ARTA MEDIEVALĂ

-EUROPA ROMANICĂ ȘI EUROPA GOTICĂ-

 BISERICA ȘI SOCIETATEA MEDIEVALĂ
 În cadrul ierarhiei medievale, Biserica joacă un rol important prin
autoritatea pe care o exercită asupra credincioşilor. Rolul ei este de a-i
instrui şi a-i ajuta pe creştini.
 În acelaşi timp ea nu poate renunţa la principala sursă de venituri,
care o constituie domeniile funciare. Acest lucru duce la slăbirea
disciplinei, moravurilor şi chiar a sentimentului religios din interiorul
clerului. Se observă o mişcare de reformare a moravurilor bisericii,
pornită din vestul Franţei şi Italiei, originea acestei mişcări fiind
legată de activitatea lui Benedict din Norcia. Regulile fixate de el
susţineau eliminarea puterii laice în desfăşurarea vieţii monahale şi
aveau ca principii : pietatea, supunerea, caritatea, viaţa dusă în
comunitate.
 Mănăstirea redevine un spaţiu sfânt care trebuie să-l împace pe om
cu Dumnezeu, aşa cum a fost Abaţia de la Cluny (Franţa), fondată
în anul 910, şi care, prin ordinul clunisian, a dominat aproape trei
secole viaţa monahală occidentală.
 BISERICA ȘI SOCIETATEA MEDIEVALĂ
 O nouă interpretare a regulii benedictine este susţinută
de ordinul cistercian, călugării trebuind să renunţe la
bogăţie, să ducă o viaţă ascetică şi să-şi consacre cea
mai mare parte a timpului muncii manuale.
 “Călugării cerşetori”, reprezentaţi de ordinul franciscan,
care vor predica cuvântul lui Isus, vor practica sărăcia şi
umilinţa, trăind din munca lor sau din pomeni. Pe
aceeaşi linie s-au înscris şi dominicanii.
 Apărute în spaţiul occidental, abaţiile au reîmprospătat
viaţa monahală, au provocat un nou avânt intelectual şi
au contribuit la creştinarea populaţiei, în varianta ei
populară.

  
ABAȚIA DE LA CLUNY (FRANȚA)
 REFORMA GREGORIANĂ
 Termenul de reformă gregoriană caracterizează activitatea mai
multor papi ce luptă pentru asanarea morală a Bisericii şi pentru
scoaterea sa de sub autoritatea suveranilor laici. Cei mai importanţi
papi au fost Grigore al VII-lea (1073-1085) şi Inocenţiu al III-lea
(1198-1216).
 Grigore al VII-lea reformează Biserica la toate nivelurile ierarhiei
ei. El urmăreşte să facă din episcopul Romei cea mai mare autoritate
din Occident, prin subordonarea împăratului, interzicând practica
investirii episcopilor de către laici. În acelaşi timp, el vrea să asigure
şi climatul moral şi intelectual din biserică, bazat pe : efort spiritual,
înţelepciune, sfinţenie.
 Inocenţiu al III-lea aduce papalitatea medievală la culmea puterii ei,
comportându-se ca un adevărat şef al creştinătăţii şi ca un suveran
temporal , excomunicând suveranii rebeli şi impunându-şi
suzeranitatea asupra celorlaţi.
 REFORMA GREGORIANĂ
 În secolele XI-XII, papalitatea iniţiază şi ordinele
militaro-călugăreşti (ospitalierii, templierii,
teutonii), adevăraţi agenţi ai puterii pontificale în
lumea catolică. Biserica devine, astfel, o instituţie
militară în Occident.
 Reforma gregoriană, cu idealul unei vieţi morale

şi ascetice, influenţează profund evoluţia culturii

şi artei în secolele XI-XII.
 Naşterea artei romanice are loc într-o Europă

rurală, dominată de valorile reformei gregoriene.

 ARTA ROMANICĂ
 Arta romanică a apărut la sfârşitul secolului al
X- lea în Provence (Franţa), Lombardia (Italia),
Catalonia (Spania) şi s-a răspândit în întreg
spaţiul catolic.
 Numele acestui stil vine de la elementele de
inspiraţie romană. Edificiile romanice sunt masive,
cu ziduri groase, scunde, sobre, simple, întunecoase.
 Stilul romanic se caracterizează prin imbinarea
unor elemente ale arhitecturii romane cu influente
bizantine si orientale.
 Originalitatea stilului romanic constă în utilizarea
bolţii semicirculare pentru sprijinirea
acoperişului.
 CARACTERISTICI ALE STILULUI ROMANIC
 bolta în leagăn (în cruce) formată prin încrucişarea a
două bolţi semicirculare, pentru a susţine acoperişul şi
pereţii navei centrale a bisericii;
 coloanele (în interior) şi contraforturile (în exterior),
sprijină pereţii pentru a prelua greutatea acoperişului
(au apărut la mijlocul secolului al XI-lea);
 transeptul , urmează braţul scurt al crucii latine;
 turnul-clopotniţă, situat în punctul de încrucişare dintre
nava centrală şi transept, are plan octogonal, circular
sau pătrat;
 deambulatoriul, loc de trecere, prelungire a navelor
laterale, ce ocolea corul şi permitea trecerea prin faţa
absidelor;
 CARACTERISTICI ALE STILULUI ROMANIC
 porticul, poarta de intrare în biserică, ornamentat cu
basoreliefuri, picturi în frescă, vitralii inspirate din scene
biblice;
 planul bisericilor este în formă de cruce greacă (cu braţe

egale) sau latină (cu braţe inegale), orientată spre est

(Ierusalim); bisericile romanice au o navă centrală şi două sau
mai multe nave laterale, despărţite prin şiruri de coloane
paralele.
  Bolta romanică:
EDIFICII ROMANICE:Biserica San Marco din
Veneţia
EDIFICII ROMANICE: Catedrala Sfântul Petru din Worms
Turnul din Pisa
 ARTA GOTICĂ
 Arta gotică a apărut la mijlocul secolului al XII -
lea, în Franţa, de unde s-a răspândit în toată
Europa.
 Numele acestui stil, ce derivă din numele goţilor,

popor barbar, a fost dat de renascentişti care

considerau arta gotică o artă barbară.
 Edificiile gotice sunt uşoare, cu pereţi mai subţiri,

înalte, luminate şi bogat ornamentate.

 Stilul gotic a dezvoltat elemente arhitectonice

specifice, ceea ce a permis înălţarea construcţiilor,

zvelteţea şi aspectul lor elegant.
 CARACTERISTICI ALE STILULUI GOTIC
 ogiva ( bolta în formă de arc frânt), mai rezistentă decât
bolta semicirculară: două perechi de arcuri frânte se sprijineau
pe patru coloane dispuse în plan pătrat, aceste grupuri de
arcuri multiplicate susţinând bolta edificiului;
 arce butante (de susţinere) şi contraforturile pentru

susţinerea pereţilor din exterior;

 ferestrele mari, acoperite cu vitralii ce înfăţişează scene

religioase, acopereau spaţiul dintre contraforturi şi asigurau

iluminatul bisericilor;
 portalul, ce acoperă faţada edificiului este ornamentat cu

sculpturi şi rozete (ferestre circulare acoperite cu vitralii).

 fleşa, turn ascuţit, de înălţime foarte mare;
 Arhitectura gotică

Catedrala
Notre-Dame
din Paris
Domul din Milano
 Domul

Pe acoperisul domului din Milano

Interior catedrala din Reims
Catedrala din Amiens
Biserica Neagră din Brașov
Palatul Dogilor din Veneția
 SIMBOLISTICA ARTEI CREȘTINE
 Arta Evului Mediu este eminamente simbolică. Într-o
catedrală sau bazilică, nici un element nu este întâmplător.
Arta medievală este, de fapt, o enciclopedie a tuturor
cunoştinţelor timpului, o istorie în piatră şi culori a Bibliei.
 Simboluri prezente în arhitectura medievală:
 1.biserica , orientată întotdeauna est-vest, are planul în

formă de cruce sau circular (simbolizează perfecţiunea);

 2. absida este orientată spre răsărit – izvorul luminii, deci al

mântuirii;
 3. portalul este simbolul accesului la revelaţia divină (ce se

petrece în interiorul bisericii).

  
 SIMBOLISTICA ARTEI CREȘTINE

 Simboluri prezente în ornamentaţie :

 1. ochiul lui Dumnezeu – Dumnezeu veghind

lumea;
 2. nimbul sau aureola simbolizează sfinţenia şi

suveranitatea;
 3. tricheta, trei figuri geometrice întretăiate,

exprimă trinitatea lui Dumnezeu;

 4. porumbelul şi ramura de măslin simbolizau

Duhul Sfânt sau porumbelul lui Noe întors de pe

muntele Ararat cu o ramură. Astăzi el este
simbolul păcii.
SIMBOLURI CREȘTINE
 ROMANICUL ȘI GOTICUL ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC
 Prin grija călugărilor din ordinul cistercienilor, din
Transilvania, se construieşte Abaţia de la Cârţa, edificată
iniţial în stil romanic, iar după refacerea sa, în urma invaziei
tătarilor (secolul al XIII-lea), în stil gotic.
 Arhitectura în stil romanic este reprezentată, în secolele
XII-XIII, de Catedrala de la Alba Iulia şi de bisericile de
la Avrig şi Herina.
 Dezvoltarea oraşelor impune şi deschiderea de şantiere de
construcţii religioase fiind edificate mari biserici,
aparţinând cultului catolic sau reformat. Domină tipul
bisericii de zid, de tip hală, de mari dimensiuni şi care
este construită, de cele mai multe ori, în stilul gotic.
Astfel, putem menţiona Biserica din Cristian, Sf. Maria
din Sibiu, Sf. Mihail din Cluj, Biserica Neagră din
Braşov, Biserica evanghelică din Biertan.
CATEDRALA DIN ALBA IULIA
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Pe baza diagramei Venn precizați asemănările și
deosebirile dintre stilurile romanic și gotic: