Reforma lui Martin Luther

(1483-1546)
Introducere
Martin Luther a fost una dintre cele mai importante i influente personaliti istorice ale
epocii moderne timpurii. Profesorul de teologie, devenit figura central a reformei protestante, a
influenat radical - prin nvturile sale - nu doar istoria Europei, ci i Biserica Catolic, ce a
trebuit ea nsi s recurg la o reform (Contrareforma) pentru a-i salva autoritatea. n plus,
micarea protestant iniiat de Luther a contribuit enorm la declinul limbii latine ca limb de
cult n rile europene, aceasta lsnd loc limbilor naionale.

Cateva din cele 95 de teze au fost:

1. Cnd Stpnul i nvtorul nostru Isus Hristos a spus Pocii-v! a vrut ca toat viaa
credincioilor s fie o cin.
2. Acest cuvnt [cin] nu poate fi neles ca referindu-se la taina penitenei, i anume ca
mrturisire i iertare, aa cum este ea administrat de preoi.
3. Totui, ea nu nseamn doar cin interioar; o asemenea cin este fr valoare dac nu
duce la mortificri exterioare ale crnii.
4. Pedeapsa pcatului dureaz tot att ura de sine (adic adevrata cin interioar), anume,
pn la intrarea n regatul cerului.
5. Papa nici nu dorete, nici nu poate ierta vreo pedeaps, cu excepia celor impuse prin propria-i
autoritate sau prin aceea a canoanelor.
6. Papa nu poate ierta nici o vin, dect dac spune i arat c ea a fost iertat de Dumnezeu;
sau, mai sigur, prin iertarea culpei [doar] n cazurile rezervate judecii sale. Dac dreptul su de
a acorda iertare n aceste cazuri ar fi nesocotit, vina ar rmne, cu siguran, neiertat.
7. Dumnezeu nu iart nimnui vina dect dac, n acelai timp, l smerete n toate lucrurile i l
face supus vicarului, preotului. []
20. Prin urmare, papa, atunci cnd folosete cuvintele deplina iertare a tuturor pedepselor nu
iart cu adevrat toate pedepsele, ci doar pe cele impuse de el []
21. Predicatorii indulgenelor se neal cnd spun c prin indulgenele papilor omul e dezlegat
de orice pedeaps i izbvit.
27. Ei [preoii] predic numai nvturi lumeti, spunnd, de ndat ce banii cad n cutie, c
sufletul zboar [din Purgatoriu] []
32. Cei care se consider siguri de mntuirea lor pentru c au scrisori de iertare vor fi
condamnai pentru venicie, mpreun cu nvtorii lor.
36. Fiecare cretin adevrat care se ciete are dreptul la deplina iertare a pedepsei i a
vinoviei, chiar i fr scrisori de iertare.
38. Totui, iertarea i binecuvntarea papal nu trebuie cu nici un chiar[ ignorate, cci ele
reprezint, dup cum am spus, o proclamare a iertrii divine []
50. Cretinii trebuie nvai c, dac papa ar avea cunotin de jaful fcut de cei care predic
indulgenele, el ar prefera, mai curnd, ca biserica Sfntului Petru s fie ars din temelii, dect
s fie ridicat cu pielea, carnea i oasele turmei sale []

62. Adevrata bogie a Bisericii este preasfnta Evanghelie a slavei i graiei lui Dumnezeu
[]
75. A socoti c iertrile papale sunt att de mari, nct s poat mntui un om, chiar dac el, prin
absurd, ar fi siluit-o pn i pe Maica Domnului, este o nebunie.
82. Papa este prea crud dac avnd ntr-adevr puterea de a elibera toate sufletele din Purgatoriu,
nu acord gratis sufletelor n suferin ceea ce d pe bani sufletelor privilegiate.

Cauzele reformei au fost:

a) Religioase. Pentru un om din sec XVI , viata viitoare era fundamentala si era foarte
prezent anticlericalismul, prezenta sfintilor in viata omului, ars moriendi- am sa fac sa
am o moarte buna, adica, asigurarea ca in momentul in care mor, toate sunt in regula,
indulgentele care se nasc in Irlanda sec VI unde abatii dadeau carti de pocainta care
atestau ca pacatele erau iertate, acestea ulterior sunt si platite. Acestea sunt dublate de
situatia decadenta a clerului, consolidarea Bisericii cu privilegii foarte mari si obsesia
sigurantei mantuirii.
b) Social-economice. Aparitia de noi clase sociale (burghezia si proletariatul), aparitia
bancnotei, explozia oraselor.
c) Politice. Restructurarea idee de imperiu si aparitia statelor nationale.
d) Culturale. Tin de Renastere si Iluminism care duc la revigorarea valorilor culturale ale
antichitatii. Laurentio Vara este primul om care tine un jurmal si descopera ca omul este
in centrul vietii (antropocentrismul). Gandirea se distanteaza de cea medievala
intemeiata pe certitudini.
Reforma este acel proces istoric si religios in urma caruia o mare parte a locuitorilor
Europei centrale si de N au intors spatele catolicismului. Incepe in urma revoltei calugarului M.
Luther nascut la 10 noe 1483 in Germania de E intr-o familie de mineri; tatal lui il dorea
antreprenor dar el a urmat dreptul si filosofia luandu-si licenta in jurul anului 1505. Intorcanduse de la un prieten, il prinde o furtuna in padure si jura lui Dumnezeu si Sfintei Ana ca daca va
scapa, se va calugari. Astfel ajunge sa intre in manastirea de augustinieni din Erfurt. In el se
naste o mare neliniste din cauza modului in care Bierica timpului sau ofera mantuirea, adica in
mod formal, juridic si chiar economic. In 1512 face un drum la Roma unde este socat de lux si
indepartarea de spiritul apostolic. Se intoarce la manastire si inainte de 1517 este numit profesor
de teologie la Wittenberg. Apropiindu-se ziua tuturor sfintilor (1 noe) cand dominicanii (Johanes
Tetzel) vindeau cele mai multe indulgente, afiseaza cu o zi inainte (31 oct 1517) cele 95 de teze.
Acum exista in aceasta privinta o controversa, spunandu-se fie ca au fost afisate pe usa
catedralei castelului fie au fost publicate si impartite. Aceste teze sunt publicate in latina si sunt
insotite de o scrisoare catre Arhiepiscopul Albert de Mainz, sperand ca acesta va interzice
indulgentele in dieceza sa. Intre altele, el nu neaga puterea papei dar spune ca acesta nu poate
interveni in lumea de dincolo. Tezele au fost scrise in latina pentru ca sa nu ajunga aceste
probleme la credinciosi, si le-a dat numele de teze pentru a fi dezbatute, insa acestea au fost
traduse imediat si dezbaterea a degenerat, Biserica reactionand prompt pentru a-l reduce la
tacere. Are loc o dezbatere la Ausburg unde cere cadrinalului sa aduca temeiuri biblice pentru

practicarea indulgentelor. In 1519 are loc o disputa disputatio-publica in Leipzig cu Johannes

Eck (cel mai mare teolog al vremii) unde este acuzat ca ataca papalitatea. Luther face apel la
ortodoxie spunand ca Sfinti ai Bisericii ca Vasile cel Mare nu au stat sub autoritatea papala. In
1520 papa ii condamna 41 de invataturi iar Luther scrie trei carti numite scrieri program in care
schiteaza programul reformei:
I)
II)
III)

Catre nobilimea crestina germana-Luther, vazand ca teologii nu se trezesc, a spus ca

nobilii sunt asezati de Dumnezeu pentru a apara credinta adevarata.
Despre capitivitatea babilonica a Bisericii-se refera la daptul ca Biserica a fost luata
in captivitate de niste oameni care o exploateaza.
Despre libertatea crestinului-dedicata lui Leon X in care vorbeste de liberul arbitru si
libertatea data de Dumnezeu, fiecarui om. Crestinul e domn peste toate si e si sluga
tuturor; se refera la libertatea de credinta si prin iubire devii tuturor rob supus.

In 15 iun 1520 papa emite o Bula prin care Luther e condamnat ca eretic. Luther ia bula
si ii da foc in piata centrala, insa marea sansa a fost ca era sustinut de principele Saxoniei,
Frederic cel Intelept, altfel, ar fi fost executat.
Imparatul roman de natiune germana, Carol II Quintul, din indemnul papei, organizeaza
la 1521, Dieta din Worms unde Luther e chemat pentru a fi judecat. El merge acolo pentru ca i
se asigura protectie, insa refuza sa isi retraga tezele , motiv pentru care e arestat. Frederic spune
ca il va lua el in custodie si trimite soldati sa isi atace propriul convoi rapindu-l pe Luther pe
care il duce in castelul Wartburg unde ii da un alt nume. Aici, Luther se apuca de trasdus NT si
BT in germana pentru ca dupa 4 ani sa se linisteasca lucrurile. In 1525 se intoarce la Wittenberg.
Ideile lui sunt preluate de tarani dar se rupe de ei deoarece taranii doreau o reforma sociala.
Intors, publica talcuiri, catehisme, exegeze, scrieri ocazionale, s.a. In 1529, Dieta din Speyer,
mai multi principi germani protesteaza impotriva catolicismului, impotriva lui Carol II care
dorea sa le impuna aceasta confesiune, motiv pentru care imparatul inchide dieta. In 1530 la
Augsburg, imparatul le da posibilitatea sa isi dezvolte doctrina=> Confesiunea de la Augsburg
(20/22 de capitole teologice si 5 practice- tot ceea ce inseamna traditi si practica in care practic
se spunea ca nu e necesar sa depui voturi monahale sau sa porti vesminte aurite ca sa te
mantuiesti).
Din 1530 incepe o intreaga istorie si Luther e in ascensiune. Din acest moment incep
razboaie religioase care se incheie in 1555 prin Pacea de la Augsburg unde e enuntat principiul
cuius regio,eius religio.
De asemenea se vorbeste despre ius reformatii (fiecare principe avea dreptul sa isi aleaga
religia), ius emigratii (dreptul supusului de a emigra daca nu e de acord cu religia statului) si
reservatum ecclesiasticum (episcopii principi catolici isi pierdeau teritoriul daca se converteau la
lutheranism).
Raspandirea lutheranismului are loc in Germania, Scandinavia (Danemarca, Suedia,
Norvegia, Finlanda unde devine religie de stat), Europa Centrala si Rasariteana (in special
zonele cu colonii germane-Ungaria, Transilvania>Johannes Honterus cel care implementeaza in
1543 lutheranismul) si zona M. Baltice (Letonia, Estonia, Lituania).
Invataturile lui Luther.
Martin Luther a avut mai multe exprimari de tipul sola:
.sola scriptura-negarea traditiei, nu sunt necesare pentru mantuire>Adiafora
.sola gratia-omul se mantuieste prin credinta si har deci se neaga faptele bune
.sola fide
.solus Cristus-nu e nevoie de mijlocirea sfintilor

In plus, cele ssapte taine sunt reduse la 2-Botezul si Euharistia si e acceptata preotia tuturor
credinciosilor.