Sunteți pe pagina 1din 32
FRAN TORI DE GANDURI UES LTa oar Whos = MARTIE' 2015 COLECTIVUL DE REDACTIE, COORDONATORI: MULTUMIRI Profesori: Visoiu Gabriela DOMNULUI PRIMAR Radu Mioara COSTEL BRATES Bibliotecar: Serban Ionelia pentru sprijinul acordat fir de care nu ar fi fost COLABORATORI: inv. Drigoi Anica P0IDila aparitiaacesteireviste! Personajul mew preferat, Albd-ca-Zapada Albi-ca-Zapada este unul dintre personajele mele preferate. Ea are pirul negru ca abanosul, piclea alba ca spuma laptelui, buzele ros ca singele si ochii jucdusi Este 0 fetigh foarte inimoasd cu un suflet cald gi iubeste multanimalele, Bunatatea ei si dragostea pe care le-o poarta celor sapte pitici dovedeste cat de iubitoare si atentd este cu cei din jur si, fiinded a fost bund cu ei, au indragit-o si au avut grija de eaatunci cénd a fost laananghie. Pentru toate calitaile ei, pentru fiinfa ei blénda si calda am indrigit-o si as vrea si fiu gi eu ca acest personaj minunat! Tancéu Dorinela, clasa a HI-a Personajul meu preferat, CENUSAREASA CENUSAREASA este un personaj foarte frumos. Ea este un personaj foarte adorat de copii datoriti chinului la care este supusi de eatre mama vitrega gi fiicele ei cele rele. Cu toate acestea mie imi place foarte multacest personaj deoarece este 0 fata ‘cu suflet mare, blinda si este foarte frumoasa! Chipul ci este deosebit eu ochii albastri ca marea, cu bbuze mici si bine conturate, cu parul blond ca razele de soare atunci ednd asfinfeste. $i pentru cf mereu ‘era oropsiti de cdtre mama vitrega gi surorile cele rele, a fost risplatita de catre zina cea buna, cu niste rochii superebe si a fost ajutaté s& mearga la petrecerea printului unde areusit s-l cucereasca gi si se schimbe destinul ! Pentru mine ea este personajul meu preferat si mi-as dori si pot participa si eu imbracata in rochifi de prinjesd la BALUL PRINTULUL. Bojoga Miruna, clasa a Ha Personajul meu preferat, PINOCHIO Personajul meu preferat este Pinocchio, Pinocchio era un “baiefel” hazliu, ficut de tatal siu, GEPETO, din lemn. Papusa a fost transformata peste noapte de citre zina cea bund, intr-o pipusd de lemn vie, cireia fi plicea mult si mint, iar ca pedeapsa fi erestea nasul cu fiecare minciund spusa, Zana i spune c& de va fi curajos, sincer si bun, {ntr-o7i va deveni un baietel adevarat. ‘Nasul lung, care crestea ori de cate ori minfea, a devenit un etalon pentru copii care obisnuiese mint, Caji dintre noi n-am fost comparati cu Pinochio atunci cand nu spuneam adevarul? De cate ori n-am recunoscut adevirul de teama si nu ne creascé nasul? De aceca, nu consider c& Pinochio este un personaj_negativ. Copiii trebuie si invete din greselile lui Pinochio $i sa priceapa cd neascultarea paringilor le va data in viitor. Eleste personajul meu preferat pentru pentru ca de la el am invatat c& ‘minciuna are picioare scurte sic adevarul iese mereu la iveala. Ce multe ‘nvajaturi putem trage de la personajele din povesti! ‘Matei Hean Eugenia, clasa a Ill-a ‘Mama este cuvantul magic pe care am rostit pentru prima dati. Pentru mine, ea este fiinja cea mai scumpa de pe lume, M-a vegheat tot timpul, m-a ajutat sa trec peste tot ceea ce putea sa-mi facd rau. Consider cA pe lumea asta exist o singurd femeie carea avut si va avea griji de mine gi aceea este MAMA MEA. Vorbele ei dulci de a) Mama mea incurajare, ma fac sd am mai multa incredere in mine si si depasese momentele grele prin care trece orice copil de varstamea, Mamei mele ii datorez respect, dragoste si ascultarea mea. Te iubese mult MAMICO! Tudose Alexandra, clasa a I1T-a Sy Chama Mama este fiinta cea mai draga de pe fntreg paméntul. Inc din primele clipe ale vie{ii mama este aldturi de noi, Ea ne cAalduzeste primii pagi, ne este intotdeauna aproape la bine gi la greu. Fa este croul meu, este acca fApturd magic’, care, de fiecare dat mi-a dat incredere in mine, persoana care ma incurajaza, Tot ea este cea care atunci cand tati nu este acasa poate si fic si mami gi tata. Te iubese mama pentru ci ai fost langa mine, in cele mai grele sau mai frumoase momente ale viefii mele, Tudor G. Tonut Marius, clasa a TH-a MAMA Mama este cea mai de pret persoana din viata noastr inca de la nastere, din primele clipe de viata, doar glasul mamei ne linisteste. De ce? Pentru ci suntem invatati s-o auzim mereu inca din pantece. $i dac& acolo am fost in sigurantd, si fi auzeam glasul ‘mereu si dupa ce venim pe lume tot glasul ei ne linisteste. Ea ne apird, ne hrineste, ne sprijina primi pasi, este alaturi de noi sine ‘inva{& cum s& ne comportim, si vorbim frumos gi sA respectim oamenii de lang’ noi. Chiar si atunci cdnd ma mai cearta, mama o face cu blandete. Tare ag vrea si riman& vegnic ling& mine, sa-mi zambeased cu ochii mari i plini de cAldur, smi alinte $is8-mi fie sprijin lanevoie. Mama, acest cuvant magic si frumos cu putere fermecaté, reprezintd fiinja cea mai iubita si indragita de mine de pe pamant. Bojoga Miruna Daniela, Clasa a Ia —— \Aama Mama este fiinta cea mai apropiaté mie. Ea intruchipeaza dragoste nesfarsita, caldura, zimbet bunaitate siiertare. Ea este o fapturd firava dar plina de ‘energie. Imi este nespus de drag chipul ei bland, care exprima bunatate si intelegere de fiecare data cdnd mai gresese si 0 mai suparcu ceva. Ea imi este invaitor, ingrijitor, dar mai presus de toate prietena. Este ca o carte de ek povesti care ma invafa ce este bine si ce este rau, ce este frumos gi ce este urat, ee este drept si ce este nedrept si cum sa fiu ‘omin viata, cum sa infeleg trecerea prin ea ‘Mama este lumina vietii_ mele care imi vegheazii pasii, lumind ce imi dorese s nu se sting’ niciodat’. Toata viata 0 voi respecta pe mama mea sio voi iubi mereu. Vileanu Tonela Daniela, clasa a IH-a DRAGA MAMA, Tuesti cea mai bund fiingd din lume. Nici cel mai frumos trandafir nu se poate intrece cu frumuse{ea chipului tiu, Glasul tau melodios imi ajunge mereu la suflet simi alind ori de cite ori sunt necdjitd. Mainile tale hamice trebaluiesc de zor cu migecari precise in tot ceea ce faci zilnic prin gospodate in prima zi in care am pasit spre scoald mi-ai fost alaturi, tu mi-ai purtat prima data ‘mana pe caiet si scriu primele litere. Tot tu m-ai invafat s& socotesc si si citese. Dorese din toata inima si-ti ofer toate florile din lume pentru c& m-ai ocrotit si m-ai apirat de tot ce putea si-mi faca rau. Vreau si fiu cuminte, ascultatoare gi silitoare, voi si pot lua note bune si hamica sii pot fide folos lanevoie. Te iubese din tot sufletul meu de copil si as vrea s& te pot rasplati cumva, mama mea raga! Licdu Miruna Ana-Maria, clasa a IH-a PRIMAVARA Asosit primavara, anotimpul in care pasirile cdlitoare {aranoastr si totul revine la viata. Totul einvaluit in mantia de lumina a soarelui, care mangdie bland paméntul si toate vietatile, Bolta albastra se oglindeste in apele limpezi ale réurilor. Zilele sunt mai blande si mai lungi, iar noptile ‘mai scurte. Fiica cea mai tanara @ anului a adus odati cu ea un covor multicolor. Campurile si deaturile se pregatesc si dea in intorein au inverzit, iar live floare, Primavara a trezit lunca la via, Fluturii colorafi si albinele harnice igi incep dulcele zrumzet printreflori, Pasirile cdlatoare parniste ‘aslasi pe marea cerului albastru. Randunica cea veseli, turturica si sturzul ciripese in deschiderea marelui concertal primaverii SH ne bucurim cu tofii de acest minunat ‘martigor primit in dar de la blanda primavara. Delistan Paul Andrei, Clasa a a a Primavara Anotimpul primavara inseamna renastere, © speranta, bucurie si optimism. Acum, bucuria SS See Se~ renasterii naturii cuprinde toata suflarea ‘omeneasca. (Odati cu sosirea primiverii, natura si-a dat jos mantia alba de gheata sia imbrcat-o pe cea verde gi viu coloratd, Primavara este fiica cea mai tinara si mai frumoasé a Anului. Odat& cu sosirea ei totul este ca de vis, sosese gi pasarelele calatoare care trezese natura la viata cu ciripitul si trilurile lot. Primul vesttor al primaveri este ghiocelul, cel care scoate primul cpsorul de sub zapada si indeammna gi pe celelalte flori sé risara ~"“Haidefisuratelorde infloriti cf am scdpat de Zeul Viscol, nimie nu ‘ne mai ameninji acum!” Primavara este cel mai plicut gi cel mai induiosator anotimp si de aceea il iubesc. Bine ai venit PRIMAVARA! ‘Matei Hean Eugeniu, clasa a 11-a Primdvara Primavara, din ot aparprimete raze de soare care trezese la viafi intreaga natura. in gridind primele flori, ghioceii, scot clopojeii de sub pamant, dupa care apar zambilele, narcisele gi restul florilor cate creazA cel mai frumos fablow al natuti. Toporasit se inching frumoaselorléeramioare, Copacit sunt din now in Hoare. Gospodarit curs casele gi gridinile de urmele iernii, Peste tot in natura sunt fori, Ta verdeati, pomi in floare, zumzet de albina, ciripit de pasarele. ‘Anotimpul acesta este frumos $i pentru c& noi, tofi copii, avem motiy de bucurie, ci putem zburda la joacd. Bine ai venit primavara! Tancéu Dorinela Mihaela, clasa a Hl-a Primavara Primivara este cel mai frumos anotimp. Un potop de raze strilucitoare alunga frigul grewal iemii sitopese ultimele pete albicioase de zapada. Motivati de cerul senin si de temperaturile blinde, oamenii nu mai fac focul in vatra si ies din case precum urgii din barlog, Se indreapta spre cimpurile livide si triste pentru a lucra pamantul si spre a-I face s& rodeascd din nou. Pretutindeni fluturasi si albinele zboard din floare in floare dupa polen, Pasirile cdlatoare revin la cuiburile lor si le pregatese pentru noii puisori ce se vor invata s& zboare aici, Natura din ce in ce mai vie ti cheama pe copii si-si reia jocul in aer liber. Cu o dorint de viaya cum ‘numai primavara stie si o producd, copiii zburdi prin parcurile inverzite. Culeg ghiocei, cinta sise simussentoarce Frumoasi mai esti primivars sicAt te-am asteptat! Licdu Miruna Ana-Maria, clasa a Hf-a Slee Ry, <, Lhimavara A sosit primavara, Totul incepe s4 revina la viata. / Merstio: Prin geamul larg deschis razele soarelui pitrunde in casele noastre sine aduce caldura cea mult asteptata. Pasarile calatoare se intore rand pe rind in stoluri @ vesele si galgioase parca in recunoastere. Pe cdmpii a aparut iarba de un verde crud, Pomii inmugurese si natura prinde iarisi vay. Plantele au inceput s@ scoata cApusorul firav de sub pimantul negru si umed. Florile pared se intree in parfumul Fs lor gi culorile multicolore, Ca peisajul si fie ca de basm, fluturii si-au flcut si ei aparifia, Copiii, cu energia lor acumulata de peste iarnd, se joacd cu mingea gi alearga cat e zziua de lunga. Toata natura s-a trezit a via{d ca dupa un somn, Jung, in parfumul de cristal a lorilor. Bun venit Primavara, cat de multte-am asteptat! Tudor G. Ionut Marius, clasa a HI-a PRimavaRa Ziua de 1 Martie marcheaza 0 zi important din an, este ziua in care iarna pleaca siti face loc primaverii in cinstea ei apar si primele flori, ghioceii, clopotei lasati in bataia vantului SA vesteascd prin clinchetul lor, sosirea anotimpului ce trezeste totul la viata. Acum inflorese pomii iar miresmele lor imbie albinele sf adune polenul. Blandele raze ale soarelui de primavari topese de pe camp zipada, Vantul zvanta baltile. Pasirile calatoare vin pe rand: cocorii in lungi carduri, randunelele singuratice gi cocostareii cu gaturi lungi. Pastorii isi mand cérdurile de oi pe cmp, ca s8 pasc& iarba de curdnd risarit8. Gospodarii isi pregitese uneltele si utilajele pentru munca cémpului. Totul revine la viatd in acest anotimp frumos gi tare mult imiplace! Bojoga Miruna Daniela, clasa a I-a / Martie: Primavara vesela Dupa o iama lung’ care ne-a tinut prea ‘mult in case, a sosit primavara cea mult asteptata de noi tofi. Acum cerul senin, fri norii cenusii, di voie tazelor de soare si incilzease’ pimantul. Simfind cildura primelor raze timide de soare primavaratec, toate vietiile pimantului ies Ja suprafafa si miguna dupa hrana. Ghioceii au inlorit dja urmandu-i rind pe rnd toate florile si pomii care au prins viagS pared si au imbricat haine multicolore. Totul este ea intr-un vis: plisiri de tot felul cu ciripitul lor, florile de toate culorile care improspateaz natura, iarba cea proaspati si cel mai important element, soarele care trimite ‘oamenilor oraziide sperantal Primavard, cit de mult te indrigesc! Bine airevenit lanoi Viileanu Ionela Daniela, clas PRIMAVARA f { CSM AY Ghiocelul, vestitorul primaverii igi scoate capsorul de sub plapuma de 74pada, Fereit parcd de aceasta evadare se uit laplapuma de 7Apada Len, care se topeste transformandu-se intr-un rule ce curgeincetigor lava. Ispitité de razele de soare ale primaverit am iesit afar gi am privit cum totul se schimbi irevine la via}, Pom in‘lor tau falnici, parc (AV se lauda ficcare cu coroana infloriti, Ma bucuri mult sosirea primaverii pent ca acum vine i satbatoarea ili de 8 Martie, cand ne saratorin Inamele, Nu dupa mult timp va sosi si Pastel, stbatoarea Invi Donal cutoate rade, altri debucure Pe ogoare munca este In to Tractoarele tea si seaman pliméntal pregitind reco pentru toamn8. In griini i sere Incl plante sunt rst curmlt drag de gospodaricugndul c8 ‘orconsuma legume sintoase Primavara poarta semeaja pe umerii ei rochija inflorata, vin ccolorati tesuti din petale de flori si priveste mandra tabloul pe care -a creat odaticu venireaci. Cit de frumoasd esti primavara si cate bucurii ne aducit ‘Stingé Tataru Andreea-Soraya, clasa a Hla eS PERSONAJUL MEU PREFERAT-PORTRETUL CLASA QIV-2 INTACNIRE CU LIZUCA Era vara, Pasdrelele cdntau gi albinele zburau din floare infloare. ‘Am decis intro zi sii merg in pate impreuna cu caelusamea, Era liniste, nici fipenie de om. Dintr-o data a apdiruto fetita mic cu un edfelus in brafe. Eu_m-am apropiat deca sii-am spus: - Buni! Mi numese Andreea, pe tine cum te cheama? ~ Eu sunt Lizuca iar el este prietemul meu , Patrocle. Pecajelusata cum ocheama? Bella, -am raspuns eu. Fetita mi-a povestit cu o voce blind intémplai ‘cu prictenul ci nccuvantitor, Mi-am dat scama ci este o fetié isteala, prictenoas4. care semina foarte bine cu Lizuca din povestirea ,, Dumbrava minunata” scrisa de Mihail Sadoveanu, Ne-am despartit cu speranfa unei noi inti. in drumul spre cas mi-am amintit de peripetiile prin. care Lizuca a treeut in drumul spre bunici ei, Mi-am dat seama cat deericita. sunt c& amo familie protectoare si iubitoare Enicd Andreea, clasa a 1V-a an . Calatorie intr-un vis Andrei tocmaia venit de la scoala. El este obosit. Se ageazi pe canapea gi adoarme imediat. De cum a inchis ochii a inceput si viseze. Se ficea cd se pregatea si plece intr-o clatorie. ‘Bucuros si nerabdator igi pregatea bagajele necesare. Spre surpriza lui nu a mai avut nevoie de bagaj deoarece ca prin minune s-a trezit intr-un loc aoc aca Econ no are bs tanta eaten Gunes teh mespat od see ” ae aueivai Deunde ven? “Netsumes los aeeae kn Aisle oel nce nu ers od tune Ne ferim de oameni si stim printre acesti copaci batrani, - Darnua-ti vrea si iesiti la soare? -Nu, deoarece ne facem singuri lumina de care avem nevoie, ee et Cee tng aa ieee - Andrei, scoalii-te! S-a facut tarziu si ai teme de facut! Baiatul si-a dat seama ci a cAlatorit prin térdmul licuricilor. Butoi Madalina, clasa a IV -a Ma jucam cu iedul bunicilor si alengam dupa ei, Am intrat in dumbravai unde am pe Lizuca, fetifa din ,Dumbrava slabutd, eu parul scurt ‘Ne-am imprietenit repede atat noi, copiii cit si prietenii nostri necuvantatori Am povestt intimpliri de la scoal, iar Lizuca ‘ma impresionat de cate povestistia. Mi-a spus ci le citise dintr-o earte pe care o avea de la ‘Am inceput si ne plimbam prin dumbrava, omit inaltisiplini deramuri pared vorbeaucu noi sine indrumau spre casé. Usor, usor noaptea se lasa peste dumbravi, iar frica punea stapanire pe noi, Ne ratdcisem, nu mai seam drumul sprecas’, In departare se vedea o luminifa si ne-am a A ed Un prieten nou Indreptat spre ea eupasirepezi. Cand m-am apropiat mai mult am vazut ci era bunicul care poise in cdutarea mea, Am viut 5-0 prezint bunicului pe Lizuea, dar acesta_disparuse. M.-am intors acasé si am infeles ajutat i gisesc drumul spre casa. ‘tind in pat, ma gindeam ci nu trebuia si plec fird si stie cineva, Darm-am bucurat ed mi-am facut o prietend nowt, Cocos Gabriel, clasa a IV-a Intdlnire cu d-I Goce intr-o smbatd am hotirit 8-1 viziter pe -varul meu din Bucuresti, n fafa mea la casa de bilote crau trei doamne si un baie(cl galigios. ‘A sosit trenul. Aveam locul rezervat in acelasi compartiment cu doamnele de la casa debilete Am salutat si m-am agezat la locul care era seri pebilet. Asam avut ocazia si-i cunose pe biatul cel ndzdrivan, pe mama sa, pe bunica $i ‘matusa acestuia Comportamentul baiatului mi-a amintit de 441Goe, personajul lui LL. Caragiale din schita ‘eu acelesi tite pe care am citit-o la ora de lectura. oul Goe era imbracat intr-un costum de ‘marinar, cu o beret cu panglicd, unde tinea biletul de cilitorie. Cele trei doamne care-1 finsofeau pe biiat purtau rochii elegante si palit cu boruri mari. Din discufia pe care am purtat-o cu cele tei doamne am infeles ci-I duceau pe baiat la Bucuresti ca si faci meditatii pentru ci ‘rimasese corigent la mai multe materi -»D-1 Goe” era un copil rasfifat, obraznic, vorbea foarte urdt eu persoanele din jus. Cei sapte ani de acasi ti lipseau cu desdvarsire ‘Nici ew nu am scapat aga usor de el, M-a insultat si mi-a ascuns biletul de célatorie. {1 ascunsese in geanta ,, mami” Drumul pana la Bucuresti a fost o aventura cudureri mari de cap gi multi nervi Comportamentul urat al baiatului se datora si celor trei doamne care-!alintau si aeceptau toate toanele acestuia »D-1 Goe” nu este un exemplu de urmat pentruniciun copil, Nitu Stefan, clasa a IVa St lee BASMUL Era o 7i frumoast de iarn’. Soarele stralucea printre norii pufosi. Am deschis usa siam vazut o lume de basm cu o padure inverzita, cu flori multicolore, fluturi, albine si pisiri. Toate florile specifice celor ppatru anotimpuri erau inflorite. Deodati a aparut | undrumin fayameacu flori de cristal pe marginea lui. La capatul drumului_am descoperit 0 poiand, Am auzit un glas strigandu-ma. Am urmat glasul si l-am gasit pe Patrocle, Se uita la mine cu ochii lui ca niste ‘matgele, cu blana maro, pufoasa si cu coada isucitd Patrocle mi-a spus: - Vrei sine jucim cumingea? -Eunuam minge, iam spus. Sica prin minune, in mana mea a aparut 0 ‘minge. Dupi ce ne-am jucat, eu Lam intrebat pe catel -Patrocle, nufi-e foame? -Bada. i atunci apdru un cos plin cu bundtafi si firucte ~Ce fruct vrei, Patrocle? -Unimit ~ Eu vreau o cépsuna, Ne-am odihnit pe iarba crud o vreme . Un glas aseminator cu al rmamei ma striga. A trebuits& plec iar Patrocle a rimas in poiana minunati, Seara, inainte de euleare, stind in pat mi-am amintit cele ntmplate. Am infeles ce minunat si fiumoasi este Iumea basmelor, Acolo s-a petrecut si intémplarea relatata mai sus, acolo unde este totul posibil si nu existi necazuri gi supdrati, ci numai fericire sibucurie vesnica. ‘Stoian Diana Georgiana, clasa a 1V-a intalnire cu Alba ca Zapada Terminasem de citit Alba ca Zapada", pusesem cartea pe masuta gi ma lasasem furati de emotionanta poveste. Suind cu ochii inchisi, pe fotoli, ineeream d-miimaginez fiecare personai Deodati m-am trezit Ia marginea unci paiduri, int-o poiand plind eu fel de fel de flori, Fluturi gi albine dansau din floare-n floare , iar cupriveam laci ewinedntare, Pe neasteptate, au aparut lang mine sapte prichindei, Cel mai inalt dintre ei ma lu la rost: Hei, tucine esti? Surprinsé, cu tac Piticul vrea si se convingd cine suntsi ma intreabai din now: ~ Ai auzit ce te-am intrebat, sau esti cumva surda? = Cu cine vorbifi acolo, dragii mei ? se auzi un glas subjirel din apropiere. Pe poteca ce venea dinspre padure, aparu 0 fetita indltutd, curat si frumos imbricat pul strinsin coe s-n obrajori eugropite Se apropie de mine zambind si, linistindw-i pe cei saptepitici, mise adres c-o voce calda: ~ Eu sunt Alba ca Zapada, iar dumnealor sunt prietenii mei protectori. ‘Am vrut sii spun si eu cum ma cheama, dar fata vorbi din nou, fra sé ma iain scams: ~ De cid am rimas orfana am avut o viata foarte grea. Ajutorul cel mai mare I-am primit dela acesti omusoricurajosisimuncitori. Acum © ducem bine pentru ca am scdpat de vrajtoare. Venim mereu sane plimbm pe-aici sipovestim totceam ficut Ma bucurpentratine, Allba ca Zapada,i-am spus cu, ci nu mai esti tristd cum erai in povestea din carte, Sigur te voi vizita si -lauite-o cum aadormit in fotoliu! Trezeste- ‘te, leneso, mu f-aiterminat temele! {n faa mea nu mai era Alba ca Zépada, ei ‘mama care ma certac-am adormit pe fotoliu Cocargeanu Stefania, Clasa a IVa Era o zi frumosa de iarna. Afard, roi de fluturialbi au acoperitulifamea, Fiind iam, eu gi prietenii mei am plecat la sdnius. Vuietul surd al vantului ne chema la locul cel mai potrivit pentru jocurile de iamna, Poteca este brodati cu o zale argintie si sAniufele aluneca jute, semn cA au luciul bine facut. in apropierea satului este 0 padure de plopi. Acolo este locul cel mai bun pentru sinius ‘Ne aventurim sine luim la intrecere, in ‘uma nostra se ridicd un nor alb de pulbere fina. Plopii ni se par ca niste fantasme albe, iar tulpinile lor fumurii pared vin in ‘intampinarea noastra. Soarele rotund si palid asista la jocul nostru pared ar fiun arbitru de la un joc de tenis, Unii se dau cu sania, alfii fac oameni de zApada, iar cei mai neastamparati fac bulgari mari pe care fi folosese ,,drept armedeatae, Seg Tarna pe ulita joarcem fn sat. Lasim in urma padurea ciucurata de ninsoare si, obositi,tragem tot ‘mai greu de siniile care au fost nite jucdrii folositoare. ‘Zpada sclipea parc’ ar fi fost un covor de diamante care trosnea si scdrfdia sub pasii greoi ai prietenilor de joacd. ‘A fost 0 zi ca in povestile spuse de unica. Intorcdndu-ne fiecare la casele tre 0 sii avem ce povesti la gura sobei Timpul trece pe nesimfite si norii si84planificimalta zi cujocuri deiarna. inghejafi acopera cerul. Ne hotirém si ne Stefan Mihaela, clasa a IV-a Peisaj de tarna Afara ninge. Tulpinile fumurii ale copacilor impreuna cu padurile ciucurate de ninsoare aleatuiese un colaj. Vuiet surd s-aude pe ule, este crivatul. Roi de fluturi albi cad usor, usor din inaltul cerului. Acestia formeazi lungi troiene cdltoare se vad in departare Casele sunt acoperite cu o plapuma pufoasd si cilduroasi. Pe ferestre s-au format flori de gheata in broderii fine, arginti ‘Acest peisaj seaman’ cu un tablow pictat de un talentat pictor. Oamenii gospodari merg in padure s aduci lemne sau hrinese animalele silbatice. Copiii mai mari, mai mici se string pe ulifa satului si se intrec cu sdniile. Ei nu uitd de sarcinile gcolare side cele gospodaresti. Ziua este scurti si noaptea se lasi repede. Ferestrele luminate de vapaite sclipese asemeni stelelor palide. Cand viscolul se opreste, gerul {incremeneste toat natura. ‘Avram Marius, clasa a 1V-a St leer Sarbatorile primaverii Venirea primaverii a eunoseut 0 insemndtate aparte de-a lungul timpului, in traditile poporului nostra, Marfisorul, simbol specific romanese al acestui anotimp, mostenit din vremea dacilor si ‘a romanilor, marcheaza dualitatea dintre amortre gi renastere, miracolul unei noi vie simta de natura intreaga, Primavara, debuteaza in luna Martie, luna in care sirbitorim Ziua Martigorului si ziua cclor mai dragifinfe—mame, bunici, educatoare, invatatoare, profesoare, prietene, colege, ziua de SMARTIE. Pentru a celebra cum se cuvine izvorul viefi sa ales data de 8 Martie pentru 0 sirbatoare mirificd -"Ziua International a Femeii, in sens larg, "Ziua Mamei”, in particular. Primavara natura se trezeste la viata: verdele crudal ierbii cdstiga lupta cu gerul iemii, pribegia pisirilor ia sfarsit, mugurii abia ivifi sunt ‘mangdiagi de razele blande ale soarelui Este, daci vreli, vremea copiliriei, a renasterii pentru intreaga fire. Acum bat sipentru noi, oamenii, clopotele Invierii gi, eu lumanari aprinse, celebrim cum se cuvine, cu chipuri smerite $i suflete curate, cu gindul la cei de Kanga Ganduri pentru MAMA cuvant att de frumos, de fires, de simplu; caviint care imbraci in el greutatea unci jubiri infinite asemeni universului. Rostit cu putere sau in soapti ~ MAMA purtitoare devia, frumuse(e i adevar,o fin neasemuiti, este zbuciumul, lumina si puritatea fneare vine pe lume puiul de OM, risplatind-o cu via li, cu strigatul dnt al triumfului vii, cw treptele ‘tulburatoare ale cresterii si impliniit sale MAMA ESTE 0 ARTA! Ea se desprinde din culorile pastelate ale pictrilor, din partiturile ealde ale muzicienilor, din paginile pline de sudoare ale seritorilor, din rimele duioase ale poetilor si din capodoperele graitoare ale sculptorilr. noi, Acum, mai mult ea oricdnd, fnviklmn 38 Gl in nai uni marr E timpules, poste msi mult dest orien st ici s icc toate clementsle natura n rst in lume fe e8 sunt copaci batrni $i nodurost teri penta na iu eataoara din vise cu fe frumog g zine, pomi tine! edi penta prima dats eu marigote de lor abe, psi, futur sau gize speriate de greutatea boabelor de roud - toate ne bucurd privirea si auzul, ne" ade aminte e& trim nt-o Tame minunatd a cdror leg nescrise trebuie inst Tespectate pentru ca ea si oats sine diniasea, an de zn bucurie! Prof. Inv, Radu Mioara mamele noastre (OM SAU ZEITATE - MAMA — rimfne de-a pururi temelia de la care se construieste, picitura cce-jiastmpara sctea, stilpul de sprijin cind te prabuseste un cutremur sau o furtund .. MAMA. RAMANE DE-APURURIATA, Multemamesuntpelume ‘Mame scumpe, mame bune Dar din toati lumea-ntreagi Unaimiste cea mai drag. Stitivoi care cine-iea? Estescumpamamamea!!! Prof. inv. Radu Mioara " ed Serisoare ? pentru mama Primavara, anotimpul florilor si al cildurii si-a Ricut aparitia pe negandite in jurul nostru, Totul a revenit la viafa. Florile isi impragtie miresma, gazele zboard dezmortite dupa iama lunga, soarele isi trimite razele si inedlzeasea paméntul, © data cu cAldura soarelui, in suffetele noastre se trezeste caldura pentru cei din jur si in mod special pentru mame, deoarece in ‘martie sArbatorim ziua tuturor mamicilor. Cu ocazia zilei de 8 martie, doamna wafitoare ne-a propus si-i adresm mamei ‘o serisoare in care si-i spunem edt de mult © iubim, in fafa biroului, cu foaia goal in fay ma ‘gindeam ce as putea serie. Ideile parca imi ~burasera din cap. Nu stiam cu ce s& incep si cucesitermin. Mi-am aruncat ochii catre fotografia de familie de pe birou. Atunei rind, pe rand aminirile au navalit. M-am apucat de seris, domicd s& fi spun ‘mamei tot ceea ce nu i-am spus pana acum. Tati ce am reusit: .,Dragé mama, iti mulfumese ca mi-ai fost aproape si ‘cand eram veseld si céind veneam cu lacrimi in ochi, iar dumneata de fiecare datit imi pansai rdnile si imi stergeai lacrimile, incurajdndu-md. Iti mulfumesc pentru bunurile copilariei, de la jucariile pe care mi le cumparai, pana la mirosul proaspat de vanilie al prajiturilor pecare mile faiceat. iti multumesc c& m-ai indrumat cétre lecturdisimi-ai lsat imaginatia sdzboare. " In timp ce scriam am izbuenit in plans. Erau até de multe de spus, iar timpul mi se ‘parea atdt de scurt, Abia atunci am realizat cat de mult imi iubesc mama. Am preferat sd renunj la aceasta scrisoare si sd merg s-i spun personal tot ceea ce simt pentru ea, binenteles cuvintele au fost insofite de o calda imbratisare Butoi fonelia Médillina, clasa a 1V-a Mame. Mama mea este cea mai draga fiinta de pe intreg piméntul. Nu poate muta muntii din loc, dar mama mea este super-eroul meu care are timp si rabdare sa le faci pe toate fard si se plingi sau si obosesca. imi este foarte drag chipul ei bland, cu fata rotunda, cu buzele subtiri , nasul mic, ‘ochi cdprui meteu selipitori si parul negru de culoarea abanosului. Este mica de indltime gi slabuta. Este o persoand calda, iubitoare, ‘calma si foarte responsabila. Intotdeauna cand vin de la scoala ma asteapta cu nerabdare si cAldurd, indiferent deceam facut la scoala, Paseste mereu in urma mea , ma invata, ‘mi indruma si ma calduzeste in viald, Este alituri de mine la orice ora din zi sau noapte, ‘caun ingerce ma vegheaza Pentru tot ce face pentru mine o respect si i multumese lui Dumnezeu c& mi-a daruit-o pe mama si mi rog in fiecare zi si fie sanatoasa ,frumoasa si cusuflet bun, Stoian Diana Georgiana, clasa a 1V-a ee Mama-fiinta cea mai draga ‘Mama este fiinja cea mai dragi, Ea ne d& viata si ne indruma pasii in aceasta lume, Mama mea este cea mai frumoasi persoani, cel mai aspru critic si cel mai puternice sustinator. Fata ei zimbitoare si calda ma face si fiu mereu fericit. Ochii ei c&prui si blanzi ‘imi arati dragostea imens& ce mi-o poarta. Cu vocea ei cristalina ma alintd, ma cearta, ‘mi iart&, dar mai presus de toate ma iubeste ‘mai mult decdtpe ea insagi Mama este foarte iubitoare, injelegatoare, calma, infeleapti, grijulie, iertatoare, prietend bund si confident. Imi arata dragostea ei in ficeare zi prin grija pe care mi-o poarti, Ma last si-mi taiese copilaria fericit si nu-mi impune regului stricte. Este infelegatoare la stangaciile mele si la greselile pe care le fac. Discut orice cu mama si ma face si am incredere in ea. Orice problema as avea sigur gasese rezolvarea cu sprijinul si sfatul mamei, Ea m-a invajat si disting lucrurile bune de celerele. iubese pe mama mea foarte mult, ea find centrul universului meu. Este persoana pe care o respect pentru ci mi-a dat viafd, o admir si este unul din modelele mele de viafd si fi dedie aceste randuri cu urarea: ,.La multi ani, drag mami" ‘Mama este fiinfa care poate lua locul oricui, dar nu poate fi inlocuita cunimeni, N ju Stefan Gabriel, clasa a IV -a PENTRU MAMA Persoana cea mai drag si important pentru mine este mama, Ea intruchipeaz dragoste nesfirsité, cAldura si zimbet, bunatate gi iertare, povafa si exemplu. Ea are vocea duioasa si bland’ insotiti de un zimbet larg. Ochii cprui si strilucitori au o sclipire senind, Gura ei nu este toomai mare, iar nasul su este mic. Parul saten prins mereu in coc arati eleganta. Este inalta si mersul sau este usor. Ea este o femeie hamnica, deoarece trudeste si ne fie bine, este infeleapta deoarece stie multe Iucruri pe care mi le povesteste si mie, Este 0 persoana sensibilé pentru c& iubeste copiii, animalele si plantele. Ei fi place s& citeasca, si se plimbe, sa giiteasca gi si petreacd timpul iberin familie, De la mama am invajat si urdisc minciuna si lenea, s8 fiu cuviincioasd, si fi ajut pe oameni dupa puterile mele. Cand sunt trista, zmbetul gi vocea ei imi insenineaz ziua. Vreau si-i fac ct mai multe faturile. ¢ mult pe mama mea si vreau si-mi fie Eu iubes alituri mereu. Cocargeanu Stefania Georgiana, clasa a IV-a jeturd de Nicolae Tonitza) PRIMA INVATATOARE = Tu, intaia mea invititoare ‘Cupovete bune calea-mi semeni $ima-ndemni spre dragostea de oameni Caspre cel mai bun dintre izvoare.” Mama pentru mine inseamn& mangaiera i alinarea sufletului meu. Ea are chipul unei zane blande, cu mersul lin side staturd medic. E intotdeauna alaturi de mine, Ma invati ce ¢ bine si ce e rau, imi da fincredere in mine si ma face si devin mai putemica. Eu simt pentru fiinja cea mai dragd, 0 Gragoste nefncépatoare, nemarginita fara de ‘care nu pot tri. Mi-e nespus de drag. Mi-e drag chipul ci blind, dar energic, ochii ci plini @4eVarafi. Toata viata o voi respecta pe mama debunatate frumuseteac. ‘mea io vot iubi - Mamae‘numai una, eaesteceacarenenaste . Mama ¢ fiinta cea mai draga, prima mea si ne educd frumos pentru a fi oameni ivatitoare. Enicd Andreea, clasa a 1V-a De zua mamet Mamé, azi de ziua ta, Primévara in dar fi-as da. $i sa sti, mamé asa Ci mereu te-oi ascultal Ale tale sfaturi bune Le voi lua mereu cu mine, Fericitit ca-n povesti Multi ani, mami, sé triiestit Murgu Tonut Florin, MAMICA MEA clasa a IV -a Mama este, pentru mine, cea mai draga fiinja deoarece ea rmi-a dat viafé si m-a sprijnit fn tot ceca ce am fiicut: m-a fimut de min cénd am ffcut primii pasi, m-a hrinit si m-a ajutat si rostese primele cuvinte. Cind privese chipul mamei, torul in jurul meu devine mai Juminos, iar sufletal mi se umple de dragoste si speranta, Ochii albastri, privirea blajina si duioasa, parul saten, zambetul dulce si vocea calda reprezinta intregul meu univers, motivul pentru care trebuie si invit, si fiu ascultatoare gi si-i ofer ‘mamei mele numai motive de bucur. Maicuta mea dragi este sprijimul meu, Ea imi explicit Iucrurile pe care eu nt le infeleg, intotdeauna este dispust s- mi ofete un sfat, o vorba bund, Sunt si momente cand ma dojeneste din cauza pornelor pe care le fac, dar eu nu ma supar pentru cd stiusi-mi recunose greselile. Acestei fiinfe unice fi datorez tot respectul, dragostea gi ascullarea mea. Dumitrascu Bianca Maria, clasa a V-a i Mamica mea Inceputul primaverii imi mingle sufletul i mf neared ct mult energie. Cipitul pasirelelor, Soarele rotund gi galben, vocile cristaline ale copiilor, m& cheama la joacd, pe ulita satului, Parca dezmorfii, treziti la viatd dupa o perioada de Tinigte, alergem, ne impingeam, radcam si chiviam in cinstea primaveri Deodat, in tumultul acela, am bhservat in grina vcinuli civaghiocel care Ji ridiasert pare capa sf val jou! nostra, Vesitorit primiverii mi-au reamintt de Ziua Mami Sufletl meu era tare ferct ef aveam o mimied special, far de ziua ef intengionam s8 0 fe ferict, Sat alung mile de gandut i grist siti fu aproape aga cum sea o face de flecae

S-ar putea să vă placă și