Anul YW No. SA.

Galaţi, d Detombrie 1928

ŞI
g
Fa
să
Tr
i

mini.
Cn maica
Tz9
aIc
Vi arat Pit
Ti
it

RY
Lao
7
“. 3
Organ al Par idului

RA
Ea CEC EI ce = DST EE CEI TEI PCI EEE ITI >
CD aa aa aa De TE PIOTR PIESEI
Ea
ABONANMENARE
a -—:-

DIRECTOE
Redacţia și Administraţia - - - -
Pe un an
Pe 6 luni
—
—
—
==
— —
—
—
=
200
100
Lei. — enzozceta OOSE - - - - Strada General Lahovari No. 7.
AVOCAT

LIB
ara aia Dad CO IEI OZ IC CT aa CS CENTI PE 078
PISTON ISU IPA CI PI PR DPI TIS RE ASI ALE ASTI ZE ZA caer per

dat puternice organizaţia Scrisori deschise

noastră şi a câştigat ad-
miraţia centrului, căci ime- idei mari, convingeri adânci
diat după rezultatul alege-

. IPrepdiromna
și patriotism neclintit
lunii lo [ rilor. marele şi neîntrecutul dit

ITY
român şi conducător al Par-
tidului Naţional — Liberal Băleni, 23 Septembrie 1928.

îl Dopmilalea ue lol iși deja Cava

de pe atunci Ion I.C. Bră-
iubite d-le Onose,
zana 809

tianu, a felicitat entuziast

pentru izbânda noastră, pe
“

)
şeful nostru iubit, Domnul Citesc cu un dersebit interes
rr o TI a -.

Domnul Ion D. Prodrom. locuesc în acest oraş. morale, materiale şi cultu-

RS
Mihail Orleanu. articolele semnate de d-ta în
bunul, vrednicul şi înţelep- Badalanul partea cea mai rale a sătenilor din jude- Viitorul desigur, că re- „Semănătorul“. Din cuprinsul
tul nostru prieten, a demi- numeroasă a oraşului nos- tul Covurlui. + zervă D-lui loan D. Pro- lo” se cuprind idei sănătoase
'sionat din demnitatea de tru, datorește Domnului Pe terenul cultural, Dom. drom încă îrumoase pagini și voinţă de muncă și progres
Prefeci al Judeţului Covur- Ion D. Prodrom integrala nul ion D. Prodrom, a 'm- de înscris în istoria politică pentru binele neamului româ-—
lui. lui îmbunătăţire, căci nu- treprins campania din 1927 a Partidului Naţional Li nesc. Partidul Liberal autorul
peniru refacerea şcolilor şi
VE
beral de Covurlui, căci tre- tuturor reformelor generoase şi
datorită muncei sale tot cutul său, de muncă, de democratice din ţara noastră
cursul anului şcoiar trecut, sacrilicii şi de cinste incom- se strădueşte azi ca marea re-
şcoala primară din satele parabil, i-a stabilit defini. voluție pașnică a reformei a-
&,

îs]

noastre a iuncţipnat în con- tiv rolul pe care-l va avea grare ce a îndeplinit'o, să a-

d
e:

NI

diţiuni admirabile, pentru de îndeplinit, ducă cu o zi înainte, roadele

2 ma aa
ii Ve În rana

luininarea generaţiilor vii- ce trebue să aducă, atât pen-

ITI
Se

toare de săteni. cari rând Gheorghe Onose,

tru plugarul împroprietărit cât
dn? maina

/
tona

“fost Prefect
e vei

pe rând vor prerieni toate și pentru economia naţionala.

3

Deputat de Covurlui
7

clasele noastre socialeşi vor...

LU

Hu. unul ce vietuese de câwa

a

pa
-
t
a

ajunge desigur, să le stă.

a |,

„£5
'

timp în mijlocul sătenilor, îmă

“

pânească.
„6

dau seamă ce operă imensă și

ş

g
2 NO

Pe terenul moral, Dom- înteresantă ne stă în calea

S

nul |. D. Prodrom, a că- viitorului.

ASA

utat să sprijine şi să întă- Dar pentru ca neamul ho-

DE

rească religia noastră stră- mânesc să ocupe locul ce-i este

RA

moşească în mijlocul satelor hărăzit trebue să ne îngrijim

“şi datorită lui s'au început nu numai de înteresele sale
Kz

clădirea din temelii a bi- materiale dar şi de interesele

sericilor din satele : Jorăşti, Pentru esi cc au înnebunit
deabineiea gonind după sale sufleteşti.
Mânzăteşti, şi Tămăoani, putere In conștiința românească stă
T

care sunt aproape termi- viitorul acestei ări, şi deacea

Să se audă în tabăra
nate. | alături de d-ta sunt fericit s&
mnaţional-ţărăânistă — şi
Pe terenul economic, Dl. văd că Partidul Liberal este
EN

să se audă câtmai clar

loan Prodrom, a stăruit şi posibil câ: D-l Prim-Mi- preocupat de această gravă
D-l LON D. PRODROINI a muncit pentru desăvâr- nistru Vintilă Brătianu chestiune,
' Fost Prefect, Primar şi Senator de Covurlui şirea reformei agrare din a cerut tutulor ministri- Trebue să ne gândim să
judeţul nostru, dar grija lor să înceapă a strâm- făurim generaţia care vine, so
_ Explicaţiunea durerei, mai în timpul Primariatu- cea mare a pus-o în înbu- ge totmaterialul nece- facem sănătoasă, cinstită. cu
care stăpânește astăzi. în- lui Prodrom, s'au pavat
/C

nătăţirea mijloacelor de sar în vederea alcătu-

dubire de ţară şi de muncă.
treg judeţul Covurlui, din străzile impracticabile, s'au transport, alocând cea mai irei viitorului buget.
cauza plecărei din fruntea In losul fatalismului să sădim
ridicat mândre şi falnice şco- mare parte din bugetul ju- De asemenea DW-saa
lui a Domnului lon Pro.- lile, atât de necesare pentru rugat să se pregătea-
Derseverența, în locul resem=—
deţului pentru repararea nării să punem ambiţiunea spre
drom, nu stă decât în su- cultura populaţiunei din a- şoselelor şi înfiinţarea de scă din vreme proec-
tele de legi în vederea mai bine. (Generaţia noastră,
blima operă, pe carea în- cest cartier, iar Ja inaugura- noi drumuri comunale, pen- -
făptuit-o, în toate demni- viitoarei sesiuni p2rla- așa cum e, poartă pe umeri
rea uneia din ele, am avut tru înlesnirea comunicaţii-
SI

tăţile pe care le-a avut cinstea, să avem în mijlo-

mentare. gloria înfăptuivei - visului cel
lor între satele judeţului. Comisiunea specială mare, povară qrea însă, căci
rând pe rând în situaţiunile cul nostru pe marele şi ne- Partidul Naţional Liberal
noastre publice, pentru în- întrecutul Joz I. C. Brătianu,
pentru pregătirea ser- prefacerile aduse de război a-
de Covurlui, datorește D-lui paârilor cu prilejul amni- tât în stările materiale cât și
deplinirea cărora şi-a sacri- s'au restaurat bisericile şi
IA

loan D. Prodrom, printre: versării alipirei Dobro

în cele sociale: şi morale au
ficat inima lui caldă, expe- s'au construit. Casele paro- alte fapte bune şi înalte gei, continuă a lucra
rienţa sa mare şi incompa- hiale şi numai acţiunea ne- Jost neprevăzute ; probleme noi
şi o pagină prin excelenţă febrel. Aceste serbări
S'au pus şi au cerut ani dea-
rabila putere de muncă — contenită desfăşurată pe a- glorioasă din evoluţia sa. vor avea loc îmrevo-
toate acestea însoţite şi do. cest teren, a adus o mare cabil ia stârşitul iunei rândul pentru a li se găsi
In anul 1925, când de- deslegărea. şi încă.
U

minate de cinstea perfectă, reînviere morală în mijlo- venise vacant locul de se- Octombrie a. c-
care caracterizează pe iu- cul populaţiunei, care de- Marea şi pulernica Spectrul. îmbeggăţirei lesni-
nator al judeţului Covurlui, cioase îngăduită de aceste vre-
bitul nostru amic, .lon D. sigur va contribui într'o Domnul Mihail Orleanu,
guvernare liberală îşi
muri de prefaceri a otrâvit
BC

continuă opera temeiî-

Prodrom. largă măsură la întărirea şeiul organizaţiei: noastre,
Municipiul Galaţi nu poa- şi consolidarea judeţului
niCă şi sănătoasă pe multe suflete, privaţiunile şi
a apelat la D/. 1. 7. Pro- drumul croit cu preci- primejdiile războiului au creiat
te, să uite şi mereu va fi nostru. drom şi pe el la ales în zie, — cu toatăputerea
admiratorul Domnului: Jo Ca Prefect al judeţului. acele o psychosă specială ; greutăţile
vremuri excepţional ei nâăprasnică-de mun-
viejei salariatului public au
D. Prodrom; -căei- el, în. ire- Covurlui, : Domnul lon. D.. -de grele, ca cel mai bine, că, pentrru.a asigura
cuta' guvernare liberală. Prodrom, a continuat acti- făcut să alunece conștiințele
pentrua duce lupta, a în- liniştea şi propăşirea
„şubred așezate pe calea necins-
calitate de Primar, a intăp- vitatea glorioasă a Parti- îrunta şi îngenunchia - în- ţării, — lăsând în urma
tuit opere aşa de minunate ei, - credinţa strămoșească a
dului Naţional-Liberal, şi treaga opoziţie. ei întreaga tabară na-
slăbit la
:
sate. i
şi atât: de rodnice, încât a în spiritul “tradiţiei şi a doc. Victoria câştigată de Par. țional-ţărănistă să pu-, .
reuşit să-şi câştige pentru trinei acestui partid a 'des- trezească în op oziţie. - De area problema ce se pune
tidul Naţional Liberal de
totdeauna iubirea : sinceră
a tuturor sufletelor, care
făşurat toate energiile lui,
pentru îmbunătăţirea stărei
Covurlui, prin reuşita D-lui
Ioan D. Prodrom, a consi-
"VLADALL. pentru viitor
felepciune și spirit
e grea,
de
cere
sacri-
în-

Continuare în pac. 2a
iaca.
2 SEMANA TORUL:

Gera “Penlru „REMIEĂ

ficiu, Avem nevoe de edusa=

hal ja = era
l

CI CI

SP.
lori exemplari ; învățătorii şi
preoţii dela sate (căci aci mai
ales se plămădesște ziua de i SO

În fa de n
mâine) să fie apostolii devo-
taţi, acestei singure probleme, | Vremea, foaia țărânistă

RY
Bă facem ceace trebue pen- din localitate, în ultimul
tru ca sa punem acesti educa-
lori la adăpostul preocupărei Număr, Scrie un articol
viejei materiale, pentru ca la inexact dela început până
rândul nostru să le cerem cu, ID=1 AILIEX A NIDRII LAIPIEID ATU, amâmâsthruall la Ssfârșit—relativ la o

RA
o severitate înjlezibilă să-şi Cultelor
Jacă datoria.
şi Artelor, spulberă la Chung întrevedere, ce ar ți avut
Să fim mai mult pesimiști susțimerile şi îmsimuările opoziţiei loc între mine şi Dom-
decât oplimiști şi si nu ne bi-
zuim pe calitătile ras:i noas-
fl drranâmde diupă bugetul statului nui Stefan EH. Ștefan.
le pentru a îndrepta râul a Reînceperea viezei politice a opozitionistă, nec îndreptă=
acum din nou la sistemul agi- Dau cea mai catego-

L IB
colo unde îl vedein. fost marcată la Cluj prin so- țese să privim viitorul ca li-
taţilor prin întrunirile lor de
Cred că singurul partid, ca: sirea în loralitnte a d-lui Al,
miste şi încredere,
)vdeje, care zice se vor culmina
rică şi formală desmin-
fire. N'am avut nici 0 în-
|
pabil în ţara noastră de a a- Lapeditu ministrul cultelor. *
într'o mare adunare ronvocată
duce la îndeplinire sarcina Polic-tat de numercși mem- în Capitală la 15 Octombrie, Yi
Jizistă dorinţa, ca la opera trevedere cu acest domn,
Drii întruniţi la clubul organi-
|
Oa” NU . . ..

pregătire! generației viitoare “în ziua deschiderii parlamen-

de stabilizare să partiripe şi
este Partidul Liberal. zaţiei naţional-liberale din 10- Iadul: mai mult îucă, au tre-
banca Reichului.
Adânc înfipt îu masele po- calitate, d. ministru Al. Lape- „Bine înteles, toute aceste sfor cut doi ani de zile de

Y
D. prim-ministru Vintilă
pulare şi intelectuale, cu tre- datu a făcut importante decla: Brătianu n'a fost nici odată Jări, nu pot avea zirmările do-
cutul său glorios şi cu au'ori- rațiuni politice, prezentând în mite de naţional-ţărânişti : PI când nu-i-am vorbit.
împotriva unui aranjament cu
tatea unor lungi, înţelep'e şi adevărata lumină, situaţia ac- Dacă articolul este scris

IT
Germania. A cerut numai ca. CALIA ACEASTA HI NU
rodnice guvernări, lui îi re- tuală a politicei noastre: VOR AJUNGI NICI ODA-
vine această onaare.
„acest aranjament 'să se facă fiiră de acest domn, după cum
x
stirbirea drepturilor şi a Jus- Tă La PUTERE.
Partidul Liberal n'are ne— telor noastre r-vendicări
se afirmă, îl somez, să

S
=
voiede propagandă demago- Aţi observat desigur—a în-
scrie sub propie semnă-
S'a dispus dar ca o dele-
gică pentru a-și creia masa ceput d. Lapedatu—tactica a= gaţie să plece la Berlin și să Partidul național-liberal are as-
favorabilă şi turma behehăită doptată de presa opoziţionistă făzi datoria să rămână la putere ură, iar nu Sub anoni-

de purtători de buletine de vot.
Pentrucă astăzi
fat zile speciale,
mânul este chemat să se gân-
dească sau la mormintele eroi-
lor și neamului, sau la aviația
scu la cei bolnavi,
ER
ducă la bun sfârşit acest aran- şi să-și îndeplinească misiunea.
Indată după plecarea în stră mate.
jament privil în afară ca şi în Se va retrage numai când acea-
s'au înfiin- inătate a d-lui Vintilă Bră-
lăuntru ca 0 necesitate a vie- stă misiune va fi împlinită și când
Cine mă cunoaște pe
când tot ro- tianu președintele consiliului succesorii vor putea asisura con
ţii noastre economice Jinanciare.
de miniștri, această presă a finuarea operei de consolidare a. mine și mă cunoaşte toată
lansat o serie de ştiri din cele Deşi unii spuneau că dele- țării în direcția impusă de nece-
gația română va întâmpina la lumea din judet şi oraș,
IV
sităţile patriei întregite...
mai tendenţioase cu privirela
dând obo- presupusa zădărnicire a împru: Berlin greutăți de neînvins, s'a ştie că eu nu mă abat
constatat în cursul tratativelor,

=
lul său, să facem şi o zi a mutului, anunțând în acelaş Declaraţiile d lui ministra: nici odată din drumul
o mare bună voință şi o sin-

Za,
Pr
şroalei şa să cerem nu numai timp plecarea guvernului pe
UN

ceră doinţă reciprocă de a se Lapedatu au redus la justa lor drept și tocmai pentru a-
un obol pentru școli dar mai această chestie. lheîntoarcerea
valoare susţinerile şi campaniile
ajunge la un bun şi definitiv
mult, chiar sacrificii materiale d-lui prim-ministru era conside-
sfârșit. ziarelor de opoziţie. cesta voi învinge în viața
mai împortante pentru a do- rată de presa opoziţionistă ca mea. G. ODinose.
După ce w'a stabilit poe aa=
vedi că cetaţeanul român este ultim termen al „demisiei inc- cipial un acord pe toate În] ti OI a MCE RA

conştient de gravitatea şi îm- vitabile“. ” chestiunile în iitigiu si după

i flămânzi
portanța educaţiei tineretului, D. președinte al cousiliului ce m'a imtrat chiar pe calea ZA EI
Dav pe lângă această zi să g'a întors în ţară și demisia propuzneriior comerete, de-
AL

guvernului— precum aţi văzut legaţii mostri s'au întors la

facem mai ales ca acei care
Bucureşti, |
au îmbrățișat nobila carieră, —nu s'a produs și vă asigur,
nici nu se va produce curând. intreruperea tratativelor este
de dascăli si fie preocupaţi o
explicată prin faptul că pleni-

a - Id]
numai în fie ce zi de menirea ot ceiace au scris orga-
potenţa delegaților noştri fiind
Ss

nele partidelor opoziţioniste in

TR

lo” şi de nimic altceva, căci

teresate, s'au dovedit pure in limitată, ei aveau nevoie de
munca ce şi-au propus'o este
noui instrucțiuni.
enormă îngrată şi admirabilă. venţii, lipsite da oriee bază
reală. Astăzi delegaţii noştri se:
Să construia A. ei 0 casă de sănătate
Munca istovitoare, adesea
obscură şt modestă, fără ră-
X află din nou în capitala Ger-
sunet imediat și de multe ori maniei, pentru ca să continue
EN

fără posibilitatea chiar de a
vedea roadele
ovarelor însămânţate.
Astăvi măi mult ca ori când
să cere să luăm aminte
Campania presei înteresate tratativele de până acum des- In adovăr, ceea ce se petrece tului, — au fost ridicaţi și a-
n'a putut duce în eroare decât în tabără national-ţârănistă în runcaţi peste graniţă, — punân-
îmvelşugate a pre care nimeni nu poate spune ultimul timp,—constituc un a- du-se ast-fel capăt ori cărui ne:
pe cei cu desăvârșre desorien= că war fi fost rodica.
taţi.
devarat fenomen,— fenomen zic ajuns.
* —pentru că nu sa mai pomenit Când pe o corabie o parte din
In huna lulie, guvernul a cu 0 organizaţie politică—sau echipaj s'a răzvrătit, — judecata
la ve: tratat cum se știe, alât cu băn- Alarma ce s'a datiîn umele mai bine vis o dezorganizaţie urmează repede şi sumar—răz=
/C

chea zicâtoare : „Cum îţi e aș- cile de emisiune streine, (cu ez- părți că guvernul! pleacă de politică— să trămbițezetocmui pe vrătiții sunt aruncaţi în mare.
ternutul aşa îţi e şi culcuşul.“ cepția Neichsbank ului) câtşi la putere,n fost în asenmne: dos toate actele mari sevârșite La noi însă se vor putea lua
Pentru cei frâmântoţi de î- cu reprezentanții autorizați ai nea împrejurări, absurdă și sau în curs de sevârșire,—de ac: măsuri şi mai bune contra cor-
dea de mâine am scris diceste ridlcolă. tuala guvernare libera'ă,—acte bilor din lagărul naţional-ţără-
marei finanţe europene şi a d- -—cari în primul rândevideniează nist. Ei nu vor fi aruncaţi nici
rânduri şi penirucă te cunosc terminat condiții e în care ur-
vă pot nfirma că d, prese=
dinte al consiliului de mi- constructia ce incomparabilă su- în măre si nici peste graniţă.
şi te apreciez iubite Domnule mează să se facă stabilizarea nistri si membri guvernului perioritate a şefului acestei su: Corbii aceştia atât de flămânzi
SI

()nose, ţi-am adresat aceste re- și împrumutul. aşteaptă viitorul cu liniste vernări, —. în preajma căruia şi de funebrii, — vor putea fi.
fleziuni şi încă pentru cele ce T'ratotivele nu reclamat o st îneredere. sboară [ipând sinistru corbii fl1- pu:i ln un anumit adopost. —
am întrevăzut în ochii d-tale Să nu daţi deci nicl o cre- mânzi şi funebrii din lagărul na- izolaţi bine şi îndelund — până
muncă foarte serioasă şi nu au ţional-sărănist. ce îi vom vedea insinătoşiţi pe
într'o zi când îți priviat Jost lipsite de difirultăţi, dat
zare svonurilor nlarinamte
Vai vai! Ne întrebam singuri, deplin.
IA

rânpândite de opoziţie. Ma-

copilul. fiind natura problemelor com- nevrele ci sunt arhlicunom= —dacă în adev:r nu poate fi mai O datorie de conştiinţă vine
Cu o deosebită considera- pl'ze şi grele de rezoluit. cute de toată lumea. Pentru prudent, ca atunci când «numite să ne oblige astăzi. a construi
iune și o călduroasă strângere Dar, în cele din urmă, s'au (inerea în îriu a maselor elemente avântate în viaţa po- o casă de sănătate pentru zd-
de mână, nerâbdătoare si însciate me litică a ţării — si-ar fi pierdut versurii ncştri, căci în a“cvăr
încheiat protrcoale în regulă, complect raţiunea, -- să fie ie sănătatea lor inspisă ce'e mai
G. DONICI. reu cu promisiuni ircaliza=
U

cu fixarea acordului stabili”. bile, fruntasii opoziţionisti zolate cu desevârșire pentru a serioase ingrijiri.
În comisia financiară a Came- au mevoe îm propriul lor in- nu contamina vre-o parte din
Alexandru Vlădescu
ei, d. Vintilă Drâtianu a a- tere, să fixeze. termene mase.
Căci ce se poate întâmpla a-
BC

rătat în linii generale, în ce pente termene a venirii lor

tnnci când o turmă de rebeli se
la putere, Au anumțal ple-
consti aceste acorduri cu pri“ ridică spumegând pentru i pri-
Să ne îndreptăm sufle- vire la împrumut şi dn stabi-
carena nvastră cu ocuazla
mejdui liniştea ţării 2.. Ne vom ZU ABZUA,
morţii neuitatulul Jon 9. C,

SEMANAT ORUL
ful și sândul spre ma- lizare. Brătianu, apol în luna Măuar- simţi sau nu obligaţi să punem
D. primeministru a plecat tic, în lumie, în Xulie si a- in lanţuri pe toţi aceşti răzvră-
- titori cari au incetat cu desevăr-
rele partid Naţional-Libe- apoi în streindtate, urmând ca cum, în toamnă... Precum
şire de a mai purta ceva sfânt
nţl văzut, toate speranţele
condițiile de ordin tehnic să in sufletele lor?
ndvermurilor noștri politici
ral. straja de foc a Ro- se trateze de persoanele delegate manu spulberatîn Vanda In ţările ciwlizate ale occi- apare în fiecare Sâmbătă 1 A
|
în asest scop şi din o parte şi dentului, oamenii politici cari în la orele 6 scara si se ip

mâniei de eri și de azi. din alta. acțiunea lor au depăşit. o anu: „găseşte. do. vânzare
Si rezultatele obţinute mită mtsură, fâcându-se 'vino- în debitele, prins
până acum departe de n fi „După atâtea eșecuri, parti- „aţi de:a: îi intreprins vre-un ae „cipale; din 'cen:
ash cum le prezintă presa Dul mnaţional-țărănesc recurge tentat în contra. siguranței sta: trul „oraşului.

Prin faptul că prezentăm
politica: ideală ca pe o artă
poetică—, cum bine zice Holt-.
zendorit—
nu trebuie să creadă
cineva că trecem cu
marele rol cel au ideile
desfășurarea vieţii de stat.
Câci, într'adevăr, în orice
domeniu ne-am desfășura pu-
tările noastre sufletești tot i-!
„deia este aceia care conduce
“paşii moralistului, ea și ni eco
nomistului, omului de finanţe
ca și ai politicianului. Ea
este acea care pătruazând în
spiritul poporului îl determină
Ja hotărîri și acţiuni dintre
cele mai folositoare lui îosuși.
Acest lucru se poate demon-
stra şi psihologiceşte întrucât
orice fapt este înainte de toate
produsul dintre ideia forță cum
îi spune Fouill6 și realizarea
el, prin hotărîrea aceluia ee
este stăpânit la un moment tot
de aeeastă ideie.
Poate faptele mari
portante din viața unui stat
au fost îndelung pregătite, de
multe ori de îutregi generaţii,
cari au purtat ani după eni:
în sufletul Jor ideile creatoare,
care şi-au găsit întruparea la
momentul potrivit în anumite
alese exemplare din
nui neum sau altul.
- Ideia politică. mai “mult ca
Cu aceasta cred
oricare alta, a frământat spi-
“să arăt cari sunt
ritul a mii de generaţii în u-
cari trebuese luate
nele state ale Europei, fărăa
de orice cugetător
găsi putinţa de realizare. De
politicei. la “primul
multe ori împrejurările au de-
terminat cu mai. multă repre-
ziciuue înfăptuirea a ceia ce
veacurile nu putuseră să facă
în cursul lor.
Şi fiindeă este vorba de im-
portanța ideei, 'și în speța
noastră a ideei politice, este
de ajuns ilustrarea ei prin câ.
teva dintre cei mai străluciți
cugetători ai veclimii cași ai
timpurilor apropiate de noi.
Asifel între. filosofii elini.
Plato este prin lucrarea sa
monumentală asupra Republi-
cei deschizătorul. de : drumuri,
în câmpul acesta vast și ne-
lucrat al politicei.
Căci oricât am admira pe
organizatorul și dătătorul
legi Licurg, la Sparta, “pe ti-
ranii și realizătorii de frumos
și măreț la Atena, cu
acestea nimie nu a inspirat şi
încălzit ioima unui. Montes-
IA
quieuși Rousseau, cași a ori-
cărui mare bărbat de stat de
astăzi îndrăgostit de titanii an-
tiquităţii, precum Clemenceau.
U
de. Demostene, ca nemuritorul
ilosot elin în acea „poezie de
stat numită „Republica “. Pro-
BC
dus al unei bogate imaginaţii,
impregnată de idei toate
meniile- de. manifestare . snfle-
lească ale. acelor timpuri, lu:
crarea aceasța este un model
de, cugetare în domeniul poli:
licei, și o valoroasă lucrare în
domeniul filosofiei. și: al. litera-
turei universale.
“In. „acelaş. fel: trebuie: S0c0-
“sunt: în atrânse. raporturi, între:
ită opera sfetnicului reges: și ele. Dispoziţii, sentimente, pa-
Lat Dataie fetei,
mai apoi cel mai
al timpului său, Tomas Morus
în „Utopia“ lui.
Creaţiunile romantice în do-
vederea meniul politicei,
în au avut darul de a determina
marile ceresțiuni
faptelor sau și mai mult: a lu-
mina conceptele neclare asu-:
pra politicei, rosturilor ei, caşi
raporturilor cu celelâlte disci-
plini asemănitoare şi poziţia ei
în desfășnrarea vieţii colective
și indiv duale.
E IE
x
Și acum după ce am privit
în treacăt rosturile politicei i-
deale să ne oprim !a problema
capitală din domeniul politicei
care s'ar formula
„Care este sprijinul
dicile ce le întâmpiuă acţiunile
de stat prin realizatorii lor de
la starile de lucruri date ale
unei comunităţi sau altfel spus,
dela cari momente
și im-
atârnă eficacitatea funeţiunilor
de stat ştiu!e şi voite? „Din
matura organelor de stat, puse
în acțiune, spune Holtzendorjf,
din. ființa forţelor întrupate în
ele şi în legătură cu acestea,
din suma cunoscută
de lucruri în. stat,
sânul u-
luate în seamă au
volle' legile acţiunei
buie să menţionez
plină care prin fiinţa şi meto-
dele ei'de lucru ușurează ex-
trem de mult cunoașterea
înțelegerea multor ştiinţe noi
şi vechi, fapt care a determi-
nat pe toţi factorii de înaltă
cultură în mai toute statele
să-i dea un loc de mare cinste,
EN
Este vorba de statistică.
ajutorul acestia.
mult cunoașterea teoriilor caşi
a legilor în politică eaşi în
sociologie putându se pătrunde
/C
prin calculul statistic îa firea
şi legătura intimă a chestiuni:
lor de stat, lucru necunoscut
timpuri'or mai vechi.
“Spunem—şi'cu drept cu-
de vânt— s'a înlesnit înţelegera
SI
întrucât nu vom
dela această știință să ne dea
toate
totul, oricât de perlecţionată
ar fi ea; aceasta, fiecă ar fi
îndependentă,. fie că ar fi dis-
ciplivă auxiliară sau întrebu-
ințată ca metodă a stabilirii
faptelor sociale;
O altă ştiinţă nouă prin ver-
cetările, metodele ŞI obieetul
ei, veche în începuturi care
are un: îusemnat rol în destă-
șurarea acţiunilor politice este
do-
psihologia. Cunoștinţa ei este
. necesară pentru adevăratul om
politic mai ales atunci când a-
cesta va căuta-să-si dea seama
de gradul de cunoştinţă al na:
ţiunilor” organizate în stat, cași
de conștiința „claselor sociale
dintr'un stat oarecare,
SE MANA TO RUL 3 .
Incidentul diplomatic dela Berna
je e tipul a
RY
Pi ți]
ce |. Trotolic:c!
Avocat și Profesor
timii, convingeri, opinii reli—
la | i alla
oropsit om
gioase, prejudecăţi ete. se pot
RA
transforma în tot atâţea fac-— 3
tori ai vieţii publice, cașşi spri- In cercurile diplomatice din darecte privitoare la soluţiona-
ale acestora, jinitori ai acesteia în măsura Geneva a făcut azi, senzaţie - rea problemei optanţilor, atitu-
în care vor fi înfluenţaţi de un încâdent diplomatic, provo- dinea legaţiunei ungare din
în domeniul acțiunile bine gândite de oa- cat de Ungaria. Berna doved: ște contrariul, și
menii politici respectivi.
LIB
D. profesor Djuvara, dele- anume că nimic nu s'a schimb a
ltără îndoială însă că acea- gatul homâniei lă Liga Najiu- din mentalitatea maghiară.
sta presupune cunoștințe adânci nilor și delegat pentru negocie- Nu ştim care va fi atitudi-
din ceeace numea Wundt psi- rile româno-ungare, în chestia nea guvernului din Budapesta
hologia popoarelor. Caci „is- optanților, urmând să : pără- faţă de această gravă călcare
toria, statistica, alături de a- sească Geneva pentru a se în- a uzanțelor internaţionale di-
ceastă psihologie a popoarelor, apoia în homânia a cerut prin plomatice. Este de nădăjduit
ne apar ca „mijloace prin care legația română din Berna o
ITY
că actul legaţiei maghiare din
se pot preciza faptele, care in- viză „laisser passer“, sore a Berna va fi reprobat și sanc-
tră în cercetările politice şi traversa Ungaria. Legaţiunea ționat la Budapesta, dacă
din sari apoi se poale trage ungară din Berna, preleatând nu cumva va fi fost săvârșit
concluzia fioală privitoare la că d. Djuvara a avut atitudine cu știrea guvernului moghiar.
cam astfel: atingerea anumitor scopuri ale înamicală la conferinţa inter: În orice caz Ungnria, prin
vieţei de stat“. | parlamentară, ţinută la Berlin, asemenea acte, se pune din nou
RS
caşi pie:
Numai prin utilizarea meto- i-a refuzat, câtagoric, cererea. . într'o- lumină defavorabilă în
dică a acestor mijloace se poate „ Bste prima onră când un faţa lumei civilizate, şi arătă
elădi teoria politică, care își guvern refuză libera trecere a ce puțin preţ se poate pune pe
va concentra vederile şi cu- una del'gat 'a Liga- Naţiunilor. declaraţiuniie conciliante ale a-
noașterea osupra următoarelor În momentul când la (jeneva, cestui stat, care se dovedește
generale E
mari probleme care-i se pun delegatul Ungariei, conte le înclodată un element da dis-
şi anume: Apponyi, susține că fara sa cordie și turburare a. relăţiuni:
1) „Care suvt limitele ac- este dispusă să adopte o atitu- lor normale dintre statele Bu-
IV
țiunei libere a oaganelor de dine conciliantă în tratativele ropei. centrale.
stat ?
i
2) Ce raporturi se pot pre-
supune între libertatea ome Ummpresii
UN
a stărilor
nească pusă în serviciul sta.--
cari pot fi
Srore Yiema
să se des- tului și a seupurilor lui, și în-
lire faptele existente în stat ?
-poiitice.
de nimerit 3) Intrucât stările sociale 7 Aaa 1928
ET SP Cl
existente în stat pot &î consi-—
disciplioile La 11 trecem încet prin fala
derate ca nescbimbăcioase sau pentru băi, întreținulă în mod deo-
în seamă orişelului sârb Banoviţia. Pos dă o sebit. Reşedinţa episcopală din vechi
ca reformabile?
AL
în materia fabrică de ţigle, legată cu C. IL. şi vremuri, atâud şi o catedrală ve-
Problema libertăţii omenești o moară sistematică. Regiunea e
râud tre- numită. Această veche celule austriacă
faţă de stat e cercetată astăzi Dogută şi grânele pe aci şau dat d fost centru cullural şi industrial
acea disci-
în de aproape de știința poli- tributul gliei din belşug, având ploi a porţiunei sudice din fostul imperiu
la vreme. Peste 1], oră poposim
tică, vecin. Având clădiri monumentale,
pentru zece minule la Slancamien. cu bulevarde largi şi drepte şi o
O privire asupra evoluţiei
TR
și - Oraş comercial, important, bine ad- viaţă economică intensă. Aci erau
ideilor politice ne arată că se- ministrat şi venavat de Austrinri.
adnnate bogăţiile solului şi subso-
colii trecuţi, după ce au rupt-o Nu ştiau pe atunci, când pentru lului care alimenta Viena: După
cu autoritatea absolută a sis- înfrumusețarea aceslui centru co= ce încărcăm şi descărcăm, numeroase
mercial s'a cheltuit numai pentru
temelor bisericești, au ajuns a | baloturi, vaporul see pune în mişcare
canalizări, lumină şi pavaje, multe şi o ia la drum. -
crede prea mult în capacitatea
milione aur, că nu-l vor deţine
organelor de stat, pe seama Pe la ora 3 trecem. prin faţa
Cu multă vreme şi va tre:e plocon rc
_Bencenuluui, orăşel. înconjurat cu nu-
s'a înlesnit cărora puneau întreaga putinţă gatului vecin. La ora 4 poposim la
meronse păduri şi vii. Câmpia râde
de ameliorare a stărilorsociale. Harnovita, mult mai populat ca pri
de bogăţiile cea răsă-it. din pănuint
cedentul, cu vii numeroase în în=
„Pentru toate miseriile, toate şi. aşteaptă cu nerăbdare, mâna gos-
prejurimi, foarte frumos aranjate,
progresele, pentru foamete și podarului să strângă rodul răsărit
având în mijlocul lor vile de tuată
înavuţire, pentru vituţile și din belşug Peste trei sferturi de
frumuseţea; Vinul din actastă loca-
oră dăm peste. Cerevich ce rivali=
vițiurile omenești, ba chiar litate, e renumit în toală Serbia.
sează cu Dencenul ca bogăţie şi
pentru apariţia cometelor era Numeroase făbrici. -contribue la
animajia oraşului, Lin 2!/, oprim activitata. comerciacă. Se văd pe
regulă să se fa ă- responsabil malul Iunărei .vite de o frumusețe
guvernul statului, fapt ce în în fdţa Novisatului. Cetate impor-
tantă pe ambele maluri ale Du-
rară. Cai spendizi. La 6!j, poposini
treacăt fie zis se observă în nărei, cu cari e legat cu 2: mari
la Vucoval. Iţi trage atenţia împu-
mentalitatea unor partide po- nătorul casiel al unei conte Ungur
podiri . Unul pentru C. . şi altul
putea cere aşezut pa o coastă a oraşului. :Peste
litice de la noi, în mare parte peniru pietoni şi vechicule, Partea
pulin ne âncrucişim cu Vaporul
uitate“ prin care se încerca se- dreaptă e sirăbătulă de un canal
Saturn. Schimbăm cu el obicinuitul
colul AVII și AVIII să de- navigabil pentru vase mici. Posedă
o grădină publică renumită ca în- salui. al batislelor şi caşhetelor. La
termine însușirile morale și in- marginea oraşului visa-vis de o in-
lindere şi frumusețe. “Cu o plajă
telectuale ale principilor, sulă ce abundă în verdeață, apare .
DZ CP II CEI IZEI în relief 'o monumentală clădire:
prin existenţa lor să se ga- înalt împrejmuită. E renumilul pen:
ranteze fericirea popoarelor și sinn de fete catolic, la care îşi tri=
a statelor. De aici descrierile miteau bugătaşii unguri şi Austri=
aci fetele să se instruiască. Şi astă-ai
îogrozitoare ale tiranilor idiali.
e pnpulnt de-un mare număr de
Oameni distinși scriaucu mult
elere ce şi capălă cultura din acest
zel despre educarea prinților, La Galaţi. focar de lumină. Ora cinei venind
fără a fi luate învăţătură din
ne sroborâm a ne fuce datoria, re=
zadornica încercare a lui 'Te- gretâni.că părăsim coverta, cars ne
nelun. Chiar și Voltaire că- Grâul — 82,000 lei vag.: „dă atătea senzaţii plăcu'e ochiului.
zuse în greșeala aceasta“. După ea, mai fac două partide de
Porumbul — 85,000 lei vagonul şi cu un prieten; şi când ue ui-
(Va urma)
Orzul— 55.000 lei vag, lăm la ornie. ne arată miezul nop-
[ei trecut. Fugim ca. potârnichele
n 51.190, lei. vagonul spre cabine, să ne dăm în „braţele
„Ziarul, Semănătorul“
Ovăzul — 56,000 lei vagonul lui Murfeu, ca asl-fel. odihniţi. să
pulem măine „admira. <plendorile
care primeşte anunțuri şi Fasolea — 195,000 lei vag, linie Dunăre, La 5 dimine ţa, turcul
reclame diferițe CU preț EI -— 220.000, >» cu cafeaua şiugirlie, mă aşteaptă.
convenabil. Floarea soarelui 10,000, , Continuare în pag. £-a
 4 SEMANATORUL
pe covertă, căci avusei grijă să î-0 Mai lu fiecare întretăere de fecturei în fiecare zi de lucru Ea=
comand când mă spălam. Aerul srrăzi vezi statui colosale care de la orele 9-13. |
curât îţi dă viaţă, iar ochiul nu preamărese trecutal. Opera, mu-

Sanlierele Român dela Dunăre

ştie la ce să se uite întâi. Sunt zeul. teatruiî. central, Universitatea Făcută în Galaţi, astăzi 18.
senzaţii şi mulţumiri pe cari con= Primăria, Preiectura și Ministerele Septembrie 1928.
deiul nu e în stare a le aşterue pe ete: î-și au clădiri impunătoare în
)
hârtie. Te fac avar, oprind totul „cari arta şi bogăţia arată privirei Prefect, /. D. Prodrom
pentru tine, neputând dărui şi al. ce poate înfâptui mâna omenească SOCIETATE ANONIMĂ

RY
teia cea ce simţi. Lan 9 dimineaja când acesteu lucrează împreună. - Setul serviciului, A. Rădulescu Sediul social Bucureşti
— Str. Matei Milo 2. Tel. 22]15
treccm pe “lângă Duma Foldiar, Iar, acești coloși de clădiri parcă
orăşel unguresc, curat cu împrejurim sunt dominați de stataile din faţă
bogate, iar Duuărea prin aceste lo- şi împrejurimi cari scot în evidenţă SANTIEGELE LA GALAȚI :
curi începe a se popula cu numt- personalitatea acelor cari au con-.

“Avand sei
roase însule de mărimi decsebite, dus destinele acestei țări în trecut,
CO astre CEIUTAI de : Vapoare, Remorchsere,
Şlepuri şi oorice construcţiun!i n.vale. -

RA
pe mărginile cărora pescarii şi păs- După 3 ore de preumblare cu
torii de vile îşi au ridicate co'ibele. maşina ne scoborăm pe vapor cu
Reparaţiuni de orice fel de vase maritime
Im o mică distanţă apare o cetate impresia plăcută că am văzut un şi fluviale. Turnitorie de fontă şi bronz
în ruină, care în, v'chime a jucat oraș adevărat European, moderu,
an rol imporlant. Ari Austriacii au dela care se poate loa multe exem:: AY OCAT pentru piese mecanice și articole de. comerţ.
depus o rezistență “înverşunală in- ple bune din toate punctele de
vaziei turcești. După câle-va iuni București
vedere.
2.

LIB
de rezistență, a trebuit să cedeze; La “ plecăm. Trecem încă pe (5 |

Sâcongfie Gnose IOBII-CEZAR VU. DUMA |

şi această celate a fost dărămală sub alte două poduri și prin Îața
în parle, rămânând în prezent rui- insalei Margareta pe care am vi-
nele, ca veche amintire de eroismul
ce Pa pus civilizaţia occidentului
zitat-o amănunţit înaintea războ-
ivlui. Pot spune că această Regi- DOCTOR AVOCAT AVOCAT - GALAŢI N kN
|
—

sontra puloiului Musulman, care în nă a devenit nemuritoare prin

oremnri credea că va stăpini în-
trega Luropă centrală. ”
ferivita inspiraţie ce a aruto,
când acest mic colţ de pământ
eugen [Răut S-A MUTAT IN Strada Domnească

TY
IE ora prinzului, pe stinga se erancat în mij'ocul Danărei, a Strada Domnească, 116
Str. Cuza Voda
ivește orăşelul unguresc Lrecsi avînd
în faţa lui o insulă togată în pă-
dispus să fie populat şi edilizat,
Sunt clădiri şi grădini împună-
GALAȚI Alexandru Roman
ioase. Numeroascle cirduri de vite toare. Toate şcolile de sport ca: Doctor în drept din Paris.
şi cai nc arată că suntem în mi]- tenis, gimnastică, foot-bal, înof, DOCTOR
AVOCATI
locul finarului ungar. Șlepuri nu vâslit ete. î-şi au sediul aci. E
Cons”. iygmat

SI
meroase aşteaptă aşi umplea goluri!e un adevărat rai al Capitalei Un-
cu grăul adunat în acest centru, de - gariei. Plaja e admirabilă, şi mii a GIDIMAG Avocat . |
Str, General Berthelot 56..
diverşii comercianţi care îşi au se. şi mii de copii şi adulți vin aci. GALAȚI
diul în acest mic port rlunărean. zilnic de- ŞI desvoltă fizicul şi in- Strada Holban Ste. Pasagiul Comorei No. 4
Luăm masa în pripă, căci ne

ER
telectul, iar părinții nu se salură
apropiem de capitala Ungariei: admirând dela distanţă progresele Galaţi,
Duda- Pesta, în care vom fi pe lu Cosma fadonici
Florin Baqneseu 6; PETRESCU: DI2OVIA
ce le îac zilnic odraslele.
ora 3. “Mai mergem înca multe ore
stând daţi vitărei pe coventă,.în AVOCAT .
8 August care timp:'se perindează prin faţa Str. Vasile Alexandri 15

ZI
noastră impresiile ce ni le-au lă-
GALAȚI |
IV
La ora 3 vaporul cu Sirena sa,

e
sat acest îrnmos oraş şi suferin-
anunță intrarea în inima Ungariei.
țele ce le-a îndurat poporul nos=
Medic Veterinar | Avocat
Vasul î-şi lasă co:ul jos de 3 ori tru sute de ani pentru a agonisi
sub cele 3 poduri împunătoare cari ste. Domnească, - Galaţi. Str. Spitalului— Galaţi

pă Ț
IOAN JARNEA
7
comorile cari le-au strâns ca al-
leagă Buda de Pesta. Măreţia lor

[N
UN

bina en munca și sudoarea lor,

impune dela distauţă, şi ochiul spre a le aduce astfel tribut de
admiră arta și ştiinţa curi împre- Articole de Ferărie Brută.
ună unite au dat colosului de îer
sânge şi de bani,
ce a trecut în câteva ore prin
şi a clădi ceea
Șheodor Țenea ar uni Lazăr şi Lucrată Engros şi

aaa
şi beton armat un cot, ce-ţi dă
îaţa vederii noastre, E
senzaţii deosebite. Peste cele un Mergem la cină, ora ei a sosit Endetail
furnicar de masini. trenuri şi pie-
toni trece dela un țărm la altul
şi mâine trebue să ne sculăm de AVOCAT Str. Holban No. 6-—Galaţi Galaţi Str. Braşoveni
No. 19
dimineaţă căci la 4 din zorii zilei
al Dunărei. Ajunşi la potou, “se peun alt
L

vom face transbordarea Str. Ho!ban, Galaţi.

fac formalitățile obişnuite.
Aci ad. vas mai confortabil.
ministraţia Upgară se poartă cu
noi mai binevoitori decât Rârbii, ia, Eora i/lameu Toan Bradea iii
RA

Gh. |. Radu
Ne permit fără nici o discuţie și " SOCIETATE IN NUNE COLECTIV
viză. vizitarea orașului în cele Medic Primar al Jud. Cov. CASA FONDATĂ IN ANUL 1869
patru ore cât stă vaporul; atră-
gândn-ne atenția a schimba bani (i, lorgala Strada “Tecuci Galaţi FABRICA DE TAĂBACĂ-
în monedă ungară spre anu avea România RIE, INCĂLŢĂMINTE ŞI
deficultăţi la plăţile ce le vom Prefectura Jud. Covurlui AVOCAT —O0PINCĂRIE—
NT

face în oraş. Ochiul! e plăcut im-

preşionat de monumentala clădire
Serviciul Îinanciăr şi economie
str. sf. Spiridon, Galaţi
FARMACIA Galaţi. Piaţa Libertăţei 8.
a Parlamentului Ungar care e si-
tuat pe chei. Este de fapt unul PUBLICAȚIUNE No. 13090 Gheorghe |, Radu
din cele mai magnilice clădiri
care rr face cinste oricărui stat 18 Septembrie 1928 Tg.-Nou, colţ.Tecuci Magazin cu Incălţăminte
CE

European. 'Lrecem prin vamă şi — —

Depozit de Medicamente de LUX .
în câteva minute suntem în oras.
Paul Chelemen
Luăm în grabă o maşină și facem
vizitarea celor mai importante
Noi, |. D. Prodrom,. Pre- „FURNICA“
fectul judeţului Covuriui, adu-
AVOCAT
străzi ale Capitalei. Bulevarde şi
sirăzi largi populate ca clediri în
multe etaje şi ținute în curăţenie
cem la cunoştinţa generală,că
în ziua de 4 Octombrie 129%,
N. Gamulea GH. C.
Galaţi, Piaţa
FILIMON
Regală, No. 3.
str. Cereş. Galaţi
deosebită. Magazine mari cu vi- orele 1l dimineaţa, la Palatul AVOCAT
/

trine aplendite. Mişcarea însă nu acestei Prefecturi, se va ţine Gu'aţi - Slradu Gamulea - Galaţi
e aşa de vie ca în Viena, apros
licitaţie publică, pentru darea
1, ROȘCULEŢ & Gh, BRONEA
SI

piindu- se cu aceeaa Bucureştului,

în întreprindere a aprovizionă-
ainail Codru
a
Vezi dela distanță emanând din
cantități de 59.457 m. c.
Î BEURBES 7. FLOREA |
totalitate, acea almosteră de du-
sere, de dolin propriu zis. Parcă lemnărie de stejar necesară Mare Magazin cu Manulac-
totul plânge! Splendoarea şi bel- reparațiunilor de poduri și po-
| CHERESTEA- EXPORT AVOCAT tură şi Galanterie.
IA

şugul de "odinioară au dispărut. deţe, din cupriusul secţia IV-a

Provinciile atributoare Capitalei | ——— GALATA — | Strada Domnească 83 GALAȚI
sn

technică Bereşti în valoare

s'au deslipit, şi a rămas fara pro- Portului Xo, 359 Domnească, 42 (Vis-a-vis Biserica Greacă)
totală de lei 494..G88, bani 10.
str. GALAŢI
prie. care se snemiază din zi în zi. DaiDR «

Licitaţia se va ţine cu oferte

FLA) SII ===>
Colosul, capitala, are mai mult
decât poate da anemicul produs închise. SS SS
U

al muncei Ungariei de azi. Această. - Supra oferte nu se: primesc.

. 4. Dumirescu
se aimte dela Regent la cel mai

„Moldova“ e
umil cetăţean. În “hrezent se dă
Garauţia provizorie va fi
de 4%, asupra preţului din
BC

o muncă titauică spre a menţine

Capitula la nivelul ce-l avea în- ofertă, în numerar sau efecte
aintea gronznicului măcel enropean de stat, iar cea definitivă este AVOCAT
Se pun mari nădejdi în făbricile de 6%; după aprobarea lici- str. Portului — Calaţi
nenumărate care populează Îm-
prejurimile. Le lipseşte însă Ina-
tațiunei de către Minister. Societate Anonimă Română pen-
teria prima, și le stă în cale con:
Art. 72 şi următorii din - tru Industria Artelor Grafice -
curenţa altor state cu industrii legea asupra contabilităei pub. Preoții şi învățătorii
superioare. Astfel se explică de Jice sunt aplicabile la această GALAȚI —. va ,

ce mâna de Iueru aci ca valoare Jicitaţie. - cari nu primesc Ziarul Strada General |. Lahovary No: 7.
Marxistă e mult inferioară altor “Devizul. şi caetul de sarcini, regulut, sunt: rugaţisă
=
state industriale, şi mulţi lucrători
se pot vedea la serviciul fi:
unguri emigrează în alte părţi cu
toate restricțiile curi li se opun. nanciar și economic, al Pre: ne anunţe.