Sunteți pe pagina 1din 75

despartirea blnda

de traditia clasica

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
traditia clasica in arhitectura europeana
scurta recapitulare:
In Grecia antica se creaza un nou mod de
a face arhitectura, independent de
dicteul religios : un limbaj architectural
erudit, coerent, cu propria lui logica (si
teorie), constient orientat estetic (catre
FRUMOS) si teoretizat ca atare.

Limbajul clasic se bazeaza pe limbajul


ORDINELOR CLASICE: unitatea
formata de coloana si suprastructura ei in
colonada unui templu asamblate printr-o
sintaxa bazata pe un sistem de
proportionare vazut ca analogie cu
armonia universala= garantia
frumosului
Ca orice limbaj, se adapteaza evolutiei
societatii si se imbogateste in timp:
repertoriul formal se imbogateste:
noi elemente morfologice, sisteme
constructive (arcul si bolta), grupuri
sintactice, expresii gramaticale
(citeva tipuri de cladiri care devin
modele); sintaxa devine mai complexa.
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
ORDINELE CLASICE
(doric, ionic, corintic, toscan)
Unitatea formata de coloana si
suprastructura ei (arhitrava, friza,
cornisa) in colonada unui templu =
elementul morfologic fundamental al
gramaticii antichitatii
Sintaxa [punere impreuna]: se aplica
celor citeva tipuri stabilite de temple,
consta intr-un sistem de proportionare
bazat pe anumite NUMERE INTREGI,
care reprezentau ARMONIA, analogia
cu o ordine transcendenta.
Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL=BINELE=ADEVARUL.
La inceput e folosit numai pentru
temple, apoi si pentru alte cladiri
urbane importante, nereligioase si, mai
tirziu, pentru locuinte bogate.

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
ordinele
clasice
si
edificiile
grecesti
si
romane
capata
un
prestigiu
care
le
instituie
intr-un
sistem
international
de
referinta
deosebit
de
durabil

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
In Renastere se restabileste
gramatica antichitatii ca
disciplina universala, aplicabila
oricarui proiect arhitectural
demn de acest nume.
Noul tip de arhitect trebuie sa o
cunoasca pentru a intra in artele
liberale
Ordinele capata autoritate
canonica, devin piatra de
incercare a arhitectului,
instrumentul arhitectural cel mai
rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni
antice privind arta de a construi.
Acest limbaj se va aplica nu
numai arhitecturii ci si orasului
care se supune aceluiasi
control estetic.
acest limbaj va parcurge istoria
stilurilor si a orasului, folosit
diferit, in functie de gust si de
circumstantele specifice, dar si
de mijloacele la indemina.

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Ordinele capata autoritate canonica:
devin piatra de incercare a arhitectului;
reprezinta instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat;
incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi;
sint nascute din NATURA, sunt insasi intruchiparea ei.

Imitarea Antichitatii devine


garantia FRUMOSULUI pina in secolul XIX
Acest mod de a face arhitectura (limbajul clasic) se raspindeste
in intreaga lume, odata cu expansiunea culturii europene.

toscan doric
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
ionic corintic compozit
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
traditia clasica in arhitectura europeana
in concluzie:

Repertoriul expresiv pe care ni-l lasa cultura antica:


[1] este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani
[2] este reluat si teoretizat in Renastere
[3] este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea
[4] se raspindeste in intreaga lume (ca si cultura europeana)
Vocabularul formal - ordinele clasice, sistemul constructiv trilitic
- arcul si bolta
- anumite tipuri spatiale constituite in antichitate.

Sintaxa (compozitia) - se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate


inca din Antichitate si adaptate diverselor scheme distributive, pe tipuri de
cladiri si sisteme constructive (trilitic, arce, bolti).
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blnda
de traditia clasica

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Marile schimbri n arhitectur

CAUZE MAJORE
- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale
(tipuri de cladiri)
- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie
- reorientarile gndirii umane: un altceva care devine important pentru
oameni

TOATE ANTRENEAZA NOI CAUTARI


- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal
sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu
sens, a componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul orasului

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
- saltul demografic
- revolutia industriala
- liberalismul
- ideologiile nationale
- increderea in gindirea pozitivista si in progresul stiintific
- schimbarile din arta si din teoria artei
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Marile schimbri n arhitectur
saltul demografic si transformarile oraselor

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM 1902 prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Paris
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Paris, Haussmann 1852-1870

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Haussmann 1852-1870
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Viena
Ringul
1857-
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
K.u.K. Hofoper (acum, Opera de Stat),
in stil neo-romantic,
Akademie der bildenden Knste
(Academia de Arte Frumoase),
Justizpalast (acum, Ministerul de Justitie),
Parlamentul, in stil neo-grec,
Rathaus (Primaria) in stil gotic flamand,
K.u.K. Hofburgtheater (acum, Burgtheater),
Universitatea, in stil neo-renascentist,
Votivkirche, in stil neo-gotic,
Bursa,
Observatorul astronomic Urania,
Kriegsministerium (acum, cladire guvernamentala),
in stil neo-baroc,
Postsparkasse (Banca de Economii a Potei),
Jugendstil,
Museum fr Angewandte Kunst
(Muzeul de Arte Aplicate)
in stil neo-renascentist,
Palais Wrttemberg (Hotel Imperial),
Palais Schey von Koromla,
Volksgarten,
Burggarten,
Stadtpark

Viena Ringstrasse
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
K.u.K. Hofoper (acum, Opera de Stat),
in stil neo-romantic,
Akademie der bildenden Knste
(Academia de Arte Frumoase),
Justizpalast (acum, Ministerul de Justitie),
Parlamentul, in stil neo-grec,
Rathaus (Primaria) in stil gotic flamand,
K.u.K. Hofburgtheater (acum, Burgtheater),
Universitatea, in stil neo-renascentist,
Votivkirche, in stil neo-gotic,
Bursa,
Observatorul astronomic Urania,
Kriegsministerium (acum, cladire guvernamentala),
in stil neo-baroc,
Postsparkasse (Banca de Economii a Potei),
Jugendstil,
Museum fr Angewandte Kunst
(Muzeul de Arte Aplicate)
in stil neo-renascentist,
Palais Wrttemberg (Hotel Imperial),
Palais Schey von Koromla,
Volksgarten,
Burggarten,
Stadtpark

Viena Ringstrasse
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Marile schimbri n arhitectur
revolutia industriala

Sub semnul marilor descoperiri tehnice si stiintifice


ale secolului al XIX-lea
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura
revolutia industriala

Sub semnul marilor descoperiri tehnice si stiintifice


ale secolului al XIX-lea
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii


- alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura
- transforma doctrinele profesionale
-anul I / IAC / 2013-14
tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere
/ DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
si antreprize
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Elbebrcke, Hamburg , 1877 Viaduc du Viaur , 1887

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Galerie des machines, Paris , 1889

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Gare du Nord, Paris , 1846

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii


- alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura
- transforma doctrinele profesionale
-anul I / IAC / 2013-14
marii cstigatori: arhitectii si inginerii prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
/ DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
marile schimbari in arhitectura
statutul arhitectului

Procesul de emancipare a arhitecturii fata de artele


mecanice, inceput in Renastere este sanctionat printr-o
diploma si recunoasterea oficiala a unui titlu.

Marii castigatori: arhitectii si inginerii

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura
Marii castigatori: arhitectii si inginerii

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Arhitectul cucereste arhitectura publica printr-un titlu,
recunoscut oficial (diploma DPLG) si datorita unei institutii:
Ecole des Beaux-Arts (EBA)

Atelierul Jean-Louis Pascal, 1905, Paris Great Drawing Room, Fine Arts School, Pennsylvaia, 1920

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Cucereste arhitectura publica datorita


unei institutii: Ecole des Beaux-Arts
(EBA)

EBA - mostenitoarea Academiei


Regale de arhitectura (1671-72) -
primul sistem institutionalizat de
invatamint, de mare prestigiu in
intreaga lume
Mize:
Calitatea arhitecturii publice
Accesul la comanda publica

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
arhitectul
1867 - Diploma de arhitect EBA- recunosterea
oficiala a unei pregatiri de specialitate

1895 - la Socit centrale aproba Codul Guadet, cod


deontologic al profesiunii
Arhitectul este artistul care concepe proiectul,
intocmeste caietele de sarcini, devizele, etapele,
ordoneaza lucrarile in locul proprietarului,
supravegheaza executia si regleaza preturile,
raminind strain faptelor care constituie veritablele
tranzactii comerciale, in constructia
edificiului (Manual al legiilor constructiei, Socit
centrale des architectes, 1879)

1914 - diploma eliberata de guvern (DPLG)

1925 - La Socit centrale reuseste sa impuna


(Congresul 50 al arhitectilor) ca titlul sa poata fi
purtat numai de diplomatii EBA.

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura
Arhitectul Europei liberale cucereste arhitectura
publica datorita unei institutii: Ecole des Beaux-
Arts (EBA) si renumelui ei.
Modelul francez de invatamint si de
institutionalizare a profesiunii / lupta pentru
recunoasterea oficiala se raspindeste in intreaga
lume (si in Romania).

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
mutatiile secolului al XIX-lea

NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR


- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si
calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor, echipamente urbane, locuinte
pentru o patura sociala deprivilegiata etc.
- Noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n general, depaseste cu
mult scara la care acestea se pusesera pna atunci.
- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de cladiri
administrative etc.).
Gasirea formelor adecvate noilor necesitati (functiuni, programe) urbane, cu o noua
simbolica/semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor
materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat), cautari care trebuie
puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti.
- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
mutatiile secolului al XIX-lea

DE LA NEOCLASICISM LA ECLECTISM SI RATIONALISM


Neoclasicismul si diversele forme de eclectism constituie problematica si
formele in care se exprima o tranzitie care slabeste/aboleste unitatea de
interpretare a principiilor clasicismului.
Privirea asupra trecutului se schimba:
- antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decit codificarea
ordinelor din tratate
- arhitectura gotica este descoperita si revalorizata pentru rationalitatea
ei constructiva si pentru calitatile ei poetice si expresive
- este descoperita si arhitectura vernaculara
Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii:
- alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura
- transforma doctrinele profesionale
- tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

CAUTARI EXPRESIVE:
NEOCLASICISMUL
NEOGOTICULUI
ECLECTISMUL SI ISTORISMUL

Constituie problematica si formele in care se exprima o tranzitie


care submineaza unitatea de interpretare a principiilor
clasicismului.
Privirea asupra trecutului se schimba:
- antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decat
codificarea ordinelor din tratate
- arhitectura gotica este descoperita si revalorizata
- este descoperita si arhitectura vernaculara
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura
Reconstructie sanctuar Delfi, 1894 EBA (Academia franceza de la Roma)
Privirea asupra trecutului se schimba:
- antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decat codificarea ordinelor
- arhitectura gotica este descoperita si revalorizata
- este descoperita si arhitectura vernaculara

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

NEOCLASICISM
se impune cu forme si semnificatii diferite in toata lumea
arhitectii vizionari ai neoclasicismului
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

NEOCLASICISM
se impune cu forme si semnificatii diferite in toata lumea
arhitectii vizionari ai neoclasicismului
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
raspindirea (neo)clasicismului
in lumea noua
cu semnificatii specifice, ca
simbol al primei republici
democratice moderne

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
raspindirea neo-clasicismului

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

NEOGOTICUL
arhitectura gotica este
descoperita si revalorizata
pentru rationalitatea ei constructiva si
pentru calitatile ei poetice si expresive
Revolutia teoretica a lui
Eugene Emmanuel Viollet-le-Duc
(1814-1879): rationalitatea structurala
a goticului, sinceritatea exprimarii
structurii in directa relatie cu
materialele de constructie
1863 Entretiens sur larchitecture

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

NEOGOTICUL
arhitectura gotica este
descoperita si revalorizata
pentru rationalitatea ei constructiva si
pentru calitatile ei poetice si expresive
John Ruskin (1819-1900) privire
recuperatoare orientata catre lumea
gotica si cea bizantina = o lume
estetica si etica
The Seven Lamps of Architecture -
1849
The Stones of Venice - 1853

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

NEOGOTICUL
arhitectura gotica este
descoperita si revalorizata
pentru rationalitatea ei constructiva si
pentru calitatile ei poetice si expresive
John Ruskin (1819-1900) privire
recuperatoare orientata catre lumea
gotica si cea bizantina = o lume
estetica si etica

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

ECLECTISM SI ISTORISM
De multe feluri si cu problematica diversa:
- alegerea modelului din noul repertoriu mult mai diversificat al trecutului
- amalgamarea de elemente diverse din repertoriul clasic si national
Pune in criza modelul clasic
Inglobeaza virtutile noilor tehnologii (metalul)
Are o componenta rationalista, mai ales in programele noi
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura
ECLECTISM SI ISTORISM
universul eclectic

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura
ECLECTISM SI ISTORISM
universul eclectic

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

ECLECTISM SI ISTORISM
De multe feluri si cu problematica diversa:
- alegerea modelului din noul repertoriu mult mai diversificat al trecutului
- amalgamarea de elemente diverse din repertoriul clasic si national
Pune in criza modelul clasic
Inglobeaza virtutile noilor tehnologii (metalul)
Are o componenta rationalista, mai ales in programele noi
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Difuzarea ideilor prin expozitiile universale


anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Difuzarea ideilor prin expozitiile universale


anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

Difuzarea ideilor prin expozitiile universale


anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

DESPARTIREA DE LIMBAJUL FIGURATIV


O NOUA TEMATICA
NOILE CAUTARI FORMALE
DE LA SFIRSITUL SECOLUL AL XIX-LEA
SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
EBA - ATELIERUL DE PICTURA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
marile schimbari in arhitectura

NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR


- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica
cantitativa si calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor,
echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc.
- Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n
general, depaseste cu mult scara la care acestea se pusesera pna atunci.
- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de
cladiri administrative etc.).
Gasirea formelor adecvate noilor necesitati (functiuni, programe) urbane, cu
o noua simbolica/semnificatie devine terenul unor preocupari foarte
diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a
noilor materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat),
cautari care trebuie puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti.
- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
CARORA ARHITECTUL NU E PREGATIT SA
LE RASPUNDA:
O criza a profesiunii, pe care putini o constientizeaza si din care numai
putini cauta sa iasa; n virtutea traditiei, arhitectul ramine cantonat in
dezbaterea stilistica, in primul rind.
n ce stil arhitectural trebuie construita o casa? Arhitectul pune aceasta ntrebare clientului nca de la primele contacte.
Si daca acest client nu se pricepe de loc n domeniu, s-ar putea chiar s fie mirat vaznd ce este invitat sa faca. Urmndu-
si intuitia sau capriciul trebuie sa aleaga ntre vreo jumatate de duzina de stiluri principale, toate mai mult sau mai putin
antagoniste ntre ele, cu partizanii si cu opozantii lor, si cu att mai incomprehensibile cu ct le examinezi mai atent, deci
le scoti n evidenta contradictiile. Clientul, perplex, ndrazneste sa sugereze ca el ar vrea o casa simpla i confortabila,
fara nici un stil sau ntr-un stil confortabil, presupunnd ca exista vreunul. Arhitectul cade imediat de acord cu el: dar
exista mai multe stiluri confortabile, de fapt, toate snt confortabile... Trebuie sa-ti alegi stilul casei cum ti alegi o palarie.
Puteti avea stil clasic, cu sau fara coloane, cu arce sau travei, rural sau citadin, sau chiar de reprezentare; puteti avea
stil elisabetan, cu aceleasi varietati, sau stil Renastere, sau sa enumeram stilurile minore: stil medieval, goticul, care este
la ora actuala foarte n voga, n fiecare dintre variantele sale din secolele XI, XII, XIII sau XIV, dupa moda feudala,
monastica, eclesiaslica, arheologica, eclesiologica etc.
Nu, totusi as prefera o casa simpla, solida, confortabila, pentru un gentleman si, ma iertati ca ma repet, nu vreau nici un
stil. N-as vrea de loc, ma gndesc ca aceasta ar costa bani multi si nici nu cred ca mi-ar placea. Priviti-ma, snt un om cu
gusturi simple: nu snt nici clasic, nici elisabetan, nu cred ca apartin Renasterii si nu snt de loc sigur ca as fi medieval
nici de secol XI, XII, XIII sau XIV, nici feudal, nici monastic,...
Snt dezolat, dar trebuie sa ma acceptati asa cum snt si sa-mi faceti o casa pe stilul meu. De ce englezul normal nu poate
obtine o casa normala, construita pentru exigente engleze normale?
1864, Arh. Kerr,
The Gentlemans House or How to Plan English Residence from the Personage to the Palace

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blnda
de traditia clasica

NOILE CAUTARI FORMALE


DE LA SFIRSITUL SECOLUL AL XIX-LEA
SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
EUROPA:
Miscarile secesioniste
De la ornament la volumele epurate
LUMEA NOUA:
Frank Lloyd Wright
Zgirie-norii

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

HECTOR GUIMARD- FRANTA


EUROPA MISCARILE SECESIONISTE
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

VICTOR HORTA - BELGIA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

ANTONI GAUDI - SPANIA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

CHARLES RENNIE MACKINTOSH - SCOTIA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

OTTO WAGNER

JOSEPH MARIA OLBRICH

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

GUSTAV KLIMT
OTTO WAGNER

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

SIR EDWIN LUTYENS - ANGLIA


DE LA ORNAMENT LA VOLUMELE EPURATE
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

OTTO WAGNER- AUSTRIA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

OTTO WAGNER- AUSTRIA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

HERMANN MUTHESIUS - GERMANIA


INSPIRATII DIN ARHITECTURA VERNACULARA
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic
Schimbarea se opereaza mai ales la nivelul elementelor de vocabular,
care face loc si unei noi libertati de interpretare la nivelul compunerii
lor. La nivelul sintaxei, traditia compunerii spatiilor ramine de factura
clasica.

ELIEL SAARINEN GARA DIN HELSINKI 1904-14


anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic
Schimbarea se
opereaza mai ales la
nivelul elementelor
de vocabular.
La nivelul sintaxei,
traditia compunerii
spatiilor ramine de
factura clasica.

RIJKAKADEMIE, AMSDERDAM, ARH.BIJVOET&DUIKER -1917


anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

ADOLF LOOS- VIENA PRAGA

ORNAMENT SI CRIMA
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic
NOUA DOMESTICITATE AMERICANA

FRANK LLOYD WRIGHT- ROBBIE HOUSE

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic
NOUA DOMESTICITATE AMERICANA

FRANK LLOYD WRIGHT- ROBBIE HOUSE

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic
ZGIRIE-NORII AMERICANI

Louis Sullivan: Form follows function


- vezi bibliografie recomandata
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM 1902 1914-21
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
despartirea blinda de limbajul clasic

1902 1914-21
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
TOATE ACESTEA SE CONSTITUIE
IN RADACINI ALE
MISCARII MODERNE
ALATURI DE
SCHIMBARILE DIN
ARTA,
TOATE ACESTEA
VOR DESCHIDE DRUMUL
DESPARTIRII RADICALE
FATA DE LIMBAJUL CLASIC
SI CATRE CONSTRUCTIA
UNUI LIMBAJ NOU

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
-formeaza o anumita
traditia clasica
obisnuinta / asteptare estetica
care face parte din genele
culturii noastre;
- puterea ideii de intrecere
cu divinitatea prin cautarea
acestui tip de frumos;
- recursul la traditia clasica va
reaparea periodic in multe din
cautarile noi, ca un punct de
referinta.

durata ei lunga

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

S-ar putea să vă placă și