ORNAMENTICA cu caligrafia araba - specifice ornamentatiei interioare si frecventa: cap sau coarne. Or de colt sau la cornise.

si frecventa: cap sau coarne. Or de colt sau la cornise. Poate sa un capitel- comertul- canceul lui hermes (mercur) - medicina- 2 etnografiei-1930 -studierea artelor populare in diferite tari,
exterioare sunt placutele de faianta policroma (albastru de fie elem de sustinere al trepiedurilor. Folosit la ordinul ionic. serpi ai lui hipocrate- agricultura- coase, secere- diferite monografiile judetelor: obiecte , porturi populare, obiceiuri.
1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier – Descriere si cobalt, turcoaz, alb, rosu, negru), glazurate – aspect de covor Caine - In general repr in formula integrala. Repr in Ren meserii si-au ales ca embleme unele din uneltele de lucru sau
exemplificari pe piese si stil oriental - mai apar motivul paunului, bradul - specificul franceza mai ales in scene. In sec 19, per Neo-stilurilor sau produsele lor, putand fi alcat din lemn, metal, piatra;- vase – 18. „Registrul ornamental bizantin” – Prezentare si
ornamenticii islamice este acoperirea intregii suprafete cu Jugendstil per 1900 apare repr independent. Caprioara - Repr clasificate in: amfore, urne, cupe, vase de flori (vase cu rol de exemplificari prin desen, piese
A.Ornamentatia plana: decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura creat. integral in scene de vanatoare. Reprez partiala e cea a depozitare); hydria patera (vas de scos si de umplut); lekytul, Multe influente, asigurand in acelasi timp o puternica
-Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care cu ajutorul piciorului. Or isi are originea in China. Picioare de caprioara in ulciorul, cana, oinochoe; vase pt baut : kylix, kantharos, originalitate. Influente elenistice prin prezenta acanturilor,
unei dalti se fac niste lacasuri pentru a se inatroduce si lipi mai 4. Ornamente “de factura geometrica” – Prezentare si China, Rococo si in Europa, cu piese ce se termina in volute rhytonul, potirul – apar in formele traditionale din grecia antica;- palmetelor si a frunzelor de laur si maslin. Influente orientale
apoi materiale de o alta culoare sau un alt material fara a iesi exemplificare prin desen la piese si stiluri sau preiau forma piciorului. Hipopotam - Apartine de registrul in renasterea engleza la mese apar ca decoratii vasele (ex: se manifesta prin rozete, arabescuri, stilizari prin geometrizare
in relief. Inca din Antichitate grecii si apoi romanii au inceput sa Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. decorativ antic egiptean.Sacal Crocodil - In Egipt. In sec 19 in mese sprijinite pe balustri-vas; bufete cu polite separate prin stricta ale unor motive vegetale ornamente paleocrestine. Au
faca incrustatii din diverse specii de lemn.- mozaic in sec XV s- Sculptura taraneasca aplicata la decorarea stalpilor se cadrul influentelor din Antichitate, in Anglia exista canapele vase in stilurile Adam, Hepplewhite si Victorian)- décor funebru evoluat motivele geometrice marunte. Crestinismul aduce in
au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. terminate in picioare de crocodil. si anacronic- panglicile – se asociaza cu buchete si ghirlande ornamentica bizantina simbolurile: porumbelul, pestii, mielul,
mozaic,modele marunte. Provin din India (mozaicurile Ornamentica crestaturilor in lemn e dominata de motivele Pasari: Vultur - Apare aproape la fel de des ca si leul. Apare in de flori si embleme; torta- in renastere se combina cu o serie paunul, vita de vie, spicul de grau. Repezentarea fiintei
Bombay- fildes) si ating apogeul in Italia sec 12 13 14 (la lazi si geometrice sau stilizate. Decorul geometric e cel mai potrivit formula integrala sau reprez partial: cap+arpi; vultur monopod: de trofee (in stilul Empire apare ca singur ornament vertical la omenesti era tipica: absracta, rigida, ceremonioasa, nefireasca
cufere). In Europa in sec 14 in cadrul manastirilor ordinului materiei prime folosite, lemnul, ale carui fibre, cu deosebire la cap+picior ca parte de sprijin. Vuturul bicefal e un simbol suporturi si pedestaluri); fascia- nuiele legate cu panglica, intr-o perioada de timp s-a interzis reprezentarea omului mai
certosian din Lombardia mozaic certosian. Speciile lemnoase brad, impun taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror bizantin. Ghearele le intalnim in mob din per. Barocului englez, atribut antic roman al lictorilor ales a sfintilor.
folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu curbura nu e prea accentuata. Reprezentari de flori si animale stil Queen Ann. Porumbel - Simbol crestin. Reprez a sufletului.
fildes si sidef. In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui sunt mai greu de realizat, necesitand unelte perfectionate. Cu Paun - Apare in ornamentica islamica, bizantina. Randunica 12. „Registrul ornamental antic grec” – Prezentare generala si 19. “Registrul ornamental gotic” – Prezentare si exemplificari
Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila toate ca au intervenit schimbari legate de perfectionarea Privighetoarea Ibis - In Egipt. Lebada - Intalnit la mobilier in exemplificari prin desen si piese de mobilier prin desen, piese
incrustatiile pe fond de baga cu fildes, arama, cositor. In sec uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor, totusi se mentine Clasicismul rus, Art Nouveau. Ex. Pe str 1 Mai pe fatada Art Registrul ornamental grec alcatuieste cea mai mare parte a Ornamentica gotica alcatuieste un sist unitar inchegat,
XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta Nouveau.Fauna marina:Delfin - Provine din Antichitatea ornamenticii europene acoperind toate tipurile de ornamente.- echilibrat, armonios. De-a lungul celor 3 secole parcurge o
parchetarii, care consta in alaturarea in forme geometrice a motivelor geometrice. Zonele in care continua vechea traditie a greaca, reprezentat integral. In Roccoco corpul se termina in Geometrice:meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri, evolutie vizibila rafinandu-se si complicandu-se inainte de a se
unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Mozaicul crestaturilor sunt cele care au cunoscut o deosebita inflorire in frunze de acant. Capul apare la console sau aplice de bronz. ovale, varfuri de lance, rozete. Vegetale:acantul, frunze simple supune influentei renasterii si deci ornamentului de tip
poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se acest gen si in trecut: nordul Olteniei, nordul Moldovei, Mai apare in decoratia pilastrilor si in pictura murala. Scoica - sub diferite forme de ove, frunze si ramuri de laur si masline. clasic;Ornamentele: ogiva, faldul, rozeta geometric construita,
pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau Maramures, Ciuc. Decorul in lemn al bisericilor nu se In Ren reprezentare simetrica pe cand in Roccoco apare -Regnul animal: simplu si antropomorf, leul, calul,himere, trifoi cu 4 foi, leuronulOgiva- mai plata (tip Tudor) sau mai
colorate artificial, osul si sideful. Frizele din mozaic pot deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti. Bisericile de asimetric. Cochilia intalnita in Ren, Baroc, Rococo. Meduza; sfinxul(feminin si inaripat). -Figura si actiuvile omului:frontoane elansata; elem de arh in acelasi timp elem esential; fol la
impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in Sepia; Caracatita - In Art Nouveau apare alaturi de motive de cu scene mitologice, lupte. -Ahitectura: frontonul, cu diferite decorul tabliilor mobilei, ornamentarea montantilor, modelarea
accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de aceleasi volume geometrice variate ca si stalpii caselor. Usa factura vegetala. Reptile: Sarpe - In ornamentatia culta, A.N., utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane partii sup a baldachinelor, a bufetelor, a unor banci cu
sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). propriu-zisa, lucrata intr-o singura bucata, e fie acoperita Antichitate. Soparla - In A.N. Insecte: Scarabeu - In Egipt antic. dorice, angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena spatar;Faldul- (=serviette) decoreaza aproape numai tabliile
incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. literalmente de sculptura geometrica taraneasca, fie dublata ca Simbol solar. Reprez individual sau completat cu aripi in loc de sau de simplu decor). mob; caract zonelor Franta, Flandra, Tarile de jos, Germania,
-Intarsia - Tehnica de ornamentare plana din furnire din dif. de un fel de placaj gros, alcatuit din bucati rombice de disc solar cu aripi. Albina - Empire. Fluture - Or oriental. Repr AngliaRozeta geometrica- insoteste ogiva; forme variate
Spocii si culori taiate in modele cu linii libere (flori, peisaje, scandura, pe care sunt crestate rozete. In interior, nervurile de pe panouri decorative pictate in Rococo sau arta 1900. Libelula 13. „Registrul ornalental antic roman” – Prezentare si simetrice, antisimetrice si asimetrice; apare la partea sup a
figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul - In arta 1900.Animale fantastice: exemplificari prin desen, piese de mobillier dulapului gotic german, niciodata repetata, constr cu
din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, franghiei sau torsada subtire si se incheie intr-o rozeta. Motivul Dragon - O formula in Japonia, China. Alta imagine in Europa. -este abundent si grandilocvent, mai ales in Roma Imperiala cu compasulOrnamente de factura vegetala: frunza de acant
Peruggia, Urbino si Venetia. Renastere rococo si Ludovic al 16 voalului (meandrei) il intalnim mai ales la piese cu or inspirate La mob din Bizant. Grifon - Compus din parti ale altor animale: multiple influente: clasica greaca,elenistica, orientala(persana, (stilizata in flacara, rozeta, iedera), frunza de stejar/ghinda (la
-Pictarea – se practica la suprefata vizibila a mobilierului, din orient. Motivul franghiei rasucite din masline. Motivul corp de leu, creasta de cal de mare, aripi de vultur. Apare si in indiana), galica, celtica... -baza ornamentetiei romane ramane scenele de vanatoare), frunza si tulpini de vita de vie (gotic
specifica artei populare. Apare din perioada antica Egipt China franghiei rasucite din masline si perle. Motivul dintelui de lup. decoratii plate. In volum: candelabre, trepiede. Considerat cea greaca, de la ove, perle,meandre spatiale, masline, francez), frunza de scaiete (gotic flamboaiant), frunza de
Japonia , Italia renascentista, Germ. Baroc rococo dar este Punct de nisip, punct de prajitura, punct de diamant. Apar tipuri pazitor al comorilor. Himer - In Antichitate. Compus din: trup de volute,denticuli pana la cele mai complexe rozete, palmete, patrunjel, floarea de crin (simbolul casei regale);Ornamente din
proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se de poligoane stelate in arta araba. Covoarele din Tarnave sunt leu, cap de capra, coada de dragon. Inorog - Asociat inocentei. sfincsi, himere, ordinele clasice imbogatite cu ordinul regnul animal: apar insemnele de breasla diferentiate –
caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, adesea impodobite cu motive or geometrice. In E.M. la tapiserii medievale. Vasilisc - In E.M. timpuriu. compozit.-Ornamentatia vegetala: supraabundenta acant, semnele heraldice, leu, vultur, delfini, sirene, serpi incolaciti,
iar ultimul strat il reprezinta culoarea. Motive ornamentale din Simbol al satanei. Compus din: balaur mic, creasta de cocos, palmeta, laurul, maslinul, ghirlande si implatituri, flori, frunze, cocori, elefanti, pisici, cerbi, lupi, mistreti, monstri Figura
regnul vegetal mai putin din cel animal si figura omului, 5. Ornamente inspirate din regnul vegetal – Prezentare si aripi, trup acoperit cu solzi. fructe, vrejuri faorte stilizate. -Regnul animal:natural si fantastic umana: capete incoronate, inalti prelati, maestri constructori,
ancadramentele si racordurile se fac prin forme geometrice. exemplificari prin desen - piese si stil vulturi, lei, caprioare, caini, berbeci, grifoni, himere, animale cu pers din biblie, filosofi antici, scene traditionale crestine din
-Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. 8. Ornamente “inspirate din figura si trupul omului” – cap sau bust omenesc( centauri, sfincsi, tritoni, satiri). Frecvent bizantSculptura- regi, regine, donatori, scene ale vietii
similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care Reprezentarile pot fi singulare sau asociate prezentate in Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil pe sarcofage, lazi nenumarate scene mitologice, din viata cotidiene, moartea si alegoriile ei, sfinti locali, figuri mistice.
lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica compozitii (ex.: cosuri si vase cu flori, buchete, etc.). Arborele - Omul apare reprezentat sub forma de portrete sau scene, in cotidiana, sportive, militare, victoriile imperiale cu simbolurile Estetica sculpturii precede renasterea picturii (Giotto, Simone
folosita si pt materiale plastice. Specifica mob industrial.- E format din 3 parti: radacina, trunchiul si coloana. Reprezinta Antichitate, Clasicism, Renastere (mai putin). Semizei sau eroi caracteristice( arme, trofee). -Embleme: cea a Senatului, Martini)
Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, legatura intre cer si pamant: coloana=cer, redacina=pamant, apar de obicei in scene. Apar reprezentari ale virtutiilor sau tridentul lui Poseidon, cupa lui Esculap.
prin care se aplifica valoarea lemnului prin suprapunerea trunchiul=element de legatura si/sau ax. E considerat sacru de viciilor. Masti - In or antica, romana, Ren, Clasicism. Mobilierul de sedere: sella este un taburet fix sau pliant, cu 4 20. “Registrul ornamental romanic” - Prezentare si exemplificari
succesiva de lacuri pe baza de rasini naturale, pelicula groasa catre tibetani, sirieni, preoti druizi, nordici, greci, romani. Arborii Cariatide - Atlanti, in Antichitate, Baroc, Ren, la mob in partea picioare, din lemn, bronz de origine greco-etrusca; subsellium, prin desen,piese
mata sau opaca. In Choina si Japonia se incrusta grava pereni sunt asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa frontala a mobilei corp. Putii - Ornamentica antica romana, bancheta prezenta in tribunale, bazilica si locuri de spectacole; -ornamentatie foarte bogata -influente din diferite zone:
sculpta in lac. In Europa in timpul barocului.-Texturarea - moarte, iar cel cu frunze cazatoare reprezinta schimbare, Renastere, Baroc, Rococo, Clasicism. Apare si in repr plana ca cathedra, un scaun mai mare, cu forme asemanatoare unui populatiile bastinase: celti-Anglia, Franta sau de la populatiile
Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt regenerare. Frunza de acant - Regasita in toata perioada in intarsie sau sub forma pictata. Piese in volum sunt folosite ca fotoliu, inspiart de Klismosul grec; solliumul, jiltul reprezentativ migratoare
a obtine o imagine a unui material nobil. care se face decoratie, dar se regaseste mai ales in or grecilor elemente de sprijin la console. In arhitectura populara motivul al capului familiei avand de multe ori ca elem de sustinere sau -ornamente de tip celt: curbilinii(crucea celta), balaur, sarpe,
B.Ornamentatia in relief: si romanilor. omului e folosit atat la mobilier cat si pe case. Poate fi o reprez decor animale inaripate, lei monopozi, sfincsi orientali; scaunul scrieri, impletituri, antrelacuri -ornamente de inspiratie
1)Sculptura manuala metoda folosita de la egipteni in toate Palmeta - Din antichitate. Exista forme diferite de reprezentare simbolica sau naturalista. Apare la prispa pe parapetul de din trestie impletita sau dif. feluri de nuiele au formele actuale, nordica:animale, pasari
tarile si toate timpurile de catre toate stilurile. -relief scobit pt fiecare epoca. Maslinu - Simbol al zeitei Atena. Reprezentat lemn, la coama acoperisului unde terminatiile imita capete de cu spatar arcuit, prezent in aproape toate interioarele. Pisa cea -ornamentatie scandinava: sarpe, denticuli, antrelacuri, linii fine
Egiptul antic sunt sapate in adancime relativ mica; -relief plat prin coronita din frunze de maslin. Apare in toate perioadele. oameni. De aici se dezvolta motivul horei unde apare o stilizare mai importanta din interioare a fost patul „lactus”. Au fost mai subtiri, zone de medalioane cu personaje(din mituri sau reprez
(basorelief metoda olosita in arhitectura inca in antichitate Vita de vie - E simbolul vitalitatii. Apar reprezentari ale ca reprezentare integrala a omului. Pe timpanele casei se m tipuri de paturi: pt sufragerie, deci pt luat masa este mai din viata curenta) -elem de factura araba -elem de factura
Asiria Persia Grecia Roma piesa de pretutindeni vazuta); -relief ciorchinelor si frunzelor. Or prezenta din Antichitate. Este reprez capul, mana sau ochiul. De asemenea, pe timpanele scund si avea 3 locuri, pt dormit ,ea ceva mai inalt (si se urcau antica-greaca: frunza de acant, palmeta, vita de vie, trandafirul,
inalt (altorelief prin taiere de nare adancime); -ronde bosse asociata lui Bachus. Apare in toate or inspirate din Antichitate casei se reprez o mana ce scrie anul constructiei. Mai apare in el cu ajutorul unui mic taburet) din lemn de obicei lacuit, cu rozeta, frunza de stejar
(manual sau mecanic, ornament detasat din planul piesei, dar si independent. Apare mai ales in or franceza unde e usor reprez pe o bata sau pe cuiere. o tapiserie bogata, pt scris si citit din lemn, bronz. Masa mai -elem preluate din arhit: coloane simple, canelate sau crustate,
tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se de recunoscut. Iedera - Simbol al prieteniei. Apare in Grecia inalta sau mai joasa cu picioare aproape intodeauna sculptate capiteluri si arce semicirculare -in combinatie cu
caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv antica si in arta romana. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o 9. Ornamente “astrale” in ornamentica populara si cultav – in nr de 1,3 sau 4 din marmura, piatra, lemn. Dulapurile aveau ornamente de factura zoomorfa; - exemplu: coloana care
geometrica.2)Crestarea - Tipica mobilierului popular taiere in cunoastem si cu frunze mai rotunjite. Feriga - Apare impreuna Prezentare si exemplificari prin desen pe constructii, piese de forme asemanatoare templelo, cu fronton reliefuri, coloane si sprijina pe spatele unor caprioare -personaje umane: activitati
adancime mica drept sau curb formand modele geometrice. cu frunza de acant pe capiteluri corintice. Frunza de stejar - mobilier, stil arcaturi. curente, vanatoare Registrul ecorativ cuprinde o gama variata
Din Europa secm11 12 incepe. Simbolul lui Jupiter. Stejarul e adorat de catre Druizi, la fel ca si de ornamente, intalnite atat in arhitectura cat si la mobilier:
3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei cu vascul. E deseori asociat cu ghinda. Apare in arta antica, Evul Ornamentatia culta - Combinatie: scarabeu+aripi reprez un 14. „Registrul ornamental antic egiptean - Prezentare si a)galerii de monstrii si animale de cosmar, ca simbolism al
varfuri ascutite sau a unor dalti, completata prin ardere. Mediul, sec 19. Frunza de papirus - Prezenta din antichitatea simbol solar; disc solar+aripi; figura umana+soare la stilul exemplificari prin desen, piese de mobillier raului, al demonilor de trebuiau exorcizati b)animale si pasari
4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala, egipteana. Lotus - Prezentat impreuna cu frunza de papirus. Ludovic 14. Exista 2 variante de reprezentare: geometrica sau Vasta, cuprinde pe langa motivele decorative sireprezentari de cu gaturi incolacite, fiare luptandu-se, grifoni, centauri motivul
perforare sau stantare => traforuri. Executie stantarii se face Apare in Egipt, India, China mai putin, Mesopotamia. E antropomorfizata. In var geom reprezentarile sunt bazate pe faraon, scene de lupta, vinatoare, insemne magice.Ornamente pasarilor cu gaturile rasucite se gasesc pe fildesurile sculptate
din placi suptiri sau stratificate. Decuparea realizeaza simbolul nemuririi sial devenirii urbane. Reprezentarea in care romb dar si pe cerc (cruce in cerc). Intalnim rozete inconjurate de origine vegetala:flori, frunze de lotus, palmier, iedera, trestii origiunare din Sania musulmana animalele cu un singur cap si
ornamente simple, de obicei marginale intalnit in China in stilul infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol folosit de de funie rasucita. Reprez sub forma de X. Reprez soarelui e de papirus. Ornamente din regnul animal: leu( capul, corp dublu constituie unul din motivele clasice ale artei
Chippendale si in stilurile clasice engleze.5)Strunjirea - Prin arta orientala vizavi de iluminare. Are de asemenea combinata cu punctele cardinale. Vartelnita solara reprezinta picioarele,leu monopod), pantera, sacalul, taurul, gazela, orientale transmise occidentului prin intermediul tesaturilor
aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii, lezene, interpretariegiptene. Palmieru - Simbol al vietii eterne. Apare de fapt miscarea soarelui. Pe crucile de mormant apare hipopotamul, vulturul, sarpele. Ornamente inspirate de figura pastrate in tezaurul bisericilor c)motive ornamentale
picioare la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. in Antichitatea romana. Este reprezentat sub forma frunzelor soarele la mijloc. Crucea: axa verticala= yang, axa omului: faraoni, preoti, viziri, scene din viata cotidiana,portrete geometrice- meandre simple si complexe, zig-zag simplu,dublu
Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul sau a copacului. Volbura - De obicei sunt reprezentate floarea orizontala=yin; mijlocul e inima reprezentata de soare. Crucea femei, scene di natura, vanatoare, religioase. Ornamente si multiplu, dinti, romburi, puncte mici de diamant, perle,
Islamic.6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in si frunzele. Apare in arta japoneza dar si in arta 1900. Trifoiul este un simbol precrestin. Pe teritoriul Romaniei simbolul simbolice: scarabelul, discul solar inaripat, ochiul lui Osiris masline, patratele, modele geometrice pt crestaturi
materialul lemons, lemn stratificat tratat hidrotermic care - Reprezentare cu 3 sau 4 foi. Apare in Romanic, Renastere, soarelui e asezat in puncte cheie, la: porti, portal, pridvor, pe crucea ansata. Or din arhitectura:coloane capiteluri, suporturi, d)ornamente vegetale: acantul, crinul, palmeta, rozeta, frunze
pastreaza forma matritei dupa racire. La mobilierul de tip Tonet dar in mod special in Gotic. grinda principala de interior considerata un ax, pe piese de postamente.Ornamente caligrafice: hieroglifele( la aproape stilizate de stejar sau vita de vie e) de origine celtica, vikinga,
fundalul scaunului este din lemn presat. Decoratie folosita pt Flori de pom fructifer - prun, cais, visin, mar, cires. Flori: -Crin -mobilier traditionale unde apare rozeta solara cu 6 petale, pe toate pisele de mobilier) normanda, germanica si bizantina, sunt spiralele si
realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea.7)Profilarea Simbol regal, asociat cu Sf Maria. Simbol al regalitatii franceze ceramica, tesaturi. Soare=barbat, luna=femeie. nenumaratele antrelacuri cu frunze, pasari, dragoni si capete
mecanic sau prin frezare cu muchii drepte sau curbe sulptate si engleze, si al orasului Florenta. Apare in Grecia antica. 15.Ornamentica populara in cadrul diferitelor tari si culturi, de cal
sau nu.8)Sculptura mecanica se impune automat mobilier de -Trandafir - Reprezentat inca din Antichitate, dar apare si in 10. Reguli de compozitie folosite in ornamentica – Exemplificari ornamentica populara pe teritoriul romaniei, ornamentica f)elem ornamentale devin si cortegiile de inalti prelati,
productie arta 1900 (Art Nouveau, Secession). Reprezentare facuta de prin desen, referinte la piese de mobilier -element ornamental; populara romana si maghiara - Prezentare generala, sculpturile, picturile reprez scene si precepte biblice, scene
Machintosh. Tr salbatic reprezentat cu petale dispuse simetric motive ornamentala – definire si exemplificari exemplificari pe desen, piese cotidiene: munci agricole, mestesugurile, negustoria, si scene
2. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului - prezentare, formand o rozeta. Aceasta reprezentare apare in Renastere, Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul, Ornamentele si simbolurile se regasesc in cultura oricarui militare mai ales cele din cruciade g)blazoane si embleme: la
exemplificari pe piese si stil stuiluri influentate de Antichitate si mobilierul sec 19. omniprezent la toate nivelurile artei, esential si in arta popor.Prelucrare: –pirogravare;-pictura;-sculptare;-traforare;- inceput blazoanele erau instabile si compuse dupa fantezie,
1. lemn: - materialul predominant si cel mai important pentru -Margareta - Apare in mod frecvent in or islamica, dar si in or ornamentala.Toate regulile de compozitie: repetitia, alternanta, elemente aplicate;-combinatii Ornamentica populara maghiara dar mai tarziu au devenit permanente si ereditare, s-au supus
reallizarea pieselor de mobilier -perioade bine determinate:- asiriana. -Lalea - Cultivata de catre olandezi, dar initial provine gradatia si suprapunerea au ca lege directoare ritmul- in afara din Transilvania -motive ornamentale foarte sintetice:simboluri unor reguli stricte de compozitie, motive si culori
perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de din Orient si a fost adusa si apoi cultivata in Europa. Folosita ritmului nu exista armonie.Modalitatile de organizare in solare- stalpi funerari cu terminatii diferite-ierarhie bine definita h)ornamente inspirate din arhitectura – coloanele simple ,
cult-Evul mediu: stejar-incepand cu Renastere aparitia nucului- mai ales de popoare care au origini in orient. Apare in arta ornamentica, elementele importante: a ornamentatiilor canelate sau crestate, capitelurile si arcele semicirculare in plin
1700: domina lemnul de mahon-schimburi comerciale: import persana, Turcia, in or maghiara. -Crizantema - Simbol al *elementul ornamental-celula de baza- -simboluri: soarele, luna, steaua -elemente florale: boboc, cintru i)ornamente simbolice crestine: simbolurile divinitatii
masiv de la colonii: Africa, America-Sec XIX- multe tipuri de familiei imperiale japoneze. Or japonez si chinez, dar apare si unitatea lalea -dispunere: stalpi, cruce realiz din scanduri de lemn sunt: paunul, porumbelul, mielul, vulturii si pestii -simbolul
lemn -sec XX: Art Deco-perioada de in arta 1900. -Florile pomilor fructiferi - Apar in Japonia si China *motivul ornamental-alaturarea mai multor -mai degraba plane nu spatiale -ornamente la obiecte funerare impuritatii: tapul -simbolul satanei: aspida -simbolurile ispitei:
reviriment :palisandru, magasar, panel, PAL, placaj, furnir-alb: sub forma unor or pictate, dar si la textile. -Flori de camp - elemente realizate din piatra : influentate de arta culta -coama caselor de sarpele si sirenele -simbolurile cosmice: sagetile, zodiacele In
paltin, carpen, castan salbatec, plop tremurator; -alb-rosiatic: Reprezentate in buchete. Din per clasicismului, dar si in cadrul *compozitia ornamentala-realizata cu lemn- ideea protectiei sirului de stramosi- hota stilizata, va toata ornamentica romanica predomina bustul miraculosului,
liliac, anin, alun; -alb-cenusiu: hicori, carpen;-galben: dud, artei populare. -Orhidea - Aspect senzual, fiind o floare foarte ajutorul unor legi pierde din sensul initial -ornamente florale pe cahle(sobe)- credinta in fiinte supranaturale, amestecul de fantastic si sacru,
jugastru; -galben inchis: stejar, cedru, salcam;-galben-rosiatic: delicata. Des intalnita in arta 1900. Fructe: -Ananas - In arta Legile Ornamenticii-repetitia: alaturarea mai multor elemente margarete -piese de mobilier de sedere-f solara- rozete pagan si crestin.
cedru, lemn de satin; orientala. -Flori de pin - Simbol al virilitatii. -Grau - Asociat cu identice ornamentale -motivul pasarii: porumbelul -influente ale artei culte: -
-rosu: mahon, tisa, trandafir; -rosu-brun: prun, visin, fag aburit;- zeita Demetra. Simbol al fertilitatii, al abundentei. -reprezinta multiplicarea unuia si aceluiasi dulap de perete- simetrie in ornament: pomul vietii diferite tipuri 21. “Registrul ornamental clasic” - Prezentare si exemplificari
brun: platan, palisandru, nuc; -brun deschis: castan comestibil, Reprezentarea spicelor de grau. elem, fiind regula dupa care un motiv decorativ(celula ritmica) de flori, rozeta la baza; pe acelasi mobilier poate sa apara prin desen, piese
salcie, maslin, cedru;-negru: diferite specii de abanos;-violet: se va aseza la distante egale, in acelasi fel, pe un anumit acelasi motiv in interpretari diferite -motivul calului si *simetrie, echilibru - sunt folosite motive ornamentale de tip
amarant, lemn de violete. 6. Ornamente “inspirate de arhitectura” – Prezentare si traseu: drept, curb, orizontal, vertical, diagonal. calaretului- traforat -elemente scrijelite: sec XVIII, XIX: simple, repetat *medalioane ovale, rotunde, ghirlande de flori si frunze,
2.materiale textile: damasc, catifea, goblen,stofe -la inceput exemplificari – prin desen, piese si stil -este procedeu de ornamentare a unei parti intalnite si pe terit german -pomul vietii asociat cu animale de siraguri de perle, baghete si sipci decorative *finisarea: ori in
perne detasabile -ascociere cu ciucuri , franjuri Muluri - Cu profile simple. Apare la partea de teminatie la dintr-o suprafata sau a unei suprafete intregi prin care se vanatoare -stilizare motivului lalelei- traforat sau pictat- de culoarea lemnului, bronzare, aurire, vopsea alba, culori
3.sticla: – Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se mobilierul corp (bufete) si la mese cu tablie ornamentata. atrage atentia asupra unui motiv decorativ, care daca ar fi fost provenienta orientala deschise lacuire cu efecte de umbrire sau nuantarea prin
dezvolta portelanul european, astfel incat se inglobeaza Volute (spirale) - Poate sa apara in varianta bidimensionala si de unul singur ar fi trecut mai putin observat sau chiar fierbere sau ardere cu nisip incalzit *tapiterii din matase sau
medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul la console. Intalnite din per Antichiatii pana in sec 19, sub neobservat-alternanta-realizata prin forme diferite, culori 16. Motivele ornamentale: “pomul vietii”; “omul”; “calul si goblenuri artistice1.motive geometrice simple: -puncte, linii –
mobilier din sticla forma de suport ale unor parti plane. Coloane - Reprezentare diferite calaretul” in ornamentica populara - Prezentare generala si franghia -perle si masline -punctul de nisip, diamant, prajitura
4.portelan: secXVIII- se dezvolta(originar din China); portelanul cu sau fara capitel. Apar toate ordinele. In Renasterea -regula de compozitie care introduce exemplificari prin desen in ornamentica pe teritoriul Romaniei -poligoane simple si stelate -antrelacuri 2. motive
de SEVRE – Ludovic XVI germana se intalnesc la dulapuri. Apar in zone de colt ale diversitate in ornament, dispunand de 2 celule ritmice diferite; Pomul vietii -model traco-dacic: crenguta de brad (mobilier vegetaleReprezentari stilizate sau apropiate de forma
5.metal-cupru, bronz, aluminiu, aur, argint-sec XVII-XVIII- in pieselor. Sunt reprezentate degajate avand denumirea de -ritm mai alert si mai complex, mai putin popular in ceramica) naturala:-arbore- importanta partilor: radacina= pamant,
Anglia: piese integral din argint coloane sau in reprezentari sectionate aplicate pe piesele de monoton -varianta iraniana: arbore schematizat- cu trunchi=axul, legatura; coroana=atinge cerul -sacru- trimitere la
6.piei animale- piele presata-scaune: fasii de piele impletite- mobilier, cazul in care se numesc pilastrii. Acestia apar in -exista alternanta de pozitie la care se radacini bifurcate si izvor, prezenta a doua animale, pasari pomul vietii -arbore peren=nemurire, viata dupa moarte(lemnul
piele presata de Islam-Renastere: sezut, spatar imbracate in Renastere, Baroc, Clasicism si in Neo-stiluri. Balustrii - Sunt succede celula ritmica in doua pozitii deferite si alternanta de -varianta elenistica:porneste de la de chiparos) -arbore cu frunze cazatoare=regenerare
piele elemente strunjite cu sectiune variabila. Prezentedin figura in care se succed 2 celule ritmice diferite-gradatia- imaginea frunzei de vita de vie, uneori asociata cu cultul lui -frunze:de acant, palmeta, frunza de maslin, vita de vie(pomul
7.blanuri-Art Deco: blanuri africane, blana de capra, zebra Antichitate, Ren, Baroc, Neostiluri, Clasicism, sec 19. In Ren crestere a elementului ornamental(amplificarea lui) a formei, Bachus=>kantaros- vas din care se bea; schema formei: vasul vietii de factura elenistica), iedera( simbolul prieteniei la greci si
8.piatra: marmura, alabastru- deobicei blaturi de masa - germana sunt decorati cu frunze de acant. In Anlia apar sub culorilor cu flori, asociat cu varianta iraniana=> varianta : vas cu flori + romani), feriga, frunza de stejar, de papirus si lotus, volbura,
marmura: mobilier antic roman si grec -alabastru-la mobilier forma de balustru-vas. Apar si in stilul Victorian (a 2-a jum a -marirea sau micsorarea succesiva, pasari*pomul vietii=pomul cunosterii, reprezinta palmier si trifoi-flori: crin(simbol regal ), trandafir salbatic sau
corp, ornamente sec 19). Arcade - Arc in plin cintru, arc arab, tudor, maur. repetitiva, a unui motiv de baza microcosmosului uman*imagine simbolica de multe ori pe cultivat, margareta, laleaua, rizantema(familia imperiala
9.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de Apare in Ren. Arcatura specifica goticului. Frontoane - -gradatia poate sa fie cantitativa sau monumente funerare, cusaturi, ceramica: exemple: Porti japoneza), florile pomilor fructiferi, flori de
arbori Reprezentate la partea terminala a pieselor de mobilier. In calitativa(culoare, nuanta) Maramures(vita de vie), potaluri, Bis de lemn, etc*aparitie camp(buchete),orhideea,-fructe: struguri, ghinda, cais, mar ,
10.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici-crearea baiturilor general la mobilier corp. Pot aparea si frontoane inchise. -e o regula de compozitie specifica combinatii Omul-reprezentare naturalista sau simbolica -ex: par, ananas, con de pin(simbolul virilitatii), bobul de
pentru lemn-inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait Sparte in Renasterea franceza. Stil Chippandale cu terminatia barocului terminatii gard, prispa caselor, sindrile, coama caselor de grau(fertilitate)
11.hartia: mobilier papier mache- sec XIX- initial de mici volutelor. Console - La bufete, mese, mese de tip -a caracterizat si o perioada de explozie a lemn- simbol: stramosii cu rol de protectie -prezentare: hora,
dimensiuni , ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din consola.Denticuli dreptunghiulari - Apare in Antichitate in artelor optice, a pop-artei, precum si a expresionismului parti ale corpului: mana, ochi, cap -apare omul asociat cu calul 22. “Registrul ornamental roccoco”- Prezentare si exemplificari
lemn decoratia templelor. abstract in sua-suprapunerea: realizarea unui motiv -omul combinat cu motivul sarpelui -reprezentare pe mobilier: prin desen, piese
ornamental din 2 lemente diferite cuier, icoane, etc. Calul si calaretul -asociat apei si cultului -“rocaille”= imitatia grotelor,a chochiliilor,a concretiunilor-apare
3. Ornamente din “registrul ornamental islamic” – Detalieri si 7. Ornamente “inspirate din regnul animal” – Prezentare si -regula mai dificila: consta in suprapunerea solar -ex: biserici de lemn in Transilvania, reprez pe scoarte, in decoratia interioara in Europa la inceputul sec.18 ; formele
influiente in arta si mobilierul european, exemplificari prin exemplificari prin desen pe piese si stil partiala a unor motive ornamentale, normale sau simbolice, furca de tors -in arta antica, ornam populare, ornam au evoluat de la sine plecand de la contextul baroc dar
desen , piese de mobilier Apar din Antichitate pana in Art Deco (mai ales la terminatiile identice intre ele sau diferite culta-calul sub forma inorogului-inocenta detasandu-se de el-arta se defineste prin insolenta , intimitate
- relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii pieselor). In Antichitate mare parte a pieselor, picioarelor se -nu se poate realiza fara gradatie sau si refuzul teatralitatii care dominase stilul barocului in special in
(animale si om) a avut ca urmare fireasca dezvoltarea termina cu picioare de leu. La piesele ornamentale trebuie contrast 17. Ornamentul - definire si evolutie; Teorii in legatura cu artele decorative mai apoi se extinde la sculptura , pictura( in
ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic – avute in vedere si partea textila incorporata in piesa incepand -are ca scop sugerarea unor imagini ce se semnificatia ornamentului; Sensul notiunii de ornament in Germania si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta
arabescul – acopera suprafetele moscheilor, palatelor, usilor, din Ren. Animalele reprezinta simbolic sau alegoric: jertfa, pierd in subconstient sau aluneca in vis diferite perioade istorice – Prezentare si exemplificari (Ludovic 14 – Palatul Versailles)-in prima etapa rococoul se
bijutariilor, cu o fantezie inepuizabila de mare rafinament - putere, cruzime, victorie, noblete. Pot aparea in reprezentare -aplicare a 3 legi de compozitie=>conjugare *ornamentul=categorie estetica, ansamblu cu rol decorativ, de def. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni
elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant, de naturalista, adica cat mai aproape de realitate (ex.: cainele mai infrumusetare inovatoare pt interioarele palatelor unde domina indrazneala,
feriga, cu lastare de plante, de vita de vie, incrucisandu-se in degraba naturalist mai ales in Jugendstil si leul), sau sub forma 11. Ornamente “inspirate de activitatea omului” - Prezentare si *ornamentul- intalnit in trecut- avea rol magic -initial: semne-cu exotismul,fantezia si natura-ornamentatia -este mai delicata si
toate directiile, nelasand spatii goale, dar nici supraincarcate - stilizata. Leu - Simbol al puterii, curajului, nobletei. Folosit ca exemplificari prin desen, piese, stil rol de reprezentare -ornam de factura geometrica- la culturile mult mai bogata ca la baroc , echilibrata si armonioasa ; in loc
combinatii in care policromia (predominand auriul, albastrul si paza. Apare in reprezentare a corpului intergral sau doar parti - pe langa elem geometrice si cele reproduse din natura, arta din zona oceaniei-spirala, funia -scrisul- a aparut la popoarele de sculptura se folosesc aplicatii de bronz aurit iar in lo9c de
rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului - ale corpului: laba in Ren, piciorul in antichitatea egipteana si ornamentala preia si forme ale unor obiective artificiale luate arabe, egipteni- interpretari ale imaginilor, simbolistica aparte: furniruire se folosesc - suprafete finisate cu tehnica
compizitie de un echilibru perfect si de o surprinzatoare Empire, cap in Antichiatea egipteana. Reprez a leului separat sau in combinatie cu celelalte de inspiratie din modalitate de relationare cu universul *ornamentul- regasit pe lacuirii(China) -asimetrica , in spirala, linii sinuoase, inspiratii
precizie - arabescul – amprenta unei arte aristocratice, de monopod, adica cap+picior apare in Egipt, per bizantina, stilul activitatea omului;- arme, unelte, trofee, embleme, atribute suprafata obiectului sau prin forma obiectului respectiv -avea din cochiliile de scoici - desenul este mai capricios dar vesel si
mare finete, austera si absttracta, de mare eleganta si Empire. Este folosit in heraldica si e emblema regelui Angliei. muzicale, campestre, atributele pietrarului, cornul abundentei, functiune simboloca magica agreabil ghidat dupa curba literelor “s” si “c” ; in
distinctie, de o permanenta armonie echilibrata - ornamentele Capul apare pe portile de intrare ale sec 19. In E.M. cap de leu tridentul- armele si uneltele se gasesc de obicei in alcatuirea -in renastere – laicizarea ornamentului=>diferentierea intre forme variate de scoici , acareturi asimetrice si volute -se
geometrice - cercurile, patratele, hexagoanele, octogoanele, inlocuit cu cap de urs. Tigrul, pantera, linxul - Sunt reprezentati trofeelor si emblemelor; trofeele sunt insemne ale victoriei, ornamentul cult si cel popular (de exemplu mobilierul taranesc practica mult marchetaria; -motive : pasari, fluturi, crengi
poligoanele stelate, compozitiile marunte de linii frante - pe covoare. Taur - Asociat fertilitatii. La indieni vaca e sacra. tolbe cu sageti, tolbe cu sageti, coifuri, lanci, pumnale, de sec XIX – cu ornamente biedermeier-lada) -odata cu inflorite; -stilul se pare ca a nascut o data cu lucrarea lui Pierre
ornamentele vegetale – foarte variate si puternic stilizate : Reprez inregrala sau pe bucati. In Egipt reprezentari ale halebarde, camasi de zale, goarne, steaguri;- la mobilier ele evolutia tehnologica- aparitia tiparului( per renasterii, nu cel Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior
zambile, vrejuri de fasole si de dovleac, garoafe, margarete, copitei, cap si coada la un pat cu picioare. In Asiria reprez ornamenteaza de obicei tabliile usilor, fetele de sertare, si inventat de chinezi in antichitate)- apare editarea: difuzare a palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A. Watteau si a
flori de iasomie, lalele, vita de vie - decorul caligrafic – rol integrala. Considerat animal protector. In Antichitate picioare uneori lezenele- emblemele sunt alctuite din grupari de unelte elemente de tip clasicist de exemplu fratii adams(anglia) ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de
predominant in ornamentica – semne elegante si variate ale terminate in copite de taur. Cal - Simbol solar. Reprez in scene si instrumente simbolizand o anumita idee sau un domeniu l -dezvoltarea industrializarii=>dezv ornamenticii populare: sec Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen;
scrierii arabe - cuvintele si versetele Coranului – omniprezente de vanatoare cu sau fara oameni. Reprez corpului prezent la artei, stiintei, comertului, meseriilor, breslelor- muzica- reprez XIX nasterea Arts&Crafts -in 1870 apare studiul ornamentatiei
- scrierea denumita kufica – sta la originea caligrafiei arabe – paturi in Antichitatea romana. Terminarea cu copite de cal in de obicei prin viori, lire, flaute, naiuri - teatrul- reprez prin masti populare si gasirea valorilor specifice, evidenta in tarile nordice 23. “Registrul ornamental art noveau”- Prezentare si
caracteristica sec VII – IX; mai tarziu semnele au fost rotunjite tarile nordice ale Europei. Berbec - Reprezentarea cea mai - pictura- palete si pensule- sculptura- dalta, ciocan,busturi, (colectii de tesaturi, broderii), si preocupari pt studiul exemplificari prin desen; despre compozitie; sensul notiunii de
– scrierea actuala - arabescurile = combinatii ale ornamentelor portrete - arhitectura- prin patrat, echer si compas, asociate cu

1
ornament in art noveau “Registrul ornamental art deco”-
Prezentare, exemplificari prin desen, compozitie
Art Nouveau -1900 –forme stilizate- “coupe de fouet” (lovitura
de bici) - ornamentul - integrat in structura - preluari din arta
japoneza - compozitia asimtrica, motive din natura - respectul
pt spatiul liber al compozitiei si pt frumusetea liniei- motive -
ornamente de factura vegetala sau zoomorfa - florale
(orhideea/magnolia/trandafirul/irisul), ondulate, linii sinuoase -
alge, corali, pesti, crabi- insecte (pt forme si jocul de culoare)-
paianjeni- tentacule: medusa, caracatita, sepia -
sarpele (+in antichitate), soparla-suvita de par, curba
ornamentala (tipic arabesc) - populare : vrejul, margarita,
floarea soarelui- geometrice: patratul, cercul, ovoidul- spre
sfarsit –cariatide- lebada (+clasicismul rus)- inspiratie din scris-
Galle,Gaillard, Guimard- linii curbe, sinuoase, vegetale, figuri
feminine; Mackintosh- trandafirul; Galle- tablie pat-fluture,
masa- dragon cu aripi; - Van de Velde- geometric, functional-
Sezession- geometric, personaje mitice, scris, cupola lauri
(pavilionul), spirala
Art Deco - a luat nastere din efortul de a simplifica formele
curbe si motivele de factura vegetala ale Art Nouveau-ului ;
retine tendinta de abstractizare si repetitie a formelor dar trece
la forme mai curate. - inspiratie din egiptul antic - forme
fluide, lumina difuza, sticla nevada albastra si alba - motive -
floarea de lotus- fantana inghetata- linii drepte/ stream line/
simetrie- tapiserie blanuri - masinaria-stil popular
intre 1920 - 1930 in America regasit in designul
arhitectural,decoratia interioara, mobilier si bijuterii ; isi
primeste numele de la Expozitia de Arte Decorative de la Paris
din 1925 -ia nastere prin efortul de a simplifica motivele si
decoratia extrem de incarcate specifice stilului Art Nouveau din
Europa pastrand tendinta spre abstractizare si repetitie insa nu
si formele florale,curbilinii ale A N.-motivul fantanii inghetate-
stilului Art Deco ii este mai degraba specifica estetica masinilor
reflectand importanta tot mai crescuta a obiectelor functionale
zilnice; materiale puse in opera geometrizat
sticla,metal,plastic.-cu toate ca obiectele art deco nu erau
produse in serie aveau caracteristici de produse in masa cum
ar fi:simplicitate,repetitie invariabila,paterne geometrizate.-in
America stilul era numit si “skyscrapers style” datorita
impactului pe care l-a avut asupra primelor constructii de tip
zgarie nori din Chicagoex:Crysler Building NY – quintesentza
arhitecturii art deco din america inspirat din cubism si partial
din forme mecanizate

24. “Registrul ornamental al Renasterii” - Prezentare si

exemplificari prin desen, piese
1. In mare parte adoptata din arhitectura: arcade , frontoane,
coloane, pilastri, socluri profilate, atlanti2. motive geometrice:
toate elem decorative ,greco-romane: ovale, denticuli, punctul
de diamant, creneluri semirotunde3. ornamentica vegetala:
acantul: conceput si prelucrat pt diferite intrebuintari (profile,
capiteluri, tablii) -ghirlande, arabescuri4. ornamentica
animala: scoici, delfini, vulturi, centauri 5. ornam derivata din
alte domenii-figura si corpul omenesc:-masti, figuri grotesti-
mitologice sau istoriceTehnici: Cea mai mare parte a
ornamentatiei e realizata prin sculptura sau incrustatie alcatuita
din materiale pretioase ca: marmura, fildes, metale, si
sidefPictura pe tablii, fetele sertarelor,pictate cu scene istorice
sau mitologiceDecoratia policroma: prin pictura, tehnica
stucului, incrustatii,etc.6.embleme, cartuse, medalioane, figuri
omenesti

25. “Registrul ornamental Baroc” - Prezentare si exemplificari

prin desen, piese
Perioada barocului incepe la sf sec al XVI-lea, reprezentand o
continuare a renasterii. Sistemul ornamental al barocului are ca
suport elementele Renasterii. Peste sobrietatea geometriei
Renasterii se suprapun detalii excesive de suprafete si linii
curbe, jocuri de umbre si lumini, contraste de culoare, aur,
forme si volume pline de miscare si framantare. Suprafetele
mobilei se acopera cu esente nobile (palisandru, mahon,
abanos, nuc), cu incrustatii in fildes, sidef si portelan. Barocul
s-a nascut in Franta, pe baza lucrarilor de pictura realizate de
Michelangelo. Barocul Francez are patru perioade distincte:
barocul timpuriu – timpul domniei lui Ludovic al XIII-leabarocul
de tranzitie – timpul domniei lui Ludovic al XIV-leaRegence –
stil de tranzitie – in timpul minoratului regelui Ludovic al XV-
leaRococo – barocul tarziu – in timpul domniei lui Ludovic al
XV-leaStilul Ludovic al XIII-leaOrnamentul dominant este
cartusul care decoreaza suprafetele plane. Se foloseste
tapiteria fixa, cu cuie din argint sau arama, cu floare
decorativa. Stilul Ludovic al XIV-leaAcest mobilier are un
caracter pur decorativ, somptuos, cu dimensiuni si forme largi,
cu ornamentatie bogata si simetrica. Motivele decorative
predominante sunt cele simbolice: soarele, mastile cu razele,
doua litere L intretaiate, embleme militare, ornamente vegetale
(stejar, laur, maslin etc.)Stilul RegenceSuprafete tratate liber,
ornamente cu furnire din lemn de palisandru, trandafir si liliac.
Ornamentele sculptate sunt mai fine si in majoritate acoperite
cu aur. Oranmentele stilului Regence sunt preluate de la stilul
Ludovic al XIV-lea, dominand “motivul rocaille” alcatuit din
scoici diferite. Stilul Ludovic al XV-leaOrnamentele specifice
stilului sunt cochiliile de scoici, ghirandele de flori si frunze
delicate, lujere cu frunze si fructe, toate tratate liber si fluent.
Barocul German este influentat simtitor de Renasterea si
barocul Francez. Barocul in Olanda se dezvolta intr-o stransa
interdependenta cu cel din nordul Germaniei. Ornamentatia
bogata a barocului: Reprezentari umane, zeitati, frunza de
acant, iedera, reprezentari de animale (vultur, lebada, leu),
scoica, perla cu forma neregulata, volute, meandre,
reprezentari rege-soare, capete in medalion.

26. “Motive ornamentale diverse”; “Motive ornamentale de

scriere” - Prezentare si exemplificare, desen, piese
In gotic apare faldul si fleuronul. Faldul este o draperie cutata,
simetrica. Fleuronul este mugur, aparand chiar si in neogotic.
Apar crucile: greaca, latina, egipteana, malteza. Motive
ornamentale provenite din scrisProvin din Evul Mediu : India,
China, Japonia, Islam – scrisul imbinat cu scene.In Renastere
– incadrari precum patratul, si anumite tipuri de litere. Art
Nouveau:Queen Anne – baroc englez; tapiterie cu valoare,
reprezentari alegorice, scenicePiese cu fronton spart. Mobilier
neogotic – motivul principal: arcatura. Piesa neogotica – scaun
(material tip brocard – reluat in sec XX) – apare trifoiul Dulap
gotic – structura piesei: - braul face trimitere la lada rama cu
tablie decoratie in relief culori, motive, modul de acoperire a
imbinarilor – butonii – cap de sticla motivul broastei testoase –
ornamentica orientala