Jot 41 bars

Sá dam avant 6 PAGINI 4 LEI 1 SERIA III ANUL XVIII No. 1483 CITITI
IN CORPUL ZIAR UL UI:
campaniei PROLETARI DIN TORTE TARILE, UNITI -VAI
LÚ
DESTE SPAIMA II CAPITALISTE FATA
de constructii ! DE CRIZA,
(pas. Yal

is
Vinta de Partid t CABINETUL DE PARTID
rIo

In Intre'-
ga tara
jcattä elädiri,
se executi
p °+ lucrad
A( mad prop dr- sei, si fie un exemplu pen-
,., ,,( Rf, se desfä-
Dora o mi-
reata opera
constructiva,
La Resala, ta Hunedoara,
ta Brasov si in numeroase
alte orase se construesc fa-
bric' rani, se desvoltä fabri-
cite existente; la Moroenl se
Matta o t aini electrice urlasi;
in Moldova se yon temelaile
unen mari ratinant de petrol,
a doue' marl filatori si a altor
intreprindera industrials; la
Uioara se Jadeite o fabrica
e futon, la Caret o fabrica
de ant, la Tg. Mures o fabri-
c` de mobile. Locuinte mun-
cltoresti rasar din ce in ce
mai multe in principatele
centre industriale. $i peste
toate acestea, in Dobrogea
incep Iucririte grandioase ale
canalulul Dunirea -Marea
Neagrá.
Naciodatä nu s'a desfästr
rat la net o opera construe.
Ciao de asemenea proporfit,
niciodatä n'a existan la not
un plan de investitii atät de
vast. Zect de miliarde lei
merg astäzi in constructif.
Fonder' arfase, care altadatä
intrau in buzunarete rari
fond ale Jefuitorilur capita-
lista, sunt folosite arum, de
catre Statut nostru popular,
pentru investiti' in sectorul
socialist al economiet, In In-
teresal intregutui popor men-
tira,
Constructitle de enfäzt cunt
carätnizi puternfce la teme -
lta desvoltärff economiem noe-
stre nationale, la femelle M-
dependentef economice a ta-
ra noastre. Ele cunt chezäsia
floririf Patriei, chezäsia
betsugului si fericirfi, cadi in-
seamnä un pas Mainte sure
socialism. Constructiile ace-
stea exprima hotärirea
porului nostro de a apara
patea si a lupia impolriva
manevrelor criminale ate im-
perialislilor americani. care
atite la razboi Si incearca sä
arunce lomea intreagä In
präpad si nenorocire.
In !apta pentru realizares
ptanului de constructii, man -
citorii, tehnicienif si inginerif
de pe santierele tärii au obR-
nut pitta arum seraoase rea-
Le Moroeni, ta Bra-
sov si Resala, la Uioara, Bo-
tosana sa in multe alte parti,
munceorla asa inc ä for- rilar si anventatorilor, Pentru-
tele pentru
nmre cu succes sarcinile ce
le revin, laborarea inire muncitorl Sl
Realizares IN INTREGIME tehnicieni, in interesal pro -
$1 LA TIMP a planului de ductiem. Sindicatele trebue se'
constructif care ant sl anal vegheze la imbunitälirea
multe dorturf, pentru care conditiilor de monca si de
malea d'dicultatalor are trai ale munctrorilor, la ju-
mai exista, pentru recästaga-
rea Empalai pierdut lie din
cauta mtärzferil fncheerff
fie, in
de contraerte
in anote locud, dan cruza
intärzaeral cu care au sosa[
proectele de constructii in-
tocmite de Institutul de Proec- chelat pina acum contracte
tarf.
Rotar de seam& in aceastá Iipsä, care are urmerl in
actjvitate revine Mfnisteru- producile sa in atitudine
nii misuctiilor, El trebue muncitorilor fata de manca,
sä ma mason pentru asigu-
rarea banal
intrep pilor
functaonarl
de
tracte, pentru folosarea in-
tregel capacitate de luccu a
acestor intreprinderf.
Trebue spus ca un mare
numär de ingineri cu cape-
riente in constructii sent fo-
losul in functiuni administra-
tive, ceeace este gresit. El
ar fa de mare folds pe sen-
tiere, ande 'Ili pot pone in
vatoare capacitatea si cu-
nostinteie.
Deasemenl, este necesar
si fie lichidat sistemld bi-
rocratic de lucre la intocmi-
rea proectelor de construc-
liL Tehnicienia SI inginerit
din Institutul de Proectäri
trebue sä-li jnsu$eascä un
ratm nou de muncä, sä la
exempta dela muncatorif
fruntas' in productie.
O problemi important/
este asigurarea unei perma-
nente aprovizioniri a San -
tierelor ca materiale, evi-
tandu-se intärzierite. E ne-
ceser sä se observe
transportul sä se faca dela
cele mai apropiare
astfel neit sa revino cil
mai ieftin. Problema pretu-
luf de cost trebue sa fie
deasemenea o preocupare
de seam& a tuturor celor ce
muncesc in constructii.
Conditia de baza a fnde-
plfnidi cu succes a planalul
de constructil consta ansi
ca in erice roman de actl-
vitale in stränsa hebt-
si primal rand membrii
In
e de Partid trebue se' indepli-
neasca pe santiere un rol de
aventg rdi, sä participe in
mod
tia la educares as-
tru top. Fletare monitor,
fiecare tehnician, fiecare in-
giner, trebue nu nomai sl-si
cunoascä bine sarcinile, se'
aibä capacitatea profesionala
necesara pentru a le duce
la indeplinire dar si
fie pairuns de Importante
muneB pe care o indeyfi-
neste, de caracterul moral
al operei la care participa,
de detona sa patrfoticä de
a munti din Mate puterile
pentru rauche acestem opere,
in folosul Patrie) sl al tu-
turor Damenflor mancai din
tara noasträ.
care sa de agitane nu poeta Statelor Unite, Marii Britanii ;i Frantei
Aceastä manca de edu-
fialesa cu succes fera exis-
tenta onor
Partid puternfce si
in legáturá cu aderarea Italiei
organizatfa
bine in-
chegate pe santiere.
Revine comitetelor organf- la pactul agresiv al Atlanticului
zattilor
Cid
judetene
sartina de mare räs-
de
Par -
pundere de a pane pe
picfoare rzetfile de
Partid pe saniteaniferele de con -
structii, de a indruma viola
de Partid sl a loa misuri ca Italiei la pactul
[n legatura c
ea sa se desfasoare "nlr'un italien
spirit revolutionar, fäcänd 'men
se domneasca pe santiere tari.ctt de
combativitatea in manca si . tari.
o morale sänätoasä. Organi -1
atfile de Partid de pe san-
tiere trebue si fie aiutate ca
ä duca o puternice manca
de conducere, organizare si
mobflazare a masselor.
Sub conducerea organiza -
tlltor de Partid, organizatlile t tot vi. plim
slndicale de pe santiere tre-
bue si desfasoare o intense) n tal
mini de educane in rindo
rite muncitorilor din con -
structii, in vederea ridicärii
neincetate a constante' lor
politice si a nivelului lor de
cultori. Ele trebue sa stimu-
po- leze si si desvolte noua ati-
tudine fati de manca, c m-
bätänd rämäsitele capitaliste
sidite in constante oameni-
lar de burghezie, sä educe
pe salariali in spirito) dis-
ciplinai in mana, a drapa-
stea fati de monca depuse'
in folosul poporulul munca-
tor Si a grilli fata de banal
obstesc. Sindicatele
si aibä grill de oameni si si
duca o permanente bätalte
pentru ridicarea de cadre
calificare, pentru spri¡inirea
inovatorilor, a rataonalizato-
ca monca pe santiere si fie
anice trebue apri lnitä co-
ta aplicare a noulua sistem
de salarizare, la buna func-
tionare a asigurarilor so-
nde. Contraetele colectiva
trebuesc urgent
Faptul
inchefate.
ci in ramure
constructialor nu s'au in-
colective constitue o gravi
$arcana centrale a orge -
a
cons -
nizanalor sindicare de pe
santiere este acera de a
nocilize pe inerì iorL teh-
niciena la anginera in tante
pentru realizares $1 depa5t-
rea Pianotai. de a desvolta
spallina initiative sl farta
sl
creatoare a masselor, pria
desvoltarea intrecerfi socia-
liste.
Trebue spus cl Unaunea
Contracta ri- Lemn- Forestieri
care, in alte ranura de pro- OTELUL RO$U 20 tarin
durne intrind in sfera ei de
activitate, a inregistrat suc -I telelon dele corespondentul trimestru al ano tul, Prin- der Ion si Salta Ion pi-au
cese insemnate in organiza- rastro, Radu Romulus).
rea intrecerii, s'a ocupan pina Turnatortt dela turndtorla de
acurn proa patin de intre- plein de niel a u anelor Ole
cere Si in general de monca lut Ropa" s'au intrunit ail
sindical& in ramure cons- 20 lutte, dupa terminarea Is-
tructiilor. Pe multe santiere Crut. Intr'on insultetit mee- nie, el a fast depbiit eu
organizatiile sindicare sunt ting pentes a ráspunde ape- 62,78 ",. DATORITA ACES- fora, TOTI TURNATORII
slabe, grupele sandicale sunt haut lansat de ¢chipa mt
ca si inexistente, mar contro - culot
lut pe teren din partea'
Uniunii e sporadic si near- Tor. Margas Simien, se- AU POSIBILITATEA DE A DE PRODLCTIE PE ANUL Tou.
ganizat. Exista totali in a- cret arul sindieatulal, a are - TERMINA INAINTE DE 1949, PANA IN ZIUA DE 15
mura constructiilor conditio tat ca, datorita eforturitur TERMEN
obiettive pentru organizarea depuse In Intrecerea soda- PREVAZUT PE ANUL 1949. PAND CU ACEASTA DATA, le Inters
ca
intrecerii, exista in masse
avana si dorintä de intrecere. lista turnatoril de piece de
surse,
Acestea trebuesc organazate,I otel au obtint importante ling, turnatorii Pukanscki IN CONTUL ANULUI 1950. fabrica de Veut
sprmjinite si inanimate pe o
cale sanatoria.
Folosind experfenta bo-
gate pe care o are in orge.
rizaren intreceria in indus-
tria forestiera sl a materia -
lelor de constructle, Uniunea
trebue sa päseasca neinrar-
zia[ la monca de Organizare
a intreceri sa in ramura
a nl
VINE IN AJUTORUL PROPA(ì_ANDI$'IILOIi
ggI AL CELOR CE STUDIAZA MARXISM-
LENINISMUL
(png. 3-a)
POPORUU MUNCITOR DIN REPUBLICA
POLONA CONSTRUESTE SOCIALISMUL
(pas. e-a)
Dia ex-perienta agitatorului : SA 1NT'ARIM
VIGILENTA IMPOTRIVA DU$MANULU1 DE
ORGAN CENTRAL Al PARiIOUIUI MUMCIiORESC ROHIH CLASA-
sä (peg. 3-a)
Nota Guvernului Sovietic aleUltimele spettatole
Corului popular
rus de Stat
Telegrama adresatei
Comitetului Central al P. M. R.
Italiei,
adresatá guvernelor Piatnitki" si Consiliului de Ministri al R.P.R.
in Capitala de catre Comitetul Central
al Partidului Comunist Bulgar,
de
ARLUS
=mata ultimale epecta- Consiliul de Ministri si Consiliul
cole ale
CORULUI POPULAR RUS
National al Frontului Patriei
MOSCOVA 20 (Agerpres). TASS trans-
mite nota guvernutui molette In legatura ru
Berolli deci cä misante Irate de guvernul
italien r vederea moaifacàrii a
DE STAT
PIATNITKI"
din R. P. Bulgaria
aderarea
entelor
Italtel la pactad Atlanticului de ni Porlelnr armate din punt de vede c canti - loi 21 tulle ora 20
ord. tativ ni celitaliv, fata respeclarea onditiuni- cidre
la Stadionul C.F.R.Giule.ti
Ouvernul sovietica r mis governino) Ita-
lien urto o nota in Iegáturá u derarea
ter susmentioaate, constitue o violare a art.
46. n
Vici 22 tulle si Sambeta I Comitetul Central ai Partidului
pactulAtla craneal de Nord Aceste artauni ale guvernutui italien cons- 23 Iulie ora 18 ta Areaele Muncitoresc Rornän
aderarea Ilaaei la pactul titue deasemenea o violare a art. 53, care in- Romane. Consiliul de Ministri
Nord s: cu rrerea gUnite ternire Italiei s posed¢ s i produci ma- Biletele se gäsesc de vira-
acorde Statelor Unite teriale na utilajade ràzboi in eantiatta sou de rare la A VITOT" al Republicii Populace Ronráne
de a acorde ajutor in vederea in - Llucaarepti
heart ce depànene limitale stabilite pria tra - Biletele dune pentru
e armate aaeune el dcsvollnair talai de pace, preeum si a art. 56, care obliga spectacolele din IO ei 11 Comitetul Central al Partidului Comuaiat Bingen Can-
razboi rte'. In Italia se-ni redue. finta militari la minimal aille! de Minintri s Comitial National al Frontulul Patrie!
consideri
vsztai e cesar u declare
Italia prrniarsza stabilii in an xa 12 A tralatului de pace. Ialie, dala Areaele Ramane
tmtatul pace cu Italia ipurtand seria 1 ni 4) exprima in nnmele intregului popor monitor bulgur
preciioe n- Tratalul dee pace exclude deasemenea post- mullumaile for calde Comitetului Central al Partidului
ctest tratan va constitua bazo reaau grial marini fletti militare in alt mod li presentate pentru atampl
inter Itaca st nat. care au rea Ira - decát anela prmàznt de art. 59 al tmtatulrli, lare la AGP.'OT ", apta Muacilorcec Roman irate. Guvernului R_epublicii Papy-
a 4ratapa me lie lare Romane si poponrlui muncitor roman pentru sin.
latului
Prin temvarea arde
pace, Italia ni -a luan rilegarla
rare intenine Italica sä eonstruiasci, sa achi-
silaon
a valabile la apectacolal cercle coadolcanie s adäncs empatte, exprimate cu
a telo n afart mite ipi,ra
inlocuiasci vase de ràzboi de din 21 lulie a. c.
ì est a
Pentru deplasarea spec- occala pierdesü grole si 'neparablle eaindle de Paradai
c dee aatnu sufra ni a est In orara de accosta, e ticolele 61 ni 64 ale nostru pria moarlca iubilu lui nostra invatator c' o du-
ni, paio in nici 1nTatulni de pace tirerad tatorilor, vor a puso la dia.
allei alte gruperi care ur
ea orgonizarea.
poza¡te tramvaie el auto -, cator lovarasal Gheorgla Dimitrov, discipol redin-
Wr 4i destàsurarea fortelor armate: 'os al lui Lenin ni Stalin, una din cela mai proemineate
copuri agresiv¢. ilalac e trebue sa enerveundà exclusiv rci- buse.
mPria aderarea la pactul Atlanticului de ntlar de sparare locale a Crnntfrelan naiiene' Aqua ale miecárii internationale.
Nord, Italia a intra[ intr'o acopare militara ni .a cinalor c earecter intern. Comitetul Central al Partadulul Comunist Bulger, Con.
Cu toste acestea, an nom sa cetre salut de Ministri l Consiliul National al Frontulul Pa-
de state avana un caracter agresiv si indrep-
tata impotriva L'niunai Sovintice Si a tarilor Statelor Unite ale America, guvernul italien,
Italian, Societaiea Wei aduc multumielle for Comitetului Central al Parti-
de democratie papolara. Caractrul agresiv al dului Muncstorese Roman ei Guvemului Republic' Popu-
pactului Atlanticului de Nora se aattla
es áe cauinlaliri iurlelor In moteei itlliene si a pentru Räspändirea lace Romane ponta aiutorul extrem de mare dal cu pet -
prin extinsele m militare Irate de par - desvnitár:i Industries de razboi a Italiei, i -
licipantii la pact apentru sporirea forteiae loa motivai ea aderarea la pactul Atlanti_ $tiintei si Culturii lejul transponäru rämäsilelor pamaniesti ale lovaräsu-
lui Gheorghl Dimitrov, pain teritoriul Republica
calai de Nord ii impune obligatiuni suplimev- Populace
armate Sa a arma mentelor, pentru
unei aste retelede baie aert e
en
Sa navale, taee care tac necesara snorirea tortelor ar-
îsi începe activitatea Romaine ei pria teritoriul noslm, aduc =tannante loe
pentru pregàlarite in darte folosirti arme: ar te s, prodottici dc pentru Macena sucera a po ponlal muncitoc roman, rat el
.boi.
Deelaeatia minisirmui italian al apaeárii, a. Prenatal comiletului de coa. pentru partitparea delega poi is eolemnilalea depunerii
atomice, etc, Ateste actiuni militare n u pot dotera al Socieritii pentru
in n ci caz sa fie justificate pria intre- Pacciardi, ficutà in Senatul italien Is 9 corpului tovaräéalui Dimitrov in m us leu,
Octombrie 1948, in sensu) cu Portele armate reispÉnadirea Ptiinfei ai Cul -
turlii a inceput eraanimrea Adunca sampan° si condoleanlele fratesti, exprimai*
tuluiaAtlanticuluii de Nord, ea atat mai malt ilallene au Lost reduce la limitale prevenite secador na le toaor egentätai. de Comitetul Central al Pa redalui Muntitoresc Roman
u set a este state, inclusivo Italia, n u sunt de termenii cuprinsi in clauzele testatului de de Guvemal Repubacü Populace Romane si de catie toll
nettate den un ata¢ inarmat. pare, confirme deasemenea r r ea gaver- Totodata a Post omoieora
o rpprima serie de Ì uranie mena muncii din Republica Populace Romana, consti-
trebue Pn temnare nului italien cátre governala Statelor Unite or afine in aile ín
Nord, guvernul
pactului
itatien s' angajat s
Atlanticului de pentru ajutor in vederea marna fortelor tue expresin sincerei prielenil fralesti ei a colabacärii M
ormaie italiane. unnerente anomal militare treprinderi ai e sale ea tre popoarele roman ei bulgur in )opta lot panto cons-
urale militare efectuatea de statele esemna- trecand de limitale fixate prim tratatul de hale dan Parures-h, Car ope)
tare ale acestui pact. cdtevo importante Wawa socialismului, a den olamentului los Mata de families
centre
Iräteasca a popoarelor democratice lubitoare de pace,
O dorada a acestui tapa ste in special ce. Avend i
Pare vearte eele de mai sus, guvernul
d,
rerea dresalá guvernutui Ateste conterinfe roc fraie ând in trame Uniunea So vielle& el a botariru for de a
guvernutui italien vietic, coastatend e aderarea Itatiei la probleme )agota de Ieo- lupta cu tonte paterne imp calva ímperialicrnului provo -
Statelor Unite ti data publicitatii la 6 Apri - pactul Atlanticului de Nord este in ontra-
lie anal curent, pentru ajutor militar in ve- 'sr dlentniamu- calor la noul raaboala, purin o pate tnainica si socialism.
derea rottoteli fortelor armate
rmate ltalaene ti a suna scopul tralatului de pare c din domeniul -vä frateete s cu putece mana
desvmlärii prodaetiei de a Itallei, Balia, atrage atentaunea guvernului italien naanfalor normale, din dome
Asttel de atoan) dia partes guvemului supra raspunderii lie care n poarta pentru niul politidr internationale si Comitetul Central al
Italien constitue o violare prevederilor tra - m enttonatele violári ale tralatului de pace ". problema de arrñ. Partidului Comunist Bulgar
Jetwu) de pace privimare la r straelinnile Guremul sovietic a remis In acelag limp Pacte conteamte vor fl maso Consiliul de Ministri
Impuse tarielor armate itallene. ln legatura late de filme documentar,
cu aeeasla, trebue sa enfionim art. 46 l
note similare guvernelor Statelor Unite, Marli proectai na solaire. Consiliul National al Frontului Patries
tralatului de pane, care prevede c toate Britanii g Frantel,-atràgand atentia stentor
clauzele militare, navale sia
1
entulei tratat or
modi+ficarea loa
ale pre-
amino nnvigoarepana
integreläz partial/ in
governa initiatoare ale pactulul Atlantl-
calul de Nord, care au lnvitat Italia sa per-
ticipe la aces[ bloc aaupra sus enttana-
Un non succes al strungarulul
baza ac rdumt dintre paterne aliate
ni Italia sao, dupa ce Italia va deveni membri
a Organizatiei Natiunilor Unite, in baza acor-
dulu: dintre Consiliul de securitate ni Italia ".
i atine
telor violaci ale tratatulul de paco cu Dalla
el a raspunderil pe care governale respective
o poarta pentru aceste violad.
fruntas N. Serbanescu
Datorita unui nou dispositiv conceput de el, toy, $erbänesc,a
a redus simtitor timpul de lucru
Tot mai multi muncitori raspnnd chemarii
echipei frantale a nlinerului Pop Ludovic
Sá ne indeplinim sarcinile Planului
mainte de termen !"
Turnätorii dela uzinele Otelul Rost" si-au Mat angajamentul
sa termine pânä la 15 Octombrie programul de productie
pe anul 1949
se in manca In primal Anton, Cendres Ion, Schndi-
tra mai bunà organizare a luit angajamentul de a ter-
muncii, programul de pro- mina programul anual Cu
duche a East in fiecare )uni doua )uni pl jumbiate tna-
depasit. Asttel, pe luna la- irte de termen,
Urmand exempta) -
TEI DEPASIRI, TURNA- AU LUAT DOTIRJREA DE
Pap Ludovic. TORR DE PISSE DE OTEL A TERMINA PROGRAMUL
N. persanesei. lucrfad la snot din tete doua strunguri as care a aplicat noul dtsporltty
onceput de el, dispositic de care sunt prince crie Il basura.
In medalion ; dispozittuat
sechi pe care putean la fixate in anterior mimal 6 bacurl
PROGRAMUL OCTOMBRIE 5I, INCE-
de carona dala bel- eran
Gavera, ande pi -a petrecut nter. unei
fixate in inte- face a m malt mal onor,
rainte
coroane metalice. chier in n titan
c trungul
Cu pralejul acestui mee- SA DEA PIESE DE OTEL ncedisl de odihnd, ,efrunra- Pe accasi, e fixant merge. Datorita acestui lucro,
ut Nicoiae Serbdne.snr dela
6 bacuri are rtarmau seria
de lucro. Inace t fel, supra -
durata de stranjare na recta - ro
lm¡iatoricl maseärii Dentmt vegherea bararaloe in timpul ficaree a une' serti (6 bacaci)
este arum malt recluse'.
IueesI la mai multe marina
deotold, sprijinit de argani- n acculai strungalui se lices une' lnainle, pentrn e culaa n
Muncitorii dela Uzinele Nietalo-Chimice din Zlatna catle de Partid Si de comi-
tetui sindical, a reunir ed puna Pentru inlalurarea acestua
rai de bacarera
x tixat
n limp de 4000 minute. Tov,
si dela exploatarea aurifera Rosia-bíontalta In aplicare un son dispositiv endit
care eemette ta etrunfirea Si
rcajuns, for. $erbanenea s'a Serbànuscu a cerut rectum. a
si folaseasce un alt estai time. antri la 3.200 sI
ti-au luat deasemeni angajamentul de a îndeplitti Planul aune la
reettficarea bacurilor de file -
maiiozeliv, caresu
sa permita
a apacarea
2.880 minute. Pria
noului dispoziRm
tai, Negri daspositiv a Jost con -
Mainte de termen leput de toc. Serba nescu tar bacurilor ni pe areegInere chiar rl aceri ttmP .te aarum
reclus pane la cca, 1.900
a realizarea lui, el a lost a- poeta fixa mai malt de I note,
¢

nare a muncii politice cu construcliilor. ALBA JULIA, 20 (Pria tele - nul 1949, plia la 7 Noem- pana la 1 Decembr :e, imbu - jutat de maistrul Cristea Pe- bacuri, cite se fixait mainte. Cu
ton). brae a, c. nátàuivd rnatinutul m' tre, desfnalorul Puscapu Ion Noul dispositiv conceput de diapaontiv, lucrind
monea economfcä. Fiandcä La baza intreceril trebue lui c .; toa. Bitiga Alexan- la sunto aua,taoe.ee.
Muncitoru aero Uzinele Mn- Deasemenea la exploatarea Si de ton. Minou Ion, n aastrul Irrehaneseu permite fixa-
e limped¢ ca rezolvarea sa stea engajanaertte con- talo- Chimice din Zlatna s'au dra eu °chipa sa ni -au luat calibres rea far obtane o mai re
rn ten dala Rosie Montana seetiei acule pi
productivitate a muncil, c
practici a oricirei probleme crete pe care si si le la fie-
este in lunette. intro mi- care muncilor, grupa sindi adunai in ai. de 11 ta'
din Abrud, m ncilorti ni leh- auraiam°ntal de a indeplini
programo) pana la 10 De-
mal multe tribu :na in trial a esta la re-
nicienii intruniti
lie inlr'un meeting fulgee, meeting lifaeaieuhacvdls de r filetaie la de iM ori ea ira- a ucerea prcmului de cosa
sera considerabila, de nivela! cale, ecltipä, etc.. pentru in- embrie, lar ¢chipa toa. rare lucreazä tao, Serbànescu, lote. Su pravegheres torco se pieselor la care turesei.
al
Politic si ideologic al mas- deplinirea planala), ridicarea pentmau Montas ni el lachemarca
äspaade c enge - Berindei Inn pane la 1 De-
Jamente crete la apelul
echipei loe. Pop Ludovic prie °mbrie, ticänd 5i o e-
selor, de constante for de productivitälil mundi, inta-
Nasa, de patriotisme] tor. rirea disciplines in nunca si haut de echipa minerulul armatoareleangajamente; ton. p ta elozivi
s de 3l..
Pop Ludovic. Nicoará Ion i n numele echi- Ton. Cranan Ion, maistru ma-
Pe
constructii
noastre realizarea de economil.
irclit lucre zi laotalä Si dam avint intreceril in Astfel, natii de sectii Jarao eri sale ni-a luan na- luan angajamental Executarea bandhtilor teroristi condannati la mearte
muncitori venir din torte constructii I Invitind din Vasiie, Pàcurar Teodor, Rate mental de a andeplioi plana) s mele 5ecln[ului lamina
colturile tira. muncitori u minunata experientä a cons- Ion, Popesea Stefan, Cristes- de productle pene la 1 Sep - sä termine programul de per -
Pregätire Profesional& Matta rilor sovaeticl, sa la- u, balareb Petra, Ivanciuc, irmbrie 1949 ni de a lace e- dactie pe 1949 pana la 15 de Tribunalul Militar din Timisoara
si all:) tira niciun fei de cent si creascä al cu Palati Stefan, Slanislav Nice- nnemie la esplosivi, cu 5° /, Dreembrie a. c, lar lover:10i
pregätire. In rändurite to- feas cu teas, construcnfle lan, Valacek Sauen ni Vermo- Inc Botar Andrei impreuna' Almasen Alexandra si Alma - In urma respingerli recursului si a cererilor de gratiere tä-
lacrar acestora trebue dusi pe santierete tira, sä reali - eehipa san -au luat ange - n Francise en echirrte loa cute de Spira Blancura, Prin incoo u.vur'etr rr, /mt 'i r'atriSC. L'otre
Éputernicä mana pulitici rim cu entuziasrn maretele rs Iosft fi-samule luat engaie-
tovaresilar ,jamenlut de a termina planai si-au Inot aranlamentul de a Ptrnrlrifed ars- ]ltrte xr n .y' Rounr)un 1 /rrrit rn'ri, condannati la n
e educare, Iucräri care duc Patrie no - ental, in
muncä de agitatie. pElemen- vira draga la inflarire, la Inc de colla, ce vor termina puni la 15 Deceanbrie, lar ¢- ¢atiza planai de produrtic moarte de Tribunalul Militar din Tintiioara ace5tia rola fest ese -
tete muncltoresij sänitoase socialism.
chipa loa. Botar Alexandra
progrmmol.de modestie pe a- www.dacoromanica.ro
Pana la 1 Decembrie 1949. ostiati priai futpeineterein ziva de Sämbätä 16 helio a, c.
 SCANTEIA Nr. 1483
Stíintä pentuLoti
Destare unele probleme
bäbesti sunt dusmanii sänätätii
ale cresterii animalelor Leacurile
in tara noastrà poporului muncitor
de MARTON GEZA
Connlhee la Minieterai Agricullurii
Se extinde actiunea de lucru Aalstet la
de Dr. C. VELICAN
Facultaba de Medicina Bue
erti In
In lupta pentru imbunáte- a
tirea conditiiior de trai al
manor
dusil',rprima
sine de pro -
mama. va at
la mania publira
la mai multe masini deodatá La un servicfu de consul-
tatil lela un apltal m
d' cum trebne
mitS ca se facS

b spun cite i -am odas,

farmecele
rnfnclunlle cbabelor
DII -e Si ru §!ne du5manflor rare vor sâ a
ale

Intra tool numal mize-

oamenil nr
ttratte deosebitä ele folosiii numai reproduce- Pe al ce trece tot mai multi rile de Imam s depàtit norms fabrica de veil Progresul" Bucnresti a venit lntr'o zi de n'am reutit ilei pina as- duca
ncltori 5i muncitoare din u í30'F, Inceralati de exem- din sial inn& la femeia Nicullna Stanciu; do- rie gf oteerinte.
trebue data problemei cre5- tort ai c- or pärinti an aunt fabricile si arinele tarn n a - plat siu, teungseil Erdet douì dar cat ace- copilul el mai t&zi sb-mi platean toste
terii productiei animale. Pen-
tru a ridica nivela) material
producici mari. Arti nullo a-
cestea vor s completate peen ire, urmind exemplul siin- n Dumltru, Halmaa Ladielau sl stimla ., tmpreun's
mare, m varsta de 8 anì, tortile. Dar copilul merase Nomai Stiinta bosta
al epröporutuì nostro muncimor, Pistrarea a de sex Hsend u -Si metodo muneito- Gips Adelbertt au put e In loe 5k ¢tau in fata
ca m Tovar &Si docctor, ,afta causa bolilor
er fnmta.i dala uz neto lucreze si el la .tic cite deal eel legar e ma r dota totatomacui,cuabreanut
5i
av tot a'
i emel din de mace
ncepui se deodali. Exempla) p i fete, Main
n pos - eia tot S leaeul torr SI
nature ani-
molte carneusesde dea valance resterra for i sec - ,Ropublica' ", a
Am ramas vaduva data mlersam
mate: carne, lapte, a, lini, tend de Stat Si poi respan lucreze la mat mulle masini mettlearg.,rsulor del," ,,earceso tat entre cele douìi
alsturate. Co o minä a- bombadame Am Lret con m tool coral 5' i-arm zis
Inlâmplarea Nieulinel
deolate. degeaba Stanciu nU e singara de a-
.

. etc. Planul de Stet pe

piel dime for in sectors Particu- fabrics
a gmil en endemic
rae vala dala o termini, lar pea pentru care moneto a neat tarmare
1919 tante e desee i lar. U. T. M. -fstul Moran NI- urile
robe, stranger is atelieerlo fabrics Vasil¢ Roane" Des
deia
die salaltá m á vats dela greu ca sa -1 ajubtksk se onte¢ bare1105n55 s'a lsupk at efoc rest fil. Ea trebae sa ese
importante In vedere," imbnnátatirii
or as. made cca zo aau audonaBeoda
mashie. SUpraveghez
pentru tnvttatura de mitote pentru
prot Na este andai staler de bovine sta dir0 -. E.xploaterli Mlniere Sorecani- ä amend°. ma- clament de tres $i po
a afelpa[ la mine: ,Baia lob parintil gt Invätktortl
nu ara srmt1 ateta amata 51
acetic;

ii productiei de lapse, un0i 51 Cioi. mmeaede encánd la [clef aSi m

astfel
pen pentru c cänte ii El
si dace It "meted tut tau e vindecn Duhuam ce énor o 11 nu
strung .1 o boterä, cite einile
sr lucreze met fi
dactru e ida St tari e, Alìnisterul Agriculture a
mi-a fast grew, a . mi lipsurllor dace ntt 1 -s.5 esìt din el, Le -am deavolte
darà o aie a da SO atei arapotei[ o actiune in curs de Meerut strungar depäsettr pal m ázboale deodatb. ä. desear tate bine tabu- vaso[ pe b8iatu] asta ce Tomo[ ato
mate
eia cardo au teacea[[
al st Invat4
e duca numai-
litri dace m l trei desfesurare, pentru inerucisa- runic norma de lucre eu Deasemenl, la atellerele niazá toe. Nara Maghlts, in dele varsta de 5 am este rae
Breo. 6's
dará[ cu el la doctor ea s's
kg. daca o ara as. jt 3 elaror locale cu rasele 29mí.. C. F. It. Timitoare. U. T. M. a lrimisà mereu palid la fate, pare
sa de mai de g. aMatti perfettionate
ì 1 kg, de broa 5i
Schwttz,Siemen- La fabrica etalurgice le- istol eon Golopenia
cadruá a- realir a" dm Oradea, tovari- lucreare la
care
fectionarea 9SSc ntelia
redacliel
Mural a
umflat la miel si vesnic ramas tot asa cum e a inn- , tate cansa acestor Ilp-
tonta, Darodack
sr Rosee, 1
Dupec corospondeniele trage a some, Nu are chef lefa, asta e nu tool ulna lui ri. Niel ISeseâsteeele ba-
eeslet actiune s'aen fieut nel toi Ari Alexandre a inceput segmentilor pants pistoanele
pile USio belo., niel notele p005540,
(

are aUstrO il amale aia lrecut un import de 976 lauri' cueing se luerem la o de locomotive, a inceP t tov, Russo Eugen. H. Dal- le ]clara ca cs ebm copie de
tare mporte hese) Siementhal $1 Schwita si 823 de se lumere la doof etrungvrl. ian, Halmos SW= d varsta tul sta ramas parca ca nu urca serse destrpte- elci batata, nu por federa
dea
. Pento
bormooina si is an praline ea mai pltic daca[ el. L -am Trebue dummata se -1 tre- n copll care nu invale bine
mai ccesterra de- vaci de a essi Magnetic. Chian din primele Tovaràea Nacu Maghita deb. Nacu Maghita), .
pinde esteren etiaer nel i aapreve Oat la gcoala, dar dupa tre. esci el se -1 scolori idra- Pilndeb organlsmul tul nu
smale, cali tntreuner rea procurareaoes din U.R.S.S. a ]uni m'a chama[ invetero- Dà -i vreo esteva bata) este normal. Numaf doctoral
idadb a animalelor, hrànrrea -r de 205 tari ei rut et mina apes ce balatul schimbe net 1 ass 's ve al cum osa s 1 doctolltie date de 1 epe.

Si arete aaea nt 100 V l de r see, Se Strungarlll nu e bun la carte c& n recunoetl!" de nlci ri o sa-1 mal
bas's Stlinrtlfice faré r
Sfatele s a t s viarie Li- resi :ea de tau - Doi muncitori deia G. A. S. Alex. Sahia11 Vacara Constantin $1 m'am apucat torte 6I 4erA dese9ntece, B
senko spone:
mesti ce, a rii atoe alelo.
animalelor
da-
raia
.0
ei se va procura inn
ítràinàtate un reamer m dein Uzinele
tine mince lectio, nu ette tovarlee doctor,
,"tent rend 11 Intreaba el eh sa -ml bat 1 vindeca,
de
balatul, de sereno veclnli QODUOS pá0& mat Ieri, din -
mesure, a per[ aorte cr o.000 [auras' de si. ein Atânästirea-Iltou , 23 August" trebue sa fio mai grijulie
aloe existente sa a O problem& importanti este Oil fetol lui de a levata, sk -1 scope din malnile mete tre Mate [&rile din Europa,
formetor astati' o transformsrea r of de o1 lucreazii fiindca altfel 0 sá ramaná $1 ca eat D bateau mal eau del mai multi copia mocoso
celle ep nene e e u on- ¡arcane, tar 1áoä asgnas , i v au adus insemnate imbunätätiri tehnice la trei strunguri repetent, M'am tot Bandit c stat II merges. mat eau, In taro noa5tr&, a0eaota de,
dlPestr de in[eares rase cu line fini se semi- el rasgandit eu ce sa foc pan& a cázut la pat el mi -s datareete tonni faptului
Penra adomestic brand fini. Acest lucro ob-
pe:arJ sporirea productiei Zilele b reato io urrna u ul eu bbiatul el pan& la orma luminat un veein mintlle de c& t &rand It muncltoetl eran
animalelor ls
gaje el in ieeclal pcentre
fu- tine prod in 00efibrl cuabee-
verro asi- i- bedl de
meting ¡Maw flnuf la Melia- mi -am cela c& nu poste fi ml -a xis s& vin eia el la sal- tin b In mtuneric, far& In-
guarea Agejealtar
gurarea
spancia rol de scalene generala al Uzi -
dlneva care sk ma sfa. tal ". gr1]irea sanitar& la care a-
tigaie,asTOtodath, se va nelor 23 August ", to care éa
pevebaindli
61
a buen duce o actiune de inmulbre la moara Gospodäriei ar5tat important," pent. Indus- tuiasca mai bl pe decal
Sä povestiti vean dreptul sl 16satt pa
misuri preoitoeb alar in tria metainrgic5 a deservirii coana proprietareasS, care mana babelor el a vra]itoa-
1l 9ul ara
merinos 61 tigaie.
alture pe anul c adre] acestci actluni de
to
La moara Gospodariei A- stoarelor ce deo is plan - Mullane a malla multot ma- est¢ femee cu carte ei are Si d- voasträ, tovaräjer relor
1919 cal rei pe cau- gainre sa programat pentru gricole de Stat Alexandra tihter pentru ça se se posta ei un gtnere doctor. I -am doctor" Partidul sf Guvernul pun
. n itori $1-au u
ato nia', m muncitori
litaarea ea can - tool in s transt'ormarea Sahlá" din comuna Manes - Introduce porumbul direct boat angajamentul de a lucra spur tot ce aveam pe sutler Examinat de modici, s'a astuti la dispozitla Intregll
miSt t - t diferite,r ^t i ale [irti a la dorad sou ulle aunt. 41 densa mi -a xis : Apoi constata[ e: balatul duce," populabi muncitoare, prin
Mel si tirea- Iltov, máclnatui po- in vali. Dace rotati e ne-
i
anea de plante foratSle. until earner de 285.000r Adler, foe. [toba $ .ban a femee, la cazull d'astro a-
pre de trama a rBNS- mietute din accost& rase, tar umbulni pentru sarent, nu vole sa se macine poso, s- [recut ri lec.eze la dona ma- doctorii nu put s& foca ni- lapsa de nfete mateen hea- Asfgurarlle Sociale
tet este Marte a produce pentru lárgirea actiuntl de putea fi dovedit, peutruca
este ple! de ascutif. im toe. Cdpitan mic ! TLo spun eu care am 01205me pe care le d& un or- tine medicale ale rd. Oa-
pieunilpe la r finitalo' karakulizare, anul 1948 s'a era doar un singar valt. Din tand in 20 de minute sita' Constantin, din s himbul de trait et am vaaut multe ! gan ce se giseete sub pieles menfl munen se pot bucura
gatulul of care se sonette din plln de descoperlrile
Oai

sturale Si recoltarea [[natal importat din U.R.S.S. o came. aceasta, tetani man- rea noua se scoute, se re- aps masa s' gqaajao sil 1a- Numaf babele cu descante-
s timp. r de 100 berbera 6i n20 ora catoci din comunale din due gleaza din noia alturile el moue aiel What la cloud mania'. cele 11 pot vindeca pe ba- glanda tlroid 's. cunoseut& medicineL $tienta medicar&
S'a psi precies m va- karakul. trebuiau sa attepte ancori La telberul roars, tor. VS. In popor sub numele de din tara noastr este aju-
loare el oare pis a - tmbunitetirea raeeloe York Elle intregl ca sa -si posta dlrectia elevatoarelor. In fe- caru Condemn,, In dorinfa de lat. Du -te la madam Aure- goes" atunci aand erette tat& sa se desvo1 te gi se gn-
pis de
de munte. 51princl Mangalita este preocuparea macina un baniclor de po- tal atesta valtul e gata de a ialocub pe dot etmngoei ele - lia sa -1 face vrkti gi spu- mat molt der &t trebue. Ma- seasc&, folosind bogara ex-
ea coluri a marina grau, cap in concedia. a frecen ne-1 cb e5í1 trimis& de
ali eeac rumb, terille hrinitoare pe care perien a medícinei 0vle-
neeaace
nal a c la pa o su
sa
ae
Li a-
e
Sterra por i or. Pentcayeas,
tndirea esell York s'a pre.
corail ha lar in i95a se e viral importul din U,R,O S.
Tovarbsit Stoica Petre, a Tov. Beato Pitre a mai I
jalar de morar si Beata Pe- onfectianat o uruitoare de
Iu et la frei atrunguri. I
re pri-
ma el de Meru, el a monttát pe
mine." le produce 5000015 gland& tice, celel e mal bune t0acart
sent trebumcfoase pentru pentru bottle ce mai ban-
oren anca S50.o0o ha.
curen cloud atmegur cate un ended , Farnrecele ca omul s& crease& normal tufe printre oamenil mancai
loo croarasite ei 25 vlerl rein tra, "florar, s'au státuit sa miI imbolneveau
a e !irga baza de
animaba
easfà . gaseases un mijloc de Im- tocai hrana vitrine. Aceast% fexecutand astlel 30 cvdvep
mai situ" el s& -Il desvolte agerimea din taro noastrs: pelagra,
bun&tetire a aeestei SatoatiL uruitoare s'a facut In lntre- mfntii, Caed lipsesc, ele se 011011sul etc.
rurale
fru animatele daell Mi- sectorial ...tern pàsera- palieri penis motor) lar la u1-
'Ostend prever lot problems cm mai de Cu o alta ricche pettcita ti glme din paese vachi, Ea In- timul strung a rectblical 40 e- Slam dos to madam Au- pot Inlocul co materltle ce Ori ce manchar conotfent
Per eune000 in vlitri d a cebe name aste rldicorea pro- n tarar de euratat porum- locnteste eu naeees o maelnb lemenp de radiator, depdsladu retie, o reduva de plutonaer se scot din glanda asemh- trebue as Stie ca nlmenl nu
Peale pleedr litri ne a eom ductiei de ouà a Wai- bnl, et au transforma[ vat- soul, care costa la magasin ei in fetal atesto norma cu 200 major. Tráette nomai de pe n&toare a animalelor of a lost gi nu poste fl vreo-
care arete atoa a Aceste Mini au o pro- bul in ata fel ca eh posta 150,000 tel, urma dosoAntecelar, Are la care day acelot rezultot ca data vindecat peln farmecele
tre. Prin ler. Mene medie de 60 nub pe an
la sutil.
eli nti ca un doctor. Duple ce SI cele de om, Astfel de babelor, Se poste Intampla
nitre singelui in fats de 180 -200 our cat pro- erina e' porumb, la nevose. Eneche D. Ion Scare Tudorache m's. a ultat cu kbdare materil au Post date tI b&- ca In timpul acestor far -
di stele va dobvaaa
dur giinile de rase De aerea, Apoi au moist directia ele- oop . Coresp, ms -a xis: Soro Niculino, latulul Niculinel Stanciu el mece, boll mai ueoare sa
tool din cele mal ettine-
si animatele Ministerial Agriculturh a etec- pacatele dumltale se res- dup& 15 zfle, când s venit treac& dela sine pentrucs
e mal ales pentru pisadle tuat un Import de 200.000 poi Irang asupra copltului. In din nou la eonsultatie, era trupul omenese este In.
o Una de o el, 55,000 pea de 'rata, teapot lui au intra[ duhurtle de nerecunoscut, Se Imbu- zestrat cu puterl el materíl
Una roan sarcuno da eeamá din cele mat bune ra e si rete, Ele ii tug sángele, is jorase la fate., 11 disparu- hrànitoare ce se Jupta Ou
este ara arca mece
bune de adápo a
nOlma-
7200 me, Inliintindu-setot- TrEnuri speciale $i automotoare rod intile, dais e gelben
la fata ti d'aia nu poste sa
sera umflbturile dele och1, Sohle el le Inlrang, Dar asta
era mal vloi §i aves chef nu Inseamna ca boala a Post
telar. Pari orbos imbu- °date en names de 40 sta- Invete, Daca veci sa -1 foc de ]clac&, Apol tun& de luna, vindecata de farmene, No-
ea 140 clocitorl artificiale, In pentru copiii trimisi de C. G. M. in colonii
u tiare verba Beni de lncubatie prevaeute m am mai Nioulina Stanelu a tot ve- mai Ottima este In stare ah
va conti ar 1919 se
se 5505105, osa
ga concitai u ar gr [seat gl pe albi, a& vii ca el nit la doctor ca s& -i spuna alle cauta bolllor, sS arate
pale Pcogra- anul video, se vor inornta
majdvai comunale. in seria II-a la mine limp de 30 de zite, ca balatul s'a vindecat de ce d0020etl trebue luate,
tatl v a fi exeme c entro de mcubatie la 0í35e. dar nomal se , ehnd se tot, ca tomatt. bine, ea a pentru ca boats sa tread:,
pini coma- Cel mal orant Milt de rim ingkna lumina vcu Intaneri- mat el crescut 51 c& dar& o Babele ce far descántete 51
Hele or fi inaestrate,ea graj- s& mearga tot sea, la snul vrá]ítoril, ca el cei ce le fac
dud eorespnaeátoare pentru bot a fast sentono! cabali- La Interventia G.G.M Dena, 17,50. de onda vagonul se va la ora 23,14 ÇI vor ajunge la ora cut, ea 55.1 far descantete ti
seine, Ministerial Agrlculturll tamentul C.F.R. a pus la dispo- eta1s la [recut 8005 eu placates 5,53 In BucureOtl. De alci, eh slung duhurile, Dar sa sigue va loa el premio la reclama si te Indeamna apre
animalele Ae reproductae, In nu vil 510105ata ea mane
atara de acestea, Miansterul pone accent principal pe rllie urmätoarele [rento specials din BucureIll le ora 22,48 51 so placa ea (renal special dele ore
gcoala, ele, nu stint decat nate
Agrieulturii va lea merimea relui de cat, automotaare pentru plecarea sir a la Eforie lana 8,02. 8.44.
goola cìt se sopita duhurI1e Dec& In toe s& m& due duomanl perlculogf al po-
pentru urmarlrea productivi- orlati c radicarea ealisativá
Çi

riel e 11.2 de cope la monte 51 ce plead dela ARAD la

Si e vas ei errar de be sat!" la babe, se -mi ta el pieles porulul muncitor,
tàtii animalelor. Cel ce plea. delco Tí7 JIU la de pe mine el s& -ml neon - Demascánd file: erutare

932
a septelelui. Pentru a casta, la m zilele de 22 5i 23 M- SALISTE vol place In silla de 23 SALISTE vor picea in rium de 22
St osa, timp de o luna,
aceasta s v, face cu aiu- am dos eia 0opital la baba 000000ch copilul, 05 fI ve- pe toti cei ce far 61 sustin
torul , registru -lemma Ministerial dispone de 11 her. lle e avjnd urmiloarele Itine- Mlle, eu Irreal 2002 din Arad, la lulle din Tg, Jiu la ora seara de sears'. Ii punea o
16,50 5i nst dela inceput la spital farmecele el vrajltOela, en-
plo n caree s e e ghelii de stat tI 6 depneiie red! : ora 8,58. Soslrea la Saline be ora or :flange la Saliste le ora 6,04.
carpl neagrá pe cap, arunoa nade of con5ultatla el d0e- pllcand oamenllor ce este
etapele cresteril sea
s decree5-
te as productivitilil ta lapsa,
de ...sari u numer de Coi ce plea. spre: SINAIA. 18,25. Cel ce place din TIAiISOARA niste prat galben intro tal- torüle au fost gratulte, de medicina S1 adieta In ge'
oui, grisime, care Iene, armbsari de mare v POIANA TAPULUI, BUSTENI, Cel ce plcace dela GALA II la la RESITA (STEIERDORF) vor turie c api[ Si cites din - multe ambeS010ni e1 de nere, vom contribuí la lupta
eta. precum si posibilatitite toste, PREDEAL, TIMISUL DE JOS $I BIJ$TENI ver pleat in rim de 22 plea din Timisoara le riot de23 trio carte La
intro limb's pisk- molts suferintb as II sca- pentru combaterea supersti-
de tritare productivitatil Accatta este aituatia dlfe- DE SUS, BRAN, vor plena cu un tune din Galati, ru crenul 7002 la arma elide.
dea pat 5i eu ti bSIatuL S& po- tiflor S3 a credintelor de-
tui e.
date se
Coscápa
an ceste
putea todrepta
ritelar sectoare zootehnice. tren .pedal, car a plena din ora 14.49. Sosirea la Batten). it
lu0e cu au100010r special la ora bseaaa,
7,55 vol ajunge la Regifa la
iemlu/ sa manance o lin- vestitl el d- voastra to- paote, la lupia pentru 1ntb-
foratele invprimal rand sere Dar pentru a desvolta ores - Sacare511 In slue de 23 tulle. ora n a 4,47.
51
de hreaa si una de var &se doctor el am sk rirea sánatatil poporului, la
terea animate' in tara n a.
a 11,11 de ode c Mob.. e gant Si -mi aire cue nu mai povestesc ,i eu aceast& In- lupta pentru luminarea
animalele care dau in schim- 8,44 51 ea son la Brasov la ora
blu furajulut e mal Mee, pentru Introduce 6l 14,41.
Eel ce plea. Bela R. Sdrof la Soc. R.A,T.A. vor R transportap flu osa zgkreitá darurile, támplare, ca s& fie 0í1d& de tttintlfic& 11 culturale a
tititn mai mari de erradse. apalea metodele stllnnfIce ice
Bugteni vor piece in rim e de 23 le Sleierdort. o& trebue Oá fie tare malts- cum pot fi prostili 51 spe- masselor muncitoare.
Cu jatoval ne atol sistro Co: ce pleaci sere : MAMAIA, Julie, ea trenul 5002 Iao ora 9,311. Cei ce plea. din GALATI la
c re Mainle
care nu creIterea animalelor. este ne- EFORIE si VASILE ROAITA vor Soslrea le Ploertl Sud la ora 12,00, GURA HUMORIILUI, vol plena
vole si event un an se eat
és d á5t pentru
exists
anima tele
i
r putea Identifica
peoductle sope
de
user de specialtsn, cadre
eootehnice bene pregante. In
piece cu lentil Ne. 8001 la care
sung re ervate 4 lagoons. Plece-
a din 500urestl. In aim de 23
lar la Bu0tenl la ors 19.34.
CO ce plea. del:, BRA50V
In riot de 22 tulle eu trend 7052,
la ora 21,35 S vol sosl la Gura
Traduceri de iucrári sovietice
Picari
Cbt de
vr
apo
leotlooale Siinmuttite. 1

Importanti este
Irrcut, sub regime] burgh..
moobiereses nu a xis t
lulle, k ore 6,51, amen la Cons.
lacia la ore 13,18, las'Eforie 14,05,
la EFORIE vor placa in ziva de
22 labia cu trenul 2002 la ora
23,38 eu tos a la Bucurebr la
Humorului

CANI
Cei ce plead din
la

lz SOLCA var pieta din

ora 13,22.
IASIPAS- aflate la Institutul de Studii
mia tara ridica- to o e tre nIel men at
pentru
rea productiel animate n
rata de Palde u màlorul cal - Abia an [imps[ din orme, din
singura gcoala zootehniei.
Io tar sosirea la Vacile Roane la ora
14,11,
ora 4,42. De aid, vor placa c
Irenul 81)01 la ora 0,51 51 vo r a-
la5i In riva de 23 tulle, cu 'renal
01141 la ara 5.57. Sosirea la Pee -
Româno-Sovietic
Cel ce pleacd dele IA$I sere junge le Eforle la ore 14,05,
cul: daca, pdn selectie, in. initiative Parlidulul, s'au pus
anl la era 7,41, la Cacica b o La Institutul de Studil Rom2no- de cercetád Iddrotehnice; B, E. A, A, P Ep5leln I. M.: Agregalul
cr ucisàrl sa hränire rationale EFORIE. vor plroturaba de 22 Cel Meade lela CONS 12,25. De del c autobuzele Soc. Sovielic se pot con Ita urmitaa- Vedneec : Lucrirde 5tilntlilce de
nm reati si ddicim produe- bocele untie invàtamànt z Iul10 1949, cu tren. 6002 la ora
Rosmingrajdanstror', pentru lu-
TANTA la PREDEAL vor placa R.A.T.A.. vor fi fransportail la rele n Iraduceri de lucrad o- rcetad din domemul hidrotehni- crad de tencuire: Rullel N. A.:
tia medi de capte pe cap de ceheic la Sol. Astati avem in 8,07 sosind la Bucuretti la ora M Ma de 22 lulie cu [rent 80116 afea eieuceoái, dnmeniul consbucpiior:
fnci al c un singar ti- tare doe& facultati de zoo. Nosov R. P.: Desvollarea cons-
ref Gmpul cdor fretted de Rezultalele Concursulul Unlonal
ani de regim sovletic; Meined V, pentru cele mal bune Ilpurl de
plus de un milieane tehnie, 6 Ileee zooteh510e 5i tructi0or hldrotehnìce; Nesteruc
Colai F, I.: Prima carte r d de A,: Ma51na tramportablli pentru
kllograme untaanual,1, adori o 4 scoli protesionale. mannl peetru lucrìirlle de tenni-
valoare de r miliardi Laind esemplo dela Tinm- Pe lângä Taranii muncitori hidrolehnicä; Niclporovici A, A.: tencull: Ke0 E. P: Erperienta re; Hracovski A. Z.: Prelabrica-
1,4. Sap dacarrpeoductia - ea Sovietiei, unse createra Institutul de rercetárl 5tlintilice noastri in domenlul wcrzrilor de Vaaselor de Ioc,iit: Mihailov V.
die de lana a urc n mal
n 200 grame de pecare o animalelor c ajutorul o întreprinderile pentru aumentarea cu apl a b- constructte a oraselor; Medvediev UlilaJul pl Ichnolngla lebricá-
amisra tool
rlot de 2v mili ani kitograme
nalor de 5tuntä 51 al n
[aloe cadre de specialista,
din Media§ din judetul Radauti duslriilor penhu Instalalil
lehnice pentru hidrogeoiog:e
Si
bldro- A, M,: MasIni pent. aPllcarea
tcnculelll cu ajutorul vibrallBor;
rll grinzilor d,n bdon
'marinate, r mdmre
e m t pre-
ondn-
Ingìnereascá .,VOdgbeó'; Proscu- Novoseleskii S, A,: Case demon- nul; Mihailov V- V. 01110101 51
Ido A.
Rlneinteáes n t seem posi - desvolbt ca o ramie/ deo
colhozuel 51 snvhorud, s s'au deschis cursuri isi construesc Camine Culturale re cov B, V: Instilut. Unìonal tabile de beton eslal: Coslovski tehnologla.
bilitata s realizem in tare
oestes in onditiile actuare, Mt de Importedta econo- de contabilita!e RADACTI (dela cores - Tinerctul a muncit cu
asrmenea ponti de produe- mist e cialist°, va trebue ca. pondenlul nosiru, D. amine/. mult elan.
tie animate. n la nol an tare si dim no Dupe e emplul Wander Pini la loamnà Cdaninele Ceolectivul
in e Site imbuna- ant din ce in ce mot pm normatä ga. rn n Ce sä citim
ritirea vrmsek., Stami va lue teonie zootehniel, sa derma
x din rom un a Su-
muncitori
evita, au inceput sa S'au amena]at cIk- r.Librärlei Noastre°
dcatemcni m importante. struiascà 5i in comanele Vi- dirt pentru seditll C&mine-
Tentad sanioso eel el alai bun tam cresterea a tmaleloe, sa Pe lanai Intreprinderde ,Gar Tecuci
m selor
eateimbunateti
li oe imbunátatim rasele existente Melee al ,S°aromgaz" do Me- cov de Jos si Brodina, C&- lor Culturale in comunele ;
e Culturale. TAaalal lem -
Superstitiile, rod al ne$tiintei
á".clmdir m scuu (de sa sporim avulia teda noes diae s u 055eSS c tsar[ de nno- Salui din pädore, colhá-
Bklcàuti, Dornegti Si Vixan. a dituzat brosuri $i piedica a progresurus
nroducätor m sc deninde ire. eontdbuind la elates ea te /MI.1e- norma(& Cnrsurlle vor nitul si fasonatul lemnului In comonele Maneuti, Milt.
hpopcorn- printre täranii
l

calitate," a 70 -80 de erodes', evelulul de teal sl popcorn- dura fed lur4, Se medau nopani precum si traasportul siula, Mueenata gi Vicov de Prinlre miner![ din Lonea circula Intr'vo
lar in easel montai artificiale hit "neitor, [amp avonur °d
fost (acute prim Monk vos- Sus-Laura s'a inceput trans- mina este un roc sfdnt" et deseeeO u cede sil coboare
de contabiitete Induslrlobt nor- luntará, Tot prim mince portarea materialulul nece- muncitori din judet in mind femet, Idol decd ar bori ear ínidoopla
s o
rocire. Aceastd superstibo, credinld deiartd, a root eemba-
ma:á planiticare. leglslatie liscale, v luntark, a fost earatk 51
005000l Intern, control fiscal SI plaira pentru construire," sar nstrnlrB localurilor de (Dela B. Nelu,
tutd fl apuiberatd eu cueces polo puteras exempluluf. del
tov. Miele¢ Marta, re ponsablla cu propaganda al egitalid,
Institutiile trebue si depuná e ormmle /MM. .
gl mplutul temeliei. Ckmirse Culturale, TECUCI.
a rpanlzalle1 de partid din Lonea, E¢ o oborit 110010 dd;
rorespondent).
edteva serptdmant de zile in mind, Nu s'o fntdnzplat, tiradte,;
Colectivut Librdrlea Noastre" alelo nenoro0tre, Ea a d°vedit asljel in m d roncee[ OSI
justiEcarea cartelelor ridicate Din
sapdentáa de Immunre
s rae due
din Tecuci s'a deplasal de cu- sfinlenla" znef este bazaennie St a ex0(tcat minerilor,
judetul Neamt nenoroctrae in mind u aunt deed[ rem !tato! neprice -]
.su-

Comiletul Prot:Norte al Capita- Procesal verbal cu care au pra Impedenld acestor cursud, 6 Camine Culturale din ,ind in bidet, uncle a d1lund pec vellipenlel 51 SC/Waft/hit
le) Secllunea Comere:ale dm Oldlcal cartclele ele nu suet Irecventale pentru a e brosuri atiinlitice 4i a cazurl, din area vede c superslijtlie;
impledeers00oil oamenit Monett ed Mdree
Str. Parfum ulul Sr. Y, puna In O drualle cenlratralaare e ones decal de le rentabill, din au primit cite un aparat de cinemategraf ngricole, ac e pe Mieleaol !novael
producila. sil raed;
e odupd brogues de at aun. Ea aI td ce dint,
v acre i,ieicuhllae, Intreprinderb distnbuldlur de cartela conform el 35 Inserni, 150010100 muncitori. Este o Ia1 superstiliile, de onda provin, col tolosese, ne inuald pentruedl
51 Conperanvelor el sont obin modelulul din inslructiunile Minis. aE cum cd lupldos Impotriva tor.
toe
lerelul Comeriul. AI:men:atm. Este neceser ca ref ca ur- din U.R,S.S. franca bond, cas trebue lase Datoritd oaselov exemple simple St tare !trate dint
gate e depone. lebe 20 lulle el I 51
Mara
August 1940, lustlticerea rarlele- releritoare la distribulrea carlele- me azd ursuree al dbl o free beitl, Redio, Dnbreni, Rieboeni till 41 de colechvele celorlalle al¢ de toots zi le!e, broaura este de mare (000¢ ¢g!terra°r'
PIATRA NEA.MT (dala cores de partid in Idmurtrea maaselor cu prlvire la problema su -1
lor de &lmenle ndlcate pe Idmes- lor. anta regulate 51 se-51 insu5eascl pondentul noslru). si Pistrivenl, pentru a marimlia librAril din tars, c astlel
i
peratlttIor,
Caredie. in haza cärore s'au Scotia de Invjidmdnt 51 c hará Morbuile for densebite Ir. muncd, enot00alul librSrlilaria ontact
tral lulle Septembrle 1949, nil mal recede materl.ele pre 8ro$ura a rspdn<t fn e°seclta .,In alutorul opiiotorrslal"1
va lace In Str. dlstribull ter tie. a Comiterulul Provizorlu jade- cate un apeiat de cinemalugral din Editora Parttdulot Muncitoreec Romdn, Are I9 pOPtszR
lustlllcarea ara
dale, peno a puta h de nemsilocit cu mossy larga a
Parfumulul
urrnBoarelor acte(
Nr. 2 a preseniteea
butte
Cartelde eamese nedbtd.
intreprinderior,
lotos
www.dacoromanica.ro
bean Neamt, a repartizaI C.imine-
lor Cultural¢ din Mirgineni, ser-
din stocul venal din Unlunea So-
vielleï. dnlorblor dela sate,
caster 6 let,
 SCANTETA Nr. i4

VîatddePdrtjd
Meeting închinat luptei DOMNUL SECRETAR FEDERAL
Cabineiu1 de Parfid pentru pace la Uzinele S. E. T. S'A CERTAT Cu CRITICA
V me in dutoru1 propdgand1ti1or UEr
.

E i ia .. va- Tit FtOrU f fd

dl celor ce studiazä 1
d dl IO

I tf(j1---
u
bI tUfi
':
Ibldfff f

marxism-leninjsmul
fffff
,

I'
A h.t .pA cvinfT toy. Mft lnd f vâh ffd biifO. D OfffAfOf ff ,gö1b,A (ff ff'fd fffi
rnm f, ,âtv furd
!PflDilCb ta D

ph
t
m
Cb
a p
Id i'
bI
I ti ph
A Pfd
t rm
CptI
t ri t rf dt R P R
üUkra1&rA PfAD
'mn I A
fta,dAn
r
"ca A
itit1ffdi
Pdf I
Dt,2.VAtd..dOfP
tj t f f A 23 A gtst p0f
df
i P i P " d
d P
a
ta
rfA po
°
p I h ti t
I
a
i

p ta
fi
p
i
p
a
p

o gu
i f
aP
p
t fa fff a RPR
p
r
f
A
,,
t
f
I

f
p k, f
fA
p Am
Sindi

ha
I
g
S
mbf
t
p
Cf
f948
ft f
f fd
2
a
D 4Ø I 1h
mf
fA t
Id
SP
f P''
t
i p . P I f
O igL f h
a tf a f hff fAd f f Ua
PR
1i i
Dh ri a
fl'f 6 Z
N f
,
i a
mt p,t G
Ft ,,
wiall if ai
t f A it p
if
fm
i tP t a
i litA idf kfmtf n,t
::;r pA f ftA
U
a
i f
p
f
t
f D
p
Ad P ff i dRfff t OROdP Pf
a a f P a a ta i f PC h) t I popo Lt U[dLsSf S I 3f din f t g t me 1W P f f f f Uffd P f i

ni fftiatffof /dDd df f
o
to
netui lie
cft Pàftimp C,ht.
ama RI-al fldrvp- tisi at af douta rhIbol mon-
Cbrneia
tu nareasupra ,.Cursuiui Scurt
i:dof: - mf fleevurba - I acarRCäiflPreZelftaPruaPR
A feasfP fPfnfrft h arhtP
,
hRPfPd
Crefarui io? feaeraf..
ApdftffffmfiPaffdtraf.
tatactlff ffafuaooa d1 aft fluflIpra Suhl 'PtoallatifiorìP iparilautui Corn . 11h PPi tu NP foa - cf f uit-
f P ri t "t
Ii P laf i p t a i a t (b) i S ft Cinci institutui stiintifuce medicale e i a rui %f irt pa aGua
PPA aa
.
Ri f
a a t mitt Pfd
ttOPdfttfdd
i fugA

t prop p dugf tm Cb a p a 2 I i L auf' f pffff fpfu b

bfrufffd

ti
i i

a fPfgtgp PA-
vor lua funtä in Capitalä
i
iVfiui fglluptliltpiuf lur a : th:
pe Ri lftl ordanlple mat Partla pfuugu.ica tuirea pia- ud, dia calf o hupA papte ' fi4f aprfup leziarui... Cu apth - diP mAme urifuff t Pui IhR. Pd full barbut df Pf,
a i t p p Ru md g i _- p fa u Cu- d ub ti p
hf im u a a paf f OPi f tif Oft
a p
?
fa p m mbn a p au pru pi i a
a c tu tui Pf
gugp
PIPAD
tb4t
Pi Cup tui i
i

gA
fAf
P
Cf

burli
h
nbfj difth
fd b ib ft
d uff Si b
fi d
d f
m
i

fOP
P
biful
P
idRi
t f tui d
ah
a g d a 5 Cl b
Ill i c b l ii
buzO ft acm nuisecre tar federN if a
ceara lamurin iegafura CII Totui numirut chop care Parifa va orgauizauna dot- fife io Capitolò cii urmälumeie coJ,edi blot! bRunie dfcuodu- TuPut satfsbacuf dtn
ta de
uddpf japtffPf
Ill

/f
i

tioi of
ZaPfuga
i

tff Pti f p i

I
gafO
d maie
Cb
u pro P0000-
to
d i

t
t

pofIfIrA.
d
f pbfmd Ill t P
Pf
muoloPo ePPfumifico- CumPA
piuiu
roPfhuto
oohuteaubecuio-
rut
Pf Pfu
iAOh
d PdN
PfUOC
d
tdutfi ti bfftiP
dei na eu gäuft 111CC - ri
s
pffi pt t a f
ZAff
P
PA
f-
pf_ d 110
ifal/ta
ui

P p
.

g a
.

tt a t gf f ai c pt L t pi Pf h
oci i f°h - miii i
rt a a C ofitpfoti C f e-I
oli i

aorrdrr d portfa, reo

i i a buhi a od, 0e 00 COpI r

SPf P?ffht Popfbrfaarer fubt, ffdmpiid

i z
0r01 ie1orirf1'tdat de dot, lire0000 oe-ugrfoo, to- gt i uuechi, procuPf fi uo Poufoff reuhomee- oceefei OSP Bucureifi.
d ff5 tif D
00ht t a boioeoi qc A ee mua ou mu up Cum e- amm ai p i a pci te Nb i I
m ib L t fi Pf Pf f f
Si 9 i

rmhferi
aig f
fi
,
b
S i
i ip i

O
i

i i
p
Pfliaaop ai
i i
p f'oo a qugpf9Al
uiMm S P P p f t P a
a c p f D d bi m p t t
f i
duriffi frigur p t i - P ff9 Z Ri ff 2
i
ii I
tat t a i m dc of fc a
ao'o
him a C Pf
i
ut fbi
A
i
t Pg
i01 Rl P i t i

a5 'ait a
D ovcf 1i8 P d

teo ti
i i i cuoo° po°°° °
i i

itiPPffO m Ph Rb ug er buch Ci foi

llPfbi pi urA CAt t fi i
a e ti m e-f
so let
roi m t a a ritt f brob a e b i a p a
e-
h° 2t eoecre farai federal fu
J
srhimrflutffe iIi nrafb ad- tro tomb
i i i i i i
toelfe ae prupegandifti, a oriie,eraie Ri tn genere in toners fnoo,iintric monAt- ,
f C.
oSi mai PAStI-
miroifa lath acerro i frdrtr tRrdutot. puce- dr nine,
,

foot pAirie-i m,ui prp$ine Inn are-nr iutA re fr acIDI- mini efe, nor indepiioi tf on re- ioifr'u lumfuh
fifft FA
i
npurt. 5f RAruf ,,bIaeRfl' a ru obrnlui oeofn.
ffblPfb a0 eepenrntt
Cb ilaPia anarS pentrn innrmnrca
a igl mmbi a
imp irinntr ni delis iemnii-
fauta d i
flmgo p ffttff SfipAmi i i
bfib
P f
r oeM a
? i
Pf
a
b i i11
it Inceperea exa nienetor hfp M1 i N1 bibdin 4 1)
g derdf rupre pffcuf PArt, dur ru
antere ate froiliur n.rd.t de en fe an etui dcaunueas- Pr irmc fixate aenntnte cefaiiocr im eurfruref'aC I
fili t df fará eh
poi e . . .
rtfxdu-itinie
i

periiddiCpp,faipjn cueIlli afnriafr.

ii
aueotulepuet fCf n:f fi
partid, la scol le u ridice de un a n i frimffh an fe-bei...",
efefeflili dl e-nerf te froH en Cebineinini de Punid irrigAi, coot eccotI mf. conan- a g" i-a ramal fo Pe-an- SpeIe- let me-f rePeae PC
Ri RC
SAe juddice d euceocece functif Judectforefi, ce megieir.ti eR tab ierurare fci a- 5an1f, tncepa sa citeuscu
pnrifripet in on semine-e den- màrgiaenc oh a earAupnn-ra'icriarle minarii sen de "ii
I f f Pe d
fd t b Pb er
pee D macraft
dii pfielf t t
ittCli Inc t tel 1f
MtIfipdfi P Rd
d i
ri B a ft
t f p p a
fa
h '
Pug APel
lemA
P P i fi,

mpi
p
t roi t pm porvi h
itti
t di di Cil
dfii eellfitg
.-
i i

feti tifa tiP

i

n iii mt N ff1 Il A t i
ad i LipiiP Dm t t Itt pg fD di 4
fO
I A luran lind Penfrd fungi aipin.
lera ea fuelitner n- propagandist ii de e-filet e-ICI- trebuleen fuiu- D mf
.

e-sopra Ideniogic. Pcr,ula neulmece iCr. Ceduee PeCoit, Propfui t,

Eu
LP Mf md C,c,i
IP
.

Pf m nr
m Canif pi t mmb a pfid a de Partid, st
p I Ch ii
Ceput iflolue dr
1i
tute
i I

vor
p a ciii
'

Trerurepe AC peste randurfir avatranim ftC, ailituruf, ta-

n nnnsfáiuire efe Inicie, in seeforut bd Auguri" aa n- participe in 20 ii Mffecifiom 101uHr Ten- im ntfcn f I
ge- re ft Pf i d a a i p n i i t f I t if t oCchi Ftcuiffihi dr
P
fiiCe duri-
t t It i t i i
rie Siefuiui, Euorom,e Poi,tica, fe- "RidI ii napf a add h f
eeoerh le profile ae pe-rita, bere Cabioriolui dr Portia l ceard icftirnlii bibiiogrrfire. in nitfmrd' E Pffurll aPortfruhnd calCe dont rdnd nuxof
Ve roi Important la apt!- alo lercio ai S.T.B. aneouxi a,co-Mnic siedi vr. tarie, Leeioiotie macelf Croe-ex t, etC. OSP
ft e-tabor PrafflI infermiere- tim pnfcafrr 1mo ed irrorA to ruphe ledereiii dr mAnS a -o. plu e-
tIe-tea Cahineiaioi dr Partid irrt toRneati an pnrtiripai ta ptaourfinr aeenpnnrer Ser- Sir iafaiui de if ricCi toeCriti Pälpunfur lie pecore te dea e- prPA e-erre tarui nba. nr tri-
'

Ie-
i

Cucuislei colmi ce-edRan f orcetnetteC DOPaI orr,ePAofenfe fa Cigl. Cu arrnufà

,
ccii in tetl
n en eneeaiteiife Pferofef- fe-roof nitniji die Sretorui II tille de peo pagonduRi agite- turlaich aie agence tf',
mite acept raapuffa ndr000
Pleoiffe date inaieiauai one in Negro A. nome-i dol, Secchie
u

tie din Sert encele de Parti de-rabs Ctfit Curouejie fi eu ictrlt teere, deCId esuCiefti -lu iesubit acperfbfie mruxrtterfior". apel muli eaerrmifr Pf a fare
grue. Zeri de prerngaaaicii, dr Prupagocdt bi Agitotir terbar eh icdramr pr pragA- e- calmen u neumie de ele-fu tern Cicle meferi,ie predate erre nrnncd gureta pr mnad, se tat i i Nr, 1155, adrerfi t ebrtl tufi
aguifiori, neile,tfu al argani- di narrftr Srrfnerc dc Par-
aptfdeadbh ida d ad
Il iti gandixti ti pr in lirrirestu
a mati t
- fr mafar,fato nuer,tur,.
Ahi titridi
t
ver letra, dupi teeuerrlese me-
e-ti dotti tureca t m oireacurec-
ft
"Iti tie
t
pus ir eiujbe
t
jet errer tot
tid imp
3f pIiPfbr ru Putt mari trt bu-
f P a ffitffm
turi pe deportee-C
ptOff
nr-
ii i

icufrenga mu nrhVuiufefar h I
r ji alter tait de

ad relee-e a Cahiorluial de Par-ario te irgere e eoiulni Cobi- rhtrr Cruhiortni dr Purfid. I

Poperulul muncher. ran. - Nemaipemenit. Auaf,
upulid
dedutetreafe- - iafei fI mliu-
aid in fi rcacesiPiämn ah e-efe-Ini de- Partid, Aefivjxt,j Seefenreiur de Far- Cubi, ir mugiotra tuca pi te e-ifs mlirft de Dea el Centfrmb
rete mU temete-e iafrrbbri lia, mui ro see-mS membrii dam'fe, bren ru datai Un na- bili f e-bic bhrbfe- pce- f nadrete i -
Incips Seetie- de Peeps-
CpttiI bmt:redp s iuts
i

ii dt
i-
2 P 10e-ap ph
PaxiP;iiPe,biCmPf e-t
f1 btja ct l.a P
ti
fee-ach
IS pl tu
ulm fi Inugecite
e- Ii
Par-
Peep 'ft
ae parti de-re-era
gi
Ii
eutefluiui
tRI
P p g u

fine-t, irrbnie sh peifene cfi re

p d
d Munc!toarea Radcan Adriana t t mur
,,DCPfrfI ",,, pupa -',,,truebiem"!.
pt
tripe-ft de erffcuiul dia rie-cul Fatt de reie nebiufe
pia Cb f g t
sttuf fd1'rt Id fid CCt
a fost salvata dela moarte Ifid
flh

b : 1fb gib a mluutte-s thind te t t

hi Chi ti
gmt if Att:
il d ;4
lf: t
prin trimiterea de sange ° t t

trerupft impetei varhiubur t-

ePApeeiatereuiniChtDff
Ce-pife-lei, ronirt-
pentru transfuzie prin avion Titus Fierfb, da moi aCri CeCa..
:af
serimeueltor, a de lu- efe-Ce
euestd earaaunudef ht da-
r
perire IA a Cabinefrior de are-ne-inflUe-
rut de e- Ifirbi din rie-nul de
maCtime .tnPih ser-
':'-
rIelo tesdivfefbuit Tureetfe-
fl . .
Pe-tua din Unionen Sovir-
tjra Cee-ori, r000faftanta
t If t
an
holed le mAite-em im irepir
din re in ce me-f inette a
BRiZAD, - ti
d i mp n
(pria Irte-
te-fi flJ
tAten dr ehngr arernart. A-
aplane- Raancne-
a I m t
filad e-M-
5pCte te-caer d tuo rap fi-i
e-mita rfoeir, tgru, nain na f
pj rri tdeattgfl

h se f
serieheb e-ta-
,,Rrbnfrfe-". Ere-PA pr rote
t I
tare OitfCfrm mliaatl in pee-
e-P t mun t, P unI fi di
i

d
ie
e: Pf it Id i g 4a ir at itt a i i
a
demleffufra
I

mea perouaatá
le- le gafuten ruafeafiae- rit- AnaSe-tod iunt re-Ces te tip- der). rdnjra in ebraz mir PrP- fi ne-e-m lt barura t de-cb tu

-
Ifl eanu Reco.nandkn de-ecu Tffn, Fterfnl Pretipfut lerat tabririuc amata, Fede- larseceafrar , Vt reg cfi
relut iuvaehtnls Stalin, i Le- sort, Comilefal Or panifa tief .
Cmtfi flapt a ne-pIece ge-re- fe-
t bi lit i f d d edIt
t
I
tPftO lOP e
N
ap teimta p
i dl I t m i m n ita Bled mf if it f t
-
tj , st m rn
°° d mp dIS b

---------
t :e 5p g
bI Pf t L t Cb i i f P lid a Og t FMRB ft e-e- sesettoarmie etlich.., , I ece-tie-pfo afu po-
P Adriana di e-comune- Oxen e-nsmterpale s n aeceoff - ft arta, Iirctir, ttfi pepulace. maturiate Pca-

: lof Fe-
tPe I

Gazetele de perete din Cluj i Arad A

e- b dgmd
a5 urn uteitt lt
bi ,
se pregatesc pentru concursul pe tara aa m i h Pf got A ', ,
pii h lo t i a

teal e-t Parfiduiui Mimruturror

1
dfDfl In Banlin, re a feet le-- peto murrie tarta, ide-fn fat- ru teat: araten arxi ne-
fo re dcrraCenruce- ami pr mitrtrtrr de rrauCtlr, moi ateo tI), flchirifbaerd getfceteter PenAn ngttntoe-iiain. vatrure : Da, ed carburera iiumtn. Juarteauta aeasfcb
e-d fe turd din IO ta df? alle. ternaiá im sie-re dr comb, rretar feaceui nu ni-n triac-
tarb at gguctciCc dr peceic ,
fumitcful dc reductfc ArIA ant-
arle ,.tauui Hrebgie" dbf du)
in prrluad acence diiier.
f), lierardupux de tuicuror
rerrtpueaenteiór pubitcafe fac CuicCfttui de- crdut%tr ei na-
* fa n liulni de Chieargic.
trepe-ladeAr
ed iniäI'lon vigilente
imputeivu auporanulni dr
lupfeie. Da, da, fnpfetr,..°
Abta afdpánfndu-ti be-rapid
iftad tecmt pr liMe cuefitirif
opurfului de reminttece%rie .
ampreiru delle . d'a pA -
pee flbftrd fei e mu. tune
u

nppubifcute, pri nrubric A Dr erfef dr prrrfrCcetr ale Air- Sa teure a parirn ici ne iu- ele-ah, Cecfcorbicra agiinto- rai-e-i inundate au/trial burghre-e fi e- peemeebrtt lait
it-a fiant ucmlitueul pie-a dc il m
e-e
P f Pl t f bIt a
m b p A t lt i C F R Ar d imp mt pt t C
adIr la blu' Ipi p m moe I i Ai pepul
i ru a i t fi fd d Pf to
a a pfurl i rrf centrar
dip ttd fAll d
it
dl f
t
guretule dr PrecIe dho lute-e-
e-

_MumriigAefue-Mueie-Cin- tui
, lbd t
,,FEDERAI'IA ROMANA
Pâ bI Ruf ai p pl t
ft Re- peath me-fata tabele
fflPrrfuodd_
i
e-a prepdfearca cdi mai matIt
me-tnt crlcarredfeele Id pu- ' cuIr hi b prinacelir ti Oespedtrtllr A-
. bainavef Co-
' b e-nne-pirre- f In BAtte DE SCRIMA, teli/eri d.tfl3' ea eperfttl ereimeurf armed
ht
t
i i d p t ) erg i i A Sfui Am i a ar d miicinl P i i i H re i fI J erri t I nl t d I Pf duet d le-a m
Pdfue4f1
ti It
rfA It
tel t al Ml i i i t PAnS t i F der- tI t (P 5 4 ) lt Pfrrtr:r
pfl fi p t
drcfnd tcirnft CCeruppnarnti al
aAc
PArete ate /uprfcttpr dun dut.
el pua f
fudirtie to C uncuurf ut pr tarS
pua e
ennitiaira dr f hge. clorai ,.Scdntefn" din P Fe-nfra
Cu natufbet e-PArtite.
a i
nnitnteeii de-In
teebul ed- f erhfmb dci ndutd i
e-1dm Decemc, cte lPdd Irs cabrIta FOFA MIriNI, e-err, lud. OSP /le ,ceurfdrratfgenaieea-
gnaeteler. 9). Ldrupd Patta dr poifd er at gne-ctetac de PArete, punlin_
bnge, Name-i dopb 2 err tteoff tarad -f
Neff lipuritf,e a apdrnf an ar-
rt
R1
en /Da o tdtctftd pe P are-er du-Cc aCCru tut po sthlm bares
31. FeputautCuired mal targa
t pii
dt
idfP t I Ai' i ttfj gI
f es t tu t
at Conf
bd ftc I / ter I mima nr Dem t i Id t f
Ii A d1
f t f f I t P md ut pup vt n ib lt b t B S C I Ci'tm ti i nc t t I f / S rn/CA al a bi t -f
nf a df) P td ça ji p IP ea tupi dl f t p artI i pap ali C fIt I

4i F if ed tu fd a li dt t cul t i i eut t lint e-anchad cerutiin fa . CIl fe Pi cuIt r t r Q

edor'titut/fi /ucca erA nrtfdat cafe fuCCafCrllee pl iuecgtfiler lee, aceaf operi din axubiarrs, ed bragare! O /flfaid, an anbei- F der t i a s imd.
pea t
f f f i g li lt
Im If i 4 i nr i apart et t albft i a t t t pl p mit
p Ptpurertt te derfie adeftifefetrat bolee-Reí ennil- .____________ _____________ mfunrtfuritur etc.', ea mire itt ataratfe rs et, Pee. Pep Dragu I

ticutete aparate, muatfi

n; mmfesIaesnslesi

tari mVig Ienta

neleenegStentt tes na Pf
rnt5peu tieteeOsle
Ii eidarjir e-the, peanspäfla -
rândueile e
i

potrlva iurnanuIul de clasá

P lacere d espreean bel, daca gileatn, aceofh in topen Pee-fra
rutie, ele fahnen, vero 3a lath ce inseamnó ibgitabpi
Adeln uec,terCieirh pee-PAds ii ou ochii înpatru
; Itrnli:ntfalFinlbP:
:
penien geuaiace t
d

areritinu ut agiiatCrat - cure

tr,:
a -
T
,D

lCuuratfior Aman t £nuchu -

p ruf it d f

LonvOrbirea agiatoruIui D Cuculescu cu muncitorti dela fabrica Vuscofil m t1 t m

nur d ecandsiodire-fu t i-n
b tS'pa
triCtfct f irrtflcatic el ne S-
mfit t

meni, dar ogemetuf mnee-re- prfnrzgutrn ta dr ruer au dut ara tcear mart a Stat. CA tailt film t5 lu surir torti eantru/ao dolt In ataca- trott Ian neplightuel. abligni 5h pit Ire-set hOOP lei
lar patean dr ari mai slab t decudu, au mAtaf marl papuube gtelra pie-noi de lufcu an a Ile. anni là re-osbraoeare i-a
omectrcutd ru aria chi/ar fc nr Tccbue deaaemeaf e-t align- mct st .

noaafch drVugilrV- de enancit la ferma tnfean j de

/1 atrirut mefCurrie /ahricpt. rbm n bunS paed e- fabrIcS. auul lipí
el Pente duocnia te- Se-i te fuSelaIt noaetee". )b Chad i-am ihAut drunbof putat fi Indeplinit, mortal In a/nra de pri/a /aid
Agulateeni C I D i- ,$u pri ea rd P erenteec liad C píidít /rameeed Ra te-fifa 000feA fanta 100pm ridteares moffni, confinan leo. Core--
Suie e-te acaraba. Se-fee-us de acenp la to trece-re en
fra, m crani u i -e-enntea Pf laus tnfdmpldi tacrtirtlr, df maulen/a ! Acrdtt iotardtl pr iCy. Theueghe cro, duph or de dl- nitetulut de tre-i . n precena- terca mai irebae ed ve- e-lie ar teadacinuci ax han pttrece in mmi neetrn Ii na
aap tremínpea apane cadrent Iredache Da- tant dernnu dr
/eticifnt, - tatet lu ta uucehcrua páhfl- fraiera und rieti mai finne, ichem ea norlipie erpinafato- sumbrue! Ifenuii-15s re Me-- oemealbuee ucfdrrife ort eb-
-Seadaerauicasn disc r cui fra" , fil ei a arafat apia cd spun mat mai/I mancutcri dirt mueraiS crie. in PA oh fie a lcattaaa IncettatI. Areanfe- dccl gncriier roide ter de for, sa nuzriaTrienr j nomon ti Nieatae Reent.m crnasnnpee t. Arre--
fIn Prenne a rupeenne i ta Ir arta Rafiníirfa NC. t Picepti n raid et i-e r entenu i de mtaunc e-r poaid s treme a in miflecal Ilognrenna, col ea 50 de p a-stanainarmnral a tort ce-
nríni fer'apntt eantea VítCCea tee-nixe pe- %cet oS gonne sfr parenof, ence-e-e- n techAr oh ai se part la foi
Prireca fe lu fabel ea e-n te /0ff tTfPf italic io irecata lu fo- tI nine, el s'a rnicnt. dnifffanatni de eDel,. In e-ce- nertra, epre a ne aeeblod fi a de luIrA i boo malte,
fe-re acted ce-Cm esitA se-t bruco luci Capon ra meieririd. rerccnpenrd, - rempiefend dauer PUSC plrdlct
fut t. tie-eeee- aa formi- te fimp tlrrnee dinfre noI efre_de a ne /dnrt e Cia/A moi sfrdotaniíior cou- pugni ch Vedem anime-ai. A-
esuli decAl erice- 'a aRlare-la Lui descerrare , tee. Amna Ma- feC,. Bourra, eerretaeat sega- tetre noi It beVi a botepuf 1h a prfmifatunCf a pelai mai
Impeiflv e-nere- fer e-canosA, crøfa sant patfnt la numlie,
flecteau 0m al mnsrii irrhar rua ti Enuchf IerI, an etere- eufealtri de Partid, bann. Not imam mIxte cam in S Ptneeeufa t oraira ho run puma de ne-excel. Dar ta-
nfpuicet/d Mette- ed letrear Din ce-una aceseta, mtft drebt deebtuet, Besifl /nnrtienarat JIPAn fon. 55 eIne, ces teehne fa laptnOu ria ft oea fI tmpiege la acte
e- Ile ieee-on ', C oaettluieeee rat cd pela renfIlai acerbic, fi
Inst ergaoiee- ft din initie-lire rnefeeirfa uacaree caratá ca ue dotadA ficcare errs dIn co- 0'5 arc ni t longe-tri COI, turre ir 'nu infundot. fireR
tue
floe-elf"
fnl ntie-tipee-
- nianeltorli Pepa Ooiacfdn pl e-e-ra nuf,bna. Atnouri rand crimInale, Termal doe-cre a
e- cae
tt
ce-d e-etici ,,Sctnseii" a ere-tre tentent /abrlpet, e-prise tee.
p g bh a tAl er t re mdnaf I b
arebfort, ci tochled tu cateare
nee-ease-atie de Peeld e- intre- tI rdopdndrfte an miree neC- Sanfter prrtti, erpater. fit et n neefuaua,
pruvactío cIgli It - no ti e- agi d e-eUt
Peinderii pujidenitut apri PiaSen/A PC
etti de d&PAttOe-ef
fntueul. tlrtut Weltemrnruts ImpeDIta praire e-i da ge Meadl- ori cennel' tee- a ducmxeolal
- ,Tuee-eàti - se edre- fibldnritt Attui to local irr de tdratai ¡lie- ardents, roce est Tut le- tetni eIe- ne fe-rem eoortrd. Arrffin Bletiffi CS toen] d seesour I pe mhea de claob. Pb facem die nii-
dat eutc dicI amen pi t-ur e-e-ta pl a utsarre--epAne toC.
e-ob imife-turni munCifurilee td/at Pf eire mricftee' e-d re-n ment tntfne, etui e-tAdt trIP, on bet aerlafrati f ns- orge-ce lee de niat Ri et eeAiam tee/S prima datorfe pstetcttf b
fe-tí brui lai _ cele limf/f
e ce- me-foire-fa dacsnenaful
cenffnnuf trenta, matin- loire n fgbricd peeutr'erd re- Rauca M la, un fe-abe
cd ill tao manco t PAre- en echt
blond,
site_turf gi secfCpi. re-Sd fhbrirfi. na me-f e-010ff canili a/oea din /abrtrd, Dur thee-ni loe manritori at mo- e- eamenlitr mUnCli".
nadie sOleto fuimste de chIe-
a asse-elfe tel moi indue- ainiufa. Cet dot teu,arati turd
brai, Tan, Br rann Ian, de pddt, e-te ee-ploutatoeftcr cee- moi pi arte oinneiir te dnpmenatnt
tji ceCi carca mrulti dieter n'au predui PAn. Et l'an dar ,,Poarte M a /IC, thIr- fra de eNCíA te- nainS, t mIrI pagubh adnek tntrrpein- puntI ed er e-trereare mire nei fiori pee-true- t e-mtgt, e--i
neiraed_fRt f epifuterrlt. Ce c'a, ft In- im OS n a ta oie-fat, e-b e-the- dclii leeeRfa dirmi te- Inicare pentrn n sabota ./ertnrfir Electa 01 e- inc recen tut im- Cenvsebieee eglfetornial u

no tesnirre-ba mm er e-ero imedlaf fa fetal aal puedire et topic ImpeDiva Cacuiel ru Damlien ro mon-
fflmpiuut third crest enrurortfeo
et i m s,e-ru Pf. ce-nd pufo- ofrapd aten/la aenpra /upiatuuf pdtrnnden In fabrtodf Nei nr gttjt de utS, Gotee limp, er- flenne, el e plecaf dinten POL naastre de mItrire n pee- enpioutted e-biahaertii, pen- riioeii fubeirri ,,S'lfeofil" ne
rea daniel ft dr tmptfnlrf e Pia- area Itoh indeinla fe-ar mere-
o mauofl ceoe-fico , obae-rent, O prebd de meiprfnd pntaf et rd feecruare- rieur nereorni anmPtntcn sf,l-e- flu Ingaduin, mulCt. tun afemenro tuera nei ira na tini me-i he-e.
eluíd e0 enlacent suInt ì Ir i turf opri doe-a in iabceetor, fi ttfe re papabA? laId criers cf o sa se i f PM irrt ft tP fui
mull lIe-ennemi funde ¿a centiatot rd en roe- tuft tereedt portar ponta ed ° firn y gelen$I
e-age fuir enneltelor dsametnuIu fr bnd
bip Cine foleste
dr Clic prufare er tolrmplt tuned urIne de acta eat tarie .
Cuba pA/d de ma/ini, de pro-
Verse,
e A ennuie-te ineemnatli de e-lasa sa se mere.. i oriundo fulA sa000nrer btrt oie eal-
e-relu
t rari, i' nr termtl pee Dateetfd negli/roDei arPAr fo- dactir,
u
let", strecoare in randur,Ie svonwíle _ ViOlent, opone 1cv. CU- le-tael ice in trgâfnra ea noce-
u

nacre- cee rA p leeuttur d/i arta ra/toNta din Pio. ,.11äaptaai rceeeoear lier - mieten. nu trebueoa fil alu- fiialeauctteuciurjpfientetim-
Pruuiea leid fArinA f f Inc Ceo tuai m ca pagaba estS, te
arta flee-flee- negli-
urbi, e-pune agitate-
encastre
nonni lot, Cuocuteoca - este mat tel, cote, la e-comice mu- f000eirt d,,maenlal dr ele-nt m
t t pl i oi aIusà fabricii. loveste ruut,pfOl ,a euoaitrh ncpäface Otre nata ntdtbrAtä, e-can de e nemA toseir drsgt enpi ourufiafuec t rind i/f udutf a- irebuurer ounloete te rAt me-i
d rara °j
eneieate-toeli pilai rudente e cantliale de acid
" fincare dsntro noi i burr dupmanuloi, cdntec pdfrande pdná Ciel le-teellee", ointe T rebuena hrn olgi- 501uhr ineepriedrel fi tonti-
Pnieioe- 00e-Cirai
soi feehue ei tim si
iurbutt um- nut/au-jr. Dora eel dot deco-
limp. rafi dein ,,VfareItt" ne ti fori - EA, tutoeätt, - Pfune ti -ruer nro pie-natal
Itiorul DineenreCu
re- Dumitra - Paturra
lb impirdiue mdc-
noi PiafS Vtgftrnf, motorifun
aPAlia de
Srarcte fil pumbA lmbietor re- - Ea i ocueorchioee-r i ir irof Irueerfu ti uurioada. Sa ne lait,
e-cte pa poernari. Doe mfurcf' Pepeitj Leneden i, se-ce m ed-nur Pm crocito it aiorini po- Ileana Luchtau www.dacoromanica.ro
o
 SCANTEiA Nr. 1483

215 tárani sáraci si mijiocasi români, turd si tátari Muncitoarea Maria C'obanu
din comuna Cobadin-Constanta
s'au întováräsit ca sá-si lucreze pámânturile
a p lecat la Bái le hlerculane o stapdnea, ed nu tordrzis, cd 1, dngheswte
elle de piztri ale
prntre z!du-
al ¢Alar.
undeva zacamhile noui de
p`11tu4 malstru strungar la
hdrtttle celle pile In ed d ai alt /el o aatepta banal de II- Duna ¢!eva ore de paus fair oli de instrumente me_
-I vine e ar, Le strange esidere' R .epunderee de nsulta{la la doc-
cu masinile si tractoarele Statuiui ili ' A dlacanleá povelieltei tovarlsilo$
lua piept lip far le cerceteazd. grdbndtoar 1
tora il prima bao... Doctoral a` fost
Oare va pieta cu adeudrat 7 Intraeade pasa si, fard ed $Dude, vorbeste mult de Insutlrlle ln, 011uls
din au dus monca de lama. mljlocael din Cobadin se Serie au" Bails Hercuiane. ape rete anun m r te art to tamaduitoare ale tzvoarelor aleadse!asesor popular. Intra
Si

Era prin !unie, zi de Du- accund eu !rati' sal Cadár si Intovaragesc, chlaburll au Nu prea Bistrifei, sd scurf,.
lile cadeldea prindew mecanices ode locomotiva aun
minted. Pe alite!¢ comunes Serif. Regep, Cadar el Serif
Cobadin - Constanta, oamenii u plugarit and o vara in-
Are In r- dul taranilor so-
rani ei mijlacapl din camusa priceput ça deacum Incinte Trebue ad fie undeva departe.
l ze drumul,
pede is
ad
fabried.
ajanrd mat re-
Stmtea cum riel,
tida- Lugnl ai noterai dela D.O.S.
sfatuindu -i el se intovara- nu -1 mai pot jecmani. Asta Dar nu Named d se Odia pinaa- cl La Da, se va faca bine... se unge dlseutie despre
treceau fard grabd, ca unit treaga pe degeaba chiabure- fndece, mpacaa.pe de boald, ed apa inphetatd it La ora oli /off Cáti Westinghouse sl
Ce vrotau sa profite cat mat i pentru plugs! ei vitele §eases, sa Intoarca mirigtile 1e -a ¢!cent fi mai malt ele. Dar trebuia sd treaed, Po? muli! tonieli Saio Ijíatrosov.
mania gt le -a ascutit vide- alba el ea parte de Indira. ray
mult de ztua aceasta de lmprumutate primavara. fi as feel ¢sturi de toamna cand se ca intoarce sdndtoasd, dui era mea departe. No ..-
dcate
ome n'a nemo Icl! Nu, tovarege, saune
odthnd. fi et' ce s'au ales fratii en tractoarele Statului. nia. Sa -i opreasca pe tarano Sai va pane rochio ces , noud", va ed-ai Piardd adisca... La e d din torte ¢leal
Se apropia seceritul, re. alustata? Cu catena doble Täranii säraci saraci si mijlocagt sa se in- ce tace de alata amar de ore - Timpurite eau schlmbat, lleuZolu Sacarles., con fetreda Matrosovlvi,
enta. Grifa muncilor de de porumb SS o vara trudita Soria In Intovaragire? Nu! me in fundo! cufdrului et se ]ea J Semi ti Volea Cluj- maltasupedtara. Ea permite
Para bdtea le u§d1CU o sMe- pe pamantu il chiabure-
5i mijiOCaSi Asta n'aveau putinta sil b
va veseb laoiaita cu celelalte MaretCbanurnu mar vine sela de afte, din Arad, - o franare gradad, De and
tdmdna 1n urmd, muncito- sei. Aga este Regep. de OriCO seam fata, Atunci barem sa intro fete din fabrkd. labeled cu /rica'n edn. Mai a- la frana englreb Westing_
princesa ani deo otriva In ntovaragire, sa bage eU. Dar prima paci o readuc din les cd ette pentru Cine lucrea- aLtatRormd n` Sota. Pe plep- house, e, debuteslsifrdesfrinezlal
ra dela S.M.T.-Cobadin fn-
eepUserd e sfdtui pe taranit
eintarttl p
ajutorul Statului zanne atre Cament gi sa -j lume¢ tom apoi la eab- pstdzir pentru eel culli, turhe multaras etraluceete bou
p or- M
entru cei de o seama cu ea, nu
tate. Cdd merge, osa. tdrin- pentru Medalla Muncll ". tot !renal, íar apoi sa Deum
Caratt ai ed se bele tut Lipan.
mijioea?t Apot ntovaraglrea a In- Indeparteze pe °amen' de iipitorile de eri. TO. La masa, se tomad¡ convor-- an non...
-

S.M.T.,sa -1 Intoarca la plu du -$i picioerele, say ednd se

uneased In lntovdra$ire, ed - AP ain't acum porum- ceput sa se nchege. Acum gurile si vitele for, pentru raga din fabrcd elan dai de
vita to degetele ei resucite de Write. Maria ¢tia ca n lau`a
ac
loloseased ma$intle si trac- bit lui Regep? vorbi mai de- 215 Scram saraci ai mtjlo- alt seama de strea_ ulnae-
It vine ed pianga, stá sala mare, onde a- In oueänd
toarele Statului. Peintre a- parte Lipan. Sant marl gl call romam, turai si Interi a -t jetai dupa polta. Asta ill ei. Au s /dtuit -o sa mearrd cum asa 750 montatori, a
era ft gandul chiaburoaicel d strige, sd -al spun faatd era
atumatism voi rfi sänätoasä"
gitatorti de fruste ai rga- framed¡. Nici vintal nu t -a din Cobadin s'au Intovara' fold de cei ce i -an lure tine - la centista medicaid. fi Laid °data un mare zlnou,
nizatiet de Partid dela mai calcal asta prim/wad.. Itt unindu -fin tarla 1340 Zoe Flores, cbnd, potin Limp refile. La vdrsta de 14 ant a cd pieced la bat. onde bogátaell, pentru dfs- Mete senl,ne
S. M. T.- Cobadin se a flan I -au flout tractoarele dela ha- sa -fl ntoarca mirigtile dapa ce a luat Pinta Into- latrai la Buhoi, la fabric¢ de traclla lar, panca la !acari MZila C bben nislite, á ln-
Florea Zamfir, decorat cu S.M.T. treaba buna. Sin la St sa fata araturl de foam -
Medalla Muncii" $i Victor chiabureasa a mai mers na cu tractoarele dela S.M.T.
Popa. In Cobadin tncepuse sa -I teemaneaseU. Aga -i oa-
sil se vorbcascd de bttovd- meni beni?
rdfire. Unit ti cuno$teau fo-
lama, cad araserd din
Cata bucurle ave¢ In su-
fletul lui Iacub Menacai
Au mai vorbit apoi oa- dupa ce a ncheiat contrac-
enii cu agitatarui Lipan tai eu SM.T. Stia ca den
ioamnd cu tractoarele ¿I a- Si despre mijlocaful lonus cum nu se va mai plocont
lai Sabel Emuria, secreta - ore pe
din Cobadin.
Sobri sunt fi eu vadu-
va, Apol totdeauna am fort
Uneori
brkd.
varagirea, a batut la poarta textile. Lucra cdte 10, edte 12
rul organizatiet de Partid caboóeascd at mai !muli rla fa-
Cine e a sd se gdndeased
tdtea tocmai in sat Is
vecinl. Vreau sa unira ai eu 3ipote, dlncolo de Mill Bis-
Pe uncle nu calca
picior de muncitoe de nero avert uria*. eittl- tamentul,
gate pe ` pinaresincinte, citorl-
Maria Ciobanu a ajuns in lor. Ea afta ca
Hercuiane. Locueate la hate - Haile
se plimbà Pein pare,
prin pádure. Sib pe pod el
act la peiveote valurile furioase ale
in- Cerner. Ascolti mu
lw 23 August ". Camera e aerei s sa talcenplclar de mun-
frumoasi, spatioaaa. Palau °lt°r sao taran...
od, a§ternutal alb Ca et- Ea afta ca unul din tove-
ayeCisrele
palari uddin
mamax mii-
et ealltl,
te eehiprise arlietle
Peau acum holde mdndre Emana. chiaburului Afus Cadar Bec- in Intovaragire, sa pot ara ? Zi de et icdt de W- Dada. Mincarea-ibuni,indes- raoil dela mesa lucreaza la sindlcele din Lanci $i 0e.
eu spice mari, bogate. Altfi bau, nu -i va mal pail site fi eu cu tractoarele. ens venes aces&, disdediminea- tulatoare. De pe balean, or explorad petrolifere. Grupa t la
- lata, Ianus Emuria nu
zdboviserd sd se Inserte in e Dare om vrednic? le spa- de cum da coltul lerbií pana Iet unes¢ chiaburoatea id, hebuls, sd porneascd din vede o nlee de castani, tar lui a reuait sa descopere In flemarl el, la masa, are,
mat tac lo west apele Cer- Firou a
toamnd $t Inca $i acorn mai a Lipan. Ba ehiar ara. cade bruma, pentru un glasul ea miere al-i menu sou la fabricd. Un singar glad indiotufc
I eel discutü v1I. Ficcare ere
il,

adboveau.
Ar /i vrut oamenil sd eu-
noased mat bine ce -i into-
Pdrdairea si ce folas vor
aven din ea. Deaceea ednd
a aparut, con' d dirspre
sediut organi nftei de Par-
Ud, Alexandra Lipan, unlit
din cei mat bunt agitator'
as organizattei de Partid din
eat. un grue de tarant sd-
raci $t mijlooa$i t -a te$it Sn
Emana et -a munett pamàn- plug, pentru o unealta. Iar Oeh11 In cap ça la o seve- cita cevn dr paesue din
tel impreuaa cu eel 7 copi) Actem, fratele lui Iacub nu rita- 'b Si dn men crisi, dula
al lui. Au arai eu plugul gi va mal must! pe Stoica. comic
- Tu In Intovaragire elA- cele s ne ` enfean
cu citric. O vara intreagá au ehiaburului Vastle cele etili¢ n zlae. Marta
muncit din grew! Ati vaaut Acum 11 aiuta Statul sa In- turt de cei pe care 1 -ai jetait Ciobanu tn eli u tá-
eut' m perumbil lui font's? Is gradeasca jafu] 0i exploa- /ara rugine o viata tntrea- cull. Pared sr preoeuupaeo nu-
eu molt mai a mid decat al tarea chiabureasca. ga? Tu Itl dal seama ce mal borla ei. Dar inie'o al,
tut Regep. Statul aiuta ani deopotrl- spit? untes si ea in carob. Discutía
- Credeam ea o scot la vs pe taranii saraci al mil Sr punta in junta m nciloa-
Au cercai el chlaburll relor textiliste, care ncepu-
capat Sl cu vitele, spunti loca5l de °rice seam, sari ea lucreze la mai malte
lamas Enmrla care era de maginlle fl tractoarele dela sa tupa pe taranti muncl-
me §inl.
tata g' el. Dar vat' ca attic! B.M.T., sa -si lucreze cum se tart de Intovaragire, dar lu-
Ilya Y full, !ovarán, in u ánd

,7, i#l,i
Cale. laca, deia el pot alla au iesit Ineearile. cuvine pamanturile, 55 CU- cent acesta nu le -a mers. iY
1 'Et eel el á nátoasi. Am sàr er
.,

multe tucrurI folositoare. Tirana' same Constantin leaga rod begat fi eU se scu- Au Post oamenii hotariti gf dele serenlui de §euntmrnei
Lipan Stie doar sd Idmu- Gártanea, care are 3 her- lure de exploatarea hiabu-
m
ma lreaca anmpsi la ma§iut,
reased omet... tare date de Stat, a intra! reasca. Iato duce s'au Into - vigllentl.
varacit taranll attract SI Mil- dote onde wnml le ¡aie
ei el in verba. mi mbmeieini ir sai t
De ce are Regep
anul acesta porumbii Tot ce spa! tu Lipan, e locust, romani, turd al ta-
drept! In primavara n'am tart din Cobadin- Constanta, In ged'ntaeare a avut toe `ÿfiAilrir de
trImis dlor e
idmie degeaba !
n midi
mai buni ascultat nlci eu Indemnu- fata deco gi -au unit Oman- dupa Infiintarea Intovaraei- 4 -- Teti se ulta mirati la
bi mai frumosi rile Partidului el tare Imi turtle In tarla gl au renun. ril, taranti sarací a1 Mill.- Se obi5uuiserá u presenta Sai,
decät anul trecut? pare rail a sand vad tat in haturi, lasand lot o ompàtimeau` pe biala fati
CS porumbul m e5it tractoarelor si belaugulul. cagl din comuna Cobadin dar nu vorli
Mai o meni bunt, a In- slab. Porumbul lui Dumitru au numit Intovaraglrea lor far
ceput a vorbi Lipan, eánd Cracinneseu e' al lui Fenat
Au incercat dir `n auxind -a rana
mirai
ras

le -a alti prona fràmánta_ ei cbiaburii Progresul".

Cherjm care s'ali al ]ata ca In cur0nd po Maria Ciobanu ria stipa!
riilor. Vol $titi ca acum un sa pätrundä "n a cu total de boalà, dar
a Regep Mustafa si -a zga-
riat cele trei hectare date de
In
legat.
t
i ma re decal al meu fi a in intoväräsire,
dar nu le -a osera
tarlaua dein Cobadin Lrac-
toarele vor Sntoarce mirl-
laid, hotelul
confort,
Rex" dela Marnais. In ceastd iddire, inzestratd cu dei mat modern
cheltuiau expl oatatorii tarlate o parte din averile strane din ea'ploata-
lei
pe bue le é a apiut zambe.
tul, zbmbelut m lui care
Stat cu plagal fi vitele Im- Dar Iitt chiaburi n'au
Asttel, agitatorii organl- stat ante in woe roditor de vara. ceior re mance s ¢ AM, !$f petrecd coneediul d¢ odihnei loptdtorii de fruste descoperit vide.
prumutate dela ehiabureasa ca mainlie 1n san. Cana pentru indeplinfrea al depaeirea Planului de Stat, mu cf tort decorati cu Ordinal Gheorghe Barbu
Zoe Florea. Regep Mustafa satiei de Partid aiutati de Gabriel Iliescu Munch. ai Medalia Munch".
SI -a muncit pamantul Im- agitatarli dela S.M.T: Cabn- au vazut ca taranii saraci al

Sänät(* g f ericiti, nm'am Mural mull peon grifa

copiii oamenilol muncii sburdä la mare pe care lie -o douedesc mereu, nut
prkepuii e e-t insotese al pe
Mamafa.... muuciloarelor -mame,
plaid. Au lost luate masted
Ce albastru e cerul al ma-
Din lupta indrumätoarelor U. F. D. R. de higlend, fdcdndu-se un con-
rea! Cult de placata $i bine-
trol zilnic al ewtateniei pi sa-
jddtoare e edldura soaretui Parildui Si Buueroul oosirua
pentru combaterea superstitiilor ndtafti coplilor' cdt nu s'au
mil Copi/apil s Sntdrese $i
inregistrat
se e uri de bosh'
r desvoitavoinki si ad- ne strie muncitoarea Lucretia Sarbu
peintre ei. In curaui ftecdrei
',Veld dopd vacant': tar la
Sä mai vil pe la noi mamä Zamiiro"...
TOVARA$E REDACTOR limp de o land, pand s'u Ideut
mare. Sont copti de muncitort zlfle li Sc serr.'ese inci mese RESPONSABIL, bine.
petroligti, metalurgt$ti, tex- í beleupate, totaìlzdnd peste Prin aeastd erisoara sr.an Acum vreo 3 sdptdmdni,
tilt$tt, espii at aamenilor 4000 catorli. Coati! au un re- at et' ad lid impdrtdaesc buca- Mind a aparut in ,Suasici¢
spline de mama cu pairo decide Consiliului General at
NMI poetafui nu se
atilt de des pe la easels din
abate rl.a supeestitular, n
stàtuit de loc. Vol o Siiti pe
-am arms carmuirii m§ieriloe ai
fabreaniilor, n mai trebue dreptP
si ne lasám in5eiati de Isis prostii? o ntreba m-
i
tcrea' lnenal-Seq
e

nea
capii fall de una dintre notate Astgurdrilor
legiuirt ale tarli noastre.
Sociale de Stat cu
privire la dreptut la concedili
cartiernu Ferentari, cum o face Smaranaa, gheDnarea, re bine
indrumatoarea Zemftre Ne- train din ghlelt ! De und¢ rlle ei pungleliie eu Cam drumaeoarea. Soni uncitoare la fabrics r aaiarnteior
core au
pentru perioada
copi! bolnaui, n'on
aven ça sa ce5na
doiCé .
rduna mamaa de i` -
de rea 511
t lia a ana?
s
"
beasca. r Noi avem mum
drum drepL drama' peca e In Duo acc"a, Zamlfra Ne-
de Trkotaie
resit. Tare
nr, 2352
area
din Bueu- trecut ics catena
am dw -o zite a' to.
drumetoare U F.D Rn in curt s- Ei, de uni si albe, dela ni-1 arata Parlidnl: sá lup- getta a mal zábovit pe la Pdd -nil recce coal¢ larva attlnjtat d`is ai 20 ale (unit oot
! el Gosp odinele a- mine, dela alta, rare ne du- acum 7.8 ani, clad ire di- cippo a]20 suL de 3rh
foritatencomie de muncitori
e,
e banal tam pentru pace ei a viali "teva case, cu !Date ca ploma
mtneata la Icaro, ti Sncutam in prim!
fericitá, s5 faccm din replie h patrunaese prin jacheta dirt salaria! ce cot s'ar ff u
o primes¢ c dragoste Nei din geco ça si ne speie lit- noeeú owned
sm lumianatie am subtire. d, ie ai And ¢nit in az de boald pentra

fitnfat
din pura neietend tam /ira
au emit lntotdeauna
Davin!¢ nfeíelite, Cdnd ea ion-
central de lapse in d ll noi, aste n lamina te,
Cartier, }emetic nu stlau proa eta
bine despre ce e v ba. Ne- amate
pas
de
iii a
nceput d i rd p dn-
pe intro cute svonud
cod a e Prletena Zamfira
rp colinda! it de zl odsufele din
Ferentari, a vorbit eu femeile,
ejatuindu le ed se ducd sd is
lapte pentru copli, Decd not
am mut parte de o co darte
lard buaudi el pllna de lipsuri
el enfln copan nata ad se
Suture de o venta omeneascd ",
apuno
u /atar¡ of rbe pane d
de Me-
Mr, a sins ea manea al Pentru
a aduce temeiie la aediniele
U.F.D.R., is festlznlud.
toral", siri interim Marinara
Rbdulescu.
Aia! Veduti,
tiut ea aVia acii
cu e ne m° a : ba
cite aelcapta un dar do Bani.
ba ça o bucurie rii bate la
u . Ei, 51 ta afteptai vari!'
malt el bine, dar de nit,
sa e plaa- Intr'un lac a stat de verba
tarea Slpeá-Sinpoatá inchina cu nist tiranti munoVe
prietenc, loatà puterea de mind ho- aerate i -li Vada copi!!, ace-
tel pentru ndirarea fi inflo- tate' la niste fabric' din Ca-
ri rea Patrió noaste. pitala. Femelle au prin a
petrecurá pina la
Femeile despre babele care lea
name,
poartá.
mai 1i pe in noi,
multe
incolti
c e sol
hiaburilaor
arbátorl ",
mama zamfirà, alle dearandul canti nu se ce-
locruri n làmuesti.s de eS lucreze, ba Muria e
ram de gálcl ", ba Pilndora
au de fwgere fi trasnete"
Numal ca saptaamamle
a d e ano" a se lucra, ba-
bele no le au descoperit siti_
decum pct remes canal tara-
ne mancltor tracce ca rob
pe moria boerulai 1 tama
act' cand munceete pentru
sine si al sai. Nenumarate
s perstitii scornesc chiabarit
el sarlatanll de prin sate apre
a rosela in deosebi táráncile
s ba0lnaveau I,
mind 1 a Pe drool foram
Sim u! cat am stat cu coplita
fn ppitaZ.
Mate uml ore pct et. M'am bucurat muli el
Cana mi a'aDie bolndult co- pentru dreptwtte íp bent, dar
pilaf eel mare de seadatlnd, mat malt pentru ínfelegerea
1 -am cent/ patronuiut sa and cu care suntem astdzf Inc.-
x i d pentru cdtel, the ca -ate, pentru grill pct care
sd -! pot ¡ogni¡, dar el, and del,
dov¢deate meted,
rdspune cd ce-t Dead tut scuoce¢! Partilol
de coana/ men al ad decd void el Guuernu/ nostra e, podi fl.
, beg and va run din 'abet- ¢tune! "Ind e nevate, ¢!diari
d, Ce eraa sd ]ac 7 L -am de eco ilul bolnav, sd ti se re-
tea ldsat boleti in casa at m'arn n std aceasta ca c un drePt
dos la lucra Vd Sncht- c-p asta nutted o de
monchi care se pot acton pace su/tetent pentru /octal paid! darer¢¢ mea de mama, mama peat¢ inteiege ce ín
bucura de lrumusefile tarli al odihnd. Et sont cu top( sd- atrindu cot capita' may balmy seamnd,
noastre. at vok$1, Inclntaft de neavdd ine1 íngri]I, Asa $t, as urbi oli pacat drd
Numat la Efrne, Ministerut n"to$t
minunata !or vacantd /a mare. era inalate. Dacd dl se 'roba!- aa saune ea numaf prin great
Santa !¡! a ¢menai at 27 de
Me IN CLI$EU : Un grup
un alder, dr Partidului $i sOoncenausi pen,
13 57 coati. In uuolonil, mitt de opol, bengundu-se ferl- navpdmeáünicl
te mat $t a enlnia CO conce- tra repiih n atri. Copiil me'
prtmesc o atenta ingrifire. El cttl in apele albastre ale marli. merea decd !rebuta sd rdmdf t mart acum in ¢cob
tit aupraveghiati tot timpal Dupa exercltille de gimnaat'- Mngd !ices, tar cei cote uste bine en-
Sane

i, poapodineie. copiii mat munmtoare, amentntándu -le de cdtre medic! $i educatori ct, bala e blt'evenita.
n
m rice! ri mal mltltel din par -
tea Inculel. n intdmplrzet cu vn
Cu prápádu] aecetm ori en
uniro upd`de un an. griftt is cresa fabrictl, deem
la Aprilie s'a Dube/hided de Pot lure fard mild, cu mat
deochiul" doer, doer,
broncha- pneumonie ei de Eta- ulta round $i bucane cad
zdmbet de dragaste. art de cate le -or impirdeca sa hupte in mac. L -am who la cabinetul Sail etto corti( spriftnit, d6
intdlne.ec pe dram.
orao

Zamffra" ira-
randul o ganiza9'lar dc Par -
tid st de UFDR impotriva
Copiii munciforilor decorati medical al fabrkn noastre, tar mdlnl Igure ei puternice, da
toyed$¡¡ din eondoeerea afn- tovardai,
Fálciu dtcatülut
este at respec- exploatárii chiaburesli.
La sate ei la a ant
eviden+is#i
1 d in muncä din i udejjul S m'as ¢talai sil -1 In- ébu
tata in iobtid in pltalnt de Lr mtiacitoa
tncä destale femeirae mai au plecat in coloni, de vara te de
ezam stat impreund cu el fabrica de Tricotaje Nr. 2359
capii.

Femeite eyed In paventi cu necuratul

u is
s'au sterns math si umbre m Htfl. Zilele leccate evidentiati in m sci, Edu-
die cu ghinlon " o sic zite c
In jurul indrumätuarei norm. Capltalistii 51 moat:MI
s'au folosit din Alin de Coate
au plecat la etere $t Tg. catoni care inso$esc capiti
Orna 97 capii dio lud. Fal t part cete coloni! de vara au a P O echi S orfiva
E o dimineata ploloasa, is corsari spectate de
Inceput de eáptaianna. Iat -o
pe indrum.it., ^.ea 7^m.ulta Ina -
ea!¢ nascociri ticaloaa.
cautánd si boar flea in
ciu, fit de muncttori si ti- ngrilire gi educare a de finere !aranci munci'oare
tand its - n -ICa =chilleda de -o meni pentru a -1 tace saputi rani monitori decorati al piilor. `o
Maca din str. Sadnlui 10. O al tematorl, pentru a face
femeie sanará, a basmana Femelle se acezara roatd in furut lndrum dtoarei sá renunte la lupta pentru o
In fiecare
drama sub barble`sl cu un co-
pita$ de maná.¢ vent aá trae& ¢saco Despee rile
slat& mat buna.
bw
n fleeare strada, no
el patrunda lumina
o o
¢nora]. Un á bet D lumina de ion' ea vie...
Inca nu s'a nel -
pee called nu se ceder trei,
atilntel ti a adevarulnt. Nu-
fate.
Bine -n1 emit, pneteni o n i a lucra 5i altele mat ala nom putea scopa de
Zarr. ". sa no m'i spill Oky a- cana .enu e roe" creduta in aaperstit11, rod al Organizatia ju defeand au propus Infiiniarea u
ea, da
el nestiinlel In c au fost ti-
noui din cite le atui. a pläii bani U.F.D.R. din Ramnkul Sdrai bai asa u i dispensar, chlaborio

Alexandrine Dencu care o Si mie intamplat Jenica Volculescu e reol- n tf clamed, muncli, una din
Ode mat rusinoase mopoeniei
rorganizat un curs al co- Lucretia Isac sa Impo:rivit spa.
va :use so Ind bim in use spose alta ea o negus - toreas.1 pr sir. Brezo!. Indru- espon tent eO presa dela nand ea nu este nuce de esa cera.
toreasi septcasca maioarea Zamfira o gist ti- afe stapánirli exploatatorllor. sate, viand ca tened prineipaid Dar tirinciie m ncitoare care e
Lemont Piro. Lizica Lupen ,Cum contriboi prin munta to luci parte U acca sedioli au lu.
Hai tata Leans, c'a venit Postaste maca. s te pa- ghelind la maoiná niste go- ci
mama Ua a ". caesu ". Si tel ndemnánda -ne lore de amas'. Din v bi in la apdrarea pdeii ". La íncheie- cal -o araland este

stepta-
Stat, Sa nco,
ti -má M M mine. Dits. tau
mazarea de pe tot Si ain in-
data
Alexandrine Dencu i SU-
bon sa veal daca a dormit
eonilasul el vent de lndati in
rcera v Ine1, Vent el Mari-
nara Ridnlescu. In arara
pe noi sa pestle, borrh s vorba, ajunseri si dLscute primal eta pe smané intere.elm du`a meriu,
O brigada de muncä a chit 78` crismi pri- a u imi turet.o din tran
ghiftuiau cu tot fetal de bu- despre superstitii.
mite e dela fdrdnciie muneitoa- ánrile mee.
n atiti. Dace, ceeit ca 'am
Asa ar 11 vmt el si le págubit de pe arms anaabá- voluntarä formatä re din jodel. fiend premiate P. Cristofor
sale sfregi Si siti tiller &s tore.? spoe c oito- ogle mai bone corespondent¢. cozen,.
dea u le e a Jem'ca. Tare le mat din femei Concureta continua,
enAlexandnna Dencue Csn c anetor sa m- Sedate] III Centre U.F.D.R. din Vierios Iordächescu
ni apoi verba despre p arte cu verba in plata I Club Cluj a Winter o begadi de men - eap. U.F.D.R: istelee din sul Za:iu
mIe" puse la cale dl Lunt e nceput de s`-ptamana ed volunmri alcàtulti din fermi clue saint manca de 510.0,1

Inet'5ta, ea mu. te groan In duemanii ci lui el doe& dA ban! Luna aped e Ideologici familiar muneitoare.
ferestre, fineile se soeasra tina c manees n
meta in jurel indrumatoarci. intunerie, sa- i`amageona
si-I ¡mateen¢ a 'apta din
ese
sa trebue e& dea tata alp-
ttmana; i Marti e el u a. ame
- hn ".Iact
_ sea mi purl¢ . si mareas
ganatoare, care si-au Mat
tul ea pad lao August
3000 e la ce
páná Sambeta, Ni cot 1mi ta- trae de Pole, is Casa Memel el
`ion
. In preaima ageme Comltete
lot de Piana U.F.D.R., malte ehi¢
barite strecurate In organimliite
U.F.D.R dale sate, au lost de
I laap
imba remain' si madia
tin siptimanat, s ores-
de
Tot mat malt Sneepe
pridd viafd la sate actinitatea
sd ball a haceelor tarane¡ rs
citoare din c omuna 8abici
Asteptánd darul, torte paterne n e
ms. tálpile, tot venind si-m1 Cmpioel, is die/natal de tete. Is mascate de !¡tinche man Ilare slut de curied si un erc de Romanatf, cara au tonfo¢ ech!
sportivd. In aceasta dirle ie,
not eäbdäm de frame ploatárli, pentru e vratá n Dele .dam! pare trdeparlate din oeganiralie. In studio a Istori{ P.C. ctbl ala Cupa Tineretutui Muneitor"
Sá stilt resetene, r dreptul. Ce -1 pisa e1 c& ¢ssi
yl
baietn Sato! Noe, de Adda. chiaburna Lu U,R.S.S, la care tau pane M in pee feminine de handball a r $IL d e prindl manse
imam, spese ..mseá Z..mfira" rule im1 rabda capilul de foa- de rand, Isar
f
de !inert sIdeant stoni-
Prirtene drag!. rel'a Ism panaa bete In mate ei
drumitoare de Garber. 3 Judefe, colificdndu -se
de soase pecare n , cele ea re ca slibes si se ofilea de Aurelia Otaru tra replmlad
Indrneátaseen,
duhseuta not pana a
e do par ate
am
rhiciioareloe
atadla amar de
rabia
la

al ml erro de pe
ml se strange. inhha sand
ma altero la eL www.dacoromanica.ro
Lorin Elena de raie on
aaresp. obj!r ii.
rbe de cimai
U.F.D,R.-latele din
I
ooreap.
I tort, am iron atele
Ida Wet echipa de had- C.T.M.cdela Ttmtaoara
 SCANTEIA Nr. 1485

okaa, da. /opta

S1'# 14 IA L
Nora grei se strfing deasupra Luma capitaliste. Inca de
nrifiECRIZir
IA
Tcateva Lunt au mceput sa apard in Statele Unite p! in
to ile marshatlizate din Europa Apuseand, aerane care ves-
tese apropieree -net grave crine economice. ¿ceste aerane
s au inmultst in ottimale sdptdmdni.
WeralaNEW;
YORK
Tribune Hum Truman
u-
rccunuatc !
E vorba despre Ingusturea ptetet de desfacere interne,
despre scaderea exporturllor, despre credterea stocurltor de
marlurt nerändute, despre scaderea productiel st inchiderea The Specter of Depression mdrului
inregtstreazd
ecadere aldn
momentul
oamenilor din cdmpul
a
"11EAYT GOINGI:
labricitor, despre cresterea somala/ai in propalato uriape,
despre adnc direa en sertei si foametel meceelor

despre tvire¢
u ottoare
din tarde capitaliste, despre prdbupires cursulut actìuntlor, 'Fear of a World Slump Threatens Unity of Marshal- Pian Countries
rinse deflette in buvetele de Stat.
aoanelor.
>mincit pi a productiel In anti-
mite damenit. Numdrui per -
far
mutt mat ar
posturl
decal
este
era
Acestea due la addncirea contradictiiln in lagdn t( tmpe- As They Begin to Worry About End of U.S. Support acune un an. Anal trecat, to
ri list. aceastd epocd, n m-rul color
Planai Marshall ea soldat cu un IndStt epee. El nu a reueit THE acedar of tant eAaeermae' lard de Menu era La ivelui
ni i sd ette apropferea crizet M Statele Unite, Pict sa By William Lowe Desola coi coborit pe care-I
¡ntareasce temelitte exploatdrit capitaliste in Europa. Dim- apecter hanta Europe
tl thekcó ern'ñs Pmáe tepta Inttmp de pace Arum,
e trtva, el a sugrumat industria tardar m rshauizate, a Spectral Depresiunii

asInririi.
muncitoare din
rid¢at-or Eao luip tra rev 0 t po
Apuseand, si a
eapEOatdrlt pt de WILLIAM LOWE
Spectral anal mari depaal stu
m
En=torile se desfäaoarä cu acädeeea 'ehash elns. dama
eolliitate inspdimänlätoare
ullimele doud luna sä c
liane de grave in.
pot a productiei en aue-
induar f
faaulne-
o
nramdrul elor lard de bien/
ttoane
tcd ta aproape pattu mt-

In exlu economic din

Intro scare. deosebit de orea Cllr, dupe dori 51 n- realerea m muIlmot
conveniente pantra oaciali indispoaltlaa si prudente ge-
d Ianuarie am afirmat cd tre-
apuiaHizdre. Anglia, of caret natali tifi u- aluni
asupra
a =ricane atämä
Europei ca un giul- taille de trente, entupen el ne la tri seetorul econondc,
bue ad ne stradutm sere a ob-
hipa er cd r Loco tolte de tali ai flan o mdrire eu 3 -4l. a pro-
lui ti e Europa. Dar in legna utd rz glu. Acest spectral a ínceout amem ricane. la Pads. Leader Un elect direct asupra Eu- dvctfet totale din nni ace -
tre pt Act [tomtit s leg =a "motet, onde eel ma. ä apargi uniialea Mit de alfa capitale europea¢, ropei, vlaibil da pe scum,
ta, decd drnf
sad pdstrdm
tare iturd pie pe mat slab. grau inldptuitä de cele 19 e IadicA din Ameeica, cars
O iael pis pvter au prima Piana. pries plerdereo gover e tare fan parte din tac ca trama iv Europa ä este guider=a ca 25'1. a lm- lia et inumdrut saiartatllOr. In
ale piste desfacere din Chips. uo po- peogramul europeas de re- sporeascà, anni repoadele portuellne amedcane da toc de acerista a Inrepistrat
ale poortubjpate si es eterea Lupi" de emplEre pe- dreeare. privind scaderea peeturilor, dues europene ceaben, Mn- rend. sub niveLttl din snot
din Asta, au adrunclnat Lemefìile Fntre- trend.
gului sistem colonialist. ,,.In anua ce s'a terminat la
Se subrezee.te baia economica, poltticd tt militera laga- 1 lubie 1949, deficltul bipolar
rulut imperialist. Se $ubrezeste baza matertaid a aliantelor
agreeive i chetate de imperialiptii anelo - americani M de
elupile for Impotriva Miranda! democrettei pi socialismutui,
condur de mirata Uniunea Sovteticd.
CE SPUN GRAFICELE LOR... 110
a fast dé
m mt e
bebiere si opa sute
un
(Din dlseursul rostit
la posturllee amerleane
¿land reaci:onar New. York limes- Mn ab Iuvle publica Car,
macs de mal sus rare aratá cum as tnáraout d tournas cu progra+
mal tul e anomie.
In presa buraheed ps in tntreeen fume capitaliste rdsand INDUSTRIAL IEOEND WHOLESALE de radio in stia de 14 Title caricature este; MERGE GREDI
strinate tie spaimd ft de alarma Ele surit atilt de semnifi- PRODUCTION ® Nov. Tom - aune TIN f-- PRICES Iulle).
cative si de concludente, inert nu au nevoie de ntciun 100 Aug. 1929-M0r.1930
comentariu. Nr4z,,
Dam cuvantul Celar mat c naecute n gane de presti din Feb. I
stulba trusturilor amerleane. Dam envayant íneu.5t Lut Harry
Truman, presedìntete Statelor Unite. 95 eroixslxo a.Et sea olana
BritishFear Economic News
A`
GALCEAVA IN ..COMUNITATEA 90 ,aa MajorCrisis
ATLANTICULUIr' Public Affairs Institute Issues
In 2 Weeks Gluih Study of U.S. Economy
TRIBUNE Unilatea e micä la
EconomicPressure
Graws on 5 Fronts Thinks Unemployment May React 8 Million by
Middle of Next Year, Urnes Congress to Act
Intre Anglia Si Steele care au ajuns cele IN state 8.000.000 $ omeri in perspective in U.S. A.
participante la plante Mar- Difficulties May Create
Unite a incepul un conflict Congresul American invitat sá is mäsuri
serios asupra chestlurJlor shall, si asa nestabilä, este Acute Problem Also in
economlce. ACEST CON Pe cale sä se dizolce ", Relations With the U.S. impotriva $omajului
PLICT ESTE CUL MAI SF,- ,.Dupi ce luna de mere a Instituait de Macon Publlce eercetárlle pe rapoarte prlmlte
RIOS DELA INCEPUTUL planului Marshall e trecut, By Ned Rouell e publIcat o dare de searni pesl- din statele nduslriale sl e
A P LI C A RI1 PLANULUI mistà u privire la slivatia Illinois,
MARSHALL, IAR DIVER gustul acro al c operär!I mici 5 Slatelor poll e sia e
California, Pensilvania,
Massachussels, Ohio, Michigan,
GENTELE SUNT ADANCI vestite ne sta in lata ". a OLONDON. áwe fie
rut Congresulut american si eW
$I ACUTE ".
e. grr 114r'rT nasoni` necesare
New York el New Jersey,
WALTER LIPPMAN r= Cf"r11401.
ma.
eCrlsis lnm
veeku It vas leemea
VII m
a Dune
pát ,onalulut a menlnutitor..
ci
NImic nu !asá si se inirevadi
,,...Inatitutul de Ataeal Pu611ce a oprt tendintalede elaestere pansa-
átat cá dacacluaa situane maa`ului; dlmpot eväs roPoartele
Zhe {Ten, vork amez. Anglia se teme cìí triza economici mentine,
s somajul a vslal-
va izbucni in doua
1
' r purea ridica deli fra de InstilaÌaleC$tnmal departe: Sta-
_ 3.leo.UW cat e In present n c let are u tatupl o luibi,
see
sñptSmSîni 8.01100W In ullimele fret Mn' ale se Inri¢ reste me Orele for
Cercadle cenducätoara Econoeeistii cet niai bine anulul si la clora 8.000000 pins to de mini 1i cantigurlle lar n'erg
din Europa Occidentalä Intormati nu pot vedes in Ned Russel serte din Lon - mhmcull anww yntor. Cer0erand In Jos
considera cä, criza finan- comunitatea Atlanticului de- dra cd Marea Britana trdepte attuata situane a Somajului, 10501-
ciarä britanicä si coarta an- sub presione as cd acolo se tutu! a alitai cá pi -a Intemeial (New York Herald TrIbuee)
cil gilceavä pohticä si eco -
go- americana asupra con- crede cd o criad serioasd va
errante{ comertuluf pun n
- nomicä ¢tit [imp tit no se Siptàminalul amera can ira e iCi arati. colf I mirul muncitorilor care as de tzbuant in viitoarele doud alp
Pr!meídie meas{ existente tasase piafe mai lergl de Newsweek" publica la Il Io- a sde acum 7 loni in eco - lucro ni preturtin de engro tamdnt. Causale acestei catee LE COUi
planului Marshall ". desfacere". Ite ¢ceste ..alice on care n ñmia m anean{, mai precie au jos in 1949 aproa ant atrtbuite Statelor Unite
u TORDU lk
EXPERTII PRE$EDIN TELUI TRUMAN compari situati¢
e free in '}'Qlëwsïivëek
mlen
arezent Sta-
ee ac e si repezlciaue c
in timpul depresiunii din anii
SSise lteap td, ca ur re o
rdutdlire m
elatifloranglo-

(New
Pein
SUNT PESIMISTI tele Unite cu cele aova eriza j 1920 -29.
eeomite din 7920 4i 7929. Graticole mai arata scide- York Herald
AMERICAN LERATI^N
nUCM,1lEST - RUMANIA
Grafi ele arata situati¢ din -- rea personale, a Tribune) sf 51.1.5 strodstr DIS 505.511 scosOsItauss
primele 7 Ioni ale depresiunii Se cree din aceste gratte° rsulni aclienilor si a preto-
NJ R E L E S S pu 1.9E97I N NO" 162 din 1920 si 1929 in comparali= ca producfia Industriala, nu- rllor agricole.
JULV I 1/ 12 4
(RASH MOTOS, J..{U{LY il, 15.00 114Un5) LA GUERRE DES MONNAIES
(TRIS NOS REPORT laMECEIVE2 EACH NIORT BY LA DOCTRINE TRUMAN
RAEIO F'.rYNEN YlRa( THE TEXT IS NrT Te BE
0914SI2ERES,äS,9FFICIAL) Le Nouae ET LA TURQUIE
THE OBSERVER
33, Tudor
Pl es
n. EX,. Deux antagonistes:
tara.. oar
._,,Situaliaa este i enajurati trat inca an decun de aseese-
u a pro pcelit in Invstetil, Doctrina Truman
eel mai sertesr cars sta inafat.a Daca . curante
si ia
anaall pesimu
pet -
si Turcia i - Echec complet sur le plan militaire stINDAY, JULY le, 1519
Stafford Cripps contre Wall- Street
a strh este c declini, care terniie ge bine
a turi proporti{ serioase
n le secaoace e o
a foal in
preciaaa, prodnclia ar patea
si s adi si mai malt, plano-
,
1, Eaecul complect ear ASEAN E, IIUi1IBARACI
man a sufeñt -o ln Turcia, doctrina Truman a cire pu- THE CRISIS Räzboiul monetelor
in In- rbe de investitii si fie n ali-
pe plan militar ,bastlon antísovietic" al nere in aplicare a fast s - SIR STAFFORD COMPS rightly
Nomatisi somerilor incit si re-
acolo Orlentulul Míjlociu...
...Ar Il totusl green sa se nati la 12 Iulle 1947, le Pi, stresse. In his grave te. Doi antagonisti t
doua eillioane u hala, de anal mate pina a c stere a soma - de ASLAN K. HUMBARACI
suite e ca uol000iv In afar$ de nt last Wednesday. that Me Stafford Cripps contra Wall- Street
jvluli, o acidare a niturilur soie nomai in domeniul ml- ìzttarlena potenitalulul militar
trecut, matorului st o Seclin Sont Cunoscute falimentul liar premitele eseculul roc- ...Accoste alea sur Ive ln m sá à !dom tn America e
Produrlia Industriali a Boi- erile produselor de con- in China 51 ins ccesele in trinel Truman in Turela. Caci al ,bastlonulul antásovletie ", Criza menin precis and Europa tre parteocel putto dio c cantale ce le
in stabilizarea economist sale.
sai cu 134. in luna (unie a sum". Gres' ale planurilor militare trebus deasemenea 41nut sea - buta sa desbati mllloacele par, posera asupra Europei.
?estuI an, lata de toamna americane, dar e mai ma de tactorll polftmi si mat Vom Arita inie'un artlool ul- D. Stafford Cripps a subllnlat vite pentru tavorirarea In inte- Angli¢ se tnspilmantá mal
trecut¢. IExtrase din raportul Cunoscue in lomea ccldentala ales economlet Ar f1 folositor telior cum el pentruce scent In gravi. tacuil
declaralla sa orul Irontlerelar v a desvoltanl mulo perspecti-
Investìtiile industriale au Expertilor Economici ai ceceo] pe care doctrina Too' sä reamintlm N acest scop ca oblectiv u a fast atins._". Wei-cures toccata, ci actual¢ celes schimburilor. ve derel maser] Da
in Mutile,
Mutile, Mai st [unie presedintelut Truman tac úem cu told diferll .,Eelgla etedltoere e celar mat ä dolci la toloslrea lirelr ppeotru
1949cu 23'!., aditi eu 11 ml- publícate in ,Bulettnul desea a I
multi din[re partener9 sai, dar si a obtins arano
Sub UIVURIUL
Britons Fear New Economic Crisis
Harde Colari, tata de animale Legane{ Americane" din mondial, este a
de peutan LATENT LM
Bucuresti in aiva de 11 'zä de
defla!ie ter sub aspect nari dllicultiti to neia - MULTA VREME A ILHUCNIT
trai Ioni ale anulul 1908. an aand eu sou doarulul, er va
Statele Unite nu sa mregis- lolle). Temeríle Aogliei As Dollar Earnings Stay Too Low Mien, bnlante, este o
productivitate s azota
zá de.
1l side
piiesale ASI,EL IN PUNA 211".
pon -
tun de cost e cesio de ridlcale
In praduclie. An patea obties
M fata couii trite By MICHAEL
n HOFFMAN cum once matera prime 51 ali-
ente am dora,
NIRCREEtI""::
13llilNtl :_-+:
dari le -am
`Britain slithering
economic blizzard'
to II
economise
L0Nope rt00aO5 -Semë or tar rave group ken tatami by coon -
eee econenut morn, M'Entant bed e_.-" Mit, er mooing e- mcient
faro mat the con try u'heatlm tee the Yha`hlnery of ec nom¢
putea plan. Padece Brea
nu le pulem plitr'.
este ci
dQM151tT,_
MERCREDI 131V11.4T 1999
de MICHAEL L HOFFMAN The Ecónomist
D. Stafford Grippa averlitand
MALGRÉ L'ETAT D'URGENCE
^I CHIFLEY
La grève des dockers
.

SAYS "BRITAIN par=as [ahuris, ça barometrul

MAY FACE COLLAPSE" econorme nu di saran si se a- 1952 este acum!
dice ", a exprimer peslmismul
aine ce se manifeste' eu privlre
la Perspeclivelo cere ne stan in
s-
pe A de v

fie
tul este caa east{ alza,
briianlal au alteplal.O
Inle de 14¢2 - pi sperause
pregáliti pana alune{ - te
s'amplifie à Londres
deja printre el...
Fa ¡ä.
ECONOMIC VPmeninlé as'ev Ins{ a
PiraOe cani Mente cu eel- tapio' ca 0111001'a!ile Hnlaniel s alarm reacponar froncez .Cum na, crow .
DANGER-SIGNALS tie a át de grosave tocar chiai'.
vo-e le turne eue ti pe care o va poln panet Marshall, si
epr epe ajungá la stabl;ltate, fiar
n
In chute stárü de urgen(li, greva dorherilor
tua eceastä criai, dee
rnarea valor si nu poeta= 1:
il Mata lames e de scorri eu pn. nprl0 bichar
z al fie acce:erata.
vire le avarie ei eproplete sl la
Londra, 13 lute. - Slarea de ere pettini moment alt renne
Crtnd Statele Unite rdeesc, Europa eapold N. R. laid deco cd pi impe- proclamai de Ravel,. decir extlnderea miscñril tre"
ttie - astfel i epe reportalul ado despre crevapneu alli ullimele el nunlfestari ", rialtatii anglo - americana trei- h rgeela centro a face lelá crede
viste ",
den Anglia, Fred Vander Schmidt, in rovista News- esc in 1950 -51 eau 52 Dar ei dochernvr din portal Londrel nu
week" case pitblted Si lacslmilul accota pe care -i epro- C,cura Imedfiati este ci, cu In o tau Mainte din punrt de
ducent mal sus si din care se vede teama lare rdspanditd pianol Marshall, Anglia pi sertirai vedere al izel. In clap
Noi am unpins Europea Occidentaiä 5i
In presa britanlcd in tata c tzel economice. Limp in Uniunea Sovletlod qi
bald traducerea acestor titlarl de gazetd IIre1 aterlloe, (vate Ce un IoL nit virile democratiel popolare, am porni4 noi in5ine pe un drum care nu
ANGLIA ESTE AMENINTATA DE VISCOLULECONOMIC ". caatlgi deste down pettini e -s' In tamp ce miltoane de ottMent nu an eu ce ad -pl astdm- munntOrii care s'au rapt din ponte duce la prosper tate. ci d'esepotrivä la
CHIFLES SPLINE CA ANGLIA 5E AFLA IN FATA pere in api! uriase de alimente lanlarile exploatdrti capita- scaderea nivelului de brai ".
purea acoperl neuolle de do'larl ne dlstaca Ile peaa tine lista, coddtali pretivtle st cdsta. liste, índeplinesc sil fnlrao pia'
PRARLI$IR!!
SEMNALE DE ALARMA IN VIATA ECONOMICA ". eeslnte de Impnrtunle Ior curent, partie anilar.9ttlor. nitrile de mdrire a productiel, WALTER LIPPMAN
CRIPPS LA GALCEAVA RATE CU PUMNUL IN MASO ". In rll3cu : ln Srorttta ca /curia este lolosttd drept rom Incrdad de pe 'loom in con - (Cunoscut earls. reactlonar
bustibll pentru locomotive. tul anilor vittarl. New York Herald Tribune"
VAI.OAREA LINES STERLINE ". 150W 10111( rIMESI
www.dacoromanica.ro
 6 SCANTEIA Nr. 1485

POPORUL MUNCITOR DIN REPUBLICA POLONA

r

i!VFrI
Din repubaca vean,
prietená, Polonia, ne aosesc
alte vesti despre isban-
xae dobándile de lasa v -
eitoare si inlregul popar mue-
CONSTRUE$TE SOCIALISMUL
i :11171kTIOEk Unite tearshallizate" al
Un mare succe
fortelor democrate
atoe din aceasta tara in bi- din ftïculñ de
n truirea
th la pentru
Ciohumvlui. Ultima aire,
-
Un arlicol din PRAVDA, in Iegüturjí cu cúlñtoFia
Occidentaljí
t'ta m trai ale, ne american in Europa
edie ndepliniece Planuui de
Stat pe primal semestre al Eliberarea Iui Max Reimann ministrul de finante
MOSCOVA 20 (Agerpres). Adresdndu-se aloi
Aldrich e
de 1 tablet for toto de dolor tre.
bue sd tie coo.aonat ,.to mod
nului 1949 si depábirea aimai la fondra, re Est ".
tn eadrul acestui plan BERLIN, 20. (Agerpres). Max Reimahn este in bun- TASS transmite: 'bit despre condnpile mves- In al patrulea rand, abradi'
sale principale. In- PRAVDA publicó un_ artico! i Eu- -cpo ". po
dustinilor

rie de Stat a indeplinit TELEPRESS an te' ci pre - ten listel Partidulut Comunist / corespondeniuiui ea dio NiUm de capital ea tate de Statele Unite a se
planul de productie eu 109 la sedintele Parrtdului Coma - din Rehaate de Nord West Paris, tura Iukov intitula!
a tortm ppu-
Areastd cu 'afore'orale ri- poarevesti
sula, lar valoarea totale ni t din Germania Occiden. ,Statele Unite ti tarale mar blicatd ai
eirnindustr "ami, ne- capital trebuete sa
tala Max Reiman. e fast talia. tue banana fie de am natura inca! repita-
p ca hi a. eatn retirada shallizate ". de
valoarea - eliberot Miercuri dimateaja Eliberarea lui Reiman s'a Ocupanduae de operale
/gi listai americani sal eu sumele
tie puai in
alto-ce cu 24e
altrece
din din - chisoaree deli Düssel- lama sub presinea plaie! 'riei
klro m ni t'alai de Jinan- /agi ale tpope:Mt,ei sitm;ie de a esca
Subl;nbnd ci fermerait
ur {lei per0ineda coprores-
m mont
a lui trecut. dorf, le mai potin de o lutta publtce democrats din Ger. te american.i Snydeer, in Eu. velite
In Mars& Aldrich a declarat
er!,[
tegma. parla - mania est cu hold- pa Occidenield, autorail
0 vieta nouä incrinte de
din G e Occi- rire punerea in libenate a ticolului citeeuâ extraie din holài Marshall, Mode din Etna-
Mi tarife in to
infloreste presa bmrgheä cate !face le pa Occidentale si coloniale lot,e vestifii trebue r sas dea garan0
ledilo Polonia noua entale. la aoeste alegeri,
dentare comunisL
gaiure, be sto lútarie se flu n tata u
a ma ¡ii co cnetronurile
tie
dorinta Statelo' Unde de e deficitr de dolent, Aldrich fie in r ff neatonalizale, ca
le voi
Polonia este a.stázl un vast el
mari investibile capital a pus ca aces( Ìeticit sa fi supura aceluioa tratament ca
óntter in c
1
maioanele de
ai muncll c nstruesc Congresul fostilor Iuptátori m
eri Male
rale
lanilla bar
uropeae si lateral
Mater de
min e tinderea Myes
'ta! can si carp:tnlurile no: iomie si na
í piedi ni trans
eu Planul mezentut de Snyder aceste titi. Aldrich áa qdn dit fo marea invdelari a pafuurilor
Ráspunzond c entachemé-
din Brigada Internationalá le Paris ai tondra. strie luir,, la banchera, iaduait:milencunt °brande din accote vestifii,
lor ParuduiularMuneitorese
t rat sl a and in
piidae lu:ninoasá
t care a luptat in Spania
bu a entmaasmat causi
pe capitalistti din Eu
de

pe Occidentale. Ddndu-si sea'

pufin
pitaSaGi particular;
pentes ereste investitii.
Autant ortirolului atoll in
ei
repa(rierea
titï ".
bani /ar
No este grew de observe,
e rnves-

rit Tari a Socialisululai. °a- ma de aceasta, ronducdtorti mre aunt

m ntinuareAldrich corod,liile
a baniaza Jukov, el ACEST
mena mance dia Polonia in din Spann au Mutai repenti poiici americane nu e gril.- pe le so (este
v bith¢ PROGRAM R.4PESTE TARI -
BERLIN, 20 (Agerpres)).
*ante ru lasa muncitoare
In
a'¢tostn
ml
ort&
crtoarr
TELEPRESS a ÿu
Schwerin, zona sovieticaa de
la el
lamsmWui ei Pea ta demr
sa
ta basa dea publicitdtii
duais pe baza tirara Europa
Occidentaia va putea ti li-
ceplabile rentra
de c gala/. In primul rand
declarat large din Europa
1e a LOR DIN EUROPA OCCI-
DENTALA SI ULTIMA URMA
DE S IT4TE RATIO-
a pentru apatie din Germania, a avut Delega(ii au tost salutali de mentatd cu dolarii apar¡iioded Occidentals trebue sa-ni as:gu Aldrich ministrul
rtdinarsa lot CongresuI !refilo' membri iei,iploz pentacv.'ans amen- NAIA.
e tillante Sny der$i ntliberi
.
Pattrielálor.r
ai Brigeaii internationale rare mmosculul luptáior antilascist s-e titinotatea militara". dico
german, Gerhardt Eisler. Parti- orifica pactul Atlanticuhri de a dicta lacheilor for o
Intrecerea socialistä luptat Spania. La lucratile
e- Congres au ap In continuare, /uko, citeaa Nord ei sa inarmeze. In al Conditi' s¡ dea elabora once
cheia succeselor Coeagresului u participai pou ersi r do ta declarapile demos de
pr tantii luptalarilor dia orpezolulé dallad rand, Mille lenestilijr tre
in productie gajamenlul sa saigne porca deve Meute io canasta privinter obpva
planuri-
ncheere a
n
Spania, Anglia, Franta, /tabs,
Austria, Polonia sa Germania, vele spantol si grec in torta lot
imuon:va tascismului.
de unul din adevaralii stáponi
ei Americii, presedintele Con -
bue sani nsolideze mimarla Dar, scrie
eral Oelicolulais tatiera! s
InZmine, tre ele[ decoon-- are is azimut ruzbotului civil 'liului de administratie al rtiat/cä' cuco Ife c
co
osarvi'¢ ataaceste eptsouri
Stractie, Sri
pe roan barbati Bandi Chase National Beak ", tutore pericola!
balea e ore na ponte fi cu
v !¢!aloe
d. Aldrich, cane, no ai Snyder lui". In populace
lama, atra trebue sa Ira
Mare meeting pentru pace
ro

m te/tnicfent lag!- fatui o cólatorie an Europa sonna testar turi otcrinte secrete.
echilabrata et cursol de schimb
neri atei átgafeazdrentra depd-
intr'o imita Occidentale.
normelor. Et se cheamd fa Capitale Palati«, Moi-date-Vest
la intrecere, aceasta translu, de comunlcatte urbend Est
de construire a marelut traseu
(W -Z) se apropie d in Olanda
maudit-se in ultintul ttmp in- efdrptt. BAGA, 20
aplauzele turtunoase ale
(Agerpres t. In
la meeting,
Incercänd sä evite triza economicä
Clisent prezintd attiraut stadlu al acestor tucrdrt. Dup3 cum transmit¢ TASS, participantilor rut

Capitalitii americani au s'irrlcit tirile

tra adevdratd negrero de
Luni toc la Amster- vorbitora a ta gaver-
massi care are udrept obtecttu lui Munettomen Unit, monet- !milita alela Varsovia din 18 dam, sublozincile Jos pactul nul o+andessá
u retragà dia
imptlntrea s rrplintrea
1
avut ándurile semnalarilorclaze
Stat, re ltzaret. loarea !'amasó farà de par- Man- gresiv Atlamicutul de
al
Planala! de Stat, ttt, rattonallzatoriorlo' mo- telai Atlantic, sa n
de economtl cot m t mari et
1 consecintd grdbir ¢ con-
etrutrlt socialisnzulut in Polo-
tle Maria Terpilakrwa, luánd
din mina minislmlui Indus-
triet lineare buehetul de tran-
catonlor in coram! c ttei
Mua0citorimea
Nord! ", Traiescá in vset prie -
tenia si paces cu Eniunea
Seeletiri !' mee-
u parada: t mil
pregátlrale de ràzboi ei saesta-
bileascá relata de prietevie cu
Uniunea Savieticá ;i tanne de
din cadrul planului Marshall" general al C.C. al
ting la ca
nia. Accosta bdtdlie
mere!' n ne aderente. E
dstigd dafiri pe ca esta i-1 afe- paloneza de rament ai munen, democratie populará. Declnratiile fäcute de Maurice Thorez, secretar
prfnde orase Si regfunt Sn- rise cantea succeselor ea a privaste viitorul Partidului Comunist Francez
t egt, tourd tara. sam. eu incredere In fegituei en ment& decli-
sui Tito colaboreazá titis PARIS 20 (Agerpres) af la observable nie perso- rafie, a opus Thorez, anumite
Muncitori frantasi .Intreaga Potenie se parNaul Mnncitoreos voltClica nale cules¢ an timpul re aentei Brut si inceapa un
schtebä vazand ru oehii da- TASS transmite : sale cálátorli in tarife die cercuri
in productie loritá eforturilor n darte. E- din Polora et guvernul tara Luind cuvántul in drul
Risirilul Europei, Thorn a protes mpotriva noaslrá, au
unut meeting convocat de er- ana sr ne ridice imunitates
cu imperialistii anglo - americani
ton ", produca- rata o deoseblta groja
Fabrica chipa mea nu-sl m naFoto- ganlzalia Partldulul Coma- submnitt crceterea continui
loare de riese forjare pentru pur {ele pentru creares Polo- oamenilor manda Fletare standueduloi de vi rii al parlamentari.
lest din departamental Isere, Tort **, a este n er árl s'au
coplea tarata si dstrla de u sucres in economia polo - l -a articoi al lari N. Zaheeriaelis, secretar secretarul general at Partldu- oamenaor muncii din Uniu- de copozita amalo¢
m loare, este situata inar'un
cadru rotores¢, in tanto! mie- mFeunta;h in uncá tin o nez& '¢sete praptor in general al C. C. al Partidatled Comunist lui Comunist Francez, Maurice
Thorez, a subilniut ci, Meer -
nea Sovaeticá al din traite de
lovas
popolare dan nta arsi dio
sian a1 unjior Beskiz -. legatura striar cu ceilab ,lata de el de zl a tatuai Grec rand sa evite o noua calza
democratie populará. peecum alte tiri aie lumaFrai',
Astfel, arma di consoaiderea rapida a eco- In ovatiile entuziasle ale
Panne muncitoraa atesta fa- andan[ impártaeandu -le nebro'. Sn
GRECIA LIBERA,20 (Ager- 'a Zaharladia declarat Im- eco mies pitalisti amed- ë tor tira
brisa, slefuilorul Medeko, fie- experienta tor, contribuirte sporirll proaucjiei gl a pro - Dupá cum deum& insista
perialletii americanizonele ani au sirrcit tattle din ca-
celar pansa, Maurice Thorea
Artland necesi/atoa priete- a declarat : Atom este ne-
mu attore! pie uPla]e pres). de multi nome ca de
eutfel la lar loadtí ue puCene TASS, postal de radio Grecia drai planului Marshall ". Ni- 'ei dintre Franta ei Uniunea ceser sa impiedictm ratifica-
Chrasluroirczczy', mareando- de Iugoslavia sa vela] de tras al oamenllor
pria depasiri de 200'.0 cona a calor a cae
care adune ora Li eerâ a transmis o crontcá ameuteei CO Sovclacá, Thorez a expramat d pactului Ailanticuloi, sa
litue pilde Iumonoase peo- depaseasca a salarlatulut devine tot tuatieì militare ei politice fie curatatede unitatile Ar- nnrafrncezl n ajuns
incaodata vain. luturor o panes eapát curse rmá-
mal mare. Aceasta. Smprena din Grecia, al carel autor Democrat¢. In acea-
mate! iel macar la iumaiate dio n ¢tima izboaul
tre taeueütia tot. dlnalnte de razbol. Agri - enalor minai francesi, de- eitor,
pneNICIODATA
Nu exista polonez care sa Inovatori ru mfaptuirlle de orale social N. Zaharladls, seeretarul tá ptivinta sun[ se nifica- ce]
elarind mordue peina Vietnam, r räzbot
u fi aura de minerai fruntasi rationallzatari apa'l'ea marinai scoli - general al C. C. al Parlddulul ttve operatiunile dela Kai- tultur 5na deaoement
POPORCLFRANCEZ NU VA carc l'azote Constitutia
mina loa un,versRátlor, casemor de Comunist Greo, ac de onarho- intr'o situatie c atina. a
'aneezä el arordurile inche-
Jan Zaraczeeski alela
Zaharladis arata ci mo-
balda,
'au foloslt de terl- Referindo -se Is rapartul MERGE IN RAZBOI IMPO-
de carboni Nowa Ruda" E1 Depaairlle de norme vint oratelo spitalelor, canetc. - fanclatil TRIVA UNIUNII SOVIETICE. te de regla ".
narho- totoIttil u r pina torlul Jugoslav pentru a ataca Organizatiri Natiunllor Unite
a'¢alazor in Iena Mai a a oractivitate¢ gratelor, bi ridlear etc.
Mate propnerilea in vederea
atrflns legate de el Democrats. Clica trb-
stabilirtt pana in Grecia, ae- Armata
stira per -
stui an, record pe n oanenit
resut orna! Sbu- vie a ratio rnae Ha a buna strut rrul datoare a lui Tito colabo
no =incitai polit bf a ne ¢]alai cultural gl clarind ab, problema gresca in mod foram u impe-
Anglia face încercári disperate
¢sul sao datoresle bu- tin ne droit cu
dei orean¢ pl a muncil tip ade,daa p al calor ce ronce c. nu poste fl rezolvatâ rialltth americant el glezl.
role a struc- n dea pOl In- ajntmul armelor. rand Iugoslavia
ai cunolului sductort lit soctalismuiut. Referindu -se la avana 'le In
Car motolo! n rada a m si Mute gar a to
t &mpiná anal esta zlua
incarna
incep
lec Deazemenea.
erat Jan Knlonski, dele
Canatten ¡1 de roto! lar de
feuille in tupta pentru ridi-
de 22 Iale sârbatoarea
national& a ellberaril Pola -
Met de sub jugal hltlerist de
Sunt
u ate cu privlrei
in test álnat
pretinsul ajutor acordat Ar-
la
an n rhfascistâ, imperialiiba
o-
amerIcani sl angles] nu mai de a -si atenua grava situatie economici
a de carboni Kazimterz- narea patrie! for qf stlmuíatt afirmá c& Tito sprijina tru-
Julian', si el true la; in prin groja ce le-o aratif Par- o &tre glorioasa Armata So- mate! Democrale bracead de pele de partizanl greci ". Corespondentul ziarului nient in cae a unid ed Sny-
vletca eu a sl aratele R. P. Bulgaria si R. P. Alba- LONDRA 20 (Agerpres).
productie, a 'calzar in pri- tida! al guvernul el de et, TASS teensmile c erosi DAILY WORKER s der a aluna la un ungid eu
mele 20 de zlle ale limit Apri. fntáptan in Ouata pentru observatory poligraa britanna fingoeol ¢multar tare Staputut gavernul de Casperi cu
lie, norma de 47 oro. rnuncitorlf polonezi, calduzltt fasces nul trot ai bun
rcennideei ci grava situatie fi eumunicat de Stafford
Muncatoarea Guntasi Vik- de Inidele eroilor m ncii din pentru inlregul pogromana- PARTIDUL SOCIALIST FRANCEZ 'er extlnderea asupru

eo-
Soria Rodala deli fabrca de. ton Ea este puternlc anga- m Anglia, provoca- Grippe la inehideeea luccáci- lei alopunotului 9 din nt eta -
Tara Socialismulut, cauta me
Iatu in ducerea la bun dir- tâ de epuisua rea r vvetor ei for confeeintci a fast loarea
p o r { ¢ n e ,Briar¢'" are nu a'
reu metede nota tot mai de an dolori, nu a putted de misuri lamspvrere. Coumn- glul lui Traman adresat Con-
23 - Ea pune tot avantul
pra pentru suporbare car e sd uot5aíe
ait
t&t de c
il de-
nul
arma IN PLINA DESCOMPUNERE (l ersOt va tu multi i atul dat la !osatol nte- granita" puna care se rele-
Congresul P. S. F. a dovedit inca' odatä
tane se
indeplinirea ea depásnrea Pla-
1

er stereo productivitdtif c uzate de bandi-

trugerilura o druda' a rd le aj toral tehnic sa fi-
tdterlstt Varsovia se alla Corespondentul r i a r u l u ì rieral eonstilae
nului de slat. Pmdecártd al- ca of a
ti. 800 sa chair 1000 f 'ter
omiei de mate- to in Mina reconstructe. De ci- tädarea intereselor clasei muncitoare DAILY TELEGRAPH AND faptului cá orlee misura este
nanciar pentru regtunate jeu-
millaeia Rodala muti reo
rial¢. Ma se n numdrul
,

Leva zie a lntrat in functlune de cätre Blum si acolitii säi MORNING POST subnaaza imposibilá litri o aprobare
poaate ".
Comentánd acest ¢nord a-
majloacm nota pentru a mebu- crescdnd de Inovatori sor ra- metroul din capitala Palomet. PARIS, 20 IAgerpresl. A NUMARELUI MEMBRILOR ià etile elaborate lal e - din parted c uri toe Onav- supra incladerit Italtel in pro -
ntlá {i unca i. tionalizatori ca e se ridicd In cinstea Miel de 22 Iulle va Dupá cum a tií TASS, PARTIDULUI SOCIALIST. r' to mmnteleiloe de finance i e din Wall- street, tara gemitl am rifan pentru ex-
Iati sl povestea Janina Mn rdndurile muncitorimii. trepe sa tuerez¢ prima fa- Congresul partidului socialist Chair din stotislicile ofi- al Cintar din Commonwealth, err Aegltel sr r unte infra plaataree tarelor coloniale ",
bric& de penicilinb dia tara. ciale publicale in ajunul con e- preeietá e INC.ERCARF,
Pawlicka, munmtoare fruntase Megterul cazangiu Antout Marli mn Varsovia au por - francez a luat stirait. Con- gresului r ese cá in timp DISPERATA DE A EVITA O m turi Sa mat mare la Onde - ziarul UNITA serle: POarta
la uzina de vagoaoe " gresul s'a desaleurat i n o - este deschisd rentra ca to-
Nowak alela Intreprinderile de
wa g" din Wroclaw. La ¡an- Stat pentru Industria Rumba - nit ti et o intrecere in cinstea
dltiile el cran t seande la stáreitul anului 1947, parti- CATASTROFA. penernta sa. rentul mariurROr americane
iima 1 -a fast fonte ce tel zfle. De ade, la 17 Mai dut socialist tuera 323.361
greu sa
ciii din Btelawa, muncitorul Miami Szadkowskl a asezat s partidalui. consecintá po- membru la sfár;itul anulua Italia inträ in programul american pentru sdinundo Italia. In cetas!
avingá neincrederea cu care litil antimuncitoreeti el an- 1948 numirul p, portile s au deschis lare
s foot intampinatà in tab' ca, Rudolf Straysz dala urtne ene - antro zl 6687 caramiza la 10
tstrut lume otdard Marion et PO- tl- natlonale urmata de con- membrtlor s-t nexploatarea tiirilor coloniale" pentru
ea, o tánna fati tare mndráz- monta talurgied Zabrze ", ducátoril de dreapta al parti- a scasut la 223.781. In ceeace
apuce de o m ncá de tractoere Laufer deli fabrica rack( au stabilit un nou dula socialist n Paul Rama- privebte o arul
membrilor ROMA 20 (Agerpres). Biroul tehnte" al misaunit destinate instituertt
t in 'talea
i¢'
bárbáteatri ", Numai in arma Ume', 'mistral record : et au aeezat fie- in omentul de
diet. Jules Moch, Leon Blum patidului TASS transmite cd in legdturd speetele a planului Marshall" ingtníctaun lei de re -
interveutiei directoratul ea a treprndrre MNu d:6'1111-- care áte 33.250 chimie!.
t alb. Conducatoru de cum a
fats, el este de 140.000, dupa cu zitta 151 Snyder la Roma Sn Italia a pub/cat un comu- deosebi Orna colonial".
fast primili pentru o peri - Clasa muncaoare poloneza untat secretarat ge-
oadá de proba. Muncttorii bi- mobile aunt caten din tt- prlveste nu dragoste Partidul dreapta al partlaului au r - neral 1 partidului, Guy Mol-
tráni schimbau intra el su- gurtieeeerMoro cele mal aun st el ba est pbtrunside impor- ut 1 ansai entinata a etlea este
i rente. t c stet cnze. Astfel, chair let, Chier al ac
maslnìlor aceastafetiti. Dupá
art timpióttao Janina in- sizetdn,
lat
- tate ale
ale
d ironice vi ánd in fata na de Moro-tort et IeePera- tants
uet
al-
Ea mobiltzeazS
Ilor
an
care grin péieetnerea ronstrarea socIalismulul an
1250. si a bettered too ¢atoare Polenta intregul popar men -
lupta pentru Leon Blum a font slit de ru- cafre
rand CC pumeneasna de r
m omneefe i misc.-
onsideata c sxagero de
nit membri care
tuai eaváatul la congre, DeOS
pnrerea acestora, partiidul - OFENSIVA ARMATEI POPULARE CHINEZE
deplinit i
od prospere tot m rauet Itor.conetlentá ci astfel con - rea socialista fncezi
ee ", To- u1 de
far mai apri cu 130a..Astád tae ast a
neftonald a Pole - tribale la intbcieca el mat tual, ohentiunea tea mai Im- loti 505tO0edc membri.t
ea nu aste singurá.Zect de fe- economic t
ci lucreazi in ateaerele - nfel.
aceasta Ca o ilustrare a Initiative[
mult a
cratiet el
Mea, demo -
oclalismulua on-
portant& care s'a pus, a fort Desbateelle c
SCADEREA CATASTROFALA to congres atepea11polltici in-
Inc INREGISTREAZA NODI SUCCESE
nei ,Paf awa g" si
mat dus de vaunea Sovietici.
nu mai mira him nt. pe trru ridicarea cdt terne, denetlesc desbtaurea abu PEKING, 20. (Agerpres).
o feri olit a r-
La prima pe /sa narrad mi- B. Simian domnette its lagára sociall
ganizatiei aie Lodz Partadu- tate deseó der 'cat coh- Barbarii [tine trrezl. Unit CHINA NOUA transmit
tout de patrie ri reprrue- dupa beceese Ruviului Kan,
fmpotriva negrilor partldulut socialist tre-
in St. Unite bue s eSmisi re govern, Armata Popolari Chinera a
alti! á particlparea for la eliherat resediuta de district
guorea trebue insalitb de -
CONSTITUIREA UNOR NOUI DEPARTAMENTE GROVELAND (Statele Unite),
10 (Agerpres). Cazurile de tin-
nmlte tonmtu, lar delegap- Feni, situata pe linfa
Boutbien al Depress au ca- Kiangsi -Hunan, la 100
tarata
km.
t.) Si atentare lmpotrlva vk1:i rat miniytrll soelallba s3 de frontiera provinciei
PROFESIONALE INTERNATIONALE IN CADRUL F.S.M.
si est
bunurdor mgrdiue sent la ordina deeeze din govern.toute Hunan, precum si locaata-
edel in Statele Unite.
oeace a caracterizat
zentantul Chine!. André Fres- hala cu legáturi el filiale in tle martre a fast mal fae Yangki, la sud -vert si
PARIS, 20 (Agerpres),
sleet (Fronta) a fort ales se- toste centrele smaicale "- aoitel, dupä m risonate al ales tea ms ,dahu tatií de Wontsai. la nord -vent de
TASS transmite cá la 18 Iu- La meeting au luat acare- FRANCE PRESSE, in urrna ares. pleraerea de Amasse. ate
11e, oonferinla de constatare cretar general I atesta De- suet¢ largl Ferd-
partament profesional inter- menea antul conducátorul tiro e fiai nego sub actinie de poaut
a Departamentulul protesta- national. slndicatula marinarilor s vil, un gmp de mcendiatorl ale poporula trancez.
nil international al marina- vleticI, Budanov ; seerctarul dot toc mai multor case locale Boutai, tu raportul lntocmlt
raor al docherilor si-a. anche- Dupa í cheerea Iucririlor sindlcatulul marinarilor ame - pra atitudina partidula
tat lucrátile la Mantilla. conferIntei, a avut Im la room. Goldblattu se retarul
de nega, situate la 7 km. departe
pactul Atlanticulul
Amata Populace Chineza a
Marsilla n meeting de de mas. Gai case au Ioni mise tata de
Participanla la co ferInt&, general al smdacataui m tuile de flécärl. Cu deobicel. declarat in favoarea r del! ®luit alele trecute o vi.
lmputerniciti de sindlcatele si la care Loas Saillant,
general al Fa denla- allalor aystralaenì, Eliot, al lon:äile polillemstl nu aau Impie. tilcaril ¢stol paci esiv, Salterio ofensiva care
au n diferitele tara dir.t comilerea acestor tout fa. fiind sustinut de toll delega - NUt4Aii
hotàrit e- rii prezentl la congres. obiectiv elibemrea SudululChi.
partamentulul profesional in- rat urmiatoarele: ,Rentru pri- rädeleg(.
data ala nlsalie ROMA, 20 (Agerpres). n el el e portului Canton.
otd Taus a untó cá Mlnan-
dochen'lor,l In
air S
cadrai Federó
tedie,
tuft adevaratâe
erilopá
puterel
a m
lt
ulelao
tap¢ o tinte!
inca luir &tile te-
of portee a Dal Greva muncitorilor din Tel Aviv (rai
Pe harta suni'totemeete cele
directif an eme se desti-
nles pad c sedlo nl
al a a1 c
te lupia pen- entre con00el I
tart
arma po TEL AVIV, 20 (Agerpres) soda ofensora: dela Nord spre
CeCono Departa ales. e toste ¢hele sl din clue, a mo-
niel ran TEL AVIV, 20 (AErraren), ASSOCIATED
M---t KUANtáI
Crate Bnla a ales in nano 75 tram portta
[tate feniot Departamento-
loar!!. din ln1 ma lemma, a an- ASSOCIATP,D PRESS
750.000 satinar! sl dorheet ótre1 a1 a mattntt de cop- mite ci perrooru dachas din
trans-

talar e- Tel Aviv precum ei peste 3000 au

PRESS trans -
mate. ci docheraa din Tel Aviv
tamis dochcrìlor din Lon-
Sud, dealunqul eilt lente
Hankeu.Canton; dela Est arre
rr \
al profesional International x declara luptátorl deft,! midull. Pouter ira un mesa end ore care dru Vert dealungul l feinte 41
al natilor bi de pentru pace. de validare, 4a coele- deli jntreprindertle clora ca e lidaa ana
Bridges
Icmtuie din : Harry Bridges anta u pe organ grena los tai ai tau p
r \.ltjl-NSN -
tle-
lie; In etutla efortiauat aculo- t dustrtale din Tel Aviv, NanciariqCianq Cia ti dealun-
Unite) ro [inu Look gata a 27 de mal sin- enrol ei nu is parce vase - `

ilea!¢ din 15 t &rl, reprezen- dears! Marta greva in

mesh
Buaanov (U. R S. S.), Oste- Mallor a Slndlcalâ sana din potful Leo- gul lluviula /fan, in direcpa
--
Saillant Federara
slat Stefano (Ito- Mondial& ramhne tangara or- find 4.091.000 mnncltorl ale- de protest impotrlva reducertl ira. Cantos.
vicupresea lait. A foot re- ganlzalle slndlcali lnlernatio- tlicallzatl.
.

atrcatiei de trompeta,
at
zerly Ix ,entro repte-
Tip upr Die. err. Gherea Nr. 8, sil
nnit balearan! 3.20.20. Coot cec
.

KEDACTIA $I ADMINIORNAMENTEculndivIdualeDlunan lei

pt.
{ &sI latelectuali lunar ISO. Taxa! po ;tala in numerar conf. grab. Dir. Gen. P.P.T. T. 118.578994 si 2511,408 ¡948,
mune
Cotentive
www.dacoromanica.ro