INTRODUCERE

1.1. Mediul sr
, oamenll
E Teritoriul carpato-danubiano-pontic reprezint[ spaliul geografic in care s-a
RE,P E:RE, CRO N O tOG I CE format civilizalia romAneasci. Formele de relief ale Rominiei sunt distribu-
ite intr-un mod aproape egal: o treime a teritoriului este ocupat[ de Munlii
i:.,.SeC. i|,..y'ls3 i.H. - pii,ms1e,.;nj Carpafi (parte a lanlului alpino-carpato-himalayan), alta de dealuri subcar-
I

,, ,,,,f6irnaiii sciiie desp,r,e ,,geto- patice gi podiguri, respectiv, de zonele de cAmpie.

... aci,:,,,.,6fer:,ite, ,,de.,.,iStoricil I,,.,,,$ r:ec tr Mediul geografic a influenlat de-a lungul timpului modul de viati al locuito-
.....,

rilor de pe teritoriul Rominiei de azi.

r .:Sec: 11 XM l:le; " ,,,51iieiilei":c l''- tr Clima temperati, bogilia vegetatiei gi a faunei, diversitatea reliefului, cursul
,,,, ,hicarilor,' . mo,ldo-nen] ,,G,ri$ore
navigabil al Dunlrii, aqezarea in apropierea mirii au repr ezentatfactori ce au
,
,,,.i,U:reah€ si Miron Costih.", ' : : i:::,i:,:,
:
favorizat locuirea acestui spaliu inc[ din Preistorie.
tr Civihzalra autohtonl a primit influenle din partea altor populalii striine cu
care a intrat in contact.
El Unitatea, ca gi diversitatea, reprezinta gi in zilele noastre caracteristici ale
civilizaliei din spaliul rominesc.

Studiu de caz. Rolul Carpalilor gi al Mirii Negre in istorie

{ X,tarea Neagri Ei Munlii Carpali au constituit, de-a lungul timpului, o perma-

nenla geografi ca a spaliului romAnesc, influenland relafiile autohtoni]or cu alte
populalii, schimburile comerciale Ei culturaie.
{ Carpafii, degi au format cindva o granili politic[ intre f[rile RomAne,
au facilitat, prin intermediul trecitorilor, legaturile dintre localnicii aflali i
n interiorul lor gi cei din zona extracarpatic[, modul de viala Ei ocupaliile
oamenilor.
{ Potrivit istoricului Gheorghe I. Bratianu, Marea Neagr[ a influenlat formarea
voievodatului Moldovei, in condiliile in care acesta se gasea pe drumul comer-
cial ce unea zanapontici de regiunile Europei Centrale Ei de Nord, iar ![rmu-
rile ei au fost locuri de lntilnire a unor culturi diferite (getica, romani, greaci,
scitici in Antichitate, bizantinl, slava, romineasci, otoman[, mai tArziu).

lnformatii suplimentare

Ii' -
e,htiu,i,at.tivitaft iihdi*,iduala,.

l. Completeazl tabelul de mai jos, inscriind, dupi model,

elementele de relief ale Rominiei Ei ocupaliile locuitori-
lor favorrzate de acestea de-a lungul istoriei.

Elemente de relief Ocupatii ale locuitorilor

Muntii Pastoritul
ll. Citegte cu atenlie textul de mai jos, apoi rispunde cerinlelor.

Prin lara lor curge rhul Marisos, care se varsd in Dundre. Pe aceasta iSi fdceau romanii aproviziondrile pentru rdzboi.
Ei numeau Danubius partea superioard a fluviului Si cea dinspre izvoare phnd la cataracte. linuturile de aici se aJld, in cea
mai mare parte, tn stdphnirea dacilor. Partea inferioard a Jluviului, phnd la Pont - de-a lungul cdreia trdiesc gelii - ei o nu'
mesc Istros. Dacii au aceea;i limbd cu gefii. AceStia sunt mai bine cunosculi de eleni, deoarece se mutd des de pe o parte pe alta
a ktrului gi totodatd mul;umitd faptului cd s-au amestecat cu tracii gi cu misii.
(Strabo, Geographia)

1. Subliniazi pe text numele prin care era cunoscuti Dunirea in Antichitate.

2. Transcrie din text fragmentul care arati unitatea lingvistici a locuitorilor din spaliul geografic descris.

3. il;, ;; ;;;; ;;;; ;;;;;;;;; ;; ;;;; ;d;;;;;"i'r "i.,." ""-.",r*

5. Pe baza cunogtinlelor de istorie din anii anteriori, indici doui momente din trecut in care Carpalii au jucat un rol im-
portant in evolulia poporului romin.

'.....'....'.'..'...'..

lll. Pe baza lecliei din manual gi a informaliilor din figa aliturati, realizeazl o scufte prezentare a rolului Mirii Negre in
istoria rominilor.

l. Lucrali in perechi gi completali figa urmitoare, cu privire la localitatea in care triili.

ll. Pe baza cunogtinlelor despre localitatea in care tra,ili, realizali cite un afig care si prezinte, prin imagini gi text, relieful
qi locuitorii acesteia.
 INTRODUCERE

1.2. Duratele timpului istoric

REP.ERE.CRONOLOGICE
Epotile,,iitoiice:, ,:, ',,,,
I Preistoria
i Anti hitat,ea.,.,.,..,, .:
r Evul Mediu
I ,,EpOca MOdgr.ni: :.::,,:'
r Epoca Contemporani
EI Istoria este cunoscuta pe bazaizvoarelor (surselor) istorice.
EI Principalele categorii de izvoare istorice sunt:
C izvoarele nescrise: arheologice, paleontologice;
,,,, ,, C izvoarele scrise: epigrafice (inscripfii pe materiale dure - metal, piatri, c€-
ramic6); juridice; sigilografice; heraldice (steme, blazoane); numismatice
... .,,,.
(moned.); diplomatice; Iiterare; cartografice (herfi).
EI Izvoarele istorice pot fi, de asemenea, interne (provenite de pe teritoriul Ro-
,,.,,"" miniei) sau externe (din afarateritoriului RomAniei, dar cu referire la aspec-
te ale istoriei nafionale).
tr in ansamblu, timpul istoric se stru ctureazi de-a lungul a doui ere (numite
inainte de Hristos - i.H. - qi dupa Hristos - d.H.).
tr in istoria RomAniei, ca Ei in cea universal,i, timpul istoric este i*pattit in cinci
mari epoci: Preistoria, Antichitatea, Evul Mediu (Epoca Medievali), Epoca
Moderna, Epoca Contemporanl. Limitele cronologice ale acestora pot fi insa
diferite la nivel european sau mondial faqa de cele ale istoriei nalionale.
tr in istoria Rominiei, Preistoria se incheie in secolul I i.H., Antichitatea, in
secolul al VII-lea d.H., Evul Mediu dureaz[ pina in secolul al XVIII-lea,
Epoca Moderni, pAn[ la Primul Rizboi Mondial, fiind urmati de Epoca
Contemporana.
EI Cele mai vechi preocupiri istoriografice dateaza, in istoria RomAniei, din
Evul Mediu.
tr in secolele urmitoare, gtiinla istorici imbogilrt cu scrierile lui Dimitrie
s-a
Cantemir, ale stolnicului Constantin Cantacuzino ca qi cu lucr[rile mem-
brilor $colii Ardelene. in secolul al XIX-lea, s-au impus prin operele lor
Nicolae Bilcescu, Bogdan Petriceicu Hagdeu, A.D. Xenopol. Istorici
precum Nicolae Iorga, Gheorghe Britianu, Constantin C. Giurescu,
Vasile PArvan au integrat cercetarea istorici romineasca in contextul euro-
pean al secolului al XX-lea.

I nformatii suplimentare

F[i pentru activitate individuali

I. Priveqte imaginea aliturat[, citegte textul de mai jos, apoi rispunde cerinlelor.

Atunci Lysimach (regele Macedoniei), dintre vecini, s-a rdzboit mai intAi cu odri-
;i apoi
sii a po,lnit armata impotriva lui Dromichaites ;i a ge[ilor. Dar avu de infruntat
ni;te bdrbagi foarte pricepuli tn rdzboaie Si care tl tntreceau cu mult prin numdrul lor.
Fiul sdu, Aghatocles, care-l sprijinea atunci tn luptd pentru prima oard, fu luat prizonier
de cdtre ge{i. Lysimach afost biruit ;i tn alte lupte. $i deoarece socotea cd nu este putin
lucru sd-;i aibd fiul prins in rdzboi, incheie o pace cu Dromichaites $i din stdpAnirea sa
cedd getului linuturile de dincolo de Istru. Mai mult de nevoie ii dddu in cdsdtorie pe
fiica sa.
(dupi Pausan ias, D es crierea Greciei)
l.Precizeazd ce tip de sursiL istorici reprezinti vasul redat in imagine.

2. Completeazl urmitoarea fiqi cu privire la documentul anterior.

b. Cum se numesc personajele istorice pe care le descrie?

d. Cum s-a incheiat conflictul descris in text?

ll. Explicd pe scurt moti'v.ul pentru care epocile istorice nu au o durati egali in ani (de exemplu, cea mai indelungati epoci

:-':t.t:t:---'.''..''.'...............'.......'.'.'''''.''.'.'.'.'..'...........'...---.....ttt-t-----*-:#--:---..-.--

Organizali pe grupe de cite 3-4 elevi, pe baza cunogtingelor anterioare de istorie, completali axa (friza cronologici) de mai
jos, in care si inscrieli in ordinea corectl epocile istorice, iar pentru fiecare dintre acestea indicali, pe spafiile punctate, un
eveniment semnificativ din istoria universali sau din istoria romAnilor.
 CIVILIZATII PREISTORICE 5I ANTICE

2.1 . Civilizatii preistorice

,.:: EI Preistoria este perioada cuprinsi intre momentul atestlrii Prezenlei omului
REPE.RE..CRONOLOGICE pe teritoriul Rominiei gi aparilia primelor izvoare istorice scrise. Cuprinde
doui mari etape: Epoca Pietrei Ei Epoca Metalelor. Este urmati de Antichi-
r Caa.li mil.-10000 iH. -:,Paleolitid, tate.
,.,,(Epoca'Vethe,a Pietrei) :, ,:,,, ' ,' ,'
tr Epoca Pietrei
r Cca:,,i1 0 000-6500,i.f1. - ,Mezolitic C Paleoliticul (Epoca veche a pietrei): cca 1 mil.-10 000 i.H. Este cea mai
veche Ei mai indelungata perioadi a istoriei. Se caracterizeazdprin: reali-
r Cca 6500-4000 i.H" Neolitic zareauneltelor din piatri ciopliti, lemn, os, corn de animal; descoperirea
,..(Epoca nou5,,,a,,pi€trei) ::
, producerii qi folosirii focului; ocupatii de tip pradalnic (cules, vAn[toare,
,,, , ,: ,::,, ,:
,r Cca .4000-2500 i.H. *
,

::Eneolitic pescuit); aparigia primelor manifestiri artistice, legate, probabil, de cre-

, ,, .(Epo,CO
,Alamei) ,'' ,. ,,,, ,
, , :. :' . dinlele magico-religioase.
I Cca ,,25AA-2000 i.H -,,,:perioada C Neoliticul (Epoca noui a pietrei): 6500-4000 i.H. reprezinta o etapi de
, : 'de tr:ecefe,la,,Epoda Metalelor mari progrese, avind tr[siturile unei adevarate ,,revolu!ii": sedentarrza-
r Cca 2000-1200 i.H. Epoca rea comunitililor umane (aparilia primelor sate); utilizarea procedeelor
Bronzu lu i de perforare Ei glefuire a pietrei; trecerea la ocupalii productive (cultivarea
r Cca 1200 i.H.-l06 d.H. - Epoca plantelor, creEterea animalelor); inventarea megtegugurilor; noi forme de
F.

l-
|

reru lu
.

I
organizare social[ (ginta, tribul); manifestlri religioase complexe.
C in etapa de trecere Ia Epoca Bronzului se desfhEoari procesul de indo-eu-
ropeni zare (pltrunderea in Europa a populaliilor indo-europene 9i for-
marea, in urma cuceririi civilizaliilor neolitice, a popoarelor Antichitatii:
cel1ii, latinii, grecii, tracii etc.)
tr Epoca Metalelor
C Epoca Bronzului: cca 2000-1200 i.H. Civilizalia materiali qi spirituali a
acestei epoci este atribuita, pe teritoriul Rominiei, tracilor.
C Epoca Fierului: cca 1200 i.H.-106 d.H. Se formeazi civilrzalra geto-daci-
lor (ramura nordic[ a tracilor).

I nformatii suplimentare

;[iia,,,pe,ntfU :rattit:itate i hd,ivi0ua le

l. Studiaze imaginile, apoi realizeazi in scris o scurti prezentare a principalelor progrese inre-
gistrate in Epoca Pietrei gi in Epoca Metalelor, avind in vedere: a) caracteristicile uneltelor 9i
ale armelor; b) evoluliile inregistrate in domeniul tehnic in neolitic; c) schimbirile produse
in viata cotidiana a oamenilor.
ll' Pe baza informaliilor
depepagina aliturati gi a lecfiei din manual, prezinti
procesul de indo-europenizare desfrgurat in
zona Dunrrii, in perioada de trecere de la Epoca
Pietrei la Epoca Jr,ietalelor, gi urmirile acestuia.

lll. Realtzeazdun mic glosar de termeni (aproximativ

6-8), care te-ar ajuta si descrii evolulia comunitifilor
Pietrei. umane in Epoca

Organi zali pe grupe de cAte 3-4 elevi, pe bazacunogtinlelor

anterioare
de istorie gi a informafiilor din *urrrul, alcituifi,
in spafiul de mai jos,
o listi a activitl(ilor intreprinse de oamenii dintr-o
comunitate neoli-
tici, de-a lungul unei ztle.
 CIVI LIZATI I PREISTORICE $r ANTICE

2.2.Geto-dacii si contactele
cu lumea,"-diteraneand
tr Popor de origine indo-europeani, geto-dacii au reprezentat ramura nordic[
p 5.:C RO.N OLOG ICE
REPE a tracilor. PAni in secolul I i.H., cind gi-au constituit un stat propriu, ou fost
organi zalr in triburi gi uniuni de triburi.
J 657 : i.H. ,...-,..,aolohi$tii greci ori- tr Din punctul de vedere al organizirii sociale, geto-dacii erau impirlili in
.,....,,,.$
i n i r:i,,1.,.,,d i h' ..., M i l et..,...Tn te m e i aie aristocralia militarn qi sacerdotale, cunoscuti sub numele de tarabostes sau
,,
. .:.,: Histt,i,a,,:,,: pe,,!5r:mUI
.,.,do,brogean pileati qi, respectiv, oamenii liberi (marea masi a populafiei, comati sau ca-
,, al.,MEr,ii Nebre.,in,iecoluI.urmi- pillati). Aveau o religie politeisti, bazata pe cultul zeulut Zalmoxis. Princi-
,:,,, ,toy, greCii tnt-meiai5, .i,blO,niila palul centru religios era Sarmizegetusa Regia (in sud-vestul Transilvaniei).
,'.:...16*is...9.i',.Callatis.'.,:.:'.:....:. Ceremoniile religioase erau oficiate in sanctuare circulare sau rectangulare,
I' 514i ,,,i.H. ' ':,,gXpedi!ia ,..,...milita- aristocralia preoleasci delinind un rol privilegiat in cadrul vielii sociale qi
i5 condusi ',,de r€gele rsah :,,:,rpe
politice a geto-dacilor.
Darius l, in zona Dundrii. EI Istoria politico-militara timpurie a geto-dacilor este cunoscutd din izvoarele
r 335 LH.:- expeditia,,militara a ,lui scrise externe, cele mai vechi insemniri fiind cuprinse in opera istoricului
Alexandru Macedon la nordul grec Herodot (sec. V i.H.).
tr Din sec. al Vll-lea-al Vl-lea i.H., pe lirmul dobrogean al Mlrii Negre, ou fost
intemeiate aqezdrt stabile, cu caracter meEteEugaresc Ei comercial, locuite de
greci: Histria (Istros), colonie a Miletului, Tomis (Constanla, azl), Callatis
(Mangalia, azl).
tr Relaliile coloniEtilor cu localniciigeto-daci s-au manifestat atAt in dome-
niul economic gi al civilrz1er materiale (schimburi economice, preluarea
de c[tre geto-daci a rolii olarului gi a utilizirii monedei), cAt gi in domeniul
politico-militar.
EI Principalele influenle exercitate de alte populalii asupra geto-dacilor au venit
din partea:
C grecilor din coloniile de la Marea Neagra (moneda, scrierea cu alfabet
grecesc, elementele de arhitecturi);
C celfilor (aspecte ale metalurgiei fierului, roata olarului in zonele vestice);
C scililor Ei perEilor (prelucrarea metalelor prelioase);
() romanilor (diverse imprumuturi, indeosebi privind viala materiala, lncep
sa fie preluate de civilizafia geto-dac[ inci din secolul I i.H.).

I nformatii suplimentare

.[igi p-ntru artivitate individ[.ali',

Privegte imaginea, citegte textele de mai jos, apoi rispunde cerinfelor.

A. Iatd cum se cred nemuritori ge{ii: ei cred cd nu mor gi cd acela care dispare din lumea noastrd se duce la zeul
Zalmoxis [...]. Tot in al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol tras la sor{i, cu porunca sd-i spund lucrurile de care, de
fiecare datd, au nevoie. Iatd cum trimit un sol: unii dintre ei primesc poruncd sd lind trei suli[e cu vArful in sus, iar allii,
apuchnd de mdini ;i de picioare pe cel ce urmeazd sd fie trimis la Zalmoxis ;i, ridichndu-l in sus, il aruncd in sulile.

I
Daca - strapuns de suli{e - acesta molre, ge{ii socot ca zeul
le este binevoitor. Iar daca nu moare, aduc tnvinuiri solului
;i trimit un altul, caruia ii dau tnsarcinari fiind tnca tn via{a.
Aceia;i traci, chnd tuna ;i .fulgera, trag cu sage{ile tn sus spre
cer ;i amenin{a divinitatea, deoarece ei cred ca nu existd alt
zeu tn afara de al lor.
(Herod ot, Istorii)

Eu ti numesc daci pe oamenii pomeni{i mai sLts, cum

B.

t;i spun ei tn;i;i

gi cum le zic romanii, rndcar cd ;tiu prea bine
ca unii dintre helleni (greci) ii numesc ge{i fi, Pt drept, fi, p,
nedrept. Caci eu tmi dau bine seama ca gefii locuiesc dincolo
de Haemlts, de-a lungul Istrosului (Dunarii).
(Dio Cassiu s, Istoria romana)

1. Indic[ un element comun celor doui texte.

2. Subliniazd, pe oricare dintre cele doui texte, doui informalii privind viala spirituali a poporului descris.
3. Pe baza imaginii, a textelor gi a lecfiei, realizeazd. o scurta descriere a civilizatiei autohtone nord-dunirene din a doua
jumitate a mileniului I i.H.

Organiza\i in perechi, cornpletali figa urmatoare cu informatiile cerute

Geto-dacii si lumea mediteraneand
Lo caltzare a geto - dacilor :
 clvl LtzATll PREISTORICE $l ANTICE

2.3. Regalitate ;i religie

EI Statul dac sub conducerea lui Burebista (cca 82-44 i'H')
R.EPERE CR.ONOtOGICE C Constituirea statului geto-dacilor in sec. I i.H. a fost favortzati atit de fac-
tori interni (dezvoltarea civilizaliei geto-dace, constituirea aristocrafiei,
i Cca 8;2-.44:'t.H. :,,idom nia,:ie9€,IUi categorie sociali dominanti), cit gi externi (amenin(6'rile din partea cel1i-
geto-
" ,geiota;citoi,:Buiebiita: : ,r' ::" Ior, respectiv, a romanilor). Sub conducerea regelui Burebista, statul
dac a fost organiz at cao monarhie cu pronunlat caracter militar.
'Ji,';,,[6'
4. ;1.,-. teiito ri u l d i h tre,D U n d'
inl:- g Centrul religios qi politic al statului se afla Ia Sarmizegetusa
(sud-estul
: 5i Maie.
,,,,,,,r.e !D3!.rogea) ":*," Transilvaniei). Un rol important in stat a revenit marelui preot Deceneu.
,,,,,,o-'-,proVinCiei r,ornah'e Moesia.
),BiJ-106,,d.H. - domnia ;regelui C Burebista a inliturat ameninfarea celtici qi qi-a impus controlul asuPra

Decebal. coloniilor grecegti de pe firmul vestic al Mirii Negre, intervenind, de ase-

r 106 d.H. - cea mai rnare Parte menea, iniezboiul civil desf[Eurat in statul roman intre generalii Caesar
. ;: :Daiisi .:devine
::proViniie,,,ro- qi Pompei, de Partea celui din urmi.
C Dup[ moartea lui Burebista, statul dac s-a fbrimilat in patru-cinci struc-
turi teritoriale distincte. in anul 46 d.H., Dobrogea a fost integrati pro-
vinciei romane Moesia.
EI Statul dac sub conducerea lui Decebal (87-106 d.H.)
C Unitatea statului dac a fost reficuti, in condiliile agrav[rii pericolului
roman, sub conducerea lui Decebal'
C Dupi campaniile militare intreprinse la nordul Dunirii de generalii
romani Cornelius Fuscus (87 d.H.) gi Tettius Iulianus (88 d.H.), Dacia
a devenit regat clientelar Romei, prin tratatul incheiat in 89 d.H., intre
Decebal qi imPlratul Domilian.
C in anul 101 d.H., impiratul roman Traian a declanqat razboaiele daco-
romane. primul rizboi (l0l-102) s-a incheiat printr-o pace defavorabili
dacilor.
O in urma celui de-al doilea rizboi daco-roman (105-106), cea mai mare
parte a fostului regat al Daciei a devenit provincie romani.

I nformati i supl imentare

Fi;i pentru iltt,iilitdtC",,i hd ivld ueH

CiteEte cu atenlie textele, apoi rispunde cerinlelor.

Ajunghnd tn fruntea neamului sdu, care era istovit de rdzboaie dese, getul Burebis'
A.
ta l-a tndliat itat a, mult prin exercilii, cumpdtare ;i ascultare de porunci, incht in ck{iva
ani
temut chiar ;i de
a creat un stat puternic gi a supus ge;ilor aproape pe to{i vecinii. Ba a ajuns sd fie
tracii ;i
romani..., ajuighnd phnd in Macedonia 9i Iliria; a pustiit pe celyii care erau amestecali cu
ilirii gi a nimicit pe ie-a-ntregul pe boii afta{i sub conducerea lui Critasiros 9i taurisci'
pe
(Strabon, Geografia)

Decebal era foarte priceput la planurile de rdzboi gi iscusit in infdptuirea lor, Stiind
B.
sd aleaga prilejul prniru a-l itoci pe dugman gi a se retrage la timp. Dibaci
in a intinde curse,
,ro ,ntrui luptdtor Si se pricepea sdfoloseascd izbknda, dar Si sd iasd cu bine dintr-o infrkngere'
Din aceastd pricind, multd vreme a fost un du;man de temut pentru romani.
(Dio Cassius, Istoria romand)
Lucrafi in perechi. Imaginali-vi ca v6 aflali in Regatul Daciei, in anul 106 d.H. Descriefi situalia Daciei la finalul rizboaie-
lor daco-romane, din punctul de vedere al unui soldat roman, respectiv al unui soldat dac.

Punctul de vedere roman Punctul de vedere geto-dac

 clvlLtzATll PREISTORICE Sl ANTICE

z.4.lntegrarea geto-dacilor tn lumea romani

El provincie romani de rang imperial, Dacia a cuprins urmitoarele regiuni
RE P.ERE .C.RO N.O LOG I CE de azi: Transilvania, Banat, Oltenia, vestul Munteniei. Era condusa de un
guvernator imperial care purta titlul de legatus augusti; avea capitala la Ulpia
I,,1,,06 d.t1.,-,tonstitUirea p,ioVinc,i- Traiana Sarmizegetusa.
EI provincia a fost reorga ntzatd,administrativ in timpul impiralilor Hadrian 9i
- :i ,0 ,,,0 H- - ,itacur;1s iosto,bo: ,, Marcus Aurelius (fri;d impar(ita inilial in Dacia Superior Ei Dacia Inferior,
cilor (dacii liberi din 'nordul ulterior in Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis Ei Dacia Malvensis.)
cu
Molabtai ,:,Traniittilni"i.,,,oe EI Dacia romani, ca qi Dobrog€n, a cunoscut un intens proces de colonizare
,: ., ',gi al
populalii latinofone venite din toate colprrile Imperiului Roman; a fost supusa
azi) asupra Daciei romane.
i
'
i.44;::2.4; e;; d,,H .,' :,a
ta C u ri I e ca r:p i I o r, unei urbani zdrtintense, specific romane, formindu-se oraEe de tipul munici-
(dacii liberi din Moldova) asu- piilor qi coloniilor (de rang superior).
EI printre oraEele intemeiate in Dacia romani, s-au numirat Ulpia Traiana
J',,,2,7,1:274 .d.H.' -, jmpSr:atu1 Au- Sarmizegetusa, Napoca (azi, Cluj-Napoca), Drobeta (azi, Drobeta Turnu-
,,
,,:re'lian r,etrage .arrnata fi ,adrni- Severin), Apulum (azi, Nba Iulia).
nistralia romani din Provincia EI provincia Dacia a avut o via![ economici infloritoare, fi.ind integratl lumii
A
romane.
El Integrarea geto-dacilor in lumea romani s-a manifestat prin desfigurarea
unor activiiili ce r[spundeau necesitililor vremii, precum mineritul (ex-
ploatar ea z1chmintelor de metale prefioase, a fierului Ei a cuprului), agricul-
i,rru (constituirea fermelor agricole de tip roman), meqteEugurile 9i comer-
!ul. prin intermediul acestuia din urmi, provincia Dacia schimba produse
cu regiuni diferite ale imperiului.
EI principalii factori care au contribuit la rom anrzarea dacilor (9i la formarea
populallei daco-romane) au fost: armata romani cantonati in provincia
Dacia, veteranii (soldali romani lisali Ia vatri, stabilili in Dacia), adminis-
tralia, justilia romani, coloniqtii latinofoni, invilamAntul in limba latini, re-
ligia roman b (zen ]upitea Junona, Minerva)'
Et Dacii liberi reprezentau populafia geto-daci neinclus[ in provincia roma-
na Dacia. Relaliile lor cu aceasta provincie au fost complexe: pe de o parte,
atacau deseori limesul roman (granifa fortificati), Pe de alti parte, au primit
influenle de civilizalie romani, fiind supugi, cu timpul, romanrzilrir.
El Retragerea armatei Ei a administraliei romane din Dacia (271d.H.) a marcat
incetarea st6panirii romane in provincie. Aceasta a fost decisi de imparatul
roman Aurelian (270-275), confruntat cu imposibilitatea apiririi provinciei
in fala atacurilor dacilor liberi Ei ale golilor germanici, in condiliile crizei
economice Ei militare din imperiu. Populalia autohtoni daco-roman[ a ra-
mas, in continuare, la nordul Dunarii.

I nforma[i i su pl imentare
 .:F il t:iil,:,il ttlifiiiitd,;,:, i il il i,ili il u a l a
ii.,r:ii5 .

1. Cu ajutorul hir[ii din manual gi a cunoqtinlelor de

geografie, haqureazd, pe harta aliturati:
o cu albastru, regiunile cuprinse in cadrul provinciei
romane Dacia;
o cu rosu, teritoriile locuite de dacii liberi;
o cu verde, regiunea dintre Dun[re gi Mare, integrati
provinciei romane Moesia.

2. Completeaza spaliile lacunare cu termenii potrivili,

selectali din lista de mai jos.

Dupi anul 106, geto-dacii ...........................

s-au adaptat noului rnod de viali gi, sub influenla
administraliei, a armatei romane, a convieluirii cu
veteranii gi ....., & religiei romane,
s-au romanizat. PAni la incetarea stipinirii .........................., s-a format o noui populalie, vorbitoare a limbii latine popula-
r€, .................. ........... .in27l, au fost retrase la sudul Dunirii armata gi administralia romani. s-a aflat
sub stipinire romani timp mai indelungat, aici aceasta incetAnd in anul 602.

Lista termenilor: grecii, daco-romanii, migratori, autohtoni, Dobrogea, Gallia, coloni;tii, romane.

3. Alcituiegte, pe spaliul de mai jos, o listi a aspectelor pe care le consideri pozitive, respectiv, a celor negative, ale stipini-
ririi romane asupra Daciei, din punctul de vedere al evoluliei istorice a poporului geto-dac.
Aspecte pozitive Aspecte negative

Organiza\L pe grupe de cate 3-4 elevi, citili textul de mai jos. Pornind de la aces-
ta, imaginali un dialog cu un colonist roman sosit in Dacia dupa anul 106. Alca-
tuili o listi cu intrebirile pe care afi dori si i le adresati.

l-a urmat la tron Lllpius Traianus (...). invinghnC pe Decebal, el a supus

Dacia $i a transformat tn provincie romana {inuturile de dincolo de Dunare. (...)
Traian, dupa cucerirea Daciei, adusese o mul;ime foarte more de oanteni din toa-
te col{urile lumii romane pentru popularea ora;elor ;i cultivarea ogoarelor: caci
Dacia fusese secatuitd de barba{i tn urma lungului razboi al lui Decebal.
(dup[ Eutropius, Scurta istorie de la tntemeierea Romei)
 ROMANITATEA ORIENTALA
ilu MILENIUL MARILOR MIGRAIIl

3.1 . Romanitate gi crettinisrn

EI incetarea stipinirii romane in provincia Dacia nu a insemnat intreruPerea
cu lumea roman[. Dobrogea (Scythia Minor) a ri-
,.REPERE.CRONOLOGICE legiturilor
",rtohtonilor al VII-lea'
mas sub stipinire romana pinl la inceputul secolului
LanlanoLMe' tr Legiturile cu Imperiul Roman au fost menlinute prin:
'| l;;ff1u oe
C schimburile comerciale ale populafiei autohtone nord-dunlrene
cu pro-

rit, 6idl,:'ii;iii'',irei ln'ma si-l a': su-;- vinciile romane sud-dunirene;

,,"'," u1 DUhdrii, ocupind,,,',t€i,ito,rii C mutiri voluntare ale locuitorilor de pe un mal Pt celll alt al Dunirii;
.,1,,ale' I mpff;r1u.;,,,,Bizantin, {l mpe' C reinstaurarea stipinirii romane la nordul Dunirii in timpul imparalilor
Constantin cel Mare (306-337) qi Iustinian (527-565);
, iiul R n oe n3sSt'if); inc.g-ta' latino-
O rispAndirea creEtinismului la Dunirea de los de citre misionari
,.'

:" r- aparten:en1ei ...D-b gei.la

,,1,,,.; g]peri uI Roman.,.'de Rasdr,it,,,,,,,,,,'' foni venifi din imPeriu.
EI principalele fenom.rr. care au afectat fosta Dacie romani,
dupi anul 271, xu
fost decaderea vielii urbane gi retragerea daco-romanilor in zonele rurale,
care puteau oferi adipost in fa\a atacurilor migratorilor.
dacilor liberi'
EI procesul roman tzdrua continuat, extinzindu-se Ei asupra
prin intermediul coloniEtilor 9i
tr Religia creqtinl a pitruns in Dacia romand
la Milano (anul 313), prin care
al militarilor romani. in urma Edictului de
libertate de cult creqtinismului, a in-
impiratul Constantin cel Mare acorda
Dunirea de intemeierea basili-
ceput organi zareaprimelor episcopii la )os Ei
cilor (la Tomis, Histria, Niculilel etc')'
la continuarea pro-
EI CreEtinismul s-a rlspandit in limba latini, contribuind
cesului de rom anrzare in rindul autohtonilor. Termenii cre;tini de bazi in
limba rom1ni provin din limba latini (biserica, cruce, Dumn ezeut, inger,
botez, PaEte etc.).
EI Obiecte creqtine din al lV-Iea-al VI-Iea au fost descoperite la
secolele
Biertan (jrd. Sibiu, donariul de bronz cu inscriplia latin[ ,,Ego,
Zeno-
monograma lui
vivs vot; posui" - ,,Erl, Zenovte, am dat acest dar" qi cu
(i"d. Ialomila), Apulum
Hristos), la porolissum (Moigrad, jud. Silaj), Luciu
(Alba Iulia), Sucidava (Celei, j*d' Olt)'

ir6'iipE#t-i[aii
l.lnurmaslpiturilorarheologicedelaNiculilel(judeplrulcea),inanul lgTlaufostdescoperiteunmiclicaqdecultcreg-
ordonate, in anii 303-304' de impiratul
tin, o inscripfie cu numele a patru martiri .reqti.ri (uc\i in timpul perseculiilor
Dioclelian) gi mormdntul acestora'

Martirii creQtini de la Niculilel

Zoticos
Attalos
Kamasis
Filtfpg!
 Realize azd., pe baza lecliei gi a informafiilor date, o scurta prezentare a vielii creq-
tine a daco-romanilor, intre secolele al IV-Iea si al Vl-lea.

ll. Explici importanla donariului de bronz de la Biertan (sec. al IVJea) pentru istoria
romA,nilor.

Organizafi pe grupe de cite 4-5 elevi, citili cu atenlie textele, apoi formulali rlspunsuri pentru cerinfele de mai jos.

Ca aparatori ai siguran{ei ;i liberta{ii romane, domnii no;tri, Flavius

A.
Valerius Constantin ;i Licinianus Licinius, (...) pentru tntarirea pazei limesului
(grani{ei fortificate) au construit in mod fericit din temelii ;i cetatea tropeenilor.
(Inscriptie privind refacerea cetelii Tropaeum Traiani, din Dobrogea de azi,
timpul impiratului Constantin cel Mare, sec. al IV-lea)

B. Vrhnd sa faca din Istru cea mai puternica aparare a noastrd ;i a tntregii
Europe, imparatul lustinian a acoperit {armulfluviului cu tntarituri dese (...) ;i
a a;ezat pretutindeni pe {arm straji de o;teni, pentru a apri cu stra;nicie trecerea
barbarilor din par{ile acelea. (...) El afacut asemenea tntarituri tn sate, incdtfie-
care ogor t;i are fortifica{ia lui sau se afla tn vecinatatea unui loc tntarit.
(Procopius din Caesareea, despre politica impiratului Iustinian,
sec. al VI-lea)

l.Indicali o aseminare intre misurile luate de cei doi impirali.

2. Mentionati un motiv al misurilor adoptate de Constantin cel Mare qi de Iustinian.

3. Explicali importanla Edictului de la Mediolanum pentru rispAndirea creqtinismului la nordul Dunirii.

 ROMANITATEA ORIENTALA
ilu MILENIUL MARILoR MIGRATII

3.2. Autohtoni ;i migratori.

A;ezarea ungurilor tn Pannonia
EI Sfirqitul Antichitelii gi inceputul Evului Mediu sunt marcate, in Europa,
de

invaziile popoarelor migratoare Ei de formarea noilor popoare europene.

RE P E R'E.'..C RO N O LOGI CE
Etr gi al VII-lea, zona nord-dunlreani a cunoscut inva-
intr. ,..oleie al III-lea
.': bu g a ii i u;:i d€', zlle golilor (de neam germanic), ale hunilor (de origine asiatici), aqezali
it ;6i7 9t"6I 1,, .,, I 'cO n d ,.

in pannonia, sub conducerea lui Attila, ale gepizilor (germanici), care au

,,[5[-'ruCh'trec .la iudul ,Dunirii. ,

,,,
controlat, tot din Pannon Transilvaniei gi a Olteniei, ale avarilor (asi-
i 6gO, -, 51;b:iliiee: unguriloi: in ra, zona
urm[ au trecut in masi la
atici) gi ale slavilor de sud. in anu| 6}2,aceEtia din
J'9t7,,1,,.rt lmPeriUl Bi2antin i$i rein. sudul Dunirii, in Imperiul Roman de Risirit (Bizantin)'
,,,
,,
iij' r'g|i,6,Stipenir,ei in Dobro- ,,.
El Consecinlele migraliei slavilor asupra populaliei romanice nord-dunirene
gea (pand in 1204). au fost:
C izolarea populaliei autohtone de restul Imperiului Roman de Risirit;
C transmiterea unor influenle lingvistice in limba romin[ qi, mai tdrziu, a

unor elemente religioase (de cult).

tr Relatiile autohtonilor cu migratorii s-au caractertzat prin acceptarea con-
trolului acestora, exercitat prin perceperea tributului Ei a altor obliga-
locali
lii din partea populaliei locale Ei prin asimilarea de citre populalia
a migratorilor rimasi la nordul Dunarii'
tr Maghiarii (ungurii, migratori de origine fino-ugrici) s-au stabilit, in 896, in
pannonia, sub conducerea lui Arpad, venind dinspre nordul Mirii Negre.
tr in anul gss,expansiunea ungurilor spre vestul Europei a fost oprita de im-
piratul german Otto I, in urma bataliei de la Lechfeld.
tr Din secolul al X-lea, ungurii au trecut la o politic[ de extindere teritoriali
spre est, citre 'fransilvania de azi, confruntindu-se cu rezistenla opus[ de
rominii din voievodatele conduse de Menumorut, Gelu 9i Glad.
EI Cucerirea sistematici a Transilvaniei a inceput dupi anul 1000, in timpul
regelui Ungariei, $tefan I cel Sfint.
El Ultimele migralii s-au produs intre secolele al Xl-lea Ei al XIII-lea.
in aceasta perioadi, spaliul rominesc a fost afectat de migraliile pecenegilor,
ale uzitor Ei ale cumanilor. in secolul al XIII-lea, titarii au intemeiat, dupi
marea invazie tataro-mongola (1240-L241), Hanatul Hoardei de Aur, si\uat
in nordul Mirii Negre.

lnformatii suplimentare
 Figa pentru activitate,individuali

Observi harta Migra{ii pe teritoriul Europei tn secole-

le al lV-lea - al V-lea.
1. inscrie pe harti, folosind ca repere sigelile, nume-
le popoarelor migratoare care au trecut pe la nor-
dul Dunirii de aziin secolele al IV-Iea gi al V-lea.
2. inscrie pe harti, pe teritoriile corespunzdtoare, de-
numirile:
o Imperiul Roman de Apus;
o Imperiul Roman de Risirit.
3. Subltntazd, cu rogu numele capitalei Imperiului
Roman de Apus, iar cu albastru, pe cel al capitalei
Imperiului Roman de Risirit.
4. Tras eaztrpe harti, cu ajutorul unei sigeli (verzi),
direclia de migralie a slavilor de sud in anul 602.
5. Precizeazd, doui urmari ale migraliilor desfigurate
in spaliul romAnesc la sfArqitul Antichitefii.

Organizali pe grupe de cAte 4-5 elevi, cititi textele de mai jos, apoi realizali planul de idei al unei prezentiri cu titlul:
Autohtoni ;i migratori intre secolele al lX-lea gi al XilI-lea. La final, dezbateti in cadrul clasei rezultatele activititii.

A.Ducele Arpad a cuprins tot {inutul dintre Tisa;i Bodrog, tmpreund

cu to{i locuitorii, ;i a asediat cetatea Borsoa, luhnd-o cu asalt, dupa trei zile.
Zidurile ei le-a dardmat, iar osta;ii ducelui Salanus, afla{i acolo, porunci sa
fie du;i tn lanluri tn cetatea Ungariei. $i stknd ei acolo mai mult timp, du-
cele Si ai sai vazura rodnicia pamkntului ;i boga{ia de tot felul de animale ;i
mul;imea de pe;ti din apele Tisei ;i ale Bodrogului, ;i ducele Arpad ;i ai sai
tndragira {ara nespus de mult.
(dupi Anonymus, Gesta Hungarorum)

B. Tdtarii trecurd cu to{ii intr-o singura noapte ;i, tn zorii zilei, tncon-
jurhnd intreaga o;tire a regelui, tncepurd sa arunce ca grindina sage{i asupra
ogtirii. Caci atdt de des se aruncau sage{ile, ca aproape se facea umbra lupta-
torilor ;i aceste sageli zburau prin aer cum se tngramadesc cknd vin lacustele
;i libelulele. Regele insa nu mai putea sa-;i orhnduiasca linia de bataie, ci, tn
dezordine, din orice parte ar fi pornit ungurii la lupta, tatarii, ie;indu-le tn
cale cu sage{ile lor, ti faceau sa se retragd spre mijlocul armatei.
(dup[ Rogerius, Carmen mis erabile)

Planul de idei
 ROMANITATEA ORIENTALA
ilu MILENIUL MARILoR MIGRATII

3.3. Formarea poporului romin

;i a limbii romine
EI Etno gefieza romineasci a fost un proces complex,
aI cirui rezultat a fost
orientale'
REPERE CRONOLOGICE aparilia unui popor neolatin, singuiul moEtenitor al romanitllii
tr principalele .iup. ale formlrii poporului romin au fost:
Dacia,
r sea.',ll-lll - per:ioada stapanirii C perioada stapanirii romane (seiolele al Il-lea-al III-lea, in provincia
Marea Neagre),
'romane in Dacia. respectiv, secolele I-al VII-lea, in zana dintre Dunire Ei
cind asupra dacilor s-a exercitat acliunea romantzatoate a coloniqtilo\
3
r SeC:,V-Vl '':etaPa Formirii ,limbii romani;
veteranitor, a administraliei romane, formAndu- se populalia
daco -

Ia nordul Dun[rii dup[ retragerea aureli-

C continuitatea daco-romanilor
ana (anul 27L), in perioada migraliiIor, cind fenomenul
romantzari i-a
populalia
cuprins Ei pe dacii liberi; pAna L sfirEitul secolului al VIII-Iea,
daco-romanl s-a transformat in populalie rom|neasci'
gi la sudul Dunirii,
Et Totodata, a continuat si existe o populalie daco-romani
din provincia roman[ Moesia. AceEtia, cunos-
urmaEi a traco-daco-gelilor
zrntdvorbitorii dialectelor limbii ro-
culi mai ales cu num.l. de vlahi, repre
mine: aromin, megleno-romin, istro-roman.
de origine latinl (circa
EI Limba rom1nl face parte, prin stratul fundamental
600/o din fondul lexilal de-baz[), din
familia limbilor neolatine, alaturi de
portughezd', franceza, spanioli, italiani'
tr principalele formirii limbii romine au fost:
etape ale
C adoptarea de citre dacii din Dacia Ei Moesia a latinei populare, in care

s-au utilizat qi cuvinte traco-dacice (aproximativ 107o

din fondul lexical
de bazi);
a elementelor provenite din
C includerea, in secolelele al VIII-lea-al lX-lea,
Iimba slavilor sudici (aproximativ 20a/o din fondul lexical de
bazi)'
timpuriu ii amintesc romini sub numele de
EI Documentele din Evul Mediu Pe
(termeni de origine germanici, ce desemnau populaliile
vlahi, volohi, btahi
romanice).

I nforma[ii suPl imentare

#iia'ri:.fu f iiiu$iiidlffi {ita'

in Balcani, in secolul al vl-lea, apoi rispunde cerinlelor'
Citegte textul de mai jos, care relateazi un eveniment petrecut

(bizantinii) se indreptau impotriva lor ("')'

Mulyimea barbarilor avari se imprd;tiase prin Tracia,-iar romanii
pe el si un soldat a strigat Pe
$i arf putut izbhndi, dacd nu
arfifost ointkmplaie. lJn animal de povard aruncase sarcina de
maternd:torna, torna, fratrel Stdphnul cathrului n-a auzit glasul'
stdphnul animalului sd indrepte povara, zichndu-i in limba
au luat-o la fugd, strighnd in gura mare: torna' torna! cuprins
dar l-au auzit ostasii si, ffezhnd cd sunt infrhn{i de dugmani,
de spaimd grozavd, hanul avarilor a inceput sd fugd gi el din rdsputeri. $i a fost lucru vrednic de vdzut cum avarii gi romanii
fugeau unii de allii,fdrd sdfie urmdrili de nimeni.
(dupi Theophannes Confes sor, Chronographia)

l. Subliniazl pe text cuvintele care aratl caracterul romanic al limbii materne a soldalilor inrolali in armata bizantini.
2. Completeazi tabelul de mai jos, inscriind limbile neolatine (romanice) vorbite astlzi in Europa.

Limbi neolatine
Limba romind

3. Completeazi, dupi model, tabelul urmator privind structura limbii romdne.

Structura limbii romflne
Substratul
Stratul fundamental Cuvinte de orisine latini
Adstratul
4. Enumeri. doui argumente care suslin continuitatea de locuire a daco-romanilor la nordul Dunirii, in perioada

Organizali in perechi, citili cu atenlie textele de mai jos, referitoare la istoria rominilor, apoi rispundeli cerinlelor.

A.Iar tmparatul (...) Leon, numit ;i Vatatzes, (...) adu- C. Valahii sunt tncredin{a{i cd sunt coloni romani.
cea oaste numeroasa din alta parte, ba chiar ;i o mlre mul;i- Argumentul este faptul ca au multe in comun cu limba roma-
me de vlahi, despre care se spunea cd sunt colanii de demult na ;i pe teritoriul lor foarte multe monede ale acestui
se aJla
ai celor din ltalia. Popor, fara tndoiala indicii mari ale vechimii stapknirii ro-
(Cronica lui Ioan Kynnamos, sec. al XII-lea) mane aici.
(Nicolaus Olahus, sec. al XVI-Iea)

B,Romhnii sunt un neam italic. (...) Acest popor, pdna D. intregul nostru neam romknesc se vade;te, printr-o

acum, are un grai roman, de;i schimbat tn mare parte ;i abia I tradilie ve;nicd parcd, a-;i trage tnceputul din cetd[eni ro-
puthnd fi in{eles de un om din ltalia. mani - ;i se poate dovedi ca atare - ;i pdstreaza chiar phna
(Enea Silvio Piccolomini, sec. al XV-lea) | astdzi cu tdrie vechiul nume al romanilor.

2. Indicali doui asemlniri intre mesajele transmise de sursele istorice.

3. Precizati sursele care fac referire la limba romAni.

4. Numili tipul de izvoare istorice la care face referire sursa C.

 STATUL MEDIEVAL SI INSTITUTIILE SALE

4.1 .Formafiuni politice romAnetti

;i statele vecine
EI Din secolul al Ix-lea, s-au intemeiat primele formaliuni politice prestatale
aparifia Ei
RE.PEfif ..(RONOLOGICE medievale in spaliul romAnesc. Printre factorii care au favottzat
consolidarea formaliunilor politice romaneEti s-au numlrat:
c orga n,zarea comunititilor rominegti in obqti siteqti, existente inc[ din
i al:lX'leatal ,Xj:lea =,€Xistenla
,S:ec.

in Transilvania 5i Banat a voie- Antichitate;

gruparea mai multor obgti pe un anumit teritoriu, in uniuni
de obqti, pe
vodatelor conduse de Menu- C
morut, Gelu 9i Glad. bazaclrora se vor inteme ra cnezatele Ei voievodatele;
r Sec. al Xl-lea existenla voie- C formarea in cadrul obgtilor a categoriilor sociale medievale: boierimea Ei
,noaatelor conAuie' d. Gyla ti lirinimea;
: i q61um, in Tra:niilVan,ia gi Banat. C presiunile politice militare externe, din partea statelor vecine, precum
sau
Hoar-
a Regatul Ungariei, cnezatele ruse de Kiev qi Halici-Volinia, Hanatul
:247 - Diplomo Cavalerilor loa-
nili atesti formaliunile politice dei de Aur, ImPeriul Bizantin'
EI Voievodatele din secolele al IX-Iea-al Xl-lea existente
in Transilvania-
rom6ne$ti de la sud de CarPali.
Banat sunt cunoscute indeosebi din documentele medievale Gesta
Hungarorum(cronici atribuit[ notarului anonim al regelui maghiar Bela)
qi
descoperiri arheolo-
fegenda Sfhntului Gerard, confirmate printr-o serie de
(jud. Satu Mare)
gice, cum ar fi cele de la Dibica (j,rd. Cluj), MedieEu Aurit
Glad (sec'
g.a. Este vorba de voievodatele conduse de Menumorut, Gelu Ei
(secolul al Xl-lea)'
,f IX-lea) qi, respectiv, de cele conduse de Gyla qi Ahtum
vremurilor care au
EI La rlsirit de carpali, diferite surse scrise, precum cronica
(Jara romAnilor)'
trecut,menlio neazbmici forma[iuni politice numite ![ri
E intre Carpali qi Dunlre, Diploma Cavalerilor Ioanili (1247), oferiti de rege-
Ie Ungariei ordinului ioanililor, atesta existenla cnezatelor lui Ioan qi Farcaq,
a voievodatelor 1ui Litovoi qi Seneslau, precum Ei a farii
Severinului.
EI Asemenea formaliuni existau qi in Dobrogea, numele unor conducitori 1o-
cali (Dimitrie, Gheorghe) fiind cunoscute din documentele medievale.
EI pe baza acestor formaliuni politice s-au intemeiat, in secolele
urmitoare,
statele medievale din spaliul rominesc'

I nformalii suPlimentare
-[i!.{ffi
utiffi tl tflt+i@ififf ffi ifri

l. Completeazi cu informaliile cerute.

Factori care au favorizat constituirea forma{iunilor politice romineqti din secolele al
IX-lea-al XIII-lea:
a) factori interni

b) factori externi

ll. Citegte textul de mai jos, apoi raspunde cerinfelor.

A;adar, mhna{i de acest ghnd, dupd o indelungd sfdtuire cu fruntalii Si baronii regatului nostru, ne-am oprit la aceastd
hotdrdre, cu privire la repopularea regatului, care prin ndvdlirea du;mdnoasd a neamului numit tdtari a indurat mare pagubd
(...); ii ddm Si ti ddruim lui [Rembald - n.n.], ;i prin dhnsul numitei case (a ioani[ilor), tntreaga lard a Severinului tmpreund
cu munlii ce lin de ea Si cu toate celelalte ce athrnd de ea, precum ;i cnezatele lui Ioan ;i Farca; phnd la rhul Olt, afard de
pdmAntul cnezatului voievodului Litovoi, pe care ll ldsdm romhnilor ata cum l-au sfipAnit ace;tia ;i phnd acum (...) ldsdnd
deoparte ;i toate morile dintre hotarele ldrilor amintite, atdt cele clddite cdt si ce se vor clddi, precum Si toate clddirile gi semd-
ndturile, fdne{ele Si pd;unile pentru vitele ;i oile lor precum Si pescdriile de la Dundre.
(Diploma Cav alerilor loanili, 1247)

l. Subliniazi pe text fragmentul care atesti scopul aducerii ioanililor in zona Dunirii.
2. Numegte statul care acordi ioanililor privilegiile amintite in text.

3. Transcrie numele conducitorilor locali amintili in text.

4. il;; ;;;;;ritd ;;;;il,;i i;;;i;, ;;;;;il; i;;;;;i'i. ;;;;;;;;;;;

Organizali pe grupe de cite 3-4 elevi, alcltuili o scurtl prezentare a organizlrii romAnilor intre secolele al IX-lea Ei
al XIII-lea, avfu:rd in vedere:
O limitarea textului la 100-150 de cuvinte;
o utilizarea nofiunilor ob;te sdteascd, cnezat, voieuodat, sursd istoricd, voievod, lard.
 STATUL MEDIEVAL $r INSTITUTIILE SALE

4.2. Transilvania de la voievodat la principat

REPThE CRONOLOGICE
i t,:t i,i-
'. l'miiat mag6i;1',in,
'tBiho l.",, t',,,',,-'-"1. .-
, , .,
J 6 -; : at€sta rea voieVodului
'1,',''',1V
Regatul Ungariei, Tran-
tr Dupi cucerirea qi orga nizareaei sistematici de citre
sub suzeranitate maghiarl.
silvania a devenit voievodat autonom
in anul I 1, si transforme provin cia, dupi
Regalitatea maghia rd aincercat,
1
tr 1
Mercurius), dar, in
modelul apusean, in principat (fiind atestat principele
oiEanizaiea lprimului co-
Ll7 6,s-a revenit la orga nLzarea ca voievodat,
fiind menlionat numele unui
:Trah'SilVania:'
voievod, Leustachius.
EI voievodul Transilvaniei era vasai regelui
Ungariei, avea atribulii adminis-
'

era ajutat de un vicevoievod qi de o cancelarie

, ,+-'-ritviniei;i'- staihiui. ', ' ' ' ' trative, judiciare, militare,
t al7,-j',Un,io Trium Nationum -
i:,,,,,,..,,:,,.,,::::r:
voievodala.
,'i judecl-
-','ilianli EI Tranrilruria dispunea de o Adunare general[ a nobililor, cu atribulii
poliiicldi ntie mis hiari,
,",iaii ;i secui in T'ransifvania' ,"' toregti, fiscale, administrative'
care au fost reunite in codul
,

.j :i 54t :rraniilvania devlne Prin: El voievodatul beneficia de norme juridice proprii,

de legi Tripartitul, elaborat in 1517 '
6ipatl, 0utooom,'s b suzeranita- in Transilvania pe maghiari (organrz{r
tr Regalitatea maghiari i-a colonizat
mai ales in comitate), secui (populalie de limbi maghiari, cu rol defensirz'
agezattrin sud-estul voievodatului) qi pe sagi (populuti! de origine germa-
qi a comerlului)'
ni,ce a contribuit ladezvoltarea oraqel,or, a meqteEugurilor
AtAt secuii, cit Ei saqii erau organiza\r in scaune autonome'
de religie creqtin-
EI Romanii reprezentau populalia autohtoni majoritari,
in districte sau ,,!iri" autonorrl€, con-
ortodoxi. Acegtia .ru,, organi zalr
Asemenea regiuni locuite de romini
duse de juzi, cnezi sau voievozi. (fara
ale Transilvaniei
erau localizate mai ales in zonele de margine
Halegurui, fara MaramureEurui, fara Figiragului).
incepind din L366, cand
condilionat calitatea de nobil de apar-
regele maghiar Ludovic I de Anjou a
au fost excluEi, treptat'
tenenla la religia creqtina catolici, romanii ortodocEi
Rominii din Transilvania au contribuit la
din viala politicl a voievodatului.
intemeierea firii RomAneqti Ei a Moldovei.
fala Imperiului
tr in anul L541, in condiliile iniringerii Regatului Ungariei in
in principat autonom sub suzera-
Otoman, Transilvania a fost transformati
aseminltor statelor medievale ex-
nitate otomani, dispunind de un statut
tracarpatice fara Romineasci 9i Moldova. -!

I nformalii su Pl im entare
 iffi ffi gfr r ru a$ivitalF-ffi iv-,i"d,ii,,,14

1. Pe spaliul de mai jos, reaLizeazi o axi cronologici pe care si inscrii in ordinea co-
recti principalele evenimente care au marcat evolufia Transilvaniei intre secolele
al Xl-lea gi al XVI-lea.

2. Citegte cu atenlie enunlurile de mai jos, apoi noteazd cu A pe cele pe care le consideri adevirate gi cu F pe cele pe care
le consideri false.
o in Evul Mediu, Transilvania a fost, pAnn in secolul al XVI-lea, voievodat autonom sub suzeranitate maghiarl. T
a Regalitatea maghiari i-a colonizat in Transilvania pe romdni qi pe secui. T
o Voievodul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei. T
a Sursele istorice vorbesc despre voievodul Leustachius, care a condus in secolul al XII-lea.
. Din secolul al XIV-lea, prin hotirArea regelui Ludovic I de Anjou, romdnii ortodocqi au fost acceptali in rindul
I
3.
nobililor.
Enumerl pe spaliul de mai jos instituliile de conducere ale Transilvaniei medievale.
u

Organizali pe grupe de cAte 3-4 elevi, citili textele, apoi completali fiqa de mai jos.

Boratt,i':;,::::r::'f::;:'{#:;";7,1:,Tro';':i';::::,:i:,::,'::{"::';::""::,ff:,#,1 ,",';:: {fo';:,::? ltr:,::

mitatele, aford de cel al Sibiului. Iard comitele Sibiului, oricine va fi, sd nu cuteze a pune dregdtor in prezisele comitate, decht
numai dintre cei ce locuiesc tntre ddn;ii; ;i pe el sdJ aleagd popoarele, dupd cum li se va pdrea mai bine.
(privilegii acordate sagilor de regele Andrei alll-lea,1224)

B.Noi, Andrei, regele Ungariei, aducem la cuno;tin[a tuturor cd, atunci chnd am [inut noi tmpreund cu toli nobilii,
sa;ii, secuii ;i romdnii din pdrlile Transilvaniei o adunare la Alba lulia, pentru indreptarea stdrii acestora, cu sfatul tuturor
prela[ilor ;i baronilor regatului nostru, magistrul Ugrinus, ridichndu-se in acea adunare a noastrd, a cerut sd i se inapoieze ;i
restituie prin noi nigte mogii ale sale numite Fdgdra; gi Shmbdta, afldtoare l6ngd rdul Olt.
(document regal, 1291)

1. Tipul de sursi istoricl reprezentat de textele A Ei B:

2. Aseminlri Ei deosebiri in privinla continutului:

\

REPE RE:.. CRO N O.LOG I CE
r 1330 -r,::cOnsaCrarea,..indep"nt,
denlei larii Romdne;ti Prin vic-
toria lui Basarab I la Posada.
r (?1310-1352) gi-a impus autoritatea asupra lirii, luindu-Ei titlul de
1359 - intemeierea MitroPoliei
. ; O;toAoie a Terii RombnaSii-: ,,
i,cca r 16o - desCaiecatullui Bog-
i
:.......dan.in.''Mo.ldova.:.....:.
I
a .l ggg ',,integiar:ea Dobrogei Te-
.':r.ii.Ro.rn:6ne5ti',.:.....::....
\ -H
5TATUL MEDTEVAL tl lNsflTUTltLE SALE
4.3. intemeierea statelor med ievale
]ara Rom6neasci, Moldova, Dobrogea
EI intemeierea J[rii RomAneEti cuprinde urmitoarele etape:
C formarea cnezatelor Ei voievodatelor atestate de Diploma Cavalerilor loa-
nili;
C unifi formaliunilor politice de la sud de Carpali sub autoritatea
carea
unui singur conducitor. Aceasti etapi este explicati de tradilia istori-
ci prin descilecatul lui Negru-Vodi din Figirag. Voievodul Basarab I
,,mare voievod". Victoria acestuia Ia Posada 1330), asupra
( regelui
,,,
statului
Ungariei, Carol Robert de Anjou, a consacrat independenla fhra
RomAneasci fald de regatul ungar.
EI Nicolae Alexandru (LZSZ-1364) a intemeiat, in anul 1359, prima mitropolie
ortodoxi a RomineEti (cu sediul Ia Argeg), iar in timpul domniei lui
firii
Vladislav Vlaicu ( L364-1377) au fost emise primele monede ale statului din-
tre Carpali gi Dunlre"
E! Etapele formirii statului medieval Moldova au cuprins descilecatul lui Dra-
goE 1.. a L352), prin care se forma Moldova Mici, sub suzeranitate
maghiari,
bazele statului
!i a.r.ilecatul lui Bogdan (cca 1360), prin care au fost puse
moldovean independent de coroana maghiari.
tr Dobrogea s-a format ca stat medieval la ium[tatea secolului aLXIV-lea, fiind
integrata, in 1388, ![rii RomAneqti.
EI Din secolul al XIV-}ea, s-au fbrmat qi institufiile statelor medievale romi-
(repre-
negti: domnia (repr ezentatii de un ,,mare voievod qi domn"), Biserica
zentata de mitropoliile f,[rii RomAneqti Ei Moldovei, de episcopii, minas-
tiri), Sfatul Domnesc, Adunarea Jlrii, ,,oastea cea mare" si s-au organrzat
unitilile administrativ-teritoriale (judelele qi linuturile)'
lnformatii suplimentare
Fiii Fiiltili ltFitetd'iidriiidilali
l. Pe baza lec[iei Ei a manualului, com-
pleteazi tabelul de la pagina aliturat[,
inscriind in spaliile corespunzitoare
atribuliile (prerogativele) domniei in
Evul Mediu.
I
 Atributii in domeniul politicii interne Atribufii in domeniul politicii externe

l!. Completeazi spaliile libere de mai jos cu informagiile care lipsesc.

ln secolul al XIV-lea, fara RomAneasci a fost intemeiate ca stat independent de coroana maghiari de voievodul
...................... I.
Voievodul ...... statului medieval Moldova,.independent de Ungaria.
a pus bazele
Mitropolia ortodoxi a firii Romdnegti a fost intemeiatd in anul J"lj.i.r de voievodul Nicolae Alexandru.
in Evul Mediu, secuii gi sagii din Transilvania erau organizali in unitili administrativ-teritoriale numite

.... reprezenta institutia politicd centrali a statelor medievale romALneqti.

lll. Citeqte textul de mai jos, apoi rispunde cerinlelor.

Iar tn acel timp Bogdan, voieyodul romhnilor din MaramureS, adundnd in jurul sdu pe romhnii din acel district, trecu
in {ara Moldovei, supusd coroanei regatului ungar, ;i cu toate cd a fost lovit de mai multe ori de armata regelui, crescdnd mult
numdrullocuitorilor acea lard a crescut (devenind) un stat.
(Ioan de Thurocz, Cronica Hungarorum)

l. Subliniazi pe text numele statului intemeiat de Bogdan Ei denumirea unei unitili teritoriale din Transilvania medievall.
Z.Precizeazd secolul in care se desfrgoari evenimentele relatate.
3. Indici numele primului intemeietor al statului la care textul face referire.

'':::::::-::::::::I:"'Y'.':*i'::i*'-:::I:1::T::'::':::1:1Y:',1't:
_ __ _

Organizalt pe grupe de cate 3-4 elevi, citili cu atenlie textul de mai

jos,observali imaginea, apoi reahzafi cAte un afig cu terna: Campania
militara din anul lfiA,in care sa ilustrafi: cauzele, desfhgurarea, urme-
rile campaniei militare purtate in anul 1330 de regele Ungariei, Carol
Robert de Anjou, impotriva fnrii RomAnegti.

in anul Domnului 133A, regele;i-a adunat o mare oaste;i la

tndemnul voievodului ardelean Toma ;i a lui Dionisie, fiul lui Nicolae,
s-a dus tn persoond, in luna lui septembriei:, prin Severin, tn {ara voie-
vodului romdnilor, Basarab, {ara care nu poat, fi locuita de un popar
neobi;nuit cu ea, ca sa alunge din aceastd {ara pe Basarab, sau cel pu-
{in sd dea tn posesiune {ara aceluia unuia dintre curtenii sai, cu toate
ca voievodul platise intotdeauna cu credinta darea cuvenita maiestatii
sale, regelui.
(dup[ Cronica pictata de la Viena)
 LUMEA RURALA 5I, LUMEA
URBANA
iIU EVUL MEDIU

5.1 . Lumea oratului

EI Oragele reprezentau centrele rnegtequgireEti, comerciale
gi politico-ad-
ministrative ale Jirilor RomAne. Ele au apirut mai intAi in Transilvania,
REPERE C.RONOLOGICE
cele mai impor-
apoi in Jara Romineascl qi Moldova. in Transilvania,
tante centre urbane erau: Braqov, AIba Iulia, Sibiu, Rodna, cluj, Bistrifa'
r Sec.:ri;l ,:,.X|ll-lea .:,: intemeierea
Cimpulung, Curtea de ArgeE, Tirgoviqte,
in Jara Romineasci, s-au dezvoltat
,,,,, ,'u:nort ,,or:aie ,:'ln ,' ,TiansilVania:

BucureEti. in Moldova, s-au afirmat Baia, Suceava, Iaqi,

chilia gi cetatea
,, ,,S,i:$hi;oara, ,Bra;ov; MediaS. , ::::

Hotin.
AIbe, cetlliIe fortificate Neam!, Tighina,
r 1368'- Vladislav VlaiCU; :domhi-
1,,,.
Jarii Rominesti, tonfirmi
,,:toiu1 E unele dintre oraEe au fost inilial targuri, dezvoltate apoi pe baza comerlului
,,., piinilegille iomerciale aCordate Ei meqteEugurilor.
gi in Moldova, de
'' nebustorilor bra;oveni' ,::: l : El conducerJu oraqelor era asigurati, in fara Romineasci
,

respectiv de Sfatul Oriqenesc (12.p?r.gari), in frunte

vornic sau de p1rcllab,
in
cu un qoltuz (iuotdova) ru., jude! (Jara Romineasci). in Transilvania,
fruntea oraqelor se afla un primar qi Sfatul format din L2 iuta\i, in frunte cu

un jude (reprezentantul regelui)'

Studiu caz.S i g h i;oa ra ; Ci m Pqlg1g

de negustorii
{ Sigt i;oara. intemeiat in secolul al XIII-lea, in Transilvania,
saEi, a devenit dupi un secol un oras infloritor, a
clrui prosperitate se da-
tora breslelor meEtequgireEti care au contribuit Ia ridicarea fortificaliilor
oraqului. Azt este ,r.ru dintre cele mai bine pistrate cetili medievale din
Europa.
tZa*pulung. Conform celor mai vechi menliuni documentare (datind din
jurul urrulii 1300), oraEul purta denumirea de Longocampo, primul sau
capitall a
conducitor cunoscut fiind comitele Laurenfiu. Aici s-a aflat prima
tra,Cilia istorici susline ci s-ar fi desfhqurat desci-
lirii RomAneEti qi tot aici ortodocqi, cAt de catolici
lecatul 1ui Negru Vodi. Oraqul era locuit atAt de Ei

a avut un rol comercial deosebit, indeplinind, de asemenea,

funclia de
Ei
vami domneasci.

IStudiu de caz.Organizarea ob;tii

y' liberd qi obgtea siteasci aserviti (aflatl pe do-
Tipurile de comunitili dominante in lumea rurali erau ob;tea siteasci
meniile feudale)'
y' in funclie de libertatea rlzeEi in Moldova)' Aceqtia
personali, lnranii puteau fi liberi (mogneni in Jara Romxneascl,
sau dependenli (qerbi, lip-si1i de dreptul de strimutare'
erau proprietari ai pem"anturilor definute-(moqie sau ocini)
de stiimutare' in Transilvania; rumini' in Jara Romi-
respectiv jeleri, Iipsili de pimant, dar liberi i, p.irirr1" dreptului
neascl; vecini, in Moldo-va)'

lnformalii suplimentare

d
H
.G

::
i
t,iii pe,ntril i;attiviffitE ino:ifidueH
Citegte textul de mai jos, apoi rispunde cerinlelor.

Sagii din Transilvania, tn ;apte orase Si doud scaune, au fost privilegiali gi eli-
bera{i, primind puterea Si dreptul de a alege dregdtorii lor judecdtorii Si administrato-
rii ora;elor. Astfel, anual, dupd Crdciun, prin alegeri generale;i libere, cu participarea
tuturor, se va alege un numdr de jura{i. Dupd aceea, ceilalli jurafi vor fi aleSi de cdtre
nou aleasa autoritate publicd, potrivit obiceiului strdvechi. ASa se va cddea sd se aleaga
persoane capabile gi utile pentru comunitate, care dupd scurgerea anului, vor fi obligate
sd dea socoteald despre activitatea desfaturatd, in fala onoratului consiliu.
(Statutele saqilor, 1586)

l.Precizeazdstatul la iniqiativa ciruia au fost colonizali sagii in Transilvania.

.............'.'...'...
2. Transcrie din text unitatea administrativ-teritoriall specifici sagilor din Transilvania.

3. ilii;; ;; ; #*s-;;;;;; ;;;;;; ;;;;;; ;&;;;;in rranslvania

4. Pe baza textului de mai sus qi a manualului, prezinti pe scurt organizareaunui oraq medieval din Jirile Romine.

5.i;;;;iliil;;il,;;;;;;;;;il;;;4il. *lffi;;;;;';;;,;;;;"zi indicativur ,,r" pentru cere din rranslvania,

respectiv, ,,f,R'pentru cele din Jara Romineasci gi ,,M" Pentru cele din Moldova.

Argeg

Suceava
[]
t:]
TArgoviEte

Sibiu
I-l BraEov

Siret
n
l--l
Bistri!a

Neamt
tlrlt Chilia
SighiEoara
t:]
tl
Organizali pe grupe de cite 3-4 elevi, pebaza textului gi a lec$ei, alcituili o listi a activitililor pe care trebuia si le inde-
plineasci un liran dependent de-a lungul unui an, in Evul Mediu. Realizali apoi, pe spaliul de mai jos, o scurti prezentare
care si descrie viala unui liran dependent din Evul Mediu. /

Ca dare anuald, fiecare gerb sd fie dator sd pldteascd, la sdrbdtoarea Sfdntului $tefan, zece dinari. Ca slujbe, trebuie
sd facd o zi de coasd sau de secerd Si sd repare iazurile morilor, linhndu-le in bund stare. (...) Au mai hotdrdt sd pldteascd
dijmele episcopale neptdtite de chliva ani, anume pentru doudzeci de cldi o sutd de dinari, ca ;i darea oilor, dijmuitd dupd
dreptul regesc.
(inlelegerea de la Bobilna,1437)
 TARILE RoMANE $l STATELE VEcINE
iruTRE DIPLoMATIE 5l coNFRUNTARE

6.1. voievozit romini in lupta antiotomani

tr Din secolul al XIV-lea, o noui putere politici gi militari se afirmi in Europa:
....RE PERE, gRO N OLOG I CE statul otornan, de religie islamici.
tr firile Romine au devenit adevirate porli ale creqtinatelii, prin eforturile
r i39+ - 'riea,Cel.:::BitrSn il ip-,, depuse pentru oprirea expansiunii in Europa a Imperiului Otoman.
frange pe sultanul Baiazid l, la tr La cruciadele org antzate de statele cregtine impotriva otomanilor au partici-
Rovine. pat gi unii dintre voievozii romini, precum Mircea cel BitrAn sau Iancu de
':' XM;3"11,',,,,,',,1a-cU',' de Hune- Hunedoara.
tr Mircea cel Bitrin (domnitor al 1, irii
Romineqti, 1386-1418) a fost primul
voievod romin care a dus o politici de cruciadi. Atitudinea sa antiotoma-
lmperiul Otoman). n[ a determinat campania sultanului Baiazid I la nordul Dunarii, Mircea
| 1462 Vlad Tepet intrePrin- reuEind si-l infrAng[ pe acesta, la 10 octombrie L394 sau 17 mai 1395,
de Atacul de noaPte de l6nga in bitilia de }a Rovine. in anul 1396, Mircea a participat alituri de armatele
Targovi;te, impotriva armatei creqtine occidentale Ia cruciada antiotomani, care s-a sfirqit insi printr-o
otomane. gravl infrAngere, la Nicopole. in 1417, ela fost nevoit si accepte plata tribu-
|' 1467;- $tefah cel Mars il infran- tului fa16 de ImPeriul Otoman.
ge pe Matei Corvin, in bitalia EI Voievodul Tlansilvaniei, Iancu de Hunedoara (L44L-L456) a desfiqurat
de la Baia. numeroase campanii antiotomane. O victorie prestigioasi a acestuia a fost
a 1475 - Marea victorie a lui $te- oblinuti in bit[Iia de la Belgrad, in urma careia a oPrit inaintarea trupelor
fan cel Mare, imPotriva otoma- otomane, conduse de Mehmed al ll-lea, spre centrul Europei.
nilor, la Vaslui (Podul inalt). tr Vlad Tepeg (domnitor al lirii Romineqti, I44B; 1456-1462; L476) a rimas
r 1 497 - ,,,Re9ele ..polon loan cunoscut pentru politica autoritari gi pentru luptele impotriva Imperiului
: Alber:t eite infraht ,de
Stefan
Otoman, cea mai indrazneali acliune militari a sa fiind Atacul de noapte
linga Targoviqte, organizat impotriva taberei otomane a sultanului Meh-
, c€l ,Mare, in batSlia de:: la Codrii de
Cosminului. med al Il-lea.
E perioada domniei lui $tefan cel Mare ( L457 -1504) reprezinti momentul de
apogeu al evoluliei statului medieval Moldova. Politica sa antiotomana a de-
terminat reaclia Imperiului Otoman. La inceputul anului I475, Moldova a
fost atacati de o armati turceasci in frunte cu Suleiman, beilerbeiul Rume-
liei, care a fost zdrobit[,Ce $tefan la 10 ianuarie 1475, in bltalia de Ia Vaslui
(podul inalt), considerata cea mai strilucitl victorie a domnitorului.

I nformatii supl imentare

r iii [diliiil dttitiffi ,i ndiriduala'

Citegte cu atenlie textele de mai jos, apoi rispunde cerinfelor.

supra acestui Mircea, care a inceput mai inainte razboi, plechnd impreund cu lmpara-
tul romanilor mana-german - n.n.l Sigismund, Baiazid al lui Amurat gasindu-i vind, a pornit
cu razboi (...). il( Miicea, strdnghnd cu grija oastea {arii (...) ;i-a pus la addpost tn
muntele
Bra;ovului femeile ;i copiii. Mai dupa aceea tnsa se {inea ;i el cu armata pe urma lui Baiazid prin
pddurile de stejar ale {arii, sa nu fie utor de urnblat ;i nici lesne de cucerit (...) ;i se lupta cu el ln
chip stralucit.
(dupn Laonic Chalcocondilas)

B.Iancu s-a ndscut din tatd romhn (...); prin destoinicie;i virtute afdcut cinste neamului sdu
mai presus de a;teptarea tuturor. El (a dat dovadd) nu numai de inlelepciune, ci Si de o indelungatd
experienta,fiind deprins mereu cu razboaiele.
(dupn Anton Bonfini)

C,Cknd tiranul a auzit acestea, i s-afacut negru tnaintea ochilor

;i turbat de mhnie ti-a strkns armata de pretutindeni ;i, tn vreme de
primdvard, a venit la Danubiu (. ..). Dar vlahul (Wad lepe) i-a mutat pe toli supu;ii lui in locuri
strhmte de munte ;i in locuri acoperite de pdduri; ;i chmpurile le-a ldsat pustii Si vitele de tot felul
le-a mdnat mai induntrul hotarelor; iar insu;i cu armata se alinea toatd ziua in locuri scutite de
sihle Si pdduri dese.
(dupn Mihail Ducas)

1. Rezuffii, ln cAte un singur enunt, conlinutul fiecaruia dintre texte.

2.Indicl o aseminare r"* i.,.,.r. e;.i;;r;;;;;il;i;ilil;.

3.Precizeazl o consecinti a tacticii de lupta utilizate de domnitorii romini, pentru armata otomani.

Organizatr in perechi, cititi textele de mai ,os, apoi redactali un text scurt care si cuprindi:
o asem [niril e intrz'cantrn ile celor do I texte;
o explicalia asemanarilor co tatate.

A.,Noi Mircea, voievodul lifi{Romdne;ti, facem cunoscut (...) cd, deoarece Sigismund, din mila lui Dumnezeu, ilus-
trul rege al gariei (...) a ardtat fa{d de noi osebita bundvoinld a maiestdlii sale ;i prietenescul sdu sprijin ;i ne-a ajutat mai
ales impotriv acelor cumplili vrdjmagi ai numelui lui Hristos ;i neimpdca{i du;mani ai no;tri, turcii, de aceea noi am fdgdduit
zisului rege (.: ) cd noi, cdnd ;i de chte ori de acum inainte domnul nostru regele ya merge cu o;tirea sa, tmpotriya turcilor
pomeni{i, atun i sa fim datori a merge cu dknsul, noi tn;ine, cu toata o;tirea.
(Tratatul dintre Mircea cel BitrAn qi Sigismund de Luxemburg, 1395)

B.Noi, $tefan, voievod al Moldovei, (...) in caz cd majestatea regald va merge contra
turcilor prin lara Romdneascd, noi, $tefon Voievod, vom merge, in acela;i timp, in persoa-
'oata puterea tmpreuna cu majestatea regeasca. De asemenea, in caz ca majestatea
regala ar trimite contra acelorapi turci pe un capitan al sau prin aceeati Valahie, noi, $tefan
Voievod, yom merge cu toatd puterea cu zisul cdpitan.
(Tratatul dintre $tefan cel Mare gi regele Ungariei, Matei Corvin,1475)
 TARTLE RoMANE iturRE DIPLOMATIE
$r coNFRUNTARE

6.2. Anul 1600 r Mihai Viteazul

El in cursul secolului al XVI-lea, dominafia otomani asuPra firilor Romine
REPERE.CRONOLOGICE s-a intensifi.cat, manifestd,ndu-se prin cregterea tributului, intervenfia sul-
tanului in alegerea domnitorilor, monopolul comercial otoman. in aceste
1.I. 1 59$ ,,:,,gictdiiile :,antiotornane imprejuriri, in anul 1593 a urcat pe tronul farii Romineqti Mihai Viteazul.
,,',,,,,,,,,,6,[tihutg
,
::,::,de,:, Mi hai I:,ViteazuI',1a tr Mihai a aderat in l5g4la coalilia antiotomani Liga SfAnti Ei a declanqat
",.,Cilil$areni :.gi Giurgiu,, impotri- la Bucureqti lupta antiotomani. in mai 1595, la Alba Iulia, a fost sem-
:..1..:.:;:.vo.otornahilor':........:.:..,:,, nat tratatul de alian![ cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei),
a 1599 - in urma victoriei de la prin care Mihai Viteazul era nevoit si accepte suzeranitatea principelui
Transilvaniei in schimbul sprijinului antiotoman din partea acestuia.
Selimbir, impotriva PrinciPelui
Andrei Bathory, Mihai Viteazul tr in august 1595, Mihai Viteazul a obflnut o importanti victorie in batilia de
la Cniugireni, impotriva trupelor otomane, desivArqiti apoi prin infringe-
,u1e!te Tlansilvania cu J.ara Ro-
,,,,
m0 neasca. rea acestora la Giurgiu (octombrie 1595).
r 1 600 - Mihai Vite azul rea lizeazd tr in 1598, domnitorul Jnrii RomAneEti a semnat tratatul antiotoman cu im-
,: , , ,,,1;rnirga,'teIo'r, trei,:T,iri:ROm6 ne. piratul rornano-german Rudolf al II-Iea de Habsburg, suzeranitatea princi-
pelui Transilvaniei Sigismund Bathory fiind anulati.
'

tr in noiembrie l5g9,ca urmare a infringerii noului principe al Transilvaniei,

Andrei Bathory, in b[talia de la $elimbnr, Mihai Vitea zul a unit Transilvania
cu Jara Romineasci.
tr in primivara anului lui Mihai a trecut in Moldova, condusa,
1600, armata
din august 1595, de Ieremia Movili, care era favorabil Imperiului Otoman.
\Moldova a intrat sub stipAnirea lui Mihai Viteazul Ei, pentru cAteva luni, cele
tSei Romine au fost unite sub aceeaEi conducere.
firi
tr Confruntat cu rezistenla nobilimii maghiare din Transilvania, Mihai
iteazul a pierdut in fala acesteia bitalia de la Mirisliu (septembrie 1600),
apoi, in fruntea f,irii RomAnegti a fost impus Simion Movili, fratele dom-
nitorului Moldovei. Cu sprijinul oferit de aliatul s[u, Rudolf al II-lea,
Mihai a revenit in Transilvania, in 1601, unde a oblinut victoria de la
Gurusliu (august 1601).
tr Mihai Vitea zul afost ucis Ia scurt timp dupa batllia de la Guruslau, in tabara
militari de pe CimPia Turzii.

lnformatii

- *[h+r'ii.tffi ii1,aie,ffi ujdii'ate,

Citegte textele de mai jos, apoi rispunde cerinlelor'

Atunci, mdrinimosul Mihai smulge o secure sau suli;d ostdseascd ;i, pdtrunzhnd
A.
el insu;i tn ;irurile sdlbatice ale du;manilor, strdpunge pe un stegar al armatei, taie in
bucdli cu ,obio o altd cdpetenie Si luptdnd bdrbdte;te se intoarce nevdtdmat. in acest timp,
comandantul de oaste Kiraly Albert, deschizhnd o mare spdrturd pe care ienicerii se strd-
duiesc in zadar sd o tmplineascd cufocurilelor de pu;cd, de indatd doud sute de
unguri ;i
tot atd{ia pedestra;i cazaci, cu comandantul lor Cocea, ndvdlind cu furie, stricd rdndurile,
attern la pdmdnt pe cdnd din spate gi din coastd ii love;te cu bdrbdsie domnul cu ai sdi, fdchndu-se a;a
;i taie ogtile turcilor
mare tnvdlmdgeald, incht phnd in seard au fost redobhndite cele 11 tunuri.
(dupn Balthazar Walter, despre lupta de la Cilugireni, 1595)

B.Veli cd dupd ce am venit cu ogtile biruitoare pe pdmdntul Valahiei, blestematul ;i nelegiuitul de Mihai a venit cu
;ti
oastea sa impotriva armatei musulmane gi, dupd ce ne-om luptat cu el, afost ir'frdnt acest nelegiuit cu oastea sa Si pus pe fugd
gi a;a am sosit tn ora;ul Bucure;ti, unde pentru apdrarea armatei s-a pus sd se ridice intdrituri din pari, grinzi Si pdmknt 5i
am pus pentru pazd indestuldtoare mul{i solda{i de ai Poryii'
(raportul lui Sinan paga citre surtan, 1595)

1,Indici din perspectiva cui relateazd primul autor, de-al doilea, evenimentele din 1595.

'
3.
f::::*::fra:{;;$:;':f;;:;:I'"' i::i'i \

Prezinti in circa cinci rinduri contextul istoric al evenimentelor desfhgu\ate in anul 1595, in
" " ":"" " :" "
firile RomAne.
\

I
I

Organizalr pe grupe de cAte 3-4 elevi, citili t mai jos, oby{vafi imaginile, apoi formulafi un rispuns comun la in-
trebare a: Era posibila, tn contextul isto i o unire de durata a Tarilor RomAne? Argumentali!
La finalul activitifii, dezbateli in ca I clasei rispunsurile Ei argumentele formulate.

Majestatea sa imperiald Audb$ cdtd yreme va {ine rdzboiul cu turcii, care e de acum tn al ;aselea an, ne va da (...)
pentru a ne apdra lara ;i, dacd soarta ne va fi favorabild, pentru a ataca pe du;man, plata a 5000 de osta;i in bani gata.
(...) Iar cu aceastd oaste, noi ne vom sili din toate puterile ca in orice prilej sd indepdrtdm pe turci ;i pe alli du;mani din
Transilyania, lara Romhneascd Si din pdrlile l.Jngariei. (...) Dacd s-ar intkmpla sd avem nevoie de mai multd oaste, majesta-
tea sa imperiald (...) va veni in ajutorul nostru cu oaste mai mare, din Transilvania gi din alte locuri.
(Tratatul incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al Il-lea de Habsburg, 1598)
 TARILE RoMANE 5l STATELE VEcINE
iluTRE DIPLoMATIE 5l coNFRUNTARE

6.3. PoliticS gi diplomafie

tn secolele al XVll-lea'al XVlll-lea
EI prima jumltate a secolului al XVII-lea a fost caractertzatd prin oprirea
tem-
porara a expansiunii habsburgice spre sud-estul Europei, ca urmare a Riz-
R E P E.RE C .
RON OLOG I CE
toiului c1e 30 de ani (1618-1648), Ei prin reinstaurarea controlului otoman

r,1 632i1654..,:,,:dom6i3,lui,,Matei asupra larilor Romine.

,.
',,Baidiab,inlara RomSneascS- , tr in in aceasti perioadi principii Gabriel Bethlen
Transilvania au rJornnit
(1613-t61g), Gheorghe Rackoczi I (1630-1648) si Gheorghe Rackoczi
,

- domnia lui Vasile

.t-163,i-1653
ln Moldova. ,: ,,,,,] , ," al ll-lea (1648-1660). Sub conducerea acestora, au fost incheiate tratate de
. ,[upu a1ian[icupraRomineasfrunteacaroraS-auaflatMatei
s',T678j1688 . domnia Iui ,Serban
,, ,.gjntacuiino in, laia : Roma-- Basarab Ei, respectiv, Vasii6 trrprr. Domniile@oi voie vozr au fost peri-
oade de inflorire economici Ei cuiturali, de intarire\utoritalii domneqti.
neasca.
EI Spre sf1rgitul secolului al XVII-tea, in timp ce Imperiul \man 9i Polonia au
'r tOa $-:17,,14 ,,=
'.domhia Iui:.:.Co:nj
inceput sa decadi, Rusia a devenit o putere european[' \
: l, sta nti n B i5 hdovea n u ih Ja ra Ro-
El Domnitorii fnrii Romineqti qi Moldovei au ducl o d{itici de echi-
ciutat sa
rnAneasci.
r 1 710.171t - domhia tui Dimitrie
libru, pentru a evita accentu area dominaliei otomane. Domnii \Prezentati-
Cantemir in Moldova ve au avut, in fara RomAneasci, $erban Cantacuzino si Constan\n BrAnco-
veanu, iar in Moldova, Dimitrie Cantemir.
EI Constantin BrAncoveanu a continuat politica de echilibru a lui $er\n Can-
tacuzino, prin negocieri diplomatice cu Austria si cu Rusia. Dimitr\e Ca1-
anttotorlana oe
temir a incheiat cu larul Rusiei, Petru I, tratatul de alianli antiotorrlann de

la Lulk (1711), participind alituri de acesta la razboiul ruso-otonian din

tTlO-LZlL Turcii au obtinut victoria asupra trupelor moldo-rus e y\ bltilia
de la
Lltr pe Prut
StanileEti, y\.
I4 JLcLltlIUDLr) I lLrL \r/ 1).
( 171'Lrl'
/
tr Imperiul Otoman a impus domnitori fanarioli, incepAnd/din l-7\1, in
fAotaova, s,i din l7l6,in lara Romineasci, pentru a-Ei puteallconsolida do-
mina[ia asupra firilor RomAne.
\/ ,/

Studiu de Gaz. Rominii in viziunea cilitorilor striini

/ Marturiile cilitorilor vizitat, in Elul Mediu, spaliul romAnesc reprezinti surse istorice importante pri-
strdLini care au
negustori, alfii cirturari,
vind aspecte economice, politice, de culturd' Ei civilizalie ale epocii. Unii dintre cllltori erau
cele pistrate de la Anton
diplomali, misionari. printre.cele mai imporiante relatiri ale cilitorilor striini se numiri
Anton Maria del Chiaro
Verancsics gi Francesco della Valle (secolul al XVI-lea), Paul de Alep (secolul al XVII-lea),
(secolul al XVIII-lea)'

I nformati i su plimentare
 P.E:::::::::::::::.ll
iattiif.itatU., i nd i Ui d u a la

l. Pe baza formaliilor de pe pagina aliturati gi a manualului,realizeazir, in dreptul voievozilor de mai jos, cXte o caracte-
rrz{e a domniei fiecaruia.

ll. Citeqte cu atenlie textul de mai jos, apoi reahzeazi. o listi a informaliilor transmise despre Moldova secolului al XVIIlea.

Moldova este una din [drile cele mai Jrumoase ;i mai fermecdtoare din Europa. Aici vezi chmpii intinse, udate de mai
multe rduri, dintre care cel mai insemnat este Moldova, ce ;erpuie;te aproape ca Sena. $i tn adevdr toate aceste ape ar face din
cdmpiile Moldovei o regiunefoarte roditoare ;i ar contribui cu siguran[d ca aceastd {ard sd ajungd una din cele mai mdnoase ;i
mai bogate din Europa, dacd n-ar fi atht de expusd atacurilor turcilor ;i tdtarilor; dar trupele pe care le trimit neincetat ;i unii
;i alyii au pustiit-o in asa mdsurd, tncht in multe locuri std pdmAntul nelucrat, pentru cd n-au mai rdmas locuitori care sd-l
munceascd, ;i mai ales in partea de rdsdrit, care se mdrgine;te cu [ara tdtdreascd, unde {dranii sunt nevoi{i a-;i face bordeie
sub pdmhnt, Pentru a scdpa de furia acestor du;mani netmpdcali cu tot ce e ue;tin.
(Moldova vi-z;utit de un cilitor francez, 1694)

Organizatt in perechi, citili leclia din manual, apoi redactali un scurt text cu titlul: Politica de echilibru a voievozilor romhni
de la sftr;itul secolului al WII-lea ;i tnceputul secolului al Xlru-lea. in cadrul lui, prezentafi eventualele avantaje sau dez-
avantaje ale acestei politici pentru evolulia flrilor RomAne.
 cu LTU RA MEDI EVALA iru spATluL RonnAN Esc

7.1 . Cronicari, cirturari si cartea

REPE'RE.CRONOLOGICE
r.::t508 ,-- ': P;iry13 tipo$iafie
Dea lu,,.., (T€ igoVi;te;:,'Ja ra
neasc5).
r 1508 Liturghierul (i lirnba
slavon5), prima carte rip r,it5,,in
spaliul rominesc.
i'l s2,l:,, -,,,,;S(risoa r"rr' "'','.1{l Neacgu
di n
Cimpu|ung,;','"P(imul,, docu-
ment :redact ai frlim ba romi n5.
...I.ianIilv.nia....i..,
i t 5g1 .- intembierea, la -1u1, a
, primei , uniVersitili
: :Rornine.
: ; :prirna cUlege,re de:legi ,in limba
I 1688,,- Biblio de',1a", Buiure$ti
(prima traducere rom6neascd
a Bibliei)
r 1700 Harta farii Romane;ti,
' publicatS, la ,Padova de stolhi-
' cul Conjtantin Cantacuzil'lo.:
in spaliul romfrnesc
tr In Evul Mediu, la fel ca gi in restul Europei, multi vreme, limbile de cult
religios, de culturi gi de cancelarie utilizate nu au coincis cu limba popularl.
Astfel, in Transilvani d, z fost utilizati in special limba 1atin6, in weme ce in
fost folosite limba slavoni (introdus[ in
,,din Jara Romineasci qi Moldova au
secolul al X-lea) qi, mai pulin, limba greaci.
Rom6- Cel mai vechi document scris in limba romini qi pastrat pini in zilele noas-
tre este Scrisoarea lui I'{eac1u din Cdmpulung ( 1521).
EI printre cei mai insemnali repr ezentanli ai Umanismului (curent cultural eu-
ropean pitruns in spaliul rominesc in secolul al XV-lea) s-au numirat:
C in Transilvania: Nicolaus Olahus, ]ohannes Honterus, GasPar Heltai;
C in Moldova: Grigore Ureche, care a scris prima cronica in limba romini,
Letopise{ul larii Moldovei,incare prezinti istoria ![rii de la DragoE-Voda
pana Ia $95; Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir (cel mai
strilucit repre zentant al Umanismului romAnesc);
C in fara Romineasci: Radu Popescu, stolnicul Constantin Cantacuzino.
tr in Transilvania, pe lAnga gcolile infiinlate sub patronajul ministirilor, s-au
,::din ,Tdr,i:le remarcat qcolile or[qenegti de la BraEov, CIuj (Universitatea, 1581), Alba Iu-
,
lia (Colegiul Academic). in L562, este atestata in Moldova iniliativa lui Des-
pot-Vodn de a infiin[a Colegiul Latin de la Cotnari, iar in secolul urmltor au
fost infiin(ate Academiile domnegti de la BucureEti Ei Iaqi.
tr in anul 1508, domnitorul muntean Radu cel Mare (1495-1508) a adus
prima tiparnila in firile Romine, la Ministirea Dealu. Aici a fost tiplrita
prima carte, Liturghierul,in limba slavoni. Cea dintAi carte tip[riti in limba
iomAn d., Catehismul romhne.sc, a fost realrzati Ia Sibiu, in anul L544.
tr intre anii L557 qi L582, diaconul Coresi a tipirit, la Braqov, circa 4A de
lucriri religioase, in limbile slavoni 9i romAni.
::
tr Sub patronajul domnitorului $erban Cantacuzino, Biblia a fost tradusi pen-
tru prima dati in limba romAni, in anul 1688.

I nformatii suplimentare

41#ffi rU':attivi1l$ i iidiuid uala :

l. Citegte cu atenlie textele de mai jos, apoi rlspunde cerinfelor.

Cu mila lui Dumnezeu eu diacon Coresi, dacd vdzui cd mai toate limbile au cuvhntul
A.
lui Dumnezeu tn limba lor, numai noi rumknii n-avem; (...) cd tntru bisericd mai vhrtos cinci
cuvinte cu tn{elesul meu sd grdiesc gi sd invd{ decht intunerec de cuvinte nein{elese intr-alte
limbi. Drept aceea, mei, preofilor, s$isu-v-am aceste psaltiri din psaltirea shrbeascd pre
fra{ii
- de tnvd[dturd.
limbd rumdneascd sd vd fie
(dupi diaconul Coresi, Psaltirea slavo-romhnd)
 B.Numele cel mai adevdrat, autentic, de la primul descdlecat prin Traian este rumhn sau romanu5 care nume acest
popor l-a pdstrat intotdeauna pentru sine gi indatd dupd descdlecat ;i dupd pustiire, cum s-a spus,.;i dupd al doilea descdlecat,
pdnd astdzi, acela;i nume este dat indeobSte gi muntenilon Si moldovenilor, Si celor ce locuiesc in lara Transilvaniei. Rumdn
este un nume schimbat in curgerea anilor din roman; ;i astdzi chnd intreb pe cineva dacd Stie moldovene;te, spun: Stii rumh-
ne$te, aproape ca: scis romanice. Un alt nume ei in;iSi nu au primit tntre dhnsii niciodatd.
(Miron Costin, Cronica ldrilor Moldovei Si Munteniei)

l. Numeqte poporul la care se referi ambele texte.

2. Indicf oraqul in care qi-a desfhgurat activitatea de tipograf diaconul Coresi.

3.Precizeazilimba de culturi utilizati cu precidere in Evul Mediu, in statele romXnegti extracarpatice.

4. Subliniazl pe textul B termenul utilizat de cronicar pentru a desemna procesul intemeierii statale.
5. Pentru a demonstra unitatea etnici a romAnilor, cronicarul Miron Costin utlizeazdun argument de tip:
a) arheologic; b) numismatic; c) lingvistic?
6. Indicl numele cronicarului care a inceput Letopise{ul Moldovei, continuat de Miron Costin.

l. Organrzali pe grupe de cdte 3-4 elevi, citili cu atenlie textul de mai jos gi ris-
pundeli cerinfelor.

.l{oi aflam ca Moldova s-au discalicat mai pe urmd, iar muntenii mai din-
thi, macard cd s-au tras de la un izvod, muntenii mai tntki, moldovenii mai pre
urmd, de pastorii nemerit, ca umblhndu pastorii de la Ardeal, ce se chiama Mara-
moroy tn mun{i cu dobitoacele, au dat de o hiara ce se chiama bour ;i dupa multa
goana ce au gonit-o prin mun{i cu dulai, o au scos ia;esul apei Moldovei. Acolea
fiindu ;i hiara obosita au ucis-o la locul unde se chiama acum Bourenii, daca s-au
discalicat stat. $i hierul tArii sau pecetea cap de bour tnsemneazd.
(Grigore Ureche, Letopise{ul larii Moldovei)

1. Avdnd in vedere c[ relatarea cronicarului este o redare a legendei intemeierii Moldovei, precuzafi elementele de adevar
istoric ce pot fi identificate in text.

2. Compuneli un text care si continue povestirea, privind evolu$a Moldovei in a doua jumitate a secolului al XIVJea,
pistrAnd stilul de redactare al cronicii.
 cU LTU RA MEDI EVALA iru SPATIU L RoMANESc

7.2. Arta ecleziastici si laici

tr Arhitectura medievali romin.ur., a fost influenlat[ de curentele euroPe-
REPERE. CRONOLOGICE ne ale vremii, repre zentind o sintezd,lntre tradiliile populare qi elementele
externe, mai intii bizantine, apoi, din secoleLe al XIII-lea 9i al XIV-lea, cele
r j,Mirce,a,cel Bdtr6n gotice sau, rnai ldrziu,renascentiste.
:1 386-i|,388,
ctitorette Me nistirea Co zia. EI Construcliile laice gi cele religioase ridicate in Tirile RomAne au fost realtza-
r 1383 -1477 - construirea Biseri- te din piatri, lemn, cirimidi.
,
:"-' - bgre de,.la B,ri;ov: tr Arhitectura laici medievali este ilustrati de cetili, respectiv de curli-
r Cca 1400 - construirea Turnului le feudale sau domnegti. Reprezentative pentru acest tip de construclii
,.. iU ieai Oin,cetatea Sighi;oara. sunt cetili}e fortificate Feldioara, Bran, Hunedoara (Transilvania), Tllrnu,
I .l '466- , 465 ,,,
,:',:
,';,,$tefa n cel M a re Giurgiu, Poienari (Jara Romineasci), Neam!, Hotin, Tighina, Suceava, Ce-
: :,iliiitor,ejie Mandstirea Putna.: "
tatea Albe, Orhei (Moldova), curlile domneqti de la Argeg, Tirgovigte, Bu-
cureEti, Suceava, IaEi.
tr Arhitectur tr ecleziastice (religioase) ii aparlin bisericile qi ministirile.
El Stiluri artistice predominante au fost, in Transilvania, cel romanic 9i cel go-
tic. Stilul romanic poate fi recunoscut prin masivitatea edificiului, utihzarea
bol1ilor sirnple, coloanelor masive, ornamentaliei bogate, cu basoreliefuri
qi fresce. Stilul gotic se cara ctertzeaza prrn inallimea deosebite a edificiilor,
comparativ cu clidirile romanice, fereastra rotundi, bogat decorati de dea-
supra intririi principale (ro zasa), turlele inalte qi ascufite. Monumente re-
prezentative ale Transilvaniei medievale sunt Castelul Huni azllot, Biserica
Sf. Mihail din Cisnadie, Biserica Neagri din BraEov.
tr in Jara RomAneasc[, Biserica Sf. Nicolae Domneasc de la Argeg, ministirile
Tismana, Vodila, Cozia ilustreazi stilul bizantin, iar palatele Mogoqoaia Ei
potlogi, stilul brAncovenesc (sec. al XVII-lea-al XVIII-Iea). Acesta din urmi
imbini elemente specific romAnegti (din Muntenia) cu influenle provenite
din arta europeani, fiind caracte rtzat de armonia deosebiti a construcliilor,
utilizarea balcoanelor acoperite, cu coloane (loggia), $i a foiEorului, de im-
podobirea clidirilor cu sculpturi florale.
tr i"Moldova, bisericile manlstirilor Vorone!, Arbore, Humor, Sucevila, Mol-
dovila, Putna reprezinti expresii ale stilului moldovenesc, binecunoscut
pentru picturile murale.
El Printre manifestlrile artei medievale se numir[ gi les[turile, broderiile, pre-
Iucrarea aurului Ei a argintului, manuscrisele, arta pictirii icoanelor.

I nformatii suplimentare

,'[i;n pentffiitivitltE,iriili,uiduptS'
l, Analizeazittextul de mai jos gi inscrie in tabel informaliile transmise de autor, grupindu-le pe categoriile corespunzi-
toare.

Thrgovi;tea este un orat nu prea mare, a;ezat la;es Si inconjurat de ziduri. Castelul din acel orag, in care locuie;te
domnul {drii, e imprejmuit cu pari de stejar foarte groSi. Locuitorii trdiesc dupd legea ortodoxd 9i se imbracd in
haine lungi,
purthnd pe ,ap ciciili asemenea celor croate. riibo lo, e pu{in deosebitd de limba noastrd italiand: ei tsi zic in limba
lor
 romanL spundnd ca au venit din vremuri stravechi, de la Roma, pentru a se
a;eza tn aceasta {ara; ;i chnd vreunul i.ntreaba daca ;tie careva sa vorbeascd
tn limba lor valaha, ef spun in felul acesta: ;tii romkne;te, adica ;tii sa vorbe;ti
limba romhna.(...) Pe un deal tnfala orattilui se afla o manastire sau mai
degraba o aba{ie foarte mare, in care locuiesc ni;te calugari greci, care ne-au
facut o foarte buna primire si ne-au povestit toata istoria a5ezarii locuitorilor
din aceasta {ara.
(Francesco della Valle, insemndri, sec. al XVI-lea)

Informatii transmise de text

Viati cotidiani

Religie

imbricaminte

Arhitecturi

ll. inscrie in tabelul de mai jos cel pulin cAte doui monumente medievale de arhitectura laic[ gi doui de arhitecturi religi-
oasi corespunzdtoare fiecareia dintre firile Romdne.

Statul medieval Arhitecturl laicl Arhitecturi religio asi

Transilvania

Jara RomAneasci

Moldova

Organizali pe grupe de lucru de cinci elevi, realizali cAte un afiE care si cuprindi o harti a Rominiei, pe care si plasafi, in
locurile potrivite, imagini ale monumentelor de arti medievali, laic[ qi religioasi.
Imaginali, pe harta reabzati, trasee (nrarcate cu diferite culori), care s[ uneasca
intre ele:
o principalele monumente de arhitectura laici din Transilvania;
o principaleie edificii in stil gotic de pe teritoriul Rominiei;
o minastirile reprezentative pentru stilul moldovenesc;
r edificiile reprezentative pentru stilul bizantin.
La finalul activitilii, amenajali in cadrul clasei o expozilre a afigelor realrzate.
 SOCIETATEA ROMANEASCA
IITITRE TRADITIE SI MODERNITATE
(SEC. AL XVIIi.LEA r PRIMA JUMATNTT
A SEC. AL XIX-LEA)

8.1 . Regimul habsburgic gi mitcarea

de emancipare politico-sociali
in Transilvania
E Dupn 1683 (respingerea asediului otoman asupra Vienei), Imperiul
REPt,*t,aRONOtOGICE Habsburgic a trecut la o politici de extindere teritoriali in directia
Dunirii qi a sud-estului EuroPei.
r 1683 - Respingerea asediului tr Regimul habsburgic s-a instaurat, in Transilvania, in cursul anilor 1687 - 1688.
.',,,':
oro*an .vienei.
as,upr,a Statutul politic al Transilvaniei a fost phcizat prin Diploma Leopoldind
(1691). Conform acesteia, principalele caracteristici ale organrzbrri provin-
| 1699:17A1 ',Diplomele Leopol- ciei erau menlinerea autonomiei, a Dietei (institufia reprezentativi provinci-
dine ale Unirii cu Roma (Biseri- a1[), a vechilor legi gi a privilegiilor maghiarilor, sagilor gi secuilor, menline-
,,,1 ,,augreco-cato|ica). I
rea rominilor ortodocgi ca ,,nafiune tolerati', conducerea provinciei de catre
. 1791 - Programul politic al impirat, prin intermediul unui guvernator.
roma n ilor d in Tra nsilva n ia, tr S-a trecut la organuzareaBisericii greco-catolice (Unite cu Roma), prin atra-
Su pp I ex Li beil I u s Val a ch o r u m . gerea unei parli a rominilor ortodocEi la catolicism, cu scopul consolidirii
stipinirii habsburgice in Transilvania.
EI Domniile implralilor Maria Tereza (L740-17S0) gi Iosif al Il-lea (1780-L79A)
au fost marcate de reforme ce vrzarsistemul social, cultural, administrativ gi
religios. Agravarea obligaliilor lirinimii aservite fa![ de nobili gi abuzurile
acestora, nemulpmirea stArniti de neaplicarea reformelor imperiale in Tran-
silvania au dus la izbucnirea rlscoalei lir[neEti din 1784, sub conducerea lui
Horea, CloEca qi Criqan. Degi riscoala a fost infrAnti, in 1785,Iosif al Il-lea a
impus desfiinlarea legarii de glie qi acordarea libert[fii de strlmutare pentru
lirinimea dependenti din Transilvania.
tr Mi;carea nalionala romineasci din Transilvania a fost reprezentati, in a doua
jumitate a secolului al )il/Ill-lea, de $coala Ardeleani, curent cultural 9i ide-
ologic bazat pe conceplia europeanl iluministi, care suslinea latinitatea, ve-
chimea, continuitatea rominilor, emanciparea nalionali, contribuind la forma-
rea congtiinlei nalionale romAnegti. Samuil Micu, Ioan Budai Deleanu, Petru
Maior, Gheorghe $incai au fost membri de seami ai $colii Ardelene.
El in t7gl, a fost redactat primul program politic modern al rominilor din Tian-
silvania, Supplex Libellus Valachorum. Acesta revendica recunoagterea Ei res-
pectarea drepturilor nalionale romAneqti, inliturarea denumirii de ,,natiune
toleratd.i' pentru romAnii transilvineni, egalitatea ln drepturi cu celelalte nati-
uni ale provinciei.

I nformati i su pl imentare
 ::i::,F
i$5....p.a.rt,ffi i't,i itdte,1,.iild'ifil u,H
'...

Citegte cu atenlie textele de mai jos, apoi

rispunde cerinfelor.

A, intarim credincioaselor Stari ale

Ungariei, precum ;i tuturor Stdrilor Tran-
silvaniei, to ate daniile, privilegiile, diplome-
le, titlurile, slujbele, demnita{ile, dijmele ;i,
tn sfir;it, orice binefaceri ;i daruri, fie per-
soanelor fie ceta{ilor, ob;tilor ;i grupurilor,
fie unei biserici tnchinate oricareia dintre
religiile libere, unei parohii sau ;coli, atdt
in Transilvania, ckt ;i tn par{ile Ungariei,
in secuime ;i la Debrelin. (...) fu toate cele trebuincioase, fie intr-ale politicii, fie ale justiliei, fie tntr-ale economiei, ne yom
folosi de localnici transilvdneni, adicd unguri, secui ;i sasi fdrd nicio legdturd cu religia lor.
(D iploma Leo poldind, 169 7)

B.Comitatele, scaunel\t.districtele Si comunitdlile ordgene;ti, tn care valachii intrec in numdr celelalte naliuni sd-Si aibd
numirea gi de la valachi; acele insd in care celelalte naliuni covdr;esc cu numdrul sd ;i-o aibd de la acestea sau sd poarte nume
mixt, unguresc-valachic, sdsesc-valachic (...) Si sd se declare cd to[i locuitorii Principatului, fdrd vreo deosebire de na{iune sau
religie, trebuie sd se foloseascd ;i sd se bucure, dupd starea ;i condi;ia fiecdruia, de acelea;i libertdli
;i beneficii ;i sd se poarte
acelea;i sarcini pe mdsura puterilor lor.
(Supplex Lib ellus Valachorum, 17 9 I)
l.Subliniazi, pe documentul A, fragmentul care se referi la stirile privilegiate ale Transilvaniei, recunoscute prin
Diploma Leopoldind.
2. Subliniazi, pe documentul B, unitifile administrative ale Transilvaniei gi menlion eazdpe spaliul de mai jos, cel pufin o
caracteristici a fiecireia dintre ele.

3. Enumeri trei revendiciri enunfate in documentul B.

Organizali pe grupe de cite 3-4 elevi, citili lec1ia din manual, apoi, cu ajutorul acesteia qi
al surselor istorice, alcitui{i o listd de revendiciri pe care rominii le-ar fi putut formula
in Transilvania, in secolul al XVIII-lea, respectiv o iisti a misurilor pe care regimul habs-
burgic le-ar fi putut aplica pentru indeplinirea revendicirilor respective.

L ista reve-ndicirilor : Lista misurilor:

!jr1i.i:Ir17::7t:.i::+iitr.iq.t-1i?!a.iti.i.|!i,i:i.t-:.lt-,,:.ttt.i-i:..i.i...1i77ia'-ia.:4:r-.:ir4a,
:jiijtiliit:.!j:.:i::.t:a:.::.1+liliitt.:,:..i:tii::::1:ii:..:t::::til.i.i-i.::ii.i;..:j-::::t::ajil:ii:i|::.|i:i4
|!*it:iiit:a::.t:.i+it:'i:,.iit::.t::i:.tititit::::i:::i:.1j;.:ti.iti.i.:4.ja.ti!;?:ii!iiiji;i;ii
t:-j.itit::j.t:.:.:::+:aa:t :-ia-:+::i:.1::t:r-1i:iii_::iiij:jjt :jj:.::i:.i:i.1:.ii:.;.tt:::::t:iti!::.t:,:!i
+a.;iat!-i:i!;ti.!.1i!'.i,:.ii:itia::\:+jiiit::.:i!;:ililii..r:i:::t:i.it::it::i;l:::!:::tti..li :.ti
 SOCIETATEA ROMANEASCA
irurRE TRADITIE tt MoDERNITATE
(SEC. AL XVIII.LEA I PRIMA JUMATNTT
A SEC. AL XIX.LEA)

8.2. Regimul fanariot

tn Moldova si in Tara Romineasci
tr Regimul fanariot a fost ,rrurlrr.rrr, ,, anul t7ll, prin domnia lui Nicolae
RE P ER E....C RO N O LOG I CE Mavrocordat in Moldova, iar in anul L7t6,prin numirea aceluiaqi domnitor
in fara Romineasci. A durat in ambele ![ri pina Ia l sz) Domnitorii prove-
J]7I,1. -,,,inceputul domni,ilo.r,,fa- neau adeseori din familii greceEti originare din cartierul Fanar al Constanti-
........63iiote?h...MoldoVa.l nopolului (Istanbul). Caracteristicile principale ale acestui regim politic au
l 1716 - inaugurarea regimului fost:
fanariot in Tara Rominea"wS. C grec izareadomniei, Sfatului domnesc, Bisericii, culturii, inv[limintului;
I
.,
1 82,1 ,,,,,:
.::::]'
',,:g'1'1'scaiea
: J
,conduda :de
::
,r, C restringerea autonomiei interne, accentuarea controlului otoman asupra
Tudor Vladimirescu, in Tara Ro- Principatelor, sporirea obligaliilor fald de Imperiul Otoman;
.',,, rfiafieasca. : ,
:::a.-j: ,

, :,
'

C fiscalitatea excesivi (creEterea gi diversificarea darilor impuse populatiei);

C apli carea unor reforme interne privind sistemul fi.scal, administralia, in-
vafamAntul, situalia lirinimii dependente (desfiinfarea leg[rii de glie).
tr Chestiunea orientall gi Principatele Romine. Rivalitatea dintre Imperiul
Otoman, cel habsburgic gi cel rus a provocat o serie de rizboaie, multe dintre
acestea desfiqurindu-se gi pe teritoriul Principatelor Romine. fhra RomA-
neasci Ei Moldova au fost afectate de aceste conflicte, inclusiv prin pierderi
teritoriale. Astfel, in lTlB,Imperiul Habsburgic a ocupat Banatul Ei Oltenia
(aceasta din urmi revenind Jirii RomAnegti in 1739), apoi, in 1775, nordul
Moldovei (Bucovina). Imperiul Rus a ocupat, in 1812, teritoriul dintre Prut
si Nistru (Basarabia).

Studiu istoria romanilor

/ VtiEcarea sociali gi nalional[ declangati sub conducerea lui Tirdor Vladi-

mirescu, in Jbra Romineasci, ln strAnsi legituri cu miEcarea de emanci-
pare a grecilor de sub stapinirea otomani, organrzatd de societatea Eteria,
a reprezentat o reaclie fa\d de domniile fanariote, dominalia otomana Ei
situalia sociali din Principate. Principalele revendiciri au fost cuprinse in
documentele Proclama{ia de la Pade; gr Cererile norodului romdnesc. DeEi
infrAnt[ in urma intervenliei militare otomane, miqcarea condus[ de Tudor
Vladimirescu a avut ca rezvltat principal inliturarea domniilor fanariote si
revenirea Ia domniile pimAntene.

I nformati i supl imentare

I[ iffi eh t iu artir.itr-]#i.#d 1ii,i
du hE
Citeqte cu atenlie textele de mai jos, apoi rispunde cerinfelor.

A. Sultanul, stdpinul nostru, cunoschndu-li credinla gi cinstea, s-a milostivit as;upra ta $i !i-a dat domnia Moldovei.
Deci, gi de acum incolo'sd ardli credin{d Si sd slujeSti cu dreptate, sd dai ascultare poruncilor sale sfinte, cdci toatd lumea
trebuie sd i se supund ;i sd-i fie plecat.
(Numirea unui domnitor fanariot de citre sultan)

B. in primul articol privitor la preliminariile pa-

cii, care se tncheiase mai i.nainte, se prevedea ca hotarul
dintre cele doua state sa fie rhul Prut, de la intrarea aces-
tuia in lara Moldovei ;i pdna la locui unde se intklne;te
cu fluviul Dundrea, iar de acolo sd urmeze partea stiln-
ga a Jlut,iului Dundrea, pdna la Gura Chiliei ;i pdna la
mare. De asemenea, impara{ia Rusiei sa tnapoieze ;i sa
predea inaltei Impara{ii Otomane pamdntul h,[oldovei
de pe partea dreapta a rkului Prut, de care s-a amintit
mai tnainte, precum ;i lbra Romkneascd ;i Oltenia, a;a
cum se afla ele tn prezent cu cetd;ile lor cu ora;ele ;i cu
thrgurile ;i cu satele ;i cu locuitorii lor.
(Tratatul ruso-otoman de la Bucuregti, 1812)

1. Subliniazi pe textul A elementele care indici statutul domnitorului fanariot fa16 de Imperiul Otoman.
2. Subliniazi pe textul B numele rAului care a devenit, din 1812, noua granili dintre Moldova qi Rusia.
3. NumeEte provincia romA'neasci anexate de Rusia cu prilejul picii ruso-otomane din 1812.

4. Enumerl alte doui consecinle ale chestiunii orientale pentru Jirile RomAne, in afara celor amintite in documentele de
mai sus.

5. Indici un motiv al instauririi domniilor fanariote.

Organizali in grupuri de cAte 3-4 elevi, citili cu atenlie textul de mai jos. Imaginafi un dialog cu unul dintre partici-
panlii la migcarea condusi de Tudor Vladimirescu. Descrieli declangarea gi obiectivele revoltei, avAnd in vedere situalia
internd gi externi a fdrii Romineqti in anul 1821.

Fralilor locuitori ai ldrii Romdne;ti, veri de ce neam veli fi! Nicio pravild nu opre;te pe om a
intdmpina.rdul cu rdu! $arpele cdnd t;i iasd tnainte, dai cu ciomagul sd-l love;ti, ca sd-{i aperi viala
(...). Dar pe balaurii care ne inghit de vii, cdpeteniile noastre, zic (...) pdnd cknd sd le fm robi? (...)
Sd sd aleagd cdpeteniile noastre cei care pot sd fie buni. Aceia sunt ai no;tri ;i cu noi dinpreund vor lucra
binele, Ttrecum ne sunt fdgdduili. Nu vd lenevili, ci sili;i dd veni{i in grabd cu tolii; care ve[i ayea arme, cu
arme, iar care nu ve{i avea arme, cufurci defier;i ldnci; sd vdface{i degrabd;i sd veni{i unde veli auzi cd
se afld adunarea cea orknduitd pentru binele gi folosul a toatd fara.
(Proclama{ia de la Pade;, ianuarie 1821, fragment)
 SOCIETATEA ROMANEASCA
iruTRE TRADITIE Sl MoDERNITATE
(SEC. AL XVIIi.LEA I PRIMA JUMATNTT
A SEC. AL XIX-LEA)

8.3. Regulamentele Organice

E prin Tratatul de pace de la Adrianopol (care a inchetatrizboiul ruso-otoman
R.E.P ER.E .C RON O LOG I CE din 1g2g- l12g), Rusia a devenit putere protectoare a Principatelor RomA-
ne, fiind limitati suzeranitatea otomani, manifestati prin plata tributului
qi

a,,1827,,,:;,,, reVenirga,,l,,,,rpe
domnitorilor pdmdnteni in Jara
l...l..Rom6n:easc.5;;i:Moldova.
de la AdrianoPol. lmPeriul
:,
:,
.,Oiom:an. recunoas.te Pottu
d rept putere protectoa
Principatelor Romine.
I 1 83 1 /1832 - intra rea in vig oa re
a Regulamentelor Organice in
Tara Romineasci ;i, resPectiv,
, in Moldova.
tron a confirm area domnitorilor. De asemenea, s-a proPus adoptarea unor regle-
mentiri interne (legi fundamentale) pentru cele doui !iri.
EI intre anii 1828 Ei 1834, Principatele RomAne s-au aflat sub ocupalie militari
rus[. in acest timp, doui comisii boiereqti au redactat pentru Jara Romi-
neasci gi Moldoru primele legi fundamentale cu rol de Constitutie: Regula-
mentele Organice.
re a EI Principalele prevederi ale Regulamentelor Organice erau:
C organi ruirularilor pebazaprincipiului separirii puterilor in stat (puterea
executiva, exercituta d. domnitor qi Sfatul domnesc, cea legislativil de
Adunarea obEteasci, iar cea judecatoreasci, de inaltul Divan Domnesc si
instanlele de judecati);
r
C constituirea bugetului statului;
O refacerea armatei;
C reor ganrzarea sistemului fiscal;
C reformarea justiliei;
C pistrarea privilegiilor boiereqti.
tr Regulamentele Organice conlineau prevederi aseminatoare pentru
principate gi au fost aplicate din 1831 in Jara RomAneasci Ei din 1832 in
Moldova, menlinindu-se, cu unele modific[ri, pina in 1858. Acestea au
contribuit la modernlzarea celor doui state.
tr pe baza Regulamentelor Organice au domnit Alexandru Dimitrie Ghica
(1834- lg41) Ei Gheorghe Bibescu (1542-1848) in fara Romineasci, respectiv
Mihail Sturdza (1834-1849), in Moldova (domniile regulamentare).
tr DeEi, in ansamblu, au avut un rol pozitiv, Regulamentele Organice au contri-
buit Ia accentuarea controlului Rusiei asupra Principatelor RomAne.

I nformati i suplimentare
,r6{ff}htrui|,$#lEAt*ilj,ffitneriE
1. Transcrie evenimentele de pe coloana A pe coloana B, agezdndu-le in ordine cronologici.

A B

Domniile regulamen- 1

tare in fara Romi-

neasca gi Moldova

)
o Migcarea condusi
de Tudor Vladimi-
rescu
3

Intrarea in vigoare
a Regulamentelor
Organice
4

Ocuparea Basarabiei
de citre Rusia
5
Tratatul ruso-otoman
de Ia Adrianopol

2. Definegte pe scurt urmitoarele noliuni:

S.Precizeazd, un motiv pentru care Regulamentele Organice au fost considerate, in epoci, expresia accentuirii controlului

Organi za\r pe grupe de cite 2-4 elevi, citili cu atenlie textul de mai jos, apoi completafi, pe baza acestuia, tabelul privind
prerogativele domnitorului.

In statul monarhic al ldrii RomkneSti, cea inthi persoand este Domnul. El guverneazd autonom ;i
are prerogativele urmdtoare: sd aseze legi noi insd cu tnvoirea mitropolitului, a episcopilor ;i a boierilor;
sd desfiin{ez'e legile vechi ;i sd indrepteze pe acele ce suferd tndreptare; sd fie judecdtorul suprem (. . .); sd
hotdrascd pedepsele pe care legile nu le prevdd, sd mdreascd sau sd modereze dupd trebuin{d pe acele pre-
vdzute de legi sau sd gralieze pe vinovali. El singur are dreptul a exila pe vinovali. El singur are dreptul a
hotdri maartea vinovalilor. El proclamd ;i intdre;te pe mitropolit ;i pe episcopi, insd cu acordul boierilor;
el decretd boieriile ;i dregdtoriile. El ddruieSte privilegiile, adicd noblelea, scutirile de dare, milele, scutel-
nicii, robii. El orhnduieSte ddrile ;i zeciuielile, precum dijmdritul, oieritul, vdcdritul, vdmile.
(Regulamentul Organic al Jirii Rominegti, despre prerogativele domnitorului, 1831)

Prerogative in domeniul justiliei

Prerogative in domeniul fiscal
Prerogative in domeniul legislativ
 CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

9.1 . Revolutia din 1848-1849

E Context generar.ororean. Revolulia de la 1848 din firile Romine s-a in-
REP'ERE CRONOLOGICE cadrat in revolulia europeani care a cuprins Franla, statele italiene, statele
germane, Imperiul Habsburgic, avind insi cavze specifi-ce.
EI Cau ze generale ale Revolufiei din 1848-f 849 in firile Romine.
I,1848,,,rnartie -,d clangarea re-
voluliei in Jirile Rom6ne: 1dr- O Nationale: restringerea autonomiei Principatelor ca urmare a dominaliei
Rusiei $i a Imperiului Otoman, pericolul anexirii Transilvaniei la Unga-
,.,,harea,,ievolutiona:rilor' moldo-
:,
,
veni de la la;i. ria gi respingerea drepturilor nalionale ale romAnilor.
I .1 848, , ,,mai -, Marea Adunare C Politico-sociale: pistrarea privilegiilor feudale, limitarea drepturilor Ei
libertitilor cetifeneEti, problema emanciparii Ei a improprietlririi !ira-
: ,.Na1ional5 de pe Campia Liber-
' .iitii :
de,|a Blaj (Transilvania). ', ,,
nilor.
r 1848, iunie Adunarea de la E Principalele momente ale revolufiei.
:.
,,iilaz.11ira Rorn6neascS). ,,: ,
C Moldova. IaEi (27 martie 1848), adunarea revolulionari in cadrul cireia a

l' 1t 849-,' Convenlia ruso-tu rcd de fost adoptat documentul programatic Petifia-Proclama{ie. inaintati dom-
l. .'
;u Balta Lirnan. ii : ' r' nitorului Mihail Stur dza, proclamalia a fost respinsi, iar revolulionarii au
fost arestali qi expulzali din !are. Ei au participat ulterior Ia evenimentele
din Transilvania gi Bucovina, elabor6nd alte doui' programe politice: Prin-
qrDorinte-
{ipurile noastre pentru reformarea patriei (Bragov, 24mat 1B4B)
le Partidei Na{ionale in Moldovo (Cerniuli, august 1848).
C Transilvania. La 15 martie 1848, a tzbucnit revolulia maghiari, ale cirei
principale obiective erau eliberarea Ungariei de sub stipAnirea Imperiului
Habsburgic, dar qi anexarea Transilvaniei la Ungaria. RomAnii au reaclionat
prin organrzarea, la 3-5 mai 1848, a Marii Aduniri Nalionale de pe Cimpia
Libertilii de la Blaj. Conflictul dintre romani gi maghiari s-a prelungit pAna
in anul l14lg,cind revolu{ia din Ungaria a fost infrint[ de trupele austro-
ruse.
C fara Romineasci. La 9 iunie 1848, a avut loc Adunarea de la Islaz,
unde a fost adoptat a Proclama{ia, p€ care domnitorul Gheorghe Bibescu
a aprobat-o la 1l iunie 1848, aceasta indeplinind rolul de lege funda-
mentala a firii RomAneEti in perioada guvernului revolulionar (Regu-
lamentul Organic fiind abrogat). La 13 iunie 1848, Gheorghe Bibescu
a abdicat, puterea fiind apoi delinuti de un guvern revolulionar.
in urma intervenliei militare ruso-turce, revolutia a fost infrintn (bntilia
din Dealul Spirii, Bucuregti, 13 septembrie 1848).
tr Acliuni revolulionare romineEti s-au desfbqurat, de asemenea, in Banat 9i
Bucovina.

lnformatii suplimentare
 Fi;a : p0rtru activitate individuali

Citegte cu atenlie textele de mai jos, apoi rispunde

cerintelor.

A, Revolu{ia europeana fu ocazia, iar nu ca-

uza revolu{iei romhne. Cauza ei se pierde in zilele
veacurilor. Uneltitorii ei sunt optsprezece veucuri de
tiude, suferinti ;i lucrare o poporului romdn asupra
lui tnsu;i.
(Nicolae Bilcescu, despre Revolufia de la 1848)

B. Poporul romdn decreta:

Independen{a sa administrativa ;i legislativa (...) si neamestec al niciunei puteri din afuro tn cele dintr-ale sale; (...)
Egalitatea drepturilor politice; (...)
Emanciparea cldcasilor ce se fac proprietari cu despdgubire.
(Proclamalia de la lslaz)

1.Subliniazi, pe textul A, fragmentul care se referi la cauzele generale ale Revoluliei romnne.
2.Subliniazi, pe textul B, revendicarea privind statutul politico-juridic dorit pentru Jara Romineascd.
3.Precizeazd rolul indeplinit de Proclama{ia de la lslazin timpul revoluliei de la 1848 din f,ara RomAneasci.

A.Pebaza textelor qi a imaginilor, prezinti desfrsurarea Revolutiei de la 1848 in fara Romineasci.

5. Explici motivele Pentru care toate documentele programatice ale Revoluliei de la 1848 din Jnrile Romine au exprimat
revendiciri cu privire la rezolvarea problemei !6rinegti.

OrganizatL pe grupe de cate 3-4 elevi, pe bazalecliei Ei a imaginilor, formulali o listi care si cuprindd asemenirile qi de-
osebirile dintre cauzele, desfrgurarea gi urmirile acliunilor revolutionare din cele trei firi RomAne. La final, comentati
rispunsurile oferite de fiecare grupi de lucru.

Asernlnlri:

Deosebiri:
 CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

9.2. Unirea Principatelor Romane

ti reformele lui Alexandru loan Cuza
EI Perioada f849-1859. Dup[ infringerea revoluliei de Ia 1848, unirea Prin-
REPERE:'CRONOLOGICE cipatelor a devenit principalul obiectiv nalional promovat de miEcarea uni-
onisti.
r, l 856 -,.:Congresul de pat" 6s,:|a () Conferinfa de pace de la Paris (1856). Tratatul de pace semnat de ma-
,,..,.,.,,,,,Paris.,,
lncetarea protettoratu- rile puteri la Paris, in urma Rizboiului Crimeei qi a infringerii Rusiei,
...,,.,. 19;,R,u,siei asupra PrinCipatelor stabilea pentru Principate inliturarea protectoratului Rusiei qi inlocui-
rea acestuia cu garanlia colectivi a marilor puteri europene, revenirea
in componenla Moldorrei a trei judele din sudul Basarabiei, organizarea
,

I:',1 858 ,j, ConV€:ntia

, de, ,.la,"pu '
,,,,document ca re ,,sta,bilegte unei Aduniri ad-hoc (Divan ad-hoc) in fiecare Principat, care si exprime
inoul..,,itatut,..politi-ojuridic al
.,.
pirerea populaliei in problema unirii.
......:Pr'-ipateloi...'.
C Adunirile ad-hoc (1857) au exprimat, prin rezoluliile adoptate, dorinla
I,,1 859,:5 ,ianuarie :: . Alexandru unirii Principatelor sub numele de ,,RomAnia", sub conducerea unui prin-
,,1,,,,,,1oan Cuza, este,ales domnitor al cipe striin.
Moldovei C Convenlia de la Paris (1858), document cu rol de lege fundamentali
I 1 859j"'..,,2{I i3l1garie'- Alexandru (Constitufie), stabilea noul statut politico-juridic al Principatelor, res-
,..,lo:i6 6;" ,,"tt" a|e domnitor pectiv unirea parliali (legislativa), sub numele de ,,Principatele Unite ale
: ;l lerii'Roma:ne;ii. u'nirea celor Moldovei Ei Valahiei'i
doui Principate. C Aduni'rile elective de la IaEi Ei Bucureqti l-au ales pe Alexandru Ioan
Cuza atAt ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859), cAt gi al lnrii
andru loan Cuza. RomAnegti (24 ranuarie 1859).
EI Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). in urma recunoaEterii de
citre marile puteri a dublei alegeri Ei a unirii depline a Principatelor (1859-
1861), au fost adoptate reforme care au pus bazele statului romAn modern.
Cele mai importante reforme au fost aplicate in perioada guvernului condus
de Mihail Kogilniceanu ( 1 863- I 865):
C Legea secularrzdrti averilor ministireqti (1863);
C Statutul Dezvoltator al Convenliei de la Paris (noua lege fundamentali,
1864);
C Legea rurala (privind emanciparea Ei improprietirirea liranilor, 186a);
C Legea invalimAntului (1864).

I nformatii supl imentare

Fi3t pehtiU"actifi tatd i ndhiidua li,

Citegte cu atenlie textul urmitor.

Art. 1. Principatele Moldoyei Si Valahiei, constituite de acum inainte sub numirea de Principatele Unite ale Moldovei
;i Valahiei, rdmhn puse sub suzeranitatea sultanului. (...)
Art. i. Puterile publice vor fi incredinlate, tn fiecare principat, unui hospodar (domnitor) ;i unei Adundri elective ce vor
lucra in cazurile prevdzute de aceastd conven{ie cu concursul unei comisii centrale, comund ambelor principate. (...)
Art. 4. Puterea executivd vafi exercitatd de hospodar. (...)
 Art. 7. Puterea judecdtoreascd, exercitata tn numele hospadarilor, va fi tncredin{ata magistra[ilor numiti de dknsul,
fara ca nimeni sa poata fi lipsit de fire;tii sai judecatori. (...)
Art. 9. Hospodarii vor fi reprezenta{i pe ldnga Curtea suzerana prin agenti nascu{i moldoveni sau valahi, nesupu;i la
nicio protec{ie straina ;i primi{i de Poarta.
(Convenfia de la Paris)

l.Precizeazd,pebaza textului, statutul politico-juridic atribuit Principatelor.

2. Indici institutiile care, potrivit textului, urmau sl exercite fiecare dintre cele trei puteri aie statului:
o puterea legislativi:.............. :.............
a puterea executivi:
r puterea judeci.toreasci:
3.Menlioneazi o deosebire intre m[surile propuse marilor puteri de Adunlrile ad-hoc gi deciziile luate de acestea prin
Convenlia de Ia Paris.

' ::::::: ::1*::: ::t: ::: ::: :::i:::: :: ::: ::t::: ::::::::::::
5. inscrie in ordinea corecti, pe axa cronologici de mai jos, urmitoarele evenimente:
o Conventia de Ia Paris
a Reforma rurali
o Tratatul de pace de la Paris
a Secularizarea averilor ministiresti
o Adunirile ad-hoc

Organizali Pe grupe de cite 2-3 elevi, cititi textul de mai jos, apoi alcituili o listi a principalelor reforme adoptate in timpul
domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Pentru fiecare reformi precizali cel pufin o urmare a acesteia.

Claca este desfiin{atd pentru de-a pururea ;i de astdzi voi sunte{i proprietari liberi pe locurile supuse stdpAnirii yoastre.
De astdzi voi sunteli sfipAni pe bralele voastre, voi aveli o pdrticicd de pdmhnt, proprietate ;i moSie a voastrd, de astdzi voi
aveli o patrie de iubit;i de apdrat!
(Proclamafia lui Al.I. Cuza citre siteni, 1864)
 CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

9.3. inceputurile viefii politice moderne

in Rominia
EI inceputurile viefii politice moderne. in februarie 1866, conducerea
REPERE..CRONOLOGICE RomAniei a fost preluat[ de o locotenenli domneasci. La 10 mai 1866, Carol
de Hohenzollern-sigmaringen, din familia domnitoare a Prusiei, a depus
l,.1 866 -,adoptar,ea Consti,tu!,iei.,.. jurimintul solemn, la BucureEti, ca principe al RomAniei. Carol I a domnit
I :l 866-191 rl -,,6lgmnia,,,lui:,Carol ,.l ca principe intre anii 1866 Ei 1881. in 1881, RomAnia s-a proclamat regat,
,.::(principe: 1 86G1:,881 ;,,rege,1:88 1 - Carol I fiind incoronat ca rege.
'
1s14). :
C Cele dou[ mari grupiri politice ale vremii - liberaln gi conservatoare - au
I,,.1 875 :,,:,,:-,rcot'tstituirea,,PartidUlui , format partidele politice care au guvernat RomAnia pina la Primul Riz-
boi Mondial: Partidul Liberal, intemeiat in 1875, qi Partidul Conservator,
I 880 ,l: co:nst,ituirea ,Part,idulUi
.,1 in 1880.
Conservator.
I Studiu de caz, Constitulia din 1866

{ e fost prima reahzare a domniei lui Carol I (fiind promulgata de principe

la I iulie 1866). Documentul nu amintea suzeranitatea Imperiului Otoman
asupra Rominiei. S-a inspirat din Constitulia Belgiei (1831), numirAndu-se
printre cele mai democratice legi fundamentale din Europa vremii. Potrivit
Constituliei:
- statul romAn purta oficial numele de RomAnia;
- Romdnia era definiti ca monarhie constitufional[ ereditar[;
- principalele prerogative ale monarhului: gef al statului, comandant suprem
al armatei, numirea guvernului, acordarea gralierii gi amnistiei, dreptul de
,Jreto absolut";
- statul era organizat pe baza separirii puterilor: puterea legislativi, exer-
citati de Parlament (bicameral, format din Senat gi Camera Deputafi-
lor, membrii sai fiind aleEi pe baza votului censitar); puterea executivi,
reprezentati de guvernul format din minigtri, puterea judecitoreascl
instanlele de judecati, respectig inalta Curte de )ustifie Ei Casalie;
- erau recunoscute drepturi qi libertali cetlfeneqti: garantarea dreptului la
proprietate, egalitatea cetllenilor in fala legii, libertatea persoanei, a cu-
vAntului, a presei etc.
{ Constitufia de la 1866 a creat cadrul juridic necesar dezvolterii statului ro-
mAn modern.

I nformatii suplimentare

#i intiu:'ffivita_tF'tindividuali-

l. Citegte textul de mai jos. Alcituiegte o listi cu drepturile qi libertllile cetlleneqti inscrise in Constitulia de la 1866.

Art. fi urmdrit decht in cazurile prevdzute de legi.

13. Libertatea individuald este garantatd. Nimeni nu poate
Nimeni nu poate fi oprit decdt in puterea unui mandat judecatoresc motivat (...). Art. 16. Nicio pedeapsd nu poa-
te fi infiin[atd, nici aplicatd, decdt in puterea unei legi. Art. 17. Nicio lege nu Poate tnfiinla pedeapsa confiscdrii averilor.
Art. 18. Pedeapso morlii nu se va putea reinfiin{a, oforo de cazurile pre-
vazute in Codul penal militar in timp de razboi. (...) Art. 21. Libertatea
con;tiin{ei este absoluta. Libertatea tuturor cultelor este garantata (...).
Religiunea ortodoxa este religiunea dominantd a Statului romhn. (...)
ArL 2j. inva{amkntul este liber. (...) inva{atura tn ;colile Statului se dafara
plata. Art. 24. Constitu{iunet garanteazd tuturor libertatea de a comunica
;i publica ideile ;i opiniile lor prin grai, prin scris ;i prin presa.
(Constitufia de la 1866)

ll. Explic[ importanfa aplicarii principiului separ[rii puterilor, pentru

functionarea statului romAn modern.

lll. Enumeri doui motive care au stat labaza adoptarii Constituliei de la

1866 Ei doua urm[ri ale aplicirii acesteia.
Motive: ......

Urmiri: ...

Organizali Pe gruPe de cAte 2-4 elevi, priviti imaginile, citili textul de mai jos, apoi imaginali-vi cd sunteli jurnaligti in Ro-
minia, in anul 1866. Realizali un reportaj despre evenimentele de la 10 mai 1866 din Bucuresti, in care si. descrieli: sosirea
principelui Carol in Capitali; depunerea jurimdntului; modul in care a fost intAmpinat de locuitori; sperantele rominilor
legate de noua domnie.

Ales de naliune ca principe al Romdniei, am pdrdsitfdrd ezitare patria;ifamilia mea pentru a rdspunde apelului aces-
tui popor care mi-a tncredin{at destinele sale. Pundnd piciorul pe acest pdmknt sauu, elt am devenit romhn. Vd aduc o inimd
credincioasd, intenfii curate, o voin{d fermd de a face bine, un devotament fdrd limite cdtre noua mea patrie Si un respect
neclintit fald de legi, pe care mi l-au dat strdmo;ii mei.
(Cuvdntarea principelui Carol, 10 mai 1866)
 CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

9.4. Rornanii din Basarabia, Bucovina

'Transilvania
srl
E Romiril din Basarabia. Imperiul Rus a impus in Basarabia procesul de ru-
REPERE.CRONOLOGlC.E sificare forlati gi colonlzarea cu populalie slavi. Miqcarea nalionali romi-
neasci , reprezentat[ de personalitili ca Ion Incule!, Constantin Stere, Pan-
1 1867 - ahexar€a TransilVahiei telimon Halipp d, a avut ca obiective pistrarea limbii romine qi dezvoltarea
j

.,..:.,..:,:,:la
i:.Ungaf,ia, CS UfrXafe a,,:inSta- culturii nafionale.
urir:ii statului dualist lmperiul EI Romflnii din Bucovina. in a doua jumitate a secolului al XIX-lea, mi;carea
Austro-Ungar. nalionali romAneasc[ din provincie a urmirit promovarea limbii gi culturii
r 1869 - formarea partidelor na- romineqti, recunoaqterea egalitilii in drepturi cu celelalte naliuni ale Imperiu-
'.,,,.,. ..t1ona I e,.a I e, ro m 6 n i I o r. d i n Ba n a t, lui Habsburgic (Austro-Ungar din 1867) gi a autonomiei religioase.
respectiv, di n Transi lva nia. EI Rominii din Transilvania gi Banat. intre anii 1860 Ei 1867 , guvernul li-
r I.88,1, ,,:r,,unificarea celor dou6 beral aflat la conducerea Imperiului Habsburgic a acordat Transilvaniei
o largi autonomie, ceea ce a permis infiinlarea celei mai importante aso-
,na!ionale (PN.R.) .: .ii
: i,
,,,,..,,...paitide
I,1 892 -.:,r MiSca [€0i:,t-rle,mora nd
,

isti. gi
cialii culturale romAnegti, ASTRA, adoptarea de citre Dieta de la Sibiu'
(in care, pentru prima dati, rominii erau majoritari) a doui legi favorabile
romAnilor: legea privind egalitatea in drepturi a romAnilor cu celelalte na-
liuni ale Transilvaniei qi cea privind utilizarea oficiala a limbii romAne in
provincie, alituri de maghiarl Ei germana (1863-1864).
tr in anul L867 , Imperiul Habsburgic s-a transformat in Imperiul Austro-
Ungar, provinciile acestuia fiind impirlite intre Austria qi Ungaria,
iar Tiansilvanra a fost anexati Ungariei.
tr Migcarea nalionali romAneasca a respins anexarea gi procesul de maghia-
rrzare prin memoriul Pranunciamentul de la Blaj (1868), apoi s-a organtzat
pe plan politic prin fondarea Partidului Nalional Romin din Banat Ei Tran-
silvania (P.N.R., 1881). Tactica politici utilizata de partid a fost pasivismul
- respingerea participirii la viala politici a Ungariei.

I Studiu de caz. Memorandumul

{ Mo*entul culminant al tacticii pasiviste a fost redactarea Memorandumului

din 1892, program nalional al romA,nilor. Documentul, semnat de fruntagii
P.N.R (Ioan Rafiu, Eugen Brote, Gh. Pop de Bisegti g.a.), descria situalia ro-
minilor din Tiansilvania gi Banat revendica recunoagterea drepturilor na!i-
Ei
onale. DeEi documentul a fost respins de autoritili, migcarea memorandista a
avut un ecou deosebit atAt in Rominia, cAt qi in restul Europei.

I nformatii suplimentare

:f i;iffi lj,!i acii;itete,indiiri dua l i'

l. Marcheazi rispunsul corect pentru fiecare dintre enun{urile de mai jos.
l. in secolul al XIX-lea, sub stipAnirea Imperiului Rus s-a aflat : a) Banatul; b) Basarabia; c) Bucovina; d) Dobrogea.
2. A fost stipAniti de Imperiul Otoman, pAni in anul 1878: a) Bucovina; b) Transilvania; c) Dobrogea; d) Basarabia.
3.Pronunciamentul de la Blaj a fost redactat in anul: a) 1858; b) 1868; c) 1878; d) 1888.
4.Transilvania afost anexatl Ungariei in anul: a) 1857;b) 1861; c) 1867; d) 1892.

ii1i111y;11fi;1i1;,,,ffii1,ii+:li!;ii;iii;,irutili!.:l:ltiri!;iii;.: tt:!iiiiiiijllii!;:iitt\iilii;i!!1it!.i.!ih*i,;::tt:;1:1i:1:,
ll. Citegte cu atenlie textul de mai jos, apoi rispunde cerinfelor.

Reprezentanlii alegatorilor romhni din {arile coroanei ungare (...)

nu cer deckt ca dreptul public sa nu fie dezvoltat contra tradi{iilor seculare (...) ;i
aceea;i pozi{iune ca romLnii o au ceta{enii germani precunl ;i cei slavi tn statul
maghiar. (...) In forma egala legala ;i prin concursul factorilor competenli, siste-
mul de guvernAre sa fie reformat i.n patria noastrd, astfel ca sd asigure drepturile
odata ch;tigate ;i sa {ina seama de interese,le legitime ale tuturor
papoarelor care compun statul maghiar.
(Memorandumul rominilor, din lS92)

1. Subli ntazd,petext principala revendicare cuprinsi in document.

2. Indica un motiv al redactlrii Memorandumului dtn L892.

Organizali pe grupe de cdte2-4elevi, cititi textele de mai jos. Imaginati un discurs al unui om politic romin, din Parlamen-
tul Rominiei, in 1892, cu privire Ia situalia rominilor din teritoriile aflate sub stipAnire striini. Dezvoltali argumentele
prin care acesta ar fi putut atrage atenlia opiniei publice europene cu privire la situalia naliunii romine.

A.Romdnii sunt lipsili de orice drepturi politice... Deoarece sunt in numdr de i,5 milioane, ar ayea dreptul, propor;io-
nal, la 75 de deputa\i din cei 417 chli are Camera Deputayilor ;i nu au niciunul.
(Georges Clemenceau, om politic francez)

B, Ceea ce se discuta aici este tnsasi existen{a poporului romAn. Existen{a unui popor
tnsa nu se discuta, ci se afirma!
(Ioan Rafiu, membru al miqcarii memorandiste)

REPERE .CRONOLOGICE
J,L 8,77,.9 mai'- Pr:ocla marea,i nde'
,,,',pendenlei de stat a .Rominiel.
r,:l 878 -:Tratatele,.dg,:,pace d€ la
San Stefano gi Berlin precizeazd
incetarea suzeranitatii
) otoma-
..,..CIeasupra:.Rom6niei..
I nformati i su pl imentare
CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE
9.5. Cucerirea independentei de stat
;i unirea Dobrogei
EI Reizbucnirea chestiunii orientale. in L875-L876, au izbucnit riscoale in
Bosnia-Herlegovina qi Bulgaria, stipinite de Imperiul Otoman, iar Serbia a
intrat in razboi impotriva acestuia, cu scopul de a-gi obflne independenla.
Rusia s-a implicat la rAndul ei, pregitindu-se de rizboi.
E Proclamarea independen{ei gi participarea Rominiei la rizboiul din Bal-
cani (1577-1878).
C Ca urmare a eEecului incercirilor de a se obflne recunoaEterea indePen-
denlei Rominiei pe cale diplomatici, guvernul liberal, condus de I.C.
Britianu, a hotirit apropierea de Rusia, in persPectiva participirii Ro-
miniei la rizboiul antiotoman.
C La 4 aprilie 1877, s-a semnat, la BucureEti, Convenfia romAno-rusl pri-
vind trecerea trupelor ruse pe teritoriul Rominiei. Prin aceasta, se Permi-
tea tranzitularmatei ruse, iar Imperiul Rus se angaja si respecte integrita-
tea teritoriali a Rominiei.
C La 9 mai 1877, in Parlamentul Rominiei, ministrul de externe, Mihail Ko-
gilniceanu, a citit proclamafia privind independenla de stat.
C Opriti la sudul Dunarii, in dreptul Plevnei, de o puternica rezistenli a
trupelor otomane, armata rusi a fost nevoit[ s[ ceari interventia trupelor
romine in conflict (iulie 1877).
C Armata romAni, condusi de principele Carol I, a participat la luptele de
la Plevna, Rahova, Smirdan, Vidin, contribuind decisiv Ia infrAngerea
Imperiului Otoman.
C La 19 ianuarie 1878, rizboiul ruso-otoman a luat sfhrgit prin semnarea
unui armistifiu.
Et Tratatele de pace. Semnate la San Stefano (februarie 1878) Ei Berlin (iulie
1878), tratatele de pace care au incheiat razboiul din Balcani au stabilit, pen-
tru Rominia:
C recunoaEterea independenlei gi incet area suzeranitetii otomane;
C intrarea in componenla statului romAn a Dobrogei Ei a Deltei Dun[rii,
cedate de Imperiul Otoman Rusiei, dar acordate de aceasta RomAniei, in
schimbul celor trei judele din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad qi Ismail.
in aceasti privinli, punctul de vedere al RomAniei, privind incilcarea in-
tegritalii teritoriale prin cedarea sudului Basarabiei nu a fost luat in con-
siderare.
tr in urma recunoaqterii internalionale a independenfei, in 1881 RomAnia a
fost proclamat[ regat.
 '

.,...r,i ! il.,:fi E.fi i,iu-,'e Ii ltitdtE,,i fi il i ili u i Ie

l. Citeqte cu atenfie textul de mai jos, apoi rispunde cerinlelor.

A, in stare de razboi, cu legaturile rupte, ce suntem? Suntem

independen{i, suntem na{iune de sine statatoare.
(Mihail Kogilniceanu, 9 mai L877)
B, Art. 5. Sublima Poarta (Imperiul otoman) recunoa;te
in dep en den{ a Romdniei.
Art.
19. (...) Ludnd tn considerare greuta{ile financia-
re ale Turciei ;i tn acord cu dorin{a sultanului, tmparatul Rusiei
consimte sa tnlocuiascd plata a mare parte din sumele enumerate
tn paragraful precedent prin cedarile teritoriale urmdtoare: San-
geacul Tulcea, impreuna cu insuleie din Delta ;i Insula $erpilor.
Nedorind sa anexeze acest teritoriu ;i nici insulele din Delta, Rusia i;i rezerva dreptul de a le schimba cu sudul Basarabiei,
marginita la sud cu talvegul bra{ului Chilia.
(Tratatul de pace de la San Stefano, februarie 1878)

l. Subliniazi, pe textul B, articolul care confirmi conlinutul textului A.

2. Numegte teritoriul integrat statului romAn, descris in documentul B.

3. Hagureazi pe harti teritoriul integrat statului romin in anul 1878.

li. Exphcn de ce era necesari, pentru statul romin, oblinerea independenlei faln de Imperiul Otoman.

lll. Enumera doui urmS.ri ale oblinerii independenfei Rominiei.

Organizali Pe gruPe de cAte 2-4 elevi, cititi cu atenlie fragmentul din poezia Pene; Curca-
nul, de vasile Alecsandri (1878). Imaginafi-vi ci participali, ca militari, la luptele purtate
de armata rom1ni la Plevna. Compuneti o scrisoare adresati familiei, in care sd relatali
desfigurarea luptelor gi sentimentele voastre cu privire la participarea la rizboi.
(...) Toti dorobanti, to{i caciulari, Din cdmp, de-acasd, de la plug
Romhni de vi{a veche, Plecat-am asta-vara
Purtdnd opinci, suman, ifari Ca sa scapam de turci, de jug
$i cu;ma pe-o ureche. Sarmana, scumpa {ara.(. .. )
I,{e dase nume de Curcani
[]n hdtru bun de glume,
Noi am schimbat ldnga Balcani (Vasile Alecsandri,
Porecla tn renume! Pene; Curcanul)
 CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

9.6. Rezboiul pentru reintregirea nationale

tr politica externi a Rominiei (1878-1914). Principalele momente ale politi-
',.,,RE P ERE CRO NO LOGICE cii externe a RomAniei pin[ la Primul Razboi Mondial au fost:
C aderarea la Tripla A1ianle,in 1883, printr-un tratat secret, cu caracter
r ,1,9il 3,,i,:Rorn^ nia participd la .cel defensiv;
'.iutdoilea rizboi balcanic'
de-al C neutralitatea in timpul primului rizboi balcanic (1912), desfigurat intre
,* oa p:ice oa,ta Buiuregti. Serbia, Grecia, Bulgaria Ei Muntenegru pe de o parte, qi Turcia pe de alti
r 1 914 - Consiliul de Coroand de parte.
la Sinaia decide neutralitatea C implicarea in al doilea rizboi balcanic impotriva Bulgariei; prin pacea
' .,:,g6piniei, ca urmare a :i2bucni- de Ia Bucuregti (1913), Rominia oblinea Cadrilaterul (sudul Dobrogei).
rii Primului Rizboi Mondial. EI Romflnia in timpul Primului Rlzboi Mondial (191 4-L9lS). in rizboiul
.i i gl6 l,,intrarea Rom6niei in .l,itz- declangat in lglls-au infruntat doui alianle politico-militare: Puterile Cen-
boi alituri de Antanta, imPotri- trale sau Tripta Alianll (Austro-Ungaria, Germania, Tirrcia, Bulgaria) 9i An-
: va Austro-Ungariei. tanta sau Tripla intelegere (Fran!a, Anglia, Rusia, Italia E.a.).
| 1917 - victoriile militare rom6- () in Consiliul de Coroani de la Sinaia, din 21 iulie/3 august 19L4, s-a op-
ne;ti de la Mirdgti, MdrdgeSti, tat pentru adoptarea neutralitelii Rominiei, cu pregitirea armatei Pen-
Oituz. tru intrarea in rizboi la momentul potrivit. Din septembrie L9L4, rege al
r 1918 incheierea rdzboiului Rominiei a fost Ferdinand I ( I 9L4-1927). Perioada neutralitilii a durat
prin victoria Antantei pAna in 19L6.
C in august Lgl6, Rominia a intrat in r[zboi de partea Antantei, pentru
eliberarea teritoriilorromAnegti aflate in stipAnirea Austro-Ungariei (Ba-
nat, Transilvania, Bucovina).
C Razboiul pentru reintregirea nafionald, a Rominiei s-a desflgurat intre anii
LgL6-1918. Partea de sud a larii a fost ocupati timp de aproaPe doi ani
de puterile Centrale, iar capitala, familia regala, Parlamentul, guvernul au
fost mutate la Iaqi.
C in vara anului lglT,trupele romine au oblinut, in sudul Moldovei, marile
victorii de la Maraqti, MiriqeEti Ei Oituz, impotriva Puterilor Centrale.
C in condiliile ieqirii Rusiei din rdzboi ca urmare a revoluliei comuniste din
lgl7, Rominia a fost obligati s[ incheie, in mai 1918, o pace separata cu
puterile Centrale. Pacea de la Bucuregti nu a fost sanclionati de regele
Ferdinand I. La 28 octombrie/10 noiembrie 1918, RomAnia a reintrat in
rizboi de partea Antantei.
C in anul 1918, s-a reahzatMarea Unire (formarea statului nalional unitar
romAn).

I nformalii suplimentare

:i[iia. pentiu,,ittivitetE individuaIi

l. Alcituiegte cAte o definifie pentru fiecare dintre urmatoarele notiuni.

Tratat cu caracter defensiv =
Neutralitate =
Beligeranti =
Armistitiu
, =
ll' Citegte cu atenlie textul de mai jos, apoi rispunde cerinfelor.

Fran{a, MArea Britanie, Italia ;i Rusia garanteazd integritatea teritoriala

a Regatului Romkniei tn toata tntinderea fruntariilor sale actuale.
Romdnia se obl;iga sa declare rdzboi ;i sd atace Austro-[Jngaria tn condi-
{iile stabilite prin conven{ia militara; Romhnia se obliga, de asemeni, sa tnceteze,
de la declararea rdzboiului, orice legaturi economice gi , orice schirnb comercial
cu du;manii Alia{ilor.
Rusia, Fran{a, Marea Brit:anie ;i ltalia recunosc Romkniei dreptul de a
anexa teritoriile monarhi ei Austro -Ungari ei.
(Convenfia din 4ll7 aug. 1916
incheiata intre RomAnia qi statele Antantei)

1. Sublimazl, pe text, numele a patru state membre ale Antantei.

2. Indica motivul pentru care se prevedea intrarea in rizboi a Romdniei impo-
triva Austro - Ungariei.

3. ;;;;; ),*u;;i; ;;;;;;il;; i; ;;;; ; fr;; ;;';; ; ;i;';;i ;";;; ;i

textului.

4. Prezinti. o urmare a intririi Rominiei in rizboi in anul 1916.

lll. Alcituieqte planul simplu de idei al unei prezentiri scrise cu tema: Politica externd a Romhniei intre anii 1883-1916.

l. Lucrali ln perechi pentru a reabza, pe spaliul de mai jos, o axa cronologici

pe care s5. inscrieli principalele evenimente din istoria romAnilor desftsurate
intre anii 1878 si 1918.

Il. Realizali un afiq care si prezinte Rizboiul pentru reintregire nalionali purtat de Romdnia intre anii 1916-1918.
 CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

9.7. Formarea statului national unitar

EI Principalii factori care au favortzat constituirea statului unitar romAn in
REPERE CRONOLOGICE 1918 prin unirea cu provinciile aflate sub stipinire striin[ au fost:
C recunoaqterea pe plan internalional a dreptului popoarelor la autodeter-
I.,191 8,,,,.)7,martiel9 apri|ie ., Uni- minare;
, ,,.., ;n, ,tisa ra biei Romi n ia C pribuqirea Imperiului Rus in 19L7;
,,C',u
I ,1 91 8 ,,,'15/28. - Con- C infringerea Puterilor Centrale in Primul Rizboi Mondial.
:,.,',nn 'llsiembrie tr Unirea Basarabiei cu Rominia. Basarabia Ei-a declarat autonomia (octom-
ruli, ':r,Geneiat , ai . :Bucotinei

proclamA unirea cu Rom6nia. brie I1LT) Ei a fost ales Sfatul Jirii, in frunte cu Ion Incule! , Ct adunare re-
r 1918, 18 noiembrie/l decem- prezentativi in acest teritoriu, iar in decembrie 1917, acesta a proclamat Re-
brie
:, ,:
, Marea Adunare Naliona- publica Democratici Moldoveneasci, declarat[ independenta faln de Rusia
,,,1,,., ,, i ,

la de la Alba Iulia; unirea Tran-
:..:.::'.SilVdn.iei:cu..Rom6nia.
EI Unirea Bucovinei cu Rominia. La siArqitul Primului Razboi Mondial,
EI Unirea Transilvaniei gi a Banatului cu Rominia. in septembrie 1918,
in ianuarie 19 I 8 . La 27 martielg aprilie 19 18, Sfatul Jnrii a votat, la Chiginiu,
unirea Basarabiei cu Rominia.
Imperiul Austro-Ungar s-a destrimat. in aceste condilii, in octombrie
1918, s-au format, la Cerniuli, Adunarea Constituanti gi Consiliul Nalional
Romin, in frunte cu Iancu Flondor. La l5l29 noiembrie 1918, Congresul
General al Bucovinei a proclamat unirea cu Regatul Rominiei.
Partidul Nalional RomAn a adoptat Declara{ia de autodeterminare a romd-
nilor. La t7 l3O octombrie 1918, s-a format Consiliul Nalional RomAn
Central (cu 6 membri din partea Partidului Nalional Romin gi 6 membri
din partea Partidului Social-Democrat din Transilvania). Dupa egecul ne-
gocierilor cu guvernul maghiar, s-a luat hotirirea convoc[rii, la Alba Iulia,
in data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a unei Mari Aduniri Nalionale a
RomAnilor. Laaceasta au participat peste 100 000 de romAni. Prin Rezolulia
in cadrul adunirii, s-a deslvirgit formarea statului na-
{Jnirii, adoptati
lional unitar romin. Pe plan internafional, noul statut politico-teritorial
al Rominiei a fost recunoscut prin tratatele incheiate la Conferin[a de pace
de la Paris ( 19 1 9 -1920) .

I Studiu de caz. Rezolufia de Ia Alba lulia

/ Acest document cuprindea atit exprimarea voinlei de unire, cit Si un program politic privind moderfizarea si
democrattzarea statului romAn unitar. Printre prevederi se numirau:
A libertatea gi egalitatea tuturor nafionalitililor din statul romin;
A votul universal, egal gi direct pentru to{i cetilenii;
A libertatea religioasi, a presei, a intrunirilor, a cuvintului;
A reforma agrari radical[.

I nformafi i su pl imentare
 ]:i
r iirii iifi
d,iltiil ilti irititd:,i ilil i ili a t
:,
ilii a.,:,

CiteEte textele de mai jos, apoi rispunde cerinlelor.

A. Republica Democratica Moldoveneascd (Basarabia), tn

hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagra ;i vechile grani{e cu
Ausfria, rupta de Rusia acum o sutd ;i mai bine de ani din trupul
vechii Moldove,. tn puterea dreptului istoric ;i de Neam, p€ baza
principiului ca noroadele singure sa-;i hatarascd soarta lor de azi
tnainte ;i pentru totdeauna se uneste cu Mama sa, Romdnia.
(Declarafia de unire a Basarabiei cu RomAnia, ChiEiniu,
27 martielg aprilie 1918)

Considerknd ca, prin vicle;ug, Bucovina a fost smulsd din

B.
trupul Moldovei ;i cu de-a sila alipita coroanei Habsburgilor, (...)
noi, Congresul General al Bucovinei, intrupdnd suprema putere a
{arii ;i fiind singuri cu puterea legiuitoare, tn numele suverunitdtii
na{ionale hotarhm: [Jnirea necondi{ionatd ;i pe vecie a Bucovinei,
tn vechile ei hotare phna la Cereffiu$, Colacin ;i NistrLt, ctt Regatul
Romhniei.
(Mofiunea de unire a Bucovinei cu RomAnia Cerniufi,
15128 noiembrie 1918)

C. Adunarea na{ionala a tuturor romknilor din Transilvania,

Banat gi f,ara Ungureascd, aduna{i prin reprezentan{ii lor tndrep-

tatiti la Alba-Iulia tn ziua de 1 Decembrie 1918, decreteaza unirea
acelor romhni ;i a tuturor teritoriilor locuite de ddn;ii cu Romhnia.
(Rezolufia Marii Adunari Nafionale de la Alba-Iulia,
18 noiembrie/l decembrie 1918)

1. Pe baza documentelor A gi B, stabilegte o asemdnare 9i o deosebire in privinla situatiei Basarabiei qi a Bucovinei pann in
anul 1918.
2. Enumerl trei factori care au favorizat desivArsirea statului national romdn in 1918.

3. rmagineazi-g ca esti j;;;;ii;; ;t;;; ir,*;;;l;il;;;;;; ;; ;ilp*ii.,pt i" vr*;; ;;;;;;; N;,j;;;il;
la Alba Iulia. Realizeazi. un scurt reportaj prin care si descrii atmosfera adunirii, oamenii prezenfi; ideile exprimate de
acestia.

Organiza{i pe grupe de cAte 4-5 elevi, realizafi, utfizAnd gi cunostinfele de geografie, o harte a RomAniei dupi Marea Unire,
pe care si inscrieli: numele provinciilor, capitala 1nrii, locahtnfle in care s-au desfrgurat adunirile Marii Uniri. Ilustrati harta
cu imagini din provinciile unite cu Rom1nia in anul 1918.
La finalul activitatii, organiza[i in cadrul clasei o expozilie cu materiale]e realizate.
 cULTURA NATIoNALA im sEcoLUL AL xlx-LEA

10.1 . invitemfirt, literaturi Si arti

in spatiul rominesc
tr in secolul al XIX-lea, a inceput si se dezvolte invilimintul rominesc, dato-
REPERE.CRONOLOGICE riti unor dascili care au activat in Jara Romineasca Ei in Moldova, precum
Gheorghe Lazar 9i Gheorghe Asachi'
r .t S60 -,intemei€:ied Uhivers t" El Dezvoltarea invillmantului romAnesc din afaraarcului carpatic a fost posibil[
gi datoriti legilor instrucliunii: cea din anul 1864 preved ea cd' invilimAntul
primar .ru obligatoriu qi gratuit; cele din 1898-1899 sprijineau dezvoltarea
in-
r 1864 - adoptarea legii instruc-
comercial teologic. Au fost
valamdntului secundar Ei superior, profesional, 9i
1iun,ii pUblice, in timPul domni' invi-
ei lui Alexandru loan Cuza- intemeiate universitalile din Iagi (1860) Ei Bucureqti (1864), s-a dezvoltat
(Conservatorul). in teritoriile aflate sub dominalie striina,
i l 898 ,. i}gg -,rmoOei,nizarei ,ln- limantul muzical
vitdm6ntului, prin legi adoP- numirul gcolilor rominegti era insuficient, dar s-au infiinlat gcoli particulare
t

qi confesionale.
,, ,,. 1s1s',in timpul rnih,istrului Spiru
tr f" hteraturi, dupi 1830, s-a manifestat curentul romantic, remarcindu-se
Ha ret.
scriitorii Vasile Cirlova, Costache Negruz zi, Gngore Alexandrescu Ei Vasile
Alecsandri (prin cultivarea patriotismului, tradiliilor populare, culegerea de
doine, balade, cintece etc.). Dupa 1840, cercul din jurul revister Dacia lite-
rArd, editate de Mihail Kogilniceanu, se pronunla impotriva preluirii fira
sim! critic a ceea ce provenea din Occident pe plan cultural. Din 1863, So-
cietatea lunimea gi revista Convorbiri literare, in frunte cu Titu Maiorescu,
militau pentru triumful specificului nalional in cultura rominl.
tr in literatura rornAni, dupi 1860 gi pAni la Prirnul Razboi Mondial, au
scris marii clasici: Mihai Eminescu, Ion Creang[, Ion Slavici, Ion Luca
Caragiale, George Coqbuc, manifestAndu-se curente literare ca romantis-
mul, realismul, saminitorismul, PoPoranismul.
tr Afirmarea conqtiinlei nalionale romAnegti s-a reahzat Ei datoriti societ[lilor
culturale, ca ASTRA Ce Ia Sibiu (1861). Academia Romine (1879) a reunit
spiritele luminate din intregul spaliu rominesc.
tr i; secolul al XIX-lea, in viala artistici s-au remarcat pictorii Nicolae
Grigorescu, $tefan Luchian, muzicianul Ciprian Porumbescu, actorul
Matei Millo, iar in arhitectur[, Ion Mincu'

Studiu de caz.Mihai Eminescu

/ poetul nalional al rominilor a fost ultimul mare reprezentant al romantismului european. S-a remarcat prin crealii ca
prezenla unor teme istorice, prin
Luceafarul, Sara pe deal, Scrisoarea a III-a. Crealia sa literarl se caracterizeazdprin
sensibilitate in tratarea temei dragostei qi prin patriotism'

IStudiu de caz. Ateneul Romin

- a fost inaugurat Ateneul Romin, simbol al spiritualitilii nalionale' Construit
din fonduri proprii qi din
/ In anul lggg,
ei culturale, a glzduit
donalii publice (,,Da1i un"leu pentru Ateneul") de Societatei AteneulRomhn, pentru manifestirile
din 1919 a Parlamentului' in
e.,renimente spirituale politice importante (de exemplu, la Ateneu, s-a desfbqurat $edinla
Ei
care s-a rati-ficat Marea Unire)'

I nformatii supl imentare

i::l::t
l$.a.,|
[,8,n t iui la
tt,if itate, i ild i yi u u aili I
:

Compl eteazd, informaliile cerute in chenarele de sub fotografii.

::::: i::::::::::* :ll,li,,-=li:ll**, ::::lifii*"*1,

::::::::::.:::: ::::::: :::::::::::::::::
TFI*:::T::

Organizali pe grupe de cAte 4-5 elevi, rezolvali urmitoarele cerinle.

Privili imaginile qi citili fragmentul din poezia de mai jos, de Vasile Alecsandri, apoi rlspundeli cerinfelor.

Sa trai{i, feciori de oaste! Domnul Sfknt sa va ajute!

A strabate triumfalnic tn ceta[i ;i tn redute,
Ca la Rahova cu tunul, ca la Grivi{a cu zborul,
Ca la Plevna, unde astazi cei dinthi afi pus piciorul,
infruntknd pe Osman Gaziul [Osman Pa;a - n.n.],
$i prin fapt de barbalie
Ridicdnd o {ard micd peste o mare impdrd{ie. (...)
Pas, dar! Pas tot inainte! Timpul vechi din nou zore5te!
Viitorul Romhniei dat-au mugur ce-ncoUe;te!
O, copii! De voi sunt mdndru, simt acea mhndrie mare,
Care cre;te cu mdrirea unui neam tn de;teptare.
Mi-am vazut visul cu ochii, de-acum pot sd mor ferice!
Astazi lumea ne cunaaste: ,,Romdn", zice, ,,ViteAz", zice!
(Vasile Alecsandri, Odd osta;ilor romdni,
28 noiembrie 1877)

1 . finAnd cont de faptul ci poezia se referi la rizboiul din 1877 -1878, comenta{i inlelesul versului evidentiat in text.

2. P r ezentali,in 1 00 - I 50 de cuvinte, d.rfhq,r.".." .;;ffi ; ;;;il;il ;ffi iffi is;;ffi ;f; i; hptJ ;; -
tite in prima strofb din text.
 cULTURA NATIONALA iTV SECOLUL AL XIX-LEA

10,,2. Contributii ale romenilor

Ia dezvoltarea stiintei si tehnicii
El Secolul aI XIX-lea a rep rezentat o perioada importanti' in istoria Etiinlei 9i
REPERE 'CRONOLOGICE tehnicii rom6.neqti. Au activat in epoci o serie de oameni de qtiinla remar-
cabili nu numai pentru RomAnia, ci qi pentru comunitatea gtiinlifici inter-
r 1890-1895 - construires podu- nalionala. Cei mai mul1i dintre ei au suslinut lucriri de doctorat str5'lucite Ia
:: peste Duhir,e, de la Cer-
::,,lui,,cle prestigioase universitali ale lumii, precum cele de la Paris sau Berlin.
:
.,...:.naVod5'.. .i..:,:,:, ', . ,,. ,,:.,:
:i :
tr Agronomul gi economistul Ion Ionescu de la Brad a contribuit la dezvoltarea
J,t,:1 8,97.1 899 -.pa rticipa rea om u- acestor doui domenii de cercetare. in economie, s-au mai fhcut cunosculi
,, ,,,::,lui,,de
lgtii,nga Emil Racovila ia Ion Ghica Ei Petre S. Aurelian.
'
.' ..,expedilia navei .Bel giia., , ,,,, ' , l
EI Unul dintre primii mari inventatori din spa[iul rominesc al secolului al XIX-
lea a fost Petrache Poenaru. in anul L827, acesta a inventat stiloul.
E Matematica a avut repre zentanli de prestigiu. Dintre ei, s-au remarcat, prin
contribulii importante La deztroltarea acestei qtiinle, Spiru Haret, Dimitrie
Pompei Ei Gheorghe fileica.
tr in geografie, o personalitate importanti a fost Simion Mehedinfi, iar geo-
logia romAneasci s-a dezvoltat datoriti activita$i lui Gregoriu $tefinescu,
Ludovi c Mrazek qi Gheorghe Munteanu Murgoci.
E De numele lui Petru Poni qi Nicolae Teclu este legat inceputul cercetirilor de
chimie din spaliul romAnesc.
EI Cercetirile de biologie din RomAnia au cunoscut o dezvoltare deosebita da-
i

i
I
torita unor reprezentanfi ilu;tri. Astfel, de numele lui Victor Babeg este legat
i inceputul microbiologiei romAnegti. AIte activitili pe tarimul medicinei au
fost reahzate de Ioan Cantacuzino gi Gheorghe Marinescu. Grigore Antipa a
I

I
creat s,coala romAneasci de ihtiologie gi pe cea de hidrobiologie, el fiind Ei cel
I
care a intemeiat Muzeul de $tiinle Naturale, de la Bucuregti.
I
tr Un alt reprezentant de seami al gtiinlei rominegti a fost Dimitrie BrAn dza.
t Pasionat de botanica, acest mare om de qtiinla a fost cel care a intemeiat
I

Grldina Botanici din Bucureqti.

I
EI Unul dintre cei mai mari ingineri constructori nu numai din RomAnia, ci
Ei din lume, Ia sfArgitul secolului al XIX-le ?, d fost Anghel Saligny. Acesta
i

a rimas in conqtiinla rominilor datoriti remarcabilei construclii care este

I
podul de la Cernavod[. Proiectat de inginerul romAn, era cel mai lung pod
I

I
din Europa acelui timp.
EI Profesor la Universitatea din Cluj, Emil Racovila a participat, spre sfArgitul
secolului al XIX-lea, la o expedilie in Antarctica, la care a luat parte qi cu-
I

noscutul explorator Roald Amundsen. Nu a fost singura realtzare a marelui

I

savant rornAn. Acesta este intemeietorul unei noi ramuri a biologiei, biospe-
I
ologia. in activitatea sa, Racovila a studiat peste 800 de peEteri din Europa Ei
Asia, ficAnd cunoscute lumii o serie de aspecte noi cu privire la vieluitoarele
I
din mediul speologic.

I
lnformatii
, suplimentare
I

I
;,f,,#ipH,, rtiyidteindjj,ii
Citegte documentul de mai jos, apoi rispunde cerinlelor.

in 1859 se intemeiase un Oficiu de statisticd; in fruntea lui, se gdsea invdlatul ardelean Dionisie Pop Mar[ian, care
poate fisocotit tntemeietorul statisticii gtiin{ifice din lara noastrd (...). In 1862 se formeazd Societatea Romdnd de $tiinle;
printre fondatorii ei erau doctorii Bacaloglu, Barasch, Felix gi latropol. Doi ani mai tdrziu, tn 1864, se intemeiazd Muzeul
Nalional de Antichitd{i, coleclia cea mai importantd fiind alcdtuitd din piesele Tbzaurului de la Pietroasa (CloSca cu pui). Un
an mai tdrziu, ia na$tere, cu sprijinul doctorului Nicolae Kretzulescu, Societatea de $tiin{e Naturale din Bucure;ti. (.-.) Tot in
1865 se tntemeiazd Societatea ,,Ateneul Romhn" (...). Scopul societdlii era rdspdndirea, prin conferinle, a cuno;tinfelar utile
de tot felul in rdndul poporului, mai ales a pdturii mijlocii.
(dupn C.C. Giurescu, lstoria Bucure;tilor)

l. Noteazi numele instituliilor gtiinlifice gi de culturi intemeiate in secolul al XIX-lea, amintite in text.

2. Completeazl friza cronologici referitoare la evenimentele descrise in document, trecind deasupra anii, iar in chenarele
de dedesubt, faptele respective.

Organizali pe grupe de cite 4-5 elevi, rezolvali urmltoarele cerinle.

Avind in vedere ci Emil Racovi!6 a participat la expeditia in Antarctica, pe nava Belgica, impreuni cu exploratorul Roald
Amundsen, realizali in echipi o descriere a cllitoriei realizate. Analizali gi imaginile qi referifi-vi la ambarcafiune, climl,
greutatea cilltoriei. Nu uitali si precizati gi citeva idei in legituri cu cerceti.rile lui Emil Racovili despre vie[uitoarele care
triiau in mediul natural respectiv.

REPERE CRONOLOGICE
',,I':1 ,919,, ,= ,:',ratifiCarea ,,:de
, .,,,,p3t',|,ameht . i,:: un.irii, Basarabiei,
,,.,,11:.,,Buiovihei ;i Transilvahiei,
,i1921 ':-
_aplicare3
.,a,1925 ,'l realilarea refoimei ad-
ministrative in Rominia.
ROMAN IA INTRE DEMOCRATI E
'
5r AUTORITARISM
11.1 . Romania dupe Marea Unire
tr La data de29 decembrie 1919, primul Parlament al Rominiei Mari ales pe
bazavotului universal (introdus in 1918, aveau drept de vot doar barbalii de
peste ZL deani, cu exceptia magistralilor qi ofilerilor) a aprobat documentele
: cdtr:e prin care Basarabia, Bucovina, Transilvania Ei Banatul se uneau cu Rominia.
Aceasta avea o suPrafal| de 295 A49 km2.
,.c:u EI Pentru consolidarea Marii Uniri Si a statului romin, erau necesare o serie
de reforme.
: r:efor.,melor tr in anul L9ZA, s-a reabzat unificarea monetari, leul fiind moneda nalionali,
dupa ce fuseseri retrase monedele striine care circulasera in timpul rizbo-
iului qi cele din teritoriile revenite Ia RomAnia.
tr Alte doui reforme importante s-au realtzat in anul 1921: cea agrara a fost
cea mai radical[ din Europa, deoarece marii mogieri au fost expropriali Ei
toate mogiile mai mari de 100 de hectare au fost imparlite Ia aproximativ 1,4
milioane de familii firineEti. O alti reforma care a contribuit la consolidarea
unitilii statului romin dupi Marea Unire a fost cea fi.nanciari, prin care
sistemul de impozite a devenit unitar Ia nivelul intregii !iri.
EI Reforma invilimAntului, din anul L924, a adus unificarea sistemului de ln-
vi![mAnt.
EI Prin ridicarea Mitropoliei Ortodoxe la rangul de Patriarhie, in anul L925, s-a
confirmat autocefalia Bisericii Ortodoxe RomAne, de care aceasta se bucura,
practic, inci din 1885.
tr Reforma administrativi din anul 1925 a dus Ia inliturarea particula-
ritililor administrative din teritoriile unite cu Rominia in anul 1918.
Astfel, RomAnia a fost organizatainT l de judefe.
tr Din punct de vedere economic, dupa greutilrle cauzate de efortul de partici-
pare }a Primul Rlzboi Mondial, a urmat o perioadi de dezvoltare, intrerupta
de Mar ea Crrzi dintre anii 1929 Ei 1933. O noui perioada de dezvoltare eco-
nomica a fost cea dintre anii 1934 Ei 1939. Anul de vArf al evoluliei economi-
ei rominegti din perioada interbelica a fost 1938.
EI Pe plan social, ![ranimea a continuat si ramina clasa cea mai numeroasi,
dar a crescut si numarul muncitorilor industriali qi al intelectuditafli.

Studiu de caz. lntegrarea provinciilor romane$i statutu I minorititilor

y' Reformele administrative dintre anii i918 qi 1925 au dus Ia integrarea deplini a provinciilor romAneqti in cadrul statu-
lui. pAni in anul 1920, a't funclionat organele provizorii de conducere ale acestora (Consiliul Dirigent, Secretariatele 9i
Directoratele).
{ Spredeosebire de perioada de dinainte de Primul Rizboi Mondial, cand omogenitatea etnici a llrii era mare, dupi 1918
provinciile unite cu lara au contribuit la schimbarea structurii popuialiei. Pe langl populalia majoritari romXneasci,
in cadrul acestora erau qi minoritili (maghiari, germani, rugi etc.). Minoritilile nalionale s-au bucurat in Romdnia
interbelici de aceleagi drepturi cu populalia majoritari romAneascl: aveau partide politice proprii, reprezentare in
Parlament, gcoli in limbile materne, dreptul de a folosi limba materni in justilie, administra(ie, aveau publicalii proprii
gi altele.

I nformatii su pl imentare
a::::a' \a

ffile, pentru nrtin$tfffi ivi'flu al 5

Citegte textul de mai jos, apoi rispunde cerinfelor.

Romdnia Mare s-a tnfdptuit. Dar mai erau multe de fdcut. Statul era unul cu totul nou. Populalia lui s-a dublat. Era ne-
voie de reforme grabnice in toate domeniile. Cea mai a;teptatd era cea agrard. ldrdnimea nu avea pdmdnt suficient ;i era in-
dreptd[itd sd-l primeascd, pentru cd cei mai mu$i {drani luptaserd pe front ;i li se promisese improprietdrirea. Visul Sdranilor s-a
indeplinit in 1921, chnd mai mult de 1,4 milioane de familii ldrdne;ti au fost improprietdrite. $i orasele au suferit transformdi
importante. A crescut numdrul fabricilor ;i uzinelor Mulli romdni s-au angajat ca muncitori gi au invdlat o meserie la locul de
muncd. Dar era nevoie de speciriligti noi, bine pregdti{i, pentru care calificarea la locul de muncd nu mai era suficientd. De aceea
a fost nevoie de legi noi in domeniul invdldmhntului, pentru pregdtirea muncitorilor industriali. Alte reforme aveau menirea sd

tntdreascd statul, sd il organizeze mai bine. Afost realizatd impdr{irea ldrii in judele, afost adoptatd o noudlege electorali Si altele.
(despre Romdnia dupi Marea Unire)

1. Scrie intr-un singur enun! ideea principall a textului de mai sus.

2. Mentioneazd o cauzd a adoptirii reformelor in diferite domenii, dupi 1918.

3. Numegte doui clase sociale precizate in text.

4.Precizeazd o consecin[i a reformelor adoptate dupi Marea Unire.

Organiza{i pe grupe de cAte 4-5 elevi, citili documentul qi rezolvali urmitoarele cerinte.

Nu voim ca din asuprili amfost sd devenim asupritori. Voim sd asigu.rdm libertatea pentru
ce
toli ;i dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare. (...) Noi voim pe acest pdmAnt al Romdniei
Mari sd tntrondm libertatea no{ionald pentru to{i. Voim ca fiecare naliune sd se poatd cultiva in limba
ei, sd se roage lui Dumnezeu in tedin{a ei ;i sd ceard dreptate in limba ei. Noi, care am ydrsat lacrimi
vdzdnd limba noastrd scoasd din ;coli, biserici, justi{ie, nu o vom lua altora. Nu vom lua putinla vie[ii
de la al;ii. Nu voim sd trdim din sudoarea altora pentru cd noi putem trdi din yrednicia ;i puterea
noastrd, din munca noastrd. Numai intr-un regim democratic putem intdri {ara noastrd romdneascd,
mai ales chnd trebuie sd linem seama de cerin{ele vie[ii moderne de stat.
(Iuliu Maniu, despre drepturile minoritifilor,
in Marea Adunare Nationali de la Alba-Iulia, I Decembrie 1918)

1" Stabili$ motivul pentru care Iuliu Maniu a formulat prima fraza din document.

2.Menlionali cauzapentru care omul politic romxn il;;;;;.r*r#;;il;il#;;;;;;. '

3. imparliti-vi in cadrul grupului. Unii vor comenta garanliile date de Iuliu Maniu, scriind un text din punctul de vedere
al unui om apartini,nd unei minoritili nalionale. Allii vor scrie un comentariu din punctul de vedere al unui cetilean
de nalionalitate romdni. Citili cele doui texte qi comentafi-le in cadrul grupului. Din comentariu nu trebuie si lipseasci
noliunile de egalitate gi toleran{d.
 ROMAN IA INTRE DEMOCRATI E
SI AUTORITARISM

11 .2. Monarhia ti partidele politice

in Rom6nia interbelici
EI Statul romin a fost organtzatpotrivit Constitufiei din anul L923, care o in-
REPERE"'CRONOLOGICE Iocuia pe cea din anul 1866. RomAnia era monarhie constitulionali. Regele
Ferdinand I a fost supranumit intregitorul, deoarece in timpul domniei lui
1 ut1ei . :,noi ( 19 14- L927) a fost infaptuiti Marea Unire din anul 19 1 8.
1923, - , ,ddoptaf€o ,,
tr in anii tg25-t926, a izbucnit crrza dinastici, determinati de hotirArea
I]977:,! perioada Regen!€i. , ,
,i:
prinlului Carol de a renunfa la prerogativele de mogtenitor al tronului.
r 1 930 1j16area .:pe,ltron a lui
-,',, De aceea, s-a format o Regente, alcituiti din trei persoane. Aceasta a inde-
Carol al Il-lea. plinit atribuliile regelui Mihai, minor, care a ajuns la tron in urma mortii
regelui Ferdinand I (1927).
tr in anul 1930, Carol a revenit in !ar[ qi a fost recunoscut de Parlament ca
rege. Carol al Il-lea a adoptat misuri pentru a-gi consolida regimul personal
Ei pentru a slnbi partidele politice. A instaurat, in 1938, un regim autoritar.
A impus adoptarea unei noi Constitulii, ln 1938, care o inlocuia pe cea din
L923. Noua lege fundamentall acorda puteri sporite regelui. Carol al ll-lea
a impus desfiintarea partidelor politice, apoi Ei alte misuri care i-au consoli-
dat puterea (cenzura, partidul unic - Frontul RenaEterii Nalionale etc.). Regi-
mul autoritar al lui Carol al Il-lea s-a pribuEit Ia 6 septembrie L94A, dupi ce
Rominia a fost nevoit[ si cede ze terrtorii statelor vecine.
tr in regimul democratic dintre anii 1918 Ei 1938 au funclionat mai multe par-
tide. Dintre cele democratice, Partidul Nalional Liberal Ei Partidul Nalional
firinesc (P.N.L. qi P.N.T.) au fost cele mai insemnate. P.N.L. I-a avut in frun-
te pe Ion I. C. Britianu, care a dominat viala politica romAnesca pina in anul
1927 (decada britienisti). Acest partid a reprezentat, in general, interesele
burghe ziet romineqti. Liberalismul urmire a dezvoltarea industriei naliona-
le. P.N.L. a aplicat politica ,,prin noi inEine'] pronunfAndu-se pentru limita-
rea pltrunderii capitalului striin in economia romAnesci. P.N.T., constituit
in 1926, i-a avut in frunte pe Iuliu Maniu gi Ion Mihalache. fnranismul sus-
linea cd agricultura trebuia si rimAni principala ramuri economici si ci era
nevoie de capital striin in economie.
EI Partid antidemocratic de extremi-dreapta a fost, intre altele, Legiunea
Arhanghelului Mihail (Migcarea Legionar[), grupare xenofoba Ei anti-
semiti, avAnd in frunte pe Corneliu Zelea Codreanu. De extremi-stAn-
.ga, subordonat intereselor sovietice
Ei suslinAnd ideea dezmembririi
Rominiei Mari, a fost Partidul Comunist (scos in afaralegii in 1924).

I Studiu de caz. Constitutia din anul 1923

y' ldoptata in timpul guvernirii liberale, Constitulia preciza ci lara era monarhie constitulionaliL ereditari. RomAnia
era declarati stat nalional unitar indivizibil. Sistemul politic era democratic. Func{iona principiul separirii puterilor
in stat. Regele era geful statului, conducea armata, putea inilia legi, reprezenta Rominia in relaliile externe, numea pe
prim-ministru, bitea monedi, conferea decoralii etc. Constitulia cuprindea gi drepturi cetileneqti (egalitatea in fala
legii, libertatea persoanei etc.).

I nformali i su pl imentare
 Figi :p€ntru activitate,individuali

1. Menlionafi cAte un eveniment Ia care a participat fie-

care dintre regii RomAniei in perioada L918-1938.

::::::::::::: ::: ::::::::::::::::: :: :::: ::::::::: :::,::::: :::

:::::: ::::::: :::::::: ::: ::: ::::: :::::::::: :::: ::::::: : : :: : : :: :::
:
2. Realizali corespondenla dintre termenii de pe cele doui coloane unindu-i prin sigeli:
a) Ferdinand I I) pregedinte al P.N.T.
b) Ion I. C. Brltianu II) conducitorul Miqcirii Legionare
c) Mihai I III) preEedinte al P.N.L.
d) Carol al ll-lea ry) Regenla
e) Iuliu Maniu V) fruntaq al Partidului Comunist
f) Corneliu Zelea Codreanu VI) monarh constitufional
VII) monarh autoritar

Organizalr pe grupe de cAte 4-5 elevi, anabzalr tabelele urmitoare Ei rezolvali cerinlele.
A. Rezultatele alegerilor parlamentare din 1927 B. Rezultatele alegerilor parlamentare din 1937

Procentaj Procentaj
Partidul din totalul Partidul din totalul
voturilor voturilor
Partidul National Liberal 6r,690/o Partidul National Liberal 35,9201o

Partidul National Tarinesc 22,09016 Partidul National T[rinesc 20,44o/o

Partidul Poporului r,930/o Partidul ,,Totul pentru farf' (legionarii) 15,58%
Gruparea C.Z. Codreanu (legionarii) A 39o/o Partidul National Crestin 9,150/o

I. Realizali in spaliul de mai jos doui grafice care si reflecte rezultatele alegerilor din 1927 qi 1937 .

2. Comparali evolulia vielii politice romi,negti, avAnd in vedere rezultatele la alegeri, formaliunile politice puternice gi
schimbirile intervenite in privinla partidelor participante.

{A
 ROMANIA INTRE DEMOCRATIE
$r AUTORITARISM

11.3. Romania in al Doilea Rezboi Mondial

tr Dupa pribuqirea regimului autoritar al lui Carol al II-Iea, regele Mihai I
REPE,R E,.CRO N O LOG ICE a preluat tronul, dar conducitor al statului romin era generalul (ulterior,
maregalul) Ion Antonescu. Pini in ianuarie 1941, Ion Antonescu a guvernat
I .Vara::::::,:,,,dI1uIui ';' ' )40 '- ' ggdarea alituri de legionari. RomAnia era proclamati stat nalional-legionar. Dictatu-
, ,,:unOi' .ter,itOfii '. 10r[6ne5ti
, ,Citre ra antonesciano-legionar[ a impus misuri antisemite Ei restringerea dreptu-
U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria. rilor ceti(enegti. Legionarii au asasinat pe mul1i adversari politici gi doreau
I iz; iihie, 1 g .a1t,:: intiir,ea Roma- preluarea puterii totale in statul romin.
:.nt",'i'n'r52boiul antisoVietic.', tr Dupn rebeliunea legionari din ianuarie L941, infrinti de armat[, Ion
r 23:augusl 1944 - iegirea Rorn6' Antonescu a instaurat dictatura militari. Guvernul era format din militari Ei
:)
61gi,,,,,,,di'n,',,alianta CU,,Gefmania specialiqti, iar economia a fost orientati spre suslinerea efortului de razboi. Ion
h itleristS. Antonescu a hotirdt, in I 94L intrarea Rominiei in razboi alituri de Germania
hitleristi, urmlrind eliberarea teritoriilor pierdute in anul 1940.
tr in iulie 194L, armata romAni a eliberat Basarabia gi nordul Bucovinei,
iar Antonescu a hotirAt continuarea rizboiului peste Nistru, sperind ca',
la viitoarea conferinla de pace, Rominia si oblini Ei celelalte teritorii pierdute.
Dupi infringerea de la Stalingrad, a inceput contraofensiva sovietici, Armata
Roqie ajungAnd in RomAnia in anul L944. Rominia a inceput, in secret, ne-
gocieri pentru ieEirea din alianla cu puterile Axei, reahzate atAt de Opo zitte,
cAt gi de guvern.
EI Bombardamentele anglo-americane asupra Bucuregtilor, a zonei petrolifere Ei
a rafiniriiJor de Ia Ploiegti gi ruperea frontului Iaqi - Chiginiu au ingreunat si-
tualia tarii. Antonescu insi dorea si incerce o noui rezisten!5' in fa\a armatelor
sovietice. A fost arestat de rege, la Palatul Regal, iar acliunea de intoarcere a
armelor impotriva Germaniei gi de aliturare a larii puterilor Naliunilor Unite
a fost indeplinita, Ia data de 23 august lgM. Dupa eliberarea RomAniei, ostaqii
romAni au luptat alituri de armata sovietici, pAn[ la sfhrEitul rlzboiului (in mai
L945), pentru eliberarea Ungariei, a Cehoslovaciei, pAni in Austria.

I Studiu de caz. Anu! 1940

y',thanlele RomAniei s-au pribugit in 1940 gi lara a rlmas izolati. Statele r€vizioniste vecine au profitat de situalie pen-
tru a pretinde teritorii rom6,negti. La 28 iunie 1940, Rominia a cedat Uniunii Sovietice Basarabia qi nordul Bucovinei.
Germania nazistl gi Italia fascisti au impus Rominiei sd accepte dictatul de la Viena, din 30 august 1940, prin care
Rominia ceda Ungariei aproximativ 43 000 km'z din teritoriul Transilvaniei. La 7 septembrie 1940, Cadrilaterul a fost
cedat Bulgariei.

! Studiu de caz. Tragedia evreilor gi a romilor in perioada 1938-1944

y' Masuri antisemite au fost adoptate din timpul regimului autoritar al lui Carol al Il-lea. in timpul celui de-al Doilea
Rizboi Mondial, foarte mulli ewei din Rominia, de toate vdrstele, au fost deportali in Transnistria, unde mu\i au mu-
rit impugcafi, infometali sau din cauza bolilor. Cei din nord-vestul fnrii, din teritoriul ocupat de Ungaria horthysti, au
fost, in marea lor majoritate, deportali in lagirele naziste de exterminare (aproximativ 150 000). Misurile de persecufie,
deportare, anihilare fizici i-au vizat qi pe romi, aproximativ 25 000 dintre acegtia fiind deportali, din ordinul regimului
antonescian, in Transnistria.

I nforma[i i su plimentare
::::itiif
aI,pEfi qfu :,:raHivitete:ili,n,fl iui.dilal a,,I'

Pe baza hirlii qi a informaliilor din leclie, completeazb. tabelul urmator.

Precizeazd, numele terito-

riilor romineqti eliberate
de armata romAni in anul
1941, marcate pe hartl cu
cifrele I Ei 2.

NumeEte lara marcati cu

X p. hart[, impotriva ci-
reia a intrat Romdnia in
rbzbor,ln 1941.
Scrie numele lirilor mar-
cate cuZ,la eliberarea ci-
rora a participat gi armata
romAni.

Imaginali-vi ci formali o echipi de istorici care scrie o scurti istorie despre Romfuria in anii celui de-al Doilea RiLzboi
Mondial gi ci aveli la dispozifie documentele de mai jos. Realizali aceasta prezentare, avind in vedere: numirea a trei
teritorii pierdute de RomAnia in anul 1940; precizarea unei cavze a intri.rii RomAniei in rizboi; menfionarea unui aspect
al participirii armatei romAne pe frontul antisovietic; prezentarea evenimentului de Ia 23 august 1944; precizarea unei
consecinle a participirii Rominiei la al Doilea RdLzboi Mondial.

A.Md,rturia lui Mihail Manoilescu despre dictatul de la Viena din 1940

Am observat inthi cd este o hartd romdneascd. Am desfacut-o cu nordul in jos, ceea ce m-a fdcut sd nu mai tn{eleg
nimic. Mi-a intors-o Schmidt, din delega{ia germand. Ochii mei cdutau tdietura de la grani{a de vest. (...) Am urmdrit cu ochii
granila care pornea de la Oradea cdtre rdsdrit gi am i.n{eles cd cuprindea;i Clujul... Chnd mi-am dat seama cd grani{a coboard
in jos, (...) am ayut, in disperarea mea, ufl singur ghnd: Bra;ovul! O micd u$urare: Bra;ovul rdmhnea la noi.

B. Ordinul de zi al lui Ion Antonescu citre armata romAn6, 22 funie L94L

Ostagi, vd ordon: treceli Prutul. Zdrobisi vrdjma;ul din Rdsdrit gi Miazdnoapte. Dezrobi;i din jugul ro;u al bolgevismu-
lui pefralii vo;tri cotropi{i. Retmplini{i in trupul {drii glia strdbund a Basarabilor;i codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele
Si plaiurile vaastre.

(. Proclamalia Regelui Mihai I citre fari, 23 augusl1944

Romdni, tn ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, in deplind inlelegere cu poporul meu, cd nu este decAt o
singurd cale pentru salvarea ldrii de la o catastrofd totald: ie;irea noastrd din alianla cu puterile Axei ;i imediata incetare a
rdzboiului cu Na{iunile Unite. (...) Din acest moment, tnceteazd lupta ;i orice act de ostilitate tmpotriva armatei sovietice,
precum ;i starea de rdzboi cu Marea Britanie ;i Statele Unite. (...) Aldturi de armatele Alia{ilor ;i cu ajutorul lor, mobilizdnd
toate forlele na{iunii, yom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pdmkntul Transilvaniei
noastre de sub ocupafia strdind.
 ROMAruN DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

12.1 . Evolutii specifice

ale regimului comunist (1945- 1989)
EI intre anii lg44-I947 , comunigtii romini au aclionat in forli pentru Pre-
R E,P E R E,,'.639 N O LOG I CE luarea puterii in stat, avind susfinerea armatei sovietice de ocupa[ie din
RomAnia: Ia 6 martie L945, au impus, cu sprijinul sovietic, primul guvern
I 1948i,,, :,: ,:forrnaiea r:.Prt,idului procomunist din istoria RomAniei, condus de dr. Petru Groza; au oblinut,
.,::,.:,'rMuncitoresc, Romdn, prin uni- prin falsificarea alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, majorita-
..,,:ficar:eii,Pi rt,idutui .Comunist Ro- tea locurilor in Adunarea Deputalilor; au desfiinlat partidele democra-
man aU'cel ,social-democrat tice; au preluat controiul asupra posturilor-cheie din conducerea statului;
r 1965 - alegerea lui Nicolae Cea- au arestat conducltorii Ei mernbrii simpli ai partidelor democratice etc.
.,'
usescu
,, ) :.:.
in functia de
r .
:)
secreta r Ultimul obstacol in preluarea puterii totale de c[tre comunigti, regele
.,.,.,..gen€ra,l, bl'-.Partidu'lui Comu nist Mihai, a fost inliturat la 30 decembrie 1947 . Regele a fost forlat si semneze
Rom6n. actul de abdicare, iar Rominia a fost proclamat[ republici.
r ::1,989 -- pribugiiea regimului co' tr Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965), conducitorul Partidului Comu-
munist in RomAnia. nist Romin qi-a eliminat adversarii politici gi a fost un executant fidel al
ordinelor Moscovei. A impus stalinizarea Rom6niei: s-a introdus sistemul
partidului unic (Partidul Social Democrat a fost unit cu Partidul Comu-
nist Romin, formindu-se Partidul Muncitoresc Romin); Constituliile din
1948 qi 1952 erau inspirate de cea sovietici; s-a impus cenzvra; au fost na-
lionalizate proprieti!ile (1948); agricultura a fost colectivtzata (L949-L962);
a inceput industrializarea forlati; economia a fost centralrzatd, gi planificati
prin planuri cincinale, dupi modelul sovietic; a fost creati polilia politici a
regimului - Securitatea; tofi opozanlii regimului au fost inchiEi in inchisori
Ei ln laglre de munci forfati, majoritatea oarneni]or politici democrali gi a
intelectuatit[lii interbelice pierind in inchisori]e de Ia Gherla, Sighet, Aiud,
Rimnicu-Slrat, la Canalul Dunare - Marea Neagra sau din caltzadeportirilor.
Pe plan extern, RomAnia a devenit membru fondator al Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc qi al Organi zalrer Tratatului de la Varqovia, dominate de
sovietici. Abia dupi 1960, Gheorghiu-Dej s-u distanlat de sovietici Ei a im-
bun[tllit relaliile cu lirile occidentale. Rezistenfa armatl anticomunista din
munli a fost infrAnta de armati qi de Securitate in 1962.
EI Nicolae Ceaugescu a condus regimul comunist din RomAnia intre anii 1965
qi 1989. in primii ani, a dat impresia unei relative deschideri Ei a continuat
politica lui Gheorghiu-Dej d. distanlare de sovietici qi de apropiere de
Occident, de destalinlzare Ei desoviettzare. A impus revenirea la denumi-
rea de Partidul Comunist Romin. S-a adoptat o noul Constitufie, din 1965
denumirea larii fiind cea de Republica Socialistl Rominia. Treptat, Nicolae
Ceaugescu a cumulat toate funcliile importante in stat, devenind pregedinte
al republicii, in 197 4. A impus cultul personalitalii sale, apoi laudele exage-
rate au fost adresate gi soliei sale, Elena CeauEescu. Membrii familiei au fost
numi(i in diferite funcfii importante de partid gi de stat. Dup[ 1980, lara a
intrat intr-o crtza profundi pe toate planurile, regimul CeauEescu fiind tot
mai tzolat pe plan extern. Nemullumirea populaliei a crescut, s-au mani-
festat impotriva regimului disidenfi ca Doina Cornea gi Mircea Dinescu, iar
populalia a declangat greve Ei demonstralii in Valea ]iului (L977) gi la Braqov
( 198 7), infrAnte de autoritati.

I nformatii suplimentare
 ..F,lft
:
| :,.,,,,,:,: t .., :.),,:. :, ::,: [,Efi,tiu,,:,.,attifi te..;1|,ilil i vi d u a I i
l. Completeazi conform cerinlelor tabelul de mai jos referitor la evolulia Rominiei in perioada comunisti.

r948 t952 1962 r96s t974 L987

Eveniment Eveniment Eveniment Eveniment Eveniment Eveniment
pe plan economic pe plan legislativ pe plan economic pe plan politic pe plan politic pe plan social

ll, Completeazi chenarul de lAngi fiecare imagine.

Perioada in care s-a aflat la conducere: Perioada in care s-a aflat Ia conducere:
aaaa.aa aaa.aaa

Men(ioneazd, o cauzd. pentru care se

ffi;;;:;;;;;;;;,r pentru care se anr-
r- '-
afirmi ca a sovietizat !ara: mi ca in perioada conducerii sale s-a
desfbsurat des ovietizarea:

Organizali pe grupe de cAte 4-5 elevi, cititi documentui qi rezolvali urmltoarele cerinfe.

In momentul in care (...) {ara noastrd este izolatd in Europa, noi ne-am hotdrht sd ludm pozi{ie. Ne ddm perfect
seama cd, fdcdnd aceasta, ne riscdm libertatea ;i poate chiar vielile noastre. (...) Cetdlenii romhni vd repro;eazd nerespec-
tarea Constituliei, pe care a{i jurat sd o respectali. (...) Decretul care interzice cetd{enilor sd aibd contacte cu strdinii nu a
fost niciodatd votat de un corP legislativ ;i nu a fost niciodatd publicat. De aceea, este lipsit de putere legald. (...) [Acliunea
forlelor Securitdlii - n.n.l este acum dirijatd impotriva muncitorilor. (...) Po;ta este controlatd sistematic, iar conyorbirile
noastre telefonice sunt intrerupte fde Securitate - n.n.], prin tncdlcarea articolului i4 din Constitulie, care le garanteazd. (...)
Am pierdut statutul de naliune favorizatd in comer{ul cu S.U.A. si, ca urmare, o serie de fabrici textile nu mai au comenzi.
(din Scrisoarea celor ;ase citre Nicolae Ceaugescu, martie 1989)

1. Menlionali un aspect care demonstreazd cd nicio acliune a opozanlilor politici nu era tolerati de regimul lui Nicolae
Ceaugescu.

2. Precizali numele poliliei politice a regimului comunist s,i o acliune intreprinsi de ea, conform documentului.

3. Subliniali in text interdictia pentru cetilenii romAni, care nu poate exista in regimul democratic actual.
4.Discutali despre situatia gravi in care se gisea RomAnia in 1989, scolind in evidenfi, in rAndurile de mai jos, trei
aspecte precizate in document, care o demonstreazi: unul de politic[ internl, unul de politici externi, iar celilalt,
de stare economicd.
 ROMATTIN DUPAAL DOILEA RAZBOI MONDIAL

lz.2.Decembrie 1989. Context Si consecinte

tr NeputAnd facefa![ concurenlei cu lumea liberi, ,fimurile comuniste au
REPERE CRONOLOGICE intrat intr-o crtzd,profundi, in anii '80 ai secolului trecut. Venit la putere in
U.R.S.S., in 1985, noul conduc[tor sovietic Mihail Gorbaciov a dorit refor-
r,1,6 dec€mbrie,:,1,989i j i2buc,ni- marea sistemului comunist, impunAnd politicile de perestroika (teconstruc-
a dat asiguriri c[
..:......lr.ea:ieVolu1iei,laTim,i;oara: !ie) Ei de glazno.sfi (deschidere faln de lumea libere). El
Uniunea Sovietici nu avea intenlia si mai intervini cu forla in lirile co-
J, ,)2,.SeiemlUrie ,'jl 98 9 - pirdsirea condilii, in est-europene
puterii de:,,,citre',Nicolae
,.. l
.Cea u- muniste est-europene. in aceste majoritatea ![rilor
sescu s-au introdus reforrn€, iar opozilia s-a putut manifesta din nou. Ungaria 9i
,
polonia au introdus reforme cel mai rapid, in aceste liri comuniEtii abando-
| 25 decembrie 1989 - executa-
,,,,
",::iba::solilor CeauleiCu, la Tirgo- nind controlul total al Puterii.
tr pAni in toamna anului 1989, au mai rezistat Ia putere conducitorii comu-
niEti care se opuneau reformelor, in Cehoslovacia, Republica Democrati
Germani gi Bulgaria, dar aceEtia au fost schimbafi cu Personalitili refor-
matoare, care au inceput disculiile cu opozilia. Singurul care nu dorea nicio
schimbare Ei care menlinea un sistem de tip stalinist in toate domeniile era
dictatorul romin Nicolae Ceauqescu.
EI RomAnia se gisea in cea mai profunda crrz6., in anii '80. Alimentele erau
rafionaltzate, curentul electric se intrerupen, magazinele alimentare erau
goale, cultul personalitalii dictatorului Ei al soliei sale a atins dimensiuni de
nesuportat.
tr La data de 16 decembrie 1989, au inceput demonstraliile anticomuniste de
la Timiqoara, soldate cu morti Ei rinili. Apoi, demonstraliile s-uY extins in
in noaptea
!ari, iarla Zl decembrie 1989, acestea au inceput gi la BucureEti.
de 2llZZ decembrie 1989, s-a tras asupra manifestanlilor aflali pe baricada
ridicat[ in dreptul Hotelului Intercontinental. in ziua de22 decembrie 1989,
in urma presiunii str5,zii, Nicolae CeauEescu a pirisit puterea. A fost prins,
apoi judecat Ei executat, impreuni cu solia sa, Elena Ceau$escu, la TArgoviE-
te, pe data de 25 decembrie 1989.
tr De la22 decembrie 1989, puterea a fost preluata de Frontul Salvarii Nalio-
nale, care a anunlat revenirea lirii la democrafie. Comunicatul Frontului
Salvirii Nalionale, prezentat in seara ztler de 22 decembrie 1989 Ia radio 9i
televiziune, anunla principiile de baza ale orient[rii Rominiei de dup[ Pre-
buqirea comunismului.
Et Consecinlele evenimentelor din decembrie 1989 au fost foarte importante
pentru RomAnia: dictatura comunisti s-a pribugit; s-a revenit Ia democralie;
a inceput construirea statului de drept; a inceput procesul de tranzilre de la
economia cent raltzatd, qi planificat[ Ia una de pia![, competitivi, bazatu pe
legea cererii qi a ofertei; tara a revenit in rindul statelor democratice, cu care
au fost reluate legiturile diplomatice normale; s-au reficut partidele istorice
p.N.L. Ei p.N.f., care au inceput sa se manifeste din nou pe scena politici
romineasci; s-au format zeci de partide gi formaliuni politice noi; presa a
redevenit liberi qi au apirut foarte multe publicalii etc.

I nformalii su pl imentare
 Figa pentru activitate individuali

l. Descrie, intr-o frazi sau doua, situalia larilor comuniste in anul 1989.

ll. Scrie o plrere personali despre aflrmafia urmitoare: prdbu;irea regimului comunist din Romhnia, in anul 7989, era ine-
vitabild.

l. Organizali pe grupe de cite 4-5 elevi, citili documentul gi rezolvali urmitoarele cerinle.

Ca program, Frontul Salvdrii Na{ionale propune: 1. Abanilonarea rolului conducdtor al unui singur partid gi stator-
nicirea unui sistem democratic pluralist de guvernare. 2. Organizarea de alegeri libere. (...) 3. Separarea puterilor legislativd,
executivd gi judecdtoreascd tn stat ;i alegerea tuturar conducdtorilor politici pentru unul sau, cel mult, doud mandate. (...)
4. Eliminarea economiei centralizate ;i promovarea liberei iniliative Si a competi{iei in conducerea tuturor sectoarelor economice.
(Comunicatul citre lari al Frontului Salvirii Nalionale, 22 decembrie 1989)

i@rt'fu:i14il';i9.r:r.'rsr.s{6pl*;+*,a.+,
1. Discutali in cadrul grupului gi stabili$ cdte o cauzi pentru care fiecare propunere din
comunicat a fost formulati astfel. Notali concluziile la care ali ajuns.

,.ii.*i, t-"il;;ffi;;;;;;;;;*ii. *, sus. stablili motivut pentru care, pe

timbru, este infhflqat semnul victoriei gi motilul pentru care este pozilionat in fundal
drapelul na[ional.

l. r...lr"i,'.*ffi ;tt; ;;;; ;; ;; il;;;; ;; il;;; ;; ;'J;.

i
#
o-. -''sl:t4:t:i:.:*,x; +'-.:u a' B*' *::'"'bi:*jr P *$ i

4. Menlionali o canzd pentru care este inscris pe timbru gi cuvAntul demoua{ie.

ffiffi.f##ffi:ffi&T.$ ffi:

r. o.'*,..'it' ;;;ffi ;'; ;;;;;;; ;b' ;;i il*"i ;;;i;:; il; ;#;. ffi
ll. Discutali cu membri ai familiilor voastre care au fost contemporani cu evenimentele din decembrie 1989. inscrieti in
tabelul de mai jos schimbarile determinate de revolufie observate de ei in diferite domenii.

Schimblri pe plan economic Schimbiri pe plan social Schimbiri pe plan politic

 ROMATUN DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

12.3. Revenirea la democratie

EJ primele alegeri libere de dupi pribuEirea .";rismului au fost ciEtigate de
REPEftf :(:ftONOLOGICE Frontul Salvarii Nafionale, la 20 mai 1990, iar pregedinte al larii a devenit
Ion Iliescu. Erau primele alegeri pluripartite organi zate in RomAnia dupi
I,:,20 .mai 990,,.: ,organizarea
,1 .pri- aproximativ o jumitate de secol.
-
rnelor alegeri libere postcomu- tr Imediat dupi pribugirea comunismului, au inceput si se manifeste o serie de
greutili economice, determinate gi de tranzilia citre economia liberi (Eomaj,
r B decembrie 1gg1 - aprobarea inflalie, scaderea nivelului de trai). TotuEi, romAnii au continuat si aclioneze
noii Constitulii prin referen- pentru reinstaurarea deplin[ a democraliei Ei a economiei de pia![.
dum. EI Tensiunea s-a manifestat qi in viala politicl, reflectat[ qi in demonstralii de
i '1
996 ,: prima ich,imbar:e ,pagni- stradi (precum cele din Piala Universitnfii) sau in aga-numitele ,,mineriade"
,, ti, de::putere.in,Ro.mdnia post- (manifestafii gi acliuni ale minerilor din Valea ]iului, in BucureEti).
..,,.,.,
a6*u,nist5,,,i, in..'uim j l..alegeriIoi tr Cu toate greutifile, democralia s-a reinstaurat in Rominia. A reinceput
. . fr'eiidenliale,$i'pa,ilimentare. funclionarea instituliilor de tip democratic (precum Parlamentul bicameral,
format din Camera Deputalilor Ei Senat).
Et Principiul separirii puterilor in stat a inceput sa fie respectat iar, cu tim-
pul, practicile democratice din societatea romAneasci au devenit un fapt
obignuit.
tr Cetilenii au devenit tot mai congtienli de drepturile qi libertlliIe pe care le
au intr-o societate democratica, societatea civili s-a consolidat Ei au inceput
si funclioneze tot mai multe organlzalii neguvernamentale, care actleazb
in diferite domenii.
E Prezenla la guvernare qi alternanla democratici Ia putere au devenit normale
in RomAnia democratici, aga cum s-a intd.mplat in urma alegerilor din 1990
piniastizi.
EI Statutul minoritililor nalionale a fost reglementat prin lege. Minorit[lile
nalionale benefi,ctaza de aceleaEi drepturi ca Ei populalia majoritara romA-
neasci, avAnd formafiuni politice proprii, publicalii Ei dreptul la educalie in
limbile materne, dreptul de a-qi constitui societ[li culturale etc.
EI Legea reglementea za Er reprezentarea minorit[lilor nalionale in Parlament.
Cele care constituie comunitili mici din punct de vedere numeric au asigurata
reprezentarea in Parlament, in cadrul grupului minoritalilor nalionale.

Studiu Constitutia

/ Revenirea llrii la democralie a impus gi adoptarea unei noi legi fundamentale. Noua Constitulie a lirii a fost aprobati
prin referendum de populalie, la 8 decembrie 1991. Aceasta proclami Rominia stat nalional, unitar, suveran, indepen-
i.rrt gi indivizibil. Parlamentul este institulia supremi reprezentativi a poporului romin qi unica autoritate legiuitoare.
Statul romXn este reprezentat de pregedinte, ales de cetileni prin vot secret, universal 9i direct, pentru cel mult doui
mandate. Puterea executivl aparline guvernului, iar justilia este independenti. Cetilenilor Ie sunt garantate drepturile
gi libertilile.
y' Constitulia din 1991 a fost modificati in 2003, in contextul procesului de integrare a Rominiei in N.A.T.O. 9i in Uniu-
nea Europeani, obiective realizatein2}}4 qi, respectiv, in2007.

I nformati i su pl imentare

h
,.;'[
iga p en t ru, . il tt i itite, .
i n d.i vi d u ill H,

l. Informeazd-te din manual sau din alte surse

in chenare, anii intre care fiecare om
Ei inscrie,
politic din imagini a fost (este) pregedintele
Romdniei.

ll. Menlioneaza trei caracteristici ale regimului de-

mocratic din RomAnia contemporani.

a....aaaaaa..aa.aaa

Organizali pe grupe de cite 4-5 elevi, rezolvali urmitoarele cerinle.

l.Imaginali-r'i ci suntefi deputali ai adunirii care au discutat redactarea articolelor Constituliei din anul 1991. Compuneli
voi inqivi articolele acestei Constitulii, care si precizeze: def.nirea caracterului statului romin; forma de guvernimdnt a
Rominiei; principiul egahtnlii cetilenilor; garantarea drepturilor ceteleneqti gi precizarea a doud astfel de drepturi; sepa-
rarea puterilor in stat 9i menlionarea institu{iei care Ie deline pe fiecare (executivi, legislativi, judecdtoreasci); alegerea
preqedintelui de citre cet[feni; numirul de mandate la care pregedintele are dreptul.

2.constitufia Rominiei ; ;;;;;;;;,'i; ;;;i il; ;;;: i; ;;;;;i ilrh;;;;;, il;i;, ;;';*s,";; ; ilil;; ;
N.A.T.O. qi in Uniunea Europeani. Citifi articolele de mai jos din Constitulie 9i precizafi cite o consecinli a redactirii
lor in forma respectivi.

Art. 16 (4) in condigiile aderdrii Rorndniei la Uniunea Europeand, cetd{enii (Jniunii care tndeplinesc cerin{ele legii (. ..) au
dreptul de a alege ;i de afi ale;i pentru constituirea autoritd[ilor administraliei publice locale [din Romhnia - n.n.]. (...)
Art. i8. in condi{iile aderdrii Romhniei la [Jniunea Europeand, cetdlenii romkni au dreptul de a alege ;i de a fi ale;i
tn Parlamentul European. (...)
Art. 1i7 (2) Moneda nalionald este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. In condiliile aderdrii Romdniei la [Jniunea
Europeand, prin lege, se poate recunoagte circula{ia ;i inlocuirea monedei nalionale cu aceea a Uniunii Europene. (...)
Art. 148 (2) Ca urmare a aderdrii la Uniunea Europeand, prevederile tratatelor de constituire a Uniunii Europene ;i
alte reglementdri cu caracter obligatoriu au prioritatefald de prevederile contrare din legile interne ale {drii. (...)
 LECTIE DE SINTEZA

13.1 . Programul politic patoptist

gi crearea Rominiei moderne
EI Reprezentanlii generafiei pagoptiste (Mihail Kogalniceanu, Vasile Necsandri,
REPERE .CRONOLOGICE AI.I. Cuza,Nicolae B5.lcescu, I.C. Britianu, I. Ghica, Simion Birnuliu, Avram
Iancu) au conturat, prin revendicirile gi obiectivele inscrise in documentele
I l g4g, ffiditie . -:.,,. a6oPrafs3, ::13 programatice ale Revolufiei din 1848- L849, un program politic valabil pentru
la;i, a prog:ramului., pOlitic,',psg' intreaga naliune, a cirui indeplinire a fost posibill treptat, in a doua jumitate a
lia-Proclomalie. secolului al XIX-lea gi Ia inceputul secolului al XX-lea.
i, 1 848, mai ,: ,,1a, Marea Adurnare EI principalele documente programatice ale revotufiei paEoptiste au fost:
, ,de la.Blaj,,este,,ado-ptati Peti ia C Peti{ia-Proclama{ie de la la;i (martie 18a8);
C Peti{ia Na{ionala de la Blaj (mai 18a8);
r l848,:,:iunie - Proclamaliat 'de la C Prin{ipurile noastre pentru reformarea patriei (Bragov, mai 18a8);
C Proclama{ia de la Islaz (iunie 18a8);
voluliei din Jara Romineasci, C Dorin{ele partidei na{ionale tn Moldova (Cerniufi, august 1848).
este aprobati de domnitorul EI programul politic pagoptist cuprindea obiective de ordin nalional, politic,
,, , Gh€orghe Bibesc,u. : .
social-economic.
EI Printre obiectivele nalionale s-au numirat inl[turarea dominaliei striine,
unirea, recunoagterea qi respectarea drepturilor naliunii romAne.
EI Principalele obiective politice au fost: inliturarea privilegiilor feudale, e}a'
litatea cetilenilor in fala legii, moder nrzareajustiliei, separarea puterilor in
libertllilor cetifenegti.
stat, recunoagterea Ei respectarea drepturilor qi
tr Obiectivele sociale gi economice yrzau libertatea comerlului, incurajarea
dezvoltarii economice, emanciparea gi improprietirirea liranilor.
tr Degi Revolulia din 1848-1849 a fost infrAnti, programul ei politic a fost in-
deplinit pe misura edific[rii Rominiei moderne qi a statului nalional unitar:
C in 1859, unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan
Cuza, a inaugurat Procesul modernizirii statului;
C in 1866, prin noua lege fundamentali, Rominia a devenit monarhie con-
stitufionali, drepturile cetilenilor fiind recunoscute;
C in 1877-1878, a fost oblinutl independenla de stat;
C in 1918, prin momentele Marii Uniri, procesul formlrii statului national
unitar s-a incheiat.

I nformali i su pl imentare

+iga,[, g t'ffi tititatii-i fi tl iyi d ii ali'

Citegte textele de rirai jos, apoi rispunde cerinlelor.

A.Na{iunea romknd, rdzimatd pe principiullibertd{ii, egalitd{ii ;ifraternitdlii, pretinde independen{a sa na{ionald in

respectul politic ca sd figureze in numele sdu ca na{iune romknd, sd-;i aibe reprezentan{ii sdi la dieta {drii in proporliune cu
nimdrul-sdu, sd-gi aibi dregdtorii sdi in toate ramurile administrative, judecdtoresti ;i militare in aceea;i propor{iune, sd se
serveascd pe limba sa tn toite treburile ce se ating de dhnsa, atht in legislafiune, cht Si in administraliune. Ea
pretinde pe tot
anul o adunare na{ionala generala.
(Peti{ia Na{ionala de la Blaj, mai 1848)
 B.Singurul suveran sau $dpAn este na{ia intreagd, adicd poporul i;i pune in lucrare-puterea prin slujbasii aleSi de
dhnsul. Poporul are incd datorii a le implini, ca Si cetdlenii cdtre ddnsul. Poporul este atotputernic cilnd este unit ;i de aceea,
sPre a sta unit ;i puternic, nu trebu-
ie a tntrebuin{a tn rau puterea sa.
(...) A;adar este nevoie ca romknii
t, il.*a.l;{. t.d{.VdfE d a4eqrrEr. NJ ?m - ei& tocErt rri ld|t{ d S$t U. I ffi H r.{ pl $El ,h

sd se tntocmeascd tntr-o republicd I i, rhn atoLnfaq Eh{v

Gt
ra.6 {r r.^i a* 44r rtt iu.

i r. urr+trrt r,.aron
democratica gi tntr-un stat intoc- I f- ffr..fr tiat (r Gr ' to..i.t, d +t mtL.!, ltiafial
E l|mr Fril:& rl( x. N
t tt
*rrt r.{ i N
u?
}c G.firar...fuqtr
6 {**1rgpa .lill tlil^. ... .t&r6.ai tf.a uon ,.. rq7r1*

mit astfel tncht, la vdrsta legiuita, ,. tr:*rlrh6

,r Ir.{Rrr &16.
r.cLtLrqt d t trq,
6t+4.
{nt Cl*ra.r+ .}r lr..ql g sa

,, 0!l r tfr.Eir 4, ). arrl trrtr rtr tater.d trl, l+ r aD l}.&

tot romhnul sa aiba glas tn alegerea m Blc..rsatrra{a.
rL lt4& rdn ra
IXssalarfa€1, lmDf.rlfraar*f,ltrr.,ir*$ ,,a?rd'..i rrr$!E$

deputatilor, la adunarea obpteasca 11\ b*t Hrrla*i'A{r6.

Li 8r...-.iia faHirrt * c a.E .fddtt.fa .'r. a.(rifrlt,
f( Br.r.a*) an a{t ar. acm8r.

a {arii (...). It fhtciH

,a hdtql. nr
d trte{ q l#irrhr
t r*a7iE e?l N ?iu
drF ?n,}
& r*-o try
t. trr*|I*c Fn*.t rta.r. r u ! a.ntl!,

(Nicolae Bilcescu, r& Dtiloarp

,e. !Ft&[tF.
i*rd
Br +r aE
ar}{,l!frg. D trHt \
tr d fn trtll r nt rrl u !..fe
!0. l'E (G, r.cria,rt! ria. r a Gr tl tl*sl lr trD, aat { 6 nr +r6fttl[t.

Manualul bunului romkn, 1851) (1. lrilbll

ll, Iru+r
f.fdil^? d atrtla H}tlr
lir aft r arC ,arup t it at gfa.tai,
t6t rt{+.mn
rs|tr*,
rd t eil xr.a'rr.
ara Glp. r r.i..arr. !..(,
r
F ..?Dr.*la* F rl rr.h ffi+ ti .ttrhla a|'mFar I*$D rdk

1.Indici, in documentele de mai

sus, cel pulin trei idei politice
moderne.

2.Precizeazd, trei revendiciri de ordin national formulate de romXnii din Transilvania, cuprinse in documentul A.

3. Prezinti, in circa 150 de cuvinte, principalele etape ale evoluliei firilor Romdne in a doua jumitate a secolului al XIX-lea.

Organizatr pe grupe de cate 2-4 elevi, completali tabelul de mai jos, inscriind in dreptul fiecarui document menlionat
principalele prevederi ale acestuia.La final, sublinia[i acele prevederi pe care le considera[i ca reprezentind indepliniri ale
programului politic pagoptist.

Documentul constitutional Prevederi

Convenlia de la Paris (1858)

Constitutia din 1866

Constitutia din L923

 LECTIE DE SINTEZA
o

,REPERE.CRONOLOGICE
.l 1 9 1 ):,1920 ::,
ferinlei de pace de la Paris, care
..:....r.,.,.1 ?ndheiat,.,Primul Riz,boi.,,Mon-
13,2. Romania sr
, sistemul de la Versailles
EI Rominia a participat la Primul Razboi Mondial intre anii 1916-1918, ca
membri a Antantei, coalilia invingitoare.
EI Conferinla de pace de la Paris ( 191 9 -1,9ZA) a avut ca obiectiv reglementarea
deSfi;ur,area Con- relaliilor internalionale in urma incheie rlt razboiului, prin tratatele de Pace
cu statele invinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia) 9i prin alte
documente adoptate.
El Obiectivele urm[rite de Rominia la Conferinla de pace au fost:
C recunoaqterea pierderilor materiale qi umane suferite de RomAnia, a efor-
tului de r[zboi;
C recunoagterea internalionali a Marii Uniri din 1918.
E Prin tratatul de pace cu Germania (Versailles, iunie 1919), s-a recunoscut
efortul de razboi depus, dar statului romin i s-a acordat doar 1% din totalul
reparaliilor ce aveau si fie plitite de aceasta. Tratatul conlinea qi statutul So-
cietafii Naliunilor, organizalie internafional[ constituiti dupi Primul Rizboi
Mondial, cu scopul apiririi pacii $i al evitirii unui nou rizboi, Rominia fiind
una dintre lirile membre.
EI Tratatul de pace cu Austria (Saint-Germain, septembrie 1919) a fost semnat de
Rom6.nia impreuna cu tratatul privind drepturile minoritifilor. Se recunoqtea
unirea Bucovinei cu Rominia gi desfiinfarea Imperiului Austro-Ungar.
tr Prin tratatul de pace cu Bulgaria (Neuilly, decembrie 1919), frontiera dintre cele
doui state era fixata pe linia din 19L3, sudul Dobrogei revenind Rominiei.
EI Tratatul de pace cu Ungaria (Trianon, iunie L92A) consacra unirea Tlansilva-
niei Ei a Banatului cu RomAnia.
EI Unirea Basarabiei cu Rom6nia a fost recunoscuta de Anglia, Franla, Italia gi
]aponia prin tratatul semnat Ia Paris in octombrie 1920, dar nu qi de Rusia
(U.R.S.S., din 1922).
EI La sfArqitul Primului Rizboi Mondial, tratatele semnate la Conferinla de
pace de la Paris au consacrat noua organizare teritoriali a Europei, carac-
terrzatb.prin: desfiinlarea imperiilor rus, otoman, german, austro-ungar, re-
spectiv constituirea unor state noi sau deslvArgirea unitllii statale a unor
popoare - Finlanda, Polonia, statele baltice, Cehoslovacia, Austria, Ungaria,
Regatul sArbilor, croatilor qi slovenilor, Rominia (Mare).

I nformatii su plimentare

.f .pF u afftiit elndivjdua|ii,

l. Indici principalul obiectiv urmlrit de Rominia in timpul Primului Rizboi Mondial.

ll. Pe baza textului de mai jos, prezinti principalele evenimente din 1918 care au determinat incheierea procesului de for-
mare a statului nalional rom6.n.

Art. 1. Inaltele Pdr{i Contractante (lmperiul Britanic, Fran[a, Italia, laponia) declard cd recunosc suveranitatea
Romdniei asupra teritoriului Basarabiei, cuprins intre frontiera actuald a Romdniei, Marea Neagrd, cursul Nistrului, de la
gura sa phnd la punctul unde este tdiat de vechiul hotar dintre Bucovina gi Basarabia. (...)
 ----i f. inaltele Par{i
Con:.-;::-;'::i vor invita Rusia
sa ai;-: ..: Tratatul de fatd de
tndd:;; :: ',,; exista un guvern
rus r€:'-,'.::::it de ele.
(Tra:a::- cie la Paris privind
Basarabia, 1920)

lll. Completea:a tabelul de mai jos, privind schimb[rile teritoriale produse in Europa in urma Primului Rizboi Mondial.

Imperii desfiin{ate State noi

Organizali pe grupe de cite 3-4 elevi, pe baza textului de mai jos qi a lecliei, prezentali participarea RomAniei Ia Conferinla
de pace de ia Paris. avind in vedere: obiectivele urmirite, tratatele semnate, modul in care au fost indeplinite obiectivele
statului rom6n.

Formule: aceste obserya[ii nu numai tn numele independenlei statului romdn, ci ;i in numele celor doud mari principii
pe care le repre:inta aceastd Conferinld de pace. Unul dintre aceste principii, privind pacea, ordinea, fraternitatea intre popu-
laliile aceluia;i stn:, altul, vizknd egalitatea tuturor statelor mari ;i mici, tn conformitate cu drepturile lor de legislalie internd.
Iatd de ce cer, in r,untele Romdniei, sd nu i se imputd condi;ii pe czre nu le-ar putea admite.
(Ion I.C. Brltianu, la Conferin(a de pace de la Paris, 1919)
 LECTIE DE SINTEZA

13.3. Viata cotidiane ln perioada interbelice

tr in perioada dintre cele doui rizboaie mondiale, populalia Rominiei era pre-
,RE P ER E...C RO N O LOG I CE dominant rurali. Peste 78o/o dintre cetilenii romA'ni era lirani.
tr Ca urmare a reformei agrare din 192L cele mai multe proprieteli firinegti
r,..,,,1 $).1
:,,
: |im p rO p ri eti f i rea,tE ra h i - erau cele cu mirimea de pini la 5 hectare de pimA'nt.
,,,,,,,101, .:,rrin :iefoima.ag ra 16.
tI Viala de zi cu ziin satele romAneqti era grea, majoritatea familiilor, care erau
l,',',1924::: :adoptarea ::unei noi !eg,i numeroase, avAnd case cu 1 -2 camere. Munca la cAmp sau in gospodirie gi
creqterea animalelor ocupau timpul ![ranilor.
i t
:928
:: ihtrepeib; emisiei [ostu- tr Majoritatea copiilor nu urmau decAt cursurile invillmintului primar, fiind
lui public de radiodifuziune. nevoili sa munceasc[ de la virste fragede in gospodirie, alituri de plrinlii
lor. Foarte pulini copii ajungeau in lnvilamAntul secundar, aceasta qi pentru
ci familiile lirinegti nu aveau bani suficienli pentru a-i trimite si invete mai
departe. Mare a majoritate a gcolilor secundare era in oraqe.
tr Atimentalia familiilor ![rlnegti era siracd, constAnd in legume Ei fructe. De
cele mai multe ori, mimiliga inlocuia pAinea (grAul era mai scump decAt
porumbul). imbr[cimintea oamenilor din sate era modesta, majoritatea fi-
ind lucrati in case de femeile care torceau, leseau La razboi, coseau. Foarte
puline erau hainele cumpirate gi rar igi permiteau oamenii sa-Si cumpere
incalliminte (inci se mai purtau gi opinci).
E Duminica Ei de sirbitori, oamenii satului participau Ia slujbele religioase. Zt-
lele de sirbitoare erau si singurele in care oamenii se odihneau mai mult gi
puteau participa la hora satului, unul dintre pulinele momente de distractie
pentru firani.
tr in RomAnia interbelici, populalia urbana repr ezenta cu pufin peste 20o/o drn
totalul locuitorilor. Numirul muncitorilor din fabrici qi uzine a crescut, iar in
localitalile urbane se puteau intAlni gi avocafi, ingineri, farmacigti, medici etc.
tr in anul de apogeu al RomAniei interbelice, 1938, in !ar[ existau 176 de oraqe,
dintre care 102 aveau alimentare curelele de apeEinumai 53 aveau canalizare.
in oragele romA.negti, se mai intAlneau gi strazi desfundate, doar cele din cen-
trul localitililor fiind pietruite sau asfaltate Ei luminate electric.
EI Numirul automobilelor a crescut qi el, pe strizi fiind intAlnite mirci de ma-
gini germane, fran ceze etc. Totugi, automobile proprietate personali nu iEi
puteau permite decAt foarte pulini origeni (in general, marii patroni, care
aveau venituri binegti importante).
EI S-a dezvoltat gi transportul public, in BucureEti, de exemplu, existind auto-
buze Ei tramvaie electrice. Totugi, mai circulau Ei trasuri.
El Datoriti arhitecturii clldirilor din centru, a vielii sale culturale gi a imbri-
ciminlii celor instlrifi, oragul Bucuregti era numit Micul Paris.
tr Dupi programul zilnic de Ia locul de munci, origenii aveau posibilitefl mai
numeroase de petrecere a timpului liber: filme Ia cinematografe, spectacole
de teatru gi lecturarea unor c[r!i gi a ziarelor (cele mai citite fiind Universul,
Diminea{a gi Adevarul). Mulli aveau discuri pe care le ascultau la aparate cu
un mecanism aclionat cu o maniveli, numite patefoane, iar unii Ei-au cum-
pirat aparate de radio.

I nformatii suplimentare

'ii..i..r.i..t:i::.:1.;.::::.:t:;El::8.1i:aii.:|;ia::i:ilij:iiti?.i?.t::itit:iii:itilir+iri!.iii1;:ltl!jt:*ii.t.4:i.!;-t1t.tl

ffi
f ita pen tru atti*iffite,...i nilliui.u u a I i'.:...,

Prir-e-q; -:asinea aliturati qi imagineaz6,-lr ci eEti un bucureqtean din anul

192i. :r:
ie afli in zona Universitilii. Descrie atmosfera Bucureqtilor de
atunc -:-'-:iurd termenii: automobil; bulevard; facultate; Micul Paris; monu-
men:i j --:: ::-;';ea de Tramvaie; studenti.

Imagina;-'.': :1 traifi in Bucureqtii anilor'30 ai secolului al XX-lea. Alegeli-vi

fiecareur :: - inqiner mecanic, medic, muncitor industrial calificat, profesor
de liceu. z-;i: Scrieli fiecare jurnalul unei zile obignuite, de dimineala pAna
seara, !ina::j, :-',nt de activitatea pe care ali ales-o gi de salariul pe care il cig-
tigalilunr S= :'.-eti in vedere c[ trebuie sa plecali de acasi la serviciu cel mai
;i
tirziula . .-:- s: terminali programul de lucru la ora 16.00. Considerali c[
dup[-amiazi ::ebuie s[ faceli cumpirituri pentru o saptimAni. Dupi posi-
bihtefle b'a:..=:: ale fieciruia, seara petreceli timpul liber fie acasi, ascultAnd
programeie c= :adio, fie la teatru sau la cinematograf.

Salarii: inE -:-. : meca- Preturi: carne de porc, calitatea I: 28,40 lei/kg; lapte: 8,25 lei/l; un ou: 1,54 lei; o giini: 40,90 lei; frine albd
nic: 8 50t=-, redic:
- de calitate: 10 leiikg; piine albi de lkg 17,7Slei; piine neagri de 1 kg: 15,55 lei; cafea: 88,50 lei/kg; mis-
9 2A0 lei; :r-:-::,--,r in- line: 33,90 leiikg; cartofi: 3,10 lei/kg; uiei de floarea-soarelui: 25,75leilkg; mezeluri: 48,50 lei/kg; brinzi:
dustrial caii::a: :400 53,75leilkg; zahir tos: 29,80 lei/kg; orez:28,50 lei/kg; pantofi: 520 lei perechea; sipun: 18 lei/bucatiL.
lei; profesor ;; iiceu: Bani rezervali pentru: spectacol de teatru: 200 lei; film la cinematograf: 50 lei; ziar sau revisti: 3 lei. Cos-
7 lei; zida:: --i0 iei. turi lunare pentru locuin[[ (incdlzire, electricitate etc.): 1 000 lei.
6AA -

Prosramul ae --:.i:; irt ziua de 24 ianuarie 19jj

6.30-10.30 - En.s.unea de dimineat[ (gimnastica de dimineafi, 20.00 - Universitatea Radio. Conferinfe: prof. univ. dr. Dimitrie
Radio,u:::aiul de la ora 7.00, sfaturi gospodaregti qi me- Gusti, despre cultura de mas[; pregedintele Consiliului
dicale, n:.izica de pe discuri) de Minigtri, Alexandru Vaida-Voevod, despre Ziua Uni-
L23A - Muzica c; pe discuri rii Principatelor; Romulus $eiqanu, cu tema: Noi mirtu-
12. 50 - Bursa oe nirfuri, bursa de cereale, cotele apelor Dun[rii rii despre Unirea Principatelor.
13.00 - Muzici i;isirumentala (de pe discuri de patefon) 21.00 - Program muzical susfinut de Orchestra Radio, partea I
13.40 - Semnalul c'rar gi Radiojurnalul dupi-amiezii 21.45 - Conferinfi. Perpessicius, despre Iiteratura Unirii.
14.00-15.30 - Iluzica romineasci (de pe discuri de patefon) 22.00 - Program muzical sus{inut de Orchestra Radio, partea a
18.00 - Muzici i:soara romineascl interpretat[ de Orchestra II-a
Moloi, partea I 223A-0.30 - Muzicf, romAneasci interpretat[ de Orchestra Gri-
19.00 - Semnalul orar, Radiojurnalul de seara gi buletinul meteo goraEDinicu, transmisiune directl de Ia Restaurantul
19.10 - Cronica sportivd Enescu (intre orele 23.00 gi 23.15 Radiojurnalul de
19.20 - Muzici ugoara romAneasc[ interpretata de Orchestra noapte gi ;tirile sportive)
Mofoi, partea a II-a
 FISA DE RECAPITULARE FINALA

in ordinea corecti, urmitoarele evenimente:

l. inscrie pe axa cronologici de mai jos,
o intemeierea statelor medievale f,ara Romineasci 9i Moldova;
o acordarea Diplomei Cavalerilor Ioanili;
o victoria antiotomani de la Cllugireni;
o desfb$urarea Cruciadei de la Varna;
O unirea Principatelor Romine;
o formarea statului national unitar.

a a a a a a a a a t a a a a t t t t t t
..aaa.a.aa..aa a. a a. a a a a.. a a a. a a
' " " " " " '

.a a a a. a aa a a a a a a a.a a aaa ao. ... aa aa a aa. a aa a aaaa

aaaaaaaaa aaa.a.. aa aa aa a

a a a a a a a a a a a a a t a a a a a a t o t t'
..ta.aaa " " " "

r
Sec. al XIII-lea Sec. al XIV-lea Sec. al XV-lea Sec. al )il/I-lea Sec. al XIX-lea Sec. al XX-lea

ll. Pentru fiecare dintre evenimentele de mai jos, inscrie pe spaliile corespunzitoare cate doui cavze, respectiv, dou[ ur-
miri.

CATJZE EVENIMENT ISTORIC URMARI

URMARI

CAUZE URMARI

CAUZE URMARI

I'
 ;u atenfie textul de mai jos, apoi raspunde cerinlelor.

--. -.:ntpul stdpAnirii romalrc in Dacia, religia creStind a cL;figat adepli noi prin legdturile stabilite de populapia au-,
: :-.. tirtdtorii noii credin[e: colonigti, solda{i, negustori, mulli dintre ei veni{i din sudul Dundrii, sau din Orientul
'-:r argument puternic pentru vechimea cre;tinismului la romhni il constituie numeroasele cuvinte cu sens religios
.ixicil principal al limbii romilne, care sunt de origine latind. Deci, procesul de romanizare era indisolubil legat de
:re;tiiare a populasiei autohtone Si a coloni;tilor romani. Limba latind Si credinla creStind au fost factorii care au
..; orocesul de unificare a autohtonilor cu noii venili in Dacia, de neamuri 9i credinle diferite.
(Istoria Bisericii Ortodoxe Romdne)

1. Su::'- ,:a pe text modalitatea prin care creEtinismul s-a rispindit in nordul Duni.rii.
2. lnl:!.. := baza textului, un argument in favoarea vechimii cregtinismului in rtndul rominilor.

3. En'-:=-.:1 doi factori care, potrivit textului, au contribuit la procesul de romanizare'

.:apele gi urmirile etnogenezei romAneqti.

tV. Rea-:::, -i. o prezentare RomAne in secolul al XVII-lea, avAnd in vedere:

firilor
o nu::.-::: a cel pufin trei conducitori ai rominilor in perioada istoricl respectivl;
o ca:"--::::zarea politicii duse de acestia, pe plan intern qi extern;
o er-:c;:.::rrea schimbirilor de statut poiitico-juridic intervenite in spaliul romdnesc la sfArgitul secolului al XVII-lea qi
la ::-:e:;:ul secolului urmitor.
 nt

V. Imagineaza-li ci egti ziarist ln anul 1895. Scrie un reportaj despre

podul de la Cenravodi, [inind cont de nivelul de dezvoltare al teh-
nicii acelei perioade, de greutatea de a construi in apele fluviului gi
de faptul c[ podul proiectat avea dimensiuni impresionante pentru
acea epoci.

.a.aaa.aaa ..aa.aa. aa....aaata

aaaa.aa

Vl. Pe baza cunogtinlelor din clasa a VII-a, inscrieli in tabelul de mai jos aseminirile qi deosebirile referitoare la pribuqirea
comunismului gi la consecinlele acesteia in Rominia qi in alte ldri est-europene.

AsemInlri Deosebiri

r:i:iia.lii:.aittii:.!.:t:i:::i.j:.i::..11:i:.r::,.1:.4:iijr:ili::.:ii:tt:;i:,:::tti1:t:4..irti.r4:::ii:'.tr::jlil.tt;).tii::.4:.:iii:::l;

i:a:ai.:4..::.:i:tjriil.,:,1,j..4.4:j:i:!r'.::..:ii|:;.irr:ri.!!i:li1::::':r:li:j.iii:i:ittr:r-::::::::jlij::7::i::i
i' :..r:1.1!rr':..-a.r!\i!|rr4a+i.,iit ilr..r.i: ii!iil-r:t-lt.:
i.jl!;;:i:;;ii,;:iii:iit:iit!:;iiii.iiljiii:ii:i!,ii:;)!;.:*,iii:.:ij#tit;aai!;it:l:11,1;lititt