Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABAȚIA DE LA CLUNY (FRANȚA)
REFORMA GREGORIANĂ
Termenul de reformă gregoriană caracterizează activitatea mai
multor papi ce luptă pentru asanarea morală a Bisericii şi pentru
scoaterea sa de sub autoritatea suveranilor laici. Cei mai importanţi
papi au fost Grigore al VII-lea (1073-1085) şi Inocenţiu al III-lea
(1198-1216).
Grigore al VII-lea reformează Biserica la toate nivelurile ierarhiei
ei. El urmăreşte să facă din episcopul Romei cea mai mare autoritate
din Occident, prin subordonarea împăratului, interzicând practica
investirii episcopilor de către laici. În acelaşi timp, el vrea să asigure
şi climatul moral şi intelectual din biserică, bazat pe : efort spiritual,
înţelepciune, sfinţenie.
Inocenţiu al III-lea aduce papalitatea medievală la culmea puterii ei,
comportându-se ca un adevărat şef al creştinătăţii şi ca un suveran
temporal , excomunicând suveranii rebeli şi impunându-şi
suzeranitatea asupra celorlaţi.
REFORMA GREGORIANĂ
În secolele XI-XII, papalitatea iniţiază şi ordinele
militaro-călugăreşti (ospitalierii, templierii,
teutonii), adevăraţi agenţi ai puterii pontificale în
lumea catolică. Biserica devine, astfel, o instituţie
militară în Occident.
Reforma gregoriană, cu idealul unei vieţi morale
Catedrala
Notre-Dame
din Paris
Domul din Milano
Domul
mântuirii;
3. portalul este simbolul accesului la revelaţia divină (ce se
lumea;
2. nimbul sau aureola simbolizează sfinţenia şi
suveranitatea;
3. tricheta, trei figuri geometrice întretăiate,