Pledoarie Pentru Flota Militară A României

6/11/2021 Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României.
1 - Romania Military
Contact 

  Buletin naval  Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a

României. 1

Nicolae Hariuc 
11 iunie 2021 - 6:00
 Buletin naval, Editoriale, Forte Navale, Fortele Navale Romane, Marea Neagra, Rusia, Ucraina
Scurtă prezentare a mediului

Marea Neagră este o mare închisă care are o suprafață de 436400 km2 fără Marea de Azov, legată de Marmara și de
Mediterană prin strâmtorile Bosfor și Dardanele aflate sub control turcesc. De la est la vest marea are o lungime 1175 km
(635 Mm) cu peninsula Crimeea la mijloc. Astfel, de la Constanța la Sevastopol sunt circa 380 km (205 Mm) iar de la
Constanța la Novorosiisk sunt cam 720 km (389 Mm), de la Sevastopol la Istanbul în jur de 510 km (275 Mm) iar de la
Constanța la Istanbul vreo 320 km (173 Mm). Zona vestică are adâncimi relativ mici, platoul continental întinzându-se mult
în larg în timp ce zona estică are adâncimi mari și un platoul continental… mai scurt. Insule, nu prea sunt…
Prin comparație, golful Persic, locul unde s-au purtat atât de multe conflicte în ultimii 50 de ani, are o suprafață de 251000
km2, o lungime (de la nord la sud) de 989 km (534 Mm) în timp ce adâncimea medie este de 50 m (similar Mării Baltice).
Accesul se face prin strâmtoarea Hormuz. Insule, sunt. Nu la fel de multe ca-n Marea Baltică, dar sunt câteva.
×
❯ Preferințe confidențialitate Sunt
Sunt de
de acord
acord
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-pledoarie-pentru-flota-militara-a-romaniei-1 1/23
6/11/2021 Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1 - Romania Military
După terminarea Războiului Rece, mai multe conflicte mocnite au izbucnit în arealul Mării Negre: Republica Moldova
(Transnistria), Azerbaidjan (Nagorno-Karabach), Georgia (Abhazia și Osetia de Sud) și ultimul, cel din Ucraina (Crimeea și
așa-numitele „republici populare”, Donețk și Lugansk).
După momentul 2014, Rusia a militarizat Crimeea până la un nivel care-o face să fie confortabilă cu actuala situație. Cu
ajutorul Crimeei, Rusia poate controla cu relativă ușurință toată zona Mării Negre unde, Ucraina și Georgia nu contează,
România și Bulgaria… aici mă abțin, singura țară capabilă să-i reziste din punct de vedere militar fiind Turcia. Doar că
Turcia este din ce în ce mai preocupată de zona Mediteranei de est, având nevoie de liniște în Marea Neagră.
Momentul 2008 a fost important pentru Rusia, întrucât a relevat unele din slăbiciunile Flotei Mării Negre. Încet încet, flota a
fost modernizată, fiind practic construită în jurul rachetei cu rază lungă de acțiune Kalibr. Se fac remarcate cele șase
submarine Kilo Improved, cu baza la Novorosiisk, cele trei fregate de clasă Amiral Grigorovici (o versiune modernizată a
fregatelor de clasă Krivak) dar și corvetele de clasă Buyan M. Tot acestea au fost și vârful de lance în campania din Siria,
fiind frecvent detașate în baza de la Tartus din Marea Mediterană. De asemenea, peninsula a mai fost întărită și cu baterii ×
de coastă, baterii de rachete antiaeriene și beneficiază de o aviație de luptă
Suntrelativ modernă.
❯ Preferințe confidențialitate Sunt de
de acord
acord
Planurile Rusiei sunt evidente: intenționează să controleze navigația în spațiul Mării Negre, să-
 și protejeze liniile de comunicații și rutele energetice de transport, să intimideze membrii NATO

precum Bulgaria, România și Turcia, și să interzică accesul forțelor NATO în Marea Neagră.
Conform uneia din sursele citate[1], „impulsul primar al competiției pentru controlul regional asupra Mării Negre a rămas
neschimbat de-a lungul secolelor de conflict. Ca orice punct de gâtuire a spațiului maritim, Marea Neagră permite
hegemonului regional să exercite controlul asupra rutelor comerciale care o traversează. Două elemente asigură unicitatea
Mării Negre – unul vine din vechime, altul ține de epoca modernă. În primul rând, proximitatea geografică a Mării Negre de
sudul Europei conferă hegemonului o influență majoră în ambele regiuni. Controlul asupra Mării Negre necesită putere
terestră și maritimă, spre deosebire de multe alte rute maritime pentru dominația cărora este nevoie doar de flotă.
În concluzie, controlul asupra Mării Negre facilitează efortul Rusiei de a-și asigura dominația în Europa de Est, Caucaz,
estul Mediteranei și Orientul Mijlociu.”
O altă problemă specifică Mării Negre ține de acces. Ultimul acord internaţional care reglementează navigaţia în Marea
Neagră este Convenţia de la Montreux[2]. Convenţia a fost semnată de Turcia, Bulgaria, România, URSS, Franţa, Marea
Britanie, Grecia, Japonia, Iugoslavia, apoi Italia în 1938. Japonia s-a retras din Convenție după cel de-al Doilea Război
Mondial. SUA nu au ratificat Convenția de la Montreux, dar au respectat prevederile acesteia.
Prin Convenţie s-a stabilit astfel un regim de libertăţi determinat în raport de tipul de nave (de război şi comerciale) şi în
raport de patru tipuri de situaţii, şi anume: perioadă de pace, perioadă de război în care Turcia nu este un stat beligerant,
perioadă de război cu Turcia stat beligerant, perioadă în care Turcia estimează că este ameninţată de o iminenţă a
războiului.
Conform Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării – UNCLOS, regimul juridic al strâmtorilor pentru care există deja
convenţii internaţionale încheiate va continua să fie guvernat de aceste convenţii. Acesta este unul dintre motivele pentru
care Turcia nu a semnat UNCLOS.
Pentru România, impactul Convenției de la Montreaux a fost resimțit încă din cel de-al Doilea Război Mondial când, aliații
germani și italieni nu au putut transfera unități navale din Mediterana în Marea Neagră, cu excepția unor mici unități aduse
pe Dunăre și asamblate la Galați. Astăzi, aliații din NATO care nu sunt riverani, sunt limitați atât în ceea ce privește tonajul
navelor cât și în ceea ce privește durata șederii – 21 de zile.
Importanța Mării Negre pentru România

În primul rând discutăm despre linii comerciale și infrastructură portuară. Portul Constanţa poate primi un volum anual de
marfă de 120 milioane de tone. Cu toate acestea, volumul real nu atinge nici jumătate, fiind astfel foarte mult loc de
creștere. Este cel mai mare port de la Marea Neagră (la distanţă mare de concurenţă) și este vital pentru economia
naţională – nu mai puţin de 75% din cantitatea de marfă care tranzitează România ajunge în Portul Constanţa – şi,
important, pentru cea a ţărilor din apropierea noastră[3]. Portul Constanţa este considerat cel mai important port de cereale
din Europa. Traficul de cereale a crescut de peste 3 ori în ultimii ani. Această categorie de materie primă a ajuns să
genereze aproximativ 30% din totalul mărfurilor tranzitate în primul semestru din 2017, exportul de cereale derulându-se şi
în afara perioadei de campanie agricolă. În competiţia cu celelalte porturi de la Marea Neagră, cel din Constanţa deţine un
atu oferit de Dunăre, ce asigură conexiunea directă cu centrul Europei. ×
Sunt dede acord
acord
Datele economice ale portului Constanța pot fi lecturate accesând acest link.
Apoi vorbim de contribuția pe care proiectele de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră o pot aduce la
dezvoltarea economiei românești. Conform unui studiu realizat de Deloitte România[4], desfășurarea pe scară largă a
investițiilor și a activităților de producție offshore ar produce beneficii cu efecte ample în economia României, generând zeci
de mii de locuri noi de muncă și oferind miliarde de dolari în venituri fiscale suplimentare și producție suplimentară de
bunuri și servicii.
Astfel, „veniturile totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 mld. USD, reprezintă suma cumulată pentru perioada 2018 –
2040 (23 ani), media anuală fiind de 1,13 mld. USD. Această sumă ar fi suficientă pentru a acoperi, de exemplu,
aproximativ un sfert din deficitul bugetar din anul 2016. Estimările rezultate arată că fiecare mld. USD investit în activități
offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 mld. USD în PIB-ul României în următorii 23 ani. Mai
mult, contribuie direct și indirect cu venituri de 1,9 mld. USD la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de
locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă (2018-2040).”
Conform aceluiași studiu citat, „efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar propaga, de asemenea, în
sectoarele conexe (de exemplu, transportul și distribuția de gaze naturale) dar și în alte industrii (de exemplu, industria
chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde investiții de aproape 9 mld. USD ar fi
posibile în urma surplusului de gaze și competitivității economice astfel create. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la
înființarea și menținerea a cca. 42.000 de locuri de muncă până în 2040, la un impact cumulat estimat de 18,3 mld. USD
asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 99 mld. USD în producția națională de
bunuri și servicii între 2020 și 2040.
Nu în ultimul rând vorbim de pescuit și turism, deloc neglijabil, chiar dacă poate că pălește prin comparație cu cifrele de mai
sus. Sunt comunități care depind integral de ceea ce le poate oferi Marea Neagră[5]. Să ne aducem aminte de recentele
hărțuieli franco – britanice pe tema pescuitului după Brexit[6]. Sau de războaiele codului[7]…
Tipuri de angajamente aero-navale

În Marea Neagră nu au mai avut loc angajamente aero-navale din cel de-al Doilea Război Mondial. Însă tehnologia a
evoluat foarte mult de atunci: torpilele au fost înlocuite cu rachete navă-navă, submarinele sunt mult mai sofisticate și chiar
și cele diesel-electrice fără AIP au caracteristici tehnico-tactice net superioare celor din al Doilea Război Mondial, avioanele
propulsate de motoare cu pistoane au fost înlocuite de avioanele reactive și tot așa.
Prin urmare, am încercat să aduc în discuție o serie de bătălii mai recente care, cred eu, prezintă similarități cu ceea ce s-
ar putea întâmpla în Marea Neagră. Voi prezenta deci succint bătălia de la Latakia și bătăliile aero-navale din cadrul
Operațiunii Earnest Will, cu o scurtă mențiune a Operațiunii Morvarid.
Bătălia de la Latakia[8] a avut loc în 7 octombrie 1973 în cadrul războiului de Yom Kippur fiind primul angajament naval cu
rachete navă-navă purtat de vedete rapide purtătoare de rachete. Tot cu această ocazie au fost folosite în premieră tactici
de război electronic: contramăsuri și bruiaj.
Achiziția vedetelor rapide purtătoare de rachete a fost luată în calcul de marina israeliană după ce au observat conflictul
dintre India și Pakistan. Având deja experiența pierderii INS Eilat, israelienii au considerat că vedetele rapide purtătoare de
rachete sunt mult mai potrivite în zona costieră a Mediteranei de est și a Mării Roșii.
La începutul războiului, Israel avea în inventar 14 vedete purtătoare de rachete de clasă Sa’ar în timp ce inamicul, Siria, ×
opera trei vedete purtătoare de rachete de clasă Osa și șase de clasă Komar, un model ceva mai vechi. În completare,
❯ Preferințe
sirienii dispuneau de 11 vedete torpiloare
confidențialitate
și de două dragoare.
Sunt
Sunt de
de acord
acord
Rachetele Styx aveau o rază de acțiune de 25 Mm (46 km) în timp ce rachetele Gabriel aveau o rază de doar 12 Mm (22
km). În plus, Styx era o rachetă testată în luptă, de tip „trage și uită” în timp ce Gabriel necesita ghidarea continuă spre țintă
și nici nu fusese testată în luptă. Iată o situație în urma căreia marina israeliană urma să iasă destul de șifonată în ciuda
superiorității numerice și a pregătirii bune a echipajelor sale. Aveau totuși un atu: dezvoltarea continuă, asiduă a
contramăsurilor și a mijloacelor de război electronic.
Operațiunea s-a desfășurat în noaptea de 6 octombrie, prima zi a războiului de Yom Kippur. Planul Israelului urmărea să
atragă vedetele siriene în largul bazei de la Latakia pentru a elimina încă de la început potențiala amenințare pe care o
reprezentau. Flotila israeliană era alcătuită din cinci vedete purtătoare de rachete, trei de clasă Sa’ar și două de clasă
Reshef.
Flotila a mers mai întâi spre vest către Cipru pentru a evita radarele siriene de coastă și a atacat dinspre nord, direcția din
care sirienii nu se așteptau la un atac. La 23:30, trei contacte au apărut pe radarele israeliene: o Osa și două Komar
înarmate cu Styx. Profitând de raza Styx, sirienii au angajat inamicul de la 45 km, cu 25 km mai mult decât raza rachetelor
navă-navă Gabriel. Pe măsură ce Styx-urile se apropiau, vedetele israeliene au declanșat contramăsurile (rachete care
produceau nori de aluminiu) și au început să bruieze radarele rachetelor Styx. Spațiul limitat dintr-o rachetă navă-navă nu
permite instalarea unui radar la fel de performant precum cel de pe navă. A funcționat, căci toate rachetele siriene au căzut
în mare fără a lovi vedetele israeliene.
În acel moment israelienii au atacat cu viteză maximă și, de îndată ce au ajuns în raza de acțiune, au lansat rachetele
Gabriel. Toate cele trei vedete siriene au fost lovite, două scufundându-se imediat. Încercând să scape, cea de-a treia a
eșuat pe un banc de nisip fiind incendiată cu artileria de bord.
Pentru tot restul războiului flota siriană a rămas în port. A fost astfel demonstrată valoarea acestui tip de navă dar și
eficiența contramăsurilor în lupta împotriva rachetelor navă-navă. Bineînțeles, de atunci au evoluat atât rachetele cât și
contramăsurile. Eterna luptă dintre sabie și scut continuă și astăzi.
×
Sunt de
de acord
acord
Sahand după ce a încasat trei Harpoon și niște bombe cu fragmentație Sursa foto:
https://www.navyhistory.org/2017/04/operation-praying-mantis-an-enterprise-combat-mission/
O altă campanie care merită urmărită servind scopului acestui articol este cea din Golful Persic, din timpul războiului dintre
Iran și Irak. În esență, Operațiunea Earnest Will este cea mai mare operațiune de convoiere desfășurată după încheierea
celui de-al Doilea Război Mondial. În cadrul ei, navele US Navy au protejat petrolierele Kuweitului (care fuseseră
transferate către SUA) de atacurile iraniene. În cadrul acestei operațiuni au avut loc mai multe angajamente, și toate merită
atenția noastră, condițiile fiind, în opinia mea, similare celor din Marea Neagră.
Americanii s-au confruntat cu numeroase mine marine amplasate de iranieni în apele internaționale, pe rutele navelor
comerciale, cu atacurile vedetelor rapide care foloseau ca baze de operațiuni foste platforme petroliere dar și cu atacuri
clasice, cu rachete navă-navă și aviație.
Dintre toate angajamentele navale care s-au desfășurat în timpul Earnest Will, operațiunea Praying Mantis
(„Călugărița”) este cea care atrage cel mai mult atenția, prin mijloacele tehnice implicate, prin tacticile folosite și prin
rezultatele operațiunii în sine, rezultate care în final au adus Iranul la masa negocierilor.
Operațiunea a fost în replică la avarierea fregatei de clasă Oliver Hazard Perry – Samuel B. Roberts (FFG-58) de către o
mină iraniană. Din partea US Navy au participat un portavion, un crucișător, mai multe dstrugătoare și fregate, inclusiv o
navă de asalt amfibiu, organizate în mai multe grupuri de luptă – SAG (Surface Action Group).
×
Sunt de
de acord
acord
Componența grupurilor de luptă Sursa foto:

https://www.usni.org/magazines/proceedings/1989/may/surface-view-operation-praying-mantis
×
Sunt de
de acord
acord
Obiectivele acestor grupuri de luptă au fost de a distruge nava iraniană Sabalan sau orice altă navă iraniană din aceeași
categorie precum și platformele petroliere iraniene (Sassan și Sirri) folosite ca baze de operațiuni împotriva traficului
comercial. Această serie de angajamente navale a marcat câteva premiere și au fost un succes total pentru US Navy.
Într-un articol publicat în Proceedings (Vol. 115/5/1,035) în mai 1989, căpitanul J. B. Perkins III din U. S. Navy [9] trage
câteva concluzii dintre care, eu le-am selectat pe cele de mai jos:
KISS: Keep It Simple, Stupid (traducere aproximativă în rom. „Menține totul simplu. Stupid”). Regula implică elaborarea
unor planuri simple, cu obiective clare și minima implicare a eșalonului superior în lanțul decizional din timpul luptei. Pe
scurt, autonomia comandanților de la fața locului care nu vor întreba eșalonul superior ori de câte ori trebuie să ia o
decizie.
Asigurarea integrării eficiente a tuturor forțelor implicate în bătălie: nave de suprafață, avioane de luptă, elicoptere.
Supravegherea constantă a câmpului de luptă cu toate mijloacele din dotare. Asigurarea superiorității la nivel informativ
este esențială în protecția forței, descoperirea și distrugerea obiectivelor inamice dar și în evaluarea daunelor produse
după consumarea atacului. S-a insistat destul de mult pe identificarea vizuală a țintelor având în vedere că lupta s-a dus
într-o zonă de navigație aglomerată, cu trafic civil în desfășurare. S-a încercat în acest fel limitarea daunelor colaterale
în rândul civililor.
Suportul lingvistic: nevoia unor cunoscători ai limbii iraniene a fost esențială atât în comunicarea directă cu aceștia
(somații transmise către navele iraniene) cât și în interceptarea traficului iranian radio purtat în clar.
Muniția utilizată pentru neutralizarea platformelor petroliere a fost o lecție care ne interesează și pe noi. Americanii au
tras 208 proiectile de artilerie în Sassan și Sirri.
Performanțele rachetelor utilizate în luptă: Standard SM-1 a performat excelent în rol anti-navă, toate cele cinci rachete
trase lovind ținta. Se consideră că Harpoon a performat bine (au fost însă și rateuri, de ambele părți, atât navele
iraniene cât și cele americane fiind echipate cu Harpoon), având în vedere că luptele s-au dus într-o zonă aglomerată,
în care se mai aflau și alte nave.
1988 Operation Praying Mantis USN vs Iranian Navy | D…

D…
×
Sunt de
de acord
acord
O altă operațiune relevantă este Morvarid, desfășurată în noiembrie 1980 în cadrul războiului dintre Iran și Irak. A fost o
victorie categorică pentru Iran, soldată cu distrugerea terminalelor petroliere din Mina al-Bakr și Khor al-Amaya, a 80% din
flota irakiană și a numeroase baze de apărare antiaeriană și de avertizare timpurie (radare) precum și cu blocada portului
Al Faw.
Iranul a folosit în acest atac 6 nave amfibii, 2 nave purtătoare de rachete (Combattante II) și un număr necunoscut de
pușcași marini și de avioane/elicoptere. Pentru mai multe detalii vă recomand să accesați acest link.
Toate luptele din Golful Persic au implicat folosirea marinei și aviației în operațiuni combinate.
Toți beligeranții au folosit și forțe de operațiuni speciale sau pușcași marini pentru preluarea
 sau distrugerea unor obiective punctuale, instalații petroliere aflate în larg sau instalații terestre
aflate pe țărm.
La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, flota sovietică era net superioară celei românești, atât ca tonaj cât și ca
armament ambarcat. La începutul războiului submarinele sovietice au paralizat realmente traficul naval pe coasta de vest a
Mării Negre. Răspunsul Axei a constat în instalarea unor baraje de mine la adăpostul cărora traficul naval a fost reluat.
În luptele de la Odessa, comandamentul româno-german a încercat să atace convoaiele rusești care ajutau trupele
sovietice însă regulile de angajament restrictive pentru singurul submarin românesc (Delfinul) precum și distanța mare care
trebuia parcursă de cele trei vedete torpiloare de clasă Vosper de la Constanța până în zona Odesei au limitat foarte mult
oportunitățile de distrugere a navelor sovietice din fața Odesei. Mai mult decât atât, informațiile despre transporturile
sovietice erau depășite iar torpilorii noștri nu aveau experiență în lansarea torpilelor, exercițiile de luptă fiind foarte puține în
perioada de dinaintea războiului. Prin urmare, flota sovietică a Mării Negre a putut susține trupele de la sol atât cu baraje
de artilerie cât și cu trupe, muniții și alimente, fără ca noi să fim în stare să-i deranjăm prea mult. Aviația a avut ceva mai
mult succes însă…
Ulterior, cucerirea Crimeei a împins flota și aviația sovietică la Novorosiisk, în celălalt capăt al Mării Negre, iar germanii au
adus submarine și vedete torpiloare în Marea Neagră. Practic, avansul trupelor pe uscat a ajutat foarte mult flota
românească aflată într-o evidentă inferioritate față de cea sovietică. După cum spuneam mai sus, controlul asupra Mării
Negre necesită putere terestră și maritimă, spre deosebire de multe alte rute maritime pentru dominația cărora este nevoie
doar de flotă.
Marina noastră a executat multe operațiuni de convoiere, la adăpostul relativ al barajelor de mine, punctul culminant
constituindu-l Operațiunea 60000, când marina s-a descurcat realmente onorabil în fața atacurilor susținute ale aviației
sovietice, campionul apărării antiaeriene fiind puitorul de mine Amiral Murgescu.
Va urma
Nicolae
×
Sunt de
de acord
acord
P.S. Acest articol îi este dedicat lui karadeniz care, la începutul acestui an, a plecat dintre noi.
Cei care dați pe aici de mai mulți ani vă aduceți cu siguranță aminte de el. Un om extraordinar
 care m-a ajutat foarte mult, fie cu un sfat, fie cu o vorbă bună, acolo unde trebuia. Un om cu
dragoste de mare și de marină cu care mi-a făcut o deosebită plăcere să stau la povești
marinărești din Marea Neagră. Dumnezeu să-l ierte!
Surse bibliografice:
[1] https://newstrategycenter.ro/wp-content/uploads/2016/04/Policy_paper_-_De_ce_conteaza_Marea_Neagra_-_NSC_-
_iunie_2016-1.pdf
[2] http://www.dragomirlaw.ro/articles/Marea%20Neagra.%20Aspecte%20de%20drept%20si%20geopolitica.pdf
[3] https://intelligence.sri.ro/zece-realitati-ale-economiei-romanesti/
[4] https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/ro/Documents/RaportImpactProiecteOffshore_RO.PDF
[5] https://uac.incd.ro/Art/v3n3a01.pdf
[6] https://www.france24.com/en/live-news/20210506-the-franco-british-fish-feud-how-it-started
[7]
https://en.wikipedia.org/wiki/Cod_Wars#:~:text=Fishing%20boats%20from%20Britain%20were,catch%20in%20the%2014th
%20century.&text=This%20led%20to%20a%20modern,%E2%80%9373%20and%201975%E2%80%9376.
[8] https://navalpost.com/battle-of-latakia/?amp=1
[9] https://www.usni.org/magazines/proceedings/1989/may/surface-view-operation-praying-mantis
 importanta Marii Negre pentru Romania, importanta marinei pentru Romania, marea neagra, razboiul din ucraina.
 Semn de carte.
 Egiptenii au planuri cu adevarat marete
 33 de comentarii:
Bing Bing
11 iunie 2021 la 6:51 ×
Sunt de
de acord
acord
Virgula de dinainte de „Stupid” in „KISS” nu e de fapt apelativ pentru cititor? „Tine-o simplu, prostule”. Ca la fotbal, „nu te
complica ba boule de fundas, bubuie-o direct in balarii”. Franchetea limbii engleze (sau a variantei americane mai
degraba) e frumoasa si sigur a influentat dezvoltarea lor. Versus noi cu multe formalisme, pronume diferite de politete
etc, parca limbajul de lemn ne este adanc inradacinat.

6
Răspunde

Andreas
11 iunie 2021 la 9:17
Nu e. KISS vrea sa spuna „Tine-o simplu, ca pentru prosti!”. Adica nu fa planuri sau metodologii complicate, ci unele
simple si functionale, cat mai usor de pus in practica.
Colonelul Jeff Cooper, initiatorul tehnicilor moderne in tir de combat, utiliza KISS ca motto al noii filozofii de lupta cu
arme de foc, pe principiul ca in contact potential letal creierul nu mai are capacitatea sa proceseze informatii
complexe si sa ia decizii rationale, poate cel mult accesa si aplica chestii simple, bazandu-se mai mult pe reflexe
conditionate. Chuck Taylor, unul din colaboratorii si elevii lui, promovase KISS ca principiu de baza al „noii tehnici de
combat cu arme de foc” pe care in anii ’90-2000 o promova (si vindea) prin Europa.
Extrapoland un pic, in angajamente de mare anvergura un plan prea complicat risca sa nu fie inteles de subordonati
si sa deraieze la primul incovenient, gen multe din planurile de lupta navala japoneze in WW2, criticate de istoricii
navali ca fiind prea complexe si alambicate (Midway e exemplul clasic).

2
Răspunde

Bing Bing
11 iunie 2021 la 11:15
Cfr cu Wiki (https://en.m.wikipedia.org/wiki/KISS_principle) ar mai fi variante de genul „Keep it simple and

straightforward” sau „short and simple” unde avem un „si” intre termeni. Plus altele cu virgula unde „stupid” e
inlocuit de mai putin ofensatoarele „silly”, „sailor” sau „soldier”. Deci cam e apelativ. Li se potriveste de minune
alor nostri blocati in meandrele corvetelor.
Răspunde

Florin TNT
11 iunie 2021 la 14:12
×
Nu cred că Midway a fost noroc cum spun americani povestea
Sunt
❯ Preferințe confidențialitate Sunt de
de acord
acord
Nu cred că au ajuns lîngă japonezi cu noroc.
Cred că au avut neconvenționali care au făcut salt în timp și le-au dat locațiile!
Sau au avut acces la tehnologi de localizare nedivulgate nici până în ziua de azi!
Răspunde

georgel
11 iunie 2021 la 15:36
Am fost acolo domnule, am semnalat primul prezența lui Akagi. Dacă mă cheamă la proces, depun mărturie.
Aveau și niște consilieri extratereștri, dar cu o generație în urma celor americani.
Culmea, la toți le plăcea bulzul ciobănesc cu lamb chops si niște molan:)

1
Răspunde

Eroul Bula
11 iunie 2021 la 7:04
Dumnezeu sa-l odihneasca!

6
Răspunde

Hunter (Scythia Minor)

11 iunie 2021 la 7:32
Să-i fie țărâna ușoară!

2
Răspunde

psycho
11 iunie 2021 la 7:58
RIP !😔

2
×
Sunt de
de acord
acord
Răspunde

Marius Zgureanu
11 iunie 2021 la 8:07
Odihneasca-se in pace!
Cat despre capacitatile Romaniei la Marea Neagra, chiar si dupa ce ne vine bateria de NSM, tot RIP e pe restul
palierelor.
Ce scenarii de lupta sa ni se aplice? 🙂
Alea efectuate de sisteme ale NATO si ale americanilor?

2
Răspunde

nicolae
11 iunie 2021 la 17:05
Pai tocmai, fiind RIP pe toate palierele, avem ocazia de a reconstrui de la zero. Chestiunea va fi abordata in partea
a II-a.
Apoi, de la WW2 incoace geografia nu s-a schimbat, dar tehnologia a facut niste salturi uriase. De aceea ar trebui
poate regandit totul.
Apartenenta la NATO ne ofera timpul necesar pentru a reconstrui.
Răspunde

psycho
11 iunie 2021 la 17:23
pana acum ne-a oferit timp de dormit.

2
Răspunde

Marius Zgureanu
11 iunie 2021 la 19:21
reconstruirea de la zero va lua 20 de ani, ca nu sunt bani pentru toate… s-ar putea sa nu avem timpul asta
×


Sunt de
de acord
acord
Răspunde

SFULGERU 22
11 iunie 2021 la 9:36
Stimate Nicolae
Multumesc pt articol. Ca de obicei, este bine documentat. Dar ideea asta cu „barcile” eu n-o inteleg. Marina este o arma
tehnica, romantica, si reumatica. Dar ce faci cu ea cand tu ( adica armia romana ) esti rupt in ” spate jos” ? Cum ii
asiguri aparare a.a. si mai nou anti racheta? Ce faci cu fregate intr-o mare inchisa, mica ( un avion supersonic o
strabate intr-o ora pe lungime) si lipsita de insule la adapostul carora sa manevrezi? Sunt de acord ca putem avea niste
nave de patrulare mici, rapide si cat mai bine inarmate, eventual cu perna de aer cum a fost acel „Proiect 1034” parca .
Apoi niste puitoare de mine si dragoare. Lupta anti submarin poate fi dusa si din aer sau cu niste nave se mic tonaj. In
WW Ii in Marea Neagra s- au batut 5 marine militare; sovietica, germana, romana, bulgara si italiana. Peste 100 de
nave de toate marimile ( exceptand cuirasate si portavioane). Care a fost cea mai eficienta nava? Un modest puitor de
mine romanesc. Minele sale au avariat sau scufundat 5 nave inamice. S-a mai spus pe aici ceva foarte adevarat. Ne
trebuie aviatie. Apoi aparare a.a., tancuri, autotunuri, IFV-uri etc. Un avion sau un tanc plecat din Dobrogea poate lupta
si la Botosani si la Timisoara. Dar o fregata nu poate ajunge acolo. Eventual doar echipajul pe post de pifani. In 1917 o
parte din marinari au trecut la aviatie. Asta si pt faptul ca stiau ce este un motor, o carma sau o mitraliera. Inteleg ca
navele mici nu fac fata pe o mare montata si ca nu ai voie sa lansezi rachete de croaziera de la sol. Dar costurile pentru
rezolvarea acestor probleme mi se par prea mari. In 1989 Romania avea 400 avioane de lupta. Declarate! Si acum, va
rog sa ma scuzati. Ma asteapta 2 zile destul de incarcate. La buna vedere/citire!

7
Răspunde

nicolae
11 iunie 2021 la 17:18
Chestiunea „necesitatii barcilor” va fi abordata in partea a II-a.
Motivul pentru care am ales sa detaliez angajamentele aero-navale din Golful Persic a fost tocmai pentru a combate
niste preconceptii. Una dintre ele fiind exprimata chiar de tine, citez: „Ce faci cu fregate intr-o mare inchisa, mica (un
avion supersonic o strabate intr-o ora pe lungime) si lipsita de insule la adapostul carora sa manevrezi?”
Operatiunea Praying Mantis a avut loc fix intr-o mare mica, fiind implicate un portavion si mai multe nave grele. Si
desi are mai multe insule decat in Marea Neagra, rolul lor in batalie a fost inexistent. Pentru americani, sa aiba doua
portavioane in Golful Persic nu este ceva neobisnuit.
Răspunde

Flogger
×
11 iunie 2021 la 9:46
Sunt de
de acord
acord
Post Scrptum-ul m-a întristat mult…
N-am avut plăcerea să-l întâlnesc în această viață.
Sper că acel om onorabil, din ce am putut discerne, navighează în Oceanul Universului.
Felicitări, Nicolae!
În opinia mea, considerațiile asupra situației tactica-strategice de la MN, din perspectiva României au în vedere:
– situația tactică-operativă dictată de geografie, cu harta-n față, anume limitările în proiecția forțelor și mijloacelor
– situația climatică și meteo; limitări și oportunități
– gradul de control terestru, aerian și maritim, dictat de infrastructura de transport, logistice, aeroportuare și portuare
– forțele și mijloacele la dispoziție
– scenarii probabile
– potențiale sinergii între acestea din ultime, care să amplifice
– poziționarea tactica probabilă și desfășurarea în debutul operațiilor: avantaje și dezavantaje
Aspecte critice:
– Mobilitate tactică și strategică
– Acoperirea apărării ZEE prin mijloacele de detecție și negare (baterii de coastă, aviație)
– AAA integrată și uzul forței aeriene
– Capacități minime defensive și ofensive necesare forțelor navale în cazul operării întrunite și integrate cu sistemele
aeriene și de coastă

2
Răspunde

nicolae
11 iunie 2021 la 17:21
Multumesc pentru sinteza! 🙂 Dupa cum spuneam si in articol, trebuie de asemenea facuta distinctie intre perioada
de pace si perioada de razboi. Cea de pace, asa cum e si acum, are multe tonuri de gri.
Răspunde

VS
11 iunie 2021 la 9:57
Dumnezeu sa-l odihneasca! Un super articol marca nicolae, dar care la sfarsit m-a intristat.
Da, se poate să fim relevanti in MN și să ne aparam interesele noastre și ale NATO, nu e nimic imposibil. Din pacate,
pare ca nu facem nimic in acest sens. Nici americanii nu ne împing de la spate, si se bazeaza mai mult pe aviatie la
Marea Neagră
×

2
Sunt de
de acord
acord
Răspunde

Bing Bing
11 iunie 2021 la 12:49
Americanii or fi vazut si ei ca nu ai de unde. Nu neaparat din mentalitate ci din PIB-ul mititel si dezvoltarea ramasa in
urma. Ca atunci cand au stabilit ca o sa avem permanent detasat Stryker pt ca se poate deplasa prin noroaiele
patriei. Nu ne-ar strica ceva donatii de echipamente si un grant de 1-2 miliarde anual ca Egiptul din articolul anterior.
Sigur, biciuiti sa tina calea corecta dar si ceva extra resurse ar fi bune pentru a porni o dezvoltare sanatoasa.
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Karadeniz, citisem mai pe diagonala dimineata, ma scuzati.

1
Răspunde

nicolae
11 iunie 2021 la 17:23
Aparent, americanii considera ca suntem in stare si trebuie sa platim tot ceea ce ne vand. Inca nu am ajuns sa
avem importanta Egiptului sau a Israelului in zona Marii Negre astfel incat sa primim donatii si ajutoare
financiare.
Donatii nici nu stiu sa fi cerut, cu exceptia unor motoare pentru Hercules si alte maruntisuri pentru Afganistan.

1
Răspunde

Gabriel
11 iunie 2021 la 11:05
KISS = rezolva problema cât mai simplu, nu încerca sa faci pe deșteptul!
Hai pupici!
PS Problema:
O pisica neagră sta pe trotuar. De coada are legată o tinichea. Cu ce viteza trebuie sa alerge pisica ca sa nu audă
zgomotul produs de tinichea?
Problema a fost propusă de profesorul Piotr Kapița, basarabean de-al nostru, vorbitor fluent al limbii romane, membru al
Academiei URSS, laureat al Premiului Nobel pentru fizica.

6
Răspunde

×
Sunt de
de acord
acord
robi
11 iunie 2021 la 11:22
Sa ii fie tarana usoara!
Răspunde

George GMT
11 iunie 2021 la 11:54
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

1
Răspunde

WW
11 iunie 2021 la 12:38
Dumnezeu sa-l odihneasca!

1
Răspunde

georgel
11 iunie 2021 la 12:44
Frumoasă pledoarie, documentată și dedicată unui om adevărat.
În opinia mea si realist vorbind, România are nevoie de rachete antinava de măcar trei tipuri, lansate de pe uscat, mare
și din avioane. Pot fi si npr ca lansatoare pentru vectorii respectivi. În număr suficient rachetele.
Restul ține de visurile fiecăruia, trebuie să mărturisesc că și mie îmi place marea:)

1
Răspunde

Reis
11 iunie 2021 la 14:43
×
Sunt de
de acord
acord
Deci nave mici și fâșnețe sau fumegatoarele de acum? Ce dorim și ce tăiem? Submarine canci?
Răspunde

Niko
11 iunie 2021 la 14:50
Dumnezeu sa il odihneasca!
Răspunde

Tiberiu
11 iunie 2021 la 14:53
Consider ca Romania trebuie sa aiba o flota cat de cat credibila pentru a-si putea folosi platoul continental care i se
cuvine( ma refer in special la extractia de hidrocarburi) . Daca nu poti ajunge , de exemplu, la platformele de extractie
pe mare cu nava cat de cat rezonabila, nu ai nicio sansa sa te folosesti de platoul care ti se cuvine. De exemplu, o nava
civila care transporta echipament catre platforma ta este blocata si somata sa se opreascs sau sa permita abordarea de
catre o nava militara neprietenosa. Ce faci, bombardezi cu rachete de pe uscat sau din aer nava neprietenoasa? Sincer,
nu cred. O sa te milogesti de ei sa nu-ti sechestreze nava. O nava militara de-a ta mare va rezolva problema la fata
locului. Asa ca, pana la un razboi, o flota trebuie sa ai, si una care sa aibe nave mari, fregate. Altfel patesti ca ucrainienii
cu barcutele sechestrate 🙂

4
Răspunde

Caudillo
11 iunie 2021 la 17:22
Dumnezeu sa-l odihnească!
Răspunde

soldat(rez)
11 iunie 2021 la 17:08
×
Salut. Un interviu de urmarit: https://www.youtube.com/watch?v=2T6qKTeTCIE
Sunt de
de acord
acord
Răspunde

Red
11 iunie 2021 la 18:22
Din ce am inteles eu,apararea AA si anti-nava a litoralului si apelor teritoriale se va face in principal de la tarm.Datorita
intentiilor defensive,e mai simplu,mai ieftin si mai sigur sa ai doar lansatoare,nu si nave pe care sa le pui.
Daca 2 din 3 capabilitati sant asigurate de pe uscat,e logic ca sa ai drept nave de baza corvetele.Din pacate va mai
trece mult timp pana sa ai o AA adecvata pentru protectia marina.O varianta ar fi prezenta permanenta a cate unei nave
americane cu Aegis.Iarasi la mana americanilor ..
Răspunde

georgel
11 iunie 2021 la 18:38
Mi-ar place de 15 august să avem macar 2 portavioane de 100 de mii +, câteva suburi din clasa Los Angeles, vreo opt
distrugătoare Arleigh Burghe, inclusiv vreo două Zumwalt class și crucisatorul Mărășești. Sa zboare pe deasupra 100
de F36* . Mă refer la o varianta de F 35 ieftină, care să poată fi manevrat de dorel a.i. zero și să fie bine…
Răspunde

Marius B
11 iunie 2021 la 19:44
M-a intristat vestea despre Karadeniz. Mi-ar fi placut sa-i descopar in continuare comentariile. Sunt convins ca este o
pierdere pentru multi, si mai cu seama pentru cei apropiati. Sa se odihneasca in pace!
Răspunde

Eroul Bula
11 iunie 2021 la 19:54
×
Ar mai fi o distanta de pomenit: Olenivka (vestul Crimeei) si Sulina – 225 km.

Sunt de
de acord
acord
Adica bine de tot in raza ATAMCS.
Răspunde

Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *
Comentariu
Nume
Email
Sit web
Save my name, email, and site URL in my browser for next time I post a comment.
Publică comentariul
Comentarii recente
Cristian la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!
Cristian la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!
Eroul Bula la Egiptenii au planuri cu adevarat marete
IT la Egiptenii au planuri cu adevarat marete
Eroul Bula la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
psycho la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!
Marius B la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
Marius Zgureanu la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

×
Sunt de
de acord
acord
Nelutu la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!
georgel la Egiptenii au planuri cu adevarat marete
Hunter (Scythia Minor) la Egiptenii au planuri cu adevarat marete
Tiberiu la Egiptenii au planuri cu adevarat marete
georgel la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
Red la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
LaCuscaPsd&Aur la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!
IgorTs la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!
nicolae la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
psycho la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
Articole recente
Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1
Egiptenii au planuri cu adevarat marete
Manifestări dedicate Zilei Eroilor
Mirage F-1M ale Draken International
Un nou SeaHawk..
În căutarea dronei pierdute
Precision Strike Missile (PrSM)
Internetul cuantic european
Navaliştii gălăţeni au pus chila Navei de Suport Logistic (Combat Support Ship) pentru Forţele Navale Regale olandeze
CARUL DE LUPTA 7
Calendar
iunie 2021
L Ma Mi J V S D
1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
×
14 15 16 17 18 19 20
Sunt de
de acord
acord
« mai
L Ma Mi J V S D
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30
« mai
Arhive
Selectează luna
Meta
Autentificare
Flux intrări
Flux comentarii
WordPress.org
Legături
ACTTM
AEDIFICIUM
Aripi Argintii
Blogul lui Neamtu-tiganu
Blogul lui tROfi
Calendar Militar
Contributors.ro – Geopolitica
CRISTIAN NEGREA – BLOG
Demografia Romaniei in timp real
Departamentul pentru Armamente
Grigore Leoveanu IAR99SOIM

×
In cuiul catarii
Sunt de
de acord
acord
Industria de Aparare Romaneasca
Karadeniz Press
Lumea Armelor
Monitorul Apararii si Securitatii
ONCE
POVESTI DE AERODROM
Revista Tactica
Romanian Navy Historic Ships
Tehnomil.net
Timpul.md
Vlad Cubreacov
Seriile Rumania Military
Aripi Romanesti
Armament de aviatie fabricat in Romania
Armament romanesc
Arta Razboiului
Enciclopedia Armelor
Eroii Romaniei
Inteligenta romaneasca
Istoria Artileriei Romane
Istoria Parasutismului
Permiteti sa raportez!
Razboiul nevazut, in spatiul romanesc
Romanii vechi. Istoria noastra
Sondaje RuMil
STIRI
Superavioane
Inamicul inamicului meu este viitorul meu inamic.
×
Propulsată de Tempera & WordPress.
Sunt de
de acord
acord

Pledoarie Pentru Flota Militară A României

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pledoarie Pentru Flota Militară A României

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6/11/2021 Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României.

  Buletin naval  Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a

Scurtă prezentare a mediului

 și protejeze liniile de comunicații și rutele energetice de transport, să intimideze membrii NATO

Importanța Mării Negre pentru România

Tipuri de angajamente aero-navale

Componența grupurilor de luptă Sursa foto:

1988 Operation Praying Mantis USN vs Iranian Navy | D…

 Egiptenii au planuri cu adevarat marete

Cfr cu Wiki (https://en.m.wikipedia.org/wiki/KISS_principle) ar mai fi variante de genul „Keep it simple and

Aveau și niște consilieri extratereștri, dar cu o generație în urma celor americani.

Culmea, la toți le plăcea bulzul ciobănesc cu lamb chops si niște molan:)

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Hunter (Scythia Minor)

Să-i fie țărâna ușoară!

Ce scenarii de lupta sa ni se aplice? 🙂

Alea efectuate de sisteme ale NATO si ale americanilor?

Apartenenta la NATO ne ofera timpul necesar pentru a reconstrui.

pana acum ne-a oferit timp de dormit.

❯ Preferințe confidențialitate Sunt

Chestiunea „necesitatii barcilor” va fi abordata in partea a II-a.

Post Scrptum-ul m-a întristat mult…

N-am avut plăcerea să-l întâlnesc în această viață.

Sper că acel om onorabil, din ce am putut discerne, navighează în Oceanul Universului.

– situația climatică și meteo; limitări și oportunități

– forțele și mijloacele la dispoziție

– potențiale sinergii între acestea din ultime, care să amplifice

– poziționarea tactica probabilă și desfășurarea în debutul operațiilor: avantaje și dezavantaje

– Mobilitate tactică și strategică

– AAA integrată și uzul forței aeriene

Dumnezeu sa-l odihneasca pe Karadeniz, citisem mai pe diagonala dimineata, ma scuzati.

KISS = rezolva problema cât mai simplu, nu încerca sa faci pe deșteptul!

Sa ii fie tarana usoara!

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Frumoasă pledoarie, documentată și dedicată unui om adevărat.

Dumnezeu sa-l odihnească!

❯ Preferințe confidențialitate Sunt

Cristian la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!

Cristian la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!

Eroul Bula la Egiptenii au planuri cu adevarat marete

IT la Egiptenii au planuri cu adevarat marete

Eroul Bula la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

psycho la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!

Marius B la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

Marius Zgureanu la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

psycho la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!

georgel la Egiptenii au planuri cu adevarat marete

Hunter (Scythia Minor) la Egiptenii au planuri cu adevarat marete

Tiberiu la Egiptenii au planuri cu adevarat marete

georgel la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

Red la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

LaCuscaPsd&Aur la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!

psycho la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!

IgorTs la Iunie 2021, Permiteti sa raportez!

nicolae la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

psycho la Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

Buletin naval. Pledoarie pentru flota militară a României. 1

Egiptenii au planuri cu adevarat marete

Manifestări dedicate Zilei Eroilor

Mirage F-1M ale Draken International

În căutarea dronei pierdute