Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • REVISTA "Frânturi de Gânduri" Nr. 5, Aprilie - Mai - Iunie 2015

    Încărcat de

    Ionelia Serban
    1K vizualizări32 pagini
    Revistă de COMPUNERI ȘCOLARE ale elevilor Școlii Gimnaziale cu clasele V - VIII Maltezi, Județul IALOMIȚA

    Titlu original

    REVISTA ”Frânturi de Gânduri” Nr. 5, Aprilie - Mai- Iunie 2015

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revistă de COMPUNERI ȘCOLARE ale elevilor Școlii Gimnaziale cu clasele V - VIII Maltezi, Județul IALOMIȚA

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    1K vizualizări32 pagini

    REVISTA "Frânturi de Gânduri" Nr. 5, Aprilie - Mai - Iunie 2015

    Încărcat de

    Ionelia Serban
    Revistă de COMPUNERI ȘCOLARE ale elevilor Școlii Gimnaziale cu clasele V - VIII Maltezi, Județul IALOMIȚA

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 32
    COLECTIVUL DE REDACTIE, COORDONATORI: MULTUMIRI Profesor Visoiu Gabriela DOMNULUI PRIMAR Radu Mioara COSTEL BRATES$ Bibliotecar: Serban Ionelia pentru sprijinul acordat fir de care nu ar fi fost COLABORATORI: {nv. DrgoiAnica __POSiPil& apariia acestei reviste! Avem in zestrea noastri: genetici sentimentul de dragoste si protectie fata de copiii nostri, dar si ai celorlali semeni, cao responsabilitate pentru viitorul societatii in care vor trai si urmasii nostri. Dezvoltim acest sentiment de-a lungul vieii, il perfectionam, chiar il innobilam, transforméndu-I intr-o calitate de la sine infeleasd a omului care se respect, intr-o expresic a maturitiii sale. ‘Nimeni nu contest asta, ba chiar si persoanele mai putin (sau aproape deloc) implicate in dezvoltarea societitii umane sti c& ,asa trebuie s@ fie”, considerandu-se partage la proces. Daca asa stau lucrurile, de ce avem atunci mari lacune educationale la nivelul unor familii, a unor scoli, a unor comunitafi? De ce Bacalaureatul — care ar trebui si fie doar 0 confirmare a parcurgerii unor etape de invatamant - devine o barierd de netrecut pentru un numar nepermis de mare de elevi? De ce multi tineri — care se presupune c8 au fost timp indelungat beneficiarii unui proces intens de educate si instruire familial, scolar, comunitar ~ nu sunt pregatiti profesional, si nici psihologic, pentru a se integra in societatea care si-a folosit resurse uriase tocmai pentru a le pune in valoare competentele formate cel putin Ia nivel pontential? Cine s& fie de vind? Copiii, parinti, profesorii, institutiile statului? Toft la un oc? Unii mai mult decat alii? Probabil, daca vom cduta si dim vine pe cineva, nu vom rezolva niciodata problema. Sa convenim c& nnimeni nu este de vind in mod special si sine preocupe mai mult si infelegem procesul educational, pentru a-i putea corecta erorile! Trebuie stiut, in primul rnd, c& educatia nu vine de la sine. Familia nu ofera educatie doar prin simpla ei existent. Scoala nu formeazi deprinderi doar prin sigla sa de la intrare sau prin organizarea spatiului educational al claselor. Societatea nu poate dezvolta sentimentul de apartenenta la comunitate, daci ii priveste pe cei in formare, doar ca pe niste consumatori de resurse. in al doilea rand, educatia nu poate fi eficienti decat ca un proces continu, fra hopuri, fara ambiguitati, nu doar la micul- dejun, nu doar la ore, nu doar la... zilele localitii Obisnuim si-i comparim pe copii cu boboeii, cu lastarii, cu florile sau cu alte formule prin care si aritam fragilitatea, putitatea lor, dar si, indirect, obligativitatea noastrd, a oamenilor maturi, de a-i proteja gi de a-iajuta si creasca. ‘Aga cum lastariicrese sub ochii nostri si se transforma in copaci vigurosi, aproape Grd sa ne dim seama, tot asa gi copiii ajung sine ia locul, dupa ani care, para fi zburat pe negindite. Diferenfa ar fi doar c lista copacilor eresc singur, fird si fie ajutati de nimeni, pe cand copiii nostri au nevoie de ij parinteased, de interesul scolii si de protectia societati, Care?! Lastarii crese de la sine? Nici pe departe! Ei au nevoie de hrana Paméntului, de aetul curat si apa cristalina ale Naturii. $i ‘mai au nevoie de liniste, de timp, de absenta Arujbelor, joagarelorsi topoarelor. Oricat de sanatos ar creste un listar, oricat de viguros si-ar dori el si ajunga, oricat de falnici ar fi fost stramosi sti, el nu va putea deveni copacul de neclintit, daci un singur element i-arlipsi, chiar i pentru scurttimp. Catrezista un copac fara aer? Dar fara apa sau hrana? Cum ar mai creste el daca i s-ar taia periodic din tranchi? Mai credeti ci listarii crese de la sine? Nu! Tatal Pamant si Mama Natura au grija de eipermanent. fi ‘iadapa, ti iubese, fi ajuta. Tot timpul, fard nicio pauza, deoarece pauza fi ucide sau, in cel mai bun caz, fi schimonoseste in mijlocul padurii, adicd acolo unde se simt bine, intre semenii lor, istarii crese fara bariere, fard constrangeri, fara teama, Copii nostri au nevoie de grija permanent a ,pdurii” pentru a ajunge falnici, Familia este hrana care fi ajuti si creased mari si frumosi la trup si suflet, Gradinita la pune la dispozitie apa prin care si se dezvolte normal, fird pericolul de a se susca”, Scoala le di aerul curat care le asigura sindtatea minfii, Socictatea le asigura linistea si protectia pentru a avea ¢garantat viitorul ‘Ne putem priva copiii de un singur element vital, chiar si pentru 0 zi? Doar cu riscul de a le distorsiona evolutia, O zi de nepasare pirinteasca echivaleaza cu o portie de hrand alterati, 0 zi de absent de la grdinita (chiar si printr-o prezen{a formals data de neimplicarea sa in activitaqi, de catre educator) inseamna un sol arid Ia ,ridaicina” copilului, o zi rataté la scoald este portia de aer poluat care fi ottaveste plamanii, Tar nepasarea comunititii actioneaza ca o drujbi hrapareata care le pune viitorul la dispozitia hazardului Copilul nu constitue 0 obligatie pentru institufile implicate in educarea si instruirea sa, ci numitorul comun al preocuparilor acestora, liantul care le uneste forfele gi care leeficientizeazd o mare parte din existent’, ‘Ne place sa ii privim pe copii nostri - indiferent ci sunt ,,ai nostri” in familie, grdinita, scoala sau comunitate—ca pe niste listari, Mai mult chiar — ne dorim ca ei si ajunga ,copacii falnici” de maine si actionam in consecin{a. Dar sf nu uitim so facem ca ,,Tatal Pimant” si ,Mama Natura”! Prof. inv. primar, Maria Gornea, Scoala gimnaziald Maltezi, jud.talomita La biblioteca ‘ Intr-o zi frumoasa de primavara, cfind soarele stralucea atat de frumos gi ne imbia la joaca, {nsotiti de doamna invagatoare am pornit pe drumul ce ducea catre Biblioteca. ‘Aveam in program 0 zi altfel” a orelor de curs, si abia astepatam s ajungem la destinatie. Acolo doamna bibliotecara ne-a intmpinat cu drag, gata pregatit cu materiale despre autori si operele lor care, si ne apropie mai mult de cei ce au scris cArtle pentru noi copiii. Am aflat mai multe din frumusefile si subtilitajile basmelor marilor scritori Ton Creanga si Mihai Eminescu. Apoi asosit momentul ca si noi si ne implicim si si devenim eroii din lecturile pe care le citisem pana atunci, si retraim alaturi de Eminescu poeziile lui, scolindam cu ,.Nica” al lui Creanga prin satul lui cu ,Ozana cea frumos curgitoare”, s& ducem ,Pupiza la iarmaroc” si mergem la’ scaldat” si ,S3 mai culegem si ciresele matusii Marioara”” Apoi am mai organizat si un concurs de recunoastere a operclor autorilor si a altor personaje indragite din povesti ‘Nici nu ne-am dat seama cdnd s-a scurs timpul sia trebuit sine udm la revedere de la doamna bibliotecara si de la prietenii nostri, autorii cartlor, care ne asteapt cuminti pe rafturle bibliotecii si ne imbie si-i citim si descoperim alfi prieteni din lumea minunata apovestilorsi povestirilor! Bojoga Miruna, clasa a I-a te Satul meu ‘Satul meu va fi intotdeauna satul meu - Stelnica! Aici in care am crescut mare, este familia mea iubitoare, sunt prietenii mei. ste casa mea Satul meu este locul unde ma voi intoarce mereu cu drag spre amintirile copilariei mele, spre prietenii mei, familia mea care ma vor astepta oriednd cu bratele deschise. Am avut norocul sa ma nase pe aceste meleaguri cu oameni gospodari, prietenosi si respectuosi. Prin, munca lor au infrumusefat a auerescut copiii cu demnitate. ‘ici am Picut primi pasi, aici am invajat si vorbesc, am mers prima zi la gridinifa si apoi la scoala unde am fat si seriu gi si citese, Aici am avut si am o copilrie faricita alaturi de familie, prieteni si colegii mei de la seoals. ste Locuri, au indlfat case frumoase gi si- Chiar daci viata imi va purta pasii spre alte locuri, oricare ar fi ele din aceasti lume, SATUL MEU va reprezenta mereu pentru mine un colt de rai, plin de amintiri frumoase care ma vor chemamereu ACASA! Tudor G. Tonut Marius, clasa a I-a SATUL MEU Satul meu natal este satul in care am vazut lumina zilei $i se numeste Stelnica. Se afla situat in extremitatea Sud-Esticd a judetului falomifa, pe malul sting al Brafului Borcea. Strajuit de dealuri, de pidure si de apa curgitoare a Borcei isi duce existenta de multe secole la rind, Tacut, asteapta generat peste generatii. Un situe micut, dar totusi mare in ochii mei deoarece pentru mine nu existi altul mai frumos. Oriunde ne-ar purta caratile vietii, satul in care am crescut nu-l vom putea uita niciodata, Nuai cum sa uifiulifele copilaiei, aventurile de la scdldat din miezul verii fierbingi sau povestile spuse de bunici, strigatul clopotului bisericii ce cheama sitenii la slujba in zilele de sirbatoare, cum ‘nu putem uita nici plimbarile in miezul verii pe ulite padurii Parcurile frumos amenajate ca loc de joaca pentru copii sunt mereu pline si umzaie de glasurile fericite ale copiilor care uitd sd mai plece acasa. Tama sufletul mi se umple de frumusete cand privese casele care si-au imbracat hainele albe si curate de gheata, iar colinele satului acoperite de zipadi ne imbie la derdelus. Peisaje deosebite, obiceiuri si traditii poarta parfumul arhaic al anilor gasesti in aceste locuri pe care et le jubese, pentru c& acesta este locul copilarie’ mele si amintirile mele pe care nu le voi uitaniciodat. cliniste, este pace, este minunat! Matei Hean Eugeniu, clasa a Il-a Satul men Exist tn lume un loc al primelor amintii, biblioteca sal meu natal ~ Stelnica, sjezare frumoasd satull dott cu amplasatipemalelstingalBrajlsiBorcea, multe ¢8r{4 Hn cdsufa pirinteased, leagdnul primelor destinate nous amintt pstteaza viu peste timp chiptl mametcopiilor, unde are imi Indrum past si chipul tal care imi mergem cu mare Vegheazd sommul fird odihnd, ca si ma drag de flecate bctoteaset gist mi fereasct de orice, Gata sane mai ‘Aici am crescul de mic, nt-o comund pling face m al {i de copii si locuri de felaxare din eare rasund prieteni din more chiote de bucurie si fericirePontra mine Povesti, avem Stelnica este deosebith de ate localitji si imi dmin cultural place foarte mult deoarece toate casele sunt unde ne urcdm Inconjurate de fori multcolore. Toate strizile cu emoli pe seen Ia difeite seri, biseric, satului sun curate, pietrute i ata Gispensatfrumos si multe alte institu unde se rezolvi probleme sitenilr. asa pentru cl un OM GOSPODAR isi sling ca tru s arate frumos sis fnctoneze normal. Tabloul cel mai incdntitor al satu se ara toamna atinei end se redeschid pore scolilor, cand gospodariiadund roadele agoareler, cind parfumal fructelor gi strugurilor copii se Fasptndeyte tn aer pitunde ta ces mal dosnics Inscurtd vreme anotimpulalb pune stpdnire pe. setul nostu gi ville acoperie de zipadt card copii adult la sinius, iat sere fi Cheam pe Bunicl mel sh feasA povest la gure sobei ‘Cit de frumos este saul meu st mi bucur Bojoga Miruna Daniela, clasa a III-a seoli frumoase cu, dotate cu materiale didactice necesare procesului de invajare unde predau invapatoare bune si profesori calificati, avem Ffitelierul cu povesti Tali c& a sosit vremea, si poposim iarigi la biblioteca! int-o zi frumoasé de primavari, cénd rndunelele se corovaiau gurese la cuiburile lor, si pentru c& aveam in program activitayi conform programului: Scoala Altfel-sa stim mai multe, fim mai buni!” ‘Acun puteam si ne desfiguraim lectiile si ne plimbai prin lumea basmelor, a povestilor si poeziilor chiar acolo in,,TEMPUL" autorilor - ,BIBLIOTECA - ATELIERULCU POVESTT ‘Ajunsi acolo impreund cu doamna invafitoare, am fost intimpinati cu deosebit’ plicere de catre doamna bibliotecar care ne-a purtat in lumea minunata a literaturii roméne, cu ajutorul prezentirilorfrumoase despre Mihai Eminescu si fon Creangi, realizate cu dragoste special pentru aceasta ,.Leojie Altfe!” anoastra, Aga am aflat de prietenia ce i-alegat pe autor indragiti de noi, de operele lor cu care sunt recunoscuti in literaturi: ,Eminescu- Jj} Luceatarul National - Poetul Nepereche” si ,Creanga - cel ‘mai mare povestitor roman". $i pentru c& noi lecturasem 0 parte din operele litrare ale celor doi autori, am prezentat un frumos colaj cu miei scenete si poezi, Fiecares-aintrecut in a cceea ce citim. Am si concurat pe echipe si am recunoscut alfi autori si personajele lor care pentru noi numai sunt straini de Hy mull, deeind am iavaja 8 citim, Si chiar ne place la bibliotecd, sine place sa avem prieteni croii din povesti! Licdu Miruna Ana Maria, clasa a H1I-a tl eee In excursie intamplat siinaniitreeuti ‘Dupa indelungi eforturi din partea cadretor didactice gi a domnului primar, total a fos pus la punct si noi am pomit voiosi in drumetic. Pomeam spre meleaguri noi, pe care mu le mai vazusem nici unul din noi. Priveam bucurosi peisajele minunate carene desfatau privirile cu tot ce clidise natura si omul de-a lungul timpului, Ajungi acolo, pentru inceput, am poposit la Muzeul de Etnografie si Ara Populara, la Central Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii si cca de-a treia vizita a fost la Muzeul de Istorie siAthcologie. La intoarcerea spre casi impartigeam bucuria cu colegii si doamnele invagatoare cu care am petrecut 0 zi minunat& si am invagat multe lucruri interesante. Sigur va fio excursie care ne va riméne 0 amintire de neuitat din viata de elev: ,- Ce frumos a fost!... Ce bine ne-am simtit! Ce frumoasi este {ara noastril...” doar aceste exclamatii se auzeau pe buzele copiilor! ‘Stanga Tataru Andreea-Soraya, elasa a HI-a fntr-o zi frumoasa de primavard, in ultima siptaménd de scoala de dinaintea vacantei de Paste, ziua de joi din Scoala Altfel” era programata pentru excursie! Pentru noi, copii a fost 07 speciala sio asteptam cunerabdare. © mare parte din elevii Scolii Gimnaziale Maltezi au fost sponsorizati de cdtre domnul Primar Costel Brates cu o excursie la Tulcea, pentru a ne recompensa rezultatele bune si foarte bune la Invapaturd, aga cum s-a mai Satul meu Satul meu natal este o asezare minunata, asezata pe malul sting al Borcei. Zona in care m-am nscut este mirificd si ma consider binecuvntati cd trdiesc la {ar8, acolo unde oamenii sunt mai bbuni, mai apropiati de Dumnezeu si mai prictenosi Scolile, gradinita, biblioteca, bisericile, dispensarul, primaria sunt institutile eu eare nnemandrim, renovate frumos gi functionale. Casele curate si ingrijite, din curjile arora nu lipsese florile si pomii fructiferi, aliniate de-a dreapta si de-a stinga soselelor asfaltate sau atent pietruite, dau de veste c& sunt locuite de gospodari, care Iucre pamantul si erese animale cu drag pentru a asigura raiul de zi cui familior lor. Copil fiind, ma bucur de grija parintilor si a bunicilor mei, care fac sacrificii pentru ane ‘finoua bine, pentru. ne creste frumos si ane oferi 0 educafie adeevata, de care si ne bucurim mai trziu si pe care si o impartisim siurmasilornostri Sunt tare miindra de satul meu natal, acest loc incdreat de {storie in care s-au nascut si parintii si bunicii mei. Intotdeauna imi voi aduce aminte cu drag de aceste meleaguri, de oamenii pe care i-am cunoscut, de tot ceea ce ‘m-a inconjurat sim-a format ca fing umana...imi voi aduce aminte de tot! Tanciu Dorinela Mihaela, clasa a I1-a ee ee GHIOCELUL ‘A sosit cel dintai anotimp, primavara, cu prietenii sai: ghiocelul, gndaceii si celelalte fori de primavara, © si va povestese despre un plapand ghiocel care inflorise primul in gradinifa din faja casei, El stitea gi se uita dejur-imprejurul gradinii Find cald, am iesit sa ian putin aer, Intrind in gridina cu flori am observat ghiocelul nevinovat, care iesise la suprafata. Am vizut ci avea o coditi micuya de culoare verde si un clopotelalb ca zipada. Ghiocelul ca un copilas zglobiu, cu rol de impodobi gradinile, parcurile, cémpurile, pomii ‘vesteste sosirea primaverii eam spus mamei c& am gisit aceasta floriciea in gradina, Langa gardul gridinit se observau minunatele narcise si zambile, care aveau un miros proaspat. Fiind impresionatd de culorile jucduse ale florilor, am decis si culeg c@teva pentru a le dirui doamnei invafitoare si bunicilor, iar ghiocelul i Jam dat mamei, fiinded ea este unica fiinfa de ccare ma simtatagat Butoi Madd ala fonelia, clas sol al primaverii ial armatelor de flori ce vor GARGARITA Intr-o 7 de vara, eu impreuna cu familia mea am decis si mergem la picnic in natura. Acolo am intins opaturd pe care am asezat cost plin de bunat Dup& ce am savurat gustoasele bucate, admiram natura care era plina de euloare, Cum stateam pe patura, am observat o micd fin, delicata, rosie eu puncte negre, fare se migca prin iacba. In acea clipa doream sa stau nemigeat, pentra a prvi minumnata garg ‘Aves aripileca mantic incapatoare, pcioruse scurte subj Pe sol, au nivalit in lamin o puzderie de minunicolorat, prilej de ineintare pent intrsaga suflare. Gandaci, albine, fluturi sunt chemati la inviorare prin livezi si pe cdmpii. Albinclese-ntrecin vrednicie, din fecare floare sd adune nectar pentru mier, iar futur uci boar din floare in floare, pundndu-ipe aipi modele orale pent parada culorior. ‘Trecdnd céteva minute, am decis s4 0 las in natura, acolo unde ii este locul. ‘Aga cum gargariei place liberate, tot aa i omului i place safe liber, cis mu fie condus de cial Yom fi mai buni dac& ne inconjuram de flori, iar daca in viaya vrei sa fii un om de onoare, si nu strives niciodat un gandae in picioare! Enicé Andreea, clasa a IV -a a oar : Intalnire cu un ghiocel A sosit anotimpul primavara, in acest anotimp totul se trezeste la viaja, Pasdtelele ciripese si se sore din rile calde, plantelesetrezese la vafag soarelestraluceste pe cerulalbastr, {ndrum spre casi intilnese un ghiocel plipind. MS imprietenese cuel siilintreb =Ce-vestesti, tu, frumos ghiocel? siadit VOESE primavara 5 simbolzezsperan, pie, smereia inocenf,puriates i = Bu nu stiam aceste lueruri despre tine, draga ghiocelule. imi mai poti spune ceva despre tot hiocei dinars? ~ Desigur! Iara, vizindu-si putereaslSbit, se retage pe inalimile muntelu, trégndu-si din lurmé trena sa lungé. Printre copaci, prin méracini, 2drenquité si de razele Soarelui, larna ajunge pe indltimi din ce in ce mai sliricita de podoaba sa albi ‘ontocetut i pufoasa. Obositd se aseaz pe o stine’ si incepe si pldngd. Lacrimile ei curate ca boabele de margaritar se prefac in minuni gingase cu chip de clopojei albi siparfum de zapada, ~Catde frumos! Dartu cind apari? = Cand vezi capetele mici si albe ale copiilor z4pezii sai primaverii iesind din zapada, este un semn cd iama este pe sfarsite. - Mi-a plicut si ascult povestea ta, dar mama mi asteaptd acasi. Eu trebuie site parisese, dar poate o s& ne mai intilnim, Larevedere! Cocargeanu Stefania, clasa a TV -a Era 0 dimineafa frumoasd si inmiresmati de primavard, ricorité de picaturile deroua. Albinele harnice incepusera zborul din floare in floare ca intr-un dans mirc. Mangaiate de Soare, florile aveau cate 0 culoare, dupa rostul lor. $inumai daca priveam ofloare primeam in dar parfum si culoare. in timp ce admiram micuja gridina cu flori colorate, pe o frunzii de licrimioari am gisit 0 lun mie strop rubiniu, o girgirig Era rogie cu pete negre, pistruiat’ in puncte negre, pared arfiun varf de c&psun, picioruse firave ca niste ajisoare si doua aripi care atunci cand nu zboara sunt acoperite de altele frumos colorate sstralucitoare. ‘Am intins mina si ca inceput si urce pe degetul meu ardtitor ca o mici strengirit Gargarita era atat de mica si usoara cd simfeam pedeget doaro mic& gaditatura Bubwuga ‘Cand vantul a inceput si adie, mica vietate si-a luat zborul, dnd din aripioarele ei mici foarte des. Am urmarit-o cu privirea si se agezase pe oaltéfrunzi, aaltei plant. Prin a ei gingigie daruieste bucurie si alinare, de aceea este indragita de copii Acestia icant cu bueurie: Gargarita rita ooari-n poicnita, Unde vei zbura Acolo va ficasa mea. Stoian Diana Georgiana, clasa a 1V-a Spre casa bunicii Numele meu este Diana si in urmatoarcle rinduri 0 si vi povestese © intémplare petrecuta in familia mea, nu eu mult timp in uurma, Locuiese intt-o localitate mica de fara, numita Stelnica, cu oameni simpli si gospodari. Casa mea se aflé in estul localitatii, pe © striduta lituralnica, inconjurati de multi verdeata Paringii mei muncese din greu - tata este plecat in tard pe santier iar mama este casnica, Ea se ocupa cu tot ce inseamna casa si gospodiria. Am un fritior mai mic, Andrei, care are 6 ani sieste foarte niizdravan. Parinfii tatalui meu locuiese la cajiva kKilometr distant, intr-un sat vecin, {ntr-o zi am pregatit un cos cu bundtati si am hotart impreund cu familia si mergem in vizita la bunicii din Cogani Cand am ajuns acolo, eu si fratele meu am lisat cosul cu mancare jos si am inceput si colindam curtea bunicilor, uitdnd de cos Cafelul bunicilor s-a strecurat sub “and ne-am adus aminte de cos, am venit din gridina in fuga. Ridicdnd ccosul din el a sarit cdfelusul, Am inceput s& tipdm si am fugit Ia bunica. Aceasta ne-a linistitudnd cdtelul in brafe. Eltremura fiind la fel de speriat ca si noi. Atunci am izbucnit tofi Bunica ne-a dat un sft pe care si-l urmam in viaga: ,, Intotdeauna sa aveti mare grija de lucrurile voastre si au le lasati la voia intémplariit” Si uite asa, o intimplare haioast s-a transformat intr- 6 lecfie de viata pe care nuo voiuita Stoian Diana Georgiana, elasa a 1V- O fapta buna Este o dimineafi calda de primivard. Soarele di o stralucire aurie paduri. ‘in fata casei sale, Aricel face gimnastica de inviorare i cdnta vesel. ~Cige! Cioc! Cioe! Se aude la porti. Un iepuras abia se finea de poartd cici era rinit la un picior. - Buna! zise iepurasul. Te tog, ai vrea si-mi dai o mana de ajutor? O vulpe a incereat si ma prinda si in timp am lovit aun picior - Intri si stai jos! Am si te adapostese pani te vei face bine si vei putea si pleci in vizuina tain sigurani -ftimmuttumese! Nu stiam unde si ma adapostese. Cei doi prieteni se puserd pe povestit. Aricel il Ingriji cu drag pana cind acestas-a insdnatosit. ‘Aricel si iepurasul au rimas foarte buni pricteni gi sevviziteaza mereu. Prietenul adevarat lanevoie se cunoaste. Stefan Mihaela, clasa a IV -a alergam m- FURTUNA intr-o zi cu nori cenusii pe cer, Andrei se intorcea grabit de a scoala, Deodata se ivi o boare de vant, care apoi se inteti treptat. Coroanele pomilor igi eginau podoabele fosnitoare. Norii negri deveneau din ce in ce mai furiosi, Picaturi ‘incepuri si cada pe pamant. 1u inceput sa brizzdeze cerul gi \,tunete inabusite se auzeau din toate parle. Ploaia era din ce in ce mai puternicd si Andrei care se chinuia sa se ridice. Fata il vijelioasa. Un fulger brizda cerul, luminandu-1. Andrei se sperie si incepe si mearga din ce in ce mai repede. A inceput si fuga si nefiind atent la drum s-a impiedicat gi s-alovit lapicior. Dorina privea de la ferestra cum ploua, (Cand igi asi privirea spre drum I recunoscu gi infelesese c& i s-a intémplat ceva. A striga-o pe mama sa gi au iesitimpeund afard si-I ajute pe baiat. L-au ridicat si au mers in casi la adpost. Copii erau colegi de jaca, Furtuna isi mai domoli furia, ecourile ei auzindu-se in depairtare. Ploaia incetase si un colt din discul auriu aparu dintre nori. Dorina siAndrei se inveselira Baiatul i-a mulumit mamei Dorinei ppentra ajutor si si-a reluat drumul spre casé. Ingelese cat de importanti a fost ploaia pentru natura, chiardacé I-a speriat putin. El a ridicat privirea spre soare si zimbi, ‘bucurdindu-se de prospetimea naturii de dupa furtuna. ‘Neagu Bogdan Gabriel, clasa a IV -a DS Locul natal Numele localititii mele natale este Stelniea. Acest nume se eredea la inceput cd provine de la numele sotiei lui Radu cel Frumos, Doamna Stanca. Eaeste atestati documentar prima daté in anul 1467. Localitatea este situati intr-o zona de cémpie, pe malul drept al Brafului Borcea. Insttutile cele mai importante alate pe t iorilul Stelnicii sunt primatia, scoala, biblioteca, politia, biserica, dispensarul. Clidirile sunt frumos aliniate, in toate curtile oamenii planteaza pom fructiferi, legume, flor Locuitorii acestei asezari rurale sunt oameni harnici, primitori si damici. Noi, copiii ne jucim cu bucurie in parcurile pe care le-au amenajat cei care se ocupa de bunistarea localitai Invatim in cele mai bune condifii: sili de clas dotate cu multe materiale didactice, laborator de informatici, acces la Internet, Locuinja mea este situata pe strada Toamnei la numérul 15. Eu m-am nascut intr-o familie unit, jubitoare, muncitoare, care imi ofera sprijin, protectie si afecfiune de care orice copil are Avram Marius Florin, clasaa1V-a Ramas bun, doamna invatatoare! Astizi este 0 zi special, V-o dedic cu toat’ dragostea ‘mea si sper sa fie 0 sarbatoare in inima dumneavoastr Sunteti si veti rimane un om deosebit care ne-ati indrumat primi pasiin scoala, Eram mici si speriati atunci cénd ne-ati primit cu atita dragoste. Ne-afi invajat taincle abecedarului si dragostea pentru lecturd. Cu mana dumneavoastra calda pe mainile noastre micue ne-afiinvajat sd scriem primele litere gi cifre, Multe lucruri si sfaturi am primit, care ne-au fost de folos si ne-au format ca si copii model. Dragostea si sfaturile dumneavoastra ne-au intarit si ne-au ajutat si avem personalitate ‘Am participat alaturi de dumneavoastri Ja multe concursuri, serbari, aniverséri, Am impartigitemoti, bucurii, dezamagir Stiw ed mu v-a fost usor cu noi, fiinded eram mici si neastimparafi. Dar, afi avut atita rabdare si bundtate cao mama iubitoare. Ne-ati iubit si ocrotit ca pe proprit dumneavoastra copii. Ne-ati invajat si deosebim raul de bine gi ne-ati deschis multe orizonturi. Ataturi de dumneavoastra ne-am bucurat de rezultate bbune si v-am facut sé fifi mandra de noi. Ati ‘meritatdin plin pentru efortul care laf ficut Da, astazi meritati sd ne inelinam respectuos in fafa dumneavoastra si si. va ‘mulfumim pentru tot ce afi facut pentru noi Suntefi dascalul nostra iubit pe care o sil im ca mode! pentru vi Noi va imbrajisim cu drag gi vii multumim respectuos pentru tot ce-ai ficut pentru noi Daracesta este cursul viet, noi am crescut, mergem mai departe si alfi copii vor avea ‘ucuria sil fifiinvatatoare. ‘Va diruiesc o floare Iubita mea invatatoare. Dar stiu ci este de prisos Cuvintelenu-simaiaurost Nimienu-ideajuns Pentrua varata ‘Mulrumiri din partea mea. MB inclincumultrespect, Cuochii-nlacrimi, cu va spun Adio, saurimas bun. Nitu Stefan Gabriel, clasa a 1V-a E vari, S-a incheiat un nou an scolar, Pe chipurile tuturor se citea neribdarea, dar 51 bucuria sosiri vacanfei mari Maria gi trei dintre colegele din clasa a 1V-a au incheiat anul scolar cu coronite de preminante, Erauatét de bucuroase de succesul lor! Au hotirat ca in acesta vacanfé si meargi in

    S-ar putea să vă placă și