ROMANIA

1918-2018 I SARBATORIM IMPREUNA

Mori ifiifit

25 M ARTIE 2018
HRISOVUL DOMNESC DIN 15 lANUARIE 1467 al lui Radu eel Frumos
de atestare documentara a Stelnicii

CARTE DE H O T A R N I C I E

MOSIA STATULUL

STELNICA PARTANII-MISLI
PROPRIETATE A STATULUI
DIN JUDECIUL IALOMITA, PUSA BALTA-IALOM1TA, COMUNA CEGAN1I

£.| LUCRATi IN BASA AOTORIZAflUNEI D-LUl PRFJJF.DJNTE AL TRIB. lALOUIfA CU No. 9264 BIN
17 rauu ANUL 1887.

G. N. CORDEA
AKOL 1889.

BUCURESCI
A-F X A. O A. fl (
14. STRADA DOAMNEI, 14.

1889
 Comuna Stelnica
Repere monografice
Comuna Stelnica se afla amplasata in
extremitatea sud-estica a judetului lalomita, la
nord de orasul Fetesti, pe malul stang al Dunarii,
cuprinzand o parte din balta lalomitei, aflata Tntre
Dunare si bratul Borcea. Este traversata de
soseaua nationala DN3B,
care leaga Fetestiul de
Giurgeni.
Stelnica face parte
dintr-o Tntreaga salba de
asezari vechi ce s-au
nascut pe a c e s t e
meleaguri din vremuri
imemorabile, trecutul si
istoria lor confundandu-
se cu Tnsasi cea a populatiilor omenesti din
interferenta Campiei Baraganului cu Dobrogea
Pontica si zona Dunarii de Jos.
In trecutul Tndepartat este posibil ca prin
aceste locuri sa fi existat ape curgatoare care sa se
verse in Borcea cum probabil au fost cele de pe
Valea Lorului, Valea lui Hie (Tntre Maltezi si
Partani), Valea Agrilorsi Valea Bulercii.
Cercetarile arheologice din zona atesta
locuirea acestor tinuturi inca din vremurile de
demult. Principalul punct - si eel mai vechi - este
Mazale. Acesta reprezinta terenul de deasupra
malurilor Briciului, loc denumit Tntre cele doua
razboaie mondiale si,,Locurile de casa", Tntrucat
aici, dupa anul 1921 s-au dat luptatorilor din
razboiul 1916-1918, dar si altor sateni din Stelnica
locuri de casa, constituindu-se o noua vatra de
sat. Aceasta se presupune ca a fost prima zona
locuita de pe mosia Stelnica, Tnca din paleolitic.
Aici localnicii au gasit amfore cu cenusa de
incineratie, sparturi de vase de lut, rasnise din
piatra si alte urme de locuire straveche. Tot Tn
aceste locuri satenii au gasit case de mamut care
au fost trimise muzeelor din Bucuresti si
Constanta.
Amplasate Tn zona de interferenta dintre
prispa Baraganului, Lunca Borcei si Balta
lalomitei, Tntre satele
Maltezi si Partani - langa
Valea lui Hie se afla un
lant de movile vechi de
mii de ani. Acestea au
servit fie pentru
Tnhumarea capeteniilor
p o p u l a t i i l o r indo-
europene sosite Tn
aceste locuri acum 4500-
3000 ani T. Hr. ori au
constituit puncte de observatie si alarmare a
localnicilor la sosirea popoarelor migratoare Tn
mileniul I d. Hr. Una dintre cele mai cunoscute
astfel de movile de pe vechea mosia Stelnica este
 Comuna Stelnica
taranii acestor locuri erau obisnuiti din negura
timpului. Cercetari arheologice recente dovedesc
fara tagada ca pe vatra veche a satului s-au
dezvoltat societati omene§ti certe,Tnca din epoca
bronzului tarziu (cu 1400 ani Tnainte de Hristos) sj
chiar mai vechi. Tot ce a fost istorie in aceste
locuri, incepand de la stramo§ii geti §i continuand
sub domnitorul Tarii Romane§ti s-a faurit de
oamenii acestor a§ezari, ai caror demni urma§i
sunt locuitorii de azi ai comunei.
Movila Vulturul - cea mentionata de scriitorul Al. Se spune ca populatia actualelor sate
O d o b e s c u In 1 8 7 4 T n l u c r a r e a s a amplasate pe terasa Borcei este de origine tracica,
,,Pseudokynegheticos". iar a§a cum o dovedesc izvoarele arheologice §i
Datorita asezarii sale, la incrucisare de istorice, Tncepand cu secolul VI T.e.n., getii se
drumuri, oamenilor care o populau si bogatiilor diferentiaza de marea masa a tracilor sj ei locuiesc
din zona, comuna Stelnica s-a bucurat de o Tntr-un teritoriu bine precizat, care se suprapune
deosebita atentie din aproximativ Tn hotarele
partea domnitorilorTarii traditionale ale
R o m a n e s t i , c a r e in Romaniei de azi.
conformitate cu traditia Conditiile geografice
acelor vremuri se variate §i resursele de
socoteau stapani pe viata abundente ale
.
mtregteritoriulfarii lor si b a l t i i au c o n s t i t u i t
faceau danii, din vama factorii favorabili cu o
produselor si bogatiilor mare putere de atractie
naturale ale zonei pentru a§ezari stabile sj
respective unor permanente. Tn acest
manastiri care ti ajutau cu bani pe timp de razboi, colt de tara, padurile, desi§urile de papura,
ori daruiau mosii celor care se distingeau Tn lupte. solurile fertile, Tntinsele pa§uni §i fanete naturale
Asa se face ca intinderea acestora era statornicita, pe care pa§teau §i iernau numeroase turme de oi
bine cunoscuta si masurata de hotarnici din cele $j vite au mentinut pe om strans legat de aceste
mai vechi timpuri. Mosia Stelnica nu a facut locuri,Tnfiintand Vatra Satului.
exceptie, dovada fiind Tnscrisurile si hrisoavele
care s-au pastrat pana astazi.
Asezarea este atestata documentar, pentru
prima data sub numele slavonizat de Steanca,
printr-un hrisov domnesc emis de Radu eel
Frumos -domn alTarii Romanes, ti -fratele lui Vlad
Tepe§, la data de 15 ianuarie 1467. Localnicii
romani denumeau Tnsa satul Stanca. Se
presupune ca aceasta denumire ar proveni de la
numele unei pasari - stancuta - cu a carei prezenta
 Comuna Stelnica
Primul dintre marii voievozi ai acestui tinut
este Mircea eel Batran, care cucere§te Dobrogea s, i
o inglobeaza Tn statul sau. El este acela care va
face pentru prima data danie din mosja Stelnicii
catre Manastirea Cozia - ctitoria sa (8 ianuarie
1392). Satele Partani §i Maltezi apar mult mai
tarziu, ele fiind
m e n t i o n a t e pentru
prima data Tntr-o harta a
districtului lalomita,
editata Tn 1827 sj care se
gase§te Tn Biblioteca
Academiei Romane din
Bucure§ti. Pe aceasta,
Partanii apar ca un sat de
straini, iar Maltezii ca sat
de pamanteni. A§a cum
spune legenda - poate dupa 1750 - aici sa fi es, uat
o corabie Tncarcata cu marfuri din insula Malta,
avand la bord navigator! eterogeni din Turcia,
Italia sj Grecia, care vor Tmprumuta numele lor
roiului de case din trupul Stelnicii, spunandu-i
Maltezi, nume pastrat pana in zilele noastre.
Despre celalalt sat, Partani, tot legenda spune ca,
in urma cu sute de ani, s-a aciuiat pe aceste
meleaguri un cioban, Ion Pintaru, venit dinspre
munte cu o turma de oi, care, stabilindu-se aici i-a
dat numele satului de Partani. Tn timp denumirea
s-a schimbat in Retezatu, sat care, mai apoi, s-a
desfiintat.
Dupa atestarea sa documentara satul
Stanca (Stelnica) apare de nenumarate ori
mentionat in acte $j hrisoave domne§ti, ceea ce
denota importanta acestei localitati, bogatia Tn
pe§te $j grane a zonei §i interesul care il trezea
pentru Domnie, fiind mai ales §i o localitate de
granita cu Imperiul Otoman, care se Tntindea
pana la Dunare. Tntre anii primei sale atestari,
1467 §i pana Tn 1715, despre mosja Stelnica
(Steanca) apar eel putin 25-30 de hrisoave §i
porunci domne§ti Tn care se vorbe^te despre
bogatia acestei zone, prosperitatea, destoinicia
oamenilor §i pozitia ei centrala din punct de
vederegeografic.
Important de mentionat este ca aceasta
localitate a fost una de mos.neni, existand Tn
acelasj timp sj tarani liberi cu mici proprietati, dar
§i claca§i care dadeau dijma boierului sau
manastirii, conform obiceiurilor vremii. Tn 1741
are loc prima organizare
teritorala administrativa
a t a r i i f a c u t a de
C o n s t a n t i n
Mavrocordat, an Tn care
Stelnica este stabilita ca
res.edinta de plasa,
avand Tn vedere
importanta ei. Ea va
pastra acest drept
aproape 90 ani, pana Tn
1832. Prin anul 1830 apar Tn sat, venind Tn
retragere alaturi de armatele ruse, dupa Pacea de
la Adrianopol, primele familii de bulgari s,i
macedoneni, oameni gospodari, priceputi mai
ales Tn gradinarit. Catre sfarsjtul secolului XIX,
cand Romania devenise regat, se mai stabilesc
 Comuna Stelnica
aici cateva familii de oieri, care si asa faceau
transhumanta, iarna venind cu oile la coaja §i
muguridesalcie, balta avand oclima mai blanda.
Tn 1827 este tiparita de catre Papazoglu
prima harta a districtului lalomita pe care Stelnica
apare ca re§edinta de plasa, Maltezii ca sat de
pamante/ii, iar Partanii sat
de striini (de c u r a n d
formal. In 1860, Eforia
Spitalelor Civile din
Bucure§ti ridica pe mosja sa
din Stelnica o noua biserica
din zid, care poarta hramul
Sf. Pantelimon, probabil Tn
locul celei din gard, veche §i
nemcapatoare, si care
ulterior a fost modificata s.i
pictata de enoriasj pe cheltuiala lor. Probabil ca
tot pe atunci s-a ridicat si maiestoasa cladire Tn
stil brancovenesc, ca sediu pentru birouri s.i
locuinta arendas.ului din Stelnica al mo§iei Eforie
Coltea, cladire ce mai tarziu avea sa devina §coala
primara, iar Tn ultimul timp adaposte§te sediul
politiei din comuna.
Tn a doua jumatate a secolului al XlX-lea si
Tnceputul secolului XX familia boiereasca
Maltezeanu stapanea o Tntinsa mosie. Prima
biserica Tn satui Maltezi, avand hramul Adormirea
Maicii Domnului a fost ridicata de Costache
Maltezeanu Tn anul 1873, pe un teren cedat de
acesta din mosia sa. Ca semn de pretuire a
localnicilor pentru binele facut comunitatii el a
fost Tnmormantat Tn curtea bisericii, marturie
stand si astazi o frumoasa cruce de marmura de
Carrara.
Perioada Primului Razboi Mondial a fost o
adevarata tragedie pentru locuitorii satului
Stelnica §i ai celorlalte asezari din Campia
Romana. Armatele bulgare§ti si nemtesti au
ocupat zona mai bine de 2 ani §i au jefuit
populatia satelor, au rechizitionat animalele,
granele, au dat jos clopotele de la biserici §i s-au
Tncalzit iarna cu arhiva primariilor. La razboi au
participat pe front eel putin 250 de barbati ai
satelor Stelnica, Maltezi si Partani, dintre care 56
nu s-au mai Tntors acasa. Au fost declarati eroi 3
luptatori care sunt Tnmormantati Tn cimitirele din
Stelnica si Maltezi. In cinstea lor, Tn anul 1928 a
fost ridicat un monument care Tn partea
s u p e r i o a r a are
Tncastrata o friza de
bronz cu scene de
lupta, realizata de
sculptorul Zahui
Paiciu. Obeliscul se
termina cu o cruce
tripla, de tip maltez.
Pe fata principala a
monumentului este
Tnscris: ,,Recunostinta
eroilordin Stelnica-Maltezi."
Dupa terminarea razboiului, Regele
Ferdinand a Tmproprietarit luptatorii si veteranii,
oferind unora din acestia teren Tn Baragan,
respectiv pe mosia Stelnica. Asa se face ca
persoane de la munte (judetele Dambovita si
 Comuno Stelnica
localitati s-au pastrat, altele nu. Dintre cei care s-
au preocupat de aflarea unor aspecte din istoria
comunei amintim pe ing. Ion Munteanu ce aduce
informatii pretioase privind comuna sj satele
aferente Tn volumele sale ,,Stelnica - repere
monografice",,lstoria veche a Stelnicii" si,,Stelnica
Tn epoca moderna 1820-1921".
Comuna Stelnica este locul de nastere al
multor peronalitati care fac cinste acestei vechi
asezari: Ion Ghelu Destelnica, Valentin Visinescu,
Buzau) si-au exprimat optiunea stramutarii in Ion Munteanu, Constantin Gornea, Florin Ciocea,
Baragan. Satul de colonist! nou Tnfiintat, langa Radu Munteanu.
Gara Fetesti a fost de la Tnceput subordonat
SJ pe aceste meleaguri s-a scris o parte din
administrativ si bisericesc comunei Stelnica, de
istoria patriei noastre, tot atat de
care o desparteau 4 km. Cu
zbuciumata ca Tn orice alt loc al
timpul, satui de colonist! si-a
pamantului romanesc. Fiecare
dezvoltat institutiile
sat component al comunei
administrative si bisericesti
Stelnica Tsj are istoria, trecutul §i
cerute de lege, devenind apoi
prezentulsau.
parteaFetestiului.
Comuna Stelnica, cu o
Tn eel de-al doilea razboi
istorie Tncarcata de evenimente
mondial au luptat multi locuitori
s. i fapte istorice se Tnscrie s,i astazi
ai comunei si putini s-au mai
pe harta tarii ca o as.ezare cu
Tntors acasa. Apoi rusii au adus o
oameni minunati, doritori a
perioada grea: comunismul si
continua traditia tnainta§ilor,
colectivizarea. Acestea vor
trudind Tmpreuna pentru
distruge traditia in sat §i vor
progresul material, cultural §i
produce mutatii care aveau sa-i
spiritual al intregii a§ezari.
dea o alta Tnfatis.are $j structura
Extrase din volumele
sociala.
,,Stelnica - repere monografice", ,,lstoria veche
Tn 1950, comuna Maltezi a trecut Tn
a Stelnicii" si,,Stelnica in epoca moderna 1820-
administrarea raionului Fetesti din regiunea
1921 "ale Dl. Ing. Ion Munteanu
lalomita, apoi (dupa 1952) din regiunea
Constanta si (dupa 1956) din regiunea Bucuresti.
Tn 1968, ea a revenit la judetul lalomita, remfiintat,
luand numele de Stelnica, dupa noua resedinta.
Ideeamtocmirii unei monografii a comunei
Stelnica a preocupat multa vreme pe unii fii ai
satului. A fost s. i este o nazuinta fireasca, menita sa
puna in valoare unele marturii scrise §i pastratein
memoria unor batrani. Unele din materialele
intocmite despre comuna Stelnica de catre cei
i care au trudit pentru aflarea trecutului acestei
 Credinta ji spiritualitate
BISERICA STELNICA
HRAM: SFANTUL MUCENIC PANTELIMON
PREOT PAROH: MARIUS STANCHI

prin urmare s, i Tn Stelnica.

Tn anul 1860, Eforia Spitalelor Civile Coltea
- Bucure§ti a construit o biserica din zid cu
hramul Sfantul Mucenic Pantelimon, pe mosia sa
de la Stelnica, pe acelasi loc unde fusese vechea
biserica din anul 1715. .§i la aceasta constructie
profilul planimetric a fost dreptunghiular,cu turla
pe pronaos,fara pridvor, $j fara abside.
Cu timpul, devenind neincapatoare, a
trebuit sa fie refacuta pe cheltuiala enoriasjlor.
Biserica Sfantul Pantelimon a fost refacuta
de enorias,i Tn anul 1912 sub coordonarea
Primul preot Tn Stelnica, Popa Mo§u, este
preotului Anghel P. Balteanu. Atunci i s-au
atestat documentar Tntr-un hrisov din anul 1634
adaugat absidele, tinda, stranile s, i a fost pictata.
iunie 24|emis de voievodul Matei Basarab. Este
Pictura a fost realizata de catre zugravul
aproape sigur ca atunci exista §i o casa de
Gheorghe Martinovici.
rugaciuni, o biserica unde credinciosji se
Alte datedespre reabilitarea sfantului locas
Tntalneau §i ascultau slujba preotului satului,
nu mai sunt cunoscute decat dupa anul 1989.
povetele s, i Tndemnurile spre iubirea aproapelui s, i
Intre anii 1998-2002, au fost efectuate
afaptelorbune,
reparatii interioare si exterioare, au fost
Incepand msa din secolul urmator avem
schimbate ferestrele si s-a refacut pictura Tn
certitudinea existentei Tn satele de pe mosia
tehnica ulei de catre pictorul Vasile Plaisanu. Cu
Stelnica a lacaselor de cult si cu preotii care au
acest prilej, s-a facut o noua resfintire, Tn ziua de
slujitmele.
27 iulie 2002, de catre vrednicul de pomenire
Prima biserica dfspre care avem date sigure
Preasfintitul DamaschinCoravu.
este atestata documentar Tntr-un hrisov din anul
Tntre anii 2011 -2012 s-au executat lucrari de
1715. Existenta ei este atestata de catre hrisovul:
refacere a tencuielii, construire clopotnita noua
,,Hotarnicia a 6 boierf'din 1715 mai 16, prin care
cu clopot nou, pictare turla pe exterior. Duminica
,,se da lege lui Vasile Par §i Radoslav s,i Rusin -
6 mai 2012, a avut loc slujba de sfintire a bisericii
mo§neni din Stelnica sa mearga sa jureTn sfanta
oficiata de Preasfintitul Parinte Vincentiu
Biserica, pe Sfanta Evanghelie, ca hotarele mo§iei
Episcopul Sloboziei si Calarasilor.
sunt cele declarate de ei..."
Biserica a fost amplasata la marginea
satului, si pe coasta Dealului, pentru a fi vazuta
din toate partile de credinciosi.
Construita cu nava unica, tip sala, apartine
celui mai simplu §i mai vechi model planimetric §i
spatial de constructie religioasa - folosit in
arhitectura medievala din zona peninsulei
Balcanice. Acest model a fost influentat de
perioada timpurie bizantina a secolelor III - IV -
d.Hr. dar §i de casa taraneasca a satelor din jur.
Totodata, el d e m o n s t r e a z a §i vechimea
cres.tinismului Tn Lunca Dunarii de Jos §i a Borcei -
 Credinta $ / spiritualitate
BISERICA MALTEZI
HRAM: SFANTUL IOAN BOTEZATORUL
PREOT PAROH: SIMION MITRUS TITI

Tn forma unei cruci cu lungimea de 25m si latimea

Biserica Sfantul loan Botezatorul este
singura biserica cres.tin ortodoxa din localitatea
Maltezi, comuna Stelnica, judetul lalomita.
Anterior acesteia, conform scrieri de pe
monumentul funerar din curtea bisericii §i
marturiilesatenilorarfiexistatpeaceia§ilocatieo
alta biserica de paianta.
fatadei de 7 m, cu temelie de piatra, zidurile sunt
din caramida, acoperita cu tabla zincata. Poseda o
turla octogonala deasupra naosului cu latura de
2.45 m,Tnaltimea de 3.2m. Pridvorul estemchis,cu
ferestre doar pe partea din fata, pronaosul boltit,
naosul este marginit de doua abside largi iar
sfantui altar este semicircular acoperit de o calota
sferica cu proscomidiar lateral si usa de acces
dreapta.Catapeteasma este din lemn de brad cu
icoane praznicale pictate de anonimi.
Clopotnita este situata Tn fata bisericii fiind
executata din metal ce sustine un clopot de 100
kg.
Nuposedaobiectedevaloarepatrimoniala.
Pisanie: ZIDITU-S-A ACEST LACA§ SFANT

Scurt istoric: Biserica Sfantul loan

TNTRE ANN 1930-1934 PRIN STRADANIA
Botezatorul din parohia Maltezi este una relativ
BUNILOR CRESTINI DIN SATUL MALTEZI,
noua, aceasta fiind construita Tn anul 1934, de
JUDETUL IALOMITA.IN ANII 1972-1973 A POST
catre boier Maltezeanu Constantin care a
TMPODOBITA cu PICTURA DIN DANIILE
CRE§TINILOR DIN SATUL MALTEZI, PRIN
desfiintat o moara pentru a oferi o biserica
STRADANIA PR. PAROH COSTACHE ION, IN
comunitatii. Acest adevar nu se regaseste Tn
ZILELE PF PATRIARH JUSTINIAN, PROTOPOP
pisania bisericii. Sfintirea acestui lacas. de
FIIND PR. STAN ION DIN FETESJI. PICTURA A
rugaciune apare documentat abia Tn data de 22
FOST EXECUTATA DE PICTORII STELA IONESCU
mai 2011, de catre Prea Sfintitul Vincentiu
SJ MOCANU GHEORGHE DIN BUCURESJI.
Episcopul Sloboziei si Calarasilor paroh fiind
preotul Simion Mitrus Titi, Tn urma reparatiilor
generale, prin Tnlocuirea tamplariei $j tencuielii
exterioare. Un alt eveniment consemnat a fost
slujba arhiereasca a PreaSfintitului Damaschin m
r se.ukas.frffiK
Episcopul Sloboziei si Calarasilor la data de 21 ana SUHIIM CJM ssruu ma
noiembrie 2008, paroh fiind preotul Simion WWWIKH nmm «s?ra<tm\
mrn «tmn.snmYm
Mitrus Titi. A c t e l e d o v e d i t o a r e privind a tow eowfirrt IK rimrn swia ms«, m«s«\ QW
Tntemeierea bisericii nu exista.
Descriere: Sfantul lacas de cult este realizat
Arta populara $ / me§te$uguri la Stelnica

Covoras de perete, (peretar)

tesut in razboi orizontal,
decor floral, cromatica multicolora

Cuvertura tesuta in razbtti orizontal, cu chenar,

motive florale si geometrice,
cromatica alb, visiniu "

Cuvertura de pat plusata,

tesuta inUzboi orizontal in patru ite,
decor geometric si floral,
cromatica grena, crem

Cuvertura tesuta in razboi orizontal m patru ite,

decor geometric, cromatica crem, verde
 Artd populara ji me$te§uguri la Stelnica

Cuvertura tesuta Tn razboi orizontal in patru ite,

decor geometric, cromatica verde, grena

Cuvertura tesuta in razboi orizontal,

decor floral si geometric, cromatica alb, verde

Cuvertura tesuta Tn razboi orizontal,

decor geometric, cromatica negru, rosu

Cuvertura tesuta Tn razboi orizontal,

in patru ite, decor floral si geometric,
cromatica galben, negru
 Arta populara ji me$te$uguri la Stelnica

Ram, tesut in razboi orizontal in patru ite,

decor floral si geometric, cromatica maro, galben

Peretar, tesut Tn razboi orizontal,

motive florale, cromatica multicolora

Prosop de nunta,
tesut in razboi orizontal Tn doua ite,
cromatica alb si crem

Camasa tesuta tn razboi orizontal,

cusuta manual la poale, gat, umeri
cu motive florale
Arta populard ji me$te§uguri la Stelnica

IpateConstantina
68 ani
sat Maltezi

Pasca Elena
81 ani
com. Stelnica

Maria Barbu
76 ani
com. Stelnica

Sezatoare:
Maria Barbu - 77 ani (gazda),
LupuVasilica-81 ani,
Petre Elena-84 ani,
Baston Valentina - 63 ani,
Marin Alexandina - 50 ani,
Ipate Constantina - 68 ani,
Cornea Mariana - 60 ani,
Serban lonelia - 46 ani,
Decu Fanica-52ani
Arta populara ji me§te$uguri la Stelnica

Lada de zestre
1880
proprietar Nedelcu Enache

Bane denucru pentru cusut hamuri

Arta populara $i me$te$uguri la Stelnica

Plugdefier

Prasitor

Roata detors lana

Roata de tors
§i ,,Untar"
 Ocupatii si mestesuguri specifice zone!
Din vre«nuri i m e m o r a b i l e , a p e l e
frematande §i §optitoare de istorie ale batranului
Danubiu au strajuit momente de viata cruciale,
invaluind in tainele adancurilor sale, suferinte §i
bucurii ale unor suflete'zbuciumate.
Revarsandu-se generos pe plaiuri scaldate
de lumina, apele Dunarii ne picura in auz poves,ti
despreoameni §i locuri, a§a cum erau §i a§a cum Ti
regasim astazi, poposind pe taramurile de vis al
MalteziuluisiStelnicii.
Vecinatatea §i conditiile prielnice ale Borcei
au facut, de altfel, ca una dintre preocuparile
principale ale locuitorilor de aid sa fie pescuitul.
Pornit din Betsaida, apostolul Petru se va fi
oprit pe acest taram s.i va fi binecuvantat apele
line de unde localnicii de astazi t§i umplu
navoadelecu pe§te.
Batuta de o luna de sidef sau arsa de soarele
necrutator al Baraganului, Dunarea unduie
grijulie lotcile pescarilor, demni urmasi ai
corabierilormaltezicaresezicecapevremuris-au
stabilit pe aceste meleaguri.
 Traditii culinare
Nea Nelu ne-a povestit cate ceva despre
viata lor, a oamenilor de aici. Si pana a terminat de
povestit, au venit si barcile cu ceva peste, lucru
care a dus inevitabil la un foe, un ceaun si, desigur,
o ciorba. Si daca tot mai era jar, a mers si un peste
la disc.
Cu ciorba si cu pestele sunt cateva reguli de
baza. Pestele se curata cand are solzii uzi, folosesti
intotdeauna peste proaspat si ceva legume pe
langa.Radacinoase?nprincipiu:ceapa, pastarnac,
morcov, ardei gras. Bulion se gaseste undeva o
sticla, iar daca ai fost gospodar si ai pus si niste
rosii la borcan de cu toamna, atunci e si mai bine.
Preparatia? Simpla ca si ingredientele.
Dupa ce au fiert legumele se adauga pestele
bucati si cand se ridica la suprafata stii ca e gata.
Langa ciorba asta e musai sa ai un rachiu de
fructe, ca prune mai greu prin zona asta. Dar nu
strica nici un vin alb, un Riesling sau mai bine un
Aligote de Sarica Niculitel, ca tot esti pe acolo. Si
poate mai gasesti pe la vreun satean si o
Mustoasa de Istria sau un Negru de Sarichioi,
vinuri vechi, pierdute, uitate dar care mai apar din
cmd in cand stoarse dintr-o vita cat anii lui Nea
Nelu.
h ttp://www. razvananton. ro
 Personalitati ale satului

Ion Ghelu Destelnica

Ion G h e l u Arta Bacau.
Destelnica (pseudonim A depus tn paralel o activitate literara
al lui Ion Ghel) s-a nascut intensa, a publicat poezii, proza si piese de teatru.
la data de 7 mai 1922 in Multe dintre acestea au fost puse Tn scena de
satul Stelnica, Judetul teatre profesioniste §i de amatori din tara sau
lalomita. strainatate: ,,Comoara", ,,Dragostea Nevestelor",
A a b so Iv i t ,,Fata tatii cea Frumoasa", ,,Cearta Tn familie",
Institutul de Arta din las.i ,,Departarea", sau o piesain versuri despre Pacala:
- Facultatea de Teatru - clasa actorie, promotia ,,Fata, Lacrima §i Rasul".
1946-1949. In anul 1950 a absolvit Sectia de La Tmplinirea varstei de 75 ani autorul este
Scenarii a Institutului de Arta Cinematografica relansat Tn atentia publicului spectator cu una
Bucures.ti. dintre comediile Tn versuri,,Cand ai o soacra avara
Intre 1951-1956 a fost actor repartizat la sta ca dracu pe comoara" - prima din ciclul
cerere, laTeatrul de Stat Bacau, apoi la solicitarea Pacaliada.
Sectiei delnvatamant §i Cultura a Regiunii Bacau, In luna mai 1997 i s-a acordat titlul de
opteazg-'pentru postul de Melodist Principal cu Cetatean deOnoare al Municipiului Bacau. Tot Tn
problemede teatru peregiune. anul 1997 a luat fiinta, la Bacau ,,Fundatia
Intre anii 1961-1982 a fost incadrat ca Interetnica pentru Cultura s.i Arta Ion Ghelu
profesor de teatru la S,coala Populara de Arta Destelnica"
Bacau.In 1971 datorita multiplelor premii si titluri ATncetat din viata la 17.12.2001 la Bacau. In
de laureat este atestat,,regizor artistic". luna mai 2008, a fost declarat, post-mortem
La 60 de ani, dupa pensionarea la cerere a Cetatean de Onoare al comunei Stelnica, iar
continual predarea cursurilor de ,,Arta a biblioteca din localitateTi poarta numele.
actorului" §i Regie teatru pana in 1993, atat la Anul acesta, pe 7 mai 2018, la Ziua
•
Bacau cat §i in Muniapiul Ones,ti, infiintand in bibliotecii, va aparea piesa de teatru ,,Gorila cu
acest oras o,,Sectie deTeatru" a S, colii Populare de manusi", piesa ramasa Tn manuscris pana acum.
 Personalitati ale satului
Florin M. Ciocea
jpBfitnr Se na§te la data de
I 11 iunie 1957 in satul
' R e t e z a t u , com u na
Stelnica, judetul
lalomita, fiul lui Mitu sj al
Anicai, agricultori.
Nascut pe malul Dunarii,
Florin a urmat cursurile
Institutului de Marina sj a
navigattimpdell ani.
Sj-a facut debutul
ca scriitor in 1976, in paginile unui ziar local. De-a
lungul timpului a publicat cinci carti de poezie sj
proza. A Tnceput sa scrie imediat dupa majorat, iar
poeziile sale au fost publicate in mai multe reviste
sjziarealevremii.
Florin Ciocea a visat de mic copil sa devina
marinar, iar m anii '80 avea sa Tsj Tmplineasca acest
vis. ,,Mi-a placut Tntotdeauna sa navighez. In
copilarie, vedeam diverse ambarcatiuni pe
Borcea sj ma pasiona ideea de marinar", spune
Florin Ciocea. A lucrat mai bine de 11 ani la Flota
de Pescuit Oceanic, iarin 1992, cand compania s-a
desfiintat, a revenit pe meleaguri natale sj s-a
Ion Munteanu
Ion Munteanu s-a
n a s c u t Tn com u na
Stelnica, judetul
lalomita, din parinti
plugari, pe data de 13
iunie 1929, el fiind al
cincilea din noua copii. A
urmat §apte clase
primare Tn satul natal, iar
dupa absolvirea lor, fiul
preotul ui din sat,
Valentin Nicola, l-a luat la el la Liceul Internal
,,Costache Negruzzi" din lasj unde a terminal
clasa cu premiul I. Tn anul urmator s-a Tnscris la
Liceul,,Mircea eel Batran" din Constanta pe care I-
a absolvitm 1950 cu diploma de merit.
Tn perioada 1950-1955 a urmat Facultatea
de Silvicultura din Brasov, obtinand diploma de
inginerm specialitatea,,Amelioratii Silvice". Intrat
Tn productie la diferite unitati silvice §i-a
desavars.it pregatirea profesionala atat Tn
problemele silvice cat sj cele economice slujind
aproape 30 de ani Tn Centrale industriale de profil
apucat de agriculture. Fostul marinar se
mandre§te acum cu ferma sa. A muncit mult
pentru a pune pe picioare ferma din Stelnica, insa
niciodata nu sj-a neglijat hobby-ul. ,,De fiecare
data cand exista un moment de Tncordare, ma
refugiez in poezie", spune fermierul, care a
publicat pana acum cinci carti. Tn fiecare seara,
cand se intoarce din tarana Baraganului, scrie
cate o strofa de poezie, pentru a Tsi regasi lini§tea
necesara unui somn bun dupa o zi de munca:,,Mi
s-a intamplat de multe ori sa fiu prea obosit sj sa
adorm, Tnsa noaptea m-am trezit si am serfs
cateva versuri, ca sa am eu somnul lini§tit".
Volumele editate si donate de autor
Bibliotecii Stelnica sunt: ,,Nemaipomenitele
ispravi ale lui Florin Ciocea la Capul Bunei
Sperante",,,Concubinajul perpetuu dintre Diavol
sj OM sau scurta dizertatie despre IAD, RAI si
RAIAD", ,,Pe marile sj oceanele lumii", Jn Rai,
prietene, totul este perfect", ,,Cartea Secretelor",
,,Pescar pe Oceanele lumii", ,,Manual de
Fenomenologie", ,,AI doilea Manual de
Fenomenologie"-aparitie2017.
§i Ministerul Apelor, Padurilor §i Protectiei
Mediului ca expert gradul I.
Dovedind unele Tnclinatii §i usurinta Tn ale
scrisului a fost membru §i secretar al cenaclului
literar,,Mihail Eminescu" din Brasov - pe perioada
studentiei, iar cat a fost Tn productie §i ca
pensionar a publicat aproximativ 100 de articole
de popularizarea plantelor §i stiintelor silvice, Tn
reviste de specialitate. Tn 2005, i-a aparut cartea
de medicina n a t u r i s t a ,,Trusa cu plante
medicinale" (500 pagini) care s-a pus TnvanzareTn
librarii §i la unitatile silvice.
Este membru fondator al Asociatiei
PensionarilorSilvici din Romania, undeTncepand
din a n u l 1 9 9 3 , a d e t i n u t f u n c t i a de
vicepre§edinte.
Dovede§te o verva 5! pasiune deosebita
pentru scris, dorind sa lase generatiilor viitoare
cat mai multe cuno§tinte din experienta sa,
capatatede-a lungul vietii.
Din luna mai 2008 este declarat cetatean de
onoarealcomunei Stelnica.
 Personalitati ale satului
Valentin Visinescu
Valentin Visinescu
s-a nascut pe data de 29
mai 1931 in comuna
Stelnica, judetul
lalomita, in familia lui
loan si a E c a t e r i n e i
Visinescu - invatatori.
Urmeaza scoala primara
Tn comuna natala iar
s t u d i i le I i c e a le le
efectueaza la Liceul ,,Mircea eel Batran" din
Constanta si Liceul ,,S.tirbei Voda" din Calarasi.
Absolva Facultatea de Filologie, sectia Romana-
lstorielaUniversitatea,,C. I.Parhon"dinBucuresti.
Activitati in domeniulliteraturii:
- din 1980 este membru Tn Cenaclul de
epigramisti,,Satirycon" din Cluj-Napoca;
* - este membru in Uniunea Nationala a
Epigramistilordin Romania;
- volume de epigrame si rondele:,,Rondeluri
§i epigrame" -1999;,,Epigrame si rondele" - 2000;
'",,Tepusi cu...mipusi" - 2001;,,Glume, epigrame,
dar, la suflet de pensioner" - 2002;,,Visingrame" -
2003.
A castigat trei premii pentru literatura (Cluj,
Sibiu si Bailesti) si a piffnit Diplome de Excelenta
din partea Primariei Comunei lara pentru
Monografia Cocova lerii.
A desfasurat activitati de ziaristica la
,,Tribuna", ,,Adevarul de Cluj", ,,Faclia", ,,Mesagerul
Transilvan", la toate revistele de umor din tara,
Constantin Cornea
Constantim Gornea s-a nascut
Tn comuna Stelnica in anul 1960. A
absolvit Colegiul Militar Liceal
,,Dimitrie Cantemir" din Breaza,
promotia 1975. Este membru al
Uniunii Scriitorilor din Romania si
membru al Clubului Umoristilor
Constanteni.
avand o rubrica permanenta la revista ,,Haz de
necaz".
Activitati in domeniul istoriei.
- sustine lucrarea de gradul I cu tema:
,,Folosirea izvoarelor de istorie locala in predarea
istoriei";
- cautator de izvoare, carti si documente ale
istoriei vechi si contemporane;
- organizeaza sesiuni de comunicari
stiintifice in calitate de Presedinte al ,,Societatii
istorice"-filialaTurda;
- colaboreaza cu academicienii: Camil
Muresan, §tefan Pascu, PompiliuTeodor.
Volume tiparite:,,Pfgini de istorie si cultura
turdeana",,,Statornicie si continuitate 1601-2001",
,,Spiritualitate turdeana", ,,Dr. Augustin Ratiu -
micromonografie". A publicat monografile
comunelor Viisoara, Ceanul Mare, Petrestii de Jos,
Cacova lerii, Urea, Sandulesti, Valcele, etc;
A castigat titlul de,,Om al anului 2000" oferit
de Institutul American de Biografie.
In 2003 a castigat Premiul pentru Eseu la
Concursul National ,,Pavel Dan"- Proza scurta si
eseu.
Valentin Visinescu este considerat eel mai
prolific cercetator si autor dintre personalitatile
turdene contemporane. Totodata, detine cu
mandrie importanta distinctie de Cetatean de
Onoare al municipiuluiTurda, al comunei Stelnica
(din luna mai 2008) si al comunei Viisoara.
A publicat volumele: ,,Pataniile
unei naghise", ,,Razboiul coclonilor"
,,Componenta SEN",,Samanta raului",
,,Plutonul 23",,,Vorbe trantite cu grija",
Jn goana calului de lemn",,Esenta de
roua",,,A-e-ioua",,,Bara la bara".
Sursa: http://stelnica.blogspot.ro
 Sarbatori cre$tine

Floriile
,,lata zile-ncalzitoare, Lumea-i toata-n sarbatoare,
Dupaasprevijelii Ceru-i plin de ciocarlii,
Vin Floriile cu scare Vin Floriile cu soare
S. i soarele cu Florii S.i soarele cu Florii.

Primavara-ncantatoare Pe camp, floare langa floare,

Scoala iarba pe campii. Sa ne bucuram, copii,
Vin Floriile cu soare Vin Floriile cu soare
§i soarele cu Florii. §i soarele cu Florii."

intram Tn saptamana Sfanta a Patimilor care va

culmina cu Sfanta zi de Joi, cand a avut loc Cina
cea de taina, si cu Vinerea Mare, cand a fost
rastignit lisus.
,,Floriile" reprezinta termenul popular al
sarbatorii, amintind de o veche serbare romana
de la Tnceputul primaverii -,,Floralia". Dupa slujba
de dimineata de la biserica, ramurile sfintite si
binecuvantate de salcie sunt aduse acasa §i se
Praznic Tmparatesc, sarbatorit cu o
ating cu ele copiii, ca sa creasca mari si frumosi.
saptamana inaintea Sfintelor Pasti Tn toata
Sunt pastrate la icoane, la porti, la grinda casei, pe
Biserica Crestina, Floriile nu Tnseamna numai
morminte sau puse Tntr-un loc curat, fiind folosite
ramuri de salcie si maslin. Multimile l-au
in decursul anului Tn gospodarie. Alteori,
intampinat pe lisus cu ramuri de finic si maslin la
crengutele de salcie sfintite se planteaza undeva
intrarea triumfala in lerusalim dintr-un prinos de
Tn gradina. Se spune ca ele vindeca animalele
bucurie, ca un semn al biruintei Tmpotriva mortii
bolnave sau aduc o recolta mai bogata. Cele puse
Tnfaptuite prin invierea lui Lazar. An de an, acest
la icoana se pastreaza tot anul si se folosesc ca
semn al prea-plinului biruintei prevestes.te
leac Tmpotriva relelor care ar putea lovi casa si
Pastele, innoieste sufletul, netezeste cararile
dintre oameni, dezvaluie bunatatea si darnicia
dinnoi.
Duminica, Tn toate bisericile ortodoxe,
credinciosji poarta Tn maini ramuri de salcie sau
matisori care au fost sfintite la slujba de
dimineata, simbolizandu-i pe locuitorii
lerusalimului care l-au primit cu bucurie pe
Mantuitor.Tncepand din seara Duminicii de Florii,
 Sarbatori cref fine
ornate cu cruci, care se dau de pomana la saraci.
Se spune ca asa cum va fi vremea de Florii,
asavafisjdePasti.
Tn unele sate din lalomita se mai pastreaza
Tnca obiceiul de a colinda de Florii. In Sambata
Floriilor copiii colinda cu crengute de salcie
sfintite la biserica de preotul satului, apoi merg la
fiecare casa, canta §i ureaza de bine §i sanatate.
Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri
familia.
despre lisus. Cei primit cu slava si ramuri de
Tn plus, de Florii isi sarbatoresc ziua
maslin si finicTn lerusalim deaceleasi multimi care
onomastica toti cei care la botez, au primit
peste o saptamana aveau sa-l rastigneasca. Ca de
numele de Florin, Fiorina, Floarea, Florentin,
fiecare data cand vin colindatorii gazdele primesc
Florentina etc., dar si cei cu nume de flori precum
copii cu drag, li asculta si Tsi Tmpodobesc
Camelia, Lacramioara, Delia, Viorica, Narcisa.
Tmpreuna casa cu salcfe sfintita, se bucura si
Sambata dinaintea Floriilor este dedicata
spera. Spera si spun cu credinta:,,Va asteptam si la
coraemorarii mortilor. Ziua aceasta este numita si
anul!". Asa cum Tsi amintesc batranii satului, plata
Mosii de Florii sau Sambata lui Lazar, obisnuindu-
pentru colindatori erau ouale albe, nefierte.
se ca femeile sa faca,,placintele lui Lazar" si sa le
Tocmai bune pentru pregatitul Sfintelor Pasti.
Jdeadepomana.
Nimic nu este Tntamplator, nimic negandit
La sate, pe vremuri, se practicau de Florii
Tn lumea satului romanesc. Asa a fost §i speram ca
cateva obiceiuri pagane. La miezul noptii dinspre
vafi.
Florii, fetele fierbeau ajpa cu busuioc si cu fire de la
Sarbatoarea Lasatul Secului declanseaza
ciucurii unei naframefuratede la Tnmormantarea
seria manifestarilor traditionale care marcheaza
unei fete mari.Tn Duminica de Florii, ele se spalau
Tnceputul postului mare pentru Sfintele Paste.
cu aceasta apa pe cap, aruncand-o apoi la
Pentru oamenii de la sate Tncepe pregatirea
radacina unui pom fructifer, sperand ca in acest
muncilordeprimavara.
fel sa le creasca parul frumos si bogat. In alte
locuri, oamenii nu se spala pe cap Tn aceasta zi
tocmai ca sa nu Tncarunteasca la fel ca pomii Tn
floare. Se crede ca eel care Tnghite trei matisori
Tntregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de
dureri de gat. Tot la sate exista credinta potrivit
careia daca aprinzi mati§ori si afumi casa cu ei
cand este furtuna, caminul va fi ferit de fulgere. In
ziua de Florii nu se lucreaza, iarm toate casele de
la sate se coc paini din faina de grau Tmpletite si
 Pe marginea Dunarii
Pe marglnea Dunarii, mai
Tree feciorii cu boii, mai

§i-naintea boilor, mai

Merge floarea florilor, mai

Zice floarea catre floare

Ca vine Dunarea mare

Las'sa vie, sa ma-nece

Ca n-are cin'ma petrece

N-am nici frati, n-am nici surori, mai

Parca-a§ fi facut din flori, mai

Numai mandra sa ma planga

Ca ne-a fost dragostea lunga
Ne-am iubit ca sa ne-ajunga.

Central Judetean pentru Conservarea

si Promovarea CulturiiTraditionale lalomita Foto:
aduce multumiri celor care ne-au sprijint • Laurentiu STEFAN
in realizarea acestei manifestari:
Doamnei Decu Fanica - primar • http://onelens.photograph
Doamnei Serban lonelia - bibliotecar
Domnului Ciocea Florin . http://aeriall.ro
Domnului Drinca Costel
Domnului Drinca Romica