1

CARAVAGGIO, Michelangelo Merisi (Amerighi, 1573-1610)

Caravaggio este originar din Lombardia (localitatea Caravaggio) si este considerat
printre reprezentantii avangardei picturii europene. Initial, picteaza tablouri de sevalet de mic
format, cu subiecte din viata cotidiana, muzicieni, scene de taverna, copii cu fructe si flori,
prezicatoare. Treptat, da nastere unei arte dominate de realismul popular si de un claobscur
de factura personala. Studiaza la Venetia culoarea, manifestand o admiratie reala pentru
colorismul lui Giorgione.
In 1591-1592 se afla la Roma unde elaboreaza un limbaj elaborat si ca urmare,
primeste primele trei comenzi insemnate care-l introduc in istoria universala a picturii :
Chemarea Sf. Matei, Moartea Fecioarei si Rastignirea Sf.Petru.
Uitata, opera sa este redescoperita in 1930 de Roberto Longhi, care ii consacra un
volum in 1952.
Caracteristici picturale:
- personajele sunt tineri imbracati elegant, in costumele epocii, grupati la jocuri de carti,
cantareti din lauta, sau impodobiti cu coroane de ciorchini si frunze de vita (David,
Bacchus)
- curand, aceasta lume va fi inlocuita, prin descoperirea realitatii unei lumi opuse:
hamali de port, munca grea, oameni de la periferia societatii, varicele picioarelor
desculte, chipurile evanghelistilor iau infatisarea personajelor care populeaza cartiere
periferice ale Romei. – doreste sa scandalizeze, se incomodeze prin realitatea brutala
- influenta lui Caravaggio se manifesta in arta spaniola, cunoscuta sub denumirea de
verism in special in pictura lui Ribera, Murillo si Zurbaran, Velasquez; in arta
clasicismului francez: tenebrosismul il influenteaza pe Poussin, Georges de la Tour.
Valentin de Boulogne introduce in Franta clarobscurul, si scena de taverna. Rembrandt
insusi va fi influentat de Caravaggio.
- refuzul lirismului si infrumusetarii concretului vazut, idealizarii

Una dintre primele sale lucrari realizate la Roma este Moartea fecioarei (1606). Acest
tablou, destinat decorarii uneia dintre capelele de la Santa Maria della Scala din Roma, a fost
refuzat de cler care a considerat nedemna prezentarea Fecioarei sub forma cadavrului unei
femei oarecare, avand corpul umflat si cuprins de paloarea mortii, inert, dispus in diagonala.
Aceasta trasatura a operei sale poarta denumirea de realism popular (realism insemnand
prezentarea Fecioarei Maria ca o femeie oarecare din popor, cu corpul de culoarea mortii
asezat pe un pat obisnuit cu picioarele expuse vederii, deci intr-o postura mai putin demna
2

pentru o sfanta) Draperia rosie, expresia faciala a personajelor din jurul trupului neinsufletit
exprima dramatism, una dintre caracteristicile principale ale picturii baroce.
In lucrarea Chemarea Sfantului Matei (1599-1600, Roma, Capela Contarelli,
Biserica San Luigi dei Francesi), Caravaggio il prezinta pe Hristos si un discipol al acestuia
aparand in picioarele goale si imbracati ca niste oameni de rand, intr-o taverna saracacioasa
Scena se desfarsoara intr-un cadru contemaporan (taverna), populat de personaje obisnuite
(din nou trasatura realismului popular !).
Personajul principal nu este Hristos ca intr-o compozitie traditionala, ci colectorul de
impozite Levi (viitorul Sf.Matei) care isi face bilantul incasarilor din ziua respectiva impreuna
cu tovarasii sai, cand Isus, prezentat ca un om oarecare, a carui divinitate este sugerata doar de
aureola, insotit de Petru, intra in camera si il arata cu degetul
Pe Levi, desemnarea lui il surprinde, timpul pare suspendat Caravaggio nu picteaza
aici o scena religioasa traditionala, ci o scena care pare mai degraba povestire umana. (din nou
caracteristica realista !)
Sfumato-ul lui Leonardo este inlocuit de Caravaggio cu intalnirile conflictuale ale
luminii si umbrei, tehnica ce poarta denumirea de tenebrosism sau clarobscur. (adica, trecerea
brusca de la lumina la umbra). Pentru Caravaggio aceasta intalnire nu inseamna contur, ci
mase de culoare, doua forte aflate in conflict. Lumina e puternica si cade abrupt si aspru pe
forme, confera dramatism actiunii.
Instensitatile sunt maximele luminii si maximele intunericului. Contrastul dintre lumina si
intuneric anunta viziunea dinamicii Barocului.
Realismul si tenebrosismul lui Caravaggio au exercitat o influenta considerabila, in
special in afara Italiei, asupra operei multor artisti importanti din intreaga Europa, acestia
fiind denumiti pictori caravaggisti. (ex: Georges de la Tour, Daniele de Voltera)
Caravaggismul este miscarea artistica aparuta in pictura occidentala, in special dupa moartea
lui Caravaggio (1610) care promoveaza principalele caracteristici ale stilului sau. Aceste
trasaturi sunt (in sinteza !) :
- dramatismul, caracteristica importanta a picturii baroce in general, care in cazul
caravaggismului provine din clarobscur sau tenebrosism (contrastul dintre intuneric si
lumina)
- tenebrosism (am explicat !)
- realism (renuntarea la prezentarea personajelor in maniera idealizata cum procedeaza
in general Renasterea si inlocuierea acesteia cu realismul – personaje obisnuite, in
3

ipostaze si cadre obisnuite. Procedeul este cunoscut drept laicizarea scenelor

religioase sau tratarea scenelor religioase ca scene de gen.
- refuzul lirismului si infrumusetarii concretului vazut, idealizarii
- supradimensionarea personajelor (personajele mult supradimensionate, marite pentru a
apropia personajul de spectator cu scopul de-a mari efectul emotional, dramatic)
In 1606 – dupa o crima, fuge la Napoli unde picteaza Fecioara Rozariului, Cele sapte lucrari
ale milosteniei. Moare singur, pe o plaja din Napoli in 1610.