ANUL III. - 1929 Septembrie-Octombrie, No.

9-10

Director : OH. OROVEANU Proprietar Adm-tor: OROVEANU

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA
STR. 32, BUCURE$T1

M. S. Regina Maria un Moartea lui Slresemann

tret autograf). portret) de C.
de Er. Gr.
ochiului de origine de Dr. Lustgarten d-lui
Al. Vaida-Voevod doua por-
(portret) trete).
M. S. Regele Carol I (portret) Cronica de G.
M. S. Regina (portret) Escroclzerie in , Ecce
(portret) Gh. din Moldova
vorbind
un autograf) Spicuiri.
Centenarul liberrii Giur- Cronica (cu por-
giu de R. S. trete) . Ro.
Eftenirea proprie urbane Mocan Procesiunea . . . AI. P.
Raymond portret) C. de incurojare (Concordatul
Expoz. de radio Rep. preventiv) de C.

BUCURESTI.- TIPOGRAFIA NATIONALA",, JEAN IONESCU & Co., STRADA BURSEI,

www.digibuc.ro
REVISTA GENERALA ILUSTRATA mlOAN
MIRET-BRAOV
Abonamentului un an): Intreprindere de Autobuse, Accesorii
Automobile. - ole Technice
Autoritâti, Institutiuni publice, Societ5ti Ano-
nime
Pentru particulari
. .

profesiuni libere
. .....
. .
Lei 2000
1500
Reprezentanta Automobilelor : RUGBY - DURANT -
(La
Telegr. :
Institutii culturale . . . . 1000 Telefon No. 104

Tariful Anunciurilor
pe pag. pag. pag. nag.
AUTO -TRACTIUNEA"
:

an 10.000 6000 3500 2000

coalä Specialá Technia pentru Conducâtorli
an 6.000 3500 2000 1500 de
1/4 an 3.500 2000 1500 1000 Directiunea Ing. H. Sultanovici
Bucuregii. Strada 46 (prin Uranus) - 309/49
insertiile anunciurlle Revistei, dublu.

Georges
Jeankovescu
Cel mai mare Magasin de
AME
PERVAZUR1
BUL.
Vis-a-Vis de LICEUL
Bucure0i II

Pictori-Decoratori
S-sorii
FR. ELENER
tr. 20
Cum putem fi svelte Pielea necesitá
(prin Str.
o care procu-
de pielei uscategrAsimea nece-
tinereascâ? o peste noapte. -
ajutorul produselor Cu
Laboratorium
Câci misterul pielei este devi adorabilá, la
acela, poate fi din zi. Ea apár vin-
din prime nu produce nu
din care sunt fabricate e unsuroasá nici nu
Elida, sunt de pure, E intotdeauna eficace, nici
ar fi chiar mâncate, vizibilá pielei
de nici un inconvenient. tonul mat al alabastrului.

BRASOV GHIMBAR
EHDA DE HEURE
www.digibuc.ro
Anul - Septembrie-Octombrie No.

Artisticd Industriala
*Sportivä

MARIA A ROMÂNIEI

ca Regina, ca scriitoare, M. S. Regina Maria, de M. S., cu de d. Nona

Ottescu, Directorul Conservatorului nostru de
Ar fi facem bis in. idem mai recapitulam dramatica.
Ei briliante, cunoscute de suflarea Intreaga numai
dela Tissa la Nistru. cuvinte de elogiu 'pentru valoroasa lucrare a
In curánd se va prezenta selectului dificilului narhei noastre.
public francez, obicinuitii Operei pariziene, o

www.digibuc.ro
 REVISTA

Un autograf al Reginei Maria

24

Contributiuni la studiul bolilor ochiului de origine dentad

de Dr. LUSTGARTEN

Spiritul empiric al popoarelor, gäseste adesea märate cazuri de oculare propriu zise, reflexe
pe care prin metodele ei positive morbide de origine Era atät mai usor de
critice, le recunoaste abia secole. fäcut, cât o mare parte oameni au
descoperiri nu-si fac traiul in fantazia era suficient:pentru sus sä inspecteze gura
popoarelor, zi, când cine-va le sintetizeazd bolnavilor de ochi sä vre-un dinte stricat
le Cine nu vaccinarea con- sau vre-o veche, pentru ca de
tra variolei era cunoscutä popor cu mutt efect, devie probabild. Trebuia numai o
lui Jenner, nu trebue ne mirdm, poporul ameliorare in vino-
a observat cel dintâiu unele vatului probabilitatea se transforma
boale ale ochilor ale dintilor. Mai mult gurantä. Nu trebue ne deci, un numär
unele popoare au mers departe, au denumit de observatori sceptici recalcitranti la
unii dinti .,dintii pentru ca sä arate mai aceastä teorie au mers poate prea departe,
bine siguranta acestei legäturi. reflexä.
observatiile publicate asupra acestui subiect, nu Trebue sä declar dela foarte
ce sä mai misterul legAturilor adeseori eram eu adversarul al acestor foarte
neexplicabile, sau usurinta cu care unele observatiuni interesante, dar nebazate in majoritatea cazurilor pe
luate, cea mai mare parte a acestor nimic. Cu toate acestea, am de zile, pe
servatiuni nu la o serioasä. mei de dinti am conving de
ne-am potrivi la autorii cestor observatiuni, bolilor de cu
ar trebui sä considerdm aproape din Trebue insä sä exclud absolut toate cazurile de
ochiului, ca provenind dela reflexe dentare. Gresala transmise la ochi prin vecindtate, cred e ceva
cea mare a tuturor acestor autori era, au banal, transmiterea inflamatiuni ostio-periostitice
derat Post hoc ergo propter hoc", odatä convinsi a maxilarului superior la cred nu se va
de oculo-dentard, au in nenu- gäsi nimenea, care s'o nege, sau care n'o fi
Atragem atentiunea, asupra importantului studiu original, servat.
publicam: la ochiului de origine Cu totul e cazul bolilor de ochi
dentare, datorit eminentulai Dr. Lustgarten din Botosani,unul duse printfun reflex de origine Trebue foarte
din mai savanti practicieni din tara, in materie de stoma- mult spirit critic scepticism, trebue siguranta abso-
tologie.
Desi e articol de specialitate, - cum e scris boala ochiului e iar nu concomitenta
(limpede, pe intelesul tuturor) face accesibil cu acea a dintilor. Faptul o boa% a e
lumei profane. - Nota Redactiel. intâmplare amelioratä in unna extragerei

www.digibuc.ro
 REVISTA

M. S. Regina a M. S, Regele Carol I al

Bunatatea spiritul organizare S'au ani, ziva dc 10

a atator de talentul tombrie, dela (in 10
de scriitoare, vor inimile memoria 1914), a primului Rege al Romaniei, creia-
tuturor
N'a putut supravietui Regelui Carol, aceeasi mari initiative, acte
dat fundamentale.

presupus ca nu dreptul considerdm generalizez aceastä cauzalä asupra altor

aceastä prin reflex, ci ne trebue, cu alte boale ale ochilor.
cuvinte, o dovadä cea-ce in prezent altii atare cazuri nu vor
n'a fost adusä de nimeni. 'ntrebuinteze metoda mea de control, vom
Dela inceput chiar am spus, numai atunci ajunge facem ordine labirintul care
vom putea obtine rezultate exacte, când vom fi in se gäse§te actualmente aceastä chestiune.
stare sä facem rellexul la un moment voit läsäm la o parte mai vechi ale lui
atunci ne vom putea da seama Richter, Pasquier, Hunter, Mackenzie, etc.,
simptomele oculare, dispar. de control trebue trebue caz ne la lucrarile intere-
sä fie ca stare pe medic ale lui Galezowsky ale lui Power Galezowsky,
dea seama imediat, daca in cazul ce i se prezintä e care s'a ocupat o viatä cu aceastä chestiune,
vorba de reflex sau e numai o boalä concomitentä. descrie o serie de boale ca, conjunclivitele phlictenu-
aceastä directie, am ajuns lare ale copiilor momentul aparitiei dintilor, peratila
gäsesc o de control, care, sper, va aduce interstitiald ce se ive§te dentitia a doua,
servicii incontestabile. Aceastä consistä ani- tiuni ale corneiei ale irisului, irido-choroiditile, mi-
hilarea reflexului anestezia nervului dintelui pre. reflectorie etc., produse printr 'un reflex
supus ca vinovat. Solutia aceastä dat dentar. Power e absolut de pärere. Din
zultate nea§teptate, mi-a dat posibilitatea de treaga serie de observatiuni publicate de Keyser, Al-
control cu totul exact, e vorba de bert Colyer, Galezowsky, Fancheron, Mooreus,
sau e numai simultanitatea. Din aceste expe- Crdiniceanu, etc., ar rezulta dintii bolnavi ar putea
riente am ajuns la concluziuni cu totul opuse cre- fi cauza nu numai a unei conjunctivite, dar
dintei mele anterioare, ceeace nu m'a irido-choroidite, glaucom, kafharactd

www.digibuc.ro
 REVISTA ILUSTRATÁ

retinite. De oarece la cazurile pe care le-am studiat aceste 24 de ceasuri. A treia zi se prezintä iar,
putut observa decât unele din aceste bolle, nu toate simptomele au dispärut nu mai sunt stare
vreau insist deck asupra acestora, la care am putut deosebesc conjunctiva ochiului drept, de aceea a
constata fapte pozitive, lAsând ca altii controleze, ochiului stâng. Dealtmintrelea, bolnava se simte perfect
legaturi reflexe celelalte de bine.
boale ale ochiului dintii bolnavi.
Ceeace trebue s atrag atentiunea dela e Observatiuvea Alexandru R. magistrat din D.
frecventa bolilor de ochi de origine reflexo- den- vine sä mä consulte pentru niste vagi, ce le
e infinit mai deck ar rezulta din statisti- simte toti dintii a putea preciza dintele dure-
cile lui Galezowsky. E dese-ori bolnavii ros. Sufere de vre o trei saptämâni, dentistul pe
de dinti au diverse boli de ochi. La un examen care l'a consultat acolo, l'a asigurat cä toti dintii lui
control riguros se e vorba sunt perfectä stare. Durerile devenind din ce
mai o simultaneitate, cä nu voiu aräta mai jos in ce mai pronuntate, s'a hotärât sä vie sä con-
deck, acele cazuri, la care examenul mi-a dat rezultate suite. La inspectiune se gäsesc toti dintii in perfectä
pozitive de nu voiu cita marele stare, nici un dinte nu lipseste. Nici o reactiune la
de cazuri, pe care poate altul le-ar fi considerat percussiune. Reactiunea pare putin mai pro-
ca pozitive, se pe consecinta ambelor leziuni in partea stângä. Reactiunea electrica prin
pe ameliorarea aparentä urma extractiunei, ep aparatul lui aratä o exagerare mare a ace-
care eu, urma controlului le-am Osit, stei reactiuni la incisivul care dä
ca neavând nici o legkurä. dureroase la 4° ; pe aceeasi intensitate de
curent nu nici o reactie la ceilalti dinti.
I. Maria dela Diagnosticul era evident : pulpita prin
plângându-se de o durere partea a tiune La intrebarea mea, pacientul spune cä
dintilor de sus, sä-i posibil sä precizeze care a avut câte va o
anume dinte o doare. Examinând gura mai de aproape, tezazatiuni pneumonice aparitia durerilor
se toti dintii din acea parte sunt sänätosi, cu aceastä boalä.
de caninul superior drept, care prezintä o carie In acelasi cu durerile de dinti a
La inspectiune se acelasi timp, va simptome care perzistä astäzi,
ochiul drept e tumefiat pacienta tine anume : o photophobie destul de pronuntatd un de-
La intrebärile mele, ea räspunsul sufere fect al acomodatiunei, care consistä faptul
la acest ochiu de 15 zile e de atunci cientul nu putea sä citeasca, mai ales lucrurile
unui medic ; dar pânä prezent nu vede cu mai mici. inspectiune se observä o
ameliorare, ci din contra, o pe zi ce trece. galitate pupilarO, pupila ochiului stäng dilatatä, reac-
La examen se constatä o photophobie con- la distantä. Se face o injec-
junctiva hyperemicd o läcramare abundentä. tiune de 1 ctg. la nivelul rädäcinei
diat am pus intrebarea, dacä nu cumva ar exista incisivului stâng superior câte-va minute
vre-o relatiune aceste boli. Pentru a dispar, photophobia defectul acornodatiunei
convinge, injectez un centigram de un inceteazd complectarnente. Se:face trepanarea dintelui
amestec de cocainä novocaind jurul dintelui ca- sub anestezie, se extrage nervul inflamat, se umple
nin, atrag câtusi de putin atentia bolnavei rädäcina cu parafinä se imediat A
asupra scopului o minutä, bolnava des- doua zi pacientul se prezintä se nici
chide ochiul drept, e foarte miratä ce unul din simptomele de mai sus, n'a mai reapärut.
i-am fäcut la ochiu, totul a dispärut ca prin Pacientul a mai fost dupä câte va luni, el
mec. Inteadevär photophobia au spuse cä de atunci starea dintilor a ochilor, e per-
brusc, pe când celelalte simptome persistä bine fectä.
teles. Profit de anestezia dintelui pentru
plectamente, constat cavitatea e penetrantä Observatia Herman R., subchirurg din locali-
in nerv, mai larg extrag nervul dintelui. tate, se pentru extractiunea rädacinilor celor
ce dintele e complectamente tratat, plom- bicuspidate de sus din partea Ceace ne
bez aceeasi atrage atentiunea e ochiul drept e iridectomizat
pe bolnava nu urmeze absolut nici un la intrebarea mea, pacientul räspunde c'a avut acum
tratament pentru boala ei de ochi, explicândul ani, un glaucom la ochiui drept pentru care
tura probabild cu boala dintelui sä vie câte-va zile a lost operat. De atunci n'a mai avut nici o jenä la
pe la mine, s'o In ziva urmatoare ea se pre- ochi. Hind profund cariate preväzänd
zintä. Phofophobia n'au mai reapärut, va fi nevoe de resectia alocolarä, i se face o injectie
tumefiarea e extrem de redusä, conjunctiva regionald cu ctg. cocainä, la care se trei
mai e putin hyperemica. N'a urmat nici un tratament de solutie de adrenalind minute

www.digibuc.ro
 REVISTA GENERA ILUSTRATA

numai prin reactiunea electrica, am pu-

tut afla cauza. cazurile publicate ceva
similar cu acesta din gäsim un caz a lui Hut-
schinson, absolut fenomene. lui Te-
ierling a lui Fener au de asemenea
nare. Bruner acomodatia e defectuoasä
printr'o iritatie reflexä, ea e de obicei mono
gäsim o diferenta in acomodatiunea am-
bilor ochi, trebue sä ne gandim la reflexe dentare.
cazul nostru, am gäsit-o in adevär mono-
Fenomenele morbide oculare provocate de
dinti se pot explica prin anastomozele ce existä
nervul oftalmic celelalte ramuri nervoase, e
oculomotor comun, nervul maxilar superior, etc. Prin
sale cu al treilea, al patrulea al
selea nerv, se poate explica defectul aco-
a convergentei. Davis merge de-
parte presupune reflexul se produce chia
originea toti ace§tia au originea
apropierea bazei ventriculului al patrulea al
ductului lui Sylvius. Pe cand toate celelalte
vatiuni publicate, putem avea
e vorba de In cazurile noastre reflexä
e direct vizibila, ce am anihilat reflexul
dentar prin anestezia nervului dintelui, imediat feno-
menele morbide oculare au dispdrut, nu e nici
cea mai de existä o
Genera lul Brosteanu bolile dintilor fenomenele morbide ale
al Corpului de ;
pe de Octombrie Inspector-General al Infanteriei
ochiului, pe care le-am observat.
Nu aceastä de control prin
anestezirea nervului dintelui, in cazurile
injectie pacientul se de o durere violentä indoelnice, va fi de un practic mai
de cap, care persistä extractiunile ales pur deosebim cu
Pacientul e a doua zi, durerile de cap persistä concomitenta ambelor boale, de acele cazuri
intensitate. Se aparitia unui glau- rare, dar foarte interesante, unde leziunea e
acut la ochiul Pacientul chiar in produsä prin reflex. Am observatia treia, nu
zi la Bucure0i, uncle i se face iridectomia. cu gandul de a considera glauconul in acest caz ca
Atat la prima, cat la a doua observatiune, vedem de existä observatiuni unde
durerile de dinti, erau putin pronuntate, cu glaucom a fost produs mod reflex printr'o
toate acestea, au avut mod reflex, o influentä dentard-ci pentru ca sä atrag atentiunea asupra ace-
asupra ochiului. mai deaproape stui caz, unde cu mare probabilitate injectia cu
vatiunaa vedem cum acest reflex a fost in adrenalind a cauza.
stare produca o adeväratä inflamatie a conjunctivei Din analiza acestei observatiuni se vede
cu tot cortegiul simptomatic. obser- predispozitia a existat dinainte, injectia a
publicate, vedem o serie de cazuri similare (Hut- numai ca glaucomul sä se mai repede.
schinson, Fener, Galezowsky). In toate aceste cazuri e vorba substantele injectate, mi se pare
gäsim photophobia adeseori, blepharospasm. Fie- adrenalina e cea vinovatd, din cauza presiunei
care nevralgia trigemenilui produce des pho- vasculare märite, pe care o provoaca. prin
tophobia, blepharospasm hyperemia conjunctivei, mare, m'am sä adaug aceastä observatie, e
nu trebue ne o a din- ca atrag atentia, trebue sä fiu foarte precaut in
tHor e stare sä simptome, intrebuintarea adrenalinei injectii subgingivale la
prin drum nervos. Observatiunea a doua e mult persoanele predispuse la glaucom, cu toate sigu-
mai interesantä din puncte de vedere, ranta a legaturei injectia glaucom, nu
am constatat fenomene mult mai rare, cum e o avem.
defecte acomodatiei ochiului. Pe aceasta,
ceeace pare mai interesant la inspectiune Dr. Lustgarten (Botopni)
*eau cu totul cine-va se putea foarte Stomatolog

www.digibuc.ro
 REVISTA GENERALÁ ILUSTRATA

Moartea Inaltului Regent Gh. V. Buzdugan

lnaltului Regent G. V. Buzdugan Säräteanu

(Dupä ultima fotografie) Noul Inuit
In ziva de 7 a curente la ora 7, de
amiaza,, a din regent George a de Adu-
narea Rationald, prin alegerea distinsului consilier
V. Buzdugan, de ani 62 8 nascut dela Curte de Justitie, d.
orasul Focsani, fiul dececlatului Vasile Buzdugan Sdreiteanu, in locul defunctului Buz-
al Zoei, Gorgos, casatorit d-na Lucia, dugan.
Blancfort. Noul ales a implinit 67 de ani,
Destinul spus cuvânt: Gheorghe Buz- Buzau, in lunie 1862.
dugan, acela care timp 30 de a urcat
demnitate toate treptele magistraturii, pentru ca
prestigiul ce el a dat institutiei, aseze apoi resti, licenta drept, care a intrat
s'a din rnagistratura.
In 1892 a fost numit substitut de procuror la
Nu vorbi despre durerea familiei, de P.-Neamt, de aci la In an
ne speranta poporul ro- vine supleant la tribunalul din Râmnic, apoi la tri-
va avea putin norocul ca succesorul 'lui bunalul de Covurlui, 3 este inaintat ju-
fie tot de pricepator al marilor de
probleme ce ni se pun. In 1900 este nuniit presedinte de tribunal la
rohoi, apoi fine la
Aducând celui plocat dintre noi pri- In 1905 este Maintat consilier la Curtea de Apel
nosul recunostintei respectului unui din Bucuresti, iar 1910 trece ca prezident al
facem urarea ca opera lui fie continuan sectiei IV Curtea de Apel.
spre unui neam care are In an este numit consilier la Curtea ca-
dreptul la o linistitä, prospera. satie, rázboi devine presedintele sectiei I a
Inaltei Curti.
Note biografice La 5 August 1924 este numit prim presedinte al
supremei instante.
Regentul Buzdugan s'a la Focsani, la 10 La moartea regelui Ferdinand
tia din magistratura intrá ca membru consiliul
Februarie 1867, din apartinâncl micii bur- de regentá aláturi de patriarhul
ghezii rurale. Miron Cristea.
Studiile liceale universitare urmat Bucu- Cronicar

www.digibuc.ro
 REVISTA ILUSTRATA

Centenarul
0829 -1929)
S'a särbätorit, la Giurgiu, de ani, de când
-pânireanumita
fosta cetate cu teritoriul ce o inconjura,
raia" - a fost
Sultanilor din Constantinopol
de sub
in teritorinl Rornânesti.
Prin tratatul dela Adrianopol din 1829, cetatea
de atunci, Giurgiu, n'a fost imediat ro-
mânilor. oarece comandantul ei.
pasa, a refuzat deschiderea portilor, sub pretext
prevede aceasta in tratatul de pace semnat
la Dupä câteva luni de tratative, turcii
au fost nevoiti predea cetate, cu toate
satele ce parte din raiaua Giurgiului", ro-
mânilor.
Hotarele fostei a Giurgiului, planul
1829, se potrivesc cu cele fixate
hrisov al lui Mircea Ciobanul din 1536.
la 1416, Giurgiul a stapânit de rornâni.
Intr'un hrisov din 1399 - publicat de Hâsdeu
Archiva istoricä a României" - dat de Ion
Giurgiu, se scuteste satul Polcouti
al mânästirei Strunga de toate fisc.
In 1416, Giurgiul, expeditiei sultanului
Mahomet, impotriva lui Mircea, a fost luat
de bätälia dela Varna (1444),
românii au recucerit cetatea Giurgiului, ajutati
de cruciatii din sud-estul cari au venit
pe Dunare galerele caute pe regele
dispärut" timpul Generalul Bertheiot
Varna.
Cele mai importante informatiuni privitoare la Fostul comandant al misiunii franceze timpul
aceastä expeditie; la castelul . fortificat in 1917-18), care, prin
Giurgiu, le gäsim Enchiennes croniquesc d'En- cuvântul sfatul sau, ne-a sufletele ne-a
gleterre de Jehan de Wavrin", - cronica incurajat, de a nu pierde speranta
documentele läsate de comandantul
celei expeditii pe Dunärea româneascä, - Vale- Actualmente se gäseste la noi tara, la mosia
rand de Wavrin. castelul din Transilvania, pe Statul
In cronica lui Wavrin trecut numele
drept recunostintä, le-a fäcut dar.
Zilele trecute, drum spre proprietatea sa, i s'a
dunärene Triest ,(Silistra), Tour Tourcain
(Turtucaia), Georgyo (Giurgiu)
ciuc).
Russico (Rus- -
fäcut o primire
simt
chipurilor
la gara din 'Arad.
ori de
ale
ori md gdsesc
pe
Se pomeneste apoi de castelul Georgiei, sau Sf. cari iubesc DE CARI, SUNT CONVINS,
Gheorghe (chastel de la G-eorgie", chestel de la SUNT IUBIT, fu räspunsul elocvent al distinsului
Jeorjie"); de insula Georgiei (l'isle de la Jeorgie), nostru oaspe, la discursul de buna-venire al pre-
pe care se afla un foarte puternic castel" fectului de judet.
Acest castel avea ziduri patru turnuri.
El era mai mare mai puternic ca Chasteau Turg-
nant din (Turtucaia) de toate de stäpânire ale Românilor asupra Giur-
celelalte fortificate de pe Dunare. giului.
Fortareata S. Giorgio" - interesanta po- Cavalerilor cruciati, Domnul Românilor spus:
vestire din cronica lui Wavrin - a fost asediatd, - Aceastd celate, care este cea mai puternicd
de o parte de români de altä parte, galerele de pe Dundre, ne apartine de drept, de strd-
cruciatilor dupä cäderea sa, ea a fost mo6ii Turcii s'au instalat, aci,
de comandantul eruciatilor, Tarii ca sd ne poatd invada mai o prade.
nesti, cäruia apartinea de drept". Ei .pot din Giurgiu croiascd drum, prin tara
(Aprez ce que le de la Georgie fut pris noastrd, spre Transilvania. Dacd-noi std-
par les crestiens et restitué Mains du seigneur de pe cetate, ne putem apdra impotriva
la Valaquie, auquel devoit de droit mai bine vom apdra creeindtatea".
Cruciatii, condusi diplomaticeste de un cardinal, Giurgiul a fost un punct
imputernicit de Papa Róma strategic important, pentru peninsula
cavaler, de Wavrin, care a balcanicA, in Transilvania, acea epocä; pe
sub ordinele sale pe alti bravi cavaleri francezi, pul exista faimosul drum strategic 'dela
ca Regnault de Comfide, au recunoscut drepturile Dunäre (Giurgiul), prin Drajna de azi (jud. Pra-

7
www.digibuc.ro
 REVISTA

Dacia, care se sprijinea, la Dunhre un In locul a fost geamiai, s'a ridicat centrul
castel fortificat, situat pe Giurgiu de un turn ciasornic o Aceasta,
azi servea de cap de pod al forthretii onoarea tarului Rusiei, Nicolae, s'a numit Sf.
(Rusciuc). In timpul turcesti a fost o mich bise-
In 1594, Mihai Viteazul a asediat ars in Aceastä
giul, dar n'a putut lua castelul fortificat din a functionat in anul 1851.
expeditia lui Sinan castelul acesta a In s'a deschis curtea bisericii
fost dhrârnat. In 1716 garnizoana din rea Maicii Domnului cea româneasch,
Giurgiu a fost la dispozitia românesti. sub directia daschlului George dela Cer-
nu nici expeditie, a nica.
Pârvu Cantacuzino, din 1760, care s'a luptat vite- In 1832 Giurgiul a fost recunoscut ca oras. Atunci
jeste cu 500 de ostasi la Comana, impotriva turci- s'au astupat santurile cethtii, s'au pavat strAzile, s'a

vorbind ocazia inaugurril monumentului

to memorialeroilor francezi, czuli timpul Rzboiuiut.

a murit pe câmpul de lupth toti ai grhdina piata centralä, piata din fata
pentru liberarea Giurgiului. Cauza acestei expeditii piata dela Baterii" bulevardele.
a fost faptul turcii din raiaua Giurgiului, ro- In 1848 au Giurgiu, in
bise numerosi români urma revolutiei ce izbucnise in Bucuresti; dar ei
numeroase lupte rusi turci, la Giur- au fost nevoiti se in anul urmätor.
giu, tratatul dela Adrianopol a pus domina- Sub domnitorul Cuza au inceput lucrärile liniei
tiunii otomane asupra regiunii Giurgiului. ferate Giurgiu-Bucuresti, care a inaugurath,
in sapânirea românilor, s'au 1867, sub domnia lui Carol; iar anul 1886 s'a
alipit, la Giiggiu., satele Cioflecul, care, constructia Dunhrei lucrärilor
pe atunci, era de s'au pentru modernizarea portului Giurgiu. 1880
desfiintat satele Cioflecul-Selim, Mustafita (de unde marca orasului a fost trei stejari", acel an
numele de Mustariteni), precum satul ce era in s'a schimbat, Gheorghe, - patronul Giur-
insula Cioroiul. Planul a fost schimbat. In giului.
locul strhzilor mici, intortochiate, pavate De atunci, acest oras, un trecut istoric
luminate, s'au deschis sträzi drepte, largi, cari de interesant, a fäcut progrese sub administratia
au fost bine pavate luminate. R. S.

www.digibuc.ro
 REVISTA ILUSTRATI

Eftenirea urbane
Fenomenul eftenirea locuintelor, est en
marche, se produce, se va produce negresit,
dupa prevederile autorifor legilor de transactie.
Lumea nu sta pe nu poate stea in Se
cladeste nou, se se transform&
ancheta superficiala, celor mai
miopi, nu e strada Capita la, sa fie
varnite. gramezi de cdramida, stive de
pentru beton armat tot materialul necesar
Vom avea plus, numai din vara aceasta,
sute de case de rapurt.
in ani, se va produce feno
menul toata amploarea ; eftenirea gene-
cu toate consecintele fatale ce decurg din el,
bune rele dezastroase,
cum dicta conditiunile economice ale
cererei.
care totul va reintra normal,
concomitent valuta atunci
vor bine, se vor ghiftui, bäncutele,
; se vor din general al
al proprietarilor.
E mersul ascendent descendent al lucrurilor.
Mocan
Raymond Poincaré
RAYMOND Fost timp de 7 ani neintrerupt, Presedinte al
Republicei, sub septenatul a fost
de atâtea zvârcoliri,
Franta, contra calomniatoare a unor tot a fost Germania.
censori irnprovizati neautorizati, zilnic, dovezi Un altul, locul atâta obosealg,
de vigoarea ei inepuizabild. cand, la alte concentratd, s'ar fi retras la o bine-
tiuni, la de 80 de chiar mai meritata, - Poincaré nu; au venit crizele
oamenii isprävit traiul nu se gandesc inerente inevitabile un atât de profund
cum sa se prezinte fata Domnului, mai de patru ani, simtindu-se nevoe de o
Francezii incep a trai o o minte - s'a recurs din la
sunt bärbatii ei politici, ce un rol pacitatea vrednicia lui.
in viata public& Va conveni toatä Când criza financiarg devalorizarea francului,
un exemplar de lui Poincaré, nu se naste mai mare asalt la pulverizarea
in toate zilele. monetei, Poincaré a luat cârma Statului a
Ce activitate prodigioasä la acest teriei nationale, salvând din nou Franta, dela
Avocat distins, cum nu sunt multi, el a pledat dezastru tot de formidabil consecintele sale
procesele cele mai sensationale ale epocii catastrofale, ca razboiul.
câstig de totdeauna. Timp de doi ani mai bine, a condus barca
Poincaré a pledat pentru Hallier, antreprenorul guvernarnentalg prin financiare, infruntând
podului dela Cernavoda, procesul s'a toate furtunile naufragiului sigur Franta
in 1899, pretoriul Curtii de Conturi din Calea la liman, sä intre vasul neatins port.
Grivitei, fata unui tribunal mixt ad-hoc sub A trebuit se ca sä lase lopetile
zidentia d-lui Mihail Sutzu, fost guvernator al supus unei operatii a fost salvat
cii Nationale a numisrnat distins, ale din ghiarele mortii.
comunicari sunt urmärite cu interes convalescentä se sä
de savanta Companie. la Prezidentia Consiliului Ministrilor. Tara
a avut antagenisti pe nostri cu nergbdare.
jurisconsulti: G. Panu Barbu
tineanu, ca avocati ai Statului Român. C. Mihail
In viata Poincaré a jucat un rol covâr-
proeminent: mai multe rânduri deputat
senator, fost ministru la diferite departamente, a
dat pretutindeni dovezi eclatante de competinta sa
pereche.

www.digibuc.ro
 REVISTA

de Radio aparate de radio, hautparleur, piese

din Parcul I Standul amatorilor, de aparate de radio

foarte interesante, mai mult
zantii au alte ocupatii. Printre altii am remarcat un
Radiofonia este o menit revolutioneze aparat lucrat de preotul M. Popescu.
multe a$ezaminte. Casele cari au organizat standuri interesante, con-
Descoperirea trei electrozi de cele mai materiale cari le pro-
americanul a dus repede la desvoltarea ra- duc, sunt Philips, Soc. Leonida", Thomson Hous-
diofoniei aplicarea ei la diferite ramuri de acti- ton, Singer Rodionel, Radio-Electrica, Telefunken,
vitate omeneasca. Energia, Tungsram, Edison, Goldman-Beresteanu,
acum, radiofonia pare cea Crypton Varia, Dura, Galvani, G-eode-
cucerire de mintea omeneasca. Acum cand dica, Natura, Triotron, etc.
distatnele sunt greu de P. T. T. expune emisie telegrafie
trebuind zile, bunaoarä, ca ajungi la telefonie de 40 wati.
Londra, o de buton la un aparat Rep.
de radio auzi ce la Opera
din capitala Angliei de sigur nu va trece
mult vedea casa, toate personagiile cari
se pe scena acelei opere, nici o Cronica
ziere, unda electrica, toemai ca lumina,
toreste cu 300.000 kilometri pe secunda.
Pentru raspandirea culturei clasele ale VINDECAREA
popornlui, radiofonia e
rol.
De aceea, socotim, o expozilie
joace un mare
- unui medic român -
de radio Bucure$ti este foarte importantä La Paris s'a. tinut de al 33-lea congres
ajungerea acestui scop.
Expozitia posibilitate - scepticilor mai ales de chirurgie, sub prezidentia de onoare a
vaclä mai de aproape ce este un aparat de lului Lyautey participarea a nurneroase so-
radio.
Astki, aparatele de radio prin varietatea pot Printre lucräri ale acestui
fi la multor cetateni. s'a discutat pe larg chestiunea ve$nic de actualitate:
Cu ocazia acestei expozitii, Ministerul de räzboi a
expus pavilion special diferite aparate de Indicatiuni rezultate ale tratamentului chirur-
T. F. F. de cari se serve$te armata. gical al tuberculozei pulmonare". In jurul rapor-
Pavilionul armatei este pus sub conducerea d-lui tului d-rilor Bevard Lardennois Le
lt.-col. Al. I. Popescu, comandantul reg. de trans- Temps" - luat
misiuni. spre a-$i desvolta conceptiile personale sau a
In acest este o sectie de gaze. Sunt ciza anumite puncte din tehnica printre ei ci-
expuse o serie de eprubete continand diferite gaze
toxice intrebuintate räzboiul aerochimic, pe Henschen Picot Roux
o serie de carbuni; activi cari sunt baza substan- sanne), Leonte (Bucure$ti), Iacobovici .(Cluj), Se-
de protectie contra gazelor otravitoare. brechts (Bruges) etc.
sectie e sub conducerea d-lui capitan La a treia chestiune: Evolutia tratamentul
Mai sunt expuse diferite mkti contra gazelor, plägilor tendoanelor la raportul d-rilor
dintre cari una de Radulescu.
Tot acest Pavilion, d. col. a expus Bloch Bonnet, au luat Dominici
aparate de radio lucrate conceptie pro- (Sassari) Alivesatos (Atena), Leonte (Bucure$ti)
prie. altii.
casä a expus o serie de aparate de D. dr. Leonte a la prima chestiune., cum,
radio, transformatori de curent, aparate de radio- printr'un procedeu o personala de a
scopie care pot fi transpôrtate u$or la domiciliu,
microfoane, diverse piese de radio, hautparleur-uri, tirpa nervul frenic la diafragmului
etc., etc. sunt astfel bolnav se pune
Paralel expozitia de radio sunt expuse repaos, contribuind la o vindecare mai
aparate electrice necesare gospodäriei. a tuberculozei pulmonare. Operatie gravitate
altä societate expune frigorifere de toate nici un semn disgratios la
rimele.
a expune aparate perfectionate de radio, In ce cealaltä chestiune, plägilor ten-
telefoane diverse aparate electrice cu aplicatii doanelor este ele foarte
la gospodärie. greu adesea degetele sgarcite. D-1 dr. Leonte
un stand, unde se expune mobilä ac- a demonstrat prin diferite proectiuni bunele rezul-
tualä nevoilor de radio gramofon. tate obtinute interpunerea de membranä perito-
casä bucure$teanä expus printre altele un tesaturi, care sä permitä
,fultograf", aparat care receptioneaz4 fotografiile tendoane
prin radio. jocul liber al tendoanelor deci al inivärilor nor-
Unul dintre cele mai interesante standuri cuprinde male ale degetelor.

www.digibuc.ro
 REVISTA

MOARTEA LUI STRESEMANN

ministru de externe Germaniei
Moartea externe Stresemann nu Nu in internationale, dar
este numai grea pentru Germania. tara lui, parlament presä
Politica europeana pierde pe unul din mai intruniri, Stresemann a propovAduit potolirea sen-
valor* de Stat. timentelor de räzbunare, desvoltarea constiin-
ceeace este mai trist, pacifismului dispare tei universale despre necesitatea suprema a
un sustinätor .convins ager. pacinice convietuiri internationale.
A doua zi rhzboi, ideea de s'a afir- Omul de Stat francez alt iluminat,
mat furios Germania. Bizarul calificativ de cärat, stäruit6r, al n'a avut ecou
Reich" aplicat republicei definea brutal atmosfera. mai adânc decât sufletul lui Stresemann,
De sigur era de naturä tra- nirea, care de atâta timp de ingrijoräri
de pace luase asqfel de garantii, pana$ul nesigurantä, se de câte ori cei doi ilu$tri
militarismului agrésiv 1914 ingenunchiat exponenti schitau eventualitatea unei sin-
1918 nu mai putea prezinte un pericol iminent. cere durabile cele douä mari natiuni, ele-
ment de naturä sä a$eze o temelie din cele
mai solide.
La recenta importanta conferintk dela Haga,
Stresemann a avut aceea$i atitudine. Se gäsea
continuarea unei de conduitä, care vedea
singura mântuire a civilizatiei, asigurarea esentialä
a progresului.
multe frictiuni diplomatice s'au terminat cu
bine; dacä interpretärile unor texte delicate din
tratatele de pace au sfârsit cu acorduri; dacä
roase probleme s'au rezolvat conciliant,
datore$te parte lui Stresemann, care a
inteligentä tact aplice intereselor
sale corectivul interesului superior al intelegerii
mondiale.
In acestei opere umanitare, el a
tâmpinat multe greutäti, a avut sä se lupte cu multi,
judecarea stärilor nationale raportul
perior al ordinei internationale este apanagiul
turilor de elitä, orizonturilor strârnte.
Numai multumitä mari, Strese-
mann s'a impus mereu a izbutit sä capete ade-
siunea pentru acte primite Germania ostili-
tate, pentru care patria va fi recunosa-
G. Stresemann toare.
Fost de Externe al Germaniei Chiar ziva mortii, el a trebuit sä tie piept unor
räfueli interne, de$i bolnav, fäcut-o acel simt
Dar nu e mai putin adevärat ideea de pace nu al realitätilor, acel instinct al viitorului, ce carac-
se reazimä atâta pe tratate armate, pe terizau pe acest eminent Stat.
vingerea necesitätii ei, pentru asigurarea istei Pierderea unei asemenea puteri serviciul
inerente progresului general. In ziva când toate este irnensä.
fortele conducdtoare, de pretutindeni, vor colabora Numai dacä politica lui va gäsi succe-
de bunä credintä in directiune, se va vrednici s'o s'o continue, peste
putea spune pacea este Färä tristetea acestui penibil eveniment se vor a$terne
däcinarea acestei mentalitäti internationale, initia- o consolatie o sperantä.
tivele de dezarmare, de contingentare a efectivelor Cu toate se Stresemann este de
terstre, navale aeriene, conferintele periodice, suferind, nimeni nu se astepta la un desnodämânt
vor suferi in lipsa unei discipline universale färä fatal de apropiat. Ca suferind de rinichi,
restrictiuni mintale rezerve sufletesti. el trebuia sä se fereascä de A luat parte
Unul din cei mai ferventi reprezentanti ai la consiliul de tinut
vingerii cä pacea popoarelor nu se asigura ale presidentiei a contractat o bronsitä
deck prin apropierea nu prin teama reciprocä, de pe urma a la pat toate cä se
prin nivelarea asperitätilor, nu Inmultirea simtea istovit a telefonat pânä noaptea târziu,
prin subordonarea conflictelor din trecut preocupä- resându-se de chestiunile importante la ordinea zilei.
rilor viitor de frätie concordie, a fost Stre- A luat parte la conferinta presedintilor .de
semann. Era poate singurul de frunte ai tuturor statelor germane, insistând,
mania, insufletit'de acest postulat generos. special pentru aprobarea Young. Pe urmä a
Nu numai discursurile sale, dar actele stat pat, Miercuri a avut o consfAtuire
se va gäsi permanent aceastä notä domi- comitetului executiv al partidului populist
nantä. proectul de lege al indemnizärii

www.digibuc.ro
 REVISTA

conferind, apoi, chestiune cu Au fost chernalti imediat la bolnavului

cancelarul Krauss Zondek, cari constatará un atac dc
Urma aibá o consfatuire in sens, apoplexie paralizia stângi a corpului.
spre a obtine trece.rea legii. De$i starea pácientului era medicii opi-
Intorcându-se Stresemann a citit ziarele nu este pericol imediat de moarte, dar bol-
de interesându-se de diverse chestiuni poli- va paralizat pe
tice, primind apoi un grup de prieteni, cari erau Cei doi medici se retrasera spre noptii.
invitati o de bridge. Stresemann n'a jucat, In tot timpul, Stresemann era lipsit de
neinteresându-1 jocul s'a retras ora 10, in
camera de culcare, bun priete- La ora 5,18 Stresemann
cari continuara joace. dete suflarea, lovit de un doilea atac.
Mezându-se pat, ceru, de a se Stresemann suferea de lui Basedow, agra-
surorii de care asista, pasta de o de rinichi. i-a
dinti. In sora de din cauza surmenari la fusese supus
cele cerute, Stresemann timp, mai ales nu se cruta de
cazu pe spate, in pat, horcáie.

A
aylor)
principiile de organizare a muncii b) Cei destoinici, nu mai ca
cum au concepute de inginerul american pe deoparte sunt la
Frederic Taylor, care a pus bazele acestei organi- pe de altá parte pentru a nu le face acestora
metoda Taylor" sau taylerism". din spirit de camaraderie, având credinta
Ideia fundamentala a organizarii $tiintifice a mun- societate la un dat nu-i
cii decurge din aceia in de efec- decât o cantitate de lucru limitata;
tuarea unei de intrebuintarea diferitelor Lucrátorii nu cunosc mai de
instrdmente un procedeu un instrument, astfel pierd energia in
care ne dea maximum de profit, un minimum sitoare neordonate;
de materiala. 3. Repartizarea responsabilitatii a
procedeu acel instrument desco- de a lucrarile directiune lucratori,
aceasta nu se poate face decât ramânând. pe directiunei tot ceia ce nu-i de
studiu $tiintific prealabil bazat pe analiza comparata cornpetinta lucratorilor;
a lucrárilor a cerut de fiecare 4. Majorarea salariului care timpul
de fiecare instrument. Lucratorul nu le poate dat mod lucrarea ce i s'a
de aceia sarcina aceasta trebue incredintat. poate fi dela 30
in atributiile directiunii lucrarilor. 100 inconvenient pentru antrepriza, pentru
Metoda Taylor in aplicarea a patru ea mult mai mult din organizarea muncii.
gule expuse chiar de initiatorul ei:
1. Inlocuirea procedeelor empirice pin metode Pentru a ilustra aceasta vom exemplele
$tiintifice. tate de Taylor: un hamal care pe zi
Pentru aceasta se un serviciu spe- vagoane 300 de a 45 kgr. unul,
cial care acea sfortare care-i cea mai ajunge mai de 1000
profitabila instrument care-i mai urma un metodic de lucru, fie mai
sitor. greu; un zidar dela 120 zidite pe a-
Serviciul de prepararea muncii o junge 350, o verifica
de 10-15 lucratori luati din diferite localitati, cari 1000 de bile de pentru biciclete parvenea
cu metodele instrumentele preferite de ei verifice 3500 bile timp.
$i-i pune in observatie, urmárindu-i cu cronometrul Desigur, metoda aceasta
Metodele instrumentele cele mai renta- brutalitate la abuzuri, la exploatarea
bile pentru fiecare fel de lucrare, determinate, la surmenaj la inläturarea unora din cei
se de aci uniform. ce nu pot ajunge se perfectioneze. Nu-i mai
2. Formarea specializarea lucratorului, putin ea a dat America
urmárirea de aproape a educatiei profesionale a tate remarcabile, considerabil venitul anual
lucratorului. Sosit la lucru, el prime$te instructiuni al americane.
execute lucrarea instrumentele ce Ea se poate aplica serviciile publice agri-
trebue le intrebuinteze. culturk agricole nu se
Pentru ca se asigure de la organizarea a muncii. Totu$i,
gerea instructiilor de executarea prompt& se rile din Cehoslovacia sunt de bun augur. De
instructori controlori cari n'avem compararn treeratul cerealelor
Supravegherea aceasta constanta este teeratul ma$ina, pentru a vedea
de a evita pierderea de forte omene$ti organizarea a muncii
cáci: este posibila.
Lucratorii au tendinta de se da Er. Gr.
lenei.

12

www.digibuc.ro
Atentatul nereusit asupra D-lui Al. Vaida- ESCROCHERIE IN STIL
Voevod, Ministru de Interne
Nimic sub soare, les schon da gewesen.
Din se la istoria Voim sä povestim un caz interesant din domeniul
istoria a atentatelor. Acum s'a escrocheriei, ce se organizase acum vreo 35 de
gäsit un nebun a supra d-lui Vaida- ani, in Capita
Ne transportäm cu amintirile, cam prin 1895.
X era unul din mai frumosi bärbati
din Bucuresti; elegant, levent, de nastere boereascä
- chiar cu de vitä Domnéasch, -
tuitor la iscälea polite tuturor
tarilor epocii, pentru 1000 de lei 50.000, dedea chiar
in alb, Träia numai
pentru moment nu voia de viitor. Unul
din mai ferventi ai artistelor pariziene ce
neau pe acea vreme, Grand Etablissement
go" din Karageorgevici, - fireste obrazul
subtire se tine".
Piata se umpluse de polite, ca ciupercile
ploae.
care se de toti de toate,
avu de nostru cavaler.
puse capk acelui
Viitorul socru
chemä zi spuse cá tine
ca ginerele sau, nu mai fie cámätari
e dispus toate datoriile".
Un plan infernal, prin capul
nostru. Se d'adreptul la zilei,
urmätorul dialog se ei:
- Ascultä Anatol, socru-meu tine sä-mi
D-I Vaida-Voevod
toate datoriile. Ce ar fi dacä te-ai prezenta la el
cu fictive de vreo 2-3
face o mare
- Ar fi foarte bine; idee ti-a schpärat
Voevod, Inchipuindu-si acel nebun prin minte.
sigur,
poate, problema
se acopere de glorie.
de - Ai ai tu partea ta, X.
X stante-pede, in valoare de...
2 milioane. 2.000.000 de lei prin 0 avere de
lei aur, forte!
se napiistan, char a doua
la sucru al X.
Nici o discutie. Anatol scoase viitorul
socru le sur les lieux, discutie,
vire sau tocmealä.
reusise.
X astepta neräbdare biroul
toarcerea lui.
- Ei, Anatol, bätranul?
- Nu ce vrei spui.
- Despre politele ce le-am dat... spre
dela socru-meu...
- Ce Se vede nu esti toate mintile...
- Ce te
- Visezi?.'. Ce polite?.. te
rog, mai am alte treburi.
Tocmai intrarä vreo doi clienti la zaraf.
X al n'avu - a trebuit sä se
tragá cu coada picioare, fárá sä protesteze
Avram Goldenberg mäcar, de teama unui scandal. Cum ar fi sunat
atentotorul ginerele escrocheze pe
Anatol a se
ne bucuräm, nebunul, s'a nimerit prost cu un nou bancher; iar X, un chiul No. 1.
Vaida a scäpat neatins.
Ecce

www.digibuc.ro
 Cronica judiciard
Actiunea cambialä fatä de girant lnteo de Brasov, s'a intamplat zilele
Pentru a se vedea de grava este dispozitia art. trecute, un caz emotion-mt de neliniste.
345 din codul de comert, care actiunea de Un de populard, s'a frecat prin
girant trebuie termen de 15 zile dela din jur, gäsindu-se zi pe alti
protest, vom ardta cele survenite d-nci Sara B. Covo, de seama lui, - dintr'o datä, fdrä preambul,
din cauza unei simple greseli de nume. Numita a ridicat arma ce o avea cu el a spre cer.
pbtinuse 4 cambii a 15.000 lei, fiecare emise de A. N. sa vedeti, trag in sus spre Dumnezeu am
Fermo & M. Wexler, ordinul M. Carniol-Fiul sä
girata de aceastä creditoarea de mai sus Ceilalti considerând bravura ca o glumd,
S'a intâmplat girul a fost de M. Carniol nu n'au luat'o in serios.
de Firma M. Carniol-Fiul. Ori creditoarea actionâni --- se auzi deodatä pusca
termenul legal, pe emitenti, firma Curios bizar ! sä in directia ochitä
s'a obiectat de aceasta, girul este dat de D-1 M. de jos, chiar
Carniol personal, acesta a ridicat din art. 345 pe el lac din sänge.
cod. conlert, dupa care Era mort ca toti mortii
termenul de 15 zile, actiunea fata de D-sa este tar- Consternarea emotia erau generale, pri-
Tribunalul a admis re-spingand mile clipe de stupoare, prietenii
actiunea de M, Carniol, Curtea de Apel din se dea ajutor, - dar toate zadar ;
Bucuresti s. III majoritate a respins apelul men- bäiatul murise de-abinele.
tinând Tribunalului Ilfov. Sfidarea aceasta Providentei, a
mentatä de toatä populatia ; iar cumetrele satului nu
Se poate aplica urmärirea asupra veniturilor aveau alta explicatie de amenintând pe D-zeu,
-unui cinematograf ? a lost pedepsit pe murind de
Creditorul V. Buchhein, baza unei polite de le sale
200.000 de O. A. Gross Cinema ,Trianon",
a cerut cu actionarea in judecatä a acestei din Spicuiri
firme, o urmarire
duse de acest cinematograf, care a
a veniturilor pro-
de
Culoarea
casa omului, are
- la vietuitoarele de
Tribunal, dispunând din venituri sa fie strânse cum cercetärile invätatilor americani. de
de un girant-administrator, depuse la Casa de
albe sunt mai bune ougtoare, cele
Debitorul O. A. Gross, facând apel, a invocat negre. Dar sunt mai putin rezistente la frig, la
posibilitate din punct de vedere de a unei oftigd, etc.
de venituri, asupra unui fond de comert, deci Porcii sunt mai rodnici ca cei de colaare
asupra unui bun imobil. In procedura noasträ gricioasä. Dar e drept tin mai greu la frig, la
dispunând urmäririle de venituri se la
mare la boale porcii
bunurile imobile, cererea trebuia respinsä albe dau lapte mai mult, de cele de
ca inadmisibild de catre Tribunal. altä coloare, nu sunt de vânjoase ca acestea.
In adevär, Curtea de Apel, din Bucuresti s. a Vacile albe, se puterea de impotrivire
decis veniturile cinematograf genere a la boale, la frig, e mai ca a vitelor de altä
fond de comert nefiind veniturile bun
coloare.
imobil, nu pot urmärite conform dispozitiilor Caii albi asemenea mai greu la munch, la
ririlor de venituri, s'a ridicat urmärirea ordo- caii de altä coloard.
de Tribunal. Un lucru se : când te uiti la coloarea vitei,
G.
nu te uita la ci la piele. in eele spuse mai
sus, pielei, nu a are
Lac de sänge. - In Mexic este un lac a ape
Domniparei L. ***
din in când sä ca sangele. Cea din
Drag Lind, De când s'au inrosit apele a cu
Cam vreo 30 de ani. Norodul indian din imprejurimi, de
Ce te Dac pielea-fi se
Te vezi slab& Nu le I
a päräseascd casele
Ca o Vine vreme avutul.
Cu chip negru oglinda de au plecat acolo sä
din Moldova pricinile acestor ape.

www.digibuc.ro
 REVISTA GENERALÁ

Cronica dramatica putin definit. bine a fost inspirat autorul

intrOdus, in Lupii de Arama", cele perso-
Teatrul Maria Ventura" LUPII DE nagii, de oarece, ele tragedia a Daci-
ar fi fost de viabil, care
6 /curl, de Adrian aceastä naratiune poetica dramatizatä.
In cursul lunei s'a inaugurat
trul Maria o lucrare
a d-lui Adrian Maniu Lupii de
Marea distinsa a Come-

Decebal

Numai cand apar cele doua

gii - eroi - Longinus domnita -; cand
se ciocnesc cele doua vointe neinduplicate; cand se
cele douä pasiuni nobile impuse de iubirea
de patrie, inträm in dorneniul tragicului. D-ra
tura rolul domnitei dace, are o de
Marea Artista Marioara Ventura
primul ordin. Ce minunata artistä cum a
d-sa sä dea sufletul tragic acestei fäpturi, abia schi-
tatä de autor. Ro.
franoeze, d-na Maria Ventura, a räspuns
rintei generale a publicului; a organizat un teatru
sub sa, in Bucure$ti. Praf fäcut
Titlul acesti lucrari se la lupii de
ce figurau pe steagurile de ale dacilor.
torul propus tragedia Dacilor", in Un fricos läudäros, in timpul räzboiului
forma unei drame sociale", care grupul, era el de santinela.
tivitatea, massa, tree individualitatilor eroi. Noaptea aude miscand ceva, se sperie trage
Din punctul de vedere teatral, se poate realiza un de
aceasta, de oarece arta se bizue nu pe Osta$ii alarmati, aleargä sä ce-i.
massa, ci pe individul erou. in le spune:
ordine de idei ne-o aduce d-1 Adrian Maniu. - Ei! am ucis un
Zadarnic a d-sa nu scena pe Ceilalti caute pe ucis.
regele Decebal, sau pe Traian, ca lase - Dar unde ti-e ghinärarul, noi gäsim,
se agite voie grupurile anonime ale dacilor, ziserä ei.
de oarece tot a avut nevoie doua - Cum mai päi 1-am fäcut praf.
eroice: domnita - personal bine
caracterizat generalul roman, Longinus,
primul locotenent al impäratului Traian, - mai

www.digibuc.ro
Procesiunea Sf. Cruci Capita Procesiunea frunte preotii
parcurs strada Bradului strada Crucea de Piaträ,
au

Era traditia Capita ca ziva imnuri religioase.

sfintei cruci, drept ridice troite In fata crucii Dudescului", slujba, s'a
cruci monumentale amintirea unei fapte de fa- insernnätatea faptului national cadrul
milie, sau pietate. crestine.
astfel de cruce a fost de vechea Al. P.
mine Dudescu, drept pentru
intoarcerea boer Nicolae Dudescu din
anii Paris
o din partea
Faptul merita fie Pe baza
unui raport al comisarului poporului Felix de Beau-
jour, inspirat de Austria, Napoleon I pe atunci prim
consul, era aprobe 'anexarea principa- Legea concordatului preventiv, a dea
telor Austria. roadele ce se prevdzuse. Firme comerciale
In fata acestui pericol, boerii nationalisti, s'au gata se insolventd
adunat casele vornicului Ghica au trimis ca gdsit un de salvare noua E foarte
ambasador al tarii la Paris pe boer Nicolae lege dispozitiile ei. Teama de
Dudescu apere drepturile principatelor. Ca liment a disparut. Pot avea toate fraudele, toate
acesta, boer 'amanetat incorectitudinele, - se recurge la concordatul pre-
Baltaretu toate casele mosiile o do- ventiv afacerea e lai pe credit de
foarte mare, ceeace i-a adus pierderea un milion a doua zi ceri acordarea concordatului
tregei averi, din care nu s'a decat preventiv iai aagajamentul - vorba vine - de
vechiului cartier. a plati Afacere mai nici se poate.
Cu verva sa scanteetoare d. prof. a po- curios. in spe la faliment el con-
vestit calatorie a boerului, care a izbutit rate de Sf. asteaptV,
ditiunile : va pläti do-
pentru cauza concursul cele- poate mai cere dea ceva numerar !
brelor fernei ale d-nele. de Stahel Re- Nostimä combinatie, n'avem ce zice. E un de
carnier. Ajutat de Dinicu G-olescu, de incurajare la falimet. Oricum s'ar
scop, cei doi boeri au realizat un tot la acest rezultat ajungem. Roadele acestei legi,
triumf prin lui Alexandru ca se vor vedea : Creditul va fi cu

al ambelor principate la 29 1802, era prima cdci e la mintea omului: cine va expune
realizare unirii pe care Rusia, avutul dea 100, schimb primeascd
veghea a izbutit s'o peste putin 30 - peste trei cinci ani, nici o
timp. la cheremul altora. E umoristicd de tot combinatia.
In. amintirea fericite daca se vor gdsi unii fabricanti toptangii
cum sustine traditia s'a ridicat la 1802. Crucea acorde credit, vor scumpi chiar
Duaescului din Dudesti. la dublu la triplu ca echivaleze paguba even-
La acea cruce timpul ocupatiei poporul Rezultatul final : Clientii vor suporta aceste
misticismul aprindea Faptul acesta a de preturi in caz, stagnatie, marasm.
terminat cornandamentul german trei randuri Concordat preventiv ? Da nu la noi cu ne-
crucea din locul de se afla. Un grup gustorii nostril improvizati. Ne traditia, con-
de crestini, frunte cu Mihail casier stiinta la multi cinstea. Da, concordat preventiv
general al primariei, a intervenit energic pentru cei din Elvetia, Belgia, Germania, Franta,
rand primariei mentinerea crucii, ujrul se Anglia, etc., unde traditia e
formau legende. nu de eri de formula
de cetätenilor, crucea a fost sta valoreazd mai mult decat o trei
noapte cu dinamita, totusi nu s'a spart giruri de un angajament cu toate
decat o parte din ea. mulele sacro-sancte, ale
Cu patru ani soc. culturalä Vrancea" La noi aceste sunt prea fragile concordatul
a pus-o beton armat cu sprijinul al preventiv, nu va avea nici o sanctiune. Asteptati
d-lui Mihail veti vedea ce consecinte dezastroase va avea.
Cu prilejul Cruci, preot al Concordatul preventiv, nu cu mediul nostru
ricii Staicu Bradu, a luat initiativa factorii ce-1 vor solicita. Obiceiurile la noi
chea procesiune a acestei ajutat sunt prea lelaxate, caracterele
initiativa de localä asociatiei crestine Pa- gate ; suntem prea tineri pentru a digera astfel
triarhul Miron", condusä de pärintele archimandrit de dispozitii ultra radicale ; n'am parcurs scara
Teofil dela Patriarhie. abia ne-au tuleele junetii de
ca o a vechiului monument religios negustorii mai ales cei cu responsabilitate nu
doi buni crestini d. inginer C. Niculescu sotia au justitia supepa,
sa, au crucea Dudescului" cu un frumos regulatorul concordatului preventiv nu va permite
grilaj de fier. tolera abuzul face, ce de rea
oficierea slujbei biserica Bradu Staicu, credintä.
la care au luat parte membrii asociatiei Patriarhul C. Mihail
Miron" mare de credinciosi, s'a format o
impresionanta procesiune de aproape o mie de
dinciosi.

www.digibuc.ro
 !!
TH. Mingii,
Obtineti cele efdne
pentru box, Ghete
sade orticole, ca :

pentru Foot-Ball, etc., etc.

S-sor N. RADIVON
Cumprând Prima Induslrie de
Furnizorul Sportive

Patriarhiei
Atelier special
Bucuresti. - Strada Academiei, 6
:
proprie : Vod, No. 196
la säll de box
Argintgrie Bijuterie, articole de sport.-Furnizorul de
zicä, precum al mal importante societäti sportive tarä.
Ceasornice
Elisabeta, 9 bis Fratii Chitu & Josifescu
Technice
ISAC M. LEVY Bancheri -
Bucureti. Str. Bursei No. 2
HRISTU BOBEF
RESTAURANT EODEGA
FINE
ATELIER DE
- B-dul
IN
Ion Cuza, 42
SILISTRA .

atingatoare de

STATUI - MONUMENTE Ceasornicaria CRONOS

MONUMENTE FUNERARE STR. ACADEMIEI, No. 9. -
Busturi - Socluri - Inscriptii, etc.
Ceasornice de Precizie, Bijuterii, Reparatiuni
Prefuri de concurentä
Pasta S. A.
Bra*ov - Strada No. Teatrul BULANDRA Compania
In a de tir (Cheul Dâmbovitei)
nou5, cu tot confortul.
Fabrica de
A\IFIRESCU modern -
toate - Repertoriu variat
mai
CENTRALA de desfacere : BULEVARDUL ELISABETA
SUCURSALE diferite centre ale Capitalei provincie

Se recomanda produselor
Agence, Commission, Import, Export

Naville & Co. Sr. Télégr.: Téléph. (Bulgarie)

Gara Berheci Tecuci
Marele Magazin de Manufactur5 L U V R U"
DE MANUFACTURA
Atelier NEDELCO SIMEONOFF Velicu Gheorghe
ST. LAZAROFF & AN. GEORGREFF Giurgiu -
-RUSCIUC- Totdeauna curentul Prefuri reduse
de Grdina rând Cofelria ,Ndejdea"

D. MOTOIU P.
PLOE$TI, Strada Lipscani 32 ADVOCAT
Fondat 1878 Fost G. MOTOILI Telefon 4312
Sucursale Taränesti. - Telefon
Baraca Täräneascä. - Telefon prn No. 4312. consultatii toate

www.digibuc.ro
 KISS LEFF
Plaja baia dela ora 6 la 8 seam
a
Supravegherea basinului la profesori de înnot speciali si membrifor
federatiunFor sportive. Personal special de salvare.
Basin special pentru de educape pentru curse.-Tenis
Cabinet medical condus de doi medici
Restaurant. - Brasserie. -- Cafenea. - Magazine diverse. - - Telefon. -
Telegraf. - Postä pentru emisiune de Radio. - Jazz Berlinez
Parchet special pentru dans pe Plajá
Renumitul Restaurant Elysée" la dispozilia Onor. Public la miezul noptii
Prefuri de : ziva lei 50 de persoang, de la dispozitie.
ora 9 intrarea lei 20 da persoang. - Se de asemenea costume e de inchiriat p. amatori
Renumita casá Taxico tine la dispozitia Onor. Public spatioasele sale vechicule de servit. Plecarea
dela statuia Pc§tä, Plata Victcriei, cOnducand Onor. la Strand dela ora 6 miezul noptil.

de se dau sub directiunea d-lui profesor

AVOCAT TARCINIUS
ZOLDY i la
DECANUL

fost Carol Riske & Co.

I

Strada Edgar 6 No. 12, Bulevardul Elisabeta, No. 12

LOCAL PENTRU
Cel mai begat depozit de arme, franceza. - -
RAcituri.-BrAnzeturi.- Fructe de sezon.-Vinuri din podgoriile
articole de vânätoare din cele mai reputate.-Vinuri sträine.-Bere Bragadiru
in permanentA proaspätà.-Orchesträ Natlonalä-Concert vocal .
Arme de vân5toare Verney-Carron Lei 5500. buc.
Arme de vânâtoare Lepage 4500.- ..
Arme de vânâtoare Masereel 2500.- Auto-Garajul
Pistoale automate Browning cal. 6,35 mm. 1000.-
Idem cal. 7,65 9 mm. Lei 1200.- Reparatiuni SINAIA
Cartuçe incärcate Jagdkönig 70 mm. 10.- In depozit permanent, toate accesorille acestei industrii .
Cartuçe Thcârcate Atlantik 8.50
Cartuçe Trapshooting 8.-
Cartuçe
Cartuçe
Sellier & Bellot
cu pulbere neagrä
7.50
5.25 , M. SOKULSKY
Tuburi cu capse Gevelot dela Lei 1,35-2.- DENTIST
Bure de pâslâ, lipite, 12 mm. Lei 240.- k g. Consultatii zilnice 9-12 a. in.
Bure groase, lipite, 1000 buc. ca. 1700 kg. 160.-
Alice tari englezeçti , 46.- 4:
Casa N. lonescu, 70 de ani de
activitate, are onoare a vä face cunoscut deschi-
Rog cereli e derea restaurantului, complet renovat, precum a
- prompt si coustiincios - - nou construit,
Maestrul de
concerta zilnic cu
Nicu Buica
. ternational Boy's Orchestra - Briffaut & Strazza..

www.digibuc.ro