Genera lui de divizie N.

MIHAIESCU

AMINTIRI
SI

NVATAMINTE
DIN RAZBOIUL
DE INTREGIRE

A NEAMULUI

1916-1919

La fine: noud appendice

si patrusprezece anexe
A

*.

El

Editura ziarului Universul"

Bucuroti, Strada Brezoianu Nr. 23-25

1936

C. 6987

www.dacoromanica.ro

Generalul de divizie N. MIHAIESCU

AMINTIRI
SI

INVATAMINTE
DIN RAZBOIUL
DE INTREGIRE

A NEAMULUI
1916-1919

La fine: nou6 appendice

patrusprezece anexe

si

de
Tipografia ziarului Universul"

Bucure0i, Strada Brezmanu Nr. 23-25

1936

www.dacoromanica.ro

PREFAT A
Aceastei carte a fast scrisd, dupd cum se vede, nu mult
dupe/ terminarea reizboiului.
Firindcd nu dispaneam de mijloace ca sd o tipeiresc, am

incercat Intnt sei apelez la camarazii din armatei, spereind

cd voi gdsi numdrul necesar de subscriitori, cu can sd acopeir

cheltuelile tiparului. Cum insd majoritatea listelor mi s'au

inapoiat in alb, am incercat s eisesc o editurd care sd o
tipdreascd.

M'am adresat la 3-4 editori, dar fard rezultat.

Una singurei
care poartei d,e altfel un nume reisundtor
romelnesc
a consimtit sei o primeascd, pentru ca dupd o
lunei de gdndire (dela 8 Ianuarie la 8 Februarie 1936) sd mi-o
restitue pretexteind cei pe acel an editura si-a incheeat seria
tipdriturilor, desi ulterior in acea editurd au mai apdrut alte
tipdrituri.
Pentru mine ramdne dar cert, cei editurile noastre refuza
s geiseascd loc pentru tipdriturile stiintifice (exceptemd bineinteles ceirtile de scoalei cu cari editurile fac un adeveirat comert), or care ar fi valoarea lor, cum gdsesc loc pentru romane (ca de ex.: Nea Nae, Pentru un petec de negreatd, Omul
gol, etc., etc.) cari umplu cu attita belsug vitrinele libreiriilor.
Departe de mine de a tdgeidui valoarea literard- a acestor
tipdrituri. In ce priveste valoarea lor moralei insd, e destul sei
ma refer la cuvetntarea I. P. S. Miron, care vorbind despre
traducerea nouei biblii (vezi Universul" No. 145 din 28 Mai

1936) a spus urmeitoarele: Sd ne bucurdm c ne-a ajutat

Dumnezeu ca in aceste zile
cand literatura noastr e infectatd cu o pornografie cum nu s'a mai vdzut la alt popor,
a apdrut
'Meat s intrebi dacd tiparul e o binecuvntare
aceastei dumnezeeascd lucrare".

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL
Pagina

Introducere

DIN PARTEA I A CAMPANIEI

Operafinnile din Dobrogea.

Situatiunea

13

Prime le operatiuni.

Divizia 9 in mars spre Turtucaia, actiunea de la Sarsanlar. .

Evacuarea Silistrei. Ocuparea pozitiei de la Parachioi . . . .
Actiunea de la Parachioi
Actiunea de la sud-estul satului Cuzgun. Retragerea spre Adam
Klissi. Ocuparea pozitiei de la Cacargea-Mulciova
Luptele de la Cocargea-Mulciova

Inlocuirea pe front. Marsul la Enge Mahale

Lupta de la Amzacea
Trimiterea diviziei 9 spre Mare. Ocuparea sectorului TatlageacPerveli

Luptele de la Tatlageac-Perveli
Atacul bruscat de la sudul lacului Techirgaiol. Retragerea la
nordul lacului
Lupta de la Urlichioi
1
Retragerea spre Constanta. Ocuparea pozitiei de la Hassiduluc
Actiunea de la Hassiduluc. Evacuarea orasului Constanta .
Ocuparea pozitiel la Trei Movile"
PdrAsirea pozitiei de la Trei Movile"
Actiunea de la Caramurat
In refacere la Cerna si Satul Nou (Traian)
Marsul spre Macin. Evacuarea Dobrogei
Cauzele insucceselor noastre din Dobrogea

19
25

26
30
34
37
39
41
42

47
49
51
52
54
57
58
63
61
b7

OPERATIUNILE DIN MUNTENIA

Transportul in Muntenia
Mars si contact cu inamicul la sud-est de Bucuresti
Ocuparea satului Clejeani

www.dacoromanica.ro

73
74

6 -Pavia

Ofensiva spre Calugdreni

Lupta pentru ocuparea satului Bulbucata
Lupta de la padu'ea BA' Yana
Bata. lia de la Arges
Observatiuni asupra bataliei de la Arges

Retragerea spre Siret

Actiuni pe timpul retragerei
Actiunea pe rain Ialomita
Actiunea dela Gazota-Glodeanul Sarat; Gazota-Caldruseanca
Spre zona de refacere

74
75
76
77
81

89

90
91
93

DIN PAR TEA DOUA A CAMPANIEI

Operatiunile din Moldova
Plecarea pe front .
Ocuparea sectorului la Marasesti
Lupta din ziva de 3 August
La Varnita
Inapoierea la Mardsesti
Bata lia de la Mardsesti
.

Inspectia urmata de incercarea de atac din ziva de 2 Septembrie

Armistitiul si pacea separata

Observatiuni asupra armatei romane din a doua parte a campaniei

101
102
103
104
105
106
111

114

115

DIN PARTEA TREIA A CAMPANIEI

Operatiunile dela Tisza
Constituirea grupului de nord

Fortele unguresti din fata grupului de nord

Simtome de inceperea ostilitatilor
Trecerea Tiszei la Tokaj si Seghet

119
120

120
121

DIN PARTEA PATRA A CAMPANIEI

Activitatea pe zona militard de ocapatie
Transformarea grupului de nord in guvernamant militar de
ocupatie

Activitatea pe zona militara de ocupatie

Serviciul de exploatare si evacuare a zonei militare de ocupatie
Administratia propriu zisa a zonei militare de ocupatie . . .
Rechizitiuni si evacuari efectuate pe timpul ocupatiunei . . .

137
138
139

140
141

APPENDICE $1 ANNEXE
I. Appendice

I. Pentru ce este necesar ca istoria rasboiului nostru sa fie

scrisa cu toata obiectivitatea si impartialitatea
www.dacoromanica.ro

145.

-7Pagina

U. Discutiuni i pareri asupra momerktului intrarii noastre in

campanie
III. Aportul Romaniei in rdsboiul mondial
IV. Discutiuni i pareri asupra planului nostru de campanie
din 1916

V. Recunostinta fratilor din provinciile liberate

VI. Amintiri despre Regele Carol I
VII. M. S. Regina Maria si rsboiul de intregire
VIII. Maresalul Joffre in Romania. Amintiri .
IX. Note biografice i amintiri din cariera mea militara .
Annexa
Annexa

II. Annexe
I. Scrisoarea locotenentului Teodorescu Anton .
II. Darea de searna a companiei 3 asupra luptei din

ziva de 6 August de la vine de la Panciu . .

III. Scrisoarea maiorului Irimescu
IV. Darea de searna a batalionului 2 asupra luptei
din ziva de 6 August din Ville Dumbrava
Fabrica Apostoleanu
Annexa
V. Scrisoarea locotenentului de rezerva Popescu
Fiera Mihail
Annexa VI. Scrisoarea locotenentului de rez. Negrus Vasile
Annexa VII. A doua scrisoare a locotenentului Teodorescu

Annexa
Annexa

Anton

147
154
166
172
177
180
183
184

230
231

236

238
243
244
246

Annexa VIII. A doua scrisoare a locotenentului de rezerva

Popescu Fiera Mihail
Annexa IX. Scrisoarea capit. francez Francis Blanchard
Annexa X. Scrisoarea doctorului Calardsanu
Annexa XI. Scrisoarea Generalului Teutu

247
248
249
252

Annexa XII. A doua scrisoare a cdpitanului de rezerva Negrus

Vasile.

Annexa XIII. Ordinul diviziei

Annexa XIV. 0 chitan0 a zonei militare de ocupatie .

www.dacoromanica.ro

253
258
258

INTRODUCE-RE
Lucrarea de fatd, pe care o dedic in primul rand fostiloi

mei colaboratori cari m'au servit cu atetta devotament in

in acest rdzboiu si in al doilea rand tutulor camarazilor
dela soklat pana la general cari au seingerat in acest rdzboiu

# din cari multi 0 dorm somnul de veci pe diversele campuri de bdtaie

am intitulat-o Amintirile mele din rdzboiul
pentru intregirea neamului, pentru cd se ref era cu osebire

la activitatea unitdtilor comanclate de mine in decursul

acestui rdzboiu ca Com,andant de brigadd, de divizie, de
grup si in fine de guvernator al zonei militare de ocupatie
in Ungaria.

Ea cuprinde o inkintuire de actiuni militare, constituind

ca sd ma exprim astfel
un fel de band& fdsie
din rdzboiul nostru de intregire, care incepe in Dobrogea,
se continua in Muntenia, in Moldova, se prelungeste in Uvgaria # se termind la vest de Tisza.
A fost scrisd in conditiuni astfel, ca sd poatei fi usor
inteleasd de orcne si-ar arunca ochii pe o hartei a regiunet
respective 1) .

Cdnd se descrie o campanie multi obisnuesc ca greselile, sleibiciunile si mai ales defectiunile sei fie or falsificate,
or atenuate, or eliminate. Aceasta in scopul de a menaja

unele susceptibiliati de persoane mai ales in primii ani

dupd rdzboiu; sau pentru scrupuluri de ordin national si
patriotic.
1) Textul nu contine nici crochmri *]. nici harti, pentru motivul ca acetia ar fi marit mult textul si deci costul imprimatulul.
Pentru urn-tarirea cu u*urinta a operatiunilor insa cetitorii n'au
decat sa..-4 procure din eomert hartile regiunilor respective la scarile 1:200.000 pentru operatiumle de ansamblu si 1:100 000 sau
1:50.000 pentru operatiunile de detaliu.

www.dacoromanica.ro

10

Pentru a dovedz in parte aceste afirmatiuni, mi-e sufi-cient s amintesc aci o inttimplare d,e pe vremea cifind cram.
in scoala de rtizboin, si stucliam campania noastrti din, 1877
1878 din Bulgaria si anume partea referitoare la marsul
executat de diviziile romtlnesti spre Plevna clupti dezastrul
rus din ziva de 18 lulie 1877.

Cum diviziile romoinesti nu se prea grtibise s ajungd

la Plevna, ccici parte din ele nu fdcuse deceit 6-10 km. pe

zi, in loc de 20-25 si citiar mai mutt dupd cum o cerea

precum era
situatia i urgenta, unii clintre noi s'au grcibit
sti intrebe pe profesorul cursului respectiv de
si firesc
motivele acelei incetineli.
Drept retspuns ins profesorul s'a multumit a ne spune,
cd, parte din autori fiind incti in viatd, nu a sosit incd vremea sct se vorbeascd despre aceasta.
Dar vremea a trecut, autorii rdzboiuLui au disptirut toti
si cu toate astea istoria campaniei noastre din 1877-78 nu
s'a mai serfs i probabil nu se va mai scrie niciodatd fdrd
pcirtinire si fara n-tenajeare.
cel putin en nu,
De altfel la noi in tard nu a apdrut
pdnd acum
decdt o singurd lucrare cu
stiu sti fi aptirut

adevtirat de valoare asupra rtizboiului nostru de intregire

si anume lucrarea domnului C. Kiritescu intitulatd Istoria
rdzboiului pentru intregirea neamului".
Lucrarea domn,ului Kiritescu fiind insti destinatd, dupd
cum o afirmd insusi dommkt-sa in prefata primei editiuni:

pentru marele public", domnia-sa a trebuit sti menajeze,

dupti cum era si firesc, nu numai susceptibilitciti de persoane, dar si sentimentul national si patriotic.
Pentru argumente insd pe cari imi propun s le artit
si justific intr'un alt capitol intitulat: Pentru ce este necesar ca istoria razboiului nostru sa fie scris cu toata obiectivitatea i impartialitatea, am cdutat, ca in aceste Amintiri
sd nu scriu dectlt realitatea, servindu-mti pentru aceasta
numai de notele mete din campanie, ("tat in ce priveste faptele cdt sz impresiunile.
De altfel, scopul urmdrit de mine scriind aceste Amintiri" este, dupd cum se va vedea si din cuprinsul capaoluluz
artitat mai sus, altul clecdt cel urmdrit de domnul Kiritescu.
Dupd aceastd spovedanie introductivd, nu-mi mai rd--

www.dacoromanica.ro

11

mane pentru a putea incepe sd-mi scriu Amintirile din

razboiu", deceit sd ma pun, la punct, aclicd sd stabilesc care
era situatiunea mea si a unitdtilor aflate sub ordinele mele
la data de 15 August 1916, cand au inceput operatiunile in
Dobrogea.

In Mai 1916 am fost numit comandant al brigdzii 19

infanterie (divizia 10), care in timpul acela se afla detasatd la capul de pod Silistra.
Fiinc lcd ca comandant al regimentului 17 infanterie in,
garnizoand la Turnu-Severin avusesem dese ocaziuni in
lunile cari au precedat intrarea noas-trd in. campanie sd fac
unele studii pe frontiera muntoasti a Olteniei, parvenisem
sd cunosc bine aceastd frontierd i pentru aceasta se inter-

venise la minister ca sd fiu mutat la brigada 1.

In fine in ziva de 10 Iun,ie am luat efectiv comanda
brigdzii 19 formatd organic din regimentele 23 si 39 infanterie, din, cari regimentul 23 la Silistra (capul de pod), iar
regimentul 39 la Cernavoda. Din cauzei cd regimentul 23
infanterie nu fdcuse timp de aproape 2 ani deceit aproape
numai lucrdri de fortiffeatiuni la capul de pod, neglijdnd
aproape cu totul instructia militard si mai ales tragerile
de rdzboiu, pregatirea lui pentru campanie ltisa foarte mult
de dorit. Era de preveizut, ca nici regimentul 39 nu putea
fi mai bine pregdtit, funded la Cernavoda el avusese aceeasi
intrebuintare.
Nivelul pregdtirei de rdzboiu a acestor regimente a fost
si mai sctizut Inca, prin incorporarea in chiar ajunul mobi-

lizdrii a unui numeir de circa 250-300 oameni de fiecare

regiment proveniti din amdnatii si dispensatii, cari in timpde pace nu fdcuse o singurd zi de znstructiune si din cari
multi nu pusese niciodatd metna pe arnui.

www.dacoromanica.ro

DIN PARTEA INTAIU A CAMPANIEI

OPERATIUNILE DIN DOBROGEA

SITUATIUNEA

La Cap& de pod Silistra.

prin orclinea de bataie a armatei de operatiuni aparuta

la decretarea mobilizarii (15 August s. v. 1916) brigada 19 de infanterie a fost afectata diviziei 9. insdrcinata, cu apdrarea capului de pod Silistra.
In locul regimentului 39 infanterie, care a rama.s definitiv la Cernavoda, s'a afectat brigazii 19 infanterie regimentul 63 infanterie, asa c in prima parte a campaniei
aceasta brigada a fost formata din regimentele 23 si 63
infanterie.

In ultimul moment a mai fost adusd la Silistra si brigada 40 infanterie comandat de batrnul colonel de rezerva T... ,*i. formata din regimentele 38 si 78 infanterie.
De asemenea din regimentele 35 infanterie si 7 vanatori

s'a mai improvizat a treia brigada denumita brigada colonel F....", astfel ca la mobiizare divizia 9 a dispus de 3
brigazi de infanterie si anume brigazile 19 si 40 infanterie
si brigada colonel F...., cum si o brigada de artilerie (a 10-a)
format din regimentele 3 si 10 artilerie sub comanda generalului R...

Cavalerie la capul de pod Siistra nu exista. Cel putin

noi nu am vazut nici o unitate de cavalerie.

La Sluiul Dobrogei. Situatiunea trupelor noastre la

sudul Dobrogei, dupa stirile noastre de atunci (notele din.
timpul campaniei), era urmatoarea:

www.dacoromanica.ro

14

Divizia 17 infanterie (comandant general T...) la capul

de pod Turtucaia si in acoperire;
Divizia 9 infanterie (comandant general B....) la capul
de pod Silistra, avand posturi inaintate spre frontiera;
Divizia 19 infanterie (comandant general A....) la Bazargic si in acoperire.
Intervalul Turtucaia-Silistra-Bazargic era acoperit de
caldrasi formata din cele 2 regimente de calareti din Dobrogea sub comanda colonelului C.... dar unde se gasea
ce misiune avea nu stia nimeni nimic. Presupuneam doar
din instinct, cd trebue sa patruleze pe frontierd.
Mai tarziu, cand eram pe punctul de a evacua Dobrogea am mai aflat, ca in regiunea Cernavoda-Medgidia ar
,F;,i

mai fi sosit, cu mare intarziere ins si. pe rand, dupd ce

incepuse deja ostilittile, urmatoarele trupe rusesti:
Divizia 61 rus, o divizie de infanterie sarba si o divizie de cavalerie rusk.
Prime le 2 divizii de infanterie au format corpul 47 de

armata rus.
Aceste trupe rusesti se gaseau sub comanda generalului rus Zaioncikowsky.
Intervalul Turtucaia-Silistra-Bazargic era acoperita de

o retea mai mult sau mai putin complicata format din

nenumarate posturi si postisoare dela o sectie pana la un
batalion de infanterie (fdra artilerie si lard cavalerie), constituind, din cauza lipsei de orice rezerye capabile de le sus-

tine sau intri (In timp oportun (detaamente mixte), o

retea usor de traversat pe oriunde.
Acest sistem de acoperire conducand fatal la imprdsasa se sutinea
de a acoperi
tierea fortelor cu scopul
debarcarea fortelor de ajutor rusesti ce se asteptau sa debarce la sudul liniei Cernavodo-Constanta, a avut ca rezultat
anemierea puterei combative a trupelor insarcinate cu apk.rarea Dobrogei.
Aceasta a si motivat de altfel, aducerea cu atata grabd

i in ultimul moment la Silistra a brigazii 40 infanterie

(comandant colonel T

).

La inamf.c. In fata trupelor noastre bulgarii si aliatii

lor concentrase (dupa insemanile mele din timpul campa-

www.dacoromanica.ro

15

niei)

i aceasta cu mult inainte de inceperea ostilitatilor,

urmtoarele trupe i formatiuni:

Patru divizii de infanterie, o divizie de cavalerie i o
puternica mas de artilerie de toate calibrele, mai ales artilerie grea germand.
Dupa informatiunile noastre cele mai sigure, obtinute
atat dela autoritatile rnilitare locale, cat i cele civile (spionaj), fortele bulgaro-germane, sporite la scurt thnp i cu
forte turce i austro-ungare esalonate de-alungul frontierei
sud dobrogene, erau dispuse in modul urmator :
Circa 2 divizii infanterie i o puternic masa, de artilete, din care o bund parte artileria grea, gravitau in directia capului de pod Turtukaia; 1 divizie de infanterie si 1
de cavalerie gravitau in intervalul Turtucaia-Bazargic; circa
1 divizie infanterie gravita in directia orasului Bazargic; mai
multe regimente de mars intarite cu artilerie i unitati de
cavalere erau esalonate spre sud. i sud-est de Bazargic cu
misiunea de a acoperi orasul Varna.
Cea mai mare parte din unitatile bulgare erau cantonate prin localitatile cele mai apropiate de frontierk gata
de a se pune in mars la celdintaiu ordin. Drumuri de acces
st chiar linii de cale ferata ingusta se construise de inamic
cu directiunea spre principalele linii de invaziune a teritoriului nostru, cu osebire spre Turtucaia.
Toate aceste masuri 1 pregatiri dovedeau 'And la evidenta adevaratele intentiuni ale vecinior nostri bulgari fata

de tara noastra, si numai un orb sau un naiv ar fi putut

sa le ignoreze sau nesocoteascd.
Apreckri. ISItuatiunea trupelor bulgaro-germane de-alungul frontierei de sud a Dobrogei era destul de cunoscutd
de guvernantii nostri din acea vreme si mai ales de marele
nostru stat-major, care fusese tinut aproape zilnic la curent
nu numai cu efectivele i dislocarile trupelor inamice din

fata trupelor noastre, dar i cu tot felul de lucrari tehnice

si pregatiri din tabara dusmand.

Noi, cei cat in timpul acela ne aflam in Dobrogea, eram

perfect convinsi, cunoscand de aproape toate aceste pregatit si mai ales superioritatea numerica a fortelor vrajmase

din fata trupelor noastre, c la declararea ostilitatilor trupele inamice vor trece imediat frontiera i ne vor ataca.

www.dacoromanica.ro

16

Convingerea noastrd, comparata cu credinta oarba pe

care o avea diplomatia noastra, din acea vreme, Ca pentru
anumite scrupuluri bulgarii nu ne vor ataca niciodatd, dovedeste lipsa de perspicacitate a conducatorilor destinelor
noastre din acel timp.
Nu am cunoscut si nu cunosc nici azi (e vorba de 1921
cand am inceput sa, scriu aceste amintiri), desi au trecut des-

tui ani dela terminarea operatiunior din Dobrogea, care a

fost planul nostru de operatiuni in Dobrogea, desi personal
am luat parte la mai toate luptele din acea provincie dela
inceput i pana la evacuarea ei de trupele noastre.
Nu am cunoscut decat sumar i discret, datorit prieteniei mele cu seful de stat-major de atunci al diviziei 9, asazisul plan de rezistenta al capului de pod Silistra", in care
se prevedea detalii amanuntite si complicate privitoare la
rezistenta i miscdrile a tot feluri de posturi i postisoare indicandu-le pand i potecile pe cari urmau sd se miste in
caz cand vor fi atacate de forte superioare i silite sa, se
retragd.
Incredintaindu-mi-se comanda sectorului dela centru
(capu]l de pod Silistra avea 3 sectoare), am facut un studiu
pe teren al intregului traseu al capului de pod.

Aceasta mai ales in urma unei aplicatitmi cu trupa pe

teren (tema de atac i aparare a capului de pod), in care
eu am avut rolul conducerei atacului. In timpul exercitiului
am reusit s strecor intreaga coloana, de atac in interiorul
liniei de aparare i s cad in spatele trupelor insrcinate cu
apararea.
Atat acest exercitiu, cat si constatarea ce am fcut cu
ocazia studiului pe teren, c inaintea i pe flancurile centre-

lor de rezistenta sunt mai multe vai in unghiu mort, prin

cari inamicul avea posibilitatea s strabata linia fard sa fie
observat de aparatorid din uvraje, am raportat cazul comandamentului capului de pod si am fcut propuneri de remediare.

Rezultatul acestor propuneri a fost, ca mi s'a pus la dispozitiune un insemnat stoc de mitraliere de pozitie, pe cari
sa le distribui in conditiuni astfel, ca sa nu mai ramana nicio
vale nebatutd de focuri.
Nu am inteles niciodat caror necesitati tactice sau stra-

www.dacoromanica.ro

17

tegice a putut coresponde asa-zisul cap de pod dela Turtucaia, cu ordinul absurd si imposibil de executat in practica,
de a fi aparat si mentinut cu orice sacrificiu pand la ultimul
om, caci orce rezistenta are
omeneste vorbind
o limita
peste care nu se poate trece, orcare ar fi severitatea ordinelor
superioare.

,,-Rezistenta cu orce sacrificiu pana

la ultimul om, astfel
cum prescriau ordinele repetate ale M. C. G. nu se poate
pretinde cleat de la o cetate organizata si dotata dupa ultimele cerinte moderne si numai atat, cat sacrificiile de vieti
ale aprtorilor ei ar putea servi de sprijin (pivot de manevrd) unei armate care ar intreprinde operatiuni exterioare,
ceeace nu era cazul cu Turtucaia.
Deasemenea ce rost putea sa alba acea retea de trupe
irnprastiate fard nici un rost in intervalul Turtucaia-SilistraBazargic, constand din nenumarate pachete si pachetele in
imposibilitate de a se sprijini reciproc or din spatele lor?
Prin slabiciunea ei organica. acea retea anemia, nu erea
capabl de nici un rol tactic, iar din punct de vedere strategic se stia destul de bine ca atat trupele noastre de la sudul
Dobrogei, cat si trupele inamice din fata lor, erau deja si
mobiizate si concentrate, iar cat priveste acoperirea debarcarii ajutoarelor rusesti, ce se asteptau sa soseasca in Dobrogea, aceasta erea mai mult decat o naivitate.
S'ar mai fi putut oarecum intelege si toata lumea ar ii
fost de acord s o admit, ca acel spatiu sa fie supravegheat
si aceasta in mdsura bineinteles in care efectivul trupelor
din Dobrogea ar fi permis-o fdrd a compromite sau anemia
prea mult puterea lor combativd
prin detasamente mixte
(de toate armele) dispuse In. puncte si. pe directiuni anume
obligate, bine articulate intre ele si in msurd de a intarzia
...

invaziunea inamicului 'And la sosirea grosului trupelor amice

capabile de a respinge pe inamic peste frontier si de a lua

apoi of ensiva pe teritoriul inamic.

Rezultatul final al acestui dispozitiv vicios nu putea fi

la urma urmelor decal cel prevdzut si anume: blocarea in
decurs de cAteva zile numai dela declararea razboiului de c.d.tre trupele bulgaro-germane (bulgarii ne-au declarat rdzboiu
in ziva de 19 August s. v. 1916) a trupelor noastre dela Tur-

tucaia si ocuparea acestui pretins cap de pod dupa o rezis2

Am intin

www.dacoromanica.ro

18

tenta numai de 6 zile; respingerea spre nod, dupd cateva an-

gajamente mai mult sau mai putin serioase a diviziei dela

Bazargic; iar in ce priveste reteaua de acoperire capturata
pachet cu pachet, sau silit s fuga in dezordine, incurajand
prin aceasta populatiunea bulgard din Dobrogea care ne erea
ostild 1).

Este de presupus, ca la inceputul operatiunior din Dobrogea comandamentul inamic nu a fost destul de edificat
asupra dispozitivului atat de defectuos al trupelor noastre
dela sudul Dobrogei, pentru a-si fi putut da numaidecat
seama de influenta pe care a avut-o primele bor succese asupra moralului trupelor noastre, caci numai asa s'ar putea
explica ezitarea pusa de inamic de a porni imediat in urmarirea trupelor noastre complet demoralizate si dezorientate
si aceasta mai inainte de sosirea ajutoarelor din Transilvania,

ceeace i-ar fi permis probabil sa", obtind si alte succese ieftine,

scurtand astfel durata operatiunilor din Dobrogea.

Este o lectiune peste care nu trebue sa se treaca atat de
usor si care ar trebui s ne serveasca in viitor.

1) Departe de mine ideea de a ignora sau tagadui importanta

trupelor de acoperire, cu conditiune insa de a nu se abuza prea mult
de ele. De altfel, una este acoperirea pe timpul mobilizrii, alta pe
timpul concentrarii, si alta dupa ce trupele s'au adunat i grupat pe
zonele lor de adunare.
In aceasta din urma faza acoperirea trebue redusa la cateva
detasamente mixte, asezate de preferinta pe directiunile de invaziune
probabile ale inamicului, in punctele sau trecerile obligate situate la
aproximatw jumatatea distantei dintre frontiera, i locul de adunare
al grosului trupelor (la aproximativ 6-10 km. inapoia frontierei), departarea dintre detasamente fund de circa 4-6 km. Intervalul dintre
detasamente se supravegheaza bineinteles cu cavalerie.
Aceasta trebue sa, fie in general norma de urmat, daca voim
sa nu imprastiem prea mult fortele in detrimentul operatiunilor.

www.dacoromanica.ro

PRIMELE OPERATIUNI DIN DOBROGEA

DIVIZIA 9 IN MARS SPRE TURTUCAIA.
ACTIUNEA DE LA SARSANLAR

ASTFEL erea situatia in ziva de 23 August, s. v. 1916,

cnd pe la ora 12 din zi pe cand luam masa cu ofiterii, sunt chemat la telefon de comandantul diviziei.
Reproduc, dupd notele mele de atunci, aproape cuvant

cu cuvaxit convorbirea avuta in acel moment cu comandantul diviziei.

Colonel Miheiescu am primit chiar acum din partea
M. S. Regelui o misiune foarte importantei si anume sii
pornesc imediat cu divizia la Turtucaia si sei atac astdsearei trupele vrcijmase can au inconjurat capul de pod
si amenintei set ocupe orasul. Prinurmare sec dai imediat
ordin ca peinti la ora 2 divizia sti fie gata de plecare. CeZ
mai tdrziu la ora 2.30 dumneata sei pornesti cu divizia.
Eu vei ajung cu automobilul din urmei.
Dat fiind ca., pentru adunarea diviziei se dispunea de mai
putin de 2 ore, in care intra bineinteles si transmiterea ordinului si ca unittile diviziei se gseau imprastiate dealungul capului de pod pe o intindere de circa 28 km., mi-am permis sa, spun comandantului diviziei urmdtoarele:
Dar domnule general, in momentul acesta trupa
se geiseste la masci si oamenii sunt reispecnditi pe toatd
intinderea capului de pod. Dupei pcirerea mea, nu e posibil ca divizia sei se adune la timp pentru a putea porni
la ora 2.30 cum ati ordonat dv., fiincicd, dupd cum bine
stip si dv., capul de pod are o desvoltare de circa 28 km.

www.dacoromanica.ro

20

--

Trebue apoi timp pentru im,barcat munitiuni, subsisten(e, mecli.camente, etc.

Colonel Mihdiescu cum iti permiti sd cliscuti un.

ordin dat de M. S. Regele? M. S. a ordonat i eu mi-am
luat angajamentul sd atac chiar astdseard la Turtucaia
ca sd deblochez capul de pod. Ai inteles?
Pardon domnule general, eu nu m'am gtindit un
singur moment sd discut ordinul M. S. Regelui; dar sunt
dator sa va atrag atentiunea asupra imposibilitatii materiale de a se executa ordinul dat de dv. i cred, dupd
peirerea mea, cd v'ati asumat o grea rdspundere. Eu nu
sunt aici de cdt simplu comandant de sector si n'am deceit sd cornunic telefonic la toate sectoarele 'ordinul dv.;
dar in ce priveste executiunea, nu-mi iau nici o rdspundere.

La care comandantul diviziei imi rdspunde foarte autoritar :

Colonel Mihdescu, sd taci si sd executi ordinul

fdrd a mai spune vreun cuvdnt. Divizia trebue sd porneascd neapdrat la ora 2.30. Dacd totusi pdnd la acea
ord nu se vor putea aduna toate unitdtile cliviziei, pornesti cu ce se va fi adunat. Sd ai insd grije sd dai in
timpul marsului halte mai dese, ca sd ajungd si unitdtile intdrziate.
Scopul trimiterei diviziei 9 la Turtucaia erea, pe cat am
dedus noi atunci, sh atace prin surprindere trupele vrajmase
cari inconjurau capul de pod, pentru a le sili la retragere.
Cu toate eforturile comandantilor de sectoare si unitti,
pand la ora 2.30 nu s'a putut aduna la punctul initial decat
eaten companii de infanterie si 2 baterii artilerie si acestea
din sectoarele cele mai apropiate. 'Dana la ora 3.30, cand
m'am decis in fine s pornesc spre Turtucaia, nu se adunase
decal; 3 batalioane infanterie si 2 divizioane artilerie.
Restul unittiaor parte fusese lasate ca paza la capul de
pod; parte fusese trimise de comandantul diviziei in diverse
expeditiuni contra coloanelor volante inamice cari traversase

pan= de acoperire si se apropiase de Silistra; parte in fine

nu a trusese timpul material necesar s se adune i s ajunga
la punctul initial unde trebuea sa, se incoloneze.

Colo= erea urmata la cativa km. inapoi de un convoi

www.dacoromanica.ro

21

destul de numeros trimes direct din Silistra si format din tot

fella de vehicule cari nu ereau de nici un folos. Ca culme a
culmelor nu se uitase nici etuva
celebra etuva,
de dezinf ectare a diviziei.

Din cauza etapelor numeroase si a timpului intarziat

coloana nu a putut s ajung, pand la ora 11 seara, decat la
km. 22 al soselei Silistra-Turtucaia (la aproximativ 15 km.
departe de inamic).
Din aceasta cauza, atacul, care fusese proectat a se da
in acea seard, a trebuit sa fie amanat pentru dimineata urrnatoare; iar unitatile au primit ordin s se repauzeze pand
la ora 2 dimineata pe marginea soselei.
Cu gandul la cele ce putea s se intample in dimineata
urmatoare, aproape nimeni nu a putut inchide ochii.
In timpul marsului comandantul diviziet ne ajunsese
din drum cu automobilul.
Fiindca incepuse a dicta ordinul de operatiuni pentru
zdu a urmatoare (24 August s. v. 1916), m'am aproptat i eu
ea sa ascult.
De observat, ca ordinul in loc de a se margini la dispoziguni pentru mars, prevazand eel mult dispozitiuni de luat
in cazul unei intalniri cu inamicul, intra in detalii de modal
cum urmeaza, s fie atacat inamicul la Turtucaia, bazat
bineinteles pe premize false si imaginare, caci in acel moment

noi nu aveam nici un fel de stiri despre situatia dela Turtucaia si nici cavalerie cari s recunoascd si sa se informeze.
Conform prevederilor din acel ordin eu nu primeam nicl
o insarcinare. Probabil comandantal diviziei erea indispus
contra mea. Colonelul F... fusese investit cu comanda intregei infanterii a diviziei.
In timpul acela Ii face aparitia in mijlocul nostru intr'un
automobil un capitan, ce spunea cd este trimis dela M. C. G.
Erea un tanar brunet, cochet i foarte vorbaret.

Dupa oe-si declard calitatea, incepe prin a ne spune ca

M. S. Regele, M. C. G. cum si tara asteapta, dela eroismul diviziei 9 salvarea situatiel dela Turtucaia si ca el (cdpitanul)
nu se indoieste un singur moment de sucoesul nostru.

La observatiunea unui camarad, ea pand atunci noi nu

avem nici o stire despre inamic si nici cavalerie cu care sa
lum contact cu el si sag recunoastem, ne raspunde c cu-

www.dacoromanica.ro

22

noaste dansul foarte bine situatia si ca va fi destul ca divizia

9 sa-si faca aparitia in spatele inamicului pentru ca el sa despresoare imediat Turtucaia si sa se retraga peste frontierd In
Bulgaria.

La auzul acestor cuvinte toti eream se intelege entuziasmati si ne credeam deja victoriasi.
In fine la ora 2.30 dimineata (24 August s. v. 1916) se
reia marsul spre Turtucaia.
In ce priveste pe cdpitanul delegat al M. C. G. acesta a
sters-o imediat cu automobilul inapoi spre Silistra, cu satisfactia ca. si-a Mcut datoria.
La ora 6.30 dimineata avangarda ajunge si ptrunde
lard a fi impiedicata de cineva in satul Arabagilar, care fusese evacuat de locuitori; traverseaza satul si coboara in valea
Kadikioi. Urea panta opus $ i se indreapta spre satul Sarsanlar, a caret liziera de resarit fusese garnisit de trupe bulgresti.
La apropierea de sat primele elemente ale avangardei
sunt primite cu o salv de focuri si puse in imposibilitate de
a mai face un pas inainte.

FatA de aceast surpriza neasteptat toat lumea este

buimacita si nu stie ce sa mai facd.
Surpriza ar fi fost desigur evitata, dacd avangarda ar fi
fost precedata de cateva ptrule de cavalerie.
Comandantul diviziei ma cheamd atunci la dnsul si 'mi
da, ordin sa iau eu comanda infanteriei, ca si cum colonelul
F... ar fi purtat el vreo vind de cele ce se intamplase.
In timpul acela bateria dela avangarda si luase pozitie
pe creasta vest a fall Kadikioi si deschisese focul fard sa stie
unde este inamicul. Am luat si eu loc in apropierea acestei
baterii pentru a Incerca s ma orientez si sa-mi dau seama
de situatie.
Grosul artileriei diviziei luase de asemenea loc catre sudsatele Arabagilar si Sarsanlar nu
estul satului Arabagilar
ereau departe unul de altul
si incepuse tragerea in aceleasi conditduni ca bateria dela avangarda.
Grasului infanteriei (3 batalioane, caci intre timp 2 batalioane fusese deja desfasurate dup'd ordinele directe ale comandantului diviziei) i-am dat ordin sa se strecoare si adaposteasca pan la noui ordine sub malul vestic al fail Kadikoi, care ferea si de vederi si de lovituri.
www.dacoromanica.ro

23

Fiindcd inaintea satului Sarsanlar cu toate ajutoarele

primite infanteria noastra nu mai putea face un pas inainte
fiind batute in flanc de un cuib de mitraliere mascat de un
tufis de la nordul satului Sarsanlar, locotenlentul-colonel Dimitriu comandantul regimentului 63 infanterie a primit ordin dela comandantul diviziei s porneasca cu un batalion
contra acelui cuib i sd-1 captureze.
Nu trece ins cleat cateva minute si looctenentul-colonel
Dimitriu este adus gray rnit pe o targa i evacuat.
Mai tarziu 1-am revazut in Bar lad, pe cand conduceam
resturile corpului 5 armata pe zona de refacere (la finele lunei Noembrie 1916). Se vindecase, dar ramasese cu. o meteah-

lid la respiratie, care 1-a slit s stea tot restul campaniei la

o parte sedentara.
Cei ce vor ceti aceste randuri vor fi fld indoial curiosi
s cunoasc6 care era in timpul acesta situatiunea la Turtucaia.

Or, dela cei cativa fugari (1 plotonier, 2 sergenti si 4-6

caporali i soldati), cari reusise s se salveze din cazanul de

foc dela Turtucaia pe sub malul Dunami, am putut afla, ca

Inca dela ora 11-11,30 dimineata linia principald de rezistenta
fusese strabatuta de inamic prin mai multe puncte si c ocuparea orasului Turtucaia nu mai erea decat chestiune de ore,
dacd nu chiar de minute.
Mai mult Inca, toate miscarile noastre de la pornirea din
Silistra fusese aduse la cunostinta vrajmasului de catre

spionii bulgari cari impanau tot Cadrilaterul, asa ea acesta

avusese tot timpul s ia //lazuli de a ne intercepta calea si
zadarnici marsul spre Turtucaia.
Dar ceeace facea ca situatiunea trupelor noastre la Sarsanlar s devin din moment in moment mai periculoasa,
este c toate ajutoarele sosite inamicului le destsura catre
stanga noastra, cu tendinta vizibil de a ne impinge spre
Dundre si a ne tdia retragerea spre Silistra.
La fiece aparitie de noui forte inamice la stanga noastra
comandantul diviziei imi da ordin
fac fat cu cate un
batalion, cu toate c la un moment dat eu nu mai dispuneam
decat de un singur batalion format si acela din 3 companii
(1 companie ramdsese de paza la Silistra) sub comanda unni

www.dacoromanica.ro

94

maior de cavalerie '), batalion pe care imi propusesem sa-1

pastrez in rezerva pana la -alma pentru orce eventualitate.
La un moment dat (erea ora 12,30 dupg, amiaza) cand
am avut impresia cd suntem pe punctul de a fi tiai de Silistra, am fcut o interventie disperat pentru ca comandantul divizici sa ordone, cat mai erea timp, retragerea spre Silistra, mai ales ea acum se stia precis cd Turtucaia cazuse si
ea orce sacrificiu din partea noastra, nu mai servea la nimic.
Interventia mea a rmas fard raspuns. Dupa, 2 ore insa
(la 2-2,30 dupd amiazi) primesc in fine ordin s intrerup
lupta si s iau dispozitiuni de retragere spre Silistra.
Imi comunica totdeodatd, ca de oarece dansul trebue sa
piece imediat cu automobilul la Silistra spre a raporta M. C.
G. situatia, imi incredinteazd mie comanda diviziei.
Retragerea s'a inceput cu unitatile dela aripa dreapta
unde presiunea inamicului era mai mica. Batalionul, pe
care-1 pastrasem pand la urma in rezerva, a primit ordin s
ocupe pozitie la stanga artideriei, pentru a sustine retragrea
prin focuri.
La retragere a contribuit i un batalion din regimentul
7 van:Mori sosit chiar atunci dela Silistra; batalionul care se
afla In acel moment la extrema stanga a dispozitivului si se
gasea in luptd cu vrjmasul, a primit ordin s se cramponeze
pe loc i s nu inceapa retragerea cleat in ultimul moment
and va primi ordin special.
Acest batalion, care si-a facut foarte bine datoria si a
avut mune pierderi erea sub comanda maloruIui S... din regimentul 63 infanterie.
Cu sacrificii nu atat de marl s'a parvenit in fine s se
scoat din lupta toate unitatile, cari s'au incolonat apoi succesiv la est de satul Arabagilar si au pornit in mars spre Silistra, unde au ajuns In zorii zilei de 25 August s. v. 1916.
Marsul s'a executat fara vre-un incident de seama,fiindca trupele vrajmase obosite i lipsite de prevedere, au
ezitat sa urmareascd.
In timpul retragerei am fast destul de rau impresionati
de spectacolul trist pe care-1 prezenta numeroasele vehicule
ea: trasuri de bagaje, ambulante, chesoane cu munitiuni, izi
1) La mobilizare mai multi ofiteri superiori de cavalerie au
fost varsati la infanterie.

www.dacoromanica.ro

25

cu bagaje, etc., rasturnate pe sosea i alaturi de sosea intr'un

hal fdra hal.

Dupg cum fusese de prevazut o panica grozava avusese
loc la convoiurile de trasurf provocat de conductori, cari
ereau mai toti de nationalitate bulgara..
La aparitia unei simple patrule bulgard de cavalerie in
fata lor, conducatorii deshmase caii, rsturnase trasurile
inedlecand caii pe deselate fugise peste camp lasand totul
la voia intamplarii.
Imi amintesc totusi, ca in noaptea de 23-24 August, cand
se plamadea ordinul de operatiuni pentru ziva de 24, mi-am
exprimat, impreund cu alti camarazi, parerea, ca ar fi prudent sa, se lase o escorta cat de mica de paza la convoiuri ;
dar am fost.admonestat de comandantul diviziel cu cuvintele:

cine te-a invatat pe dumneata, ca in ajunul unei lupte in

loc sa aduni oamenii, si-i imprastii"?

Pentru a termina cu actiunea dela Sarsanlar erect neeesar sa adaog i amanuntul, c cei mai multi clintre rnitU
nostri ne declarau, ca au fost atinsi nu atat de proectilele artileriei inamice cat de ale artileriei noastre, care tragea prea
scurt.
Astfel s'a terminat prima actiune de razboiu, la care destinul a facut s iau parte la inceputul acestei campanii.
EVACUAREA SILISTREI. OCUPAREA POZITIEI DELA
PARACHIOI

Doud zile mai tarziu (26 August s. v. 1916) se primeste

ordin, ca divizia 9 sa, paraseasca Silistra, s incendieze toate
cerealele i furajele, cari nu ar putea fi ridicate de trupe

eari ar putea profita inamicului i & se retraga spre nordul

Dobrogei.

Brigazile 19 si 40 infanterie, toat artileria, cum si impedimentele diviziei, formand o singura coloana sub comanda autorului Amintiraor de fata, a urmat soseaua SilistraOstrov-Lipnita; coloana comandata de colonelul F... a urmat
drumul Silistra-Almalau-GMita de sus la sud de precedenta.
Dupd 2 zile de mars coloanele ajung si se instaleaza pe
creasta inaltinnlor dela vest de satele Curu Orman-Giuvegea-Parachioi i padurea Cojocaru.

www.dacoromanica.ro

26

Divizia 9 primeste ordin s ocupe si punk' in stare de

apaxare toate inaltimile acestea. La stanga si dreapta diviziei 9 se aflau. probabil si alte unitti, despre cari ins noi nu
stiam nimic, fiinded dupa sistemul de atunci eream tinuti in
intunerec.
Sectorul brigazii 19 infanterie se intindea dela inclusiv
satul Curu Orman, ingloband si defileul Giuvegea pana la
inclusiv inaltimea cu cota 156 dela sud-vestul satului Parachioi.

Brigada si-a ocupat sectorul in modul urmtor: regimental 63 infanterie a ocupat subsectorul din dreapta dela
inclusiv satul Curu Orman pang la exclusiv defileul Giuvegea; regimental 23 infanterie subsectorul din stanga dela inclusiv defileul Giuvegea pand la inclusiv inaltimea cota 156.
Un batalion din regimental 23 infanterie a format rezerva in
valea Mezarlik din dosul cimitirului, langa care se gasea postul de comanda al brigazii.
Un pluton de infanterie din regimentul 63 infanterie cu
o sectie de mitraliere si un escadron de cavalerie (de ce a lip-

sit acest escadron de la Sarsanlar?) a fost trimes spre nord

pentru a supraveghea terenul mocirlos dintre Ezerul Oltina
si Dunare, pe unde inamicul ar fi avut posibilitatea sa se
infiltreze in spatele aripei noastre drepte.
Pana in seara de 30 August s. v. 1916 unittile s'au pregatit de lupta executand lucrari de fortificatie. S'a lucrat
intensiv atat ziva cat si noaptea.
In cursul zillelor de 29 si 30 August ,cateva avioane inamica, de recunoastere isi fac aparitiunea deasupra pozitiumlor noastre. So ldatdi nostri in lee de a fi prudenti si a sta ascunsi prin pacluri si santuri, din contra si-au fcut o distrac-

tie din a esi cu totii deasupra santurilor de a privi si de a

trage cu armele si mitralierele in avioane.
Aceasta imprudent a permis observatorilor inamici de
a recunoaste cat mai bine si mai complet pozitiunile noastre
si intregul dispozitiv al trupelor noastre.
ACTIUNEA DELA PARACHIOI

In dimineata de 31 August s. v. 1916 pe cand inspectam,

insotit de icomandantul diviziei si cativa ofiteri din armatele

www.dacoromanica.ro

27

aliate, lucrarile, mai multe proectile inamice cad in jurul

nostru, din cari unele chiar langa noi.
A raspuns imediat bateria de 87 m.m. din regimentul 3
artilerie (de sub comanda locotenentului Fertu un foarte
bray i inimos ofiter de artilerie). Fiindca cream lipsiti de
artilerie grea, tunurile de 87 m.m. fusese botezate in gluma
artilerie grea", din cauza sgomotului ce faceau in timpul
tragerei.
Pe la orele 8 seara inamicul ataca prin surprindere satul
Curu Orman dela extrema dreapta a subsectorului din dreapta, cum si defileul Giuvegea dela dreapta subsectorului din
stanga.
Intentiunea inamicului, judecand dupa obiectivele de
atac alese de el, erea sa forteze defileul i s ne intoarcd
dreapta.
Lupta a fost foarte darza si a durat pana aproape de ora.
2 dimineata (1 Septembrie s. v. 1916).
Batalionul, care apdra satul Curu Orman fiMd atacat
prin surprindere, paraseste pentru moment satul si se retrage putin mai inapoi. A fost trimes insa imediat batalionul
din rezerva, care reuseste nu numai sa reocupe satul, dar sa
faca si prizonieri.
In. timpul luptei dela Curu Orman a cazut mort Printur
de Hessa i un adjutant al sau. Insignele militare ale acestor
of iteri au fost trimise in cursul diminetei la postul de coManda al diviziei pentru stabilire de identitate i inregistrare
.

a acestui eveniment.

In lupta, care a avut loc in defileu concomitent cu cea

dela satul Curu Orman, inamicul reuseste sa ocupe la inceput defileul, atacand tot prin surprindere si captureaza cele
3 mitraliere cari apdrau defileul. Contraatacat ins vigurat
de rezerva locala se reuseste nu numai sa se ia inapoi cele
3 mitraliere, dar chiar sa se captureze: 7 tunuri, 4 mitrahere si sk se ia 13 prizonieri, din cercetarea carora s'a putut
capata informatiuni importante despre inamic.
Pe la ora 6 dimineata namicul ataca deastadata cu forte
si mai importante intregul front aparat de brigada 19, cu
efortul principal in sectorul din stanga ocupat de regimentul 23 infanterie.
Lupta a durat necurmat, cu alternative de succes cand

www.dacoromanica.ro

28

dintfo parte cand din alta pand la ora 12 din zi. Cum 1.a
acea ord inamicul nu numai Ca slbise aproape complect
lupta, dar incepuse chiar o ceda terenul si a da inapoi, am
avut impresia Ca succesul este de partea noastr si am solicitat comandamentului diviziei autorizarea de a-I contraataca. Si cum in momentul acela nu mai dispuneam de nici

o rezerva, am cerut sa-mi trimeata, in vederea executdrii

contraatacului, 2 batalioane ajutor. Comandantul diviziei,
care urmarise i dansul mersul luptei si avea aceeasi impresie ca mine, aproba propunerea i ma anunta ca-mi pune la
dispozitie un regiment intreg de infanterie.
Nu trece mult si regimentul acesta Ii i face apaxitia
In valea Mezarlik din spatele postului meu. de comanda, dupd
ce insa avusese cativa oameni marti in timpul marsului din
cauza imprudentei comandantului de regiment, de a merge
cu regimentul peste camp masat. Era regimentul 9 infanterie.

Cu executarea contraatacului am insarcinat chiar pe

comandantul regimentului, caruia i-am pus la dispozitiune
2 batalioane, iar pe al treilea I-am oprit in rezervd in valea
Mezarlik.

Comandantul regimentului a primit instructiuni s inainteze cu oele 2 batalioane, mascate pe cat se poate de sirul

de paduri dela stanga sectorului, pana la inaltimea liniei

de lupt, iar de ad cu un batalion sa devanseze aceasta linie
si sa gada apoi drept in spatele inanicu1ui, timp in care
celalt batalion va ataca flancul inaimicului. Batalioanele tre-

buiau s pastreze legatura intre ele i s atace pe cat se

poate simultan. Dupa cum se vede un atac de spate combinat cu unul de flanc.
Comandantul regimentului executa ins foarte slab ordinul. Odata ajuns cu batalioanele in pduri, se opreste aci
si nu mai d nici un senin de viatd. Somat s reia imediat
miscarea inainte, face imprudenta s ias cu batalioanele din
paduri i s inainteze descoperit peste camp. Observate de
aviatia inamich i semnalate artileriei inamice, sunt bornbardate cu srapnele de artileria lui i debandate.

Debandada acestor batalioane a lost un stimulent

pentru oamenii regimentului 23 infanterie, cari dela ora 6
dimineata erau in continua. lupta cu inamicul si aveau in
adevar fortele sleite.

www.dacoromanica.ro

29

In ,curand parasesc ,si acesti oameni randurile si se ames-

teca cu fugarli regimentului 9 infanterie, cari umple tot

campul pand la padurea Cojocaru.

Mai aveam in rezerva un batalion (al treilea din regimentul 9 infanterie) i m'am gandit un moment sag intrebuintez in speranta ca poate voi reusi cu el sa restabilesc

situatia. Comandantul batalionului mi s'a parut insa atat

de lipsit de curaj, Inca am socotit cd este mai bine sa renunt si la aceast u1tim speranta
Socotind partida pierdutd am apreciat
i aceasta de
.comun acord cu comandantul diviziei, care in timpul acela
se apropiase de postul meu de comanda i putuse observa
tot ce se petrecuse

ca este cazul de a cla ordin de retragere.

Propunerea mea, ca retragerea sa, se faca pe inaltimile

clasice dela nord-est de satul Cuzgun, fiind aprobatd, am
dat ordin de retragere indicand ca directie general de miscare pentru toate unitatile cota 181 P. T. Cuzgun.
Retragerea a fost sustinutd de artilerie si de batalionul
din rezerva care a ocupat pozitie pe dealul Distrail.

Inamicul nu a urmarit nici de data asta, asa Ca retragerea s'a putut efectua fara greutate.
Pe cand ma duceam spre Cuzgun, in dreptul pdurii
dintre satele Caranlik i Cuzgun imi ese in cale un ofiter,
care ma pofteste la comandantua diviziei.
L'am gasit jos pe iarba sub un copac studiind o harta
si dictand un ordin.
Aflasem dela ofiterii earl '1 inconjurau c luase hotdrirea sa se opreasca aci i s incerce o noud rezistenta chiar
pe locul acela.
fl intreb dac cele ce aflasem sunt adevarate.
Da Michcdescule, e aclevcircit. Ce vrei, nu putem ceda
asa repede Dobrogea.
Nu clomnule general, nici eu nu zic asta. Dar nici o-

nouti rezistentet pe locul acesta, uncle ne aflam nu numai

sub tunul, cZar chiar sub gloantele infanteriei inamice. Gdnditi-vd kt consecinte in cazul unei noui infrcingeri.
Toate staruintele, mele, de a-'l face s renunte la aceasta
hotarire, au fast zadarnice.

Dupa ce am mai schimbat cateva cuvinte cu seful de

stat-major al divitei, care de altfel era de aceeas parere cu.

www.dacoromanica.ro

30

mine, am dat ordin agentilor ce ma insotise sa porneasca

imediat in cautarea regimentelor pentru a le gasi i inapoia
la locul acela.

Cateva minute dupd aceasta am si primit noul ordm

de operatic al comandantutui diviziei.
ACTIUNEA DELA SUD-ESTUL SATULUI CUZGUN. RETRAGEREA SPRE ADAM-KLISSI. OCUPAREA POZITIEI DELA
COCARGEA-MULCIOVA

Sectorul afectat brigazii 19 infanterie se intindea dela

intretaierea drumurilor dela nord de satul Caranlik pand la
inchisiv soseaua Caranlik-Cuzgun.

Agentii trimisi de mine in cautarea regirnentelor, se

inapoieazd raportand cd nu le-a putut gsi nicaeri.
La marginea de vest a padurii de la vestul sectorului
Intalnesc un locotenent 1) inconjurat de circa 30-40 soldati
fugari ca i dansul dela Parachioi. Din ace,stia instalez cateva
posturi de paza, i dau din nou ordin agentilor s porneasca

in cautarea regimentelor si s facd tot posibilul ca s le

gaseascd.

De grija regimentelor nu am putut inchide ochii toata

noaptea. Aveam o presimtire trist, care nu a intarziat sa
se realizeze, caci spre ziud agenftii s'au inapoiat tot fall regimente.

Adevrul era, cd noaptea fiMd foarte intunecoas, era

imposibil ica cineva s se poat orienta pe teren fr luminatoare, a cdror intrebuintare era insh interzisa din cauza
apropierli vrajmasului. Agentii, avand teama, s nu se rataceascd, nu se deprteaz prea mult de padure.

Pierzand ultima nadejde de a mai gasi regimentele,

m'am dus speriat la comandantul diviziei pentru a-i raporta
cazul.

Nu face nimic Michaiescule, imi rdspunde comandantul idiviziei foarte flegmatec. Iti pun eu la dispozitie 2 hatalioane din regimentul 8 infanterie, pe care le am disponibile.
Cu aceste 2 batalioane trebuia s ocup si sa primesc eu
1 Era locotenentul de rezerva Cucuta, care la inceputul luptelor o qtergea regulat de pe pozitie, atragand dupa. dansul si pe
alti nemernici.

www.dacoromanica.ro

31

lupta pe un front ce fusese destinat pentru o brigadd de 2

regimente.

Nemai fiMd timp nici de gandit nici de explicatiuni,

fiindca incepuse a se crapa de ziva, am pornit cu cele 2 batalioane ca Sa scheletez pozitiunea.
lnsotit apoi de maiorul L... comandantul divizionului de
artilerie destinat sectorului meu, am pornit cMari pentru
a alege si fixa locul bateriilor de artilerie.
Dar abia dacd apucam sa facem ca la 200-300 m. si artileria inamica sl iincepe a trage cu srapnele in directiunea
noastra. Imediat calul meu se sperie si inoepe a svarli furios.
Nemai putanclu-1 stapani descalec si-1 incredintez conduc-

torului, din mainile caruia scap si ia fuga spre padure

uncle dispare.

Calul maiorului L... se sperie de asemenea si o ia la galop spre valea Derincea Ceair din dosul padurii, unde dispare
de asemenea.
Cele 2 batalioane, pe cari de bine
de Tau reusisem
sa le hastalez pe pozitiune, o iau si ele peste camp si dispar

parte in padure, parte in valea Derincea .Ceair.

Pe platoul dela nordul van Derincea Ceair (sud-est de
satul Cuzgun) intalnesc cateva pdlcuri de soldati si cativa

ofiteri, cari nu stiau ce sa. fad.. Cu ajutorul adjutantului.

reusesc sa-i formez in unitti si sa-i instalez in santurile
de delimitare ale locuitorior.
Era ora 8 dimineata (2 Septembrie s. v. 1916). In momentul aoela aud ca ma striga cineva din spate. Era comandantul diviziei (generalul P....).
Ce faci aci Mihaiescule?
Ce sa fac domnule general? Vecleti si dv., incerc gd

pun in online oanienii astia.

Bine faci Mi.haiescule. Ce nenorocire, am pierdut
divizia ! Incearca te rog sa aduni cat mai multi oameni aci,
caci de rest ma ocup eu.
Am reusit sd instalez in aceste santuri ca la 250-300
oameni. In timpul aoesta tocmai soseste si conductorul cu
calul meu, care acum se linistise.

Dar aviatia inamica nu ne lam in pace. Ea continua

sa observe Miscarile noastre si sa le semnaleze artileriei
vrajmase.

www.dacoromanica.ro

32

Pe la 8.30 dimineata o ploaie de proectile incepe a cddea atat asupra noastra., cat i peste padurea dela stanga
noastil in directiunea Iniimei Cuzgun, unde deocamdata
nu se observa nimic.
Oamenii pe earl Ii instalasem cu atata trudd in santurile de delimitare, le pdrasesc fara, a sta mult pe ganduri si
o iau razna peste camp, disparand In padurea dela stanga.
Fata de noua intorsaturd a lucrurilor, comandantul diviziei incaleca, i dispare i dansul in directia aoelei paduri.
Urmand miscarea genecrala ma opresc pentru cateva mo-

mente la marginea sud-estica a padurii, pentru ca sa-mi

dau mai bine seama de ee se petrece in. jurul meu.
In timpul acela artileria inamicd tragea de zor atat asu-

pra padurii in care disparusera oamenii, cat si In directia

P. T. Cuzgun de dincolo de padure.
Observand mai bine cu binoclul In directdunea P. T.
Cuzguri, vad bine cd erau unitati cart se retrageau spre rdsarit.
Abia atunoi mi-am dat eu seama, ca acestea trebue sa
fie bietele mele regimente 23 si 63 infanterie, cari dupd actiunea dela Parachioi primise ordin s, se retraga aci, unde
sapase santuri i asteptase in zadar sosirea noastra.
Este de observat, ca. in tot timpul acela artileria noastr nu a tras nici o lovitura, eland astfel posibilitate inamicului sa ne bombardeze continuu i maltrateze dupd plac.
Parasind lacul uncle ma oprisem pentru un moment,
am coborit in valea larga dintre padurile Cuzgun l inaltimile Cara Allceac Bair dela alsarit. Catre poalele acestor
dealuri se vedeau mai mune puturi cu cumpnd.
In jurul acestor puturi cateva unithti reasise s se refacd. Alte unitati, refacute probabil aiurea, inaintau de asemenea spre acele puturi, atrase de unitatile ce se adimase
acolo. Spre acele puturi m'am indreptat i eu. Cum inaltimile Cara Alceac Bair se prezentau in conditiuni astfel, c
ele ar fi putut servi ea o pozitie de reculegere provizorie,
m'am ganclit tin moment sa le ocup pand, la sosirea comandantului diviziei.

Pe timpul, and insotit de mai multi ofiteri faceam recunoasterea terenului, soseste In mijlocuil nostru seful de
stat-major al diviziei si ne comunica c comandantul divi-

www.dacoromanica.ro

33

ziei a plecat la Adam Klissi i ca a dat ordin s pornim si

noi acolo.

La Adam Klissi soseste alt ordin, s continuam marsul

mai departe parta la localitatea Cocargea, unde ajungem
la ora 7 seara.
Tot timpul cat a idurat marsul nostru avioanele inamiL!e

nu ne-a slabit un moment din vedere. A continuat tot timpul s ne urmreasc si s observe miscarile noastre.
La Cocargea am avut marea satisfacere de a regasi regimentele 23 si 63 infanterie, pe cari nu le mai vazusein
de la Parachioi.
Dupa aproape o ord de repaus, brigada 19 acum reconstituita primeste ordin sa se instaleze in transee.
Sectorul destinat brigazii 19 se intindea dela sud-estul
satului Cocargea (dealurile Iusuf Bair) pang la sud-vestul
satului Mulciova (dealurile Delichitis Bair).
Santurile fusese lucrate in timpul neutralitatii si constau din 3 randuri de transee fard adaposturi acoperite
fara comunicatii intre ele.
In dimineata urmatoare pentru consideratiuni pe cari
nu le punose brigada 19 este inlocuit pe pozitie prin brigada
colonel F.... Inlocuirea a avut lac la ora 6 dimineata.
Dup evacuarea transeelor brigada 19 a format rezerva

diviziei la inceput la distant de circa 21/2-3 km. inapoia

transeelor parasite, langa, un canton. Pe la ora 11 a primit
ordin s schimbe locul la aproximativ 3 km. vest de canton in

apropierea unui podet. In fine pe la ora 3 dupd amiaza primeste un nou ordin sa se mute in apropiere de P. T. Siribey
Yuiuk unde se afla i postul de comanda al diviziei.
Pentru a feri oamenii de focurile de artilerie ale inamicului se sdpase aci (probabil in timpul neutralitatii) o
groap adanca i larga de mai multi metri, in care s'a addpostit toata, brigada.
Dar abia dacd oamenii apucase sa se odihneasca putin
si s ma/lance ceva, cand pe la ora 8 seam soseste un alt
ordin, s porneasca spre dealurile Deordinghi Bair pentru
a inlocui chiar in acea noapte brigada colonel Nedelanu ce
fusese chemata grabnic la Medgidia. Era, dupa cum se vede,

a patra dislocare pe care brigada 19 o efectua in decurs

numai de 24 ore.
3

www.dacoromanica.ro

34

Plecarea are loc la ora 10 seara. La ora 2.30 noaptea

brigada ajunge si se instaleaza pe noua-i pozitie.
Un incident, care Idin fericire a trecut Vara urmgri, dar

care putea sg aiba si urmari rele dacg vrgjmasul si-ar fi

dat la timp seama de situatie, a avut loc cu ocaziunea. acelei nstaldri.
La pornirea dela cota 148 P. T. Siribey Yuiuk indicasem, bineinteles dupg harta i cu oarecare aproximatie, sec-

toarele pe eari regimentele ar fi urmat sg le ocupe dupg

ajungerea la destinatiune.
Hotgrirea definitivd urma Insg sa, se ia la ajungerea la
postul de comand al colonehilui N..., cu care urnia sg am
o consfdtuire la care trebuia s asiste si cei 2 comandanti
de regimente.
La ajungere nu se prezint Ins cleat comandantul regimentului 63. Celalt comandant dispgruse din coloang in
timpul marsului Impreung cu regimentul sau. A fost chutat,
dar nu s'a putut ggsi nicaeri. Para intrase in parnant.
Cum aflasem ca comandantul regimentului 23 lucrase
in timpul neutralitatii la transeele depe dealurile Deordinghi Bair, lam avut intuitia c. poate pentru a scurta distanta
a esit mai inainte din coloang, pentru a se dirijea spre sectorul ce i-se destinase.
Dar cum era posibia sa se fi i ratacit din cauza intu-

nericului, am dat ordin ea batalionul din regimentul 63,

care fusese destinat pentru rezerva brigzii, s ocupe el acel
sector, pang la gasirea regimentului 23.
Tocmai la ora 6 dimineata, cand incepuse a se lumina
mai bine de ziug, primesc dela comandantul regimentului 23
raport, prin care imi comunica ca a ajuns cu bine pe pozitie
si CS
ocupat infine sectorul.

Adevgrul era, ca la parasirea coloanei regirnentul 23

luase un drum gresit si din cauza intunericului se rgtacise
deabinelea. A reusit s se orienteze i s. ajunga pe pozitie
tocmai la revrsatul zorilor.
LUPTELE DELA COCARGEA-MULCIOVA

In dimineata de 6 Septembrie s. v. 1916 inamicul miro-

sind probabil inlocuirea ce avusese loc pe front In cursul

noptii, apreciazd momentul favorabil de a pronunta un

www.dacoromanica.ro

35

atac asupra unei parti a frontului i anume in seetorul ocupat die divizia sarba pana la inclu.siv sectorul ocupat de
brigada calonel F....
Sectorufr brigazii colonel F.... se gsea la stanga sectora-

lui brigazii 19. La clnapta sectorului brigazii 19 se gasea

sectorul brigazii 40 infanterie (colonel T...) 1)

Toate rezervele brigazii 19 sunt luate una eate una ni

trimise in ajutorul sectoarelor vecine, mai ales in ajutorul
sectarului dela stanga, care a suportat efortul principal.
Lupta a continuat pand seara tdrziu. In acea seard pe
la ora 10 vad ea, intra la mine colonelul F... insotit de o ordonanta cu o geanta in mana Era in bluz de dril peste care
avea o manta de ploae, cdci plouase aproape toata ziva.
Parca-1 vad : palid, plin de nduseala i abia respirand.
Ce e cu, tine F..., Ii intreb eu speriat, die ce esti atdt
de schimbat? Ce este la tine in sector?

Tot ce pot Ali spun, imi rdspunde colonelul F .

gdfdind, este cd In. acest moment eu nu mai am brigadd.
Am lost atacat de forte covdrsitoare si oamenii mei au padisit pozitia si au clispdrut in intunerec. Nemai avdnd ce
face, am venit aici ca sd ma odihnesc putin.
Va sd zicd la stanga mea nu mai e nimeni?
Da, imi rdspunde colonelul F... esti cu stdnga coinplect descoperitd, cdci mi s'a spus cd si sdrbii au plecat de
pe pozitie.

Socotind situatia foarte tragica, am telefonat eazul

diviziei i fiindca in momentul acela eram absodut lipsit de

orice rezerva, am cerut sa-uni trimeata imediat 2 batalioane

ea ajutor.
Comandantul diviziei imi raspunde personal ea cunoiate

deja situatia, ea a luat deja masuri de remediere i c va

cla orclin unui bataldon s porneased imediat spre sectorul
meu.

Temandu-ma apoi, ca inamicul sa nu profite in timpul

noptii de golul ivit la stanga mea L sa trimeata trupe In
spatele sectorului, am modificat traseul la aripa stanga in-

torcand sau mai bine indoind inapoi eateva unitati dela

1) La aceasta se reduce tot ce putusern afla relativ la situaUa trupelor noastre in Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

36

acea aripd, ca astfel ele sd continue a se prezenta de front

dacd inamicul ar incerca s o ocoleascd.
In ziva urmatoare (7 Septembrie s. V. 1916) inamicul
Ii concentreazd efortul asupra sectorului brigdzii 40 inf anterie dela dreapta brigdzii 19, vizand in deosebi aripile. La
cererile repetate de ajutor ale comandantului regimentului
63 infanterie, care fiind in contact cu brigada 40 se considera amenintat, Ii promit trimiterea batalionului pornit dela
divizie din seara precedenta. Or, acest batalion desi plecat
din seara de 6 dela divizie, nu-si face aparitia nici in noaptea de 6 7 Septembrie, nici in cursul zilei de 7, iar agentii
trimii ca sd-1 intampine i calduzeasch
cad crezusem un
moment cd poate s'a ratacit
nu-1 pot gsi nickeri.

Dupd o cdutare indelungatd, unul din agenti reuseste

in fine sa.-1 descopere ascuns in niste porumbiste din spatele frontului.
Imi este penibil s reproduc ad dialogul schimbat intre
comandantul batalionului ;;;.i agent, care nu numai cd a refuzat s mmeze cdlduza, d2.r a i pronuntat cuvinte injurioase la adresa superiorilor. Cazul a fost raportat la timp
autoritatilor superioare si-mi place a crede c nu a rdmas
nesanctionat.
La cealalt aripd a sectorului (regimentul 23) inamicul

nu a inoercat nici un atac dupd cum era de asteptat. Comandantul celuilalt regiment insd insista mereu sa-i trimet
ajutorul promis, fiincica brigada 40 incepuse a da inapoi
urmdrit de aproape de inamic. Cum eu ins nu puteam st-i
trimet nimic, am dat ordin ca pdna, la sosirea ajutoareior
sd tind strns la aripa dreaptd legatura cu brigada 40, pentru ca inamicul sd nu se infiltreze pin intervalul dintre cele
2 brigazi.

Cdtre seard insd tot efortul inamicului se concentreazd.

asupra sectorului brigazii 19 infanterie, pentru a o sill sa

cedeze (era singura unitate care 'And in acel moment nu
cedase nici o palm de teren), dar nu reuseste.
Atacul este din nou repetat in ziva urmatoare (8 Septembrie S. V. 1916), de asemenea fard rezultat favorabil pen-

tru inarnic.
In rdstimul acesta unittile brigdzii colonel F,.. reusise

www.dacoromanica.ro

37

sa se refacalsi sa-si reocupe sectorul, ceea ce face ea laistanga

regimentului 23 infanterie situatiunea sa se arnelioreze.

In sfarsit pe la ora 11 dimineata (8 Septembrie s.

v.

1916) am avut impresia c. inamicuil, extenuat i descurajat

de insuccesele atacurior continue de pang atunci, este destul de slabit i demoralizat, i ca ar fi momentul s fie con-

traatacat. La inceput contraatacul acesta s'a executat cu

asebit elan si la el a participat si parte din unitatile sectoarelor vecine. In decurs de cateva ore unitatile si-au reocupat
nu numai transeele pe cari inamicul reusise sa le ocupe in
luptele ultimelor zile, dar chiar parte din transeele inamicului.
Oatre seara insa contraatacul incepe incet, incet a slabi,
pana ce inceteaza definitiv din cauza oboselei i mai ales a
lipsei de rezerve.
INLOCUIREA PE FRONT

MARqUL LA ENGE-MAHALE
In noaptea de 8/9 Septembrie s. v. 1916 brigada 19 este
inlocuita in acest sector cu brigada colonel S... si retrasa
pentru repaus la Ivrinezul Mare, unde ajunge in dimineata
de 9 Se-ptembrie si se instaleaza in cantonament.
Odata cu brigada 19 au foist retrase de pe frontul acesti
pi brlgada colonel F... si brigada 40 infanterie (colonel T...).
In ziva de 19 Septembrie pe cand ne gaseam cu toti la

masa, soseste pe neasteptate vestea, ca armata romand

reusit in fine s patrund in Bulgaria, trecand Dunarea intre Siistra i Turtucaia i ca inainteaz vertiginos in spatele inamicului din Dobrogea.
Este usor de inteles ce fel era entuziasmul pe care I-am
simtit cu toti la auzul acestui svon. Ne vedeam in fine victoriosi in Dobrogea, cu inamicul prins intre 2 focuri i captu-

rat, iar noi in mars triumfal spre Sofia.

Detalii amnuntite relative la acea expeditie, care a
avut darul sa ne stimuleze un moment moralul si la canzele insuceselor ei, le-am aflat mai tarziu dupg ce evacuasem Ddbrogea i eram in curs de transport in Mimtenia

pentru a lua, peste cateva zile, parte la batalia dela Arges.

In ziva de 21 Septembrie s. v. 1916 brigada 19 a fost
dislocat succesiv mai intai la circa 5 km. sud-est de Ivri-

www.dacoromanica.ro

38

nezul mic, apoi la circa 15 km. la sud in directia localitgtii

Pestera si in fine la ora 12.30 primeste ordin sk se puna in
mars spre Copadin.
Plecarea are loc la ora 1.30 dupa amiazi pe o ploaie to-

rentiald care dureaza toatg ziva i chiar o bund parte din

noapte.
La ora 12 noaptea (22/23 Septembrie s. v. 1916) brigada

ajunge la Copadin. A fast un mars din cele mai penibile

numai datorita calduzelor s'a putut urma drumul, care din
cauza ngmolului i baltoacelor nu se mai distingea.
La Copadin oamenii intind corturile si se pregatesc sa
ia ceva in gurd.
Abia apuc isa descalec i un jandarm se si prezinta, invitndu-ma. la telefonul de la primarie, unde fusesem chemat
pentru orcline.

Brigada 19 trebue sti continue marsul pelnii /a

satul Enge Ma hale, uncle urmeadi set ajungd neapdrat
maine dimineatd. Acolo comandantul brigdzii va lua
contact au contandantul diviziei sdrbesti, care il
asteaptd".
Astfel suna ordinul prhnit la telef on.
Pornirea are loc la ora 1.30 noaptea. Continua s ploud cu
galeata. Terenul devenise atat de irnpracticabil, incht oamenii, cu toate ca scosese incaltamintea, aluneca ca pe giatg.
Pe langd asta, se mai intamplase ca i noaptea s fie foarte
intunecoas.
Pe la 3.30 dimineata ajungem in fine, rupti de cboseald,
de neodihng, i uzi pang la piele, la satul Enge Mahale,.
Pe colonelul Hagici, comandantul diviziei sarbesti, 1-am gasit
dormind inca intr'o casa dela marginea satului.
Am avut imediat impreung un schimb de cuvinte (prin
talmaci, caci pe atunci colonelul Hagici nu vorbea cleat sarbeste1) privitor Ia situatiune si la colaborarea brigazii 19
cu divizia sarba.

Din convorbirea avuta cu colonelul Hagici reesea, Ca

mai multe lupte crancene avusese loc in ultimul timp acolo,
in cari trupele sarbe i romane suferise o serie de infrantin
1) Talmaciul era chiar seful de stat-major al diviziei
oarecare major Iancovici sau Ioanovici, care vorbea binisor Irantuzeste i chiar romaneste.

www.dacoromanica.ro

39

geri, cari silise divizia 19 romana sa se retraga pana in satul Topraizar.

Intre divizia sarba i diivizia romana se produsese din
aceast cauza un gol, care trebuia s fie astupat de brigada
19. Aceasta va avea efectul s ridie din nou moralul trupelor romane i sarbe (divizia sarba se gsea la dreapta diviziei romane), care nu mai cutezau sa intreprinda nici o operatiune serioas.
Dup consfatuire am mers impreuna pe teren, unde am
facut o recunoastere sumara si am hotarit ceeace trebuia
facut.

Dupd recunoastere am dat ordin regimentului 63 infanterie s inainteze i s ocupe golul dintre cele 2 divizil.
Regimentul 23 infanterie a foist tinut deocamdat in rezerva

la nand-estul satului Enge Mahale, in apropiere de care

mi-am instalat, i eu postul de comanda. Regimentul 3 artilerie, care fusese pus la dispozitiunea brigazii 19 pentru aceste operatiuni, a primit ordin s fac recunoasteri in vederea alegerei pozitiunilor de artilerie.
Brigazile comandate de colonelul F... si colonelul T....
fusese trimise de asemenea pe alte puncte ale frontului din
Dobrogea. Din informatiuni proprii am putut afla c brigada
colonel F... se gsea la dreapta diviziei sarbesti, intercalata
intre trupe rusesti.
Din cele expuse precedent reese dar, ca de fapt in timpul
acela divizia 9 nu mai exista ca unitate de comandament.
LUPTA DELA AMZACEA

In dimineata zilei de 22 Septembrie s. v. 1916 am lost

invitat de comandantul diviziei sarbesti la o consfatuire la
postul sau de comand, care fusese instalat intr'o groapa
adanca Si lata de circa 4 in.
La aceast consfatuire comandantul diviziei sarbesti
imi spune
prin talmaci
intre altele, ca a sosit momen-

tul sa se intreprinda o actiune ofensiv energica contra

inamicului, capabila de a stimula din nou curajul trupelor
romano-sarbe, cari au fast deja informati despre sosirea
ajutoarelor.
In acest scop brigada 19 urmeaza s atace chiar in cursul

www.dacoromanica.ro

40 =
acelei zile (22 Septembrie), in legaturd la stanga cu divizla
19 romand, iar la dreapta cu divizia sarbd, in directiunea satului Amzacea, pentru a reocupa atat inaltimile din fata satului, cat si satul, cari fusese pierdute de unittile noastre in
cursul ultimelor lupte.
Conform planului stabilit de comun acord, trebuia Ca
artileria sa inceapa, pregtirea atacului la ora 12 din zi si
sa-.1 termine pand la ora 2, cnd urma s inainteze infanteria la atac.

Curajul cu care bateriile romanesti au inaintat sa-si

ocupe pozitiunile si au inceput tragerea sub focul eficace al
artileriei inamice, a atras admiratiunea comandantului diviziei sarbesti si a intregului corp ofiteresc sarb.
Exact la ora 2 dui:A amiazi batalioanele regimentului 63
infanterie au pornit la atac.
Este de admirat avantul, cu care oamenii acestui regiment, cu toata oboseala unui mars din cele mai penibile care
a durat neincetat o zi si o noapte intreagg pe o ploae cumplita, si aproape nemancati, au executat acest atac.
Ei nu s'au oprit decat dupa, cucerirea celor 3 linii de
transee de pe inaltimile Merazi Bair din fata satului Amzacea, si e probabil ca nu s'ar fi oprit nici ad, daca, sarbii dela
dreapta nu s'ar fi oprit dupa, o inaintare de circa 300-400
metri din cauza bombardamentului artileriei inamice, lasand
flancul drept al regimentului 63 descoperit.
Este adevarat insa, ca, regimentul 9 vanatori de la
dreapta diviziei 19 a dat un concurs din cele mai eficace pe
timpul inaintdrii, neoprindu-se decal odata cu regimentul
63 infanterie.
In cursul noptii de 22/23 Septembrie inamicul apreciind
probabil situatia critica dela aripa dreapta a regimentului
63 infanterie, a incercat mai multe atacuri contra ei.
La cererea de ajutor a comandantului acestui regiment,
i-am trimis un batalion din regimentul 23, care ins gresit
orientat de calanza care a A:tacit din cauza intunericului (cu
toate ca calduza fusese chiar din regimentul 63), nu a ajuns
la aripa expusa, decat aproape de ziva si s'a instalat in spatele ei.

In ziva urmatoare (23 Septembrie) am avut o discutie

furtunoasa cu comandantul diviziei sarbesti, care nu voia sa

www.dacoromanica.ro

41

admit ca sarbii lui n'au voit sau n'au putut sa inainteze

pana la terminarea atacului.
Pentru ziva de 23 Septembrie era hotarit ca atacul st
continue mai departe Dana la ocuparea satului Amzacea, dar
din motive cunoscute s'a contramandat, hotarandu-se ca
el s se dea de catre trupele dela dreapta noastra i anume
de catre ,brigada colonel F... In colaborare cu unitatile rusesti
intre cari fusese intercalatd.
Atacul acesta, executat cu o slaba, pregatire de artileri.2,
fost o adevarata catastrof a.
Inceput la ora 12, rusii coplesiti de bombardamentul artleriei inamice parasesc ranclurile si se imprastie peste camp.
13rigada colonel F... a rezistat insd cu mult bravura,
contribuind in larga masura la refacerea unitatilor rusesti.
TRIMITEREA BRIGAZII 19 SPRE MARE.
OCUPAREA SECTORULUI TATLAGEAC-PERVELI

In ziva de 24 Septembrie s. v. 1916 brigada 19 este inlocuita, la Enge Mahale cu trupe rusesti i trimisa catre Marea Neagra pe frontal Tatlageac-Perveli, uncle trebuia s
inlocuiasca cavaleria rusk care primise o aita, destinatiune.
In noaptea de 25/26 Septernbrie ea ajunge
ocupa
sectorul, unde nu gaseste insa pe nimeni, caci cavaleria rusa
spalase de Inuit putina.
Sectorul ocupat de brigada 19 avea o directiune dela N.
V. catre S. E. si se intindea dela nord-estul satului Perveli
pana la inclusiv inaltimea Sanar Tepe (sud-estul satelor Tatlageac) de langa Varmul Mrei Negre.

Inainte de a pardsi sectorul dela Enge Mahale am mai

avut un incident cu comandantul diviziei sarbesti, din cauza
incercarii lui de a pune pe colonelul C
comandantul regimentului 23 infanterie sub ordinele comandantului unei brigazi din divizia sarba, care avea Ins gradul de locotent colo nel. I-am dedlarat scurt, c ca roman eu nu pot admite pen-

tru nimic in lume ca un colonel roman fie el chiar simplu

comandant de regiment, mai ales cand acest colonel este si
ofiter de stat-major (colonelul Const
era ofiter de statmajor) sa, fie pus sub ordinele unui locotenent colonel oricat
ar fi el de sarb.

www.dacoromanica.ro

42

Rezultatuff final al gestului meu a fost, ca codonelul C...

a continuat sa primeasca ordine numai dela mine sau prin

mine. Cazul a fast raportat si autoritatilor superiaare romane, cari au terminat prin a-mi da dreptate.
Noul sector ocupat acum de brigada 19 infanterie avea
o desvoltare de circa 12 km.
Efectivul brigdzii, din cauza pierderilor continue sufe-

rite in luptele la cari participase aproape lath intreru,pere

dela inceputul campaniei si pana in prezent, se redusese la
mai putin de jumatate.
LUPTELE DELA TATLAGEAC-PERVELI

In noaptea de 27/28 Septembrie s. v. 1916 inamicul incearca a ataca prin surprindere inlatimea Sanar Tepe dela
extremitatea sud-estica a sectorului.
Aceasta inaltime, pe langd ea prezenta un spendid punct
de observatie, mai avea si proprietatea ca domina intregul
dispozitiv al apardrii in aceasta parte a sectorului.
Inamicul apreciindu-i cu multa justeta importanta, cea
clintaiu grije a dui, dupd clun se va vedea din cele ce urmeaza

a fast sa puna cat mai repede mana pe ea, necrutand pentru aceasta nici un sacrificiu.

Pierderea ei pentru aparare ar fi fost incalculabild,

fiindca nu numai linia de rezistenta, dar si miscarea reziervelor ar fi fost la discretia facuriffor eficace ale artileriei
inamice depe acea inaltime. 0 asemenea eventualitate ne-ar

fi silit sa retragem cu mai multi km. inapoi linia noastra

de rezistenta.
Pentru aceste motive inaltimea Sanar Tepe era cu drept

cuvant socotita ca a chee de seama a sectorului nostru, din

pastrarea careia comandantul regimentului 23 infanterie *i*i
facuse o chestiune nu numai de mare rdspundere, dar si de
onoare.

Cateva atacuri, date de inamic in rcursul noptii de 28/29

Septembrie asupra acestei inaltimi, au fast respinse de regimentul 23 cu marl pierderi pentru inamic. Doua batalioane
trimise in ajutor, dupa staruintele regimentului 23, ratacesc
din cauza intunericului si ajung intr'un alt punct al sectorului. Catre ziud cele 2 batalioane se inapoeaza de uncle
plecase.

www.dacoromanica.ro

43

In noaptea de 30/1 Octombrie inamicul continua a da.

noui atacuri asupra acestei InJtimi cu forte si mai numeroase. Lupta dureazd pana aproape de ziva. Datarita ajutoarelor sosite de astdata la timp, atacurile inamicului sunt
din nou respinse cu pierderi si mai simtitoare pentru el.
Cateva zile dupa aceasta inamicul nu mai face nici a

incercare de atac, multumindu-se s grmdeasca in fata

noastra mune intriri de infanterie si mai ales de artilerie grea.
In dupd amiaza zilei de 4 Octombrie s. v. 1916 are loc

doborirea prin bombardament a unui hidroavion inamic

care se inapoia dela Constanta unde luase clisee pe deasnpra frontului nostru.
Hidroavionua a fost lovit in plin de o baterie din regimentul 3 artilerie si a facut imediat explozie. Bateria era
comandat de unul din cei mai bravi si inimosi ofiteri de
artilerie
care si-a gsit moartandrul locotenent Fertu
tea tot intr'o lupt din Dobrogea 1).
Explozia si apoi flacara, care a urmat imediat dupa
explozie, a prezentat un spectacol din cele mai feerice. Hidroavionul, care a continuat s.. ard chtva timp in aer, a facut
mai multe piruete si a cazut la sud-vest de satul Tatlageac
intre transeele noastre si ale inamicului.
Un foc de o extrema violenta de pusti i mitraliere se
deschide atunci atat din partea noastra cat si a inamicului,
pentru a se impiedica unii pe altii s ridice resturile hidroavionului.

Ca sa poata fi ridicat, am dat ordin comandantului regimentului 23 infanterie sa sape in timpul noptii un sant
in zigzag, pe care alfost apoi tras i adus in transeele noastre.

In dimineata de 5 Octombrie s. v. 1916 resturile avionului au fast inventariate la postul de comancla al brigazii
si expediate la cartierul diviziei.
Cu resturile hidroavionului au fost trimise si diverse clisee cu fotografiile portului si orasului Constanta, carnetul
de bord al observatorului, un binoclu, o carte de vizita a pilo1) Din cauza bravurei sale acest ofiter, care era din Braila,
.ajunsese atat de popular printre soldatij, nostri, incat la fiecare bubuitura de tun ii auzeai spunand: auziti mai pe Fertu nostru
sireacu"?; sau sta nu poate sa fie decat Fertu nostru"; sau bravo.
Fertule tata., se cunoaste ca esti dintre ai nostri".

www.dacoromanica.ro

44

tului purtand inscriptia inginer Weher, resturi omenesti car

bonizate, etc.
In dimineata aceleasi zile (5 Octombrie) inamicul, care

primise atunci ajutoare destul de numeroase si care era hotarn s ocupe cu orice pret Constanta, imgramadeste in fata
sectorului Tatlageac-Perveli marl mase de infanterie i artilerie de toate calibrele.
La nord-vest de Perveli si anume dela satul Muratan
-pang la inclusiv satul Topriazar era sectorul diviziei 19. Aripa
stangd a acestui sector, cu osebire in jurul satului Topraizar,
a avut de suportat atacuri extrem de grele din partea marnicului.

De pe inaltimea unde-mi stabilisem postul de comandil

si observatie, se putea vedea perfect de bine, chiar cu ochil
liberi, toate pregdtirile pe cari le faceau inamicii nostri, in
vederea luptelor hotaritoare ce urma S dea pentru ocuparea portului Constanta. Pregatirile se faceau dupd sistemul
german cu toata, meteculozitatea.
In schirnb la noi nici o contrapregtire. Un singur om,
o singura pused or mitralierd, caci de artilerie nici nu putea
fi vorba, nu se vedea sarind de nicaeri, pentru a putea inlocui
macar in parte pierderile suferite de unitatile noastre dela
inceputul campaniei.
In dupd amiaza zilei de 5 Octombrie s. v. 1916 inamicul
deslntueste un atac bine nutrit de focuri de pusca, mitra-

liera si mai ales de artilerie asupra Inlimei Sanar Tepe.

Cheea de bolt a sectorului brigazii 19 infanterie, care acurn
fiind insuficient aparata (numai cu 2 plutoane infanterie si
1 sectie mitraliere) este repede ocupat de inamic. El reuseste tot atunci sh produca i o sprturd aproape de ,extremitatea sud-vestica. a lacului Techirghiol.

Ocuparea atat de usoara si repede a inaltimii Sanar

Tepe s'a putut realiza datorita numai faptului, Ca noul co'mandant al diviziei (colonelul H...) apreciind ca sectorul
brigazii 19 infanterie devenise. prea intins pentru efectivul
atat de redus al brigazii, a dat ordin ca sa se paraseasca indltimea Sanar Tepe, limitand stanga brigazii la lacul Tatlageac.

La insistentele ce am facut catre comandantul diviziel

ca s renuntie la aceastd hotarire, a refuzat, facandu-mi doar

www.dacoromanica.ro

45

concesiunea sa las acolo un post de observatie tare de 2 plutoane infanterie i o sectie mitraliere pe raspundere pe,rsonalL

Dupa ocuparea inlimii inamicul se grabeste, cum era

si de prevazut s instaieze pe ea tunuri de toate calibrele,
cu care incepe s bombardeze atat in lungul sectorului, cat
formatiunile din spatele lui.
Pentru umplerea golului proclus de sprtura dela sudvestul coadei vestice a lacului Techirghiol, mai dispunearn
de un singur batalion in rezerva comandat si el de un biet
locotenent de rezerva.
si

Cum nu puteam pune mult temei pe acest ofiter, care

era si tndr i lipsit de experient, m'am hotrit sa-1 cluzesc 'Dana la spartura pe care trebua s o ocupe.
La distanta de circa 300-350 m. de acea spartura intalnese pe comandantul regimentului 63 .infanterie cu care am
o scurt convorbire. In timpul acesta aunt rdnit la piciorul
stang de un glont ratacit idela inamic (5 Octombrie s. v. 1916,
ora 7.35 seara).
Inapoiat la postul de comanda raportez diviziei tot ce sf
intamplase i Ii cer un alt batalion in locul celui bagat
in linie.
Batalionul a sosit chiar in cursul acelei nopti condus de
comandantul regimentului (locotenent-colonel P.... coman-

dantul batalionului 7 vanatori mort mai tarziu in luptele

dela Tisza).

Pentru ca s ajunga la destinatie, batalionul s'a strecurat cu rnult greutate i bgare de seama pe la extremitatea
vestica a lacului, fiinded atat gloantele cat i rachetele Mamicului ajungeau pand in lac.
In dimineata urmatoare (6 Decembrie) inamicul, care
dispune scum de forte superioare, ataca, cu ultima furie pi
intregul sector dintre Pernvli i Tatlageac, calare pe soselele
ce duceau spre Constanta.
Acest a tac furios, ajutat in bund parte si de artileria de

pe Sanar Tepe, sileste unittile brig62ii 19 infanterie, care

era expusa acum la invaluire, s cedeze fortei i s se retragA

pand aproape de lac, cu stanga rezernata pe satul Mangea

Punar de langa, tarmul Mdrei Negre.

In seara aceea frontul brigazii 19 avea directiunea ge-

www.dacoromanica.ro

46

nerald est-vest in loc de nord-vestsud-est cum fusese la

inceput si cu lacul Techirghiol in spate la distanta numai
4-5 sute metri. Inca o mid, sfortare din partea inamicului
fie in acea seara, fie in dimineata urmatoare, si am fi cazut
eu toti prizonieri.
Cu ocaziunea luptelor din ziva de 6 Octombrie a cazut
prizonier la inamic gray ranit ranga un copac colonelul C...
comandantul regimentului 23 infanterie, care luptase tot
timpul ca un bray (a decedat mai tarziu in captivitate din
cauza ranilor primite in timpul acestor lupte).
Am incredintat eomanda regimentului maiorului M...
care era eel mai vechiu si care se distinsese de mai multe ori.
.

Situatia brigazii 19 infanterie ajunsese dar in seara de 6

Octombre s. v. 1916 din cele mai penibile.

Pentru a evita un astfel de desnoclamant fatal, am comunicat situatia diviziei si am oerut ea de urgent sa hot-a...rased.: sau retragerea in cursul noptii la nordul locului, sau

trimeterea de ajutoare cu cari s incerce restabilirea situatiunii.

Am repetat de cateva ori propunerea, fail ea s5, primesc
vreun raspuns. Aproape de ora 11 imi soseste in fine un rds-

puns s nu fac nimic ci ea astept linistit ordine superioare.

Dar cum vremea se scurgea repede fara sa primesc vreun
raspuns la propunerile ce facusem, mi-am pierdut orice rb-

dare si m'am hotarit s fac act de initiativ si sa iau o hotarire pe aspundere personald.
La aoeasta a contribuit bineinteles si imprejurarea, Ca
intinderea mare a sectorului, intunerecul si lipsa oricarei legaturi cu unitatile (toate legaturile telefonice fusese rupte
de bombardamentul inamic), ar fi facut dacd nu imposibila,
dar nesigura transmiterea ordinelor la unitdti.
Daca ordinul, pe caren1 asteptam de atata vreme s soseasca dela divizie ar mai fi intarziat Inca 2-3 ore, risca

ca el s nu mai poata parveni la timp unitatilor spre a

fi executat.

Trebuia dar, cat timpul mai ingaduia Inca s tau o

hotarire si sa dau imediat ordine unitatior de executare.
Cum convingerea mea era, ca cea mai bund solutiune
spre a salva situatiunea era executarea unui atac bruscat
la baionet cu toat energia si repezitiunea prin surprindere,
www.dacoromanica.ro

47

deci inainte de a se lumina de ziva, pentru ca inamicul sa

nu aiba tiny sa se desmeticeasca pentru a lua contramdsuri
n'am mai asteptat nimic
cari sa zadrniceasca succesul,
si am dat ordin de executie.
ATACUL BRUSCAT DELA SUDUL LACULUI TECHIRGHIOL. RETRAGEREA LA NORDUL LACULUI

Ordinul de atac, expediat la ,ora 2 noaptea unitatilor, pre-

vedea in jaloane marl urmatoarele:

Maine 7 Octombrie ora 5.30 dimineata (adica cu aproximativ o jumdtate de ma- inainte de a se lumina de ziva)
ambele regimente 23 si 63 infanterie avnd toti oamenii

in front pe o singura linie si cu baioneta la arma vor

porni la atac contra inamicului din fata lor fara de a
trage focuri si numai in strigate puternice si repetate de
ura1).
Daca inamicul cedeaza si se retrage se va continua Ma-

intarea pand la reocuparea transeelor pierdute in ultimele

zile and toata lumea se va opri si va incepe imediat consolidarea transeelor.
Nimeni nu are voie sa se opreasca ori sa se retraga. Cei
cari din diferite motive nu vor mai putea inainta, trebue sa

ramana pe lac si sa moard acolo.

Comandantii de plutoane vor merge inaintea plutoanelor lor pentru a antrena oamenii la inaintare. Comandantii de comipanii vor supraveghea inaintarea din spatele companillor lor. Vor trage cu revolverele contra ori
cui ar incerca sd dea inapoi.
Se va explica oamenilor, ca. dela buna reusita a acestui atac depinde salvarea noastra a tutulora.
Intervalul dintre regimente nu va fi mai mare ca 20
pasi.

Toate trasurile si animalele vor fi trecute imediat la

nordul lacului, insotite de conductorii strict necesari.

Comandantul brigazii 19 infanterie va urmari in persoand executarea tinamdu-se tot thnpul inapoia intervalului dintre cele 2 regimente".
Ordinul acesta expediat in cea mai mare graba unitati1) In legaturo. cu acest atac se va vectea si Anexa VIII, pag. 246.

www.dacoromanica.ro

48

lor a putut ajunge la trap la destinatiune, astfel c comandantii lor au avut tot timp s ia toate masurile de executie.

Pe la 4.30 soseste in fine si mult asteptatul ordin

dela divizie. Acest ordin nu prevedea de altfel decat ceea ee

propusesem eu, adica retragerea la nordul locului.
Pentru executare am redactat bineinteles un al doilea ordin pe care 1-am expediat prin aceeasi curieri cari tocmai
se inapoiase dela unitati.

Pentru motivele aratate mai sus insa, ordinul diviziei

fiMd sosit prea tarziu, el nu a putut ajunge la unitati decat,
aproape de ora 8 dimineata, cand atacul ordonat deja incepuse sa se execute de mult si se desfasura in conditiuni mai
mult decat satisfacatoare pentru noi.
Intr'adevar inamicul surprins de violenta atacului nostru, pe care de bunaseam ii punea pe socoteala ajutoarelor
ce credea ea le primisem in cursul noptii, a cedat repede si
s'a retras pand dincolo de transeele ocupate de noi in seara
de 25 Septembrie.

Numai datorita acestui atac bruscat si bunei lui reusite

unitatile brigazii au putut apoi s se retraga, in conform:tate cu prevederile ordinului primit de ele la ora 8 dim',
neata, la nordul locului, s se evite astfel catastrofa unei
capitulari aproape sigure.

In adevar, fdr spatiul obtinut prin retragerea inamicului sub influenta atacului fortat ar fi fost imposibil unitatilor, cari se gaseau cu lacul in spate la departare de 4--5

sute de metri, se executa o retragere atat de tardiv apro

bat de divizie.

Retragerea s'a efectuat cu majoritatea unitatilor pe la

extremitatea sub-vested a lacului Techirghiol i cu o mica
parte pe soseaua dintre lac si tarmul Marei Negre.
Misearile s'au efectuat Var nici o greutate si in cea mai
desvarsita ordine, fiinde vrajmasul, prudent ca de obiceiu,
nu a reactionat de fel.
Dacd am insistat poate mai mult decat ar fi trebuit asupra atacului bruscat din zorii zilei de 7 Octombrie s. v.
1916 la isud de lacul Techirghiol, este din cauza Ca far acest
atac retragerea brigazii 19 infanterie la nord de lacul Techir-

ghiol, atat de tardiv aprobata de comandamentul superior,

nu s'ar mai fi putut efectua i pentru eh el formeaza, orice

www.dacoromanica.ro

49

ar spune cei can nu au simtit fiorii acelor momente tragice, cand ne gseam cu lacul in spate si cu inamicul stand
amenintator in fata noastra, un episod de razboiu cu care
comandantul de atunci al brigazii 19 infanterie, are tot
dreptul sa se mandreasca.
Nen' sector ocupat acum, dupa retragerea la nordul lacului, de Care brigada 19 infanterie se rezema cu stanga pe
extremitatea sud-vestica a lacului Techirghiol. Un detasament format dintr'un batalion de infanterie Si un divizion
de obuziere rus, a fost postat la extremitatea nord-est a lacului pentru a supraveghea soseaua in forma de defileu diiitre lac i Marea Neagra, pe unde vrajmasul avea posibilitatea s se infiltreze i s ajungd la nordul lacului in spatele
riostru.
LUPTA DELA URLICHIOIU

Urlichioii este o inaltime situata la nordul satului cu

acelas nume si la vest de lacul Techirghiol. Ea formeaza
coama cea mai de seama a nouei pozitiuni ocupata acum
de brigada 19 infanterie. Care nor-estul ei se gasea ridictura, pe care regimentul 10 artilerie Ii instalase bateriile.
Inapoi, pe contra panta, erau adapostite chesoanele.
Pe la ora 2 dupa. arniazi (7 Octombrie) patrulele inamice incep a-si face aparitia in fata nouei noastre pozitiuni.
Ln curand unittile lui inaintate iau contact cu posturile noastre inaintate i incet-incet lupta se angajeaza pe
tot frontul.

De data aceasta atacul vrajmasului se intindea pe un

front cu mult mai intins ea in zilele precedente i anume
dela extremtiatea sud-vesticd a lacului Techirghiol (divizia 9) pana la inclusiv satul Topraizar (divizia 19).
Atacul inamicului este cu osebire i prin alternant
dirijat cand asupra satului i inlimii Urlichioi dela nordul
satului, cand asupra satului Topraizar i In1imi1or invecinate.

Artileria lui formidabil, in care ,artileria de calibru

mare intra cu un procent destul de apreciabil, concentreaza
masa de proectile cand asupra satului Topraizar (divizia

19), eand asupra satului si In1imei Urlichioi (divizia 9).

Amintri

www.dacoromanica.ro

50

Era un sgomot atat de infernal, incat numai cu mare

greutate puteai s te intelegi ,cu vecinul de alaturi.
Pe masura ce inamicul aprecia, ca artileria lui a produs efecte destul de apreciabile asupra unuia sau .altuia din
obiectivele sus rnentionate da drumul valurilor de asalt de
infanterie s inainteze la atac.
Toate incercarile lui din ziva de 7 Octombrie s. v. 1916
de a disloca unitatile noastre de ipe pozitii1e ocupate, raman
infructuoase. Unitatile au insa pierderi foarte marl.
In dimineata urmatoare (8 Octombrie) el reincepe atacul cu o furie si mai salbatecd.
Valuri dupd valuri se topesc In fata rezistentei darze a
unitataor noastre, cari lupta acum la disperare.
Atacul asupra inaltimei Urlichioi intrecea orce Inchi
puire prin violenta lui. Inamicul nu cruth nici un sacrificiu.
Regimentul 10 artilerie este coplesit de proectilele artileriei inamice i scos din actiune piesa cu piesa. Chesoanele
sunt deasemenea demontate prin explozie si rostogolite in

vale. In mai putin de 2 ore nu mai functioneaza aproape

nici o piesa de a noastra.
Pe la ora 10-10,30 dimineata mase compacte de infanterie inamica inainteazd ca valurile Marii asupra santurilor
in cari lupta oamenii nostri aproape rostogolite de artileria
lui, cari de data aceasta lipsite complect de sprijinul artile
riei i ne mai dispunand de nici o rezerva, sunt evacuate de
aparatorii bor.
Pe la ora 12,30 unitatile noastre sleite de oboseald si reduse la mai putin de un sfert din efectivele lor, sunt nevoite
s se retraga, disputand terenul pas cu pas. Divizia 19, caie
lupta cu inamicul la dreapta noastra la Topraizar, ramaind
acum eu aripa stanga descoperita, este deasemenea nevoin
s se retrag spre a nu fi Invdluit5.1).
Cu ocaziunea acestor lupte am putut distinge
ei'mi
fac datoria de a o mentiona aci bravura si sangele rece cu
care comandantul unuia din batalioanele trimise de mine ca
1) Judecand dupa modal cum a actionat inamicul in acele zile
la sud si sud-vest de Constanta, se pare ca planul lui de atac a fost
urmatorul: atac principal spre Topraizar (sectorul diviziei 19) avand
ca ax de miscare soseaua nationala care duce spre Constanta; atac
secundar de flanc spre Tatlageac-Perneli (sectorul diviziei 9), iar de
aci spre flancul i spatele trupelor dela Topraizar pentru a le sill la
retragere.

www.dacoromanica.ro

51

sa intareasca unitatille epuizate de pe inaltimea Urlichioi, a

inaintat fara cea mai mica sovaire, sub ploaia de srapnele a

artileriei inamice in fruntea batalionului pe care-1 conducea, maiorul Marasescu Matei.

In ultimul moment, cand din ,cauza epuizrei complecte

a ultirnelor noastre rezerve, eream pe punctul de a evacua

pozitia, am facut un apel disperat la comandantul diviziei
(a 9-a), pe care intamplarea Ii adusese chiar langa pos-

tal meu de comanda, sa, nu se opund la hotarirea ce

voiam s iau, de a intrebuinta, bineinteles pe raspundere
proprie, o parte din regimentul 7 vanatori, care tot timpul
acela statuse impasibil in spatele nostru la departare de numai 2000-2500 m., dar care s'a opus formal pretextand, c
dansul nu poate tolera intrebuintarea unei unitati care nu-i
apartine.

Intrebuintarea acelei unitti, in acel moment acut de

criza, ar fi contribuit cu mult certitudine s. schimbe, cel
putin pentru moment, situatiunea in favoarea noastr in
acea parte a frontullui, unde totul a depins de un singur fir
de par.
RETRAGEREA SPRE CONSTANTA.
OCUPAREA POZITIEI DE LA HASSIDULUC

Dupd evacuarea pozitiei de la Urlichiot-Perveli brigada

19 a continuat sa se retraga spre Constanta, traversand lucrarile dela Agigea, can fusese lucrate pe timpul neutralittii.

Nu ,cunosc motivele can au facut, ca aceste lucrari sA

nu fie defel utilizate de trupe in timpui retragerei.
Eereau cu toate acestea lucfaxi serioase, can dupd pareii
autorizate ar fi putut servi foarte bine, in orce caz cu mult
mai bine decat campia netedd aproape plana, dela sud-est de
satul Cuzgun i decat glacikul dela Hassiduluc, cari nu aveau
pe ele nici un fel de lucrari si care nu au fost de nici un folos.
In seara de 8/9 Octombrie brigada primeste ordin si
ocupe creasta micelor ondulatiuni de teren dela nordul si
nord-estul satului Hassiduluc (sud-vest de orasul Constanta)
inlocuind asa-zisa cavalerie rusk care urma sa primeasca o
alt destinatiune.

www.dacoromanica.ro

52

Trebue explicat, ca. aceste ondulatiuni ereau lipsite de

orce comandament fata de terenul inconjurator, astfel cd
prezenta mai mult aspectul unei campii netede si plane
putin inclinatd spre sud.
Trebue Inca addogat, cd unitdtile intrand pe pozitiune,
nu a gasit nici urmd de cavalerie rusd, fiincled dupa obiceiul
rusesc aceastd cavalerie spdlase de mult putina.
In ziva de 9 Noembrie, cu putin inainte de a se crdpa de
ziud, se prezintd la mine locotenentul colonel M... comandantul regimentului 63 infanterie spre a ma ruga sa-1 inlocuesc
pentru ziva aceea la comanda regimentului, fiincicd se simtea complet epuizat.
Cum in timpul acela nu mai dispuneam de nici un ofiter
superior cu care sa-1 inlocuesc, 1-am rugat sal pdstreze tot el

comanda pand seara, cand speram sd-i pot gasi un inlocuitor. Ofiterul s'a depdrtat clkinand din cap si abia tinanduse pe picioare.

Seara mi s'a raportat, c cdzuse ranit prizonier in mainile vrdjmasului.

Era un ofiter de elita, bray, constiincios si cu un curaj

care ar fi putut servi ca model la multi ofiteri tineri, cari nu
aveau familie si copii ca el.
Unul din copiii lui (locotenent de artilerie), care-si fdcuse studiile in Germania, se afla pe front, in Transilvania.
ACTIUNEA DELA HASSIDULUC.
EVACUAREA ORASULUI CONSTANTA.

Dupa cum era de prevazut, actiunea dela Hassiduluc nu

a fost propriu-zis cleat un simulacru de luptd. Pe intregul

front ocupat de unittile brigazii 19 infanterie nu se aflau
deck 2 baterii artilerie (locot.-colonel D... E...).
Efectivul brigazii ajunsese atat de redus, Meat nu mai
putea fi vorba de pdstrat vre-o rezerv.a. Toata lumea se gasea
pe o singurd linie, iar oamenii la intervale destul de marl.
Cu drept cuyant se putea spune, ca pozitiunea era
ca
sa md servesc de o expresiune plasticd din vechile regulamente
mai mult marcata deck reprezentata.
Trupele rusesti de ajutor, pe cari le asteptam sa soseasca din moment in moment, dupa cum eram tinuti zilnic cu

www.dacoromanica.ro

53.

vorba, nu se aratau nicaeri. Dup un scurt bombardament

al artileriei vrajmase, cele cloud baterii romanesti aproape nu
mai dau semne de viata.

Infanteristii nostri incep, unul caie unul, fail a mai

astepta atacul infanteriei inamice, a parasi randurile, evitand contactul cu ofierii, cari faceau eforturi disperate spre
a-i retine pe loc.
In timpul acela tocmai stopeeza in apropierea mea Ira
automobil, din care coboara comandantul diviziei.
La vederea oamenilor cari paraseau randurile, comandantul diviziei alerga dupd ei i incerca a-i retine cu forta.
Toate erau ins in zadar, fiincicd oamenii nu mai ascultau
de nimeni.

Pela ora 11 climineata nu se mai aflau pe teren decat

2-3 ofiteri si cateva palcuri de soldati, cari nu apucase Inca
sa. piece. Comandantul diviziei dandu-si seama de situatie,
se urea in automobil i dispare spre Constanta, urmat de cei
cativa ini, cari se mai gaseau Inca, pe teren.
Am scoborat in Constanta si am cutreerat catva timp
orasul, cu speranta c poate voi reusi s intalnesc pe cineva
dela divizie cu care s fac legatura. Nu am putut gasi insa
pe nimeni, caci parasise toti orasul.
Artileria inamica incepuse deja s bombardeze marginea orasului, in speranta ca poate se mai gasesc trupe in el.
In oras zapaceala i dezordine peste tot locul. Nenumarate vehicule pline cu bagaje, batrani, femei si copii forfoteau pe strzi si impiedicau circulatiunea. Majoritatea o formau bineinteles romnii, cari se grabeau a parasi orasul
pentru a nu cadea, srmanii, in mainile bulgarilor.
Urmand Iniscarea generald am ajuns pe inaltimea Canara, unde era o mare aglomeratie de trupe amestecate. Ofiterii faceau eforturi spre a pune unitatile in ordine.
Nu trecu mult insa si o ploaie torential insotita de fulgere si traznete inspaimantatoare incepe a cadea asupra
noastra.
Caut din nou sA fac legatura cu divizia, dar este imposibil s gasesc pe cineva, care sd-si dea vre-o informatie.
Cum cerul se mai linistise putin i incepuse a se insenina, avioanele inamice Ii fac iardsi aparitia deasupra noastra.

www.dacoromanica.ro

51

In curand incepe i artileria inamica s traga. Unitatile

cari abia incepuse a se reface, rup din nou randurile si se
imprastie peste camp.
Pe sosea un miens convoiu in cap cu intendantul locotenent-colonel B... seful serviciului de intendenta al diviziei
9 .Intendantul mi spune ca are ordin sa se clued tocmai la
Tulcea, unde a plecat si comandantul diviziei impreuna, cu
tot cartierul.
Deocamdata i pana la noui dispozitiuni, urmam i noi
aceasta directiune. Pe drum ofiterii fac din nou eforturi spre
a aduna oamenii si a-i pune in ordine.
OCUPAREA POZITIEI LA TREI MOVILE"

lirmand soseaua Constanta-Tulcea ajungem la ora 5 d.

a. la punctul numit Trei movile" (sud-est de Caramurst).
Ne oprim aci pentru un mic popas. Colonelul F... era
langd mine. Despre colonelul T... (comandantul brigazii 40
infanterie) nu mai stiam nimic. Intendantul locotenent-colonel B... si-a continuat, insortit de convoiul a cdrui conducere o avea, drumul mai departe spre Tulcea.
Din toti oamenii brigazilor 19 si 40 infanterie am reusit s. formez 3 batalioane cu elective reduse. Colonelul F...

nu mai dispunea din brigada sa decat de circa 500-600

oameni, din cari a format 2 batalioane cu elective de asemenea reduse.

In timpul cand ne trudeam sa constituim aceste batalioane, isi face aparitia in mijlocul nostru generalul rus
de cavalerie Pavlov, care ne comunica c dansul a primit
delegatia de comandant al trupelor ruso-romane din Dobrogea ,si voeste s tie ce divizii romanesti sunt actualmente in Dobrogea i eine le comandd.
Ii rdspundern ca afard de divizia 9, al carei comandant

a plecat la Tulcea, noi nu stim dacd mai sunt alte divizii

romanesti in Dobrogea.
Dupd ce se mai gandeste putin, ne d. ordin sa plecam
la Caramurat; dar in curand se rasgandeste i ne cla ordin.
sa ramanem pe loc i BA' asteptam ordine.

Dupa, ce ne paraseste, ca la o jumatate de or revine

in mijlocul nostru i ne predd un ordin de operatiuni scris
in frantuzieste.

www.dacoromanica.ro

55

In acel ordin se prevedea, c diviziile comandate de

mine si de colonelul F... vor ocupa o pozitie de rezistenta
deoparte si de alta a soselei Constanta-Tulcea, cu flancurile
interioare la punctul numit Trei Movile". Divizia comandata de mine (in realitate eu nu dispuneam decat de cele
3 batalioane) va ocupa sectorul la vest de sosea dela inclusiv punctul numit Trei Movile" pana la inclusiv drumul
de care Caramurat-Medgidia (circa 9 km.); divizia comandata de colonelul F... (in realitate colonelul F... nu dispunea decat de 2 batalioane), va ocupa sectorul la est de sosea dela exclusiv punctul Trei Movile" pang, la lacul Tasau
(circa 6 km.).
Am incercat sa convingem pe generalul rus c noi nu
suntem comandanti de divizii ,si ca, nu dispunem decat de
cele 3 si 2 batalioane ce erau cu noi, c nu avem artilerie,
c oamenii sunt obositi, demoralizati i uzi pana, la piele, ca

nu avem munitiuni si in fine ca, nu sunt mancati de cloud

zile.

Dar generalul nu vrea sa stie de nimic i ne raspunde

flegmatic i arogant totdeoclata :

Aveti lipsuri, n'aveti hranti? N'aveti deceit sd y adresati autoritdtilor romdnesti, cari sunt datoare s yd. dea. Pe
mine nu ma intereseazd decdt operatiunile.
spunand acestea dispare, spre marea noastra surprindere, in directia satului Caramurat.
Dupd plecarea generalului rus ma consult cu colonelul F...
asupra celor ce aveam de fault.
Ofiterii chemati la consfatuire, ne declara c oamenii
cer mancare si c nu mai au de fel munitiuni. Cat despre
artilerie, despre aceasta nici ca putea fi vorba, fiindca, toata
artileria plecase dupd comandantul diviziei la Tulcea. Osebit, cerul continua s fie posomorat. 0 ploaie maruntd care
nu mai contenea, ne muiase pana la piele.
Ne ducem, insotiti de ofiteri, In mijlocul oamenilor
incercam sd-i imbarbatam, promitandu-le ca, in timpul noptii are sa le soseasca si hrand si munitiuni.
Se intelege, toate acestea erati simple promisiuni, caci in
realitate noi stiam perfect de bine, ca, nu are sa soseasca
nimic.

Unii dintre ei, cari erau mai isteti, ne intreaba unde

www.dacoromanica.ro

56

este artileria noastra, caci ei nu vad nici un tun. Desi stiam

.bine ca spunem neadevaruri, le raspundem in doi peri ca
artileria este dusa dupa munitiuni i c urmeaza s soseasca
din moment in moment.
In cele din urma s'au lasat convinsi i s'au instalat pe

ozitiune.
Colonelul F... care nu dispunea cleat de cei 500-600

oameni, se paangea inteuna, c cu acesti oameni ii este imposibil s ocupe un sector de 6 km. In momentul acela tocmai soseste cu un automobil generalul R... Insotit de seful
sau do stat major. Generalul R.. fusese numit comandant
al grupului de est.
Colonelul F... profit de ocaziune ca sa se planga. generalului R... ca-i este imposibil sa-si ocupe sectorul cu cei
500-600 oameni de cari dispune.
Generalul R... ii rdspunde foarte prudent cd apreciaza
4 el greutatea, dar c personal nu are nici o putere; cd ordinul e ordin si el trebue executat; c II autoriza in fine sE.,
instaleze pe pozitie si compania de piolleri (cdpitan S...) ;
ca in fine ii mai pune la dispozitiune i compania de lucra-

tori rusi, care lucreazd la transee si care in acel moment

trebue sa fie Inca pe pozitie.
Locotenentul-colonel P... comandantul regimentului 7 vantori, care se afla deasemenea printre noi, spune generalului ca din tot regimentul sau de vanhtori, nu mai dispune
in prezent decat de un singur ofiter (cdpitanul M...) i de
7 soldati; ca tot ce se mai incearcd s se faca atunci era o
adevarata crima; c in fine dansul e convins, c a doua zi
la primul srapnel al artileriei inamice, oamenii au sa, prseasc din nou pozitiunea.

Generalul R... a fast la inceput foarte aspru cu locotenentul-colonel P..., dar cand a observat ca ofiterul incepuse a plange, s'a induiosat si a spus
Vezi dumneata, colonel P..., poate cti ai i dum?Vata
oarecare dreptate; dar in reizboiu se ivesc uneon necesitati,
:

ca,rora trebue set ne supunem au once sa.crifictu,.

Impresionat de scena la care asistam, mi-am permis sa
interviu i eu in discutie i sa spun generalului:
Este adeveirat, domnule general, cd in, cazul de lip-

sun si demoralizare in_ care ne afam ai si de halul de de-

www.dacoromanica.ro

57

primare in care ne gdsim cu top:, este, dacti nu imposabil,

dar foarte greu s le mai cerem nowt saerificii. Nu avem artilerie, nu avem munitiuni, n.m avem nfei eel putin hrand.
Dar fiinded tara are nevoe de noui jertfe, nu ne vom da inZturi dela datorie. Poate Ca locotenentul-colonel P... sd exagereze oareeum lucrurile, fiinded nu cred sd fim in stare atat
de disperatd.
Dupa plecarea generalului R.. ne-am vazut fiecare de
treburile noastre.

Nici eu, nici colonelul F... nu avem posibilitatea

sa ne gandim s pastram vre-o rezerva. Ea Inca in sectorul
colonelului F... oamenii se gaseau la interval de circa 15-20

metri unul de altul.

Eu mi-am instalat, asa zisul post de comand, chiar in
spatele movilelor la departare de circa 250-300 anetri de
ele, intr'o casuta ruinata de padurar facuta din barne, care
pe hart figura cu pomposul nume de Conacul lui Stoian".
Colonelul F... se instalase lang niste clai de fan, la cateva sute de metri in stanga mea i inapoia sectorului sau.
Pentruca nici unul, nici altul, nu aveam vre-un om in
rezerva, i-am propus, mai ales ea' ploua continuu i vremea
era foarte mohorat, s stam impreund in acea cas de padurar, uncle eram adapostiti cel putin de ploaie. N'a primit
ins si a preferat s ramana langd acele clai de fan.
Din momentul acela nu 1-am mai vazut niciodatd.
PARASIREA POZITIEI DE LA TREI MOVILE"

In ziva de 11 Octombrie s. v. 1916, ora 7,30 dimineata,

patrulele inamice nu intarzie de a-si face aparitia in fata

asa-zisei pozitiuni dela Trei Movile".
Dupd cateva proectile cazute prin preajrna pozitiei, oamenii, cari in cursul noptii nu primise nici hrand, nici mu-

vazancl ca din partea noastra nu raspunde nmeni

artileriei inamice, parazesc pozitia fara a sta mult pe gndun i o iau peste camp in directia satului Caramurat.
In timpul acesta am aflat, Ca colonelul F... fusese ajuns
de bulgari, maltratat i facut prizonier. Asemenea ca capitanul S... comandantul companiei de pionieri incercand sa
opund rezistent, a fost gray maltratat si impuscat de bulgari pe loc.

www.dacoromanica.ro

58

Unitatile s'au constituit in satul Caramurat.

In aceeasi zi pela ora 3-3,30 dupa amiaza., primesc,
prin locotenentul de rezerva M... fostul meu adjutant, din
nartea fostului comandant al diviziei 9, disprut, si de a
carui soarta nu mai ,,stiam Mmic dela evacuarea Constantei,.
ordinul de operatie No. 265, cu data de 10 Octombrie 1916,
ora 4,15 ').
Acesta a fast ultimul ordin primit dela fostul comandant
al diviziei 9 (colonelul H...) , din a carui lipsa de initiativa

era cat peaci sa cad impreuna cu intreaga brigad prizonier la sudul lacului Tekirghiol.
Tot ce am mai auzit vorbindu-se in urma despre acest
faimos comandant, este ca o stersese intfadevar la Tuloea,
unde cu putin inainte se carabaMse si protectorul sau, faimosul comandant de trist memorie al trupelor mai intaiu
ruse si apoi ruso-romane din Dobrogea, celebrul general rus.
Zoiancikovski, sub a cdrui aripa protectoare a cautat sa se
pund.
De atunci intuneric si mister.
Ultimul ordin primit dela comandantul diviziei 9 devenind prin tardivitate si forta Imprejurdrilor inexecutabil
nu i-am mai dat nici o urmare, multumindu-ma s-1 pastrez
doar ca simplu document.
Intre timp am fast incunostiintat cd generalul Sc... fusese insarcinat cu comanda diviziilor 9 si 19, pastrand totdeodat si comanda diviziei 19. Comanda diviziei 9 mi-a re venit de drept mie.
Fiindca odata cu fostul comandant al diviziei 9 dispdruse la Tulcea atat cartierul diviziei cat si toate impedimentele, am recurs la toate expedientele pentru a improviza atat
serviciile necesare, cat si vehiculele strict indispensabile
pentru ca divizia s'a poata functiona.
ACTIUNEA DE LA CARAMURAT

In aceeas zi (11 Octombrie s. v. 1916), ora 7 seara, primese din partea noului comandant al grupului de divizii 9
si 19 ordinul de operatiuni pentru ziva de 12 Octombrie.
Conform acelui ordin diviziile 9 si 19 urmau sa ocupe
1) Vezi acest curios document la Annexa XIII, pagina 258.

www.dacoromanica.ro

59

chiar in acea seara o pozitie de rezistenta pe creasta inaltimilor putin accidentate cari incepeau dela circa 500 m. sud
de satul Caramurat si se intindeau in mod aproape uniform
la vest si est de soseaua nationald.
Mai la nord ceva de Caramurat si nu departe de acest

sat, se afla o alt serie de inaltimi mai putin regulate ea

primele, dar mult mai idominante ca ele, si cari la trebuinp.
ar fi putut servi ea o a doua pozitiune de rezistenta. Pe contrapanta acestor inaltimi se gaseau pozitiunile artileriei
noastre.

Neocuparea dela inceput a acestor inaltimi ca principaid pozitie de rezistenta cred ca s'a facut mai mult pentru
ca sa nu se lase satul in mainile inamicului.
Diviziei 9 i-a revenit sectorul dela est, care incepea la
aproximativ 400 m. sud-est de satul Caramurat pand la inclusiv drumul ce se gasea mai la est (la aproximativ 3 km.);

diviziei 19 i-a revenit sectorul de la vest, 'Ana la inclusiv

soseaua Constanta-Tulcea.

In sectorul diviziei 9 erau reprezentate toate unitatile

diviziei, insa, cu efective extrem de reduse, printre ele erau
regimente, cari nu dispuneau de mai mult de 200-300 oameni. Din aceasta, cauza multe din ele se contopise dou,
cate cloud.

Ca artilerie, divizia 9 nu dispunea decat de un singur

divizion din regimental 3 artilerie care intamplator se ratacise peste camp si ajunsese la Caramurat luandu-se dupd
infanterie. Cu acest divizion se gasea si comandantul regimentului.
Regimentele 38 si 78 infanterie (fosta brigada 40 inf an-

terie) a format regimentul 38/78 infanterie si constituia

rezerva diviziei langa liziera nord-est a satului Caramurat.
Postul de comand era instalat la est de sat la depar:
tare de 200-250 m. de marginea lui langd un put, Inconjurat de mai multe Well.
La ora 7 dimineata cand reveneam de pe front unde
inspectasem oamenii, imi iese Inainte maiorul A... si-mi comunica ca colonelului B... comandantul regimentului 38/73
infanterie, facandu-i-se ru in cursul noptii, a plecat insotit
fiind si de fiul sau (sublocotenent) spre Braila, lasandu-i lui
comanda. La plecare, colonelul B... luase cu sine si drapelul regimentului escortat de o garda de onoare.
www.dacoromanica.ro

60

Mai tarziu colonelul B... a fost trimis in judecata pentru prasire de post in fata inamicului.
Dar cum in tara lui Hubsch legile nu sunt facute deopotriv pentru toti locuitorii, colonelul B... a fost nu numai
achitat, dar si decorat cu o inalt decoratiune de razboi
(poate chiar cu Mihai Viteazul"). Asemenea l fiul sau,
sublocotenentul, cad nu se putea pupaza lard colac.
Mai mult Inca mi s'a spus, cd la sosirea sa In Brila, ar
fi fost primit cu mari onoruri, oferindu-i-se i o sabie de
onoare.

E o versiune pe care marturisesc ca nu am mai controlat-o, dar care are multa. probabilitate de aclevar.
Pe la ora 8 dimineata, artileria inamica incepe a bombarda pozitiunea noastra, pe care aviatia lui avusese deja
grije s o recunoasca i identifice disdedimineata. Cateva
proectile cad chiar in satul Caramurat, unde inamicul banuia c sunt trasuri si rezervele noastre.
Unele proectile cazand in imediata apropiere a rezervei,
aceasta paraseste irnediat locul unde era adapostita i oamenii o iau spre dealul dela nordul satului disparand De
contrapanta. Ofiterii fac eforturi spre- a-i retine, dar nu
sunt ascultati.
Oamenii cari se gaseau Inca pe pozitiune, observand
debandada dela rezerva, parasesc i ei pozitiunea i o iau pe
urmele rezervei.

Pe la ora 10,30 dimineata, un singur om nu mai rm-

sese pe pozitiune. La aceasta debandada a contribuit in

buna masura si insuficienta artileriei noastre care se reduce numai la 2 baterii de camp, pe cand artileria inamica, pe
langa ca era mult superioara, dar poseda si piese de calibre
marl can ii permitea s bath, pand la mari distante in spatele frontului.
Mai mult Inca, la un moment dat artilleria noastra inceteaza definitiv tragerea, tocmai in momentul cand intensitatea artileriei inamice era mai mare.
Majoritatea infanteriei i artileriei noastre se retrage,
dupa parasirea pozitiei dela Caramurat, in directia satelor
Pazarli-Pantelimon.

Reconstituirea unitatior se face intre satele Pantelimonul de jos si cel de sus.

www.dacoromanica.ro

61

Cer voie celor ce vor ceti aceste randuri, s fac o mica

digresiune cu istorisirea unei intamplari petrecutd intre
satele Pantelimonul de jos si eel de sus, care desi nu intereseazd, propriu-zis operatiunile, dar care pentru motive usor

de inteles cred ca. nu ar fi bine sa o tree sub tacere

0 reproduc aci aproape in intregime, asa cum este
data in carnetul rneu de campanie.
Pe timpul operatiunilor din Dobrogea
si stiu bine ca
cazuri similare s'au petrecut si aiurea
mi s'a intamplat
si nu dintre cei mici
sa vad comandanti
cari sa alba
fata, de subordonatii lor o severitate, care mergea pana la
brutalitate.
i sa nu se piarda un moment din vedere, Ca se cerea

dela acei subordonati nici mai mult nici mai putin cleat
supremul sacrificiu, pe care 11 putea face si da o fiinta ome-

neasca pentru tara lui : viap a.

Astfel am vazut pe un comandant de divizie

de altfel

un ofiter distins si bray, care si-a fcut perfect de bine

purtndu-se brutal nu numai cu soldatii
si gradele inferioare, dar chiar cu ofiterii, din cari multi
mai varstnici ca dansul.
datoria pe front

Astfel in carnetul meu st scris, cd in ziva de 12 Octombrie, in urma retragerei dela Caramurat, cand trupele ajunseserd intre satele Pantelimonul de jos si cel de sus, acel
comandant de divizie s'a repezit ca o fiard spre un biet 10cotenent de rezerva, care mergea linistit langd unitatea sa,
smucindu-1 afard din coloana
Pe cat am putut inselege eu, toat vina locotenentului se

reducea la crima de a fi imbracat o manta de trupa, iar

pe cap pusese in loc de chipiu ofiteresc o capeld soldAteased.

Pentru ce te-ai imbracat asa soldateste, ba?

11

Intreba rastit comandantul diviziei.

Pentru ca n'am manta si chipiu

raspunse, umilit, nenorocitul
caici pe ale mele le-am pierdut in transee.
Minti, lasule ; stiu eu ,ce-i cu tine. Te-ai imbracat
asa, ca sd nu observe vrjmasul ca, esti ofiter si sa, traga
in tine.
A continuat apoi sa-i strige tot felul de cuvinte triviale
si sa-1 ameninte cu pumnii, ordonandu-i sd arunce jos
www.dacoromanica.ro

62

mantaua i capela, ceeace el, bietul, sub amenintarea teroarei a executat imediat, plecand apoi pentru a-9i regasi
unitatea, imibrdcat numai intr'o simpla bluza de dril I cu
,capul descoperit. i sa se noteze, ca era dupa o ploaie rece,
incat toti sufeream de frig.
Langa comandantul de divizie se gasea in timpul acela
.si comandantul unei brigdzi din divizia sa, care tot timpul
nu Meuse decat s imite gesturile superiorului Sam., amenintand cu pumnii i strambandu-se fioros la locotenent.
La urma mi s'a spus ca in civilitate locotenentul ar fi
fost profesor la o Inalt institutie culturala din Moldova si
Ca ajungand in mijlocul icamarazilor sai ar fi spus, plangandu-se de cele intamplate, c. daca i-o ajuta Dumnezeu
s scape cu viata din acest razboi, are sd se planga si pietrelor.

Cred ca bietul nu a avut sansa s scape cu via, caci

altfel am creclinta ca, si-ar fi tinut cuvantul.

Eu insa, care am fost martor ocular la aceasta trist

scend, cred Ca nu as putea aduce un mai pios omagiu memoriei lui, decat amintind-o aci, spre a servi de lectie generatiilor viitoare.
In seara de 12/13 Octombrie s. v. 1916, unitatile diviziilor 9 si 19 cantoneaza in satul Pantelimonul die sus.
Un batalion din regimentul 23 infanterie (divizia 9)
este insarcinat de comandantul grupului sa faca serviciul
de siguranta la sud-est cle satul Pantelimonul de jos, in
care nu cantona niici o unitate. Departarea intre cele cloud
Pantelimoane era de circa 4Y2-5 km.
Din icauza aceasta instalarea avantioosturilor la sudestul Pantelimonului de jos, pe langd ca nu era de nici tin
folos, dar mai era si riscat, din cauza ca. inamicul avea
posibilitatea, strecurandu-se printre cele cloud pantelimoane, s le izoleze i sa se apropie de Pantelimonul de
sus in care cantonau trupele, fara nici un obstacol.
Afara de asta, batalionul avand efectivul foarte redus,

nu s'a putut forma decat cloud garzi mari (far& posturi

mici), iar ca rezerva, de avanposturi avea un singur ploton langa liziera sud-est a satului.
Noaptea, patrulele inamice pdtrunzand prin surprindere in sat, am fost nevoit s5. retrag avanposturile i sa le
www.dacoromanica.ro

63

-instalez intre cele 2 Pantelimoane la Vest de Pantelimonul de

sus, adic6 acolo uncle ar fi trebuit A, fie instalate chiar dela
inceput.

A doua zi (13 Octombrie) urma ca unitatele s con'Untie retragerea mai intalu spre satul Edeni si in urmd spre
Cuciuc Punar.
Noaptea de 13/14 Octombrie unitatile au trecut-o In acest

din urmd sat. Pentru ziva de 14 Octombrie urma ea retragerea s se continue mai departe In directia satului Traian.
Orclinul primit in seara de 13 Octombrie dela comandantul grupului pentru continuarea retragerei continea o expresiune, pe care o reproduc aci mai mult ca curiozitate.
Mar.sul se va executa in cea mai mare grabd, fiindcd

singurul mijloc ca oamen:i sd se salveze, depinde de

graba cu care el va fi executat".
In dimineata de 14 Octombrie am pornit dar spre satul

Traian. Cand capul coloanei ajunge la nord-est de satul

Ostrov, primeste ordin s schimbe directia spre acel sat.
Timp de 5 zile grupul de divizii 9 si 19 au ocupat pozitia
la sucl-est de acest sat, fard, nici un tel de actiune t fdra, s
cunoastem motivele.
De la locul uncle ne aflam e veclea foc in othselul Harsoya. Focul fusese pus de inamic.
In seara de 19 Octombrie s. v. 1916, unitatile noastre
sunt inlocuite pe pozitiune cu trupe rusesti i retrase pentru
refacere divizia 9 la satul Cerna, iar divizia 19 la Satul Nou
(Traian).
IN REFACERE LA CERNA SI SATUL NOU (TRAIAN)

Cerna este un sat infloritor situat la nord-vestul Dobrogei, cu locuinte bune i comode, avand local de prima.rie, scoard i un spital destul de confortabil. Seamn mai
mult cu un t"argulet decat cu un sat. Acest sat a fost pus la
dispozitia diviziei 9 pentru refacere.
Satul Nou (Traian) este un alt sat situat la sud-est de
precedentul, traversat de soseaua Harsova-Mdcin, mult mai

infloritor si mai confortabil cleat Cerna. Acest sat a fost

_pus la dispozitiunea diviziei 19 pentru refarere.

Cand m'am apropiat cu divizia de satul Cerna, numewww.dacoromanica.ro

64

roase stegUlete rosii se vedeau aninate la casele locuitorilor

si la tspital. Satul intreg era contaminat de holerd. Spitalu1
gemea de bolnavi.

Pentru a feri trupa de orice contact cu populatia civila.,

am dispus izolarea satului cu un cordon militar, iar trupa
am instalat-o in afara de sat, in campia dela nord-estul
satului.
S'au desinfectat ,si. ocupat numai cateva cladiri mai cu-

rate ,si dzolate dela marginea nord a satului, in card au fost

instalate cancelariile, infirmeriile si o bae cu dusuri.
Asemenea s'au desinfectat radical si pus sub paza, militara, cateva fantani dela marginea satului.
In decurs de Icateva zile oamenii si-au facut bordee din
stuf lipit cu pamant galben. Stuful era in abondentd.
Cum efectivul diviziilor 9 si 19 ajunsese derizoriu, cele
2 divizii s'au contapit intr'una singura sub denumirea de divizia 9/19.

Din cele 3 brigazi ale divizied 9 s'a format o singura

brigada 19/40 infanterie ;sub comanda autorului Amintirilor" de fata. Din brigazile diviziei 19 s'a format de asemenea
o singura brigada 17 de infanterie sub comanda colonelului P....

In ziva de 25 Octombrie s. v. 1916 toate armele sistem

Man licher au fost ridicate si expediate diviziei 2/5, care
era in refacere la Fdurei. In locul lor divizia 9/19 a primit
alte arme sistem Wetter ly, de model italian.
Dup reorganizarea unitatilor se incepe aci 0 instructiune din cele mai intensive. Din nenorocire nouile arme sistern Wetter ly fiind primite prea tarziu
in ajunul evacuarii
cantonarnentului oamenii nu au avut timp sa execute nici
o sedinta, de tragere.
In fine in seara de 28 Octombrie s. v. 1916 divizia 9/19

primeste ordin ca in dimineata urmatoare sd se pun in

fars spre Macin.
MARqUL SPRE MACIN. EVACUAREA DOBROGEI

In ziva de 29 Octornbrie s. v. 1916 ora 7 dimineata divizia 9/19 porneste in mars spre Macin. La pornirea din Cerna
ploua cu galeata. Ploaia n'a incetat cleat tocmai seara, and

www.dacoromanica.ro

65

am intrat in or4e1u1 Macin. Apa ne patrunsese pana, la piele.

In dimineata urmatoare (30 Octombrie) prsim in fine
definitiv Dobrogea, dup aproa,pe 2 luni si jumatate de lupte
continue, timp in care nu am stiut ce este odihna.
Trecerea Dunarei are loc in dimineata de 30 Octombrie

s. v. 1916 pe un pod pe vase. Nu dupd mult timp apoi am

intrat in orasul Braila. Intrarea in oras are loc la ora 1.30
dup amiazd.

Am fost cantonati in cartierul cel nou din apropierea

garii, uncle dasele erau mici si joase.
Eram ca ametiti. Era atata tAmp de cnd nu mai vazusem oras cu ochii. Ni se pairea ca ne nastem a doua oara.

Amintiri

www.dacoromanica.ro

CAUZELE INSUCCESELOR NOASTRE

DIN DOBROGEA
CAUZELE insucceselor noaste din Dobrogea s'ar putea
reduce la urmhtoarele :

1) Inferioritatea numericd a fortelor noastre, mai

ales la inceputul operatiunilor, fatd de adversarii nostri.
In adevar la inceputul operatiunilor noi nu am dispus
in Dobrogea decat de 3 divizii infanterie si 1 brigada caldrasi, pe cand adversarii nostri au dispus de forte cari insumau circa 41/2-5 divizii infanterie si o intreaga divizie de
cavalerie. Diferenta era, dupa cum se vede, de aproape suta
la sutd. In ce priveste ajutoarele rusesti (2 divizii de inf anterie si. 1 divizie de cavalerie, prevazute in conventia dela 4

August 19161) acestea au sosit, dupa cum s'a spus deja,

destul de tarziu, si anume dupa ce trupele vrdjmase reusise
sa invadeze o buil parte a Dobrogei.
2) Concentrarea defectuoasa a celor 3 divizii romanesti
in Dobrogea la inceputul operatiunilor.
In adevar oele 3 divizii romanesti au lost concentrate:
una la Bazargic aproape de extremitatea sucl-estica a frontierei sud dobrogene; alta la Turtucaia la cealalt extremi-

tate sud-vestica a frontierei sud dobrogene; in fine a treia

divizie Ia. Silistra inapoi si la deprtare de circa 55-80 km.
de primele cloud.
Diviziile dela Bazargic si Turtucaia se gdseau la aproape

120 km. una de alta si deci in imposibilitate de a se ajuta

sau de a coopera impreung.
Gasindu-se pedealtdparte prea aproape de frontierd, ele
1) Relatav la aceastd conventie a se vedea i pagina 164.

www.dacoromanica.ro

68

nu aveau posibilitatea s manevreze, hind silite in cazul cand

ar fi atacate s se angajeze dela inceput in intregime.

Osebit, intervalul de aproape 120 km. care le separa,

fiMd defectuos supravegheat de reteaua de acoperire (a se
vedea descrierea acelei retell la inceputul primii parti a campaniei), putea fi patruns pe oriunde fard greutate, dupa cum
au doveclit-o inssi evenimentele cari au urmat, cand deta-

samente mixte de cavalerie inamice putin insemnate au

traversat-o ajungand pAn aproape de Silistra.,
3) Lipsa unei masse de manswra convenabil dispusa Ma-

poia mijlocului frontierei sud a Dobrogei si la departare

astfel, ca, sprijinita pe cede 2 pivoturi dinspre Bazargic si Tur-

tucaia (asezate i elle la oarecare deprtare de frontierd)

sa poata manevra cu suficiente sanse de succes contra fortelor principale vrajmase, cari ar fi reusit s traverseze intervalul i s invadeze Dobrogea.

Asemenea sa poata interveni (la timp in ajutorul diviziilor fie spre Bazargic, fie spre Turtucaia, in cazul cand
una sau alta din cele 2 divizii ar fi (fast atacate serios.
S'ar prea totusi, c divizia dela Silistra, judecnd dupa
situatia ei fat de divizille dela Bazargic i Turtucaia, ar
fi avut, eel putin la inceputul operatiunilor, rolul unei masse
de manevr, dup cum a dovedit-o trimiterea ei in ajutorul
diviziei dela Turtucaia.
Este de observat insd, Ca aceast divizie i,si avea rolul

ei bine definit, aceea de a apara capul de pod dela Siistra.

Ca dovadd devre aceasta sunt batalioanele ldsate ca pazii
la acel cap de pod, cum si detasamentele mixte trimise spre
a intampina i respinge detasamentele inamice cari traversase reteaua de acoperire si se apropiase prea mult de
Silistra. Osebit, situatia diviziei dela Silistra era si prea
excentrica fata de divizia dela Bazargic, care se afla la distantas de aproape 80 km. departare de ea, asa c despre o
eventuald Mterventie a acelei divizii in ajutorul diviziei dela
Bazargic era, @c nu cu totul i.mposibil, dar in orice caz
destud de problematica,.

Rolul unei masse de manevra. 1-ar ft putut indeplini insa

In destud de bune conditiuni cele 2 divizii rusesti i divizia de
cavalerie concentrate la sudul liniei Cernavoda-Medgidia, cu
conditie Irish" ca aceste unitati isa, fi sosit la timp, iar nu dupa

www.dacoromanica.ro

69

oe trupele vrajmase desfiintase cele 2 pivoturi de manevra si

ptrunsese atat de aclanc in Dobrogea.
In rezumat dar, cele 3 divizii romanesti concentrate la

Inceputul operatiuni(lor la sudul Dobrogei, se aflau, prea

aproape de frontierd i prea departate una de alta pentru a
se ajuta reeiproc sau de o cooperare impreuna,.
4) Prea marea depaAare la fcare se tineau cle obicei comandantii superiori de front.
Astfel comandiantul trupelor ruso-romane din Dobrogea

a stat mai tot timpul la Mecljidia ; tar mai tarziu cand trupele inamice se aprotpiase de linia Cernavoda-Constanta, adi-.
cd tocmai atunci eand luptele din Dobrogea ajunsese aproape

de punctul culminant, in ajunul luptelor hotaritoare, a ga,sit de cuviinta sh se refugieze tocmai la Tulcea.
Asemenea comandantul armatei III, sub a carui conducere suprema se gaseau trupele din Dobrogea, nu. a crezut
necesar sa se deranjeze un singur moment ea sa se deplaseze dela Cartierul sau din sau de langa, Bucuresti spre a
veni In Dobrogea uncle sa,-.si dea seama de situatiune si in
particular de marsul general .al operatiunilor.
Acelas lucru s'ar putea spune, lard a gresi prea mult,
comandanti de grup, pe cari nimeni, din cei
despre
cari am luptat in Dobrogrea, nu i-am vazut si nu i-am cunoscut.
5) Armamentul sau siculele
dupa cum obisnueau sa
le numeasca atat de plastic soldatii nostri simpli, dar pe earl.

natura a avut grije

doteze eu o mare doza, de bun

era inferior armamentului vrjmasii inteligenta
lor nostri si ca eantitate si ea calitate.
Astfel pe cand regimentele noastre de infanterie nu dissim

puneau la intrarea in campanie decat de 4-6 mitraliere,

regimentele vrajnlase diRpuneau de circa 12-24 mitraliere,
iar cele germane si de cate o companie de mitraliere zIse
de pozitie ea rezerva.

De asemenea nici cu artileria de calibru mare si mijlociu flu steteam mai pe raze, caci majoritatea artileriei noes-

tre nu continea decat tunuri de camp cu tragere inceata

si numai un rine istoc de piese cu tragere repede (obuzierele).

Artileria de munte la noi a fost inexistenta. Am fost poate

www.dacoromanica.ro

70

unica tara, din lume, care am Mout razboiu1 de munte fr

tunuri de munte.
In ce privesp artileria grea mobll, despre aceasta nici
ca se poate vorbi. Astfel pe and vralmasii nostri dispuneau

de un mare numar de tunuri de calibre marl si cu bataie

destul de puternica, noi nu dispuneam de nici o pies, caci
cele icateva tunuri de 105 cari au fost scoase la mobilizare
din remizele cetatii Bucuresti sau regiunei intarite F. N. G.
transportate in Dobrogea pe sasiuri improvizate trase cu
boii, au servit mai malt ca isd incurce dumea, decat s aduc
foloase male.

Din aceast cauzd in cursul luptelor din Dobrogea rezervele noastre erau de cele mai multe ori imobilizate ne
loc, observatoarele i posturile noastre de comand maltratate, iar artideria de lamp redus, dupa cateva ore de activitate, la inactiune.
Dupa cum s'a mai spas deja, nici un singur avion de
al nostru or de al aliatilor nostri nu si-a Mout aparitia In
cursul luptelor din Dobrogea, pe (and avioanele inamice,
virau de dimineat Tana seara tarziu pe deasupra capetelor noastre pentru a asvarli proectile sau pentru a semnala
artileriei inamice punctele sensibile de pe front sau spatele
frontului nostru pentru ca aceasta sd-si reguleze tragerea
si s le bombardeze.

S'a intamplat din cauza aceasta ciudatenia, ca dupa

ce divizia 9/19 trecuse Dunarea si era in mars spre Brila, un
avion de al nostru primul avion romanesc intalnit de noi
dupa evacuarea Dobrogei
sd fie luat drept avion vrajmas

si bombarcliat contnuu Ide artileria noastra. Bram atat de

deprinsi cu lipsa avioanelor amice, Meat orice avion care
aparea in fata noastr era luat drept avion inamic (si bornbardat. Pentru a se putea sustrage bombardamentului artleriei noastre, aced avian a trebuit sa se departeze cat mai ITpede de coloand.
In ce priveste anastile de protectiune contra fgazelor asfi-

xiante, nimanui, dintre acei cari am facut la inceput ra,zboiul in Dobrogea, nu ne-a fost dat isa vedem vreo asemenea
bazaconie.

6) Lacunele ordMelor de operatiuni. Aceste ordine erau

www.dacoromanica.ro

71

dc cele mai matte ori de o modestie, care depasea orice Inchipuire.

Cei mai multi dintre noi eram tinuti in ignorant Cu

situatiunea de ansamblu, mersul general al operatiuniflor,
planul nostru de operatiuni, soopul armarit, etc.
In principiu infanteria primea un ordin, artileria un
alt ordin, fiecare cu date si prescriptiuni detaiiate asupra
actinnei oe urma isa indeplineasck in cursul zilei respective.
Erau atat de diferite acele ordine, de acelea cu cari ne

deprinsesem la aplicatiunile de prin scoli, Inca nu odata

ne-am pus intrebarea: la ce ne-am mai pierdut noi vremea
prin scoli, dacd ceeace am invatat acolo nu-si gaseste intrebuintarea la razboiu?
Vorbesc bineinteles nu de ordinele de camp, cari se dau
de obiceiu in timpul luptelor oridecateori se simte nevoe
de aceasta i cari prin natura lor sunt i trebue sa fie simple
ca si actiunile la cari se referd, ci de ordinele cu caracter

general, de ansamblu, cari au (kept scop s tind pe comandantd la curent cu situatiunea de ansamblu, cu mersul general al operatiunilor, scopul operatiunilor de atins, etc.

7) In fine islaba pregatire pentru razboiu a trupelor

noastre. Pe langa, Ica oamenii nu Mouse timp de anal bine de
2 ani, cat statuse in Dobrogea, decal aproape tot timpul nu-

mai corvezi (sapaturi, transporturi de lemnarie, pietris, nisip, apd, etc.) neglijind aproape complect instructia mdlitard,
marsurile si mai ales tragerile de rdzboiu, a Mai survenit si
nenorocitul caz al incorpordrii in chiar ajunul mobilizarii a
dispensatilor i amanatilor in numar de circa 250 300
cameni de regiment, cari nu primise, dupd cum se stie, din
timp de pace nici o zi de pregatire ostdseasca si cari au. slabit
si mai malt puterea combativa, a trupelor din Dobrogea.
Numai asa se poate explica putina rezistenta de care au

dat dovadd itrupele noastre in timpul luptelor d2n Dobrogea, cand pdraseau cu atata usurinta pozitiunile i refuzau
s asculte de ordinele i staruintele sefilor, earl faceau eforturi disperate pentru ta-i sili s ramand pe potitiune i sa-si
facd datoria.

www.dacoromanica.ro

OPERATIUNILE DIN MUNTENIA

TRANSPORTUL IN MUNTENIA

Mars si contact cu inamicul la sud-est de Bucuresti.

pupa cateva zile de repaus in orasul Brdi la, uniatile

diviziei 9/19 sunt inbarcate in vagoane si expediate
cu C. F. in directia Titu-Pitesti.
Scopul isi destinatiunea ulterioard erau tmut secret.
Ajunsesem in gara Titu si asteptam pe peron semnalul
de plecarea trenului, cnd se ras,pandeste ca trasnetul yestea, ca trupele inamice au trecut Dundrea in apropiere de
Turnu-Mgurele si au luat directiunea spre Bucuresti.
Ca urmare a acestei vesti se dau ordLte, ca unitdtile
cari nu apucase Inca sa porneasca, s stea pe loc, iar cele
cari apucase s porneasc is tie inapoiate imediat la-Titu.

In consechld toate trenurile din gara Titu, cari erau

gata de plecare, au fost .oprite pe lac, jar unitatile debarcate
imediat si cantonate in regiunea Titu-Cornet-Plopu. Unitatile
cari opucase sa, plece din Titu au fost debarcate lin plind Gale
fiecare uncle apucase sa, ajungd, iar unitatile inapoiate pe
jos la Titu.
In seara de 11/12 Noembrie s. v. 1916 brigada 19/40 cantoneaza. in satele Cornet-Plopu, lar in seara de 12/13 la Fundul Prului. In seara de 13/14 Noembrie divizia 9/19 cantoneazd in regiunea Adunati-Serbeni-GraWa, brigada 19/40 in
satul Adunati. In idimineata de 14 Noembrie porneste anal
departe in directia Goleasca-Cartojani. Seara brigada 19/40
cantoneaza, in Goleasca.
In fine in iseara de 14 Noembrie diviziia

www.dacoromanica.ro

9/19

ia, penitru

71

--

prima card dela evacuarea Dobrogei, contact cu cavaleria

inan-dcd.

Cantactul. s I apoi oiocnirea cu trupe inamice de toate

armele are loc la Videle-CartojeanLi in ziva de 15 Noembrie
s. v. 1916, uncle brigada 17 infanterie de sub comanda colonelului P... are un stralucit succes in aupta cu inamicul, care
incercase s impiedice inaintarea.

In ziva de 16 Noembrie brigada 19/40 infanterie primeste ordin isa atace si ocupe satul Clejeani, care fusese ocupat de trupe inamice de cavalerie.
OCUPAREA SATULUI CLEJEANI

Satul Clejeani fusese ocupat cu cateva zile numai inainte de sosirea inoastr acalo de mai multe escadroane germane de garda. Ofiterii i chiar soldatii comisese aci violuri

alte atrodtti.
In seam de 16 Noembrie un. batalion din regimentul
23 infanterie sub comanda maiorului P... primeste insarcinarea ca in,dirnineata urmatoare atace i ocupe prin surprindere satul.
In ziva de 17 Noembrie ora 6 dimineata batalionul pa-

trunde pitn surprindere in sat si ataca 1a baioneta pe germani, cari neglijease s ia mdsuri de paza.
Dupa o slabd rezistient germanii parasesc in graba satul, lasand tatul la voia

Se fac mai multi prizonieri (printre cari si 2 ofiteri

si

se captureazd cai, arme, munitiuni i bagaje.

OFENSIVA SPRE CALUGARENI

In dimineata urmdtoare divizia 9 19 primeste ordin sa,

inainteze sore Caugareni in legatura la stanga cu divizia
2/5, a. carei misiune era, intre ,altele, sa, acopere spatele
dreapta divilziei 9/19. Scopul operatiunilor intreprinse de divi-

ziile noastre cari operau la sud de Arges, era, dup cat am

putut intelege si deduce noi, in decursul operatiunilor cari
au avut lac in.acele zile, izolarea arniatei inamice care trecase Dunare.a in apropiere de Turnu Magurele, de armatele
cari inamtau spre Bucuresti din directiunile vest si nord-

www.dacoromanica.ro

75

vest si impingerea ei spire Dundre pentru a o sili s depuna

armele mai inainte ide a oe uni cu ele.
Brigada 19/40 infanterie se gasea la stnga dispozitivului de inalicntare avand ca ax de inaintare satul Nebuna,-satui
Babele
pdclurea Nebuna
padurea Bldria-Satul Stalpu.
Toate aceste cbiective furmau SA fie atacate i ocupate succesiv.

Satele Nebuna si Babele, cum i padurea Nebuna au fost

ocupate Mira ca inamicul s opuna prea multd rezistenta.
In seara de 17 Noernbrie frontul brigazii 19/40 infanterie se gdsea cu dreapta la est de oatul Nebuna, avand in
fata satul i padurea Baldria. Ambele ocupate de inamic,
iar la stanga satul Bulbucata care nu fusese Inca ocupat
de trupele noastre.
Din aceasta cauzd aripa stangd a dispozitivului nostru
de inaintare se gsea mai inapoi decat restul frontului (flanc
retras).
Cu ocaziunea luptelor ce avusese loc aci intre trupele
inamice si divizia 21 romd.nd (general L...), satul Bulbucata
fusese ocupat de inamic cu 2-3 batalioane, cdteva baterii de
artilerie i mune mitmliere, prezentand din cauza asta un
pericol pe timpul inaintdrii noaotre spre obiectivul Balaria
prin aceea, c inamicul putea s ameninte in orice moment
flancul si cltar spatele.
LUPTA PENTRU OCUPAREA SATULUI BULBUCATA

In ziva de 18 Noembrie s. v. 1916 trebuia sd se continue

inaintarea spre Calugkerit avand ea prime objective de atac
Si ocupat satul i pdclurea defriseata Baldria. Padurea apartinea sectorului bhgazii 19/40 infanterie.
0 atare inaintare insa, mai inainte ca satul Bulbucata,
care se gdsea in flancul dispozitivullui nostru de inaintare si
care era Inca ocupat de inamic, sd, fie ocupat de trupele
noastre, ar fi fost foarte periculoasa.
Pentzu ccuparea insd a acestui sat nu se dispunea decat

de un singur battalion, la care s'ar mai fi putut addoga

si

cele 2 companii din rezerva regimentului dela stnga, aclicd

un total de 6 companii, oeeace ar fi fost prea putin fatd de
cele 2-3 batalioane (8-12 compandi) ale inamicului.

www.dacoromanica.ro

-- 76
Cu drept cuvant dar, locotenentul colonel P... pe care
II Insarcinasem cu acest atatc imi raporteaza, c cu unitatile
de care dispune nu garanteaza s poata respinge pc inamic
din Bulbucata.
Toate acestea ise petreceau dupd ora 12 noaptea. Gasind
obiectiunea intemeiatA, am voit sa-i pun la dispozitiune si
batalionul care iforma rezerva brigazii in intrandul nord-vestic al padurii Batrana. Dar acest batalion nu poate fi gsit
nkaeri. Disparuse in mod anisterias.
Fusese ridicat din ordinul diviziei si intrebuintat in altd
parte, Vara stirea mea.
Cum satul Bulbucata trebuea ocupat Insa cu orice prat
si cum nu mai era timp de pierdut, am cllat ordLn liacotenentului colcnel P... sa Incerce de ia-I ocupa numai cu unitatile
pe cat le avea la dispozitiune.
Atacul s'a inceput la ora 6.30 dimineata pe intunerec.
Oamenil au ina:ntat raid a trage focuri curatInd liziera cu
baioneta si au pdtruns in sat prin surprindere.
Inamicul care se cOmpumea =mai din trupe bavareze,
a opus o slaba rezistenta si a inceput sa se retraga repede.
La lora 7.30 dimineata satul erea complect evacuat de inamic si In stapanIrea trupelor noastre.
Sa facut mai multi prizonieri, captucrandu-se pusti, eateva mitraliere, wn tun, cloud, chesoane cu munitiuni.
LUPTA DE LA PADUREA BALARIA

Dupa, ocuparea satului Bulbucata brigada 19/40 infante-

ne incepe, in dimineata, de 18 Noembrie, inaintarea spre padurea Maria, in legdtura la dreapta cu brigada 17 infanterie.
Padurea Ba. aria, situata, (la nordul satului cu acelas
nume este atacata de front de regimentul 23 infanterie (comandant colonel 0...) si de Banc de regimentul 7 vanatori
(comandant locotenent colonel P...) .
Lupta a fast foarte darza. Inamicul ocupase solid padurea, construise transee i dispunea de numeroase mitraliere
si tanuri.
La ora 3 dupa amiazi, dupa, a lupta din cele mai crancene, in care oamenii nostri au facut Tninuni de vitejie, inamilcul incepe a bate In retragere. La ora 4.30 dupa amliazd

www.dacoromanica.ro

77

padurea este evacuata de inamic I ocupat de unitatile

noastre. Satul laria, de la sudul padurii cu acelas nume,
este de asemenea ocupat de unitatile brigazii 17 infanterie
aproape in acelas timp.
Inamicul se retrage pe toat linia in directia satului
Stalpu, urmarit de aproape de trupele noastre victorioase.
Inainte de a. se insera complet, unitat,ile noastre au trebuit sa mai dea un atac contra trupelor inamice care ocupase satul Stalpu si tare mai opunteau Inca rezistenta. Satul
este ocupat de unittile noastre data, cu caderea noptii.
Locotenentul colonel P... comanclantul regimentului 7
vanatori a continuat Inca chtva timp inaintarea spre nordest in directia satului Gorneni, unde reuseste s faca legatura Cu divizla 21 (general L...), care se afla retras in acea
dire ctiune.
BATALIA DE LA ARGEq 1)

In ziva de 19 Noembrie s. v. 1916 divizia 9/19, sprijinita

pe satele Stalpu-Epuresti, continua lupta icu trupele inamice
dal divizia 217 germana, retrase spre est de aceste 1ocalitati.
Lupta continua s se desfasoare cu un vadit succes din
partea trupelor noastre. Bravura soldatilor i ofiterilor nostri,
in urma succeselor noastre Icon-time din zilele precedente,
este din cele mai laudabile.
Inca din ziva de 18 Noembrie fractiuni de cavalerie inamice, urinate la oarecare distanta de infanterie i artilerie,

incept sa-si faca aparitia in, flancul i spatele nostru, din

cauza defectiunei cliviziei 2/5 (generalul S...).
Parte din regimentul 39 infanterie sub comanda chiar a
comandantului regimentului (locotenent colonel V...) a fost
trimeasa, in cea mai mare graba, spre satele Babele-Clejeani
cu insarcinarea de a colabora cu divizia de cavalerie la intarzierea aprorpierei inamicului spre flancul i spatele nostru.
In cursul zilei de 20 Noembrie s. v. 1916 lupta continua
pe tot frontul si este foarte indarjita.
Tot pentru siguranta spatelui trupelor noastre cari luptau cu fata spre Calugarent, un detasament mixt format din
1) Pentru brigada 19/40 infanterie lupta dela Stalpu-Epuresti.
Bineinteles batlia este descrisa in cadrul restrans al acestei brigazi.

www.dacoromanica.ro

78

2 batalioane infanterie si 1 diivizion artilerie primeste insarcinarea de a ocupa o pozitie de rezistenta la satul Facau
(Gorneni) pe malul stang al Neajlovului, intarziind cat mai
mult inaintarea inamioului spre spatele trupelor noastre.
Detasamentul erea subdcomanda directa a locotenentului colonel P... si supravegherea comandantului brigazii 19/40 inf anterie.

In dimineata de 20 Noembrie ora 8 ma gaseam la Facau,

cand apare locotenentul colonel V... si'mi raporteazd ca soseste tocmai dela satul Babe le unde erea sa fie facut prizonier
si de unde abia a putut scapa cu cateva sute de oameni.
I-am dat ordin s constitue 2 companii, cari sa, formeze
o rezerva la Facau.
Pe la ora 8,30 dimineata proectilele artileriei inamice
inoep a cadea in satul Facau. Alte proectile inamice de calibru mare insa cad in directia poduaui peste Neajlov, singura
comunicatie dintre satele Facau si Epuresti. Din fericire ins
podul scapa. neatins.

Dupd cateva ore de bombardament strasnic infanteria

inamica evaluat la mai mult de 2 batalioane incepe a se
desfasura in fata satului Facau.
Slabele noastre forte rezista cu multa bravura, dar alte
intariri sosesc inamicului care se desfasoath spre dreapta
noastra prelungind frontul spre Arges.
Erea limpede ca lumina zilei cd scopul inamicului, prelungind frontul spre Arges, erea sa. se apropie de linia noastra de retragere si a ne intercepta drumul spre Bucuresti.
Pentru a preintampina o atare catastrofd, am dat ordin
locotenentului colonel P... ca toate rezervele s le desfasoare
numai spre dreapta.
La ora 8,45 dimineata il000tenentul colonel P... imi face

cunoscut, ca este in situatia de a nu mai putea continua

lupta si. c daca nu i se trimet grabnic ajutoare nu mai garanteazd de nimic.
Comunic cazufl diviziei si it cer sa trimeata imediat 2 batalioane ajutor.

In timpul cand au loc aceste evenimente, observ cal se

apropie din spre stanga mea un sir lung de calareti cu un
steag galben in cap.

M. gaseam lnga, niste clai de fan. In spate, intr'o

www.dacoromanica.ro

79

vale se aflau, mascate de niste copac], chesoanele artileriei

noastre, care ocupase pozitie aproape de creasta estica a vaii.
and sirul de calareti se aprop:e mai bine de mine, zaresc
in fruntea lor pe generalul S... comandantul cliviziei 2/5. Generalul purta pe cap o capeld brodat zu fir.
Pe cate stiam eu, aceasta, divizie trebuea s opereze la
dreapta noastr, ca astfel s avem flancul i spatele ga-

rantate.
Generalul S..., care ma cunostea si personal, indata ce
d cu ochii de mine ma intreabd:
Ce faci aci colonel Miihdescu?

Urrndresc actiulnea de la Facciu, Ii raspund eu, artnd cu mama in directiunea Facau, uncle se auzeau destul
de bine impuscaturile i dinspre can venea din timp in timp
si cate un proectil de artilerie.
In timpul acela artileria inamica atat cea dinspre vest,
cat si cea dinspre est, incrucfsa focurile in valea in care ereau
adapostite chesoanele artileriei noastre.
Ce mai astepti domnule, imi spune atunci generalul
S... D-ta mid vezi ad nu mai e mimic de fdcut?
Da domnule general, vcid si, eu c clfn nernorocCre si-

tuatia noastrd a devenit foarte criticd, dar asta nu impiedicd

ea s ne facem clatoria pelnet la sftirsit.

Ii explic totdeodata, c fr sacrificiul detasamentului

de la Faciiu, trupele noastre angajate in lupt cu inamicul la est de Epure,sti, ar fi pierdute.
In timpul acesta trece pe langd noi la trap un ofiter
lare, pe care generalul S... il opreste si-i intreabd:
Unde furgi asa lobotenente?

Am un orclin de la domnul colonel P... pe care trebue

.344'4 comunic regimentelor, raspuncle locotenentul.
Stii ce aulprinde ordinal?

Da, este un ordin, de retragere.

Auzi colonel Mihdiescu ? S'a dat deja ordin de retragere.

Se poate dcnnnule general, dar eu nu primesc ordine

de la colonelul P... Eu am comandanit de divizie i astept ordinele cl-sale. Pdn. mu primesc un asemenea ordin, en, rdmdn
pe boa orce s'ar intdmpla.
Treaba d-tale domnule. Dar bagd de seamti sd nu
regreti.

www.dacoromanica.ro

80

Si dand pinteni calului, a pornit cu escorta mai departe ').

lrni mai amintesc Inca, fiincica e vorba aci de generalul
S... de o scen destul tie penibila la care md-a fost dat sa
asist seara, dupd terminarea bataliei de la Arges.
Cei d'antai ofiteri, pe cari i-am intalnit la podul de pe

Arges seara, au fost generalii L... si S... Amandoi ereau

Generalul L... facea generalului S... incriminaft aspre,
acuzandu-1 ca ,si-a parasit divizia, ca tot dezastrul se datoreste lui si-1 ameninta cu Curtea Martiald.

Generalul S... nu raspundea nimic. Privea doer in parnamt i tacea. Erea galben ca ceara.

Dar sa, reviu la subject si in [particular la actiunea dela

Facau, care qntereseaza, in deosebi.

La ora 12,30 soseste un batalion trimes de divizie, pe

care-1 pun imediat la dispozitiunea locotenentului colonel P...

cu ordin s4 intrebuinteze numai la aripa dreapta

Ajuns pe pozitie acest batalion in loc de a-si face datoria,
se predd dupd indemnul comandantului sau
un oarecare
maior P... care spre norocul lui a decedat in captivitate.

Un al doilea batalion primit ca s inlocujasc pe cel

dintai
acesta din regimentul 9 vanatori
bine datoria.

isi face foarte

Prelungind necontenit frontul spre dreapta cu unitati

retrase dela stanga, unde prezenta lor devenea inutil, detasamentul dela Facau reuseste in fine, atat cat omeneste
fost posibil, s inlesneasca retragerea a marei majoritti a
trupelor noastre, cari luptase cu. inamicul cu fata spre Calugareni, panh la Arges, pe care infanteria 11 trece pe un pod
improvizat din vase, iar artileria i cele mai multe trasuri
prin apd.
Este de observat, ca retragerea trupelor s'a efectuat in
conditiuni foarte grele, din cauza lipsei unui ordin dat la timp
de comandamentul superior.

A fost din aceasta cauza o totald lipsa de orientare,

ceeace si explica de altfel marele numdr de prizonieri
material de razboiu cazaut in mainile vrjmasului.
Cu ocazia bataliei dela Arges a cazut prizonier i co1) 0 declaratie analoag am dat si mai tarziu 1a Iasi, cand s'a
judecat procesul generalului S...

www.dacoromanica.ro

81

lonelul 0... comandantul regimentului 23 infanterie, din

cauza e nu i-s'a camnicat la timp ordinal de retragere.
Era un distins ofiter de stat-major, care luptase pretutindeni ca un erou, distinganduse prin pricepere i curaj.

Era al patrulea comandant de regiment pe care

'1

pierdeam dela intrarea In camPanie.

Cand am ajuns pe malul stang al Argesului am primit
ordin dela generalul L... sa constitui un mic cap de pod la
sud de Arges In dreptul podului pe vase, pentru a proteja
retragerea restului de oameni, earl se mai gaseau Inca pe
malul stang.
Inaintea unei casute dela marginea satului Buda dau
peste un general inalt si ()aches, Imbrazat eu o pelerinta,
neagra de postav, cu gulerul ridicat.
Era generalul I... pe care '1 cunosteam si personal, dar
pe care nu-1 mai vdzusem dinainte de razboiu.
Dupa ;cc ma recunoaste i dansul, imi face cunoscut ea
s'a dat ordin, ea trupele sa porneasca imediat spre Bucurest i sa se adune i reformeze pe campia din apropierea
cimitirului Bellu.
Curios sa eunosc ce rol avusese generalul I... in batalia
dela Arges, mi se spune c avusese comanda diviziei 7.
In cursul eelor 2 zile cat am stat pe eampia de langa.
cimitirul Be llu, am adunat oamenii rataciti, am reconstituit unitatile si am facut tot ice mi-a fost prin putinta spre
a ridica anoralul oamenilor, care era foarte scazut.
Din caruza c efectul unitatilor ajunsese foarte scazut

din toate unitatile divizillor 9 si 19 s'a format o singura

brigada, care pe tot timpul luptelor de retragere a purtat
numele de ttrigacla colonel Mihdiescu.
OBSERVATIUNI ASUPRA BATALIEI DELA ARGES

Sunt multi cari sustin, c Intre batalla dela Arges si

btlia dela Marna ar exista o maresi frapanta asemanare1);
cu alte cuvinte, c batalia dela Arges ar fi un fel de Mama
rornaneascd.
1) Explicatia e u.soara: generalul Berthelot fusese seful statului major general al maresalului Joffre in timpul 135..taliei dela
Marna.

Ammtln

www.dacoromanica.ro

82

Adevdrul e, c batalia dela Arges are multe, foarte

multe asemanari cu batalia dela Marna; clar tot atat d2
adevarat e, ca intre cele 2 btalii sunt i deosebiri tot asa

de multe, de frapante. Mai mult Inca, printre deosebiri

sunt unele de asa important, Meat dupa toate probabilitapierderea bataliei dela Arges se datoreste in mare parte
aproape numai bor.

Cele mai de seam asemanari, intre batalia dela Arges

cea dela Marna, ar fi in jaloane mari urmatoarele:
1) Bath lia dela Arges a fast, casi batalia dela Marna,
o batlie mare, strategica, care a hotarit de soarta primei
parti a campaniei noastre. Casi la bdtalia dela Mama, la
batlia dela Arges a participat aproape majoritatea trupelor
noastre disponibile.
2) Amandoud btliule, atat cea dela Arges casi cea dela

Marna, au fost mai mult sau mai put.n consecinta fatal

bataliilor dela frontiere.
In adevar clupd. bataliile dela frontiere Si chiar de dincolo de frontiere armatele romne, intocmai casi armatele
franceze duoa btlhle or dela frotiere, se retrag rezistand
din pozitie in pozitie si se concentreaza la nord-vest, sudvest si sud de Bucuresti, intocmai casi armatele franceze la
Marna cari se concentreazd la est, sud-est i nord-est de
Paris, pentru o mare batalie.
3) Campul de batale dela Arges prezenta, intocmai ca

intre armatele 5 si 6 franceze in btlia dela Marna, un

mare gal de circa 40-50 km. intre armata 1 destinata a se
opune de front armatei Kraft si grupul apararii Dunrei
destinat a se opune die front inaintarii armatei Kosch. Intre armatele 5 si 6 franceze golul era de circa 60-70 km.
4) Casi in batlia dela Marma, uncle armata 6 franeezd
care avea misiunea de a manevra contra flancului si spate-

lui armatei 1 germane (von Kliick) a fast constituit din

unitati retrase in mare parte de pe frontul alsacian; tot asa
in btlia dela Arges grupul de manevr, care avea misiunea de a ataca flancul i spatele armatei Kosch, a fost constituit cea mai mare parte din unitati retrase de pe alte
fronturi (Carpati, Dunare, Dobrogea).
5) Dupd cum in batlia dela Marna armata 6 (armata
de manevr)
bazat manevra pe situatiunea dezavan-

www.dacoromanica.ro

83

tajoas a armatei dela extrema dreapta a di.spozitivului ger-

man, care si-a prezentat flancul si spatele descoperit; tot

asa in bataria dela Arge,s grupul de manevr (diviziile 2/5,
9/19 si 21) trebuia sa profite de situatiunea desavantajoasa
a armatei Kosch, care din cauza prea marei departari la

care se gasea atunci de armata Kuhne (la circa 60-70

km.), prezenta de asemenea flancul si spatele descoperit.

Asadar 5 asemandri destul de frapante si de prima im-

portanta toate in favoarea noastra cari ai fi putut duce la

victorie, dm& acele asemanari nu ar fi fost coplesite, anihilate de deosebiri tot atat de frapante, daca nu chiar si mai
frapante toate in defavoarea noastr capabile sa transforme
victoria in dezastru.

Intre deosebiri voi cita aci .pe cele mai importante si

anume pe acelea, cari fara. indoiald au avut o influent hotritoare, decisiv, asupra soartei btaliei dela Arges.
La fine voi adaoga, cu titlu de observatiuni, si alte asemandri si deosebiri intre cele 2 batalii, cari ins nu au auvt
mare influentd asupra soartei bataliei dela Arges.

1) Pe cand in batalia dela Mama armatele adverse

aproape se echilibrau, in Walla dela Arges superioritatea
numerica a adversarilor nostri era prea disproportionata,
fata, de inferioritatea trupelor noastre 1).
Disproportia aceasta de efective in defavoarea noastra
a fast de bung seama, unul din factorii primordiali ale insuc:
cesului nostru.

2) Golul de circa 50-60 km. intre armata 1 si grupul

apararii Dunarei in batalia dela Arges, prin care a patruns
armata Kuhne, a fast aproape tot timpul supraveghiat de
o simpla divizie de 1 cavalerie (divizia 2) si numai spre sfar-

situl btaliei a fost adusa aci ii divizia 10 din rezerva.,

cand era deja prea tarziu si. cand s'a sinitit nevoia imperioasa de a i-se da numaidecat o alt distinatiune2).
1) Este vorba nu atat de numarul unita,tilor, cari au partiunitatilor noastre nu era nici pe jumatate din efectivul unittilor
adverse.
2) Diviziile 1 si 2 cavalerie, can impreuna cu divizia 10 ar fi
putut sa, supravegheze in mai bune conditium acel gol, au fost
intrebuintate: divizia 1 cavalerie spre a acoperi aripa stangil a arcipat de o parte si alta la batklie, cat de efectivul lor, ea:xi efectivul

matei 1; divizia 2 cavalerie spre a acoperi marsul clivizillor 2/5 si

9/19; iar divizia 10 a sosit prea tarziu (cand part din armata
Kuhne patrunsese deja in gol) si cAnd a trebuit sa, fie trimisa

www.dacoromanica.ro

84

In batalia dela Mama golul de circa 60-70 km. dintre

armatele 6 si 5 franceze a fost supraveghiat, pana la sosirea.

armatei engleze, de un puternic corp de cavalerie format

din mai multe.divizii.
Osebit de aceasta armata engleza., care la inceputul ba-

taLei se gasea mult inapoia acelui gol, n'a intarziat s seapropie de el si sa-si faca aparitia pe campul de batae, sa-1

intocmai cum a facut armata Kuhne in Walla dela Arges

i sa atace concomitent cu unitati dela
stanga armatei 5, flancurile armatelor 1 si 2 germane, manevra care a contribuit in larga masura la victoria franceza.
Din cauza lipsei de supraveghere a golului dintre armata 1 si grupul apardrii Dunarei in batalia dela Arges,
armata Kuhne a putut, dupd cum am aratat mai sus, sa
ptrunda neturburat in acel gol i sa atace cu o parte din
forte flancul si spatele armatei 1, iar cu cealalta (majoritatea fortelar) flancul i spatele grupului de manevr, ceeace
a facut, ca soarta bataliei dela Arges sa. se decida in favoarea vralmasilor nostri, cu toate c pana atunci trupele noastraverseze

tre mersese din succes in suoces.

3) Pe cancl in Walla dela Marna frontul francez avea.

aripile sprijinite pe 2 pivoturi strategige de intaiul ordin
campul intarit al Parisului i regiunea fortificata VerdunToul
frontul nostru in batalia dela Arges avea aripile in
aer, caci cetatea Bucuresti, pentru care tara Meuse atatea
sacrificii pe timpul raposatului Rege Carol I, pe langa ca, se
gasea la circa 20-25 km. inapoia campului de bataie, fusese
M dezarmata pe timpul neutralitatii.
4) Pe cand in bdtalia de la Marna armata engleza, aliata
armatei franceze, a intervenit cu that& energia de care erea
capabila in cursul btliei, contribuind prin aceasta in larga
masura la castigarea btaliei; trupele rusesti (corpul 4 armata. si 1 divizie cavalerie), cari ereau si ele aliatele noastre,
cu toate ca, in ultima faza a bataliei se aflau la stanga grupului apararii Dunarei (la Budesti, est de Comana) au refuzat s intervind cu tot apelul comandantului apardrii Duaproape imediat in ajutorul armatei 1, amenintata ea ins54i de a
fi invaluita. Asemenea ivizia 7, care a sosit pe campul de lupta
cand batalia era aproape terminata.
De fapt dar, golul dintre armata 1 i grupul apararii Dunarei a stat aproape tot timpul nesupraveghiat.

www.dacoromanica.ro

85

narei si al M. C. G. roman si aceasta toemai in mornentul eel

mai critic (19 Noembrie) care a hotarit de soarta btaliei.
5) Pe cand in btalia de la Mama transmiterea ordinelor
si rapoartelor se facea cu o regularitate mai mult decat ma-

tematica, (telef on, avion, autornobil, etc.); in batlia de la

Arges transmiterea ordinelor si rapoartelor a la.sat mult de
dorit.
Din aceastd cauza au fost unitati, cari fieca nu au avut
posibilitatea sa execute ordinele, fie ca nu le-au executat
de fel, or prea tarziu.
Chestia transmiterei ordinelor i rapoartelor la timp,
este dintre cele mai importante i trebue sa-i se dea toata
atentiunea prin masuri luate din vreme de care comandamentele superioare.

In batalia de la Arges aceast chestiune a fost lasata pe

planul al doilea.
6) Pe cand in batalia de la Marna comandantii marilor
unitati fusese triati si selectionati cu osebit discernamant de
inaltul comandant francez, asttel ca in cursul acestei btlii

acesti comandantd au fost toti la inaltimea increderei ce

se pusese in ei; la noi inaltul comandament neglijase, dupa
cum au dovedit-o evenimentele, complet aceasta chestiune
primordiald, ceeace a fcut ca in cursul bataliei de la Arges
s avem unitati nu numai slab comandante, dar chiar parasite de comandantii lor si aceasta in cele mai critice momente
ale bataliei.
Dad, la aceste deosebiri se mai adaoga i fatalitatea care
a facut, ea batlia de la Arges sd nu poate incepe in dimineata
zilei de 16 Noembrie, asa cum se hotarase la inceput, ci in
ziva de 17 Noembrie, din cauza lipsei de energie i perspicacitate a comandantului diviziei 2/5 de a ajunge la timpul ce
i se hotarase la punctul de unde urma s inceapa atacul contra flancului i spatelui armatei Kosch, intarziere care a permis armatei Kuhne s se apropie pand in ziva de 19 Noembrie
de campul de bataie i sa se arunoe in piing batalie cu majoritatea fortelor in flancul i spatele grupului de manevra,
tocmai in momentul cand acel grup obtinuse maximum de
succese si erea pe punctul de a da ultima lovitura, de gratie
armatei Kosch, se vede cat erea de mare importanta aces-tui triaj.

www.dacoromanica.ro

86

Deasemenea nu putih a contribuit asupra rezultatului

bataliei de la Arges lacunele de comandament, inferioritatea
si cantitativ si calitativa a armamentului nostru, etc. deja
aratate la descrierea cauzelor insucceslor noastre din Dobrogea si cari au continuat sa, existe si pe timpul operatiunilor
din Muntenia.
Alte observatiuni, cari s'ar mai putea deasemenea face
asupra batdliei dela Arges, paralel cu batalia dela Marna, ar
mai putea fi si urmatoarele:

1) Intinderea frontului roman in batalia dela Arges a

fost de circa 120 km., pe cand intinderea frontului francez in

batalia dela Mama a fast de circa 300 km. Frontul de la.

Mama a fost deci de aproape 3 ori mai mare decat frontul
dela Arges.

2) In batalia dela Arges M. C. R. se afla la Buftea la departare de circa 35-40 km. de aripa dreapta a dispozitivului

(Armata 1), de circa 45-50 km. de arpa stanga a dispozitivului (grupului apardrii Dunarei) si de circa 40-45 km. de
mijlocul dispozitivului
In Walla dela Mama M. C. F. se gasea la Vitry le Fran-

cois la circa 60-65 km. se aripa stangd a dispozitivului

francez, la circa 40-45 km. de dreapta dispozitivului si numai la circa 20-25 km. de mijlocul dispozitivului.
In batalia dela Arges M. C. R. se afla deci cam catre
mijlocul dispozitivului la departare mijlocie de de 35-40 km.;
in batalia dela Marna M: C. F. se gsea de asemenea catre
mijlocul dispozitivului ins la deprtare de 50-55 m. de cele
2 aripi si de circa 20-25 km. de mijlocul dispozitivului.
3) si la Arges si la Marna concentrarea pentru batalie s'a
facut pe o linie rezultata din inaintarea armatelor inamice
de invazie.

In batalia dela Arges inaintarea armatelor inamice s'a

facut din directiunile nord-vest, vest si. sud-vest catre obiec-

tivul Bucuresti; in batalia dela Marna inaintarea s'a facut

in directiunile nord-est si nord mai intaiu spre obiectivul
Paris, iar in urma spre sud-est si nord obiectivul fiind de
asta-data armatele franceze.

4) In Walla dela Arges, frontul format de armatele

romane avea directia generald dela nord-vest spre sud-est
putin indoit spre mijloc; in batalia dela Marna frontul for-

www.dacoromanica.ro

____

87

mat de armatele franceze avea directiunea generala, dela

vest spre est cu aripile putin indoite spre nord.
5) Din cauza formei Si o rientarii frontului roman in ladtalia dela Arges manevra putea s aibd loc fie spre una din
aripi, Le spre mijloc; in batalia dela Marna forma si orientarea frontului francez favoriza manevra fie spre aripi, fie
asupra unei parti din intinderea lui.
In aceasta din urma batalie manevra armatei 6 a reusit
sa depdrteze armata 1 de armata 2 marind si mai mult intervalul deja existent dintre cele 2 armate dela dreapta dispozitivului german, permitand astfel armatei engleze i armatei 5 franceze s manevreze in flancul armatei 2 germane,
al carei rezultat a fost victoria francezd.
In btlia dela Arges pentru ca actiunea grupului de
manevrd (diviziile 2/5, 9/19 si 21) asupra armattei Kosch dela

extrema dreapta a dispozitivului german sa rauseasca, ar fi

trebuit:
a) Ca divizia 2/5 s ajungd negresit pan in seara de 15
Noembrie la punctul ce i-se destinase, ca astfel in dimineata
de 16 Noembrie sa poat participa la ofensiva generald.
Aceasta pentru motivul, ca pand in ziva de 15 Noembrie
aripile interioare ale armatei Kuhne ce veneau dinspre este si
armatei Kosch ce venea dinspre sud-est, se gaseau la distante de cel putin 2 zile de mars una de alta.
Ar fi fost deci momentul ca in ziva de 16 Noembrie
cand se hotarise de M. C. R. s se fi atacate or una, ocr alta
din cele 2 armate, fiincicd ereau in imposibilitate materiala
de un ajutor reciproc or de cooperare in comun. Ar fi fost de
prefecrat bineinteles armata Kuhne, care fiind cea mai apropriat era si cea mai periculoas.
Divizia 2/5 ins, care in acea manevr avea rolul cel mai
important, acela de a ataca in flanc si spate inamicul angajat de front cu diviziile 9/19 si 21, nu ajunge in seara de 15
Noembrie decat la circa 15 km. sud-est de Costesti si deci in
imposibilitate ca in ziva de 16 Noembrie s ia parte la actiunea principald.
Aceasta a facut, ca ofensiva hotarita, pentru ziva de 16
Noembrie dimineata, s fie amanata pentru ziva urmtoare
17 Noembrie.

A doua zi insa (17 Noembrie) o divizie din armata Kuhne

www.dacoromanica.ro

88

(divizia 11 bavareza) ajunge i patrunde in interval debusand la Blegesti la diistanta numai de cativa km. de spatele
diviziei 9/19, iar in ziva urmtoarele (18 Noembrie) alte 4
divizii inamice de infenterie si 2 divizii de cavalerie ptrund
si ele in intervalul dntre armata 1 si grupul de manevra, amenintand spatele ambelor armate.
Pentru a se evita aceasta ar fi fost necesar:
a) Ca intervalul dintre armata 1 si grupul de manevra
sa fi fost supravegheat nu numai de o singurd divizie de
cavalerie trimeas si ea ca sa acopere stanga i spatele diviziei 9/19 care era amenintata de divizia 11 bavareza, ci 11
de alte unitati capabile de a intarzia cat mai mult inaintarea
armatei Kuhne.
Or acest rol 1-ar fi putut indeplini destul de bine diviziile
10 si 7 infanterie, dacd ele ar fi sosit la timp, iar nu la finele

bataliei cand prezenta lor nu putea face decat cel mult s

micsoreze proportiile dezastrului.

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA SPRE SIRET

ACTIUNI PE TIMPUL RETRAGEREI

IN ziva de 22 Septembrie st. v. 1916 ora 4 dupg amiazi

brigada primeste ordin sa pardseasca locul de adunare
de langa Cimitirul Be llu si s porneasc spre ptefnesti
(sat la nord-est de Bucuresti) la departare de 6-8 km.
dela linia forturilor. Pornirea are loc la ora 11,30 seara.
Marsul se executa in cursul noptii. S'a urmat itinerarul:
Stradele Serban Voda si Carol, Ca lea Mosilor, apoi soseaua
Colentina pana la satul Stefdnesti printre padurile Becheanu
si Vulpachi.
Traversarea orasului Bucuresti trist si posomorat, in
.

care petrecusem peste 18 ani din carierea mea militara, se

face Intfo tacere mormantal.
Marsul, oricat se executa el de discret si linistit, nu poate
trece neobservat de pasnicii locuitori ai Capita lei noastre,
cari desteptati din somn au aparut ca sa ne priveasca pe la
ferestrele locuintelor lor In costume sumare de noapte.
Ne gandeam cu tristete la necazurile, suferintele, neajunsurile si mai ales la vexatiunile la cari urma sa fie expusa,
Incepand poate chiar din acea noapte srmana populatie nevinovata dela inamicul ajuns deja la portile orasului si care
putea dintr'un moment intr'altul sa-si faca. aparitia in oras
(ocuparea orasului a avut loc in dimineata urmatoare la 23
Noembrie st. v. 1916).
Ajungerea la satul Stefanesti are loc in dimineata de 23
Noembrie ora 7.
Dela fostul comandant al diviziei 9/19 (denumit acum
brigada colonel Mihaescu), aflu ca a sosit ordin ea brigada

www.dacoromanica.ro

90

sa. ocupe o pozitie de rezistenta la nord si sud-est de Steinesti, unde urma sa, reziste pand la noui ordine.
In dimineata urmatoarele (24 Noembrie) un detasasament format din regimentul 7 vanatori si un divizion artilerie este trimis sa ocupe o pozitie esalonata in apropiere de
satul Pasarea.
Noi continuam tot dup sistemul de a fi simpli executanti far stiri despre inamic, despre situatia trupelor noastre, sau despre proectele noastre viitoare. Cat,iva camarazi
mai norocosi insd avusese norocul sa, ptrunda in secretele
zeilor, si dela ei am putut afla, cd soopul nostru in viitor, este
sa, ne retragem rezistand din pozitie in pozitie pana la Siret,
pentru a da timp ajutoarelor rusesti, cari se asteptau, sh soseascd.

Nici la Stefanesti, nici la Pasarea nu are loc vre-o actiune de seama, afara doar de contact si mici hartueli de
patrule.
In dupa amiaza zilei de 24 Noembrie st. v. 1916 brigada
primeste ordin s evacueze ambele pozitiuni si sa se retraga
spre raul Ialomita.
In seara da 25 Noembrie brigada ajunge si ocupd pozitiune pe malul drept al Ialomitei la Pantoiu si imprejurimi.
In conformitate cu ordinul M. C. G. care se primise Inca
din ziva de 21 Noembrie, dar despre care eu nu am stiut nimic pand in ziva de 24 Noembrie, brigada ce comandam intr din punct de vedere operativ sub ordinele diviziei 21 (generalul L...), pastrand insd tot vechea denumire de brigada
colonel Mihdescu.

ACTIUNEA DE PE RAUL IALOMITA

Pozitiunea ocupata acum de brigadd pa malul stang al

Pantoiu
Ialomitei era jalonata de localitatile Moldoveni
Patru Frati in legatura la stanga cu grupul general I..., iar la
dreapta cu cealalt brigadd din divizia 21.
In noaptea de 25/26 Noembrie st. V. 1916 inamicul, care

se tinea bineinteles mereu pe urmele noastre si care ne urmdrea cu avioanele, incearca sa treacd Ialomita pe barci in
dreptul satului Patru Frati, unde fusese asezat mai inainte
un pod pe vase, care insa se ridicase.

www.dacoromanica.ro

91

Incercarea a dat gres. Cateva brci reusesc totusi sa se

apropie de malul stang 0i debarc ca la 20-30 oameni, cari
insa, observati si atacati la timp ide posturile noastre de supraveghere, .sunt asvarliti in Ialomita unde se ineacd.
In zilele de 26 si 27 Noembrie nu are loc nici o actiune
din partea vrajmasului. La aceasta a contribuit i faptul, ca
de cateva zile apele Ialomitei crescuse simtitor din cauza
ploilor.

Fusesem ins informati, Ca inamicul pregteste cu multa

febrilitate o trecere fortata a Ialomitei in cursul noptii de

27/28 Noembrie, i c in acest scop el a ingrmdit de zor
in zavoaele depe malul Ialomitei materiale necesare (barci,
grinzi, scanduri, franghii, etc.) la aruncarea unui pod pe
vase. Pentru a preintampina o atare eventualitate s'au luat
toate mdsurile necesare i nu se astepta decat ea inamictil
sa incerce trecerea.
Pe la ora 12.30 seara primesc din partea colonelului S....
raport, ca simtindu-se foarte ran, a lost nevoit s incredinteze comanda sectorului unui subaltern al sau Si Ca dansul
s'a retras intr'un sat din spatele frontului.

Cum sectorul acesta era cel mai expus, am socotit Cli

cale sa-1 contopesc cu un alt sector de la stanga, care se
afla sub comanda colonelului R..., un ofiter energic si de
nddejde in care aveam deplind incredere.
In aceiasi noapte ins (27/28 Noembrie), cu putin inainte de a se lumina de ziu.a si mai inainte ca inamicul sd-si
pund planul in executare, se primeste ordin de retragere.
ACTIUNEA DELA GAZOTA-SLODEANUL SARAT;
GAZOTA-CALDARUSEANCA

In cursul zilei de 28 Noembrie s. v. 1916 brigada ajunge

si se instaleazd pe pozitiunea jalonat de satele Gazota-Godeanul Sarat. La stanga se afla cealalta, brigada a diviziei
(colonel N....), iar la dreapta divizia 1 (respectiv brigada colonel 0...).
Toate incercarile inamicului din zilele de 28 si 29 Noembrie de a ne respinge de pe pozitie, nu reusesc.
Brigada colonel 0... dela dreapta avand insa, de suportat
un atac cu forte superioare, este nevoit s cedeze si sa, so

www.dacoromanica.ro

92

retraga ceva mai inapoi la inaltimea satului Mihdilesti. Din

aceasta cauza brigada mea rrnane cu aripa dreapta in aer,
la discretia inamicului

Pentru moment criza este amanata prin sosirea noptii si prin dispozitiunea pe care am luat-o imediat spre a retrage inapoi, spre satul Pitulesti, cateva unitati dela aripa
amenintata si prin asezarea unei rezerve convenabile in spatele si afara aripei amenintate.

Spre a preveni ins un eventual atac inamic in dimineata urmdtoare cu consecinte poate rele pentru brigada,
am propus diviziei 2 solutiuni si anume: sau replierea aripei
drepte pand in dreptul brigazii colonelulul 0... dela dreapta
si apropierea rezervei diviziei pond in spatele golului dintre
cele 2 divizii; sau retragerea intregului dispozitiv al diviziei
21 pand la linia ocupata acum de divizia I (respectiv brigada
colonel 0...).

Divizia aproba, prima solutie. S'a dat atunci ordin ca

brigada sa-si ratifioe frontul pe traseui Gazota-Caldaruseanca.

Intre extrema clreapta a diviziei 21 (Calddruseanca) si

stanga diviziei 1 (Mihai lesti) ramanand totusi un gol de circa
2 km. pentru paza lui mi s'a pus la dispozitiune atat escadronul de cavalerie, cat si intreaga rezerva a diviziei (1 regiment infanterie si 1 regiment de artilerie).
Cu supravegherea golului a fost insrcinat escadronul
,de cavalerie, care a impanat cu patrule tot golul.
Pentru a preveni o eventuald infiltrare de trupe vrajmase
prin acel gol, rezerva diviziei a fost asezata in conditiuni astfel, ca ea sa poata interveni in cel mai scurt timp posibil or
uncle se va simti nevoia.

In cursul diminetei urmdtoare inamicul ataca atat pe

frontul diviziei 1, cat si pe al diviziei 21.
La ora 6 seara soseste ordin de retragere. Cum insa 7,a,

acea or. pe frontul diviziei 1 si in particular la Mihailesti

lupta era Inca in toiu, a trebuit nu numai sa, aman retrazerea, dm- chiar sa intervin cu un batalion la Mihailesti care
era amenintat cu invaluirea.
Pe la 8,30-9 seara lupta incetand definitiv si la Mihdilesti s'a inceput retragerea.
In ziva de 31 Noembrie la trecerea peste raul Buzau

www.dacoromanica.ro

93

brigada a format la Cilibia cu un regiment un dispozitiv de

sigurant cu fata spre Albesti, pentru a proteja trecerea restului trupelor pe stanga Buzaului.
Infine in ziva de 6 Decembrie s. v. 1916 brigada trece
pe malul stang al Siretului si cantoneaza in satul serbanesti,
rupand din acel moment orce contact cu inamicul.
SPRE ZONA DE REFACERE

In aceeasi zi se primeste prin comanclantul diviziei 21

(general L...) ordinul M. C. G. prin care eream insarcinat se,
concluc pe zona de refacere resturile si tot ce apartinea Con-

pului 5 armat (din care facea parte si divizia 21).

In dhnineata urmatoare (7 Decembrie) toate unitatile,
serviciile si impedimentele apartinand corpului 5 armata au
fost incolonate si au luat drumul spre Vaslui.
Pe timpul marsului toti oamenii izolati, unitatile faslete,
vehiculele si in fine tot ce apartinuse corpului 5 armat si
cari din diferite motive se ratacise de la unitatile lor, or se
alipise, or se contopise din lipsa, de orientare cu alte formatiuni streine, au revenit la unitatile bor.
Marsul s'a efectuat pe etape 1), inaintandu-se la finele
fiecarei etape la M. C. G. all de seame, amanuntite asupra
marsului efectuat.
Cdtre sfarsitul lunei Decembrie 1916 toate unitatile si
serviciile corpului 5 armata ajung si se instaleaza in zona
Vaslui-Negresti-Bdcesti-Grajduri, ocupand localitalile fixate
de M. C. G. Toata. lumea este instalat in cantonamente.
Cartierul diviziei 10 infanterie 2) si al brigdzii 19 au fast
instalate in targusorul Negresti. Aceasta din cauzd c provizoriu si pane, la numirea unui titular, eu indeplineam si
atributiile de comandant al diviziei 10.
De altfel, pana la numirea unui titular la comanda conpului 5 armatd, tot eu indeplineam si aceast sarcind.
1) Vezi qi anexa XII pagina 253.

2) Brigada reluandu% vechea denumire, a revenit la mate&

(adia la divizia 10).

www.dacoromanica.ro

94

PE ZONA DE REFACERE

Am spus mai sus, ca pe zona de refacere atat trupele

cat si serviciile au fost instalate in cantonamente.
Aceste cantonamente au fost, mai ales in ce priveste Cazarea oamenilor, din cele rnai rele atat din cauza obisnuitei
murdrii a populatiei evreesti, care formeazd majoritatea
populatiunei targurilor i targusoarelor din acea regiune
moldoveneasca., cat si a marelui numar de refugiati de prin
Muntenia si Dobrogea, care supraincarcase populatiunea
autohtona.
Mai mult Inca, prin acele targuri i targusoare se perMdase si se perindau la $ i de pe front tot felul de trupe rusesti,
cari adusese cu ele microbii tifosului exantematic si contaminase populatiunea.
Toate incercarile noastre de a desinfecta populatiunea si
locuintele evreesti au fost infructuoase, din cauza naturei refractare a acestei populatiuni de rasa semitica.
Eram, dupd cum se spunea atunci, in perioada de refacere, asteptand cu nerabdare nouile tabele de efective, noua
ordine de bataie si mai presus de toate nouile regulamente
de instructiune, armament nou, echipament, medicamente

infine tot ce era necesar pentru ca s ne putem reface pe

baze noui si solide.
Noi, ofiterii mai batrani Si incercati, eream mai ales ne-

rabdatori s cunoatsem cu un minut mai inainte noua ordine de btaie

caci, dup cum era si firesc, multi dintre
-noi aveam i veleitati, aspiratiuni
ca apoi s ne punem
linitii pe munca intensiva, in vederea nouei carnpanii ce
urma s reinceapd in primavara urmtoare.
Primul ordin, pe care 1-am primit dupd instalarea in cantonamente, a fost ca s intocanim tablouri de ofiterii, cari din
diferite motive nu avusese propuneri pentru decoratiuni. Era

evident, ca cei mai multi sa fie din acei, earl surprinsi de

evenimente scapase ocaziunea de a obtine asemenea distincteuni,

cari mai tarziu avea s se dea dreptu la comenzi

superioare, grade inalte i alte diferite mismasuri.

S'au intocanit bineinteles tablouri monstre, cuprinzand
pe totd chematii i nechematii caci eine ar fi fast in stare sa

reziste unor atari solicitatori, pe cari auzindu-i glasuind

www.dacoromanica.ro

95

-azi, cand au pieptul plin de decoratiuni, ai crede cd ei si numai ei au facut Romania Mare.
In realitate, foarte multi dintre acesti pseuda-bravi nu
au vazut frontul cu ochii, iar dad. intamplator 1-au vazut,
au facut tot posibilul sh-1 paraseasca indata ce au dat ochii
cu vrajmasul si au vazut c nu e de glumit.
Toti acesti bravi s'au grabit atunci sa se prezinte la uni-

Utile lor si sa, cear fie o decoratiune, fie o propunere de

inaintare.
Se intelege, cd nu toti cei inscrisi pe aceste tablouri au
primit decoratiuni, caci aceste tablouri au servit in realitate

de pretext pentru a putea fi decbrati cei cativa alesi, cad

altfel nu ar fi putut primi decoratiuni.
De aceea sistemul francez, ca in timp de razboiu decoratiunile sa, se confere ofiterilor cad se disting prin bravura de
insusi generalul comandant in momentul si locul unde a avut
loc bravura si sa fie apoi adus la cunostinta publica prin ordin de zi, mi se pare mijlocul cel mai bun, caci numai astfel
se pot evita erorile, confuziile, nedrepttile .si nepotismele.
Cazi au fost atatia camarazi, pe cari noi, cei cari am lost
tot timpul pe front, in contact cu inamicul, i-am propus la
decoratiuni pentru acte de bravura notorii petrecute sub
ochii nostri si cari totusi nu au fost decorati; pe child altii,
cari isi etalau bravura la 50-100 km. inapoia frontului, unde
redactau in liniste ordine foarte indrasnete, au fost coplesiti
de decoratiuni.

Dar s lasam toate aceste aprecieri la o parte, caci ce

s'a fcut, s'a facut; acum nu se mai poate indrepta nimic.
Dar de modul cum se distribuiau in razboiu decoratiunile, cred necesar sal reproduc in cateva randuri cazul de mai
jos, pe care-I reproduc aproape in intregime dupa notele
mele din campanie.

Pe cand ma gaseam cu divizia la Adjud se prezinta la

mine un maior nou mutat in comandamentul meu. Cum avea pieptul p1M de decoratiuni il intreb mai mult din curiozitate cum a reusit s capete attea decoratiuni:
Foarte simplu, imi raspunde ofiterul. Ceind se primea
vre-un ordin superior cle propunere la decoratium:, steiruiam
din toate puterile ca sei fiu trecut si eu pe tablou.
Dupei aceea plecam la Iasi si acolo steiruiam din nou ca

www.dacoromanica.ro

96

sei se aprobe. Iii felul acesta nu mi-a scd pat nici o clecorathine.

Adevarul era, cd pana in momentul acela eu nu mai intaanisem un ofiter cu atatea decoratiuni.
Aceasta pledeaza si mai mult in favoarea sistemului
francez, ca in campanie decoratiunile pentru bravura s fie
conferite ide generalul comandant in momentul i la locul
unde a avut loc bravura.
In ce priveste valoarea relativ a decoratiunilor de razboiu, acordate in timpul campaniei, reproduc, tot din notele
mele de campanie, cele ce urmeazd:
In primavara anul 1918 Regele Ferdinand soseste la 0nesti, unde se gasea cartierul diviziei 1, insotit, intre altii, si
de un membru al guvernului de atunci (domnul profesor
Mehedinti) pentru a trece divizia in revist.
Cum pentru paza pe front nu se lsase deck posturile
strict necesare (era pe timpul armistitiului) Regele a avut
ocazia s vada aproape intreaga divizie (18.000 oameni).
Dupd. revist Regele a binevoit s distribue ofiterilor si
gradelor inferioare cari se distinsese in decursul luptelor,
dupd un tablou ce fusese intocmit la Iasi, diverse decoratiuni.

Fiindca eu nu aveam pe piept deck o singura decoratiune (crucea de razboiu francezd), Regele m'a intrebat unde
sunt decoratiunile romanesti?

Am rdspuns cd nu am deck o singura decoratiune de

razboiu romaneasca., Coroana Romaniei" comandor primita
dup lupta din ziva de 6 August dela Marasesti, dar pe care
am uitat s o pun. Propuneri am avut mai multe, insa pana,
atunci nu-mi scisise nici una.
Nu se poate, a intervenit atunci colonelul St... dela
biroul decoratiunilor, care insotise pe Rege cu mai multe
cutii cu decoratiuni. i fiindca Regele se uita senmificativ la
colonel, acesta propune Regeluf sa-mi dea Mihai Viteazul.

Nu, a obiectat Regele, generalul are deja o de-coratiune mai mare1).

Si asa a rdmas sa se cerceteze cazul la Iasi.
In Ianuarie 1917 se ivesc primele cazuri de tifos exan1) Aceasta trebue s fi fost de bun'aseam'a prerea de atunci a
Regelui Ferdinand asupra valorii relative a decoratiunilor de rdzboiu.

www.dacoromanica.ro

97

tematic, dublate la scurt interval de celalt flagel, tot atat de

groaznic, febra recurent.

In mai putin de o luna aproape intreaga divizie a 10-a

a fost contaminata de aceste boale.
Lipsa de cele necesare, de locuinte higienice si mai ales
de medici cu experienta a fcut, ca combaterea acestor grozave flagele, mai ales la inceput, s fie foarte anevoioasa.
Numerosi ofiteri si soldati secerati de aceste boale, populeazd zilMc cimitirele satelor, incat in curand s'a simtit nevoia s se creeze noui cimitire pentru ostasi.
Abia atunci se gandeste comandamentul suprem s
scoata trupele din cantonamente si sa le instaleze in bordeebarace.

Constructia acestor baracamente, in mijlocul unei ierni

din cele mai riguroase, cum a fost iarna anului 1916/1917, a
fost una din operatiunile cele mai grele si delicate.
Bratele si chiar mijloacele de lucru fiind foarte reduse,
constructia baracamentelor necesare instalardrii trupelor a
durat pana pe la mijlocul lunei Februarie.
Bietii nostri soldati ajunsese adevarate umbre.
Mai bine de 4000 bravi, ofiteri si soldati din divizia 10-a
au intrat in pamant, secerati de aceste grozave boale.

Dar nu numai soldatii si ofiterii au avut sa sufere pe

zona de refacere, dar si bietele vite
mai ales call
din
cauza lipsei aproape cu desdvarsire a oricefel de nutret. Fa-

nul si grauntele fusese redate prin abuz si jaf de trupele

rusesti. Pentru a se putea procura o mizerabila, hrana bietelor animale, a trebuit s se recurgd la mugurii si lastarele
copacilor de prin paduri.
Medicii nostri si-au facut datoria cu o abnegatie si un
devotament din cele mai ludabile. Am vazut medici, cari de
dimineat pang seara nu mai eseau din sahle arhipline de
exantematici.

Sacrificiile fcut de corpul nostru medical pentru ingrijirea bolnavilor si combaterea acestor epidemii nemmoscute
pana atunci la noi in tara, au fost supraomenesti si ele merita recunostinta tdrii intregi.
Este cred destul s amintesc aci, ca numai dela un singur regiment (regimentul 23 infanterie) din brigada 19-a au
decedat din cauza tifosului exantematic contaminati dela
7

AmIntin

www.dacoromanica.ro

98

soldati trei tineri medici unul dupd altul; iar dela cellait regiment (39 infanterie) unul decedat si altul trecut prin boala, care insd a avut norocul sd scape cu viatd
si toate acestea numai dela o singurd brigadd (19 infanterie).
Oamenii trecuti prin aceste boale grozave (tifos exantematic si febra recurentd) si scdpati cu viatd, nu se puteau
ins intrema din cauza insuficientei de alimentatie. Lipsea
mai ales carnea de vita, care constituea, dupd afirmatiunea
specialistilor, alimentul primordial de intremare.
Vite se gseau in abundentd, dar guvernantii nostri din
acea vreme luase dispozitia, ca procurarea vitelor necesare
hranei oamenilor, sa nu se facd decdt prin intermediul unor
comisiuni ad-hoc compuse din anumiti membri ai autoritdtilor civile si militare.
Dar aceste comisiuni nu gseau timp s se intruneascd
niciodatd, iar delegatii trimisi de noi cu banii necesari dupd
vite, se inapoiau mai totdeauna asa cum plecase, adicd cu
banii la buzunar si Mil vite.
Aceste comisiuni, cari nu figurau in realitate decdt pe
haxtie, isi incasau regulat diurnele si atdta tot.
Flap de aceste dificultdti am pierdut orice rdbdare si am
luat pe propria noastrd rdspundere mdsuri, spre a ne procura
singuri dela tdrani vitele necesare, pldtind bineinteles costul
dupd invoiald, fard de a mai tine seamd de acele comisium.
In felul acesta si numai datorita acestui procedeu si
practic si rapid, s'a putut procura zilnic vitele necesare hranei oamenilor.

Pe la finele lunei Martie datorit alimentdrii abundente

si a timpului care acum incepuse a se mai incdlzi, oamenii
s'au putut In fine intrema si pane solid pe picioare si odata
cu aceasta s'a putut incepe si instructia temeinicd pentru aplicarea nouilor regulamente.
In a doua jumdtate a lunei Apr llie ne-a sosit in fine si
indelung asteptatele tabele, cuprinzdnd ordinea de bdtaie cu
nouile numiri la comenzile de brigdzi, divizii si corpuri de
armat.
Pe aceste tabele eu figuram tot la comanda brigdzii 19
infanterie.
In schimb la comenzile de divizii se prevdzuse foarte
multi din acei, cari nu comandase niciodatd in viata lor nici

www.dacoromanica.ro

99

brigazi, nici chiar regimente si cari fusese totusi consacrati,

de catre aeropagul din varful piramidei noastre militare, deadreptul comandanti de divizii.
Aceasta era, precum se vede, un fel de triare a comandantilor ide mari unitati cu totul arbitrara, care nu se aseamand de fel cu. triarea fcut de generalul Joffre, in zilele cari
au precedat batalia dela Mama.
Amarat sufleteste nu atat pentru nedreptatea ce mi se
facuse, cat mai ales pentru umilinta de a ma vedea sub comanda viitorului tradator Sturdza, care era cu mult mai non
si mai tanr decat mine, am socotit de a mea demnAate de a
intocmi si inainta pe cale erarhica M. C. G. un memoriuprotest, in care aratam cu dovezi, documentate tot ce facusem
in campanie si am cerut ca in cel mai rau caz s fiu mutat la
0 and divizie.
Neprimind nici un fel de rdspuns, am solicitat o permisie

de cateva zile ca sa ma duc la Iasi, uncle sa gasea atunci

M. C. G., spre a ma interesa de soarta memoriului meu.

E locul sa adaog, cd un asemenea memoriu am avut

naivitatea s trimit si generalului R... pe atunci seful Casei
militare a M. S. Regelui, pe care-I cunoscusem candva si per-

sonal, rugandu-1 sa-1 studieze cu atentiune, si in caz ca va

aprecia cd am dreptate, sal-mi sustind cauza pe langd M. S.
Regele.

La Iasi surprinderea unsilor, cari forfoteau in mare numar prin preajma M. C. G., cand au vdzut ea un paraponisit
ca mine isi permite sa pretincla ceeace credeau ei cd li se cualsii alesilor
a lost foarte mare.
vine numai lor
Ceeace pretindeam eu, li se 'Area acestor favoriti ai
soartei, ca, este si absurd si ridicol.
Cu aceastd imprejurare am avut prilejul sg, constat, ca
la Iasi era o lume cu totul alta decat pe front si c deprtarea dela acea lume pana la noi, cei cari avusesem naivitatea

s balacim pri mocirla de prin transee, era ca dela cer la

parnant 1)

Convingandu-md in cele din urma, ca imi pierd timpul

zadarnic prin Iasi, fiincicd nimeni nu era dispus sa.-mi asculte
durerea
in rdzboiu cei mari nu prea gasesc timp sa as-

culte durerile celor mici

m'am deciS sa ma inapoiez la

1) Vezi i Annexa XII pagma 253.

www.dacoromanica.ro

100

Negresti in mijlocul camarazilor mei de suferinte si privatiuni 1), ganclinclu-mh cu melancolie la toti acei, cari intelegaud mai bine rostul vietei de pe acest batran pamant, stiuse
sd se invarteasc atat de mestesugit, incat s poata fi plasati
acolo uncle
clupa cum spune in sfanta scriputra
nu
sunt nici privatiuni, nici suferinte, nici pericole de moarte, ci
numai adihnd; siguranta, decoratiuni si... galoane fard de
sfarsit.

In ce priveste apelul meu catre generalul R..., trebue si

marturisesc singur, ch a foist din partea mea o naivitate si
mai mare clecat aceea, de a ma fi adresat M. C. G.
In adevar, acela care stiuse atat de bine sa-si fac treburile, incat sa dobandeasca in plina campanie, fara a se
misca un singur moment din jurul palatului regal, cel mai
mare grad care exista pe acea vreme in erarhia noastra miMara
gradul de general de corp de armatd, un fel de
maresalat nu putea sa-si mai p:arda vremea cu cetitul memoriului unui naiv ca mine, care preferase, in locul unui trai
linistit, mocirla de prin transee.
Catre mijlocul lunei Iunie incepe a ne sosi infine din
partea aliatilor nostri armament modern, munitiuni, medicamente, echipament, msti contra gazelor si tot ce ne lipsea
si odata cu acestea masuri au fost luate in vederea apropiatei
noastre plecari acolo, unde interesele neamului 4 ale patriei
ne chema iar la datorie si de unde stiam destul de bine Ca
multi, foarte mult dintre noi, nu o sa se mai inapoieze ca.,
sa-si revad caminul si familia.

1) Vezi i Annexa XIV pagina 258.

www.dacoromanica.ro

DIN PARTEA DOUA A CAMPANIEI

OPERATIUNILE DIN MOLDOVA

PLECAREA PE FRONT

IN a doua jumatate a lunei Iu lie se primeste in fine

ordin, ca divizia sa se pregateasca de plecare spre Marsesti, unde lupte marl si grele erau in curs.
Debandada rusA incepand O. se produca, put nele divizii romanesti, cari se mai gaseau Inca pe zona de refacere, trebuiau sa grabeasca plecarea.
Plecarea diviziei 10 are loc in seara zilei de 24 Iulie st. v.
1917. Dupa itinerariul ce se fixase la inceput, urma ea marsul s se efectueze in 6 etape, cu o zi de repaus la finele etapei a treia.
Cum ins din cauza miselcstei tradari rusesti, evenirnentele se precipitau, s'a simtit nevoia de a se reduce numarul
etapelor la 5, suprimandu-se ziva de repaus.
Atat pentru discretiune cat si din cauza caldurilor mari
din luna Iulie, marsul s'a executat numai noaptea1).
In dimineata zilei de 30 Iunie divizia 10 ajunge si se concentreaza la Nicoresti si imprejurimi.
In dupa amiaza aceleias zile unitatile diviziei sunt trecute pe malul drept al Siretului si grupate in modul urmtor:
Brigada 19 infanterie in satul Cdlimanesti; brigada 20
infanterie In satul Padureni; brigada 10 artilerie in intervalul care separa cele dou localitati.
Cartierul diviziei si impedimentele raman deocamdata
tot la Nicoresti.
1) Vezi j Annexa XIV pagina 258.

www.dacoromanica.ro

102

OCUPAREA SECTORULUI LA MARASESTI

In noaptea de 30/1 August st. v. 1917 trebuia ca divizia

10-a sd inlocuiascd pe front divizia 14 rusd.

Ordinul de inlocuire primindu-se insd tarziu, unitatile

n'au avut posibilitatea s ajunga la timp in spatele sectorului, in punctele de unde urma s se efectueze inlocuirea (au
ajuns dupd ora 9 dimineata pe lumina), ceeace a fa...cut, ca
inlocuirea sa nu se poat efectua decat in cursul noptii urmatoare (1/2 August).
Dislocarile succesive ale brigazii 19 infanterle in vederea
intrarii pe front au fost precum urmeaza: in neapte de 30/31
Iu lie unitatile au fost impinse rand la padurea Buhaciu
(nord-vest) de satul Pdureni, avand 2 batalioane aproape de
satul Deocheti; in noaptea de 31/1 August regimentul 39 a
fost impins pand la nord-est de satul Deocheti, iar regimentul 23 la coltul sud-vestic al pddurei Tochileasa.
Cand in noaptea de 1/2 August brigada isi ocupa, sectorul, il gdseste evacuat, fiincicd trupele rusesti nu au voit s
mai astepte sosirea unitatilor romanesti si 1-au parasit cu
anticipatie in cursul noptii de 31/1 August.
Sectorul destinat brigdzii 19 infanterie se intindea dela
inclusiv mea-iclianul 717 (regiunea Dumbrava) pana, la inciu-

siv meridianul 720 (cota 109, 1 km. sud-est de padurea La

Rdzoare" '), unde incepea sectorul brigazii 20 infanterie care
se intindea pand la inclusiv cota 334, unde se invecinea cu
sectorul diviziei 15 ruse.

Conform prevederilor ordinului, brigada 19 si-a ocupat

sectorul numai cu 1 regiment (regimentul 39) in modul urmator: cloud batalioane in linia 1 si un batalion in rezerva
brigazii langd si la vest de padurea Creanga Babei. Regimentul 23 infanterie avea un batalion in rezerva diviziei la nord
de padurea Creanga Babei inapoia punctului de sudura, al
diviziei 10 cu divizia 13 (care se afla la stanga diviziei 10).
Celelalte cloud batalioane forma rezerva corpului 5 armata
langd si la nord de satul Movilita.
In afara, de cateva mast individuale imprastiate si ace-

stea fail nici o norma, rusii nu executase, cat stause pe

pozitiune, nici o lucrare serioasa, de fortificatiune.
1) A se consulta harta regiunel Paunesti-Panciu-Mrgsesti la

scara 2/20.000.

www.dacoromanica.ro

103

Vase ruginite ce servise probabil pentru menaj, efecte

rupte de imbracaminte, carpe murdare, lazi cu munit'uni rasturnate, franturi de scaune si mese, alimente aruncate si tot
felul de obiecte curioase, sterpelite de prin satele romanesti
prin care trecuse, umplea locul pretutindeni. 0 murdarie
crasa si un miros pestilentios iti facea impresia, ca cei cari

statt1se si luptase atata timp accdo, nu fusese fiinte omenest.

A trebuit oamenilor nostri dupd instalarea in sector o
munca din cele mai incordate nu numai pentru a-si executa
transeele necesare pentru luptd, dar si pentru a ingropa si
departa din sector murdariile lsate de acele bestii cu chip
omenesc, ca astfel sa poata trai si respira inainte de orice un
aer curat si sanatos.
LUPTA DIN SEARA DE 3 AUGUST

In ziva de 3 August st. v. 1917 duph amiazi inamicul incepe a bombarda cu multd intermitent in sectorul brigazii
19 infanterie.

Catre seard bombardamentul acesta este reluat cu o intensitate si mai mare.

La ora 7,30-8 seara dupd un scurt dar violent bombardament de artilerie, inamicul profitand de o ploaie torentiald
insotit de fulgere si tunete puternice, desaantueste prin surprindere un atac asupra sectorului intreg, dar mai puternie
pronuntat asupra batalionului din dreapta.
Batalionul acesta surprins de repeziciunea si violenta
atacului inamic si impiedicat de furtuna care nu perrnictea sd
se zareased nici pana. la trei pasi inainte, cedeaza, pentru moment si se retrage putin inapoi.

Legatura telefonica cu divizia fhnd intreruptd, s'a trimis spre aripa amenintata batalionul din rezerva brigazii, iar

batalionul din rezerva diviziei a lost apropiat in locul batalionului din rezerva brigazii.

Barajul executat de artileria noastrk care fusese prevenit la timp de acet atac si interventia vijelioasd a batalionului din rezerva brigazii, a facut ca atacul inamicului sa
fie respins si situatiunea restabilit.
Din declaratiunile prizonierilor capturati cu ocazia ace-

www.dacoromanica.ro

104

stei lupte reesea, c panal in momentul atacului inarnicul fu-

sese incrediritat, c in fata lui sunt aceleasi trupe rusesti,

carl de obiceiu cedau repede si se retrageau si c au fost cu
totul surprins cand au vazut ca de astadat au de aface cu
trupe romanesti, cu cari nu era de glumit.
LA VARNITA

lDupd terminarea luptei din seara de 3 August am prima

ordin ca in dimineata urmatoare (4 August) sal ma prezint
la Paunesti comandantului corpului 8 de armata rus (generalul Elcianof), dela care urmeazd sa primesc o insarcinare
speciald.

In ziva de 4 August ora 9 dimineata ma prezint in adevar la Paunesti generalului rus, care ma retine la dejun.
Dupa dejun generalul imi face cunoscut, prin interpret
(capitanul Dimitrievici dela biroul operatiunilor, care vorbea
putin frantuzeste), caci generalul rus nu vorbea cleat ruseste, urmdtoarele:
Trebuea sa, plec imediat la Varnita condus de o calauza.
Acolo voiu lua contact cu colonelul roman A..., care are instructiuni speciale pentru mine. 0 brigadd mixtd sta., la dispozitia mea pentru o anumit insarcinare. Imediat ce ajung
la Varnita, calduza pleaca, inapoi la Paunesti.
La Varnita unde am ajuns pe inserate, totul era pustiu,
caci satul suferise mult din cauza bombardamentului si fn.sese evacuat.
Am tras la cea d'intaiu casa goald dela marginea satului
si am trimis adjutantul sa vadd unde pot intalni pe colonelul

A... Nu a intalnit pe nimeni.

In timpul noptii am intalnit ins un telefonist, care venea chiar dela colonelul A... Colonelul A... isi mutase postul
de comenda chiar in dimineata acelei zile pe dealul (podisul)
Porcului).

A doua zi dimineata am urcat dealul Porcului si am reusit sa, dau de postul de comand al colonelului A...

Cand a dat cu ochii de mine colonelul A... a inceput sa

facd fete-fete. Era atat de emotionat ca nu a fost in stare sa
lege cloud cuvinte. Cand i-am vorbit de instructiuni si de
brigada mixt a dat din umeri si a tdcut.

www.dacoromanica.ro

105

Capitanul francez atasat pe langa colonelu1 A... era insa

Ia curent cu chestiunea si dela el am aflat urmatoarele amanunte:
Colonelul A... fusese acuzat, c din sldbiciune i ne-

glijentd pierduse dealul Poroulmi, punctul cel mai de

seamd a/ regiunei din aCea parte a frontulni. Pentru acest motiv se hotdrise darea lui in judeca4tel si luarea
comenzii. Colonelul A... comanda o brigadd mixtd inter-

calatd intre trupe rusesti.

Eu fusesem destinat ca sd-1 inlocuesc.
Acuzarea fusese ins neintemeiata, fiindca in realitate,
dupd cum m'am putut convinge si personal la, fata locului,
colonelul A... nu pierduse nici o bucatica din dealul Porcului,
care se gasea in intregime in. mainele trupelor noastre.
Fatd de cele ce constatasem, i pentru ca nu mai era cazul sa' raman in Varnita, am coborit din nou in Varnita, uncle

am dresat, impreun cu capitanu1 francez un raport, pe

care 1-am inaintat la Paunesti, rugand s hotarasca daca
mai e sau nu cazul s stau la Varnita.
Seara, pe la ora 10 am primit raspuns, Ca misiunea cu
care eram s fiu insarcinat incetand, in dimineata urma7
toare pat sa ma inapoiez la Marasesti.
.INAPOIEREA LA MARASEqTI

In dimineata urmatoare (6 August st. v. 1917) mai inainte de a incepe sa se lumineze de ziud, am pornit inapoi spre

Marasesti, urmand soseaua care trece prin satele Trotuseanul-Movilita-Deocheti.

La intrarea in satul Trotuseanul imi ese inainte chiar

comandantul diviziei 10.
Dis-de-dimineatd, imi spune acesta imediat ce ma vede,
inamicul a deslantuit im puternic atac pe frontul d'Iviziei 10,

atac care este si acum In curs. Pe cat se pare efortul principal il suporta sectorul Panciu
P. T. Chicera pand la inclusiv pdurea La Razoare". Pe frontul brigdzii dumitale e
lupta mare.
Ma facea totodata atent c la trecerea prin satul Movilita sa fiu cu bagare de seama, caci artileria vrajmase bate
strasnic soseaua Si imprejurimile. Trebuea sa evit Mold lita.

www.dacoromanica.ro

106

Dupd cateva peripetii, mai ales la inconjurul Movi1iei pecare artileria inamich o batea de foc din cauza unei baterii
rusesti, instalata inapoia ei, pe la ora 9,30 dimineata ajung
la deocheti dincolo de care, sub malul rapei Zabrautului Sec,
se afla postul meu de comanda. Artileria inamica batea de
zor satul si terenul inconjurator pana la inclusiv malul sub
care se afla postul meu de comanda.
Profitand de un moment cand bombardamentul Ii mai
domolise intensitatea, am reusit infine s ma strecor pand
la postul de comanda.
Colonelul M... comandantul regimentului 23 infanterie,
care luase in absenta mea comanda brigazii 19 infanterie,
ma pune repede la curerut cu situatiunea i apoi trece, la
regimentul sau.
Lupta s'a terminat, dupd cum se va vedea mai jos, pe
la ora 4 dup amiazi cu Lin fiasco complect pentru inamic.
Iata, in trasaturi destul de mari, cum s'a desfasurat si
cum s'a incheiat marele eveniment cunoscut sub numele de
batalia dela Mardsesti din ziva de 6 August st. v. 1917 pe
frontul brigazii 19 infanterie i aripa dreapta a diviziei 13
dela stanga diviziei 10 (respectiv regimentul 47 infanterie).
BATALIA DELA MARASESTI

Trebue spus dela inceput, ca actiunea ce se petrece in

ziva de 6 August s. v. 1917 pe frontul brigazii 19 infanterie

aripa dreapta a divizei 13 este numai o parte si

anume partea finald, care a incununat batlia dela Mara.sesti. Sunt multi cu toate astea, cari confunda actiunea din
ziva de 6 August dela pdurea La Reiware" cu batalia dela
Marasesti i aceasta- pentru mot:ivul cd lupta dela pddurea La Razoare" a pus capdt hataliei dela Mardsesti1).
1) Prin bat:a:ha dela Mar54esti trebue inteles ansamblul luptelor, cari s'au perindat pe frontul armatai 1 dela Ivesti pAria la
inclusiv satul Varnita. La aceste lupte, cam au durat 13 zile in sir
(dela inclusiv 15 Iulie pand la inclusiv 6 August) au participat din
partea inamicului 14 divizii, iar din partea noastra.
caci rusii
aproape nu conteaz5,
6 divizii infanterie, 2 divizii cavalerie (rosori) descalecate Si un detasament mixt la Varnita.

Se intelege, c luptele acestea nu au avut acceasi intensitate

pe toate punctele frontului atacat Ivesti-Varnita, ci cu alternative
cari au variat dela un punct la altul, in raport cu importanta lor
relativa.
Luptele decise insa
efortul principal
s'a dat in secto-

www.dacoromanica.ro

107

Multi chiar spun, in loc de lupta dela padurea La R5.zoare", hatalia dela Razoare", ceea ce este o eroare, cati
in realitate batalia dela Mrsesti, care a culminat in ziva
de 6 August prin lupta dela La Razoare", se compune dintr'un ansamblu armonios de lupte perinclate la intervale,

cari s'au succedat si au tinut timp de 13 zile si 13 nopti

aproape neintrerupte pe un front, care a apartinut la mai
multe divizii.

Prin raport la ansamblu ins lupta din ziva de 6 August dela padurea La Razoare" formeaza episodul cel mai
de seamd, cel mai stralucit al marei hathlii dela Mrsesti.
In aceasta memorabild zi de 6 August s. v. 1917 inami-

cul deslantueste foarte de climineata un bombardament

mai ales artileformidabil de artilerie de toate calibrele
rie grea
asupra frontului diviziei 10, diviziei 13 dela
stanga diviziei 10, diviziei 9 dela stanga diviziei 13 si asupra unei parti din frontul diviziei 15 ruse dela dreapta diviziei 10. Dupd cum se vede un bombardament pe un front

de o vastitate cu mult mai mare ca in toate atacurile precedente.

Bombardamentul este insa extrem de violent pe fronI tul brigazii 19 infanterie si aripei drepte a diviziei 13 (respectiv regimentul 47 infanterie).
Sectorul brigazii 19 infanterie era ocupat in ziva de 6
August tot de regimentul 39 infanterie (batalioanele 1 si 2).
Batalionul 3 forma rezerva brigazii langd lizeria nord-vest
a padurii Creanga Babei. Regimentul 23 era impartit astfel:
1 batalion forma rezerva diviziei 10 in spatele padurii Creanga Babei sub malul Zabrantului Sec; celelalte 2 batalioane

forma rezerva corpului 5 armat lng si la est de satul

Movilita.

La un moment dat sectorul regimentului 47 infanterie,.

pand la inclusiv punctul de sudura cu divizia 10 este copleOt, de proectilele artileriei inamice.

Aceasta era o dovadd cu totul evidenta, ca, inamicul

luase decisiunea s atace pe aci, cu speranta ca, de data
rul Marmti, adia, acolo unde inamicul proectase s sparg frontul pentru a produce bre,5a atat de dorit de el. de acolo i numele
btb.liei, de bdttilia dela Mcirdsesti.
Bata.lia dela Mard..5e0i a culminat ins6 prin iupta din ziva
de 6 August dela pcid!urea La Rdzoare", care formeaz actul final,
cel mai important al batliej. dela 1\15...r4eti.

www.dacoromanica.ro

108

aceasta i-va reu,si sa produca spartura care sa-i permita

a patrunde in Moldova.
Regimentul 47 infanterie se afla sub comanda colone7
lului R....

La un moment dat bombardamentul asupra sectoru,

lui regimentului 47 infanterie devine atat de violent, Meat

transeele lui sunt transformate intr'o massd informd de

pamant.
Pe la 9-9.30 dimineata bombardamentul artileriei este

urmat de valurile de asalt ale ifanteriei inamice, cari s1

arunca asupra aparatorilor cari mai rezistau Inca pe pozitie, silindu-i s cedeze i s se retraga luptand mai intaiu in
pdurea lunga cu cate 114 (padurea La Razoare"), apoi
la nordul ei, de uncle a continuat sa lupte prin focuri.
Pe la 10.30-11 climineata inamicul pune stdpanire pe
lizeria sud a padurei La Razoare" i reuseste sa intoarca
stanga regimentului 47.
In timpul acesta cade rang colonelul R... comandantul
regimentului 47 si este evacuat.
Aceasta era situatia de fapt la ora 1 1 dimineata cand

am sosit eu dela Varnita si am reluat comanda brigdzii

19 infanterie.
Cum in fata sectorului brigdzii 19 infanterie nu se afiau

In timpul acela decat slabe forte inamice, regimentul 39

avea posibilitatea nu numai sa le imobilizeze pentru a le
impedica sa intervind in golul dela stanga, dar chiar sa ia
ofensiva contra lor pentru a castiga teren inainte.
In timpul acela rezerva brigazii 19 (al 3-lea batalion
d4n. regimentua 39), putea sa se apropie i s patrtmda, In
gol pand la inaltimea liniei 1, de uncle intorcandu-se cu
fata inapoi, sd se formeze pentru lupta i s atace in flarit
si spate trupele inamice din padurea La Razoare" angajate de front cu regimentul 47 infanterie. Pentru executarea
acestei manevra s'a dat ordin de urmare in modul urmator:
Regimentul 39 (cele 2 batalioane din linia 1) sa deschidd

-un foc cat mai viu de pusca i mitraliera contra trupelor

inamice din fata lui pentru a le impedica s intervind in
golul dela stanga; batalionului, din rezerva brigazii s ina,
inteze in golul dela stanga 'Yana% la inaltimea regimentulth
39, uncle s se formeze cu fata spre padurea La Rdzoare"

www.dacoromanica.ro

109

Si sa inainteze la atac contra flancului i spatelui trupelor

inamice cari luptau cu fata spre nord.
Cand acest batalion ajunsese aproape de locul de unde
urma s se formeze cu fata spre padure, alte 2 batalioane
din divizia 13 infanterie inaintau in pas fortat spre padure,
unul dela nord direct catre spatele padurii, altul dela est
catre partea de rsarit a padurii.
Inaintarea acestor batalioane sileste batalionul din rezerva brigazii 19 sa la imediat formatia de luptd i s inainteze la atac asupra lizierei sud-vest a pdurii, unde Mamicul incepuse a se ingramadi incercand s scape spre vest,
unde sperau s nu intalneasca, pe nimeni.

Spre marea lor surpriza insk aci dau peste oamenii

batalionului din rezerva brigazii 19, cari le tae calea.
Atacate de front, spate si cele 2 flancuri nu le ramane
trupelor inamice decat s se predea.

Rezultatul final al acestor lupte a fost: circa 400 prizonieri (intre cari 5 ofiteri, 9 cadeti si 380-390 soldati, caporali i sergenti) cazuti in mainile brigazii 19 infanteie,
osebit de prizonierii fcuti de divizia 13.
Au fost deasemenea liberate si 2 companii din regimentele 39 i 47 infanterie, cari in invalmaseala primelor lupte
fusese capturate de inamic.
La ora 14 reglmentul 47 infant. se gsea iardsi in std-

panirea transeelor pierdute si se pregatea s urmareasca

mai departe pe inamic.
Regimentul 39 infanterie (batalioanele din linia 1) socotind prima parte a insarcindrii indeplinitk incepe la ran-

du-i inaintarea asupra trupelor inamice din fata sa, ajungand pand dincolo de liziera pdurii i satului Dumbrava,
unde este nevoit s se opreasca din cauza pierderei 1egaturilor1).
La ora 4 dui:0, amiazd lupta este virtual terminanta pe
intreg frontul, totul intrand in tacere.

In cursul noptii de 6/7 August s'a simtit nevoia retificarii a partii de front rezultatd din inaintarea oarecum
riscatd a regimentului 39, care la un moment dat ramdsese
cu aripile in aer, pierzand legatura cu unitttle vecine.

In ziva urmdtoare (7) August) a fost chemat la Pa1) Vezi i Annexa IV pagina 238.

www.dacoromanica.ro

110

dureni, uncle se afla cartierul diviziei 13, de catre M. S.

Regele, comandantul diviziei 10 insotit de seful sau de statmajor, care a binevoit SA le acorde motu-propio decoratiuni
,si

anume: comandantului diviziei 10 orclinul Mihai Viteazul,

iar sefului de stat-major ordinul Steaua Romaniei in gradul de ofiter.

La randul sau comandantul diviziei 10 a dat un ordin

de zi anuntand acordarea acestor distinctiuni si a multumit ofiterilor $ i trupei pentru bravura de care au dat dovada

in lupta din ziva de 6 August. Putin mai tarziu mi s'a

acordat si mie, pentru activitatea desfasurata, in ziva de 6

August, Coroana Romaniei cu spade in gradul de comandor". Ziva de 6 August s. v. 1916 poate fi considerat cu
drept cuvant ca cea mai glorioasa, zi a bataliei dela Mardsesti.

Lupta din ziva de 6 August dela padurea La Razoare"

poate fi de asemenea considerata, ca ultima i cea mai importanta, lupta, a campaniei noastre din Moldova din cursul
anului 1917 fiincica nici una din luptele cari au mai avut
loc in Moldova in cursul anului 1917, nu a mai avut maretia i amploarea actului din ziva de 6 August.
Incercari de atacuri din partea vrjmasilor au mai fost
fard indoeala Si aiurea, dar numai cu caracter local, sau localizate pe intinderi mult mai reduse, mai palide si cu forte
mai putin numeroa3e ca. in luptele dela Marasesti (inclusiv
padurea La Razoare").

Pentru a termina cu descrierea actului dela padurea

La Razoare" trebue s mai amintesc, Ca pe spatiul restrans, unde inamicul hotrise s sparga frontul pentru a
obtine bresa atat de doritk el ingramddeste nu mai putin
de 5 divizii, pe cand unitatile noastre de pe acest spatiu res-

trans, cari au primit socul atator forte inamice, nu inglobau toate la un lac nici cat doti divizii.
In aceast memorabild, zi de 6 August s'au distins
foarte multi bravi din brigada 19 infanterie. Pentru bravura cu care a luptat in acea zi regimentul 39 infanterie a
avut drapelul decorat cu ordinul Mihai Viteazul (aceeasi
distinctiune a avut-o mai tarziu Si regimentul 23 infanterie
tot pentru bravura). Au fost deasemenea decorati numerosi
ofiteri ,si grade inferioare.

In annexele dela finele acestor Amintin." cetitorii vor

www.dacoromanica.ro

111

gasi mai multe scrisori primite dela ofiterii raniti in zifua de

6 August si zilele cari au precedat ziva de 6 August. Scopul
acestor scrisori este de a se vedea cat de mare era entuziasmul ofiterilor cari au luat parte in acele memorabile lupte.
INSPECTIA URMATA DE INCERCAREA DE ATAC DIN
ZIUA DE 2 SEPTEMBRIE

Ziva de 2 Septembrie s. v. 1917 fusese destinata pentru

inspectarea transeeleor, cari in urma luptelor din ziva de 6
August suferise mai multe modificari si se ref acuse. Cum
noaptea de 1/2 Septembrie era favorizata de o lund splendita stabilisem ca plecarea s alba, lac cu cel putin 2 ore
inaintea de a se lumina de ziva, pentru a dispune de timp
suficient spre a vizita tot sectorul.
Pe la ora 4 dimineata pornim in adevr dela postul de
comanda. Eram insotit de adjutant, de o ordonant si de
ofiterul francez atasat la brigadd (66.pitanul Blanchard).
Dupd tacere de cateva minute prin santul de comunicatie ajungem la postul de comanda al regimentului 39 infanterie locotenentul colonel Jipa, pe care luandu-1 cu noi
pornim mai departe prin santul de comunicatie pand la postul de comanda al batalionului din dreapta (maiorul A )
pe care '1 desteptdm din somn, caci adormise.
Continuand mai departe prin santul de aomunicatie

-ajungem in urma la transeea din linia 1, unde se stie c.

pandarii sunt de o vigilent foarte activa.
Toate aceste operatiuni s'au putut savarsi relativ destul

de repede, fiindca in transee toata lumea se considera in

serviciu permanent si doarme imbracatd.
Rand sa, se lumineze de-abinelea inspectasem in intregime transele batalionului din dreapta.
Dupd ce s'a luminat complect de ziud, inspectia a decurs ceva mai greu, din cauza obisnuitelor schimburi de
focuri dela transee la transee si mai ales a bombardierellr
tragerilor de sicand ale artileriei.

Totusi pand la ora 5 dupd amiazi inspectia s'a putut

continua Ufa, niciun incident serios. Ca.tre aceasta ord ajunsesem aproape de sfarsitul transeelor batalionului din stanga.
Mai ramsese de inpectat doar transeea unei singure cornpanii, a 11-a.,

www.dacoromanica.ro

-112
In momentul ins cand eram pe punctul de a porni si
prin aceasta transee artileria inamica, care pana atunci trasese din cand in cand asupra unei baterii cu tunuri englezest din aproperea padurii Socris, incepe o trage, cu o intensitate din ce in ce mai pronuntata asupra sectorului batalionului din stanga, din care Moea parte si compania 11-a,

a carei transee urma s o inspectam. La un moment dat

tragerea luancl proportii destul de ingrijitoare comandantul
regimentului 39 infanterie (locotenentul colonel J...) care
continua sa ma insoteasca, imi spune cu oarecare teama:
Domnule colonel, pe cat imi dau eu seama de data

acesta inamicul nu pare s glumeascd. Sunt sigur cd cat

de curand are sal inceapa s atace si cu infanterie. Se pare
ca au mirosit ca sunteti si dv. cu noi. Eu v'as sfatui c pana
mai e timp sa, renuntati la transeea lui Ghinion, caci el e
card noroc (Ghinion era porecla cdpitanului lonescu coman-

dantul companiei 11-a, pe care '1 poreclise asa din cauza

ca. semna G. I. Ionescu).
Desi aveam aceeasi impresie ca comandantul regimen-

tului 39, mai ales ea si incepuse a se simti miros de gaze,

totusi pentru a nu face impresie urita asupra oamenilor,
cari aveau ochii fixati asupra noastra, am rdspuns colonelului:

Nu face nimic colonel J..., am mai intalnit noi glume

de astea. SA.' mergem inainte ca s vedem si transeea lui

Ghinion al dumitale, spre a termina. Si zicand acestea, pornim cu toti inainte urmariti de privirile voioase ale oamenilor. Dar abia facem cativa pasi si artileria inamica incepe
a bombarda sistematic transeea in care incepusem a pasi.
Convins de astadata ca mergerea mai departe este o
imposibiitate, dau ordin cdpitanului Ionescu sa-si faca datoria fra, a tine seama de prezenta noastra acolo. Aceasta
cu atat mai mult, c efectul gazelor asfixiante incepuse a
se simti deabinelea.

La semnalul dat prin clopote oamenii isi pusese, de

altfel casi noi, mastile de protectie contra gazelor.
Cdpitanul Ionescu da numaidecat comanda.
Oamenii la posturi. Incepeti focul.
Aproape instantaneu pustile, pustile mitraliere si mitralierele intra in functiune.

www.dacoromanica.ro

113

Apropiindu-ma de parapet si privind in directiunea

inamicului, vad destul de bine cum valurile lui de asalt escaladau randuri clupa randuri parapetele si se formau pentru
a incepe inaintarea la atac.
Artileria noastra, atat cea din sector, cat si cea din sectoarele vecine, incepe tragerea de contrabaraj. Pusti le, pustile mitraliere si mitralierele noastre trageau la disperare,
incat nu se mai auzea nimic. Era un adevrat infern. Numai cine a avut prilejul s se gaseascd in linia 1 intr'o astfel de ocaziune, 1.% poate da bine seama de cat infern este
acolo.

Fiindca locul unde ma apucase vijelia era escentric,

m'am grabit sd ajung cu un minut mai inainte la cel mai
apropiat post de comanda, ca astfel sd ma pun in legatura
cu tot sectorul.
Santurile de comunicatie din aceasta parte a sectorului
nefiind Inca suficient adancite, din cauza luptelor din ziva
de 6 August, a trebuit sa. le traversez sarind pe dea.supra.
Prima convorbire telefonica a fost cu locotenentul N...

dela rezerva, care'ini anunta trimiterea unui sac cu munitiuni la linia 1 1).
Din informatiile primite dela celelalte sectoare rezulta
c la centru si aripa dreapta nu erau cleat simple demonstratiuni fard importanta. si Ca adevarata actiune a inamicului se petrecea la aripa stanga.
Dupd luarea dispozitiunilor de rigoare am plecat spre
postul de comanda al brigazii.

antul de comunicatiune pe care urma sd-1 urmez trecea pe langa, bateria cu tunuri englezesti, pe care inamicul
o maltratase indelung cu tunuri de calibru mare. Pand la
ajungerea mea acolo reusise sd demonteze un tun, s omoare
un ofiter si SA rneasca 2 servanti. Batalionul din rezerva
diviziei, cu toate ca se gasea in apropiere, nu avusese nici
o pierdere.

La ora 9 seara am ajuns in fine la postul de comand.

Din cuprinsul rapoartelor sosite 'Ana la acea ord de pe
front rezulta, & atacul inamicului fusese respins pretutindeni si oa totul reintrase in liniste.
Inamicul convingandu-se in cele din urmd, ca toate
1) Vezi Annexa XII pagina 253.
8

Amintiri

www.dacoromanica.ro

114

straduintele si sacrificiile lui de a sparge frontal la Mara*esti nu reusesc, renunta la orice alt atac pe aceasta parte
a frontului si, 'si indreapt eforturile catre alte parti mai
deprtate oa Cosna, Targu Ocna, etc. unde de asemenea
nu reuseste sa obtind cleat succese trecatoare, de scurt
duratd, nici unul insa, cu rezultate decisive, hoaritoare.
Pe ziva de 1 Ianuarie s. v. 1917 fiind inaintat la gradul
de general de brigada mi s'a increclintat comanda diviziei
1, al cdrui post de comanda se gasea in satul Viisoara langa
crawl Targu Ocna 1).
ARMISTITIUL SI PACEA SEPARATA

Cu toate straducitele noastre succese la Oituz, Marasti,

Mrasesti, etc. totusi din cauza miselestei tradari a rusiloc,
armata noastra a fost nevoit sa inceteze ostilitatile si sa
stea, pentru scurt timp insa cu arma la picior.
Dupd incheerea armistitiului (9 Decembrie s. v. 1917)
un razboiu cu totul de alt naturd am fost nevoiti SA' intreprindem deastdata contra hoardelor rusesti bolsevizate,
cari paraSeau in massa frontul si se aruncau ca lacustele

asupra satelor si targurilor noastre din spatele frontului

comitand jafuri, banditisme si chiar violuri.
Randuri dupd randuri aceste bande, contra carora am
lost adesea nevoiti sa intreprindem adevarate vanatori, erau
prinse, dezarmate si aruncate peste Prut in Basarabia.
0 alta luptd, poate si mai grea decat aceasta, a trebuit
de asemenea s intreprindem contra propagandei bolsevice
printre randurile oamenilor nostri si populatiei civile.
Pentru a pune frau acestei periculoase propagande, am
fost de multeori nevoiti sa recurgem la msuri extreme ca:
izolarea in lagare, lovirea si chiar impuscarea.
Dup incheerea pacii silite din 7 Mai S. v. 1918 divizia
1 a lost de mai multe ori dislocat spre sud-est, avand in
toate aceste dislocari cartierul succesiv la Onesti, Paunesti
si infine la Adjud.
In aceasta din urm dislocare divizia a avut de supraveghiat prin posturi de pazd sectorul cuprins intre esclusiv
satul Soveja pana la inclusiv orasul Marasesti.
1) Vezi 0 Annexa XII pagina 253.

www.dacoromanica.ro

115

In ziva de 10 Noembrie s. v. 1918 dupd spargerea frontului inamic dela Salonic, guvernul roman rupe iarapi
cu puterile centrale i decreteaza din nou mobiizarea.
In ziva de 16 Noembrie divizia 7 infanterie si divizia 1
vanatori trece din nou Carpatii i intra, de astadata pentru
totdeauna, in Translvania.
Mai tarziu aceste divizii sunt urmate de altele si anume
de divizia 6 infanterie, divizia 2 vanatori si divizia 1 cavalerie.
In luna Februarie s. v. 1919, divizia 1 infanterie este

transportata in vederea a noui operatiuni ulterioare cu c. f.

in Oltenia.
In Iunie 1919 armatele bolsevice unguresti amenintand
cu o noua, invaziune Ardealul, divizia 1 este transportata, cu

c. f. in regiunea Careii MariErmihalyfalva (Valea lui Mihai) in spatele trupelor noastre de acoperire pe Tisza.
OBSERVATIUNI ASUPRA ARMATEI ROMANE

DIN A DOUA PARTE A CAMPANIEI

Succesele noastre din partea doua a campaniei, fata, de

insuccestele din partea intaiu, e clatoresc in primul rand solidei pregtiri a armatei pe zona de refacere si in al doilea
rand complectarii a cea mai mare parte din lipsurile ei, cu
osebire artilerie grea, mitraliere, pusti-mitraliere, cum si a

intregului material technic cu care erau dotate armatele

beligerante si de care noi eram lipsii aproape cu desvarsire.

Trebue de asemenea addogat lipsa de ideal a soldatilor

chiar a unei bune parti a ofiterilor nostri, mai ales a celor
din rezerva, earl erau concentrati de aproape 2 ani fr ca
cineva s alba curajul s le spund, din cauza scrupulurior
oficialitatil noastre, scopul acestei concentrari.
In adevar oficialitatea noastra declarand neutralitatea,
nu voia sau nu putea sa dea pe fata adevaratele aspiratiuni
nationale i s permita astfel pregatirea sufleteasca a natiunei si a ostirei in vederea realizrii acestor aspiratiuni. .
Osebit, insasi pregatirea de razboiu a majoritatii ofiterilor nostri de rezerva lasa foarte mult de dorit.
Se stie in adevar, Ca majoritatea ofiterilor nostri de rezerva din prima parte a campaniei aproape nu conta ca pre-'
pi

www.dacoromanica.ro

116

gatire militard. Multi dintre ei simple grade inferioare

unii chiar simpli soldati de rand pan& in 1913

fusese pro-

movati ofiteri numai pe consideratia, ca. Meuse campania

din 1913 din Bulgaria si absolvise fie liceul, fie o universitate oarecare.

In ce priveste pe nouii, adica ultimele promotiuni de

ofiteri de rezerv destinati s. implineasca numeroasele lipsuri datorite crearii de noui unitati la mobilizare, s'a recurs,
pentru complectarea lor la tot felul de expediente, intre cari
si la absolventii scoalelor de invatatori in urma unei pregtin l. din cele mai superficiale de circa 30-40 zile la regimentele din aceleasi localitati cu ele, ceeace era totuna cu nimicr
sau aproape cu nimic.
Cu trupa a fost si mai rau, caci chiar in ajunul mobilizarii s'au vrsat regimentelor toti amanatii i dispensatii
valizi in numar de circa 250-300 oameni de fiecare regiment, fard ca acesti oameni s fi facut o singura zi de instructiune
In toata durata partii intaiu a campaniei acesti oameni,
cari in definitiv nu purtau alt vina decal aceea, c tiuse
sau putuse sa se invarteasca dupa cum era dealtfel sistemul
tarii
dad, nu toti, dar marea lor majoritate
au fost
mai mult o povara pe spinarea bietelor noastre regimente,
cazi toti acesti nenorociti formau, pe timpul maxsurilor
mai ales a luptelor, marea majoritate a trenarzilor si fugarilor, cari populau padurile, satele i ascunzatorile i cari

in mod fatal antrenau dup ei i pe unit dintre soldatii

vechi, mai slabi de Inger.

S'a facut de asemenea o mare greseal cu batalioanele

de militii formate din. contingente batrane i armate cu pusti

vechi Cu tragere inceatd, a caror functionare era aproae

necunoscutd sau uitata de majoritatea miitienilor i chiar
a ofiterilor.
Toate aceste formatiuni disparuse in partea doua a cam-

paniei, ceeace a fost o mare usurare pentru armata si conducatorii ei.

Pe zona de refacere instructia, disciplina, moralul

mai ales spiritul de sacrificiu al ofiterior de rezerva se formase i intdrise in asa masura, incat acesti ofiteri de rezerva
aproape nu se mai deosebeau de camarazii lor activi, lucru.

www.dacoromanica.ro

117

care a facut, ca in a doua parte a campaniei marea lor majoritate sa poata da dovezi nu numai de eroism si sacrificiu,
dar si de destoinicie si. aptitudini in conducerea unittilor.
Ace las lucru se poate spune fard nici o exagerare despre
fostii amanati si dispensati, earl formau de altfel elementul
cel mai viguros si inteligent al ostirei din partea doua a campaniei. Majoritatea celor mai bravi si destoinici soldati si
grade inferioare din partea a doua a campaniei o formau
tocmai acesti dispensati si amanati, instruiti si pregatiti de
noi pe zonele de refaoere.
Se poate dar afirma fard teama de desmintire, c armata

noastra din partea doua a campaniei a fost o armat cu

totul noud, care nu mai avea de comun, cu armata care
luptase in prima parte a campaniei cleat doar ca purta
acelas nume ,si aceeasi uniforma, la care se adaogase in plus
casca de otel model francez.

Daca am scris aci aceste cateva observatiuni, am fdcut-o in speranta Ca conducatorii destinelor neamului nostru si cdpeteniile ostirei noastre de dupa razboiu, vor sti
s traga din ele invataminte pentru viitor.

www.dacoromanica.ro

DIN PARTEA TREIA A CAMPANIEI

OPERATIUNILE DE LA TISZA
CONSTITUIREA GRUPULUI DE NORD

LA cAteva zile dela instalarea diviziei 1 in zona Careii

Mari-Ermihalyfalva, am fost numit comandant al grupului de nord (ordinul comandamentului trupelor
din Transilvania No. 7024 din 21 lunie s. v. 1919), al cdrui
sector de supraveghere pe Tisza se intindea dela VazarosNameny pana la inclusiv Abad-Szalok.
Comandant al grupului de sud a fost numit generalul
H..., al carui sector se intindea dela esclusiv Abad-Szalok
pana la inclusiv Szeged.

Grupul de nord avea compunerea urmatoare: divizia

16 (general H...) in supraveghere dealungul raului Tisza;
divizia 2 vantori (general D...) in rezerva cu o brigada la
Nyireghihaza si alta la Debretzen; in fine un detasament
mixt (general 0...) la Satu Mare.
Mai era deasemenea brigada 49 infanterie (colonel M...)
din divizia 20 in formatie la Nyireghihaza, a carei intrebuin-

tare nu se putea Irish' face decht in urma unei autorizri

speciale a comandantului trupelor din TransIlvania.
In acelas timp cu comanda grupului nord am pastrat,
pana in momentul inceperei ostilitatilor, si comanda diviziei 1.

Dupa inceperea ostilittilor dela Tisza comanda diviziei 1 a revenit generalului 0... comandantul brigazii 1 infanterie, care era ofiterul cel mai vechiu si mai mare in
grad din divizie.

Postul de comand al grupului nord si al diviziei 1 a

ramas deocamdata la Careii Mari.

www.dacoromanica.ro

120

FORTELE UNGURESTI DIN FATA GRUPULUI NORD

Cu mult inainte de a se deslntui ofensiva ungureasca

la Tisza, noi reusisem s identificam amanuntit aproape intreaga ordine dc batae a armatei unguresti, cum si modul
cum era gruparea acestei armate in fata grupului de nord.
Era cunoscutd de noi pand si ziva hotrit de comandamentul unguresc pentru trecerea Tiszei.

Astfel pe baza de informatiuni din surse cat se poate

de sigure, aflasem ca in fata sectorului grupului de nord se
aflau urmatoarele forte unguresti:
Corpul 3 armata, cu cartierul general la Miskolcz cuprindea diviziile 1 si 5 infanterie, 2 brigazi mixte independente, mai multe detasamente de cavalerie i un important
stoc de artilerie de toate cadibrele si mai ales artilerie grea
instalata pe inaltimea Tokay i in fata principalelor puncte
de trecere pe malul stang al Tiszei.

Artileria grea instalata pe inJimile Tokay din fata

satului Rakamaz putea tine sub focurile ei malul opus al
Tiszei pand la circa 10-12 km. distant.
SIMPTOME DE INCEPEREA OSTILITATILOR

Informatiunile ce capatam zilnic dela serviciul nostru

de informatiuni, incursiunile Mtreprinse de detasamente
unguresti pe malul stang al Tiszei, declaratiunile dezertorilor i prizonierilor, cum si desele i necontenitele recunoasteri intreprinse de aviatia inaanica pand la marl distante mn

poia frontului nostru erau atatea dovezi sigure, Ca inamicul era pe punctul de a incepe ofensiva contra noastra si ca
trebuia sa" ne asteptam dela un moment la altul ca ea sa, se
producd.

De asemenea spionii trimisi de noi 'And la 80-100 km.

la vest de Tisza ne informau regulat de tot ce se petrece in
tabara inamica, mai ales cu numeroasele transporturi de
trupe unguresti si material artileristic spre Tisza, cum si esalonarea lor in dreptul punctelor alese de unguri pentru trtcerea Tiszei.

Ungurii fusese cu atat mai incurajati la aceasta, cu cat

ofensiva lor contra tinerei armate ceho-slovace reusise

www.dacoromanica.ro

121

aproape complect, silind astfel guvernul ceho-slovac sa, intervind prin presedintele Cornisiunei de pace de la Paris pentru incheerea grabnica a unui armistitiu.
TRECEREA TISZEI LA TOKAY SI SEGHET

Din informatiunile prinse de noi, rezulta ea inamicul

hotarise sa forteze trecerea Tiszei in noaptea de 15/16 Iulie s. V. 1919.

Din cauza ploilor continue insd, cari nu mai conteneau

de -zile intregi, nivelul Tiszei crescuse cu mai multi metri
si apa se revdrsase peste maiuri inundanci terenul pand la
marl. distante. Din aceasta cauza trecerea Tiszei a trebuit sa
fie amanatd.
In ziva cle 20 Iulie pe la ora 8.30 seara inamicul in forta
de circa 3 batalioane infanterie cu nurneroase mitraliere sprijinite de o puternica artilerie asezat pe malul drept al Tiszei, surprinde posturile noastre de supraveghere si trece
Tisza la Tokay in fata localitatii. Rakamaz, indreptandu-se

spre satul Balsa. In gara Rakarnaz a cazut cu aceast ocaziune mai multe proectile de 150 si 305 cm.
Trebue explicat, c intinderea sectorului, pe care trebuia sa-1 supravegheze divizia 16, care de altfel tinea singura
intregul front al grupului de nord, avea o desvoltare de circa
120 km. si cd sectoarele batalioanelor erau pazite cu posturi

situate la intervale destul de mat unul de altul, avand insa

grosul concentrat inapoia intervalelor si. in conditiuni ast-

fel, ea ele sa poat interveni la timp util in caz ca, va fi

nevoe.

Trecerea dar a trupelor unguresti peste Tisza nu a surprins pe nimeni, caci ea fusese mai dinainte prevazutd.
In aceeasi zi si concomitent cu trecerea dela Tokay alte
trupe inamice in faro, de 3-4 companii. infanterie sprijinite de artilerie de pe malul drept trece de asemenea Tisza
prin dreptul localitatii Seghet si se indreapt spre Tiszadob.
Posturile noastre de supraveghere se retrag luptand. 0 cornpanie dela rezerva din Bilszentmihaly este trimisa, pentru a
.contraataca.

Pana la ora 4 dupa amiazi la cele 2 puncte de trecere

au loc urmtoarele evenimente:

www.dacoromanica.ro

122

Trupele inamice trecute la Tokay primesc mereu ajutoare. Efectivul lor pana la acea ora este evaluat la circa 5
batalioane infanterie. Ele inainteaza pe 3 coloane spre Timar, spre Rakamaz si spre Tiszanaghyfalu, pe cari le ocupd.
Unitatile de pazd din sector se cancentreaza la Tiszaesdar
in transee anume pregatite si asteapta. ajutoare.
Trupele trecute la Seghet pun stapanire pe Tiszadob si
Tiszadada .si iau directia spre Budzentmihaly. S'a trimes 2
companii spre a contraataca, una spre Tiszadob si alta spre
Tiszadada. Compania trimisd .spre Tiszadada reuseste s Gadd

in spatele inamicului si'l sileste s se retraga inapoi spre

Tisza. In ultimul moment retragerea dela Tiszadada, care
este urmata si de retragerea dela Tiszadob, se transform
in fuga.
Fat de situatia dela Rakamaz, care din cauza fortelor
ce treceau necontenit pe stanga Tiszei devenea din ce in ce

mai serioas, comandantul diviziei 16 intervine pentru a

i-se pune la dispozitie un regiment de vanatori din brigada
de rezerva dela Nyioreghihaza, pe care intentiona sa-1 trans-

porte cu trenul pand la statia Buj, iar de acolo sag diriga

astfel, incat sd cadd In flancul si spatele inamicului dela
Rakamaz.

Regimentul de vanatori ataca in adevr de flanc spre

Rakamaz, ocupand succesiv satele Balsa, Szabo lcs si Timex,
cari sunt evacuate de inamic. Operatiunile acestui regiment

nefiind insa conduse cu destuld energie, inamicul nu poate

fi respins peste Tisza.
Orasul Careii Mari, unde functionase pana atunci pos-

tul de comanda al grupului fiind si departat si excentric

fata de intinderea frontului pe care se desfdsurau acum
operatiunile grupului de nord, a fast mutat in cursul nopteii
de 20/21 Iu lie in orasul Debretzen.
Forte le inamice dela Rakamaz primind in cursul noptdi noui intariri, reiau, in scopul de a maxi si complecta cat

mai mult capul de pod, inaintarea, astfel cd in dimineata

urmtoare linia ocupata de ele trece prin: marginea de vest
Venceslo. Cota 110 Cota 117 Timax-sud Cota 102 ( 1 1 /2 km.
sud-est de Rakamaz) marginea vest Naghyfalva digul
Tiszei-Tiszaeslar.

Trupele inamice cari trecuse la Seghet si fusese alun-

www.dacoromanica.ro

123

gate dela Tiszadada i Tiszabob, trec din nou Tisza cu forte

mai importante ea data, trecutd si pun din nou stapanire

pe cele 2 localitati; dar contraatacate viguros de rezervele
din sector sunt gonite iari peste Tisza.
Capturarile fcute de trupele noastre in decursul luptelor din zilele de 20 si 21 Iu lie, au fost urmatoarele: la Raka-

maz 70 prizonieri, 11 mitraliere, 2 tunuri de camp, 5 chesoa cu munitii; la Tiszadob i Tiszadada 110 prizonieri ci
mai multe arme.
TRECEREA TISZEI LA TISFAFORED

In ziva de 21 Iu lie s. v. 1919 are loc la Tiszanired un

schimb de focuri puternic dela un mal la altail. Catre ora 9
seara inamicul incepe a bombarda cu artilerie localitatea
Tiszaftired i imprejurdrile. Se putea observa chiar cu ochii
liberi, cum unitati intregi de infanterie inamica, se massau
in apropiere de malul Tiszei. Toate acestea erau dovezi indubitabile, ca se pregateste o trecere a Tiszei i prin aceast parte.
In adevar pela ora 5.30 dimineata (22 Iu lie s. v. 1919)

trupe inamice in forta de circa 4-6 companii sprijinite de

artilerie, resping posturile noastre de supraveghere si pun
piciorul pe malul stang. Contraatacate de 2 companii din
batalionul 3 (regimentul 84 infanterie) cu concursul unei
baterii din regimentul 31 athlete fortele inamice, cari apucase s treaca, Tisza, sunt aproape desfiintate. Actiunea se
termina, la ora 10.30 dimineata.

Dupd amiazi ins pela ora 3.30 alte 2 batalioane Mamice trec Tisza pela sud i nord de Tiszafiired. Contraata-cate la timp de unitati din rezerva sectorului sunt respinse
cu mari pierderi peste Tisza.

Dar inamicul tot nu voieste s renunte la trecere- In

adevar pela ora 5,30 dupd amiazi el forteaza din nou trecerea la Tiszafiired tu forte de astdat mult mai superioare.
Aceast din urmA trecere, ajutata de alte cloud demonstrative la nordul i sudul punctului principal de trecere,
reuseste.

De randul acesta inamicul pune solid piciorul pe malul

stang al Tiszei. Forte le trecute sunt evaluate la circa 3-4
batalioane.

www.dacoromanica.ro

-124
Trupele noastre din sectorul ata cat inferioare in numat
sunt nevoite sd se retraga disputand terenul pas cu pas in.
pozitiunea aleasd i pusa in stare de apdrare dela Felhalom.
In cursul noptii de 22/23 Iu lie inamicul se grabeste a
arunca un pod peste Tisza la Tizafred i executd lucrdri
de fortificape.
In cursul zilei urmatoare (23 Iu lie) liniste pe tot Iron-

tul Tiszei. Inamicul continua a trece noui forte pe malul

stang si consolideaza cat mai bine terenul.
Unittile noastre continua de asemenea s se consolideze in fata trupelor inamice.

Patrule numeroase sunt trimise pe diferite directiuni

pentru a recunoaste efectivul trupelor trecute la est de Tisza
si a se informa asupra intentiunilor viitoare ale inamicului.

Recunoasteri mai tari (detasamente mixte de infanterie i artilerie) sunt trimese in special spre Rakamaz, care
prezinta o importanta mai mare atat prin efectivul fortelor
trecute, cat i prin importanta pe care o prezenta aceasta,
localitate prin raport la comunicatiile, can Ii permiteau s
inainteze fie spre Nyireghihaza, fie spre Debretzen in directia flancului nostru stang.

S'au trimes 3 asemenea recunoasteri: una in directiiinea vest-nord-vest; alta in directiunea sud-vest-nord; in fine
a treia in directiunea nord-sud pe soseaua ce duce la Thnat.
Detasamentul trimes in directiunea vest-nord-vest inainteaza pana la Venceslo; cel trimis in directiunea sud-vest-

ford inainteaza 'Jan aproape de Rakamaz; cel trimes in

directiunea norcl-sud inainteaza pana in fata localitatii
Kama cota 106.
Toate aceste recunoasteri au lost incoronate de succes.
LUPTA DELA TISAFORED

In timpul acesta are ice constituirea grupului de manevra Tisza sub comanda generalului M... cu misiunea de
a inainta spre Szolnok, unde forte inamice superioare luase
ofensiva contra grupului sud i facuse progrese destul de
marl in directiunea Arad, spre a le cadea in flanc si spate.
Marsul acestu grup Inis spre Szolnok avea itinerarul
obligat prin fata localitatii Tisafiired, care fusese ocupata

www.dacoromanica.ro

125

precum se stie, de forte inamice, care in ultimele zile fusese

evaluate la mai mult cleat o brigadd mixta (aproximativ

3 regimente infanterie Cu multa artilerie si mitraliere),
care ar fi putut sa-1 atraga si angajeze in lupt, pentru a-i
intarz'la, daca nu chiar anihila complect rnarsul spre obiectiv

Szolnok.

Or, marsul grupului de manevra, trebuia sa fie executat

si repede si secret, fara de care nu putea avea caracter de
surpriza.

Pentru aceasta nu exista insa decat o singurd solutie

si anume aceea, de a ataca si respinge peste Tisza fortele
inamice dela Tiszafared si aceasta mai inainte ca grupul
de manevra sa ajunga in dreptul bor.
Pentru atingerea acestui scop s'au luat in cea mai mare
grabd masurile necesare, pentru ca acest atac sa, reuseasca.
Unita-tile disponible din sectorul Tiszafiired nefiind in_

masurd s obtina ele singure acest rezultat, s'a trimes in

graba brigada de vanatori ce forma rezerva grupului la
Debretzen (regimentele 9 si 10 vanatori).
Transportul s'a efectuat In noaptea de 23/24 Iu lie s. v.
1919 cu C. F.

Atacul s'a executat prin surprindere in dimineata de

24 Iu lie ora 9 si la el au participat: regimentul 10 vanatori,
2 batalioane din regimentul 84 infanterie (locale), 2 baterii
din regimentul 31 artilerie, 1 divizion din regimentul 24/4
obuziere.

La extrema stanga a colaborat si 1 escadron de rosiori.

Regimentul 9 vanatori a constituit rezerva.
Atacul s'a executat cu o vigoare i un elan mai presus

de orice laudd. In mai putin de 2 ore un singur soldat

bolsevic nu se mai gasea pe malul stang al Tiszei.

Cu ocaziunea acestei lupte s'a calpturat : 2 tunuri, pusti,
mitraliere, chesoane cu munitiuni si numerosi prizonieri.
LUPTA DELA RAKAMAZ

In ziva de 25 lithe s. v. 1919 trupele inamice dela Raka-

maz iau ofensiva contra trupelor noastre din acea parte a

frontului, avand ca ax de miscare soseaua care duce dela
Rakamaz spre Nyireghihaza, uncle se afla si cartierul diviziei 16 si pe care inamicul intentiona probabil sa-1 ocupe.

www.dacoromanica.ro

126

In jaloane mari atacul inarnicului s'a executat prin

inaintarea a 3 coloane i anume: o coloand principald centrald pe soseaua sus mentionata sprijinit la aripi de alte
2 coloane secundare. Atacul era insotit de foarte multa artilerie intre care: 6 piese de 77 mm., 4 piese de 100 m.m.
numeroase mitraliere.
Dupa 3 ore de lupte crancene catetrele coloanele sunt
respinse cu pierderi simtitoare pentru inamic.
Catre orele 8 seara inamicul primind noui intariri, el re-

incepe atacul, Wand de data aceasta cu artileria lui de

calibru mare de pe inaltimea Tokay toate comunicatdunile
dinapoia noastr pentru a impiedica sosirea de ajutoare.
Lupta a durat circa 2 ore si s'a terminat cu Ull complect
fiasco pentru inamic.
Trupele noastre pun stapanire pe cota 104, unde s'a gasit o mitraliera, pardsita in graba de inamic.
CONTRAOFENSIVA GRUPULUI DE NORD

Sortii armelor pe frontul grupului de sud, unde se petrecea actul principal al bataliei dela Tisza, hotrindu-se
la Szolnok si imprejurimi prin retragerea in complecta debandada a inamicului mai intaiu spre Tisza si apoi peste
Tisza, misiunea incredintata grupului nord, aceea de a atrage
fixa pe frontul lui cat mai numeroase forte vrajmase, pentru ca inamicul s nu ridice de aci trupe i sa le utilizeze
pe frontul sud la Szolnok, hind acum Indeplinit, s'a apre-

ciat, c sosise in fine momentul de a terrnina odata i cu

aventura inamicd de pe frontul de nord, mai ales cu cea
dela Rakamaz-Szabolcs, care apsa ca o piatr de moara
amenintatoare in flancul nostril drept.
In acest scop masuri au fost luate, prin trimiterea de
detasamente pe diverse directiuni, in scopul de a recunoaste
partile tan i slabe ale inamicului.
Cele mai importante din aceste recunoasteri prin forta
lor i rezultatele obtinute, au fast cea trimeas spre Timar
si cea trimeasa spre Rakamaz.
In ziva de 26 Iu lie s. v. 1919 ora 1.30 dupa amiazi se

incepe in fine atacul general pe tot frontul. Rana ha ora

4 dupd amiazi trupele noastre ocupa satul Naghyfalu i inainteaza spre Rakamaz.

www.dacoromanica.ro

127

Atacul dela Rakamaz neddnd insd rezultatele asteptate

,din cauza artileriel grele depe Indltimea Tokay, care producea pierderi mari in rndurile unitdtilor noastre, se hotdra.-

ste ca aceastd indltime sd fie intoarsd prin trupe trecute

pe celalalt mal al Tiszei pela sud-vest de Tokay.
Dar inamicul prevdzdnd manevra ia contramasuri. In
acest scop el incearcd sd treaed cu anticipatie 2 companii pe
malul stang la Tiszadada, cari sunt insd surprinse in timpul
trecerei si respinse. 0 alta, incercare a lui de a trece Tisza,
mai la sud de iprecedenta spre Tiszafiired, are aceeasi soartd.
In timpul acesta trupele noastre d:n fata sectorului
Rakamaz-Szabolcs reusesc S ocupe pand seara localitatile
Gaya, Veneceslo, Balsa si. Szabo lcs. Satul. Rakamaz hind insd

bine protejat de artileria grea de pe inaltimea Tokay, nu

poate fi luat nici de data asta.
Trupele inamice, earl aparau satul, fiind bine protejate
de artilerie, au rezistat cu incapatanare inaintea podului de
vase de pe Tisza.

Cu ocaziunea acestor lupte s'au mai capturat ca la 400

prizonieri, 2 tunuri de calibru 80 mm., 5 mitraliere, numeroase arme si munitiuni.
In noaptea de 26/27 Iu lie s. v. 1919 p companie de infanterie trece, sub protectia unei baterii de artilerie, care
se apropiase in acest scop de Tisza, pe malul drept al Tiszei
la Tiszatardas, urmatd la scurt interval de o a doua companie. Recunoasteri sunt trimise indatd spre Baj.
In dimineata de 27 Iu lie unitdtile trecute la Tiszatardas
fiind sporite la un batalion, se indreaptd spre Szabaj, de
unde trimite recunoasteri spre Tokay. In timpul inaintarii
reuseste s mai captureze: 1 ofiter, 11 soldati, 5 chisoane cu
munitiuni de infanterie, 1 cheson cu munitiuni de artilerie
de 104 nun., etc.
La aparitia trupelor noastre pe malul drept al Tiszei,
trupele inamice, ce se mai gaseau incd acolo, incep a lua
fuga spre Miskolcz.

In noaptea de 27/28 Iu lie alte unitatie de ale noastre

sunt trecute pe malul drept al Tiszei in dreptul localitatii
Tiszadob, cari se indreaptd tot spre Tokay.
In zilele de 27 si 28 Julie trupele trecute pe malul drept

www.dacoromanica.ro

128 =

sunt intarite cu alte unitati de infanterie i artilerie, consolidandu-se pe frontul Baj-Csaboj.

Trupele inamice, cari mai continuau inca sa reziste in
fata palului dela Rakamaz, fiind acum slabite prin retragerea a cea mai mare parte a artileriei de pe inaltimea Tokay,
nu mai pot opune decat o slabd rezistenta trupelor noastre,
cari atacandu-le la baioneta ocupd satul, facand numerosi
prizonieri. In retragerea-i precipitata inamicul incearca, a
distruge podul, dar nu reuseste decat in parte.
In itimpul luptelor din jurul satului Rakamaz dovedindu-se eh populatia civila din acea localitate luase parte
la lupte alaturi de soldatii unguri, s'a dat ordin sal se bornbardeze, ca masura de represalii, satul timp de 2 ore cu
artilerie, daramandu-se cu aceasta ocazie mai multe cldiri
si omorind cativa locuitori.
In ziva de 30 Iulie seara nu se mai. gsea pe malul stang
al Tiszei nici picior de soldat ungur.
Inaltimea Tokay, impreuna, cu satele Tokay i Kisitobaj
de pe malul drept al Tiszei, sunt astfel intoarse i ocupate,
dupd cum se va vedea mai jos, de trupele noastre trecute
pe malul drept.
In aceeasi zi un batalion din trupele trecute la Tiszafiired largeste spatiul i organizeaza un cap de pod.
Ocuparea i organizarea vremelnica a acestui cap de
pod era necesara, pentru a putea protege trecerea dc trupe
ulterioare pe malul drept, necesare la urmdrirea inamicului
care re retragea acum dela Szolnok spre Budapesta. Asemenea pentru capturarea imensului material de ra.zboiu si mai _
ales de cale ferata ingramdit de vrajmas la Vest de Tisza.
In ziva de 31 Iulie un batalion din trupele trecute pe malul drept (din regimentul 83 infanterie) pune definitiv stapanire pe inaltimea Tokay i satele Tokay i Kistokaj. Un
ploton cu 2 sectii mitraliere inaintand mai departe ocupa
localitatea Tarkzal. Un alt batalion din regimentul 83 infan-

terie inainteazd pana la padurea Naghiederda (3 km. aiord de

Czobaj), unde angajeaza o lupta cu inamicul. Trimitandu-se

in grabd un batalion din regimentul 16 vanatori, inamicul

este nevoit s bath, in retragere.
Batalionul din regimentul 16 vanatori continand s urmareasca pe inamic In retragere, ocup la ora 9.30 dimineata

www.dacoromanica.ro

= 129
satul Tthrtigy, iar batalionul din regimentul 83 infanterie
satul Thriigy, iar batalionul din regimentul 83 infanterie
satul Takta.
Inamicul se retrage pretutindeni in debandada urmarit de artileria noastra prin focuri, care face in randurile fugarilor numeroase victime.
URMARIREA LA VEST DE TISZA

In urmarirea inamicului la vest de Tisza s'a trimes in directiunile Tarczal, Bodrog-Kerestur, Mezo-Zambor, etc. detasamente mixte de infanterie si artilerie (in timpul acela grupul de nord nu mai dispunea de cavalerie, care fusese luat
toata la Szolnok).
La Tiszaftired pentru a largi cat mai mult capul de pod
si a strange de prin imprejurimi materialul necesar la aruncarea unui pod pe vase (brci, grinzi, scanduri, etc.) s'a trimes intreaga brigada 49 infanterie, care nlocuise divizia 2
vanatori chemat de asemenea la Szolnok.
In ziva de 1 August st. v. 1919 unitatile brigazii 41 infanterie, din cari o parte se gasea deja in urmarirea inamicului
spre raurile Bodrog si Hernad, continua la randu-le urmarirea inamicului care fugea in dezordine in toate partile, mai
ales spre Miskolcz.

Conform instructiunilor M. C. G. operatiunile de urmdrire ale grupului de nord urmau sa ia sfarsit la ajungerea pe
raul Hernad.
Imprejurdri fortuite insa au fcut, dupa cum se va yedea mai jos, ca aceste instructiuni s nu poat fi executate
ad-literam.
Unitatile inaintate ale brigazii 41 infanterie gsesc satul
Bodrog-Kerestur evacuat de inamic $i-1 ocup. Unitati le inainteazd apoi spre Mezo-Zambor, trimitand recunoasteri spre
nord. La ora 4 dupa amiazi ele ocupa localitatea Macos si trimite recunoasteri spre Nedsperecs, Takta-Szado si TaktaHarkany.
0 patruld, care fusese trimeasd spre Saras-Patak captureaza un intreg tren cu munitiuni impreund cu comandantul trenului si 12 soldati. Trenul este adus la Kemieszlo.
Brigada 49 infanterie, care trecuse Tisza la Tisfaftired
inainteazd pe 3 coloane: coloana din stanga ia directia spre
9

Amintiri

www.dacoromanica.ro

-=, 130

Paroslo si o ocupa; coloana din dreapta ia directia spre

Tiszavalk pe care de asemenea o ocupa; caloana din centru
ia directia spre Rabotz (nord-est de Paroslo).
Brigada continua apoi inaintarea pand dincolo de Paroslo si Rabotz, unde se opreste conform instructiunilor ce
avea, trimitand recunoasteri la vest de Csanolas-Gentely,
Besto-Bacs si Barom (Karom).
In ziva de 4 August st. v. 1919 brigada 41 infanterie ocupd toate punctele prevazute in ordinul de operatiuni ca
limita a operatiimilor sale de vest de Tisza, grupandu-si umtatile in regiunea Gashalom-Hernad-Nemethi, cu patrule de
recunoastere pana in valea raului Hernad.
Brigada 49 infanterie s'a grupat in regiunea Eger-Loos,
Farnos, facand legatura cu brigada 2 rosiori.
AFACEREA CU PREDAREA DIVIZIEI 1 UNGARE

In ziva de 5 August st. v. 1919 comandantul brigazii 41

infanterie (colonel I...) , care in ajun de inceperea ostilitatilor dela Tisza inlocuise pe comandantul de pana atunci al
brigazii (general D...) mutat la centrul de instructie Bucuresti, primeste din partea comandantului diviziei 1 ungare

din Miskalse parlamentari pentru a trata conditiunile de

predare.

Aceste conditiuni, prin care se cazuse de acord ca predarea acestei divizii sa, se faca in conditiuni earl echivalau
aproape cu o capitulare si cari fusese aprobate principial de
comandantul grupului de nord, au fast inaintate M. C. G.
pentru aprobarea definitiva, (aceasta conform unui ordin expres al M. C. G. care preciza, ea asemenea tratative nu vor
putea fi definitive si deci executabile cleat dupa, aprobarea
M. C. G.).
In vederea probabilei efectuari a acestei preddri, pe care

brigada avea toate motivele A. o creada, cat mai apropiata,

ea s'a grupat in modul urmator:
Cate o companie si o sectie mitraliere la Teslarsalcza,
Aslosalcza, Sayo-Grad si Barom; ea:be un batalion la Ouga,
Gesztely, Hernad-Nemety, Tiszalucz ,]. Sperenez. Batalionul
dela Ouga a trimes recunoasteri spre nord.
Este de observat, ca predarea diviziei 1 ungare nu s'a

www.dacoromanica.ro

131

putut efectua in conditiuni aprobate principial de comandamentul grupului de nord, din cauza ca. M. C. G., pentru motive necunoscute noua pana azi, n'a raspuns raportului
trimis.
Intre timp ins si-a facut aparitia in localitate o brigada
de rosiori (general D...) cu care comandantul diviziei 1 ungare a inceput noui tratative de predare, in scop pe deoparte
de a obtine conditiuni mai usoare, iar pe de alta de a castga
timp spre a sustrage dela predare cat mai mult personal si
material (mai ales tunuri si munitiuni) strecurandu-I prin
padurile din apropiere.

Parte din materialul sustras a cdzut mai tarziu in

mainile cehoslovacilor.

In ziva de 6 August st. v. 1919 lucratorii bolsevici dela

fabrica Disghior din apropiere de Miskolcs refuzdnd a depune
armele si amenintand sa atace orasul MIslcolcs, comandantul
regimentului 9 rosiori a cerut ajutorul grupului de nord. Bri-

gada 41 infanterie a primit atunci ordin sd trimeata 1 batalion infanterie cu 2 baterii artilerie.
Cu acest ajutor s'a putut dezarma lucratorii si soldatii
unguri, cari luase partea lucratorilor din fabrica. Asemenea
si populatia turbulenta din Miskolcs si imprejurimi, care incepuse a se agita.

Orasul Miskolcs a fost ocupat in seara acelei zile de

trupe romanesti.

Populatia orasului a primit cu urale si manifestatiuni

de bucurie trupele noastre salvatoare. Comandantul brigazii
41 infanterie a fast purtat prin oras in triumf, i s'a facut mahifestatiuni grandioase si i-s'a daruit un automobil.
Cu aceasta ocaziune s'a mai capturat 4 ofiteri si 286 soldati bolsevici. In ziva urmatoare (17 August) s'a mai capturat inca un ofiter si 71 soldati.
De asemenea cu ocaziunea celorlalte operatiuni la vest
.de Tisza s'a capturat: 6 tunuri, 1500 pusti, 180 carabine, 7
mitraliere, 2 vagoane cu munitiuni de artilerie, 18 lazi cu
munitiuni de infanterie, 2 trasuri cu efecte, 5 cai, 18 ofiteri,
578 soldati si 1 clrapel.
Cu acestea au luat sfarsit operatiunile grupului de nord
in campania dela Tisza.
Grupul de nord transformandu-se apoi, dupa cum se va

www.dacoromanica.ro

132

vedea mai departe, in guvernamant militar de ocupatie, activitatea lui, se reduce de aci inainte la guvernarea si administrarea zonei militare de ocupatie pana la evacuarea delinitiva, a teritoriului ungar de trupele romane.
TRUPELE UNGURESTI CARI AU LUPTAT PE TOT
FRONTUL IN CAMPANIA DELA TISZA

Trupele cu cari Ungaria bolsevica a intreprins campania

contra noastra la Tisza, atat in fata grupului de nord cat v.
a celui de sud, au fost, dupd datele si informatiunile avute la
comandamentul grupului de nord, urmatoarele:
1) La aripa dreapta (regiunea Ciongrad) diviziile 2 si a
infanterie, mai multe detasamente de cavalerie;
2) La oentru (regiunea Szolnok) divizille 6 si 7 infan.
terie, 1 divizie de cavalerie;

3) La aripa stangd (regiunea Tokaj) diviziile 1 si 5 infanterie, 2 brigazi independente de infanterie, mai multe detasamente de cavalerie.
Osebit de acestea mai erau divizia 4 infanterie in supraveghere pe frontiera cehoslovaca si divizia 8 infanterie pe
frontiera jugoslavd.
Efectivul total al acestor trupe, fra a socoti aviatia si
trupele technice, se urca la cifra de 250-300 mii oameni.
Dupa infrangerea centrului comandamentul ungar a
fost nevoit s intareasca acest centru si cu diviziile 4 si 8 infanterie de pe frontierile cehoslovaca, si jugoslava.

Din fata grupului nord ins (regiunea Tokaj) unguril

nu au putut ridica nici o Imitate.
OBSERVATIUNI COMPARATIVE INTRE ARMATELE UNGURESTI SI ROMANESTI CARI AU LUPTAT LA TISZA

In campania dela Tisza atat armata ungureasca cat si

armata romaneasca au avut desigur imperfectiuni si lacune,
cari s'au resimtit in timpul operatiunilor.

Cele mai importante dintre acestea au lost urmatoarele:

1) Generalisimul din capul inaltului comandament unguresc, care dup toate legile razboiului poart pe umerii sai

www.dacoromanica.ro

133

Intreaga raspundere a operatiunilor, era lipsit de autoritatea

unui adevarat comandant de capetenie spre a putea conduce
In deplina libertate operatiunile.
La marele cartier unguresc se gaseau indivizi, cari in
calitatea lor de imputerniciti ai guvernului central se bucurau de puteri discretionare i aveau dreptul de a cenzura toate
actele comandantului de cdpetenie, care devenea astfel simpl unelta in. mainile bor.
Desi ignoranti in arta conducerei rdzboiului, acesti indivizi luau totusi parte la toate discuiile, isi afirmau parerile
si cautau sd-si impund vointa.
2) Aceleasi lucruri se petreceau la comandamentele de
divizii, de brigazi i chiar de regimente. Titularii dela aceste
comandamente Si unitti erau dublati de oameni de Meredere ai guvernului central. Fara aprobarea sau consimta:

mantul acestor indivizi, nu se putea face nimic la aceste

comandamente si unitti.
Yana sj sefii de stat major, ai diviziilor erau supraveghiati de anumiti observatori, cari se amestecau in toate detaliile si mai ales in redactarea ordinelor.
Ca un ordin, instructiune, dispozitiune, etc. sa, cap.etz

putere de executiune, trebuiau ca ele s. poarte negresit

pi

Tiza de aprobare a unui asemenea observator.

3) Multe din unitatile unguresti, cari au luat parte in

campania dela Tisza, fusese formate din diversi lucrtori,
vanzatori de prin magazine, maturatori publici i chiar pensionari de ai penitenciarelor pe cari guvernul bolsevic avusese grije si-i pund in libertate la venirea lor la putere i sa
Impneze cu ei politia i armata.
Toti aoesti indivizi certati cu morala, ordinea i societatea, cdrora bolsevicii odat cu venirea lor la putere se grabise sa le acorde nu numai libertate, dar i onoarea de a supravegea ordinea si de a apara patria, nu erau cleat simple
hoarde lipsite si de disciphna si de instructiune, astfel c la
rdzboiu nu se putea pune cel mai mic temei pe ei.
Incadrarea acestor hoarde se fcuse bineinteTes tot de
catre ele i prin ele.
Sub raportul dar al calitatii ofiterilor pi trupei armata
ungureasca era dar in vadita. inferioritate fata de armata romaneascd. Asemenea in ce priveste inaltul comandament pi

www.dacoromanica.ro

134

conducerea unitatilor superioare armata romaneasca dispunea de un stoc de ofitkri

generali si superiori
formati
la scoala razboiului.
In schimb armata urgureasca avea prioritate asupra ar-matei romanesti prin aceia, c dispunea de un material de
rzboiu cu mult superior materialului romanesc si anume:
1) Poseda un material artileristic (mai ales artileria
grea) superior armamentului romanesc atat ca numar, cat si
ca bataie si calibru.
Poseda deasemenea munitiuni in cantitati mai mult decat suficiente.
2) Poseda un stoc de mitraliere cu mult superior stacului de care dispunea armata romaneasca.
3) In toata. durata campaniei dela Tisza nu a functionat un singur avion romanesc, pe cand din partea adversa a
functionat destule avioane.
In calitatea mea de comandant al frontului de nord eu
nu am avut la dispozitiune un singur avion.
Pentru ca cineva &a-0 facd cat mai bine iclee decat erau
de mari lipsurile noastre in ajunul inceperei operatiunior de
la Tisza, mi-ar fi suficient A. citez aci cazurile urmtoare:
Cand am pornit cu divizia 1 la Tisza, regimentul 5 obuziere nu dispunea decat de 5 cai si a lost nevoie sa-si completeze atelajele in cele cateva zile cari au precedat inckperea
ostilitatilor. Asemenea, o bun parte din caii unitatilor de
mitraliere si dela chesoanele de munitiuni ale infanteriei au
lost complectate tot in ajunu1 inceperei ostilitatilor prin rehizitiuni locale.
In concluzie general se poate dar afirma, lard teama de
desmintire, ca sub raportul conducerei si calitatii trupelor
armata romaneasca a lost incontestabil mult superioara armatei unguresti; peicand sub raportul calittii si cantitatii
armamentului (tunuri, mitraliere, munitiuni, avioane), ar-

mata ungureasca a fost la randu-i superioara armatei rornanesti.

IMPORTANTA CAMPANIEI DELA TISZA

Campania dela Tisza formeaza, dupd btalia dela Mara--

sesti, pagina cea mai glorioasa a razboiului nostru de intregire.

www.dacoromanica.ro

135

1) Pentru repeziciunea aproape fulgertoare cu care s'a

terminat.
In adevar campania dela Tisza, inceput in noaptea de
20/21 Iu lie st. v. 1919 prin trecerea Tiszei de catre trupele
unguresti, a fost virtual terminat in ziva de 26 Iu lie acelas
an prin alungarea armatelor unguresti dincolo de Tisza, caci
ce a mai urmat in urma pana la ocuparea Budapestei de cd-

tre armatele romanesti si incheierea armistitiului, nu mai

putea influenta cu nimic soarta rdzboiului.
Propriu zis, dar, campania dela Tisza n'a durat decat 6
zile, ceeace constitue un caz unic, un adevarat record in istoria rdzboaielor.

2) Pentru Ca aceasta. campanie a hotarit definitiv de

soarta provinciilor romanesti: Transilvania, Banat si Crisana, pe cari pana la rdzboiul mondial le stapanise ungurii.
In adevar, daca campania dela Tisza nu ar fi fost castigata in mad atat de rapid si de stralucit de catre armata
romand, cele trei provincii surori ar fi cazut poate din nou
sub jugul unguresc i atunci adio pentru eine stie cat timp
Inca intregirea neamului, adio Romania Mare!
3) Pentruc victoria noastra dela Tisza a temperat pentru foarte multa vreme
daca nu chiar pentru totdeauna
pofta Rusiei bolsevice dela o aventur la fel cu cea ungureasca, in scopul de a recuceri Basarabia.
In adevdr, cunoscuta, fiind mentalitatea bolsevicilor rusi
din acea vreme, este mai mult ca probabil ca in cazul unei
victorii unguresti la Tisza, armatele rusesti nu ar fi pregetat
sa invadeze nu numai Basarabia pentru a o cuceri, dar i o
bun parte din Moldova, spre a o pastra ,ca gaj pentru a ne
sill sa renuntam la Basarabia.
4) Pentruca campania dela Tisza a pus capat bolsevismului in Europa centrald unde se cuibaxise si. unde nu i-ar
fi fost atat de greu sa, se intinda, dar si in alte prti ale globului pamantesc, ceeace ar fi fast un dezastru social Wealculabil pentru omenire i civilizatia ei.
Acest fapt face mare cinste Romaniei i istoria nepartinitoare nu va putea s nu inregistreze intr'o zi marele serviciu adus de tara noastra eivilizatiei mondiale, prin distrugerea din inima Europei a acestei peiiculoase molimi, care se
cheamd bolsevism.

www.dacoromanica.ro

136

5) Pentrucd armata romnd a fost singura dintre toate

armatele aliate, care a avut sansa s ocupe, in cursul rdzboiului mondial, o mare capitald inamicd.
Aceasta formeazd, orice ar spune invidioii neamului
nostru, o aureold, cu care noi si urmasii nostri vom avea tot
dreptul s ne mandrim.
6) Infine, pentru c aceastd campanie, in care armata
noastr a avut s lupte singurd contra armatei unguresti,
dupd victoria ei neasteptatd contra tinerei armate cehoslovace, dovedeste odatd mai mult superioritatea rasei noastre
latine, fat de rasa ungureascd.

www.dacoromanica.ro

DIN PARTEA PATRA A CAMPANIEI

ACTIVITATEA PE ZONA MILITARA

DE OCUPATIE
TRANSFORMAREA GRUPULUI DE NORD IN GUVERNAMANT MILITAR DE OCUPATIE.

pR1N ordinul comandamentului trupelor din Transilvania, No. 21 din 29 August s. v. 1919, grupul de nord

inceteazd de a mal fi operativ si se transformdincepnd cu data de 1 Sept. s. v. 1919in servIciul general al etapelor cu resedinta in orasul Debretzen, iar comandantul grupului de nord este investit si cu demnitatea de comandant al
zonei militare de ocupatie cu titlu de guvernator, avand sub
ordinele sale la nceput 4 divizii si anume: diviziile 16 (general H...), 18 (general P...), 20 (general A...) si 21 (general
D...), iar in urm5. 2 divizii (16 si 18), cum si patru batalioane
de exploatare.
Zona militard de ocupatie era cuprins intre raul Tisza
la vest si linia conventional5. Clemenceau la est (cativa km.
la vest de localitatile Csap, Debretzen, Beches Csaba, Arad,
Maco) ,si cuprindea urmdtoarele 6 comitate (judete) : Szaboles cu resedinta la Nyireghihaza, Hajdu cu resedinta la
Debretzen, Bekes cu resedinta la Bekes Csaba, Cenad cu resedinta la Maco, Szolnok cu resedinta la Hodmez Vasarhely.
Cdtre finele lunei Februarie s. v. 1919, comandantul zonei militare a fast insrcinat si cu comanda provizorie a grupului de manevr Tisza (2 divizii infanterie si 1 regiment
vandtori) cu resedinta la Oradea Mare.
Pe ziva de 1 Aprilie s. v. 1920, cele 2 comandamente (al
zonei militare si al grupului Tisza) fiind dizolvate prin pre-

www.dacoromanica.ro

138

darea celor 4 fasii (bande) ale zonei de ocupatie, comisiunei

interaliate, personalul comandamentului a prirnit ordin In
ziva de 2 Aprilie s se transporte la Turnu-Severin, pentru a
incheea gesthmea si. a lichida.
In fine, in ziva de 5 Apriie s. v. 1920, intregul personal
al comandamentului zonei de ocupatie ajunge si se instaleaza
la Turnu-Severin, unde incepe lucrarile de lichidare.
ACTIVITATEA PE ZONA MILITARA DE OCUPATIE

Activitatea pe zona militard de ocupatie a durat dela 1

Septembrie s. V. 1919 pang, la 1 Apriie s. v. 1920, adica timp
de 7 luni de zile.

Comandamentul militar al zonei avea atributiunile urmatoare :

1. De a organiza serviciul de exploatare si. evacuare a

zonei militare pentru a asigura strngerea si evacuarea in
.tara a diverselor materiale apartinnd statului ungar, cari ar
prisosi peste necesitatile locale; a demonta si. evacua in taxa
(vechiul regat si Ardeal) a diverse fabrici, masini agricole si
industriale, etc., necesare la refacerea industriei natdonale ce

fusese devastata si distrusa de armatele puterilor centrale

pe timpul ocupatiunei teritoriului national; rechizitionarea
si evacuarea de cereale, furaje, vite, etc., necesare trupelor
de ocupatie din zona ocupata si Ardeal, pe timp de 6 luni;
rechizitionarea si evacuarea in Ardeal a cerealelor necesare
la hrana populatiei mai ales din tinutul Maramuresului,.
care din cauza secetei era lipsita complect de alimente.
Aceste diverse operatiuni constituiau Serviciul de exploatare 0 evacuare a zonei militare de ocupatie;
2. De a organiza administratia financiard a teritoriului
ocupat de armata romnd, in scopul de a se putea procura
resursele banesti necesare la plata salarlilor functionarilor
si pensionarilor statului ungar de pe teritoriul ocupat, la
intretinerea institutiunilor culturale, sanitare, justitie, etc.,
si la acoperirea cheltuelilor de ocupatie.
Toate aceste operatiuni constituiau Administratia propriu-zisd a zonei militare de ocupatie.

www.dacoromanica.ro

139

SERVICIUL DE EXPLOATARE I EVACUARE A ZONEI

MILITARE DE OCUPATIE

Acest serviciu cuprindea in jaloane mari urmtoarele

organe :

1. 0 comisiune centrala de exploatare i evacuare, cu

resedinta la sediul comandamentului Debretin, sub presedintia guvernatorului si cu atributiuni de directie, control
si consult, cornpusa din diferitii sefi ai serviciilor industriei,
domeniilor, alimentrii, regiei tutunurilor, postelor, telegrafelor, telefoanelor, ministerului armatei, tezaurului, intendentei ;

2. Opt servicii cu atributiuni de a transforma in ordine,

deciziuni Si instructiuni hotaririle comisiunei centrale si de
a supraveghea executarea lor de catre comisiunile regionale
de exploatare i evacuare ;
3. Sasesprezece comisiuni regionale de exploatare i evacuare compuse fiecare din Cate un delegat al serviciilor industriei, domenillor i alimentrii, avand ca presedinte pe cel
mai vechiu in grad sau functiune, dintre delegatii comisiunei.
In regiunile unde se gseau i culturi (rezerve in depozIte) de tutun sau material telefonic i telegrafic, comisiunea
se complecta i cu ate un delegat al acestor servicii cu personalul necesar de executie.
Atributiunile serviciilor industriei, domeniilor i alimentarii erau de a demonta, rechizitiona ,si evacua cu ajutoruI
comisiunilor de exploatare i evacuare, fie la denozitele armatei dela rasdritul liniei de demarcatiune (Arad, Oradea
Mare, Coslar, Careii Mari, Satu-Mare), fie direct in tara: f abrici, masini agricole i industriale, cereale, furaje, vite, cai,
oi, porci, etc.

Atribiutiunile serviciului regiei era de a evacua in tara

pe seama regiei monopolurilor statului tutunul recolta anilor 1917 i 1918 aflat disponibila prin diversele depozite din

zona ocupata, apartinand statului ungar.

Atributiunile serviciilor postei, telegrafului i telefoanelor era de a evacua in tara pe seama directiei generale a postelor, telegrafelor i telefoanelor tot materialul postal, telegrafic i telefonic disponibil in teritoriul ocupat, peste trebuintele locale, apartinand statului ungar.

www.dacoromanica.ro

140

Atributiunile serviciului ministerului armatei era de a

strange si evacua in tara pa seama administratdei minist
rului armatei, tot materialul intrebuintabil la razboiu sau
in legatura cu razboiul, apartinand fostei armate ungare si
austro-ungare (armata comund).
Atributiunile serviciului tezaurului era de a primi, pstra
si administra toate fondurile bnesti puse la dispozipa comandamentului zonei militare de catre autoritatile civile si
militare din vechiul regat si Ardeal, reprezentate la zond
pentru achitarea rechizitiunilor. Asemenea fondurile varsate de catre administratiile financiare ungare de pe teritoriul
ocupat, necesare la achitarea functionarilor, profesorilor, magistratilor, intretinerea diferitelor institutiuni ca spitale, potitle, etc., de pe teritoriul ocupat, cum si pentru acoperirea
cheltuelilor de ocupatiune.
ADMINISTRATIA PROPRIU-ZISA A ZONEI MILITARE
DE OCUPATIE,

Cuprindea in jaloane mail urmtoarele organe :

1. Un consiliu superior administrativ compus din sefii
superiori ai serviciilor administrative ungare din Debretzen
si seful serviciului tezaurului dela comandamentul zonei militare sub presedintia guvenatorului.
2. Sase delegatd militari (ofiteri generali si superiori din
vechiul regat si Ardeal), cate unul de fiecare comitat (ju-

det) ca reprezentanti ai consiliului superior administrativ

pe langa prefectii titulari (civili) al comitatelor.
Atributiunile comitetului superior administrativ era de
a organiza si supraveghia administratia financiard a teritoriului ocupat pentru procurarea resurselor banesti necesare la plata salariilor functionarior si intretinerea diverselor institutiuni publice ca scoli, spitale, justipe, posta, telefon, telegraf, vaduve de rdzboi, pensionari, etc., cum si la
acoperirea cheltuelilor de ocupatiune.
Osebit de aceste comisiuni, consilii, servicii, organe de
exploatare si evacuare, etc., la comandamentul zonei militare mai functiona de asemenea: un serviciu de stat-major
cal birourile si personalul necesar, un serviciu de informatiuni, un serviciu al pretoratului.

www.dacoromanica.ro

141

Mai functionau de asemenea, in calitate de consiieri tehnici si juridici pe langa guvernator cate un delegat al guvernului central dela Bucuresti si al consiliului dirigent de la
Sibiu.

Pentru transportul cu C. F. a diverselor rechizitiuni in

taxa (vechiul regat i Ardeal), cum si pentru circulatiunea
necesara in zona ocupata (persoane i bagaje) functiona la
zona o inspectie a C. F. deservit de functionari unguri si
personal romanesc din vechiul regat i Ardeal.
RECHIZITIUNI

I EVACUARI EFECTUATE PE TIMPUL

OCUPATIUNEI.

Dupd nurneroasele memorii, dari de seama, statistici,

tablouri etc., intocmite de capii celor 8 servicii cari au activat la cornandamentul zoned de ocupatie in timpul celor 7
luni, cat a durat ocupatiunea noastr asupra celor 5 comitate unguresti cuprinse intre Tisza la vest si linia conventionala Clemenceau la est, s'au efectuat in trdsuri mari urmatoarele rechizitiuni si evacudri din teritoriul ocupat in vechiul regat i Ardeal.
1. De catre serviciul alimentarii : circa 8400 vagoane
grau, porumb, secara, rapit, ovdz, fan, paie, fasole, etc.
Osebit s'au mai expediat 5400 vagoane gru, porumb
secara pentru hrana populatiei din Ardeal si mai ales din
tinutul Maramuresului care fusese bantuit de secet ; 440
vagoane orz i ovaz ministerului de agricultura pentru insamantare ; 1500 vagoane grail direct trupelor pentru consumatiune; 760 vagoane gram si 120 vagoane secara, orasului
Budapesta pentru hrana populatiei.

Totalul general al vagoanelor cu cereale rechizitionate

si expediate in tara si la Budapesta, de catre serviciul alimentarii, a fost de circa 17.000.
Este dela sine inteles, ca in totalul de mai sus nu sunt
cuprinse i cerealele, furajele i legumele consumate de trupele de ocupatie sau in trecere pe teritoriul zonei militare ;
2. De catre serviciul domeniilor: circa 60.000 capete de
vite si tot felul de animale ca : cai, tauri, berbeci, oi, vieri,
porci, scroafe, bivoli, malaci, etc.

Parte din aceste animale au fost expediate cu vagoane

www.dacoromanica.ro

142

inchise (circa 4500 vagoane); cele mai multe ins prin convoiuri pe picioare.

Bine inteles, cd in totalul de mai sus nu sunt cuprinse

si vitele consumate de trupele de ocupatie sau in trecere prin
zona militara. Asemenea nici vitele aprobate a se da cu pret
redus ofiterilor i personalului civil intrebuintat la zona ca
recompens pentru serviciul adus, i nici particularilor (locuitori agricoli din tara) pentru refacerea gospodariilor lor
devastate si distruse de trupele inamice pe timpul cat a
durat ocupatiunea ;
3. De catre serviciul industriei: fabrica de uleiuri de la
Demecser, fabrica de tigle i cardmizi dela Gyoma, cloud
mori dela Mezotur, fabrica de potcoave din Debretzen, semanatori, batoze, pluguri, locomobile, motoare electrice, motoare cu benzind, motoare Diesel, masini compresoare, etc.
Toate aceste masini Anstrumente agricole, etc., au fost
expediate cu circa 1600 vagoane.
Osebit de acestea s'a mai expediat un vagon cu geamuri
si 60 vagoane cu stejar ecarisat ;
4. De care serviciul regiei: circa 2800 vagoane cu tutun
de diverse calitati expediate la depozitele noastre din Cluj,
Bucuresti, Sf. Gheorghe, 116.000 kgr. expediate cu cdrute la
depozitul din Careii Mari.
Toate acestea, bine inteles afara de cantitatile de tutun
-consumat de trupele de ocupatie sau in trecere pe teritoriul
zonei militare, si de cantitatea de tutun vandut guvernului
cehoslovac cu autorizarea regiei monopolurilor statului din
tara ;
5. De catre serviciul ministerului armatei : circa 300
vagoane cu diferite arme, mitraliere, sabii, etc., cum si diverse instrumente i unelte necesare serviciilor armatei, ea
pompe de incendiu, casmale, tarnacoape, ciocane, cangi, ranite, ambulante, bucatarii de campanie, cartusiere, etc.
6. De cdtre serviciul postei, telegraf i telef on: circa 750
vagoane cu tot felul de aparate telefonice i telegrafice, stalpi
de telegraf i telefon din gara Piispokladany, etc. ;
7. De catre serviciul tezaurului. Acest serviciu a avut un
rulaj total de circa 139.280.000 coroane si anume : sume intrate in cassa comandamentului circa 69.640.000 coroane ;
sume esite din casa comandamentului circa 63.920.000 co-

www.dacoromanica.ro

143

roane; ramas disponibil in cassa comandamentului circa

5.720.000 coroane.

Sumele intrate in cassa au provenit: dela comandamentul trupelor din Transilvania, dela ministerul domeniilor, de
la consiliul dirigent, din amenzi si confiscdri, din taxa de 2%
dela vitele vandute ofiterilor si locuitorilor agricoli din tara,
dela materialele confiscate la vami si vandute la licitatie, de
la taxele de timbru si inregistrare, dela valoarea sacilor predati comisiei ungare dela Budapesta pentru transportul cerealelor livrate, dela taxele speciale de import si export destinate ca sd alimenteze fondul invalizilor si orfanilor de razboiu, din donatiunile benevole pentru crucea rosie romana,
din contributiile ungare pentru acoperirea cheltuelilor de
ocupatie, etc.
Esirile din cassa comandamentului au fost pentru plata
de cereale, furaje, vite, fabrici demontate, instrumente agricole si industriale, etc., rechizitionate si evacuate in tard
(vechiul regat qd. Ardeal) si platite conform tarifelor stabilite de autoritatile din tara, dupa propunerile delegatilor
atasati pe lang acomandamentul zonei militare.
La sumele intrate in cassa comandamentului si destinate ca s fie vrsate la fondul invalizilor, vdduvelor si orfanilor de razboiu, s'au incasat circa 5.100.000 coroane.
Cheltuelile propriu-zise de administratie ale zonei militare au fost de circa 6.220.000 coroane.
Din datele si cifrele date mai sus, se poate vedea destul
de clar cam care a fost activitatea comandamentului militar
roman pe teritoriu1 ocupat vremelnic de armata romnd in
Ungaria, pe timpul celor 7 luni de ocupatiune militara.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

APPENDICE SI ANNEXE
I. APPENDICE
I. PENTRU CE ESTE NECESAR CA ISTORIA RAZBOIULUI
NOSTRU SA FIE SCRISA CU TOATA OBIECTIVITATEA
SI IMPARTIALITATEA.

Nu am, bine-inteles, pretent'unea cd prin rndurile

ce urmeazd &A, dau eu norme de modul cum trebue

sd se scrie o campanie, fie ea chiar redusd la proportiuni atat de mode:te, cum sunt Amintirile" de fatd.
Sd-mi fie totusi ingdduit, ca atunci cnd este vorba de
o campanie, in care tara mea a fdeut sacrificiile cele mai
sdngeroase pentru a-si intregi pdmntul si neamul, sd-mi

dau si eu pdrerea, de modul cum as crede ea ar fi mai

bine sd fie scris, mai ales sub raportul Invdtmintelor ce
trebue sd se tragd din ea.
Mai intdiu o recenzie asupra unei campanii trebue astfel
alcdtuitd, inedt invdtdmintele trase din ea sd poatd in adevar
folosi conationalilor.
Or numai o recenzie complectd, obiectiv si cu totul impartiald poate oferi un asemenea tezaur de invdtdminte conationalilor.
Cele mai multe recenzii de campanii ins pdcdtuesc

tocmai prin lipsa de obiectivitate, de impartialitate si incomplectivitate.

Cauzele sunt de obiceiu cam acestea :

1. Obligatia pentru scriitori de a menaja anumite suseeptibilitti de persoane cari au luat parte activd in campa10

Amintiri

www.dacoromanica.ro

146

nie si cari au gresit on paedtuit i can ar fi inca in viata ei

sau urmasi de ai bor.
Pentru a invederea aceasta mi-ar fi suficient sa amintesc
aci cazul pe care 1-am citat deja la Introducere", cu marsul

executat de cliviziile romanesti spre Plevna dupa dezastrul

rus din ziva de 18 Lille 1877.

2) Necesitatea rau inteleasa de a menaja asa zisul sentiment national si patriotic. Sunt in adevar scriitori i la noi
aiurea, can ii inchipuesc ea adevaratul patriotism ar consta in aceea, de a nu da pubiicitii cleat acele acte de rdzboiu cari ar avea darul de a entuziasma, de a exalta spiritele,
de a rataci imaginatia conationalilor.
Ca sa se ajunga la acest rezultat, se elimineaza, se denatureazd, se falsified chiar defectiunile, greselile si mai ales
actele condamnabile.

Prin aceasta se comite, dupa parerea mea, o adevdrata crima nationala, caci ee crima ar putea fi mai
mare decat aceea, de a denatura, de a falsifica, or de a ascunde in deplina constiinta adevarul adevarat asupra celor
svarsite in campanie, numai si numai de a face pe conationali s se culce pe lauri si sa neglijeze viitorul.
De altfel, defectiuni, gr.eeli, crize, slabiciuni s'au intam-

plat nu numai in armata la noi, dar i in armate cu mint

mai marl si mai vechi decat armata noastra.
Astfel in 1914 dupa batalia de la Charleroi panica in anmata franceza a fost 2- dupa spusele unor ofiteri francezi
dela noi
atat de mare si a dat nastere la astfel de debandada, incat convoiuri intregi de fugari au ajuns 'And aproape
de portile Parisului, iar drumurile ereau pline de tot felul de
vehicule, cai si mai ales refugiati, can cautau scapare in interiorul Frantei, ceeace erea o dovada a marei panice de care
fusese coprins pe acea vreme populatiunea i chiar unele
formatiuni ale axmatei franceze.
Nu e mai putin adevarat insa, c tocmai aceasta a dovedit marele insusiri de cari a stiut sa dea dovadd inaltul
comandament francez, care a reusit in asa de scurt timp sa
intruneascd i pun in ordine o armata aproape batuta si
cu moralul pe jumatate sdruncinat, incat sa castige cea mai
mareata, cea mai glorioasa bataie cunoscut pand atunci in
istoria razboaielor, marea bdtdlie de la Marna.

www.dacoromanica.ro

147

i nu trebue sa se pearda un moment din veclere, ca. pe

arid armata roman a fast singurd, aproape izolata in acest
colt de lume din cauza ,traddrii miselesti a aliatului ei dela
rasarit
Rusia; armata francezd nu a fost singurd, caci
aliatul sau dela apus Anglia, a ajutat-o in mod cat se poate
de loial.

Aceast palidd consolatie nu trebue sa, ne facd insa sa

uitrn atat de repede greselile si mai ales defectiunile noastre

din ultimul razboiu, pentru ca intr'un viitor razboiu sa ca-dem in recidiva, adica s repetam din nou aceleasi greseli.
Adica pentruce sa, spunem ca am invins acolo unde am

lost invinsi si ea am inaintat acolo unde ne-am retras or am

stat pe loc? La ce ne-ar putea servi toate aceste neadevaruri?
S firn dar seriosi si s incetam odata. pentru totdeauna
de a ne insela singuri, prin ascunderea greselelor si defectiunile noastre din ultima campanie; cati dat in rdzboiul cel
mare aceste greseli si defectiuni au putut fi atenuate in parte
de catre marii nostri aliati prin sfarsitul fericit al rdzboiului,
nu putem sti ce rezultat ne-ar putea rezerva destinul intr'un
viitor razboiu pe care am fi siliti sa-1 intreprindem singuri
bazati pe propriile noastre mijloace, fard sprijinul sau concursul aliatilor nostri.
II. DISCUTHINI ql PARERI ASUPRA MOMENTULUI
INTRARII NOASTRE IN CAMPANIE

Mai intaiu trebue exclus dela inceput ipoteza unei eventuale colaborari a Romaniei cu puterile centrale, pentru mo-

tivul binecuvantat, ca. tea mai mare parte a teritoriului si

populatiunei ce aveau de revendicat se gasea pe teritoriul
austro-ungar.
In adevar Transilvania cu Banatul, Crisana si Bucovina
formau, si ca teritoriu si ca populatiune, mult mai mult decat
intreitul Basarabiei, asa c dupa toat logica ar fi fost o absurditate, daca erea vorba s ne intregim matar in parte tara
si neamul, sa, urmamd alta, cale decat aceea, care ducea la
Moscova prin Budapesta, iar nu la Budapesta prin Moscova

curn sustinea un oarecare politician roman, pentru a justifica actul sau de tradare feta de tron si patrie pe timpul ocupatiunei vrjrnase.

www.dacoromanica.ro

148

Ca noi nu ne-am gandit un singur moment, s intram

in razboiu alaturi de puterile centrale, o dovedeste i faptul,
c daca nu ar fi fost asa, nimic i nimeni nu ne-ar fi putut
impiedica, data fiind mai ales situatiunea noastra geografica
atat de favorabila fata de puterile centrale, s intram imediat, chiar dela Inceput in rdzboiu alaturi de ele, astfel cum
pare c ar fi dorit-o i regretatul Rege Carol I, care avea, se
stie, o credinta oarba in victoria puterilor centrale.
Chestiunea dar a colabordrii noastre cu puterile intelegerei este pe deplin justificat, astfel c asupra acestei chestiuni nu mai poate avea loc nici un fel de discutiune.
Dar daca cazul sta astfel, atunci se naste intrebarea
foarte fireasc de altfel, de ce nu ne-am hotrit sa mergem

chiar dela inceput cu puterile intelegerei si am preferat s.

pierdem atata timp en expectativa si tot felul de tergiversari
pand dincolo de mijlocul anului 1916?
Toti acei cari am fost si suntem la curent cu lipsurile armatei noastre din acea vreme, suntem cu totul de acord, ca
cei ce aveau atunci raspunderea destinelor neamului nostru

au procedat cum nu se putea mai prudent, amnand momentul intrrii noastre in actdune pana in a doua jumatate
a anului 1916 si iata pentru ce:
Mai intaiu nu trebue s uite nhneni din cei cari am trait
prin anii dinainte de 1916, ca la toate se Oxidise guvernantii
nostri, dar numai la inzestrarea armatei noastre cu cele necesare pentru ralzboiu nu se gandise, sau dac se gandise au
amanat-o an dupd an, pana ce ne-a surprins rdzboiul nepregdtiti.
Au fost chiar ani, cand un ministru de rdzboiu civil (bine

Ca n'a fast miitar), pentru a face economii bugetare a suprimat din buget mai multi ani in qir tot fondul de echipament, asa c bieii nostri soldati ajunsese desbracati i Mfg,
incaltdminte. Din aceast cauzd au fost chiar comandanti
cari au pretins recrutilor sa vind la incorporare cu lenjurile
lor deacasa, fiindcd regimentele ereau cu magazine goale.
Ne apucase din cauza asta anul 1914 cu tunuri i vechi qi
insuficiente, lard artilerie grea mobila, fara tunuri de munte
(desi erea de prevdzut ca. yam face rzboiu de munte), fara

aviatie, mitraliere insuficiente (la mobnizare jumatate din

regimentele noastre de infanterie aveau cate 6 piese, pe cand

www.dacoromanica.ro

149

cealalta jumatate numai Cate 4 piese). De asemenea cu un

stoc de munitiuni, cu cari dupa toate calculele nu am fi putut
tine razboiul decat eel mult 234-3 luni1).
Pentru un rdzboiu dar de duratd, cum se prevedea c va
fi acest rdzboiu, eream cu totul nepregatiti.
S'ar putea eu toate acestea obiecta, cd la inceputul razboiului nici Franta si nici alte taxi nu ereau, fata de un vrjma,s atat de puternic i atat de bine preg'atit cum erea Germania, destul de pregatite si cu toate astea ele n'au pregetat
s intre imecliat in campanie.
Da, este perfect adevrat, ca nici Franta i nici alte taxi
nu ereau destul de pregatite de rdzboiu la intrarea in campanie; dar nu trebue sa se uite ca nici Franta si nici celelalte
tari nu ereau Romania; ca Romania erea departe de a d'ispune

de mijloacele si resursele Frantei si aliatilor ei si in fine ca

situatiunea geografica a Romaniei erea cu totul alta cleat a
Frantei i aliatior ei.
Osebit, nu trebue s se uite, ca, Franta a fost direct provocata i siit s primeasca rzbolul i sa-1 inceapa imediat,
pe cand noi 1-am acceptat i Inceput dup trecere de 2 ani ;
asemenea Ca situatia geografica i mijloacele industriale de
care dispunea Franta i aliatii ei le-au permis sa-si poata
procura i completa chiar dup.-a intrarea in campanie utilar

jul necesar pentru a putea nu numai incepe, dar chiar sa

continue rzboiul.
A risca dar sa intram in campanie alaturi de puterile in-

telegerei fie la inceput, fie in timpul celor dintaiu 2 ani, in

conditiunile de nepregatire in care ne gaseam atunci, ar fi
insemnat s. mergem singuri la un dezastru, s ne sinucidem
singuri, caci Mid armament si mai ales fara munitiuni nu
se poate concepe razboiul.

Nu tot astfel ar fi fost ins, claca interesele noastre de

neam i ard ne-ar fi dictat s mergem alaturi de puterile

centrale, cdrora situatiunea geografica le-ar fi permis s ne
procure chiar dela inceput tot ce ne trebuea, ca sa putem
intra imediat in actiune.
Pentru a putea dar Incepe imediat, dela inceput, cam- 1) Ar fi fost desigur interesant is se fi anexat aci un tablou
statistic de nevoile i lipsurile noastre din acea vreme, dar aceasta
at. fi depasit cu mult cadrul subiectului nostru.

www.dacoromanica.ro

150

pania alaturi de puterile intelegerei, erea de neaparata trebuinta s. ne asiguram mai intalu posibilitatea procurarii armamentului i munitiunilor de care aveam atat de mare new:de, cum si improspatarea lor pe toata durata campaniei1).
Nu se putea pretinde bineinteles completarea chiar de la inceput a tutulor lipsurior de cari aveam atunci nevoie, pentru motivul, Ca daca din timp de pace nOi nu facusem nimic
pentru aceasta, complectarea acestor lipsuri de cdtre aliati
fie la inceputul, fie in primii 2 ani dela inceperea rdzboiului,
ar fi fost o pretentiune mai mult cleat absurda.
In adevdr, orat de bine intentionati i orcat de mare ar
fi fost dorinta aliatilor nostri de a ne ajuta, ei nu ar fi putut
s o faca nici la inceput, nici n primii 2 ani dela inceperea
razboiului, pentru motivul binecuvntat, c la inceput ft
chiar in primii ani dupd inceperea rdzboiului ei Inii aveau
multe lipsuri i goluri de astupat.
Nu se putea dar pretinde aliatior nostri nici la inceput,
nici in cei dinthi 2 ani dela inceperea ostilitatilor s ne cornplecteze lipsurile i nevoile cari ereau, slava domnului, destul

de numeroase, spre a putea astfel intra imediat in campame

alaturi de ele.
Se impunea dar ca in mod fatal s temporizam intrarea
in campanie, pana cnd imprejurdrile ar fi permis aliatilor
nostri s ne procure cel putin armamentul i munitiunile
necesare spre a putea incepe in conditiuni acceptabile campania, cum si alimentarea acestui material pentru toata durata campaniei.
Mai erea apoi i credinta impartasit de altfel de foarte
multa lume, c puterile centrale aveau
cel putin la inceput o incontestabil superioritate militara fatd de puterile
intelegerei, cunoscuta fiind formidabila lor pregtire din
toate punctele de vedere, ata sub raportul numeric al fortelor lor armate, cat si al enormului material artileristic
mai ales in artilerie grea mobil
de care dispuneau.
La inceputul campaniei dar i chiar mult timp dupa inGeperea ei, cumpana victoriei, dupd opinia mondiala, pdrea sa

incline mai mult spre partea puterilor centrale, cel putin

1) Intre conditiile prevazute pentru intrarea noastr in cam

panie alaturi de puterile intelegerei s'a prevAzut i clausa, ca aliatli

s ne trimeat zilnic un stoc de 300 tone material de rzboiu. (Vezi.
aceste conditiuni la pagina 272).

www.dacoromanica.ro

151

atata tianp cat alte puteri neutre nu venise sa ingraase randurile intelegenei.
Tara noastra. fiind o tard relativ destul de mica si cunos-

cute Wind marele ei lipsuri in armament si munitiuni, nu se

putea aventura cu atata usurinta intr'un razboiu nu numai

de durat, dar si cu un mare semn de intrebare de partea cui
va fi victoria.

Cum ins Italia, care pana 1n1914 Meuse parte ea :3i

Romania
din alianta puterilor centrale, s'a declarat la Inceput neutra, iar in urma a facut cauza comund cu intelegerea si child in urma ei si alte state neutre au luat
desi nu
efectiv cu armele
partea intelegerei prin ruperea relatium-

lor diplomatice cu puterile centrale, facand ea balanta vietoriei s incline din ce in ce mai mult spre puterile intelegerii,
cand pe-dealtd-parte si din planet de vedere politic puterile
intelegerei au fost in masurd s ne asigure nu numai realizarea aspiratiunilor noastre nationale in caz de victorie comuna,
dar i procurarea lipsurilor de cari aveam nevoie spre a putea
intra in campanie, cum si improspatarea -lor pe toata durata
campaniei
atunci, intrarea noastra in campanie alaturi
de ele nu mai avea nici un motiv sa fie amanatd.
Or, aceasta nu s'a putut realiza decat in a doua jumatate
a anului 1916.
Erea dar exclus, pentru motivele aratate mai sus, ca intrarea noastr in campanie s poata, avea loc mai inainte de
anul 1916.
ca. anul 1916 a fost foarte bine ales si Ca o intarziere
din partea noastra cu Inca unul sau cloui ani ar fi fast o greFara' ireprosabild, aceasta o dovedeste InLi evenimentele cari
s'au succedat.

Se stie in adevar, ca prin a doua jumatate a anulul

1917 armatele rusesti i cu ele intreaga Rusie au inceput s
se bolsevizeze.

Or, tot ajutorul nostru in armament si munitiuni ne-a

sosit, din cauza situatiunei noastre excentrice, pe la Murman
si Vladivostok, ceeace nu s'ar mai fi putut efectua decat foarte

greu din a doua jumatate a anului 1917 si aproape de fel

daca nu ehiar de fel
in decursul anului 1918, si aceasta

ar fi avut drept efect, in caz and am fi riscat s intram in

campanie In 1917 sau 1918, ca dupd o trecere de 2-3 luni de

www.dacoromanica.ro

152

campanie sa ne vedem lipsiti de ceace e mai esential intfo

campanie
de munitiuni ceeace ar fi lost sinonim cu dezarmarea.

Intrarea noastra in campanie in decursul anului 1916 a

fost dar si din aoest punct de vedere destul de bine cantarit.
0 discutiune, daca, e vorba de discutiune, s'ar mai putea
face cel mult intre datele de 15 August st. v. 1916
cand
ofensiva armatelor Brussiov in Galitia si Bucovina erea pe
sfarsite
0 primele zile ale lunei Iunie acelas an
cand
aceastd ofensiv erea la inceputul ei.
Judecand dupa. rezultate
caci a priori nimeni nu ar
putea prevedea cu siguranta viitorul
cea mai build data
pentru intrarea noastra in campanie pare ca ar fi fost la inceputul lunei Iunie 1916, cand exista multa, foarte multa
probabilitate ca of ensiva armatelor Brussilov, ajutata de
ofensiva noastra in Transilvania sa nu se opreasca decat in
campia ungard, oeeace ar fi usurat foarte mult ofensiva noastr in Transilvania.
Din nenorocire insa pand la acea data rusii nu voise Inca
s recunoasca integral revendicarile noastre in Transilvania
0 Bucovina, ci tocmai in August 1916, cand constransi de
evenimente au fost siliti s ceard concursul nostru armat.

Dac cu toate acestea ofensiva inceput de noi la 15

August in Transilvania, ar fi fost sprijinit de cel putin ofensiva armatei IX rusa dela extrema stangd a armatelor Brussilov, rezultatul ofensivei noastre ar fi fost negreqit altul decat cel cunoscut si prima parte a campaniei noastre (cea din
1916) s'ar fi incheeat poate nu pe teritoriul nostru, ci In
afard de el.

0 alta intrebare care s'ar mai putea de asemenea pune

0 care a fost de altfel discutata qi de altii, ar fi, dacd nu ar
fi fost mai avantajos sa ramanem in neutralitate definitiva
pand la terminarea razboiului, Mudd.
asa afirma sustinatorii acestei pareri
intregirea tani si a neamului ar fi
putut veni si fail aoel sacrificiu, prin simpla forta a imprej ur drilor.

Nu as putea sugtine, se intelege, c aceast minune nu

ar fi fost posibil sa se realizeze, dar tot atat de adevarat e,
c a qi contrariul putea avea loc.
Ca exemplu pro 0 contra s'ar putea cita: pentru pro Da-

www.dacoromanica.ro

153

nemarca, care in adevar si-a realizat in parte idealul; pentru

contra republica Finlandeza, care dupa razboiu a preferat sa
intemeeze un stat independent de Suedia, cu toate Ca aceste
2 state au format odinioar multa vreme un singur stat i cu
toatd afinitatea de rasa i mai ales de limbd, care exista intre
populatiunile lor.
Dar sd admitem totusi cd un asemenea miracol s'ar fi
putut in fine realiza i far& participarea noastra in razboiu
(cazul Danemarcei), ar fi fost oare tot una cu unirea care
realizat prin participarea noastra in razboiu?

0 natiune, casi un individ, are nevoie, pentru a putea

tine cu demnitate fruntea sus, mai presus de toate de prestigiu. Or, o Romanie Mare cu prestigiul stirbit nu ar fi fost
spre cinstea neamului si nobilei rase din care ne tragem.
S nu uitam Inca, fiindca nu e prea mult de atunci, de
modul cum Ii bateau joc de noi, will din vecinii nostri
pana i bulgarii, popor de ra.sa inferioara ca si ungurii de
dup interventia noastra in 1913 in peninsula balaltfel
canica. Fiecare dintre noi se simtea atunci umilit, cand Ii
auzeai barfind pe socoteala noastra, ca ne-am repezit ca talharii pe la spate ca sd le furdm Cadrilaterul, precum i aceea
-ca am omit i obtinut cadrilaterul fara varsare de sange.
Iata dar cu ce umilitor ponos ne-am fi ales, clacd intrezirea .neamului si a tarii s'ar fi realizat
daca bineinteles
s'ar fi realizat
fard sacrificiile facute pentru infdptuirea bor.

In rezumat dar, o neutralitate absoluta i definitiv pana

la finele campaniei, chiar daca ne-ar fi adus
ceeace nu erea
zu totul sigur 1ntregirea taxii si a neamului, nu ar fi fost
spre demnitatea i prestigiul nostru ca natiune nobila.
,

i apoi, cu ce fel de Gehl ne-ar fi privit azi fratii nostri

din provinciile fost subjugate?

Ca concluzie finald dar, intrarea noastra in campanie

catre mijlocul anului 1916 a fost din toate punctele de vedere bine si judicios aleas cu singura rezerva (discutabild
si aceasta) asupra datei dela inceputul lui Iunie 1916, care
stim insa bine ca nu a depins de vointa noastra.

www.dacoromanica.ro

154

In. APORTUL ROMANIEI IN RAZBOIUL MONDIAL

C. participarea noastra in razboiul mondial alaturi de

aliatii nostri a fost de un incontestabil folos patriei si neamului nostru o dovedeste inssi existenta Romaniei Mari.
Ceeace ar fi deasemenea interesant de stiut, este dacd
participarea noastra in acel rdzboi a fost la randu-i de vre-un
folos aliatilor nostri si, in ce masura a fost ea de folos. Ar fi

cu atat mai interesant de stiut aceasta, cu cat foarte multa

lume nu numai civila, dar chiar si militard are aerul de a se
indoi de folosul adus aliatilor nostri prin participarea noastra
in razboiul mondial.
Imi amintesc chiar, ca dupd caderea portului Constanta
in mainile vrjmasilor nostri in toamna anului 1916, am avut
ocaziunea sa citesc intr'un ziar francez ce intamplator imi
cazuse in mand, cum un deputat francez reprosease in plin
parlament guvernului francez, ca, a varat Romania in rdzboiu
lard vre-un folos pentru aliati, cari acum mai au si obligatia
sa o ajute.
Iat dar atatea si atatea argumente, cari pledeaza pentru importanta in sine a ,chestiunei de a se sti, dacd participarea noastra in razboiul mondial a folosit nu numai Romaniei, dar si aliatilor nostri si in ce masurd a folosit aceasta
participare.
Pentru a putea raspunde in cunostinta de cauza la aceste
intrebari, este necesar ca mai intaiu sa cunoastem:
.
A) Situatiunea si rezumatul principalelor evenimente pe
diversele teatre de operatiuni la data intrarii noastre in campanie.

B) Forte le puterilor centrale imobilizate pe

roman
C) Consecintele acestei imobilizari.
D) Concluziuni.

www.dacoromanica.ro

frontul

155

A) SITUATIUNEA SI REZUMATUL PRINCIPALELOR EVENIMENTE PE DIVERSELE TEATRE DE OPERATIUNI LA

DATA INTRARII NOASTRE IN CAMPANIE

a) Pe frontul dela Salonic. Desi conform conventiei noas-

tre militare cu puterile centrale 1) intrarea noastra, in campanie, urma sa fie precedata cu cel putin 8 zile de of ensiva
aliatilor pe frontul dela Salonic, in scop de a nu permite puterilor centrale s ridice de aci trupe s le trimeata pe noul
front din Dobrogea, totusi aceast ofensiv nu a putut avea
loc pentru motivele urmatoare 1) :

1) Din cauza epidemiei de febrd care facuse i facea

Inca multe victime printre soldati sI Ii labise foarte mult.
2) Din cauza atitudinei dubioase a Regelui Constantin
al Grecie'l care erea aproape fatis pentru Germania si care
dupd indemnul Imparatului Germaniei, cumnatul sau, concentrase in Tesalia circa 100 mii oameni, cu care ameninta
flancul i spatele aliantilor.
3) Din cauz c armatele vrajmase de la Salonic, incurajate de atitudinea Regelui Constantin al Grecie!, au luat

ele ofensiva contra aliatior la Inceputul lui August, atacand spre ambele aripi. A1iai ins reusesc nu numai sa
opreascal aceast ofensiva; dar pe la inceptul lui Septembrie
trec ei la lefensava cu aripa stanga., cucerind orasele Monastix
si Flor:na i facand legatura cu trupele itahlene, earl debarcase de curandtla Valona.
Operatiunile acestea au continut pand In luna Octom-

brie, and ele au incetat din cauza timpului Inaintat S a

frigului.

b) Pe frontul italian. Intre 11 si 30 Mai 1916 are loc

of ensiva Nina de suces a austriacilor in Trentin, care urma
sA le deschira calea in campia Lombardiei.
Dar italieni1 la randua lca practicase i chiar Incepuse,
conform planului aliatior din timpul iemei, pregatirile pentru o ofens;v6 pe Isonzo, care este insd anticipata, i paralizata de ofensiva austriacilor.
1) Vezi la pagina 272 principalele conditiuni de ordin militar
din conventia dela 4 August 1916 pentru intrarea noa.strA in campanie araturi de puterile Mtelegerei.
1) Vezi razboiul mondial 1914-1918 textul coa1ei superioare
de al.zboiu tradus din frantuzeOe pe care 1-am consultat in bund
parte la redactarea acestui subiect.

www.dacoromanica.ro

156

Dupa insistentele staruitoare ale guvernului itaian

insa, are loc, pe la inceputul lui Iunie (4 Iunie) deslantnirea marei of ensive ruse, prin inaintarea vertiginoas a generalului Brussllov in Galitia si Bucovina contra armatei
austriace de sub comanda Arhiducelui Friderich.
Datorit acestei ofensive, care sileste pe austriaci s
rldice in goana mai inulte divizii de pe frontul Italian si sa
le trlineata pe frontul oriental, ofensiva austriaca in Trentin
se opreste, ceeace permite italienilor ea la randul lor sa Ia
el ofensiva pe Isonzo si la Carso, cueerind la 4 August Coritzia i S continue of ensiva spre est pana aproape de Inceputul lui Noembrie, cand din cauza timpului inaintat si a
frigului a trebuit sa se opreascd.
c) Pe frontul occidental. Planul intelegerei pentru anul 1916 fusese urmatorul: daed pang, la inceputul lui Iunie
puterile centrale nu inteprind opreratiuni serioase
cu alte
cuvinte dacd lasa intelegerei initiativa operatiunlor
anglo-franeezii s ia ei of enatva i chiar masi inainte de aceasta data daca cumva germanii ar intentiona s atace ei
inainte de aceast data.
Tot deodata aliatii mai hotarase, ca in acelas timp sau
la scurt ':nterval urnil dupd altul sa ia fiecare of ensiva,

pentru a nu permite adversarilor sa radice trupe de pe un

front si s le intrebiunteze pe un altul.
Planul german pentru 1911 era urmtorul: s caute decisiva pe frontul occidental pe care il considera ca cel mai
pfncipal, luand cat mai repede of ensiva.
Germanii erau ineredintati, ca, din cauza conditiunilor
climaterice niel Italia i niei mai ales Rusia, care in 1925
suferise pierderi sirntitoare, nu vor lua ofensiva decat mult
mai tarziu..
Pentru aceste monve germanii hotarasc sa dea lovitura
la Verdun incepand of ensiva chiar in mijlocul iernei
Ia
9 Februarie 1916
la care nici francezii nicl aliatii lor nu
se asteptase.
Motive le, cari au facut pe garmani s. aleaga ca. punct

de atac cetatea Verdun, care era cel mai tare punct de pe

frontul francez, pare ca au fost urmatoarele1) :
1) A se vedea rdzbo ul mondial 1916-1918, textul coalei supe-

rioare de rzbo u tradus din frantuzete, care a fost In buna parte

consultat la tratarea acestui subiect.
www.dacoromanica.ro

157

1) Din partea gennand mai multe linii de C. F. conduceau spre Verdun, pe cdnd din partea franeezd nu conduceau
cleat doud, din care una normala sub bdtaia tunului german

alta ingusta cu un randament destul de mic.

2) Prezenta un esind foaxte pronuntat al liniiior Iranceze, care faciita mult
un atac convegent &supra acestei cetati deja investit pe trei parti.
3 Verclunul fiind la clistantd destul de mare de Anglia,
trimiterea, ajutoarelor de catre aceasta tard Olaf& era
mult ingreunata.
Batalia dela Verdun a inceput dar la 9 Februarie si a

tinut pand la fnele anului.

Dupd intensitatea luptelor can au avut loc batalia

se

poate subdivide in 2 peioade :

Perioada 1 care tine dela 9 Februarie pAna la finele

lunei Iun'e;
Perioada 2 care tine dela inceputul lunei Iulie pand la
finele anului 1916.

Perioada cea mai eriticd, piatra de inckrcare

pentru
germani a fost pr:ana perioada. In aceastd, perioadd germa-

nii si-au uzat tot ce au avut mai bun din armatele lor si
anume 41 divizii, earl au lost nim:cite una dupd alta in
atacuri masive prcducand mormane de eadavre. Cu tot sacrificiui a mai bine de 300 nt4i oameni ei nu reusesc sd
ocupe decal linia inaintata i elteva forturi din incinata

fortaretei. Toate incercarle lor insd, de a produce bresa

atat de dorit de ei, nu reusesc.
La 1 Iulie insd incepe a se deslantui marea oferisivd
anglo-farnceza dela Somme, conform planului elaborat Inca

din iarna 1915/916, dar care fusese numai amanata din

cauza of ensivei germane dela Verdun.

Prin aceastd ofensivd insd atacul german de la Verdun nu a ineetat Pand la 24 Octombrie germanii au continuat s atace, ins nu tot cu aceeasi vigoare ea in prima
pericada, si la care francezii au rezistat eu deplin succes.
Dela 24 Octombriie se incepe insd la Verdun contraof ensivd franeezd de sub comanda generalului Nivelle pentru recucerirea liniei inaintate si a forturior pierdute in
prima perioadd.
Ofensilva anglo-franeezd dela Somme i mai ales impe-

www.dacoromanica.ro

158

tuositatea atacului dela sud de Somme a fast cea mai mare

urpriza pentru ,comandamentul german, care fusese incredintat ca la Verdun franoezii isi epuzase toate rezervele,

asa Ca, pentru mult thnp ei nu vor mai fi in stare s in-

treprinda vre-o operatiune maS seriocusa.

Scopul bataliei dela Somme a fest, dupd cum se stie,

urmatorul :
1) De a degajea Verdunul ;
2) De a inlesni operatiunile aliati1or pe celelalte fronturi.
Gerananii, cari LV epuizase la Verdun toate disponibilitatile, pentru a putea face fata nouei ofensive anglo-franceze dela Somme, au foot nevoiti sa ridice de pe intreg
frontul de vest toate disponib.litatile neangaj ate si chiar

rezervele locale de sectoare (circa 14 batalioane dela ccrpuri de armata diferite).

Din toate aceste disponibilitati si rezerve germanii fIrnprovizeaza alte clivizii noui pentru a putea face fat at:At
nouei ofensive anglo-franceze dela Somme, Cat si pentru
trimiterea de ajutcare austriaellor pe fomtul oriental, earl
se gaseau in plind retragere in fata inaintarii vertiginoase
a generalului Brussidov.

In afard deci de cele 41 divizii mac:nate la Verdun,

germanii au mai improvizat Inca 31 divizii, pe cat le-au
twat parte pe frontul de la Somme, parte le-au expediat pe
frontul orientaff.

Bata lia de la Some a durat de la 1 Iu lie pand la finele

lunei Noembrie.

Cea mai puternicd dintre ofensivele anglo-franoeze de

la Somme a avut loc in intervalul 17 Iu lie
sfarsitul lunei
August 1916.

Intrarea noastrd in campanie a coincidat tobmai cu

momentul, cdnd aceastd bdtdlie ajunsse in punctul ei cel
mai culminant adicd cdnd germanii aveau nevoie de cele
ini multe rezerve atett pe frontul loceidental eifit si pe cel
oriental si tocmai atunci s'au vdzut pusi in penibila situatie de a improviza alte armate noui, cu care sel facd fata
frontului esit ca din petmetnt prin intrarea Romdniei in
actiune.

Acest punct este foarte important pentru subiectul

nostru si de aceea el trebue sa, fie bine fixat in memorie.
www.dacoromanica.ro

159

d) Pe frontul oriental. Conform intelegerei d'antre aIiJai

cu toate ca. suferlse mari esecuri in 1915, reu*esc totusi pand ta sfarsitul ui Mai 1916 sd-si refaca, aranatele, asa
c la carerea guvernului francez si mai ales la insistentele re-

petate ale guvernului Italian, ei pot la 4 Iunie 1916 sd la

ofensiva CU grupul de armate Brusilov de la Sud si s obtind un succes formidabll.
In m1=1 a catorva zille, numai ei sfarama frontul
austriac, ocupa o parte a Galitiei i toat Bucovina si ajung
pe creasta meridionald a Carpal) liar.
Pe la mijlocul lunei August insa (adicei tocmai atunci
ctind Romania incepe ostilitatile) ofensiva ruseasca incepe

insd a slabi din ce in ce mai mult, pana catre m'jlocul lui

Septembrie, cand este complect paralizata din cauza intrigilor de la Curtea imperiala rush.
Tctusi ofensiva rusilor a lost de mare folos aliatilor aS
anume mai intal italienilor prin faptul, ca. a pus stavila
ofensivei austriace in Trehtin ; lar pe frontul occidental a
silit pe germani s ridice de aci forte importante pentru a
le tr mite in ajutorul austriacilor pe frontul oriental.
Ceeace ne intereseazh In deosebi pe noi, flincled aceasta

este in directa legaturd cu subiectul nostru, este slabirea

pant/ /a incetarea aproape complectei a of ensivei Brussilov
pe la mijlocul lunei August, care corespunde cu data intretrii noastre in campanie, pe cnd conventia miitard de la 4
August 1916, care conditiona intrarea noastrti in campanie
aleituri de puterile intelegerei, prevedea tocmai contrariul,
adicti ca of ensiva Brussilov sec fie intensificatei.

B) Fortele puterilor centrale imobilizate

pe frontul roman

Dupa cum se stie Roman'a a declarat rzbolu AustroUngarie in ziva de 15/28 August 1916.
Cateva zile mai tank]. (2 August) a urmat declaratia
de razboiu a Bulgaried contra noastra,, urmata apoi randpe-rand de declarathmile de razbo4.1 ale celorlalte puteri

din blocul puterior centrale.

Faptul cert e insa, ca Romania nu a declarat razboi

www.dacoromanica.ro

160

decat Austro-Ungariei, care stapanea cea mai mare parte a

teritoriului si populapei romane subjugate.
Pentru a face fatd noului front roman, puterile centrale au fost nevoite sa injghebeze i trinteata pe acestfront nou, i aceasta n nvomentele cele mai grele pentru
ele, cloud noui grupe de armate i anume :
1. 0 grupa in Transavania sub ordinele generalului
Falkenhayn, faimosul autor al bataliei dela Verdun, cumpusa din armata IX-a germana, armata austro-ungara de
sub comanda Arhiducelui Iosef, cum si o puternica grupare de artilerie grea. Total 30 divizii infanterie qi 1 divizie
cavalerie.

Toate aceste divizi i artilerie grea au lost aduse parte de pe frontul occidental, parte de pe frontul criental,
parte in fine nou formate pe teritoriul puterilor centrale
pentru alte scopuri.
2. 0 a doua grupa la sudul Duinarii sub ordinele Mareqalului Makerizen, celebru1 spargator de fronturi, compusa
din 8 c1iivizii (din care 1 de cavalerie) bulgare, 1 divizie (a
217) germand, 1 divizie mixta (bulgaro-germand i o puternica grupare de artilerie grea. Total 10 divizii infanterie
si 1 divizie cavalerie.
Toate aceste divizii Si artilerie grea fusese aduse parte

de la Salomme, parte adunate la sudul Dundrii cu o anumita destinatie.

Totalu1 general aJ. fortelor puterllor centrale imobilizate pe frontu roman a lost dar de 40 divizii infanterie, 2
divizii de cavalerie si 2 grupazi puternice de artilerie grea.
In cursul operatfunior insa, numarul divizillor inamice
au sporit si mai mult, astfel c pe la inceputul lunei Septembrie ele ajunsese sa se cifreze la 58 (intre acestea 10 divizii numai de cavalerie).
Armata romang mobilizata cuprindea, precum se stie,
27 divizii infanterie grupate in 4 armate, 2 divizii cavalerie
si 4 brigazi de ccilarasi (cate 1 de armatd). Artilerie grea
aproape nu exista, caci piesele de 105, 155, etc. ridicate in
ajunul mobilizaril de la cetatea Bucuresti i regiunea lutarita. F. N. G. si montate pe afete improvizate trase de boi, nu

conta ca artilerie grea =bi i nici cele cateva obuzlere

cu tragere repede de 120. Lipsea de asemenea artileria de
munte si av:atia.
www.dacoromanica.ro

161

Clauzele conventiei militare de la 4 August s. v. 1916,

aldturi de
puterile intelegerei, erau in esenta urmtoarele :
1. Ofensiva aliatilor dela Salonic sa precedeze cu ceI
putin 8 zile intrarea noastcrd in campanie, pentru a usura
mobiizarea i concentrarea tuturor fortelor romane ;
2. Odath cu mobilizarea armatei romane Rusia s trimeata in Dobrogea 2 divizii de infanterie si 1 divizie de
cavalerie, pentru a coopera ou armata romand contra Bulcari condiftionau intrarea noastr in campanie

gariei.

3. De la data semnarili conventiei militare (4 August si

in tot timpul mobiliiz,rli si coneentrarii armatei romane,
armata rus s reia si continue ofensiva, actionand cat mai
energic pe intregul front austro-ungar pentru a ajuta
inlesni operatiuntle armatei romane in Transilvania.
4. Aliatii a trimeatd, pe cat va fi posibil, 300 tone munitiunt si material de razboi prin Rusia, cum si personalul
technic necesar la montarea Si fabricarea in taxa, a munitiunilor si materialului de razbc4u1).
La descrierea sumara a principalelor evenimente depe
frontul de la Salonic am vazut cum a fost indeplinita prima clauza si cauzele cari au contribuit la aceasta.
De asemenea la descrierea principalelor evenimente
depe frontul oriental am vazut cum a fast indeplinitd si a
treia clauza.
In ce priveste a doua alauza rusti nu au trimis la timp
in Dobrogea decat divizia de cavalerie, iar in ce priveste
cele 2 divizii de infanterie ele au sosit prea tarziu i anume
dupa ce trupele vrajmase invadase deja o bun parte a Dobrogei.

Daca am dat aci aceste cateva detalii, am facut-o pedeoparte pentru a improspta ounostintele, iar pedealta fiindca este posibil ca printre noi SA, fie si uniii cari sa nu fi avut
ooaziunea sa le cunoasch.
Schitarea in jaloane cat de mari a principalelor eveni-

mente petrecute pe frontul roman, asa cum am Mout-a

pentru celelalte fronturi, ar fi foarte interesant ; dar a1) Vezi rzboiul mondial 1916-1918, textul scoalei superioare de

rzboiu tradus din frantuzeste, care a fost consultat in bunh parte

la redactarea acestui subiect.
11

Amintiri

www.dacoromanica.ro

162

ceasta ar necesita prea mult spatiu si nu ar interesa prea

mutt subiectul nostru.
Ceeace este insa. Linteresant de stiut, fdindca aoeasta
este in adevar in legatura eu subiectul nostru, este faptul,
ea pe tot timpul cat a tinut operatiunile pe frontul roman
a doua jumdtate a dui August 1916 si Intreg anul 1917
fronpan la incheerea armistitiului si a pacii. impuse
tul romnesc a imobilizat puteridor centrale nu mai putin die
40 divizii infanterie (30-in Traa-istivania .si 10 la sudul Dunrei), care au fost spordte in cursul operathmilor la 58
(intre earl 10 de cavalerde) ; lax duipa inchearea armistitdu-

lui si a pacii separate au continuat sa ramana si mai departe in Romania, pand la prabulfrea frontului occidental,
8-12 clivizid. inamioe.

C) Consecintele acestei imobilizari

Cunoscuta fiind acum situatiunea depe diversele teatre

de operatiuni in preajma intrarii noastre in campan'e, cum
si fortele dnamice imobilizate pe frontUl roman, nu ne ramane cleat s examindm ce consecinte ar fi avut, pentru
puterile centrale, intrebuint-qmea eventuala a acestor forte
pe diversele teatre de operatduni, pe cand aveau loc evenimentele descrise mai sus.
Vom relua FOnitiru acensta diversele teatre de operathmi In ordinea desfasurarii evenimentelor, pe fiecare din
ele la data intraril Romaniei In actiune j vom incerca apod
s evklentiem consecintede asupra rezu1tate1or in cazul

cand fortede imobili7ate pe frantul roman ar fi fast disponibil e.

a) Pe frontal dela Saronic. Sa ne inchipuim ca. puteride

centrale ar fi avut disponibile cele 10 clivizii ale grupei Ma-

kenzen de la sudul Dunarii, pentru a le putea intrebuinta

contra frontului inadnic de la Salonic.
Nu era exclusa posibilitatea, dad, flu chiar certitudinea, cunoscuta, Rind pedeoparte personalitatea maresalului
Makenzen, iar pedeadta atitudinea quasi-ostdia a Regedui

Constantin al Greciei, care cu armata sa de circa 100 mii

oameni concentrata in Tesalia, avea posibilitatea s atace
flancul i spatede trupelor Intelegerei dela Sadonic, pentru

www.dacoromanica.ro

163

ea acel front &A fie scos din circulatiune Inca din toamna
anului 1916 si odat cu el si faimoasa ofensiva de mai tarziu (din 1918) a generaffului Franc het d'Esperey, care a
fast, dupa cum se stie, preludiul prabuOrei generale a puterilor centrale din anul 1918.
b) Pe frontul italian. SA ne inchipu3m de asemenea, cA
puteriffe centrale ar fi avut disponibile la moanentrul oportun
cele 20 divizid ale grupului Falkenhayn din Transilvania
ceva mai tarziu, prin luna Septembrie, i celelalte 18 divizii

aduse ulterior in Transilvania, ar Tnaj fi fost aare nevoiti

austriacii sa slabeasca pana la anemiere armata lor depe
frontal italian, care era in Nina% ofensivd la Trentin, prin
ridicarea si trimiterea pe frontal oriental in ajutorul Arhiducelui Iosef, a atAtor divizii i atunci eine ar putea sa, prevadA pand uncle ar fi putut progresa afensiva .austriaca 1.a

Trentin si cari ar fa fast consecintele acestei ofensive ?

c) Pe frontul occidental. Aportul celor 30 divizii (si
mai thrziru si a restului de 18 divizii) ale grupei Falkenhayn din Transilvania, fin cazul cAnd nu ar fi extstat frontal roman, ar fi fast, incontestabil, cincalculabil pe frontal
occidental, care forma principalul teatru de operatiuni al
puterilor centrale.
Intrebuintarea acestor divizii de cdtre germani, fie
pentru a face fat'a, alaturi de trupele aflate deja in sectoare, ofensivei anglo-franceze de la Somme, ceeace le-ar fi
permis sA continue eu mai multa vigoare afensiva lor la
Verdun in cursul lunilar August si Septembrie 1916, fie
pentru a le intrebuinta parte sau chiar total la atacul de la
Verdun alaturi de trupele angajate dela acolo, incercand
astfel un ultim i suprem efort spre a putea in cele din urma obtine strapungerea frontului francez atAt de dorita. de
germani
ar fi lost Intr'adevAr incalculabird.
rice s'ar spune, rezultatul fie la Somme fie la Verdun

ar fi fast altul deck eel cunoscut, i aceasta Nig a mai

tine seama de aranata puterilor centrale, dela Salonic devenita si ea disponibild prin disparitia eventuala a acelui
front.
d) Pe frontul oriental. Dacd eele 30 divizii ale grupei
Falkenhayn din Transilvani1a ar fi fast disponibile i ar fi
constituirt o rezerv la dispogitla maresalului Hindemburg,

www.dacoromanica.ro

164

ar mai fi putut oare avea lac of ensiva atat de stralucita si

cu rezultate atat de ingrijitoare pentru puterile centrale a
generalului Brussiov in conditiunile stiute ?
pi aceasta ea si la frontul precedent far& a mai tine
seama de armata de la Salonic devenit si ea clisponibila
prin disparitia eventuald a acelui front.
D) Concluziuni

acum ca conoluziuni, caci se impun i concluziuni,

ar mai fi oare nevoie de alte explicatiuni ?
Si

Spar j ared, Ca cele descrise in paginile de mai sus sunt

mai mult decat suficiente, ca sa, convinga i pe eel mai necredincios Toma, c participarea noastra, in razboiul mondial, alaturi de puterile intelegerei, a fost de un incontestabil folos aliatilor nostri.
Totusi, pentru a face SA dispara 'mice umbra de in-

doiala asupra acestui aclevar, voi rezuma mai jos, in jalame bineinteles destul de marl, consecintele participarii
noastre in rzboiul mondial.

Prima si cea mai de seama consecinta a fost, Ca din

momentul intrarii noastre in actiune
15 August s. v.
1916
pana, la incetarea ostilitatilor pe frontul roman,
-nici o actiune de seama nu a mai fast inteprinsa de puterile centrale pe vreunul din teatrele lor de operatiuni, afar&
bineinteles de frontul roman.
A doua consecinta destul de importanta i ea a foSt,
c intrarea noastra in campanie a salvat de la un dezastru
sigur frontul oriental rusesc, atragand asupra noastra grupul de forte, pe care rnaresalul Hindemburg reusise sa-1 Injghebeze in fata aripei stangi rusesti cu misiunea de a ataca i invalui aceasta aripa inteun moment, cand Rusia nu

mai dispunea de nici o rezervd capabild de a mai opune

vre-o rezistenta,. Rezultatul aceste manevre ar fi fost fara
indoiala prabusirea intregului front oriental rusesc.
Teama de aceasta armata a si motivat dealtfel insistenta pus de guvernul rus pe langa M. C. francez de a ne
sill s intram in .campanie in August 1916.
A trei consecint a intrarii noastre in campanie in
August-1916 a fast, Ca Romania a salvat de la un dezastru

www.dacoromanica.ro

165

tot atat de sigur, dad, nu chiar anal sigur decat frontul

oriental rus, frontul alia1ilor nostri de la Salonic, atragand spre Dabrogea armata inamica, de sub comanda maresalulni Makenzen. ce fusese concentrata la sudul Dunarii
cu misiunea de a ataca si asvari in Mare armata aliata de
la Salonic, care avea toate probabditatile s reuseasca.
di sa nu se piarcla din vedere, influenta de mai tarziu
a acestei axmate asupra rezultatului final al rdzboiului,
dupa ruperea frontului inamic dela Salanic din 1918.
Nu numai atat, dar chiar pe frontul occidental o bland
parte din trupele germane de la Verdun si toate disponi-

bilittile de La Somme trebuind s fie rklicate si dirijate

spre frontul roman, a pennis aliallor nostri s obtind succese atat de importante, dacd nu chiar si mai importante
pe frantul de la Somme.
De asemenea italienii ne mai avand de ce s se teama,
au inaintat pe frontul lar aproape nesupaxati pana in miezul iernei.

Dar chiar pe frontul nostru dapa armistitiu Romania

a imobilizat puterilor centrale 8-12 divizii, pe cari acestea
au fast nevoite sa le lase in teritoriul ocupat ea masurd de
prevedere pana la terminarea razbolrului.
De a1tfel, apartul adus alia.i1or nostaii prin intrarea
ncastra in campanie in August 1916, a fost recunascut atat
de aliaii, cat .si de adversarii nostri.
Astfel in brosura Le memorial de Foch" scrisd st publicatd de domnul Raymond Recouly, care pretinde de a fi
reprodus in ea nu numai ideile, dar chtiar expresiunile maresalului Foch, se scale in adevar, ca esecul german dela
Verdun din, a doua jumdtate a anului 1916 se datoreste interventiei Romdniei in rdzboiu si c ofensiva franco-englezd
dela Somme, desi intreprinsd cu forte insuficiente, ar fi
putut da rezultate si mai strdlucite, dacd interventia Rpmniei in rdzboiu din punct de veclere militar ar fi fost mai
bine pregtititd".
De asemenea marturistrea maresalului Hindemburg in
memorile sale, ca. ofensiva germand la Verdum a fost oprit prin intrarea Romdniei in reizboiu".

Cine ar putea sa pun la irkloiala afirmatiunile atat

de categorice ale acestor doui generali, cei mai distinsi
maestri ai razboiului mondial ?
www.dacoromanica.ro

166

Un moment mai favorabil poate pentru intrarea noastr in razboin ar fil fast la inceputui lui Iunie 1916 concomitant cu ofensiva lui Brussilov in Gaaitla si Bucovina,
cnd puterile centrale nu numai ca nu dispuneau de nici
o rezerva, in Transilvania i Ungaria, dar nici de mijloace
de a mai forma alte armate
i cnd prinurmare ofensiva
noastra in Transilvania ar fa fast mai usoar si cu rezultate mult mai apreciabile.

0 atare of ensild ar fi fost poate, date hind imprejuraxile de atunci, hotaratoare pentru

destinele

Austro-

Ungariei.

Nu trehthe uitat insd, a la aceea data Rusia nu voila

nici s aud, nici s accepte conditiunie noastre politice
militare pentru intrarea in campanie.

si

IV. DISCUTIUNI I PARERI ASUPRA PLANULUI

NOSTRU DE CAMPANIE DIN ANUL 1916

Este stiut ca planul nostru de campanie din 1916 ne-a

fost impus de inaltul comandament francez dup insistentele mai mult sau mai putin staruitoare ale comandamen-

tului rus pentru motivele ce se vor arata mai jos.

Acest plan a lost in jeloane maxi unnatorul :
Ofensiva energia la ?Ord in Transilvania, cu majoritatea fortelor pan la ocuparea Muresului de mijoc, in legatura Ia dreapta cu armata rus a generalului Brussiov,
care trebuia s secundeze de aproape inaintarea armatei
rcmne.

Defensivd strategia pe Dundre si la sudul Dobrogei

cu minimum de forte pana, la sosirea ajutoarelor rusesti
inaintarea aliatilor de la Salonic, cand se va trece la
of ensiva.

Pentrucd efectivele armatei romane nu-i permiteau s

execute singure acest plan de operatil s'a incheeat in ziva
de 4/17 August 1916 cu puterile aliate o conventie militar
care cuprindea, intre allstele, urmdtoarele clauze :
1. Aliatii vor lua ofensiva pe toate teatrele de operatiuni.
2. Cu incepere de la 4 August 1916 (data semnbxei
conventiei militare) i pe tot timpul mobilizrii i concen-

www.dacoromanica.ro

167

trarii armatei romane, armatele ruse de pe frontul oriental

sa a ofensiva, pe care sa o continue si in urind cel putin
cu armata de la sud (generalul Brussi lov) pentru a sprijini operatiunile romAne in Transilvania.
3. Ofensiva aliatilor la Salonic s. precedeze cu eel putin 8 zile intrarea noastra In campanie pentru a usura mobilizarea i cancentrarea fortelor romane. Aceasta ofensiva
trebue s continue si dupa sosirea ajutoarelor rusesti prevazute la No. 4 de mai jos al conventiei, pentru a inlesni
ofensiva romana in sudul Dobrogei.
4. Un ajutox rus In Dobrogea de eel putin 2 divizii infanterie si 1 divizie cavalerie pentru a se opune unei even-

tuale inaintari bulgare spre nordul Dobrogei si mai tarziu

de a participa la ofensiva spre sudul Dobrogei.
Cum de la executarea integrala si la timp a acestor elauze militare depindea in cea mai bun parte succesul planului nostru de campanie, sa vedem in ce masura au fost ele
indeplinite.

Planul nostru de campanie facand parte dintr'un ansamblu de operatiuni militare in legatura armonica unele
eu altele, era necesar ca la intrarea noastr in campanie
s treacd la ofensiva pe toate fronturile, ea astfel inamici
nostril, s nu aiba posibilitatea de a ridica forte de un front
si a le intrebuint,a pe un altul, in spet pe frontul romanesc.

Inainte de a examina aceasta, s vedem mai intaiu

cum se prezenta in acel timp situatiunea mai intaiu pe
fronturile occidentale (anglo-francez i italian) i apoi pe
cele orientale (rus si Salonic) din vecinatatea noastra, cu
cari operatiunile noastre urmau SA' aiba o mai strans legaturd dupa inceperea operatiunilor.
Pe frontul occidental (anglo-francez) batalia dela Verdun desi pierduse mult din intensitatea ei de la in.ceput,
totusi batalia era Inca in curs si t-upele germane incepuse
a suferi esecuri peste esecuri ; iar la Somme batalia era in
plind vigoare, astfel ea in momentul intrarii noastre In
campanie atinsese maximum de intensitate, cauzand germanilor pierderi destul de simtitoare.
Pe frontul italian ailiatiij nostri italieni Inca din primole zile ale lunei Iunie iau o ofensivh viguroas in contra.

www.dacoromanica.ro

168

austriaciffor oeupand la 9 August Coritzia i n'au incetat

ofensiva cleat pe la inceputul lui Noembrie cand i-a apucat iarna.
Nu tot astfel se prezenta insa situatia pe fronturile din
apropierea noastra i anume pe frontul oriental rusesc si
pe frcntul de la Salonic, cari ne interesau in deosebi fiind-

ca operatiunile de pe aceste fronturi erau in strans si

imediata, legaturd cu operatiunile pe frantul nostru. Astfel:

Pe frontul oriental generalul Brussilov care pe la inceputul lui Iunie incepuse o ofensiv formidabild, ocupand
in decurs de numai cateva zile parte din Galitia i toata,
Bucovina pan la creasta meridionala a Carpatilor, sl-

baste din ce in ce ofensiva, astfel c la intrarea noastra,

in campanie ea inceteaza aproape definitiv. Aceasta din
cauza intrigilor de la Curtea Simperiala rusa, care incepuse
deja a infecta atmosfera.
De aceasta situatinne profita indata, maresalul Hmdemburg, care reuseste s injghebeze in fata aripei stangi
rusesti o armatal destul de puternica., capabild nu numai
de a se opune unei noui ofensive rusesti, dar chiar de a lua
ea ofensiva si a Invalui aripa &tang& rus:d.

Teama ce inspira aceast armat a fast chiar cauza

care a Mout, ca comandamentul rus s insiste atat de /sta.ruitor catre inaltul comandament francez, ca acesta sa ne

ceard s grabim intrarea ncastra in campanie in August

1916, in conclitiunile prevazute in planul de campanie, care

face cbiectul studiului de fata.

Se va vedea mai departe, Ca nici dupg intrarea masted
in campanie armata rus de pe frontul oriental nu s'a pus
in mfscare si aceasta a foist una din principalele cauze care
a contribult, ca panul nostru de campanie din August
1916 sa, nu reuseascd.
Pe frontul dela Salonie din. cauza epidemiilor si a duplicitii Regelui Constantin al Greciel, armata aliatd de
aci, cu toate interventille facute, a fast incapabild s intreprinda vre-o opecratiune serioasa nici inainte, nici dup
intrarea masted, In campanie.
Situatiunea se agravase Inca si mai mult prin aceea, c

in dorinta de a termina cat mai repede cu armata de la

www.dacoromanica.ro

-,- 169

Salonic centralii luase initiativa unei ofensive pe acest

front, concentrand o puternica, armat in Macedonia sub
comanda maresalului Makenzen.
Aceasta a Mout, ca la data intrarii noastre in campanie frontul de la Salonic sa fie deja paralizat i deC, in imposibilitate de a ajuta operatiuntle noastre de la sudul
Dobrogei.

Mai mult Inca, la data intrarii noastre in campane o

mare parte din aceast armata a foot indreptata spre a
ingrosea trupele bulgare de la sudul Dobrogei, cu care maresalul Makenzen a inceput limediat ofensiva contra noastrd,
ofensiv care a fost incoronatd de succes.
Rapiditatea cu care trupele bulgaro-germane au Main-

tat in Dobrogea, a rasturnat tot planul nostru de campanie

din 1916, caci pentru a putea face fata ofensivei inamicului
in Dobrogea, comandamentul roman a fast nevoit SA' slabeasca frontul dela nerd din Transilvania. retragand de pe
acest front divizie dupd divtie pe earl le-a trimis in Dobrogea.

In ce priveste ajutoarele rusesti prevazute in conventiune la punctul 4, acesta a sosit prea tarziu i anume dupa ce o build parte din pamantul Dobrogei fusese cotropA
de vrajmasi.

Din cauza ridicarii depe frontul de nord a diviziilor

care a luat calea Dobrogei, nu se mai gaseau a data de 1
Septembrie 1916, cand incepe marea ofensliva austro-unga-

ra de sub comanda generalului Falkenhayen in Transilvania, decat 14 divizil romane.

In fata puhoiului inamic trupele noastre din Transilvania sunt nevolte s bata in retragere pe tot frontul, i sa
reocupe zona muntoasa a Carpatior.
Armatee rusesti de pe frontul oriental au stat tot timpud acesta in nemiscare, atat pe timpul inaintarii trupelor nnastre in Transilvania, cat i pe al retragerii pe zona
muntoasa.

Acestea au fost, in jaloane mark,

principalele

cauze
care au contribuit in larga masurd, ca planul nostru de

campanie din 1916, inceput sub auspicii atat de promittoare, s esueze.

Apreciind cu cea mai desavarsit impartialitate expu-

www.dacoromanica.ro

170

nerile de mai! SUS, orice cm de buna eredinta trebue sa recunoascd, ea in condittunile i u mijloacele cu care s'a in-

eercat executarea acestui plan, era imposibil ca el s reuseasca.

Singura critica mai mult sau mai putin serioas, care

s'ar putea aduce planului nostru de campanie din 1916, ar
fi doar asupra modului de grupare al fortelor pe cele 2
teatre de operatiuni la inceputul campaniei i anume :
Daca, nu ar fi fost mai oportun, dat fiind ca la data ineeperii operatiunilor inamicii nostri nu dispuneau decat
de slabe forte in Tratnsilvania, Sa.. se fi redus pe acel front
numarul cUiviziilor cu 3-4 unitati, eu care sa, se fi dublat
numarul diviziilor din Dobrogea, eel putin pana la sosirea
ajutoarelor rusesti. Aceasta pentru a se putea dispune, cel
putin la inceput, de forte sufieiente in Dobrogea.
Aceasta ar fi lost, zte-se, i intentiunie eomandamentului roman, care la inceput fusese pentru o ofensivO, la
sud pand la respingerea inamicului de aci pe linia SistovRusciuk-Varna, urmand ca efensiva din Transilvania s
inceapd dupd mobilizarea inamicului pe aceasta linie.
Dar pentru ea ofensiva noastra spre sud s reuseasea,
ar fi fast necesar ca Si armata aliata de la Salonic s ia
ofensiva spre nord, ceeace stim cd nu s'a putut face.
In legatura cu cele de mai sus s'ar mai putea discuta
si parerea aceora, eari sustdneau ipoteza unui plan de campanie Myers planului nostru, de campanie din 1916.
Pornind dela parerea pe care o impartasea, se zice, la
inceput i comandamentul roman, ea o ofensiva in Tramsilvania nu ar fi fast posibild decat eu o siguranta cornplect pe Dunre i c prin urmare dusm.anul ce trebtfa
doborat la inceput era Bulgaria.
In Transilvania nefiind la inceput decat slabe forte
vrajmase, trupele romane de pe acel front ajutate bineinteles de armatele rusesti ar fi putut ajunge MA, multe
sfortari pe linia Muresului de mijloc, unde intarindu-se
solid ar f5 putut tine destul timp in Joe o armata austroungard ce ar fi incercat s'o atace.
0 ofensiva in tirnpul acesta in Debrogea de sud cu forte romane suficiente, la cat s'ar fi putut adauga i trupele

de ajutor rusesti, ar fi inlesnit treeerea unei alte armate

www.dacoromanica.ro

171

romane peste Dunare in Bulgaria, astfel c trupele bulgarogermane amenintate in liana si spate printr'o miscare convergenta, din Dobrogea de Sud i Dunare, cu contributia
bineinteles si a armatei aliate de la Sakmic,ar fi fast intr'o
situatiune din ce in ce anal critice.

Obiectivul comun, atat pentru trupele din Dobrogea

cat si pentru armata de la Salonic a.r fi fost linia Sofia-NIS.
Ca conceptie acest plan erea in adevar destul de maret,
dnr de la conceptie i pand la fapt, la exeautie, dilstanta

erea ca de la cer la pmant.

Mai intai un asemenea plan ar fi necesitat malt mai
multe forte decat dispunea Romania in 1916, cdci nu ar
fi fast defel prudent sa lase pe frontul de nord in Tramsilvania mai putin de 10 12 divizii capabile de a face
fata., pana la atingerea obiectivului pe frontul de sud, unei
armate atat de numeroase cum a fast armata Austro-Gexman de sub comanda generalului Falkenhayn, care ar fi
putut SA' o sdrobeasca i sa patnmda peste Carpati in Romania, lucru cu atat mai user, cu cat armata rusa de pe
frontal oriental a stat cum se stie tot timpul inactiva.
Or aceasta ar fi fost pentru noi dezastrul.
In ce priveste ofensiva de la sudul Dobrogei si trecerea

peste Dunare in Bulgaria, aceste operatiuni nu ar fi Lost

de asemenea usor de executat, mai intaiu pentru ca in Do-

brogea au lipsit ajutoarele rusesti si al doilea pentru ca

trecerea unui fluviu atat de mare ca Dunarea nu s'ax fi
putut efectua atat de usor cum s'ar presupune, din lipsa,
de mijloace teclmice si de artierie, de care Romania ducea
mare lipsa atunci.
A risca tree/area Dunared in atari conditiuni, ar fi lost
dupa toate socotelele o operatiune destul de periculoas
cu atat mai periculoasa. cu cat ar fi foist lipsita si de concursul armatei de la Salonic, pe care inamicul avusese deja
grije s o imobilizeze.

Din cele aratate mai sus reese dar destul de elm', cd

planul 'nostru de campanie din 1916 in aliniamentele lui
maxi, generale nu a fost nici rau, nici gresit conceput i ar
fi avut poate cense de suoces, daca aliatil nostri cei mai
apropiatt de noi
ma refer aci mai ales la rusi si-ar fi
indeplinit cu constiinciositate angajamentele prevazute in
.

www.dacoromanica.ro

172

ccnventia miilitara de la .4/17 August 1916 si dac i armata de la Salonic air fi avut posibilitatea s ia la tltrip
ofensiva in Bulgaria.

Dar pentru ca nu se putea pune prea mult temei pe

sosirea la timp a ajutcarelor rusesti in Dobrogea, ar fi
fost desigur mai prudent isa se fi lasat in Dobrogea, osebit

de d viziile aflate acolo la inceputul ostilitatior, Inca un

numar de 3-4 divizil pentru a coopera la imobilizarea trupelor bulgaro-germane card ar fi incercat sa ia ofensiva in
Dobrogea, cel putin pang la sosirea ajutoarelor rusesti.
-T11 ei plou ap Inquo.0 ad op iTzpilp T7 E .1oloo 'Esdn
ceputul operatiurnior nu ar fi fost atat de simtit fat de
slabele forte inamice ce se gaseau atunci in Transilvania.
V. RECUNWTINT A FRATILOR DIN PROVINCIILE
LIBERATE 1)

Or care ar fi parerile noastre asupra rdzboiului mondial si a participarii ncastre in acest razbolu, un lueru ramane de netagaduit, caci evidenta nu poarte fi nici tagaduita,.

nici contestata de nimeni, c de pe urma acestui razboiu

groaznic,,curn nu a mai fast altul pe pamaint xi la care a
participat spre onoarea ei i arisoara noastra.2), punand

la contributie nu numai tot avutul, tot creditul, cum si

viata a 800 mil din cel mai tinere si viguroase vlastare ale
ei, dar insasi existenta ei de stat liber, independent
a
esit unirea in intregime intfun singur stat, inteun singur
manunchi a tuturor romanilor, a esit Romania Mare.
De Cava timp insd asistam la scene, la discutiuni, la
acte i chiar la fapte3), din cari pare a se evidentia din ce
in ce mai mult nu numai complecta lipsa de recunostint,
dar 01 tendinta spre separatism a fratilor nostri din provinciile liberate, cari in urma razboiului cel mare s'au alipit
la patria muma.

Cum este posibil ca acesti frati s ute atat de usor

serviciile facute de fratdi lor din vechiul regat Mira, alt inte1) Acest subiect a fost scris in anul 1919 si revazut in 1925

si 1930.

2) E vorba aci de Romania mica, asa cum era ea inainte de 1918.

3) Acest subiect a fost scris in 1919 si revazut in 1925 si 1930.

www.dacoromanica.ro

-- 173

res decat acela, de a se vedea cu toti laolat liberi de orioe

jug strein, intr'o tiara mare, frumoasa i puternica, ?
Si acum, cand sguduitoarea drama, la care a participat cele mai de seamd popoare din Europa si chiar dn
alte continente a trecut, stau in loc i ma gandesc plin
de emotiune la curajul, pe care 1-a avut aceasta tarisoard
sa se arunce in valtoarea ei, fara, a se gandi o singurd elipa,
ca. In afard de ce/elalte sacrificSi inerente unui asemenea
rdzboiu, Ii pericliteazd propria existent.
Oare fiorii acestei emotii nu-i simt la fel si fratii
nostri din provinciile liberate, in vinele carora speram ca

curge acelas sange rcmnesc ca al nostru ?

Caci tara romaneasca, m*cutul acesta de regat cum
erea eu inainte de razboiu, erea in adevar o tard mica ; dar
era in schimb atat de frumoasa, atat de infloritoare, iar populatia ei era atat de prospera atat de bogata cum putine

sunt pe lume Inca nu purta grije nimic. Erea cu alte envinte o lard, careia nu-i lipsea nimic ca s fie fericita.
Ar fi fost atat de usor si de comod pentru aceasta taxa
si pentru locuitorii ei, s. stea in timpul marelui razboiu
linitit cu arma la picior, imitand la aceasta privinta alte
taxi, cari pe vremea marelui razboiu, desi mai putin bogate
si dotate ca ea, au stat tot timpul in expectativa. Intre
aceste taxi s'ar putea cita ca exemple : Suedia, care desi
'avea mai mult de jumatate din teritoriul i populatiunea cu

care formase odinioard un singur stat (caci prin trecutul

ei istoric atht ca ulimb cat si ca aspiratiuni, Finlanda fusese
considerata, ca o adaoua Suedie), tatusi ea nu s'a miscat din

loc, ramanand tot timpul spectatoare a marelui ratboiu

ce se desfsura langa hotarele ei.
Asemenea Danemarca, care avea si ea de. revenclicat
3 provincii cei fusese rapite in 1864 si cari zaceau Inca sub
jug strein.
Ambele aceste tari, Suedia si Danemarca, au azi finantele infloritoare, bogatiile lor *d'inainte de razboiu au rmas
intacte, daca nu chiar si mai infloritoare, iar populatumile

lor nu au suferit si nu suferd nimic de pe urma marelui

rdzboiu.

Compare orce om de buna oredint situatda atat de

mizerd, atat de precard a locuitorilor romani din vechiul

www.dacoromanica.ro

17i

regat, cu situatiunea atat de infloritoare, atat de imbelsugatd a locuitorilor din Suedia qi din Danemarca.
In adevax, Romania are azi o datorie flotanta de mai
multe zeci de milarde, cari apas ca o plata de moard pe
grumajii bietului locuitor, o valuta care-i face viata mai
mult decat imposibil
&act mice s'ar spune, extraordinara scumpete a vietei de azi se datoreste nu atat greuttilor de transport si slabei productiuni a solului cum obisnuiesc s o afirme uniii amid, cat deprecierei monedei noas-

tre nationale din cauza datoriilor in cari s'a inglobat blata

taxa din calm tazbolului, datoaii cad fatal vor impune

mai curand sau mai tarziu, ea ultim qi fatal remediu, economii dureroase si aireafrea impozitelor in asa mdsurd, In-

cat sd nu mai ingaduie bietului locuitor roman un trai

omenesc 2) .

In Suedia si Danemarca nianic din aceste calamitti ;

ba din contra, in rzbolul mondial aceste tari din eauza
vecinatatii lor en Geranania au acumulat bogatii peste bogatil, earl le pun araturi de cele ma bogate taxi din lume.
Aoeasta este o stare de fapt, care nu mai poate ingadui
nici un fel de discutiune.
Dar toemai oomparatia aceasta face s reese 4 mai
mult in evidentd iauensitatea. sacrificinilul Mout de mica
dar eroica tard romaneascd pentru fratii el asupriti.
Or, nu cred ca sa existe un singur roman din vechiul
regat, care sa nu fie dureros impresionat de modul cum
apreciaza aceste sacrificii fratii lor din provinciile foste
subjugate.

Aoeasta se poate vedea zilnic din atitudinea lor nu numai in parlament, dar cu osebire afara, din parlament.
In adevar, acuzgiunile aduse de reprezentantii qi intelectualii provincillor liberale in parlamentele tarii de dupd

rdzboiu, celor mai de seam barbati politici din vech!ul

regat, cu privire la cinstea i activitatea lor nu numai dupd,
dar chiar din Inaintea marelui rdzbolu, sunt mai mult decal
penitoare i ele ne ranesc sufleteste ; caci oece ar spune
1) E vorba de anul 1925.
2) Este trist dar e aderdrat, cb, aceast prezicere a fost dat s
se realizeze pentru primaoara chiar subun guvern quasi-ardelenesc
in anii de gratie 1929 si 1930.

www.dacoromanica.ro

175

fratdi cari s'au unit cu noi, acestor barbati i numai lor taxa
le datoreste tot progresul ei d'n trecut si tot ei sunt aceia,

cari au chibzuit si hotarit intrarea noastr in marele razboiu, care ne-a adus Romania Mare.
Cred totusi pe barbatii nostri politic', din vechiul regat
destul de buni patriot!, ea sa nu ia In seamd ratacirile
trecatoare ale fratilor din Ardeal i sa nu regrete o singurd
clipa gestul dor-patriotic de a fi hotarat intrarea noastra un
marele razboiu, caci nu aceasta este generatia care sa recunoasca. maretia sacrificillor facute de vechiul regat pentru fratdi lor din Ardeal, ci generatiunile viitoare.
Adevarul adevarat e Ins, c acesti politiciani din vech'ul regat, acesti regateni1), prep= obisnuesc s-ti numeased fratii de dincolo de Carpati, cu o abnegatiune pe
cari cei ce vor scrie mai tarziu iistoria neamului nostru de
dupa razboiu nu vor fi tot atat de ingrati sa nu o inregistreze la vremea ei, ne-a bgat in razboiul acesta pe viata
si pe moarte, caci acest rdzboiu a fost Inadevar pentru noi,
asa ponegritii regateni, un rzboAl pe viata i moarte, fara
a precupeti nici un fel de sacrificiu,nici chiar vYata eopillor
nostri dragi i scumpi pini de vlag i tinerete, nici avutu3
cu gandul curat i plin de
tdrii, nici insasi extstenta ei
hotarire, de a libera cu or:ce sacrificii pe acei de un nearn
gi un sange cu noi, pentru ea uniti apoi frateste intr'un
.singur tot mare si puternic, inauntrul unei Romanii cat
mai marl, mai bogate si mai frumoase, cu hotarele de aa

Tisa pand la Nistru si de la Carpati pand la Mare, sd poata

psi iinitit i pasnica pe calea progresului si a civilizatiel.

Dar in loc de acest rezultat, dupa' care sinyturile noastre au suspinat de veacuri, noi constatam i cu durere In
,suflet, ca fratii nostri eat s'au unit cu noi L pentru cari
noi am sacrificat mii si sute de mii de vett, liniste si tot
,

avutul nostru, indata ce s'au vazut laolalta ,eu noi, s'au

i insultatori, cari nu fac cleat sa
barfeasca i s eritice tot trecutal nostru romanesc cu epi-

erijat in acuzateri

I.) Cuvntul acesta reglifeni" nu a existat pana la unire in

'vocabularul nostru romnesc. El a fost inventat de fratii nostri
ardeleni cu scopul vklit de a ne insulta, de a ne batjocori, c5ci
cuvntul regeitean pentru ei e sinonim cu acela de tigan, ot. tlbar, bandit, murdar si alte asemenea calificative demne de o mentalitate at'at de cludat ca a lor.

www.dacoromanica.ro

176

tete, pe cari noi cei din vechiul regat nu eram ob snuiti sa

le auzim nici din gura vrajmasilor nostril).
Este adevarat, ca, am auzit pe multi iluzionisti spunand,
c oricat ar fi de bun fondul fratilor nostt din provincille
alipite, din cauza prea indelungatului lor contact cu fosti
lor asupritori, este imposibil ca cu generatia actuala sa se
poata face ceva series pentru contopirea sufleteasca si
consolidarea patriei intregite, argumentand, pentru sustinerea acestei preri, ca, aceleasi frictduni, aceleasi dificultti le-ar fi intampinat i predecesori nostri la unirea Munteniei cu Moldova.
Dar oare se potriveste timpul de azi cu cel de atunci ?

Conditiunile cari au prezidat la unirea de atunci au fost

ele aceleasi ca cele de astazi ? Se potriveste oare sacrifielile
de atunci cu cele de azi ?
Aceste randuri be scr e un ostean batran, care a servit
in armata aproape o jumatate de veac, care pe timpul ma-

relui rdzboiu nu s'a eschivat o singura zi de la datorie,

care Pe timpul ocupatiunei inamice a fost devastat de tot
avutul ski fard, s fi pr.mit de la cineva nici o centima des-

'pagubire, care in fine nu a avut si nu are nici un fel de

legaturd cu vre-un partid politic din vechiul regat sau
provinciile al.pite si care prinurmare nu poate fi bnuit de
'nici un interes material or resentiment personal contra
cuiva ; dar care dach d. azi alarma, o face impins numal
si numai din iubirea de neam i patrie.
i ca m-ne cred ea vor cugeta toti bunii
romani de pretutindeni
ea unitatea tutulor romanilor
s aduca dupd sine cat mai repede i unitatea sufleteasca
Ma asteptam

a tutror fratilor, pe cari vitregia t.mpului i-a tinut secole

intregi separati unii de ailii, ca astfel toti intfun gand

at cu puteri unite sa conlucreze la consordarea at inaltarea
sus, cat mai sus a neamului i patriei noastre romanesti.
Sa, dea Dumnezeu ca randurile acestea, izvorate din
inim roma/leased i curata, s deschicla ochii fratilor de
pretutindeni i sa le dea
cum spune zicatoarea romaneasca
cu un ceas mai devreme mintea romanului cea
de pe urma.
1) Amintesc din nou, ca acest subiect a fost scris in 1519 si revazut in 1925 si 1930 sub impresiunea curentelor de atunci.

www.dacoromanica.ro

177

Vremurile sunt azi grele, vrajrnasii neamului ncstru,

cart ne inconjoard din toate partile, stau atenti la panda
cu ochii atintiti asupra noastra si office \neintelegeri dintre
frati nu fac decat sa le mareasca apetitul i sperantele unei
noit cotropiri.
Or, cel mai bun mijice de a evita o atare catastrofd,
ar fi s ne unificam cat mai repede sufletele,'ea astfel s
ne putem prezenta in fata lor uniti i solidari ea o stanca
de granit.
VI. AMINTIRI DESPRE REGELE CAROL I

Pentru a improspata iideiiLe despre Regele Carol I, imi

propun s schitez aci cateva amintiri din memorie, cad

date fiind imprejurarile cand au avut loc, cred c i-au importanta lor istorica.
Era in anul 1904 pe timpul razboiului ruso-japonez. Ma
gaseam in Scoala de rdzboiu si ca eel mai vechiu eram seiul promotiei.
In luna Mai se anunta inspectia Regelui la scoald. Era
in traditie, ca Regele s inspecteze aproape in fiecare an
scoala de razboiu.
In ziva si la cra hatarita
si se stie, c Regele Carol
soseste la scoald
I era de o punctualitate matematica
si intr in clasa noastra inconjurat de o numeroasa suita.
Cum eram cap de bailed se opreste drept in fata mea
si 'mi pune numai decat intrebarea :
Spune durnata
Regele Carol nu a pronuntat
niciodata bine romaneste
ce se va intmpla, dacd flota
rusa, invinge flota japoneza ?
Trebue sh amintesc, c flota rus de Baltica fusese trimis, sub comanda amiralului Roisdejvensky, in extremul
orient contra Rotel japoneze si c se astepta din moment
in moment sa ia contact cu flota japoneza.

Regele Carol I avea, dupa cum se va vedea mai jos,

credinta ferma, c flota rusa va invinge flota japonezd.
Am raspuns, bazat bineinteles pe putinele cunostinte
ce apucasem sa capat pana atunci asupra razboiului maritim (studiasem chiar anul acela cu regretatul amiral Ba12

Amintiri

www.dacoromanica.ro

E, 178

lescu principiile razboiului maritim), ca daca flota rusa va

invinge, ceeace eu insd nu cred, flota japonezd...
Dar nu am putut continua mai departe, fiindca Regele
Carol m'a oprit brusc cu degetul lui magic, cerandu-mi sa-i
spun, pentru ce nu cred eu cd flota rusa va invinge flota
japonezd ?

Discutilunea s'a invartit asupra acestei intrebari aproape tot timprul, asa c abia daca, a mai fost vreme sa intrebe

pe un camarad mai tank deSpre olauzele tratatuluii de

pace de la Campo-Formio.

A urmat, dupd cum se stie, batalia navald de la Tsushima, in care flota rusa a fost batutd si distrus aproape
in intregime de flota japoneza, de sub comanda amiralului
Togo.

Toanma a avut loc manevrele regale d'n regiunea Botosanilor. Pentru manevre eu fusesem repartizat, impreuna cu un alt camarad din promotie, la cartierul corpulth
4 armatd.
In ziva treia de manevre intregul cartier, in frunte cu
generalul Iarea Leonida pe atunci comandant al corpului
4 armata, asteptam pe peronul gkii Botosani sosirea trenului regal.
Dupd descinderea din vagon sii. indeplinirea formalitatior protocolare Regelle Carol ne trece in revistd, adresand
dupd prezentare fileckui ofiter cate un cuvant, dupa cum
ii era obioeiul.
Ajunge si in dreptul meu .si abia incep a formula cuvintele de prezentare cand Regele Carol ma opreste brusc
cu degetul.

A, dumata major Michaescu, stiu dumata. Da, da

a invins flota japonezd
si fard a mai addoga un cuvant
trace imediat la camaraduil urmator.
Regele Carol I avea in adevr o memorie fenomenald.
Probabil, rezultatul batAliei de la Tsushima trebue sa-1 fti
impresionat mult, caci dansul atribuia flotei ruse, care
ca numk de vase erea in adevax formidabila, o mare superioritate asupra flotei japoneze.
Debunaseama Regele Carol fusese influentat mal. mult
de numkul, decat de omogenitated si capacitatea de luptd
a vaselor, de disciplina si moralul echipagificr, de enorma distanta, ce avusese de parcurs flota rusa, de lipsa de
www.dacoromanica.ro

179

mantime pentru escale, aprovizionari, etc. cat con-

baze

stituesc factori tot atat de importanti, dacd nu chiar

si

mai imp ortanti d.ecat numarul vaselor, ceeace inclritueste

de a se vedea cu suficienta aproximatie de partea cui va
fi victoria.
Mai tarziu, prin anul 1912, comandam regimentul 24
infanterie. Regele Carol I oe inapoia de la Iasi, unde asistase la inaugurarea desvelirid statuied fostului Domnitor

Cum.. In gara Tecuci, pe unde urma s treacd Regele si

sd se opreasca cateva minute, oficialitatea Meuse pregdtiri grandioase pentru receptia Regelui in gard.
0 lume hnensa, in cap cu autoritatile civile i militare,
cum si o companie de onoare din regimentul 24 infanterie,
astepta nerabdatoare sosirea Regelui.
La oprirea trenului regal Regale descinde din vagon
si dupd prezentar Ile protocolare se indreapta spre compania
de onoare spre a o trece in revistd.
Ma gaseam, bineinteles, la flanoul companiei de onoare
avand langd mine pe toti ofierii regimentului.
Indata ce d cu ochii de mine, Regele Carol mi se adre-

seazd :

Dumata comandant regimentul 24 infanterie (cu

un pronuntat accent pe ultimul i din cuvantul infansterie) ?
Cunosc dumata.
Da, SA, trailtd Majestarbe, am raspuns eu emotionat.

Trebue s explic Inca, ca Regele Carol nu avea de

uncle sd ma cunoascd, fiindca eu nu ma prezentasem nicio-

data la palatul regal si nici la Ella autoititate superioara

pentru inaintare sau decoratiune, desi aceasta erea, o recunosc singur, o obligatiune regulaanentard. Cel mult dacd
ma prezentam comandamentului militar superior ca sal ma

recunoascd. Era un defect al meu, de care nu m'am putut

debarasa nictdata.
Este (tar de presupus, ca Regele si-a amintit de mine
datorit numat memoriei sale prodigioase, dela discua ce
avusese loc cu cativa ani inainte la scoala superioard de
rdzboiu despre flota rusa.

www.dacoromanica.ro

180

VII. M. S. REGINA MARIA SI RAZBOIUL DE INTREGIRE

Nu exista si nu cred s fi existat vreodata o Regina.,

o suverand, care sa fi iubit j s se fi fdentificat mai bine si
mai complect cu sufletul i aspiratiunile poporului sau, ca
M. S. Regina Maria.
0 suverand mai desavarsit dotata si deci mai potrivit. cu blandul Rege Ferdinand I, in imprejuraxi atat de

grele prin care a avut sa treaca tara i poporul roman

atat in ultanii ani cari au precedat intrarea noastr in
rdzbciiul de intregire, cat i pe timpul cat a t,inut el, nu
putea fi o alta.
In adevar, dacd providenta i-a hardzit, pentru timpurile grele prin care i-a lost dat s treacd tara noastr, un
Rege atat de intelept i cu sufletul atat de mare si romanese, nu este mai putin adevarat Ca aceeasi providenta a
ingrijit 'sa complecteze pe acest Rege Mare, cu o consoartd,
o Regina tot atat de Mare, incat cei ce vor scrie mai tarziu

istoria noastra contimporand privitoare mai ales la evenimentele, cari a adus la intregicrea rii i a neamului, nu
vor putea sa-i severe unul de altul.

Dotata de la provenient cu o inteligent mai mult

cleat sclipitoare i cu o intuitie care rar se poate InjtAni
la o femee i cu osebire la o Regina, suverana noastra a

lost cal mai devotat si mai intelept slatuitor al augustului Ei sot, Mare le Rege Ferdinand I, Meat se poate afirma

fard, teamd de desmintire, c nici un act mare nu s'a savarsit in tara noastra pe timpul domniei Marelui Rege
Ferdinand, fard ca M. S. Regina Maria s nu-si fi avut partea Ei de contributie.
Care dintre nor', cei cari am avut mai mult sau mai
putin prilejul s fim in curent cu .secretele zeilor, nu cunoaste In adevar askluele Ei interventii atat directe,
cat mai ales indirecte in conaaiile de coroand de pe timpul

batranului Rege Carol I, in care se discuta atitudinea ce

urma s adopte tare noastr in rdzboiul mondial si cata
influerita au avut ele in solutiile adoptate ?
Se spune, c aceste interventii din partea M. S. Reginei
pe atunci Principesd mostenitoare
a faeut mult
sange Tau batranului saiveran, care vazand ca nu poate obMaria

www.dacoromanica.ro

181

precum ar fi dorit-o El
intrarea noastra in razbait alaturi de puterile centrale, incercase s obtina cel
putin o declaratie tomata de neutralitate absolutei si clefinitivei pentru toat durata campaniei.
Activitatea M. S. Reginen Maria in timpul acela a lost
inteadevar prodigioash si face clovada nu numai a nemarginitei Ei iubiri de tard i poporul cu care se identificase
atat de mult, dar si de un spirit prevazator, care caracterizeaz fiintele cu adevarat marl, superioare.
Scrisorile Ei miscatoare din timpul marelui rdzboiu, in
care am cunoscut nu numai clipe inaltatoare, dar i amaraciunele cale mai mari, erau atat de duioaFe, atat de sublime, exaltau atata shntire, atata iubire de tot ce e romanese, incat ele au miscat pand la lacrimi inimele nu numai
ale romanilor, dar ale lumei intregi.
Exista care vre-un roman capabil sa uite vreodata solicitudinea pling de abnegatiune a Marei noastre Regine din
timpul rdzboiului fata de victimele teribilelor boale
tifosul exantimatec si febra recurenta
cari au secerat atatia
cetateni si sodati romani si mai ales fata de ranith nostri
cari soseau zilnic de pe front i populau spitalele din, Iapi ?
DeJtar aceasta nu se va intarnpla niciodatd, caci dacd
romanul din firea lui uita repecle rul, el nu e atat de ingrat sal uite tot asa binele, mai ales cand acel bine vine dela
o suverand, dela o Regina, care prin calitatile pc, virtutile Ei
a dovedit ea e cea mai buna romanca dintre romance.
Toat lumea, care pe timpul razboiului de intregire a
avut ocazia s trdiasca, prin preajma familiei regale la
Iasi a cunoscut i cunoaste, c cele mai amare, cele mai dureroase zile pe cari a avut sa le indure Regele Ferdinand,
au fost pe timpul pacii separate1 impus de puterile cantrale in urma traddrii miselesti a rusilor.
Nimeni nu a cunoscut si nu a simtit mai bine durerea
de atimci a Marelui nostru Rege, ca augusta Lui sotie exprimat de Ea hissi cu ocazia unei vizite facute pe front
la Ciresoaia, in scopul de a vedea i spune un cuvant de
imbarbatare scumpilor Ei ostasi si de a impodobi cu flori
Mormantul Inca proaspat al profesorului bucovinean Gra!nada, care inrolat ea voluntar in armata noastr muritse
ca un erou in timpul inversunatelor lupte, ce avusese loc
chiar pe locul unde 'pi gdsisea moartea glorioasa.
tine

www.dacoromanica.ro

182

Cum nu departe de mormantul profesorului Gramada.

se afla din inthmplare si mormantul Inca proaspat al unui
ofiter german, pe a carui cruce ostasii nostri scr4sese cuvintele : aici zace locotenentul Heinrich... mort pentru
Kaizer", M. S. Regina Maria cetind inscriptiunea la inceput a prins a rade. iar dupd aceea a miscat din cap cu tristete gandindu-se debunaseamd c acest biet titer german
nu 'si facuse indefinitiv decat datoria catre tara lui
o fi avand poate si el o mama, o sofa, or o soVie care desigur
ii asteapta si care nu o sa-1 mai vadd niciodata.

Nu odath in cursul acestei vizite, Regina a fost auzita.

eselamand cu och`li umezi de lacrimi: bietul Rege, cat de
trist trebue SO. fie El in aceste momenta".
Cand apoi cu ocazilmea triunghiului mortal fusese
data vorba ca autoritatile, guvernul, parlamentul
curtea noastra regard sa fie mutate la Kerson in RuAa, iar
mai tarziu si ce bruma ar mat fi ramas din biata noastra
ostire, a foot dat ea tot M. S. Regina Maria s se opuna
din toate puterile Ei la traducerea in fapt a acestei funeste
hotaxiri, care fusese deja studiata i pregatta in toate detaliile ei si care dacd s'ar fil infaptuit, dupa cum au dovedit-o evenimentele survenite in urma, ar fi fost dezastru-,
oasa pentru tara ncastra.
Se atribue Marei noastre Regina, ea in timpul discutiunilor avute cu persoanele, ean l. sustinand oportunitatea
mutarii in Rusia, invocau la fiecare pas exenaplul Serbiei,
urmatoarele cuvinte, pe can inimoasa neastra Regina le-ar
fi rostit in disperarea Ei ea suprem argument : atdt timp
cat in, aceastti tarti se va mai gasi un colt de pclnidnt liber
in. care sti Mi-se poatti stipa mormeintul, Eu nu pardsesc
tara".
Aceasta a fost si este In trasuri maxi Marea noastra
Regina, inaintea careia se euvine ca tot romanul dela anic
la mare, dela tanar la bdtran, dela same la bogat, sa'si piece
genunchii cu smerenie si recunostinta.

www.dacoromanica.ro

183

VIII. MAREqA4LUL JOFFRE IN ROMANIA

Amintiri 1 )

In anal 1920 luna August, cu ocaziunea voiajului maresa1ului Joffre in Romania ca trimis al guvernului fraucez pentru decorarea eroiculuil oras BinxIsesti cu Crucea
de ra,zboi" francezd, am primit ordin s insotesc, in calltate
de comandant al diviziei 1, pe maresal dela Orsova pna la
Craiova.

In gara VArciorova o lume imensd a intampinat cu

urale sosixea trenului aclamand frenetic pe maresal.
In fata vagonului, in care $i-a Mout aparitia maresa1111, etevii i elevele scoalei comunale locale, imbracate in
splendide costume nationale, au cantat marseillaisa.
0 fetit ca bujorul, imbracata in costum national, a
oferit maresalului un frumos buchet de flori urandu-i bun
sosit. Maresalu1 Joffre, bine dispus, a rklicat pe micuta In
brate si a imbrtisat-o.

In timpul acela un Oran din multime, cu caciula ridicat pe un ceomag in sus deasupla capetelor, a strigat cu
voce destul de puternica ca s poata fi auzit de maresal:
sa traesti papa Joffre" !
'
Mirat, maresalul a cerut s ise talmaceasca ce a strigat taranul. Cand i s'a almacit a ras cu poft,A.
Era insotit de un colonel Inca tanar, care mi-a spus
cd a stat aproape tot timpul pe langa maresal i mi-a istcrisit despre dansul multe anecdote interesante.
La observatia mea ca maresalul pare prea imbdtranit
pentru varsta sa, mi-a raspuns urmatoarele :
Da, avetd clreptate, maresalul pare in adevar prea
imbatranit pentru varsta ce are si aceasta este consecInta
bataliei dela Mama.

Inainte de a incepe btalia, maresalul era de o constitutie foarte robusta., arata chiar mai tanar decat ii era
varsta. Avea parul mai inchis ca al dv. si al meu. In timpul

bataliei tusk cu toata aparenta-i mereu linistit, parul a

Inceput sa-i carunt,easca pand la sfarsitul bt5liei, cand a
ajuns asa cum II vedeti acum.
1) Aceste amintiri au fost publicate si in aUniversuh eu data

de 5 Ianuarie 1931, cu ocazia incetdrii din viatd a maresalului Joffre

www.dacoromanica.ro

181

Aceasta e o dovada c maresalul si-a dat bine seama

de imensa raspundere ce apaga, in acele cateva zile cat a
durat batalia dela Mania, pe grumazii sM si ca, ochii intreerau atantiti
gei omeniri
nu numai ai Frantei
asupra sa.
Acest om a fost pentru noi fetisul, simbolul victoriei.
Cu el si alaturi de el nu ne-a lips t o singurd clipa credinta
in victorie.

Ca sa. Ira dati mai bine seama de toate acestea, este

destul s va mun, domnule general, ca, in nici o clip a bataliei dela Mama acest om nu a aparut in fata noastra, decat bine dispus si cu obisnuitul lui suras pe buze si aceasta
mai ales cand soseau vest rele de pe front.
La ar-ce stire nefavorabild ce sosea dela vreunud din
cei 5 comandanti de armate
mai ales dela armata III
care la un moment parea sa fie incercuit complect ne
aparea cu surasul cel mai linistlt, ca la primirea unei vesti
bune.

Merge bine clomnilor, merge destul de bine, ne apropiem de victorie

ne spunea el foarte calm.

In fata unor astfel de cuvinte, spuse cu glasul cel

mai linist't si. sigur, fruntile ncastre un moment incretite
de team sd de grije ,se descreteau ca prin farmec si. asteptau plini de incredere si de nadejde victoria, care dupd cum
stiti si dv., nu a intarziat SA. s'arate.
Acesta este maresalul Joffre si acesta este motivul

pentru care el pare azi atat de imbatranit.

Acum, cu ocazia incetarii lui din viata1) am crezut c nu
ar fi fard interes s dau publicatiei aceste amintiri ale mele,

cunoscut hind Ca Maresalrul a fost nu numai un d'stins si

glorios general, dar si un mare prieten al Romaniei.
IX. NOTE BIOGRAFICE SI AMINTIRI DIN CARIERA
MEA MILITARA

't.i.0 cat e die greu si indrasnet ca cineva s scrie propria-i biografie. Totusi voi incerca s o fac cu riscul chiar
de a fi criticat. Fdgdduesc ins, ca, am s fiu, in tot ce voi
scrie aci, cat se poate de cbiectiv.
1) Este vorba de anul 1920.

www.dacoromanica.ro

185

Sunt in amurgul vietii mele si nu

vad la ce mi-ar

mai foiosi A. denaturez adevarul. Vanitos nu am fost niciodata in viata mea si nu vad pentru re as fi tocmai acum la

batranete. Nu mi-e teama ca o sa fiu eliminat dela inaintare si nici ca o sA fiu mutat din garnizoana.
Cei ce m'au cunoscut mai bine in cursul vietei si cariereth mele si vor avea rabdarea sa, citeasca aceste note
biografire, vor recunoaste cd nu am denaturat or exagerat
nimic.

Sunt incredintat ca, camarazii mai tineri din ostire vor

trage din ele multe invtaminte cari o sa le foloseasch.
Si acum sa incep :
Am intrat in scoala militard (pe atunci scoala de fii de
militari) Craiova in anul 1882 hilie 1.
0 mica parantezd asupra scolilor militare din cari se
recrutau pe timpul acela majoritatea ofiterilor nostri de
toate armele, o cred necesara.
Existau pe acea vreme 2 scoli de fii de militar: una la
Iasi (mai veche) si alta in Craiova infiintata in anul 1880
sub I. C. Bratianu.
Dupa, nume se vede ca aceste scoli erau distinate in
primul rand spre a se veni in ajutorul fillor de mildtari.
In aceste scoli se primeau prin concurs absolventi a
3 sau 4 lase liceale. Primele locurn se ocupau de fii de militarl (prin fil de militari se intelegeau nu numai copii de
ofiteri, dar si de grade inferioare); restul pand la complectarea vacanteior bugetare se acordau filler de civili, platind o taxa. fixata anual prin buget. Fililor de civii merit*
si lipsiti de mijloace li se acordau burse si oemi-burse.

Cursurile in scoatele de lii de militari durau 4 ani.

Dupa absolvirea cu succes a celor 4 ani elevii erau trecuti
direct si fara alt concurs in scoala de ofiteri din Bucuresti.
Dupd absolvirea celor 2 ani de studii ai scoalei de ofiteri elevii erau inaintati sublocotenenti la infanterie, cavalerie, artilerie si geniu, uneori si la marina.
Precum se vede scoala de ofiteri era pe acea vreme
principala pepiniera de uncle se recrutau ofiterii de toate
armele.

Osebit de absolventii celor 2 scoli de fii de militari din

www.dacoromanica.ro

186

Iasi si Craiova, in scoala de ofiteri se mai primeau prin

concurs si in limita vacantelor bugetare un numar restrans de tineri bacalaureati sau absolventi a 7 si chiar 6
clase liceale.

Un mare defect al scoalei de of iteri din acea vreme

era, ca prima 20 la elasificatie (deci cei mai buni elevi)
erau trecuti in asazisele arme speciale (geniu l artilerie
si unii si in marina, caci marina era considerata, tot ea
arma special), ramanand pentru celelalte arme (infanterie i cavalerie) elementele mediocre
se zicea atuncli.

ciurucurile, cum

Separarea pe arme a elevilor in scoala de ofiteri se

facea in ultimul an de studii (adicd and intrau in anul al
dcilea), cand eev Incepeau a face cursurile separat pe
arme.

Cand vre-un elev era prins de profesor cu lectia nepreparata si era intrebat de profesor dece nu si-a invatat
elevul raspundea de obiceiu cam aceasta :
Eu es Ia cavalerie, donmule profesor.

Bine, dar la cavalerie nu se invata carte ?

____ Nu prea, raspunde elevul ; iar noi, cari asistam la
dialogul acesta, faceam haz si radeam.
0 alta sursa, de unde se mai recrutau de asemenea of iterii de infanterie i cavalerie, era asnziFia scoald a subof
tecrilor (zis si scoala divizionard) dela Manastirea Bistrita (judetul Valcea), in care se primeau prin concurs, cu
eel putin 2 ani vechime in gradul de subofiter s, se bucurau de purtare bund, subofiterii din toate armele. Cursurile
sccalei durau de asemenea 2 ani, dupd care absolventf erau
inaintati sub-locotenenti la infanterie i cavalerie.
Subofiterii trebuiau s poseada, si cateva clase de curs
inferior de liceu.
Minded eram In primii ani dupd ralzboirul din 1877

78,

afluenta evidentilor pentru ocuparea celor 32 locuri vacante in scoala de fil de militani Craiova a fast foarte mare.
Tot orasul era plin de candidati i parintii sau famiifle lor.
Din aceasta cauza a trebuit ca concursul s fie foarte rigurcs.

Presedinte al comisiunii de concurs a fast, pe cat imi

mai aduc aminte, colonelul Costescu din artilerie, iar ca

www.dacoromanica.ro

187

membrii in comisiune citez pe cei earl mi-i mai amintesc) :

locotenentul colonel Macarovici comandantul scoalei de hi
rallitari din Iasi, maiorul Hr:stodorescu comandantul scoalei de fii de militari d'n Craiova, Zanifiropol profesor de
matematice la universitatea i coala fiilor de militari Iasi,
Buzoeanu profesor de geografie la scoala comerciala si
scoala de fit de militari Craiova si altdi.

Profesorul Zamfiropol tocmai Ii facea atunci stagiul

militar si era in un.forma de sergent de artilerie.
Concursul se tinea si la Iasi si la Craiova in fata aceleasi comisiuni. Secretar al comisiunei la Craiova era capi-

tanul Scrob, poetul, din cadrele scoalei de fii de militari

Craiova.

Pe atunci nu existau probe scrise.

Numarul candidatilor find enorm

de mare, la con-

cursul oral eram introdrusi. in serii de [Cate zece.

Curn eram tare doritor ca s reuse:sic la acest concurs, ma pregatisem foarte bine.

Dupd cum era de asteptat, am raspuns bine la toate

intrebarile puse i chiar la acelea la earl ali colegi nu raspundeau de fel sau dau raspunsurd nesatisfacatoare.
Ultima intrebare, pusa de profesorul de geografie, a
fost sa spunem care este cea mai lungd linie de cale f erata din lume.
Cum nu putuse raspunde nimeni am raspuns tot eu,
cit cea mai lungd linie de cale feraita este linia care uneste
orasul New-York de pe coasta oceanului Atlantic cu orasul
San Francisco de pe coasta oceanului Pacific din America
de Nord.

Vazusem aceasta cu cateva zile inainte pe coperta

unui caiet de dictando pe care-1 cumparasem dela o librdrie din Craiova si mi se intiparise in minte. Linia se Maugurase chiar anul acela.
Am fost felicitat de comisiune, :ar presedintele m'a
intrebat la ce iceu am Invdtat.
Dupd cc ne-a concediat afara., a urmat o mica pauza.
Capitanul Scrob, care esise dupa noi ca s fumeze in sald,
m'a chemat la dansul si m'a felicitat in fata candidatilor
dandu-ma de exemplu.

www.dacoromanica.ro

188

Un amanunt, in legatura cu inscrierea mea la

acest

concurs, este cel urmator :

Minded un Irate al meu bacalaureat, care 'si facea sta-

giul la un batalion de vanatori, murise in razboiul din

1877-78, tatal meu nu voise cu Mei un pret sa ma lase sa
dau concurs pentru scoala miitara. Sustinea ca prefera
mai bine sa ma vada popa. Dc aceea pentru ea sa-mi pot
procura actele necesare, a trebnit s recurg la sprijinul
unui frate mai mic al tatalui meu.
Prezentandu-ne apoi cu actele dupd cateva zile la secretariatul scoalei pentru inscrierre, secretarul (un carecare locotenent de administratde N...) dupg ce le examineazd ni le inapoiazd spunand, c pentru anul acela nu am
etatea regulamentara pentru a fi admis la concurs, dar c

ma pot prezenta cu ele in anul urmator (imi lipseau

luni).
Am plecat plouat.
Fatalitatea sau mai bine zis norocul mi-a venit insa In
ajutor, caci toemai atunci a venit la noi acasa un perceptor
dela tiara (anume Antonescu), care avea o nevoie de tatal
meu. Parch' 11 vad j acum: mic de statura, bondoc, vioiu,
ciupit de varsat i foarte vorbaret.
Ce are copilul dv. de e asa posomorat, intreaba ed
pe tatal meu, vazandu-ma, atat de necajit ?

Ce sa aiba, iaca o incapatanare de copil. Fiindca

nu 1-a primit la scoala militara din cau2a varstei, cine se
mai intelege cu el ?
Lasa micule, imi spune atunci perceptorul, o sd-ti
aduc eu certificat dela tard cu care sa te primeascA.
a plecat.
Dupa cateva zile perceptorul a Irma aducndu-mi 2
certificate: unul complectat cu varsta care trebuea ea sa
fiu admis, altul in alb pentru a fi complectat in caz ca cel
dintaiu va avea vre-o lacuna. Ambele inisa en semnatur,
stampild s' numar din registru. Certificatele erau bineinteSi

les false.

A doua zi ne-am

prezentat din nou la secretariatul

scoalei cu aceleasi acte, din care avusesem insa grije SA, inlocuese extractul adevarat cu eel fals.

Ei vedeti, acum sunt bune. V'am spus eu anul tre-

www.dacoromanica.ro

189

cut s veniti cu ele anul acesta, ne spune seeretarul spre

marea noastra. mirare.
Si asa s'a facut, ca la absolvirea scoalei de of iteri am
fost trecut in anuar cu un an mai mare decat cram in realitate si am ramas tat astfel pand la terminarea serviciului activ, cand am fost trecut in rezerva cu un an mai
devreme decat ar fi trebuit.
Bietul locotenent N... se bucura, dupd cum se vede, de
o memcrie destul de slaba, cu toata cd era Inca tandr. Pentru el, cele 7-8 zile cat se scursese de la o prezentare la
alta, luase proportiile unui an intreg.
Fiind de o infatisare cam debild, era cat peaci s fiu
respins dela vizita medicald. Am scapat datorit numai
faptului ca, eram sanatos si nu aveam nici o defectiune
fizica.

Adevrul e, ca in toata, durata cariere:, mele nu am

fast o singurd zi bolnav; ba mai mult, am avut aria s stau
la postul meu pe front, chiar dupd 5 Octombrie cand am
fost rdnit in luptele din Dobrogea, ingrijindu-ma pe loc
cum am putut mai bine.
La terminarea concursului am primit un certificat de
admisibilitate cu media si clasamentul obtinut la acel
concurs, conform careia eram deelarat admis pentru
clasa 1.

La inapoierea acas am incercat s prezint acest certificat i tatalut meu, crezand c o sa-i faca plcere ; el Irish'
1-a aruncat jos spunandu-mi, c ar fi preferat mai bine sa,
fi reusit la un concurs de seminar.
Cateva zile mai tarziu a sii aparut deciz'm ministerialk din care se vedea Ica, reusiNem printre cei d'intai.
Nimeni nu fusese admis ins bursier, jar tatal meu mi-a
deelarat ritos, c pentru scoala militard el nu da nici un

ban.

In disperarea mea de copil mi-a venit Ms in minte o

idee, care m'a salvat si de data asta.
Ce ar fi, mi-aan zis eu atunci, dac a ticlui, ea
din partea tatalui meu, o petitie pe care sa o trimit direct
Ministrului, pain care sd-1 rog s 'mi acorde bursa ? Ministru de razboiu era atunci marele I. C. Bratianu.
Si fara a sta mult'pe ganduri am ticluit, asa cum mi-a

www.dacoromanica.ro

190

dictat mintea mea de copil, o petitie pe care am expediat-o

recomandata Ministrului personal. In petitie semnasem
bineinteles pe tatal meu.
Rezultatul acestei indrazneli copilaresti a fost ed., Cateva zile mal tarziu ministerul mi-a acordat bursa,.

Daed am tinut s insir ad aceste amanunte am facut-o, ca rid se vacla., ce fel erau in acea vreme oamenii caxi
guvernau mica taxa romaneascd !
Pe ziva de 1 Iulie 1888 am lost inaintat sub-locotenent

la geniu in cadrele sccalei de aplicatiune (scaala speciaila

de artilerie si geniu).
Pe cand ma aflam Inca pe banaile scoalei de ofiteri
a survenit un caz, care daed nu s'ar fi rezolvat asa cum. s'a
rezolyat, putea s-rni creeze multe neplaceri pentru viitor.
0 mentionez aci mai mult ca s se vada ce putind
in seleegrije se punea atunei
de altfel ea si cum
tionarea penonalului ofiteresc din cadrele unei scoli, care
avea menixea s forrneze pe viitorii educatori si conducatori
ai ostirei.

Eram elev bim, aveam nate destul de bune la carte,

dar nu puteam obtine o clasificatie mai bunk din cauza cal,
capatam regulat note Tele la conduit, care avea eel mai
mare coeficient.

Cauza era aceasta: fatalitatea facea sa, cad regulat

de serviciu cu locotenentul S.. , care and eseam din serviciu ma trantea regulat cu cateva zile de arest pentru neglijent in serviciu. Oh, pentru fiecatre zi de arest dixectia
imi scadea eate 2 puncte la conduita, asa ca, la sfarsitul lu-

nei ma alegeam cu nota 3 sau 4 la condulta.

Locotenentul S.... era un ofiter scund, cu capul cat
banita, cam si ciupit de varsat. Era rosu ea un rac, rantdcias si posac. Nu radea decat cand reusea s pedepseasca
pe cineva. Elevii fugeau de el ea de ciumd. Cum ajunsese
acest ofiter in cadrele scolii, nu intelegeam riled noi.

Intr'o zi pe cand ne gseam in. recreatie prin curtea

scolii, sunt acostat cl.n spate de locotenentul colonel I...,
baciu, cum ii spimeam noi elevii. Era director de studii si
avea obice..iul sa intre printre noi si sa, ne vorbeased.

Bravo, branz bund in burduf de caine, note bune la

carte si proaste la conduita. De ee te porti fau ?

www.dacoromanica.ro

191

Nu ma port rau domnule colonel ; dar domnul locotenent S..., Cu care am nenorocirea A. cad totdeauna de
serviciu, ma pedepseste regulat cu 2-3 zile de arest fara
s stiu pentru ce.
Ce tot spui tinere ? Ia sa, poftesti maine la raport ca
sa, descurcam lucrurile. Trebue s ascult i pe locotenentul S....
A doua zi atat eu cat si locotenentul S... eram prezenti
la raport.
Ce e cu elevul asta locotenent S... ? Pretinde c de
cateori intr Cu dumneata de serviciu ii pedepsesti cu arest
lard Sal stie pentru oe. E adevarat ?
Ii pedepsesc pentru neglijenta in serviciu, donmule
colonel.

Bine, bine, dar ai putea sa-mi spui i nne cam oe

fel de neglijenta, e aia ?

Nu as putea preciza domnule colonel ; dar cine nu

greses te ?

Auziti, donmule colonel, ma reped eu atunci, nici

domnul locotenent Reipaltutti nu poate s spund de ce ma
pedepsaste.

Reiptinutei era porecla pe care i-o dadusem nal, elevii,

locotenentului S....
Auziti domnule colonel cum ma insult elevul ? Mi-a
zis chiar In fata dv. Rapanuta,. Va, rog sa-1 pedepsit4 aspru.

Era extrem de agitat si se Meuse mai rosu decht era de

obiceiu.

Locotenentul colonel I... care era bundtatea lui Dumnezeu pe pamnt,

dat imediat seama de zapaceala mea
de atmosfera care era in sala de raport, a ras cu poftd i apoi
a raspuns locotenentului :
Lasa locotenent S... A grest si el, de ! Prea 1-ai ametit i dunmeata cu pedepsele alea. Iarta-d i dumneata, de!
Nu-1 iert donmule colonel.

Apoi daca, nu-1 ierti dumneata, atunoi II iert eu. S'!

mi-a spus sa plec din said.
Rezultatul a fost, cd a dilspus se 'mi stearga toate nedepsele, mi-a inclreptat notele la conduita si a dat ordin s
nu mai intru nici odata de serviciu cu locotenentul S...
Pe timpul cand Inil treceam examenul de absolvire a

www.dacoromanica.ro

192

scoale_ de ofiteri primesc o telegramd de la o sord a mea

(aveam o sofa) prin care mb, anunta c tatal nostru (eram
orf an de mama) e gray bolnav si ca doctorii nu mai dau nici
o sparanta s'a scope.
Se intelege cat m'a afectat pe mine aceasta veste si ce
fel de examen am mai daft atunci.
Totusi am reusit s es din examen cu fata curata..
Dupd terminarea examenului m'am grabit sa, iau numai
decat trenul si s pornesc la Craiova cu uniforma de ofiter
in geamantan si cu inima cat un purece, fiindca nu mai speram sa apuc pe tatal meu in viatd.
Am ajuns in gara Cradova pe inserate. Rude le cari m'au
intampinat in gard m'au sftuit sa apar in fata tatalui meu
ini3facat in noua uniform de ofiter.

Cand a dat cu ochii de mine tatal meu, care se vedea

bine ca. era pe sfarsite, a fost atat de impresionat, incat a incercat sa facd sfortari ca sa se riclice si s 'I'M vorbeascd, dar
n'a reusit din cauza slabiciunei.
Imprejurarea aceasta a produs asupra starei generale a
tatalui meu o reactiune atat de puternica, incat din momentul acela a inceput sa-i revind puterile si sa se intrerneze,

mai trdind dupd aceea Inca multi ani, pand la etatea

de

89 ani.
In Septembrie 1888 am inceput cursurile scoalei speciale
de artilerie si geniu (scoala de aphcatiune). Pe vrernea aceea
ofiterii de artilerie si geniu urmau scoa1a de aplicatie in comun, nefcandu-se nici o cleosebire la cursuri. Ofiterii noui
esiti din scoala de ofiteri faceau o lima in concediu, o hind
practicd la un regiment de artilerie sau geniu, iar la 1 Septembrie se prezentau cu toti la scoa1a de aplicatie pentru a
incepe cursurile.
Ofiterii de infanterie nu aveau sccala de aplicatie. Pentru ofiterii de cavalerie se infiiintase de curand o scoald zisa
de equitatie, in care se facea mai mult calarie decat carte.
Cursurile durau 1 an.
In timpul cand faceam scoala de aplicatie mai multi camarazi din infanterie reusesc sa treacd la geniu si sd fie che-

mati a urma si ei cursurile scoalei de aphcatie.

Din aceasta cauza proportia intre numarul ofiteraor de
geniu si artilerie fusese depasit si aceasta erea in contradictie cu reglementul de atunci al soca.
www.dacoromanica.ro

193

Intr'o dimineat intr la noi in claisa, capitanul de artilerie Cotnstantinescu-Brad din cadrele scolii Si ne spune ca 2

dintre noi urmeazd s treacd din geniu in artilerie de bund

voie, sau contrariu trebue s tragem sort.
Cum eu nu voiam cu nici un pre s schimb de arma,
am declarat capitanului ca nu voi tErage sort.
Nu se poate, mi-a rdspuns capitanul, e ordinul domnului comandant al scold Ca totii s traga sort. De altfel
numai prirnele 2 numere vor trece la artilerie i s speram
ca, flu vei fi toemai dunmeata printre ele.
Ba da domnule capitan, sunt sigur ca am sa, scot din
urna. numdrul 1, fiindcd eu sunt fatalist.
A fost toemai asa. Am scos din urna numanil 1. Insusi
Capitanul a fost impresionat de asta. Chemat dupd aceea in
cancelarie ca sa, 'mi dau i consimtamantul inscris, am refuzat s o fac cu toate amenintarile comandantului, c dacd
ref uz ma pedepseste i ma departeaza din scoald. Comandant

al scoalei erea pe atunci zunoscutul colonel T... din artilerie.

Dupa cateva zile m'a scos insa din incurcatura un alt
camarad tot genist din anul al 2-lea insa, care a consimtit s
treacd el in artilerie in locul meu (sublocotenentul R... care
a ajuns mai tarziu inspector general al artileriei). i asa s'a
lacut, ca eu am rd.mas tot in geniu.
Era si in uz si in regulament, ea la terminarea scoalei de
a plicatie toti absolventii s fie inaintati locatenenti.
Se intamplase ins, ca din promotia noastra s ramana
si cativa repetenti (trei daca nu ma inset), eari buninteles nu
aveau drept la inaintare i cari conform regulamentului urmau s. repete clasa.
Dar cum printre acestia erau ci unii cu. sfinti la Ierusalim, trebuia gasit o modalitate ca acestia s nu ramana de
carutd. Modalitatea nu putea fi insa alta, decat ea intreaga
promotie s astepte un an, ca sa termine i acestia scoala.
Si asa s'a facut, Ca promotia noastra. 1888 a fost inaintata la gradul de locotenent nu la data de 1 Iu lie 1890 cum
ar fi trebuit, ci tocmai la 16 Iu lie 1891. La cateva zile dupa
noi i-a venit randul la inaintare i promotiei 1889, care terminand Koala atunci ne ajunsese din urmd.

La absolvirea scoalei de aplicatie am fost repartizat la

13

Amintin

www.dacoromanica.ro

194

reg anentul 2 geniu din Focsani, pe care il comanda pe atunci

colonelul G. Z..., case chiar in zina prezintdrii mele la regiment m'a trimes la fartificatile ce se luarau la Galati.
Colonelul G. Z... avea reputatda unui sef foarte scrupulos
si sever. Pentru aceasta subalternii ii poreclise sbirul. Era in
adevar pretentios si era foarte greu Ica cineva sa-1 multumeasc.

Eu am reusit totusi sa4 multumesc, din care cauza ma

lauda la toate ocaziile si ma ela de exemplu la toti.
Dar cum gelozia nu putea s lipseascd, multi camarazi
ma pismuiau i ma banuiau ea-d spionez. N'a trecut insd
mult i aceeasi camarazi, convingandu-se ed se inselase, mi-au
devenit foarte buni prieteni.
Terminand lucrarile de fortificatduni ce mi se incredintase la uvragele din jurul Galatilor, aim lost trimes la Barbosi ca s intocinesic situatiunile definitive.
Antreprenorul care furnizase caramida pentru fortificatii
run oarecare individ cu numele Paolo Amadio, Italian de
origind, reclamand disectiunei cA i se calculase gresit cantitatea de caramida, turnizat, am primit ordin de la generalul G. Z., (intre timp colonelul G. Z., fusese inaintat general

si lasat tot la directia fortificatilor F. N. C.) sa. stabilesc

experimental care este adevaratul numar de caramizi dintr'un
metru cub de zidarie luerat din acea cardmida,.
Trebuia, conform instructiunilor primite, sa zidesc mai
multe cuburi, pe cat apoi sa le demontez i s fac numerotarea caramizilor. Numrul total al caxamizilor impartit cu
numarul cuburilor, reprezenta numarul cardmizilor dintr'un metru cub de zidarie facut din acele caramizi.
Demontarea cuburilor, numerotarea caramizilor si calculul urma s aibd lee in fata antreprenorului, iar procesul
verbal sa, fie semnat de nci amandoui.
In ajunul zilei fixate pentru demontarea cuburilor se
prezinta, la mine in Barbosi furnizorul Paolo Amadio ea sa in
cunostinta de program si ora cnd urma sh se demonteze
cuburile.

In momentul ins& cand era s paraseasca cancelaria men,

cbserv ca individul lasa, pe masa un object infasurat intr'o
haste albastr.
Ce este acolo domnule Amadio ? 11 intreb eu numaide-

cat. Te rog ia pachetul de pe mas si pleaca imediat.

www.dacoromanica.ro

195

Ei, ce crezi dumneata c poate s fie domnule locotenent ? Iaca, un mic cadou pentru osteneala dumitale.
Crezand c poate sa fie vorba de piste tigari speciale,
pe earl unid antreprenori obisnuiau s le ofere din gentiletk
ofiterilor nostril de la fortificatii am ridicat pachetul foarte greu de altfel
i 1-am rupt. Numeroase monecle de aux
s'au raspandit atunci pe masa si jos pe podeald, facand un
sgomot infernal.

Ce insenmeaza porcaria asta donmule ? I-am strigat

eu atunci scos din fire.
Cum, dumneata nu vezi ce e, domnule locotenent ?
Ti-am anai spus-o, e un mic cadou pentru oboseala dumitale.
Asemenea cadcuri am mai oferA eu si la alti domni ofiteri

mai mari ca dumneata i n'au facut atata caz ea dumneata ;

din contra, toti au fost multumiti. Daca, clumneata nu voesti
s primesti, iau inapoi cadcul i s'a terminat.
Fiindca, individul se intrecuse cu gluma, am fost nevoit
dau im picior in spate si sag dau afard din cancelarie.
Am adunat apoi monedele, le-am ba,gat intr'un sdculet
pe care 1-am Eigilat si am plecat cu el la Galati, unde 1-am
predat cu un raport colonelului B... comandantul sectortgui
de fortificatie Galati.
?este 2-3 zile am fost chemat telegrafic la Focsanii (pe

atunci nu exista Inca telefon), unde generalul G. Z., nii-a

adus elogii In fata ofiterilor i m'a invitat s iau masa cu
dansul.

Pe timpul cand ma gseam Inca la Barbosi s'a intamplat si un accident, care a costat viata unui biet soldat.
Era pe la inceputul lune! Martde. Nu se uscase 'Inca
bine pamantul, cand primesc ordin de la generalul G. Z.,
s incep imediat transportul turelelor de 53 sf, 37 m. m. pe
linia fortificatiunilor, in veclerea instalarii lor in locasurile
din uvraje.
Am propus atunci amanarea cu cateva zile a transporturilor, pentruca terenul s se consolideze mai bine. Am primit insa raspuns, sa incep imediat transportul i sa nu mai
intervin pentru amanare.
Transportul se efectua cu material de cale ingusta. Dcauville.

www.dacoromanica.ro

196

Un prim transport, sub directa conducere si supraveghere a mecanicului specialist anume trimes de la Focsani,
porneste inteo dimineata din depozitul Barbosi luand directda spre grupul de uvraje Filesti.

Dupa trecere de cateva minute de la pornirea trenului

primesc insa 0in, cd s'a intdmplat un groaznic accident.
La o curbd unde terenul era mai slab, el cedase sub
presiunea greutatii unei turele, vagonul-platform pe care
se afla turela deraiase si se rasturnase peste un biet soldat,
care fusese strivit si murise imediat. Nenorocirea s'a Intamplat in absenta mecanicului specialist, anume insarcinat cu
conducerea trenului, care in tianpul transportului gasise cu
cale s pa'rseasca trenul pentru a se duce la un sat din apropiere uncle avea o prieten5,, lasand conducerea trenului
in seama unui ajutor al sdu mai putin experimentat. .
A urmat bineinteles anchete peste anchete. Desi personal
nu aveam nici o vind, totusi aveam oarecare teamd s nu
mi se atribue vre-o neglajentA.

Ultima anchetd, cea defnitiva, s'a facut de un comisar

regal de la corpul 3 armatd, asistat de maiorul M... din geniu trimes special de generalul G. Z., de la Focsani sd asiste pe comisarul regal ea expert technic. In realitate ins,
dupa cum se va vedea mai jos, prezenta maiorului avea alt
scop.

Am fost trimis aici, irni sopteste maiorul M... indata

ce are prilejul sa ramand singur cu mine, de domnul general G... Z... anume pentru dmnneata. Domnul general doreste ca numele dumitale sa nu figureze in aceastd afacere
decat ea simplu informator.
Am tinut s dau aceste amanunte aei pentru a se vedea,
cum intelegea generaluil G... Z... sa apere si sustind pe ofiterii
cari stiau cum sag multumeasc.

In Aprilie 1892 am fast mutat la ministerul de razboiu

directia geniului si repartizat la serviciul technic (sectia
constructiilor militare), unde cu exeeptia color 2 ani, pe
earl i-am facut ca stagiu la regimentul 1 geniu, am facut
serviciu continu 'Yana am intrat in scoala de razboiu.
La 8 Apriie 1895 am foist inaintat la gradul de dpitan
si confirmat definitiv ca sef al biroului technic.

www.dacoromanica.ro

197

La ministerul de rdzboiu am apucat, m'a ales sub directoratul colonalului H..., perioada marilor constructiuni militare, trecancl pe sub ochii si prin mainile mele acte i dosare
de sute de milioane.
In atari irnprejurdri era evident, ca incercarile de conruptduni i tentatiunile sd nu lipseascd, mai ales cd eream

si destul de tank.
Diferiti furnizori, antreprenori, ca gi cameni de afaceri
au recurs la tot soiul de mijloace spre a-mi cumpdra constinta, oferindu-mi sume destul de ispititoare pe vremea
aceea, in schimbul a mici servicii
cum spuneau ei
pe
cari a fi dispus sa, le fac in relatiunile lor de afaceri cu ministerul.
Intre acestia imi amintesc destul de bine de un oarecare
Baldassar, italian de origine, care a venit intr'o seard la mine
acasd si rai-a of erit o sumd mare de bani ca sa-i inlesnesc
achitarea cu preeddere a unei situatiuni de plata', a unor lucrari executate de el la o cazarmd, pe care individul avusese
insd grije s o incarce bombastic.
M'am prefaeut bineinteles ca primesc suma, pe care insd

a doua zi am avut grije s o predau la minister colonelului H....

Cazul a fdeut pe atunci mult sgomot si a dat nastere la

un conflict serios cu ccnsulul italian din Bucuresti, unde individul reclamase mintincl si denaturand cu nerusinare adevdrul.

Alte amintiri, de pe timpul cand fdceam serviciul la minister, ar fi si urmdtoarele :

Sub directiunea colonelului H... la directiunea geniului
se muncea foarte mult. Dup program, vara, serviciul tinea

de la ora 8 dimineata pana la 6 dupd amiaz. In realitate

insd colonelul H..., caruia ii se zicea din aceastd cauzd si pisdlog, ne tinea la lucru pand la ora 9 si chiar 10 seara.
Luoram, cum se spunea in limbajul popular, pand dam
in branci, cdci colonelul H... nu era omul care SO, glumeascd.
Controla de mai multe ori pe zi activitatea fiecdruia.
Biroul pe care-1 conduceam eu
biroul technic
era
pe timpul acela unul din cele mai impovdrate. Pentru a putea birui, eream de multe on nevoit s lucrez i acasd. Din

www.dacoromanica.ro

198

cauza surmenajuluf; slabisem mult i capatasem dureri de

cap aproape cronice.

Colonelul H... nu erea insa omul, care s nu-si dea

seama Ca intAnsese prea mult coarda i c pentru ca sa-mi
pot veni in fire aveam neaparat nevoie de oclihn.
Intr'o zi ma, chem in cabinetal dansului si-mi spune
urmatoarele :
Capitane, clonmul ministru a aprobat s ti-se acorde
o recompensa pentru munca pe care o depui aici. De aceea

am prima ordin s te trimit in strainatate tan') de 3 luni,

ca s studiezi cazarmamentul si tot ce tine de bunul confort al soldatului. Ai sa vizitezi, pe cat iti va permite timpul :
Budapesta, Viena, Munchen, Paris, Bruxelles, Berlin, Dresda, Praga, etc. La inapoiere ai sa-mi prezinti o dare de
seamd de cele ce vei vedea i observa. Pregateste-te ca s poti
pleca la inceputul saptamanii viitoare. Ai inteles capitane ?
Da domnule colonel, am inteles, am rdspuns eu indata, cum obisnuiam sa raspuncl cand primeam vre-un
ordin.

Scopul real al acestei misiuni era, dupa, cum am inte-

les eu mai tarziu, nu atat pentru ca s studiez cazarmamentul si instalatiuni in legatural cu bunul trai al soldatului si s intoomesc apoi memorii, ci s ma repauzez, distrez i &a-in-A ref ac sanatatea compromisd din cauza surmen aj

Cele 3 luni mi-au folosit in adevar foarte mult, caci

in,am refacut atat fizicul cat si buna dispozitie.
Cand m'a revdzut la inapoiere colonelul H... Ii straluceau ochii de multumire.
Minded in timpul misbunei profitasem de ocaztune ca
s vizitez numeroase stabilimente, fabrici, instalatiuni, etc.
pi sa-mi procur tot felul de albume, planse, tablouri, ilustratiuni, etc. am putut la inapoiere sa into cmesc si prezint
colonelului H... un memoriu destul de voluminos si interesant.
Ce sunt astea capitane, ma intreaba colonelul H...

cand i-am pus pe birou memoriul insotit de maldarul de

albumuri, tabele, etc. ? Dunmeata n'ai inteles cd nu pentru
asta ai fost trimis in strdinatate, ci pentru ca sa41 repari
sanatatea ?

www.dacoromanica.ro

199

Asa mi-ati ordonat donmule colonel, sau eel putiin

asa am inteles eu.

Bine, dar eu am inteles ea mai mult ca distractie

s vizitezi i dumneata din cand in cand cate o cazarm
si s iei cateva notite, iar nu sa te pui din nou la muncd.
Dupd cum se vecle colonelul H... era un sef nu numai
pretentios, dar i de inima. Desigur colonelul H... nu erea
singurul sef cu altfel de calitati. Ca dansul mai erau si attn.
Erau ins, dupd cum se va vedea mai la vale, si multi dintre acei, cu sentimente diametral opuse.

Era larnd i un ger cumplit, cum rar se intampla la

110i in taxa. Pe atunci nu area tolerat ofiterilor sa poarte
nici galosi i osoni, nici glugi, nici gulere captusite cu
bland. Din aceasta cauza, se intampla ea multi ofiteri s
aibd iarna urechile i picioarele degerate.
Intr'o zi s'a intamplat sa, cad i eu victima gerului, 91
a trebuit s rman in casa,, trimitand la minister raport de
board..

Minded insa, eram singur la birou si era fearte mult

de lucru (pe acea vreme ministerul nu era atat de inbazsit
de ofiteri j functionari ca azi), colonelul H... a trimis dupd
mine sa ma invite ca s viu cum vol putea la serviciu spre
a da curs lucratorilor curente. Ma autoriza s ma, imbrac
cat se putea mai bine ea sa nu racesc.
M'am invellt bine, am ridicat gulerul la manta si am
pornit insotit de functionarul, ce fusese trimis dupd mine,

spre minister.

Cand eram pe punctul s traversez calea Victoriei ca

s scurtez drumul prin strada Biserica Eneti spre minister
(casele Ioanid din fata m(inisterului domeniilor din bulevardul Carol), apare pe partea opus colonelul T... fiorosul
comandant al pietei. Ii salut repede i grabesc pasul spre a
scapa cat mai repede de sub privirile lui crunte.
In lac de a raspunde la salut colonelul T... imi face
semn cu mama s viu spre dansul. M'am prefacut ed nu
observ semnul i am continuat SA' merg grabind si! mai
mult past.
Colonelul T... traverseazd atunci strada si se aseazd
drept in fata mea.

www.dacoromanica.ro

200

Pentru ee nu executi ordinul meu cdpAane ?

Nu am observat domnule colonel.
7- Cum n'ai observat ?

Eram cu gulerul ridicat si am ordin s ajung repede la minister.

E_
? Dece ai ridicat gulerul ?
Sunt rdcit donmule colonel si am aprobarea domnului colonel sd ridic gulerul.
Care colonel ?

Domnul colonel H... de la directia geniului.

Dumneata nu sti c militarul nu trebue s ridice

gulerul ?

Ba stAu donmule colonel, dar inainte de a fi militar

sunt Sj eu om si sunt rdcit.

Asa ? Asa vorbesti dunmeata cu mine ? Pared n'ai
fi intreg la cap. Am sd te invdt eu rninte sd nu mai bati
campii altddatd. Cum te nu/nest ?
Cdpitan M hdescu.
Bine. Sterge-o de aci.

Bietul functionar civil, &rid a dat ou ochii de colonelul

T... si a vdzut cd se ingroase gluma, a sters-o numai decat
iepureste.

Ce ai facut colonelului T... capitane, de este atdt de

furios pe dunmeata, ma intreabd cateva ore mai tarziu colonelul H.. la minister ?
Nimic donmule colonel. M'a intalnit pe stradd cu
gulerul ridicat i m'a facut nebun.
Da, mi-a spus si mie c esti cam hui-hui la cap si
Ca trebue s te tin in observatie. A volt chiar s te pedepseas* dar i-am spus Ca oesti ofiter bun si te-a iertat.
Si spunncl acestea bietul colonel H... radea s se prdpddeased.

Pe vremea aceea se obisnuia, ca un ofiter si Un functionar civil sd Laza' 24 ore serviciu pe minister. Rolul ofiterului
erea, intre altele, s primeascd corespondenta confidentiald

ednd min'Sterul erea inchis i s o prezinte a doua zi climineata impreund cu raportul secretarului general, and
acesta smea la minister.
Cealaltd corespondentd o primea functionarul civil si
o preda la secretar:iat.
www.dacoromanica.ro

201

Intr'o zi lipsind secretarul general titular (colonelul de

artilerie P...) ii inea locul tocmai colonelul T... de la comenduire. Eu cazusem de serviciu pe minister.
A doua zi dimineata la sosirea colonelului T... a trebuit
sa, ma prezint spre a-i da raportul si corespondenta confidentiala.
Ce e ala capitane, ma intreabd colonelul T... uitandu-se fix spre manerul sabiei.
Dupg mocla de atunci sabia era suspendata cu fun lan.tisor de centurd, ca s nu se tarasca..
Care domnule colonel ? intreb eu, caci pentru moment nu intelegeam despre ce voia s intrebe.
Ala de care ti-ai atarnat sabia. Ce, te faci cd nu intelegi, ori ai capul tare.

Lant domnule colonel, ce poate sa fie decat 1ant,

raspund eu tinand cu mana stangd de lant.
Ce, acum te mai si prostesti ? Crezi c eu nu vad
c e lant ? Vreau s stiu dei ce e asa scurt.
Nu pot sti donmule colonel. Asa 1-am cumparat dela
Ilie Silberman ( numele cunoscutului ceaprazar din aceea
vreme din strada Mihai Voda).
Auzi raspuns ? Ce lungime trebue s aibd lantul de
care atarnd sabia ? Cat spune la brosurd ?
Nu stiu domnule colonel, nu-mi mai amintesc, dar
stiu bne c ceaprazarii au lanturile dupd brosurd.
Asa ? Nu qitii ? Bine, bine, am s te astern eu 10 zile

la racoare ca sa ai timp s rumegi bine brosura, ca sa nu

mai uiti nicioclatd.

Nu in'a pedepsit. Se va fi gandit poate Ca cuvintele

grele ce-mi spusese valoreazd mult mai mult cleat o meschina pedeapsa de cateva zile inchisoare (colonelul T... nu
pedepsea niciodata cu mai putin de 10 zile inchisoare).

Intr'o zi intr in birou la mine un tanar cu un sul de

hrtii in brate si se recomanda Inginerul Popp". Imi spune
c a inventat o masina de sburat, pe care voieste sal o prezinte comitetului geniului. M'a rugat s-1 conduc la colonelul H...
Colcnelul H... 1-a primit i i-a cerut sa-i faca o descriere
a masinei ce spunea c inventase. In timpul cand vorbea
inginerul s'a cam incurcat.
www.dacoromanica.ro

202

Ca s scape de el colonelul H... 1-a concediat spunandu-i

s vina altadata cu chestiunea mai bine studiata..

Ce parere ai capitane despre acest tandr, ma intreabd colonelul H... cand ramane singur cu mine ?
Nici o parere domnule colonel. Un tanar visator si
atata tot.
Eu cred, spune colonelul H... cd acest tan:dr ingineras suferd, ca foarte multi tineri de azi, de boala inventiei.
Toata lumea e plind azi de inventatori, cum e i tanarul
acesta. Nu trebue incurajati, caci altfel ajung la ospiciu.
Cateva zile de la aceasta. Intamplare se preAnta colonelului H... un alt inventator, cdpitanul A... P... din geniu,
care watt-idea cd a inventat si el o anasind de sharat, dar c
n'are bani s o construiasca. Cerea autorizarea s o construeasca la arsenal sub supravegherea lui.
Ca sa, scope de el, colonelul H... i-a cerut s se prezinte
intr'o zi cu inventia la comitetul geniului, care o s hadrased.

Alt exaltat, imi spume colonelul H... dupa esirea COpitanului. Ai SA' vezi, Ca seria nu s'a terminat aci.
Hi

acum, cateva amintiri si devre colonelul C... din ge-

niu.

Sunt mai bine de 30 ani decand colonelul C... Indeplinea, sub ministeriatul generalului P... functiunea de secretar general al ministerului de rdzboiu.
Trebuia sa-mi celebrez casatoria. Dar cum se intampl

de mune ori in asemenea cazuri, actele avand cateva lacane trebuiau inapoiate la corpul I annata pentru a fi puse
la punct.
Minded timpul cat se mai putea celebra casatoriile
era la limita, m'am dus in persoand la Craiova ca sa accelerez complectarea lor.
Am plecat Duminica 4 Decembrie i m'am inapoiat a
doua zi (5 Decembrie dimineata). Ziva urmatoare (6 De-

cembrie) dimineata urma s celebrez castoria civil, iar

seara pe cea religioas.
Fiindcd nu gaseam alt mijloc de a obtine imediat aprobarea actelor, am recurs la bunele oficii ale unet doamfae
sotie de general, pe care o stiam in bune relatiuni cu familia colonelului C..., care trebuia s aprobe actele.
www.dacoromanica.ro

203

Cu actele astfel aprobate am plecat apoi la Craiova,

uncle a doua zi a avut loc celebrarea casatoriei.
Trei zile dupd icasatorie m'am prezentat la serviciu.
Fiind mult de luaru, colonelul H... struise de mine s nu-ani
iau nici concediu, nici permisie mai lunga.

In absenta mea ins colonelul C... avusese deja grije

sa ma tranteasca cu 10 zile arest, fiindca, Ii prezentasem actele la aprobare pe cale neregulamentara.
Colonelul H... m'a consolat ins repede, spunandu-rni

ca nu voi executa pedeapsa i nici nu o va trece la memoriu.

Din momentul acela vedeam insd destul de bine, cd

colonelul C... nu mai avea chi sa ma vadd. Oridecateori in-

tamplarea ne punea fata in fata, intorcea ostentativ capul

si se fcea ca nu ma vede.
Ca ofiter superior de geniu, dansul facea de drept parte
din comitetul geniului, uncle ca sef al biuroului techinc eu
indeplineam oficiul de secretar.
Oriclecateori colonelul C... intra la sedintele comitetului, eu trebuia sa parasesc imediat sedinta, cad altfel nu se
lucra nimic.
S. spun acum si cum m'ain inpacat cu colonelul C...,
care intre timp obtinuse o rectificare de vechime i fusese
inaintat general.
sau cum zicea dansul inGeneralul C... imaginase
un fel de soba sui-generis din tabla andulata
ventase
captusita la interior cu caramida refractard. Pentru coniectionarea ei luase ca asociat pe un oarecare inginer Weigel, care avea un mic atelier /meanie in Bucuresti 1 cu
care impartea bineinteles beneficiile.

Aceste sobe au fast dintre cele mai rele pe cari le-an)

cunoscut vreodata.

Cu toate astea ele au fast introduse din orclin" bineinteles in toate diviziile de Constructiuni militare, aducand
prin aceasta autorilar bar beneficii destul de grase.
Fiincica majoritatea comisilcr de receptie se prommtase pentru suprimarea bar, generalul C... si-a varsat tot
veninul contra lor si a asociatului sau Inginerul Weigel
reprosindu-i rea voint si intrebuintare de material de
proastd calitate.

www.dacoromanica.ro

204

Intr'o zi colonelul H... ma ehema" in cabinet la dansul

si-mi spune :

Capitane, iat i se oferd o bung ocaziune s te reconciliezi cu generalul C... Domnul secretar general a dat

ordin ea biuroul teclm.c s, studieze un caiet de sarcini

pentru sobele domniei sale sistem C.." din tabld ondulata.
Depinde numai de dumneata ea sal-1 multamesti si s intri
in bunele sale gratii.
Bine domnule colonel, am raspuns eu. 0 sa-mi dau
toat silinta ea s-1 multumesc, cu toate ca sobele domnieisale, cum bine stiti i dv. sunt rele si nu prea vad ce
putea seri despre ele.

Cu toate astea sunt incredintat capitane, c ai sa

fac: ceva bun, care o s4 multumeascd.
Dupd cateva zile de supliciu caetul de sarcini era infine
ticluit i 1-aan prezentat colonelului H... ca sd-1 examineze.
Marturisesec, c mi-am batut mult capul ea sa scriu ceva

despre In:4e sobe, earl nu aveau deat defecte si nici o

calitate.

Am fost trimis apoi cu el la secretarul general, uncle

generalul C... mi-a mai emit cateva explieatiuni, a schimbat, dup cum ii era obloeiul, ici-eolea ate un cuvant si
in urm 1-a aprobat.
Mi-a multumit i m'a concediat, clandu-mi de astdata
mana. Ghiata in fine se topise.
Raportand toate aceasta bunului colonel H... acesta a
zambit satisf 'amt.

In anul 1899 m'am prezentat la examenul de major

si am reusit.
In cursul examenului am mut insd fun nate conflict cu
generalu1 A... preseclintele comisiei, din care cauza nu a lipsit mult ea SA ma tranteased la examen.
Imprejurkile Meuse, ea la acel examen s se intal-

neasa capitani earl apartineau la mai mune promotii (4

promotii diferite). Cel mai nou si mai Omar dintre toti
zaparstea

cream eu.

Printre capitanii cazuti la primele probe intamplarea

Meuse sa fie toemai dintre cei earl apartineau prcmotiilor
mai vechi, intre cari erau si ativa fini de-ai generalului A.
www.dacoromanica.ro

205

Din comisiune mai faceau parte calonelul B... (mai

tarziu inspector general al geniului) i colonelul I... din
statul major.
La proba orala am avut impresia c. presedintele tine
cu once pret sa ma tranteasca. Eram insa bine pregatit
si ma tdneam tare.
Dupd regulamentul atunci in vigoare, examenul oral
tinea pentru fiecare candidat cel mult o ord.
Examinarea candidatilor se facea dupd un chestionar
intoomit ad-hoc pe arme. Candidatul scotea un numar din
111-111:a i era interogat asupra materillor din chesticnar
ccrespunzdtor la numarul seas din urna.
Am rdispuns bine la toate chestiunile i chiar la cele
neprevdzute la nurndrul meu.
La regulamentele militare punea intrebari chiar presedintele. M'a intrebat o formatie din scoala batalionului,

pe care o revdzusem din nou cu putin inainte de a intra

in examen. M'a pus sa desenez figura pe tabla i s explic.
Am spus tot, dar presedintele, confundand probabil ches-,
trunea, imi spime ca nu este asa.
Convinis ca raspunsesem b ne, mi-am sustinut cu darzenie parerea.

Atunci presedintele s'a suparat si a dat ordin s i se

acluca un regulament. Spunandu-i-se c. in biblioteca cercului militar, uncle se tinea examenul, nu se gaseste nici
un exemplar, a trimes un am de serv:iciu s cumpere unul
de la libraria Socec.
Para la sosirea acestuia presedintele a dat ordin celorlalti membri sa-mi puna diferite chestiuni, chiax afard din
chestionar.

Am fost astfel hartuit aproape de 2 ore, asa ca la urmd

ajunsesem sa nu mai pot sta pe picioare. M'a autanizat la
urm s stau pe un scaun.
In fine a dat Dumnezeu de a sost i omul cu regulamentul.

Presedintele a inceput atunci sag rdscoleasca din

scoarta pana in scoarta, fara s scoata vre-un cuvant, Caci
dreptatea era cu mine.
Ca s termine, caci eram ultimul, a dat ordin cola-

nelului I... sa-mi mai pund o intrebare din tactica, dupa

www.dacoromanica.ro

206

care m'a concediat cu cuvintele :

destul, acum poti sa

pleci".

Am esit pe said si am asteptat cu toti ea comisiunea

sa inchee lucrarile si sa ne comunice rezultatul.
Pe la 9 9,30 seam presedintele ne-a poftit pe toti in
said si ne-a citit lista cu cei reusiti. Reusisem foarte putini.
Printre acestia eram si eu.
Dupd ce termind de citit, presedintele binevoieste sd-mi
adreseze in auzul tuturor cuvintele :
Dunmeata esti eapitan nou. Altii mai vechi ea dumneata au cdzut. E regretabil. Ai avut mult noroc. Aveai timp
s mai astept..
Marturisesc ca, la asa ceva nu ma asteptam.
Examenul acesta ma istovise atat de mult, c mi-a treviu in fire.
bait timp

Adevarul e, c examenul din timpul acela era mai

mult decat o barbaric. Dar un capitan odat reusit, capata
o aureol i un prestigiu deosebit. Erea respectat nu numai
de camarazi dar si de civili.
Totusi, din cauza sistemului cum se tinea atunci examenu', multi capirtani buni ramaneau de caruta.
Din acest punct de vedere i al surmenajului inutil la
cari eram expusi candidatii, modificarea conditiunilor de
examen a fost un mare pas spre progres. Ceeace s'a facut
hub', ran, este ca, s'a trecut de la o extremitate la alta simplificandu-se atat de mult, incat a ajuns azi1) aproape o
simpl formalitate, un fel de portita, prin care se pot strecura foarte multe mediocritati, de mil armata o sa, se resimta mai tarziu.
Gradul de maim., cu toate cd dadusem examen la thnp

reusisem printre cei d'intai, nu I-am putut obtine, din

cauza marei orize prin care a trecut atunci tam si care a
durat aproape 4 ani, decat la 30 Noembrie s. v. 1904.
Inaintdrile s'au facut de o manierd cu adevarat suigeneros, inaintandu-se ofiteri de la marina la artilerie, de
la artilerie la intendentd, de la intendent la geniu, de la
si

geniu la infanter:e ori cavalerie, de la cavalerie la serviciul

E voiba de anul 1926.

www.dacoromanica.ro

207

sanitar, etc. In fine, o alababurd cum nu se mai vazuse in

tara romaneasca pang, atunci.

Eu am foist inaintat la marina si atasat la un regiment de infanterie (regimentul Cantemir 12), cu toate c
dadusem examen pentru geniu i erau locuri destule.
Cancl ani-a venit randul la inaintare ma gaseam in scoala
de rdzboiu.

Intrarea mea In sccala de razboiu a avut si ea un

cantec. Fiindc reusisem la examenul de major asteptam zi
dupa zi ca s fiu inaintat. Din cauza crizei ins inaintarea
intarziea an dupd an.
Intr'o zi din Martie 1903 ma chema colonelul H... in
cabinet la dansul si intre nod are loc urmatorul dialog :
Ce mai astepti capitane, dece nu faci raport s te
duci la scoala de razboiu ? Nu vezi ca-ti pierzi in zadar
timpul aici ? E Inca timp Ed te hotarasti. Nu mai intarzia
E tarziu acum donmule colonel, am raspuns eu.
Acum astept sa, fiu inaintat. Ce s mai cant acolo ?
Ce tot spui donmule ? Vad cd nu prea Ii dai seama
de ce vorbesti. E vorba de viitor, nu de prezent. Prezintd-nn
imediat cererea pentru scoala de razboiu.

In fata mmi ordin atat de categoric al sefului meu,

n'am putut decat sa, ma execut i i-am prezentat raportul,
caruia s'a i grabit
dea curs.

E locul sa spun, cd mai intenitonasem odata, sa ma

duc la scoala de rdzboiu cand eram locotenent tanar; dar
raposatul general B..., pe cand era inspector al geniului
m'a retinut spunandu-mi :

Ce donmule, nu esti multumit cu situatia pe care

o ai la noi ? Vrei s te faci din cal magar ? MJ deja o scoala
superioard ; dece vrei A, mai faci alta ? Daca tii la asta, n'ai

decat s te duo'. Odat plecat, insd, n'ai ce & mai cauti

la noi.

Care alt ofiber la varsta mea ar fi putut rezista unor

atari argumente ale inspectorului sdu de arma. ?
Trebue sa mai adaog Inca, ca foarte multi ofiteri din
geniu i artilerie au volt s faca scoala de razboiu, dar au
fost opriti de sefii lor; i totusi au fast Cativa cari au f
cut-o, aceasta datorit nuanai perseverentei bor.

www.dacoromanica.ro

208

0 altd cauza, care m'a facut s :au drumul scoalei de

rdzboiu, a Lost si urmatoarea :

Desi figuram printre primii pe tabloul de inaintare

asteptam de 4 ani inaintarea si cu toate ca erau vacante in
arma mea, nu au voit sa ma inainteze.
Prevenit de un camarad dela personal, am incercat s
reactionez tanguindu-ma colonelului B..., care inlocuise pe
colonelul H... la directoratul generalului si care tinea la
mine.

Diva' ce se informeaza, ni chem la dansul

'm1

spune :

Discutai pan acum cazul dumitale cu secretarul

general, care spune Ca au vrea s te inainteze, fiinded pand
acum aj luat prea repede gradele i te-ai distantat prea
mult de camarazii dumitale de promotie. Spune c vrea s
normalizeze premotiile. Impresia mea este ins ca are un
dinte contra dumitale. Colonelul B... a mat adaogat la urm
cateva cuvinte ea s ma lncurajeze i mi-a recomandat
rabdare.
L-am rugat sa comunice secretarului general ca vroiesc s reclam M. S. Regelui.
Raspunsul searetarului general, reproduc aproape cuvant cu cuvant ceea ce mi-a transmis colonelul B... a Lost
urmatorul :
Te rog spune protejatului dumitale c ma plictiseste. Exam hotarit s-1 Inaintez la toamna ; dar daca nu
se astampard, nu-I inaintez nici atunci.
Impresionat de atitudinea atat de ostila a secretarului

general fata de un biet capitan ca mine, care nu-i f acusem

asa oel putin credeam eu
nici un ran, a trebuit
sa, m. resemnez.

Adevaratele motive Ins, care l-au facut sa fie pornit

contra mea, au fost, dupa cum se va veclea mai jos, urmatoarele :

1) Cu aproape un an inainte de aceast Intamplare

facusem parte, ca sef al ibiuroului technic, din comisitmea
numit ca s constate si evalueze imobilul din strada Valter
Mdracineanu (localul in care este instalat azi ministerul
apararid nationale) pe care o oarecare doamna Eufrosina
Lascar Catargi, Cu domiciliul in Bucuresti strada (pe a-

www.dacoromanica.ro

209

tunci) Banului No. 3, il oferise spre vanzare ministerului

de razboiu.

Secretarul general, care era omul de incredere al familled Catargi, 1,inea baneinteles ea imobilul s fie cumparat

de minister in conditiunile cele mai avantajoase pentru

acea famiie.
Cladirea hind Insa foarte subredd
avea subsolul cornplect ruinat de umezeald
rau Impartita i insuficienta
chiar pentru nevoide de atunci ale ministerului, am opiniat
pentru respingere, cu toate c mi se atrdsese atentia, Ca
este ordin de sus ea familia Catargi, cari se gasea In mare
jen financiard, s fie neaparat ajutatd.
Constainta mea Msg.
curioas constiinta am mai
avut pi eu
nu se putea impaca cu ideea unei asemenea
dorinte, Cand stiam bine ea atatia alti nenorociti mor de
foame i nimenri nu se gancleste s le vina in ajutcr. Pentru mine toata lumea trebuea sa. fie la fel.
Aceeasi parere au avut-o i cei1a1i membri din comisiune.

Am fast cu atat mai indreptaitit s procedez asifel, cu

cat concomitent cu aceasta of ert mai primisem Inca una
pentru cladirea numita pe atunci Hotel Manu" din calea
Victoriei colt cu strada tirbey Voda.
Aceasta din urma era o cladire impozantd, solid., cu
4 etaje, bine .distribuita, in care serviciile ministerului se
puteau instala in conditiuni cu. mult mai bune. Osebit, se
cerea pentru ea o suma, mult mai mica, platita in rate anu-

ale si pe ma multi ani.

Tocmail terminasem referatul

i voiam sa-1 prezint,

cand mi s'a dat a intelege ca trebue

s-1 pun la dospeald.

Inutil sa, mai spun, ea din cauza curentului ostil contra
cumpararii localului din strada Valter Mracineanu, s'a
amanat deocamdata pentru mai tarziu.
Dupa ce insd spiriteleis'au mai calmat, el a fast cumparat cu modica suma de 500 mu lei, care pe vremea aceea
era o sum destul de impozanta. S'a platit chiar mai mult
decat se ceruse prin oferta (300 mii lei).
Secretarul general (generalul de atunci C...) a tunat pi

a fulgerat contra mea si era chiar vorba s ma mute din

minister si garnizoana, dar s'a renuntat la aceasta.
14

Amintiri

www.dacoromanica.ro

210

2 Capitanul M... din cavalerie era mult mai vechiu ca

mine, dar cazuse de mai rnulte ori in sir la examenul de
major, asa ed se gasea in urma mea pe tabloul de inaintare.
Tau% secretarul general tinea sa-1 inainteze cu orice
prat, sacrificandu-ma pe mine. Motivele : avea un kate
ziarist cu mare trecere in lumea politica i o satie foarte
frumoasa si distins ou mare trecere in sferele Malta.
Secretarul general care era nu numai strateg de valoare, clan si gentleman desavrsit, nu putuse nici el rezista in fata unei atare ispite.
Un mare defect al scoalei de razboiu din timpul acela,
era ca, avea o organizatiune defectuoasa.

Astfel amandoi inspectorii de studii (fiecare clas ayea cate un Inspector) aveau gradul de capitan. Se intampla adesea lSa fie er mai noui, or inifeiriori in grad unora

dintre elevi. De aci freaturi si animozitati, cari erau in

detrimentul nu numai al disciplinei, dar i al progresului si
bunului mars al scolii.
Din aceasta cauza chiar eu am avut de indurat multe
neplaceri anal ales dupa ce la 28 Noembrie 1904 am fast

inaintat anaior, Liar in anul urma'tor a mai fost inaintat

Inca un camarad.
Amandoui inspectorli de studii, dintre earl unul fusese
coleg ou mine de clas in scoala militar, iar celalt cu un an
inaintea mea, se cualizase ea sa-mi fac tot felul de mizeril,

din care cauza timpul petrecut de mine la scoala de razboiu a fost un adevrat calvar.
Dar cum o nenorocire nu vine niciodata singurd, a mai
survenit i cazul, Ca comandantul titular al scolii (locatenentul colonel G...) find inaintat si mutat de la scoald, a
lost inlocuit cu un sianplu major, cu toate cd in statul major erau destui colonei si locotenenti colonei earl ar fi putut foarte bine sa-1 inlocuiasca.
Cu complicitatea noului eomandant dusmania celor 2
inspector' de studii n'a mai avut margini.
Cunoscand din ziare si chiar din Mcnitorul Oficial si al
oastei ca fusesem inaintat maior, coaegii de promotie au
gasit ou Gale s ma sarbatoreasc la un restaurant si cu
aceasta ocazie au insistat ca a doua zi s viu la scoald imbrakat maior.
www.dacoromanica.ro

211

In dimineata urmatoare a trebuit dar sa. ma prezint

comandantului sec:Ali ca sa ma recunoasca, conform regulamentului, ca major.
Nu v recunosc, imi spune comandantul.
De ce domnule major ? Ce, voiti sa ma degradati ?
Dumnevoastra nu sunteti mai mare decat cei cari au semnat decretul meu de inaintare.
Fiindc n'am prlinit nici un ordin de nicaeri.

Bine, dar inaintarea mea a aparut in toate gazetele, asemenea 0 in Monitorul Oficial, asa c acum e de
notoritate publica. Sunteti in acest moment singurul care
nu vrea sa ma recunoasca
i alergand numaidecat in
cancelaria scolii care era alauri, m'am inapoiat intr'un suflet cu Monitorul Oastei care sodise chiar atunci si in care
era publicata inaintarea i i 1-am varat sub nas.
Bine donmule, acum v recunosc, poftiti la olasa
dumnevoastr.

Pentru a complecta cele ce aveam de spus asupra organizarii i ideilor gresite ce multi o aveau in acea vreme
despre rostul scoalei de rdzboiu, trebue s mai adaog si amanuntul, c. noul comandant al scoalei imi fusese inainte
bun prieten, ceeace invedereazd Inca odata zicatoarea: fereste-m doamne de prieteni; cd de vrajmasi ma feresc eu".
Dar gelozia nu se ternlinase aci, caci dupa interventia
aceluias comandant, cu complicitatea bineinteles a ceaor 2

inspectori de stuclii, prietenii sai, am fost chemat chiar a

doua zi in cabinetul sefului marelui stat major (generalul
T...). Dupa ce se va veclea, se pusese la cale cr plecarea
mea de bund vole, or indepartarea din scoala de razboiu.
Nu crezi, dumenata, maior Mihaescu, imi spune cu
oarecare jend generalul T..., ca pozitiunea dumitale acum,
dupa dobandirea gradului de major, a devenit care cum delicat daca nu chiar jenanta s mai ramai ea elev in scoald,
cand inspectorii de studii sunt numai capitani, i cand esti
egal in grad cu comandantul scolii. ? Dupa, parerea mea ar
trebui s ceri singur plecarea din scoala., pentru a nu fi siliti s. luam noi masuri ?
De ce domnule general ? Ce sunt eu de vina dacd
mi-a venit randul la inaintare ? Eu nu vad prin oe pozitia
mea a devenit astazi mai delicat ca inainte. Eu nu ana

www.dacoromanica.ro

212

venit in scoald nici pentru reclamd, nici pentru diploma, ci

pur si simplu sa-mi complectez cunostintele. Acum, ca ma
gasesc in scoald, Va rog s ma lasati sa o tenpin. In ce priveste ordinea i thcip1ina, va promit s fiu cat mai supus,
ca un simplu sublacotenent.
Si am fast lasat sa o terrain, fortandu-rnd s evit orice
nemulturnire, cu toate provocarile zilnice atat ale ccgnandantului, cat sa ale celor 2 inspectori de studii, camplicil lui.

Cu putin inainte de a termina scoala, ma intalneste

pe strada Maiorul C... viitorul sef al marelui stat major.
Era un ofiter clistins, care facuse scaala de rdzboiu in
Franta, i fusese prafesorul aneu de tactica generald la
scoala de rdzbolu. Mi-era bun prieten.

Priveam la o vitrin, cand vad c se apropie de mine

si-mi spune incet, ca sa, nu mai auda i altdi :
Baga de seama Mihdescule. Se urzeste contra dumitale un complot la marele stat major din partea prietenilor
dumitale dela scoal. Te previn ca sa fii in garda.. Orice s'ar
intampla, te satuesc sa-ti pastrezi calmul i SA" fii indifferent, caci nu au ce sa-ti faca. La urma urmelor dumneata
esti ofiter distins, care vei face carierd destul de frumoas
si in anna dumitale. Am tinut sa te intalnesc si sa-ti spun
taate acestea ea prieten. Te rog numai s fii discret.
Am absalvit scoala de razboiu in anul 1905 obtinand,
cu toata prigaana bunilor mei prieteni din cadrele scorn, o
medie destul de frumaas.

Taanma m'am prezentat la regianentul 27 infanterie

Bacau, uncle contam in timpul acela. Ambii mei carnandanti, atat cel de regiment (colonelul A...), cat si cel de brigadd (colonelul G...) erau ofiteri culti, cari tineau s ridice
nivelul cultural al corpului ofirteresc din acea garnizoand.
De aceea, timpul petrecut de mine in garnizoana Baeau, a fast un timp de mimed incorclatd, in care nu am
stiut ce e odihna.
Zidnic conferinte, joc de razboiu, teme tactice pe hart
teren, etc. taate au ca.zut pe spinarea mea.
Mi-amintesc chiar, cd la una din conferintele tinute
la cercul mihitar ofiterilor din garnizoand, si-a facut apa-

www.dacoromanica.ro

213

ritia si celebrul general T... fostul comandant al garnizoanei Bucuresti, ajuns acum comandant al div:ziei 8.
M'a luat in primire chiar dela inceput, cerandu-mi socoteald pentru ce am pronuntat domnilor colonei in loc de
domnilor coloneli.

Am raspuns cd Academia romana a stabilit, ca toate

cuvintele earl se termina la singular in /, sa moaie la plural
pe 1 in i, si am dat ea exemple : miel-aniei, mititel-mititei,
ciobanei-ciobanei, colonel-coknei i altele.
Auzi raspuns ? Ce amestec pcate sa aibd aici Academia ? S zici cum poruncesc eu, ai inteles ? Aici eu sunt
Academie.

La tenninarea conferintei in Inc de critica obiectiva

cum ar fi trebuit sti ne asteptam din partea unui gogeamite comandant de divizie, s'a uitat crunt la mine masurandu-ma de jos pand sus si mi-a spus, pdrasind sala de
conferinte :

Vacl ca ai rumegat-o destul. Du-te !

In momentul ins cand eram gata sa parasesc sala

cercului militar, sunt chemat in cancelaria cercului de generalul T... care ma intreabd :
Din ce anna faci parte maiorule ?
Acum din infanterie domnule general, dar ml s'a

spus la minister ca voi fi chemat In curand din nou

la

geniu.

Dar acum nu apartii infanteriei ? Pentru ce nu

porti uniforma de infanterie ? Eu nu admit ca in divizia
mea ofiterii de infanterie sa, poarte uniformd de geniu.
Purtam in adevar uniferma de geniu.
Pentru c nu fac _parte definitiv din infanterie,
pentru Ca nu sunt bogat s fac mai multe feluri de unif crme.

Pentru ca, ti-ai pennis s vorbesti pe un astfel de

ton cu mine, te pedepsesc cu 10 zile inchisoare i daca
mdine la ora 11 nu te prezinti la mine in uniforma de infanterist Iti mai dau alte 10 zile
au fost ultimele sale
cuvinte.

Auzind aceste amenintari am bagat-o pe maned, si nu

stiam ce s mai fac.
Vazandu-rna atat de abatut colonelul A... comandantul
www.dacoromanica.ro

214

--

regimentului 27, care se gasea langa mime si care avea pe

langa o rara inteligenp si un suflet de aur, ma trage usor
deoparte i 'ml soptaste.
Nu te tsper:a asa maiorule, cad asa e generalul T...
Se aprinde repede, dar se si stinge repede. Sper c pand
maine o s revina asupra pedepsei. Astaseard 1-am invitat
la mine la masa', iar dupd masa am sag dau pe maim cucoanelor.

Adevrul e, c in urma interventiei cucoanelor

generalul T.. avea o mare slabiciune pentru sexul frumos
a cedat, jar a &ma zi la ora 10.30 a parasit garnizoana plecand la Botosani.

Am servit in regimentul 27 fmfanterie aproape un an

de zile, cand reorganizandu-se geniul pe batalioane, independente, mi s'a inoredintat comanda batalionului 1 pioneri cu resedinta la inceput la Craiova, apoi la Bucuresti.

Cat am stat cu batalionul la Craiova (6 luni i ceva)

am avut um incident cu raposatul general G... comandantul corpului 1 armata, provocat de fristigatiile intendentului
sef al acelui corp de axmata (intendentul colonel M...).
Acest intendent avea uratul obiceiu de a se strecura

clandestin prin eurtea cazarmelor, de a lua note si a provoca apoi ordine, observatoare i chiar peclepsie din partea
corpului de armat.

Intr'o zi fiind surprins prin curtea cazarmei spionand

luand note, am dat ordin s fie poftit afard, lair pe viitor sa nu i-se mai permit accesul fara stirea mea.
Aceasta 1-a indarjit grozav i pentru a se rdzbuna, a
reusit sa obtina, din partea comandantului corpului de
armata un ordin pentru mine prin care mi se cerea s raportez de inclata :

1) Cu ce mijloace am facut atatea imbunatatiri in

cazarmd; Si
2) Cine le-a aprobat.
Am ghicit imediat eine fusese provocatorul. Pentru a
se putea Intelege toate acestea, e necesar s dau cateva
explicatiuni.

Cazarma pioner:lor din Cralova, desi construita pen-

www.dacoromanica.ro

215

tru un regiment de geniu, fusese ocupata mai multi ani

in sir de regimentul 1 calaxasi, care o intretinuse foarte
rau si ramasese nelmprejmuita.
Curtea cazarmei, care era destul de spatioas, deveraise cimitir pentru cai i depozit de balegar.
Fiindca cazarma era in prin camp liber, soldatii de prin
comunele invecinate fugeau regulat &cora acasa si nu veneau decat a doua zi cancl incepea serviciul. Cei din (was,
plecau chiar In cursul zilei.

Toate mijloacele intrebuintate de mine (inchisoarea

si ,chiar lovirea) de a starpi real, au fost zadarnice.

Oamenii intrebati de ce pleaca din cazarma, raspundeau invariabil c sunt tentati sa piece, fiinca cazarma nu
e imprejmuita.
Atunci m'am hotarit sa recurg la orice mijlctc i s'o
iinprej muesc.

Dar pentru asta aveam nevoie de materiale (scanduri,

grinzi, sine de fier, cuie i altele), si mai ales de bani.
Dela aninister, unde m'am adresat pentru bani, mi-a
raspuns ca nu dispune de Mei un fond, dar sa caut s fac
lucrarea din economii. Am lost atunci nevoit s recurg la
singurele mijloace ,ce-mi stau la indemand s] anume :
Dupa. termin,area scoalei de poduri, s opresc din lemnele cele mai groase i drepte, pe cele mai bune, din cad: sa
fac stalpi, iar din cele mai subtiri i drepte laturi. Cat priveste scandurile, cuiele, sanele etc., pe ace.stea sa le procur
din comert cu bani ghiat,d.

Pentru procurarea banilor am invoit oameni in oras

si chiar acas fara s le fac mutatii ori sa-i scad dela ordinar. Costul hranei lor ram capitalizat i intrebuintat la
imprejmuire i alte nevoi.

Prin aceste mijloace am imprejmuit cazarma, am infiintat rafturi prin magazille de imbracaminte caci nu exis-

tau, am infiintat mobilier, am construit o spalatorie de

rufe, am construit un basin de scaldat, am. facut scsele,
plantatli, chioscuri, aparate de gimnastica, si tot ce era necesar si lipsea.

Corpului de armata i-am raspams, ca voi da toate informatiunile cerute personal si direct domnului comandant
titular, cand ma va chema la corpul de armata.
www.dacoromanica.ro

216

Inteo zi fiind cu ofiterii in sala de conferinte, sunt anuntat ca domnul comandant al corpului de armata este
jos in curte si ma asteapta.
Genera lul intrase in curtea cazaa-mei oprind gornistul
sa sune semnalul de prevestire.
Sa-mi arati tot ce ai facut dumneata decand esti aici,
mi-a poruncit generalul. Imprejmuirea i gheretele, asemenea porn i, soselele i chiscurile le-am vazut deja ; sa-mi
arati restul.
L-am condus pretutincleni i iam aratat tot ce f
cusem. Asemenea in spatele cldirilor, unde mai inainte fusese ingropatd caii tutulor regimentelor i depozitele de

balegar cari disparusera, iar In locul lor se delimitase

plantase parcul, pe care companiile incepuse deja lucrarile
de specialitate.

Foarte bine si frumos tot ce am vazut. Aideti sa ne

urcam acum in cab netul dumitale ca s-mi arati cat ai
cheltuit si mai ales de unde ti-ai procurat banii pe earl
i-ai cheltuit.

Ne-am urcat sus, unde ramanand singuri (pe intendent 1-ia poftit intr'o camera vecind) i-am marturisit tot adevarul asupra mijiloacelor intrebuintate penfru procurarea
fondurior.

Pentru mai mult claritate am scos din saltar toate

carnetele in care aveam trecute deoparte sumele incasate,
dealtd parte cheltuelile efectuate. Asemenea toate piesele
justificative. Din ele se putea vedea pand la cele mai mici
detalii tot ce se ineasarte si cheltuise.
Dupg ce am aratat i spus tot ce aveam de ispus, generalul a orclonat sa fie introdus intendentul, care provocase ordinul observator, se ridicd dupa aceea in picioare,
imi strange amandoud mainile i spune cu voce tare, ca
sa fie auzit destul de bine :
Bine maiorule, m'ai convinsi. Nu pot decat sa-ti exprim toata satisfactia mea pentru tot ce ai facut i probabil vei mai face in aceastd cazarmd. Ai procedat, e adevarat,
neregulat, dar scopul scuza mijlcacele.
Apoi uitandu-se sever la intendent :

Asoulta Intendent M... nu numai ca nu merita

blam maiorul, dar ar trebui sa i-se ridice statue in curtea

www.dacoromanica.ro

217

cazarmei. Pana la el cazarma ajunsese, cum stii si dumneata bine, o ruin, iar curtea ajunsese cimitir de cai. Acum
e un adevarat paraclis. Dumitale nu-ti place ?
De atunci am dus-o foarte bine cu generalul G... M'a
notat elogios in memoriu si m'a propus la inaintare.
Pe ziva de 31 Martie 1931 am fost inaintat locotenentcolonel tot ca comanclant al batalionului 1 pioneri in garnizcana Bucuresti.

Cat am stat in Bucuresti si am continuat sa comand

batalionul 1 pioneri, am fost profesor de fortificatie la aproape toate eoU1e militare din Bucuresti (scoalele de geniu, scoalele de infanterie), cum si la scoalele militare de
cavalerie dela Targoviste.

Am fost deasemenea insarcinat de* care raposatul general B... inspector general al geniului, cu directia conferin-

telex ofiterior tuturor batalioanelor de pioneri din Bucuresti i forturile cetatii Bucuresti (batalicanele 1, 2, 5 pioneri i batalionul pioneri de cetate).

Pe ziva de 11 Mai 1911 mi s'a inoreclintat comanda regimentului 24 infanterie. Acest regiment avea reputatda de
cel mai Mau regiment din intreg corpul 3 armata.
Nu te felicit de luarea comenzii ace.-itui regiment,
imi spune comandantul brigazii la luarea comenzii. Este cel
mai rau regiment din tot corpul de armata. Trebue s muncesti mult, ca s poti face ceva din el.

Adevarul e ca am muncit foarte mult, atata de mult,

cd la prima insipectie facutd de comandantul diviziei
care era extrem de pretentios, am reusit s prezint regi-

mentul bine, iar la finele anului am fast propus pentru

inaintare la alegere.
Pe ziva de 11 Mai 1913 am fost inaintat la gradul de
colonel la comanda regimentului 17 infanterie din garnizoana Turnu Severin. Cu acest regiment am facut si campania d n 1913 din. Bulgaria.
Am comandant acest regiment pang la data de 10 Mai
1916, .cand mi s'a dat comanda brigazii 19 infanterie oii
resedinta atunci la capul de pod Silistra.

www.dacoromanica.ro

218

Gradul de general de brigacla 1-am obtinut la data de

1 Septembrie 1917, pentru activitatea ce am desfasurat in
cursul luptelor dela Marasesti si in particular in ziva de 6
August la padurea La Razoare" ; iar la data de 1 Ianunrie
1918 mi s'a incredintat comanda diviziei 1, atunci pe front
la Targu Ocna. Cartierul diviziei eira la Viisoarea (sat la
est de Targu Ocna).
Pe timpu1 campanie:, am comanclat succesiv :

Dela 15 August 1916 pana la 19 Octambrie 1916 brigada 19 infanterie ;

Dela 19 Octombrie 1916 pana la 25 Octombrie 1916
divizia 9;
Dela 25 Octombrie 1916 pand la 22 Noembrie 1916 brigada 19/40 infanterie ;
Dela 22 Noembrie 1916 pand. la 6 Decembrie 1916 briL
gada colonel Mihaiescu ;
Dela 6 Decembrie 1916 pana. la 1 Ianuarie 1917 corpul

5 armata ;
Dela 1 Ianuarie 1917 pand la 10 Februarie 1917 divizia 10;

Dela. 10 Februarie 1917 pang, la 1 Ianuarie 1918 brigada 19 infanterie ;

Dela 1 Ianuarie 1918 pand la 21 Iunie 1919 divizia 1 ;

Dela 21 Iunie 1919 pand la 29 Julie 1919 grupul de

nord ;

Dela 29 Julie 1919 pana la 25 Februarie 1920 guvernator al zonei militare de ocupatie ;
Dela 25 Februarie 1920 pand la 1 Aprilie 1920 guvema-

tor al zonei militare de ocupatie i comandant al grupului Tisza.

Iar dupa evacuarea zonei militare de ocupatie :
Dela 1 Aprilie 1920 pand la 1 Octombee 1920 divizia 1 ;

Dela 1 Octombrie 1920 pand la 1 Februarie 1921 divizia 19; in fine

Dela 1 Februarie 1921 pana la 26 Octombrie 1926 cor-

pul 1 teritofal.
Pe ziva de 26 Octombrie 1926 am fast trecut din cificiu
in rezerva pentru limit de varstal (in realitate irnplineam
limita de varstd cu un an mad tarziu).
www.dacoromanica.ro

219

Activitatea mea pe timpul rdzboiului de intregire ea

cornandant de brigada., de divizie, de grup si in fine ea gu-

vernator al zonei militare de ocupatie este aratata in Amintirile" de fatd.

Tot ce as mai putea adaoga la acestea, ar fi cateva
amintiri din timpul cand functionam ca guvernator in
Debretzen.

La comandamentul zonei de ocupatie dispuneam de

un personal foarte numeros atat militar, cat si civil de

ambele sexe.

Personalul civil era commis In majoritate din profesionisti (ingineri, medici, agronomi, etc.) delegati ai ins-

titutiilor din tail.

Majoritatea si-au facut bine si constient datoria, me-

ritand reeunostinta Wit

Totusi printre ei se strecurase i cativa, cari intrati
cum se zice la noi
pe poarta din des, venise doar

ea sa petreacd, or s adune avere.

Cazul cel mai tipic a foist al unui inginer, care a
functionat la zona ea sef al serviciului industriei.
Intfo zi, pe cand acesta se afla la Budapesta cu o
insarcinare, un subaltern al sau (inginerul P...) vine si imi
descopere diverse incorectitudini eomise de el.
Un inceput de aneheta descopere In adevar lucruri
sensationale.

Pentru a nu fi prea lung in expunere, voi cita aci numai un singur caz, care prin ingeniositatea lui intrece orice inchipuire. Dupd acest caz se poate deduce cine era
omul.

Printre fabricele din zond prevazute in program spre a

fi demontate i expediate in tard, erea i falmoasa fabrica
de vagoane din Debretzen.

Se lucra de luni intregi la demontarea ei i totusi fabrica rmanea tot in picioare. Secretul erea acesta : ceeace lucrtorii demontau ziva, aceeasi lueratori remontau
noaptea, intocmai ca in legenda Manstirei Curtea de
Arges.

Cei eari trageau mai intai foloase din aceasta emu

lucratorii, earl ereau platiti de 2 ori : ziva de comandamentul zonei ea sa demonteze, noaptea de directia fabricei ca s puna piesele la loe.
www.dacoromanica.ro

220

Complicitatea functionarului in aceasta afacere a esit

la iveala, din notele confidentdale ale directorului fabricei,

descoperite cu ocaziunea unei perchizitiuni inopinate la

fabrica., ascunse intr'o camera secreta.

In carnetul descoperit acolo s'a gasit taecut atat conventia dintre functionar ci directia fabricei, cat i sumele
incasate de acesta la diverse date. Asemenea toate plaile
facute de fabrica cu remontarea pieselor.
In momentul cand a fost depus se gasea in tovarasia
unei prietene, pe care o prezentase la toti drept sotie a sa,
intr'un hotel din Budapesta imbracat in uniforma, de colonel, cu toate cal in realitate nu erea decat s:_mplu caporal rezervist.
A fost judecat si condamnat de curtea martiald a diviziei 16, care functiona in acel timp la Debretzen.
A facut Irma recurs la Sibiu, 4si instanta de aci a gasit cu cale s caseze sentinta fard trimitere, cu toate Ca la
predare comandamentul zonei a ramas descoperit cu mai
multe milioane de coroane.

Pe timpul cand avea loc la Debretzen instructia acestei afaceri, se prezinta la mine o carecare doamna, Toby din-

tr'o familie distins si'mi reclama Ca acel functionar ii rechizitionase pentru mine un covor de mare valoare, pe care
nu i 1-a mai restituit. Ca dovada mi-a prezentat si un bon
in perfect reguld.
Covorul acesta a fost gasit in adevar la una din locuintele functionarului si anume la cea din 'Bucuresti
Cad
spre a nu fi anal prejos ca celebrul Boscu, care fuseise vazut
esind cleodata pe cele 9 bariere ale orasului, functionarul avea 3 locuinte : una la Bucuresti, alta la Debretzen
si in fine o alta la Budapesta.

Covcrul a fast apoi expediat la Debretzen sub paza

chiar a delegatului care asistase la perchizitie si3 luase in
primire.

Citracli functionarului a avut insa grije sa.-1 facd nevazut in chiar momentul sosirei lui la Debretzen la coborirea din vagon. Cu toate cercetrile facute, nu a mai fast
gasit. La Debretzen nu s'a primit i inregistrat decat procesul verbal singur, fard corpul delict.
Mai tarziu, dupd achitarea de la Sibiu, functionarul

www.dacoromanica.ro

221

a avut indrazneala s publice i o brosurd plind de neaclevaruri i grosoldnii la adresa mea si a colaboratorior mei,
pe case a rdspandit-o pretutindeni.
Cum eu eram in activitate de serviciu i regulaanen-

tele nu'mi clau dreptul s ma apar singur, am cemt ministerului sa2mi ia apararea, or sa'mi dea vole sd ma apar
eu singur (rapoartele confidentiale No. 73 din 3.X.1921 si
No. 173 din 5.1.1922 insotite fiecare de Cate un memoriu
si numeroase piase doveclitoare).
Cum Ina., pentru motive pe cad nu le cunosc nici azi,
ministerul nu mi-a rdspuns nimic i nici nu a luat vre-o

mur pentru apararea mea, a trebuit s ma resemnez.

Pastrez Inca si azi copia intregului dosar intocmit de
avocatul Brother, care in timpul acela era mobilizat ea
ofiteT de rezerv la zona si care a fast special insascinat
de mine cu instructia acestei afaceri ; dar trecand prea
mult timp de atunci, nu4 mai red de actualitate.

Tot ce am mai putut afla in urma, despre isptrvlle

,

acelu: functionar, este c ar fi fast destituit sau silit sa, demisioneze de la minioterul de inclustrie, fiindca si-a permis s semneze pe ministru pe o corespondentd.

Desigur, acest functionar nu a fost s ngurul care a

comis abuzuri la zond. Vor mai fi fost poate i altai. Am insd

convingerea, c numarul acestora a fost prea mic fata de

al celor call au servit tot timpul cu credintd, cinste si devotament si au binemeritat de la taxa.
Dintre colaboratorii meii miiitari, cant mi-au dat tot
concursul lor devotat atat pe timpul operatiunilor de la
Tina, cat si al ocupatiunei la Debretzen, nu pot trece cu
vederea in primul rand pe colonelul A
fost tot timpul
sef de stat major al comandamentului.
Desi colegi de promotie la scoala de rdzboiu colonelul
A... a stiut, prin inteligentd si bun. simt remarcabil, s
pastreze tct timpul cat am colaborat impreuna, mdsura
justa intre prietenia pe care i-o ingdduia trecutul i datoria pe case i-o impunea prezentul. De aceea amintirea mea
despre acest nepretuit colaborator i prieten nu se va sterge din memorie niciodatd.

Un alt colaborator de seamd a fost deasemenea capitartul P..., care cu toate cd nu absolvise Inca, scoala de

www.dacoromanica.ro

222

razboiu, a lost totusi in stare, datorit inteligentei i insusirilor sale firesti, sa, aduca servicii remarcabile atat pe
timpul ogeratiunilor de la Tisza ea sef a1 biuroului operatiunilor, cat i pe timpul ocugatiunei la Debretzen cand
a condus biurouri hnportante si cu raspundere.
Minded s'au ivit si clevetitori call. au cutezat sa se atin-

ga, de onestitatea mea, insinuand c m'as fi inapoiat din

rdzboiu, si mai ales din Ungaria unde servisem ca gayernator, glin de bogtii i ca a avea depuse pe la banci sume fabuloase i pentru c asupra numelui ce port nu pot
laya sal planeze asemenea calonmii, voi incerca, bazat atat
pe notele mele din campanie, cat i pe dceumentele ce
posed si pe earl le tin la dispozitiunea orcui an avea curiozitatea s le cerceteze, s. descriu aci cateva cazuri concrete, din care orcine poate vedea, ca, nu am fost plasmuit
din aluatul acelora
caci stiu c sunt multi si din acestia
cari au facut averi in timpul campaniei.
1) Era pe timpul cand detectivii serviciului de infixmatiuni de la comandamentul zonei prinsese in flagant
delict
in trenul in care autorizasem consortiului de bancheri din zona, sa transporte la Budapesta pentru preschimbare bilete de banca bolsevice cu curs fortat, valori
in monede de aur si bijuterii de mare valoare dosite cu
multa dibacie grin fundurile cuferelor i geamantanelor
construite ad-hoc cu cate 2 si chiar mai multe funduri bine
mascate. De asemenea scriisori necenzurate i documente
compromitatoare cusute prin dosul captuselelor de la yesminte.
Toate aceste monede i bijuterii, evaluate la mai multe

zeci de miioane, au fost declarate, conform ordonantelor

In vigoare, confiscate si varsate la tezaurul zonei pe seama
statului roman.
Nenumarate interventiuni s'au fdeut atunci ca sa, restituesc aceste valori, sub pretext ca ele ar apartine populatiunei nevoiase pe ean l. bancheril au voit numai s le
pung In siguranta la Budapesta.

S'a mers pand acolo cu interventiunile, c intr'o zi

cativa bancheri, in cap cu episcopul reformat din Debretzen, mi-au ofenit, intr'o audienta ce le acordasem, In cabi-

www.dacoromanica.ro

223

netul meu, suma de 500 mil franci au.r, in schimbul liberarii valorior.
Cad, sustineau acei onorabii bancheri, noi tot vom
obtine restituirea valorilor noastre cu saarificii poate mult
mai mici ca acum, dar o SA, fie nevoie sa facem o calatonie pana a Bucuresti ; deci oboseal i timp pierdut, pe cari
am dui sa de evitam.
In fata aurului stralucitor un altul in locul meu poate
c si-ar fi pierdut capul si ar fi cedat. Eu am avut insd taria sd refuz o suing, care dupd conditiunile valutare de azi
ar reprezenta o suma de circa 15-20 milioane lei.
Cateva zile mai tarziu doui reprezentanti ai bancherilor mi-au cerut autorizatiunea sa faca o calatorie pang. la
Bucuresti. Rezultatul a fost, c am primit ordin s liberez
bancherilor toate valorile.

Ce au de spus spertarii thnpurilor de azi ? Ce ocazie

fericit pentru imbogatitii de razboiu ?

Renunt la orice alte comentarii, fiindca sunt convins,

c cronicarii de azi vor considera cazul ca ceva anormal,
de crdin patologic.

2) Ma gaseaan tot la Debretzen. Cati-va ofiteri de la

comandament ii exprimase dorinta ea sa
procure, pe
preturi moderate i in rate lunare, automobile de ocazie,
ceeace eu insa nu vroisem s aprob.
Ca sa 'si procure totusi automobile, ei au recurs la un
true, ca astfel sa, ma puna In tata faptului indeplinit.
Au intocmit adica un tablou cu numele tuturor amatorilor de a-si prceura automobile, intre cari m'au trecut
bineinteles i pe mine.

Tabloul a fost senmat apoi din ordin" si trianis la

Sibiu pentru aprobare.
Intr'o zi, cand scoboram scarile comandamentului ca
s merg la masa., ma intampind jos un automobil apelpisit,
in care sunt invitat s iau Ice alaturi de alti ofiteri.
Deocamdata am crezut c poate sa fie vorba de vre-un
automcbil din garaj, pe care eu nu avusesem Inca ocaziunea sa-1 cunosc.

La ajungerea la domiciiu, unul dintre ofiterii ce ma

insotite limi spune zambind :

E al dv. domnule general, sO-1 stapaniti sanatos.

www.dacoromanica.ro

224

Ati fost deja creditat la cass cu 20 mii lei, care vi se vor

retine in rate.
Am ramas perplex. Desigur ofiteril crezuse ea-o s 'mi
facd pracere i o s le multumesc.
In loc de aceasta eu mi-am exprimat nemultumirea,
si indata ce m'am Inapoidt la comandament prima mea
grije a fast s dau ordin pretorului s caute cumparator
si sO vanda, imediat masina.

Cate-va zile mai tarziu pretorul a revenit si mi-a dat

s semnez o declaratie de vanzare, depunand pe biuroul
meu i un pachet cu bacnote in valoare de 70 mii lei costul
masinel vandute.

Din aceasta stuna am achitat casieriei 20 mii lei, jar

restul de 50 mii lei 1-am predat sub luare de chitanta1),
cu toat opunerea celor din jurul meu, domnului B... delegatul ministerului de finante la zona, ea sd-i verse in
cassa comanclamentului in folosul invalizilor, orfanilor 51
vaduvelor de rdzboiu.
S mai lac vre-un comentariu? Inutil, fiindca stiu

bine, eh' pentru men.talitateia de azi, gestul va fi considerat tot ca un caz patelogic.

3) Cazul se petrece tot la Debretzen. In vecinatatea

unui ordsel din apropiere de Debretzen este gasit intr'o zi
un sokiat romn asasinat. Se Sac cercetari peste cereetari
si toate dovezile se indreapt asupra. unui cunosout proprietar ungur din localitate, care avusese mai multe eonflicte cu soldatui si chiar 11 amenintase odat Cu moartea.
Judecata 11 condamna la inchisoare si la o insenmata
despagubire baneasca in favoarea familiei soldatulul asasinat. Pentru incasarea despdgubirii i-se scoate locuinta
in vanzare. Erea o casd mare si frumoasa, pe care insd, din
motive usor de In:Wes, nimeni nu avea curajul s o cumpare. Locuinta sta insa sigilat i sub paza miiitath, astfel cd proprietarul ei nu putea s o foloseascd.

Inteo zi se prezint la mine in audienta un carecare avocat din Ardeal insotit de proprietarul easel sigilate, care dupa prezenitare i o lung pledoarie In f avoarea proprietarului ungur, imi da o scrisoare din partea
Vezi Annexa XIV, pag. 258.

www.dacoromanica.ro

225

.unui Malt demnitar din Ardeal (inembru in consiliul dirigent), pe care eu insia nu avusesem niciodata onoarea
sag ounasc.

In scrisoare inailtul denmitar imi spunea, c ungurul

in chestiune este o persoanA destul de cunoscuta de domnia-sa aa devotat aauzei romanesti, pe care nu-1 crede capabil s fi comis crima pentru care suferise condamnarea.
La urma termina prin a ma ruga frumos" sa anulez acea
sentint, pentru ca omul sa'si poate folosi locuinta.
La sfarsitul scrisorii erea i un postscriptum, prin care
eream rugat bineinteles tot frumos" sa nu consider ea o
ofensa Ca acel proprietor ungur, prieten al sau, Ii permite

s ma gratuleze au un modest cadou de 70 mii lei, aa o

atentiune pentru serviciul prestat, cad_ asa e obiceiul pamantului.

Cred Ca nu mai e nevoie s spun, ca le-am aratat la

amandoi usa, somandu-i sA nu mai indrasneasca vreodata
s urce scarile comandamentului.
Desigur, vox exclama oportunistii de astzi, tot un caz
pa tologic.

4) Inteo zi, pe cand lucram cu seful de stat major in

cabinet, sbarnaie cineva Ia telefon.
Era comandantul militar al garid Debretzen care ma

avertiza, cd a sosit in gar un tren din taxa incarcat cu

diferite mdrfuri de lux si cu documentele in neregula. Imi
cerea ordine de urmare.

Din ancheta ordonata de mine reesea, ca trenul sosise in adevar din regat au marfuri de valoare destinate
spre a fi desfacute nu pe teritoriul zonei ocupate, ei in Ardeal, ea treause linia de demarcatie in mod clandestin sd
se oprise la Debretzen au intentia vadit de a desface Marfurile aci cu preturi de specula.
Conform ordonantelor in vigoare am dat ordin cd marfurile s fie confiscate i depozitate in magazine comandamentului pentru a fi vandute la licitatie, iar sumele rezultate varsate in cassa comandamentului pe seama statului roman.
Trebue s spun insA, c deliquentii niu erau la prima
incercare i nici persoane earl sa se resemneze cu una Cu
doud.
15

Amintin

www.dacoromanica.ro

226

Astfel unul din ei, probabil .cel mai experimentat in

materie de contravantii, n'a intarziat s se prezinte la mine
pentru a protesta si a ma invinui de a,buz fat de autorizatiunea ce pretindea ca o are din partea consiliului dirigent de a trece marfurile in zona ocupatd.
Va. invit SA' 'mi aratati imediat autorizatiunea ce
pretindeti ea o aveti dela consiiul dirigent.
Numai decat, imi raspunde atunci individul tramtind cu sgomat pe biurou un portofoliu incaxcat eu un maldan de hartii i incepand a rascoli prin ele ea sa, gaseasca
ceeace cauta.

In timpul acela observ cd in portofoliu se gasea un

mare numar de autorizatiuni in alb purtand numai antetul
consiliului dirigent, semnatura unui membru al consiltului,
pecetea i un numar de ardine.
Le-am confiscat imediat iar pe individ 1-am trimes la
plimbare.

Parte din aceste autorizatiuni le-am inaintat la Sibiu

consiiului dirigent rugand isa cerceteze provenienta i s'mi

comunice cat mai in graba rezultatul pentru a sti ce masun s iau contra individului; iar restul 1-am pastrat la
comandament pentru orice eventualitate.

Este de la sine inteles ea nu am primit nici un rasz

puns. Pentru motive user de inteles, cred ca au lost clasate la dosar.
Lucruile nu s'au terminat insa, tot astfel si la zond.
Cum valoarea marfurilor confiscate erea destul de mare,
a inceput, icum de altfel erea de asteptat, seria interventiller. Tot aparatul de avocati, avocatei i oameni de afaceri din Bucuresti i alurea, printre cari nu lipseau mai
ales politicianii
cacii nimic nu se poate face in sarmana
tard romaneasca, fard plaga de avocati i politiciani
s'a
perindat cu aceasta ocaziline prin cabinetul meu, recurgand

nu numai la amenintari, dar si la argumente earl se stie

ea reusesc mai totdeauna
coruptiunea
oferindu-mi
sume destul de ametitoare in schimbul liberanij marfurior.
La toate aceste amenintari i incercari de conrupere eu
am famas neclintit in hotarirea luata.
i fiinded la ultima ineercare de corupere individul si-a
permis fath de mine si unele grosoldnii, am dat ordin ea

www.dacoromanica.ro

227

atat el, cat i acolitti cari 11 insotdau, s fie expluzati din

zona, iar marfurile vandute cat mai repede la licitatie.
Dupd trecere de cateva. luni de la aceastd intamplare
cand
credeam c totul se terminase, m'am trezit cu un
si
ordin dela centru, s liberez proprietarior fie marfurile,
fie valoarea lor in caz ca au fcst vandute la licitatie. Este
de presupus, ca aceasta nu s'au facut asa, pe gratis.
Am fault or nu bine de am refuzat spertul care, asi-

gur pe cetitori, erea mai mult cleat ispititor ? Nu stiu,

cei de la centru ins, cari au ordonat restituirea marfurilor or valoarea lor, au lost, se intelege, de altd pdrere ,si
in orice caz mult mai prevazatori ca mine.
Ce au de spus profitorii timpurilor de azi ? desigur, ii
vor zice el in sinea anr, tot un caz patologic.
5) Cand in fine mai tarzlu, dupd evacuarea zonei militare am revenit la comanda diviziei mele in Turnu Save-rin, ministrul de pe acea vreme a apreciat, dup indemnul
nu stiu cui, c pentru serviciile aduse de mine trii i ostirei in calitate de guvernator in zona ocupata, merit sa
mi se acorde o recompens
adica un bacsis national
de 9900 (rog sa se citeasca bine : nouA mii noud sute) lei,
am raspuns multumind pentru acest gest marinimos expnimndumi totdeodat dorinta, ca aceastd fantasticA suma sa fie varsata la fandul invalizilor, vaduvelor i orf anilor de razboiu.
Desigur, tot un caz patologic.

Cat am stat Wa zona de ocupatie am avut de aplanat,

sau mai exact de reprimat i un inceput de gTeva din partea personalului de la uzina electrica din Debretzen.
Intl o seard, pecand luam masa cu familia la domiciliu, vad ca, nu se mai aprinde Wumina. Desi era era inaintata, tot orasul erea in intuneric.

Cerand infonnata win telefon de la garnizoand, mi

se raspunde c personalul de la uzina electrica a declarat
playa din cauza unor neintelegeri en directia.
Cum in orasul Debretzen se gaseau
osebit de personalul destul de numeros, care apartinea comandamentului,
0. 2 divizii de infanterie (diviziile 16 si 21), m'am gandit
imediat la ce s'ar fi putut intampla pe intuneric in cazul
vre-unui conflict intre populatie j armata.
www.dacoromanica.ro

228

Pentru orice eventualitate trebuiau luate masuri si repezi Si drastice. In acest scop am dat ordin sd se comun ce
personalului de la uzink care se gasea aclunat in fata uzinei si murmura; ca In cel mult 10 minute sa se gaseased
toti insirati pe sosea, chci voi veni s le vorbese.

La ora indicata personalul erea liinitit i ma astepta.

Din raspunsurile delegaglor desemnati de grevisti ca
sa-'.mi explice motivele grevei reesea Ca, cauza grevei erea

ref uzul directiunei de a le distribui costumul de imbracdminte, la care aveau drept dupd contract.
Directia uzinei recunostea dreptatea personalului, dar
justifica refuzul prin reducerea simtitoare a veniturilor
provocata de ocupatie.
Adevarul erea, C si directia i personalul avea drep-

tate; dar cum eu nu puteam admite sub nici un motiv grect pe timpul ocupatiei, am dat ordin pedeoparte directiei
sa facd tot posibilul ca in interval de o lund sA distribue lucratorilor costumul de Imbracaminte la care aveau dreptul;
iar pedealta luardtorilcr isa intre in uzing i s dea imediat
lumina, in oras.

Am mai adaogat, ca dacd in timp de 5 minute nu va

fi lumina, voi da ordin A. fie impuscati din 5 in 5.
Nu am ajuns Inca bine acas i orasul ia reluat aspectul lui obisnult, primind -lumina ea totdeauna.
Si acum, pentru a termina eu pomelnicul amintirior
din cariera mea militard, nu 'mi mai rmane decat s arat
pentru ce am esit din cadrele active ale armatei cu gTadul
de general de brigada, eu toate ed in campanie i chiar
dupd campanie am avut adeseori ocaziunea s comand unitati mult mai marl ca divizia.
Este o chestie pur personald, care poate n'ar trebui s
figureze in aceste Amintiri"; dar pentru Ca fostii mei colabcratori si camarazi pe cari i-am comandat si au avut
atatea ocaziuni s ma cunoasca i aprecieze, SA nu ramand

cu impresiunea ea% as fi savarsit eine stie ce fapte earl ar fi

putut sa ma discrediteze, dater sunt s dau aci, eel putin

pentru ei, aceste cateva explicatiuni
Trebue s spun de la inceput ea, cauza neinaintarii
mele se datoreste in prirmil rand fatalltatii care a Mout,

www.dacoromanica.ro

229

ca in ultimii ani ai carierei male s ajung sub inspectoratul unui general, care nu ma, avea la stomac.
Acest general, al carui nume refuz sd-il tree aci, nici
chiar sub inittlale, desi stiu bine ca, el va fi repecle identificat de numeroasele sale victime, nu putuse uita niciodatd,
c prezentandu-ne odat amandoi la examenul de major,
eu reusisem pecand el cazuse.
De atunci oridecateori intamplarea ne punea fata. 'n
fatd, nu pierdea ocaziunea sa?mi aminteasca de aceasta,
avand aerul de a'mi reprosa mie de acea cadere la examen.
Cand a luat inspectoratul In primire, prima lui grije a
tost de a retrage decretele noastre de inaintare de la minister, sub pretext cd vrea s cunt:lased si el bine pe generalii din inspectoratul sau propusi la inaintare.
De atunci a facut tot ce i-a stat prin putinta ca eu s
nu mai figurez pe nici un tablou de inaintare.
La o cailatorie de comandament in regiunea Caransebesului voind s facd pe impartialul, a dat ordin a sa nu
Isemnam lucrarile, iar numele sag inchidem intrUn plic
aldturat la luerare.
Dupd masa exameniand lucrarile, s'a pronuntat, fiind
de fata mai multi ofiteri, Ca cea mai bun lucrare fusese
a mea.
Cand i s'a spus c lucrarea era a mea, s'a facut negru
ca pamantul si n'a mai zis
Scene mi-a fost descrisa de chiar seful sau de stat major, care n'a ezitat s 'mi afirme Sj impresia pe care a avut-o,
Ca domnul inspector trebue s aibe ceva contra mea.
Intamplarea aceasta, cum si astilitatea pe care nu intarzia s ml-o arate oridecateori avea ocaziune, m'a convins in cele din urma, c, cariera mea se tarminase aci, si
c orice as mai incerca s fac de aci inainte, este zadarnic.
Si asa s'a facut, c am esit dn activitate cu gradul de
general de brigadd. Gradul de general de divizie l-am dobandit putin mai tarziu, dupd esirea din activitate, probabil pentru =dui cum ma disrtinesem in campania de
la Tisza si pentru care fusesem deja propus la inaintare.
Cu alceste uthtime explicatiuni pomelnicul amintirilar
din cariera mea militard se poacte considera ca sfarsit.

www.dacoromanica.ro

230

II. ANEXE
ANNEXA I.

Scrisoarea locotenentului Teodorescu Anton,1) din regimentul 39 infanterie.

9 August 1917

S triiiti domnule colonel,

Respectuos Va rog sa ma iertatd, daca prin aceste randuri va deranjez de la preocupari mult anai importante cerute de imprejurdri.
Ramos numai cu o mand sdravang, ma folosesc de ea
pentru a v comunica de starea mea.

Dupd cum oiti am fost ranit la 3 August la piciorul

drept. Rana atunci nu prezenta nici o gravitate si am continuat s raman pe pozitde.

La 6 August, inainte de a pleca compania la contraatac, iarasi sunt ranit.

Nu parasesc pozitia, plec la contraatac i sunt iarasi
gray ranit la abdomen si la mama, asa ca azi am 4 rani de
cari sufar aproape la fel si sunt pus la regim.
De modul cum a luptat compania, Va adresez i dv. o
dare de seamd. Exact ca aceasta am inaintat si domnului
maior Hermeziu2).

Donmule colonel v rog din tot sufletul,aprobati propunerea ce am facut, ca totd gradatii i soIdaiii acestei cornpanii sa fie decarati, caci merita.
Inainte de a fi ranit m'am interesat de dv. Si mi s'a

spus, c ati primit o alt Insarcinare in alt parte a frontului. Sincer va spun, c regretasem mult aceasta.
Domnule colonel fiti mandru de bravii dv. soIdati din
brigadd. Zilnic aud pe camarazii din. alte regimente 110Tbind de ava.ntul, cu care a vazut brigada noastra luptand.
1) Locotenentul Teodorescu Anton a luptat cu multa vitejie
cuat decAt dupa ultuna rana, care 1-a pus in imposibiiltate de a
mai hipta.
2) Vezi Annexa II urmatoare.
in zi1e1e de 3 i 6 August. A fost ranit de 3 ori in 4ir si nu s'a eva-

www.dacoromanica.ro

231

Va trimit si 2 ziare, in care se vorbeste de luptele ce

au avut lac prin prtile noastre.
In gara Pufesti de uncle ne-au evacuat, am gasit pe
domnul locotenent Michaescu, care mi-a spus ca tot dv.
sunteti comandantul nostru, ceeace mi-a facut o dosebita
bucurie.

Eu ma gasesc In spitalul 217 Bacau. Seful spitalului

este dornnul colonel M... I... Alai aven opriti din Armata
I numai cei mai gravi.
Spar ca, nu va trace mult timp si larasi voi veni sa lupt
tot sub comanda dv. alaturi de oamenii mei.
Urmeazd darea de seamd.
Domnulele oOloned. primiti cele mai sincere urari de
sanatate.

S traiti
Locotenent Teodorescu Anton

P. S. Totodata Va rog foarte mult donmule colonel, fao scrisoare pentru domnul acaonel M... I... de care
depinde evacuarrea dintr'un spital intealtal, pentru ca peste
cate-va zile sa fiu evacuat la unul din spitalele din Iasi,
unde actualmente se gseste familia mea i uncle sper cal
voi fi mai bine ingrijit.
Rrimiti respectuoase multumiri
Locotenent A. Teodorescu
Spitalul Ferdinand 217
Bacau.
ANNEXA II.

Darea de seamd a companiei 3 (regimentul 39 infanterie) asupra luptei din ziva de 6 August 1917 din 'vide de
la Panciu (Mdreisesti) I).

Inca dela 2 August ocupam in linia 1 cu compania 3

soseaua Panailu au 4 plutoane si 4 sectii mktraliere sub co1) Din acea.st dare de seam& se poate vedea, cum este descrisa Vat-ilia din ziva de 6 August 1917 dela M5.r4esti in cadrul
unei companii.

www.dacoromanica.ro

232

manda locotenentului Mamas. La extrema dreapta aveam

cornpani(a 1, la extrema stanga. compania 7, batalionul 2.

In aceasta zi in afard de bombardamentul obisnuit al

artileriei si schdimbul de focuri dintre patrule, nu a avut loc
nici o actiune importanta.

La 3 August odat cu inceperea ploii torentiale insoti.t.a de fulgere si trasnete, pela orele 8 'seara incepe un born-

bal. dament de artilerie si un foc repede de infanter.e, insotit de focuri de mitraliere si aruncare de rachete.
Compaina erea gata pentru a primi orice atac eventual din partea inamicului. Patrulele companie:: raporteazd,
Ca' tragatorii inamici inainteaza.. Deschid cu plutonul un foc

viu ce dureaz vre-o 5 minute. Inamkul se retrage.

In aceast lupta. am avut 7 raniti, intre care si plutonierul major Vasile Stefan.

Pe la orele 8.30 sunt ranit la piaiorul stang, lanai ce

astazi este gravd. Atunci ins nu prezenta nici o gravitate

si deci m'am simtit destul de tare, ca s pot continua a

ramane pe pozitiune.
0 patruld trimeas in recunoastere in-A aduce o bobind
de sarma, telefonia, inamica, si o grenada germand, pe cari
le inaintez postului de comandd la domnul maim- Hermeziu.

In zilele de 4 si 5 August bombardament mai slab de

artilerie.

In noaptea de 4-5 August bombardament si mai viu

de artilerie. In aceast noapte numesc 2 echipe cani sa
taie vita de vie pe adancime de 15 metri; alte echipe cari
sa desfacd gardul de sarma ghimpat, ce se gasea a 3 pasi
in fata pozitiei ocupat de companie, pentru a nu fi impieclicati la un eventual atac sau contraatac al nostru.
In tirnpul noptii inarmez grenadele, distribui cartusele,
se ung si curata armele formulez ordinul de atac sau de
contraatac al nostru chemand la postul de comand pe comandantli de plutoane pentru a le complecta si verbal ordinul de lupta.
Din ord.inul domnului maior Hermeziu1) comandantul
1) Maierul Hermeziu era un ofiter bray si de nddejde. In
ea prin minune. La Mrdsesti a avut secterul cel mai expus. In
prima parte a companiei cprimlise o rand mortald de care a scdpat
sectorul sail aveau loc zillnic mcidente, cart 11 .sileau sd fie continuu
de veghe.

www.dacoromanica.ro

233 --

batalionului trimet 2 patrule tari de 7 oameni si 1 sergent,

una sub comanda unui elev plutonier, cealalt sub ccmanda sergentului instructor Marica, cu ordinul de a recunoaste pozitia inamica.
La ora 4.30 dimineata primesc cea d'intaia stire, prin
care mi se raporteazd c patrulele inamice se gasesc cam
la 300 m. de pozitiunea ocupata de noi.
Avansez patrulele i sunt primite de patrulele inamice
cu focuri. Dau orclin sa se retraga patrulele inaintate, rmnnd ca paza s o continue patrulele de siguranta. Comunie toate acestea batalionuhti.
In ziva de 6 August ora 5.30 dimineata inamicul deschide un violent bombardament de artilerie, batand sectorul companiei in spate i oseaua Paneiu ocupatd de noi.
La inceput imi inchipuiam cd este un bombardament
obisnuit.

Trece jumatate de ord, trece o orb,' si bombardamentul

Vazand ca bombardamentul de artilerie se prelungeste, deduc ca se pregateste atacul de infanterie. Ducontinua.

blez numarul pandarilor, hotarase natrulele trimitand de

fiecare pluton cate o patruld, care sd tin& strans Iegatura
intre ele I patrulele din dreapta (compania 1) si stanga
compania 7).

Pe la 11 o patruld mi-aduse stirea, c inamicul inainteaza pe langa gard (nord-est de baschet) cate unul, indreptandu-se in fata pozitiei noastre. Dau ordin rnitralierelor din dreapta s deschidd focul asupra tragatorilor Mamici ee inainteaza pe lang gard i pe cari ii vedeam i eu.
Las ea primul val s. se apropie de pozitia companiei
Imi amintesc destul de bine cum intr'o seark thnd informat
ca inanucul planuise s atace in sectorul sau cu forte insernnate
prin surprindere, ii chem (la talefon si intre noi are loc urmatorul
dialog:
Maior Hermeziu te fac atent ca la noapte ai sa fii atacat
de mamic prin surprindere cu forte impartante.
sa pofteasca domnuie colonel, nu sunt la prima incercare; sunt gata sa.-1 primesc.
Major Hermeziu baga de searna ca de data asta e vorba de
ceva mult mai serios ca de obicei. Pot sa contez pe dumneata?
Aveti toata inicrederea domnule colonel. Va asigur ca ma-

micul nu va trece decat peste caolavrul meu. Voi dormi cu ochn

Adevarud e c inamicul a incercat sh atace, dar a fost respins cu brio.
deschisi si urechile spre inamac.

www.dacoromanica.ro

234

mele pand la 100 m., cand Ii vad bine. Hotarasc mitralierele i toate pustile mitraliere earl sa, tragd i numarul ben-

zilor de tras.
Inamicul deschide fowl. In momentul cand ma ultam

sa vad fortele ce atacau in sectorul companiei mele, ma

rneste pentru a doua oara in piciorul drept.
Vad cd dusmanii din. fata mea aunt austriaci. In timpul acesta patrulele din dreapta imi aduc 5 prizonieri, pe
cari 11 trimet pcstului die comanda al batalionului. Inainteazd i valuff al doilea inamic pentru a se apropia de primul val.
Deschid un foe cu toata linilta, ce dureaza. cam 5 minute_

In acest moment aud vaete la inamic, ceeace insemneaz

c focurile au nemerit bine.
Cer artileriei arnice sa. bath. boschetul din fata pozitiei
mele, de-oarece se obsearva multa rniscare din partea inami-

cului Intrerup focul trimitand 2 patrule inarmate cu grenade sub comanda elevului Bogatoiu, sa 'mi raporteze exact
fortele inamiee. Sunt primite Cu focuri. Se retrag.

Cer ea s plec la contraatac, pentru ea inamieul sa,

nu alba timp s f artifice pozitia. Primesc ordin telefonie
dela domnul maior Hermeziu eamanclantul batalionului, ca
in momentul cand flancul drept ail companiei 7 va ajunge

cu contraataeul la inaltimea companiel mele, s pornese

eu cu eoimpania.
Ceir tele!fonie Improspatarea munitdilor i grenadelor,

cum si Inlocuirea mitralierelar ce se defeatase.

Urmeazd un timp de liniste din partea inamiculuir

ceeace ma face sa, cred, ca ci i lucreaz mast pentru a

forma liniile in adancim.e.
La ora 15.30 vad c inainteazd compania 7. Anunt cornpania sa, fie gata, s puna baionetele la anne i sal lase ra-

i trimet un om de legaturd s ammte compania

1, ca in caz de pornire inainte a companiei mele, sh parTieasca. i compania 1, ammtand la randul ei regimentul
nitele

38 infanterie.
Pleaca, primele valuri din batalioanele 1 si 2, avand fiecare val cate 2 pusti mitraliere si 1 piesd mitralierd pentru
a avea cat mai multe focuri. Urmeaza, valul al doilea, apoi

la 50 pasi valurile de intarire.

www.dacoromanica.ro

235

Inainte de a pleca ultimul val de intbxire din pozitie

au inceput s soseased prizonierii, cari dupd ce aruncau
armele, se predau ridicand ma mile in sus.
In primul convoi trimis la postul de comandd au fast
47 soldati, 1 ofiter austriac, 2 mitraliere si material de razboiu ea arme, munitiluni i echipament.
In momentul cnd insufleteam oamenii s. inainteze
far team, cad unguni sunt fricosi i astia sunt cei ce si-au
batut joie de copiii, nevestele si parintii nostri, sunt lovit
in abdomen si bratul drept.

AvInd dureri grozave nu mai pot inainta ; las din

acest moment comanda locotenentulrui Stefnescu, lar eu
dus de 2 brancardieri. ma prezint la postul de comand
al domnului maior Hermezin, aratand cum Inca mai sosesc
prizonieri austriaci, ached din sectoruil companiei mele1).
Entumiasmul soldatilor acestei companii au intrecut
toate asteptrile.

Cu aceasta ocaziane pentru prima oaal in acest rdzboiu am vdzut cel mai puternic entuziasm, ce poate tri in
suflet-al unor oameni.

Pentru curajul, dispretul de moarte cu care au luptat

acesti soldati in ziva de 6 August, rog din suflet pe sefii
nostri a-i rasplati conferind pentru totd soldatii companiei
3 bdrbatie si credintd, iar pentru gradati virtutea militara.
Aceasta ar fi o meritat rasplat i un puternic stimulent
pentru luptele vitoare.
Cei rad n'au fost pe campul de lupta la acest atac sunt
insemnati nominal si acestia flu vow prirni. De asemenea
nici sergentul Savu Stan nu merit a fi decorat.
Ucrmeaza nota calor ce n'au fast pe campul de lupt
in ziva de 6 August in num& de 11 ca : buatari, conductori, cismari, ordonante, bucatari, etc.
Comandantul companiei 3
Locotenent Teoclorescu Anton
Spitalul 217 liceul Ferdinand-Bacau

1) Pentru bravura cm care a

luptat

nentuff a fost decorat cu Mina]. Viteazul.

la 6 August 1917, locate-

www.dacoromanica.ro

7 236
ANNEXA III

Scrisoarea maiorului Irimescu comanclantul batalionuluj 2 din regimentul 39 infanterie.

1 Septembrie 1917

S traiti domnule colonel,

Va rog sa-mi iertati indrasneala, pe care mi,a iau de a

Ara sarie si nu as fi falout-o laza nu m'as vedea fortat de
imprej urari.

Dati-vd va rog putind osteneald i cititi darea de seamd

alaturata.1) asupra luptei batalionului 2 din ziva de 6

August 1917 si vedeti ccl
a) Nefortat de nimeni si din proprie initiativ am cerut
prealabila invoire a regimentului i esit au batalionul la
contraatac.
:

b) Momentul a fost bine ales, de oarece am dat inamicul peste cap respingandu-I.
c) Imi stabilisem legaturi pe

flancuri in momentul

plecarii la contraatac.
d) Am respins pe inamic i ajuns la fabrica Apostoleanu, unde ajungand Si eutand sa-mi verific legatuelle
pe flancuri, am constatat ea numai batalionul meu se gdsea pe noua pozitie, trupele din dreapta i stanga se retrasese pe vechile

e) Nu am voit s parasesc terenul eucerit.

f) Am stat cu batalionul 4 ore au aripile in vant sub
focurile inamicului2) pand s'a .stabilit legatura dn ordinul
regimentului.

g) Am fcut 400 prizonieri, 2 mitraliere i mult material de rdzboiu.

h) Campul ce cucerisem erea acoperit de cadavre inamice.

In urma acestei lupte, singurul rezultat obtinut in acea

zi pe frontul intregel divizii (rezultat in sensul respingerei
1) Vezi Annexa IV urmatoare

2) A fost un act destu1 de riscat, care putea sa alba conse-

cinte foarte grele.

www.dacoromanica.ro

237

inamicului, aucerire de teren si faceri de prizonieri) se da,

de divizie ordin de zi.
Domnule cOlonel Va rog s credeti, c eream ferjcit
cd ma simteam mandru ca, am fost in stare sa fac cu batalionul meu asa ceva, care s aduca sefilor mei glorie si decoratii. Speram insa i eu rasplata meritata pentru conducere I bravura, caci pierzand ocazia i clandu-mi seama
Ca ocazji ca acestea nu se intampl decat rareori, mi-am

dat tot ce am putut in aceea zi.

Rezultatul pentru mine personal nu a fost altul, decat
sa fin propus la decorare cu Coroana Romaniei clasa V-a,
aceeasi decoratie cu care s'a facut propuneri I subalternilor mei.
Speram i eu, donmule colonel, ca in urma actiunei fe-

ricite ce am avut si dat fiind c sunt inaintat major la 1

Noembrie 1917 acum 10 luni, tiny in care am muncit, d-v

ati putut aprecia munca ce am depus, c multi cu 1 si 2

promotii din urma mea sunt avansati deja 1ocotenenti colone& si am si eu dreptul de a avea q propunere la inaintare, cu durere in suflet am vazut, ca din batalionul meu
numai capitanului Georgescu Eugeniu I s'a facut propunere
de inaintare la gradul de major.
Acum fiind iarasi vorba de propuneri la inaintare, Va
rog dommile colonel sh ma aveti Si pe Mine in vedere ; nu
am pretentii, u toate c poate un altul fata de rezultatele
obt,inute atat pe teren cat si de mai marii nea, s ceara
propunerea de inaintare la exceptie. Eu nu, donmule colonel.
Am facut ceva ce se poate vedea ; am 10 luni, nu 3. Va rog
ca s mi se fad.. o sirripla i modesta propunere de inaintare

la randul anuarului.
De ailtfeil, domnule colonel, dv. singur in noaptea de 9
August, cand am fost din nou atacati, dv. singur
spus la telef on :
Vezi major Irimescu, poarta-te tot asa de bine sa-ti
fac propunere de inaintare.

Si m'am purtat, cki inamicul nu s'a putut apropia de

ljniile mele, cu toate ca ocupasem un sector de 1700 metri
cu 270 oameni numad.
Domnule colonel, ertati-ma, dar va, stiu om just t ne-

www.dacoromanica.ro

238

influentabil. In intetresul dreptatii si adevanllud va rctg nu

lasati 91 aceasta ocazie i dati ordin regimentului sa-mi facd
propunerea de inaintaxe la ranclul anuaralui.
S traiti domnule colonel,
Maior Irimescu
ANNEXA IV.

Darea de seamd a batalionului 2 din regimentul 39 infanterie asupra luptei din ziva de 6 August 1917 in viile
Dumbrava
fabrica Apostoleanu (Mdreisesti)1).
Inca din ajun (5 August) patrulele cornpaniiilar adu-

tiri, ca forte inamice numeroase sunt adunate in

sese

coltul cantonului de C. F., casa alba i fabrica Apostoleanu.

In seara acelei zile inamicul a inceput o puternica recunoastere of ensiva, asupra linillor noastre, precedat de un
puternic bombardament de artilerie asupra transeelor si
in urma, prin inaintarea care ainiile noastre a 4 puternice
patrule de reounoastere inarmate cu mitraliere, grenade si
arme.

Aceste patrule au deschis un foc viu asupra intregului

sector al batalionului, concentrandu-i mai ou osebire cdtre

aripa dreapt a regimentului 47 infanterie de la dreapta

diviziei 13.

Primit insd cum trebue de &tire artileria noastr, care

a deschis la timp focul si a tras cu precizie, precum
si a focului de infanterie desohis de regimentul 47 si aripa
stanga, a sectorului meu (oompania 11), inamicul a fost
respins. Rachetele se inclreptase spre vechile pazitiuni si se

rarise, incetand atat facurile lui de infanterie, cat si de

artilerie.
Am avut liniste intreaga noapte de 5/6 August, insa,
aglomeratia de trupe numeroase, precum i recunoasterea
ofensivd incercatd, m'a facut sa banuesc ca in sourt timp va

i in adevar, in dimineata zilei

avea loc un atac serios
de 6 August pe Ia orele 7 de dimineat'a inamicul a inceput
1) Aceasta dare de seama prezinta interes prin aceea, ca

din cuprinsul ei se poate vedea cum este descrisd batalia din ziva
de 6 August dela Marasesti in cactrul unui batalion.

www.dacoromanica.ro

239

-un puternk bombardarnent de artilerie asupra ambelor

-transee a intregului sector, bombardament care a tinut
Tana' la ora 9.30, executand aproape trageri de baraj, dupd
care pe nesimtite a inceput a lungi tragerea, proectilele incepand a cadea in spatele tzanseelor.
Pand. la ora 9 atat patrulele prim comandantid de cornpanie acluceau stirile, cum si eu personal puteam observa
.

cu binoclul cum inamicul din Epatele fahricei Apostoleanu se

scurgea catre stanga noastra, cu o parte din efectiv

pe

langa C. F., calm alba, in valiceaua din spatele catei 184 ca-

tre aripa stanga a sectoruPlui meu; iar cealalta parte din

efectiv si multe mitraliere se indreaptd, defilat de vii, prim
aleea de plopi debrusand la lliziera acesticr vii drept in
fata mijlocului sectorului, uncle se putea observa ca face
mast de sopa..
Pe la 10.30 inamicul strans in numar suficient In valceaua dinapoia easel albe din fata stangei sectorului meu,
a format valuri si a. pornit la atac asupra regimentului 47
infanterie, cu care ma Ilegam 1ia stanga 4 putiin asupra aripel male stangi (compania 11).
Am putut observa bine cu binoclul, cum regimental 47
infanterie a parasit transeea i s'a retras in pdurea lungd
cota 114 dinapoi, artragand In retragere si parte din campania 11.
Nu mult dupa, aceea, cam pe la ora 11.30 am vazut debusand dela sud de padure i inaintand la contra atac in
valuri mici un batalion din regimentul 47 infanterie1), care
pe la 13 ajunsese cu primul val inclreptul primei linii de

transee intre regimentul 47 si stanga sectorului meu2).

Acest batalion continuand inaintarea a antrenat la contra
atac si restul companiei 11 care imi forma aripa stangd a
sectorului.
Pe la 13.30 se

alesera, bine inamicul retragandu-se in

directia valcelei din dosul casei albe, batalionul din re1) Cum era posibil ca acest batalion care inainta dela sud
s fie din regimentul 47? Era batahonul din rezerva brigazii 19
infanterie adus expre dela pldurea Creanga Babh ca s dea acest
contraatac.
2 ) Relativ ca miscrie acestui batalion se va vedea descrie-

rea detailatd din Anuntiri" pagina 108.

www.dacoromanica.ro

240

gimentul 471) i compania 11 din regimentul 39 inaintand

la contra atac.
Pe la ora 13.45 se observa perfect de bine si cu ochii 11beri mare activitate i furnicare de oameni pe liziera viilor
despre satul Dumbrava spre mijlocul sectcrului meu, atat
dinspre dreapta cat i din stanga aleelor de plopi, iar focurile de infanterie sri artiaerie se Inmultesc gradat.
Companiile 5 si 7 ce ocupa-u primele transee nu trasese
pand la acea Gra, nici un foc. Vazand c inamicul voeste s
atace prin acea parte pentru
angaja dreapta, m'am hotrit pela ora 14 si am cerut telefonic aprobarea regimen-

tului de a esi la contra atac, luau ice mi s'a aprobat cu

conditia insd de a avea legatura cu trupele noa.stre atat la
stanga cat si la dreapta batalionului.
La stanga legatura o aveam asiguratd, intrucat batalionul din regimentul 47 i ccanpania 11 se indreptau in directia fabricei Apostoleanu si chiar ma depasise cativa pasi;

la dreapta mi-am asigurat legatura vorbind la telef on cu

maioirul Hermeziu Gheorghe comandantur, batalionului 1,
cu care ma legasem i pe care 1-am gasit foarte dispus a
esi la contra atac.
La ora 4.15 inamicul, dupd un puternic foc de artilerie,
incepuse a parasi liziera aleelor de plopi si a inainta. Companiile 2 si 5 1-au lasat s se apropie panb, la 250 metal de

prima noastra linie de transee, cnd s'a inceput un paternic foc de infanterie si mitraliere, fapt ce a facut ca Mamicul s se opreasca ii A, se culce la pamant.
In acest moment comunicasem conipaniilor prin a-

gentii de legatur5, ordinul de a porni la contra atac cu

intregul batalion 2 pe 2 valuri: companiile 5 si 7 in linia 1,
compania 6 in linia 2, mitralierele inaintand din dreptul
locurilor de uncle se gaseau, obectiv satul Dumbrava, jar
ca directie de miscue aleele de plopi, fabrica Apostoleanu.
Dupd al doilea foc de infanterie tams asupra inamicu1ui ccanpaniile au pornit la contra atac la ora 14.30 in strigate de ura i pe ei ma. Inamicul ingrozit atat din cauza
pierderilor suferite, cat si din cauza impetuozitatii atacului,
a inceput lSia se retraga in dezordine asvarlind armele si
abandonand mitraherele.
1) Vezi nota precedentd.

www.dacoromanica.ro

241

Ajungand. la liziera viilor atuaui Dumbrava, din cauza

intinderii marl a terenului compania 5 cautand a se indrepta catre obiectiv pe axul de miscare ordonant fabrica; tar compania 7 preocupata a tine legatura cu batalionul 1, s'a produs a mijlocull batalionului o, sparturd, pe
care am cautat a o umple imediat impingand inainte compania 6 1).

Cu acest dispozitiv a inaintat pand in dreptul fabricii

Apostoleanu, avand stanga companiei 5 rezemat pe aceast fabrica, iar dreapta aproape de punctul de jonctiune
a drumurilor Deocheti
Panciu cu putul lui Pusca
Panciu. Cautand a verifica legaturile la dreapta si stanga
batalionului si vedea situatiunea lor ora 15.40, am observat ca atat regimentul 47 cu care ma legam la stanga nu'si
mai .ccntinuase miscarea de contra atac si se retrasese la
vechile pozitiuni, cat si la dreapta batalionului 1 si compania 7 in urma ccntra-atacului ce-1 daduse, se retrasese in
vechile transee, lasand in linia inaintata patrule.

Neavand legatu.ra nici la dreapta niici la stanga ei

nevoind a ceda terenul eucerit, m'am hotarit s. rezist pe
pozitie cu orice sacrificiu.

Trimitand 3 stiri prin agentii regimentului de punctul i situatiunea unde ma gasesc cerand ajutorul batalionului 3 ca s ma prelungeased la stanga i batalifonului 1
ca s se lege ou mine la dreapta, aceasta din cauza ca nu

aveam legatura telefonica ou nimeni din cauza lipsei de

cablu.

Pe la ora 17.30 vazand ed nu primese radi o stre dela

regiment si c batalionul 3 nu ese din transeea ce eu parasisem 2) , am luat dispozitimea ea eu sa mai astept rezistand pand la ora 18.30 st dacd pand la acea okra nu-mi va
veni ajutoare, s5. abandonez terenul cucerit, retraganduma in vechile transee.
Pe la ora 18 caipat in fine comunicatia telefonied cu
1) Adevrul e, ch, cele 2 colnpanii inaintase dela inceput gresit, cu un interval care a crescut necontenit, din cauza c li se indicase gresit obiectivele.
2) Acesta era batalionul din rezerva brigazii 19, care dupA
executarea contraatacului dela pldurea La Razoare" se instalase
provizoriu aci.

16

Amintiri

www.dacoromanica.ro

242

regimentul i expunandu-i situatiunea in care ma gasesc

s'au luat atunci diRpoziItiuni ea campania 10 din batalionul 3 sa ma intareasca la stanga prelungind-o i punand-o
la ordinele mele.

S'a indicat sector de inaintare spatiul dintre aleele de

plopi pe uncle s inainteze pand la fabrioa Apostoleanu,
uncle se lega la dreapta ou compania 5.
La dreapta batalionul 1 primeste ordin ea sa, inainteze cu aripa stangd, impingand i compania 7 pand la
inaltimea celorlalte companii din batalianul 2, dreapta batalionul 1 ramanand pe lac ea pivot, taiandu-se in legatura cu brigada 20, lucru ce s'a fcut imecliat.
Fiinded in linia 1 companiile 5 si 6 ramasese cu putini
oameni din cauza piarderilor avute si cum flancul stang
au companiei 5 era foarte amenintat, comandantul companiei en oamenii oe-i stransese din regimentul 47 facuse un
unghiu defensiv intarcand flanoul stang pe distanta de 200
metri inapoi si in spre stanga dealu_ngul alea de plopi.
Campania 10 in inaintarea ei spre fabrioa Apostoleanu,

intalnincl in flancul su drept flancul stang eu aceasta,

prelungit-o printre aleele de plopi in direciar stanga
tiunea iregimentului 47, care se retrasese in vechile transee1). La am 19.30 situatiaunea batalionului era cea indicata in crochiul anexat ha darea de seamd.
In aceasta lupta batalionul a facut aproximativ 100
prizonieri, a luat 2 mitraliere, din cari una s'a intors contra inamicului, cum i mult material de razboiu (anne, munitiuni, efecte). ,Cadavrele inamicului in monnane umpleau
campul i anturile printre vii i aleele de plopi, iar tere-

nul cucerit intreg era un valet de durere a ranitilor Ma/Mei.

In aceasta luipta batalionul a avut 3 ofiteri si 1 elev

plutonier raniti (locotenentul Baez Anton, sub-locotenentul Zarzon A., sub-locotenentul Luca A., elev plutonier Ceohinaru); trupa 38 morti, 58 disparuti, 150 raniti.
Comand,antul batalionului 2
Maior IRIMESCU
1) Foarte greu se indrepteaza in razboiu o greseara,

www.dacoromanica.ro

243

ANEXA V

Scrisoarea locotimentului d,e rezervd Popescu Fiera Mihail')

din regimentul 39 infanterie

S traii domnule colonel,

Sunt instalat in spitalul militar al diviziei 13 situat

langd Tufesti: Am fast evacivat la acest spital, care se poate
numi mai bine improvizatie spitaliceasc.a cu foarte multe
lipsuri.

Sunt sub Ingrijirea domnului doctor Racoviceanu,

care e de pkere c nu e nevoie de operatune pentru ca,,
spune dansul, acum nu sunt vremuri de operate si. c e
mai prielnic pentru chirurgie ca In aceste timpuri, pe cat e
posibil, sa tina, cutitul in cute.
Domnul locotenent Mihaescu2), care a fost pe aici,
mi-a adus stirea ireparabilei pierderi ce a incercat regimentul meu in perioada locatenentului Dumitrescu dela cornpania 9 mitraliere 3).

Sper cd peste cateva zile ma voi 'impala la regiment.

Oclat Cu incheierea acesttor rand-Lai tin sa va, exprim si
obligatia multor indatoriri ce am de indeplinit fata, de dv.,

dorindu-v din toat inima sanatate deVind spre fericirea noastr, a of iterilar si. trupei, care avem fericirea s
fim oomandati de dv.
S trail-.41 domnule colonel

Locotenent Popescu Fieru Mihail

1) Locotenentufl de rezerva Popescu Fiera Michail era de profeshme inginer agronom.

2) Locotenentul rezerv Mihaescu N. de profesiune magistrat
era adjutantul brigazii 19.
3) Un proectil faeand explozie in transee a omorit pe locotenentul Dumitrescu sub ochii comandantului companiei 9 mitrahere,

care era cumnatul siu.

www.dacoromanica.ro

244

ANNEXA VI.

Scrisoarea locotenentului rezervei Negrus Vasile din

regimentul 39 infanterie.
19 August 1917

Domnule colonel,

Iertati-mi v rog permisiunea oe mi-am luat scriinduvd aceasta. Va cunosc ins destrul de bine ca pe un cm
just si de aceea am Lost indemnat a face apel la aceasta
calitate.

In timpul de la 1-12 August compania 1 comandata

de mine a trecut linia 1, pe care nu numai Ca. n'a retras-o,

dar a intrecut-o. In ziva de 6 August in sant cu toti ostasii mei, am tinut piept unui indoit numar de vrajmasi,
am omorit peste 250, am rang ered pana, la 100 si am luat
prizonieri, numai compania mea, peste 100 nemti, cum pot
oricand proba cu chitanta de la sergentul ce i-a escortat.
Cu arma in mana colindam dealungul santuilui, indemnand si incurajand pe ai mei.
Trageti mi, strigau soldatii, donmul locotenent Negrus e iOU noi.

Dar o mitraierd germand se aseazd la 60-70 metri in

fata noastr i paraea mereu. Un isergent din compania 1
(sergentul Pasl.aru) trage asupra servantului, 11 omoara si
apoi imi some :
Ce facem domnule locotenent, ne repezim la mitraherd ?

Mai ereau Inca alti servanti, a1ti soldati. veneau. N'am

tinut de nimic socoteal i m'am urcat pe parapet, am
ajuns la mitrallera unsotit de sergentrul Paslaru Alexandru
Sublocotenentul Duclu Traian si 2 sodati. Nemtii trageau in

noi, dar cand au vazut napustindu-ne asa, au luat-o la

goana i pentruca in grabd nu puteain sa. o punem in b.&
tate, am demontat-o si punando in sp:narea a 2 prizonieri

nemti am trimis-o domnulu,i maior Hermeziu.

Dupa, o orb', urmand exemplul celor din stanga (corn1) Locotenent de rezerva Negrus, de profesiune inginer agronom, a auptat cu multa bravura In ziva de 6 August 1916 la Marasesti.

www.dacoromanica.ro

245

pania 3) am punit la atac; dupace am gonit pe nemti

dincolo de transeele lor, m'am inapoiat cu prizcnierii, stabilindu-ne pe o linie inaintata a vre-o 200-300 metri de
cea veche.

Pe noua pozitie pand, la ziud m'am bagat In transeele

trasate de mine i skpate noaptea. A doua noapte am Mout retelele de skim& si am stat astfel pand la 12 August
cand am fost schimbat de companda 9 din regimentul 39
infanterie.

Pentru aceste fapte mrturisite de soldatii mei domnului major, domnia-sa a. gasit ek merit sa fiu avansat la gradul de capitan i a fcut Import in acest seals.
Raportul meu ins, desi inaintat la 8-9 August, a rdmas la regiment fara a i-se da vre-un curs i nu stiu pentru ce motiv.
Acest f apt cunoscanclu-1, a strecurat in sufletul meu
ca o ceath amardiciune, caei daca, actele mele cele mai din
indma, i mai cu judecata sunt astcfel cotate de sefii mei,
ee a putea face mai mult ca sa merit un pic de atentiune ?

Nu caut glorie, caci glontail i obuzul vecinilor nostri de

acum nu vor s tie de asta i apot in aceste dipe solenme

pentru neamul nostru, preocuparea tuturor e ocaparea din
robie a fratilor si parintilor nostri.
Dar ma gandesc ca., ea ma:ne nu mai sunt si nu voi
muri cu regret. Dar am acolo In fundul Olteniei in Calafatul indepartat o sortie si 2 ccpilasi, pe card. de 1 an si 3
luni nu i-am vazut i carora a. dori sa, le las singura mostenire un nume cu care sa se man,dreascd.
As vrea s tie ai mei, c sotul i tatieul lor iubit a
murit ea un viteaz, caci altfel nu 1-ar fi inaintat pe campul de razboiu superiorii lui, daca n'ar fi fast asa.
Ar fi i pentru alti eamarazi un stimulent puternic,
caci s'ar vedea c oei meritosi sunt imediat diLStinSi. Ar fi
si pentru mine un imbold si mai puternic la o munca si
mai incordata.
Tara nu piercle nimic, nici un favor nu se face, ckci
sunt in sp ritul legem i deci se aplica, numai legea.
Nadajduiesc c grin dv. dreptatea mea va triumf a si

www.dacoromanica.ro

246

daca nu indraznesc prea mult, va rog s 'mi comunicatd si

rnie rezultatul.
Am onoare a va saluta
Locotenent Vasile-Negruqi

Comandantul companiei 1, regimentul 39 infanterie

ANNEXA VII.

A doua serisoare a locotenetului Teodorescu Anton.

23 August 1917
Domnule colonel,

Au trecut aproape 3 saptamani decand ma gd.sesc rnit in acest spital. Cat diferenta intre maretia zilelar petrecute pe front in fata dusmanului l monotonia ce sunt
obligat sa, trdesc in spital fiind ranit.
Cat erea de inalttor train]. in mijlocul camarazilor si
saldatilor CU cari m'am legat sa lupt pang la urm ! Dar
soarta a fast ingrat i m'a smuls din mijlocul bor.
Domnule colonel, va promit ca, nu va trece mult timp
si iarasi voi venij la front. Glontele din abdomen mi-a fast
extras in ziva de 15 August. Durerile provenite din operatie, precum i cele 4 rani le-am suportat i le voi suporta
cu toata resemnarea i Jinistea ce trebuie, caci stiu
viata pe front are si ea multe necazuri.
Am rugat pe doctor, care de altfel e foarte constiincios,
ma faca cat mai curand sanatos.
sa-si dea toata saints si
Sincer v marturisese Ica 'ani este dor de front, imi este
dor de neamt, de ungur si de bulgar, ce Inca 'si mai bat

joc de familiile si parintii nostri. Imi este dor de rdzbunare contra celor cari Inca trufasi, pangaresc frumosul pitmant al Romaniel noastre.
Esind din spital voi veni direct la regiment.
Aceasta pentru ca s nu fiu trimis de .centrul de ins-

tructie la alt regiment. Daresc sa lupt pan la sfarsit in

brigada dv.

www.dacoromanica.ro

247

Scrisoarea adresata dormmlui colonel M... I..., pentru

a 'mi Inaesni evacuarea, nu am inmanat-o Inca, deoarece
nu ma simt Inca" in stare de-a putea fi evacuat.
Va rog din suflet scrieti-mi ce mai e pe front. Pe aici
toata lumea admira eroismui ofiterilor si soldatilor nostri.
Termin iubite domnule colonel, rugand pe creator sa
va tina vesnic sanatos si S ne duceti si de aci inainte la
biruinta.

Sa traiti
Locotenent A. Temlorescu

Spitalul 217 Bacau

ANNEXA VIII.

A aoua scrisoare a locotenentului de rezervei Popes=

Fiera Mihail.
6 Decembrie 1917

Domnule general,

Ziva de astazi imi aminteste numele dv. care 'mi este

scump In acest colt de tard, unde nu am pe nimeni mai
aproape de simtirea mea.
Imprejurdrile prin care am treout, mi-au oferit clipe
pretioase de verifioare sufleteasc. Aceste olipe au nscut
tot ce va fi lost mai sfant in sufletele celor cari le-au trait.
Sirul acestor ordine de idea mi le d intuitia luptelor
din Dobrogea. In acele olipe de eroice sfortaxi rni-a fest dat
sa vad i s conduc guri nesfarsit de deschise in strigate
de ura, priviri pe cari nu o s le uit niciodata expresiuni
de hotarire supranaturald i crispatiuni, cari transformau
rnuschii fetei in niste buceiti de freinghii1). i cate din
aceste sfortari grele n'au inoretit fruntea atator eroi martini
ai neamului.
Dar aceste hotriri de o expresivitate sdrobitoare ereau

atatate, ereau cumpanite de o putere magica, pe care noi

toti am simtit-o in personalitatea dv.
1) Ofiterul face probabil ahiziume la atacul bruscat din dutneata de 7 Octombrie dela sudul lacului Techirghiol la care a participat st care este descris la pag. 47 si urmatoarele din alceste
Amintiri .

www.dacoromanica.ro

248

Alteori am avut icinstea sa fiu mai aproape de dv., cand,

v'am vazut traind cu not, bucurandu-vd. cu nai, pentru ca

sa, ne fiti pild, cand expresiimea cea mai Malta de abnegatiune trebuea sa, ne conduca.

Dramuirea activitatii technice a dv. ar fi foarte instructivd ; insh aceasta fiind chestiune de specialitate nu
este ceeace dcresc eu A. incerc, caci m'as isbi de marele
meu defect : ignoranta in acest fel de materie.
Ceeace as putea incerca, ar fi construirea in cateva
tarsaturi a personalittii dv., pe care am concretizat-o anddata ca si acum : a inimd foarte caldd si o minte foarte
rece.

Aceasta este cauza care" fascineazd, care impune personadirbatea dv. simtirilor noastre, acelora cad v'am cunoscut
mai de aproape.

Ca o slabd concretizare a simturilar mele de respect

si admiratie, rog domnule general, a primi inelul ce va trimet, care e lucrat dintr'o schije inamica,.
Terroin, dornnule general, rugandu-va sa considerati expresiunea adancului respect ce v pastrez.
S'a traiti donmule general
Locotenent Popescu Fiera Mihail
Valea Tgartoaei
ANNEXA IX.

Scrisoarea cdpitanului francez Francis Blanchard atasat la brigada 19 in.fanterie.

Le 9 Janvier 1918
Mon general,

Je ne veut point vous quitter, sans vous remercier de

l'aecuell si cordial, que vous avez bien voulu me faire de
mon arrive en Roumanie.

Depuis plus d'un an, que j'ai l'honneur de servir sous

vos ardres, sodt dans la zone de reorganisation, soit SW le

www.dacoromanica.ro

-- 249

front, j'ai toujouris trouv aupres de vous et la plus grande

bieuveillanee, et la plus granade sympathie pour le pays
dont je port l'uniforme.
Touj ours vous m'avez facilit ma tache et toujours par
les attention, que vous n'avez cess d'avoir pour moi, vous
avez cherch a me rendre moins penible e'loigment de
miens( et de mon pays.

Soyez sur, que je n'oublierai pas. Si les circonstances

m'empechent de revenir en Roumanie avant le fin de cette
guerre, ce petit mon crit b'en rapidement, le matin meme
de mon depart, vous en donnera l'assurance.
Je Vous prie de croicre mon general, a mes sentiments
les plus devous et respecteux.

Francis Blanchard
Au P. C. de la 19 brigade.
ANNEXA X.

Scrisoarea doctorului Caldrdseanu1).

6 Ianuarie 1919
Set trditi doninule general,

Am primit scrisoarea dv. din 31.XII si am luat cunostintA de continutul ei ; dar, bazat pe buntatea dv. ea sef
iubit si bun prieten, imi permit a v 16,muri urmtoarele.
Ca sef, fard compliment, am admirat romanul nostru
increzator in forta lui, stdpan pe meserie, sublim
cad
ati fost vesnic convins, CO, munca i cinstea vor fi pretuite
1) Doctorul Calaraseanu medic militar de rezerva a cazut pri-

zorner la Isbiceni irnpreuna cu intreguil grup Cerna. Inainte de

razbom fusese concentrat la regimentul 17 infanterie, uncle ne-am
cunoscut. Inainte de a obtine 'diploma de medic in medicind, fusese
ofiter combatant de rezerva tot in regimentul 17. Din detahile de
mai jos se vede ce fel erau sentimentele sale patriotice.
Desi medic, a indeplinit de multeori in campanie misluni grele
de combatant cu curaj i competinta. In captivitate de asemenea

a avut o conduit& din cele mai demne, din care cauza a avut de
Indurat multe privatiuni i chiar inchisori dela autoritatile militare

ocupante.

www.dacoromanica.ro

250

mai curand sau mai tarziu, lucru ce mi-am permis de a exprima de acum Inca 3 ani.
Ati avut mare name, caci ati avut o calitate rard; aceea.
de a va aprecia i cutnoaste subalternii si colaboratorii.
Ca prieten i ca am v'am apreciat in momentele grele
in cari un arivist un panseur ar fi ,cerut gestul lui Moise,
ca din stanca scoata apa, faxa s tin seama ca in epoca

noastra aceasta este o erezie. Ati fast omul, care ati depistat chestiurale i le-ati pus la punct, cum se cheama in
limba de laborator.
AU spus o varbd mare in 1915 : cei ce vorbesc mult nu
.sunt buni /a /ucru; iar dacd se intdmpld unul bun, pcizitiva de el.
Ati recomandat rposatilor locatenenti colonei Mingareti si Piperescu1): b5gati de seama, c cu severitatea nu
faceti nimic cu Calaraseanu ; eu II cunosc bine.
Acelas racru cu colonelul Negruzzi de la brigada 1 1):
luail ou binele i v va da i sufletul ; e bun medic, bun
ostas.

Ati spus un adevar, lucru oe v'am confirmat fard s

stiu, cand aa Varciorova am atras atentia domnului colonel
Negruzzi2) cum trebue s se poarte un sef cu subalternii:

nu cu brusche(ea se face legdtura de inimd intre sef si

subaltern.
pi

Am fost si am ramas acelas ostas insetat de libertate

dragoste pentru sefi i axa.; dispretues:c lingusitcrii, la-

sll, sfidez farsetirii.

Dupd aceasta cligresiune s reviu la oile noastre.

Oare nu toti, cari in limita puterilor icr infruntand

moartea si dispretuind viata pentru tara, steag i rege au
fast eroi ? Eroi...

Domnule general suntem noi soclii ar i impreuna. cu

dv., noi cei multi anonimi, modest, buni pentru suferinte,
nu pentru folosinte. Noi cari parfumam i desinfectam aerul viciat, noi cu inima noastra curatd, noi cari anihislam
toYina varsata cu profuziune de parveniti, de lasi, de mi1) Locotenentii colonei Mingareli i Piperescu fosti unul dupa
altul ajutori sefi de corp la regimentul 17 infanterie.
2) Colonelul Negruzzi fost comanclant al brigAzii 1 infanterie in 1916 se purta brutal cu ()Meth. A decedat in captivitate.

www.dacoromanica.ro

251

sei si viteji de saloane, eari ne vorbesc cu medalii i reelame.

Lasati-ma intre ai mei, sa, stau anonim in transee.

Acolo ma simit bine cu cei ce au facut Romania Mare Mira
s o ceard, cu aeei ce au inteles cum sa-si faca. datorda.

Soarta a voit, ea roata trasurii vesnic sa poarte greutatea i s alba' contact cu noroiul, pentru ea continaitul
trasurii s nu stie ce-i nevoia si lipsa, el SA, stie numai
triumful, sa troneze.
Continutul trasurii noastre e Patria, simbolul e Regele.
Permiteti unui soldat al dv. s stea in umbra, pentru ca
astfel balele invddiosilor s nu4 strcpeasca, sentimentele
curate considerandu-le reclamd, marfa, asa de rdspandita
azi in taxa.
V'am iubit, va iubesc, v apreciez, sunteti bun, sunteti
viteaz, dar... mali intincleti aripa dv. paste noi stalpii dv.
si ai natiunei
si en toate astea asa se cade, lasati-ne pe

noi, eroi anonhni massati cum am fcst la lupta, sa stm

expusi intemperiilor vremid, dar vesnic tineri, oteliti, martori viitoarelor generatii de ceeace insemneazd inima si vitejia romaneasca.
La vremuri grele Va asigur c voi fi acelas granit de
construetie solida, claire n'a sovait inaintea tunului, glontalui dusrnan extern, dar care ea o vijelde se va arunca con-

tra acelora, cari ar voi s considere tara ea o chimera si

constitutia ea o Ruzie.
Frate de arme din razboiul cel mare ! Aceasta va insemna pentru urmasi bob de grail din graul curat al romanilor, iar camarazii ofitert pot s alba, in registrele regimentului numele meu, ca s te cum se cultivd ogoruI
armatei si cum se captiveazd soldatul, pavaza neamului.

Dorinta dv. pentru mine e ordin, asa cum yeti erede

yeti hot:art

Eu ins sunt i voi ramane al dv. devotat i bun prieten la nevode din toata inima.

sa traiti
Dr. Ccilcirdseanu

www.dacoromanica.ro

252

ANNEXA XI.

Scrisoarea generalului Tutu I ) comand,atul brigdzii 2

infanterie.
2 Aprilie 1919

Mult stimate domnule general,

Dacd incep cu acest antet, Ger mii de scuze. Insa este

calificartivul cred al tutulor de sub ordinele dv. cari ea mine,

sj sunt sigur cd nimenl nu-1 poate desminti, caci il binemeritati.

Mutarea mea la brigada 13 si asa de fudroianta cum

vine, nu 'mi cia ragaz de a indeplinl cea mai sacra datorie,
de a saluta si lua ramas bun dela seful pe care nu numai
ca 1-am iubit, mi-am pus increderea in el; dar cu adevarat
1-am stimat, 1-am adorat.
Prin aceste ,cateva randuri de bun ramas, viu, scum-

pul meu domnule general de a va arata prerea mea de

rdu c v parasese.
Scoaila totdeauna mi-am facut-o imitand sefii mei. Va
marturisesc, am gasit material bogat in dv. i parerea mea
de ram e cu. atat mai mare, cu cat n'am putut s. ma cornplectez in totul.
Luati va rog in mime de bine aceste rancluri Si cu atat

mai mult, cu cat ele vin in momentul despartirii, iar nu

In timpul serviciului cum s'ar fi putut inversa, cum lumea
e rea si le speculeazd.

Va doresc pentru dv. urcarea celor mai inalte trepte

1) Generalul Tautu este unua din ofiterii grupului Cerna care
s'a distins in mod deosebit si care a cazut prizonier la Izhiceni.
A camandat regimentul 17 infanterie. Ca comandant al unui detasament mixt, trimes sa la' parte la a doua batalie dela Targa-Jiu,
a facut minuni de vitejie. Dela Somanesti pana la Turnu Severin
a trecut prin situatiuni toarte grele i periculoase. Urmarit de
aproape de o intreaga divizie de cavalerie vrajmase, adesea Inconjurat, reuseste sa rupa cercull, luptand si invingantl pretutindeni
pana la Turnu Severn", uncle Ida o ultima lovitura vrajmasului 41
reuseste a se intruni la grupul Cerna, a carui soarta. o imparta,
seste pan& la Izbiceni.
In captivitate a avut deasemenea a conduita din cele mai
demne.
Pentru actele sale de bravura a fost propus la Mihai Viteazu.

www.dacoromanica.ro

253

ale ierarhiei. Pentru familia dv. tot ceeace dv. ca parinte

le doriti.
Profit de ocaziune ispre a va ruga Inca domnule gene-

ral, spre a arata doamnei respeotoasele mele sarutari de

mand, iar dv. Sal primitd inca odat asigurarea regretului
cd ma despart de dv., insotit de asigurarea dragostei si admiratiunei ce am pentru dv.
Genera/ Teutu
ANNEXA XII.

A doua scrisoare a cdpitanului de rezervei Negrus Vasile.

7 Mai

1919

Sd tra(4 dommale general,

Iertati-mi permisiunea ce mi-am luat, scriindu-va aceste randuri, a cdror cetire val rapeste, poate, momente pretioase.

Dar sa ma credeti, Ca n'am mai putut rezista impulsului launtric s 'nil descarc sufletul fat'a de cel mai bun,
cel mai prietenos comandant ce am avut.
Eream Cu regimentul in retragere i indeplineam functia de adjutant al domnului colonel Vladescu, cand mi se
comunica ca la comanda diviziei 10 1), formata din regimentele 23, 33, 39 si 10 vanatori vine donmul colonel Mihaescu Neculae comandantul de drept al brigazii 19 inf anterie.

Ca unul ce imprumutasem multe din calitatile i bune

si Tele ale olteanului, eream din cale afara de aprig, doream
a-mi indeplini serviciul cu atat mai mult promptitudine
si sa, servesc in aceas timp i camarazii de la soldat la colonel.

La Barlad, uncle erea sortit cantonamentul pentru noap-

tea de 12 13 Decembrie 1916, mi se spune c trebue sa

mergem mai departe la un s'atuc Gura Simnel.
1) In realitate eu comandam atunci prin delegate Corpul 5

armatd, pe care 1-am condus i instalat pe zona de refacere.

www.dacoromanica.ro

254

Protestez pentru regimentul meu care erea foarte obosit, pentru trupa i ofiteri; dar degeaba, ordinul M. C. G.
dicta asa si noi minuscule vietuitoare trebuia s ascultam.
La satin Gura Siimllei pared Ii adunase apa, asa ereau
de multi. Ofiterii i trupa cum si animalele trebueau insa
adapostiti i hraniti.
Si atunci dau pinteni calului, care gonise 40 km. si taxa
a mai gandi la oboseald alerg la un sat de pe o vale, la Dorjesti, gasesc acolo contort, randuesc de masa, las un gor-

nist calare ce aveam cu mine, iar eu cat mai iute ies la

Bar lad inaintea regimentului pentru a-1 conduce.

Seara fac legatura prin 2 agenti cu divizia, adica cu

dv. Sergentii ins ma inwar si a doua zl domnul colonel
Vladescu imi spune :

Locctenent NegTus, domnul colonel Mihdescu m'a

chemat. mi-a Mout observatii i te-a trantit cu 10 zle inchisoare pentru neexecutarea ordinelor i lipsa de legatura.
Dar, continua dcmnul colonel Vladescu, fiindca i-am spus
domnului colonel Mihaescu cd am un adjutant care d cu
barda 'n Dumnezeu, mi-a poruncit sa te trimet, cum ajun-

gem la satul Sarbi, s te prezinti la raport.

Zis si facut. In ziva de 13 Deoembrie 1916 ora 4 dupd
amiazi, imediat dupd incartiruirea regimentului, ma prezint la. dv.
Nu v vazusem pand atunci.

De la o masa, simpl, de pe un scaun modest, se ridica

inainte un ostas, care nu avea nimic incruntat in ochii lui
sfredelitori, caruia Ij flutura un zambet pe buze. Tinea o
mama' in buzimar si pe cealaltd o intinse camaradereste.
Durnneata esti adjutantul de la 39 ?
Da, domnule colonel.
Cum at indrasnit s 'mi calci ordinul ?

Donmule colonel, am primit un ordin scris si am

crezut de a mea datorie s cer de a se contramanda tot
printr'un ordin scris.
Dece ai cantonat regimentul la Gura Similei ?
Nu era loc, donmule colonel.
Dece n'ai Mout legatura ?
Am facut-o domnule colonel, dar sergentii mei, pe

cari o s rog pe domnul oomandant aL regimentului sa-i

pedepseascd, or s'au rdtacit, or n'au isbutit s va, ga,seasca.
www.dacoromanica.ro

255

Sitdi ce am spus colonelului Viadescu ?

Da, domnule colonel.
Rmane asa.
Domnule colonel, indrasnesc eu a raspunde, primeFic
pedeapsa dv., dar va rog s cunoasteti c decand sunt mi-

litar, de 12 ani, nu am avut o zi de inchisoare. Primele pe

cari le iau sunt pentru un exces de zel, pentru care nu-mi
pare rau, cazi mi-am servit camarazii cu un cantonament
admirabil.

Atunci dcmnul colonel Mihescu a inceput s zambeasca, m'a privit cu ochii cum 11 priveam Si eu i apoi ca un
bun prieten :
Bine camarade Negrus, am inteles, la revedere. Imi
intinde mana i plec.
Astfel v'am cunasout domnule general.
Am fost apoi la Negresti, uncle am ImpOrtit cu totii, de

la dv. pana, la cel din urm soldat i amarul si voia buna,

si durerile fizice Si pe cele morale.
Figura pe care adesea o vedeam prin Negresti cu ochii
la scIdatii ce defilau, erea figura unui soldat, 111111i viteaz
general, erea chipul ostdsesc cu chipiul a la Trocadero
cum ziceam noi din cauza formei ascutite a chipiului ce
purtati atunci
erea donmul general Mihaeseu Niculae
comandantul brigOzii noastre.

Febra recurenth si tifosul exantematic a secerat multe

vieti din frumoasa dv. brigadd. Adesea insd in baracele
exantematicior ofiteri i trupd v vedeam fie singur, fie Insotit de dornnul general Cihasky.
Stiti doannule general, a anurit bietul Negrus, Va spunea dup un svon neintemeiat capitanul Eugen Demetrescu
fostul dv. adjutant.

Ce spui Irate, bietul balat, ce rau imi pare si lacrdmi v'au pleat din ochi.
Dar svonul nu erea adevarat. i cand mai apoi am putut merge Impreuna eu locotenentii Traian Ionescu, Toni
Teodorescu i Velicu, cine ne-a prianit cu atata dragoste si
cOldur de parinte !

Am plecat apoi pe front, luand directia spre Mardsesti.

www.dacoromanica.ro

256

Ce zi frumoasa, cc seard admirabild a fast seara zilei

de 24 Iu lie, cand brigada 19 cu regimental 39 in cap pasea
spre front, ,cu domnul general Mihaescu calare eu casca
de otel pe cap.
La Crasna, a cloua zi de mars, tocmai se facea ziva
and trebuia sa poposim. Langd Cantonul dela Docolina hal
Petru Rares domnul general Mihaescu primeste calare defilarea brigazii.
Locatenent Negras uncle 'ti este casca ?
La coburi damnule general.

In timpul nop.ii imi pusesem chipiul si ma apucase

ziva cu el.

Ludan apoi lac in transee si acolo facem sd se clued

pomina nuanelui de roman. Care mai de care se intrecea
la lupte i unii. sunt gelosi die alp ce au noroc in lupta,
pe cand ei stau in rezerva.
Dupd 6 August frumoasa i glorioasa lupta de la padurea La Rzoare", am avut cinstea s primesc ravasul
dv. frumos, pe care ca un lucru de mare prat il pastrez
printre documentele mele de razboiu i pe care, impreund
cu domnul Sandu Aldea, scriitorul nostru valoros, le Vtki da
publicitatdi candva.
In ziva de 2 Septembrie eream in rezerva. Aud ca domnul general Mihaeseu intovardsit de cativo, ofiteri este la
liana 1.

Ce bine imi parea ca voiu putea vorbi la inapoiere

cu dv. ?

Dar deadata ea un trasnet se deslantaeste un furios

atac Mamie 1).

Tunurile bubue ingrozitor. Mitralierele i grenadele

trosnesc i parjo1esc. Din cauza gazelor asfixiante atmosfera devine sufocantd.

Comandantul brigazii naastre este la linia 1, se aude

soptindu-se din am in am. L-a apucat acolo vijelia.
Locotenentul Andreescu (compania 1) si locotenent G.
I. Ionescu (ghinion, cum ii spuneau camarazii) arunca, foe
1) Este voita de inspectia care s'a terminat Cu atacua din

znia de 2 Septembrie (vezi Amintiri" pagina 179 si urmatoarele).

www.dacoromanica.ro

257

npraznie, ca nu cumva vrajmasul sa se repeada acolo uncle

ereati dv.
Cartusele se imputlneaza si se cer de la rezerva. Tele-

fonul functioneaz eu greu pe unde mai functioneaza.

Strang intr'o clip& ea la 6000 cartuse in 2 foi de cortA pe

cat le trimit la linia 1.

Alo, alo, cine-i acolo ? Alo Horta (numele batailionului ce se afla atunci in linia 1). Dar in loc cle r:aspunsul
comandantului de batalion, donmul maior Hermezia, primese pe al dv.
Aici general Mihaescu. Cine-i acolo ?
Eu locotenent Negrus, sa traiti doannule general. An3

trimes chiar acum 6000 cartuse pe santul de comuniffitle

la linia 1.
Bravo, locotenent Negras, ne-ai ghicit nevcia, se enrioa$e Ca al fost la linia 1.
Lupta s'a temninat in favoarea ncastrd.

Mai tarziu la Buhaesti in gar vad un domn general

in binroul garii. Venea de la Negresti si astepta trenul de
la Vaslui pe la ora 3 noaptea.
Ce faci Negrus, bravo esti capitan ! Ce ran imi pare
ca nu mai esti sub comanda mea. Plec la divizia 1.
Sa mergeti sdnatos domnule general si bunul Durn-

nezeu sa ajute si sd, va tina multi ani tot asa de verde si

viteaz ca pand acum.

Si acurn, terminand sirul amintirilor atat de scumpe

mie, peranitetd-nt sa. va fac o rugdciune. Luati-ma la dv.
in divizie. Alatur si un raport-cerere de mutare. As dorri &A
fiu tot sub ccmancla dv., sa lupt eu dv.
Daca eererea mea nu e prea mare si e aeceptabila, rog
respectuos a-mi raspunde.

Sd trditi domnule general

Cdpitan rezervci Negrus Vasile

Inginer agronom la cola.la de agrieultura din Poiana-Mare-Dolj.

17

Amintin

www.dacoromanica.ro

258

ANNEXA XIII.

Ordinul diviziei 9 (lipsd data) prima in ziva de 11 Octombrie 1916 la Caramurat. No. 265.
Comandantul diviziei 9

Care comandantul brigdzii 19 infanterie,

(in alb)
Brigac la va urma directiunea soselei Constanta-Tulcea.
La

Comunicati acest orclin la toate corpurile pe cari le yeti

intalni.
Cele cari s'au indreptat spre Caramurat vor merge spre
Pa lama mic.

Comandantul diviziei 9
Colonel H...
Cogelac
Tariverde.
ANNEXA XIV.

Chitanta cassieriei comandarnentului zonei militare pentru primirea sumei de 50.000 lei.
Comanclamentul zonei militare
Serviciul cassieriei
Chitanta No. 761
Lei 50.000

Ached lei 50.000 (cMeizeci mii) s'a primit dela domnul

general guvernator MihAescu N. reprezentand ofranda pentru fondul orfanilOr Sj vaduvelor de razboiu.
Aceasta suma este provenita, din vanzarea unui automobil eumparat de domnia-sa i folosit pentru serviciul pro-

priu, pe care vanzandu-1, a obtinut aceasta suma ea beneficial.

Gassier
N. Beirbuceanu

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA
ZIARULIJI "IINIVERSIIL"

BUCURESTI

PRETUL LEI 60.-

www.dacoromanica.ro