11 ANI DE LA PROCESUL

ROMÂNIEI LA HAGA,
care a adus României 9.700 km2 de platou
continental și zonă economică exclusivă

UKRAINE
MOLDOVA Dnieper Firth
ODESSA
Yahorlyts’ka Gulf

UKRAINE

Serpents’ Island Cape Tarkhankut

Sulina Dyke
Pretenția
României
Kalamits’ka Gulf

Sacalin Peninsula SEVASTOPOL

ROMANIA
Cape Khersones

Cape Sarych
Cape Midia
Pretenția
CONSTANȚA Ucrainei

BULGARIA

B L A C K S E A

Mercator Projection
(45° 30' N)
WGS 84

TURKEY
TURKEY
ISTANBUL

3 FEBRUARIE 2020
 INTRODUCERE
Hotărârea Curţii Internaţionale de
Justiţie de la Haga privind delimitarea
maritimă în Marea Neagră reprezintă
una dintre cele mai importante realizări
ale diplomației române din ultimii ani,
atât pentru România, cât și la nivel
internațional.
Pentru România, Hotărârea a fost un
remarcabil succes diplomatic în istoria
noastră recentă, prin recunoașterea
jurisdicției și a drepturilor suverane ale
țării noastre cu privire la 9.700km2 de
platou continental și zonă economică
exclusivă în Marea Neagră. Astfel,
prin cea de-a 100-a Hotărâre a Curții
Internaționale de Justiție, prima adoptată
cu unanimitate, România a câștigat
aproape 80% din suprafața de platou
continental și zonă economică exclusivă
aflată în dispută cu Ucraina, ceea ce
reprezintă prima și unica extindere de
jurisdicție suverană și drepturi suverane
ale României de la Marea Unire din 1918.
La nivel internațional, Hotărârea Curții
Internaționale de Justiție a devenit un
punct de referință pentru soluționarea
diferendelor internaționale pe cale
pașnică în domeniul delimitării maritime,
fiind citată consistent în jurisprudența CIJ
și a altor instanțe internaționale, precum
şi în doctrina dreptului internațional în
materie. Prin intermediul Hotărârii, Curtea
Internațională de Justiție a clarificat o serie
de aspecte importante pentru dreptul
internațional al mării. Principiul „uscatul
domină marea”, relevanța insulelor
în procesul de delimitare maritimă,
precum și aplicabilitatea metodei liniei de
echidistanță și a circumstanțelor speciale
au reprezentat problematici analizate
și clarificate de Curte, în cazul privind
Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

„
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a fost Agentul României în fața Curții
Internaționale de Justiție (2004-2009) și cel care a condus pledoariile României
în acest caz.
Decizia CIJ, obținută după mai bine de 4 ani de eforturi diplomatice, juridice
și logistice intense, este o dovadă a faptului că diferende extrem de complexe, care
sunt de natură să afecteze relațiile dintre state, pot fi soluționate cu succes prin
intermediul instrumentelor specifice dreptului internațional. În contextul geopolitic de
astăzi, dezideratul rezolvării în mod pașnic a conflictelor este mai actual ca oricând
și trebuie recunoscut de întreaga comunitate internațională. Ca diplomat și specialist
în drept internațional, știu bine că este nevoie de o viziune strategică, o documentare
consistentă și foarte multă muncă asupra argumentației juridice, pentru a soluționa
astfel de cauze extrem de complexe.
Alături de colegii mei de echipă, formată preponderent din experți români, am
demonstrat că munca realizată profesionist, perseverent, pas cu pas, argument cu
argument, are capacitatea să ducă lucrurile la bun capăt și să producă rezultate cu
impact național și internațional. Prin efortul depus, finalizat cu Hotărârea dată de
Curte, România a arătat că are oamenii și capacitatea să își susțină interesele cu

„
fruntea sus, în cele mai înalte foruri și, în final, să aibă câștig de cauză. România a
demonstrat că are maturitatea și expertiza necesare pentru a deveni un punct de
referință în dreptul internațional, respectiv în domeniul delimitării maritime și suntem
în continuare deschiși pentru a împărtăși din expertiza noastră în acest domeniu.

Declarația ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu prilejul

aniversării a 11 ani de la finalizarea Procesului, la 3 februarie 2020
 ECHIPA ROMÂNIEI ÎN
PROCESUL DE LA HAGA

20
Media de vârstă a componentei MAE a
MEMBRI echipei românești. Materialele pentru
pledoariile scrise și orale au fost redactate

32
Echipa României de componenta română a echipei, practică
care a susținut rar întâlnită pentru astfel de procese la
faza orală a CIJ, având în
procesului în vedere nivelul
faţa Curţii de la Haga, dintre care înalt de expertiză
5 consilieri străini, experţi în domeniul necesar
dreptului internațional - echipă majoritar
românească, confirmând expertiza
ANI

„
specialiștilor din țara noastră

Pour la Roumanie — le respect rigoureux du droit international

représente la base même, le noyau essentiel de notre politique

„
étrangère. (…) Cette constante de la politique étrangère de mon pays
trouve ses racines dans la contribution roumaine au développement
du droit international et de la justice internationale.

Bogdan Aurescu, fost Agent al României în fața Curții Internaționale

de Justiție (2004-2009), în cadrul primei runde de pledoarii în fața CIJ,
în prima zi, 2 septembrie 2008
 ECHIPA ROMÂNIEI ÎN PROCESUL
DE LA HAGA (2004-2009)
Bogdan Aurescu Cosmin Dinescu
Director General, Agent pentru CIJ Director general pentru afaceri juridice, Co-agent pentru CIJ
MAE MAE

Călin Fabian Liviu Dumitru

Ambasadorul României la Haga, Co-agent pentru CIJ Director al Oficiului pentru Frontiere şi Delimitări Maritime
MAE MAE

Ioana Preda Mirela Pascaru

Secretar III, Oficiul pentru Frontiere şi Delimitări Maritime Secretar III, Oficiul pentru Frontiere şi Delimitări Maritime
MAE MAE

Catrinel Brumar Irina Niță

Secretar III, Oficiul pentru Frontiere şi Delimitări Maritime Secretar III, Ambasada României la Haga
MAE MAE

Olivia Horvath Rodica Vasile

Ofițer de presă Expert, Direcția Tehnologia Informației
MAE MAE

Octavian Buzatu James Crawford

Lt. Comandor (r) Profesor de drept internațional
MApN Universitatea din Cambridge

Eugen Laurian Alain Pellet

Contra-amiral (r) Profesor de drept internațional
MApN Universitatea Paris Ouest Nanterre – La Défense

Ovidiu Neghiu Vaughan Lowe

Căpitan Profesor de drept internațional
MApN Universitatea din Oxford

Gicu Boroși Daniel Müller

Director general Cercetător la Centrul de Drept Internațional din Nanterre
Agenția Națională pentru Resurse Minerale Universitatea Paris Ouest Nanterre – La Défense

Mihai German Simon Olleson

Director general adjunct
Membru al Baroului Marii Britanii
Agenția Națională pentru Resurse Minerale
REZULTATELE ȘI IMPACTUL HOTĂRÂRII

Cca. 9700 km2 au revenit României A 100-a hotărâre a CIJ în cazuri

prin Hotărârea CIJ - prima și unica contencioase: Hotărârea privind

9700 100
extindere de jurisdicție Delimitarea Maritimă în Marea
suverană și drepturi Neagră (România c. Ucraina)
suverane ale
României de la
Marea Unire
din 1918

40 79,34
40 de ani – a durat soluționarea
definitivă a acestui diferend
politic bilateral complex.
Hotărârea din 3 februarie 2009 a
devenit un reper important pentru
delimitările maritime ulterioare,
fiind citată consistent în jurisprudența 79,34% din suprafața în dispută a
Curții Internaționale de Justiție şi a altor instanţe fost atribuită României prin Hotărârea
internaţionale, precum şi în doctrina dreptului Curții Internaționale de Justiție,
internaţional în materie pronunțată la data de 3 februarie 2009

Hotărârea a avut un impact foarte important asupra dreptului internațional în domeniul delimitărilor
maritime, fiind considerată o hotărâre-reper în jurisprudența instanțelor internaționale. A fost citată
și folosită ca model în toate cazurile ulterioare de delimitări maritime soluționate de curți și tribunale

„
internaționale.

Whenever there is a dispute, there must be a point in time

„
when that dispute emerged - when it crystallized. So, whenever a
dispute exists, a critical date also exists. This applies to all kinds
of disputes, and maritime delimitation is no exception.”

Cosmin Dinescu, fost Co-agent al României în fața Curții

Internaţionale de Justiţie, în cadrul celei de-a doua runde de pledoarii
în fața CIJ, 15 septembrie 2008
 PROCESUL ÎN CIFRE

7
7 dintre membrii
echipei României au
susţinut pledoarii în
faţa completului Curţii

3
3 săptămâni - durata
totală a pledoariilor
orale în procesul cu
Ucraina

15
15 judecători
permanenți ai Curții
Internaționale de
Justiție

1713
1713 de pagini au
avut pledoariile scrise
depuse de România în
2005 şi 2006

4
4 ani, 4 luni şi 18 zile
a durat procesul de la
Haga

23
13 discursuri au fost
prezentate în prima
rundă de pledoarii şi
10 în a doua rundă

18
18 ore, pe 6 zile -
durata pledoariilor
orale ale României în
procesul de la Haga

170
peste 100 de proiecţii
în primul tur şi
aproape 70 în al doilea
tur au fost prezentate,

400
în faţa judecătorilor
peste 400 de pagini
Curții Internaționale
au avut textele
de Justiție
pledoariilor orale
susţinute de România

67
67 de pagini are
Hotărârea Curţii
Internaţionale de

200
200 de documente a Justiţie în cauza
cuprins în total fiecare privind Delimitarea
dosar transmis Curţii Maritimă la Marea
Neagră (România c.
Ucraina)
După zile întregi de pledoarii extrem de specializate, abilitatea unui jurist stă în
utilizarea în discurs a unei anecdote inspirate, care atrage atenția asupra lipsei de

„
consistență a argumentelor celeilalte părți, menținând treaz, în aceeași măsură,
interesul judecătorilor Curții și al audienței, prin apelul la elemente de umor:

There is a famous sketch based on the writings of a classic

Romanian author about a professor examining his student. It is known
as the “cucumber” sketch. The story goes like this. The professor asks
the student to give the lesson on tomatoes. And the student answers:
“The tomato is a vegetable, as is the cucumber. The cucumber belongs
to the plant family of Cucurbitaceae and has 90 per cent water.”
Then the professor asks the student what is a potato. And the student
answers: “Well, the potato is a vegetable, as is the cucumber, which has
90 per cent water.” Well, then the professor asks what the student can
tell him about mathematics. And the student answers, mathematics is
a science, exactly as biology which deals with vegetables, among them
the cucumber, which has 90 per cent water. Whatever the professor
asks the student, he refers only to the cucumber! And this is Ukraine’s
method here. Whatever Ukraine tries to argue in this case, it comes

„
to the same cucumber - its alleged coastal predominance. But unlike
the cucumber in the sketch, Ukraine’s “cucumber” is not entitled to the
water it claims.

Bogdan Aurescu, fost Agent al României în fața Curții Internaționale

de Justiție, în cadrul celei de-a doua runde de pledoarii în fața CIJ,
15 septembrie 2008
 CADRUL JURIDIC
PREMERGĂTOR DISPUTEI
Se încheie Tratatul privind regimul
frontierei de stat între România şi
Ucraina, intrat în vigoare în mai 2004,
în baza căruia România a sesizat Curtea
Internațională de Justiție
2003
România ratifică Convenţia ONU
privind Dreptul Mării din 1982 şi
formulează o declaraţie prin care arată
că „insulele nelocuite şi lipsite de viaţă
economică proprie nu pot afecta în niciun
mod delimitarea spaţiilor care aparţin
coastelor principale ale statelor riverane.”
Această declaraţie viza Insula Şerpilor şi
nu a fost obiectată de niciun stat
1996
Se încheie acordul româno-sovietic,
sub formă de procese verbale de
demarcare şi delimitare a frontierei,
prin care se stabileşte o delimitare
parţială în jurul Insulei Şerpilor, acord
confirmat ulterior prin documente
de acelaşi tip încheiate în anii 1954,
1963, 1974
1949
Tratatul de Pace de la Paris dintre România şi Puterile
Aliate şi Asociate lasă României Insula Şerpilor
1947
Se încheie şi intră în vigoare
Tratatul politic de bază dintre
România şi Ucraina şi Acordul
Conex la acesta, care prevede
posibilitatea recurgerii la CIJ
pentru soluţionarea problemei
delimitării platoului continental
şi a zonelor economice exclusive
în Marea Neagră în cazul eşecului
negocierilor bilaterale
1997
România participă la semnarea
Convenţiei Organizației Națiunilor
Unite privind Dreptul Mării de la
Montego Bay, după ce a participat
activ la A Treia Conferinţă a
Organizației Națiunilor Unite privind
Dreptul Mării de negociere a acestui
important tratat multilateral
1982
Protocolul de precizare a
parcursului frontierei de stat
dintre România şi URSS prevede
transferul ilegal, contrar
Tratatului de Pace de la Paris, al
Insulei Şerpilor la URSS
1948
 ETAPELE PROCEDURALE
ALE PROCESULUI DIN FAȚA CURȚII
3 februarie 2009: Curtea pronunţă, în
şedinţă publică solemnă, cu participarea
19 septembrie
plenului CIJ, a delegaţiilor părţilor şi a
2008: Se finalizează
presei, Hotărârea care este înmânată în
audierile în procesul
original Agenţilor
privind Delimitarea
Maritimă în Marea Hotărârea este definitivă și obligatorie,
Neagră (România c. fiind imediat aplicabilă fără nicio altă
Ucraina) formalitate

5 iulie 2007: Ucraina depune Duplica

2 septembrie
sa, după obţinerea unei amânări
2008: Încep
din partea CIJ, motivată de „raţiuni
audierile
tehnice”

19 decembrie 2006: România

depune Replica României

iulie 2006: Curtea

Internațională de Justiție
fixează termenele pentru
depunerea Replicii părţii
române (22 decembrie
2006), respectiv a Duplicii
părţii ucrainene (15 iunie
2007)
Noiembrie 2004: Se fixează
câte 9 luni pentru depunerea
Memoriului României şi a
Contra-Memoriului ucrainean
16 mai 2006: Ucraina
depune Contra-Memoriul
15 august 2005: România depune la
CIJ Memoriul care conţine prezentarea
elementelor de fapt relevante, a
normelor şi regulilor considerate
relevante şi a argumentaţiei părţii
române asupra soluţiei pe care o
solicită CIJ
16 septembrie 2004: Se depune
la Grefa Curții Internaționale de
Justiție Cererea de Sesizare pentru
declanșarea procesului de la Haga
 SUMARUL PLEDOARIILOR ECHIPEI
ROMÂNIEI ÎN PROCESUL DE LA HAGA
5 Bogdan Aurescu
pledoarii
• Discursul introductiv al Agentului României în cadrul primei runde de pledoarii (2 septembrie 2008)
• Prezentarea caracteristicilor naturale ale Insulei Șerpilor (3 septembrie 2008)
• Încercările Ucrainei de a modifica statutul juridic al Insulei Șerpilor (4 septembrie 2008)
• Discursul introductiv al Agentului României în cadrul celei de-a doua runde de pledoarii (15 septembrie 2008)
• Concluziile Agentului României și soluția de delimitare (16 septembrie 2008)

3 Cosmin Dinescu
pledoarii

• Contextul geografic (2 septembrie 2008)

• Argumentaţia Ucrainei legată de activităţile întreprinse în zona în dispută (5 septembrie 2008)
• Irelevanța “actelor statale” în zona supusă delimitării (15 septembrie 2008)

5 James Crawford
pledoarii

• Țărmurile și zona relevante pentru delimitare (2 septembrie 2008)

• Existenţa unui acord româno-sovietic privind delimitarea spaţiilor maritime în sectorul adiacent
Insulei Şerpilor (3 septembrie 2008)
• Linia de delimitare avansată de România (5 septembrie 2008)
• Critica liniei de delimitare propuse de Ucraina (15 septembrie 2008)
• Frontiera delimitată în jurul Insulei Șerpilor (15 septembrie 2008)

3 Allain Pellet
pledoarii
• Jurisdicția și dreptul aplicabil (2 septembrie 2008)
• Insula Şerpilor ca o circumstanţă relevantă pentru delimitare (4 septembrie 2008)
• Cea de-a doua fază a delimitării: circumstanțele relevante (16 septembrie 2008)

4 Vaughan Lowe
pledoarii
• Statutul juridic al Insulei Şerpilor în conformitate cu Convenţia de la Montego Bay privind Dreptul
Mării (4 septembrie 2008)
• Verificarea caracterului echitabil al liniei de delimitare (5 septembrie 2008)
• Construcția liniei de echidistanță (16 septembrie 2008)
• Verificarea echității liniei de delimitare propuse de România. Concluzii (16 septembrie 2008)

2 Daniel Müller
pledoarii
• Rolul activităţilor întreprinse de un stat în zona în dispută (effectivités) în delimitarea spaţiilor
maritime (5 septembrie 2008)
• Relevanța Digului Sulina în delimitare (15 septembrie 2008)

1 Simon Olleson
pledoarie

• Frontiera maritimă din jurul Insulei Șerpilor, așa cum este reprezentată pe hărțile folosite în
argumentație (15 septembrie 2008)
„ Mr. President, we end where we began: with international
law. International law is the prominent sovereign that all
actors and actions of the international community should
follow and respect. The inspired words of Nicolae Titulescu,
whose distinguished effigy can be seen not far from this Great
Hall of Justice, close to the Peace Palace, come to my mind:

„
he used to define the State sovereignty “comme étant grevée
d’une ‘servitude internationale en faveur de la Paix’ et du droit
international.

Bogdan Aurescu, fost Agent al României la CIJ, în prezent ministru

de externe, în fața judecătorilor Curții Internaționale de la Haga, la
finalul pledoariei României, 16 septembrie 2008