11 111111111MMIIMIMMIsii

c 33099
cio

SCRISOARE DESCHISA

a
ADRESATA.

LUI
DEPUTAT GEORGE A. SCOBTESTU
RAPORTOR AL LEGEI PENTRU SUPRIMAREA TAXEI LICENTELOR

DE

r-

4::: :. t' ''t Cat:

IJ

N. BASILESCU i N

PROFESOR. DE ECONOMIA pouTicA wrlu

LA FACULTATEA DE DREpT A UNIVERSITATEI DIN RUCURF.TI

..._

Ar.ADninti 4

\ 4'
.rvi.
;

BUCUREST I
Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL" S-sor I. St. Rasideicu
16, Strada Paris, 16
1913. -
33.9M

www.dacoromanica.ro
Z 33099

ALCOO LIS 114 U

SCRISOARE DESCHISA.

ADRESATA

D-Lui DEPUTAT GEORGE A. SCORTESCU

RAPORTOR AL LEGEI PENTRU SUPRIMAREA TAXEI LICENTELOR.

DE

N. BASILESCU
PROFESOR DE ECONOMIA POLITICA
LA FACULTATEA DE DREPT A UNIVERSITATEI DIN BUCURE§TI

13,10Tzc,
4?,
4 ACADE IEI *
t-st=4*-'itt=sse--4-0
'10MA141'

BUCURESTI
Inst. de Arlo Grafice CAROL GOBI.' S-sor I. St. Rasidescu
16, Strada Paris, 16
1913. 33.95S

www.dacoromanica.ro
 TZel
4;\

..
*ACADEMIES.
`?(-)Mk14,..-S

SCRISOARE DESCH1SA
ADRESATA

DOMNULUI DEPUTAT GEORGE A. SCORTESCU .-

Raportor al legei pentru suprimarea taxei licentelor.

DE

N. BASILESCU
Profesor de Economia politica la Facultatea de drept a Universitatii din Bucuresti.

Un vant rau, un vant nefast sufla peste aceasta mult incercata si

nenorocita tara.
Pe cand lumea intreaga merge inainte si tot inainte, Romania singura
se incheaga in imobilitate.
Astazi, toate tarile din lume tind a deveni tari industriale, Romania
singura pare inconstienta de datoria si de menirea ei Jur imprejurul nostru,
un razboi economic crancen se duce, fiecare popor se lupta, se inghesue,
pentru a dobandi un debuseu nou, un loc sub Soarele vietii, Romania
singura sta neclintita si indiferenta.
Ba ce zic, vantul rau, vantul fatal, care impiedica avantul ei inainte,
o impinge chiar indarat, tot mai indarat.
Sunt 25 de ani de cand, sub influenta Iui I. C. Bratianu, un inceput
timid de Industrie nationala a nazarit in Romania, incercare timida lipsita
de vlaga vointei hotara.te de a atinge scopul propus.
Si cu toate acestea, la umbra noului regim, s'au infiintat, intr'un sfert
de veac, aproape 600 de fabrici, avand un capital de peste 150.000.000 lei,
si producand marfuri ce intrec 300.000.000 lei, milioane care alta data
treceau granita si mergeau sa ingrase Industriile nationale straine si sa
remunereze munca strainilor.
Printre aceste ramuri, una: Industria Berei era chemata trebuia
sa joace un rol important. .

Ea este o Industrie derivata din agricultura, deci chemata sa puna in va- .

loare produsele directe ale solului. -'

www.dacoromanica.ro
I II
IV
Darredand Economiei Nationale, resturile: germenele (Makkeime), si
borhotul, ramase in urma fabricatiunei, ea era chemata, sa o ajute la
cresterea vitelor si la ingrasatul lor, deci sa contribue la eftinirea laptelui,
untului, carnei si a peilor de tabacarie, la eftinirea traiului.
Eainsa, producand o bautura higienica si cea mai slaba in alcool,in
mijlocie, ea nu are decat 4 grade centezimale de alcool,era destinata sa
combata bauturile tari 5i alcoolice, deci sa ajute la regenerescenta Rasei.
Si cu toate aceste imperative postulate economice si netagaduibile
avantagii morale 5i fizice, Industria Berei gaseste, de catva timp incoace,
nu numai adversari, dar si detractori.:
Adversari inconstienti de pericolul moral si material, ce ei cauzeaza
Economiei Nationale, si
Du5mani rai, ajutati de o aparenta de savantlac, cu atat mai pericu-
loasa cu cat ea pretinde sa se imbrace in forme stiintifice si sa se spri-
-

jine pe cifre statistice adesea fanteziste, daca nu intentionat falsificate.

Convins ca numai in Industrie sta progresul,ca numai in industrie
sta salvarea Romaniei,--ca numai prin Industrie se poate pune in valoare
munca tuturor Romanilor, in toate zilele anului, ca numai prin
Industrie se pot chema la viata tezaurele infinite ce Pamantul Romaniei
coprinde, 5i deci numai prin Industrie se poate introduce, pana in ultimul
camin al celui mai umil taran roman, bunul trai si starpi saracia, am fost
intotdeauna, un propagator aprig, cu vorba, cu condeiul si cu fapta, al
Industriei nationale si nu voi inceta, cat voi tral, caci numai ass, cred eu
ca servesc cu con5tiinta si devotament Patria mea.
Cand vad sfortarile uriase ce face Ungaria, ce sta ingenuchiata sub
jugul de fer al puternicei Industrii austriace, spre a se elibera de acest
jug 5i a-5i. lua avantul pe mantuitoarea cale a Industriei, cand vad sfor-
tarile uria5e ce le fac toate Statele din lume, pentru a se pune la pas,
pe acest larg si lung drum, nu pot sa astampar bataile inimei mele, cand
vad, din contra, Oameni de Stat Romani, ca legislatorul, insusi, sunt sau
inconstienti de aceasta mare datorie, sau chiar si mai rau, du5manii ei:
Romania, on va deveni o Cara industrials, on va peri!
Un popor care sta pe loc, da inapoi, pentruca rivalii lui merg inainte!
In ziva, in care Romania nu va mai exporta un bob de grau, un bob
de porumb, de orz, etc.,in ziva in care, ea va transforms, va indus-
trializa aici, pe loc, toate produsele solului ei si le va exporta sub
aceasta stare noua, in ziva aceia, Romania va ajunge pe culmea progre-
sului, saracia si mizeria, ce bantue 5i dezola azi atat de amar intreaga ei
populatiune, vor fi isgonite din toate caminurile.
Si, Romania poate ajunge pe clinul acestui deal, mai repede si
mai usor decat toate tarile din lume.
Romania poseda azi cel mai admirabil combustibil, petroleul,
deci Romania poseda posibilitatea de a multiplica in infinit forta ei mo
trice, caci nu trebue sa uitam ca aceia ce a permis Angliei sa cuce-

www.dacoromanica.ro
 V
reasca Imperiul lumei este Carbunele, adica forta motrice, si
acea ce permite Statelor-Unite astazi sa fie cea dintaiu tara industrials
este tot Carbunele gi Petroleul. .
Romania poseda materia prima, cea mai bogata si cea mai variata,
pe care solul sau fertil i-o da cu imbelsugare.
. Romania poseda brate : 4.000.000 de Romani, barbati 5i femei,
cel putin, stau azi in timp de zoo de zile pe an cu bratele incrucisate, ne-
producand nimic, singura for ocupatiune fiind munca pamantului, adica in
timp de zoo zile, ei mananca fara sa produca !
Romania, dar, perde pe fiecare an un miliard de lei, pe care
ea l'ar putea ca5tiga, daca flu ei ar munci, ca in toate tarile din
lame, ih tot cursul anului.
Romania are capitaluri imense, ce stau Inchise In lazi, In scrisuri de
Stat etc. care ar putea sa dea avant Industriei ei.
Romaniei nu-i lipseste decat Oamenii de Stat, care s'o priceapa, care
patrunzandu-se de acest, mare adevar : ca numai in Industrie sta azi Vii.
torul, sa puna odata pept tuturor pornirilor salbatice, ce azi stanjenesc
zborul ei, sau enerveaza energiile deja angajate in calea ei.
Si acea ce este si mai curios si (mai gray, este ca dusmanii Indu-
striei Nationale sunt tocmai agrarianii, ei ale caror produse In-
dustria este chemata sa puna In valoare si sa le transforme, -- ale caror
produse: paine, carne, etc. lucratorii ei sunt chemati sa consume, ai
caror antemergatori, Bahnbrecher, sunt Industriasii.
Nu, Intre Industrie si Agricultura nu exista nici o rivalitate, de
interese, din contra, una se sprijina pe alta, una este cauza celeilalte.
Tata adevarul, ce asi voi sa fac sa patrunda in toate constiintele, in
.

toate inimile. ...

Pentru ce atunci aceasta pornire premeditata din partea Comitetului

Delegatilor si a D-v., Raportorul lui, in contra Industriei Berei?
Berea, nu consuma ea, nu intrebuinteaza ea orzoaica crescuta In fru-
moasa noastra Moldova?
Berea, nu intrebuinteaza ea pacura din schelele noastre?
Berea, nu da ea de lucru la lucratorii romani, de toate treptele?
Berea, nu contribue ea la sarcinele publice, platind pe fiecare an
dela 4 la 5.000.000 lei impozite?
Berea, nu contribue ea Inca la sporirea traficului Cailor Ferate Ro-
mane, platind aproape Loo.0000 lei pe an taxe?
Berea, nu contribue ea la eftinirea traiului, ingrasind vitele, ce ma-
nanca borhotul ei?
Dar, in fine, ce se imputa Berei?
Alcoolul ei? Nu, caci berea nu are decat 4 grade de alcol, precum o
dovedesc toate analizele oficiale, pe cand vinul se suie si la 12 51. 14 grade;
iar tuica, drojdia, etc. la 25 grade.

www.dacoromanica.ro
VI
Nocivitatea ei? Nu, caci toate popoarele din lume, toti legislatorii
din lume, au recunoscut si proclamat ca berea este o bautura absolut hi-
gienica si au favorizat, in consecinta, latirea consumatiunei ei, scutind
de orice impozit Berea ce nu trece de un grad si jumatate de al-
cool, si punand Berile superioare acestui grad la taxe minimale, proprorti-
onale cu gradul for de alcool, taxe ce nu intrec 5-6 lei de hectolitru,
adica cinci pana la sase bani de litru.
Singura tara din lume unde Berea este persecutata este Romania,
persecutata tocmai de Stat, de Guvern, de Parlament, adica de toti acei
ce sunt chemati sa o ocroteasca, atat ca Industrie nationals, In genere,
dar mai ales ca Industrie derivata direct din agriculture : Romania este
intr'adevar, singura tara din lume unde Berea este isbita de un impozit
prohibitiv, 20 lei de hectolitru, adica 20 bani de litru. .

Acest spirit de dusmanie si de persecutie si-a facut aparitiunea sa,

acum din nou, in Raportul d-v.
El porneste, dintr o gresita idee, ce d-v. v'ati facut ca Berea face concu-
renta vinului, aceasta este tocmai fabula Lupului Cu Mielul.
Consumatiunea mijlocie a vinului in ultimii cinci ani a fost, dupa
tabloul anexat la raportul d-v., de 123.000.000 litri;, ea s'a suit
in anii de buna recolta, ca 1910-1911, chiar pana la 134.777.386 litri. _

Consumajiunea Berei a fost, pe acelas period de timp, numai

de 19.845.814 litri,§i a oscilat aproape constant in jurul cifrei de
18.000.000.
Si notati ca valoarea bruta, la esirea for din fabrica a celor
19.845.814 litri, in cifra rotunda 20 000.000 litrieste abia de 6.000.000 lei,
litrul de bere fiind vandut cu 3o bani,
si ea achita un impozit de
4.000.000 lei pe an, adica un impozit de 66°A, din valoarea
marfeig pe cand valoarea celor 123.000.000 litri vin, socotit chiar numai
a 5o bani litrul, se sue totus la 61.500.000 lei si nu plateste decat 1.845.000
lei, adica, desi vinul are o valoare de zece on mai mare decat berea, el
plateste o treime impozit mai putin decat aceasta : si tot el tipa!
De fapt insa, Berea nu face concurenta vinului si viceversa, si aceasta
nu numai la noi, unde berea se bea ca aperitiv, iar nu la masa,-- dar
chiar aiurea, in Francia insali, precum constata Profesorul Dr.
E. Struwe, In opera sa, Bierbrauerei and Bierbestuerung (pag. 4 b).
Struwe zice, intPadevar:
In Departamentele din Sudul Frantei, bunii ani viiicoli sunt si buni
ani pentru bere, taranii cultivatori de yin din Sud beau mainte de toate
berea, care acolo se considera ca o bautura de lux",intocmai ca si la noi.
Dar, tabloul urmator, extras tot din Struwe pag. 505, este atat de
eloquent incat el nu sufera nici o contradictiune:
r

www.dacoromanica.ro
 VII

I, . .
BERET VIN URCAREA IN
SPIRT BERE VIN
. SPIRT PROCENTE LA
7 .f . : ... ,- . I

TARA . IN LITRI PE CAP DUPA POPULATIE 44

Z
E-,

E
1885-1889 1900-1905 2.4
co .
, 0_,

cr)

AUSTROUNGARIA . . 32 22,4 8,8 43,2 17,8 1o,3 35 f7(1) r

GERMANIA 97 6,12 8,1 119,7 6,6 8,2 23 8,z 1,2
, FRANCIA 21,2 92,2 7,6 33,5 146,2 7,1 6o 6o ..
ANGLIA . 124,8 1,7 4,3 138,6 1 1,5 4.6 12 7 I
.
. :::
Deci atat Berea cat si vinul s'a urcat in Francia, In timp de 5 'ani In
proprotiune absolut egala, de 6o °/,,, fata cu perioadaquinquenala precedenta.
Si daca la acest tablou adaogam pe acel al Romaniei_ din cei cinci
.

ani din urma, reprodus in Raportul Dv., cine nu vede ca vinul si berea
nu-si fac nici o concurenta? r

. . 4 .
-1. ;

TABLOU
rr.

De media pe 5 ani a consumului pe bauturi spirtoase.

,,. S P1 R T
RA CHIURI ,

.-: A. N I I . 'Pica si ra- Tuica si ra- B E R E VIN

; chin de chiuri de ori-
- fructe sub 1 ce fel peste ..
30 grade 30 grade
..!.. ; LITRII GRADE , LITRII LITRII
LITRII 1 GRADE .

190'1-1908 18 295.493 163.251.595 27.514.559 2.114.771 17.848.415 112.558.333

. 1908- -1909 12.883.725 113.986.744 24.277.564 2.242.181 18.606.013 119.249.242

- 1909-1910 12.626.341 110.664.002 28.170.143 3.166.252 18.622.759 132.516.366

. . . . . . . .. . . . .

1910-1911 11.616.727 100.362.969 38.766.032 6.185.341 17.622.244 134.771.836 ,

1911 1912 15.620.880 132.666.346 47.313.090 - 3.547.:70 26.529.640 116.500.000

Total . . . 71.046.166 620.931.656 166.041.388 17.255.615 99.229.071 615.625.277
Media color 5 ail 14.209.233
, . .
124.186.331 33.208.277 3.451.123 19.845.814 123.115.055

www.dacoromanica.ro
 VIE
Pe cand dar berea oscileaza, in general, in jurul a 18.000.000 litri si
abia intr'un an, cand nu s'a facut de loc prune, deci tuica,
1911-1912, s'a suit la 26.000.000 litri, vinul face ascensiuni N ert igin oas e,
ajunge chiar, In anul de buna recolta viticola 1910-1911, la 134.771.336
litri.
Daca luam anul initial al acestei perioade quinquenale 1907-1908
si-1 comparam cu media pe cinci ani, gasim ca berea s'a urcat in cinci !

ani abia cu 2.000.000 litri in cifra rotunda, pe cand vinul s'a urcat cu
I.000.000 litri,si daca ne referim la anul 1910 1911, cel mai bun an
viticol, diferenta este si mai mare, ea intrece 22.000.000 litri.
Chiar daca am lua anul cel mai abondent viticol, nu vedem oare ca
toata producjia de yin, toate cele 134.000.000 litri yin, au fost
consumate ? Unde dar este criza viticola, la mevante des
des vins?
. Aceasta diferenta se accentueaza Inca daca comparam consumatiunea
pe cap de locuitori a berei si a vinului.
Intr'adevar, in anul 1907-908 s'a consumat de cap de locuitor 2 li-
tri 38 centilitri de bere,--pe cand yin, 15 litri, iar in media pe 5 ani
1907/8-1911/12 s'a consumat 2 litri 6o centilitri de bere de cap de locuitor--
adica berea a scat aproape pe loc pe cand vinul s'a consumat 16 litri
42 centilitri, iar spirt s'a consumat, In aceias perioada, 8 litri si 7 centilitri,
adica de patru on mai mutt decal berea.
Gogorita dar a concurentei berei in contra vinului este pur si simplu
un pretext, pentru a isbi o Industrie Nationals, nitre toate interesanta,
ceiace d-v nu va sfiiti sa ziceti in proprii termeni: S'a sporit dela zece
la 20 bani taxa pe decalitru de bere, in soop de a se fayoriza
producatorii de yin", deci intr'un scop dusmanos.
Dar, d-v., mai faceti Inca cateva asertiuni, care daca nu ar fi rele-
vate ar putea lass In mintea unora urme de confuziune regretabila.
. D-v. credeti ca numai via are riscuri si cheltueli, epidemii seceta,
ploae, ingheturi,ca Industria Berei iqi are asigurata o norma
, permanents de caqtig, ca§tiguri, foarte ridicate, daca
tinem seams de unele bilanturi publicate chiar de unii
semnatari ai protestului".
iata tot ce pot
Religiunea D-v. a fost surprinsa, indusa in eroare,
zice si regret Ca nu v'ati documentat mai de aproape, spre a putea la
randul D-v. informs exact si constiincios, Camera ce v'a facut onoarea de
a va numi Raportorul ei. . .

Se vede, Onor. Domnule Scortescu, ca D-v. nu ati vazut nici odata

o fabrica; ca D-v., nu stiti care sunt dificultatile prin care o Industrie trece,
riscurile imense ce duc cateodata pana la disperare, la faliment; ca D-v.
credeti Ca Industria isi are un castig permanent, si ca in special Industria
Berei se bucura de castiguri foarte ridicate; afirmati Inca ca In Germania

www.dacoromanica.ro
 IZ

si Austria litrul de here se desface pe i6 bani; ca acolo Berea sta in.

chisa in depozit timp de patru luni, pe cand la noi, ziceti D-v., ea
se pune in consumatie, imediat, etc.,atatea afirmatiuni, atatea inexactitati
si erori grosiere.
.Industria Berei, ca on si care industrie, are riscurile ei generale, care
sunt In legatura cu intreaga Economie a tarei, ba chiar cu economia mon-
diala : o lipsa de orz in Germania, Austria, Ungaria, urea pretul materiei
prime in Romania, astfel, acum 8 io ani, am cumparat cea mai buna or-

--
zoaica din Moldova cu 900 lei vagonul, pe cand azi el se vinde cu 2400
lei; acum 8 sau 10 ani, am platit vagonul de pacura zoo 300 lei, azi
el costa 500 pana al 600 lei; hameiul era antarti cu 2 3 lei kgr., azi
el este 6-7 lei si anul trecut el a fost chiar io lei kgr.; mana de lucru
asemeni s'a indoit etc. si cu toate acestea, noi nu putem urea, si nici nu am
urcat, pretul berei in raport cu aceasta scumpire a costului ei, pentru
ca pentru ca am fi restrans consumatia, si atunci am fi inchis
fabricile.
Nu uitati, intr'adevar, ca capitalul investit intr'o fabrica, ca sa poata
fi productiv, trebue sa lucreze in plin, si zi si noapte, astfel it devora
dobanzile si amortismentul.
Or, cele cinci mari fabrici de bere din Romania : Bragadiru, Luther,
Azuga, Bucurestii-Noui si Oppler, au investit peste 25.000.000 lei capital, si
ar putea produce impreuna cel putin 1.000.000 hectolitri de bere pe art;
azi ele insa nu produc decat 200.000 hectolitri ! adica de 5 on mai putin,
deci costul lor de productiune este de 5 on mai mare.
Iata dar o prima diferenta intre fabricile romane de bere si cele
straine acestea lucreaza in plin, cu toata puterea lor de productiune, pe
:

cand cele romanesti sunt stanjite in avantul lor, prin taxe draconiane, care
limiteaza productiunea lor si scumpesc produsul lor.
Sa se scada taxele la nivelul celor din strainatate si vom vinde si
.

noi chiar mai eftin ca in Austria si Germania, orzoaica romaneasca fiind

mai eftina decat cea straina! .

Dar tate alte diferente nu sunt intre Industria romaneasca si indus-

tria straina!
Cele mai multe din fabricile de bere straine, fabrice seculare, sunt
deja de mult amortizate ; capitalul in strainatate costa mai eftin decat in
Romania. mana de lucru este mai experta si mai eftina, masinile si in
general instalatiunile sunt mai eftine etc. etc. si in fine, debuseul lor este
atat de vast incat ele nu pot niciodata produce destul.
Tata desigur diferente la care D-v. nu v'ati gandit, cand ati aruncat
aceasta para impotriva unei industrii nationale, atat de importanta ca
Industria Berei.
D-v. afirmati Inca ca berea In strainatate este mai buna dent in
Romania; ca acolo ea sta inchisa in depozit patru luni etc., -- afirmatiuni

www.dacoromanica.ro
 X
neintemeiate, de oarece berea nu este ca vinul, nu se poate tine inde-
finit In depozit, ea se ,acreste dupa sase luni de zile, si eu insumi am
aruncat In canal in 1907 peste z litri de bere Inacrita, pentruca
nu o putusem vinde la timp.
Calitatea Berei noastre este recunoscuta de oameni technici, de chi-
misti distinsi, cari au facut in nenumarate randuri analiza ei si regret ca
D-v. fara a examina serios chestiunea, ati aruncat dela Tribuna Parla-
mentului o atat de grava Invinuire. unei Industrii Nationale, ce merita
.

respectul D-v.
Iata, inteadevar, ce zice savantul Profesor de chimie organica dela
Facultatea de Stiinte din Bucuresti, d. dr. Alexandru Zaharia, in intervievul
publicat in ziarul «Universul» din 27 Ianuarie 1910 :
Toate berile romane din Bucuresti si din provincie, pe cari leam ana-
lizat mi s'au infatisat cu o compositie si insusiri normale de bere naturala".
Se zice, Insa, ca fabricile romane pun In consumatie berea for prey
cruda,unii merg pang a cere ca berea sa nu fie pusa in consumatie decat
dupa un an sau doui ani dela fabricatie ?
Chestiuned aceasta nu merita un raspunszice d-1 Prof. Zacharia,
berea se fermenteazd atat cat ii trebue sa se puna In consumatie, cand este
" gata de a fi consumata, 5i aceasta nu o poate sti nimeni mai bine decat cel
' ce -a fabricat-o. . . .

De obicei berile usoare (Abzugbiere) se pot

pune in consu-
matie chiar dupa 15 zile, jar berile mai grele, dupa doua
' luni de depozit si chiar mai mult.
De altfel, aceasta acuzatiune ce se aduce de necunoscatori fabrican-
tilor de bere, cum ca pun In consumatie bere stricata e neserioasa, caci
nimic nu se poate cunoaqte mai u§or decat o bere stri-
cata, pentru ca ea apare turbure sau are un gust neplacut - si publicul
se 'intelege ca nu o bea. Berea in Romania nu se bea de obicei la masa
ci mai mult ca aperitiv, deci ea face concurenta spirtoaselor, iar nu
vinului, care este bautura noastra la masa".
In fine, acea ce este si mai gray, este ca d-voastra afirmati, fara a
dovedi, ca Industria Berei realiza castiguri monstruoase;
D-v. ziceti : Industria X merge bine, ea are asigurata
o norma aproape permanents de caltig,ba chiar ca-
gtiguri foarte ridicate&&, deci pe ea! s'o doboram!
Cum ? Statul Roman face sacrificii insemna:te, el acorda. Industriei Na-
tionale avantagii speciale pentru a o chema la viata;poporul roman isi
impune sacrificii de sange, platind obiectele industriale mai scump decat el
ar putea sa le aiba din strainatate, si indata ce o Industrie ar dovedi
ca s'a facut demna de aceste sacrificii,ca ea, In fine, si-a asigurat o norma
de castig permanenta"--trebue s'o ruinam prin taxe exagerate prin ma-
suri dusmanoase ?
Dar aceasta ar fi un act inexplicabil: de a distruge tu Insuti, legisla-
or, aceeace cu atata greutate tot tu abia ai putut edifica !

www.dacoromanica.ro
 XI

In fapt, insa, afirmatiunea D-v. este intemeiata pe indicatiuni eronate. ,

Onor. d-1 Iarca, colegul d-v., a mai spus'o odata la Camera, a carei
buna credinta d-sa a voit s'o surprinda, dar,fara succes, caci amendamen-
tul propus de d-sa, acum trei ani, de a spori taxele pe bere, a fost respins
de Camera cu 82 voturi contra si 39 pentru.
D-sa a aratat atunci,§i acum, din nou,--Camerei un memoriu ce
eu am prezentat Ministerului de Finante in 1908, §i la care tia
referiji qi 0-v. in Raportul 0-v., prin. care eu ceream ca
Ministerul sa contingenteze din oficiu pe fabricantii de bere.
In acest memoriu ziceam textual urmatoarele :

Gratie Bancei Agricole, care mi-a cumparat orzoaica, am fabricat maltul

trebuincios pentru campania curenta, si asi putea sa ma ridic iarasi daca
situatiunea industriei 'berei In Romania, s'ar assana si moraliza.
Inteadevar, cu cele 32 vagoane orzoaica, ce Banca Agricola mi-a
cumparat, eu pot fabrica 10.000 hect. de bere, care vandute cu 50 lei
hect. din care scazandu-se 20 lei taxele, ar ramanea net 3o lei de hect.
sau In total 300.000 lei.
Aceasta bere s'ar putea produce si vinde mai ales acum, gratie spo-
rirei consumatiunei berei prin nouile legi, in Base luni maximum.
Ori, eu nu asi mai avea pentru aceasta alte cheltueli de facut
decat cele urmatoare:
54.000 lei pretul orzoaicei, platit Bancei Agricole
18.000 ff ff a 3.000 kgr. hamei a 6 lei kgr.
20.000 /, ., 36 vagoane pacura a 15.000 kgr.
vagonul .

36.000 salarii
10.000 dopuri, sticle
10.000 21
cai, trasuri
12.000 diverse rechisite, ulei etc.
20.000 neprevazute.
i80.000 lei, deci mi-ar ramanea Inca 120.000 lei, pentru a'mi
reconstitui capitalul trebuincios spre a cumpara orzoaica, nece-
Sara productiunei a 20.000 hect. pentru anul viitor".
In cifrele de fata nu se coprinde, dupa cum vedeti, nici dobanda ca-
pitalului investit de mine in fabrica mea si care atunci era de 2.500.000
lei, si nici un ban pentru amortismentul masinelor si cladirilor, aceste
cifre nu este vorba decat de costul de fabricatiune al unui hectolitru de
bere si care, dupa cum vedeti, se urea deja la i8 lei, deoarece cele 10.000
hectl. de care eu vorbesc in Memoriu, costau 180.000 lei.
Adaogati, insa, cel putin 100/0 dobanda capitalului, adica atata cat este
dobanda curenta In Romania, si la 2.500.000 lei capital yeti avea 250.000 lei;
mai adaogati Inca boob, amortismentul masinelor si cladirilorinca 250.000
lei si yeti avea o idee exacta de ce trebuia sa produca fabrica mea pentru
a nu fi silit sa ajung acolo unde ajunsesem acum cati-va ani,dupa cum o
spun, fara inconjur, Ministerului de Finante.

www.dacoromanica.ro
 N11

Avand dar o sarcina anuala fixa de 500.000 lei, dobanda si amortis-

mentul, ar fi trebuit ca fabrica mea sa produca 50.000 hectl. pe an, pentru
ca, deducand 18 lei costul de fabricatiune al unui hectolitru, sa pot avea
io0/9 dividend la capitalul Investit de mine In fabrica mea; cu cele 10.000
hectl. bere ce speram atunci sa fabric, perdeam pe fiecare an 380.000 lei!
Fac apel la onorea D-v. de a pune In vederea Camerei aceasta la-
murire, restabilind adevarul.
Dar ce sa vorbim de trecut si de probabilitati, cari nu s'au reaiizat
nici macar asa precum eu le prevazusem?
De atunci am pus fabrica mea pe actiuni,--cu un capital de 4.000.000
lei, Investind din nou aproape L000.000 lei.
Va supun aci bilantul pe exercitiul precedent, care s'a Intins pe un an
si jumatate, din care yeti vedea ca fabrica de bere din Bucurestii-Noui,
Intr'un an si jumatate, a produs 23.266. hectl. bere si a realizat un be-
neficiu de 133.364 lei, ceia ce la 4.000.000 capital ar fi revenit la 30/0
.

Intr'un an si jumatate, adica la 2°/0 pe an, dar nici pe acest dividend

nu l'am distribuit.
SOCIETE ANONYMS LES GRANDES BRASSERIES DE BUCAREST

Activ Bilaul incheiat la .31 Decemvrie 1911. Pasiv

. . .

Prima instalatie: Capital 4 000 .000

Brasserie de Bucarest, teren, ma- . Reprezentat prin 20 000 actiuni
sini cu aburi, cazane, material a 200 fcs fiecare
etc. . .
Cheltueli se stabilire . . .
....
Ax si mobil, instalatiuni noui,
. t
Creditori diversi : .
3 643.607 63 Furnisori ..... 211.346 24
72.186 97 Ministerul de finante., 25o.000 -- 461.346 24
de debit . . ..... .
Debitori diversi si stabilimente
Material de exploatatie, cava-
. 328.716 36
I

Garantia administra-
torilor si censorilor 120.000 -
1 Profit & pierderi .
I:11.361 25
leria, mobilier, etc. . . . . 141.129 72
Cassa, efecte de primit si debi-
tori diversi . . .. . 268.591 96
, .
Materii prime, bere in depozite
si aprovizionari diferite . . 140.477 85
Titluri in garantie de gestiune . 120.000 , 1
. .
4.71.4.710 49 I
4.714.710 49
.

Societe anonyme Les Grandes Brasseries de Bucarest,

Gaultier de Rasse, Oscar Jaumotte, Baron F. de Macar.
(Monitorul Oficial No. 280 din 21 Martie, 1912)

, Si din nenorocire prevad ca aceste rezultate nu se vor schimba atat i4

timp cat consumatiunea nu se va urca,si consumatiunea nu se va urca,
atat timp cat taxele prohibitive, de azi, o vor isbi.
Merg Inca si mai departe. Va pun sub ochi prospectul publicat
la Bruxeles In ziarul La Semaine du Rentier" din 31 August 1910, cu
ocaziunea subscriptiunei actiunilor nouei Societati !

www.dacoromanica.ro
 XIII
Prevision des benefices. Le prix de vente de la biere en Rou-
manie est de 30 a 34 francs l'hectolitre, taxes de consommation deduites.
Le prix de revient n'est, par contre, pour les bieres a basse fermen-
tation, que de 12 a 15 fr. Le benefice net par hectolitre est done de 18
a 20 fr.
Les previsiens de benefices peuvent s'etablir de la facon suivante :
Sur vente de 17.000 hectolitres, attribues aux Grandes Brasseries de
Bucarest, en vertu de l'acord conclu avec les autres brasseries . . . .
Fr. 300.000
Benefice provenant de l'exploitation de la malterie . . . . Ioo.000
Bend. sur vente de glace artificiele 25.00o
Prod. de vente des residus de malt 25.000
Soit un total de benefices de Fr. 450.000
permettant de donner fr. 17.50 a l'action de capital et 25 francs a la
part de fondateur..
Din acest prospect yeti binevol a vedea ca berea propriu zisa ar fi
trebuit sa dea un beneficiu net de 300.000 lei; exploatatiunea maltului nu
a putut fi intreprinsa din cauza scumpirei orzului in Romania; iar ghiata
artificiala, din cauza precedentei iernei grele, care a produs destula ghiata
naturala.
Dar si cele 300 000 lei nu s'au putut realiza, precum ati vazut, din
cauza scumpirei orzului dela 1.200 lei vagonul la 2.200 si a hameiului dela
2 lei Kgr. la io lei Kgr., precum si din alte cauze externe.
Dar chiar de s'ar fi realizat intregul beneficiu de 450.000 lei prevazut
din bere, malz si ghiata, nu s'ar fi putut distribul decat 17 lei si 5o bani
de actiunea de 200 lei, adica 8 lei si 75 bani la suta de lei,-8 lei 750/0.
Suntem dar departe de cei 700/0 cum a zis D-1 Jarca sau de rocA§.
tiguri foarte ridicate" cum ziceti D-v.
Dar sa mergem si mai departe, va pun sub ochi bilanturile fabricilor
Bragadiru si Azuga din care yeti vedea dividendele date de aceste fabrici:

I. Fabrica de bere Bragadiru

I. Bilantul pe 1910, publicat in Monitorul Oficial No. 46 din
I Iunie 1910, arata : .

Capital Lei 4.000.000; Profit qi pierdere lei 323.999,69 profit,

din care, dupa ce s'a alocat la Fondul de rezerva, la imbunatatiri si la pen-
siuni lei 43.999,69,s'a distribuit ca dividend 7 Vorestul de lei 280000.
2. Bilantul pe 1911, publicat In Monitorul Oficial No. 32 din 12
Maiu 1911, arata :
Capital lei 4.000.000. Profit §i pierdere lei 365.165,36 profit,
din care, dupa ce s'a facut retineri ca in 1910, s'a distribuit dividend 7 07o si

www.dacoromanica.ro
XIV
3. Bilantul pe 1912, publicat in Monitorul Oficial No. 49 din
.

3 Iunie 1912, arata :

Capital lei 4.000.000; Profit §i pierdere lei 386.521,09 profit,
din care, dupa ce s'a facut retineri ca in 1910 si 1911, s'a distribuit,
dividend 70/0.

II. Fabrica de bere Azuga

1. Bilantul pe 1910, publicat in Monitorul Oficial No. 242 din a
Fevruarie 1911; arata:
Capital lei 750.000; Profit §i pierdere lei 39.373.411 profit
din caredupa ce s'a facut retinerile legale si statutares'a impartit un
Divident de zero lei.
2. Bilantul pe 1911, publicat in Monitorul Oficial No. 236 din
27/9 Fevruarie 912, arata :
Capital lei 750.000 ; Profit §i pierdere lei 8 E032,84 profit din
care dupa ca s'a facut retinerile legale si statutare s'a impartit un de-
vident de 70/0 si
3. Bilantul pe 1912, publicat in Monitorul Oficial No. 223 din
19 Ianuarie 1913, arata :
Capital lei i000.000; Profit §i pierdere lei 134.749,58 din
care dupa ce s'a facut retinerile legale si statutare s'a impartit un
dividend de 8%.
Comiteti dar nu numai o greseala, ci si un pacat incontra adevarului si a
constiintei, cand afirmati, cu un cuget usor, atatea erori enorme.
Sper ca acum mai bine informat yeti binevoi a schimba opinia D-v.
si ca isusisi D-v;si colegii D-v. din Comitetul Delegatilor yeti consimti la
stergerea sporirei nedrepte dela io bani la 20 bani pe decalitrul de bere
ce D-v. ati propus Camerei.

Si acum sa trecem la yin, care dupa d-v. are atatea si atatea riscur
si cheltueli!
Si mai intaiu de toate trebue sa fac o declaratiune:
Si eu sunt viticultor!
Nu am ca d-nul Negroponte de ex. sute de hectare de vie, si nici
nu am vie la camp ca d-sa,dar am 6o de pogoane de vie in Dealul Mare,
plantate de mine (Comuna Urlati),si voi mai planta Inca 6o In primavara
si in toamna anului acesta.
Nici ()data nu am cunoscut criza vanzarei vinului,si in tot-
deauna% am vandut cu 6, 8, 10 si chiar 12 lei decalitrul IL Este ade-
varat ca vinurile mete, fiind superioare, sunt cautate de case mari, ca:
Capsa, Mercur, Iordache N. Ionescu, Enescu & Andreescu, etc.
") Rezervat pentru amortizari

www.dacoromanica.ro
 XV

Ei bine! si eu. cunosc, deci, ce este o vie, cati bani costa plantarea
si cultura ei, si eu stiu cat produce o vie.
Care este rentabilitatea capitalului investit intr'insa ?
Pretul unui hectar de pamant de vie, de prima calitate, este astazi in
Dealul Mare de maximum 2000 lei. .1

Costul desfundatului lui este de 600 lei, iar costul vitelor maximum,
1800 lei, daca plantezi 6000 vita la hectar.
Pretul haracilor 72o lei, socotit a 120 lei mia, si-al plantatului zoo lei.
Asa dar in total, luand preturile maximale, un hectar de vie plantat,
terenul inclusiv, costa: 4620 lei, sau exagerand : 5000 lei maximum.
Ce produce un hectar de vie ?
In Dealul Odobesti, dupa cate miau afirmat mai multi viticultori,
intre altii d-nul Inginer Paianu, un hectar de vie produce dela 800 pana la
1200 decalitri, deci in mijlocie 1000 decalitri, care vanduti pe lei 5,
pretul cel mai mic, ne dau 5000 lei!
Scazand b000 lei, cheltueli de cultura anuala, ramane asa dar un
beneficiu net de 4000 lei, la un capital de 4000-5000 lei, deci suta in
suta, sau cel putin 8o 0/0. . .

Si daca trecem la Dealul-Mare, pot afirma, in cunostinta de cauza,

ca un hectar de vie produce in mijlocie 600 decalitri, adica 30o deca-
litri la pogon, dar act pretul general si mijlociu in ultimii cinci ani, a
fost de 6 si chiar de 8 lei decalitrul.
Asa dar, un hectar de vie, produce brut in Dealul-Mare 3600-4800
lei, din care, scazand moo lei cheltueli de cultura, ramane deci un
beneficiu net de 2600-3800 lei, la hectar, adica 5o0/,--8o0/0.
Si ,un asemenea beneficiu nu pare suficient viticultorilor?
El nu acopera indestul riscurile si cheltuelile facute pentru a-1 produce ?
Pretentiunile for sunt, intr'adevar, revoltatoare.
In Romania nu se bea decat 17 Litri de yin pe cap, pe cand in
deci viticultura romans are inch o
Francia se bea 146 Litri,
margine de 130 litri de cap, pana sh ajunga la nivelul
consumului trances, --i din contra In Franta nu se bea decat 7,1
(sapte Litri si io ctl.) de alcool pe cap, pe cand in Romania se bea 8,7 L.
(opt Litri si 7 centilitri).
In Franta se bea 33 Litri de bere de cap, in Romania din contra
nu se bea decat 2 pana la 3 Litri de cap.
Si cu toate acesteaon Fr.ancia dela Presedintele Republicei si pana
la cel din urma vataf de sat, de la Universitate si pana la scoala pri-
mary de catun, un singur tipat rasuna : Alcoolizmul, iata ina.
micull" si din toate puterile lor, ei it combat.
Louis Jacquet, in admirabilul sau Tratat asupra Alcoolului, la pag.
892, rezuma astfel urmarile fatale ale alcoolizmului:
a) Morbiditatea generals gi mortalitatea.
Alcoolizmul omoara direct To 0/0 din bolnavii din spitaluri, si con-
tribue indirect, cu alte boli, la moartea a alti 20 10.

www.dacoromanica.ro
XVI
Jumatate din cazterile de nebunie sunt produse ale
alcoolizmului.
In ultimii ani, zice di. G. Clemenceau, fostul presedinte de con-
in Franta, care a scris o frumoasa prefata la opera d-lui Jacquet,
siliu
medicii akilearilor noastre de nebuni au constatat ca
alcoolizmul DE VIN intrecea alcoolizmul de licheoruri
preponderante altadata" (v. pag. XVI).
b) Criminalitatea, mai toti criminalii sunt alcoolici.
c) Energia productive, vitalitatea natiunei sunt distruse
de alcoolizm; direct ucigand pe unii, facand sa inchida pe altii in casele
de nebuni, dar, mai ales, istovind enervand energiile.
Cata perdere incalculabila pentru Economia Nationala!
As putea adaogala noidegenerescenta raseidovedita cu
torte rapoartele medicilor recrutori, care in fiecare an refuza un mai mare
numar de tined, ca insuficienti sau inapti, pentru serviciul militar.
Si la aceasta alcoolizatiune a natiunei; la sporirea mortalitatei si a cri-
minalitatei, la istovirea fortelor muncitoare, vinul contribue aproape
egal cu spirtul.
El contribue chiar de doua ori: odata direct, sub forma de yin, caci de
sigur ca o bautura care contine '01-12° alcool, nu este mai putin imba-
tatoare si istovitoare decat un pahar de absint de exemplu; si a doua
oara, indirect, sub forma de derivate ale lui: Rachiu de drojdie, rachiu
de tescovina, spirt de vin, a caror consumatiune se urea, in Romania
mai ales, la cifra formidabila de aproape 50.000.000 (cinci-
zeci de milioane litri), adica de cap 6 Litri §1 jumatate, de
trei ori mai mult decat bereala care, daca adaogam si 2 litri de spirt
absolut de ioo' cine nu vede ca cu o consumatiune de peste 8 litri
4i jumatate de spirt, de cap de locuitor suntem pe cea mai inalta
treapta din lame a alcoolizmului, produs tocmai de vi-
ticulture.
Dau aci, dupa D.nul Jacquet, pagiria 788, un tablou de consumatiunea
alcoolului absolut, redus la loon centigrade, din toate tarile, la care am
adaogat Romania, reducand si pentru ea tot alcoolul consumat in
alcool absolut de i000.

www.dacoromanica.ro
 XVII
TABLOU CXXX
Consumatiunea individuals comparata a alcoolului in diferitele
tari, evaaluata in litri a 100°.
Cosu-
TARILE SI NUMERILE DE CLASARE ANII I POPULATIUNEA I matia de
cap

Germania . 3 1908 09 64.000.000 4,20

-- 1909 -10 64.903. DOO2,80

--
Anglia .

Austro-Ungaria .
.. .
I2
2
1908
1909
1905
_
.

-.
44.571.000
45.020.030
47.297.000
2,19
1,78
4,50
Austria 1907-08 ti 27.906.000 .,' 3,6o
6 1908-09 28.171.000 3,55
t

!
Belgia
Danemarca . . . . . ....... . .
ro
I
1909
1909
. 7.452.000
2.605.000
2,75
4,59

-- ..... .....
Spania
. . . . . . 14
1909
1910 ..,
19.415.000 2,33
.. 19.503.030 . . 1,95'
--
Franta
Italia
. . .
-
4
1909
1910
,:.!. 39.462.000
39.532.000
33.404.000
3,46
3 ,59
0,76 :

18 19 37 33.858.000 I,00
Norvegia 17 1909 2.377.000 1,45
Olanda I X09 5.898.000 3,51
Rusia europeana . .
,
. . . . . . .
7
9 1909 .. 132.997.000 3,06

--
Suedia
Elvetia
8
16
1905
1907-10
1909 _
5.32,;.030
5.418.000
3.699.000
3,55
3,3o
1,86,
i Statele-Unite 1938-09 89.435.000 3,38
5 1909 10 91.972.000 . 3,53
Canada 11 1 910II 7.639.000 : 2,23
Australia
Noua Zeelanda ....... .
. .
Romania in mijlocie pe ultimii
.
13
15
1905-09
1906
4.500.000
889.0 30
2,03
1,92

cinci ani . . . . . .. ......... 1907-1912 7.500.000 . 6.33

Adica Romania consuma pe cap eel mai mult alcool absolut de
zoo de grade: Francia abia ajunge la 3.46 litri, Germania, la 4,2o,
Anglia la 2.80.
Am obtinut cifra de mai sus de 6 litri 33, socotind rachiul sub 300
ca avand 25 grade centisimale, si rachiul peste 3o grade ca avand 5o
gr. ct. si in urma am transformat gradele de spirt absolut in litri; astfel
am dobandit urmatorul Tablou luand de baza negresit Tabloul oficial al
Ministerului de Finante, reprodus in Raportul D-voastra.

T.

"*.

www.dacoromanica.ro
 XVIII
Mijlocia pe ultimii cinci ani
Spirt
r , Grade . ': I.itri g..
124, 186, 331 = 14, 209, 232
Rachiu .

- sub 3o grade . -
Grade Litri
41 :1 830, 206, 915 = 33, 208, 277
Rachiu
sub 3o grade
Glade Litri
, 3, 451; 123 = 69, 022
.
Total: 957, 844, 361 = 47, 476, 532
, Pe cape de locuitor luand de baza 7.500.000 loc, avern:
. .

. 128 gr. alcol = 6 litri 33. . - .

Dar, iata un alt tablou, tot din jacquet, pagina 779 ; de o elocinta
valoarea alcoolului consumat pe
infricosatoare : el reprezinta .

cap de locuitor in lumea intreaga, inclusiv Romania.

Romania vine in frunte!
(.. . . . . . .

z.,..;.- ...0. . Valoarea, Quotitatea

-T A R I POPULATIUNBA inbrurtaurrliao'ra Valorii pe lo-
- alcoolizate. cuitor
.

Milioane Franci

.... .... .
.

Statele-Unite .
76.295.000 4.975 65
Francia .- .' . . ..
... . . 38.800.000 3.571 . ' 92 .
' Germania 49.241.000 3.500 71
Anglia -, . . .
39.466.000 3.400 86
Italia 31.800.000 1.760 55
.....
,-
.
Austria ,
, 26.100.000 1.070 41
Romania . . . '. . . . . 5.800.000 740 127

... ....
Belgia 6.700.000
Suedia .
Elvetia .
.
:
. . . .. ...
.. : ......
. .
..

.'
--. .
,..
5.150.060
3.327.000
534
1 ii
180
77
21
. -, 54
Norvegia . 2.116.000 40 19
.

. . Totaluri . . 19.881
. . . . . .. .

Asa dar, in Romania, pe cap de locuitor se consuma alcool de

o valoare de 127 LEI = pe cand in bogata Francie nu se consuma de
cat de 92 lei in Englitera, de in Belgia, de 77 lei, in Ger- 86 lei
mania, numai de 71 lei,in Italia, de 551ei, in Elvetia, de 54 lei,
in Suedia, de 21 lei, In Norvegia, de 19 lei, inambele aceste
taxi unde exists Monopolul Alcolului.
Din aceste cifre voi retine Inca un moment pe cele din Germania.

www.dacoromanica.ro
 Xt.X.

Pe cand in Romania se consuma de cap alcool de o valoare de

127 lei,Romania tinand recordul,in Germania nu se con-
suma decat de 71 lei,deci Romania intrece cu 56 lei de cap chiar pe
Germania :
. In Germania, insa, se consuma de cap 119 litri de bere, pe
cand in Romania nu se consuma nici 3 litri de Cap, si aceasta di-
ferenta dovedeste cu evidenta cauza disproportiunei : berea este o bautura
eftina : trebue betivului o cantitate enorma de bere pana sa se imbete,si
cu berile usoare, favorizate in tarile streine prin taxe degresive, betia este
imposibila,--pe cand in Romania spirtul, basamacul, tuica, rachiul de droj-
die si tescovina si chiar tatal lor, vinul, sub un volum mic, omul con-
suma o valoare mare. . ,

Si observati bine, ca, din aceasta suma considerabila, Berea nu con-

tribue decat nici macar cu doi lei de cap, fiind absolut constant ca, In
cei din urma cinci ani nu s'a consumat in mijlocie in toata tara decal
19.845,814 litri de bere,- -toata
berea clad' din fabrice qi pusa
in consumatiune trecand prin registrele agentului fis-.
cului, prepus pe Ifinga ele iar valoarea unui litru de bere
dat in consumatiune de debitant fiind de maximum 7o b. (35
bani halba), inclusiv taxele de 20 de bani de litru, platite de fabricant
obtinem un total de 14,684.380 lei, cari impartiti la 7.500.000 locuitori,
avem, pe an si de cap, doi lei, valoarea berei consumata in Romania,
de fiecare locuitor, pe cand yin, rachiu, tuica, spirt, etc., se consuma de
cap peste 125 lei pe an !
Si notati Inca bine,ca Berea este singura beutura care nu se poate
.

falsifica, singurul amestec pe care unii debitanti necinstiti i-o aduc este
de a-i adaoga apa gazoasa (sifon), care nu o altera, si pretul ei este con-
stant in toata tara si in toate debitele, pe cand spirtul, rachiurile, vinul,
etc., servesc de basa la toate beuturile falsificate, la toate lichiorurile otra-
vitoare, la toate vermuturile infame, al caror pret in comert este in-
finit: un ciocan de rachiu sau de basamac, care nu a costat nici un ban
se vinde cu zece, iar daca din el s'a facut un asa zis cognac, sau altfel
de droga infecta, el costa 5o bani sau chiar si un leu paharutul de zece
on doua zeci de grame.
Isi poate dar oricine inchipui la ce suma colosala se urea pentru un
om sarac pe an toate aceste beuturi, ingurgitate sub mii de forme; ca aperitive
etc., iata unde sta Alcoolismul, in Romania, iata unde trebue sa-1 cautam,
si sa-1 starpim, daca mai voim sa mai dainuim pe acest pamant, ca popor
de sine statator. .

Si pentru a vedea cat de bine ne cunosc strainii, sub acest

punct de vedere, reproduc aci din opera d-lui Jacquet, tot capitolul
privitor la Romania, el face sa roseasca de rusine pe orice bun roman:
«Romania. Romania este, zice intr'adevar d-I Jacqeut
care cunoarite foarte bine tara noastra, in oarecare din re-
gimile sale esentialmente viticola. Ea cultiva, in afara de aceasta

www.dacoromanica.ro
XX .

cereale si mai cu seama porumb in abondenta si iata de ce de mult timp

ea a utilizat aceste materii prime pentru productiunea alcoolului.
«Sa face in Romania rachiuri de yin numite cognacuri, prin sis-
temul charantez, Aar in cantitate mica, caci vinurile, scurgandu-se usor
in consumatiune, ating in oarecari ani prejuri ridicate, care
fac imposibila destilatiunea. .

«Din contra, reziduurile, tescovinele si drojdiile, sunt curent utilizate

in nenumarate si foarte primitive mici destilarii de tara. Rachiurile
scoase din tescovina se chiama rackiu de tescovina (denominatiune
din text); acelea scoase din drojdie rackiu de drojde (den. in text).--
Aceste rachiuri cari au 30-40 grade sunt consumate in tara In foarte
marl cantitati, de catre tarani si popor.
-1.: .4Rachiul de prune tsuica (den. in text) este asemenea foarte ras-
pandita; cei mai numerosi, destilatori cari o produc sunt tsuicari (den.
In text). _,
«Sa mention= Inca le bassamac (den. text), alcool de cereale
)2: :.
aromatizat, si le mastica (den. text), preparatiune analogy a aceleia
.

facuta in Grecia. Cat pentru .alcoolul industrial, el se extrage mai cu

seama din porumb, cereala care constitue bogatia tarii. . .

«Vom mentiona, pentru memorie, liqueorurile si romurile artificiale,

cele mai multe preparate cu esenje importate din
Germania» (v. l'Alcool par Louis. Jacquet, pag. 334).

lath cauza cea mare, cauza cea mai adanca a scum-

pirei traiului in Romania: tatal de familie bea la car-
ciuma painea §i manialiga copiilor lui, contribuind astfel la
degenerarea rasei, la prabusirea Romaniei in abizul Alcoolismului.
Ce rusine insa pentru un Regat tanar de a tine recordul betiei in
lumea intreaga si a cheltuelii la bautura ! .

Acesta este tlagelul, ce bantue poporul roman ! ,

Si in loc sa-1 combateti, dv. it favorizati, prin taxe degresive pe

yin, rachits qi spirt si prin taxe progresive, prohibitive chiar,
pe bere.
Tabloul urmator infatiseaza din nenorocire, perfect politica nechibzuita,
ce legiuitorul roman a urmat in contra poporului roman, pe care el a reusit
sa-1 sue pe cea mai inalta treapta a alcoolizmului. .

.. «5..4 C

www.dacoromanica.ro
 I XXI

INCURAJAREA ALCOOLISMULUI
§I

PRIGONIREA INDUSTRIEI BEREI . .1!. S.:Yr -

IN ROMANIA

II. TAXELE DE- CONSUMATIUNE (fix si fond comunal) la I

can sunt supuse astazi bauturile alcoolice. : .:'.:: '. I ...

SPECIFICAREA BAUTUREI LA CAT REVIN ACESTE TAXE

i
A GRADULUI DE TARIE ALCOOLICA DE GRAD PE DECALITRU

Spirtui, fiind impus cu 20 bani de grad

-, LEI BANI .:
,-- -
si decalitru, plateste . . ..
. . .
Vinul, fiind impus cu 3o bani de deca
... ' ..1 ! :
..
-
.
,- 0 20
. ;1: (1.,
,..,,,..:".j.-3.
.

litru, on care ar fi taria, plateste, dupa : .-_,- ,.,--1:- ,

.
.
. . . "-
,.,,,....%.
taria medic de io grade alcool, . . . . . -, -.,.: o 30 u-,:i:,..._ ,..!, .

Berea, find impusa cu doi lei de deca- -.: , i-,,, . ,-..::':;::.,J. :,

litru, on care ar fi taria, plateste dupa : , .7), i-

taria medie de 4 grade . .. . , . . .. J. :,. 0 50 : ,,,-,... I

iI
II. TAXE NOI cu cari producatorii de bauturi alcoolice vor fi in
carcati,--peste taxele de consumatiune aratate in tabloul prece-
dentdaca Proectul de lege pentru suprimarea taxei licentelor si
inlocuirea ei prin o taxa pe decalitru" va fi votat asa cum a fost
modificat de catre comitetul delegatilor sectiunilor Camerii Deputatilor.
. .
SPECIFICAREA BAUTUREI LA CAT REVIN. ACESTE TAXE
i
A GRADULUI El DE TARIE ALCOOLICA DE GRAD PE DECALITRU
LEI BANI
Spirtul va plat . . .. . . . . . .
0 04
.

Vinul, de Do gr. alcool tarie medic, va ;,

plat . O OI
Berea, de 4 gr. tarie, va plati . .
0 05

III. TAXELE DE CONSUMATIUNE CE SE PLATESC

ASUPRA BERII IN ALTE TART pe decalitru sunt: Austro-Un-
garia coroane 0,44; Germania marci 0,49; Englitera silingi
4
io
; Belgia franci 0,23; Franta franci o,33; Spania si Elvetia
scutita ; Suedia coroane 0,40 si ROMANIA 2 lei. ; .

www.dacoromanica.ro
1
ACADEMIF, *)
XXII
Si cu toate acestea recunosc, ca nu se poate suprima in mod ab-
.

solut consumatia alcoolului. .

.!: Doua interese marl sunt in joc: interesul producatorilor de vin, spirt
si rachiusi . ..
Interesul national, interesul conservatiunei rasei, a vigoarei poporului
roman, si a Puterei militare a Statului roman.
In fata acestuia este evident ca nici o ezitatiune nu poate sa existe:
interesul individual, interesul chiar de clasa trebue sa se piece.
daca nu suprimat, cel putin restrans.
Alcoolizmul trebue,
, Si D,1 Jacquet indica o intreita serie de remedii:
r
Remedii individuate, prin educatiune. .

Remedii sociale, opere de Solidaritate sociala : locuinte salubre

pentru a nu mai fi isgonit de infectiunea de acasa la carciuma, gradini
uvriere, pensiuni pentru batranete etc.
Remedii legislative §i fiscale: controlul riguros al bautu-
rilor alcoolice, interdictiunea absintului, suprimarea privilegiului rachierilor,
legi contra betiei si fixarea §i ridicarea taxelor pe bauturile al-
coolice, dupa gradul for de nocivitate, de continenta de alcool.
. Fixand, insa, prin proectul de lege, ce raportati, la i (un) ban de grad
pe decalitru, noua taxa pentru tuica si rachiuri in genere, si la io bani
de decalitru de vin, adica tot la o,or de grad,iar pentru here la 20 bani
de decalitru, adica la 0,05 (cinci bani) de grad Ili decalitru,
D-voastra, pe fata, condamnati poporul. roman la alcoolizm si la toate
consecintele fatale, ce decurg dintr'ansul.
Dar constiinta publica va va cere intr'o zi seama de actul D-voastra pre-
meditat, de pacatul ce comiteti impotriva acestui cu adevarat neferice popor.
:. Ea va va intreba in ziva de judecata, ce ati facut din Romania!din
Romania lui Mihai-Viteazul si a lui Stefan-cel-Mare, din falnicul Roman de
la Plevna, Grivita, si alte locuri ilustre, etc.?
-

Si la ziva de primejdie, care maine va suna, cand fii ei istoviti de betie

si rosi de boale, vor lasa sa cads din mana for tremuranda, spada, ce ea
le-a incredintat,ce yeti raspunde ?
...
Si chiar cu aceste masuri draconice tot nu a-ti putea reusi sa com-
bateti criza viticola, daca ea ar exists, si cand va exista,caci sin-
gurele remedii, precum s'a dovedit in Franta, sunt, cum constata Domnul
Jacquet si precum a recunoscut-o in monumentalele sale Rapoarte si An-
chete, D-1 Senator al Frantei, CazeauCazalet:
Taxe diferentiale intre alcoolul de yin si de cereale, .

2) Scutirea de taxe a alcoolurilor .de yin, intrebuintate de industrie

si in otetarie,
3) Interdictiunea punerei in vanzare a vinurilor sub 60/0 (cease) grade
de alcool, fiind dovedit ca ele sunt usor alterabile si vatamatoare sanatatei.
4) Interdictiunea falsificarei vinurilorfie prin amestec cu alte, vinuri
mai tari, fie cu zahar sau alcool,
www.dacoromanica.ro
. .
 XXIII
5) Interdictiunea de a fabirca vin,fie din esente, fie din stafide, etc.
Gratie acestor masuri, decalitrul de yin, care acum cinci ani era de
1,50 bani, astazi se vinde in Franta, current cu 40 lei Hectolitrul,
adica cu 4 leidecalitrul, ceeace toata lumea recunoaste ca este un pret
remunerator, chiar pentru Franta, unde viticultorii nu cer castiguri nebune
de 5o 0/0-8(30/0 la capitalul for !
Cat pentru propunerile facute de unii de a impiedica prin lege plan-
tarea viilor la ses, aceasta este imposibil, pentruca ar fi inconstitutional
si anti-economic: nu pot fi impiedicat de a uza de proprietatea mea, asa
cum eu voiesc, si in mod egal cu ceilalti concetateni ai mei.
Aceea ce legiuitorul poate face, insa, este sa ma impedice de a pune
in consumutiune un produs vatamator sanatatei publice.
Si vinul sub 6 grade de alcool este desigur vatamator.
Dar ar fi si anti-economic, caci strugurii pot servi si la mancaie, iar
nu numai la fabricatiunea de yin ; de ce sa fiu impedicat de a produce .

un aliment admirabil ?
Tot atat de impractica este si masura propusa de a se distruge parte
din vii.
Nu credem, zice d-nul Jacquet, ca remediul eroic de a distruge viile,
chiar cu prime, indicat de unii (Oomnul Astier a propus sa se
exonereze de impozitul funciar terenurile foste vii ti
replantate cu maslInig arbori fructiferi sau plante fu-
ragere, pe 20, 10 §1 5 ani) trebue preconizat", pentruca el ar fi
ineficace si s'ar izbi si de opozitia viticultorilor.
Singurele mijloace sunt asa dar tot cele indicate mai sus, dar mai ales:
Orice frauda, zice d-nul Jacquet, trebue urmarita fara mila, fara
transactiune, nici o usurare de nici un fel, luand toate masurile proprii
pentru a cauta si a constata, aplicand in urnia in toata rigoa-
rea for legile existence, pe deplin suficiente".
In loc dar sa 'cautam persecutiunea berei, pe care din contra
in
trebue sa o favorizam, un remediu al unei crize viticole imaginare,
schimbati regimul fiscal al bauturilor spirtoase supuneti-le pe toate, in-
clusiv vinul, la un impozit unic dupa gradul for de alcool, interziceti bau-
turile tari si otravitoare, ca basamacul, etc. si introduceti masurile de pro-
tectiune a viticulturei a plicate astazi in" Franta si care au suprimat din-
tr'odata criza acuta, ce a bantuit'o anii trecuti atat de intens.
Iata drumul, singurul drum, pe care trebue sa mergeti.
Eu mi-am facut datoria aratandu-vi-1, faceti-o si d-v. pe a d-v. ur-
mandu-1.
Tara intreaga ne vede, ne aude, si pe unii si pe altii si ea va judeca.
N. BASILESCU

www.dacoromanica.ro .0,51.J I 0 TZ1c,

1
*.AnAnrlutiV7
www.dacoromanica.ro