Bernini este artstul complet caracterizat prin politrofie sau iscusinte multiple,arhitect

sculptor si pictor. Aidoma lui Michelangelo s-a manifestat ca dramaturg in domeniul literar.

Acest fapt poate sa explice viziunea sa scenografica pe care o reintalnim in arhitectura si

sculptura.

“Odihna in timpul fugii in Egipt”opera de tinerete- Caravaggio

Dreptul Iosif tine o partitura

Opera i-a fost comandata de catre un reprezentat al unei

familii nobiliare romane- Doria Pamphili(Roma)

-Este considerata de catre biograful lui Caravaggio ( Giovanni

Pietro Bellori) ca fiind cea mai desavarsita lucrare a acestuia

-Magdalena penitenta si Odihna in timpul fugii in Egipt, fiind cele

mai desavarste,ulterior artistul modificandu-si stilul si nemafiind pe

placul biografului sau.

Paleta artistului se inchide foarte mult,foloseste in exces negrul iar

o solutie plastica cum e cea prezenta,compozitia cu mai multe

personaje are drept fundal un peisaj. Acest stil va fi abandonat de Caravaggio in epoca

maturitatii sale. Bellori vede acest fapt ca fiind o degenerare.

Desi Caravaggio a trait cea mai mare parte a vietii sale in sec 16,veacul Renasterii depline,el

murind in 1610,asadar din veacul Barocului mai pictand un deceniu,cu toate acestea pictura

lui Caravaggio este considerata arhetipul insusi al expresiei si picturii baroce.

Caravaggio devine un innoitor al picturii europene in ordine stilistica,el schimba radical

viziunea renascentista si manierista si aceasta multumita unor insusiri ale sale semnalate de

Bellori in cartea in care acesta consacra arta lui Caravaggio : Vietile pictorilor sculptorilor si

arhitectilor moderni.
Bellori isi informeaza cititorul ca artistul Caravaggio nu era capabil sa lureze in absenta unui

model.Toata invatatura in sec 15-16 era necunoscuta si inaccesibila lui Caravaggio. Viziunea

sa de a picta se caracterizeaza printr-un realism extrem necunoscut artei renascentiste si

manieriste.Caravaggio nu se intereseaza de cultura antichtatii ,nu este cunoscator al stiintei

perspectivei.Noutatea stilistica este datorata nestiintei exerctiu de perspective ci

capacitatea de a copia modelul care ii sta in fata.

Artistul se naste in nordul Italiei ,este activ o vreme la Milano si in aceasta perioada a sa,el

nutreste o profunda admirate pentru arta venetianului Giorgione (maestru a lui Titian si

Caravaggio)

Castelfranco este evocata in fundalurile peisagistice ale lui Giorgione.

Nicolas Poussin isi afla un loc in cartea lui Belori.

Belori nu se lasa impresionat de Bernini.

“Filipo Baldimucci- Bernini”

Dreptul Iosif,fecioara Maria care il tine la piept pe pruncul isus.

Ingerul nu ar fi un personaj care ii insoteste pe fugari.

Ingerul apare ca personaj suplimentar care trebuie sa transforme scena de gen in care

Caravaggio o infatiseaza intr-o scena miraculoasa care trebuie sa atraga de partea sa pe

privitor,care trebuie readus in sanul bisericii catolice potrivit comandamentelor

contrareformiste -conciliul de la trento.

Comanditarul lui Caravaggio ,un membru al familei Doria Pamphili provenea dintr-un mediu

cultivat

Partitura trebuie interpretata ca o punte pe care Caravaggio o arcuieste intre personajele

compozitiei sale si privitorul tabloului. In felul acesta privitorul,este chemat in spatiul

tabloului .
“Magdalena penitenta” -nicio informatie vizuala despre cum arata incaperea in care se afla.

Un fond negru,dispretuit de Bellori este asezat in fundal.

Privirea nu poate strapunge aceasta intunecime,ea se focuseaza doar pe personaj.

Odihna in timpul fugii in Egipt ( fundalul intunecat este inlocuit de un magar,trupul sau se

confunda cu idealul fundalului intunecat)

Iosif si ingerul interactioneaza dar Maica Domnului se izoleaza impreuna cu pruncul isus

alcatuind o monada(Leipitz)

Personajele cercetate in functie de starea guvernanta. Maica domnului atipita, in timp ce

Iosif asculta cantecul ingerului.(ne duce cu gandul la perioada elenistica) acest detaliu da

semnificatie titlului.

Magdalena Penitenta

Velescu numeste

-modularitatea viziunii lui Caravaggio- in diferite tablouri nu doar ca unul si acelasi

personaj reapare dar personajul apare in aceeasi atitudine compozitionala (maica domnului

somnoland si magdalena penitenta)

Bellori spune ca Caravaggio adauga niste podoabe pe podea si isi intituleaza opera

Magdalena penitenta.

Unul si acelasi model i-a pozat lui Caravaggio pentru ambele opere.Model o prostituata

romana fapt dedus din vesminte si din bretonul tuns scurt pe frunte.

Preocupat mai mult de stare decat de portret.

Act de smerenie, podoabe abandonate.

Vasul transparent cu lichid galbui- vas cu mir( Magdalena fiind mironosita)

La maturitate :

“Bachus bolnav “ Bachus”

Personaj precedat de natura moarta

Bachus in plina tinerete.Recunoasterea

personajului datorita naturii moarte

inconjuratoare

Bachus bolnav ( Galeria Borghese)-

autoportret a lui Caravaggio.

Cos cu fructe -Natura moarta

Gen care se autonomizeaza in arta Europeana la granita

dintre sec 16-17.

Cosul cu fructe a fost pictat la scurt timp dupa ce ajunge

la Roma,opera pe care artistul nu o concepe el singur ci

apare ca un rezultat al colaborarii dintre artist si

comanditar( Giuseppe D’Arpino)

Cosul cu fructe este un rezultat al exerctiului mimetic

realist pe care Caravaggio stie sa il duca la bun sfarsit.

Acelasi motiv este asociat unui portret : “Baiatul cu cos cu

fructe”

-apare din nou modularitatea viziunii lui Caravaggio

“Speriatul” - portret in care starea personajului conteaza -apare natura moarta ( o soparla il

musca de deget pe tanar)

 “Cina de la Emaus” ilustreaza una dintre aparitlie lui

HR. de dupa rastignire. (Doi apostoli filip si cleopa

intalnesc un al 3-lea drumet. Cei doi vb despre

rastignire si odata poposind la emaus,cei doi apostoli

au viziiunea mantuitorului hr.)

Cosul cu fructe face puntea intre spatiul real si opera.

Convertirea Sfantului Matei ,Sfantul Matei si ingerul,Martiriul

sf.Evanghelist Matei- Capela Contarelli

Biserica San Luigii dei Francezii -Roma

1. Scena de gen,infatisand personaje intr-o taverna.cu toate

datele ei realiste uneori atingand limita blasfemiei.

2. Perspectiva montanta . Spune Bellori ca pictorul a preferat

pentru a dovedi ca se pricepe la racursi si se pricepe la perspectiva asa cum era acuzat.

Prima imagine a fost refuzata de preoti, atunci a conceput a doua lucrare unde Caravaggio

introduce simbolul ingerului.Ingerul si apostolul

intereactioneaza.Ingerul pe langa

faptul ca vine in inalt ,are un gest

elocvent( numaratoare)moment

exact al redactarii- primele

versete ,enumerarea neamurilor

lui Hr. Pana la David.

3. Scena martiriului,doua registre infatisate,lumesc si

ceresc(ramura de palmier simbolul martiriului)

Autor al rastignirii sf. Apostol Petru si Convertirea sf. Apostol Paul.

 Dinamismul operelor caravagesti

Punerea in mormant al lui Hristos.

Pieter Paul Rubens realizeaza o copie dupa tabloul lui

Caravaggio

Solutiile stilistice caracterstice barocului in pictura descoperte

de caravaggio vor migra din Italia spre nord in intreaga Europa

occidentala aparand astfel un fenomen cunoscut sub sintagma CARAVAGISMUL NORDIC.

Reprezentanti:

Dirck Van Baburen

Hendrick Ter Brugghen

Gerrit Van Hornthorst

Franta in sec 17 spre deosebire de celalalte tari din vest va refuza barocul si va fi stapanita

de o viziune clasica altfel spus in plina epoca baroca in sec17 in Franta vorbim despre

clasicsmul Francez

Reprezentanti :

Nicolas Poussin

Georges de la Tour- preia caracteristicile caravagiste si le duce in Franta.

Ana Maria si copilul Isus ( ana intreita) Caravaggio si Leonardo

Andre Chastel despre Atys

Amorino - icoana a desavarsitei

nerusinari. Aceasta ideea revine la

Caravaggio