 În cadrul ierarhiei medievale, Biserica joacă un rol

important prin autoritatea pe care o exercită asupra

credincioşilor. Rolul ei este de a-i instrui şi a-i ajuta pe
creştini.
 În acelaşi timp ea nu poate renunţa la principala sursă de
venituri, care o constituie domeniile funciare. Acest lucru
duce la slăbirea disciplinei, moravurilor şi chiar a
sentimentului religios din interiorul clerului.
 Mănăstirea redevine un spaţiu sfânt care trebuie să-l
împace pe om cu Dumnezeu.
 Termenul de reformă gregoriană caracterizează activitatea mai
multor papi ce luptă pentru asanarea morală a Bisericii şi pentru
scoaterea sa de sub autoritatea suveranilor laici. Cei mai importanţi
papi au fost Grigore al VII-lea (1073-1085) şi Inocenţiu al III-lea
(1198-1216).
 Grigore al VII-lea reformează Biserica la toate nivelurile ierarhiei
ei. El urmăreşte să facă din episcopul Romei cea mai mare autoritate
din Occident, prin subordonarea împăratului, interzicând practica
investirii episcopilor de către laici. În acelaşi timp, el vrea să asigure
şi climatul moral şi intelectual din biserică, bazat pe : efort spiritual,
înţelepciune, sfinţenie.
 Inocenţiu al III-lea aduce papalitatea medievală la culmea puterii ei,
comportându-se ca un adevărat şef al creştinătăţii şi ca un suveran
temporal , excomunicând suveranii rebeli şi impunându-şi
suzeranitatea asupra celorlaţi.
 În secolele XI-XII, papalitatea iniţiază şi ordinele
militaro-călugăreşti (ospitalierii, templierii,
teutonii), adevăraţi agenţi ai puterii pontificale în
lumea catolică. Biserica devine, astfel, o instituţie
militară în Occident.
 Reforma gregoriană, cu idealul unei vieţi morale
şi ascetice, influenţează profund evoluţia culturii
şi artei în secolele XI-XII.
 Naşterea artei romanice are loc într-o Europă
rurală, dominată de valorile reformei gregoriene.
 Arta romanică a apărut la sfârşitul secolului al
X- lea în Provence (Franţa), Lombardia (Italia),
Catalonia (Spania) şi s-a răspândit în întreg
spaţiul catolic.
 Numele acestui stil vine de la elementele de
inspiraţie romană. Edificiile romanice sunt masive,
cu ziduri groase, scunde, sobre, simple, întunecoase.
 Stilul romanic se caracterizează prin imbinarea
unor elemente ale arhitecturii romane cu influente
bizantine si orientale.
 Originalitatea stilului romanic constă în utilizarea
bolţii semicirculare pentru sprijinirea
acoperişului.
 bolta în leagăn (în cruce) formată prin încrucişarea a
două bolţi semicirculare, pentru a susţine acoperişul şi
pereţii navei centrale a bisericii;
 coloanele (în interior) şi contraforturile (în exterior),
sprijină pereţii pentru a prelua greutatea acoperişului
(au apărut la mijlocul secolului al XI-lea);
 transeptul , urmează braţul scurt al crucii latine;
 turnul-clopotniţă, situat în punctul de încrucişare dintre
nava centrală şi transept, are plan octogonal, circular
sau pătrat;
 deambulatoriul, loc de trecere, prelungire a navelor
laterale, ce ocolea corul şi permitea trecerea prin faţa
absidelor;
 porticul, poarta de intrare în biserică, ornamentat cu
basoreliefuri, picturi în frescă, vitralii inspirate din scene
biblice;
 planul bisericilor este în formă de cruce greacă (cu braţe
egale) sau latină (cu braţe inegale), orientată spre est
(Ierusalim); bisericile romanice au o navă centrală şi două sau
mai multe nave laterale, despărţite prin şiruri de coloane
paralele.
 Bolta romanică:
 Arta gotică a apărut la mijlocul secolului al XII -
lea, în Franţa, de unde s-a răspândit în toată
Europa.
 Numele acestui stil, ce derivă din numele goţilor,
popor barbar, a fost dat de renascentişti care
considerau arta gotică o artă barbară.
 Edificiile gotice sunt uşoare, cu pereţi mai subţiri,
înalte, luminate şi bogat ornamentate.
 Stilul gotic a dezvoltat elemente arhitectonice
specifice, ceea ce a permis înălţarea construcţiilor,
zvelteţea şi aspectul lor elegant.
 ogiva ( bolta în formă de arc frânt), mai rezistentă decât bolta
semicirculară: două perechi de arcuri frânte se sprijineau pe
patru coloane dispuse în plan pătrat, aceste grupuri de arcuri
multiplicate susţinând bolta edificiului;
 arce butante (de susţinere) şi contraforturile pentru
susţinerea pereţilor din exterior;
 ferestrele mari, acoperite cu vitralii ce înfăţişează scene
religioase, acopereau spaţiul dintre contraforturi şi asigurau
iluminatul bisericilor;
 portalul, ce acoperă faţada edificiului este ornamentat cu
sculpturi şi rozete (ferestre circulare acoperite cu vitralii).
 fleşa, turn ascuţit, de înălţime foarte mare;
 Catedrala
Notre-Dame
din Paris
Pe acoperisul domului din Milano
 Arta Evului Mediu este eminamente simbolică. Într-o
catedrală sau bazilică, nici un element nu este întâmplător.
Arta medievală este, de fapt, o enciclopedie a tuturor
cunoştinţelor timpului, o istorie în piatră şi culori a Bibliei.
 Simboluri prezente în arhitectura medievală:
 1.biserica - orientată întotdeauna est-vest, are planul în
formă de cruce sau circular (simbolizează perfecţiunea);
 2. absida (altarul) este orientată spre răsărit – izvorul
luminii, deci al mântuirii;
 3. portalul - este simbolul accesului la revelaţia divină (ce se
petrece în interiorul bisericii).

 Simboluri prezente în ornamentaţie :
 1. ochiul lui Dumnezeu – Dumnezeu veghind
lumea;
 2. nimbul sau aureola simbolizează sfinţenia şi
suveranitatea;
 3. tricheta, trei figuri geometrice întretăiate,
exprimă trinitatea lui Dumnezeu;
 4. porumbelul şi ramura de măslin simbolizau
Duhul Sfânt sau porumbelul lui Noe întors de pe
muntele Ararat cu o ramură. Astăzi el este
simbolul păcii.
 Prin grija călugărilor din ordinul cistercienilor, din
Transilvania, se construieşte Abaţia de la Cârţa, edificată
iniţial în stil romanic, iar după refacerea sa, în urma invaziei
tătarilor (secolul al XIII-lea), în stil gotic.
 Arhitectura în stil romanic este reprezentată, în secolele
XII-XIII, de Catedrala de la Alba Iulia şi de bisericile de
la Avrig şi Herina.
 Dezvoltarea oraşelor impune şi deschiderea de şantiere de
construcţii religioase fiind edificate mari biserici, aparţinând
cultului catolic sau reformat. Domină tipul bisericii de zid,
de tip hală, de mari dimensiuni şi care este construită,
de cele mai multe ori, în stilul gotic. Astfel, putem
menţiona Biserica din Cristian, Sf. Maria din Sibiu, Sf.
Mihail din Cluj, Biserica Neagră din Braşov, Biserica
evanghelică din Biertan.
 Stilul gotic a dus până la punctul cel mai înalt
logica raţionamentului construcţiei, principiul
echilibrului obţinut prin opoziţia forţelor şi
predominant golurilor asupra plinurilor. (C.Enlart,
Architecture religieuse, Paris,1902)
 Analizaţi documentul de mai sus:
 a)Evidenţiaţi principalele trasături ale stilului
gotic.
 b) Comparaţi-l cu stilul romanic şi evidenţiaţi o
trăsătură care îl individualizează.
 Pe baza diagramei Venn precizați asemănările și
deosebirile dintre stilurile romanic și gotic:
LICEUL TEOLOGIC ,,ELIM”, PITEȘTI,
CLASA A-IX-a