)t locali4at la apte Iilometri )u-ve)t e 0aruro, la
o a(ncime e opt Iilometri, potrivit .n)titutului e =eo*i4ic! in 0eru 8.=0;&
Cutremurul a provocat pr!-uirea a 70 e ca)e i a eteriorat mai multe altele&
5+en%ia e pre)! 5nina a anun%at c! ec2ipe e interven%ie au *o)t trimi)e "n re+iune& ?a a
a*irmat c! ma+nituinea cutremurului a *o)t e >,1& Nu a eDi)tat nicio eDplica%ie pentru
i)crepan%!&
0ider al opo)i(iei din Meic, ASASINA# la
Acapulco ."ID!$/
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 09:19
CI#! #! I'
Cadavrul unui deputat ucrainean proeuropean, gsit ntr-un ru n apropiere de
Slaviansk
Fost ministru olandez, victima unui asasinat
"Este ceva oribil, fr precedent"! "n #$%&'" (S(S%)(# mafiot *oc+eaz %talia
,-%.E/0
Jn lier al opo4i%iei in MeDic a *o)t "mpucat mortal uminic! e atacatori neienti*ica%i "ntr-un
re)taurant e pe litoral la 5capulco, relatea4! 6rance 0re))e, citat! e 5+erpre)& Braulio
Lara+o4a, lier al 0artiului 5c%iunea Na%ional! 805N; in )tatul =uerrero, a *o)t "mpucat cu trei
+loan%e "n )pate pe tera)a 2otelului ?l Miraor&
Mai mul%i re)pon)a-ili politici locali au *o)t a)a)ina%i e la lan)area, "n 2007, a unei va)te o*en)ive
militare "mpotriva cartelurilor ro+urilor e c!tre *o)tul preeinte 6elipe Caleron, mem-ru al
05N& 0e)te 80&000 e per)oane au *o)t uci)e "n MeDic "n lupta "mpotriva tra*icului e ro+uri "n
ultimii opt ani& 0e e alt! parte, procurorul +eneral al MeDicului a i)pu) uminic! are)tarea a 22
e poli%iti "n le+!tur! cu mai multe crime care au avut loc vineri "n acelai )tat meDican,
=uerrero, )crie 305
Ma)e per)oane au *o)t uci)e i 1B r!nite "ntr-un atac "n oraul .+uala, potrivit autorit!%ilor locale&
0re)a local! a )cri) c!, vineri )ear!, "n oraul .+uala, poli%ia a e)c2i) *ocul a)upra a trei
autocare cu )tuen%i care colectau ona%ii pentru o ac%iune e prote)t&
0otrivit 4iarului ?Dcel)ior, printre per)oanele eceate )e num!r! trei )tuen%i, o*erul unui
autocar i un t(n!r *ot-ali)t, al c!rui autocar "n care )e a*la o ec2ip! e *ot-al ar *i putut *i
con*unat cu un autocar cu )tuen%i&
C *emeie intr-un taDi a*lat pe o)ea la acel momentul "mpuc!turilor a *o)t e a)emenea uci)!&
Poro-en1o' 2craina este -i 3a fi un stat unitar.
Nu 3a fi niciun fel de federali)are
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 09:28
CI#! #! I'
&re*edintele "crainei1 -reau pace pentru 2ara mea! "neori, pozi2ia lui &utin este
foarte emo2ional
&re*dintele ucrainean &etro &oro*enko, 2inta unui atentat cu bomb
Flota $usiei din 3area )eagr, n stare de alert "craina (-E$#%4E(45 mpotriva
oricrei agresiuni militare
0uterea e la Fiev nu accept! niciun *el e *eerali4are a Jcrainei, a eclarat uminic! )eara
preeintele ucrainean 0etro 0oroenIo, potrivit ,ia Novo)ti, citat! e 5+erpre)& 0otrivit lui
0oroenIo, autorit!%ile ucrainene )unt i)pu)e )! mear+! oar p(n! la ele+area unor
competen%e 8)uplimentare; c!tre con)iliile locale "n carul proce)ului e e)centrali4are i "n
con*ormitate cu E)tatul )pecialE pentru 3on-a), atri-uit unor 4one in ?)t pe o perioa! e trei
ani&
E0ot )! v! a)i+ur c! nici pro-lema )uveranit!%ii, nici cea a inte+rit!%ii teritoriale a %!rii )au a
inepenen%ei Jcrainei nu )unt pe orinea e 4i& Jcraina e)te i va *i un )tat unitar& Nu va *i
niciun *el e *eerali4are& Jcraina va *i un )tat autoce*al i unitarE, a eclarat 0oroenIo "ntr-un
interviu pentru po)tul e televi4iune /1N1/&
Me*ul )tatului a men%ionat c! "n 3on-a) va *unc%iona o 4on! )pecial! oar pe o perioa! e trei
ani, "n con*ormitate cu le+ea privin acorarea unui /)tatul )pecial/ pentru unele 4one in 3on-a)
8re+iunile 1u+an)I i 3one%I;, aoptat! e ,aa Suprem! 8parlamentul unicameral; la 17
)eptem-rie& 0oroenIo eclara)e anterior c! va propune noului parlament ce va re4ulta "n urma
ale+erilor parlamentare in 27 octom-rie )! opere4e moi*ic!ri "n Con)titu%ia %!rii cu privire la
e)centrali4are&
'n acelai timp, el a )pu) c! puterea e la Fiev nu ia "n con)ierare *eerali4area %!rii, iar
re+iunile 1u+an)I i 3one%I - *ie*uri ale )eparatitilor prorui - vor -ene*icia "n continuare e
acelai )tatut e re+iune "n carul )tatului unitar ucrainean&
1a "nceputul lunii )eptem-rie, *o)tul mini)tru e interne .uri 1u%enIo, "n pre4ent unul intre
con)ilierii preeintelui 0etro 0oroenIo, eclara)e c! protocolul )emnat la > )eptem-rie la
Min)I, "ntre autorit!%ile ucrainene i re-eli, prevee /)tatut )pecial/ pentru o treime in 3on-a),
controlat e re-eli& 'n replic!, aa-numitul /premier/ al autoproclamatei /repu-lici populare/ 3one%I,
5leI)anr La2arcenIo, a eclarat c! 3one%Iul are preten%ii la "ntre+ul teritoriu al re+iunii& 'n plu),
at(t )eparatitii in 3one%I, c(t i cei in autoproclamat! /repu-lic! popular!/ 1u+an)I revenic!
"n continuare )epararea e Jcraina&
As4raf 54ani, &n3estit pre-edinte al
Afganistanului
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 09:4B
5)2ra* =2ani a epu) luni #ur!m(ntul "n calitate e preeinte al 5*+ani)tanului, in*ormea4!
a+en%iile interna%ionale e pre)!, citate e 5+erpre)& EAur "n numele lui 5lla2 cel atotputernic )!
m! )upun i )! )u)%in .)lamul i Con)titu%ia& <oi ap!ra )uveranitatea na%ional!E, a #urat =2ani&
Cat! cu el, au epu) #ur!m(ntul i cei oi vicepreein%i&
5)2ra* =2ani e)te un economi)t cu /)pirit li-er/, ar cu un caracter puternic, care va tre-ui )!
treac! e la teorie la practic! pentru a re4olva numeroa)ele pro-leme in %ara )a, minat! "n
continuare e r!4-oi&
Jn atac )olat cu victime )-a prou) c2iar cu c(teva minute "nainte e ceremonia )a e
"nve)titur! la un punct e control "n apropierea aeroportului in Fa-ul&
5)2ra* =2ani a cre)cut "n 5*+ani)tan, "n)! "n 19BB )-a eDilat "n SJ5, une a )tuiat la
Jniver)itatea Colum-ia in New OorI, apoi a evenit pro*e)or e tiin%e politice i antropolo+ie "n
anii /80& 'n 1991, a a#un) la Banca Monial!&
?l a revenit "n 5*+ani)tan imeiat up! c!erea tali-anilor, "nt(i "n calitate e con)ilier )pecial al
CNJ, iar apoi ca unul in ar2itec%ii +uvernului interimar&
'ntre 2002 i 2004, a *o)t un mini)tru e *inan%e eDtrem e activ& 5 introu) o nou! mone!, a
re*ormat )i)temul *i)cal, a "ncura#at ia)pora a*+an! )! revin! "n %ar! i a a)i+urat le+!tura cu
creitorii interna%ionali care au *inan%at +uvernul&
5 *!cut e a)emenea campanie "mpotriva corup%iei care macin! noile in)titu%ii ale )tatului i i-a
c(ti+at o reputa%ie e om in*leDi-il, ar uneori temperamental, care "l urm!rete i "n pre4ent&
P! &ncepe audierea comisarilor desemna(i.
Surse europene' Cel pu(in unul dintre ei ar
putea fi sacrificat
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 09:>4
CI#! #! I'
Ciolo*1 $omnia va fi bine reprezentat cu Corina Cre2u la portofoliul .ezvoltrii
$egionale
&redecesorii Corinei Cre2u la &olitici regionale, nume grele n politic
Corina Cre2u1 Sunt pregtit s-mi asum responsabilitatea portofoliului de comisar
european pentru &olitici $egionale
Comi)iile e )pecialitate ale 0arlamentului ?uropean "ncep luni auierea comi)arilor e)emna%i
pentru urm!torii cinci ani i, potrivit unor )ur)e europene, cel pu%in unul intre acetia ar putea *i
)acri*icat, relatea4! 5+erpre)& Comi)arii care vor *i )upui luni tirului e "ntre-!ri al
euroeputa%ilor )unt )uee4a Cecilia Malm)trom 8comer%;, malte4ul Farmenu <ella 8meiu,
a*aceri maritime i pe)cuit;, croatul Neven Mimica 8cooperare interna%ional! i e4voltare; i
+ermanul =unt2er Cettin+er 8economia i )ocietatea i+ital!;&
Clic1 AICI pentru programul audierii comisarilor desemna(i &n cadrul Comisiilor
Parlamentului
Clic1 AICI pentru informa(ii legate de &ntregul proces -i program al audierilor din perioada
67 Septem,rie 8 9 $ctom,rie 6:;<
5uierea tuturor comi)arilor )e va "nc2eia la B octom-rie, *iecare ein%! urm(n )! ure4e
aproDimativ trei ore&
C2e)tionarele, con)ultate e ?Jo-)erver, con%in c(teva "ntre-!ri +enerale, precum: ce "i cali*ic!
pentru po)tP ce "i motivea4!P ce +aran%ii e inepenen%! pot o*eri 0arlamentului ?uropeanP cum
inten%ionea4! )! r!)pun! pentru ac%iunile lor&
Mem-rii 0? pot re)pin+e un comi)ar )au pot cere )c2im-area porto*oliului, lucru pe care l-au
*!cut at(t "n 2004, c(t i "n 2009& 0otrivit )ite-ului ?J-u)ine)), euroeputa%ii ar putea re)pin+e i
e acea)t! at! cel pu%in unul intre comi)ari&
6rance4ul 0ierre Mo)covici, e)emnat pentru porto*oliul a*acerilor economice i *inanciare,
-ritanicul Aonat2an @ill, e)emnat comi)ar pentru )ervicii *inanciare i pie%ele e capital, i
)paniolul Mi+uel 5ria) Canete, e)emnat comi)ar pentru ac%iune climatic! i ener+ie, vor *i, cel
mai pro-a-il, "n centrul aten%iei&
1a 22 octom-rie, 0arlamentul ?uropean urmea4! )! )e eDprime prin vot "n plen a)upra "ntre+ii
componen%e a Comi)iei care va *i conu)! e luDem-ur+2e4ul Aean-Claue AuncIer&
Noua ec2ip! a lui AuncIer va )uprave+2ea politica celor 28 e )tate mem-re ale J?, cu o
popula%ie e pe)te >00 e milioane e locuitori& Blocul comunitar e)te cea mai mare economie
in lume, "n)! tre-uie )! *ac! *a%! unor provoc!ri uriae&
Marcat! e un oma# riicat "n r(nul tinerilor i e pericolul e*la%iei, economia "n pierere e
vite4! a ?uropei ri)c! )! ca! "n acalmie pentru urm!torii 4ece ani& 'n acelai timp, la +rani%ele
)ale, J? )e con*runt! cu provoc!ri precum ,u)ia i #i2aitii i)lamiti&
Descoperire ,i)ar+, f+cut+ de cercet+torii
germani. Ce au g+sit oamenii de -tiin(+ &n
creierul -oarecilor ."ID!$/
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 11:10
CI#! #! I'
E6periment %)C$E.%7%', filmat n premier1 Cum se formeaz gndurile n creier
,-%.E/0
"'"%#/$1 a fost realizat prima filmare n interiorul unui neuron cerebral ,-%.E/0
.escoperire 8/C()#5, fcut de un medic veterinar n stomacul unui cine!
")imeni din spital n-a mai vzut a*a ceva" ,-%.E/0
C ec2ip! e cercet!tori e la Jniver)itatea +erman! @eiel-er+ i e la Bern)tein Center
@eiel-er+-Mann2eim a e)coperit un tip nou i -i4ar e neuroni, cu o *orm! i*erit! i care
"nepline)c *unc%ii "nc! necuno)cute, con*orm revi)tei 1ive Science, citat! e 5+erpre)& 3ei
neuronii au i*erite *orme i m!rimi, "n +eneral ei )unt *orma%i intr-un corp celular i ou! tipuri
e apenice care au rolul e a recepta i e a tran)mite in*orma%iile: enritele i aDonii&
3enritele )unt nite )tructuri rami*icate care prime)c )emnale e la alte celule nervoa)e i le
tran)mit "n neuron, up! care in*orma%ia proce)at! e)te retran)mi)! prin intermeiul aDonului&
5ce)ta e)te principiul e *unc%ionare al neuronilor o-inui%i& Noul tip e neuroni e)coperit e)te
i*erit& 'n carul ace)tor neuroni, in*orma%ia preluat! e la alte celule nervoa)e nu mai a#un+e "n
celul!, ci trece e la enrite prin aDon irect c!tre alt! celul! nervoa)!&
E5m e)coperit c! "n pe)te >0Q intre celule aDonul nu e)te o prelun+ire a corpului celular, ci a
unei enriteE, con*orm lui C2ri)tian T2ome, neurolo+ la Jniver)itatea @eiel-er+&
Noul tip e celule nervoa)e a *o)t e)coperit "n creierul oarecilor, locali4ate "n 2ipocamp, parte a
creierului cu rol "n proce)ele e memorie i orientare "n )pa%iu& 'n +eneral, )tructura creierului
uman e)te )imilar! celei a oarecilor, iar 2ipocampul uman e)te *ormat in acelai tip e celule
ca i cel al oarecilor&
'n 2ipocamp )e a*l! )eiul unor neuroni puternic interconecta%i, enumi%i celule piramiale -
enumire in)pirat! e *orma corpului celular& 0entru a eDamina coneDiunile intre ace)te celule
oamenii e tiin%! au *olo)it o protein! e culoare rou *luore)cent care )e *iDea4! e r!!cina
*iec!rui aDon care pornete intr-o celul! nervoa)!&
?c2ipa e cercet!tori )e atepta ca aceti aDoni )! pornea)c! in corpul celular, "n)!, "n multe
intre ca4urile o-)ervate, aDonii )e *ormau "n prelun+irea termina%iilor enritice& Ba4a
2ipocampului e)te "mp!r%it! "n 4onele enumite C51, C52, C5$ i C54& 5ce)t tip e neuroni
necuno)cut p(n! "n pre4ent a *o)t e)coperit "n )pecial "n 4ona C51, une >0Q intre celulele
nervoa)e au aDonii irect "n prelun+irea enritelor& 'n ca4ul re+iunii C5$ propor%ia e)te e
aproDimativ 28Q&
0entru a o-)erva moul e *unc%ionare a ace)tor celulele, cercet!torii au *olo)it pul)uri e lumin!
pentru a activa neurotran)mi%!torul enumit +lutamat& Neurotran)mi%!torii )unt )u-)tan%ele
c2imice eli-erate e celulele nervoa)e pentru a tran)mite in*orma%ia e la o celul! la alta&
3enritele conectate irect la aDoni au r!)pun) *oarte puternic c2iar i la cel mai mic in*luD e
)u-)tan%! neurotran)mi%!toare, activ(n celula nervoa)!, con*orm lui TonG FellG, participant la
ace)t )tuiu in partea Jniver)it!%ii in Bonn&
/'n ace)t mo, in*orma%ia tran)mi)! e ace)te termina%ii enritice )peciale in*luen%ea4!
comportamentul celulei nervoa)e mai mult ec(t inputurile provenite e la celelalte enrite/,
)u)%ine FellG&
'ntre-area care r!m(ne e)te e ce ace)te celule in 2ipocamp au acea)t! particularitate care le
permite )! )ar! pe)te etapa tran)miterii in*orma%iei "n corpul celular& .pote4a lan)at! e oamenii
e tiin%! e)te c! ace)t tip e neuroni ar putea )! *i )peciali4at ca tran)mi%!tori mai e*icien%i, iar
in*orma%ia pe care o tran)mit e)te mai pu%in eDpu)! in2i-!rilor care pot ap!rea "n ca4ul neuronilor
o-inui%i& 3eocamat! "n)! nu e)te clar ce in*orma%ii )unt prioriti4ate pe ace)t /*ir rou/ al
creierului i e ce&
A0A%M= la Mosco3a. >uc+torii lui Bayern
Munc4en, !"AC2A?I din 4otel &naintea
meciului cu ?S@A
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 11:29
CI#! #! I'
F%F( a ridicat suspendarea lui 7eckenbauer
&remier 'eague d cei mai mul2i fotbali*ti la 3ondialul brazilian! Care sunt cluburile
cel mai bine reprezentate
Fotbal1 Fostul pre*edinte al 7a9ern 3unc+en, n nc+isoare, pentru isp*irea
pedepsei
3ele+a%ia ec2ipei BaGern Munc2en a tre-uit )! p!r!)ea)c! temporar 2otelul in Mo)cova "n care
a *o)t ca4at!, "naintea meciului e mar%i cu ec2ipa +a4! RSF5 in 1i+a Campionilor la *ot-al, in
cau4a unei alarme e inceniu, relatea4! a+en%ia ?6?, citat! e 5+erpre)&
Auc!torii, )ta**-ul te2nic "n *runte cu 0ep =uariola, i o*icialii a-ia )e ca4a)er! "n 2otel, c(n
alarma e inceniu i-a o-li+at )! p!r!)ea)c! cl!irea i )! epla)e4e la c(teva -locuri i)tan%!&
3up! ce pro-lema a *o)t )olu%ionat!, ele+a%ia -avare4! a revenit "n 2otel, *!r! alte inciente&
Imaginile care au IS#!%IAA# internetulB Ce au
surprins CAM!%!0! "ID!$ &ntr*o sec(ie de
poli(ie din NeC Meico. "Nu eist+ nicio
eplica(ieB"
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 11:>9
CI#! #! I'
:i se face &%E'E( .E ;5%)5 Ce au filmat camerele de supraveg+ere la intrarea n
cel mai mare castel medieval din (nglia ,-%.E/0
FE)/3E) %)E<&'%C(7%' filmat n :ara ;alilor Ce au surprins camerele de
supraveg+ere ntr-un pub vec+i de =>? de ani ,-%.E/0
Sunt -!ie%i uri, "n)! ima+inile pe care le-au v!4ut le-au at *iori pe ira )pin!rii& Scena teri*iant!
a *o)t )urprin)! e camerele e )uprave+2ere in)talate "ntr-o )ec%ie e poli%ie in New MeDico&
Totul a "nceput "ntr-o )ear! e )(m-!t!& 3etectivul Farl ,omero era e )erviciu i privea cu
aten%ie pe ima+inile *ilmate e camerele e )uprave+2ere& 1a un moment at, -!r-atul a o-)ervat
o um-r! ciuat!&
E0rima at! am cre4ut c! e)te o mu)c!, ar c(n m-am uitat mai atent ar!ta a om i avea
picioare& ?ra o *antom!E, a eclarat o*i%erul e poli%ie&
3rept urmare, Farl ,omero a raportat incientul )uperiorilor&
B!r-atul )pune )ilueta )e epla)a "ntr-un perimetru al )ta%iei e poli%ie ce e)te "nc2i)& 0otrivit
o*i%erilor, niciun om nu ar *i putut intra )au iei in ace)t )pa%iu, c!ci e)c2ierea perimetrului ar *i
eclanat o alarm!&
0oli%itii a*irm! cu t!rie c! nu eDi)t! nicio eDplica%ie lo+ic! la ceea ce au v!4ut pe camerele e
)uprave+2ere& 'n plu), "n #urul locului re)pectiv eDi)t! o )erie e le+ene e)pre *antome&
E6oarte mul%i o*i%ei au v!4ut tot *elul e lucruri ciuate, iar unii au )im%it cum cineva parc! le
re)pira "n cea*!E, a eclarat o*i%erul ,omero&
E5cum cre "n *antome& Cre c! am v!4ut ceva& Cre c! am v!4ut o *antom!E, a mai )pu)
poli%i)tul, potrivit Metro&
CDt cD-tig+ -efii de la !on -i Ealli,urton,
interlocutorii lui Ponta la Eouston
email print
0
Tweet

5utor: 3an Con)tantin29 Sep 2014 - 12:22
+ov&ro0remierul <ictor 0onta )-a "nt(lnit, )!pt!m(na trecut!, la @ou)ton, cu
Ae** Miller, pre eintele companiei @alli-urton
"e)i galeria foto
Nivelul c(ti+urilor anuale ale e*ilor companiilor americane e top )unt compara-ile cu ale
veetelor in )porturile -ine pl!tite i cu mult )uperioare )alariilor politicienilor&

Ae** Miller, preeintele e la @alli-urton, are un )alariu anual e 800&000 e olari& C(ti+urile
anuale )unt "n)! cu mult mai mari, ele *iin *ormate in numeroa)e )poruri le+ate irect e
per*orman%ele companiei, a)i+ur!ri )au alte repturi care con)tituie aa numitele compen)a%ii&
5)t*el, Miller a#un+e la compen)a%ii totale e >,941 milioane olari potrivit pu-lica%iei Bu))ine)
KeeI&
Miller are >0 e ani i a a#un) "n po4i%ia e preeinte la 1 au+u)t 2014, up! ce a conu) *iliale
ale companiei "n .none4ia i MeDic i apoi irec%iile e e4voltare )trate+ic! i opera%iuni "n
)eiul central in @ou)ton& @alli-urton are 80&000 e an+a#a%i, *iin cea mai mare companie e
)ervicii "n inu)tria petrolului&
MarI K& 5l-er), vicepreeinte al companiei ?DDon Mo-ile are c(ti+uri anuale i mai mari&
Sur)a citat! preci4ea4! c! )alariul lui anual )e riic! la 1,092 milioane olari, la care )e aau+!
un -onu) e 1,8B7 milioane olari& Compen)a%iile a#un+ la un total e 11,7>B milioane olari
pentru vicepreeintele e la ?DDon Mo-ile, >B e ani, a c!rui carier!, up! a-)olvirea
Jniver)it!%ii in TeDa), are ca puncte e re*erin%! conucerea *ilialelor in 5u)tralia i 5*rica&
Salariul preeintelui Statelor Jnite e)te e 400&000 olari anual, )uma care inclue i o
inemni4a%ie e >0&000 e olari&
Ae** Miller i MarI 5l-er) )-au "nt(lnit cu <ictor 0onta vinerea trecut! la @ou)ton&
D!SC$P!%I%! D! S!NAA?I!, &n #urcia, &n
leg+tur+ cu "lad ?epe-B
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 1$:02
'n timpul lucr!rilor e re)taurare ale Ca)telului ToIat in 5natolia 8Turcia; au *o)t e)coperite un
tunel )ecret care ucea la B!ile 0ervane i la un a!po)t militar, precum i ou! temni%e une )e
)pune c! a *o)t %inut captiv "n )ecolul al H<-lea omnitorul rom(n <la Repe, )crie 4iarul turc
online 2urriGetailGnew)&com&
1ucr!rile e re)taurare a*late "n cur) e e)*!urare vor vi4a i con)oliarea -a)tioanelor
ca)telului, care au *o)t *olo)ite ca puncte e ap!rare "n timpul imperiului turco-per)an Sel+iuc
810$B - 11>B; i "n epoca otoman! 81299 - 1922;&
ENoi "ncerc!m )! *acem lumin! "n i)torie prin intermeiul )traturilor recent e4+ropateE, a eclarat
ar2eolo+ul .-ra2im Setin, preci4(n c! au *o)t +!)ite cu-uri e prou)e alimentare, o tera)!
e)c2i)!, precum i un a!po)t militar i temni%e&
Setin a remarcat pre4en%a a numeroa)e tuneluri "n #urul )itului i)toric& ECa)telul e)te "ncon#urat
complet e tuneluri )ecrete& ?)te *oarte mi)terio)E, a relatat el&
Setin a eclarat c! cele-rul omnitor rom(n <la Repe, )upranumit 3racula, a *o)t %inut captiv
"ntr-una intre ace)te temni%e e)coperite& E?)te +reu e e)timat "n ce camera a *o)t %inut
3racula, ar a *o)t "n acea)t! 4on!E, a )pu) )peciali)tul&
<la Repe care a tr!it "ntre 14$1 i 14B7, a omnit "n Rara ,om(nea)ca "n anii 1448, 14>7-1472
i 14B7& Cei mai mul%i i)torici )pun ca a *o)t %inut "n captivitate "n ,om(nia, al%ii con)ier! c! a
)tat "nc2i) "n *ort!rea%a <ie+ra in apropiere e Buape)ta& 3urata eDact! a perioaei e
captivitate e)te e)c2i)! e4-aterii, c2iar ac! eDi)t! inicii ca a *o)t "ntre anii 1472-14B4, mai
)crie 2urriGetailGnew)&com, preluat e 5+erpre)&
Demonstran(ii na(ionali-ti au D!M$0A# cea
mai mare statuie a lui 0!NIN din 2craina
."ID!$/
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 1$:19
CI#! #! I'
'enin, pies de baz n &arcul statuilor comuniste! "$omnii nc se tem s-*i
accepte trecutul@
/ statuie a lui 'enin s-a ntors pe soclul su, de data aceasta urinnd
,-%.E/0 E6pozitie SC().('/(S( la 3oscova! Statuia lui 'enin care $ES&%$5
Cea mai mare )tatuie a lui 1enin, care era "nc! "n picioare "n Jcraina, a *o)t !r(mat! "n noaptea
e uminic! )pre luni la @arIov 8e)t; e c!tre emon)tran%i na%ionaliti, care au enun%at
in*luen%a Mo)covei prin *i+ura *onatorului Jniunii Sovietice, relatea4! 6rance 0re))e, con*orm
5+erpre)& 3up! ou! ore e munc! cu poli4oare, acetia au reuit )! taie picioarele )tatuii cu o
"n!l%ime e 8,>0 e metri, ce a *o)t tra)! apoi e pe piee)tal cu un ca-lu, "n aclama%iile mul%imii&
3!r(marea )tatuii a *o)t punctul culminant al unei mani*e)ta%ii ce a reunit 4eci e per)oane
uminic! up!-amia4! "n ace)t al oilea ora ca m!rime in Jcraina, printre care ultrai
na%ionaliti ai unui clu- e *ot-al local&
3e la e)tituirea "n luna *e-ruarie a preeintelui proru) <iItor .anuIovici, )oarta )tatuii a *o)t o
c2e)tiune e i)put! "n ace)t ora e 1,> milioane e oameni, )ituat "n partea e e)t a %!rii, ar
"n ma#oritate *ieli Jcrainei, c2iar ac! lim-a ru)! e)te ominant!&
5utorit!%ile locale, care motivau c! eventuala c!ere a )tatuii ar putea a*ecta tunelurile e
metrou, au promi) )! o emonte4e up! toate re+ulile, ar mani*e)tan%ii au pre*erat )! ac%ione4e
*!r! )! mai atepte&
C anc2et! pentru vanali)m a *o)t e)c2i)!, "n)! imeiat a i *o)t "nc2i)! e Mini)terul e
.nterne, care a men%ionat c! nimeni nu a *o)t r!nit&/1eninT 1!)a%i-o -alt!U C(t! vreme nicio
per)oan! nu e)te r!nit!& C(t! vreme ace)t +unoi e iol comuni)t nu m!rete -ilan%ul victimelor/,
a remarcat mini)trul e interne 5r)en 5vaIov, pe pa+ina )a e 6ace-ooI&
5lte )tatui ale lui 1enin au *o)t !r(mate, "n )pecial la Fiev, e la evenimentele in *e-ruarie, ar
multe altele )tau "n continuare "n picioare "n re+iunile proru)e in e)tul %!rii, controlate e
)eparatiti&
Seul &n campusurile uni3ersitare din
California se 3a putea face doar dup+
eprimarea eplicit+ a consim(+mDntului
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 1$:>$
CI#! #! I'
Elev cu nevoi speciale, -%/'(#5 n *coal! &rofesorii au folosit-o ca 3/3E('5 ca
s prind un infractor, dar au "%#(#-/ n toalet ,-%.E/0
8/C()# #inere musulmane din 3alaezia, se6 cu terori*tii Statului %slamic n
numele A%B(."'"% ,-%.E/0
%)C$E.%7%' "n Cudector britanic adoarme n timpul declara2iei unui martor, ntr-
un proces de viol ,-%.E/0
Cali*ornia a evenit primul )tat in SJ5 care o-li+! )tuen%ii in in)titu%iile e "nv!%!m(nt
*inan%ate e )tat )! ai-! un con)im%!m(nt clar al partenerilor "nainte e a *ace )eD &
0roiectul le+i)lativ Ea "n)eamn! aE a *o)t aoptat e +uvernatorul AerrG Brown, m!)ura av(n
ca )cop )c2im-area percep%iei e)pre ceea ce "n)eamn! violul&
0otrivit noii le+i)la%ii, orice act )eDual "n care nu )-a eDprimat "n preala-il un con)im%!m(nt clar,
con)tituie viol& 1ip)a e re4i)ten%! la actul )eDual nu mai poate *i con)ierat! con)im%!m(nt&
Con)im%!m(ntul e)te e*init rept Eun acor a*irmativ, contient i voluntar e a ini%ia activitatea
)eDual!E& 'n lip)a unui acor eDprimat ver-al, partenerii "i pot eDprima con)im%!m(ntul prin
E+e)turi non-ver-ale lip)ite e am-i+uitateE&
1e+ea vine "n conteDtul "n care acu4a%iile e a+re)iuni )eDuale "n campu)urile univer)itare )-au
"nmul%it& 0entru oveirea a+re)iunii )eDuale, victimele tre-uiau p(n! "n pre4ent )! pre4inte
ove4i c! )-au "mpotrivit actului&
1e+ea )pune c! t!cerea )au lip)a re4i)ten%ei nu con)tituie un con)im%!m(nt& 5)t*el, per)oanele
care )unt -ete, ro+ate, aormite )au leinate nu "i pot eDprima con)im%!m(ntul, con)ier(nu-
)e c! cei care au pro*itat e acea)t! )itua%ie )unt vinova%i e viol&
So*ie Fara)eI, o activi)t! pentru repturile *emeilor e la Jniver)itatea Cali*ornia-BerIeleG )pune
c! noua le+e va )c2im-a percep%ia e)pre ceea ce "n)eamn! violul&
E?Di)t! o iee care )-a impu) cum c! ac! violul nu e)te *oarte violent, nu poate *i e*init ca violE,
)pune acea)ta&
?Di)t! "n)! i critici, care )pun c! le+ea la)! mult loc pentru a-u4uri&
Coali%ia Na%ional! pentru B!r-a%i )pune c! le+ea e)te i)criminatorie la are)a -!r-a%ilor& E1e+ea
! un! vere *al)elor acu4a%ii, lip)ete inculpa%ii e p(r+2ii pentru propria ap!rare "n carul
proce)ului i are poten%ialul e a i)tru+e vie%ile unor oameni nevinova%iE, )e arat! "ntr-un
comunicat al or+ani4a%iei&
0otrivit )ona#elor, o *emeie in cinci e)te a+re)at )eDual "n campu)urile univer)itare&
%omDnul care -ocat 5ermania' 6.::: de 1m -i
6: de ore &n picioare, &n ploaie, pentru noul
iP4oneB
email print
0
Tweet

5utor: .)tvan 3eaI29 Sep 2014 - 14:24
Sute e oameni au *ormat o coa! imen)! "n *a%a repre4entan%ei 5pple in 3u))elor*, "n
)peran%a c! "i vor putea procura noul i02one 7& Jnii au m!rturi)it c! )e a*lau "n *a%a ma+a4inului
cu $7 e ore "naintea e)c2ierii& 3in motive e )ecuritate, 4ona e)tinat! clien%ilor a *o)t
elimitat!& 3iminea%a la 08:00, uile )-au e)c2i) i cei mai norocoi au intrat "n po)e)ia
tele*onului orit& Nu to%i, *iinc! la ora 10:00 a venit anun%ul c! nu )unt pe )toc )u*iciente i02one-
uri pentru cei care )tau la r(n& ,epre4entan%ii ma+a4inului au "mp!r%it clien%ii "n ou! co4i
i*erite: una pentru cei care aveau o re4ervare pentru noul i02one i alta pentru cei care nu
aveau& 0u-lica%ia +erman! ,2eini)c2e 0o)t a relatat e)pre c(teva per)oane care au *!cut
e*orturi eo)e-ite pentru a-i procura noul i02one& 'n ciua ploii i a *urtunii e a*ar!, mai mul%i
tineri au venit cu cortul cu o )ear! inainte& 5ce)ta e)te i ca4ul lui 3aniel i al @enriI, am-ii e
19 ani& :1a un moment at nici nu mai conta i02one-ul, ci evenimentul "n )ine& 3ac! mai plec!m
i cu tele*onul aca)!, ne )im%im cu aev!rat norocoi& Nu tiam c! putem )! ne *acem re4ervare,
alt*el nu am *i venit aa evremeV, a eclarat @enriI&
5reu de imaginat
Jn client rom(n i-a ocat pe reporterii +ermani& ?mil, $$ e ani, a venit )pecial in ,om(nia ca
)! evin! -ene*iciar al noului i02one& 5 plecat in Bucureti cu avionul, a ateri4at "n Clana la
?in2oven, e une a "nc2iriat o main! i a conu) p(n! la 3u))elor*& S-a ae4at la coa! cu
20 e ore "naintea e)c2ierii ma+a4inului, i+nor(n ploaia, *urtuna i *ri+ul e a*ar!& 'n #urul orei
0>:00 iminea%a, repre4entan%ii ma+a4inului au o*erit ca*ea i c(teva )anwic2-uri per)oanelor
care ateptau a*ar!& Aurnaliti in 6ran%a i Clana au )o)it la 3u))elor* pentru a relata e)pre
i)teria creat! "n #urul v(n4!rii noului i02one& :0u-licul 5pple e)te r!)p(nit la nivel interna%ional&
0re4en%a lor aici )e #u)ti*ic! prin *aptul c! noul i02one va *i pu) "n v(n4are "n alte %!ri a-ia pe)te
c(teva luniV, notea4! ,2eini)c2e 0o)t&
%itual religios F$CAN# &n IndiaB 2n ,+r,at a
sacrificat un copil de -apte ani ca s+ se
3indece de o ,oal+ psi4ic+ ."ID!$/
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 14:27
CI#! #! I'
"n fost Cuctor al lui /lroiu la (l (in *i-ar fi "C%S doi prieteni ntr-un ritual de
3(;%E )E(;$5
C(4 %)C$E.%7%' / instan2 din %ndia va decide dac un guru +indus este mort sau
doar mediteaz ,-%.E/0
"Sfr itul lumii este aproape" Ce semn au primit adep ii teoriei (&/C('%&SE% din
Sargod+a, &akistan ,-%.E/0
Jn -!r-at in )tatul inian Cri))a, )*!tuit e un +uru tantric, a )acri*icat "ntr-un ritual reli+io) un
copil e apte ani, cu inten%ia e a )e vineca e o -oal! p)i2ic!, in*ormea4! ?6?, con*orm
5+erpre)& 5cu4atul a au) minorul aca)!, cu acceptul mamei )ale, c!reia i-a )pu) c! /"l uce la
cump!r!turi/, a relatat o*i%erul poli%iei in 4on!, 3eepaI Fumar& Caavrul copilului a *o)t +!)it la 4
Iilometri e ca)a acu4atului& 0oli%ia a are)tat trei per)oane le+ate e acea)t! crima, "ntre care i
+urul tantric&
Tantri)mul, al!turi e alte curente ale trai%iei 2inu)e, are o lun+! trai%ie - "n pre4ent eraicat! -
e )acri*icii umane, ei continu! )! eDi)te enun%uri e a)a)inate "n r(nul copiilor& 'n 201$, o
mam! in )tatul 5))am i-a ar) unul in copiii +emeni, "n v(r)t! e cinci luni, cu inten%ia e a-l
)alva pe cel!lalt, up! ce a avut un vi) "n care i )e ar!ta c! vor muri am(noi&
0otrivit atelor o*iciale, "n 2009 )-au "nre+i)trat "n .nia 187 ca4uri e mor%i violente, le+ate e
/vr!#itorie/, termen care "n+lo-ea4! ace)t tip e )acri*icii umane&
'n 4onele tri-ale )unt *recvente a)t*el e )acri*icii, precum i linarea *emeilor acu4ate e
practicarea ma+iei ne+re )au a vr!#itoriei, ei +uvernele re+ionale au lan)at mai multe campanii
e )en)i-ili4are a popula%iei&
"ac+ ucis+ dup+ ce a fost lo3it+ &n mod
repetat cu mingi de ,ase,all
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 1>:0>
CI#! #! I'
-ac rpit *i urcat pe banc+eta din spate a unui automobil ,-%.E/0
C+inezii au inventat vaca cu lapte!!! uman!
( murit fr s se mpace cu vaca
0roprietarii unei *erme e l(n+! oraul 02oeniD i-au +!)it una intre vaci 4!c(n "n )tare +rav!,
l(n+! ea *iin +!)ite 1$ min+i e -a)e-all& <aca avea urme )erioa)e e lovituri i a tre-uit )! *ie
eutana)iat!&
E3in primele inicii )e pare c! vaca ar *i *o)t r!nit! e cineva care a aruncat cu min+i e -a)e-all
"n eaE, a eclarat )er+entul Steve Marto), care a inve)ti+at ca4ul& E3in p!cate, in c(te am
"n%ele), vaca a tre-uit )! *ie eutana)iat!E&
0otrivit veterinarului care )-a ocupat e vac!, min+ile tre-uie )! *i *o)t aruncate "n animal cu
a#utorul unui i)po4itiv cu aer comprimat, at! *iin +ravitatea r!nilor&
Cele 1$ min+i +!)ite l(n+! vac! aveau in)crip%ia E3SMSE, ini%ialele colii in apropiere: E3e)ert
S2aow Mile Sc2oolE&
<ecinii )-au ar!tat revolta%i e *apt!&
ESper!m c! nu a *o)t vor-a e nite elevi& Ne plac mult vacile e la acea)t! *erm!, ne au
)entimentul e -un! vecin!tateE, a eclarat 3avi Aone), un locuitor in 4on!&
0oli%ia caut! acum autorul )au autorii *aptei& 5cetia ri)c! peeap)a cu "nc2i)oarea, pentru c!
vaca a murit&
Pilo(ii -i inginerii de ),or germani 3or fi &n
gre3+ mar(i
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 1>:07
Mini)terul 5*acerilor ?Dterne in*ormea4! cet!%enii rom(ni care )e a*l! )au )e epla)ea4! pe
teritoriul =ermaniei c! 5)ocia%ia :CocIpitV a pilo%ilor i in+inerilor e 4-or +ermani a anun%at
or+ani4area unei +reve, "n cur)ul 4ilei e mar%i, "ntre orele 08&00-2$&00, urm(n )! *ie a*ectate
toate 4-orurile pe i)tan%! lun+! cu plecare in 6ranI*urt am Main&
To%i pa)a+erii )unt ru+a%i )! contacte4e compania aerian! "naintea e*ectu!rii c!l!toriei pentru a
)e in*orma cu privire la eventualele moi*ic!ri i )! ia "n calcul po)i-ilitatea e a petrece un timp
mai "nelun+at "n aeroport&
Cet!%enii rom(ni intere)a%i )unt )*!tui%i )! urm!rea)c! evolu%ia )itua%iei pe pagina oficial+ de
internet a companiei& Nu vor *i a*ectate 4-orurile pe i)tan%! )curt! i meie e laWc!tre
6ranI*urt am Main i MXnc2en&
Mini)terul 5*acerilor ?Dterne recoman! cet!%enilor rom(ni ca, "nainte e a )e epla)a "n
)tr!in!tate, )! con)ulte )ite-urile e )pecialitate i )! urm!rea)c! )ite-ul M5?, la ru-rica :S*aturi,
alerte e c!l!torieV 82ttp:WWwww&mae&roWtravel-alert); pentru in*orma%ii actuali4ate&
"$idul nitric -i infalmarea' %+spunsul e
3Dnare de 3Dnt". Cum au ajuns 3ersuri din
Bo, Dylan &n lucr+ri -tiin(ifice
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 1B:27
CI#! #! I'
%at ce a2i vedea dac a2i strbate "niversul cunoscut la bordul unei nave spa2iale
,-%.E/0
&$%3"' curcubeu-aureol E<#$(#E$ES#$" vzut vreodat FE)/3E)"'
%)C$E.%7%', observat pe planeta -enus ,-%.E/0
Dnc o veste proast de la oamenii de *tiin2! Ce s-a ntmplat cu oceanele n ultimii
EF de ani
Jn +rup e oameni e tiin%! )uee4i a*la%i "n pra+ul pen)ion!rii au e4v!luit c! vreme e 1B ani
au concurat unii cu al%ii "n carul unui pariu: cine va *i acela care va )trecura c(t mai multe ver)uri
ale c(nt!re%ului Bo- 3Glan "n lucr!rile lor tiin%i*ice va primi o ma)! e pr(n4 +ratuit!, la un
re)taurant&
0ove)tea a "nceput "n 199B, c(n Aon 1un-er+ i ?ie Keit4-er+ pu-licau "n revi)ta ENatureE
articolul ECDiul nitric i in*almarea: ,!)pun)ul e v(nare e v(ntE 8Blowin+ .n t2e Kin - titlul "n
en+le4! )-ar trauce mai preci) rept: E)u*lare "n v(ntE n&r&;& E5m(nurora ne pl!cea mult Bo-
3Glan, eci c(n ne-am propu) )! )criem un articol e)pre m!)urarea oDiului nitric in inte)tine,
titlul )-a potrivit ca o m!nu!E, a pove)tit ?ie Keit4-er+ e)pre *elul "n care a )trecurat ver)ul
lui Bo- 3Glan "n material&
C(%iva ani mai t(r4iu, un -i-liotecar le-a atra) celor oi aten%ia c! un alt cuplu e oameni e
tiin%!, Aona) 6ri)Yn i Fon)tantino) Meleti) au *olo)it la r(nul lor un ver) al lui Bo- 3Glan "n
lucrarea lor: ES(n+ele i circuitele: Jn )implu capriciu al )or%iiTE 85 Simple Twi)t o* 6ate n&r&;&
Cei patru cercet!tori au luat apoi le+!tura, n!)c(nu-)e a)t*el pariul& ECel care va )trecura c(t
mai multe citate in 3Glan "n articolele pu-licate p(n! la pen)ionare va c(ti+a un pr(n4 +ratuit la
re)taurantul AZn) Aaco-E, a pove)tit Aon 1un-er+&
B(r*a e)pre pariu )-a r!)p(nit repee "n Farolin)Ia .n)titute, une cei patru lucrau, a)t*el c!, "n
cur(n, )-au ale) cu un al cincilea concurent, Fennet2 C2ien, un pro*e)or implicat "n cercetarea
"n omeniul cariova)cular& 5ce)ta avea e#a la activ propria )a cercetare "n care in)era)e un
ver) in Bo- 3Glan, E'nc(lcit "n al-a)tru: Cariolo+ia molecular! "n era po)tmolecular!E 8Tan+le
Jp in Blue n&r&;&
Cat! "nceput! competi%ia "n cinci, re*erin%ele la 3Glan au "nceput )! cur+! "n titluri precum:
E,olul -iolo+ic al nitratului i al nitritului: Timpurile )e )c2im-! 8T2e Time) T2eG 5re a-C2an+in
n&r&;P E,eceptorii e norepine*rin! - 'nc(lci%i "n oi 8Tan+le Jp in Two n&r&;P ENitra%ii ietetici - Jn
tren "ncet )e apropieE 85 Slow Train Comin+ n&r&;&
Cercet!torii )pun c! nu utili4ea4! ver)urile "n cercet!rile ri+uroa)e, pentru c! ar a e neca4uri&
'n )c2im-, utili4a4! citatele "n revi4uirea altor cercet!ri, "n pre*a%ele unor c!r%i, "n eitoriale etc&
Cum niciunul intre cercet!tori nu a ieit "nc! la pen)ie, )itua%ia c(ti+!torului pariului r!m(ne
neeci)!& Ceea ce e)te "n)! cert e)te c! to%i cinci )unt mari *ani ai lui Bo- 3Glan& ?ie
Keit4-er+ )pune c! arti)tul ar merita un No-el pentru literatur!& C2iar i aa, "n)!, cei cinci )per!
la recunoaterea lor pentru munca epu)!, nu pentru *olo)irea ver)urilor&
E5 pre*era mult mai mult )! evin *aimo) pentru munca mea tiin%i*ic!, ec(t pentru *olo)irea
citatelor in 3GlanE, )pune Keit4-er+&
M=%#2%I! #!%IGIAN#=' Sinuciga-ul
3or,ea la telefon cu o amic+ &n timpul
accidentului de pe DN;
0u-licat: 8acum 21 ore; WW 5ctuali4at: 8acum 19 ore; WW Sur)a: romaniatv&net
5utor: .ulian Tuor
M+rturie terifiant+ a uneia dintre prietenele -oferului sinuciga- de pe DN;.
Gata a po3estit c+ l*a sunat pe acesta cu cDte3a secunde &nainte de teri,ilul
accident &n care au murit cinci oameni ne3ino3a(i. Hngro)it+, ea a au)it la
telefon cum s*a produs tragedia. Hntre timp, familiile celor cinci 3ictime au
ridicat de la morg+ trupurile ne&nsufle(ite.
8 Comentea4a
T(n!rul )inuci+a care a provocat un carna+iu pe 3N1
6oto: ,om(nia T<
6oarte mul%i prieteni ai t(n!rului )inuci+a au "ncercat )!-l contacte4e pe tele*onul
mo-il, up! ce ace)ta a po)tat pe 6ace-ooI un me)a# "n care anun%a c!
inten%ionea4! )! )e )inuci!& 5micii i-au trimi) me)a#e at(t pe 6ace-ooI, c(t i pe
tele*onul mo-il&
'n cele in urm!, una dintre prietenele tDn+rului a reu-it s+ &l contacte)e.
B+iatul a r+spuns la telefon, a l+sat mo,ilul desc4is pe locul din dreapta, f+r+
&ns+ s+ 3or,easc+, potrivit %omDnia #"& #Dn+ra a au)it la telefon )gomotul
produs &n momentul &n care cele dou+ ma-ini s*au i),it 3iolent.
E3oar a r!)pun) i at(tE, pove)tete prietena care l-a )unat pe =eor+e "nainte e
nenorocire& ENu a vor-it& $0 e )ecune, apoi )-a "ntrerupt& Se au4ea mu4ic!, )e
au4ea c! e "n main! i pe urm!, un 4+omot ciuat i )-a "ntreruptE&
5u *o)t ultimele clipe in via%a o*erului )inuci+a& 3up! impact, tele*onul -!iatului
nu a mai tran)mi) niciun )emnal, a)t*el c! prietenii lui au a*lat e la televi4or e
tra+eia pe care ace)ta a provocat-o&
=e)tul )inuci+a al t(n!rului a *o)t con*irmat i e anc2etatori, care au )ta-ilit c!
accientul )-a prou) inten%ionat& 5)t*el c! acum )e *ac cercet!ri pentru omor
cali*icat i nu uciere in culp!& 0entru *amiliile celor cinci victime ale o*erului
)inuci+a nu eDi)t! "n)! alinare&
E,o-ert era un om )i )o*er )i un tata eDceptional& Tra+ic& <eneau e la pe)cuit& 5u
avut o )am-ata lini)tita, au orit )a o petreaca impreuna )i veeti une )-a a#un)E,
a pove)tit un prieten al uneia intre victime&
Mo*erul i pa)a+erul in reapta erau cuno)cu%i "n localitate ca prieteni e
nee)p!r%it& Soarta a *!cut )! plece "mpreun! la cele venice& 6amiliile celor mor%i
cer acum autorit!%ilor m!)uri e ur+en%! ca a)t*el e nenorociri )! nu )e mai
repete&
,uele au riicat trupurile celor cinci victime nevinovate e la mor+!&
C.T?MT? M.: So(ia -oferului mort &n #%A5!DIA de pe DN;, &n S#A%! D! F$C.
S*a r+)gDndit &n ultima clip+ s+ r+mDn+ acas+
5ccientul care a avut loc )(m-!t! )ear!, pe 3N 1 i "n urma c!ruia a)e
per)oane i-au pierut via%a a *o)t provocat e un t(n!r care a vrut )! )e )inuci!,
)u)%in )ur)e in carul anc2etei, ipote4a -a4(nu-)e pe un me)a# po)tat e ace)ta
pe o re%ea e )ociali4are&
Cele cinci victime ale accientului prou) e o*erul -ucuretean )unt un -!r-at e
44 e ani, *iul ace)tuia e 11 ani, *emeia cu care -!r-atul urma )! )e c!)!torea)c!
i *iica ace)teia, "n v(r)t! e 19 ani, precum i un al -!r-at, prieten al ace)tora&
5ccientul a avut loc )(m-!t! )ear!, pe 3rumul Na%ional 1, "n reptul Bi)ericii
C!l!torului, "ntre 0loieti i C(mpina&
E(ve2i griC de voi, prieteni, amici, cuno*tin2e, eu plec ntr-o lume mai bun *i
ave2i griC pe cine iubi2i s nu p2i2i la fel ca mine - iubesc pe to2i %art-
m, .oamne, pentru ce fac, dar a*a nu mai rezist s triescE, a )cri) t(n!rul pe
re)pectiva re%ea e )ociali4are, ata(n i *oto+ra*ii "n care apare al!turi e o
*emeie&
=e)tul lui =eor+e 3umitru a provocat numeroa)e reac%ii pe internet, 4eci e
per)oane po)t(n comentarii la me)a#ul prin care cel care a provocat accientul
anun%a c! pleac! E"ntr-o lume mai -un!E i "i cerea iertare "n *a%a lui 3umne4eu
pentru Eceea ce *aceE&
Mul%i intre cei care au comentat +e)tul ace)tuia )e eclar! revolta%i& E.oar
.umnezeu ne poate Cudeca! .ar ceea ce a fcut acest incon*tient este
revolttor! ( curmat cinci vie2i nevinovate! Ce vin aveau eiG .umnezeu s-i
ierteE e)te unul intre comentarii&
Corl+(ean' Hn %omDnia nu sunt semnalate
ca)uri de lupt+tori recruta(i de Statul Islamic
email print
0
Tweet

5utor: 5+erpre)29 Sep 2014 - 1B:4$
CI#! #! I'
3inistrul Corl2ean condamn e6ecutarea Curnalistului american Aames Fole9
&rimul (#(C al Coali2iei %nterna2ionale mpotriva Statului %slamic, n Siria
'ider al Statului %slamic, ucis pe 3/#/C%C'E#5
Mini)trul 5*acerilor ?Dterne, Titu) Corl!%ean, a eclarat vineri c! "n ,om(nia nu au *o)t
)emnalate, p(n! "n pre4ent, ca4uri e per)oane recrutate e or+ani4a%ia terori)t! Statul .)lamic,
ar a preci4at c! e)te nevoie e vi+ilen%!&
?l a a*irmat c! "n carul reuniunii CSC? la care a participat i care )-a e)*!urat "n mar#a celei
e-a 79-a )e)iuni a 5un!rii =enerale a CNJ a con*irmat participarea ,om(niei "n e*ortul coali%iei
interna%ionale cooronat! e Statele Jnite "mpotriva Statului .)lamic& Corl!%ean a ar!tat c!
,om(nia "i va e*ini "n perioaa urm!toare contri-u%ia concret! la acea)t! coali%ie, con*orm
proceurilor interne ale %!rii&
0otrivit e*ului iploma%iei rom(ne, eDi)t! "n carul coali%iei o "n%ele+ere comun! c! nu toate
)tatele tre-uie )! participe militar la e*orturile e com-atere a terori)mului&
E0ot *i contri-u%ii )peci*ice complementare uneia i alteia, pentru c!, e eDemplu, e)te nevoie e
o contri-u%ie "n materie e intelli+ence, "n materie e cooperare pentru -locarea la nivel +lo-al a
recrut!rii lupt!torilor teroriti )tr!ini e c!tre aa-4i)ul Stat .)lamic i mai ale) pentru noi, "n
?uropa, e)te e)en%ial )! )top!m ace)t *enomen i )!-i )upunem ri+orilor le+ii pe cei care au *!cut
epla)area "n .raI i Siria, au intrat "n acea)t! ac%iune terori)t! )au, eventual, ore)c )! )e
"ntoarc! "napoi "n ?uropa& Noi, "n ,om(nia, nu avem )emnalate p(n! "n pre4ent e c!tre
in)titu%iile e )ecuritate na%ional! a)t*el e ca4uri, ar a)ta nu "n)eamn! c! nu tre-uie )! *im
eDtrem e vi+ilen%iE, a eclarat Corl!%ean&
C*icialul rom(n a )u-liniat c! tre-uie )! eDi)te o cooperare pentru )toparea re%elelor e *inan%are
interna%ional! a ace)tei or+ani4a%ii terori)te, ar i un e*ort comun e a#utor umanitar& 'n ace)t
)en), el a pre4entat )itua%ia in teritoriile a*late )u- controlul Statului .)lamic vor-in e)pre
a)a)inate, ecapit!ri, re*u+ia%i, per)oane maltratate, violuri, violen%e "mpotriva *emeilor&
ESunt lucruri ori-ile, )unt crime "mpotriva umanit!%ii i nu eDi)t! alternativ! la o po4i%ie *oarte
clar!, inclu)iv in partea ,om(niei, e a lupta "mpreun! "mpotriva ace)tui *enomen terori)t
eDtremE, a a!u+at mini)trul 5*acerilor ?Dterne&
'n conteDt, Titu) Corl!%ean a ar!tat c! a participat la reuniunea eDtraorinar! a Con)iliului e
Securitate al CNJ convocat! e preeintele SJ5, BaracI C-ama, pe tema lupt!torilor teroriti
interna%ionali i com-aterii ace)tui *enomen&
E? un lucru e#a cuno)cut, )unt mii i mii e lupt!tori teroriti care )-au epla)at in i*erite col%uri
ale lumii, inclu)iv, in p!cate, in )tate europene, )pre .raI i Siria i au intrat "n acea)t!
or+ani4a%ie terori)t! -ar-ar!, criminal!, care e)te incriminat! e comunitatea interna%ional!
inclu)iv printr-o re4olu%ie a Con)iliului e Securitate& 8&&&; ,e4olu%ia, care a *o)t aoptat! "n
unanimitate, a *o)t )u)%inut! e la -un "nceput e c!tre ,om(nia, care *i+urea4! "ntre co-
ini%iatoriE, a )pu) Titu) Corl!%ean&
3e alt*el, el a ar!tat c! pre4en%a i contri-u%ia ,om(niei "n coali%ia interna%ional! )unt apreciate
e partenerii interna%ionali, "ncep(n cu Statele Jnite&
%omDnia dore-te consolidarea cooper+rii
militare cu C4ina
email print
0
Tweet

5utor: 5+erpre)29 Sep 2014 - 18:24
CI#! #! I'
3inistrul (prrii1 &roiectul de autonomie ini2iat de ".3$ nu va trece niciodat de
&arlament
3inistrul .u*a spune c lucrrile de la 7aza .eveselu sunt n graficul stabilit
.u*a1 Cnd intri ntr-o cas 2rneasc, 2i aminte*ti c valorile folclorului
romnesc sunt deosebite
Mini)trul ap!r!rii na%ionale, Mircea 3ua, a eclarat uminic!, la Bei#in+, c! "ntre *or%ele armate
rom(ne i cele c2ine4e eDi)t! o cooperare )tr(n)! i e lun+! urat!, )u-liniin totoat! c!
,om(nia orete con)oliarea cooper!rii militare cu C2ina, in*ormea4! a+en%ia Hin2ua&
<i4ita lui Mircea 3ua "n ,epu-lica 0opular! C2ine4!, care )e e)*!oar! "n perioaa 28
)eptem-rie - 1 octom-rie, are loc cu oca4ia "mplinirii a 7> e ani e la )ta-ilirea rela%iilor
iplomatice intre ,om(nia i C2ina&
Mini)trul rom(n )-a "nt(lnit uminic! cu vicepreeintele Comi)iei Militare Centrale, +eneralul Hu
[ilian+, care a a*irmat c! ,om(nia e)te una intre primele %!ri care au )ta-ilit rela%ii iplomatice
cu C2ina& ?l a a!u+at c! Bei#in+ul con)ier! ,om(nia un prieten e "ncreere i un partener "n
?uropa Central! i e ?)t&
C2ina acor! o mare importan%! e4volt!rii rela%iilor militare cu ,om(nia, a a*irmat Hu [ilian+,
)u-liniin c! %ara )a orete o con)oliare a )c2im-urilor i a cooper!rii cu ,om(nia "n )copul
)poririi "ncreerii i a "n%ele+erii reciproce&
C2ina i ,om(nia au )ta-ilit rela%ii iplomatice pe > octom-rie 1949, la patru 4ile up!
proclamarea ,epu-licii 0opulare C2ine4e, amintete Hin2ua&
Angela Mer1el afirm+ c+ ar putea fi necesar+ o
regDndire a parteneriatului energetic cu
%usia
email print
0
Tweet

5utor: 5+erpre)29 Sep 2014 - 19:10
CI#! #! I'
"craina *i $usia au aCuns la un acord prealabil n disputa privind gazele naturale
"ngaria a suspendat livrrile de gaze ctre "craina
$zvan )icolescu1 ;azprom va reduce de mar2i cu =FH livrrile de gaze ctre
$omnia
Cancelarul *eeral +erman 5n+ela MerIel a eclarat luni c! eDi)t! motive "ntemeiate pentru a
continua parteneriatul ener+etic cu ,u)ia pentru moment, "n)! a a!u+at c! lucrurile )-ar putea
)c2im-a ac! Mo)cova continu! )! "ncalce principiile e -a4!&
5n+ela MerIel a a*irmat, "n carul unei con*erin%e e pre)! la Berlin )u)%inute "mpreun! cu
premierul *inlane4 5leDaner Stu--, c! pe
termen meiu i lun+ ar putea *i nece)ar! o re+(nire a parteneriatului ener+etic cu ,u)ia&
?a a a!u+at c! e)te important )! )e men%in! pre)iunea a)upra ,u)iei i c! =ermania i
6inlana )unt e acor cu ace)t lucru& Totoat!, MerIel a a*irmat c! nu vee niciun motiv pentru
relaDarea )anc%iunilor economice "mpotriva ,u)iei&
SJ5 i J? au ini%iat o )erie e )anc%iuni "mpotriva ,u)iei, acu4at! e implicare "n con*lictul in
Jcraina, )anc%iuni care au vi4at "nal%i o*iciali, companii, -!nci i )ectoare "ntre+i ale economiei
ru)e& Ca r!)pun) la m!)urile occientale, ,u)ia a )u)penat importurile e prou)e alimentare
in SJ5, J?, Canaa, 5u)tralia i Norve+ia&
Sida, ginerele lui #raian B+sescu, se &ntDlnea
cu Bercea Mondial
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 20:27
=inerele lui Traian B!)e)cu, Bo+an .one)cu, cuno)cut ca i Sia, )-a "nt(lnit cu Bercea Monial
"nainte ca intelopul )! intre "n "nc2i)oare& 5vocatul interlopului, 0avel 5-ra2am, a eclarat la
5ntena $ c! Bercea Monial )-a "nt(lnit cu Bo+an .one)cu la =ara e Nor i c! +inerele lui
B!)e)cu a *o)t paravanul prin care interlopul pla)a )acii cu -ani )pre per)oane in*luente, care )!-
i a)i+ure protec%ia& 3e alt*el, )e pare c! motivul "nt(lnirii intre interlop i Bo+an .one)cu a *o)t
"ncercarea lui Sanu 5n+2el e a )e apropia e preeintele ,om(niei& 'ntre-at ac! la acea
"nt(lnire e la =ara e Nor a eDi)tat un )ac e -ani at lui Bo+an .one)cu, 0avel 5-ra2am a
r!)pun): :?l )u)%ine c! a eDi)tat o a)emenea "nt(lnire cu un a)emenea mo-il& Spunea e
a)emenea cum Mircea B!)e)cu&&& e)pre a*acerile in port cu )u)tra+eri e petrol i *ier vec2i&
Cu "nc!lcarea le+ii, -anii aia )tr(ni )e uceau "ntr-o anumit! irec%ieV&
S!pt!m(na trecut!, Bercea Monial a )u)%inut c! :)aci cu euroV au a#un) "n 0ortul Con)tan%a i
c! o)arul "n care e)te acu4at e are e mit! e)te *!cut tocmai pentru a nu vor-i e)pre ace)t
lucru: :\)ta-i un anta# al lui B!)e)cu )! nu *ac enun%ul, )acii e euro care mer+eau "n port la
Con)tan%a& Mi-a a)tupat +ura cu o)arul !)taV& 3e a)emenea, Bercea Monial a *!cut trimiteri
irecte la preeintele Traian Ba)e)cu, la mem-ri ai 031, ar i la alte ou! per)oane eDtrem e
importante in ,om(nia& :5 *!cut trimiteri irecte la preeintele ,om(niei, la o )erie e
*unc%ionari pu-lici in 031V, a eclarat 0avel 5-ra2am )!pt!m(na trecut!& 3e a)emenea, potrivit
lui 5-ra2am, Sanu 5n+2el a *!cut trimiteri la :o vi4it! la CraiovaV, *!cut! e Traian B!)e)cu
oca4ie cu care preeintele )-ar *i "nt(lnit cu Bercea, precum i la :o "nt(lnire la =ara e Nor cu
anumite per)oaneV& 'n plu), inculpatul a *!cut trimitere :inclu)iv la o per)oan! in antura#ul *oarte
apropiatV al preeintelui, alta ec(t Mircea B!)e)cu& 0avel 5-ra2am a %inut atunci )! preci4e4e
c! Sanu 5n+2el i-a at a)i+ur!ri c! e%ine ove4i care )! )u)%in! acu4a%iile )ale, precum
eclara%ii e martor i "nre+i)tr!ri auio-vieo&
Crimele -oferilor, 3iraje &n justi(ie. Ca)ul
sinuciga-ului de pe DN; care a spul,erat
cinci 3ie(i redesc4ide Cutia Pandorei
email print
0
Tweet

5utor: Mara ,aucanu29 Sep 2014 - 20:4>
T2inI)tocI
0e o)elele ,om(niei au loc numeroa)e acciente rutiere, ar peep)irea vinova%ilor )e la)! e
multe ori ateptat!& 5nual, mii e per)oane "i +!)e)c )*(ritul "n tra+eii rutiere, )tati)tic! nea+r!
*avori4at! e mai mul%i *actori: in*ra)tructura e*icitar!, lip)a euca%iei rutiere, ar i le+ile prea
-l(ne& 'n plu), lip)a *onurilor, atunci c(n vine vor-a e)pre e*ectuarea unor eDperti4e te2nice,
lip)a per)onalului, -irocra%ia in )i)tem nu *ac ec(t )! -loc2e4e i uneori )! "nt(r4ie, t!r!+!n(n
la ne)*(rit *inalitatea actului e #u)ti%ie& Ca4ul accientului e )(m-!t!, c(n =eor+e 3umitru, un
t(n!r e 28 e ani, )-a )inuci) intr(n cu maina pe contra)en) i omor(n alte cinci per)oane a
ree)c2i) :Cutia 0anoreiV, auc(n "n actualitate pro-leme t!r!+!nate la ne)*(rit e cei care
au competen%! "n re4olvarea )au cel pu%in "n prevenirea unor a)t*el e tra+eii& Cum )e o-%in
permi)ele e conucere, pro*e)ionali)mul colilor e o*eri, c(t e permi)iv! e)te le+i)la%ia
rutier!, ar mai ale) cum prime)c avi4ele p)i2olo+ice cei mai mul%i intre conuc!torii autoT 'n
plu), re)pon)a-ilit!%ile iluate "n #u)ti%ie nu *ac ec(t )! :"ncura#e4eV t!r!+!narea cu anii a
proce)elor "n care )unt implica%i cei care prouc aev!rate tra+eii pe o)ele& Cum cei mai mul%i
intre ei u4ea4! e toate tertipurile avoc!%eti, )e ale+ cel mult cu o )u)penare, *iin uneori
eli-era%i pe motiv c! nu pot *i con)iera%i :pericole )ocialeV )au pentru -un!-purtare& Aurnalul
Na%ional i-a propu) )! *ac! o raio+ra*ie a tra+eiilor rutiere petrecute "n ultima perioa!,
)olate cu mor%i i r!ni%i, ar i )taiul o)arelor "n care )unt implica%i cei re)pon)a-ili cu
proucerea carna#elor pe o)ele&
Giu de ,anc4er, student cu plat+ &n str+in+tate
2011& 'n noiem-rie 2011, 5nrei 5nronie, *iu e -anc2er, a uci) oi oameni up! ce )-a urcat
-eat la volan& 'n plu), t(n!rul a avut o atituine #i+nitoare *a%! e victime i a *!cut eclara%ii
mincinoa)e& ?)te motivarea #uec!torilor care l-au conamnat pe 5nronie la > ani i #um!tate e
"nc2i)oare, eci4ia Auec!toriei Sectorului 1 ne*iin una e*initiv!& 5ce)ta a )tat "n are)t in 7
noiem-rie p(n! "n 7 ecem-rie 2011, c(n a *o)t eli-erat "n urma unei eci4ii a Tri-unalului
Bucureti& :.n)tan%a remarc! "n primul r(n atituinea #i+nitoare avut! e c!tre inculpat, ulterior
proucerii accientului rutier, la are)a memoriei per)oanelor eceate in culpa )a, atituine
care nu poate *ie cau%ionat! e *aptul c! )e a*la )u- in*luen%a -!uturilor alcoolice )au )u- ocul
evenimentelor petrecuteV, )e arat! "n motivarea Auec!toriei Sectorului 1&
Student+ la jurnalism, ucis+ pe trecerea de pietoni
Cctom-rie 201$& C t(n!r! e 19 ani in T(rn!veni, Mure ] )tuent! la 6acultatea e Aurnali)m
] a *o)t lovit! c2iar pe trecerea e pietoni, pe Bulevarul .uliu Maniu in cartierul Militari, e un
o*er care con)uma)e -!uturi alcoolice& 0e numele o*erului a *o)t e)c2i) o)ar penal pentru
uciere in culp! i conucerea pe rumuri pu-lice )u- in*luen%a alcoolului, ar procurorii au
con)tatat c! ace)ta poate *i cercetat "n )tare e li-ertate i nu repre4int! un pericol pu-lic&
:5ccientul rutier "n cau4! )e a*l! "n )taiul proceurii in cur)ul urm!ririi penale, care "n
con*ormitate cu prev& art&28> alin&2 C&0&0&, nu are caracter pu-licV, potrivit r!)pun)ului primit e la
Bri+aa ,utier!&
Ca)ul IAm,ulan(a mor(iiJ, dup+ patru ani &n instan(+
1B ecem-rie 2010& 0atru ani& 0atru mor%i& 3up! anc2ete intermina-ile, eDperti4e i
contraeDperti4e, o)arul :5m-ulan%a mor%iiV ] plim-at e ani -uni "ntre 0oli%ie i 0arc2et ] a a#un)
"n in)tan%! a-ia "n luna iulie al ace)tui an& 5tunci c(n a prou) accientul o*eri%a 5nreea
?nac2e avea 20 e ani i "i lua)e permi)ul e conucere e vreo trei luni&
2n -ofer 3ite)oman a ucis doi oameni din Armata %omDn+
'n 2011, .onu% =2eor+2e, un t(n!r vite4oman e 19 ani, a*lat la volanul BMK-ului Seria >, a *o)t
are)tat preventiv pentru 29 e 4ile, up! ce, urcat -eat la volan, a prou) un accient e
circula%ie, omor(n oi oameni in 5rmata ,om(n!& :5ccientul rutier *ace o-iectul o)arului e
urm!rire penal! nr&1402W0W2011, "nre+i)trat la 0arc2etul e pe l(n+! Auec!toria Sector >& 5ce)ta
a *o)t "naintat unit!%ii e parc2et competente, cu )olu%ie le+al!V, au preci4at o*iciali in carul
Bri+!4ii ,utiere, ca r!)pun) la )olicitarea *!cut! e Aurnalul Na%ional&
Adrian Cocoan+, eli,erat pentru ,un+ purtare
5u+u)t 2008& 0e 19 au+u)t 2008, 0eter 1ucian ,e#a, e 28 e ani, a *o)t )pul-erat pe trotuar e
un autoturi)m 6errari conu) e 5rian .o)i* Cocoan!, care mai apoi a *u+it e la locul
accientului& 'n 24 noiem-rie 2011, 5rian Cocoan! a *o)t conamnat e*initiv la 4 ani e
"nc2i)oare cu eDecutare i plata unor e)p!+u-iri morale i materiale *a%! e p!r%ile civile& ?l a
*o)t eli-erat coni%ionat in "nc2i)oare, pentru -un!-purtare, up! ce a eDecutat oar oi ani i
a)e luni&
;KL.::: de euro o 3ia(+ de om
Martie 2008& 5 tre-uit )! treac! aproape un an i trei luni pentru ca #u)ti%ia in ,om(nia )! o
conamne pe 5namaria Mtrau), cea care a uci)-o pe trecerea e pietoni pe Tatiana 3uplei, o
t(n!r! in ,epu-lica Molova& 3up! eDperti4e "nt(r4iate i am(n!ri repetate ale proce)elor,
in)tan%a Auec!toriei Sectorului 1 a conamnat-o la 1 iulie 2009 pe 5namaria Mtrau) la oi ani e
"nc2i)oare cu )u)penare i la plata a 1$>&000 e euro, aune morale c!tre ruele )tuentei&
6:;K' ;.ML: de mor(i &n accidente rutiere
'n 201$, )-au prou) 8&>>0 e acciente rutiere, )olate cu ece)ul a 1&8>0 e per)oane, ar i
r!nirea +rav! a altor 8&1>>& 0entru a iminua num!rul ece)elor provocate e accientele rutiere,
re)pon)a-ilii in Mini)terul 5*acerilor .nterne 8M5.; au propu) e-a lun+ul timpului moi*ic!ri ale
le+i)la%iei rutiere, ultima intre ele intr(n "n vi+oare uminic!& Mai eDact, noua oronan%!
prevee c! o per)oan! careia i-a *o)t anulat permi)ul auto, ca urmare a conamn!rii pentru o
in*rac%iune care a *o)t e4incriminat! "n noul Co 0enal, )e poate pre4enta la autoritatea
competent! pe ra4a c!reia "i are omiciliul )au reein%a, pentru eli-erarea unui nou permi) e
conucere, *!r! a mai )u)%ine eDamen i cu pre4entarea ocumentului care ate)t! o a)t*el e
)itua%ie& :'n )itua%ia "n care anularea permi)ului e conucere nu a *o)t i)pu) p(n! la epunerea
cererii e re)tituire e c!tre titularul permi)ului e conucere, conamnat e*initiv pentru o
in*rac%iune care a *o)t e4incriminat!, "n coni%iile art& 4 in Coul 0enal, e*ul )erviciului rutier
competent i)pune re)tituirea ace)tuia, "n -a4a ocumentului care ate)t! o a)t*el e )itua%ieV, )e
mai preci4ea4! "n actul normativ&
#erorista ,ritanic+ Samant4a 0eCt4Caite,
supranumit+ "+du3a Al,+, una dintre cele mai
puternice persoane din Statul Islamic
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 20:>>
Samant2a 1ewt2waite, a a-numita E<!uva 5l-!E, antrenea4! *emeile care vor "neplini rolul e
atentator )inuci+a pentru Statul .)lamic, up! ce a *!cut aceea i activitate pentru .S.S, "n 5*rica&
'n v(r)t! e $0 e ani, terori)ta -ritanic!, care e)te una intre *emeile cele mai c!utate in lume,
)e cree ca )-au al!turat +rupului militant i)lami)t la inceputul ace)tui an pentru a a#uta la
campania e teroare i la in)truirea +rupului #i2ai)t "n tainele eDploat!rii ma))-meia&
0otrivit unor in*orma ii in interiorul or+ani4a iei terori)te, 1ewt2waite a evenit una intre cele
mai puternice *emei in re eaua .)i) i )e -ucur! e o po4i ie at(t e "nalt!, "nc(t e)te
)upranumit! E5lea)aE )au ECea Special!E& ?a )e ocup! i cu *ormarea i "nrumarea proa)pe ilor
converti -ritanici )au europeni la .)lam, care )-au o*erit voluntar )! lupte pentru .)i)&
Se cree c! 1ewt2waite e)te cea care a a#utat Stat .)lamic la proucerea e vieoclipuri cu
ecapitari, c2iar cele "n care )e arat! ucierea unor #urnali ti americani ca Aame) 6oleG, Steven
Sotlo**, ar i a -ritanicului 3avi @aine)&
1ewt2waite a *o)t c!)!torit! cu un #i2ai)t care )-a )inuci), arunc(n "n aer un avanpo)t militar
)irian& 3up! moartea )o ului )!u, a primit porecla e Ev!uva al-!E&
2n suporter grec a murit &n spital, la dou+
s+pt+mDni dup+ ce a fost ,+tut de galeria
ec4ipei ad3erse
email print
0
Tweet

29 Sep 2014 - 21:>9
Jn )uporter e 47 e ani a eceat luni "ntr-un )pital in 5tena, la ou! )!pt!m(ni up! ce a *o)t
a+re)at e +aleria ec2ipei aver)e la un meci in ivi4ia a treia e *ot-al in =recia e pe .n)ula
Creta, a anun%at Mini)terul Sportului&
Fo)ta) Fat)ouli), venit )! o )u)%in! pe ?t2niIo), ec2ipa )a in 0ireu, a *o)t atacat al!turi e mai
mul%i cole+i e +alerie e circa $0 e )uporteri ai clu-ului local in .rooto), up! ce cei in 0ireu
au c(ti+at cu 1-0& 0oli%ia a *!cut trei are)t!ri&
/Jn -!r-at, up! ou! )!pt!m(ni e lupt! pentru a )upravie%ui, i-a pierut via%a a)t!4i 8luni;
pentru c! *u)e)e )!-i urme4e ec2ipa *avorit!& Moartea )a va tre-ui )! *ie ultima intr-o lun+!
)erie e violen%! *!r! )en), care a can+renat competi%iile noa)tre )portive& 5u *o)t are)ta%i
)u)pec%i, care vor *i pre4enta%i #u)ti%iei& Statul )e a*l! "n r!4-oi permanent contra violen%ei )u-
toate *ormele )ale/, a eclarat vice-mini)trul +rec al Culturii i Sportului, =ianni) 5nriano)&
0ttp:22ro.3i4ipedia.org23i4i2(+5#eptembrie
67 septem,rie e)te a 2B2-a 4i a calenarului +re+orian i a 2B$-a 4i "n anii -i)ec i & 9$ 4ile r!ma)e p(n! la
)*(r itul anului&
Cuprins
ârat!_
EvenimenteImodificare J modificare sursK
1972: Canaa lan)ea4! pe or-it! )atelitul 5louette 1, )ta-ilin o premier!: ace)ta era primul )atelit lan)at e un alt )tat "n
a*ar! e SJ5 i J,SS&
440: 1eon . evine pap!&
742: =eneralul 5mr i-n al-/5) intr! "n 5leDanria, e)!v(r in a)t*el cucerirea ara-! a ?+iptului&
8>>: Beneict ... evine pap!&
122B: 6reeric al ..-lea, 'mp!rat al S*(ntului .mperiu ,oman e)te eDcomunicat e 0apa =ri+ore al
.H-lea pentru +re eala e a *i participat la Cruciae&
1$74: B!t!lia e la 5uraG: 6or ele en+le4e "nvin+ pe cele *rance4eP )*(r itul ,!4-oiului Breton e
Succe)iune&
1B70: 6ort!rea a 3etroit, "n *runte cu maiorul ,o-ert ,o+er), )e pre! *!r! lupt! "mpotriva trupelor
-ritanice, ca ultima *ort!rea ! *rance4! "n 5merica e Nor&
188>: 1a BlacIpool )-a at "n *olo)in ! una intre primele linii e tramvai electric in lume&
1911: .talia eclar! r!4-oi .mperiului Ctoman, up! ce otomanii au l!)at )! treac! termenul
ultimatumului italian e preare a ora ului Tripoli&
19$8: Semnarea 5corului e la MXnc2en 8Mnchner Abkommen;& Marea
Britanie, 6ran a i .talia recuno)c cearea re+iunilor locuite e +ermanii )ue i
in Ce2ia c!tre =ermania, i a celor locuite e polone4ii in Ce2ia 8re+iunea Cie)4Gn; c!tre 0olonia&
19>4: 3ou!)pre4ece !ri au )emnat un acor privin "n*iin area Con)iliului ?uropean pentru
Cercetare Nuclear!, care a evenit cel mai mare la-orator e *i4ica particulelor in lume&
19>>: 0remiera monial! a operei ngerul aprins, e Ser+2ei 0roIo*iev are loc la Teatro 1a 6enice
in <ene ia &
19>B: 'n FG)2tGm, Jniunea Sovietic!, eDploea4! un tanI cu )u-)tan ! raioactiv!& Num!rul
mor ilor e necuno)cut& 10 000 locuitori au tre-uit evacua i&
1972: Canaa lan)ea4! pe or-it! )atelitul 5louette 1, )ta-ilin o premier!: ace)ta era primul )atelit
lan)at e un alt )tat "n a*ar! e SJ5 i J,SS&
1978: 0remiera monial! a operei Ulisse, e 1ui+i 3allapiccola are loc la Cpera in Berlin&
198$: 0remiera monial! a operei III. Symphonie, e Kitol 1uto)àw)Ii are loc "n C2ica+o&
199$: Jn cutremur e 7,2 "n re+iunea 1aturWFillari, .nia, )olat cu 9&B>1 mor i&
2004: 5)teroiul Toutatis trece la o i)tant! e numai 1&>49&B19 Im e 0!m(nt&
Na teri Imodificare J modificare sursK
Tintoretto, pictor italian

Mi+uel e Cervante), )criitor )paniol

Carava++io, arti)t italian

107 "&@r&: 0ompei cel Mare, con)ul al ,omei 8& 48 "&@r&;
12B7: C2ri)top2er al ..-lea al 3anemarcei 8& 1$$2;
1$28: Aoan e Fent, 0rin e)! e Kale) 8& 1$8>;
1>18: Tintoretto, pictor italian 8& 1>94;
1>4B: Mi+uel e Cervante), )criitor )paniol 8& 1717;
1>B1: Carava++io, arti)t italian 8& 1710;
1B0$: 6ranaoi) Bouc2er, pictor *rance4 8& 1BB0;
1B>8: @oratio Nel)on, amiral -ritanic 8& 180>;
1B77: C2arlotte a Marii Britanii, *iica cea mare a re+elui =eor+e al ...-lea al ,e+atului Jnit 8& 1828;
184$: Mi2ail SIo-elev, +eneral ru) 8& 1882;
18>$: 0rin e)a T2Gra a 3anemarcei , prin e)! mo tenitoare e @anovra 8& 19$$;
1874: Mi+uel e Jnamuno, *ilo)o*, )criitor )paniol 8& 19$7;
1901: ?nrico 6ermi, *i4ician italian, laureat al 0remiului No-el 8&19>4;
1901: 1an4a el <a)to, *ilo)o*, poet, activi)t italian 8& 1981;
1901: 1ev <a)ilievici u-niIov , *i4ician ru) 8& 19$B;
@oratio Nel)on, amiral -ritanic

Mi+uel e Jnamuno, *ilo)o*, )criitor )paniol

1ec2 Ka`b)a, al 2-lea pre einte al 0oloniei, laureat No-el

1910: 5r)enie Boca ieromona2, teolo+ i arti)t rom(n 8& 1989;
1912: Mic2elan+elo 5ntonioni, re+i4or italian 8& 200B;
19$1: Aame) Kat)on Cronin, *i4ician american
19$7: Silvio Berlu)coni, politician italian, al >0-lea primi-mini)tru al .taliei
194$: 1ec2 Ka`b)a, al 2-lea pre einte al 0oloniei, laureat al 0remiului No-el
1948: T2eo AZr+en)mann, clarineti)t +erman
1978: Traian Con)tantin .+a, politician rom(n
1949: =2eor+2e 6unar, politician rom(n
19B7: 5nriG S2evc2enIo, *ot-ali)t ucrainean
DeceseImodificare J modificare sursK
8>>: 1ot2ar ., "mp!rat romano-+erman
1288: Matila e 5rtoi), )o ia contelui ,o-ert . e 5rtoi) 8n& 1224;
1$70: .oana ., Conte)! e 5uver+ne 8n& 1$27;
1>70: =u)tav ., re+e al Sueiei 8n& 1497;
18$$: 6erinan al <..-lea, re+e al Spaniei 8n& 1B84;
18$4: 6reeric, 3uce e SaDa-5lten-ur+ 8n& 1B7$;
1882: Maria 0ia e Bour-on-3ou! Sicilii 8n& 1849;
.ulia @a)eu, )criitoare rom(n!

cmile Lola, )criitor *rance4

=eor+e) C2arpaI, *i4ician *rance4 e ori+ine polone4!, laureat No-el

1888: .ulia @a)eu, )criitoare rom(n! 8n& 1879;
1898: 1oui)e e @e))e-Fa))el, )o ia re+elui C2ri)tian al .H-lea al 3anemarcei 8n& 181B;
1902: cmile Lola, )criitor *rance4 8n&1840;
191$: ,uol* 3ie)el, in+iner +erman, a inventat motorul 3ie)el 8n& 18>8;
192>: 1Yon Bour+eoi), politician *rance4, al 74-lea prim-mini)tru al 6ran ei, laureat No-el 8n& 18>1;
192B: Killem ?int2oven, meic i *i4iolo+ olane4, laureat No-el 8n& 1870;
19$0: .lia ,epin, pictor ru) 8n& 1844;
19$7: 5l*on)o Carlo), 3uce e San Aaime 8n& 1849;
19$B: @an) 1eic2t, #uri)t i om politic in Tran)ilvania 8n& 1887;
199B: ,oG 6oD 1ic2ten)tein, pictor american 8n& 192$;
2001: =ellu Naum, )criitor rom(n 8n& 191>;
2010: TonG Curti), actor american 8n& 192>;
2010: =eor+e) C2arpaI, *i4ician *rance4 e ori+ine polone4!, laureat No-el 8n& 1924;
SrbtoriImodificare J modificare sursK
KiIimeia Common) con ine materiale multimeia le+ate e 67 septem,rie
Liua .nterna ional! a Ca*elei 8ve4i en: .nternational Co**ee 3aG ;
Liua Monial! a .nimii - in 2011 8ve4i en: Korl @eart 3aG ;
"n calenarul ortooD: C2iriar2 Si2a)trul, c!lu+!r in 0ale)tina 8d >>7;
Ga,ricile cu cea mai &ndelungat+
tradi(ie. Cum au re)istatN
0oana 1ihai$ostat la 28 septem2rie 2013

Tweet
6a-rica e -ere Timioreana are o i)torie e aproape $00 e ani, iar pove)tea ciocolatei Fania
"ncepe "n urm! cu 120 e ani& 6armec a ieit "n lume cu pe)te B0 e ani "n urm!&
(abricile cu cea mai 8n&elungat tra&i-ie2 !um au reistat\

0rimele c!r!mi4i *!cute "n *a-rica e la Lal!u, acum "n proprietatea Cemacon, au ieit pe poart! "n
urm! cu 4> e ani& 100 e ani au trecut e c(n )e prouce ciment la 6ieni, *a-rica *iin acum "n
porto*oliul @eiel-er+Cement ,om(nia& Sunt oar c(teva eDemple&
96a-ricile vec2i care au re4i)tat p(n! acum pre4int! avanta#ul e a avea un -ran i eDi)t!
)peran%! e revi+orare, av(n "n mo trai%ional un )e+ment e pia%! *ieli4at, c2iar ac! nu e)te
neap!rat un )e+ment e pia%! repre4entativ:, a*irm! anali)tul Mircea Coea& 'n plu), ace)te unit!%i
e prouc%ie au o )erie e avanta#e, "ntre care )e num!r! aportul *acil e *or%! e munc! cali*icat!,
o notorietate cre)cut! a m!rcii, co)turile reu)e cu *or%a e munc!, ampla)area )trate+ic! la nivel
na%ional i "n re+iune& 93e pil! marca 3acia )-a p!)trat i #oac! un rol important ca -ran:, )pune
Mircea Coea& ,om(nia ca e)tina%ie e inve)ti%ie ] pentru antreprenori, multina%ionale )au
inve)titori )trate+ici ] nu e)te important! at(t prin pri)ma pie%ei interne, cu 20 e milioane e
con)umatori, c(t mai ale) la nivel e re+iune, ce reunete >00 e milioane e oameni&
Marele avanta# al unei *a-rici vec2i e)te un -ran con)oliat, )pune 5rian Crivii, preeinte al
companiei e evaluare 3arian& Tot el )pune c! e)te *oarte important ca *a-rica )! ai-! un -ran
*oarte cuno)cut, eDperien%! i trai%ie, ar i *or%! e munc! cali*icat!& Jn e4avanta# poate *i
ampla)amentul, ar i activele epreciate i "n neconcoran%! cu te2nolo+iile actuale& Sin+urul
mare avanta# univer)al al -ranurilor 9cu trai%ie:, )pune Mte*an 1iu%e, )trate+G irector "n carul
Storience, e)te notorietatea lor riicat!& 93incolo e a)ta, calitatea prou)elor i a promov!rii lor nu
%ine eloc e trai%ie, ci e per*orman%a recent! i pre4ent! a ec2ipelor care le +e)tionea4!:,
eclar! 1iu%e& Jnele -ranuri trai%ionale, completea4! repre4entantul Storience, au i o reputa%ie
po4itiv!, care "n com-ina%ie cu notorietatea "n)eamn! per*orman%e e v(n4!ri mai -une& 3ar ace)t
lucru nu e)te neap!rat un at ] eDi)t! i e)tule -ranuri 9vec2i: care au avut )au au un nume
)la-, pe -un! reptate& 9Nu e )u*icient )! *ii un prouc!tor cu trai%ie, tre-uie )! tii continuu )!
aapte4i trai%ia i te2nolo+ia la noile realit!%i ale pie%ei, la noile nevoi ale con)umatorilor:, a*irm!
1iviu Stoleru, irector +eneral i preeinte al con)iliului e amini)tra%ie la Cemacon& Jn
e4avanta#, aten%ionea4! el, 9c(n eti e mult timp pe pia%! e)te *aptul c!, la un moment at, "%i
po%i piere )uple%ea, ne-unia i cura#ul e a inova& ? momentul "n care riti )! evii "nvec2it& 3ac!
nu reueti )! +!)eti )olu%iile )alvatoare, "ncepe eclinul:&
<ec2imea "n pia%! )au "n via%a con)umatorilor nu e)te o valoare "n )ine, "n)! poate crea premi)e
*oarte *avora-ile pentru con)truc%ia unor valori ce ecur+ e aici, )pune 5nreea 6lorea, mana+in+
partner la Brantailor)& 6aptul c!, eDempli*ic! ea, un prouc!tor *ace telemea e 100 e ani nu e o
+aran%ie c! prou)ul lui e)te mai -un ec(t al altuia care are o eDperien%! e numai oi ani&
Cele-ra men%iune 9)ince&&&: *!cut! "n e)i+nul multor prou)e e)te pur i )implu o a*irma%ie +oal!
e con%inut at(t timp c(t r!m(ne la ace)t nivel eclarativ i )uper*icial, a*irm! repre4entanta
Brantailor)&
CJM 5J ,?JM.TT 0ia%a rom(nea)c! e)te un eDemplu e )ucce) aproape *!r! eDcep%ie c(n vine
vor-a e)pre preluarea -ranurilor vec2i e c!tre multina%ionale )au e reactivarea lor e c!tre
antreprenori rom(ni, )pune 5nreea 6lorea& 9Cu tot *armecul lor intrin)ec i a*ectivitatea
remini)cent! e care )e -ucur!, -ranurile rom(neti e trai%ie aveau nevoie e o in*u4ie e
Inow-2ow i pro*e)ionali)m pe toate palierele, pornin e la )trate+ia e prou) i p(n! la
promovare&: ?*ectul i in*luen%a -ran mana+ementului a)upra unor m!rci precum 3acia, 3ero )au
,om )unt a-)olut amira-ile, a*irm! 5nreea 6lorea& 0ovetile e tip 9noi nu ne vinem %ara: nu-i
au locul "n -ranin+, eDplic! repre4entanta Brantailor)& 0entru multe intre m!rcile rom(neti e
trai%ie, preluarea e c!tre companii eDperimentate "n pie%e compleDe a "n)emnat, incolo e
)alvarea e la eDtinc%ie, revirimentul, eDten)ia "n alte cate+orii relevante, o*erte per*ormante pentru
con)umator i c2iar lan)area cu )ucce) pe plan interna%ional&
0ttp:22333.bu#ine##magazin.ro2cover6#tor72fabricile6cu6cea6mai6indelungata6traditie6cum6au6
rezi#tat6'889'+:;<utm5#ource=ne3#letter>utm5medium=email51USIN,SS
?(;/agazin>utm5term=articol>utm5campaign=u@intrebat6
o@la@interviul@de@angaAare@ce@#alariu@a@avut@la@Aobul@anterior.@I6
a@uluit@cu@ra#pun#ul@ei>utm5term=
Scandalul licen elor Microsoft 3ine cu
informa ii care nu se leag+
SHARE 2
LINKEDIN 0
TWITTER 0
GOOGLE+ 0
PINTEREST 0
EMAIL
PRINT
28 )eptem-rie 2014 e 1>:2$ pm e 5urel 3r!+an 0 Comentarii
n
urma scandalurilor legate de sectorul de IT i contractele cu statul romn
putem spune c s!a spart buba". #u cred c e$ist oameni care s
lucre%e &n domeniu sau &n sectoare apropiate care s nu 'i au%it contracte
cu dedica ie( de licita ii trucate i alte asemenea. #umai c( a a cum nu tot
ce %boar se mnnc( nici &n aceste scandaluri nu se leag toate
in'orma iile pre%entate public.
M! re*er la )canalul licen ierii )o*turilor e inute e Micro)o*t, nu la Siveco& 'n
ca4ul companiei e inute i conu)e e .rina Socol, nu )unt prea multe e
comentat& Cel mai pro-a-il )cenariu pentru Siveco "n pro-lema utili4!rii *irmelor
p)euo-*antom! pentru )p!larea unor )ume e -ani e)te acela c! )ocietatea )au
cele c(teva per)oane in conucerea ei aveau nevoie e o moalitate e a )coate
)ume in conta-ilitate, )ume care tre-uiau )! a#un+! la per)oanele care au "nle)nit
contractele&
Cum Siveco )e pare c! avea le+!turi cu S,., nu avea motive )! )e team! e
controale ale 5N56, motiv pentru care au *o)t *olo)ite metoele acelea eDtrem e
ruimentare e eva4iune 8.rina Socol nu avea nevoie e -anii aceia pentru propria
per)oan!, c( ti+a mai mult ec(t )u*icien i -ani;& .ar "n momentul "n care procurorii
au primit 9oI-ulV e pe la americani 8)au o-li+ativitateaU; )! mear+! "nainte cu
o)arele 8 i peroanele e prin S,. nu mai aveau ce *ace pentru a opri cercet!rile;,
.rina Socol a a#un) "n are)t& ,epet, e)te oar un )cenariu, iar .rina Socol i ceilal i
ar putea *i complet nevinova i&
Cricum, cel mai intere)ant lucru aici e)te epo4i ia .rinei Socol& 3ac! acu4a iile
)unt aev!rate, eDi)t! po)i-ilitatea )! a*l!m i care )unt per)oanele la care au
a#un) p!+ile& .ar aici cre c! ar *i un )canal mult mai mare ec(t cel ini ial& 3ar,
vom tr!i i vom veea&
5#un+em "n)! la )canalul Micro)o*t& Cercetare care vine, e *apt, in SJ5, une
compania e)te acu4at! e implicare "n )canaluri e are e mit! pentru o- inerea
e contracte& Sau ceva e +enul& 5 a )-a a#un) i la ,om(nia, une nou! *o ti
mini tri )unt acum cerceta i "n o)are care implic! luare e mit!& .n*orma iile au
evenit mult mai intere)ante acum, up! implicarea *o tilor mini tri, alt*el cele
patru 3N5 are e acum c(teva luni -une patru o)are privin contractele unor
*irme cu )tatul rom(n, ou! le+ate e Micro)o*t plu) unul e Siveco, la care )e
aau+! cu contractul cu ?53S 8=ermania; pentru )ecuri4area *rontierelor&
<or-im e nume mari& 3e Micro)o*t, e ?53S, e Siveco, e 6u#it)u Siemen), e
Compaf, e .BM& ?)te o )urpri4! c! *irme mari i *oarte mari )unt acu4ate e are
e mit!T Nu& 'n mai toate corpora iile eDi)t! -u+ete )peciale pentru mit! i nu oar
pentru )tatele pro*un corupte 8a a cum e)te i ,om(nia;, ci i pentru !ri
e4voltate&
i, totu i& Nu cuno)c mecani)mele prin care )e au i )e iau a)t*el e p!+i, ar
"mi "nc2ipui c! tre-uie )! eDi)te un anumit tip e per)oane i)pu)e )! vor-ea)c! i
)! ne+ocie4e pentru a a ceva& Silviu @ot!ran, )pre eDemplu, cel care a au)
Micro)o*t "n ,om(nia "n 1997 i care a conu) compania p(n! "n 2008, nu mi )e
pare a *i o per)oan! capa-il! )! ne+ocie4e p!+i cu repre4entan i ai )tatului
rom(n& 1-am cuno)cut i "l cuno)c per)onal i nu pot )! am ec(t re)pect pentru
moul "n care a conu) compania "n ,om(nia 8ulterior, "n perioaa 2004 ] 200B a
*o)t irector +eneral al Micro)o*t pentru toat! re+iunea in Su-?)tul ?uropei;, mai
ale) c! cea mai mare parte a numelui -un e care )e -ucur! Micro)o*t "n ,om(nia
i )e atorea4!& 3e)i+ur, m-a putea "n ela&
0e e alt! parte, compania american! nu vinea irect licen e, ci prin intermeiari&
0oate c! acolo )e i)cutau comi)ioanele i alte minun! ii 8ac! au eDi)tat, acum
)unt oar )u)piciuni i acu4a ii;& 'n)! o pa+! e 20 e milioane e olari "nca)at!
pentru un )in+ur contract mi )e pare prea mult& i am )en4a ia c! nu )e lea+!
eloc cu nivelul mitei care a reie it in ma#oritatea o)arelor "nc2eiate p(n! acum&
3a, )e vor-e te e 10Q )au 1>Q, ar nu c(n vor-im e pe)te o )ut! e milioane
e olari )au euro pentru un contract& 3ar, tre-uie )! repet, m! pot "n ela, e)te
oar o p!rere&
i mai e)te ceva ce nu )e lea+!: "n o)arele 3N5 au *o)t c2ema i oar cei care au
luat mit!& 3ar cei care au at mit! une )untT Nu va *i )t(rpit nicioat! *enomenul
corup iei ac! cei care au nu p! e)c nimic i )unt conamna i oar cei care iau&
Cercet!rile 3N5 nu inclu i nume in *irme privateT 5 *o)t are)tat! .rina Socol 8"n
cu totul alt o)ar; i +ataT Sau )unt acu4a i oar emnitari a)t*el "nc(t o)arele )!
)e "nc2eie cu NJ0 )au cu nevinov! ie i nici )! nu )e mai pun! pro-lema celor
care au at mitaT
Mai mult, )unt ame)teca i mini tri care au luat -ani i mini tri care nu au luat& i e
ce )unt oar mini triT C! oar -anii nu au a#un) oar la capii mini)terelor,
nicioat! nu a#un+ oar acolo, impotriv!& Cineva "nca)ea4! )umele ate, iar -anii
)e "mpart "n mai multe locuri&
Sunt "ntre-!ri la care )per )! primim r!)pun) "n perioaa urm!toare& 3e
a)emenea, )per c! o)arele nu )unt prile#uite e perioaa electoral! i lupta intre
*ac iunile politice& Sincer, c2iar )per c! americanii au venit i au )pu) tuturor
politicienilor a*la i la putere c! tre-uie neap!rat )topat! corup ia, ar "n)eamna c!
procurorii i #uec!torii )unt la a!po)t e interven iile politice i nu )e vor opri
up! perioaa electoral!&
0&S& 'n ele+ c! Monica Macovei e)te "n campanie electoral!, ar )! "i con)ieri
e#a vinova i pe cei a*la i "ntr-un o)ar e urm!rire penal! 8con)iera i nevinova i
p(n! la pronun area unei )entin e; e)te cam aiurea pentru un *o)t ma+i)trat& 3a,
toat! lumea tie c! corup ia e)te tran)partinic!, ar nu po i vor-i e)pre cercetarea
"n o)arul licen ierii ca i cum )entin ele au *o)t e#a ate&
0ttp:22333.bu#ine##cover.ro2#candalul6licentelor6micro#oft6vine6cu6informatii6care6nu6#e6leaga2<
utm5#ource=Ne3#letter@1u#ine##@Cover@Publi#0ing>utm5campaign=ad:ba((::;6
"SS5,/IB5C/PICN>utm5medium=email>utm5term=;5:ed+adf8D'6ad:ba((::;6
8++(;'(D'
)u*ernul a anun at a doua recti'icare bugetar a anului( care( cel pu in la prima
*edere( pare o direc ionare a banilor ctre campania electoral a'lat la
cte*a %ile distan .
5)t*el, la recti*icare, )e taie aproape un miliar e euro e la co*inan area
proiectelor care -ene*icia4! e *onuri eDterne neram-ur)a-ile, )e reuce cu 1>,B
milioane e lei -u+etul pentru ?uca ie i Cultur!, ar prime)c -ani )erviciile
)ecrete i comunit! ile locale, -ulver)ate e recenta oronan ! care permite
tra)ei)mul politic i a mutat )ute e primari i con)ilieri locali "n r(nurile alian ei
a*late la putere&
Mai a*em( cred( cinci primari &n +ude . ,ine c e -uicu la pu crie( c alt'el se des'iin a
partidul &n Mehedin i( &mi spunea smbt un penelist pe care l!am &ntlnit &n timp ce cscam
gura la lansarea candidaturii lui .laus /ohannis.
5 a c!, primarii au parte e 1,7 miliare e lei "n plu), la care )e aau+! un alt
miliar e lei venit prin 0ro+ramul Na ional e 3e4voltare 1ocal!& 0ro-a-il ca
premiu pentru a-anonarea partielor ai c!ror mem-ri erau c(n au *o)t ale i )i
pentru )u) inerea "n campanie a caniatului 0S3, <ictor 0onta, actualul premier&
Suplimentarea *onurilor primariilor e eDplicat! prin a)i+urarea *onurilor nece)are
e)*! ur!rii normale a activit! ii unit! ilor amini)trativ-teritoriale p(n! la )*(r itul
anului
i -u+etul Mini)terului 3e4volt!rii, conu) e 1iviu 3ra+nea, cre te cu >B>
milioane e lei pe )ol, ar c2eltuielile irecte ale M3,50 cre)c cu mai mult e 1,>
miliare lei, la care )e aau+! i *onurile e 1,17 miliare lei irec ionate c!tre
autorit! ile locale&
0ractic cele mai importante )ume cuprin)e "n recti*icarea -u+etar! e repre4entat!
e tran)*erurile e -ani "ntre iver)ele amini)tra ii pu-lice locale )au na ionale,
care )e ma#orea4! cu 2,4 miliare lei, "n vreme ce co*inan area proiectelor cu
*onuri europene e reu)! cu $,9 miliare lei, )um! in care un )*ert e
repre4entat! e -ani care, "n mo normal, ar *i *o)t aloca i con)truc iei e
auto)tr!4i, *iin t!iat! e la Secretariatul =eneral al =uvernului, care are "n
)u-orine 3epartamentul pentru 0roiecte e .n*ra)tructur! i .nve)ti ii Str!ine&
i ac! e u or e -!nuit e ce )-a t!iat in +reu la co*inan area *onurilor
europene ] nu )untem nici capa-ili, ar nici ornici, la nivel amini)trativ, )! le
*olo)im, )unt relativ +reu e eturnat, poate eDplic! +uvernul m!car e ce )-au
t!iat -ani e la ?uca ie i Cultur!& C2iar )untem "n po4i ia e a nu avea nevoie e
-ani "n ace)te omeniiT
0ttp:22333.bu#ine##cover.ro2rectificare6bugetara6#au6finantarea6campaniei6electorale6cu6bani6
publici2<utm5#ource=Ne3#letter@1u#ine##@Cover@Publi#0ing>utm5campaign=ad:ba((::;6
"SS5,/IB5C/PICN>utm5medium=email>utm5term=;5:ed+adf8D'6ad:ba((::;6
8++(;'(D'
Printele %R45605 B7C% a
pre8is 17%R95%
C5%:;5;90<7R= 0%9> C%R5
%: ?749 C:)0695<5 <:0
;K
6ace-ooITwitter=oo+leN
P749%9@ 28 Septem-rie 2014, Cra 18:29
Psihologul Zoe Dian, nepoata printelui Arsenie
Boca, a vorbit despre cel considerat cel mai mare
duhovnic romn i a povestit ce s-a ntmplat n
anii '!, atunci cnd acesta a prevestit moartea
so"ilor #eauescu$
0JB1.C.T5T?
Jnul intr epi)oaele importante e care amintete Loe 3!ian e)te cel "n care p!rintele 5r)enie
Boca a *o)t c2ema e Nicolae Ceaue)cu, cel care i-a cerut "i pre4ic! )oarta&
APrin anii B80( Printele %rsenie a Cost dus Di la CeauDesu( are l&a Entre2at@
FGai( popo( am au8it tu pre8ii soarta unui om. ,e mine e DtiiHI. Ji
%rsenie i&a spus@ FKntr&o 8i de mare sr2toare 'eLi f omorLi amndoiI.
CeauDeDtii nu au re8ut Di i&a spus maiorului s&l ia Di s nu&l mai 'adA, a
pove)tit Loe 3!ian, potrivit 5+erpre)&
5r)enie Boca e)te con)ierat ca cel mai mare u2ovnic rom(n al )ecolului HH& 5 trecut la cele
ve nice pe 28 noiem-rie 1989 la Sinaia& 1a morm(ntul )!u e la M!n!)tirea 0ri)lop )e perin!
4ilnic )ute e pelerini& 5nual, pe 28 noiem-rie, mii e oameni )unt pre4en i la )lu#-a e pomenire
a celui care, c2iar *!r! a-l *i cuno)cut irect, le-a )c2im-at via a, cel mai mare num!r
"nre+i)tr(nu-)e "n 2010, $0&000 e creincio i&
0!rintele 5r)enie Boca, la care mul%i intre rom(ni au mer) "n pelerina#, a *!cut o )erie e
preic%ii, cu mul%i ani "nainte e moartea )a, le+ate e cri4a in ,om(nia, ar i e *aptul c!
Bucuretiul ar putea *i a*ectat e o calamitate&
0ttp:22333.libertatea.ro2detalii2articol2parintele6ar#enie6boca6a6prezi#6moartea6ceau#e#tilor6
care6au6fo#t6cuvintele6lui69;DE((.0tml
(osarul 8A;SI8ICC,II de bani# Cele trei persoane
re6inute au fost arestate
5veniment
>=eet
?ersiunea pentru tiparire
>rimite prin e-mail
;arimea te<tului,
Cele trei persoane - doi ceteni italieni i o &emeie din Bucureti - reinute "n dosarul "n care
procurorii *''C(> au descoperit1 la (radea1 1A milioane de euro &ali care urmau s a6un! "n
'talia au &ost arestate pre#enti#1 sm)t- ;sura de emitere a mandatelor de arestare pre#enti#
pentru 2. de 5ile a &ost dispus de >ri)unalul Bi+or1 la solicitarea procurorilor *''C(>1 care "i
cercetea5 pe cei trei pentru aderare i spri6inire a unui !rup in&racional or!ani5at1 &alsi&icare de
moned i deinere de instrumente "n #ederea &alsi&icrii- *eci5ia nu este de&initi#1 &iind
contestat de ctre aprtorii celor trei persoane- 7Dn opinia mea1 soluia este netemeinic71 a
declarat R5#an *oseanu1 a#ocatul &emeii arestate- 9otri#it acestuia1 &emeia nu "i cunotea pe
mem)rii !ruprii1 sin!ura le!tur cu acetia &iind &aptul c sora acesteia este concu)ina unui
cetean italian1 considerat liderul reelei i arestat i el "n pre5ent de ctre autoritile 6udiciare
din 'talia- 7Clienta mea nu-l cunoate pe niciunul dintre mem)rii !ruprii1 doar pe ?ittorio
Romano1 "n calitate de cumnat- Att- Ea a #enit din Bucureti "n data de 2/ septem)rie1 deci
dup &alsi&icarea )ancnotelor1 i nu are nicio le!tur cu tipo!ra&ia "n care s-ar &i &alsi&icat )ani71 a
mai spus *oseanu- El a susinut c sin!ura in&raciune care "i poate &i imputat clientei sale este
cea de &a#ori5are a in&ractorului1 dup ce aceasta ar &i ars1 "mpreun cu &iul unuia dintre italieni1 o
parte dintre )ancnotele &alsi&icate1 c+iar la sediul tipo!ra&iei1 cu puin timp "nainte de descinderea
procurorilor- Gnul dintre italienii arestai deine o &a)ric de "ncalminte la (radea1 iar celallt
este proprietarul tipo!ra&iei la care erau &alsi&icai )anii-
9otri#it procurorilor *''C(> care instrumentea5 dosarul1 )anii &alsi&icai la (radea erau
depo5itai la sediile unor &irme din 6udeul Bi+or1 de unde erau distri)ui "n ri din GE de ctre o
societate care aparine unui italian1 un transport de aproape 1. milioane de euro &alsi&icai1 "n
)ancnote de /0 de euro1 &iind depistat "n 'talia- *irecia de 'n#esti!are a 'n&raciunilor de
Criminalitate (r!ani5at i >erorism 2*''C(>3 a artat1 "ntr-un comunicat de pres transmis
#ineri a!eniei ;edia&a<1 c !rupul in&racional or!ani5at suspectat c a &alsi&icat i a pus "n
circulaie )ancnote euro era &ormat din mem)ri ai ma&iei italiene i ceteni romni- Dn acest ca51
patru ceteni italieni i un romn sunt urmrii penal pentru constituire de !rup in&racional
or!ani5at1 &alsi&icare de monede1 &alsi&icare de #alori strine i deinerea de instrumente "n
#ederea &alsi&icrii de #alori- Cei patru italieni sunt suspectai c1 "mpreun cu mai multe
persoane1 printre care i romni1 "n perioada octom)rie 201A - septem)rie 20141 au contra&cut
)ancnote de 201 /0 i 100 de euro1 prin intermediul unei &irme aparinnd unui italian1 &olosind
ca te+nic de tiprire i contra&acere Smetoda o&&setS- S%u) coordonarea suspectului R?1 mem)rii
!rupului procurau +rtia i #opselurile1 precum i celelalte materiale necesare asi!urrii
elementelor de si!uran a &alsului i tipreau )ancnote contra&cute la o locaie din 6udeul
Bi+orS1 susin procurorii *''C(>-
Banii &alsi&icai "n cantiti mari erau depo5itai la sediile unor societi comerciale1 apoi erau
transportai i distri)uii "n rile Gniunii Europene- 9rocurorii *''C(> - %tructura Central s-au
sesi5at din o&iciu "n 2/ octom)rie 201A cu pri#ire la e<istena acestui !rup in&racional or!ani5at i
l-au monitori5at timp de 11 luni- Dn 22 septem)rie1 "n cadrul cooperrii cu autoritile 6udiciare
italiene1 a &ost interceptat "n 'talia un transport de euro &alsi&icai din cupiura de /0 euro1 &iind
con&iscat suma de 18-
Stiri similare#
Q 8abric) de bani fal i, la 'radea# $este 1D milioane de euro, confisca i
Q IE$,# 1F= de persoane suspectate de infrac6iuni economice, depistate n ultima s)pt)mn)
Q Arme, muni6ie, ma0ini furate 0i 6ig)ri de contraband), g)site la controale n >ude6ele de grani6)
.00-000 de euro- Banii contra&cui &useser e<pediai de o &irm din Romnia ce aparine
italianului R-?-1 acesta &iind arestat "n apropiere de ;ilano-
Dn 2/ septem)rie1 procurorii *''C(> au &cut 1/ perc+e5iii la sediile sociale ale &irmelor
implicate i la locuinele suspecilor- Anc+etatorii au descoperit i au ridicat apro<imati# 1A
milioane de euro &alsi&icai1 matrie1 +olo!rame i alte materiale &olosite la contra&acerea de
moned1 a preci5at *''C(>- *e asemenea1 la !roapa de !unoi din (radea1 la )anda de sortare a
deeurilor au &ost descoperite apro<imati# //-000 de )ancnote contra&cute din cupiura de /0
euro1 Sdespre care e<ist suspiciunea re5ona)il c pro#in din acti#itatea de contra&acere de
)ancnote strine des&urat de !rupul de criminalitate or!ani5at condus de suspectul R?S1 iar
"ntr-un alt loc au &ost !site )ancnote &alse rupte sau arse1 au mai artat procurorii- Anc+etatorii
au audiat peste 20 de persoane1 suspeci i martori "n acest ca5- 9oliia Romn a preci5at c
tipo!ra&ia clandestin a &ost identi&icat la sediul unei societai comerciale1 unde se &alsi&icau
)ancnote din cupiura de /0 de euro1 cu serii di&erite- S>otodat1 a &ost !sit suma total de
14-0.0-/00 euro1 din cupiura de /0 euro1 dintre care "n tipo!ra&ie 11-:F4-000 euro1 precum i
suma de 2-A40-000 euro pe care persoanele )nuite au "ncercat s o distru! prin ardere1 iar
restul )anilor "n alte locuri din municipiul (radea1 inclusi# la !roapa de !unoiS1 a artat 9oliia
Romn- %ursa citat a menionat c )ancnotele &alsi&icate nu erau destinate a &i puse "n circulaie
pe teritoriul Romniei- 4ruparea a &ost ani+ilat de procurorii *''C(> i poliitii de la *irecia
de Com)atere a Criminalitii (r!ani5ate - %er#iciul de Com)atere a @inanrii >erorismului i
%plarea Banilor din 9oliia Romn1 "n cola)orare cu autoriti 6udiciare din 'talia i cu spri6inul
%er#iciului Romn de 'n&ormaii i al *ireciei 4enerale Anti&raud @iscal-
0ttp:22333.curierulnational.ro2,veniment2(;':6;+6(E2Fo#arul@-BSI-IC"II@de@bani:
@Cele@trei@per#oane@retinute@au@fo#t@are#tate
omenirea mortilor si ignoranta #iilor
>areste imaginea2
#ubiti .rati crestini
:9ntii $arinti ne spun ca este lucru intelept a cugeta tot timpul la moarte2 Ast.el, putem sa ne pregatim
mereu pentru a trece aceasta in.ricosatoare poarta, iar pregatirea pe care ne"o .acem, micsoreaa .rica
noastra in .ata mortii2 (aptele bune pe care le .acem merg inaintea noastra si ele ne 3or rascumpara &in
mana &emonilor, care la iesirea &in trup 3or 3eni sa ne ceara su6etul2 :igur, &espartirea &e cine3a &rag ne
intristeaa c%iar si pentru o perioa&a mai scurta, insa aceste &ureri ne pot apropia mai mult &e /umneeu2
;ste &estul &e greu sa nu ne intristam 4&upa cum ne in&eamna :.antul Apostol $a3el5, atunci can& cine3a
apropiat trece in lumea cealalta, insa sunt incercari prin care trebuie sa trecem2 $ana sa a=ungem la 3arsta
&eplinei maturitati &u%o3nicesti, a3em ne3oie sa trecem prin aceste &ureri2 /e .apt, moartea cea a&e3arata
nu este trecerea &in lumea aceasta in lumea cealalta, care poate 9 trecerea &e la 3iata la 3iata pentru cel
care a trait in &reapta cre&inta, ci a&e3arata moarte este pacatul pe care il sa3arsim2 $acatul este o
pregustare a ia&ului, si are cu el toata partea cea urata a man&riei, a rautatii, a &es.ranarii, a lenei, a
man&riei, a a3istiei si a lacomiei2 @nii spunB !e mai inseamna si aceasta\ Tot timpul sa te gan&esti la
moarte2 /e ce sa nu te gan&esti laaltce3a\ :igur, gan&ul omului este in&reptat mai mult la 3alorile
pamantesti &ecat la 3alorile spirituale, insa, &upa cum spune tot $roorocul /a3i&BC$acatul meu inaintea mea
este purureaD 4$salmul E0; 45, moartea ne urmareste la tot pasul, iar aceasta are putere prin pacatele pe
care le sa3arsim2 !el mai bine pentru 9ecare crestin este ca inainte &e a muri sa .aca milostenie si pocainta2
:u6etul celui a&ormit are ne3oie &e milostenie si &e rugaciune, iar can& 3orbim &e rugaciune, nu putem
ignora ran&uiala bisericii2 ;ste bine ca atata timp cat suntem in 3iata, sa &am milostenie pentru su6etul
nostru, si sa nu tot cautam moti3e pentru a strange bani2 Lasam ce3a si pentru copii, ca sa nu carteasca ca
ne"au inmormantat pe banii lor, &ar sa a=utam si pe cei &in =urul nostru, caci numai asa 3om sc%imba
tristetea in bucurie, atat in 3iata lor, cat si in 3iata noastra2 !ei ce s"au &epartat &e biserica, 3in cu .el &e .el
&e intrebari, sau nici macar nu intreaba, ci 3or sa ne con3inga ca gresim in ceea ce .acem2 @na &intre
problemele &isputate ar 9 si pomenirea mortilor, &e aceea, in cele ce urmeaa 3om incerca, pe cat ne este cu
putinta sa tratam acest subiect2
/rept maritori crestini,
#ata cum s"a nascut istoria si tra&itia coli3elor in +isericaB acum 1<00 &e ani, can& era imparat la
!onstantinopol #ulian $aganul, se mai c%eama in greceste $ara3atul ]Apostatul^ sau Lepa&atul &e Mristos2 ;l
intai a .ost crestin, a in3atat carte multa, &ar a3ea multa man&rie si can& a a=uns imparat a &at porunca ca
toata lumea sa se inc%ine la i&oli, la statui, cum ati mai auit2 :i iata ca a pus peste tot aceasta porunca2 :i a
3enit o &ata inceputul $ostului >are2 !e s"a gan&it imparatul pagan\ _ l"a in&emnat satana2 :i a trimis pe toti
&regatorii &in orase sa stropeasca cu sange &e la macelarii, &e la carnurile acelea inc%inate la i&oli, la &ia3oli,
sa stropeasca toate alimentele &in piata, cu sange, asa cum ai stropi cu ag%iasma la noi, ca sa necinsteasca
%rana poporului si sa spurce pe crestini2 ;i bine, /umneeu nu :i"a lasat poporul si intr"o noapte :.antul
Teo&or Tiron, marele mucenic, purtator &e biruinta, care a patimit in secolul 3 pentru Mristos, s"a aratat unui
s.ant mitropolit, #oan al ;.aitelor, si i"a spusB C/u"te in cetate si anunta poporul lui /umneeu care cre&e in
Mristos sa nu cumpere nimic &in piata, &in targuri, pentru ca sunt stropite si =ert9te i&olilor2 >ancarurile sunt
necurate2W
:i atunci a isB C/ar ce sa manance poporul\W ;rau sute &e mii` )rasul !onstantinopol a .ost &intru inceput
un oras .oarte mare, capitala #mperiului2 :i atunci i"a spusB C:a manance coli3a`W C!e"i aceea coli3a\W C;ste
grau 9ert2 :a 9arba grau, sa manance toata saptamana care cum poate, ca alt.el se intineaa &e cele =ert9te
i&olilor2W :i a .acut asa, a anunta :.antul #oan poporul, preotii, paro%iile, bisericile, manastirile, si care cum
puteau se .ereau sa cumpere ce3a2 :i asa /umneeu, prin :.antul Teo&or Tiron, care ne"a &at aceasta tra&itie
a coli3ei in +iserica, sau graului 9ert, i"a scapat &e intinaciunea i&oleasca2 !oli3a simbolieaa unitatea _ ca
sunt mai multe boabe la un loc _ unitatea cre&inciosilor, care .ormeaa biserica, toti crestinii &e peste tot
sunt una in cre&inta, in cre, in gan&ire, in traire, in .apte bune, in smerenie si, mai ales, in iubire2 !oli3a
simbolieaa actul &e comunine scleiala, omul ce traieste in comuniune cu /umneeu _ !reatorul tuturor
celor 3aute si ne3aute, &ar si comuniunea omului cu semenii sai2 /eci simbolic, coli3a inc%ipuieste toata
lumea crestin"orto&o*a, care cre&e in Acelasi /umneeu, marturisesc acelasi cre, poarta aceeasi :.anta
!ruce si se impartasesc &in acelasi :.ant $otir2 Mristos este coli3a noastra &u%o3niceasca, Trupul lui Mristos
este %rana noastra cea &u%o3niceasca, cre&inta cea curata orto&o*a este painea si na&e=&ea mantuirii
noastre2
Am 3aut &e ce .acem coli3a , &ar sa 3e&em care este scopul acestor pomeniri ale mortilor2 A3an& in centru
in3atatura &espre in3ierea lui Mristos, +iserica nu 3e&e in moarte s.arsitul e*istentei omului2 /e aceea, cei
care au murit si nu mai sunt printre noi nu sunt uitatiB ei sunt pomeniti la 9ecare :.anta Liturg%ie, iar
sambata, in&eosebi, se sa3arsesc slu=be speciale, prin care /umneeu este rugat sa le &aruiasca .ericirea
cea 3esnica2 $otri3it in3ataturii +isericii, omul nu &ispare o&ata cu momentul mortii, nu trece in ne9inta "
&upa cum se e*prima unii semeni ai nostri2 !%iar &aca trupul ramane neinsu6etit, este ingropat si se
&escompune, su6etul isi continua e*istenta in lumea 3esniciei2 >ai mult, la momentul stabilit &e /umneeu,
trupul 3a in3ia, se 3a uni &in nou cu su6etul, iar omul 3a trai 3esnic, 9e intr"o inaintare continua in relatia cu
/umneeu, 9e intr"o in&epartare tot mai mare &e ;l2 Legatura &intre su6et si trup este .oarte stransa, pentru
ca numai impreuna alcatuiesc natura umana2 :.antul Origorie &e 7Pssa 4a3145 spune ca su6etul, c%iar &upa
&espartirea &e trup, prin moarte, pastreaa imprimate in sine, ca o pecete, insusirile trupului, ast.el incat, la
in3iere isi 3a recunoaste si isi 3a reconstrui trupul sauB C!u toate ca 9rea tine uneori elementele materiale
&espartite &in pricina insusirilor &eosebite ale 9ecaruia, tinan&u"le pe 9ecare in alta parte, totusi su6etul se
a6a in 9ecare, tinan&u"se, prin puterea &e cunoastere, in elementele trupesti care ii sunt proprii, staruin& in
acestea pana can& se 3a .ace &in nou unirea acestor elemente imprastiate, in 3e&erea unei reinnoiri a
trupurilor &escompuse2 :i aceasta este, propriu"is, ceea ce numim noi in3iereD2 !rean& in in3iere si
marturisin& legatura stransa care e*ista intre su6et si trup, :9ntii $arinti au %otarat ca +iserica sa .aca
pomenirea celor plecati &in lumea aceasta, sa se roage pentru ei, mi=locin& pentru o&i%na si pentru iertarea
pacatelor lor2
;ste &o3a&a &ragostei care nu"i uita pe cei care nu mai sunt printre noi si care este mai puternica &ecat
moartea, trecan& &incolo &e pragul mormantului2 La 9ecare :.anta Liturg%ie, la $roscomi&ie, sunt pomeniti
cei a&ormiti si se scot particele 4miri&e5 &in prescura, care sunt aseate pe s.antul &isc, langa :.antul Agnet2
7umai la Liturg%ia /arurilor mai inainte s9ntite nu se .ac pomeniri, &eoarece nu e*ista $roscomi&ie,
!institele /aruri 9in& a&use si s9ntite la Liturg%ia anterioara a :.antului #oan Oura &e Aur sau a :.antului
Hasile cel >are2 :lu=bele &e pomenire a celor a&ormiti poarta numele &e CparastasD, termen pro3enit &in
limba greaca si insemnan& Cin.atisare inaintea cui3aD, Cmi=locireD, &eci mi=locire la /umneeu pentru cei
morti2 :e sa3arseste parastas la anumite inter3ale &upa inmormantare, 9ecare termen &e pomenire a3an& o
=usti9care a saB la trei ile, in amintirea #n3ierii /omnului, incepatura si incre&intarea in3ierii tuturor; la noua
ile, in amintirea !easului al noulea, can& Mristos, inainte &e a muri, a .aga&uit tal%arului raiul, pe care ne
rugam sa"l mosteneasca si cei morti ai nostri; la 40 &e ile, in amintirea #naltarii la cer a /omnului Mristos; la
trei luni, la sase luni, la noua luni, in cinstea si spre sla3a :9ntei Treimi; la un an, &upa e*emplul primilor
crestini care consi&erau iua mortii ca i a nasterii pentru 3iata cea &e 3eci; in 9ne, in 9ecare an pana la
sapte ani, sapte 9in& consi&erat numar s.ant2 Aceste e*plicatii isi a6a intemeierea prin raportarea &irecta la
/umneeu2 ;*ista insa si alte e*plicatii complementare, care se baeaa pe analogia cu .aele prin care trece
&escompunerea trupului omenesc pana la completa lui putreire2 La trei ile &e la moarte, .ata omului incepe
sa se &es9guree; la noua ile, trupul mortului incepe sa se strice, in a.ara &e inima; la 40 &e ile, se
&escompune si inima2 La parastas, se a&uc la bisericaB coli3a, prescuri 4colaci5 si 3in2 Tot atunci se impart
alimente si %aine pentru cei pomeniti2 Ast.el, rugaciunile pentru cei morti sunt insotite si &e .apte ale
milosteniei, care ii unesc pe cei care le sa3arsesc cu cei pentru care se .ace milostenie, &ar si cu cei carora li
se .ace milostenie2 $entru +iserica, sambata este iua &e&icata pomenirii celor plecati &in 3iata aceasta2 /e
ce sambata\
/eoarece este iua can& /umneeu :"a o&i%nit &upa ce a creat intreaga lume si pe om2 ;ste iua in care
Mristos a stat cu trupul in mormant, iar cu su6etul :"a pogorat la ia&, ca sa"i eliberee &in el pe toti &reptii cei
&in 3eac a&ormiti2 >oartea lui Mristos a restaurat cea &e"a saptea i, trans.orman&"o intr"o i a re"crearii, a
biruintei si a &istrugerii celor ce au .acut &in lumea aceasta un trium. al mortii2 $entru aceasta, si :9ntii
$arinti au consi&erat sambata ca potri3ita pentru sa3arsirea pomenirii celor a&ormiti, intrucat premerge
&uminicii, iua #n3ierii " Ccea &intai iD a noii creatii sau Ca opta iD, a 3eacului ce 3a sa 9e2 #n cursul anului,
e*ista &oua sambete in care sunt pomeniti toti cei a&ormiti Cintru na&e=&ea in3ierii si a 3ietii 3esniceD2 #n
aceste &oua sambete se inalta rugaciuni catre /umneeu nu numai pentru cei apropiati &in neamul nostru,
pe care ii stim, ci si pentru cei care, morti in con&itii 3itrege sau nestiuti &e nimeni, n"au a3ut poate parte &e
slu=ba &e inmormantare si &e pomenirile cu3enite2 !ea &intai este sambata &inaintea &uminicii $ogorarii
:.antului /u% sau a 0usaliilor 4Cmosii &e 3araD52 +iserica .ace atunci pomenirea generala a mortilor si se
roaga ca si ei sa se bucure &e &arurile :.antului /u%, a !arui pogorare se pranuieste in iua urmatoare2 !ea
&e"a &oua sambata este cea &e &inaintea lasatului sec &e carne, in perioa&a ce premerge $ostului $astilor
4Cmosii &e iarnaD52 Asa &upa cum ne spune cartea Trio&ului, .acem acum pomenirea mortilor intrucat a &oua
i se pranuieste a &oua 3enire a lui Mristos si in.ricosatoarea ?u&ecataB Cprin aceasta +iserica in&upleca pe
in.ricosatorul si &reptul ?u&ecator sa aiba, .ata &e su6ete, obisnuita :a mila si sa le asee intru &es.atarea
cea .aga&uitaD2
:unt insa si ile in care nu se .ac &eloc parastase pentru cei morti, &eoarece acestea marc%eaa momente
importante &in istoria mantuirii noastre2 (ie ca sunt ile &e bucurie sau &e intristare, cer &in partea noastra o
atentie &eosebita, or, pomenirea celor a&ormiti &in neamul nostru, care este insotita in mo& ine3itabil &e
intristare, poate sa ne &istraga atentia &e la e3enimentul pe care suntem c%emati sa il patrun&em, sa il
intelegem si sa il traim2 Ast.el, ile sau perioa&e &e bucurie can& nu se .ac pomeniri ale mortilor suntB
&uminicile &e peste an, pentru ca &uminica este iua in3ierii /omnului, prin urmare, o i &e bucurie, iar nu &e
intristare; perioa&a &intre 7asterea si +oteul /omnului si intreaga :aptamana Luminata, can& traim cele
&oua mari e3enimente &in 3iata +isericii " nasterea si #n3ierea /omnului2 /e alt.el, in aceste &oua perioa&e,
nu se posteste2 bile &e intristare la care trebuie sa participe intreaga +iserica, &epasin& intristarea
in&i3i&uala, suntB perioa&a &e la lasatul sec &e carne pana in sambata intaia a $ostului >are 4:ambata lui
Teo&or5 si cea &in sambata lui Laar 4:ambata (loriilor5 pana in /uminica #n3ierii, can& atentia crestinului
trebuie sa 9e in&reptata spre e3enimentele &in 3iata >antuitorului petrecute in :aptamana $atimilor2 #n 9ne,
nu se .ac pomeniri ale mortilor in ilele &e ran& ale $ostului >are 4luni, marti, miercuri, =oi si 3ineri5 &eoarece
in aceste ile se sa3arseste numai Liturg%ia /arurilor mai inainte s9ntite care nu are $roscomi&ie2
#ubiti cre&inciosi,
$e langa .aptul ca suntem un popor cre&incios suntem si buni pastratori ai obiceiurilor strabune2 #ata cate3a
obiceiuri in legatura cu pranuirea mosilor &e 3araB #n popor se cre&ea ca su6etele mortilor, &upa ce au
parasit mormintele in ?oia >are si au burat slobo&e timp &e E0 &e ile, se intorc in lumea subterana in
sambata 0usaliilor2 $entru ca aceasta reintoarcere sa se &es.asoare .ara inci&ente, oamenii sa3arseau rituri
&e in&uplecare si &e imbunare a spiritelor mortilorB impo&obeau gospo&ariile si mormintele cu ramuri &e tei
si .aceau pomeni .astuoase2 #n aceasta i se &a&eau &e pomana 3ase &e lut sau &e portelan, cani, strac%ini si
3ase &e lemn, impo&obite cu 6ori si umplute cu lapte, 3in sau apa2 #mpacarea su6etelor mortilor si
intoarcerea lor .ara inci&ente in morminte &epin&e &e bogatia o.ran&elor 4pomenilor5 si &e respectarea
ritualului2 /upa inc%eierea ceremonialului, satenii isi &aruiesc unii altora o.ran&ele s9ntite &e catre preot sau
le impart saracilor2 $arte &intre ramurile &e tei .olosite la 0usalii sunt pastrate peste 3ara pentru a putea 9
.olosite in practicile &e alungare a .urtunilor si a grin&inii2 Alta &ata, preotul si satenii ieseau in camp, in iua
a &oua &e 0usalii, pentru a s9nti apa si a stropi campul, crean&u"se ca, ast.el, nu 3a bate grin&ina2 $urtan&
in su6et &reapta cre&inta si pastran& obiceiul strabun sa"# pomenim pe cei a&ormiti in 3eci 2 Amin2
Preot ,a'id 1arian( parohia 6untasi( Constanta
0ttp:22333.cre#tinortodox.ro2predici2predici6#arbatori2pomenirea6mortilor6ignoranta6viilor6
':98E;.0tml
0apa 6ranci)c: Ma a)tept )a mor in oi-trei ani
=anul - 0uni( 12 Septembrie 1345
.n cur)ul unei con*erinte e pre)a or+ani4ate in avionul care il aucea in Coreea e Su, 0apa in var)ta e BB e ani, care
pare in plina *orma, a *o)t intre-at in le+atura cu popularitatea )a )i )entimentul pe care i-l +enerea4a acea)ta&
EC va ca pe o +enero4itate a poporului lui 3umne4eu& .n interior, incerc )a ma +ane)c la pacatele mele, la +re)elile mele,
pentru a nu eveni manru& 0entru ca, )tiu, ace)t lucru va ura putin& 3oi )au trei ani, upa care ma voi uce in Ca)a
TataluiUE, a eclarat el&
BaracI C-ama a recuno)cut ca SJ5 au )u-e)timat amenintarea repre4entata e +ruparea Stat
.)lamic
=anul - 0uni( 12 Septembrie 1345
.ntr-o interventie pentru CBS New), pre)eintele american a a*irmat ca Siria repre4inta E=roun Lero pentru #i2ai)tii in
intrea+a lumeE&
ESe*ul )erviciilor noa)tre e in*ormatii Aim Clapper a recuno)cut ca ace)tea au )u-e)timat ceea ce )e intampla in SiriaE, a
eclarat el&
!uropa &-i confirm+ eecuti3ul pentru timp de cri)+ 6M septem,rie 6:;<, ;7';; Citesc mai tDr)iu doCnload pdf
print article ArticolComentarii : citeste totul despre' uniunea europeana stare de cri)a audierea comisarilor
europeni comisar european parlamentul european 3ot final : .: 3oturi/ ; s4are #Ceet ; 0i3e A,onea)a*te la
neCsletter A,onare O"or,im despre formularea po)i(iilor de start ale spa(iului euroatlantic pe de o parte,
rusesc pe de alt+ parte, &n ceea ce, fundamental, &nseamn+ trasarea unei noi 4+r(i de putereI Ce oare justific+
etic4etarea acestei noi formule institu(ionale europene drept Oeecuti3 pentru timp de cri)+JN Hntr*ade3+r, de
mDine, &ncepe audierea Comisarilor europeni desemna(i &n comisiile de specialitate ale Parlamentului
!uropean, &n a-teptarea 3otului final ce urmea)+ s+ fie dat &n plen, pe 66 octom,rie. $1, -ti(i astaN Dar de unde
ideea st+rii de cri)+N D! AC!0ASI A2#$% %epo)i(ionarea %omDniei pe grila de for(+ Acea !urop+ &n care nu
cred Ser3iciul de informa(ii european, necesitate imediat+ sau Big Brot4er ... Pentru c+ eist+ deja o cri)+
major+. Fi mai urmea)+ una. Pentru am,ele, grupurile mai pu(in 3+)ute ale anali-tilor care stau &n spatele
deciden(ilor politici preg+tesc deja scenarii multiple de r+spuns, e3aluea)+ puterea de impact a unor
e3enimente -i capacitatea de reac(ie real+ a structurilor euro*atlantice de reac(ie rapid+, estimDnd &n acela-i
timp -i puterea de re)isten(+ a opiniei pu,lice confruntat+ cu e3entualitatea unor asemenea scenarii multi*
e3eniment. Sursele unor asemenea cri)e sunt multiple, de amploare, a3Dnd un &nalt poten(ial de degenerare pe
termen mediu -i lung. Nu mai este 3or,a despre tensiuni locale cu poten(ial de etensie regional, c4iar dac+,
oricDnd, -i acestea pot cere sau fa3ori)a implic+ri interna(ionale care s+ le sc4im,e sau amplifice profilul
ini(ial, ducDndu*le &nspre un ori)ont mai larg. De data asta, 3or,im despre formularea po)i(iilor de start ale
spa(iului euroatlantic pe de o parte, rusesc pe de alt+ parte, &n ceea ce, fundamental, &nseamn+ trasarea unei
noi 4+r(i de putere, cea mai ampl+ mi-care politic+, economic+, social+ -i militar+ care s+ 3in+ s+ &nc4id+
ta,loul etinderii spre est a NA#$ -i 2!. Dar -i, de cealalt+ parte, &nsemnDnd ie-irea %usiei, pe o durat+
nedetrminat+, din circuitul marilor deciden(i ai spa(iului &n care ne afl+m. Nicio genera(ie, 3reodat+, nu -i*a
iu,it profe(ii, cel pu(in pe aceia care au ar+tat care sunt consecin(eleunor judec(i proaste sau lipsei de 3i)iune.
Prin(ul P4ilip, Duce de !din,oroug4, Mesaj adresat delaga(ilor la %euniune care marca ani3ersarea a K: de ani
de eisten(+ ai Clu,ul de la %oma, Paris,;7MM. 2craina cu perspecti3a de a de3eni * e3entual simultan *
mem,ru 2! -i NA#$, o Moldo3+ care anun(+ deja c+ la anul 3a depune cerere de aderare la 2!, &nseamn+
posi,ilitatea de a discuta &n cu totul al(i termeni -i cu alte certitudini, despre configurarea de securitate
glo,al+ a !uropei, de(in+toare a unui alt statut de credi,ilitate, du,lat -i completat de ac(iunea comun+ cu
NA#$ pentru amplasarea ,arierelor de ap+rare de*alungul frontierei ce une-te Statele Baltice de Marea
Neagr+. Ne afl+m &ntr*un moment cDnd !uropa aceasta a noastr+ a fost ne3oit+, &n cele din urm+ .-i nu cred c+
plin+ de entu)iasm/ s+ decid+ c+ %usia putea &ntr*ade3+r s+ etind+ modelul ane+rii Cremii la alte spa(ii, o
&ncepuse deja &n celelalte )one separatiste din 2craina pro3ocDnd r+),oi ci3il, &ncepuser+ s+ apar+ semnale
din ce &n ce mai nelini-titoare rpi3ind Statele Baltice. #otul &ntr*o sincroni)are perfect+ cu mi-c+rile
autonomiste -i separatiste din (+ri mem,re 2!, amenin(Dnd s+ aprind+ focare desta,ili)atoare -i s+ alimente)e
eplo)ii sociale &n interiorul structurii europene. 2craina rede3ine cea mai important+ mi)+ a etinderii
europene -i de spa(iu euroatlantic dar -i, eact &n aceea-i m+sur+ de importan(+, reduta ultim+ a am,i(iei
%usiei neo*imperiale imaginat+ de "ladimir Putin. Fi nimeni nu poate garanta c+ discu(ia 3a r+mDne &n ace-ti
termeni de acum, adic+ &n speran(a con3oc+rii unor conferin(e multilaterale &n care s+ se g+seasc+ solu(ii
diplomatice de tensionare a jocului -i de e3entual+ federali)are a unuia sau mai multor teritorii, recursul ultim
accepta,il -i folosit cu oarece succes pDn+ acum. Se poate ca tensiunile s+ eplode)e &ntr*o formul+ oarecare
de conflict desc4is sau &n mai multe conflicte simultane, ini(ial proime liniei de demarca(ie actuale !st*"est.
!ist+ semne c+ sunt reactuali)ate &n gra,+ doctrine -i scenarii mai 3ec4i, cele despre care nu s*a mai
pomenit nimic dup+ c+derea Cortinei de Gier -i despre care genera(iiile mai tinere nici nu -tiu dac+ mai &n3a(+
la -coal+. M*am &ntDlnit )ile trecute la Amsterdam, la o cafea lung+, cu un grup de anali-ti militari -i de
securitate speciali)a(i de conflicte nuclerare -i discu(ia s*a aat asupra re3enirii &n discursul pu,lic .cDt de
pu,lic poate fi acest discurs/ a conceptului de lo3itur+ nuclear+ pre3enti3+. !ste 3or,a despre o idee care
figura .-i din p+cate mai figurea)+ &nc+ la loc de cinste/ &n toate doctrinele militare ale statelor dotate cu arme
nuclare' dreptul lor ca, odat+ identificat+ o amenin(are imediat+, cu caracter iminent -i imposi,il de contrat
prin alte mijloace, s+ folosesc+ o lo3itur+ nuclear+ pre3enti3+ de descurajare. Cele,r+ este, predat+ acum &n
-coli, fra)a cu care 5eneralul de 5aulle &-i moti3a deci)ia de constituire a for(ei france)e nucleare de lo3ire
pre3enti3+ Oforce de frappeJ' Ce folos dac+ ru-ii au capacitatea nuclear+ de a nimici <:: de milioane de
oameniN Gran(a nu are decDt M: de milioane. Dar, dac+ -tie c+ pot lo3i primul -i am capacitatea s+ ani4ile)
cDte3a ora-e cu )eci de milioane de locuitori, se 3or gDndi mai ,ine dac+ 3or s+ m+ atace.... Despre lucrurile
acestea nu s*a 3or,it niciodat+ degea,a sau discu(ia nu a ap+rut decDt ca preludiu al punerii pe mas+ a unui
scenariu de cri)+. Posi,il ca discu(ia aceasta, foarte gra3+ &n sine, s+ fi fost gr+,it+ -i poate amplificat+ de
folosirea &mpotri3a spa(iului euro*atlantic a unei a doua amenin(+ri de desta,ili)are, cea a Statlui Islamic -i
apelului la >i4ad adresat comunit+(ilor musulmane care tr+iesc preponderent &n state ale !uroei occidentale
sau &n S2A. %epet, am,ele amenin(+ri sunt deose,it de gra3e. $ corelare &n timingul unei e3entuale eplo)ii le*
ar face s+ determine o situa(ie de o periculo)ite -i amploare greu de imaginat. Ser3iciile de informa(ii sunt
acum &n a3anpostul acestei triple ,+t+lii 8 separatism, amenin(are de conflict militar desc4is, >i4ad &n !uropa
8 -i momentul este acela al c4em+rii la ac(iune coordonat+. Ce &nseamn+ astaN Deja s*a dat un semnal
interesant, cel al coali(iei politico*militare decise &mpotri3a Statului Islamic. Hn urm+toarele )ile, 3e(i mai 3edea
-i alte mi-c+ri interesante -i rapide. Hn a-teptarea 3alid+rii unui eecuti3 european care*-i 3a prelua atri,u(iile
&n acest contet, &n aceste defini(ii politice, su, semnul acestor urgen(e care de*a,ia se declan-ea)+.
Citeste mai mult' ade3.roPncmegoA>;7#7cA0;A 7;dT#@Te p'n
acum2 $)L## >AO7;T#!# ai Terrei se #7H;0:;Abe
mai rapi& &ec't se cre&ea
;*pertii in geo9ica au a&unat numeroase in.ormatii ce in&ica &eclansarea
acestui .enomen, scrie :alon2
:atelitul :warm, apartinan& Agentiei :patiale ;uropene, arata .aptul ca $amantul
incepe sa aiba un camp magnetic &e 10 ori mai slab &ecat se cre&ea inainte2
Ast.el, acesta &e3ine cu Ef mai slab in 10 ani, si nu intr"un secol, asa cum aratau
estimarile .acute initial2 Acest lucru implica automat si in3ersarea polilor
magnetici, .enomen care urmeaa sa se petreaca in mai putin &e 22000 &e ani,
ceea ce repreinta un inter3al .oarte mic2
/ata articolB 28M09M2013
:ursaB Realitatea.net
:e a6 8n 0om'niaB !rarea pe care &ac p,e,ti,
$)g# :e /#:$A0# $;7T0@ T)T/;A@7A2 (enomen
paranormal periculos\
/ar acestea nu sunt singurele cauri2 :e spune c probabil, unul &intre cele mai
periculoase .enomene paranormale &in ona +ucegilor este crarea ireal2
/ac se merge pe Halea !omorii ,i se urc pe ?epii >ici, se poate a=unge 8n ona
un&e se petrece acest .enomen ciu&at2
6u eNist
;ste 3orba &e o crare care nu e*ist 8n realitate, &ar care, uneori, 8n anumite
con&i-ii, se .ormea apr'n& paralel cu crarea a&e3rat2 Aceast crare ireal
este mic, ea msur'n& 8n =ur &e apro*imati3 20 &e centimetri, ,i to-i cei care
prsesc crarea a&e3rat ,i a=ung s mearg pe cea ireal mor sau &ispar
pentru tot&eauna2
:peciali,tii nu au nicio e*plica-ie, a,a cum nu e*ist e*plica-ie nici pentru .aptul
c pe 3'r.urile +ucegilor au .ost 8nregistrate ni3ele mari ale ra&ia-iilor care nu au
putut 9 e*plicate2 An partea &e est a masi3ului +ucegi, se a6 ona numit Fapte
#3oare2
An urma cercetrilor .cute pe probe &e ap recoltate &e aici, s"a &o3e&it c
8ncrctura &e bacterii este ero, lucru unic pe glob2 Locul se nume,te Qbona
nemuririiW, iar legen&ele 3orbesc &espre un sistem &e tuneluri subterane, care
circul pe sub mun-i2

:ursaB e'8.ro
Heste proast pentru to-i europenii2 ;liminarea
tari.elor &e roaming s"ar putea am'na
!omisia ;uropean ar putea am'na scoaterea roamingului la 9nalul anului 201E
sau cel mai t'riu p'n 8n 201G, ca urmare al impactului negati3 pe care l"ar
putea a3ea acest lucru asupra a.acerilor operatorilor &e comunicahii &in ;uropa2
:ursaB Capital.ro
!e inseamna pentru +@O;T noua &escoperire
.acuta &e $etrom in >area 7eagra2 ) son&a ar
putea umple 3100 &e reer3oare pe i
;*ploatarea 3a incepe in cel mult 4 ani, iar statul 3a castiga sume
consi&erabile2 bacamantul natural &e titei si gae a .ost &escoperit in
perimetrul 0stria, cea mai bogata ona &in plat.orma continentala a 0omaniei, &e
un&e compania $etrom e*trage &e=a apro*imati3 <00 &e mii &e tone &e petrol
anual2
:on&a &e e*plorare >arina 1, care a gasit acamantul, se a6a la G0 &e Sm &e
tarm, iar a&ancimea &e e*tragere este &e 21E0 &e metri2 $otri3it specialistilor,
aceste resurse ne"ar a&uce un plus &e apro*imati3 200 &e mii &e tone &e petrol
pe an2
#n caul in care cele mai optimiste pre3iiuni ale specialistilor s"ar con9rma, o
son&a &in aceasta ona ar pro&uce intr"o singura i carburant su9cient pentru a
umple reer3oarele a peste 3100 &e masini2 /e alt.el si statul ar a3ea &e castigat2
7umai &in re&e3ente ar incasa peste 2 milioane de euro2
$otri3it e*pertilor, re&e3entele la noi sunt insa mici in comparatie cu cele
percepute &e alte tariB &e la 3,E la suta pana la 13,E la suta &in 3aloarea
petrolului e*tras, in .unctie &e acamant2 #n (ranta urca pana la 30 la suta2
/0area Neagra are un potential !are) *ste un peri!etru $ogat) Nu stiu daca
rede%entele sunt !ici) 1a inceputul anului %iitor %a ' adoptat un pachet de legi)
ede%entele nu %or scadea/# spune "heor#he ,utu, prese&intele A70>2
$etrom a anuntat ca pentru e*plorarea noului acamant a c%eltuit aproape 20 &e
milioane &e euro2 !ompania plateste statului roman re&e3ente in 3aloare &e 110
&e milioane &e euro pentru toate resursele pe care le e*ploateaa2
:ursaB 4tirileprot'.ro
!ine este t'nrul care s"a sinucis pro3oc'n&
acci&entul &e pe /7 12 $si%ologB C7u am mai
8nt'lnit a,a ce3aW
Oeorge /umitru, 8n 3'rst &e 21 &e ani, &in +ucure,ti, lucrase 8n ultimii ani pe
3ase &e croaier ,i 3use aproape 8ntreaga lume, spun membrii .amiliei ,i
apropia-i ai acestuia2
/e alt.el, pe contul su &e (acebooS, t'nrul a postat 8n ultimii trei ani sute &e
.otogra9i &in &estina-ii precum +railia, $olul 7or&, #talia, Orecia, Turcia2
An aceste ile, t'nrul era 8n conce&iu acas, iar 3ecinii si &in +ucure,ti spun c
sptm'na trecut l"au 3ut cu prietena lui ,i c cei &oi nu preau s aib
probleme2
!u o i 8nainte &e pro&ucerea acci&entului, Oeorge /umitru postase pe contul &e
(acebooS o in3ita-ie ctre prieteni 8ntr"un club &in +ucure,ti2
:'mbt &up"amia, t'nrul a postat pe contul su &e pe re-eaua &e
socialiare mesa=ul prin care lsa s se 8n-eleag c 3a .ace un gest e*trem,
mesa=ul 9in& postat &in =u&e-ul $ra%o3a, &intr"o localitate apropiat locului
acci&entului2 (amilia sa care a 3ut mesa=ul a intrat 8n alert ,i a 8ncercat s 8l
contactee pe brbat, 8ns acesta 8,i 8nc%isese tele.onul, spun membrii .amiliei2
$otri3it acestora, se pare c, &up ce a postat acest mesa=, Oeorge /umitru a
plecat ctre munte, iar c'n& a pro3ocat acci&entul se 8ntorcea &inspre +ra,o32
!on.orm &atelor .urniate &e $oli-ia $ra%o3a, 8n autoturismul +>U care circula
regulamentar ,i care a .ost ibit 3iolent &e ma,ina brbatului se a6au un brbat
&in !'mpina, 8n 3'rst &e 44 &e ani, 8mpreun cu 9ul su 8n 3'rst &e 12 ani, care
locuiau 8n comuna +ne,ti, l'ng !'mpina2 !u cei &oi se mai a6au 8n ma,in un
prieten al ,o.erului, 8n 3'rst &e 40 &e ani ,i &ou .emei, 8n 3'rst &e 31 ,i 19 ani2
!unoscu-i ai acestora spun c cei cinci se 8ntorceau &e la pescuit ,i mai a3eau
c'-i3a Silometri p'n acas2
Oestul lui Oeorge /umitru a pro3ocat numeroase reac-ii pe internet, eci &e
persoane post'n& comentarii la mesa=ul prin care cel care a pro3ocat acci&entul
anun-a c pleac Q8ntr"o lume mai bunQ ,i 8,i cerea iertare 8n .a-a lui /umneeu
pentru Qceea ce .aceQ2
>ul-i &intre cei care au comentat gestul acestuia se &eclar re3olta-i2 Q/oar
/umneeu ne poate =u&eca2 /ar ceea ce a .cut acest incon,tient este re3olttor2
A curmat cinci 3ie-i ne3ino3ate2 !e 3in a3eau ei\ /umneeu s"i ierte`Q este unul
&intre comentarii2
) .emeie care sus-ine c la scurt timp &e la pro&ucerea acci&entului a trecut pe
/7 1 arat c la locul acci&entului a .ost Qun a&e3rat carnagiuQ, ea spun'n& c
imaginile Q,ocanteQ pe care le"a 3ut o 3or urmri mult timp2
Q/in ne.ericire, am a=uns 8n acel loc la c'te3a minute &e la pro&ucerea
acci&entului2 @n a&e3rat carnagiu, imagini ,ocante care m 3or marca mult timp
&e acum 8nainte2 >ulte 3ie-i curmate &in caua unui incon,tient 8n&rgostit care
putea s",i curme 3ia-a 8n cu totul alt mo&2 /e ce s plteasc at'-ia oameni
pentru &ecep-ia lui 8n &ragoste\ !u ce au gre,it ace,ti oameni\ Am petrecut ieri o
i .rumoas alturi &e .amilia mea, 8n :inaia, &ar &in pcate aceast i s"a
terminat 8n momentul c'n& am a=uns la .a-a locului2 Ami pun ne8ncetat 8ntrebareaB
&ac era ma,ina noastr 8n locul celei acci&entate\ /ac eram acolo cu c'te3a
momente mai &e3reme\ /ac222&ac222 7u pot &ec't s"i mul-umesc bunului
/umneeu c a a3ut gri= &e noi, &ar 8n acela,i timp nu pot s nu m g'n&esc la
.amiliile celor 8n cau2 /umneeu s le &ea putere s treac peste aceast
trage&ie ,i s luminee, 8n 9ecare i, min-ile celor care se urc la 3olan2
/umneeu s"# o&i%neasc 8n pace````Q, a scris .emeia2
/e asemenea, sunt ,i oameni care atrag aten-ia asupra pericolului pe care 8l
repreint &epresiaB QAn urma acestui mesa= au murit G persoane2 Oeorge
/umitru, care s"a sinucis asear, intr'n& pe contrasens ,i omor'n& alte E
persoane 4&intre care 2 copii5, care erau 8n cealalt ma,in2 /oamne .ere,te &e
&epresie` An 0om'nia e o mentalitate gre,it, ,i anume ru,inea &e a merge la
psi%olog2 /in pcate, se a=unge la aceste reultate2 /umneeu s"i ierte`Q2
$rietenii t'nrului se arat ,oca-i &e gestul acestuia ,i transmit mesa=e &e
con&olean-e .amiliei saleB Q$rieten &rag, cu tine am 8nceput copilria, cu tine am
m'ncat, am &ormit, am r's, am pl'ns, pot spune c am .cut aproape tot
8mpreun ,i sincer m g'n&eam c 3om merge la nun-ile noastre ,i c 3om
plimba copiii 8n parc, 8nsa2222 mi"e greu s cre& c nu mai e,ti2 Ai ales s ne
prse,ti pe to-i brusc, .r a ne spune &urerea ta pe care acum ai 8mpr-it"o 8n
at'tea su6ete care nu erau pregtite &e o a,a su.erin- ,i pier&ere2 7u o s te uit
nicio&at2 /umneeu s te ierteQ2
Acci&entul a a3ut loc s'mbt sear, pe /rumul 7a-ional 1, la Silometrul 11, la
ie,irea &in $loie,ti spre +ra,o32
!on.orm repreentan-ilor #nspectoratului &e $oli-ie ?u&e-ean $ra%o3a, 3ina pentru
pro&ucerea acci&entului apar-ine t'nrului &e 21 &e ani, care con&ucea un
autoturism $roton ,i care a intrat pe contrasens, un&e a lo3it autoturismul +>U
R3 8n care se a6au cele cinci persoane2
0epreentan-i ai :er3iciului &e Ambulan- $ra%o3a care au inter3enit la locul
acci&entului 8n urma unui apel la 112 au a9rmat c niciunul &intre cei ,ase nu a
a3ut nicio ,ans &e supra3ie-uire2
QAn momentul 8n care au a=uns ambulan-ele acolo era un a&e3rat carnagiuQ, a
&eclarat unul &intre me&icii &e la Ambulan-a $ra%o3a, preci'n& c a .ost ne3oie
&e c'te3a eci &e minute pentru ca cele ,ase 3ictime s 9e scoase &intre 9arele
ma,inilor stri3ite2
$rincipala ipote luat 8n calcul &e anc%etatori este c t'nrul ar 9 8ncercat s se
sinuci&, intr'n& cu ma,ina pe contrasens, 8ns cercetrile 8n acest ca continu2
#potea a .ost conturat &up ce Oeorge /umitru a lsat pe contul su &e
(acebooS mesa=ul prin care 8,i a&io &e la cunoscu-i2
QA3e-i gri= &e 3oi prieteni, amici, cuno,tin-e` ;u plec 8ntr"o lume mai bun ,i
a3e-i gri= pe cine iubi-i s nu p-i-i la .el ca mine` H iubesc pe to-i` #art"ma,
/oamne, pentru ceea ce .ac, &ar a,a nu mai reist s triescQ, este mesa=ul
postat &e brbat pe contul su &e (acebooS, mesa= care 8nso-e,te trei .otogra9i
ce repreint un cola= &e imagini 8n care apare alturi &e o t'nr2 @na &intre
.otogra9ile postate pe re-eaua &e socialiare se gsea 8n ma,ina brbatului 8n
momentul 8n care a a3ut loc acci&entul2
Psiholo#@ O6u am mai Entlnit aa e'a En ariera meaP
$si%ologul /aniel /a3i& &e la @++ !lu= spune, coment'n& caul t'nrului care a
pro3ocat acci&entul &e pe /7 1, sol&at cu &ecesul acestuia ,i al altor cinci
persoane, c nu a mai 8nt'lnit 8n cariera sa o ast.el &e situa-ie, 8n care Wun
sinuciga, s mai ia ,i 3ia-a altoraW, 9in& un ca atipic2
$si%ologul /aniel /a3i& &e la (acultatea &e $si%ologie a @ni3ersit-ii Q+abe,"
+olPaiQ 4@++5 !lu="7apoca a comentat, &uminic, pentru >;/#A(AR, caul
t'nrului &e 21 &e ani care a intrat cu ma,ina pe contrasens, pro3oc'n& un
acci&ent 8n care ,i"au pier&ut 3ia-a at't el, c't ,i alte cinci persoane2
/aniel /a3i& spune c este 3orba &espre Wun ca atipicW, pe care nu l"a mai
8nt'lnit p'n acum 8n cariera sa2
W7u am mai 8nt'lnit 8n cariera mea un ca 8n care un sinuciga, s mai ia ,i 3ia-a
altora2 /e obicei, cei care se sinuci& nu 8i a.ectea ,i pe al-ii2 Trebuie s se 3a&
&ac a .ost cu inten-ie .aptul &e a mai lua ,i 3ie-ile altora sau a 3rut pur ,i simplu
s se ibeasc &e ce3a cu ma,inaW, a a9rmat /aniel /a3i&2
:ursaB "andul.inCo
A 8nceput 8n urm cu apro*imati3 trei sptm'ni2 !e
a .cut insectici&ul care a ucis"o pe >&lina
>A7)L;
beci &e bioni &e la o .erm &in +i%or au murit 8n ultimele sptm'ni, iar
speciali,tii /irec-iei :anitar Heterinare +i%or bnuiesc c ar 9 3orba &espre
otr3ire2 DAu 8nceput s moar 8n urm cu apro*imati3 trei sptm'ni2 7u este
3orba &espre o boal contagios, ci &espre o moarte spora&ic2 >e&icii 3eterinari
au prele3at probe care au .ost analiate, &ar a,teptm ,i con9rmarea &e la
+ucure,ti2 /up ce 3om primi ,i acele reultate 3om putea spune cu siguran-
care a .ost caua mor-ii bionilorW, a &eclarat 0emus >o-oc, &irectorul /:H:A
+i%or2
5ra depo8itat
An plus, poli-i,tii au &escoperit &ou butoaie cu (ura&an, 8n comuna A3ram #ancu,
la &oar c'-i3a Silometri &e .erma &e animale2 :e ,tie c (ura&anul este un
insectici& .oarte to*ic, 9in& interis 8n 0om'nia &in 20012 $otri3it repreentan-ilor
/irec-iei :anitar Heterinar ,i pentru :iguran-a Animalelor, bionii au 8nceput s
moar 8n urm cu c'te3a sptm'ni2
An ce pri3e,te (ura&anul, repreentan-ii $oli-iei (itosanitare +i%or a3eau in.orma-ii
c acesta era &epoitat 8n apropierea .ermei &e bioni, iar 8n urma unui control au
&escoperit 1<0 &e Silograme &e (ura&an &e insectici&e, &epoitat 8n &ou butoaie2
Toat cantitatea a .ost con9scat2
)amenii legii au &emarat o anc%et pentru a a6a &ac animalele au .ost otr3ite
cu inten-ie, &ar ,i cum a .ost ac%ii-ionat (ura&anul, un insectici& e*trem &e
periculos, ba c%iar interis 8n 0om'nia2
%rtista a En#hi*it
C$o3esteaW macabr a (ura&anului este legat 8n special &e moartea artistei
>&lina >anole2 Artista a 8ng%i-it nu mai pu-in &e 400 &e mililitri &e pestici&
(ura&an2 #mportul ,i comercialiarea (ura&anului sunt interise 8n 0om'nia 8nc
&in noiembrie 20012 >oti3ulB gra&ul ri&icat &e to*icitate2 $estici&ul era pro&us &e
o 9rm american ,i .olosit 8n agricultur pentru tratamentul semin-ei &e porumb
contra &untorilor, &ar era omologat ,i pentru s.ecla &e a%r, in, usturoi ,i
6oarea"soarelui2
Au a3ut loc 8ns nenumrate acci&ente, ca atare 9rma a renun-at la pro&ucerea
acestuia2 (ura&anul este at't &e otr3itor, 8nc't un singur miligram &in aceast
pro&us poate 9 .atal unui om matur2 #ngerat, substan-a bloc%ea o enim
3ital " colinesteraa2 :e bloc%ea ast.el 8ntreg sistemul ner3os, &ecesul
sur3enin& 8n c'te3a minute2
:ursaB e'8.ro
333.de#copera.ro
1isterul OPaientului BerlinP.
Cerettorii 'or s aQe um s&a
'indeat de 40,% aest 2r2at( a8
uni En lume
Tweet
Trimite pe email
0o*ana 0uscior i 2920922014 i
4 !omentarii
>isterul C$acientului +erlinW2 !ercettorii 8ncearc s a6e cum s"a 3in&ecat &e :#/A acest
brbat 4(otoB A($T>e&ia.a*(oto5 R b))>
"alerie Coto (1!
Anc &in anii 1910, cercettorii 8ncearc s gseasc un tratament care s 3in&ece :#/A ,i s
ani%ilee 3irusul M#H2 :ingura solu-ie este &eocam&at terapia antiretro3iral, care 8mpie&ic
3irusul s se mai repro&uc2
7u e*ist 8nc un me&icament care s 3in&ece aceast boal ,i p'n acum o singur
persoan a .ost &eclarat 3in&ecatB Timot%P 0aP +rown, numit Cpacientul +erlinW2
5Nper*ii red 2r2atul s&a 'indeat datorit unei om2ina*ii de tratamente pe
are a urmat&o dup e a Cost dia#nostiat u leuemie. :lterior( 'irusul G0) nu a
mai Cost detetat En or#anismul lui.
Timot%P a .cut ra&ioterapie pentru &istrugerea celulelor canceroase ,i apoi un transplant &e
m&u3 osoas, pentru ca organismul su s poat pro&uce globule albe sntoase2
,in Ceriire( 2olna'ul a spat i de aner i de G0)( iar aum este sntos i nu
mai tre2uie s Ca nii mar terapia antiretro'iral.
7imeni nu ,tie e*act cum &e s"a 3in&ecat pacientul2 /e aceea, cercettorii &e la @ni3ersitatea
;morP &in Atlanta au realiat trei e*perimente pe maimu-e2
) e*pica-ie a acestui miracol me&ical este c ra&ioterapia a &istrus 3irusul2 ) alt 3ariant
este cea con.orm creia noua m&u3 transplantat a &istrus 3irusul ,i toate celulele
a.ectate &e acest 3irus2
!ea mai surprintoare teorie este 8ns cea legat &e baga=ul genetic al &onatorului &e
m&u32%esta a'ea o muta*ie are a dus la inati'area #enei CCRS( are este
responsa2il u odifarea unei proteine are aTut 'irusul G0) s intre En elulele
umane.
An urma e*perimentelor, niciuna &in cele G maimu-e .olosite nu s"a 3in&ecat &up ce a .ost
in.ectat cu M#H2 !ercettorii au .olosit toate meto&ele posibile, mai pu-in gre.area &e
m&u3 &e la un &onator cu respecti3a muta-ie genetic2
) alt e*plica-ie posibil pentru 3in&ecarea lui +rown este rea*ia or#anismului En urma
transplantului de mdu'( reac-ie care ar 9 putut a3ea un rol important 8n &istrugerea
3irusului2
An alte &ou cauri similare, 8n care pacientul a a3ut o reac-ie 8n urma transplantului, me&icii
nu au mai &etectat 3irusul M#H timp &e 3"1 luni2
:ursaB >e&ical /ailP
5 2ine sau ru pentru reier s Caem
mai multe lururi simultanH
Tweet
Trimite pe email
2920922014 i
1 !omentarii
$0#>@L :T@/#@ !A0; #7/;7T#(#!e ) !)0;LAg#; A7T0; >@LT#"TA:V#7O F# :T0@!T@0A !0;#;0@L@# A0ATe !e C>@LT#"TA:V#7O"@L >;/#AW :$;!#(#! ;$)!## >)/;07; ;:T; A:)!#AT
!@ ) 0;/@!;0; A H)L@>@L /; :@+:TA7ge !;7@F#; A7T0") 0;O#@7;"!M;#; A !0;#;0@L@#2 4(otoB :%utterstocS2com5 R b))>
"alerie Coto (1!
!'n& trimi-i un :>: uit'n&u"te 8n acela,i timp la tele3ior sau ascult'n& ra&ioul, nu"i .aci
niciun bine creierului tu, sugerea reultatele unui stu&iu neurologic recent2 >ulti"tasSing"
ul este asociat cu o mic,orare a creierului, arat reultatele acestui stu&iu2
$ersoanele _ at't brba-i, c't ,i .emei " care .olosesc simultan mai multe tipuri &e te%nologii
au mai pu-in materie cenu,ie 8ntr"o anumit regiune cerebral, asociat cu procesarea
emo-iilor2
Aceasta este concluia la care au a=uns speciali,tii &e la @ni3ersitP o. :usse*, care au stu&iat
e.ectele multi"tasSing"ului asupra a <E &e persoane2
!ercettorii i"au 8ntrebat pe participan-i c't &e &es combinau utiliarea mai multor te%nologii
mo&erne, &e e*emplu scriin& un :>: 8n timp ce ascultau muic ,i 3eri9cau email"ul, sau
3orbin& la tele.on 8n 3reme ce se uitau la tele3ior ,i na3igau ,i pe internet2
Holuntarilor le"au .ost scanate creierele, iar scanarea a artat c aceia care recurgeau cel mai
&es la Cmulti"tasSing me&iaW a3eau mai pu-in materie cenu,ie 8ntr"o on cerebral numit
corte*ul cingulat anterior 4A!!52
:tu&iul, publicat 8n =urnalul $L): )7;, este primul care in&enti9c o corela-ie 8ntre multi"
tasSing ,i structura creierului2 7u se ,tie &ac legtura i&enti9cat este una caual, a&ic
&ac multi"tasSing"ul &etermin sc&erea 3olumului &e materie cenu,ie 8n A!!; sunt
necesare ,i alte cercetri pentru a lmuri cone*iunea2 ; posibil ca persoanele cu mai pu-in
materie cenu,ie 8n aceast arie cerebral s 9e mai 8nclinate spre .olosirea mai multor
&ispoiti3e me&ia simultan2
!ercetri anterioare artaser c multi"tasSing"ul este asociat cu o sc&ere a capacit-ii &e
concentrare a aten-iei _ ceea ce .ace mai &i9cil .ormarea amintirilor ,i &eci .a3oriea
apari-ia problemelor &e memorie ", cu ,anse mai mari &e apari-ie a &epresiei, cu an*ietate ,i
reultate ,colare mai slabe, iar tinerii sunt 8n mo& &eosebit sensibili la asemenea e.ecte2
:ursaB >ail )nline
Cum este aCetat ,elta ,unrii de
shim2area limeiH 5Nper*ii tra# un
semnal de alarm
Tweet
Trimite pe email
Laura >itran i 2920922014 i
1 !omentarii
!um este a.ectat /elta /unrii &e sc%imbarea climei\ ;*per-ii trag un semnal &e alarm 4(otoB
:%utterstocS5 R b))>
"alerie Coto (1!
/elta /unrii este 3ulnerabil 8n .a-a sc%imbrilor climatice preconiate pentru urmtoarele
&ecenii, iar o msur esen-ial ar 9 re.acerea onelor ume&e, 8n&iguite 8n perioa&a comunist
,i trans.ormate 8n terenuri agricole, arat UU( 0om'nia, 8n urma realirii unui stu&iu pe
aceast tem2
UU( 0om'nia ,i partenerii si &in 0epublica >ol&o3a ,i @craina au preentat, la Tulcea,
reultatele proiectului QA&aptarea /eltei /unrii la sc%imbrile climaticeQ, ce a urmrit
e3aluarea 3ulnerabilit-ii /eltei 8n .a-a sc%imbrilor climatice ,i propunerea unor msuri &e
a&aptare2
Fe.a sec-iei &e !limatologie &in ca&rul A&ministra-iei 7a-ionale &e >eteorologie 4A7>5,
0o*ana +o=ariu, a &eclarat c, &eocam&at, nu sunt su9ciente stu&ii care s &etaliee situa-ia
speci9c &in /elta /unrii 8n ceea ce pri3e,te e.ectele sc%imbrilor climatice2
5Nperimente numerie Colosind noua #enera*ie de modele limatie #lo2ale i
re#ionale su#erea8 reteri ale temperaturii( En 8ona ,eltei( Entre unu i 1(S #rade
Celsius iarna i Entre 1(3 i 1(U #rade 'ara( En inter'alul 2021&20S0( Ca* de
perioada 19U1&2000( depin8nd de onentra*ia atmosCeri a #a8elor u eCet de
ser.
An caul precipita-iilor &in ona /eltei, pentru seonul &e iarn, estimarea este &e cre,tere &e
p'n la nou la sut 8n inter3alul 2021"20E0, .a- &e 19<1"20002 Hara estimarea este, 8n
general, &e re&ucerea cantit-ii &e precipita-ii cu p'n la 1E la sut, 8n acela,i inter3al2
Potri'it studiului ++?( reterea temperaturii medii anuale u 1&1(S #rade Celsius
pn En anul 20S0 'a due la mai multe 8ile lduroase i surtarea 8ilelor u
8pad( produerea mai des a unor Cenomene meteorolo#ie periuloase( um ar f
seete se'ere( inunda*ii eNtreme( raCale de 'nt( ploi( Curtuni i #rindin( preum
i sderea de2itului ,unrii u ini la sut. 9otodat( urmnd senariul ne#ati'(
ni'elul mrii 'a rete u pn la 0(S metri.
;.ectele acestor .enomene se 3or 3e&ea la ni3elul calit-ii apei, 6orei ,i .aunei &in /elta
/unrii, a.ect'n& sntatea oamenilor, pescuitul, agricultura ,i alte sectoare ale economiei
&in aceast on2
Creterea temperaturilor 'a determina un shim2 de proese defitar En laurile
,unrii( sderea alit*ii apei( eutrof8area laurilor i a apelor ostiere i
dispari*ia rurilor mii.
$rin accelerarea eroiunii costiere, 3or ptrun&e apele srate 8n /unre ,i 8n onele ume&e,
a.ect'n& stu.ri,urile, lacurile ,i lagunele2 :peciile &e ap srat 3or 9 .a3oriate, 8n
&etrimentul celor &e ap &ulce, put'n& &isprea specii rare &e plante, mai reult &in stu&iu2
La ni3elul .aunei, se preconiea cre,terea mortalit-ii pe,tilor ,i pro&uc-ie scut &e pe,ti
8n lacuri, 8nmul-irea insectelor, sc%imbarea perioa&elor &e migra-ie a psrilor ,i &egra&area
con&i-iilor &e cuibrit2
$rin cre,terea temperaturilor, sc&erea calit-ii apei ,i 8nmul-irea -'n-arilor, transmiterea
unor boli se 3a .ace mai u,or, 3a cre,te numrul caurilor &e boli &atorate consumului &e ap
&e calitate in.erioar, &ar ,i &e boli car&io3asculare ,i respiratorii2
Toto&at, lipsa &e ap, &ar ,i .enomenele e*treme 3or &uce la sc&erea pro&uc-iei agricole,
iar pescuitul 3a 9 a.ectat &e sc&erea popula-iei &e pe,ti, &in caua temperaturilor crescute
,i 8nmul-irii algelor, potri3it sursei citate2
:c&erea &ebitelor ,i posibila &ispari-ie a unor r'uri mici 3or a.ecta na3iga-ia 8n /elt, iar
e9cien-a energetic 3a sc&ea o&at cu cre,terea temperaturii, se mai arat 8n stu&iu2
$rincipala solu-ie propus &e UU( pentru atenuarea acestor e.ecte este re.acerea onelor
ume&e, 8n&iguite 8n trecut2
La >a%mu&ia, UU( 0om'nia rea&uce apa pe 924 &e %ectare &e p,une, ast.el 8nc't
popula-ia &in on s poat a3ea acces &irect la /elt2 0e.acerea unei one ume&e 8nseamn
,i posibilitatea &e scurgere a apei &in precipita-ii ,i pre3enirea inun&a-iilor, o mai bun
circula-ie a apei ,i cre,terea calit-ii acesteia, cu bene9cii pentru pro&uc-ia &e stu. ,i pescuit2
$roiectul &e la >a%mu&ia, &erulat &in 2012 ,i programat s 9e 9naliat anul 3iitor, a .ost
posibil pentru c respecti3ul teren a .ost aban&onat ,i organia-ia a reu,it s ob-in
autoria-ia, 8ns nu pentru toat supra.a-a, ast.el c trebuie construit un nou &ig pentru a
separa ona um& &e terenul care 3a 9 pstrat 8n continuare uscat, e*plic )rieta Mulea, &in
partea UU(2
$oten-ialul &e reconstruc-ie ecologic 8n /elt este mult mai mareB la $ar&ina sunt 1<2000 &e
%ectare &e teren care ar putea re&e3eni o on ume&, iar 8n ona :ireasa, alte 12000 &e
%ectare2 Ans, e*ist o Qreisten-Q pri3in& mo&ul &e utiliare a terenurilor, mai spune Mulea,
e*plic'n& c Q&eciia politicQ, ,i nu 9nan-area este problema 8n implementarea unor ast.el
&e proiecte pentru conser3area /eltei2
:ursaB >e&ia.a*
4onda spa*ial Rosetta 'a Enera s
atin# supraCa*a ometei
Chur$umo'&"erasimenVo pe 12
noiem2rie
Tweet
Trimite pe email
+og&an ;nac%e i 2920922014 i
2 !omentarii
R b))>
"alerie Coto (1!
Agen-ia :pa-ial ;uropean 4;:A5 a stabilit c son&a spa-ial 0osetta 3a 8ncerca, pe 12
noiembrie, s plasee robotul $%ilae pe supra.a-a cometei G<$T!%urPumo3_OerasimenSo,
8ntr"o regiune numit simplu Q?Q, a6at pe QcapulQ cometei 8n .orm &e r-u,c, transmite
bbc2com2
Potri'it 54%( mieruri( 12 noiem2rie( sonda spa*ial are aum se aQ pe or2ita
Amuntelui de #hea*A( denumit WUP( 'a lansa spre supraCa*a ometei ro2otul
Philae( de mrimea unui Cri#ider( de la o altitudine de 20 de Vilometri.
/ac totul se &es.,oar con.orm planului, $%ilae 3a c&ea ctre comet, ating'n& supra.a-a
obiectului spa-ial un&e3a 8ntr"o regiune cu &iametrul &e un Silometru, 8n =urul orei 1<B3E, ora
0om'niei2
Agen-ia :pa-ial ;uropean spune c pro3ocrile care urmea 8n ca&rul acestei misiuni
istorice &in ca&rul e*plorrii spa-iale sunt imense2
Lansarea robotului spre supra.a-a cometei poate 9 comparat cu 8mpingerea unei ma,ini &e
splat ru.e &intr"o aerona3 care boar la o altitu&ine &ubl .a- &e cea la care boar
cursele &e pasageri 8n mo& obi,nuit 4circa 102000 &e metri, n2r25, iar ma,ina &e splat ar
trebui s a=ung 8ntr"o on &e mrimea unui parc, totul 8n timp ce punctul &e &estina-ie 8,i
sc%imb poi-ia, e*plic bbc2com2
!on.orm sursei citate, compara-ia nu este una per.ect &intr"o multitu&ine &e moti3e, &ar
a=ut la 8n-elegerea &i9cult-ilor crora misiunea trebuie s le .ac .a-2 $osibilitatea unui
e,ec este mare2
,ata eCeturii ontatului u ometa( onfrmat de 54%( este u o 8i mai tr8iu
det ea pre'8ut ini*ial( are Cusese sta2ilit En ultimele luni de pre#tire a
e'enimentului.
Aceast i 8n plus le 3a &a speciali,tilor care controlea son&a mai mult spa-iu &e mane3r
pentru a 8ncerca s poi-ionee 3e%iculul spa-ial c't mai bine pentru a lansa robotul $%ilae,
care c'ntre,te 100 &e Silograme2
$oi-ionarea implic o sincroniare minu-ioas a orbitei son&ei 8n =urul cometei cu &iametrul
&e patru Silometri, ast.el 8nc't 0osetta s 9e poi-ionat e*act la punctul stabilit &e lansare a
lui $%ilae, situat la 22,E Silometri &e centrul cometei2 Lansarea lui $%ilae este pre3ut
pentru ora 10B3E, ora 0om'niei2
,in au8a Captului toate aeste mane're se desCoar la o distan* de S09
Vilometri de Pmnt( semnalele radio pentru omuniarea u entrul de ontrol al
54% 'or a'ea ne'oie de 28 de minute i 20 de seunde pentru a f reep*ionate.
%east Entr8iere En omuniare Enseamn mesaTul de onfrmare a susesului
sau eeului misiunii nu 'a aTun#e pe 9erra mai de'reme de ora 18@00( ora
Romniei.
0egiunea aleas ca &estina-ie a robotului $%ilae este situat pe QcapulQ cometei, care
seamn cu o r-u,c &e cauciuc, ,i este numit simplu Qona ?Q, &up ce e*per-ii ;:A au
analiat mai multe posibile &estina-ii pentru e.ectuarea contactului pe supra.a-a cometei2
bona ? nu este &eloc locul i&eal, a3'n& o serie &e culmi .oarte ascu-ite, &ar este totu,i cea
mai plat ,i .r .orma-iuni bolo3noase regiune pe care ec%ipa &e cercettori au putut s o
i&enti9ce &up cercetarea supra.e-ei cometei2
!artogra9erea c't mai e*act a onei ?, &ar ,i a unei alte posbile &estina-ii, ona !, .olosit
pe post &e &es-ina-ie &e reer3, este 8n curs &e e.ectuare2
Kn ultimele 8ile( Rosetta s&a po8i*ionat pe o or2it la doar 20 de Vilometri distan*
de omet( pentru a sistemele de la 2ord s poat eCetua msurtori u o
prei8ie de su2 un metru ale relieCului Amuntelui de #hea*A.
$entru atingerea supra.e-ei cometei, aceste in.orma-ii au o utilitate restr'ns totu,i, 8ntruc't
contactul lui $%ilae cu cometa 3a 9 e.ectuat automat, iar preciia ateririi este &e ni3elul
sutelor &e metri2 An aceste con&i-ii, mar=a &e eroare este mai mare &ec't aria terenului plat
&in ona ?2
$roce&ura &e separare a robotului &e son&, cobor're ,i e.ectuare a contactului cu supra.a-a
planetei 3a &ura, potri3it estimrilor ;:A, circa ,apte ore2 $%ilae 3a .ace o .otogra9e a son&ei
0osetta 8n momentul separrii &e aceasta2
/e asemenea, robotul 3a 8n&repta una &intre camerele .oto &e la bor& 8nspre comet, pentru
a 3e&ea &estina-ia, &e,i aceast in.orma-ie nu poate sc%imba nimic 8n procesul &e ateriare2
$%ilae nu are niciun sistem &e control sau mo&i9care a traiectoriei &e cobor're pe supra.a-a
cometei2 Ha ateria un&e se 3a nimeri 8n acele momente, .r posibilitatea unei inter3en-ii a
centrului &e control al ;:A2
#maginile 3or 9 .olosite, 8ns, &e speciali,tii ;:A, pentru a stabili un&e a a=uns robotul pe
supra.a-a cometei2
/ac 3a a=unge pe comet 8n stare &e .unc-ionare ,i stabil, $%ilae 3a .olosi o serie &e
%arpoane ,i sisteme asemntoare unor ,uruburi pentru a se ancora pe supra.a-a cometei2
Ac-ionarea acestor sisteme 3a con9rma pentru centrul &e control al misiunii, a6at 8n
/armsta&t, Oermania, c robotul a e.ectuat contactul cu supra.a-a cometei2
Antrebarea care se 3a pune atunci este &ac $%ilae 3a reu,i s rm'n ancorat, pentru c
nimeni nu ,tie care sunt &e .apt con&i-iile &in locul &e contact2 0obotul s"ar putea scu.un&a
8ntr"o grma& &e pra. .oarte 9n sau ar putea lo3i .orma-iuni &e g%ea- &ure ca roca2 )
8ngri=orare ma=or este aceea c $%ilae ar putea pur ,i simplu s sar ca o minge ,i s a=ung
8n spa-iu2 #n&i.erent ce se 3a 8nt'mpla, 8ns, misiunea 0osetta 3a continua2
:on&a spa-ial a transmis &e=a o serie &e .otogra9i impresionante ale cometei G<$, iar
obser3a-iile minu-ioase pe care le 3a e.ectua 8n urmtorul an 3or a=uta la 8n-elegerea mai
pro.un& a naturii acestor obiecte spa-iale remarcabile2
/atele ,i orele preentate &e ;:A pentru aceast .a a misiunii ar putea 9 sc%imbate 8n
orice moment, &ac in.orma-iile o.erite &e cartogra9erea onei ?, a6ate 8n curs &e
&es.,urare, 3or arta e*isten-a unor probleme ma=ore legate &e relie.2 An acest ca, e*per-ii
;:A 3or trebui s 8,i mute aten-ia asupra onei !, consi&erat &estina-ie &e reer32
!u un cost total &e 1,3 miliar&e &e euro, misiunea spa-ial 0osetta, lansat 8n urm cu 20 &e
ani &e ;:A, are pre3ut o &urat &e .unc-ionare care se 3a 8ntin&e p'n cel pu-in 8n
&ecembrie 201E2
Aceast misiune 3a permite oamenilor &e ,tiin- s stu&iee, at't &e la &istan-, c't ,i &e pe
teren, prin interme&iul unor instrumente &e cercetare, gaele, pra.ul, structura nucleului ,i
materiile organice ale cometei2
:ursaB >e&ia.a*
%nigmaticele tuneluri ale
civili&atiilor antice
29092014
,eshideri i intrri asunse spre trmuri su2terane( tuneluri misterioase are te ondu spre
re#iuni inter8ise( situate En interiorul Pmntului( au Cost #site En multe 8one ale lumii. ,e mii
de ani multe i'ili8a*ii ne&au lsat moDtenire le#ende( mituri Di po'eDti inredi2ile despre
tuneluri Di peDteri louite de o ras misterioas de fin*e inteli#ente. 1ulte doumente su#erea8
o anumit i'ili8aLie su2teran a aTuns la ni'eluri a'ansate de tiin*. Cine este aeasta i
are este rolul ei pe aeast planetH
9eoria re*elei de tuneluri antie( are EnCoar aproape Entre#ul #lo2ul( s&a nsut datorit unui
e'eniment misterios are s&a onsumat En 200X( En apropiere de oraDul 4olnehno#orsV( pe laul(
denumit su#esti' Be8donn$e (Cr Cund!( din Rusia. <aul apare menLionat si En srierile poetului
rus %leNandr BloV( En are un pdurar din 8on Ei spune o le#end despre apariLia misterioas a
laului are este le#at prin anale tainie u marile oeane ale planetei. <e#enda mai spune En
timpuri str'ehi( pe malurile lui( de&a lun#ul anilor( s&au Cut desoperiri misterioase ale unor
epa'e de mult disprute En 'ltoarea oeanelor. Kntr&una dintre 8ile un ondutor auto loal a
'8ut plutind pe laul respeti' o 'est de sal'are. Yudend dup etiheta de identifare( 'esta
aparLinuse marinarului amerian 4ema Belo'sV$( are ser'ise pe distru#torul al Cor*elor na'ale
ale 4:%( En 12 otom2rie 2000.
,istru#torul( la aea dat( a Cost arunat En aer de tre teroriti. 9ra#edia a a'ut lo En portul
%den( Zemen. Kn eNplo8ie Di&au pierdut 'iaLa patru marinari( printre are Di 4ema Belo'sV$ are a
Di Cost dat disprut. ConCorm anali8elor s&a onstatat 'esta de sal'are apar*inuse Entr&ade'r
lui 4ema Belo'sV$. ,ar aii se pune Entre2area Cenomenal@ um a putut s ltoreas o 'est
de sal'are( En linie dreapt( aproape trei ani( aproNimati' 3000 de Vilometri( din portul %den
pn En adnurile laului din RusiaH ,e aii a pleat ideea eNistenLei unui tunel e lea# oeanul
0ndian de Rusia. Ji um aeast ideea prinsese mai de mult timp ontur pe 2a8a a 8eilor de
tuneluri antie desoperite En lume( pro2lema a Eneput s par redi2il. ,ar ine a reat aeste
le#turi su2terane( nd i En e sop( rmne o po'este de mister. ConCorm erettorilor au o
'ehime de X0 de milioane de ani. Ji nu o dat mulLi speolo#i( mineri s&au in#ineri onstrutori
au atras aten*ia asupra eNisten*ei En paralel u peDterile naturale( ale liniilor de metrou sau ale
#aleriilor miniere( a unor a'it*i su2terane iudate( reate de i'ili8a*iile antie. Ji nu sunt
simple tuneluri.
%u Cost desoperite( de eNemplu( sli uriae su2terane( ale ror pereLi au Cost reaLi Di
apitonaLi printr&o tehnolo#ie neunosut. %eDti pere*ii aproape asund omplet proesele
seundare naturale@ stalatite( stala#mite( fsuri. 0nteresant e la Eneputul aestui seol( a
resut onsidera2il Cre'en*a desoperirilor de Cra#mente ale aestor [treeriP( En diCerite pr*i
ale planetei noastre. ConCorm unor arheolo#i( tunelurile au Cost onstruite pentru a&i proteTa pe
de un asteroid sau de o alamitate. ,ar e Cel de oameni triau aum X0 de milioane de aniH
%'eau unoDtinLe a'ansate de in#inerie #eolo#i( putand s alule8e sau s antiipe8e
anumite proese naturale de transCormare a soar*ei pmntului i a a'it*ilor su2terane are
apar de&a lun#ul timpului.CunoDteau tehnia de supra'ieLuire Di de mun En su2teran.
9unelurile au o direLie lar. Cine i&a #hidat s menLin aeast direLieH 5NtratereDtrii sau
sateliLiiH
PereLii au a'ut parte de un tratament speial( pro2a2il Empotri'a ume8elii Di a altor aLiuni are
apar En asemenea direLie( pentru onser'are( prin metode si tehnolo#ii neunosute En 8iua de
a8i. 9oate aestea sunt deoamdat inaesi2ile pentru a En*ele#erea uman. PeDterile \ Di mai
nou tunelurile antie \ au Cost dintotdeauna un su2iet are a atras att atenLia oamenilor de
DtiinL( t Di a elor pasionaLi de mistere. Kn strCundurile planetei se asund eni#me de
neptruns. Pe aeasta tem s&au isat ontro'erse( au Cost srise o mulLime de rLi Di au Cost
reali8ate sute de flme de a'enturi. Cert este aestea eNist peste tot En lume( fe 'or2im
despre #aleriile antie desoperite su2 Rusia( "ermania( 0erusalim( %n#lia( despre tunelurile de
su2 marile piramide din 5#ipt( sau de analele su2terane spate pe su2 1eNi. %rheolo#ii Di
oamenii de DtiinL Di&au pus tot mai des Entre2area da nu um'a aeste reLele su2terane au
Cost nd'a onetate Entre ele.
<un#imea lor nu a putut f determinat( pier8ndu&se Entr&un nesCrDit la2irint spre entrul
pmntului. ,e asemenea( nimeni nu a putut onfrma Captul a ele au Cost onstruite En aeeaDi
perioad. Peninsula Crimeea este strpuns de o reLea ompleN de tuneluri( parte dintre ele
plend din PeDtera de 1armur sau Poarta de %ur( una dintre ele mai populare a'itLi din
lume. 6umele 'ine a urmare a Captului are CormaLiuni din marmur de alar. Kntr&un top al
speolo#ilor( este pe loul ini a CrumuseLe Di ompleNitate. 5ste situat En muntele Chat$r
,ou#( la o altitudine de 920 de metri deasupra ni'elului mrii. ,up o2orrea En peter
'i8itatori sunt Entmpina*i de o sal imens( En Corm de tu2( de aproNimati' 100 de metri
lun#ime Di 28 de metri EnlLime. PeDtera are patru a'itLi( Tumtate dintre ele umplute u
2louri de piatr( pr2uite din au8a utremurelor Di alunerilor de pmnt.
,in aeasta se desprinde un imens (nenatural!tunel are pur Di simplu ELi suCo suQetul prin
mulLimea pdurilor de stalatite i stala#mite. 5 o eNperien* Casinant. Zei de [andela2reP
atrn de ta'anul aoperit u [Qori de orraliteP unele dintre ele aTun# aproape de podea. ,ar
pu*ini oameni aord aten*ie Captului ini*ial a Cost un tunel u pere*i
perCet nete8i( preluraLi la temperaturi Enalte( a'nd o ptuDeal speial. 4unt 2ine
onser'aLi i nu au urme de ero8iune sau a'it*i arstie. %east a'itate due la aproNimati'
un Vilometru de ni'elul 1rii 6e#re Di se presupune a este un Cra#ment dintr&un tunel mai
'ehi. %'nd En 'edere 2a8inul 1rii 6e#re a Cost Cormat la sCritul erei 5oen (peste X0 de
milioane de ani En urm!( a urmare a derii unui asteroid are a distrus reasta prinipal a
1un*ilor Crimeii. 4e presupune PeDtera de 1armur este un Cra#ment dintr&un tunel 'ehi(
partea prinipal are Cea le#tura u alt 8on a lumii se aQa En porLiunea de munte distrus
de asteroid.
Ji tot En Caua8( En defleul su2 "elend8hiV( din timpuri antie a Cost desoperit o min( spat
'ertial( u un diametru de aproNimati' ini metri( Di o adnime de 100 m. Carateristi aestei
mine sunt pereLii nete8i( are arat de par ar f topiLi. 7amenii de DtiinL au aTuns la onlu8ia
a DleCuirea pereLilor a Cost Cut su2 eCete termie Di meanie( are au reat un strat eNtrem
de re8istent u #rosimea 1&1(S mm. Cu aTutorul tehnolo#iei moderne rearea unei astCel de
struturi este imposi2il. Kn plus( mina este puterni radioati'. ,ar speolo#i din Crimeea au
#sit o a'itate mare En partea de sus a muntelui %i&Petri i tuneluri 'ehi are onetea8
peninsula Crimeea u Caua8. Kn timpul unei eNpediLii( uColo#ii din Caua8 au sta2ilit ( su2
reasta :'aro'( 'i8a'i de muntele %rus( eNist tuneluri 'aste( dintre are unul due spre
peninsula Crimeea prin oraDul ]rasnodar( 5isV( Rosto'&pe&,on( aTun#nd pana En re#iunea )ol#a.
Kn timpul eNpedi*iei din re#iunea ]rasnodar( a Cost Enre#istrat o ramur are se Endreptat spre
1area Caspi. 1em2rii eNpediLiei nu au reuit s oCere un raport mai detaliat. Kn Rusia eNist
un lanL de dealuri( unosut su2 numele de 1ed'editVi( situat 1S&18 de Vilometri de oraul
Zhirno'Va a re#iunii )ol#o#rad.%esta a Cost studiat En detaliu de or#ani8aLia []osmopoisVP
Enepnd u anul 199U. 5ste onsiderat una dintre prinipalele 8one anormale din Rusia. 5ste
un lo unde motorul maDinii se Enea( Crnele pot eda 2rus Di easul mer#e Enapoi. 1artorii
'or2es despre apariLia unei perdele ea* ar#intie are las arsuri pe piele. %ii a Cost depistat
Di arto#rafat o reLea eNtins de tuneluri( eretat pe o distanL de 8ei de Vilometri. %este
pasaTe su2terane au un diametru de la Dapte pn la 20 de metri Di( pe msur e se apropie de
reasta muntelui( se lr#es tot mai mult( aTun#nd pn la 120 de metri( transCormndu&se su2
munte Entr&o sal imens.
,e aii( se ramif alte trei tuneluri En diCerite un#hiuri. <a Eneputul anilor ^S0( la propunerea
lui ).0. 4talin( a Cost emis un deret seret al Consiliului de miniDtri al :R44( reCeritor la
onstruirea unui tunel pe su2 4trmtoarea 9atara( are desparte Rusia ontinental de insula
4ahalin Di are lea# 1area 7hotsV( la nord( u 1area Yaponiei( la sud. Kn ondiLiile delanDrii
r82oiului ree( pentru a ontraara periolul 2a8elor militare ameriane instalate in Yaponia(
4talin a ordonat onstruirea unui pasaT su2teran( pre'8ut u ale Cerat( Entre insula 4ahalin Di
Rusia. ,ar in 19SX( ondutorul suprem moare Di proietul este a2andonat. ,up destrmarea
imperiului so'ieti( planul strit seret a Cost dat pu2liitLii. 4peialiDtii are luraser ani de
8ile En aest tunel( au Cut de8'luiri sen8aLionale. 5i au mrturisit ( de Capt( tunelul Cusese
spat din timpuri imemoriale( posi2il de tre o alt i'ili8aLie( Di proietanLii ruDi El
desoperiser Entmpltor. 9unelul Cusese trasat si onstruit Linnd ont de #eolo#ia difil a
solului de su2 Cundul apelor.
PereLii si erau Coarte nete8i( aoperiLi u un material are semna a la'a 'ulani. 9oLi
erettorii ruDi au Cost de aord materialul respeti' nu era unul reat de natur. Kn urma
unui studiu aproCundat( s&a aTuns la onlu8ia a asupra pereLilor se aLionase simultan termi Di
meani( iar re8ultatul Cusese aeast rust( u o #rosime de 1(S mm( deose2it de re8istent.
ConCorm afrmaLiilor erettorilor( nii o tehnolo#ie modern nu ar putea reali8a o asemenea
lurare. 9otodat au amintit despre #sirea unor o2iete stranii En tunel( a unor meanisme de
neEnLeles( instrumente Di ehipamente neunosute( Di hiar despre Cosilele unor animale
neidentifate. 0mediat dup a2andonarea aestui #i#anti Di am2iLios proiet( ser'iiile serete
so'ietie au preluat toate aeste 'aloroase arteCate( are En deursul deeniilor s&au pierdutP.
,ar nu numai Rusia dispune de asemenea reLele su2terane. %u Cost raportate tuneluri identie Di
En Polonia i 4lo'aia. Kn re#iunea montan BesVid de eNemplu un pdurar a po'estit ( En anii
^W0 ( el i tatl su En timp e tra'ersau o reast au o2ser'at e'a suspet. %olo( la o
altitudinea de W00 de metri( au sos o piatr proeminent.
4&a do'edit piatra asundea de Capt intrarea Entr&un tunel. 4paLiul este att de mare Ent se
poate intra u uurin*( nu doar un al i ru*( i u un Entre# lanL de ruLe. Ca'itatea este
o'al Di pere*ii( Coarte nete8i( par de stil. ,up e au tra'ersat un uloar( tatl i ful au intrat
Entr&o amer iudat( are ddea En mai multe tuneluri de diCerite Corme( En se*iune
trans'ersal (triun#hiulare i rotunde!. ,in delaraLiile erettorilor reiese Captul din aeste
tuneluri eni#matie se poate aTun#e En diCerite punte ale planetei@ "ermania( %n#lia i hiar
%meria. Rmne un mister( de tre ine i En e sop au Cost onstruite aeste tuneluri.
,ar este lar respeti'a i'ili8aLie( are popula planeta noastr u milioane de ani En urm( i(
e'entual( asuns En mruntaiele pmntului( a a'ut o unoatere proCund. Parte dintre #eolo#i
aproNimea8 tunelurile au o 'ehime de la S0.000 pn la X0.000.000 de ani. Ji se pare
doar un proent de aproNimati' 2_ a Cost studiat( restul de 98_ rmne un mister. ,oar poate
s se Ca o arto#rafere u aTutorul unor sateliLi( dar osturile ar f imense. Kn "ermania i
%ustria( au Cost eNplorate mai mult de 1000 de un astCel de tuneluri( arheolo#ii delarnd
aesta e un proent de doar 11_ dintr&un total aproNimat En 1W8U. ,imensiunile lor 'aria8.
:nele tuneluri au o lun#ime de 2S de metri( En timp e altele depes 100 de metri. Kn unele
tuneluri au Cost #site ui u Enuietori. 7are la e a Colosit un tunel are Enepe din 0talia( tree
pe su2 %ustria( "ermania( Rusia i aTun#e unde'a En deertul "o2i( din 1on#oliaH %este
eni#matie reLele Enep de la o adnime de 30 de metri Di aTun# hiar Di la 3S0 de metri. Ji
peste tot am aelaDi model de pereLi nete8i a stila. 5Nat um ine'a ar f Colosit o arm de
Cu8iune s topeas #ranitul. 5Nist o re*ea de tuneluri Di su2 Romnia. 7 aproNimare eCetuat
de tre un proCesor ieDean( presupune aestea se aQ la patru( ini Vilometri adnime su2
pmnt. 4unt speialiDti En paranormal are au 'i8uali8at asemenea eni#matie spaLii
su2pmntene onstruite de entitLi mult mai a'ansate det noi. ConCorm hr*ilor proCesorului(
un asemenea tunel misterios( aQat la o adnime de 1.S00 m su2 pmnt( lea# 1un*ii Rete8at
(4ar#esia! de Bue#i (Buteni!( Ceahlu (4uida'a! i 4atu 1are. Kn 'ara anului 200U( dl proCesor
Bursu a eCetuat eretri En 1asi'ul "odeanu( la 'est de 1nstirea 9ismana( unde a #sit alte
onstru*ii su2pmntene. 5Nisten*a aestor tipuri de tuneluri a Cost onfrmat Di pe teritoriul
amerian. "eolo#ii au delarat multe dintre eNperimentele nuleare eCetuate de&a lun#ul
timpului eu sos l&a i'eal o 'ast reLea de tuneluri (hiar Di piramide su2pmntene( eNemplul
ar f %lasVa! are Enep din Canada Di Ca le#tura u 1eNi. Kn 19WS( erettorul Yuan 1ori8 a
desoperit o 'ast reLea de tuneluri 'ehi En pro'inia euadorian 1orona&4antia#. %u Cost
estimate se Entind pe mii de Vilometri. 7mul de DtiinL a atras atenLia @ [ReLele nu sunt
re8ultatul unor proese naturale. ,a ar f Cost re8ultatul unor proese naturale( nu aD f
desoperit deshideri atent tiate pentru ui=P
0ttp#:22turnulluibabel.3ordpre##.com2(;':2;+2(+2enigmaticele6tuneluri6ale6civilizatiilor6antice2
ciudat> linie neagr> ?i sub@ire se mi?c>
u?or pe suuprafa@a -uniiA C#emtrailsB NuA
NoriB NuA Hologram> 0lue0eamB (osibilC
Dineri %< Feb 1+%< E &,1+& !izualizari E 1 Comentarii
8e Bu=ube am mai gIsit un +ideclip
e&trem de ciudat, care a -st -ilmat Jn septembrie 2013, dar a -st publicat abia Jn
ianuarie 2014$ Kn esenI, utili'atrul ne pre'intI Luna #sau mai bine 'is semiluna% Jn
timpul npii$ (6L pMnI acum nimic nu e ciudat$ *ar, bi'areria Jncepe atunci cMnd,
dacI ne uitIm bine pe supra-aa -ilmatI a Lunii, bser+Im linie -inI, care se Jntinde
dintr/ parte la cealaltI a semilunii, de parcI astrul nstru selenar ar -i -st NtIiatO$
Interesant e cI, la Jnceputul -ilmIrii, linia subire se pate bser+a Jn partea de sus a
Lunii #+e'i prima imagine de la -inalul articlului%$ Api, puin mai tMr'iu, linia se
deplasea'I Jn partea de 7s a LuniiG #+e'i cea de/a dua imagine de la -inalul
articlului%$ "a Pi cum ar migraG ,ai menine' cI linia de pe LunI nu pare a -i
dreaptI, ci blicI$
APadar, ce/ar putea -iD 8rima idee discutatI ar -i aceea cI ar putea repre'enta
urmele de c1emtrails din atms-era 8ImMntului Pi care se +Id pe -undalul Lunii
luminase$ AceastI alternati+I JnsI nu prea merge, din mment ce deplasarea liniei
ciudate este mult prea uni-rmI$ *eci, nu cred cI ar -i c1emtrails$ Altce+aD Nri
JndepIrtaiD 5mmmL din acelaPi mti+, nuG
9nii 'ic cI ar putea -i +rba de priectul 4lue 4eam, prin intermediul cIruia se
priectea'I 1lgrame pe cer, Jn scpuri e&perimentale Ptiute de structurile culte
din aceastI lume$ N/ar -i e&clusG
0ttp:22333.lovendal.ro23p9(2o6ciudata6linie6neagra6#i6#ubtire6#e6mi#ca6u#or6pe6#uuprafata6
lunii6c0emtrail#6nu6nori6nu60olograma6bluebeam6po#ibil2
104 ani &e la najterea C:.'ntului Ar&ealuluiW2 A0:;7#; +)!A _ autobiogra9e
';: ani de la na terea GSfHntului rdealuluiI.
"S,NI, 1OC J autobiografie
Autorul: Andreea Ilie n Actualitate, rea!in" #ew$, %ultur& 29 $e'tem(rie, 2014 0):4* +n comentariu
%u 104 ani n urm&, la 29 $e'tem(rie $e n& tea, la ,a a de -u$, cel ce avea $& devin&, ulterior, .-/0ntul
Ardealului1, unul dintre cele mai iu(ite .'er$onaje1 ale culturii rom0ne ti, Ieromonahul Ar$enie oca.
2ii de oameni intrau 'e 'or ile m&n&$tirii 'entru a lua cuv0nt de /olo$ de la el, iar ace$ta i nt0m'ina
$'un0ndu3le 'e nume, de i era 'rima oar&, n via &, c0nd i nt0lnea. -&, /acem, a$t&zi, cuno tin & cu
Ieromonahul Ar$enie, din nou, din chiar 'ro'riile $ale cuvinte, citind acea$t& $curt& i $merit& 4
4A+56I678A9I:
-u($emnatul m3am n&$cut n 1910, $e'tem(rie 29, n ,a;a de -u$, jud. <unedoara. =coala 'rimar& >i
liceul n or&>elul rad, acela>i jude;. ?e 'e atunci mi $e remarca o anumit& nclina;ie $'re $in"ur&tate
>i $'re 'ro(leme de reli"ie, chiar 'e$te 'uterile mele de atunci. A>a $'re 'ild& am o carte a lui
Immanuel @ant: .8eli"ia n limitele ra;iunii1 i$c&lit&: .oca Zian cl. I,. lic.1
Aa intrarea n cur$ul $u'erior de liceu am r&ma$ or/an de tat&, care era cizmar de me$erie >i /oarte (un
'eda"o" cu /iul $&u. =tiu '0n& a$t&zi c& m3a (&tut odat& 'entru ca $& nu mai 'ierd tim'ul B ceea ce i3
am /&"&duit cu lacrimi >i n3am uitat '0n& acum, >i de multe ori mi3a /olo$it n via;&.
Cn cur$ul liceului mi3au 'l&cut /oarte mult: matematicile, /izica, reli"ia, de$enul >i muzica. 5ermin0nd
liceul >i lu0nd (acalaureatul la 'rima 'rezentare, nclinam $'re >tiin;ele 'ozitive, dar dac& aveam avere
$au "arantau tutorii 'entru mine intram la avia;ie la %otroceni B ceea ce n3a /o$t, m'iedic0ndu3m&
$&r&cia. ?re't aceea a (iruit nclina;ia contem'lativ&, $au $'eculativ& >i n 1929 m3am n$cri$ la
Academia 5eolo"ic& din -i(iu.
Cn cur$ul teolo"iei mi3am v0ndut ca$a '&rintea$c& $'re a3mi 'utea continua $tudiile. :ram >i (ur$ier.
2amei nu i3am cerut niciun ajutor >i nici nu m& nduram, ntruc0t era divor;at& de tata iar eu eram dat
tatii 'rin $entin;a de divor;, ca /iind, 'e (aza me$eriei, mai $i"ur c& m& va da la >coal&. Cn tim'ul
teolo"iei mi $e l&murea /rumu$e;ea chi'ului vie;uirii c&lu"&re>ti >i doream $& m& in$truie$c, 'e c0t
'uteam, mai temeinic, cu deo$e(ire n latura mi$tic& a vie;ii. %u 'rilejul acela aveam urm&toarele note
caracteri$tice: de'rindeam 'e mama c0t mai /&r& mine >i c0t mai /&r& core$'onden;&, ca oarecum $& m&
uite >i $& nu3i vie "reu c0nd va a/la c& m3am c&lu"&rit. A'oi, de la 'lecarea din rad, mi3am 'u$ o
anumit& di$ci'lin& au$ter&, care avea mai multe am&nunte "reu de crezut. A>a de 'ild& mi3am 'ro'u$
ca toat& vremea teolo"iei $& nu /ac nici o cuno>tin;& cu /ete. %eea ce n3am reu>it, ntruc0t tocmai n
anul acela 1929 2ini$terul n"&duie >i /etelor $& $tudieze teolo"ia, >i m3am 'omenit cu c0teva cole"e.
?ar cuno>tin;e n ora> am iz(utit $& n3am. A$ta am reu>it toat& vremea teolo"iei, de>i /&ceam 'arte >i
din .8euniunea de muzic& 7h. ?ima1 din -i(iu, de $u( dirijorul #. 6ancea, >i care era miDt&. Aveam
'ro(lema voin;ei n $t&'0nirea $im;urilor. 2ai mult chiar, m& 'reocu'a, $tudiind mi$tica com'arat& a
di/eritelor reli"ii $u'erioare, ca $& v&d 'rin 'ro'rie eD'erien;&, c0t $e ntinde $/era voin;ei n domeniul
vie;ii $u/lete>ti >i (iolo"ice. 2& intere$a $& v&d dac& e adev&rat ce a/irm& c&r;ile a$u'ra actelor re/leDe,
>i a$u'ra in$tinctelor, c& anume $unt inde'endente de voin;& >i controlul con>tiin;ei. :D'erien;a mea
'er$onal& n$& mi3a dovedit c& ac;iunea voin;ei >i a con>tiin;ei $e 'oate ntinde >i 'e$te in$tincte >i
actele re/leDe du'& o oarecare varia(il&. 2& ajutau la ace$te ad0nciri >i $tudiile ce le /&cea 'e vremea
aceea 2ircea :liade la :cutta, trimi$ de +niver$itatea din ucure>ti, 'entru $tudii orientali$tice. Iar
'arte de $tudii le ti'&rea n 8evi$ta de /ilo$o/ie din ucure>ti, >i3mi 'arveneau 'e acea$t& cale.
5oate ace$tea m& intere$au $& le a/lu >i $& le 'ro(ez n vederea c&lu"&riei. 2& a(;ineam de la .voia n
ora>1, ci $tam n curtea >colii cu 'oarta de$chi$&. %u cole"ii nu ie>eam n ora> dec0t dac& tre(uia n
intere$ul >colii, a vreunui 'ro/e$or, $au n$o;i;i de 'ro/e$ori, cum era cazul cu reuniunea de muzic&. #3
am dan$at >i n3am nv&;at lucrul ace$ta. Cmi da$e tata "rija a$ta B >i mai cu deo$e(ire c0nd eram teolo"
nu3mi 'uteam nchi'ui $& /ac a>a ceva.
?e via;a altora n a/ara zidurilor teolo"iei am /o$t n cea mai 'er/ect& indi/eren;& >i necuno>tin;&. 5oate
'reocu'&rile mele erau >i $unt '0n& a$t&zi interioare, nu eDterioare. ,or(irea mi3a /o$t ur0t& de c0nd m&
>tiu. %hiar numele c&lu"&re$c l3am ale$ 'entru c& Avva Ar$enie >i ale$e$e nevoin;a t&cerii, 'rin care $3
a de$&v0r>it interior.
5eza de licen;& n Academia 5eolo"ic& rezuma $tr&daniile mele $'re acea de$&v0r>ire interioar& a
omului, >i 'urta titlul: .Cncerc&ri a$u'ra vie;ii duhovnice>ti1. 5erminam teolo"ia 'rin 1933.
Cn vacan;& m& ocu'am cu 'ictura.
Eictura mi3a lun"it >coala. %&ci a/l0nd 2itro'olitul #icolae &lan c& am talentul ace$ta, m3a trimi$
anul urm&tor 1933F34 la Academia de Arte /rumoa$e din ucure>ti, care am terminat3o n cinci ani.
Ero/e$ori 'rinci'ali aveam 'e dl. 9ranci$c =irato, %o$tin Eetre$cu >i 9r. 8einer, ultimul de la 9acultatea
de medicin&. Aa medicin& de multe ori nu 'uteam mer"e din cauza /r&m0nt&rilor >i "revelor
$tuden;e>ti, care m& $u'&rau 'entru motivul c& 'ierdeam vremea >i cuno>tin;ele de anatomie >i
antro'olo"ie cu 'ro/e$orul meu, care de multe ori era 'u$ n im'o$i(ilitatea $&3>i ;in& cur$ul. A(ia aci
m3am lovit de mi>c&rile 'olitice $tuden;e>ti, care mi3au 'rodu$ o im're$ie ne'l&cut&. Cn mi>c&ri
$tuden;e>ti n3am intrat nici de /a't, nici de dre't, ntruc0t Academia de Arte /rumoa$e nu era
con$iderat& n cadrul +niver$it&;ii, ci ca o >coal& a'arte. ?eci 'e noi de la ellearte ne tratau ca /iind
na/ar& de $tuden;ii ce $& $e 'oat& n$crie n centrul $tuden;e$c ucure>ti. Am /o$t com'let n a/ar& de
orice mi>care $tuden;ea$c& $au n$criere n vreo mi>care 'olitic&.
,remea n ucure>ti
Am 'etrecut3o neli'$ind de la >coal& niciodat&. olnav nc& n3am /o$t, ca $& li'$e$c 'e 'ricina a$ta.
Aucram la atelier /oarte mult. Erim&vara mer"eam de la G diminea;a >i m& ntorceam la internatul 8adu
,od& unde locuiam, $eara la cin&. 5rei ani am $tat la internat, ca $& /ie o "aran;ie 'entru mine c& nu m&
ocu' cu nici o 'ierdere de vreme. Ee3acolo mai veneau >i $tuden;i le"ionari care ne chemau cu ei. #u
m3am du$ niciodat&. =coala m& a($or(ea total >i n3aveam vreme de 'ierdut. H&taia din co'il&rie
'entru a nu 'ierde vremea m& urm&rea ca un n"er '&zitor.I
-tudiam /oarte mult. 5im'ul ce3mi mai r&m0nea li(er aca$& l /olo$eam citind >i di$cut0nd teolo"ie cu
nc& un cole" de3al meu care $tudia %on$ervatorul. A>a $3a nt0m'lat c& odat&, 'l&c0ndu3mi /oarte mult
$crierea mi$tic& a $/0ntului Ioan -c&rarul, am tradu$3o n rom0ne>te, n vreme de G luni. 23a ajutat
/oarte mult la ncheierea convin"erii mele de3a intra n c&lu"&rie.
Cn vremea aceea, mi>carea le"ionar& era n toi >i $e di$cuta de ea n toate '&r;ile. :u ca un inde'endent
de 'olitic, nu mi3am "&$it nclina;ie c&tre mi>care. A'oi $3a nt0m'lat c& nici nu m3a mai chemat
nimeni. -in"ura mea 'artici'are a /o$t a$ta: c0nd $e ntorceau din -'ania, mor;i, 2o;a >i 2arin, am
ie>it cu cole"i nt0m'l&tori 'rin curte '0n& la trotuarul $tr&zii .%alea 7rivi;ei1, 'e care trecea convoiul
de la 7ara de #ord $'re %alea ,ictoriei. %&ci Academia noa$tr& era 'e %alea 7rivi;ei. ?eci am 'rivit o
'arte din convoi >i 'e cei doi mor;i. At0ta tot.
%ole"i la >coal& am avut de toate $oiurile >i neamurile. Aveam, la al;i 'ro/e$ori, 'e unul ,ul'e$cuJ &$ta
era comuni$t, 'urta cravat& ro>ie, n$& di$cu;ii n3am avut m'reun& niciodat&. Aveam cole" de cla$& 'e
un evreu I;hoc -tein(er" B eram 'rieteni. Ci $'uneam c0teodat&: 2&i -tein(er", tu e>ti evreu >i eu
cre>tin, deci ar /i $& /im unul m'otriva altuia. :u n$& am $& /iu mai (un ca tine >i tu n3ai $& te 'o;i
$u'&ra 'e mine, dac& n /elul ace$ta te voi concura n via;&.
2ai 'e urm&, c0nd am citit i(lia, am v&zut c& ultima mi$iune mondial& e a evreilor, eventual a unei
idei a evreilor.
Am terminat elleartele cu (ine, am /&cut anul de 'ractic&, ce n$& a /o$t mai $curtJ am 'lecat, trimi$
de 2itro'olitul #icolae &lan, n -/0ntul 2unte, ca $& de'rind c&lu"&ria de acolo. Aa 'lecare erau cele
mai a$'re cercet&ri ca nimeni din cei ce3au /o$t le"ionari vreodat& $& nu 'oat& ie>i din ;ar&. :u,
neav0nd a($olut nimic la activ, am o(;inut 'a>a'ort de c&l&torie: n :uro'a .$an$ 8u$$ie1, de la
Ere/ectura 'oli;iei din -i(iu.
Iar ntruc0t eram diacon, am o(;inut >i ncuviin;&rile $'eciale de la cele trei Eatriarhii: a 8om0niei, a
%on$tantino'olului >i a Atenei, 'recum >i a celor dou& "uverne: rom0n >i "rec, 'recum c& n3am nimic
$u$'ect la activ, ci $im'la chemare c&tre de$&v0r>irea interioar& 'rin me>te>u"ul c&lu"&riei.
23am ntor$ n ;ar& la ) iunie 193). Kin minte data 'e aceea, c& intr0nd n ;ar& 'rin 2oravi;a am v&zut
dra'elele rom0ne>ti, de acel ) Iunie de odat&.
?e la data acea$ta, '0n& la Ea>tile anului viitor c0nd am intrat n c&lu"&rie, mi3am adunat unelte de
'ictur&, materiale, am mai nv&;at la %hi>in&u cu ni>te me>teri ru>i 'oleitura cu aur .cicanca1, >i alte
lucruri tre(uitoare unui atelier de 'ictur&.
Cn ,inerea Izvorului du'& Ea>tile anului 1939, am /o$t tun$ n c&lu"&rie 'rimind numele Ar$enie.
+n an m3am ocu'at cu "o$'od&ria, eram 'rimul >i $in"urul c&lu"&r la 2&n&$tirea r0ncoveanu B
-0m(&ta de -u$ jud. 9&"&ra>. ?e 'ictur& nu3mi mai r&m0nea vreme. Al doilea an la /el. E0n& c0nd m3
am luat de "rij& c& am nv&;at 'ictura de"ea(a. -e nt0m'l& n vremea a$ta c& ne veneau oameni cu
durerile lor >i evlavie la 2&n&$tire >i c&lu"&ri. 2ai intra$e n c&lu"&rie E&rintele -era/im Eo'e$cu. A3
am ru"at 'e el $& 'rimea$c& 'reo;ia B eu $im;indu3m& nevrednic. A 'rimit3o. A>a au nce'ut $luj(ele la
2&n&$tire du'& 'uteri.
Cntr3o iarn&, 'ro(a(il 'rin 1941, ne trezim cu o avalan>& de oameni de toate v0r$tele >i tre'tele,
n&'&dindu3m& $& $tau de vor(& cu ei de$'re necazurile lor. Aci m3am trezit $& /ac duhovnicie cu
oamenii, de>i nu eram 'reot. =tiam c& tot ce '&;e$c oamenii, li $e tra"e de 'e urma "re>elilor $au
'&catelor. A>a m3am v&zut $ilit $& 'rime$c 'reo;ia >i mi$iunea major& a 'ro'ov&duirii lui <ri$to$3
?umnezeu adev&rat >i 6m adev&rat, 'recum >i a $/in;irii omului, ca $& ai(& 'acea lui ?umnezeu n
$ine, a($olut n orice m'rejur&ri $3ar a/la n via;&. I3am nv&;at $& /ie cura;i /a;& de oameni >i /a;& de
?umnezeuJ $& dea %ezarului ce e al %ezarului Ha$cultare cet&;enea$c&, dajdie etc.I >i lui ?umnezeu ce
e al lui ?umnezeu Hcu"et curat, $u/let 'uri/icat >i tru' cur&;it de 'atimiI.
?e$'re acea$t& nv&;&tur&, martori mi $unt to;i cei ce3au a$cultat 'ove;ele cele du'& ?umnezeu 'e care
li le3am dat: iu(irea de ?umnezeu, iu(irea de to;i oamenii, /&r& deo$e(ire, >i via;a curat&, care /ac cu
'utin;& rentoarcerea noa$tr&, a m'linitorilor, iar&>i n Cm'&r&;ia de o(0r>ie, de unde ne3a trimi$
?umnezeu $'re $curt& cercare a cumin;eniei >i a iu(irii noa$tre, 'e '&m0nt, n $tadia >i arena vie;ii.
A$ta mi e$te toat& mi$iunea >i ro$tul 'e '&m0nt, 'entru care m3a nze$trat cu daruri B de>i eu $unt
nevrednic. Eentru a$ta $unt $olicitat n toate '&r;ile, ca $& 'ro'ov&duie$c iu(irea lui ?umnezeu >i
$/in;irea oamenilor 'rin iu(ire.
?e alte "0nduri >i ro$turi $unt $tr&in.
Ieromonahul Ar$enie. B 8. ,0lcii. 1* iulie 194G
IFrago#tea lui Fumnezeu fa& de cel mai mare pcto# e#te mai mare decHt drago#tea celui mai
mare #fHnt fa& de Fumnezeu.I B Er. Ar$enie oca
0ttp:22activene3#.ro2';:6ani6de6la6na#terea6#fantului6ardealului6ar#enie6boca6
autobiografie5'D.88(:.0tml
Dacii din armata roman dovad a continuitii etnice
Posted by Valentin Roman on Sep 29, 201 in D!"V#$%&R& ' 0 comments
un articol de Valentin Roman
%n alt element ce susine (ntr)un mod care nu poate *i combtut continuitatea dacilor pe aceste melea+uri ,i care, (n acela,i
timp, demontea- *r drept de apel teoriile *ante-iste potrivit crora dacii ar *i *ost totalmente e.terminai de romani, este
pre-ena acestora (n anumite uniti ale armatei romane, dup anul 10/, at0t (n spaiul Daciei Romane, c0t ,i (n alte -one ale
imperiului1 2n mare parte, dacii recrutai de romani au *ost (ncadrai (n uniti au.iliare ale armatei imperiale1
2n lucrarea De munitionibus castrorum, care (i aparine lui 3y+inus, redactat, se pare, (n timpul domniei lui 4raian sau imediat
dup aceasta, printre popoarele din r0ndul crora se recrutau soldai romani, (i re+sim ,i pe daci, pre-eni (n diverse unit,i
militare, despre care, ast-i, avem su*iciente in*ormaii pentru a reali-a o list, dup cum urmea-5
#la & %lpia Dacorum 6 inscripie descoperit la Roma, reali-at (n onoarea lui $1#emilis 7arus, +uvernator al 8appadociei (ntre
anii 19)1:0 d13r1, aminte,te de pre-ena acestei uniti militare (n provincia menionat sub conducerea pre*ectului 81 &ulius
!rucianus 8rispus1 %nitatea (n cau- mai este amintit ,i de istoricul ;lavius #rrianus, +uvernator al 8appadociei la anul 1</,
care, (n volumul =6rdinea de lupt contra alanilor>, preci-ea-5 =#rier+arda s)o alctuiasc deta,amentul +eilor ,i cel care)l
conduce>1 2n vremea lui ?allerius, unitatea (nc e.ista, av0nd locul de cantonare la Suissa1
1
8o@ors & %lpia Dacorum !.istena acestei unitati este con*irmat de o diplom militar roman datat la anii 1:/)1:9, (n care
se *ace re*erire la satis*acerea complet a sta+iului militar de 2: de ani de ctre unii dintre militarii si1 2n secolul al &V)lea,
pre-ena unitii cu re,edinta la 8laudiana este atestat de o alt serie de i-voare literare ,i militare1
8o@ors & #elia Dacorum #ceasta este, poate, unitatea militar *ormat din daci cel mai des amintit de i-voarele antice1 Prima
meniune a sa datea- din iarna anilor 1:)1/ ,i preci-ea- c unitatea (,i avea +arni-oana la #mbo+lanna, (n Aritannia1 2n
aceast meniune se vorbe,te despre lsarea la vatra a celor care au terminat sta+iul de 2: de ani, *apt care arat c unitatea a
*ost constituit (n preaBma anului 121, sub domnia lui 3adrian1 %nitatea despre care vorbim era compus din 11000 de daci,
a*lai sub comanda unui tribun1 !a rm0ne (n +arni-oana britanic p0n (n plin secol al &V)lea1
Ruinele *ortului roman de la AirdosCald
2n inscripiile din Aritannia sunt amintite, pe l0n+ numele unor comandani ai unitii, cele ale unor o*ieri de ran+ mai mic,
cum este ca-ul centurionilor #elius Dida ,i Decius Sa.a, nume care au (n componen ,i pri de ori+ine dacic, a,a cum se poate
clar observa1 %n alt nume, cu ori+ine clar dacic, este cel al lui Decibalus, osta, (n aceast unitate, nume pre-ent pe o inscripie
descoperit la AirdosCald1 4e.tul acesteia, pre-ent pe o piatr de morm0nt, (n latin, este =D D D!8&A#$ E V&F D&!AVS E !4
A$#!S EV&FS&4 # F !4E VS ;R#4!RE =, care ar putea *i tradus, apro.imativ, ,,Pentru spiritele plecate ale lui DecibalusE1care a
trait pentruE-ile ,i AlaesusEcare a trit -ece ani ,iEun *rateE>1
De alt*el, (n ca-ul acestei uniti, vorbim de pre-ena numelui su pe o multitudine de inscripii descoperite (n -on, toate
atest0nd c aceasta era *ormat e.clusiv din daci1
8o@ors && #urelia Dacorum %nitatea (,i avea +arni-oana (n Pannonia Superior, dup cum atest descoperirile ar@eolo+ice, ea *iind
creat (n timpul domniei lui Darcus #urelius cu scopul de participa la e*ortul de r-boi (mpotriva ameninrii triburilor +ermanice
,i a sarmailor (n -ona Dunrii1
8o@ors && #u+usta Dacorum 2n pre-ent, avem la dispo-iie o sin+ur inscripie care con*irm pre-ena acestei uniti (n provincia
Pannonia &n*erior1 !a *ace re*erire la (naintarea (n +rad a unui o*ier i a *ost descoperit la DalB1
8o@ors & ?emina Dacorum Dilliaria Gumele acestei uniti Helementul ?eminaI relev c, (ntr)o *a- iniial, au e.istat dou
uniti au.iliare *ormate din daci care au *ost contopite (ntr)una sin+ur1 2n vremea domniei lui Septimius Severus, unitatea era
contonat la Dontana, (n Doesia &n*erior1
2n a*ara unitilor au.iliare compuse e.clusiv din daci, pre-ena acestora este atestat ,i (n unele le+iuni romane1 #st*el, le+iuni
precum $e+io & &talica, $e+io & #uditri., $e+io &&& #u+usta sau $e+io F& 8laudia, vor avea (n componen soldai recrutai din Dacia,
unii dintre ei urc0nd pe scara ierar@ic p0n la po-iii superioare (n comandamentul lor1
De asemenea, i-voarele antice amintesc de pre-ena dacilor (n uniti precum co@ortele pretoriene, dar ,i (n unele uniti clare
ce asi+urau +arda (mpratului1 DaBoritatea inscripiilor (n acest sens datea- din preaBma secolului && d13r1 Sursele vremii relev
*aptul c maBoritatea unitilor *ormate din daci au *ost (n*iinate de 4raian, 3adrian ,i Darcus #urelius1
?rup de daci pe #rcul lui ?alerius HSalonicI
2n perioada secolelor &&)&&& d13r, a,a cum arat 81Daicoviciu (n lucrarea $a 4ransylvanie dans lJ#ntiKuite, numrul unitilor
*ormate e.clusiv din lupttori daci, pre-ente (n armata roman, era comparativ cu cel al *ormaiunilor recrutate din Ael+ia H12
unitiI, Siria H1< unitiI ,i #*rica H9 unitiI, element care atest (n mod evident *ora demo+ra*ic auto@ton a provinciei
romane Dacia, c@iar ,i dup r-boaiele +rele cu le+iunile imperiale de la (nceputul secolului && d13r1
#st*el, acest element contribuie la (ndeprtarea *r drept de apel a teoriilor care promovea- ideea *als Hpromovate mai ales
de +rupuri care urmresc obinerea unor teritorii ale Rom0nieiI a unui vid demo+ra*ic, care susin c dacii au *ost cu totul
e.terminai de romani ,i c noi, rom0nii de ast-i, nu am avea nicio cone.iune istoric cu antic@itatea1
Dai mult, *aptul c numele unitilor pre-entate mai sus conin re*erire e.act la etnia soldailor care le *ormau, denot c
administraia imperial *cea o di*eren clar (ntre coloni,tii adui (n Dacia dup anul 10/ ,i indivi-ii auto@toni, *iind vorba de
+rupuri distincte, cei din urm pstr0ndu),i identitatea1
8@iar ,i dup prsirea Daciei Romane de ctre administraia imperial ,i dup re*ormele militar)administrative implementate de
(mpraii Diocleian si 8onstantinus &, (n lucrrile autorilor romani se vorbe,te de e.istena unor uniti au.iliare *ormate din
daci, numite *ie =numeri Dacorum, *ie simplu LDaci> sau =Dacisci>, recrutate din Dacia1
Prin urmare, la 1/: de ani de la cucerirea parial a Daciei, adic e.act dup acea perioad pre-entat de istoria noastr o*icial
drept una de intens romani-are, tocmai sursele latine pre-int poporul dac drept entitate etnic distinct, nu ca un mi. (ntre
auto@toni ,i coloni,ti1
0ttp:22333.vatra6daciei.ro2dacii6din6armata6romana6dovada6a6continuitatii6etnice2
Legen&a tm&uirii i3orului roman &e la !lan
0420122014 13B10
AutorB ,aniel <tu
/espre i3orul
Akuae s"au scris 8n &ecursul timpului numeroase articole ji stu&ii 8n re3iste jtiinhi9ce, gaete &e
cultur sau iare, istorici rom'ni, =urnalijti, aca&emicieni, acor&'n&u"i o importanh &eosebit2
@nul &intre numele sonore care a relatat 8n presa interbelic &espre i3oarele tm&uitoare &e la
!lan a .ost :il3estru >ol&o3an, publicist ji iarist la 2azeta 3ransil%aniei# 3ransil%ania# 3ri$una#
Foaia Poporului etc2 Acesta &escrie 8n iarul 4nirea " Anul RRH2 +la=, ?oi 1< #unie 191E, numrul
E9B />ai in =os l'ng :trei s a6 !lanul, loc &e scal& cu i3oare cal&e2 Aceste au .ost cunoscute
,i romanilor ,i locul se numea ,A& akuasQ 4la ape52 ;i au scobit aici Antr"o st'nc un bain 4groap5
rotunn=or, in .orma unei linguri, in lungime &e 4E ,i in l-ime l-ime &e 30 urme, cu pire-i cam &e
11 urme &e a&'nci2 (orma lui se cunoa,te ,i acum, precum ,i scocul, tiat in st'nc, care con&uce
&in el a.ar2Q :tu&ii asupra acestui i3or a continuat s publice ji 8n prestigioasa re3ist
Transil3ania, &in :ibiu2
Tot el relatea ji &espre una &intre legen&ele care circul 8nc &e la 8nceputul secolului R#R ji
care au 8n 3e&ere bile &e la !lan, !etatea /e3ei ji !etatea &e pe >gura @roiului2
:e 3orbejte &espre trei 'ne surori, .ete &e uriaji2 @na &intre ele a &escoperit i3orul cu apa cal&
&e la !lan ji a .cut bile tm&uitoare, alta a ri&icat !etatea /e3ei ji cea mare, !etatea &e pe
>gur @roiului2 !ea mare, pe numele ei >ino&ora, s"a semehit, nu i"a mulhumit lui /umneeu, ji
!etatea @roiului s"a nruit2 Au rmas 8n picioare !etatea /e3ei ji +ile &e la !lan, cunoscute &e
pe 3remea romanilor2
:eria legen&elor circulate 8n =urul orajului !lan nu se oprejte aici, 3or urma s 9e publicate ji
altele culese &e subsemnatul 8n &ecursul ultimilor E ani, unele &in publicahii interbelice, altele &e
la 3'rstnici &in =urul orajului2
!itejte mai multB %ttpBTTwww2in.ocalan2comTnewsTlegen&a"tf!4f13mf!4f13&uirii"i3orului"
roman"&e"la"cf!4f13lanT%ttpBTTwww2in.ocalan2comTnewsTlegen&a"tf!4f13mf!4f13&uirii"
i3orului"roman"&e"la"cf!4f13lanT
KCand va aparea in lumea internationala va #tarni o furtunaK. Fe#coperirea ar0eologica
din "omania care pune pe Aar cercetatorii
8482 vi4uali4ari g Aoi, 2> Septem-rie 2014
!omentarii 415

+n fragment ceramic in$cri'tionat cu #imboluri necuno#cute, ce ar 'utea dovedi eDi$tenta $cri$ului in
neoliticul tim'uriu, a /o$t de$co'erit de arheolo"i 'e $antierul auto$trazii -i(iu36ra$tie, la nord
de /iercurea Sibiului, a anuntat directorul 2uzeului #ational ru!enthal, -a(in Auca.
9ra"mentul ar 'utea dovedi ca in 'erioada re$'ectiva eDi$tau $i$teme de $criere $i, 'otrivit lui -a(in Auca,
e$te L$in"urul fragment cuno#cut, din ace$t moment cronolo"ic, cu a$t/el de #imboluriL.
Lezi #i 9e8aurul de la 4taòrdshire
L:u $unt z"uduit. Am or"anizat nu $tiu cate $im'ozioane, am 'u(licat nu $tiu cate volume internationale cu
$emne, $im(oluri, cautand $a de$tructurez ideea du'a care in 'erioada a$ta eDi$tau $i$teme de $criere. :u tot
tim'ul am zi$ ca eDi$ta $i$teme de comunicare care nu in$eamna $criere, ci $im(oluri.
Lezi #i :n oras ma$a( asuns mai mult de un mileniu( a Cost sos la lumina
#u $tiu ce $a zic in cazul ace$ta, e ceva ordonat, cu $im(oluri varia(ile, dar va dati $eama ca nu e ornament.
: clar ca e un $i$tem de 'unere a ceva intr3o ordine, cu ti'uri diver$e $i va ramane un 'rilej de di$'ute.
%and va a'area in lumea internationala va $tarni o /urtunaL, a a/irmat directorul /uzeului National
1ru4ent0al, 'otrivit antena3.ro.
%om'leDul de locuinte a /o$t de$co'erit in $itul arheolo"ic denumit L2iercurea -i(iului 2L, localizat la
nord de ora$ul 2iercurea -i(iului, 'e ,alea 7ar(ovei, $i ate$ta 'rimul val de neolitizare din 8omania.
%ttpBTTcultural2bi2roTcan&"3a"aparea"in"lumea"internationala"3a"starni"o".urtuna"&escoperirea"
ar%eologica"&in"romania"care"pune"pe"=ar"cercetatorii"199E9\
utmlsourcemL#+;0TAT;A&utmlme&iumm(+&utmlcampaignm(+"$ost

29092014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

29092014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

29092014

Tintoretto, pictor italian

Mi+uel e Cervante), )criitor )paniol

Carava++io, arti)t italian

@oratio Nel)on, amiral -ritanic

Mi+uel e Jnamuno, ilo)o, )criitor )paniol

1ec2 Ka`b)a, al 2-lea pre einte al 0oloniei, laureat No-el

.ulia @a)eu, )criitoare rom(n!

cmile Lola, )criitor *rance4

=eor+e) C2arpaI, i4ician rance4 e ori+ine polone4!, laureat No-el

(abricile cu cea mai 8n&elungat tra&i-ie2 !um au reistat\

S-ar putea să vă placă și