ROMANIA

§I

"ÉRILE LOCUITE DE ROMANI

MANUAL PENTRU USUL CLASEI IV SECUNDARE

ALCÁTITIT CONFORM PROGRAMEI ANALITICE DIN 1899

DE

DR. G. M.-MURGOCI I. POPA-BURCA

PROFESOR, PROFESOR
§I
SEE' DE LUCRIRT LA LARORATORUL Li LICEUL MIHAI-VITLZUL
DE MINERALOGIE i PETROGRAFIE. LICENTIAT IN SCIINTELE NATURALE.

\,;31.1or

*ACADENUEI*
tt;

'?0Mh1/414-

BUCURESCI
BST. DE ARTE GRAFICE CAROL GÜBL" S-sor ION ST, RASIDESCU
16, STRADA DÓMNET, 16
1902, 6,15

www.digibuc.ro
 .Reproducerea hdrtilor, aset cum, sunt date aci, este
interdisd.
Exemplarele vor purtet semndtura unuia din autort

www.digibuc.ro
 PREFATA

Noi suntem cari sá recunóscem cd e fórte

gred a face o bund i mai ales complectd Geografie a
Româniel si tèrilor locuite de RornânT cad pe langd greu-
täile ori-cdrui manual didactic, ad ne mai
lovim 0 de lipsa materialului necesar, Romania nefiind
ncá studiatd bine din variatele puncte de vedere ale Geo-
grafiei. Putinele studii generale intreprinse asupra dife-
ritelor cestiuni ce privesc téra nóstrd, sad asupra unor
regiuni isolate ale Dacia, studii cari ad c6nstituit
isvórele acestei cdrti nu sunt incet suficiente pentru a
are-ad starea adev6ratd a Vern Ø a Daciei intregi, lucru
care a fost tinta nóstrei.
Noi ne-am dat ostenéla de a coordona diferitele 14sul-
tate obtinute panel acum atat de savantii romani cat
de cei strdini earl, ocupat cu téra nóstrd ; dacd
acéstd prima incercare pentru alcdtuirea unei Geo-
grafil complecte a Daciei se observa óre-cari lacune,
causa este cd literaturapresinta goluri la acele cestiuni.
Ndsuinta nóstrd a fost sct facem i Pentru Romania
o carte care set se póta comparet cu manualele similare
pentru prile strdine ca : Deutschland" de FR. RATZEL,
Oesterreich-Ungarn" de A. SUPAN, La France" de VIDAL
DE LA BLACHE etc. ; intru cat ne-am apropiat de idealul
propus, cetitorul 10 va face o idee urmetrind Cu aten-
tiune Ø fondul Ø forma sub care se presintd acéstd carte;
ori cat de departe ne-am gäsi de idealul nostru, totuqi
e bine ca totdeauna sá avem unul." Adanc convin0
cet studiul geografiei unei regiuni pentru a fi feicut in
mod serios reclamd multe hárÇ Ø schite, noi am cdutat

www.digibuc.ro
 4

sá ne ridiceim Ø din. acest punct de vedere la nivelul lu-

crdrilor strdine ; numerósele hárÇí colorate, gravuri
fotografii, caracteristice sunt probd de interesul ce am
pus la alcdtuirea acestel lucrdri.
Nu avem nid o pretentiune de originalitate asupra a-
cestuf, manual, cum de altmintrelea nici nu trebue cdutat
acest lucru intr'o carte didactic& Singurur merit ce ne
revendicdm e de a fi aclunat, controlat coordonat di-
feritele cunoscinte relative la téra nóstr& de a le fi dat
sub o formd potrivitd elevilor cdrora le e des-
tingtd, cartea 0 de a o fi intocmit conform nouelor pro-
grame din 1899. Din, munca nóstra, data avdesintere-
sare, n'ar fi e0t, pOte, putinul ce ad se vede, dacd
n'am fi fost ajutati de lucrcirile, comunicdrile i sfa-
turile a meet multor intre care in primul
rind numim pe : L. V. LOCZY profesor la Universit.
din Buda-Pesta, E. DE MARTONNE prof. la Universit.
din Rennes, FR. ROBIN bibliotecar la ministerul Dome-
niilor i alp, cdrora le aducem cu acéstd ocasiune cäl-
durósele nóstre multumuiri.
.AUTOR[I.

p. 5. Neobicinuindu-se a se da in manualele de wad o listei

bibliografictc complectet, ne meirginim si noi a cita aci principalii
autori consultati : DE MARTONNE (La Roumanie, La Valachie etc.)
LOOM", PETERS (Dobrogea, Donau), TOULA, LEHMANN, AN-
DROUSSOW CHOLNOKY, LÖRENTHEY, BIELTZ, BERGNER COB AL-
CESCU, MRAZEC, GR. TEFANESCU, SABBA STEFXNESCU, AURE-
LIAN, S. ATANASIU, SIMIoNESCU, ALIMINE§TEANU, DRA.GHI-
CEANU, MURGOGL IANESCU, LICHERDOPOL, CHIRU, F.X.GAR4ANU
saIOLDOITAN (Geografle ; Tara nóstrci, Muntii apuseni), HEPITES,
RONA,*RAUM, XENOPOL, HASDEti, TOCILESCU, ONCIUL, IORGA,
D. A. STURDZA, COLESCU, WEIGAND, ROMAN, CRUPENSKY
TURBURE, FILIP, ROBIN .0, STAICOITICI, N. ALEXANDRINI, AN-
TIPA (L. Razim, Pesetriile), BENGER, BRINDZA, GRECESCU, PRO-
COPIAN-PROCOPOyICI, CRISTODORESCU, ASSAN, HAZU, RADIAN,
ARBORE, WOROBKIEWIZ, KOGUTOwICZ MANÖ, NENITESCU, Bu-
RADA etc., precum si diferitele publica(iuni periodice (Anuare,
Anale, Buletine, Reviste etc.) ce con(in date asupra României
prilor locuite de .Români, Enciclopedia românei, etc.

www.digibuc.ro
 ROMANIA
51

TERILE LOCUITE DE ROMAN-I

GEOGRAFIA FISICA
INTRODUCERE

Romania e Ora Românilor, e patria nóstra.

Patria e cel mal crintaia i cel maT de apol cuvint al omuldf: Inteinsa se
cuprind tóte bucuriile lui ; simtirea eT se nasce de odatä cu noT si e hemär-
ginith, vecInia ca Patria a aducerea-aminte de 4ilele copi-
lárieT : coliba párintescl cu copacul cel mare din pragul usiT ; desmierdárile
drägästóse ale maicil nOstre pläsmuirile nevinovate ale inimil nOstre; locul
unde maT Intaiii am iubit si am fost fumat vetrer ce ne-a incáldit in
légán, Inaltându-se In aer ; barza de pe strasinä, ce catä duios pe campie, si
aerul care nicäirea nu e maT dulce! RUSSO.

RomâniI sunt InsA r6spAnditI pe o suprafatA mult mal In-

tinsA de cât e Romania liberA de ac;11; graiul românesc se
aude pe tótä regiunea ce In vechime se numIà Dacia
§i chiar maI departe spre OsArit i spre miacya-q1i, asa
tinuturile locuite de RomânI In afarA de graniele rega-
tuluI român, fac Ina, odatA cât regatul.
SA nu ne mire faptul cá Românil nu forméza açil un
singur stat, cáci chiar din primele timpuri poporul român
nu s'a Inchegat la un loc, din causa positiunii locurilor
ce ocupail; tot-deauna muntil înalT ail pus piedia, uniril

www.digibuc.ro
 6

némurilor de acela, sânge. Numat o singura data i dupa,

mult timp de despartire, acum 300 ant, eroul cel mal
mare al Romani lor, Michat Vitézul, a unit Vita provinciile
românescl la un loc, a reInchegat Dacia, dar din neferi-
cire numat pentru scurta durata; cu cäderea eroulut §i
Dacia s'a desmembrat, romanimea s'a dividat din noti. Tar-
dig dupa aceea, de-abià acum 50 ant, reunit doué
principate surort, Muntenia §i Moldov a, de-aü format
Téra Românéscg, care sub conducerea Intelepta a Re-
gelut Carol I a devenit regatul roman, Romania de alt.
E lucru de mare Insemnátate i prevestitor de marire
pentru not, ea, dintre tOte Verne ce ivit mat apot pe
urmele puterniculul si Intinsulut imperiù roman, not cet
mat résletiti de inima latinitätiT, noi suntem eel cart am
mo§tenit numele mumet. E drept, oä strainii ne-aü dis
§i ne die noua i Wit mistre In multe felurI, dar tóte
acele nume cu cart ne härazesc, spun origina nóstra
nobila §i lnrudirea nósträ, cu cele-lalte popóre neo-latine.
Nemtil Italienilor le 4ic aWalscheno, iar si nou8 Moldovenilor si Munte-
nilor, iar ash : aWalachenu; Frantozil Italianulul II dic «Vallonsu, si notiä
Moldovenilor si Muntenilor, aValaquesu. Lesil Italianului If dic aVlohu, iar
nouè Moldovenilor j Muntenilor ne dic aVolosini». UnguriI Italianulul IT dic
aOlasiu iar Moldovänulul si Muntenului IT die. aOlaho. i WIT Italiel LesiT ii
die aVlosca Zemleau, adea pra Vlohului, iar tdril nOstre, Moldovei ii dic
oVlosca Zernlea», adca Tdra Moldovel. MIRON COSTIN.

De aceea, Románul de inimä tine la numele luI i e man-

dru de Ora luI; pentru orl-ce Roman din téra
de sub istapânire straina Romania pretuesce ca un raid: aPe
un picior de plaiù, pe o gura de raith cânta doina popu-
lara; §i lntre tóte térile din lume Romania e cea
pentru el, acésta e patria lut, e téra Jut. Cine n'a audit
pe ardelén dicênd: «Ma duc In t r A», când pléca in
Romania.
Colo, in vale, departe, prea departe, unde sórele se vede asà de frurnos
unde campiile sunt smaltuite si paraele rdcordse, unde cerul e dulce, juni-
cele albe si p5.mintul roditor!... copil! acolo e TO ra !... RUSSO.

Insa ca un ideal sfint, nutrit prin focul inimelor nOstre,

trebue sa avem deapururt Inainte-ne reunirea tuturor ro-

www.digibuc.ro
 7

mânilor Intr'o singurà térA, renascerea vechel Dacii pe

marginl mal* largi, pân5, unde se aude graiul românesc.
Astá-li când vorbim de Dacia Intelegem regiunea coprins5.
Intro DunAre, Tisa, Nistru §.i Marea, ce apartine In mare
parte Ungarief, AustrieI §i Rusiei; numaI 2/5 din acest
teritor constitue Ora liberá, România.

Posi¡iunea Românilor In Europa.

Privind o hart6. a EuropeI, constatAm CA partea de apus

a DacieI cade In Europa centralá, iar partea de résárit,
dintre Carpati fi Marea Nlegrá, apartine orientuldi EuropeI.

Fig. 1. Positiunea Românilor in Europa. Regiunile lineate sunt cele locuite

de Rornâni; pata négrä e Ronnânia

Positia, ce Dacia -are Europa, dá marl' avantaje popo-

ruluI ce o locuesce. Nol ne gäsim destul de aprópe de

www.digibuc.ro
 8

centrul civilisat, ale chrui lumini ne vin usor si repede,

Trodusele nóstre (grâne, petrol, etc.) se vInd In apus cu
prattle mai bune ca ale RusieI, pentru
marl de transport; iar prin M. Négra ne sta deschis dru-
mul spre Orient. Chiar la inceput Dacia a fost influentatä de
cultura §i viéta ce se destasura In centrul imperiului roman;
iar In evul mediù negustoriï genovezi si venetianI ajungeati
prin Marea Négrä i Dunäre in Dacia dunarénä si aduceaii
odata cu marfurile lor §i ideile si cunoscintele apusului.
Dar tot din causa situatiunii eI n'a fost alta téra maI
Incercatä de necazuri ca Dacia, cad partea el orientala,
Romania de aqi, a fost bulevardul de trecere a tuturor
popórelor navalítóre ce se napustirá timp de multe secole
spre Europa centrala. Cu nol aù dat piept Intai Vote bórdele
barbare ce nu-0 niai gasia5 bine capului; de pieptul nostru
se sfarima si salbatacia §i furia lor; si mi apoi de sute
de off existenta nóstra a fost in pericol intrând In luptele
nenum6rate cu puhoiul cotropitor ce islamismul amutà pana
mai erl asupra occidentului, asupra Rome!. Turcii pe de
o parte, TätariI pe de alta ne arnarà viéta, ne luà WO, vlaga.
Cand ne gandim la positia si trecutul nostru si al altor
state, vedem ca, nu e nici un merit pentru Italia, Spania
ori Franta ea de secole îi mentin marimea si locul lor
din timpurile d'Intai, chef natura le-a Ingradit cu frontiere
uriase, marl Intinse ori munti Ina ltl, ce le-a pus la adapost
de furia destructóre a atâtor némuri navalitóre ce tot
curgeail dinspre orientul Europei si din centrul Asiei.
Si tocmai din partea acésta de rasärit Dacia era, deschisä
valurilor barbare, cad Ni stru I care se ia ca margine de résarit
a Dacia §i Prtltul, care sap& Inca un sant prin mijlocul
acestel 'parti de téra, nu puneail piedica grea hórdelor
barbare calarete; iar délurile verdl i câmpiile manóse
atragiaii §i reiniaù cetele nesatióse panä, istoviag totul
apoi se Indreptaii spre apus, une-ori ocolind Carpatil pe
la Nord, de cele mai multe ori luând Romania In lungul
ei. Dunärea care cu pânza cea lata marginesce Dacia
spre S, ne ingreuià pe acele timpuri necazul, ne lunge&
suferintele tinônd némurile straine pe capul nostru, pâná
când apele el Inghetaú si deschideall ast-fel drum liber

www.digibuc.ro
 9

puhoiului omenesc. De asemenea cand barbarii se loviail

de täria apusulul, când valul cotropitor se resfringe& 'napoi,
attinci .gasiati loc deschis dincóce de Tisa, náváliaú spre
centrul Daciel venind acum din apus. Apele Tisel care in-
semne'za hotarul din spre apus al Dacia, era(' mid In timpurile
de seceta, iar rnocirlele acestui tinut, câmpurile Intinse uscate
valurile de nisip aduceail arninte hórdelor infrinte de deser-
turile nisipóse ale Asiel de unde plecase si le opriaú pe loc.
Pe acele timpuri de restriste doar muntil ne oferiail a-
dapost ; In vagaunele Carpatilor, In codrii nesfarsiti din
inima Daciei se reträge& românul din fata navalitorilor.
Carpatii In ocolul lor prin mijlocul Daciei se ridia, ca zi-
durile unel cetáti, iar ihtre ramura de apus i arcul de
résárit Inchide o Ora as& de &um:5M, cum putine a lásat
Dumneletl pe pamint. In timp de pace românimea se In-
tinde& de jur imprejurul darpatilor peste déluri i peste
campii, In timpuri grele Românul se strange& Irish In cui-
bul lui i traià cum putea.
Vecinii noOri. Românii se gasesc a1 intre doué puteri
marl: Rusia spre NE, Austro-Ungaria spre NVi iar spre
Dunarea ne desparte de doué state mal mici: S e r-
b i a spre SV pânä In Valea Timocului si Bulgaria spre
S pana la Mare. Am mai avut noi i alti vecinl: pe Poloni
saü Lesi la miac;15, nópte, pe ,Tatari la résärit i pe Turd
la dar A-tot-puternicul s'a tutors cu mânie asu-
pra lor, cad prea ne cauzase mult necaz: unora le-a sters
Ora de pe harta lumei, pe altir i-a silit sä se restranga
Incolo Inspre Asia si sa lase locul altor némuri mai cu frica
lui Dumneleii.
Cu vecinii nostri de astä-4i o ducem pan& acum bine;
avem 'Mg un vecin care pe unele tocuri in Dacia de apus
traesce amestecat cu Românii si care nu In tOte ocasiile
se arata bine-voitor neamului românesc : acesta e poporul
maghiar. Putin la nurnör, isolat ca i noi intre némurile
slave, strain cu totul de cele-l'alte popóre ale Europei,
sórta lui e Intru cât-v& ca §i a nostra. Orbit Ms.& de sta-
pânirea ce a prins pe cate-v& tinuturi românesci, cauta sa
lovésca In némul roman, ea Inabuse suflarea românésca
a altor natiuni, lupta sa maghiariseze cat mai multi stráini,

www.digibuc.ro
 10

pentru a putea ast-fel Intemeea un stat national maghiar.

AceiasI purtare, póte i mal rea ca a ungurilor, aù
Rusif fatä de românii supusï lui.
VeciniI nostri nu ne-aa fost tot-deauna prietenI i chiar
când nu se seulati cu räsboiù direct contra nóstrá, tot nu
ne lase.' In pace. In luptele lor unii cu altil IT dAdeail in-
tâlnire tot pe câmpurile nóstre,_ ca si cum Ora asta nu
erà a niménuï, si In urma ostirilor sträine délurile, câmpiiie
satele nOstre rémâneail pustiite i pârjolite.
Chiar i astä-dI fatä cu vecinil nostri ni se impune multà
chibzuintä, unire In cuget i unire In faptä, i sä nu perdem
din vedere nici planurile vecinilor nostri i nicI menirea ce
noi avem ad. In orientul Europa Ca popor de vita no-
eu Brea nósträ otelitä In timpurile grele trecute, por-
niti acum pe cAile culte i civilisate ale apusuluI, noué
ne e dat sä purtâm flacára civilisatiuniI In Orient, sä rés-
pândim lumina cunoscintei printre micile popóre Inapoiate
ale Peninsulel balcanice. Inrádácinarea nósträ aci In pragul
de rèsärit al Europei, pe clinele Carpatilor si In valea Du-
näreI, e incá odatá spre fala i märirea némuldi roman.

Situatiune geografica i frontiere.

Téra nóstrá e ask de departe spre résärit cä de la pri-

mul meridian, ce trece prin Paris, pânä la Bucuresel nu-
mérAm 24 grade de longitudine pämIntéscA (1) ; miedul
dilel e la Bucures6I cu 1 oil si 35 minute mai de vreme
ca la ,Paris, aprópe cu o orä mg de vreme ea la Roma
si numaI ea 40 minute me de vreme ca la Viena. Când
pentru parisian aurora diminetel se aratä ca q génä de foc,
la nol sórele a esit dejà din pânza MäreI Negre, luminéza
vârfurile muntilor i Invälue cu radele lui binefttcétóre câm-
pia românéscä. Când astrul gild se oglindeste Incá In a-

(1) Un grad de longitudine la latitudinea Romanier e cam 78 Km. Unil

num6r4 gradele de longitudine de la merldianul ce trece prin Greenwich
si care vine cu 2020' mar la apus de eel din Paris. Vedi harta Europe Fig. 1.

www.digibuc.ro
 11

pele Mediteranei si ale Atlanticei, la noi arnurgul se scobórä

Incet-Incet peste chimp i peste vale. Vorbind numai de
România, gäsim eh ea e situatá Intre 20°8' si 27°20' (cu
insula Serpilor 28°) long. esticA, socotind Ins** pentru Dacia,
ea e cupring, Intre 17°40' si 2805'. Lungimea cea mai mare
a Daciei de la apus la résárit e cam de 840 Km.
Cum se scie, Europa cade aprópe Intrégh in zona tem-
peratá a emisferei boreale ; România i chiar Intréga
Dacie se gäsesce mai jos de mijlocul Europei, chiar pe
la mijlocul zonei temperate: paralela de 450 latitudine
trece putin mai sus de Ploesci. (Vedi Fig. 1 si 2). In mijlocul
verei sórele se ridicá deasupra orizontului orasului Zim-
nicea ca i la Nir si Marsilia, iar punctul cel ma:I de N.
al Maramuresului de abià ajunge paralela geograficá a Pa-
risuluï. Socotind mai precis -Dacia e cuprinsá Intro 33°401,' si
48° 45° latitudine borealá, iar coltul cel mai de Nord al
României se opresce la 48°20'. Lätimea maximä a Daciei
e cam de 560 Km.
Forma si hotarele Daciel. Privind cu deamánuntul
harta Daciei, vedem oh ea are forma aprópe regulatá a
unei elipse cu axa cea mare Indreptatil de la apus spre
résdrit; axa cea micä e cam din cea mare. Din punctul
de vedere al regularitätii forme Dacia e tinut unic In Eu-
ropa: dór doué colturi, Dobrogea de SE si Bugécul de
rèsárit es afar** din elipsä, si tot doué colturi sträine
intra In elipsh, unul la SV (cotul Dunkrei de la Severin),
altul la N (coltul Galitiel eudice ce se ascute inaintând
de-alungul Carpatilor). E lesne de inteles çà cu cât o térá
e mai rotund*, cu atât e mai resistentä, In vreme de rá-
sboiü ma)* usor de apèrat; din nefericire Ins*, Dacia nu
e sub un, singur sceptru.
din punctul de vedere al hotarele ei naturale: Du-
nárea, Nistru, Tisa si Carpati, Dacia este favorisatá; numai
o micä parte 1/20 din conturul el la Sudul Dobrogei si la
Nordul Basarabiel e tras prin hurl conventionale. Dintre
tele-l'alte téri mai mari ale Europei, dór Anglia si Italia
o Intrece In astä privintà.
D un är ea trage hotarul Daciel spre S de la gura Tisel
(satul Zalankemen) pânä la Silistra, de unde se continuà

www.digibuc.ro
 12

o linie conventiona-la pâná la Mare. Linia DunArei e fórte

neregulatk mai ales in prima jumëtate undo apele albastre
se luptä cu stâncile ce i Carpatii i Balcanii pun in drumul
Pentru a se strecurà printre aceste lanturi de munti
e nevoitá sá facä multe coturi: la Panciova, la Bazias, la
Vârciorova, la Severin si la Calafat. In jumètatea, a doua
Dunárea trage o linie mai simplá insá apele ei bat când
Inteun mal când intr'altul, une-ori mâncând din pâmintul
Bulgariei, alte off läsând insule románesci de partea Bul-
gariei (casul insulei Bujorescu din fata Zimnicei). Cu tOte
astea fluviul Dunärea e o granitá fixd. Trecerea ei se face
usor cu vapóre i luntre; in vechime aù existat de partea.
asta doue poduri: al lui Trajan la Severin si al lui Con-
stantin eel Mare la Celei, dar at"' fost distruse si altele nu
mai construit.
Inteun rásboii1 ins& cu Bulgaril acestia sunt favorizatI intru c&t-va, pentru
ea malul drept e repede mult mal Inalt ca cel stâng ce o plin de b5.1t1
mocirle ; de pe malul drept inalt de 200 m. se domin& nu ',numai lunca
Durarei, dar i o bun& parte de campie, ve'clênd ce se intamplà de acést&
parte a Româniel; din aceste motive TurciI transformase la cetátl bine in-
tArite mai töte or5se1ele de pe malul drept. Numal intro Severin si Calafat
malul stang românesc are avantaj contra celul drept si se scie cá In räsbolul
de la 1877 din Calafat de pe malul stâng s'a tras primul foc de tun asupra.
Vidinulul, de pe malul drept. Importanta economic& a Dunärel si väel ce des_
chide in Carpati e frig fórte mare (v. fl. Dunärea).
Cat privesce linia conventional& de la Silistra la Ilamlak,
.
dór peptul nos-
tru de otel va p&strà fçontiera nestirbità.

Spre rësárit tär m u I Mär e Negr e face granita Dacia

de la Ilamlâk (la S. de Mangalia) pâtA la gura limanului
_Nistrului. In largul MäreI In dreptul gurelor Dunärel Ro-
mânia trial posed& insula Serpilor, singara insulá in Marea
Négrá.
Ca frontier& marea e tot ce póte fi mal fix, dar nu as& de sigurk
devi tärmul pe une locurl e stances iar pe alte locuri marea e prea jósk as&
c& uscatul nu e abordabil, cu töte acestea, acéstá cóst& fiind deschisá si prea
regulatk nu se 1)&0 apèra bine de un atac de pe mare caruia nu va pute re-
sist& mult. Pe de altá parte, prin porturile el, marea ne deschide drumul
spre orient, spre Rusia meridionalk spre Caucasia, spre Asia micl la Con-
stantinopol si Egipt.
Insula Serpilor are ins& o mare important& strategicl; Ir vreme de rásbeiti

www.digibuc.ro
 13

ea pOte servl ea, deposit de munitiuni vaselor marine si dupl ea s'ar pu-
tea trage asupra vaselor ce ar autà s ias ä. sad s6. intre pe gura Su line.
Din acésa insulä s'ar Web, stApAni gurile punärff; de aceea nu s'a dat Ru-
siel c6c1 acésta ar fi autat sä. profite de positiunea insulel in detrimentul
celor-l'alte state.

Marea Négra e abordabila numai la Constanta si Sulina;

un punct strategic important e Mangalia al cárei golf
dacä ar fi tinut in stare bunk ar servi de ,adápost sigur
unei flote intregi (v. Marea Négra.)
Spre résärit hotarul Intro Dacia i Rusia e tras de apa
fluviului Nistr u, care descrie o linie putin flexu6sä dar
Mae märunt cotitá; valea largá a Nistrulul täiat intr'un
teren putin ridicat §i albia putin adâncá a acestei ape n'ail
fost §i nici nu vor fi nid odatä piedicä popórelor, ce ati
venit sati ar cautà, sä, vie dinspre acéstä parte. Pe lâng5,
podurile cäilor ferate i oselelor principale, §i afará de
vadurile numereise, Nistrul 'Ate fi trecut de-adreptul de
infanterie §i chiar de artilerie In timpul apelor scAdute.
Nistrul Incetézä de a fi granita DacieT la Zalescik, de
unde o linie conventionalä se lass& drept spre S In valea
Prutului in dreptul gurei Ceremuvlui; de acì Cerem u-
§ul §i isvorul sáü Ceremu§ul alb se In särcinéza a trage
granita putin arcuitá spre NV intre Dacia §i Galitia paná
In culmea muntilor Carpatl la virful Obcina mare
din lantul Muntilor Negri (Ciornahora). Frontiera acésta In
parte fixatä printr'o linie conventionalä, a fost punctul cel
mai slab al Daciei; pe ad. 41 Indreptaa Polonil färá nici
o piedich armatele lor contra Domnilor moldoverif §i contra
Turcilor §i Tätarilor.
La apus Inspre câmpia pustie a UngarieT, s'a insemnat
ca margine vesticA Daciei riul Tis a, care descrie din col-
mea muntilor §i paria la Dun:Are un aro putin curbat spre
apus, §i a &Orel ape face Intr'o lund, Intinsä, jósá §i rnl4-
tinósä mii de coturi, mai märunte §i mal Incretite ca ale
Nistrului. Dunga Tisei nu e o frontierá nicI precisa, nici
sigurä; albia sa se póte schimba la fie-care viiturá In latul
luncei, iar podurile §i vadurile numerOse uprézä trecerea
el, care alt-fel din causa mocirlelor §i bältilor neln-
trerupte ar fi fórte grea; In timpuri de secetá volumul
www.digibuc.ro
 14

apeT se reduce mult i póte fi trecut maT poste tot locul.

Aà ne explicám cum UnguriT asezat de ambele phrti
ale acestui
Tisa servä de hotar Daciel numal pädä la Tisa-Uilak unde
incep M û nt IT Gil (Borlo-Gyil) ce sue spre N. In crescetul
Carpatilor pädurosT la Vf. Stoi (Szoljvaihas); de aol d unga
M u n tilor Mara m ur esuluT servä de nepäsità granitä,
spre SE pädä la vf. Oboina mare ca st Inchidä conturul
DacieT la isvórele CeremusuluT alb.
Intre aceste granite se Inchide o suprafatà de pämInt
de 317.000 Km. D. din care -România liberä cuprinde
numal- 131 miT km. 0, de-abia 2/5 din teritoriul DacieT ;
restul e sub stäpánirea ruséscA i austro-ungarä.
V' ;fa

f
4. %p
...
r h '-'
'v '-
1
-
-A d'

V.."
\ ,..j L; '.--424t
-\ Az , .- -c 1. .6A ,
A, ., If
4
'. x) j?,,
4'I,
--..,.. -
- o ..
*2,1
cp,
,-- N.
\(.. .-
.-
C -4)
.,
.4) . 0.,...t -sf'
G.

?, '
V -Q. LP

_/ .. ra f' 16. o e
D *1 . ,t,
.%
4.
e
1 r 4-
tv U 14 e 1Z'S. 9
0.42
4 tt'
'V i r <Z)
a

MI
Fig. 2. Hotarele Daciel si RonnânieI; provinciile cuprinse.

Granitele Romániel. România e separatá de Dacia apu-

sea, prin la n tu 1 Carp a t il or. Acestl munti, ce inträ
In Dacia printre isvórele NistruluT si ale TiseT, urmézá maT
întâiü directiunea SE apoT se cotesc drept spre V si aprópe
www.digibuc.ro
 15

de Dunäre iar se arcuese spre S, ea si cum_ ar vreä sä se

unésch cu Balcanit In lungul lor el nu merg ea o singura
culme, ci se -Impart In clout') i trei lanturi, se Imbuchtä-
tese prin \TM adänd, intre care a OltuluI II résbesce dintr'o
parte Intr'alta, iar a Dundrei le pune capét. Linia de granitä,
Intre Romania si Dacia transcarpatina e fórte neregulath: ici
sue pe eulmea muntilor, colo scobórh In adâncul vhilor, din-
colo urmézh de-alungul unul 115, etc; In genere trece prin
virfurile eele mai Ina lte ale Carpatilor si de Sud si de Est.
Ca linil mai principale avem : muntii Chlimani, ai Bis-
triteI i Tarchului In Carpatii orientali ; muntiI Buzétilul la
cotul Carpatilor; Bucegil, crésta rectilinä, a muntilor FAO;
rasuluI, muntil Lotrului, o bucatä din cursiil Lotrului, apoi
muntii PaiIngu si Vulcan In Carpatii Sudici si, In fine, rlul
Cerna, muntii CerneI i rlul Bahna, care scobórä granita
la Dunäre In dreptul cotuluI de la Varciorova. CarpatiI
fost de adApost In timpurile trecute, acum Ins&
se ridicä ea un Indoit i Intreit zid desphrtitor de fratt
Ce ar fi devenit Dacia daca Carpatif ar fi fost pe la margine, iar väile
ampiile in mijloc, 10 pote inchipui orl-cine! Nimenl nu ar fi indräsnit sä
ne supere in culcusul nostru i când la nevoe Roma.nul s'ar fi arItat pe
crésta muntilor ar fi semènat vulturului ce-si apérl cuibul i puiprif sèl;
¢i vulturul nu se dä, prins nici-odatà. Cum e acum inst, inaltimea crestelor
lungimea culmilor ingreuiazä relatiunile nóstre cu eel' de peste irul carpatic.

Totusi numerósele nun, ce-se lash din CarpatI, deschid

mai multe drumuri largl spre Transilvania, centrul Daeiei:
Oltul, Jiul, Buzéul, Prahova, Trotusul si Oituzul ail servit
din timpuri vechl ca liniI de comunicatiune; pe OR In sus
si-a dus Traian o parte din ostirI contra Dacilor
apoI a fácut ii o soseà; pe Buzéú aprópe de isvórele lui
In inima muntilor sunt doué vIrfuri; Tätarul mare si mic
earl ne spun prin numele lor el a trecut pe acolo picior
de Tätar.
Afarl de drumurile prin väile marl' i jóse, copitele cailor i opinca Roma-
nuldf aù bltuturit poted peste culmfle muntilor celor mai präpästioql. Cu
tote astea, nu scia cine 0-ar indreptà oqtirile prin vägäunele muntilor -Car-
pap? Dór vre-un general care n'a cetit istoria craiului Robert al Ungurilor,
ori n'a augit despre Dumbrava roqie a lui Stefan-cel-Mare.

www.digibuc.ro
 16

In spre S si SE granita Româniel coincide in buna parte

cu a DacieI: Dun ar ea de la Severin In jos si M ar e a pan&
la gura bratulul Chilia Lrage de odatä i granita Romania
Granita de rèsarit a RomanieI o trage nul P r ut, care
printr'o linie arcuitA spre NE imparte cam In doué partl
egale teritoriut dintre pólele Carpatilor si Nistru, separând
spre rèsärit mânosul teritor al Basarabiei de trupul Ro-
mâniel. Cursul Prutului e mult asemenea cu al Nistrului,
dar nu asb, cotit ; valea este scobita intro déluri putin
inalte, lunca lata, apa putin adâno i linistita. El e i mal-
usor de trecut ca Nistrul, ins& malul din drépta de partea
RomânieI e maT inalt ea cel din stânga, al BasarabieL. care e
mlAstinos. Acest fapt ne e de folos, cacI putem observA
bine tótA lunca riuluI; mai aprópe de Dunäre Malul drept
se lasä jos si e acoperit de balti i mlastine.
Dunärea i apoI bratul Chilia serva de granitä Intre
gura PrutuluI si Mare. Malul drept, dinspreDobrogea,
mult mai ridicat ca eel al Basarabiei acoperit de lacuri
intinse i mlastine. Numai la gura Prutulul, la Reni, malul
stâng e maI sus ca cel dobrogean; de aceea Rusii
acest oras prevèçlut cu multa óste i chiar cu
vapóre de rasboiù. Trecerea DunAreI presinta aci aceleasi cir-
cumstahte ea si pc) alte locurI; se crede ca Darius ar fi
construit in acésta parte, la Isaccea, un pod peste Dunare,
ceea-ce e Insá putin admisibiL Gura ChilieI e potmolitä de
nisip i nomol, Imbucatatita prin numeróse insule, aà ca
navigatiunea chiar cu vapóre mici se face fórte cu
Romania n'ajunge pan& la Nistru ci tot Prutul Ii serva
de frontierA pe o mica portiune inspre N, apoI o linie con-
ventionalA spre S pAna in valea SiretuluI la confluenta
Sucevel si de aci frontiera cotita de mai multe ori merge
spre V peste riul Moldova, pe culmea muntelui Rarau
pana. In valea BistriteI, de unde sue pe culmea Carpati-
lor In muntii Calimani. Linia acésta In cea maI mare parte
conventionalk ImpreunA cu a DobrogeI de la S, constitue
singurele hotare artificiale ale RomânieI.
SA se noteze insá ca acolo unde nu se pun piedici na-
turale Intre ter!, toemaT acele pârti sunt In timp de pace
cele mai priincióse pentru comert si pentru comunicare In

www.digibuc.ro
 17

afarä, de cuprinsul töril ; prin Nordul MoldoveI ni se des-

chid c51 drepte, prin Bucovina, spre Germania si Rusiat.
Romania cuprinsä In acest contur desi are granite na-
turale 9/to din totalul lor, are Ins& o formá putin regulatä;
ea se intinde ca o fasie latä dealungul Carpatilor. Forma
el se aséména cu a uneI ciobote deformate, al 08,1.0' caleaiil
ajunge la M. Négrä iar laba find umflatá In partea dinainte.
Lungimea Româniel In colturi, de la Varciorova la Chilia,
e aprópe egalä cu cea de la Mamornita, pe Prut, la Man-
galia (aproximativ 520 km.). Lungirnea prin mijlocul Roma-
nieI de la Virciorova la Mamornita e 820 km., iar distanta
Virciorova Dorohoiu se parcurge cu trenul In 23 de ore.
Latimea variazá; In Moldova de S ajunge la 100 km.pe
când Muntenia In dreptul OltuluI apropie 200 km. ; ma-
ximul látimeI II presintá iridreptul cotuluI Carpatilor, unde
<se adaogá la Muntenia, i Dobrogea. De la Predél ajunge
cine-vá la Constants. In 10 ore cu trenul.
Impärtirea Româniel si a DacieI In provincit Regatul
roman cuprins intre limitele arätate mal sus, se imparte
in urmätórele regiuni: Mol d ov a la N pánä la Milcov,
Siret si Dunäre, D o broge a la E Intre cotul Dunärel
Mare, Muntenia la S constituitä din Olt e nia la apus
de Olt si Muntenia m ar e (sail Valachia) la résäritul
Oltulul pariä la Dunare.
Dacia transcarpatinä, de sub dominatiunea Regat u lui
ungar, se imparte si ea in patru regiuni
T r an silva ni a e cuprinsh in arcul carpatic i Intre doué
linii de munti: una pe la N urmézá culmea m, Rodnel; alta
pe la V, plécä din muntiI CerneI, trece peste muntiI din
apusul TransilvanieI: Poiana ruscá, muntii Metalid §i
muntil BihoruluI si vine peste délurile Mesesului de se
unesce cu linia muntilor RodneI. .
Intre Dunäre, Tisa, Mures §i m. Cerng se intinde Ba-
nat ul TdmisaneI.
Spre V de muntiI Apusera pana la Tisa se Intinde T r a
Cri ului (Crisana) separatä spre S de Banatul TemisaneI
prin cursul aprópe rectilin al Muresuldi inferior. M a r a-
mur e u.1.1 e provincia cea maI de N a Dade, separatá
G. M.-Nurgod, I. P.-Burcil.România pi grile locuiie de Romda.
www.digibuc.ro
 18

find de Transilvania prin muntii Rodnei, iar de Téra Cri-

sulul prin muntil Läpusului si valea Tisei.
Impartirea acésta a DacieI trànscarpatine ea FA a Ro-
mâniei are numai o semnificare istorica qi pânä la un
punct i o ratiune orohidrograficA; astä-di Ungaria Im-
parte teritorul ei de-a dreptul In comitate ca i România
In distriete.
Nu tot asa e cu regiunea din N. MoldoveT, B u co vi n a,
ce constitue un ducat sub corema Austriei; iar regiunea
dintre Prut, Nistru, Dunäre si Mare, Basarabi a, consti-
tue o gubernie a marelul imperia rusesc.
Afar& de cuprinsul Daciei, Românii mai trAesc _peste
Nistru In tinutul Ecaterinoslav din téra Donului; apoi la
N Austriei, In Moravia si Silesia si In peninsula Istria de la
S Austriei. Aprópe Intreg malul drept al Dunärei i mai
ales valea Timocului i muntii Mirod, e locuit de Ro-
mâni si In fine mai departe spre S In Macedonia si In
Bitinia (Asia mid.) traesc némuri Inrudite de aprópe cu
Românii din Dacia.
Observare relativ la harta Daciel. Pentru a schita harta Daciel intr'un
mod ce-va maI precis se p6te urmâ, o metodä destul de simplä prin puncte
arce (Fig. 2).
Se constata c5 o linie ce ar uni gura TiseI in Dunäre cu gura Chiliei In
Mare, trece pe la triconfiniul (1) vestic al Munteniei, urmezä, directiunea
Carpatilor sudici i trece apol pe la gura Prutului in Dunäre. Se vb,
acéstä linie ca basá de constructie; se trage dar o linie aprópe orizontal5,
(putin aplecatá de partea stang5.), se Insémnä pe ea In partea de mijloc 3
puncte equidistante: G. N. P; distanta GN o Iuám ca unitate de mésurä.
De la punctul P luAin spre drépta dou6 lungimi egale cu 3/4 din GN si
insemnärn punctul D i M, iar spre stânga lui G, luäni o distantA egall on
determinâncl ast-fel punctul T. Punctul T coincide cu gura Tisei In Dunäre.
punctul G ou muntele Godianu la triconfiniù, N cade ce-va mai la S. de vir-
1111 cel mai lnalt al Carpatilor, Negoiu (2540 m); punctul P cade mai la S
putin de cunoscutul munte Penteleil, D e cotul Dunärei spre Prut, iar M gura
Chiliei in Marea Negrä.
Se duce apol. prin N o linie aprópe verticall, putin Inclinatä spre stânga,
si se iea In sus 3 distante egale cu GN insemnAnd punctele in. L si C iar
in jos de N se iea o distantá egalá cu TG fixând punctul O. Punctul 0 in-
semnézá gura Oltului In Dunäre, in aratá pe unde trece Muresul, L cade In

(1) Punctul unde se Intalnesc trel granite.

www.digibuc.ro
 19

muntfi LApusulul iar C e vf. Ciornarepa eel mal de N din sirul Carpatilor
pAdurosi ce separà Murarauresul de Galitia.
Unim prin doue arcuri convexe punctul L cu G i P, nAscênd ast-fel proti
lul unei cApite de fin; aceste arcuri indicA granitele TransilvanieT, deoparte spre
Bucovina, Moldova si Maramures, de alta pre Banat, si Ora CriuluT. Unim
deasemenea C cu T i P prin arcuri paralele cu primele; ele urm&A apröpe
precis cursul Prutului i Tisel, earl in prea putine locurl seabat de la aceste
arce. In fine continuAln arcul CT pe la Sud i pe la Nord cAutând a inchide
o elipsA ce 135. trécl prin punctele 0 i M; vom avé ast-fel cursul Dunáret
dintre Calafat, ce cade in dreptul punctului G, pAnA la Cernavoda ce vine
in dreptul punctului D; pe de aft& parte, indicAm cursul Nistrului pAnA la
Bender, ce vine in punctul eel mai de résArit al elipsel.
Pentru a trage tèrmul mArei se duce un arc tangent la elipsA In M Se
completézA apoi coltul de SE al Dobrogei i Basarabiei, precum si colturile
intrAnde al Galitiel si al Serbiei.
In acéstA, constructiune se duce Siretul cu Mile ovul, Oltul, Muresul
Tisa superiórl, si avem ast-fel Dacia despArtitA, in provincil.

OROGRAFIE.
IDEE GENERALA. DESPRE RELIEFUL PAMÎNTULUI

Pe de o parte CarpatiI In arcuirea lor prin mijlocul

Daciei, pe de alta apele, ce aü modelat relieful muntilor
si aì scobit podisurile, aduc In aspectul pamIntuluI DacieI
o mare variatiune.
Un observator insetat dup& frumusetile naturei, cutreerând Dacia de la un
capét la altul, ar avé multe forme de vèglut: munti inalti cu vArfuri stâncóse
ascutite ca niste turnurI in ruinA, cu povirnisurl prApAstióse cari prin vAgA-
unile strimte i intimecóse umbresc nameti de zApadA veche de mai multe
ierni. Din vArfurile muntilor plécl cuirai prelungi, plesuve sat. ImpAdurite,
ce lég. vArfurile stincóse ca délurile verdi, ce se pierd pe nesimtite in fata
netedA a veunul podis intins. Culmile separg Val adâncl, cu cline repedi,
scobite de apl in pietr e de granit i marmurA, in fundul cArora pârul ne-
bunatic se lovesce din piatrA in piatrà si se aruncl de pe stâncI in cataracte
adânci, de se preface numai in praf de apA. Pe sub Muff se intind podisurI
tapsanuel intretliate de vAl cu hind late, unde apele se poto'esc si prin
sute de cotituri es spre câmpii.

www.digibuc.ro
 ;5-

rt.

B ur,,a5 pnata

Duni :NLthtì
F'51(' 70o,,
www.digibuc.ro
 21

Dad, am puté sä cuprindem cu ochiI Intreg tinutul

DacieI, am constata. ea relieful el are câte-va particula
ritati caracteriStice: muntil, délurile, sesurile, väile i lun-
cile presinta o óre-care regularitate In dispositiunea lor,
regularitate ce apare destul de evident si când privim o
hartä orografieä a acestel portiunI de pamInt (yell harta
orohidrografieä colorata si Fig. 3). Muntii Ina ltl, Ca r-
patiI, In earl inaltimele peste 1.500 m. nu sunt rare, trag
o dungh latä arcuindu-se da dou ori prin mijlocul Da-
cieT; sirul muntos vine dinspre NV printre isvórele TiseI
si ale PrutuluI, merge mai întâiú spre SE, apoI se cote-
see spre apus i In fine se cotesc Inca o data spre 8V.,
Directiunea Caparplor prin Dacia am puté-o asenféria cu di-
reetiunea ce ea mâna omului când se Indóe dând cotut
putin InapoI si lasând laba sä atârne In jos.
In interiorul cotuluI terenul e mult ridicat cu tóte
ea apele scobit adânc, el ne da încá ideia unuI podis.
lnalt, Incins si la résarit si la miaglä-li do brâul carpatic,
ale caruI culmi principale se ridica eu mult de- asupra.
lui. Niel spre N si V podisnl nu e deschis, cacI masive-
Insemnate Inchid orizontul: spre V se ridica MuntiIAp u-
seni, iar spre N Munii R o dn el si ramificatiunile lor
märginese acest podis patrunghiular al Tran-
silvanteI.
In lurul ianturilor de muntl Inalti se rösfirá nenumó-
rate déluri, ca o continuare a culmilor ce se ramifieä.
din Carpati si M. Apuseni In läturi; ele fae trecerea
de la culmile lnalte la sesurile lntinse si câmpiile jóse.
In exteriorul Carpatilor, de partea lor nordica i estick
se lntinde Insä un podis lnalt, al Podoliei si Rusiel me-
ridionale, scobit de o sumedenie de ape, sculptat cu
&Awl uniforme si cu oulmile cam la aceeasi. inaltime.
Acest podi, ce se Intinde peste tótä Basarabia si Moldova,
vine si se rézimá de pólele Carpatilor, amestecând
confundând délurile lui cu ale Carpatilorq CarpatiT se par
din acést5, parte ca si cum si-ar fi fixat radacinele
In temelia acestui podis. Podisul Moldo-Basarabén se lasà.
Incet-incet spre S si aprópe de mare presinta un ses puini
ridicat deasupra nivelulul mat-1T, Bugécul.

www.digibuc.ro
 22

Ape le, ce se scobor din sirul muntos la exterior, curg

z perpendicular sag pu-
rr,:
2 tin inclinat directiunil
o0 sirurilor de munti; a-
.e
E,A

,..
pele In* ce curg In
.0 interiorul cotulul _si
p.°
-o
a.
cele din M. Apuseni si
1
din M.Rodnei, converg
-- --- g
-2 1 spre interiorul Tfansil-
to '4-.- vanieI si se unesc In
,1 41 trel marl riurI cari d e-
hi abià isi tae drum la ex-
TM '6'24 3 terior: Oltul spre S,
p. de-a curmezisul Car-
g 0
0 P patilor, Mu r e s u I spre
S:6
0 V _printr'o vale mai
larga intre Carpatl si
M. Apuseni, si In fine,
S o m e su 1 spre NV de-
cn
abià 10 gásesce drum
printre ramificatiunile
numeróse ale RodneI
m. Apuseni. Aceste
0. rlurT, dupá ce strábat
.,
sirurile de munti prin
c' cV
aq väT fòrte &Mad', dag
."--- i In nisce sesurI
,g .,,d
feirte
marl intinse si netede
-4. g
ri,'
&At cupri nc,11 cu ochiul ;
g spre V sesul UngarieT,
= 0
Dx ,,, spre S sesul MuntenieT,
in cari riurile sapä nisce
,) luncl largi, jóse mlás-
'2.51
tinóse. Aceste sesuri
g sunt i ele márginite
prin dunga sclipitóre
o
a Tisel si a Durarei,
ce se serpuesc de la
un mal la altul In lunca
lor Intinsá plinä de
. P
balti www.digibuc.ro
si bratesecundare.
 Ti

Dad, nu ne-am margini. numai a privi. aspectul Daciei

(sail harta orografieä a ei) ci de ne-am Inchipui cá tilem pá-
mIntul ei dupá ç linie de la E V si alta de la N S,
atunci In profilul täeturilor ce am obtine, s'ar vedé mai
clar dispcssitiunea reliefuluT i Inál imile diferitelor regiuni
unele fatä de allele. Sectiunile aläturate (Fig. 4 si 5) sunt
construite asà, ca sä ne punä In evidenta diferentele de
Ináltime; in aceste sectiuni Inältimile-sunt construite de 20
ori mai marl' ca lungimele. Cercetánd cu deamánuntul
härtile orografice i aceste sectiuni Inchipulte fäcute In p5.-
mintul Daciel, &Wain ideea del:41a, de relieful acestei
pärti de pämint, ce se Ole as& dar descrie In resumat:
Un brda de rnun(i' Carpatir, ce incing de jur imprejur
vn podip inalt, podisul TransilvanieT ; zona. muntilor inalp
e infapurata de o zona de déluri, care in spre resdrit se
continuct prin podisul Moldo-Basarabén. La S pi V sesuff
intinse vrme'zd zoner de'lurilor; délurile, podipurile i esurile
sunt braedate de lunci largi a numeróselor riurt ale Dacia
Aceste regiuni se urmézA intru cât-va simetric fatá de o
linie ce ar urmit cursul MuresuluI; numai In coltul de SE al
Daciei Mtn:5 Dunäre si M. Négrä, délurile Dobrogei îT ridicä
crestele stInceíse pentru a introduce o variatiune Intre câmpul
pustiù al Munteniei (Bäräganul) si delta bältósä a gurilor
Dunärei; acestora ar corespunde In coltul de NV délu-
rile Tokaiului i Trelungirile de rèsárit a muntilor Matra.
txplicaVune asupra desenäril härtilor.
0 hartä orografia, se luerézá In doué feluri: In hasure
si In curbe de nivel.
0 hartä in hasure se face repre-
sentând dunga podiselor, clinele supililr
muntilor si délurilor prin nisce qiruri
stp
de liniute mal dese i mat gróse saü
maT rari i mal subtirT dupä cum
clina e mal repede saft mal linä .2/110
(Fig. 6) ; o hartá lucratá bine in
40
sure- ne- redá relieful terenulul in- 20
014
tr'un mod fórte plastic cu sirurile de
munIT i cu vAile dintre ei,cu Fig. 6 0 7. 0 movill, representatà
prin hapre i curbe de nivel.
cu terasele, cu luncile etc. Dupà SEYDLITZ.

www.digibuc.ro
 24

0 hartä in enrbe de nivel (sail isohipse) e maT gre5, de lucrat

dar represintä maT exact formele i particularitAtile terenuluT; de
aceea am ales si nol acest mod de desenare. Pentru a represent&
relielul, se inchipue c tAem munVit i délurile prin nisce plane
paralele orizontale la distarqe anumite-,- egale saù nu (Fig. 7)..
Curba, une ori fórte intortochiatä, resultä din intersectiunea
planuluT dus u relieful pAmintuluT, se numesce eurbä, de ni-
vel, saù. isohipsA
300 on 3oo cad -Vote punc-
tele aceleT curbe
.utf
se gäsesc la a-
ceeasT inAltime,
700 -300 In la acela§ nivel
300 fen deasupra märeT.
goo .soo Proectând cur-
300 600 bele de nivel pe
600 700 un plan orizon-
700 -NO tal, reducându-le
goo goo la o anumitA sca-
400
800 rA, se obOne o
too hartä, (Fig. 6 si 8)
in_ care dupä, dis-
,±00 000 SOO 00 *00 SOO 000 700 700 positia .curbelor
s so. 2.0
Scara i 100 900 se póte socoti te-
renul; când cur-
400
300
4.
.01
bele aunt mai de-
pärtate, clina e
Fig. 8. Sus. 0 harta lucratä In curbe de nivel. Jos. 0 prelungl ; când
Sectiune vertical& dealungul liniel A-B construitä prin
ajntorul curbelor de nivel, stint apropiate,
clina e f6rte re-
be se ating, acolo e o präpastie vertical& La o hart& cu isohipse
pentru a se scóte forma terenuluT in relief, se colorézh cuprinsul
curbelor cu diferite culorl, din ce in ce maT inchise cu cat
sunt maT sus. Se fac si härl combinate cu hasure si curbe de
nivel ca fig. 6 ; acestea cand aunt bine executate aunt cele maT
de preferat.
Panorama Daciel. CálkoruI, care vine din centrul Europe s. pätrundl in
Romania pe la Predél, pete In cate-va césurT sl alb& o vedere a Intregel
panorame ce presinta bacia. Plictisit de campia ungurésc& lungä gi mono-

www.digibuc.ro
 25

ton& cu. lunca Tisel pling de MP i mocirle, el simte o impresiune de usu-

rare si multumire, dud zaresce Muffle ondulate ale muntilor ApusenT,
care cu lnaintéz5. spre E se inaltä si se inchid de nu lasa loc de cat cu-
rentuluI apelor repe4T, i trenuluT ce sbórá nebunatic pe drumul Jul de fer.
Urmând In sus lunca unuia din rlurile marl ce es din Transilvania (Muresul),
ne tree pe dinainte culmi i creste, ultimele ramificatiunI ale masivelor ce se
disting albgstruT In zarea depgrtat g. pe drepta si pe stinga riulul (Rete-
zatul si M. ApueenT). Lunca sriuluI se tot strimtézA, iar masivele de la orizon-
se pierd din ce li ce In negura albastr& a depgrtgriT, sag se ascunde dup.
Muffle ce ne Inconjórg,.
Privind de jur Imprejurul nostril vedem podisuri i coline ondulate cam
la aceeas Ingltime IntocmaT ca nisce valurI colosale de mare, ce se insirg unele-
dupg altele cât vedem cu ochil; ele sunt resturI din Inaltul podis transilvan
a clrul monotonie e intrerupta de verdile 'Muff de fagi i stejarr, de vitae
adâncl cu nun limpeT, i de numer6se1e orase si sate ce se resfir& pe lunca
rfurilor i cóstele delurilor. La esirea diutr'un tunel sag la cotitura unel
ne apare de-odatg Inaintea ochilor un brig de muntl, ce ocolesc
precum zidul o cetate, t41 acéstg Ora. Dintr'insul ici colea se desfac, In-
tindendu-se pin& hi centrul el ca nisce valuri potopitóre, maI multe :gruel
de munti i delurTinalte i frum6se, mgrete pedestaltui Inverclite earl' varsg,
urnele lor de zgpacla peste v51 si peste hula Mat presus de acel brig muntos
se 'Malt& cloud piramide marl de munti (M Fäggrasulul si M. Rodnel) cu creste
Inctmunate de o vecinic& diadem& de nins6re, carl ca dot uriasl stag la am-
bele capete ale Vérii cátând unul In fata altuia. Firgsind campul BrasovuluT
suim greoI spre Predel, unde prin deschiderile délurilor se aratg, cAte o créstá,
nalti i prgpgstiósa.
Trecend curmatura Predélulul descinderea se face in galop si de odatà
apare masa imposant& a Bucegilor, un zid aprópe vertical dominând cu mal
mult de 1500 m. valea profund& i larg& a PrahoveT. Crésta ferestruitg intr'un
haos de piramide, ce stag ca degetele unele Mug& -allele, e aria' i stinasg
pe când pálele inferióre mai lirio sunt acoperite de mantaua verde Inchisg
de bracri, printre a cgror virfurI sclipesc turlele until palat scump némulu
românesc. and ne apropfem de Comarnic päretil stâncosT al muntilor se
dep&rtezg, muntil Inaltf rémén In urmá, Mainte ne pgsesc acum culmT tot
Inane, dar Alai netecri cu pante maI dulci, valea se lärgesce i Prahovar se
pierde In mijlocul bancur ilor de nisip i pietris; in väile vecine albesc ne-
numérate case, iar pe sosea printre arboriI umbrosT se zgresce silueta mun-
ténulul manându-sI pe Mg& car boil cu cárnele lungi i recurbate.
Putin ate putin Muffle se chircesc mereg; un tapsan se intinde acum
dealungul vàet i merge spre vale cgt primp cu ochiT; pe tapsanurl se intincl
sate bogate si curate, pe alocurea ocne admet sunt scobite In delurile cu sare,
iar puturI numer6se gluresc pgrnintul plin de petrol,.
La Ploescl constatl cg ultimele midulatiunT ale terenului ag rémas in urinà
si de ad pan& la Bucuresti, si mai departe Ind, se repetà aspectul monotom din
sesul unguresc: ochiul cglétoruluT nu IntAmpin& pe nemärginita Intindere
de cat rarile movile colosale i pâlcurile de arbori prin albiile riurilor, ce-va

www.digibuc.ro
 26

mai numerOse ca in Pusta. Inaintand spre Giurgid mai avem' de päsit o

tréptä, putia inaltä pentru a scobori de pe ses in lunca Iargi a Dunärei
plinä de balt1 cu stuf si papurä i cu insule acoperite de pädurl albe.
Dup. DE MARTONNE i BALCEsar.

CarpatiL
Relatiunea cu Alpif i BalcaniT. Impártirea arculuT
Carpatic. iruriLe de mung inalp din Europa se gäsesc
In óre-care legatura intre ei, unil par a fi prelungirea
Geologia ne Invath, ea' in adevér el ridicat
prin miscarea scórtel pämintuluI cam In acelas timp. Mai
cu sémä Intre A 1 p I, C a rp ati si Balcani se constatá
o Inläntuire strInsd, náscônd, ast-fel prin centrul Europel o
directiune orografica importantá si curiósä prin curbarea
el (Fig. 9). Lantul colosal, ce pléca de la golful Genua

t.:ikPdfektrii
,c( Tatra
'A
4-* odna ID
"S
e-.
I.4
.1 ra nSik.
44%
/`k" .08144i0.) _4s

1. II tin ea
G. G enua

614LCANI
k,
Fig. 9. Schita orografica simplificatä. a Europei centrale.

ajunge la M. Négrá, e thiat de douè orT la Viena-Presbyrg

si la Portile de fer de fiuviul cel mare al Europel centrale,
Dunärea, separând ast-fel net cele trel sirurI principle. sirul
de la mijloc, CarpatiT, plecând de la Dunáre din dreptul
Vienel se arcuesce frurnos pe la Nord si pe la Est si re-
vine iar la Dunäre ; partea cea mal de apus a lui se
numesce C. m i I; In partea cea mast' bombatá e ma-

www.digibuc.ro
 27.

sivul Ta t r a, eel mai mnali mung din lantul Carpatilor;

portiunea de NE 'Arta numele de C. paduro i pentru
ca sunt aprópe complect acoperiti de paduri de bradi; Ian-
turile estice si muntii de la cotul de rësärit se numese C.
ori ent ali; iar culmile ce se indrépta spre apus i se
arcuesc spre Dunare aunt C. merid io n al I; acestora li
se mai dice Insa i Alpii Transilvaniei.
Dacia cuprinde jumätatea estica a Carpatilor incepônd
din C. Pádurosi i pana la Dunare. Pentru Inlesnirea stu-
diului acestuï lant de munti, il vom imparti In mai multe
parti principale: 1) Muntii Maramuresului Impreuna cu
muntil Gutin-Vihorlat Intinsi de la isvórele Nistrului 'Ana
la isvórele Tisei i Bistriteï; -2) Muntii Tricofiniului Mol-
dovén; 3) sirul Harghita i Carpatii orientall 'Ana Ja rhil
Dâmbovita ; 4) Alp Transilvaniei pana la Portile de fer
ale Dui-A..1.0 si 5) Muntii Banatului (Sail al Caras-Severinulul)
la V de riul Cerna.
Acéstä Impartire a arcului carpatic nu se face numai
pentru ca Intro diferitele unitati sunt depresiuni marl' sail
Hurl importante, ci pentru cal muntii dintr'o regiune di-
fora i ca Inältime si ra aspect si ca directiune i ca con-
stitutiune geologica de muntii din regiunile vecine.

Carpatii Maramuresuka constaii dintr'o culme cen-

tralä, de directiune NV SE panä, la isvórele Tisei si ale
Bistritei, formând in tot lungul ei, linia de despartirea
apelor Tisei de ale Nistrulul i Prutului. Dealungul acestel
culmi se Insirá numeróse piscuri: cele din N nu tree de
2.000 m.; mai la S insa dam de Inalta créstä stâncósa Cior-
nahora (M. Negri) cu vîrful cel mai 'Malt Hovér la (2.058 m.)
cu multe vál präpästióse din cari eaì Inceput deoparte
isvórele Tisei, de alta ale Prutului i Ceremusului. ramifi-
catiune important& pléca, din Culmea Ciornahora si se coati-
nua, Inspre SE dealungul Bistritei pe stânga, insumând cul-
m ele : Lucina, Obcina Tätarca, Giumalail de la granita moldo-
bucovinénä, tânisóra etc., pânä la Piatra-Némtu. La cul-
mea principala i anume la crésta Ciornahorel se 140

www.digibuc.ro
 28

dinspre E cuhni importante, de aceeasi directie NYSE

despärtite una de alta si de culmea principal& prin vane
isvórelor Pnutului. Ca mai InsemnatA socotim In cuprinsul
Bucovinel Obcina (1) Ferádáului i Maxiinet. Mai la E In-
tr'o a doua linie se Inira Obicina mare, Lungul i Ciocilca
printre isvórele Moldovel, Siretului i Ceremnsului,
dinspre V se léga la culmea principal& Ciornahora.
mai multe Cu Toroiaga, Pietrosu si Fárchäul. cu Pop
Ivan, iar printre- afluentil Tisei se ridicá nisce culml tot
do directie NESV; mai principale surd: crésta Swidovet
si mai multe Polanine, culmi a cáror muche e tesitä sail
latitA ca un podis (2), ce se lógä prin culmi i curmäturi
jóse la culmea principalá. Intro acest sir de Polanine si
culmea principal& se inchid circuri largi de uncle eat in-
ceput toti afluentii mai mari ar
Muntii Outin-Vihorlat. Mai la apus si de acest al doilea.
sir de munti se ridia. printre Odle afluentilor Tisei un
al treilea sir caracteristic, care desì nu as& e inalt, dar se,
tine In aceeasi directiune cu cele doue sirurl centrale._
În acest sir aunt mal importante la N de Tisa: m. Gil si
Vihorlat, si in aceeasi directiune dar la S de Tisa i legat.
Intru c&t-va la masivul RodneT, gásim m. Gutin, cu prelun-
girea sa Ouasul.
Intro sirurile Maramuresului i muntil Gutin Ouasul e sco-
bit& o vale larga si lung& in directia NV cu tapsanurl si
câmpuri mari deschise spre apus ; acésta vale e utilisatà.
de rlul Tisa i afluentele lui paralel, Iza. Chiar mai la N
de Tisa se constat& printre muntii Gil-Vihorlat si Polanine
o serie de depresiuni, vái alungite In aceeasi directiune ca.
a Tisei, utilisate Vote de afluentil principall ai Tisei. Cul-
mile cari Mg& orograficesce muntii Gil-Vihorlat cu Pola-
ninel6 sunt läsate mult In dreptul acestor depresiuni for-
mând curmäturi jóse.
Directia acestor munti precum i existenta vle1 Tisei 0 a celorlalte depre-
siunt se expel ins& prin modul cum s'aC.r format acesti munti, c.5ci sirul
de munfi Gutin-Vihorlat e mal not1 de cat culmile centrale si cu Mult mat
noa de cal M. Rodney cu earl se gIsesce in óre-care continuare orograficá.

(I) Obcing, nume comun =0 culme jósá i latá ce unesce mai multe varfuri.
(2) Polanina (ruten.) = podis.

www.digibuc.ro
 29

§irul Gutin-Vihorlat e de natura vuleanica, iar m. Maramureeului sunt

formati parte din pietre cristaline (eisturT i roce eruptive vechi), dar cea mai
mare parte e format dintr'un fel de gresie numitä gresie carpatica saü flie ei
diverse argile, totul depus din apele märilor.
Straturile de gresil ei argile (flie) Incretit din cauza miecarei scórtei pa-
mIntului i directia cutelor e de la NV spre SE intocmai cum sunt eirurile de
munti ai Maramureeului i Bucovinei, earl sunt resturT din acele Incretituri
pamintulul. Tocmal /lief tarziti dupa formatiunea inuntilor Maramureeului
deschis cratere vulcanice pe directia Gutin-Vihorlat ei din lava ce a
curs din ele s'ail format prin lntarire aceeti munti; cum ei aü aparut mai
Ja o parte de eirurile Maramurequldi ad Inchis lntre aceetia i ei o vale
lung& ce se cumisce i astagi.
Aspectul celor douá felurl de munti este Insä acum acelae, mai ales ea
anantaua verde a bradulul et fagului ii Imbraca pa top* ei scdte ei mai bine
la ivélä formele rotunde ei line a acestor munti.
Crésta Oiornahorei e fórte greil de trecut ; de abià pe
potecr mid se póte merge cu piciorul. Atât la S cât si la
N de acéstä créstä, sunt insä multe curmaturi pe cari
Zmenii utilisat ca treatori din timpurile de demult :
Peste *tiol (1.418 m.) trece un drum mare ce duce de
la Borsa din valea Visäulul (aft TiseT) la Cârlibaba In
valea Bistritei din Bucovina; pe la Körösmezö (931 m,) s'a
construit o sosek j o cale feratä, ce duce din valea Ciorna-
Tisa (T. négrA) In V. Prutului ; mai spre N pe la Bistra
pe sub Ciornarepa trece un drum bun, iar pe la Volovet
(841 in.) trace Incá o linie feratä In Galitia. (Vell harta
cailor de comunicatie).

II
MuntiT triconfiniuluI moldovean se ridicä impunátor In-
tre vhile Visäulul, Somesului, Muresului i Bistritei. El
constail din doug masive importante: Rodna si
manT, ale carol- virfuri stâncóse i piramidale se ridic5,
peste 2000 m. unite prin culmea inaltá i intortochiatä: a
Bârgauluï.
Cele doué masive, me se aséménaprin directiunea prin aspectul
lor sèlbatic ei prapastios t Inaltimea ametitóre la cad se ridica, stint din
punctul de vedere al nasceril lor ou totul diferite. Calimanul e de origin&
vulcanica ca i Gutin-Vihorlat In prelungirea cfirora de almintrelea se gasesce,
pe and m. Rodnei sunt formati din eisturi cristaline i granit.

www.digibuc.ro
 30

MuntiT RodneY, din a cAror créstä stâncósä SE, ridia,

värfurile Petrosu (2.305) Inäu, Ornu i Tiblesu, se continuA
spre V prin culmea Läpusului, care trimite ramificatiuni
si mai departe spre V pänä. In apa Somesulut Inspre E
Rodna se continuä prin culmea Suhardului si culmea
Bärgäului din care se desprinde spre V culmea
Masivul Calimani de directiune principal& tot EV se
confirm/ spre V prin o culme lungi Poiana Torni, iar spre
E se légh prin doué culml cu masivele din Moldova, ce corn-
pun muntii Bist ri t e m.Dornei cu vf. Bárnarul m. Grin-
fiesului. Crésta central./ a Calimanilor desi apropie 2000 m.,
nu e atät d ascutitá si dintatä, asa cá ea sémèn& mai mult
cu un podis inalt scobit adânc pe dungá si are numai doué
värfuri ce tree peste 2000 m.: Pietrosu (2.301) si alimanu.
Prin acést& parte comunicatiunea cu Bucovina si Moldova
se face greti; exist./ numai doué drumuri marl: unul trece
peste curmátura Bärgaului (1.230 m.) din valea Bistritei
trans. In v. Dornei (si a Bistritei mold.); al doilea pléc&
din valea Somesului trecepe la Rodna noué, peste curmätura
Poiana rotundá (1.257 m.) i ese in drurnul Borsei spre
Cârlibaba (yell harta cailor de comunicatie).
Peste muntil Rodnei sunt numal poled de picior i un
singur drurnuiac duce de la Romuli din Transilvania peste
crests/ in Maramures.
III
Carpatii Orientali corespund portiunei din arcul car-
patio cuprinsä Intre Bistrita, Bistricióra si Mures la Niar
la S ajungénd panä, in valea Dâmbovitei. Acest lant constä
din doué, pe alocurea dih trei siruri principale..
Cel mai de V e eirul Harghitei care ca o dungh lat./
perfect isolatá de cele-Valte siruri. se intinde de la NNV.
spre SSE intro Mures si Olt.
Acestl munVi sunt de orighiä vulcanica ca si CIlimaniY, in a clror prelun-
gire directä se gäsesc, find separati prin apa Muresulul. Vârfurile acestuI
sir: Furcele (Görgény), Mesöhavas, Hargita i Cuculul nu tree peste 1.600
m ; forma lor conic& si netedä, amintesc nenum6ratele cratere, co odati In
trecutul geologic se insirari lo acést5, directiune; väile sunt pulin scobite
pentru 0'1 muntil sunt de curând ridicati.

www.digibuc.ro
 31

iruJ adevèrat carpatic e constituit InsA dintr'o multime

de culmI ce se cotesc si se indóe In tóte directiunile
pentru a moll numerósele rlurl ce pled.' din acóstä, regiune
spre V, spre S si spre E. Culmea mal InsemnatA e sirul
Ciuculuï, ce servA de linie do separatiune a apelor earl
se scurg spre E In Moldova, de cele ce merg spre V In cAm-
piile CiuculuI la Olt si Mures. Acest sir care se MO, la
masivul CAlimani prin culmea Gherghiului ((iyergyó), cu-
prinde In lungul el IncA pe muntiI (Tölgyes) Tulghes, pe
Hasmasul mare (Nagy-Hagymás) si Puciosul Idös); In
acest ir, rarl sunt vârfurile ce se ridicA, Oa, la 1.500 m.
(afar& de ale HasmasuluI).
Muntil aceetia sunt formati In partea de N ca ei muntil Bistritel, a caror
cohtinuare pare a fi, din eisturi cristaline i pietre eruptive veclii. Muntil
din partea de S sunt insa in parte de origin& vulcanic6 noue, 1 anume pe
clina de V care scobórá spre campiile minunate ale Ciucului; clina pe une-
locuri e repede, dar nu tozmal mult mancatá de ape. Povarnieul de rCsárit,
malt ma! ros de riurl, mai ripos deei in profil pare tot aeb., de neted ondu-
lat, e constituit din gresie carpaticl (flie) ca i lanturile maT de resgrit cu earl
st6. In strânsä legáturft orograficl. Aceste eiruri de .munti mai din resárit
s'ad format tot prin ridicarea i incretirea straturilor din scórta pámintulu.
ca ei M. Maramureqului i bucovinel ai cAror continuare sunt.

Nicl In sirul Harghitel, nia In CAlimanI-Ciuc nu mar

existA ai vulcani activI; ei aìt incetat, stins, de mult.
Semne de fosta lor existerrtA se Intâlnesc destule in tot
lungul acestel catene de munti de curAnd formatl. In Pu-
ciosul se vede un crater nestirbit cum rar se IntAlnesc chiar
in regiunile vulcanice ale Hanel. Deasupra Milor de la
Tusnad, In virful munteluI inalt de peste 1.200 m., se pre-
sintA .o scobiturA ca o caldare adâncA de peste 300 m.
a cArel pereti repedI fac ocol de jur-lmprejur until' lac
minunat, Lacul Santa Ana,
AfarA de acest crater perfect conservat, se gAsesc In
muntil Puciosului, precum si In numeróse crApAturl, saù
pesterI prin earl es din interiorul pArnintului gazuri grele:
bioxid de carbon, bioxid de sulf i hidrogen sulfurat. Une-
orI ele es cu apA, si se cunosc prin bolboroséla ce face
apa isvoruluI care devine prin acest amestec o apA mi-
neralA fórte utird, cum sunt apele din muntil FArhAil In

www.digibuc.ro
 32

Maramures, de la Dorna-Vatra, Sarul DorneI si Pältinis in

CalimaniI de E, de la I3orsec, Sângiorgiu, Bilbor In muntii
Ghergiului, Tusnad la S Ciuculiff, Covasna In TreI-Scaune etc.
Alte-orI gazele es singure si umplônd grotele se scurg
afarä In virtutea greutáliT, fäcênd valurI IntocmaI cum curge
apa. Din descompunerea lor se nasce sulf (puciósäj, ce
se depune pe 'Are-VI pestereI care, In asemenea caz, ia
numele de sulfatará.

Fig. 10. Lacul S-ta Ana. Dupa A. SIIPAN.

r''' Covasna. Locul principal al isvórelor de gazuri este partea Nord-Esticá a

Covasnel numit/ VainafálAd (Comit. Trel-Scaune saA Háromszek).
Se pare, cl satul este aseclat pe un vulcan In activitate, la schimbarea
timpuldi pe valea 1ntrég6. simtim miros ae vitriol, pivnitele aburesc si fair-
tânele si pivnitile se umple cu gazurT, de care ametesc pas6Ale. Aid nu se
afll sórecT... Mel' apa fie-clrel fântanT este ap5, minerall cu acid carbonic si
cele maT multe pivnite sunt pline pfina la o in&ltime 45re-care ou gaz care
este perioulos mai ales p e vremurT ploióse. GropT nu se pot AO, de at cu
cea maT mare precautiune fiind-cg gazul ce isbucnesce din pamint póte causa
márte iminenta.
PeOerile din Pucinsul (Midas). 0 renumità peOerl cu gaze este cea din
muntiT Puciosul saa Puturosul.
Din mijlocul until codru uria se estinde o masft puternia de munte, o

www.digibuc.ro
 33

grämäditurl de st&nd, aruncate neregulat unele peste allele i avönd aspectul

until vulcan surpat.
Cdstele lui stint acoperite cu pietre porOse, iar prin crAp6turi vegetéz& tufe
cu frun4e1e p1ie. Numal muschiultif si la Mc& câte-v& flori de stâncl, priesce
acest sol pietros. Aid este patria mortif... Sus pe cOsta munteluT, in stânci,
o peOerä îi deschide gura : pórta eI urias& o forméz& stâncr tuguiete, de
culórea ficatului, ruginil cu vArgf negre. In juruT gurd ins& stanca este a-
coperit& cu glIbinélá, care se lätesce tn" jur ca mucedóla.
Pestera are o lungime de 14 m. i e cam de 2 m. de latä; inältimea eT e
de 3-6 m. La gur& infatimea zìu e mal mare de 3 m. dar In spre lAuntru
terenul cobórä i ast-fel in&ltimea ei cresce. Gazul ce vine prin cräpáturile
muntelul se ridicA in pester& pan& la o ingltime Ore-care i inainte se scur-
gea afar& pe gura pesterii; astA-di ins& se captéz6 si se conduce intr'o fabric&
de lichifitcut bioxidul de carbon. GU se ridicá gazul in pester& 'Argil' aces-
teia sunt acoperiti de o päturá de puciósá resultatA, din actiunea chinfica a
celor 4ou6 gaze (bioxid de carbon si hidrogen sulfurat).
lu liuntrul pesteril putem merge fári pericol On& cánd stratul de gaz nu
ajunge la nas; iar mai departe nu putem intra de cát cu nasul infundat
Ark de a respira pentru c& hidrogenul sulfurat e otrávitor. Dacá mergem
Inluntrul pesterd Incepem numal de cá,t â asuda pi simtim o cáldurá plá-
cutá care ne cuprinde tot corpul si mai ales la picidre i tálpi, ca pi cum am
sta pe pämintul fierbinte. Atat esirile de gaz din Covasna Cat si cele de
la Puciosul (13tidds) sunt utilisate i ca bM de gaz contra bólelor de ochi,
reumatism, etc,.
Spre médá-nópte de aid se aflá o altá pepterl, asemenea cu gazuri nádu-
sitOre, numità pestera Omoritóre (ung. Gyillcos), fiind-cl pasörile i insectele
cam sburad pe deasupra el, cádead jos ametite i márte. Ea se afunda in
directiune vertical& in sinul muntelul, ins& (la 1802) s'a surpat. Mai sunt
apor, pe cóstele muntelul Inc& unele pesteri mai mid sad gauri, dintre care
una sánumesce pestera de Alaun (péträ acra), fiind-cl páreii el sunt acoperiti
cu sare de acid sulfuric (pétrá acr6). Se mai aflá apol aid si isövre de alaun.
Muntele Büdös i imprejurimea lui apropiatá formézá o grupl de ash, numite
.sulfatare i mofete, asemenea imprejurimil Neapolei.
Dui)/ S. MOLDOVAN.

Culmile de la r'Osärit de sirul Ciucului, sunt In genere

scurte, dar Insirate In aceeasi directie NVSE, ca si cum
ar fi fost o singurá culme imbucatatitá mai apoi de nu-
merósele rluri ce curg de-a curmezisul Carpatilor orien-
tali. Printre acestia numim mai Intâill masivul CéhlAuluT,
care cu stânca P an aghia se ridicä trufas deasupra apelor
Infuriate ale Bistritei i Bicazului, de mai sa ajungá Inál-
-timea de 2.000 m.
Itéstiritul sórelul pe WILMA Ne-am pus fos sá ne odihnim si in
vreme de jumétate de ceas am stat fatá la una din cele mai frumóse pri-
G. M.-Murgod, L Romania si prile locuite de Romda. 8

www.digibuc.ro
 84

velistI. Raze le sòrelui incepead a r6sbate prin copacil de pe crestetul mun-

tilor i da negure, ce-I cuprindea, o väpséla rosiatica ; tar In fundul
uncle- pacla .erà înc dás, abià se zaria ea printeun vis apa Bistritel, ce pareä
ca o dungl alb& Acea dungi se facea din minùt in mina mal lata i mal
limpede; i de-odata cand sorele s'a ivit pe eel; umplend tab, intinderea de
lumina, de-odat5, frumcisa vale a Bistrftel a sticlit ea o paporama, cu Au) sad
rapede pe care se coboraa vre-o c"ate-vh plute, cu munt'i inaltT si stufosIrce a
lmprejuraa, cu satele sale semanate pe- costise -ca niece jucaril, si inteun
cuvint cu tot farmecul care lmpodobesce nature sa mandra i salbatica. Liu
voia uità nief odatä impresia ce ani primit la acéstá minunata priveliste!
ALEXANDRI.

De la Céhläil spre S intâlnim in aceeasldirectiune muntil.;

TarcauluT, Nagy Sandor, Oituzului; maT la $ muntii
VranceT ce constitue un masiv fOrte important cu várfurile:
Läcaut (Lacocza), Ciliano (csyllyanos) a cärui culme
principalá se terminä Intre afluentri Buzéului prin renumitul
vârf P entel e (1777 m.), cel mal de S i eel mai Malt.
várf din acest lant Imbucátétit-de numerósele väi curmer;lise.
La résärit de acest sir se Injghebézä din noianul de
culmisi vârfuri, dominând ca o avangardä délurile si podisul
Moldovei, un al treilea Murgociu-Preutesele, ce se
continuä mai la S de Gosmeanul prin culmile Strigoiu si
Berz un t u, tóte de aceeasY directiune NNV-SSE.Murgocia
e legat de Tarcail prin culmea Ardelile.
$irul Murgociu e Intrerupt de valea TrotusuluI, dea-
lungul cAruia merge o bucatä pânä la confluenta Tasléului.
La S de Trotus lantul acesta de munti nu se mai pune In
evidentá cäci de aei In colo pana la Dâmbovita predominä.
culmile transversale directiunel Carpatilor. Cu tóte acestea
un examen atentiv al culmilor Zábräutï, Soveja, Giurgiu,
Matiesu i Ivanetu, ee se desfac din muntii Oituzului
Vrancei, ne aratá cä tóte aceste culmi lnainte ,de a trece
In regiunea délurilor se ridicä Incä cu câte un vârf saú
doué aprópe de 1.000 m. tocrnal In directiunea
MurgociuBerzunt.
In acésta regiune a Carpatilor, fórte poporatá dea-
lunguI \Tailor marl, comunicatiunea dintr'o parte Intr'alta
a muntilor se face dealungul numeróseloe rluri, a cAror
linie de separatiune Inaintézá departe pe teritoriul tran-
silvan si presintá curmáturi destul de jóse i comode

www.digibuc.ro
 86

chiar cäilor ferate. Intre cele mai principale trecAtori numim

(vedi harta çilor de cbmunicatiune): Tulghesul (650 rn.)
pe uncle se trece din valea Bistriciórei, la Borszek si de
aci peste muntii Gyergy6 in câmpiile Çiucului. Valea Bica-
tulul ofer ä. si ea un drum, mai aneVbios Insä ca al Tul-
ghesulut Ira lea largä a Tr o tusu lui, ce 'naintezá pan&
aprópe de Ciuc, a lost Aitilisatá chiar pentru o cafe feratá.
ce duce din T.-Ocna prin Palanca la Ghimes (720 m.)
Ciuc-Sereda. O a patra cale e dealungul väii Oit uzului
(462 Tn.) co oferä un drum fórte bun si scurt spre tinulul
Trel-Scaunelor (Háromszek).
Din cámpiile Ciucului-comunicatiunea se face spre centrul
Transilvaniei pe dotiä a Muresula si a Oltulul; totusi-
existá doué drumuri ce merg peste sirul Harghitei: t r e-
cátbrea tálharilor (TolvajoS hag()) In valea Tárnavei
mari, si un altul duce In valea Tärnavel midi.
Munìi BuzEulur nu presintä Ináltimile cele mai marl',
pe linia de separatiune a apelor, ci In interiorul isvórelor
Buz éalui i ale afluentilor sál si al Prahovei. Din valea
Bugului spre apus, pânä In valea Prahovei se Intinde o
créstä In zig-zag dealungul cäreia se insirä várfari ce a-
propie 2.00 n. si al cäror aspect .8 ce-va mai sélbatic, de-
osebit de al celorlaltiCarpati orientali; dintre acestia numai
Céhläul si Hasmasul are aseménare cu muntii Buzséului.
Din trei várfuri centrale: Siriul, Cfucasul (1) si Piscul
TurbuluT se desprind spre S si N culmi de muntf renumite
ca si Penteleul pentru päsunile Tor; Siriul nutresce singur
ca la 20.000 de ob.
Pe când pólele adestor muntI sun& constituite din fljs, crésta i vArfurile
principale stint formate din conglomerate mal vechi ea flisul.
In acéstä parte a Carpatilor trecerea In Transilvania
se face fórte visor dealungul väilor Buzé ulu I si T e léj e-

(1) In earpatii meridionati i chiar in tot sirul barpatilor, vArfurilerInalte nu ad.

o numire proprie ele se numesc diferit dup partea din care se privesc, dupl
clina ce ne-o arat6, asà a acelaS munte pOte s& aibä trel i chiar patru numiri
de ex. ; Ciucasul sexual' numesce : Tigáile, Záganul. etc., vf. Mandra .din Paringu
se mal numesce Gruiu mare, Rosiile etc. NoI orn intebuinta aci numirile
cele mai obicInuite de Români i straini.

www.digibuc.ro
 36

nultil. (Vezi h. c. de corn.) Din valea Buzëului se trece In

tinutul Trei Scaunelor, iar din valea Teléjenului, peste cur-
mAtura Br at oce a duce o soseà la Sacele si Brasov. Mai este
un drumuaic pe crést5, pe culmea Tätarului, pc la intor-
sätura Buzètilui, în tinutul Trei Scaunelor.
Murrtii BArsel" cuBucegiI se intind Intro valea Prahovel
si a Dâmbovitel cuprindênd la un locz masivul important
al Bucegil or ce ocolesce ca o potcóvá isvórele
masivul intru-cht-va isolat al Pi etri Craiului, (Kiralykös
2,241), spre S se léga de m. Bucegi, muntii Léotel situati
Intro Dâmbovita. si Ialomita. In acéstä regiune regäsim
aspectul märet prin sklbäticia lui ce ni-1 presintä muntll
tricotifinului moldovén.
Bucegii aú multe creste ce tree de 2.000 de rn.: Fur-
pica, Jepil, etc., iar Caraimanul 1ntrece cu vârful sáù
rnul (2.510 m.) nivelul de 2.500 m. de la suprafata
Piatra Craiului desi cu un aspect si mai präpästios,
ajunge numai la 2.241 m.; iar muntii Léotei, unde regásirn
culmi netecle i ondulate, de-abià ajunge 2.140 m.
AcestI munti impreuna cu ai BuzOultil, ca aspect ca directiune i ca con-
stitutiune geologica, sunt o trecere intre m, Moldovel i m, Munteniel sail C.
meridionari ce porta un caracter i mal sëlbatic. Muntil Barsel sunt con-
stituitT, parte din conglomerate (Bucegil), parte din piatri de var (Piatra Craiului)
parte din sisturi cristaline (M. Léotel) Aspectul sélbatic i prapästios a
m. Buceg i Piatra Craiulul e datorit tocmal pietrelor din carl sunt cornpusl
clef calcarul i conglomeratul se rod usor de apé.
a0 formatiune proprie i unic6 in feliul sOO are Piatra Craiului, ceea ce
preà bine Ii caracteriséza i numirea de aPiatra Craiululo caci privita si de
jos si de sus, este maiestósa, este impunAtóre.
Nu este munte, ci este adevérat o piatrO. colosalg, un lant de stand' 11)0-
rate strinse una Mug& alta, care inaltàndu-sl mandru fruntea pana la o 'nal-
time de 2.241 metri, la radele sórelul, i cu deosebire la lumina lunei, ofera
privitoruldi un aspect pompos, Infrumusetat de lumina argintiii-sclipitóre, ce
o réefring de la sine maiestósele sta.nel ale Petrel Craiulul». TuRCII.
Pe Piscul Baciului este un résunet (ecoil) interesant, -care redA 15 silabe,
ceea ce este o raritate i ocup6. un loc de frunte Intre ecourile cunoscute
in Europa, care redaü mai multe silabe.
Ca zonä de transitiune 1ntre Alpil Transilvaniei i Carpatii
orientali, muntil Bársei aù devenit gratie situaVunil
poporatiunei lor, o regiune de trecere pe unde comunica

www.digibuc.ro
 37

de mult centrele poporate situate de-o parte si alta a

Carpatilor: din cânipia Brasovului spre délurile Munteniel.
Prin curmAtura Bran (Törzburger pass 1240 in.) spune
traditiunea cá ar fi trecut fundatorul principatului muntén;
astádi o soseá, frumósä, duce din Rucär, la Bran si Brasov.
Drumul Prahovel peste Pred 61(1051 m.) spre Brasov e
mai recent; el s'a desvoltat mai repede de când cu calea
feratá oU fondarea statiunilor de vará la Sinaia, Busteni etc.
Intre sirul continua si uniform ai Harghitel de-o parte
si intre coinplexul lant al Carpatilor orientall de alta, se
inchide un sir de câmpuri: trel ale Ciuculul (Csik i unul
al Brasovului, cu téra Warsei spra S i téra Säcuilor spre
résärit (Háromszek). In câmpul Ciucului eel mai de nord
(Csik-Gyergyó) se adun'a apele Muresului, iat in Fel-Csik
vine Oltul ca un pérha nelnsemnat, ee iea apoi In. sir
Alcsik-ul si câmpia Brasovula (Explicarea acestor câmpuri,
vedi la Vale& Oltului).

IV
CarpatiT meridionall saû Alpif Transilvaniel.
Sub acéstä, denumire se cuprinde intreg lantul carpa-
tic din valeaDâmbovitei i pánä, la Dunare (apreipe 200 km.),
desI in lungul i latul lor sunk despärtiti In mai multe
siruri, une-orl complect Wag de-a curmezisul prin väitrans-
versale, cum e a Oltului si a Jiului. Totusi faptul cl a-
cesti munti se asémèná mult Intro el prin inaltimea la
care se ridicä, prin aspectul ce-I Imbrack prin directiunea'
culmelor principale i prin natura geologicá a lor, find
formati aprópe exclusiv numai din pietre cristaline; tóte
aceste fapte ne fac a-Ti cuprinde intr'o singurá Oupä
pe totl".
Muntil FagarasuluT. De la cotul cel mai de nord al
Dâmbovitei i pánä, la Olt merge o créstä, stâncósä me-
Wink de directiune EV, care aprópe In intregime se
mentine deasupra nivelului de 2.000 m. Dealungul ei se
Insirä o multime de pis6uri piramidale, tancuri cdlosale
cioplite in piatrá, lntre cari: N ego i u (2 540) §i V ô n A-
tea' ea lui B utean (2.520} Intrec, iar multe altele ca

www.digibuc.ro
 38

Ur la, Surul, Berivo-

q esou, apropie 2500 in.
Spre N rnuntiI FA-
, gArasulul se continuA
pxinmunii Perani
pAnA la Olt la fata,si-
rului ParghiteI.
.Acest sir MUD tos
40' pAstrézA caracterul,
prApAstios xtezifig.11),
spre N eu culmi repedl
scurte; spre S tri-
mete, InsA- calml lungl,
cu un profil Iórte ori-
dulat a cAror cur-
mAturf nu se scobor
sub 1000 ru, Culmea
cea mal din apus, ce
se lasa din Negoiu,
stabilesce legAtura In-
tro FAgArasultfi
m-tif Coziei, earl' se
,1
ridici Impun'Atorl dea-
. supra apelor Oltului,
.
,._
. .8.
2
culmea ceg maT din
rèsärit léga un Ole, de
iI muntl mAreti: masivvl
-.z.
s., Iezerulul, la vf.Be-
rivoescu dinrn-til FAO-
rasuluï; iar culmile cen-
trale Inainte de a se
pierde In délurl se
Inalta de-odatA st ri-
.,,
dicA la marginea Car-
patilor Inch', eke tin
F,
vArf peste nivelul de
S.
F9 1500 m.: vf. Ghitu
--. :t Frunt ea. gitua-
si.

1
tiunea acestor vArfurl
ca nisce träsAturf de-
www.digibuc.ro
 39

unire Intre Cozia i tezerul, indio o Ina ltä culme unic5,

de la Iezeru pânä la Cozia ì mai departe peste Olt, culme
Imbueatatitä de Arges si Olt sL alte ape earl curg prin
aceste párti In curmezisul Carpatilor.
Privind acéstä panorama pe o qi clads, ne apare i mai clar caracterul celor
iIou calmi. Piscurile Negoiului, Caprel, Moldovdnului.ete. par a fi infipte
intr'o myna colosall ridicatfi. care se las . bruse spre S la un platoü
putin Inolinat i scobit de val profunde. Dar in momentul cand profilul a-
thge punctul eel mal jos, se vede -,stindu-se de-odata bruse In sus ; i un
ochid exersat recundsee In varfurile, ce vin sá. inchida drumul rlurilor ce
scobor de la erdsta principali, formele pitoresdi ale Coziei, i conósele ratun-
jite a FrunteI i Ghitului, eel doi munti fratt separatl prin cheia salbated,
a Argesului. In departare cele doue culmi surorl par a se apropià, i pe
and värfurile cele mal ildicate pierd din ce In ce din importanta, cele jase
se ridiea din ee In ce panä la masivul lezerului. DE MARTOENE.

Masivul Iezerul de directiune SVNE. se ridicä Intre

yaIe RtuIu Dórnnel si v. Dâmbovitei cu douó Târfuri: Ie-
zerul i Pápusa, peste 2.400 m.
Muntii Coziei i arIezerului constati Mai ales din granit, ai Fagarasului
aunt formatl din sisturl cristaline fOrte butate.

Peste Muntii Fágárasului tree numai poted de picior

un singur lbc e, trecátórea Brezel, pe unde oierii tree
el" caii in téra Flgárasglui.
Muntil dintre jia §i Olt se mentin tot ca doué culmi,
continue Insk de aceasf directiune EV, separate prin valea
Lotrului aprópe de Jiù, unde cele doue culmi se Inódá
Intre
Culmea e N e mai neregulatä, se arcuesce ea, o pot-
cóvä deschisá spre N pe la isvórele S e b u ur, a arifi
nume pórtä si se lasá In jos Inteo curmáturá jósá, "Me-
risor, pe unde se MO, cu masivul Retezat. In m, Sebe-
suluT avem doue creste prineipalec a Sur ian ului (cu vf.
lui Petru) spre V de Sebes si la E de acesta, cr6sta Cân-
dtelului '(eu vf. Steflesti). Din ultimo, se desface spre
Transilvania cultnea Cibinului, iar drept spre rösárit se
resfira prihtre numerosii afluenti ai LotruluI o multime
de culmi ce constitueso la un Joe m. Lotr ului An5,
sunt Intretaiati de Olt In fata m. Vágärasulut

www.digibuc.ro
 40

A doua culme principala, cea de S, 10 are importanta

el' tot aprópe de Jiú, unde se ridiaa, impunator ou 2.000 m.
deasupra väeI hulul i Crilortuldi constituind masivul P a-
r in g u, cu v-ful cel mai inalt Mândra oe atingeinaltitnea de
2.529 m. Crésta acestul masív se arcuesce pe la isvó-
role JietuluI §i Lotrului, se continua spre r6sarit prin cul-
mea CäpätâneI cu vf. Balota §i Preuta ce Intrec 2.000 tn.
0 se ascute la valea lui Stan.
Intro acésta vale 0 apele Oltultil se ridica, In fata Coziel
masivul r upul u I i vf.. Ola nesci lo r7. earl sunt formati
din alt-fel de. piatrâ ca Paringui ace0ia se, tin qi ca di-
rectiune i ca naturä geologica de sirul Coziel, de care a
fost despärtit prin apele OltuluI. Din masivul Paringu
culmea CapätIneI se ramifica drept spre S numeröse culmi
Inalte pánä la marginea Carpatilor uncle ridicá câte un
\Tad Molidvi§, Cerbu, Polovragi, Roman etc. dea-
supra cârnpurilor : Bumbesci, Novaci, Polovragi, Horez, etc.
De la muntele Preuta se desface o culme car& unesce
la minion, principala, un masiv de piatra do var ce ma-
ret §i, sclipitor se ridica chiar la marginea, Carpatilor, la
riiisarit de câmpul Horezului, pana aprópe de 2000 m.
deasupra niveluliff márei: acesta este masivul calcar al
Bistritel ou virfurile Buila i Vinturarita (1817 m.).
Din Mohoru se desprinde de asemenea, Cósta Ben-
ghel. ce merge printre afluentiT, 'LotruluI departe spre
E. Crésta muntilor ebe§ului se inóda, la crésta Paringului
prin culmea Cibanului ce sa ridica prapastios deasupra
zänógei Regelui Carol I 0 caldärei lui MurgocI.
Muntii LotruluT i SebesuiuT sunt formatt din sisturT cristaline, pe cand
cresta ParinguluT i linia de vkirfuri de pe plaiurile de la S e sculptatl in
granit.

Culmile lnalte i prapästióse ale ParinguluI §i SebepluI

ca 0 a m. Fagarmului sunt grail de trecut cu poverI;
cele câte-va, poteci oonverg spre Vidra din Valea Lotrulul
m. Tampa (Piatra alba), singurile trecatori de altmintrelea
fórte umblate de ciobanii §i oieril ce poporez5, ace0I munti.
De alt-fel valea Oltului a furnisat o cale buna In trecut
din timpurile Romanilor chiar; drumul pe une-locuri ane-

www.digibuc.ro
 41

voios, a fost inlocuit, nu numal cu soséua fórte comodä,

si frumósä, dar o cale feratä, duce de la Callmänesci pe
la Turnu Rosu (350 rn.). la
Masivul Retezat se lógâ cu rriuntif Surian la curmä-
tura Merisor, pe cánd muntif Vulcan (1) ce se ridica
la "S si apus de isvóreleJiulul e Intrerupt de masivul Pa-
rIngu, In a cárui prelungire se gäsesce, prin valea
Ca si muntil dintre Olt si Jiü, culmile de la apusul Jiulul
se Im5d5, mai la V, In regiunea triconfiniulul munten.
Masivul Retezat constä clintr'o singurá culme de granit
scobitá i pe partea sudic i cea nordica de numeróse
väi präpástióse si adânci ou frumóse lacuri In fundul lor.
Intre vârfurile principle sunt unele ce apropie 2500 rn.
(Pelaga 2506, Retezatul 2477, Bncova etc.) si cari adum-
bresc renumite zámíge.
Din veste din poveste se spune, ca odinióra, in vremurile de de mult, and
prin téra nóstra tralad uriaT, Retezatul a fost eu varf, ca celelalte yiseuri.
Se spune apoT, ca un nrias, care locuià fn tinutul acesta, träind in dus-
manie cu alti urial, vecinI de-al sai, a aruncat odata cu mdnie un far de
plug (kV, unul din el i ferul lovindu-se de munte 1-a retezat vdrful.
Ash a devenit Retezatul ,cu varful ciuntat, -cum II vedem adI.
S. MOLDONTAN.

MuntiI Vulcan constati dintr'o culme mai jósá, sub

1700 m, de L directinne E-V, din care se desfac spre 8
numeróse cóste ì cuIml secundare.
Cele douè siruri ale Oarpatilor meridionali se reunesc
Incä, odatä in coltul de bV al Muntenia constituind masivul
Go dian u (cu vf. Boerescu) din care se desfac culmi tungi
si Inalte In genere peste 2000 spre N avem culmea
Petr i ce merge pânä la Pórta de fer a Transilvanie
undo se unesce u ridicä.turile jóse- i läbârtate din Poiana
rusca ce nu ajung nief 1500 m.

(1) Numele de munte Vulcan de aci si din muntiT Apuseni hu insémni cá

in acestl muntT s'ar afla sad ca ar fi fost vre-odata veun vulcan; Mel o urma.
nu se gäsesce prin aceste pärtf -de vulcanl activl sat stinsi, ash cá numele
trebue alt-fel explicat. Se crede et tear f dat de catre colonistiT DacieI numele
Vulcan aeestor muntT prin aseménarea Jar cu cef din jurul Neapolului
din alte parti ale Italid, ca o aducere aminte i 1n dor de patria mama.

www.digibuc.ro
 42

Spre NV se desprinde muntele Sarca ale cardi oóste

se scobor repede in valea Tirnesula
Spre gäsim Enuntif Centel ce marg da 2 culmi de-a
parte si alta paralel cu valea, cea din drepta riblul se men-
tine aprópe de 2000 m. (Dobrivir 1934 m.); cea din _stânga,
culmea Closanilor plécá din vf. Oslia, se scobörä sub
1500 m. si trimete ramificatiunI spre SE, cp se scobórá
din ce In ce mai jos transformându-se Intr'un Intins podis,
Inalttcam de 700 m., podisul Ina lt al Meh edintulul.
Muntil Cernel i Sarcului aunt formati in partea de rèsárit ca çi Retezatu
muntii Vulcan din sisturi cristaline si granit, jar de partea de apus pe
pólele lor i mai ales dealungul Cernel sunt constituifi din straturi gr6se
de. calcar cristalin ce (15, nota pitorésa, variatiune i viétl acesteï regiuni.

Treditorile din Muntenia In basinurile din Transilvania

sunt i mÏ rarI pe aci; mT Mainte trecerea se _face& pe
plaiul munteluI Vulcan (1624 m.) de la T-Jiti, la PetrosanI
si de acl prin M eris or pe la Banita in Ora Hategului;
probabil cá acest drum, a fost urmat i de Romani', cad
valea JiuluI erh fórte sélbatic6., strAmtá L anevoiós& Ast4-41
existä o sosea splendidä dealungul vAel JiuluI prin strimtórea
S urduc (530 m.) la PetrosanI, de unde o oale ferata duce
la Hateg.
In urma -celor arétate mai sus se constatá dar in. C.
meridionali, de la Dámbovita i 00. la Dunáre doué sirurI
principale de muntl, &And continue, eind Intretaiate prin
adáncl ale riurilor transversale, Când aoeste doué
siruri se Weld& unul cu altul, cum ln Godianu, In Paringu
si In résáritul culrnel 'AgAratiluT, atunci nasc mksive
colosale cu numenise ramificatiunI.
In tot lungul C. meridionali s3 coustatá Intre cele douse
sirurI de muntl un sir de basinuri,largi si poporate: B. Cerna,
B. PetrosanI, B. BrezoI si B. Titescilor, utilisate de Hui
Cerna, de isvórele Jiultif, de rlul Lotru i de rlul Gro-
silor. Cum cele doué currraturf, ce separá un basin de
altul, sunt In genera jóse, putem s considerám &A de
la un cap ia alted, Carpqii meridionali constan din doue
culna continue sail intretdiate ce nzerg paralel una cu Alta,

www.digibuc.ro
 43

inelaVend intre ele o vale lungi deschisd la exterior prin

vaile curmaip a Jiulu i Oltulza
V.
Muria BanatuluT saa al Cara-Severinulta (Krasso-
Szöreny) se ridica Intre depresiunea Iarga, a Time§--Cernei
§i câmpia Asa ungurésca. ET aú directiunea de la N la
S §i constaii din doug una spre rësarit coutinua,.
04, sub 1500 m., numita In partea nordica culmea
Sem en ic ui uT, iar In cea sudicä culmea Sr eti nieI,
-Mat& de Dunare cu parep aprópe verticali ce constitue
CI is ura (inchiderea) Casan. Cea mai de apus e intre-
täiata de numeróse Hurl', are vârfuri i mai jóse (Pléo
mare 1147); OTTO de marmura ce se ridica de-odata de-
asupra câmpiei §i délurilor scurte (la regiunei un farmec
deosebit.
Lantul Semeniculu i o parte din ,sirul de apus e format din granit si
sisturf cristaline, Inrudit dar cu muutiI Vulcan si Paringu, statatuti Insä
de pietre eruptive nu tocmal vecl#, ce ati transfermat calcarele din sirul de
apus in marmure cristaline i frum6se.
Acéstä regiune a lost partea cea mai locuita a Daciei
din timpurile cele mai vechi §i drumuri earl duceail spre
Sarmisegetuza, precum i spre cámpia Panoniei §i Moesia
ail fost construite de mat. Ali drumul de for trece de
la Vârciorova pe la Or§ova peste curmatura flomana In
v. Time§uluT la Caransebe§. Dunarea a servit de drum larg,
sapat In piatra §i pe vase, chiar lui Traian, iar drumurl
numerOse tree de-a curmez4u1 culmilor cum e cel de pe
la B oz o vie!, ce duce din Mehadia la Oravita. Un drum
vechiù batut de cOile romane, e cel ce pléca de la Caran-
sebeq peste Pórta de fer a Transilyaniel la Vateg.

Balcanil Sîrbesci.
Facênd abstractiune de fluviul Dunarea, putem zice ca
laatul Carpatilor cotit In Banat spre S, se continua mal
departe lu aceea0 directiune In Serbia; cad nu numai cul-

www.digibuc.ro
 44

mile principale coincid si corespund una altia, dar

chiar straturile de niaträ, ce se ved de-o parte si alta
In paretil verticall taiatT de apa Dunaret, corespund
unele altora, intoemat ca dungile Inteo std.& vargath taiatä.
färä Insa a fi desprinsä cu totul.
La S de Dunäre gasim tot doue culmi Irish% mat jóse
de 1000 rn.: una spre E lata ca un podis, Mir o et. p I a-
nina (1) i alta mai spre apus, Gola pl a ni n a, cari, una
prin Délu tut Lin, Alta prin Lescobuc pl., se unesc la vf.
Sto (1185). De aci spre S se Intinde un podis calcaros
larg, alungit In divectiunea SV, numit G ol u bi nie pl a-
nin a (Kuciat) deasupra -caruia se ridica vf. Lisat '(1321 m.),,
cel mat inalt din acésta regiune. Din podisul central Se
despart o multime de culmt spre E in valea Timocula
spre V in valea Moravei, (Homolisca pl., Bielanita
pl. etc.). Podisul se continua spre SV cu Lucavia p la-
ni n a ce se ridicä Intro vale& .Moravitel si Timoculut cu
vârful Rtaj pan& la 1565 rn.
Aci intre v. Moraviter i Timoculut de abià putem
cioe ca se opresc Ca-rpatit pentru a läsA, !cc Balcanilor (s.
Hemul) ce se ridicá de odatä la rèsárit de vales; Timo-
culut cu masiva culme Stara planin a, ce trimete
dealungul Timoculut spre N culmea ag la vatca pl.
AcestT m untl sunt formati ca si at Caras-Severinului, parte din sisturl:
cristaline, granit i pietre eruptive veclii, parte din calcare si conglomerate
sträbltute e une-locurl de piptre eruptive- mat noue.
Poporatiunea stáruitóre si nesupërata ad din timpurile
romane, a croit numeróse drumuri ce duo peste munti
din valea Timocului tu valea Moravet i Dunäret, Intre
care eel mai insemnat e cel ce duce de la Saietar la
Paracin Reste currnátura Stolite (Straja).

Muntif Apusera.
Muntit Apusent póte vor fi fost vre-odata in legatura cu
Alpit Transilvaniel i cu muntii Rodnet, inchiend ast-
(1) Planina (sirbesce) --= podis.

www.digibuc.ro
 45

fel de jur Imprejur tinutul Transilvaniei; In timpurile de

NO, tns vàT largi i adânci ii isolézä: spre S valea Mu-
resului IT desparte de muntii SebesuluT si Poiana ruscä;
spre N valea cotita a SomesuluT IT separä de prelungirile
muntilor LApusuluI i Gutinuliff.

Fig. 12. Panorama muntilor Apuseni. Dup§, A. SUPAN.

Frumo i interesanti sunt acestl munti pentru cu vAile lor In-

guste, cu ghetarele, cu stancile plesuve, cu pester!, chei de munte, caderi
de apg, i alte minuni de ale naturii, dar pe lâng aceste frumuseti, pentru
Romani el' ail un farmec deosebit, pe care numal acela il pote simti pe
deplin, in vinele cgruia carge sAnge nobil romanesc!
Vgi le acestor munti a4 rAsunat odiniórg, de cantece de vitejie i libertate,
cad esia.A din piepturile Romanilor de aid, a voinicilor Moti.
In acesti munti, pe vAile Imprejmuite de bradi se aflA Intre altele, Albanul,
locul unde a vAdut lumina dileT, Horia, aid stA incA i adl, la Vidra pc Aries
ca un dint monumint, casa lui Iancu, ear In apropierea Goronulul JUT Horia
se Inalta o movilâ de mormint, Insemnatg, cu o simplA cruce de pOtrg; a-
cesta este mormintul Iancului. S. MOLDOVAN.

Crestele acestor munti, unele stâncóse i sdrentuite pe

dunga de amintesc C. meridionali, nu se ridica la' ash,
Inältimi ea acestia; piscurile cele mai Inane ale lor se
-Inaltá de-abià la 1800 m. iar culmile ròmân Ift genere
sub 1500 m. Mesa muntl constati din 2 parti: muntil
Bihorulusi (Bihar G.) la N i munti Metalici la S. (Erz G.)
MuntiT BihoruluT constail din trel creste ce vin dinspre
N, E si SV de se intâlnesc aprópe de vf. Bihar sub un-
ghiurl egale. Fie-care din cele 3 create ail câte un vârf
ce trece peste 1800 m: Vlädiasa, vf. Muntelui
C urc ub et a. Din unghiurile asa formate prin Inodarea
acestor 3 culmi se aduná isvórele a patru rluri importante:
Somesul mic i Crisul repede spre NE si N, Ariesul dinspre
SE si Crisul negru spre V. Inspre N se desprinde de la
vf. VIAdiasa o culme jcisá care ocolesce Crisul repede

www.digibuc.ro
 46

duce la doué vârfurI: Des un o iul si 111 g ur a ce apopie

In Inältime 1000 m. be la fie-bare din aceste vârfuri plécä
câte o culme: Rz (arm* spre NV si Me ses spre NE
earl îl pierd Insh' putin câte putin caracterul muntos.
De la vârful Curcubeta se desface o raniur& spre V
constituind muntiI Codr ul ce Inaintézá pân& deasupra
câmpieI printre Crisul alb si C. negru.
Tot din Curcubeta se continua', o culme principal& spre
SE printre isvórele Ariesului i CrisulnY alb, din care se
ròsfirä maI la S muntil Metalief, numitl as& din causa
multelor metale ce se gásesc In slnul lor. In acéstä re-
giune sunt minele Transilvanief, renumite Inc& din tim-
pul Romanilor.
Pe acéstä culme principal& se gasesc doI uriasi puter-
nicI: Gáina si Vulcanu 1, call ea doué santinele a bo-
gätiilor de sub eI, îi limit& crestetul tor peste délurl si
peste muntl, sá vad& departe In valea Crisulifl i Ariesulul.
IVIaï spre S, muntil Metalicl se desfac In doué sirurl:
unul spre NE, e sirul Tr As cäul u I care const& dintio in-
sirare de muntI feirte stâncosl i puní de präpAstri Intiorä-
tire. Pe acest sir se aflä i vArful Detunat a, renumit
prin natura pietreI din care e formatà.
0 a doua culme m. Zarandul uf (Erclelyhegyozeg)
se desface din muntii Metalicl spre S, ocolesce isvórele
CrisuluI alb si se dirijéza spre V printre Mures si Cris
ca o dung& subtire i Inalt& pâti& In câmpia ungurésc&
aprópe de Arad, InAltând din distantä In distant& vârfuri
pâná aprópe de 1.000 m.
Muntit Apuseni sunt formati In mijloc din sisturi cristaline, granit
alte pietre eruptive vechi; pe marginl insä stint constituiti de un complecs
vaript de pietre, !titre cari predoming calcarul i flisul. Tóte aceste pietre
sunt str6bRute de pietre eruptive mai nou6, earl ati scos cu ele din -fundul
pämintului multele metale : aur, argiut, araml, plumb, etc ce se glsesc in
acesti muntl mai ales in eel de la S: m. Metalict i al Zarandultii. Intre
pietrele acestea este una care s'4, gfisit pentru prima dati In Dacia din care
causá s'a numit dacitá si ea e maT ales care pórt6, aurul. Altä pietrá impor-
tant6, e basaltul care cänd _a'a intArit a luat forma unor colosale coláne de
pieta in 4, 6, 0 si mal multe colturi. Munti intregl sunt formati din ast-fel
de colóne asedate una lAngl alta si Detunata datorezä renumele ei ¡coma
acestor colóne minunate de basalt arcuiteputin la partea superidirA ca pentru

www.digibuc.ro
 47

o boltiturI uria. Multi cred c Detunata trage numele de la tunetele

ce o lovese si de la detungtura ce fac stalpii la caderea bor. 0 poveste po-
pular/ istorisesce ins/ 05, ea s'a format intre tunete i fulgere, dänd sub a
forma poetic/ si personiticatk circumstantele si fenomenele vulcanice in vir-
tutea cgror s`a format Detunata.
Muntil apuseni aú fost fórte poporati din timpil eel
mal departati ai istoriei, cunoscuti noué, cad frumn-
setea munVilor, lärgimea \Tailor, câmpurile fertile si mai
ales bogatia pamintului a ademenit pe multa lume. E
natural dar cà gasim numeróse drumurl prin tcíte vaile
si peste tOte curmäturile, dintr'o regiune Intr'alta. Unul
dintre cele mai fruméise i mai umblate e drumul de la
Brad din valea Crisului, pe sub Vulcanul (74-5 m.) la Abrud
In valea Ariesului.

ZONA MUNTILOR.

Muntil nu se marginese numai la vârfurile, crestele

culmele Ina Ito descrise mai sus, ci din masive, din vâr-
furl, din creste, din culmi, din podisurile Inalte se res-
fira culmi secundare IntocmaT ca degetele, In térte direc-
punile, läsând Intre ele väl adânci si_atTnit cotite.
Din acestea se desfac aTteTle, si ash, mai departe pâtiä
ce Ina ltimile scad de tot, de se pierd Intre podisuri, dé-
lurl sati câmpil. Intréga regiune ocupata de culmile prin-
cipale i complexul ramificatiunilor lor constitue: zo na
muntósä car6 peritru Románia si Dacia Intréga, cuprinde
täte Inältirnile mai marl de 700 m.; ridicaturile inferióre
nivelului de 700 m. le considerarn ca délur 1, iar cam
da pe la 200 m. In jos se Intinde In Romania i Unga-
ria s es uril e prea putin ondulate.
Când consideram ca limit& inferióra a muntilor nivelul
de 700 m., acésta o facem pentru ca relieful Daciel o
reclama. Dac5, privim lantul carpatic fie din Inprejurimile
T. Jiului, ale Câmpinel, ale Tirgu-Ocnei, sati P.-Nénitu,
de ori i unde din interiorul Transavaniei, vedem dupil
o mare de culmi jóse, putin ondulate, c5, se ridica o buza
de pamint cu mult cleasupra ridicaturilor ce o preced. In

www.digibuc.ro
 48

dosul acelel buze ridicate Se urrnézb% culml peste culmT

ce nu se maT scobor de at fórte rar la nivelurT jóse;
aceia sunt &until Ina ItT. i dacä cAutárn pe o harth sà
vedem, earn care e Inältimea colinelor dinaintea lor, con-
statäm cä numal cu rarY esceptiT ele tree de 700 m; a0,
dar e natural sä considerärn ea munte tot ce trece de
700 m.
Nu numal nivelul deosebesce muntiï de délurT, ci
modul de formare al unora qi al altora, precum qi felul
de piatrá din care sunt formatl. Din anume feluri de pietre
sunt- formatT mun-tiT ina1 t1 k¡si din alte felurT de pietre
prin alte cause format colinele, pod4uri1e §i câmpiile.
De cAutam acum sä inchidem printr'o linie tóte
ce trec de 700 m. (cu alte cuvinte de vom cons-
trul de 700 m.) constatäm faptul fórte surprin-
Otor (veçlT harta orohidrograficá) cä acéstä curbä, de
altmintrelT f6rte dantelatä pe margine, urméz5, Insä in
general directiuni, ce dati un contur eimplu Carpatilor
mai &es In partea RomânieT. In interiorul curbureT Car-
patilor conturul e intru cât-vä deranjat prin intervenirea
podi§uluT TransilvanieT §i a §irurilor vulcanice.
Daca am urm4ri pe o hartl linia ce limitézs la exterior lantul carpatic,
constatám c5, ea vine ca si directia muntilor de la NVSR trec6nd Cere-
musul pe la Wisnit, merge pe la apus de Mang; de ad merge spre SSE
Pe la Gura Humorel, pe la apus de Fälticenl, trece pe Piatra-N. pe la
T.-Ocnei, pe la V de Odobescl si se cotesce ca i Carpatil spre apus,
trece pe la Välenil-de-munte, Campina, Puciósa, Campul Lung, Cálimánesci,
pe la N de Horezu, pe la Bumbesci, Baia de Aram& si 'se cotesce Otre Var.
ciorova. Bari sunt trfältimele afar& din acest oontur earl' ajung 700 m., iar
vAile din acéstá parte, chiar Jiul si Oltul, nu introduc mare perturbare cácii
pe o hartá micá niel nu se vede tletura lor. Nu tot asà, e ins 0. conturul
interior al Carpatilor care ar trebui a fie intru cat-va paralel cu eel exte-
rior; Insa pe de-o parte depresiunea Tisel, !depresiunile Ciuculul, a Wei
Barsel si a Säcuilor, téra Hategului, depresiunea Times-Cerna i Dunlrea,pe
de alta munta Gutin-Vihorlat i Harghita introduc o mare perturbare in forma
acestuI contur. Fácênd abstractiune de depresiunile cuprinse Intre sirurile Car-
patilor, conturul interior ar pleca de la Ungvar spre SE, ar trece-pe la Mun-
kad, depäsesce Tisa la vale de Hust, trece pe la Baia mare, ar ocoll m. LI-
pusultg sá ajung4 la Bistrita, apol direct spre SSE IAA In valea Oltului
sub pólele m. FIgArasuldf, de aci spre V pm& la Sibia, ocolesce m. Sebe-
suluT, intrá In valea Hategului se reintórce i ocolesce Poiana Ruscä pentru
a lub, directiunea de SV pAnä la Bazias la Dunáre.

www.digibuc.ro
 49

Din causa neparalelismuluI conturuluI intern cu eel

extern resulta cá lätimea zoneI muntóse nu e aceeasl
peste tótá Intinderea lantului 'earpatio. AO In dreptul
m. Fágárasului lätimea Carpatilor e de-abià 45 Km. pe
când In dreptul triconfiniuluI mold. si m. Rodnel ajunge sa
fie mai mult de dubla, fárá ca muntii sa presinte aeolo vre-o
depresiune. In dreptul isvórelor Tisel si a Bugului, Carpatii
ajung la o Fatima de 140 Km. din causa cârnpurilor i vailor
Intinse ce se Inchid Intro multiplele irurT. Cea mal mica
latime o gasim In dreptul Retezatulul, unde zona mun-
tósá cu OVA depresiunea Petrosanilor nieI nu ajunge
40 Km,
Muntil Apusenf ail de partea TransilvanieI un contur
destul de regulat, In semicerc, urmând Intru-eat-va con-
turul Carpatilor.
Acest contur, lncepênd de la Banfy-Hunyad de pe Alma (Almhs) trece
la apus de Cluj, pe la Turda, apoI o iea paralel au Muresul pe la Alba-Julia
0 se cotesce dealungul Mure0ibil pân5. aprópe de Arad.

Spre campia Ungarieï conturul lor e Ins& fórte ne-

regulat, ca si al Carpatilor, din causa numeróselor va.I, a
Crisurilor, ee patrund adânc In iMma muntilor.

Caracterul diferitelor unit611. In cuprinsul zoneI mun-

tóse am deosebit Ins& mal multe pärtl si am védut ea deo
sebirea lor constá Intro altele i In caracterul lor de pre-
sentare, in aspectul lor exterior.
AlpiI TransilvanieI desi nu sunt asa lati, sunt Insä ceI
mal Inalt1 si ceI mal masivi munti din Carpatii DacieI,
sunt numeróse vârfuri earl tree peste 2500 m. si
piseurile lor se arata ca degetele pe dunga prapastiilor
adâncl de 400-500 m., iar lungile creste a.tâncóse
unese aceste vârfuri impunätóre se mentin mai sus de 2000
in. si aù directiunea generala de la V la E.
MuntiI de la triconfiniil mold. deli nu ajung In Ina-time
pe ceI de la S totusl îT fnaltá varfurI i creste peste 2000 m;
crestele lor prineipale, golase, ce aü multä aseménare cu ale
C. meridionall, aü aceeas1 direetiune generala de la V la E.
Munti.1 BucovineI si Carpatil orientall apropie câte-vi
G. M.-MurgocI, I. P.-Burcii.Románia gi grile locuite de Romdnï. 4

www.digibuc.ro
 50

vârfurI de Inältimea de 2000 m., dar nicI directia cul-

milor principale, nicI forma si hspectul lor nu se asé-
ménä cu a celor precedenp. Culmile lor, ce rar tree peste
1500 m., aù directiunea generarä de la NV spre SE, ca
lantul carpatic, sunt lmbucätätite de numerósele ape
transversale i acoperite aprópe complect de páduri ne-
sfârsite de brad si fag. Aspectul Ior e placut, prin verdéta
Intinsä a pädurilor dar, monoton cad fie-care culme e tot
asa de ondulatä i rotundä ca alta vecina si tot asà, Im-
brácatä In mantaua vecInic verde. Rar se \Ted In most!
munp vârfurI stâncóse, cline repel! saú creste sélbatece.
Vane rlurilor ajung departe In inima muntilor, unele
sunt mai gata sh-I strépungä dintr'o. parte Intr'alta
sunt fOrte largi, pIine de pietri i eu tapsanuri pe earl
se insirä sate numeróse de la un capét la altul al väit.
Privind din valea Trotusulut sail din câmpia CiuculuI, lantul
de ridichturl ce inchide orizontul, ni se pare eä avem In
fatä numaT cléluri line, iar väile largi i Malt% maschéz1
mai mult caracterul muntos al regiuniI. Acelas rucru
constatám in genere i In m. Banatulni i m. Apusenl.
E o mare deosebire dar Intre muntil Apuseni, aï BanatuluI,.
BucovineI i Carpatri oriental! de-o parte si intre muntil
tridonfinialuI i maI ales AlpiI Transilvanie! de alta, acestia
aú un caracter muntos sélbatic, aceia ari maI mult un ca-
racter de inalte coline. Muntil Banatului si Apuseni desi
rérnân in jurul luI 1500 m, dar grape constitutiunii geo-
logice el nu sunt lipsitl de frumusep.
Caracter alpin. Urmele fo§tilor ghetari. In tóta regiunea Car-
patilor mai 'Malta de 2.000 m. i anume: in m. Sam], CerneT,
Retezat, Paringu, FägärasuluT, BucegT, RodneY, CalimanI si Negri,
aded, in Alpil Transilvanie, CarpatiI MaramuresuluI i m. triconfini-
uluT, crestelesunt tórte sdrentaróse si stâncóse, povarnisurile scobi te-
de väl adânci i pline cu sfärimäturI de stâne, cu «g roh oti
Niel un petic de pädure nu inaintézä asa sus ; ultimiI bradI si
molifï r6man cu vre-o 200-800 m. maI jos, asà, cä muntele e
pe aci plesuv, e «g o I», i dacä nu-I pietros e acoperit cu o iarbA.
verde fragedä, mult chutat'l de mieI i mióre, pregratâ pe une-
locurI cu o flóre frumósä, rhododendron, si flórea reginel. Numat

www.digibuc.ro
 51

pe ici pe colea se vede câte un Vale de jnépän märunt i frn-

bâcsit, ori ate un batis de jip, un arboras färä, trufie, ce se thräsce
pe suprafata pämintuluI si se incolAcesce dupá Vote pietrile ca
nu cum-vä vinturile sä-1 aruncein präpastia de aläturi, cad -Mile
sunt mult präpästióse, adânci drept in jos, stâncóse i impracti-
cabile.
De obiceiii väile sunt scobite mal adânc pe clina de méclä-
nópte i rèsärit a muntilor, i ail forma curiósä a alcâiului until
ciorap saü a unor jumätäti de cähläri colosale, de unde k;i nu-
mele de cAld ar e ce se dä acestor väl (Fig. 13); pe partile su-
Piscu Negru
Virfu.Capra
Ciddarea Capri
yalea Capri I

, eff1Voz
)v-Of
..4.
-,
1,....
-.7., 4 '..-
.4i , -a. ---:,---
-----
"*.t......---,,,,..AL,44g..k_ ,--- -- ''''''',- - ,717-r-r .---,r.--W4,
''-.'"%'''-'. " 4 --, -,- " '.--.
. - ; . _.- __'="' -7 5 -:-- . . . . _.:7- ,

''''':a.-..7g-..r.t. IL)- _1,-_-__?..°

--s.--.

---1---;-
-5"---'--
/
,-,...,..,:0,.L!, -ai

Fig. 13. 0 cAldare. (Muntii Flgäravultif).

dice si vestice povârnisul culmilor e mai lin, iar cAldärile mai
putin pronuntate. aldärile se dispun ate mai multe in jurul
varfurilor inalte, constituind o n ó g a, cu dunga in formä de
semicerc cu multe creste radiare ce sepal% oáldarile. In
i
fundul cAldärilor sclipesc lacuri (ochiuril de apä albasträ ca a
märii, la earl' vin de se adapä cerbii i cApriórele sperióse,
iar prin vägänni ferite de lumina sórelui alh'esc petece de z6,-
padä, r6mäsite din troianurile ce umpleaii zänóga de nu se vedeb.
de cât «t a ncuril e» (stâncile) de pe creste. Din nämetele de
zäpada se scurge un fir de NA, care se adaogA la ochiul de
mare, de unde plécl un pârâias vioiti, care unindu-se cu altï

www.digibuc.ro
 52

semeni, daù nascere vreunuia din riurile insemnate ale Carpatilor.

Aspectul acesta al muntilor inalti e caracteristic Alpilor,
de aceea i regiunea acésta a Caryatilor se qlice cA are car acter
alpin. Deosebirea stA numal in aceea, cA in AlpT vArfurile Bunt
mult mai inalte, crestele mal stâncóse, iar Waffle i zAnógele
sunt acoperite de .g hetari, mase colosale de ghéth, ce curg
incet la vale rociênd i rotunjind stAncele din drum formAnd
ber b eel» (roches moutonnées), transportAnd bolo vani marl
mici din vArtul muntilor in partea de jos a vAilor, unde depu-
nêndu-le, eand se topesce ghiata, se formézA nisce mormane
mari, value colosale de petri i bolovani, numite moren e.
Forma cAldArilor din Carpati, presenta b erbecilor i stAn-
cilor sgAriate paralel, dar mal ales bloc u r ile eratice
morenele caracteristice, ne spun cA si in Carpail a fost odatA
ghetari, ce umpleaü cAldArile i zAmígele, dar topit, lAsAnd
tipArite in cóstele muntilor urmele lor. GhetariT din Carpati nu
scoborit in vAile jóse si in cAmpii cum s'a intAmplat cu
cei din Alpi; cel mult de s'ar fi scoborit pAnA la 1.300 m., asA
cA urmele lor le gAsim si in muntl mal jos de 2.000 m. cum e
in CéhlAti (1908), Muntele mic la V de Sarcu, Toroiaga, FAr-
chäft, Swidowet in m. Maramuresului, etc.
Cele mai frumóse zAnóge stint in Alpil Transilvaniel: Paltinu
sub vf. Negoiului de partea sudicA, GAlcescu i Roiile pe

E. cl. M.
Fig. 44. Urmele de ghetari din AlpiI Transilvarild.
partea nordicA a Paringulul, Pelaga i Bucura pe partea sudicA
a Retezatulul, Godianu i ScArisóra in m. Cernel, etc. (Fig. 14).

www.digibuc.ro
Se constats. c numal acel munti pentä zánóge pe partea sudia,
cari ati fost aditpostitl dinspre méda-cji prin alte culmi inalte.
Carpatii din N DacieT: m. CalimanT, m. RodneT, m. Negri
(Ciornahora) sunt de asemen ea renumitIprin caracterul lor alpin de-
si nu sunt asà de inaltï ca AlpiT Trans. La Inäti, la Pietrosu RodneT
si Calimanilor, la Hovêrla, la FArchail (1961) si chiar pe culmea
Swidowet (1893) si maT jos, se gäsesc zámíge i cáldári cu ochiuri
de mare, cu pietre rotunjite etc., ceea ce aratá ch ghetaril ail
stApânit si pe aici suprafete intinse. (Fig. 15) Probabil ca in Carpatii
MaramuresuluT, ghetarii s'ail
scoborit maT jos ca in m. FA-
ghrasuluï, cAcT, pe lângá cá
culmile Maramuresului sunt 7 ach
mai la N, dar stint i adápos- N.
tite dinspre S de muntii inaltl
aT RodneT, i dinspre E de
rurile paralele ale Bucovinel.
Afará de acésta, el se gäseati
inteo climá maT asprá, in a-
propierea maseT marl de ghétá,
ce a acoperit timp indelungat
tótb. Rusia nordicá i centralá
panà aprópe de Galitia.
In masivul Tatra ghetaril
aü fost i mai desvoltati ca
In Carpatii merid.; de altmin- Fig. 14. Urmele de, ghe0r1 din Earpatii
trelea muntii Tatra sunt mult de la N Daciel.
mai înal1, vbxfurile lor ajung la 2.663 m.
Väile cari au avut ghetari se cunosc i prin aceea cá sunt

Fig. 16. 0 vale rósá de ghetart E. de M.

largT iar thalwegul (matca apelor) lor presintä acolo unde se oprib.
ghetarul, o tréptb, mare peste care apele se aruncl acum In cas-

www.digibuc.ro
 .54

cadA (Fig. 16). Profilul acesta cu trepte e datorit erosiunil mai

puternice a apeI, ce resultA din topirea ghetarulul la cap6tul lui.
Caracter muntos-mijlociù. MuntiI, call nu trec de inAltimea
de 1.700 m., cum e casul cu muntiI BucovineI, CarpatiI orien-
ali, muntiI Vulcan, muntil Banatuluï i munta Apuseni, precum
culmile secundare i pólele muntilor Maramurepului pi al' AI-
pilor Transilvaniel, aù cu totul un alt aspect decât crestele prin-
cipale inalte. Forme le sunt aol neteçlite, culmea fuge ondulân-
du-se, iar vârturile se ridicA i se inpirA ca nisce cocópe marl, ca
nisce movile dealungul unul dâmb colosal. In acéstA . parte
totul e acoperit de pAdurea verde inchisA; iar aspectul acestor
muntI, apare sèlbatic numaT in vAile adânci, unde apa a mâncat
pArnintul, pe când sus pe culme ea a modelat i rotunçlit asperi-

Mud privim acea sumedenie de culmi, ce fug de obiceiti pa-

ralel, apArênd una printre curmAturile celel dinainte, ni se pare
ch o mare uriape ipT impinge talazurile sA pi le trécA peste
muntI. and ne gAsim deasupra pe una din culmile secundare
ale muntilor Vulcan ori Paringu, nicI nu presupunem cA intre
numerósele culmi, a chror dung& se pierde in albAstrimea ce-
TuluI, se deschid vAT adâncT de peste o mie de metri. VAile sunt
nsä nepracticabile, inguste, stâncóse pi pline de bolovani, peste
carl se aruncA apele spumegând; din fundul vAiT privind povár-
ne apar sèlbatice i prApAstióse, adesea imposibil de
urcat i clunga munteluI nicI nu se zAresce deasupra capetelor
nóstre. sunt muntiT cu caracter muntos

Fie cA ne vom mil pe Paringu plecand de la Novad saü Bumbesci, fie a

mergem la Negoiu luand ca punct de plecare Corbenil saü SAlAtrucu, spec-
tacolul e acelas.
DupA o urcare grea pe povArnisurT gOle, despAdurite, mancate sAlbatec de
ape i scAldate de un sore ardötor ce ne face si mal ImpovArAtor mer-
sul prin potecile cu petris, esim la luminis la InAltimi ajungand dejà 1.000
Bali 1.200 m. De aci mai departe Incepe o lungA si monotonl cale prin
pAduri dese de fag si brad, pe cArArT dealungul culmilor; cand ridicand,
când scoborInd, flea povarnisurT simtitóre. Cate odatA un luminis ne des-
chide vederea pe o panoramä, cu culnif rotunjite, cu clinele acoperite de
pAdurT, cu varfurile plesuve acoperite de iarbA. Cand 'in fine ajungem deasu-
pra limiteT arborilor cla gob, regAsim mereü aceleasl forme; nimic maT trist
ca aceste varfurl plesuve cArora le lipsece si zApecle eterne i apele Visnitóre.
Sensatiunea e cu atât maT mare, cu cat descindênd 20 sail 30 m. ne gAsim

www.digibuc.ro
 55

de-o dat6, la marginea unel prApástil i vedi a se lntind sub piciórele tale
VAT profunde sag zAneige largi, Inconjurate de pIreti. mAreg In fund preve-
dute cu lacuri sclipitóre i pline de sfárInaturT colosale.
DE MARTONNE.

Podisul Transilvania
In interiorul arculuT carpatic culmile inalte ale Har-
ghiteT ì CAlimanuluT nu se intrerup, cum se intâmplá de
obiceiù cu cele din exteriorul MT, ci se continuä prin mij-
locul TransilvanieT prin 4 Mull lungI, ca nisce poduri
solide ce vor sA unésa, muntiT BihoruluT, m. Meta licl i m.
Sebesului la lanturile Carpatilor orientali. In genere culmile
acestor délurT se mentin Intro 500 si 650 m., iar de partea
nordicá a TransilvanieT, intre Mures si Somes, culmile se
lárgesc si se transformá In largi câmpurT mentinute la
nivel inalt, sAntuite de numerósele gârle ce se vars5. Iii
Mures sail Somes, lipsite de pádurT, cu o vegetatiune sà-
raca, cu o climá uscatá.
ce separá aceste ctilmT, v. Muresului, v. Târnavelor
si v. OltuluT, nu sunt scobite tocmal adánc; matca apelor se
tinedeasupra nivelultil de 250 m. Totul ne conduce a admite
ca délurile Transilvaniel sunt resturile until podis Inalt
cam de 700 m. deasupra niveluluT mAreT In care apele a
säpat de la E la V insemnate vAI de scurgere. Profilul
scurgerilor, precum si directiunea cursurilor de apä din
interiorul TransilvanieT, aratá doué direCtiuni jóse In a-
cest podis: una de la E la V dupà apa MuresuluT, alta
de la S la N, de la Olt la Somes.
Podisul Transilvaniei e constituit din gresii si diverse argile mai tinere ca
cari contin In ele colosale stânci de sare cia nisce simburi Inchisi in afundul
pämIntului; la acésta se mat adaogä prin N o piatra compusl din praful si sari-
mAturile de piatrA et) s'aü format când aü isbuonit vulcani4afará (tuf vulcanic).
Teritoriul ce se intinde cam in mijlocul TransilvanieT
intre riurile Mures, Somesul-mare si Somesul-mic, se nu-
mesce c amp i e (Mezöség),
Campia (Mezöség) este o regiune colinósà, coline plesuve, déluri mai
cóste de Muff estinse, váf neregulate i mai mult inguste, afundirai

www.digibuc.ro
 56

in forma cAldArff, urmézA unele dup5, altele, formAnd un amestec variat; su-
prafata eT sémèn1 cu o mare, ale ¡Are value ar fi inghetat. Pe cóstele délu-
rilor si ale colinelor se alb; pAmint arabil, prin afundimi mocirle
tege, iar vAT fénete. PAdurT nu se aflä pe cAmpie, petrisurile i petrile
lipsesc cu totul; dar mocirle i lacuri cu apA stAtutA, cu trestisurT estinse
cu cArduri de pAsérl de apA sunt in abundentA.
S. MOLDOVAN.

Intro délurile Oltului i muntii FAgArasului se lntinde

de asemenea un câmp frumos, triunghiular, brAsdat de
Olt pe la laturea ne N si de numerosii afluenti repell ce
scobor din munti; acesta este câmpul FAgArasului saù
t ér a Oltului. De asemenea la V, intro muntil Sebesu-
Retezat si Poiana Ruse& se intinde o Orb, renurnitA
din vechime, tér a Ha teg ul ui unde se mai véd urmele
falnicei Sarmisegetuse.
cele mai marl ale délurilor Transilvaniel aunt ast-
fel dispuse : in spre r'ésArit 750-850 m., in mijloc 550-650 m.,
jar la apus 400-450 m. De aci urmézA o inclinare generala a
reliefului spre V in directiunea Mure§ultg, pe când vAile aratA o
scoborire de la S spre N §i anume : valea Some§ului 260 m., v-
Mure§uluI §i Târnavelor 320 m., v. Oltulul §i Cibinului 400 m.
Din cornpararea altitudinei vAilor qi délurilor reese cA inAlti-
mea relativAZa;Zultimilor e micA, §i dacA s'ar puteA privi Tran-
silvania de la inAltimea de 2000-3000 m. deasupra el, ar ree§i
§i mai bine caracterul primitiv al until inalt podi§ inchis.
A. SIIPAN.

REGIUNEA DgLURILOR.

Rarnificatiunile Carpatilor Inalti, nu se In rerup

odatA In fata podisurilor sail câmpiilor, ci lAsându-se din
ce In ce la un nivel mai mic, se transform& Intr'un no-
ian de coline co InfAsurA de jur-Imprejur regiunea mun-
ca un brâù, pe une-locuri mai lat pe alte 041
mai Ingust. AcéstA zonA de accidentArl ale terenului cu-
prinde tOte InAltimile dintre 700 m. si 200 m.; InsA nu
in tot locul e usor a spune unde se opresce regiunea
muntilor i unde Incepe zona délurilor, dupA cum de a-

www.digibuc.ro
 57

semenea une ori ne e greil a fixà linia de separare Intre

coline i esurï; afará de acésta caracterul i intinderea
regiimil délurilor variazä, când trecem de la o provin-
cie la alta a RomânieI.

I.
Amfiteatrul Muntenia Zona délurilor din Muntenia si
Oltenia cuprinde culmi numeróse, ce se interpun printre
cursurile riurilor principale, si a cáror prelungiri ocup5,
o suprafatá cu atât mai latá eu cât Inaintám spre V. In
Oltenia si Muntenia de apus acéstá zoná ajunge in látime
pâná la 150 km. pe când in Muntenia de r6sárit de-Ai&
ajunge 30 km. Se constatá insá faptul important &A cul-
mile lungi din Oltenia nu se ridich tocrnal la ináltimI
marl, i chiar acolo unde ele se 1.60 la zona muntilor
nu 'Malta maguri decat cu 200--300 m. deasupra fundu-
luI väilor; pe când culmile din Muntenia de rósárit, ca o
compensare a scurtimeI for, castiga in ináltime, caci ii inaltá
mágurile cu 400-500 m. deasupra sesuluI Munteniei
\Tailor säpate mai adânc.
Inc& un fapt orografic important si caracteristic pen-
tru Oltenia este existenta unor depresiuni ce se ivesc in-
tre zona muntilor si regiunea délurilor, insirându-se dea-
rungul marginiI Carpatilor de la Baia-de-Arama i 00,
la Câmpulung, din care causá aú fost numite depresiurif
subcarpatíce.
SA ne urcAm pe o di clará tri vArful muntelul Cerbu (1.640 m.) deasupra
satulul NovacI (Gorj) i sA privim de jur-imprejur: pe &and in spre apus
rèsArit ni se desfAsurA un noian de culml uniform de inane, cu caracter
muntos miloei0, printre cati nu putem vedei alt-cevA decAt pAdure j iar
pridure, dacá ne intórcem ochiT spre térá (spre médA-di) relieful pAmintului
ne apare sub piciórele nOstre cu teite amAnuntele luI ca si cum am privl
intr'o strachinA. Ad vedem Gilortul, care de-abià a sapat din cheile .(1) lul
stramte i stâncóse, cum se intinde inteo vale largA ce ni se pare cá merge
de la rOsArit spre apus pe sub culmile Carpatilor. Un observator nesciutor
ar crede cá Gilortul curge in lungul acestél vàl pe la pólele muntilor, pe
cand in realitate el, dup6, ce strAbate prin luncl largi mai multe mid cane,

(1) Chee=incuetóre=gAtlej=clisurl=o vale fOrte strAmtA cu pAretil aprópe

vertical]; prApAstiosl i .stAncosl.

www.digibuc.ro
 58

merge sill deschide drum lngust printre delurile inalte, ce se ridic ca un

al doilea sir de muntr la S depresiunii din jurul Novacilor. Mal la drépta
ni se deschide dupg ma multe coline miei i putin ondulate un damp larg
neted, camp u l mar e al C r bun e sailor, pé care seslesinéz/ ca o dungti
albä rectilink soséua judeténg. Mai la apus de acésta sclipesce In bätaia só
relui cupola noug a unei biserici din T.-310, ce se ridia, dintr'un pAlc de ar-
bori verdl, iar mai departe de acésta se desinezfi muchia uniforma i regu-
latl, putin Inclinatà spre S a délurilor Jiulul, ce se pierd departe b zarea
cenusie.

Dintre aceste depresiudi numim mai caracteristice pe cele

din jurul: TismaneI, Runcului, Bumbescilor, T.-Jiulul, NoVa-
cilor, Polovragilor, HorezuluI i Câmpulunguluï. Altitudi-
nea funduluI aprópe orizontal al acestor . regiuni e cam
Intro 250 si 350 m. deasupra nivelului marii, iar culmile
ce le separ& nu se Inaltá deasupra câmpurilor une-ori
nici cu 100 m. Ele sunt acoperite In cea mai mare parte
cu petris adus de ape repedl i când privim din Ináltime
fundul plan al acestor depresiuni: câmpul Bumbescilor,
Cárbunescilor, Polovragilor etc. ni se para, cá avem in
fata nóstrá fundul unuI lac, secat In care riurile repedi
ce veneafi din munti, poposeaù pietrisul i apele lor, Ina-
inte de a Ie Cara mai departe la vale.
Délurile Oltenia ce se ridica la S de aceste depre-
siuni: d, Bujorescu, d. Bran, Mägura Slátiór el, etc.,
directiunea general& de la apus spre rësárit; mai la
S Insá, constatam numal Inguste culmi de délurI ce merg
spre SSE printre numerósqe rlurl, si dupä numeróse
ondulatiuni se pierd In valea Jiulul, a OltuluI sail In
câmpia ondulatä a OltenieT de S. Aceste culmi paralele
si continue, unele lungi de peste 100 km. nu pórta o
singura denumire ca lanturile de muntl Inalti; cuprindênd
Ins& la un loc délurile ce stint In legaturá unele cu altele,
de aceeasi directiune, vecine aceleeas1 väi mari, asemenea
In aspectul lor si formate din acelas fel de piatrk putem
deosebi atuncl In délurile Olteniei trei regiuni.
1. Inaltul podis al Mehedintului ce se lntinde Intro m.
Cernel, Piatra Closanilor, Baia-de-Aramä i Dunare. Acéstä
regiune îi mentine relieful ei putin soobit de ape cam Intro
600 si 800 m., constituind ast-fel prin altitudinea ei lnc&
o tréptä Intro muntil ina1T i déluri.

www.digibuc.ro
 59

Ape le ad ros In pietrile acestui podi i mai ales in calcare forme fórte
curiOse. Straturile calcare se Intind formând un platod, acoperit Ina in mare
parte de o ptidure frumósä de stejar ai fag, gdurit insd de numeróse doline (1)
plin de peateri, cu vi seci, çu lacuri periodice etc. Satul Potuírele e celebru
prin podurile sale naturale, cavernele sale, cele 14 iezere din Imprejuriml
etc. Fundul uscat al dolinelor, unde se adurá un bun pämint vegetal e
tot-deauna ocupat de un mic amp de culturd; la marginea celor mai mari
se gdsesce de obioeid un grup de case. Satul Ponórele datorézá numele séd
pote chiar existenta sa numeróselor doline, DE MARTONNE.

2. 0 zonä de Mull inal,te la S de depresiunile subcarpa-

flee (Fig. 17): d. Go rj ul uI, la V In drépta i stânga JiuluI;
d. V â Gel intre Gilort si Olt.
Carpatil Depresiunea Marne Itnalte Collude jóse Podieu1
aubearpaticii Valea Motrulul Bulgariei
6. Olteniei L. Dunäri i.

Fig. 17..0 tdeturd in pämintul Olteniel de la N la S. E. de M.

3.0 zonade coline jóse prin partea de mijloc a Olteniel

(Fig. 17): colinele MehedintuluI ì DoljuluI intre Du-
näre si Jai; colinele Oltetul uI intre Ji5 si Olt
Zona délurilor Olteniei constá din argile, pe une-locud bogate in sare, din
gresil i nisipuri ; in partea depresiunilor snbcarpatice straturile sunt fórte
cutate, in partea délurilor i colinelor, straturile aunt uniform inclinate spre
SSE. Straturile dintr'un del corespund perfect straturilor délurilor vecine, aa
cá totul se presintá ea ai cum ar fi fost o singurd placl de straturi, un podia
inclinat putin spre S, Iri care apele aü scobit väl, lásand in relief délurile
numerae ce le gásim ast5.-4I In Oltenia.
Depresiunile subcarpatice cari amintesc Intru cat-va valea Tisei din Mara
murea, câmpiile Ciucului, a 13raaovului etc., din interiorul arcului carpatic, ad
luat nascere cu totul din alto cause : ele ad resultat prin scufundarea stra-
turilor de la marginea muntilor, iar ampiile Intinse s'ad ndscut prin
umplerea cu petria, nisip i humd a anumite párti din depresiuni.
Podieul Inalt al Mehedintilor e format din eisturi cristaline, din roue e-
ruptive vechi ai din calcare, ca ai muntil Cernei on earl se glsesce In legáturá.
El a provenit prin scufundarea unel pärti din muntii Cernel la un nivel mai jos.
Délurile MuntenieT de r6sarit sunt mal stráns legate
de culmile muntilor (Fig. 18) cad depresiunile subcar-
(I) Donna =ponor=o scobiturä a terenului in form& de palnie.

www.digibuc.ro
 60

patice, a Câmpulungului, a Slänicului etc., stint mai rari

si nu toemai pronuntate. In acéstä parte gäsim desvoltatá
numai zona délurilor lnalte i anume: d. Topologului
Seeul Munteniel . S
Ciueaeul Délurile Prahovel R. Ialomita R. Dimbovita R. Argee Pod. Etag.
L. Dullard

Fig. 18. 0 tgeturl in pmintul Munteniei de régrit, de la N la S. E. de M.

Argesului, d. IaIomieii Dâmbovitet d. Prahovei,

d. Buzëului si ale Rimnicului, In jurul riurilor cu a-
celas nume; pe &and zona colinelor jóse se gäsesce nu-
mai Idapropierea Oltului, colinele Ve d e I i Teleorm a-
n ul ui, ca o continuare a celor din Oltenia.
In délurile IalomiteI e unul, délul de räsun 5, làng comuna Bezdead,
ce presintä un mal_vertical cu un renumit ecoil de 8 silabe.
De observat e faptul cá printre délurile Buzöului sunt
douëculmi:culmea Välenilor ic. Istritei, carI Iiridicá
vârfurile 'Ana la 750 m. chiar la marginea sesului
directiunea NE-SV, aprópe transversal culmilor celorlalte,
ce merg paralel cu rlurile Munteniei.
[Muffle Munteniel sunt formate ca pi ale Olteniel tot din argile, conglomerate
pi gresil in straturi fárte cutate; sarea pi gipsul sunt mai bogat réspindite
trisâ aceste terenuri i mai ales in cele din d. Prahovei pi Buzöului. Délul
Istritel pi Ina cAte-va sunt formate dintr'un calcar conchilifer (provenit prin
aglomerarea conchiliilor unor animale). Acéstä zonâ. de Mull s'a ridicat,
ca pi ale Olteniel, de-odatä cu Carpatifi, sail putin in urma lor; ele apartin
Carpatilor ca o zonA de periferie.
Atat la Muffle Olteniei cat pi la ale Munteniei se constatá el cele earl
sunt conkituite din argile pi nisipuri sunt netede i ail forme line pi. on-
dulate, pe când Muffle formate din gresil off conglomerate presinta râ.pe
präpástióse.

Dacä consideräm ca limith inferiórá a colinelor linia

de nivel de 200 m. deasupra märil, atunci marginea
sudicä a regiunii délurilor Incepe de la Dunäre din dreptul
guril Timocului, trece pe la Craiova, dupá ce face o
intráturä dealungul Jiulul, mai face apoi o alta dealungul
Oltetului i o a treia In susul Oltului, iar de la Slatina
www.digibuc.ro
 61

merge aprópe regulat spre NEE pe la Ploescl, la Buzëù

se cotesce spre N trece pe la RImnicu-Särat §i FocsanT
pänä dà In lunca Siretula Regiunea, ce cade sub isohipsa
de 200 m., constitue sesuI Muntenia iar cea ce Inaintéza
dealungul rturilor sunt luncile-.
De§ì deosebiri evidente se aratä In privinta délurilor,
Intre Oltenia si Muntenia propria áisà, totu0 avênd In
vedere relieful Intreg al RomânieT meridional-e, al Mun-
tenia putern dice cà terenul este dispus ea un amfiteatru,
cu cele treT regiuni; muntI, délurl §i ses, ce la o cerce-
tare atentä se aratà Mae bine caracterisate si perfect
limitate. In partea de V a Olteniei se adaogá amfiteatruluI
românesc o a patra trépta, Inaltul podis al Mehedintulul.

II
Délurile MoldoveT. Podisul Moldo-Basarabean. In
Moldova nu constatAm dispositiunea terenuluT In amfitea-
tru, &Ad' descinpad de la muntii Ina 41 spre rèsárit, däm
de o Intinsá regiune de déluri, care merge de la O-
leic: Carpatilor qi pänä peste Nistru departe in Rusia me-
ridionalä. In VA.& acéstä regiune latä de sute de km. In-
Minim nurnai luncile largi a eâtor.vb, ritiri, i tocmai
departe In pre SE, unde pierdem din vedere ultimele ra-
mificatiunI ale muntilor, däm la marginea Márel N. si a
DunäreI de un ses, ce se presintá ea o continuare a sesului
Muntenia
In multimea de déluri putem Insa face o Impärtire:
1. Délurile din drépta Siretuldf se Intind ca o rasie
dealungul Carpatilor si se presintä In multe locuri, In
Bucovina mal ales si in Moldova de N, ea o continuare
a culmilor din zona rnuntilor ; In partea de S se constatá
depresiunI subcarpatiee. Direetiunea generalä a acestor
déluri, din Bucovina si pana In v. Bistritei e SE si dupá
ce fug cat-va paralel cu Siretul se ascut si se pierd la
confluenta principalilor afluenti ; une-orl nicl nu ajung
pana la Siret. Aceste déluri de Inältime medie de 500 m.
rare-ori pânä la 700 m., sunt formate din aceleasit pietre
ea si délurile Muntenia si Geologia ne spune ea ri-

www.digibuc.ro
 62

dicat prin aceleasI cause si In acelas timp. Ele apartin dar

lantuldi Carpatilor, cárora .constitue o zong. de periferie.
2. Délurile din stânga SiretultA constad din culmi
fungi si late ce merg spre SE din Bucovina si páná in
lunca-Siretulti si DunäreI sail In câmpia BugeaculuI, ra-
mificându-se printre tóte rlurile ce brasdéza acéstä re-
giune. Délurile uniforme ale BucovineI résäritene, ale Mol-
dovei si BasarabieI Ii mentin mAgurile lor Intre 250 si
300 m., ca si cum ar fi thiate dintr'un podis. Pe intrégá
acésta suprafatä, gásim numal 2-3 déluri earl sa tree&
de 400 m; In Bucovina de résárit de-o parte si alta a Pru-
tulul, se gAsesc doué déluri ce trec chiar de 500 m. con-
stituind ast-fel punctele culminante ale acesteI regiunI
(Spaica Tetina 539 in. Horodistea 515 m.). Spre S
de acestea, culmea ce merge dealungul SiretuluI se men-
tine Intro 300 si 400 m. i ridicä numal douse déluri In
regiunea Bârladului (462 m. si 431 m.) poste 400 m.,
iar culmea lungá de sute de km. care merge spre SE In
Basarabia printre Prut i afluentiI NistruluI pânä la Bu-
ceag, variazá In jurul lui 300 m. deasupra nivelului máriL
Délurile cele mai lnalte sunt aprópe . de Nistru (Vo-
denI si Bo csa n) In tinttul Soroca; si In mijlocul Basa-
rabiei (CiutulesciI i Réspopenil 320 m.) In tinu-
tul OrheiuluI.
Desi cursurile riurilor ce a ros acest podis curg In directiune SE totusi
linia de cea mai mare inMtime e transversala riurilor si merge de la SV la
E prin mijlocul Moldovel i Basarabial formand o curbá paralela cu a Dung.rei;
o a doua linie Inalt'a am v6dut cá e in Bucovina si urmézá aceiasi di-
rectie spre NE.
Culmea clélurilor MokleveI §i Basarabiel e da obiceiti latitá
ca un podi i scobórà putin ate putin când mergem spre S;
vârfurile sunt fórte putin bombate avénd forma unor musurée
marl, dunga podisulul e rotunqit5., cóstele sunt netede, râ-
pele sunt rari, cAcI in genere povárnisurile sunt domóle i pre
lungi. Wile nu sunt adâncl, in schimb îns sunt fórte largi;
fundul väel e neted i fórte putin inclinat ca i muchea délulul
si se mentine cam la 100 m. sub dunga délulul; la curmäturI
valea se pierde cácT fundul el devine tot una cu muchea látitä
a dólulul. Privind din vârful until dél maI inalt vedem culmile

www.digibuc.ro
 63

acoperite cu livei i sernünhtue, uniforme dar fórte pläcute

vederii, cum se insira "si se urmézl una duph alta la distante
fórte mari, iar soséua se luugesce ca un sérpe peste muche
peste vale, si prin §erpuirile el ne indica valurile terenulul 'Ana
departe, unde se pierde ta norul de praf din urma vre-unul
postalion. Acesta e caracterul obicInuit al délurilor ce provin
dinteun podi§ ros îndelung de ape, podis ce e usor de resta-
bilit dach ne Inchipuim ca n'ar exista vaile saü de le-am um-
plea la loc.
Uniforniitatea délurilor MoIdove i BasarabieI e deran-
jatä numaI In partea de N, unde Intro Prut i Nistru apar
pe muchea délurilor stand de piatra de var, Insirate In
liniI drepte, paralele, i earl din depärtare par ca nisce
mini a undi sir de cetati sail a unuI zid lung cu multe
turle cac,lute. Acestea sunt stâncile, Toltr y, ce se con-
tinua si maI departe In Podolia si Galitia In directia NV
paralelä iru1ui Carpatic,
Aspectul lor ta face une-ori s/ uiti c esti Intros Muffle Prutului sad ale
Nistrului i aduce aminte regiunile calcaróse din munti. In adever, töte ca-
racterele inherente constitutiunel calcarului observate in regiunile Mehedin-
tului i muntilor Barsei se gäsesc, in mio bine Inteles, si In acéstà localitate.
Suprafata ealcarului lipsitä, in mare parte de o vegetatiune abundentä, este
aprópe góla i mancatä, de apele ploilor. Bolovanii se ingramadesc unil peste
altil, páretfi drepti margineso din trei pári, crOsta ridicatä. VägIunile sapate
In stanch' sad mici pesterl cu intrarea destul de sus, ad avut influentä asupra
imaginatiunii bogate a poporului localnic i legende istorice sunt in leg/tut./
cu pesterile din stanca, a cäror present/ este explicatá prin intervenirea celui
Necurat SIMIONESCIT.

Muffle Moldove, Bucovinei j Basarabiei constad la basa lor din argile,

pe une-locurl grate, lar in partea superior/ din sresil calcaróse si nisipuri,.
cu multe fosile. In albia Nistrului si a Prutului ese la ivélä de sub argile
gresil, pietre calcaráse mai vechi, iar in a Nistrului apare pe une-locuri de
sub acestea stancI de granit i alte pietre vechi.
Stäncile Toltry sunt alatuite Ins/ dinteun calcar format In timpurile geo-
logice trecute, dupa cum se formézá acum in ocenele calde stâncile de ink-
gean. La suprafatä, aprópe totul e acoperit de un strat de pämint galben
(loss), läsand numai prin vái si rape fa ivell pietrele de desupt.
Granitul i pietrele sedimentare veclii se intind departe spre N i E con-
stituind cóstele stancóse ale podisului Podoliel. Sfraturile de argile i gresil
de deasupra sunt orizontale si se Intind din Rusia pan/ la Marea-Negra
pang peste Siret la pólele délurilor Carpatilor. Straturile dintr'un del corespund

www.digibuc.ro
 64

la acelas nivel straturilor din délurile vecine; ele ad constituit óre-când o

singurd plael aprópe orizontalk prea putin incEnatä spre S, si In care apele
aü sdpat Valle largf, lAsAnd délurile uniforme in relief. Considerand dar pietrile
straturile din cart constd pdmintul moldo-basarabean, ne apare i mai clar,
podisul intins din care provin aceste

Délurile BanatuluT nu sunt alt-cevâ, de cát ramifica-

tiunile muntilor, lnaintate spre V printre numerósele cur-
Burl de apä, pânä In câmpia Tirnesului. Intro numerósele
culmi deosebim mai principale : d. Karasul ui ce merg
paralel cu Karasu, pänä se confundä cu colosalele valuri de
nisip (du nel e) de la Deliblat; d. Buzias se desface din
sirul Semenic si se Indréptä spra NV paralel cu Timesul.
In fine un al treilea sir de déluri se desprinde _din Poiana
ruscá si merge spre V printre Times si Mures.
Délurile din tinutul CrisuluT ce se desfac din muntii
Metalici spre V sunt fOrte scurte, cAcI sirurile de munti
din acéstä parte se mentin la Inältimi marl pänä cánd
ajung la sesul unguresc. Drocea si Highisul se ridicä cu
peste 700 m. deasupra câmpiei din jurul Aradului, iar Co-
pasul (Kopasz) din muntil Codru se ridicä cu 1000 m.
deasupra térii Crisulul. Mai spre N muntilor Bihor ga-
sim o regiune Intinsä de déluri: d. Cr e (Királyerdö)
ce plécá spre V din sirul Bihorului; din m. de Arama se
desfac d. B ertáulul si Cr as nei, iar ca o prelungire
a m. Meses se ivesc Intro coturile Somesului d. Fäg etiI
(Bilkk). Acestea din urrná Impreuna cu d. C I uj u 1 ui si Al-
m as u 1 ui (prelungirea Bihorului) deoparte si d. Ilova
(prelungirea. m. Läpusului) de alta, se presintä ca un
prag dublu ridicat In NV Transilvanie, in care Somesul cu
greil a täiat valea sa intortochiatä.
Délurile acestea constaù' din argil& si gresil ce se rezinad Insd pe un fun-
dament de pietre mai dare e mai vechi, pe une-locuri sisturi cristaline,
granit etc. Délurile ce constitue pragul de NV al Transilvaniel nu trebuesc
dar considerate ca culmi r6mase din prelungirea podisului ; ele n'ad nici o
legaturä ea podisul, din contra, aceste déluri sunt In legáturdde formatiune
cu in. Bihorului si m. Rodnei i páte Intr'un timp depIrtat aci se ridica o
créstà de rnunti InaIi, cari ins5, s'a denivelat prin scufundare si prin ródere.

www.digibuc.ro
 65

ln Muffle Banatulul s'a gäsit pentru prima dad o anume piaträ eruptivi,
care s'a denumit banatitä; cu ea a venit din fundul pimintului la ivéll nu-
merósele minerale i metale ce se gäsesc In Banat.
In regiunea din N TiseT nu gäsim délurt, cAcT muntii
Vihorlat-Gyil, Eperjes-Tokaj, precum §i Bükk-Matra, de o-
rigin5. vulcanick I§T ridic de-odatä vârfurile lor conice dea-
supra nivelului sub care noT consideram délurile.
IV.
Délurile DobrogeI se Impart In doue pärp prin de-
presiunea CernavodaConstanta.
1) Regiunea de N e cea mat interesantä, cacT de0 vâr-
furile cele maT Inalte nu ajung nicT 500 m., Insä crestele
stâncóse, dintate pe muche i gola§e, dail acestor déluri
un farmec nea§teptat. Mali ales crésta pietrósä a Pr ic op a-
nuluT din coltul de NV §i crésta Gr e ci o r (vf. Tutuiat 456 m.)
privite din bhltile Dunaril sail din §esul BrAileT §i Galatilor,
apar ca un lant de muntl tnaltl. Din Pricopanu pled. spre
E un §ir de &Hurl, ce-va maT rotunde, paralel cu Du-
nárea pânä aprópe de mare unde ridicá vf. Be§tepe. 0 altä
ramur5, plécä, spre S rarnificându-se §i spre Marea-Négrä
spre Dunäre (avênd intre altele, vf. Consul, Atmagea etc)..
teaus
X.
t \ N. - -, - . t,-,-',-- - - , -. F. r , 1.,,j,.. ,7"--""
......;-r-4. '
4,
77',/<>" "<' -- A ' ''V
: . ...,, -te----._ - ' "' ''''''',g-' *, / ';''''
-/*
:5*
z.
,..,--,...;.*-
.....
-----., .
. ,..
.,. ":. --
-4.....?
.....i.,......, 7------...,......, ::::-,...-----.77

Fig. 19. Panorama Pricopanulul védutä de pe Dunäre.

In 14ä e orlselul Mein.
Aceste Mud constaa in partea de N din granit, porfir i alte roce erup-
tive, precum si din multe felurl de sisturI vechl, as& c pe basa pietrelor din
care e format, putem dice oä aceste délurl sunt fórte vechi, ca i Alpil Matti.
al Transilvanid. Aspectul lot impunätor, stâncile numerOse de pe créstät bo-
lovanii colosali din väI si de pe povärnisurI, viile lipsite de apä, crestele des-
pädurite i iarba säräckidsä, ce In razele sórelul de apus clä acestor
G. AL-MurgaeL L P.-Burcit.:Roradnia gi Orile locuite de-Romani. 5

www.digibuc.ro
 66

o culóre sur-violacee... Mote aceste fapte, apropiind in timpUl de fat& aspectul

acestor déluri de al muntilor, intäresc ideea ce ne-o tacem pe basa Geolo-
gieT, c. aceste creste sunt resturile, ruinele mal bine cps, ale until lant de
munti; ce óre-cAnd se ridieä sus in acéstä parte de térk lant scufunda i, ros
de ape si redus cum 11 vedem a41.
2) Regiunea de Sud nu e decât continuarea Podisulur
BulgarieY, care se Intinde dealungul DunäriI din v. Timo-
culul si paná la Marea Négrâ. Acest podis, ondulat i tran-
sformat In déluri prin numerósele v5:1 ce se deschid spre
Dunäre, se mentine cam la Inaltimea de 200-300 m.
IntoemaT ca i colinele jóse ale Doljulul si Mehedintuhil;
partea, ce cuprinde Dobrogea, e In genere maT jósä de 200 m.
Podisul se terminá Mat la Dunare cat si la Mare prin-
tr'un mal aprópe vertical, Inalt pe une-locurT de maT bine
de 100 m. deasupra niveluluT apelor.
Acest podis consta din gresil i pe une-locurI, mal la bask din cälcare>
ce se v6d In väile mal adâncI; pe deasupra se Intinde un strat de pämint
galben (168s), care acopere i o parte din vaile Dobrogel de N. Straturile de
gr esie din partea de V a vi1 Timoculul, din d. Vidinului i NegotinuluI,
sunt asemenea i corespund cu stratele de gresie ale colinelor Mehedintului
si Doljuldf; intr'o vreme, atuncI când s'aü format, ele era" tot una, mat
apoT rupt i s'aü separat prin valea Dunärit

§ESURILE,

Sub nivelul de 200 m. se intind la S si V Daciel re-

giuni fórte intinse (maT mult de 1/8 din suprafata Dade°,
aprópe orizontale, uncle pe led de km. jur-Imprejur
se vede fini dél, buzá de podis, nicT tapsanuri (terase);
satele i padurile sunt rari, iar riurile li sapä matca lor
nunial cu 10-12 m. adânc, ea nisce santuri colosale Intr'a
câmpie Intinsa. Acestea sunt sesurile renumite al: Munte-
nie'l, Bucégul i sesul Unguresc.
Sesul Muntenia are o directiuna cam de la V la E, lärgin-
du-se cu cat Inaintézá spre E, uncle In dreptul Buzèuldi
ajunge pâná la 120 km. lâtime; lungimea sesuldi Mun-
teniel este cam de 300 km. In Oltenia sesul este fórte
redus si trecerea de la coline la ses si la lunca DunAril

www.digibuc.ro
 67

se face pe nesimtite; In regiunea Bugului din contra, tre-

cerea se face de-odatä, 0 cum délurile sunt fórte Inalte,
se pare ca zona muntilor se atinge cu esul. Pe când
spre N esul Munteniet se opresce la lunca Siretulut, spre
NE el se continua mat departe poste Prut, dealungul
gurilor Dunarii i Marel, spre Rusia meridionala.
In drépta §i In stânga Jiu lilt se gasesc regiunl Intinse
cu delulete de nisip, lungt §i paralele, d un e, unele fixe
altele mobile; directiunea lor In aceste partl e E-V, iar
mat la apus, aprópe de Dunare, ad directiunea NVSE.
Cu tótá sarácia lor, dunele introduo In Ingustul kies al
Olteniet o óre-care variatiune, pe când In Muntenia de
rèsarit, de la Turnu-Magurele pâna la Bráila, pe câmpia
acoperitä de grad §i porumb, ochiul calkorulut nedumerit
de atâta simplitate In aspectul câmpiel, nu vede de cat
singuraticile movile, ce mal nu se pot deosebi de irile
de pae peste cart se ridica fumul veunel batoze In lucru.
Välcelele i scursorile pline de lacuri sunt unul din farmecele acestel
naturi deserte si desolate. Pe o i caldä de vat* dup5, ded de km. prin
campia arsä si 0%, cand se deschide de-odatä, la piciórele tale acele largi
depresiudi Incadrate de malud de pärnInt galben, unde sclipesce, ca un fel
de mare de undelemn, cu reflectele sale verdI i albastre, 'Alma stralucitOre
a und lac mare, In mijlocul unui tapet rosu si argintat de plante saline,
te oprescl fermecat de acest spectacol minunat.
DE MARTONNE.

Inclinarea terenulut e de la NV spre SE, Insá aO, de

mica ca In termen medid trebue sá parcurgem 50 km.
pentru a scadeà cu 50 m. (1 m. la kilometru). In Oltenia
§i Muntenia din apus de Bucuresct predomina terenul elf
nivelul intre 100 §i 200 m., isohipsa de 100 m. ajungénd
In une locurt, In stânga Oltulut. pan& aprópe de Dunare.
In Muntenia de r6sárit din contra, curba de 100 m. se
alipesce la zona délurilor, a§à ca tótá câmpia se gasesce
sub 100 m. §i o mare parte chiar sub 50 de m. In acésta
parte, intre Mo0i0ea §i Buzëii, se Intinde Bäräganul, iar
Intre Vedea i Arge§ e B urn asul, cele douè de§erturt
(stepe) mat Insemnafe ale Munteniet. Centrele de agricultura
çi numerósele lacuri grate aü inceput sa dea acestor
de§erturi un Inceput de viata.

www.digibuc.ro
 68

In lungul BArAganulul, de la S la N, se InsirA mai multe

lacuri särate, cari prin ariditatea imprejurimilor lor, scot
caracterul de stepä al acestel regiuni si mai In evident& .
In timpul veriI, o parte din apele acestor lacuri secând,
marginea lor se acopere de un strat alb de soda i alte sa-
rurl ce sunt continute In apele acestor lacuri.
Monotenia sesurilor Burnasulul, Bráganu1u i Buz5u1ul desfide orl-ce com-
parare; movilele insirate in lungul sunt singurele accidente ale terenulut pe
decI de km. si afar/ de una sad doue väT marl, cutele soluluT sunt aprópe tot
anul lipsite de api. Mäturate de la un cap6t la altul de crivdt, arse de c/Idurile
veril escesive, Muntenia primesce in genere putiná pleie, iar solul poros,
format aprópe peste tot de pämint galben (löss) i pietris, lasa s. se Infiltreze
ceea-ce-scapg evaporäril. Ast-fel vegetatiunea arborescent5 este peste tot is-
gonitä de natur5. Stepa pare a fi formatiunea naturalk care se Intinde de
mil de ant dealungul Dunaret, pe o lätime de 50 km. Marea agriculturl a
pus stäpânire insA pe aceste câmpurt, porumbul i grául acopere intinsele
spatli si and in mijlocul verel zefirul face sà onduleze pan5, in zare spicarile
lanurilor auril de grad i penajurile porumbiscilor inalte i dese ca o Ware,
avem impresiunea cà parcurgem o érá linistitä, pläcutk bogatà., unde traiu
usor si tericit. DE MARTONNE.

. . . prin pastille Bäräganulut, clruta, in care stai culcat, abià inaintéz5. pe

_ cäl WA de urme. Dinainte-I spatial nemärginit ; dar valurile de drbä and
Inviate de o spornica verdétk când ofilite sub parlitura sórelni, nu4t insuflá
ingrijirea nestatornicului ocean. In depärtare, pe linia netedà a orizontului,
se profildza, ca uriase musuróie de artite, movile, a aror urzélä e taina
trecutului i podába pustiulul; ele staü semlnate in prelargul eampiet, ca
sentinele mute i gArbovite supt ale lor bdtranete. La pdlele lor cuibézä
vulturiI cei falniol au late pene negre, precum si cet surl... ODOBESCIT.
Pe cea cámpie lungl a caret tristä zare sub cer, in fund, departe, miste-
rios dispare, niel cas5., nicI pädure, nicl rid rdcoritor, nimic nu inveselescei
pe bietul aldtor. Pustietatea 016 sub arsita de s6re, hi patru pärtl a lame!
se lntinde ingrozitáre cu iarba-1 mohorità, cu negrul ei pämint, cu-a sale
mart virtejuri de colb ce sbórá In vint. De mil de anT in sinu-I, dormind zace
ascuns6 singuatatea mutä, sterilk nepätrunsä, ce-aclórme in focal veril l'al
greerilor cor i lama ne destéptà sub crivdt In fior. Acolo flerea nasce
mdre In primävark acolo piere umbra in Vele de vark i tórana-1 fárà róde
sl-a ¡mail vijelit cutreeri cu sgomot pustiile campit. Pe cea savanA Intinsá
si cu sdlbatic name, lung ocean de iarb5., necunoscut in lume, o cumpänä
se lnaltä aprópe de un put, si In orizont se Indee ea gâtul until strut.
Baraganul de ALEXANDRI.

Sesul MuntenieI se presintA ca o prispA colosalA a until

amfiteatru, unde ni se aratA dupA dungile délurilor netede

www.digibuc.ro
 69

frumos ondulate, crestele inalte i sdrentuite cu var-

futile piramidale ale muntilor Ina lti. Acest amfiteatru ni
se presintä claronai ales din partea de rèsärit, unde tablo-
urile nu stint acoperite unele de altele, sail sterse prin
distante prea mari, ci se succed visibil, cele din fund, mai
sus ca cele din fa-VA; In dilele senine, privind din jurul
Ploescilor, de la Urzicedi, sail de pe câmpia Bräi lei, tabloul
ni se aratä In tótá majestatea
$esul Muntenia constä dinteun strat de pämint negru (cernoizem) fOrte
bun pentru agriculturä, ce acoperä un strat gros de pämint argilo-nisipos
galben (löss), sub care vine un strat de pietris si nisip, iar sub acesta diferite
argile (Fig. 25 si urm.) Lössul din Oltenia e mai nisipos, iar aprópe de DunAre
gäsim nisip curat, ce constitue dunele atat de vätämfitóre vegetatiuniT.
Nisipul i pietrisul de la basa lössului a fost adus de apele riurilor, ce
Inteo epoca geologicii, nu tocmai depártatä (probabil In urma topirel gheta-
rilor), se värsag intr'un lac sag golf de mare, ce se Intindea peste o parte a
MuntenieT. i pe atuncl domina prin aceste pärtt o clima de step., judecand
dupa Osele de animale ce s'ag gäsit in aceste nisipurl, pietrisuri i löss
Lössul a fost adus din Rusia centralá, de vinturile earl' probabil báteag
atuncl ea si acum din spre NE (crivátul); acolo lössul forma un tel de nämol
nisipos, depus de ghetaril earl acoperiag Rusia i o parte din Galitia
earl' In curgerea lor, rodeag pietrile. In urma topiril ghetarilor, vinturile ait
transportat in -bite pártile acest pämint, ce `se gäsesce In campiile Austro-
Ungaria, Germania cle'S, etc., ca si In Romania.
Epoca in care s'a lutimplat acestea, s'a denumit epoca diluvialä, iar din
causä ca in Muntenia lössul presintä malurl verticale de 50-60 m. deasupra
nivelului luncilor, IntocmaT ca buza until tapsan (terasá) intins, s'a dat numele
sesulutMunteniei sti de terasa diluvialfi a Munteniel.
Bugeacul. Trecerea de la Muffle Basarabiel, la câmpia
ce se presintä ca o continuare a sesului Munteniel, se
face pe nesimtite. Lätimea sesului Basarabiei de S e cam
de 60 km., Inguständu-se In dreptul Siretulu íi Prutuldf
pänä la 40 km; socotind dupa aspectul general al regiunii,
numai terenul mai jos de 100 m. constitue Bugeacul, care
de aR-fel are multä aseménare cu Bäräganul.
Aci nu mai vecli majestósele pâduri i dauritele holde ale Basarabiel de N,
ci numai monotone deserturi, asternute cu luciul nisipului sag presärate cu
debilii arbusti, päducei sag máciesi i cu sálbatice erburi i buruene, iar
intre ele, ce-và caracteristic, fantasticul scalete, al carul cap rotund ca o
minge, spinos ca un aricig i usure ca puful, se deslipesce tómna de putre-
4itul säü trunchig i apol gonit de cea mal slahá suflare a vintului, rotesce
merea dealungul pustiuluT pana ce se Ink& in Nistru sati in Dunäre. In loc

www.digibuc.ro
 70

de nenumkate ape si nun, vedi ate o bait/ skat5 ate un LAM efemer,
ce nu-1 vel mai gasi máine, sorbit de &site sórelul... HASDEt.
Bugeacul e constituit ca i Muffle, din argile i gresil acoperite aprópe
complect de löss si de nisip argilos. El nu, s'a format ea sesul Munteniell,
ci mai mult prin róderea dólurilor de eltre apele ploilor i riurilor si in bun&
parte prin retragerea Marei Negro- care a läsat in urmä-1 nisipul.

Sesul Ungarie (Pusta) se Intinde Intre cursul Dunäril

la S de Pesta i m. Apuseni, alungindu-se ou un colt spre
NE pânä sub m. Maramuresuluï. Lungimea lui In directiune
SVNE atinge 400 km., iar lätimea maxima ajunge pänä
la 200 km. In MO, acéstä Intindere nicI o ridicáturä, de
altmintrelea fOrte rari, a terenului nu trece de 150 m ;
iar Inclinarea fórte dorailä, de la N la S scobórá nivelul
de-abià la 75 m. In lunca Dunärei, näscênd ast-fel o inclinare
medie a acestui ses de 1 m. la 5 km. Un singur rlü, Tisa,
strAbate acest ses, de la N la S, Intr'o lunc5, largó, Impár-
tind ast-fel sesul In doué pärti intru cAt-va deosibite.
1). Regiunea din drépta Tisei e ce-va mai Inalta, ridi-
cându-se pâtiä la nivelul de 140 m., si presintä, maluri
verticale de nisip i pámInt galben, inalte de 30-40 m.
deasupra luncilor. Privind de departe aceste maluri, ce se
ridicá la marginea mocirlelor i báltilor, ele ni se presintä
ca marginea unui podis, din care causá s'a numit acéstä
regiune podisul cuman. Terenul, care constä In cea mai
mare parte din fnisip, presintá mici coline colinele Te-
lecska (1), podisul Titelsi numeróse siruri de dune, printre
earl' sclipesc lacuri nelnsemnate.
Vara când bleep s6, seadá lacurile, se formézá pe marginea lor i cliar pe
mind useate, dar mal alee in jurul lacurilor skate si mocirlelor, o páturá .

albá de sod6, sail cum se dice a soda inflorescen care se aduná si se ln-
trebuintezá la fabricarea säpunulul, S. MOLDOVAN

(1) In euvintele ungurescl a neaccentuat in mijlocul cuvintelor se pronuntá

oa, la sfirsitul cuvintelor a; á se citesce a, cs --= ce, s = s, sz -= s, j, y i é = e,
ca In nemtesce; de alt-fel se citesee cum e scris, accentuánd pe prima
silabá; In cuvintele compuse sunt atátea accente cáte cuvinte. Ország=tark
ránaság campie, hegy = munte, hegység =sir de munti, hegitetö =vârf
haves = masiv, fönsik = podis, föld = pámint, város (vár) --= oras, cetate'
nagy=mare. kis mie, aljos, fel=sus, falu= sat, falva=orkel, viz =,
apá, patak= vale.

www.digibuc.ro
 71

Tot de-a drépta Tisei rèmâne, Intro m. Tokaj-Eperjes

m. Maramuresului, un ses, scobit Insa de numerósele
lunci ale Tlurilor ce scobor din munti, i transformat In
cea mai mare parte In mocirle i MO.
2). Regiunea din stânga Tis t3 e mal Intinsa, mai variata
ca podisul Cuman i mai pia* desì e brasdata de nu-
meróse rluri ce vin dinspre résarit, cari Ins& nu scobesc
adânc luncile bor.
Partea do N, este mai Inalta si se mentine la un nivel
deasupra celul de 100 m. Intre Crasna i Tisa, Insa e plina
de mocirle, mlastine i turbaril(1); pe când In cotul Tisei,pe
podisul Debretinulut relieful e maI ondulat si pe ici pe colea
se véd printre sirurile de dune indreptate de la N la S, pa-
duri rart tufisuri si zävóe, de uncle i numele acestei re-
giunI de Nyirség (mestechnis).
Pe Nyirség se mai aflä o multime de afundaturi i vâl-
cele pline cu facuri, trestiisuri si turf:aril% Solul Nyirségului
constä pe locurile mai plahe din buma, pe alocurea din
nisip 'sburator, dar partea cea mal mare a lul consta din
löss acoperit de pamInt arabil fórte roditor. Pe Nyirség
se produce si siliträ (salpetru), despre care se lice de-
asemenea ca infloresce, anume de cu primávara pana tómna,
acoperind pärnIntul In forma de praf alb-vinetig, care se
aduna si se Intrebuintéza la fabricarea pulberii de pusca.
Partea din S a sesului din stânga Tiset adevérata Pusta,
Alfö Id, e In genere sub 100 m., desértä, monotona si
fOrte asemanatóre Baraganului nostru, i sesului din sudul
OltenieI. In tot Intinsul el* nu se árata fn relief, decát
asa numitele movile cumane si movilele lul Atila,
iar mai la S se arata colinele banätene de la Déliblat, con-
stituite din nisip sburator, dune marl' si mid, mobile si fixe,
de directiune NV-SE.
esuI Ungariel ca oi al Muntenia oonstä la partea superiórá dintr'un strat
fOrte gros de löss, argile i nisipuri, sub acestea vin argile mai veclif earl'
ahem& cu straturi de nisip (Fig. 27.)
Acest oes er& inainte de venirea lössuluT oi de epoca glacial& un lac intins,
in care se adunaii numerOse ape, insä care n'aveà deschiderea spre rèsárit
ca 41; tocmal mai oxclia s'a deschis vaIea dintre Carpatl i Balcani, apele

(1) Turbarie=local unde se produce turbá.

www.digibuc.ro
 72

laculul, numit panonic, s'ag sours In marea ce trimeteA un golf in Mun-

tenia de ac11, fixindu-se ast-f el si cursul Dun Aril de-a curmezisul muntilor
spre marea din r6sAritul Europei. DupA secarea laculul vinturile ag adus
lössul din centrul Rusiel si ar PolonieT, röspandit ca un strat, acope-
rind asperitAtile terenului; peste löss In podisul ouman, al Debretinulul
In Banat s'a depus nisipuri sburAtóre, gonite din luncile rlurilor de vinturi.
Un fenomen fórte frumos se aratA vara pe sesurile marl, ce apare mai
ales In qilele linistite de var./ si de obiceig pe la amiacli: aO mare de apl
MOO valurile ei gratióse, se intinde peste ampie, se apropie pe ne-
simtite de noi, apol iar se depärtézA; de-odatA valurile eV ondulóse se impre-
unA inapoia nóstrA, i ne pomenim cil suntem inconjurati de Vote pärtile de
un lac- mare, fermecAtor, pe cAnd mal !opiate ne aflam pe pAmint uscat i sec
Din valurile albastre ale lacultii se lfialtä tute, cranguri, sate, cetAtT, orase In
grupe pompóse; tablourile se schimbA cu o variatiune minunatA. Aol vedem
trecénd pe dinaintea ochilor siruri de arborT inalti, aol ni se aratA, pAduri
frum6se i déluri Impodobite cu castele, sag biserici cu turnuri pompóse, o-
rase mArete si sate mandre, urm6A unele dupA altele. Dar dacl mergem
spre ele, de-odatA dispar si in locul lor dam de vreo colibI sad cel mult
de aflAm vre-un cAtun sArAcAcios... Dar tabloul revine din nog si se apropie
de noi o cdtS de uriasi nd mai vö4utT, figurT infiorAt6re cu dome lungT ca
nisce monstri; In urma kr pfisesc Omeni ur asi; surprinderea ne-o mAresce
maT mult un sgomot infundat si nekteles... &And, deodatA vélul se rupe si
inaintea nOstrA vedem o ciréd1 de boi pAscénd In liniste». Acestea sunt ta-
blourile fermecAtOre, ale fenomenului numit «fata morgana» datorit mirajelor
ce ad loc pe sesurile infierbintate de s6re. LAKY

Terasele i Luncile.

Rlurile mai insemnate ale Daciel: Dunärea, Tisa, Someul,

Murequl, Jiul, Oltul, Siretul, Prutul i Nistrul, când par-
curg regiunea délurilor i esurilor, presintä nisce ATM cu
totul deosebite de väile ce aù täiat in regiunea muntilor.
Pe 'când acestea ati forma unul V ascutit, cu povarni§uri
stâncóse i prápästieise, vaile din regiunea délurilor
§esurilor ail forma unuf U feirte larg, cu povârni§urY domóle,
cu tapanuff .(terase) pe demargeni ca nisce trepte sa6
prispe, cu fundul neted i larg, unde cresc paduri albe
§si se Intind câmpuri orizontale, peste earl rlurile ver-
puese lini§tite la vale, fäcênd numeróse coturi, §i numai
in timpul viiturilor mdrI devin furióse §i-§1 resfirä apele
peste câmpurile märgina§e.,

www.digibuc.ro
 73

Terasele (tapsanurile) populate si cultivate, cAmpurile au finete mirositóre,

lunca cu bálti i mlastinT, riurile cu sumedenie de canale, cu insule împ
durite, jumAtate pierdute Intro trestft i papurA, sad printre pedurile albe ;
desimea populatieT, voiosia 6menilor, animatia paserilor i altor animale ce
umplu aeeste regiunT, satele lungl, orasele infloritóre insirate dealungul
acestor v41, tóte acestea contribue a face din aceste regiunT o lume aparte.
«AburiT usori ai noptiT ca fantasme se ridich i plutMd de-asupra luncii,
printre ramuri se despia Riul luciti se Inc0v6ie sub copadi ca un balaur,
ce in raza diminetii miscä solzil MT de aur. EA me due In faptul ileT, me
avez pe malu-1 verde si privesc cum apa curge si la cotiturf se pierde, cum
se schimb4 in välurele pe prundisul lunecos, cum adórme la bulb6ce, säpand
malul nisipos. Cand o salcie pletósá lin pe baltä se cobórA, oand o mréne.
saltA In aer dup'o viespe sprinteórA, cand sAlbaticele rate e abat din sborul
lor, bâtend apa intunecatä de un nour trecêtor Lund., luncA, drag& luncA!
raiù frumos al tern mele, mandrA In s6re, dulce in umbrä, tainicl la foe
de stele! Eunca Siretului de ALEXANDRI.
Lunca i terasa DunAret Lunca nu e continua de-
alungul cursuluT Dunarei, ci e Intrerupta Intro Moldova-veche
Turnu-Severin, unde valea iea un caracter muntos primitiv.
Látimea lunceI la apus de Moldova-veche variazá !titre
20 tsi 30 km., iar ca altitudine e cuprinsä intro 78 m. la gura
Tisei 0 62 m. la Moldova-veche. In genere lunca r'émâne
la N de cursul Dunarii; Intre Zalankemeny (Slancamen)
§i Belgrad lunca se contopesce cu a Savei, Intinlêndu-se
de o parte §i alta a albiei Dunarei; de asemenea lunca se
Mtesce spre S In dreptul Moravei §i Mlavei. In directiunea
§esului unguresc se Intind câmpuri de nisipuri sburatóre, ce
se gramädesc de vinturi formând d un ele banäten e, de
directiune NV-SV, care leati o desvoltare mai insemnata
la V §i S de D e li b l a t. Apa Dui-are curge Intr'o albie putin
adânca, a carei maluff jóse sunt trecute mai in fie-care
primavara, când lunca se transforma Intr'un intins reservor
de apa, ce se scurge Incet-incet prin Clisura Casa n,
din sus de Orova i peste P ortile de fe r, la vale
de VArciorova.
Lunca de la T.-Severin la Calafat e Ingusta i malu-
rile micilor coline par ridicate mult deasupra apeI; ea se
Intinde in genere de-a drépta cursulul Dunárei, la un
nivel intre 80 si 45 m. In aceste parti se recunósce In
multe locuri, dupA positiunea baltdor §i bratelor mórtd, cum
Dunarea schimbat albia, când spre V, cand spre E.

www.digibuc.ro
 74

La vale de Calafat lunca presintä o lärgime aprópe con-.

stantä, Intro 15-20 km., si scobórá Incetul cu incetul la
nivelul máril, In tot lungul el se tine de-a stánga DunáriI
abundá In bálT, mlastine i Lrate secundare, trimise de
Dunäre sail de numerosil afluentï; numaï in dreptul Co-
rabieï i Galatilor lunca trece de partea dróptä, a cursulul
Dunáril, iar .intre Nicopoli si Zimnicea lunca se Intinde
de ambele pärtI albieT Dunäriï. La V de Olt lunca e
acompaniatá spre N, ca si in Banat, de o zoná de dune,
ce se Intind la S de o linie ce ar trece prin Cetatea, Bäilescl,
Corabia, acoperind o regiune, peste care curgea Dunärea
In linie dréptä, de la Cetatea la Corabia. Directiunea acestor
dune este EV si sunt mai desvoltate la Bis tr e t i C i u-
per cen I, uncle aü fost fixate prin plantatiunï de salcárni.
La rësärit de gura Oltului lunca e monotonä i uniformá.
In acéstä parte, Dunärea s'a fixat intr'o albie, ce presintá
de partea luncil maluri lnalte de la 2-10 tn., lunca
rëmânênd ast-fel ca un tapsan (terasá) deasupra pânzei
sclipitóre a Dunärel; pentru cä, acéstä regiune a fost óre-
când pareursä de Dunáre, care pe une-locuri chiar in tim .
purile nóstre o inundá, ea s'a numit, te rasa D unár el ;
riguros vorbind numai in regiunea dintre Severin i gura
Jiului existä o adevèratá terasá a Dunárel, numaï acolo
gásim un pat vechiil al DunäreI, rèrnas ca o terasá, la un
nivel Inalt (Fig. 31 si 32).
De-o parte si alta pamIntul se asterne pustitt si neted ca o apa. Privirile
ostenesc cautând in desert un punct de sprijin dincolo de zarile apel, pare
earn plutl in largul maril. Dar lata c dinspre r6sarit un tam) se aprinde,
si In juru-I se desfaeo un rotocol de lumina, alburie. Céta se rupe in pale
Incet de-o parte si de alta, se desvalesc naalurile plecate sub padurI
de Weil. StolurI de rate sëlbatice 41 Mae aripele greóe pe deasupra apel
Cate Un bria de otel sclipitor, cu sole de aur i argint, ta bataia sórelul
taie lanurile din stanga.
Zavóe de Weil prind iaräT sa imbrace malurile desvälite. In stanga pe
o terasa verde, se ir6d liniile drumului do fer, mar departe, o biserica ii
ridica peste eopacl turlele-I inalte si straluoitóre; In departare spre
intr'o lumina rosietica, se pierd inaltimile Balcanilor. VL Amu A.

De la CálärasT la vale incep bältile marl' ale Dunäriï:

b. IalomiteI i BraileI, unde acest fluviú repetá înoá odatá
tablourile din regiunea Pusta Terasa e fórte redusä, de
www.digibuc.ro
 75

aci la vale, si la Braila si Galag malurl galbene de löss

se oglindesc In apele albastre ale Dunarit. late. Din sus
-de Tulcea se Incepe delta DunariI. AtA,t baltile cat si
delta sunt locurI jóse, unde apa inunda In timpul viiturilor
marl.
0 lund, mare, scriji1at6. de privaluri i sparta de bmy, s'asterne Intre bra-
Aele deOrtate ale DunlreI, earl' strnat ast-fel rdschirate, o dep5.rtare de trel
poste. Stufieurl de trestie i papurá InaltA, desá ca peHa, astupá virógele.
Paclurf seculare de sälciI Intunea malurile, de ni se pare cg. plutim Intr'un
.canal drept; de-o parte si alta copacif, Insiratl ca pe o alee, se véd résturnatl
fn apL Stolud de graurI se vinturá in aer ca o pulbere vânétA. in urma
nóstrá, pe luciul ape, tremurá vine albastre i rosii. Turlele bisericilor ora-
velor de pe marginea esului, strálucesc, in razele diminetel ca nisce globuri
de cristal, asa ca avem; impresiunea cá suntem pe Bosfor la intrarea in
Cons tantinopol. VLARITTA.

Lunca Tisel" este peste másura de larga, aprópe Intreg

Alföldul, i In tótá Intinderea el, In lupgul PusteI, nu se
scobórá decát cu 30 m. (110 m. la Csap (Ciop) §i 82 m. la
Nagy-Beeskérek). Cum ea nu presing terasä, este In tog
,anii inundatä, nu numal prin apa ce Tisa pórtä spre Du-
nare, ci si de apa ce Dunarea trimete pe Tisa, &and se
IntImpla rev'érsárI In lunca DunareI. S'a Incercat a se I'm-
pedeca inundärile, prin regularea Tisei si Inchiderea el
Intro nisce zagazuri inalte, dar (la 5 llartie 1879) apa s'a
ridicat la o Inálpme colosalä i prin apasarea puternica
a spart zagazurile, revèrs'andu-se furiósá peste lunca Tisel,
si a fost atunci pentru Segedin i alte orase din lunck un
potop Infricosator (Fig. 27).
Mai ales In dreptul Somesului, CrisuluI si Timesului,
lunca TiseI icà o desvoltare fära marginl, apropiindu-se
pa.na la pólele muntilor, Terenul, aprópe orizontal, e -ocupat
In aceste parV de nesfirsite mlastinT, cum e: E c s ed, Intro
Crasna i Somes; Sárr t, la Intalnirea Crisurilor, e cea
mal Intinsä mocirlä a UngarieI; fórte mare e i mocirla de
la Alibunár, la Intâlnirea TimesuluI cu Berzava, in Ba-
nat, etc.
Pe alocurea printre trestiisuff se alflá lArcurl de anini si de rächite, apol
locurl de päeune si ridiaturT svantate. Cand cresce apa, se rup une-orI
bucáll marl din trestiisurile de pe térm i plutesc Incotro le manA vintul.

www.digibuc.ro
 76

Acestea sunt insulile plutitórd... Pe marginea mlastinelor adesea se for-

méza intinse turbarii. MOLDOVAN.

0 regiune importanta e câmpia Hustul ui, din partea

vesticA, a depresiunei TiseT, intro m. Ouawl (Avas), Sä-
läu§ul mare (Nagy-Szöllös) i pólele Polaninelor principale.
de-o parte §i alta a Tisei, se intind terase inalte cu
câmpil intinse, aprópe orizontale.
Muresul, de0 e un rlü fórte important, totu0 nu pre-
sinta o lunc5, largk din causa §irului de munti, ce-1 már
ginesce de-o parte alta. Lunca lui, care+Incepe dejà de
ft3i

la Reghin (Szasz-Régen), frumósä dar fOrte ingustä, se

lärgesce din sus de Alba-fulia (Gyula-Fehérvar), se strim-
tézá la vale de Deva 0 nu se lárgesceiar, decât de la Arad
spre apus. Dealungul acestei hind se 1n0r5, terase cu renu-
mite câmpuri: la origink intre munti, câmpia Gherghiu
(Gyergió, Csik), apoi câ mpia Tur del la confluenta cu
Arie§ul, câmpul Mir as 1 6,u1 uï mal la S de acesta, câ m-
p u 1 libertátei, câmpia Alba-Juliei etc.
Din sus de Blaj, pe tarmul Tarnavei, intre statiunea cT ferate i oras
se lntinde o campie, pe care se vede o petra comemorativä. Calntorul, care
îi va Indreptà pasiI spre acest loc, A. se oprésca i sa-s1 descopere capul,
cad el se afla pe un loc stint, sfintit prin maretia actuluI ce s'a savirsit pe
eL Aci s'a proclamat de I i ber in téra sa stramosésca, el pe sine (la 1848,
3 Main), un poporpoporul romancare de sute de aril purta grelele lanuri
ale lobagiel.. De aceea campul p Ain ii s'a numit campul 1ibertáeT.
MOLDOVAN.

Lunca Jiulul incepe, de când Jiul ese din munti dela

Bumbesci. Cat tine Câmpul Bumbescilor, ea este fórte
largä, intro 2 0 10 km, dar de la la vale se strimtézá
puotin, pentru a se Mr& din nori progresiv, pan'a atinge la.
Craiova o lärgime de 11 km, ce o mentine pânä la Du-
dare. Dealungul acestei VAT se observä douö rânduri de
terase: una superiórä, ce se perde 1ntre colinele mid, 0
alta inferiórk ce ajunge E;si se confundá cu terasa diluvialá
*sup. Acestea sunt semne cá Jiul a avut albia sa mai
sus §i apoI sApat-o mai adânc, presentând doue stadii
pâmb% sá ajungh la nivelul de astagli.
Lunca Oltulul incepe de-asemenea de la e0rea Oltului
din munti, de la CAlimanesci, la sud de care presinta

www.digibuc.ro
 77

o lärgime Insemnatä de ambele pärtl a riului, ajungênd

la Slatina sa aibä 10 km, iar mai la vale pänä la 15 km.
Dealungul povirnisurilor acestor väi se constatä de-ase-
menea doue terase, fenomen ce gäsim de alt-fel la tóte rlurile
Munteniel; terasa inferiórä este maï evidentä si merge
dealungul ATM de se pierde in sesul Romanatilor; cba supe-
riewä se observä nurnaï pe icï colea, mai ales pe malul sting.
In Transilvania se Insirá dealungul OltuluT, ca terase
nu tocmai inalte dar Mae largi: cämpurile Ciuculu I,
téra Bärsei si a Secuilor, a0ItuluTsi a Cibinului;
trecerea Oltului de launa la alta se face prin väi fOrteinguste.
Lunca ArgequluT capótá Insemnätate tocmai aprópe
de Bucuresci, unde se unesce cu lunca Sabarului si a
Ciorogärlei.
Lunca Ialomitef e fórte Ingusta si monotoná find cu-
prinsa aprópe -WM, de la Thrgoviste la vale, in regiunea
sesului muntean.
Tera g a infer. Vera a
superidri

Fig. 20. Terasele din valea Teleajenultil in regiunea délurilor la N de Went

(Vedere luati din vf. ClAbueetuluI spre S).
Luncile acestor riuri, precurn si ale altora mai secun-
dare, sunt inclInate simtitor spre Dunäre, cáci la originea
lor aù Inältimea cam de 280 m. i scad la 40-60 m.
paná la Dunäre, unele mai iute, altele mai domol dupá
lungimea luncei. Sunt fOrte rari luncile de-ses, cari presintá
terase, j acésta numai aprópe de regiunea délurilor; pe
cänd väile riurilor dintre déluri, (Motru, Gilortul, Oltetul,
Topologul, Dâmbovita, Prahova, Teléjen, Buz6ul, Rimnicul,
Trotusul etc) ad luncile mai Inguste, dar terasele lor sunt
fórte desvoltate, rèmase sus de-asupra albiei rlului.
Lunca Siretulusf Incepe din Bucovina, insä cu tóta lun-
gimea el rare-oil trece de 5 km., numal la confluenta ri-

www.digibuc.ro
 78

urilor mai insemnate; la confluenta cu Sucéva e un camp

larg de 15 km., câmpul drep Vat el, rémas ca o terasä
Intre albiile celor 2 riuri. Inclinarea luncei e de-abiä, sim-
cáci ca sä, ne ridicam la nivelul de 200 m., trebue sá
suim pe Siret in sus, pAná, aprópe de Bucovina. De la Trotus
la vale lunca Siretului se lárgesce de yartea drépt5. a riulul,
unde se intálnesce cu luncile Râmnicului i BuzAulul.
Lunca PrutuluT sémènä, cu a Siretului; e lung& ea si
acésta, largà de la 2-6 km. i putin inclinata; nivelul
de 200 m. ti gásim tocmai aprópe de Galitia, cáci In cu-
prinsul Romániei lunca n'are altitudinea maximh nici de
140 m. scoborând pânà la Dunäre la 10 m. Din acéstä,
causá lunca Prutului e mai monotona si mai neplácutä ca
a Siretului, mai mlástinósá i bAltósä mal ales la confluenta
Jijiel, a Bahlulului si de la Fälciti la vale. In dreptul ora-
sului Lipeani malurile Prutului se apropie mult i Btâncile
de calcar (Toltry) formézá cataracte insemnate.
Lunca NistruluT, mult mai intinsa ea a Prutulul, e
mal jósá, de aceea Nistrul e nevoit sä faca as& de numeróse
coturi, ea se asérnäná in aspectul cursulul sèù cu Tisa. La
granita Basarabiei lunca are de-abià altitudinea de 120 m., la
vale de Bender lunca Nistrulul incepe a fi plinh de WV,
braturi mérte i mocirle, intinse On& la Limanul ce ser-
vesce de intermediar intre mare si Nistru. Probabil odatä
limanul Inaintà mult mai departe pe lunca Nistrului la
dél, acoperind tótá regiunea ocupatá acum de bálti
mocirle: In partea de N, In albia i lunca Nistrulul, sunt
numeróse stânci primejdióse navigatiunii.
Afluentii Prutulut: Jijia, Bahluiul etc. si ai Nistrulul :Räutul,
Botna etc. presintá lunci intinse, jóse ea si a riurilor mari,
In care apele se misca molatic, mai mult stagnézá pc) loc
cleat curg, constituind mlastine intinse, cum eceaa Réutului
de la résärit de orasul Bálp, i In jurul Orheiuluï. Luna()
rlurilor, ce parcurg Bugeacul de la N la S, sunt inguste
si In mare parte mlástinóse; ele, ca i putinele lunci din
Bäragan, introduc o óre-care variatiune in sesurile pustiL
Luncile find locurile pe unde a curs si s'a resfirat apele riurilor, sunt 6-
coperite cu aluviuni: petris, nisip i nknol (clisä=lut=argi15.=--hum5.) läsat
-de ape in urma lor. repedi depun maT mult petri i nisip, iar pe ar-

www.digibuc.ro
 79

gila fina, continua ca pulberea In apele lor, o earl departe mai la vale si o
depune acolo uncle se doniolesc, unde stagnéza; tot-deauna terenul inua-
dat römane acoperit cu un strat de hum& nisipósä, care Al fie-care an inaltä,
nivelul lunceT, de aceea in lunca Tisel e necesar ca din timp [In timp sä.
!mite zagazurile.
Cat privesce terasele (tapsanurile), ele sunt: sad täiate in piötra, si scóse in
relief prin róderea povarnisului \Tailor, cum e casul terasei superiOre a \Tailor
Muntenief; sad An:lane In relief prin cararea la vale in anumite directiuni
a petrisului, nisipului etc.,. ce odata umplea complect fundul vad, casul
terasei inferiOre. Terasa Dunärei e resultatul ambelor acestor douö cause.
Tera si Lunci
sap e vora tnren4r1

Fig. 21. Sectiune transversall a und väl cu terase; partea punctatä aratá
umplutura van% in care s'a säpat de a doua drá albia riulul.
In lungul luncel dunarene, es in mai multe párti din aluviuni stand de
piétrá: la Giurgiu s'ad gäsit stand de calcaii la Blasova, in balta Braileï, e
o standi colosalá de gresie; la Piétra fete! din fata Brailei sunt stand de
quart; la Popina mare si mica din fata Galatilor sunt stand' de granit.
De asemenea In lunca Prutului apar stand de calcar In dreptul Botosa-
nilor i Dorohoiului formand cataractele de la Costesci; iar in lunca Nistrului
résar numerOse stand: Baca t, de granit, lângl satul Comarova; catar a c-
tele lamp o lit a n e, de sisturisi calcar, lângä Iampoli; cele doul c r e de
de calcar, la S de Iampoli i v a 1 ul de gr a ni t de la Soroca.

FAPTE !DI LEGATURA CU RELIEFUL PAMINTULUI

Variatiunea cea mare a pamintulul dintre Tisa, Nistru

Dunare, ne presinta acest pamint ca un tot desävirsit, ca ce-va.
cu corp i suflet, cu viéta, care a influentat adano- modul de
firea locuitorilor acestel téri. Daca acéstä téra ar fi fost
uniforma, cAmpie saí munte, nu nume ea farmecul pitoresc
ar fi lipsit, cacI frumusetea nasce prin contrastul ce lucrurile
pun intre ele, dar i viéta 4.ilnica a (5menilor, ca i trecutul
ar fi fost monoton Ara niel o sch mbare de acll pe maine,
un ast-fel de trait' nu e pläcut, nu e complect; viéta consta
in variatiune continua. In faptura lor, fie-care din formele tare-
nulul : muntii înalï, délurile, colinele jóse, sesurile si luncile,

www.digibuc.ro
 80

presinta fie-care cel putin &ate un dar, pentru a ne inlesni tra-

iul, cate un farmec pentru fie-care fill al OriT, cate o moméla
pentru ochiul strain. Cat de complect e acest parnint §i ce in_
fluenta a avut el asupra nóstra se 'mite constata maT ales din
faptul, ea noT de 18 sute de anl am trait pe el; en tóte navali-
rile barbarilor i necasurile -pricinuite de vecini, noT n'am pa-
rasa un moment acest 1inut i ori-ce ne-ar a§tepta, nu'l vom
päräsi. i inca maT mult, alte popóre fail 16ra, fail pämint ag
fost ademenite de aceste tinuturT, fie prin frumusetea lor, fie
prin bogatia lor, i acele poi:6re aù venit de s'ail a§eglat pe el
printre noi. MuntiT inaltT mat top cu nume românescI §i lo-
cui1T de RomanTsunt marturie ne§térsa de stäruinta nóstra aci.
Ir timpuri grele ne servea de adapost, unde rornanul traia din
crescerea vitelor pe intinsele pa§unT, in timp de pace ne mal
ofereaii, ca §i astal;11 stanci, bune de lucru, saú pietre de pre%
cu aur i argint (ce! din Transilvania), iar riurile ne deschid
drum pentru lemnele din padurile seculare. Unde maT punem cä
açlT de vrem sä ne recreem putin, sä ne odihnim, fugim la munte!
Muffle avute in sare aìi oferit de mult Româniel §i Daciel
un isvor de bogatie, iar bogatele zac6minte de 'Acura fac
din acest punct de vedere, din Romania o insemnatä Ora
din Europa; multi strainT bogag vin de inchiriaza Muffle nós-
tre, pentru ca sä sc6th ce e in ele. Tot délurile nutresc vita din
care scótem vinuri renumite, §i liveile cu varia1T pomi roditori;
iar cand ne inbolnävim tot in délurT gasim isvóre de tamadu
ire. De aceea aceste partI de 16ra sunt cele maT populate §i de
la inceput ora§ele insemnate s'ati ridicat printre délurT. Pe con -
sideratiunea délurilor am despartit Oltenia de restul MuntenieT;
dar cine nu scie ca Oltenia a fost un banat deosebit, §i ca firea
OlténuluT e deosebita de a MunténuluT? De asemenea Muffle
MoldoveT, Basarabiel §i BucovineT sunt deosebite de ale Mun-
teniel, insa asemenea i in Iegäturä ele intre ele. In trecut aceste
41rovinciT constituiaa o singura Ora; §i aqIT Ru§iT cjic Românilor
din Basarabia, Moldovén, §i &and 4icem Moldovean numim un
Roman cu o fire deosebita de a celor-lal1T. De asemenea cerea-
lele Moldovei §i Basarabiel sunt superióre tuturor din alte 1i-
nuturT. Bine in1e1es ca Ru§il luat Basarabia pentru ca era
próstä! ?
Tinutul cu &Mud de dincolo, e deosebit de cel de dinc6ce

www.digibuc.ro
 81

de Carpati; acela se presinta ca un cuib urial inconjurat de

muntl; dar óre nu de acolo spune legenda ca a venit Radu Ne-
gru ? Nu de acolo a venit George Lazar ? Nu acolo s'a näscut
Horia vi Iancu ? Era natural ca ceT din cuib, traitT pe parnintul
variat, manos, bogat i frurnos al TransilvanieT, sä prinda aripi mari
curand i sä dea semnalul de§teptaril, sä lupte pentru reca§ti-
garea scum pulul pämint.
Reputatiunea Munteniel de granarul TurcieT a Mcut-o intinsul
§es, par'ca anume dat in mainile romanulul milostiv, pentru
indestularea a atator némurl. Sesul §i luncile aù fost bune
pentru cultura cerealelor §i pentru crescerea vitelor; intre var.-
furile góle ale muntilor i intre campurile góle §i baltile Mun-
teniel a tot trepädat ciobanul (adesea ardelén) in urma oilor; jata
legatura stransa intre omul de la munte §i de la camp, intre
ardelén i Oran. De ar fi lipsit §esul Munteniel póte Romanul
ar fi fost maT lini§tit in trecutul sèti istoric, dar sigur ca ar fi
lost i maT sarac; cand ploua §i se fac bucatele la camp, tóta
lumea e veselä, pentru toti e bine. Bäräganurile ad §i ele far-
mecul lor; fàrä ele n'am fi sciut pretui regiunile celelalte ;
apol tocmaT pe ele s'a krmat (ea §i in stepa Rusiel de S) pa-
mintul negru (cernoizem), care adi face din Baragan cel mal bun
loc de agricultura.
Pusta ungurósch e §i mal întinsä i maT saracaciósä ca a
Munteniel; pentru ca Carpatil, délurile §i. m. Transilvaniel §i al
BanatuluT oferiad destule avutiT Romanilor, acWia nu s'ail intins
in §esul §i lunca TiseT; cand UnguriT ad venit, ad ocupat i eT
ce aú gäsit. Cea maT evidenta proba, ca el' ad venit in urma
nóstra in teritorul DacieT, e ca eT ocupa Eilesurile nisipóse, pustii
luncile mlä§tinóse, pe &and Romani! locuesc muntiT inaltl §i
délurile frumóse, cu nepretuite bogatiT in sinul lor. Cine se suie
in virful scare!? Cel care vine in urma, orT cel care era dejà
pe scara cand cel-lalt a sosit? .
Muntil i délurile sunt grea de rasbatut (cate-va §osele de-abii!
construit in timpurile nóstre); pe de alta parte, esurile lipsite
de apa ad fost parasite i economisite numaT pentru agricultura;
era natural dar ca populatiunea a/ se grämädésca de-alungul
äilor §i luncilor, aceste raiuri pämintescl cum le dice Alexandri.
Iar cum cursurile marl de apa ad fost singurile cal de comu-
G. M.-Murgocl, I. Romania gi Orile locuite de Romani. 6

www.digibuc.ro
 82

nicatiune 'Ana mai deunä-4i, e de sine inteles c5, ora§ele din

lungul riurilor BA se desvolte mal mult, §i mai ales acelea din
regiunea §esului de pe Dunäre i Tisa.
Iata dar cum relieful variat al DacieI a dat pret acestel regiunl
§i a fost priincios desvoltäril popórelor ce-1 locuesc; de forma
dispositiunea lui sunt legate multe fapte, cum vom vedeà §i
mal taro;liii. Fie-care colt din acest tinut are un alt aspect, are
o all& viatä §i a§à e cu némul ce-1 locuesce: a1t5, fire §i alt
trecut ca §i locul unde s'a nAscut.

HIDROGRAFIE
Relieful pämintulut nu-1 cumiscem numaI studiind o-
rografia, ci §i cursul apelor ne ajutä in Intelegerea su-
prafeIel pamintului unel tut, cad apele fixat cursul
lor In directia Inclinäret celet mat mart a terenulut. Ele
se adunä unele cu altele In depresiunile marl ale solului,
Indreptarea unora care altele se face tot din causa
Inclinärel terenulut, a dispunereI lui ea un basin, de meek
regiunea, din care apele se adunä Intr'un fluviu saú
Intr'o mare, constitue basinul acelet ape.
Tóte apele ce curg pe suprafata Daciel sunt carate prin
intermediul Dunärii §i al Nistrultil la Marea Négrá; Dacia
face parte dar din basinul MäreI Negre (Fig. 9).

Marea 'Negra (Cernoe More, Kara Denis).

Marea Négrä e golful cel mal de rösArit al Märii Mediterane

cu care stä in legAturä prin Marea Marmara §i M. Egee. Meet golt
e inchis aprópe complect, cAci Bosiorul are de-abià 0,5-21/2 km.
lärgime, iar adâncimea intro 15 i 30 m. Apele ver4I-inchise ale
Märil Negre bat marginea de rèsärit a României, precum §i a Bul-
gariel i o parte din a Turciel, udä de asemenea marginea de-
S a Rusiei, cea de apus a Caucasului i cea de N a Asiei mici. In
vechime s'a numit, Pontus auxin u s, iar in evul mediü când
dintre popórele de pe Ormul el eel mal bine cunoscuti eraü Mol-
dovenii, i se clicea i lac ul mold ovenesc. Astücji Rusia stApa-

www.digibuc.ro
 83

nesce cea mat mare parte a tèrmuluT et, unde a ridicat cetätT in-
tärite i intretine o flota de r6sboiti puternick desl puterile europene
aü decis, cä pe Marea Negra sä nu existe vase de rèsboifi; pe de
altä parte, cum numeróse riurT scobor din centrul RusieT la a-
céstä mare, a ajuns sä fie un lac r u sesc.

Ort

L.

Bergia
Odesa

c7*.
MA zoir
gerpar

223e
2?-44

ego
eIHzwlda

eara : ls000noo

Fig. 22. Harta Märil Negre.

Conturul MäriI Negre e fórte regulat, presenVand linii drepte

saù arce mart; numaT in partea de N presintä de-o parte golful
Odesel i Karkinit (s. golful mort), iar de :cealaltä pe Marea
Azovick mare putin adâncä i mlästinósä, ce 80, in comunicare
culargul Märil Negre prin strânatórea K er o T. Intre aceste clout)*
inaintärT ale MAT se ridicA, peninsula Crimeea, legatä de uscat
prin istmul Per ic op; in colo, pe celelalte pärtT, de-abià se sem-
naléza câte un cap scurt: c. Sinope, c. Vona, pe Iärmul de S,
saù câte un golf putin inaintat: g. Burgas, g. Varna, etc.
Forma MäriT Negre e lunguéta de la E la V; abstractiune fa-
cênd de Marea AzovicA se apropie de un triunghig a cäruT basa e
putin arcuitä spre N. Are o suprafatä de peste 360.000 km. El §i
o adâncime maxima de 2.244 m. in mijlocul eT, in dreptul CrimeeT,
dar maT aprópe de cósta Asiei micr. Scobitura, ce o face in pa-

www.digibuc.ro
 84

mint e, de asemenea ca si conturul, fórte regulatä si curbele

bathimetrice (1) urrnézá aprópe paralel conturul ei.
Gurile D un ikrei Balum
1.$ erplor

Fig. 23. Sectiune prin Marea Mgt* de la V la E.

Amastro Crimeia. Bergeanse

Fig. 24. Sectiune priu Marea N6grä, de la S la N.

In partea gurilor Dunärei i Märei de Azov e putin adânc6,
pe o mare intindere fundul ei e apreipe orizontal (Fig. 23);
pe celelalte pärti de jur-imprejur scobórá repede in jos, mai
ales in dreptul Crimeei si al AsieT mid (la Amastro, Fig. 24),
iar de pe la, adáncimea de 2000 m. devine aprópe orizontal. In
total Marea Négrá póte fi comparatä cu o albie cu fundul lat,
cáci afará de Insula Serpilor nid o altä neregularitate nu tur-
burg Inclinarea uniforrnä a fundului ei. Sectiunile aläturate
(Fig. 23 si fig. 24) ce merg, in lärgime de la gurile DunäreT la
Batum i in lätime de la Bergeansc la Amastro, ne pune in
evidentä mai clar forma fundului M. Negre.
Insul a (F3 r pi l or se ridicA in fata gurilor Dunärei ca o stânc5,
patratä, lungá i latá de 500 metri, inalth numal de câti-va metri
deasupra feteï apei; ea e singura insulä in Marea Négrá, cáci
insula lunguiatä Ten dr a, ce inchide baia cu acelas nume de la
gura Nipruluï, e prea aprópe de cósta, cu care adesea se MO,
prin limbi de nisip; séméná chiar a fi un banc de nisip.
Apa Märil Negre e mai putin säratä ea a Märii Mediterane,
pentru ca ea primesce mari oantitäç de apä dulce; eantitatea
de sare e de 1.8 gr. ° /0, (in coltul de NE mal putin), cresce insä
ou adâncimea ash cá la 2.000 m. ajunge sá contie 2.2 gr. V., sare.

(1) Curbe de egalá adâncime; ele sunt pentru adincinil ceea ce sunt iso-
hipsele pentru InältimI.

www.digibuc.ro
 85

Temperatura e de asemenea fórte curios ròspânditA : la suprafatA

temperatura variag cu anotimpul intre 15°-25°; pânA la 100 m
scade la 70; rèmâne pe o óre-care distantA constantA, dar de
scoborâm mult mai jos, incepe sA se ridice pânA ajunge cA la
fund s aibä ktemperatura de 0, cam temperatura anualA a
regiunei in care se gasesce Marea NégrA. Acésta provine din
causa putinei circulatiunï a apei §i din diferenta de densitate
intre apa de la fund §i cea de la suprafatA.
Apa adusa de numerósele fluvil nu se acumulég pentru a
lArgi suprafata marri, ci o parte inlocuesce pe cea care se eva-
porég, iar excesul se scurge prin Bostor in Marea Marmara
apoi mai departe in MediteranA. In Bosfor se constatA doi cu-
renti de apA; unul superior, cu o iutélA de 1-3 m. pe secundk
dinspre Marea NégrA spre Marea Marmara; altul inferior in
sens invers, ce aduce apele calde §i grate ale Mediteranef (3 gr. °A,
sare), earl de§1 amestecate cu ale MArit Negre r'émân tot mai
grele §i se a0zä la fund, din care causl resultk dup. cum vé-
çlurAm, cl apa de la fund g fie §i mai gratA i mal caldA. Pe
suprafata MAril Negre se constata un curent pe la margine de
jur-imprejur (Fig. 22).
IncA o particularitate a MArii Negre e cA animalele nu pot
trAl mal jos de 200 m., cAcI apa de ad in jos din causa lip-
sel de curenti verticali, cari sA vinture apa, 'nu mai contine aer
care sA intretie viata; de la acéstAadâncime ins& se resimte ga-
zul puturos, hidrogen sulfurat, a carei cantitate cresce cu adân-
cimea (pe la 1.000 m. e cam 500 cc. la litru, la fund ajunge
panA la 655 cc. la litru). El e produs prin actiunea microbilor,
earl descompun substantele organice i minerale ce aù puciósA
in compositiunea lor.
Trecutnli NArel Negre. Niel forma nid intinderea Márel Negre n'a fost in
tot-deauna ca cea de adl. Ea datézA Ash numal din timpurile cele maI noT
ale istoriel pAmAntuluI, din ultima periódA a epocel terliare. Mal Inainte ea
forma, ImpreunA cu Marea CaspicA un lac mare cu ap1 dulce ce se intindeA
peSte o parte din Basarabia, Moldova si Muntenia. Resturi din animalele
acestul lac (scoid, meld, etc.), se gAsese in straturile de nisip si humA ces'aii
depus pe fundul lui in tot& regiunea din jurul MArel Negre, din délurile
Carpatilor i pánA la Marea CaspicA.
Cum cl Marea NégrA, a foSt unitI cu Marea CaspicA, se deduce si din fap-
tul cA adl trAesc in Marea CaspicA lanimale inrudite de aprópe cu cele ce
ail trAit mal de mult in Marea NegrA; pe de altA parte in fluviul Don trA-

www.digibuc.ro
 86

esc pescl i alte animale inrudite cu cele din Volga, ceea-ce nu s'ar putek
dach aceste rind n'ar fi dat odath in acelas basin. Straturile de huma i ni-
sip, ce s'ag depus din acel lac mare s'ad numit In geologie depocite pontice,
de la Pontus euxinus, iar timpul cat a tinut acel lac s'a numit epoca ponticd.
Pe atund exista i Marea Marmara probabil tot ca un lac separat si de
Pontus euxinus si de Mediterana, chcI la S de Dardanele pe uncle e Marea
Egee de 01, phinintul esèà, mult deasupra mhrfi, formhnd un uscat intins
cu cáte-va lacurl pe el. In ultimele timpuri ale epoceI pontice s'ag produs
marl schirablii in scórta phmintuluI din acésth parte: in partea de N a Pon-
tuluI euxin, in Basarabia, Moldova si Muntenia, uscatul s'a ridicat in sus
scotend i o parte din fundul laculuI la luminh, iar in partea sudich a Mar-
maralei uscatul s'a scufundat, näscend Marea Egee; atuncl s'a deschis i str.
Dardanele sis'a revArsat aph shrath in Marea Marmara. Tot atund, sag putin
dupa aceea, s'a deschis i cheia Bosforului (nu crApAndu-se päinintul ci prin
r6derea terenulul scufundat), la partea de S a PontuluI euxin, pe cánd In
NE uscatul se ridich, separând cu totul Marea Caspich In r6shrit. Venind aph
särath -in Pontul euxin s'a schimbat condiVunile de traig ale animalelor : unele
ad murit, altele- s'ag adaptat apel acesteia, nidi dulce dar nid tome shratä,
ag dat nascere apoI la spete i variet541, ce se deosibesc de cele ce trlesc
si in Marea Mediteranh Lìn Marea Caspich.
In timpul de 01 Marea Négrl perde mered din suprafatà: pe de-o parte
pe fundul el se depune un nisip fin de piatrh de var, nisip de materiI feru-
gin6se, stkamäturl de set:del etc., ce tind ca sà ridice fundul mhrii in sus:
pe de alth parte Mote riurile aduo contität1 marl de nAmol pe care
depune la gurile lor, formand delte ce inaintéz5, mereü in interiorul märei,
cum se intamplà cu delta Dunärfi, ce Inaintéza in fie-care an cu 4-5 m.;
iar diteritele golfurl si lagune ale el se transformh in limanuri, sag se se-
pars cu totul prin nisipul ce valurile mAril 11 arunch pe törm.
Tërmu1 românese al MANI Negre. Lungimea OrmuluT M-
AI Negro din partea Româniel e de 225 km., iar in partea Ba-
sarabieT de 85 km. Conturul lui are forma unuI arc deranjat
prin esitura deltel DunAriT. Dealungul farmultif acesta putem
deosebi 3 WO:
1) rprmul dintre Odesa i gura Kilieï e fórte putin ridicat
deasupra märiI urméza o linie drépth de la SV la NE si e for-
mat din nisipul aruncat de mare si mttlul depus de limanurile
numeróse ce se insirá dealungul lui. Panta uscatuluI e prea pu-
tin aplecatä spre mare si contiimá i pe sub apA in acelas fel,
formánd o renie (1) nisipós1 intinsä, care face Ormu1 neabor-
dabil din acéstä parte; de aceea tot acest -ërm a emlas nepo-
(1) Renie marginea mhril cu fundul putin adino, aprópe orizon-
tal, pe intindere mare In largul

www.digibuc.ro
 87

porat; pe icl pe colea se vede doar cata un grup de colibe sin-

guratice de pescarï.
2) Partea dintre bratul Kiliel i Capul Midia e tot a§à de
jósá, linia e maI neregulata §i. se indóie in forma until' scaun
cti spate; acest tèrm e constituit pe de-o parte de nisipui arun-
cat, de apa maill gi care e purtat pe uscat de vinturi, ondulan-
du-1 in miI de valuri, dunele din Delta Dunarel, de la Kara-
harman, etc.; pe de alta parte termul e alimentat de namolul adus
de gurile Dunärit §i alte garle numeróse, ce lógá Dunarea cu marea
sat] cu laguna Rasim. La Sulina tarmul e facut abordabil pen-
tru vase de ori-ce tonaj, la gura Chi HO §i St. Gheorghe insa
numaI pentru vase micI; awl de aceste puncte nu e aborda-
bil deck pentru luntrele mid (dube) a numerocilor pescarl.
3) De la Capul Midia la S, Ormul urmézá o linie drépta N-S
pang la Capul Celigra (s. Kaliakra) unde incepe scobitura gol-
fuluI Varna. Pe acésta portiune, térmul ridicat pana la 60 m.
deasupra niveluluï mänil, e stáncos ci mult mal neregulat ea papa,
aci, nascênd: capul ci golful Constantel, capul Tusla, golf ul Man-
galieI i capul sabla. Acest tarm e abordabil numaI la Constanta
§i intru cat-va la Mangalia; in colo stancile aunt fórte pericu-
lóse, mai ales in timpurile furtunóse. De aceea acum se constru-
esce un cheiti de adapost la Constanta. Mangalia de asemenea
prin golful el ofera, un loc sigur pentru un port ksi probabil
va veni timpul, cánd sa utilisam aceste avantaje naturale ale
orapluI celul maI de S al DobrogeI.
Marea Nógra n'are flux §i reflux, a§a ca térmurile ei se men-
-tin nevätämate; totucT in timpurile furtunóse devine fórte furi-
ösä, ceea-ce i-a scos nume /WI Inca, din vechime, atunci
valurile el därama din térmul inalt de la S, ca o compensare a
aluvionaril. din N.
Importanta 11ärii Negre e fórte mare pentru nol.
Ea ne deschicle spre Orient, nu numaI none, ci Europei intree
un drum ,fórte .omod, ea e o pórta a Europei. spre Asia. Prin
serviciul de vapóre ce Statul roman a infiintat §i prin linia ferata.
BucurescI-Constanta, se ofera Europei centrale qi celeI de NV
drumul cel mal convenabil, scurt i sigur, la Conlqantinopol, E-
gipt §i Indil; 41, se parcurge distant°. Constanta-Constantinopole
in 12 ore, EA in 18 ore ajungï din Bueureser la Constantinopol.
De asemenea comunicatiunea e *ma cu Rusia de Sud ci Asia

www.digibuc.ro
 88

mica i anume cu: Odesa, Sevastopol, Batum, Sinope, Trebi-

zunda etc., orase comerciale importante. Afara de acésta, Marea
Négra ne ofera bat de mare la Sulina i Constanta, i mal ales
cantitati colosale de pesce, stridil etc.
Limanurile Märel Negre. Dealungul tarmulut MArit Negre se
insira mat multe lacuri lungt spre uscat, unele unite cu marea,
allele separate complect prin cAte o limbA de nisip, peste care tree
valurile furióse ale marl in timpurile furtunóse. Apa acestor lacurï
e sarata, de si Vote primesc apa dulce prin rîurile, unele impor-
tante, ce vin in ele.
Tóte aceste lacurt nu sunt de cAt nisce golfurt de ale M.
Negre, inchise acum prin grinduri de nisip i mâl; ast-fel de
lacurt se numesc lag un e (in Italia) sad limanu rt Rusia); e
lucru positiv ca Marea se intindeA peste tóte aceste limanurl, dupa
cum se Intindea í peste actuala suprafata dintre gurile Dunarit.
Intre aceste lacurl avem ca mat insemnate :
LimanulNistrului e un f el de golf al marl la gura Nistrului; pro-
babil el mat de mult se ridicA pe rid mat 'in sus, cum se póte
judecA dupA bàIile i mlastinela din lunca Nistrulut, din jurul
limanuluï. La gura limanulut in mare se aflA o insulA de nisip,
ce lasA pe aläturea doue &le de comunicqiune in liman; adân-
oimea limanulul ajunge de alt-fel maximum 4 m. Mat aunt si
alte insule neînsemnate de nisip.
La sudul 1. NistruluI se insirA dealungul OrmuluI: 1. Burnoe,
format din Hagi-Ibraim i Bazereanu ; 1. Alibel cu Burnas
$ahan, ce comunicA intre ele, iar Alibel comunicA prin doue gurt
cu marea i servesc pentru extragerea sarii marine din apa lor.
Aprópe de gurile Dunarei gasim I. Conduc despArtit de mare
printr'o lung& dar ingusta limbA de nisip.
Laguna Rasim (s. Raselm) e la S de gurile DanAret si prin
intinderea ei (75.000 hectare) constitue una din lagunele cele
mat marl' ale M. Negre, desi e adânc in genere numat de 2-3 m.
AcestA lagunA constA din mat multe lacuri, ce comunicA intre
ele, clandu-1 o forma fórte neregulata ; acestea sunt: Rasim
Babadagh, GoIoviÇa, Zmeica, Sinoe, Liman, Tusla si Dranova. In
OVA lungimea et laguna e despartitA de mare printr'o limba de
nisip aruncat de mare si mAl adus de apele turburl a diferitelor
&le si mat ales de Dunavatul, gArla ce lega DunArea (bratul

www.digibuc.ro
 89

sf. Gheorghe) cu 1. Rasim. Comunicarea se face cu marea prin 3

guri, intre earl cea maI principall e P or t i f a, adanch de-abià de
1 m. Acéstä gut% era, ma! demult mult mai adancA, 11161 pute&
trece prin ea vase Mari, Mel pe malurile 1. Rasim ail lost ce-
%AO comerciale genoveze ; acum insA Portita se tot potmolesce
si aunt an!, când laguna e cu totul inchisA, devine lac. In 1.
Rasim stint mai multe insule de nisip; Popina e ins& de stancA.
Acest lac e fórte important pentru marea cantitate de pesce ce
furnisézA si pentru avantagele de adhpostire, ce ar ofeH el vaselor
când s'ar regula pentru navigatiune.
La Sud de acéstA lagunA se insirA iar limanurl, mal mid insk
si anume: 1. Tasaval in dreptul c. Midia, Siut-ghiol, Techir-
ghiol la S de Constanta si limanul NangalieI. Apa Techir-
ghiolulul e fórte bogatA in substante minerale si are sorti de
a deveni o statiune balnearA importantA.
AtarA de aceste limanuri se mai aflA la S BasarabieI intl.()
Prut si Marea N. cincT lacuri: Cahul, Saftian, Jalpug cu Cogalnicul,
Catalpugul i Chital, de o formA in genere lunguiatA saii triun-
ghiularA si carT ail mare asemAnare cu cele de langA tèrmul
mArii. Cu basa lor aunt in lunca DunArei, varful e ins& inaintat
spre N, dealungul vAilor riurilor principale ce se varsA in ele;
iar apa lor e shrath si stA in comunicare cu DunArea prin &le
putin adânci. Faptul ch apa lor e sArata, precum si forma bor, e inch
un argument el marea s'a intins o datA pan& peste delta si lunca
DunArei din acéstA parte si cand s'a retras prin alu'vionarea fun-
dulul mArei precum si inchiderea gurilor vAilor, ce erati nisce
golfuri ale mare!, apele sArate ail r6mas inchise intocmal cum
sunt limanurile si ghiolurile de acill din lungul Ormulul mArel.

Ape subterane i PeOerT.

Apa mArilor se transformA incetul eu incetul in aburT, ce se
adunA de formózA nor! ; vinturile, ce sufl& dinspre mare spre
uscat, transport& noHl spre mijbocul Ora ; când in regiunile
prea red norii se grAmAdesc prea multi, iar atmosfera find in-
cArcatA si ea cu aburi, atund lash sh cadA din el pe pAmintul
Insetat picAturile bine-fAatóre.
0 parte din apa ploilor se evaporézh cand se ivesc raciele

www.digibuc.ro
 90

sórelul, o altA parte curge pe suprafata pAmintuluT formând jirlae

ce se adaugA la apa riurilor; iar cea de a treia parte se infiltrézA
prin crëpAturI, gAurT saù porii pietrelor din interiorul pArnintuluT.
Dar nu prin táte pietrele póte sA pAtrundA apa de-o potrivl : unele, pre-
cum plmintul galben (lössul), nisipul, pietrisul, i anumite gresii, aunt perme-
abile pentru c5. sunt poröse, iar piétra de var, granitul etc, penfru c5. aü
crApAturi in massa lor; altele, precum sunt argilele (sail luturile), piétra de
ciment (marnele), sisturile etc. aunt impermeabile.
Apa, ajungênd la un strat impermeabil, se Intinde pe acest strat ca o
pânz i curge Incet-incet, infiltrându-se in partea înolinriI stratulul. and
stratul e tAiat de vre-o vale saii de vre-o crépAturA deschisk atund apa ese
la suprafatA, ca isvor limpede i récoros ; aka se Intimplä cu apa ce cade
In regiunea muntilor inaltI i délurilor, unde in vAile adânci naso mil de
isvöre. CAnd stratul aquifer merge tot in afund, as& cA in prelungirea lui
numal ajunge la suprafata plmintului, apa rémâne ca o pAnz5. subterank
ce dA In vr'o depresiune mal adincit saa in mare ; in acest cas pAnza de 5.pit
se constats, prin puturl si sonde (1). Rar vine apa In puturi ca o VAnA, mimai
acolo unde e p cröpAturA, In pidt.r5.; de obiceiil ea pistesce din töte pArtile,
EA din fund si prin peretil putuluI.
Sonda
Fl3raects, atracr ver bent.j? Prin puturile §i son-
.
f r la rev - .

dArile acute in esul

MuntenieT i al Unga-
i:f :' N ';:ji44,;4-9. ::-
-----1: -... -'-'...: riel, s'a constatat, ca
la o adâncime varia-
-4-T-
----21 bilA cu positiunea lo-
culuT, se strecórA prin
straturile de nisip de
la basa lössuluI, un
rb
ro t. e ho
continuil i intins strat
% de apA, care se scurge
fórte 'Meet spre S, in
sensul inclinAriT
SiviAigg.;?. ,,-:;.-. -1"-----
7:77,175v:r,-:--1 ca un fluviil i-
207 "...: :AT) V. 1-:... :..i-:i i.:
.... ... z.......:.r.::::.:1::J:
mens nevNut. AcéstA
apA provine pe de-o
254 7-14-11 parte din apa ploilor
ce cade in regiunile
Fig. 25. Sectiune prin subsolul Bucurescilor.
délurilor i esurilor,
(1) Sondare, sondagiil = sfredelirea pämintuluI; sondA -- instrumentele de
sfredelire.

www.digibuc.ro
 91

pe de altä parte, e crescuta cu apa de a riurilor ce parcurg

surile prin albil permeabile. Din ast-fel de .0
pânze de apa se alimentóza mal tóte ora- Lis!

sele marl, satele si statiunile cailor ferate "ag 1.41160et

E.
CD'
din cámpiile hpsite de apa a sesului Mun- AP5 Nssip

teniei (Baraganul si Burnas), a Bugécului si <4

Pastel unguresci; ele aù dar o mare impor- Arta e

tanta in viata nóstra.

340
Dupa grosimea stratulul de löss, a nisipurilor pl
z5i
."s,ra
argilelor. de la basa lui, varieza i adâncimea stra-
:(tE edcar
tuluT aquifer: la Bucuresci el se Intalnesce Intre 8 si Marne
20 m. (Fig. 25). in Baragan trebue sä mergem pang la Ms, rk;
40 m. ca sa dam de apS, abondentä (Fig. 26); in Pusta
primal strat aquifer mai puternic se Intalnesce In- 'PAt.

tre 30 si 70 m. (Debretin, Satu-mare Zenta, etc. 7=L:

pepodisul Cuman, etc); pe une-locuri chiar sub 100 m.
(Csongrad, Seghedin, Szentes, etc.) (Fig. 27). Pe 171?

când In puturile i sondagele din Baragan si din 322.

tot sesul Munteniei apa se sue putin in sus, rèmft- ApkiQhf
nénd tot-deauna sub nivelul solului, in Pasta din
contra', chiar apa din nisipurile diluviale se ridica
pana aprópe de suprafatä une-orl chiar tisnind a-
fara de 2-3 m. O singura cismea e la BucurescI,
la podul de la Coteoceni, care tisnesce de 3 metri in
sus, dar acósta cismeà, e in albia Dâmbovitet, la vre-o
6 m. mai jos de nivelul stradel (Fig. 25).
Afara de stratul aquifer din terenurile di- mra

luviale se gäsesc alte pânze de apa in tere-

nurile (tertiare) mai din adânc, dupa cum
s'a constatat prin sondarea de la Marculesci
in Bärägan (1), sondarea de la Cotroceni,
din Craiova, Iasi etc. din Ora românésch, si
numerósele sondäri i puturl din Seghedin,
Szentes, Zenta, Hód-Mózö-Vasarhely, Szol-
nok din lunca Tisei.
Acéstä apa provine din regiunea dólurilor, I.
s
t

unde se infiltrézä prin straturile de nisip

(1) Sondarea de la Marculesci a fost gout& de stat pentru a cautà o apa

Nina si abundenta in Baraganul lipsit de apa ; Ott scopul de a inlesni popu-
larea acestor campil asà, de pretióse pentru agriculturii.

www.digibuc.ro
 92

intercalate( intre straturi de argile; apa ash, inchisä intre straturI

suferg presiune hidrostatica, in virtutea cAreia se [Ate ridicà in
puturile sail sondele ce ar
La Märculesci strate aquifere nelnsemnate aü lost intAlnite incepênd de la
140 m., iar la 322 m. s'a gäsit o pänzl de ap6, ce s'a ridicat In sonda pänä
la 17 m. de la gura sondei In jos (Fig. 26). Dac6 acest sondagiü s'ar fi Rica mai
la N, sigur c apa ar fi tînit afarà si am fi avut fintâna artezianä autata, care
ar fi schimbat- mult tata Bäräganului ; dispositiunea stratelor aquifere din re-
giunea de la N Ialomitel pare a fi mai avantagidsä pentru antäni artesiene
(vecli nota de geologie i paleogeografie). In sondagiul de la Cotroceni (adânc
de 207 m.) s'ad. Intalnit mai multe straturi aquifere incepénd tot cam cu
140 in., iat cel de la 190 m. s'a ridicat In sondä pang la 14 m. sub nivelul
Sondagiile acute in regidnea colinelor la Craiova aü dat resultate
mai frumóse; aci, in Piata Madona Dudu, este;o fântänä artesianä ce tisnesce
pänä la 3 m. deasupra solulul dând 4ilnic 2800 m. o. de ap6, bunk dar cam
amoniacalä.
In Pusta ungurésa se Intâlnesc doue strate aquifere sub cel diluvial (Fig. 27):
unul cam pe la 120., al doilea intre 210 si 230 m ; numerósele fântâniartesiene ale
Segedinulul, a Szol-
Po d oi clman Lune a Ti s e nokului, de la Oson-
` Szabadka $ egedin M.Vásárk 5zent es grad. Hod.- M. -V6.-
sárhely, Szentes etc.
att
es-s- asvIrl apa continutá
Inteunul din aceste
''''' strate de apä. Se-
ghedin singur are
16 puturT artesiene
din primul strat
14 din al doilea, carI
dad o apl limpede
ca cristalul, Insä In
unele cam cäldicicä.

In hind apa
se gásesce la basa
stratulul de alu-
viunT, a aror gro-
sime e In genere
subtire; In lunca
Tisei precum
prin baltile Du-
Fig. 27 Sectiune prin subsolul sesului unguresc.
näril insä
pânä la 17 m. (Szentes, Seghedin etc.).

www.digibuc.ro
 93

Pesteri. Apa, care in drumul ei pe sub pämint ggsesce cr6pAturi

si gäuri in stânci, Ii pune teitä puterea pentru lärgi drumul,
si in timp Indelungat tot rolênd pietrele, isi construesce nisce
hrube lungi si intunecóse, pe§terI fioróse a cgror gurg se vede
chscatg prin cóstele vgilor §i in stâncile munOor (1).
Pe§terile cele mai minunate se intâlnesc in munti de péträ
var sag de marmurg, cari se rod mai usor de ape, mat ales
când acestea sunt incgrcate cu bioxid de carbon; tot cu ajutorul..
acestul gaz dizolvat in ea, apa póte sä acopere peretif pesterii
cu fel de fel de concretiuni calcare.
Apa Incgrcatg cu acest gaz, tot strecurându-se prin piatrg, o dizolvá
cand ajunge- in pestera mare spatiósg, se preface in aburi, gazele se
räspandesc in atmosfera grea a pesteril, iar pietra de var se sleiesce ca
un inelus pe tavanul boltei. Mel peste mel, strat peste strat märesce depo-
situl ; dela o vreme apa se prelinge pe turturi In jos si din virful lor
pleura alaptele de piétrAz care se sleiesce acuma jos, formând slol, muu-
róie ciciull tugudte, turlóie i columne drepte ca luminarea. i asa
apa 10 infrumusetéz 5. galeriile de sub pgmint, flcute de pe vremea când
erà furhisg, cu ornamente ne'nchipuite:de minti omenesci. Acele hrube strimte
si reel si boltile spatióse pline de intunerie se impodobesc cu aturturI de
piatrg» stalactite ascutite, In fel de fel forme si märimi, aninate pe podul
boltilor, cu astesnice i lumingri», stalagmite tuguete, albe ca spuma lapteluI,
Infipte in fundamentul pesterii, cu columne sugrumate pe la mijloc, cu
draperil cutate i incretite, cu pinze bogate ce acoper pgretri sag Inchid
strimtorile, cu cruste albe ce imbracg fie-care bolovan, fie-care pieta intr'o
haing curatg i netedä, MURGOCL

In cuprinsul României si al Transilvaniei sunt fórte multe

pesteri §i de fie-care e legatg, o legendg, in care cestiunea co-
morilor nu lipsesce nici odatä; cele mai insemnate sunt:
Pe§tera Closanilor in m. Cernei, p. Tism an ei in m.
Vulcani; p. P olovragi si p. de la B ai a de fer in piatra Po-
lovragilor; p. din Tir Ito vu mic in m. Lotrului ; p. Bi st r i e I
in care se aflg doug bisericute una la gura pesterii, ce se eles-
chide in malul vertical, la 80 ni. deasupra apel Bistritel; alta in
fundul pesterii, sgpatä in péträ, in care se pgstrà móstele S-tului
Grigore Decapolitul. P. Stogu in m. Bistritel; p. Dâmbov
ci ór eI in m. Ntra Craiulut; p. Ja o mic ór el in Bucegi cu un
schit de cgluggri chiar la intrarea ei; p. C et atea B oli din Ora
(1) Pester! se ma pot fornià i prin creparea pietrelor ce constitue pcórta
pgmintului.

www.digibuc.ro
 94

Hategului; p. Horn or o d-Al ma § in m. Apatel-Persani e cea mai

mare pe§terä a Transilvaniel, are 52 galeril fórte intortochiate;
p. Oncias a si Meziad, in m. Bihor; p. P o:n orulul, p. Be-
deIuluÏ, p. Belió r a etc. in m. TrAscauluCsi tot in:acea parte
renumita pesterA de 01.60 de la S c äri § ór a (Fig. 28).
Pe cestele calearese ale vAil
Arieeului se observA o cal-
dare minunatA In fundul c5.-
reil se deschide gura peeteril
de gliétä. Mal intAI intrAm
Inteo halS spatiesä, al cAreia
fundament, cd-va mal jos ca
al cAldáril de afarA, e format
din glidt5. gAlbue de ghetar;
dinaintea ueel e o movilS de
ghétA, resultat al transfer-
mAreI zApecjil ingrämäditA de
multi ani acolo de viforile
iernil...
Prin 'Arta din fatA mer-
gem printr'o galerie cotitA,
lungs de vre-o 50 m. in in-
teriorul peeteril, la biseric A,
Fig. 28. Peetera de ghiall de la ScArisóra,,
in Muntil Bihorului.
o halA majestesá In forma
cápätinii de zahSr cum se
gAsesce de obiceid In peeterile din calcar...
S e á ri 6 r a oferä ce-i drept ca i o pesterä de calcar un tabloa splendid; see-
neria ce ne presintä InsA, bis erica acestel peeterI e ea din povesci. (Fig. 28).
Intunerec deplin umple spatiul; numai pAretil vecini reflectA strAlueitor lu-
mina faclelor i stalactitele cele maI lungl ce atArnA din boltA'n jos, ca ghir-
lande, buchete de floil de gliétä, ciucurI de cristale, turturl de ghetä par ea nisce
puncte Ori dungi albastre ce se gAcesc mai mult de cat se väd. Fundameutul
e o movilá de ghétä. In mijloc e al t a r ul pe care de-aba e'ar puté merge cu
potceve de fer, dacá sutele de sloI de ghéta (stalagmite) lnalte de 1-21/3 Im
earl' sta 0. pe movilA, ea o pädure de calamites a timpurilor geologice
nu ne-ar oferl puncte de rezem ; cel mal lnalt are forma unel femei ei se
numesce demna Imp áráté sá InconjuratI de curtea el, sloil dimprejur.
Aceste stalagmite, ca nisce buzdugane, albe-albAstruI, refractänd lumina cea
roeie a faclelor de rAeinä in tete culorile curcubeuluI, produc un efect magic
nedescris i sunt obiectul special al observatiuni..
De aceea ScArieera este márgAritarul acesteI regiutfi. PETERS.

Peterile aü servit inteo epocä geologica, pe timpul cfind

ghetaril acoperiail crestele Alpilor Fägara§ului, ca adapost unor

www.digibuc.ro
 95

soiti de animale inrudite unele cu ur§iT, altele cu hienele etc.

Sunt fórte multe pe§terI earl contin óse de ursul pegterilor, de
hiena pegterilor, de pore; de anlmale rurnegAtóre etc. anume: p.
Stogu, Ialomicióra, Homorod-Almq, Meziadu,BedelM etc. Unele
pekiterI, cele maI mari, aü servit i ca loc de refugiu Românilor
in timpul nävälirilor barbarilor, precum §i. hotilor; de aceea
aunt 4à de rèspândite pove§tile despre comorI, ce ar fi ascunse
prin aceste pe§terI.
Unele pe§terl, cum e a IalomicióreT, a TismaneI, aì Inca un
curs de ap5, prin ele, in genere insä sunt seal dar sunt pe--
terl in formatiune, nesciute incl, ce se aräta insä prin pierderea
vre-unuI pârAii ;Id ivirea luI de-ndatb, ca un puternic isvor, cum
e casul cu isvorul de la Run c u (la V de Ail) in valea S tin eI
(m. Ciuca) cu Pe§tera PosadeI lângä Ruoar cu rial I z a (a-
fluent al TiseI), cu riul Ponor ul din m. TräscauluI etc. mult
maI curióse i insemnate stint isvórele inter mitent e, ba-
senuri in stanch cu un canal intors ca un sifon, cum sunt isvórele
de la valea P o §a g e I (m. TräscAuluI).

DUNAREA SI AFLUENTII EI (1).

De la isvórele el, Brigach si Breg, din Schwartzwald

si pâra la mare, Dunärea face un drum lung de aprópe
3.000 km., strábátônd OA a 4 popóre, ce insirat
orasele lor marl pe malurile acestui fluviù batrân. Locul
acestor popóre din lungul cursuldi Dunärei corespunde
tocmai cu Impärtirea geografica a basinulul acestul
Basinul superior, de la isvóre si pâná la Presburg, e locuit
de Nemtl; In acéstá parte fluviul are un caracter de rît
alpin, cu vale ingustä, curs repede i umflä.r1 la In-
ceputul vereI (Iunie) când se topesc zapec,lile in AlpI.
In basinul mediù, pe Intinsa câmpie panonicA, de la Pres-
burg la Bazias, s'aù asedat Unguril; In acéstá parte fluviul
e dejà mare, dar cursul lui e raolatic; la vale de Presburg
se desface in multe brate ce se unesc tocmal lângá Buda-
Pesta; jar de la Buda-Pesta la Sud säpat In sesul
(1) Dunhea = germ. Donau= ung. Duna = serb. Dunav.

www.digibuc.ro
 96

unguresc o lunca Wá de la 20-30 km., In care îi

revarsa apele la sfirsiturprimaveril Revérsarea nu
e causata de topirea zapelilor din Alpi ci mai mult de
a celor din Carpati si a ploilor de primávara. Afluentii
importanti, Drava, Sava, Tisa, manse volumul de apa,
care, scurgêndu-se Incet prin clisura Casan i peste Portile
de fer, mentin timp indelungat inundarea In lunca bana-
térla. Intre Bazias si T.-Severin Dunárea iea un caracter
cu totul deosebit, De asteptat; valurile el Inchise Intre
stand aii un aspect torential, iar valea e de o frumusete
fara sérnan.
Basinul inferior, de la T.-Severin la mare, e locuit pe
de-o parte de Romani pe de alta de Bulgari. Dunárea
pastréza Ore-care semne din cursul el medal, dar e mai
vigurosa; panza e .mult mai latá, i se desfasórá fär5,
multe cotituri dealungul malului podisului bulgar.
Mud sunt lini$ite, cerul albastru se oglindesce In luciul el, care
imprumut6. atunci culórea cerulul, de aceea s'a can-tat de poetl aDun6rea al-
basal) (die blaue Donau); când vintul Ins6, rèscolesce valurile el, atuncl ea
galbenl, tulburatá i spumegandä mánâncä malurile, une-orl pe al nostru,
mal des pe al BulgarieI. In lungul Româniel fluviul are atAtea caractere noul
ca cu grea U recunoscem, de aceea i cel vechI 'I numiaa In acéstä parte
Is t r os, pe cand in cursul superior era numit Danubius.
Cursul Dunärei In interiorul Daciei Il vom Impärti, pe
basa caracterului ce presinta, n cinci parti: 1. Din sesul
panon pana la Bazias. 2. De la Bazias 'Ana la T.-Severin
3. De la T.-Severin pana la Calarasi; 4. De la Cal:L.4
pânä la Tulcea si 5. Delta.
1). Dunarea, când infra In linuturi românesci, In Banat
vine din spre V alipita de pólele Fruscagorei. Sigur csa
óre-,când cursul ei a fost ce-va mai la N de aceste
caci In acéstä directiune lunca e fórte latá i numerósele
lacuri i brate mórte ne arata Inch' vechile albii; pe urmele
unui vechiil curs al Dunarei s'a construit acum canalul
Frantz Iosef, ce scurtéz5, mult drumul de la Dunare la Tisa
peste Alföld. Cum primesce pe Tisa, In fata oraseluldi
Zalankemeny (Slankamen) la 77 m. d. n. m., (1) Duna-
(1) M. d. n. m.=deasupra nivelulul

www.digibuc.ro
 97

rea Ici sohimbä indatä drumul spre S ea i cum ar

fi impinsä de apele acestui afluent pAnä se impedia,
de délurile Belgradului, la portile ..cáruia primesce pe
Sava ce vine cu multá apä dinspre V, din terile sôrbesel.
Ael la Belgrad Dunarea, pe de-o parte din causa délurilor,
pe de alta din causa impingeril Sav el, se indréptä iar
spre r6sárit1 dar curge ast-fel numal pana la Panciova,
uncle scapätä iar spre S. Aci a primit pe Timeq dinspre
N, dar nu putem atribui Influentel acestui mie rIti, acéstä
schimbare de directiune a marelui fluviti. De la Panciova
pänä la Bazias deserie un arc pe la Semendria, unde pri-
mesce pe Morava, care aduce mai tóte apele regatuluI
sêrbesc.
Si in acéstä parte constatám ca'. Dunärea schimbat
de mai multe ori cursul spre S, páná a ajuns la pólele
délurilor Serbiel unde o gäsim alipitá astági. Câmpul
de nisip dintre Panciova ci Deliblat nu e decAt resul-
tatul cursului Dunärei ; atál prin cursul el cel vechiti,
eät çi prin revársárile actuale, ea a depus acest nisip
aluvionar, pe care vinturile II ondulézá aca de regulat,
vInturându-1 mutându-I din loe in loc. Afará de acésta,
la marginea sudia, a nisipurilor 0 la rósárit de Timel
gäsim multe br* mórte, cad nu pot fi läsate de Timm
cáci sunt prea numeróse ci prea mail; de al t-fel chiar TimeTul,
din dreptul guril Tisel la vale, urrnéza o albie veche a
Dunärii. A dar eonstatám cá Dunärea curgea odatä direct
din mijlocul Pustei (de la Zomlen), pe la N de Titel, pe
la Deliblat la Bazias, §i numai In timpurile reeente s'a de-
plasat spre S.
Multi s'aa incercat s. explice acest fenornen: unfi aü invocat- influenta
pelor afluentilor dinspre N, ca Tisa si Times. Dar lunca Tisel e fOrte putin
inclinatfi, asa o apa Tisei e dom(516 de tot si nu pate av6 influent& asupra
DunArri; cAt despre Times el este aprópe de nebägat in sémä; pe de aft&
parte, riurile Sava si Morava ar puta6, compensh impingerea Tisei i Timesului
Influenta rlurilor nu póte dar explicà faptul, cu at&t mal mult cu oat la
Buda-Pesta, unde Dunärea face prima deviare spre S, ea nu primesce niel un
ria. Awn s'aa gAndit la influenta vinturilor cari ar impinge valurile spre S i V,
fapt demn de credut; altii in fine ail recurs la o lege general& (Legea lui
Baer) observat& la [guile ce curg in lungul meridianelor; aceste riuri când
G. M.-Margool, I. P. Bure5..RonsInia i Çriie tocuite de Ronvinl 7
www.digibuc.ro
 98

curg de la N la S, mAnâncA mereii malul de V (tind sà devieze spre SV),

din causa invirtirji pámintulul.
In timpul din urmá Insá s'a constatat prin studil geologice cá Alföldul, In
timpurile geologice cele mai noi, s'a scufundat incontinua putin câte putin,
sigur cá si In timpurile de fatA el se gAsesce in acéstA miscare de sou-
fundare nesimtità. Dacà scufundarea e mal mare in partea sudicá, atunci
intelerrem pentru ce Dunárea cautá merea sA se deplaseze spre S, pentru.
cA Inclinarea terenului se face de partea acésta mai pronuntatá.
2. De la Bazias la vale, Dunarea 10 conduce apele
printre muntI, pe cari táiat de-a currnezipl, náscêncl
o vale cum putine existä In lume.
In contrast cu malurile uniforme si jóse din Panonia, muntri de granit
de la Bazias fac o impresiune puternicá asupra cAlötorului. Vederea stâncilor
marl din albia riulul, i mai ales faptul cA cu toti afluentiT importanti Du-
nárea totusi nu devine simtitor mal mare, ne face s5. gAndim daci nu cum-v5.
o parte diu apA nu curge inapoi spre câmpia Panoniel. PETERS.

Lungitnea acesteI vál e de 126 km., látimea fórte va-

riabilä: ph,nä la Moldova veche (64 m. d. n. m.) fundul
váii e Ineä larg, a§à cá Dunärea îi permite sa se des-
faca In brate ca sa Inconjure insule; de ad In jos Insä
fundul vári se strâmtézä §i une-orl se strânge numaí la
cât e pânza DunáriI, ba adesea acésta trebue 85:0 adune
marginile pentru a puteà trece Inainte. In cAte-vh, locuri
lärgimea várí e mai putin de 200 m. iar In clisura Cazan la
P r i gr a c/a numaI de 113 m.; In schimb Insä e fórte adânek
páretil se ridicA drept In sus cu 5-600 m. i par a-§I impre-
unâ stâncile deasupra capetelor nóstre, cu atât mai
eu eat se vede distinct continuarea straturilor de piatr5.
de pe un mal pe altul (Fig. 37). Parep.sunt a§à, de prä-
pastio§i, ea pentru a face o §osea pe aid, a trebuit Fsá se
tae In. piatra, ea §si Eosétia lui Traian de acum 1800 de ani.
Clisur a Incepe din sus de cotul, ce Dunárea face la Mila-
novat Intro m. Sretinie §i Mirod, unde primesce pe Po-
retca; iar stramtórea C az a n e la vre-o câti-va km. In
sus de Or§ova.
Muni e o vale frumósá i prinA de minuni ca una din munti inaltl; mat
márétá i mal minurfatá decât ori-care din strâmtorile Dunärli. Ea este fórte
bogatá in locuri pitoresdi, bogatá In ornamente colorate i amintiri istorice;
apare cAnd On/ de strAlucirea sórelui pe verdele frunzis al pAdurilor, cAnd

www.digibuc.ro
 99

cu stranfi culorI pe pdretfi kancosl, ce se tidied präpastiosi deasupra anaf (5-

relor de la piciórele lor; si din infiltime se oglindesc In pAnza ape linistite,
de pare cd sub apd nisce munti inversi se pun de-acurmezisul apel.
PETERS

Dunárea Indatä ce primesce pe Poretca se Indreptéza

pe prelungirea acestui pârtil spre NE, pânä, la Várciorova,
unde se cotesce In unghiii drept spre SE.
Dunárea scapä de strimtórea clisurelor din sus de gura
Cernei, iar la confluenta Cernei terenul e a§à de larg incât
s'a putut construi un orm, Or§ova (sail Ru§ava); nivelul
apelor mijlociI e ad. 48 m. d. n. m. De la Vôrciorova
spre rèsärit valea iar se strimtéza; de§ì malurile nu vin
tocrnal a§à, de aprópe unul de altul §i nu se ridich a§6,
präpástióse, totu§1 fundamentul de granit §i calcar ridicà
prin aph stânci Infiorátóre, a cáror creste, e§ite afará, par
ca nisce §iruri de ding rânjitl, cari stail gata s'apuce §i sà,
sfärâme vasul plutitor ce s'ar incumetà ssa trécá printre ele.
Spumele apelor Infuriate ne maresc impresiunea de re-
utatea acestor stánci. Acestea sunt aPortile de fer» (ghér-
dapuri) pe o lungime de 2650 m, la 45 m. d. n. m. Tre-
cerea pe aid era fórte grea cu vase mai mail; de câti-và
ani s'a canalisat acéstä parte a Dunärii, curentul Ins& e
acum a§b, de puternic ca numai vapórele mari pot Al In-
ving5, In susul apei.
Dundrea incepe s Ate mâniósd,e un sbucium s'dn crocot devaluri din-
tr'un mal in altul. Peste adâncimI se lac ochiurI mari, cari rotesc In loc (a-
nafóre). Ici apa se scufundä, par'cl-ar fi suptä de gura unel valtori, colo
se umflä, se burdusesce i urld fdcAnd oldbuoi, báténdu-se de stand. Cu o-
chfi Inchii te-ai crede Intr'un codru pe o vijelie cumplitd. . . Aid, sub vol-
bura acdsta de valuri e Incheetura Carpatilor cu BalcaniI; peste pumoil lor
inclestati, Dundrea so aruncä furiósá, rupénd cu sgomot cele din urmá std-
vilare, ce i se tidied; In cale. i in välmäsagul acestel ciocnirl de Mani fie-care
stâncl pare O. se miscd, fie-care val pare cd strigd.. . In fine muntii invinsi se
dad la o parte. Zarea se deschide, vuetul contenesce, apa se WO intre maluri
potolitd, netedd ca o oglindd. Cate-và stâncl curióse, WI mai tidied din desisul
verde oapetele plesuve ca si cum ar vrea sd mai privéscid odatd la potopul acesta
cälétor, cdruia nimio nu i-a putut sta Impotrivä. VLAHUTA.

In acest drum anevoios §i strimt, Dunarii nu i-a maT

dat mâna sá se plimbe cánd po o parte când pe alta; In
schimb Ins5, a ros fundamentul, care pe une-looursi e adâno

www.digibuc.ro
 100

de 30-40 m., la Cazan i la Portile de fer, chiar mai

jos de nivelul mAril (pâná la 53 m). Paturile el primitive
se recunosc Incä, In tapsanurile ce presintá pAretil clisurei
(Fig. 37) si tormul sêrbesc la vale de Portile de fer.
3. La vale de T.-Severin, Dun Area incepe sá serpuésca
In latul luncei, bátônd cand In malul stâng, când In cel
drept, skrbesc saù bulgaresc. In cursul de la T.-Severin
la gura Timocului pärásit cursul vechiú in multe
locurl si si-a säpat un pat noil; la cotul de la T.-Severin
a intrat In térá pánä sub malul délulul Stirmina, cotul
insula Corbu de aci sunt datorite numai acestei deplasári
a cursului In alte párti intrá pe teritoriul sôrbesc.
Indërát orasul (T.-Severin) de pe mal se plécá, se scufundä 'n valori. Orizontul
deschide, se lArgesce din ce In ce. Ochiul straate adânc In plaiurile Ora;
gorgane rotunde, depärtate unele de altele, se lash% ca nisce sträjI In largul
zgristeï deschise. Pe &lull, departe, tarlalele inguste par niece velii Intinse
la sóre; mai departe spre miada-m5pte i apus muntii Inteun nor de pul-
bere albastrti, iT ondulézá cOrna pe pálele rubinfi ale cerulul. Malurile es din
apá Inteo Inclinare dulce, desfäsuránd lanuri de grAa In limpedisul zárilor.
Livecjile satelor i ostróvele graclini plutitóre se oglindesc In valurI; din
luncl r6suná tálángi, fluere s'aud doinind. In aerul cäldicel e un miros dulce
de finétä si de sulciná. Peste tot o moliciune, o pace Dumnedeiascä se
lasá de sus. VLAHUTi.

Dunarea curgeà odata In linie drépth intre T.-Severin

si Cetatea, probá, terasa destul de visibilä atât la Cladova
pe malul sêrbesc, cât si in dreptul guril Timocului pe
malul românesc. Si de la Cetatea la vale ea curg$ direct
spre Corabia, ac,11 Insä face un cot spre SV, amintind prin
dune, numeróse lacuri i brate mórte, coturile din Banat.
De la Lom-Palanca, DunArea se aséla In lungul luncii
pe süb malul Irian bulgärese; numai la Corabia, unde
primesce de pe drépta pe Iskerul, i la vale de T.-Mägu-
rele se alipesce de malul românese, párásind de partea
Bulgariei o albie veche ce se recuncisce prin numerósele
bAltt De la Zimnicea la vale iea o directiune spre NNE,
apa e fórte domóla, si se tine mere' de maid drept pán5.
la Silistra çi Incá mal departe. In tot lungul acestul curs,
se intind in lunca Dunärii numeróse lacuri si gârle, ce
primesc scursurile a câtor-va vAlcele din sesul Burnasulul

www.digibuc.ro
 101

§i BárAganuluï. Mai importante sunt: balta N ed e i a la V

de gura Jiului; b. Pa t el u intre Jiìi §i Corabia; b. Vitra
pe partea dréptà lintre Corabia i Islaz; b. S u h ai a la V
de Zimnicea; La cu m ar e la apus de Giurgiu; b. Latá 0
b. Grécà la apus de gura Argesulul; b. Si to v lângá Sis-
tov;- lacul Boianu, Mostiqtea §i CAM' ra0 la apus de
CálAra0.
4. Din fata SilistreI Dunárea se desparte In doué parti:
volumul cel mai mare de ap5, eurge tot pe Iânga térmul
drept, dobrog6n; o bura parte Insá, bratul Borce a, a-
pucä mai pe laV pe lângh acásta» de löss a BarAganuluI,
0 se inchide ast-fel Intro cele doué cursurl un loc lat de
10-15 km. plin de balti §i mla0ine, Balta Ialomi tel.
Punctul mai inalt de-abià ajunge 10 m. d. n. m. Cursul
propriú dis al DunArii urmézä tot directiunea de NE
pânà la Cerna-Voda; de aci se Indóe putin câte putin spre
N, iar In fata Hârvvei se reunesce cu Borcea, ce a
urmat aprópe aceea0 directiune ocolind Báraganul. Reu-
nirea e pe scurt5, distanta, cácI, de 'ndatá ce primescs pe
Ialomita, se desface iará0 In doué brate: Dunär ea v ech e
§i Dunarea not's& saU Cremenea. Dunärea nou5, ur-
m6z5, drumul drept Inainte spre N, pe când Dunarea veche
merge pe lângä malul dobrogén, face Gate-và miei coturi,
ia directiunea spre N, iar In dreptul Pricopanului se ar-
cuesce spre V, tae lunca de-a curmezi0il §i vine sá se
reunéscá au Dunárea nouä In fata BrAilei.
Duarea trimete o mare cantitate din apa sa spre into-
riorul Báltilor prin gârle, verigi §i privale Intre cari mai
importante 6 gârla Bali ce léga Duarea ou Borcea i pri-
valul Sält a va In N BMW Ialomitei; gârla Vâlciulul i
privalul Fi lipoiu din Balta Bräilei. Primávara, când
Dunarea incepe sá se umfle, apa infra din Durare pe
aceste privale i garle in baltä, In ezerile numeróse dintre
bratele Dunärei; când DunArea Incepe s5, scadä, atunci apa
curge din ezere la Dunáre; sunt unele ezere In earl
apa intrá pe o parte §i ese pe alta. Intre aceste ezere
sunt mai cunoscute: Gàbál i Butucil in B. lalomiLei;
lacul Serban; ezeru Ulmu, e. Lupoiul, I. Dunärea
veche etc. In B. BrAilei; iar afará din Baltá ghaim e.
www.digibuc.ro
 102

Gâr lit a, 0 1 tin a, si laeul Car a su in depresiunea Cerna-

VodaMedgidia, iar mai la vale ghiolul (1) Gr óp a C i o-
banulu I, al Tur có ei si Iglitei, tóte de partea Dobrogei.
Aceste ezere, ca i Balta intréga, servá de regulator apelor
Dunarel.
Vara si Tómna, cand Dunärea e scaclutä, balta se presinta ca o grading
brasdata de garle ce Inlesnesc circulatiunea, cu finete Inflorite ce nutresc,
miI de vite, cu ezere cc sunt un isvor de bagatie prin pescele ce contin,
cu fel de fel de pasäri ce dah viatä, stufariilor si padurilor. Primavara
cand se pornesc aloi pe Dunare la vale, cand zapedile se topesc i riurile
se desghetä, mai ales daca ploile incep mai devreme, de ou primavarg,
atunci ochiurile de aph linistite se umflä, iar vercléta de-abia räsa-rith se
Ingustéza, dispare vèqênd cu ochii. NumaT cate-và grinduri réman neaco-
perite de apa turbure, ce cresce i dinspre Dunäre i dinspre ezerul din
balth. De ne 'nemerim o data in timpul apelor maxime, atunci pe Wtä
lätimea de 15 km. si cat vedi cu ochii la del si la vale, se intinde o panza
albiciásä, prin care strabate numal varful sälciilor, ce se insirä pe luciul apeI
ca nisce musuróie ver41, curiose. In aceste timpuri vaporul , ce face cursa
Braila-Mäciu da de-a dreptul, Dunärea e peste tot locul.
Dunarea, reIntregita la Braila, merge spre N pana la
dealungul maluluI de löss de la Tiglina lasând o
luneä latä, tot- balta, Intro ea si ultimele ramificatiuni a
délurilor din NV Dobrogei. In acest drum primesee dinspre
stânga pe Siret, afluente important, pe ale carui ape le In-
ghite färá a devia eâtusi de putin din direetiunea N.
La Galatil face cotul spre E, primesce pe Prut i toemai
mai la vale de Reni se desprinde de malul stâng de löss,
pentru a se apropia la Isaceea de malul calcaros dobrogén.
De la Braila si pâna la Inceputul Deltel, In sus de
Tuleea, Dunarea merge fära soväen; nu se desface niel In
brate, prin lunca lata, nicI insule marl nu oeolesce i niel
cotituri nu face. Cele câte-vA, privaluri i gOrle, ce braz-
déza, lunca Dunaril, nu ati nicI o importanta; Intro nume-
rósele ezere i VOW sunt unele fórte intinse ca: b. Jijil a,
b. Cr a pin a cu insula Popina, etp.
Latimea Dunärei la vale de Braila In timpul apelor
celor mai mici (la etiagiu) e mai mare de 1.000 rn., a-
dâncimea atinge in unele locuri 25 m , iar nivelul ape-
(1) Ghiol (turc)=1ac.

www.digibuc.ro
 103

lor de abià e cu 1 m. de-asupra nivelului märii; ded. fun-

dul Dunärii e mai adánc ca nivelul mariT. In timpul apelor
maxime se transforma de la CAlárasi si páná la Delta
Intr'un Ail lat de 10-15 km. cu nivelul apeT la 8 m.
deasupra nivelului märii. De am puté atuncl cuprinde cu
ochii Intreg cursul Dunärii de la CA lärasi la mare, ni War
pare& In acel moment GA nu avem aface cu un fluvIa ce
da In mare, ci marea e care trimete un golf asá, departe
printre uscaturi.
Când apa intrà In mg e fórte turbure ; cánd ese e
0,0 de limpede, ca la deschiderea privalelor in Dunäre
apa acestora pare négrä. Turburéla rknáne In ball& con-
stituind un strat de argilá, care se adaoga din an In an
si contribue ast-fel la Inältarea solului Yalta. Pe când
tendinta Dunärii de la T. Severin la jiii este de a róde
mere]. patul, In lamp din contra are tendinta de aluvio-
nare; In cursul dintre Jig si CAlárasi aluvionarea si
mâncarea (erodarea) sunt In echilibru.
5. Delta DunäriT (Fig 29). Când Du/Area scapá din
ultima strâmtóre, dintre délurile Dobrogei si malul de löss
de la Galati, a primit si pe ultimul afluent insemnat, pe
Prut; seursorile ce-T vin din bältile I3ugécului sunt de
nebAgat In sérnä. Volumul apei ce curge pe dinaintea
Isaccei variazá förte mult cu sesonul : In timpurile de
secetá de-abià curge 3.500 m. c. pe secundá, In timpurile
de umflare aduce páná la 12.000 m. c. pe secundä; in
termen mediú putem admite cá, Dui-Area rostogolesce pe
fie-care secundá, 7.000 m. c. de op& Ce-vb, mal In sus de
Tulcea, Dunarea se desface In douö brate fOrte cotite:
bratul K il i a spre NE si S t. Gheorgh e spre SE ; mai
la fësärit de Tulcea se desprinde din bratul St. Gheorghe
Incá un ,al treilea brat, S ul i na, ce urrnézá cu óre-cari
cotituri directiunea spre résärit ; terenul cuprins Intro
bratul Kiliel si St. Gheorghe constitue delta Dunäril.
In acéstä rupere §i impr4tiere de valuei peste deltä, Dimkea pare c'ar
incerch sä. s'ascundá, FA fug% de puterea covIreitóre a Enka, care o atrage,
o chémá de departe cu strigätul talazurilor et De jur bnprejur, OA bate
ochiul, e o luncä m15.etinósá acoperitä de papurä ei salcie; bratul Sulina ou
malurile petruite s'aqterne drept ei alb ca o tränbá peste nete4ieul acesta

www.digibuc.ro
 104

verde, pusthl, nemArginit. Unde si unde vedi pe mal ate un conac de pes-
call, o hrub â. lunga tnvelit ä, cu maldurl de stuh. Cate-o barcA, cu pAnzele
Intinse, se ivesce ca o paske din alte lurni, in dunga argintie a apel; cal
slobodi, cu cóme lungi, es din desisurl, scuturá din cap. ei se uit6 tint./ la
noT cu un aer mirat, intrebätor. Pustietatea, sMbäticia acestor locurl neum-
blate, intinsele pAdurT de trestie, care-si 1égAn6. In vint varfurile arâmiT, tâcerea-
acósta adâncl, stápAnitóre pe intregul cuprins, the fee- sâ. te crecri departe
de pâmint, inteo planetâ nelocuitä. IrLAHUTA.

Fig. 29. Harta Deltel Dunkil.

Apa se lmparte fórte neegal Intre aceste 3 brate: bra-

tul Kilia duce 68°/0 din total, pe Cand S. Gheorghe 25%,
iar Sulina numal 7%; cu tóte astea din consideratiunl
politice s'a utilisat pentru comunicatiune tocmaI bratul
Sulinel.
Bratul KilieT e fórte neregulat §i se desface in cAte 2-3

www.digibuc.ro
 105

brate secundare, ce ocolese nenumérate insule. MaT intal

se desface in 3 brate : bratul Stepovol, bratul Serednic
bratul Thtaru, ce se unese la Kilia noua pentru a se des-
face iarási de-o-cam-datá tot In trei brate : bratul Stepovol,
bratul Solomonef i bratul Cernofca, earl se reuneso
iarài dar pentru maï scurtá distanta, cad la Váleov apa
incepe sä se résfire prin numeróse guri In mare, Intre
cari gäsim mai principale pe cea dispre S, Baba Hasan,
cea dinspre SE, Stambulul vechiù, ì spre E, Stambulul
Intre România i Rusia hotarulllInsémnáaci bratul Kilia,
anume acel brat secundar unde curentul e mai puternic
iar dintre guri, Stambulul vechiri.
Bratul St. Gheorghe e fórte cotit, mai ales când se apro-
pie de mare, dar rëmâne unic. La S d e Mahmudia se deschide
de printre aceste coturi o gârlä, D unavátu 1, care merge
fórte Intortochiat printre bältl si se deschide in lacul Rasim.
Bratul Sulina presintä trei coturi marl, cari ari fost
taiate de Comisiunea dunárénáconstituitä din represen-
tantii puterilor europene pentru a face si tntretine navi-
gabil unul din bratele Dunárei aqh ca, drumul Intre Tul-
cea i Sulina, orasul eel ma! de résärit al -Orel, s'a scurtat
s'afäcut mai lesnicios prin canalisarea acestuT brat. AO.
dar Dunärea se varsä, In Mare prin trei gurT, conside-
rând i Dunavätul, am puteh c,lice prin patru guri.
Cánd apa Dunárii ajunge prin una din gull la mare,
ea se domolesce si din causä ca e mai usórá se Intinde
ca un strat gálbuT pe deasupra apel märiT, pe o suprafafá
de mai multi km. In jurul gurii. Intinderea apelor Dunärii
se cunósce usor prin culórea galbenä turbure, fatä de cea
verde limpede a märii. Când apa se linistesce, WO. tur-
buréla (mâl sari argilá fórte fin5, i nisip) se depune pe
fundul naäril, formând la gura bratelor nisce bancuri de
nisip si insule. näseut si rime mereri insulele de la
gura Kiliel ea o delta secundará, cele câte-và de la gura
St. Gheorghe, i ash s'a näseut delta intrégá a Dunärii,
cáci la dreptul vorbind, delta e constituità din cele doué
mart insule dintre bratele Dunärei: insula Le t ea la N
insula t. G h e orgh e la S bratuluT Sulina.
Delta se presintá ca un teren (in suprafatä de 250.000

www.digibuc.ro
 106

hectare.) tnalt numal de 1-2,5 m. d. n. m., acoperit cu un

labirint de privalurI, gärle, ezere si lacuri (Fig. 29) cari
numai In unele locuri 10 liberéza fata de stufárii si pa-
puris. Fundul acestor ezer.e e une-ori cu 1-2 m. mai jos de
cat nivelul märii, dar apa acesteia nu póte inundá in ele, din
causä eä In partea de est se ridicA douë grinduri de nisip:
cel de la L et ea si cel de la Kara-orman. Apa lacurilor
e dulce; numai câte-va din lungul tërmului mArii, intre
Sulina si St. Gheorghe, aú apä säratA, pentru ca in acestea
adesea inunda valurile furióse ale mArii; tot pe aici sunt
si ate- va. lacuri Imputite, din causä cä apa n'are comuni-
care cu alte gärle sad lacuri de la exterior.
Intre gArlele mai principale gäsim: g. Lit Gov u, ce
e alt ce-vA de at un vechiù brat de unire Intre bratul Su-
lina 0 St. Gheorghe. Gärla So ha tu, ce se desface din bratul
Kiliei spre rësärit, paralel eu bratul Sulina; ea e urma unul
brat, ce se deschideä, direct In Mare la S de Kilia, unde
gäsim ac,11 o multime de lacuri. Ezerile sunt fOrte nu-
merOse: Gorgova, Obretin, Ghiolu-Rosu etc. In insula St.
Gheorghe; Fortuna, Tatanir, Matita etc. in insula Letea.
Prin mâlul i nisipul depus de Dunäre pe fundul mArii
adus de vaturi la mal, delta cresce mereil, cam cu
4-5 m. pe an. Nisipul aruncat de mare pe tërm, e purtat
In interiorul Deltel de vInturi constituind dunele de la
St. Gheorghe, de la Letea i Kara-orman; ulti-
mele douè sunt fixate prin päduri de salcie si plop.
Intro bratul St. Gheorghe si L. Rasim se intinde un
teren aluvionar jos, plin de WI i bräsdat de fórte multe
garle,.dintre cari avem, afar& de Dunavàtul, pe g. Florea,
g. Turcului etc., iar ca ghioluri gäsim pe Dranov s. a.
Din causa marilor cantitäti de peste ce se gäsesc In
bältile deltei, s'a inceput o canalisare sistematica a Du-
navätulul si a altor gârle, pentru a pune bältile in co-
municatiune si a 'astir& to acelas timp navigatiunea pes-
carilor.
Am arätat In alt loc (la Marea Mg* ca de la Prut i pánä la Mare se
insirä dealungul Dunaril i bratul Kilieï mal multe lacuri- curiOse, cu apa
cam sáratä : 1. Cahul, Kartal, Ialpug i Kogurlul, Katlapug, Kitaï etc. Lunca
In care se gäsesc acele lacurI, In mare parte vechiul curs al Dunäriï, e

www.digibuc.ro
 107

numal cu 3-4 m. d. n. m. i const6. din aluviuni. Necontestat cl marea se

intindea odatt, pAnt la Ren1 (Ole chiar 0116 la CA1trap1); mIret i nespus de
frumos trebue s fi fost inaltul cap Beptepe (Cind v6rfurI 242 m.) ce Muffle
Dobrogef trimetéti in marea, care acoperea tot lacul Rasim i imprejurimile.
Dad. marea pi-ar ridica nivelul cu 2 m., sat dad. delta pi lunca Duntrei
s'ar scoborl cu 2 m., marea vi-ar reocupa imperiul perdut i atund Dun Area
s'ar vérsa in mare la Galati printr'o singurt gura larg6, ca Sena, Loara
Garona Fran(ei.
Tablou de Cursul inferior al Dunärit
Nivelul Adan- I
LOCALITA.11 al
etagiil
Litime eimea
maximii
OBSERVARÍ LA LÄTIME
I
I

Zalankemeny 74 m. 1100m.
Belgrad 66.5 1900
Moldova 54 160 48 m.
Clisura Cazan 48
Prigrada 113 53
Virciorova 38 560 26
T. Severin 34 575 7.6 Ajunge pe une locuri 950
Calafat 26 750 8.3 Cetatea 1100 m., Ciuperceni 1460
Bechet 21.3 675 7.7 Celei 1600, Dasoba 2050,
T. M6gurele 18.3 718 19 Fltmanda 2100
Giurgiu 13.2 732 4 Ma lu Rost' 2600, Oltenita, 2000
C616rapi 7 (3.1)
Brtila 1 409 28 Gura Siretului 1000

Origins vAil Dunäril. Cestiunea formlril vii Dui-Aril are dou5 pärti
1) De ce Dunárea curge dealungul podiguluI bulgäresc?
2) Cum s'a format valea Dunärif de-a curmedipul Carpatilor la Portile de fer ?
Am mai spus i alt6. dat6, cá Inteo vreme, nu mult inaintea presentei
ghetarilor In Carpati, se intindea pe uncle e pesul Munteniei un golf al m6rii
pontice, pe cand in locul pesului panonic, era un lac In care se adunaü apele
riurilor ce scoborat pi din spre Alpi pi din Carpati; intre lacul panonic
marea pontic6 se ridicat m. Banatulul separand cele doué basinurl. Riurile
earl scoborat din Carpatil meridionall : Da.mbovita, Oltul, Jiul, Cerna etc.,
veniat pi se vérsail In golful pontic fie direct, fie prin intermediul uneia din
ele ce servia de colector; acest colector a fost Dunärea primitivä, cu i.svó-
rele cele mai vestice numal lii regiunea m. Cernei.
In partea de S a golfului se ridid, un mal al podisului bulgáresc, care
existà pe atunci ca pi acum. i in partea Munteniei fusese terenul tot una
cu al Bulgarief, dar inteun limp pi mai indepartat se rupseserá straturile, o
rupere la urma dreia -partea dinstre Carpati se scufundase, se formase o
f a li e, pi marea venise de-a acoperit partea scufunclatá. Acést6 falie se constatá
fOrte upor, del In mal multe locuri dea1ungul Dunaril gäsim de partea

www.digibuc.ro
 108

nóstrg straturi mai tinere fat*/ in fatá i la acelae nivel cu straturile mai bg-
trane din Bulgaria. Fig. 30 arata clar falia intre terenurile tertiare la Ra-
hova. La Giurgiti
Sectiune sae- ggsim argile tertiare
maticg de-a curme- forte tinere i lössul
zieul Dungril la diluvial latä in fatg.
Rahova (1). cu calcarul de la
Rusciuc (Fig. 31);
Pria putul de laMAr-
culescl (Fig. 26 0 32)
u .n.-c A *tsul
s'a constatat, C cal-
CO
Tottoor.rej "-r Sectiune car ca eel din malul
diurgiu dreptul oraeulul Dobrogei la Cerna-
. Giurgiu.. Vodg se ggsesce sub
Bärggan la o adan-
cime de vre-o 45G
m.; la Braila (Fig.33),
Cernavoda Balla lalom. 'Tete51(. r131112.1,1 la Reni (Fig. 34), la
Denise?
Sectiunea Isaccea (Fig. 35) gg-
CO

ti)
prin B. Ja- sim roce fOrte vech
lomitel pe malul drept, in
dreptul lössului
argilelor de pemalul
stang. Nea.pärat dar
cfs
CO
Orliga Balla
PIri?f:etei'
Xrpira. Sectiunea vgil ca a fost o scuf un-
Denim
Dungrii la Beg- dare a intregii pgrti
bb ila . din eesuI Munteniel
fata de Bulgaria si
Dobrogea. De sigur
A
Balt Topina
a ca riul Cerna, Du-
Sectiunea in I-Area primä,ce sco-
dreptul Reni- borA din Carpati
lor. spre marea ponticg.
dupg ce primig pe
Jig, Olt etc., merge&
Isaccea Duninc2. dealungul faliei a-
L.Fahul $:esul
Tasula ceetia. Cu timpul
tie ingk acest rig care
a avut timpuri de
furie, mal ales pe
Sectiunea viI Dungrei in dreptul Isaccei. timpul topirel ghe-
tarilor, fiind impins
de riurile ce se scoborag din Carpati, pr ecum ei din alte cause, a tot

(1) Explicarea stratelor: g=quartit primar, k=calcar cretatic, G--=granit,

t=tertiar, to=sarmatic, tp=pliocen, l=löss, a=aluviuni, F=falie.

www.digibuc.ro
 109

ros din podigul bulgar, surpand malurile podipului i mutându-pi cursul din
ce In ce spre S. Probg de acésta e, ca. In multe locuri In lunca Dunaril
ggsim dinc6ce de apa stand de pietre asemenea cu cele de dincolo de cursul
Dungril (Fig. 30, 34 pi 35). .Afa dar mica Dundre de atuncl, ce isvord cam pe
uncle isvordsce Gerna acy, fi-ct fixat cursul dealungul und falii fi cu timpul a tot
mancat din malul podifului bulgar, deplasándu-se spre S.
Fa lia, care in regiunea Giurgid-Isaccea
e Rote evidentk nu se mai cunósce la vest
de Calafat; aci, la Salcia (Fig. 36) strate
de acelas fel de piétrg se Arad pi de-o parte
si de alta a Dunaril, iar In clisurg stra- Fig. 36. Sectiunea in albia
tele de piOtra, dintr'un perete corespund Dungrii la Salcia.
apb, bine cu. cele din peretele celalalt, ca
cum adi s'ar fi deslipit unul de MO, altul
(Fig. 37). Nu putem slice dar, Ott clisurile
s'ati format tot prin crlipareascórtel Amin-
tului. Insg, dupg cum Cerna scoborà din
Carpatii Banatului spre marea pontick apa,
erad nun ce scoborag spre lacul panonic;
puterea de ródere a primelor erg mal mare
ca acelor din urmk de óre-ce ele scoborag Fig. 37. Sectiune in Clisura
Cazan.
la nivelul märiT, iar nu In lac, pi póte
din causg ca Incepase sa se topésca, ghetariT din Carpati., Un afluente al
Cernei dinspre S, Poretca, rode& pi el cu putere stâncile peste car' trecek
preparând ast-fel Inc etul cu Incetul valea Cazanulul; la un timp Insg un a-
fluent de al Poretdei, ce ve nià dinspre V, ajutat find pi de crépáturile din
calcar i alte pletre, a prins apele unui rig ce se scurgeg spre lacul panonic.
-Cu timpul valea s'a tot ros pang a ajuns ca apa vail sg nu mai curga, spre
lao ci din contra, lacul (cand crescea mare) curgea, prin vale spre Poretca
Cerna. Acum erosiunea erg i maT rout ernicg valea a mers repede adâncin-
du-se, pi asa apa din lacul panonic s'a scurs spre marea ponticá formând de
sigur cascade numer6se, cari ad ferastruit calcarele resistente ale muntilor
4clisurile), jar pe unde da de pietre maT dure acolo rémânead stânci in apk
(Portile de fer). .ztfa dar Dnnitrea de acli tn cursul el de la Zalankemeny la vale
resultatul a douè riurt unul ce mergea spre lacul panonic, altul ce curgea spre
marea ponticd; prin erosinea intensi a muntilor s'ad format clisurile fi prin cap-
tarea unuia de cdtre celalalt a ndscut importantul ris1 Dundrea. (Spre intelegere
a se vedea, casul Oltultif pag. 122, fig. 40).
Incg o chestiune e: pentru ce Dungrea dealungul luncii el se alipesce de
malul drept, dupg cum se intAmpla pi In Pusta? Acésta s'a explicat mal upor
in Muntenia decal In Ungaria, cad riurile ce vin din spre N sunt numer6se
puternice, ele ¡riving apele Dunaril dar spre S; deasemenea vintul domi-
nant e crivétul i când sutra, impinge valurile sub malurile bulgäresci.

Importanta istoricä §i economicsa a cursultff Dunaril e

a0 de mare, ea am puteà dice c5, färà Dunäre nol n'am

www.digibuc.ro
 110

fi existat pe aceste locuri. Dunárea a servit lui Traian

colonistilor ca drum spre Dacia, si tot Dunarea ne-a pus
ne pune in directá comunicare cu oceidentul. Nu nu-
mal apa eT ne servä ea drum lesnieios, aDunare, Dunäre,
drum Mra pulbere», dar ne deschide loc printre munti pe
unde Mcut sosele si cä ferate, orase Infloritóre
descoperit avutii insemnate. Iar luncile ei roditóre,
baltile potrivite cresceril vitelor, i mai ales delta cu e-
zere pline de pesci sunt isvóre de bogatie ca si minele
de carbunl si metale din Valórea acestor terenuri
din balti si delta va cresce 'MA când agricultura le va
luà complect In stapânire, i când vor fi eu totul aparate
de inundarea Dunarii. Atunci vom aye& In balp si delta.
orase splendide cum ail ridicat Ungurii in lunea Tisel, trans-
formata prin canale i diguri In intinse câmpuri fórte fertile.
Pe când lunca, baltile, delta si o parte din insule apartin
noua, Dunarea Insa nu ne apartine de cat partial pana
in mijlocul cursuldi. Ea e internationalá ea navigatiune
libera pentru comert; numal la Portile de fer se pla-
tesce o taxa la trecere prin canal pentru rescumpararea
eheltuelilor faeute cu canalisarea.
Nid nu se puteA visà im dar mai pretios i mai bine-flaaor pentru patria
nósträpururea rivnitä de atAtia megiesi puternici, tinta atâtor vise lacome.
Ilénä Cosânzéná, pusä de sártii In calea zmeilor Inviforati, räpitT de frumu-
setea ei, Dunärea e brAul vräjit din basme, care incingénd trupul mândru
al acestei fecióre, Incremenesce pe loe bratele vrAjmase Intinse asupra
RémAT uimit (And stal sá cugetl, ce de noróde vinturat pe malurile Du-
näril, si eke frunti incoronate s'ad oglindit In undele el, de la Dariu p6.nä,
la Domnitorul Carol. N'a fost colt de lume, in care sà nu fi sträbätut faima
tFrumosului Istros», fermeatórele legende ale acestul minunat fluviil, la care
13 e inchinaa atatea noróde, dirul aplscrie Sofocleaveà, in credintele
celor vechT, darul de a spälà, de päcate. VLAHUTA.

Insulele. In lungul curs al Dunárii se înirá o multime

de insule, intre cari mai Insemnate sunt:
1. Insulele din cursul superior: Ostrovul Radno In fata
Belgradului, Ostrovul Mare la gura Mlavei, O. Grádistel
si Golubaci la vale de Bazias.
2. Chiar In albia Ingusta a clisurei se ridica cAte-vA
insule, adesea namai nisce stand, ce daù van acestia
clisurilor un farmee mai mult. Acì stint: Tachtalia, Islaz,

www.digibuc.ro
 111

Greban, Vranic etc., cari se distrug mereil pentru inlesnirea

iar la gura Cernel, I. Ada-Kaleh, locuitä de
Turd, posesiune austriacä isolatä i Intarità. In Dunäre.
3. De la T.-Severin la vale avern: I. Corbu t Ostrovu
Mare, locuite; I. Calafatului, L Copanita la gura Jiului;
I. Islazului; L Berzina, I. Vardin i Boatin lângä Zimnicea;
I. Sf. Gheorghe In fata Giurgiului, pe care Genovezii
construise un castel; Ostrovul Becher la apus de gura
Argesului, Insulele Tilchea veche, mare si mica, I. Strimbu,
Balaban, etc., In lungul Mite Ialomitel: I. Gäsca mare,
la reunirea DunäreI au Borcea, I. Vaca, Iapa, Chiciu,
Popa, i alte numerríse dealungul Cremenei; I. Isaccel
in fine insulele din bratele Kiliel: Kilita, Cofa, Tätaru,
Meziinov, Iarnacov, Cernofca, etc.
Cele mal multe din aceste insule sunt produse prin potmolirea (aluvionarea)
funduluI Dunäril, acolo unde apele se domolesc sad unde Intämpin ä. vre-o
resistentä in cursul lor ; se cunosc casurl când, In locul unde s'a inecat vr'un
caic sag slep, a apärut peste cat-vä timp o insulä. Potmolirea bratuldi Chilia
este fórte intensä; Ruii ag clutat sá feel navigabil acest brat, dar nu le-a
succes din causa mariI cantität1 de aluviuni ce se depun i faptuluI cá Du-
'Area schimbä cursul principal când dupä o insull când dupá alta. Numai
insulele din clisurá si cate-vâ midi din Balta BrAilel sunt de stâncá; se crede,
cá bifurcarea bratuliff Sf. Gheorghe ar fi datoritá tot unel insule de stâncä,
ce esià afará si care a fost acoperitä apifil de aluviunI.

Afluentil DunäriT.
Acestia apartin la douè basinurI secundare: al Tisel spre
NV si V si al Dunarii inferiOre la S i E.Linia de separare a
apelor acestor douè basinuri nu coincide peste tot, cum
s'ar crede, cu linia de cea mai mare Inältime a muntilor;
ci din contra acésta se intimplä fórte rar, numal In
m. Maramuresului, a cáror crésta separá isvórele Tisel
de ale Prutulul i Nistrului. De obiceiti linia de separa-
tiune este tnaintatá tn interiorul Transilvaniel, din causa GA
sunt o multime de rturI ce 41 adunä isvórele In into-
riorul Carpatilor i apol luptat sa strábatá zona mun-
tilor de-a curmezisul spre Dunäre. Linia de separatiune
plecánd din Ciornahora, trece peste m. Rodna i Cälimani
printre Câmpul Ciucului si al Gherghiului, peste Har-

www.digibuc.ro
 112

ghita, pe culmea déluluI dintre Târnava-mare si Olt, sue

apoI din câmpia Cibinului pe Çindrel,trece prin Surianu,
pe Retezatul, pe Godianu, pe la Porta orientalis In culmea
Semeniculul si de aci spre Dunäre la Panciova.
I.
Tisa incepe ca doué isvóre, Tisa a IVA i Tisa négrä,
(ciorna si bela T.) din zänligele Ciornahorei, se unesce
cu Vizàù ce vine dintre m. Rodnei si Toroiaga, si se
indréptä spre NV, dealungul depresiunil dintre m. Mara-
muresuluI si Gutin-Viliorlat pâra l.a Hust, unde de-81a
kleschide un drum printre m. Säläusul mare si Ouasul.
in acest drum s'a incArcat din drépta cu T ar a t ul, T a-
1 ab or si A gul mar e (Nagy Ag), cari scobórä trans-
versal Carpatilor, iar din stânga cu I z a care mai jos
de isvor infra sub pamint i iese la ivélá tocmaI dupà
18 km.
Istoricul acesteI depresiuni, a câmpieT Hustuldi si a cursuluI Tisel e fOrte in-
semnat. Inainte de formarea muntilor Ouasul i Sâlâusul, existà aol un rid ce se
indreptà tot spre V, spre laoul panonic, printr'o vale largA i adancg. Când vul-
caniI din Ouasul i SIlausul aü eruptpe la finele ereI tertiare,riul a rO-
mas inchis tqtre muntil vechI f i cel nol formand un lac; cu timpul Ins5, apa
a ros pe o parte sirul de munti nol formatI deschis iar drumul spre
spre lacul panonic, lásand In urmg, un câmp de petris >nisip si argile.
Cand ese pe sesul unguresc, mai jos de Säläusul mare,
(N. Szöllös) se dirige spre V, face o multime de coturi,
si aprôpe de Ecsed se desface in brate numeróse, de mal
se pierd in labirintul de mlastini si bálg ce insotesce
pe drépta (Szernye) si pe stânga (Ecsed). Dintre
Ecsed ese T ur i apol Somesul unit cu Crasna,
iar din drépta primesce pe Box's() va i o multime de
gárle si canale de scurgere din Szernye. Ca sá scape
klintre mocirle face un cot la N i apoi iea un drum
incretit spre SV pânä la Csongrad, la gura Crisului, de
unde se indréptä spre S, pe drum tot cotit, pânä Intâlnesce
pe Dunärea la S de Titel, in fata SlancamenuluI. In acest
curs primesce In drépta pe Lator it a ce se unesce cu
Tin g i Bo dr o g, Vito vin din m. Vihorlat, si se varsä
aprópe de Tokaj; apoI pe Hernad unit cu S aj o ce scobor

www.digibuc.ro
 113

dintre ramficatiunile estice ale m. Tatra; mai la vale

primesce pe Tarna ce aduce ape din m. Matra §i Btikk.
De acì la vale numaT scursurile nelnsemnate ale lacurilor
de printre dunele podisulul cuman vin de se adaog5.
apelor TiseI. MalUrile eI sunt scunde cad lunca e fórte
jós& si latá; numal aprópe de Titel, terasa de löss cu
pareti verticali galbenI, ce se reflect& In apele galbene
ale TiseI (die blonde Theiss), pare ca un inalt podis, ce
se ridic& In mijlocul cotiturilor si al bAltilor.
Cum albia e fórte putin Inclinat&In partea de sus sco-
heir& cu 1 m. la 22 km., In partea de jos 1 m. de-abià
la 55 km. cursul TiseI e fórte lenes, cu cotiturI multe.
Din causa cotiturilor lungimea TiseI e de 2 ori mai mare
(1200 km.) ca In linie simpl& dealungul cursuldf. Tisa ca si
Dunarea are tendinta a se deplasà, spre V (cam 30m. pe an)
läsând ast-fel In urmá un loc plin de mocirle, bAlt1
brate mórte ca cele din V DebretinuluI si TemisóreI; acést&
deplasare se explicá prin acpunea ce o exercit& puternicil
afluentI din stânga, putinI dar mult mai vOlumino0: Somesul
çi Crisul aducênd tóte apele din m. RodneI si BihoruluI,
far Murepl o bung, parte din apele Transilvanie i m.
Metalici.
Someful (Szames) are un curs si afluentI fórte curio0;
el isvorasce sub numele de S omesul mare (Nagy Szames)
Aintre m. RodneI i BArgaului; In drumul lui spre V pH-
mesce pe Sieul (Sajo) unit cu Bistrita, iar la DE:11u se
unesce cu Somesul mic (Kis Szames). Acesta are doue
isvóre principale: Somesul caId si rece (hideg i meleg Sz.)
Intro vf. Tlädiasa i vf. MunteluI din Bihoru i curge In
sens invers de Somesul mare pang la unirea cu el.
In drumul cotit printre délurile Meszes si Ilosva pH-
mesce pe stânga pe Almasul i Agrisul iar aprópe de
câmpie din drépta pe LApusul. TocmaI când intrá Intro
mocirlele EcseduluI se unesce cu Crasna, ce isvorasce de
sub vf. Magure.
Crittl result& prin reunirea In lunca TiseI a patru ri-
url ce isvoräsc de pe clina de V a muntilor Apuseni:
Be retö ìI, márit cu E r u I, ce isvarásce din partea de
Nord a m. Rez. Crisul reped e, isvoräsce din partea de
G. M.-Murgoci, I. P. Burcit. Rominia Ø f6rile locuite de Románi. 8

www.digibuc.ro
 114

N a munteluT Vradiasa, Cri§ul Negru din partea de

V a CurcubeteI, §i C r i §ul a 1 b ia nascere dintre muntiT
Zaranduluï, vf. Gaina §i Vulcan. La reunirea br, In-
apropierea Tisel, nasce o mocirrá colosalk Sárr é t, care
are done pártf, Nagy Sárr t, intre Beret65 §i Horto-
bagy, o scursóre ce vine dinspre Nyirség §i K i s Sá rrét
la S de Beretöii.
Mureful (876 km.) IV aduná isvórele In câmpia Gher-
ghiului (Gyergiö), intea spre V Intr'o vale strimtá dintre
Calimani i Harghita, parcurge Transilvania In diagonalá
pe la S CâmpieT, de la Deva se Indreptézá spre V, iar
din jos de Arad se desface In douó brate: unul merge
direct de intâlnesce Tisa In fata SeghedinuluI; altul, A-
r ank a, o apuea spre SV, i da In Tisa la S de Zenta.
Mai gasim de la Arad pe la N o a treia scursóre, S z á-
r a s, e probabil tot un veohiü brat al Mureplui. Pe Mu-
re§ vin plute tocmal din inima Carpatilor iar de la ocnele
din valea luI se Incarcá sare.
Strimtérea pe care Muresul a tdiat In mil de milde ant Intre Cdlimani si muntif
GhiurghenuluT tine cam 50 km. si este In Intregul ei de o Trumusete admirabild.
In multe locurI e loo de-abid pentru apa riulul, iar sosdua ce acompaniazd
rlul a trebuit ad fie sapat& In stâncd, sad i s'a f5.cut loc In albie prin um
pluturd mdestritd. St&ncile de forme deosebite, asezate i grupate capritios, dad
vdil un aspect de tot romantic i variat. Ici &Am cu ochil de o grupa fantastic&
de stand, mg la vale afldm o stancd care at& singuraticd ca o sentinel5,
uriasd, apol iards1 alta ce pare in tot momentul a cddea in apa riului, jar pe
ldng& ele se Inaltä cóstele muntilor, cu pretipique acoperite cu brklet. Pe
la pólele acestor stdncl Muresul murmur i spumegl In resfringerea valurilor
sale printre bolovaniI de trahit, ce-I umple albia... Tabloul e asi de Incln-
tator si complect, c acdstd strimtóre a Muresului In privinta frumusetel
pitoresd este una dintre cele regiunI alpine ale t5rfi nOstre.
S. MOLDOVAN.

Afluentil Mure§ului sunt toti In cuprinsul Transilvaniei

anume: pe drépta primesce din muntii Bihoruldi pe
Ar i e u.,1 I (Aranyos, rill de aur) care are un curs spre
E, rösbesce cu greutate culmea TrascAului prin cheile
TurdeT §i ese in cámpia Turdei de se unesce cu Mu-
repl, luând a dispositiune simetria, celor doué Somepri.
Mai la S primesce pe Amp oi ul ce ese din m. Metalicl.
Pe stânga primesce pe TArnava resultatá din T. m i c

www.digibuc.ro
 115

si T. m ar e (Kis Kükülö si Nagy K.) ce seobórá de pe

clina vestic5, a iru1ui Hargitel. Mal la vale primesce pe
nul Sebes, din muntil care-I pórtä numele si pe Str e i u
din Ora Hategului, unit cu Riul mare ce incepe din ZA-
nógele de S ale Retezatulul.
Regiunea dintre Someeul mic ei Ampoiul e fórte pitoréscg din causg cá
mal tótA e constituit ä. din calcar, pe care apa l'a ros sub fel de fel de forme,
dând ast-felsolulul un aspect maret, romantic, 0 pe une locurl sglbatic. Dea-
lungul riurilor se inaltg pe drépta i pe stânga stâncl präpAstióse de forme
ciudate, Ole i ascutite, care te inflórg; ele par a se impreung deasupra a-
pelor ei la vale se inchid, incuind riul intro muntl. Ai sunt cheile: Tur-
del pe Ariee, Pociovalietel (TAlvele), Runcului, Poienel, GAlziI,
Turulul, Râmetulul etc. pe afluentil ArieeuluT.
Une-orl stâncile vin ei se pun de-a curmedieul apei care atunci furiósg s'a-
runcg peste ele, In cascade uimitóre,prefäcându-se in pulbere argintie, sad
and riul se umflg, spuméz ä. rostogolind pietre i bolovani. Sunt renumite cas-
cadele de la Hurducate, a Berchieulul, a Ponorului de 34 m.inältime,
ScAldgtorilor Cetil numitä, aeà din causg c apa a ros stânca jos in forma
unor colosale cgldärl e. a. m.
In pgretil prgpastio0 al vgilor se deschid guff de peeterI negre i infrico.
eetóre ca:p. Ponorulul, cetatea BelióreI, Bisercuta, p.BedelguluI etc.
tOte in väile Arieeulut
Pe une locuri peeterile s'ag dgrâmat in parte ei atirOmas atuncibolte sus-
tinute de nisce stälpl masivl colosall, ce stag ca nisce portalue antice, märete;
aeä. aunt: Pórta Rimetulul, POrta Smeilor din sus de Vidolm etc.
Riuri subterane sunt numeróse: P o nor u I merge 2 km. pe sub pAmint
prin hrube largf, unde apa forméa lacurT ou pesci ei unde lovindu-se de
sand produce un vuet stranig ingrozitor. Inapropierea Cetif e o dolinä, in
care apele se due drept in jos; o piatrg aruncatä. cade dupg 15-20 se-
cunde,in apg ce ese tocmal la CrAlz1. Dar fOrte interesante sunt isvórele i n-
t e r m it ente din valea Poeagel: unul, F eredeu, curge odatä. pe c,li, altul
insg din 30 in 30 minute; diferit, dupä mArimea basinulul de sub pgmint
ingltimea crApgturfi-sifon ce pune basinul in leggturg cu exteriorul.
In fine teak' suprafata terenurilor calcaróse e corodatä de ape, ngscònd mii
de ggurele i lAsänd printre ele in relief nisce coltI ascutiti, pe cad de-abiA
potl merge de al talpa grósä la ghete.
Aceste fenomene geografice, ce intAlnim In regiunile caloaróse, caracteri-
sézA aeà, numitele regiuni K ar stiene. (Vedi cap.Istria).
Intre P¼rge i Somee se mal intilnesc aeà numitele ape o um p e n e, isvóre
ei pârae, cad luând inceput intr'o ourmAturk de la un loo se bifurck o parte
apucând spre Somee, i alta spre
Timelsul are unele isvóre Intre Sarcu i Godian, allele
sub Semenic; ele curg spre S ca si cum ar fi afluentl
a until' rla ce merge la Dunäre. Dup5, ce se unesc intr'un

www.digibuc.ro
 116

camp deschis §i nasce Time§ul, se Indréptä spre 1\1. Intr'o

chee strImtá, din care ese tocmai la Karansebe§ intr'o
lunch' largä, se cotesce spre V apoi spre SVI §i In fine
spre S, de se varsä In Dun Are la Panciova. Fórte probabil
ca In cursul sudic urméz5. o veche albie a Dux-Aril sail
a Tisei ; sigur cä Time§ul odatà se arunca In Tisa. Ca
afluenti are pe drépta pe Bistr a, ce vine dinspre Pórta de
fer, iar pe stInga primesce pe Poganiciul §i Bêr say a,
ce scobóra din m. Semenic. Bêrsava parcurge mocirla de
la Alibunar §i e aprópe in totalitate canalisatá.
Intre Time§ §i Tisa mai e un rîü, B e g a, ce isvorasce
din Poiana-rusa. §i inainte se pierdeà In mocirlele §i bäl-
tile din lunca Tiser, acum e canalisat tocmai dintre dé-
luri, cáci pe el se gasesce ora§ul Temi§óra.
Un fapt general ce se constatà la afluentil Tisel din Alföld: Crisul, Muresul
Bega, Times, e cà ei inainte de a intilni pe Tisa igindóie cursul spre SV sail
S; Acésta se póte explic/ prin Inclinarea Alföduldi spre S, i prin potmolirea
unghiului drept de la confluent/.
Canale. Mal bine de 50 de an! sunt de când s'a Inceput canalisarea TiseI
si a afluentilor söi, atAt pentru ca sä fad. Tisa navigabiI6,si este chiar pan/
la Szolnok cat i pentru a prevent v/t/matórele inundatiuni, earl' I./peso
agriculturii o suprafatà colosal/ In acest scop s'a taiat direct multe cotituri
si s'a/ ridicat pe maluri nisce diguri de protectiune, Ins/ Tisa le-a spart de
mal multe ori i si-a reluat vechiul ours, sail a croit altul no0. Inundatiu-
nea nu provine numal din causa apelor Tisei si a afluentilor s/I, ci mal mult
din causa Dunfirff, care curge mult mai repede ca Tisa, si ale cärei ape
se gräm/desc in sus de Clisure utilisand lunca b/rigténà ca un reservor.
Când apele Dunärii cresc, ele silesc pe ale Tisel sà stea pe loc, ba chiar apa
Dun/rii vine si inundä, lunca Tiset De aceea s'a propus pentru a schpà de
inundatiuni sA se largescS clisurile Dungril si apol sà se construiaseg un ca-
nal de scurgere a tuturor afluentilor Tisei Incepend de la Satmar pe Mg/
pólele délurilor pan/ la Dunäre.
Canalele carl läcut In Ecsed, Szernie si Alföld isunt fOrte numeróse;
mai importante sunt: C. Be r etäulul cItre Cris, C. IsIklo r In lunca Crisului
alb, cele douä canale marl ale B eg el la S de Mures, C. 13 érsav a L Te-
reza scurg mocirlele de la Aibunar in Times.
Un afluent important al Dunäril din partea drépta e Mo-
rava. Ea result& din reunirea, In mijlocul Serbiei, a doug
rluri: Morava bulgárésa. (iujna M.) §i M. sêrbésca (zapagna
M.), earl de§i i§vorësc In apropiere unul de altul primul
In Kara-dagh, ultimul In Sar-daghdar curg pe drumuri

www.digibuc.ro
 117

fórte ocolite. Dupä reunire curge direct spre N, pâtra la

Dunäre, Intr'o vale largä i fOrte populatä. Afluentif
drepti ai MoraveT ; Moravita i Resava, ne interesézä
pentru cä parcurg regiuni locuite de RománT.
Mlava isvoräsce din partea nordicä a m. Lisat si curge
In directiune NV pânä la Dunäre.

II

Din m. Banatului se scobor doue rluri direct la Dunäre.

Karasul plécä din partea de V a m. Semenic §i vine
spre SV de se vars5, in Dunäre din sus de Bazias.
Nera 10 adunä isvórele In basinul de la Bozovicl, strä-
bate muntil Banatului spre V de-a curmezi§ul culmilor prin-
tr'o vale Irtgustä, si cla In Dunäre lângá gura Karas-ului.
Dinspre S Dunärea primesce In acest curs pe- rIul Pek
ce scobórá dintre Lescobuc pl. §i Homolisca pl. si Porepa.
Cerna e riul cel mai Insemnat din acéstä parte, nu prin
lungime saù afluentl, cät prin valea ei romanticä, strlintá
si anevoiósá. Ea isvorösce dintre Godianu si P. Clo§anilor,
curge de-a clreptul spre SV, se unesce cu Bela-reca, ce
are o multime de afluenti dinspre isvcirele Timesului §i
din basinul Bozovicl. Cerna se varsä In Dunäre intro Orsova
si Vârciorova, din sus de Portile de fer.
Cerna curge dealungal unel falli: pe drépta peretii ei sunt -de granit si
micas'isturi, iar pe stanga constaa din calcar. Cerna e mult mai bltran5, ca
Dunarea, ea curgea peste Portile de fer inainte ca apele din lacul panonic
s5.-0 fi deschis drnmul prin Clisuri i Cazan. Pe atunci ea avea mal multi
afluenti, pe cari mai tardia i-a prins (captat) Timesul saa Nera, earl aa Ina-
intat cu erosiunea i cu vaile lor pa,n1 intro isvórele Cernel, rapinduI ast-fel.
o parte din parae. Isvórele Timesulul aa inca i azi directiunea principa15, spre
Cerna, iar curmaturile dintre bela-reca, Times si Nera, sunt fórte p5se (Porta
orientalis 515).

Pe teritoriul rornân Dunärea prirnesce chiar la granitá

pe Bahna, iar la vale de T.-Severin pe Topolnita ce sco-
Mil din platoul Mehedintului. Cursurile de apá mai de
la vale pânä la Jiú, Blahnifa i Drdneea, sunt nelnsem-
nate; ele se perd In mlastinile din lunca Dunäril.
Desnátuiul nasce din unirea mai multor pârae din co-
www.digibuc.ro
 118

linele jóse ale DoljuluT ce curg spre E, dup6 unire se In-

drépth spre S i dg, in Balta Nedeia din lunca DunäriT.
Put riul principal al OltenieT, Ii adunä isvórele sale
In basinul Petrosanilor dintre culmile Vulcan, Parângu, Re-
tezatul si Surian: J i ul românesc iea inceput din za-
nógele Retezatulul si ale SturuluT, curge In prelungirea
Cernel, dar In sens invers; Jiul Ung uresc vine dinspre
NE de sub Surian si vf. lui Petru, se Incarca cu Ji et ul
ce vine dinspre E din zámígele ParânguluT, si merge de
se Intâlnesce cu Jiul românesc din jos de Petrosani (605
m. d. n. m.) Jiul asà, format, intrá Intr'o vale ingustä,
Surducu 1, improprie nu numaT mersuluT órnenilor, dar
chiar apelor earl sunt nevoite In timpul viiturilor marl A,
se inalte mult In sus pentru gäsi loc In vale.
nram vajut desfasurate cu atata nalestrie in acelas cadru cele
trd podóbe ale pämintuldi: muntiI, 'Waffle i apa, ca In acóstä treckóre.
De la vama Päiu, pang la Bumbescl (30 km.) voiajorul nu Intalnesce aid
urmä ae locuinte, afar% de manästirea Lainid constrnitI pe o terasä ada-
postal a Auld. PádurI de fagi i brag acopär clinele, ce se Maltä regulat
pang la InältimI arnetitóre, coronate de präpästil ile calcare. Ne uitäm cu
fricl in sus, la stancile esite din zid, gata sä se rupä i sä se privale pe nol.
Dar ce sgomot se aude Inaintea nóstra? Par urletele unel vijeliI näprasnice
amestec de glasurl, de bubuituri de tunurI. AI crede peirea lumel... Este
Jiul, puternicul ,Tia, care se sbate i strigra, sugrumat Intre doue stand uriase,
cádi In patul riulul sunt name! stand de o duritate cell' bate joc de ciocan.
Lungile drumuri ale pietrilor, (conurl de dejectie, potmoliii) pe unde des-
cind primävara avalanse de "zäpadä, distrugand 'Waffle, precipitând blocud
colosale in rlil de-1 face sa, sarä i sá urle, sä clocote, s'arunce in väzduh
clAbud albi, bulgári de zäparlä. Aceste prundisurf reduc pe une-locurI lär-
gimea fundulul vaff numal la 10 m. DE MARTONNE.

Dup5, ce ese din munti Jiul, merge de-a currnezisul de-

presiuniT subcarpatice cotindu-se spre V si In acest cot pH-
mesce .pe drépta pc) Bis tr it a unità cu Tisman a si
Ja1eul, ce scobóra din m. Vulcani. La Tismana e o cas-
cada renumita, apa esind chiar de sub mänästire.
De la confluenta acestora se indróptä spre SSE, pri-
mesce pe Gilortul ce scobórà din ni. Paringu, apoi pe
Motru ce vine din Piatra Closanilor, i in fine pe Amaradia
din stanga, ce iea inceput dintre délurl i intâlnesce Jiul
mg sus de Craiova.

www.digibuc.ro
 119

Motru i afluentii lui, Co0wtea etc. ourg printr'o regiune karstia renu_
mitA, din N Mehedintuluil mai ales in jurul Mel de AramA, Balta i Ponóre
abundl fenomenele karstice: peqteri, (Clopni, Cerna, Balta) doline, (coifurT)
din jurul satulul Pon 6re, rhui subterane cum e Motru sec, Topolnita, Balta
etc. 0 mai ales minunat e podul natural de la Ponöre.
La vale de Craiova jiul se Indréptä spre S, face multe
coturi In lunca 1u cea largâ, §i se varsa In DunAre la
Bechet, fäcênd o cascadb% de 2 m. la Zaval. De c41-vA, anT
Jiul schimbat gura principala mutând-o cu vre-o 17 km.
mal spre apus,. constituind ast-fel o deltá fluviall 0 gárlä,
mica pune In tomunicare apele b. Nedeia ou Jiul In sus de
bifurcarea
De la Craiova la vale adâncimea JiuluT ajunge pân5,
la 5 m. çi s'ar putea face navigabil.
Un fapt geografic iórte curios e rAsbaterea Jiului de-a curmezipl lantului
Vuloarr-Paringu. CAnd privesci depresiunea Petroeani de pe vre-unul din
vAriurile vecine, niel nu poti presupune o deschidere a apelor spre S; Cul-
mile dinspre V sunt aeA jóse i curmItura Meripr aqA de largA, In cat credem
cA apele Jiilor fug pe acea deschidere ca qi privirile nóstre.

E. d. M.
Fig. 38. SchemA de schimbärile Jiuluis, din epoca neogenä (tertiarä) A 0
actualA C. Ce-i punctat e peste 1000 m. M=CurmAtura Moripr,
P =Petropni, L=Lainici, B=Bumbe0T.
Si in adevòr odatá Jiul a curs pe acolo, pe valea StreiuluT la Mure0
cAci mai intaiti basinul Petrwnilor a fost un lac in care veniai1 apele din-
prejur; in acest lac s'aù depus marl deposite de lemn, cari constitue adi im-
portantele zIcAminte de lignit de ad. Mad s'a format basinul Hategului,
prin m4cArile terenului, apele din basinul interior s'aa sours spre N. In acelaq
timp Insá nAscêndu-se depresiunea subcarpaticA de la Bumbesci, un Mil care
curgeb, spre S a Inceput sá ródá mai cu putere stAncile, cad inclinarea lui
era mai mare. Cu timpul a ajuns ai a rApit catf-va din afluentiT Streiului,
formAnd Jiul a0, cum 'I gAsim adf. (Fig. 38) Totul a fost finit inaintea topirii
ghetarilor cAci materialul ros de ghetari a fost scos i depus la Bumbesci
Pi constitue o parte din terasele- Jiului.

www.digibuc.ro
 120

Oltul e unul dintre riurile cele mai importante ale Dade.,

Isvorând in Transilvania departe dincold de munti In m.
Gherghiului, Oltul a deschis drum de comunicatiune Intro cele
doué teri ce strábate. Oltul si Mure0.11 sunt riurile cele mai
cântate In poesiile populare. (Lungirnea lui e de peste 600 km.)
El isvorhsce din Hásmaqul mare (Nagy Hágymas), din
dreptul isvórelor Mureului, de care e despártit printr'o
colina fórte jósá, curge spre S In lungul câmpiilor Ciuculul,
strälate un prag de munti pe la pólele Budösului, pe
care-I desparte de Harghita, parcurge pe la margine Tom SA-
cuilor, din cotro primesce pe Fekete Ügy (Pâräul negru);
de asemenea uciä, pe la N Ora Bársei i primesce pe a-
cOsta tocmai In momentul de a intrà in o vale lngust&
intre rn. Persani §i m. Apatei-Hermani. Printre ace§ti munti
face un cot spre N, unde primesce pe VA rghia§ ul In -a
cárui vale se aflà renumita peOer5, Homorod-Alma. -Când
ese din munti primesce pe Horn or o du I, apoi se alungesce,
pe la marginea de N a cámpiel Fägaraului (Ora Oltului)
pânä, In câmpia Cibinuluï, undo prirnesce pe Cibin ce sco-
bórá din m. Cindrel, Incärcat ou Hârtibaciul (Haarbach). De
la unirea cu Cibinul, Oltul se angajézá i el intr'o vale
ca Jiul, vale strirntá i präpástiósä lungá de 48 km. la
Inceput strimtá pe une locuri numai de 100 rn, dar care
mai la vale se lärgesce de se póte a§ezà numeröse sate
dealungul ei (Câineni, Särkinesa, Racovita etc.). Toemai
aprópe de e§ire, in regiunea délurilor, se ridica in drumul
apelor câte-va cóste Inclinate, tjrzica din m. Coziel, ce-I
silesce sä, faca douö coturi, la Cârlige, qi sä curga furios
Intr'o albie fOrte Ingustä..
In interiorul Carpatilor aprópe de marginea sudicá, Oltul
primesce din drépta pe Lotrul márit cu L ato r it a, rturT
renumite i pentru frumusc'ir.a regiumlor ce parcurg, sco-
bórä, cu cascade splend;Je din zánógele Parânguluï, '0 pen-
tru avutiile din väilo lor: lemne §i metale prepse. In
stânga §i cam In dreptul Lotruluï, gäsim rlul Gr o0lor
ce ocolesce masivul CozieT.
Drumul inainte pe valca Oltulul erà fárte greoiti; trebuiati 6 gi 8 bol pentm
a trage povara peste sunci, in cari gi achl se mai cunoso urma rótelor carelor;
vi de multe ori prin vairiIe rari, and Oltul venià furios, luà povara din care

www.digibuc.ro
 121

la vale sail, carul cu totul, astä,-di chiar podurile p lanturi nu sunt sigure
Cu tóte acestea, multä luma s'a adapat la apele ital. Pe el in sus a venit o parte
din ostile lui Traian spre Mime. Daniel, i mal apoi aú construit o sosek; pe
aci aü n.válit Turcit de mai multe ori In Ardel i pe aid se fáceà, marele co-
mert cu tärile maghiare. Adi o sosek pitorésca i o cale feratä ou podurile
lor de fer, deflimezä valurile tot furi6se dar färä, putere ale Oltu luI i aduc
in sälbätäcia vii lui lustrul civilisatiunil.
La vale de Calimänesci Oltul curge aprópe direct spre
S, domolindu-si apele, fäcênd o multime de coturï in lunca
latä i läsând numeróse insule intre bratele sale. De la
Slatina se indróptä spre SSE despärtindu-se mai la vale in
doué: Oltul, merge tot pe partea dréptá a luncii, iar- Siiu
alungesce malul stâng al luncei pânä aprópe de gura
Oltu 11_11 la T. Mágurele, unde Oltul se varsä prin doue guri.
Printre afluentii Oltului avem mai principali pe drépta:
p. Olänes oi lor in a eärui vale sunt stânci de gresie
róse ca piramide fórte tuguiate, p e e; p. Bis tr it ei ce
scobórä tocmai din m. CäpätInel, sträbate prin chel cu
pesteri reunite, imposantul masiv calcar de la Bistrita din
care es de-odatä numeróse isvóre puternice. Apol Olteful,
cel mal lung afluent al Oltulule isvoräsce din m. Paringu,
sträbate printr'o chee impracticabilá cu numerOse pesterl,,
piatra Polovragiului i curge direct spre S; apoï unindu-se
cu Cerna se cotesce spre E ca sä intálnéscá pe Olt. La S
de Oltetu mai gäsim un nod afluent, Tesluiù.
De alcI Incolo nu mal putem strnate decât cu piciorul; tot muntele e
cräpat de sus panä jos si pe fundul ace3tei tMetur1,-Intre tna1ii preT de
piaträ, s'asvirle undele, bätendu-si vijelios nahlapil de stand cu un sgomot
asurditor. De pe fundul acestel präpästii ne uitäm cu grózä. In sus, unde se
zäresce un petec de cer sprijinit ca un cape albastru pe crestele ascutite
ale inaltelor ziduri, ce ne ingrädesc in umbra lor vecinicà. Pc ici pe colea,
pe un colt sag dintr'o cr6pIturl, apar ramurile verdi inchise ale until brâ-
dulet, strimb i chircit, mirat si el de Borósa singurAtate in care se gAsesce,
intindêndull catenele-i triste, in asteptarea zadarnic5, a unei raze de 86re
iar pe -alAturea in cAte-o gaur ä. ascunsä intro tancuri se aude dia când in
când filfiitul i ipetele puilor veunui vultur, ce de multi anl 41 are cuibul
acolo. Chew Bistrifei vLAHLrTA.

Afluentii din stânga, afar& de Topologul ce vine tocmai

de sub Surul si Negoiul, nu sunt Insemnati intru nimic.
In lungul Oltulul avem multe locuri frum6se, dar i multe probleme geo.

www.digibuc.ro
 122

grafice. Mai Maiü sunt fórte curidse câmpiile ce se tot Insira In cursul lui,
separate In genere prin muntri i vulcanfi, ferastruiti acum de apele Oltu
Am spus in alta parte ca m. Harghitei Wad ridicat In timpurile geologide din
urma. Inaintea ivirel lor sigur ca délurile Transilvaniel se continued ondu-
late pang, la muntii orientall; pe atunci existà o vale ad, un Olt care curgei
Carpali B lidos
L %Aria
T. Sácuilor
Brasov

Fig. 39. Cursul Oltului de-a curmezisul 13iidösulut T, terasa Tusnadului.

Cam tot in directiunea de adl. Mud vulcanil ad erupt, curgerile de lava ad venit
si ad umplut In anumite locuri valea Inchidend sad Ingreunind cursul riurilor
Apele acestuT vechid Olt, ad fost nevoite atunci sà sted pe loc formand niece
lacuri in regiunea Ciuculul, In Ora Sacuilor si a Barsei. Cu timpul Ins& apele
lacului Ciucului aü ajuns sá tréca peste pragul de lava, ce se pusese de-a cur-
mezisul si ad inceput sä ródá piatra de curind intärita, i sá o care la vale
deschiqênd ast-fel drumul dintr'un lac intealtul. i 01 se cunosc urmele
unul curs mal Malt al Oltultg, In terasele pe care:e construita statiunea bal-
neara de la Tusnad (Fig. 39). CAud lacul cel mai de S si-a deschis drumul la
exterior, Oltul s'a restabilit In cursul lui, läsAnd fundurile lacurilor ca campii
netede, cu putin deasupra ßlbiei ()Hula Acelasi lucru s'a Intimplat ou apele
Muresului ca sa iasa din câmpia Gherghiului unde fuseserl adunate de nevoe;
probabil ele formed un singur lac cu ale Oltulul si apol s'ali separat printr'o
culme scundä.
A. doua chestiune ce a preocupat pe geografi, e cum de si-a croit Oltul
drum de-a curmezisul Carpatilor tome in regiunea Fägarasului unde muntil

Oltul adual

Fig. 40, Captarea Oltulul de catre un rid audio.

sunt eel mal inaIti? In adever sunt probe, cum ea Oltul Ore-and ()urge& peste
câmpia jdsa. a Cibinului i peste pdräulalb (Weissbach) sad p. cotit (Krummb).
spre Mures, ce se gasesce de alt-fel la un nivel mai jos ca Oltul.
Sigur cá Oltul primed un afluent dinspre S dintre munti, probabil pe Lotru;
mal tar4id cand vr'un rid. ce curgeb, spre S de m. Coziel, a mâncat catena
muntilor, a prins apele din valea Lotruldi i apol pe Oltul cu totul
le-a tras cu eine peste Carpati In câmpia Munteniei formând Oltul mâniat
turburat.
Oltul nu e navigabil decdt pentru vase fdrte mici si acésta pe la gura lui.
De s'ar regulà cursul luT am face una din arterele comerciale principale ale
Munteniel. Mai ales regiunea dintre munti e fOrte periculósa, la CArlige si
In sus de CAineni; totusi plute vin pe dinsul de departe din Transilvania.

www.digibuc.ro
 123

Vedea i Teleormanul IsT aú Inceputul in regiunea

délurilor, curg spre SE separate si se unesc tocmaT aprópe
de Dunäre, dar nu se varsä direct In acésta ci merge sub
numele de gârla Cama pe partea nordicä a lunceï Dunaril
vre-o 60 km. Inchidênd ast-fel Ostrovul Ramadan phnä la
Giurgiu. Sigur c gárla Cama e un pat vechiil al DunäriT.
Argeul 1§1 culege isvórele din zánógele NegoiuluT
curge transversal Carpatilor direct spre S, atât In regi-
unea muntilor cât i intr'a délurilor. Când ese din regiunea
délurilor se dirijézä spre SE si aprópe de Dunäre face
un cot spre E, merge vre-o 40 km. paralel cu Dunärea
apot se varsä In ea la Oltenita.
AfluentiT luI din partea dréptá.sunt:Néjlovul i Glav a-
o cul, ambele rIurr din coline i sesurT. Isvórele de pe stânga,
Incep sail din muntil InaltI saù cel putin din regiunea &du-
rilor. Amintim pe r I ul D mn ei, ce isvorësce intre Ezerul
si Buténu, unit cu rlul Târ g ului ce aduce apele EzeruluT.
Delmbovqa isvorésce din zänógele de N ale EzeruluT,
face un ocol pe la nord In jurul acestuT masiv, In dreptul
Pietri-Craiului inträ intr'o chee fórte strlmtä i sálbateca,
renumith prin positiunile eT pitorosci, din care ese tocmai
la Podul DImbovitei.
Când ese din regiunea muntilor, se dirige spre S, apol
la câmpie spre SE aprópe paralel ou Argesul pe care '1
Intâlnesce tocmai la cotul lul aprópe de Dunäre.
Regiunea muntilor parcurd. de Dâmbovita, e renutnità prin 1ocalità(1 pitorescf:
Cheia Dambovicinrel cu pescera renumità i isvóre puternice, Cheile Ghimba-
vuluf cu nun subterane, RudArita, nîü subteran in partea unde sunt
numerdse pescerf, basinul de scufundare de la Podul Dâmbovitef etc.
DAmbovita ud5. In cursul el prin ses,Bucuresciul si'l alimentda Ind cu ap 5. de
rig; s'a propus însä d se adud apà pentru alimeatarea .capitalel chiar de la
isvórele ef, ceea-ce s'ar fi Indeplinit de nu ar fi fost si consideratiuni strategice

Ialomita isvoresce din Bucegi, trece si ea prin cheT

renumite: Ch. lalomiciórel uncle se gäsesce pestera
renumitä cu multe bálti §i 1a3urT interne, iar de sub ea ese
un isvor fórte puternic; c h eil e Tátaruiui, s. a. si curge
spre S. Când ajunge aprópe de câmpie deviazá spre SE si
se cotesce din ce In ce spre E parcurgênd Bäräganul In
acéstä directiune, printr'D vale ingustä i putin adânca.

www.digibuc.ro
 124

Inainte merge& ati-v& km, paralel cu Dunärea si se vársa

la Gura IaIomie, adI se vársä direct in Dunäre.
Afluentil IalomiteI sunt toff pe partea stänga, unde sem-
naläm pe:
Prahova ce curge printr'o vale fórte populatá i plinä
de fabricl. Aprópe de ampie ia direqiunea, spre E prim esce
pe T eléj enul ce isvoräsce de pe clina S a eiucasului, si
mai la vale pe Cricov si se varsä apoi In Ialomita, in mar-
ginea adevératului Bärägan. La isvórele Teléjenului e o vale
mare 'ins& sécá, v. Sthne 1, In care mai jos apar de-odatä,
de sub stâncile de conglomerat numeróse isvóre_ cristaline.
E de observat cá riurile MuntenieT, cât timp curg In
mung si déluri, aù directiunea aprópe S, transversal Ian-
tulul Carpatilor; de indatä ce se apropie de sesul Munteniel
deviazá spre SE, curge perpendicular pe isohipsa de 100 m.
si ,deviazá cu atat mal mull cu cat mergem mai spre rAsá-
ritul MuntenieI, unde gäsim Ialomita curgênd chiar spre Est.
Acesta demOnstróza Oda cA, sesul Munteniei e uniform in-
clinat spre SE, ba chiar In partea din cotul Dunäril spre E, cum
se vede mai ales, din paraele ce ag inceputul lor chiar din
zona délurilor sail a câmpiei, cum e: Cá1máuiu1 dintre
Olt ì Vedea, se varsä, In Balta Suhaia; Mostiste a,
6re-chnd un pârAti. Insemnat al aäräganului, ai un sir de
JAW i mocirle inchise prin aluviunI de ale Dunärii; si
Calmätuiul din Bräila ce merge diract spre E, când nu
sécä, In drumul spre Dunare.
Pe de altá parte, aprópe tete riurile, când:se apropie saa dupa ce intrA In
lunca Dunärii, se dirig paralel cu Dunärea, ea si cum ar fi trase de acesta
in cursul el. Acésta se explica prin aluvionarea luncilor la confluenta formInd
grinduri pe earl din vreme in vreme le mai manA`ricä. pe unele locurl, stabilind
guri mai directe. A,à s'a Intimplat cu gura Jiului, a Oltulul, Vedel si mal
ales cu a Ialom4ei care in urma unel inundatiunI a Dunarii, a rupt limba de
pâmint ce o separà i s'a unit direct.
Un alt caracter al riurilor Munteniei e oft ele curg_ ea si Dunlrea, ca
Tisa, dealungul malului stâng al luneil lor i acésta din trel cause: 1) din
causa atluentilor earl vin mai ales din stânga riurilor. 2) Din causa vinturilor
dominante de la NE, Crivet si 3) Conform legel lui Baer.
Siretul (535 km.) ia inceput In Bucovina, avêndu-si is-
vórele In väile paralele ale muntelui Lungu din marginea
lantului carpatic, face un cot in semicerc pe la Nord si

www.digibuc.ro
 125

când h esit Intro déluri se Indréptä spre SSE, fäcênd multe

coturl In lunca lui largâ, `Wand Moldova dealungul prin
mijlocul ei i aruncându-se In Dun Are intre Br 'na si Ga-
lati. In lungul ski drum, Siretul prinde tóte apele ce se
scurg din Carpati, find pentru Moldova ceea ce Dun Area
e pentru Muntenia. Siretul 0116 plute In josul apei si vase
mici. Daca Siretul ar fi navigabil, el ar fi ana din câile
cele mai principale ale Moldovei.
Intro afluentii lui numérAm :
Sucéva, plécA din inima muntilor din fata isvórelor Tisel,
trece mai IntAT spre E, apoi când ese pe podis se dirige spre
SE i se aruncâ In Siret mai jos de granita românéscA.
Moldova 141 adunä isvórele, Mo1dovai Mold o vit a,
dintre obcinele Bucovinei i Lucina si se dirige spre SE,
primind pe teritoriul românesc pArAul N m u, si vérsAn-
du-se In Siret IângA Roman.
Bistrifa 40 are isvórele In cáldárile nordice ale m. Rodnei,
Intro isvórele Tisei i Somesului, curge spre SE dupâ o
linie ce e prelungirea Tisei, Intr'o vale scobità In mijlocul
Carpatilor i In lungul lor, face cAte-vh, coturi transversale,
unul la Dorna si altul la Bicaz, trece ate-va chei In-
späimIntAtóre, (Tóncele etc.) si ese Intro déluff la Piatra;
de aci urmézA direct spre SE pAnA la Siret. Valea Bis-
trite! e una dintre cele mai frumeise: când chei strâmte
prApAstióse, cAnd luminisuri largi populate si bogat Im-
pAdurite. Valea mai e importantâ prin lemnAria ce se trans-
portA pe apa sa si a afluentilor, precum si aurul ce-1 con-
-tine nisipurile sale, de uncle numele In Bucovina de «Bis-
trip, aurie» (Goldene Bistritz).
Tóncele Tóncele e eataraetul eel mal periculos pe tót4 Intinderea
Bistritei. Strânsâ Intro dol munti lnall i stáneosi, printre earl abià resbate
lumina dilei, ea fierbe din fund si panI In fatá ca i când ar curge pe o
albie de fóc. Valurile gem cu o turbare nespus i un popor de stânci ies
ascutite din sinul Bistritel Inspumate, din fundul clocotitor i sfisie in sdrente
URI _pAnza apei... Ca 'n bolti resuna urletul valurilor intre lnaltele maluri de
piatrá. Val' de plutasul care n'ar sci sl carmuiascl pluta pe acolo 1 Când
nevoia li silesce sä tréa, prin Tóncele, el se pregátesce ea de räsboiii; eérce.
mal lntâiü cArma ; ii suflecl mäniceäi-si face semnul crucii. Cum a intrat
pluta In Tónce, torentul a si luat-o intr'un välmäsag de spume, si purtate.
ea o scoicá pe crestele valurilor, ea s'aeufundg, se ridicl, se sfAsie si se

www.digibuc.ro
 126

fr&mânta luptii nesfarsiti, i e de ajuns o singurá gresalti de lopatl

pentru ca dinteinsa sfi nu mai rdmale de cat tandri. N. GANS.
In drumul eI primesce pe drépta o multime de afluenti,
ce plécá din Transilvania, imbuchatesc lantul C. orientall
se adaogh undelor spumegóse ale Bistritei. Avem :
Dorna ce isvoresce din clina de N a Calimanilor, se a-
runcá In Bistritaiocmai unde acésta face primul cot spre NE.
NégraSarulul§iNégraBro§tenilorce isvorésc din
Calimani. Bistricióra isvorósce In muntii Gherghiului.
In dreptul isveirelor MureculuI, tae transversal culmea Car-
paplor, ftli se arunc5, perpendicular In Bistrita. Bic a zul qi
Tarcu1 sunt mai
Pe stânga primesce in regiunea délurilor un singur rIti
mai important Cracäul.
Valea Bistritei e una dintre cele
mai curielse din tot sirul Carpatilor,
e o vale longitudinall sfrului Oar-
patilor, si care prin cloud coturl In
unghid drept tae de-a curmezisul O-
mni de munti înall, &et* din pietre
fOrte tarl. Studiile geografice ad a-
Mat c6. Bistrita superiárri, eat un
afluent al unul rid important din
Dupit S. ATANASIU. Transilvania. Muresul, unde mergea
Fig. 41. Schenaà de schimblrile vsliT dupä valea Négrel carulul i numai
Bistriteh 1-a inainte de ridicarea printeo eruptiune vulcanilor din
actualmente. Transilvania ce ad ridicat muntii Ca-
limani ai)ele ad fost nevoite schimbe drumul
Atunci apele Bistritel superiore precum i altele ce se unead cu Négra
Brostenilor, cu Bistricióra, ad Mat culmea ce legà Giumaldu si Rardul cu m.
Dornel si Grintiesului in multe bucati. (Fig 41). Un fenomen de erosiune pdte
a fkut ca apele Eistritel centrale s taie Stänisóra si s iasA pe la Piatra
in regiunea délurilor Moldovel.
Trotuml iea nascere din muntii Ciucului In dreptuI
isvórelor Oltului, curge spre SE Mind de-a curmezicul ei
culmea Tarcaului §i a BerzurOlul. Cánd ese Intre déluri
primesce In stânga pe Tasläu I, ce curge Intr'o depresiune
subcarpaticâ feirte caracteristica; pe drépta numërá ca a-
fluenti pe: U z u ce vine tot din muntii Ciuculul, pe Oituz
care isvorésce aprópe din Ora SAcuilor ci taie culmea
muntilor de-a-curmez4u1.

www.digibuc.ro
 127

Putna isvorèsee din muntiI VranceI, curge cu multe

cotiri spre E, primesce pe SAr at a din o depresiune sub-
carpatia si aprópe de lunca SiretuluI primesce pe M i l-
c o v, pârliasul ce a fost mult timp despArtitor de fag.
Rimnicut Setrat isvorësce tot din muntiI Vrancel, and
ajunge In regiunea délurilor face un cot spre S si apol
se In-Wm spre NE de IntAlnesce Siretul.
Buzëul isvorèsce In Transilvania, din vAile prApAstióse
nordice ale Ciucasului, cotesce pe la Intorsura Buzöuluï,
taie lantul Carpatilor curgi5nd spre SSE, primesoe pe
B &sea (mare si micA) ce vine tot din Transilvania, se
cotesce spie E, primesce pe SlAnic and iese In regiunea
délurilor, face un cot pe la S paralel cu al RimniculuI
si se aruna In Siret uncle incepe lunca fórte latä a aces-
tuia. Directiunea Rimnicului si BuzilailuI aratA a câmpia
MuntenieI e Inclinatä de acéstä parte spre NE.
Siretul curge In acéstA parte aprópe de malul N al
luncesi, probabil nu numai din causa isbiril apelor RImnii
culuI si Buzkilig, ci si din causa generalA a inclinArel
soluluI
Afluentii de pe partea stângA a Siretului, afarA de unu-
singur, Bérladul, sunt nelnsemnatI cu totul. Bêrladul stan-
ge prin arcuirea sa teite apele MoldoveI de SE, Intre care
semnaläm pe drépta: Stu din et, T ut ova si Berh eci 5,
cu Zeletinul, pe stânga : V asluI si Cr asn a.
Siretul nu e navigabil dar plute soobórA pe el si pe
afluentiI luI, chiar pe Bistrita cea stâncósä si furiósA.
Prutul isvor6sce din Galitia, pe clina nordia a Ciorna-
horeI in dreptul isvórelor Tisel si curge In munti spre N
Mind de-a curmezisul numerósele sirurI paralele lantului
principal; cum ese pe podisul GalitieI se cotesce si iea di-
rectiunea spre E pan& la RAdAuff, apoI spre SE si In fine
spre S, dând de DunAre la cotul din NV DobrogeI, Intro
Galati si RenI. Prutul e al treilea rid lung al DacieI, (dupA
Tisa si Mures) si din causa slabeI InclinArl a luncei sale
e nevoit ca si Tisa sä facA numeróse cotuil.
Prutul e riul pe ale &Anil t6rmuri n'a inflorit nicl un oras, si din ate
scald/ pämintul romanesc, e singurul pentru care blandele doine ale popo-
ruluT n'aa gäsit nicI o vorbg, de bine. E trista la vedere apa lui 1at6, molàe,

www.digibuc.ro
 128

vedinie intunecatA, triste aunt pe eari le strnate, triste sunt si a-

pe earl' ni le destepta. Te aid s'ati repezit pustiitórele horde de
barbail asupra Europel VLAHuo.
Basinul luT e fórte restrAns, din causa Siretului si a Bár-
ladului II rtimâne pupa afluentf si numal din centrul Mol-
dovel. El primesce in cursul superior pe C e re m us, compus
din Ceremusul negru i Ceremusul alb. Directiunea acesior
doue pâraie e la inceput longitudinalá si parale15, Carpatilor
si se deschid insprq N. Dupä, unirea celor douò isvóre, Core-
musul se dirige spre NE, taind de-a curmezisul lanturile
laterale ale Carpatilor si se vars5, in Prut, la intrarea
acestuia in Bucovina.
In Moldova primesce pe Jij i a, unit cu Meleti n, ce curge
aprópe paralel cu Prutul, intrá In lunca acestuia, se unesce
-cu Bahl ui u 1 ce vine dinspre NV si mai merge o bucat5,
tot paratel cu Prutul, pe sub malul de apus al luncil. Mai
la vale Prutul primesce mici afluenti pe Prutet ul si
Elanul.
Din drépta Prutul ca si Siretul, nu primesce niel un a-
fluente mai insemnat, citArn pe Särat a, ce vine In o direc
tiune paralerá cu Bârladul.
Pe Prut nu plutesc pA,n5, acum de cât vase mici si plute;
acum este comisiune instituitá pentru regularea acestui
curs. La gura Prutului in drépta se intinde in lunca larga
lacul Br ate s, bogat in pesci si In racI; In lungul luncil
mai sunt câte-vit, lacuri dar neinsemnate, ca Fälciu etc,
Nistrul isvoresce din Carpatii Pádurosi al Galitiel cen-
trale. Albia 1111 sgpat5, mai adine ea a Prutului e si mai
putin inclinatk ash, cá apele lui se plimbá prin nenumë-
rate coturi, mai marl si mai complicate ca ale Prutulul
chiar ca ale Tisel. Cursul iU de la Zalescic ph,n5, la liman
e aprópe de 3 ori mai lung decât cursul direct. El curge
spre E paralel cu Prutul superior si apol se dirige spre
SE pân5, la gura lui in liman.
Afluentl are putini i numaï In regiunea centra15, a Basa-
rabiel, indreptati E,3 i asemenea dispusi ca afluentii Prutulul.
Notäm pe: Raul cu Copácianca i Cobolta in directi-
unea SE care, dupà ce se unesc Intr'o regiune jós5, plin5, de
135,41, face un cot spre NE si apol revine iar la directiunea

www.digibuc.ro
 129 .

de SE pânä In Nistru. Bic u si Botna curg prin centrul

Basarabiei In vAi paralele drepte spre SEE. Din partea
stâng5, Nistrul primesce mai multi afluenti neinsemnati.
Apele din sudul Basarabiei se aduné. In riuri ce curg spre
S, intre earl avem Cahul, Jalpug, Catalpug, Kirghij-Chitai
si cel mai insemnat rlul Galben-Cogálnic, ce vine tocmai
dintre Prut, Bleu tEl.i Sârata, si se varsä in lacurile si lima-
nurile cu acelasi nume.
Afluentii, ce Dunarea primesce pe drépta, scobór5, din
Balcani prin väl adânci, scobite In podisul bulgar. Cei
mai importanti Bunt:
Timocul resultat prin reunirea T. negru si alb (târni si beli T.)
curge spre N trite() vale dintre Golubinie planina si Zagla-
vatca pl. si &And iese pe podis se dirige spre NE vörsându-se
in DunAre Intre coturile ce le face In jos de Severin.
Lom, Ogast, §i altil mai midi curg tn aceeasi directiune.
lskerul e eel mai insemnat Ail al Bulgariei ; el nasce
inteo depresine mare dintre Rilo-dagh si Balcani, taie pe
acestia de-a curmezisul, ca si Oltul pe Alpii Transilvaniei,
si se Indrépt5, apoi spre NE vèrsându-se In Dunare in
fata gurii Oltulul.
Vid e interesant prin faptul &A parcurge teatrul räs-
boiulut din 1877-78.
Osma, Iantra, Lonz etc. sunt riuri ce scobor din Bah
cani pe drumuri fOrte cotite, ca fisi cum cant& o depresiune
in mijlocul Bulgariei; unele din ele se pierd _Om& la
Dunäre, le Inghite pamintul.
Riunile DobrogeT sunt fórte nelnsemnate; nici plot* nu
sunt tocrnai multe In acéstä parte, dar niel teren larg
-
nu e pentru nascerea riurilor marl.
Mai insemnate sunt: T ait a ce isvor&sce clintre d. Greci
si d. Isaccei, curge spre SE primesce pe T el i t a dinspre N
li se varsh in laguna Rasim prin intermediul laculuT, Ba-
badagh. Mai la S. avem pe SI a va ce se varsä In lacul
Smeica al lagunei Rasim.
Spre Dunáre merg pârae si mai putin Insemnate earl
mal WA vara sunt sect Citäm pe Cerna ce scobórá din
(I. Cernei la S de Greci si Picineag a mai la S.
G. M.-Murgod, L P. BurcLRom4nia fi térile locuite de Ronidni. e

www.digibuc.ro
 130

LACURI.
Afarà de lacurile din lunca DunäriI i altor cursuri
de apa si limanurile de la marginea märiI, gäsim In inte-
riorul Daciet i alte lacurl ce apartin la diferite categoriI.
I. Lacuil alpine. a) Lacurl de ghetarI (Meeraugen,
ochiurI de mare), din causa cá apa le e albástrue, In za-
nógele fostilor ghetari ca: lacul B u cu r a in muntil Retezat
din care iese Jiul românesc, lacul Mândr a (Rosiile) din
care iese Jietul i G &Ices u, din care pléca, Lotru, bite
In Paringu; lacul Capr a, din care plécá Argesul, i Bul e a,
tri mung FágärasuluI; le zerul in mung Iezerulut Lacul
S ir u uI, in Siriu i ezerul Neer il esci din muntil Apu-
senI, desì probabil nu datorite ghetarilor, le punem, din
eausa regiuniI unde se gäsesc, la un loc cu cele de gbetarI.
Dupä doue cesuri de suit tr5gänat esim deasupra, in lumina veselä de pe
aFetele SiriuluID. Stà seirele la nàmezi. Peste lnaltul cuprins domnesce o
liniste Dumnezeiascä. Uimii ne uitäm In apa lucie, In adâncul albastru al
acestul crampeiil de cer Incopcit in stâncl la piciórele neostre, 0-0 clip&
trAim in basme. Aid, spun ciobanil 05. vin vulturil primävara, de beail apA
ca sä Intineresa, aid îl invatä puil sä sbOre, de-asupra acesteI oglinci fer-
mecätóre mijesc de somn cu aripile Intinse trufasiT regl al tnàltimilor
VLAHUTA.

b) LacurI In cratere vulcanice: S-ta Ana din muntil Bü-

dös (Pig. 10) e unicul In cuprinsul Daciel, desì regiunea
vulcanicá vechiä e fórte Intinsa.
e) Lacuri provocate prin surpäil de muntI: lacul Rosu
pe Bicaz, saù lacuri provocate de ómenI pentru ingra-
mädirea apeI ce servá la transportarea butucilor de brag]:
Lacul Vidrel, Lacul VoineseI pe Lotru, Lacul Rudäritel,
Lacul SebesuluI, i pe tóte riurile unde se explótézá paduri.
Lacul Rosu este al doilea lac maI insemnat (primul e lacul S-ta Ana) al
Carpatilor nostrY de la rOgrit. El are o lungime de 2.200 m. i e cam de
160 m. de lat, fiind aseclat la o *MAI-time de 995 in. peste nivelul märil. In
apa lul se aflä mare multime de pästrävY. Lacul rosu nu este vechiù; el
s'a format in timpul maT no% dupä credinta etmenilor de pe Bicaz la
anul 1838, probabil prin surparea imui del, täindu-se prin acésta apa Bica-
zuluI i formandu-se ast-fel lacul. PAclurea ce s'a aflat In acest lac, a fost

www.digibuc.ro
 131

nip/ditl de ap6., din care si acum se ridica peste suprafatA, printre alge
(lana bróscel) várfurile bradilor uscag, presentindu-ne o privire Óre-cum
i nfiorkóre. S. MOLDOVAN.

II. Lacuri de step& sari lacurile sArate réspandite pe

BAragan si In Pusta ungurésca.
a) Lacul Amara, Fundata, Tátaru langa lalomita; Ianca,
Lutu alb, Iazu, Balta albá in regiunea riuluI Buzèù, lacul
Dulce si lacul Sárat lânga Braila.
b) Câte-va scursorI din regivnea Baráganului si Burna-
suluT ca Colintina, Mostistea, Calmätuiul din Teleorman
Calmátuiul din Braila, din causa putinei InclinatiunI a
albieI lor i prin potmolirea deschiderii in lunca DunariI,
se transforma intr'un lant de laeuri care NO, de lipsa
de apa si seceta co domnesce in aceste deserturi, aduc
marl' serviciI locuitorilor i variatiune in regiune.

Fapte In legAurä cu hidrografia.

Dispunerea cursurilor de ap6. ale Daciei ne complectézä ideea
despre acésta bucata de parnint. Vedern acum mai clar ca Tran-
silvania e un podis inalt; de acolo pléca Vote riurile insemnate ale
Daciei: Somesul, Muresul i Oltul. Aceste ape inconjurate cte siruri
de munp par a se adunà in mijlocul Transilvaniei, dar de-odatä
deschid drumuri in trel parti ale lumei, de-a curmezisul lantu-
rilor de munV, drumurl ce a fost urmate si de orn, pe plute in
jos, pe sosele in sus. Asemenea acestora, alte riuri mai miei, Jiul,
Buz6ul, Oituzul, Trotusul, Bistricióra, cauta a pätrunde in inima
Transilvaniei ; i ele deschid drumuri largi, pe unde in tot timpul
s'a intre#nut leghtura strinsä intre Românil de dincóce si de din-
colo de Carpati; in aceste väT, mai mult chiar deck in centrul
TransilvanieT, s'a pästrat nestirbit némul românèse. Tot aceste
vAT insä ail servit de drum si unor popóre ce cäuta.4 sä ne hra-
pésca avutul; Turcii i Tätarii aù intrat pe Buzèil i pe Olt p&nä
departe in inima ArdéluIui.
De esim afarä din zona muMilor, constatärn imediat o deo-
sebire ca i pe basa orografiel Intre regiunile limitrole. In
Muntenia Aurae curg cât sunt Intro muntï i délurl, spre S ; cum
es in ses se indóe spre SE si cu atat mal mult cu cat ne apropiem

www.digibuc.ro
 132

de Dobrogea, arAtând o inclinare a terenuluT spre SE, in BArägan

ele curg chiar spre E; vAile lor Bunt fórte putin adânci. Din
_contrA in Moldova pi Basarabia riurile: Siretul, Prutul, Nistrul
curg aprópe pararel spre SEE, in väï scobite relativ adánc. Pe
eAnd Siretul primesce tóte riurile din munt1 i délurT, regiune
deosebitA de restul Moldova pi BasarabieT, i chiar o bunA parte
din Moldova centralk Prutul i Nistrul nu ail ca afluentT deck
câte-vA riurl neinsemnate, sArAcAcióse. Riurile Moldovel i Basara-
bieT insA ne semnalézA doué perechi de depresiuni corespunOtóre:
prima la Nord, de-o parte depresiunea BahluiuluT, de alta Rëutul ;
a doua la sud de-o parte depresiunea BkladuluT, de alta valea
Galbenulul-Cogâlnic cu afiuentiT luT. A dar nu numaT forma
délurilor tAiate dintr'un podip, dar i dispositiunea riurilor aratA
aceste VerT sunt surorl nedespArtite, fasonate in acelap fel,
e natural sa fie locuite de acelap popor i sub acelap sceptru;
contra legilor firel pi contra dreptkeT omenesci a venit o man&
durA pentru a desprinde pe o sorA de alta.
Sesul unguresc, ce are multe caractere comune cu cel munte-
nesc, presintA aprópe aceeapi dispositie de ape; din causA cA
acolo lunca e maT largA i in cepe aprópe de la pólele délurilor
riurile se amestecA unele cu altele; in genere se 6bservA pi
acolo o deviare a riurilor spre stânga --ca la cele din Muntenia,
iar cu Bega i cu Timepul se intâmplA tocmaT ce am vNut
la Vedea pi la Ialomita. Acolo ins& inundArile Bunt prevenite
prin canalizare, nu ca In bAltile nóstre; de asemenea sgrAcia de
ape in pesue i pe nisipurT e compensatA de stratele aquifere
de desubt, cad aü fAcut din acele mocirle o regiune fórte popu-
latk cu orape marl industriale pi agricole. La noT, pe BArAgane
ducem incA dorul apel pi rarele sate, ce construit in tim-
purile din urmk sunt in pericol sA piarA de sete.
«Câmpia IalomiteT s'apterne tAcutA, netedk uscatk vast o-
strov pe uscat, insetat in mijlocul atkor ape ce impodobesc
pknintul RomânieT. Dórme sub puerul vinturilor depertul Jarg
nemArginit al BArAganuluT. De mii de aril viséza ARA limpec),I
lacurl sclipitóre; in pele senine de vark visu-T se resfringe
in undele aeruluT, pi leagAnA peste lanurile bAlAriile uscate
1;4 i

ale pustiuluT acele ape vrAjite, amAgitóre, ale «mirajelor» aph,

de frumos denumite de popor «apa mortilor». VLAHUTA.

www.digibuc.ro
 133

SA sperAm cä vom trAi s vedem pe acele campiI ta§nind apa

in sus din sute de fantani §i pe intinsul pustiú ridicandu-se paIate
mArete; o nereuyitA nu trebue s. ne d'escurajeze. Afar& de a-
césta cursul riurilor nóstre paralele §i in piezi§ gesulul se potrivesc
perfect pentru irigarea (udare prin canale) pArninturilor nóstre
cultivabile din yes, pentru a preverd secetele.
Cursul Siretulul, PrutuluT §i NistruluI incepAtóre din tèrile
le§escl aratA drumul pe care s'a propagat mult timp culture
din Ora le§éscA §i nemtéscA; cat despre Dun Are, cine nu simte
incA marea el influentA asupra Ora §i poporuluT nostru? Dar
sá privirn afluentil el §i vom pricepe deosebirea intre cele doue
tinuturI din care vi-I adunA. La noT riurile se urnaézA regulat
cu o óre care lege, dincolo in Bulgaria sunt numaT cursurT ne-
decise, sucite, paicä stair la indoiala pe unde s'o apuce, pe une
locurI se ascund de lumina qileI §i apoT sA clicT cA nu e le-
gaturA intre popor §i locul pe care-I locuesce !

SCURTA VEDERE GEOLOGICA I PALEOGEOGRAFICA.

(Vedf harta geologica de la fine).

PArnintul DacieT n'a fost tot a§à de &and s'a inchegat el §i

pan& in qilele nóstre, el are o istorie fórte lungA i complicatA
cu multe peripetiI, §i ca sA ne dAm sifunä de aspectul qi relieful
luT acum, e bine sA scim fasele prin care a trecut in timpil ge-
ologicl, depArtatl cu mult inaintea aparitiuneT primuluT orn pe
suprafata pAmintulut Vorn avé ocasiune sA vedem chiar cA acele
schimbArT, a§'a de vechT, nu numaI cA aù deMrminat relieful so-
lulul Daciel, ci att exersat i o mare influentA asupra locuito-
rilor el.
Nu putem sA spunem, care o fi tost iii ,primele timpuri ale
istorieT pArnintuluT, aspectul bucAteT acesteia, ce aqltnumim Dacia;
dar putem deduce cu mult temeiú cA ml.nil Daciel, Carpatil §i
ramificArile Mr, nu s'ari ridicat dinteodata, deasupra campiilor,
deasupra suprafeteI mArilor, §i gAsim multe semne ce ne spun
cA muntiI Daciel ridicat tocmaT in ultiraile timpuri geo-
logice. Marea a stApanit mult timp aprópe intrégA suprafata Da-
cieT; pe unde açlY sunt campil intinse §i délurI malte, chiar pe

www.digibuc.ro
 134

unele locuri a girului inalt al Carpatilor, se intindea luciul märii

din care s'a depus tótä acea variatiune mare de pietre, ce con-
.
stituesc muni1, Muffle §i basa câmpiilor. Epoca, modul de for-
matiune çi chiar natura pietrilor Carpatilor sunt ace1ea0 cu ,ale
Alpilor §i Balcanilor, cu earl se Mg% i orograficesce, i istoria
acestor trei lanturl de munti este aprópe asemenea; cat privesce
Dobrogea i Basarabia de N, ele aü cu totul alt trecut geologic,
iar pietrile din caff sunt constituite mai corespundëtóre in
CarpaV, de0 sunt a0, de aprópe unele de altele.
In trecutul pamintulul distingem 5 ere: o erg, and pamintul, din licid
cum fusese, de abfa se Intarise i prinsese o pojghita, solidg, constituitg din
pietre cu minerale cristaline in compositiunea lor; dar atmosfera erà a$ & de
grea, incarcata cu fel de fel de aburi, i asà de calda din causa calduril ce
venià din materia Inca licida dei sub scórta pamintuldi, ci viata nu puteb, sa
se desvolte, nu putead In& Inceput animalele si nid vegetalele cresce. Acéstä.
er o denumin3 s tr Ave ch e (arhaica) sail a z oi c (tra viatä) cad pg-
rnIntul era fara viatg pe el. Pietrele ce s'ad format atuncl sunt -bite cristaline,
compuse din minerale ce se disting unele de altele usor, asezate Wag. In stra-
furl' unele peste altele, ash a se pot desface In lespedIrrate i subtiri ; de
aceea se numesc sisturi cristaline, tie ex: gneis, micasisturT, sisturi talc6se,
sisturl cloritóse, cuartite etc. Acestea i cu pietrele eruptive la fel cu granitul,
forméza temelia oil-caret* portiuni de pamIdt, as& cg ori unde am sfredelì pa-
mintul o sá. dam la o adâncime maI mare sad Anal mica de aceste pietre.
0 a doua era incepe cu aparitiunea prime vietäti, Ce a trait i s'a des-
vOltat pe suprafata pamintuluI sad In océne, mári, fluvii i lacuri; acestea se
formase prin eondensarea ape din atmosfera sistrangerea ei In depresiunile
ngscute pe suprafata pamIntului prin cutärile scórtei, ce se strange& Intocmal
ca cója unul mar cand Incepe sá se usuce. Animalele acestei ere prim ar e
sad p almozoi co (viata veche) erad la Inceput animale inferióre on sange rece,
iar pescii erati totT cartilaginost Cgtre sfarsitul acesteT ere temperatura
umiditatea era ash de convenabilä in atmosfera, !neat vegetatiunea a luat o
desvoltare f6rte mare; atundi s'ad desvoltat copacii considerabill, cari ne furni-
s6za acht trunchiurile lor carbonisate sub forma, de carbune, ea cel mal bun
necesar conbustibil. Pietrele, ce s'ad format In acest timp, sunt: quartite,
gresit sisturi argil6se, calcare si marmure, dolomit conglomerate; carbuni, etc;
ele ad lost depuse de apa, fie prin asezarea elementelor, fie prin ajutorul
animalelor carI ad avut materil minerale dure in organismul lor.
0 a treia erg e caracterisata prin aparitiunea animalelor cu sange cald,
deavoltarea mare a reptilelor cu fapturg si de pasari si de pesci, i mai ales prin
desvoltarea unor cettlopo41, numitT amonifi, ce saména cu nautilil de acri,
a belemnifilor ce saména ou sepiile. Catre sfarsitul acestei ere, numitg m ez o-
zoi el sad s e cu ndarg (viatgmillocie) amonitil si belemnitil se sting. Pietrele, ce
lead format In märile cin timpul acestel epoce, stint de naturá variatä,

www.digibuc.ro
 135

predominä Insh calcare, marne, con4merate, sisturi argildse, argile etc. ce

apartin la trei sisteme: triasic, jurasic i cretacic
0 a patra erä e cea t e r tie r A, ce se caracterisézh dejh prin animale in-
rudite cu cele ce triesc adi. La inceput s'a desvoltat mult un fel de foramini-
fere rotunde i turtite in forma banilor, numulitii; mai apol predominarfi un
fel de meld lungl i invhrtiti ln spirale., ceritii; pe la sfhrsit apar animale
de uscat ca: elefantt cal, rumeghtóre maimute etc. si póte i omul. Pietrile ce
s'ati format in timpul acestel epooe mint: conglomerate, gresit nisipurt gips,
argile, marne, sare, lignit etc. depuse din mare sad din lacuri; ele apartin la
douh, sisteme: palwoge n, cht ad tinut mumiliii i neog en de la itin-
gerea acestora i phnh, la sfhrsitul eret
In fine ultima erä. e cea quat er n a r 6, de cand se constath positiv eh a
existat omul ; e caracterisath. nu numal prin aparitiunea acestd fiinte supe-
rióre, ci i prin o variatiune mare a temperaturii atmosferil; atund zäpada,
ce &de& la muntl Inalti, form& ghetari a chror hitindere a variat de mai
multe ori. Omul a Inceput Incetul cu Incetul sà domesticésch animalele
sh se civiliseze; la inceput eI trlià Inch impreun g. cu animalele, dintre care
-unele afi disphrut adi, ca mamuti (un fel de elefanti) eto. In acóstä epoch s'a
depus pietrits mult, chrat de apele ce resulted din topirea ghetarilor, si loess
märunt, praful i nisipul ce'l rodead ghetarft din pietrele peste carl trecead in
ecurgerea lor la vale; aceste formatiuni se numesc pleistocenice sad d u-
v i ale, pentru a se deosebi de cPle ce se depun adi i cari se caracterisézi
prin depunerea de aluviuni: mâl i pietris, formarea dunelor de nisip etc.
In -bite timpurile geologice ad existat crdphturi In scórta pamintului, prin
care se ridicad lavele topite in sus, spre exterior; uncle wad afara formal:1d
vulcani i nasteat pietre ca: porfir, basalt, trahit dacith etc.; altele rdmhnead
inchise In golurile dintre straturile de piatrh si se inth'read acolo ca granit,
diorit, sienit, ditroit, banatit, serpentinh etc. La contactul lavelor topite ou
pietrele sedimentare nästead pietre metamorfosate, un fel de gistuff cristaline:
micasist, sist cloritos, sist talcos, sist amfibolic, sist argilos, quartite etc.
F'ormatiunt cart apartin erel primare i celd secundare de la inceput pan&
in eretacicul inferior, se gäsesc grupate cam impreunk constituind temelia
edificiuldi muntilor i apar ca un fel de insule ce ee Inalth printre formati-
unile mai not secundare i tertiare. Aceste insule, denumite duph, nemteste
Klippe, se insirä dealungul Carpatilor Inaltf din distanth in distanth, consti-
tuirtd puncte de sprijin formatiunilor mai not Asa bunh-órá ghsim chte-vh
Klippe de caloar jurasic in muntiI Maramuresului, in regiunea polaninelor din
apusul pol. Svidovet. De la Svidovet i phn h. la istrórele Tisel inthlnim o alth
Klipp constituith de sistuff cristaline i roce eruptive vechl In cad predominh
granitul; la marginea de rhshrit a Klippd se constath nisce conglomerate si
calcare triasioe. 0 a treia Klipph o contitue muntiI Rodnel, care se Intinde spre
SE de ambele phrtf ale Bistritd In muntil Dornd-Grintiesu i muntii Giuml-
lhd-Sthnisára. Acésth Klipph consth tot din sisturl cristaline diverse si pe
chte-vh locuri In mijloc chiar se constath foematiunile carbonice, iar in partea
de NE triasice, continuarea celos 4lin, Ciornahora. Masivitatea sti Inhltimea

www.digibuc.ro
 136

muntilor MaramuresuluT, Rodnel i Bistritel e datoritd toomat felurilor de

piatrA din earl sunt compusl, in mare parte de granit, ce nu s'ail ros usor de
ape; iar acolo unde puterea apelor a invins tdria pietrilor, aoolo ad näscut
tablourile albatice, chel cu stdool pi cu pareti prápdstiosl, cum sunt ale
Bistritet. Aceste Klippe tin On& la Ciuc. dar se ingustézd din ce in ce
dispar cu totul. Ad in. muntil Gherghiului gdsim ditroitul ce apa rtine
Klippel, iar de partea de rèsärit, vedem cá cresta imposantl a Nagy Ha-
gymas-ulut i Nemerel e constituit& din calcar jurasic. In interiorul aceste!
Klippe stint cfite-và basinurl cu formatiuni cretacice mai noi.
altd Klippd cristalina, mult mal mare ca cele de pand acum, incepe ca
muntil Fägärasulul si se continul neintrerupt pang la Dunke, ba maI de-
parte rand In Timoc i Moravita. Ca si insula de sus si acésta consta din
sisturl cristaline fórte variate, mult cutate si cu sAmburi colosali de granit
ce se tidied ca un fel de fundament Intregulul complex de pietre. Muntil
Bucegi i Piatra Craiulul precum i o parte din muntiT Buzdulul, earl din
punctul de vedere orografic stint un punct de transitiune intre Carpatil Ori-
ental! i Alpil Transilvaniel, Ii gdsim si din punctul de vedere geologic, tot
ca o regiune de transitiune la Klippele cristaline; el tonstad parte din 0--
tuff cristaline ca muntii Léotel, parte din calcare jurasice (Piatra Craiului)
si parte din coglomerate cretacice superióre (Bucegii, Ciucasul); aol gasim
si basinurl pline cu formatiunI mal nol. Intre Klippa Flgdrasilor si a Gher-
ghiulul se mal interpun cAte-va Klippe, in muntil ApateI-Persanl, ca tra-
sáturl de unire.
La V de Olt, intervine in constitutiunea mare! Klippe a Alpilor Trans&
vanieT, nisce bande de calcare jurasice in parte marmorisate: cea de la Bistrita,
de la Polovragi, de la Tismana, earl* dispar la marginea zonal muntilor. Altele
mal din centrul zone, earl incep In valea Jiultil se continui aprópe neintrerupt
in directiunea SV dealungul Cernei On& la Dundre, ba se continua si pesta
Dundre in partea de E a muntilor Mirodi. 0 altd banc16. de formatiurg primare
mezozoice incepe din V muntilor Sarcu si merge direct spre S de se unesce
ou prima bandi, a Cernel. Intre aceste cloud bande se constatd. o falie, falia
Cernel, i o alta intre m. Sarcului-Cernei i Semenicul-Sretinie.
Muntil Banatulut de si separatl prin fahl de restul Klippei, apartin totusl
acestia; la sisturile cristaline se adaogd aci nisce basinuri de roce primare
cloud bande cte calcar thezozoic strêbétute de banatitl, cart' se continul
in Serbia, Poiana ma nu e decat continuarea pietrilor din muntiI Sebe-
pint In interiorul acesterKlippe se constat6. in m. Lotrului, Jiului i Ba-
natului basinuri cu formatiuni tertiare tinere Brezol-Titescf, PetrosanI, Bo-
zovicl etc.
Muntii ApusenT, mal ales muntil Bihorului, jócd i ei tot rolul unel Klippe
cristaline, cu cAte-vA mid Klippe in N in muntii Rez, Bdkk si Ldpusulul
ca leglturI on Klippa muntilor Rodnei i Svidovet.
Pe aceste Klippe vine si se aranjéz.1 o zonl de flits, gresie oarpatica ce a-
partine cretaceulul superior si paleogenultil. Acéstit zoné, constitue mufti! Ma-
ramuresulul si al Bucovinel, Carpattl Oriental! la E de Bistrita i Ciuc, muntil
BuzAulul, formatiunea de E din mufti!. Persanl-Hermant, i dispare spre SV

www.digibuc.ro
 137

la Dâmbovita. Pietrile din acéstfi zong sunt cutate fórte mult i direotiunea
cutelor e ca a eirurilor de montI de la NV spre SE, dispunendu-se In jurul
Klippelor, dup. cum o pAnzA IntinsA peste nisce tAruel, s'ar dispune In jurul
acelor tAruel, când am trage-o de un capât ei am vreà sA invAluim tArueil
cu totuL
Zona acésta se opresce brusc la marginea regiunil muntilor, find ruptA
printr'o falie. La cotul Carpatilor cutele de flis se resflrA ca degetele i dis-
par sub alte formatiunI call le acoperi. La V de Dâmbovita mal gäsim fli-
eul numaI in basinul Brezoi-Titeet1 i regiunea délurilor, ca o bandA ingustA.
pan& la muntii Bistritil unde dispare complect. In afara de acéstA zonA de
flie din interiorul muntilor Inalti, gAsim cAte-vA mid Klippe de flie in zona
delurilor: la BacA.A, in Prahova, in VAlcea F.A Gorj, cart sunt la rândul lor
nisce puncte de sprijin pentru cutele i formatiunile mal not
Si in jurul Klipei din muntil Apuseni se diepune o zonA de file pe la it-
sArit ei se arcuesce spre apus. AcéstA zeta se continua spre N ei NE prin
muntiI LApueuluI de ImbracA Klippa criStaling a Rodnel si Svidove u pe
partea de apus.
In partea interiórA zonel flieului se instil% o zonA vulcanica din Gutin-
Vihorlat, prin CAlimanl-Harghita pin& In muntil Tereani, in N muntilor Biho-
rulul i In muntil Apuseni i prin Muffle Banatului. Muntil earl constad din
fli i pietre vulcanice sunt topmal aceea la call am gäsit caracter muntos-mij-
lociii; latA. dar pentru ce exist/ done caractere In muntil Carpati,, pentru cl
ei sunt constituiti din pietre i In mod deosebit.
Aà dar, muntit tnalti Carpati constaii din "3 unitdfi: un fir de Klippe year
cristaline, (paleozoice mezozoice), o zond de flit ce.invdlue Klippele vechi pe la
exterior, o zona vulcanicd ce se dispune la interiorul arcului catpatic.
La exteriorul Carpatilor, In tot lungul lor din Galitia i pang la Mehedintl,
urméz A. o zonA de formatiunl tertiare neogene, e zona délurilor, ale cArei
cute merg Intru cAt-va paralel cu cutele fliului i se pierd ca i acestea
resfirdndu-se ca degetele. In Oltenia ei flieul ia parte la constitutiunea délu-
ribor lAsAnd muntil Inalti numai pe séma Klippel cristaline.
In Bucovina, Moldova de E i Basarabia sunt representate formatiuni neo-
gene mal tinere ce se Intind pe tot platoul podolic, acoperind ca o placA
orizontalA un fundament de formatiunI primare (siluriene) necunoscute in
Carpati i cretacice.
In Muntenia, la cotul Oarpatilor s'a desvoltat mal mult formatiura neogene
mal vechl dar pe o lAtime ingustA, iar In Oltenia Incepend de pe la Dâmbo-
vita stint desvoltate iar formatiuni neogene mal tinere earl' ocupl o supra-
fat& nu atAt mal mare cu cat se apropie de Portile de fer, tótá zona dé-
lurilor.
In Transilvania gäsim dispuse ca intr'un basin formatiuni tertiare neogene
ce acoperl ou partea lor superiórá o parte din curgerile de lavA vulcanicA.
Printre straturile acestor formatiuni neogene din Transilvania precum i pe
une-locurI in Moldova el. Muntenia de E, se gAsesce un strat de pala, (tuf
vulcanic dacitic) pieta IntAritA din praful de lay& ce vulcaniI ridici in tim-
pul eruptiunil. Muffle Banatulul stint constituite din formatiunl tertiare

www.digibuc.ro
 138

cele maT tinere, fórte Inguste ca i Muffle. Iatä dar ratiunea zonei delurj-
lor constituita in totalitate din formatiunl tertiare neogene.
Deosebirea ce am fAcut-o intre Muffle din drepta i stanga Siretulul are
o caus& geologick de asemenea geologia explia pentru ce zona delurilor e
ingust& In regiunea Buzdului si pentru ce ele se lätesc ajungend in Oltenia.
Nu maT putin deosebirea intre delurile Moldovel i Munteniel are explicare:
acelea provin din strate orizontale, acestea din straturl Mae cutate. Iar earn-
terul de podis al TransilvanieT reese tocmal din causa form' atiunilor earl' s'ad
depus intr'o regiune dintre Carpatii inalti.
In fine sesurile Muntenie! i UngarieT: al Ciucului, BArsel, OltuluT si cam-
purile depresiunilor subcarpatice nu sunt cleat continuarea necutatl a for-
matiunilor tertiare acoperite de deposite diluviale orizontale peste cad pe
une-locuri se intinde nisipul sburätor, sad milul adus de ape.
In partea drept& a Dungrii On& la Cerna-VodaConstanta avem podisul
bulgar, constituit din calcare cretacice la bas6 si formatiunT neogene supe-
ri6re, cu totul deosebit de cum sunt regiunile carpatice.
Dobrogea de N e un punct isolat in acest6 regiune; in ea se Omen for-
naatiunile aprópe tête, -de la cele primare p&n& la cele tertiare neogene ele
stint asemenea cu cele din Crimeea i Caucas, stâncile de granit din lunca
Dunärd se Indréptä c&tre cele din Nistru i saran& cu ele.
Acum putem sä reconstituim intru at-v& istoria geologic& a Dacia

Pe la sfärsitul erel mezozoice m.rile cretacice se intindead departe in N,

On& in Galitia si Podolia si On& 'n Balcani; din acést6 mare se ridicad nu-
mai Klippele, acele c&te-v& insule cristaline ce constitue muntiT cu caracter
alpin, iar In apus se crede cl exist& la malul wart' o eaten& de muntT ce
merge& spre Fruscagora i Alpil Dinarid, muntl co ad- disparut aprópe
complect, si din carl ad Minas urme In muntii Apusenl al Transilvanid
BanatuluT. In partea de S se ridicad muntiI Balcanl, ir spre rés6rit er&
un lant insemnat ce uni& Dobrogea de N cu lantul Crimeel i Caucasulul pe
locul unde e acji marea Négrl; insula Serpilor incite& directiunea acelei vechl
eaten e.
Pe la sfarsitul epocei cretacice s'ad fácut marl' schimb6ri in acést/ parte
a globului. Atund s'a rupt terenut dintre Carpatl i. Balcani de s'a inältat
podisul bulgar si s'a scutundat partea românéscl; marea s'a retras din par-
tea Balcanilor si din partea Podoliel, dar a rdmas In regiunea Carpatilor
din ea s'a depus flisul carpatic. Acestä mare ave& multe golfurT in uscatul
de atunci, unul e representat prin basinul BrezolTitestf din valea Oltulul.
Marea flisuluT a durat Om& pe la mijlocul erel tertiare, cind miscari puter-
nice s'ad inamplat iar Carpati.
0 mare parte din depositele flisului ad fost sc6se de sub apa Si a Inceput
atund sä se deseneze conturul Carpatilor actual! la earl flisul nu form& de-
cAt nisce déluri
Marea, care a succes acestor miscArT, a fost o mare lilting. In legAturA cu
marea Mediteranä de atund, prima m. MediteranA. Ea se Intindei, de la pó-
lele podisului Podoliei si dealungul Carpatilor pan& in Oltenia, trimetend o

www.digibuc.ro
 139

multime de golfurT printre cutele de flie, ce se nascuse cu ridicarea fundului

máriI, de asemenea un golf mare inaintit de pe la N in Transilvania, Wind
dar numal arcul carpatic 'Malt afara din\ 0.0. In urma, acestor miecati scárta
pamintuldi s'a crapat mal ales la margin ea interni a Carpatilor i prin acele
orapaturl s'a ridicat lava topita, constituind un eir de vulcanl dealungul
Carpatilor: Vihorlat GutinHarghitaMetalicl. Incetul cu incetul muntil
fundul. maril se ridica de sub apa, iar marea se retrage lashnd o multime
de limanUrT ei lacurf pe la margine. In aceste limanurl s'a depus prin eva-
porarea apa manila deposite de' sare ce gasim In Galitia, Moldova, Muntenia
de E i Transilvania. Dar prin aceste ridicarT continue ale fundulul mariT,
partea de apä din rasäritul Carpatilor, formati acum, s'a separat de restul
märiT Mediterane ei a format o mare aparte pentru sine, maI dulce ca cea
Mediterani ei care se Intindeh peste tot platoul podolic i moldo-basarabean,
peste Muntenia ei Oltenia, pe unde skint acum colinele i eesul. AcesteT marl,
numita sarmatica, i-a succes s acopere iaraei podieul bulgar pan& la pOlele
Balcanilor, inconjurhnd insä, muntii Dobrogel de N. Din Transilvania Irma
a fost respinsa aprópe cu totul, rèmânend numaT in depresiunile Hategulul
Mehadiea i Bozovia ,de pe atund Transilvania constituih un platoa inalt Intro
lanturile Carpatil9r. Dar ei in acest timp se intamplag miecaff In scOrta glo-
bului i marea care devenih din ce in ce mai dulce s'a retras de pe podieul
moldo-basarabean lasAnd o placa de deposite sarmatice ce putin s'a maT de-
plasat apol, rämânend aprópe orizontall. In Muntenia ef Bulgaria domini
ncâ marea dar i ad se retrageà din spre V spre E, lasAnd i aid In Ol-
tenia ksi Bulgaria de apus o rplaca sarmatica.
0 miecare brusca la finele epoceI sarmatice a produs iar o falie, probabil
pe urmele celeT veal', In cuprinsul Muntenia ridicand podieul Bulgar, iar
placa sarmatica din Oltenia lei Muntenia de V s'a aplecat putin spre SE. Tot
cu acést a. ocasiune o parte din m. DobrogeT, CrimeeT i Caucasuldi s'a scu-
fundat räminend insula $erpilor ea marturie in mijlocul mriT. Marea ce a
urmat acestei mic1ri, era o mare dulce ce se intindeh, din Carpati pana la
Caspica, erà un colosal'Pontus euxinus. In ea curga, o Dunare mica din m. Cer-
neT pe la marginea podieuidi bulgar, cam prin mljlocu Burnasului i Baräga-
nuluT de AO.
Ast-fel de scufundarl aa avut loc ai in marginea de S ei E a Transilva-
niel, unde aü nascut lacurl dominate de eirul de yulcani. Iar b Ungaria
scufundarea terenuldl a ajuns maximul sea ei In locul catenel de muntl
ce lega odatä Redna i m. ApusenI cu Alpil DinaricT i m. Bakony, s'a näs-
cut un lac mare, lacul Panonic. Pe la sfäreitul epoceT tertiare 'a deschis
stramtórea Dardanelelor ei Bosforul, o parte a ape pontice a fugit spre S,
iar in loc a venit apa sarata näscend m. Négra. Cu deschiderea Bosforului
apa s'a retras din Muntenia de rasarit ei Moldova de S läsAnd câmpil intinse
earl ag Inceput sa fie bräsdate de ape. Atunol s'a roa i Portile de fier
clisurile, iar apa laculul panonic s'a precipitat catre golful laculuf pontic Was-
cend Dunärea de adl i läsand in urma, intinsul aes unguresc; tot In timpul
acestor miecArT ridicat Carpatii, aeb, cum sunt aqi, nascênd i acele de-
presiunT sub-carpatice de la marginea lor.

www.digibuc.ro
 140

In tot acest timp vulcanil Trans ilvanid scoteaü lava pe craterele lor, a
caror ingramadire in vaile de atuncl inchidea cursul riurilor existente, ce cu
mull& casná its1 deschideaü apoI drum mal departe. Cu aceste ultime mis-
earl s'a inlesnit deschiderea cursurilor JiuluI i Oltului spre S, nascênd aste.
fel retétta hidrografica cam cum o avem adl. Väile s'ad sapat mal adanc in
terenuri pe nu mal era O. fie miscate din loc; In fine o climá rece Incepe
In aceste pail; muntil se acoper de zapada perpetua, ghetaril se intind in
vaile muntilor marl si rod pietrele !Ascend zánogi splendide. Raze calde de
sóre vin iar ca sá topesca mantaua alba, riurile cresc peste mésurá, pe une-
loctui rod pe alte lócuri umple, i cu pietrisul ce cara la vale forméza un
strat gros pe sesul romtia unde creazá o delta spre golful m. Negre. Vin-
turf puternice suflá din spre NV earl aduc lössul de-1 imprástie peste sesul
Romaniel si Muffle Moldovel, care loss acopera asperitatile tereaului i fixéza
cursul riurilor in campil, In timpul unel clime fOrte uscate i secetóse de
desert. De la depunerea lössulul i pàn ai pämintul nostru si al Unguri-
lor Inca ad suferit raise/1.1, iar cutremurile dese ce se resimt intro Focsani
si M. Mgr& sunt o proba ea straturile pámintulur Inca nu s'aü asedat cotn-
plect, chiar in timpurile de fat& sunt la miscare.
tOte aceste schimbári de necredut aü fost puse la eale de A-tot-puternicul
creator pentru a infrumusetà pamintul pe care el.& sa-se intinda Romanil,
ca munti inalti i frumos1, cu Muni bogate in minerale utile, cu sesuri
netede bune pentru agriculturg,cuvuleanI earl al scóta din inima pämintuldi
metalele cele mai nobile; .ast-fel Romfinul fericit -sa aiba timpul a prea-
marl pe Dumnedeü care in puterea lui cea mare sehimbd muntil i márile
dupä voe.

CLIM A.
Dupá positiunea sa geograficä România i Intréga Dacia
ar trebui sä aibá o climh temperatá dulce, ins& situa-
tiunea ei cu totul In interiorul continentului, relieful söri
assa de variat: cu un lant de muntI inalti ce separä o parte
din Dacia la centrul EuropeI, o alta catre Orient In
c9ntinuitate ou Rusia meridionalá; cu podisurI brAsdate
de ldncl largi paralele i câmpii jóse pe la periferie,
dispositiunea väilor spre S, spre E sail V, etc., tóte
acestea influentézä mult manifestärile meteorologice
aduc óre-carI modificarl In clima ce am deduce-o numal
pe datele geografice. FactoriI principali, earl' trebuesc con-
siderap In stabilirea climei uneI regiuni sunt: mersul
temperaturel, regimul ploilor vInturile; pe lâng5.
acestea, seninatatea cerului ori inversul ei, nebulositatea,

www.digibuc.ro
 141

cantitatea de apà, continutá In aer (starea higroscopicá)

si alte fenomene meteorologice, pot da óre-cari note carac-
teristice pentru climfi.
Temperatura. Prima causá care face sa varieze tem-
peratura In doue puncte ale unei regiuni este Ináltimea;
in Transilvania s'a constatat ca pentru fie-care sutá de
metri In sus temperatura scade cu 005, vara mai mult,
érna mal putin ; cam aceeasi valóre s'a constatat F,4i pentru
Muntenia. Urrnézá dar, cä In socotéla temperaturei si In
genere a clime unel te'rT, trebue BA tinem samá pe lânga
latitudine, de Ináltimea regiunii deasupra nivelului märii.
Din punctul de vedere al 6rografiei i nivelului general
am deosibit In tinutul dintre Nistru si Tisa urmátórele
regiuni : Carpatii, Podisul transilvan si Maramuresul,
Podisul moldo-basarabén, Muffle Olteniei, Muffle Do-
brogeT, sesul MuntenieT, Bugécul i Pusta ungurésca.
Temperatura medie anuala a muntilor Inalti nu e cunoscutá,
dar nu e mai jos de 0°, (probabil 2-30) cad nicaerl In Carpati
nu exista zapedi perpetue; zapada cAdutä iérna, se to-
peace cornplect In vara viitóre. Numal prin crápäturile mun-
tilor, ferite de sóre, prin pesteri i doline adânci, se mentine
zapada de la un an la altul, formând sloi de ghiatä saú Ole-
tari In miniaturá (pestera de ghiatá de la Scárisóra, din Bihor).
Mersul temperaturei e insa mult mai regulat ca in vale; depktarea medie-
lor lunare extreme (la Sinaia) e de-abià de 800; minimul absolut e de 28°.
In Transilvania ou Maramuresul temperatura medie a-
nualá 8 °.8 ; In Moldova, Basarabia si Bucovina 8 °.4 ; In Ol-
tenia 9°.5 ; In Dobrogea 100.5 ; In sesul Munteniei i pusta
unguréscä 10°1; ceea-ce ne da ca temperaturd medic anualá
a Dacid, afard demunfirnal0, 9°.6. Cum vedem nu e mare
diferentä, lutre temperaturile medii a diferitelor regiuni ;
totusi constatam cá cea mai mare caldurá dominá In re-
giunea de S a Daciei, pe Intinsele sesuri ale Bäráganului,
a Pustei i Dobrogei.
Pentru a c6pötà o idee mai precis 5. de r6spAndirea cilduril pe suprafata
Daciel, trebue sá cercetäm o hartá cu isoterme anuale (1) (ve1 harta clima-

(1) Isoterme anuale= curbe ce unesc töte localit5.tile, cari aü aceeasi tempe-
raturá medie anuallt.

www.digibuc.ro
 142

tologicI). Constatäm atunci c. cea mai Wahl temperaturl dominä pe sesurl

unde ajunge in Pusta, pänä la 110.6, nu pentru cá ele sunt ma spre S, cAci
isoterma de 100 o vedem suindu-se páná la latitudinea Bucovina ci pentru
el aunt deschise spre S, netede ca relief, departe de mare si fárá v5,1 adâncl
adäpostite dinspreN de sisuri de muntl. Pe väile marl - Dunärea, Mures
Oltul, Crasna, Somes, Tisa, Jiä etc. -13-temperatura mai ridicatá inaintêzl in
regiunea délurilor si a muntilor; din contrk Muffle si ramficárile muntilor
scadä temperatura. Pe podisul Transilvaniel repartitiunea temperaturil
e aprópe uniformk in câmpie e mal rAcorósä cu 10. D estul de uniformä
scä4utä e temperatura pe uniformul podis moldo-basarabén; la imbinarea
délurilor Moldovel cu muntii temperatura e ins& mal scOutá.
Considerând temperaturile medii pe anotimpuri con-
statAm cevâ caracteristic intregeI Dacii: yeti grte calduróse
erni fórte frigurtise.
Muntenia Pusta Oltenia Dobrogea Moldova Basarabia Bucov. Transil.
PrimAvara 9°.6 10.9 100.3 905 80.8 'Z0.6 8.5 8.1
Vara 20 A 22.7 21 .2 21 .4 19 ,6 17 .8 19.5 19.3
Tômna 10 .5 13. 11 .4 12 .9 9 .7 8 .1 10.6 10.6
Erna -2 .3 -1.6 -0
.9 0 .4 .1-3 .6 -1-4.8 -4.5
Pe când primävara i tómna - care peste tot e mai caldà ca primävara -
nu se departézä mult de media anualk intre varl i iérnä - mi ales intro
luna Iunie i lanuarie - gäsim diferente fórte marl, ce ajung in Muntenia
in media 'Ana la 400. (lulie 300, Ianuarie -80). Transilvania, Moldova, Buco-
vina, mentin aprópe aceeasi diferentk cáci desi verile sunt mai moderate
in schimb ernile sunt mai red.
In câmpia MuntenieI §i pusta Ungariel cAldurile veril,
a luI aCuptor», ridicA termometrul de obiceiri panA la 40°
iar frigul-gerul Bobotezii---fi scobórA pitnA la -250.
Maximum si minium de temperatura observate in diferite regiuni ajung
ternperaturi cu total extreme :
Media pe ani la
Muntenia Pasta big. Bucovina Basarabia Bucnresel Siblü Odesa.,
(Giurgiii) (Seghedin (Cernauti)
Max. 430. 380. 370. 42° 350. 310. 34°.
Min. -36 -23 -35 -28 -16 -20 -17°.
Oscilatiunile termometrulul cuprinde dar cam 70-80° iar media lor 50-55°.
Caracteristic Daciei e i trecerea bruscA de Ia icing la
varA i vice-versa : iérna se continuk cu Inghelurile ei tArdiI,
eu ile red §i cu fulguirI de zApadA, pânâ in Aprilie, când
temperatura se urea brusc i la finele lui Maiil !neap cAl-

www.digibuc.ro
 143

durile tropicale; iar tómna desil Intru cât-va, placuta si

ale ciirel glile calde se continua, une-ori paa, In Decem.--
brie, succede bruse verii si de se- Intâmplá la inceput
câte-va (pie reel; atunci iérna vine de-odata.
In-mar putin de-o lunA, dilele mai scurte, foile ofilite ce cad cu grämada
noptile senine i inghetate, ne arat& aspectul campiei cum se schimb& ca prin
farmec. Orasul de asemenea, se transform& se indbe asupra lui insukil, se
golesc bulevardele, un de cafenelele sad tarabele Incetéz& de-a umple& trotua-
rele i marea sob& de faiantä, care va arde timp de 4 sad 5 luni, se aprinde
in fie-care familie. Pe timp de 6P dile solul se va acoperl cu zapad& si nu-
m6rul dilelor de Inghet Intrece 110. De MARTONNE.

Temperaturi asa, departate In aceeasi regiune i treceri

ash, de bi-usce de la una la alta, nu se gäsesc decal In re-
giunile din mijlocul continentelor deschise, unde nu sunt
marl earl cu curentif lor sá Indulasca sesurile i nici
muntil cari sá modereze verile. Marea Négra find o mare
inchisa si lipsitä, de curenti nu are tocmasi mare influ-
enta asupra climeT nóstre; doar iórna la malul märii clima
e mai dulce.
Dilele de vará, cu temperaturä medie peste 20°, ajung in câmpia Munteniei
si Pusta pan& la 90 pe an (Armäsesci pe Bärägan a avut 115 aile cu temp.
25°); pe cand in Franta pe aceeasi latitudine de-abia sunt 40 50 dile cu temp.
20,. Pile sub 0°, fOrte multe la munte bine Inteles (Sinaia, Sibid 55-65), sunt
imputinate la malul Märil Negre numal la 20-30; In campii.dilele sub 0° stint
30-40. Mijlocia iernel In Muntenia e 2., (Sinaia 5°) pe cand la Marea
Négrá 0.4; in cursul dilef temperatura variéz5 la câmp cu 110, pe când la
mare numal ou
Caracteristic Ungariel i centrulul Europe sunt rödrile brusce cu inghet
une-ori cu zäpadá ce se Intampla intre 10 si 15 Maid, din care cans& sfintii
din aceste çlile (12, 13, 14 Maid) s'ad numit sfintii de ghiat& (Die Eisheilige)
Ast-fel de fáciri brusce s'ad mai constatat si in alte luni.
Caracteristic pentru clima unel regiuni e si timpul de Inmugurire, Inflo-
rire i infrunzirea plantelor, precum i eel necesar pentru cocerea cerealelor
si fructelor, earl* intrebuintéz5, In tot-deauna o anumitá cantitate de aldurá.
CAldura find mai mare in partea sudia, urméz& dar cá aceste fenomene
ale vegstatiunii s5. se Intâmple mai de vreme eel: Inflorirea liliacului in lunea
Dunärii si Tisei. se face cu 36 dile mai de vreme ca la Dorna. Infrunzirea e
in lunca Dunärii cu 6 dile mal de vreme ca pe ses, i cu 7-15 ca In podi-
sui moldo-basarabén i Transilvania, on 20-30 dile mal de vreme ca la munti.
Cócerea granIui are loc in Muntenia si Alföld In 100-105 vile iar In Mol-
dova de N si Bucovina trebuesc 110-115 dile cu temp. de 6°.

www.digibuc.ro
 144

pilele lungi cälduróse de varä mal aù caracteristic o

%Abu Olä insuportabilá, provenitä dintr'o presiune atmosfe-
ria, micá; apol vârtejuri ce lnalp suluri de praf precum
cerurile senine ce ne aduce aminte de cerul albastru al Ita REA
regiunile Mediteranei. In Muntenia, Oltenia cu Banat__
Pusta nurnörul lilelor senine e aprópe jumötate din c,lilele
anului, iar ceruri Morate complect nu se vöd cleat iérna.
Regimul ploilor. In tot cuprinsul dintre Tisa §i Nistru
se constatä trei perióde importante: una de abondentá in
ploi, pe la fmele primaveril i Inceputul verii
ail 20 de 4i1e de plóe din 76 anuale); i doué de seceta,
la Inceputul tómnei (Septemvrie +Octomvrie, 9 c,lile) §i
iérna (Ianuarie i Fevruarie 11
In privinta cantitAtti de ap5. cMutl avem : Maitt+Iunie 28°/0, Septemvried-Oc-
tomvrie 1404 si in Ianuarie+Fevruarie 100/0 din apa ce cade In tot anul; in Alföld
Maig + Iunie 250/5, Septemvrie+ Octomvrie 440/0, Ianuarie+ Fevruarie 11°/,.
In Banat, Basarabia i Bucovina putine variatiuni. Safi mg am5muntit:
Primt-
vara Vara Tómna i Iérna L F'. M. A. M. I. I. A. S. 0 N. D. Total
Romania 17cm. 20cm. t2cm. 11 saü 37 30 40 56 67 95 66 42 39 49 43 4.0101.608
Alr614 16 D 22 D 14 D 12,5 42 32 41 46 73 87 70 61 39 48 h5 52 » 646

Regimul acesta are pärti comune cu regimul continental

ce domnesce In Rusia meridionalá: ploi vara i uscáciuni
iérna, numai 05, la noi uscAciunea de tómna e mai de vreme
0 mai intensá ca cea de iérnä, far timpul ploios vine cu o
luná mai de vreme. Transilvania de N, Bucovina 0 Basa-
rabia aú aprópe tea, vara ploiósá iar érna uscatá, apro-
piindu-se dar qi mai mult de regimul continental al Rusiel.
Daca ploile la noT ar cuprinde o lima din primávará maimult,
seceta ar Incepe cu o lunä, mai de vreme, am axle& atunci
In regimul caracteristic regiunilor mediterane; In unii ani
Pusta, Transilvania §i chiar Muntenia satisfac acestor
cerinIe, intrAnd ast-fel In cercul regiunii mediterane.
Apa ce cade pe p5.mInt se socotesce In c. m. adicg grosimea stratului ce
s'ar fi format dad. nu s'ar fi evaporat in atmosfer5. saü infiltrat In pgmlnt.
In media diferitele regiuni primesc:
Oltenia 75 cm., Muntenia 62 cm., Dobrogea 51 cm., Moldova 55 cm., Ba-
sarabia 46 cm., 13ucovina 64 cm., Pusta 65 cm., Transilvania 67 cm. In total
In România cade mai putin5. plóie (61 cm.) decit In Ungaria si Transilvania,

www.digibuc.ro
 145

dar si In Romania cade mai multa la délne decal la camp (vecp harta oh.
matologica). De obiceid maximul cantitateT de plóie anuala intrbo localitate
trece de 150 cm.
Regiunea muntilor primesce 041 la 120 cm., cate-va localitäti din regiunea
délurilor primesc de asemenea ping la 120 cm.; in genere regiunea délurilor
primesc 70-90 cm., pe cand sesurile, Dobrogea i Basarabia pri-
merge 40 cm., i pe unele locuri niel eat; ceea-ce e interesant de sciut e o.
In Tusta cade mai multa, plóe ca in Baragan, iar timpul de seceta nu se ob-
servä din causa evaporéril marT a baltilor tri mocirlelor.
Regiunile ploióse, dupa cum se vede i pe harta, stad in stransa, legaturi
dar on orografia i cu temperatura, avend 3 nuante oorespumjetóre celor 3
regiunT principale: muntT, Mari §i klesurT.

Ploile de vara, pe langa ca sunt puine i rare, vin

adesea fórte repeçli cu furtuni teribile, cu grindina §i
r'écéla ce strica mult agrIculturii. Aù fost ploT cari aù
dat 32 cm., de plóe In 4 ore (la Cara-omer In Dobrogea)
§i una, absolut exceptionala, a dat 20 cm. In 20 minute
(la Curtea de Arge); ast-fel de exemple sunt fórte rari
In Europa Intro:TA, unde media pion ce cade Intr'o i e
aprópe 10 cm.
Periódele de soma sunt une-ori fórte lungf qi acésta
tocmai In Iu lie §i Septembrie, spre dauna agriculturil
ci a avutiel rii. Aú fost timpuri i locuri când timp de
60 de (Pe, In Dobrogea chiar 100 çlile, n'a apt pic de
apa. Media secetel e de 26 çfile.
In cantitatea de ploi data, mai sus s'a socotit i zapada,
topita In* grosimea ei variazá Mae mult chiar In aceeaci
regiune, find spulberata de vint, ajunge totu0 une-ori Ia
camp 50 cm., Intreruptmd circulatiunea pe straçll i pe
cafe ferate. La munti ea se topesce tocmai In Julie
August i adesea apuca zäpada cea nouè pe cea veche.
Grosimea anualá ajunge 90 cm., timpul cat stä parnIntul
acoperit cu zapada e aprópe 50 çlile pe an.
Inteo periócla de 100 ani s'af gasit In Romania:
3 fórte secetosT, cind nu pima nicl 3/4 din media anuall (de 61 c. m.)
58 secetosl and plow/ 3/4 sad peste 3/4
24 ploiosi s mal mult de oat media anuali.
D

15 fOrte ploiosT caud pion& ou 1/4 maT mult de cat media anuall.
Resultá dar din acésta, ca Romania nu are toemaf o
elima ploidsa, ci din contra sunt mai mult de jumatate
G. M.-Atturgocl, I. P.-BurcK. Ronuirda ì pile locuite de Romdni. 10

www.digibuc.ro
 146

ani secetosi; In schimb numérul anilor fórte p1oioi e

mult mai mare ca numörul anilor fórte secetosi.
0 data importanta pentru clima töril este si timpul de
Inghet al apelor. Lasand de-o parte micile rturi earl star\
inghetate tót iérna, i considerând numal Dunfirea, con-
statám cá deja In Decembrie ea pórta sloi, asà, ca naviga-
tiunea se Intrerupe, vasele i vapórele trägênd la adapost,
e destul sä sufle crivtitul rece pentru a o Inghetà. In-
gheul incepe Inthiti In balp si pe locurile unde este des-
facuta In mai multe brate; când se desghéta produce
fórte marl' stricaciuni vaselor. Cel mai scurt Inghet ob-
servat la Braila a fost de 12 iar Gel mal lung de
96; din 60 aril numai 13 ani se Bola In care Dunarea
n'a inghetat, dar i atund a purtat sloi. Aceste fapte con-
tribuesc i mal mult de a stabili o apropiere Intro Romania
Rusia meridiorraa. Nistrul i celelalte riurl ale Rusiei
meridionale Inghéta In Decembrie si se desghótá In Martie;
spre N röman Inghetate cu 3-4 söptamâni mai mult.
Vinturile. Trei vinturi predomina In Ora românésca:
Crivêtul delaENE, Austrul din VSV i Báltaretul
de la SE. Configuratiunea terenului introduce multe modifi-
earl In directiunea vinturilor ce bântuesce o regiune; ad nu
mai gäsim relatiune cu regiunile orografice, ci mai mult cu
deschiderea \Tailor, cu directiunile hidrografice (veçli harta
climatologica). Roza vinturilor arata la Bucuresci: 28°/0 N;
48°4 E, 14°/e S i 29°/0 V din directiile tutulor vintu-
rilor ce suflä Intr'un an.
Orivqul e vIntul cel mai violent; viteza lui mijlocie e
de 5 m. pe secunda iar maximum a Intrecut 25 m. Când
suflá vara, aducénd aerul cald din stepele Rusiei meridionale,
face sa se ridice termometrul pânä la 35°, când din contra
suflä iérna aduce friguri marl din Siberia si face 85, inghete
Dunarea, scoborând termometrul bruse de la + 100 la-10°;
In fine el e un vint ploios prin excelentä, cad scapnd tem-
peratura aerulul prin suflarea sa, scobórá capacitatea higro-
metric& a atmosferei, i determina ploaia. Cu tóte ea sun
dinspre NE totusi frigul cel mai scadut nu corespunde
acestui Vint, ci vIntului de V sail pe timp calm.

www.digibuc.ro
 147

El se nasce din causa tine rarificatiunI (depresiune, ciclon) a atmosfereT

In regiunea MittiT Mediterane, i existenta n acelas timp a uneI desing
(presiudi marl, anticiolon) a aerulul In Siberia si Rusia centrals. Aerul din-
tr'acéstS parte mergend sä, InlocuiascI pe cel din Mediterana constitue vintul
a aria directiune variaz& Intre NE, ENE, si E aduand dupg intensitate, di-
rectiune i timp, rdcéll bruscS, i umiditate, orT aldurl uscate. IntPun an
sunt 20 ile and crivdtul sufil cu iutéla de 20 de m. pe secundl.
Austrul e tot a0, de obi§nuit ca §i crivètul, fära sa
putem distinge daca vr'unul din ele predomina In cutare
loc, saú In cutare luna. Iutéla lui a ajuns la Bucuresci
22 m. pe secunda. Adesea el suflä cald, fiind o continuare
a valurilor siroccolui, care ajunge pana'n Pusta ttli Banat.
El nasce Insa cu totul din alte circumstante de cat crivëtul.
Se scie c pe Ocdnul Atlantic din causa lncliiriT aerulul la contact cu
apa, nasce un centru de depresiune (ciclon) care se deplasézA spre Europa.
Acest eiclon urméz 5. cloud drumuri: sad prin Mediterana spre M. Egee
atundi determina crivdtul; sail peste Italia si Austro-Un garia, venind s5. se
piérda peste M. NégrA. Ultimul drum II urmézä numaI and presiunile din
Rusia ad dispärut i predominä numal. presiuni In V. Europel; In asemenea
conditiuni nasce Austrul, a arui directiune póte fi intre VSV i SITS. Puterea
acestul Ant ajunge mare numal dupä ce a trecut peste Ungaria si Moldova
ajunge deasupra MäreI Negre. In regiunea Dobrogel de N ajunge fórte
violent, pAnS la 25 m. pe secundS.
Baltetrqul suflä dinspre SE, dinspre Ban §i mare, adu-
cênd adesea aerul incarcat cu vapori earl dând de regiunile
red ale muntilor i délurilor se transforma In picaturi
ploua. Baltáratul este vIntul cel mai cald i suflá mai ales
din Aprilie pana In Octomvrie ; el acompaniaza austrul
precedându-1 sail urmându-1, §i prin caldura sa da regiunil
o nuanta mai meridionalä.
Cu aceste vinturi sta In legatura Intréga climb', a Ro-
mâniei i a DacieT.
Para crivét Romania n'ar fi téra cu climä extrema ce
constataram; far& el n'ar exista ploile de primavarä
vara; fära de austru acele veri uscate §i are,lötóre n'ar
avea aparenta de semi-mediterane.
Cu tóte acestea vInturile puternice caracteristice pen-
tru Basarabia, §esul Munteniei, Dobrogei çi Pusta ungu-
résca nu rtiman constante ca directiune In tóte locurile:
La Sinaia, Calimanescl, Câmpu-Lung predomina vinturile

www.digibuc.ro
 148

de N S, din lungul vgilor Calafat, Turnu-MAgurele

Giurgiri cele de E si V In lungul Dungril; la T.-Severin
din NV si NE, deasemenea In lungul Dungrii; la Roman
S i N, dealungul SiretuluI; la ComAnescI NV si SE; Foc-
vani N; Craiova, Calafat etc. NE si NV; T.-Ocna N dupg
valea Trotosulut; Dorohol NVNE. In Bucovina, si Bas-
arabia doming, un vint de NV (pang la 500/0 din vintu-
rile obisnuite, care nu e altul de &AA austrul deviat prin
presenta Carpatilor. Pe cand In partea de S a Basarabie
doming bAltdretul; in partea centralA a Basarabiei pre-
dominA crivgtul In directia N. In Pusta vintul predomi-
nant e austrul care vine din SVS ; el ridicA furtunile co-
losale in timpul \Tara care fax sA se asemene i mal mult
acest ses cu al MuntenieI.
Pe intinsele sesurl Insä In dilele cAlduróse
de varA -apar aCele numeróse virtejuri, ce ridicA colOne de
praf de se impreuna cu norri; adesea se transformA In
adeviSrati cicloni, cad ridicA acoperisurI de case, cApite
de fin i chiar persOne.
Din tóte aceste date relativ la temperaturd, ,pl(A i vinturi
resultd dar cd Dacia are o clima continentald ea extreme
fórte depdrtate qi cu o nuan(d rnediteranéng, mcd pronunfatd
spre SV, i anume : ierni lungi real si bogate In zgpadg,
cu primgvarg scurtg, variabilA cu multe perióde de Inghe-
ou veri calde cAtre sfArsit secetóse, i cu tómne de
obiceiù frumóse dar cu röcell timpuriI.
DITA REPITES, DE MARTONNE i SIIPAN.

FLORA
A se vedei harta vegetatiunfi.

Pe teritoriul DacieT nu cresc peste tot locul aceleasi felurl de

plante, cAci clima care este factorul cel mal important ce influ-
entézA asupra felului plantelor dintr'o regiune i determinA chiar
si forma ce trebue sA o iea ve.geta0unea, nu este aceealT dupA
cum am Oda in tOte partile. Din acéstä causA vegetatiunea
Daciel se póte impArti in 3 zone deosebite dupl clima regiunel
orografice in care s'a desvoltat:

www.digibuc.ro
 149

Sub un cer adesea limpede si de un- azur transparent larg i profund, lu-
minat de sdrele via al orientuluI, se v6d muntl Ina 41 ale cdror vale OKA
numerOse plai url alpine si din call pornesc dtluri acoperite cu Intinse
pAduri i codri; la pálele acestora se intind c Am pil i sesurl imense Im-
brdcate cu verdéta 1iveilor i a holdelor de cultur5.; numerOse rlurl ce, de
la inuntl On& la Dungre, ing téra cu apele lor abundente i in lunca cdrora
apar numerdse Avoiurl ce fan contrast cu verdéta cfimpiilor si pddurilor prin
argintiile fol ale sälcillor i plopultif de luncl; ape, lacuri sad bältl, adesea
de Intinderl ce se pierd dinaintea vederfi, insotesc Dunärea In albia sa EWA
la mare çi pe limonul cdrora cresc intinse i numerdse stufurI de trestle,
papura ì rogoz, addpost al until mare numèr de cArduri de pdsOrI aquatice;
urmézá si cdte-vb, dune si nisipurl ste,pe si In fine marea.
GRECESCII.

I. Zona alpinä ocupa numaI varfurile i cómele muntilor de

pe la inaltimea de 1.700 m. In sus, cum sunt vârfurile muntilor:
Ciornahora, Rodna, Calimani, Céhlàù, Ciucas,. Ducegi, Fag-Ares,
Paringu, LotruluI, Retezatu etc. Vegetatiunea acestel zone este
alcatuitä numaT din erburl scurte i fórte dese, ce acoOr in-
tocrnai ca un covor cómele plesuve ale acestor munti; ele
forméza acele frumóse plaiurI alpine ash de mult cautate In
timpul veriT de catre turmele de oT i as& de placute ochiulul
prin marea variatiune de culorl.
Niel arboril nu lipsesc cu totul din acéstä regiune, insä din
causa vinturilor puternice ce suflä acolo, ei nu s desvoltatT de
loc, ci aü rtimas pipernicitI i forniéza ast-fel nisce pad urT pi ti ce,
numaI de-o palmá, alcatuite din Ala', afinI, rhododendroni,
azalea, etc.
Pe stand i pe piscurile cele mal Inalte, pe stratul de muschiti
se prind prea putine plante: gentiane, flórea regineT. etc.
Plantele din acésta zona trebue sä faca florT i fructe intr'un
timp cat se póte de scurt, de óre-ce frigul, ce domnesce acolo
maI tot anul, nu lasa plantelor ca sa se desvolte i sa se repro-
duca decât un timp fórte scurt, incepAnd de pe la finele lul
Maiti pana la mijlocul luI August.
II. Zona pgdurilor. Padurile incep imediat de sub zona alpina,
ele acopér cóstele muntilor i délurile ca o manta ce-si schimba.
fata i cu anotimpul i cu inältimea, si se intind pana In regi-
unea câmpiilor, unde pe masura ce inaintéza se rarese, se
imprästie si In cele din urma dispar cu totul, läsand câmpiile
.

TiseT, DunäriI i cele din vecinatatea mariT, lipsite cu totul de

acésta podóba.

www.digibuc.ro
 150

Tóta aceste Wuxi sunt, ca tóte cele din zona temperata, pre-
vgq.ute cu numeróse po en e si marea lor majoritate ag vegetati-
unea intreruptä in cursul iernii.
Dupa, felul arborilor ce alcatuesc padurile, putem imparti acésta
zona in urmátórele 3 regiuni:
a) Regiunea eoniferelor incepe imediat de sub plaiurile alpine
prin nisce arbori mid la inceput, cad se tiräsc pe pämint: j i p (Pi-
nus mughus), jnépa n, apol cu cat ne scoborim vedem incheindu-se
paduri de molift i mar in jos de brad I, ce imbraca cóstele
muntilor CU o manta vecinic verde i care se lasa, in jos pana, la
altitudinea de 1.200 m., iar in locurile umbróse pan& chiar la
600 m. Acestea aunt pädurile "cele mal pretióse, de óre-ce daft
lemnele cele mai buna de constructiune i sunt fórte putin ames-
tecate cu alte feluri ;sie arborY; cum aunt, rar de tot, Tisa
Larix.
Regiunea faguhil. Padurile de fag se intind, in continuarea
celor de conifere, pan& aprópe de 1)6163 délurilor. Din pricina
ca fagul are o perióda de vegetatiune lungt, el nu se 'Rite desvolta
cleat inteun climat maritim sag apropiat de el, de aceea el e
carIcteristic numal ,Europei apusene i centrale ; prin urmare
si in Dacia Il vom gag mai mult in partea sa vestica. In adevér
pe cand in partea deE prin Dobrogea, si Basarabia el este
¡Corte rar i inlocuit in -mare parte cu un alt arbore, meat é-
c A n ul, caruia II priesce clima continentala, in partea de V
prin Muntenia, Oltenia, Banat si Transilvania gasim masive
fórte marl de fagi i din potriva mestécanul pe aicea e mar rar
cu infatisarea ma modest& Ca consorti aï fagulul
carpenul, paltinul, frasinul etc.
c) Regiunea stejavalul incepe de la pólele regiunil délurilor
de unde se sfarsesc padurile de fagl, si se continua spre campie,
dar Pe mäsura ce Inaintéza fie spre Tisa, Dunäre sag Mare, pe
aceeasi másura se raresc, format-id numai ici i colo petece de
päduri isolate numite du mbrav e i in cele din urma cedéza
loud stepelor. Cum se vede dupa harta vegetatiel padurile
urméza sag vane riurilor umede sag ramiticarile délurilor
pe cari precipitärile atmosferice stint mal abondente. Platoul
Debretinului i 04 din sesul Munteniel apartin Inca padu-
rilor desi palcurile de coped sunt fórte rari ; i daca ar fi
BA, ne luam dupa numiri i cantecele populare, atuner deducem

www.digibuc.ro
 151

ch nu demult in Nyirség (mestani§) §i Tel eo rman (pldure

rea) se intindeA mantaua verde a pädurilor. Pädurile din acést&
regiune aunt formate, se intelege, in cea mat mare parte din
diterite specil de stejar (Quercus), ins& in multe locurT se maT
adaog& i numero§T consorti ca: ulmi, carpenT, teT, artari, ju-
gastri, frasinl, merl si per1 s&lbatecT, iar in unele locurl chiar
§i nuci.
Pe la marginile acestor pädurT se desvoltä o vegetatiune spe-
cialA, format& din o multime de arbu§t1 spino§I ca: porumbarul,
päducelul, m&cie§ul, rugul de mure etc., constituind asâ numitele
mär&oinisurT, cart cu spiniT lor se ap&r& fórte bine contra
vitelor.
Acéstä regiune coincidênd cu partea cea maT favorabil& pen-
tru stabilirea omuluT, de óre-ce aicea se gäsesc cele mal bune
câmpuri pentru agricultura, aicea prospera vita de vie §i ar-
boriT roditorT, precum §i drumurile cele maT usóre sunt tot in
acést& regiune. PAdurileeT aü suferit tocmal din acéstA cans& tlerile
cele maT numeróse, aprópe ati lost devastate de ómenT pentru
a-§1 intinde culturile, pe ,Pcând celelalte regiuni din zona pädu-
rilor aù römas aprópe intacte.
Tot ca vegetatiune forestierä, ins& nef&cênd parte din nici una
din regiunile enumerate §i avênd caracterele lor speciale, aunt
a§6, numitele pädurT albe: a) Arinisurile ce cresc din
distant& in distant& pe aluviunile riurilor tsi sunt constituite in
cea mai mare parte din arini pe lângä earl se mal adaogA sälciï
§i plopi. b) nvoiurile ce ores() in luncile tuturor riurilor §i.
se intind pall& la vörsarea lor, ele sunt alcAtuite in cea ma;
mare parte din numeróse felurT de sAlciT.
III, Zona stepeloe coup& câmpiile Daciel tsi anume: la V gAsim
Pusta Ungariel ce se intinde 'An& la peilele muntilor ApusenT;
la S gäsim pe lângä Dunäre o bandA de stepe din care cea
Mal mare desvoltare o are Baraganul din Ialomita; in spre
E acést& band& se Mg& on alta câmpie, Bug éc ul din S Ba-
sarabieT.
In ceea-ce privesce aspectal*Vegetatiunea, acést& zon& e corn-
plect asemenea cu stepele ruso-asiatice, adicA e _format& din
câmpil Aprópe plane sail pre& putin ondulate, acoperite numal cu
putine felurT de erburT scurte §i earl in timpul veril aprópe
se usucä.

www.digibuc.ro
 152

Tot vegeta%iune stepicA mal gAsim si in partea de N a platoului

Transilvaniel $i in câmpiile de prin centrul i S Dobrogel.
Lipsa de pAcluri ceea-ce tocmal caracterisézA acéstA zonA
nu se datoresce temperaturil, care n'ar fi favorabilà acestel forme
de vegetatiune ; ci in primul ránd se datoresce faptulul cA lipsesce
cantitatea de apA necesarh pentru ,desvoltarea pAdurilor. In adev'er
acésth regiune primesce cele mal _patine ploi i mai cu samA
in timpul veril seceta e arA de mare incât pAmintul e uscat
crApat pâtiA la adânciml mari. In al doilea rind vio vinturile,
ele in acéstä zonA 'Stint förte puternice, 1'1.161 vara usucà
totul, iar iérna desvelind pAtnintul de zApadA, face ca putinele
plante ce mal rèmân sA inghete.
In ast-tel de conditiuni se intelege cl pAdurile nu se pot des-
voltà, cAci cine sA mai samene arborul odatb. uscat ? Aicea nu
se pot desvoltà cleat sail plante "ce fac repede seminte in pri-
rnAvarA, iar vara se pot uscà, cum taunt de pildA cerealele, saù
plante cari aü in pAmint o tulpinA cArnósA sail rAdAcini fórte
lungi.
Cu tóte acestea vegetatiunes2 lerOnósA nu lipsesce cu totul;
prin unele locurl, erase mArAcinisuri formate din aceleasi plante
cu aceleasi caractere ca si in zona pAdurilor ; i chiar unii
arbori se adaptézA la acéstA climb. ca : salcâmul, plAtica, Olan-
tul i dudul.
1n zona stepelor mal gAsim rèspánditA Incà o formA de ve-
getatiune, anume: stufAriile ce se desvoltA acolo unde solul
presintA mid depresiuni in care apa aprópe stagnézA, cum este
pe valea multor riuri din regiunea $esului de pildA: CAlinguiul
Mosti$tea, Colentina etc., dar mai cu samA in lunca DunArii
in special in balt à (regiunea dintre MAI.* i BrAila)si delt17
aceste stufAril ajung de formézA adevèrate pAduri de: tresti e,
papurA, piperig, etc.
Pe lingä stufArii, in lunca DunAril se mai desvoltA i s al c i a
(rAchita) formând pAduri intinse ce acopbr nenumdratele insule
din albia el, pAduri cari in timpul inundqiunilor sunt aprópe
acoperite de apA, iar in urmA trunchiurile lor re'mân acoperite
ou mâl, ceea-ce le dA un aspect- urit.
Ceea-ce mal caracterisézA acéstä vegetatiune este si vigórea
cu care cresc plantele aicea; in 3-4 ani pAdurile de Weil aunt

www.digibuc.ro
 153

dejà formate si intr'un singur an, stutul ajunge la 2-3 metri

de inalt.
Pentru a termina, vom mai adaogi Inc& urmatórele: prin Ba-
nat, Oltenia si prin sudul Dobrogei, unde clima este cevà mai
dulce, amintindu-ne putin clima mediteranénä, gAsim si unele
feluri de plante caracteristice regiunii florale a Mediteranel (Li-
liacul, Iasomia, Smochinul in Banat §ti Dobrogea, in Pusta chiar
o speth de nufär, Lotos, ce cresce in Egipt si peste 150 de alte
plante) amestecate printre plantele Europei centrale §i stepelor
ruso-asiatice. In zona pädurilor doar numai marele num6r de va-
rietätT de stejarl e un indiciii de o florä meridionalä.

FAUNA.
Fauna Daciel ca si a intregel Europe centraleeste sarac&
in speciT, (lac& o comparAm cu fauna vre-unul tinut de prin
celelalte continente; si acésta din pricina omulul care a substi-
tuit animalele domesticemulte originare de prin alte pärti ale
glob uluianimalelor sälbatice ce ocupail aceste tinuturi.
Pe unele din acestea le-a distrus pentru cä erati vätärnätóre,
cum de pilclä aii fost bisoniT ce locuiaii in numiSr mare prin
pädurile ce se intindead din Alpi pânä in Balcani; pe altele le-a
distrus din lkomia pentru câstig, cum ad fost cast oril ce
mal inainte locuiail pe marginile mai tuturor riurilor principale
din Europa central&
In privinta distribuiriT acestor animale, putem observà cl
desi gratie misckil sunt mai putm legate de natura solului qii
climä, totusi muntiT ati o faunä deosebitä, cael cu pädurile ce
imbrach laturile lor, el constituesc nisce adev6rate insule nu o
climä mai race In mijlocul sesurilor arse de sóre; iar acestea
impreunä cu numerósele bälti, ce se gäsesc pe marginea TiseT,
Dunäril sail a NBA, adapostesc felurl de animale deosebite de
cele de la munti.
Mamiferele ce locuesc in Dacia aunt in general de talie micä
si sunt de putine felurT. In regiunea montanä din acest grup
de animale mal oaracteris ace sunt: u rs u I, cap r a s 11 bail c 5.,
risul, pisica salbaticA, cerbil, câpriórT:le etc. pe când
la ses mg obicinuite sunt: sóre ciT de câm fl, epu r ii, bar-

www.digibuc.ro
 154

ciogul (hamster) etc. iar dintre animate domestice biv o Lill este
fórte caracteristic sesuluT. De observat este, cl la sesuri felurile
de animale sunt mult mai putin numeróse ca la munti; in schimb
insA se gäseso tot-deauna in numör considerabil.
Sunt îns i o multime de alte mamifere pe cari le intâlnim
si la sea si la munte cum sunt: mistretul, I upul, vul p ea,
bursucul (viezurile), a r iciul, sobolul (cartita), liliacu 1, v e-
verit a, iar pe lângA locuintele ómenilor s'a stabilit: dihoru 1,
nevAstuica etc.
Paserile stint mult mai numeróse ca mamiferele i aunt chiar
si de mai multe feluri. Majoritatea acestor paseri sunt migr a-
t ó r e, din causa clime! care face ca in tot timpul iernel pAmintul
Ora nóstre sA fie acoperit de zApada i prin urmare mijlócele
lor de traifi sA fie nule.
La munfl paserile mal oaracteristice sunt: r A pit órelemari
ca: gipaetul, vulturul plesuv, pajura, bufnita etc.
precum i gAinusa i cocosul sAlbatic.
Dintre paserile caracteristice sestflui avem: dropia (ce trA-
escenumaiin.stepe),prepelitele,potttrnichele, ciorile
precum i numeröse piciorónge ce trAesc pe marginea bAl-
tilor i heiesteelor ca: berzele, becatii, nagâtir, si-
t arii, etc.
In numerósele bAlti de prin lunca Tisei, a DunArif precum
prin cele de la marginea mAril, trAese fórte multe p a 1-
mipede ca: rate sALbatice, gasce sAlbatice, pelicani;
apor numeróse piciorónge ca: Ham a n b ittl a n T, etc.
gDin desisuri Intunecdse de Weil les lieite i gasce sAlbatice momite de
sdre. Sitaril vineti ei becatele cu doe alb ei subtire se plimba fárä frica pe
MO, vapor. Incot vâslesc din aripl pe deasupra nósträ gueatil pelicanls.
A. VLAHLO.
Balta vesel clocotesce de-un concert asurzitor, el din ochiuri se inalt& ard
de rate ca un nor. Printre stuhul ce se miscl iat'o luntre vinktdre! erpii
lungl e Incolácézä sub a nuferilor floare; ratele prin moeunoaie dupg tre-
stii se ascund, i pe sus nagâtii tipA, 1iitele deg in fund. Mspindind fiori
de m6rte luntrea cea de arme plink când la umbri se dosesce, când s'aratk
la lumia; iar pe mal In linitire un bâtlan, paeind Incet, zice: gnu-I peirea
lumil... vinatorul e poet!n, 4 ALECSANDRI.
Pesch'. In apele României trAesc yre-o 80 de speciT de pesci
dintre earl cea mai mare parte, vre-o 60, sunt stabi re, adia
trAesc tot timpul vietel lor in aceeasT regiune.

www.digibuc.ro
 155

Acestea sunt distribuite cam in chipul urmAtor: in pâraele

repeli de la munte sunt caracteristicI pAstrAvii, svfirlugile etc ;
in garlele i riurile din regiunea délurilor predominA mréna,
clénul, mihaltul etc.; iar in cursurile de jos ale riurilor mai
mari cum e: Jiul, Oltul, Argesul, Ialomita, Siretul, Prutul, Du-
nArea i bAltile 61 de revArsare se gAsesc fórte numerosi crapi
pe lângA care mai gAsim: salAT, somni, lini, etc.
Restul speciilor de pesci ce mai trAesc in apele nóstre sunt
migra tór e, adicA Il schimbAlocul cándtrebue depue ouèle.
Ast-fel sunt: accipenseril (morunul, nisetru, .cega, viza, pAstruga),
din care unii trAesc in mare, iar alii la gurile DunAril si pri-
mAvara, când trebue sA.si lase icrele, se urea in sus pe DunAre
panA la Presburg i Viena. Scrumbiile, trAesc de obiceiii in mare,
insA primAvara intrA in cârduri numeróse in DunAre; chefalrf
inträ in fie-care Nara in limanurile i lagunele nóstre litorale.

Vedere generalä asupra geografieT fisice.

Acum, dupa ce am strAbAtut pAmintul de la Nistru pfinA la
Tisa si DunAre; dupa ce am vèçlut sbfirciturile fetii lui, cu ne-
numèratele dungi ridicate si scrijiliturl adânci sApate de apa,
mantaua in care se imbrack felul aerulul ce-1 acoperA i viata
ce s'a desvoltat pe el; dupa ce am cercetat ce e in inima lui
frAmfintärile ce a suferit in timpii depArtati; acum sA vedem
dacA tot ce am intfilnit in acest tinut se legA una cu alta si se
inchégA la un loc pentru a constitui o individualitate complectA.
Crestele stfincóse de pietre dure si de origina fórte veche, aco-
perite In cea mai mare parte a anulul cu zApadA, se intfilnesc
in acele regiuni ce 6onstituesc klippele Carpatilor ; m. RodneY,
MaramurecuIu i Alpil Transilvaniei; tot in aceste regiuni se
arata zhnógele i ochiurile de mare fermechtóre, earl spun cA
nu de mult acolo afi fost ghetari. Pe urmele lor se intind pla-
hill de iérba si arbor*" pipernici1, cAci desi plouA mult, dar
frigul e asa de mare, cA daca temperatura medie anualA ar scAdea
cu 4-5° am avé iarAsi zginógele One de zApadä perpetuA, iar
ghetarir s'ar intinde prin vAile muntilor majestosi ca nisce respec-
tabile plete sure; a:tuna Carpatii nu s'ar deosebi intru nimic de
Alpi.

www.digibuc.ro
 156

Peste aceste klippe carpatice, ce aunt basa muntilor i sunt

primele jahfine a directiunil Carpatilor inaltT, se aplicA o mantlt
de flis, arcuitA asi cum e zona muntilor.
In aastA zonA nu numal t ä plóea e suficienta, prea multä.
chiar, dar i temperatura e favorabilA, asA, ca totul e acoperit cu á
pAturA pururea verde, pädurile de bra4T. E de observat cA mar-
ginea superiórA a pAdurilor se opresce tocmai la inAltimea unde
altA datä scohorag ghetaril, iar limita inferiórA a bradulul coin-
cide cu marginea zoneT muntilor i cu marginea unel importante
zone de plóie. In Moldova, unde predominä murgil de Ins, man-
taua de conifere e continuh, uniformA i netedä ca i muntiI
piettele ce-Ï constitue fundamentul; acolo insA unde vedem o va-
riatiune in aspect, o intrerupere a pAdurif saù luminisurT marl
dese, orT, unde dintre vArfurile braçlilor apar piscurl de piaträ,
acolo sà ne asteptArn a gAsi klippe fantastice, de calcare sag de alte
pietre vecht, ea in CéhlAg, HAghimasu, Ciucasu, Bucegi, m. Apu-
senT. PAdurea urmézA increiturile terenulul, sue pe culme, scobeira
in väile largi, i iea o deosebitA desvoltare, variatiune i bogAtie
când inträ in vre-o vale veche, cAci acolo vegetqiunea stApA-
nesce de mult terenul; asA, e in V. OltuluT, Tisel, Bistritel etc.
Gaud ins5 muutiT se dag la o parte si lasä loc la depresiuni
largi i câmpil intinse (Ciuc, Tisa, BArsa), imediat constatAm cA.
plóea se imputinézA, iemperatura cresce, padurea de brasil lasa
ochiurif marl libere, sag acoperite de fag, iar de sApArn pArnintul,
gasim cá e format din argile, pietrisuri i nisipuri tinere.
Mal la vale, in regiunea délurilor, dorninä peste délurile Man-
teniel numaT fagul, iar pe podisul Moldovel mestécAnul, insä numal
pin& la o anumitä zonA de plóie i temperaturA; peste coline si
sesurl gAsim numal stejarul ce trimite nisce bande lu ngT dealungul
cursurilor de apA principale. Sub pAdurile amestecate de fag
MestécAn solul depus din mAri vechi e fórte variat i frAmintat,
iar pe uncle vedem deodatä phdurea intrerupându- se Ili vege-
tatiunea ofilitA, sà ne asteptAin la isvóre särate, stinci de sare
§i vine de petrol.
Acolo unde insh terenul e ses i deschis in Ole pärtile, in
cât vêntul póte suflà cu tótä furia luT; unde pArnintul e próspAt
depus i fórte permeabil, iar stratul aquifer fórte adânc ; acolo
unde solul e de asA naturA geologica, in cAt apere sArate se a-
duna in ochiurl caracteristice; acolo unde noriT sunt spulbeiatl

www.digibuc.ro
 157

de suflarea vintulul sag ridicatI si dus1 in alte 041 din causa

cAlduri1 prea mail a aerulul; acolo sA nu ne asteptAm ca pA-
mintul BA ail:A fata atractiva cu vM incântAtóre, oil mantie fru-
mósA, ci desert si monoton o sA ni se presinte ochilor nostri.
AO e Bugénul, Baraganul si Pusta, asà e campia Transilvaniel.
Pe cand solul de la &Mull a fost mered frAmântat si deslocuit,
ntiscônd cute de ale straturilor si acele depresiunl de la mar-
ginea Carpatilor, pe cand apele ail ros acolo Odle adâncl prin car!
s'at dat la ivélA boghtil pretióse, ce s'aii adunat si ati rémas
inchise in formatiunile salifere; sOlul câmpurilor s'a aseçlat ineetul
cu incetul strat peste strat. Linistea de care s'a bucurat de
la facerea WY, clima cAldureisA si vegetatiunea ce nAscea si mu-
rea in varA, a format la suprafatl un strat bun pentru agricul-
turA, sA compenseze prin productiune si prin valóre, ceea-ce-1
lipsesce din atractiune si frumusete. Ca o bAtAturA intinsA la
pólele délurilor m. ApusenT, BasarabieT si Muntenie se dispune
sesul lat in cins de un brig de otel solipitor, Tisa cu Dun Area,
limitA fixatA de intamplArile geologice, pentru a separà lumea
de dincóce de cea de dincolo de ea.
Oco litA de ape largi, cAtre call merg riud ce pléca de la cen-
tru, Dacia ni se aratA dar ca un tot complect in alcAtuirea lul
fisicA, un de tótelcircumstantele fundamentale:si atmosferice el con-
lucrat sA nu lipséscA nimic, nicl ca frumusete -bid ca bog-A.0e.
AlcAtuirea unitará si arinoniós6, a pAmintuluI locuit de români
e un semn caracteristic si un argument mal mult, cA unitate
si armonie trebue sA domnéscA si in privinta populatiuneT ce
locuesce acest sol.

www.digibuc.ro
 GEOGRAFIA POLITICA

RESUMAT DIN FASELE ISTORICE A TERILOR ROMANE.

Tinutut intreg, pe care 'I locuesc aI Romanil, Ora numele

istoric de Dacia, de la un popor, Dacil, ce-1 sal:Am% pe la in-
ceputul ereI c-restirie. Inaintea acestora pamintul dintre Tisa si
Nistru apartinuse altor némurT si se constata ca din timpurile
preistorice, acest manos i bogat tinut era locuit de ómeni ce avéil
instrumente de piatra si de óse, traiaa in locuinte primitive, cu-
noscéti focul, cerealele i domesticise animalele. Urme de acesti
locuitori necunosen0 gäsit: la CeleT i Vodastra (Romana-0),
in valea Dambovite (Bucuresci), in valea MostisteI (Ilfov), la
Cucuteni (Iasi.), in Bucovina, in Transilvania, Banat etc. si póte
multe din movilele r6spandite pe intinsele sesurT aunt opera
acestor némuri necunoscute.
Istoria veche. Când § i cat vor fi trait ceste némuri ad nu
avem nicI o putere de a socoti, caci prima descriere geografica
istorica a acestor te'ri o face HERODOT (in al 5-lea sec. a. Ch.)
care amintesce ca inutul udat de Or di ssos (Arges), Tiara n-
t o s (Siret? ), P or a ta saù Pyretus (Prut), T ir as (Nistru) si T a-
nais (Don) era cutreerat de SciV po'por nomad, iar tinutul udat de
Mar is (Mures) era locuit de Agatiqi, popor stabil; intre Maris
Is t r o s loo uia Sight& Tot el istorisesce ca DARIUS I regele Persilor
a venit (513 a. Ch.) cu r6sboiti contra Scitilor celor prädatori
de la gurele Dunäril i póte pentru prima data apele acestul lat
fost infruntate de un pod de vase, cam pe la Isaccea de aglY.
Inca dinainte de Herodot se desvoltase pe malurile Mara Ne-
gre numeróse colonil i orase comerciale grecesd, altele feniciane
pe earl le-a visitat HERODOT, intre care se semnah5z5. In cuprin-
sul nostru: Tomis (Constanta), Istropolis (Kara-harman pe malul
laculuI Sinoe), Callatis (Mangalia), Odessus (Odessa), Ofiuza (Ak-

www.digibuc.ro
 159

kerman) intemeiat de Fenicieni. Dupa descriile lui HERODOT Marea

NégrA inainta departe in uscat pang aprópe de Isaccea, iar ce-
tatea Istropolis aratA el Marea era deschisA, lacul Rasim nu exista.
Mal tArcliti se amintesce in istorie de un alt popor prin pArtile
sesulul MuntenieT, Gefi't, ce ar fi venit din drépta Dun Aril, BA se
adApostéscA in stAnga el. ALEXANDRII MACEDON a venit (335 a. Ch.)
contra lor cu resboiú t;ii a gAsit In aceste pArtl un Ian de grAtt
si o cetate de lernn, Cetatea de Flote (?). Cam in acelas timp cu GetiT
ail venit '§ i Dacii earl s'aii asezat in partea muntósA transcarpatink
unde afi intemeiat in scurt timp un regat puternic ale cArel li-
mite ere' Tisa, DunArea si Nistrul.
La rèsärit de Dad locuiaa Sarmatil a elror nume s'a dat unei forma-
nuni gedogice -terViare. In nord locuiat Carpi; de la cari probabil vine nu-
mele munnlor Carpan.
Poporul dac, despre care se istorisesce fapte fOrte interesante, aveà o reli-
giune stabilità si o organisanune solidà In Stat. Desi Ina primitivf, Dacil nu
erati tocmal barbari in moravurile lor, ba incl sub REGELE DECEBAL ajunsese
la un grad Ore-care de sciintä si disciplinl, incOt devenise, mal ales prin
curagiul lor, periculosl pentru imperiul roman.
CetAtile lor, cea mal mare parte de lemn, ere' numeróse mal
ales In Banat si Transilvania: Sarmisegethuza (ruinele sunt rang&
GrAdiste din Iéra Hategulul) era capitala Daciel, Acidava (locul
DeveT), Bersobim si Tapae (Banat), Petrodava (in apropierea P.
Ilérntuluï), Buridava (In jos de R.-VAlceï), Dacidava, Napoca (Cluj),
Porolissum (Mojgrad), Tierna (Fang& Orsova), Daciporata (la gura
Prutulul) Piroboridava (pe Prut), emit cetAtI insemnate ale Da_
ciel. De-abià pornit spre mArire, regatul dac luA sfarsit, din
causa neastAmpArëril ltft, prin marele imperator roman TRMAN.
Cele done rOsbifie ce au avut loo intro Talus' si DECEBIL sunt Vine d
chibzuintä si vitejii si dintr'o parte si dintr'alta, mai ales cä pentru Dad a
murl in rOsboia era o fericire, si deoAt Ed cadá prinsl mai bine se omoraA
singuil, se otr5.veA. Romanii aü urmat in primul r6sboia drumul prin Banat
trecênd Durarea pe la Vi min a ci um (pe locul satului Costolaci, Serbia)
inaintarä spre Bers ob i m (Jidovin, pe riul Barsava, ce-I pästrézá numele)
merend in sus pe Tibiscum (Times), apoi pe Bistra pAna aprópe de Sarmise-
gethuza. in drum venind soli de la DECEBAL, se inchee pace si TRAIAN ravine
la Roma cu numele de MALIN. Deolcim.
DECEBAL insá nu aye& liniste deloo, isi atrage urgia WI TRAIAN, care in
primivara anului 105 d. Ch. se indróptá spre Dacia pe alt drum, un drum
säpat in piatrá dealungul disurei Cazan, care se vede si 41 pe malul drept
unde In sus de Orsova existä Incá o piaträ, comemorativá, T a bula T rai an a.
Armata romanä. trace Dunkea pe spodul lui Traians construit de APOLODOR

www.digibuc.ro
 160

autescImm, primul pod fix construit pe Dungre, in fata ora§ului Drub etis
(MO Turnu-Severin), unde se vede incg i acji ruinele piciórelor colosale.
De ad. Tmusx merge spre gura Motrultif la cetatea Amutria pe Gil (Jid)
ocolesce Muffle i o iea pe Aluta (Olt) in sus pe drépta, trece pe la Aru-
tela de la gura LotruluT i pg.trunde in inima Daciei. Dacil dad foc Sarmisege-
thuzeT, DECEBAL j cu nobilil se otrgvesc, iar TBAJAN se intórce la Roma deplin
Invinggtor, cu trofee numeróse i o colosalg avutie In aur qi pietre scumpe.
Senatul Roman inaltg in onórea lui TRAIAN o columng pe care e sculptat
tot mersul rgiboiului i unde se pot invgtà multe despre poporul dac.

Dupa infrângerea Dacilor, TRAIAN luä mäsuri de a se colonisa

acéstä provincie nouè pi se aduse colonipti din Vote partile lumei.
Din amestecul acesta al coloniptilor romani, culti, cu poporul dac,
vitéz, a epit mai tarcliti poporul român, care timp de 18 secole
s'a mentinut pe locurile lui DECEBAL.
Sub dominatiunea romang Dacia a ajuns la o stare infloritóre fórte inaintatg:
CetAti renumite ca Apulum (Alba lulia), Ampelum (Zlatna pe Ampoiu), Malva
(Celel), Antina said Romula (Romanati), Caracal, T.-Severin s'ad zidit la a-
dgpostul numeróselor castre romane ce apgrad téra de ngvIliri din afarg.
Minele de aur de la Alburnus (Abrud), Ro0a, salinele de la 'Mira i attele
fost exploatate mered; la Ro0a se vgd gi acji sgpgturile uria03 romane,
numite Ce tate a. BSI' ad fost construite mai la tóte apele minerale: la Me-
hadia (Haculesbad), la Bivolari pe Olt etc. Contra barbarilor 0 din apus i din
rgsgrit aü ridicat valuri: valul lui Tr o i an In Basarabia, valuri romane
Dobrogea qi Banat etc. iar pentru a inlesnl comunicatiunea ad construit
vosele, ca cea de pe malul Oltulul de la Malva (Cold) Ong in Transilvania,
cea de la Bumbeqt1 peste Vulcan etc.

Dacia Traianä se intindea lush numai asupra Banatuluï, 01-

teniei i Transilvania Moldova, Muntenia, Basarabia pi Do-
brogea (Scitia noué) erati sub paza Romanilor pi constituiati o
parte din Moesia interiórá. Imprejurimile eraü locuite de Dacil
liberi, peste cari aü venit Gotii cari amarail zilele impäratilor
romani. De aceea AURELIAN gäsesce cu cale (la 270 d. Hr.) sä retragl
armata din Dacia pi FA distrugä podul de peste Dunäre. Popo-
rul legat steins de câmpiile intinse pi mänóse, destul de bogat
prin minele de aur din m. Metalici, adApostit de inaltele piruff
munp, a rémas pe locurile strämopilor lor, de la cari ne-att
transmis pânä aI numirile vechi, iar noi urmapil lor am fost pi
suntem proprietari tocmai a locurilor celor mal pre%ióse cu me-
tale, sare, päduri pi a câmpurilor bune de agricultura.
Regiunea dintre Morava pi Isker, unde s'ati retras armata pi

www.digibuc.ro
 161

functionaril romani s'a numit Dacia Aureliara. In ea s'afi desvoltat

multe cetati ca : Singidunu m (Beigrad) Viminacium, etc.
Partea din V se numea Moesia superióra, cea din E, Moesia infe-
rick* Dealungul Dunäril erati Inca din timpul luT Traian cetätT
intarite si castre legionare ca : Durastorum (Silistra), Troesmis
(Iglita), Axiopolis (Cerna-Voda), Arrubium (Macin), Adam-Clisi (in
Dobrogea de S), Turris (T. Mägurele), Dinogetia (Gherghina Iângl
Galati) Noviodunum (Isaccia) etc. TocmaT maT tirq.iti CONSTANTIN
CEL MARE a maT construit un pod peste Dunäre la Malva (CeleT,
Romanat1). _

De la 270 nu se scie nimic despre poporul daco-roman panä

in sec. VII. El trebue O. fi trait in continuti si compact in m.
Transilvaniel, BanatuluT si maT ales in m. SerbieT. Se scie numal
atât ca Gotil ad fäcut dese nävälirl in Dacia, si inteuna din ele
a ingropat la P i et rósa renumitul tesaur, Clopa cu pul, gäsit in
dilele nóstre. MaT thr4.41 ail venit in sesul panonic Hunii cad
sub ATILA (f 453) merg pâna aprópe de Roma. La serbärile date
nu ocasia nuntiT lul ATILA a fost si un PRINT ROMAN cu o MA
de ostasT români, dar unde o 4 fost Ora lor nu se spune.
ApoT vin Gepizil ce constituesc un stat in Panonia, Banat si
Ora CrisuluT; in urma lor vin Avarii ce tin in stapânire Dacia
timp de cloud secole, 'Ana la 797. In acest timp RomâniT träiati
in munti, unde de nevoie incepuse a se indeletnici cu crescerea
vitelor. Peste el in muntT ail venit Slava (in sec. VI), gonitT de
Hunt si Avari, Si ail convietuit impreuna, contopindu-se cu totul
in elementul roman.
De la ei datód, numirile a o multime de rlurl ei munti: Jijia, Putna, Ia-
lomita, Bistrita, Cerna, Tarnovu, Gorjia, etc.; de la eI ne-aa rämas in limba
nóstra o multime de cuvinte cu radacinä slay& qi tot de la eI a rims in firea
astra acea sentimentalitate dulce (0 liniatita, caracteristica p oporuluI roman
Dar popotul roman trebue sä fi fost fOrte Inamtat in experienta vieteI, dad,
el a putut s§, Inghitä complect un popor, de la care n'a rämas de cat semne
(le vorbire 0 de port.
0 parte din Slavi insä trecurä Dunärea, ocupa cetatile roma
nescT de pe malul drept r,4i nevoiesc pe Romani, maT ales când
vin si Bulgarii, sa, se imparta: unii apnea spre Pind si aunt strä-
mosiT Arumânilor, altii tree Dui-Area in Temisóra si altiT merg
maT departe pe cóstele DalmatieT E;ii in Istria. Despre ceT cari se
Torbesce intaiù inistorie aunt eel din Pind; cel din Dacia aunt
G. M.-MurgocL I. P.-Burcl.România ri firile locuite de Romda. 11
www.digibuc.ro
 162

mentionati positiv de-abià prin secolul XII insä întin1 departe

spre N in Galitia i organisati ea un popor de mult stabil.
La finele secolului al VII Bulgaril, dupa ce avuseserá un Stat in
Basarabia, nävälesc in Moesia inferiórá ocupatä dejà de Slavoni,
si se slavisézä si ei. Influenta Bulgarilor se intinda, i peste
Dunäre dincóce, si in acest timp locuitoril Daciel traiane aù fost
nevoiti sá urmeze ritul si cArtile bulgare in rughciunile lor. $i
dupa ce regatul bulgar dispärù, limba slavonä i cArtile räma-
sera inch in biserica nóstra (7 secole) pánä pe la 1640.
Du.pà Bulgari vin in Dacia Ungurti (830), care infiintézh un
stat intre Nipru i Siret, Ateluzu ; dar Bulgarii i Pecinegii distrug
Ateluzu i imprästie pe Ungurl, dintre earl unii fug in m. Moldo-
prin pasurile Oituz, Trotus etc. tree in Transilvania orien-
talä ; din acestia se trag S'e'cuiZ din coltul de SE al Transilvaniei
cel din jud. Bacäil, Roman etc. Dupä mai multe cutreeräri prin
Europa centralä, Ungurii vin (896) si se stabilesc intre Dunäre
Tisa pe sesul panonic, de unde cu timpul inaintarä spre Tran-
silvania si Banat, supunend principatele române a lui GLAD in
Banat, MENDMORIIT in téra CriuIul, GELD' §i KEAN in Transilvania.
Dupä Unguri vin in partea de räsärit a Carpatilor Pecinegii,
al chror nume '1 IAA& un pârAti i un sat din Dobrogea, iar nisce
triburi inrudite cu el, Uzii, daù numele lor paraelor Uzu i Oituzu-
De asemenea Cumanif stäpânesc mult limp (1100-1240) Mun-
tenia, Cumania négrA, io parte din Moldova si Basarabia, Cumania
albä, de la care popor aù rämas multe nume de ómeni i loca-
litäp : Comana (Ilfov), Comarnita, Vadul Cumanilor (Olt) etc. Peste
Cumani vin Tátarii, earl' alungh pe Cumani toemai in Ungaria.
Tätaril sub BATDCHAN (1241) trec in Transilvania i Ungaria, unii
scobor spre Bucegi, et; piirth numele sefului lor BUM, alii merg
spre Fägära i sunt bätuti de BASARAB-BAN, iar altii prin Mol-
dova nävälese asupra Cumanilor. Apol Tätarii se retrag in tinutul
dintre Nistru si Don si continug, a invadà tärile nóstre pänä in
secolul XVII. In acest timp de restriste sigur cä Românii i Sla..
vii se organisézä i ei intru cht-vh, pentru a infruntà cel putin
pe órdele miel, ba mai mult, in secolul al XII Slavii i Românil
aveail pe Muffle Moldovel orase ca Tecuciul, Haliciul mic (Galati)
precum i un mic :stat, aerladul, ce se intindeh din Siret Van&
la Marea Négrä.
In se3olul al XIII MBA se scie positiv eä aü existat voevodate

www.digibuc.ro
 163

românesd in Oltenia si Muntenia, anume; Chinezatele Iu lox

FARCAS, iar maI in muntil se gAsià Ora lui LYTWOY in VAlcea-
Gorj i SENESLALI in Arges-Muscel ; asemenea existail Chinezate
românesci in Vrancea, Bucovina, si Galitia, Tighiciul peste Prut,
iar peste muntl done ducate marl; al FAggrasulul ì Maramu-
resulut In exteriorul acestora, UnguriI puserA stApânire directA
saü indirecth incA din secolul XI, sub STEFAN SFANTUL peste tot
tinutul din V Carpatilor.
In tot acest trecut amar al Românilor, strAlucesce insä un
punct; infilntarea statuluI româno-bulgar (1186-1389) de-a drépta
Dun Aril, sub fratil. români ASAN §i PETRI; a cArui mArire culmi-
nézA cu IoNrA, ee se incoronézA ca Impèrat al Românilor i Bulga-
rilor (1204). Sub influenta acestuI imperiii se organisézA dinNce
de Dun Are mil:Ale state ale lui Lytwoy si Seneslau, care impreunh
cu l3anatul Severinuld si Oltenia IntrégA deveniserh vasale Un-
gurilor. In acest timp (1290) apare de peste munti NEGRe VODA ce
pune bash statului român in Muntenia. UniI invAtatï admit cl
legenda despre Yegru VodA ce ar fi zidit cetatea lui Negru de
lângA Câmpu-Lung din Muscel, privesce pe fornTi-VoDA. dintre
RomdnO negri ce locuiauí Cumania négrA.
Istoria medie a Românilor. Pe la sfarsitul sec. al XIII se pune
basele unuI principat român in Oltenia si Muntenia, care se in-
tinde sub BASARAB CEL MARE spre Dunäre iar ALEXANDRII BASARAB
coprinde intrégä Muntenia. In acest timp s'a zidit mânästirea Tis-
mana din judetul Gorj. Sub MIRCEA CEL BATRAN Muntenia capAth
o va46. fórte mare in ochii vecinilor. Dupl luptele de la Kosova
TurcO dhrimase imperiul Bulgar i devenise vecinl cu nol; MIRCEA
bate insA pe Baiazet la Rovine (13981, î1 intinde stApânirea i pe
malul drept al Dun Aril, peste Dobrogea, peste tinutul Bérladulul si
Sudul Basarabid, care de atund pórtA numele familiel domnitóre.
MIRCEA e fondatorul mânästiriï Cozia de pe malul Oltu lui (VAlcea).
DupA mórtea 10. MIRCEA se pierde o parte din teritoriul larg al
Muntenid, care de alt-fel devine vasall Ungarid i tributara Turciel.
In acest timp insh. un nobil român din Transilvania, JOAN COMIN
DE HIINIADE mare general, bate pe turd [la Peirta de fer rèsbunA
infrângerile de la Varna, Nicopoll i câmpul Mierlel si ridicA
regatul ungar la o mare strAlucire, spre dauna toemal a n6mu-
lul românesc.
In acelas timp se intAresce pe basele puse de DRAGO§ princi-

www.digibuc.ro
 164

patul Moldovel de cAtre BOGDAN, venit din Maramures, pe care

insA o liberézA de vasalitatea Ungurilor. In scurt timp téra
Moldovei se intinde panA la BrAila, Mare si Nistru iar sub
ALEXANDRII:CEL BON chiar o parte din Galitia cu orasul Camenita.
Mee& parte din Moldova.
De aci incolo istoria e plinA de numeróse lupte intre trap,
iar Téra RomânéscA cade din ce Iii ce si se inchinA când Tur-
cilor, când Ungurilor iar Moldova de obiceiti Polonilor i Turcilor.
Totusl In timpul lui STEFAN CEL MARE se mentine teritoriul Mol
dovei pAnA la mare, ha ia in stApánire de la MATET CORVIN Bi 2
cetati in Transilvania Ci ceiti i C e t t e a_ de Balt A, iar PETRI).
Rims, in urma luptei de la Feldióra cu FERDINAND al Germaniell
ocupa i cetatea B istr it e T. Numele lui *TEFAN i vitejiile lui
contra Turcilor la Rahova, etc. ail ajuns departe In Occident
si-a atras multe laude. Mai tárditi STEFAN perde Cetatea Albä
(Ak-kerman) i Chilia dar îi pune granita de sud Milcovul. El a
ridicat o multime de biserici între earl mt. Putna, unde i se
afla i mormintul.`,
Dupa *efan eel Mare térile decad, iar pe la jumAtatea sec. XVI
incepe sA se simtA in Muntenia influenta bisericei grecesci, mai
ales pe timpul lui IsIEGOE BASARAB care a zidit mAnAstirea Curtea
de Arges; cu incetul mAnAstirile române i averile lor cad in
mâinile stréinilor, cu deosebire Greci. In aceste timpurI Genovezii
Venetienii construesc mai multe cetAti pe mare si DunAre pe ur-
mele vechilor orase grecesci : Heraclea la lacul Rasim, Giurgiti etc.
0 epoca strAlucitA naste cu urcarea pe tron a lui Mina VITEZUL
(1593-1601). Acestul mare eroti al Românilor succes sA in-
trupeze pentru un moment idealul national al Românilor, unind
Muntenia cu Transilvania, dupalupta de la *elemberg (lânga
cu ANDREI BATORI, i cu Moldova, dupA lupta de la Verbia (In
Dorohol) cu IEREMIA MOVILL BA:tut insA la MirAslAil de armatele
unguresci si la Teléjen de Wile moldovenesel, i apoi prin uciderea
eroului apune staa ce ar fi dus poporul român de mult la mArire.
Istoria noufi. In secolul al XVII Wile române, desi coplesite de sfetnici
GrecI, intrA late() epocA de aur, mai ales sub MATE! BABARAB i VASILE LEWD',
and si limba slavoni e scósA din biseria, si se fac o multime de institutil
de cultura. Biserica frumósa Trel-Eracht din Iasi e fAcutA de VABILE Luru.
E de mirat îus., cA pe cAnd puterea Turcilor orescea fOrte mult spre Ungaria
Germania,transformAnd mai tArcp Ungaria in pasalic times; i ajun..
gAnd pinA la portile romAne isIpOstrézit incä autonomia lor.Dar.

www.digibuc.ro
 165

domnia Fanariotilor, un flagel mal r6d de cAt o stlpámire turcésa, cade

asupra RomAnilor timp de un secol.
In acest timp incep a se desfäsura numeróse rèsbóie intre Aus-
triad, Rusi i Turci cari schirnbA merefl situatiunea politic& a
Europei Orientale. Dupa lupta de la Mohaci (1526) Turcil luase
in stäpánire tótä Ungaria pan& in Carpatiï Maramuresutui
Tatra; T6rile Tomâne r6män ins& ,numai ca vasale Portii. Dupl
tratatul de la_Karlowitz (1699) Austria capäth Transilvania si Un-
garia; in 1718 in urma pácel de la Pasarowitz Austria kb. i Ba-
natul si Oltenia, pe care o inapoiaza Munteniei tocrnaï in urma
p&ceT din Belgrad (1739). In timpul rësboiului din 1769 Verne
române fac inchinare i supunere &W. tarului Rusieï; prin unel-
tirile Austriet in s, si in urma tratatului de la Kuciuk-Kainargi (1774)
terile scapà de Rusia, dar un an mai târciù Turcia vinde Buco-
vina Austriei (la 1775). Dupa infrângerea Turcilor de la (1789)
la Märtinesti, Austria crup5, Muntenia iar Rusii Moldova, din
earl se retrag la 1791. Un moment si mai critic in istoria
Verilor Rornâne a fost epoca lui NAPOLEON BONAPARTE, care con-
venise cu Rusii impArtirea peninsulei Balcanice: Terile románe
Turcia s tri5e4 Rusiei. Rusii se impaca ingiä cu Turcii i in-
tr'un tratat semnat la Bucuresel (1812) acestia cedézä Rusilor
Basarabia, mai bine de jumetate din teritoriul Moldovei.
Revolutiunea lui TUDOR VLADIMIRESCII a avut de efect reintro-
narea domnilor p&minteni, dar dupá pacea de la Adrianopole
(1829) Rusii ieati sub administratiunea lor Terile române timp
de 6 ani. Regulamentul lor organic a functionat i influenta
ruséscá s'a exersat in térä si dupa aceea, On& la revolutiunea
din 1848, care a pus in fierbere E}i Orile románe tóte, cum pu-
sese Europa intrégá. Dupá resboiul Crimeei (1854) si tratatul de
la Paris (1856) se ridicá protectiunea Rusiel asupra Terilor rornâne
si se restitue Moldovei trel judete din Basarabia: Cahul, Bolgrad
Ismail; NAPOLEON III sustinea i unirea Terilor române sub un print
strein european. Autonomia i unirea se face putin dui:A aceea
sub domnitorul roman ALEXANDRII ION GM (1859), näscênd Prin-
cipatele Unite, iar sub conducerea intelégtá a PRINTEJLIII Clam DE
HOrIENZOLERN i in urma victoriosulul rësboili din 1877-78 se ob-
tine Dobrogea i Gurile Dunäril in schimbul judetelor basarabene,
iar la 1881 se proclarna Regatul RomAn sub primul si Into-
leptul IBM REGE CAROL I.

www.digibuc.ro
 166

Când rësfoim cartea, cu multe file negre i multe lip-

suri, In care e cuprins trecutul poporului roman si al té-
rilor ce locuesce, nu putem rèmâne reel de amarul
sbuciumarile, ce acest nobil ném si acest pamInt frurnos a
suferit In desfäsurarea timpurilor, i cu durere ne intrebam
de causa acestor fapte. In Mote acestea gasim ca positiunea
felul pannIntului aù avut o mare influenta, ele aa de-
terminat istoria nérnulul roman. esul i délurile ag fost
In tóte timpurile, ohiar de la Alexandru eel Mare, bune"
de agricultur i crescerea vitelor, de aceea de la mg
qi pânä la 'Mari gasim mereù popóre cutreerându-le, la-
sand In urma pustiul i sânge. Cuibul mai lerit al Tran-
silvaniei, cu avutiile bogate din muntil Apuseni, aù atras
popórele de la Agatirsi i pana la Unguri si fixat
pe loc. Acestor câmpii i acestor munti pretiosi datorim
si noi faptul ea ne mândrim cu stramosi din ginta
latinä.
Dar tot aceste câmpii intinse ca o mash% ail lost teatrul
nenumëratelor résbóie dintre popórele megiese.
Vane largi ale muntilor Apuseni aù deschis drum mai
usor popórelor din Pasta panonica sa cótropésca tinutul
Daciel romane; In schimb muntii FägarasuluI, ai Lotrului
ai CerneT, ou basinurile interne lanturilor de munti, ag
fost culcus adäpostit némului româneso. Pe vane strimte
ale Oltului si Jiului nu se incumetad barbariT i acolo
Românii ag trait mai linistiti, organisând de timpuriil
mici State.
Oltenia cu délurile i vane ei largi, regiune deosebitá
fisiceste de Muntenia carnpósá, a Jost si istoricesce deo-
sebita malt timp. Cumanii nu depaseso Oltul; in acel timp
ea tine de Banatul Temisórel cu care imparte muntii
Come. i chiar dupä ce se Intäresce Statul roman, 01-
rèmâne un banat cu capitala sa. Când Austria Tea
In stapânire tinuturi românesci, ieà Transilvania, iar din-
cóce se opresce la. Olt.
Popórele cari intins asupra Munteniel venear] saù
din S do peste Dunare. (Geta, Dacii) sag dinspre r6sárit,
dinspre Bugéc,. (Slavii, Cumanii, Pecenegi etc.); iar mai
tarc,Iiil tot din S (imperiul româno-bulgar, i apol Tur-

www.digibuc.ro
 167

cii) si din E (RusiT) exersat influentele altor puterT

asupra TeriT muntenescI. Dupä cum fisicesce Muntenia ca
Bulgaria apartin aceluiasT basin, Dunärea, i In cursul
timpurilor nu odatä Bulgaria si Muntenia ag avut interese
comune (Imperiul Asanizilor etc.); dar dupá cum aspectul
Bul gariel e deosebit de al MuntenieT, tot ash, § i desvol-
tarea politic5, a BulgarieT e diferitä de a MuntenieT.
Dar Moldova, care ca constitutie si aspect al reliefuluT
e cu totul deosebitä de Transilvania si Muntenia, s'a des-
voltat i politicesce ca o Ora isolatá, In dusmánie chiar
cu surorile eT. Pe când némul moldovén se Intindea pe
tot platoul RusieT meridionale, de la Siret la Don, In
care cuprins &eh, éra tot-deauna asemenea ei, el nu se
putea Impäch, cu munténul si se opreh, la un párâias,
Milcovul.
Pe. valea DunäriT s'a tinut rnereil legätura locuitorilor
din Oltenia, Banat st Serbia. Descälicarea In Muntenia s'a
fäcut pe la Bran, sag prin valea Oltuldf, In Moldova pe
valea Bistr4eT si a MoldoveTi iatä, dar influenta vállor. asu-
pra istorieT popórelor!
Dar atâtea necazuri nu ail fost fárà nicT un efect bun
asupra nóstrá. Din contra, In acest contact de nevoe cu
popórele barbare, ne-am otelit i noi, firea nósträ, s'a mo-
dificat dup5, fie-care circumstantä si de la o vreme viata-
nu ni se mai Ora, un chin. La firea nósträ, plämäditä, din
topirea a douè ginte: Romani -si DacT, s'ag adäogat carac-
tere slave si influente de-a tuturor popórelor cu earl'
am venit In atingere. Amestecul nu degeneréeä, ci din
conträ, el Inalta t intáresce firea unul popor, de aceea
noi când am avut pas, ne-am ridicat dintr'odatá la
Inältimea popórelor e civilisatiuue veche. Sá fim mândri
dar de origina nóstra daca i romaná, sä ne Madam ei sân-
gale slav ce s'a altoit In vinele mistre i sä, nu ne
rusinäm de faptul eä am convetuit cu popórele barbare
ca Avari, OepizT, Cumani eto, de la earl pote am impru-
rnutat câte ceva din firea lor. Si maT mult de cat -kite sä,
ne iubim pämIntul strämosilor nostri pe care eT si noi
l'arn hränit cu sânge.

www.digibuc.ro
 168

POPULATIUNEA.

Num6ru1. De la 4.000,000 de locuitori, câp exista5

In cele douse principate tomânesci la unirea lor (1859),
numèrul lobuitorilor a mers necontenit crescênd, ash, cA,
astAlI regatul roman e locuit de mai bine de 6.082.000
de suflete; din care 81% sunt sAteni, iar 19% orAseni.
Desirnea acestei populatiuni este In mijlociii de 46 de
locuitori la 1 km. E. (Fig 42) Pe când In regiunea mun-
Wor, prin Dobrogea, bAltile DunArii si BArAgan, popula-
tiunea este fórte rarA; In regiunea délurilor, a qesurilor,

Pes e 100 la km.0 100-70 70-60 60-60 60-40 40-20 Sub 20 la km. D
1

Fig. 42. Desimea populatiunii In regiunea dintre Nistru i Tisa.

si mai cu samA prin vAile largi ale riurilor i apropierea

oraselor marl, ea este mai désA.
Privitä In comparatiune cu desimea populatiunii altor

www.digibuc.ro
 169

State din Europa; desimea populatiunii din România este

micá, hicât pe teritoriul triT nóstre ar puteà sa mai
locuiascâ cel pupa Inca pe atâtia Români.
Nationalitatile. Desì nu s'a fäcut o numörátóre precis& a.
diferitilor locuitorl de natiune deosebitä decât cea românä,
totusi se póte spune, cu óre-care aproximatiune, In pri-
vinta numèrulul, cb% nationalitâtile ce alcAtuesc.populatiu-
nea Româniel' sunt urnatórele:
Romeiniii In numér de vre-6 5.500.000, alcatuesc ma-
rea majoritate a locuitorilor, formând 92% din totalul po-
pulatiunii. El locuesc mai cu samá In comunele rurale,
ocupându-se cu agricultura. Proportiunea lor la sate se
ridicä pâná la 98%, pe când la orase proportiunea scade
pâná la 700/0, fiind-ca sunt amestecati cu straini; mai cu
sarná In orasele din N Moldova proportiunea bor scade
mai rnuIt, ajungénd chiar mai micá decât a sträinilor
cum este In orasele : Dorohoiil, Fälticeni, Botosani, Baca.,
Piatra, IaL
Evreii, sunt dupá Români poporul cel. mal numeros,
numérul lor trece peste 230.000, adicä 4., o/c, din totalul
populatiunii. EI träesc mai cu samä prin orase, de óre-ce
aselarea la sate le este interdisä. Ei nu-s réspânditi uni-
form In tótä Ora, ci mai mult In Moldova, unde se an.
193.000, sail 720/e din totajul lor, pe când In Muntenia
afará de orasul Bucuresci, care singur are mai mult
de 40.000 de Evreiei sunt fórte rari. Ocupatiunea lor
principalA este comertul, deosebindu-se prin acésta §i mal
mult de populatiunea autochtonA, §i formAnd un tip et-
nografic cu totul deosebit.
Ungurii. Nu se cunósce bine numërul lor, dar pro-
babil cA trebue sA fie In WA Ora aprópe 100.000. Un grup
din acWia, vre-o 50.000, numitl CiangA T, se gAsesc prin
judetele Bachil i Roman, formând sate Intregr de agri-
cultori, pe cari numai religiunea bor, catolicA, îï mai
deosebesce de Români. AfarA de acesAia cari sunt veniti
In térA la nolf de fórte mull timp, se mai gäsesc prin
ora§e §i mai cu samA In Bucuresci, un numtir insemnat
de Ungurii eMigrati din Ungaria In timpurile actuale.
Bulgarii sunt asegati Intr'o multime de sate tnsirate,

www.digibuc.ro
 170

mai tóte, dealungul Dunarii, incepôtid din Do lj, pana la

Calarasi (Ialomita) i avénd un maximum de densitate in
Ilfov. Se mai gasesc de asemenea Bulgari si In urmátórele
comune urbane: Bucuresci, Bráila, Ploesci, Bugil; num6ru1
lor insa nu se cunósce in mod exact. Acésta populatiune
avênd Insä aceeasi religiune i aceeasi ocupatiune (agri-
cultura) ca i Românii, sunt pe cale de a fi asimilati cu
totul, acolo mai cu sal-pa unde sunt amestecati unii cu altii;
pe când In satele unde se gäsesc numai Bulgari, asimi-
latiunea se face mult mai greü. El sunt veniti la noi pe
la inceputul secolultil al XIX si chiar mai inainte, din
causa apèsarilor la care erail supusi din partea Turcilor,
In Ora la ei.
Turcil (Tätaril), In numër mai bine de 40.000, se gá-
sesc In masä compactä In Dobrogea si in special in jud.
Constanta, care singur numèrä aprópe 35.000. In judetele
de pe marginea Dunatii : Braila, Ialomita, Ilfov, Vlasca,
Teleorman, Romanati i Dolj se mai gäsesc de asemenea
rëspanditi putini Turd.
Printre celelalte nationalitäti, care ail mal putinl repre-
sentati pe teritoriul României, mal sunt :Germani ï, rès-
panditi prin câte-va comune rurale din N DobrogeT
prin unele orase, ca industriasi i comerciantï; Ar ni e ni Y,'
un popor de mult instalat In Romania, açli aprópe asimilat
compleot cu Românii, ei sunt in mare parte comercianti;
Gr ec 1, instalati ca negustori, mai cu sama, prin por-
turile Dunäril; iganii rèspânditi In Oa Ora, multi
din eI ducênd o viatä nomada, iar altii formând sate de
plugari.
Mirarea popnlatiunil. Nu este destul s scim despre un popor, num a
care este numärul indivicilor ce-1 compuhe, desimea lor i nationalitatile ce
sunt amestecate cu el, ci trebuie sä mai scim si dacä acel popor tinde
devine, mai numeros cu timpul, s stagneze saa chiar sg se imputineze; eaci
maí cli sama pentru popórele miel, crescerea continua a populatiunii este o
cestiune de existentä.
Acest lucru 11 putem sci, daca examinam numärul naScutilor si al mor-
ti 1 or din mai multi an! consecutivi. In Romania se nasc anual, In mijlocia,
42 de copii la fie-care 1.000 de locuitori; la Ora se nasc mai multi de 420/0,
pe cand la orase mai putinl de 420/00. Acésta din eausa ea la orase condi-
tiunile de traia sunt Mai grele- ea 1 a, Ora, ceea ce face ea si numérul casa-

www.digibuc.ro
 171

toriilor sA fie mal mic, i prin urmare numArul nascerilor va fi si el mai

scAclut. In comparatiune cu celelalte tAri din Europa, Romania nu e Intre-
cutA in privinta multimeT nascerilor cleat de : Rusia, Serbia si Ungaria.
Din nefericire lnsA In Romania, mor anual, In mijlocid, cate 30 de locui-
torl la fie-care 1.000, din earl' copil panA la 5 ani, alcAtuesc apr6pe V,. La
Orb: mor mai putin de 300/0 de Ore-ce viata de Ora e mai higienicA, pe cand
la orase mor mal multi de 300/0o, cei viata din orasele marl mai eu sunk
e putin higienic. Trebue de adlogat, cA in spitalele din orase mor o bun5.
narte din locuitoril de la térA.
ComparatA cu celelalte tAri ale EuropeT, Romania nu e In trecutA In pri-
vinta mu1imiT mortilor, cleat numaT de Ungaria i Rusia.
Daca scAdem acumá cifra mortilor din acea a nAscutilor, vom avea cifra
cu care a creseut populatiunea teril intr'un an de eile, adicA vom avea,
ores cer ea anualA p op ul a tiuni I, care pent ruRomania vedem cA este,
in medie anuall, de 42 locuitori la, fie-care 1 000; ceea ce nu e mult, dacA
comparAm crescerea populatiunei Romaniei cu a celorlalte tArT din Europa.
AcéstA crescere micá a populatiunii, se datoresce, dupA cum se vede, mareltil
numOr al mortilor, in special a copiilor panA la 6 ani. Acest lucru provine
din cauza relei staff sanitare a popolatiunii rurale, care Ina nu e Ina bine
pAtrunsä de binefacerile higienel.
Dacl facem acuma comparatiune Intre crescerea elementului orAsenesc
cel t6rAnesc, vedem cA áraniT sunt add ce contribuese mai mult la inmul.
tirea némuldi romanesc, de dre-ce el se nasc mai multi i mor relativ mal
putini,
Privind in generarinsl populatiunea oräsenésel intr'un timp mal indelungat
ni se aratA cA ea a crescut mult mal repede cleat cea térAn6scA ; acésta se
.,:latoresee faptului cl o bunA parte dintre Omni s'aü asezat prin orase, cum
se intimplä in tOte pArtile, cAdi orasele aü o putere de atractiune pentru popu-
latiune.

Starea culturalà. Starea culturalá a until popor Ore-

care se apreciazà nu numal dupà gradul de instructiune
ce'l poseda, In mijlociil, indivliii ce compun acel popor,
ci si dupä sentimentele pe earl le nutresce.
Gradul de instructinne ce posedá poporul român este
inferior, dac5.1 comparam cu acela al poplirelor din apusul
Europel, cáci pc, când acolo, aprópe top locuitoriI scia
sä scrie i sá cetésca, la nol In Románia humal 22°/e
din locuitoril ce ail trecut de vrista de 7 anI, sciil s5, scrie
qi sá cetésca.
Acésta stare de lucruri se datoresce faptuluI, &A, la noI
nu ail inceput sä functioneze §coll pentru masele populare,
decât de un timp putin depärtat de noI, de la 1864,
cand tot-odatä s'a decretat Invëtämlntul primar gr atui t

www.digibuc.ro
 172

oblig at o r pentru top' cetatenii Româniet, ['MA a-

tunci putinele scoli primare, Infiratate sub Regulamentul
Organic, erail cu totul insuficiente..
Pe lânga acésta, se mal adaogä i faptul ca numörul
scólelor primare este cu totul nesuficient, pentru a putea
primi In ele pe top' copiT in vrlstä de a urma la scólä.
In adevér In timpurile actuale, din aproximativ 600.000
de copii de la térk In Virstä de a urmá la scólk nu ail
loc cleat vre-o 250.000, In cele 3500 de scoli rurale,
iar restul fortamente römäne färä scóla.
Dar nici acele 250.000 de locuri, de cari dispun
scolile primare rurale, nu's pline In tot cursul anului,
cáci pärintii ,se bucurä mal mult la ajutorul ce'l capötä
de la copii lor la munca agricolk decât la instructiunea
ce ar cápèta-o la scólá. In fine, tot In desavantajul in-
structiunii mal este si faptul cá, multi din absolventil scó-
lelor primare nu mai cetesc de loc dupà ce termin&
scóla. incat i putinul ce Invëtat Il uitá cu Incetul-
Dacá masele populare de la törä, stati röti In ceea ce
privesce instructiunea, In schimb _rasa, pätura mai bogatä
a societatii posedä o instructiune alésh, ce o capátá acum
prin ooliie secundare i superióre din Ora, iar In timpu-
rile mai vechi o cäpötà prin scolile de prin ströinätate.
Instructiunea secundarä i supericírà, a &Orel baze
pus la 1864, odatä cu a acelei primare a luat o desvoltaro
fOrte mare In comparatiune cu cea primará, si a fost
pânä In ultimul timp tot gratuitä. Adi ea se dä in vre-o
100 de scoli secundare, din care: 68 de Meg si 38 de
fete; si 2 universitatil una in Bucuresci cu 5 facultäti
alta la Ias cu 4 facultäti.
Pe Iânga acestea mai sunt o multime de scoli speciale,
precum: 2 scoff de belle-arte, 2 conservatoare de muzia
declamatie, 1 §cólä, de ingineff, 1 §cóla veterinark 1
scólà de silviculturk 3 scoli de agriculturá (2 elementare
si 1 superiórä), 6 scoli militare (una inferiórá, 2 scoli de
ofiteri, 1 §c515, de marina, 1 scólá de equitatie si 1 §e4315,
superiórá de räsboiil); In fine, mai multe scoli elementare
de meserii.
Dar pe lânga colile superióre i secundare, care sunt

www.digibuc.ro
 173

relativ destul de numeróse, ceea ce no mal arath ca In

päturile bogate ale societatii cultura a prins radácini adInci,
mai este si faptul ca desvoltat o multime de a s e-
rn i nte cult ur ale, earl* tóte fac progrese Insemnate.
In fruntea acestora sta: Ac a d emia roman a, compusä
din eel mai de sama. Invetati aï Intregel românimi, apoi:
Ateneul roman, Societatea istorick Societatea
geografick Societatea medicilor si naturali-
stilor din Iasi, Societatea de sciinte, Societa-
tea de hirurgie, Societatea politechnicá, So-
cietatea de medicina veterinara, Progresul
silvic etc. Tóte aceste societati sunt frequentate de nu-
merosi membri i ast-fel cercul cunoscintelor utile se lar-
gene necontenit. Apoi dacä mal adaugam faptul, ca In
ori-ce ramura literara sari sciintifIch i chiar In arte, Ro-
mâniï aù dat specialistï de o necontestata valóre, putem
spune fara a gresì, ca pátura bogata din Romania e in
adevör mina, si se deosebesce In acéstá privinta In mod
fundamental de masele populare de la törä.
Dacá acuma, privind In general Intreg poporul roman
din punctul de vedere al gradului de instructiune, nu
putem 4ioe ca e un popor cult, comparabil cu popórele
apusene; avénd insa In vedere i celelalte calitätï inte-
lectuale ale sale, earl sunt aceleasi ca si la restul popöre-
lor latine din Apus, preeum i lnceputurile culturale de pana
acuma, putern prevedea ca pentru viitor, poporul roman
e capabil de cea mai inaintata civilizatiune. In adevör, tog
sträinil ce aù calötorit prin Romania, recunosc töranului
roman, o inteligentá aseutitä, o imaginatiune bogatási o
vioiciune de spirit cum nu se vede la ori i ce popor,
despre care avem dovada In productiunile mintei popo-
ruluï, cum sunt: a ne edotele, bas m ele (pevestile) po e-
zinc) populare, cântecele etc.
Lenea, nepasarea i lipsa de initiativá, caracteristice
popórelor orientale se observá Inteo másura mai mica si
la poporul roman, Ins& acésta se datoresce contactulul
Indelungat ce 1-a avut cu Turciipopor orientalcat si
faptului ca mal inainte de tótä, munca lui beneficiati nu-
mai stäpânirea, beerimea i negustoriT strait-1i (Turd). Se

www.digibuc.ro
 174

Intelege, ea acuma când aceste cauze aü dispärut §i când

instructiunea se rèspândesce tot mai adânc In masele po-
pulare, aceste defecte vor dispáreb, i ele.
In fine numerósele §i mai ales bogatele, a§e0minte de
bine-facere (spitale, aziluri etc.) ce posedä Téra românéscä,
ne aratä cât de adânc este Inradkinat In poporul nostru,
sentimentul de mila pentru aprópele
De la cea d'intada vorK de cura 1l dice obunl divat sirntï cá ai aface cu
un om de ispravk gata dei un sfat bun, o mánä de ajutor dacá e nevoe
asta MIA socotell negustoresci, fará nicI un gand de r6splatà, mullumit
cá i-al adus prilej sá facá si el un bine., A. Vidaiirrl

EXPLICAREA NOTIUNILOR DESPRE CONFESIUNI.

Când primil emneniI aü apärut pe suprafata pämintulul, re-.

mas extaziati in fata märetiei naturiT §i asistând la desfä§urarea
fenomenelor naturale, cari in unele casuff erail favorabile lor,
in altele nu, el §i-ail inchipuit cA tóte aceIe fenomene saù lucrUrT
earl' IT impresionil mai mult, sunt Insufletite, i anume cà o pu-
tere maT mare decát a lor residà in ele.
Adorarea dar a fenomenelor natural@ §i a diverselor lucruri,
pentru a le- face favorabile lor, a lost cea religiune ce aù
avut-o órnenil §i este §i acji religiunea popórelor celor mai putin
civiliSate.
Acéstá religiune este deosebità de la un trib la altul §i pizirta
numirT deosebite, aya: religiunea Negrilor se chiamA : f eti§ism;
religiunea popórelor mongolice din N Asiel se chiamä §a m a-
n i s m, etc. Am putea numi acest fel de religiune, cu tóte va-
riatiunile sale, cu o singurá numire, religiune
Cu Incetul ómenil aü personificat acele puteri nevNute, in-
chipuindu-§1 ea existä mai multe fiinte supreme (IO) asemenea
ómenilor, inzestrate insä cu acele puterI extraordinare, §i avênd
numal sediul in obiectele, la cari mal inainte se inchinag. Aceste
fiinte erail acuma pentru ómeni, acele ce diriguiati fenomenele
naturil §i el in loc BA se maT inchine märil, se inchinaiI lui
Neptun (eul mArii), in loc sg, se inchine fulgerilor, se inchinail
WI Jupiter etc..

www.digibuc.ro
 175

Se intelege cá ace§t1 glei erag deosebiti la diversele popeire,

dupä imaginatiunea fie-d.rul popor, a§a incât fie-care 1§1 ave.&
religiunea sa proPrie, cum s'a intâmplat cu mai tóte popórele-
vechi ca: Egiptenil, Asirienil, Fenicienil, Green', Romanil, etc.
Astädi acest fel de religiune este räspânditA mai cu sama in
E Asiei §i in India, unde Osim 2 Tamuri mal importante :
Budismul profesat de Chinezi §i. Japonezi §i Br a hm an is-
m u I (Hinduismul) profesat mai mult de Indienï. Numérul adep-
tifor acestor religiuni trece astádi peste 650.000.000 de suflete. In
general, putem numi tóte aceste soiurï de religiune in earl se
admite existenta mai multor GOY, cu un singur cuvint: religiunt
politeiste.
Mai in urma ómeniT din elita inteligeatel diverselor popóre
vädänd e intre fenomenele naturil existä o legäturä fórte strinsh,
unele determinând pe altele, ari fost condu§1 la admiterea unei
singure fiinte supreme, a-tot sciutóre §i a-tot fAcètóre, care ar
dirige singur5. -Vote fenomenele naturil. Ast-fel nascut religi-
unile monoteiste, earl räspândit apoi din ce in ce mal adâne
in masa diverselor popóre.
Cel popor care s'a inchinat until singur Dumnederi, a
fost poporul israelit, religiunea lui se numesce M osais m. Mai
in urmA a apärut o noua religiune monoteistä, Cre§tinism u 1,
cea mai perfectä dintre Vote menitä sà deving o religiune uni-
versalä; ea a fostr adoptatà cu incetul de táte popórele din Eu-
ropa §i rèspânditä apoi §i. mai departe in celelalte continente.
Mai tárditi prin sec. al VII dupa Chr., a mai apärut o nou&
religiune monoteista, I sl am i s m ul (Mahometanismul), care §i-a
facut adepti, mai eu samä printre popórele din V Asiei §i N
Atricei.
Religiunile monoteiste sunt actualmente cele mai räspândite
dintre -Vote, avênd ca adepti mai bine de 3/2 din populatiunea
intregului pAmint. In special Cre§tinismul este eel care numärä
eel mai mulV adepti, peste 550.000.000 §i este in acela§ timp
religiunea popórelor celor mai civilisate.
Prin sec, al XI dupa Chr., cre§tinii neintelegêndu-se asupra
modului de administratiune bisericéscä, divisat in 2 OW,
eel de 'la räsarit ail format, Biserica cr e§tina or to dox A, iar
cei de la apus atii format, Biseri ea catolicä. Din ace§tia din

www.digibuc.ro
 176

prin sec. al XVI s'ail deslipit Ina o parte qi ail format

Biserièa protestantä.
Fie-care din aceste 3 ramuri principale ale Cre§tinismulur
stint profesate alT, cam de acela§ ném de popóre, afarä de micT
exceptiuni, ast-fel: Ortodoxismul e profesat in mare parte de po-
pórele slavice ; Catolicismul de popórele latine; iar Protestantis-
mul de popórele germanice.

Confesiunile In România.
Cea maT réspânditä religiune de la noi din térA si care
-se practic5, nu numaT de totalitatea Românilor, ci si de
Bulgari, Sêrbi i Greci este, religiunea crestina ortodox4.
Ea este recunoscutá ca religiune de Stat In Ora nóstrá.
Numérul adePtilor ei este aproximativ de 5.500.000,
sail 9270 din Intréga populatiune a teriT.
Religiunea nóstrA este aceea§T ca 0 a tuturor celorlaltl Ro-
mânT din Dacia, precum §i cu a celor mal multe dintre popórele
Orientul EuropeT care ne inconjórä ca : Ru§iT, Rutenil, Bul-
gariT, SArbil, Grecil etc. §i cu care formArn impreunA, grupa po-
pórelor ce apartin Bisericil reshritene.
InsA numaï Mat avem C01111111 cu ele, credinta nóstrA, incolo
in administratiunea bisericiT nóstre, adicA in ceea ce privesce
pAstrarea credinteT strAmoqescï 0 in supravegherea color insAr-
.cinatT cu rêspândirea invétAturilor MântuitoruluT (clericil), noT
suntem cu totul independentl de celelalte popóre, ce ati aceea§1
yeligiune ca noT. Biserica románA se (lice cA e autocef al A'
Pentru uprinta administratiunil bisericesci, téra nósträ, e im-
pArtitA in 8 eparhiT §i anume :
Eparhia MoldoveT §i S no eve I, cuprinde judetele: Dorohoiil,
Boto§anT, Sucéva, Némt §i Ia§1. Re§edinta este la Ia§T.
Eparhia Ro man ul u T, cuprinde judetele: Roman, BacAti, Te4
cuciù qi Putna. Re§edinta este la Roman.
Eparhia H u § i1or cuprinde judetele: FäIciì, Vasluiù §i Tutov a
Re§edinta e la Hu0.
Eparhia Dunäril de jo s, cuprinde judetele: BrAila, CovurluT
Tulcea §i Constanta. Re§edinta e la Galati.

www.digibuc.ro
 177

Eparhia BuzëuluI cuprindo judetele: Buz6i1 si R. SArat. Re-

§edinta e in Buzn.
Eparhia Ungr o.V lahi e1, cuprinde judetele: Ialomita, Vlasca,
Prahova, Iffov, Dâmbovita, Muscel si Teleorman. Resedinta e in
Bucurescï.
Eparhia Argesulu i, cuprinde j.inletele Arge§ si Olt. Rese-
dinta e in Curtea de Arges.
Eparhia Noului S ev erin cuprinde judetele Olteniel: R.-
VAlcea, Gorj, Romanati, Dolj si Mehedinti. Resedinta e in R.-VAlcea.
Bout) din aceste eparhil: a Ungro-VlahieT si a Moldovel aunt
ridicate la rangul de Mitro pol iI si ail in fruntea lor eke un
Tnitropolit, iar celelalte 6 sunt Episco pil si ail in fruntea lor
ate un episcop.
Mitropolitil si Episcoph ail indatorirea sA supravegheze fle-care
pe clericil din eparhiile lor, ca ei sA-sï indeplinéscA sfinta lor
misiune cu totul in conformitate cu invëtAturile MAnuitoruluT,
§i a face ca buna rânduiald sA domnéscA in tóte bisericile.
InsA autoritatea supremA care hotAresce Vote cestiunile privi.
itóre la religiune este SE Sinod al Bisericii române, o
.adunare formatA din eel 2 MitropolitT, ceI 6 Episcop1 si din 8
Archierel earl ajutA pe Mitropoliti si Episcopi in functiunile lor
administrative presidath de Mitropolitul Ungro-Vlahief.
Acéstä stare a Bisericil române durézA, numal de la 1864,
pAnA atunci seful suprem al BisericiT nóstre erâ Patriarchul din
Constantinopol; Biserica rnistrA erà pe atunci tot una si in pH-
-vinta administrativA cu intréga BisericA de rèsArit.
Celelalte confesiuni ag mult mai putinT adepti si acestia
apartin mai ou samA nationalitAtilor strAine ce trAesc In
România, ast-fel Cat oli ci s mul si P ro test an tism ul
isunt practicate In *A la noi mai cu sémA de Unguri si
Gerrnani, numörul adeptilor acestor 2 confesiuni este de
170.000 sag 3°/o din OM populatiunea térii; Mosaism u l,
practicat de Evrel este, dupA religiunea ortodoxA, cultul
cel care numórA eel mai multi adepti la noi In tórA, 270.000
sari 4.6°/0 din totalul populatiunii; Isla m ism u 1 prac-
teat de Turcil si TAtarii de prin Dobrogea, numörA abib.
wre-o 43.000 de adepti ; In fine Ri;tul armén (o ramurA

G. M.-Murgod, I. P.-Burcrt. Rouldnia li férile loeuite de Rorndui. 111

www.digibuc.ro
 178

a religiuniT ortodoxe) numèrä si el câte-vh mil de adepti

in térá la noi.
Practicarea nu numal a acestora, dar a orl-chrel con-
lesiunI, este absolut liberà la noT In OM. Nimic nu Impe-
dicá pe nimenT de a se Inchina lui Dumnedeü in orI-ce
mod ar dori; niel legile tëril. earl garantézá absoluta
libertate a orl-cärul cult nici populatiunea care este
fórte tolerantá din acest punct de vedere.

EXPLICAREA NOTIUNILOR DESPRE FORMELE DE

GUVERN.

Din momentul ce ómenii imultit pe suprafata pämintuluï,

diteritele hórde pâná atunci neorganisate aù venit in atin-
gere unele cu altele, s 'a simtit absolutá necesitate de a fi
organisate. CAd sA ne inchipuim ce s'ar fi intirnplat cu o ast-fel de
societate in care fie-care trAia dupA capul s, când ar fi lost a-
menintatä de invaziunea uneï alte heirde straine, când hrana
me find suficientá trebuiail sA emigreze? De sigur eh atunci
bätrânii impreunh cu eel mal destepti si mai voinici, adunându-
se si discutând, luaù o hotärire chreia trebuià sA se supunä.
intréga hórdá. Cu aducerea la indeplinire a acelei hotáriff
era insarcinat tot-deauna cel mai energic dintre totï.
De aci inainte, ori de câte orI s'ar mai fi intâmplat ceva a-
nalog, sail orï-ce altA noue nemultumire s'ar mai fi produs, se.
proceda la fel. S'a stabilit ast-fel incetul cu incetul, necesitatea
unei autoritati permanente, g uve r n, a &drill scop sA fie linistea
bunul mers al societAtii sail a Statuluï.
Formele de guvern. Când autoritatea suprema se exercitézä de-
cäträ un singur om, atuncï Statul Ora numirea de m onarchi e..
Seful suprem (monarchul) póte guverna duph bunul sea plac,
WA a tine sérnä de nici o lege tratând pe supusii EAT ea pe.
nisce obiecte, atuncI avem un S tat d espotic (despotism),
cum sunt unele triburi prin Asta si Africa.
Când insä monarchul exercitézä autoritatea sa dupA nisce-
anumite legl, cArora se supune i el, atunci avem un St at a u-
t o crati c, cum e Rusia.

www.digibuc.ro
 179

Când monarchul imparte autoritatea sa cu aleii poporulul,

atunci avem un S t at constitu ti on a 1, cum e Romania, Spania,
Italia, Germania etc.
Monarchiile pot sa aiba urmatórele ranguri duca t, princ i-
p a t, re gat si im p ër ti e. SuveranuL unul Stat póte., in unele
cazuri, sä fie ales de supusil sal, atuncl monarchia se zice ca este
e le c ti v A, cum a fost in èrile române mai de mult, inaintea Su-
veranului actual, lii cele mai multe cazuri insa, autoritatea Su-
veranul ul se transmite de drept succesorilor sei, atuncl monarchia
se slice ca este er e d it a r a.
In casul când autoritatea supremä apartine mai multora, earl'
insarcinéza, apol cu exercitarea ei pe un timp mOrginit pe unul
dintre ei, atunci Statul Ora numirea de Republic& Republica
se 4ice, democr ati c a, când autoritatea supremä apartine in-
tregulul popor, far& deosebire de clase, cum e de ex. Fn.*,
Elvetia, Statele-Unite; i ari st o or a ti &and numil un numër
restrins de ómenide obiceiù bogatiiati drept la conducerea
Statului. Numai el aleg pe cel ce trebue sä exercite autoritatea
suprem& care in tot-cleauna e unul dintre dansii; asa att fost de
pilda: rep. grecesci antice, feniciene, romana, rep. italiene medi-
evale, etc.
Ori-eare ar fi forma de guvern a until' Stat, cánd autoritatea
suprema, representatä prin legi, se exercitéza la fel in tóte par-
tile tèril, atunci Statul se chiamä ca e u nit a r, cum e de ex.
Romania, o monarchie unitara; Franta, o republica unitara.
Sunt insa unele State proveniie din fusionarea altor State mal
midi', in scopul de a se apërà mal usor si de all' proteja intere-
sele mai bine; aceste State se chiama f e der a t iv e. In ele autori-
tatea suprema nu se exercitóza la fel in tóte partile, caci fie care
Stat cautä, sa-si pästreze regulele sale, dupa earl sa se guverneze;
cum e de ex.: Austro-Ungaria, Germania, etc., earl' sunt monarchil
federative; iar Elvetia, Statele-Unite etc., sunt republice federative.

Forma de guvern a RomânieL

Romania din acest punct de vedere, este o monar-
chie constitutionalä, unitara qi ereditari a-
vênd rangul de regat.

www.digibuc.ro
 180

In rangul acesta România se all numai de la 1881, para atuncl ea aveh,

rangul de principat.
Normele dap& earl' se guvernózA actualmente Ora nóstrá,
sunt cele stabilite prin Constitutiunea de la 1866 si mo-
dificata la 1879 si 1884.
Aceste norme 'Mg, nu se aplica decal numaI pentru
Romania de dincóce de Dunäre. Dobrogea este guvernatá
si açII Inca, duph alte regule cuprinse Intr'o lege numitá
<ilegea de organisare a DobrogeI.»
1nainte de 1866 Ora nóstrá a fost monarchie constitutionall i anume
in douâ randuil: pentru prima ór5. in intervalul de la 1832 4848, când cele
dou6 principate romane, neunite In* se guvernaii dupl Regulamentul Or.
ganic; §i a doua Ora, un timp scurt din domnia principelul Ouza.
Iata carI sunt punctele principale cuprinse tri Constitu-
punea RomânieI:
Se asigurá libertatea individualá a ori-cui, precum
libertatea de a gándi, scrie i intruni. Se desflintézä tóte
clasele sociale ce existaii 'Ana atunci si se proclana5, top
cetAtenii egall Inaintea tuturor legilor avênd cu totiI ace-
leasI datoriI i aceleasi drepturi. SträiniI ce vin In Ora,
nu se pot bucurà de aceleassi drepturi ca si Românil de-
cat cu aprobarea alesilor natiuniI.
Stabilesce apoI GA propietatea, domiciliul i scrisorile
simt inviolabile, nimeni nu se póte atinge de ele fárA
rèspundere. Se face exceptiune pentru casurile de utili-
tate publick când cine-vá pote fi expropriat Para voia sa,
insä In urma unei juste despägubiri.
Mai stabilesce apoI, obligativitatea serviciulul militar,
precum si obligativitatea i gratuitatea InvétamIntuluI
Trimar.
Din acestea se vede cá Romania este una din cele mal
liberale t6rY din Europa, putôndu-se comparà ou ori-ce
altä térä din acest punct de vedere.
In fine, se maI stabilesce prin Constitupune de cine
si cum vor fi exercitate puterile constituitive ale StatuluI.
Puterea legiuitóre apartine SUveranulut i poporula Poporul
deléga in depliná libertate din sinul s6ti pe aceT cad vor tre-

www.digibuc.ro
 181

b á disente, s probe saii sa respinga legile.bdata aprobate

de aiesii poporulni, legile trebuesc sanctionate si de Suveran;
WA de acésta iiic o lege nti póte avea putere la noi in téra.
Aiesil popornluI, forméza doue corpuri: Camera deput a-
01 or si Sena tail, earl' se intrunesc regulat in fie care an la
I. Noembrie. Durata lor este: de 4 anT pentru Camera si de &
ani pentru Senat, jumatate din Senatori se reinoesc, prin tragere
la sorti, la fie-care 4 aril'.
Puterea judiciarä se exereitéza in chipul urmator:
Micile neintelegeri dintre locuitoril de la téra se judeca de
&Ara judecatoriile comunate, ce se afla in fie-care comunä rurala
sunt compuse din primarul comunei si 2 jurati luati dintre
locuitori acelei comune.
Pentru judecasea micilor abateri de la legile si a micilor
ineintelegeri dintre oräseni aunt judecaloriile de pace, situate prin
satele mai importante, orásele si orase,
Pentru judeearea abateritor maT mari de la lee, saü a nail-
4elege4ilor mai mari dintra locuitorT sunt tribunalele, in num6r.
,de 32 situate in fie-care capitala de judet.
CeT nemultumiti eu hotarirea tribunalelor pot sa se adreseze
curtilor de Apel. Acestea aunt in numér de 4: la Iasi, Galati,,
Bueuresei i Craiova.
In fine, pentru a observa daca legile se apnea intocmai de.
eatre Curti i tribunale avem Malta carte de casatie i justitie din
Bucuresci.
Pentru judecarea crimelor i delictelor mai grave sunt cur-
tile cu jurati in fieeare capitalá de judet. Ele sunt formate din,
3 judecatori, asistati de 12 cetateni earl singurT hotaresc vino-
-vatia celui acuzat, iar judecatorii aplich pedépsa prevèduta de lege,
In fine, pentru judecarea militarilor avem tribunate militare ;
pentru judecarea preotilor avem consistoril pentru cornerciantt
iribunale comerc:iale etc.
Puterea executiva, adica aceea ce este insarcinata cupunerea
aplicare a legilor Ì cu executarea hotaririlor judecatoresci, apar-
tine Suveranulni, care este ajutat in exercitarea ei de catra ceI
8 ministri: de interne ; de justitie ; de culte i instructiunea
public:A ; de finante ; de lucrari publice ; de rasboiü ; de domenii,
agricultura, comer i industrie.
Armata, Menirea principala a acestei institutiuni este apò-

www.digibuc.ro
 182

rarea integritätii --teritoriului nostru contra dusmanilor din afara,

ing, in timp de pace ea servesce i ca un accesoriii al puteril
executive.
Armata nóstra activd, ce cuprinde pe.toti tineril aflati la un
moment dat sub drape!, num'erg, in timp de pace : mai mult de
125.000 de soldati, vre-o 3.500 de ófiteri, 12.000 de cal i vre-o
400 de tunuri. In timp de rAsboiti num6ru1 soldatilor se 'Jae
ridica peste 200.000.
Armata activ5 se compune din : 34 regimente de dorobanti;
8 batalieme de vinAtori ; 17 regimente de cavalerie (11 de cà-
lärasi si 6 de rosiorT) ; 112 regimente de artilerie de amp ; 2
regimente de artilerie de cetate ; 2 regimente de ; 3 es-
cadróne de jandarmi cAlAri ; 4 escadreme de tren ; 2 corm:Anil de
jandarmi pedestri, etc.
Mall de armata activa mal putem face apel si la miliçiA, ce
cuprind pe ()meat' in varsta de 30 36 de ani ; iar in cas de
invasiune, toti cetätenil pâti.5, la vArsta de 46 de ani sunt datorl
a purtà armele, constituind glótele.
Comandant suprem al intregil armate este Suveranul.
Pentru usurinta comandamentului i administratiunil.militare
armata nóstra e subdivisatä in 4 corpuri si 1 divisie activä. Corpul
I are resedinta la Craiova ; Corpul II la Bucuyesci; Corpul
la Galati i Corpul IV la Iasi, Divisia activa are resedinta in
Constan ta.
Fortiacatiuni.- Pentru apèrarea i mai sigurä a tèril s'atl con-
struit locuri intärite, pe unde inamicul sä nu 00, trece cu
nici un chip in urmAtórele puncte ale ei: a) pe linia Focfani-Nti-
molósa-Galafi cu scopul dea opri ori-ce invasiune ce-ar veni
dinspre Nord si b) imprejurul Bucurescilor pentru a apèrà 6apitala
de o acupatiune straind.

ÎMPARTIREA ADMINISTRATIVA.

Pentru lnlesnirea administratiunii, România e sub-Im-

partità, In 32 de judete.
Urmätorul tabloú ne aratà Intinderea, populatiunea, ca-
pitala i populatiunea capitalel fle-cAruI judet.

www.digibuc.ro
 183

Suprafata Populati- Populati-

NO. DISTRICTELE In unea CAPITALA crp71_
km. totalg lelor

1 DorohoI . . 3.822 163.000 DorohoI . . . 13.000

2 Boto§anl . . . 3.148 175.000 Boto§anI . . . 32.000
3 Sucéva . , 3.42 I 133.000 FAlticen1 . . 10.000
4 1a§1 3.121 194.000 Ia§1 78.000
5 Mint, . . . . 3.998 150.000 Piatra . . . . 17.000
6 Roman. . , . 2.091 112.000 Roman . . . 14.000
7 Vaslul . . . . 2.294 114.000 Vasluï . . . . 9.000
8 FAlciti . . . . 2.208 96.000 Hu§1. .. . . . 15.500
9 BacAti . . . . 3.973 197.000 BacM1 . - . . 16.000
10 Tecuchl . . . 2.547 125.000 Tecuchl . . . 13.500
11 Tutova. . . . 2.391 120.000 Bêrlad . . . . 24.000
12 Putna . . . . 3.249 155.000 Foc§anT _. . . 24.000
13 Covurlulf . . . 2.961 149.000 GalatT . . . . 63.000
14 Tulcea. . . . 8.626 127.000 Tulcea. . . . 19.000
15 Constanta . . 6.910 140.000 Constanta . , 13.000
16 R.-SArat . . . 3.268 140.000 R. SArat . . . 13.000
17 BrAila . . . . 4.358 152.000 BrAila . . . . 58.000
18 Ialomita . . . 6.789 192.000 CAlAra§1 . . . 11.000
19 Buz6i1 . . . . 4.863 225.000 Buzel . . . . 21.500
20 Prahova . . . 4.664 310.000 Ploescï. . . . 43.000
21 Ilfov . . . . . 5.780 552.000 Bucurescl . . 282.000
22 VIalca . . . . 4.488 204.000 Giurgiil , . . 14.000
23 DAmbovita . . 3.456 212.000 TArgovi§te . . 9.500
24 MusceL . . 2.954 117.000 CAmpu-lung . 13.000
25 Arge§ . . . . 4.435 210.000 Pitesc1 . . . .-- 15.500
26 Olt 2.825 147.000 Slatina . . . . 8.000
27 Teleorman . . 4.685 242.000 T.-MAgurele . 8.500
28 R.-Valcea . . 4.239 194.000 R.-VAlcea . . . 7.500
29 Romanatl . . 4.577 206.000 Caracal . . . . 12.000
30 Gorj 4.698 175.000 T.-JiuluT . . . 6.600
31 Dolj 6.565 370.000 Craiova . . . 45 500
32 MehedintT . . 4.949 252.000 T.-Severin . . 19.000

Impgrtirea acésta in judete este aprópe ace-easT care s'a stabilit pe cand
principatele rorrigne erad guvernate dupg Regulamentul Organic. NumaI pu-
-tine modifiarl s'ad adus aceleI mmpriri, anume : Dobrogea tlupg anexare
ava 3 judete, cari putin mal in urnag s'ag contopit In actualele 2 judete. S'a
desflintat micul judet eLovisteaD ce se intindea pe ambele maluri ale Oltului
In apropiere de Turnu-Rosu ; precum si judetul (Secuenii» sag aSécap care
iaprindeit ate o parte din judetul Buzéti i Prahova. In fine si Vrancea aveà
Ina de mult o administratiune proprie a sa.

www.digibuc.ro
 184

Impärtirile administrative mat marl, ca: Moldova, Muntenia si Oltenia mi

mai ad adl decat o semnificare Istoria din acest punct de vedere, pe and
In vechime erail in realitate Impärtiri administrative mal marl.

In capul fie-cárul judet se aflä cat() un prefec t, numit

de Suveran §i Insdrcinat sa supravegheze de aprópe or-
dinea publicä i aplicarea legilor In districtul skl. Judetele
sunt Impärtite la rândul lor In p I a §T, find supraveghiatä
fie-care plasá de cátre un s ub-p refe c t.
In ceea ce privesce afacerile numaT ale judetuluT, ca
constructiunT de drumuri, spitale etc., prefectul este ajutat
de con siliul jud et é n, ales de cätre cetäteniT judetulul
§i dupa ale cärul hotärtri prefectul trebue sä. lucreze.

www.digibuc.ro
 GEOGRAFIA ECONOMICA
AGRICULTURA

FactoriT principall de la car] atArnä starea Infloritóre

a agriculturiI uneI tèrT sunt doI: s olu 1 arab I si clim a.
Cunóscerea lor este deci fórte irnportanta pentru eel ce
examinézä agricultura aceleT terl.
Solul arabil de pe câmpia MuntenieI (Fig. 43) §i délurile
MoldoveI este aleatuit la suprafatä dintr'o pätura de h um us
(pannint negru, cernoizem) a cArel grosime variazá de la
o localitate la alta, ajungênd une-orr pana la 1 m.; sub
acéstä, páturá incepe pe nesimtite un strat destul de

Fig. 93 neturg prin solul arabil de pe campia Munieniel" c. humus

(cernoizenn) //. löss levigat (sp4lat) le löss cu concretiunl; npa. nisip, pietris,
intercaIatitml de argile, sal. strat aquifer; at. argile tertiare. i. isvor.
gros de löss (lut galben), care in partea maI de jos contine
Dumeróse concretiunl margóse. Sub löss vine (in Muntenia)

www.digibuc.ro
 186

un strat de ni si p i p e tri cu intercalatiuni subtiri de

argile, care In fine se rOzima pe alte strate mai vechi de
argile i nisipuri;
In regiunea rnuntilor si a délurilor mai inalte solul a-
rabil este redus numai la prima patura de humu s, sub
care se gasesc imediat stratele mai vechi.
Desi nu s'a Malt multe cercetari pentru a se cunósce
bine calitatile acestui sol de pe t6ta intinderea României,
totusi relativ la solul de pe câmpia Munteniei i délurile
Moldovei se póte spune urmátórele: ca din punct de ve-
dere meeanic acest sol posedä calitati e x cele nte pen-
tru agricultura, pentru cá e format dintr'un strat gros
de argila find, amestecatá numai cu putin nistp i acela
tot fin, ceea ce It face sä, fie putin permeabil i tot-odata
sa, OVA Inmagazinä, o cantitate mare de apa In ef, adicá
prezinta o calitate pretiósa fata de clima adese-ori se-
cetósa a verilor nOstre. Grosimea solului permite In acelas
timp radacinilor caute hrana In adáncime, iar .po-
rositatea (afânarea) lui permite résfirarea lor pe o supra-
fata mai intinsa.
Nu tot acelas lucru se pote spune i despre compozi-
tlunea chimica a solului, care dadt In general este buna
(ca In N Moldovei), in millte locuri Insa lasä de dorit
prezintând lipsuri ce trebuesc implinite prin adause arti-
ficiale, Ingrasämint e; i acésta cu atât mai mult este
necesar, cu cat acest sol a fost cultivat secole Intregi, fara
sa-I fi restituit cevä, din ceia ce a perdut. Ac,II nici mäcar
vechiul obioeiil de a se Pas& pämintul sa se odihnésca
din 3 anT unul nu se mai practica decât pe o scara
fórte mica
ln ,privinta acésta popórele din apus aü inteles de mult,
un sol de calitate inferi6rä, nu póte da o recolta abun-
dentä, chiar claca clima i-ar fi cat se pote de favorabila;
de aceea vedem acolo Intrebuintându-se pe o scará intinsä
Ingrasamintele, pe când la noi &pi& acurna In timpul din
urma ari inceput a se Intrebuintà
Clima României este, dupa aim am vèlut, o clima
continentalá tu o usóra transitiune -spre cea medi-
teranéná i prezinta o multime de inconveniente pentru

www.digibuc.ro
 187

agricutturb,, anume: fri g u rile târçlil de prin Martie

Aprilie ce se Intâmplä dese-ori In regiunile cu acest fel de
climâ §i care surprindênd vegetatia de-abia Inceputä, pot
sa o compromitä; v e ri le se cet ó s e sunt Insa cele mai
marl nenorociri ce vin asupra agriculturii nóstre, cad In
urma unei ast-fel de veri câmpurile rémân pârjolite de
sóre §i cultivatorul nu recoltéza nici 1/2 din ceea-ce ar fi
trebuit s recolteze; br um ele ti mpur it sunt de ase-
menea periculóse, cAcI pot distruge rodul plantelor de
-tómna ca: porumbul, viea, arboril fructiferi etc.
Dacti mai addogám la acestea i desele ploi tnsotite de
gr indin ce ajunge une-ori la märimi considerabile,
precum §i in unda ti i e ce acopér In anii ploioT luncile
riurilor, acoperite cu numeróse seménaturi, vom conchide ca
acest al doilea factor este cat se póte de putin favorabil
agriculturii românese. In anil când nici unul din aceste
inconveniente nu se ivescy atunci lanurile Româniet produc .

recolte splendide, datorite nu atât clime); cât mai cu sémä

calitätilor solului, cari sunt Inca destul de bune.
Intinderea si Diviziunea soluluT. Din 00, Intinclerea
României, partea productivä ocupa numai 75%, adich trei
sferturi, pe când 25°/e este neproductivä. (Vell Fig. 44)
Comparând solul nostru neproductiv cu acela al térilor
invecinate vedem ca nicY chiar Rusia, unde populatiunea
43 a§à de rarä nu poseda, proportional cu suprafata sa,
atM pämlnt neproductiv; nu mai vorbim de celelalte
téri ca: Ungaria, Ger-
mania etc. unde solul
neproductiv nu ocupä
nici 570 din suprafata
totalä a acelor térl,
cu tóte acestea te-
ritoriile ne agricole, 214%, 375%, 10.7%, 46 ; 14% , .

ca: lacuri, rlurI, dru-

muri, sate, ora§e, mine, PlidurT AritturT Pft§une Ftnete
1
Vil i Teritorill
stânci etc. nu sunt mult Live41 neagricol
mai numeróse la noi ca Fig. 41 Diviziunea soluluT Romaniei dup5.
in celelalte OH; ceea felurile principale de culturl,
ce ne arath cä agricultura nu a pus stäpânire pe tóte

www.digibuc.ro
 188

terenurile favorabile ei si cA mal are de cucerit IncA su-

prafete intinse; chiar delta Dun Aril si cu mlastinele ce
se gAsese in lunca el cu timpul vor deveni teritoril agri-
cole dupA cum ail devenit cele din lunca
So hil agricol al -României, dupA felurile principale de
culturi, se Imparte dui:A cum se aratA In fig. 44.

Plante le cultivate.
(A se vedea harta agricolA).

Cerealete sunt dintre tóte plantele ce se cultivA pe

-teritoriul RomânieT, acele ce ocupA suprafata cea mai In-
tinsä i anume: din cele 4.938.000 hectare de aräturi ce
se fac in mijlochl (1895-1899) in fie care an, 4.700.000
hectare se séménA cu cereale, adicA ele ocupA 95% din
tótA suprafata aratä i 35.8°/0 din suprafata totalä a Ora.
In comparatiune cu celelalte térl producótóre de cereale,
mica nóstrA térA oferA culturii cerealelor, proportional cu
suprafata sa, cea mai mare Intindere, &AEI In nioi o térA
cultura cerealelor nu ocup5, 35.8°/0 din suprafata totalA.
Productiunea cerealelor se urcA la 58.000.000 hec-
tolitri anual, din care cea mai mare parte se vinde In
rile industriale din apusul Europei, iar restul se con-
sumA In térA. Intro térile earl vInd cereale Romania ocupA
locul al III-lea; cele d'IntAT stint: State le-Unite si Rusia.
Gerealele cultivate pe solul Româniel sunt In primul
rând: porumbul i grâul, cari singure ocupA 8/, din su-
prafata destinatA cerealelor, apoi vin In rândul al doilea
orzul, ov6sul, secara i meiul.
Grâul ocupä In mijlocia (1895-1899) o suprafatä, de
1.630.000 de hectare sail aprópe 1/8 din tótAIntinderea serné-
natA cu cereale. Suprafata ocupatA de el variazä putin de
la un an la altul, cu 100-200.000 de hectare eel mult.
El se cultivA In tótA Ora, dar cu mai mare intensitate
pe cânipia Munteniei, In judetele exclusiv de câmp ca:
Do lj, Romanati, Teleorman, Vlasca, Ilfov, Ialomita si Br Ana.
In aceste judete, adevératele grânare ale torii, se gAsesce

www.digibuc.ro
 189

inai mult de jurnétate din suprafata ce grâul ocupa In

00. Ora, pe carat In celelalte judete cultura grailuT este
mal restrâns i inferióra culturii porumbulul. Repartizarea
acésta neegala a culturiI grâului se explica prin faptul
ca In câmpia Munteniel proprietariI mari predomina si el
prefer5, sä cultive o plantá care s5, le renteze mai mult; pe
când In Moldova si la munte, proprietatea mica (tèranéscä)
find mai rèspândita se explicä usor de ce porumbul
brana dilnica a téranuluI este mal réspândit de cat grâul.
Productiunea mijlocie a grhulul In perioda 1895
1899 a fost de 18.370.000 hectolitri. Observând mai de
aprópe productiunea grâului vedem cä ea variaza fórte
rnult de la un an la altul; ash In 1899 a fost numai de
9.185.000 hectolitri pe când in 1896 a fost de 25.089.000 hec-
tolitri, iar In 1897 a fost de 15 052.000 hectolitri, desi, dup5,
cum s'a spus, suprafata seménatá oil grail a variat prea putin.
Productiunea mijlocie la 1 hectar ceea-ce ne aratä
gradui de rodnicie al parnIntului a fost In aceeasl pe-
riódä, de timp cam de 12 hectolitri, observându-se ace-
easl variatiune fórte mare de la un an la altul ca si la
productiunea totala. Cauza acesta variatiuni prea marl
se explicä prin clima acestei terl, care In unele verT e
atât de secetósá Inca compromite cea mai mare parte
din recolta, iar In altele e Mat de ploiósa, Inca pe làngà
ca distruge o_bunä parte din recoltä, apol ajutä si la pro-
pagarea diferitelor bóie ca: rugina, mälura etc.
In comparatiune cu alte terl, pämIntul nostru nu pro-
duce destul grâú, cacI In Germania, Ungaria,
Pranta, media productiunil este de 15--28 hectolitri la
hectar.
Calitatea grelului se apreciaza dupa greutatea henoli-
trica i compozitiunea chimica a gräuntelor. Din aceste
puncte de vedere grail produs In Moldova de sus este
cel mal bun si póte rivalizà cu cele mai buno grâne ce
se produo In lume. Regiunea cea mai bogatä In grail
câmpia Munteniei produce, din nenorocire, un grail de
calitate inferiórá.
Grâul se consurna In mica parte In Ora ca aliment, cea
ma:I mare cantitate se exportä, fie ca grail fie ca Mina.

www.digibuc.ro
 190

Porumbul este planta cea mai mult cultivata, ea a

ocupat in perióda 1895-4899 o suprafatä de 1.9 5 5.00 0
hectare In fie-eare an, cu variatiuni fórte restrânse de la
un an la altul, haximum 300.000 de hectare.
El se cultivá In tóte regiunile tèrii predominând asu-
pra tuturor celorlalte plante cultivate, afar& de carnpia
Munteniel unde predominá grâul. Intinderea acésta mare
a porumbului se explich prin faptul c& este hrana funda-
mental& a tèranului.
Productiunea total& a porumbului a fost In mijlocia
(1895-1899) de 2 4.3 9 7.0 0 0 hectolitri anual, avênd o
productiune medie la hectar de 1 21/, hectolitri. Ca si la
grâti, productiunea total& variazá fórte muif, ast-fel pe
rând In 1899 s'aq produs numai 9.768.000, In 1898 s'ag
produs 35.000.000 hectolitri.
Singurà Rusia recoltézä de pe lanurile sale de porumb
proportional mai putin decât Romknia, pe când -kite cele-
lalte téri mai mult.
Calitatea porumbului. Tot nordul Moldovei este re-
giunea unde se produce porumbul de calitatea cea mai
bun& din punctul de vedere al alimentatiunii omului, pe
când porumbul produs In Muntenia este de o calitate mai
inferiórá din acest punct de vedere, Ins& este naal bun
pentru fabricarea spirtului cad contine mult amidon.
Celelalte cereale, adica: orzul, ov6zul, secara si me-
iul ocupA suprafete cu mult mai mid, tóte la un loc abià,
ocuph 1/4 din suprafata destinatä cerealelor.
latá suprafetele ocupate de aceste plante, precum si
productiunea total& i medie In perioda 1895-1899.

Suprafata in Prod. medie Product. to-

Planta talä, in hec- Intrebuintarea
hectare la 1 hectar toll tri

Orz . . . . 626.000 12., hectol. 7.724.500 Nutret si Bere

Ovès ... . . 291.000 14.2 « 4.131.000 Nutret
Secar& . . . 214.000 12.5 « 2.670 000 Spirt, Alimen.
Meiti . . . . 89.00 7.7 « 690.000 Nutret

www.digibuc.ro
 191

Plante le oleaginóse; rapita, inul i can ep a sunt,

dupä cereale, cea mai importantä grupa de plante ce se
cultivá pe teritoriul României, nurnai rapita ocupä In
mijlocia vre-o 50.000 de hectare anual; In unii ani Insä
se séméná suprafete mult .mal marl, dar din pricina cá
este o planth cam gingasà, pentru clima Oaf nóstre, ade-
sea ori productiunea sa este distrusa de frig. Ea se cul-
tivä pentru uleiul ce se extrage din semintele
In ul i cânepa ocupa suprafete mai mid.' si se cultivá
nu atât pentru oleiul ce se extrage din semintele lor, ci
mai mult ca plante textile, pentru fuiorul lor.
Legumele: fasolea, mazä'rea, cartofli etc. ocupá su-
prafete si mai mici. Dintre acestea singurá fasolea se cul-
tivä ce-va mai mull, In cat o parte chiar se exportä, pe
când cartofii nu ajung nicI pentru consumatiunea interi-
órá si trebuesc adusi din alte ten. Celelalte feluri de
legume se cultivá si mal putin.
Plantele industriale: Sfecla de zahar. Acéstä planta a
Inceput sa se cultive pe o scará mai Intinsá numai acuma
In urmd, când s'a creat industria zaharului; i cultura el
este menita sá dureze cat va durà i acóstä industrie. Su-
prafata ocupata de acéstá plantá e In mijlocia cam de
vre-o 5.000 hectare anual.
Tutunul se cultivä numai In unele judete din Ora:
Tulcea, Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Valcea, Vlasca
Romanati i Ialomita; pe o suprafatá relativ micá, cam de
vre-o 5.000 de hectare anual. Cultivatorii nu pot sh", cul-
live acéstä planth decât cu invoirea Statului i cu con-
ditiunea de-a o vinde In Intregime lui, care si-a reser-
vat singur dreptul de a fabrica i vinde tutun In Ora.
Intinderea culturilor de tutun variaza de la un an la al-
tul, cáci nu se consuma numai tutun produs la noi, ci
se cumpera si din alte párti, Incát cand se séména mai
putin la noi atunci se cumpéra mal mult din alte pärti.
Suprafata ocupatä de vii a mers necontenit
orescAnd, ast-fel pe rand la 1861 erail numai 95.000 hec-
tare In OM Ora, astadi sunt mai bine de 140.000 do
hectare; i ar fi fost i mai multe podgorii, daca filoxera

www.digibuc.ro
 192

nu ar fi distrus o bunä parte din ele; am fi avut astäçll

aprópe 200.000 hectare
Conditiunile climaterice ale Orr( i natura solulul permit
euItivarea acesteI plante atât la ses cât si pe délurl; nu-
mal In regiunea muntilor, unde struguriI din causa lipsel
de chlcturä nu pot ajunge la maturitate, aeolo vita de vie
lipsesce. In regiunea délurilor Insh, vita de vie gäsesce
conOitiunile cele mai favorabile pentru desvoltarea sa
(vec,lf harta vegetatiuneI).
Productiunea viilor a fost In mijlociii de 2.165.000
hectolitri anual In perioda 1895--1899, av'end o produe-
tiune medie de 15 hectolitri la 1 hectar. C. §i la cereale,
si la vii se observá tot asà, o variatiune fórte mare In
productiune, variatiune datoritä i climel §i bólefor de
carI e atinsä via. in unil anI.
Viile de la ses se remarcä prin aeeea eh produc can-
titäti mull mai marl' de vin decât cele de pe déluri, In
schimb Irish calitatea vinului de dél e mult mai superiórá
celui de ses, atát ea gust cât i ea duratä; de aceea cen-
trele viticole cele mai renumite din punct de vedere ca-
litativ, se gäsese In regiunea délurilor si anume: Rogova
Orevita, Brósca, Golu DrânceI In Mehedinti; Drägásani
in R.-VhIcea; Délul mare In Prahova; OdobeseI si Panciu
In Putna; Nicoresci In Tècueiii; Délul Husilor in
CotnarI, Uricani, Socola In IasI; i Sarica In Tulcea.
Vita de la Cotnart e originara din Tokaj si a fost oferita lui *tefan-cel-
Mare al Moldovet de catr a. un liege .al Ungariel.
Filoxera e o insecta fOrte mica ce traesce pe rädacinile vitei de vie si
din cauza Impunsaturilor el radácineIe se umfl iar vita de vie se usuca.
In timpul veret acósta insecta ese pe tulping in aer si se lnmultesce fOrte mult,
infectând ast-fel podgoria suprafete intinse, e de ajuns catt-va ant ca
o Intréga regiune viticola sá fie distrusa complect, ca si cum ar fi fost arsa.
Filoxera a aparut la not in térá prin atilt 1885 1886 gi de sigur ca a fost adusa
odata cu vitele ce se cumpèrati din strainatate, unde apéruse mat de mult.
De atuncl si pan& asta4l a distrus mat bine de 50.000 de hectare si continua
a strica mal departe. Singurá regiunea llusilor a rémas Ora acum ne atinsa
de acest fiagel, precum si unele podgoril isolate pe prin celelalte regiuni.
Remediul cel mal bun, cunoscut !Ana. acuma, contra acest el boll, este de a se re-
plant& viile distruse cu vita americana, a caret raclacini nu stint atacate de
filoxerä. Acest remediti a inceput sá fie aplicat 0 la not In tara,,Insä replan-
tarea merge fOrte Incet, pinä acuma abi& s'ati replantat vre-o 1.000 de hectare.

www.digibuc.ro
 193

Livecple de arbori fructiferT. Din acest fel de culturi,

livedile de pr uni sunt cele mai importante si cele mai
bine cunoscute din punct de vedere economic.
Aceste livedi sunt situate mai -Vote In regiunea délurilor
din Muntenia si ()cup& o suprafat& de vre-o 70.000 de
hectare, pe când In Moldova i Dobrogea se gAsesc fórte
'putine.
Produgiuma. Din prunele ce se recoltézA se fabric&
numai tuic &, In cantitAti ce variaz& fórte _mult de la un
an la altui din pricina climei sail a bólelor de care sufér
In unii anT prunii, boll pricinuite de insecte i ciuperci. In
millocia se produce 1.200.000 hectolitri tuic& annal, and
o medie de 21 hectolitri la hectar.
Numal acuma In timpurile din urmA i numarin putine
localitAti o parte din prunele recoltate se usua, Ins& intr'un
mod primitiv.
Livedl cu alte soiuri de pomi afar& de pruni, se gAsesc
destul de multe In -kite regiunile térii, Ins& nu se scie
cam ce intindere ocup& i prin urmare nici ce important&
economic& ag produsele lor. Arborii principali, cari aieA-
tueso aceste live sunt: meri, p eri, nuol, ciresi,
caisi, etc.
Finetele ocupA actualmente o suprafat& mult mai mica
deat In trecut; in adevér la 1856 =Tail mal mult de
800.000 de hectare, pe and 01 nu ajung cleat la aprópe
600.000 de hectare. AcéstA scAdere a fost pricinuitä din
cauza culturii extensive a cerealelor, earl In multe locuri
aù trebuit s& Inlocuiasc& finetele, ca pe unele ce nu mai
rentail destul de and crescerea vitelor a fost pArAsith In
mare parte de cAtre agricultori.
In comparatiune cu celelalte téri, România posedA, pro-
portional cu totalul culturilor ¡Acute, cele mai putine fl-
nete i In acelasi timp chiar rodnicia lor este inferiórA,
IncAt recolta finului nu este suficientä nici pentru hrana
animalelor existente; de aceea vedem c& se recurge In
acest scop la p a e i co cen i, cari formézA pentru o mare
parte din vitele de la térA principalul lor nutriment In
timpul iernii.
Réul acesta s'ar puteà remedia Insä, prin cultivarea fi.-
G. M. Murgod, I. P. BurcLRomeinia fi prile locuite de Rormini. 111

www.digibuc.ro
 194

netelor artificiale, adica UvecT de trifoi

o er n ä, earl daü un nutret de cea mai buná calitate §i
s'ar putea, ast-fel Implinì lipsa de finete naturale.
La nol Ins5, culturile de acest soid abia sunt la Ince-
putul lor, numal vre-o 70.000 de hectare sunt serniSnate
cu finete artificiale, dar de sigur c5, In viitor suprafata lor
va cresce In dauna finetelor naturale.
PAsunele acopör aprópe 1.350.000 de hectare, sail a
10-a parte din URA suprafata törii, din acestea Ins& vre-o
300.000 de hectare sunt pa§uni temporare, adicá locuri
arabile ce se lasä, un timp spre a se odihni si In acest
timp sunt päscute de care vite. Ca i flnetele, suprafata
lor a scOut mai cu samä la es unde In locul lor se cul-
tivä acuma cereale.
Calitatea päsunilor este destul de buna, lucru ce se
póte u§or vedek cici vitele dupá un scurt timp de p4unat
se ingra0, ceea ce contrabalansézá lipsa de hranä, ce o
indura vitele In timpul iernel,

Pädurile.

In privinta acésta Rornânia este o Ora destul de bine

Inzestratä, cäci poseda 2.774.000 hectare de pádure, adicá
21. 1/5 din Intréga suprafatä a térii, de0, dupa.
cum scim, o buna parte din suprafata téril este improprie
desvoltáril pádurilor. Cea mai mare parte din. aceste pa-
duri le gäsim In regiunea muntilor §i a délurilor, pe când
In câmpiile de la S ele sunt rare sail aprópe lipsesc
au totul.
Pldurea, codrul verde si des, a fost tot-deauna afrate cu Romanulo i Ro-
manul iubià i iubesce pädurea, care merita a fi iubit i Ingrijitä, &Ad e
pläcut i sän/tos de-a trli lâng/ pädure. Frumusetea rii românesci de la
Nistru On/ la Tisa aü fost tot-deauna pAdurile sale mArete, codril s61 verdi;
frumusetea und t/rI nu este lucru mic, exci i acést/ frumusete cump/-
nesce cevà ln mindria locuitorilor. Ea este o verigfi mai mult a lantulul care
ne Mg/ pe top' de patria nástr/ comun/ Dar tristä. i desol/tóre e
priveliscea unul spaiu altà datI ocupat de o pgdure secular/ si earl' astAdi
ni se presinta pe ici pe colea acoperit cu buturugi gäunóse, abià Imbrácat
cu o vegetatiune miserabill. ARBORE.

www.digibuc.ro
 195

Exploatarea, Pâná la anul 1881 Proprietarii putead

sh-si taie pacturile dupa cum voiad, exploatarea nu era
supush niel unei regule,, sub regimul acesta multe din
pádurile ce acoperiad alth-dat& sesurile si délurile Ro-
mâniei, aü disphrut, iar In locul loi a inceput GA, se cut.
tive cereale, earl* rentézh mai rnult proprietarilor. Acésta
Were aprópe complectá a fost Inlesnit& si de chile de co-
municatiune, earl' In regiunea sesului erad mal numeróse çi
mai apte pentru transporturi.
Nu tot acelas lucru s'a intâmplat si cu pádurila din re-
giunea muntilor, acolo lipsa aprópe complectá de drumuri
a fäcut ea masivele páduróse sh rèmând intacte.
De la 1881, de când a intrat In vigóre codul forestier,
proprietarii nu-si mai pot -WA 'Muffle decât duph anu-
mite regule, cari ad de scop de-a opri distrugerea ph-
durilor de aicT tnainte. Conform acestor regule, dintr'o ph-
dure nu se póte MA, intr'un an mai mult de &At a 30-a
parte, ash ch o phdure dupa 30 de ani devine din nod
apth de a fi thiat5,.
Din pricina lipseT de mijlóce de comunicatiune, ast541 ca
0 In trecut, phdurile din regiunea muntós5, nu se exploa-
téza decât in fórte putine locuri, acolo unde propietarii
si-ad creat singuri mijlóce de transport, fie chi ferate,
cum este de pildá la: Sabas a, G &Ines ci, Ha ngu,
Tar oh 5, etc. sad canale cu aph, cum este la B i's trici ór a,
Bicaz, Lotru etc.
In regiunea sesului din potrivä, usurinta transpor-
tului a fäcut ca marea majoritate a pádurilor sh fie ex-
ploatate.
Din acestea se póte vedeh eh tocmai acolo unde sunt ph-
duri mai multe si mai frumóse, acolo exploatarea e la in-
ceputul ei; &And Ins& chile de comunicatiune se vor Inmulti
si 1n regiunea muntósh, atunci de sigur eh acea bogátie de
rezervä ce o formézh phdurile, va produce un venit in-
semnat proprietarilor.

www.digibuc.ro
 19-6

Animalele Domestice.

CaiT. Istoria ne arata ca In secolil trecutI, pâna pe la in-

ceputul secolulul XIX, exist& in Romania si In special
prin Moldova, o rasa de cal renumita prin agerimPa si.
frumuseta eI. Popórele car! locuiati imprejurul nostru
se aprovisionail cu cal din Moldova pentru trebuintele
cavaleriel lor; chiar Turcil, earl sunt posesorii uneia din
cele mai vestite rase de cal, «rasa arabá», impuneag
Dornnilor prilor Românesci ca pe lânga tributul anual sa
trimeta -4n Turcia si un numér lnsemnat de cal rornânescl.
.. Ast411 call românesel ad degenerat intr'atâta, incat pentru
trebuintele cavaleriel aducem cal de prin Ungaria si Rusia;
numaï prin Dobrogea si Moldova se mai gasese cal de
o calitate cevà mai alésa.
Causa acestel degeneräri este de sigur prea marea
exportatiune, care Ineetul cu incetul a fault ea rasa cea
build de cal EA dispará de la noi, pe &and thile ve-
eine Incepeati sä producä si ele cal bun!. Dacá mai a-
daugärn la acésta, ca pe la inceputul secoluldf al XIX
niel trebuintele cavalerieT românesci nu ere] marl*, cad
Domnil Fanarioti redusese fórte rnult numérul cavaleris-
tilor, atuncl Intelegem de ce cultivatoril de cal românesci
ail parasit acéstä ocupatiune, caci.. nu mai aveail unde
sa-si vinda cail, .

kctualmente In Romania se gäsesc aproximativ 800.000

de cal, Intrebuintatl in cea mai mare parte la transporturl
si la munca agricola, acésta din urma mai cu samä In Mun-
tenia.
Pentru Indreptarea rasel cailor Statul intretine o lier-
ghelie de cal la Cisla ti (Buz66), care produce In fie-care
an un numér de harmäsarl, pe care apoly II rèspândesce
In Ora cu scopul de a Imbunatäti. In viitor rasa calor.
Boil. Rasa bovina este representata actualmente prin
vre-o 2.500.000 eapete de 'vite, Intro car! trebue sä nu-
m'eram si bivolil, rèspanditi maI cu Emma In regiunea
sesului din Muntenia.

www.digibuc.ro
 197
-
Partea cea mai bogatä a täril In animale de acéstá
rasa este regiunea Moldovel cuprinsa Intre Siret i Prut;
In adevär judetele: Tutova, FA lcia, Vas luI, IasT, Roman si
Botosani sunt cele cari aù, proportional cu suprafata lor,
cele maI numer6se vite cornute
Rasa bQvina a degenerat si ea, insä, nu atät de mult ea
cea cavalina. Pe länga boil micl de munte s& gäsese
astädi tipuri de boI ca eel de Moldova Fid Ialomita, earl*
sunt destul de frumosi ca conformatiune exteriórá si des-
tul de puternici. Din nenorocire Insa acestor animale Ji
se da o Ingrijire cat se 'Ate de próstä, atát din punctul
de vedere al nutretulul cát si al adapostuluI, ineät nu
se póte obtine nicl animale bune pentru macelarie uncle
se cer animal() tinere i destul de gtele nicI animale
bune de lapte.
At-36sta lipsa de ingrijire a animalelor tie aastä rash',
se datoresce faptuluI cá Austro-Ungaria oprind importuF
acestor animale din Ora de la noi, a distrus prin acésta
un debusea Insemnat pentru crescatoriI de vite din Ora,
earl aù lásat In päräsire cultivarea acestul soiii de animale.
Intrebuintarea ee se dä, vitelor cornute la noi In téra este
numal munca agricola si transporturile; eätprivesce pro-
duetiunea lapteluI acésta j6ca un rol cu totul secundar,
ast-fel lnat nu s'a putut desvoltà
\
rase de vaci bune pro-
dueátóre de lapte.
Oile, In numär de
vre-o 5.600.000, ior-.
ink& In timpul veriI
humerdse turme, ce
pase pe vârful i c6s-
tele Muntilor, dând a,
cestora o 6re care ani-
matiune, cad mai In
fie-care poianä se vede- I ::77:7!
ate o stank una din C, d. M.
mole colibe primitive -Fig. 45. 1. Regiunea muntilOr 2. Drumurile
de barne, unde ciobanil parciirse de turmele de oi in deplasarea lor
se adäpostesc í pre- Regiunea. délurilor.
para.' brânza, pe care apoI o trirnet In orase, Cum vine Insa

www.digibuc.ro
 198

tómna, aceste turme päräsesc muntil si se scobórti la se-

surf si la bait& (Fig. 45), une-on i. ajung pânh Dobrogea,
unde petrec iérna pânä In primösark nutrindu-se cu finul
produs de finetele de la chimp, când iar Ii reiati drumul
spre munte..
In téra nósträ se cultivh urmátórele rase mai princi-
pale de cif: spanca i tigaia, renumite atât pentru lâna
lor cea finh cât i pentru carnea lor; insh din nenoro-
cire numörul cel mare de ol 11. formözh rasa turcanä, o
rash inferiórá ou lána grósh i asprh. Imultindu-se oile
de rasa tigaia i panca, dar mai cu samä Incrucisându-se
cu rasa «merinos», vom puteâ obtine o rash de oi bune,
atât pentru came &at i pentru
Porcii, in numör de 1.700.000, sunt singurile animale
domestice din România, earl din punctul de vedere al
calitätii nu lash aprópe nimica de dorit. Porcii de rasa
mangal it a (cu pörul alb si cret, cu botul i piciórele
scurte) pote concurà in privinta productiunii de grhsime
cu rasa oyork»; iar rasa de porci cu urechile blegt este
excelenth pentru producerea chrniT. Nunaörul eel mare Insh il
form-ézh o rash inferiorh de pora, cu ritul ascutit, urechile
drepte, pörul lung 0 drept. Comertul acestui fel de ani-
male, care In trecut era, destul de activchei in mijlociù
se exportag anual câte 150.000 de capetea suferit fórte
mult din pricina Inchideril granitel dinspre Austro-Unga-
ria, care ne cumpörh, cet mai multi porci, ash eh adi de-
abià se mai exportózá vre-o 40.000 de capete anual.
Din Cele ce spus relativ la diferitele feluri de a-
nimale domestice, resulth clar oh acéstá ramurá a agri-
culturii mat mnainte cu chte-va decenii, era Intr'o stare
destul de Infloritóre i constituià principala ocupatiune a
locuitorilor României. Animalele nu numal eá erailpro-
portional cu numéral locaitorilor mai numerOse decht
dar dupä cum am völut si calitativ ere' mai bune.
Adi acéstá ramurh a agriculturii este lásatá cu totul pe
al doilea plan; agricultorii nu mai cresc decât vitae
necesare pentru munca cámpuluidevenitä acum princi-

www.digibuc.ro
 199

pala lor ocupatiunesi de-a cäror calitate el se Ingrijeso

prea putin.
Acéstä stare a crescerii vitelat este cläunatóre nu numai
stärii economice a tärii, care -pierde prin acésta un In-
semnat izvor de câstig, dar chiar- agriculturii propriti
Oise; chci nurnai prin crescerea vitelor se póte restitui
pamIntului sub form& de bälegar substantele de
cari este dirácit agricol In fie-care an odata au
secerisul.
Principala cams& a acestel stári este, dupä, cum s'a mai
spus, Inchiderea granitelor Austro-Ungariei pentru ant-
malele provenite din térá de la noi, cu scopul de a
protep, animalele domestice ale Ungariel de concurenta
color românesci pretindênd cd vitelo nóstre sunt tóte
bolnave.

Pescicultura.
Positiunea României In basenul inferior si la gura unui
fluviii marecum e Durareaprecum i posesiunea mntin-
sebor laouri din Dobrogea, din lunca 0 delta Dunäril, formánd
In total o suprafatà de 817.000 hectare de apä, dulce, saù
din suprafata 1örii, ne explicä, usor de ce pescii de
apá dulce constitue un important izvor de hogatie pen-
tru téra nóstra i o pun printre tärile cele mai bogate
din Europa In actistä privintk In adevär pescäriile de la
Dunare stint cele mai bogate, dupá cele de la Volga. Panä.
la 1881-1882 pescele prins In apele Româniel intrecek
ca mult nevoile consumatorilor din téra, i o bun& parte
era exportat In alte törT,. In trrm5, insa productiunea pes-
celui a scAlut fórte mult, Incât nu nutnal 6, nu se mai
exportà, dar pentru a Implini cererile din tér5, erà ne-
voe sä, ne adresain la täri strAine, ca: Rusia, etc. Acéstä.
scädere a productiunii se datoresce pentru Muffle naviga-
bile si flotabile, stä,rii de libertate a pescuitului In orl-ce
timp si a ori-cArui fel de pesce; jar pentru cele-lalte ape,
ca: lacuri, helestee, iazurl, etc., lacomiei pescarilor, caricäu-
taù scótä cea mai mare cantitate de pesce In cel mal

www.digibuc.ro
 200

scurt timp i ast-fel tóte apele se depopulaii Incetul cu

incetul de Pescele ce-1 contineaii.
De la 1896 lash .&ati luat mhsurt pentru crutarea a-
cestut izvor de boghtie nationalh, oprindu-se ,sub pedépsh,
de a pescui In lunilo, în cari pescele se reproduce 0
siind pe pescarl de-a lotrebuint& nurnaï plä0 cu ochiurile
marl, cu care sá, nu,se póth prinde decât numai pesce
mare. Cu chipuLacesta s'a .reu§it numai In câti-v& a,nt, a
se face ca,, bältile §i riurile WA, fie din moil populate In
abundentä cu pesce §i comertul de export a acestui 'ar-
ticol sä ie& un nol). avInt.
Cantitatea de pesce, ce se extrage din apele RonAhiel,
este cam de vre-o 10_0.000.000 de kgr. (35.000.000 lei)
anual, din care cea .,mhi mare parte 0 formézh .cr ap u 1,
cea mai abundenth dintre -kite speciile de pesci 0 care
alimentózá mai mult decht tóte comertul nostru de pesce.
Pescii cei earl rentéza mai mult Irish sunt: mor u nul,
nis et r u, c ega, §i ehefalul, de óre-ce ei sh And mai
scump i apol icrele lor de asemenea sunt fórte chutate.

VEnERA GENERALA ASUPRA AGRICULTURII ROMANIEI

Din cele ce preced se póte vedea u§or cá agricultuxa

nóstrd se caracterisézci prin cultura cerealelor, cele-
lalte ramuri ale ei (crescerea vitelor, pomicultura, apicul-
tura etc.) jucând un rol cu totul secundar fatá de cea
Aciistä, unilateralitatecreath, dupg, cum am vklut, tn
mod artificial In timpul din urmh----nu este de loc o ca-
litate, cáci In casul- quei secete nu putem ghsi In alte
ramuri de agriculturá o compensatiune pentru recoltele
perdute.
Dach modul In care se.face agricultura la noi lash de dorit,
acésta se datoresce in mare parte urmätorului fapt : pânä la
1828, ferile Românesci ()rag considerate ca grânarele Turciei
0 tot De se produce& la noi In Orb', nu se pute& vinde decât
In Turcia §i cu pretul pe care Voiaa ei sá ni-1 ufere.

www.digibuc.ro
 201

Ast-fel este usor de explicat, de ce agricultura n'a fäcut

pAná atund nici un progres, c'Aci locuitorii scfind cA mun-
cesc Ventru altii, munceaii fAr6 nici o tragere de inimà .
si nu cAutaa sA facA vre-o ImbunAtAtire ogorului lor.
Agricultura la noT nu a inceput sä, Noá progrese de-
eat de atunci incóce, de când romAnul s'a sciut deplin
stApan pe ogorul lui; i mai cu samA In timpul din urmâ
a prosperat mai mult, de cand cAile de comunicatiune
s'afi înmuli i poporul a ajuns la un grad de culturA
mai superior. Ca dovada despre 4cest lucru avem faptul
cA pe cAnd la 1862 plantele cultivate (porOmbul, grAul,
orzul, ovèzul, rapita, meiul) ocupati numaï 17°4 din su-
prafata totalA a täriT, all ele ocupb. 36%.
Un progres se observA iaräsI si in ceea-ce privesce
modul de cultivare, cAci astádi aprópe mal tóte plugurile
rudimentare de lemn sunt Inlocuite cu pluguri de fer,
pe lângá carl se mai gäsesc i un nuinèr destul de mare
de masini agricole.
Tot tn scopul de a face ca agricultura sä. progreseze,
Statul a Infiintat Creditul ag rico I, cu scopul de-a
Inlesni micilor agricultori banil necesari pAná la vinderea,
productelor i B a n 6a a gr icol A, cu acelas scop pentru
agricultorii mart. Cr e di tul fun ciar rural a fost la-
finat tot in acest scop, ca s'A acorde imprumuturi mai
mari agricultorilor, earl 10 amanetózA pentru acésta drop-
tul de proprietate. Cu acesti banT trebuià sA se imbu-
n'AtAtéscä. pAmintul, In scopul de a se obtine o recoltA mai
abundentA, Ins& din nefericire maï tog baniI luati de la
Credit ail fost intrebuintati la alte scopuri cu totul sträine
agriculturii.
Pentru -a ajunge agricultura Româniet sä, se pa& corn-
parà cu cea a e'rilor mai civilisate, are de fAcut inGá
progrese insemnate i anume: Sá cuceréscA tóte terenurile
favorabile ei si earl ac,11 nici o tntrebuintare. Trebue
ca kite ramurile de agriculturA, posibile la noil sá fie des-
voltate potrivit nevoilor acestei óri. Apol vor mai trebui
ImbunAtAtite si mai mult decAt sunt calitätile solului
sistemele de culturA, ou scopul de a se mAri rodnicia

www.digibuc.ro
 202

pámintulul, adica ca hectarul de pämint arabil sä producii

cu mult mai mutt de cât astAdT.

MINELE.
A se vedea harta minelor,

Din cercetárile ce s'ati facut pâta acum pentru a des-

coperi bogatiile miniere ce stall ascunse In sub-solul Ro-
mânieT, s'a vk,lut cá cele maT importante sunt: pe trolul
sarea.
Cum Insh aceste cercetárl sunt Incá departe de- a fi
complecte, abià sunt la Inceputul lor, putem ssá ne a§tep-
tam ea In viitor sá se mat gásésca i alte bogátii miniere
importante.
Petrolul este cea mai importantá bogatie minierä a
RomânieT, atât din pricina GA se gásesce In cantitáti conside-
rabile In sub-solul érii, cât i prie faptul cá find o materie
primä din care se póte scóte fórte multe produse utile,
el póte formA baza uner industriT din cele mai Insemnate.
Zác'émintele petrolifere din România se gasesc In urmá-
tórele doue zone: .
1. Intr'o zoná Ingustá ce se intinde din judetul Sucéva
pâná In riul Dâmbovita, urmând marginea muntilor §i
numai rar intrând in interiorul acestora. Acésta zon5, ar aveA
drept margin& in partea dinspre E o linie situatá la egalá
distantá Intre Siret i Carpati, çi care In regiunea Buzèuldi
cotesce spre V pâná In riul Dâmbovita. In partea dinspre
V s'ar márgini cu o all& linie aprópe paralela cu cea
d'intâiti, care ar merge aprópe de hotarul Moldovei cu
Transilvania lásând afará muntiT SuceveT, iar In regiunea
muntilor Buzifmlui acésta linie ar coti spre SV, pentru a
se intâlni cu cealaltä in regiunea riuluT Dambovita.
2. A doua zonA, mai scurtá i mal ingustä, se afla In
judetul Râmnicu-Valcea §i este márginitá la N de muntil
dintre Jiù gi Olt, iar la S de délurile Inalte ale Olt-
eniet
De aid se vede cá tótá câmpia Munteniet platoul Mol-

www.digibuc.ro
 203

dovei, Dobrogea, muntii din Mehedin i pin'à in Prahova,

precum i muntii Sucevei sunt lipsiti de petrol.
Din exploatkile fkute pân ä. acuma putut vedea cá
petrolul nu se gasesce In ori-ce punct al acestor zone,
ineAt sá iash ori-unde am face un put, ni numai tn anumite
-direotiuni numite «unu petrolifere» asedate paralel cu
arcul carpatic. Aceste linil súnt mal numeróse In regiunea
curburil Carpatilor, in judetele: Prahova, Buzëù, Râmnicu-
Sarat, pe c&nd in celelalte judete afara de Bac5.6
Bunt putin numeróse. Zk6mintele de petrol sunt tn lega-
tura strinsä cu zkamintele de sare i anumite ape minerale.
In WM regiunea petroliter& sunt o multime de manifestatiunl, cart stint in
IegIturi cu presenta petrolula si anume: focuri n e s tin s e, nisce ema-
natiuni de gaze printre cräpAturile straturilor i stâncilor din regiunea pe-
trolifer4 ; când din diferite cause se aprind, ard incontintul luni intregi, pânâ
-vre-o ploie mare le sting. Focuri nestinse sunt cunoscute la Lop&tari, (Bu-
z6i1), Blicoid (Prahova) etc. F er b el e (ferbâtorl) aunt tot emanatiuni de gaze,
ce es ins& de sub apä, sad inteun teren ml4tinos; gazele, fiind corpuri
hidrocarbure, ard, de aceea locuitoril din. apropierea ferbelor utilitézä une..ori
acest gaz la iluminat, precum: la Ocnele marl (VAlcea), la SAcel (Gorj), la
Baicoid etc. Când drumul (canalul) ascendent al gazelor e flout in argile ce
dad oil apa infiltratA un noroitl clisos, atund ele adno la suprafatA noroiul ce
forméz& la gura canalului un con de 2-3 inalt cu un mic crater in vArf, din care
se scurge un jirläd de noroid negru. Acestea sunt la Ite I e, c&rora din causa
formei asem5natóre cu a vulcanilor li s'a is i vu lc a ni n0ToiOi. Regiuni
de salte aunt mal ales la Pendell, Beeia, Berea, Cfitina eta. (jud. Buzeg).
Rare-ori petrolul se gasesce in interiorul pämintului
sub forma de basenuri, mai mult saù mai putin marl ;
de cele mai multe oil se gasesce Imbiband stratele perme-
abile dup5, cum apa imbibä zaharul. AdAncimea la care
se gasesc aceste strate variazá fórte mult, de la mg-
và, paná la 500 meta
Exploatarea zkömintelor de petrol a inceput Incá de
demult, de pe la jumatatea sec. XIX qi a mere crescemd
din an In an pâná In ultimul deceni5, and dintriodatä
a luat o desvoltare fórte mare.
Exploatarea se face in doue feluri: 1) Prim ajutorul p-ut u ri I o r Apate cu miaa
ti din interiorul croora se scOte petrolul, cum se scóte apa din puturile ordi-
nare. (Fig 46). Dec& petrolul din put séeä, sA sapa maI departe, pang se dA de
un nod strat de petrol. 2) Prin ajutorul son d el or (puturi canadiene). Acestea

www.digibuc.ro
 204

Bunt nisce tuburi de fer ce se Imp lântä In 0E11411 pánä la adâncimi destul
de marl i prin care se Ole: sad sä iasá petrolul singur sá &eh eruptiune
sad sag ridicäm cu ajutorul pompelor. Acest sistem este mai preferabil de
Ore-ce nu presintä nici un perleol ea puturile obisnuite i apol putem ex-
ploat i päturile petrolifere cele mai profunde.

Fig. 46. Vederea, unei exploatatiunl de .petrol la Bustenari (Orahova).

Iii latä se vede un put de mäná cu fólele de trimes aer; In fund. se vede
turla unuI put canadian (sondA).

Din tot cuprinsul zonelor petrolifere nu se exp1oatéz4

petrol decal numaT In urmatórele regiunï.
1) Jud. Dâmb ovila: la Colibasi si Glodeni..
2) hid. P rah ova : la Câmpina, BustenarT, Päcureti,
Doftana, Tintea, Recea, Matita, etc.
3) Jud. Buzé la Päcurele, Berea, Cuculescl, Tega, Sä-
rata, etc.
4) Jud. B a c MI: la Solont, Moinescl, TeteanT, Luacese,
Comânescl, StanescI, Casin, etc.
Urmátorul tabloü ne aratá nurnérul sondagelor si al
puturilor productive si neproductive ce se aflaü in
anul 1898 in tóte aceste regiuni.
Cantitatea de petrol ce se extrago din tóte aceste pu-

www.digibuc.ro
 205

turi §i sondaje, s'a ridicat In anul 1899 la 30.000 vagóne,

sail 300.000 de tone; pe eänd In 1895 nu se extrageail
decât 8.000 de vagóne, iar in 1865 nu se exträgeail deeät
500 de vagóne. Acéstá crescere a productiunii petrolului se
datoresce: pe de-o parte succesului dobândit de unii exploa-
tatori ea: «Steua Ro-
mänä», (1) Monteoru, Pupal Sonde
Câmpeanu, etc., earl DISTRICTELE

aü atras dupá dân§ii ProduciNeprod. Produc. Neprod.

§i pe alti exploatatorl;
iar pe de altá parte Dâmbovita . 107 35
dispositiunii din legea Prahova . . 355 410 24 37
minelor, care permite
proprietarilor de tere- Buail . . . 87 3 4 10
nuri petrolifere§i In BacAil . . . 8 114 40 8
genere a orI-cAruiteren
ce contine mine sa Total . . 557 562 68 55
le exploateze singuri,
saì sä le concedeze pe un timp Indelungat (75 de 4nI)
altor exploatatori, earl pot fi §i sträini.
Din tótä acéstä eantitate de petrol, numai 1/3 se Intre-
buintézA direct ca combustibil, pe când restul de 2/8 se
rafinéza In cele vre-o 80 de- uzine ce se aflä In tótá Ora.
Din aceste uzine numai vre-o 12 sunt stabilimente de
óre-care importantä, pe când restul sunt cu totul primi.
vite §i abià 1'0 meritá numele. Produsele ce se obtin prin
distilarea petrolului sunt: benzina, petrolul lampant, ule-
iurile de uns, vasilina, parafina etc., earl' pe lângá cá
satisfac tóte nevoile interióre ale térii, dar se mai §i ex-
portá in térile din apusul Europei, ca: Germania1 Elve-
tia etc. Acéstä industrie s'a desvoltat la apropierea cen-
trelor de exploatare a petrolului §i anume: In Câmpina,
Thrgoviste, Ploesci §i Moines&
Sarea este a doua bogätie minierá a României dupá
petrol.
Zäcémintele de sare se gäsesc In acea§i regiune ca
(1) Societatea oStdua Românb a avut sonde, earl aü dat In primele 4ile
ale eruptiund, pAnA la 200 vagOne pe i.

www.digibuc.ro
 206

petrolul, Insotind arcul carpatic In partea sa externk din

Galitia i pana In Oltenia. Acésta regiune s'a numit r e gi-
unea saliferk
Sarea se presin ta
. In stare aprópe put% sub forma,
de strate, sail de mas iv e, (Fig. 47) asedate cele mal
multe In regiunea délurilor de la curbura Carpatilor (Bacäù,
Putna. R.-Sárat, Buzèii i Prahova). In multe localitáti,
aceste maSive ies la exterior din causa erosiunii stratelor
superióre i formézk in acest cas, stâncile de sar e,
asa de numeróse In CarpatI : la Bisoca si Lopatari, (Buz65)
Slänic (Prabova), Vrancea, etc.
Numérul masivelor de sare este fórte mare, se cunosc
Oa, acuma mal mult de 50; ca dovada despre mul-
timea masivelor de sare este numérul cel mare de isvóre
grate ce se gasesc in Carpag. Marimea masivelor de
sare desi nu este determinata cu siguranta,, totusi s9
pette spune eh masivul de la T.-Oena are vre-o 4 km.
lungime, vre-o 300 de metri latime i aprópe 100 de me-
tri adâncime; ceea-ce ne-ar da un volum de vre-o 250.000.000
de tone de sare, din care nu s'a exploatat pan& astad.I
nici 1.000.000 de tone. Masivul de la Oenele-marI are
dimensiuni probabil i maI marl.
Exploatarea masivelor de sare, orI unde s'ar gási ele,
este un drept exelusiv al Statulul (monopol) si acésta
Inca din vechime, cad legiuirile vechi Intaresc acest drept
pe care II axe& i pe atunci Statul.
Singuri locuitoril din muntiI Vrancel, ad dreptul s. scótA direct sare din
muntil lor, ins5, numaT pentru trebuintele lor.
EploatárI de sare saline sad o o n enu exista actual-
mente cleat numaï In 3 localitatI i anume: Thrgu-Ocna
(Bachil), Slánic (Prahova) i Ocne le-m ari (R.-Vâlcea). Sali-
na de la D ofta n a (Prahova) a fost päräsitä In timpul din urma
In tóte aceste saline se Intrebuintéza detinutl pentru
extragerea sariI.
Pána la 1881 exploatarea säril se face& in mod eu to-
tul primitiv, de atuncI Insa salinele Româniel aü fost in-
zestrate cu tóte masinele necesare pentru extragerea
Cantitatea de sare ce se extrágel anua din tóte salinele este

www.digibuc.ro
 207

aproximativ 100.000 de tone, din. care 1/2 se exportä In

Bulgaria, Serbia O. Rusia, cu pretul de 35-40 frand
tona In porturile Dunärii; iar restul se consuma In téra
la noi, cu pretur de 95-115 frand tona. Dc* sarea se
gasesce In cantität1 considerabile In sub-solul României,
totu0- profitur ce-1 are Statul din vIndarea ei, este cu totul
neinsemnat, taci ve-
.niturile de la sare (cam
61/2 milieme lei) abià
acopör cheltuelile ce se
fac cu extragerea ei.
Acésta din pricina ca
sarea nu are alta tn-
trebuinare decat in
alimentatiune; dacA pe
lángá acésta s'ar mal
intrebuinta si la fa-
bricarea unor sub-
stante trebuincióse ca
soda, clor, acidul
clor hidric, etc. atunci Fig. 47. Vederea until masiv de sare in ex-
de sigur cá am aveà un ploatatiune. n, nisip; a, argile; 8, sare;
pofit mai mare cleat g, gips; m, marne.
cel de ast541'.
Printre celelalte bogAtiT miniere, mai putin importante,
ce mai posedä Romania, putem cità:
Cdrbunif de pämint. Afar& de mina de antracit- de
la chela (Gorj) §i care se exploatéza numaT de cati-va
anT, top carbunii de pâmint din România sunt
acéminte de lignit se gasesc In fórte multe localitati din
regiunea délurilor, Insa ele nu se exploatóza decât numat
in urmatórele localitati:
Dâmbovita: la Sotanga, Fagetel, Doicesci, Marginénca.
Brandup,, §i Piscul cu brali.
Prah ov a: Valea heleOeului, Valea grecilor, Valea lut
Balta i Filipescii de pádure.
Comänesci.
R.-V Aloe a: Cucesci.
Mehedinti: Cerneti.
www.digibuc.ro
 208

Incercäri de exploatare s'ag mai Meta la: Bahna (Mehed.

si Coca-sécä (Buzëii).
Productiunea minelor de lignit s'a ridicat In anul 1899
la: 87.000 tone, Ceea-ce nu este suficient pentru trebu-
intele industriel si a adlor ferate, mai ales ca si calita-
tea lag de dorit, ash, GA trebue sá irnportärn arbuni de
pämint din Ungaria, Anglia si Germania.
Minereurl de fer i cupru. Acestea se gäsesc prin
terenurile vechi din Carpatl sail din Dobrogea, .maI cu
samä In urmátórele localitäti: Br osteni (Suceiva), unde
se aflä: hematitd rofie, fer oligist (din care se póte ex-
trage ferul) i calcopiritd (din care se pote extrage arama);
Ci ung et (R.-Vâlcea), unde se gäsesc pirhotine (din care
se extrage ferul) i pirite cuprif6re; Baia d e fer (Gorj),
uncle se gäsesc pirite, ealcopirite (aramá) si limonitd (fer);
Baia de ar a m á (Mehedinti), unde se aflä ealcopirite,-
piritd §i limonitd; Podeni (Mehedinti), unde se gäsesc In-
semnate zäcëminte de ter magnetic etc.
In Muffle din Dobrogea se gäsesc de asemenea nu-
merOse minereuri de fer í cupru i anurne la: Losov a,
Atmagea, Attân-Tepe, Amzalar, Carapcea, Carapelit,
-Ceamurli, etc.
Actualmente nici unul din aceste zäc'éminte nu se ex-
plótézä, Ing In timpurile mai vechl zácémintele de fer
cupru de la Baia de ararna i Baia de for aü fost ex-
plótate, de unde vine chiar i numele acestor 2 locali-
tati, iar In urrná explótarea lor a fast päräsitä.
Nisipurile aurifere. In timpurile mal vechi o parte din
Tigani, robi al Domnitorului, se ocupari ou spélarea ni-
sipurilor aurifere ce se gäsiaii pe albia riurilor: 0 1 t, Lotru
Arges, Buzéü, Bistrit a, etc. si auruI ast-fel cules de-
venià proprietatea Domnitorulul ; ast541 s'a päräsit cu totul
acéstä explótare, cäcf nu mai rentézá. Aur se gäsesce
In stânci de quart, etc. in multe locuri in Carpati ; pe
v al e a l ui Stan (afluente al Lotrulul) s'a fäcut un in-
ceput de exploatare
Chihlimbarui s'a gäsit in mai multe localitäti din Ro-
mânia, precum: Co sla (Nérn), Mosóre (Bac5,6), Poi an a-
Ver b i lä (Prahova), Oläne s GI (R.-Vâlcea); însä locul

www.digibuc.ro
 299

unde el se gäsesce In cantitäti marl este regiunea dintre

Chiojdu mare, COOT i Gävanele (Bugg); de acolo
se extrag cantitäti Insemnate de chihlimbar, vre-o 500
de kilograme anual. Chihlimbarul de Bugg e de culóre
Inchisä, une-ori négrä cu reflexuri veruT, e cel mai pre-
tuit dintre tóte chihlimbarurile cunoscute, ajungênd pânä
la 700 de lei kg.
Puciósa se gäsesce In_ mal tótä regiunea petroliferä
salifera, acompaniindadesea stratele de gips, cum e de ex:
la Puci ós a (Dâmbovita), la Poiana-V er b &it (Prahova),
Valea Sara (Putna), Valea SibiciuluT (Bugg) etc.
Ozocherita (céra de páraInt) a fost descoperitä pEratru
prima oil In téra mistrá, In valea Slänicului (Bac5,6); ea
se mal gäsesce: la Solont, TetcanT, Mosóre (Bac&g),
muntele Zariste (Bugg), Câm pi na (Prahova) etc.
Asfalt (smólä) deasemenea se gäsesce acompaniind z&-
tëmintele de petrol In jud. Prahova, Bugg, Bacáti etc.

Apele minerale.

Tot ca o bogátie minier& sunt considerate si numerósele

isvóre de ape minerale, ce se gäsesc rëspändite mai ou
samá In regiunea muntósä i delurósa, unele chiar si In
regiunea sesului, Majoritatea acestor isvóre aü o compo-
sitiune asemänätóre, cácI aprópe tóte contin ,disolvitá
sare (Na CI), sunt adic5, cloro-sodice. Pe lângá acésta se mal
adaugá, dupá booalith4ï, i diverse alte substante, precum:
In unele locuri sulf sag hidrogen sulfurat, in altele mag-
nesia, In altele fer, iod, etc.; numai putine din ele ag o
compositiune cu totul deosebitä. Desi multe din aceste
isvóre aù o putere de vindecare tot a0 de mare ca si is-
vórele similare de prin tërile sträine i sunt situate In locurl
tot atät de frumóse, Ins& din causa greutátii drumuluï
.caci la multe din ele niel nu ajung soselele, necum
drumul de fer precum si a lipsei de cele necesarii, mutt&
lume de la noi din *A, se duce la bhile din sträinátate
pentru cAutarea sal-1514ff. Din pricina acésta téra nósträ
G. M.-Murgod, L P. BureL Romdosici i prile locuite de Romdni. 14
www.digibuc.ro
 210

nu pote trage tot profitul de pe urma acestul isvor de

bogütie si sänktate.
Statiunile balneare. Din cele vre-o 150 de isvóre mi-
nerale bine cunoscute, numal urmAtórele aú instalatiuni
de MT sari sunt explótate i puse In come*
Govora (R.-Valcea) cu ape cloro-sodico-sulfuróse, tot BO,
de bune pentru vindecarea reumatismului ca i cele de la
Mehadia, Aix-les-Bains, Aix-la-Chapelle, etc.
Calimánesca §i Olânescii (R.-VAlcea) aü aceleasi ape
ca si la Govora, insä mal slabe.
La CAlimänesci sunt instalatiuni fórte comode; Olánescii.
insA sunt lipsii chiar de al de comunioatiune.
Caciulata (R.-VAlcea), aprópe de Csalimänesci, n'are in-
stalatiunl balneare proprii; apele sale, alcahne neclorurate §i
putin litinisate, find Mute, sunt bune pentru Mole de
besick
BivolariT Virg* situati pe malul Oltulul, are ape
termale de + 270. Acuma aceste ape nu sunt IntrObuin-
tate, Insa pe timpul Romanilor aú fost.
Vulcana (Dâmbovita) eu ape cloro-sodico-magnesiene-
iodurate, aprópe ca si cele de la Govora, Ins'a mai bogate
in iod ; instalatiune balneará propriii isá lipsesce.
Puciósa (Dâmbovita) cu ape sulfuróse-calcice de fórte
bunä calitate, instalatiune balneará Inca primitivá.
Câmpina cu ape cloro-sodico-sulfuróse, a fost In alte
timpurI o statiune balnearä cäutatá, acy e aprópe Ora-
sità. VizitatoriI ce se duc vara acolo, se duc mal mult
pentru clima plAcutá a aceld localitátl.
Slanic (Prahova). Acolo se gásesce un lac provenit
din umplerea unei ocne päräsite ce servä pentru bái i
a earui ape sunt tot as& do bune pentru reumatici, scro-
fulosi si anemiel ca i cele de la S al in s (Jura), Kr eu z-
na eh, etc.
Boboci (Buz6ü), cu o instalatiune balneará modestk
posed& ape: cloro-sodico-carbonate-magnesiene.
Särata (Bugii) posedáa pe cloro-sodico-iodurate fórte bune
pentru copiii scrofulosi i reumaticii adulti; are cea mal
buná instalatiune balneark
Meledic (Bugri) are mai multe feluri de ape din-
www.digibuc.ro
 211

tre earl' cele mai principale sunt: apele cloro-sodico-bromurate-

sulfhidrice §i a pele feruginóse. Acésta din urma apa se
vinde in sticle i e buna pentru anemie. Instalatiune
balneara nu are.
Sl Anic (Bacail) posed& ape alealine-biearbonate-sodiee §i
ape Jeruginóse. Cele d'Intai ape sunt bune pentru bólele
tubuluI digestiv, cele de al doilea pentru anemie. Sla-
nicul are positiune fórte frurnósá, posed& hotelurI bune,
insa instalatiunea balneara si drumul pan& la el lasa
fOrte mult de dorit.
BAltdtescT i Og1inc (Némt) posed& ambele ape eloro-
sodico-magnesiene. Aù instalatiuni balneare moderne.
Brézu (Iasi) poseda o excelenta apa purgativa, ce se
vinde In comert sub numele de aapa de Brézun.
Strunga (Roman) posedä ape sulfuróse.
aru-DorneT. (Sucéva), poseda ape arsenicale-alealine.
Se vinde In comert ca apa, de masá.
Lacurile särate. In afarä de isvórele minerale ce am
v'édut ca abundkä In regiunea muntilor, Romania mai
poseda i numeróse 1 ac u rI sär at e In Dobrogea si In
câmpia MuntenieT, prin judetele Braila, R.-Sfirat, Talo-
mita, Vlasca i Teleorman. Aceste lacuri aú apa i na-
molul de pe fundul lor fórte bogate In substante minerale,
ceea-ce le face EA fie bune pentru vindecarea multor bóle.
Dintre aceste lacurI ,sunt mai principale :
Lacul Sarat situat la 6 km. de Braila, poseda ape
eloro. sodico-iodurate i sulfuróse de-o calitate exoelenta
si sunt cele mai renumite pentru vindecarea reuma-
tismuluI, scrofulelor etc. Acéstä calitate a apelor sale a
fácut ca Lacul Sarat sa fie 41: prima statiune balneara
a tèril.
Techir-Ghiol situat In Dobrogea la o departare de 15
km. la S de Constanta, e un liman al Mara' Negre des-
partit de mare prin o limba ingustä de pámlnt, poseda
aprópe acelea0 ape i &Arno/ ca i Lacul Sarat. Instalati-
unile i necesariile lipsesc Insa cu desavIrsire, ca i apa
de b6ut.
Lacul Amara i Fundata (Jud. Ialomita) la nord de Slo-

www.digibuc.ro
 212

bozia, laoul Ianca, Iazu (BrAila) qi Balta Alba (R-Sarat),

ail ape cu aceea0 compositiune ea i precedentele, insá
nu ail de loc instalatiuni balneare §i nu sunt visitate de-
eit de saraci.
Carierile.
Dacá zäc6rninte1e nóstre miniere nu sunt Inca, exploa-
tate, in schimb muntii i délurile nOstre ce contin pietre
de constructiune i industrie, sunt scobite in sute de
cariere, ce ne ofera: piatra pentru pavaj, pentru constructiuni
- de edificii §i poduri, pentru §oseluit, pentru var §i ci-
ment, gips pentru ipsos etc. Intre carierile mai insemna-
te citariv:
Gur a- -Ma' (Mehed.) cu o gresie calcarósá, cea mai bunt'
piatrá de construetiune din térá; tóte constructiunile mari
ca podul Carol I, etc. s'ail facut din acésta, piatra.
Cozia i Racovifa (R.-Vbacea) cu o gresie fOrte durá.
Albescii (Muscel) cu un calcar albicios (numulitic) din
care s'a construit frumósa mâ.nastire din Curtea de
Arge.
Comarnic Ø Azuga (Prahova) aù renumite cariere de un
argil fOrte bun pentru ciment.
Pe valea Ddmbovitei, Prahovei stint fórte
numeróse cariere de piatra, de var in diferite
Pietrósa (Bugg) cu un calcar conchilifer explótat Inca,
de pe timpul Romanilor.
Tarcdit (Mint) cu o gresie cenuie fórte
Bepedea (Ia0) en un calcar din care sunt construite
mai tóte cládirile marl ale Iaplul.
Ildrlaft (Boto§anT) renumit pentru carierile sale de
piatrá de mórá.
Green, Iacobdél i -'iatra rosie (Tulcea) cu cariere de
granit de-o calitate excelenta.
Cernavoda, Ildrfova, Canara, Defcea, Topalu (Con-
stanta) cu o piatra, de var i ciment de fOrte buna, calitate.
Unele din aceste cariere daù piatra ce se póte lustrui ca
marmora.
Cdrjelar, Babadag, Isaccea, Cdsla, Tulcea (Tulcea) cu

www.digibuc.ro
 213

calcare ce se pot lustrui ca marmora i piatra de construe-

tiune.
Pe lava acestea stint o multime de cariere de pietr4
nisip In albiele maI tuturor rIurilor nóstre.
INDUSTRIA
Industria este acea ramura de activitate, ce are de scop
transformarea produselor natunale, ale solulul sail sub-
solulut, In obiecte fabricate.
Acéstä transformare póte fi une-orT necomplect& i atunci avem
produse sem i-f abricat e, cum e de pildá: Mina, scânclurile,
pielea, etc, 0 pe carT le putem la rândul lor transform& in obiecte
fabricate.
and transformarea se face numai prin puterea mâinilor omultif
ajutate de nisce instrumente fórte simple, atuncT industria se
chiarnä in du stria micgi saù m eserie; iar când se face
prin puterea unor mmini marl, unde mfina omuluT nu intervine
decât spre a conduce mmina, atuncT se chiamá in du s tri e
mare.
Ramura acésta de activitate §i in special industria
mare, caracterisézá numal pe popórele cu o civilisatiune
veche, cart' ail acumulat In decursul vremurilor capitaluri
insemnate i unde populatiunea e atât de numerósä, In-
cat agricultura singura nu e suficienta pentru a da de
lucru tuturor locuitorilor. In törile Insä cart de-abià súnt
la inceputul civilisaçiunii lor §i uncle populatiunea este
rar5,casul In care se afla Romania, undo nu ajung brate
nicI pentru agriculturaacolo nu este posibila In mod
natural, cleat industria mica §i din industria mare nu-
mai putine din ramurile ce sunt tn cea mai strInsa lega-
tura cu agricultura.
Pana pe la 1886 activitatea industriala in Romania,
era In urmatórea stare: Industria mare nu era, represen-
tag, decât prin prea putine fabrict, cart mal tOte tranfor-
me] prod usele agricole in obiecte semi-fabricate; ast-fel ere'
urmatórele ramuri mai principale: rnorária, diste leriile

www.digibuc.ro
 214

(velnite sari poverne), her Astraele i täbäcäriil e, pe

lângä acestea se maI gäsia i cate-va fa brio.' de po s-
tav precum si câte-va fabricl de 1 u mtnàr çi sä-
pu n u r Liar dintre industriile extractive, cea mai princi-
palá, care s'a desvoltat mai mult, a fost väräri a. Aceste
stabilimente industriale era0 insä in urmä, In ceea ce pri.
vesce mainariile, cantitatea si calitatea produselor, fata de
similarele lor din -Wile apusene.
Industria micä meseriile era pe atunci forma de
activitate industrialk ce conveneà mai bine tèrii nóstre.
Dintre meserii, o parte se practical) de cáträ fie-care locuitor,
de pildá: téranul Ii construià singur casa, îi fäcea unelte
pentru agricultura, iar femeia tesea pânza i stofele ne-
cesare pentru Imbräcáminte. Restul meserillor se prac-
ticad de-o anumitá clasá de locuitori rnìmiti meseriasi
cari mai Inainte de 1866 erail grupatI, dupa specialitati,
In societal' numite b r e sl e.
De pe la 1885 Insk guvernul socoti cá ar fi mai bine
daca téra nostra ar poseda o industrie mare, proprie a
sa, evitându-se prin acésta de a se mai trimete In fie-
care an, sume Insemnate de bani In sträinAtate, ea echi-
valent pentru obiectele fabricate ce le primià In schimb,
mai ales cä mai multe din aceie obiecte erari fabricate
din materil prime, ee se puteari usor gäsi si la noi In
térä. In scopul ca sä ineurajeze desvoltarea industrial na-
tionale, guvernullua urmátórele mäsuri :
Márfurile sträine, similare cu cele ce se produc in térá,
sh fie supuse la taxe marl vamale chnd intrá In tank', ea
ast-fel pretul lor de vInlare EA fie mai mare si sä nu OM
concur& produsele fabricilor nóstre.
Pe lâng6 acésta mal anordá si urmátórele avantaje :
cedézá ori-cul ar dori sä deschidä o fabricä 1-5 hectare
de parnint; scutesce de vaina i transporta cu prat re-
dus pe cäile nóstre ferate tOte masinele necesare pentru
instalarea fabricii, precum ì materiile prime necesare,
ce nu s'ar gäsi. in Ora la noi; scutesce fabrica de ori-ce
däri timp de 15 aril. TO-to aceste avantaje se acordá nu-
mai acelora, earl dispun de un capital de 50.000 de lei
intrebuintézä minimum 25 de lueratori, din cari 2/8
www.digibuc.ro
 215

trebue s'a fie romani. Ag fost excluse de la beneficiile

acestei morile, fabricile de spirt si fabri-
cile d e ber e, earl aù fost considerate ca destul de
puternice, pentru a se desvoltà singure; i In adevér morile
çi fabricele de spirt sunt astäci cele ramuri in-
dustriale ale terii.
Sá examin'am pe scurt principalele categorii de industrii
ce existá actualmente In Orà la noi.
Industriile agricole sunt cele earl' desvoltat mai
mult, si este si natural ca Intr'o térá agricolA acéstb, ca-
tegorie de industril sá predomine asupra celorlalte. Cele
mai puternice ramuri dintre industriile agricole sunt:
Mordria. Ea este cea mai puternica ramura industrialä,
In adevér se gAsesc actualmente In Orb, aprópe 100 de
mori marl miscate ou aburi, afará de cele cAte-vb, mil de
mori mini miscate de ap6 i putine de vint. Fäina
cinatá de aceste mori, intrece necesitätile consumatiunii
interióre, asà cá o bunb, parte se exportézk mai cu sarnsá
In Orient. In 1898 s'ag exportat 18.000 de tone.
Acéstä industrie s'a desvoltat In centrele marl de popu-
latiune, ca: Bucuresci, Craiova, Ploesci, Botosani, etc. sag
in porturi ca: la Br4ila si Galatide la call provine mai
cu sarná Mina pentru export.
Ar fi un mare avantaj economic pentru -OM dacá tot grAul
ce se exportA, ar fi prefAcut mai intâiii in fAinA in morile din
OM, de. óre-ce Mina se vinde cu un prat relativ mai bun. Mai
ales a Mina produsA din grAul românesc este de o calitate fórte
bunA, lucru pe care vecinii no§tri Unguril II soiù förte bine
de aceea in morile lor se macinA mai mutt grâü românesc, iar
fAina devenith acum cunguróscA» este cunoscutA ca find una din
cele mal bune fAinl.

industria spirtula In 1899 existag In Ora la noi mal

bine de 40 de fabrici de acest eel, cari puteail sä pro-
duc5, anual pAná la 300.0.00, de_ hectolitri de spirt, pe care
Il fabricail mai mult dn porumb i erà destinat con-
sumatiunil interióre In cea mai mare parte, iar restul erb.
exportat In Orient.

www.digibuc.ro
 216

Din pricina concurentel exteriöre, exportul acestor fabric).

a scádut fórte mult si atunci Statul le-a venit In ajutor, acor-
dându-le prime de export ; Insä cu tóte acestea ele nici pad&
all n'ati putut sä-si recuceréscä pietele de export, 'Meat
cele mai multe din aceste fabrici stail eta portile Inchise.
Cele mai mari fabricl sunt: la Bucuresci, Roman, Bacaii,
BrAila etc.
Industria berel. Actualmente existä In Ora la noi vre-o
20 de fabrici de acest fel, earl' pot 0, producá panä la 50.000
de hectolitri de bere anual. Desì este una din industriile vechi
românescl, Insa nu a luat o desvoltare mai mare decât acuma
In urmá, când scadêndu-se impositul asupra berel si prin ur
mare ea eftenindu-se, consumatiunea a crescut. Cele mal
marl' fabricï de bere se gäsesc: In Bucuresci, Azuga, T.-.
Severin, etc.
Industria zaharuluï. Acéstä industrie datézá de curând
si nu s'a putut desvoltà de cat când s'a mai acordat fa-
bricelor de zahar pe lânga celelalte avantaje i o prima
de productiune adicä Statul se obliga sá plátésca fabri-
cantului 16 bani de fie-care kgr. de zahar fabricat In
Ora. Este acum usor de Inteles, de ce numai In câti-va ani
aü esit ca din pämlnt vre-o 8 fabric) mari cari produceail
anual vre-o 20.000.000 de kgr. de zahar i cari formaü
ast-fel o industrie fórte Puternicá, &Ad Indestulà nu numai
consumatiunea interiórá ci i exportà o parte din zaharul
produs. Acum In urma Insa Statul nu mai acorda prime
decât pentru zaharul destinat consumatiunii interióre,
aà ca unele din aceste fabrice ati fost nevoite sa-si Inchi-
da portile. Cele mal Insemnate sunt: la Chitila, Sascut,
Roman, etc.
Industria conservelor alimentare este o ramurá in-
dustrial& cu totul none in Ora la noi Fi i nu e practicata
pana acuma decât numai In vre-o 6 fabrici marl ; In
viitor se prevede a fi insá o importanta ramurá de industrie.
Industria tabacarieT fiind in cea mai strinsá legá-
turä cu agricultura, s'a desvoltat Ind, din timpurile vechi
in Ora la noi si a mers prosperând necontenit, as& °A
astätp pe lângä micile tábácáril ce existá In Vito orasele
gásim si vre-o 12 fabrici mari, incurajate de Stat.

www.digibuc.ro
 '217

Aceste tábAcärii se märginesc. numai la fabricarea talpel

tovaluThi; celelalte produse sunt de calitate inferiórk desì
materia primä pentru fabricarea pieilor mai fine nu lipsesce
din térä. Pieile mai fine, precum si obiectele fabricate din
acest fel de piei se cumpèrä din strainatate. Täbäcarii
marl sunt: la Bucuresci, Craiova
Pe lang5, aceste ramuri de industrii agricole se mai
adaug i allele, earl' Insä nu s'ati desvOltat ash de mult,
cum aunt de pildà: fabricele de uleiuri vegetale
(BucurescI); fabricele de paste alimentare; fabri-
cele de brânzeturi (Brostenl, Peris); fabriceLe de
otet; fabricele de scrobélä (Piatra-N), etc.
Industriile extractive sunt cele mai importante dupä
cele agricole i sunt menite sä devina cele mai puternice
industriT din -kirk judecând dupg, bogätia zäcèmintelor de
minerale utile, ce se gäsesc In sub-solul tèrii nOstre. Din
acest fel de industriT cele mai principale sunt:
Industria petrolulul. Veçli cap. Minele § Petrolul.
Industria särif. Vell cap. Minele § Sarea.
Industria materialelor de constructiune, adicä fabri-
carea cimentului, varului, ipsosului i cArami-
In or din materialurile extrase din carierile tériT. Acéstä
ramurá industrialà este iaräsi una din vechile industril ro-
mânesci, care a luat Insä un avInt Insemnat In timpul din
urmä, din causa multimii construciunilor, atât publice cât
si private. Numai vre-o 16 fabrici de acest fel sunt mai
marl i perfectionate, anume: 5 de cárámidä i vre-o 11
de ciment, var i ipsos; pe cfind celelalte stabilimente sunt
ca §i in vechime, tot instalatiuni simple pentru fabricarea
carämiçlilor i cuptóre primitive pentru arderea varului.
Dintre produsele acestui fel de industrie, singur cim en tul
se produce in cantitati mai mari, In cât pote fi i exportat.
Locurile unde s'ati instalat mai cu sam5, fabricele de ci-
ment sunt: valea Prahovei, Azuga i Bräila.
Industria sticlArid este o ramurä industrialá putin
importanta; nu se gäsesc decât 5 fabrici de acest fel si
earl produc numal sticla de calitate inferiórá.
Tot ca industrii extractive mai putem Gila,: fabricele de

www.digibuc.ro
 218

ol a ri e, fa bri ca de baz al t ar ti fi ci al (Bucuresci), etc.

Industrille silvice. Dintre acestea singurul fel impor-
tant de fabrici sunt :
a) Herèstraele. Acestea formézä o ramura veche de indus-
trie, care a beneficiat Insä si de avantajele legii pentru in-
curagiarea industriei i ast-fel a facut progrese insemnate.
Astädi exietä mai mult de 30 de heröstrae mari, siste-
matice, miscate cu aburlunde se fasonéza mai cu sama
lemnul de brad pe lânga fórte multe herèstrae mai mid
miscate cu apä saù tot cu aburi. Regiunea uncle s'a desvoltat
mai mult acéstä ramurä industriala este negresit regiunea
muntósa T anume In urmátórele puncte :
1) V alea Bis tr it el (jud. Némtu) posedä cele mai nu- .

meróse i perfectionate heréstrae.

2) Valea Trotusului (jud. Baca5).
3) Val ea Suhai (jud. Sucéva).
4) Val e a Prah ov (jud. Prahova).
5) Valea Oltului i Lotrulul (R-Valcea).
Tot ca industrii silvice mai putem cita : fabrice le de
cue de lemn si fabricele de mobile de lemn.
Industriile chimice. Dintre acestea, cele mai importante
ramuri sunt:
Industria säpunurilor si lunaînarilor. Stabilimente de
acest fel exista multe In Ora la noi, dar fabrici mari nu-s
de cat vre-o 14, dintre earl cele mai importante sunt la
Galati si Braila.
Industria chibriturilor, monopolizata de Stat, se prac-
tica, singura fabricä iiiituata la Bucuresci (Filaret).
Fabricarea tigarilor, care e tot un monopol al Statului,
tiie face In fabricele de la Bucuresci
Tot industrii chimice sunt i fabricele de Ingra
qaminte chimice.
Industria textilä este de asemenea una din vechile in-
dustril românesci si care a facut Ore-care progrese sub
regimul legii de incurajare a industriei.
Astägli se gäsesc In MA téra vre-o 21 de fabrici de
acest fel, dintre earl' numai 5 sunt de postas, iar restul

www.digibuc.ro
 219

sunt de fringhil. Acesto fabrici intrebilintózá materiile prime

(lâna, cânepa si. inul) aduse In mare parte din sträinátate, desì
aceste materii s'ar gäsi si la noi In cantitáti suficiente.
Produsele fabricilor de postav (Azuga, Buhusl, BacH)
sunt de calitate inferiórA si se intrebuintéza mai cu samä
pentru confectiunile militare. Pentru pânza i stofele maf
fine trebue sä ne adresAm sträinátátii, de unde se aduc
anual cantitäti enorme.
In afará de aceste fabrici marl' mai existä si un numér
insemnat de ateliere midi, undo se tes stofe i pânzá cu
ajutorul unor aparate perfectionate de mâná.
Industria metalurgia este una din ramurile industriale
cele mai noi din Ora, On/ acuma nu existá decât vre-o
6 turnAtoril (Bucuresci, Galati), unde se pot turna, diverse
obiecte de fier i vre-o 12 usine unde se fabricA diverse
obiecte de metal maiscu samá fer ca: pluguri, cue,
mobile, obleme, etc. din metalele aduse din sträinätate.
Produsele acestel industrii sunt insä departe de' a satis-
face necesitätile interiewe ale tërii, incât pentru acest soul
de articole suntem obligati a ne adresa sträintatii, care
ne trimite In fie-care an cantitäti marl' de obiecte fabricate
din metal, In special masini de tot felul.
Industriile grafice, adicä: tipografiile, fotogra-
flile si lit o gr a fii e, aù luat in timpul din urmá o des-
voltare fórte mare, In special cele d'Intái 2 ramuri. AçIT
nu exista capitalá de jude saù oräsel cevä mai populat,
care sä nu aibA ateliere de tipografie i fotografie.
In orasele mai marl, cum e de pan', In Bucuresd, IaT
Craiova, acéstä ramurä industrialá este una din cele mai
importante si pe çli ce merge se perfectionézási infloresce,
mergênd ast-fel paralel cu gradul de culturá al poporului.
Industria hartiel. Acéstá industrie desì a inceput sä
existe la noi in térá mai de demult, insä nu a luat o
desvoltare mai mare decât de la data incurajáril eT, când,
prin scutirile de vamá i usurintele de transport, celulosa
ce se importä Incä din strainatate, a devenit mai eftinä.
Astädi existá 6 fabric). de hârtie i carton in MCA téra,

www.digibuc.ro
 220

nazi produc vre-o 6.000.000 de kgr. de hârtie i carton,

Insa de-o calitate inferióra. Cele mai insemnate sunt la
Letea (BacH), p.-Lung (Muscel) i BuOeni (Prahova).
Regiunile industriale. In general sä §tie cä industri-
lie se stabilesc: sail In centrele marl de populatiune. ca
sä'§if pótá desface produsele lor pe loc, sail In regiunile
unde se gasesc materia prima ce o Intrebuintéza, ca
nu fie nevoite a cheltui aducênd-o din alte parti. Altele
In fine se stabilesc In porturi, anume acele dintre industrii
cari produc pentru export, cum este la nol moräria, saù
acele care 10 procur& materia prim& din alte Oft
Regulele acestea se observa §i In distribuirea geograficä
a industriilor din Romania, ast-fel In térä la noi gäsim
urmätórele regiuni industriale mai importante:
Bucuresci. El e primul centru industrial al tèrii, In
el se afla mal bine de 1/4 din totalul fabricelor din térä.
Val ea Prah ov &I este, dupa Bucuresci, a doua re-
giune industrialä important& din OVA téra; Inteadevèr in-
cepênd cu Az ugacare este un important centru indus-
trial§i scoborându-ne prin Bu§t eni, Sinai a, Comarnic
Câmpin a pan& la PloescI, gäsim In tOte aceste
diferite soiurl de fabrici: de p etro 1, ciment, 1 em n e etc.
Braila §i Galati sunt 2 centre industriale destul de
importante.
JudeuI Bacäti este iarä0 o regiune industrialä impor-
tant& pentru industria petrolului i a lemnultfl.
J udetu 1 Néintu este de asemenea un centru indus-
trial important mai cu sama pentru industria lemnului

COMERTUL
Comertul interior.
Prin comert interior se Intelege desfacerea productelor
unet têrT printre locuitoril aceleea0 011. Acest fel de comert
se face la noi In Or& mai mult prin orw i cu deosebire
in anumite lile din sèptämânä, ce direr& de la o locali-
ate la alta ; saú pe la b â 1 ci u r i (iarmaróce) ce se fax

www.digibuc.ro
 221

Intr'un mod regulat In diferitele párti ale törii ca: FA Weed,

Roman, Ca§in, Bugil, C.-Lung, RIureni, etc. §i unde se
adunä negustorï de prin tOte judetele Invecinate, uniï des-
fäcêndu-si márfurile, iar altii aprovisionându-se cu ele. Cu
progresul cäilor ferate Insä, aceste bâlciuri aü perdut din
importanta, fath cu eeea ce erail altá datá.
Valórea la care s'ar ridio acest comert este greil de
fixat, Ins& trebue sä, fie destul de mare, dacä ne gândim la
necesitätile unui popor de mai bine de 6.000.000 suflete.
Aceste necesitäti se satisfac mai Intâiil cu produsele ce avem
In ter& si numai ceea-ce ne lipsesce cumpäräm din alte
töri, saù numai ceea-ce nu putem vinde aicea la noï, cä-
utám sä vindem In afarä.

Comertul exterior.
13ânä la 1829 când s'a incheiat tratatul de la Adria-
nopol, România, ca §i cele lalte törl balcanice, nu puteà
vInçlä produsele sale de cât Turciel §i cu pretul pe
care voiail sä ni-1 ofere negustoril turd. Numaï dupá ce
Turcia I§i satura, nevoile sale atunci se mai puteä exportà
Eg In alte pärti, ast-fel cá pe atund schimbul cu sträina-
tatea erà cât se perte de redus.
De la 1829 comertul exterior ar fi trebuit sä mérgä ores-
cênd din ce In ce, Insa din pricinä, c5, nu exist& o retea de
drumuri bine Intretinute §i mai cu samä, pentru g4rile
Dunaril erail Inisipate, corn ertul nostru exterior a stagnat pâ.nà
In ultimele decenii ale sec. XIX. De pe la 1875 Insä, când a
Inceput construirea rete1eI de drum uri de fer §i de cánd gurile
Dunärii aú fost curätite i deschise navigatiund vaselor
mad, comertul nostru exterior a luat un avInt fórte mare.
Valórea totalä a acestui comert a fost In mijlociil In
ultimii 5 aril de: 578.900.000 frand anual, pe cánd In
perióda 1850-1855 nu erä decá,t de 85.000.000 frand
anual. In acest interval valórea comertulul exterior a de-
venit de aprópe 7 ori mai mare.
Importatiurff. Märfurile pe cari téra nóstra le curnpörá
in cantitäti mal marl din sträinátate sunt:

www.digibuc.ro
 222

Ma ter ii 1 e t ex ti 1 e (stofele), earl ocupä locul de frunte,

representând mai bine de 400/0 din valórea total& a importului..
Masinele i obleotele de metal represinta aprópe
200/0 din valórea totala a importului.
Fructele meridio-
nale si märfurile co-
1 o n ial e precum: cafea,
tutun,lamAportocale,céi,
etc. represinta aprópe 77e
din valórea total& a im-
44.6% 184% 6.2/, 4.4% 3.00/0 portului.
Productele chimice
ca: soda, substante colo-
Materil liectoe jij Cobrolale t P mime Pleat% Divorce
rante, Ingrasaminte chi-
textile obiecte met. Fr. merld. chholce IAot
mice, parfumuri, etc.
Fig. 48 Importul Româniel In 1897 dup5,
eategoriile de mârfurt (Valori)
Obiectele de piele
blänuri, curele etc ; ca :
alte categorii de márfuri insá In cantitäti mai
Yalórea tuturor marfurilor importate a fost In ultimil
5 ani de: 326.000.000 lei anual.
Terile din cari- Romania importh cele mai multe márfuri.
sunt In primul rind: Germania, Austro-Ungaria
Anglia, earl singure ne furniseza 3/4 din märfurile ce
aducem din strainatate.
In rândul al doilea vine:
Franta, Belgia si Tureia,
din cari eumpèram nu-
mai putine márfurï, iar
din celelalte i mal
putine. Drurnul pe care ?7.80/0 27.0/0 2240/0 640 4,50/o
ne vin cea mai mare parte
din marfurile importate,
este drumul de uscat, prin
Predél," Varciorova, I Germania A.-Ung. Anglia Franta Belgia Alte Or/
Burdujeni; numai o mica Fig. 49 Importul Românid In 1897
dupg, diversele Off. (Valorl).
parte ne vin pe apa,
anume materiile brute, cum sunt : eärbunii etc.
ExportatiunI. Märfurile pe carne trimitem noi In straina-
tate, constail aprópe numai din produse agricole i anume:

www.digibuc.ro
 223

Cereal ele §i rain a, formézA mal bine de 800/0 din

totalul märfurilor exportate.
Ra p it a forméz5, al 2 lea produs pe care exportám
In cantitäti insemnate.
Lemnele si obiecte fa-
bricate din lemn; Insä, acestea
In cantitaff mai mici.
Petrolul si derivatele lui
ati inceput sä, fie exportate acum
In timpii din urmá.
Sare a; si In fine alte categoril 80.2010 6.5% scve.
de märfuri Iii cantitäti mai mici.
Valórea rnärfurilor exportate
In ultimii 5 ani a fost In mijlociti Cereale Lemne Diverse
de 250.000.000 lei anual, deci Fig. 60 Exportul Rom&nie'l In
mai putin de cat a fost valórea 1b97 dupg categoriile de na§.r-
furl. (Valor*
importului.
prile In cari. România trimite cele mai 'multe din mar-
furile sale sunt in primul ránd: Belgia, Austro-Ungaria
0 Anglia, cari ne cumpèrá mai mult de 8'4 din märfurile
nóstre, pe când Turcia, Italia, Germania, etc. nu ne cum-
përá fórte putine
producte iar celelalte teri.
mai putine. Märfurile
destinate exportuluï, sunt
transportate in cea mai
mare parte pe apà,
33.8% 27.7% 24.4% 4.3% 3.2/0 anume, se transportámal
intâiü cu calea feratà, la
unul din porturile du-
Belgia A.-Ung. Anglia Ture'a Italia Alte0r1 narene, iar de acolo sunt
Fig. bl Exportul Rornânief in 1897 dupa Incarcate pc) vapóre
diversele t6rI. (Valor*
trimise mal departe.
VArnile (1). In Ole punctele pe unde märfurile strAine
Intrá la noi III tórá, se aflä câte o vamä, vamal),
InsArcinatä, cu perceperea taxelor ce trebuesc sä, plátésc5,
acele márfurI la intrarea lor In Ora. Pentru paza fronti-
(1) Ve41 harta cailor de comunicatiune.

www.digibuc.ro
 224

erii si pentru a opri pe ori-cine ar vroi sa intros In Or&

prin alt.& parte decât pe la vamA, exist& de jur Impreju-
rul térii numeróse piquete de soldatl.
Pentru inlesnirea afacerilor comerciale se gasesc 1tis birouri varnale §j
In interiorul OriT, pentru ca negustorul din terä de la nol s5. nu fie nevoit
sä, se dud, tocmaT la granitä, ca sá platéscd acolo taxa vamalá, ci sà rémánA
pe km; de aceea in marile centre comerciale existk cate 1 sad 2 biurouri
vamale.

In Illománia exist& In total 38 de vAmi principale,

unele din ele avênd si sucursale; dintre acestea cele mai
importante sunt cele din interiorul adicA vämile
din: Bucuresci, BrAila, Galati si judecând dupA
cantitatea de márfuri ce trece prin acea varnä. (Ve41 harta
câilor de comunicatiune).
Dintre vAmile situate la periferia Ora, cele mal im-
portante sunt spre Austro-Ungaria: Burdujeni, Predél
si Vêrciorova, adicA tocrnai spre Ora cu care avern
cel maT activ schimb de márfurl. Ghimesul-si
vin in rândul al doilea, In viitor Insä vor deveni
ele vAmi fórte importante, &And Bucurescii vor fi le-
gap direct de Sibiù i când Blajul si Clujul vor fi legate
direct cu BrAila si Galati prin Ciuc-Sereda si Ghimes.
Spre Sud, pe malul Durarii sunt iarAsi un sir de yam!
importante: Severin, Calafat, Corabia, Turnu-Mágu-
r ele, Ginrgiu, CAlArasl, etc. pe uncle ies cele mai multe
din cerealele ce se produc pe cámpia Româniel.
Spre Rusia, peste Prut, mai tóte vAmile sunt putin im-
portante, din causa slabelor afacerI comerciale ce facem
ca acéstA térA, totusl mal importante sunt: Ind& u ti,
Sculeni, Ungheni, Fálciù, Reni, Ismail si Chilia.
. In fine Constanta este dintre vAmile situate pe térmul
mArii cea mal important& din tóte, i importanta el va
merge din ce In ce crescênd, &Ad, dup& cum vom vedeà,
acest oras este destinat a devenì primul centru comercial
al tell!.
Regimul yamal. Pânä, la 1886, mArfurile ce venTait
din strAinAtate, pentru a fi vIndute la noi In Or* nu plá-
tiaù decât o taxA micA i uniformA la trecerea lor prin

www.digibuc.ro
 225

vamá. România a fost deci pânä atunci o Ora lib er

schimbistá.
De la 1886 Insä, România dorind a-§T ore& Intocmai
ca §i térile din apusul Europei o industrie proprie a sa,
§i-a schimbat regimul varnal, devenind prote ctio ni sta.
Acésta Insemnézá cá produsele industriale de acela§ fel
cu cele ce se produc In térä la noI, sa fie supuse la taxe
marl când intrá In térá, incât sa nu OM face concurentá
produselor nostre, chiar In Ora la noi.

Cäile de comunicOune.
Vedi harta cailor de eomunicatiune.

CAI fe.rate. De-abià de vre-o 30 de ani Incóce România

a inceput sA-§1 construiascá o reteà de &AT ferate, pánä
atunci tot transportul märfurilor se Mee& numai pe §osele
§i pe Dunáre. De la 1869, când s'a construit prima linie
ferata, intre Bucuresci §i Giurgi5, lungimea cAilor nóstre
ferate a mers tot crescênd, a§à eh' astac,11- avem In exploatare
mai bine de 3.300 km., ceea-ce ar veni cam 21/2 km.
lungime de fie-care 100 km. 0. Tótá acéstä retea este
acum proprietatea Statulul; cea mai mare parte din aceste
linii aù fost construite de el, numai primele aù fost con-
cedate strainilor §i apoi réscumpárate.
Dispositiunea cäilor mistre ferate este cam urmAtórea:
0 linie lungä de ma:I bine de 800 de km. strábate Ora
dealungul, incepênd de la Tdreiorova §i continuându-se prin
Craiova, Slatina, Piteset, BueuresOt Ploesd, Buz841, R.-Sdrat,
Foepni, Mdrdpsd, Baceill, Roman, Papani i Burdujeni
pe unde infra in Bucovina.
In Muntenia acéstá linie merge aproximativ pe lángá
regiunea délurilor, iar In Moldova urméza malul drept
al Siretului pâná la confluenta lui cu Sucéva §i apol malul
stâng al acestui rid, pAná ce linia iese din térá pe la
Burdujeni. Din acést4 arterá principalá se Clesfac ramuri,_
atât spre munti, urcând valea ate Until' rîü ce iese din.
eT, cat §i spre Dunäre.
G. M.-Murgod, L P. Burea.Romdnia i prile locuite de Romdelf. 15

www.digibuc.ro
 26

Ramficatiunile ce apucä spre muntl aunt,: 1) FiliaØ

T.- Jul; cu ramura Hitt-
reni Ocnele-Mati ; 3) PitesdCurtea-de-Argeq; 4) Golesd
G.-Lung; 5) Titu-- TeirgovtePuciósa; 6) PloesciSinaia
Brapv, cu ramurile: Buda Sldnic §i CeimpinaDoftana ; 7)
FocmaOdobesd ; 8) Adjud T.-Ocna-- Ghimq eu ra-
mura: Comanesd ; 9) Bacdit Piatra-N. ; 10)
DolhascaFeatweni.
Ramurile ce plóc5, spre Dunare sunt: 1) CraiovaCa-
lafat ; 2) Piatra- O. Caracal Corabia ; 3) C'ostesci Turnu-
Meigurele, cu ramura: Rosior4 de VedeAlexandriaZim-
nicea; 4) BucuresdGiurgiu ; 5) Bucuresd--FeteM Con-
stanta cu ramurile Dadra 0, Ciulni(a-Slobozia
Saligny Cerna- V oda ; 6) Buzat cu ramura:
FaureiFetesd.
In Moldova, afará de linia Siretului, mai existä o linie
feratá, tot dealungul ei, aprópe paralela cu cea d'intâiù
si care urmézá valea JijieT si a BArladuluT; acéstä linie
incepe de la Dorohoi, trece prin iaT i se terrniná la
G-alati; ea este legatä cu linia Siretulni prin trei ramuri
transversale: 1) V eresdDorohol, cu ramura _LeordaBo-
tofani ; 2) P4can'iIa0 §i 3) IlidrdpsdTecuciet. Tot din
acéstä linie plécá spre Prut doué ramficatiuni: 1) IGO
Ungheni i 2) CrasnaHusL Pentru a terminâ, mai adäogärn
Incä: linia BrailaBarboqiGolap §i linia GalapB-erlad
(in curs de executare).
Sosele. Paralel cu desVoltarea retelei de c5,1 ferate
desvoltat i oselele, cácio la 1866 nu eraii decât
1095 km de drumuri viabile, pe când la 1887 (mail
12.900 km.; iar la 1897 ere' 24.000 km. Restul sosele-
lor de pe atuncl nu erà alt-cev5,, decât urma ce o lä-
sase pe pämint trecerea multor carute, adic5, dru-
muff in teren natural.
Nu tOte dintre soselele ce existä actualmente sunt deo-
potrivá de bune; pe când soselele numite nationale (2.800 km.)
sunt bine impetrite, cu poduri bune si bine intretinute;
restul celorlalte sosele; judefene, vicinale i comunale sunt
unele din ele intr'o stare care lasá mult de dorit,
mai cu sam5, in judetele de yes, unde lipsa materialelor

www.digibuc.ro
 227

de tntretinere este mat simtita deck in judetele de munte.

De aceea transporturile pc) timpurile de plcie sunt ane-
voióse pe unele din aceste sosele.
Importanta soselelor nu a scklut, precum se vede, de
loc din pricina intinderit cäilor ferate, ci din contra a
crescut odat4 cu desvoltarea acestora; insa ele nu mat ser-
vesc astädi decal pentru transporturi la distante mici,
nu ca mai Inainte când dânsele erail singurele cat de
comunicatiune i transporturile cele mat lungi tot pe ele
se faceail
CAI navigabile. Pe lânga retéua de ca,T ferate i o-
sele, Romania mai dispune si de o admirabila cale na-
vigabilk Dundrea. Prin positiunea sa Infasurând ca
un brâú, marea câmpie a României precum si prin
eftinkatea i libertatea transporturilor, Dunärea a fost din
timpurile cele mat vechi si este si all drumul cel mai
eautat, pe undo se transportä majoritatea märfurilor
ce aleätuesc comertul nostru.
ceia-ce privesce navigatiunea comercialg pe Dunäre, ea este libel%
pentru ori-ce Stat. Dungrea este deci din acest punct de vedere, un fluvia
international. Vasele de rAsboia a diverselor State mu pot circula cleat
numal atat cat tine teritoriul Statulul cal apartin. Dreptul de proprietate a
Statelor riverane se Intinde numal pa.nä in mijlocul apel, unde-I ctirentul mal
puternic, 9.01 pentru pescuit cat i pentru insulele.din albia el.
Pentru Ingrijirea gurilor Dunaril, asa ca ele s'à fie tot-deauna navigabile,
Congre,sul din Berlin de la 1879 a instituit Comisiunece Dundrind, compual din
câte un representant- al urmAtárelor State: Anglia, Austro-Ungaria, Germania,
Romania, Rusia i Turcia. Sediul acestel Comisiuni este la Sulina.

Importanta acestel cal de comunicatiune pentru agri-

cultura Româniel este nespus de mare; &Act numal de când
Dunarea a fost curkita de nisipurile ce Ingreuiail intrarea
vaselor in ea devenind ast-fel mat apta pentru trans-
porturl -- de atund agricultura a luat o extensiune mat
mare, transformându-se in lanuri mäneise, Intinsele sesurt
ale Ialomitet, Buzkilui i Braila Un moment ilumai sä.
ne Inchipuim cá ar lipsì Dunärea si numal decal Intreg
edificiul nostru economic s'ar darámà, Mot cerealele, cart
formézá temelia acestut edificiìt devenind prin acésta mal
scumpe, concurenta straina le-ar tndepärtà de pe tóte

www.digibuc.ro
 228

pietele, dacá ar fi vindute, agricultorul n'ar mai aye&

nici un profit. Libertatea navigatiunii pe Dunäre este,
dupá cum se vede, o conditiune esentiala pentru progresul
nostru economic si ori-ce Incercare, care ar aye& de scop
räpirea acestel libertáti, trebuesce consideratá ca un pe-
ricol national.
A doua cale navigabilá a României, este : Prutul pâná
la Scul en i, ins& numai pentru vasele
In fine, pentru transportul lemnelor sunt Intrebuintate
cursurile: Bistritii, Siretului, Lotrului i Oltului.
Este evident cá cu cât cAile de comunicatiune dintr'o
tea vor fi mai dese i maT bine Intretinute, cu atât si schim-
bul de productecomertulintre locuitorii aceleiasi ëri
sag locuitorii a 2 téri vecine, va fi mai activ. Ca prob.&
avem Ora mistra, care inainte de a posedà o reteh de
cái ferate i sosele bune, Moe& un comert exterior relativ
mic (85.000.000 lei anual), pe când ac,li face un cornert
exterior de 7 ori mal mare.
Agricultura i industria adev6ratele ocupatiuni pro-
ductive cAstigá de asemenea Mrte mult prin extinderea
chilor de comunicatiunet &Ad atât agricultorul cât i in-
dustriasul pot sà.-sl transporte repede productele lor cu
un pret mal redus, la timpul i locul nemerit pentru des-
facerea bor. Din acest punct de vedere cAile navigabile
sunt superióre prin eftinätatea lor celor de uscat,
ar fi o fericire pentru intréga economie a téril, dacä
Aurae mistre cele marl ar fi rectificate i adaptate pentru
navigatiune.
Ca o probá mai mult de avantajele unei retele de GAT
de comunicatiune, avem i pretul pämintului, care este
mult mai mare in vecinátatea unel &AT ferate, decât când
se afra situat departe de ori-ce drum principal.
Legâturile cu strèlratatea. Cu scopul de a usurà.
transactiunile comerciale cu térile sträine, a fost nevoe
de a se pune In legaturá cAile nóstre de comunicatiune
cu cele ale térilor vecine. Ast-fel, fiind-cá c'omertul nostru
cu Austro-Ungaria a fost i este Mrte activ, natural cä cu
cäile el de comunicatiune se vor lega mai mult ale nóstre,

www.digibuc.ro
 229

desì de ea ne desparte, In mare parte, zidul Inalt al Car-

patilor; Insa unde acest sir de muntl presintá curmäturi
mai adânci, putut Unì usor soselele i drumurile
nOstre ferate cu ale ei.
Cele mai principale legâturi cu acésta térá sunt:
1) La Wrciorova unde se unesc, linia feratä principalá
a nósträ ce vine de la Craiova si oseaua ce o inso-
tesce, cu linia feratá i oséua ungará ce vin dinspre
Temisóra i Mehadia.
2) La Buliga (PAiusI) se unesce soséua nósträ ce urca
albia Jiului, cu cea ungarä ce vine, dinspre Petroseni
Hateg.
3) La Riul-Vaduldr. (Pasul Turnu Rosu) se unesce ca-
lea feratä româna i oséua a) vine de la Piatra-Olt prin
R.-Vâlcei, cu linia feratá unguréscä i oséua ce vine de
la Sibiù.
4) La Giuv al a (Pasul Bran) se unesce soséua co
merge de la C.-Lung la Ruck., cu sosétia ce vine de la
-Brasov.
5) La Predél se unesce calea feratá i oséua ce urc5,
In sus valea Prahovel, trecênd prin Câmpina i Sinaia,
cu cal-ea feratá ce vine de la Brasov, urcând valea Tö-
mösului.
6) La Bratocea se unesce soséua ce merge la dél pe
Teléjen, cu cea care vine de la Brasov prin SAcele.
7) La Oituz se unesce soséua ce vine de la Adjud
Onesci, cu cea care vine dinspre Kezdi-Osorheiú.
8) La Ghimes se unesce calea feratá si -soséua ce merge
pe valea Trotusului, pe la Tirgu-Ocnei, cu cea care vine
din Transilvania de la Ciuc-Sereda.
9) La Prisacani se unesce soséua ce vine de la Bacäil
prin Piatra-N.,, cu soséua unguréscá ce vine de la Tulghes.
10) La Dorna se unesce soseua ce vine de la FAIti-
ceni peste Stânisóra, pe la Brosceni, cu os el eIe Buco-
vina
11) La Cornu-luncil de asemenea se unesce soséua na-
tionalá ce merge pe malul SiretuluI i Moldovel, cu so-
selele Bucovinel.
12) La Burdujeni este de asemenea o leghturá impor-

www.digibuc.ro
 230

tang., Intre calea ferath ce merge prin mijlocul Mo-

ve." i calea ferat'ä austriach ce vine de la Cernhuti.
13) La Mihcilen se unesce soséua yornânésch ce vine
de la Botosani, cu cea austriach ce vine dinspre Sirete.
14) La Diamornifa de asemenea se Ineidä o sosea ju-
detén5, din Romania, cu o sosea austriach ce merge spre
Cernhutl.
Cu terile de la S Românieï, de carl ne desparte Du-
närea, nu avem nici o legáturá directh, adich un pod
peste Dunáre, lnsh se peite comunich, fórte usor cu aceste
OH, prin ajutorul vapórelor ce fac curse regulate Intro
porturile românesci i cele sêrbesci saú bulgáresci. Aà
este de j3i1d5. Intre: GiurqiuRusciun; Turnu-Mdgurele
Somovicl ; Turnu-SeverinCladova, Incht Dunärea nu e de
loc o piedich a comunicatiunilor cu aceste
Cu imperiul rusesc, desi nicT un obstacol fisic nu se o-
pune, totusi leghturile sunt mal .rari, din pricinh eh i tran-
sactifie comerciale sunt mai putin numeróse. Numal o
singurh cale ferath rornánésch se légh cu chile ferate ru-
seed, anume linia lapUnghenï, care se unesce cu linia
ce vine de la Odesa prin Bender si Chiinàú. Afará
de acésta, leghturi de sosele mai principale sunt: la
1en4 laugh Galai, unde se unesce soséua ce vine de la
Galati, ,cu cea care vine de la Cahul; apol la Fcacitl; la
Leova; la Seulerg; la Baclauti, etc. Mal tóte aceste sosele
tree Prutul pe poduri umblátóre, afarh de cea d'intal ce-1
trece pe un pod fix.
Dar drurnul cel mai mult Intrebuintat pentru transpor-
turile din sail In stráinätate este Dunarea. Pe dînsa se
transporth 4/6 din totalitatea marfurilor ce alchtupsc co-
mertul exterior al României i ne légh atát cu centrul
Europei, de unde îT iea nascere, cat si cu Orientul, prin
Marea Négrá.
Singurile defecte ale acestel chi stint: a) o parte a a-
nului este improprie transporturilor din causa Inghetului;
si b) Ungurii percep taxe prea mari pentru trecerea va-
selor prin canalul Portilor de fer, scumpind cu chipul
acesta cheltuiala transportului. Pentru corectarea primului
defect s'a legat retéua neisträ de &AT ferate direct cu

www.digibuc.ro
 231

portul maritim Constant a, printr'o linie ce trece Dunarea

peste maretul pod de la Fetes ci-Cernavo da. Cu chipul
acesta comertul nostru exterior care se servesce, dupa,
cum am vèlut, aprópe numai de Dunare, nu va mai fi stân-
jenit In timpul iernel ca pâna acurna, ci va putea sa se
desvolte In tot cursul anului.
Importanta liniei ferate ce duce la Constanta este deci
fOrte mare, Insá päna când nu va fi märit si portul Con-
stanta, ca sa OVA adaposti multe vase In el, Oda atuner
linia acésta nu-0 va puteà da ródele dorite, adica sa
inlocuiasca Dpnarea, In cursul ierneT.
Tot In scopul de a usurà transactiunile comerciale cu
Vérile departate, ea: Turcia, Grecia, Anglia, Belgia, Ger-
mania, Olanda, etc., Statul roman a inffintat si 3 linil ma-
ritime: a) ConstantaConstantinopol, b) ConstantaConstan-
tinopol Archipelag i c) Brctila Galati ,Salina Con-
stanfaBotterdam deservite de vapóre românesci. Acestea
transporta marfurile nóstre: cereale, Mina, lemne si petrol
In acele tell, de unde se Intorc pline cu carbunii nece-
sari cailor ferate i fabricilor din Ora.

INSTITUTIUNILE DE CREDIT.

Institutiunile de credit sail bäneile sunt de eel mai

mare folos comertului, prib Imprumuturile de ban! pe
car! le fac comerciantilor. Gael acestia, putêndu-si procurà
usor ban!, pot s5-si cumpere marfuri. In timpul cel mai fa-
vorabil i cu preturile cele mai reduse, pe cari apoi \Tin-
çlôndu-le la timpul oportun, pot realisá câstigurile cele
maI bune.
Cea mai importantä, dintre tóte institutiunile de credit
de la no'l din Ora este Banca Nationala a României
cu resedinta In Bucuresci, avênd Insä i sueursale In mai
tóte capitalele de" judet. Ea dispune de un capital fOrte
mare si oferä 'Dann' cu dobânda cea mai mica.
Pe lânga, ea mai sunt si alte institutiuni de credit si
anume: Banca României cu un capital de 25.000.000
de lei, Banca generalä eu un capital de 10.000.000 de

www.digibuc.ro
 232

lei; Banc.a. de Scompt cu un capital de 5.000.000 de lei;

Cr e d it ul Belgo-Român, precum si o multime de Maid
particulare, earl din nenorocire sunt mai tóte proprieta-
tea sträinilor.

PO TA
Pânä la Inceputul domnieT principelui Carol (1867), ser-
viciul postal era In máinile Rusilor. El se race& pe atunci cu
ajutorul di ligentelor, renumite prin repec,liciunea lor, earl
legaú intre ale cele vre-o 40 de oficii telegrafo-postale ce
existail atunci In tad Ora. De la 1867 Insä, Posta a trecut
sub ingrijirea Statului român, care a adus imbunhatiri
mari acestui servicM, Imultind numërul oficiilor telegrafo-
postale i eftenind costul corespondentelor. Cu desvolta-
rea reteleI de al ferate i diligentele aù lost Inlocuite ou
trenurile, ne mai rëmând diligente decât Intre oficiile ce
1111's legate prin cale feratà.
AIT existä In Vita Ora vre-o 312 oficil telegrafo-pos-
tale, afar& de cele 308 ale dilor ferate (earl fac aseme-
nea si serviciul de postä), transportând aproximativ vre-o
70.000.000 de corespodente anual.

TELEGRAFUL

Telegraful a fost introdus In térä la noi pe timpul dom-

niei lui Cuza si erà la Inceput tot In mâinile Rusilor,
Ins5, a trecut odatä cu Posta sub administratiunea StatuluT
român.
Lungimea totalä a liniilor telegrafice de la noi din tér5.,
este mai bine de vre-o 7.000 de km. Pe aceste linii se
transmit anual peste 2.000.000 de telegrame.

TELEFONUL

Telefonul a luat In ultimai timp o desvoltare fórte mare

din causa eftinätätia i avantajelor ce presinta el. Ac,11

www.digibuc.ro
 233

existä aprópe 3.000 de posturI telefonice In tótá, téra, iar

firele telefonice aú o lungime de maI bine do 12.000 de-
km. si 160, Intre ele orasele maI apropiate, precum
diferitele localuri din acelas oras.
Aceste institutiunlposta, telegraful si telefonullm-
preurrá cu institutiunile de credit si chile de comunica-
tiune sunt auxiliaril ceI maI pretiosl ai comertuluT; &ad
ele fäcênd ca comunicarile lntre un ora i altul sá se.
00% face cu cea rnaI mare repediciune i eftinatate, usu-
rézá fOrte mult transactiunile cornerciale.

ORA§ELE ROMANIEI.

Orasele RomânieI le putern Impárti In 3 categoril prin-

cipale, dupá conditiunile economice In earl näscut
earl aü determinat pozitiunile pe care le ocupä astädT.
Prima categorie de orase i anume cele mai marl, s'aii
format in regiunea sesului Munteniel saù platoulut Mol-
dovel pe trajectul si la IntretAerea drumurilor color maI
frequentate, as& sunt de pildá:
Buourescri, asedat la Intretäierea drumuluI ce duceá din
Transilvania pe la T.-Ros, CAineni, C.-de-Arges spre Con-
stantinopol, cu drumul ce ducea spre apusul Europei, _pe
la Portile de fer. Actualmente west oras este capitala re-
gatulul rornân si cel mai populat din Vote orasele Româ-
niel, are vre-o 282.000 de locuitori. Se aflá situat tn câmpia.
MuntenieL pe ambele rnaluri ale. riuluI Dâmbovita, la o
depärtare de vre-o 60 de km. spre N de Dunärea, Intr'o
pozitiune ce lasá totul de dorit. Imprejurimile frumóse ce
fac podóba unuI oras, lipsese cu totul; iar clima conti-
nentalá excesivá pe care o posedá Bucurescil, face ca In
timpul veril sä fie lipsitI de ori-ce animatie. De la 1862,
de .când a deVenit capitala Principatelor-Unite, a fácut
progrese uimitóre, asà, 6, de unde pânä atuncl era un
oras cu aspect oriental, astadi este un oral cu totul oc-
cidental.
Actualmente este cel d'Intâiú centru cultural al térii
nóstre; ale se gasesce cea mai bunä universitate a Ro-

www.digibuc.ro
 234

mâniel, cele mai numeróse soon speciale, bibliotecile cele

waif bogate, teatrele cele mai bune si cele mal numerOse
asezárninte culturale, In fruntea cärbra, dupä cum am vèlut,
sta Academia românä. De asemenea este si primul centru
industrial al OM, cáci posed5, aprópe 100 de fabrici marl'
de tot felul.
Din punct de vedere comercial tusk Bucurescii este
al 2-lea centru important al tèrii, judecând dupä canti-
tatea de marfä% prima& i expediatá de fiecare oras. Impor-
tanta comercialá a Bucurescilor consta In aceea, cá fiind un
centru Insemnat de populatiune, acésta pentru satisfacerea
nevoilor ei Intrebuintézá cantitäti maxi de märfuri §i prin
faptul cá fiind primul centru indultrial al térff, se expediazá
de alcea In -VA& Ora, cantitäti marl' de produse fabricate.
situat pe drumul ce täià Moldova de-a curmezisul
duceà de la Sucéva la Tighina (Bender). A fost capitala
principatului Moldovei pâra la 1862, când dui:4 unirea
celor 2 principate române, capitala lor comuna s'a stabilit
la Bucuresci.
Este wzat Intr'o positiune din cele mai pitoresci, pe
ultima terminatiune a délulul Copal, Intro albia Bahlu-
iului si al unui mic afluent aI sèù, Calcaina; Incunjurat
de jur imprejur de neintrerupte siruri de diluri pe cari
prosperá vil numeróse, cum sunt délurile : Galata, Socola,
orogarI, Repedea etc.
Populatiunea Ia0lor se ridicá la cifra de 78.000 de lo-
cuitori, cifrá 'Mg, care este In descrescere, de I5re-ce multi
din locuitorii Iailor sunt atrasi spre Capitalá.
Incá din timpurile cele mai vechi i pânä, acum tu tim-
purile din urmä, 141 aü fost cel &MORA centru cultural,
nu numaT al Moldovel, ci al intregii Românii i nu-si aveä,
pereche In nicl un alt oral. Adi Insä a rémas al doilaa
centru cultural al tèril; posedá o universitate cu 4 facul-
tap, biblioteck teatru, muz66, etc, si este resedinta Mitro
politului Moldovei i Sucevei.
Din punct de vedere comercial, Iasii este un centru
de mâna a doua i datoresce acésta mal mult faptului cà
e un Insemnat centru de populatiune. In privinta indus-
trialá, Iaiì jóca un rol neInsemnat.

www.digibuc.ro
 235

Craiova, situatä. la Incrucisarea drumului ce vine dinspre

N pe valea Jiului, cu drumul ce merge spre V Europei
trecênd pe la Portile de fer. Ea se aflä situatá pe partea
stângsi a Jiuluï, la o depártare de Cati-vh km. de albia
putin mai la S de värsarea Amaradiei. Este cel
mask populat oras din Oltenia, are 45.00Q de locuitori
este unul din principalele orase ale Intregil WI. In adevér,
din punctul de vedere cultural, urrnézá Indatá dup5,
cáci posedä: 1 teatru, i licea, 1 gimnaziti, 1 scólä nor-
malä, 1 scólä comercialá, 1 externat de fete, o scólä pro-
fesionalá, soon de meserii, etc.
Din punctul de vedere comercial, Craiova are aceeasi
importantà ca i IaiT, adia, e un centru comercial de
mama a doua.
In ceea-ce privesce industria, singura ramurá mai des-
voltatä este moraria, iar Mina este eel mai principal
articol de comert.
Boto§ani, asedat pe drumul ce duce& din Polonia la
Iai si la Constantinopol, este actualmente un oras im-
portant In Nordul Moldovei, cu o populatiune de 32.000 de
locuitorl din cari jumätate sunt Evrei. Important centru pen-
tru industria moräriei i in acelas timp i piatä Insemnatà
pentru comertul cereale".or.
Slatina, 8.000 locuitori, situatá pe térmul stâng al 01-
tului, la Incrucisarea drumului ce vine de pe valea Oltului,
cu drumul ce duce spre Apus trecênd pe la Portile de fer.
Caracal, 12.000 locuitorï. RoOoriT de Vede 8.000 locuitori.
Tot In categoria asta de orase mai avem: TArgu-frumos
4.600 locuitori, Vasluia, 9.000 locuitorl; Warlad, 24.000
locuitori; Tecuciii, 13.000 locnitori, dispuse tOte pe dru
mul ce mergeà din N Moldovei, de la Iasi, spre Galati
prin valea Earladului si spre Ora Muntenéacá. In acéstá
regiune mai gäsim Dorohoi, 13.000 locuitori i H4f,
15.000 locuitori.
Atât e de adevérat ca drumurile influentéz5, asupra
sitiunii oraselor i desvoltärii lor, *Moat se observä, i feno-
menul invers, adia când un drum nu mai trece printr'un
oras, atunci orasul regresézá si se transformä, in sat, cum
e de pildá: Cernet I, lângä, T.-Severin i Gherghit a, In

www.digibuc.ro
 236

Prahova. Ambele aceste localitäti aü fost orase i acuma

bunt pe cale de a se transform& In sate, de când drumu-
rile principale le ocolesc.
A doua categorie de orase se gAsesce dealungul Du-
n&rii, care a fost tot-deauna cea mal important& Gale comer-
cialä a României. In acéstä categorie gäsim:
Turnu-Severin, 18.600 locuitorT, asedat Intr'o positiune-
Incântátóre, pe termul stâng al Dunaril, putin mai la vale
de esirea el din Portile de fer. Are dispositiunea unu
amfiteatru cu fata spre Sud si dominéz& asupra termului
serbesc, unde gAsim cevA, mal la Vest orasul Cladova,
Severinul este un oras cu aspectul occidentalcum de
alt-fel sunt mai Vote orasele din acést& categorie. Posed6
un santier naval, unde se pot face vase si este o statiune
important& pentru oprirea vapórelor ce merg pe Dun Are..
Ceea-ce a mai contribuit Inca la desvoltarea orasului Se-
verin, mai este si faptul cá pe acolo trece unul din cele
mai vechi i frequentate drumuri ce merg spre Apus.
Calafat, '7.000 locuitori, situat pe termul stâng al Du-
aril, care In acel loc e mai Irian i predomina asupra ce-
lui drept, unde se gasesce orasul bulg&resc Vidin.
Calafatul e un insemnat centru pentru comertul cerea-
lelor, aicea se vinde cea mai mare parte din cerealele
produse In jud. Do lj.
Corabia, 6.000 locuitori, este singurul dintre orasele
asedate In lunca Dunáril si care se aflä chiar Mugs& albia
ei, din caus5, cá acolo solul luncii e putin mal inalt. Acést&
positiune favorabil& ne explice tot-odatá, de ce acest port
a luat Intr'un timp fórte scurt o desvoltare mai mare decât
celelalte, earl' sunt situate ceva mai la oparte de albia.
fluviului, cum sunt: T.-Magurele, Zimnicea, Oltenita, CA-
lárasl, etc.
Ca si Calafatul, Corabia e un important centru pentru
comertul cerealelor.
Turnu-MAgurele, 8.000 locuitori, este asedat In lunca.
Dunärii la o distant& buff& spre N de albia ei, imediat
la resArit de versarea Oltului si avend In fat& orasul
bulgäresc Nicopoli. Depártarea de albia fluviului e nece-
sitatá de faptul, ca lunca mai tot-deaupa In timpul vii-

www.digibuc.ro
 237

turilor marl se acopere de apá. Este capitala jud. Te-

leorman i un important centru pentru comertul cerealelor.
Zimnicea, 6.000 locuitori, situatá In fata oráseluluI bul-
gAresc itov, cel mal meridional punct pe care It atinge Du-
narea in tot cursul séri. Ca si T.-Magurele e un important cen-
-tru pentru comertul cerealelor i e situat departe de albia
Dunáril.
Putin mal la N de aceste doué orase s'a fondat la
inceputul sec. XIX un alt oras, care a impedicat crescerea
-orasulul T.-Mägurele i nici el n'a putut deveni un oras
mare. Acesta este, Alexandria, situata In valea rIulul Vedea
-cu o populatiune de 13.000 locuitorl din earl fórte multi
sunt Bulgari. Adi este orasul eel mai populat din jud. Tele-
orman i un important centru pentru comertul de cereale.
Giurgiu, 14 000 locuitori, asedat In fata orasului bul-
gáresc Rusciuc. Ca si celelalte orase din lunca Dunárii,
Criurgiul e departe de albia ei i pentru ca vapórele sä
póta ajunge pâná la el, a fost nevoe sà% se sape un canal,
-ce duce de la Dunáre pânä In oras. In apropierea
ce-vA mai spre E, se gásesce Smârda, situatä chiar
pe marginea Dunäril. Ea e ca o intregire a Giurgiului, cad
poseda un bun port comercial pe uncle se face traficul de
márfuri, pe când portul din Giurgiil servesce numal pen-
tru traficul de cálétori. Apropierea de Bucuresd ar fi tre-
buit sä, favoriseze mai mult acest ora i sa-1 facä a fi
ginul din porturile insemnate ale tèril; -lug din causa po-
sitiunil sale rele pentru navigatiune, cäci când apele scad
-chiar vasele mici pâtrund cu greil "Ara la el, acest port
rémas aprópe stationar ca importantä comercialä, lu
vreme ce alte porturl intrecut.
Oltenita, 5.800 locuitorI, situatá tot In lunca Dunáril,
tevA, mai la rèsárit de vérsarea ArgesuluI, In fata orasului
bulgäresc Turtucaia.
CA15r4f, 11 000 locuitori, situat pe un brat al Dunäril,
_Borcea, acésta 1-a fäcut piardä mult din importanta
,sa cornercialä, cáci vasele mari nu pot merge pânä la el,
sunt silite ssa, rémânä la Silistra oras bulgáresc si-
Auat In fata lul i de acolo sä-SI transporte márfurile pe
-vase mai mici.

www.digibuc.ro
 238

Cerna-Voda, 2.250 locuitorI, situata, pe térmul drept

al DunariI In punctul unde liniile ferate ale tëril se uneso
prin ajutorul poduluT «Regele Carol», cu linia din Dobro-
gea ce duce la Constanta. E un port care a fäcut un pro-
gres Insemnat In timpul din urena.
Macin, 4.000 locuitorr, situat in NV Dobrogei.
BrAila, 58.000 locuitorl si cu Islazu ce este ca a
continuare a ei, are aprópe 70.000 loc. Situata acolo uncle
Dunarea notia, se unesce cu Dunarea veche. Ea e dispusä
In forma de amfiteatru pe 'térmul .stâng al fluviului, care
e mult mai Inalt ca cel drept dominând tótä regiunea .
josa cuprinsä intre cele 2 brate, regiune cunoscutä sub
numele de «balta»,
Braila este dintre tóte porturile nóstre cel mai vizitat
de vase si In acela .
timp si cel mai impor-
tant centru comercial
al Orii In ceea-ce pri-
vesce exportul. Aicea.
se vinde cea mai xnare .
parte din cerealele
produse In t era, cump6-
ratorilor sträini, can
apoT le Incarca pe va-
Ore si le transport:1
In Vérile din apusul Eu-
ropei, ca: Belgia, An-
glia etc. Celelalte ar-
ticole mai principale,
E. d. M.
ce alimentéza comertut
Fig. 52. Flanul oraplui Braila.
Brailel sunt: cime n-
tul i faina produse la
numerósele fabrici i mori ce se gäsesc acolo, apoI cárbqn it
de pamInt alte materii brute ce vin de prin alto térL
i
Braila îi datoresce importanta sa tomercialä urmatóre-
lor Imprejurari: a) fiind-ca acolu este punctul pâna unde-
vasele marl comerciale pot pätrunde pe Dunare, mai la
dél nu pot merge de Ore-ce Dunarea se Imparte in dou&
0,41 i apa nu mai este adânca; b) pentru cä este Irk

www.digibuc.ro
 239

apropierea unei regiuni dintre cele mai bogate In cereale

din tóta Ora si anume: jud. Braila, jud. R.-Sarat si jud.
Buziiii. Dup.& cum am vëc,lut, Braila este si un important
centru industrial, posecla vre-o 20 de fabrici marl dintre
call cele mai insemnate sunt morile si fabricile de lumI-
narl si sapun.
GalatiT, 62.000 locuitori, situat la vre-o 15 kilometri
mal la N de Braila, tot pe tërmul stâng al Dunarii, a-
colo uncle ea cotesce pentru ultima órä spre E lnainte
de a se varsà In mare. Orasul este dispus In amfiteatru
cu fata spre rësärit ca si Braila, avênd la S gura Sire-
tului si la N Bratesul.
Galatii prin positiunea lor la Dunare si find In acelas timp
si punctul unde converg bite drumurile principale ce strabat
Moldova dealungul, ail fost destinati sä fie cel mai impor-
tant centru comercial pentru desfacerea produselor acesteI
regiuni. In adevër pe aicea s'ail scurs si se scurg Inca
cea mai mare parte din cerealele si lemnele Moldovel,
Incât cu drept cuvInt i s'a dis In vechime de &are scri-
itorii straini «Venetia Marii Negre».
Multä vreme Galatii ail fost primul port si primul cen-
tru comercial al intregii Oil ; de când Insä cultura cere-
alelor a luat o desvoltare mai mare In Muntenia, ail fost
Intrecuti de Braila, mai ales In ceea-ce privesce exportul
si de Bucuresci de când acesta a devenit capitala. Actu-
almente Galata sunt al 3-lea centru important de comert
din Ora românésca. Articolele cele mai principale ce a-
limentéza comertul sail stInt:. l em n el e de c onstr u c-
tiune si cerealele.
Din pullet de vedere industrial, Galatii sunt un centru
important ca si Braila, fabricile cele mai numeróse sunt:
fabricile de lumlnari si sapunuri, herestrae, fabrici do
cue de sirmä, mori etc.
Din punct de vedere cultural, Galatii sunt de aserne-
nea un centru insemnat, acolo e resedinta EpiscoPului
Dunarii de jos, acola se afla o biblioteeä publica, 1 liceil, 1
scóla normala, 2 scoll comerciale, 1 externat de fete,
etc. Si din punct de vedere strategic GalatiT sunt un

www.digibuc.ro
 240

punct important, de Ore-ce predomina Dun Area si ar puteA

opri ori-ce invaziune ce ar veni pe ea.
Tulcea, 18.800 locuitorT, situat intr'o positiune ce
dominA asupra unel bune 041 din delta Dun Aril; cevâ
mal la vale de punctul uncle fluviul se desface In doué
brate. Orasul este dispus in formA de amfiteatru, pe
main! drept al bratului ce apucA spre E-SE oIntre doué
déluri uscate i pietróse, pe spinarea cArora morile de
vint, puse la rând, se aratA in zarea albastrA a cerului
ca niece cersetori garboviti cu bratele Intinse.» Din punct
de vedere comercial, Tulcea jócA un rol nu toomai in-
6emnat, Insä activitatea sa comercialA face necontenit.
progrese.
Aceste orase «duncirenen aù fost Infiintate, cele mai
multe dintrInsele, de cAtre comerciantii Venetieni i Ge-
novezi ce aù fäcut In Evul media un comert activ pc
Dun Area. Se intelege usor cA aceste orase noué de pe-
Ormul stâng, trebuiati asezate in fata celor vechi de pe
-térmul drept, cAci In adevér acele orase bulgAresci, sunt
continuarea unor orase vechi de pe timpul Romanilor.
Aceste orase n'aa fAcut progrese Insemnate decât acum
in timpul din urmA, când s'aa curAtit gurile Dun Aril de
nisipurile ce Impedicail intrarea vaselor In ea, precum
de când a luat o desvoltare mar mare retéua nóstrA de
càT ferate. Aceste orase aù un caracter deosebit de cele-
lalte oraSe ale térii, anume: sunt locuite de o populatiune
alcAtuitá dintr'o multime de nationalitAti si aù un aspect
.occidental, cu strkli regulata, clAdiri aliniate, etc. In special
Bräila (Fig. 52), Galata si Turnu-Severin sunt cote d'intai
dintre aceste orase. Acésta se datoresce faptultif cá aceste
()rase aù venit In contact cu strAinii un timp Indelungat.
A treia categorie de orasede o importantA mat mica-
-aunt asezate: sail la pólele muntilor, saü In regiunea dé-
iurilor, sag la limita Intre câmpie si regiunea délurilor: In
-tot-deauna la deschiderea vre-unel vAI mai importante. A-
ceste orase ail servit i servesc ca centre de schimb Intro
produsele regiunil sesului si a regiunil délurilor sat'
muntilor, de unde i numele de at Ar g» ce se dA multora
din aceste orase. CA in adevér lucrul este asa, mai avem

www.digibuc.ro
 241

dovada, cä cele mai princip:3le bâlciuri ale teril se tineall

si se mai tin Inca In unele orase din acésta categorie, cum
sunt: Riureni, C.:Lung, Buz65, Roman, Fälticeni etc. Din
acésta categorie de orase, citäm urmätórele:
Baia de arama, 1.000 loc. Thrgu-Jiti, 6.600 loc., situat
In valea Jiului pe malul stâng al ridui cu acelas nume,
mai la Sud de esirea lui din munti,
Râmnicu-VAlcea, 7.300 locuitorl, situat pe malul drept
al Oltu lui, putin mai la S de esirea lui definitiva dintre
munti. Este resedinta episcopului Noului Severin. Acest
,oras va 1u7L In viitor o desvoltare fórte mare, când se
vor uni direct Bucurescii cu Sibiu], printr'o linie feratä
ce ar dute de la Curtea de Arges Inteun punct óre-care
de pe valea OltuluT. Se va IntImp là atunci acelas lucru
cu R.-ralcea, care s'a Intâmplat cu Ploesca, cad Intocmai
ea si acestia se gäsesc In o regiune bogatä In tot felul de
resurse si pe un drum catre Europa centrala care er fi
cel mai frequentat.
Drägäsani, 4.300 locuitori, un insemnat centru viticol.
Curtea-de-Arges, 4.200 locuitori, a fost un timp ca-
pitala Munteniei, adi e resedinta Episcopuldi de Arges.
Posedä o prea frumeisa catedralä episcopalä.
Pitesci, 15.500 locuitori, situat pe malul drept al Ar-
gesulul.
Câmpu-lung, 13.000. locuitori, situat chiar la pólele
muntilor Iezerulul.
TArgoviqte, 9.300 locuitori, situatä pe drépta Ialomitei.
PloescT, 42.000 locuitori, este situat la vre-o 60 de km.
spre N de Bucuresci, In cámpia cuprinsä, Intro valea Te-
léjenului si a Prahovei, putin mai la dél de confluenta
lor si In apropiere de regiunea délurilor.
El este cel mai principal din -bite orasele din acéstä.
categoric). Importanta sa datézä Insä de curánd si se da-
toresce atât faptului &A este situat la deschiderea váll
Prahovel una din cele mai bogate regiuni ale téril
cat si faptuluT cá se gäsesce pe trajectul uneia din cele
mai principale 061 de comunicatiune linia Bucuresci
Brasov.
- Ploescil sunt un important centru industrial al OHL
G. M.-Murgoc1, L P. BurciLRonscinia çi &de loeuite de Romdni 16

www.digibuc.ro
 242

cam de aceeasi important& ca Bräila i Galatii, posedând

apröpe acelas numér de fabrici, dintre cari cele mai prin-
cipale sunt : morile, distileriile de petrol, fabricile de ci-
ment etc. In ceea ce privesce comertul, Ploescil aù óre-
care important& pentru fáin i cereale, sunt Ins& departe
de-a aye& importanta Bräilei saú Galatilor.
In valea Prahovei mai ghsim urmätórele orase, ce
desvoltat acum In urniä, de când bogátiile ei aü fost puse
In valOre. Acestea sunt:
Azuga, un important centru industrial.
Sinaia, 2.200 locuitori, situatá Intr'o positiune splendidk
la piciórele Bucegilor; este resedinta de var& a Curtii
Regale,
Câmpina, 3.700 locuitori este una din cele mai prin-
cipale schele de petrol din Vita téra i centrul cel mai
important pentru comertul petrolului.
Sldnic, 4.800 locuitori, situat pe valea SlAniculuI un
afluent al Prahovei posed& cea mal mare saliná.
Mizil, 5.300 locuitori.
Buzal, 21.000 locuitori, situat pe térmul drept al rill-
lui Cu acelas nume, la limita chiar dintre regiunea délu-
rilor i câmpia Munteniei; este resedinta Episcopului de
Centru important pentru fabricarea brânzeturilor
In general.
Râmnicul-Sarat, 13.000 locuitori.
Focprif, 23.000 locuitori, situat In valea riului Mil-
Gov, este un important centru militar si unul din ca-
petele liniei intarite F. N. G., care e menitä s& apere
Muntenia de ori-ce invaziune ce-ar veni dinspre Est sail
Nord.
ObobescI, 4.600 locuitori, important centru viticol.
Panciu, 2.700 locuitori, de asemenea un important
centru viticol.
TArgu-Ocna, 8.000 locuitori, situat pe valea Trotusului,
este important pentru salinele sale.
Moinesa 4.000 locuitori este cea mai bogatä schel&
de petrol din tót& Moldova; tot acolo se gäsesc i cele
mai principale distileril de petrol.

www.digibuc.ro
 243

Bacaü, 16.000 locuitori, situat pe tërmul drept al Bis-

tritei, aprópe de confluenta aceSteia cu Siretul.
Piatra-N., 17.000 locuitorï, situat tot pe valea Bistritei,
Insá chiar la pólele muntilor. Este -un Insemnat centru
industrial pentru fasonarea lemnelor de constructiune
pentru cornertul acestul articol.
Roman, 14.000 locuitori, situat pe tsérmul stâng al rlulul
Moldova aprópe de vársarea lui In Siret, este un im-
portant centru comercial pentru cereale.
Thrgu-Némt, 8.500 locuitori.
FälticenT, 9.600 locuitorl.
Niel unul dintre orasele din acéstá categorie afará de
Ploescinu a putut luà o desvoltare mai mare, din pri-
Gina cä drumurile ce léga aceste diferite orase Intro ele
sunt accidentate, Incât s'ail format mai multe orase mici,
In loc de a se form& câte-vb, mai
In fine, pe ttirmul Märii Negre gäsim Inch' câte-va orase
(portnri) dintre earl' eel mai important este:
Constanta, cu 13.900 locuitorl, asedatá pe un pro-
montoria stâncos, ce se ridicä cu 20-30 de metri de-
asupra nivelului márii.
Acest oras este all al patrulea centru comercial al
ërii si e menit sä jóce In .vitor un rol fórte Insemnat
In viata nóstra economicá, cäcsi el find legat direct cu
reteaua de &al ferate din interiorul tèrii, comertul nostru
de cereale nu va mai aveà, a suferi In cursul iernii din
causa Inghetului Dunärii.
Dacá pânä acuma n'a jucat un rol mai Insemnat In
comertul general al tern', acésta se datoresce faptului c5,
nu posed& un port bun si Incápètor pentru multe vase.
Acuma însá când se construesce un port cât se póte bun,
putem fi siguri cá Constanta va devenì In curând primul
centru comercial al ttirii Intregi.
Mangalia, 1.500 locuitori, este situatá mai la S de Con-
stanta, pe marginea lacului cu acelas nume. Ar fi un ex-
celent port natural, elm& s'ar unì acel lac cu marea, In-
cât vasele sA pótä intr.& In el la vreme de nevoe.
Sulina, 5.600 locuitori, situata In delta Dunarii, la gura

www.digibuc.ro
 244

bratului cu acela4 nume §i singurul dintre ate bratele

fluviului care e navigabil pentru vasele marl.

PRIVIRE GENERALA ASUPRA GEOGRAFIEI ECONOMICE

A ROMANIEI.

Daeä privim In general, modul cum sunt distribuite di-

versele bogätii pe teritoriul llomâniel, vedem oâ celor 3
regiunT orografice, corespund isvóre de bogatie speciale
fie-c&reia. Ast-fel : In regiunea muntilor gösim : pAdurI In
cea mai mare parte neexploatate Inca, p4uni excelente ce
nutresc un mare numör de vite, cariere de piatrà, §i o
multime de minerale utile. In regiunea délurilor gäsim
ascunse In pamint, colosale masive de Bare i neseeate
isvóre de petrol, ea a0épt& s& fie exploatate; iar deasupra
solulul prosper& live4ile de arborl fructiferI §i vita de
vie gäsesce aicea conditiunile cele mai bune pentru des-
voltarea ei. In fine, podi§ul Moldovei i câmpia MuntenieI
sunt caracterisate prin cultura extensivA a cerealelor §i
. in special a porumbului §i grâulul.
Dintre tóte aceste isvóre de boghtie, cultura cerealelor
jóeä rolul cel mai principal, Intrecênd In important& pe
tóte celelalte la un loc ; de pe urma acestui isvor de
bogAtie trAesce cea mai mare parte din poporul roman.
Insá numal acest singur isvor de bogátie este departe
de a fi suficient, pentru un popor care vreâ sä se pre-
numere Intre popórele civilisate i s& se mentin& acolo.
Va trebui negre0t, ca intr'un viitor apropiat §i cele-
lalte isvóre de bogätie (páduri, mine, etc.) sö, fie puse In
exploatare ; mai ales cá cultura cerealelor In chipul cum
se face ast541, a dat tóte ródele ce puteâ sä deà, can-
titatea de cereale ce exportAm anual, a römas stationarh
de 641-vb. ani Incerce.
Daeä, cAutärn acuma s& vedem ee parte iea elementul
românesc In Intréga activitate economic& a teal, vedem
ea numai In agricultur& el predominá cu mult asupra
tuturor celorlalte elemente str&ine.
In industria mare, de0 legea pentru ineurajarea el vreâ

www.digibuc.ro
 245

s5, asigure preponderenta elementulul românesc In fabrici,

totusl el este redus a juch, rolul de salahor, pe când per-
sonalul technic, este compus din strainI. Chiar In meseriI,
elementul str&M, daa, nu e predominat, este 'Mg maI
numeros decAt ar trebuii, actualmente sunt 320/e sträinI
dintre meseriasI, pe când In mod normal War trebui sa
fie decat 10-12%.
In comert acelasI lucru se observA : comertul mare, de
export, este In mare parte In mâna sträinilor, si chiar
Intre cornerciantiI miei, sträinil sunt fórte numerosI. In
special EvreiI, dupà cum s'a maI.spus, sunt eel carI se
ocupà maI mult cu comertul, formánd prin orasele i o-
r4elele din N MoldoveI aprópe totalitatea comerciantilor.

www.digibuc.ro
 MILE LOCUITE DE ROMANI
DE SUB DOMINATIUNI STRAINE

BASARABIA
45.630 km. 0

Starea politia. De la 1812 Basarabia a fost ruptä

din trupul MoldoveT gi data Rugilor de catre Turd
stapanitorif terff nOstre de pe acele vrernuri pentru a
le Implini nesatiósa lor pofta de cucerire. De atund numaI
o singura data, la 1856, In urma Invingeril pe care a su-
ferit-o Rusia la Sevastopol, ea ne-a cedat o mica parte
V, din S.-Vestul BasarabieI, pe care Insa s'a grabit sä
ne-o ieä Indérát la cea d'Intaiil ocasiune. In adever, la 1878
cu OM promisiunea ea teritoriul nostru va römanea ne-
gtirbit, Rusia calcandu-gI cuvIntul de on6re cere Congre-
suluI de la Berlin retrocedarea pärtii din Basarabia ce-I
fusese luata la 1856, ceea-ce Congresul a admis
Astgi Basarabia formézä din punctul de vedere politic
o gubonze din vagtul imperiA rusesc, In fruntea careia
se aflä un guvernator numit de tar, gi In mainile caruia
e concentrata Vita puterea executiva. Degi exista óre-carl
consilif spre a da sfaturi guvernatoruluI, Insa acele con-
siliI n'ail nicI o putere reala.
Pentru ugurinta administratiuniI, Basarabia este Impar-
titä In 8 judete: H o ti n, cu capitala Hotin; Soroca cu
capitala Soroca; BaltI (140 ou capitala Bälti; Orhei6 cu
capitala Orheig; Chigin66 cu capitala Chisinëii; B e n-
d e r cu capitala Bender; A k-k erm an cu capitala Ak-
kerman; gi Is mail cu capitala Ismail.
Populatiunea Basarabiel In anul 1891 se ridicà la cifra
www.digibuc.ro
 247

de 1.641.000 locuitori, avênd o desime mijlocie de aprópe

40 loc. la km. D. Prin câmpia de S a Basarabieiprin
Bug& locuitorii sunt rari de tot; pe cand lnspre Nord
sunt cu mult mai desi.
Nationa1itäti1e ce locuese pe teritoriul Basarabiei sunt
urmätórele :
1) Romeinii In numér de 1.100.000, adicá 2/3 din to-
talul intregii populatiuni, formézä elernentul etnic cel mai
principal si sunt in acelasi limp autochtonii acestei téri.
De aprópe un secol, de când aù trecut sub stapânirea
Rusilor In care limp noil stäpânitori cu gândul de a-T
rusificà, le-a interdis Intrebuintarea limbii lor materne In
scólá i biserica Românii si-a6 pAstrat nationalitatea
lor intactä, afará de clasa de sus a societätii (aristocratii),
care In mare parte s'a rusificat.
meritul de a-sI pástrá tneä limba si obiceiurile este
cu atât mai mare la acéstá ramurá a Românilor, cu cât
el ail trait In conditiuni incomparabil mai rele decât
celelalte ramuri ale Românilor.
2) Slav& In Basarabia locuesc mai multe popóre de
ném slavic, tóte Ins& aü venit In urma de s'ail asedat
printre Români. Aceste popóre sunt: a) Rut enii saú R u-
sinii In numér de mal bine de 200.000, eel mat numeros
popor dupá Români, locuesc spre Nord si Sud. b) Rusii In nu-
mér 35.000 fugiti din RuSia din causa persecutiunilor religi-
Ose si a serviciuldi militar. Bulg ari I emigrati din téra
lor din causa persecutiunilor turcesci pe la finele sec.
XVIII si inceputul sec. XIX, s'ail asedat la S. Basa-
rabiel, unde gásirá o ocrotire i Ore-cari privilegii, nu-
mèrul lor trece peste 80.000.
3) Evreil, in numér de aprópe 150.000 se aflä Imprás-
tiati In WA Basarabiaf locuind mai cu sama orasele
ocupându-se ca si in Ora la noi cu comertul.
4) Germanil sunt veniti In Basarabia din Apusul Eu-
ropei prin sec. al XVIII, find siliti päräsi patria Ior
pentru cá nu mai gásiaù cu usurintä acolo aunser tag-
liChes Brot». Ei Insä, venit la voia Intâmplärii, ci
dupä ce s'aü asigurat formal, ca venind In acéstá
vor gag pämintul necesar pentru agricultura, precum si

www.digibuc.ro
 248

libertatea complectä a cultuluT, a industriel i comertulul.

Aceste coloniT germane ce instalat mal cu sama In
Sudul Basarabiel, sunt astädT modele de coloniT agricole
si sunt satele cele mal Infloritóre din tit& Ora.
Pe l'angä aceste nationalitati mai exist& In Basarabia
TigaW, Armeni, Greei etc., Ins& In numér mic.1
Din acestea se póte vede& cá Basarabia, cu -bite incercárile
Rusilor de a o rusifick a rémas totusl o térà românésc&
din punct de vedere etnografic; celelalte nationalitAtl ce
le gäsim alaturi de Romani, si earl kite la un too nu fac
decat 1/8 din totalul populatiuniT, sunt venite mult maT
tarc,liú de prin alte térI, i n'ati prin urmare nicT un
drept asupra parnintului ce de secolT a fost stApanit
de Romani si apärat de hórdele barbare cu pretul sân-
gelul.
Stárea culturard. In ceea-ce privesce gradul de instruc-
tiune, poporul roman din Basarabia este cu totul inapoiat
deosebindu-se In privinta ,acésta fórte mult de RomâniT
supusl imperiuluI Austro-Ungar. Pe când acestia pu-
teail s& se adape l cultura germana; ceT din Basarabia,
pe Mg& cá sunt supusT unui popor färá nicl o cultura,
sari cu una prea rudimentark putut sä aib5, 1a Inde-
man& nid cultura popórelor din Apus, cáci Rusia opresce
de a circul& pe teritoriul ei ori-ce scriere a areT conti-
nut nu-T place. i este bine de inteles GA numaT cu un
ast-fel de regim se 'Dote mentine autoritatea TaruluT.
Seólele. Rusii dorind a face din Basarabia cat mai re-
pede o gubernie curat muscalésok aü cautat In primul
loc s5, se servéscä de scóle pe cari le-aa organisat In
vederea acestuT scop. EI a5, avut In vedere ca absolventil
§cólelor sä fie mal mntâiù Rusi i pe urm& ómen1 culti,
reusit cu chipul acesta ea ,prin colile secundare
s& rusifice maT tót& jAtura bogatä românéscä din Basa-
rabia. Poporul de jos ins& nu a putut fi atras spre acele
putine scoff In care totul se pred& Intr'o limbà pe care
el n-o Intelege; Incât desi a rémas Intr'o stare cultural&
fórte Inapoiata, prin acésta Ins& sT-a pästrat nationalitay
tea sa.
Nu tot a$ & este si cu celelalte nationalitätI cum sunt

www.digibuc.ro
 249

de pan' : Ûerrnanií, Evrei i Bulgarit cart ati cólele lor

proprii, uncle, In mod exceptional, se predail cursurile In
limba lor
Centre culturale. Cel mat de sama centru cultural al
Basarabiei este capitala sa, orasul Rqi,ncrzi; acesta posedá:
1 seminariil menit s'd scótá preoti pentru Basarabia
asupra cáruia Sinodul rusesc 1st are Indreptatá tOta aten-
tiunea, ca din el sä iasä bunt Rusl; 2 licee clasice de baett;
1 gimnasiti real ; 1 gimnasiti de fete; 1 scólä de hirurgi; scólä
de orfanl; azilul «Bals» si mai multe scoff private si pri-
mare, Alte centre culturale sunt: Bolgrad unde se aflá:
1 lioeù de bAeti; 1 gimnasiil de fete si mat multe scoff pri-
mare; Ak-kerman: 1 pro-gimnasiù de baeti si 1 pro-gim-
naziù de fete si câte-vh soon primare; 1 pro-gim-
naziù de Meg si 1 pro,gimnaziù de fete; Bender: 1 pro.-
gimnaziil de fete.
In total numèrul soólelor este de vre-o 662 din care
13 sunt scbli secundare, iar restul scoll primare; trebue
de notat c'd In pärtile locuite de Români nurnèrul scó-
lelor e fórte mic, pe când la Sud, unde se gasesc aer-
mani, numèrul lor este mai mare.
Biserica. Locuitorit Basarabiei sunt aprópe toti ortodox
(pravoSlavnicI), iar Basarabia din punct de vedere religios
forméza o Eparhie a Kilinctulzd i Hotinulut dependentá de
Mitropolia Kievului. Ne-aM fi asteptat ca Rusia ce se
pretinde in ori ce ocaziune a fi protectórea Bisericii orto-
doxe chiar In afará de teritoriul et, sh se fi ocupat ou tot
dinadinsul sa imbunátätéscä starea Bisericii, Indard ce a
luat in stapânire Basarabia i sa facá din ea un adevèrat
focar de credintá si luming. Insa ea a abätut Biserica de
la rolul ei i n'a privit-o decât ca un mijloc de-a ru-
sifica, poporul roman, cautând mai Intâiil sá gonésc5, limba
românä din Bisesrick iar in loc de preoti care sh propage
locuitorilor credinta In Dumned.eil, In limba pe care o In-
teleg et, a trimes nisce preoti earl propaga mai mult
dragoste catre Tar i Rusia, Inat nu e de mirare c'd in
bisericile unde slulba religiósá se face in rusesce, locui-
toriI nu merg i biserica rèmâne desartà.

www.digibuc.ro
 250

Agricultura
Solul Basarabiei nu presinta pretutindeni acelea§i ca-
litäti din punct de vedere agricol, desi constitutiunea sa
geologicá este aceea§i peste tot §i asemënätóre In acela§
timp cu a solului Moldovei. In adevèr, pe când la N
stratul de humus este mai gros qi constitue un sol agri-
col excelent pentru cereale, päduri etc; In Bug& stratul
de humus pe lâng6 cà este hrte subtire, apot se mai spri-
jinä pe un alt strat de nisip §i petris, Incat vara solul
acesta ce nu p6te retine multà apä In el, se usucâ imediat.
Divicliunea solulut Din punctul de vedere al Intrebu-
int.-aril ce se d5. solului Basarabiei, avem de observat
cá cea ma:I mare parte, peste 50% este ocupat cu artí-
turi, peste 200/0 este ocupat de finete §i pà§uni ; 16% e
ocupat de grAdini §i vii ; 8°/0 de páduri §i numai 370
este neproductiv.
Plantele cultivate. Plantele -ce se cultiva pe solul Basa-
rabiel sunt acelea§1 ce se cultiva §i In Rornânia; tot cerea-
lele, In special grâul si porumbul, sunt cele cari se cultivA
pe suprafete mai Intinse spre Nordul Basarabiei §i mai pu-
tin spre Sud. Celelalte cereale: orz, ovès, secara §i meiù
ocupá suprafete mai mici
Dintre plantele oleaginóse: inul se cultiv5, In cantitäti mai
mari, pe când cânepa §i rapita mai putin.
Celelalte culturi : cartoM, mazerea, gradinile de zarzavat
sunt mai putin rèspândite. Ca plante industriale avem
tutunul, ce se cultiva mai Inainte pe suprafete mai marl In
Basarabia, acuma Ins& cultura sa a dechglut.
LiVe4ile. In acésta privintä Basarabia stà ma:I bine decM
Ora nóstrá, cad aoolo existä förte multe livegli, mat bine
de 27.000, alcAtuite din acelea§i soiuri de arbori ca §i la
nol §i earl produe cantitati insemnate de fructe ce In mare
parte sunt trimise In interiorul Rusiei. Ins& tot ea §i la noi
acele livec,11 sur6r mult din causa relel Ingrijiri ce li se dà.
Viile sunt in Basarabia una din Gelb mai principale culturi,
§i acésta mai mult din cauz5, c5, Rusia fiind In mare parte o
térä unde vita de vie nu p6te sä prospere, e natural &A In

www.digibuc.ro
 251

acele putine pärti ale imperiului unde acéstä plant& se

póte cultivà, sä se cultive pe suprafete cât se póte mai
marl'. Din acéstä cauzA viile ocupá o parte Insemnatä
din Basarabia, 16% din tot teritoriul ei Impreunä cu live-
One. Vinurile procluse sunt de calitate fOrte bunä; dupä
vinurile din Crimea, cad sunt cele mai bune vinuri ce se
fac in Rusia, vin cele din Basarabia.
In timpul din urmá a Inceput sä se ivéscá ffloxera
In podgoriile Basarabiel i sä le distrugá, de aceea can-
titatea de vin ce se recoltézä acuma e mai micA decât
triainte. Pe când acum 20 de ani, Basarabia produce&
pänä la 7.000.000 vedre de vin anual, astall de-abià produce
vre-o 4.000.000.
Pädurile sunt astägli fórte rare In Basarabia, nu ocupá
decât o suprafatä micä, abià 8°/0 din WA suprafata, pe
când In timpurile mai vechi, dupá constatärile istorice,
existail codri Intinsi cum eratt «codriT Bâculul», «codrii
Orheiului» etc. El dädeail acestei ten un aspect mult mai
pläcut decât astkli i constituiail o bogätie mal mult pentru
locuitori.
Din pricina exploatärii primiti ve la care ail fost supuse
aceste päduri, cele mai multe i mal frumóse ail fost
distruse cu totul, iar In locul lor intins ogórele
finetele. Mai cu samä In Bugéc, mai rémas cleat
fórte putine rëmäsite din vechile pädurl, totul a fost pre-
facut Intr'o câmpie aridä, cu o ohm& din cele mai uscate.
Pädurile de prin centru si Nord ail fost mai mult crutate
de sórtà, i putine din ele mai persistä i astäli desi. In
tr'o stare rea, neproducênd de cât lemne pentru foc
mangal; cât privesce lemnele de constructiune, acele mai
tóte se aduc pe Nistru i Prut din Austria (Bucovina).
Pädurile Basarabiei stint formate In mare parte din
Oejar, care In unele locuri e amestecat cu ulmi, fagi, ear-
peni, frasira; iar prin luncile riurilor se gäsesc plop, arinì
sdlcil-
Crescerea vitelor este una din ramurile agriculturii
care este practicatá fórte inult de cätre locuitorii Basa-
rabiel. Anirnalele ce cresc In Basarabia sunt aceleasi ca
si In România.

www.digibuc.ro
 252

Cail, in num6r de vre-o 350.000, sunt de-o calitate

mai bunä cleat eel din Romania, Moat chiar Austria im-
portá In fie-care an un num'ér insemnat de cai din Ba-
sarabia.
Vitele cornute, In numèr de vre-o 800.000, sunt de
asemenea de calitate buna, ; multe din ele se \rind In Austria
§i. interiorul Rusiei.
Offe. Animale de acest fel eraii in timpurile mai vechr
mult mai numeróse decat ast541, §i Basarabia furniza
mai pentru OVA Rusia. In timpul din urmá Insa numèrul
acestor animale a mai scklut, Gael multi cultivator! de-
oi aü trecut in Dobrogea; totu0 numéral oilor e destul
de mare, ajungênd aprópe la 1.700.000.
Porcii se gäsesc In numèr relativ mic.
Pescuitul, constitue un isvor principal de bogatie pentru
tinuturile din S. Basarabiei, car! sunt udate de lima--
-nurile Márii Negre i bratul Chilia. Acolo träesce o In-
trógá populatiune de pescarl, ce se ocupä cu prinderea
urmätórelor specii de pescl: chefalu, nisetru, scrumbiea etc.
Apicultura( ln timpurile mai vechi era o ramurá a-
gricolä destul de importantä, Insä cu timpuI a decOut,
aà cá astäli nu se mai produce decât putiná miere §i córá.
In general agricultura ce se face In Basarabia lasä.
fórte mult de dorit In ceea ce privesce metódele de cul-
turä; afará de unele ramuri, cum sunt: viticultura i pomi-
cultura, cari aü fäcut óre-care progrese. Dacä n'ar fl cali-
tatea excelentä a soluluT agricol care sacompenseze lipsurile
clime! §i ale ingrijiril, atunci agricultura ar fi iii adevér-
Intr'o stare cu totul inferiórä.

Industria.

Acest fel de activitate se gäsesce In Basarabia Intr'o

stare cu totul rudimentará, aprópe de Inceputul desvol-
-LAMY sale; numérul fabricilor este restrans, aprópe vre-o
200 §i care nu sunt suficiente nici pentru trebuintele in-
terióre ale tèrii. Totu§1 stint unele ramuri industriale earl
ail óre-care importantá i anume, acele co sunt In strânsä
www.digibuc.ro
 253

leghtura cu agricultura, cum stint de pildä : distileriile de

spirt, tdbdcariile, fabricile de tutun etc.
Comertul.
Comertul ce-1 face Basarabia constA din urmatórele pro-
ducte agricole brute; vite, spifrt, pesce sdrat, tutun, piele crudd,
vin, prune uscate, lind etc. pe carï le schimbá la nume-
rósele balciuri ca se fac In Basarabia saù prin guberniile
vecine, cu produse fabricate rusescl, cum sunt obiecte de
fer, tucift, aramd ; oldrit ; zahdr, precum i cu ce'ia §i bldnurL
Cane de comunigatiune. CAT ferate. Din acest punct
de vedere Basarabia nu este tocmal bine inzestrata, &Act
nu are decât vre-o 850 de km. de cal ferate, cea-ce vine
maT putin de 2 km de cale feratá la 100 km O. Disposi-
tiunea lor este urmátórea
In partea de N avem o linie ce se légä ou cAile ferate bucovi-
nene, linia: Noua SulipLipcaniOcnitaMohilev pe unde
trece In Rusia ; de la Ocnita se ramifica inspre S o ramura
ce merge la Bdtp §i de acolo la Biseni pe Nistru, unde
trece iarasi in Rusias
A doua linie merge de-a curmezisul BasarabieT, pe la
Unghen1CornesdK4indit Bender i se continua maT
departe pânä la Odesa.
In fine, a treia linie merge spre S, de la Bender la
Bent. Acéstä linie a fost construitä cu ocasiunea rèsbo-
iuluT din urmA cu Turcil, la 1877.
Afará din micile drumurT vicinale, soselele
in Basarabia aü o intindere de aprópe 3.000 de km. Din
acestea insá nurnaT vre-o 1.000 de km. sunt sosele prin-
cipale §i se afla intr'o stare maT bunk restul lasa mult
de dorit. Soselele BasarabieT converg catre 2 centreprin-
cipale, Bag la N i KisinAti spre S.
CAT navigabile. In privinta acésta Basarabia este bine
situata, cad atat Prutul spre V cat i Nistrul spre E sunt
navigabile. Prutul e navigabil numal pentru vasele mid si
nurnaI pana la SculenT; pe când Nistrul e navigabil Etli pentru
vasele marl, mal pe tot parcursul séti prin Basarabia; numaT
la N de orasul Soroca se gäsesc nisce stand in albia sa, cari
Ingreuiaza navigatiunea.

www.digibuc.ro
 254

Orasele BasarabieT

Kisinga, 125.000 locuitori, din earl aprópe jumátate

sunt Români, restul e format din Evrei i Rusi. Orasul
este asedat pe malul drept al riului Bâcu si e impresu-
rat din Vote pärtile cu déluri acoperite de vii
Aici e resedinta guvernatorului acestei provincil si a Ar-
chiepiscopului Basarabiel, Este primul centru cultural, co-
mercial si industrial al provinciei.
.Ak-kerman, 60 000 locuitori. Acest oras e situat pi)
malul drept al limanului Nistruluï, intr'o regiune fórte bo-
gatä In podgorii earl produc aicea un vin de-o calitate
fórte bunä. El este si un important centru pentru comer-
tul pescelui, ce se prinde In cantitäti marl In liman. Din
punct de vedere industrial are de asemenea óre-care im-
portantä.
Bender (Tighina), 40.000 locuitori, din cari aprópe ju-
mätate sunt Evrei. Orasul e asedat pe malul Nistrulul tn-
tr'o avantagiósá positiune comercialä, la Intretäerea a 3
drumuri principale.
Ismail, 35.000 locuitori, situat in partea de S a Basa-
rabiei, pe malul Dun6rii. A fost In vremuri o renumitá
cetate Intäritä.
Hotinul, 22.000 locuitori, din earl' mai mult de jumé-
tate sunt Evrei. Este cel mai de N oras al Basarabiei,
situat fOrte aprópe de granita austriacä,
Soroca, 14.000 locuitori. Situat pe malul drept al Nis-
trului. Este un important centru pentru comertul cerea-
lelor i fabricarea tutunuluï produs In Basarabia, care
odatä ajunsese s aiba mare renume pe pietele rusesci.
B5.1IT, 12.000 locuitori. Asedat pe malul drept al riului
Réutu care In acel punct e fórte mlástinos, de unde chiar
vine si numele orasulul. Este important pentru Intinsul co-
mert de vite ce se face la numerósele bAlciuri ce se tin
Orheia, 10.000 locuitori. Situat pe malul stâng al Mu-
tului nu departe de vérsarea lui in Nistru.
Alta orase mai putin importante sunt: Chilia 9.000 lo-

www.digibuc.ro
 255

cuitori, situatä pe bratul Dunärii cu acelas nurne. Bolgracl

12.000 locuitori In cea me mare parte Bulgari. Beni
7.000 locuitori, aprópe de gura Prutului, Cahul 7.000
locuitori etc.

BUCOVINA.
40.450 km.C.

Frantua de raiö, scump-5, inimel nóstre, grading, cântat 5. de poetT, t4rAn5.

dint& In care se odihnesc dosele celui mal glorios Voevod al Moldovei, nes-
pus de duios frórn'at5, isvórele tale si ce dulce e umbra codrulul oal ..tu
WI In adevör una din cele mai frumóse OH de pe p5,mintdar numele Oa
ne dóre sTI'l rostim si strAbátêndu-0 fermeatórele drumurl, ochil nostril nu-V
pot privi podóbele decat printr'o perdea de lacrinii. A. VLAanTA.
Starea politia. De la 1775 de când ne-a fost rapit&
si Incorporatä la Austria, Bucovina fost când autonomá
când alipitá la Galitia, 'Ana la 1860 când pentru ultima
órä a fost recunoscutá ca o provincie deosebitä a imperiului
Austro-Uungar. Atunci i s'a dat autonomia, titlul de ducat
si dreptul de a avea, ca tóte celelalte provincil din imperiil,
representanta ei proprie, o dietá compusá din 31 de re-
presentantl aI tuturor claselor sociale. Acésta delégä din
sinul ei 5 membri, earl In frunte cu guvernatorul provin-
ciei numit de Impèrat sunt InsárcinatI cu administra-
tiunea OHL
Pentru usurinta administratiuniI, Bucovina este Impèr-
titä in opt districte (capitänate) si anume: Cernautl cu
cap. Cernäuti; C otzm an cu cap. Cotzman; Storojinet
cu cap. Storojinet; V is nita cu cap. Visnita; Sire te
cu cap. Sirete; RA d A u ti cu cap. Rädäuti; S ucév a cu
cap. Sucéva si Câmp u-L u n g cu cap. Câmpu-Lung.
Populatiunea. Dupa recensárnintul de la 1890, popu-
latiunea Bucovinel se ridica la cifra de 650.000 de lo-
cuitori; avénd o desime medie de 62 loc, la km. El. In ti-
nuturile deluróse de la E populatiunea este fórte désá,
trece cu mult peste 100 la km. 0, acéstä regiune este
una din cele mai des populate din -MCA Europa; pe când
In tinuturile de munte locuitorff sunt mai rari.

www.digibuc.ro
 256

NationalitgiIe. In putine locuri pe o intindere asa

mica de pamint, locuesc atâtea nérnuri de OrnenT pa in
Bucovina, in cat nu pe nedrept ea a fost supranumitä
«Austria 11 In adevèr, gäsim aid urmatórele némuri:
Rometnit ET locuesc In mase compacte in S §i SE Bu-
covinei, numérul lor este de vre-o 208.000, formând V, din
totalul populatiunii.
Slavii: a) Rutenii in num.& de 268.000, ocupa N §i V
Bucovinei; ei forméza elementul etnic eel mai numeros,
.sail 420/0 din totalul populatiunii.
Dintre acestia, cel cari locuesc la munte formezA un tip deosebit, Hu1anii
sad Huzulii ce se indeletnicesc cu pästoritul si.cu täierea lemnelor. Se crede
cä acestia s'ar trage dintr'un popor Inrudit cu Hunil, ce s'a stabilit in
Carpati i apoI s'a amestecat cu Slavd.

b) Potonii, in numér de vre-o 125.000, adia, 3°/0 din

totalul populatiunii, sunt Impr4tiati In töte partile Buco-
vinei, fie ea marl proprietari, fie ea functionari, industria,§1,
negustori, servitori etc.
e) Rui, ca la 5-6.000, raspanditi prin judetele Rädä.uti
Visnita.
Israelifft sunt réspânditi peste tot teritoriul Bucovinel,
ocupându-se top cu negotul. Nurnèrul lor trece de 80.000,
adica forméza 13% din totalul populatiunii.
Germanii, a aror numër trece de 50.000sunt veniti
In urmä in Bucovina, pe la inceputul secolului XIX, ca
poloniOT adu0 din centrul Europel.
Maghiarii, In nurnér de vre-o 8.000, locuesc In cate-vb,
-sate de pe lânga Rädauti.
Afarä de aceste popóre se mai gäsesc. In Bucovina
putini Armerd, Ti,qatit i Turd.
La alipirea Bucovinei cátre Austria, populatiunea el
era alcatuitä In cea mai mare parte din BomdnÌ; numaT
In partea de NV locuiail prea putini Ruteni, iar Evreil
Germanil era5 qi mai putinl. In tot timpul de când Austria
stapânesce Bucovina, sub cuvintul de a o civiliza nu a
avut all& tendinta decât sa germaniseze acéstä provincie,
colonizând-o mai întâiù ou Germani, apoi acordandu-le
acestora tóte avantajele posibile, introducênd limba lor

www.digibuc.ro
 257

In Vote partile, punêndu-I In fruntea tuturor institutiunilor

Inläturând sistematic pe Romani si lirnba românescä.
In politica acésta de germanizare, care erà, Indreptata
numaT contra Românilor, Austria s'a sprijinit pe Ruteni
pe care a cautat sa-I favoriseze, iar el profitând de acésta
situatiune aù imigrat fórte multi din Rusia, asa ca resul
tatul acestel politici a fost nu ge,rmanizarea Bucovinel
ci rutenisarea el.
Niparea populatinuil. Populatiunea Bucovinel este intr'o continua si
insernnatl crescere, cicl la fie-care 1.000 de locuitori se adaugl anual câte
13. Acésta se datoresce mal cu sam'a natalitätil celei marl, aci in mijlociii
se nasc anual 42 de copil la fle-care 1000 de locuitori; pe cAnd mortalitatea
este numal de 290/. Emigratiunea este cu totul neinsemnat5, abià daca 370
de persóne pAräsesc anual Wm.
Starea culturald. Din acest punctul de vedere exista
o deosebire fórte pronuntatä, Intro. Romani si Ruteni,
Intre popórele ce aù venit mai tardill de s'at aselat
in Bucovina ca: Germant Eyre!, Po loni etc.
In adevér, ceI stail din acest punct de vedeve
pe o scara fórte jósá, al:of& 6% sciù scrie si ceti. i vre-o
9% numai a ceti.
Acest lucru trebue explicat prin pornirea ce aù aceste
popóre contra scólelor, pornire provenitá din sirntul de con-
servare a nationalitatii si a religiunii stramosescl, de óre-ce
multa vreme prin scóle se fâcea propaganda catolicä
se vorbia altá limba, ceea-ce speriase In special pe Romani
si i-a fäcut a nu mal frequenta scOlele. A trebuit multa
lupta din partea Românilor ca sa obpna de la Viena,
.ca In localitatile unde sunt mai numerosi Românii scólele
sä fie românesci, i de-abià pe la 1855 ail obtinut acésta.
Dar acest principid a suferit fórte mult in aplicarea
lui, cad' din causa influentei politice a Germanilor, In
multe localitati unde Românii sunt In numér destul de
mare, limba Intrebuinlata In scoll este tot cea germana.
In timpurile din urrnä insa scólele aü luat un avint mai
mare si acum se observa óre-care aplicare catre ele.
Pe langa acestea se mai observa la Romani! din Bu-
-coviba acelas Pacat ca si la cei din Begat, ca dupä ce
ispravesc scóla, nu mai citesc i scriú nimica, ash c5,
G. M.-MurgocT, I. P.-Baca. Romania fi prile loeuite de Románi. 17

www.digibuc.ro
 258

cu Incetul putinul ce Invätat 11 uitä. In timpul din

urmä insä a inceput a se remedià i acest 1.66 prin infiin-
tarea a o multime de societät1 de lectura.
Centrul cultural cel mat important al acestei provincil
eke orasul Cernau0 capitala sa, care posedä o univer-
sitate (germanh) cu 3 facultäff, 1. Merl, 1 gimnasiti, 1 seed&
normalä de InvétAtori, 1 §córá de meserii, 1 scólä de
agriculturà i mal multe scóle primare. Alt centru cul-
tural este orasul Bäddup ce posedá un gimnasiti
scólá de meserg. In fine mat existä un gimnasiù In Su-
céva, in care cursurile se predatí in românesce.
In celelalte orase, tärgurt si sate nu existä decât scóle
primare, a caror numér trece peste 300 in WA Ora, cu
mat bine de 800 de Invätätorl.
Biserica. Din punctul de vedere confesional, popula-
tiunea Bucovinel este ImpArtitá dupä, cum urrnéza: 451.000
sail 69% ortodoxi; 92.000 sail 14% catolid; 82.000 sat.'
13°/e mosaid ; si 16.000 sail 2.504 protestantl.
OrtodoxiI (RomâniI i RuteniI), eari sunt ceI me nu-
merosT, sunt supus1, in ceea-ce privesce administratiunea.
suprema bisericéscä, Mitropolitulul ortodox din CerrautT,
care e ajutat de un consistoriii compUs si din clerid !. si
din laid.
Românit tin top de Mitropolia din Cernautl, care Om&
la räpirea BucovineI form& un Episcopat dependent de
mitropoiia MoldoveI, cu sediul in Rädämti.; iar de atunci
s'a deslipit de trupul BisericiI românesci si câti-va ant
mat târcliii a lost trecutä sub dependenta Mitropoliet
sérbesci din Carlovät. In acest limp Biserica Bucovinei
'fost organisatá alt-fel de cum erà i acéstä organisare
are si ast641.
Abia, dupä aprópe un véc de stäruinte continue Româ-
nit reusirä, sä capete la 1873 ridicarea Episcopiel buco-
vinene la rangul de Mitropolie independentk pästrându-st
Insä organisarea cea nouè.
Odatá cu räpirea Bucovinél i averile bisericesel ati fost
luate de Stat spre a fi administrate de el, cu conditiunea
ea veniturile acelor avert 85, constitue o «cash a fondultfl
religionarn, din care Sä se Intretie bisericile i clerul, iar

www.digibuc.ro
 259

prisosul sa se intrebuinteze In scopuri culturale románesci.

AcéstA, dispositiune n'a fost Ins& aplicata decât numai
pentru Intretinerea bisericilor, earl Intrebuintéza insä nu-
mai o parte din fondul religionar, pe când restul ce 1.6-
mâne la dispositiunea Statului 11 Intrebuintkä la scopuri
straine si adese-orl contrare aspiratiunilor nationa1e ro-
mânesci. Ast-tel biserica, care ar fi putut sa fie un in-
semnat factor cultural gratie averilor de care dispunea,
nu numai ca nu §i-a Implinit acésta misiune, dar tocmaI
de averile el sail servit duvnanil poporului roman, pentru
a-i stânjeni mersul sail cultural.

Agricultura.

De sigur eh In privinta constitutiunii geologice si a ca-

litatilor agricole, solul Bucovinel se asémana In totul cu
cel al Moldovel. Nu tot a0, este Ins& i eu intrebuintarea
ce se cla solului, caci pe când In Romania numai 7504
din suprafata totalá era, productiva, aici solul productiv
ocupa 97%, iar eel neproductiv numai no
Diviliunea solului agricol al Bucovinel este urmató-
rea: paduri 43°[0; ogóre 27.°A ; finete 12.6°/0; p4une
12°/0; vii i liveli 0.70/0. Aicea din caus6, ca téra e mai
muntósa, vedem c6, pädicrile ocupa partea cea mai mare
din tot teritoriul, si numai In al doilea rand vin ogórele,
pe când In Romania lucrurile se petrec invers.
Plantele cultivate. Dintre plantele cultivate, tot cerea-
lele sunt acele earl ocupa suprafata cea mai mare In ra-
port cu celelalte culturi, Insa nu In acee4 proportiune
ca In Romania; cad aicl din tóte cele 288.000 hectare,
de aráturi ce se fac anual, numai 187.000 se séména cu
cereale, ceea-ce ar venì cam 65°/0 din bite araturile, pe
când In Romania am véçlut ca acéstä proportiune se ri-
dicä la 950/0.
Cerealele ce se cultiva sunt: porumbu 1, care ocupa
aproximativ 70.000 de hectare anual saii V, din supra-
fata ocupata de araturi; apol vine o v 6 s u1, ce ocupa peste

www.digibuc.ro
 260

40.000 de hectare anual; or zu 1 si se c ar a ocupá su-

prafete aprópe egale, cafe 28.000 de hectare fie-care; In
fine g r â ul ocupä, cea mai restransa suprafatá dintre tóte
cerealele, contrar de ceea ce se petrece In Romania, uncle
grâul ocupé, dupá pbrumb, suprafata cea mal Intinsä.
Productiunea tuturor cerealelor Bucovinel se ridicA
la aproximativ 3.000.000 de hectolitri anual, din cari:
1.350.000 hectolitri porumb; 610.000 hectolitri ov6s;
376.000 hectolitri secará; 335.000 hectolitri orz si 250.000
hectolitri grail.
Finetele artificiale sunt, dupä cereale, culturile ce ocupá
suprafata cea mai Intinsä; mai bine de 30.000 de hectare
sunt acoperite de livedi de trifol, 1uoern i mohor, venind
ast-fel fórte mult In ajutorul finetelor naturale.
Cartofii ocupá o suprafatá de aprópe 25.000 de hectare
saù 8°/0 din totalul aráturilor, producênd anual mai mult
de 3.000.000 de kintale metrice (1). El forméza dupá cum
se vede una din culturile caracteristice acestel
Legumele: fasolea, mazerea, bobul, etc.ocup5, cam
9-10.000 hectare anual producênd aproximativ 100.000
150.000 hectolitri.
Plantele oleaginóse 0 textile: rapita, i n nl i o â-
nepa ocupá anual vre-o 10.000 de hectare, adic5, mai
mult de 3°/0 din totalul aräturilor. Dintre acestea cânepa
ocupá suprafata cea mai mare, adic5, tocmai contrar de
ceea-ce se petrece In Romania, unde rapita ocupä supra-
fata cea mai Intinsä.
Plantele industriale: sfecla de zahär, anisonul
etc. ocupä suprafete cu totul nelnsemnate. Tutunul nici
nu se cultivä In Bucovina.
Viile ocupà, o suprafatá prea micà din teritoriul agricol
al Bucovina
Livegile de arbori fructifeer sunt destul de numeróse ;
cele mai renumite regiuni Bunt: sesul Rádáutilor, valea
Ceremusulul; regiunea Sucevel etc.
Pädurile acopér 447.000 de hectare sail aprópe
din suprafata Bucovinel. Majoritatea acestor páduri sunt
(1) Un kintal metric = 100 kgr

www.digibuc.ro
 261

formate din br ad I, dar In regiunea delurósä de la E sä

gásese i pádurl de f agi si s tej ari. Tot ea i la noi,
pádurile de-acolo aú fost devastate de exploatatori pam'a
in timpurile din urmá, &and s'a pus §i acclo capét acelei
exploatári barbare, a§a cá astadi Vote pádurile Bucovinel
sunt täete In mod sistematie.
Animalele domestice din Bucovina sunt ace1ea0 ca
cele ce se g&sesc In Romania. Caii In numér de vre-o
50.000 sunt calitativ aseménätori cu eel din Moldova.
V i t el e c or nut e sunt relativ §i mal numeróse (242.000)
decbj In Romania §i de-o calitate mai bunk csáci Incà de
mult& vreme aú fost 1nerue4ate cu rase pretióse, tiroleze
§i elvetiene. Poreil sunt de asemenea crescuti In mod
sistematie §i numérul lor (130.000) este relativ mai mare
de cat al porcilor din Romania.
Oile sunt In numér fOrte mie çi de calitate inferiórá
din tóte punctele de vedere.
In comparatiune cu agricultura României, agricultura
Bucovinei este mult mai Inaintatá si a inceput sä fac&
pa§i, repedI spre progres de când acéstä provincie a fost
coloni§at& cu Germani. Ea intrece In acésta privintä multe
provincii din apusul Austriei. Solul ei este atat de rodnie
Inekt produce mai rnult decat trebue pentru consuma-
tiunea interiórk restul se exportéza.

Minele.

Singurile exploatatiuni miniere din Bucovina, afar& de

cariere, sunt: salinele de la Cadea, de unde se scóte anual
vre-o 60.000 de kintale metrice de sare; minele de man-
gan de la lacobeni care's cele mal bogate mine de acest
fel din OM Austria; §i o mina de cupru putin important&
de la Louisenthal.
In afar& de acestea exist& pan& mai acum eati-va ani
mine fórte bogate de fer la P oj or I t a, unde erail insta-
late chiar câte-va furnale einalte, earl acuma Ins& nu mai
functionézä, &Ad mina s'a epuisat.

www.digibuc.ro
 262

Mai sunt semnalate färä a #1 insä exploatate: minereurt

de Ph. Ag. i Au. la Cârl i bab a, unde a fost chiar un
Inceput de exploatare; nisipurt aurifere In Bistrita; sulf
la Iacobeni; lignit la Straj a; petrol la C.-Lung etc.
Ape minerale. Doué isvóre insemnate exista In tótä
Bucovina: cel de la D or n a-Vatra care are ape acidulate
cel de la Ia c ob en I care are ape sulfuróse. Ca statiuni
climaterice niai importante avem: Solca çi LA p u n a.
Industria.

De0 Bucovina este o provincie agricolá, nu industrialá,

totu0 numérul fabricilor sale merge necontenit crescênd.
Numérul locuitorilor ce se ocupá cu industria este de
vre-o 25.000 In tea, Bucovina.
Cele mai principale industrii ce se practicá In Buco-
vina sunt:
Herctstraele. Acestea alcátuesc ruimérul cel trial mare
dintre tóte stabilimentele industriale. Unele dintre ele sunt
m4cate cu aburi çi sunt fórte perfectionate, producênd
pe lângá divem lemne fasonate çi lemne de resonantá
te se exporth in tóte partile.
Moraria este a doua ramurá industriala mai importanta.
Eabricile de spirt sunt de asemenea Mae numeróse.
Pe lângá acestea mai gäsim: fabrict de bere, sticldrzi,
fabrict de obiecte metalice, etc.
Produsele acestor fabrici Insä nu ajung ca sä indes-
tuleze consumatiunea interiórá a provincii.
Industria micä 0 In special oea casnicä este Intr'o
stare infloritóre. resëtoria este cea mai desvoltatä dintre
tóte industriile mici, stofele de Imbräcáminte, scórtele co-
lorate cu culori ce 0 le fabricá singurl locuitorii, precum çi
diferite alte tesäturi, atrag atentiunea tuturora pentru gustul
cu care sunt fâcute..

Comertul.
In afará de schimbul de márfuri ce are loc intre
el', Bucovina mai face comer çi cu celelalte

www.digibuc.ro
 263

provincii din imperiti precum i cu alte tori deosebite.

Comertul ei constä din produsele agricole brute, ce se
vind In provinciile industriale din V monarchiei, pre-
-cum sunt: vita ce se trimit mai cu sama la Viena ; ce-
reale §i fin ce se expediaza In provinciile de la V ; lemne
ce se expediéza In Levant (Orient), la Alexandria, trecênd
prin téra pe la noi, etc.
In schimbul acestor märfuri vin din Apus diferite o-
biecte fabricate, cari nu se fabricä In Bucovina In can-
Wag suficiente, cum sunt de pilda: stofe, masini etc.
Din nefericire acésta ramura de activitate este aprópe
tótá In mama Evreilor si a Armenilor.
Cdile de comunicatiune. Din acest punct de vedere
Bucovina este destul de bine inzestrata. Ea poseda 480
km. de cett ferate, ceea ce ar reveni cam 5 km. la
100 de km. 0, adica sunt relativ mai dese decat In Ro-
mania. Dispositiunea cailor ferate este urmatórea: o linie
lunga parcurge partea de E a Bucovinei de la S la N,
Incepênd de la Itcani, unde se articuIégt cu linia ce merge
dealungul Moldovei, pâna la Oraseni de unde se continua
cu linia galitiana ce merge la Lemberg si Cracovia. De
pe acésta linie principala se desprind o multime de ra-
mificatiuni secundare: unele, mai lungi, mergemd spre
inima muntilor,. cum sunt: HatnaG.-HumordC.-Lung --
Dorna; Hadikfalva RetdctutiValcov; Hdlboca Storo-
jinef BerhometeLapuma;§i Nepolocctuti, Viqnifa. Alte
ramificatiuni, mai scurte, merg spre E i spre N, cum sunt:
HdlbocaSirete; CernauffNoua-Suli(d i Cerndup,Cotz-
manZalescic.
oselele, In lungime de vre-o 2.500 de km. sunt Intr'o
stare fórte buna; ele sunt mai dese In partea de E, ca
si caile ferate.
Cä navigabile riu posed& Bucovina decât numai mica
portiune din Nistru ce o delimitéza pe la N.
Orasele Bucovinei.
In Bucovina nu putut desvoltà orase mal marl,
din pricina ca ac6stä provincie nu si-a capatat autonomia
www.digibuc.ro
 264

sa de cat de un timp fOrte scurt, de vre-o 40 de ani. Pan&

atunci ea a fost saü alipitá la Galitia sail a fäcut parte
integrantä din Moldova.
Pe urmá nid conditiunile geografice nu sunt favora-
bile la acésta, de óre-ce Bucovina nu forméza o indivi-
dualitate geografick ea este cu totul o dependenth a Mol-
dovei, cu care forméza impreunä una §i aceea§I regiune
naturalä In care ora§ele principale sunt: Ia§ii §i
Ora Ise mai principale in Bucovina sunt :
Cernauti, 60.000 locuitori, situat In apropiere de malul
drept al rlului Prut, incunjurat mai din tóte pártile de
dOuri. Importanta acestul ora§ provine din faptul GA a
fost situat pe unul din drumurile cele mai frequentate
In vechime, drumul ce duce& din Sucéva In Polonia.
Ac,11 .e capitala acestei provincii §i primul ei centru
cultural. Este re§edinta MitropolituluI bucovinén §i locul
unde se aduna Dieta Bucovinei. De asemenea e §i primul
centru industrial §i comercial al provinciei.
Retdcluri, 15.000 locuitori, a§edat In mijlocul until camp cu-
prins intre rlurile Sucéva §i Sucevita.Este al doilea ora§ al
Bucovinei atât din punct de vedere cultural cât §i economic.
Sucéva, 12.000 locuitori, situatá fórte apr:5pe de granita
MoldoveT, pe malul drept al rIuldi cu acela§i nume In
vecinátatea Burdujenilor. A fost multá vreme capitala
Moldovei.
Sirete, 9.000 locuitori, situat chiar lângä granita Mol-
doveI, pe malul drept al rIului eu acela§ nume.
Ceimpu-Lung, 7.000 locuitorl, a§edat pe valea Moldovei
putin In interiorul zonel muntóse, Inteo regiune bogatä
In päduri §i substante minerale utile.
Vatra-Dornd, 5.000 locuitori, situat chiar In inima
muntilor intr'o positiune fórte frumósá, Intro Dorna §i Bis-
trita chiar la confluenta lor, de unde §i numele de aTargul
intre ape» ce i se dä. Statiune balneará renumitá pentru
apele sale acidulate §i clima sa placutá.
Alte ora§e mai putin importante aunt: Colman, situat
Intre Nistru §i Prut; Storojinef, a§edat pe rîul Siret; Virdta,
situatá In partea de V pe malul drept al Ceremu§ului. Gura-
Humorel, situatä spre S, pe partea stang5, a Moldovei; etc.

www.digibuc.ro
 TRANSILVANIA.
57.250 km.0.

0 térä mândr 6. si binecuvintatâ intre töte Orile semènate de Domnul pe

pämint. Ea sémänä a fi un máret si intins palat, capo-d'opera de architectura,
unde sunt adunate i aseçlate cu mandrie t6te frumusetile naturale, ce hn-
podobese töte celelalte tnuturl ale Europel, pe care ea cu plâcere ni le
aduce aminte... OrI Incotro te-f uità vecrf colori felurite ca unIntins curcubed
tabloul cel mai incântâtor farmecä vederea: stânci präpästióse, multi uriasT,
ale cAror vArfurf mängaie norff, paduri intunecóse, luncl sinverd.ite, livedf
mirositóre, vAI rècoróse, garle a cáror limpede ap5, curge printre câmplile
lnflorite, pârae repe41, cari mugind gróznic se prävälesc in cataracte printre
acele amenintätóre stânci de piaträ, ce plac vederii i o inspäimintä tot de-odatä.
BXLCESCII.

Starea politicA. Astacti Transilvania nu mai este, ea

maI Inainte, o unitate politica, adich o provincie cu legile
sale speciale si cu administratiunea sa proprie, ci face
parte integrant& din monarchia vecina, Austro-Ungaria
anume din regatul ungar. Constitutiunea §i legile Sta-
tuluI ungar se aplicä §i aid de-o potriva ca In tot restul
monarhiel.
In acésta stare se gäsesce Transilvania numaI de la 1867,
când s'a Inchegat Impërätia Austro-UngarieI In forma sa
actuala. Pana atuncI ea a fost fara lntrerupere o provincie
antonoma supusa când Ungurilor, când Turcilor, când
Austriei, §i multa vreme a avut chiar Voevoçlii sal speciall.
Acésta provincie, daruita de Impèratul Traian coloni-
tilor din Dacia, earl apArasera multa vreme lntinsul im-
periil roman, a fost cucerita de la urma§iI acestora de catre
regele Ungurilor, Stefan cel stint, prin sec. al XI d. H.
Sub dân§ir a stat in Transilvania ca o Ora autonoma, avênd
legile §i Voevodfl sè, pâna la 1526, când a caçlut lntreg
Statul ungiresc In mâinile Turcilor. Acestia aù stapânit
Ungaria §i 'Transilvania pânä la 1699 când, prin tratatul
de la Karlowitz, Transilvania a fost cedatä AustrieI. Cat
timp a stat sub Turci, Transilvania de fapt erà ea §i
www.digibuc.ro
 266

independent& numal ct plAtià tribut Turcilor, alt-fel ii

pästrase neschimbate legue i Voevolif sAi. De la 1699
pAnA la 1867, cât a stat sub Austria, Transilvania s'a
bucurat asemenea de cea mai IntinsA autonomie.
Din punctul de vedere administrativ Transilvania e Im-
pärtitA In 15 comitate (districte).
Urmätorul tabloil ne aratA: numele, Intinderea, popu-
latiunea, capitala si populatiunea capitalei fie-cArul comitat.

41- Populati-
.4. Populati-
NO. COMITATELE V. d unea in CAPITALA unea
1890 CapitaleI
r.2

I
1. C. DäbâcM(Szinok-Doboka). 4.760 217 760 Desitl . . . 10.000
2 » Bistrita-Isläs4ud (Beszte-
recze-Naszód) .. . .. 4.165 106.120 Bistrita . . 12.000
3 » Cojocna (Kolozs) . . 4.970 227.350 Cluj . . . 50.000
4 » Mures (Maros-Torda) . . 4.190 178.980 T. Mures.. . 20.000
5 » Turda (Torda-Aranyos) . 3.500 150.600 Turda . . . 12.200
6 » Ciucul (Csik) . . . . 4.860 114.300 Ciuc Sereda. 3.000
7 » Odorheiti (Udvarhely). . 2.940 110.510 Odorheiti . . 7.700
8 » Tarnava-micA (Kis-Kü-
külö) 1.715 101.330 Dic. san Mart. 3.000
9 » Alba infer. (Alsó-Fehér) . 3.580 195.200 Aiud . . . 7.500
10 » Hunedóra (Hunyad). . . 7.790 268.880 Deva , . . 7.000
11 » Siblii (Szeben) . . . . 3.600 152.390 Sibitt . . .. 30.000
12 » Tarnava-mare (Nagy Kii-
külö) . . . . . . 3.340 135.940 Sighisóra . 11.000
13 » Fägarasul (Fogaras) . . 2.440 88.830 Fagtras . . 6.500
14 » Brasovul (I3rassó) . . . 1.500 89.460 Brasov. . . , 37.000
15 » Trel Scaune (Haromszék) 3.900 130 290 Sep. sân Gior. 7.000

Populatiunea. Transilvania e locuitä de aprópe 2.500.000

de suflete, avênd o desime mijlocie de 43 locuitori la 1
km. O. Desimea e mai mare prin vAile si câmpiile din
centru, pe când prin muntii de pe la margine e mai micA.
NationalitAtile. Populatiunea Transilvaniei e formatA
din urmAtórele popóre:
Roman& El forrnézä elementul, etnic predominant si
sunt si autochtoniI acester provincii, cAci sunt urmasii di-
recti a colonistilor romani. Numèrul lor este aproximativ

www.digibuc.ro
 267

de 1.500.000. El se gasesc réspanditi mat pe tótá supratata

Transilvaniel, numal tn partea résäriténa sunt rart de tot.ln
schimb insa, prin tinutul Fagaraulut, HunedóreT, Albet in-
ferióre, Násäudulu i pe Intréga campie se gäsesc In mase
compacte, neamestecatl, decit fórte putin, cu alte nationalitatl.
Ocupatiunea principalä a Românilor de aid este ca §i a celor
din regat, tot agricultura.
RomâniT pórta diferite numirt, dupa locurile pe unde
träesc, ast-fel celor din muntil Apusent li se çlice M o ti ;
celor din câmpie, Câ mpen celor de prin tinatul ra-
garasulut, Olten T; celor de pe la Brawv i Sibiü li se
(=pee Mar gineAT; etc.
Unguril. Numèrul lor trece de 650.000. Partea cea mat
mare din Ungurit ce locuesc In Transilvania, o forméza o
ramura a poporulut ungar, numitä S cu I. Acestia lo-
cuesc in masa compacta In tinuturile rkaritene ale Tran-
silvaniel, anume: Ciucul, Tret Scaune i Odorheiul. El s'ail
despartit de restul Ungurilor Inca din primele timpuri ale
stabilirii acestora In Europa, as& ca all et presinta óre-
cart deosebirl fatá de masa principal& a Ungurilor din
basinul panonic.
In afar& de regiunea résáriténa, Unguril maI locuesc
prin partea de N i NV a Transilvaniet, Ins& sunt iso-
laI réspanditt printre Romani. .Regiunile unde eT se gä-
sesc cevâ mat numerosi sunt: regiunea Turdei
DesiuluT, Aiudulut, Targu-Mure§uluT, etc.
Numérul lor se ridica la vre-o 220.000. EI se
gäsesc réspânditt In Transilvania prin urmatórele regiuni:
In comitatul ThrnaveT-marT i T.-micT, unde sunt cot mal
numero§T, apoi prin jurul SibiuluT, a Brarvulut si la N
Transilvaniei In comitatul Bistritel-Näsaud.
Ei sunt un popor de ném germanic, veniti aid Inca de
prin sec. al XII dupä Hr. din tinuturile Rinulut si ale
FlandreI. Regit Ungariet aù favorisat acésta populatiune
acordându-I privilegil Insemnate, la umbra chrora eT aü
progresat putut mentine nationalitatea.
In afara de aceste populatiuni mai gäsim: Evr ei In
numér de vre-o 50.000, réspanditT mat cu sama prin co-

www.digibuc.ro
 268

mitatele de la E i N TransilvanieT. de obiceiù prin par-

tile locuite de Unguri; apol Armen ï, Tiga ni eta.
Desì din cele ce preced, se vede cäRomânii sunt poporul
cel maï numeros din acéstä, Ora precum i acei ce sute de
apärat-o contra nävälitorilor barbari, totusi In
conducerea ei jucat nici odatä un rol important. Ei
aìi fost Inläturati In mod sistematic, din causa deosebi-
rilor religióse, de la conducerea afacerilor Statului de
chtre Celelalte pop:5re venite mai In urmä, Unguril
Sa4ii, earl forrnézA elementul conducétor In afacerile politice.
De pe la inceputul sec. al XIX Unguril observând
cá numérul lor se micsorkä si aunt amenintati a pierde
suprematia politic:a, ail cantat sa maghiariseze prin
mijloc pe celelalte nationalitati de sub stäpânirea lor, cu
gândul de a forma un mare Stat national maghiar. Cel
popor care prin numérul i dreptul sëù istoric erà
o piedica pentru idealul poporului maghiar, aù fost Ro-
mânil; asupra lor indreptat Unguriï VIM activitatea
lor, cAutând prin tot felul de prigonirï sä-1 desnationa-
liseze. Românii Insä aú sciut sá resiste la tóte aceste in-
cercari ale Ungurilor i i-ag phstrat neatinsä limba
nationalitatea. i astac,11 Unguril urmärese cu maï multä
energie desnationalisarea Rornânilor, dar eu cat sfortärile
lor In acóstä, privintä sunt maï mari, cu atât si resistenta
din partea Românilor cresce.
Starea culturald. In general vorbind, starea cultural&
a populatiunil din Transilvania desi este mai superiórá
decât a populatiuniï din regatul roman, totusi lasá Inc&
de dorit, cad numaï 350/0 din locuitorl seal sä scrie
sá cetéseä, restul de 65°/0 sunt analfabetï.
InSä nu t6te popórele ce locuesc In Transilvania ail a-
celas grad de culturá, ci pe cánd Sasiï sunt un popor
cult In adevëratul inteles al cuvIntuluï, Românil si Un-
gurii sunt mult mai Inapoiati. Acést& stare cultural&
Inaintatá a Sasilor se explicá prin faptul eh el aú venit
din Apus cu o cultura dejà superiórä i prin faptul cä
ei aù putut desvolte mai departe acéstä, culturá, la
ad&postul privilegiilor pe cari le aveail. Românii i Un -
gurii, desì aveati printre ei acest element cult, Insä din

www.digibuc.ro
 269

causà ea ail fost exclusl de Sa§i de la beneficiile culturii

lor, ail rémas Intr'o stare mal Inapoiata pana In timpu-
rile moderne, când cultura ApusuluI s'a Intins si sprellö-
sarit. Acéstä culturä Ins'ä, nu a prins rädacini adânci In po-
por, ,ci se mArginesce ca si In regatul roman numaI la
patura culta.
§cólele. In Transilvania ail fost Infiintate soóle mai
Inainte decat la nol In regat; pe la finele sec. al XVIII
,existaii dejà gimnasiul de la Brasov si cel de la Blaj. Acesta
din urma a dat cele mal frumóse róde, caci In el s'a
format acea pleiada de scriitori si InvKatorI cari ail con-
tribuit la renascerea culturala a Românilor.
In scOlele din Blaj a r6sunat odinibra glasul desteptator al apostolilor ro-
manismului G. $incaT, S. Clain, si P. Maior... De pe catedrele acestor scóle
s'a audit intr'un sir de ani, glasul parinteldi filologieI romane T. Ciparit.
Intre paretil acestor scdle George 13aritiü a inv6t,at a râmane roman.
In Blaj s'a format acea consciinta nationala in sufletul lui A. Muresanu
care manifestandu-se prin «DestéptAte Romane» s'a prefacut apol" in con-
sciinta until intreg popor. S. MOLDO VAN.

Cele mal numeróse smile s'ari Infiintat Indata dupa re-

volutiunea de la 1848, lnainte de unirea cu Ungaria si
dupa stäruinta mitropolituluI An dreiú Sagun a. Acesta
le-a organisat In asà, chip, Incât scólele sa fie Intretinute
de biseria si autoritatea superióra bisericésca s'a fie In
acelas timp si autoritatea superióra scolarä. Acésta or-
ganisare este de mare folos pentru scólele românescI, &del'
daca ar fi lost sä, fie Intretmute de Statul maghiar, atuncl
n'ar mai fi existat nicl o scólä românésca.
Cu Vote acestea Ungurii cauta sa se servésca si de
.scóle pentru a desnationalisa pe Romani. In acest scop
el impun ca In scólele românesci sa se invete limba ma-
ghiará ma:I mult de cat ori-ce obiect si pe lânga acésta ail
mal Infiintat si asa, numitele «asile de copiI», In cari co-
phi mal midi de 7 anY sunt tinuti sa Invete unguresce.
Astagli Rornânii din Transilvania, pe lânga vre-o 1.500
dè scoll satescl, maI dispun si de urmátórele scolI se-
cundare: un liceil, o scóla realá inferiórä si o scóla co-
merciala la Brasov, un liceil la Blaj, un Hoeg la 1\15,-
Mud si un gimnasid la Brad. TreI seminarii: unul la Sibiù

www.digibuc.ro
 270

(ortodox) si doilö la Gherla i l3laj (unite). Pe lângA acestea

mai exist& si 3 scóle superióre pentru fete: la Sibiú, Brasov
Blaj.
Biserica. Populatiunea Transilvanig din punct de ve-
dere religios se imparte ast-fel : RomâniT sunt uniT ort odox
(greco-orientali), altii unitT (greco-catolici); Ungurii sunt o
parte catolici i altá parte a lvi n Sasii sunt top
pro testanti.
Romdniii ortodoc0 sunt eel mai numerosT i ocupá mar
cu samä, partea de S a Transilvaniei, Biserica lor este
independentá de celelalte ramuri ale Bisericii de rèsärit.
Ea formézá din punct de vedere administrativ o singurä
arhidiecesä, In fruntea cäreia se gäsesce un mitropolit,
insárcinat cu supravegherea credincioOlor ortodoxi nu
numaï din Transilvania ci din Intréga Ungarie. El este
ajutat In conducerea arhidiecesei sale de un Sinod ales de
credinciosl si din care pot face parte si clericil L mirenii.
Romeinft uniti, sail greco-catolici sunt mal putin nu-
merosi decât 061 ortodoxi i sunt rëspânditi mai cu samä
prin N Transilvaniel. ET numal In ceea ce privesce admi-
nistratiunea biseriascä se asaménä cu catolicil recunoseAnd
ea sef suprem pe Papa, credinta lor Insä e aprópe aceeasi
ca si a ortodocsilor.
Biserica a jucat, din punct de vedere cultural, un rol
insemnat pentru Rornânii din Transilvania. N'a chutat
numaï sä propage In popor Inv'étaturile IVIântuitorulul
sà-T Intárésca credinta In Dumneqeù, ci sá-1 si lumineze
prin Invètáturà, Cu veniturile ei deschis si se In-
tretin mai tâte scólele românesci din Transilvania si tot
ea supraveghézä bunul mers al scólelor. NicAerI, In tinu-
turile locuite de Români, nu se mai constatá o atât de
strânsä. legáturá Intro acesti 2 factorf culturalf, ca aicea.
Un merit 'MO, i mai mare are Biserica pentru némul nostru,
cad ea ne-a pästrat limba i nationalitatea, atunci cánd
din bite pärtile vräsmasil nostri cautaa sä o suprime.
De aceea trebue sä fie datoria cea mai sfinta a Bomb,
nilor, de a lucrà, Ja Intárirea Bisericii, cad ea este o che-
zásie pentru propagarea culturalá i mentinerea nationa-
litätiT In viitor.

www.digibuc.ro
 271

Agricultura.

Din acest punct de vedere solul Transilvaniei se im-

parte ast-fel: 38,P/0 paduri; 27% araturI; 15% finete
14% pAsuni; 2% vii i livedi de arbori fructiferi iar 3,5%
este neproductiv. De aicea se vede CA, In acéstä, térä, tot
solul co se póte ark este arat sem6nat.
Plantele cultivate. Dintre acestea cele mai rèspândite
sunt cerealele, ele formézá cultura caracteristicá ca
In Ora la noi. In adevèr din cele 1.200.000 de hectare
de aráturi ce se fac anual In Transilvania, aprópe 1.000.000
se sémänä eu cereale, cea-ce ar vent aprópe 1/5 din intreg
teritoriul térii i 850/0 din intinderea tuturor gmánatu-
rilor. Cerealele ce se cultivä, mai mult sunt tot porumbul
gr hill ea si la noi In térä; amândouti, aceste plante
ocupá s/4 din tótä intinderea clestinatä cerealelor, i ca-
racterisózá mai cu samä partea centralá si de V a Tran-
silvaniei. Partea de .E e caracterisatá mai mult prin cul-
tura secareI, orzuluT i ovësului. Aceste din urmä ce-
reale se cultivä, Insá pe suprafete cu mult mai mid deeât
cele d'Intâi.
Productiunea totalä a cerealelor este In mijlocia de
18,000.000 hectolitri anual, eu q productiune media de
18 heetolitri la 1 hectar, adicá cu 6 hectolitri, mai mult
decât se produce la noi. Acéstá rodnicie mai mare a VA-
mIntuluI nu se datoresce numai calitätilor sale, ci si agri-
cultorilor, earl ingrijesc mai mull de ogorul 1.01^ §i clime)",
care In Transilvania e mal favorabilä agriculturii.
Legumele: carton, fasole, mazare, linte etc. se cultivä,
destul de mult, ele ocup5, aprópe 40/0 din WA, suprafata
aratä. In special cartofii se cultivá mal mult decât tóte
celelalte, ei singuri ocupä 2.60/0 din tóte aräturile.
Plantele oleaginóse: rapit a, chnepa i inul se cultivb",
pillion In Transilvania, suprafata ocupatá de ele represintä,
numal 1 2 °4/0 din bite hráturile.
Plantele industriale: sfecla de zahar, tutunul etc.
ocupà suprafete si mal miei, abià 1°/0 din tóte semänäturile.
Finetele artificiale: livedile de trifoiù, mäzäriche,

www.digibuc.ro
 272

I ue ern A, etc. sunt, dupä cereale, plantele ce se cultivä

mai mult pe teritoriul Transilvaniei, ele ocupA aprópe 70/
din tóta suprafata destinatä, araturilor.
Viile i liveclile de arbori fructiferi ocupa oprópe 2°/,
din suprafata Intregil tèri. Ele sunt re'spandite In tóte
pArtile; InsA viile sunt dese mai cu mina prin pärtile de
S ale Transilvaniei. Si In aceste podgoril s'a ivit filoxera
ca ei la noi In Ora, ei a facut ravagil Insemnate distru-
gênd mai bine de 1/4 din tOta suprafata oeupar, de vii.
Pädurile Transilvaniei aü o intindere de 2.260.000 de
hectare, ceea-ce represintä 385% din tot teritoriul
Ele formézA deci una din bogAtiile caracteristice ale acestel
provinci1. Distribuirea lor este cat se póte de regulatA ca
relieful; de jur Irnprejurul Transilvaniei se gAsese pu-
-ternice masive pAduróse ce imbraca laturile muntilor ei
Inchid In interiorul lor un loc gol «Campian ce se intinde
dintre Tarnave panä la Somee.
Aceste pAduri sunt formate In cea mai mare parte din
I a g1, mai putine sunt aleatuite din br ad I i mo1ifi t
putine de tot din st ejari; acestea din urma se gAsese
mai cu sama prin partile jóse.
Exploatarea lor este acuma supusA tuturor regulelor
earl asigurA pAstrarea padurilor, mal inainte InsA pe langA
ea se exploatati farä niei o ordine, dar numerósele turme
de oi i capre ce päscea5 prin paduri, aù contribuit fórte
mult la miceorarea intinderii ce ocupaiA pädurile.
Animalele domestice. Caft. In comparatiune cu restul
Ungariei ei In special cu Pusta, Transilvania pare sAraca
In animale de acest fel. Numèrul lor niel nu ajunge la
200.000 cu eel din oraee cu tot. Calitatea lor este InsA
fórte buna, &AA mai tog apartin exceIentel rase de cal
unguresci, una din cele rnai renumite rase din Europa.
Boa Acest fel de animale e representat In Transilvania,
printr'o rasa cu calitati excelente, ram u n g ar o-t ran s il-
v a n â, caracterisata prin córnele sale fórte marl i Intórse
in forma de lirA. Nurnèrul total al acestor animale se ri-
dicA la 1.200.000 pe MATà earl' trebue sA mai adaugim
un nurnèr insemnat de bivoli de prin partile de S ale
Transilvaniel.

www.digibuc.ro
 273

Oi le. Crescerea acestor animale a fost in timpu-rile

cevi mai depärtate de noi, cea mai importantä ocupatiune
pentru Românii ce locuiaa prin munti. Astädi crescerea
(Alör a decadut insh din ceea-ce erà mai inainte. Numérul
acestor animale e de vre-o 1.800.000.
Porcii. Numèrul total al lor este aprópe 800.000.
ET stint riSspänditi mai cu samä prin tinuturile locuite de
Secui §si Sa0 earl manâncä, fórte mult carnea acestor a-
nimale. In comparatiune cu Pusta Ungariel, unde animalele
de acet soill sunt fórte numeróse, Transilvania pare sa-
rack'. Calitatea acestor animale este de asemenea fórte bunä.
In general animalele domestice ale Transilvanier se
presintá din punct de vedere calitativ mai bine decât ale
nóstre. Crescerea lor se face cu mai multä ingrijire de-
cât la nol; intinderea cea mare a finetelor naturale gi
artificiale e o prob5, evidenta despre acésta.

Mine le.
Din acest punct de vedere Transilvania este o Or&
fórte bogatä In minerale prelióse §i utile, cum nu sunt
multe In Europa.
Principalele bogatii miniere sunt dispuse in 3 zone prin-
.cipale: o zonä ce s'ar intinde prin mijlocul Transilvaniel
vi care e fórte bogatä, In sare ; a, doua zonä, spre V de
acésta cuprinde muntii Apuseni §i este fórte bogata In
metale; iar a treia zon5, situatä spre E TransilvanieT e
fórte bogatà In ape minerale de tot felul.
Dintre bogätiile miniere ale Transilvaniei cele mai im-
portante Bunt :
Sarea. Masivele de sare abundézA In phmIntul Tran-
-silvaniei §i In multe locuri ele es la exterior ca §i cele
din România. Unele din aceste masive se exploatad Inca
de pe vremea Romanilor, de la cari ail rèmas semne evi-
dente, cum e la Ocna Sibiului i Uióra.
Astädi, sarea se exploatézá numal In 5 locAurl : la P ar a i d
pe valea de sus a Tärnavei-mici; la 0 cna DeOului
aprópe de De05; la Turd a; la Ui ó r a pe valea Mure-
G. M.-Murgocl, I. P.-Bura. Rornd4da iti prde boouite de Románf. 18
www.digibuc.ro
 274

§ului §i la Ocna Sibiul ul (Visakna). Cea mai important&

din tóte aceste ocne este cea de la Uióra. Din aceste 5 ocne
se scóte anual vre-o 900.000 de kintale metrice de sare
pentru alimentatiune §i vre-o 500.000 k. m. pentru in-
dustrie.
Aurul este a doua bogátie minier& a Transilvaniei, el
se scóte In cantitáti insOmnate din muntii Apuseni, care
este regiunea cea mai bogat& In mine de aur din Oa
Europa. Localit&tile principale de unde se extrage aurul
sunt: Ro§ia, Sec&rimb, Abrud, Zalatna, Bäita,
R u d a, Criscio r, Of e nbaia etc. Oantitatea de aur ex-
tras& este de vre-o 3.200 kgr. anual, In valóre de 7.500.000
koróne.
Argintul se gäsesce In cantitati marl' la R odn a In
N Transilvaniei 0 la Baia de Cri § In muntii Apuseni.
Cupru se extrage In cantitäti mari din minele de la
Balan din E Transilvaniei (Csik).
Ferul se gasesce In cantitätl fórte marlin regiunea muntósá
de la S Mure§ului prin m. Poiana-Rusch, Retezat i Sebe§.
Localitätile principale 'de unde se scóte ferul sunt :
G helar i Calan la S Mureplui, iar la N de Mure§ se
scóte fer de la Trásoáú. Cantitatea ce se extrage anual
din aceste regiuni, trece de 1.000.000 de kintale metrice.
Carbunii de petnant se gäsesc In cantitáti insemnate In
basinul superior al Jiului la Petro §a n T i la Kopecz
In tinutul Trei-Scaune. Cantitatea de carbuni ce se ex-
trage este de 25.000.000 kintale metrice anual.
Id fine se mai g&sesce : petrol la S t, Imr e In E Tran-
silvaniei, In comit. Csik i sail' la Zal a tn a.
Apele minerale. Partea cea mai bogatä a Transilva-
niel In isvóre de ape minerale este partea de E. Cele mai
principale isvóre sunt :
San. Giorgia i Bodna situate In valea Bistritei trans.
Borseo §i Bilbor situate In apropiere unul de altul pe
valea Bistriciórei. Borsecul posed& o renumit& ap& acidu-
latá, care se exploatéz& de mull& vreme. Este una din
statiunile balneare importante din Transilvania.
Tupad situat chiar In valea Oltului, nu departe de
muntele Bildös, la pólele unui munte in várful cäruia se

www.digibuc.ro
 275

gäsesce lacul S-ta Ana. Este una din cele mai importante
statiuni balneare din Transilvania.
Vdlcelele (Elöpatak), situate spre SE Transilvaniei aprópe
de Sepsi-St.-Giorgiii, posedä ape bune contra bólelor de
stomac i rinichï.
Covasna, situatä in téra Skuilor pe un afluent al Pä-
räului Negru, este renumitä pentru bäile sale de aburi
de acid carbonic, ce se degajézä aicT din pámlnt.
Zizin (Zaizon) unul din satele ce formézá SAcelele, (sapte
sate) posedá de asemenea ape minerale.

Industria.

In Transilvania, ca si In Intréga parte de E a monar-

chiei austro-ungare, activitatea industrialà este la Mee-
putul desvolthrii sale ; si pana acum acéstä provincie Ii
pästrézA caracterul säil de térá agricolä. Industria are ins&
reservat un viitor frumos in acésta provincie atât de bine
dotatá de la naturá cu materii prime de tot felul. Po-
pulatiunea ce se ocupä In Transilvania cu industria atinge
cifra de 85.000.
Jndustriile cele mai principale ce desvoltat In Tran-
silvania sunt cele In legaturá cu agricultura si anume :
'MA ea r i a este una din ramurile de industrie ce se
practicá pe o scarä fOrte Intinsä. Täläcäril principale
stint: la Brasov, Sibiù, Bistrita, T.-Muresului, etc. M oräri a
este de asemenea fórte räspânditä, se gäsesc mai mult de
5000 de mori In tótá Transilvania. Distilerlil e d e
sp irt sunt iaräsi numeróse.
Din celelalte feluri de industrii mai importante sunt
Industrifle extractive si metalurgice a feruluï,
aurului, sáril i cArbunilor desvoltate in regiunile unde se
gäsesc zkämintele acestor minerale. Pe lângá acestea s'a
mai desvoltat mult si industria st i cläri e T olärie T.
Industria lemnului si anume herástraele, aù
o desvoltare fOrte mare, ceea ce natural Intr'o Ora unde
pädurile ocupá .suprafete atât de Intinse. In legaturá eu
industria lemnului s'a desvoltat fórte mult çi c ar ut Aria.

www.digibuc.ro
 276

Celelalte felurI de industrri: textile, chimice, etc. sunt

maI putin desvoltate.

Cornerlul.
Pe lângä schimbul de producte ce se face Intro locui-
toriI din muntI i eel de pe câmpia Transilvanid, se mai
face §i cu celelalte provincri ale InonarchieI i cu Regatul
român un comert fórte intins. Acest comert constá mal
cu sémá din lemne cu carI Transilvania furniséiá sesu-
rile vecine, lipsite de acésta bogatie. Alt produs impor-
tant ce alimentézá comertul Transilvaniei este sare a ce
se expediazá In tóte pärtile Ungariel. In fine v it ele de-
asemenea constituesc un important articol de schimb au
provinciile industriale din V AustrieI.
In schimbul acestor produse brute, Transilvania pri-
mesce diverse obiecte fabricate, ca: stoie, masinl, etc., pe
earl fabricele din acéstá provincie nu le pot produce.
Caile de comunicatiune. In privinta acésta Transil-
vania este maI bine Inzestratá decât Ora nóstra, das35.
avem In consideratiune numaI lungimea totalä a cgilor
de comunicatiune. Acóst5. rote& Irish' din causa reliefulul
téril se MO, relativ In putine locurl cu drumurile tö-
rilor vecine.
Caile ferate In Transilvania aú o lungime totalà de
1.800 de km., adicä 3 km. si ceva pentru fie-care 100
de km. 0. Dispositiunea lor este aceeasi ca §i a rlurilor,
pe vAile cdrora merg aprópe tOte liniile ferate.
Cole malt' frequentate linii sunt: linia ce merge pe la
Brapv SighiOra Blaj i Tövis, de undo se des-
parte In 2 ramurI: una apucá pe valea Muresului spre
Arad i o alta spre N cátre Cluj §i de aid spre V cátre
Oradea-Mare. Din aceste linii se desfac o multime de
ramuri, anume: Brapv Ciue-Sereda Ghinie; Copp
SibiaRiu-Vaduhd ; .PiskiPetroprd; Alba-Iulia Zalatna;
cu ramura De0aBistrtta ; Cióra
T.-MurefultdReghin; BlajParaid, etc.

www.digibuc.ro
 277

oselele. Lungimea totalä a soselelor TransilvanieT este

de mai bine de 13.000 km; Ins& nu tóte sunt de o po-
triva de bune pentru comunicatiune, numai soselele na-
tionale si cele municipiale sunt1 masi bune, restul last', Inca
de dorit.
CAile navigabile lipsesc cu totul In cuprinsul Transilva-
niei, singur Muresul este dintre tóte riurile apt pentru
transportul plutelor si galerelor.

Oraele Transilvania
Cele mai vechi F; i principale orase ale Transilvaniei
s'ail desvoltat la marginea el, acolo unde sirurile de
munti ce o inconjura presintä curmaturi adânci, pe unde
se 'Dote prin urmare comunica mai usor cu tinuturile din
jurul podisului.
Cele mai lnsemnate orase ale Transilvaniel sunt:
Cluj (Kolozsvár) 49.000 locuitori, sittiat In NV Transil-
vaniel pc, valea Somesului mic. Este cel mai populat oras
al Transilvaniei si primul centru cultural al acestei pro-
vincii, posedä o universitate, singura care exista In URA
Transilvania si o multime de scoll secundare si speciale,
bite unguresci.
Brapv (Brassó), 37.000 locuitori, cel mai frumos dintre
-Vote orasele Transilvaniei, situat In -coltul de SE la pólele
Carpatilor intr'o vale ingusta Incunjuratá din 3 WO cu
déluri Inalte.
Natura a creat trite() orá fericitä acéstá vale plácutä si a fost una din cele
maI frumöse idel a dmenilor de ail Intemeià aid locuinte. Ea am v64ut si
iubit multe locurI In viaa mea, dar daa, cine-và ImI vorbesce despre un
ideal de oras romantic medieval, Inainlea ochilor meT se ivesce Brasovul.
BERGNER.

Actualmente este cel mai important centru cultural al

Românilor si orasul cel mai industrial din OM Transil-
v ania. ln acela timp este si un fórte important centru
comercial. Mai ales In vechime Brasovul a jucat un In-
semnat rol in comertul cu Romania ; aicea veniail ceT
mai multi din comerciantii din Ora de la noi si se apro-
www.digibuc.ro
 278

visionail cu diferite obiecte fabricate saù lucrate de //Ana,

ea: incáltaminte, pälärii, vase de lemn etc., de unde
numele acestor márfuri, 4tbrasovenii».
Sibiul (Nagy-Szeben), 30.000 locuitori, situat pe ambele
maluri ale pâräului Cibin, la deschiderea vtii Oltuhil. El a
fost Infiintat de Sasi chiar de la venirea lor prin aceste
locuri. Este resedinta Mitropolitului roman din Ungaria
locul unde se adunä Sinodul arhidiecesei transilvane si
Congresul bisericei ortodoxe románe. In apropierea Sibi-
ulul se gAsesc 2 sate românesci fórte frumóse anume:
Selistea si Resinaril
Telrgul lifurequlu'i (Maros-Vásárhely), 19.000 locuitorl
din earl' cea mai mare parte sunt &jct.& Orasul se aflá
situat pe tiSrmul stâng al Muresului, chiar In centrul Tran-
silvaniet Este cel mai principal oras al Skuilor.
Turda, 12.000 locuitori, situata In valea riului Aries,
InSemnatä pentru oenele sale de sare.
.Bistrqa (Beszterecze) 12.000 locuitori, situata in valea
Bistritei transilvane, este locuit in mare parte de Sasi.
Se afla asedatä In mijlocul unel regiuni bogate In minerale.
In jurul sail se gasesce Ro d n a cu importante mine de
argint si St.-Gi or giù cu isvóre de ape minerale.
Alba-lulia (Gyula-Fehérvar), 11.000 locuitori, situata la
confluenta Ampoiului cu Muresul Intr'o regiune viticolä
renumitä pentru calitatea vinuluI ce produce.
Sighisóra (Segesvár), 11.000 locuitori, din cari mare
parte sunt Sasi, situatä Inteo positiune din cele mai pito-
resci pe valea Tarnavel mall. A fost mai de mult o im-
portanta cetate Intäritä.
pesiú (Dées), 10.000 locuitorl, situat catre N Transil-
vaniel, la confluenta Somesulul mare cu Somesut mic. In
apropierea sa se gasesce cna-Desiu lui, renumità, pentru
salinele sale.
Mediaq (Medgyes), 8.000 locuitori, situat pe valea Tar-
navet mari, o un renumit centru viticol.
Aiud (Nagy-Enyed), 7.500 locuitori, situat pe malul drept
al Muresului. In apropiere de 'dânsul se gásesce vestita
ocnä de la Ui ór a, cea mai mare din UM Transilvania.
Sebeml seisesc (Szász-Sebes) 7.500 locuitori, situat pe

www.digibuc.ro
 279

riul Sebes aprópe de vársarea sa In Mures, este renumit

pentru podgoriile sale.
Odorheiul (Szekely-Udvarhely), 7.500 locuitori, situat pe
valea TârnaveT mari aprópe de isvorul sä5. Este un ora§
curat skuesc.
Sepsi-san-Giorgiú (Sepsi-Szt.-György), 7.000 locuitori,
situat pe malul drept al Oltului. In apropierea sa se ga-
sesce vestita statiune balneara VAlcele (Elöpatak).
Deva 7.000 locuitori, situatä pe Mures, aprópe de esirea
lui definitivä din podisul Transilvaniet
Gherla (Sjamos-Ujvár), situatä pe Somes, ceva mai spre
S de Desiö. Este re§edinta until episcop greco-catolic.
Blaj (Balazsfalva), 4.000 locuitori, situat la impreunarea
celor 2 Târnave. Este unul din cele mai importante centre
de eulturá pentru Românii din Transilvania si re§edinta
Mitropolitului Românilor uniti.
Alte orase mal putin importante sunt: Fágär b,s, si-
tuat In câmpia cu acelas nume. Násäu d, situat In N
Transilvaniel pe Somesul mare. C i u c-S er ed a, situat pe
valea OltuluI In Alcsik. Kezd i-0 sorhei ú, situat in tóra
Sécuilor. Ha tze g, situat pe rlul Streiü. B r ad, situat In
muntil Zarandului. A brud, situat chiar in interiorul mun-
tilor Metalici. Hued i n (Bánffy-Hunyad), situat aprópe de
isvórele Crisului repede.

BANATUL TEMIANEI.
28.400 km. D.

Starea politia a Banatului e adi identicá cu a Tran-

silvaniei, adia face parte integrantä din regatul ungar.
Schimbärile politice pe earl le-a suferit Banatul sunt de
asemenea cam tot aceleasi ea si acele a Transilvaniei.
Pânä la 1526 a fost o provincie a reg. ungar ce se bu-
eurà de óre-care autonoaaie. De la 1526 a fost prefäcut
impreunä cu tótá Ungaria In pa§alle turcesc si a stat
in starea acésta pânä la 1718, când, prin tratatul de la
Pasarowitz, a fost cedat Austriei. In acest timp Banatul
a fost reorganisat aprópe din noii. La 1780, din ordinul

www.digibuc.ro
 280

Imperätesel Maria Teresa, Banatul fu anexat la Ungaria

ast-fel a remas pânâ
Din punctul de vedere administrativ, Banatul e Impitirtit
In 3 comitate i anume : T or ontal cu cap. Becikerecul-
mare; Times cu cap. Temisóra i Caras-Severin
cu cap. Lugos.
Populatiunea. Numeral locuitorilor Banatului este de
aprópe 1.500.000 de suflete, avend o desime mijlocie de
53 de locuitori la 1 km. 0. Acéstä desime e mutt mai
mare In câmpia din E decât In muntii de la V.
Nationalitatile ce alcAtuesc populatiunea Banatului sunt
Românii, In numer de vre-o 600.000, ocupä partea mun-
tós5, a acestel ter! si se Intind 'Ana In sesul Tisei. EI
forméza elementul etnic cel mai numeros, representând
40% din totalul populatiunii.
Germanii alatuesc al doilea element etnic, din punct
de vedere numeric, &do! in total ei Bunt aprópe 400.000.
Ca si Sasil din Transilvania, Germanil din Banat sunt
veniti tot din apusul Europe! din : Bavaria, Alsacia,
tinutul Rinului, etc. Insá malt mal târiù, prin sec. al
XVIII, dupe. ce Banatul a fost liberat de sub jugul Tur-
cilor.
SerbR sunt venitT din peninsula Balcanicá In diferite
rânduri. Pentru prima &A aú venit prin sec:al XV, Ins&
marea colonisare cu Serbi a Banatului a avut loc pe la
Inceputul sec. al XVIII, Numeral lor este ac,11 de vre-o
265.000; alatuesc prin urmare al treilea element etnic.
Ungurii desi aü stäpânit Banatul i aú venit Inainte
de German! si Serbi, totusi numeral lor e mai mic, abià
ajung la 150.000.
Dintre celelalte nationalitAti ce se maT gásesc prin Ba
nat, mai importante sunt: Sl o v aci I si Evrei T.
In privinta distribuiril geografice a acestor popóre avem
de observat, cá partea de E este ocupatá aprópe complect
de Români, numai patine insule de German! se gäsesc
amestecate printre el. Pe când in partea de V traesc
amestecate tóte nationalitätile enumerate, formánd o regi-
une unde populatiunea e atât de complexa, cum nu se mai
gäsesce in niel o parte din tOtä Austro-Ungaria.

www.digibuc.ro
 281

Starea culturalä. In general locuitoril Banatului stail

mal bine decât eel din Transilvania din acest punct de
vedere, cad aid proportiunea celor cari Belli scrie si ceti
.este mai mare, 45%. Si aicl ca si In Transilvania se ob-
serva 05, Germanil formkä poporul cel mal cult. Românil
sunt 'Mg tot cam la acelas nivel cultural cu eel' din
Transilvania, cu cari aù avut o FP:51.M aprópe identica
In ceea-ce privesce scólele, Românii din Banat afará
de scólele atescl nu posedá alte institutiuni de acest fel
dedt seminarul ortodox si preparandia din Caransebes.
Organisarea scólelor din Banat este aceeasi ca si a ce-
lor din Transilvania.
Biserica. Din punct de vedere religios locuitoril Bana-
tului se impart ast-fel: or,todoxi 800.000, catolial
630.000, greco-catolici 35.000, protestanti 20.000
calvi ni 30.000. Ortodoxi sunt cea mai mare parte
din Români i Sôrbi, ei ocupá partea de E a Banatului.
Catolici stint Germanii i Ungurii, ei ocuph pp,rtea de V a Ba-
natului. Uniti sunt o parte din Români; iar protestanti sunt
o parte din Germani; i calvini sunt o parte din *Lingua Bise-
rica ortodoxá românósch din Banat formézä din pnnct de
vedere administrativ, o eparhie a bisericei ortodoxe din
Ungaria, cu numele de Eparchia CaransebesulnI,
dependenti de mitropolia din Sibiù i avênd In fruntea sa
un episcop cu resedinta In Caransebes, ajutat de. un Sin od
ce se Intrunesce In fie-care an la- resedinta episcopalá.
Rolul pe care l'a avut i it are Biserica ortodoxä din
Banat este identic cu eel care l'a avut Biserica din Transilvania.

Agricultura.
Solul Banatului se imparte din punotul de vedere al
Intrebuintáril ce i se dá In chipul urmátor: paduri 2170;
aráturi 50°4; pAsune 14°4; finete 7°4; vii si live4I 3°4 ;
iar neproductiv 5°4 . Mal inainte solul Banatului era ocu-
pat In multe locuri de mlastinl, astádi Ins& prin saparea
a o multime de canale, mlastinele redus.
Plantele cultivate. Cerealele forméza in Banat, ca si In
intréga Ungarie, baza agriculturii. Din cele 1.400.000

www.digibuc.ro
 282

hectare de ar&turi ce se fac anual In tot Banatul, mai mult de

1.200.000 de hectare se sémáná numal cu cereale. Dintre
cereale, cel earl' se cultiv& mai mult este g r â ul, el ocup&
1/2 din tótA intinderea destinat& cerealelor. Calitatea grA-
ului produs in Banat este fórte bunk chiar se consider&
a fi eel mai bun din tót& lumea. Celelalte cereale ocup&
suprafete ralativ mai miel, afar& de porumb care e cultivat
Inca pe suprafete destul de marI. Cerealele stint rèspAndite
mai mult In partea de V a provinciei, In esul
pe cAnd in partea de E sunt fórte rari. Productiunea kr
total& se ridic& la 17.000.000 kintale metrice anual.
Din celelalte soiuri de plante cultivate ca : pl. oleaginóse,
industriale, legume, fin* artificiale etc. singure acestea din
urrnä sunt cultivate pe o suprafatä mai Intinsk repre-
sentAnd 4.50/2 din tót& Intinderea sëm'én&turilor, restul sunt
putin cultivate.
Viile si livedile sunt dup& cereale a doua bogátie a-
gricol& a Banatului. Ceea-ce face Insemnatatea podgoriilor
In Banat, nu este intinderea lor, care nu e prea mare
(10.000 hectare), ci calitatea vinului ce produc. Viile §i
iiveile acopér ultimele déluri ce se desfac din muntii
Banatului spre V. Localitäti unde se produc vinuri bone
sunt: Ver§et §i Biserica alb&
Pädurile ()cup& o suprafat& de 610.000 hectare, §i a-
copër numai partea muntósä a Banatului; singur comi-
tatui Cara§-Severinului posed& mai mult de 500.000 hectare.
Constitutiunea acestor p&duri este aceeW ca §i in Transil-
vania, de asemenea §i exploatarea se face In acela chip.
Animalele domestice sunt relativ mult mai numeróse
In Banat decAt In Transilvania. In special regiunea e-
sulul din V este fórte bogat& In cal de ras& ungurésc&
porci. Oile sunt rèspAndite naal cu sémä prin partea
muntósk din V; iar boil sunt Impr4tiati mat de-o potriv&
peste tot teritoriul Banatula
Minele.
Banatul din acest punct de vedere ocup& un lac de
frunte printre celelalte tinuturi miniere Ale Ungariei, cAci

www.digibuc.ro
 283

muntii sàX cuprind In interiorul lor numeróse zacéminte

de fer i car buni. Zacémintele de fer sunt exploatate
In urmatórele Dognacica, Oravita, Anina,
Nadrag, etc., uncle se lucréza anual mai bine de
1.000.000 de kintale metrice de fer.
Jia Steierdorf, Karansebq, Kozla, Oraviça, Ii44a etc. se
exploatézä zacéminte de carbunl de pamint de-o calitate
fórte buna. Cantitatea de earbuni ce se scóte din aceste
mine este aprópe de 600.000 de tone anual.
Afarä de acestea se mai gäsese In muntil Banatului si
a r am (cupru), ce se exploatézä la Moldova veche In S
Banatului.
Isvórele de ape minerale cele Mal importante sunt
cele de la Buzia i cele de la Mehaclia (Ilerculesbad).
Acésta din urrna are o instalatiune balneará feirte bun& E,si
este asthql cea statiune din tóta Ungaria.
Dacä privim In general Banatul din punct de vedere
economic, vedem ca In el gäsim doué regiuni fórte bine
caracterisate i distincte una de alta. Regiunea plan& de
la V este prin excelenta agricola, acolo cultura cerealelor
crescerea vitelor predomina; pe &and regiunea muntósa e
caracterisata prin Intinderea mare a padurilor i prin nume-
rósele zäcéminte miniere.

Industria.
Activitatea industrialä in Banat este representata mai
eu samä prin industria ex tracti vä a carbunilor si
in dus tr i a m etalurgi GA a ferulul. Aceste industril stint
localisate -kite In regiunea de E. Afará de acestea se mai
gasesc in Banat si numertise fabrici de produse alimentare,
ca: mori, distileril de spirt, fabrici de zahär etc.,
precum si numeróse herastr a e prin regiunea muntósá
de E.

Comertul.
Comertul Banatului cu celelalte provincii din Apusul
Austro-ungariel, constä mai mult din produse brute ca :

www.digibuc.ro
 284

cereale, animale domestice, lemne, fer brut,

chrbuni etc., contra carora primesce In schimb produse
fabricate. Acum In urmä de când industria Banatului a
luat o desvoltare mai mare, se exporta mai cu sama In
peninsula Balcanicä §i numeróse articole fabricate.
CAile de comunicatiune. Din acest punct de vedere
nici una din provinciile Daciel nu este atât de bine dotatá
ca Banatul, cu drumuri de tot felul.
Caile ferate ale Banatului aú lungimea totalä de 1.700
km., adicA 6 km. si ceva la fie-care 100 km. O.
In distributiunea, lor se observä aceea§i deosebire intre
partea de V, uncle ele sunt fórte dese §i alcátuesc o reta,
fórte complicatà §i partea muntósá de E, unde ele sunt
fórte rari.
O singurä linie sträbate partea muntósá a Banatului,
utilizând depresiunea Tirne§-Cerna, acésta e linia ce pléc&
de la Vêrciorova, unde se lég& cu liniile ferate române
§i merge spre NV la Seghedin trecênd prin Lugo§ §i
Temisóra. Restul tuturor celorlalte linii sträbat §esul
Banatului in tóte directiunile unind diferitele localitäti intre
ele. Din acéstä retea se desprind doué ramuri ce pa-
trund In munti pe valea rlurilor Caras çi Bersava,
duo : una la minele de la Ré§ita si alta la minele de
la Steierdorf.
§oselele Banatului sunt de asemenea numerOse, lun-
gimea lor ajunge aprópe la 7.000 km., Irish bine Intro-
tinute sunt numai vre-o 3.000 de krh. ce alcAtuesc §oselele
nationale §i municipiale.
CäT navigabile. Banatul este bogat In chi de acest-fel,
cad este inconjurat din 3 pärtI cu rIurI navigabile : la
N de Mure§ care este navigabil pentru vapOre pe o distant&
de 120 km. de la gura sa ; la E de Tisa §i la S de Dunäre,
cari Bunt navigabile In tot parcursul lor pe lâng& Banat.
Afarä de aceste CAI exterióre, Banatul mai posedá prin in-
teriorul ski un rîú canalisat, anume Be g a §i care e
navigabil pe o lungime de 115 km., de la Temi§óra la
Tisa. Afar& de acestea §i gura Time§ului e navigabil&
pâra la Panciova, pe o distanta de 3 km.

www.digibuc.ro
 285

Orasele Banatula
In Banat gäsim urmatórele 3 categoril de orase:
Prima categorie o forméza orasele din regiunea muntósá,
ce desvoltat acolo din causa exploatárilor miniere. In
acéstä categorie gäsim :
Steierdorf 15.000 locuitori, insemnat pentru bogatele
sale mine de cärbuni de pániint si fer.
1=14ifa 12.000 locuitori, situat pe valea rtului Bersava,
de asemenea insemnat pentru minele sale de fer.
Caransebes 7.000 locuitori, situat pe valea rtului Times.
Este resedinta until episcop greco-oriental i un centru de
cultiirá pentru Români.,
Mehadia, situatá mai spre Sud, In valea Cernei, da-
toresce desvoltarea sa numai isvórelor de ape minerale
ce se gasesc in apropierea
A doua categorie de orase s'a format la deschiderea
principalelor väi ce duo catre interiorul muntilor. In acéstä
categorie sunt orasele:
TemiOra (Temesvár) 53 000 locuitori, in mare parte Un-
gurT. Cel mai populat oras din tot Banatul, situat la deschi-
derea väii Tim esului, pe malul drept al canalulul Bega. ArlIT
este primul centru cultural si industrial 'al Banatulul
o statiune importanta a drumului de fer, cad' acolo se
intálnesc vre-o 8 linii ce vin din tOte pärtile Banatula
Lugof, 16,000 locuitori, situat In interiorul regiunii
délurilor, pe valea Timesului ca o avant-gardá a Temis6rei
spre munti. Oras curat românesc, este resedinta unul
episcop greco-catolic.
Verqet, 25.000 locuitori, situat la deschiderea väli Ca-
rasuluI, la pólele unor déluri acoperite cu podgorii ce daü
un vin renumit.
Biserica albet (Fehértemplom), 11.000 locuitori, situatä,
la S Banatului la deschiderea vaii rlului Nora.
Putin mai la S se aflä Bazias port insemnat la Du-
axe.
In fine, a treia categorie e formatä din orasele ce
náscut pe câmpia Banatului, orase mai tóte marl. Intre aces-
tea mai principale Bunt:

www.digibuc.ro
 286

Becikerecul mare (Nagy-Beczkerek), 25.000 locuitorï, sl-

tuat pe rlul Bega aprópe de v6rsarea sa In Tisa.
Panciova (Pancsova), 19.000 locuitorï, aqedatá pe malul
stâng al Timeqului la o depártare de 3 km. de yèrsarea
lui In Dunbre.
Kikinda-mare (Nagy-Kikinda), 12.000 locuitori in mare
parte Germani, situatá in partea de NV a Banatuluï.

TERA CRIT.JLUI 1 MARAMUREWL

48.000 Km. D.

Starea politica a acestor provincii este açli identic5, cu

a Banatului §i Transilvaniei, adich fac parte integrantá
din regattl ungar.
In starea acésta se alla aceste provinciI, chiar de Indatá
duph stabilirea Ungurilor In Europa. Numal Maramure§ul
§i-a pástrat mai mult timp Voevoc,liï sai, earl Insa nu
eraii de cât representantii regilor Ungarieï. 0 autnomie cum
a avut Transilvania, n'ail avut nici odatá aceste provincii
Din punct de vedere administrativ, acéstá regiune se
imparte In 10 comitate. Acestea sunt:

COMITATELE Suprafata CAPIT AL A Populatia

4n Km. 0 Pouulatia
- Capita lei.

1 Arad (Arad) . . 6.075 350.000 Arad . . . . 57.000

2 Cenad (Csanad). 1.715 132.000 MUM . . . 34.000
3 Bihar (Bihar). . 10.690 520.000 Oradea-mare 50.000
4 Bichis (Békes) . 3.670 260.000 Giula . . . . 22.500
5 Haiducu (Hajdu. 3.340 195.000 DebreOn 75.000
6 Magill (Szilágy) 3.820 190.000 Zalád . . . . 7.600
7 Sabolc. (Sabolcs) 4.640 250.000 Nyiregyháza 33.000
8 Sätmar (Szatm.) 6.280 325.000 Nagy Károly 15.500
.9 Ugocea (Ugocsa) 1.208 75.000 Séläusul mare 6.000
10 Maramures (Ma-
rarnaros . . . 9.720 270.000 Sigetul M. 17.000

www.digibuc.ro
 287

Populatiunea totalä a acestel regiuni se ridica la cifra

de 2.500.000 locuitorI, a vênd o deasitate mijlocie de 52
locuitori la km. a Cea mal mare densitate se gäsesce
pe sesul TiseI In apropierea MuresuluI, iar cea mai micas
se gäsesce In muntiI din NE in Maramures.
Nationalitatile ce alchtuesc populatiunea acesteI regi-
uni
Ungurii In numr de aprópe 1.200.000. Ei formézá ele-
'mentul etnic cel maY important din aceste tinuturY, o-
cupä partea planä a acestel regiuni, adicá sesul cuprina
intre Tisa, Mures si Somes, unde locuesc tri mase com-
pacte, lndeletnicindu-se cu agricultura i crescerea vitelor.
Românii, forméz5, in privinta nUmäruluf al doilea ele-
ment etnic din acésta regiune, cad nu sunt decht numal
vre-o 750.000. In schimb Insa e poporul cel mal vechiù
din aceste tinuturY, pe earl' le-a stäpânit odatá. El locueso
in mase compacte muntiI i délurile din partea de E a
acestei regiuni. Incât linia de separatiune intre el si
Unguri corespunde aprópe exact cu linia ce desparte
délurile de ses.
Rutenii ocupä partea de NE a acesteI regiuni, anume
tinutul Maramuresului, unde formézá marea majoritate
locuitorilor. Numärul lor alunge la 170.000.
Germanii In aceste tinuturI traesc ImprastiatI printre
UngurI i RomânI. In numär cevA mai mare se gasesc
prin Maramures In partea de S a lui, la N de Arad si
pe malurile CrasneY. A1 aceeasl originá ca si ceIlaltI
Germavi din Ungaria. Numärul lor e aproximativ de
120.000.
Evreft trAesc In aceste regiuni In numér fórte mare,
aprópe 165.000, réspânditl mai cu sérná prin Maramures
comitatele din Nordul TeriI
Printre celelalte nationalitati ce maI traesc In acéstá
regiune maI gAsirn i pe SI ovacY In numär de vre-G
80.000, ei forméz5, un grup compact intre Mures si Cris.
Starea culturalä a Românilor din aceste tinuturi e
aceeasi ca si a celor din Banat si Transilvania, cu cart
aú impärtäsit aceeast sórtá.
Ca institutiunl de culturá, deal de scolile sátesci, Ro-

www.digibuc.ro
 288

mânii de aid decât seminarul i cóla superiórá de

fete de la Arad si lieeul unit din Beius, restul scólelor
secundare sunt Vote unguresci.
Biserica. Românii din acéstá regiune sunt In cea mai
mare parte de religiune grec o-o at olicá (unitä)
ca sef al lor pe Mitropolitul unit de la Blaj din Transilvania.
Românii or todoxi sunt mai putin numerosi si se aflá
röspânditi mai cu samá In partea de S a acestei regiuni.
El alcátuesc din punctul de vedere administrativ o epis-
topie numita, Episcopia Aradul uT, dependenth de
Mitropolia din Sibiri.
In scurt, vedem cá Rornânil din Ungaria apartin la 2 religiunl
deosebite: unii, cel mal numerosl, sunt oortodoxi», acel earl
phstrat credinta stramoséscä, iar altiï s'ail unit cu catolicil, adoptând
de la el modul de administratiune bisericescá si din acéstä causá se
numesc «unitl». CeT ortodoxi ocupá mai cu soma partea de S a
Transilvaniel i Banatul, iar eel uniti ()cup& partea de N a Tran-
silvaniei i Téra
Din punctul de vedere administrativ Biserica ortodoxl a Ro-
mânilor din Ungaria e impärtith in 2 episcopil i o arhidiecesa.
Acestea sunt : Archidiecesa metropolitana a Ardélului; Ep i-
s c o pia Caransebesuluil ce cuprinde Banatul i Episcopia
Aradulut
Autoritatea supremä a acestel biserici este Congre sul n a-
tion al al bisericiI ortodox e, format din delegatii celor 3 Sinóde
de la fie-care Episcopie.
Biserica unità are ca sef suprem pe Papa si ca representant
al acestuia aü pe mitropolitul unit din Blaj, sub ascultarea caruia
se gäsesc episcopil din Gherla, Lugos si Oradea-mare.

Agricultura.
Culturile ce se fac In acésta regiune ocupá din solul ei
urmátórele portiuni: padurile 22 0/0; aráturile 490/0;
pávnile 130/0; ftnetele 11 °/0; viile c livedile 20/0, iar
sol neproductiv rëmâne 50/0. De asemenea si solul acesteI
regiuni in partea sa césá era mai Inainte mult mai mläs-

www.digibuc.ro
 289

tinos, ai Ing gpându-se o multime de canale, s'a redus

suprafata mlaetinilor.

Plante le cultivate.

Dintre acestea, tot cerealele sunt cele car! ocupá su-

prafata cea mai mare, ma! mult de 3/4 din Vote aräturile ;
in special gr ul este dintre cereale eel ma! rèspândit
ei apoi vine poru mb u 1. Acest fel de plante ocupä aprópe
Mr& 1ntrerupere partea de V a acestor tinuturi, intinsele
§esurl dintre Some§ ei Cri í dintre Crie ei Mure§.
Productiunea totalä a cerealelor ajunge pânä la 20.000.000
hectolitri anual ei intrece cu mult nevoile consumatiunii
interióre ale acestei regiuni.
Dintre celelalte feluri de 'plante numai urmätórele se
cultivä pe suprafete cevh, mai Intinse cartoja prin re-
giunea muntilor ; sleek de zahar ; tutunul i rinerele arti-
ficiale.
Viile ocupà 24.000 de hectare In bite ace3te tinuturi
produc vin mai putin decât ode din Banat, deeì aù
o intindere mai mare.
Localitati unde se produc vinuri bune sunt: Tasnád In
Diószég In Bihar, siria, M ghi er at, Mini§ etc.
In Arad ; a§eçlate tóte pe délurile ce se lag spre eesul
Tisei.
PAdurile ocupä In total o suprafatä de 1.250.000 hec-
tare. Ele sunt fórte dese ma! cu sama In Maramuree, pe
care 11 acopere mai mult de jumätate ei In tinuturile mun-
tóse de la E prin Bihar, Arad, Selagiù, Satrnar; pe când
§esurile de la V sunt aprópe complect lipsite de päduri.
Animalele domestice. Intocmal ca ei In Banat, se ob-
servä i aid cá esurile din V acestei regiuni sunt fórte
bogate In ea! de rag, ungarä, porci ei boi, pe când regiunile
deluróse ei muntóse de la E ei N aunt relativ ma! grace
in aceste feluri de animale; In schimb Ing ele nutresc
un numër Insemnat de Crescerea vitelor este pentru
tocuitorii acestei regiuni o ocupatiune fórte principalá.
G. IL-NturgooL L P. Burcii.--Románia Ø férue locuite de Romdni 19

www.digibuc.ro
 290

Minefe.

Bogatille miniere ale acestel regiunI sunt -kite concen-

trate In partea sa de NE; In valea TiseI si a Viguldi
si In muntil LApusulul si Ouasuldi. Cele mai principale
zácéminte minerale exploatate sunt cele de sare de la:
Slatina, Sugatag, Ronasi Tecia, din earl' sescóte
anual aprópe 1.000.000 de kintale metrice, in valóre de
16.000.000 koreine. ApoI se mal exploatézä minele de
,aur de la Baia-mare, Baia de sus si Borsa, de
undese scóte aur In valcire de vre-o 2.000.000 koróne anual.
Mine le de argint de la Kap nik, Baia inare si Baia
de sus sunt cele mal bogate din tótá Ungaria, dia
ele se suite argint In valóre de 1.500.000 koróne anual.
Alte zäcóminte minerale, mal putin importante, ce se
mai exploatózá In 'aceste tinuturi sunt : minele de fer
de laPoianaCobilei;minele de cupru de la Kapnik;
petrol la Solimos,Säcel i Körösmezö.
Apele minerale. Isvóre de ape minerale sunt fórte nu-
meróse, concentrate tOte In partea de NE a regiuneI de care
ne ocupam. Statiuni balneare cu instalatiuni bune nu se
gásesc decât la : Bicsad In partea de V a muntilor Oua
sulal si la Viru trì valea TiseI.

Industria.

Industria In acóstä regiune e representat& prin nume-

rósele fabricI din orasele marl de pe sesul TiseI, in cari
se transform& mal cu sam5, produsele agricole brute; ast-fel
sunt:-fabricile de tutun, tábacariile,fabricile de
z a h ar, etc. Afar& de aceste ramurI industriale, mal gásim
representate In parteade NE Inca alte 2 ramuri de industril
principale, anume:i ndustriile e tra cti v e, localisate
In regiunea minierá si i nd ustr ia lem nului localisatA.
mal cu sam& In cursul de sus al "rise si In genere In tot
Maramuresul.
Ins& cu tcite acestea, caracteristica economic& a acestet

www.digibuc.ro
 291

regiuni este tot agricultura §i minele, industria existentä

find numai un accesoriù al agriculturil.

Comertul.

Comertul acesteI regiuni este fórte activ i constä mai

cu sama din produsele agricole, pe earl le schimba cu
produsele fabricate venite din provinciile industriale din
V monarchieI. Articolele principale ce alimentéza, acest
comert sunt In primul loc: cer ealele ce sO produc aid In-
cantitäti fórte marl; animal el e dome st i c e ce sunt fórte
numeróse In partea de V a actstei regiunI §i lemnele
cari stint trimise necontenit catre câmpiile lipsite de a-
césta bogatie.
Caile de comunicatiune. Caile ferate ail o lungime
totalä de 2.680 de km., ceea-ce ar veni vre-o 5 km. §i
ceva la fie-care 100 km. 0. Ele sunt distribuite In acela*
mod ca i In Banat, adicä pe câmpia de la V sunt fórte
dese 0 forméza o retea fórte complicata; pe camd In re-
giunea muntósa de la E sunt mult mai rari. Singurile
cal ferate din regiunea muntósa sunt urmatórele: linia
de la Arad ce sue In sus pe cursul Mure§ului 0 infra. In
Transilvania pe la .Deva ; linia ce sue pe valea Criplui
alb pána la Brad; linia ce merge pe valea Criplui negru
Oa, la Beiuf; linia ce merge pe valea Criplui repede
pe la Oradea-mare §i trece peste munti la Cluj §i, In fine,
linia ce vine dinspre N de la Samar pe valea Some§uluI
pâná la Defa
Inspre N din retéua acésta de &AI ferate se desfac
numai 2 ramuri ce tree In Galitia: una pe la Körösmezö
pe valea Tisei §i alta pe la Volovq pe valea Latoritei.
oselele ail o lungime totala de vre-o 11.000 de km,
Insa numal cele nationale 0 municipiale sunt bine Intreti-
nute, cele comunale lash' de dorit.
CO navigabile sunt urmätórele In acéstä regiune: Mu-
re0il pe o distanta de 120 km; Tisa pe o distanta to-
tala de 460 km., de la Szolnok Oda la Dunare; 0 Cripl

www.digibuc.ro
 292

pe o distantä de 130 km pânä la Tisa. Some§ul nu este

decát plutitor.

Orasele din téra Crisulut i Maramures.

In acésta regiune gäsim douá categorff de ora§e
cipale, formate In conditiuni deosebite.
Prima categorie o formézä ora§ele ce desvoltat
In mijlocul Pustei din causa desimei populatiunii dh
acea parte.
Din acéstä categorie mai principale sunt urmätórele ora§e :
Debretin (Debreczen), situat chiar in centrul acestor tinu-
turi pe un podi§ ceva mai Malt decât restul câmpiei. El este
cel mai populat ora§ din acéstä parte, are 75.000 de lo-
cuitori 0 este un important centru industrial §i comercial.
De la dânsul plécä cäl ferate In tóte directiunile.
Hod-lkezö-Vásárhely, 60.000 locuitori, a§ec,lat aprópe
de lunca Tisei, putin mai la N de Vérsarea Mure§ului.
Meiceiú (Make)), 34.000 locuitorl, situat pe malul drept al
Mure§ulul, nu departe de vérsarea lui in Tisa.
Szentes, 31.000 de locuitorl, situat In lunca Tisei fórte
aprópe de vérsarea Cri§ului.
Csaba, 30.000 locuitorI, situat In apropierea Cri§ulul alb.
Nyiregyháza, 33.000 locuitori, situat In N acestei regi-
uni, In mijlocul Niyrseg-ulul.
Giula, 22.000 locuitori, situatä pe malul drept al Cri-
§ului alb.
Caret marsi, (Nagy Károly), 15.000 locuitori, situat in
apropierea Crasnel.
Ora§ele din acéstä categorie sunt mai te)te cu o popu-
latiune mare 0 presintä un caracter special, par a fi mai
mult nisce sate colosale, nisce tabere a vre-unui popor
nomad, decât ora§e. Acest fel de orme este caracteristic
pentru Unguri.
A doua categorie o formézä ora§ele ce desvoltat
la periferia regiunil muntelse §i anume acolo unde muntii
presintá pasuri comode pentru comunicAiunea cu podi-
§ul Transilvaniel.

www.digibuc.ro
 293

Aceste ora§e corespund tOte câte until alt ora§ impor-

tant din Transilvania.
bin acéstä categorie de ora§e, maI principale sunt ur-
mátórele:
Arad, 56.000 locuitori, situat pe malul drept al Mure-
§uluI. Este re§edinta episcopului ortodox al EparchieI Ara-
duluI. De asemenea este §i un important centru indus-
trial §i comercial.
Oradea-mare (Nagy-Várad), 50.000 locuitorI, situatá pe
malul drept al Cri§ulul repede chiar la e§irea lui dintre
deluri. Este re§edinta unuI Episcop greco-catolic. Are co-
regpund6tor In Transilvania ora§ul Cluj.
Scitmar (Szatmár-Németi), 27.000 locuitorl, situat pe
malul drept al Some§uluI la deschiderea váil acestuia In
câmpia Tisel.
In fine §i In zona muntósä din spre N §i E s'aú des-
voltat câte-vá ora§e, Insá cu o populatiune mica. Dintre
acestea cele mai principale sunt:
Sigetul Marmatiei, 20.000 locuitori, situat In valea Tisel
lntre CarpatiI Maramure§ului §i muntiI Gutin-Oua§ul.
Baia mare §i Baia de sus, situate una In apropierea
celellalte, la pólele muntilor Gutin.
(Zilah), 7.500 locuitorl, situat Intre délurile Cras-
neI chiar In valea acestuI
Beius, situat pe valea Cri§uluI negru, chiar la pólele
muntilor Bihorulut In mijlocul uneI regiuni locuitá exclusiv
de Români. Posedá un liceù românesc.

www.digibuc.ro
 ROMANI IN AFARA. DE DACIA.

Nu este In firea Românului de a emigrà, de a face co-

lonif in alte pártf, in mijlocul popórelor streine, i dacá
totusl ghsim Români rèsà,diti de jur Imprejur, departe de
trunchiul daco-român, e c'à valurile vietil silit sä se
Imprastie, cu atAt niai usor, cu cat erail pastori. Iar neas-
tâmpärul altor popóre aú facut BA se rupâ spite din róta
românéscä, sä pribegésa, in cele patru pArri ale lumfl,
s5, se oprésca departe, tocmaY la Marea Adriatica, la mar-
ginea Carpatilor de N, la fluviul Nipru i la Marea Egee.

I. Românii din Turcia i Grecia.(1)

(MACEDONIA)
Schitä istorica. In Secolul al VII, când aü ravalit Slavii
Bulgariï peste Românii din Dacia Aureliara (BalcaniI Vestic1),
o parte din némul románesc s'a retras spre S, in muntii Balcani,
Rodop i Pind. Dar contactul acestora cu Românii din stânga
DunAril nu s'a Intrerupt, cAci vi4a lor pAstora15, le da adesea
prilejul, mai ales in timpurile linistite, de a se amestecâ unii
cu aliï, as'a cä multe secole aù stat tot in strânse legAturi de
viétä. Ina, din vécul XI existaii in S Balcanilor voevodate româ-
nesci,.iar la finele secolului XII ail format impreunä cu 'Bulgari
si ea Románil din stinga Dunäriï imperiul româno-bulgar. Toe-
mai spre finele sec. XIII, dupà indepArtarea familieï ASANILOR de
la tronul imperiului româno-bulgar, Românii din Sudul Dunärii
retras mai spre Pind, si de atunci prin intärirea bulgarilor
venirea turcilor aü r'emas separatï in acele locurï. In decursul vre-
murilor limba lor a suferit óre-care forme, ce o deosibesc intru
(1) Capitolul acesta e lucrat in colaborare cu d-1 -PERICL E PAPARIGI.

www.digibuc.ro
 295

cát-và de a m5strä, la prima aulire nu o pricepem bine ; insà

rAd6.cinele cuvintelor, credintele lor, religiunea, obiceiurile §i modul
de vióth, arata ctS, sunt frati de a-1 no§tri. Mai mult cleat tóte
insà numele lor spune origina §i apropiata inrudire cu nol; eï
îï dic Arnteinl sag Rumdni. Regiunea, pe earl' ei intins, coincide
cam cu vechea Macedonie, de aceea li s'ag mai dis §i Romani
inacedoneM ; cu -kite acestea, nu putem bine precis& limitele lor,
act de la portile Constantinopolulul §i pânä la ttirmul M. Adria-
tice, din Balcanï §i panA in Tesalia §i M. Egee, se gäsesc numero§1
Aromânï. Când Tunil aü venit in Europa, ail cuprins incetul
cu incetul tótä Ora locuità de Aromânï, insä numaï in secolul
trecut ace§tia ag devenit cu totul supu§1 aï Portei.
Când s'a restabilit statul grec §i mai ales in urma ultimului
resboiti greco-turc, când s'a dat tótä Tesalia Grecie, atuncI §i o
parte din Aromâni ait devenit supu§i greet Astädi ei locuesc vila-
etele: Salonic, Monastir, Cosova, Ianina (Epir) §i Scodra (Albania)
-din Turcia, in regiunea Pindului, Acarmania, Etolia §i Tesalia din
Grecia.
Starea politicä a Aromânilor din Turcia. De la ocuparea Pin-
duluI §i a Tesaliei de atre Turd, pânä in secolul trecut, Aro-
mânii bucurat de anumite privilegil din partea suveranilor
Turciel, cari le asigurag o frumósä independentä nationalà.
Din norocul lor, eI aü fost pusl subt protectiunea Sultanelor Validele, in
cassa arora ei plgtiati o dare anuala, care .erà maI mult un, fel de omagiu
de vasalitate decit un tribut de servitudine. Cu acest pret ei aü fost scutiti
de amestecul cu Turcil i r6manénd ca stat En stat, dinsil nu cunosceati nicl
pe lacomil perceptorl de dä,ri, nidl pe jandarmil turcl, ci singuri ei îT repar-
tizaït impositele. Guvernati in orasele i satele lor de cate un consilid de
lAtranl, Aromânil triaü subt nisce legi tot asa de simple ca i moravurile
lor patriarhale. Liberi In avutul lor, linitii In familiile lor, dînii tt.ecur6, prin
turtunile revolutiunilor cart sbuciumara de atatea ori Epirul. POUQUEVILLE.
Organisatiunea lor politicá pe acest timp erâ o impärtire in
mai multe cApitanate (§efii, un tel de domnii), cari cuprindeag
parte din Macedonia (Veria, Servia, Alasona, Grebene, Amer sag
grec. Mina); o parte din Tesalia, (Olimpul, Mavrovuni, Lachia,
Agrafa, Patragic, Mäläc6§1); apoï din Acarnania §i Etolia (Voneticu,
Lidorichi, Xeromeros); §i tot Epirul pânà la Rogus §i Glurnerca.
Capitanatele ait fost atacate intaI de cAtre faimosul tiran ALI-
PA$L din Ianina pe la 1800. Apoi, atitati §i ademeniti de agentii

www.digibuc.ro
 296

Greci, i prin partea cea mare ce att luat la rèsboiul pentru

independenta Grecia Aromaniï s'ai1 deochiat in fata suveranilor
otomani ; intre anil 1820-1854 ail perdut Vito drepturile, earl
le asigurail o mandra independenta, cadênd i el in aceeasi ca-
tegorie de supusl, casi cele-lalte nationalitäti crestine din Turcia.
Românil din Grecia sunt consideraV ca Grecl i se buCura prin
F{

urmare de tóte drepturile i iea parte la tóte sarcinele statuld.

Desi consciin0 lor national& nu este desteptata in Bens pur na-
Vona], totusl sentimentul de rasa îl face sa triméta in parlament
numal Aromani. Tot AromâniI reusesc sa fie alesl in diferitele
functiuni administrative etc. in orasele, unde el sunt in majoritate.
Geografia fisicà. Partea de mijloc a peninsulei Balcanice e Mode
muntósä, e un noian de culml i masive ce constitue munta Bah
cani, Alpil Albanief i m. Pindulul, a caror ramfic4iuni se
intind in tóte pärile pâna dail de Vérmul märii. Din acést&
caus'a i cursul apelor e fórte neregulat, reducêndu-se la fluviI
micI, cart' dupa multe cotiturl se varsa: unele in M. Adriatic&
si lonicà, altele in M. Egee (vedl harta Macedoniei la fine.)
Marea Adriatica are in acéstä parte o margine dirijata de la
N la S pana la capul Glossa; Ormul e in genere inalt esit cu multe
capurl i mancat de golfurI, precum si oâte-và lagune ca g.
Drinulul, g. AvIoneI baia Duratului, etc.
De la capul Glossa marginea mariI se dirige spre SE si apar-
sine Ionice ; in lungul eI la hotarul GrecieI gäsim g. Arta.
In marea A driatica e o singura insula, Saseno, la deschiderea
g. Avlona ; in marea Ionica insa e sirul numeróselor insule
Ionice: Corfu, Paxos etc.
Marea Egee are marginea nordica neregulata, cácI spre SE ese
renumita peninsula Calkidicä, cu ale sale trei peninsule secundare
Kassandra, Longos i Hagion Oros (St. Munte). Din vestul acestei
peninsule malul maril se dirige spre SV, paralel cu al M. Io-
nice, p"ana la peninsula Pelion, ce inchide spre V golful Volo.
Pe când Ormul acesta al máril Egee e fórte inalt i regulat,
eel de nord e jos, presinta multe golfurl i capurl, intre earl nu-
mim : Limanul Karagad cu Burughiol, g. Orphani in partea
de E a peninsula Calkidice si g. Salonic adapostit in partea
de V a peninsula etc. In acésta mare sunt numeróse insule, din

www.digibuc.ro
 297

care causä marea s'a numit si M. Arhipelagulul ; mal aprópe de

cósta MacedonieT sunt: Taxos, Lemnos etc.
Fluviile ce merg spre m. AdriaticA sunt :
Drinul iea inceput din marele lac Ohrid a, din mijlocul tinu-
tuluI Aromânesc, cam la jumätatea distanteI dintre g. Avlona si
g. Salonic. El curge sub numele de Drinul negru spre N printr'o
vale ingustä si adâncä in apusul ardagulur; dupa ce se unesce
cu Drinul alb, ce vine tocmaï din direetiunea opusa, din AlpiI
Albanie, se cotesce spre V, face doue cotuff spre SV si se varsä
in mare in golful, ce-I pórtä numele.
Devoi isvoräsce din partea nordicä a m. Pind, probabil
vin pe sub pämint ape din lacul Pr ésba de la SE de, I. Ohrida,
curge cotit spre V, primesce pe 0 s u m din spre SE si se varsä
In mare la S de laguna Kavarsta sub numele Semeni.
Baiasa (Voiqa) isvoräsce din m. Pind curge spre NV, se unesce
cu E r g h eri, ma! la vale cu S u t a si se varsä in coltul de
N al golfuluT Avlona.
Kalamas isvoräsce tot din partea vesticA a m. Pind, curge spre
S, primesce pe sub pämint apele laculuI Ianina si se indréptä
apoI spre SV, dând in mare in dreptul insuleI Corfu.
In fine riul Artios (Arachihos), isvoräsce tot din Pind din apro-
pierea 1. Ianina si se dirige spre S, trage o parte din granita dintre
Albania si Grecia, värsândull apele in golf ul Arta.
.MäriI Egee apartin urmktórele fluviT din tinutul Aromânilor :
Mesta (Karasu) isvoräsce din zänógele sudice ale RilodaguluT,
curge spre SE si se varsä in mare in dreptul insuleï Thasos.
Struma isvoräsce tocmaï din Bulgaria de V, curge spre S inteo
vale ingustä la V de m. Rodop, se unesce cu S tr um i ta ce
vine din spre V, primesce apele luI Butcov o-G hiol 011 aduce
apele in lacul Tahin o, ce se scurge printr'o Or% in golful
Orphani. Tot tributar g. Orphani e i lacul Besi 0, care tae aprópe
complect peninsula Calkidicä.
Se spune c Xerxe inainte de lupta de la Termopile, giase cu totul istmul
peninsulei Calkidice, iar mal tárdig se dice, cá Macedonenil ar fi dispus
sà sape in relieful acestel peninsule fata ILA Alexandru Macedon, mesa co-
losalá ca i persóna ce trebué sá represinte.

Vardarul isvoresce din Sardag, curge spre SE inteun basin larg

in care primesce i dintr'o parte si din alta afluentI numerosI ca:

www.digibuc.ro
 298

Tr es ca, Psenia, Bregainita, Tirna, se dirige apol spre

S si se varsä in g. Salonic, dupà ce primesce apele laculul
D oir a n din stânga, si ale Janitel cu M eglen ul din drépta.
Bistrita isvoräsce dintre lacul Présba i Cästura (Castoria), curge
spre SE in directiune opusä Drinului alb, primesce maï multi
afluenti din Pind, se cotesce spre NE si apoT se varsä in g. Sa-
Ionic, in apropiere de Vardar, sub numele de Ingèkarasu.
In fine 1Peneios (Salambria) scobeira spre SE din Pind in câm-
pia Tesaliel, se cotesce spre E, se unesce cu En ipev s ce vine
dinspre SE, mai la vale primesce pe Xer i as ce vine din partea
V a m. Olimp, i se aruncá in mare sub numele de Tempe.
Intre lacul Présba si golful Salonic cam la jumätate distantä
se mai gäsesce lacul 0 s tr o v, iar in regiunile inalte existi
multe lacuri alpine (Meeraugen) in muntii Perimdag, Rilodag,
Rodop, in *ardag, in Peristera, in Pind (Smolica), etc.
In relieful regiuniï udatä de aceste riur'l deosebim doué dis-
positiuni orografice separate prin valea Vardarule. La V de
Vardar lanturile de munti ce se desfac din Alpiï Albaniei aü
directiunea in general NNVSSE, imbucatAtiti fiind de riurile,
ce§1 deschid drum spre Adriatica saú spre Vardar.
In apusul Drinule avem m. Albaniel ca doué sirurl de muntï
paralele cu cursul Drinule, unite prin o culme sudicA transver-
salä : sirul din näuntru, Mali i zil, e confine' de la cotul Drinului
pan& la Devol; lOirul de lângá mare e täiat de numerósele riuri
ce scob6rá din prima culme spre mare.
Spre S de Devol, ca o continuare a sirurilor albaneze avem:
-m. Gramos, m. Tomor (2413 m.), m. Sec. ei stabilesc puntea
de trecere de la m. Albaniei la m. Pind. Muntiï Pind constail din-
tr'o singurá culme de directiune NNVSSE presentând intre is-
vórele BAiasel i Bistrita, un masiv central (cu Vf. Smolica 2575m;)
mal la S insa se ramificA in trel culmi: H i a spre E, separa
apele Bistritei de ale Peneiosuluï ; celelalte doué spre S, printre
riurile Artios, Aspropotamos i Peneios. La rêsärit de culmile
Pindule gäsim incA o culme paralelh: m. Kerketion i Makrya
Rachi, care de la Vf. Elias se cotesce spre résärit constituind
culmea Otryspânà la golful Volo.
La rèsärit de lantul Pindule, se ridicA printre riurile Osum, Bäiasa,
Ergheri, Kalamas i marea, o multime de siruri de munti, re-

www.digibuc.ro
 299

masite a unu! inalt podip calcar ros de ape; acestea constituesc

m. Epirului.
La rèsarit de linia Drin-Bistrita, incepênd din N, intre cele 2 Dri-
nur! si Vardar, se ridica Sardagul o crésta de directiune NVSE,
ascutith i inalta cu virfurile Lubotin (2600 m.) i Ghialice
(2471 m.). Ca o continuare a acesteI creste se presinta Karadag,
ce separa isvórele Morave! de ale StrumeL Din culmea *ardag se
desface spre S culmea Bis tr e Ï vf. *togovo (2297) 'Ana la 1. Ohrida
separând izvórele VardaruluI de afluenta DrinuluI. Ca o continuare
a açesteT culmI apare maI la résarit culmea Nerecica, ce ridica
ta marginea lacului Présba vf. Peristera (2859 m).
Acéstä culme se opresce in cotul de S al BistriteI, insa ma.i la
rèsarit de aceste sirurI se ridica al doilea sir intretaiat de Tirna
Bistrita si Tempe. In acest lant se léga culmile de munti S u ha,
si Sett a, legate cu m. Bistra prin m. Bab a (cu vf. Kaimak-
cialan 2517) ce trimete o culme Cojuc i Zama spre E; m. Doxa
masivul 0 lim pulul (cu vf. 2985 m.), cel ma! inalt munte in
peninsula Balcanica ce pare cu Mkt ma! inalt, cu cat e chiar lânga
malul mareI; la S de Tempe gasim in continuare muntiI Pelio n
dealungul t6rmuluT mare pana la golful Volo.
La V de riul Vardar intre afluentil acestuI fluviü, isvórele
Morava! pi StrumeI se ridica Osigova pl. anina cu o prelungire
spre S, Mal e p pl. Ca o continuare a lui Mateo pl., la rèsärit
de Vardar avem m. B la gusa si Be le s. MaI la S de acestea
se semnaléza C s a Balcan, i B e k d a g, -kite de directiune
NVSE; iar deacurmezipul peninsulel Calkidice intâlnim o
culme, la a care extremiate sudestica se afla m. Athos (1935 m.),
renumit prin numereisele mänästirI de calugarl.
Intre valea StrumeI superióre, a isvórelor IskeruluI, MariteI
MesteI se ridica un masiv imposant, m. Rodop (Mussala 2930 m.),
din care se desface spre V m. Rilodag (2675 m.) spre, S Perimdag
(vf. Ieltepe 2687 m.) pi spre E Despotodag (Sütke 2187 m.) ultimul
sir se continua mal departe, printre afluentii MariteI ï MesteI,
prim Kara B al can (Perelic 2193 rn.) i Bestepe.
La S de acésta cuIme se semnaléza douè piruff de muntI tot
directiune VE intretäiat insä prin Struma si Mesta: Bozdag
cu Kuslardag (2.177 m.); Bumardag etc.
Intre culmile din Albania pi Epir se Intalnesc câmpurI mid
cu numeróse doline i ocolite de muntl präpastiopI ; deasemenea

www.digibuc.ro
 300

resturi de podisuri înalte, ca M a kr y Kamp os din Epir. Cam-

pii jóse nu se întâlnesc de at Mu zaki a, in Albania pe Semeni
aprópe de Mare, si Arta lânga gOlful cu acelas nume. La E
Vardarului mai gAsim o serie de câmpil: c. Strum4a, c. Seresului
apoï C. Dramei, si Karasu la gura Mesta La S de Bistr4a avem
iaräÏ câte-va câmpuri înalte Grebena §i Vurba, i cele doue
cámpil jóse ale TesalieT: c. Tricolului i c. Larissel.
In relieful regiuniï locuità de Aromâni constatArn dar o depresi-
une eentralà, a Vardarulul, care are douó regiuni de ses: câmpul
Kiupriuliu (Veles) i câmpul SArunei (Saloniculul) cu al Meglenieï.
La V acestei depresiuni avem siruri de munti cu vä lung)." de
directiune NNVSSE, între care cea median& e tras5. de Drin
OhridaBistritaPeneios; culmile dealungul acestel väT sunt
continue, cele de la periferie sunt imbucatAite prin riuri tran-
sversale. La E depresiunel Vardarulul culmile jean. directiunea
spre SE sail E.
NotA geologica. $i aci dispositiunea oro-hidrografica e In stransä legaturà
cu natura geologic& a regiunii: muntii înali ca $ardag, Olimp i Rodop constad
din sisturi cristaline i pietre eruptive vechi, pe and in partea de V, in Albania
Epir, doming, calcare mezozoice, ale cäror cute merg ca si culmile de
munti de la NNV spre SSE. Albania se caracterisä maI ales prin presentarea
basinurilor scufundate, cuprinse Intre culmile calcare, a cAror fiintA ne-o tra-
du ce clar presenta locurilor: Ohrida, Presba, Ostrovu etc. Podisurile inalte ale
o prelungire directä a Albaniel, e continuarea stratelor de calcarl
earl aü fäcut din acesta regiune un adeverat Karst. Masivul Pindulul unde
se prelungesc de asemenea cutele m. Albaniei, e format-din calcar fórte cutat,
täiat de chel a cgror adencime ajunge une-ori 1.000 tn. Intre Pind i Epir
se intercalézA zone de flis, O depresiune larga, constituitä din mai multe
basinuri scufundate, umplute de deposite tertiare nol. sepal% lanturile calcare
ale Albaniel i Macedoniel de masivul primar al Rodopulul; in acéstä depre-
siune, ce se presint& ca o prelungire spre NV a golfului Salonic, s'a fixat
cursul Vardarulul.
TOM regiunea de la Sardag p.a. In Olimp e constituit& din sisturl cris-
taline sträpunse de masive de granit. Partea estia a peninsulei Calikidca
e constituit& tot din sisturi cristaline.
Masivul Rodop e constituit me ales de gneiss si granit, sträbä tut de
un trahit tertiar in in. Osigova, Despotodag i Karabalcan ; dar dislocArile
call ad näscut Balcanil si M. Négra ad modificat i aspectul masivului.
rupturA de directiune EV, acompaniatá de scufundäri, ca a Maritei supe-
rior& si a Sofiel, a separat m. Rodop a aror cute se dirig spre SE, de m.
Balcani ce se indréptä spre E. fin basin de scufundare, al Adrianopolei, curm&
cutele m. Rodop In partea de E.
Data acestor rupturi i schimbäri ce ad determinat orografia i hidro-

www.digibuc.ro
 301

grafia peninsulel baIcanice, e de alt-fel fOrte recent5., câcl la finele epocel

tertiare, teritoriul mArii Egee apartineà continentului si era ocupat de lacurl
cu apà dulce cum erat si lacurile panonic, pontic, etc. din N. Balcanilor.
Scufundarea regiunii a avut de resultat pâtrunderea Märii mediterane in
basinul pontic; Insâ cum denivelarea n'a fost tocmaI intensâ, virlul si cres-
tele muntilor aa remas ca insule si peninsule, ce ne India inc 5. si adl mer-
sul vechilor lanturi de muntl. In deosebI caracteristia e peninsula Calki-
die/ eu ale sale 3 peninsule secundare si cu muntele Athos, crestele a trel
sfruri de munti, iar coista de la Olimp la Pe lion ne aratá una din rupturi,
ce scárta globulul a suferit eel In timpurile din urml, rupturi acusate si
prin numer6sele vulcane din Archipelag. Dup5, LAFPARENT
Câmpurile din Macedonia nu sunt decat fundurile lacurilor ce existed aci
in timpul epocer tertiare pontice; campurile Särunei (Sa Ionic) si al Seresu-
NI sunt lagune päräsite de mare In timpurile post glaciale. Ghetarii ai1 ocu-
pat tOte crestele muntilor de peste 2000 m., adl Irish el nu mai exist&
Fenomene karstice. Gratie naturei calcaróse a terenuluT, mat ales In
partea de V a Macedonia cu straturi sfárimate prin numer6sele misari ce
a suferit acest pâmint, si apol prin interventiunea apel, s'aa näscut fenomene
karstice ce merità a fi spuse. AO e de amintit Cheia Lupulul intro lacul
Presba si riul Devol cu peretl de 800 m. adanci, in fund având 4-5 m. de
lArgime. Vlahoclisura In munti Nerecica, etc. Isváre intermitente se cunosc In
satul Osani (tinutul Meglenilor) etc., sute de doline se vedin camplI si nume-
róse pesteri se deschid In peretii de calcar (P. SpilIu in Pind); ma:I sus am
aniintit riurile subterane, ce conduc apele lacurilor Macedoniel si Albaniel
Clima Albaniet §i Macedoniet e mult mai dulce ca a Daciet;
vecinAtatea marilor : Adriatice, Ionica, i Egee face ca ernile
65, fie mult mat moderate (temperatura medie a lunet lanuarie
e de+6°) a§à cA in aceste regiuni se póte desvolta in libertate
o vegetatiune mediteranA cu arborl ca maslinul, smochinul,
portocalul, rnigdalul, deasemenea orezul 0 bumbacul cart nu
cresc la not Temperatura medie a veret e de 26°, iar cea a-
nualA e de 160. Regimul ploilor e caracteristic regiunit medi-
teraneane: iarna i primAvara ploiósA, vara secetósA.
Cu tóte astea in partea centralA qi mat ales in regiunea mun-
tilor calcaro0 se simte o climA de transitiune, iar aprópe de Sar-
dag, Rodop §i Rumelia dominA o clima continentalA. Precipita-
tiunile atmosferice sunt mat abondente in partea Mara Medite-
rane unde ajunge piimA la 150 cm., in rèsAritul Vardarulut cade
60-100 cm. de apA.
Numdrul i Intinderea Aromânilor.
Judecând dupa mArturiile scriitorilor din vécurile trecute, nu-
tnérul Românilor a trebuit sA, fie cu mult mai mare 0 intins

www.digibuc.ro
 302

peste teitä peninsula balcanick «din foburgurile Constantinopo-

lula si Om& in. Pincla, dupa cum se exprima un cronicar bi-
zantin.
Nurnal asa se póte explica cum aa fost eI in stare O. formeze mai multe-
domnil prin veacul Xl, XII, XIII, precum: Megali Vlahia (V. mare), care cu-
prindea tótá Tesalia; Micra Vlahai (V. mid.) in Pind, Ano Vlahia peste Epirul
de nord si Flachia Mg& Salonic, ducatul lui Calms (Crus) nepotul lui ASAN
pe la pártile meridionale ale Bulgariei de vest si ale Serbiei de 4.

AstädI poporul aromán nu pare a fi asa de compact; totusT el

este destul de numeros si de intins, desi cam rezlet si amestecat
in nord cu BulgarT si Sêrbi, in S cu Greet', in V ou Albanezi
si in E cu Tura, Din causa ocupatiuneT lor de predilectie, pà--
storia, locuesc maT ales muntiT inaltI, a cAror nume pórtA, adesea.
Este fórte greil de stabilit cifra la care:se ridicA nurnèrul A-
românilor din Turcia si Grecia. NimenT dintre Români nu s'a
ocupat pAnà acuma cu acésth insemnatà chestiune in mod des.
interesat. Datele cari le avem de la scriitoriT streinI, nu pot fi
de asemenea luate in consideratiune, de óre-ce, dupa scopul ur-
märit si dupa cum interesul le a dictat, une-orl ail ridicat nu-
mèrul lor la 2.000.000 alte orT 1-ail scAdut la 200.000. Luând .

cifra medie, neexageratä, vom admite, c5, träesc in cele 7 vilaete

ale TurcieT Europene si in regatul grecesc, cam pana la
800.000 de RomânT, call vorbesc aceeasI limbti si cad aunt-
d'un sánge srde o lege cu RomâniT din stânga DunAril.
AromániT stint mal rari si. maT putinT in vilaetul Scodra (Albania),
unde AromâniT trAesc maT mult in orase ca Durato, Tirana si
Cavaia; devin fórte compactl insá in frumósa si mAnósa câmpie
Muzachia, care se intinde intre orasele Valona (rom. Avlona) pân5,.
la pólele munteluT Tomor si in Schiperia (Albania de jos). Numèrul
a roniânilor din acésta imbelsugatä provincie, atinge respectabila
cifra de 120.000-140.000 de miT de sufiete. ET traiese la Walt&
cu Albanezil si se deosibese in Muzachiari, mândri si voinici
si in Bdtu(ii, clAcasT. Orase si orasele principale sunt:
Berat (rom. Vilarde) pe riul Osum 20.000 loc. 1(9 miT AromânT,.
restul Albanez1). Fearica pe riul Semeni aprópe de mare.
Poiana (vechia Apolonia), GrAdiste, CArbunarliT, etc.
Intre si pe muntiT Tomor, Gramos §i Sec locuiesc AromâniT
Firseroti §i Desaretl, in oräselele: Muscopule (sari Vuscepule),

www.digibuc.ro
 303

renumita prin starea infloritóre la care ajunsese a16 data IA_

prin destinsii barbati ce i-a dat.
Curciaua (Corcea) locuitä de Albanezi si aromant. Pleasa, Graba,
Din muntii Gramos si de alungul Pindului, pang, in inima
Tesaliel si in valea Aspropotamului, locuesce o poporatiune nu-
merósä si compacta de Aromani. Printre oräselile mai insem-
nate mentionam: Samarina (8.000 loc.), Ave la, Perivole, mai la S
Minciu (grec Metova) 8.000 loc., Säracu, Calareti, Cornu (4-5000.
loc.) Gradiste (gr. Gardichi) situate pe hotarele din Grecia si
Turcia; apol in despártirea Zagore (tot Ia hotarul Turco-Grec)
insemnam: Laca, Leasnita, Baiasa, Grebenit, etc.
In Epir Armanii locuesc mai ales ramifictiile Pindului, avênd
ca centru Ianina, MO lacul cu acelas nume, cap. Epirulul, are
si un gimnasiii romanesc.
De-alungul Aspropotamului si in Tesalia (N Greciel) se afla de
asemenea o multime de sate si orasele, printre cari rnentionam
orasuli Tric61 (gr. Tricala) pe Perineos, capitalá de judet si lo-
cuit de treI parti de Aromani si una de Greci; MalacasI, Castailia, etc.
In Acarnania si Etolia (Grecia de NV) sunt numeróse comune
aromanesci intre call mai principale Cuciobina, Ohtu, etc.
In vilaetul Monastir, dupa datele consulului italian, contele de
Gaetano este o populatiune Aromanésca de 147.000 Aromani. Centre
principale sunt. 1) Bitule in valea Tirna-reca cu 70.000 de loon-
Roe, cea mai mare parte Albanezi musulmani si emigranti Turd;
in al doilea rind vin Arornanil in numar de 15.000 si apoi Bul-
garil. Greci nu exista de loc. Magarova si Tirnova, situata mai la
vest de Bitule in departare 2-3 km., Parleap, Crusova, unul dintre
cele mai frumóse oräsele din Turcia ; Ochrida la lacul cu acelag
nume langa granita dintre Albania 0 Macedonia, Vlaho-Clisura,
Grebena etc.
Vilaetul Salonic cu c'apitala Salonic (arom. Saruna,) mare port
la mare; din acest vilaet deosebim grupurile urmätóre:
Meglenip, cari ocupa cele done cline ale muntelui Caragiova
la V Vardarului, formand o poporatiune de 23.000 aromani, cm
\orasele principale Narita 5.500 loc. (1), Liumnita, Osani, Livadi etc..
Grupul Olimpianilor earl locuesc muntele Sapca si Olymp, cu
centre principale Caterina, Vlaco-Livade, Cochinuplò etc.

(1) Aceetra sunt turcitl; sunt singuril aromâni earl' aü trecul la islamism.

www.digibuc.ro
 304

Grupul Aveliatilor din districtul Yule, cu centre Veria lo-

euita de Greci, Ture i Aromâni, Vodena etc. Mai sunt CA live-
Badralexi (mal multe sate), Xirolivade, etc.
Grupul Aromânilor din Seres, trAese lângA lacul Tahino
imprejurimi ; numerul lor ar fi intre 40.000 si 60.000. Orasele
principale sunt Giumaia, Nigrita, etc.
In vil. Cosova, insemnAm centre principale unde trAesc Aro-
máni, orasul Scopia (Usküb turcesce), pe Vardar, Kiupriuliu (Ve-
les) pe Vardar mai in jos, Comanova spre NV, etc.
Administratiunea Turcilor lasA fórte mult de dorit. Bunul plac
conruptiunea predominA toitil. Tot acelasi lucru se póte spune
despre lipsa de justitie i sigurantä, ajunse proverbiale, carI sunt
cauza principalA a desagregAril Turcie. Astädl, in secolul XL
siguranta personalA, a voiajului si a drumurilor de fer incA nu
sunt sustinute i garantate de stäpânire.
Starea culturalä.
Din punct de vedere cultural, Aroma:nil se pot mândri, cA
intrec pe tóte cele-lalte nationalitAti din Peninsula BalcanicA.
Cea mai de frunte insusire caracteristicA a lor e nAsuinta de a se cultiva,
pentru ca ast-fel usureze traiul. Acésta e cu atat mal surprindAtor, en
cat la asà, ce-va ne asteptAm putin in èrile sAlbatice ale Turciel..E1 intrec
in inteligentA pe Bulgari, Albanezi si chiar pe Grecil din Epir i Tesalia ;
stint destepti i at pretentiunI fOrte modeste, FArserotii pot trece ca model
de moralitate. WEIGAND.
Nu existA aprópe niel un Aromân, care sA nu scie ceti, scrie
socoti. La multi dintre el cultura nu se märginesce numai
la primele elemente de scriere i citire, ci sunt cunoscAtorl aï
literature grecesci i multe din ilustrgiunile sciintifice, cu earl
se mândresce elenismul, aù tost i sunt Rornâni (Poetul PHEREOS,
invi5tatul PANTAZIDES, bärbatul de stat COLETTI etc).
Aromanil, cari cAlétoresc, ceea-ce fac eel mal multi dintre eI, vorbesc mai
multe limbi i aü biblioteci destul de desvoltate cu cArti. franceze i italiene.
ET posed& bune editiuni de clasicil Greci i un strAin gásesce la el cárti, pe
cari numal cu greutate le-ar pad purtà cu sine In cAlétorie. POUQUEVILLE.
Instructiunea si-o fac Aromânii prin invètätorT plAtitl de el si
nu e mal niel o comunA care sA n'aibA cóIä. Când un sat de
pAstori se mutA vara sari iérna, invätätorul insotesce populatiunea
in mersul el la câmp si la munte.

www.digibuc.ro
 305

In 1864, s'a infiiMat in Macedonia, prima qcólä românä intre-

tinutä de guvernul RománieI libere, in orAselul curat aromânesc
Tirnova. ApoI treptat, treptat, numërul acestor §colT suqinute
de statul român a crescut, i aqi, pe lingà un num6r respectabil de
qcoli primare din sate, sunt kii câte-v6, §colI secundare, anume :
un lima complect de baeV §i o §cól 5. normal& de fete in sprawl
Bitule, un gimnasiti, transformat acuma in qcólä corn ercialà, in
Ianina, o §ceilä comerciala de gradul I in Salonic §i semi-girn-
nasiT in Crupva §i Veria. Scopul, qcólelor române de paste Balcani
este aducerea la consciinta nationalà a Românilor macedoneni.
Folósele morale si materiale, ce vor rezultà din acésta vor fi imense; de
aceea este de datoria poporulul român de a sustine si incuraj& prin tete chile
legale cultura intelectualá si national& a fratilor nostri de acolo. Atunci, din
sinul tor nu vor mai iesl, erei earl s& se sacrifice pentru cauze stráine, (eroil
revolutiunei grecesci ah lost cel mal multi Aromani), si marl bine-fIchteri
cari al lase averile lor pentru desvoltarea cultural& si economic& a strà-
iniIer, cum ail facut.atitia. Ca A' Om un singur exemplu, vom spune, el tot
ce formdz& frumusetea Atenel se datoresce Aromanilor. AO : Academia, acéstá
máréth si splendit& universitate grecésck e fácut& de Arom&nul baron SINAI
originar din Muscopule; Scóla Polytechnic& este Melia si inzestrath de cAtre
Aromânil din Minciu (Metova): STURNARA, MIH. 0 ELENA TootTA, si GEORGE AVE-
nevi; de asemenea frumósele statn1 a luT RIGA si a filologulul Konen, §cóla
technici de ofiterl si altele, si de curind frumosul Stadion, ail fost Monte de
atre marele bine-fäcgtor G. AVEROV.
Sentimentul de binefacere al Aromânului, acést& calitate frumósá si cres-
tinéscl, e recunoseutá si la Români. Nu putine aunt testamentele de bine-
facere läsate de ei in WA pentru scopuri culturale.
Actiunea de de§teptare nationalh a Românilor, a fost §i e corn-
bgtutä, in parte contra-balansatä, de propaganda grecéscä, iar
in timpul din urma de cea bulgäréscä. Si uniT §i alVio, pe basa po-
pulatiunelor de aceea0 nationalitate4§I ridich drepturI asupra Mace-
donia §i lupt4 prin mijlóce permise §i nepermise (ma ales Bul-
gariT) pentru atingerea scopulul, anexarea Macedonia AromâniT,
§i
_....
acum ca in tot-deauna, r6inân credincio§I imperiuluI otoman.
Ocupatiunile aromânilor.
Cu crqterea vitelor (ol §i capre) in tea, Peninsula balcanich,
cât este ea de mare qd intinsä, se ocupä, cu mic! exceptiunl, numaT
Aromânii. AM datá existail oierT car! posedati pânä la 20.000
de capete de vite ; astaçll ins6. numërul vitelor a descrescut, din
cauza impositelor prea mar! la car! sunt supuse. Acéstá decA-
dere s'a simtit maI ales de la cedarea TesalieI regatuluI gre-
G. M. Margod, I. P. &mi.Romania 0 prile locuite de Romlinf.
www.digibuc.ro
20
 806

cesc, pentru-c6 Arománil, cad se cobórä órna in Tesalia, spre

a-s1 erna vitele, sunt supusl la indoite impozite.
Cu lucrarea pämintuluï, cultura cerealelor, cu orez, in, cânepa,
bumbac, cu pomiculturä, viticulturä etc., nu se oc LTA decât Arm-1'0.11h'
din Muzachla asa. numitil MuzächiarI i MO, parte din A-
romániI din Aspropotam i Monastir, AromâniI din Meglenia,
precum i Aromânil Copäciarï, din districtul Graene etc. RomâniT
din Seres, Sa Ionic, Meglenia etc. se ocupä i cu cultura tutunulul
albinäritul. Agricultura e considerath de Aromânil päscAtorl de
vite, ca o ocupatiune inferiórä, desi calitatea produselor si can -
titatea Mr constitue un isvor de avutie Turciel.
CMugärii din numerósele MänästirT de la m. At lxos se ocupa
insä pe lâng5, lucrul manual (icóne, cutite, linguri) i cu cultura
frudelor i albinäritul din cad scot veniturï bune.
Una dintre ocupatiunile principale, ráspinditä printre tóte ca-
tegoriile de Aromän1 stabili, este färä indoialä indeletnicirea
cu de tot felul, de meseriï, precum : croitoria, césornicAria, ar-
mureria, cutitäria, ferária, argintäria, lemnäria, säpunäria, olä-
ritul, tesëtoria, brinzäria pieläria, aldária etc. Exportul acestor
lucrär i. se face prin Salonic. Meseriasiï Români excelézä in
cusutul matasärlilor cu argint i aur in fireturi (la Salo-
nic, Bitule etc.), caff se And al41 pe pietele orientale, ca produse
turcescï ele infrumusetézä muzeele de costume, si sunt sciute in
Peninsula Balcanica ca produse aromânesd. Tot asà, sunt produse
arománesd obiectele cutitarilor i armurierilor (la Scopia
(Caratova), argintarilor i ciasornicarilor, nisce genialï artistï,
ce excelézh prin gingäsia i delicateta incrustärilor in argint
aur, lucratura in filigran» sati in «gros» ce sunt adev6rate
capodopere ale argintarieI aromâne.
Nu trebue uitate modelele de coveire aromânestï, cu «floc» sail
«linse,)) earl atât prin duritate cât si prin arta de a dispune co-
lorile sunt neintrecute in tóth Peninsula Balcanica, servind de
model tesätorielor din Bulgaria i Serbia.
Oläria in Veles i Meglenia atinge de asemenea aprópe per-
fectiunea.
Lemnäria in Pind, anume chirestea i scândurl, se practicit pe
o scar& intinsä; totusl din lipsa cailor lesnicióse de comunica-
tiune, AromânI nu pot face concurenth comerciuluT de lemne aduse
din România in porturile Salonic etc.
www.digibuc.ro
 307

Mine le. De§ii pämintul Macedoniel e fórte bogat in minerale

minereuri n legAturá cu anumite petre, totuE# putine exploa-
tatiunT se fac : La Caragiova (Meglenia) se exploatézA de curind
mine de aur; la Caratova IângA Kumanova e o minA de aramA,
la Egripalanca i Istib lângA .Veles mine §i fabrici de fer; Cariere,
de marmurA sunt la Veria pe Bistrita, etc. Ape minerale sunt
la Sedes §i la Ghevgheli in Meglenia etc.
Comertul. Aptitudinea Aromânulul pentru comerciil este recu-
noseutA färA a fi nevoie ce inregistrat; multe din casele marl'
de comert din Atena, Constantinopol Alexandria, Marsilia etc.
sunt tinute de Arománl. Onestitatea lor caracteristicA in afa-
ceri singura armA de concurentä in contra Evreilor, earl'
dispun de o multime de mijlóce de combatere in contra lor,
precum bAnci evree§ef, spiritul de solidaritate i altele.
Centrul cel mal mare comercial e S al on i cul (Säruna) 150.000
IocuitorI, unde cer mai marl comercianti sunt aromâni. ApoÏ vine
Monastir (Bitule), Seres mal ales pentru mArfurT agricole, Drama
Kavala port la mare, Veria e mezatA pe Bistrita etc.
Cale de Comunieatinne lasA Ind, de dorit in Turcia i ca
siguranta cAlAtorieT i ca mijlóce de transport. Exist& doug liniI
ferate principale prin Macedonia: una plécA de la Belgrad spre S,
trace pe la Ni§ScopiaKiupriuliu la Salonic. Tot ad vine o linie
de la Constantinopole de-a lungul maluluI mArii, treand prin
XantiaDramaSeres la Salonic. De la Salonic o ramficatiune
secundarä merge la Monastir, trecénd prin Veria, Vodena §i
Ostrov.Ca animal de transport in muntiT r8I se intrebuintézA
cu mult succes catârul i numal: la m. Athos asinI.
Telegraf existA instalat aprópe intro tóte orkoelele mal impor-
tante i mal ales intre cele de la granitA.
osele, grit putine, in genere rêü intretinute; ele urmóza väile
principale, duand la ora§ele principale qi punctele strategige.
CArvanAritul. Acéstä ocupatiune a Aromânilor, era hide inflori-
tóre altl-datA i un isvor de mare bogAtie, aställ a decOut cu-
totul. Caravanele de catie, cari ajungéil altA data pânä la 500,
§i ma bine de capete, astAgIT nu se maI v&I; osele i drumu-
rile de fer aù facia sA disparA. Micil cArvAnarI astAcji s-ail re-
fugiat numaï in colturile Turciel, unde incA n-a pAtruns drumul
de fer §i unde oselele Ind, nu s-ail isprävit.
Se póte (lice insä, cA acéstä ocupatiune este in deplinä agonie.

www.digibuc.ro
 308

ColoniT de Aromâni se gäsesc si mal la S, in Pelopones (in

pärtile Calamatei, Tripolitel, MesenieT si in afarä de peninsula Bal-
canica in multe locuri, precum in insulele Ionice: Corfu, Zante-
S ta Maura etc. Chiar in Asia midi aprópe de Brussa, stint maT,
multe sate locuite de Vlachl (români), cam 5.000 la num6r. ET
se ocupä cu 'Astoria, agricultura §i cu crescerea vermilor de
mätase. Au fost dusT acolo din ordinul luT Andronic Palaeologu
(pe la anul 1300); mill desi numaT vorbesc dialectul aromân, ci
limba gréca, totu§1 dupà port si obiceiurl si óre-care rb'mäsite in
vorbire se cunosc cà sunt aromâni.

RomâniT din Serbia i Bulgaria ocupa ramificatiunile Balcanilor

vesticl de rang% Dunäre (vec,IT harta etnograficä). ET trebuesc consi-
deratT ea resturile acelel PoporatiunT, ce formase Dacia Aurelianä
si care a stabilit in tot-deauna contactul intre Aromâni si in tre
Daco-románl. Num6ruI celor ce vorbesc românesce este aprópe
300.000, insä se slavisézä, Mel scoll române, afarà de cea
din Sofia, si in timpul din urml niel in bisericl nu li se mal
stujesce românesce. ET se intind maI compact, eu multe ramifi-
chrT §i insule, in Serbia: din valea Timocului si Tirni-Timoc
'Ana in Moravita si Morava. ET poporéza muntil MirocT, Golu-
binie si Homolie apartinênd districtelor: Craina cu capitala Ne-
gatin; Tirni-Timoe cu cap. Zaieciar, Kiupria, si Pojarovat cu
capitale cu aceleasi nume pe Morava. Orase principale in acéstä
regiune maT sunt: Paratin la S de Kiupria, Kladova in fata
T.-SeverinuluT, Milanovat intre clisurile Dunärel etc. RomániT
din acéstä parte se ocuptá cu agricultura, cu via si cu crescerea
vitelor. Sunt renumite vinurile de Negotin, de Kladova etc.
Pe teritoriul Bulgäresc se intind delungul Dunäril in distric-
tul Tidin si in maT multe sate presarate pe podisul Bulgar, pe
malul Dunärel, spre Dobrogea, Sumla §i spre Tirnova. AcestI
românr vorbesc limba din România afarä cJe ace§tia insa
atat in Serbia cât i in Bulgaria de S, in jurul NisuluT si in Ri-
lodag, sunt numeróse sate românesci, in earl se vorbesce dia-
lectul aromânesc; ele sunt colonii venite din S. Documente vechl,
ce arata cá eratt mult mal numeróse satele románesei in Serbia,
si se constata acum eä multe din ele serbizat complect.

www.digibuc.ro
 309

Romani ciesprino tot din trunchiul daco-roman se gäsesc rAs-

departe spre rhArit, peste Nistru, Ora in tinutul Donului.
ET se numesc ca i cei din Basarabia, MoldoverA §i vorbesc limba
moldovenéscii din regat, aü aceleasi obiceiuri § i credinte; dar cum
Sunt lipsiti de contactul cu patria mumA, i mal ales din causa
raspândirei lor, la care II silesc rusii, se imputinézA din ce in
ce i sunt amenintati sA se piardA in masa mare ruséscA. Regi-
unile moldovenesci mai compacte, in care se socotesc cam vre-o
200.000, aunt : in Gubernia Cherson in jurul oraselor Odesa,
Dubasari dealungul Nistrului apoi Balta i Ananiev ; Vosnesense
Cherson si Aviopol pe 'riul Bug, in jurul oraselor Bobrinet,
Elisabetograd si chiar la S de Iecaterinoslav pe Nipru. In gubernia
Camenit-Podoisc (Podolia) sunt centrele românescI din NE
orasului Balta, de pe malurile Bugului, si in jurul Camenitei;
cu se vede aunt mai rari, dar totusi se ridicA la 40.000 Romani'.
IV.
Românii in Galitia aunt amintiti deja din secolul XII ; se
constatA cA satele lor se intindeaü departe dealungul Carpatilor
prin vAile muntilor pang in Silezia; inch' aillaceste locuri si sate
Ora nume románesci sail derivate din românesce, desi acum
románii sunt slavisati cu totul. Nu numai numele lot «tholoh»
si numele de «voloski selo» sat românesc (de. ex. Camionca vo-
losca, Tirava volosca, CobAlnita volosca, Bolohov volosca, Crolic
voloski etc. alAturea de Bolohov ruski saü Crolic polski etc.)
dar chiar numirl de riuri, de vAT, de munti aunt românesci. In
limba lor sunt multe resturi românescl, numele de botez si de
familie incA açli le sunt românesci. EI ocupat tot-deauna
cu crescerea vitelor si «brânza voloska» sail «sir woloski» (cas
românesc) sunt renumite in poporatia de acolo.
Românil din Silezia (in apropierea orasului Teschen) aunt
denumiti si astAq11 V lahl si se pórtA ca ciobanii nostriT.
In Moravia (Mähren) de E, de pe clina Carpatilor pânA la riul
March si Oder, e o regiune care se numesce V alahia (nemtesce
Walachei) cu oras insemnat Valasca Mezirici, si cu mai multe
orAsele Rasnov, Bistrita, ClAbuc, Vlahovici, si o multime de
sate românesci.

www.digibuc.ro
 310

Vjahil acestia la numèr peste 100.400 pierdut limba lor

strâmosésch, vorbesc acum limba cehh, dar se mentin incâ se-
paratï de nemtl i cehi cu earl nu se incuscresc. EY sunt socotitY
de geografiI nemti ca o natiune aparte in imperiul Austriel. Desi
agricultura i industria e feirte desvollatä in aceste pärti, o mare
parte din el aù rèmas tot pästort
V.
Când cu rèspândirea nómuluI românesc, o ramura a ajuns de-
parte tocmal prin Bosnia, Croatia, Istria, Carintia si Dalmatia,
desvoltat acolo mentinênd in cursul secolilor încä natio-
nalitatea, limba, portul i obiceiurile románesci.
Naha din Vlasia (Istria) se maY numesc i rumeri (rumânI),
cad in limba lor existä rotacismul (n intre dou8 vocale sunä r).
EI locuesc in partea de NE a peninsuld, in 'Mile muntelut Ma-
jore, i de-alungul malulut märel de la valea Arsa pânä la Fiume,
precum i in regiunea dintre Fiume i Triest numith de nemtY
Cicenland (tam Cicilor). La N de Abatia e un oräsel Volos c a
in care 01 nu se mai vorbesce románesce ; stint ins4 câte-fa
sate mat insemnate: Susnievita, Jeiana, Wardo, Noselo, Ieseno-
viol etc., cu un numèr cam de 5000 románl ce se ocupä cu. fa-
bricarea cArbunilor. ET vorbesc inca românesce, dialectul nu-
mit istrian, desi cunosc bine limba croatä.
Cicenlandul apartine provincieI KarstuluI i este renumit prin fenornenele
de erosiune ce presintä calcarul, care singur constitue terenul putin pro-
ductiv saa chiar desert cu totul.
Numeróse doline, adänci de sute de metri, rlurl subterane, pesterI, i mal
ales pustiul petrelor rOse i mäncate de apä, rämase cu nisce colt1 i gäuri
curkíse, lapie, sunt dese in Cicenland, si de amintit este Intre altele pestera
de la St. Cantian, lungä de 4 km. si parcursä In lungul eI de apa Belareca.
In Dalmatia e o regiune ce se numesce Morlachia dupa lo-
cuitoril numiti morlachl, sa maurovlaql Azi maY toti perdut
in elementu slay i italian. $i in insulele Dalmatice mal ales in
I. Veglia, se gäseat români, dar contopit cu italienil.
In jurul orasuluT Leibach, in Carintia (Krain), se gäsesc câte-va
sate de vlahl, ce-st mentin portul, religia, datinele lor tsi multe
cuvinte in
In Croatia se gäsesc de asemenea colonil de români, mat ales
in jurul Agramuluï, care are o suburbie numità Vlarsca-ulita.

www.digibuc.ro
 311

INCHEERE
Am rösbAtut cu mintea pAmintul locuit de Romani, le-am völut
rostul lor prin alte Val, am cercetat trecutul lor, si am cAutat
sa ne dAm sénaA de trainl lor, maI dulce sad mai amar dupa loe
pi dupa vecini; s. stAm un moment si sA privim In total némul
acesta roman, aruncat de sórtA In orientul EuropeI (veVI Fig. 1):
ConstatAm intre DunAre, Nisfru i Tisa un cerc de o populatiune
romanA compacta iì deplinA vigóre, ce intrece citra de 10 mi-
lióne ;deabià jumötate din eI constitue Ora liberA, Regatul
român. In exteriorul cerculul gAsim Romanimea ca niste rave
ce pAtrund departe printre vecinT ; din nefericire multI din a-
cestia, cotropitT de streini, ingreuiatI in lupta vietil §i lipsitY de
sprijin, sunt roman! numaI cu numele.
cand vedem clar, cA poporul roman avé altA datA o putere
de rëspandire asa de mare, in cat radia din Ora de bastinA spite
departe- peste hotare; &and constatAm cA dupa atatea frArnantArT
de popóre, atatea secole i asa isolare, totusI numele de roman
e pAstrat i purtat cu deosebitA mandrie In tóte locurile; and ju-
decAm consideratiunea ce ne-o arata celelalte natiunl convetuitóre....
atuncl ne facem o idee deplinA despre insemnAtatea némulul
acesta, a cArul tará liberA e asà de redusA. i dacA multi' din
romaniI earl locuese In tArI streine, perdut bunul cel maI
pretios, limba strAmoséscA, topindu-se in alte`popóre de alt ném,
acésta se datoresce In parte si noue din tara liberA, cAd i. i-am
lAsat in mijlocul nenorocirilor necercetati, dati uitArei.
Privelistea tristä a unor fratl ce perdut limba, i uniI
chiar nationalitatea, perderea atator vile din némul nostru, sA
nu ne facA óre a ne teme, cA i alte pArtI vil ale corpulul roma-
nesc vor ajunge in aceeasi stare?...
Vocea singeluI strigh, o datorie sfina ni se impune : cat mal
e timp Inch, sA ne inteream de fratif nostri, sA apArAm i sA
ingrijim cu mal multa putere partea rémasA IncA neinghitith de
océnul, ce ne inconjórA pe eI i pe
se scie, cA or! ce Roman perdut, e o piétrA dArarnatA din
fundamentul idealulul nostru national.
Dupä T. BURADA.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERIE

Pag.
Geografia fisic5.
INTRODITCERE.
România . 5
Positiunea RomArdlor In Europa. Vecinfi nostri 7
Situatiunea geograficA si frontiere. Forma si hotarele DacieI. Gra-
nitele Româniel. Impârtirea Romanief si a Daniel in provinciI 10
OROGRAFIE.
Idee generalä despre relieful pämtntuluI. Explicatiune asupra de-
senäril härtilor. Panorama Dacid 19
CarpatiI . . . . & 26
I. Carpatii MaramuresuluI 27
II. Muntil triconfiniuluI moldovén 29
III. Carpatii Oriental MuntiI Buz6uldi 30
IV. CarpatiI meridionall sag AlpiI Transilvaniei. Muntfi FäggrasuluI 37
Masivul lezerul, Muntil dintre Jig si Olt, Masivul Retezat, Muntii
Vulcan si M. Cernel. . 39
V. MuntiI Banatuldi sag al* Caras-Severinului 43
BalcaniI SerbescI . - 43
Muntfi Apuseni. Muntfl BihoruluI si M. Metalici 44
Zona muntilor. Caracterul diferitelor unitätt Caracter alpin. Urmele
tostiIor ghetarl 47
P o dip] TransilvanleI 55
Regiunea délurilor . 56
I. Amfiteatrul Muntenie. Délurile Oltenieï. Délurile Muntenjey 67
II. Muffle Moldova Podisul Moldo-Basarabén 1. Délurile din
drépta Siretulul. 2. Muffle din stânga SiretuluI 61
III. Muffle Banatulul. Délurile din tinutul Crisulia 64
IV. Délurile DobrogeI 66
Sesurile. Bárgganul. Bugeacul. Sesul UngarieI . . . . , 66
Terasele s'i Luncile. Lunca si terasa Dunäril. Lunca TiseT. Muresul,
Lunca JiuluI. Lunca OltuluI. Lunca Argestilui. Lunca Ialo-
mite!. Lunca SiretuluI. Lunca Prutulul. Lunca Nistrulul etc. 72

www.digibuc.ro
 313

Pag.
Fapte in legatura cu relieful pamintulul '79
moitoGRAFIA.
Marea Négra. prmul románesc al MariI Negre. Importanta Märil
Negre. Limanurile Märil Negre. -Limanul NistruluI 82
Ape subterane i Pesterl 89
Dunärea afiuentil el. Delta Dunarit Tab loa de Cursul inferior
al Dunaril. Origina väil Dunäril. Insulele 95
AfluentiI Dunaril. Tisa. Mlava. Karasul-Nera. Cerna. Desnatuiul.
Jiul. Oltul. Vedea I Teleormanul. Argesul. Ialomita. Siretul.
Prutul. Nistrul. 111
Riurile Dobrogel .
Lacuri
Fapte In legatura cu hidrografia
. ..... 129
130
131.
Scurta vedere geologica i paleogeografica 433
CLIMA Temperatura. Regimul ploilor. Vinturile 140
FLORA. Zona alping. Zona pädurilor. Zone stepelor 148
FAUNA 1 153
Vedere generala asupra .geografiel fisice . 155

Geografia
Resumat kiln faseie istorice a térilor románe . . . 158
Populatiunea, Numèrul. Desimea. Nationalitatile. Starea culturalä . 168
Notiunl despre confesiuni. Confesiunile In Romania 174
Notiuni despre formele de guvern Forma de guvern a Romániel
Puterea legiuitóre. Puterea judiciara. Puterea executivä. Armata . 178
Impärtirea administrativa 182

Geografia economicä.
AGRICTILTUEA.
Solul arabil si Clima. Intinderea si divisiunea solului 185
Cerealele. Gram]. Porumbul. Plante oleaginóse. Legumele. Plante in-
dustriale. Viile. Livedile de arbori fructiferi. Finete. PasunI . 188
Pádurile . 194
Animalele domestice. Pescicultura 196
Vederegenerala asupra agriculturil Romániel 200
MINELE, Petrolul.. Sarea. Carbunl de pamint. Minereurl de fer si ou-
pru. Nisipuri aurifere. Chihlimbarul. Puciósa. Ozocherita. Asfalt. 202
Apele minerale. Statiunile balneare. Lacurile sarate.. . . . . 209
Carierile 212
INVUSTRIA. Industriile agricole, Moraria. Industria spirtuluï. Industria
beret Industria zaharulul. Industria conservelor alimentare.
Industria tabacariet Industriile extractive. Industria petrolului.
Industria säril. Industria materialelor de construct. Industria
Industriile silvice. Herástraele. Industriile chimice.
Industria sapunurilor si luminärilor Industriachibriturilor. In-

www.digibuc.ro
 314

Pag.
dustria textilä. Industria metalurgicl. Industriile grafice. In-
dustria hArtiel. Regiunile industriale "* 213
COMERTUL.
Comertul interior . . , . ,, 220
exterior, Importatiunl, Exportatiuni, VAmile 221
CAI ferate, Sosele, CAI navigabile, LegAturile cu sträinätatea . 225
Institutiunile de credit 231
Poste, teIegraful, telefonul 4 232
Orasele Romaniel, Bucurescl, etc. 4 233
Privire generall asupra geografiel economice a RomAniel . . 244
pHs locuite de RomânT de sub dominaliutiT stráine.
BASARABIA.
Starea politicä. Populatiunea Starea culturalA. Scólele, Biseriea. . 246
Agriculture. Dividiunea solului Plantele cultivate, LiVedile. Ville, 250
PAdurile Crescerea vitelor . . . . 251
Industria 252
Comertul. Cäl de comunicatiune. CAI ferate. oseIele. CAI navigabile 253
Orasele Basarabiel . . . . . . . . 264
BIMOITINA.
Starea politicä. Populatiunea. Nationalitätile. Starea culturalà. Biserica 255
Agriculture. Plantele cultivate. Livedile de arbori iructifert Pádu-
rile. Animalela domestice 259
Minele. Ape minerale 261
Industria . , 262
Comertul. Mile de comunicatiune 262
Orasele Bucovinel 263
TRANSILVANIA.
Starea politia. Populatiunea. NationalitAtile. Stern culturall.
Biserica 4 265
Agriculture. Plantele Cultivate. Viile i livedile de arbori fructiferi.
PAdurile. Animalele domestice 271
Minele. Apele minerale 273
Industria , 275
COmertul. Cäile de comunicatiune 276
Orasele Transilvaniel . . . 277
BANATUL TRMISANki . 279
Starea politicä, Populatiunea..Starea culturalá 281
Agriculture. Plantele cultivate. Ville i livedile. "'Muffle. Animalele
domestice JI I t 281
Minele. Isvórele de ape minerale . . . . , . 282
Industria 283
Comertul. CAile de comunicatiune 283
Orasele Banatului 285
TÉRA CRISULUÌ 13IMARABIURESUL

www.digibuc.ro
 315

Pag.
Starea politicà. Populatiunea. Nationalitatile. Starea culturalg. Biserica. 286
Agricultura. Plantele cultivate. Vide. Pädurile. Animalele domestice. 288
Industria 290
Minele. Ape minerale . . . . 290.
Comertul. Me de comunicatiune 291
Graaele din téra Criulul §i Maramureq c . 292

Români gall din Dacia

I ROMINII DIN TURCIA (MACEDONIA)
sphip. istoricg, Starea politicS , . = 294
Geografia fisick Mgr; FluviI, Muntl . . . . . . , 296
h ...... i
.

Clima . , . . - , A . . I. 301
Numèrul O. 1ntinderea Aromânilor. . r , . . . , -,.. . . 301
Starea culturalä 304
Ocupatiunea aromânilor, Crescerea vitelor, Agicultura, Tesatoria,
Lemraria, Minele, Comertul ' . . . . - . . - . r 305
CAI de comunicate, Calvänäritul Telegral .., . ., «. 307
ColoniI de AromânI In Bithinia ., ... .. 308
II ROMA.MI DIN SERBIA I BULGARIA . . . . -- t 308
Ill D DE PESTE NISTRU 1 309
IV DIN GALITIA _. / . -. 309
V » D ISTRIA, CARINTIA DALMATIA CROATIA BOSNIA ,. 310-
INCHEERE, 311

www.digibuc.ro
 E R A T A.
La In loc de: Sit se citésci:
Pag. 7 Rindul 2 de jos ceDaciaare Europa ce Dacia are In Europa
24 D 10 » » clima e fárte re-be clina e fOrte repede, and aceste
se ating curbe se ating
28 » 18 u sus desi nu asa e lnalt desi nu e asâ Inalt
35 » 14 s jos Turculul Tätarultil
39 » 6 D 70 Candreluldi Cindrelulul
D 41 » 14 » sus Bucova Bucura
44 » 12 D D 1321 1453
41 » 18 » »Rtaj R t ant (Mani)
46 » 18 D jos Erdelyhegyozeg Erdelyhegység
47 » 10 D sus dar c5 g5,sim dar s5. gäsim
49 0 16 » D Banffy-Hunyad Huedin (Banffy-Huniad)
D 56 D 15 D » Sarmisegetuza Sarmisegethuza
56 » 9 D jos se in rerup se Intrerup
61 » 15 D D MäreiN. MArii Negre
62 0 9 D Ka 300 400
62 » 11 » » 400 600
» 62 » 17 D D regiunea
Birladulul regiunea Bârladulul i Botosa-
(462 in. si 431 m.) nilor (568 n. i 524 tn.) peste
peste 400 500
62 » 20 D » Buceag Bugeac
107 In tabloil col. II etagii Etiagiu
D » » D III 1601
DD » D IV 48f S5. se transpue la Clisura Cazan
170 Rándul 7 de sus sunt pe cale de a fl este pe cale de a fi asirailatâ
asimilatT
» 171 » 14 » D crescerea anu- créscerea anual5, a popu-
al latiunil
213 » ultim disteleriile distileriile
220 » 6 de » industrilie industriile
» 232 » 17 de rämfind rémânénd
» 247 » 15 de jos num5r 35.000 numér de 35.000
286 » 18 de sus autnomie autonomie

www.digibuc.ro
Fig. 1. Din muntiT F6gAraeu1ui: Vf. Negoiu 2640 m. (In fund) Caracter ei Regiune de vegetatiune a1pin6.; TJrme
www.digibuc.ro
de foetT ghetari.
 2

Fig. 2. Valea Lespeclilor, din Muntii FrtgAraqulur, cu o Stanl de or.

Fig. 8. Vale din regiunea muntilor Bucovina Valea Putner la Pojorlta.

www.digibuc.ro
Fig. 4. Pietrele DI:Smnel deasupra BistriteI la granita Bucovinel. Limita superifirá a zoneI pldurilor.
www.digibuc.ro
 4

Fig. 6. MuntiT Bucegi (Caraimarrul), cu caracter alpin; in fat6, Castelul Pales.

Fig. 6 Gura Pesterei ialorniciórei, cu Fig. 7. Cheile IalomicióreI, in sus de pegteri.

schitul do aluglri la intrare.
www.digibuc.ro
 5

Fig. 8 ei 9. Regiune de munti tnalti; ObAr Oa Talomita

www.digibuc.ro
Og.110. Valea7,Cerbu1uT, seaórA de la Omul (2510 m.) in V. Prahovel.
 6

Fig. 11. Sandie lul Davila, din Bucegl.

Fig. 12. Solfatara din muntele Büdös (Puciosul) Dupg o

fotografie de...LORENTHEY.

www.digibuc.ro
Fig. 13. Depresiunea subcarpaticA la Bumbesd, cu lunca larga a JiuluT; in fund se vede marginea Carpatilor
cu deschiderea vAeT Jiulul.
www.digibuc.ro
 8

Fig. 14. Regiunea délurilor la CAmpina in zona faguluif; pe terasa Pra-

hove! o linie de petrol e indicata prin insirarea sondelor.

Fig. 15 Podul D5mbovite1, basin de scufundare in zona calcara de la

Dámbovicióra; In fund margioea muntelui cu crápltura chei Dambovitei. E. d. M.

www.digibuc.ro
 9

Fig. 16. Intrarea in cheia.:DAmbovitet

, --
sApatii de apA
1-Ivertical In stratele de calcar.

www.digibuc.ro
Fig. 17. Carpatil la mán&stirea Putna din Bucovina. Caracter muntos mijlocid.
www.digibuc.ro
Fig. N. Vederea délurilor slpate In podisul BasarabieT. MAngsti ea Dobrusa.
www.digibuc.ro
 12

Fig. 19. Clisura Cazan la Prigrada.

Fig. 20. Clisura Cazan.

Fig. 21. Dun5rea In Clisurh; in stânga oséua Szecheny

elpatii In stâncik.

www.digibuc.ro
 '13

Fig. 22. Insu1a7Ada-Kaleh,"pe Dunare, la vale de Orgova.

Fig. 23. Portile de fer, standi de granit evite de-acurmoiqui

Fig. 24. Canalul Dunäril la Portile de fer.

www.digibuc.ro
 14

Fig. 25. Valea Dun Aril la Orsova, In fund se vede Valea CerneT ce se deschide In Vales DungriT.

VEDEREA RODULUi DESPRE CERNAVODA.

Fig. 26. Podul a Carol Lo peste DunAre.
Calea feratA duce de la Bucuresei prin FetescT la 'Constant&

www.digibuc.ro
 15

Fig. 27. Pasul Surduo pe Jid.

Fig. 28. Valea OltuluLla Turnu Rosu.

www.digibuc.ro
 16

Fig. 29. Oltul la vale de confluenta cu Lotrul, in sus de CArlige; In

fund se vede m. Urzica.

Fig. 30. Vedere din podiqul Debretinuldf, Nyirség-ul.

www.digibuc.ro
ID
Fig. 81. Pusta ungurés4 ses necultivat. Ochiurile de ap 5. stAtuti sunt singura variatiune a regiuniT.
www.digibuc.ro
Fig. 32. Lunca Tiset Orizontul deschis, cerul plin de nor'( albi (cumuli) e caracteristio Alföldultif,

www.digibuc.ro
 19

Fig. 33 Bär5gan-Cu1tivat.

Fig. 34. Pe malul Prutului; in drépta se vdd malurile de loess, in stánga se

intinde lunca 'guild.

www.digibuc.ro
 www.digibuc.ro
Fig. 35. Nistrul, la Manästirea Saba. Caracterul podisuluT se recunesce prin dunga drépt.1, aprópe orizontalg, a Muffler.;
 21

Fig. 36. Vederea unul lac din podi§ul moldovén, la RuginOsa.

Fig. 37. Lacul 136neasa, In regiunea gesuluT MuntenieI aprópe de Bucuresdf.

www.digibuc.ro
 22

Fig. 334 FântAna artesiana de la Cotroceni, peLmalul Dâmbovitet

www.digibuc.ro
 23

Fig. 39. Culà, casa veehe boerdsckce_se_mal gäsesce prin Oltenia.

.1-41r

Fig. 40. Cetatea Némtulu'l.

www.digibuc.ro
 24

Fig. 41. Mänästirea Curtea de Argea.

www.digibuc.ro
 18 9 0 2 1 L e 3 5. 2 27 28

fafia--
..,,
Th
PIV
..;
' klie,ri t
,i ..., -'
1 sitoi ( o adia -- (' ---s,
;
\ \ ,

HARTA
, i V 4! ? i "'"
' sr . N i si r"
,--.. It , ,-
''''",,,,),. al,
; ,, -,.,;., .,, ,,,, --` \ _(--2'e
;

I 4...,:, er-141[11,j1A'TPe
.--------
ORO-HIDROGRAFICA
l----1 ------, ) et' Sp Telma.:6--:.,,, . .,k, It
,
3,k ' I ,,5/ *- f _.-----, .,..../Zipcui
.-....., ;
1
A TERITORIULUI DINTRE
,scok
,./- To k Ildil44,14 p
n
C,. ;-.. '''''
I---\`'--- .`7
, ---

,..,*,
C.'

,.. ,

- 1-
(

.
7,,
7:
cON
°,-.
NISTRU SI TISA
.2-
kiic.4' 4- N 2'4 ',
.I.'
tt,,...
4'00
4 :
.s,',Y2,-_f_ci,-;s: s,,,,
V.
'c2 -,
7,,, .:sr .7; OCPIlli
, )
\
,

e I7Z
e 0 'Ain
.-.
,,,
,
' n 1,'
. , a pe ? s,--, ')-\. Cs/rp-ri
r°deni

\
i., -=\:. . :
,si Scara I:13.330,0m
o.'
. 4 7-1
: --/ 1,k4,.
C-, - .4,- '14 ---
'R.
I,
-Th
l'e`fet,i
ts ,
) "A,,,,
v.

, 7 .L__--,/ ----_,...---
AI
. 5 e-Izreczen ----Th , ' ' a us"-'I e '! ," --/-",,
Ciutulefa
0.)-._,,
,, So -----...
iloiva
'
..--
-
,i - , cr ,v,
'xeti ,
.

- / --- ----
.

-
,
:

0
,i cret'i..
0 ...
Pa
5 °" igh
-Li , P00 Z r:1' ( 1
9'
.c0, Ç , - A P irge
'. 0,0 , .4 u
a
& l''' --,-. -ritii?:tih;;' '1' ..---".. -. v)
Heft osy '4\
''. .140

'
c
.,_
I.,
. ,i , ="e'Fi -Cririft,e4 1 ,e' \ --- 1,0,___ L
, ,..--

-`-', - ,
.)
_,... 7

,.. ,., i ,t. u I

4. e .-.' -
--, ,110,0,-.1
<'41-. r.- I/ sr,
--<,
!8., 4,. Bah* ov--..
r.____...

-
''
GA; p a ..,' "' i \ .. ,03',
II í
'VrIlad*-7 in,

/
,.,
/Mx 0 r.gé,IY '''9,-5,,-,.&<,WA ,..., : ---)!..r

,
_
.,4,4 ef") '
s,
(Me g) At ift, Iu
.,
Cluj -3_._
,

,'
'' 5 r --:, .
,
enteir? 0Pa';
Go ' ---=\ " ::2,..---.---1, c,,
7:1 "--,.,
- -,,,,AP - - ...,-- R.' ':', ,, ,- -,-,,
,''' .." r
1

s, Caris'idelc s'
_.,qi 6C >, )
649
4\
1 ).,-,

4,
r., . 1
- "Ffi'SitiWi,
yv , , i .1/4' 1r
0.0 a 7n -i .1' -, '1 '
'Z.
SA

hlf ' Jiro,*

RAIL.44 ra1111141
' .
..,, ,,,..
1 r
Ho
5* ''
'." _ -, r`-'--,----,
--_,. 4 ? I II,d-tt: ,''''
,4
k bit-Julia--
48S
a,5.-ik4

è ,
-A- .,'
rasno,
(j1
re: z a bra u 1:1-1'-) r ir,
A ,

.--, F3get --- _31° s' 1, ri, '" oi: vi .--,,, ef. , (.,., , , 405
f:,:. P o i a a.i:.rikica ' I "--- '') i
-- ;
'''' f 'elira v
N
1
-.
e °
._,,,,..*.s. t '''! *° .
;I)
B°
- `
l S ,irfF,..-i4 tti c.,, (
,/ ''',-,',-'t ,---"ifr,
...%, .
\
, kr *,
Os
c5
iifi 'n `
.'arr,, --irer ' -.. ,,
-.'+'-''
,'
01^....-:.47.11 114X, 4' 4
. ci L
- 'i
04,
a 1 `' - ' ) I
/ ' e T N.
''-' \ ..1
c',_, CI
..-4,1 7"--...
.N. -: - /ns- e ./or
- '.1,
c,- '
arOlk, .....; ' - 417,14: ' 1.
,
,
[f,g. .
'?'' .0
l'AM 1
.
r's (.0
1
amo,r1

, r' ' -'-' *I.

e...,_. , ,..,/, 0 g
/ ' Anifina
i L, .! , ,,,,- ...)
. 61,t,
g*
.31,0,ii mIstry ,0 67
''.'
L./gnu/
.1..Scira 2,
j/j/
I r, '
s-, 4.
hWAira R. .614
a t

'
f '
-V,..'"C 4-' .e. lapj,
%
.z,
-0 ,- tI7 , o0f.ach ..tra42
,., , I

-4-' e
PT
..

Ai ...,L , .

Pel glib i rane-atam.,,,'-j.e- t...., , ---..

OTt
r., Z 'Z , ;
'-,

,
''..

?3
i ,
1
..
-, ,
ea
46
fi-il"-...,
e \, o ./
ipeNyhe
,
-....

.4
4711',
ro,
..,
,
;
,
, '' . .6/
cent\l,

L Ama ea,
, f ata 1
,
e . , .:
%.

,, ,.. ,
,73
......-: .

) '
4
-.-.6 °I a Pi- el .1'1. ;", .,-.21:81:Ccrbu . 4 Q. \----Sle .,,,
ICA
..,. N' V .
EXPLICARE s ,% .41.:,A \ ) , ,-.;4 -_ -,

- 'Is.,
06.

..,.
.' ...

* A,

:f V
PCSte 24°° rn- N .''' `..%:,-
'Vox Lisa!' , c.
MiteliretA ir
I. ,. = \'' C le Auk :

.' 'A --
''-, 4''
=
, 700 1.50.0 In.
F4611.111
Ili #l -----, ,

\ -Thsla
V .. -.--......,.
'If . ''
DébirT, de la e00-700
Sesua, sub 200
.57uetc
Lucavita71.
RicrVti . .'-, -'''
.., '-' ",
- - ,- t. ,, (A ,,
t-T.)--.'-:-.,?
'
, ''"
a r %
,
f
.F ,,,
M. /I'rtri
-...._ .-0--- 1 '' .,..c.- , 4..,....-,-6-0.
..:`. .
- i ' 1 ''', til, , ,,
.

..F.
,.

egos 't
,.
1,11ila FY \
e ..--
.
ti42,__,.t.'f' op I
LI
Marcel.
-4
s , , so ' '''
'
,
Ia 1 2 0 2 3 2 4 25 6
INsT;cAoL ÖBL SQR I ST. RASIDESCU, BUCURESCI. Murgoci i Burcit
uc)TEcÂ
* ARCOADZ:l
www.digibuc.ro
 rnlli..11erlrEMIMNIII.r . 2

_ , 4 '-....,
,

EX PLICAR E
1 ptorit,
-i-
)%:.-.
is I S pentm
Dacit, Andesit, Tra-
-- ''. 0
,t sr 7-
° ' '' ''''-- )18,...
., : ,.....,
___71 Schisturl cristaline
is'IS' -1* '1( ,.---r;^
4
,
---- ..c.,---, ) ---,
, ,esir(41, --9--6. * ,,
,

FormatinnT primare
' \ . ;

'1
,
.
Ana. (Trias, Jura)
',..'r7:011W_7
-.,..
, "V -111111111W Ill
--,t 01111''
----.' Ng!rSeg
,i"
724 7. .
tr ,, (C213taCiC)
tertiare (Paleogen)
N., e ,- .re _
Miocen,Plioc.)
4411. r- , ,x
+, .

/
11
c,
'
:

.K. c.:;
tr.; i IMP i ., ,
,.....
e Vr..) ---1
AluviunI
quaternare (Loess)_

t 5..,d Dei2reezen .. .,..

,.. Verw. \, ...
,_.
L -, .0''
_,

. ..
\
7
Ng °,
bp'
7 _rAli 0 .*LiTCAM:Iiillt ' ' 9,
ii) it r- .16. MA -A.
. 'A
Citi,ui At ec Jo
C.

Ili
<

,--- , 1114-
S ,7,-u-
, .isms,,,,
negr'` " "1 in
'.5
4. e a n
J,
- "A
67. agar -/ , .0), ....*
..,..... .`,.-. V,
,

'';' c: f ,Ì
...'''
1

_.......,,
C --
,
./
1,
0 ti
:
Segeiii ... , .P -I
,),
6
..4.* 31,;1? res ti 1.s..;,,,4E4----4.

6e- ...--..`1.k4.-* A
;--:"..----"--.-
. tif V,
..;
e
\ r..

..;,,,r

,
, gra47-.. Ott, Bu e 0.
'11111.).Lr

"r"\- 49, *
itis 6 ev-,-; *Term , 7,
Sinclit q ff...
01
, ii. ...v ..a.,...
:Ìor
,4---- , 13 :c _:.. Y"'
( ,,,
I

.4,..,- 2,1
' .1
i mg to 4.0" h..4cir c r 1 Alk
1.' . ,
'4'4 '. a4-..- Z. ....
45 , ,

". It-°' `!...

..,
. 4,41111rr
jar
,
-t gift<Tor
6 1 I;wit
itt. 6- 4.4
o
ii
-
4 z.A.,... '17
AI

nif, .--fros
cé
'
1 :

..,
Deliblai - ', '; < badcl -

,TI
e .. '
r 01,17

\
,. .- .`
,. , .<._
._
, ? Q
'''.';., " v
'. HARTA
:1-
klA
' . la -,
k
0:

te
d

c. ...,
k , ..
o
7.
Ci,
. -
eo. L.817"

.I."11111k-1-...
ci

», ,
". ,,. ,s'id-a,'
At

ityltied-'
'
C

GEOLOGICA
kr, ' -, N , ,. ,
A TERITORIULU1 DINTRE:
A 'aprceni mini
"-k Af K,'
, r \
. -7 NISTRU SI USA
-..: o
-)_?,20,,,,,t, t ... ,.
., .
`4' '
1- Scara c 3.33o.000

12 19 2 0 I 23 24 26 27 28
Margocl i Burcis
INSTCP.ROL GÓ.BC St 1ST. RASIDESCU, BUC(JRESCI.

;;;)
www.digibuc.ro it. AC ADEMAD
ROMALS
 Tatra ,
ri
.

4,'e' ,
o/
/
,..
/ r----
----, .

41
\ .
yistra
25 26 217

FIARTA
_48

,
!

CLIMATOLOGICA
/
, is if '

90 Szernie
BorI'
4
f
4 o' cel u p f at 4 A TERITORIULUI METRE
Lscalcze
. ..
lea& MIL NISTRU SI TISA
_A
-.
i Nrsag
Pb
,,, '--
-

1" el'. 4 i
'AIR .0
6.
ear
. 71.
.4

.-"/ V.--,j--a.-
\
.
,+.
6°
I 41"
a
--,,t OPP ..)'
_,---
) ', ---3
::1
'-,

\:,,,_--
10° s$ 44 ' A_ -

f
-=-=__---==.
rj3 Delpeezen a usal \----'
Ones \
--L----7----
S't ,À," -,..

8411 ./s
--L---, 1 -1,
-,
is,orp ( .' 01 tk)
ce

":
Bahlu4"' \ .....-": `-\4,1;e121dS'e:arat
e 14j4,...x!.
loo Amp. a i,/ It
M. 6. . ic
'-%
1 %Au'
negrO' Cluj 8°
g) 4 0
a . 02 0-- \
''.,, GV

\ -.add/914

:
Ir.
1 Lb
i 0%
\
03 :31 0°
..t

Tt " t c.,
, 00,0%
-ID
d
"Q
MI
I of1,----
OM an.-"t* ba.fulia-
4; ifil ...' ?..1 Jrx.
ii
.

lo. k
/..,9,di
to Ill
'6' i

Plea.,
it t .o 1o
emi§
H. 11N, cilia ,11
:14:11»:) ffr

I 10° , . 5.; .
C f .1.
Bc ''.
5,>,
7,11 te.. Zi
Nosw. ,,,.,
9a ,
_
taqov

.4.41'i 611
11

\
Y ,'O''
.48....,..

8° non
1° 13 'ars
"Fin 0- '---\ 'C .4
...:......- Z.Sara .--
Zdinen At cea d.,,,, .i ;'è ;iut s

Zeziaatente;1
.--IV' AliOlgilltila'rath'.\
*glir WI ca.zme, u=
_ ...
,i,1-4
^671, 4iheoryne

s
Bel
V6
4 a- p
Deli blaf

e
0, Razi
14'f''' . i .R.i
e,
,
rimy ii:,/ .1
c
,Cralroie
3
°P,1
\.) .:,`

'-).'
-
rta
---: ''.
4t,,
4'

:1111.1
,I
(\--.."1""e
\ 'C
10°
In :,i
EXPLICARE ,, e.
impar¡irea anual5. a
4':._,:j -.1 ,Arnii i...c.
.. ft
Sub 400 mm.
kl-...N., -- L / Alliweetate ,--. 1S1111&.- e Ityhiel-,» .

¡Irk" lusla
.

De la 400-600 mm. 'MVP 2. 1

A.....j.-N.
i
CI\ 4
1

De la 600-800 mm. V" V \ ...' 11° . up /rem isfre44, ) \... Af a11 a"3 ;.

De la 800-1000 mm. \ a), L dV qa De II: )- '''---- ---- 1.-

? '
\ \,790
jo.,..,.Nrarita10° ot,`
Peste 1000 nun. ,L.3
-1=
Viaturi dominsnte.

I0 t 2 as 2 27 8

INST.GAROL eÖer s.s.R 1.ST. RASIDESCU, BUCURESCI. Merged II [Wei.

www.digibuc.ro
 --'
.
.
."
, = 2 u
.

HARTA

MINELOR

ore° a
<._-_, eks .. .c'0°' f u. I ------\--- '''. 1. ----

.vdsdrAdy Arii -L. T

44. e:: :YRti''''1. -.rd jf C''.41. : 1;ui

Ps
d
11,,.4. '`If a re .ffiskif ai .. .L. S..
R''''" ''' q ;,.
k.,

www.digibuc.ro *
 s_._.
:-i0-1-,,..i...-, ..._. "N.
..
., EXPLICARE
,./
,... .,
Ntsirw
PAdurr
-.ACADEMIEI* .

-/-
\
,L44A1\1.-
, A
. f
I ArAturT
PtiqunT
./
':v..
/ FIneto

\\ (
\
41A VII ai Living

.
-------
\\
, 12Xgo.%
4a%

r.. iiii '...,,,-'

vt,
,..
ri Teritoriu neagricol

5
6,
.
)
r , `.4-,

_.

scone
4, ( ..-/
.-..4,
-.-..
.P-1

..
? y,,,it -,::.:-/
.."
,,.
'? 44 _

...

..... ......
, 4À eA
..
17. 4.
t
,

..
.,
C

,,,
r. ._

4A,
i
k ...- 50%
2% ---f ...
\ ,--
eg Z ,
i

,n
.

z
i 7 ,>. Ar
Ir
7.
,Twm
-$
g 4%
.., 11,' 1

50% \ r---'
..
N r-%., n\4. V I. -;i
c.
' 3%
-._.- '. t. -
u P. ..
5%
illriAl ,411
NM /4.
i
, fr. 41111k\ s,
I -.
?ii:
I , .
...
lc
4r ...,./
f
\ -
. 411111V ,
,i/A' .__,.......---

k 4 I I FA /' ---

AGRICOLA
HARTA .

44
,
4ti ...........\.___._.,
\
k......___
_.,
A TERITORIIILIA DINTRE
- it /2 ti OLl-'.Crif-
:
_ - ....

NISTRU TISA
INST.CAROL 0DBr SUR EST. RASIDESCU, 13U CU R ESCI. Murgoc1 91 Bards

www.digibuc.ro
 //
19 a2 23 24 25 6 2 26
lia

HARTA
gv -- 847
'
1 frunerrife Contort I exterior al Rom:nie1 in 1897
Em ,i, lame
Nisi r IL .

CAILOR DE COMUNICATIE
0.
rile
,,
al mea
,,,, C
a j 1 //
ancaei
'.1 r
a .1/4.1 hike
COMERT lio. Szeraie xi - 2 <6 i
\ \ es piN.a .
1

s \.. nil/Geri:tuft '

0 CAPITALA ROMANIEI
e crnto kmpo!
.N, -,2oro" ' ,1
.. t ,-- .' 4 61 o
48 o Orme Principale.
0 Orar
o Orafels gi sate immolate }Yee h azci14-)
,/ .
.---:
rallil ---,, Stet
.:. k.... 4,,

.
\\ ...........
,
S
diem.
,
.

14_
ei
et%
. '6:-' 2
--,
-: a, ° "'.. ,'5
a MdmIrliri
Cale ferattl .,_
.z.Z !if dezep
i

meeiNagiX 7
ro .4'41.111,111,
',..__
--.3
, ---, .....
Rddeire

\ ,re
Oak I I .--- tOf 4,ent
*osea nationall
1 ri,
'717, i 8Bci, \ V.
V Import Expoll
* 'fret:Atari a-, 5
.P1/ ha ...14. .:I .4 fr '. Fliefci's \- '4 11. fa-
NUM Export .--k ebr czen._ Y .N

i
1

I___JImport
eir eu. t,
6.1 dn: aa la
11 r". 2 Va ham r ,a13 ./..,. ("edam
,... -0,
Szole ppk-
ft;"---..... IP"'
" 4We ,.. ,
Desiu .
in6 dad ar , ss,'/
P..

... .
Th,,

tjuktkih.
''.-
, )vi
- ,,,,," x
111.. is'IVS. -.. \ '..
47
zi ...
-i
i Wir I mar
/
..

t;'--
h
_'
..- ..ds,...A,
.50

ri.,,i
Ill
5 ,..., \ - \ ,'.
k ,--
Odesa
4
et
a
e -..
&..., 4' hin./, - :
af....,
...
-It.,
.'
: 6
° (I

t \: . N 7
." e A. Msp

I itek
4 4 hi" Ric
6 N.
as 4
&au .....
- ch, ,.--- ------,
Csongra ntelr.,, ;-----1 e
4.' b --.. ,.-- '4" ii anrei
, axes I &an' cliz sa ova

.
' ..."5.1s,k,,_,'
.
--) Jric .
".......-

7
.

r,
.....e
,
ar
.
'tau g
\ , tr Ca, 1.'
1
e .,, , 4, .
I
r .1....p':ad
.r.0.4-°- "f , i eie:t4 f".., -.1.67Are

- Ak e
a-1. 3r '.. ''''-' -egh i P
,wilkf.... d
_.Ar ... a eall44, ediaf iv .. .. itmz k) 8
.4.1iiiia#...... --,.. ,
) ..!,,f; -0..i.,
, ( -8riul ,-,, ',MI A .. ...Av am- - 0°4. g
".-.; i n
r'v,°:" .. 6 , att

Zents ., Der x.. , ' s,66e s:r..- 4 1 1)...-, 1, ft.; '''X'

IF qir
- ,111001q 44. ., ...,-- ../.. -. 4- dga ....:, .hdra (
6'
-; lo ir 00
r- Ifunied Lr ,

..., ,,IF
?..C.
..>,
,...., ... af
1
Bra -. -3 :,4*
II T,
.13°1
g
rad
-C 5 I.
... .
tt.1,.,
a at,
q.. -,.....,
D''
: ., i
, art P."21i6 ' all
- 1
.. if. .1 \ ' . \ 1
?:. y.,
-.ui
i
6t. :.
i
:..
...
,-
' 41fiLYLa ...?,.

-3\... ranse'..bt rjZzzpPeune.1 IV:

, I.
....-M-' oer ''' aln.t ,..:1,,',R..1:,.t.: ,/ ,ofilr':''' ii 1141e,i ---4.''I''r-.h 65P'..' P4.5.er, 'for
( Ca*tis; ° V. ii en (' 1 . nie ,---
.A.r..

( a ' P6zi
.itik a i '415
`...
0, .4 a
. .3 -V4 deadlier'
,
'4 , .Ifti ,t,...

l'
45 Of '
,, ..41411b.
,:
i
%

a
70 '... nt -,
! /Rd ICAMIger71( \--._,.,_ -) - Alum. 4:
1

oirr;'va
6,
ASericaa,/!0)1)
amt."
1.. ehadra
' 32, s
esao
q.t.,
28 ' -,---- ef, 6, '..,
Colpsei
,...... ,... c.i. ii
ji . ', 4a
)-- - '7 ..f1 Ci

eNrAlliii., ei .. - ,

i
0 .
Pp r0f7k,, ._ Pill .4'v
. ,
'
, ..,,, ad
\ ..44 ... rin
4.....
fag ,
r-. ,,
Coslef
\ -,: inVhq
1
rgid
"7" ...
"..
26,..., 1.li. t .t
r
:

-e aSi )..,k.,-,..,-. 't,.,.."

-->--
t,
Mil
..,
' r ---',... /Wm man
e...
te
°.. '
; '
,,,:, !Oa a!i. j.
"111116L...r..7 nica
r
-,. \ r_ì Fete! e.
...

' -4' , --- : '4 21 ."."'

.N.,e..:. lign ° ...
Cruza a
\, ego2in
i 4 ei .
.., % .6'
Nil a* 4',.
.'
,

likkh.¡Zeetal . .... .. 403i -. eVirde ..', e , ee '-.. y L ii Av..

- .4_4... P..; r' itsaiw \
..... 'andria &oak . .-
.1i taKant ' :,.1.. tt
.,, ,.. , r-* 0,..-
,,, ..- am , km. ii .---
,...
......-an
. ,
t
, rek
'm ieeet
h /\ , uto,11; ..-
..--
..-.-

CrItfry.r.7_ earila
em,e........,.. ,,
11
. .
f ., ' I
.., o Ì t
)
\ i',/, 1
. o

11 ee 33
INST.CAROL 6630 SUR L$7. RASIDESCU, BUCUR250. lgurgoct flt Bumf%

7
)13MIE1 *
*ACA DEW, E i www.digibuc.ro
RomANE
s'slign..
 I II g 0 21 24 15 26 27 2 II

//
Q
DIVISIUNILE ADMINISTRATIVE

HARTA 01
lo. 7I ./ -----,\ lescier,
Or en*,
,
jir is i r a.
EXPLICARE
l 41,,1 c .an ROM:iNIA Basarabia
POLITICA . f
f
1 ahited 1,==',.-Romrtnia

ilkOAPITALA ROMANIEI
o °rase principale
Ngi,:gfie
-
fi I
...S
,,
Rd -,
e
o
e56
f Cert
Oro j.
. ,.
': A
madi
ohista
a
zCzea
s
lamp./ .-!1---.,Austro-Ungaria
Rusia
Dorohoia
Botosan)
Sucéva
1) Hotin
2) Soroca
3) BaltI (Iasi)
oOrafe
* Ordfele fi sate
*- ,
,sy'

41191111%
4 '
,-,
.
00-4 Serbia Iai 4) Orheitl
N irelyharei ,;,, '14414 Neamtu
kb --/-iilLiiiii .-...--,-..;Bulgaria 5) Kisinag
insemnate
7 .,, a ' Siget .
a Rddap e 7liee,i
Roman 6) Bender
2 Mdnastiri ,1 1

. eniNa
., \;, te ..
s ...:
Balft,.,_. It Limita
auCetcly vechi ---, -
., ,9rpi , '4 VA ism judetelor Vasluiü 7) Ismail
oCastre romans
aturi
it
5

ebreeze -A
tI T, ---4-
R Aa , ';',I

vt
Aire.,,ci
-......., / 'Da Falcia
Baca.a
8) Ak-kerman

'' r
0..< Rod,:ci kni
I
.
ere-
1 VS' 13 .0 2 Va , .hor Tecucia Transilvania
Szol Wail 6: eat
a dsrt6Sci
5
-,..fiNn ni
Cno
. .- na Tutova
Desiu . ",..., to
1) Dobfica
4110.1r* gt)TiTp./
Putna
.... \,13e 2) Bistrita-Nasaud
prOilltirtaw ra m mar ....4,f;,,111. %. Wflik -'11
r
Do at .... Covurluia
4 '
Ce
Tulcea 3) Cojocna
Salon& . N
5,
Bike; 41 ne ro- 13' Ad il..fei Constanta 4) Mures-Turda
Ghi 8 .Manzir
Czaba 'Os nhe
Cm, R.-Sarat 5) Turda-Aries
r.... Ghat . I ,A
ya '23\

L \-- Moin' Braila 6) Ciuc

Czonsra 9 Cc 'C..

7 [ions ",,7( 'N %.

'3
Ak e lalomita 7) Odorheift
ar
Segece mu/ I,- Moro:
N'',,,,
1
1
.A rod
ar e tYa ereda a
. de".
.....

.i:
,i, s .

I Buzèü 8) Thrnava-mica,
41i u 1_, d l. anrde
ediaf 5.2,,L \ Prahova 9) Alba-inferióril
AIM , Ra zo hi-ad
in,

r aoffi, 22
ri ul ,
7 -3.
llfov 10) Hunedóra
111.1111 10
3' 1°1 '
PAPIIIPY -`-zer ^
....: ).k Vlasca 11) Sibiia
Zeal" Dent it' n-
ki .- ,,
ol,O;sa4,B
, i PAW ai -, e'''''' 0 beeo,.. 4i nod 7\
, Dâmbovita 12) Tarnava-mare
n, 11 j I, ,. i , 13
Hip .
13) Fagitras
;
1 Ihdops
.
7 Muscel
5 ter ) 1,-- B BO,-.. Nonso . 1671 '''' '` _ lehii 1ns. er Arges 14) Brasov
e 1-5.
c..7fig i V.'s> la di.wi . 1 '...,

Olt 15) TreI-Scaune

erek 1 *K
Pelrof
o1r a
lm (.
.B. rat
I
9,,,,

,x 'i. a
tSzO
,ti , , Teleorman
,..e.
el . 4: 47 , P
Co
aili an
la
t' 2' C \B,
14 ,drel
-nic
&Set
Wes
.9,4Ib
471./Dneo
17
_At . ct.c
.
c i.:boo
R.-Valcea Banatul Temisórel
i.
I.S

can rozil 'lend d :

Karions
1 N Oravita
ova
I

Ocn-Man s
-7 i,,' .1. '';" Romanatl
,4
... eiZ
OZOVIC1

41 0;...,s e enalkr
,i,
..
.
' --Nei
\ '\,
, 1 P\
wir nt
2 2 SD
T127

,eq i
T/Vai/ \_.
ea1 0t
Baba as
T
C.1
Gorj
1) Torontal
2) Times
le
,'
.
Pan a eThrull Dolj 3) Caras-Severin
re - Basfai
-,,,
( ',32
YST
hija Apt ar,rozo efAle 4A .

Mehedintl
,.
z

.,
ikriA,..;.,T, g 1).\Cost .
7 'NI
rdlda 1.1fritii i ,, e
- ,
rim
ereiin rag pli l''a )1, Tara Crisului
\ o
.I. ,,
8.57r
26
T......,
Chifik. l "On ile re,t,fte. C.. 15 -S,
__...A._ T. )
grnira ,,e
nra ,r, 1) Arad
r, tr . Bucovina
lanaiyni an /or
I
liii
align_,-.
raiova ...°-.±, 21
'" 2) Cenad
t,

'07qa
,..
O. A- -3 c,
22
&Ingo
'' ;COnat///7/2/ 47 '
1) Colman 3) Bihar
-Kittpria. at 31 Ear 4) Bichis
7
-andria "u'a urn.
.
2) Cernauti
;Vita dept. 29 g PubiteiR d. 5) Haiducu
ilir.941 sci acitge h:.,
3) Visnita
Tk .. ---- !f 4;,
*Paratint , _ ..-- r et ily
,,, .Mcigurele un.
.? &,'If`; 4) Storojinet 6) Selagia
'
....-----, i
meraviln --- ,0 .. 1
r i'. ,-fino .. 5) RadautI 7) Sabolcifi
Cr..; elia!
, ,F.- ",..
-,
,
..
6) Sirete 8) Satinar

2 I 2
''.1
/ 7) Sucéva
8) C.-Lung
9) Ugocea
10) M aramuresul
?; 1.. E- Elurgocl I Surat
INST.;CAROL 801312' ST75 IST.RASIOESCU, BUCURESCL
((e` rarr37Z",1
*ACADENAIE1
* *
www.digibuc.ro
ANS
di". b4 Allifiriakii k

aki.,
t 'Of ,
'Pr -
!'"jtaiprie c.)
'----.."..\-14l110(")

www.digibuc.ro
HARTA MACEDONIET t TER1LOR VECINE. Scara 1: 4.000.000
 at) 2 1 Z2 P 3 24 25 2 27 2 8

-. l
Ungvar s, annenita
HARTA lavi?
\ -...,
i \

le Za
'1 ---- \.,4,...A.,
.../ 1 11 tzn*
ETNOGRAFICA s
I fa
Aan,-,'
i\ tan
- 2 1
1

X :.. , ni4Cer4 / p rtti

(" anrpoi
B°64 Isi 1° g
-"karat .
) Sorora M.
RwralitT e:,,, 0' a `6 ..
4 I
Nlaghiarl ye. :6-ria
lireregyhart---; Ts'iril'Alti,z; hot r:"...I4'.' %2
SlavT de N. "-- Siget .
: 7 ,t ..',_ Rddiall r-.. '7s;\.<"-----,,
de S. t
Germanl ,
''' at 8
T
--..\
'
,----. ....... 4 .
\ \ ..,...*1-Crilra.
. ..
e....,..
3%\\___:
lialp*
?
Ir.,-.\ .. ,-
TurcI ei 6.--, / 5 .....-.;,. '.:' ,
_s --- >-..--1--7,. ri,
TAtarl 6, t ebreczen) ci .,01 1
. .
.._:.'
1
..-- 'il.../7 ;
0,
il'`- .).
1 8
' -ts,/, 6,0 .--
'''', 00
----

Or-he4itt an
. ,---. 6 ...,, . 4' Ill ma t i'..
.
a Pr4,41
..",, Jay Ber -'\ du 7

qola' ..e
20,

-. e, f ,
..,`,..,_
4,
..t 1 P
)
47

,
,'-'-'1, ?)
., c r'. g:. A i_j
..,...
4 ' Salon&
ra la maf
3

,...,`
t v.
-\ 3
Desiu ...

'1,"?'
tr.i ..:-... .. ...'

e
,a0í ".

..
5t
cr-h:
:11141
e- `.-.1

Rismi2
...9 p,,.., ,'?
na4',7,-
,-*

`4ile
N e,
', '4

grasp.,
47

CI .0, /81iii,d, \
.:
A
\ 0,a,,,,74
Ca

\\
,,
A..; ,e, 440., 4..L.L..J ,,...,../. ,,,,,,, 4 Chissixt4t.
8
s;;,ifitii 4
....., einif )=4-4-'.(°' ,
fi.al s 042Ini
Gild 7.
cci4 \ ,,

V.ca'iri441,9
--.,
Qlb \---.
..... ....-:,,
r
5 I-
.1'
re,
-- - 7
k..., ', i.,
, 8
taa,
\1. tr.,--
V,
\ /
Seged% ,..-- .-'
...ritld &1St
í t,

'a
c5 f 5 a reda
t,
. ---' 10
.
t :'. L';'.'1 -Wu
.,,...... Aleiktf:
0/4

Ak e rn
'N
' .39"
, ureA a `- ,, ,1'
ediaf li
eghi.pky, ),...,
. 'r
lv
N ' .-
U.'
.177dna
Bpaa 'th 0, 0 i ,,,,,'-',..//12% g ,7
.

-,,
..>
0.
lo z i n
---7f 7:
,
a Dee
11 ,4 I

Zenta. Kainda e -{ .1-1,

flaraf,
,
'14tuf ,
em óra --.,
e , (4 g
(

011 4s.
reci.,

.ij,
''.
-0
1.

Cf. .i. iiWaY

...'e..,_
'e....
(1. klartiedoi-a`
.) 71inpa 11-'
11. 1
, Si IS
Bis d
P.* 9. `.?:,-..' frt.,. F.t,2*--Rili dalu i
\ !, .arattra- `\-7
)4'''k.i le Map' f-'a Jai
k 1." ..--, a f ../
In
, otra
Ra,
Sinaia
'tV

19
1 1

I '413121
..._
18.7, ',`, kiiii ., hht ige
-,,,z,t, ,
t2, `Ps :'. raila .
144rel ..----,) 1. '-- ',-.0
Karl
,.

(0,-,----- 1
/-, iamb '(' \ .Kil
,;.,

t Buz
r .6,ifd4 i
alankeinen 30
61 '4.' 11'Ll4'.. ! t 5.4',41
5 II Y r vita' AST ,
". . -
.-.
.
Bed
In \ e
.,
l'angitiya
-..A,,,icatri
.... , e ladia j
Q
a .... 1: 28
cal a at"-:- ' Baba

.# r f
6 tuia., g ,19;
244-.0" 1
.... ...-- T.' i -2'-(,..is '''
4..,,,,,,, 't
C.1

44
rad Ors.," 0
.1.2.

a
-4?-,, .6: 1-1k'&1( s
Serer
). '
s
-°.,
TSeverht '''''>- ' , do:,
v. -,_..:.
-6-
.gi
,...
26 1
:
`P,,..
P
I' ''',.
a LA

is
'?' s
--" t
. , .,."1
ti'''' ,;'
..
e .rgitzh' :, esa 4P
'\ ,
-e' 4 ti 1
atova - `.. 22 %ieo. 21 , ,...
, ,,, /.a
/1,6"01
-- eg;fill 7. , A- "3
cre -7 V' ikfonslattfa
o - '1 e diaTi CKle '. o ,,,- ) ..4..
.4,
i

',-77,
Car
.

_rig_ - co/
...._--- 3l
<Ina
---F1, \_.---....-\ T
litlin .alatht
agitt , 8ciu J '-.,
Paraiin 0 zai., 's1/466*...:, titlfeogolie
n laara Q '71,1-t fi u "1 vi. r e
.ftfriseurele
t 31--,,,i r\\
.-
.200tatila rft
(5
`;., ' r
( (
... ....
`:er -..Zniisci- Wagargic
o
)
l' \ ,
-
r' ? (

2 1 2 e 2 3 2 4 2 26

INST.CAROL 0013C Siss I.57. RASIDESCU, BUCURESC1. Nuroc I Bura6.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro