V

REVI STA
I STOR1CA
ROMANA r

Sr

MCMXXXVII
VOL. VII. FASC. III-IV

www.dacoromanica.ro

.
REVI STA
1 STORICA
ROMANA

MCMXXXVII
VOL. VII. FASC. III-IV

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Artie le Pagina

GIU RE SCU CON ST. C., Despre ilia 253-257

PANAITESCU P. P., Mine le de aramd ale lui iklircea cel
Bcitrdn , , . . 258-267
BOGDAN DAMIAN F., Diplomatica slavo-romcind din
secolele XIV i XV 4$--299
ROSETTI IOANA, Iordache Ruset 300-322
IONAKU I., Vechimea mdnastirii din pddurea cea mare
Bela Bolintin 323-338
DECEI AUREL, A participat Mircea cel Bdtrdn la ba-
talia dela Ankara? 339-357
MICLESCU- PRAJESCU I. C., Boieri moldoveni din
veacul al XV-lea: Stanciu Ptircdlab de Hotin qi
Stanciu Mare le 358-372
GHIACIOIU V., Din ineditele lui Costache Negruzzi . 373 381

Miscellanea
BODIN D., Note despre Eminescu qi Creangc`i . . . . 382-383
POPESCU M., Fabricile de hdrtie ale lui Matei Basarab. 384-388
GIOGA-SINEFACHE N., In legaturci cu originea etnicd a
lui Iorgache Olympiotul (Gheorghe Nicolae). . . . 388-392
NEDA I. M., Contribulie la istoricul destiintatului schit
Prosiia din judelul Argeg 392-394
PET RO AN D RAGO S, Data Evangheliarului ddruit md-
neistirii Bistrila de Marcea Postelnicul 395-397

www.dacoromanica.ro
Iv
Vagina

Recenzii
FILITTI I. C., Rectilicdri istorice. I. La cloud articole
ale d-lui prof. P. P. Panaitescu (C o n s t. C
Giurescu) 398 400
BATOWSKI H., Paiistwa badkanskie, 1800-1923 ( P
P. Panaitescu) 400-402
I SOP ESCU CLAUDIO, La stampa periodica romeno-ita-
liana (D. Bodi n) 402-404
C RXCIUN I., Bibliografii romdneti apcirute intre 1930
1935 (N. Georgescu-Ti'stu) 404 41 I
GRECU V., Ccirti de picturd bisericeascd bizantind (C
Grecescu) 411-414
BABINGER FRANZ, Cel dintdi bir al Moldovei cdtre
Sultan (Damian P. Bogdan) 414 416
D YGGVE E., BRONSTED J. et WEIL BACH FR., Recherches
a Salone (E. Coli u) 416 418
Notite bibliografice 419 471
Cr onica 472-478
Indice 479-492

www.dacoromanica.ro
 DESPRE 1L1$
Unul din impozitele cele mai vechi si mai insenmate ale Moldovei
a fost iliqul. El e mentionat pentru intaia oara in documentul din i
August 1444 prin care Stefan Voievod, fiul lui Alexandru ceI Bun,
-acorda satului Balasinoutii, apartinand manastirii Horodnic, scutire
de dari si slujbe. 4 Sa nu dea acest sat hotaraste domnul nici
.dare, nici ilia, nici podvoada, nici deseatina, nici osIuha, nici posada
<AA NE AACT TOk CEiO NH A4117 NH NAHUM, NH 110AgOAS, HH AEC*THHS,
NH wcnSK, NH nocaAS, ..) 1. In consecinta, nici un boier, nici vornic,
-nici osluhar, nici joldunar, nici posadnic, nici globnic, nici iliqar (1-11-1

mut wnpk) i nici altcineva din dregatorii nostri sa nu alba nici a se opri
la acest sat 2. A doua oara e pomenit ilisul in documentul din II
Martie 1446, referitor tot la o scutire : locuitorii din mai multe sate ale
manastirii Neamt nu vor avea s dea nici dare, nici posada, nici
iliq (nu Hana), nici podvoada, nici deseatina dela albine si dela
porci 3. 0 formula aproape identica apare in hrisovul din 22
August 1447 prin care Petru Voievod intareste aceleiasi manastiri
saptesprezece sate, scutindu-le de dari si slujbe care donmie: si
sa nu ne plateasca noua dare, nici posada, nici Hi* (NH NAHUM),
nici podvoada... 4. Ga'sim apoi acest impozit intr'o sums de
documente din veacurile XV, XVI, XVII si XVIII. La I Sep-
temvrie 1714, Nicolae Mavrocordat se adreseaza ruptasilor din tinutul
Neamtului, spunandu-le, intre altele: 4 yeti da si 5 potronici de ug.
pentru sulgiu si pentru ilis si rasuri yeti da de ug. cate 3 potronici 5.
1 Mihai Costachescu, Documentele moldoveneVi fnainte de ,Stefan cel Mare,
vol. II, Iai, 1932, p. 207-208.
2 Ibidem.
8 Idem, p. 250-252.
4 Idem, p. 288-289.
5 N. Iorga, Studii fi Documente cu privire la istoria Rominilor, vol. XI, Bucu-
Teti, 1906, p. 70-70.

www.dacoromanica.ro
254 CONSTANTIN C. GIURESCU

Desi foarte vechi si foarte deseori amintit intr'un interval de tiinp

atat de mare, ilisul a ramas totusi, pentru istoricii nostri, un impozit
enigmatic. De ce natura era el, asupra carui produs se percepea si cat
reprezenta din valoarea produsului, iata intrebari la care nu s'a dat
pang acum un raspuns precis si sigur. Episcopul Melchisedec ocupan-
du-se, cel dintai, in 1869, cu ilisul, spune: nu stiu ce era aceasta ; dar
era foarte veche... Oare s nu insemne: pescuitul pentru curtea do m-
neasca, dela ungurescul halasz-pescariu, de unde avem si elesteu, piscine
sau iaz cu peste ? 1. Peste cativa ani, in 1874, revenind asupra problemei,
Melchisedec afirma ca zicerea ilisu era sinonima cu dajdia sau portia
de tribut ce populatiunea unei tari plateste periodiceste statului. Dar
fiindca in uric, alaturea cu zicerea ilisu sta si AAiik (mint inseamna
simple dare bcineascci, tribut), nu putem preciza categoria acestei dajdii . .

In tot cazul, ilisul se platea in bani 2. A. D. Xenopol si Radu Rosetti

mentioneaza acest impozit, fare sa-1 explice insa 3. Ion Bogdan, in
publicatia sa de documente asupra lui *tefan cel Mare, afirma ea
era o dare a carei natura n'o cunoastem mai de aproape 4; Mihai
Costachescu, editorul documentelor anterioare lui tefan, declare_
si el ca ilisul e nelamurit 5; tot neprecisa e si definitia pe care
o da H. Tiktin in dictionarul sau: ilis subst. ehem. Art Abgabe 6.
In schimb, N. Iorga crede ca era o taxa asupra c'arnii 7; iar
I. C. Filitti, influentat probabil de Melchisedec, it considers ca o
taxa de pescuit 8. In sfarsit, G. Ghibanescu socoteste ilisul drept
o moneta J.

1 Episcopul Melchisedec, Chronica Hu,silor qi a Episcopiei cu aseminea numire,

Bucuresti, 1869, p. 56.
2 Acelasi, Chronica Romanului i a Episcopiei de Roman, I, Bucuresti, 1874,
p. 121-122.
3 Vezi respectiv Istoria Romdnilor din Dacia Traiana, ed. 3-a, vol. III,
Bucuresti, f. a., p. 218 si Peimantul, satenii 5i stcipanii In Moldova, Bucuresti,
1907, p. 285-282.
4 I. Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare, II, Bucuresti, 1913, p. 607.
Mihai Costachescu, op. cit., II, p. 21o.
o H. Tiktin, Dictionar roman-german, Bucuresti, 1911, sub voce.
7 N. Iorga, Anciens documents de droit roumain, vol. II, Faris-B ucuresti,
1931, P. 464.
8 I. C. Filitti, Despre vechea organizare administrative a Principatelor roma'ne,
Bucuresti, 1929, p. 14: re ilisarii, perceptori ai unei taze de pescuit . In Conside--
ra0i generale despre vechea organizare fiscald a Principatelor romdne Nina la
Regulamentut Organic, Bucuresti, 1935, p. 6, nu a nicio definitie ilisului, spune
numai ea re derivatia cea mai fireasca" mi se pare cea admissa de Tiktin, din ung.
eles = provizie 9.
o Gh. Ghibanescu, Slovar slavo-romdn, Iasi, 1911, sub voce.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE 11,15 255

Ilisul n'a fost o taxa asupra carnii ; cunoastem doar numele darii sau
impozitului care se platea pentru acest produs: era sulgiu, constatat docu-
mentar inainte de tefan cel Mare 1. Nu a fost nici o taxa de pescuit :
etimologia propusa de Melchisedec e inexacta. Ce era atunci ilisul ?
Pentru a putea raspunde acestei intrebari, trebue sa tinern seama
mai intai de faptul ca una din dijmele cele mai insemnate la not a fost
dijma din greine. Ea apare in Tara Romaneasca chiar in primele docu-
mente interne care ni s'au pastrat, anume in hrisovul acordat manastirii
Vodita de catre Vlaicu Vodai 2 0 in hrisovul acordat manastirii Tismana
de catre Dan I 3. Aceasta dijma se lua din grau si din orz, purta numele
de galeata, galetarit sau cablarit (in slavoneste : 1:;siwpcTgo si K'nu-n)
si reprezenta a zecea parte din productia anuala 4. E dela sine inteles
ca o asemenea dijma a trebuit sa existe si in Moldova: domnul nu avea
doar sa renunte la un izvor esential de venit. Intr'adevar, turme de of
sau de porci, vii si prisaci n'aveau toti locuitorii, dijmele respective nu
priveau deci cleat o parte a populatiei ; in schimb insa, dijma din grane
era putem spune generala, caci si cel mai sarac dintre vecini sau
rumani trebuia sa-si alba lanul sail care sa-i dea painea cea de toate
zilele . In vechile documente moldovenesti nu gasim insa mentionata
niciodata galeata sau cablaritul adica desetina din grane. Apare in schimb
Rip/ si anume ca una din darile cele mai insemnate. Apropierea se im-
pune dela sine : ilisul trebue sa fi fost dijma din grane, sa fi corespuns
cablaritului muntean 5. Caci altfel ar insemna ea n'a existat in Moldova
dijma cea mai insemnatd, ceea ce va recunoaste oricine nu se poate
admite. Nu numai ca primii domni au incasat ilisul, dar aceasta dare e
chiar mai veche deccit statul moldovenesc, dupes cum ne arata numele ei.
Inteadevar, ills vine din tatarul iilus care inseamna parte, cotes -parte a 6.
Mai inainte se credea ca el ar avea ca etymon ungarul eles provizie 7 ;
in ultimul timp, filologii s'au pronuntat insa pentru o origine tatareasca 8.
Asa dar, ilisul era dijma din grdne, pe care o dadeam Tatarilor si, de
sigur, inaintea acestora, Curnanilor si Pecenegilor.

1 Const. C. Giurescu, Istoria Romeinilor, vol. II, ed. 2-a, p. 381.

2 Const. C. Giurescu, Organizarea financiarci a Tdrii Ronanuti n epoca lui
Mircea cel.Bcitrdn, in Mem. Seq. Ist. ale Academiei Romane, seria 3, t. VII
(1927), p. 13.
3 Ibidem.
4 /dent, p. 19-20.
3 Vezi Const. C. Giurescu, Istoria Romanilor, vol. II, ed. 2-a, p. 564-565.
NV. Radloff, Versuch eines Worterbuches der Tiirk-Dialelde, I, St.-Petersburg,
5

col. 1853 ; cf. 1341, 1847 i I. Bogdan, Documentele lui Stefan eel Mare, II, p. 607.
' H. Tiktin, Dictionar roman-german, sub voce.
8 I. Bogdan, op. cit., II, p. 607.
www.dacoromanica.ro
1*
256 CONSTANTIN C. GIURESCU

Ca acesta a fost intelesul termenului, ne-o arata, intre altele, si un

document inedit, din 1718, care cuprinde socoteala de tot ilisul de
graunte, si de came si de baanii ce s'au luat pentru treaba ostilor impa-
ratesti de anul acesta . 1. Ilisul de graunte inseamna cantitatea,
cota-parte, din grane data armatei austriace. E adevarat ca documentul
nu e din Moldova, ci din Tara Romaneasca ; aceasta insa nu schimba
concluzia.
Reprezentand dijma cea mai insemnata, cuvantul ilis a ajuns dela o
vreme printr'un proces natural sa alba intelesul de dijma in genere,
a devenit prin urmare un termen generic. Cand in 1458, Aprilie 12,
tefan cel Mare confirma episcopiei de Roman doua sate, hotarind
totdeodata ca locuitorii for sa nu aiba a plati nici ilis (nu HMI nici
dare, nici podvoada.. . 2 cred ea termenul ilis are aci tocmai intelesul
de dijma in genere, de once natura. Acelasi mi se pare a fi cazul in docu-
mentul din 19 August 1622 prin care Stefan Tomsa porunceste robot-
nicilor si ilisarilor din tinutul Neamtului a se' aveti a rasa in paci di lucru
si de ilis satili sventei man astiri a lui Aron Voda din tarina Iasilor,
anume satul Nicoresti si Giurovul si Averesti 3.
Quantum-ul ilisului a fost dupa toate probabilitatile de unul
din zece ; se lua, cu alte cuvinte, pe seama domniei, a zecea parte din
recolta. La fel era in Tara Romaneasca 4.
La inceput, ilisul se percepea in naturei, ca si corespondentul sau
muntean: cablaritul si ca toate dijmele in genere (din ceara, branza,
yin, peste, etc.) 5. Voevozii dadeau adeseori manastirilor mertice de
galeti de grau si orz provenind tocmai din dijmele respective. Astfel,
la 2 August 1439, Vlad Dracul daruieste Tismenii, intre altele, din
judetul Jalesului, grau 40o de galeti pe tot anul, in vremea seceriqulni 6.
Mai tarziu insa, ilisul s'a platit in bani, ca si alte dijme 7.
Bucuresti CONST. C. GIURESCU

I Academia Remand, Sectia manuscriselor, pach. XII, doc. 149.

2 I. Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare, I, p. 9-10.
3 I. Bianu, Documente romdneti, Bucuresti, 1907, p. 75.
Const. C. Giurescu, Organizarea financiard.. ,
p. 20,
Idem, p. 19-23; Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, vol. II, ed. 2-a,

<. 564.
6 Al. Stefulescu, Meindstirea Tismana, Bucuresti, 1909, p. 181-182.
7 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, vol. II, ed. 2-a, p. 564.

www.dacoromanica.ro
 RESUME
L'iliq, c'est l'un des plus anciens et plus importants impots de la
Moldavie. 11 est mentionne pour la premiere fois dans le document
portant la date du i Aoilt 1444 et concernant le monastere de Horodnic.
On le retrouve durant le XV-e, le XVI-e, le XVII-e et meme au
commencement du XVIII-e siecle.
La plupart des historiens n'ont pas pu fixer la nature de cet impot ;
d'autres ont cm qu'il s'agissait d'une taxe sur la viande on sur la peche.
La realite, c'est que l'ilis representait la dime sur les cereales, dime
egale, comme son nom l'indique, a un dixieme de la recolte. Le mot est
d'origine tatare : ding part, portion et constitue un souvenir des
rapports qui existaient avant la formation de l'Etat moldave, entre la
population roumaine de cette region et les conquerants tatars, coumans
ou petchenegues.

www.dacoromanica.ro
 MINELE DE ARAMA ALE LUI
MIRCEA CEL BATRAN1
Exploatarea minelor in veacul al XIV-lea in Serbia si la noi. Isto-
ricul sarb Stanoje Stanojevie, de curand raposat, enumara intr'un
studiu intitulat: Despre cultura sdrbeascci in Evul-Mediu meritele de
creatori si organizatori ale crailor sarbi papa la cucerirea turceasca.
Pe langa manastiri de piatra sculptata, oranduiri administrative si
financiare, opere literare scrise din indemnul lor, istoricul amintit
numara ca o fala a operii creatoare a crailor si exploatarea minelor :
. In epoca in care Nemania si-a intemeiat puterea si a format statul
sail., in toate tarile sarbesti nu se afla nicio mina. Dela mijlocul yea-
cului al XIII-lea an inceput sa se deschida minele si in veacul at XV-lea,
cand statul sarbesc stetea pe pragul prapastiei din pricina cuceririi tux-
cesti si zilele sale erau numarate, veniturile din minele sarbesti se ridi-
cau la sute de mii de ducati 2. Stanojevie arata apoi ca si aparitia
monetei nationale sarbesti este in legatura cu exploatarea minelor 3.
Minele de metale erau asezate in mai multe locuri in Serbia, Mace-
donia si in Alpii Dinarici, cele mai importante erau cele de argint,
care alcatuiau principalul izvor de bogatie si putere al Serbiei medie-
vale. Dar si minele de arama erau numeroase: la Rudnic (alatftri de
argint), Cucevo si Cratovo, precum si in Bosnia 4. Minereul se numeste
i Acest studiu a format subiectul unei comunicari prezentate de autor
la 3o Septemvrie 1935, la Congresul de numismatics si arheologie din Cernguti.
Un scurt rezumat a aparut in darea de seams a congresului publicata in Gronica
numismatics ,i arheologicci, XI (1935), P. 154-155.
2 St. Stanojevid, 113 IldWi npoumocni (Din trecutul nostru), Beograd, 1934, p. 27.
3 Ibidem, p. 28.
4 C. Jirecek, Staat and Gesellschaft in Mittelalterischen Serbien, II, in
Denkschriften der K. Akademie, Wien, LVI, 1912, p. 44. Pentru minele Serbiei
medievale, vezi si articolul Rudari, in Narodna Enciklopedija Srpsho-Hrvalsko-
Slovenadka, condusa de St. Stanojevi6, III, 1928, p. 977 -982.

www.dacoromanica.ro
 MINEI,E DE ARAMA ALE LUI MIRCEA CEI, BATRAN 259

in sarbeste ruda, iar minierii rudari, termeni care exista si in topo-

nimia romaneasca. Minereul (ruda) masurat in galeti (cable) era pre-
lucrat in pisaloage, sobe de topit si cu ciocanul. Acestea formau asa
numitele carri > ale raguzanilor, roata (kolo) sau roata de fier (kolo
gvozdeno) ale documentelor sarbesti... intotdeauna puse in miscare
-cu apa 1.
Termenul kolo, plural kola, roata, la plural inseamna si car, era
intrebuintat in general in Serbia pentru asezarea cu scripete ce slujea
la extragerea minereului din mine. Astfel in hrisovul craiului Milutin
pentru manastirea Sf. tefan din Banska (1313-1318), intre proprie-
tatile manastiresti aflain si satul Gluha intreg, toata roata i cu ruda-
rii si venitul sa-1 dea bisericii, asa cum 1-au dat si domniei mele 2.
La 1431 celnicul Radie darueste manastirii Kastamonit dela Athos
roata (kolo) sa din Kamenica langa Rudnic 3, iar un hrisov din 1413
pomeneste de fierari (kovaci) cu. roata (kolo) de fier, fie argint, fie
-minereu, fie math' (kolo), fie mice 4.
Vom vedea in cele urmatoare ca terminologia miniera sarbeasca
se intrebuinta in Evul-Mediu si in Tara Romaneasca.
In adevar, minereu de arama se afla si la noi, la Baia-de-Arama
si in imprejurimi; se pune deci intrebarea daca in veacurile al XIV-lea
si al XV-lea, cand sub primii domni munteni tara se bucura de o bra,
duire inteleapta si fericita, intr' o vreme cand inraurirea civilizatiei
sarbesti se simtea la noi in arta bisericeasca si in organizatia de Stat,
nu s'a exploatat si la noi aceasta bogatie ascunsa in sanul pamantului.
Cuvintele de mandrie ale istoricului sarb nu se pot aplica oare si operii
.de civilizatie a voievozilor nostri? Se stia de mutt ca ocnele de sare
erau o bogatie a domniei, despre existenta unor vechi mine de aroma
in vremea marelui Mircea se va face dovada mai jos.
Privilegiile lui Mircea pentru Tismana gi datarea tor. Minele de
aroma din vremea lui Mircea cel Baran sunt pomenite in privilegiile date
manastirii Tismana de marele down, deoarece, cum vom vedea, o parte
din venitul minelor era inchinat cucernicilor calugari ai lui Nicodim.

1 C. Jirecek, op. cit., II, p. 46. Cf. si C. Jirecek, Geschichte der Serben, II,
P. 56-57.
2 Al. Soloviev, Oppasaa cnomentnni cpneicor norm (Documente alese ale drep-
iului sa'rbesc), Beograd, 1926, p. 97; cf. si la p. 156, hrisovul lui Stefan Dusan
pentru manaistirea Hilandari.
8 C. Jirecek, Staat and Gesellschaft, II, p. 46, nota, unde se mai afla Si alte
exemple.
Rjednik Hrvatskoga iii Srpskoga jezika al Academiei Jugoslave, Zagreb,
sub kolo (1. c. e.) ki multe alte exemple pentru acest sens al cuva'ntului kolo.

www.dacoromanica.ro
z6o P. P. PANAITESCU

Hrisoavele manastirii Tismana depuse azi la Arhiva Statului cuprind

cu totul case bucati emanate din cancelaria lui Mircea. Dintre acestea,
doua privesc privilegii speciale pentru unele averi deosebite ale mana-
stirii, celelalte patru sunt privilegii generale pentru toate averile si
drepturile ei. Aceste patru hrisoave sunt aproape identice ca formular,
se vede bine cum de-a-lungul anilor, crescand averea calugarilor, domnul
a repetat la intervale hrisoavele precedente, multumindu-se sa" interca-
leze noile danii si achizitii alaturi de cele vechi. Intru cat intre aceste
averi sunt pomenite si minele de arama, este pentru not de cea mai mare
insemnatate sa datam aceste documente, in parte nedatate, ca sa putem
afla timpul sand aceste mine an inceput s fie exploatate.
Cel mai vechi dintre cele patru hrisoave ale Tismanei este sigur
datat: Arges, 27 Iunie 1387 1 ( Acestea toate s'au scris la Arges din
porunca domnului voievod, Io Mircea, in anul 6995 (1387), indiction
10, luna Iunie 27 zile ).
Al doilea hrisov are insemnarea: In anal 6900, indiction 15. Indic-
tionul 15 corespunde in domnia lui Mircea cu anii 6900 (1392) si 6915
(1407). Daca am admite Ca cifrele slave ale zecilor si unitatilor ar fi
fost omise, s'ar putea primi si aceasta din urma data, dar cum averea
manastirii in sate si vii este inferioara celei pomenite in celelalte hri-
soave ce ne raman, socot Ca avem a face cu un hrisov dela inceputul
domniei lui Mircea, deci data 1392 este preferabila 2.
Al treilea hrisov, fara data, ne infatiseaza o noua crestere a averii
manastirii fata de cea pomenita pang acum, it socot deci posterior
anului 1392, dar anterior anului 1408 cand Mihail, fiul lui Mircea,
incepe sa fie insemnat regulat in hrisoave 3, mentiune care lipseste in
acesta 4.
Al patrulea hrisov, tot fara data, poate fi datat din ultimii zece ani
ai domniei lui Mircea (1408-1418), ca fiind acela ce mentioneaza.
cresterea maxima a numarului mosiilor manastirii si pe langa aceasta

2 Original pergament, Arhive Stat., sect. 1st., 1/3, publicat de Hasdeu, Arhiva
Istoricd, III, p. 191-193 ,Si Dinu Anion, Din hrisoavele lui Mircea, p. 97-98.

Traducere romaneasca la Cipariu, Arhiva, 1867, p. 77-78; regest in Cronologia

Tabelard (ed. Iorga, Operele lui C. Cantacuzino), p. 21, no. ro.
2 Pergament fara pecete, cerneala albastra, probabil o copie contemporana,
Arhive Stat., sec. 1st., 1/7, publicat de Venelin, GnaX0 sbnrapcKie rpamo-rm,
p. 9-12, Cu data 1382 i de St. Nicolaescu, Documente inedite dela Mircea cel
Bdtrdn, p. 7-11, ambele editii cu multe greeli de lectura,
3 Pentru datele hrisoavelor nedatate sau gre*it datate ale lui Mircea eel
Batran, vezi P. P. Panaitescu, Documentele Tdrii RormineVi, I (sub tipar).
4 Original pergament, Arhive Stat., sec. 1st., 1/18, publicat cu greeli de
St. Nicolaescu, op. cit., p. 39-43.

www.dacoromanica.ro
 MINELE DE ARAMA ALE LUI MIRCEA CEL BATRAN 261

este singurul care pomeneste pe Mihail, fiul domnului, coregent la sfar-

situl domniei a.
Dupa ce am stabilit ordinea cronologica a documentelor Tismanei,
putem sa examinam mentiunile privitoare la minele de amnia. In primul
hrisov (1387 Iunie 27) nu aflam nicio insemnare a acestei averi a mana-
stirii, se vede ea exploatarea minelor nu Incepuse Inca la aceasta data.
In al doilea hrisov (1392) gasim intre veniturile <c adause manastirii
de catre invingatorul dela Rovine si venitul care este al domniei
mele dela rotile lui Cip Hanos, care s'au facut de curand la Bratilov
(H ,1,0X0,1,10Ch WO E POCI1OACTKA-MH WT KOM 1Nn XM1011111, (110 E

0y11111-1HiVh F1010 Hil lipATI-MOrk) 2.

In al treilea hrisov (1392-1408) pasagiul respectiv suns astfel:
*i dela rotile lui Cop Hanov, la Bratilov, zeciuiala din amnia.
(wT 110n XaflOgil KOM Na EpATIIII0K* AtiCiaTIcK AVkA11). Iar in ultimul
(1408-1418), avem: A daruit domnia mea la mine (bai) dela rotile
lui Cop Harms la Bratilov zeciuiala (fl(1Nmomil rocn0ACTKO-11111 Na
Rami WT 11011 XcitISIIIOKA KOAA WT liPtITHAOKrk I-TOK).
Minele de aramci dela Bratilov. Desi foarte sumare aceste trei men-
tiuni ne Ingadue sa tragem o serie de concluzii privitoare la minele
de amnia din vremea lui Mircea cel Baran. Nu ramane nicio indoiala
ca e vorba de niste mine, numite in textul slavon, KaNnra, baie,
dupa cuvantul unguresc adoptat si in romaneste si anume mine de
arama (A1-0,%).
Aceste mine de amnia se exploatau dupa sistemul roatei, intrebuin-
tat in minele sarbesti, asa cum am vazut mai sus. Cuvantul kolo, plu-
ral kola, inseamna roata sau car, dar clack facem apropierea cu roata
rudarilor sarbi, reiese limpede ca avem a face cu acelas sistem de pre-
lucrare si extragere a minereului si ca s'a adoptat termenul sarbesc 3.
Localitatea Bratilov, unde se extragea arama in vremea marelui
Mircea exista si azi, este asezata in judetul Mehedinti, pe raul Brebina,
nu departe de manastirea Tismana si, ceea ce e deosebit de interesant,
1 Original pergament, Arhive Stat., sect. 1st., 1/15, publicat de St. Nicolaescu,
op. cit., P. 35-38.
2 Toate citatele sunt acute dupa pergamentele originale indicate mai sus,
deoarece in toate editiile citate, in special aceste pasagii privitoare la mine
sunt desfigurate, atat in text, cat si in traducere. D. St. Nicolaescu confunda
in editia sa pe At-kA-k cu ntgA-h si crede ca e vorba de niste s cares cu miere s,
iar pe Cop Hanos it ceteste logofatul Hanus s sau Ciophan. Bratilovul este
transformat in Braila (op. cit., p. 38 si 42).
3 De altfel sistemul roatei, cu care se scotea minereul, era intrebuintat si
la ocnele de sare. Sterna veche a judetului Valcea, in care se afla Ocnele-Mari,
infatiseaza o roata de scripete trasa de un cal la gura putului.

www.dacoromanica.ro
 262 P. P. PANAITESCU

se gaseste in imediata apropiere a targului Baia-de-Arama, la mai putin

de 4 km spre Nord 1. Numele acestui targ oltenesc arata o veche exploa-
tare a aramei In aceste parti, iar ceva mai Ia Sud (Ia vreo 18 km) se
afla un alt sat cu numele semnificativ Rudina, numele minelor de amnia
din Serbia. De altfel d. prof. Al. Barcacila din Turnu-Severin, care a
cercetat pe teren aceste locuri, imi arata ca a constatat urme stravechi
de exploatare a minereului de arama (sgura) in mai multe puncte.
In privinta datei deschiderii lucrului in mine, observam ca la 1387,
la inceputul domniei lui Mircea, nu era Inca vorba de asa ceva, iar la
1392, cand se pomenesc pentru intaia oara rotile , se spune lamurit
rotile... care s'au facut de curand (Hit 'logo) mentiune ce lipseste
in hrisoavele urmatoare. Asa dar, la 1392 sau cu putin timp inainte,
domnul tariff a ingaduit inceperea lucrului la mine.
Aceasta mind nu era exploatata de domnie, ci era arendata, iar
numele arendasului e scris in diferite feluri, Cip Hanos, Cop Hanov,
&I) Hand's, scris de obicei intr'un singur cuvant. Numele este ungu-
resc, cel de familie este pus inaintea celui de botez, dupa obiceiul ungu-
resc, el corespunde cu numele de persoana unguresc Csap (citeste Cap),
in vechime Csop (citeste Cop), iar numele de botez este Hand's, scris
si Hanos, forma mai mult saseasca a numelui unguresc Ianos 3. Era
deci un concesionar ungur, adus probabil de Mircea din Ardeal, cu mesteri
specialisti in lucrarea aramei. Urmasii acestor minieri unguri din vre-
mea ctitorului Coziei se afla Inca, si azi in satul Bratilovului, caci iata
ce aflam in Marele Dictionar Geogralic al Roma'niei privitor la populatia
acestui sat mehedintean: <Locuitorii din acest sat sunt in majoritate
unguri si se ocupa cu cresterea vitelor si in special a oilor, pe care le
intretin in timp de iarna la camp in partea de miazazi a judetului Mehe-
dinti, iar in timpul verii in muntii Mebedintilor si Gorjului 3. Ungurii
adusi din vremea lui Mircea-Voda, dupa incetarea lucrului in mine,
si-au lasat ciocanele si rotile si s'au facut pastori de of in muntii
nostri. Aducerea mesterilor din Ungaria corespunde intocmai 'cu cele
ce se petreceau in Serbia, unde inch din veacul al XIII-lea se aduceau
cu privilegii de catre crai minieri din Ungaria, dar mai ales Sasi 4.

Harta turistica% a prof. M. D. lioldoveanu (Ghidul turistului 5i automobi-

listului), plansa 35.
2 Pentru aceste amanunte onomastice sunt recunoscator d-lui prof. N.
Dra'ganu dela Universitatea din Cluj, care a binevoit sa faspunda in scris la
intrebarile ce i-am pus.
3 Marele Digionar Geogralie al Romaniei, I, p. 597.
4 C. Jire6ek, Geschichle der Serben, II, p. 56. Cf. pentru nainierii sari (si din
Zips) in Serbia, ibid., p. 29-3o.

www.dacoromanica.ro
 AIINELE DR ARA.MA. ALE DUI MIRCEA CEL, BATRAN 263

Concesiunea minelor dela Bratilov era incheiata de Mircea cu drep-

tul donmului de a opri zece la suta, zeciuiala, din arama extrasa la
vroti , de sigur in natura. Venitul domnesc dela mine a fost apoi daruit
de evlaviosul carmuitor al Tani Romanesti manastirii Tismana, care,
ea orice manastire medievala, facea un Intins comert in tall si in strai-
natate. De altfel, arama dela Bratilov putea fi Intrebuintata si la tur-
narea clopotelor, candelabrelor si altor obiecte de folos bisericesc.
Din toate acestea conchidem ca Mircea cel Batra.n nu s'a multurnit
sa fie un carmuitor numai dupa datina stramoseasca. El a luat o ini-
tiativa, chemand raesteri streini pentru exploatarea bogatiilor miniere
ale tarii si acest fapt este Inca o dovada ca sff vechii nostri voievozi
au avut o opera creatoare in tara lor.
Monetele lui Mircea. Dar nu numai clopote si obiecte bisericesti
au putut fi turnate din arama tariff, ci si monetaria s'a folosit de acea-
sta bogatie noua. Inca din vremea lui Vladislav I (1364c. 1377)
-Tara Romaneasca a avut monetele ei si s'a dovedit ca baterea monetei
se facea in tara 1. Aceste monete erau de argint, probabil adus din
Serbia, tars veeina, unde se aflau numeroase mine din care se scotea
acest metal. Si Mircea a batut moneta de argint 2, dar catre sfarsitul
domniei lui se vede o schimbare. Se stie ca dela o vreme, probabil
de pe la 1408, Mircea 1i -a luat ca asociat la domnie pe fiul sau Mihail
si aceasta Imprejurare se vadeste si in numismatics prin erniterea unor
monete care an pe fata numele lui Mircea, iar pe revers pe al lui Mihail.
Daca analizam mai de aproape aceste serii monetare dela Mircea si
Mihail, scrie d. C. Moisil, cunoscutul specialist in numismatics, ne sur-
prinde in primul rand calitatea inferioara a metalului, aliajul contine
o proportie atat de mare de amnia, incat s'ar putea considera mai
curand monete de amnia decat de argint 3. De ce predecesorii lui
Mircea si Mircea insusi, la inceputul domniei, au batut monete de
argint curat, iar dela o vreme Incepe sa predomine arama? Nu poate fi
o simply coincidenta ca tocmai atunci s'a inceput scoaterea si prelu-
crarea aramei din tara. Mircea a fost primul domn muntean care a
batut monete de arama, pentruca dansul a luat initiativa deschiderii
minelor de arama in tara.
Minele de arama dupd Mircea eel Beitra'n. Urraarind hrisoavele
date mandstirii Tismana de urmasii lui Mircea cel Baran, mai gasim
amintite Inca de clonal on in veacul al XV-lea v rotile r> lui Cop Hanos
1 C. Mosil, Monetclria Teirii-Romeineti, in Anuar Institut de Ist. Nationald,
Cluj, III 123-124.
(1926), p.
2 146-150.
Ibidem, p
3 Ibidem, p. 554.

www.dacoromanica.ro
264 P. P. PANAITESCU

dela Bratilov. In hrisovul general dat acestei manastiri oltene la 5

August 1424 de Dan II, nu se pomeneste de ele 1, in schimb, in hri-
sovul lui Vlad Dracul dat in Arges la 2 August 1439, aceleiasi manastiri,
aflam aceasta fraza: i a daruit parintele domniei mele, la mind (baie),
zeciuiala dela rotile lui Cop Hallos dela Bratilov nowtoicH poAurro
l'OCHOACTliti-11111 Ht1 6ANIE, WT 'Ion XiAHOUJEKA KOAA HA hilATHAGIVk I-TOK) 2.
In sfaqit, ultimul privilegiu al mandstirii Tismana care aminteste prin-
tre veniturile ei si zeciuiala din amnia este acel al lui Radu cel Frumos,
din Bucuresti, 10 Tillie 1464: i Inca si la mina (baie) dela rotile lui
Cop Hanos dela Bratilov zeciuiala a (H EIIIE H NA KAHN WT ['Ion
X/101111c1 ICOMi HA 1111ATHAOK 1 -TOK) 3.
Dupa aceasta data minele de arama dela Bratilov nu mai sunt
mentionate in hrisoavele domnesti.
Este chiar o Intrebare daca aceste mine mai erau exploatate in vre-
mea lui Vlad Dracul si mai ales a lui Radu cel Frumos, sau cumva
gramaticii de cancelarie, care scriau adesea confirmarile vechilor hri-
soave, reproducand sau prelucrand textul acestora, au Insemnat veni-
tul dela mine numai pentruca 1-au aflat in privilegiile lui Mircea cel
Baran. In acest caz, nu putem sti cu siguranta, daca scoaterea aramei
a incetat in vremea lui Radu cel Frumos sau mai Inainte, dar, in once
caz, dupa domnia lui, ele au fost parasite.
Abia in veacul al XVII-lea, in vremea lui Matei-Voda Basarab,
lucrul la mine a fost reluat si anume, nu la Bratilov, ci probabil alaturi,
la Baia-de-Arama. Paul de Alep, Insotitorul patriarhului Macarie al
Antiohiei, in descrierea calatoriei sale in Tara Romaneasca Intre 1653-
1657, scrisa in limba araba,, a lasat o foarte interesanta imagine a mine-
lor de amnia Dupa ce arata ca mina se afla la margina tinutului Olte-
niei, diaconul sirian adaoga: Aceasta mina de aroma a fost descope-
rita in timpul lui Matei-Voievod. Felul acestei descoperiri a fost
urmatorul: Un sarb, mergand la vanatoare prin paduri, ajunse in
acest loc, care atunci era Inca cu totul uecunoscut. Aci gasi o gramada
de pietre negre sfaramate de vechimea vremii si devenite o mass&
soda.. Pietrele erau asezate aci Inca din timpul Grecilor ; aparenta
for indica 6." imprejur trebue s fie o mina .

Original pergament, Arhive Stat., sec. ist., 1/27, publicat de Hasdeu, Arhiva
Istorice, I -1, p. 19zo si de Stefulescu, Mancistirea Tismana, ed. III, p. 179 -
180 (fragment).
2 Original pergament, Arhive Stat., Pecqi (serie cronologica), publicat numai
dupa traducerea veche de Stefuleseu, op. cit., p. 181-183 (traduce: care le
ciofgnesti ).
3 Original pergament, Arhive Stat., sec. ist., 11/4.

www.dacoromanica.ro
 auNELg DE ARAm.A. ALE LUI MIRCEA CEI, BATRAN 265

Sarbul se duse la domn sa-1 informeze de aceasta Imprejurare si o

lot cu contract pe seama lui. Astfel cu autoritatea domnului s'a exploa-
tat mina. E situata in varful muntelui. Tot locul de jurimprejur, cat
si dealurile din vecinatate sunt acoperite cu piatra alba, sub care solul
e rosu, Intocmai la fel cu eel din Alep. Apele sunt foarte abundente.
Paturile de arama sunt adanci, acoperite cu un fel de verdeata; sea-
mana cu acele ale unei mine de sare. In sus si in jos lucratorii transports
materialul cu ajutorul rotilor si franghiilor, trase de cai, ce merg de
jur Imprejur. In fund, se saps incontinuu, noaptea si ziva, la lumina
tortelor, si cu mare munca scot materialul cel negru. Acela care nu se
poate -Cada din cauza tariei sale, ei it inconjoara cu carbuni aprinsi si
apoi ies din mina. Indata ce s'a stins focul si s'a racit se scoboard iar
si gasind piatra crapata, iau bucatile si le ridica pe gura putului. Cate
un mineral din vans e ca rugina de verde, altul e galben deschis si
aceasta e adevarata arama. Ei, cu toate acestea, amesteca toate lao-
lalta si-1 transports la casa de fuziune. Aceste case sunt foarte mari
si inalte, cu acoperisuri inclinate. In mijlocul fiecareea sunt cinci sau
case cuptoare asezate pe rezervorii. In dosul fiecarui cuptor este o
pereche de suflatori foarte marl., ce seamana cu acele ce intrebuinteaza
faurii si care se pun in miscare prin apa; caci e astfel asezata ca, la
spatele fieca.rei asemenea case, sa se afle un scoc cu apa curgatoare
pe o roata exterioara; aceasta pune in miscare o barna groasa, prin
mijlocul careea foile suflatorilor sunt ridicate si lasate iar, asa ca sufla
cu o mare forts in foc.
Un lucrator pune incontinuu pe foc carbuni si mineral de cupru.
Aceste focuri sunt intretinute cu cea mai mare grije si munca, atat ziva
cat si noaptea, pang ce cuprul e cu desavarsire topit si se scurge dela
sine intro groapa sapata in pamant. Indata ce se raceste, ei it crapa
in bucati mici si-1 transports afara. Apoi aseaza un strat de lemn de
salcie si plop si unul de bucati de metal, alternativ, pang ce formeaza
o gramada mare, careea u dau foc de patru parti si o lass sa arda ziva
si noaptea, pang ce s'a ars de tot. Apoi strang metalul si it pun pentru
a doua oars in foc Intr'alt loc ; astfel continua de case ofi. Apoi readuc
arama in cuptorul unde a fost mai intai amestecata, o topesc din nou
si metalul acesta se scurge apoi in groapa din pamant ; totusi e Inca
brut si dupa ce se raceste, il pun din nou in cuptoare. In acest rand
ei obtin o amestecatura desavarsita, ce curge ca apa. Scurgand-o in
forme, scot arama frumoasa si curata ca ceara.
Se zice ca e mai bung. si mai curata ca cea din Castemuni, fiind tot
asa de placuta ca argintul curat. E transportata de negutatori in Tur-
cia, Trapezund, Castemuni si Persia.

www.dacoromanica.ro
266 P. P. PANATTESCU

Ocaua se vinde cu un dolar. Se zice ca intr'un an a produs 600.000,

oca, cat timp era mai abundenta la suprafata pamantultii, dar acum
o scot dintr'o mare adancirne. In cei doi ani din urma produsul anual
a fost de 200.000 oca; dar se cer o multime de cheltuieli, ca sa se cum-
pere carbuni, s se plateasca lucratorii, inginerii, etc. In cele urma-
toare Paul de Alep vorbeste de pustiirea locurilor, despuiate de salcii,
pentru cuptoare si otravite de fum. Un incendiu a cuprins mina si
a ars timp de Io ani. Patriarhul Macarie binecuvanta mina, mesterd
si minierii, care erau cu totii Sarbi 1.
Am reprodus acest intins pasagiu al calatoriei lui Paul de Alep, caci
pe temeiul lui ne putem face o idee despre feint cum se scotea mine-
reul si in vremile lui Mircea. Nu lipsesc nici acum motile dela gura
minei, pomenite atat in documentele lui Mircea, cat si in cele sarbesti_
Ca si in vremea lui Mircea, sub Matei-Voda, minele erau sub autori-
tatea domnului, dar erau concesionate, de astadata insa unor Sarbi,
veniti pesemne dela minele din tara lor.
Sunt indicii ca si in vremea lui Constantin Brancoveanu a urmat
lucrarea minelor de amnia. In adevar, pisania bisericii fostei mana-
stiri din Baia-de-Arama, ridicata intre anii 1694 si 1711, pomeneste
pe ctitorii Cornea Brailoiu ban si Milco baiasul, nepot de frate Poz-
nanu capitanu, cu toata cheltuiala dumnealor . Portretele ctitoresti
infatiseaza, cum se cuvine, mai intai pe Voda Brancoveanu si pe doamna
Maria, apoi pe Milco baiasul, jupaneasa Mara a lui Milco, Milco si
Gheorghe, copiii lor, paharnicul Semen sin Milco, paharnicul Nicolia
sin Milco . Milco e reprezentat ca un batran imbracat cu dulama rosie
si blana dedesubt, cu antiriu verde cu flori si bran rosu si tine biserica
in mana, impreuna cu Cornea Brailoiu marele ban 2.
Milco baiasul, deci conducatorul bail (minei), era de sigur un orn,
avut ca s poata ridica o manastire pe socoteala lui si sa stea alaturi
cu banul Olteniei. Para indoiala era concesionarul minelor de arama
din vremea lui Brancoveanu si era probabil si el sarb, ca si concesio-
narii din vremea lui Matei-Voda, caci sotia lui se numeste Mara si
un fiu Semen, nume sarbesti.
Atatea stim deocamdata despre lucrarea vechilor noastre mine de
arama.

I Emilia Cioran, Cacitoride pcdriarhului Macarie de Antiohia in Icirile ro-

;mine, Bucureti, 1900, p. 182-185.
2 V. Draghiceanu, Monunzentele Olteniei, in Bid. Coin. Mon. Ise., fasc. 81,,
1934, p. 118.

www.dacoromanica.ro
 MINELE DE ARAMA. ALE LUI MIRCEA CEL BATRAN 267

Mine le de amnia Intemeiate de Mircea cel Batran, domn razboinic,

dar si bun gospodar, formeaza un capitol interesant din istoria vechei
noastre industrii, prin care se dovedeste inca ()data existenta in trecut
a unei civilizatii romanesti, alaturi de luptele cu dusmanii, de care
sunt pline paginile cronicilor noastre.
Bucuresti P. P. PANAI'MSCU

RSUM
Depuis le milieu du XIII-e siecle les rois serbes exploitaient
directement ou par des concessionnaires les mines d'argent et de cuivre
de leur pays. Le mineral etait nomme ruda, les mineurs rudari et les
installations pour l'extraction etaient designees sous le nom de kola
(roues). On trouve la meme terminologie en Valachie a la fin du XIV-e
et au cours du XV-e siecle. Trois privileges octroyes par le prince de
Valachie Mircea l'Ancien (1386-1418) au monastere de Tismana men-
tionnent les roues )) de la mine de cuivre de Bratilov, etablies par
Czop Hanos. Le dixieme du produit des mines, en nature, revenait au
prince, mais it etait cede par celui-ci du fait de ce privilege au mona-
stere. Bratilov est un village situe a quatre kilometres de la ville de
Baia-de-Arama (dont le nom se traduit la mine de cuivre ) Quant
.

a Czop Hanos, c'etait evidement le concessionnaire des mines, son nom

est hongrois et le prince l'avait fait probablement venir de Transyl-
vanie.
Le resultat de cette exploitation du minerai de cuivre ne tarda pas
a se faire sentir, car vers la fin du regne de Mircea apparaissent les
monnaies de cuivre frappees par ce prince, alors que jusqu'a cette
epoque les monnaies etaient exclusivement en argent.
Les mines de cuivre de Bratilov sont mentionnees encore deux fois
sous les successeurs de Mircea: en 1439 sous Vlad Dracul et en 1467
sous Radu-le-Bel, mais elks furent ensuite abandonnees. Le prince
Mathieu Bassaraba (1633-1654) reprit l'exploitation du cuivre a Baia-
de-Arama, qui fut concessionnee a des Serbes. Le diacre syrien Paul
d'Alep, qui visita les mines a cette poque en a laisse une description
detainee, ainsi que du systeme d'extraction. Sous le regne de Constan-
tin Brancovan (1688-1714) le concessionnaire des mines des cuivre
etait un certain Milco le Mineur n, probablement encore un serbe.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMANA DIN
SECOLELE XIV SI XV
(urmare)
Sanctio. Ca formula diplomatica in sine sanctio ca si corroboratio,
subscriptio, martorii si pecetea face parte dintre formulele care asi-
gura executarea stipulatfilor actului. Textul formulei cuprinde amenin-
tari si chiar pedepse pentru cei care ar calm obiectul actului. i intru cat
aceste amenintari si pedepse pot fi in linii marl de doua feluri: de ordin
spiritual dumnezeesc si material pamantenesc (penal) formula
comporta din acest punct de vedere doua diviziuni: poena spiritualis
i poena temporalis (pecuniaria).
Poena spiritualis consta din anatheme si blestemuri ale puterii
divine (Dumnezeu, tatal, fiul si duhul sfant, Maica Domnului, diferiti
sfinti, mucenici si parinti ai bisericii) si ca atare isi are originea in for-
mularul bisericesc. Formula constitue sanctiunea obisnuita a sinoa-
delor ecumenice, a actelor patriarhale si papale 1, se fixeaza apoi si in
diplomele regale ale Apusului, dar in secolul XII, cand regalitatea
e complet consolidate, poena spiritualis dispare 2.
Poena temporalis numita si simplu poena 3 cuprinde pedepsele
de ordin temporal care insotesc in genere, unite in aceeasi formula,
pedepsele de ordin spiritual 4. Formula e cunoscuta 'Inca din seco-
lele XII-XIII inainte de Christos 5. Trece apoi in dreptul roman unde
1 Cf. si A. de Bollard, op. cit., I, p. 28o-281.
2 Ibidem, p. 280-281.

3 Cf. Szentpetery Imre, op. cit., p. 20.

4 Cf. A. de Bollard, op. cit., I, p. 282.
5 Asa contractele Kerkukului din Irak in secolele XIIXIII a. C. erau
sanctionate prin pedepse penale, care dupes codul lui Hammurabi mergeau
'Ana' la mutilarea membrelor corpului persoanei culpabile. Cf. Cuq, Les contrats
de Kerhouk au lliusee Britannique et au Musee de l'Irak, in Le Journal des sa-
vants, 1927, P. 401; apud A. de Bollard, op. cit., I, p. 282, nota 2.

www.dacoromanica.ro
 DIPLONIATICA SLAVO-ROMANA DIN SECOLEL XIV SI XV 269

stipulatio poenae era la inceput unicul mijloc de a garanta executarea

contractelor, iar in Evul-Mediu poena temporalis consta dintr'o amenda
platita in our curat sau in argint pentru ca trecand de secolul XI sa
3ispara din acte 1.
Poena spiritualis. In hrisoavele solemne, emanate din cancelaria
voevozilor munteni, pentru cerintele launtrice, poena spiritualis apare
aproape curent 2. Primul hrisov care mentioneaza formula este si cel
mai vechi act slavo-muntean cunoscut, al lui Vladislav I, unde aceasta
are urmatorul cuprins: H CHM !Vile* A1011* K-kc-kKoro HACTOAHHKA AA
HE HOTKO(IHTK HHKTOME. KTO AN CAN noKScnTK CYIA 11C,TKOOFITH HAH
H'kKCI WT CHX, Ail VA ovaIETK rocnoAK fiOrk H 110.1i4ucTio 61'0 1111TH
H CgiATIxill H KEAHWKII-1 N gOr0110CHKIII f1HAOH1E N 31,E H Kit 6,RA/fai1-WI%
Min,* am" 3.
Deci din analiza textului formulei se vede ca ea cuprinde doua
parti: prima parte ce insereaza rugamintea emitentului adresata urma-
sului ca sa respecte stipulatiile actului si a doua parte care pedepseste
prin blestem pe cel care va calca aceleasi stipulatii.
In hrisovul lui Dan I formula cuprinde numai blestenaul (KTO AN
Ark3HETE WT CH) KC'kK LITO j1,130(111TH NAN flfrk/10}KHTH ark M E HOO-
KA/AT WT rocnom flora 1:SC6,1,01M-1TM* H WT Ilp-kulicekba Boropomm,,y.
H WT KAK GKRiTIOX. H AA E 1101'11'01k KC*A1 WT(1EKLHEIMCRt l'OCF10,1,t1 H
np-kmmunm Twro NA cmirkTk) 4. Aceeasi prezentare ca la Dan are for-
mula si in hrisovul lui Mircea din 1387 Iunie 27, iar o prezentare ase-
manatoare intalnim in hrisovul ala data, destinat manastirii Cozia,
pentru scutirea de vama a unor care ale mandstirii, atat cel al lui
Mircea cat si cel al lui Mihai I cu acelasi obiect (wro AN CAN 1101:SCHTk5

Cf. A. de Boiiard, op. cit., I, p. 282-283. Mentionam aici ea atat formula

sanctio cat si formula corroboratio, diplomatitii francezi le inglobeaza in asa
numitele clauses finales, cf. A. Giry, op. cit., p. 553-554 si A. de Boiiard, op.
cit., I, p. 277-292.
2 Dipseste numai in hrisoavele solemne din 1452 Ianuarie 2 i 15oo Aprilie 26,
in original la Arhivele Statului Bucuresti, sectia istorica.
In traducere: Si toate acestea rog pe orice urma sa nu le schimbe niinenea.
%

Cine se va indrazni acestea a le schimba sau ceva dintre ele, pe unul ca acela
sa-1 ucida. Domnul Dumnezeu si Preacurata lui Maica i sfantul si marele i
purtatorul de Dumnezeu Antonie, si aici, si in veacul viitor, amin.
4 In traducere: Cine va indrazni ca sa bantuie cat si pana la un fir de
par celor mai sus scrise si pomenite until ca acela sa fie blestemat de Domnul
Dumnezeu Atottiitorul si de Preacurata Nascatoare de Dumnezeu si de toti
Sfintii. Si sa fie socotit tuturor celor care s'au lepadat de Domnul si 1-au predat
pe el mortii.
Expresie ce e legata cu fraza urmatoare: n qa nosasaBwrk Tentranus MOW-
-CMIPCKIsIM (=*i sa impiedece trasurile manastiresti) din dispositio, ce o si precede.

www.dacoromanica.ro
2
270 DAMIAN P. BOGDAN

ItIKOAct H0346AKFITIL KOI1HKO 1,0 EAHHOr0 Ki LICA KItHHEIIIICAH EMI HA1 1111*--

NIE4E11111, T0113H HALM 11(111 T rH'klUt BOHM" II KAMTKaR CKATKIKIs,

TNI WTHI,k) 1.
Incepand cu hrisovul lui Mircea din 1409 Mai II formula isi fixeaza
caracterul, iar cuprinsul ei e alcatuit din doua parti ca in hrisovul
lui Vladislav I. Astfel in prima parte formula isi fixeaza ca norma
indemnul Care urmasul emitentului actului de a respecta stipulatiile
actului indemn care 1-am putea numi dupd diplomatistii francezi
clauzci injonctivd 2 si care e urmat, in caz de executare, de o rasplata
venita dela Dumnezeu 3, iar in caz de neexecutare si aici vine si
partea a doua a formulei care e si esenta ei de blestemul puterii
dumnezeestireprezentata prin Domnul Dumnezeu (= l'ocnort,-k Bork),
purtatorii de blestem fiind: Iuda, Arie si Iudeii care 1-au rastignit pe
Iisus Christos (Out-if:ice te no ritxtricrui roclioAcTga i1111 Iwo 1136ENT
rOCHOAlt EOM EKITH VOCHO,.1,HITh &IMHOF:0H 3EA1N, WT Cf1hAEHHtItIr0 MICA&
OCHOACTKA MN, HAN WT CNIOAHHK rOCHOACTKA MN, NAH WT tionm-
Awing:, ALI MI1E KTO HOKTET H HOEK% H 01:TKPKAHT CKIFI KOHCOKOVA
rOCIIOACTKA A111, Twro irOC DOAK BOrk AA HOWItTET H Aa ClVd111-1T
flip AN 11/13:11HT H OLICHHET, A HE STK N HE ClIciMIHT Clfd
K KIIIIEIINCANI1hINy, TO TAKOKaar0 fiOrh r1,A 11a30purr N Ati 861-1ET H Kit
C111 diK H K'h 67KANAHH, N 01(9iACTiE Ad HAUT Cit TOW. H C'h 1I(17,17.

H C'h WITLHH ilEK11111111111 home KKE (16KOLLI NA Xpticra GIL1CA IllEr0":

K Whit Er0 NA 1111K 11 Ha HIAAOK HX, VISE ECT H 61R,1,ET int K'kK kJ clAH111) 4.
Un cuprins aproape identic ca in hrisovul din 1409 Mai II von].

1 In traducere: Cine se va indra.zni va primi mania lui Dumnezeu bleste-

murile celor 318 sfinti parinti.
2 Cf. pentru clause injonctive, A. Giry, op. cit., p. 554 $i A. de Boiiard, op.
cit., I, p. 279.
3 Exact ca in hrisoavele ruoldovenesti de dupa 1400 (Cf. in acest sens:
Damian P. Bogdan, Contribujiuni la studiul diplomaticei vechi moldovbneli,
Bucuresti, 1935, p. 26), unde insa aceasta prezentare a formulei se explica prin-
teo influenta a hrisoavelor muntenesti (ibidemn, p. 27).
4 In traducere: Inca si dupa moartea domniei mele pe tine va alege Domnul
Dumnezeu a fi domn al Tarii Romanesti, din rodul din inima al domniei mele
sau din ruda domniei mele, sau din alt neam, acela de va cinsti va innoi $i
intari acest hrisov al domniei mele, pe unul ca acela Domnul Dumnezeu sa'-1
cinsteasca si sa-1 pazeasca. Insa data va distruge i va imprastia si nu va intari
Si nu va pazi acestea mai sus scrise, apoi pe unul ca acela Dumnezeu sa-1 distruga
sa-1 ucida si in acest veac si in eel viitor si soarta sa alba cu Iuda cu Arie
cu acei zisi Iudei care an strigat inpotriva lui Hristos Mantuitorul flostru:
sangele lui asupra noastra siasupra copiilor nostri, ceea ce este si va fi in.
veci, amin.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMANA DIN SECOLELE. XIV 51 tiv 271

intalni apoi si in hrisoavele din 1415 Martie 28 1, 1415 Iunie ro 2, in

hrisoavele fara data ale lui Mircea destinate: unul manastirii Nucet
pentru balti pe Dunare, altul destinat aceleeasi rnanastiri pentru trei
sate la Dunare 3 si cel pentru ocina Mociurita 4. 0 formula deosebita,
aceasta fiind alcatuita numai din blestem ca in hrisovul lui Dan I
si al lui Mircea din 1387 Iunie 27, dar spre deosebire de aceste doua
hrisoave pomeneste in cuprins si pe urinasul emitentului prezinta
atat hrisovul lui Mircea din Octomvrie (Ti nFI ce HOKSCHT paBoowni
CHE HOKEA*1111E rOCHOACTKA A111 H 3AFIHCAIIFIE, HAH VOCHOAAII Irk1:011, 11A11
601119HH, AA ECT flOOKAET WT CaT11,A H GHHA 11 ClckTAr0 ASNA H WT
5, hrisoavele
K'herliK GVATIIK) aceluiasi domn, fail data, destinate
manastirii Tismana pentru confirmari Si acordari de not donatii
(Kw AH Ap'1311fT, AlAKA(11. H CA1110 rocnort,cTko 4tH, NAN WT ClitIWK'N
rOCEIOACTKA SW, NAH KTO WT rocHoxr. HIKE KOIIIETK HacTATH HO AINAIS
rpart3 H nomprrn (1A3011HT11 CIE nonwmickErfie 11 HOKENkifie rocnoAcTka
,1111 H 411111i II 1111"kAA1116 1111KOAIIMOKW, TAKOKArO 1A FICIIA311Th l'OCHOAk
Rork CTr1A111111.1A1'h H 1111AKEA111i1A1'h Clt0111W1. CXAWAVI., H AA MOIr ECT'h
CTIFlOCTAT'1. BACKATAA RAA,5,1141114A lioroporx,wka H AA ECT 1111OKAANT'lx WT
GKATKIrk H KKCEACICK1111); g oscep, H AA E 11014,1TEWIN 'OVA H c101.0y
H KCI"i/WIt WT(IEKIHIUMICat roC110,10 II HO kAAKitfitim-K Toro, HA chittivkm) 6,

In acest hrisov formula are urmatorul inceput: Toro Niro EIIIEACF

e IIGFI H

ClsA915.T11 rocnoAurna Mn .
. . (=Pentru aceasta Inca ySi dupa moartea domniei
mele...). E de remarcat faptul ca atat in acest hrisov cat si in cele din 1436
Iunie 25 si 1441 Iunie 3o, poena spiritualis apare si in dispositio, uncle e legata
cu poena temporalis, elementul blestemului forrnandu-1 patronul manastirii
(to ate aceste hrisoave fiind destinate unor rnanastiri).
2 In acest hrisov, contrariu remarcei din nota precedents, formula incepe
cu einem continuand apoi cu no c-kmp-k-ri rocnoAcrna Mn.
3 Unde formula incepe la fel ca in hrisovul din 1409 Mai II, insa in blestem
nu are pe Iudei.
4 In acest hrisov formula incepe cu verbul 341C411114111-0111 3aKs1111111T FOCIIOACTHP

MN- din care verb se va forma mai tarziu substantivul 3LIKA111141114 ce va fi

norma de inceput a formulei.
5 In traducere : Cine se va indrazni a strica aceasta porunca i insemnare
a domniei mele sau vreun domn sau boier, sa fie blestemat de 'fatal *i Fiul
si Sfantul Duh si de toti Sfintii.
In traducere : Cine va indrazni macar p insu1i domnia mea sau, dintre feciorii
domniei mele, sau cine dintre domnii care vor sta dupa plecarea mea tt va cauta
sa strice aceasta intarire si porunca a domniei mele 5i cinul i datina lui Nicodim,
unul ca acela sa-I loveasca Domnul Dumnezeu cu a sa judecata infricosat5 si
dreapta of sa-i fie lui protivnic Preasfanta Stapanitoare Nascatoare de Dumnezcu
*i sa fie blestemat de cele 7 sfinte soboare ecumenice yi sa fie socotit cu Iuda si cu
Arie si Cu toti cei care s'au lepadat de Dumnezeu si 1-au predat pe el mortii. Cf. in
acest sens hrisovul aflat in fotografie la Acad. Rom., Fotografii de doe., XX, 13.
www.dacoromanica.ro
2*
272 DAMIAN P. BOGDAN

allui Dan II, din 1424 August 5, hrisovul aceluiasi domn din
Dumineca Floriilor si cel al lui Vlad Dracul din 1439 August 21.
Mergand mai departe cu cercetarea formulei in hrisoavele solemne
constatam ca in hrisoavele urmatoare 2, pang la Vladislav II, poena
spiritualis infatiseaza acelasi aspect ca in hrisovul lui Mircea din 1409
Mai ii. Incepand cu hrisoavele lui Vladislav II poena spiritualis
devine cu totul independents Ltd de celelalte formule din contextul
actului si aceasta prin adoptarea termenului non. unnYo = blestem
care este cuvantul de inceput al formulei 3. In ceea ce priveste elemen-
tele componente ale formulei, acestea raman aceleasi ca si pans acum 4.
Trecand insa in pragul secolului XVI cateva din hrisoavele lui
Radu cel Mare 5, prezinta un cuprins foarte bogat al formulei, in ceea ce
1 Aceeasi prezentare a formulei o vom intalni apoi si in hrisoavele din 1431

Noemvrie 17 si 1436 Iunie 25 aici apare in blestem 5i Sfanta Treime.

2 Cf. in acest sens hrisoavele din 1428 Septemvrie Jo, 1430 Septemvrie 16,

hrisovul din 1 Decemvrie al lui Dan II in care insa in blestem nu apar Iudeii
ca si in hrisovul lui Mircea, fara data, destinat manastirii Cozia pentru trei sate
pe Dunare hrisoavele din 3437 August r, 1437 August 13, 1437 August 23,
1439 August 2, 1440 Septemvrie 16 aici insa apar in blestem i cei 318
parinti dela Niceia 1441 Mai 14, 1441 Iunie 30 41 1445 August 7.
3 Cf. in acest sens hrisoavele solemne din 1451 August r, August 5 ,Si Au-

gust 7, 1452 August 5 si 1453 August 2. Termenul insa lipseste uneori ; cf. in
acest sens de pilda hrisoavele din 1457 Aprilie 16, 1494 Martie 16, 1501 Mai 24
si 1505 Iunie.
4 In hrisovul din 1482 Martie 23 apare in blestem pe laugh vechile elenaente

i Maica Domnului dar ea e patronul (hramul) manastirii destinatare, Sna-

govul ; in hrisovul din 1500 Decemvrie 13, Maica Domnului e din nou semnalata
in blestem pe langa cei 318 parinti dela Nicheia care apar A in hrisovul din 1501
Mai 24. Dar avem 4i doua exceptii, si in acest sens mentionam hrisoavele din
1497 Martie 23 si 1501 Mai 23, in care apare numai clauza injonctiva urmata
de rasplata (1%ncornmpe H HAWN CHHORE H HAWN Gpwria, no HALM! Cls.M(ChTH Ad TROWT
AOHMWE HX tiAnisnaT lions /1211344 H Bb liOrOMPOR4HOH BA4CTH CBOHX PO,A,ITEA H np-knoArTfa
Ad min WWI CH ClsTROWT MINNIE HM PEKOKOM H HCHAlsHiT H HCWHTST H STRIV6AHT cTll
VHCOBSA H WHH H W6CAK ROPO Rork H3BOAHT RHTH HAM'kCTHHK CHM BHWEPEWHHM, Toro
l'ocnomh horn Ad nonTST H C11XPAHET H SlIfTkWIT H/K1 Cid HC1141LHHT Ad MS A4CT l'OCHOAk
bort, am MAMA Aonfrk H ennpno noloponoown, HERICHMWO HOAS4HTH H Ad CHOAORHT fro
CRS CSAJWISIO caw CTOIH'A WO 14E RSAH H HAM rIYkWHHM H0AS4HTH H Cb 11(WKA,11HHHA1H H
;;ALWOWCTHBHMH XTHTOPH MOAHTRA IlirknneTif H flplimarocnolcknen EAMWMH,H HAWOH E.OPO-
POAHH,H H DIMCHOAlighl 1111,ipTif H fueTnaro EH &win, 'IHCTHX H soronoennx WrH41. H RlICEX
CRATAX HMI WT IT1w4 hOrOSCOAHRWTHX H WCTWHX HHOK Hatt Glw CRATOMS MOHACTHPS WT
HWEAd H AO CHX H 110TPSAHRWHXCE H nocatiannfunix H Cb Aufpont npnuffAwnx H WICTOMWTHX H
S 1TH HO CHX XOTEWWX AOHAOKI CTOHW CRAM MOHACTHP, cf. hrisovul din 1497 Martie 23 .
5 Cf. in acest sens hrisoavele din 1501 Decemvrie 15 in acest hrisov e
pomenit in blestem si patronul manastirii H Ad HMIT ClHOCTATHHK CRATH WHIN-
ASWHHIS Xpncroff, l'ioprig dupa care urmeaza precizarea ca el e si hramul ma-
n astirii (EMS Mt XPAM. . .), 1502 Martie 9 0 3502 Mai 3.

www.dacoromanica.ro
 DIP1,03LATIcA SLAVO-ROMANA. DIN SECOI,E,LE XIV *I XV 273

priveste elementele blestemului (Bakal ua Hie 110CTAKAET r0C110,ACTE0

IIIH. II0 CkAIITKTH rOCHOACTlia A1N KOrO H3641ET rocno,i,k liOrk EI1TH
rocno,kunk RAMIlKOH 3EA1A11, 111111 WT cfrhAeq naro IIA0,i,A rocuorisTeta AIM
HA14 WT c'Kpori,uuK rOCIIOACTKA A111, HAN 110 rikcex- 11,111111K, WT HH011i1E-
MENNE, AA AlllE KT0 8TKIMAI-IT H rIVAHIIT H 1104ETET C1H KOHCOli0i1
r0C110,A,CTKA d1u, Toro ra ChXpaNNT H 01rTISIVI\1,HT l'OC110Ak floret u
HOLIETET El% l'OCHOACTICk fro. 41111E All HE 1109ETET, H HE STKO'hAliT, H

NE rIVAIIIIT, HA AA 13413011NT N 11011EPET N nocpaaurr cee KinicogoA roc-

noisTKa A111, TOPO rocnoAk Rork, CkTK0j11101 HEEO H BEAIAE, t1,A ra 11011E-
PET H nocpaaueT H ,A,A ra SEHET 3,1,E ch T*110A1 A ICK 6SAS11111 lt-kK
Mum ero, H AA ECT flOOKAET WT Till gorouocuInrh WTE11,k IIHKEHCKHX
H KI fIllOCTOI1k H A IEVAPPEAHCTH H AA NWT SLIECTHIO Ch bor30A H
110HS H C'h WHEA111 1110AEH VICE lik3k1111111E HA FOCHOAA litOrA /1 011ACA
Halller0 ICIrCA XI1HCTA 1CK 110HTIFICKOAIS IIHAATS H flEKOWE : tch3A111,
Ich3A111 H pact-mm-1u ero, K(l'Itgk Ero NA HHK H HA tiervkx. NX, WEE ECT H
6.RAET% Eck it*ICH AAAHH) 1.
In hrisoavele simple formula nu se bucura de aceeasi frecventa ca in
hrisoavele solemne. Asa din 105 hrisoave simple cunoscute din secolul XV2
In traducere: Blestem pune domnia mea; dupa moartea domniei mele
pe cine va alege Donmul Dumnezeu a fi domn al Tarii-Romanesti sau dill rodul
din inima al domniei mele sau din ruda domniei mele sau dupa pacatele noastre
din alt neam, Inca sa intareasca si sa pazeasca, si sa einsteasca acest hrisov al
domniei mele, pe unul ca acela sa-1 pazeasca si s5.-1 intareasca si s5.-1 cinsteasca
Domnul Dumnezeu in domnia lui. Iar daca nu va cinsti si nu va intari si nu va
pazi ci va strica si va calca si va rusina acest hrisov al domniei mele, pe unul
ca acela Domnul Dumnezeu, care a facut cerul si pamantul, sa-1 calce si sa-1
rusineze si sa-1 ucida aici cu trupul iar in veacul viitor cu sufletul lui si sa fie
blestemat de cei 318 purtatori de Dumnezeu parinti din Nicheia si de cei 12
Apostoli si de cei 4 evanghelisti si sa alba soarta cu Iuda si cu Arie si cu acei
Iudei care au strigat impotriva Donmului Dumnezeu si Mantuitorului nostru
Isus Hristos catre Pilat din Pont si au zis: is -1, is -1 si rastigneste-1, sangele lui
asupra lor si asupra copiilor lor, ceea ce este si va fi in veci amin. Cf. in acest
sens hrisovul din 1502 Martie 9, editat de Al. Stefulescu in Documente slava-
romdne relative la Gorj, p. 46-49.
2 Din care 75 la Arhivele Statului Bucuresti, sectia istorica (cf. in acest sens
hrisovul lui Mircea din 1406 indictionul 15; al aceluiasi domn, fara data, destinat
mandstirii Cozia si prin care oricine ii poate face donatii; hrisoavele din: 1418
Iunie 22 ; 1456 Aprilie 15 ; 1458 Martie 5 ; 1464 Mai 3o; 1467 lanuarie 15 editat
de MiletiC in op. cit., sub no. 9; 1470 Iulie 28 editat de Al. Stefulescu in op.
cit., p. 19; 1472 Iulie 16; 1477 Iunie 3o; 1478 Aprilie 3 editat de Venelin in
op. cit., p. 111-112 cu data de an gresit 1472 ; 1479 Noemvrie 17 editat
de .MiletiC' in op. cit., sub no. 12 ; 1480 Aprilie 3 amandoug cu aceeasi data,
editat unul de Miletie" in op. cit., sub no. Io si de Al. Stefulescu in op. cit., p.
20-21, iar al doilea de Venelin in op. cit., p. 121-123, iar, dupa Venelin,
si de Al. Stefulescu, Meineistirea Tismana, Bucuresti 1909, p. 192-193; al lui

www.dacoromanica.ro
274 DAMIAN P. BOGDAN

numai 19 cunosc poena materialis 1. i e de remarcat faptul ca mai

Basarab eel Tanar, fara data, prin care se confirma manastirii Tismana vechile
ei proprietati acordate prin hrisoave solemne anterioare ; 1483 Iunie 5 editat
de Miletie in op. cit., sub no. 15 *i de Stefulescu in Documente slavo-roniline,
relative la Gorj, p. 23-24, cu multe omisiuni e si la Hasdeu, Archiva
iSiOriCii a Romdniei, I-z, p. 37; 1483 Iunie 25; 1486 Aprilie 23; 1488 Fevruarie 4
editat de Henri Stahl *i Damian P. Bogdan in op. cit., p. 99-101 ; 148 8
Aprilie Jo; 1489 Oct. 2; 1490 Ian. 7 editat de Hasdeu in op. cit., I, p. 66 ca
al lui Vlad Tepe*; 1490 Aprilie 12 inedit i eel cu aceea*i data, editat de
Mileti6 in op. cit., sub no. 16; 1491 Septemvrie 3 editat de Venelin in op. cit.,
p. 129-130; 1492 Aprilie 1 ; 1492 Sept. 8 editat de St. Nicolaescu in Docu-
mente slavo - romdne cu privire la relaciile Tdrei Ronuinesti si Moldovei cu Ardealul
In sec. XV si XVI, Bucure*ti, 1905, p. 240, in notele cu privire la Radu eel
Mare ; 1493 Aprilie ro inedit i cel cu aceea*i data, editat de Al. Stein-
lescu in Mdndstirea Tismana, p. 198-199; 1493 Iunie 3 ibidein, p.
200-201; 1493 Iunie 15 editat de Mileti6 in op. cit., sub no. 18; 1494
Aprilie I ; 1494 Iulie 22; 1495 Sept. 4; 1495 Sept. 8; 1496 Ian. 31 editat
de Mileti.6 in op. cit., sub no. z1; 1496 Iunie 18; 1497 Ian. 9 editat de
Mileti'6 in op. cit., sub no. 22; 1497 Aprilie 1; 1497 Iulie 29 editat de
Stefulescu in op. cit., p. 204-205 ; 1497 Noem. ro ; 1498 Ian. 9; 1498 Aprilie 15
editat de Miletie" in op. cit., sub no. 23; 1498 Iunie 26; 1498 Septemvrie 25 ;
1499 Ianuarie 9; 1499 Iunie 15 editat de Venelin in op. cit., p. 133-134;
1499 Iulie 13; 1499 Octomvrie 31; 1499 editat de iNtileti6 in op. cit., sub no. 24,
1500 Ianuarie II ; 1500 Ianuarie 21 ; 1500 Mai 3o; 1502 Aprilie 3o ;
Iunie 19; 1503 Aprilie 18 editat de MiletiC in op. cit., 1502 sub no.
27; 1503 Iunie II ; 1504 Iunie 15 amandoua cu aceasta data (eel privi-
tor la mo*ia Petre*ti e editat de Miletie" in op. cit., sub no. 28) 1504
Noemvrie 21; 1505 Martie 26 amandoud cu aceasta data; 1505 Martie 27;
1505 Iunie 15 ; 1505 Iulie 2 editat de Miletie" in op. cit., sub no. 29; 1505 De-
cemvrie 9; 15o6 Aprilie 12 ; 15o6 Mai 14; 1506 Iunie 4; 1506 Septemvrie I ; 1507
Fevruarie 3; 1507 Iunie zo ; eel fara an dar cu data de liana si zi Aprilie 6
al lui Radu eel Mare *i eel din 19 Aprilie al aceluia*i domn, prin care mandstirea
Bistrita obtine un dar domnesc anual de 5.000 aspri *i a carui data de an 7009
e adaogatal posterior (cea originals flind rupta), cum *i hrisovul fara data al
aceluia*i domn prin care se confirma manastirii Tismana vechile ei proprietati,
datat de noi : circa I49I Sept. 3-1505 Martie26; 18 la Academia Romans (Docu-
mente CVIII-26, CLXX-3, XCI, ms 5236: filele 74-75 *i 76-77, Docu-
mente: XL-6*i 7, XC-5, XX-172, CLXX-4, XLro, CVIII-34, XCV-8,
XX-94 *i 173, CVIII-68, L-14 5i CCXVIr); 9 publicate de Stefulescu in
Documente slavo-rorncine relative la Gorj, p. 18, 25, 26, 27-28, 28-29, 37-38,
42-43, 44-45, 57-58 dupa originalele din Muzeul Gorjului exceptand
hrisovul de la p. 37-38, proprietatea lui C. Z. Bro*teanu-Urdareanu; actul
lui Basarab Laiota, editat de Venelin in op. cit., p. 118-119; actul lui Radu
eel Prunaos, editat de d. George Fotino in op. cit., Arhivele Olteniei, II (1923),
p. 301-302 cat si actul din 1481 Iunie, al lui Basarab eel Tanar, in original
la Muzeul Municipal din Bucure*ti.
1 Cf. in acest sens hrisoavele din: 1406 indictionul 15, al lui Mircea eel Ba-
tran, faril data, prin care oricine poate face donatii manastirii Cozia, 1418

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMANA DIN SECOLL'LE XIV *I XV 273

toate hrisoavele care au poena materialis sunt date manastirilor.

Primul hrisov simplu care mentioneaza formula este al lui Mircea
din 14061 indictionul 15, unde formula are urmatorul cuprins: KTO
AN CE 6KI flOKSC1111 WT 6011*(1 KEANE:111K 11 ALMA' 2 d IIACTAMI T CIE
WOISMO POCIIOACTKA AIN, T. TM:0KM' AA ECT HOOKAANT WT 11p 411CT.A
fiOr000A1111,4Y. 11 OT IchLrkK CKANTINKft H fi01'0110CI1hlx WTE1411 11 linKomi-
nlog, KA /ATK% ,\a 3. In hrisovul Fara data al aceluiasi down,
11 MAT

destinat manastirii Cozia si prin care oricine ii poate face donatii,

cuprinsul formulei e acesta: no ckmpTli POCIIOACTK ANN
nAtimiF n
)(TO STKFINANT, Toro l'ocnoAk fiork AA $1:0-knur, A KTO MI OA 30011T,
TAKOKAPO 1\0C110,-1,6 Rork m 8611ET H rc C111 Ickh: N K'IN EN,Advann, II
Ad ECT HOOKA/AT (VT C3T11,A H 01111A Fi GK./AT/WO ASKA AAIUN 4. In
hrisovul lui Mihai I din 1418 Iunie 22 formula prezinta urmatorul text:
A Kro MI CIA NIET flOKOVC/I AA HINT AA WT.KAIIIfT (VT AIONACTI1A,
TA [MAT HOI/ATI1 KEANKO 3110 N WOria WT I'OC110ACTKA A1}1, laKo;EF
5 deci ca in
nplicAoyininn: N neg-kfunn: CIEMS xp1COLM18 l'OCHOACTAA AIN
hrisoavele solemn. In actul din 1458 Martie 5 se precizeaza ca cel
care va calca orizmosul domnesc va muri certat cu Preacurata

Iunie 22, 1458 Martie 5, cele clonal hrisoave Cu data 148o Aprilie 3, 1493 Apri-
lie .to (cel editat de Al. tefulescii in Ma'ndstirea Tismana, 1909, p. 198-199)
1493 Iunie 3, 1497 Iulie 29 dar in acest act e numai clauza injonctiva
si rasplata 1497 Noemvrie 1o, 1500 Mai 3o unde apare, pentru prima oara
in hrisoavele simple, elementul care evidentiaza formula : amtrititiatet 1502
Aprilie 3o, 1503 Aprilie 18 aici din nou numai clauza injonctiva si rasplata,
1503 Iunie 11, 1505 Decemvrie 9, 1506 Septemvrie r, 1507 Fevruarie 3, hrisovul
din 6 Aprilie al lui Radu cel Mare cum si hrisovul faza data al aceluiasi dome
prin care se confirma manastirii Tismana vechile ei proprietati si pe care not
it datam: 1491 Septemvrie 3-1505 Martie 26 a toate in original la Arhivele
Statului Bucuresti, sectia istorica. Cf. asupra editiei unora dintre ele nota 2
de pe p. 273.
1 Bxceptand hrisoavele din 1503 Iunie II si 1505 Decemvrie 9, destinate
unor persoane particulare.
2 Deci dregatorii din dispositio sunt inglobati in poena spiritualis.
3 In traducere: Cine se va indrazni dintre boerii marl si midi sa cake aceasta
porunca a domniei mele, unul ca acela sa fie blestemat de Preacurata Nascatoare
de Dumnezeu si de toti sfintii si purtatorii de Dumnezeu parinti si sa aiba
blestemul lui Nicodim.
4 In traducere: Deasemeni si dupa moartea domniei mele eine va intari,
pe acela Domnul Dumnezeu sa-1 intareasca iar eine va strica pe unul ca acela
Domnul Dumnezeu sa-1 ucida si in acest veac si in cel viitor, si sa fie blestemat
de Tatal si de Fiul si de Sfantul Duh amin.
5 In traducere: Iar eine se va indrazni sa caute a lua dela manastire, acela
va primi mare ran si urgie dela domnia mea ca neascultator si necredincios al
acestui hrisov al domniei mele.

www.dacoromanica.ro
276 DAMIAN P. BOGDAN

Nasccitoare de Dionwzat. In cel din 1480 Aprilie 3, destinat manastirei

Tismana, pentru dreptul de a pescui in apa Tismenei, textul formulei
e reprodus dupa hrisovul din 1406 indictionul 15, destinat aceleiasi
manastiri, iar in hrisovul cu aceiasi data 1480 Aprilie 3 si
destinat deasemeni aceleiasi manastiri, formula e alcatuita din ele-
mente luate din poena spiritualis a hrisoavelor solemne si a hrisovului
din 1406 indictionul 15. lath' textul ei: N gape KTO DIET paBOpliTI-1 CIE
1101iPil*FITE rOCHOACTKA A1Fl 14 HE ICE STKPAHT A WHO Act %18 ECT chnoc-
TATIIHRA ihrkLIFICTA B.OrWAIATEIJE Hd CTIIM1111'kdd H FIESAAIITFIOM rhAH1110
H ,A,A HAUT KAPTgd TNI lioroNocinix WTE11,1x HNSE Irk IIHKEH Fi Ad HAUT
Cr HW1r%111 10APIE, PINCE IchTh-
SLIECTIE C'h HIOAOP Fl TIVINKAETOM firITE H
IIPIIIIE NA rocnoAa nora H Gilded UMW II(CSCA XpticTa : Kp'hP{ WO HA
FINK H NA LIEACK PIK, ENSE ECT H WhAET 13'h K*11,* 441141'0 H Ad
In hrisovul din 1497 Noemvrie-
H AUT KilETKA CliiATOMS NFIKOAH 11132.
10 apare pentru prima oara indemnul catre urmasi de a respecta sti-
pulatiile actului clauza injonctiva. rasplata si blestemul, si acestea
ca in hrisoavele solemne incepand cu ale lui Mircea cel Batran (textul
formulei e acesta: Ger* (NW KAfle Koro HagfilET rOCHOAk liOr'h 6HTH
P OCHOAHH'h EnatnKoH afINAH HAN OT cirhAegnaro 11110Ad POCHOACTILI
H,111 HO rp-kux HALLIEK WA 1111011AMEHHIC, Ad dillE TOECAP C'hTKOpPIT 14

111:111AONSHT CK/ATOMS AVIOHACTHO H WCTAgHT MICO)ICE 41,114 pEKOKOM H flpH-

41ONSHKOAI CKIATOAAS AlOHACTH118 SICNICHT 60)KECTK'hHd 11,il'hKgA7 Toro
11

l'ocrioAlt fork AA 1104MTET H STIIIMAHT 13'h rocrioAcTK* ero. 11 Miff

HE WCTAKHT 1dKONCE AtH pEKOKOM PI HOLIO>KFI)OM CILATOAAS AlOPIACTFIpS,
Toro 1'OC11.A'h for% irk 4'hCTI1 WAO1O H apTIO Ad ElpHAONCHT ero H rh
WIrkA111 118A614 VICE Ich3'h1111111E HA XPFICTd5 ICIVI.K Fro HA HIIK H HA LIPAtIK'
H x H A,A ECT HOOKA'kT WT TNI WTI1,11 MCP Ich HNKEH, AMPIFI) 3. Iar in

Acelai cuprins ca mai sus dar fara prezenta Maicii Domnului Si a ble-
stemului lui Nicodim intalnim i in hrisovul din 1493 Iunie 3, destinat ace-
leiai manastiri, pomenita in text.
In traducere: ySi oricine va distruge aceasta porunca a domniei mele i
nu o va intari iar aceluia sa-i fie protivnica Preacurata Maica a Domnului la
stranica i de neconrupt judecata si s aiba blestemul celor 318 purtatori de
Dumnezeu parinti dela Niceia i sa aiba soarta cu Iuda si cu de trei on bles-
tematul Arie i cu acei Iudei care au strigat impotriva Domnului Dumnezeu i
Mantuitorului nostru Isus Hristos: sangele lui asupra for i asupra copfilor for
ceea ce este i va fi in veci amin i sa aiba blestemul sfantului Nicodim.
8 In traducere: Pentru aceasta on pe cine va alege Domnul Dumnezeu
a fi Domn al Tarii Romaneti sau din rodul din inima al domniei mele sau dupa,
pacatele noastre din alt neam acela Inca sa faces i sa adaoge sfintei manastiri
i va lasa cum am zis not i cum am adaogat sfintei manastiri 51 va impodobi
dumnezeiasca biserica, pe unul ca acela Domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca si

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SDAVO-ROMANA DIN SECOLDLE XIV *I XV 277

hrisovul aceluiasi domn, din 1500 Mai 30, apare pentru prima oara
termenul saKAH Hanle, care evidentiaza si separa cu totul poena spiritualis
de celelalte formule si aceasta ca in hrisoavele solemne incepand cu ale
lui Vladislav II. Incolo elementele componente ale clanzei injonctive,
rasplatei si ale blestemului sunt aceleasi ca pang acum: adica indemnul
eatre urmasi, rasplata, iar in blestem sunt pomeniti : Domnul Dumnezeu,
Iuda, Arie, Iudeii rastignitori ai lui Christos cum si cei 318 parinti dela
Niceia 1. E de remarcat de asemeni faptul ca in hrisoavele din 1497
Iulie 29 si 1503 Aprilie 18, elementele formulei sunt alcatuite numai
din clauza injonctiva si rasplata.
Scrisorile interne nu cunosc poena spiritualis.
In hrisoavele externe solemne poena spiritualis nu este cunoscuta
decat hrisovului lui Vlad Dracul din 1439 Septemvrie 8 cum si hrisoa-
velor destinate manastirilor dela Athos. In hrisovul pomenit, al lui
Vlad Dracul, formula are aceeasi prezentare ca in hrisoavele solemne
interne si contimporane. In celelalte hrisoave formula este alcatuita
parte din elementele formulei hrisoavelor interne solemne ca de
pilda indemnul catre urmasi, parte introduse de reprezentantul mand-
stirii destinatare (si acestea sunt mai ales elementele blestemului), sti-
lizate insa toate acestea potrivit cerintelor destinatarului 2, iar in hri-

sa-1 intareasca in domnia lui. Iar Baca nu va lasa dupe cum noi am zis i am
adaogat sfintei manastiri, pe unul ca acela Domnul Dumnezeu sa-1 puie de
partea lui Iuda i a lui Arie i cu acei Iudei care an strigat asupra lui Hristos:
sangele lui asupra for i asupra copiilor for i sa fie blestemat de cei 318 parinti
dela Niceia, amin.
1 Cf. in acest sens hrisoavele din 1502 Aprilie 30 aici lipsesc cei 318 pa-
rinti dela Niceia, aceeai lipsa i in hrisovul din 1503 Iunie 11 in acesta din
urma apare in poena temporalis termenul viconSn, deci exact ca in hrisoavele
solemne; 1505 Decemvrie 9, 1506 Septemvrie 1 dar aici in blestem sunt
numai Domnul Dumnezeu i cei 318 parinti dela Niceia, cel din 1507 Fevruarie 3
i eel fare data, datat de not H 1491 Septemvrie 3-1505 Martie 26 s.
Si caracteristic in acest sens e hrisovul din 1500 Ianuarie 31 unde poena
temporalis are urmatorul cuprins: einE >ISE H no HAC EMS x l'ocno.tk Rork eixpii-
.111T Cita WRMICTIs HAH WT HOHJEK Ff/dTidX HMI HEAL1X H WT CkPOAFOHAEX I1AH WT HHOPOAHHK
Jlflf STIOKAHT H FICHAVIsHITT CHE 'UWE WfiEWMIHE H HOCIVkASETK CHII,E, Ad HAUT!. AIHHOCTk WT
l'OCHJAd Flora, CI.THOPWar0 HEFO H HEWN:, H WT IfriNFICTIE lioromaTOE H CHATOr0 onx(EpEo
H 4K1AOTHOPLI,4 X(1HCTOEI HEIKOddt H d,d MS STHAAHT H SKAHHT 1'OCII0Ak EMI, WOWS WG(14CTk
H Ad MS AapSeT nOICkAS ILEA RHAHMHE II HERHAHMHE Hoorn H Ad HMOT nrkAcToTtAli
HJ CTPMLHOM CSAS IlfriNHCTSIO lioromerfne H CHATOr0 HIC.AOTHOPHl HHKaddE. flip( AH HE

nononnT, NH STHirk MIT, NH CHM 110CdliASET, 4,4 Filt.3AdCT WTHET Hd CTPAWHOM CSAS W CHK
(=Inca i dupd noi cui ii va incredinta Domnul Dumnezeu aceasta stapanire
sau dintre fratii notri sau dintre copii i dintre rude sau din alt neam inca sa
intareasca i sa indeplineasca aceasta a noastra fagaduinta (danie) Sf va urma
aka, sa alba mile dela Domnul Dumnezeu, carele a facut cerul i pamantul Si

www.dacoromanica.ro
278 DAMIAN P, BOGDAN

soavele din 1487 Iunie 12 si 1502 Fevruarie 18 apare numai clauza

injonctiva si rasplata celui ce va respecta stipulatiile actului.
Dintre hrisoavele simple externe nu cunosc formula decat eel al lui
Radu Prasnaglava din 1421 Mai 17, destinat Brasovenilor, unde for-
mula are urmatorul cuprins: N KAM KTO CA Ell HOKIrCHA, IAKO AA
II liCTA'IIHT CIE KAETKH, TO) TAKOKAA1'0 AA SEEM' FocnoAk Fork BAE
Nif T'kil)11, A K'I% EX.A;h1HIll gg'k AX1115;k, N AA HAAAT StliACTIE C'h
Iota H c. chlIEA1 H Ad ECT flOOKAANT OT
1".
TII,i1 H (,'HI1A H CK/ATOrO
ASV H OT T H HI CKANTKIK WTEIch, WISE K'h HEIKEN, AAIHII 1.
Formula nu este cunoscuta scrisorilor externe dupa cum ea nu este
cunoscuta nici celor interne.
Locul pe care-1 ocupa formula poena spiritualis este intotdeauna
dupd poena temporalis, cand bineinteles aceasta din urma formula
apare in act 2, iar cand ea nu apare, poen1 spiritualis urmeaza imediat
dupa dispositio.
Originea formulei poena spiritualis in hrisoavele interne solemne e de
cautat in influenta pe care cancelariile sud-slave au exercitat-o asupra
celei muntene, in pomenitele cancelarii formula fiind cunoscuta 3 si
unde ea e de origine bizantina. Diplomatica munteano-slava a impru-
mutat numai uzul formulei si indemnul catre urmasi, pe care apoi
le-a stilizat completandu-le cu elemente proprii, create de cerintele
cancelariei muntene.
Poena temporalis, Hrisoavele domnilor munteni cunosc pe langa
poena spiritualis si formula denumita poena temporalis insa nu in
frecventa de care se bucura cea dintai formula pomenita. Formula
cuprinde in sine amenintarea cu mania si pedeapsa emitentului actului

dela Preacurata Maica a Domnului si dela sfantul arhiereu gi facatorul de

minuni al lui Hristos, Nicolae (acesta e patronul manastirii) sa-1 imputerniceasca
si sa-i intareasca Domnul Dumnezeu stapanirea lui si sa-1 daruiasca izbanda
asupra vrajmasilor vazuti si nevazuti si sa alba infatisator la strasnica judecata
pe Preacurata Maica a Domnului si pe sfantul f acator de minuni Nicolae. Iar
daca nu va innoi, nici va intari, nici va urma acestora, sa dea raspuns despre
acestea la infricosata judecata).
1 In traducere: Si oricine se va indrazni ca sa calce aceste juraminte, apoi
unul ca acela sa-1 ucid5, Domnul Dumnezeu aici cu trupul iar in veacul viitor
cu sufletul i sa aiba parte cu Iuda si. cu Arie si 8a fie blestemat de Tatal i Fiul
i sfantul Duh si de cei 300 si 18 sfinti parinti dela Nicheia, amin.
2 Cad in majoritatea hrisoavelor simple poena spiritualis, dupa cum am

vazut mai inainte, lipseste.

3 Cf. pentru diplomatica bulgara, Ilinskij, op. cit., hrisoavele destinate ma-
nastirilor Virghinsk, Orehov, Ryla si Vito; pentru diplomatica sarbeasca, cf. St.
StanojeviC, op. cit., din riiac cpncKe gpanescKe ANaikemje, Seria II, C, p. 27-48.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA DIN SECOLELE XIV *I XV 279

pe eel care ar calca stipulatiile actului si apare pentru prima oara in

hrisovul lui Mircea eel Batran din 1409 Mai Ir.
E de remarcat insa ca poena temporalis comporta o deosebire in
ceea ce priveste frecventa ei in hrisoavele solemne si cele simple deci
ca si in cazul formulei poena spiritualis. Asa pe cand hrisoavele solemne
cu exceptia a 12 dintre ele 1 celelalte toate cunosc formula; in hrisoa-
vele simple dimpotriva formula cu o singura exceptie 2 nu apare decat
in hrisoavele destinate manastirilor iar proportia e urmatoarea: din
45 hrisoave numai 15 cunosc formula 3.
Formula poena temporalis, in hrisoavele solemne de pang la 1445,
este inglobata in dispositio 4 si cuprinde ca de altfel mai toate hri-
soavele muntene amenintarea cu mania si pedeapsa emitentului pe
eel care ar calca stipulatiile actului. Primul hrisov care mentioneaza
formula este al lui Mircea eel Batran din 1409 Mai i1, unde cuprinsul
e acesta: KTO AN c/a gm' Hotacirr... (urmeaza. apoi mentiunea drega-
torilor ;i a functionarilor domnesti din dispositio) inKo An HAI H 034-
GMT, T'kM311 CM* HOM, Alpe II W KAAA EAHHOM HIM >IC 11 KOTli [WHOA-
ciKa %11-1 NAN Hfllf M{HISOTii CH HA POCHOACTKLI A1H Iluiy ai1Ad KOEIAOAAT.,

TO TAKOKI,J14 WHAT IIpI, TH IMMO 3AW H mi'. WT roclioArrgn AIN

KAKO np-krrxdi HMI< H Heck111 CIEMS XilICOI{SLIS l'OC HOACTK A

1 Cf. in acest sens urmatoarele hrisoave: al lui Vladislav I, al lui Dan I,

ale lui Mircea eel Baran din 1387 Iunie 27, cele doua fara data, destinate ma-
nastirii Tismana pentru confirmari si acordari de not donatii; hrisoavele lui
Dan II din 1424 August 5 si din Dumineca Floriilor, al lui Vlad Dracul din 1439
August 2, cum si hrisoavele lui Radu eel Mare din 1497 Martie 23, 1498 Julie r9,
i5oo Aprilie 26 i 1501 Mai 23.
2 Cf. in acest sens hrisovul din 1486 Aprilie 23.
3 Cf. in acest sens urmaoarele acte: 1406 indictionul 15, 1458 Mar-
tie 5, 1465 Octomvrie 14, 1467 Ianuarie 15, 1470 Iulie 28, 1480 Aprilie
3 amandoua actele cu aceasta data al lui Basarab cel Tandr, faril
data, destinat manastirii Tismana pentru confirmarea vechilor ei pro-
-prietati, acordate prin hrisoavele anterioare si solemne; 1490 Aprilie
12 (eel destinat manastirei Govora), 1491 Septemvrie 3, 1495 Septem-
vrie 4, 1498 Ianuarie 9, 1505 Martie 27, 1507 Fevruarie 3 si eel din
<1 1496 -1508 Aprilie 6. In hrisoavele simple in care formula lipseste,
in acestea yin imediat dupa dispositio, martorii, iar cand si acestia lipsesc,
dupa dispositio urmeaza de indata data.
4 Exceptand hrisovul lui Mircea eel Batran din Octomvrie, cloud hrisoave
ale aceluiasi domn: unul prin care i se dau manastirii Nucet trei sate pe Dunare
i altul prin care se acorda scutiri de vama trasurilor manastirii Cozia si hrisovul
lui Mihai I care are acelasi cuprins. In toate aceste pomenite hrisoave poena
temporalis urmeaza dupa poena spiritualis si este stilizata in aceasta din urma
formula.

www.dacoromanica.ro
 280 DAMIAN P. BOGDAN

Aui 1 dupa care urmeaza apoi partea finals din dispositio. Aceeasi prezen-
tare a formulei vom intalni si in hrisoavele aceluiasi domn din 1415 Iunie
ro, cel fara data destinat manastirii Snagov, hrisovul fara data destinat
manastirii Nucet pentru balti pe Dunare aici insa formula e mai
redusa in ceea ce priveste expresiile ce insotesc elementele fundamen-
tale si cel fara data, pentru ocina Mociurita, in care elementele de
fond sunt exprimate prin wprIa si riatca3k. Fac exceptie dela cele expuse
mai sus: hrisovul din Octomvrie al aceluiasi domn in care dupd poena
spiritualis, ce incepe cu verbul HOOKAETH (exprimat la conjunctival
prezent persoana III singular AA err 11110106T) urmeaza poena
temporalis in aceasta compozitie: HOTOM H WT POCHOACTHA i1111 2; in
cel pentru scutirea de vama a carelor manastirii Cozia, dupa poena
spirituals, care incepe Cu KTO AN CM HOKIrCHTk TOH3H HAUT HOHANT
urmeaza: HAKA3k H wprIm WT rocrioAcTga luti IWO HACT.EHHHKk Ft
HACI101pHHHIik KOHCOKSAS POCHOACTKA AIN H CH HA MOEPO iiIHKAHAA
KOFKOAA 3 la fel si in hrisovul lui Mihai I cu acelasi cuprins (dar
fara iar in hrisovul lui Mircea pentru cele trei sate pe Dunare
al Coziei, dupa poena spiritualis urmeaza poena temporalis in aceasta."
compozitie: H WT rOCHOACTKA A1H AA HON MET gEAHKO 3AW H worIdx.
Aceeasi prezentare a formulei ca in hrisoavele lui Mircea din 1409 Mai
II, 1415 Iunie 10, cele fara data pentru manastirile Snagov, Nucet
si pentru ocina Mociurita, vom intalni apoi si in celelalte hrisoave
solemne pang la 1445 4.
I In traducere: eine se va indrazni... ca sa impiedece pe acei sateni chiar
si cu un fir de par, in timpul vietii domniei mele sau in timpul vietii feciorului
domniei mele, Mihail voevod, unul ca acela va primi mare ram i urgie dela dom-
nia mea ca un ealcator si necredincios al acestui hrisov al domniei mele.
2 In traducere: Sa fie blestemat... apoi si de domnia mea.
a In traducere: Cine se va indrazni va primi dojana i urgie dela domnia
mea ca un ealcator si neascultator a acestui hrisov al domniei mele si al
feciorului domniei mele Mihail voevod.
4 Exceptand hrisovul lui Mircea din 1415 Martie 28 in care formula se afla

de asemeni in dispositio insa are drept pedeapsa materials numai urgia emi-
tentului, precedata de blestemul patronului manastirii care e deosebit de cel
din poena spiritualis propriu zisa i cuprinsul formulei poena temporalis e
acesta: KOH CA at no,i8cH4h urmeaza apoi dregatorii i functionarii domnesti din
dispositio 4,4 HPOCHT TIAUH
vine apoi pomenitul blestam: ,
8441A4 WT JmonacTiipi: POCIIOACTRO Mn, TO TOKOROMS
ICT CkAOCT4TK CHAT.Id Tpaard H tRb woriti roc-
nor,cicon m oirmirkm (= cine se va indrazni... sa ceara aceasta vama dela
--

manastirea domniei mele unuia ca aceluia (sa-i fie protivnica sfanta Troita)
si in urgie domneasea sa moard); iar in cele dotia hrisoave ale lui Alexandra
Aldea poena temporalis e precedata de asemeni de blestemul patronului
manastirii, poena temporalis avand apoi aceeasi dispozitie i prezentare ca in
hrisovul din 1409 Mai Ir.

www.dacoromanica.ro
 DIPDOmATICA SLAVO-ROMANa. DIN SECOLM.E XIV 51 xv 281

Incepand insa cu hrisovul lui Vlad ' epes din 1445 August 7 poena
temporalis se separa de dispositio 1, pastrand totusi aceleasi elemente
componente ca in hrisovul din 1409 Mai II, si aceasta in tot decursul
secolului XV 2.
In hrisoavele simple formula prezinta acelasi cuprins ca in hrisoa-
vele solemn si e intercalate in dispositio 3. si caracteristic in acest
sens e hrisovul din 1465 Octomvrie 14 care are exact aceeasi prezen-
tare si cuprins bineinteles adoptate caracterului simplu al hrisovu-
lui in chestiune ca in hrisovul solemn din 1409 Mai H. Sunt insa
doua abateri care merita a fi semnalate. Asa e hrisovul lui Vlad Calu-
garul din 1486 Aprilie 23, in care poena temporalis o constitue o amends
ce poarta numele de hatalm cum si pierderea chiar a ocinei (Rom w'r
SLIME N WT CN HOUK uS H WT AOEPSAI N WT CINEOK ETC MS H. WT TrhIVIA
H WT 611/ITIM t S H WT Pam C'EtC spaTTu MS, TA FIE (NT KOTET Ad
CTOET NA PELI rocmoAc Tgd AIN, ICAKO LEK ECT STAKAINA H AAA POCHOA-
CTKO MN, A T AiS311 'MOMS AA CS [WHIN EMI"' TON II AA
S3MSIOT TOMSN 4AOKEKS 3A FANS pE4 KaTallMk N WWI NS Ad cm mmrS-
EH Th 4, hrisovul din 1495 Septeinvre 4 in care se specifics ca

1 Exists insa yf dupe acest an cateva hrisoave care se abat dela cele
spuse mai sus : cf. in acest sens de pilda hrisovul din 1476 Mai 8 (in original
la Acad. Rom., Documente CXXXIV-47) in care poena temporalis este
inglobata in dispositio urmand dupe dregatorii i functionarii doinneti
insa precedand darile ; hrisovul lui Radu cel Mare din 1499 Ianuarie 25, in
care poena temporalis e inglobata in partea finale a formulei dispositio ;
hrisovul din 1501 Mai 24 in care poena temporalis e urinata de blestemul
patronului mandstirii, dupe', care vine apoi poena spiritualis propriu zisa i
hrisovul din 1502 Martie 9 in care poena temporalis e inglobata de asefneni
in partea finale a formulei dispositio, elementele de fond fiind 3AO rnna H

( =rau i mane).
2 Exceptand hrisovul din 1505 Iunie, in care poena temporalis e legate cu
dispositio i prevede pedeapsa tragerii in teapa a celui care va calca stipulatiile
actuluirefuzul de a plati cuvenita vaind manastirii destinatare a actului (noriewe
4410RIKEI vora 1110 HE Si rma-reiTH RAMS CRA1 J4tS MOHISCTHOS H ipo ECT AOCTO4HTIO, TMEOELWO
LIAOIWCEI Two A,A 3FLIET Epe Cf KE 144 fliINIEHK 110C FARHTH NA Epop, = Pentruca acel om
care nu va plati vama sfintei manastiri i ceea ce ii este averea, un om Ch
atare, aa sa se tie ca se va pune in teal* la vad).
3 Exceptand hrisoavele din 1406 indictionul 15. 1458 Martie 5 i 1465
Octomvrie 14 in care poena temporalis vine dupe poena spiritualis i e legate de
aceasta.
' In traducere: Cine dela Lupa i dintre feciorii lui i dela Dobrul i
dintre feciorii iui i dela Tarta i dintre fratii lui i dela Rada cu fratii lui,
de nu va vrea sa stea asupra cuvantului domniei mele, dupe cum i-a aezat
Si le-a dat domnia mea iar acelui om sa fie volnici banii acelui tinnt sa is
acelui om pentru un cuvant, hatalm si ocina sa si-o piardA

www.dacoromanica.ro
282 DAMIAN P. BOGDAN

pedeapsa nu va fi aplicata de domn ci de calugarii manastirii 1 desti-

natare sj hrisovul din 1507 Fevruarie 3 In care cel care va calca
stipulatiile actului va fi innecat, legandu-i-se o piatra de gat (ERIE KTO
CE Ell HOKSCIIA AOKNTH HA11 METEKOKAT11 NAA T611311 6AATA CRATOAIS
MOIIACTI108, NAN KE KNTN KA00111M1, NAN KE 611TH 60A*01111 POCHOACTKA
A111, 11111 KEIHFI KOA*011118, TE06 KE AOKHT14 KE3 110KM-bag KAA$P600M
TO TAKOKH AA anae 606 PA 'HAW 8KKATHT11 POCEIOACTKO Al F1, TEO AIS
KENO 11AK63AT11 KAMEN NA 17108 TME ra NEW METIIST11 Int KOAS) 2.
Deci cum vedem existau sj pedepse care iesiau cu totul din comun.
E de retinut de asemeni si aparitia de doua on a formulei poena
temporalis in cuprinsul unuia si aceluiasi act. Asa e hrisovul din 1467
Ianuarie 15 in care prima oara formula e intercalate in dispositio si are
urmatorul cuprins: 110116:1:6 KTO EN AAA 1103A6dKHA AWE N KAAC E,1.1111,
TAKOMI SAO 1116T EIATHT WT rocnomirga A111 3, jar a doua oara textul
e acesta:N KA0f KTO Khl I-OCT:MINA CIE 110KEAblIE l'OcnoACTKA MH,

H wprig WT rocroAcTga ,1,111 HO

TAKOKK1 1IAIAT 1101/ATItl KEAU1K0 3AW
penx rocroAcnia mn 4. Urmeaza apoi hrisovele din 1480 Aprilie 3 si hri-
sovul datat numai grin lung. si zi Aprilie 6 al lui Radu cel Mare si
in care prima oara poena temporalis are acest cuprins: H FIFIKTO Aa
I1 116 CAIET 3,1A0`1.iKATH Nil FANO 301.+110 WT TIM KACKAOKE Epf KE 3/10
HATHT lVT rocroACTEA MN 5, jar a doua oara e legates cu elemente din
dispositio si a- e acelasi cuprins (H Avimila011 N KAM1111111 AA HE SalIMAT
Julinfirn w'r norm H WT CRiu,1111 0 mayincni(1cmi elemente din dispo-
sitio 611E TO SAO FIATI1T) 7.
Poena temporalis e cunoscuta de asemeni si celor cloud scrisori cu
caracter executoriu: a lui Mircea si a lui Radu cel Mare, insa pe cand

1 Si textul formulei e acesta: -rico 4E Cf !WITH SdE3A6 S EihacialiS Ef 3 MIX ahalid

J iamSrepa p,d gSAST F10(114111411 3AO a,a v$ 4111111T (= cine se va afla ca a intrat in
braniste fare tire (adica a calugarilor) iar calugarii sa fie volnici a-i face rail).
2 In traducere: Iar cine se va indrazni a pescui sau a se amesteca iri acele
balti ale sfintei manastiri sau va fi oraan sau va fi boier al domniei mele sau
vecin al boierului, de va pescui farce porunca calugarilor apoi unul ca acela sa tie
ca -1 vom prinde domnia mea de-i vom lega o piatra de gat i-lvom arunca in apa.
3 In traducere: Pentruca cine le va impiedeca chiar i un fir de par, unul
ca acela va pati rau dela domnia mea.
a In traducere: Si oricine va calca aceasta porunca a domniei mele, unul ca

acela va primi mare ran i urgie dela domnia mea, dupe cuvantul domniei mele.
5 In traducere: Si nimeni sa nu indrazneasca a le opri nici un graunte din
acele galeti caci rau va pati dela domnia mea.
6 Deci x avea valoarea fonetica a romanescului d.
' In traducere: Si dijmarii i varaeii sa, nu is perperii dela popii i judetii
manastireti caci ram vor pati.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROM ANA DIN SF.COLELE XV 283

in scrisoarea lui Mircea formula are un text pang acum necunoscut

si sanctiunea e lasata pe seama satenilor manastirii Tismana 1 (Koil
AN CH 1111CT,E111111"It nocfrkrkk KAM WT noxkpli rocnoACKLI 41111 ENKE Kit-
3/4\ TH 11A11 HHIJK h p1160T6 AA K61 (1/.136A;KAATk, SA ATE KA P/1/1K.R
K be o) 2, in cea a lui Radu eel Mare formula are dimpotriva acelasi
caracter si cuprins ca in majoritatea hrisoavelor simple.
In hrisoavele externe formula nu apare cleat in cele destinate
Brasovenilor, flind cu totul necunoscuta hrisoavelor inchinate
manastirilor dela Athos. i aceasta din urma absenta e perfect explica-
bila tinand seama de obiectul actelor. La fel nu cunosc formula nici
cele doua hrisoave al lui Mircea din 1403 (Septemvrie 23) si al lui
Vlad Dracul din 1439 Septemvrie 8 destinate, primul regelui Polo-
niei iar eel de al doilea negustorilor din aceeasi tara.
In hrisoavele solemn destinate Brasovenilor poena temporalis se
afla inglobata in dispositio ca si in actele interne de pang. la 1445, ceva
mai mult, aceasta prezentare apare in tot cursul secolului XV.
Elementele fundamentale ale formulei sunt aceleasi ca si in majo-
ritatea actelor interne cu acelasi caracter adica KEM1K0 3no 11 wo-
Fla insa expresiile ce insotesc aceste elemente pand la anul 1424
inclusiv, sunt mai reduse, iar dela aceasta data amplificate. Astfel in
hrisovul lui Mircea din 1413 August 6 3 cuprinsul e acesta: ewe HCE
KTO Chi 41ET flOKSCHTH WT COAtO FOC110,1,CTK/1 A111 KEAHHAK )1SE 11 111A-

1111K 4 E81,1 ,A,c1 ECT 1:81-1fH T011311 K$11,141K6, E8,1,1 AA ECT KOMS 111160
A1HAOCT6 AAAEHA, TA 1-411/1OMHT, TA HE CTOHT HA 410 CAAA STKI,.1,11A 111

3/11:0111111 HA 1411160/11 3AK011*, TW TAKOKII HA1AT 1.4111/7fiTH KEAHKO 3/10 FI

worfix. WT rociloAcTim Au] 5. Acelasi text cu mici abateri 6 intailliM
si in hrisovul din (1424) Noemvrie 10 7. Exact aceleasi elemente fun-
1 Deci exact ca in hrisovul din 1495 Septemvrie 4, unde pedeapsa o vor
aplica-o calugarii manastirii destinatare, in speta ai Glavaciogului.
2 In traducere: Cine va veni in mijlocul vostru dintre boierii domniei mele
ca sa va is sau la alte munci sa vi. duca, daii -i in cap la oricare.
3 Editat de Gr. Tocilescu in op. cit., sub no. 3.
4 Deci pang aici elemente din dispositio.
6 In traducere: Inca si cine se va indrazni dintre boierii domniei mele marl
Si mici fie cal e cumparata aceasta vama fie ca este data cuiva in mila, de va
adaoga si nu va sta pe ceea ce am intarit si am legiuit prin legea dintli, unul
ca acela va primi mare rau of urgie dela domnia mea. Cf. in acest cuprins si
hrisoavele editate de Gr. Tocilescu in op. cit., sub no. 7 si 20.
$i aceste abateri constau in faptul ca dupes WrIriat WT rocnoAcTria Ala
urtneaza: MICO HACTAIHIll H iffrliCoISHNHK H HOC(111ASHTM 11 HEIrkpiliPS CTEM$ xplicolionS roc-
noAc-ra MH (=ca un calcator neascultator si violator si necredincios al
acestui hrisov al domniei mele).
7 Editat de Tocilescu in op. cit., sub no. 24.

www.dacoromanica.ro
284 DAMIAN P. BOGDAN

damentale vom intalni si in unele hrisoave simple 1, la fel si in unele

scrisori cu caracter executoriu 2. Asa in actul prin care Radu Prasna-
glava dispune vamesului Alexandra care are concesionata vama dela
Rucar modal de a vamui pe Brasoveni 3, textul e acesta : HOHE>KE
KTO CAN EH HOKSCHA AA 'WitKli3SIET H(lt3 3MM", HA1AT 1111Y1 TH
KEAHKO SAO H worIx WT rocnoArrga A1N 4. Un text strein elementelor
fundamentale de pang acum, cunoscut insa hrisoavelor solemne interne,
dar aceasta numai prin expresiile ce insotesc pomenitele elemente, ni-1
prezinta o scrisoare cu caracter executoriu a lui Mihai 15: WTH KAM
KTO CE KN HOKSCHAII, m NM 1103AEAKHT ALPE H KAAC EAHH, HA1AT twit-
HATH WT IJO,A,ITEA* rocnomma Ale H WT POCHOACTKA A1116. intr'0
scrisoare cu acelasi caracter, dela Dan 117, sanctiunea e arderea cu foc.
Iata textul acestei penalitati: HOHE)KE KT' MET SAHTSKATH HOAKA LIAOKEKA,
TO TAKOKnro LIUK ClOKE11111 WrFIEM 8. Formula este cunoscuta de asemeni
gi hrisovului simplu al lui Mircea eel Baran, fara data, destinat negusto-
rilor poloni si lituanieni si unde cuprinsul e acesta: KTO AN III nocpamoTHA
ChIN xpicoitoyn rOCHOACTKA A1H, TAKOKKIH HAM' npIh1TN KEAHKO3AW H tvprIx.
WT rocrioACTKA 11111 KAKO HHEK*PHHK clmoy XIIHCOKSAS POCHOACTKA AM 9
i aceasta e si formula cu care se incheie textul propriu zis al actului.
Originea formulei e de cautat parte in diplomatica bulgard in
-care elementele IMMO 3110 si worIn sunt cunoscute 10. cat despre cele-
lalte elemente constitutive ale formulei, inexistente in diplomaticele
ce au influentat diplomatica munteano-slava, acestea trebuesc atri-
buite spiritului de creatie autohton muntean.
Corroboratio. Sanctiunele fiind prevazute, textul actului se incheie
de obicei spun A. de Boiiard 11 printeo formula care cuprinde

1 Cf. in acest sens actele editate de Tocilescu in op. cit., sub no. 9, II si Too.
2 De pilda cele editate de Tocilescu in op. cit., sub no. 12 i 15.
2Editata. de Tocilescu in op. cit., sub no. 9.
4 In traducere: Pentruca tine se va indrazni sa le is peste lege, va primi
mare rau si urgie dela domnia mea.
p anume cea editata de Tocilescu in op. cit., sub no. 4.
In traducere: Ca.ci oricine se va indramai ca sa le impiedece chiar si un fir

de par, va pieri de ca'tre mana parintelui meu si de catre cea a domniei mele.
anume cea editata de Tocilescu in op. cit., sub no. 20.
8 In traducere: Pentruca cine va bantui pe omul drept, unul ca acela va fi
ars cu foc.
o In traducere: Cine va viola acest hrisov al domniei mele, unul ca acela
va primi mare rau si urgie dela domnia mea ca un necredincios al acestui hrisov
al domniei mele.
10 Cf. pentru aceste elemente de pilda hrisovul lui loan Asan destinat Ragusei,
la Ilinskij, op. cit., p. 13.
11 Cf. A. de Bollard, op. cit., I, p. 290.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMINA DIN SCOIXI-X XIV 5I XV 285

"enuntarea modalitatilor de validare ale actului, adica indeplinirea

f ormalitatilor necesare pentru perfectiunea legala a actului, sau pro-
-cedura adoptata pentru a asigura actului puterea probanta. Aceasta
formula poarta numele de corroboratio 1.
Formula corroboratio End un element propriu Apusului 2 este cu
totul necunoscuta hrisoavelor munteano-slave interne i aceasta in
-opozitie cu actele moldoveneti in care acte formula apare curent 3.
In hrisoavele slavo-muntene externe formula e cunoscuta celor doua
hrisoave destinate regelui si negustorilor poloni i anume hrisovului
din 1403 (Septemvrie 23) unde formula apare dupa dispositio si are
u.rmatorul cuprins: A HA KirkflOCTk H HA 11.1AHKOf KAF1KOE HOTKE11,1<*-
HkE AAAH ECAVKI HAWK All rrk H HE9AT HA11110 KASAAH 3All*CHT11 4 ySl

hrisovului din 1439 Septemvrie 8 unde formula aparand dupa martori

prezinta urtnatorul text: SA 110KEAHKOE ;RE STlicrliNCAEHIE KEAEAH EC AUI

HALIMAIS K*11110(1'18 FIHCAPPJ iiii1KAHAS Chi AVICT 6 1113111111AKH 11 HAWS MAIMS

11EHATIt Hp141{ECHTH 6. Formula corroboratio din aceste doua acte este
reprodusa 'intocmai dupa formula cu acela0 caracter din actele cu-
noscute de reprezentantii destinatarilor actelor, in speta actele ruteano-
lituaniene.
E curios insa ca formula apare i in hrisovul din 1500 Ianuarie 31,
-destinat manastirii Sfantului Nicolae din Cgireia dela Athos, unde e
-stilizata in urmatorul text: HCHHCA NSE H HAHOAKI1 H flEHATk HPHKECH
411110P0PIAWHP1 MIAMI EAT HANHEHH 7.
Mentiunea persoanei din al cdrei ordin se scrie actul. Tot ca o
formula de validare se prezinta in actele domnilor munteni si men-
-tiunea persoanei din al carei ordin se scrie actul, formula insa ce apare
in putine hrisoave.
1 Ibidem, I, p. 291.
2 Formula e cunoscuta atat diplomaticei bulgaresti (cf. in acest sens,
Ilinskij, op. cit., hrisoavele destinate manastirilor: Zograf, Orehov si Ryla)
-cat si celei sarbesti (cf. St. StanojeviC", op. cit., din nue cpacKe xpanjeBcKe
Atta,qemje, Seria II, CVI, p. r3-16)unde insa apare destul de rar.
a Cf. Damian P. Bogdan, Contributiuni la studiul diplomaticei vechi moldo-
veneVi, Bucuresti, 1935, p. 30.
4 In traducere: Iar pentru putere si spre mai mare si puternica intarire
am dat aceasta carte a noastra si am poruncit ca pecetea noastra sa o lege.
5 In dispositio numele actului e xpacosSnk. Deci formula reproduce intocmai
-corroboratio din actele ruteano-lituaniene cunoscute de reprezentantul destina-
tarului actului din 1439 Septemvrie 8.
6 In traducere: Iar spre mai mare intarire am poruncit credinciosului
itostru pisar Mihail aceasta carte s indrepteze si a noastra mare pecete sa lege.
7 In traducere: A scris si a indreptat si pecetea a atarnat-o prea lge&
t osul diac numit Bat.

www.dacoromanica.ro
3
286 DAMIAN P. BOGDAN

Formula e mentionata pentru prima oars in hrisovul lui Dan I

unde este inglobata in datum 1, la fel e formula si in hrisovul lui Mircea'
din 1387 Iunie 27. Formula apare de asemeni si in hrisoavele din 1461
Fevruarie 10 2 sl 1501 Mai 24 unde relevam urmatorul text: 1-1 43'h.
01111 pkomicnismaro 3, GE/ ncifficay 110t1FirkIlIftWft 1%C1104,1111a MN 4.
mentiunea persoanei care redacteath conceptul actului. Formula ce
cuprinde persoana care redacteaza conceptul actului e stilizata in
datum si apare numai in patru hrisoave, dintre care doua sunt interne
si doua externe. IVIentionam in acest sens hrisovul din 1505 Iunie 21 5,
unde textul formulei e acesta : N 43'It rItCTAKALIJAVO 6, dupa care
urmeaza mentiunea persoanei aceeasi care scrie actul ; actul ace--
luiasi domn din 1505 Decemvrie 10 7 si cele externe : 1439 Septem-
vrie 8 si 1500 lanuarie 31, in care textul formulei e urmatorul:
Cl%CTM111 CHE illf101.017k1111111 ef1VA011.11 11,111E4E1111 8.
Mentiunea persoanei care scrie actul. Acelasi caracter de validitate
ca si formulele de mentionare a persoanei care porunceste scrierea
actului si a persoanei care redacteaza conceptul actului prezinta si
formula ce cuprinde persoana care scrie actul. Aceasta formula cuprinde
numele de botez al persoanei care scrie actul, exprimat, deseori la pronu-
mele personal, persoana I singular (43) 9, precedat de verbul HCEINC4T1110,

1 Cf. pentru cuprinsul formulei, studiul de fata, Rev. 1st. Rom., V-VI, p. 28,
iar pentru lamuriri asupra caracterului vi sensului formulei, ibidem, p. 28 si nota 3,
2 Cf. pentru cuprinsul formulei nota precedent&
3 Panes aici e mentiunea persoanei care scrie actul i numai dupa aceasta
urmeaza formula de care ne ocupam.
4 In traducere: Si eu Sin scriitorul de manes, carele am scris din porunca
domnului meu.
5 Editat de Al. Stefulescu in Documente slay o-romtine relative la Gory', p. 57-58.
Actul in chestiune Stefulescu ne spune ca -1 editeaza dupa originalul aflat in
Muzeul Gorjului (sec. XVI-lea, doc. 3, cf. Al. Stefulescu, op. cit., p. 57, nota I),
astazi acest act se afla la Academia Romans (Doc. CVIII-68) daruit fiind de
g-ralul P. V. Nasturel.
6 In traducere: Si eu eel carele am alcatuit
7 In original la Acad. Rom., Documente, XXXIII-191.

In traducere: A alcatuit aceasta prea pacatosul Teodor numit.

Cf. in acest sens de pilda hrisovul lui Mircea din 3409 Mai it, cele din

1435 Iunie to, 3439 August 2, 1451 Martie z8, 1451 August 1, foarte rar d3'k
e urmat si de un calificativ in ceea ce priveste stares morales a scribului fata
de Dumnezeu dar aceasta numai c'anes actul e destinat unei manastiri (cr. in
acest. sens actul din 1493 Iunie 3: as rpliwrui tioSicovii Gtall IlliedX = eu pacatosul
Ceucut Stan am scris) ; actul din 3502 Aprilie 3o, actul din 1503 Aprilie 18 si
eel din 3504 Noemvrie 21.
10 Cf. de pilda hrisoavele din 1415 Martie 28, 1483 Iunie 5 si 1501 Decem-
vrie 15.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMANA DIN SECOLEI,E XIV SI XV 287

0 HaHlYKTATI-1 2 la aorist persoana I singular a si urmat

11HCATH 1
deseori de un titlu al scribului 4. Formula nu apare independent
ci inglobata in datum deci dupa martori, cand acestia sunt pre-
zenti si e mentionata destul de des in actele muntene. Primul act
in care apare formula e al lui Mircea cel Batran din 1409 Mai ii, unde
textul ei e urmatorul: H .131t ilIHKAHA MI6 HCHHCAK 5.
Mentiunea persoanei care revizueste textul scris at actului. Dar pe
langa pomenitele formule mai apare, ce e drept destul de rar, si men-
tiunea persoanei care revizueste textul actului dupa ce acesta a fost
scris de diac. Aceasta mentiune e stilizata in termenul ticiimou: 6.
Formula e alcatuita din mentionatul termen dupa care urmeaza
numele si titlul revizuitorului 7. Apare de obicei la sfarsitul martorilor
si inainte de mentiunea diacului scriitor al actului. Primul act ce ne-o
prezinta e al lui Micea cel Batran din 1409 Mai II, unde textul formulei
e acesta: HCHrliIKHHK AWrOdiET 11.111,1,0KHH.
In ceea ce priveste originea tuturor acestor formule pomenite pang
acum si anume : mentiunea persoanei din al carei ordin se scrie
actul, a persoanei care redacteaza conceptul actului, a persoanei ce-1
scrie si a persoanei care revizueste textul scris al actului ele comports
o sursa apuseana 8, filiera fiind probabil diplomatica sarba 9, unde
aceste formule sunt cunoscute 10 .
Datum. Enuntarea timpului si a locului unde si cand s'a scris actul
poarta numele in diplomatica de datum. Deci chiar din definitie se vede

1 Cf. de pilda hrisoavele din 1439 August 1, 1451 August I si 1452 Ianuarie 2.
2 Dar acest verb apare mult mai tarziu; cf. in acest sens hrisoavele din 1501
Mai 23, 1502 Aprilie 3o, 1504 Noemvrie 21, 1505 Iunie 15, 1505 Decenwrie 9
si 1506 Septemvrie I.
3 Toate aceste verbe au sensul de a scri.
4 Cf. pentru acest titlu cat 3i pentru alte titluri, care insa apar sporadic,
studiul de fatal, Rev. Ist. Rom., V-VI, p. 52-53, cum si notele dela aceleasi pagini.
5 In traducere : Si eu Mihail carele am scris.
6 Indreptator, diriguitor.
7 Cf. pentru acest dregator domnesc, studiul de fatal, Rev. 1st. Ran., V-VI, p.
31-32.
8 Cf. si M. Lascaris, Influences byzantines dans la diplomatique bulgare,
serbe at slave-roumaine, in Byzantinoslavica, III, 2 (1932), p.
o Insa mentiunea persoanei din al carei ordin se scrie actul apare i intr'un
act bulgar (Ilinskij, op. cit., p. 26), asa ca nu e exclus ca si celelalte formule sal
fi existat in diplomatica bulgara, dar saracia numarului hrisoavelor bulga'resti nu
poate infirma nici confirma acest lucru. In forma stilizata apare si in actele mol-
dovenesti (cf. Costachescu, op. cit., I, no. 51) si Inca chiar dela 1392 (ibidem ,I, no. 3).
1 Cf. pentru diplomatica sarba, St. Stanojevie', 1-nac cpucite mpagjeecge
Magemje, Seria II, CVI, p. 83-92.
www.dacoromanica.ro
3*
288 DAMIAN P. BOGDAN

ea formula contine duoa grupe de elemente : de o parte elementele to /'ogra-

lice care indica local unde s'a scris actul precedate in diplomatica apu-
seana de actum iar de alta parte elementele cronologice care arata timpul
cand s'a scris actul precedate in diplomatica apuseana de datum 1.
Elementele topografice din actele slavo-muntene sunt reprezentate
prin locul unde s'a scris actul. Se precizeaza in acelasi timp dace e vorba
de o manastire 2, iar incepand cu a doua jumatate a secolului XV se
arata si caracterul altor localitati : cetate 3 sau oras 4, una din cele doua
resedinte domnesti : Targoviste sau Bucuresti 5 sau o noua resedinta.
domneasca 6.

1 Cf. A. de Bollard, op. cit., I, p. 295-298.

2 Cf. in acest sens de pilda hrisovul din 1458 Martie 5: Els mot-lac-nip TEC-
AMIE (=in manastirea Tismana).
a Cf. in acest sens hrisovul din 5459 Septemvrie 20: 8-6 rpaA likSpop's
(=in cetatea Bucuresti, cf. actul la Acad. Rom., Doc. CLXX-2); actul extern
din 3476 Octomvrie 7 editat de Tocilescu in op. cit., sub no. so unde
textul e urmatorul: oy WHICH rpaA Iipatuos (=in marea cetate Brasov). Dar
termenul e cunoscut si actului din 1409 Mai II.
4 Cf. in acest sens actul din 1492 Aprilie : Eapow Hirrelpwm (=orasul Pi-
testilor). Insa acelasi cuvant unguresc varos, care dupd loan Bogdan (cf. Ioan
Bogdan, Documente privitoare la relatiile Tdrii-RomaneVi cu Braovul si cu
Tara Ungureascci in sec. XV si XVI, I, Bucuresti, 1905, indicele de cuvinte, p.
383 sub voce) e ora, redat chiar si in forma romanizata wpm], este folosit
si pentru a denumi capitala tarii care se stie insa ea era cetate (cf. in acest sens
actul din 1451 August 5: xi. FIECTOAHE wpm', Tp 6ro6NIiIH (= in orasul de rese-
dinta Targoviste), actul din 1452 August 5 la fel si 1483 Mai 12: Irk
114CTOEHH Hapow TIrkrompt ( = in orasul de reedinta. Targoviste) aa ca sensul
de ora al cuvantului wow e relativ.
5 Ca aceste doua cetati: Targoviste si Bucuresti, erau simultan resedinte
domnesti, aceasta eel putin pang la anul 1499 inclusiv (in actul din 1499 Octomvrie
6 dela Acad. Rom., Doc. CI-3, orasul de resedinta e Targoviste) ne-o dovedesc
urmatoarele acte: 1492 August 6 la Acad. Rom., Doc. XLio unde avem
urmatorul text: El% HACTOAHH rpm fiSs8peipli (= in cetatea de scaun Bucuresti);
1492 Septemvrie 8 in original la Arhivele Statului Bucuresti, sectia istoi-ica
node textul e urmatorul: an CTOEHli &wow Timroatian (=in orasul de scaun Tar-
goviste) ; 1494 Aprilie 1 in original la Arhivele Statului Bucuresti, sectia
istorica orasul de resedinta e Bucuresti iar in eel din 1494 Iulie 15 in
original la Acad. Rom., Doc. CVIII-34, cetatea de resedinta e Targoviste.
Prima mentiune ca resedinta domneasca a cetatii Targoviste ne-o da actul
extern din 1431 Ianuarie 3o editat de Tocilescu in op. cit., sub no. 18
( = inn HECTOEIM wpauiti To-kromini = in orasul de scaun Targoviste) iar Intre actele
interne primul o mentioneaza actul din 1436 Iunie 25: 81. lideTORtillE crork
TolooRillim (= in scaunul de acum Targoviste). Cat priveste acelasi caracter
al cetatii Bucuresti, prima mentiune ne-o da hrisovul din 1465 Octomvrie 14.
Cf. in acest sens hrisovul din 148o Ianuarie IS unde intalnim urmatorul

text: El+ HACTOAEH rpaA ESKSpatui ( =- in noua cetate de scaun Bucuresti),

NORI-1

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-R03IANA DIN SECOIXI,E XIV $1 XV 289

Elementele cronologice din actele slavo-muntene 1 sunt reprezen-

tate prin an, lung, zi, indiction si destul de rar si prin temelie, s5.rba-
toare si numele zilei din saptamana 2. Anul e reprezentat in cifre ciri-
lice, precedate de cuvintele KIt ATO, era ffind cea dela crearea lumii 3
si anume era greceasca sau constantinopolitana 4 si care incepe la
i Septemvrie a anului 5509 5, socotind asa dar ca dela crearea lumii
pang la Nasterea lui Christos au trecut 5508 ani 6.
Inceputul anului, adica stilul, era dela i Septemvrie ca si in bise-
rica si aceasta spre deosebire de actele moldo-slave contemporane in
care stilul dela i Septemvrie e o exceptie, caracteristic ffind stilul dela
I Ianuarie 7.
fapt ce presupune asertiunea ca intre timp 9e aceasta poate imediat dupa.
1478 (caci din 1478 Aprilie 3 avem un act la Arhivele Statului Bucuresti, sectia
istorica, unde Bucurestiul e redat ca reedinta domneasca) sf pang la 1479
inclusiv, Bucurestiul pierdut caracterul de resedinta domneasca, obtinancl
acest privilegiu din nou la 1480.
1 Despre care s'a ocupat N. Docan in Despre elementele cronologice in docu-

mentele ronanegi, extras din An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria II, Tom.
XXXII (191o).
2 Mentionam aici ca pentru verificarea autenticitatii zilei saptamanii din-
tr'un act se intrebuinteaza asa numitele litere dominicale, ce cuprind o serie
de sapte litere dela A la G, fiecare dintre ele atasate in mod conventional unui
an si avand drept scop indicarea primei zile a anului respectiv. Asa de pildti
litera dominicale a anului 1489 (cand insa, anul e bisextil literele stint duble,
de pilda.' literele dominicale ale anului bisextil 148o sunt BA) e D si controland
la calendarul literelor date de A. Giry (cf. A. Giry, op. cit., p. 217-258) autenti-
citatea zilei din saptatuana a hrisovului muntean din 1489 August 3 (aflat In
Acad. Rom., Doc. CLXX-4) care zi e data in hrisov ca fiind Luni, constatata
ca inteadevar ziva de Luni cade la 3 August 1489, deci e cea exacta.
3 Cronologia dela crearea lumii cunoaste trei ere: era greceasca sau con-
stantinopolitana care socoteste ea dela crearea lumii an trecut 5508 ani, era
alexandrine: care socoteste in acelasi scop 5492 ani, era iudaica care soco-
teste 3761 ani i era lui Avram care socoteste dela creare 2015 ani (cf. Gardt-
hausen, op. cit., II, P. 449)
4 Aceeasi era e cunoscuta atat diplomaticei bulga'resti cat si celei sarbeti
(cf. pentru diplomatica bulgara, actele editate de G. Ilinskij in op. cit., iar
pentru cea sarba, St. Stanojevi6, op. cit., din Diac cpricxe HpanjeBcRe Aga-
AeMje, Seria II, CXXXII, p. 29).
5 Cf. Gardthausen, op. cit., II, p. 448.
" Deci pentru transformarea unui an dela creare in an dela Christos trebue
sa se scada 5508 ani pentru lunile I Ianuarie-31 August si 5509 pentru lunile
Septemvrie-3i Decemvrie (cf. pentru acest calcul si A. I. Sobolevskij,
C.rialomo-pyccxasi naneorpacbisi (Paleografia slavo-ruse), St. Petersburg, 1908,
p. 105-106 cum i E. F. Karskij, op. cit., p. 221).
Cf. Damian P. Bogdan, Contributiuni la studiul diplomaticei vechi moldo-
venesti, Bucuresti, 1935, p. 35-36.

www.dacoromanica.ro
290 DAMIAN P. BOGDAN

Indictionul e un ciclu cronologic de 15 ani, de origine egipteana

si la baza de natures fiscala, fund data dupes care in Egipt se facea revi-
zia impozitului funciar 1. Ca element de datare in acte se crede ca e intro-
dus in epoca poliarhiei lui Diocletian 2, iar primul an indictional e anul
313. Se cunosc mai multe stiluri indictionale: indictionul grec sau con-
stantinopolitan, propriu atat Bizantului cat si documentelor slavo-roman
si sud-slave si care incepe dela 1 Septemvrie. Urmeaza apoi indictionul
imperial, cesarian sau Italian cunoscut mai mult sub numele de Bede
si care incepe la 24 Septemvrie si indictionul roman sau pontifical,
care este eel mai recent si incepe dela i Ianuarie 3. Prezenta indictio-
nului in acte e utila intru cat daces indictionul e bine calculat, el per-
mite precizarea sau verificarea datei actului, fie ca mileniul e indicat
fie ca el se poate determina cu ajutorul altor elemente existente in act.
Insa calculul indictionului din actele slavo-roman a ridicat oarecare
discutii 4, fapt ce ne indeamna sa ne oprim ceva mai mult asupra lui.
Calculul indictionului bizantin e urmatorul: anul dat se imparte
cu 15, restul obtinut e indictionul cautat, iar cand impartirea e
fail rest, ea arata ca perioada indictionala e completes, adica indic-
tionul cautat e 15 5. Pentru calculul indictionului bizantin cunoastem
doua. tabele. Prima e a cunoscutului bizantinolog V. Gardhausen 6,
iar cea de a doua a profesorului D. Hans Lietzmann 7. Gardthausen
arata ca in tabela sa indictionul incepe cu 1 Septemvrie a anului
precedent indiction beginend mit dem z Sept. des vorliergehenden
Jahres 8 dar aceasta addogam not priveste numai indictionul
manuscriselor si documentelor a caror cifra lunara e cuprinsa intre
Septemvrie-31 Decemvrie 9. Deci daces e vorba de pita. de indic-
tionul hrisovului muntean al lui Dan I din 1385 Octomvrie 3, indic-
tionul 9 din tabela Gardthausen nu e al anului 1386 ci al anului

1 Cf. A. de Bullard, op. cit., I, p. 309.

2 Cf. Otto Seeck, Die Entstehung des Indictionscyclus, in Deutsche ZeitSchrilt,
XII, p. 279 sq.; apud A. de Bollard, op. cit., I, p. 309 si nota 2.
2 Cf. A. de Bollard, op. cit., I, p. 310.
4 Vezi mai departe (p. 291) cele spuse de loan Bogdan si N. Docan.
5 Cf. si A. I. Sobolevskij, op. cit., p. 106, cum si E. F. Karskij, op. cit., p. 221.
6 Cf. V. Gardthausen, op. cit., II, p. 487-497.
Cf. D. Hans Lietzmann, Zeitrechnung der rOmischen Kaiserzeit, des Mittel-
alters and der Neuzeit tar die Jahre I-2000 nach Christus, Berlin-Leipzig, 1934,
in colectia Sammlung Goschen sub no. 1085.
2 Cf. V. Gardthausen, op. cit., II, p. 487.
o La Lietzmann indictionul e la fel ca si in tabelele apusene, cf. p. 19-75.
Cf. pentru calcularea indictionului bizantin dupes tabelele apusene, studiul de
fain (p. 291 si n. r).

www.dacoromanica.ro
 DIPDOMATICA SI,AVO-ROMANX DIN SECOLELE NIV SI XV 291

1385 si numai asa el e exact. Pentru indictionul bizantin cuprins intre

I Ianuarie-31 August, tabela lui Gardthausen cum si cea a lui
Lietzmann se folosesc, asa cum sunt, fara nicio specificare. De pilda
daca e vorba de indictionul hrisovului din 1415 Iunie ro al lui Mircea
cel Baran, care e 8, acesta este intocmai si in tabele. Singura inovatie
a tabelelor Gardthausen si Lietzmann fata de tabelele apusene propriu
zise e ca la Gardthausen si Lietzmann se a.' si anul dela crearea lumii,
in era bizantina, pe langa cel al erei crestine.
Insa pentru calculul indictionului bizantin se pot utiliza si tabelele
cronologice apusene cu toate ca.' in acestea indictionul e calculat dela r
Ianuarie 1. Se va tine insa seama in aceasta utilizare de urmatoarea
indicatie: cand indictionul unui act e cuprins Intre i Septemvrie-31
Decemvrie, indictionul indicat in tabela, pentru stilul dela i Ianuarie
se mareste cu o unitate si obtinem astfel indictionul bizantin. Si aceasta
pentru urmatorul motiv: indictionul bizantin cuprins intre lunile i Sep-
temvrie-31 Decemvrie e in crestere fata de cel roman cu 4 luni. De exem-
plu: avem anul 1430, a carui indiction in tabelele apusene e 8, pentru a
afla insa indictionul hrisovului lui Dan II din 1430 Septemvrie 16,
adaugam la cifra 8 a indictionului roman a anului 1430 din tabelele
mentionate, o unitate si astfel avem indictionul 9 care si corespunde
celui mentionat in hrisov. Acest lucru insa nu 1-au observat nici Joan
Bogdan care verificand indictionul hrisoavelor extern destinate
Brasovenilor, din anii 1421 Noemvrie 11 si 1422 Octomvrie 22, dupa
tabelele apusene, spune ca actele in chestiune au indictionul gresit 2
nici N. Docan care adauga urmatoarele: indictioanele documen-
telor facute in lunile Septemvrie-Decemvrie corespund in tabelele apu-
sene cu anii dela Christos care se obtin scdzdnd din, anii dela facerea lumii
55o8 si nu 5509 3 si in aceasta ipostaza, conform afirmatiei lui Docan,
actele cu data de lung, cuprinsi Intre 1 Septemvrie si 31 Decemvrie si
care au indiction, it au gresit caci in tabelele apusene indictionul
e aratat in acest caz in minus cu o unitate.

1 Cf. in acest sens tabelele la M. le C-te de Mas Latrie, Tresor de chronologie

d'histoire et de geographie pour l'etude et l'emploi des documents du moyen age,
Paris, 1889, p. 93-164 (paginatia e pe coloane, cloud pe fiecare pagina); Dr.
H. Grotefend, Zeitrechnung des deutschen mittelalters und der neuzeit, I, Hanno-
ver, 1891, tabelele no. XIV i XXX; idem, Taschenbuch der Zeitrechnung
des deutschen mittelalters und der neuzeit, Hannover i Leipzig, 1905, p. 104 si A.
Giry, OP, cit., p. 177-210.
2 Cf. loan Bogdan, op. cit., p. 13, nota 4 si p. 17, nota I.
3 Cf. N. Docan, op. cit., p. 49. (Sublinierea din text, cu privire la afir-
matiile lui Docan, e a noastra).
www.dacoromanica.ro
292 DAMIAN P. BOGDAN

Adaugam insa ca diecii actelor slavo-romane cunosteau destul

de bine calculul indictional, cad din totalul de 37 hrisoave ori-
ginale interne si externe, numai sase au indictionul gresit.
aceasta greseala consta in sensul ca diacul scriitor al actului a cal-
culat fie in plus cu o unitate fie in minus 1, sau 1-a gresit cu totul
in calcul 2.
Temelia este elementul cronologic ce exprima varsta lunii in
ziva de i Martie al unui an dat (adica primul patrar, al doilea
patrar, etc.) 3.
0 singura data numai, si aceasta in hrisovul extern din 15o2
Fevruarie i8, destinat manastirii Rusicon dela Athos, se intalneste
atat crugul soarelui ciclul solar ce e o perioada cronologica de 2$
de ani 4 cat si crugul lunii ciclul lunar, o perioada cronologica de
19 ani 5.
In hrisoavele muntene formula datum apare pentru prima oara_
in hrisovul lui Dan I din 1385 Octomvrie 3 deci nu e cunoscuta
hrisovului lui Vladislav I si este destul de rare in actele mai vechi_
Astfel din 18 hrisoave interne si externe pastrate in originale slave,

1 Cf. in acest seas hrisoavele din 2409 Mai II, 1431 Noemvrie 17 i 1439
August 2 care an pe rand indictioanele 3, 3 si II in loc de 2, 2 i 20.
2 Cf. in acest sens hrisovul extern destinat Brasovenilor si cu data 1437-
Aprilie 8, in care indictionul e 24 in loc de 15, la fel si hrisovul lui Alexandra
Al lea, din 1436 Iunie 25, in care e 22 in loc de 24.
3 Pentru verificarea temeliei actelor din 2500 Aprilie 26, 1500 Decemvrie 13
si 2502 Fevruarie 18 singurele care cunosc temelia am folosit urmatorul
calcul indicat de N. Docan (cf. N. Docan, op. cit., p. 18): temelia = crugul
lunii +3 X rr : 3o ; crugul lunii actului din 1500 Aprilie 26 e 16, deci 16+3 x II:30
ne da 29 care e si temelia inscrisa in act. Aceiasi temelie are inscrisa in text si
actul din 1500 Decemvrie 13, aceasta insa e gresit calculate, si dupe N. Docan (cf.
N. Docan, op. cit., p. 42) cea exacta e 1I. Temelia actului din 1502 dupe calculul
de mai sus e 21, crugul lunii ffind 18, insa Docan afirma ca ea e 22 .(cf. N.
Docan, op. cit., p. 42). In mice caz, temelia 25, data in act, e gresita. Calculul de
mai sus e indicat pentru anii dela crearea lumii, pentru cei dela Ch ristos Bind
un altul.
4 Pentru al carei calcul, N. Docan, in op. cit., p. I2, da urmatoarele indica%ii:

veleatul se imparte cu 28, iar restul impartirii e crugul cautat, cand insa nu
e rest, crugul e complet, adica e 28. Aplicand acest calcul la crugul soarelui,
ce apare in actul din 1502 Fevruarie 18, constatam ca el e 10 ca in act, deci e
bine calculat.
5 Pentru calculul crugului lunar, N. Docan in op. cit., p. 14 recomanda
urmatoarele: veleatul impartit la 29, restul obtinut e crugul cautat, cand 'Lusa
nu e rest, crugul e complet, adica e 19. Verificand dupe aceste date crugul;
lunii din actul din 1502 Fevruarie 18 constatam ca el e 18 ca in act, deci
e bine calculat.
www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMANA DIN SECOLELE XIV 51 xv 293

dela Mircea eel Batran 1 numai 8 cunosc formula. In schimb in hri-

soavele de mai tarziu formula e aproape curenta 2.
E de observat insa ca hrisoavele muntene comports, in ceea ce
'priveste elementele topografice si cronologice care compun formula
datum, mai multe feluri de datare dintre care insa caracteristice sunt
numai doua: 1) datarea prin loc, an, tuna, zi si indiction si 2) datarea
prin loc, an, tuna' si zi.
Datarea prin loc, an, lung zi si indiction este eel mai vechi mod
de datare cunoscut hrisoavelor slavo-muntene si ca atare apare pentru
prima oars in hrisovul lui Dan I
(otr flp cit A-kTo stvq,\ ,
NN I NKTNWN 0, LIACE11,41 OKTOKOFI12 Akilk r) 3. E de adaugat apoi ca
acest mod de datare este aproape si eel mai frecvent pang la 1470 4.

1 Din care II la Arhivele Statului Bucuresti, sectia istorica (cf. 'in acest seas
actele din 1387 Iunie 27, 1389 Septemvrie 4 fragment 1406 indictionul
15, 1409 Mai II, 1415 Martie 28 i cele 6 hrisoave fara data dintre care patru
destinate manastirii Cozia (unul pentru stapanirea baltilor pe Dunare, altul
pentru scutirea de vama a carelor manastirei, al treilea prin care oricine poate
face donatii manastirii si al patrulea pentru stapanirea a trei sate la Dunare)
si cloud destinate manastirii Tismana pentru confirmari si acordari de not
donatii); 4 la Academia Romans (cf. in acest sens hrisovul din 1415 Iunie ro
(Doc. C-132), hrisovul din Octomvrie (XLV-144) i doua fara data, din
care unul priveste manastirea Snagov (Doc. XX-174) i altul ocina Mociurita
(XX-455); cel extern editat de Tocilescu in op. cit., sub no. 3; hrisovul din
1403 (Septemvrie 23), in ultima editie la Ohienko, op. cit., p. 420-423 i cel
fara data, destinat negustorilor poloni i lituanieni, editat de E. Kalu'iniacki
in op. cit., p. 28-29).
2 Exceptand hrisovul lui Mihai I, prin care scuteste de vama carele mana-
stirii Cozia, hrisovul simplu al lui Basarab cel Tanar prin care confirms mana-
stirii Tismana vechile ei proprietati acordate prin hrisoave solemne i hrisovul
extern al lui Vlad Calugarul destinat manastirii Sfantului Filofteiu, in toate
acest hrisoave formula ffind necunoscuta.
3 In traducere: In Arges... in anul 6894, indictionul 9, luna Octomvrie,
a 3 zi.
4 Asa din totalul de 49 hrisoave, dintre care 36 la Arhivele Statului Bucu-
resti, sectia istorica.' ; ro la Acad. Rom. (cf. in acest sens actele sub urmatoarele
cote: C-132, XL V- I 44, ms rom. 5236, filele 45-48 si filele 54-56, CLXX-2,
MS rom. 5236, filele 64-65, CVIII-26, CCII, CXXXIV-12 i CLXX-3) ;
hrisovul din r Decemvrie al lui Dan II, aflat in original in Muzeul Municipiului
Bucuresti; hrisovul din 1468 Mai 18, editat de Al. Stefulescu in Documente
slavo-romdne relative la Gorj, p. 18 i eel publicat de George Fotino in op. cit.,
p. 301-302, 23 dintre ele cunosc modul de datare indicat mai sus in text (cf.
in acest sens actul lui Dan I, eel din 1389 Septemvrie 4, 1406 indictionul 15,
1409 Mai II, 1418 Iunie 22, 1428 Septemvrie ro, 1430 Septemvrie 16,
1431 Noemvrie 17 si 1436 Iunie 25, 1439 August 2, 1451 August I, 1451 Au-
gust 5, 1451 August 7, 1452 Ianuarie 2, 1458 Martie 5, 1464 Mai 3o si 1467
www.dacoromanica.ro
294 DAMIAN P. BOGDAN

Dela 1470 insa el se folosete din ce in ce mai rar 1 ffind inlocuit

din ce in ce mai molt cu modal de datare prin loc, an, lima si
zi. Proportia intre aceste doua sisteme de datare, incepand cu. 1470,
e de 6 la 33 2 (adica 6 hrisoave utilizeaza vechiul sistem iar 33
noul sistem), in hrisoavele solemne si de I la 93 3 in hrisoavele
simple.
Modal de datare prin loc, an, lung si--,
zi apare pentru prima oars
in hrisoavele lui Vlad Dracul (wit A-kTo sitmg, avkceita flyrScra a, Wit

Ianuarie 15 - in original la Arhivele Statului Bucuresti, sectia istorica,

hrisovul din 1451 Iulie, in acelasi loc, depuneri particulare I. N. si N.
Popescu si hrisoavele din 1415 Iunie 10, 1445 August 7, 1452 August 5,
1461 Fevruarie io si 1463 Noemvrie Ii in original si in copii la Acad. Rom.,
Doe. C-I 3 2, ms rom. 5236, filele 4 5-48, 54-56, i 64-65 si Doc.
CVI II-26) .
Asa din totalul de 125 hrisoave, incepand cu anul 1470 si terminal:id cu actul
din penultimul an de domnie al lui Radu eel Mare (cf. in acest sens 92 hrisoave
aflate in original la Arhivele Statului Bucuresti, sectia istorica; unul din 1493
Septemvrie 2, ibidem, depuneri particulare Procopie Filiti ; actele din: 1478
Iunie al lui Basarab eel rank si al lui Vlad Calugarul din 3 Decemvrie - data
de an se spune ca era rupta, ibidem, Partida copiilor particulare I, 6 si 7; 21
.a Acad. Rom., Doc. XC-i, Fotografii doc. XXVIII-4, ins rom. 5236, filele
74-75 sl 76-77, Doc. CXXXIV-47, XL-6 si 7, XC-5, XX-172, CLXX-4,
XL -1o, Peceti 206, Doc. CVIII-34, XCV-8, XX-94, CI-3, XX-173,
CVIII-68, L-14, XXXIII -191 si actul lui Basarab eel Taniir
;

din 1481 Iunie, aflat in Muzeul municipiului Bucuresti; actul editat de Venelin
in op. cit., p. 118-119 Cat si cele 7 acte, editate de Al. Stefulescu in op. cit.,
p.25, 26, 27-28, 28-29, 37-38, 42-43 si 45 ca provenind din Muzeul
Gorjului (exceptand actul dela p. 37-38, proprietate particulars), numai
cinci dintre ele cunosc acest mod de datare (cf. in acest sens actele din: 1475
Iulie 15, 1482 Martie 23, 1483 Iunie I, 1489 Sept. II, 1491 Sept. 3 si 1502
Mai 3, toate in orig. la Arhivele Statului, Bucuresti, sectia istorica). Si e de
remarcat ca aproape toate aceste acte (exceptand pe eel din 1491 Sept. 3
-care e hrisov simplu) sunt hrisoave solemne.
2 Cf. in grupul celor 33 de acte urmatoarele hrisoave: 25 hrisoave solemne
aflate la Arhivele Statului Bucuresti, sectia istorica ; I in acelasi loc, depuneri
particulare Procopie Filiti si. 2 copii in slavoneste in acelasi loc, Partida copiilor
particulare, I, 6 si 7 cum si 5 acte la Acad. Rom., Fotografii doc. XXVIII-4,
Doc. CXXXIV-47, Peceti 206 si Doc. CI-3 si XXXIII -191.
3 Cf. si nota precedent& In grupul celor 93 de hrisoave simple, incepand
cu anul 1470, intra 67 hrisoave simple, aflate in original la Arhivele Statului
Bucuresti, sectia istorica ; hrisovul din 1481 Iunie aflat in Muzeul municipiului
Bucuresti ; 16 hrisoave la Acad. Rom., Doc. XC-i, ms rom. 5236, filele 74-75
di 76-77,
Doc. XL-6 si 7, XC-5, XX-172, CLXX-4, XL-io, CVIII-34,
XCV-8, XX-94, XX-173, CVIII-68, L-14 0 CCXVI-i cat si actul
editat de Venelin in op. cit., p. 118-119 si cele editate de Al. Stefulescu in
.0p.cit., despre care am vorbit in nota r de mai sus.
www.dacoromanica.ro
 DIPLOATATICA SLAVO-ROMA:STX DIN SECOI,ELE XIV ?I XV 295

Titromilpg) 1 in care hrisoave formeaza chiar o caracteristica 2, iar

dupa 147o acesta e si cel mai frecvent mod de datare, dupa cum
am spus si mai sus.
In afara de mentionatele moduri de datare, care formeaza caracte-
ristica hrisoavelor slavo-muntene, se mai cunosc si alte moduri de datare
dar acestea din urma nu apar decat destul de rar. Asa e datarea numai
prin luna 3 ; apoi cea prin loc si sarbatoare 4 ; datarea prin loc, luna si
zi 5 ; datarea prin loc, an, tuna, zi, sarbatoare si cu indiction 6 sau
fara 7 ; datarea prin an, luna, zi si cu indiction 8 sau fara 9 ; datarea prin
loc, an si luna 10; datarea prin loc, an, lima, zi si ziva din saptamana 11;
datarea in aceleasi elemente dar fara loc 12 ; datarea prin loc, an, tuna., zi,
sarbatoare, indiction si temelie 13 cum i datarea in aceleasi elemente
insa fara sarbatoare 14.
In ceea ce priveste scrisorile interne formula datum nu e cunoscuta
nici uneia dintre ele.
In hrisoavele externe formula datum se bucura si de o mai mare free-
yenta ca in hrisoavele interne. Insa elementele cronologice caracteristice
actelor interne sunt numai in parte caracteristice si actelor externe 15.

1 In traducere: In anul 6945, luna August I in Targoviste (cf. in acest setts

hrisovul din 1437 August r).
2 Cf. in acest sens hrisoavele din 1437 August I, 1437 August 13, 2437 Au-
gust 23, 1441 Mai 14 si 1441 Iunie 3o, in original la Arhivele Statului Bucuresti,
sectia istorica.
3 Cunoscuta numai hrisovului lui Mircea din luna Octomvrie.
4 Cunoscut5, numai hrisovului lui Dan II din Dumineca Floriilor.
5 Cunoscuta hrisovului lui Dan II din a Decemvrie si celui al lui Radu
Prasnaglava din 19 Iunie.
6 Cf. in acest sens hrisoavele din 1415 Martie 28 si 1457 Aprilie 16.
2 Cf. in acest sens hrisoavele din 1486 Aprilie 23, 1497 Martie 23 si 2504
Noemvrie 21.
8 Cf. in acest sens hrisoavele din 1389 Septemvrie 4 si 1424 August 5.
Cf. in acest sens hrisoavele din 144o Septemvrie 16, 1475 Iunie I, 1479

Noemvrie 17, I490 Ianuarie 7, 1497 Julie 29 si 1498 Aprilie 15.

1 Cunoscuta hrisoavelor din 1481 Iunie in original la Muzeul municipiului
Bucuresti si 1495 Iunie editat de Al. Stefulescu in op. cit., p. 37-38.
11 Cf. in acest sens hrisovul din 148o Aprilie 3, editat de Miletie" in op. cit.,
DO, ro si hrisovul din 1493 Iunie 3.
12 Cf. in acest sens hrisovul din 1489 August 3 in original la Acad. Rom.,
Doc. CLXX-4.
13 Cunoscuta numai hrisovului din 2500 Aprilie 26.
14 Cunoscuta numai hrisovului din 1500 Decemvrie 13.
15 Astfel datarea prin loc, an, lima si indiction e cunoscuta hrisoavelor din
1423 August 6, 1421 Mai 17, 1422 Octomvrie 23, 1431 Ianuarie 3o, 1433 Fe-
vruarie 9, 1437 Aprilie 8 si 1470 Martie 6.

www.dacoromanica.ro
296 DAMIAN P. BOGDAN

Ceea ce insa abunda in actele si scrisorile destinate Brasovenilor

sunt doua moduri de datare : primul e cel prin loc, luna si zi 1 iar al
doilea mod de datare it constitue luna si ziva 2.
E de observat insa ca termenii componenti ai formulei datum din hri-
soavele slavo-muntene n'au in prima jumatate a secolului XV o ordine
fixata, in ceea ce priveste locul tor, in cuprinsul formulei 3. i numai ince-
pand cu anul 1456 se fixeaza ca norma mentiunea in primul rand a
locului, apoi al lunii, al zilei, al anului cat si a altor elemente cronologice 4.
Datarea prin an, loc, lung si zi apare in actele din 1439 Septemvrie 8, 1475
Iulie II, 1487 Iunie 12, 1490 Martie 24 si 1500 Ianuarie 31. In hrisovul din
1403 (Septemvrie 23) elementele cronologice sunt formate din loc, an si sar-
batoare.
Datarea prin lung si zi e cunoscuta hrisovului lui Dan II din To Noemvrie.
Datarea prin loc, an, lung zi si temelie e cunoscuta hrisovului lui Vlad Tepcs
din 1476 Octomvrie 7. Aceleasi elemente cronologice, cu lipsa insa a temeliei
sunt cunoscute hrisovului din 1497 Martie 20. Iar crugurile - al lunii si al soa-
relui - si temelia, pe langa an, lung, zi si indiction sunt prezente in hrisovul
din 1502 Fevruarie 18. Cele doua hrisoave externe editate de Gr. Nandris
in op. cit., sub no. 4 si 5 au exact acelasi mod de datare ca si majoritatea hri-
soavelor interne contemporane.
1 Cf. in acest sens de pilda doc. editate de Tocilescu in op. cit., sub no. 47,
71, 101, 107, 146, 148, 156 si 160.
2 Ibidem, 110, 72, 79, 85, 86, 93, 132, 133, 147, 159, 166 si 218, iar in cel
de sub no. 152 e numai locul.
3 Hua in a doua jumatate a secolului XV si anume: pang la 1456 intalnim
urmatoarea dispozitie a elementelor cronologice in formula datum: locul, anul,
indictionul, luna si ziva in trei hrisoave (cf. in acest sens hrisoavele din 1385
Octomvrie 3, 1387 Iunie 27 si 1409 Mai II); locul, luna ziva si anul numai
intr'un singur hrisov (cf. in acest sens hrisovul din 1453 August 2); anul, indic-
tionul, luna si ziva numai in hrisoavele din 1389 Septemvrie 4 si 1424 August 5;
locul, luna, ziva, anul si indictionul numai in hrisovul din 1415 Martie 28 --
dar in acest act data e cea a pronuntarii hotaririi domnesti iar cea mai
frecventa dispozitie a elementelor este reprezentata prin loc, luna', zi si
indiction (cf. in acest sens hrisoavele din 1415 Iunie 10, 1430 Septemvrie 10,
1431 Noemvrie 17, 1436 Iunie 25, 1439 August 2, 1445 August 7, 1451" August
7 i 1452 Ianuarie 2).
4 Exceptand urmatoarele hrisoave: 1459 Septemvrie 20 (in care e ordinea
urmatoare: luna, ziva, locul si anul), 1465 Noemvrie 5 (la fel ca in precedentul),
1475 Iunie , (are intai anul, apoi luna sf ziva), 1490 Aprilie 12 (in care e intai
locul apoi anul, luna si ziva, si anume in actul cu aceasta data pentru mosia
Parsani), 1497 Martie 23 (in primul rand luna, apoi ziva, sarbatoarea, locul si
anul), 1498 Iulie 19 (ca si in cel din 1465 Noemvrie 5), 1483 Iunie 25 (intai
tuna, apoi ziva, anal si locul), 1488 Fevruarie 4 (la fel ca in precedentul) cat si
hrisoavele din 1465 Octomvrie 14, 1471 Ianuarie 25, 1480 Aprilie 3 (editat
de Mileti6 in op. cit., no. to), 1495 Septemvrie 4, 1498 Ianuarie 9, 1499 Iunie
15 si 1505 Martie 26 (destinat manastirii Tismana); in toate aceste din urma
hrisoave ordinea elementelor e urmatoarea: luna, ziva, locul si anul.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SI,AVO-ROMA.NA DIN SECOLEDE XIV $1 XV 297

Locul pe care -1 ocupal formula datum este aproape totdeauna la

sfarsitul textului actului, dupa martori 1.
Originea modurilor de datare. In modurile de datare ce apar in hri-
soavele muntene se intretaie cele doua influente care stau la baza
diplomaticei muntene : bizantina si occidentala. Astfel pe cand anul
dela Crearea lumii cu stilul indictional dela i Septemvrie sunt de origine
bizantina", locul si indicatia zilei numerice din hula' stint de provenienta
occidentala 2. 0 preciziune in ceea ce priveste diplomatica care ne-a
dat cele doua moduri de datare, caracteristice actelor slavo-muntene
(datarea prin loc, an, lung, zi si indiction si datarea prin loc, an, lima
si zi), nu se poate face, ceea ce insa se poate spune e ca aceste moduri de
datare sunt de influenta apuseana si ca la not ne-au venit dela Slavii de
Sud 3. Aceeasi origine apuseana, si tot prin influenta Slavilor de Sud,
comports datarea prin loc, lung si zi 4, cea prin lung si zi cat si mentiunea
zilei din saptamand 5 si a sarbatorii 13. In ceea ce priveste mentiunea
crugului soarelui, al lunii si temelia, aceasta atesta din nou o influenta
sud-slava 7, originea acestor elemente cronologice ffind insa bizantina.
1 Exceptand urmatoarele hrisoave: 1385 Octomvrie 3 si 1387 Iunie 27,
in care datum e cu total separat de text prin lasarea unui spatiu gol nescris
si aceasta ca si in cele mai vechi acte apusene (in aceste din urma, acte data
e deseori despartita si separata de textul actului prin subscriptiones, formand
la finele actului o linie izolata, scrisa uneori cu o scrisoare deosebita de cea a
textului. in alte acte insa, ea vine imediat dupa text si inainte de subscrip-
tiones si acesta e si locul ei obisnuit in actele de dupa secolul XII (cf. A. Giry,
.op, cit., p. 578) cat si hrisoavele din 1502 Aprilie 3o si 1504 Noemvrie 21
unde datum e despartit in doua de mentiunea diacului care scrie actul, data
urmand dupa aceasta mentiune iar in actul din 6 Aprilie al lui Radu cel Mare,
datum e intercalat in dispositio.
2 Cf. asupra acestora din urma si M. Lascaris, op. cit., p. 11.
3 Caci atat diplomatica bulgara cat si cea sarba cunosc cele doua sisteme
de datare pomenite mai sus (cf. pentru diplomatica bulgara G. Ilinskij, op. cit.,
actele de sub no. 4 si 5 iar pentru cea sarba, St. StanojeviC, op. cit., din
Fnac cpncge Rpanjenite Aganemie, Seria II, CXXXII, p. 48-54).
4 Si poate chiar din diplomatica sarba in care acest mod de datare e obisnuit,
cf. St. StanojeviC, op. cit:, din fnac cpncite mpaniescKe Axagemje, Seria II,
CXXXII, p. 48.
5 In diplomatica bulgara acest element cronologic e cunoscut numai hri-
sovului destinat manastirii Orehov, editat de G. Ilinskij in op. cit., p. 24-26
i sub no. 4.
6 Dar dupa cum in diplomatica munteana acest element cronologic apare
destul de rar, tot asa si in diplomatica sarba i se atesta aceeasi frecventa (cf.
St. StanojeviC, op. cit., din mac cpncice Kpanjescge Axagemje, Seria II,
CXXXII, p. 51).
7 Cf. pentru prezenta acestor elemente cronologice in diplomatica sarba

insa tot asa de rara ca si in cea munteana ibidem, p. 52-54.

www.dacoromanica.ro
298 DAMIAN P. BOGDAN

Mentionea timpnlui cdnd s'a pronuntat hotcirlrect domneascd. Dar pe

Tanga elementele topografice si cronologice, care designs locul si timpul
unde si cand s'a scris actul, diplomatica slavo-munteana mai cunoaste,
ca si cea apuseana, timpul cand s'a pronuntat hotarirea domneasca,
deosebit de cel cand s'a scris actul. E drept Ca aceasta mentiune se
gaseste destul de rar in acte din atatea acte muntene interne din
epoca de care ne ocupam numai cinci o cunosc 1 si acolo uncle apare
ea este peste tot stilizata 2.
Formula este mentionata pentru prima oars in hrisovul lui Mircea
din 1406 indictionul 15 unde are urmatorul cuprins: H CE SKI CT K micro
Site, HAMTHWH El l'ilh\rAIIISA111 rocricsAurKS AIN K GEKE01-1118, AA
CE C'kCTAIIA C KOAMA1, Ti AOHAOX" K AIOHACTHIVIt ArkcHta licsoipIA Kr
WI% 3 23 Noemvrie e ziva cand domnul pronunta hotarirea sa,
prin care acorda privilegiul manastirii Tismana. Iar in actul din 144r
Mai II formula are acest text: AFAgn S TpkrompS cuvantul AEAEN
fiind o traducere, ad literam, a latinescului datum.
Apprecatio. 0 formula scurta ce se afla la sfarsitul textului actului,
destinata a arata sfarsitul cu bine al terminarii actului, poarta numele
in diplomatica de apprecatio 4.
E posibil ca si aceasta formula sa fie cunoscuta diplomaticei slavo-
muntene, si not o vedem in expresia tirmatoare: HAZE l'ocrioAm npriagay
H RH CT Mirk 110 A1011111 K 5, din hrisovul lui Radu cel Mare cu data:
1496 Aprilie 14 8. Formula e mentionata in extremitatea de sus
a actului si e cu totul separata si deosebita de textul propriu zis
al actului.

1 Cf. in acest sells actele lui Mircea cel Batran din 1406 inictionul 15, 1415
Martie 28 si 1415 Iunie io cum si hrisoavele din 1418 Iunie 22 si 1441 Mai 14.
In hrisoavele externe mentiunea e cunoscuta: hrisoavelor solemne destinate
Brasovenilor, hrisovului lui Alexandru Aldea din 1433 Fevruarie 9 fi celui
al lui Vlad Dracul din 1439 Septemvrie 8.
2 Exceptand hrisovul intern din 1441 Mai 14 in care mentiunea e inde-
pendents si are urmatorul text: ,kema S Tp-kroRmpS (= dat in Targoviste) i
eel extern din 1439 Septemvrie 8 in care mentiunea are urmatorul text: 4 A4144
Win 11prHU1M (care expritna actio), Il5C.1114 ace a% Tirsrozatini, Adiall,d GUMBO.% a
,11,11k R k TO xstoili (care exprima momentul scrierii actului, conscriptio, cf.

i studiul de fats, Rev. Ist. Rom., VVI, p. 3o-31 i notele).

3 In traducere: i aceasta a fost in anul 6915, indictionul 15, mergand dom-
Ma mea spre Severin pentru a se intalni cu craiul, astfel am ajuns la manastire
in luna Noemvrie, a 23 zi.
4 Cf. A. de Boiiard, op. cit., I, p. 318.
3 In traducere: Numele Domnului am chemat si mi-a fost intru ajutor.
8 Cf. in urnia, Rev. Ist. Ronz., VII, p. 77, nota 4.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATICA SLAVO-ROMANA. DIN SECOLELE XIV SI XV 299..

Urarea finala. Insa pe langa apprecatio, si alaturi de aceasta, diplo-

matica apuseana mai cunoaste si un fel de dorinta, urare finala a emi-
tentului, exprimata in diplomele latine prin: Vale, Valete, Bene-vale,
Benevalete i care se intelege ca nu abunda decat in scrisorile propriu
zise, fie patente, fie inchise 1.
Formula e cunoscuta in deajuns si diplomaticei muntene si ea carac-
terizeaza chiar din acest punct de vedere scrisorile domnilor munteni
adresate Brasovenilor.
Prima scrisoare ce cunoaste formula este a lui Radu Prasnaglava,
prin care scuteste pe Brasoveni de vama Campulungului 2, cuprinsul
fiind urmatorul: H tiort, i H KECEI111T 3. Acelasi text vom intalni si in
alte scrisori 4, iar cu timpul apar si texte noi. Asa e: N Jhw Kli AACT'It
3Arittlag 5; 11fiork KH 3AA-Hill-1 6; II tiork AA Ss111103111 di ETA rocnoA-
CTKIS TH 7; 11 ROM AA KH S111110;1111T IVkTA K1% IIECM1110, amith 8; Fl NOM
At1 $111110,1<11 ATA U11111faTEACTKS KH 9; H Act SAM-10)1111T Rork Aklmi
Kal11011 Allii1OCTH 10; Uf AA ILE !MAIM Aa CTF
KEAU1ICA MIli1OCTIt 1' 0.
3APL11111 rocHoAcTiw KH 12
Local ce-1 ocupa urarea finalci este la sfarsitul scrisorilor 13. Originea
formulei e de sigur apuseana, prezeuta ei fiind atestata si in diplomatica
sarba, deci la noi e probabil o influents a acesteia din urma.
Bucuresti (va urma)
DAMIAN P. BOGDAN

1 Cf. A. de Brotiard, op. cit., I, p. 319-320.

2 Editata de Gr. Tocilescu in op. cit., sub no. 8.
3 In traducere: si Dumnezeu sa va bucure.
4 Cf. de pilda cele editate de Gr. Tocilescu in op. cit., sub no. 36,23, 24, 26,
27, 29, 43, 46, 48, 52, 55-57, 59 1 73.
5 In traducere:*i Dumnezeu sa va dea sanatate ; cf. in acest sens, de pilda
scrierile editate, ibidem, no. 35-37, 42 i 44.
6 In traducere: ySi Dumnezeu 55. va pazeasca, cf. ibidem, no. 4o, un text

identic in traducere, cf. ibidem, no. 51.

7 In traducere: ySi Dumnezeu sa inmulteasca anii domniei tale (ibidem, no. 63),
un text apropiat - ibidem, no. 76, 88, 93 i 116.
8 In traducere: Si Dumnezeu sa va inmulteasca anii in veselie, amin (ibidem,
no. 103).
9 In traducere: si Dumnezeu sa inmulteasca anii prieteniei voastre (ibidem,
no. 143).
10 In traducere: y5i Dumnezeu sa inmulteasca zilele mariei voastre (ibidem,
110, 158),
11 In traducere: ySi sa Va avem in mare marie (ibidem, no. 74).
12 In traducere: sanatoi domnia voastra (ibidem, no. 206).
13 Exceptand scrisorile -ibidem, no. 56, 68, 72, 79, 119, 126, 152, 156, 16o,
163, 166, 176, 207, 210, 217 .1 218 in care dupa pomenita urare finala urmeaza
Inca text.

www.dacoromanica.ro
 IORDACHE RUSET
Printre Grecii veniti din Fanar la sfarsitul secolului al XV-lea
gasim si doi frati Ruset Antonie si Constantin. Ei erau fii lui Lascaris
Rosseto, Mare Logo fat al Patriarhiei T a ri gr a d ul ui, si al Bellei Canta-
cuzino, nepoata de fiu a lui Mihai Cantacuzino eitanoglu 1. Antonie
Ruset a trecut in Tara Moldovei de tanar si a ajuns domn la 1675 2.
Constantin Ruset era Cupar in vremea lui Vasile Lupu, iar la 1669
a ajutat pe Duca Voda sa capete scaunul Moldovei, scotandu-i domnia
cu bani multi si umblandu-i umbletele cu mare mestesug 3. Despre
el ne spune cronicarul N. Costin ca era unul din Tarigradenii cei de
frunte 4. Inca dela Constantinopole Rusetestii indeplinisera slujbe
insemnate, ceea ce le daduse experienta in conducerea treburilor publice
si le crease relatii folositoare. Prin casatoriile ce le-au f dent si prin
averea ce-o stransesera, au ajuns sa ocupe locurile de frunte in Tara
Moldovei.
Iordache Ruset, despre care ma voi ocupa, era fiul Cuparului
Ruset si avea patru frati. Ca sa se inteleaga mai bine inrudirile dintre
Rusetesti dau arborele for genealogic 5.

1 Radu Rosetti, Note genealogice,si biografice despre familiile Buhu, 1ci Rosetti
fo35ti proprietari ai mo ,ciei Bohotinului, in Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., s. II,
torn. XXVIII, p. 471.
2 Idem, P 471-472.
8 Constantin Capitanul, Istoriile domnilor Tdrii RomdneVi , in Magazinul
Istoric, I, p. 351.
4 Neculae Costin, Leatopisqul Tdrii Moldovei, ed. Kogalniceanu, Letopisete,
II, p. 17.
5 Acesta se afla in biserica Sf. Nicolae din Roznov, jud. Neamt. Nu se
afla pe acest arbore fiicele lui Iordache: Caterina si o fats . Caterina este
pomenita in diata tatalui sail; iar cealalta fiica este pomenita de cronicarul
Neculcea, Leatopiseps/ Tdrii Moldovei, in Kogalniceanu, Letopise(e, II, p. 317.

www.dacoromanica.ro
 IORD ACHE RUST 301

0 fata

= Victoria din Pera

Scarlat
4.4

ro
14
0 Mihaiu
0
t.
a
Ileana = Manole Costache
.74
= IrMa Buhus Stefan =-- Safta Asian
Manole Nastasia = N. Lazu
Fl
O
Anita = Ion Silion
cd
a 7-1
N cJ
a
C.)
Cs
CC 0 laid
-4,
a 7-1 Ruxanda = Ianache Vacarescu
t1
a
r Victoria = Parvul Cantacuzino
71)
P:1
4-4
Nastasia = N. Costin
II

II
a = Safta Racovita Caterina = Constantin?
1,4
a = Maria Dabija Stefan vel log. = Catrina V. Sturdza
4-4
ct Iordache Andrei vel log. = Maria S. Sturdza
4-,
CS loan ban = Anca Filipescu
P4
fi Constantin vel vornic = Ana Bogdan
4-,
3c1 fi Neculae vel log. =Anca Brancoveanu
0
04
0
Salta = Ilie Catargiu
a)

E
= fata lui Iacomi I I. Sturdza
5) Lascar Iordache aga = Maria Jora = Maria
N
a

a 0 Andronic Rangabe
II
Elena
ti
6-0

Dumitru vel spat. = Safta Serban

= Cristina Gr. Ghica Mateiu vel vist.
lordache Luxandra = Gh. Cantacuzino
Zoe = Matei Cretulsceu
0
Nicolae vel post.
a)
0 = Elena Mavrocordat
Mihai vel post.
4)
loan vel comis
Maria --=. Const. Sutu

= Anita Gh, Hatman

Alexandru 1-- Zoifa

4
www.dacoromanica.ro
302 IOANA R. Ros Ern

Iordache si fratii sai au fost crescuti la Constantinopole, unde me-

diul, fara a se putea numi intelectual, era neasemanat mai fin si mai
cultivat decat acel al boierimii moldovene si muntenel. Ei aveau astfel
o superioritate culturala care avea sa-i ajute mai tarziu pentru a do-
mina pe boierii pamanteni. Cei cinci frati au fost foarte uniti intre ei,
ceea ce a constituit de altfel marea lor putere. In toate imprejurarile
fie bune, fie neprielnice, au stat alaturi, intai in jurul tatalui lor, cat
timp a trait acesta, apoi in jurul lui Iordache, care prin calitatile sale
pare sa se fi deosebit si sa fi avut un rol precumpanitor fata de ceilalti_
Fiii Cupariului: Rusetestii sau Cuparestii, cum li se zicea mai adese-
ori, au intrat in vieata politica a tarilor noastre la 1669, alaturi de
Duca Voda. Acesta capatase domnia datorita Cupariului 2 si drept
rasplata it adusese cu sine in Moldova, impreuna cu fiii sai 3. Nimica
nu-i lega de Constantinopole; supusi Turcilor era firesc ca ei sa caute
locuri noi, unde bogatia se putea capata mai repede si unde puteau
ajunge mai departe. Erau vremuri de schimbari, cand se crease o
atmosfera de aventura, pe care Grecii, cu iscusinta lor, cu spiritul lor
de nesupunere si de mandrie erau primii s'o simta. Dela inceput se
facusera nesuferiti boierilor si tarii ; despre Lascarache, cronicarul N.
Costin ne spune ca. era om mandru si trufas 4 ; Rusetestii s' au purtat
probabil cu semetie fata de ceilalti boieri si n'au ascuns lacomia, care-i
adusese de fapt in tara. Purtarea lor si a celorlalti Greci, adusi de
Duca Voda in tara, a fost cauza rascoalei Hancestilor dela 1672 5,
cand acestia impreuna cu Orheenii si Lapusnenii se indreptara impo-
triva Iasului. Patin timp dupa rascoala, Duca Voda a fost mazilit 6.
Doi ani mai tarziu, la 1674, el capata. domnia Munteniei cu ajutona
Cantacuzinilor 7. In Muntenia era doua partide puternice, until avand
in frunte pe Cantacuzini, celalalt pe Gheorghe Baleanu, Stroe Leur-
deanu, Radul Nasturel banul si altii 8. Duca, pe de alta parte, a adus
cu dansul oamenii sai Cuparestii; Lascarache a fost facut spatar
mare, Iordache postelnic mare si Scarlatache gramatic. Cupariul ra-
mase capuchehaia domnului la Tarigrad 9. Legatura dintre Duca si

1 Radu Rosetti, op. cit., P 474.

2 Constantin Capitanul, op. cit., p.. 351.
3 Neculce, op. cit., p. 197.
4 N. Costin, op. cit., p. 27.
5 Neculce, loc. cit.
Ion Neculce, op.cit., p. 799.
7 A. D. Xenopol, Istoria Ronidnilor din Dacia Traiand, vol. VII, p. 182
A. D. Xenopol, op. cit., p. 182 183.
9 N. Costin, op. cit., p. 17.
www.dacoromanica.ro
 IORDACHE RUST 303

Cuparesti s'a strans si mai mult, cand Iordache pe la 1675 a luat in

casatorie pe Maria, fiica Dabijei Voda si a Doamnei Dafina, sora vitrega
a Doamnei Anastasia a Ducai Voda 1. Iordache pare sa fi intrat in
stapanirea satelor primite de zestre 2 (3o la nurnar) 3, deli acestea erau
in Moldova, unde domnea Antonie Ruset, dusman Ducai-Voda 4, dar
unchiul lui Iordache. Cuparestii, flind prea putin numerosi, nu con -
stituiau un partid propriu zis. Aceasta o simti nu numai Duca Voda,
care cu toate ca se slujea de Cuparesti, cauta sa se sprijine deopotriva
pe cele doua partide muntene, dar si Cuparestii, care s'au unit cu par-
tidul opus Cantacuzinilor 5, deli erau inruditi cu acestia6. Daca s'ar
fi unit cu Cantacuzinii, Iordache si cu fratii sai ar fi jucat probabil un
rol secundar, primii fiind prea puternici si prea numerosi ca sa ingadue
altora sa ajunga inaintea lor. Intrigile care au urmat intre Cantacuzi-
nesti si fratii Rusetesti 7, au dat nastere la ura grozava, cu care primii
aveau sa urmareasca, in toate imprejurarile pe cei cinci frati si mai
ales pe Iordache. Domnul insa a continuat sa se sprijine pe arnandoua
partidele. Astfel in 1678, cand a insotit pe Turci in noua expeditie
dela Cehrin, a lasat caimacami pe Serban Cantacuzino alaturi de Ior-
dache Ruset, de Hrizea ginerele lui Baleanu si de Stoica paharnic 8.
Atunci Cantacuzinii vazand ca puterea nu este toata in mainile lor,
au cautat prin intrigi sa puna pe Serban Cantacuzino9 in locul lui
Duca. In iarna anului 1678 Duca a fost mazilit, dar a capatat indata.
domnia Moldovei. Dintre Cuparesti numai Iordache si Manolache 1-au
urmat in Moldova.

1 Anastasia era fiica Doamnei Dafina din c'asatoria ei cu Buhus.

2 N. Iorga, Documente tecucene si bdrlddene, in Bidet. Com. 1st. Rom., vol.
IV, p. 17o.
3 In Putna: Crainicei, Poenariul, Sucmeazul, Rogoazele, Matcani, Balotesti,
Bodea, Domnesti, Mihailesti, Volovatul, Fauresti, Danaesti, Barladeni, Ra-
caciuni, Vlamnicul, Lunca-Mare, Stoesti, Olesesti, Sascut, copeni si Contesti
(Ghibanescu: Surete in Izvoade, vol. IX, p. 190-195, doe. LXXXVI); in Tecuci:
Slavesti, Borosesti, Tiganeti si Piscani ; in Tutova: Jugenii, Fechitesti si
Culacesti ; in Dorohoi: Costiusca (Condica Asache I, 591 Hartiile I. Tanovi-
ceanu) si Blanesti in Tecuci, N. Iorga, loc. cit.
a R. Rosetti, op. cit., p. 474.
5 D. Cantemir, Vicga lui Constantin Cantemir, p. 69.
6 Mama Cupariului era nascuta Cantacuzino.
7 V. A. Ureche, Un document dela Constantin Cantemir Vodd, in Acad. Rom.,
Mem. Seq. 1st., s. II, t. XVII, p. 197. (Este vorba de Iordache Ruset nu de
Iordache Cantacuzino).
8 Constantin Capitanul, op. cii., p. 14.
Idem, p. 17.

www.dacoromanica.ro
4*
34 IOANA R. ROSETTI

Iordache pierduse, cu un an inainte, pe sotia sa Maria, al carei

inormant se afla in mandstirea Barnova 3. Murise in varsta de 15 ani,
lasand in urma ei o fata Safta 2. Cativa ani mai tarziu, Iordache s'a
recasatorit, cu Safta fiica lui Mihai Racovita. De data aceasta zestrea
ce a capatat a fost si mai mare: 61 de mosii (24 sate intregi, 9 jumata. ti
de sate, parti dintr'alte 28 de sate, vaduri de moara si vii) 3. Nu avem
stire despre Iordache Ruset in timpul domniilor lui Duca (1678-1684),
a lui Petriceico (1684) si a lui Dumitrasco Cantacuzino (1684-1685).
Serban Cantacuzino care domnea atunci in Tara-Romaneasca, vroia
sa aduca domn al Moldovei pe Constantin Cantemir, pe care 11 socotea
prieten 4. I-a pus insa mai multe conditiuni, dintre care una era prin-

1 N. Iorga, Studii i docu;neutc, vol. XV, partea II, p. 214.

Poate i Neculae sa fie fiul Mariei, caci pare =it mai in varsta ca fratii sal

3 Hotin: I sat Varticauti Covurlui: I sat Oancea

s Mihalcaul Tecuci: r o Sclipoteani cu vie
I Marcovat parti din Garleti cu vie
Soroca: I Cosancicautii a Zahaicani
w

Nemtenii BacWi >

Orhei: I Budesti Tutova: I sat CAueti

Sarcanii Dorohoi: 1/2 sat Durnesti
r Cripcovul Harlan: I sat Storeti
Ustia I Novaci
I Vascaluti Vii la Cotnari i Deleni
parte din Mihuceani Ia.i: parti din Semeni
L'apuna: parte din VAsaiani Chi9arai
1/2 sat Policeani Neamt: I sat Roznov
1/2 I Pietrosul Vaslui: I o Coddeti
1/8 Barleidesti Todereti
1/3 ltilarinii I o Dusaeti
parte din Troenesti I o Ciopul
parte din VrAbiani o Soleti
locul Juriescului 1/2 o Negoeti
Falciu: I sat Verdeani 1/2 o Manje9ti
Baloanii 1/2 o Surineti
I $oparlianii 1/2 Focsasti
1/2 din BaliinWi y, Friptuleti
1/8 o Greci parti din Ruliani
parti din Cretana * Sarboteti
Stresneti n Sapoteni
Bobusani Burdujani
Roiori a Par4ani
Maneti * Stirneti
Picani o r Burghilesti
Scheioara u * Romaneti
Neculce, OP. cit., p. 226.

www.dacoromanica.ro
 IORDACHE RUST 305

derea si uciderea fratilor Iordache si Manolache Ruset 1. Dusmania

Cantacuzinilor, care data, dupd cum am vazut din vremea domniei
lui Duca in Muntenia, avea sa aduca Rusetestilor, domnilor carora
serveau, precum si tarilor romanesti multe neajunsuri.
La 15 Iunie 1685 Cantemir a imbracat caftanul de domnie 2. Cum
a sosit in Ora, a prins pe Iordache Ruset, 1-a inchis si dupa ce i-a cetluit
capul si a luat vreo 3o de pungi de bani, 1-a slobozit sub chezasia lui
Gavrilita Vornicul si a lui Velico Hatmanul 3. ,$erban Cantacuzino
care dorea moartea lui Iordache, a trimis in Moldova pe Parvul Can-
tacuzino. Acesta s'a infatisat lui Constantin Cantemir si i-a spus ca
Iordache Ruset datoreste o mare suma de bani domnului Munteniei,
si daca nu va fi platita, sa-1 deie pe datornic 4. Iordache a fost vestit
din vreme de catre Velicico Costin si a fugit in Ungaria 5. $erban Voda
a cautat atunci sa se razbune pe alta cale ; a trimis, intr'un moment
cand se faceau multe talharii, o mana de oameni in Putna, ca sa prinza
pe Safta, jupaneasa lui Iordache Ruset. Aceasta aflandu-se la Grozesti
pe Oituz, unde mersese de frica unui podgheaz lesesc, a reusit sa fuga,
lasand in urma ei o multime de agarlacuri pe care le-au luat oamenii
lui erban Voda 6. Constantin Cantemir, vazand ca. Serban Cantacu-
zino era Inca suparat de scaparea lui Iordache Ruset, i-a dat mosiile
Racaciuni, Domnesti si Sascut, ale lui Iordache 7 si a trimis si un sol
in Muntenia, pe Gavrilita Vornicul, ca sa impace pe domnul muntean 8.
Intre timp, Iordache Ruset trecuse din Ungaria la Constantinopole,
de unde a izbutit sa se impace cu Cantemir Voda si peste putin timp
a venit din nou in tara 9. A capatat foarte iute increderea domnului,
in 1687 a fost numit vistiernic mare si, impreuna cu Bogdan Hatmanul,
ginerele domnului, a pus adevarata stapanire pe tam Moldovei10. Fratii
sai Scarlatache, Mihalache si Lascarache au fost capuchehaiele domnului
la Poarta, iar Manolache a fost numit staroste de Putna, pentru ca
sa mai adauge vrajbile cu Muntenii 11. Iordache era un dregator

I Idem, p. 227. Mihalache fusese surghiunit la Chios.

2 Idem, p. 230.
3 Idein, p. 232.
4 V. A. Ureche, op. cit., p. 191 urm.
5 D. Cantemir, op. cit., p. 69.
6 Neculce, op. cit., p. 234.

7 V. A. Ureche, op. cit., p. 197.

8 Neculce, loc. cit.
9 Idem, loc. cit. i Neculae Mustea, V avianIci la cronicd, in Kogalniceanu,
Letopisqi, III, p. 87.
10 Neculce, op. cit., p. 235 i Neculae Mustea, op. cit., p. 87.
11 Idem, p. 234.

www.dacoromanica.ro
306 IOANA R. ROSETTI

priceput si avea multi prieteni la Poarta, dar prin chemarea lui

in Tara Moldovei, Constantin Cantemir si-a atras dusmania Munte-
nilor caci dupa ce s'au asezat Brancoveanul Voda in scaun, in Bucu-
resti, galceava si zavistia cu Cuparescii tot au lamas si la Brancoveanul
Voda, cum era si la 5erban Voda, de se tot pariau unul pre altul la
Poarta, de se tot facea cheltuiala amandouor Tarilor 1. Si intre boierii
moldoveni se formasera o partida adversa Cuparestilor in frunte cu
fratii Costin : Miron si Velicico 2. Brancoveanu a scris lui Cantemir,
ara.tandu-i ca niciodata nu va putea fi bund intelegere intre ei, daca
tine pe langa dansul pe Cuparesti, dusmanii Cantacuzinilor. Constantin
Voda a raspuns ca nu-i poate izgoni, deoarece ei venisera in slujba lui 3.
Atunci Brancoveanu, vazand ca nu poate ajunge la intelegere cu Can-
temir, a cautat sa -1 scoata din domnie prin diferite mijloace. Puse sa
se scrie fratilor Costin, ca sa-i indemne la rascoala impotriva lui Ior-
dache Ruset si a domnului for 4. De altfel Cantemir si cu vistierul sau
au intrebuintat aceleasi mijloace, indemnand pe boierii munteni sa
fuga din Cara. Astfel Staico Paharnicul, fiind chemat in fata divanului
lui Constantin Brancoveanu si invinuit ca fugise din tail si se impo-
trivise domnului, nu mai spunea nimica fara cat blestema pe Constantin
Cantemir si pe Cuparesti, zicand ca. ei 1-au indemnat 5.
Iordache Ruset, folosindu-se de faptul ca era vistiernic mare, a
inceput sa cumpere mosii si sa intregeasca pe acelea pe care le primise
dela Racovita. In 1690 a cumparat dela razesi mosia Saveni in Dorohoi 6,
Cozmesti in Suceava 7, Mircesti dela jupaneasa lui Neculae Starcea
si Posadnicii in Iasi 8 dela Alexandra Buhusi. In 1692 cumpara Zamciotii
in judetul Orhei 9, 1/2 din satul Dobrotesti in Putna 10 SI Y2 din satul
Cumaraul (Hotin) 11 dela Savin fost vornic de Poarta. Anul urmator a
cumparat Hrimancautii 12 si Bricenii 13, una langa alta in judetul Hotin.
1 Neculce, op. cit., p. 236.

2 Idem, p. 235.
2 D. Cantemir, op. cit., p. 73.
Idem, p. 85.
5 Cronica Tdrii Ronulnesti dela anal x689 incoace, in Magazin Istoric petting.
Dacia, V, p. 123,
o Acad. Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89.

7 Idem.
B Idem.
Idem,
1 Ident.
1' L. T. Boga, Documente basarabene, in Aril. Basarabiei, V, no. I, p. 6.
12 Acad. Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89.
" A. Thaleanu, Documente i regeste nzoldoveneVi, in Cercet. Isl., V--.X.11
no. I, p. 296.

www.dacoromanica.ro
 IORDACHE RUST 307

Posadnicii se afla langa. Chisarai zestrea nevestei sale Safta, iar

1)obrotestii sunt langa mosiile primei sale neveste. Tot acuma Iordache
Ruset a inceput sa imprumute sume mari de bani boierilor, pentru
-care a luat in schimb mosii 1. Banii erau luati uneori din vistieria tarii.
Astfel Velicico Costin avand nevoie de bani, Iordache vistiernicul i-a
dat cu imprumut din vistieria tariff 275 de lei, si, restituind el banii
vistieriei, a luat in schimb mosia Zugravii a lui Velicico Costin 2.
Cronicarul Neculce ne spune, despre Bogdan Hatmanul si Iordache
vistiernicul ca scoteau multime de oranduele pe Tara, si pe mazili
daj di grele si pe breslasi greutate 3. Capuchehaia Lascarache Ruset
a primit sute de pungi de bani, desi birul tarii a fost iertat la un mo-
ment dat 4. Hatmanul si vistiernicul prin aceste fapte au atras asupra
for ura boierilor, inlaturati dela putere. Aceasta pornire ca si indem-
nurile la razvratire f acute de Brancoveanu a fost prilejul unei con-
sfatuiri protivnice domnului. Aceasta a avut loc cu prilejul nuntii lui
Ion Palade, unde se adunase multa boierime, printre care Velicico
Costin. Unul din cei de fata, Ilie Tifescul a tradat adevaratul scop al
acestei adunari 5. Este probabil ca domnul a dat ordin ca fratii Costin
s fie omoriti in urma sfatului lui Iordache Ruset, caci Neculce, amin-
tind faptul Ca Velicico Costin fusese acela care it vestise pe Iordache
de sosirea lui Parvu Cantacuzino, spune: acum i-au multumit si
Iordache intru acest chip, ca un grec 6. Unii dintre boieri reusisera
sa fuga in Muntenia, de unde au mers la Constantinopole, ca sa-1 pa-
rasa. pe Cantemir, desi Brancoveanu le-a aratat zadarnicia acestui
demers, cat timp vizirul era prietenul Cuparestilor 7. Cantemir Vod'a
a trimis indata la Poarta pe Iordache Ruset, pe Bogdan Hatmanul si
pe alti boieri. In scurt timp, multumita legaturilor ce le avea Iordache
Ruset la Poarta, trimisii Domnului s'au intors la Iasi, impreuna cu

1 Pentru datoriii Iordache Ruset a luat unnatoarele mosii: Faurestii dela

fratele sau Manolache la 1693 (Acad. Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89); Barasti
dela Lupul Costache (Idem); Trifautii dela Ilie Cantacuzino la 1714 (Iulian
Marinescu, Documente basarabene, faciene, putnene, in Bul. Corn. Ist. Rom.,
VI, p. 14); in 1701 a imprumutat 1500 de lei lui Vasile Cantacuzino (Iulian
Marinescu, op. cit., loc. cit.) pentru care a luat in schimb Tibucanii la 1716
.(Acad. Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89).
2 Iulian Marinescu, Copii de docurnente din diferite arhive, iu Bul. Coon.
1st. Rom., VIII, p. 52-53.
Op. cit., p. 235.
4 Neculce, op. cit., p. 235.
5 Diem, p. 24o.
6 Idem, p. 241.
-7 Idem, p. 242.

www.dacoromanica.ro
308 IOANA R. ROSRTTI

boierii fugiti ; acestia din urma au fost Inchisi 1. Peste putin time
unii boieri au fugit din nou (feciorii lui Miron Costin, Vasile si Ilie Can-
tacuzino, Dumitru Ursache si altii) a Ca nu mai puteau birui de raul
lui Iordache vistiernicul, ca se invatase Iordache de le tot cumpara
odoarele si satele fara de pret, ca-i tot Ingreuia cu dajdiile 2.
Pana la moartea lui Constantin Cantemir (1693) puterea lui Iordache
Ruset si a lui Lupu Bogdan n'a scazut. Fiind pe patul de moarte Can-
temir a strans in jurul sau pe sfetnicii sai si Inaintea altora pe acestia
doi 3. tiind ca Brancoveanu va cauta indata sa intervind la Poarta
ca sa fie nurnit domn al Moldovei, Constantin Duca, ginerele sau, cei
doi boieri au tainuit, timp de o zi si o noapte vestea mortii Domnului
si au trimis la Poarta pe vataful Parvu si pe tefan Ruset, feciorul lui
Manolache, apoi au ridicat in scaun pe Dimitrie Cantemir 4. Indrazneala
for era foarte mare, dar au avut si grija de alta parte sa puie straji
dela Galati la Iasi. Astfel au aflat din vreme de venirea lui Constantin
Duca si au fugit la Cetatea Neamtului 5. Domnul cel nou a intervenit
cat timp era Inca la Poarta sa fie surghiunit Lascarache Ruset la
Rhodos 6, apoi, cum a venit in tard, indemnat de cei din jurul sau si
vrand sa-si refaca averea cheltuita la Constantinopole, a Inceput sa
stranga lucrurile celor doi boieri 7. A adus jupanesele acestora la
Iasi, a chinuit pe vatafi si a batut pe slujnice, ca sa afle unde erau as-
cunsi banii, hainele si odoarele celor fugiti 8. Jupanesele au fost trimise
la Focsani, de unde ele au trecut in carute pe la Hangu la Cetatea
Neamtului 9. Constantin Duca nu putea domni In pace cat timp traia
Iordache Ruset care, impreund cu Cantemirestii, avea atatia prieteni
la Poarta. In toate imprejurarile care au urmat Duca a aratat o mare
nedibacie; era tanar si deseori rau sfatuit. Pe de alta parte, Iordache
Ruset a stiut sa se foloseasca de orice imprejurare si de toate mijloacele.

I Idem, p. 242.
2 Idem, p. 243.
3 D. Cantemir, op. cit., p. 114.

4 Neculce, op. cit., p. 244.

5 Neculae Mustea, op. cit., p. 89; Neculce, /oc, cit. ; Neculae Costin, op. cit.,
P. 39.
6 Neculce, op. cit., p. 244.
7 Doamna Anastasia, mama lui Duca Voda, deli nu era fiica doameni Dafina

cu Dabija Voda, spunea ca satele ramase de pe urma lui Dabija Voc12a sunt
dreapta ei mostenire. (Document din .15 Martie 1704, in C. Gane, Identitatecc.
Mariei Iordache Ruset, in Arhiva Genealogicci, no. 7-8, p. 107 -114).
Istoria Tdrii RomelneVi dela anul 1689 incoace, in Magazin Istoric, V,.
p, I30; Neculae Mustea, op. cit., p. 89; Neculce, op. cit., p. 246-247.
9 Neculce, loc. cit.

www.dacoromanica.ro
 IORDACHE RUSET 3C9

De abia ajuns in Cetatea Neamtului a scris pe rand la Camenita,

lui Caraiman Pasa, care fusese prietenul lui Cantemir, indemnandu-1
sa parasca pe Duca Voda. la Poarta ; lui Daltaban Pasa, seraskerul de
Oblucita si chiar la Poarta 1. Duca, pentru a face fata intrigilor lui
Iordache Ruset, a scris la Poarta aratand ca acesta trimise ca s aduca
pe nevasta sa dela Focsani, un podgheaz care pradase tara in drum 2.
Ca para lui Caraiman Pasa sa nu ajunga la Poarta a incercat sa otra-
veasca pe Buluk Pasa din Camenita, care mergea la Poarta cu treburile
cetatii 3. Acest fapt a suparat si pe Caraiman Pasa si pe Turcii dela
Poarta.. La aceasta greseala doinnul a mai adaugat Inca una. In 1696,
sosind Capegi-basa la Iasi si neprimind birul tarii, a lasat sa se inteleaga
ca are finnan de mazilie, ca sa grabeasca plata birului. Domnul rau
sfatuit, a chemat pe Moise Serdarul cu vreo 40o de joimiri din Cetatea
Neamtului, ca sa omoare pe Capegi-basa si pe Turcii din Iasi 4. Intre
prinsi a fost si Balci-basa a hanului. Cum s'a intors in Cetatea Neam-
tului, Moise Serdarul a raspandit vestea celor faptuite la Iasi. Iordache
Ruset si Lupu Bogdan, care de abia asteptau o asemenea intamplare,
au scris indata la Camenita, la Oblucita, la Poarta si hanului, cautand
sa i atate astfel si mai tare Impotriva lui Duca. Acesta si-a dat seama
prea tarziu de greseala pe care o facuse si a trimis scrisori la Poarta,
aratand ca din indemnul lui Iordache si al lui Bogdan, venise Moise
Serdarul la Iasi 5. Pe de alta parte a trimis oaste la Cetatea Neamtului
sa prinda pe cei doi boieri. Vestiti din vreme, au fugit in noaptea aceea
din Cetate. A doua zi au trimis din nou o scrisoare catre Selim Ghirai
Hanul, in care spuneau ca Duca Voda a adunat oastea. Hanul, Caraiman
Pasa si Daltaban Pasa au scris la randul for Sultanului de au umplut
urechile Portii >. In Decemvrie 1696 Duca a fost mazilit si Antioh
Cantemir a imbracat caftan de domnie 6. Cum au aflat de mazilia dom-
nului, Iordache Ruset si Lupu Bogdan au mers la Iasi. Acolo au aflat
pe Duca, la curte, inconjurat de boieri, Capegi-basa si slujitori, care
ii cereau leafa. Ajunsi in fata lui Duca, cei doi boieri an inceput sa.-1
invinuiasca pentru cele ce le facuse atat for cat si tarii in timpul domniei

1 Neculce, op. cit, p. 247.

2 ide1129 p. 247.
3 Idem, p. 249.
4 Idem, p. 251. Din Istoria Tanta Rorainesci dela 1689 incoace, in Magazin
Istoric, V, p. 148 urm., reiese ca Iordache Ruset ar fi trimis pe Moise Serdarul,
spunand apoi ca Duca Voda 1-a chemat.
5 Neculce, op. cit., p. 252.
8 Idem, op, cit., p. 251 urm. $i Istoria Tacit Ronuinegi dela 1689 incoace,
loc. cit.

www.dacoromanica.ro
310 IOANA R. ROSETTI

sale 1. Stiau ca puterea este in mainile lor, si unul si celalalt erau cai-
macami si nu au pus frau semetiei si indraznelii lor.
Sub Antioh Voda puterea Cuparestilor a devenit din nou ceea ce
fusese pe vremea lui Constantin Cantemir. Iordache era vistiernic;
dintre fratii sai Manolache era vel postelnic, iar Mihalache era capu-
-chehaia la Constantinopole, in locul lui Lascarache, care murise la
intoarcerea sa din surghiun 2. Legaturile de rudenie cu ceilalti boieri
din divan erau multe ; astfel vel spatar era Mihai Racovita, var primar
al Saftei Ruset, vel paharnic era Ion Buhus, cumnatul lui Manolache
Ruset, iar hatmanul Lupu Bogdan avea sa dea pe fiica sa Ana dupa
Constantin, feciorul lui Iordache. Insasi logodnica domnului, care a
murit insa curand dupa suirea in scaun a lui Antioh, era o nepoata a
primei neveste a lui Iordache 3. Domnul isi datora scaunul in mare
parte influentei si banilor lui Iordache era natural ca acesta
impreuna cu Lupu Bogdan, cumnatul domnului, sa detie din nou pu-
terea ; t ei ce vreau s faca, era facut si de domn 4, 0 ca erau mai alesi
si capete bune, de-i ajungea la toate socotelile, de domnea Antioh Voda
cu cinste si cu pace 5. Iordache Ruset a cautat sa-si refaca averea,
pradata de Duca Voda, din cele ce le lasase acest domn la plecarea sa
din tara 6; apoi a inceput sa cumpere din nou mosii. In primul an
a cumparat Oancea 7 in Covurlui, Moldova si Naslavcea 8 in Hotin,
vii la Odobesti8 si parti din Surinesti 10 la Vaslui. In anal urmator si
pang in 1700 a cumparat 31 de mosii: in Lapusnall, Orhei12, Vaslui'3,

1 Neculce, op. cit., p. 254.

2 Idem, p. 256.
3 Era fiica doamnei Anastasia Duca, sora Mariei Ruset.
4 Neculae Mustea, op. cit., p. 90.
5 Neculce, op. cit., p. 257.
4 Idem, p. 256.
1 Acad. Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89.

8 Idem.
9 Idem.
10 Idem.
11 VAsaiani in 1700 (Idem).
12 Telineti in 1698 (M. Costachescu, Satul si Teirgul Telineti din judepl
Orheiu, p. 24); i Lalova in 1697 i Tohatinul in 1700 (Acad. Rom. Mss, pach.
XVIII, no. 89).
13 Parti din Surineti in 1697 (Ghibanescu, Vasluiul, in Surete i Izvoade,
XV, p. 46). Parti din Moice.ti in 1700 (I. Marinescu, Extrase din condica mo-
iilor lui Teodor Rosetti-Solescu, in Bul. Com. Ist. Rona., IV, p. 216) ; Scheia
in 1697, Manjeti in 1698 i Negoe#i in 1697, p'arti din D'aim5.cupni gi Roho-
teti in 1699 (Acad. Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89).

www.dacoromanica.ro
 IORDACHE RUSET 311

Hotin 1, Dorohoi 2, Roman 3, Neamt 4, Falciu 5 si Putna 6. Cea mai

mare parte din mosiile sale erau in jud. Vaslui, unde mostenise dela
Racovita 18 sate, si unde avea s stranga, bucata cu bucata, Inca alte
36 de sate, majoritatea dela razesi. In 1698 a avut loc nunta lui Ilie
Catargiu cu Safta, fiica cea mai mare a lui lordache. Acesta ii dadu
zestre cele 3o de sate, pe care le primise el dela Dabija Voda 7. lordache
Ruset mai avea 5 baieti: Neculae, Constantin, Joan, Andrei si Stefan
si 5 fete: Caterina, Anastasia, Victoria, Roxandra si una al carei nume
nu-1 cunoastem 8. Baietii au fost crescuti la colegiul iezuit din Iasi,
care era filiala celui din Camenita 9. Vedem Intr'una din socotelile
bisericii catolice dela Iasi, trecute darurile facute de lordache Ruset 10.
Neculae trecu chiar la catolicism 11.
Antioh Voda a cautat, chiar dela inceputul domniei lui, s se
impace cu Constantin Brancoveanu. Murind logodnica sa, el a trimis
pe Lupu Bogdan in Muntenia ca sa ceara donmului pe una din fiicele
sale in casatorie. Brancoveanu i-a raspuns sa se lepede intai de Cupa-
resti 72. Ura dintre Cantacuzini si Cuparesti era inch foarte vie si
Brancoveanu cheltuia sume marl de bani la Poarta ca parile contra
domnului Moldovei si vistiernicului sau sa aibe mai multa greutate 13.
La Poarta, Dimitrie Cantemir si Manolache Ruset, capuchehaiele dom-
nului, teseau intrigi Impotriva lui Brancoveanu. La un moment dat
1 1/2 Cumairul in 1697 (L. T. Boga, op. cit., p. 86); Hlinistea, Lomacintii,
Cosautii, parti din Bilhauti si din Roslavcea in 1697 si Edintii in 1699 (Acad.
Rom. Mss, pach. XVIII, no. 8g).
Milianea in 1699 (Idem).
8 Piticenii in 1697 ( Idem) i Caraulestii in 1697 (Arh. Statului Iai, Condica
de mosii a Mitropoliei).
4 Negritesti in 1697 (Stoide si Turcu, Documente i regeste din tinutul Nea7n-
pflui, in ilopsto/itt, no. 9It, p. 31 si Calimani in 1697 (Acad. Rom. Mss, path.
XVIII, no. 89 .
5 Tintesti, Horjestii si Pahnestii in 1697, 1698, 1699, 1700 (Idem).
6 Beresti si parti din Mihailesti, Bodesti, Toreesti, Miciesti si Pogonesti
(Idem).
7 Ghibaneseu, Surete i Izvoade, IX, p. 19o-195, doe. LXXXVI ; Marinescu,

Documente relative la Maria Ruset, jata lui Evstratie Dabija Voevod, in Arhiva
,Genealogicci, II (1913), p. 59-67.
8 Diata lui Iordache Ruset (Arhiva Rosetti Solescu-Solesti, Vaslui).
P. Panaitescu, Influen4a polond in opera i personalitatea cronicarilor
,Grigore Ureche 0i Miron Costin, in Acad. Rom. Mena. Sec(. Isl., s. II, t. XXVIII,
p. 16-17.
" Iorga, Studii i, documente, I, p. 63-68.
11 P. Panaitescu, op. cit., p. 17 si Hurmuzachi, VI, p. 6o3-6o9.
12 Neculce, op. cit., p. 257.
13 /dein, p. 258.

www.dacoromanica.ro
312 IOANA R. ROSETTI

din pricina marturiei mincinoase a unui capitan, Iordache Ruset si

Lupu Bogdan au fost osanditi la moarte de catre Poarta. Interventiile
capuchehaielor si multi bani platiti Turcilor au ridicat pedeapsa 1.
Pupa inlaturarea primejdiei, Dimitrie Cantemir si Mihalache Ruset
au inceput din nou cu parile impotriva lui Brancoveanu. Intrigile nu
mergeau fara man cheltuieli si nu trebue sa ne mire faptul ca vistier-
nicul Iordache a scos not dajdii pe tara, asupra manastirilor si bresla-
silor 2. In prima.vara anului 1700 s'a savarsit la Iasi nunta lui Dimitrie
Cantemir cu Casandra, fiica 1ui erban Cantacuzino. Brancoveanu,
cum e firesc, se impotrivise casatoriei, asa ca logodnica a fost adusa in
taina, dela Brasov, unde statea cu mama sa si pang la nunta a fost
gazduita in casa lui Iordache Ruset e fiindu-i neam 3. Brancoveanu
suparat, starui si mai mult la Poarta si reusi in Septemvrie a aceluiasi
an sa inlocuiasca pe Antioh Cantemir cu Constantin Duca 4. Acesta
a trimis de olac pe Constantin Capitanul cu ordine sa prinda pe Ior-
dache Ruset si pe Lupu Bogdan. El a sosit la Iasi in ziva de Li. Sep-
temvrie si gasind pe boieri in vistierie, a inconjurat curtea. Iordache
si Bogdan s'au ascuns in casele Doamnei, iar de acolo au iesit in urma
celorlalti boieri pe jos imbracati ca slujitori Bogdan apoi a plecat
calare, iar Iordache care era mai in varsta, in trasura lui Ilie Canta-
cuzi no, care 1-a insotit in fuga sa prin Hangu in Tara Leseasca 5. Duca-
Voda stia, din experienta primei domnii, ca nu putea face fata Cante-
mirestilor uniti cu Cuparestii ; singurul mijloc de a-i desparti era acela
de a atrage de partea sa pe cei din urma. In urma staruintelor episco-
pului Avrentie de Roman, trimis de domn, Iordache s'a intors in Cara 6.
Constantin Duca 1-a numit vornic mare de tara de jos, incercand pe
aceasta cale sa-1 Lea prieten si Neculce adauga e deci stiu ca 1-au facut
ca oaia pre lup 7. Iordache fusese un dregator foarte priceput sub
Antioh Cantemir, dar evenimentele care au urmat ne arata ca nu cre-
dinta fata de acesta 1-a impiedecat sa treaca de partea lui Duca Voda.
Cunoscand bine vremurile si oamenii, avand leg5turi stranse la Con-
stantinopole, in Muntenia, Polonia si Ungaria, el a putut sa-si dea
seama Ca Constantin Duca nu avea probabil viitor. In orice caz,
oricare ar fi fost imprejurarile, Iordache Ruset se impacase pe Ltd cu

1 Idem, loc. cit.

2 Idem, p. 259.
3 Idem, p. 263. Mama Cupariului era Bella Cantacuzino.
4 Idem, p. 267.
5 Idem, p. 268 si N. Costin, op. cit., p. 45.
6 Melhisedec, Cronica Romanului, p. 315.
7 Op. cit., p. 275.

www.dacoromanica.ro
 IORD ACHE RUST 313

domnul, chiar dad. pe ascuns lucra pentru mazilirea lui. Astfel la nunta
Ilenei, fiica lui Manolache Ruset, cu feciorul vornicului Costache,
Iordache a indemnat pe acesta si pe alti boieri, vreo 50 la numar, dintre
care Lupu Bogdan, sa fugal in Tara Romaneasca, iar el s'a intors la
Iasi, facandu-se ca nu stie nimic I. Parile acestor boieri neizbutind,
peste putin Iordache Ruset a indemnat pe altii sa fuga ; dintre care
unii ea Ilie Cantacuzino, Bals, Ursache si Ion Sturdza au fugit in Tara
Ungureasea, iar altii in Polonia. Si de data aceasta Iordache a ramas
in Iasi 2. Insusi Brancoveanu, socrul lui Constantin Duca, s'a intors
impotriva acestuia, caci cheltuise multi bani cu numirea lui si acesta
nu-i platea datoriile ; desi lua imprumuturi maxi, pungi de bani dela
Lupu Bogdan si Iordache Ruset si inapoi nu le mai da nimica 3.
Ca sa poata pune in scaunul Moldovei un domn prieten, Brancoveanu
trebuia sa obtie mazilirea lui Duca si sal inlature pe Antioh Cantemir.
Cunoscand puterea Cantemirestilor, atat timp cat acestia erau uniti
cu Cuparestii, a cautat si el, cum cautase Duca inaintea lui, sal ispi-
teasca pe cei din urma. Brancoveanu a trimis pe Mitropolitul Hrisant
sol lui Duca Voda.; dar acesta dupd ce si -a spus solia, s'a dus in
taina la Iordache Ruset, a aratat acestuia Ca Brancoveanu vrea sa se
impace cu dansul si ca va da pe fiica sa Ancuta de sotie lui Neculae.
1-a cerut apoi sal numeasch pe acela pe care 1-ar socoti vrednic sa se
suie pe scaunul Moldovei. Iordache Ruset a facut indata logodna fiind
lacom de cinste , iar ca domn a propus pe Mihai Racovita, care era
rude a lui Brancoveanu si var primar al jupanesei Safta ; socotind cu
drept cuvant ca data. Racovita domn, puterea va fi in mainile lui 4.
Era de fapt o tradare Ltd de Cantemiresti ; Neculce ne arata foarte
bine gandul si felul de s faptui a lui Iordache Ruset, cand spune ca:
nu numai Iordache, ci toti Grecii, mai drepte si mai bune slugi nu-i
alt neam in lume, pang este stapanul la cinste si putere, iara cat se
slabeste sau se micsoreaza cinstea stapanului, indata se si lash si alearga
la altul, pre care it crede ca este mai cu putere 6. Pe de alta parte
Brancoveanu vorbise si cu boierii moldoveni fugiti in Tara Romaneasca'.
In Iunie 1704 a sosit firmanul de mazilie a lui Duca. Iordache care era
caimacam, se si apucase sa numere bucatele din curtea domneas&
cand Duca a inconjurat curtea si a prins pe mai multi boieri, printre

1 Neculce, op. cit., p. 270. Ileana e fiica lui Manolache nu a lui Iordache.
2 Idem, p. 271.
3 Idem, p. 270.
4 Idem, p. 274.
5 Idem, loc. cit.
4 Idem, loc. cit.

www.dacoromanica.ro
 314 IOANA R. ROSRTTI

care pe Iordache si pe Manolache Ruset de a caror tradare era sigur.

Domnul pla.tise o mare suma de bani atat agai, cat si lui Iusuf Pasa 1
si avea acum in many un nou firman, in care se spunea ca nu era
mazilit, ci chemat la Poarta. Boierii prinsi au trebuit sa-1 urmeze legati
liana la Constantinopole. Razbunarea a fost scurta si prost socotita,
caci odata ajunsi la Constantinopole a trebuit sa le dea drumul 2. Acolo
s'au intalnit cu boierii sositi din Muntenia si cu Antioh Cantemir. Pe
acesta it prevestise Lupu Bogdan de uneltirile lui Brancoveanu, dar
el se increzu in cuvantul lui Iordache Ruset care, fail scrupule, i-a
spus ca boierii ii vor cere domn. Astfel Antioh Cantemir n'a facut din
partea lui niciun deniers si Mihai Racovita a putut dobandi usor
domnia S. Puterea Cuparestilor era din nou in plina ascensiune. Mihala-
che si Scarlatache erau capuchehaiele, Iordache vel vornic de tara de jos,
Manolache vel postelnic. Iordache Ruset isi schimbase politica si ()data
cu el tot neamul lui ; aceasta urmare a. alor sai a constituit de altfel
in mare parte puterea lui. Dar in afara de fratii, fii si nepotii lui, el
legase de sine, prin incuscriri, cateva familii moldovenesti din cele
mai de vaza in vremea aceea. Astfel vel logof at era Antioh Jora,
viitorul socru al lui Iordache Ruset, fiul lui Lascarache ; vel vornic
de tara de sus era Lupu Bogdan socrul lui Constantin Ruset ; hatman
era Lupu Costache socrul Ilenei Ruset 4 ; vel comis era Dumitru Ra-
covita, varul jupanesei Safta. Spatarul si vistiernicul erau cumnatii
domnului, deci si ei rude ale Saftei.
Putin timp dupa suirea in scaun a lui Racovita, s'a facut si nunta
lui Neculae Ruset cu Ancuta Brancoveanu: <( Tara era jumatate scutel-
nica tot a neamului lui (a lui Racovita) si a Cuparescilor 5, astfel
incat domnul a trebuit sal puie dajdi foarte grele pe mazili si pe oamenii
lui Duca, sa se poata plati birul si banii cheltuiti la Poarta. Nu trecuse-
insa. niciun an si jumatate si a sosit vestea suirii lui Antioh-Voda in
scaunul Moldovei 6. Scarlatache, care se afla tocmai atunci in tara,
Iordache si Dimitrie Racovita an fugit indata in Muntenia 7. Peste
putin timp Iordache s'a intors in tara, chemat fiind probabil de Antioh.
Cantemir ; dar toate interesele lui erau legate de ale lui Mihai Racovita..

1 6000 galbeni roii, o blana, un cal i un *onn.

2 N. Costin, op. cit., p. 48; N. Mustea, op. cit., p. 94. Cronicci anonimci a J'drii
Moldovei, in Kogalniceanu, Letopiseli, III, p. 114.
3 Neculce, op. cit., p. 276.
4- Idem, p. 279, 280. Vezi tabloul genealogic.
5 Idem, p. 287.
6 Idem, loc. cit.
' Idem, loc. cit.
www.dacoromanica.ro
 IORDACHg RUST 3I

Din Moldova el a scris lui Mihai Racovita, fratilor sai si lui Palladi.
A scris apoi lui Brancoveanu, in urma rugamintii lui Ilie Cantacuzino,
care dorea sa logodeasca pe fiica sa cu un fecior al domnului muntean.
Antioh Cantemir a aflat despre aceasta scrisoare, apoi despre celelalte
scrisori si 1-a inchis pe Iordache la vataful de aprozi, iar pe Ilie Canta-
cuzino 1-a scos din vistiernicie. Numai dupa ce a plata Iordache zo
pungi de bani imprumut tarii, a fost slobozit din inchisoare. El capata
din nou increderea domnului si in 1707, cand acesta a fost chemat la
Tighina, era caimacam alaturi de loan Neculce, Ilie Catargiu, ginerele-
sau si Ilie Cantacuzino 1. In timpul caimacamiei for a sosit vestea
mazilirii domnului. Vizirul Baltagi Mahomed, care era prieten cu
Antioh fusese inlocuit cu Ciorlu Pasa silihtarul, prietenul lui Mihai
Racovita 2. Iordache Ruset, care contribuise mult prin intrigile sale-
la numirea noului domn 3, a fost caimacam. Mihai Voda i-a trimis 0.
sluga cu un izvod care cuprindea lista boierilor ce trebuiau prinsi,
printre altii Ilie Cantacuzino, care scapase vieata lui Iordache Ruset._
L-a prins insa si pe acesta si 1-a tinut inchis pang la sosirea domnului._
Cum a venit Mihai Racovita a numit boierii, fiecare cu dregatoria lui
si vedem divanul din nou compus numai din rudele domnului si ale lui
Iordache. Chiverniseala si cinstea tooth' a tarii, era dupa Iordache
Ruset Vornicul, macar ca nu era cu boierie ; ce vrea el sa faca, facut
era si de domnie 4 ; apoi fiul lui Neculae era postelnic mare. Nu
toti boierii insa se lasara calcati in picioare si Iordache pare sa fi intalnit
o rezistenta destul de serioasa. Insusi ginerele sau Ilie Catargiu, a trecut
impreuna cu Ilie Cantacuzino in Muntenia, pentru nunta Balasei Can-
tacuzino cu tefan Brancoveanu, si nu s'a mai rotors 5. Iordache Ruset,
dupa cum era obiceiul lui, cand statea vreme mai indelungata la cinste,
a inceput sa cumpere din nou mosii, de data aceasta mai ales in Vaslui
si Falciu 6.

I Idem, loc. cit.

2 Idem, p. 287.
Scrisoare din 25 Julie data la Iasi si atribuita lui Iordache Ruset, prin.
care da lui Mihai Racovita stiri interne si externe. Aurel Sava, Schimbare de
domnie in Moldova, 1707, in Rev. Isl. Rom., VII (1937), p. 163-170.
o Idem, p. 289.
e
Idem, p. 289, 290.
o In Falciu: pamanturi la Beriscani, Munteni, Ro.iori si Str5hicia (Acad.
Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89).
In Vaslui: Pitcani, Ciortesti, Vulturesti, Zlataresti; parti din Comanesti,
Ciocarliesti, Borasti, Locul Boaiei, Hocesti, Macresti, Cotarlesti; silisti la Dol-
hesti, Botniani, Giurgesti, Stroesti, Pantesti, Raucani, Martinesti Crasna-
sani (Idem) parti din Solesti (I. Marinescu, op. cit., in Bul. Com. 1st.

www.dacoromanica.ro
316 IOANA R. ROSRTTI

Avea m4i in toate judetele tarii afara de Bacau ti Cernauti t.

Averea lui era cea mai mare din Moldova, fiind stapan pe 82 sate intregi
(fara cele 3o de sate date fiicei sale Safta), 13 jumatati de sate, paman-
turi in alte 71 de sate, vaduri de moara in alte 7 sate, 9 vii si un loc
de casa la Iasi. lath' care erau aceste mo0i:

Jud. Hotin : Jud. Putna :

sat intreg Racintii sat intreg Beresti
Varticautii u Ionasesti

Mihalcaul S Draghicesti

Cosauti > Fauresti

u Hrubna 1/2 sat Dobrotesti
o Comaraul 1/2 ') Goidanesti
Hrimancautii parti din Igesti
Edintii r> Dalesti
Tarasauti Torcesti
Hlinistea Miclesti
Lomacinti Pogonesti si vie
Marcovati vad de moara la Garbesti
Moldova Varticicoi
Briceanul vie la Odobesti
s Talcoteiiii Banesti
1/2 sat Colisiuca
2/5 Naslaucea Jud. Iasi :
1I6 Vacinti sat intreg Posadnicii
parti din Bilhauti Ionaseni
vad de moara pe apa Seimului a a Fauresti
Jud. Dorohoi : Scheia
parti din Semeni
sat intreg Saveani Chisarai
Milianca o Baresti
y2 sat Durnesti vii la Sorogari
parti din Costiusca loc de cash' la Iasi
Jud. Harleizt :
sat intreg Storesti Jud. Carligatura:
Novaci helesteu la Tg.-Frumos
3 a Dragasani
Zugravii Jud. Suceava :
vie la Cotnari sat intreg Cozmesti
Deleni Mircesti

Ronz., IV, p. 193). In Roman: 1/2 Habasesti, 1/2 Giurgesti, pamanturi la Schei
(Acad. Rom. Mss, pach. XVIII, no. 89). In Putna: pamanturi la Igesti si
Lalesti; idem si la Pogonesti (I. Marinescu, Documente basarabene si putnene,
in /3/4/. Com. 1st. Rom., VII, p. t). In Iasi: Scheia (Acad. Rom. Mss, pach.
XVIII, no. 89). In Tecuci: Obarsia (Idem).
1 Vezi harta.

www.dacoromanica.ro
 IoRDACHE RUSET 317

Jud. Neang : Jud. Vaslui :

sat intreg Calimani parti din Golaesti
Roznov Sarbotesti
Tibucani a Sapoteni
a a Negresti Burdujani
parti din Alberti Dolhesti
Botniani
Jud. Ronan : Giurgesti
sat intreg Scheia a Stroesti
Piticeni Pantesti
Caraulesti Raucani
Habasesti Martinesti
Movileni Parasani
Giurgesti Itirnesti
Burghilesti
Jud. Vaslui : Romanesti
sat intreg Ciortesti 0 n locul Boaiei
Pitcani loc de prisaca la Onceni
Pribesti
Jud. Soroca
a a Vulturesti
Codaesti
sat intreg Lencduti
Negoesti a Cosancicauti
Manjesti a Nemterii
a Trif anti
Surinesti
a Toderesti
loc la targul Soroca
a Zlataresti Jud. Orhei :
Dusasti sat intreg Telinesti
Ciopul Budesti
Solesti Sarcani
Scheia Cripcovul
1/2 sat Focsesti Ustia
a Friptulesti Tohatinul
Boldesti Zameioti
Moicesti a a Lalova
parti din Ruliani Vasieni
Dancesti parti din Mihuceani
a a Paseani o > Festelita
Glodeni o o Paducheti
a D macusani 0 Mascauti
Rohotesti
Com anesti Jud. Ldpu,sna:
a a Marmuriani 1/2 sat Vasaiani
Dobroslovesti a a Policeani
a a Hocesti a a Pietrosul
a a Stocul i/i a B arladesti
Halasiani o Marinici
Ciocarliesti parti din Troenesti
a Boresti a a Vrabiani
0 Macresti locul Iurescului.

www.dacoromanica.ro
3 r8 10ANA R. ROSETTI

Jud. Feilciu : Jud. Feilciu:

sat intreg Stanile0i loc de prisacA la Budeti
Maicani vad de inoaal la Brateni
Tinte0i
Horj4ti Jud. Tecuci :
Pahne0i sat intreg Teligeti
Verdeani Bosinceti i vie
,)

Balopzi Fundul
* ySoparleani * Hulube0i
Yo sat BAlarre0i Selipoteani 0 vie
1/3 Greci parti din Poiana
parti din Cretana Garle0i i vie
Stresne0i * Obdr0a
Bobuani Zahaicani
* Ro0ori Beiceti
Crasnaani vad de nioara la Tecuci
Maneti I Umbrare*ti
Tupilati loc de prisaca la Negule0i
Piscani vii la Plante0i
Munteni
Vericani Jud. Tutova :
4 # Hansari sat intreg Caue0i
o Strahicia parti din RadAe0i
Sche4oara Tgraceni

0 bung parte a acestor mosii an fost facute dela razesi (6i), fie de-
Mihai Racovita (12), fie de insusi Iordache (49)1. Altele au fost cum-
parate dela boieri din familiile Buhusi, Cantacuzino, Sturdza, Star-
cea, etc. Dupa cum am vazut, Iordache Ruset a cumparat mosii mai
ales intre anii 1690-1693, in timpul domniei lui Constantin Cantemir,
1697-1700, in timpul domniei lui Antioh Cantemir, si 1707-1709, cand
domnea Mihai Racovita. Nu avem pretul de cumpkare decat la prea
putine mosii; acesta variaza intre 275-500 lei, bani de argint, pentru
mosii ca Trifauti, Tibucanii, Zugravii, Posadnicii, Telinesti, Mircesti. El
nu era insa singurul care poseda asa de multe mosii; din cauza impre-
jurkilor politice si sociale erau multi boieri care stransesera averi
mari 2. In diata sa, Iordache Ruset spune ca toata averea lui, la venirea
in tara, erau 5o de pungi de bani. Peste vreo cinci ani, a luat in a doua
casatorie pe fiica unuia din cei mai bogati boieri din tara. Douazeci
de ani mai tarziu era el insusi eel mai bogat boier si cu situatia cea
mai de vaza. Dela 1693 se amestecase la numirea tuturor domnilor_

Acad. Ron,. Mss, pach. XVIII, no. 89.

2 R. Rosetti, Originea i transfornuirile clasei stcipcinitoare din Moldova,
p. 38-61.
www.dacoromanica.ro
 WAD ACHE HUSET 319

Dar vieata pe care o ducea nu era lipsita de primejdii: fusese deseori

nevoit sa fuga din -tara la numirea noilor domni, se punea apoi din nou
bine cu ei, se intorcea, ii servea din toate puterile on ii trada. La a doua
mazilire a lui Mihai Racovita a fugit, fiindu-i teama de numirea lui
Antioh Cantemir. Ajuns la Sneatin, impreuna cu fratele sau Manolache,
cu Lupu Costache si altii, a aflat de venirea lui Neculae Mavro-
cordat 1.
Desi exista o veche dusmanie intre Alexandru, tagl domnului si
Rusetesti Neculae Voda i-a chemat in tail 2, de altfel erau si lega-
turi de rudenie intre ei: Ioan Ruset, fiul lui Antonie Voda era cum-
natul domnului. Iordache nu a capatat vreo dregatorie, trebue sa fi
avut aproape saizeci de ani impliniti, dar din porunca lui Neculae
Voda se afla mai inaintea altor boieri cu dregatorie 3. Putin timp insa
pare sa se fi bucurat de increderea domnului, si aceasta datorita din
nou necredintei lui. Venind un aga dela Poarta si crezand Iordache ca
aducea mazilia lui Neculae Voda, n'a putut rabda, ci a trimes indata
pe nepotul sau aga Iordache si pe feciorii sai la curte sal vaza ce s'a
intamplat. Ei au intrat in palat, ceea ce nu era ingaduit decat boierilor
celor maxi. Domnul intelegand din aceasta cat de putin credincios ii era
Iordache, 1-a prins impreuna cu nepotul sau Iordache Aga si i-a inchis
intr'un beciu la curtea domneasca. 4. Cu putin inainte fusesera inchisi
Ion Sturdza si Catargiu. Boierii nescunoscand vina celor inchisi si
temandu-se a pati la fel, au fugit unii in Ungaria 5, altii in Polonia 6.
A fost inchis si Antioh Jora, socrul agai Iordache Ruset, caci Meuse
nunta fiicei sale impotriva vointei domnului, dar dupd rugamintea
boierilor a fost slobozit si mazilit. Nu s'a putut reintoarce in Cara
decat dupa ce a jurat ca se va lepada de cuscria lui cu Iordache Ruset 1.
Neculae Mavrocordat a chemat boierii in divan pentru a le spune de
ce a inchis pe Iordache Ruset si a insirat o serie de invinovatiri. L-a
facut vinovat de a-i fi parit pe toti, de a-i fi indemnat sa fuga pe cand
el statea la adapost la Iasi, de a fi indemnat pe Turcii din Iasi sa mearga
la Poarta sa-1 parasca pe Voda, de a fi sustras 15.000 de ughii din
vistieria tarii si pentru a sfarsi a afirmat ca s'au gasit in casa sa seri-
sori dela Scarlatache si Mihai Voda, din al caror cuprins reiesea ca

1 N. Costin, op. cit., p. 70.

2 Neculce, op. cit., p. 295.
3 N. Costin, op. cit., p. 75.
4 Neculce, op. cit., p. 297 0 N. Costin, op. cit., p. 8r.
6 Lupu Costache, Ilie Catargiu, Manolache Ruset si altii.

6 Savin Banul Smucilk Mircestii, feciorii lui Iordache Ruset $i altii.

7 N. Costin, op. cit., p. Si.

5*
www.dacoromanica.ro
320 IOANA R. ROSETTI

umblau s-1 rastoarne pe Mavrocordat 1. Boierii drept raspuns au

facut atunci o carte pe care au iscalit-o cu totii: scria in carte cu
jaloba, cum fiind Iordache Vornicul strain cu fratii lui, cu vremea au
supus toate casele boieresti si au stins cateva case boieresti; fiind fratii
lui capuchehaie la Poarta atata vreme si el vreme Indelungata puternic
aici in tara, invrajbitor de domni, de nu se mai satura de domni. De
cunostea pe vreun domn sa nu-i umble in toate in voia si placerea lui,
cerca mijloace de se mazileau domnii aceia, de alegea pre altii sa-i intre
in voie, si sa fie toata puterea in mana lui, si acelea se faceau cu mare
cheltuiala. tarii 2.
Nu trebue sa uitam caacestea sunt scrise de Neculae Costin, feciorul
lui Miron, care si-a gasit moarte prin intrigile lui Iordache. Insa, chiar
daca in cuvintele cronicarului recunoastem o parte de ura, fondul este
totusi adevarat si reiese din toate faptele lui Iordache. Neculae Voda
a trimis aceasta carte a boierilor Mitropolitului Ghedeon, ca acesta sa
hotarasca sentinta, dupa ce va fi cautat in pravile. Atat cartea, cat si
sentinta moartea au fost cetite lui Iordache, care a raspuns cu
semetie ca sunt minciuni. Domnul Infuriat, a poruncit sa i se taie limba,
slutire dela care a scapat numai prin rugamintea boierilor 3. Nu stiu
carei imprejurari se datoreste faptul ca Iordache a scapat cu vieata,
probabil cuscriei lui cu Constantin Brancoveanu, poate si celor 12
pungi de bani varsate in vistieria tan 4.
Nu toti boierii insa erau dusmanii lui Iordache. Cand Antioh Jora
a facut nunta fiicei sale cu aga Iordache Ruset, nepotul vistiernicului,
acesta era la Inchisoare. El a ramas inchis pang la mazilirea lui Neculae
Mavrocordat in 1711.
Firmanul de mazilire nici nu fusese cetit si Iordache se afla in liber-
tate, cad un servitor at lui Cantemir, care insotise pe Capegi-basa,
aducatorul firmanului, sparsese usa beciului in care se afla Ruset
inchis.
Caimacamii pusi de noul domn Dimitrie Cantemir au fost
Antioh Jora, Dabija Paharnicul si Iordache Ruset, care Implinea
aceasta functiune pentru a sasea oars. Insa, nu asa vesel Iordache de
clomnia lui Dumitrasco Voda, caci nu-i era pe voie nici acea domnie 5 ;
intr'adevar domnul nu putea sa nu stie de tradarea vistiernicului fata
de Antioh Cantemir. Desi Iordache Ruset a jurat credinta, de trei ofi,
Idem, p. 82
2 Idem, p. 82 83.
3 N. Costin, op. cit., p. 83.
Idenv, p. 84.
5 Ident, p, 86.

www.dacoromanica.ro
 IORDACHE RUSET 321

lui Dimitrie Cantemirl, acesta pare s5.-1 fi banuit dela inceput si sa-1 fi
tinut mai departe de Sfatul tariff. Iordache a cunoscut probabil uneltirile
domnului cu Rusii 2; si poate de aceea Dimitrie Cantemir 1-a insarcinat
sa intovaraseasca pe Doamna in valea Oituzului ; de teama svonurilor
raspandite atunci in tara 3.
Dupa venirea Rusilor, Dimitrie Cantemir a chemat pe boieri in
jurul sau si le-a spus fatis intentiile sale. Dintre toti numai Iordache
se impotrivi, spunand 4 Te-ai cam grabit, Maria Ta, cu chematul
Moscalilor ; sa fi mai ingaduit Maria Ta pand li s'ar fi vazut puterea
cum le-ar merge . Cuvinte simple, dar care ar5.tau o politica inteleapta ;
Iordache s'a impotrivit de asemenea impreuna cu alti boieri la alegerea
unui domn pe vieata.. Tronul nu putea fi ereditar si el sustinea sus si
tare, chiar fata de Rusi, ca e bine sa se schimbe domnii 5. Caci desele
schimbari de domni in care era de obicei amestecat, deli 1-au dus
adeseori in primejdii, au fost prilejuri de a intra in politica tarii si de
a juca rolul de frunte.
Acestea si uneltirile din trecut 1-au facut pe Dimitrie Cantemir sa
se teama de o noua, tradare a lui Iordache. El a cerut Imparatului
Petru ca sa. trimeata 5o de dragoni la Iasi pentru a-1 prinde. Dela
Soroca unde fusese inchis, a fost dus la Kiew, unde a stat 2 ani de zile
in inchisoare; si n'a scapat decat dupa interventiile repetate ale lui
Brancoveanu la Poarta 6. In afara de suferintele inchisorii, si era oin
in varsta, a avut de suferit pierderea jupanesei sale Safta si a uneia
din fiicele sale, care fugise in Ungaria si murise acolo 7. Cand s'a intors
in tara pe la 1714 impreuna cu fratele sau Manolache, Neculae Voda.
Mavrocordat i-a primit bine si a pus chiar paharnic pe Constantin,
feciorul lui Iordache 8.
Neculae Voda nu mai avea de ce sa se teama. Puterile lui Iordache
Ruset erau slabite si intreaga sa mentalitate se schimbase. Strain,
venise in Moldova pentru a aduna avere. Aceasta avere insa 1-a legat

1 Idem, p. 103.
Neculce, op. cit., p. 308.
3 Neculce. op. cit., p. 309.
4 /dent, p. 311.
5 Idem, p. 316.
Idem, p. 316, 317 .0 N. Costin, op. cit., p.
7 Neculce, op. cit., p. 357.

8 Acsinte Uricariul, A doua domnie a lui Neculce Alexandra Mavrocordat

V. V. in Moldova, in Kogalniceanu, Letopisefe, II, p. 173. Cu transformarea
Hotinului in raia turceascA, Iordache Ruset nu a pierdut mosiile ce le avea
acolo, deoarece le gaisim iu posesia fiilor sai (V. I,ungu, Despre olatul Holt-
nului (1715-1806), Cercet. Ist., V VII, p. 273).

www.dacoromanica.ro
322 IOA.INTA R. ROSETTI

cu incetul de interesele tarii, in care venise ca aventurier. Numai sufe-

rintele anilor de inchisoare 1-au facut pe Iordache sa -si dea seama de
acest proces de inglobare, care-1 lega pe el insusi si mai ales pe urmasii
sai de interesele si nevoile tarii Moldovei si a clasei sociale in care in-
trase. Iordache a mai apucat inceputul domniei lui Mihai Racovith.
Casa sa era la cinste, dupa cum fusese si in primele domnii ale acestui
domn. Iordache Ruset a murit pe la 172o sau putin duph aceea. Diata
sa poarth data de Noemvrie 172o 1.
Bucuresti IOANA R. ROSETTI

RESUME
Iordake Ruset, descendant d'apres la tradition familiale d'une
Camille italienne etablie a Constantinople et completement grecisee,
nacquit sur les bords du Bosphore et vint en Moldavie, en l'an 1669,
pour y chercher fortune.
Tres intelligent, roue, connaissant plusieurs langues, et plus cultive
que la plupart des bolars moldaves, administrateur entendu, il se crea
une situation de tout premier ordre.
Soutenu par tous les siens, dont plusieurs etaient tout puissants a
Constantinople, fickle aux Turcs, it sut s'imposer aux differents princes
et contribuer tant a la nomination de quelques uns de ceux-ci qu'a la
decheance d'autres. Intrigant et mete a toutes les intrigues de l'epoque,
it eut aussi a souffrir plus d'une fois l'exil, la prison et la confiscation de
ses biens. Mais, tenace, it reussit a refaire, chaque fois, sa situation et sa
fortune et finit sa vie en Moldavie s'etant identifie completement aux
Moldaves.
Marie, deux fois, a de tres riches heritieres, it augmenta considerable-
ment sa fortune tant par une gerance entendue que par l'accaparement.
souvent d'une facon abusive, de nombreuses terres, ce qui fit de lui le
plus grand proprietaire terrien qui ait jamais existe en Moldavie.
Il eut cinq fils et cinq filles, allies par mariage aux plus influentes
families du pays.

Copia acestei diate se aflei la Soleti, jud. Vaslui.

www.dacoromanica.ro
 offlanta Inmacmt/

nthalciu
9 HARTA
62malia. 'molder.; eC""1"
Neslavce
nciuti
MOPLOR LUI IORDACHERUSET
&ohne

farticiult
Itrimanciu/i
Sorg 1,750 000
BrIcem

hantii &Intl
Tirasiuti
efillianca Costrusca
Vascaut/
ffemteni 7

jayeni
Dorahm

Durnesti
ialoya
olan:veni ?
Botosani 'Secant

Navaci 7 Tefinesti
Stioesh fiuresti a
teu,sent
Vasient
Swan
Zugrayii 7 Orhei
Brigasana ?
Ryden 3eault
Delem ells /ea
Cmco
"711 r/au
Schela Yi.saiani
olio dent
Colnar
Jemern
Chiserat Zammolli
Z rest' Tohatio
Sorogam klesti
rg.frumns Iasi Ibliceani Chisiniu

. oilibigsti
ozmesh onTrgesti ?
Schwa Ifovileani ? fiarinici
fibucani Ifircedi Pincesh Pletro.sol ?
1.1 Hunan)/ Yrabieni T
P boes 'i
&het; Porksti
G acer/mi, oPucant 9

Negresti 6:92011,8sh
'Roman RatICS/71
Rominegi Glodeni Dimacuigloceisiperx.
rgresti....t.. (germ: clams Sn'Uotesti fah n esti Troene,sti 7
West?
6iurgeni 112rnirani Goesi tzsm .501,5n Soparleni Sirlidesti
nacre Hewn! Itirnesti ? //Octal .."`-411D0f1XlitArt oClopul ?
Ilto [cif it
?Stacul" Gretanap
Rom/ ?
ohs,
P)75'79flaZisljjea Inire 1 gill/vies'. / Crisnisam
olluntem
Albesti ? Burke/7i ? ttartinesfi ra/esti ? timlesti
!isle' Wiest, likeana
fierbinceni oalanesh
" Piticent (Chiticeni)
.
Ito esti

Dinilesti?
Strohicia ?
*Baca
Ridesh Yeliscani ?
Tupilah
,.. lierefesen1

nscant 2 6reca
eta mu

Thrace nt 2 glosani?
o fficimunt
Ylaninictil 9
natcant Charm Barad
&meta Rognaza Avast/
hchttesti
Sertgl 5Mputena .
Jchlopem Bowl crainich 0,1ugem

poC ofet f1/011/1::* PiscamP tlintestt

?Ana
-
1.41'41 k Lista mosillor a C7101 IOC Oa
Volovat 7
plat fi identificat._
Chlesti
Doinnesti P Judetul Masa
Dantsti ? sedan
ehqesh 7 Dances
fungal P [Jim Babusani
&weep Zahatcant ? Schema:7ra
onisesti TO/rep Stresnesh
Holm . Bilhault
Boresesti
DrighIcesh 2 Sanest'
ecuct tlarcoval
Olesesh Ravin
loestt Barlident
tialoksti LgleP Ta fend
Mesh Fiurest, Orhei . festehla
Lunca Dobrolestt
Unbrarasti lady diet
edobelsh letdMvsti Mutual' Torcep Roman a au esti
Yartescoi
focsam S rocs . Co an watitt
Tam Slayestr
&lova Culicesh
iVnda Vaslul friplulesti
fara,55/11
Ric:imam locaittatt emsfinel,s/ azi
6arlesti ?
5gani ramicun'aleimfinsitil'ereostacv'nmi maz/ora/ cirlu lac fixat 8icesti 7
dm cliamsed docvmenteor
_

www.dacoromanica.ro
VECHIMEA MANASTIRII DIN PADUREA
CEA MARE DELA BOLINT1N

Ieind din Bucureti pe oseaua Cotrocenilor, calatorul ajunge

dupa o cale de 25 km. in satul Bolintinul din Deal. Ceva mai spre
Vest se afla Bolintinul din Vale, aezat aproape de malul stang al raului
Arge. Dela acest din urma sat, un drum paralel 1i in acelasi sens cu
Argepl duce la satul Mihai Voda, ale carui case se resfira pang in
marginea raului nestatornic, mutes zi de zi unda amenintatoare
mai aproape de inima restransei a5ezari omeneti. Multe case au fost
inghitite de furia Argeului, nici drumul dintre Bolintinul din Vale
.i Mihai Voda n'a fost crutat.
Satul din urma s'a numit asa dupa numele manastirii Mihai Voda
din Bucureti, care a stapanit, inainte de 1864, o insemnata intindere
din mo0a Bolintinul. Panes dupd razboiul cel mare, tin garbovit calu-
zar de neam grec, statornicit in Mihai Voda 1, prezenta cu tristete
amintirea stapanirii vechi.
Dar inainte de trecerea acestei inoii din trupul Bolintinului, in
patrimoniul manastirii fundate de Mihai Voda Viteazul 2, ea a apar-

Informatie data de dd. Atli. Bolintineanu, Al. A. Babeanu si de preotul

acestui sat, in August 1937.
2 Prin anul 1591, Mihai viitorul Bonin a inaltat manastirea cu hramul
sfantului Nicolae, putin mai sus de biserica din marginea Dambovitei, a lui
Ghiorma banal, cu acelasi hram, si a inchinat-o manastirii Simo-Petra dela
muntele Athos. Fundatia religioasa a Ghiormei banal, cu toate bunurile ei,
_a trecut sub administratia manastirii lui Mihai (cf. lucrarea mea, Mcincistirea
Izvorani, Buzau, 1936, p. 7, n. 17). Dar manastirea Sf. Nicolae, numita Mihai-
Voda, dupa ctitorul mai nou al ei, i i are inceputurile macar in primele decenii
ale veacului al XV-lea (v. Constantin C. Giurescu, Isloria Romdnilor, t. I,
Bucure*ti, 1935, P. 474 ; Idem, t. II, Bucuresti, 1937, P. 7 .

www.dacoromanica.ro
324 I. ION ASCU

tinut dispdrutei mandstiri Bolintinul, cu hramul Buna Vestire 1, despre-

al carei trecut se stiau pans arum prea putine lucruri 2.
Pe baza unui document din 15 Martie 1433, emis de Alexandru-Vodd_
Aldea si conservat numai intr'un extrem de redus resumat 3, d. Coast. C.
Giurescu a admis, pe buns dreptate, existenta manastirii Bolintinul in
primele decenii ale sec. XV, sprijinindu-se pe faptul ca ea este citata docu-
mentar la numai cincisprezece ani dupa moartea lui Mircea cel B5.tran 4.
Cercetand putinele documente ale manastirii Mihai Vodd, ce se
gasesc in Arhivele Statului, am descoperit un perilipsis 5 de hrisoavele 11-

l Se conserva hramul in documentele din: 15 Martie 1433, 23 August 1437

v. anexele III ); 16 Ianuarie 1533 (v. Arh. St., Schitul Seaca (Olt), cond. 38,
f. 18-19); 8 Aprilie 156o? (Gen. P. V. Nasturel, Biserica Stavropoleos, Bucu-
resti, 1906, p. 2); circa 1605 (Arh. St., Mihai Vodd, pac. XVI-2).
2 In sec. XIX nu se mai amintea nimic de manastirea dela Bolintin. Nici
I. Brezoianu, prin mainile caruia trecusera multe din harttile si condicile mana
stirilor din tail, nu stia nimic de existenta, camdva, a unui asezamant religios
Ia Bolintinul si pomenia numai de rno,Fia Bolintinul *, afirmilnd Ca ea a fost
e daruita manastirii Mihai Voda, de Alex. Coconul, la 1629 (sic!) (cf. Mcinci-
s'irile zise inchinate 3i cdlugdrii strciini, Bucuresti, 186r, p. 37 . Nici in Vechile
institigiuni ale Roindniei, Bucuresti, 1882, p. 234 urm., autorul citat desi
a cercetat hrisoave ce se adresau in chip expres lacasului din padurea Bolin-
tinului nu lasil sa se imprime nicio singura data numele Bolintinul, probabil
fiindca vremea lui nu cunostea nimic privitor Ia existenta manastirii de care
ma ocup. Prin urmare, Al. A. Vasilescu in Urnta0i lui Mircea cel Bcitra'n pdnd
la Vlad Tepq cf. Rev. pt. ist. arh. i lilologie, XV (1915), p. 166, n. 6 , gresit
citeaza pe Brezoianu, caci actul amintit de acesta se refers la manastirea
Mihai Voda si nu la manastirea Bolintinul.
In Digionarul geogralic al Romeiniei, t. I, p. 517, la satul Bolintinu din Deal
se spune totusi: Aid era manastire de calugari in timpul lui Mateiu Basa-
rab . Localnicii pastrau in traditie amintirea unei manastiri, fara sa poata
indica local exact unde ea a fiintat.
V. Bratulescu si Remus Ilie in Mdndstiri i biserici din judelul Ilfov, Bucu-
resti, 1935, nu fac nicio mentiune despre manastirea Bolintinului, deli au
trecut prin satele cu acest nume. Nici M. Popescu-Spineni in Procesul mdnci-
stirilor inchinale, Bucuresti, 1936, p. 131, 143, nu pomeneste de manastirea
in discutie, cand se ocupg de Mihai Voda.
Henri Stahl si Damian P. Bogdan in Manual de paleogralie slavo-ronanci,
Bucuresti, 1936, p. 175, semnaleaza existenta manastirii Bolintinul in sec. XVI.
3 Cf. Cronologia Tabelard in N. Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino,
Bucuresti, 1901, p. 23-24.
A se vedea Istoria Romdnilor, I, p. 474.
'5 Publicat la sfarsitul acestui articol.
Acestea se gaseau transcrise in condica manastirii Mihai VodA, care se
afla in sec. trecut la Arhivele Statului, putand fi utilizata de Brezoianu (v. Ve
chile instiligiuni, p. 234 urm.), dar care nu mai exists acolo de aproximativ
patru decenii, disparuta in imprejurari ce nu se cunosc.

www.dacoromanica.ro
 VECIIIMEA MANASTIRII DIN PADUREA CEA MARE DELA BOLINTIN 325

manastirii Bolintinul, in care se conserves importante stiri despre

aceasta sfanta fundatie, disparuta se pare Inca de prin juma-
tatea a doua a veacului XVII, din cauza ingratitudinii calugarilor
dela manastirea lui Mihai Voda, metohul manastirii atonite Simo-
Petra, la care si manastirea Bolintinul fusese inchinata de Alex. Voda
Coconul, prin actul din 2 Martie 1626 1.
Regestul documentului lui Aldea, din 15 Martie 1433, cuprins in
Cronologia tabelard, are urrnatorul continut: a Alexandru vvd sin
Mircea vvd Basaraba, manastirii Bolintinu (schitul m-rii lui Mihaiu
Voda) sa fie ertata de vinariciu; si s'au scris in Targoviste . Prin el
luam cunostinta de fiinta manastirii Bolintinul in 1433, de faptul ca
ea avea locuri cu vii si ca in sec. XVIII, cand s'a alcatuit Cronologia
tabelard 2, aceasta mandstire disparuta era cunoscuta ca metoh al
manastirii Mihai Voda.
Rezumatul aceluiasi hrisov, facut pela inceputul sec. XIX de vreun
calugar dela Mihai-Voda., preCizeaza ca actul s'a dat manastirii din,
pddurea cea mare, uncle este Buna Vestire, preste apa Argelului inprotiva
Bucqanilor s, intarindu-i-se stapanirea peste jurnatate din mosia Bolin-
tinul, etc. Aflam din acest regest ca lacasul se ridica in mijlocul unei
paduri mari, dincolo de raul Arges, si avea in fates privind dela
aceasta apa sere Vest satul si mosia Bucsani. Prin urmare, intre
satul Bolintinul si intre Bucsani (nu satul dela Neajlov, ci actul dis-
parut, care se ga.sea in apropiere de raul Arges) 3, a existat acum peste
cinci sute de ani manastirea Buna Vestire, numita si Bolintinul, dupa
locul pe care era cladita.

' Anexa XI.

2 Asupra autorului si datei intocmirii acestei lucrari, cf. Al. A. Vasilescu,
Cronologia labelard, in Rev. Isl. Rom., II (1932 , p. 367-381 si III (1933 ,
p. 54-77, prin care se respinge afirmatia ca ea ar fi opera stolnicului Canta-
cuzino, atribuindu-se cunoscutului dascal de slavonie din sec. XVIII, pores
Florea din Bucuresti.
3 Acest lucru reese clar din perilipsis, in care se spune: a .. si Buc5.ani loci de
la Argq (cf. anexele III I V i VI). Satul acesta a Post in apropiere de Ograzeni
si exista si in sec. XVIII. La 23 Aprilie 1755, manastirea Mihai Voda se judeca
cu post. Matei Falcoianu, deoarece el stapanea mosia Bucsani, in loc sal sta.
paneascg in Ograzeni, spunand ca se cheama Ograzeni cf. Arh. St., Mihat
Vodd, pac. VIII-7o, perilipsis de actele mosiei Ograzeni . Se stie, apoi, c5.
Bucsanii dela Neajlov a avut alti proprietari in sec. XVIXVII, iar cea mai
mare parte din acea mosie a trecut dela Andrei marele logofat al lui Mihai
Viteazul, la Hrizea banul din Balteni, care a inchinat-o manastirii Radu.
Voda (of. art. meu, Despre /Jain:arra moictwean Andrei . ., extras din tercet.
1st., XXII (1936 p. 6-9 .

www.dacoromanica.ro
326 I. IONA5(.111

La 23 August 1437 1, Vlad \Todd Dracul (1436-1446) emitea

din Thrgoviste un hrisov prin care confirma manastirii Bolintinul
jumatate din satul Bolintin. Atat rezumatul din Cronologia ta-
belara 2, cat si acel cuprins in perilipsis, nu aduc vreo informatie
noud, cu privire la ctitorii principali ai edificiului, ca sa se poata
stabili o data cat mai apropiata de timpul in care el a fost ridicat
din temelie.
Urmasul lui Vlad Dracul, Vladislav II (1447-1456), fiul lui Dan II,
a aratat manastirii din pddurea cea mare la Bolintin o atentie mai
puternica, decat voievozii anteriori, Aldea si Vlad, inchinandu-i prin
hrisovul din 29 Aprilie 1453 $, jumatate din mosia Bucgani 4, ce fusese
cumparata de el insusi. Acelasi act cuprindea si intarirea stapanirii
peste satul Bolintinul, peste moara si locul de fan dela Neajlov 5, cum-
parate de un Pavel dela Stoica ; peste via dela Rdzvad 6 care a inchi-
nat-o Pilea logoftitu si peste via dela Aninoasa 7. Se mai precizeaza
in regestul hrisovului ca Stoica, Dan si Patru au daruit manastirii
mosii la DragomireVii 8 dela Dambovita , la Bucsani-Irlasca 9 si
patru salase de tigani. Importanta acestui document este evidenta ;
ni se dau, pe langa numele mosiilor, si numele donatorilor, printre
care aflam pe al voievodului emitent si al unui dregator, Pilea
logofatul.
Via dela Itazvad a fost daruita manastirii, de Pilea log., inainte
de anul 1433, chnd asezamantul dela Bolintin a Post scutit de plata
vinariciului. Se pun acum doua intrebari: Cine a fost acest personagiu
$i prin ce ani a trait.

' Anexa 11.

2 N. Iorga, op. cit., p. 24.
3 Anexa III. Cronologia tabelara cuprinde un rezumat, care nu pomeneste
decat de manastirea si mosia Bolintinul (N. Iorga, op. cit., 25), iar Instititjiunile
lui Brezoianu nici atat, urmarind sa dea numai numele domnului (v. p. 236).
4 Cf. nota III, p 325 relativ la situarea acestei moii.
5 Moara si locul respectiv erau aratate, in anul 1651, in hotarul mosiei
Bucsani de Jos <4pe apa Neajlovului (anexa XV).
Sate in jud. Dambovita, aproape de Targoviste, purtand numele Raz-

vadul de Sus si de Jos. Credo& via se afla in satul de sus, vecin. cu Viforata,
caci i aici Bolintinul stapanea o vie in sec. XV, daruita in 1479 de Basarab
cel Tanar (anexa V) .
7 Localitate in Dambovita, langa Viforata.
8 Sat tot in Dambovita, la Vest de Targoviste.
Hrisovul nu (la' alta indicatie decat ca mosia era <41a Arges , dar cel din
2 Martie 1626 precizeaza ca acest sat, ca i Malu Spart, apartineau judetului
Vlasca. Astazi aceste sate de peste Arges intra in cadrul jud. Ilfov, numai ca
Bucsani s'a inglobat in Ograzeni i astfel i s'a pierdut numele.

www.dacoromanica.ro
 VECHIMEA MANASTIRII DIN PADURIIA CEA MARE DELA BOLINTIN 327

La prima Intrebare raspunde lamurit documentul emis de Ale-

xandru-Voda Coconul, la 2 Martie 1626 1, prin care se inching de voevod
la Simo-Petra dela Muntele Athos, mandstirea ce sd numeqte Bolin-
Jima... care este idcutei din temeliea ei de rdposatul Pi lea logoldtu
4i careia el i -au dat satul Pile. ti 2 din judetul Ilfov, and au /dent
mdmistirea..., satul Bolintinul .
Prin urmare, mdneistirea Buna Vestire, din padurea cea mare dela
Bolintinul, Intre Vlasia si Teleormanul, a lost intenzeiatei de logoldlul
Pilea, fapt necunoscut pang la publicarea acestui articol.
Cercetand divanele domnesti din Tara Romaneasca Inainte de 1433,
-constatam ca respectivul Pilea a existat cu adevarat si a detinut dre-
gatoria de mare logofat in sfatul domnesc al lui Mihail I (1418-142o),
fiul si urmasul lui Mircea, dupa cum atesta documentul, in original,
emis de Mihail Voevod la 22 Iunie 1418 3.
Ca atare, ctitorul cel vechi al nio.nastirii Bolintinul, boierul Pilea,
.era mare logofat al Orli, la cateva luni dupa moartea 4 viteazului
Mircea Voievod, in domnia fiului acestuia. Cum nu avem documente
cu divane pentru lunile Fevruarie-Mai 1418, cand a domnit Mihail I,
i nici pentru tirnpul Iulie 1415Ian. 1418 din domnia lui Mircea 5,
nu se poate afirma in chip sigur, dar se poate admite, cu foarte multi
probabilitate, ca dregatoria lui Pilea s5.-si fi luat cursul Inca din ultimii
ani ai lui Mircea, dupa disparitia logofatului Baldovin ; mai ales consi-
-derand si faptul ca Mihail a mentinut in demnitati pe dregatorii 6 tatalui
sau, al carui asociat la domnie fusese spre sfarsitul vietii acestuia.

' Anexa XI.

2 Numele acestui sat apare pentru intaia oars in documentul lui Neagoe
Basarab, din to Martie 1517 (anexa VI). Actul nu este mentionat nici de Cro-
nologia tabelara si nici de Brezoianu, este deci inedit. E1 confirms manastirii
Bolintinul satele Pileti si Bucsani, si partea din Ograzeni a Cegai. Nu amin-
teste nimic de satul Bolintinul, ceea ce ma indeamna sa cred ca satul Pilesti
era o asezare omeneasca pe intinsul hotar al Bolintinului, vecina* cu satul Bolin-
tinul. Acest lucru remind' si din cuprinsul anexelor X si XIII. Din sec. XVII,
numele Pilesti, dat satului depe mosia proprietarului Pilea, dispare definitiv.
3 Arh. St., Sect. ist. si Acad. Rom., /ologra /ii, pac. XXi6.
Petrecuta la 31 Ianuarie 1418.
5 Ultimul hrisov cu divan al acestuia este din to Iunie 1415 (cf. I. Bogdan,
IJn chrisov at lui Mircea eel &Urdu din 1-0 Iunie 1415, extras din Acad. Rom.,
Mem. Sect. Isl., s. II, t. XXVI, 1903, P. 4-7 ; St. Nicolaescu, Document(
inedite dela Mircea eel Bdtrdn, Bucuresti, 1936, p. 25
o Acestia sunt: jupan Voico, Radu ban, Aga ban, jupan ySerban Liubitul,
Crastea Tatarul (cf. doc. din 22 Iunie 1418 la Arh. St., sect. ist.). Desi apropierea
<Entre numele Pilea log. si Filog (Philog) log., ultimul intalnit in divanul 111;
Mircea din 8 Ianuarie 1392, ar sugera identificarea for cu una si aceeasi per-

www.dacoromanica.ro
328 I. IONA5CU

Pentru motivul ca aproape tap dregatorii intalniti in actul lui

Mihail I, din 22 Iunie 1418 1 de altfel singurul document cu divan
din domnia acestuia nu mai agar in divanele urmaOlor sal imediati,
Radu Praznaglava si Dan II, s'a afirmat ea ei au pierit in lupta pe
2

care Mihail a dat-o, in anul 142o, cu varul si uzurpatorul sail, Dan.

Printre cei cdzuti a fost, deci, si marele logofdt Pilea.
Dace logofdtul Pilea a murit in anul 142o i dacd in anii 1419 si
1420 Tara Romaneasca a fost adanc tulburata de Unguri, de Turci
si de pretendentul Dan 3, sustinut de acetia din urma, insemneazd
ca Bolintinul nu s'a putut indlta atunci, ci intr' o vreme de lin4te
interne, adica in domnia lui Mircea, cel mai tarziu in ultimul sat' an
de stdpanire, 1418.
Din cele expuse, resultd limpede si fdrd urma de indoiald COI dispd-
ruta mandstire dela Bolintinul face parte din numdrul ctitoriilor fun-
date in strdlucita domnie a rnarelui voevod Mircea. Admitandu-se,
de d. Giurescu4, existenta ei in primele decenii ale veacului al XV-lea,
pe baza unei singure marturii, d-sa a evidentiat un adevar, care se
verified astdzi prin regestele prezentate.
*
* *

Nu gasesc de prisos o succinta analizd a documentelor pentru infd-

tiarea macar incompletd a trecutului unei stravechi fundatii reli-
gioase muntene.

soana, totusi prezenta fiecaruia numai in ate an singur izvor documentar si

la un interval, in timp, de 26 ani, impune reserve. Fiincica nurnele logofatului
din 1392 a fost dat publicitatii sub forma Filos (cf. St. Nicolaescu, Donznia
lui Alex. Vodd Aldea, in Rev. pt. ist. arch. fi lilologie, XVI (1922), p. 23o, n.;
Idem, Doc. dela Mircea eel Bdtrdn, p. 14-15 trebue sa himuresc de ce am ad-
mis forma Filog. Am admis-o pentruca in copia slavoneasca, din Condica Bran-
coveneasca dela Arh. St., f. 238, std scris asa: o manor TorAalutima AoreiT..;
iar in traducerea romaneascil, de pe fila 239 a aceleiasi condici, se
H

spune: o :tuner 0111,.% .rrSa z Dar Filog sau Filos (nu stim forma
adevilratil, caci originalul actului nu ni s'a pastrat) a fost identificat de
d. P. P. Panaitescu cu Philothee le moine, ancien grand logothete du prince
Mircea u (v. La litterature slavo-rouzaine ( XVeXVIle siecles) et son impor-
tance pour l'histoire des litteratures slaves, Praga, 1931, p. 5).
1 In afard de cei citati la inceputul notei precedente, mai aflain pe: Stan-
ciul Sarbul, Stanciul Meazea, Bora, Neanciul logothet Pilea u.
2 Al. A. Vasilescu, Urnza0i lui Mircea eel Bdtrdn pond be Vlad Tepee, 1418
.1456, in Rev. pt. ist., arch. 0 filologie, XV (1915), p. 133 si IL II,
3 Al. A. Vasilescu, op. cit., p. 126-134.
4 Cf. Istoria Ronainilor, t. I, p. 474.

www.dacoromanica.ro
 VECHIMEA MANASTIRII DIN PADUREA CEA MARE DELA BOLINTIN 329

Urmasii lui Vladislav II la tron, Vlad Tepes si fratele lui, Radu

'eel Frumos, n'au lasat urine in viata manastirii ; in schimb, fratele
sau, Basarab eel Baran zis si Laiota (1474 1477) nu uita lacasul
aparat si inavutit de Vladislav confirmandu-i, la 4 Septenivrie 1474, 1
toate vechile posesiuni.
Insa acel care se stradueste sa dea manastirii Bolintinul o mai
stralucita stare materials, fu nepotul si succesorul lui Laiota, anume
Basarab eel Tanar sau Tepelus. El acorda manastirii, la 12 Septem-
vrie 1479 2, un intins hrisov de intarirea stapanirii mosiilor si respec-
tarea privilegiilor, adaugindu-i si o vie se pare la Viforata 3, ce
au cumpdrat mdriea sa de la Cepal Mustafa. Dar, din regestul cuprins
in Cronologia tabelar5. 4, se mai desprinde inforrnatia ca tandrul Basa-
rab adaogia atunci Bolintinului si dreptul ca sa nu dea vama la
Braila si la Drastor si la Giurgiov si la Sfistov si la Nicopoe si la
Timbru .
La 10 Martie 1517 5, Neagoe Voda Basarab da manastirii un hrisov
in care--pentru intaia oars se arata si numele egumenului, un oare
care calugar Sava'. Alaturi de un nume de mosie nou, PileVi, se intal
nesc si cateva de inchinatori, Vlad si feciorii lui Cega, care isi dau
partea for din Ograzeni. Acelasi voievod, la 19 Iulie 1517 6, milueste
manastirea Bolintinul hind sdracd, ca sa sa pomeneasca mariea sa ....
Nu se citeaza, din nefericire, care sunt acele mili, dar se constata ca
asezarnantul nu sta pe planul de inflorire materials al mandstirilor
contemporane lui.
Vremurile furtunoase ce s'au abatut asupra Tarii Romanesti, dupa
moartea religiosului Neagoe Basarab, n'au ingaduit stapanitorilor sa
continue opera de sprijinire a saracitei manastiri, tainuita in adancul
codrilor dela Bolintin. Abia sub Vlad Voda Innecatul (153o 1532),
se acorda Bolintinului un hrisov 7, cu data de 6 Martie 1532, prin care

Anexa IV. Se pomeneste aici $i de egumen, fara a-1 numi.

2 Anexa V.
3 In Dambovita, langa Aninoasa, unde mantistirea avea vie mai de detnult
(cf. anexele III IV).
4 Editia Iorga, p. 26-27.
5 Anexa V. Nu este mentionat acest hrisov nici in Cronologie, nici in
Brezoianu. In 5493 era egumen la m-rea Glavacioc din Vlasca tot un Sava
(N. Dobrescu, Istoria bisericii romane, Bucuresti, igio, p. 52).
o Anexa VI. In Cronologia tabelard (p. 29 se (la numai anul, faril hind si
zi, numele voievodului si al manastirii. In Instilutiunile lui Brezoianu p. 244
se gAseste datarea completa si voievodul, lard indicarea fundatiei religioase.
7 Anexa VIII. Cronologia tabelara nu-1 aminteste, iar Brezoianu (or.
cit., p. 24) transmite numai data si emitentul hrisovului.

www.dacoromanica.ro
330 1. IONA$CU

i se intareste stapanirea unui vad de moard o la Rastoaca si a morii

facute de egumenul manastirii, Atanasie. Acesta este al doilea
superior cunoscut prin regestele aduse.
Vlad Voda Vintila dela Slatina (1532 1535), urmasul nenorocitului
Vlad cel innecat in smarcurile Dambovitei, dadu la sapte manastiri
posesiunea baltilor Doamnei, ca sa-si imparta venitul frateste. Dupa
manastirile: A,Iusetesti 1, Snagov si Nucet (Cozia) este citata si mama's-
tirea Bolintinul, urmat5. de Strambul (Gaiseni), Glavacioc si Tutana 2..
Din 1533 nu mai apar hartii relative la Bolintinul pang. la 9 Ianuarie
1560 3, cand Petru Voda cel Tanar ii confirrna mosia Izvorani, partea
lui Stoia logofatul toata, si cu trei rumani, cum si toata partea de
mosie din Bolintin a aceluiasi Stoia, care a inchinat jumatate pentru
pomenire, iar pe cealalta jumatate a prima 3000 de aspri.
In domnia lui Petru cel Tanar (1559 1568), emitandu-se de acesta
un hrisov 4 manastirii Ghiormei vel postelnic din Bucuresti, prin care
i se intareste posesiunea peste partile de mosie din Varacesti, Drago-
miresti, Spantog, Branistari, Carstinesti si Izvorani (Muscel) ale jupa-
nesei lui Ghiorma, anume Caplea decedata in acel timp si ingropata
in biserica Sf. Nicolae a Ghiormei se pomeneste si de manastirea
Bolintinului, unde a fost inmormantat un copil al Caplei, Patrasco.
Actul spune ca jupaneasa Caplea a lasat cu blestem toate mosiile de
mai sus, cu mai multe salase de tigani, manastirii sotului ei, Ghiorma.
Nu se aminteste, insa, nimic de diata ei, care va fi existat. S'ar putea
ca boeroaica sa-si fi exprimat dorinta de a i se aseza trupul la Bolin-
tinul, langa al copilului ei decedat mai inainte, si urmasii nu i-au res-
pectat ultimul ei gand. Numai asa s'ar explica de ce Petru-Voda Cercel
(1583 1585) a hotarit sa se desgroape oasele Caplei din biserica Ghior-
mei si sa fie duse la Bolintinul, trecandu-se totodata toate ramasurile
ei in proprietatea manastirii dela Bolintin.
Pe timpul lui Mihai -Voda Viteazul, fundatorul manastirii numita
mai tarziu cu numele sau, jupaneasa Neaga, sotia marelui vornic
Mitrea, a inchinat manastirii Bolintinul mosia Elhovetul cu toti
Numita si Seaca din Olt ; astazi ca si in mina. In interiorul bisericutei
se vede mormantul ctitorului ei, Manea vel vornic Perisanul.
2 Actul lui Vintila Voda este din 16 Ianuarie 1533 (Arch. St., Schitul Seaca,

cond. 38, f. 18-19).

3 Anexa 1X. 0 traducere a acestui hrisov, facuta de dascalul Lupp, se con-.
serva la Arhivele Statului, Mihai Vodd, pac. ; cf. si lucrarea mea, Mands-

tirea Izvorani, p. 31.

4 Publicat de gen. P. V. Nasturel in Slavropoleos, p. 2, cu data 8 Aprilie
1558, fireste gresita. Actul dupa divan ar fi din anul 1566, cand deci
Caplea nu mai traia (cf. Izvorani, p. 6 si n. 16).

www.dacoromanica.ro
 VELHIMEA MANASTIRII DIN PADUREA CEA MARE DELA BOLINTIN 331

rumanii 1. Dar prin anul 1605, printr'un act domnesc, Radu Vodd
*erban, confirmand manastirii aceasta mosie, adaugia ca hartia de
danie s'a pierdut impreuna cu multe scule si unealte ale sf. manastiri,
carele au fost ingropate , dupg marturia calugarilor si a egumenului,
Athanasie. Acesta este al treilea egumen cunoscut al manastirii Bolin-
tinul.
Al patrulea egumen al Bolintinului a fost E /rosin, acela care se
judeca. inaintea lui Gavril Movila, la 12 lu lie 162o 2, cu manastirea
Mihai Voda, si pierde judecata, toate mosiile Cap lei ramanand in sta-
pa.nirea manastirii Mihai Voda.
La 23 August 1624 3, Alexandru Coconul confirms Bolintinului
posesiunea unor rumani, iar la 2 Martie 1626 4, acelasi voievod, rugat
staruitor de calugarii dela Simo-Petra si de cei din mandstirea Mihai
Voda din Bucuresti, metohul manastirii atonite Simo-Petra, inching
acesteia mandstirea Bolintinul a lui Pilea logofatul, caci acolo este
data fi inchinatei qi skinta m-re cc sd numeqte Mihai Vodd, ca sd lie
amandoo mcincistiti dajnice la Simo Petra. Si igumenu dela m-rea lui
Mihai Vodd sd le is veniturile qi sit dea seama la Simo Petra .
Avea atunci Bolintinul satele: Pilesti si Bolintinul din Ilfov, Elba-
veani, Bucsani si Malu Spart din Vlasca si Buranesti din Talomita.
Aceste sate si patrusprezece salase de tigani treceau sub administratia
Mihaliotilor calugari greci si astfel se spulbera independenta unui
vechi si interesant asezarnant monahal.
0 carte vladiceasca, a mitropolitului Neofit, enaisa prin anul 1626,
aproba hotarirea lui Alexandru-Voda Coconul. Daca. data 1626 Aprilie
4 s este exacta, atunci urmeaza ca.' in vremea lui Alexandru Coconul,
Luca mitropolitul a fost inlocuit catva timp de un Neofit. In caz
contrar, s'ar putea admite ca este vorba de un document din vre-
mea lui Matei Basarab, dat de mitropolitul Teofil (1637 1648), rau
transcris Neofit. Sa nadajduim ca atat actele originale cat si condica
m-rii Mihai Voda vor fi date data' la iveala si se va putea larnuri
aceasta chestiune.
Se mai citeaza numele manastirii Bolintinul in anii: 1644 Nov.
23 6, cand Matei Basarab ii confirms mosiile si inchinarea la Sirno-

1 Arh. St., Mihai Vodd, pac. XVI-2.

2 Gen. P. V. Nasturel, op. cit., p. 2-4.
a Anexa X.
Anexa XII.
5 Anexa XIV.
Anexa XIX. La 16 Dec. 1644, voevodul intarete m-rii Mihai Voda
partea din Ograzeni a Ceagai..

www.dacoromanica.ro
332 I. IONA$C1.7

Petra ; 1651 Iunie 10 I cand egumenul dela Mihai Voda, Ignatie,

schimba vadul de moarai dela Bucsani de Jo-, pe Neajlov, al mandstirii
Bolintinul, pentru un tigan ; 1677 Mai 24 2, cand patriarhul Constan-
tinopolei da carte de blestem pentru alegerea hotarelor mosiei 3
mandstirii Bolintinul.
Aceasta din urma data este ultima cunoscuta mie, cand se mai
aminteste documentar numele lacasului din codrul Bolintinului, ridicat
la inceputul sec. XV de logofatul Pilea pe mosia sa, care se intindea
de ambele parti ale Argesului. Mandstirea a fost asezata intr'un punct,
care astazi nu se mai poate preciza, punct insa care in mod sigur se
gasia dincolo de raul Arges. Urme slabe de traditie vorbesc de o asezare
a rnandstirii pe malul sting al Argesului, ceea ce ar presupune o rezidire
a lacasului dincoace de Arges sau o abatere puternica spre Vest a cursului
Argesului, care ar fi lasat terenul, pe care se afla manastirea, la rasa-
ritul lui.
Sper ca cercetari not si descoperiri de nui documente vor larnuri
atat topografia mandstirii Bolintinul cat si alte laturi obscure din
trecutul ei de cinci veacuri si mai bine.
Bucure$i I. IO:szACU

Anexa XV.
2 Anexa XX.
3 Despre mosia Bolintinul vorbesc actul din 4 Sept. 1693, in care se dit i
numele unui megies al ei, Nica grecul (anexa XXII) i jalba din 6 Iunie 1747
a egumenului Teof an dela Mihai Voda, care citeaza ca incalcatori de hotar pe
popa Radu clisiarhul, pe cumnata acestuia gi pe boernasii Portarei (anexa
XV I). Dincolo de Arges, mosia Bolintinului se invecina cu Ogrdzeni, in care trup
de mosie stapanea si Bolintinul, partea lui Cega, a sasea parte, adica 233
stj. din 1400 stj., dupa cum marturiseste actul din 23 Sept. 1656, prin care se
confirms de Const. Voda Serban, Ancdi Porteiresii a raposatuhti Manul par-
calabul stapanirea peste Ograzeni o, 5 rnoie balriind de la Basarab vvd fara
partea Cegai 6 care el au inchinat-o la mcindstire la Bolintin, metohu mdndstirii
lui Mihai Vodd (cf. Arh. St., Mihai Vodd, pac. VIII-7o, f. 1. Perilipsis de acte
din condica m-rii respective). La 3 Aug. 1677 apare la Ograzeni cumparator,
Statie velaga, iar in anii 1682-1691 bucatile mosnenilor tree una cite una
la Mihai Voda, condusa fiind de un mare acaparator de pamant, egumenul
Atanasie. La 9 Ian. 1766, Mihai Cantacuzino vinde mosia Socotesti-Ograzeni
lui Constantin Filipescu, nepo/u/ mitropolitului Grigorie, dupa aratarea actului
rezumat (cf. perilipsis -ul citat).

www.dacoromanica.ro
 VECHIMIIA MANASTIRII DIN PADUREA CEA MARE DELA BOLINTIN 333

ANEXE
,,SINETURILE MOSII BOLINTINU, CE SE APIA TRECUTE
IN CONDICA MANASTIRII [MIHAI VODA]" 1
I
1433 (6941) Mart. 15, [Tilrgovite] 2. Hrisov[ul] lui Alecsandru
marele voievod, ce -1 da nedeedstiri[i] din padurea mare, unde este Buna
Vestire, preste apa Arge.ului inprotiva Betcsanilor, ca sa-i fie satu ce sa
numeste Bolintinu jumatate, i proci.
II
1437 (6945) Angt.23, [TargoviVe]. Hrisov a lui Vlad voievod ce-1
da manastini din padurea mare, care este sf. Blagovestenie, preste rani
Argesului inprotiva Bucs.anilor, ca sa-i fie satul ce sa. nurneste Bolin-
tinul jumatate, i proci.
III
1453 (6961) Aprilie 29, [Targovite]. Hrisov[ul] lui Vlad marele
voievod ce-1 cla sf. nz-ri din padurea cea mare la Bolintin, ca sa-i fie satul
Bolintinul si moara, care au cumparat-o Pavel dela Stoica, la Neajlovet,
si cu loc de fan. $i viea de la Razvad, care a inchinat-o Pilea logolatu.
Si alta vie la Aninoasa.
;!.1 am cumpdrat domniea ntea jetencitate din Bucsani si am inchinat-o
m-rii.
;;i. Inca au inchinat Stoica si Dan si Patru, Dragontiresti[i] de la
Ddmbovita si 4 salase de tigani, si Bucsani la Arges, i proci.
IV
1474 (6983) Septv. 4. Hrisovul lui Basarab voievocl, cu care da
porunca igumenului a manastiri[i] din padurea mare la Bolintin, ca
s5.-i fie satul Bolintinul si moara la Neajlovu cu loc de fan. $i viile la
Aninoasa, i Bucsani la Arges si cu tigani anume, sa fie sf. m-ri obabnici.
V
1479 (6988) Septv. 12, [Bacureti]. Hrisov[ul] lui Basarab Tandrul
voievod, ce-1 da la meindstirea de la Bolintin, ca sa-i fie satele anume:
Bolintinu si Bucsani i Argesul (I) si moara la Neajlovul cu loc de cosit
fan; si viea la Vihordli i altd viie ce au cumpeirat meiriea sa de la Cepal
Mustafa, si tigani anume..., i proci.
t Arh. St., M-rea Mihai Vodd, pac. VIII, doc. 70, f. 3 --3. Inventar de docu-
mente, in rezumat, intocmit pe la inceputul sec. XIX.
2 Localitatea de unde s'a emis actul acesta, cat .i cele cloud urmiltoare,
se conservd in Cronologia tabelard, ed. Iorga, p. 24.

6 www.dacoromanica.ro
 334 I. IONA$CU

VI
1517 (7025) Mart. 10. Hrisov lui Basarab voievod, ce-1 da la
in-rea Bolintinu si egumenului Sava, ca sa-i (?) fiie for supuse satele
i salase de Iigani, satele anume: Pileti tori, cu tot hotaru, moara din
Neajlov cu loc de cusut ( I) fan si Bucsani toll, de la Arges. 5i la Ogrdzeni
partea Cegdi toata, caci o au fost inchinat singur Viad, cu feciorii
Cegai; i salase de tigani pa anume.
VI I
1517 (7025) Iulie 19. Hrisov lui Basarab v-vd ce-1 da la m-rea
ce sa numeste Bolintinul i o milueste, fiind sdracci, ca sd sa ponteneascd-
mdriea sa, i proci.
VIII
1532 (7040) Mart. 6. Hrisov Vladului v-vd ce-1 da parintelui
Atlynasie egumenul, ca sa die un vad de moara la Rcistoacii, pa care
facilndu-s moara cu ajutorul numitului egumen, s'au inchinat la.
m-re[a] Bolintinul.
IX
1560 (7068) Ghenarie 9. Hrisov lui Patru v-v d ce-1 da la m-rea.
Bolintinu, ca sa-i fie mosie la Izvorani dupretutindinea i cu 3 rumani.
Si ear sa fiie sf. m-ri mosie la Bolintin, partea Stoi, toata i proci.
X
1624 (7132) August 23. Hrisov lui Alecsandru v-vd ce-1 da egu-
menului de la m-rea Bolintinu, ca O. fie volnici a tinea 2 rumani anume:
Rade si cu Stoica, frate-sau, care s'au judecat cu igumenu ci au ramas
de lege.
XI
1626 (7134) Mart. 2. Hrisov lui Alexandru v-vd, fecioru Radului
v-vd, ce-1 d la sf. m-re Simo-Petra de la sfeinta Agura, ca sa-i fie m-rii ( ! )
ce sa numeste Bolintinul, metoh 5i supusa la Simo-Petra, cu toate
satile ci cu moarile (1 ) i cu vile i cu toate bucatile si cu tot venitul ;
care este feicutd din temelia ei de rtip[osa]tul Pilea logolatu.
Si fiindca au saracit aciea m-re Bolintinu, au gasit cu cale mariea
sa, cu toti boeri[i], de au inchinat-o la numita manastire Simo-Petra,
unde este data si inchinatd qi skinta mancistire, ce sit' numeste Mihai vodd.
ca sa fie amandoo man[a]stiri dajnice la Simo-Petra. Si igumenu de la
m-rea lui Mihai-Voda sa le is veniturile i sa dea seama la Simo-Petra.
Si ca sa fie satile m-rii Bolintinul i igani[i] 5i rumani[i], anume:
satul Pilesti, din jude'cul Ilfovului, ce l-au dat Pilea logolcitu, cdnd au.
www.dacoromanica.ro
 VECHIMEA MANASTIRII DIN PADUREA CEA MARE DELA BOLINTIN 335

Matt nuindstirea Bolintinul; satul Buraneqli, din sud. Ia 111141, si satul

Elhoveani din sud. Vlasca si satul Bucqeani si satul Ma lu Spart din
sud. Vlasca si satul Bolintinul, ce au lost dat de rap osa]tul Pi lea loglt.
i paisprezece salase de tigani.
XII
1629 (7137) Iunie 15. Hrisov lui Alexandru voda pentru Bolin-
tinu, ce de o potriva, care s'au stins si care s'au gasit trecut in con-
dica, list. 18 (scris cu altd cerneald de aceeaqi mad).
XIII
1630 (713S) Mart. 6. Hrisov lui Leon-Voda ce-1 da la m-rea
Bolintinul, ca sa-i fie Bolintinul cu rumani, anume in satul Pilcsti,
in sud. ///ov, fiindca 2 runiani din Pilesti s'au lepadat de rumanie, si
au ramas de lege i proci.
XIV
1626 (7130) 1 Aprilie 4. Carte[a] prea sfintitului mitropolit a 1]
Ungro-Vlahiei, chir Neolit (!) ce-1 ( ) da la m-rea Bolintinul, ca sa
I

fie acea m-re Bolintinul, metoh qi supus la in-rea Simo-Petra de la slete

Agura, cu toate satile si cu tot venitu, dupa cum sa coprinde mai sus,
la hrisovul lui Alecsandru-Vocki. Au dat si prea sfintiea sa aceasta
carte vladiceasca.
XV
1651 (7159) Iunie 19. Zapis de tocmeala [a] lui erbu cu frate-sau
Tudosie de la Tihuleqti, ce-1 da la mana lui Ignatie egumenu de la m-rea
Mihai Voda, pentru un vad de moara pe apa Neajlovului in Bucqani
de jos, ce au avut m-rea Bolintinul. i sal tocmeste cu egumenu, ffind
acest vad de moara aproape de casa lor, 1-au luat cu schimbu si an
dat la m-re un tigan anume Padure, i proci.
XVI
1747 (7255) Iunie 6. Jalba egumenului m-rii Mihai Voda, anume
Teolan, ca avandu m-rea o mosie la Bolintin, de sa hotaraste cu mosiea
popi Radului cliseru si sa inpresoard despre 3 parti: dincoace de Arges
sa impresoara de popa Radu; de ceea parte, la Ogrezeni, sa impresoara
de cumnatei-sa; mai sus, unde sa numeste Malu Spart, ear sa impresoara
de niste oameni din Bolintin, care sd numesc Portcirei. Ci de aceasta
sa fie luminata porunca cu carte domneasca, oranduindu-sa hoer al
marii sale, ca sa mearga sa hotarasca aceasta mosie.
Cele cloud date, 713o-1622 Si 1626, sent scrise de aceiai Juana.

6 www.dacoromanica.ro
336 I. IONASCT.7

XVII
[1747]. Carte[a] domneasca [a] lui Constantin Nicolae v-vd, cu care
orandueste mariea sa pa Dumitrayu Racovilti medelniceru si ispravnicul
din sud. Ilfov, ca sa aduca fata pe toti aceia de catre cine cere igumenu
lui Mihai Voda, ca sa-s aleaga mosiea Bolintinul si sa-i judece. *i de
nu sa vor odihni cu carte[a] de judecata, sa-i trimita la divanu ; ear de
vor urea sa-si aleaga mosiea, ispravnicu cu 4 boeri, pe care isi vor alege
si o parte si alta, sa li SA aleaga partile tutulor si sa pue semne, ear
nu pietre. SA le dea carti la mainile for si pe urma vom da porunca
sa pue si pietre.

1\1O5IILE BOLINTINULUI, CARTI NETRECUTE IN CONDICA

XVIII
1629 (7137) tunic 15. Hrisov lui Alex. v-vd fecioru lui Ilieasi
v-vd pentru etc. (Taiat si scris: S'au gdsit trecut in condicd, list. 18).
XIX
1644 (7153) 'A mmivrie 23. Hrisov lui Matei Basarab v-vd pentru
m-rea Bolintinu, s5.rbescu, coprinzand mo#ile lui de zestre si cd este
inchinat la m-rea Simo-Petra.
XX
1677 (7185) Mai 24. Cartea patriearhului, de blestem, pentru
inosiile m-rii Bolintinului, on cine sa va atinge sa fie afurisit, precum
cuprindea cartea.
XXI
16S7 (7195) tulle 23. Carte de vanzarea unii mosii, ce sa zice
Socoteqti din sud. Ilfov, la maim parintelui egumenului de la m-rea
Mihai Voda., ce o vinde Radul, fecior[ul] Niculi[i] pitar, sa o stapa-
neasca sf. m-re Mihai \Todd'.
XXII
1693 (7202) Septemv. 4. Carte a case megieasi pre anurne, luati
de parintele egumenu Mihaliotu, cu porunca boerilor ceea mari si cu
sluga domneasca, Marco vt. portar, ca sa indrepteze hotarul mosii
Bolintinul, de chir Nica grecul; unde gasind pieatra la mijloc s'au
indreptat si au mersu facand semne. Ear Nica nemultumindu-s, s'au
dus la patriearhul si au scos carte de blestem. Acesti 6 megieasi au
facut indreptare si au ramas Nica de judecata.
(Actul cuprinde ,case foi, din care se vad scrise cinci. Pe primele
trei foi se da rezumatul mai multor documente ale mosiei Ograzeni).
www.dacoromanica.ro
 RESUME
Dans le premier volume de l'Histoire des Roumains, le professeur
Const. C. Giurescu a admis base sur un document de 1433
que le monastere Bolintinul du district d'Ilfov, maintenant corn-
pletement disparu, existait encore dans la premiere moitie du
XV-e siecle, c'est--dire dans l'epoque du prince valaque Mircea
(1386-1418).
En examinant les documents du monastere Mihai-Voda de Bu-
carest, qui se conservent dans les Archives de l'Etat, j'ai decouvert un
perilipsis de 22 documents en resume du monastere Bolintinul,
qui se trouvaient transcrits dans un registre du monastere Mihai-Voda.
Ce registre, depose dans les Archives de l'Etat et utilise, dans le dernier
sicle, par I. Brezoianu dans ses oeuvres historiques, a disparu de pres
de 4o ans dans des conditions inconnues.
Les documents, annexes a cet article, confirment l'opinion de M.
Giurescu, parce qu'ils nous disent que le monastere Bolintinul, situe
dans la grande foret de Bolintinul, disparue elle aussi comme le monastere
qu'elle abritait, a dte fonde par un bolar important de l'epoque du grand
prince Mircea, a savoir Pilea. Ce Pilea fut grand logothete dans l'assem-
blee princiere de Mihail I (1418-142o), le fils et l'heritier de Mircea,
selon que l'atteste un document du 22 juin 1418. Il disparut en 142o,
mais l'institution religieuse de Bolintin n'a pu etre edifiee qu'avant
1418 ou dans le cours de cette annee, car en 1419 et 142o la Valachie
a subi de continuelles invasions ennemies.
A cote du nom du fondateur, les documents nous donnent un autre
precieux detail que le monastere dont nous nous occupons, avec le
patron de l'Annonciation, etait situe sur l'autre bond de la riviere
Arges, c'est--dire a sa droite, et non pas comme on le dit aujourd'hui.
Nous apprenons aussi les noms des princes qui soutinrent et doterent
la sainte demeure.

www.dacoromanica.ro
338 1. IONA5CIT

Alexandra Voda Coconul (1623-1627) voua le monastere Bolintinul,

au 2 mars 1626, comme hotellerie religieuse du monastere Semo-Petra
du Mont Athos. A Semo-Petra etant encore voue le monastere buca-
restois Mihai-Voc15., Bolintinul avec tous ses !biens passa sous l'admi-
nistration de ce monastere. Mais les superieurs et les moines grecs du
monastere Mihai Voda abandonneront la demeure sainte de Bolintin,
de sorte qu'il disparut viers la seconde moitie du XVII siecle.

www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CEL BATRAN
LA LUPTA DELA ANKARA?
Relatiile lui Mircea cel Batran cu Turcii, deli mult discutate pang
acum, n'au fost Inca deslti*te Indeajuns. Totui, din informatiunile
uneori fragmentare s'a cemut verosimilul, stabilindu-se cateva fapte
sigure si inlaturandu-se unele necorespunzatoare adevarului istoric,
cum a fost, de exemplu, mersul marelui Domn la Brusa, la curtea
la Baiazid I, Yildirimi, si chiar intemnitarea lui acolo 2.
0 astfel de parere greita pare a-i face loc in istoriografia noastra
de astazi, de asta data pornind dela cetirea si comentarea eronata a
-unor cronici turcWi. Intr'adevar, se crede ca Mircea eel Batran ar
fi participat la vestita batalie de langa Ankara (28 Julie, 1402) dintre
Baiazid i Timur Lenk, unde ar fi ingroat ca vasal oastea otomanilor,
luptand vitejete, rezistand pang la urma si starnind admiratia lui
Timur eel Schiop, biruitorul.
Interpretarea aceasta greita a fost posibila in urma editarii, de
catre invatatul turcolog german Friedrich Giese, a celor mai vechi
cronici turceti, al caror autor sau autori nu se cunosc, raspandite
fiind sub un Sammeltitel 3: Istoriile casei lui Osman , in textul
for original i insotite de o traducere german5.4. Manuscrisele pe
" In turceste asa se pronuntil apelativul lui Baiazid.
Cf. G. Litzica, Din domnia lui Mircea Vodd, in Cony. Lit., XXXV (Igor),
p. 2 sq.
8 Cf. Fr. Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke, Leipzig,
1927, p. 39 sq.
Dr. Friedrich Giese, Die altosmanischen anonymen Chroniken 0 ,,

4:.) 4,-c- J1 Teil I: Text und Variantenverzeichniss, Breslau, 1922 (im Selbstver-
ag) ; i Teil II: Ubersetzung, in Abhandlungen fay die Kunde des Morgenlande
hrgg. v. d. Deulschen Morgenlandischen Gesellschaft, Bd. XVII, nr. r, Leipzig,

www.dacoromanica.ro
 34 AUREE DECEI

temeiul carora a fost alcatuita aceasta editie, critical de altcum 'ca-

strate in diferite biblioteci europene i constantinopolitane nu
contain toate intregul text $i, mai ales, prezintal o multime de variante
in special pentru numele proprii. Discernamantul editorului nu a ni-
merit totdeauna forma cea mai sigura, cea mai potrivital realitatilor
istorice i in felul acesta prin intermediul traducerii a luat nWere
interpretarea greita '.
1. Pasagiile turceti incriminate sunt stabilite de editor precum
urmeazal:
a) Ajutoarele lui Baiazid. Despre Tatarii cei din sudul Rusiei de
astazi 2, veniti in ajutorul Turcilor, spune 3 :

'5)(-4 a

C5< L5 )C /1

1925. In acelai timp Giese a publicat aratand filiatia manuscriselor

studiul Einleitung zu meiner Textausgabe der altosmanischen anonymen ChrTmikeis
tewdrich-i `osman, in Mitteilungen zur osmanischen Geschichte, I (1921-1922),
P 49-75 [= MOG].
1 D. Iorga a seranalat mai intdi noul fapt. V. Cronicele turce,sti ca izvor pentru
istoria Romcinilor in Acad. Rom. Mem. Seq. 1st, S. 3, t. IX (1928-1929), p.
1-22, unde, pornind dela traducerea nemteasca a lui Giese, fare a o raporta la
celelalte izvoare contimporane, admite de piano faptele rezultate din textul sta-
bilit in mod arbitrar de turcologul dela Breslau. V. si G. I. Bratianu, in Rev.
1st. Rom., III (1933), p. 318 si in note. Aceasta participare este sprijinita de Dr.
Andrei Antalffi, in Rev. 1st., XX (1934), p. 205 sq., in articolul intitulat
Citeva insenindri scurtc, unde, constatand ca o toate variantele acestei cronici
(? v. mai jos) au o WLK-ogli i, enunta a aceasta ma face pe mine sal cred ca, atat
in Cronica lui Nesri, cat si in pasagiul corespunzator din variantele Cronicei ano-
Mine, vocalizarea corecta a consonautelor WLK, nu poate fi decal Valak, adica
punandu-se cite o fatha (a) pe W si L ; restul consideratiilor de asemenea nu suet
totdeauna justificate. Cf., pe urma, G. I. Bratianu, Recherches sur Vicina et Ce-
tatea-Albel [--= Universitatea din Iasi. Studii de Istorie Generals publ. sub ingri-
jirea d-lui prof. univ. G. I. Bratianu, no. 1], Bucarest, 1935, P. 84-85 si in
note. La fel, Const. C. Giurescu, Istoria Romeinilor, vol. I, ed. II, Bucuresti, 1935,
P. 461, cu concluzia: o Asa stiau sal lupte soldatii lui Mircea, chiar cand nu-si
aparau pamantul si neamul for . Mai tarziu d. Iorga revine asupra celor admise
in comunicarea facuta la Academia Romans; cf. Istoria RoniGnilor, vol. III:
Ctitorii, Bucuresti 1937, p. 317: In lupta dela Angora Romfinii n'au putut lua
parte cum o crezusem clauniazi o Rita a indica vreun izvor nou si fare a aduce
vreun alt argument contra parerii vechi, care e sustinuta Inca de Dr. A. An-
talffi, in Rev. 1st., XXIII (1937), p. 158.
2 Pe care Edw. Gibbon, The history of the decline and fall of the roman em-
pire, ed. J. B. Bur), vol. VII, London, moo, p. 58, ii considers desigur gresit
ca asezati o in the plains of Hadrianople o tot de catre Baiazid.
3 Vol. I, text, p. 38; cf. trad., vol. II, p. 53.

www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CEL BATRAN LA LUPTA DELA ANKARA 341

adica, in romaneste: Aceia venird din Cara Dest 1, trecand prin Mol-
dova (Kara Bogdan), i veni si oastea Valahului (If lak oglu) 2.
b) Sfarsitul luptei dela Ankara 3:

() 065\ o`'" 04'

--

04")7; i--"" kL J,' 2-5Iq

4..L1
dfr N 1, cik-C.. ccjcn ,5"-kj1 c r.t.'

)}3 -/-V 51:2 ," t .3--.A* j

c5 t5i3 J11
A;

A- )1)1 c.144, r:51

_>.$-)

di:c71 1
c5,>,dc 5 aj T12 r' L5-1-11

in romaneste: Numai Valahul, care era [cu] oastea necredinciosilor,

acela a luptat. Timur chan, vazand oastea necredinciosilor, ii crezu
dervisi. Ei, isicii cei rai, ce lupta zdravana luptaral facu. Cei
de laugh" el facura: Chane, nu sunt isici ; sunt necredinciosi zi-
sera. Apoi si Valahul 4 yam ca nu mai poate razbi cu lupta, [ca] an
ramas singuri ; si acela isi lua oastea [si] fugi .
Stabilit astfel textul turcesc si tradus astfel, pentru oricine Va-
lahul care pe timpul luptei dela Ankara in mod necesar era Mircea
cel Batran, Domnul Tarii Romanesti a luptat ca un erou impotriva
lui Timur eel Schiop.
Textul turcesc, ins5., trebue stabilit altfel, dupd examinarea dife-
ritelor variante prezentate de manuscrisele intrebuintate de Fr. Giese,
variante consemnate constiincios la sfarsitul volumului I. Inteadevar
la p. 105, in variantele referitoare la sosirea oastei Valahului , se
arata ca in ms B (eel din Berlin) 5 lipseste fraza si veni si oastea
Valahului . 5 -I:.-41Q/ aL ,5"' Y-F"
,
\ ., )%`-:' Bineinteles, cele-
lalte manuscrise contin fraza impricinata. Insa, pentru celalalt pasagiu
(b), al luptei, se dau, la p. no, variantele mss \V3 (al treilea dela
Viena) 6, G (eel din Gotha) 7, MI (intaiul din Munchen) 8, V (eel dela

1 De,st[-i-KeipEcilz] este sudul Rusiei actuale.

2 Propriu-zis u fiul Valahului ; insa prin oglu ), u fiu >, Turcii arata descen-
denVa : Osmanogullari = Osmanizii.
8 VOL I, text, p. 4o; vol. II, trad., p. 54-55.
6 Plcich oglu.
5 Cf. MOG, cit., p. 56.
6 NOG, p. 57.
7 Ibid.
8 MOG, p. 57-58.

www.dacoromanica.ro
 AUREL DLCEI
342

San Marco din Venetia) ' prin urmare variante din patru manuscrise,
printre cele mai bune care toate prezinta in loc de j f sau
tN/kji Iflak sau Mach alta forma : f:91 V-1-k 2. Alte
doua manuscrise, apoi, anume M2 (al doilea din Munchen) 3 si L
feel din Londra, British Museum) 4, au in acelasi pasagiu forma (, ,
-1 1-

a TaUlk , evident corupta din precedenta (1;%1 V-1-k 5. Restul

manuscriselor care cuprind pasagiile incriminate si, repetam, nu
toate contin tot textul au forma - N.(..; sau t\Ag , pe
care a adoptat-o ca buns Giese.
Para a face deocamdata apel la datele istoriei, pe care ar fi putut
s le is Giese in considerare si aici, asa cum le-a luat in alte imprejurari,
cercetand mai departe textul cronicilor publicate de dansul, ne vom
da seama cu usurinta de urmatoarele:
Numele propriu C91, V-i-0 se mai intalneste si inainte de
povestirea faptelor in legatura cu lupta dela Ankara la p. 29:
,
Vulk[ 1.] oglu isi dadu fate
,/ 0.) ,

lui Yildirim chan . Apoi:

c5.7i ,365( c:,/ 1L051 _44

*:
L's

MOG, p. 59-6o.
2 Deci nu a toate variantele acestei cronici', cum afirma d. Antalffi, loc. cit.,
ci numai acestea insirate pfina aici.
3 MOG, p. 58.
Ibid.
Aceasta forma corupta se lamureste din pasagiul (cf. mai jos) in care e
vorba de casatoria lui Baiazid cu fiica lui Stefan Lazarevici:
< pang ce n'a venit fica lui
c.5 cj-c- 9' ij5 u oglu a.

Copistul mss Ma ai L, nestiind despre clue e vorba, a legat aceste done.' cuvinte:
a to * a pans ce > $i V-/-8 laolaltA, rezultand astfel un T I >7l imaginar.

www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCCA CET, BATRAN LA LUPTA DLLA ANKARA 343

[astfel] s'au incuscrit 1. Pang. ce n'a venit fica lui V-1-k oglu Yildirini
than nu stia ce e petrecerea si cheful 2. Dupa infrangere:

44=4; J"51 33, 0O

.Sultanul Iildirim avea o sotie ghiaura, era fiica lui V-/-k oglu , pe
care Timur Lenk o invita la petrecere. Mai tarziu (p. 66):
s -4(1 ,1J-; o 31 --5r-* ajJ ArA .'L,
,
(5):79
t) 7
In anul hegirei 3 838 [1434-1435] sultanul Murad 4 s'a asezat iar la
Adrianopol, aducand-o pe fiica lui Vulk[!!: , [si] facandu-si-o sotie... 5.
Numele cuscrilor sultanilor otomani, in dotia din aceste ultime
pasagii spre deosebire de celelalte, unde vocalele nu sunt date e
vocalizat, nu cu fatha, adica cu a dupa prima consonants, ci cu
damma, deci cu u dupa V si cu sukfin, deci nicio vocals dupa
c
1 astfel -1 . Acest cuvdnt nu poate fi cetit decal Vulk. ca. nici
-

(y.9 Vii,

Cf. Giese, vol. II, trad. german& p. 40, nota I.

2 Asupra acestei incuscriri dintre Stefan Lazarevici (1389-1427), cneazul
Serbiei, i Baiazid I (1389-1402), incheiata dupa lupta dela Kosovopolje, cf.
Jos. v. Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches 2, Pesth, 1834, I Bd., p. 183:
*Dann schloss er mit Stephan, dem Sohne Lazar's, der ihm zu huldigen kam,
-den Frieden auf die dreyfache Bedingniss ab, dass er erstens: in allen Kriegen
Bajesid's als Bundesgenosse mitziehe, zweytens ibm die Schwester zur Frau
gebe, drittens von den Silberbergwerken jahrlichen Tribut entrichte , intemeiat
pe Dukas. Cf. Joh. W. Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Reiches in Europa,
I Th., Hamburg, 1840, p. 287, 385; N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches.
.Hach den Quellen dargestellt, Bd. I, Gotha, 1908, p. 268: sora lui Stefan, fica a
lui Lazar, se chema Maria sau Mileva (Olivera). Era cunoscuta si sub numele
,de Despina; cf. Const. JireCek, Geschichte der Serben [= Allgemeine Staaten-
geschichte hrgg. v. H. Oncken, I Abt. Geschichte d. europ. Staaten hrgg. v.
Heeren-Ukert-Lamprecht, XXXVIII Werk, II Bd., Erste Halfte], I3d. I, Gotha,
1918, p. 125: Stefan se obliga, impreuna cu fratele sau Vuk-Vulk alljahrlich am
Hofe des Bajazid zu erscheinen and Heeresfolge zu leisten . La fel W. Miller,
The Balkan states, in e The Cambridge medieval history D, vol. IV, Cambridge,
5923, P. 559-
9 Cf. vol. II, trad. germana, p. 88 89.
4 Murad. II (1421-1451).
5 De asta data era vorba de Mara, sora lui Gheorghe Brancovici; cf. Hammer,
GOR, cit., p. 342: die Vollziehung der Hochzeit mit Mara wurde wegen Kindheit
derselben verschoben A. Zinkeisen, GORE, p. 579, crede cA ar fi vorba de a doua
fica a lui Brancovici. Cf. insA Iorga, GOR, p. 415, unde se arata ca Mara fu ca-
satorita cu Murad, la 1433. Oricum, e Vulk oglu > din cronica turceasca nu mai
e Stefan Lazarevici, ci alt despot sarbesc, al carui nume ii este necunoscut.

www.dacoromanica.ro
 344 AUREI, DECEI

in celelalte pasagii nu poate fi vorba de alta lectura, de exemplu un

eventual V(a)1(a)k, prin urmare cu a , ne-o dovedesc variantele
date la pagina 185, dupa manuscrisele: B (Berlin), R (Accademia dei
Lincei, Roma) i K (in proprietatea prof. Dr. Kahle-Giessen) 1, unde
in catesi-trele se gasete forma 9 a Vilk , sau Valk 2, deci
tot nurnele de persoana slay Lupu , care in sarbeste sung Vuk 3.
In felul acesta, tinand seamy de toate aceste variante, Giese nu.
era indreptatit s adopte si sa ceteasca nici I /lak, etc., nici, cu atat
niai putin, Valak o der Walache , ci Vulk, deoarece grafia cea justa e
...$)
0
nu (3\,(91 , eA,, sau 1 4. Prin urmare, chiar si
%
1 .110G, p. 55 $i 52.
2 Turcii au sunetul velar i, ci.
3 De unde deriva numele tuturor despotilor sarbi Vulk oglu ), in gura Tur-
cilor ? Se stie cum obisnuesc Turcii sa numeasca o dinastie dupa intemeietorul
ei, sau o Cara dupil acel stapanitor al ei, pe care ei it cunosc diutai. Acesta s'ar
putea sa fie Vuka.in (V1kain), care ajunge in al saselea deceniu al sec. XIV rege
(kral') al Serbiei; cf. Iorga, GOR, p. 238: (4nur im Norden gegen die Morawa und
die Donau hatten sich in der Niihe der ungarischen Grenze, wahrscheinlich dank
der Unterstiltzung konig Ludwigs, die Feudalstaaten des Branko Mladenowitsch,
dem sein Sohn Wuk (Vlk) folgte, und des Lazar Grebljanowitsch I. In aceasta
epoca se gasesc mai multi principi cu acest nume, in Serbia, ceea ce confirms
clenominatia turceasca. Chiar fratele cneazuhli Stefan se numea Vuk; cf. .i
St. StanojeviC, Die Biographic Stefan Lazarevid's von Konstantin dem Philo-
sophen als Geschichtsquelle, in Archzv 'lir slavische Philologie, XVIII (1896), p.
420: Konstantin sagt, Stefan sei mit seinen jiingereu Bruder Vuk, nachdem er
seine Schwester zu Bajazid gefiihrt hatte, jedes Jahr mit dem Heerescontin-
gent zu Bajazid persOnlich gegangen >. Sotia lui Baiazid era, deci, sofa si cu
Vuk. Cf., apoi, Joh. Leunclavii Pandectes Historiae Turcicae liber singularis, at
illustrandos Annales [ad Galant Laonici Chalcocondylae Atheniensis Historiarum
libri X, Venetiis, 1729], p. 32o: Serviae Principes omnes a Turcis fuisse dictos
aut Lazaros, aut Bulcos, aut Bulcoglios n ; j
p. 318 sq.: Turcos a Lazaro vel
Eleazaro Bulco, sicut adpellatur, a Chalcocondyla... successores ones, Ser-
vice despotas sive principes adpellare Lazaros, ut olnnes Constantinopoleos Im-
peratores itidem dixere Constantinos... Iidein principes a Turcis alicubi etiam
Bulcogli nominantur ab hoc primo Lazaro Bulco, tanqualu Bulci filii vel posteri
sicut et Michalogli et Malcoczogli sunt Michalis et Marci posteri. A Serviis autem
ratione prorsus consimili, Bulcovitzii fuere vocati, velut Bulci filii sive posteri... a.
4 Aceste trei forme din urma, prin care sunt desemnati totdeauna Romanii,
se intalnesc adeseori in aceste cronici anonime. De exemplu, la p. z8 Firuz Bey
ataca
(
ji GI Illach eli 4 Tara Romaneasca ); in legatura cu Musa Celebi

e tot j1 3x;1 1 ficilf ili, la p. 48; la p. 64 este j _9;12 -4) ciC (:y 9; I

www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CEI, BATRAN LA LUPTA DELA ANKARA 345

-numai cantarind ceea ce ne ofera aceste cronici anonime, se poate

ajunge la o elucidare a confuziei prilejuita de invatatul turcolog
german, prin al sau Anonymus Giese 1.
Insa, units testis malts testis. Nu numai ceea ce a publicat Giese
ne sta la indemana pentru a desavarsi ceea ce credem ca si asa e de
aj uns de clar. i alte cronici turcesti intdresc limpezirea propusa de
not mai sus.
Excerptdm, in cele ce urrneaza, din cronicile cunoscute, tiparite,
si apoi din unele inedite, din manuscrise, pasagiile respective, care
intaresc spusele noastre.
2. Una dintre cele mai vechi cronici turcesti poate chiar ante
rioara celor anonime, cel putin in forma in care ni s'au pastrat a

Ifteik Beyi Dralstill, etc. Deci, cand este poinenit Donmul Tarii Rom inesti, nu i
se zice c5te91 - ,k; Iflril ogle, ci I flak Beyi Principele Tiirii Ronsilneti
Nu era posibila, prin urmare i nici nu cunoatem in niciuna din cronicile
mai vechi turcesti fornvi de Valak ogli, asa cum spun d. Antalffi, loc. cit., ca
trebue sa fi fost un termen curent in vechea limba turceascri, avand aceiasi
acceptiune Ca si Eflak ).
1 Aceste vechi cronici turceti fur5. prelucrate i continuate de care Muhyl
ed-din (t 1550). Redactiunea minord a acestuia fu tradusil in germana yi pu-
blicatil la 1567 de Hans Caudir zis Spiegel, apoi in latinete de Johannes Leun-
clavius [Lowenklau], sub titlul de Animates Sultanorum Othmanidarem, a Turn,
sua lingua scripti, Hieronymi Beck a Leopoldslorf Marti fit. studio et dmligentra
Constantinopoli advecti MDLI, Dieo Ferdinando Caes. Opt. Max. D. D. imisseqme
Caes. a Joanne Gaudier ditto Spiegel interpieto Turcico, Germanice translati, Fran-
cofurti a. M., 1588. Cf. Babinger, GOW, p. 73. Privitor la cilsiitoria lui Baiazid
in editia ad caleenz Chalcocond39 cit., p. 249: Ibi tuns Bulcus Despota filiain
suam Gilderuni dedit uxorem... ; apoi, p. 251, descriind lupta dela Ankara:
, c4
a Unus titntummodo Bulci lilies [deci, apriat: (33 3 suis cum copiis

constanter adversus hostess' substitit, et animose pugnavit. Quo Tensir conspecto:

Proh quails feroces et truculenti aunt isti Dervisii, dixit ; quanto cum ardore dimi-
cant. Ad quae de senatoribus quispiam: Non hi Dervisii sunt ait, sed Christiani.
Tandem et Bulci filius animadvertit, incassum se tam center praeliando laborare.. o
Redactiunea majora adus5. in Europa de Anton Verancsics (VranCiC, + 1573)
cf. Babinger, ibid. fu tradusa.' in germana tot de Hans Lewenklau LLowen-
klau], sub titlul Neuwer Musulmanischer Histori Ti rchischer Nation, etc., Franck-
furt a. M., 1595 ; cf. p. 219: a Auch war bey jm dess Vulcken Son, welcher dens
Baiasit zu Hilff ... i p. 22o: x Der Vulcogli, so ein Christ, stritt allein wider die
Feind mit seinem Kriegsleuten o. Cf. i Idem, Neuwe Chronica Terckischer Nation,
etc., Franckfurt a. M., 1595, p. 14. Aadar pretutiudeni Sarbul Vulk oglu > asa
cum tiuse istoriografia noastra de pana acum.

www.dacoromanica.ro
 AURE11, DECE1
346

cestea 1 este aceea a lui TA0kpapzeide dupa 1484), publicata

tot de Giese 2, cuprinzand partea cea mai veche a istoriei otomane
si, prin urmare, si pasagiile cu pricina. `Asakpasazade face deosebire
neteda intre I flak 3 si V-1-k oglu 4. Fara a-1 fi pomenit deloc inainte
pe Mircea, sau Cara lui, introduce relatiile Domnului muntean cu Musa
Celebi astfel:
I c_s cS"'Y c 31>

C.S-Nj 9L!'"7 `A. t

Isfendiyar 5 apoi 1-a pus pe Musa in corabie la Sinop (Sindb) [si] 1-a
trimis in Tara Romaneasca ( flak). Principele ( Bey) aceleia era
Mircea (Mir67) . Pasagiile respective din cronica anonima le gasim
aici astfel la p. 69:

r'9J WSJ ,-L-rro , ,$ Y ,1 Z33,),

_5$5,J, L5331

Baiazid chan i-a zis lui Vilk oglu: vino! > si apoi propria oaste si-a
adunat-o in Rumelia [0] se pregatira fara a-i mai aininti pe Ta-
tarii din nordul Marii Negre. Al doilea 6:

rc.); 5-'; 3
,>12.1

o Oastea necredincioasa ( cresting) a lui Vllk oglu a luptat bine si

vazand ca toate pdlcurile s'au risipit si Vilk oglu si-a luat palcul [si]
a plecat . De asta data, asadar, Giese primeste forma Vilk oglu,
care nu ingaduie o rastalmacire 7.

1 Cf. Babinger, GOW, p. 35 sq.

2 Pr. Giese, Die altosmanische Chronik des `Asrikpasrazade, auf Grund mehrerer
neuentdeckter Handschriften von neuem herausgegeben, Leipzig, 1929; numai testul
turcesc. Mai fusese publicata odatil, la Istambul, 1332 H. (-=r913), de 'Ali Bey,
necritic.
Cf. o Iudicele o, la p. 237; se intalnete *i forma Illagein eli e Tara Valahilor
4 Cf. p. 251.
5 P. 73.
o P. 7o.
7 La p. 89 1 120 are V(u)lk oglu. Intr'un loc, p. 12o, are chiar
c51.JV, jJ 23,:d.c.91 (33, V -1 -k oglunun Laz vadyeti e, Tara Laz.

(Sarbia lui Lazar) a lui V(u)Ik oglu 4). Pentru geneza acestei numiri (v. i mai
www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CEL BATA AN LA LUPTA DELA ANKARA 347

3. Un alt cronicar turc, dintre cei mai vechi, care poate fi luat in
considerare sub acest raport, este Negri (1- 152o) 1. Acesta prezinta
astfel faptele. Inaintea luptei:
4.5 .1k 05 LA
J, 1,17-1-,W As- (2)-171+4

jf1J
J CY, (5" cp,Viii L.5:x.,:s "ut;
Sultanul Mehmet 2, caruia i se zice [per excellentiand Sultan , era

sus) caci a despotul Sarbiei este nurnit de `Asakpasazade si pe timpul lui

Murad II si al lui Mehmet II, dupa 1453, tot V-l-k oglu, de exemplu la p. 89,
107, 114 este lamuritor pasagiul urmator: la anul hegirei 848 (a. D. 1444), p. 121:

I9\\
(); 5) c_e 6} 'IC C'L!>):) tia".z;
))9 6_1:c.k c5,3,1 ,13 ciU_91 ,Lin t

Principele Karamaniei (tfaramon 004) singur a trimis sol in Ungaria (Engfirfsz),

[scriind] ea: ce stai? uite Osman oglu (Murad II) a inebunit, tronul si 1-a dat
unui fiu (bir ogluna) al sari >. In Einleitung, p. 11, arata ca aprecierile lui Timur
asupra singuraticilor luptatori se gasesc in unul singur dintre rnanuscrisele lui
kpasazade (Paris, no. 1x8, la p. 86) :

(211:4-'
)95' d- t. c.511' ( "-1F'); ,551-;7>

;... .041

Timur Lenk, vazandu-i pe acestia, facu: n Ei, isicii cei rai, de ce luptati? >. Fa-
cura: m Ei, chane, acestia sunt ostasii roman (///dk `askeri) I o. Aid am avea,
evident, o cetire gresita, intr'un singur manuscris, fata de celelalte zece manu-
scrise, care toate au Vilk oglu, dupa cum am vazut. Ciese, de asta dat5
nu mai da, la sfarsit, si lista variantelor, tusk primind din cele 11 mann-
scrise care stau la temelia acestei editii, dupd o deliberare tacita, in locurile in-
dicate mai sus, formele indicate si de istoria pragmatics, insemneaza ea el insult
a facut corectia necesara edit5rii s Cronicei Anonime , unde n'a nimerit -o, din
lipsa de judiciozitate.
1 Cf. Babinger, GOW, p. 38 sq. si Paul Wittek, Zion Quellenproblem der al-
testen osmanischen Chroniken (mit Ausziigen aus Nefri), in MOG, I (1922), p.
77 sq. Titlul cronicei e Djihditnunici Oglinda Lanni a sau Ta'rich-i-dl-i- 'Osman
o Istoria casei lui Osman a si pana acuma n'a fost publicata in afara de ex-
trasele lui Wittek decat fragmentar, de Dr. Th. Noldeke, Aus-tige aus Nekri's
Geschichte des osiminischen Houses, in Zeitschrift des deutschen morgenlandisches
Gesellschaft, XIII (1859) i XV (1361) ; cf. XV, p. 362 363.
8 Melnnet I, care, restaurand imperiul lui Baiazid I, ajunge * Sultan s.

www.dacoromanica.ro
 AUREL DECEI
348

la Aniasya 1. A venit cu toata oastea din Rum. Si impreund cu toata

oastea for venire intr'ajutor si Tatarii si alti necredinciosi deci
nici V-1 k, nici 111(1k. La Ankara, dupa ce Tatarii (din Dest r, ai
lui Baiazid) tree la Timur Leak, spune:

co] ts-Yso
06_,1 (315
c5_1....N .1.; 1

V-1-k oglu cu oastea sa necredincioasa ( crestina) se lupta

bine incat] Timur a zis: Dervish nu s'au lasat! 2. Nesri, care
mai Inainte amintise casatoria lui Baiazid cu fiica lui V-1-k ogler,
fard indoiala tot pe despotul Sarbiei it indica prin cele trei con-
sonante buclucase.
Pena aici am avut in vedere cronicile cele mai vechi tipa-
rite, folosindu-ne, unde am putut, de variantele oferite de editori.
Acum ne permitem sa mai invocam si marturiile unor cronicari turci
nepublicati Inca pang acum, pe care am avut prilejul insa sa-i cer-
cetam not insine, fara ca sa fi avut posibilitatea, cu tot regretul, sa
fi vazut mai multe manuscrise.
4. Alaturi de 'Asa4pasazade si de Nesri, dach nu chiar inaintea
for ca primordialitate sta Idris Blasi (f 152o), care utilizeaza
unele izvoare pierdute astazi 3. In cartea IV ( raiul IV, al XVI-Iea

1 Un ora. in Asia Mica.

2 Aprecierea lui Timur e intercalate in limba persana, iu textul turcesc. Nol-
deke traduce: Der unglaubige Sohn Vulks kampfte mit seinem Ileere cracker,
so dass Timur auf persisch sagte: 4 Die armen Leute haben es nicht an sick fehlen
lassen ). DerviFein, plur. persan dela dervi,s, care, e adevarat, are si intelesul de
o sarac >, inseinnean aici desigur dervis , adecli un fel de calugar o mendicante ),
de aceia a die armen Leute >, desi se potriveste, nu-i propriu aici. Atelasi pa-
sagiu ii releva si d. Antalffi, loc. cit., pornindu-si de aci interpretarea sa gresita:
V-I-k V (a)l(a)h. Caci inteadevar, Nesri, dupa ce istoriseste incuscrirea sul-
tanului turc cu despotul sarb, la p. 35o (NOldeke) spune:

v 3,1 (2133 51 jff

t V(u)11: oglu ceru Semendria (Smederevo) dela sultauul Baiazid unde, de
altfel, nu poate fi vorba de Doinnul Tarn Romanesti.
3 Cf. Babinger, GOW, p. 45 sq. Opera sa vasta, scrisA in limba persana, e
intitulata Hest 13ihist # Opt raiuri a 5i, tratand vieata primilor opt sultani turci,
nu este Inca deloc publican', nici fragmentar.
www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CEL BATRAN LA LUPTA DELA ANKARA 349

edastan, povestire ) e vorba de domnia lui Baiazid I '. Printre stile

dui Baiazid aminteste pe 2
01,3 tit. 5 Jo )e If,. V L

jot 44- c.gt- 3,3 jua-

054.A.ASO- L.:>;:1111 3 (1,113-...., 4:3

55A 7_14a I

-]Stapa.'nul Sarbiei (memleket-e-Las Vara lui Lazar ), care era printre

prietenii cei mai sinceri si printre aliatii cei mai fara fatarnicie ai sul-
tanului si dintre regii (mulfik) zimmilor 3, din pricina legaturii de in-
rudire pe care o avea cu sultanul, [Cu care] sora lui era in legatura
.casatoriei, s'a asezat in mijlocul soldatilor si at vitejilor . Mai apoi,
Ii*ruind fata'n fatal oastea lui Timur si ostile Fulgerului , spune: 4
011GJ , az ,
.14 17:i; d 3.SZAkA, ALI )1:70 _yN ,__51:5 51

Iar pe partea stanga a sultanului fury principii si soldatii din Ana-

tolia si Vilk ogle, stripdnul tariff sarbqti, cu ajutor de 20.000 de sol-
(lati saracaciosi 5. In toiul luptei rezista, starnind admiratia invin-
gatorului, tot acest 5L ( k".., si nu altul 6. Ceea ce e mai important,

1 Am lust textul persan din manuscrisul Bibliotecii Nationale din Paris, Supple-
ment Persan, no. 59, fol. 161a. V. asupra lui, Ed. Blochet, Catalogue des Mann-
scrits persans [Bibliotheque Nationale], tome I, Paris, 1905, p. 32o sq.
2 Ms, gresit, are musdnieret.
3 Dhimmi, zimmi: 1 Client, 2. Tributaire, sujet vivant sous la protec-
tion du gouvernement. On comprend en Turquie, sous ce noin, les juifs, les chre-
tiens ou les paiens vivant sous la protection du gouvernement et soumis it la
-capitation , in Dictionnaire Lure-francais al lui Bianchi-Kieffer, ed. II, Paris,
1871, s. v. Tara Romaneasca, conform capitulatiilor, nu se afla in aceasta situatie
si nu s'a aflat nici mai tarziu.
4 Supplement Persan, no. 59, fol. 162 b. ins intre sultan si uinara este un
_he superfluu. Ainandoua locurile in ins lathier.
6 In text iiskard, plur. s frant arab dela lap, u fachir 0, echivalentul persa
nului s dervi. . E, deci, o interpretare a lui Idris Bitlisi.
6 Idris Bitlisi, dealtfel, arata ca Baiazid I a avut printre ostasii sai, in luptele
-contra lui Ali Bey din Karamania Sarbi lukeriydni-e-Los tsoldati din Las
in ms Ancien Fonds Persan, no. 59, fol. 42a.

7 www.dacoromanica.ro
350 AU REI. DECE I

insa, este vocalizarea pasagiului citat mai sus: e limpede Vilk oglu.,
c
Aceasta grafie, coroborata cu j LA Vulk oglu din eAsak-

pasazade, apoi cu c611 4_1 Villz oglu din acelasi precum si din
variantele lui Anonymus Giese, confirms intru toate parerea noastra.
5. Aceasta lectura este asigurata si prin pasagiile cronicei contim-
porane cu a lui Idris Bitlisi, anume a lui Rulti Celebi (incheiata la
anul 1511), pastrata intr'un manuscris in mare masura vocalizat 1.
Astfel, Baiazid is de sotie pe Vulk oglu kizini v fiica lui Vulk oglu 2.
In vederea luptei cu Timur intr'un pasagiu care imediat se poate
vedea ca este corupt, juxtapunandu-si informatriile, fail a le coor-
dona sultanul isi aduna stile:

; 53-.4;1 ; (5)r:4. 9 t?"-s 5 jos- t; 9 01:'.1 r9)9 ,_}_5'"

a., otc ,k J' ) (-9,7 P 3'-')! [ll
"
c..s 2
,
LA-D .J
crC"- J5"(: 'IL J."
L:3 36.5.-0..9 C-..N.14 51 aj:-.. oj:i/L40-.43 cp,_L,
c,63 :41
Oastea 3 Anatoliei si a Rumeliei si garda sa si garihii si ienicerii si
achingii si soldati roman si sari-A (sic ! ) ; Laz oglu in persoana dease-
menea ; 5o.000 numai Mari, [in total] 180.000 de soldati, adunand,
fiind si sultanul Siileyman 4 i Mustafa. Din tara Dest au venit ra-
tan [al caror conduc5.tor?] era numit Ak Nar; Ak N5r 5 a murit la
Adrianopol (Edrene) 6 . Se poate vedea usor cum compilatorul Ruhi

1 Cf. Babinger, GO W, p. 42-43. Autorul se chema si Ruin Edrenevi ; cf. J.

H. Mordtmann, Pula. Edrenewi, in MOG, II (1923-1925), p. 129 sq. IntrebuinIani
manuscrisul dela Berlin, Preussiche Staatsbibliothek, ms Orient., Quart 821, re-
cent catalogat ; e copiat in anul 95o H. ( =1543 a. D.).
2 Fol. 42a.
3 Fol. 46b.
Unul din fiii lui Baiazid I, cunoscut ca Silleyinan Celebi.
s La semnul intreba-ii e un cuvlint necitet in manuscris. La fel e vocalizat
iii
gresit 6 Sara) 4. Alte greseli: elllithdw, ()data pentru mar.
_r-Aj
6 n Ak NAr insemneazd foc all) a. Poate ROT a adrianopolitanul I aci avea.
o informatie precisit.

www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CEL BATRAN LA LUPTA BELA ANKARA 351

Celebi si-a alaturat, amestecandu-le, informatiile luate din izvoare

diferite: dovada cea mai convingatoare este ca pe Tatari ii pomeneste,
in aceeasi fraza, de doua ori, a doua oars dandu-le si pe probabilul
conducator. La fel, in izvoarele pe care le avea la indemana a gasit
toate cele trei forme Sill o Sarbi a, Liiz o Lazarizi si (3%
Mak in loc de c.51-5( 31, Vulk oglu si le-a mentinut pe toate, lard
a se mai gandi ea cel putin Sir/ si Laz dace nu si anacronicul
L5N.G Mak, in cazul de fate insemneaza unul si acelasi popor.
Presupunerea noastra apare cu atat mai indreptatita, cu cat acelasi
cronicar, povestind lupta dela Ankara, spune: '

IN( -W 'I 5 oft AP' '5-156,1 37

, c
*IdA;.)41 .1. -41 L'j j...) )fit 3,0 31 DI);

Si Vulk oglu luptand vazu [ca nimeni acolo] nu mai este; situatia
vazuta asa fu (sic !). Si acela, luandu-si stash sarbi (Sid) se re-
trase , aratand astfel ea la Ankara, dintre toti cei insirati mai sus
numai &Arbil au luptat.
6. In pofida razboaielor, muzele turcesti nu se odihneau. Ne-au
ramas cronici intregi rimate. Acestea prezinta un interes deosebit
tocmai fiindca din cauza metrului cantitativ ele sunt vocali-
zate de cele mai multe oH. Una din cele mai vechi cronici rimate
(Ta'rich-i-nianziim) este a lui Hadidi, scrisa in metrul o hazadj r,
fiind terminate la anul 1523 2. Hadidi, intr'un capitol intitulat,
obisnuit, in persana: 3

c ;el
"j >1 31i. 3

' Fol. 47 b. ede e introdus ulterior in ins, Bind necesar. La fel ol. ins tot
gresit: Sari.
2 Cf. Babinger, GOIV, p. 59 60 si J. v. Hammer-Purgstall, Geschichte der
osntonischen Dichtkunst bis au/ unsere Zeit, Pesth, II Bd., p. 402-403. Intro-
buintAm manuscrisul dela Berlin, Preussische Stoalsbibliothek, ms or. no. 206
{Diez A. 4o, 76].
' Fol. 3o b. (numerotatia original5).

7*
www.dacoromanica.ro
352 AUREI, DECEI

Yildirim chan aduce in slujba sa pe fiica lui Lazar (Laz), principele

incapatinat , povesteste pe larg nunta. Lupta dela Ankara o reda
astfei.:

471 c?1: di) ZB-`,/(

23 3.1),
l ()U ex41-. J.
.2.1)9 4.535A,e, c.3:11

si_j_y 64( r,
crkc.' Ar s-jj.4.

Numai Vilk oglu, I cu oastea sarbeasca. (Lazun leskerile) infra in lupta

numaidecat cu o mie de barbati prieteni. Lupta cu Tatarii invalmasit.
Timur Lenk, vazand lupta [celor] cu otel, zise: Caciulile puse pe par,
la ce mai lupta relele caciuli? [ti] vede ; seama.'nd fiecare cu un urias ;
it crezu isik 2 pe necredinciosul sarb ( Lazun kalirini). Doi fii ai lui
Yildirim chan tragandu-si capul, intorcandu-se in Rumelia, parasira
lupta. Vede Vilk oglu ca s'au risipit soldatii si numai singur a ramas
[si] lupta ; ii lua oastea si, si acela o sterse . Din toata incaierarea
ramane convingerea ca. nu Mircea a luptat acolo.
7. Ultimul la care mai facem apel este Mehmed Zd im (1- 1578) 3.
Acesta fara a mai arata provenienta armatelor otomane in preajma
hotaritoarei luptei, it aseaza pe (.4,-;/1 rt. cjI, V-1-k nam oglu

numitul V-1-k oglu 4 in (3.60 J y Laz memleken Cara lui

Laz )), /k.& 9( )) (pa o j > dedesi Lciz oglu yerine in locul

1 Fol. 56a.
2 V. mai jos.
3 Cf. Babinger, GO U', p. 98 sq. Intrebuint'ain nianuscrisul dela' Berlin, Preus-
sische Staalsbibliothek, ms Diez, A. Quart, 48; cf. W. Pertsch, Verzeichniss der
iiirkischen Handschriflen der kiniglichen Bibliolliek zu Berlin, Berlin, 1889, p. 221.
4 Constructia e: n fiul [cu] numele V-1-1; o.
www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT 1IIRCEA CEL BATRAN LA LUPTA DELA ANKARA 353

mosului shu Laz oglu 1 cu toate ca Lazar ii fusese lui Vuk tats, nu
mos. Batalia insasi e astfel descrisa:

e)*L I c5,-L'I AL},( 61, ri 73- jV -4"

1g ,! , j,, n; )5(
2-) c,
,2,1:-e. 5,:j-01
-3-1t

JAI) I ) ,:s1; L'y;-, I 03:),L) 1)Jj

crY6 c331"
... pans cand Timur, vazandu-i pe soldatii sarbi (Laz) cu cdciuli,
socotindu-i pe acestia isici, a zis cica: acesti isici necredinciosi la
ce mai lupta? fiindch' in Persia ordinele isicilor 2 i ale kalenderilor
umbla cu caciuli. Din pricina aceea Timur ii socoti isici pe soldatii
sarbi 3.

Toate aceste pasagii, extrase din Anonymus Giese , `Ashkpasa-

zade si Nesri publicate si cunoscute pang acum si din Idris Bitlisi,
Ruin Celebi, Hadidi si Mehmed Za`im nepublicate inch si necu-
noscute pang acum dupa ce le-am analizat comparativ credem ca
se pot recapitula astfel in mod neindoelnic: a) No. I, 2, 3, 4 si 6 din
cronicile citate, in ordine quasi-cronologica, arata, potrivit datelor
cunoscute ca Baiazid I, s'a casatorit cu fiica cneazului Lazar numit
si Laz oglu si Vulk oglu, asa cum vor fi numiti si descendentii lui sofa
a lui tefan si Vuk Lazarevici ; b) No. r, 2 si 5 care, dupd cum ani
vazut, ingramadesc izvoarele, fara alegere, transcriind gresit un Vulk
in /flak arata ca in armatele otomanilor se afla si Vulk oglu cu un
contingent de Sarbi, no. 4 indicand numai intr'un sens general ne-
credinciosi , iar celelalte nepomenind nimic sub specie; c) Toate cro-

Ms Diez, A. Quart, 48, fol. 346 b.

2 Dictionarul lui Bianchi-Kieffer, s. v. da: o casque, rotule, derviche va-
gabond qui n'appartient h aucun couvent *, iar J. Th. Zenker, Dictionnaire turc-
arabe-persan, Leipzig, 1866, s.v.: s moine vagabond, calotte; ein Kappchen, das

unter dem Turban getragen wird . Pe 1 desigur geyii, nu 1-am gasit in dictio-

nare, unde este insa Hsu. geyiisa vetement, habillement . Poate fi

tradus, deci, prin pars pro toto, cu a caciula 4. D. Iorga, insa GOR, cit. p. 321,
ii arata pe calaretii sarbi imbracati in o fier negru ; atunci, poate, purtau cacti
nu caciuli.
8 Ibid., fol. 355a.

www.dacoromanica.ro
354 AUREI, DECEI

nicile, neexceptand nici pe no. 5, in lupta cu pricina ii amintesc numai

pe Sarbi, cu Vulk oglu sau fail el, ca no. 7.
Corolarul este asadar: Sdrbii cu Vulk oglu 1-au ajutat pe Baiazid
in lupta dela Ankara.
Aceasta concluzie se mai sprijineste si pe faptul c5. Domnul Tarii
Romanesti din vremea aceea, Mircea cel Batran, este cunoscut lui
Anonymus Giese (p. 48 ei.c57 Mirce, sau mai bine Mirea), lui

`Asakpasazade (p. 73 "-By' asemanator latinescului Mircius),

lui Nesri (Noldeke, p. 339: oirf.":". Mirdji), precum si celorlalti, uneori

fara a-i mai da nuinele, sub denumirea de L5( 3)1:91 Iflak Beyi
Principele lath Romanesti ceea ce dovedeste ca Turcii stiau
face o raspicata deosebire intre Domnul muntean si cel sarbesc.

Revenind la punctul lasat la urma intr'adins putem spune acum

ca pe Tanga cronicile turcesti si celelalte izvoare contimporane
marturisesc participarea Sarbilor la lupta memorabila. dela Ankara.
Asa, dintre cronicarii bizantini, deobicei bine informati pentru epoca
aceasta, Chalkokondylas in oastea lui Baiazid le face un loc de frunte
Sarbilor 1, vasali ai sultanului fara a aminti vreun contingent ro-
manesc iar in formidabila ciocnire, dupa ce, retoric, ii face sa-si
aduca arninte de vechile for virtuti, ii infatiseaza luptand pe aripe
unde erau ciagataii lui Timur 2, meritandu-si astfel neprecupetit
laudele pe care marele chan li le aduce in cronicile turcesti 3. La fel
Dukas, alaturi de trupele Rumeliei (Op_awceg) ii insira si pe lancierii
sarbi 4. Apoi, intr'o frumoasa paging ii infatiseaza pe vitejii sarbi,

Ed. Bann, p. 29: Ziel3ovg 6i ixeivoug xai Tetra1.2ok.

2 Cf. si Hammer, GOR, cit., p. 248 sq.; Zinkeisen, GORE, cit., p. 371 si lorga,
GOR, cit., p. 321.
a 148: HataNvig Si ... avpaydeag arearen, (5;
Chalkokondylas, ibid., p.
paytatov, avanaea2afldiv ;sal Toi,g Totflaaoi,g azIto," 6oevq)6,novc, is
r)StiParo
pvelovg pdhara nov yevopivovc roiirovg (hp' arc 6g piya i(peovet 6); &roc
.-ragarvyxcivoiry en,6965v ciyaSthv yevopivan )). lar la Angora, p. 156: Toc130.201
di ivrai,15a civbecc yev6uevot dyaaoi imcizono ciVcog A6yov, xai 41,3a26-rig is ma):
nazarcii6ac rd re d6eara Karlaav, Kai dunmarieovro Ivreraftemg ixdpepot rov
leyov.
4 Dukas, ed. Bonn, p. 62: 6 6g IlaynaVir xai clerk naciav oreariavavvd a_
Ogaxixip re seal &a-rawly xai ve62extov 10.1.ov arear6v, Kai rim Eienz, izan,
6,aol5 Irec9avov Tor A.acieov vide aziv 6oevqo6oic :72E1a-wig, IN.Ve.

www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CET, BATRAN I,A I,UPTA DELA ANKARA 355

care, dupa un atac vijelios, reusesc s rupa. zidul Sciti lor lui Timur
cel S,chiop, neraniti, din cauza armurei de otel; pe urma revin, se
intorc in hora mortii; Stefan Lazarevici patrunde pang la cumnatul
sau, sultanul-fulger, insa neputandu-1 convinge de inutilitatea re-
zistentei se salveaza, impreuna cu primogenituh) Siileyman, fugand
spre Brusa 1.
Acela0 lucru it povestesc si cronicile interne sarbeti 2.
Niciun alt izvor, nici contimporan si nici de mai tarziu, nu-1 arata
pe Mircea eel Baran ca participand la lupta dela Ankara 3, asa cum
sunt aratati de toate izvoarele mai amanuntite principii sarbi, Stefan
si Vuk Lazarevici.
Insa, mai hotaritor decat acest argument a silentio, este pozitivul
raport cretan, care reproducand stirea proaspat adusa la Candia de
un vas venit dela Enos la 6 Aprilie 1402, spune: Milcus autem Vlachus
et Ungari et Tartari a partibus occidentalibus Vlachie veniunt contra
..dictum Bayasitum 4, infirmand astfel categoric interpretarea greit5.,
intemeiata pe inadvertenta lui Giese.
Putem, asa dar, afirma cu certitudine ca Mircea eel Batran nu
1-a ajutat, nici personal, nici altfel, pe Baiazid I la lupta dela Ankara,
lasand aceasta cinste pe seama cui i se cuvine o Vulk oglului sarb,
si inlaturand pentru totdeauna confuzia.
Turnu-Severin AITREL DTCEI

1 Ibid., p. 66 67.
Ne-au fost inaccesibile. Cf. C. Jire&k, Geschichte der Bulgaren, Prag, 1876,
p. 358: Stefan Lazarevici, dupa dezastrul dela Ankara is in stapanire x alle vater-
lichen Lander von der Donau bis zum tar . Cf. si Constantin Filosoful, la St.
Stanojevie, loc. cit., p. 428: Dupa lupta, la Constantinopol, Stefan prime.te titlul
de * despot dela imparatul Ioan. Cf. si documentata Geschichte der Serben a lui
Jire6ek, cit., p. 137 sq.: n Bei Bajazid befanden sich die serbischen Farsten mit
ihren gepanzerten Reitem, die Briider Stephan und Vuk Lazarevie und ihre
Neffen, die Briider Gregor ung Georg BrankoviC . Fratele lui Stefan, Vuk, Vulk
pe urma trece, cu un nepot al sau, de partea lui Siiley-man, pornind itnpotriva
Sarbiei. Insa este prins de Musa, pe care 1-a tradat la Kosmidion, si decapitat ;
-cf. Jire6ek, GS., p. 147.
3 Problema inchinarii lui Mircea cel Batran kip de Turci nu este Inca satis-
facator elucidate. Poate unele lumini sa ne vita tot din izvoarele turcesti.
4 Cf. Iorga, Notes et extraits pour servir a l'histoire des Croisades au XV-e sticA,
Paris et Bucarest, vol. I, 1899, p. 116.

www.dacoromanica.ro
 RESUME
M. Iorga, dans une communication faite a l'Academie Roumaine-
sur <des chroniques turques comme source pour l'histoire des Rou
mains , prenant comme bonne l'edition du savant turcologue de Breslau,
M. Fr. Giese, des anciennes Tevdrikh-i-al-i20sman, adinet que le prince
de Valachie, Mircea le Vieux (1386-1418) a participe a la fameuse
bataille d'Ankara (1402), pour aider son souzerain, Bajazet contre
Timour Lenk. Depuis lors certains historiens roumains ont ete du meme
avis.
Pourta7nt ce n'est pas le voivode roumain qui a aide Bajazet dans-
cette lutte, ce sont les despotes serbes, Etienne et Vuk Lazarevi6.
En effet, en examinant les variantes consignees a la fin de l'ouvrage
de M. Giese: Die altosmanischen anonymen Chroniken, Breslau et
Leipzig, 1922 et 1925, on constate que Fediteur n'aurait pas eu le droit
de choisir le terme de I flak oglu (< le Valaque = Mircea le Vieux)
dans son texte, p. 38 et 40, parceque seuls quelques uns des manuscrits
portent cette forme, tandis que les autres, les meilleurs, ont V-1-k oglu,
comme cela resulte de la Variantenverzeichniss . Or ce V-1-k oglu
apparait aussi dans autres passages anterieurs, ou l'immixtion du prince
de Valachie est exclue ; comme, par exemple, a l'occasion des noces du
sultan turc avec la scour d'Etienne et de Vuk Lazarevie, oh le nom dans
la chronique anonyme turque est vocalise avec damma: Vulk. Dans-
notre etude nous apportons encore d'autres preuves, tirees d'autres
chroniqueurs turcs, parmi les plus anciens, prises dans les editions
publiees par le meme Giese: `Agikpagazade, et par Noldeke: Negri, puis-
tirees des manuscriti non imprimes encore, jusqu'a ce jour de
Idris Bitlisi, Hadidi, Ruhi Celebi et de Mehmet Za`im, dans lesquels
on trouve, a une exception prey, partout V-1-k oglu, parfois vocalise:
Vilk oglu, Vulk oglu et Vilk oglu. D'ailleurs, dans les chroniques turques
le prince roumain est connu sous la forme authentique: Mira, ou
www.dacoromanica.ro
 A PARTICIPAT MIRCEA CEL BATRAN LA LUPTA DELA ANKARA 357

Illirdji, etant appele Plait Bevi, (le prince valaque . Done, l'edition
de M. Giese souffre, au moins dans cette partie, d'un manque de judi-
ciosite, qui a entraine dans l'erreur nos historiens, lesquels ne connais-
sent pas la langue turque.
Les chroniqueurs serbes, comme Constantin le Philosophe, et les
chroniqueurs byzantins, comme Chalkokondyles et Dukas, parlent
de la participation a la bataille d'Ankara, des Serbes seuls, guides par
Etienne Lazarevid. Mais la preuve la plus decisive que Mircea n'a pas
pris part a ce combat est le rapport cretois du 6 avril 1402, publie par
M. Iorga, dans ses Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisades
au XV-e siecle, vol. I, p. 116, d'oir it ressort explicitement: 4 Mi lcus
autem Vlachus et Ungari et Tartari a partibus occidentalibus Vlachie
veniunt contra dictum Bayasitum .
Nous pouvons, par consequent, etre surs qu'a la bataille d'Ankara
le sultan turc fut aide non par le prince roumain, son vainqueur de
1397, mais par son beau-frere et vassal serbe, Etienne Lazarevid, ainsi
que par son frere, Vuk.

www.dacoromanica.ro
BOERI MOLDOVENI DIN VEACUL
AL X V-LEA :

STANCIU PARCALAB DE HOTIN BSI STANCIU

MARELE

Secolul al XV-lea a dat Moldovei pe cei mai falnici voievozi ai sal ;

aceeasi epoca ne-a lasat cele mai glorioase urine ale boierimii moldovene.
Ii gasim alaturi de Domnul lor, cu palosul in many pe camp de
bataie, cu sfat sff judecata luminata in divan.
Stabilitatea domniilor lui Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare le
Ingadue indelungate si rodnice dregatorii in slujba tariff. Neamurile lor,
putine dar Inrudite Intre ele si de multe on chiar cu Domnii, ajung
la mare putere.
Urmasi ai descalecatorilor si ai stravechilor cnezi, aceasta nobilime
de sange inseamna in cursul secolului XV ispravi glorioase in cartea
neamului.
Istoria poate sub influenta democratismului ultimului secol
nu le-a facut deplind dreptate ; caci, daca astazi cunoastem in deaproape
sirul evenimentelor politice, viata, soarta si chiar caracterele voivo-
zilor, nu am ajuns Inca a deslusi in deajuns persoana marilor dregatori
-din preaj ma tronului.
Aceasta de sigur se datoreste sff imprejurarii ca in documentele
timpului, boierii nu figurau dec at prea rar cu numele lor patronimic ;
-de obicei ei erau trecuti cu titlul dregatoriei ce o ocupau, sau chiar
ocupasera ; jar foarte des numai cu numele lor de botez.
Gasim de pilda in actele secolului al XV-lea o sumedenie de boieri
-Cu numele de Stanciu, toti contimporani, aproape toti boieri de divan:
Stanciul, Stanciul fiul lui Ivan dvornic, Stanciu frate cu Lazor, Stanciu

www.dacoromanica.ro
 BOERI 3101.DOVE,NI DIN VEACUI, AI, XV-I,E,A 359

frate cu Stana, Stanciu comisul, postelnicul, parealabul, parcalab

de Hotin, de Cetatea-A1b5., Stanciul Ponici, Starostescul, Banilovschi, etc.
Cum sa-i deosebiin, cand de abia u mai intrezarirn prin negura a
5 secole?
Vom incerca, in baza documentelor ce ne stau astazi la dispzoitie,
sa inlaturam cel putin unele confuziuni si sa fixam cateva puncte cu
privire la persoana si neamul lor.
Poate ca vor fi de folos altora care cerceteaza si ei, si dela care na-
dajduim s aflam candva parerile lor.
Incep cu persoana lui Stanciu hotnogul, parcalab de Hotin la 1436
Aprilie 21, deoarece in urma gresitei apropieri a unor docuinente pri-
vindu-1, s'au tras concluziuni incurcate si referitor la alti boieri cu
numele de Stanciu.

I. STANCIUL HOTNOGUL, PARCALAB DE HOTIN

Pentru oricine cauta a deslusi, in istoria secolului al XV-lea a Mol-
dovei, personagiile cu numele de Stanciu, aparitia unui Stanciu ca
parcalab de Hotin in 1436 este o noua nedumerire.
La 21 Aprilie 1436, the si Stefan voievozi daruesc slugii lor hot-
nogului Stanciu, parcalab la Hotin, satul dela Crasna, unde ii erau
si casele. Suretul care ne spun aceasta, aflator intro condica de docu-
mente a d -Iui Emil Miclescu, a fost publicat de raposatul Gh. Ghi-
banescu 1. Prof. M. Costachescu 1-a republicat 2.
Oare acest Stanciu parcalab de Hotin in 1436 este un personagiu
deosebit de cei de mai sus, sau se identifica cu vreunul dintre ei?
Atat raposatul Gh. Ghibanescu cat si Costachescu 1-au identificat
pe Stanciul hotnogul din 1436 cu Stanciul Starostescu, tragand si
oarecare concluziuni genealogice de pe urma acestei identificari.
Parerea d -Ior se bazeaza pe coroborarea documentului de mai sus
cu un suret din 1507 Martie 1 3, cu suretul din 1528 Aprilie 4 4, i cu
acel din 1547 Aprilie 3 5.
Iata si ce gasim in aceste trei surete.
In suretul din 1507 Martie I: Ivanciul si nepotii s5.i de frate Man-
zul, Toader, Andrusco, Ion, Maria si Fedor, feciorii Stanciului pared-

1 T. Codrescu, I, p. 88-89 0 Surete si Izvoade, XVIII, p. 32.

2 Doc. Mold. dinainle de Stelan cel Mare, I, p. 429.
a Ghibanescu, Surete 4i Izvoade, XVIII, p. 103 0 I. Bogdan, Doc. lui Ste /an
.cel Mare, I, p. 380.
Ghibanescu, op. cit., p. 534.
5 Ideni, XIX, p. r.

www.dacoromanica.ro
360 I. C. 3IICLESCU-PRAJESCU

labul, vand satul Grigorestii pe Siret, cu mori in Siret, a for dreapf6

mina. Incrangatura ar fi deci urmatoarea:
X

Stanciul parcalab Ivanciul

Manzul Toader Andrusco Ion Maria Fedor

Ca acest Stanciul parcalab, mort in 1507 (deoarece se vorbeste de

ocinile fiilor lui) este inteadevar Stanciul Starostescul, reese indiseu-
tabil din apropierea suretului de mai sus de un document din 1489
Octomvrie 141. Aflam aci ca voievodul darueste Grigorestii, cu morile
pe apa Siretului, fratilor Stanciul, Ivanco si Isaico Starostici, fiii lui
Fedco Starostici, nepotii lui Mihail Starostici, stranepotii lui Jurj dela
Fratauti. Este important de retinut ca Ivanco este frate cu Stanciu.
In suretul din 1528 Aprilie 4: Petru Rares intareste Fascanii pe
Crasna lui Fedor, feciorul Anuscai si seminteniei lui Trifan, Maria,
Ana si Irina, fiii Ivanciului, ce 1-au avut parintii for Ivanciul si Anusca
din ispisoc de cumparatura.
In suretul din 1547 Aprilie 3: Iliac Vodd intareste lui Borcea dvor-
nic, Toader si Sora, fiilor lui Fedor, nepotii Anuscai, si seminteniei for
Trifan, Marica, Ana si Irina, fiilor lui Ivanciu, un sat pe Crasna,
anume Fascanii, ce 1-au avut mosii for Ivanco si Anusca.
Este clay ea avem aface in ultimele 2 surete cu aceleasi persoane.
Ar rezulta deci urmatoarea inerangatura:
X

Anusca Ivanciu
Fedor
Trifan Marica Ana Irina
Borcea dv. Toader Sora

Notam ea de data aceasta Ivanciul este frate cu Anusca.

Comparand cele trei surete citate mai sus intre ele, vedem ca atat
in suretul din 1507, cat si in cele din 1528 si 1547 se &este eate un
Fedor, nepot lateral al unui Ivanciu.
Raposatul Gh. Ghib5.nescu a dedus ca Ivanciul si Fedor din 1507
sunt tot una cu acei din 1528 si 1547.

1 I. Bogdan, op. cit., p. 380.

www.dacoromanica.ro
 BOERI MOLDOVENI DIN VEACUL AL XVLEA 361

Plecand dela aceasta premiss, a facut apoi legatura cu documentul

din 21 Aprilie 1436, identificand satul Fascanii pe Crasna , intarit
de Ilias Vod5. in 1547 fiilor lui Ivanciu si ai lui Fedor, cu satul pe
Crasna daruit de Ilie si Stefan voievozi lui Stanciul parcalab de Hotin.
De aci s'a tras concluzia ca Stanciul parcalab de Hotin din 1436 este
una si aceeasi persoana cu Stanciul parcalabul, fratele lui Ivanciu din
1507. In baza acestor prezumtiuni an fost elaborate si alte incrangaturi
genealogice 1.
Concluziile de mai sus, trase din coroborarea celor trei surete cu
documentul din 1436, stint insa gresite. Stanciu, hotnog si parcalab
de Hotin din 1436 nu poate fi identic cu Stanciul Starostescul parca
labul de care se vorbeste in 1507. Iata de ce:
I. In suretul din 1507 Ivanciul este frate cu Stanciul, pe cand in
acele din 1528 si 1547 el este dat drept fratele Anuscai.
2. In primul suret Fedor este fiul lui Stanciu, pe cand in celelalte
dotia el este fiul Anuscai. Pe de alts parte nu se poate presupune ca
Fedor ar fi fost fiul lui Stanciu cu Anusca, deoarece din suretul din
1507 reese ca Stanciul era frate cu Ivanciul, iar din cele din 1528 si
1547 se vede ca Ivanciul era frate cu Anusca, care deci nu putea fi
sotie lui Stanciu. De altfel chiar defunctul Gh. Ghibanescu in alts
parte 2 ne da pe Anusca, sora lui Ivanco, drept casatorita cu Borcea
diac, si nu cu Stanciu.
3. Suretul din 1547 ne da si pe urrnasii lui Ivanciul fratele Anuscai
i anume: Trifan, Maria, Ana si Irina. Aci iarasi avem o dovada. ca
Ivanciul din 1547 nu este acelasi cu Ivanciul din 1507; caci urmasii
acestui din urma, frate cu Stanciul parcalabul Starostescul, sunt altii.
Ii aflam dintr'un uric din 1606 Aprilie 13 3. Ei sunt: Armanca, Pantea,
Urita si Agafia. Aci mai aflam ca. Ivanco fusese pitar.
4. De altfel in documentul din 1507 Fedor mai are 5 frati. In acele
din 1528 si 1547 el apare ca singurul copil al Anuscai. Aceasta se vede
si din imprejurarea ca mosia Fascanii, dupa ce se imparte in (Iona
parti, dupa fratii Ivanco si Anusca, Fedor is el singur jumatatea Anus-
cai, pe cand cealalta se imparte intre cei 4 fii ai lui Ivanciu.
Vedem deci ca. Ivanciul si Fedor din 1507 nu sunt aceleasi persoane
ca Ivanciul si Fedor din 1528 si 1547. Fedor din 1547 nu este fiul lui
Stanciul Starostescul, ci al Anuscai, probabil cu Borcea diacul.

1 Vezi T. Codrescu, I, p. I IO.

2 Surete ri Izvoade, XIX, p. 2.
3 Arh. Stat. Ia ,ci, Tr. 1765, op. 2014, dos. 4, fila 377; V. Ion Necu Icea,
Ease. VI, p. 102.
www.dacoromanica.ro
362 I. C. MICLESCU-PRAJESCU

5. data acestea stabilite cade dela sine si apropierea ce se facuse

intre satul pe Crasna daruit in 1436 lui Stanciul Hotnogul si 4 Fasca-
nii pe Crasna intariti in 1547 fiilor lui Ivanciu si al Anuscai.
Este posibil sa avem a face in ambele cazuri cu acelasi sat,
cu toate ca an existat probabil chiar pe atunci mai multe sate
pe Crasna. R5.mane insa stabilit odata ce am dovedit ca suretul
din 1507 nu trateaza despre aceleasi persoane ca cele din 1528 si
1547 ca nu exista niciun indiciu ca fiii Anuscai sa fi avut de tata.
pe un Stanciu.
Aceasta natural nu exclude posibilitatea ca fiii Anuscai probabil
cu Borcea diac, apoi vornic sa fie nepoti sau stra.nepoti ai hotno-
gului Stanciu, parcalab de Hotin in 1436 ; in care caz satul la
Crasna sa fie inteadevar Pascanii de mai tarziu. Nu cunoastern
insa pana astazi niciun act care sa ne dea vreo indicatie in aceasta
privinta.
6. In fine gasim o ultima si peremptorie dovada. ca Stanciul hot-
nogul, parcalab de Hotin nu poate fi acelas personagiu cu Stanciul
Starostescul, in insusi documental din 1436. Inteadevar, printre boierii
martori ai daniei facute de Ilie si Stefan voievozi, gasim, in capul diva-
nului, pe Jurj Fratovschi.
Acest boier, care apare in documentele dintre 1393 si 1439, trebue
sa fi trait cam intre 1370 si 1440. Fiul sau Mihul Starostici figureaza.
printre boierii tarii intr'un document extern din 1456. Fiul acestuia,
Fedco Starostescul trebue sa fi trait pe la 1470. Stim despre el ca marise
in 1482, cand se vorbeste pentru intaia oars de fiul sau Stanciu. Acesta
apare in documente ca Stanciul Starostescul in 1484, 1487 si 1491.
Aflam ca era mort in 1507, cand se vorbeste de fiii sai ca proprietari
ai Grigorestilor, si mai aflam ca intre timp fusese parcalab. Nu stim
insa al carei cetati.
Din toate aceste date se poate deduce ca Stanciul Starostescul
probabil ca nisi nu era nascut in 1436, an in care mai functiona in
divan stramosul sau Jurj Fratovschi. In tot cazul este sigur ca nu
putea la acea data sa fie deja parcalab de Hotin, dregatorie de frunte,
la care nu se ajungea decat la o varsta mai inaintata.
Credem ca prin cele de mai sus se dovedeste pe deplin ca Stanciul
Hotnogul, Parcalabul de Hotin din 1436, nu este identic cu Stanciul
Starostescul.
Tot in urma confuziei create prin coroborarea suretelor din 1507-
si 1547, d. profesor Costachescu, dupa ce identifica pe Stanciul Hot-
nogul cu Stanciul Starostescul, mai opineaza ca acesta din urma este
aceeasi persoana cu Stanciul Marele, parcalabul de Cetatea-Alba din

www.dacoromanica.ro
 BOERI MOLDOVF.NI DIN VEACIJI, AI, XV-LEA 363

1466-1475, si trage deci concluzia ca Stanciul Hotnogul, parcalabul

de Hotin din 1436, este tot una cu Stanciul Marele 1.
Astazi insa stint, cum vom vedea mai jos, ca. Stanciul Mare le, par-
calabul de Cetatea-Alba al lui Stefan cel Mare, este Stanciul fiul lui
Ivan Dvornic, si frate cu Lazor si cu Costea; ori, in insusi documentul
din 1436 Aprilie 21 gasim printre boierii care marturisesc dania facuta
de Ilie si tefan voievozi lui Stanciul Hotnogul, pe Stanciul Mare le,
alaturi de fratele sau Lazor, la locul al XI-lea. Este deci clar ca nu
putea fi aceeasi persoana cu Hotnogul.
Voin arata de altfel in cele ce urmeaza ca Stanciul Starostescul si
Stanciul parcalab de Ceatatea-Alba sub Stefan cel Mare erau si ei per-
soane deosebite.
In ce priveste pe Stanciul Hotnogul, parcalab de Hotin in 1436,
el nu mai apare sub acest nume in niciunul din documentele ce ne sunt
astazi cunoscute. Ramane ca not descoperiri sa ne lamureasca asupra
persoanei lui.

II. STANCIUL MARELE, FIUL LUI IVAN DVORNIC

Despre ()auk dvornic de Suceava, neamul si satele lui, ne vorbeste

d. prof. M. Costachescu 2. Cariera acestui boier, numit si Vana dela
Tulova, dupa satul unde-i erau curtile, ne este cunoscuta. El apare
in documente Intre 1397 si 1425. In 1428 trebue sa fi fost mort, deoarece
vedem ca satele lui sunt intarite de catre Alexandru cel Bun fiilor lui,
Lazor, Stanciul si Costea.
Acest Stanciu, a carei soarta o urmarim aci, apare, alaturi de fra-
tele lui Lazor, pentru prima oard in divan la 4 Ianuarie 1432 sub dom-
nia lui Ilie voievod, fiul lui Alexandru cel Bun. Faptul ca nu intrase
pang la acea data in divan, cu toata inalta situatie a tatalui sau Ivan
dvornicul, ne face s presupunem ca trebue s fi fost Inca 'Canal. Soco-
tim ca se va fi nascut cam pe la 1400.
Il gasim, tot impreuna cu Lazor, in documentele anului 1433, la
locurile 8, 9, 10 sau II.
Cand Ilie voievod se refugiaza in Polonia, cedand tronul fratelui
sau Stefan III, vedem dintr'un document din 24 Aprilie 1434 ca Stan-
ciul si Lazor raman in tara sub Stefan III. In acest document Stanciul
este trecut la locul 14.

1 Doc. Mold. dinainte de ,Stelae eel Mare, I, p. 435-437 ; Ion Neculcea, VI,
p. 102 Ii Arderea Tdrgului Floci, p. 32.
2 Cercet. Isl., VVII, p. 4o-79.
www.dacoromanica.ro
364 I. C. MICLESCU-PRAJESCli

Ilie reintorcandu-se si impacandu-se cu *tefan III spre a domni

impreuna, gasim pe Stanciul, alaturi de Lazor, in toate documentele
date intre 1435 si 1443, de obicei la locurile 7-14.
La 3 Aprilie 1439 gasim un Stanciul postelnic, care cumpara mosii.
Ca acesta este tot Stanciul fiul lui Ivan dvornic ne dovedesc o serie
de documente posterioare, din 6 August 1440 si pada la 6 Martie 1443,
care ne dau printre boierii divanului pe # Pan Lazor si pe fratele lui
pan Stanciul postelnicul . Putem deduce deci ca el a fost postelnic
intre anii 1439 si 1443. Totodata notam ca intre timp el urcase in ran-
gul boierilor de divan la locul 5 in 1440, la locul 4 in 1441, spre a reveni
in 1442 la locul 10.
In 1443 nu apare decat o singura data la 6 Martie, ca postelnic si
fara fratele sau Lazor, la locul al 12-lea. Dupa aceasta data nu-1 mai
gasim in divan pana la 1448 nici pe el nici pe Lazor.
Pe semne ca.' nu se dadusera de partea lui Stefan III, cand acesta
prinde si orbeste pe fratele sau Ilie in 1444 spre a domni singur. In
tot cursul domniei lui *tefan, ei nu agar cleat o singura data si anume
in 1445, la 18 Fevruarie, cand tefan-Voda intareste Manastirii Homo-
rului niste sate date de ei acestei manastiri. Sa fi fost aceasta danie
tocmai cu de a for buna. voie ? rapt este ca atat timp cat a domnit
tefan III, Stanciul si Lazor nu mai reapar in niciun act. Nici dupa ce
tefan a fost ucis de Roman II, fiul lui Ilie, nu-i regasim.
De abia in 1448, cand Petru III (Aron-Voda), alt fiu al lui Alexan-
dru cel Bun si frate cu Ilie si Stefan III, alunga pe Roman II, rega-
sim pe Stanciul si pe Lazor intre boierii divanului la Hotin la 22 August,
trecuti la locurile 5 0 6 dupa boierul Bratul.
Cu incepere din anul 1448 figureaza printre boierii divanului lui
Petru Aron un pan Stanciu la locul 5 (la 23 Aprilie, 5, 15 si 27 Iulie,
3, 15 si 22 Septemvrie si io Octomvrie 1448). Ca acesta este tot Stan-
ciul fratele lui Lazor se vede lesne din faptul ea este trecut in toate
aceste acte tot la locul 5 si tot dupd pan Bratul, ca si la 22 August.
De altfel in anul urmator, cand Alexandrel, fiul lui Ilie voievod si
nepot lui Alexandru cel Bun, alunga pe Petru Aron, regasim pe Stan-
ciul, alaturi de fratele lui Lazor, intr'un doc. din 5 Iunie 1449, la locu-
rile 3 si 4, iarasi dupa pan Braevici. In acelasi an, la 26 Mai, il gasim
ca Stanciu tot la locul 3 si tot dupa Braevici.
In 1450 Bogdan II, un fiu natural al lui Alexandru cel Bun, alun-
gand pe Alexandrel, boierii Stanciul si Lazor dispar din nou.
De abia in 1452, cand Alexandrel incearca sa-si reocupe tronul,
punand pe fuga pe Bogdan II si razboindu-se cu Petru Aron care reve-
nise ca pretendent, Stanciul reapare in actele divanului, ba alaturi
www.dacoromanica.ro
 BOERI NIOLDOVENI DIN VEACUI, AL XV-LEA 365

1e fratele sau Lazor (7 Septemvrie, 27 Octomvrie), ba numai ca Stan-

ciul (zo August, 21 Decemvrie). Ca avem aface si in acest an cu una
si aceeasi persoand, se poate deduce din faptul ca este intotdeauna
trecut la locul at 3-lea, intre Duma Braevici si panii Costea si Petre
parc5.1abi, fie singur, fie cu fratele Lazor.
Tot astfel in 1453 it gasim la 22 Ianuarie, cu fratele lui Lazor, la
locurile 3 si 4, intre Manoil dela Hotin si Costea si Petre parcalabi.
Iar in alt document tot din Ianuarie 1453, mai apoi la 8 si 23 Fevruarie,
3 Aprilie, 12 1 20 Iunie, 20 Iu lie si 7 Septemvrie, apare ca o Stanciul ,
tot in locul 3, tot intre Manoil dela Hotin si fratii Costea si Petre Par-
calabi.
In cursul anului 1454 apare o singura data, la 1 Ianuarie, ca pan
Stanciul , tot la locul 3 si iarasi intre Manoil dela Hotin si Petre Par-
calabi.
Toate aceste date ne dovedesc cu prisosinta identitatea persona-
giilor Stanciu si o Stanciu f rate cu Lazor . In ambele cazuri este
vorba de Stanciu Dvornicovici, adica fiul lui Ivan.
data acest punt stabilit, ramane sa elucidam aparitia unui Stan-
ciu parcalab la 5 Octomvrie 1448 si unui Stanciu parcalab de Ceta-
tea-Alba la 26 Ianuarie 1453.
In doc. din 5 Octomvrie 1448, citim un Stanciu p5.rcalab, trecut
in divanul lui Petre Aron la locul 5, intre boierii Pan Bratu si Pan
Costea Ora's. Ori, atat la 3 si 15 Septemvrie, cat si la io Octomvrie al
aceluiasi an, deci 5 zile dupd documentul de mai sus, regasim pe <c Stan-
ciul , tot la locul 5 si tot intre Bratul si Costea.
In acelasi an, dupd cum am vazut mai sus, gasim la 22 August pe
Stanciu, alaturi de fratele sau Lazor, tot la locul 5 si tot dup5. Pan
Bratul. Nu poate deci fi nicio indoiala ca Stanciu Dvornicovici a fost
parcalab in 1448.
Ca era parcalab de Cetatea-Alba aflam din actul din 26 Ianuarie
1453. Aci it gasim in divan in aceasta dregatorie la locul al 3-lea intre
pan Manoil dela Hotin si pan Petre parcalab.
Dovada ca este tot Stanciul fratele lui Lazor o facem si aci usor,
comparand acest document cu acel din 22 Ianuarie 1453, dat cu 4 zile
inainte, unde gasim la locurile 3 si 4 pe Lazor cu fratele sau Stanciul,
tot intre boierii Manoil dela Hotin si Costea si Petre parcalabi; apoi cu
acel din Ianuarie 1453 (probabil 23) in care este trecut <c pan Stanciu
la locul 3 tot intre Manoil dela Hotin si fratii Costea si Petre parcalabi.
Din citatele de mai sus reiese indiscutabil ea:
Stanciul Irate cu Lazor din documentele anilor 1428, 1432-1443,
1445, 1448-9, 1452 ; Stanciul postelnicul din 1439-1443 ; Stanciul din
www.dacoromanica.ro
8
366 I. C. MICLESCIT-PRAJESCU

anii 1448-9, 1452-1453; Stanciul parcci/aint/ din 1448 0 Stanciul pdr

calabul de Cetatea-Alba din 1453 sunt una i aceeasi persoanci 1.
Ar putea ramane o singura nedumerire: faptul ca. Stanciu in tot
intervalul 1448-1453, cand credem not ca a fost parcalab, nu este citat
decat de doua on ca atare, data in 1448, altadata. in 1453, tot restul
timpului figurand numai ca Stanciul, sau Stanciul cu fratele lui Lazor.
Credem ca aceasta se explica prin obiceiul timpului de a trece boierii
marl in acte numai pe numele for de botez, tocmai fiindca erau prea
cunoscuti. Astfel gasim si pe Manoil dela Hotin, pe Costea si pe fratele
sau Petre (si multi altii) foarte des citati fard dregatorie, cu toate ca
tim ca erau si ei parcalabi.
Pe de alts parte tocmai faptul ca Stanciul figura intotdeauna intre
cei dintai in divanuri, face neverosimil sa nu fi avut in atati ani nicio,
dregatorie. Avand in vedere documentele din 1448 si 1453 putem,
aproape sigur, deduce ca." Stanciu a fost parcalab cu incepere dela 1448,
cand Petru Aron a detronat pe Stefan III 2 si cand Stanciu, dupa o
absenta de aproape 5 ani sub Stefan III, is din nou parte la sfatul
tarii, ffind inaintat de noul Domn la locul 5 in divan.
In 1454 Stanciu apare o singura data la 1 Ianuarie fara frate si
fara titlu, la locul 3 intre Duma Braevici, pan Manoil dela Hotin si
pan Petre Parcalabul.
In 1455 incepe lupta decisiva intre Alexandrel si Petru Aron, care
domnia i el peste o parte din Moldova i care cu ajutorul Ungurilor
cauta sa-1 scoata pe nepotul sau din scaun.
Stanciul ramasese credincios lui Alexandrel. Il regasim ala.turi de
Domnul lui, in 2 acte din 3 0 8 Fevruarie, la locul 3 din divan, ca Stan-
ciu , intre boierii Duma Braevici, Manoil dela Hotin Si Petre parca-
labul.
La 14 Fevruarie sau Martie 1455 el figureaza in ultimul act dat de
Alexandrel inainte de infrangerea sa la Movile la 24 Martie care-1 costa

1 Nu sunt deci de acord cu d. prof. Costachescu cand sustine ca Stanciul

Parcalabul este diferit de Stanciul fiul lui Gana dvornic, si ca ar fi tot una cu
Stanciul Ponici (Cercel. Ist., vVII, p. 46). Acesta din urma este intot-
deauna citat en numele de familie, din 1438 Martie 5, nand apare, si Pana in 1447
Fevruarie 11, cand iI intalnim pentru ultima data. El a fost sluga credincioasa
a lui Stefan III voievod si a disparut data cu omorirea acestuia de catre Ro-
man II. Ori, am va'zut mai sus ca Stanciul Dvornicovici din contra nu pare
a fi fost in gratiile acestui voievod in ultimii ani ai domniei lui. Stanciul Ponici.
era un boier de mai mica importanta, fiind de obicei trecut cam printre ulti-
mele locuri; Stanciu, fiul lui Ivan dvornic, se gaseste intotdeauna inaintea.
lui in documentele anilor 1438-1443, cand ii intalnim impreund.
3 Cf. Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, vol. II, p. 21.

www.dacoromanica.ro
 BOERI MOLDOVENI DIN VEACUT, Al, XV LEA 367

scaunul, ca Stanciul parcalabul, la locul al 2-lea intre boierii ramasi

credinciosi voievodului, sff anume intre Duma Braevici si Petre parca-
labul, intocmai ca si in documentele din 3 si 8 Fevruarie. (Se vede ca
Manoil dela Hotin trecuse intre timp de partea lui Petru Aron).
Documentul a fost dat la Mini la.
Aceasta imprejurare este extrem de interesanta. Caci punand-o in
legatura cu un document din 1428 August 5, cand Alexandra cel Bun
darueste unui Stanciu satul Banila, s'ar putea presupune ca a fost
tot Stanciul nostru, parcalabul, care a primit atunci Banila. Astfel
s'ar explica de ce Alexandrel, in lupta sa cu Petru Aron, se opreste la
Banila, unde erau probabil curtile credinciosului sau parcalab si de unde
cere ajutorul Regelui Poloniei ; iar apoi, dupa infrangerea suferita, se
retrage tocmai la Cetatea-Alba, unde era parcalab tot Stanciu. Acolo
si moare.
Mai stim ca intariturile zidurilor si turnurile cetatii fusesera oran-
duite de insusi Stanciu, in timpul parcalabiei sale, dupa cum ne spune
inscriptia ce s'a pastrat I.
Dupa moartea lui Alexandrel vedem ea Petra Aron nu numai ca
it iarta pe Stanciu, dar u lasa si dregatoria sa, folosindu-1 mai departe
in slujba
Inca din 2 Iulie al aceluiasi an it gasim la Suceava, in divanul nou-
lui down, alaturi de fratele sau Lazor, el fiind la locul al 4-lea, iar Lazor
la al 3-lea. Regasim aci pe Bratul la locul I, pe Manoil dela Hotin la
locul 2 si pe Petre parcalabul la local 7.
La 15, 20, 23 i 29 August si la 12 i 20 Decemvrie Stanciu figureaza
in divan singur si fara titlu, la locul 5, dup5. pan Bratul sff Manoil dela
Hotin. (La 20 August mai gasim, in afara de Stanciul nostru la locul
5, si un Stanciu parcalab >> la locul 2o. Aceasta este evident o greseala
de scris, deoarece la locul 20, in mai toate documentele anului, figu-
reaza (c Danciul Parcalabul ).
In fine, in 1456 gasim pentru ultima oard pe Lazor alaturi de fratele
sau Stanciu, intr'un document extern, nedatat. Pan Lazor e trecut al
3-lea, pan Stanciul al 4-lea. Dupa aceasta data nu mai gasim urma
lui Lazor. Acesta fiind mai in va'rsta ca Stanciu, care dupa cum am
spus trebue sa se fi nascut cam pe la 1400, era de sigur batran in 1456.
Documental din 1456 mai este interesant sff prin faptal ca apare
in el la local al 24-lea pan Mihul Starostici. Aceasta constitue o noua
proba ca Stanciul parcalabul de Cetatea-Alba, fiul lui Ivan Dvornic,
nu putea fi tot una cu Stanciul Starostescul parcalab pe la 1500 ; caci

1 I. Bogdan, in Acad. Rom., diem. Seq. 1st., s. II, t. XXX, p. 125.

www.dacoromanica.ro
8
368 I. C. MICI,ESICT

Mihul Starostici, care vine cu mult in urma lui Stanciul Dvornicovici

in divan, era insusi bunicul Stanciului Starostescul.
Stanciul nostru mai apare in divan, singur si fard title, la 18 Fevrua-
rie si 8 si 29 Iunie 1456, la locul 2, iarasi dupa Duma Braevici la locul I ;
iar la 29 Iunie la locul 2, dupd Duma Braevici la locul I. La 13 Iunie
apare ca Stanciu parcalab in capul divanului.
In 1457, la 12 Aprilie, Stefan cel Mare care intrase in Moldova,
loveste pe Petru Aron si-1 infringe. Petru fuge in Polonia ; credin-
ciosul lui parcalab it urmeaza.
Intr'un document dat in 1458 Ianuarie 24, la Camenita, it gasini
pe Stanciu alaturi de Domnul sau, impreund cu Duma Braevici si
Coste Danovici, pe cand Manoil si Petre parcalab trecusera deja la
Stefan cel Mare.
De abia la 30 Octomvrie apar in divanul lui Stefan, atat Duma
Braevici la locul I, cat si Stanciul la al 3-lea. Stefan stiuse sa impace
boierii.
De aci inainte cariera lui Stanciul Dvornicovici este luminoasa.
Incepand din 1459 si pana la 1466 el figureaza ca Stanciu , fara titlu,
in mai toate documentele lui Stefan eel Mare (la locul 3, cateodata si
2), de obicei dupa Duma Braevici si Manoil.
La 9 Iulie 1466 apare tot in acelasi complex, ca pan Stanciul
parcalab de Cetatea-Alba .
Cu incepere din 1467 il gasim in documente totdeauna in capul
divanului (Duma Braevici disparand in 1466, iar Manoil in 1467), fie
ca pan Stanciul, fie ca parcalab de Cetatea-Alba.
La 24 Septemvrie 1468 aflam ea are copii, caci este trecut ca martor
in document impreuna cu copiii lui.
Cu incepere din acest an apare in acte si fiul sau Marza, alaturi de
Stanciul parcalab de Cetatea-Alba. . Daca dupa cum am socotit
Stanciul s'a nascut pe la 1400, fiul sau, prin 1468, putea sa aibe intre
30-40 ani.
Singur it mai gasim pe Stanciu de trei ofi: la 5 Fevruarie si ro Iulie
1468 si la 10 Septemvrie 1470, intotdeauna in capul divanului.
Pe fiul sau Marza it intalnim pana la 22 Mai 1476. Dupa aceasta
data Marza dispare. Va fi cazut pe semne la 26 Iulie al aceluiasi
an, la Itazboeni. Amara, dar glorioasa soarta pentru batranul
parcalab !
El mai apare in fruntea boierilor in 1478, la II Fevruarie, ca pan
Stanciu .
In 1479, tot fara dregatorie, sta in capul divanului, la 29 Aprilie
si la 7, 19 si 24 Mai. Este ultimul document in care este citat.
www.dacoromanica.ro
 BOER' MOLDOVENI DIN VEACU!, Al, NV-LEA 369

Din cauza batranetii, Inca din 1477 se lasase de parcalabie, caci

Ii vedem pe Duma si Harman in aceasta dregatorie.
Letopisetul dela Bistrita ne da data sfarsitului lui: ... in acelasi
an (6987/1479) August 8, intr'o Duminica seara, a raposat roaba lui
Dumnezeu Cneajna, fiica lui Alexandru voievod, iar Stanciul cel Mare
a raposat 3 zile dupa dansa....
Cu drept cuvant a fost poreclit de cronicari Stanciul Mare le.
Domnii pier, orbesc, sunt alungati, se schimba. El sta neclintit
in preajma tronului, timp de peste o jumatate de secol, din 1428 cand
Alexandru cel Bun it milueste pentru a sa dreapta si credincioasa slujba
si pana in 1479, cand moartea curma credincioasa-i slujba catre Stefan
cel Mare.
Falnica cariera, datorita de sigur unei minti agere, unui brat puter-
nic si unei inimi neinfricosate ; poate in parte si inrudirii sale cu insusi
neamul Bogdanestilor. Felul in care ne povestesc Letopisetii despre
moartea lui si a Cneajnei ar putea insemna ca Stanciul Marele era
sotul Cneajnei, fiica lui Alexandru cel Bun 1.
Astfel s'ar explica si faptul ea in ultimii ani sedea in divan Inaintea
lui Vlaicu, cu toate ca acesta era unchiul lui tefan cel Mare.
*
* *

Din cele expuse pana aci retinem deocamdata ca Stanciu, Stanciul

frate cu Lazor, Stanciu parcalabul, Stanciu parcalabul de Cetatea-
Alba, Stanciu cu fiul sau Marza, de cate on apar intre 1428 si 1479,
sunt una si aceeasi persoana, si anume Stanciul Dvornicovici, Marele.
E adevarat ca dovada nu se poate face decat prin coroborarea date-
lor la care apar in divan, a locului pe care it ocupa in rangul boierilor,
a boierilor intre care sunt trecuti, a localitatii unde apar si a voievo-
zilor pe care ii slujesc.
S'ar putea spune ca proba nu este concludenta.
Dar se pune intrebarea: daca am avea aface cu boieri deosebiti,
s'ar putea concepe, fata de importanta lor, ca ei sa nu se intalneasca,
din 1432 si pana in 1479, nicio singura data in acelasi document, ca si
cum ar sedea cu. schimbul * in divan?
Daca am ga.si intr'un singur act pe un Stanciu la locul 3 de pilda,
concomitent cu un Stanciu parcalab * la alt loc, sau cu un Stanciu
cu fratele lui Lazor , ar fi clar ca sunt persoane diferite, dupa. cum

1 D. profesor Costachescu in Arderea Tdrgului Floci, p. 32, ne spune ca

d-sa crede in aceasta inrudire. Vom vedea mai jos, cand va fi vorba de urmaii
Stanciului, en' presupunerea d-sale pare a fi justa.
www.dacoromanica.ro
370 I. C. MICLESCU- PRAJESCU

tiin ca in unele acte in care apar in acelai divan Stanciu, Stanciu

Ponici si Stanciu comisul, avem deaface cu trei boieri deosebiti.
Faptul insa ca timp de 47 de ani Stanciu, Stanciu fratele lui Lazor,
Stanciu parcalabul, sau parcalabul de Cetatea-Alba, nu se intalnesc
niciodata in acelai document, poate fi luat drept o dovada definitive
Ca sunt una i aceeai persoand.
Pe de alta parte, cum am mai spus, cand gasim in divan la Suceava
In 1453, sub Alexandrel:
La 22 Ianuarie un pan Lazor si fratele lui, pan Stanciu la locurile
3 si 4 intre Manoil dela Hotin i Coste i Petre parcalabi ; la 23 Ianuarie
un pan Stanciu la locul 3 intre Manoil dela Hotin si Coste si Petre
parcalabi ; la z6 Ianuarie un pan Stanciu parcalab de Cetatea-Alba
la locul 3 intre Manoil dela Hotin i Petre parcalab, nu mai poate ramane
nicio indoiala asupra identitatii tor.
Totodata, continuitatea aparitiei lui Stanciu in divan, fie sub o
forma, fie sub alta, nu lase loc posibilitatii substituirii vremelnice a
unui alt boier sinonim in local lui. Este adevarat ca Stanciul nostru
dispare din 1443, cand Stefan orbqte pe Ilie, si pane in 1448 cand
revine Petru Aron ; dar ca Stanciul care reapare in 1448 este tot el
ne-o dovedete faptul ca din momentul cand reapare un Stanciu
regasim si pe < Stanciul cu fratele lui, Lazor , exact in acelai loc si
intre aceia5i. boieri.
Tot astfel si in 1458, cand se refugiaza. la Camenita cu Petru Aron
O. nu figureaza deci in primele acte ale lui Stefan cel Mare. Faptul ca-1
gasim cu Alexandrel la Camenita la 24 Ianuarie, alaturi de Duma
Braevici, i apoi la 3o Octomvrie cu Stefan cel Mare, tot alaturi de
Duma Braevici, este un indiciu puternic ca avem aface cu aceeasi
persoand.
De altfel mai exista. i o dovada sigura: ,stint ca Stanciul parcala-
bul de Cetatea-Alba al lui Stefan cel Mare intarise zidurile i turnurile
cetatii Inca de pe timpul lui Alexandrel, dupe cum ne spune inscriptia
citata mai sus.
Bucureti I. C. MICLESCU-PRAJESCU

www.dacoromanica.ro
 RESUME
(,'influence des boyards sur l'histoire de la Moldavie ;au XV-e
siecle a ete grande. Leurs families, peu notnbreuses, mais apparentees
entr'elles et souvent avec les voivodes, sont l'appui le plus sur de ceux-ci.
Jusqu'a present l'histoire ne leur a pas fait justice, car nous ne savons
que peu de chose en ce qui les concerne.
Ceci est dti en grande partie an fait que les documents du temps ne
les citent d'habitude que par le prenom, n'ajoutant que rarement leur
fonction on le nom de famille. Il est done difficile de les identifier.
On trouve ainsi dans le courrant du XV-e siecle une serie de
boyards du nom de Stanciu: Stanciu le frere de Lazor, le frere de Stana,
le comis , le postelnic , le percalabe , de Cetatea-Albk de Hotin,
Stanciu Ponici, Starostescul, Banilowsky, etc.
Les notes ci-dessus publiees tachent de jeter quelque lumiere stir la
personne de deux d'entr'eux, Stanciul le percalabe de Hotin et Stanciu
le Grand. Elles dissipent en meme temps quelques confusions existantes
an sujet de ces deux boyards, qui ont ete, a tort, pris pour une male
personne et puis confondus avec un troisieme Stanciu Starostescul.
Il resulte des preuves citees que Stanciu percalabe de Hotin en 1436
est une personne distincte des deux autres. Il n'apparait du reste qu'une
seule fois dans les documents connus aujourd'hui, le 21 avril 1436.
Jusqu'a present sa carriere et sa personalite ne nous sont pas revelees.
Par contre nous possedons d'amples details sur son omonyme Stanciu
le Grand, frere de Lazor et de Costea et fils d'Ivan Dvornik. Il parait
avec ses 2 freres en 1428, puis avec son frere Lazor jusqu'en 1455.
Entre temps it est cite comme postelnic depuis 1439 jusqu'en 1443. A
partir de 1448 it est cite tantot seul et sans titre, tantot comme perca-
labe. Nous apprenons par un document de 1466 qu'il etait percalabe
de Cetatea-Alba, fonction dans laquelle it reste jusqu'a la veille de la
bataille de R5sboian en 1476. Il avait tin fils Marza qui est cite avec
www.dacoromanica.ro
372 I. C. 3IICLESCTJ-PRAJESCI7

son pere depuis 1466 mais lui disparait apres 1476. Nous retrouvons.
Stanciu, seul et sans titre, en 1478 et 1479, en tete du divan des boyards.
Le Letopiset de Bistrita nous donne la date de sa mort a savoir le
II amit 1479.
Il est possible que Stanciu le Grand ait ete le gendre d'Alexandre le
Bon, dont it aurait epouse la file Cheajna, a juger par le Letopiset
mentionne et aussi par d'autres circonstances dont it sera question
quand nous parlerons de ses descendants.
II n'est pas a confondre avec Stanciu Starostescul qui a ete aussi

percalabe, mais beaucoup plus tard vers la fin du XV-e siecle et qui
etait le fils de Fedco Starostescul, le petit fils de Mihul Starostici et
l'arriere petit fils de Giurgiu de Fratauti.
On parlera des Starostescul dans un article futur.
Pour le moment it est a retenir que Stanciu Hotnog percalabe de
Hotin en 1436, Stanciu le Grand, postelnic entre 1439 et 1434 et per-
calabe de Cetatea-Alba entre 140 et 1476, et Stanciu Starostescul
percalabe vers 1500 sont trois personnes differentes.

www.dacoromanica.ro
 DIN INEDITELE LUI
COSTACHE NEGRUZZI
Se tie eh mai multe din traducerile lui Costache Negruzzi n'au
fost niciodata publicate. Din manuscrisele daruite de Iacob Negruzzi
Academiei Romane, sunt cunoscute operele studiate de d-nii N. Iorga,
E. Lovinescu Si de Eugenia Carcalechi 1.
Publicand cateva pagine din ineditele sale, am voi sa aducem o
nou5. contributie la cunoaterea marelui prozator moldovean.
E vorba de un mic manuscris (no. 474) pe care-1 gashn trecut
astfel in catalogul manuscriselor Academiei Romane
In-8 mic. Pagine 55. sec. XIX.
Scrisoare. cirilica de aceeai mand (numai pag. 7-8, pierzandu-se
foaia veche, au fost copiate de alta mina).
Legatura moderna.
Titlul e pe pag. I:
4 Telestina . Trad. de Costache Negruzzi.
Scrisul fiind acelasi cu al piesei Nanina din ins 423, unde se
afla o insemnare a d-lui Iacob Negruzzi, in care se spune ca piesa e
tradusa i scrisa de Costache Negruzzi tot lui trebue sa i se atribue
5i traducerea aceasta.
Sfaritul lipsete .
Povestirea se oprete brusc, in mijlocul unei fraze, cu cateva randuri
inainte de sfaritul nuvelei. De sigur ca aceasta ultima foaie, care lip -
sete, corespundea cu alta, pe care va fi scris, de sigur, numele sau, poate
i pe at autorului tradus. In sprijinul acestei presupuneri, ca un accident
ne lipsete de indicatiuni pe care traducatorul le va fi dat, se aclaug5.

1 Rev. 1st., IV (1918), no. 4-7; Cony. Lit., II (1868-1869), p. 269; XI V

(1911), no, 3 .i no. 6; XXXIX (1905).

www.dacoromanica.ro
374 V. GIIIACI011.7

lipsa unei alte foi (p. 7-8) inlocuita cu alta, cu un scris grosolan, o
ortografie nedibace si o punctuatie cu totul fantezista.
Printr'o coincidenta ciudata, si din manuscrisul Naninei (no. 423)
lipsesc dou5.' pagine (fila 34) si foarte probabil coperta cu titlu 1.
Cu privire la manuscrisul de care ne ocupam acum, dela inceput
trebue sa facem o indreptare : titlul e trecut in catalogul Academiei
Telestina . Tot sub aceasta forma it da d. Lovinescu 2.
De fapt Negruzzi a scris peste totKelestina.Dackin titlul manuscrisu-
lui sau, literele majuscule cam fanteziste pot da loc la interpretari diverse,
in cursul lucrarii uncle, dupa cum se va vedea mai departe, acest nume
revine de nenumarate ori, nu poate fi nicio indoiala si K dela Kelestina
e identic cu cele dela Kapitan sau Kare (fila 12).
Originalul traducerii lui Negruzzi este Celestine, nouvelle espagnole
a lui Florian 3. Face parte dintr'o serie in care gasim Bliomberis, nuvela
franceza, Pierre, nuvela germand, o nuvela portugheza, una persana
si asa mai departe. Fiecare nuvela, inainte de povestirea propriu zisa,
are si o introducere. Celestine Incepe Cu reflexiuni despre influenta
literaturii spaniole asupra celei franceze, parte pe care Negruzzi n'a
tradus-o.
Traducatorul dovedeste, mai peste tot, o bung cunoastere a limbii
franceze, dar nu ajunsese Inca la acea stapanire deplina, pe care o va
avea mai tarziu. Dovada unele amanunte :
J'irai des demain = ma voi duce de maine
vers i heure du matin = cand acum era un ceas pang di-
mineata
au bout de six mois = in vreme de 6 luni
ses devoirs = trebuintele
demandent son cher don Pedro a
tous les objets que la unit lais-
sait distinguer = intreband de don Pedro pe ori
si cine intalne
la severe Celestine = manioasa Kelestina
les passagers = trecatorii.
Eroare propriu zis nu gasim decat le magister tradus cu maghistratul.

1 Costache Negruzzi, viala 6 opera lui. 'rot astf el 1-am trecut i eu in Costache
Negruzzi (Clasicii romani comentati), bibliografie, p. 148-149.
I Cf. Identilicarea unor talmaciri ale lati Costache Negruzzi, in Rev. Ist. Rom.,
VVI (1935-1936), P. 349.
2 In operele complete in 13 vol., Leipzig, chez Gerard Fleischer, 181o, I,
p. b5 -88. In Costache Negruzzi, am aratat in treacAt acest izvor, neidentificat
pawl atunci (p. 149).

www.dacoromanica.ro
 DIN INEDITLIX 1,151 COSTACHE NIIGRUZLI 375

Traducatorul urmareste originalul de aproape. Uneori totusi lasa

1e o parte unele expresiuni, fara s putem sti daca nu a putut sau nu
a voit sa le redea. In numarul acestora sunt unele malitiozitati ale
autorului, pe care traducatorul nu le-a subliniat (... don Henrique...
qui etudiait depuis dix ans a l'universite de Salamanque, et commen-
gait a expliquer Cornelius Nepos assez passablement. ...une declaration
d'amour en latin, que son regent lui avait faite. Henrique, qui se piquait
d'avoir appris la politesse a Salamanque).
Negruzzi, care, dupd cum se stie, Inainte de a traduce din frantuzeste
tradusese din greceste, nu scapase Inca de grecisme si intalnim in o Ke-
lestina expresiuni ca paratiristisc, clironoamd, a enhirisa, mitahirisit,
an catordosit, prohorististi, catadixeste-te, si acel diiaftinsesti pe care-1
cetim si in Memnon . Successeur e tradus odata eu diiadoh, dar in
alt loc cu urmas.
Intalnim acele terminatii de vorbe asa de dese in Alemnon si pe
care le va corecta mai tarziu: murrnurisit, atacarisiti, tratarisit, dizbar-
carisire, ambarearisasti.
Gasim cu oarecare mirare expresiuni vechi ca ptira la sau a trorovi,
dar alaturi si forma a vorbi.
Acelasi cuvant francez e tradus uneori in diferite feluri. Nesiguranta,
sau dorinta de varietate ? De pilda inlideles: nelegiuiti cei fara legi
pagani.
In schimb traduce diferiti termeni francezi en acelasi cuvant, pros!,
uneori nimerit, alte on cu inteles grew de ghicit:
une petite place mal batie = o ulita. proasta
une miserable charnbre = o casa proasta
si mal logee = intru o asa proasta casa
la simple raison = rezonul cel prost
une voix donee, mais sans culture un glas dulce, dar prost.
Intalnim si incercari de a crea cuvinte care nu vor prinde:
elle arrangea et derangea au as5.zat si au dissazat.
Ar fi de laudat multe expresii bune, de pilda : elle avait une me-
moire fort heureuse = o minunata tanere de minte ; sau dibacia cu
care transforms in explicatie pentru cetitori, o apreciere a lui Florian:
des spadassins, espece de scelerats trop commune en Espagne = niste
spadasini (un fel de facatori de rali pre obicinuiti in Ispania).
Tata inceputul povestirii:
KELESTINA
Kelestina la i7 ani, era frumuseta ce intai a Grenadii. Saraca de
parinti si clironoama unei mari averi, is trae supt epitropie unui

www.dacoromanica.ro
376 V. GHIACIOIU

batran al iai mos, aprig si scump: acest mos sa nurnie Alont ; el sa

indeletnice toata zioa a-s num5.ra galbenii, si toata noaptia a goni se-
renadele cari canta supt ferestile Kelestinii. Scoposul lui Alonzo era,
ca sa marite pe aciasta bogata clironoarna dui:A. don Enric fiiul sail,
cari invata de Io ani la academie de la Salamanca, si incepusa acum
a talmaci pe Cornilius Nepos.
Mai toti cavalerii Grenadii iube pe Kelestina: ei nu o pute vide
decat la bisarica, si totdiauna bisarica la cari merge era plina de ti-
nerii cei mai frumosi si mai vrednici de iubit. Dintre dansii s deosabe
don Pedro, capitan de cavalerii fiMd la varsta de 20 de ani, nu bogat,
dar de bun niam, frumos, bland, cu duh, si pre iubit.
El trage asupra sa ochii tuturor damilor Grenadii, in vreme ci el
nu sa uita decat la Kelestina. Aeiasta cari pricepusa, incepusa iaras
a cauta la don Pedro.
Ei an pitrecut asa doa luni fara sa-s poata vorovi, zacandu-s insa
indestule lucruri. In vrernea aZiasta don Pedro au aflat chip a enhirisa
amorezatii sale un bilet, prin care o instiinta aceia ce ia acum stiia
pre bine. Manioasa Kelestina de abiia I-a cetit, si indata cu defaimare
I-au triimis lui don Pedro inapoi: dar cum ia ave o minunata taneri
de minte, au stiut scrisoarea de rost si dupa 8 zile i-au facut si raspuns.
Arnorezatii nostri sa iubie si isi scriia: don Pedro voe mai mult.
De mult cere voe a veni ca sa vorovasca la zaluziia Kelestinii ; asa fel
este obiceiul in Ispanfia, unde ferestele slujasc mai bine pentru noapte
de cat pentru zi: acolo s fac toate intalnirile. La 6iasul cand ulita sa
afla pustie, amorezatul sa invaleste in inantaoa sa, sa inarmiaza cu
sabiia sa, si mergi chemand intru agiutoriu Amoriul si Noapte, cats
o zaluzie josata si incuiata pe din launtru cu giamuri. Curand giamurile
sa deschid incetisor ; minunata Ispanioala sa arata si intriaba cu glas
trernuracios de nu esta cineva pe ulita: amorezatul plin de bucurie
o incredintaza: i-s vorovesc incet, i-s zic de o sula de on acelas cu-
vinte ; giuramanturile zboara printre zaluzeli, sarutarile tree pe giu-
matate ; amorezatul blastema zaluzalile: zgoa sa apropie... trebui
sa-s dispartasca ; mai treci un eias par sa-s dispartasca: si in sfarsit
sa dispartesc, fard s5.-s spue o mie de lucruri interesatoare ce ave as
spune...
Feriasta Kelestinii era intru o latura card o ulita proasta, mai
pustie, si lacuita numai de cei mai saraci din norod. Manca cea batrana.'
a lui don Pedro, side intru o casa proasta, in dreptulferestii Kelestinei....

0 comparatie cu originalul ne arata la fiecare rand sfortarile tra-

ducatorului de a mladia limba lui moldoveneasca. Dar ceea ce nn
www.dacoromanica.ro
 DIN INEDITELF, 1,1:1 COSTACHE NI'GRULLI 377

izbuteste sa redea, e tonul usor, gluing al povestitorului francez.

Negruzzi pare a lua intamplarile si personagiile mult mai in serios
decat modelul sau.
CELESTINE,
NOUVELLE ESPAGNOLE

Celestine, a dix-sept ans, etait la beaute de Grenade. Orpheline,

et heritiere dune fortune immense, elle vivait sous la tutelle d'un
vieux oncle dur et avare: cet oncle s'appelait Alonze. Il etait occupe
toute la journee a compter ses ducats, et toute la nuit a faire taire les
serenades que ion venait dormer a Celestine. La dessein d'Alonz.J.
etait de marier cette riche heritiere avec don Henrique son fils, qui
etudiait depuis dix ans a l'universite de Salamanque, et commencait
a expliquer Cornelius Nepos assez passablement.
Presque tons les cavaliers de Grenade etaient amoureux de Ce
lestine: its ne pouvaient la voir qu'a la messe ; et tous les jours, l'eglis -
on elle allait etait remplie des jeunes gens les plus aimables et les mieux
faits. Parmi eux se distinguait don Pedre, capitaine de cavalerie a
vingt ans, peu riche, mais dune grande maison, beau, doux, spirituel
et tres tendre ; it s'attirait les yeux de barites les dames de Grenade,
et it ne regardait que Celestine. Celle ci, que s'en etait apercue, corn
mencait a regarder aussi don Pedre.
Its passerent ainsi deux mois sans oser se parler, et ne s'en disant
pas moins beaucoup de choses. Au bout de ce temps, don Pedre trouva
le moyen de faire parvenir a sa maitresse une lettre qui lui apprenait
tout ce qu'elle savait deja. La severe Celestine eut a peine lu cette
lettre, qu'elle la fit reporter a don Pedre, avec beaucoup de dignite ;
mais, comme Celestine avait une memoire fort heureuse, elle retint
la lettre par coeur, et fut en &tat d'y repondre, tres en detail, huit
jours apres.
Nos deux amants s'aimaient et s'ecrivaient: don Pedre voulait
davantage. Il sollicitait depuis longternps la permission de venir causer
a la jalusie de Celestine. Tel est l'usage d'Espagne, ott les fenetres
servent bien plus pour la nuit que pour le jour: la se donnent tous les
rendez-vous. A l'heure oil la rue doit etre deserte, l'amant s'enveloppe
dans son manteau, s'arme de son epee, et marche, en invoquant 1'Amour
et la Nuit, vers une jalousie basse, grillee du cote de la rue, et fermee
en dedans par des volets. Bientot les volets s'ouvrent doucement ;
la charmante Espagnole parait, et demande en tremblant si personne
n'est dans la rue ; son amant, transports de joie, la rassure ; on se parle

www.dacoromanica.ro
378 v. GHIACIOIU

a voix basse, on s'interrompt; on se dit cent fois la merne chose: les

serments volent a travers les grilles; les baisers y passent a moitie:
l'amant maudit les barreaux; la maitresse leur rend graces: le jour
approche ; it faut se separer ; on est encore une heure a se dire adieu,
et l'on se quitte sans avoir parte (rune infinite de choses interessantes
que l'on avait a se dire...
La jalousie de Celestine, etait au rez-de-chaussee, et donnait sur
une petite place mal batie, deserte, et habitee seulement par les plus
pauvres du peuple. La vieille nourrice de don Pedre y occupait une
miserable chambre vis-a-vis de la fenetre de Celestine... .

Urniatorul pasagiu ne arata dibacia cu care reda cursivitatea ori-

ginalului:
Unul din spadasini ci fugisa trecusa cu nasul invalit in mantaoa
sa, pe langa zaluzie Kelestinii. Era o noapte tart intunecoasa: Neno-
rocita amorezata, cari deschisasa feriasta, si astepta pe don Pedro,
au socotit ca esti el, vazand pe spadasin. Ia u intinsa mana cu o oftare
de nerabdari si bucurie; si dandui besactiaoa: tani diiamanturile
noastre, ii zaci ia, par ma voi scobori . La auzul de diiamanturi, spa
dasinul sta., ia besactiaoa fara sa zica nimic; si in vreme ce Kelestina
sa scobora, fuge cu grabiri. Giudecati de spaima Kelestinii, cand san-
gura in ulita, cauta inpregiur, si nu vedi pe acela ce it socotisa de don
Pedro! Ia socoteste ca sau departat pentru ca sa nu dei vreun prepus;
ia merge, sa grabesti, it cauta cu ochii, it striga incetisor: nu vedi
nimic, si nimic nu raspunde. Frica o cuprinde: ia nu mai stii ci trebui
sa Lea. Sa va intoarce ia acasa? esi va din targ ca sa-s duca sa caute
caii si oamenii lui don Pedro ci o astepta? Ia sa indoiesti, sa ingrijasti,
dar tot merge. Curand sa ratacesti pe ulita; sanguratate, intunericul,
toate inmultasc frica sa. In sf5.'rsit ia intalneste un om, si ii intriaba
tremurand daca-i departe de poarta cetatii? acest om i-o arata. Ke-
lestina isi mai vine in samtiri; ia prohorisasti cu mai mult curaj, iesa
din Grenada, si nu afla pe nimine, insa tot nu invinovataste pe amo-
rezatul sau, socotesti ca-1 va afla mai inainte: ia sa departiaza, sa cu-
tremura la tot palcu de ciritei, striga la tot pasul pe don Pedro, si en
cat mergi, cu atata sa ratacesti: aeasta era parte ce din potriva Por-
tugaliei .

Se stie ca proza lui Florian e adesea impestritata cu. versuri. Pastorii

lui isi canta amaraciunile dragostei in improvizatii poetice. Dintre
numeroasele versuri raspandite in operele lui, cele mai cunoscute sunt,
de sigur, cele din nuvela de care ne ocuparn, versuri care, insotite de

www.dacoromanica.ro
 DIN INEDITEL1 I,UI COSTACHE NEGRUZZI 379

muzica lui Martini, alcatuesc cunoscuta romanta Plaisir d'amour I.

Reproducem pasagiul in care Negruzzi a incercat sa redea versurile
lui Florian. Foarte interesanta ni se pare o nota talmacitorului , care
pare a invalui marturisirea ca aceste versuri nu prea it multurneau...
Cum ia zice aceste cuvinte, au auzit in petird. viersul unui fluer de
tars: ia asculta: i curand un glas dulce dar prost, &luta aceste cuvinte:
A amoriului dul6iata
Un soifert de 6ias numai tine
Dar dorul lui i dureria
Toata vieata ramane !

Pentru cumplita Silvii

Toate cele li-am lasat
Si acum necredincioasa
4 ia alt amorezat
cat acest izvor va curge,

De multe on ia-rni zace,

Te voi iubi cu credinta
Alt amoriu nu voi ave,
e Ah! izvorul n'au sacat
Dar Silvie mau lasat !
A amoriului dulciata
Ah! un menut numai tine
Iar jale sa gi dureria
Toata viiata famine ! 2
De ce-0 va fi dat osteneala sa traduca aceasta nuvela, deli nu avea
de gaud s'o publice ? Trebue s-1 fi atras aceste descrieri ale unui amor
inflacarat, care infringe cele mai neinchipuite piedeci si nuanta de
pitoresc pe care o dau moravurile unei tari aezata la celalalt capat al
Europei i de care presupuii sai cetitori de abia vor fi auzit pin'atunci.
Trebue sa-i fi placut tindrului Negruzzi acest stil ingrijit, de o eleganta
voita, presarat cu subtilitati cautate. Mai tarziu, it vor obosi aceste
dulcegarii i va glumi pe socoteala oitelor cu cordele verzi (V. 0 alergare
de cai, III, Tristetd). In aceasta epoca a vietii sale, banuim ca. tinarul
1 Ne permitem sa reamintim ca acest compozitor, nascut la Freistadt in
1741 i mort la Paris in 1816, care se numea Schwarzeudorf 9.9 luase mai tarziu
numele de Martini, nu este acelai cu Parintele Giambattista Martini (Bolonia,
1706-1784), cu care a fost uneori confundat.
2 SA socotiasca iubitu cetitoriu, ca aceste sant stihuri alcatuite de un
Zoban (Nota talmacitorului).

www.dacoromanica.ro
380 V. (...1-11AL..1011."

scriitor se multumea sa dea incercarile sale de cetit prietenilor, imparta-

sindu-le placerile sale estetice, si mai ales prietenelor, mod discret si
delicat de a-si destainui sentimentele.
Bucuresti V. GHIACIOIU

RESUME

Le grand prosateur moldave, Costache Negruzzi, a commence son

activite litteraire par des traductions ou des adaptations, d'abord du
grec, puis du francais. Un certain nombre de ces traductions n'ont pas
ete publiees du vivant de l'auteur. Quelques-uns des manuscrits. offerts
par Jacques Negruzzi, le fils de Costache Negruzzi, a l'Academie rou-
maine, ont ete etudies par MM. Lovinescu (19u), Iorga (1918) et
M-elle E. Carcalechi (1905).
Parmi d'autres manuscrits inedits, l'Academie possede un petit
cahier contenant une nouvelle inachevee (ms 474) que le traducteur
anonyme a intitulee Kelestina. Le catalogue des manuscrits de l'Aca-
demie (T. I.) attribue ce manuscrit a Costache Negruzzi. En effet
l'ecriture est bien la mere que celle du manuscrit de Nanina que J.
Negruzzi a donne a l'Academie et dont it cerifie l'authenticite.
Contrairement aux habitudes de Negruzzi, le manuscrit n'est pas
date ; it ne mentionne ni le nom de l'auteur, ni celui du traducteur ;
mais it est probable que la premiere page a disparu, en meme temps
que la derniere. Tout fait presumer que le manuscrit a ete deteriore,
d'autant plus que les pages 6 et 7 ont ete remplacees par d'autres d'une
ecriture peu soignee, dont l'orthographe et la ponctuation malhabiles
sont certainement d'une autre main.
L'oeuvre traduite par Negruzzi est un recit de Florian, Celestine,
nouvelle espagnole, publiee dans le premier volume de ses Oeuvres
completes en 13 volumes (Leipzig, 181o, p. 65-88).
Negruzzi n'a pas traduit l'introduction dans laquelle Florian park
de l'influence de la litterature espagnole sur la litterature francaise.
La traduction nous donne des indications precieuses sur la langue
de l'auteur a cette epoque. Cette langue d'une couleur dialectale tres
prononcee, est emaillee d'un assez grand nombre de mots grecs dont
le vocabulaire de notre auteur se debarrassera progressivement.

www.dacoromanica.ro
 DIN INEDITELE DUI COSTACHE NEGRUZZI 381

A part de legeres taches, on voit que Negruzzi qui, contrairement

b. bon nombre de ses contemporains, n'avait jamais fait de sejour en
France, s'il eprouve parfois quelque difficulte a rendre certaines ex-
pressions francaises, possede tres suffisamment la langue de l'original.
Une comparaison avec d'autres testes du meme auteur nous permet
(le situer cette traduction aux environs de 1825.

www.dacoromanica.ro
-9
 MISCELLANEA

NOTE DESPRE EMINESCU SI CREANGA

Intr'un album junimist de o Cugetari, maxime, poezii, portrete ,

aflator la Biblioteca Bibicescu din Turnu-Severin care incepe cu
contributia lui Iacob C. Negruzzi din io Mai 1872 0 continua cu frag-
mente poetice on maxime roman, franceze i germane iscalite de Fran-

varLe. re..4.4 aur 11.41, smite");

tvprra.-- .1 I -ad.-cat:3" .

Ca; ct e4-4 fmc:44. 17" d nu,nstn; 0,%,

pa. 1.7.2re 4)-^ge.

- L- 02-7. ea-7.-2e___-%

chetti, C. Popovici, N. A. Bogdan, I. Grigoriu, I. Scipione Badescur

A. D. Xenopol, Matilda Cugler i S. Bodnarescu, se anal randurile
ce reproduc, scrise de M. Eminescu si I. Creanga.

www.dacoromanica.ro
 NOTE DESPRE EMINV,SCU N CRF,ANGA 383

Desi cunoscute, dupa alte mss ; diferentele ce se observa intre textele

publicate si cele redate aci, consideratia ca orice lamurire in plus privind
pe Eminescu si Creanga prezinta interes si concluziile not ce se pot
desprinde de asta.data, m'au determinat sa semnalez autografele celor
doua capetenii ale sufletului autohton.
Fragmentele acestea sunt scrise cu aceeasi cerneala si se urmeaza
imediat unul pe altul, constituind, ca atare, Inca o probe a prieteniei
ce facea nedespartiti pe fruntasii poeziei junimiste.
Versurile latine reproduse si traduse de Erninescu sunt familiarele
stihuri din o Tristia lui Ovidius (I, IX, 5-6) 1. Aceleasi versuri ne mai
sunt cunoscute dupa un ms eminescian dela Academia Romans 2,
in care fidelitatea formei originalului latin e riguroasa si traducerea
romaneasca aproape strict gramaticala 3. In forma reprodusa acum se
observa o inversiune in prinml vers (felix eris in loc de eris felix) si
traducerea romaneasca e libera si mai poetics.
Cugetarea lui Creanga ne e cunoscuta si de pe o fotografie a scriitoru-
lui, facuta la 19 Decemvrie 1877, reprodusa de d. Mihail Sadoveanu,
nu pentru textul meditatiei, pe care nu o pomeneste, ci pentru
elemental cronologic ce contine si care muta anul nasterii lui Creanga.
in 1835 4. De' astadata deci se atrage atentia asupra ei.
Tinand seama de faptul ca albumul nostru junimist Incepe la 10
Mai 1872 si ca fotografia lui Creanga e din 19 Decemvrie 1877, se
poate fixa, cu aproximatie, epoca in care au fost scrise meditatiile
pomenite.
In orice caz, aparitia acestor cugetari pe diferite mss ale lui Eminescu
si Creanga ne arata permanenta gandurilor respective in mintea celor
doi prieteni si ne ajuta a contura aspectele firii fiecaruia in legatura
cu lumea inconjuratoare. Erninescu, ca si Ovidius, ajunge, cu amaraciune,
la constatarea ca interesul cinienteaza sau desleaga prieteniile ; Creanga
seva a intelepciunii populare roma'nesti, se consoleaza, cu seninatatea
si umorul sau sanatos, definind o lumea printr'o intrebare si un ras-
puns, tot atat de sugestive : Ce-i lumea ? . Zi-i Rune si to mantue .
D. Bodin

1 Ed. Nisard, Paris, 1857, P. 674, col. 2.

2 Milian Eminescu, Opere complete, Iasi, ed. A. C. Cuza, 1914, p. 144; cf. p.
674. Reproduse apoi in N. Sulica, Clasicismul grecoroman si literatura noastrd
(in special Eminescu), din Anuarul Liceului de bacii * Alexandru Papiu Harlan 4
din Teirgu-illure, Tg.-Mures, 193o, p. 65.
3 Loc. cit.
4 Un document nou referitor la Ion Creanga, in Adeverul, 53 (1937), no.
16.403 de Joi 22 Iulie, p. I (foileton).

www.dacoromanica.ro
i
384 MISCELLANEA

FABRICILE DE HARTIF, ALE LUI MATEI BASARAB

Istoriografia romana este de acord cal prima fabrics de hartie
(harturghie), la noi, s'a infiintat de catre Matei Basarab; nimeni n'a
fixat insa, anul, locul unde a functionat si filigranul hartiei fabricate.
In predoslavia Antologhion-ului slavonesc, dela Campulung, din
1643, Udriste Nasturel enumerand binefacerile revarsate asupra tarii
de catre Matei-Voda spune ca i se cuvin laude, intre altele, pentru
o...tipografie si pentru o nioara feicdtoare de hdrtie ce i se datoresc
Un pitac domnesc ce se afla printre hartiile manastirii Cozia, pitac
scris in limba romaneasca si chiar pe hartie fabricate la noi in tara
fapt vadit pe deplin prin filigrana imprimata in hartie, filigrana
care reprezinta stema tariff, acvila cruciata vine s5. intareasca si
mai mult sustinerea istoriografiei noastre.
Acest pitac domnesc poarta data anului 1646, luna Aprilie 4 si
prin el voievodul Matei Basarab face cunoscut o cinstitului boer al
domniei mele, Zupan llihnea, biv vel stolnic, cameras la Ocnele
Mari, din Valcea, sa caute sa lase slobozia sfintei mdndstiri Cozia, care
se chiamd Ccilinuineqti in pace pentru cdrpa de la moara de hcirtie, ca
m'am milostivit domnia mea de i-am iertat pentru ca au lucrat la
moara de hdrtie pdnd o au isprdvit.. ; deci sa alba builg pace, nimic
val sa nu alba, nici de un lucru domnesc... 2.
Motivul pentru care acesti locuitori s'au bucurat de mila dornneasca
ni-1 arata acest pitac prin ranclurile: o...pentru ca au lucrat si la mana-
stire la Ostrov si la podul de peste Olt si sa alba a fi de paza drumului
-o la stramtura, unde se surpa malul de astupa drumul care merge la
Manastire .
Toate lucrarile sunt facute pe valea Oltului intre manastirea din
Ostrov si manastirea Cozia, lucrari care ne indreptatesc sa credem
ca, dace moara de hartie, ale carei binefaceri le preamareste Udriste
Nasturel, n'a fost la slobozia Calimanesti, apoi cu siguranta, a fost
undeva pe apa Oltului intre manastirea din Ostrov si manastirea Cozia ;
inclin pentru Cdlimcineti.
Cu greu am putea admite ca moara de hartie ar fi fost alt undeva
mai departe, din pricina ca locuitorii sloboziei Calimanesti, pe acele
vremuri, nu se puteau deplasa usor ca s'o termine sff apoi n'ar fi putut
sa-i poarte de grijd si sa-i dreaga stricaciunile ce ar fi suferit in cursul

1I. Bianu, Despre a Moara de hdrtie , in Arh. Olteniei, III (1924), p. 2.

2 Pitac domnesc din 1646 (7154) Aprilie 4. 111'anastirea Cozia Pachetul I,
no. 6, netrebnice, la Arhivele Statului, din Bucureti. Vezi anexa.

www.dacoromanica.ro
 FABRICILE DE HART1E ALE LUI MATEI BASARAII 385

timpului. Nici donmitorul, prin pitacul sau, nu le da in grija, de altfel,

decat lucrari in apropriere de satul lor. Apa Oltului in portiunea dintre
Ostrov 2i mandstirea Cozia era potrivita pentru instalarea unei mori de
hartie careia nu-i trebuia decat apa, atat pentru topitul carpei cat i
pentru punerea in miFare a rotilor morii.
In privinta datei cand a luat fiinta fabrica e mai greu sa ne pro-
nuntam. Totus pitacul domnesc spunand clar ... pentru cd au lucrat
la moara de hdrtie pang o au isprdvit..., s'ar putea admite data pita-
cului domnesc care este 1646 Aprilie 4, ca termen pentru sfaritul
lucrarilor.
Cercetand indeaproape hartia numeroaselor acte ca : zapise, pitace
i hrisoave domneti din epoca domniei lui Matei Basarab observam
cele ce urmeaza.
Filigranul, acvila eruciatil, it gasim la doua zapise din anul 1632,
unul din luna Iunie 6 i altul din August, card data zilei. Primul e un
zapis ce privete manastirea Cci/iiiit, din Romanati, cel de al doilea
privWe mandstirea SI. Sava, din Bucureti. Intemeindu-ne pe aceste
cloud zapise, am fi indreptatiti sa spunem ca moara de hartie a lui
Matei Basarab a existat chiar din 1632. Cercetand mai departe insa
constatam ca filigranul romanesc nu mai apace cleat tocmai in anul
1644 luna Iu lie, dupa.' care data it gasim apoi destul de des pang in
anul 1656 luna Aprilie. Mai bogat reprezentat it gasim in anii 1647
si 1648 ceva mai rar in ceilalti ani.
Aceste constatari ne due la alta serie de concluzii.
Amandoua zapisele din 1632 sunt false i la aceasta ne indrepta-
tete sa conchidem faptul ca scrierea nu-i din acea epoca i apoi pecetile
puse pe ele se vad ea nu-s autentice: o pecete inelara cu fum, puss de
case on ; iar hartia, o simpla foaie taiata dintr'o coala de mai tarziu.
Asa ca ramane ca element sigur hartia cu filigranul din 1644 luna
Julie, un an mai tarziu dupa marturirea data de Udr4te Nasturel in
predoslavia Antologhionului slavonesc pomenit.
Putem socoti ea data a infiintarii acestei mori de hartie anii /643
/644.
Pitacul domnesc din 1646 ne mai folosete i la identificarea
unei not dari, darea cdrpei pentru moara de hdrtie; ne desvaluie apoi
faptul ca locuitorii sloboziei Cali ndnecti erau meteri in a instala mori
de hartie, fiind probabil romani veniti din tinutul Sibiu/it/ 1, unde cu

1 Kemeny, Die altesten Papiermahlen, in Kurz, Magazin fiir Siebenbargen,.

1844, t. I, p. 134 i urm. Moara de hartie dela Sibiu a luat fiinta pe la 1539
i avea Ca filigran cloud sabii incrucipte.
www.dacoromanica.ro
386 All SCELLANEA

mult mai inainte existau numeroase mori de hartie si in sfarsit ca

rnoara de hdrtie era in tara noastrii.
Locuitorii din Calimanesti pe langa mestesugul cladirii morilor de
hartie au adus si denumirea acestei fabrici, prin traducerea cuvantului
echivalet din limba germana (Papiermiihle).
Cercetand filigranul hartiei romanesti constatam ca acvila se
prezinta in cloud feluri, uneori avand ciocul sub bratele paralele ale
crucii ; alteori, in deschizatura ciocului unul din bratele paralele ale
crucii.
Faptul acesta ne-ar indreptati s credem ca avem de aface cu doua
mori de hartie, si lucrul n'ar fi exclus, cand ne gandim ca in timpul lui
Matei Basarab erau tipografii la Mdndstirea Govora, la Mdndstirea
Dealul, la Cdrnpulung si totus Udriste Nasturel vorbeste de tipografie
ca si cum ar fi una singura desi existau mai multe.
0 explicatie a faptului ca acvila apare sub doua forme ar fi si aceea
ca filigranul nu era imprimat in pasta de hartie cum se luereaza azi,
ci se aplica pe hartia Inca cruda cu o stampila si de aceea de multe on
nu apare destul de evident.
In spre concluzia ca pe vremea lui Matei Basarab erau mai multe
fabrici de hartie la noi, duce si faptul ca pe langa cele doua feluri ale
reprezentarii acvilei cruciate, mai gasim Inca o filigrana si anume
infatisand tot o acvila cruciata, cu totul deosebita de cele pomenite,
o acvila mai mica asezata Intr'un scut oval frurnos Impodobit si tim-
brat cu o coroana. De o parte si de alta a acvilei, in scut, observam apoi
o stea cu Base raze si un crai nou.
Acvila cruciata este acvila romaneasca cum apare in epoca branco-
veneasca ; ceea ce da putind indoiala asupra autenticitatii ei este im-
podobirea bogata a scutului.
Faptului acestuia insa ii putem da o explicatie si anume, stampila
filigranei poate sa fie lucrata intr'unul din orasele sasesti dela granita
cu mai multa siguranta la Brasov si mesterul i-a adaugat acvilei mun-
tene scutul impodobit pentru ca sa fie mai frumoasa sau pentruch el
avea de mai inainte lucrata o stampila in mijlocul careia a pus acvila
romaneasca.
Acest de al doilea filigran apare foarte slab imprimat, cel insarcinat
cu aplicarea lui era mai putin destoinic ca cel care aplica filigranele
descrise si-1 gasim aparand Incontinuu Inca din anul 1638 Decemvrie 25,
deci mult mai inainte ca celelalte si apoi in acelas timp pang tarziu.
Pe foaia doua a coalei observam apoi doua litere chirilice un ge
si un i, care constitue o proba mai mult ca avem de aface cu hartie
romaneasca.
www.dacoromanica.ro
 FABRICIEE DE HARTIE ALE DUI MATE[ BASARAB 387

Unde va fi fost instalata aceasta a doua fabrics de hartie nu putem

preciza pentruca fabricile de hartie erau un privilegiu domnesc i
domnitorul tarii acorda acest privilegiu in genere tipografiei tarii ;
episcopiilor sau diferitelor mandstiri.
Nu-i exclus ca vechea manastire din Campulung sa fi avut un ase-
menea privilegiu cu atat mai mult cu cat pe la Campulung trece raul
Ta'rgului 5i raul Doamnei, doua ape pe calea carora se putea instala
foarte bine o moara de hartie. Ne-ar indreptati sa sustinem acest fapt
imprejurarea ca in timpul lui Matei Basarab, la Campulung se gasea
un tipar cu o foarte bogata activitate.
Deci ar fi fost in timpul lui Matei Basarab doua mori de hartie
una pe valea Oltului si alta la Campulung.
Hartia romaneasca se prezenta i ea in cloud chipuri.
Cea cu prima filigrana este putin pufoasd, nu are indeajuns clef,
este dungata, de coloare galbena cenuie i coala are foaia in lungime
de 32 centimetri i in 15.time de 21 de centrimetri. Calitatea hartiei este
inferioara observandu-se urmele radacinale.
Cea cu a doua filigrana este lucioasa, subtire, de aserneni cu dungi
paralele, si are coloarea alburie, este mai fing ca cea dintai. Coala
are foaia lungs de 3o centimetri i lath' de 19 centimetri.
Ambele hartii sunt intrebuintate la tot felul de acte atat la cele
ce emana din cancelaria domneasca cat *i la cele ce se incheie intre
particulari. M. Popescu

ANEXA.1
1646, Aprilie 4. Actul de sculire, in romaneVe, pe care il del Matei
Basarab, sloboziei Ccilimeineqti a uteincistirii Cozia.
t Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab voevod si domn, scrie
Domnia mea cinstitului boer al Donmiei mele japan Mihnea, biv vel
stolnic, carele eti camara la Ocnele Mari sanatate. Prin aceasta iti
fac tire Domnia mea, in vreme ce vei vedea aceasta carte a Domniei
mele, iar dumnPata s cauti sa 14 slobozia sfintei rnanastiri Cozia,
care se chiama Cdlinuine4ti impace pentru carpa de la moara de hartie,
ca m'am milostivit Domnia mea de i-am iertat pentru ca au lucrat la
moara de hartie pans o au ispravit i la Mdndstirea de la Ostrov i la
podul de peste Olt si sa aiba a fi i de paza drumului la stramtura,
unde se surpa malul de astupa drumul, care merge la Manastire, deci
sa aiba buns pace, nimic val s nu aiba, nici de un lucru domnesc.
1 Acest document este scris chiar pe hartia fabricei, avand filigran sterna
-Tarii Romanesti, acvila cruciatd.

www.dacoromanica.ro
 388 MISCELLANEA

Alta, sa cauti dumneata pentru niste tigani ai manastirei, care stint

taetori aici la Ocna, sa fii dumneata ispravnic, sa-si plateasca
ca asi fi trimis Domnia mea si om domnesc, iar apoi am socotit de am_
lasat sa fii dumneata ispravnic.
Aceasta iti scriu 3i ispravnic insusi vorba Domniei mele.
Anul 7154 [16461 Aprilie 4 zile
m. p. Matei Voevod

IN LEGATURA CU ORIGINEA ETNICA A LUI IORGACHE

OLYMPIOTUL ( GHEOR GHE NI COLAE)
In revista ateniana. Les Balkans 1 cetirn un articol inchinat de d.
Lascaris, profesor al Universitatii din Salonic si membru corespondent
al Academiei Romane, eroilor greci, care au luptat in revolutia sarba.
Modul cum stabileste d. Lascaris originea etnica a acestor luptatori,
ni se pare insa defectuos. Iata ce spune d-sa:
Au cours des annees durant lesquelles les Serbes lutterent pour
leur independance, un nombre assez considerable d'Hellenes ont essay&
o de leur porter secours et se trouverent meles dans leurs guerres. Sous
les ordres de Carageorges on rencontre Condas, originaire d'Epire, qui
o se signala lors de la prise de Belgrade (1806), Tsintsar-Marko-Popo-
witch, originaire d'Achrida et Georges Zaglas ne a Vlatsi, en Macedoine_
0 Georges Olympios le heros de Secu, connu chez les Serbes sous le nom
de Kapetan Yorgatch, vint de la Valachie a la tete d'un detachement
de Roumains et de Grecs pour combattre aux cotes des insurges .
Este clar ca d-sa considera greci, pe toti luptatorii originari din
Grecia, veniti sa ajute pe Sarbi cu prilejul rascoalei acestora. Nu ma
voi ocupa de toti acei citati mai sus de d. Lascaris, cum este de pilda
fairnosul Marcu Popovici 2, a c5.rui porecla de Tintar arata ea singura,
origina etnica a luptatorului, sau Nicotara 3, despre care Weigand
afirrna categoric ca era aroman ; ci ma voi opri asupra lui Iorgache
Olympiotu14, intrucat acesta era originar din comuna Vlaho-Livadi,
careia ii apartin si eu prin nastere.
1 1933, vol. IV, no. 12 -13, p. 595, Atena.
2 N. Iorga, Ist. Rom. din Peninsula Balcanicd, Bucuresti, 1919, p. 6o.
Gustav Weigand, Die A romanen, Leipzig, 1897, vol. II, p. 98.
4 Eroul dela Secu este cunoscut la not sub numele de lordache, in loc de
Iorgache cum ar trebui sa i se spunk caci el se numea Gheorghe Nicolae. Aricescu
ne spune ca pandurii numeau pe Iorgache Cdpitan Ghiulea (Istoria RevoluOunii
l'omeine dela 1821, Craiova, 1874, p. 247, nota 2), Dup5. Aricescu d. N. Iorga_
scrie: e...era popular intre arnaUti si panduri, can ii ziceau ceipilan Ghiulea e-
Iordache Olympiolul, vdnzdiorul lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1916, p. ir)
www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA ETNICA A "XI IORGACHE OLY \IPIOTUL
384

Nimeni nu tagadueste azi ca." acest erou s'a nascut in conmna de mai
sus 1, dupa cum nimeni nu contests, ca aceasta comund, a fost si este
un vechi si curat centru aromanesc 2. Nici azi, cand influenta culturii
grecesti se poate exercita asupra populatiunii aromanesti din aceasta loca-
litate in toata libertatea ; nici azi, imensa majoritate a locuitorilor ei nu
vorbeste bine limba greaca ; cu atat mai putin putem crede acest lucru
despre contimporanii lui Iorgache. Faptul ca la 1821 ii gasim pe Romanii
din Olymp perfect solidari cu miscarea de emancipare intreprins5. de
Eterie, nu inseamna ca prin actul adeziunii lor, acesti frati ai nostri
si-au pierdut calitatea for etnica. Dimpotriva, populatia romaneasc5
din Vlaho-Livadi a fost totdeauna admirata pentru conservatismul ei
etnic. Heuzey care scrie pe la 186o, spune c5. :
< La langue qu'ils parlent est a peu pres la rneme que celle de la
Valachie, avec un melange de moth grecs, surtout pour les choses, de la
vie un peu civilisee si mai departe : Its savent bien qu'ils ne parlent
pas le pur dialect de leur race ; c'est pour cela qu'on les appelle
Kotr(5132axot, c'est-a-dire valaques Boiteux 3.
Din urmatoarea intamplare, relatata tot de Heuzey, rezulta Inca si
mai bine caracterul distinct romanesc al acestei cornune
J'appris a Livadhi un fait singulier : en 1854, a l'approche des
bandes venues de Grece, la ville, n'elant ni grecque, ni turque et ne
e sachant trop quel sort l'attendait, prit le parti d'emigrer tout entiere
on chargea les mulets, et l'on alla camper pendant plusieurs jours
dans le voisinage des sommets de l'Olympe 4.

Accentuand pe ultima silaba, d. N. Iorga a rnodificat si mai molt numele 1111

Iorgache. In realitate, s'a petrecut of ad ca si in cazul Iorgache Iordache
o pronuntare corupta a diminutivului (dela Gheorghe) e Gula e (ro0a) foarte
obisnuit la macedoromani si pe care pandurii ii pronuntau a Ghiitlea .
I 'Eyxvx2ozat5tx6v Ae$D:Ov 'E2cv0Egovocixii: Iorgache Olympiotul a fost
unul dintre precursorii sf luptatorii revolutiunii grecesti; s'a nascut in Livadi din
Olymp, la 4 Martie 1772 si a murit foarte eroic la Manastirea Secu, la 5 Septem-
vrie 1821. Era originar din familia armatollca a Lazeilor, a caror armatolie a
mo. tenit-o in Olymp ; atunci sid luat numele de Olymprot (vol. lo, p. to .
Cf. si N. Iorga, op. cit., p. 5.
2 Referitor la vechimea acestei asezari romanesti Leake, care o viziteaza la
1821, spune ca: a Livadi este o colonie valahic'd de data veche e (Travels in Nor-
thern Greece, London, 1835, vol. III, p. 333). Tot el, in alts parte, spune: e Locul
unde Nichitas pune pe Vlahii din Grecia, este foarte exact, funded descendentii
for sunt chiar acolo. In nordul Macedoniei, orasul eel mai important al for este
Vlacho-Clisura.. oi in muntii Olympului 54 Cambuniilor, Kokinoplo Si Vlacho-
,

Livadi (Researches in Greece, London, 1814, p. 372)

3 Le Mont Olynzpe et l'Acarnanie, Paris, 186o, p. 44 si urm.
4 Op. cit., p. 44 si urm.

www.dacoromanica.ro
390 MISCELLANEA

De altfel, chiar numele localitatii ma.rturiseste cat de bine s'a pastrat

acolo rasa noastra ; din toate Vlahiile de odinioara, care infloreau
in Peninsula Balcanica, azi mai sunt doar doua : Vlaho-Livadi si Vlaho-
Clisura 1.
Gustav Weigand insusi care viziteaza si cerceteaza aceasta comuna."
case decenii, si mai bine, dupa revolutia din 1821 (1886) ne spune :
Vlaho-Livadi este resedinta Arhiepiscopului din Petra, sub ordinele
caruia se gasesc opt preoti... Toti preotii, cu exceptia Arhiepiscopului
sunt vlahi. In scoala functioneaza trei profesori si o profesoara, care
impreuna cu preotii isi dau osteneala de a da cultura generatiei tinere,

ca sa-i grecizeze. Copiilor de scoala le este interzis, absolut, cu pe-

deapsa, de a vorbi limba materna. La joc si in fat-Lillie auzeam pe acesti
-< copii vorbind limba vlaha 2.
Nu mai putin cercetatorii etnografi din zilele noastre se arata foarte
scrupulosi in caracterizarea originei etnice a populatiunei din Vlaho-
Livadi. Calatorul englez Thompson, care a vizitat Grecia inainte de
marele razboiu, spune referitor la colonia Vlahilor din Olymp:
cel mai apropiat district valahic se gaseste pe pantele muntelui Olymp.
Se gasesc trei sate: Vlaho-Livadi, Kokinoplo si Fteri 3.
Chiar marele dictionar enciclopedic at lui Elefterudakis, afirma
categoric ca Vlaho-Livacii trebue consideratd ca una dintre principalele
.acropole ale Vlahilor din Tessalia 4.
Din moment ce originea etnica." a locuitorilor din Vlaho-Livadi este
romaneasca atat de veche si atat de pura cum afirma cercetatorii
jinclusiv dictionarul enciclopedic at lui Elefterudakis) nu poate fi
discutie asupra originei etnice a eroului revolutiunii grecesti din Princi-
patele Romane. Faptul ca a luat parte cu tot sufletul, jertfindu-si eroic
vieata in revolutia eterista, nu i-a putut modifica, totusi, origina lui
etnica. Rascoalele impotriva Turcilor erau sprijinite de toti crestinii
ortodoxi. Chiar, Filiki Eteria avea ca deviza: Liberarea creqtinilor de
sub jugul turcesc 5. Ofi de cite on vreun crestin era initiat in aceasta
1 I. Caragiani, Studii istorice asupra Romanilor din Peninsula Balcanicd,
p. 109.
2 Die Olympo-Walachen, Leipzig, x888, p. 14.
s I. B. Wace and M. S. Thompson, The nomads of the Balkans, London'.
1954, p. 210.
'Eyxvxlonatoixem Acissen, 'E2.evOseov8ci,o7, Vol. 3, p. 331.
5 N. Iorga, Istoria Romdnilor din Peninsula Balcanicd, Bucuresti, 1919, p. 6r:
At Cu practica for de armatoli, cu cutezanta for de ciobani ci vechea for traditie
de guerilleros, era cu neputinta ca Rom'anii din Pind sa nu-si is locul in fez-
inl, fnainte de toate creVin, liberator Cr grecesc numai in a doua linie fi mai tdrziu,
-care a fost intreprins in 1821 contra apesAtorului ri paganului*.

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA ETNICA A Ltil IORGACHE 01,YMPIOTUI, 391

miscare subversive, el jura de altfel lua si asigurari in acest sens ca

va lupta pentru desrobirea tuturor creqtinilor lar' deosebire de nafionali-
tate. Astfel cand Caragheorghevici s'a intalnit cu Leventi era de
- fatal si Capitan Iorgache a jurat, dupe ce a fost catechisit in tainele
Eteriei vesnica dusmanie impotriva tiranului. S'a jurat pentru
Grecia, Serbia si pentru toti crestinii de sub jugul turcesc, f drd deose-
hire de nafionalitate qi de religie (dogma), ca isi va da toatal contributia
sa pentru distrugerea jugului turcesc I. De asemenea, cand Tudor
Vladimirescu vine in contact cu Eteria, prin intermediul lui Iorgache,
acesta din urma, de oarece it cunostea pe Tudor patriot, 1-a asigurat
ca : scopul Eteriei era sal rascoale si sal elibereze toate popoarele crestine
de sub tirania tura., indiferent de nafionalitatea for 2. De altfel meritele
si participarea elementului romanesc din Grecia si tinuturile vecine la
lupta impotriva dominatiunii turcesti, sunt astazi recunoscute chiar de
cultura greaca oficiala si, in speta, de acelasi dictionar enciclopedic
citat mai sus, unde se spune limpede ca :
#...Rolul politic at Vlahilor din Sud n'a fost atat de mare, Ca al
celor din Nord (Balcan), dar activitatea for civilizatoare, ca purtatori
a ai gandirii grecesti si pionieri ai idealurilor politice grecesti a fost
demna de admirat... Vlahii, mai ales cei din Macedonia, Tessalia si
Epir, care nu vroiau sal se indeparteze de elenism, i-au adus servicii
neasemuite. Multi dintre haiduci si armatoli erau de original valahica ;
de asemenea multi b5.rbati ai Sfintei noastre lupte dela 1821 si in-
coace ... 3.
Tot atat de categoric se exprima in aceasta privinta si marele bal-
canolog Weigand, care a vizitat aceasta regiune si a cercetat-o intens:
Atunci nu existau divergence de ordin national; Albanezi, Aromani,
Bulgari, Greci si Sarbi, aveau un ideal crestin ; se luptau sub steagul
grec in contra Turcilor. renumifi ai armatolilor, cum sunt Nicotara,
Bucovala, Blahava, Iorgache Olympiotul, Hagi Petru, etc., sunt toli
Romtini din ()limp 4.
Mai obiectiv decat omul de stiinta ni se pare poetul Triantafillos
Dukas, care in poemul grec 5 asupra revolutiunii sarbesti, a lui Cara-
gheorghevici, spune :

1 Otkjiccov 'Iwdv. doxtpuov `Iaroetseciv vjg `E2.2tiv. 'E:ravaorcicrecog, 'Ai9ijvcct,

vol. I, p. 7.
2 Teocotinn; Ez., `Iccoeia tijg `EAlairtsaic'Encivaorcicseco;, vol. I, p. 48.
3 'EymvxAonacSosav AeWsen, 'EAevifegovocboi, vol. 3, p. 333.
4 Weigand Gustav, Die Aromeinen, Leipzig, 1897, vol. II, p. 98.
zloinsag Totavrci9m)log, Uatot2(a raw Z1.ctflevo-.E1Qficov, Budapesta, 18o7,
P. 9I
www.dacoromanica.ro
392 MISCELLANEA

'Avci,acoa arc; ar9a'rev,ua wind roiv 2.7cOtcivoo,

1702.2.o1 8 v ZyvoviCorrav 6 Elg ciao v3v
o'S2oav 6.7rof) ovvciCorcav, Cur' O2a 6g Ta tizen,
Boayaeoe bg negoodreQot, B2cixot 6g rai Potaiot..
In oaste aceasta a Sarbilor
Multi nu se cunosteau intre ei ,
Caci erau o stransatura de pretutindeni
Mai multi Bulgari, Vlahi si Romei (Greci) .

(Prin o B2cizot, poetul de sigur intelege si pe Aromanii veniti din

Grecia). Ni se pare foarte ciudat ca nici aceste versuri folosite de d.
Lascaris ca motto nu i-au sugerat obligatiunea de a aminti de rolul
Aromanilor.

Am scris aceasta no' pentru a evidentia in afara de originea

aromaneasca a lui Iorgache odata mai mult faptul ca popoarele
balcanice au fraternizat si au luptat laolalta impotriva tiraniei. Dornice
de libertate crestineasca si nationala, ele au triumfat cu ajutorul reciproc
ce si 1-au dat. Pecetea acestei colaborari este intiparita in toate incercarile
]or de desrobire. Asa se explica bundoara, prezenta Romanilor, a Bul-
garilor a Albanezilor si a Grecilor in revolutia sarba ; sau a tuturor
acestora in revolutia greaca. La fel si in miscarea lui Tudor Vladimirescu
vedem inregimentate elemente din toate partile Peninsulei. Datoria
cercetatorilor, cand incearca reconstituirea acestor intamplari si impre-
jurari comune, este sa constate masura in care unii au contribuit la
emanciparea nationala a celorlalti. Este in afara de o indatorire
stiintifica un omagiu pe care popoarele balcanice datoreaza
ieciproc, in preamarirea acelor sfortari si jertfe comune, a caror forta
pilduitoare nu trebue sa scape, azi mai ales, nirnanuia.
Nicolae Gioga-Sinefache

CONTRIBUTIE LA ISTORICUL DESFIINTATULUI SCHIT

PROSIIA DIN JUDETUL ARGE4
Cercetand pachetele cu documente ale Episcopiei de Arges, aflate
la Arhivele Statului din Bucuresti, am dat peste cateva documente
privitoare la istoricul manastirilor noastre, ce au fost si sunt pendinte
de aceasta. sfanta Episcopie. In cazul de fata, avem de aface cu un
manunchi de documente, ce-i drept datate posterior infiintarii schitului,
dar care ne ajuta sa putem deslega o serie de fapte din trecutul sau.

www.dacoromanica.ro
 ISTORICUI, DESPIINTATULLTI SCHIT PROSIIA 393

Asa un document din 1796 August 18 1 ne arata ca in anal 1780 nite

calugarite originare din Ardeal, anume Anastasia si Bogoslova 2 tree in
Tara Romaneasca i in tinutul Argeului, pe apa Valsanului 3, pe moia
lui Stan i Gheorghe Ca lota din Musatqti 4, incep a cladi un sfant
schit 5, dandu-i numele de Prosiia 6. Dar funded la intaia venire a
maicilor din Tara Ardealului spre facerea acestui sfant lacag, neafland
loc in alts parte, au nimerit la noi. Spre vecinica pomenire a parintilor
notri si a noastr5., am lasat pe maici de au ridicat sfantul schit pe
mi*a noastra, fiind fost atuncea deavalma pe top fratii 7. Schitul se
intindea pe 35o stanjeni din moia care dupa scapaciunea for i-au
pus zalog la Patru MuOtescu in taleri 500, de sant 20 ani 8.
data cu terminarea cladirii, hramul i-a fost ales acela al Intrarii
in Biserica a Prea Cinstitei Maicii Nascatoare de Dumnezeu i Pururea
Fecioarei Marii . Ca la once alt 15.ca. s de inchinaciune, daniile i scu-
tirile de dajdii n'au intarziat sa vina. Astfel in anul 1793, luna Deceni-
vrie, domnul Alexandru Constantin Moruzi, innoi sfantului schit mila
de lude cinci oameni straini i fara da pricing. dg. dajdie 1. In anul
1796 fratii Calota mai dame Schitului 100 stanjini de moia incepand
din curtea bisericii , iar jupanul Patru Muatescu iar4i s'au mi-
lostivit de i-au daruit cloud vaci cu lapte si doi boi *". La anul 1797,
lima Martie 26, Alexandru Ipsilant, dg. o carte domneasca schitului
Prosiia, prin care intari aceasta mila ca sa fie pentru ajutor i hrana
maicilor... ce vor lacui la acest schit 12. La un an dupd aceasta, adica
la 1798 Iunie 8, Gheorghe Hangerli domnul Tarii Romaneti, tot

1 Arh. Stat. Buc., Ep. Arges, pach. 97, doc. 18.

2 V e,i, anexa.
3 Ark. Stat. Bose., Ep. Arges, pach. 97, doc. 3.
4 Idem, doc. 18.
5 Parerea mea este ca aici s'a intamplat acelas lucru, ca si intr'alte Iraqi si
ca schitul a fost cladit pe temelia unei alte manastiri, care fiind de lemn se
naruise, iar la 178o a fost refacut din zid. Asa a fost if cu schitul Cornet din
judetul Valcea, care dateaza Inca din primii ani ai secolului al XVI-Iea si care la
1664 a fost recladit din zid de vel vornicul Mares Bajescu si sofia sa Maria.
Arh. Stat. Buc., Ep. Arges, pach. 97, doc. 18.
V ezi anexa.
Idem.
9 Idem.
1 Arh. Stat. Buc., Ep. Arges, pach. 97, doc. 3; cf. V. A. Ureche, Documente
inedite priviloare la doninia lui Alex. Cons!. Maui, Bncuresti, 1893, p.
19/-192.
11 Idem, doc. r8.
12 Idem.

www.dacoromanica.ro
394- MISCELLANEA

printr'o carte domneasca, intari si reinnoi toate scutirile f acute de alti

do mni inaintasi 1.
Pentru claditul schitului s'au cheltuit atat de maici cat si de noi,
aproape de taleri loo, prin foaie netagaduita si de insusi maicile 2.
Din nefericire insa nu dainui mult, cad o surpandu-se din cauza
slabiciunii locului si nefiind mijloc a sa mai face 3, schitul a fost des-
fiintat pe la i800 1810 ; iar maicile dela acest schit, in numar de 3o,
s'au mutat cu totul la schitul Valeni, tot intr'acest judet, aflat pe apa
Topologului, ridicandu-se astfel numarul maicilor cam la saizeci 4.
I. M. Neda

ANEXA
1795 Noemvrie 14. Stan, Gheorghe qi loan Calotd ot Prosiia in-
cuviinfeazci dania for fricutd schitului Prosiia din jud. Argq.

t Dat-am incredintat cartea noastra ceia ce mai jos ne vom iscali

la mina maicii Anastasii i la mina maicii Bogoslovei calugaritile ot
schitul Prosiia din sud Arges, unde sa cinsteste si sa praznuieste hramul
Intrarii in biseric5. a Prea Cinstitii Maicii Noastre de Dumnezeu Nasca-
toare si Pururea Fecioarei Marii, ca dupd indemnarea si cugetul ce
l'au avut la milostivul Dumnezeu numitele maici sa s invredniceasca
a face un sfant schit, le-au si ajutat milostivirea sa de l'au savarsit.
Dar fiindca la intaia venire a maicilor din Cara Ardealului, spre facerea
acestui slant lacas, neafland loc in alta parte, au nemerit la noi. Spre
vecinica pomenire a parintilor nostril si a noastra, am lasat pe maici
de an ridicat sfantul schit pe mosiia noastra, fiind fost atuncea dea-
valma pe toti fratii. Apoi fiindca mosiia s'au impartit pe frati si fiind
schit pe trei sute cincizeci stanjini de mosie dreapta partea noastra,
care dupe scapaciunea noastra a pus-o zalog la Pam Musatescu in
taleri cinci sute, de sant zo de ani. Deci am dat aceasta parte de
mosie danie sfantului schit, insa cu acest asazamant sa o scoata mai-
cilor din zalogire si apoi sa rama.e ohabnica mosie a sfantului schit
si aceasta invoire primita fiind si de sfantul schit, sa o rascumpere
mosiia si sa ramae schitului, am r5.mas si noi multumiti si sa ni sa po-
meneasca tot neamul nostru impreund si pa noi, iar care cumvasi
on vreunii din noi sau din nepotii nostrii sa vor scula cu vreo prici-
1 Idem, doe. 4.
2 Idem, doe. 18.
4 Idem, doe. 8.

4 Idem.

www.dacoromanica.ro
 I STORICUI, DESFIINTATULUI SCHIT PROSHA 395

nuire, sa avem noi cei iscaliti a raspunde. Pentru aceasta am mersu

si la dumnealor boerii ispravnici cu totii de ne-am rugat sa adevereze
si dumnealor legatura aceasta, caci ne temem sa nu ne pripeasca
obsteasca datorie. De aceia dar mai bine s fie stiuta daniia aceasta
si la mai multe obraze de cinste, iar noi spre incredintare am iscalit
mai jos, ca sa se creaza.
t Eu Stan Calota ot Prosiia, adeverez si am dat daniie. t Eu Ion
sin Gheorghe Calota ot Prosiia, adeverez daniia unchi-mieu Stan si
a tats-ni-mieu. t Eu Gheorghe brat Stan Calota ot Prosiia, adeverez
si am dat daniie. Dominic ierei Sachelarie, preot. Gherasim Mavru-
doglus paharnic, martor. Costandin protonolarie, protopop. Costandin
Viisoreanu setrar, martor. Costandin logofat, martor. Eu unchias
Radul, martor. Si am scris cu zisa for si (sant) si martor, Nicolae conn-
dicar (ot) Arges.
1795 Noemvrie 14.
[V ] Aceasta daniie cu rascumparare de bani, cum inapoi pe largu
se arata, facandu-se mai denainte vreme intreit, adica Stan, Gheorghe
si Ion Caloteti cu maicile calugarite Anastasiia si Bogoslova. Apoi
cu totii infatisandu-ne ca aceasta daniie cu rascumparare de bani,
este primita de amandoua partile si poftindu-ne a sa adeveri si de
noi, pentru a sa pazi nestratnutat, spre incredintare am iscalit. 1795
Noemvrie 2I.
Iordache medelnicer.
(Ark. Stat. Buc., Ep. Arges, path. 97, doc. 17)

DATA EVANGHELIANULUI DARUIT MANASTIREI BISTRITA

DE MARCEA POSTELNICUL
Alexandru Odobescu, in articolul Despre unele manctscripte si ccirti
tipcirite, a/late in Meincistirea Bistrita publicat in Revista Romeinei 1 da
printre altele si descrierea unui Evangheliar manuscris, gasit in aceasta.
manastire. Importanta lui o constitue ferecatura in argint aurit, pre-
zentand, pe scoarta din fata Esirea din iad , iar pe tea din dos Ador-
mirea Maicii Domnului (hramul Bistritei) ; ill jurul primei icoane, se
afla o inscriptie care arata numele donatorului si anul donatiei.
Fapt curios si asupra lui ne vom opri Odobescu citeste in-
scriptia slavona bine, insa transcrie si traduce gresit anul donatiei.
Iata inscriptia slavona, dupa Al. Odobescu: t ChTKOR1 ChM TETOOKtIll-
PE" ;+:811M1 alprk KfAHWhl 110CTEMillich ?K8FIMIF111,4
11 Er0 (EWA K'h.

1 Revista Rominci pentru sciinte, litere i arte, Bucure$i, 186i.

www.dacoromanica.ro
396 MISCELLANEA

mid lw Hrkrog KoguA,. H l'ocno.At ,A,ECIMIHA. KAT x3K" (OP. Cit., p.

738) ceea ce se traduce prin: A facut aceasta. Tetraevanghelie jupan
Marcea marele Postelnic si jupaneasa lui, Marga, in zilele lui Io Nea-
goe Voevod si ale Doamnei Despina, in anul 7020 (1512) . Imediat
insa, cand traduce, anul dela facerea lumii it transcrie prin 7027, ceea
ce ii da, dela Hristos, 1519.
Am cercetat atat reproducerea foarte exacta a acestei inscriptii
din articolul citat, cat si originalul si n'am gasit, dupa cuvantul KAT
decat 2 litere slavone care au rol de cifre : un 3 si un K, ceea ce, evident,
inseamna 7020 (deci 1512). Nu mai poate fi niciun 3 dupa K, fiindca
dupd aceste 2 cifre, de marimea intregii inscriptii, urmeaza o infloritura
mai mica, pusa cam la jumatatea randului, cu care se terming inscriptia.
35 ani dupd articolul lui Odobescu, Grigore Tocilescu, in Catalogul
muzeului national de antichitdti din Bucureqti 1, transcrie tot 7027/1519,
iar pe baza marturiei tor, toti cei ce au vorbit de acest Evangheliar, au
admis ca an al donatiei 1519.
Importanta datei cand a fost donat acest Evangheliar este evidenta,
fiindca daca nu se mai mentine cea de 1519, insemna ca nisi concluziile
la care ajunge Odobescu 2 cum ca. acest Evangheliar ar fi opera unor
mesteri niiremberghezi, adusi de Neagoe in tail, nu mai sta. in picioare.
Rezulta de asemenea ceea ce se putea banui de altfel ca si inainte
de domnia lui Neagoe se faceau asemenea ferecaturi de Evanghelii,
fie de mesteri din tara autohtoni sau adusi aci, fie de mesteri din
Transilvania. (Se cunosc legaturile lui Mihnea cu Sibienii).
Cercetand publicatiile de documente si studiile privind divanurile
domnesti din sec. XVI 3, constatam ca un Marcea postelnic apare
numai in timpul domniei lui Vladut (1510-1512) si anume in documente
din 1510, 1511 si 1512, anul donatiei.
In 1509, in domnia lui Mihnea, postelnic e Neagul 4, dar in 1510,
dupd ocuparea tronului de catre Vladut, si anume la 2 Mai, intre ceilalti
boieri ai divanului e amintit si Marcea postelnic 5; tot asa la 28 Iulie,
12 Noemvrie 151o, 10 Ianuarie, 19 Aprilie, 22 Aprilie si 28 Noemvrie
1511 6.
1 Gr. G. Tocilescu, Catalogul ,nuzeului national de antichitdti din Bucureti,
editie prescurtatli, Bucuresti, 1906, p. 243.
2 Int. cit., P. 741-742.
3 Gh. Ghib'anescu, Divanurile domneti din Moldova i Muntenia In sec. XVI;
90. Grecianu, 5irul Voevozilor cu divane... 54 note (numai in Biblioteca Acade-
miei).
4 Gh. Ghibanescu, op. cit., p. 7.
Gh. Ghibanescu, Surete i Isvoade, I, p. 323-324.
6 Op. cit., p. 323-33o; documentele dela Arhivele Statului.

www.dacoromanica.ro
 DATA EVANGIMLIANCLIJI DARIJIT MANASTIRI BISTRITA 397

Ce se intampla insa acum? Vladut fusese adus pe tron si domnea

cu ajutorul boierilor Craiovesti ; in toate aceste divane ei ocupau locurile
de frunte. Dupa 28 Noenivrie insa 1 din cauza ca Vladut incepuse sa-i
banuiasca, iar pe de alta, dand vornicia, care fusese a lui Parvu Craio-
vescu, boierului Bogdan, se produce ruptura si Craiovestii fug peste
Dunare de uncle in Ianuarie 1512 se vor intoarce cu ajutor turcesc
contra lui Vladut pe care it si onioara la 22 Ianuarie 1512 2. In acest
rastimp Vladut guverneaza cu ajutorul celeilalte grupe de boieri
putem spune dusmana Craiovestilor avand in fruntea ei pe Bogdan,
marele vornic.
Privind insa ultirnul divan al acestui donm, cel din 8 Ianuarie 1512 3,
vedem Ca printre acesti boieri se enumara si jupan Marcea care a ramas
postelnic. In tot timpul domniei lui Neagoe, atat in 1512 cat si in anii
urmatori, nu-1 vom mai intalni pomenit pe jupan Marcea mare postel-
nic sau fost postelnic . In 1512 postelnici cunt Radu si Oancea 4,
iar in 1519 (anul donatiei, dat de Odobescu gresit) intalnim mari postel-
nici (stratornici) pe Badea si Neagoe 5.
Astfel, disparitia lui Marcea postelnicul, nu se poate explica decat
prin aceea ca probabil facea parte din ceata boierilor vrajmasi
Craiovestilor. Incearca, dupa cum banuim, in primele luni de domnie
ale lui Neagoe (cand se poate chiar sa-si fi pastrat dregatoria, fiindca
n'avem documente din acest thrip) sa le castige bunavointa ; astfel
s'ar explica foarte bine aceasta danie facuta rnan5.stirii Bistrita, fundatia
Craiovestilor, intr'un timp cand avea tot interesul s'o faca si cand it
gasim pomenit de toate documentele.
Dragoq M. Petroan

4 C. C. Giurescu, Istoria Rom.inilor, vol. II, partea I, p. 142-143.

2 C. C. Giurescu, op. cit., p. 143.
' Gh. Ghibanescu, Surete, I, p. 328-329; Arkivele Statului, Bucuresti,
Innastirea Tismana, pach. 2, i Cond. Tismanei, I, p. 182.
' Gh. Ghibanescu, Divane domnegi, p. 8; $t. Grecianu, op. cit., p. 32.
4 Gh. Ghibanescu, op. cit., p. 9to; St. Grecianu, op. cit., p. 37-60.

www.dacoromanica.ro
10
 RECENZII
Filitti I. C., Recti/ cdri istorice. I. La dou i articole ale d-lui prof. P. P. Pa-
naite -cu, in Epoca, no. 2615 cu data 27 Octoinvrie 1937.D. Filitti, ocupandu-se
de lucrarea d-lui P. P. Panaitescu In jurul lui Mihai Viteazul, gaseste prilejul
sa face o apreciere asupra operii mele de sinteza Istoria Rorndnilor. D-sa o
considers ca o < compilatie de popularizare *, a desigur foarte folositoare pentru
studenti 5i marele public, dar care nu poate fi izvor de informatii pentru spe-
cialisti ). In acelas timp, d-sa 1 i ingaduie sa judece cunostintele tatalui men
si ale mele in doineniul dreptului comparat: ele n'ar fi indestulatoare .
Regret ca sunt nevoit sa vorbesc despre mine .i despre lucrarea mea. In
genere, dar mai ales in istoriografie, unde se cere impersonalitate 5i obiecti-
vitate, < le moi est halssable s. (De aceia, cei foarte preocupati de persoana
for si de neamul for nici nu pot fi buni istorici). No stiu dace d. Filitti va fi
de acord cu mine in privinta aceasta ; in orice caz, d-sa care pune atata grija.'
in a releva sau a combate tot ceeace de departe sau de aproape 11 atinge,
nu-mi va lua, sper, in nume de rau ca nu las fare raspuns o apreciere pe care
o socotesc inexacta, determinate de o lecture superficiala.
s Istoria Romanilor e o incercare de sinteza a trecutului romanese. Am
scris-o nu nuivai pentru studenti Si marele public cult, dar ci pentru speciatisti.
Faptul rezulta', cred, limpede, din urmatoarele trei caracteristice:
1. Lucrarea !flea se intemeiaza pe cciteva sute de monogralii ale caror rezultate
be coordoneaza si le prezinta intro /ormd noud, intr'un cadru unitar Si dupd un
anurnit sistem pe care-1 arat in prefata. Popularizezi rezultatele unui studiu
stiintific sau a cdtorva; a imbina organic insa rezultatele a sute de monogralii,
nu se mai cheama opera de popularizare.
2. Capitole intregi apar pentru prima clatcl intro opera de sinteza asupra
Istoriei Romanilor. Citez de exemplu: a) < Judete, tinuturi, comitate, districte s;
h) Principatul Transilvaniei in veacul al XVI-lea ; c) a Romanii din Peninsula
13alcanica in veacurile XV 5i XVI ; d) a Numele poporului 5i at tarii ; e)
a Starea socials Si religioasa a Romanilor din Ardeal in veacurile XV
Si XVI , etc.
3. Dar pe langa prezentarea orclonata, organics, a rezultatelor raspandite
intr'un mare numar de monografii, si pe langa introducerea de not capitole,
Istoria Romcinilor infatieaza, in zeci de cazuri, i o sums de rezultate personale,
constituind contributii not aduse istoriografiei romanesti, uneori pe baza.
www.dacoromanica.ro
 FILLITTI I. C., RECTIFICARI ISTORICE 399

de material documentar inedit. E adex-drat ca, pentru a-ti da seama de ele

intrucat foarte adesea nu atrag atentia asupra acestor noi contributii, cum
fac altii trebuie sa ai o orientare generala asupra intrejii istorii a Rom,lnilor,
sa nu to margineti numai la unele domenii Si sa tii care e stadiul actual al
diferitelor ei probleme. N'am socotit cum n'au socotit un mare numar de
cercetatori romani Si str5ini neaparat necesare notele in josul paginii. Spe-
- numai sa fie specialiti se pot orienta i fara ele ; pentru marele
public aceste note nu adauga nimic. D. Filitti dovedete prin aprecierea sa
sau ca nu e orientat asupra intregei istorii a Romanilor sau ca n'a citit lucrarea
mea in intregime Si cu atenhie. Mai mult chiar, ca nu a citit cu atentie nici chiar
capitolele in care s'a specializat. Altfel, i-ar fi putut da seama ca imi apartin
o serie intreaga de rezultate, dintre care semnalez: 1) Analiza titlului lui Ionita
prin care dovedesc ca el inseamna inteadevar Rege at Valahilor si al Bulge-
rilor >, iar nu al Grecilor Si al Bulgarilor s, cum s'a interpretat de catre unii
istorici straini Si romani ; 2) Problema formatiilor politice la Dunarea de Jos
in veacul al XI-lea ; arat cu dovezi ca parerea despre caracterul romanesc al
acestor formatii, parere sustinuta intr'o suma de articole Si de comunicari,
e neintenteicad. Teza de doctorat recenta a d-lui Const. Neculescu, Ipoteza
lornzaliunilor politice la Dundre in sec. XI, Bucureti, 1937, 38 p. in 8, arata
dreptatea punctului meu de vedere ; 3) Expunerea dregatorilor indrunti dela
curtile donineti, facuta pentru prima data cu detalii ; 4) Date noi asupra inete-
ugurilor in Moldova, in secolele XVXVI; 5) Explicarea (lath. moldovene
numite 'ail care dupa cum arat era dijma din griine, vezi Si articolul Despre
ilia din numarul de fat5. al Revistei Istorice Romine ; 6) Lamuriri noi
asupra vechii noastre organizari fiscale (sec. XVXVI: capul legat, tretina,
impozitul pe produsele laptelui) ; 7) Date noi despre unele din targurile sau
oraele noastre vechi (Agiudul, Tg. Sarata, Galatii) ; 8) Date noi despre vechile
tinuturi Si regiuni romaneti (Vrancea, Oltenii, Horincea, etc.); 9) Date noi
despre unele cetati (de ex. aezarea cetatii Teleajen, aezarea Orheiului, Turnul,
Turtucaia) ; io) Date noi despre branitile domneti (dela oraul de Floci, dela
Slatina, din Sudul Moldovei, langa satul Tapesti, in regiunea Oltenilor ; i)
Ctitorii noi ale lui Mircea eel Batran (M-rea Bolintinul: articolul d-lui Ionacu,
din numarul de fatal al Revistei Istorice Ronzcine arata, cu documente, vechimea
Bolintinului ; Sf. Nicolae din Bucureti) ; 12) Lista ctitoriilor lui Alexandru
ccl Bun Si a celor ridicate de boieri in timpul sau ; 13) Textul slay al inscriptiei
de pe ua uneia din cele trei biserici dela Snagov ; 14) Importanta curtenilor mol-
doveni sub raportul militar Si fiscal in veacurile XV Si XVI ; 15) Date noi despre
vechile drumuri Si poduri din Moldova Si Tara Romaneasca ; 16) 0 noua con-
cluzie cu privire la pretinsa domnie comuna a lui Alexandrel Si Petru, in inter-
valul 1451-1455 ; 17) 0 noua concluzie despre activitatea lui Petru Rare
inainte de a lua domnia ; 18) Date noi despre activitatea de caracter economic
Si religios a lui Alexandru Lapuneanu ; 19) Date noi despre Mihai Viteazul
(averea, ctitoriile) ; 2o) Date noi despre domnie (title, reedinte, insemne) ;
21) Contributii la studiul vechii arte romaneti, etc. etc.
N'am dat in cele de mai sus decat o parte a contributiilor noi pe care le
cuprinde Istoria Romanilor: lista se poate mult lungi. Daca ai fi aplicat me-
toda curenta la unii cercetatori, aceia de a prezenta fiecare contributie noua
oricat de modesty ar fi ea intr'o broura sau un articol, desigur ca puteatn
publica mai multe zeci de asemenea bro5uri Si articole, inainte de a fi dat la

www.dacoromanica.ro
10*
 400 RECE,.NZII

heals I toria Ronvinitor; am preferat sa le inglobez in lucrarea de sinteza.

Ma intreb insa daca n'am gre.it, acuin cand citesc caracterizarea d-lui Filittii.
I'oate ca trebuia sa urmez i en sistemul obisnuit, care permite, la sfarsitul
carierii, sa publici o carte numai cu titluri de lucrarii proprii.
In ce priveste cnnostintele a neindestulatoare u asupra dreptului comparat,
ale tatalui meu, am de observat, in primul rand, ca aceasta opinie, cuprinsa
intr'un articol de ziar, nu consuna cu opinia din lucrarea de sintezd a d-lui
Filitti, Proprietatea solului fn Principatele Roindne pond la 1864, aparuta in
1935, in care d-sa spune: a A venit apoi Constantin Giurescu. A fost, socotesc,
un far luminos in istoria vechilor noastre institutii u. In al doilea rand, obsery
ca aceste cunostinte < neindestulatoare a au contribuit sa lamureasca pe d.
1 0th asupra t echii noastre organizari sociale. 0 recunoaste insasi d-sa, in
aceiasi lucrare de sinteza: e Cartea aceasta este rodul unor cercetari pur
stiintifice, de aproape un sfert de veac. Coleg atunci, in Ministerul de
F.xterne, cu Radu Rosetti si C. Giurescu, participant la discutiile for contra-
dictorii. Rezultatele la care am ajuns aunt, cu mici deosebiri, aceleasi ca ale
lui Giurescu. Ele nu ni s'au parut infirmate de evolutia problemei agrare in
:tiara de hotarele noastre, evolutie pe care el a fost invinuit Ca a nesocotit-o,
tii pe care am crezut necesar s'o rezum in introducerea prezentului volum
(p. X XI).
Doresc d-lui Filitti, ale cdrui cunostinte in domeniul dreptului comparat
stint desigur indestulatoare sa poatii lamuri $i domnia-sa pe altii, cum a
tacut-o tatal meu.
Trecand acorn la fondul problemei desbatute de d. Filitti in articolul din
Epoca i anume la vechimea a serbiei n si la deosebirea pe care o face d-sa intre
< serbi a si cei ce se aflau in a dependents personals a fats de proprietarul mo-
tiei pe care o munceau, obsery ca definitia pe care o da Const. Giurescu a ser-
bilor sau e rumanilor u e 'impede: ei aunt oameni cu libertate marginita, cu
stapan, depind de persoana acestuia si nu de mosia lui. Asadar, o dependenta
personald, iar nu reald (cum ar spune un istoric avand cunostinte indestulatoare
de dreptl. Sunt rumani care poseda mosie, ei nu scapa priu aceasta de rutnanie.
D. Filitti crede ca, pe langa acesti rumani, au existat dela inceput $i oameni
liberi ldrci pdindnt. In Istoria Romdnilor, expunand aceasta opinie, afirin ca
documentele invocate de d. Filitti nu sunt concludente. Adaug insa ca ras-
punsul definitiv nu se va putea da decat dupa ce se va cerceta multimea de
documente inedite, dintre care o buns parte ne-a fost de curand restituita
de Rusi. Mi se pare ca e o atitudine obiectiva si urbana. D. Filitti raspunde
prin aprecierile din Epoca. Nu-1 voi urma pe aceasta cale si astept opera de
sinteza a d-sale asupra intregului nostru trecut spre a invata cum trebue
facuta o lucrare stiintifica perfecta. Const. C. Giurescu

Batowski H., Panstwa balkau%skie, 1800-1923. Zarys historii diplomatyc-

znej i rozwoju terytorialnego (Statele balcanice, 180o-2923. Schita a istoriei
cliplomatice si a desvoltArii teritoriale), Cracovia, 1937, X+327 p. si 2 harti.
D. Batowski a publicat pana acum mai multe studii marmite asupra istoriei
contemporane a statelor balcanice si a Romaniei. Cunoscator al liinbilor slavice
si al limbii romane, d-sa da acum la iveald o lucrare de sinteza foarte precisa
si bine documentata asupra istoriei statelor balcanice, dela 5800-5923, cea din-
tai lucrare in acest dorneniu scrisa in limba polona.
www.dacoromanica.ro
 BATOWSKI H., PA :3TAVA BALKA:S"SKI, 1800-1923 401

Autorul consickra Peninsula Balcanica intr'un sons geografic mai larg :

cuprinde sub aceasta denumire intreaga Romanie, studiiud astfel, nu numai
istoria Principatelor Romane, dar si a Romanilor din Ardeal, Bucovina, Basa-
rabia, precum .i intreaga Jugoslavie, cu Dalmatia, Croatia si Slovenia. D-sa
admite Ca geograficeste marginea de Nord a Peninsulei este Dunarea, dar
socoate ea, intrucat Romania se intinde cu Dobrogea si cu interesele ei
politice si in sudul fluviului, deasenienea Jugoslavia fiind un stat balcanic
si in acelas timp central european, este obligat sa studieze istoria for poli-
tica in intregirne. In privinta limitelor cronologice ale studiului, autorul
socoate ea istoria contemporana a Pensinsulei Balcanice incepe la 1800,
cu fundarea primului stat balcanic independent, republica Iusulelor Ionice.
Caracteristica epocii contemporane in Balcani este desrobirea treptata a
popoarelor balcanice, pand la implinirea completa a idealului Balcanii ai
Balcanicilor 4. La 1923, prin paces intre Turci si Greci dela Lausanne, se
pune capat acestei evolutii incepute la Moo. s Singura problema nationala in
Balcani, care pans acuin n'a fost rezolvata in chip cu totul clar, este problema
Aromanilor I (p. 277).
D. Batowski si-a marginit subiectul la dourt probleme, indicate in titlu,
pentru a le putea trata mai temeinic i mai complet : istoria diplomatical .i
desvoltarea teritoriala. D-sa arata ca, pe deoparte, tendinta marilor puteri :
Rusia, Austria, Anglia, Italia si intr'o vreme Pranta napoleoniana, de a-si largi
influenta in aceste regiuni, pe de alta, deteptarea treptata a sentimentelor
nationale, au dus la o serie de transactii, care au fost toate compromisuri nesta-
bile. De aceia, granitele din Balcani s'au schimbat intr'un secol mai des ca in
oricare alts parte din Europa .i conventiile diploniatice privitoare la ele sunt
foarte numeroase. Marginit la aceste probleme, autorul neglijeaza voit altele,
tot asa de importante : formarea starilor de spirit, in special a ideii nationale
prin influentele externe i literatura, istoria interns a statelor balcanice cu des-
voltarea for economica, intelectuala si politica. Politica interns a statelor bal-
canice este cercetata numai atunci cand ea explica pe cea externs. Privit in
acest chip subiectul apare cam schematic, este o enciclopedie de informatii
politice, Fara legatura .i substratul for natural. Dar, pe de alta parte, autorul
isbuteste sa aduca o precizie si o bogatie de informatii rar intalnite intr'un ase-
menea studiu. Toate tratatele sunt analizate in anianunte, orice schimbare terito-
riala este pretuita in kilometri patrati, orice data este precizata cu hula i ziva.
Avem aface cu o carte de referinte (reference book), la care, pentru orice chestiune
diplomatica sau teritoriala, to poti adresa cu incredere. Poti afla sigur in kilo-
metri cat se intindea Muntenegrul Tiber in vremea lui Napoleon I Si ca stapanirea
muntenegreana la Cattaro a tinut dela 29 Ianuarie 1814, 0115 in vara anului
urrnator (p. 7), ea insulele care tineau de republica autonoma a Dubrovnicului
(Raguza) aveau la 18o8 o intindere de 138 kin, plus stapanirile pe uscat de 1375
kin (p. 8). Aflam despre rectificarile de granita intre Ardeal si Muntenia la 28
August 1792 i cu Moldova la 14 Noetuvrie, acela. an (p. 19), despre data i
organizarea autonomiei insulei Samos (p. 47), despre granitele Deltei Dunarei
sub Ru.i (p. 48). Toate statele balcanice sunt urinarite pas cu pas, am zice
cu centiinetrul in mans, in desvoltarea Tor. Diplontatul va gasi analizate pe
larg toate conventiile secrete sail publice. Oricine i.i cla seama ca o asemenea
lucrare inseatuna o munca imensa yi ca aceasta carte este un instrument de
lucru de prima calitate. Bibliografia este foarte intinsa, completa pe cat

www.dacoromanica.ro
402 RECENZII

se poate, intr'un subiect asa de vast ; se intrebuinteaza si ziare si ceva mate -

rial inedit.
Autorul imparte istoria contemporana a statelor balcanice in case perioade:
I-a, dela 1800-1815 (pacea dela Viena, perioada rilsboaielor napoleoniene) ;
a II-a, dela 1815 1849 (revolutia) ; a III-a, 1849-1878 (pacea dela Berlin) ;
a IV-a, 1878 198 (anexarea Bosniei si a Hertegovinei) ; a V-a, 1908-1914
(izbucnirea rasboiultzi mondial) ; a VI-a, 1914 1923 (pacea dela Lausanne). In fie-
care capitol consacrat cute unei perioade, dupd o privire generala, se analizeaza
in parte desvoltarea fiecarui stat balcanic si starea popoarelor nelibere. Sunt ana -
lizate pe larg si miscarile revolutionare, de pilda, miscarea Bulgarilor pentru Bite-
rarea tarii tor, pornita pe teritoriul romanesc (p.84-87), conflictele diplomatice, de
pilda re% endicarea Silistrei de catre Rom inia, la 1912-1913(p. 203 207). La
urma, o bibliografie si un indice si cloud hard, pe care le-am fi voit mai dare, cu
schimbarile de granite in Peninsula Balcanica, in toata perioada studiata in volum.
Acest manual face cinste istoriografiei polone prin precizia sa, bogatia
informatiei si claritatea expunerii. Ne bucuram ca un autor, cunoscator al
limbii si istorici noasta., a dat prin aceasta lucrare posibilitate publicului si
specialistilor poloni, c.* alaturi de vecinii nostri dela Sud, sa ne cunoasca mai
bine si pe noi. P. P. Panaites u
Isopescu Claudio, La slampa periodica romeno-ilaliana in Romania e in
Italia, Roma, 1937, 366 p., 15 lire. Prin lucrarea aceasta, d. Isopescu cauta
sa ne dea o bibliografie analitica a presei italiene din Romania si a presei ro-
manesti din Italia (p. 1-230) ; in anexe, apoi: diferite articole privind pe Ro-
mani, scrise de ei publieate in periodicele italiene ale timpului.
Ca metoda autorul se slujeste tot de bibliografii pentru alcatuirea lucrarii
sale si numai rareori se adreseaza izvoarelor. In ceeace priveste presa roma-
neasca foloseste catalogul alcatuit de Nerva Hodos si Al. Sadi-Ionescu (p. 13) ;
iar referitor la presa italiana recurge la G. Fumagalli si L. Piccioni (p. Io nota
2). De aci deriva un mare neajuns al lucrarii: are lipsuri, bibliograffile pe care
se sprijina prezentand si ele aceleasi otnisiuni. Ni se afirma bunaoara ca din
colectiunea Acacleiniei Romane a ziarului Mercur, jurnal comertial al portulu
Brailei ) (18 Dec. 1839 6 Nov. 1841) lipseste no. 1 ; fapt care nu corespunde
adevarului (p. 13 nota 3). Daca se cerceta colectia se putea gasi acest numar
in fruntea ci si se avea cnnostinta de programul periodicului respectiv. Adaug,
aci ca ziarul urma sa se publice in limba romana si in cea greaca ; dar neputand
procura i slova greciasca in timp util, s'a adoptat in locul celei greeesti limba
italiana (I, 1840, no. 35 din 22 Aug.). Cu privire la tt Dunarea-I1 Danubio ),
care apare la Galati, sunt de f dent urmatoarele precizari. Nutnarul de proba
e adus la cunostinta publicului la 15 Mai 6 Iunie 1848 (vezi Albina Ronuineascd,
XVIII, 1846, no. 64 de Joi 15 Aug., p. 2; Curieru Ramdnu, 1846, no. 69 de
Sambilta 31 Aug., p. 2; si, mai cu seama, Gazeta de Transilvania, IX, 1846,
no. 70 din 29 Aug., p. 4). Ca redactori ne sunt cunoscuti: Mario Pietro Cugino
dela aparitie pans la sfarsitul lui 1849, cu exceptie pentru no. 41 din 17/19
Oct. 1848 cand ca redactor semneaza G. Jerenich, Cugino aparand ca proprietar.
In 1850, redactor apare V. Vrabie. Desi frtgaduita pentru Iulie, gazeta apare
la 26 Dec. 1846. Ultimul no. cunoscut e din 27 Aug. 1850; Gazeta de Mol-
davia ) no. 79 din 19 Oct. 185o ii anunta sfarsitul (la Ispoescu, p. 14 ; pentru
completari si rectifidiri vezi D. Boclin, < Din viata si faptele Caminarului Mario

www.dacoromanica.ro
 ISOPESCU CLAUDIO, LA STAMPA PERIODICA RONIENO-ITALIANA 403

Pietro Cugino , in Rev. 1st. Rom., VII, p. 48-52). Privitor la presa romans
-din strainatate trebuia stint ca a Republica Romaua ) s'a publicat si la Paris
in 1851 .i nu numai la Bruxelles in 1853 (p. 79 ; cf. Dan Simonescu, a Din
istoria presei romanesti: Republica Romans. Paris, 1851 Bruxelles 1853 ),
Bucure.ti, Aseza.mantul cultural Ion C. Bratianu, 1931). Sunt neplaceri, acestea
pe care le ai inevitabil, daca to bizui numai pe datele ce ofera cataloagele
bibliografice and vrei sa alcatuesti monografii. 0 alter lipsa derivand din aceiasi
serie de observatii e si aceea peste care nu poate trece d. Isopescu: se opreste
si dansul anume tot la 1907 cu analiza periodicelor ce-1 intereseaza, data la
care se opreste catalogul HodosSadi Ionescu (p. 51), ramanand ca mai de-
parte sa examineze abia continutul catorva reviste marl (ca Roma, care apare
din 1921. De ce nu si Studii I taliene ?).
De aster data se poate observa si o abatere dela planul lucrarii care preciza ca se
ocupa de presa italiana din Romania, scrisa de Italieni .i de presa romans din
Italia scrisa de Romani, indiferent de limba adoptata (p. re)). Ori, Roma a publicat
o seams de articole scrise in romaneste de catre Romani asupra Italiei. Atunci ca-
drul lucrarii se largeste cu Inuit si informatiile apar ea atat mai saracute. Caci
s'ar pretinde sa ne dea referinte, in plus, asupra datelor privind pc Italieni din
presa romaneasca si cele care privesc pe Romani din foile italiene. Sa ne co-
borim la exemple, pe care sa le luam de astadata din campul presei italiene.
Este dreapta remarca d-lui Isopescu ca o istorie completa a presei italiene
un avem (p. io) ; dar nu-i mai putin adevarat ca fiecare provincie din Italia
isi are cel putin o istorie a presei respective. Si atunci dela acestea trebue pornit
in cercetari referitoare la chestiuni de atare natura. Ori, Fumagalli este in-
vechit si Piccioni este superficial. Destul sa atrag atentia asupra faptului
ca in a Il Giornalismo ) celui din urma, aparut in 1920 la Roma, nici nu se
pomeneste cel mai mare ziar al Regatului Sardinici, a Gazzetta. Piemontese ),
care apare dela 4 Ian. 1797. In aceasta gasim adevarate studii privitoare la
.Principatele Rornane. In no. 78 din 8 Apr. 1835, p. 1 2 (foileton), apare a La
Valachia ); in no. 194 din 27 Aug. 1841, p. 1-4 (foileton) apare La Molda-
vian; in no. 216 din 23 Sept. 1844, p. I 3 (foileton) si 217 din 24 Sept.
1844, p. 1-2 (foileton) apare a Dei prodotti della Turchia Europea > si in no.
273 din 28 Nov. 1845, p. 1-2 (foileton) apare at Commercio ed agricoltura nell I
Valachia a. Daca d. Isopescu cunostea lucrarca lui Adolf Dresler, a Geschichte
der italienischen Presse ), vol. I, Munchen 1931 Si vol. II, Miinchen-Berlin,
1934, avea putinta sa nu treaca peste a Gazzetta Piemontese i despre care
acesta se ocupa, deli incomplet in vol. II, p. 5 6 ; ba chiar o lucrare la indemana
celor mai multi ca a Dizionario del Risorgimento Nazionale >, I, p. 43o-431,
o inregistreaza prin studiul ce-i dedica A. Corbelli. Cu acelas mare folos se
putea recurge la a Antologia a care apare in Firenze din Ianuarie 1821. Si re-
vista florentina publics destule articole ce ne privesc pe not Romanii. A.
pe 1828, in t. 3ia, la p. 105-115, apare un studiu intitulat a Cenni statistici
dell'Impero Ottomano a; in acelas an, t. 31c, p. 79 94, intalnim o dare de
seams, semnata x despre a Viaggio da Constantinopoli in Inghilterra. Del Rev
R. Walsch, Londra 1828 a. Despre presa din Italia sudica, ar fi fost de consul-
tat Lorenzo Rocco, a La stampa periodica napoletana delle rivoluzioni (1799 -
182o- 1848 -186o) , Napoli, 1921. Si asa mai departe, pentru fiecare regiune.
Insumi am f gent aceasta operatie ca sa culeg datele italiene referitoare la re-
volutia nationals a lui Tudor Vladimirescu si la comertul roman -sand.

www.dacoromanica.ro
404 RECENZII

Cu toate aceste lipsuri, care lass impresia ca lucrarea analizata a fost in

tocmita in pripa ; munca d-lui Isopescu, cristalizata in cele 366 de pagini ale
volumului V din e Piccola Biblioteca Romena e, publicata de e Istituto per l'Eu-
ropa Orientale > din Roma, prezinta Si note pozitive.
Prima: aceasta lucrare e cea dintai de acest gen, referitoare la legaturile
pe calea presei dintre Italia si Romania.
A doua: alcatueste o calauza macar in domeniul atat de vast si de necer-
cetat al presei italo-romane Vii, poate, un indeinn.
A treia: reinvie, prin extrasele largi ce face si prin anexele binevenite,
epoca de framantari comune $i de nazuinte inflacarate a inchegarii celor doua
state: Romania Si Italia.
Notele pozitive ale lucrarii analizate nu trebue sa determine pe autor a
publica, si mai departe, in aceleasi conditiuni; sensul acesta ar imbarbata pe
incepatori. Cred ca d. Isopescu nu se mai socoate incepator in campul de
activitate ce si-a ales si ma indreptatese a afirma ca imprejurarile ii sunt mai
mult decat prielnice pentru a se informa indeajuns cu privire la subiecte ca cel
pe care 1-a schitat in e La stampa periodica romeno-italiana in Romania e in
Italia >.
Dar, nu constitue un pacat a aminti ca insuflefirea singura nu-i indestula-
toare pentru ca cineva sa alcatuiasca studii trainice de istorie ; chiar cand i
se adauga pricepere; se mai cere rdbdare, multd rdbdare. Altfel, p acum conchid
in genere, se incurca lumea degeaba. D. Bodin
Criiciun 1., Bibliogralii romcinegi apdrute intre 1930 2935. Note si recenzii.
Cluj, Tipografia a Cartea Romaneasca 5, 1936, 29 p. (Extras din e Anuarul
Institutului de istorie nationala e, Cluj, vol. VI).
Cu prilejul trecerii in revista a zece bibliografii publicate la noi in ultimii
ani, d. Craciun atinge si crede ca si rezolva uncle probleme de metodologie
bibliografica. Intru cat aceste probleme sunt de un interes actual si in Ora
noastra nu au fost Inca scrise tratate de codificare a unor norme acceptabile de
cat mai multi in domeniul bibliografiei, am crezut ea nu-i fara folds de a starni
putin asupra afirmarilor d-lui Craciun.
Bine face ca.' sustine to d-sa, cum au facut 3i altii, ca e necesar sa se lucreze
sa se publice bio-bibliografii, ca e obligator pentru bibliografi de a vedea car-
tile sau articolele bibliografiate $i a indica pe cele nevazute, ca un titlu trebue
transcris in limba originals, iar daea aceasta e prea putin cunoscuta, sa se adauge
traducerea intr'o limba raspandita, ca e important Ca o lucrare sa aiba la sfarsit
tin indice. Asemenea afirmari commune nu stria.' sa fie repetate la noi, unde nu
s'a statornicit o traditie de publicatii metodice.
Dar d. Craciun anunta anumite regule bibliografice si le prezinta consfintite
de practica stiintifica apuseana. Deci trebue sa facem o notita bibliografica
exact ca d-sa, de exemplu: Andrei Veress, Bibliografia romano-ungard. Ro-
manii in literatura ungara si Ungurii in literatura romans. vol. I, 1473-1780,
vol. II, 1781-1838, vol. III, 1839-1878. Bucuresti, Cartea Romaneasca,
1931-1935, 3 vol. s1. Nu in apusul Europei, dar p aiurea greu sa poti intalni o
inseninare mai defectuoasa decat acest model e. Observam mai intai ca prescur-
tarea a vol. se repeta la fiecare volum Ii chiar la totalizarea for (de 4 on !). Apoi

Bibtiografii romcinefli apdrute intre 1930 i 1935, p. 25.

www.dacoromanica.ro
 CRACIIJN I., BIBLIOGRAFII R0M2iIVETI APARUTE iNTRE 1930-1935 40.5-

lipsesc: formatul, numarul de pagini si institutia in a carei serie de publicatli a

aparut lucrarea, in speta Fundatiunea s Regele Ferdinand I * si, in fine, pretul.
Numai la o serie prea mare de volume nu se mai inseamna paginatia, dar
la o lucrare de 3 volume, da. Chiar in International bibliography of historical
sciences, first year (1926), la care d. Craciun a colaborat 1, gasim 2 o lucrare
a lui H. Ehrencron-Muller, inventariata la no. 1052, cu indicarea paginatiei
la toate cele 3 volume pe care le are: s...imprime aux frais de la Fondation
Carlsberg] Kbh., Aschehong, (5924), 26, in-8, IV-544, 489, 510 p., chaque
vol., 15 kr. . Dand povete d-lui Stefan Metes de cum trebue facute o notita
d. Craciun adauga la sfarsitul notarii operei lui C. Bacalbasa: Istoria presei
roma'negi i indicatia: e (Sindicatul ziaristilor din Bucuresti) 3. De ce nu pro-
cedeaza la fel si la opera d-lui Veress? Si unde e atunci consecventa, pe care o-
cere atat de insistent bibliografilor, care ar urma se asculte de d-sa?
Cane lipseste numele autorului, se trece in loc, de obicei, titlul lucrarii pi
apoi revista on ziarul, in care a ape'rut acea lucrare; d. Craciun procedeaza
invers: a Dacoromania, Bibliografia publicafiilor a i c Revista 'storied Romeind.
Notife bibliografice* 5. De asemeni, se obisnueste sa se scrie Intel numarul volu-
melor si al tomurilor i pe urma paginatia; cl. Craciun crede necesar sa punk
acel numar si inainte si dupe paginatie, cum face notand Bibliografia sotilor
Rally 8. Nu acestea sunt normele urmate in deobste de savantii apuseni, cum
stiu prea bine si oamenii de stiinta dela noi. De fapt, metodica bibliografice
nu-i Inca bine fixate; poate ca la o uniformizare deplina nu se va ajunge nicio-
data pane in cele mai mid amanunte. Se pot gasi si in Apus modele pentru
orice bizarerie bibliografice. E adevarat ca Institutul de bibliografie din Bru-
xelles a lucrat pentru unificarea tehnica in bibliografie, dar cu putin succes 7,
iar la Institutul mai nou de cooperatie intelectuale, cu sediul la Paris si pus
sub egida Societatii Natiunilor, ca si la congresele internationale de biblio-
grafie, tendinta nu e atat sa se suprime initiativele si particularismele nationale,
chiar personale, cat se se stabileasca un cod de procedee generale, cu ajutorul
caruia se se poata face usor corespondenta ?titre lucrarile bibliografice din orice-
parte a lumii. Redactarea fisei bibliografice, care urmeaza de aproape pe aceea
a fisei din cataloagele de biblioteca, seamane mutt dela tare la tare in partile
ei principale: autor, titlu, locul si data aparitiei, formatul, paginatia; se caute
acum mai malt punctele de contact ?titre diferitele sisteme de clasificare 8.

1 Bibliograiii romtineti.., p. to.

2 P. 65.
8 Bibliografii romoinefti. p. 19.
4 Ibidem, p. 6.

5 Ibidem, p. 21.
6 Ibidem, p. 2o.
7 Paul Otlet, Le repertoire bibliographigue universel et l'oeuvre cooperative-

de l'Institut internatipnal de bibliographie, in Congres international des biblio-

thecaires et des amis du livre tenu a Prague du 28 juin au 3 juillet x926, Proces-
verbaux et memoires..., tome II, Prague, 1928, p. 439-455.
8 Sigmund von Frauendorfer, Probleme internationaler Bibliographie vont
Standpunkt einer Fachbibliothek, in Primo congress mondiale delle biblioteche e-
di bibliografia, Roma-Venezia, 15-3o Giugno 1929_, vol. II, Memorie e comu
nicazioni, Roma, 1931 (IX), p. 298-315.

www.dacoromanica.ro
406 RECENZT I

Standardizarea nu trebue sa fie excesiva si nici nu formeaza aci problema

esential3. D. Craciun are inst. dreptate, cand cere ordine in redactarea unei
bibliografii si mai ales consecventa in folosirea acelorai metode dela inceputul
panes in sftn?itul unei liste bibliografice. Pacat et' nu ilustreaza acest fapt cu
exemplul personal (cu o conditie: sa nu extinda greselile din notita despre
BibliograJia romans-ungaril de Andrei Veress...).
Odata spuse aceste observatiuni generale, vom unnari treptat cele to re-
cenzii ale d lui Craciun, oprindu-ne din loc in loc asupra unor a mid amanunte ,
dupes expresia d-sale 1.
Autorii recenzati sunt a*ezati in ordinea for alfabetica, dar nu s'ar fi suparat
niciunul, Baca erau pusi in ordinea cronologica, tot atat de obiectiva, a aparitiei
operelor lor, ba am fi castigat cu totii, considera'nd in perspectiva timpului
evolutia din ultimii ani a miscarii noastre bibliografice. Seria se incepe cu
Tratatul dt bil lio,r the publicat in 1931 de d. G. Cardas. Dei s'a facut multa
valves asupra paternitatii acestui tratat, d. Craciun scrie despre chestiune farce
s'o cunoasca. Regret ca trebue sa amintesc un lucru prea trist, care mai bine
at fi fost dat uitarii, dar recenzentul ma citeaza si forteaza astfel marturia mea.
Mai intai, nu este exact c'ai fi publicat vreun articol in ziarul I,upta . Cel
care 1-a publicat, avand i meritul de a fi atacat cel dintai chestiunea, e d.
Alexandru Bogdan, ziarist si ruda cu raposatul Al. Sadi-Ionescu. Un alt articol
apartine d-lui Emil Vartosu, iar altul d-lui Cardas. In cartea mea, la care se
refera d. Craciun, &Inutile Bibliograjia lilerara romans, p. 115, eu semnalez
aceste articole, fart sa spun autorii lor. Pe ce temei mi le atribue pe toate mie ?
Mai e lust ceva si mai insemnat, care scapa d-lui Craciun. Daces ar fi citit acele
articole, on macar mai cu atentie insemnarea din cartea mea citata mai sus,
nr fi stint et paternitatea in discutie e ... a Institutului de bibliografie dill
Bruxelles, iar textul lui Sadi-Ionescn n'a fost decat un intennediar. Apoi,
acest text nu-i cursul dela l3coala superioart de arhivistica gi paleografie dill
Bucureti, ci instructiile dela Bruxelles in redactia romaneasca a lui Sadi-Ionescu,
pusa la indemana functionarilor din Biblioteca Academiei Romane. Fiindca
aceste imlicatii disparusera atunci dela Academie, intr'un articol eu m'ain folosit
de ctteva pagini similare din cursul lui Sadi-Ionescu tinut la coala amintita
mai sus. Cum d. Craciun aminteste de acest curs pe care 1-a audiat pe vremuri
(cele to recenzii sunt inchinate o amintirii neuitate a lui Al. Sadi-Ionescu ) 2
si coin d-sa ne precizeaza c'a impriunutat dela Arhivele Statului notele originale
ale cursului 3, ne facem o datorie atragandu-i atentia sa utilizeze cu precautie
acele note, care contin de fapt instructiile de pe vremuri ale Institutului inter-
national de bibliografie din Bruxelles, instructii cu mult depasite astazi.
Citind cuvintele unniltoare din recenzia d-lui Craciun despre lista bogata
de bibliografii dela sfarsitul Tratatului publicat de d. Carda.: n Sunt i opere
bibliografice putin cunoscute, aflate de autor la Academia Romani sau in
reviste mai greu de gasit 4, mi-am reamintit cu placere de vorbele niele, ne-
citate aci, sense inainte despre aceeasi lista: e D-1 Gh. Cardas a publicat o
bogatt lista de titluri de bibliografii roinaneti, in care sunt .i opere putin

1 Bibliogra /ii ronzdne,sti.. , P. 4.

II idet, p. 3.
a Ibideui, p. 5.
4 /bidem, p. 6.

www.dacoromanica.ro
 CRACIUN I., BIBLIOGRAFII ROMANE.5TI APARTJTE INTRE 1930-1935 407

cunoscute, precum este Essai Bibliographique..., manuscris necatalogat la

Biblioteca Acadeiniei Romane si lucrari mai greu de gasit, fiindca zac in
reviste vechi I*.
Despre bibliografia din Dacoromania d. Craciun are pe drept cuvant apre-
cieri elogioase. Relevand Intel unele greseli, d-sa precizeaza: o De sigur aceste
greseli de investmantare exterioara nu intuneca frumuseta (sic) intrinseca a
-operei, care ramane, ca gand (sic) si ca intentie, una din cele mai impunatoare
realizari bibliografice 02. Toti admiratorii vechi ai excelentei Dacoromanii
ne bucuram, fireste, ca investmantarea n a fost exterioara n, 5i astfel n'a
intunecat opera bibliografica. Regretam doar restrictia neinsemnata: realizare
-numai ca gand (sic) 3 si ca intentie n.
La sfarsitul recenziei despre Bibliografia basarabeand a lui Al. David, d.
Craciun scrie o Suntem siguri a d-1 David va Linea seama de cele spuse mai sus
gi ne va da o bibliografie istorica asupra Basarabiei dupa regulele bibliografiei
moderne a 4.
Sfatul era bun dar David nu-1 mai putea urma, fiindca... murise Inca din
primavara anului 1935 5.
Despre cartea mea, Bibliografia literard romeind, d. Craciun exprima apre-
cierea inagulitoare ca. e x o lucrare de mare valoare 8, dar nu explica de ce
crede asa, decat doar lauda bogatia de material si planul lucrarii. Mai releva
-doua greseli de tipar si regrets ca printre bibliografii unguri citati de mine
nu e 51 Iosif Szinnyei. Toate acestea, Intr'o jumatate de pagina. In alte aproape
5 pagini, raspunde obiectiilor, pe care eu le facusem in cartea mea asupra lucrarii
d-sale o Bibliografia la Romani , aparuta in 1928. Numisein lucrarea d-lui
Craciun o asa numita a bibliografie de bibliografii ) romanesti ) 9 farce niciun
sens pejorativ, subliniind ce fel de bibliografie este, fiindca era prima de acest
lel la noi, merit pe care i 1-am recunoscut in mod deschis 8. Mai mult: chiar
lipsurile pe care le gaseam le puneam pe seama faptului ca-i o lucrare de inceput,
ceeace desigur nu-i numai o explicare, ci, in parte, si o scuza.
Nu odata mi se face proces de intentii. Am pomenit pe d. Basile Munteano,
fiindca era un expert roman chemat apreciat in comitetele internationale
lucru rar $i pretios pe de langa Institutul de cooperatie intelectuala din
Paris si n'am precizat ca d. Craciun colaboreaza la a International Bibliography
-of historical sciences n, fiindca, am amintit numai in general aceasta opera, la
care au contribuit bibliografii din toate tarile. Piindca d. Craciun tine sal subli-
-nieze 9 ca d-sa colaboreaza ad in urma recomandarii d-lor N. Iorga si C. Mari-
nescu, Ii pot da o informatie, poate inedita: aceasta colaborare mi s'a propus

1 Bibliografia literard romcincl, op. cit., 1932, p. 45.

2 Bibliografii p. 7.
3 Neglijente asemanatoare se gasesc in aceeasi lucrare si la p. 12 i 18.
4 Ibidem, p. g.

5 V. necrologul din Viala Basarabiei, V (1935), p. 377-378 (no. 5 din Mai)

i notita bibliografica no. 4 din Revista Istoricd Romdnd, vol. VVI (1935
1936), p. 472.
Bibliografii romcinefti.., p. 9.
7 Bibliografia literard remand..., p. 43.
8 Ibidem, p. 44
-9 Bibliografii ronuinefti.., p. so.

www.dacoromanica.ro
408 RECENZII

mie intai de aceiayi domni profesori. Eu am multumit, dar am declin at oferta

yi am indicat pe d. Craciun, intru cat d-sa stransese de mai multi vreme, cu
studentii dela Institutul de istorie nationala din Cluj, material bibliografic
privitor tocznai la istorie, pe cand eu lucram pe vremea aceea, la Muzeul Limbii
Romane din Cluj, numai bibliografie filologica si literara.
D. Craciun se intreabit de ce am tradus Magyar KOnyveszet > prin o Lists
maghiard de carti > 1 si nu prin o Bibliografie maghiara ). Foarte simplu: fiindca
au si Ungurii termenul de bibliographiaja >. Mai mult: aceasta Magyar
Konyveszet 0, pe care Georg Schneider o traduce prin o Ungarische Biicherver-
zeichnis 2, e de fapt, o continuare, sub alt titlu, a operei lui Geza Petrik, Ma-
gyaroszag bibliographiaja ). Schimbarea de titlu trebuia aratata si in traducere,
ca un element de precizie in plus.
D. Craciun nu-i de acord cu mine nici asupra fixarii formatului unei carti.
Eu am spus ea extrasul sau eu Bibliografia la Romani e in 4, d. Craciun
scrie ca-i in 8. B paradoxal, dar aci putem avea amandoi dreptate. Ghidul
men in fixarea formatelor e clasica lucrare a lui Ch. Mortet, Le format des livres,
Paris, Librairie ancienne Honore Champion, 1925, in 4, 6o P.+ 4 planse. Aci se
da, ca dimensiune tip, pentru in 8, 20 cm. inaltime si pentru in 40, 26 cm..
Ori extrasul cu pricina are exact 23 cm., adica e la rnijloc, intre cele doua for-
mate. Eu am inclinat spre in 4, fiindca extrasul a fost micsorat prin taierea
cu marina a marginelor, dar el e din o Anuarul Institutului de istorie nationala s
din Cluj, care e neted de formatul in 4". Istoriografia romans in 1921 si 1922,
repertoriu bibliografic intocmit de Ioachim Craciun si Ioan Lupu e tot un extras
din o Anuarul Institutului de istorie nationala n si neavancl marginile taiate,
masoard 241/4 cm., e deci de formatul in e
Mai departe, raspunzand notitei mele asupra a Bibliografiei la Romani ), d. I.
Craciun crede ea eu, privind la easuta d-sale dela Poradim (comparatia o mo-
desta u e a d-sale), m'am minunat ca n'am vazut un palat, cu dimeusiuni
ciclopice > 3. E o neintelegere aci. Niciodata nu mi-am exprimat dorinta ca bro-
sura d-lui Craciun sa-ai schimbe proportiile, ci am facut uncle rezerve asupra
calitatii lucrarii. Mai ales la capitolul Bibliografia la altii spuneam ea, in loc
m,

de o cateva date din istoria bibliografiei straine ), asi fi preferat o liniile largi
ale evolutiei ei exeznplificate 0 4. Vorba largi > avea sensul de principale, nu
intinse sau ramificate, toemai fiindca lucrarea era mica. Ceream deci mai multi
legatura Intre datele bibliografice presarate, chiar de-ar fi fost mai putine, cad
mai ales intro scriere mica trebue sa scoti in evidenta esentialul. Recitind
acum acest capitol, mini dau seams ca cram intradevar pretentios. Operele biblio-
grafice atnintite acolo de d. Craciun se gasesc in aceeasi alegere si ordine la
Georg Schneider, Handbuch der Bibliographie, ed. II, Leipzig, 1924, p. 184 si
mu, uneori chiar cu expresiile autorului german: o... der deutsche Plinius
und Vater der Bibliographic o, der Artz und Naturforscher Konrad Gesner...
(p. 184) au devenit la d. Craciun Parintele bibliografiei: germanul Konrad
Gesner e cunoscut Ca mare naturalist o der deutsche Plinius )... (Biblio-
grafia la Romdni p. 5). Pe urns, sunt amintiti pe rand Francesco Doni,

Ibidem.
2 Handbuch der Bibliographie, ed. IV, Leipzig, 1930, p. 348.
3 Bibliogralii ronzdneFti.., p. 1o.
Bibliografia literard romcind, p. 43.

www.dacoromanica.ro
 CRACIUN I., BIBLIOGRAFII ROBIANETI APARITTE INTRE 1930-'935 409

John Bale, Du Verdier... exact la d. Craciun ca 9 la Georg Schneider, modelul

-sau. Numai ca la Schneider istoria bibliografiei e cu mult mai desvoltata
si implica alta economie decat fragmentele insailate cu ate alba de d.
Craciun.
Mi se peruse curios ca d-sa scrisese de doua on gresit numele celebrului
bibliograf Petzholdt. Mi se riposteaza c'am facut $i eu o greseala la fel: am lasat
sa se tipareasca Lapusneanu in loc de Lapusteanu, numele, se pare, tot atat
de cunoscut al unei colaboratoare la revista a Societatea de maine s.
Si acum vine randul unei probleme mai grave: meritele bibliografice ale
lui Vasilie Popp si Timotei Cipariu. Eu am spus dela inceput ti roman de aceeaci
parere ca amandoi sunt precursorii lui Iarcu, adica li pregatesc calea acestuia
din urma, dar nu sunt, cum a fost Iarcu, in primul rand bibliografi. D. Craciun
aduce de doua on 1 in sprijinul intaietatii ca bibliograf al lui Popp un elogiu
facut de raposatii Ion Bianu $i Nerva Hodos Disertaliei despre tipografiile
romanefti. 2 a lui Popp. Se poate sa fie, din punct de vedere al constiincio-
zitatii, o lucrare superioara bibliografiei lui Iarcu, dar nu-i mai putin adevarat
prin aceasta ca operele amintite apartin unor categorii diferite, indicate precis
de titlurile fixate de autorii lor: Popp a facut istoricul tipografiilor romanesti,
iar Cipariu Crestornatia seau analecte lilerare 3, dand amandoi si informatii pre-
tioase asupra multor carti. Iarcu insa a alcatuit bogate Annale bibliografice
'mane. Repertoriti chronologicu saa catalogu generalu de cdrfile romaarte. .4,
cuprinzand in primul rand o lista de carti clasate intr'o anumita ordine ci cu
ref erintele obisnuite bibliografiilor. De altfel, aceasta e sf parerea martorilor
de autoritate citati de d. Craciun, cad iata ce mai spun Bianu si Hodoc 5:
*Incercarile lui Iarcu pe acest teren, Analele bibliografice (1865) si Bibliografia
.chronologicd (1873), cari au fost multa vreme singurele lucrari de acest fel..*,
iar mai departe: a Disertafia lui Popp, compusa dupe materiale comunicate
de Cipariu, este completata si continuata, pentru perioada pans la 1700, in
lucrarile acestuia: Chrestomalia i Principiile. Aceste lucrari, ca qi cele urma-
tore, nu sunt propriu clis bibliografii; ele contin insa notice pretiOse asupra
-cartilor romanescT tiparite r.
Relevasem 6 nedreptatea d-lui Craciun fail' de doua articole de scurta in-
formare a strainatatii *, unul al lui N. Cotlarciuc ai altul al meu, precum st fate
de o note din Buletinul cdrlii, 1923, despre cataloage si periodice bibliografice
romanecti, socotite, toate trei, ca bibliografii de bibliografii, pretentie pe care
ele n'o aveau de loc. D-sa nu se socotecte vinovat, ba Yct face chiar o cinste
din a be fi pomenit... in note, are insa prudenta sa nu precizeze cu ce califi-
cative le-a pomenit, iata-le: ....trei incercari timide, incomplete si far& o orien-
tate sigurti* 7. Si pentru care vina? Doar aceea ca aparusera inainte de Biblio-
grafia la Romani, opera d-sale, adevarata bibliografie de bibliografii.

1 Bibliografii romeine0i, p. 12 si 13.

2 Sibiu, 1838.
8 Blasiu, 1858.

Bucuresci, 1865.
6 Bibliografia romdneascd veche, tom. I, Bucuresci, 1903, p. V (Prefata).
-6 Bibliografia literard remand, P. 44
.7 Bibliografia la Romani, p. 31.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
410
In ce priveste bibliofilia lui Matei Corvin, d. Craciun, referindu-se la o
nota a mea 1, a sca.pat adevaratul sens al cuvintelor. D-sa isi pune inutil in-
trebarea: o Sa fie adevarat ce spune autorul (p. 136, nota Il, ca. Regele Matei
Corvinul a fost o prea pntin iubitor de carti cu toate ea a avut una din cele
mai maxi si mai vestite biblioteci*... ? 2 Eu spusesem: o H cunoscut ca mare
rasboinic si prea putin iubitor de carti. Totusi a strans una din cele mai maxi
biblioteci...). E curios ca d. Craciun repeta aproape vorbele mele despre
biblioteca lui Matei Corvin si ma 'nvinovateste totusi c'am iguorat-o.
Despre sectia populara a Bibliotecii Universitatii din Cluj n'am scris in
Bibliografia literard ronuincl, fiindca nu cunosc un catalog tiparit al acestei
sectii 3. Eu n'ain pomenit in aceasta carte despre biblioteci ca atare, ci despre
cataloagele for ca instrumente bibliografice.
In aceeasi recenzie, d. Craciun citeaza o notatie bibliografica din Disertalia,
de care am mai amintit, a lui Vasilie Popp. Aci intradevar admiram, impreuna
cu d. Craciun, constiinciozitatea lui Popp: un medic care a facut liste de carti
inainte de 1838, transcrie exact: sObservalii asupra regulelor granzaticit rumd-
nesti de Ionahe Vdcdrescul. . In Tipografia S. Episcopil a Rdninicului, 1787.
De Georgie Sin Popa Constantin Tipogralul Rdniniceanul ) 4. $1 un bibliograf
ce spunem? un profesor de bibliografie din zilele noastre transcrie gresit:
De George si Popa Constantin Tipogra /ul Ramniceanul 5. D. Craciun plasmueste
asa dar dintr'un singur tipograf doi. Totusi d-sa e istoric si daca si de data
aceasta nu va asvarli vina pe tipograful de atunci Georgie de Klozius, on pe
cel de acum al o earth Romanesti >>, va recunoaste desigur ca si un umil ucenic
in studii istorice stie ea sin are un sens in textele noastre vechi si inseamna
/iu. H vorba deci aici de George, fiul lui Popa Costandin. E aceasta poate un
lucru o foarte minuscul >, dupa expresia d-sale 5, dar chiar de n'ar fi decat c>
scapare din vedere si tot schimba enorm datele bibliografice.
Dupa o oprire atat de indeltingata asupra cartii mele, d. Craciun trece
la Histoire rounzaine, publicata de d. P. Henry in Revue historique. Recen-
zentul cla uncle completari utile, dar de ce reproseaza autorului francez ca n'a
indicat bibliografiile inchinate activitatii d-lui Iorga, de vreme ce aceasta acti-
vitate se gaseste inglobata in listele publicate de Anuarul de istorie nationall
din Cluj, si in notitele din Revista Istoricd, Romdnd, publicatii inentionate de
d. P. Henry, care de altfel are grip.' sa pomeneasca separat fiecare lucrare de
amploare a d-lui Iorga? Despre aceste bibliografii care cuprind activitatea
d-lui Iorga scrie si d. Craciun clonal recenzii. Intr'una, ar fi putut sa retie, in
loc de alte afirmatii ale d-lui Barbu Teodorescu, pe aceasta, inteadevar justa:
s Pana la adevarata bibliografie, aceea a lui Iarcu, trebue sa ne indreptam
privirea asupra altor lucrari: a lui Vasile Popp i Timotei Cipariu 1)7.

1 Bibliografia literard ronidnci, p. 136, n. I.

2 Bibliogra /ii ronziine,sti, p. 13.
3 Nu gasesc nimic despre existenta unui asemenea catalog nici in lucrarea
d-lui Eugen Barbul, Biblioteca Universitcifii Regele Ferdinand I din Cluj, Cluj,
1935, p. 48-52, unde e vorba de sectia ei populara.
4 P. 74.
5 Bibliogralii romdnecti, p. 14.
6 Ibideni, p. 20.
7 Bibliogralia istoricd i literard a lui N. Iorga, Bucuresti, 1935, p. XIV.

www.dacoromanica.ro
 GRECU VASILE, CARTI DE PICTURA BISERICEASCA BIZANTINA 411-

Aa dar, Iarcu e recunoscut i'n lucrarile cele mai recente ca primul bibliograf
al nostru.
Dupd insemnarile despre bibliografia franco-romans a sotilor Rally, d.
Craciun amintete de a notitele bibliografice risipite in diferite numere ale
Revistei Istorice Ronzcine 1. Cuvantul a risipite > e impropriu i pe nedrept
pejorativ. Aceasta revista publica in mod regulat o bibliografie inetodica.
Planul ei nici nu putea fi, cum iarai pe nedrept o invinuete d. Craciun, a aa
de amanuntit ca eel din istoriografii > 2 ale d-sale (care contiu doar titluri de lu-
crari), intru cat e o bibliografie analitica Si critics, mentionand, de multe on
chiar cu aprecieri, numai ce apare mai iusemnat in domeniul istoriei romane.
In sfar*it, d. Craciun trece in revista i Bibliografia romans-uugara. Dar
nici invinuirea cal d. Andrei Veress, autorul operii, ar inclina spre partea ungu-
reasca, nici mai ales aluziile la sumele cheltuite pentru publicarea acestei intinse
bibliografii 8, nu micoreaza utilitatea unei lucrari atat de trudnice. Sunt deci
justificate, cu toata opozitia d-lui Craciun, indemnul i sprijinul date d-lui
Veress de care istoricii romani.
Am staruit asupra brourii d-lui Craciun fiinda ea cuprinde pretentii prea
mari i nejustificate. D-sa ne spune nici mai mult nici mai putin decat es
Observatiile, prearate de-alungul recenziilor, vreau sa fie o incercare de a

se lichida en trecutul nesigur al redactarii unei bibliografii in Cara noastra i

un inceput poate al integrarii noastre in ritmul apusean al pregatirii
acestor fel (sic) de lucrari 4. Noi credem ca lupa atat de maritoare, prin care
d. Craciun iii contempla rolul sau in bibliografia romaneasca, ar fi mai bine-
sa i-o indrepte asupra lucrarilor d-sale, care nu vor fi nici ele lipsite de gre.eli,
cum am vazut i in exemplele de fath. D. Craciun a facut o trudnica i pre-
tioasa bibliografie de titluri cu ajutorul studentilor dela Institutul de istori^
nationals din Cluj. Am regretat and Anuarul Institutului n'a putut publica
aceasta utila bibliografie. D. Craciun ne-a dat apoi o foarte bogatil lista de
titluri ale lucrarilor care constituesc A ctivitatea ,stiintificd la Universitatea Regele
Ferdinand I din Cluj in primul deceniu 5. Tot d-sa a infiintat Bibliotheca biblio-
logica i se ingrije*te sa apara in aceasta serie lucrari bibliografice de diferiti
autori. Tocmai o asemenea meritoasa ravna ar trebui sa-i impuna mai multi
rezerva and judeca lucrari tot atat de trudnice ale altora i mai multi prudenta
cand se incumeta sa publice opere in care expune teorii i fixeaza norme in
bibliografie. Si o ultirna cerinta: sa adopte un stil mai ingrijit, mai sobru, po-
trivit scrierilor bibliografice. N. Georgescu-Tistu

Green Vasile, Ccirli de picturd bisericeascd bizantind. Introducere si edilie

critics a versiunilor romcincsti, atilt dupd redactiunea tai Dionisie din Furna,
tradusd la 1805 de Arhimandritul Macarie, cat si duo alte redactiuni mai vechi,
traduceri anonime, Cernauti, Tip. a Glasul Bucovinei ), 1936, VIII+426 p.+ 6 pl.

1 Bibliogra /ii romcinqti, p. 21.

2 Ibidem, p. 22.
8 Ibidem, p. 27 i 28.
' Ibidem, p. 28.
5 Cluj, Tipografia a Cartea Romaneasca 5, 1936, 321 p. Extras din vol.
Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj.

www.dacoromanica.ro
412 RECENZII

Avow o introducere (p. 3 39), apoi traducerea de care Macarie a cartii

de pictura a lui Dionisie din Furna (p. 41-313) Si cloud anexe: prima 0 e-
dacliune mai veche anonimd a unei carfi de picturcl bisericeascit bizantinit (p.
315-403) Si a doua Fragment dintr'o carte de pictura bisericeasca bizantina
(p. 405 4091. Dupd acestea urmeaza un indice gramatical si de nume.
Editia critica a cartii de pictura bisericeasca, prezentata de d. Vasile Grecu,
i-a impus acestuia o serie de cercetari in decurs de mai multi ani. Cercetarile
au fost facute atat in domeniul redactiilor grecesti cat si in domeniul tradu-
cerilor romane.
Corn cartea de pictura bisericeasca in romaneste este o traducere din gre-
ceste a trebuit deci ca editorul sa stranga toate stink cite a putut gasi privitoare
la niss grecesti de pictura bisericeasca bizantina si editiile ce s'au facut.
In afara de copiile obtinute de Didron si Durand la 184o, dela Athos, d.
Grecu mai aduce informatiuni asupra a inca vreo 15 inss de cacti de pictura
bizantina din lumen greceasca, in afara de alte 4 mss in Romania, de astfel
de carti, din care 3 la Biblioteca Academiei Romane 3l pe vremuri la Semi-
narul teologic dela Socola.
Intre editiile acestei carti de pictura bizantina sunt de relevat ca mai int-
PorIante, editia lui Didron din 1845, in frantuze.te, editia greaca din 1833
dupa ins falsificat al plastografului C. Simonides si editia lui A. Papadopulos-
Kerameus publicata dupa un ms din sec. al XVIII-lea in 1909, la St.-Peters-
burg, editie care cuprinde in anexe Sf copia lui P. Uspenski, facuta la Ierusalim
in 1850. Mai sunt si alte editii mai putin insetnnate.
D. Grecu clasificaud niss grecesti ale cartii de pictura bisericeasca bizantina
a facut trei categorii: o redactie desvoltata, care are numele lui Dionisie din
Furna, o redactie mai scurta decat aceasta si mai veche, care n'are numele
lui Dionisie din Punta t alta redactie care are unele fragmeute din redactia
lui Dionisie din Furna si alte fragmente din redactia scurta si din alte carti.
In aceleasi trei categorii clasoaza d. Grecu si cele 8 mss romanesti ale cartii
de pictura bisericeasca, publicand mai intai traducerea lui Macarie dupa cartea
lui Dionisie din Furna si apoi in doua anexe o redacfiune mai veche anonintd
Si un fragment dintr'o carte de pictura bisericeasca bizantina. In romaneste, s'a
publicat de Ghenadie al Ramnicului ins 2151 dela Biblioteca Academiei Ro-
mane la 1891 si aceasta publicatie s'a retiparit la 1903 cu aprobarea sf. Sinod.
Redactiunea cea mai completes a cartii lui Dionisie din Furna se ga'seste
In editiile Didron si celelalte amintite mai sus. Tot aceasta redactiune se
gaseste si in ins 446 gr. dela Biblioteca Academiei Rotnane, din anul 1775,
ins Millet, din anul 1849 si ins Kadiki5y, fares data.
Ms 446 gr. dela Biblioteca Academiei Romane pare a fi eel mai vechi din
cote niss se cunose. Aceasta redactiune se caracterizeaza printr'o precuvantare
semnata de ieromonahul zugrav Dionisie din Furna, care impreuna cu ucenicul
sau Chiril, din Hios, se dau drept aleatuitorii cartii de pictura bisericeasca bizan-
tina. Inainte de precuvantare se gaseste o rugaciune catre Maica Doinnului, care
pare sa provie dela alt actor decat Dionisie. Dupa precuvantare sunt indru-
marl pentru cel ce vrea sa invete pictura bisericeasca, rugaciuni, apoi cuprinsul
.cartii, care se imparte in mai multe parti distincte. Partea prima cuprinde
instructiuni despre pregatirea uneltelor de zugravit, a culorilor, a uleiurilor
etc. Cum se face pictura icoanelor pe lemn, pe panza ; cum se pregateste zidul
pentru pictat $i coin se pieteaza pe el. Acestei parti tehnice i se dadea putina

www.dacoromanica.ro
 GRF,CIT vAsIDE, CART! DE PICTURA BISERICEASCA BIZANTINA 413

importanta, dar s'a dovedit, de E. Berger, ca ea cuprinde o traditie bizantina

_straveche. Urmeaza mai multe parti de cuprins iconografic ar5tand cum sa
fie pictate minunile, protop5rintii 5i profetii Testamentului Vechi, reprezen-
tari ale Testamentului Nou, conducilndu-se dupa Evanghelia lui Matei si inter-
ealand intamplarile aratate de ceilalti evanghelisti s. a.; intamplari din vista
Mantuitorului 5i reprezentari in legatura cu Maica Doninului 5i alte reprezen-
tari de sfinti, minuni si se incheie dupa ce arata pe scurt cum au fort infatisati
Mantuitorul 5f Maica Doninului, cub se picteaza mana care binecuv.inteaza
di inscriptiunile ce se pun la diferite icoane 5f reprezentari.
Redactiunea cartii de pictura mai veche si mai scurta decat aceasta a Ini
Dionisie din Puma, este redactiunea ce se afla in ins 832 din m-rea sf. Pante-
limon, dela Athos, din anul 1738, in ins 259, nedatat, din aceiasi manastire,
ms pe care Catalogul lui Lambros Il pune in sec. XVII .i in ins atenian no.
35, nedatat.
Aceia.i redactiune par sa fi avut ins din 163o dela Karyes, ms pictorului
E. Dimitri, care pieta la Munchen, la 1828 .i anexa P din editia lui A. Pa-
padopulos-Keraineus.
Aceasta carte de pictura in redactie mai scurtil deck cartea lui Dionisie,
incepe cu o precuvantare anonima, dar anonimul ei autor ne informeaza asupra
modului cum si-a alcatuit cartea, dupa erminiile ceale vechi ale lui Pan-
selin 5f Theofan (p. 327).
Cuprinsul acestei carti se imparte iu trei. In prima parte se arata ce re-
prezent5ri sa se picteze in biserica $i in ce loc, precum si inscriptiiunile ce le
insotesc, $. a. In partea a doua avem date tehnice: masurile chipului omenesc,
pregatirea penelelor, a cleiului, a ipsosului, a icoanelor de zugravit pe lemn
iI pe panza, retete de culori si instructiuni cu privire Ia aurul de scris 5i zu-

gravit ; iar partea a treia o formeaza sinaxarul celor 12 luni.

Deosebiri principale intre redactiunea lui Dionisie din Puma 5i aceasta
anonima nu sunt numai in privinta scurtimii redactiunii, dar lipsesc in cea
anonima reprezentari din Vechiul 5i Noul Testament, invataturile eu privire
la pictura pe zid, s. a.
Pe lang5 aceste cloud redactiuni ale cartii de pictura bizantina* in uncle
mss se gasesc urine din alte redactiuni.
Intre acestea e de semnalat ms grec 339 din Biblioteca Academiei Romane.
Redactia anonima care amintea pe Panselin 5i Teofan nu cuprindea reprezen-
tari din Vechiul 5f Noul Testament. Ms gr. 33o incepe cu precuvantarea din
redactia anonima, urineaza o parte telmica foarte redusa, iar dupa aceea com-
punerea reprezentarilor din Vechiul 5i Noul Testament, reprezentari ce privesc
pe Maica Domnului, minunile 5i muceniciile Sfintilor 5i sinaxarul ca in redactia
lui Dionisie din Puma. Textul e mai scurt decat la Dionisie 5i ordinea re-
prezent5rilor nu urmeaza nici una din redactiunile amintite, ceeace duce la
incheierea ca au mai existat 5i alte redactiuni ale cartii de pictura bisericeasca
bizantina. Acesta e pe scurt cuprinsul cartii de pictura in cele trei redactiuni
cu deosebirile mai importante.
In precuvantarea redactiei anonime mai vechi a cartii de pictura% anonitnul
aminteste ca .i -a facut opera dupa cartile mai vechi ale lui Panselin si Teo-
fan. Manuil Panselin e socotit de unii ca a trait in sec. XI, de altii in sec.
XIII sau la inceputul celui de al XIV-lea. D. Grecu, dupd Ch. Diehl, crede
.ca a trait in sec. aI XVI-Iea, flind ultimul mare reprezentant al asa numitei scoale

II www.dacoromanica.ro
44 R EC EN Z I I

macedonene in pictura bizantina. Teofan a fost contemporan cu Panselin Si

reprezinta la Athos scoala din Creta a picturii bizantine. Acesta a pictat la
1573 biserica Adormirii Maicii Doinnului din Kalambaca, in Tesalia.
Dionisie din Furna a trait in intaia jumatate a sec. al XVIII-lea. Cartea lui
pastreaza o traditie cu mult mai veche. I se atribue lui Dionisie ca ar fi
amplificat izvoarele si ar fi adaugat traditii nescrise, dar sunt indicii ca $i manua-
lul lui este o compilatie. Sunt repetiri Si trimiteri la locuri mai inainte, care
locuri nu se gasesc, ceea ce insemneaza ca s'au luat pasagiile cu trimiteri
cu tot.
Aceste mss de pictura, prin caracterul for practic, fiind necesare, au circulat
mereu in decursul vremii yi s'au tot completat, asa ca chiar acele care au un
autor marturisit prezinta totus variante i amplificari inexplicabile altfel
decal prin continua completare.
Cele opt mss romanesti ce se cunosc ale cartii de pictura bizantina biseri-
ceasca sunt traduse din greceste si de curand.
Ms 1283 dela Academia Romans, avand sigla A si un ins din 1805, in-
posesiunea d-lui Al. Tzigara-Samurcas, avand sigla Tz, pastreaza redactia mai
scurta si mai veche a cartii de pictura bizantina', iar mss 4206, din 1815, Cu
sigla B, ins 1795, din 1833-35, Cu sigla C si ms 2151, din 1841, cu sigla G
acesta publicat de doua on toate la Academia Romans, sunt compilatii,
care prezinta fragmente din redactia scurta a cartii de pictura, fragmente si-
milare celor din cartea lui Dionisie si fragmente din alte carti. Ms cu sigla
Tz, din 1805, in posesia d-lui Al. Tzigara-Samurcas, cuprinde traducerea roma-
neasca f acuta de arhimandritul Macarie, din M-rea Caldarusani, a cartii de
pictura in redactia cea mai desvoltata a lui Dionisie din Furna. A ceasta tra-
ducere trebue sa se fi facut dupa un ms asernanator cu ins grec 446, din 1775,
dela Academia Romans.
Mss 18o1, din 1835, cu sigla D i 1808, f 'Ara data, cu sigla E, dela Academia
Romand, pastreaza numai fragmente din aceasta traducere a lui Macarie.
Mss B C sunt inrudite prin greseli, iar G e inrudit cu ele prin con-
tinut, dcvi are mai multe figuri si nu face acelea.i gre.eli.
Editia prezentata de d. Grecu nu s'ar putea sustine ca e o editie
critics in sensul strict al cuvantului, dat fiind caracterul acestui manual
in continua completare, dar inteinsa se poate vedea o munca staruitoare
dealungul multor ani pentru a duce la bun sfarsit aceasta. publicatie. Dife-
ritele studii publicate asupra erminiilor impreuna cu studiul introductiv
$i publicarea manualului de pictura in redactia cea mai desvoltata sunt
contributiuni bine venite la istoria relatiilor culturale bizantino-romane.
C. Grecescu

Babinger Franz, Cel dintdi bir al Moldovei cdtre sultan (extras din volumut
omagial pentru fratiti Alexandru si Ion I. Lapedatu), Bucuresti, 1936, 11 p.
Autorul cauta sa dovedeasca, pe baza informatiilor din cronicarii bizantini,
Ducas p Chalcondylas, ca cel dintai bir pe care Moldova 1-a platit Sublimei
Porti e din 1455. Pe baza acelor informatii d. Babinger rectifica data de an,
in era dela Hristos, a actului lui Petru Aron din 6964, scris in Vaslui de pisarul
Stetco (diminutivul rutean al numelui Stefan, adaugam noi), prin care act-
Mihul logofatul e imputernicit de a plati Portii tributul de 2000 de zloti un-
guresti. Se editeaza din nou scrisoarea din 5 Octoinvrie a sultanului Mahomed

www.dacoromanica.ro
 BABINGER FRANZ, CBI, DINTAI BIR AL MOLDOVEI CATR SULTAN 415

II, adresata lui Petru Aron, ca sa-i trimita haraciul fagaduit in soroc de trei
luni 1.
Scrisoarea se publics dupd originalul cc astazi se afla in Polonia (Arhiva
principals din Varovia, Turc. K. 66, no. 1). E de observat insa ca prin
pomenita scrisoare nu se confirms primirea de care sultan a celor 2000 de
zloti, fiigaduiti drept haraciu de domnul Moldovei, ci numai primirea lui
Mihul logofat ca sol, banii unnand a fi trimii intr'un soroc fixat de sultan
yi anume peste trei luni. Deci nisi la data de 1455 Octonivrie 5, sustinuta de
d. Babinger, domnul Moldovei nu plittea tribut Portii ci facea numai o simple
fagaduiala. Dar, ceea ce e extrem de interesant in scrisoarea publicata, fapt
nementionat de d. Babinger, sunt *tersaturile ce se observe i anume in ran-
durile 4, 5, 8 (la sfaritul randurilor) Si 19. In mentionatele randuri se observe
existenta unui text initial ters peste care apoi s'a scris din nou text
initial ce in parte se poate chiar reconstitui. Aa la sfar.itul randului 4 a fost
scris la inceput iiAmacnaitti (peste care apoi s'a scris arrriS, scris insa numai peste
literile: wicAdR8) ; la sfaritul randului 5 Srrpolimixtu (cu un r suprapus, peste care
apoi s'a scris MOPORAdX111; in randul 8 numele unui boer desigur peste care apoi
s'a scris CH... sontpaa ; iar in randul 19 un text ce nit-1 putem ceti (peste

care apoi s'a scris TOR, R. i TI din :MITI).

Din acest text initial reiese ca tot la aceasta data, 1455 sau 1456, sultanul
turcesc se interesa *i de tributul pe care Tara Romaneasca trebuia sa i-1
plateasca i aceleai tratative duse cu Petru Aron, domnul Moldovei, erau
duse sf cu Vladislav II, domnul Tarii Romaneti 2.
Scrisoarea din 5 Octomvrie nu e scrisa de un dalinatin 3 ci de un bosuiac.
Dovada o formeaza nu numai formularul diplomatic al ei, aproape identic
scrisorilor sultanilor turci, scrise in caractere i redactie bosniaca, ci i limba
precum i caracterele grafice 4. De altfel urarea finals Fork RECUR prezenta

1 Ultima editie a scrisorii dupii Emil Kaluiniacki, Docunzente privitore

la Istoria Romdnilor, culese de Eudohiu de Hurnzuzaki, II, 2, p. 671 (iar la
Kaluiniacki dupa A. V. Uljanickij, MaTepianbi ilnq B3H11MHblrb OTHOWeHig
Poccig, rionbwit, Monikasig, Banaxiii H Typgig B XIV-XV BB., extras din
tiTetfisi ilmnepaTopcitaro 06ukecraa 14c-roiiii H gpesnocTeg POCCIACRIUM
npii MOCKOBCKOMI. Yiniaepcifferb, Moskova, 1887, no. 81) ; la Mihai Costachescu,
Documentele moldovenesti inainte de .Stefan cel Mare, II, p. 8o1.
2 Semnalam aid ca prima mentiune, in actele slavo-muntene a birului
catre Poarta, se gasete in hrisovul din 1441 Iunie 3o al lui Vlad Dracut. Ter-
menul care denumeste tributul e cel de Gap-k, pentru ca mai tarziu sa fie
inlocuit cu A414-61C (cf. in acest sens hrisovul din 1494 Martie 16 al lui Vlad
Calugarul). Functionarul insarcinat cu perceperea birului se numea Kam;
sau 6Hrlif (cf. pentru toate acestea, Damian P. Bogdan, Diploniatica slavo-
romcind din secolele XIV si XV, in Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 116 nota 7).
I Dupa cum sustine d. Iorga in Privilegiul lui Mahomed II-lea pentru Pera (1
Iunie 1453), in An. Acad. Rom., Mein. Sect. Isl., Seria II, Tom. XXXVI (1913-
1914), p. 8o, nota 2, prin faptul cal diacul ar fi pronuntat italiene*te MOPORA,IXH4.
Aceasta insa s'a scris aa numai pentru a se intregi spatiul textului initial ters.
4 Cf. in acest sens, de pilda, scrisoarea Sultanului Mahomed din 1431 Ernie
9, la Dr. Ciro Truhelka, Tursho-slovjenski spomenice dubrovaike arhive (Monu-
mente turco-slave din arhiva ragusana), in Glasnik zemalji hog muzeja u Bosni

III
www.dacoromanica.ro
416 RECENZII

in scrisorile sarbLsti a influentat si misivele domnilor munteni adresate

brasovenilor 1.
Observain ca ductul scrisorii seamana intru catva cu eel al scrisorii apocrife
a lui Stefan cel Mare, adresata lui Dorothei, arhiepiscopul Ohridei 2.
Pentru uzul cercetatorilor roman semnalam o bung fotografie a scrisorii
din 5 Octomvrie la Academia Ronzdnd, Fotografii de documente XXIV, 2
dupal care not am reconstituit textul initial, mentionat mai sus fotografie ce
am semnalat -o $i d-lui Babinger; on stim insa din care motive, domnia-sa n'a
binevoit s'o mentioneze in studiul de care ne ocupam.
La sfarsittil studiului se dau doua facsimile: unul dupil actul din 6964,
scris de Stetco in Vaslui, iar al doilea dupd scrisoarea din 5 Octomvrie (acesta
din urns e prea putin reusit). Cat despre existenta unui original turcesc al
scrisorii din 5 Octomvrie, despre care d. Iorga spune ca l'ar fi descoperit
loan Bogdan', credem, ca a fost numai o simply confuzie, provocata de scri-
soarea inteadevar in turceste a lid Mahomed II, din 9 'utile 1456, adresata
domnului Moldovei si prin care se ingadue negustorilor din Cetatea Alba a
face negot in teritoriile turcesti, scrisoare al earei text, descoperit de loan
Bogdan inainte de razboi, in Arhiva centrals a Ministerului de Externe din
Moscova, ii era necunoscut, de aici si confuzia existentei unui original turcesc
al scrisorii din 5 Octomvrie.
I. Bogdan se adresase en o fotografie a acestei scrisori turcesti lui Priederich
Kroelitz dela Viena, care a .i publicat-o, in 1921 '.
In concluzie: autorul a cercetat superficial scrisoarea din 5 Octomvrie a
Sultanului Mahomed II si aceasta superficialitate nu indreptaleste cu nimic
o noun editie a scrisorii. Damian P. Bogdan
Dyggve E., Brondsted J. et Wei !basil Fr., Recherches a Salone, Copenhague, J.
H. Schultz, Imprimerie de l'Universite ; tome I, 1928, 195 p. +244 fig. +8 pl. ;
tome II, 154 p. + 74 fig. +3 pl. Sapaturile arheologice incepute $i continuate
timp de cativa ani la Salona, vechea capitals romans a Dalmatiei, de catre In-
stitutul arheologic din Viena fund intrerupte in 1914, data cu inceputul raz-
boiului. In 1922, insa, in urnia unei conventii cu Statul jugoslav, sapaturile
si eereetarile fund reincepute de catre o comisiune daneza compusa din J.
Brondsted, E. Dyggve si Fr. Weilbach careia Fundatia Rask-Orsted din Copen-
haga ii pusese la dispozitie toate fondurile necesare. Rezultatele eampaniilor
ie lucre 1922-1924, care an avut drept obiect desgroparea si reconstituirea
basilicei paleocretine a Cei cinci martini z cum si a teatrului $i anifiteatrului

i Hercegovini, XXIII 1911 , cu XIX tabele fotografice, p.6-7; cf. si doe.

dela p. 15, 17-18, 26 28; cf. si Karl Kova6, Neleoliko slavjenskih listina.
(Cateva doe. slave), in acelas periodic, XXIV (1912), p. 397-441.
1 Cf. Damian P. Bogdan, Diplomatica slavo-romlinii din secolele XIV fi XV,
in Rev. Ist. Rom., VII (1937).
2 Cf. facsimilul scrisorii apocrife la loan Bogdan, Documents false dela Ste-
fan cel Mare, in Bidet. Com. Ist. a Romtiniei, I (1915), plan.a n. I.
Cf. Babinger, op. cit., p. 3, nota 2.
4 Cf. Damian P. Bogdan, Des pre documentele slavo-ronuine din Biblioteca
Academiei Romdne, in Raze de Lumina, VI (1934), p. 339 34o, nota 52.

www.dacoromanica.ro
 DYGGVE 1E., BRONDSTED J., RE,CHERCI1ES A SALONE, 417

orasului, sunt publicate in volumele de fata care constituesc o demna conti-

nuare a seriei de publicatii ineepute de Institutul austriac, Forschunge,n in
Salona, I (1917) si II (1925).
Primul volum din Recherches a Salons e datorit colaborarii d-lor Dyggve
si Brondsted. In prima parte a volumului, d. Dyggve, reuniud toate infor-
inatiile ce s'au putut scoate din sapaturile comisiei daneze cat si ale inaintasilor
ei, ne da o vedere de ausamblu asupra topografiei orasului, a planului sau
si a fortificatiilor. Deem de retinut e amanuntul ca. Salona era impartita in
doua mari cartiere, sau mai bine zis cloud orase ; unul mai vechi, in partea de
rasarit, si altul mai nou spre apus, amandoua aparate de fortificatii si sepa-
rate intre ele printr'un zid de incinta (vol. I, p. 14). De notat de asemenea
numarul cel mare de turnuri cu care e prevazut zidul cetatii spre uscat, cum
.'i forma for curioasa, terminate spre exterior printr'un fel de varf sau cap
triunghiular. Ca monumente publice orasul cuprindea cel putiu doua temple
pagane (din care unul inchinat zeitei Demeter), apoi doua nzithraca (situate,
dupe obicei, in afara incintei), noua basilici crestine din care patru situate
in afara zidurilor, un amfiteatru, un teatru, un praetorium, mai multe sta-
bilimente de bai publice si particulare.
In restul volumului d. Brondsted publice rezultatele sapAturilor si recoil-
stituirilor facute in una din basilicile Salonei, marea bisericii paleocrestina a
o Celor cinci martini >. Biserica este orientate ca de obicei dela Est la Vest,
fiind compusa din partile urmatoare : Care rasarit o absida tripla sau mai
bine zis trei ziduri diferite de absida (ceea ce dovedeste cel putin doua recoil-
structii ale basilicii) prevazuta cu (loud camere laterale, secretaria, intro care
se af15, o a treia camera ca anexa. Din absida porne.te spre Vest corpul bise-
ricii, alcatuit dintr'o nava principals si cloud laterale. Jumiltatea din spre
rasarit a navel centrale era pavata cu mozaicuri, jumatatea din spre apus
cu dale de calcar ; solul navilor laterale era acoperit cu mortar. Basilica avea
trei intrari dintre care doua in zidul dinspre Apus si una in zidul din spre Sud.
Numeroase morminte de diferite specii, dela masivele sarcofagii de piatra
pans la mormintele modeste de caramizi, s'au gasit in toate colturile bisericii,
dedesubtul pavajului. In partea de iniazanoapte a basilicii se afla o capela
funerara de forma patrulatera iar de jur imprejurul zidurilor bisericii alte flume-
roase morminte. Dupe descrierea generals a edificiului, autorul studiaza, in
capitole speciale, sculpturile, mozaicurile, mormintele si inscriptiile pentru ca,
in capitolul final, sa se ocupe de cronologia Si de istoria bisericii.
Al doilea volum al Cercetdrilor asupra Salonei cuprinde doua parti, datorite
respectiv d-lor Weilbach si Dyggve. In cea dintili, d. Pr. Weilbach publice
templul situat la Sudul teatrului din Salona, unul din cele cinci temple pagane
seninalate pans acum in acest oral. E vorba de un inic templu in antis, pre-
vazut cu un pronaos cu patru coloane corinthiene in fata Si cats doua pe
fiecare latura. Analogia de plan care leaga acest templu de cele doua temple
dela Pola permite autorului sag aseze in veacul I-iu d. Chr. sau pe la inceputul
veacului al II-lea. Colonada poate sa fie '1110: mai tarzie decat restul supra-
structurii.
A doua parte a volumului al doilea cuprinde masivul studiu al d-lui Dyggve
asupra amfiteatrului orasului, studiu al carui cel mai important capitol it for-
meaza consideratiunile asupra reconstituirii edificiului. Celelalte capitole sunt
consacrate orientarii cladirii, descrierii elementelor arhitectonice, inscriptiilor,

www.dacoromanica.ro
418 RECENZII

istoriei si datei edificiului. Intr'un capitol special se descriu si se interpre-

teaza pe baza de date comparative o serie de reliefuri, bronzuri si lampi repre-
zentand jocuri de amfiteatru.
In rezumat, lucrarea invatatilor danezi este o. opera remarcabila, de o con-
stiinciozitate si de o minutiozitate putin obisnuite, putand fi considerata
drept exemplu de monografie consacrata edificiilor publice ale unui oral roman.
Reproduceri fotografice ireprosabile, admirabile minutioase planuri, cro-
chiuri ai incercari de reconstituire datorite priceperii $i talentului d-lui Dyggve
sporesc valoarea acestei publicatii si-i desavarsesc eleganta.
E. Colin

www.dacoromanica.ro
 NOTITE BIBLIOGRAFICE
I. BIBLIO GRAFIE

. Association nationale des societs et des institutions scientifiques de Hongrie,

Revue des revues litteraires et scientifiques hongroises de l'annee 1935; I. Lettres,
'-Sciences Sociales, supplement a la Revue des etudes hongroises, 1936, Paris,
1937, 155 p., f. pr. Multe indicatii privesc chestiuni in legatura cu pro-
bleme romaneti. In aceasta ordine de idei, citez, sub titlul traducerii franceze,
studiile ce urmeaza : M. Roska, Contribution a l'aude des routes du commerce,
de la civilisation et de la migration des peuples en Transylvanie, in R. d'Arch.,
1934, t. 47, no. 149-158 (p. 47) ; A. Kovacs, Le sort des Hongrois de Tran-
sylvanie, in J. de la Sec. Hongr. de Stat., 1935, t. 13, no. 1-2 (p. 61) ; Zs.
Kailas, Le mystere de la coutume nationale hongroise : Regolds. I. Origines des
Szeklers occidentaux de Transylvanie dans les cantiques populaires des Noel
-transdanubiens (Regos-eneh), in R. du Corn. Vas., t. 2, no. 3, p. 129-151 ; II.
Rapports de drc.it primitifs et traits ulterieurs concernant le culte paten des anciens
Hongrois, dans les motifs des cantiques de Noel, ibidem, no. 4, p. 215-249 (p.
-o9-1o2) ; B. Bartok, La musique populaire des Hongrois et des peuples avoisi-
nants, in Ann. Hongr., t. 15, no. 2-3, p. 194-256 (p. 104) ; M. Rubinyi,
Retreseignements sur le pass et sur la situation presente de cseing6s, in Garde -
4angue hongr., t. 64, p. 119-124 (p. io) ; O. Beke, Les rapports transdanu-
-biens des szeklers et les noms d'animaux populaires, in R. du Corn. Vas., t. 2,
13. 77-80 (p. 121) ; I. GyOrffy, Noms de plantes de Transylvanie, in Cah. de
Szeg., t. 2, no. 1-9, p. 64-69, 158-168 (p. 121) ; E. Horvath, Poeme historique
en grec vulgaire sur Michel le Brave, in R. de Phil., t. 59, no. 10-12, p. 378-392
(p. 135) ; G. Krist6f, La a Tragedie de l'Homme n - en langue roumaine, in
R. d'Hist. Litt., t. 24,110. 3-4, p. 69-71 (139) ; L. Ghldi, Constantin Canta-
.cuzino et la tradition nationale hongroise, in Langue Hongr., t. 31, no. 7-8,
p. 238-242 (13. 141) ; Gy. Nemeth, Le probleme de l'origine des Szekelys, in
Siecl., t. 69, no. 4-6, p. 129-156 (p. 242-242) ; V. Tower, La verite sur la
bataille de Varna, in R. Cath., t. 49, no. Io, p. 631-641 (p. 145) ; A. Marko,
L'ilineraire du marichal Herbeville vers la Transylvanie a travers la Grande
Plaine, a l'automne 1705, in Bull. d'Hist. Milit., t. 36, no. 2-2, p. 41-62 (p.
148-149) ; J. Gyal6kay, Les forteresses de Transylvanie en 1736, in Bull. d'Hist.
Milit., t. 36, no. 3-4, p. 234-257 (p. 15o) ; J. Dark& Les efforts d'extension

www.dacoromanica.ro
420 NOTITE BIBLIOGRAFICE

territoriale dans l'histoire roumaine, in R. de Bpest, t. 237, no. 690, p. 181-200

(P. 153-200) ; G. Liik6, Les peuples de Valachie at de Moldavie du X-e au XII-e-
siecles, in Ellin., t. 46, no. 1-4, p. 90-105 (p. 154). Mentiune specials merits
cateva dintre aceste studii. D. Horvrith, in articolul sau, face examenul filologic
.i istoric al poemei lui Pa lamed despre Mihai Viteazul. Din punct de vedere
lingvistic ajunge la concluzia ca exists asemandri intre limbs poemei pome-
nite si aceea din a Brotokritos . Istoriceste, lucrarea lui Palamed prezinta o
valoare superioara aceleia datorita lui Stavrinos, servind ca document pe aceeasi
treapta de obiectivitate cu Szamoskdzy (p. 135). Cu privire la originea Secuilor,
d. Nemeth crede ca ei sunt de neam turcesc, probabil Cabari (p. 141-142).
D. Tower demonstreaza ca infrangerea crestinilor la Varna nu se datorelte
nuntiului papal Cesarini (p. 145). D. Dark6 afirma ca o istoria poporului roman
nu e Clara pentru epocile dinainte de secolul al XV-lea a Si, mai departe, ca
patria de origins a poporului roman se gaseste in peninsula balkanica (p.
154). Iar d. Litho adauga, cu desinvoltura cunoscuta a stiintei a ungare de
propaganda in slujba politicei de stat, ea in sec. XXII Ungurii stapaneau
si Oltenia, pe care au pierdut -o prin slabirea for in urma invaziunii tatare
(P. 154)
A raspunde acestor afirmatiuni insenmeaza a mince o degradare stiintei.
Totuyi indemnam pe autorii for sa citeasca lucrarea d-lui Gh. Bratianu, Uwe
t'itigine at un miracle historique le peuple roumain, Bucure.ti, 1937 (v. si nota
no. 4o, p. 429-30 din aceasta fasc. a Rev. 1st. Rom.), poate se vor dumiri asupra
cbestiunilor ce le roade inima si le inacina inutil energia. Nu pot lush trece
cu vederea caracterul ofensiv al luptei dusa de cercetatorii unguri, vecini cu
noi, pentru denigrarea trecutului romanesc. D. Bodin
2. CrlitiUn I., Bibliographie de la Transylvanie rounzaine, 1916-1936, in
Rev. de Transylvania, III (1937), no. 4, P. 3 -336. Aceasta bogata lists de
titluri, cele mai multe fiind urinate de traducerea for in limbo. franceza (in
total 4056 de numere) constitue un prim ghid la indemana tuturor, straini
4i romani, care vor sa se orienteze mai temeinic asupra unei provincii pre-
zentate in trecut atat de fals de necunoscatori si mai ales de interesati : sta.-
panitorii ei silnici on asociatii lor. Revue de Transylvanie a e deci si cu
lucrarea de fates pe linia dreapta a programului sau : orientarea stiintifica a
publicului asupra starilor in trecut si prezent in Transilvania. Multe din notitele
de aci ne sunt cunoscute din bibliografiile publicate de d-nii I. Lupu si I.
Craciun in a Buletinul Institutului de istorie nationals a din Cluj ; completarile
sunt datorite, unele, studentilor care lucreaza in acest Institut, altele d-lui
Craciun personal, care are si meritul, de a fi coordonat i unificat aceasta trud-
nica 5i indelungata munch' bibliografica, dupes cum ne informeaza in prefata.
Planul lucrarii e luat, cu unele modificari, din impartirile Clare .i practice folo-
site de d. prof. I. Lupas in studiile sale istorice. Dar daces e vorba sa se pre-
zinte in bibliografia de acum o icoana intreaga a Transilvaniei, ar fi de adaugat
si informatiile despre institutiile si operele de seams in domeniul stiintelor
exacte, care lipsesc in bibliografia de fats si doar prezinta .5i ale o lature pre-
tioasa a vietii intelectuale. E bine ca s'a adaugat la titlurile vagi (de exemplu:
a Trois conferences... a, no. 2335, p. 191) o precizare necesara : (a Le paysan
romnain tel qu'il est partout a, ibidem), dar nu s'a aplicat pretutindeni aceeasi
folositoare metoda (de exemplu : a Un document important... a, no. 3953,
p. 311, nu-i unnat de nicio explicare). Pacat apoi ca nu s'a facut o mai severs
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 421

selectionare a notitelor, fiindcd aldturi de lucrari capitale pentru cunoa,terea

Transilvaniei sta, de pilda, un articol mai mult decdt inutil al d-lui Leonard
Paukerov : Cdteva anicinunte din vieafa intinzei a lui Traian Grofwescu (no. 4015,
p. 317). Cu unele retuari, bibliografia publicata de a Revue de Transvlvanie )
ramane un instrument bibliografic important, care ar trebui pus la indemana
cercetatorilor cat mai mult, mai ales in straindtate. N. Georgescu-Tistu
3. Cruciun I. oi Ion Breazu, Bio-bibliogralia lui Gheorglie Bogdan- Duicd
1866-1934, Cluj, 1936, 45 p., no. 5 din Bibliotheca bibliologicd de sub
ingrijirea lui I. Craciun. Scurta biografie in romane0e (p. IVI) i fran-
%uzeite (p. VIIXIV), urinata de 685 numere bibliografice cu titlurile operelor
(volume, articole si recenzii) scrise intre 1888-1933. Dan Simonescu
4. Gheorghiu N. A., Glosse bibliogra /ice, Bucure0i, 1937, 12 p., extras din
Bis. Ort. Rom., 44 (1936) i 45 (1937). Autorul corecteazb.' data tipdririi
Cazaniilor lui the Miniat, la 725o (= 1742), iar nu 7208 ( 1700), cum gre.it
a bibliografiat-o Emil Legrand. I. Diann i N. Hodo!j au dat data cea bund
in a for Bib]. rom. veche. Mineiul lunei Octomrie, tiprizit 11 Ramnic 1776 s'a
tiparit in 2 editii, din care Bibliogralia cunoate numai una. Autorul arata i
explica diferentele dintre cele 2 editii. Se aratd in mod convingiltor cd. Al /avita
su/leteascd, trecuta in Bibliografie de Bianu-IIoclo la no. 483 cu data 1785, a
aparut in realitate la Iasi 1755. Grija i dorinta autorului, ca sd iasa o noun
Bibliografie puss la curent cu noile descoperiri, sunt i ale Acadeiniei Ronidne,
sub auspiciile careia se lucreazd la un Suplement al Bibliografiei, care va cu-
prinde adause i indreptari. Dan Simonescu
5. Naghiu Iosil E., Bio- bibliogra /ia P. S. Episcop Nicolae Golan cu oca i t
instalelrii in scaunul vlcidicesc din Cluj 1893-1936, Sibiu, 1937, 36 p.
(extras din Revista teologicd, XXVI, Sibiu, 1936. Formeaza no. io din
Biblioteca bibliologica de sub ingrijirea lui I. erticiun. Scurtd biografie in roma-
nete (p. 3-6) i in frantuze.te (p. 31-34), urmata de 36o numere bibliografice
cu titlurile artieolelor publicate intre 1915-1936, de P. S. S. F,piscopul N.
Colan, acum ministru al cultelor. Dan Simonescu
6. Siinzianu M., Convorbiri literare. Director Al. Tzigara-Samurca. Indite
bibliografic, 1867-1937, Bucureti, Imprimeria Nationald, 1937, VIII+302 p.
Trudnica gi migdloasa munca ce se cere alcdtuitorului unui indice do revistd
e pe deplin rasplatita de marele folos ce aduce numai daca se indeplinesc in
prealabil cateva conditii : exactitatea notitelor bibliografice, claritatea o ran-
duirii for pentru a fi gasite lesnicios de cititori i importanta materialului dill
revistd. Indicele lucrat de d. M. Sanzianu indepline0e cu prisosinta toate
aceste conditii. Revista e cea mai insetnnata din toatd publicistica romaneasca
de pallid in zilele noastre ; la fiecare notita se indices i anul revistei si anul calen-
daristic, pe langa numdrul paginelor, aa ca, daca se va fi strecurat o gre5eald,
informatia tot va fi uor aflatit In gruparea notitelor bibliografice pot fi,
de sigur, diferite solutii. Aceea la care s'a oprit d. Sanzianu e din cele mai
fericite : clasarea pe materii (aci, in 59 de capitole) in ordinea alfabeticd a
acestora : Academia Ronuinci, Agriculturci, Antropogeografie, etc. Doar grupa
XXXII-a : Ilustrafii, nuli are un sens. Ilustratiile trebuiau impartite in cele-
lalte grupe, dupes materia In care se refers fiecare, asa cum s'a filcut cu recen-
ziile sau cu informatiile mai ma'runte care constituesc subrubricele repetate
de Idei, fapte, oameni. Utilitatea acestui indice e maritd de listele foarte prac-
tice dela sfar0t : lista colaboratorilor, a autorilor recenzati i mai ales, infilp-

www.dacoromanica.ro
422 NOTITE BIBLIOGRAFICE

tuire rare, o table, tot alfabetica, a studiilor. Oricat de samara ar .fi aceasta
insiruire dela urine, caci ea nu cuprinde decat institutiile si numele mai de
seama din titlurile studiilor publicate in Convorbiri literare, folosul e de neta-
gaduit p meritul d-lui Sanzianu e in chip sinititor crescut. N. Georgescu-Tistu
7. * * *, Repertoire chronologique des litteratures modernes publid par la
Commission internationale d'historie litteraire moderne sous la direction de Paul
Van Tieghem, Paris, 1937, 416 p. (ultimele 3 nenum.). Am ara'tat cu prilejul
aparitiei primelor trei fascicule din aceasta publicatie, insemnatatea ei pentru
studiile istorico-literare (v. Revista Istoricd Ronitind, vol. VVI, p. 474). Acuin
anuntam cu bucurie terminarea operei editata cu atata buns ingrijire de casa
editoare din Paris a d-rei E. Droz. Bibliografia operelor literare din Europa se
intinde dela anul 1455 pand la anul 1900 (pana la p. 364). Urmeaza oarecare
adaugiri corectari (p. 365-370). Ceea ce mareste mai mult usurinta con-
sultarii acestui insemnat instrument de studiu este indicele autorilor operelor
literare anonime. Pe p. 4141 lista principalilor colaboratori ai Repertoire-ului
(din Romania prof. N. Cartojan si Al. Marcu).
Datorita inetodei adoptata in aceasta publicatie bibliografica, cercetatorul
iii poate da seama dintr'o privire si in mod comparativ de desfasurarea lite-
raturilor europene, an cu an. Dan Simonescu
Vezi i no. 178, 185, 19o.

II. OPERE CU CARACTER GENERAL

8. Giuresen Constantin, C. Istoria Romdnilor : I. Din cele mai vechi timpuri
pdnd la moartea lui Alexandru cel Bun (1432), Bucuresti, Fundatia pentru
Literature si Arta s Regele Carol II e, 1935, XIV + 586 p. + 137 fig. in text
si 7 harti in afara de text, 200 lei. Recenzie de Sextil Puscariu, Pe mar-
ginea cdrfilor, V, in Dacoromania, VIII, p. 276-358.
Editia a doua a acestei lucrari, revazuta si adaugita, a aparut in Dec. 1935.
9. Giureseu Constantin, C. Istoria Romdnilor: II. Partea fntdi i Partea a
doua. Dela Mircea cel Bdtrdn ti Alexandru cel Bun pdnd la Mihai Viteazul,
Bucuresti, Fundatia pentru Literature si arta e Regele Carol II s, 1937, VI +
793 p. -h 176 fig. in text si 4 harti in afara de text, 26o lei. Recenzii de :
r. A. Dieckmann in Bibliographie des Deutschtums im Ausland, IV (1938), no.424
2. I. Gabrea in Revista Generald a Inveilcimcintului, XXV (1937), p. 232-233
3. Tr[aian] Ironescul N[iscov] in Prager Presse cu data 3 Iulie 1937 ; 4. Ernest
Bernea in Rcinduiala, II (1937), p. 283-284 ; 5. [I. D.] S[uchianu] in Viaja
Romeineascd, XXIX (1937), P. 142 -143; 6. C. F:antaneru] in Universal cu
data de 28 Iunie 1937.
Editia a doua a acestei lucrari a aparut in Noemvrie 1937.
1o. Giureseu Constantin, C. Istoria Romdnilor, Bucuresti, 1937, To p. cu
2 figuri (extras din Enciclopedia Romdniei, vol. I, politic-administrativ).
Este o scurta istorie a Romanilor, mergand pang in zilele noastre ; facuta in
chip special pentru primul volum al Enciclopediei Romdnei. D. Bodin
Ir. Iorga N., Istoria Romdnilor I,. Strdmuii inainte de Romani, Bucuresti,
1936, 267 p. + 29 fig., 120 lei ; I,. Sigiliul Romei, 353 p. + 36 fig., 15o lei ;
II. Oamenii pdmiintitliti (pond la anul l000), 342 p. 26 fig., 15o lei ; III. Cti-
torii, 1937, 351 p. + 62 fig., 180 lei.

www.dacoromanica.ro
 PREISTORIA 423

III. PREISTORIA
12. Nestor Ion, Cercetd,i preistorice la Cernavoda, in An. Dobrogei, XVIIL
(1937), p. 1-2 I. Cernavoda, dupa Carl Schuchhardt, ar fi o asezare din
epoca pietrei in Tracia. Ea a fost descoperita ca statiune preistorica de lava-
tatul Paul Trager in 1917, cand s'au inceput si sapaturile. Rezultatul acestor
sapaturi a fost publicat in 1924 si prezentat in parte lumii stiintif ice. Pe baza
acestui material si in urrna confruntarii lui cu datele stratigrafice ale sapaturilor
in anul 1929, d. I. Nestor ajunge la concluzii deosebite de ale invatatului
-german in ce priveste categorisirea si vechimea acestei statiuni.
Aid nu sunt cloud straturi de civilizatie, asa cute ar fi la Gumelnita, asezare
veche de langa Oltenita (Ilfov), ci un singur strat.
Sapaturile (acute de d-sa in 1936 la Cernavoda due la noi rezultate. Se
constatil urmele unei asezari pe movila unde s'au facut sapaturile ; aceasta
asezare a fost sdruncinata insa in decursul vremurilor de prefacerea pamantului
prin aratura. Primele locuinte au fost si in partea joasa a terenului, nu numai
pe colina. Vremea cu agentii ei a nivelat depresiunea si a adus-o la nivelul
movilei pe care se gasesc astazi aceleasi urme de civilizatie, din aceeasi faza.
De remarcat deci ca intregul material gasit acolo reprezinta in intregime
-numai o civilizatie, un aspect special al civilizatiei de tip Gumelnita sta-
-tiunea pe care am ainintit -o mai sus.
Se dau in clisee si vasele intregi gasite acolo, precum si instrumeutele de
silex s. a. de care se vor fi servit locuitorii vremii. Nu s'au gasit idoli, lucru
care abunda in cercetarile dela Gumelnita. Mormintele gasite in partea numita
de Schuchhardt s Cetatea Veche n ne prezinta un fenomen ciudat, acela al
ciopartirii cadavrelor, practieil documentata iu preistoria europeana. Sapa-
turi noi facute in aceasta statiune, precum si alte incercari imperioase in
diferite colturi ale (aril, vor duce cu vremea la ridicarea unei harti a statiu-
nilor preistorice pe teritoriul vechei Dacii. Un merit deosebit in aceasta opera
it are si d. I. Nestor. G. Coatis
13. Nestor Ion, Sabia de bronz dela Boiu. Contribulie la studiul primelor
scibii cu limbci la miner din Europa Centrald, extras din Sargetia, Buletinul
Muzeului judecului Hunedoara, I, Deva, 1937, 6o p., ro fig. -I- 3 pl. Excelenta
monografie asupra sabiei de bronz dela Boiu (jud. Hunedoara) si asupra in-
tregei familii de tipuri inrudite din Europa bronzului mijlociu. Dupa o ama-
nuntita analiza a sabiei dela Boiu, autorul urmareste raspandirea geografica
a acestui tip de sabie sf ajunge la incheierea ca ea a fost cunoscuta numai
in Europa Centrala, mai precis in Transilvania, apoi pe valea Dunarii mijlocii
in Ungaria sf la Nordul Marii Adriatice. In a doua parte a lucrarii se studiaza
tipologic si cornparativ toate exemplarele existente si se ajunge la o clasare a
for in trei grupe corespuurand la trei tipuri distincte ; tipul Boiu, tipul Sauer-
brunn, tipul Povegliano II-J oschewa. Autorul analizeaza amanuntit evolutia
fiecarei din aceste grupe, legaturile ei cu celelalte si inrauririle reciproce cauta'ncl
sa lamureasca originea acestui tip de sabie. Lucrarea se incheie cu cateva pagini
de consideratii si incheieri de ordin chronologic privind materialul studiat.
E. Colin
54. Nestor IonNieolaeseu-Plonor C. S., Hunnische Kessel aus der kleinen
Walachei, extras din Germania, 21 (1937), p. 178-182, r fig. + r pl. Studio
asupra unui cazan de bronz de origine hunica gasit in Oltenia de miazari, in

www.dacoromanica.ro
424 NOME BIBLIOGRAFICE

apa uneia din baltile formate de Dunare (satul Dossa, Do lj). Este vorba de
tin fel de caldare adanea cu picior masiv si cu marl torti dreptunghiulare-
impodobite cu un sir de cinci ornamente in forma de semiluna cu picior.
Fragmente de cazane similare, in special torti s'au mai gasit tot in Oltenia,
apoi in Romania, Silezia, Cehoslovacia Rusia, ceea ce confirms originea for
hunica. Dup5, toate probabilitatile, ale apartin secolului al V-lea d. Chr. Un
amanunt curios : in marea for majoritate, si in toate regiunile pomenite, aceste
vase au fost gasite intocmai Ca exemplarul dela Dessa fie in apa unei
1)510 sau a unui ran, fie intro albie de ran azi secata. E. Coliu
15. Nieolaeseu-Plomor C. S., L'art rupestre earphato-balkanique, Congres
international d'Anthropologie et d'Archeologie prehistorique, Paris, 1931.
Interesante descoperiri de picturi rupestre preistorice in pe.terile Carpatilor
roinani. Autorul (la o lista a pesterilor si un repertoriu sumar al desenelor, cu
indicatia subiectelor si figurilor reprezentate, dand in acelasi tiinp pretioase
indicatii asupra tehnicei. Sprijinit pe caracteristicele picturilor cat si pe natura
cerainicei gasite in unele dintre pesteri, autorul conchide ca nu poate fi vorba
decat de manifestari ale artei ueo- 4i eneolitice. E. Coliu
16. Niseher-Falkenhof L. de, Csdhcinyok es hardnldlldsii rezImiltdk a becsi
Vaturhistorisches Museum ostorteneti osztaydn (Securi si ciocane de bronz, cu
pozitie transversals, in sectia archeologica a Muzeului de Istorie Naturals din
Viena), in Debnceni Szemle, IX, p. 151-162. Descrierea detaliata a acestor
obiecte provenite din Ungaria actuala antebelica. (Rezumat in Revue des Revues
Litteiaires et Scientifiques Hongroises de l'annee 1935, p. 46). A. P. Todor
17. Popescu Roth), Amulete hallstattiene din Transilvania, extras din zinuarld
Comisitinii Monumentelor Istorice, Sect ia pentru Transilvania, IV (1932-1936),
Cluj, 1937, 19 p., 19 fig. Autorul studiaza o serie de obiecte de podoaba
Ile bronz provenind din Transilvania .i datand dela sfarsitul epocei de bronz.
Este vorba de aba zisele o pandantive care se atarnau de fibule on de alte
obiecte de podoaba. Uncle din aceste pandantive au forma unul pumnal sau
a unei sabii in miniatura ceea ce arata c'a' ele aveau caracter apotropaic si
slujeau crept amulete ; altele an forma unei securi duble in miniature sau
a unei roti solare, amandoua vechi simboluri religioase devenite acum motive
decorative cu caracter apotropaic. In partea a doua a articolului autorul face
o interesanta ipoteza asupra bratarilor hallstatiene de our cu piaci terminale
in forma de semi -lung, sugerand ca aceste piaci n'ar fi decat reprezentarea
toporului bi a toporului-dublu .i ca in acest caz ele ar avea, iarabi, dace nu
caracterul de simbol religios, eel putin pe acela de motiv decorativ apotropaic.
E. Colic'
18. Rosetti Dina V., Civiliza /ia tip Bucurecti. Descriere sunzard, in Bucu-
reOti Vechi, Buletinul Societdfii istorico-arheologice Bucurepii Vechi, IV
(1930-1934), Bucurebti, 1935, P. 155-176, 55 fig. Expunere asupra rezul-
tatelor cercetarilor i sapaturilor intrepriuse pentru Muzeul Municipal in diferite
straturi preistorice din preajma Bucurebtilor, la Lacul Tei, la Bucurebtii -Noi,
la Bordei-Herastrau, la Stejar si la Fundeni. Autorul descrie i clasifica dife-
ritele categorii de obiecte gasite, insistand asupra celei mai importante dintre
ele care e ceramica. In partea finals a studiului se fac consideratii de ordin
general asupra celor descoperite, aratandu-se ca ele apartin unei civilizatii ori-
ginale denumita conventional s de tip Bucurebti 1 inrudita cu civilizatia
de tip Monteoru p apartinand, ca si aceasta, diferitelor faze ale epocei de bronz.
E. Coliu.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ANTICA 425

19. Vulpe Radu, Descoperirile arheologice dela Izvoate-Neamt, P.-Neamt,

1937, 7 p. 6 fig., extras din Anuarul liceului de &heti P.-Neamf 1935
1936). Se dau rezultatele sapaturilor f acute i11 Iunie i Septemvrie 1936,
nand s'a descoperit un strat de civilizatie straveche, necunoscut liana acum
I. .31. _Veda

IV. ISTORIA ANTICA

2o. Blumenthal A. von, Die Ringinschrilt von E erovo, in fivio, z man? h
Forschungen, LI (1933), p. 113 13o. Autorul ne da o a opta interpretare a
inscriptiei, considerate ca trace, de pe inelul dela Ezerovo, intelegand-o astfel .
Po2zg TevEag ve9 EMU ZI2TECCV nano. Ae4ga boyeav TtAs .z.n-r Tatiana -111.rct
e Eu sunt Rolis Teneas, printul dela Enneahodoi. Arazea a pus inelul printre
obiectele necesare inmormantarii a. Inirand cele apte interpretari anterioare,
cu cuvintele separate in chip deosebit in lipsa unor indicii sigure i cu explicari
deosebite, autorul simte fragilitatea unor asemenea incercari. Comparand la
sfarit fouetica inscriptiei cu ceea ce se poate ti astazi despre limbo tract.
constata ca sunt anume potriviri, iar deosebirile sunt puse pe seama vechimii
inscriptiei, a transcrierii in grecete i a diferentelor dialectale. S. I .
21. Bologa N. L., Interpretarea medicaid a celor (loud ,stanzpile de oculist
din Dacia Superioard, in Armand Institutului de studii Clarice, II (1933-1935),
Cluj, 1936, p. 219-222. Autorul interpreteaza din punct de vedere medical
doua tampile cuprinzand ordonantele medicale a doi oculiti din Dacia. E vorba
pe de o parte de inscriptia lui T. Attires Divixtus descoperita la Alba-lulia (cf
CIL, III, 1636) iar pe de alta de cea a lui P. Corcolonius, provenind dela
Ciachi-Garbau (cf. Buda, in Romai felirattan, Cluj, 1914, p. 132-131). Ana-
lizand amanuntit cele apte ordonante cuprinse in aceste inscriptii, autorul izbu-
te*te sa determine pentru fiecare pe de o parte boala de care suferea pacientul,
pe de alta medicamentele prescrise. E. Colzu
22. Daicoviciu C., Existd monumente creOtiu. in Dacia Trazand din ecolul
IIIII?, extras din Anuarul Institutului de Studii Clasice, II (1933-1935),
Cluj, 1936, p. 192-209, ii fig. Voind sa stabileased o lista sigurd a 'noun-
mentelor crestine din Dacia din secolele al II-lea i al III-lea, autorul supune
Ia un examen critic toate monumentele considerate drept crestine de cerce-
tatorii anteriori. D. Daicoviciu dovedete cu uurinta ca niciunul dintre acestea
nu este cretin, nici chiar faimoasa inscriptie din Napoca cu pretiosul monogram
al lui Christos (CIL, III, 866), monogram despre care se poate afirina cu
siguranta ca e pagan. Lipsa pane in prezent 1 a oricarui monument cre5tin
din veacurile al II-lea i al III-lea nu exclude insa posibilitatea existentei in
Dacia a unor elemente crestine iu aceasta vreme, elemente de sigur patio
numeroase i apartinand populatiei flotante a provinciei, sosita mai ales din
Orient, patrie a cretinismului. E. Colt I
23. Daieovieitt C.-Maerea M., Contribulii la bibliogralia Daciei romane (1920
z9,35), extras din Anuarul Instilittului de Studii Clarice, II (1933-1935), Cluj,
1936, p. 259-283. Autorii dau in aceasta incercare de bibliografie a D'tciei
romane, referinte bibliografice complete asupra unui *ir de 273 lucr5ri roma-
neti i straine aparute intre 1920 i 1935 5i privind istoria i arheologia pro-
vinciei. Dei incomplete, lucrarea este cat se poate de utila si autorii ei merita
toate multumirile din partea cercetiltorilor care se ocupil cu trecutul provin-
ciei romane a Daciei. E. Coltu

www.dacoromanica.ro
426 NOTITE BIBLIOGRATICE

24. Diehl E., Keues ales Siidrussland, in Gnomon, 1934, p. 61-62. In anii
1932 si 1933 s'au facut siipaturi in unele orase grecesti din Nordul Marii Negre.
S'au gasit cu acest prilej la Olbia resturi de ateliere, la Chersones urme
interesante din epoca bizantina, la Dia un sir de cisterne pentru saratul pestelui.
Autorul adauga si stirea existentei, fn Muzeul din Mitau, a unui tezaur de
monete care provin din Olbia. Ele se insira dela Faustina pang. la Comneni
siPaleologi, ceea ce face sa se pr esupund existenta Olbiei pans in aceste vre-
muri recente. S. L.
25. Hornstein Fr., Eine Ovidinterpretation, in Mitteilungen des Vereins klass.
Philologen in Wien, IX (1932), p. 27-35. In pasagiul din Tristia, III, to, 12 :
axe tremente premi, cuvantid .axis nu insenineaza r axes a cerului, pol, etc. )).
Antiteza in care este pus termenul (v. 7 dum, v. 9 at cum, V. II dum vetat,
v. 12 turn patet) dovedeste ca este vorba de altceva. Comparand pasagiul cu.
altele (V, 29-34, 53 54; Ex Ponto, 1, 2 81-82), arata ca axis inseinneaza
osie de car >. Se face deci aluzie la invaziile venite din Nord peste Dunarea
inghetata. S. L.
26. Kazarow G. I., illgyag OEOg '067101JITO3V, in Pauly-Wissova, Realency-
clopVie, vol. XV, 1931, col. 226-230. E numele pe care-1 dau monumentele
din orasul grecesc Odessos (Varna) divinitatii locale a lumii subpamautene.
Zeitatea apare pe monetele orasului, incepand cu secolul al IV-lea in. de Chr.
si pana in epoca imperials romana, sub forma unui personagiu in varsta,
imbracat cu tunics si mantie si tinand in maini o cups si cornul abundentii.
In epoca imperiala romana ea se iveste $i in inscriptii, insa sub numele thrac
de dag'ciAcig sau ZIEgekg, flume dat uneori si zeului-calaret thrac, ceea ce
dovedeste o contaminare a celor doua divinitati, cea thraca si hellenica.
Acest fenomen este de altfel dovedit si de monetele din vremea imperials
care, de pe la anul zoo d. Chr. inainte, incep sa reprezinte un calaret
cu barbs, tinand in mans stanga cornul abundentei si purtand pe cap cala-
thosul lui Sarapis. In vremea aceasta tarzie zeul dela Odessos apare intr'un
Sir intreg de alte ipostaze ca Sarapis, ca Zeus, ca Hades, ca Dionysos' si
chiar ca... Demeter si atat monetele cat si reliefurile si inscriptiile atesta,
pentru aceasta epoca, existenta cultului sau no numai la Odessos, dar si in
cele mai multe din celelalte orase ale coastei maritime pontice si thracice..
E. Colic
27. Maerea M., Monetele din cetatea daces dela CosteVi, in Anuarul Institu-
lului de Studii Clasice, II (1933-1935), Cluj, 1936, p. 147-163, / pl.Se descriu
26 monete descoperite in sapaturile dela cetatea daces dela Costesti (1925-1929).
Dintre acestea 19 sunt monete de brout ale orasului Histria, batute dupes
anul zoo in. de Chr. si de doua on contramarcate probabil pentru prelun-
girea valabilitatii. Priutre celelalte piese se afla o moneta greceasca a orasului
Mesembria, alta a orasului Dyrrhachium (contrafacere barbara), mai multe
imitatii dupa dinari consulari romani coin si doua monete imperiale romane,
dintre care una dela Traian (databila intre anii 103 si III d. Chr.). Prezenta.
acestei din urma monete la Costesti este interpretata de autor ca o dovada
ea viata a continuat in cetatea daces si dupa rilzboaiele dacice si cucerirea
pro\ iuciei concluzie care ni se pare premature in lipsa altor dovezi. Foarte
probabila explicatia autorului in privinta absentei monetelor w dace ) la Co-
stesti. De asemenea, juste si patrunzatoare observatia privitoare la inlocuirea
acestor monete in sec. I-iu in d. Chr. cu denarii romani. E. Coils's.

www.dacoromanica.ro
 I STORIA ANTICA 427

28. Moga M., 0 presupusd sleld funerard in Mu_eul din Cluj, in Anuarul
Institutului de Studii Clasice, II (1933-1935), Cluj, 1936, p. 232-239, 2 fig.
(cu un rezumat in 1. germana). Analizand un monument figurat alcatuit
din doug fragmente, dela Muzeul din Cluj, autorul dovedeste cu argumente
convingatoare ca cele doug fragmente nu apartin aceluiasi relief. Ceva mai
mult inca o examinare amanuntita a tehnicei reliefului (tratarea ochilor, a
pgrului) pare sa indice ca nu ne aflam in fata unui monument antic ci, probabil,
a unui relief medieval. E. Coliu
29. Pintea G., Fragment de relief funerar gdsit la Mantaia, in Anuarul
Institutului de Studii Clasice, II (1933-1935), Cluj, 1936, p. 228-231, 1 fig.
(cu un rezumat in limbo. germand). Fragment de relief (in marmura de Paros)
reprezentand motivul bine cunoscut al banchetului funebru. Izbutit bust feminin
in puternic relief. Din a doua figura nu s'a pastrat decal maim dreapta ce
intinde coroana nemuririi catre personagiul feminin pomenit. Dupg toate pro-
babilitatile, opera din veacul al II-lea. Autorul crede ca monumentul e de origine
locals si ca nu poate fi vorba de aducerea reliefului gata lucrat din Grecia.
Pang la dovezi contrarii ultima ipoteza e tot atilt de indreptatita ca si prima
ba chiar are in sprijin un temei in plus dcoarece, dupa cum am aratat, mate-
rialul in care e sculptat relieful nu e o piatra locals ci marmura de Paros.
E. Coliu
30. Russu I. I., Inscrip(ii latine din Duroslorum, in Anuarul Institutului de
Studii Clasice, II (1933-1935), Cluj, 1936, p. 210-218, 6 fig. 7 inscriptii latine,
provenind din vechiul oral Durostorum astazi apartinand colectiei prof. E.
Papahagi. No. 1 este o inscriptie din vremea tetrarhiei, asemangtoare cu cea
deja cunoscuta dela Turtucaia (CIL, III, 6151) care, fuss, infatiseaza un
interes special prin faptul ca confirms pentru a treia oars titlul de Gothic
Maximo pe care 1-a purtat Diocletian. De mentionat, de asemenea, inscriptia
votiva no. 2 in care Pluto, zeul lumii subpamantene, apare cu epitetul pang
acum necunoscut de Sanctus, cum i relieful mithriac no. 3 a ca'rui inscriptie
pomeneste pe un Architectus Salariarius al legiunii a XI-a Claudia. E. Coliu
31. Saveanu-Sauciuc Th., Trei capete de figurine si vreo cdteva ansae signatae
din Callatis, in An. Dobrogei, XVIII (1937), p. 104-111). Studiu asupra
a trei capete de figurine din argils arsa si cateva fragmente de toarte de
vase gasite la Mangalia ei depuse la muzeul regional al Dobrogei din Con-
stanta. Dintre toartele cu inscriptii, una este din Rhodos, far trei din Thasos.
G. Coatu
32. Severeanu G., Bague en argent invoquant (sic!) le dieu thrace Derzo
(Darzos), In Bucuresti, no. 2, 1935, p. 173-175, 6 fig. Doug inele de argint
descoperite in 1913 cu prilejul unor sapaturi clandestine in satul Anadolchioi,
la Nord de Constanta. Inelele au forma absolut identicg, dar cantaresc respectiv
18 ei 19 gr. Pe placa rotunda care tine locul pietrei, amandoud inelele poarta
o inscriptie identicg : DERZ, 0, pe care autorul crede ca o poate interprets
ca pe o variants a numelui divinitatii thrace Acieog. E. Coliu
33 Severeanu G., Die Mauer der Festung Tonti auf einer unveroefientlich-
ten Bronze des Sept. Geta, in Bucurestii, no. 2, 1935, p. 176-180, 2 fig.
Autorul publica o monetg de bronz a orasului Tomis provenind dela
Septimius Geta yf avgnd figurat pe revers un zid de cetate cu doug turnuri, zid
care reprezintg fgra indoiald fortificatiile metropolei tomitane. Faptul dove-
deste ca orasul fusese fortificat inca din secolul sau al II-lea d. Chr. lucre

www.dacoromanica.ro
428 NOTITE BIBLIOGRAFICE

pe care it afirmase deja Vasile Parvan 5i ca intariturile sale au fost poate

restaurate sub domnia lui Geta, ceea ce ar explica baterea unei monete de-a
acestui imparat purtand drept simbol zidul cetatii. Autorul se in5eala insa
eand crede ca aceasta moneta era necunoscuta pana. acum 5i ca d-sa o sem-
naleaza pentru intaia oars. In adevar cunoscutul calator 5i numismat A. de
La Motraye trecand in Mai 1714 prin Kiustendge (Constanta) cumpara printre
alte monete de bronz 5i trei piese dela Imparatul Septimius Geta, avand
pe revers o poarta de cetate ) (cf. Arhiva Dobrogei, I, 1916, p. 96-97), adica
exemplare tocmai din categoria semnalata de d. Severeanu. E. Coliu
34 Severeanu G., Gobelet de libation (skalion) en or, trouve dans la Dobroudgea
(Collection du Dr. G. Severeanu), in Bucurestii, no. 2, 1935, p. 181-183, 6 fig.
Mic vas de aur provenind dintr'o localitate necunoscuta din Dobrogea, poate
din imprejurimile Durostorumului. Inalt de 3 cm. 6, vasul are greutatea 14 gr.
57 si este de forma eilindrica. Confectionat dintr'o placa de aur subtire 5i
putin rezistenta, obiectul se afla in momentul achizitionarii lui de catre autor
intro stare atat de precara incat reliefurile care acopera suprafata sa exte-
rioard n'au putut fi examinate decat dupa reconstituirea sa ). Aceste reliefuri
reprezinta separate prin cinci coloane torse patru personagii in care
autorul crede ca poate identifica pe Heracles, pe Hera, pe Athena 5i pe Jupiter.
Sprijinit pe prezenta acestor figuri de divinitati autorul considers obiectul
drept un vas ritual 5i -1 atribue artei locale greco-romane din secolul al II-lea
d. Chr. E. Colic
35. Severeanu G., Tezaurul nionetar din Sascut din epoca imperiului roman,
in Bucurestii, no. 2, 1935, p. 218-232. Tezaur monetar descoperit in apro-
pierea ora5ului Sascut astazi intrat in Cabinetul numismatic al Muzeului
Municipal din Bucure5ti. Cuprinde 901 denari imperiali romani de argint in
perfecta stare de conservare, reprezentand 485 de tipuri diferite (14 inedite)
provenind dela 22 imparati incepand cu Nero 5i sfar5ind en Commodus 5i
Crispina. Cea mai recenta moneta e un denar de-al lui Commodus din 187
p. Chr. E. Coliu
36. Tudor D., Cdteva descoperiri in Dacia Inlerioarri, in Anuarul Instilu-
tului de Studii Clasice, II (1933-1935), Cluj, 1936, p. 189-191, 10 fig. (cu
un rezumat in limba. germana). Un grup de 14 monumente diferite (relie-
furi, statuete, caramizi cu 5tampile, bronzuri) gasite in diferite puncte ale
Olteniei de miazazi. De mentionat dintre ele monumental no. 1, un relief
cabiric, din nenorocire in stare fragmentary 5i prezentat de autor intr'o repro-
ducere cu total nesatisfacatoare. . E. Coliu
37. Tudor D., Decouvertes archeologiques a Sucidava et dans les environs,
in Ark. Olteniei, XV, nr. 83 85, p. 107-116, 16 fig. Un grup de monumente
figurate, vase, bronzuri, fragmente arhitecturale 5i inscriptii descoperite in
ultimii ani in judetul Romanati. De mentionat altarul no. I (dela Sucidava)
dedicat unei divinitati feminine, Dea Placida. Interesant e de asetnenea cogno-
mentil Vitalianus care apare in inscriptia altarului no. 5, excelent exemplu de
romanizare a unui nume Uwe prin adaugarea terminatiei latine. De men-
tionat, in sfar5it, medalioanele de bronz no. 7-8 de o forma neobi5nuita care
reprezintil busturi de divinitati (Zeus? Apollon?) sac poate de imparati.
E. Coliu
38. Werner I., Kampan cches Bronzgeschirr von Costesti, i11 Anuarul Insti-
tutului de Studii, Clasice II (1933-1935), Cluj, r936, p. 164-168, 4 fig. 5i 2 pl.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR PANA LA INTEMEIEREA PRINCIPATELOR 429
Scurta nota asupra unui grup de trei bronzuri, torti de vase de bronz
descoperite in cetatea data dela Coste.ti. Analiza comparativ a duce pe autor
la incheierea ca aceste fragmente apartin unor vase de origine campaniana
din sec. I-iu in. d. Chr. $i sec. I-iu d. Chr. Prezenta acestor vase in citadela
dela Costesti ar putea dovedi existenta unor legaturi comerciale directe (prin
Aquileja) intre platoul transilvan 9 Sudul Italiei. Insa ipoteza ca aceste obiecte
ajungeau in cetatile dace prin mijlocirea oraselor grece.ti dela Mama Neagr:i
trebue luata si ea in consideratie en toata atentia. E. Colts
Vczi i no. 137.

V. ISTORIA ROMANILOR PANA LA INTEMEIEREA

PRINCIPATELOR
39. Brilliant' G. 1., Privzleges et franchises municipales dans l'Emptre
byzantin, Paris-Bucarest, 1936 (recenzie in limbo, sarba, semnata A.B.C. in
Jugoslovenski Istoriski Casopis, III (1937), P. 462-463).
4o. Bratianu G. I., Une enigine el un miracle hisiorique: le peuple routnain,
Bucuresti, 1937, 134 P. o harts si 3 planse, f. pr.
Este raspunsul la o lucrare a d-lui Ferdinand Lot in care capitolele pri-
vitoare la evul mediu roma'nese se intemeiaza pe ideea lipsei continuitatii roinane
in Dacia. Medievistul francez socoate ca, in primul rand, colouizarea latina
din Carpati a fost slabs; apoi, ca dela sfarsitul sec. IV si pans in sec XIII u nu
poate fi vorba de o populatie romans traind in Dacia ; si, in cele din unna,
ca datele lingvistice pledeaza pentru forinatia poporului roman in sudul Dundrii,
de unde Romanii, prin sec. X, ar fi adrnigrat, trecand prin Banat in Nord,
ocupand Ardealul si de aci, resfirandu-se spre Moldova $i Tara Romaneasca
(P. 9-13).
Ori, data s'ar tine seama de parerile etnise de catre diversii partizani ai
admigrarii Minas, bunaoara, crezand ca leaganul Romanilor n'ar fi in Nordul
Dunarii; Bromberg excluzandu-i din Moldova .i din Basarabia ; Mutaf6iev,
din Bulgaria si Jiraek din Serbia (p. 17-33) Romanii ar constitui un caz
unic de aparitie masiva si spontanee in campul istoriei pe locurile ocupate de
ei de atata timp. Cand au aparut si de unde au venit, ar ramane intrebari cc
nu si-ar putea capata niciodata deslegari multulnitoare pi obiective. Fara sa
evite a evidentia dificultiltile ce insotesc de un veac si mai bine incercarile de
a lumina problemele in legatura cu evul mediu romanesc, d. Bratianu aduce
o seama de argumente istorice, lingvistice geografice pentru a indrepta afir-
matiile eronate ale cunoscutului cercetator francez. Prima serie de argumente
duce la concluzia Ca Aurelian n'a fost insotit la parasirea Daciei de tori locuitorii
ei de origins romans. Ba mai mult decat atat, din sec. IV pans in sec. IX, epoca
cea mai discutata in acest sens, se rematch' un contact permanent intre Sudul
si Nordul Dunarii, tin schimb continuu de populatii, care proces explica
unitatea poporului roman si a limbii romanesti (p. 6o).
Asa fiind urmeaza a doua serie de argumente, de ordin lingvistic cade
pi faptul invocat de Lot in sprijinul teoriei sale, anume identitatea unor termeni
albanezi pi roman (p. 61). Limba romaneasca s'a format pe un teritoriu vast,
care cuprinde intre hotarele lui: Dada Traiana, Tracia si Iliria (p. 72).
A treia serie de argumente aduse de catre d. Bratianu se refers la sensul
geografic al numelor etnice (p. 8) : vlah si roman (p. 8o-9o) si la va-

12 www.dacoromanica.ro
430 NOTITE BIBIJOGRAFICE

loarea sociald o a termenului ruman > (p. 92). D-sa emite ipoteza ca expresiile
Blachi ac pastores Romanoruin n si Blasi * care pardsesc pascua Roma-
norum o fac distinctie intre x Blachi e de origind balcanica si Romani o
autohtoni. Iar in ceeace priveste pe ruinan o, nota peiorativa ce i se adauga
se datoreste unui indelung trecut: Slavii si Germanii socoteau pe Romanus *-
4( colon legat de pamant (p. 91). ,Si in timp ce apropierea dintre vlah o p
roman vine in sprijinul procesului neintrerupt de osmozd etnica intre Sudul.
si Nordul Dundrii; ruman i constitue x un argument in favoarea continuitatii
romane n in Dacia. 0 ultima serie de argumente se referd la datele oferite de
izvoarele istorice putin cunoscute. Remarc pasagiile din Geografia Univer-
said x Hudild-al-'Alam o scrisa in 982 la Gozgan (Afganistan) p lucrarea per-
sanului Gardizi din secolul XI, privitoare, se pare, si la Romani (p. 93-101).
Cel din urma capitol Observatii asupra Istoriei Romanilor de dupa secolul
al XIII-lea o, aduce de asemenea date i observatii noi; cu acesta insd cred ca
se termind si pentru d. Ferdinand Lot epoca a misterului *. D. Bodin
41. Bruckner A., Die Echtheit des Igorliedes, in Zeitschr. f. Slavische Phi-
lologie, XIV (1937), p. 46-52. Cantecul a polcului a lui Igor, in care se gasesc
amintiri despre Traian 71 despre Dunare, a fost socotit un falsificat de unii
cercetatori ca Louis Leger (tratat de Bruckner de 41 Flachkapf n !) Si acum in
urnia de d. A. Mazon. Autorul polemizeaza cu acesta din urind conchide
u Die perle des altrussische Schrifttums ist echt, keine Glasperlel . Totusi,
rslnan suspecte imprejurdrile descoperirii acestei epopei rusesti, originalul
manuscris dispare imediat dupd gasire $i anume in imprejurdri ronaantice:
incendiul Moscovei la 1812 sub Napoleon! Chestiunea credem, ramane deschisd.
P. P. P.
42. Kniersa Istvan, Zur Frage der gepidisch-rumdnisch Symbiose in Sie-
benbiirgen, in Archivum Europae centro-orientalis, III (1937) p. 208-227.
Toponimia romaneased nu-i deal traducerea celei unguresti sau slave dupd.'
autor. Oare nu cumva este dimpotriva? M. Sdnzianu
43. Kucharski E. si Lewicki M., Rzesza pieczynska a stosunki polsko-ruskie
w X i XI w. (Statul peceneg raporturile polono-ruse in sec. al X-lea si al
XI-lea), in Recueil des Comunications du II-e Congres international des slavistes.
Section III-e, 44-48, Varsovie, 1934. Prima parte a acestei coinunicdri cu-
prinde o schita istorica a statului peceneg. Acesta nu a fost unitar din punct
de vedere etnic, ci se alcdtuia din diferite eleinente turce si neturce. Dupd
sfaramarea acestei uniuni politice de catre Cumanii-Polovti, in a doua jumatate
a sec. al XI-lea, triburile pecenege rdtacesc, mai departe, prin stepa din Nordul
Marii Negre ; o parte dintre ele e impinsa catre Dunare 71 Balcani, se cresti-
neaza, apoi se osmanlizeaza ; altele au fost inghitite de populatiile inconjura-
toare romand, rush', bulgard. Discutand impartirea teritoriald si raporturile
etnice din statul peceneg, autorul Kucharski iii marturiseste uimirea de a fi
gasit pe teritoriul acestui stat, in regiunea Bugului apusean superior, 4( unde
n'au existat de loc colonizdri rotnanesti mai tarziu o, o serie de numiri topice
romanice care nu pot fi decat de origine romaneased : 1. raul Carem (cit.
Tarein) astazi Cerem, afluent al Sluciului < rom. farm < lat. terminus; 2-
Worsuri, in regiunea Luck, < v. rom. ursu ; 3. Mofkov < rom. mos, movie ;
4. Basiarowka, in regiunea Krzemieniec < v. rom. basearicil (biserica) < ba-
silica ; 5. KulomFj, numele unui boier al lui Volodimir, amintit de cronici in
a. 1097, este un genetiv patromonic vechi romanesc culme-ei dela culine-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR DUPA INTEMI;IEREA PRINCIPATF,I,OR 431

< lat. clan:en = fiul lui Cu line. Regiunile apusene ale Statului peceneg
Dz'opon < sl. zupdnti, Talnuit < sl. T-klmdek i regiunea moldoveneasca Jyla,
Gyla (rag) aveau populatie romanica (charvata, bolohoveana). Numele sefului
regiunii Dalopon, la sfarsitul secolului al IX-lea, Vata (an) Barth)) este probabil
romanesc (cf. vataf, a vatasi a anfiihren leiten, verwalten), cf. numele topic
Vatin (Watyn, Watyniec). Cu siguranta e Charvato-Roman seful regiunii
Talmdt, Costa law Kcbarav), sfarsitul sec. al IX-lea. Alta populatie neturca din
uniunea politica pecenega au fost Alanii sau Iasii din regiunea Chop On. Urine le
for au ramas in numele vechiului targ la ,ci (vslb. Jaskyj tr-kg-k, la Porfiroge-
netul Fca$c-zonov). Slavii erau putini Si far& important& in statul peceneg.
Partea a doua a comunicarii trateaza despre raporturile polono-ruse. Aflam
aici ca dupa lichidarea Statului peceneg, regiunea Tahnat a revenit Poloniei.
In anul 1002-1003, Boles lav colonizeaza aici pe Prok exilat din Transilvania.
Dupa acest nume s'a format numele topic romanesc Prok-moina (Praknzokna)
pand la sfarsitul sec. al XVI-lea, astazi pol. Pruchniszcze, rut. Prikrnylle, in
districtul Co lomea. Gr. Nandr4
44. Sacerdoleanu A., Romdni si barbari in secolul IX. Un inceput de dile-
renfiere, in Rev. Arhivelor, III (1936-37), p. 108-122. Consideratii asupra
rostului Romani lor sub barbari. D. Sacerdoteanu vede o linistire temporary
a navalirilor si orientari mai precise ale neamurilor, desbracarea hainei de
vetustate a Romani lor in sec. IX. C. Grtcest u

VI. ISTORIA ROMANILOR DUPA INTEMEIEREA

PRINCIPATELOR

1. IZVOARE
(Texte si studii)

45. B[anciu] Ax., Din ziarul profesorului Aurel Ciortea, in Tara Bdrsei,
VIII (1936), p. 418-431, 522 -53o; IX (1937), 29-35, 145-153, 255 26o, 426-433,
559-564; Ziarul incepe cu insemnarile elevului de liceu ; ale studentului si
ale profesorului Aurel Ciortea. In insemnarile sale gasim date privind tot rils-
timpul dintre 1 August 1914, cand pleaca la ora 9 dim. din Cojocna, lasancl
pe tatal sau cu inima fra'nta si 29 Noenwrie 1918, cand sta in spital.
I. M. Neda
46. B[anciu] Ax., 0 scrisoare din tinerefe a lui Vasile Pdrvan, in Tara
Bcirsei, VIII (1936), p. 339-340. Scrisoarea este datata din 6 Martie 1903 din
Bucuresti sitrimisa directorului de atunci al 4 Gazetei Transilvaniei s, Dr. Aurel
Muresianu, ref eritor la tiparirea partii inedite din 4, Istoria Romanilor 4 a lui
Papiu Ilarian, care ar forma tomul III. I. M. Neda
47. Banciu Ax., Scrisori vechi. Un curler al lui lancu si cd1cluza aceluta
sere cartierul rusesc din Tara Romdneascd, in Tara Bdrsei, IX (1937), p. 157 16o.
Se dau 3 acte din 9 Fevruarie 1852/26 Ian. 1852. I. M. Neda
48. Baleanu Alex., Doud proteste ale lui loan Sandu Sturza Voievod, in
-- Se reproduc doua proteste demi' e
Rev. Arhivelor, III (1936'37), P. 164-17o.
ale lui Ion Sandu Sturza in legatura cu prigonirile banesti pornite irnpotriva
sa de cand fusese domn. C. Grecesca.

www.dacoromanica.ro
12*
432 NOTITE BIl3I,IOGRAFICE

49. Berechet $t. Gr., Un act de danie dela Alexandru-cel-Bun din 1.41.2
Februar 19, in Rev. Ist., XXII (5936), p. 142-146. Se publics in text slay
Si traducere romaneasca hrisovul inedit cu data mentionata in titlu, prin care
Alexandru cel Bun diirueste uuui diac anume Roman satele Dolesti Si Leon-
tinesti de pe Ta laul Sarat. Semnalam omisiunile si greselile ce abunda in tra-
ducere. Intre frazele si cuvintele slave existente, in textul slay, dar care s'au
orris in traducerea d-lui B., mentionam urmatoarele: a AMC cmptinri, nand, npoRoto
a B kpiforo cornigoio (s.-- iar acum slujeste nou5 cu dreapta si credincioasa slujba) ; To
[no tAnSi Kpyws MOrh/A4 wr TOH morkioni (=- apoi pe deal la movila cu
.,t,:k000vis
un par, dela acea movila) ; To HOTOKOIWk cork apoi pe parau in sus) ; l's no iapvk
O,koo ( apoi pe varful dealului) ; cropon (--=-- celei vechi) dependent de nnanntin;
mov. ( lui) din finalul formulei dispositio H slum nano CTOHO 66.1PAH[HA] H H kpa nano
AOMOIOCSIHd CTOAMIKa i credinta panului Stan Barlici si credinta panului
Domoncus stolnicul); si monodfiCKKIK (= moldoveni) dela sfarsitul formulei
martorilor. Greseli de traducere cuprind urrnatoarele fraze si cuvinte din text:
coy:tars noont CTOHOIHRWiAlk nptootom 144WHM, in traducere: a slujit mai inainte
slant raposatilor nostri stramosi iar nu, o slujit-a stramosilor nostri mai inainte
raposati o ; (HT 'retire\ no sopatntb xoroph moriona, in traducere e: de acolo la movila
din hotarul lui Borza iar nu a si de acolo la hotarul Borzei la lalta movila ) :

no giois-k moriono e in traducere: la movila mesteacanului sau cu mesteacan iar

nu o la mesteacan la movila o; inowenlicannoro in traducere e: mai sus scrisului
iar nu a mai sus numitului caci pentru aceasta din urma traducere avem
expresia slava' WWI fwmworo; noM e in traducere tot pan iar nu a boier cad pentru
acesta avem echivalentul slay soap (in media-bulgara goolo) si nu Sandro
ci 5andri,or. Adaugarn iu ceea ce priveste textul ilizibil MEt1 et acesta tre-
buia completat prin oilO[o nio no] dupa care urineaza apoi [S]am flOTOlid si
atunci in traducere avem: crida ce-i la gura paraului. Damian P. Bogdan
50. Costilehescu Mihai, Despre un episcop latin omorit in Moldova, in timpul
ui .5-telan cel Mare. Despre Mitropolitul Teoctist. 5tiri intr'un uric dela 51eldnitel
Vodd, din 1522 Ian. zo, Iasi, 1937, 20 p., 25 lei (extras din An. Lic. Nat. din
Iasi 1935-36). Dupd o scurta introducere se da in intregime documentul
slay si in traducere. In el se pomeneste de prisaca cumparata de Mitropolitul
Teoctist dela nepotii lui Petru Oarta, si pe care o darui la randul sau man.
Neamtului. Tot aid se spune a despre o poiana data Mitropolitului Teoctist,
in apropiere de satul Tarzii, luata de Stefan eel Mare, din hotarul Ortastilor,
pentruca in ea a fost ucis un episcop latin . Acesta este Toma Batcha de Zagra-
dino ucis pe cand facea o vizita canonica, o in jos pe valea Moldovei, spre satele
catolice, drum ce trece chiar prin satul Poiana s, intre Baia si Targul Neamt,
cu scopul de a fi jefuit. I. M. Neda
51. Duzineheviei Gh., Un document sur l'emeute de Ploesti, 8-2o Aofit 187o,
in Rev. hist. du sud-est europ., XIV (1937), p. 69-72.
52. Ionia. Elena A., Un francez acum o sutcl de ani despre Idrile romdne si
unitatea lor, in Tara Bdrsei, IX (1937), p. 365-372. Se da traducerea catorva
capitole din cartea lui Felix Colson a De l'etat present et de l'avenir des prin-
cipautes de la Moldavie et de la Valachie suivi de trait& de la Turquie avec
de Puissances Europ&nnes et d'un carte de Pays roumains n, Paris, 1839.
I. M. Neda
53. Lap Marina, Doud documente slavo- romdne (1556 si 1620), in An. Inst.
de 1st Nafionald, VI (ig31rg35), Cluj, 1936, p. 489-494. Primul act t1 i
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR DUPA INTE3IEIEREA PRINCIPATEI,OR 433

24 Oct. 1556, privitor la parti din satul Tudore.ti- Ilfov, intarite comisului
Bocotan. Al doilea act, din 18 Ian. 162o, e o confirmare a lui Gavriil Moghila
pentru movie lui Nicolae Cupetu si fratele sdu Gheorghe din Capreni-Gorj. Pe
langa data dela Adam 7128 se da si cea dela Christos 162o. Reproducere foto-
grafick transcriere si traducere a ambelor acte. C. Grecescu
54 Mihordea V., Noi manuscripte in legelturd cu Istoria Ronuinilor la Biblio-
teca Nalionald din Paris, in Rev. Ist.., XXII (1936), p. 146-147. Manuscri-
sele achizitionate de Biblioteca Nationals, dupa cele spuse de d. Mihordea,
nu cuprind decat o parte din materialul publicat de d. I. C. Filitti in Letres et
extraits concernant les relations de la France avec le Principautes rouniaines
(1729-1812). C. Grecescu
55 Morariu Victor, Herder despre Romcini, in Fdt- Frumos, XII (1937),
p. 188-191. 0 analiza critics a catorva mentiuni scurte pe care Herder (au-
torul celebrei colectii Volkslieder, 1778 -1779, numita numai intr'o editie postunia
Stimnzen der Volker in Liedern) le-a facut asupra Romanilor in Journal nmeiner
Reise im Jahr 1769 si in Ideen zur Philosophie der Geschichte der Alenscheit.
Dan Sinionesczs
56. Mu$ lea Ion, 0 scrisoare ineditcl a lui Alecsandri i C. Negri ultra Brilcescic,
(25 Iulief6 August 1848), in Gdnd Romcinesc, V (1937), no. /1-12, p. 558 562.
F vorba de o scrisoare trimisa lui Nicolae Balcescu, luptator pentru ideea natio-
flan'. in 1848, de Vasile Alecsandri, care pentru aceleasi iclei se gtisea exilat la
Cernauti. Din cupriusul ei destul de scurt, se vede clar care era dorinta express
a exponentilor celor cloud principate in aceasta vreme. Trebue dar sa to in-
stiintez, scrie Alecsandri, ca dorul col mai infocat al nostru cat si a unei mari
partide din Moldova este: Unirea Moldovei cu Valahia sub un singur guverni
sub aceea,ci constitutie (p.559, subliuierea e a lui Alecsandri). Pe aceeasi hartie mai
scriu si Costachi Negri $i L. Roset, care se Oscan emigrati impreund cu
Alecsandri in Bucovina. Scrisorile sunt date si in facsimile .i pot servi ca piese
pretioase pentru cercetarea evenimentelor dela 1848 si epoca unirii. G. Goalie
57. Panaitescu P. P., Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,
Bucuresti, 1936 (recenzie in limbs polona de K. Tyszkcm ski, in Kwartalnik
Historyczny, LI (1937), p. 612-613).
58. Popescu Mihai, Carlea lui Mavrogkezzi Voievod afire locuitoril color
Sapte sate, in Tara Bcirsei, IX (1937), p. 248-249. Sc publics un document
cu data de 6 Oct. 1788, prin care domnul Munteniei, la actiunea de supunere a
locuitorilor celor apte sate in timpul razboiului austro-ruso-turc, le dtt acestora
o multime de priviliegii ; cai, locuri, etc.
Documentul se afla la Arh. Stat. Buc. in Condica domneasca >, XVII,
fila 332. 1. M. Neda
59. Popescu 3Iihai, Contributiuni la domnia lui Illavrogheni, in Tara
Bdrsei, IX (1937), p. 141-143. Se publica un document din 1 Martie 1788
dat de Mavrogheni locuitorilor din Brasov, cu prilejul isbucnirii nizboiului
austro-ruso-turc (1788-1792), cand domnul munteau era de partea Turcilor.
El sfatueste pe Brasoveni s'a.' se alilture Munteniei, caci nu vad deco nu v'ati
alcaui iardsi la acest Principat, de undo v'ati desghinat si vs primim cu orice
legaturi si privileghiuri s. Se afla in copie la Arh. Stat. Buc. in ( Condica dom-
neasca, XVII, fila 287. 1. M. Neda
6a. Popescu Mihai, Mavrogheni i ciobanii ardeleni, in Tara Ply em, IX
(1937), p. 361-64. Se da" un document din zo Fevr. 1787, prin care Mavro-

www.dacoromanica.ro
434 NOTITE BIBLIOGRAFICE

gheni acorcla ciobanilor ardeleni, Barsani si Tutueni, de a paste oile in Muntenia,

platind ocritul cate to bani de oaie, vacaritul, cite 33 bani de vita mare si
jumatate de vita mica. Gelepii sa nu le is oile in sila si fara pret. Sa mai pla-
teased cite un taler si un vine pentru perdea si saivan. Se afla la Arh. Stat. Buc.
in # Condica domneasca , XVII, fila 168. I. M. Neda
6,. Prodan D., Trei scrisori dela Gheorghe Lazdr, in Grind ronuinesr, V
(1937), no. II 12, p. 577 585. Sunt niste scrisori marunte pe care le scria
parintele scoalei romanesti unui copil de 6-7 ani, al carui educator a fost pe
cand isi facea studiile universitare la Cluj. Ele adauga ceva nou la biografia
lui Gh. Lazar, care se ajuta materialiceste in vicata de student, dand lectii in
fainilii. Scrisorile se pastreaza la Biblioteca Universitatii din Cluj, in Arhiva
Muzeului Ardelean. G. Coatu
62. Stoide C..1,, Documents ci regeste nemjene dela Dabija Vodd, extras din
Anuarul liceului de bdieji Piatra Neamt, pe anul 1935-1936, Piatra Neamt,
(1937), 39 p. Se dau in extenso dar si in rezumat (no. II, XXII si XXVIII)
3o de acte inedite dela Istratie Dabija si din timpul lui dupa originale;
copii aflate in Bibilioteca Academiei Romfine si la Arhivele Statului din Bucu-
testi si din Iasi. 0 introducere ce precede textul actelor, releva importanta for
si arata totodata ca din timpul lui Istratie Dabija exists peste 500 de acte,
din care peste 30o edite si peste 200 inedite. La sfarsit note (p. 32-39) asupra
unora dintre numele si lucrurile intalnite in actele ce se editeaza.
Damian P. Bogdan
63. Turcu Constantin, Curtea domneascri din tdrgul Pietrii, extras din
Anuarul liceului de bdieli Piatra Neamj pe anul 1935-1936, Piatra Neamt,
(1937), 1O p. Se confirms traditia raid ce arata existenta unei curti a lui
Stefan cel Mare la Piatra Neamt. Si existenta acestor curti domnesti o atesta
o nota din tetraevangheliarul lui Stefan cel Mare, scris la 1502 in manastirea
Putna, nota ce d. Turcu o reproduce si in facsiinilul publicat in 1885 de Gr.
Tocilescu (in Revista pentru Istorie, Arheologie si Filologie, II ; studiul lui To-
cilescu: Studii rritice asupra cronicelor ?mane). Damian P. Bogdan
Vezi qi no. 103, 155, ,86, 189, 230.

2. DISCIPLINE AUXILIARE

64. Giurescu Cons!. C., Pentru vechea ,scoald o de istorie. Itcispuns d-lui
N. Iorga, 1937, p. 7o -I- 3 figuri, 3o lei. Raspunsul e dat la brosurile d-lui
Iorga: Scoala Nola o de Istorie. 0 lcimurire delinitivd si O .coalci noud de Istorie,
amandoua aparute in 1936. Reproduc cateva pasagii din lucrarea profesorului
Giurescu care infatiseaza conceptia noii scoli istorice reprezentata de grupul
Revistei Istorice Ronuine ,. Dela inceput se mentioneaza ca principiile scolii
not au o vechime destul deindelungata in Romania le-au reprezentat cu stra-
lucire : Dimitrie Onciul, loan Bogdan, Constantin Giurescu si Vasile Parvan,
c. Junimea 4 in genere (p. 48). Cu privire la e caracterul faptelor istorice > se
arata ca o scoala noun de istorie are o singura opinie si anume aceea ca faptele
istorice nu se repeld niciodatd intocmai. Nu exists, in istorie, identitate, ci
numai similitudine. De aceea, nici nu se poate ajunge la legi, ca in stiintele
experimentale, ci numai la uncle constatari sf concluzii de caracter mai /ma
www.dacoromanica.ro
 DISCIPLINE AUXILIARE 435

sau mai putin general . (p. 51). Ca tizetodcl, apoi. Relativitatea faptelor
omenesti care constitue obiectul disciplinei istoriei, problema veracitAtii ur-
melor l'asate de ele in izvoarele de care ne folosim si imperfectiunea functi-
unilor intelectului uman cercetator an dus la recunoasterea necesitAtii unei
7relode stricte, a unui m'anunchi adica de reguli privind strangerea, clasarea
si utilizarea izvoarelor istorice precum si alcdtuirea monografiilor sau a
operilor de sintezd.... De fapt, aceste reguli exists de multd vreme; ele se
gasesc stranse in diferite tratate si manuale de metodologie istoricd, dintre
care acela al lui Langlois si Seignobos precum si acela al lui Bernheirn au devenit
clasice s (p. 55-56). Stilul pentru scoala noua se cere a fi clar si sobru. In afard
de aceste axe ale istoriei faptul istoric, metoda si stilul discutiile din de-
cursul timpului an scos in evidentii si roluri pe care le-ar juca elemente ce tre-
buesc indepartate din centrul luminos al atentiei istoricului ca scopul unnarit
de operele de acest gen, bundoara. OH, in acest caz obiectivitatea e inlaturatd;
scop si obiectivitate 4 excluzandu-se (p. 561. Nationalismul in istoriografie
se integreazd si el in sfera mai larga a scopului , nobletea sentimentului insa
nu-i scuza rezultatele, in fond, negative. In aceastii directie, ultima, a atat teo-
retic cat si practic, scoala noud istorica, departe de a fi, asa cum afirind d. Iorga,
e o scoala de negare, o scoala de cartire, o scoald de ofensa >, reprezintil dim-
potriva pe tenzelii sigure o scoala de inaljare a sufletului natiunii, de sporire
a lui, de patriotism sdneitos i, in acelasi time, o scoald dial, de respect al ade-
vdrului. Ea nu vrea sa se intemeieze pe iluzii n asa cum au facut unii inaintasi
inclusiv d. N. Iorga ea e adversara a scoalei retorice, declamatorii , a
patriotismului eftin, de circumstanta. Ea reprezinta un stadia de maturitate,
de seriozitate in desvoltarea istoriografiei romanesti, corespunzator st idiului
de desvoltare a statului. Putem privi ca popor si ca stat lucrurile bdrbateste,
in fats; primim comparatia; realitatile nu ne sperie, de lupta nu ne temem.
Situatia actuala si locul pe care-1 ocupa'm pe harta Europei cer lush poporului
romanesc, in toate domeniile de manifestare, deci si in istoriografie, valori reale.
valabile nu numai in interiorul hotarelor, dar si in afara for (p. 61). D. Bodin
)

65. Man T., profesor, Arhivele Statului din Bucovina, in Rev. Arhivelor, III
(1936-37), P. 94-98. Cum an luat fiinta arhivele din Cernauti ; incerearile
sub Austriaci. C. Grace cu
66. Dineuleseu N. Ch., profesor, Arhivele Statului din Oltenia. in Rev.
Arhivelor, III (1936-37), p. 99-133. Inceputurile arhivelor regionals din
Craiova: greutajile si realizarile acestor inceputuri. C. Grace cu
67. Iluszar Lajos, Le maitre des medailles de Constantin Brcincoveanu, in
Arhivum Europae centro-orientalis, III (1937), fasc. r-3, p. 200-207, cu o plan0.
Autorul combate parerile exprimate pans acum asupra autorului medaliilor
lui Brancoveanu care ar fi fost Johann Carl Hedlinger, gravor elvetian. Acesta
in anul 1714 gravase doar o medalie comemorativa pentru cantonul Lucerne.
Toti cercetatorii de pans acum si contemporanii sunt de acord ca aceste medalii
ale lui Brancoveanu s'au batut in Transilvania, asa cum au fost biltute mai
demult ale lui Michel, voivode de Moldavie a (203) e vorba de Mihai Vitea-
zul si ale lui Despot-Vodd. Autorul, arata eh' gravorul care le-a executat
pe ale lui Brancoveanu a fost Karl Joseph Hofmann a Eisenschneider in1 Munz-
amte zu Carlsburg, 1713-1738 a. Intemeiaza aceasta afirmatiune pe faptul ca.
Hofmann a fost destul de fecund in lucrari de acest fel si ca majoritatea ineda-
liilor le-a senmat cu initialele J.C.H., ce se glisesc si pe medaliile lui Branco-

www.dacoromanica.ro
436 NO TITE BIEL IO GRAFICE

veanu in tiinp ce Hedlinger n'a semnat niciodata cu astfel de initiale. Un alt

argument in sustinerea tezei sale este si acela ea legenda si bordura medaliilor
lui Brancoveanu sunt asemanatoare cu ale altor medalii gravate de Hofmann.
Locul unde s'au batut trebue sa fie Alba-Iulia. M. Sinzianu-
68. Lupas I., Alezandru Xenopol despre principiile fundamentale ale istoriei,
in An. Inst. de I t. Nalionald, VI (1931-1935), Cluj, 1936, p. 524-529. Cuvant
cu prilejul comemorarii lui A. D. Xenopol in Bucuresti la 18 Martie 1934.
C. Grecescu
69. Metes st., Arhivele istorice romeineFli din Budapesta, in Rev. Arhivelor,
III (1936-37), p. 50-62. D. Metes face o scurta expunere asupra arhivelor
si diferitelor colectii de documente ce stau inch la Budapesta, deli trebue sa fie
proprietatea Romaniei. C. Grecescu
7o. Miloia I., Arhivele Banatului, in Rev. Arhivelor, III (1936-37), p. 79-93.
Ce fonduri de acte se gasesc in Banat privind aceasta regiune si alte chestiuni
anexe. C. Grecescu-
71. 3loisil Const., Problema arhivelor romcinepi, in Rev. Arhivelor, III
(1936-37), p. 1-46. Arhivele romanesti inainte de razboiul mondial; soarta
arhivelor in tiznpul rasboiului ; tratatele de pace si restituirea arhivelor. La not
nu s'a fhcut mai nimic si mai sunt cativa ani pans ce va trece termenul prevazut
in tratate pentru restituire. 0 serie de deziderate in legatura cu probleinele
suscitate. C. Grecescu
72. Panaitescu P. P., Lucrdrile de seminar (extras din Calauza Studentului,
ed. V-a), Bucuresti, f. data, 14. p. Se stabilesc o serie de reguli cu privire
la < adunarea materialului , critica materialului si o redactare . 0 e biblio-
grafie > intregeste textul. D. Bodin
73. Ungureanu Glt., Contribufie la cunoaflerea arhivelor moldovene0i pond
la Regulamenlul Organic (1832), in Rev. Arhivelor, III (1936-37), p. 63-78.
D. Ungureanu se ocupa de o serie condici si dosare din sec. al XVIII-lea ce se
afla in Arhivele Statului din Iasi. C. Grecescu

3. BIOGRAFII
74. Banciu Ax., Sextil Puvariu, in Tara Bdrsei, IX (1937), p. 49-101.
75. "linen Vasile, Tragicul lui Pdrvan i tragicul modern, Braila, Tipo-
grafia a Presa , 1937,25 p. (extras din o Foaia Invatatorului 4, Sept.Oct.).
Brosura de fats cuprinde numai un capitol dintr'un studiu despre Parvan,
studiu complet pus la punct de multa vreme, dar care nu va apare curand *,
ne spune insusi autorul, cu o darzenie demna, prin care se strevad urine de
melancolie discreta. Noi, cetitorii, putem spune raspicat : de card am cetit int ale
oars acest adinirabil capitol in volumul In memoria lui Vasile Pdrvan, pu-
blicat la 1934 de Asociatia academics Vasile Parvan a fostilor membri ai
5coalei Romane din Roma , am asteptat ca pe o mare bucurie pentru inte-
lectualii mai tineri romani de azi, toti in masuri diferite, urmasi ai marelui
spirit al lui Parvan, publicarea intregului studiu al lui Bancila. Caci putini
sunt acei care s'au apropiat atat de mult, cu intelegerea si cu sufletul, de
personalitatea complexa si de vraja lui Parvan. Cu toata dreptatea adauga
d. Bancila : $i chiar daca nu-1 vom putea lamuri in realitate, pe el, dar,
incercand sa o facem, ne vom lamuri pe noi. $i aceasta va fi inch una din
rarele mosteniri spirituale, pe cari ni le va fi lasat eroica lui trecere printre-

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 437

oameni o (p. 25). Fati de hibridul tragic modern, golit de trairea cosmosului
si de viziunea fatalitatii, realitati iu antichitate, si fara compensatia transcen-
dentului cretin, care a umplut vieata Evului Mediu, e subliniat prin rari-
tatea .i inaltimea lui etica tragicul lui Parvan. El a trait si ad'ancit gaudul
cosmic, datorita in mare parte, prin ereditate, taranului roman si. prin cultura,
antichitatii grecesti. De aci grandoarea spirituals ce a caracterizat ideologia
lui. Opozitia lusa continua cu simtul vietii individuale, contradictia aceasta
simtita aproximativ egal de intens de ambele parti, pe un fond sufletesc de o
adanca C ireductibila vitalitate, a produs tragicul, concentrat la Parvan mai
ales in cloud idei : a mortii si a singuratatii. Tragismul n'a oscilat decat in
unele momente ale vietii lui, precumpanindu-se cu o inalta conceptie stoics,
al carei model a fost imparatul-filosof Marc Aureliu. Ca sa improspatez cateva
din ideele studiului atat de subtil al lui Bancild, a trebuit sa ma folosesc de
unii terineni care-i sunt caracteristici, fiindca si forma e de o originalitate .i o
prospetime care constituesc una din calitatile acestui adanc si inspirat eseist
roman. N. Georgescu-Tistu
76. Forte Gr., Contenzorarea lei Tirnotei Cipariu ,si a lui G. Co,sbuc, in
Con /eren /a, I (1937), no. 15-18, p. 27-32. Evocare rostita la Liceul Lazar, la
8 Aprilie 1935. I. C. Ca.,an
77. Ilie Ion, Vasile Parvan, poetul nelinislii, singurulalii si hicerii... Cu 5ri-
lejul a zece ani dela moartea sa, Craiova, Ramuri, 1937, 122 p. Un pios omagiu
sen acelasi timp o admirabila carte de popularizare a vietii si operii marelui
istoric-filosof. E impresionant si un bun semn pentru intelectualitatea romans
cat de mult staruie amintirea lui Parvan in sufletele elevilor si chiar numai ale
auditorilor sal. 4, aceasta e mai mult chiar:decat recunoasterea ca lui ii datoram
luminarea trecutului tarii noastre inainte de colonizarea romand. Parvan a fost
$i maestrul venerat, care-si forma cu adanca intelegere si dragoste ucenicii,
dandu-le insusi exemplul muncii in abnegari pentru stiinta, a zelului nesfarsit
si a desinteresarii, departe de vanitatile vietii. A creeat astfel o scoala intreagli
de istorici, care rascolesc cu devotament si pricepere trecutul neamului nostru.
Dar Parvan a mai fost l un artist, un adevarat poet, cu vorba inspirata .1 cu
accente care cutremurau. Cei care li-au auzit, shut si azi infrigurarea ; printre
ei a fost merituosul autor al earth de fats, din paginile careia se raspande.te
o discreta si adanca evlavie pentru Parvan, erou al vietii, sfintit prin munca,
talent si noblete sufleteasca. N. Georgescu-Ti to
78. Iorga N., Pour se souvenir de la Reine Elisabeth de Rounzanie, in Acad
1?ount., Bull. de la Sec. Hist., XIX (1935), p. 1-54+8 p1. Cuprinde urmdtoa-
rele capitole : La Reine Elisabeth et la socifte allemande de sa jeunesse ; La
consolation litteraire et les acuities dominatrices ; Elan vers in litterature de
caractere universel; Retour vers elle -meme si anexd cu cateva scrisori privind
pe Vasile Alecsandri, telegrame intre Carol I i Flisabeta. C. Grecescu
79. Lupa I., Prolesorul Ion Alex. Lapedatu 1844-1848. 0 conlerinici
istoricci linuld in aula liceului Andrei Saguna din Brapv la 21.XI.1936, in Tara
Bdrsei, IX (1937), p. I-21.Cuprinde : I. Vechimea asezamintelor de culturd
romaneasca in Transilvania ; II. In Braovul glorioaselor traditii colare;
III. 0 raritate a genero4iei sale ; IV. Laudele lui Andrei aguna i sprijinul
lui Alex. Papiu-Ilarian ; V. loan Alex. Lapedatu educator al tineretului ;
VI. Activitatea literara a lui Ioan Alex. Lapedatu ; VII. Activitatea publi-
cistica a lui Ioan Alex. Lapedatu. I. M. Neda

www.dacoromanica.ro
438 NOTITE BIBI,IOGRAFICE

80. Lam I., Scriitor ,si fdpluitor de istorie, in An. Inst. de Ist. Nalionald,
VI, (1931-1935), Cluj, 1936, p. 520-524.Cuvant despre Kogalniceanu.
C. Grecescu
81. 3linea I., Un vechi cercetcitor at arhivelor noastre, in Rev. Arhivelor, III
(1936-37), P. 47-49.E vorba de Iurii Venelin, care acasa se numea Gheorghe
Huta, tatal lui era preot. Studiile .i ocupatiile sale : doctor in medieina, mi
siunea in tarile romane si Pen. Balcanied pentru cercetare de manuscrise.
C. Grecescu
82. Muslea ton, Contribufiuni noud la opera doctorului Vasilie Popp (1789-
1842), in An. Inst. de 1st. Nalionalci, VI (1931-1935), Cluj, 1936, p. 529-533.
Marturii sigure despre venirea la Brasov la 1817, ca a fault si studii juridice
$. a., dupa protocoalele inagistratului din Brasov. C. Grecescu
83. Pop Sever, Sextil Ptqcariu. Cu prilejul sdrbitoririi sale, in Tara
Bdrsei, IX (1937), p. 102-108.
84. Tcaciuc-.111m Nicolae, Vieafa 0 opera lui Ion Sbiera, Cernauti, 1936,
IG p.Activitatea de adevarat profesor * a lui Sbiera (1836-1916) a atras
din vreme atentia cercetatorilor. Cu prilejul a too de ani dela nasterea lui,
autorul acestei brosuri, incearca a-1 fixa in istoria socials a Bucovinei, asa
cum se cuvine (cf. si Al. Procopovici, I. G. Sbiera, Cernauti, 1936, 22 p.).
I. C. Cazan
85. Trancu Iasi Gr., Cu Alexandri in Italia, in Conterenfa, I (1936), no. I,
p. 5 I I. Conferinta rostita in sears de 12 Noeinvrie in ciclul organizat de Soc.
4 Gandirea Europeans o. I. C. Cazan
86. Vartosu Ion, Date not despre Dionisie Eclesiarhul, extras din Biserica
ortodoxd romdnci, LV (1937), 24 p.Pretioase contributiuni privind vieata si
pregatirea culturala a lui Dionisie Eclesiarhul. Pentru documentare se dau
in extenso o serie de predoslavii culese din condicele manastiresti de documente
pastrate in Arhivele Statului Bucure.ti, condici scrise de Dionisie Eclesiarhul
spre sfarsitul secolului XVIII (condicele manastirilor Govora, Bistrita, Tis-
niana, Sadova, Jitia) si inceputul secolului XIX (condicele manastirilor Arnota,
Cotroceni, Obedeanu cum si a schitului Mic.ani numit si Parlita). La sfarsit
si o cerere de ajutor a lui Dionisie adresata autorititilor in drept cum si rezo-
lutiile ei.
Damian P. Bogdan
Vezi si no. 3, 5, 9o, III, 112, 114, 160, 171, 197, 212.

4. ISTORIE POLITICA. SI DIPLOMATIC?(

87. Armeanca Ernest, Insenincirile unui tribun din r848-1949, in An.

Inst. de 1st. N afionald, VI (1931-1935), Cluj, 1936, p. 514-520. Insemnarile
lui Beniamin Popa Densu.ianu asupra anilor 1848-1849 si informatii si dupd
acesti ani. C. Grecescu
88. Ballan T., Emigranfii poloni in Bucovina 0 Moldova in secolul at XIX -lea
(extras din volumul omagial Lui Dimitrie Marmeliuc o), Cernauti, fara data,
52 p. Emigrantii poloni au luat directia Principatelor Romane mai ales
dupd indicarea atribuita generalului Ioachim Denisko din 1795. Studiul de fata
nu se ocupil de toti emigrantii ci de cateva grupe. Se remarca atmosfera favo-
rabila fata de Poloni gasita pe pamfintul romanesc. D. Bodin.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA POLITICA 51 DIPLOMATICA.
439

89. Bodin D., I Consolati del Regno di Sardegna nez Principatz Romeni
.all'epoca del Risorgimento, in Rassegna Storica del Risorgimento, XXIII (1 936
XIV), fasc. II, p. 139-166. Recenzie favorabila de R[osa] M[aria] B[orsarelli],
in Bollettino storico-bibliografico subalpino *, Torino, XXXVIII (1936). p. 243.
go. Bodin D., Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1937, 27 p. + figura
(extras din Asezamantul cultural I. C. Bratianu a, Figuri revolutionare
romane. Cinci conferinte ale Universitatii Libere Bucuresti, 1937, P. 43 711.
Vieata 31 firea lui Tudor explica multe aspecte ale revolutiei din 1821. Se evi-
dentiaza, in aceasta privinta, ca.' Tudor avea o seamil de strabuni care ocupa
sera demnitati eclesiastice sau monahale. El insusi apare ca un ctitor cu
carae.er voievodal. Din acestea se deduce aspectul aproape religios al miscarii
conduce de el. In alts ordine de idei: Tudor era boier si dispunea de o a were
respectabila. Ca atare a putut din vreme sa organizeze material o revolutie
In ceea ce priveste pregatirea .i firea lui Tudor era un oin priceput, cu expe-
rienta bogata ; tacut, hotarit si drept. De-aci aspectul excesiv de aspru al revo-
lutiei sale. Documentele ramase dela el ne arata cu prisosinta nota dominants
nationalists a miscarii din 1821 si ni-I evidentiaza pe Tudor ca pe un out care
a stapanit imprejurarile si oamenii. C. Grecescu
91. Condurachi loan D., Diplomat': Ronuini in trecul (sec. XV XVII ),
Brasov, 1937, 91 p" 50 lei (extras din Tara Bdrs,,i, IX, 1937). Autorul
arata cum raporturile comerciale erau intretinute prin negustori si oameni
de afaceri, iar cele politice prin agenti oficiali sau neoficiali ai Donmilor. Ca
informatori, Domnii insiircinau persoane de mare incredere, trecandu-le uneori
numele sub anonimat. Astfel se trimeteau informatori neoficiali sau spioni,
soli, simpli curieri, boieri sau mari dregatori. Aceste trei categorii din urines
erau oficiale, dandu-li-se numele, aratandu-li-se misiunea. Trimisii domnesti
purtau in documentele slave denumiri ca : posla >, poslea >, a poslom ),
0 poslov , poclisar , apoclisar o, 6 poslanic s, iar misiunea se numea e pa-
solastvo . In documentele latine purtau denumiri ca : orator >, oratores >,
nuntius >, nuncios , nuntii , negociatores ), a ambasiator s, I amba-
siatores ), iar misiunea, s legacio . Discursul se numea a oratio vel peticio ).
Trimisul Domnilor romani la Poarta se numea agent ) sau capuchehaie .
Solii erau insotiti de salt'-conducte s, acele scrisori de recomandare, care in
latina se Tullman salv-conductum >, iar in slava celeit ). De asemenea ei
erau insotiti 5i de un pasnic. Solul era primit cu un oarecare ceremonial, iar
audientele la Domni erau uneori private, alteori in Divan. De multe ors, solul
era maltratat, din simplul motiv ca misiunea lui indispunea pe respectiv ul Dolan.
In partea doua, se vorbeste de soliile celebre, cum an fost : 1. a lui Ion Pa
leologu Tamblac (1478) la Venetieni, trimisul lui Stefan cel Mare, dupes victoria
sa dela Vaslui contra Turcilor. Tamblac i.i rosti cuvantarea in limba greacii,
iar nu in slaves, dupes cum an sustinut Ion Bogdan 5i Al. D. Xenopol. Ea a
fost tradusa din slava in limbo. greaca : 2. a lui Luca Carja Ia curtea polond
(1517 si 1523) trimis hind de Luca Arbore, fares stirea lui Stefilnita Voda ;
3. ale lui Ion Caraiman la Turci, pe timpul lui Eremia Movild, in anii 1599
si 1600. In 1605 a fost trimis de Simion Movila, iar in 16o8, Constantin Mo-
yin'. 1 -a trimis in solie la Constantinopol ; 4. ale Banului Mihalcea la curtea
din Praha (1597-1600), ca trimis de Mihai Viteazul. I. M. Neda
92. Craciun I., Scrisoarea lui Petru Penh-di priritoare la ajutorul dal de
Sigisnzund Bathory lui Mihai Viteazul in campania din 1595, in An. In 1. de I C.

www.dacoromanica.ro
44 NOTITE BIBLIOGRAFICE

A afionald, VI (1931-1935), Cluj, 1936, p. 494-502. Contributia lui Sigis-

mund Bathory pentru alungarea lui Sinan-Pa*a din Tara Romaneasca in 1595.
C. Grecescu
93. Duzinchevici Gh., Le role des Polonais dans les relations bulgaro-rou-
'names sins le regne de Charles I, in Rev. hist. du sue-I-est europ., XIV (1937),
p. 36-6o. D. Duzinchevici continua seria de interesante contributii privi-
toare la relatiile polono-romane in epoca contemporana. Dupa rapoartele
inedite ale agentilor emigratiei polone in Romania intre anii 1867-1870, d-sa
stucliaza aceste legaturi. Agentii se ocupau in special de mi*carile Bulgarilor
la noi, de legaturile guvernului roman cu Rusia *i de organizatia armatei
roinAne. De asemenea raporteaza svonuri despre actiunea pentru readucerea
lui Cuza Voda in scaun. P. P. P.
94. Enierif Marcel, Madame Coma et Napoleon III, d'apres les lellres de
l'EmPereur et d'autres documents inedits, Paris, Les Presses Modernes, 1937,
199 p. un u portret de Madame Cornu >. Lucrarea aceasta e o prefata
la editia scrisorilor Hortensei Cornu, cunoscute, pans arum, fraginentar .i ir8
mica masurd (p. r). Folose*te material inedit, ajungand la rezultate noi. Se
stabile*te ca Hortensia Cornu s'a nascut la 8 Aprilie 1809, in palatul Cerutti
din Paris ; Joe in care a vazut lumina zilei *i viitorul Napoleon al III-lea cu
no an mai inainte, fiul lui Ludovic *i al Hortensei, perechea regala olandeza.
Hortensia Cornu, la randu-i, era fiica unei cameriste, Desiree Favreux din
slujba aceleea.i regine a Olandei casatorita cu Lacroix, adus *i el la curtea
regard bite() slujba similara (p. 4-5). Hortensia Lacroix era o fire inteligenta
*i vioaie. A calatorit mult dupa 1815 in Italia, Elvetia *i Germania (p. 8, 12).
La Roma s'a casatorit cu pictorul Sebastian Cornu din *coala lui Ingres (p. I r).
Moare la 14 Mai 1875, in Paris, unde se stabilise (p. 46).
Toata vieata a fost o intima a lui Napoleon al III-lea, langa care crescuse.
Era singura fiinta careia, pe rand, carbonarul, pretendentul tronului impa-
ratul de mai tarziu se destainuia. Deseori Ii gi asculta consiliile, mai cu seams
cand era vorba de litere, *Uinta *i arta, domenii in care Sebastien Albin,
pseudonimul literar al Hortensei, constituia garantia competentei *i a since-
ritatii (p. 12). E destul sa remarc, in aceasta privinta, ca sub impulsul nobil
.Cl acestei femei superioare, s'a creat prin decretul din 27 Iulie 1868, u Ecole
pratiques des Hautes Etudes I (p. 12o).
Deosebirea dintre ei se manifesta numai in ca'inpul politic : Hortensia era
liberals gi democrata ; Napoleon, # legitimist pans la a tiranie ) (p. 179).
Faptul acesta i-a facut ca ani intregi sa nu mai fie in legatura ; totu*i mo-
mentele grele ale lui Napoleon chemau spre sprijin credinta statornica a
Hortensei Cornu. In timpul prizonieratului dela Ham, bundoara, ea a fost o
colaboratoare pretioasa a lui Napoleon (p. 14-33). Capitolul comment elle
dispose d'un trOne ne infati*eaza actiunea Hortensei Cornu in legatura' cu
venirea la tron a domnitorului Carol I al Romaniei (p. 58-77) ; gf acesta ne
intereseaza in cea mai mare masura.
Pentru Hortensia Cornu, Cuza este un despot (p. 58) ; rasturnarea lui
ii ample inima de satisfactie ; convingerile sale ideologice se intariau inch
printr'un exemplu : liberalismul va birui. Spiritul ei gase*te cheia solutio-
narii acestei probleme. In casa principesei Stefania de Baden, Hortensia
cunoscuse pe Carol de Hohenzollern. In 1864 ea propune lui Napoleon sa
consimta ca noua ei cuno*tinta sa is in casatorie se pare la initiativa
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA POLITICA SI DIPLOMATICA 441

printului Carol prin scrisoarea ce-i trimite la 17 Deceinvrie 1S63 (p. 59 6o,
nota 1) pe Ana Murat, din familia imperials franceza (p. 59). Aceasta ini-
tiativa n'a atins rezultatul dorit. Si atunci Hortensia Cornu incepe lupta,
pentru aducerea Principelui Carol la tronul Romaniei, se intelege, pe langa
Napoleon al III-lea. Desi nu se cunosc izvoarele din Arhivele Familiei Regale
Romane si nici hartiile lui I. C. Bratianu care ar lumina poate partea atri-
buita lui Napoleon in aceasta chestiune ; se pot trage cateva concluziuni in
legatura cu rolul jucat de Hortensia Cornu (p. 62 63). Refuzata coroana Ro-
maniei de catre Contele de Flandra, I. C. Bratianu se duce la Paris sa se infor-
meze in vederea unui alt candidat. Prima intrevedere o are cu Hortensia
Cornu, care, se pare, i-a dat ideca candidaturii Hohenzollern. Tot ea convinge
$i pe Napoleon in acest sens (p. 63). Bratianu se duce la Diisseldorf uncle
comunica dorintele Romanilor lui Anton de Hohenzollern $i viitorului dom-
nitor ; apoi revine la Paris undo este bine primit de Imparat (p. 64 65).
Printul Carol trece in Romania. Hortensia Cornu se bucura : Romania se va
reface sub conducerea unui spirit liberal si energic (p. 71). Nationalista info-
.cata ea trimite, la cerere, un secretar francez Domnitorului roman in persoana
lui Emile Picot, omul sau de incredere (p. 72). Acesta avea sa fie si un amba-
sador al inrauririi franceze in Romania, fats de inclinarea economics a tarii
in sere Germania, fapt care o indurera (p. 73). Cu vremea legaturile dintre
Domnitorul roman si Hortensia Cornu se rup ; Picot este inlaturat. Cu victoria
prusaca din 287o, Romania intra in sfera influentei germane (p. 77).
Din restul capitolelor e de remarcat al IV-lea, in care se incearcil a se carac-
teriza Napoleon al III-lea prin datele scrisorilor ce a trimis Hortensei Cornu
Si prin marturiile acesteia. Limbs aleasa a scrierii adauga hied o calitate acestei
valoroase lucrari. D. Boil: n
95. Winer Carol, Participarea emisarilor Mihail Popescu ;i Salis la revo-
lutia lui Horia, in An. Inst. de Ist. Nationald, VI (1931-1935), Cluj, 1936, p.
503-514 Primul in legatura cu Alex. Const. Mavrocordat, iar al doilea cu
cercurile politice din St. Petersburg pentru a face pe Romanii asupriti ss
ethigreze in Rusia. C. Grecescu
96. Halecki 0., Nouvelles observations critiques au sujet de la croisade de
Varna, in Bul. de l'Academie Polonaise des Sciences et des Lettres, Cracovia,
1937, p. 8-9. Vladislav al Ungariei si Poloniei ar fi calcat pacea incheiata
cu Turcii $i pornind in razboi s'ar fi ajuns la dezastrul dela Varna (1444).
Aceasta este teza in general admisa de istorici. D. Halecki o crede gresita :
tratatul dela Seghedin n'a existat ; numai Gh. Brancovici qi loan Corvin
incheiasera preliminarii de pace, care furs respinse de regele Vladislav la Se-
ghedin. Dar, intru cat Gh. Brancovici a persistat in pastrarea pacii si s'a des-
f gent de alianta cu Ungaria, armata cruciata condusa de rege a fost intar-
ziata, ceea ce a cauzat infrangerea. P. P. P.
97. Halecki 0., Rome et Byzance au temps du grand Schisme d'Occident,
Lwow, 1937, 56 p., f. pret (extras din Collectanea Theologica, XVIII).Studiu
privind legaturile, mai ales cele politice, ale papalitatii dela Avignon, cat si a
celei dela Roma cu Orientul pentru a opri inaintarea Turcilor si a organiza o
-cruciada. Epoca tratata se intinde intre anii 1381 si 14o5. Sunt cercetate
imprejurarile diplomatice ale expeditiei dela Nicopole (2396) si ale luptei cu
Tatarii, terminate prin infrangerea Lituanilor la Worskla (1399). Rolul Roma-
nilor nu este pomenit. P. P. 1'.

www.dacoromanica.ro
 442 NOTITE BIBLIOGRAFICE

98. Handelsman M., Ukrainska polityka ks. Adama Czartoryskiego przecl

wojna krymska (Politica ucraineana a printului Adam Czartoryski inainte de
rAzboiul din Crimeea), Var.ovia, 1937, 174 + I p., f. pr. Cartea d-lui prof.
M. Handelsman se compune din patru marl capitole, care pot fi considerate-
fiecare ca lucrari aparte. In cap. I se ocupa de inceputurile miscarii nationale
ale Ucrainienilor din Rusia in prima jumatate a sec. al XIX-lea. In cap. II,
intitulat o Slavofilii moscoviti o, arata cat de mare influenta a avut mesi-
anismul polon asupra panslavi.tilor rusi. Capitolul III este consacrat renasterii
Rutenilor din Galitia. Descrie in amanuntime influenta curentelor de rede-
steptare ale Polonilor asupra Rutenilor. Insists mult si asupra caracteristicii
limbii, literaturii $i a culturii Rutenilor din Galitia. Ultimul capitol este in-
chinat politicii ucrainiene a printului Adam Czartoryski. Dupa ce face un istorie
al legAturilor printului cu Ucrainienii inainte de anul 1840, trece la descrierea
actin itAtii lui Sadik-Czajkowski in Turcia, care, ca agent al hotelului Lambert,
Linea contact cu nobilimea ucraineana si cu Cazacii. Mihail Czajkowski sau
Sadik-Pala (mai tarziu), la 25 August 1841 a sosit la Terapia, unde va ramane
multi ani ca agent al printului Adam. Prin felul sail de ocupatie Czajkowski
a venit mereu in contact cu tarile romanesti. 0 mare parte din corespondents
sa se gra la Academia Romans, pe care d. prof. Handelsman a cercetat-o,
insa a extras numai informatiile relative la Ucrainieni. Chiar din primul an al
sosirii sale in Turcia, Czajkowski a cautat O. intre in contact cu Cazacii-Necra-
sooti din Dobrogea. In acest scop singur a plecat in Dobrogea. In Mai 1842
era la Cernavoda. Cu ocazia acestei cAlatorii s'a convins chi, Lipovenii si Ca-
sacii vor ajuta actiunea Polonilor. In primavara anului 1844 Czajkowski trimite
in pArtile romanesti pe Rawski si pe Putawski-Ahmet. Incepand cu acest an
informatiile inedite despre Romani se inmultesc in cartea d-lui prof. M. Han-
delsman. Se insists in special asupra legaturilor tarilor romanesti cu actiunea
de renastere a statului polon. Cartea se termini cu o o Incheiere o unde autorul
formuleaza rolul stiintei istorice in vieata de toate zilele. Th. Holban
99. Iorga N., Dix ans de politique russe dans le Sud-Est de l'Europe (1870-
18bo), in Rev. hist. du sud-est europ., XIV (1937), p. 265-282. Rezumat cu
extrase a cartii lui H. Sennmer, Russia and the Balkans 1870 -1880, Oxford,
1937, care cuprinde stiri not interesante despre legaturile Rusiei cu Romania
in epoca Razboiului pentru Independents. P. P. P.
loo. Iorga N., Fragments d'injormations politiques occidentales fournies sur-
tout pendant la seconde moitie du XVIII-e siecle pour les princes de Valachie,
in ,4cad. Rourn., Bull. de la sec. hist., XIX (1935), p. 55-76. Zece scrisori
intre 1786-1807 catre domnii I-aril Romanesti asupra politicei generale euro-
pene. C. Grecescu-
itor. Jablonowski Horst., Die Ausserpolitik Stephan Bdthorys, in Jahrbucher
iir Geschichte Osteuropas, II (1937), p. 11--80. Studiu foarte erudit bazat
n parte pe izvoare inedite din arhivele polone si cele din Danzig. Se utilizeaza
ISi publicatiile romanesti (in special colectia d-lui Veress). Un capitol Intins
e inchinat legaturilor regelui polon cu Poarta si cu Principatele Romane.
Dupa un document din Arhivele Zamoysid din Varsovia, Mihnea Turcitul ar
fi candidat la 1587 la tronul Ardealului, cu prilejul mortii lui Cristofor Ba-
thory. Nu trebue sa uitam ca pe atunci era boier, pe langA Mihnea Turcitul,
Mihai Viteazul. Regele Poloniei impune insa alegerea ca principe a nepotului
sau, Sigismund Bathory. Alte stiri interesante privesc pe loan Potcoava ucis-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA POLITICA SI DIPLOMATICA 443

la Liov din porunca regelui polon. Un raport din Danzig arata ca aventurierul
cazac ar fi strigat in plata, Inainte de executare, ca moare pentruca fusese lup-
tator impotriva dumanilor cretinilor. Nobilii i co*tenii poloni din Liov de-
plang uciderea lui. P. P. P.
102. Jitnossy Deus A., Great Britain and Kossuth, in Archivum Europae
centro-orientalis, III (1937), fasc. 1 -3. p. 53-190. Studiul cuprinde i unele
lucruri relative la Principate, mai ales in legatura cu ocupatia ruseasca dela
1848. Nimic despre revolta Romanilor din Trausilvania impotriva Ungurilor.
Un singur rand in anexa I in care contele Caziinir Batthyany da instructiuni
lui Fr. Pulszky, agentul diplomatic unguresc la Londra. Pomenete aici de
des nombreuses hordes de Valaques seditieux (165). Dupa afirmatiile auto-
rului revolutia ungureasca a lui Kossuth a gasit in Anglia cel mai mare sprijin.
M. San ianu
103. Lapedatu Al., Un episod revolufionar in luptele nafionale ale Romanilor
de peste munfi acum o jumdtate de veac, in Acad. Rom., Mem. Seq. Isl., s. III,
t. XVIII, ni. 9, 1937, 78 p. E vorba de proclamatia trindsa din Bucu-
reti la 18 August 1885 in Ardeal pentru atatarea Romanilor contra stapanirii
ungureti asupritoare, in numele Iredentei Romane > al carei conducator
era Gh. Secaanu ; de complicatiile externe i interne ce a starnit i de recul-
tatele la care a dus. Se scoate in evidenta interpelarea facuta de Kogalniceann
in Parlament cu acest prilej (Monitorul Oficial, no. 45 din 18 Fevruarie 1886),
care aduce i lumini not referitoare la imprejurarile i evenimentele de pe la
1859-1960, din timpul razboiului pentru eliberarea Lombardiei, cand Ungurii,
cu Kossuth, Klapka i Teleky, vroiau sa provoace o insurectie in Transilvania,
cu ajutorul lui Cuza-Voda, cu care ei incheiard, in acest scop, o conventiune
formals, prin mijlocirea Imparatului Napoleon i a lui Victor Emanuel (p. 3o).
In anexe documente inedite referitoare 1 a acest episod istoric. D. Bodin
104. Luckwaldt Fr., Das englische Kabinett in der Orientkrisis von 1676
bis 1878, in Historisches Jahrbuch, LVII (1937), p. 508-532. Englezii au
cautat sa apere i sa salveze pe Turci la 1877, deli ininistrul de externe Sals-
bury ii trata de xidiotii de Turci i. Englezii pentru a opri i naintarea Ruilor
propun Austriei o alianta contra lor, dar m inistrul Andrassy nu adera (p. 519).
Se vorbea de planul unei debarcari de trupe engleze la Varna. P. P. P.
105. Maeurek Rose!, Ceske povstdni r. 1618-162o a Polsko (Rascoala Cehilor
din anii 1618 1620 i Polonia), Brno, 1937, 166 p., f. pret. Rascoala Cehilor
impotriva imparatului, cu care incepe Razboiul de 3o de ani, a avut relatii
intinse diplomatice. Cehii au sperat in ajutorul Polonilor, dumanii Habsbur-
gilor, dar rivalitatea intre Poloni i principele Ardealului Gabriel Bethlen a
stricat aceste relatii. Gabriel Bethlen se declarase pe fata impotriva Habsbur-
gilor, dar in Principatele Romane ducea o politica fatia anti-polona. Aceasta
politica e analizata pe larg. La urinal o ser ie de documente inedite. P. P. P.
106. Macurek Iosif, Die Tchechische Politik und die Rumcfnen, in den sechziger
und siebziger Iahren des neunzehnten Iahrhundert, in Prager Rundschau, VII
(1937), p. 257-273. Autorul ami nte*te ca actuala prietenie ceho-romans a
fost precedata de o lupta comuna pentru libertatea nationala a Romanilor,
Cehilor i Slovacilor din imperiul Austro-Ungar. Aceste legaturi incep Inca
din 186o in parlamentul din Viena intre reprezentantii Cehilor i conducatorul
politic roman ardelean Alex. Mocsonyi. Acesta din urmd se raliaza la programul
de lupta al nationalitatilor, enuntat de F. Palacky, cunoscutul istoric ceh.

www.dacoromanica.ro
444 NOTITE BIBLIOGRAFICE

In discursul sau Mocsonyi numeste pe : s fratii nostri Cehi, Moravi i Slavi

In presa ceha din 1863 apar articole in favoarea Romanilor ardeleni apasati
de Unguri. Lupta comuna in presa si parlament, continua si dupa proclamarea
dualismului (1867). La 1879 Prager Presse scria : n In aceasta solidaritate (a
Cehilor cu Romanii) sta puterea Slavilor ,Si a Romanilor din Austria, ei vor
deveni un factor in constitutia Europei de Rasarit, de care va trebui sa tie
seams, nu numai Austria, dar toate Marne Puteri si Europa insasi s. P. P. P.
107. Marineseu C., Le Pape Calixte III (1455-1458), Al /onse V d'Aragon,
Roi de Naples et l'o//ensive c titre les Tures, in Acad. Roum., Bull. de la Sec.
Hist., XIX (1935), p. 77-97. -- Ne intereseaza atat cat infra' in scena si per-
sonalitatea lui Iancu Huniadi in cruciada contra Turcilor. C. Grecescu
1o8. Maschke Erich, Der deutsche Ordenstaat. Gestalten seiner grossenllleistein ,
Hamburg, 1935, 128 p., 3,6o marci (recenzie de B. Stasiewski in Hist. Zeitschr.,
CI VI, 1(87, p. 342-344). 0 istorie a ordinului cavalerilor Teutoni in Prusia.
Deeaderea acestui ordin s'ar datora cresterii comertului $i a culturii burgheze.
P. P. P.
109. 3lester Miklos, As erdelyi romcinok elso torvenyhaldscigi liti..delmei a
magyarokkal es a szciszokleal (186o-1863) (Printele lupte judetene ale Roma-
nilor Ardeleni cu Maghiarii si cu Sash, 186o-1863) (eKtras din Illagyarstigtu-
dornciny, II, no. xi. In urma diplomei din 20 Octomvrie 1860 si a patentei
imperiale din 24 Martie 1861, Romanii, care faceau 56,70 din populatia totals
a Ardealului, patrund in administraTia i consiliile comitatelor, uncle incep
lupta pentru valorificarea drepturilor lor. Ei aveau doi prefecti romani (Nopcsa
in Hunedoara si Lhday in Alba-de-jos) i doi capitani supremi cu atributii
de prefecti (Al. Bohatel la Nasaud si Ivan Bran Lemenyi la Fagaras). Limbs
romana a devenit limbs oficiala, alaturi de cea maghiara in Hunedoara si Alba-
de-Sus ; in capitanatele Nasaud Si Fagaras era singura oficiala. Prefectii ma-
ghiari aparau organizatia din 1848 a comitatelor, care considera judetele ca
organizatii nobiliare, intregite numai cu delegatii comunelor, i aveau grija
ca sa se mentina hegemonia elementului rnaghiar. Romanii intransigenti voiau
insa egalitatea absoluta cu Maghiarii, inaintand memorii in sensul acesta. Autorul
analizeaza niemoriul inaintat judetului Cojocna .i raspunsul negativ al Con-
siliului judetean, bazat pe interpretarea legilor. Romanii au organizat demon-
str4ii in intreg Ardealul Si autorul subliniaza faptul ca pretutindeni conduca-
torii Romanilor au stapanit masele, ferindu-le de ciocniri i desordini. Opozitia
Romanilor a fost vie si in Scaunele sasesti, condusa, ca si in comitate, mai ales
de preoti, iar Sasii cautau, la fel ca Maghiarii, sa-si apere privilegiile, facand
concesii marunte. Romanii au facut recurs la baronul Salmen comitele
sasesc, rezervandu-si dreptul de a se adresa Imparatului. Comitele Salmen
invinueste preotimea romans de agitatii ceea ce determina pe Saguna sa
se declare fatis solidar cu cererile Romanilor din Universitatea Saseasca, in-
tocmai cum mitropolitul din Blaj Sulutiu sprijinea miscarea Romanilor din
comitate. Faptul ca antagonismul romano-sas n'a luat proportii trebue explicat
prin frontul pe care trebuiau sa-1 tins in comun fats de Maghiari, care erau unio-
niti. Dintre orasele-municipii, Romanii au cerut drepturi politice in Turda
prin dr. Ioan Ratiu, care a intocmit un memoriu foarte energic. Capelanul Hossu
din Tg.-Mures a cerut si el drepturi politice ; ceilalti Romani din Scaunele sa-
cuesti, minoritate fara conducatori intelectuali, n'au cerut nimic. Nereusita
1 uptelor comitatense i-a Meat pe Romani sa trimita o delegatie la Viena in

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. POLITICA 1 DIPLOMATICA 445

toatuna anului 1861. Urmarea delegatiei a fost schimbarea sistemului si demisia

demnitarilor maghiari din Ardeal, afara de-a prefectului de Alba-de-Jos, si
nutuirea ca viceguvernator a nationalistului roman Ladislau Pop. De altfel
functionarii romani erau nationalisti si se manifestau ca atare mai ales in cadrele
Astrei . Au mai fost numiti doi administratori comitatensi romani : V. Bu-
teanu (Dobaca) si Loan Puscariu (Tarnava). Noul guvernator Nadasdy a in-
cercat infrangerea rezistentei Sacuilor si Maghiarilor, dar n'a reusit decat partial.
Romanii au castigat not pozitii in vieata comitatelor, iar pentru dieta imperiala
au obtinut 57 mandate: (Maghiari 54, Sash 43). Maghiarii au fost infranti aproape
pretutindeni in comitate : din 38 de deputati, s'au ales numai doi, ceilalti fiind
alesi in orasele cu majoritati maghiare si in Sacuime. Din aceste premise istorice
autorul trage concluzii practice pentru asigurarea poporului maghiar si sacuesc
in Ardeal dand ca exemplu de urmat pentru conducatori pe conducatorii Roma-
nilor de dinainte de razboi, care observa autorul nu erau iredentisti ci
cautau obtinerea drepturilor politice constitutionale. A. P. Todor
/cp. Michel P.H., La Serbie et l'intervention italienne. Documents, in Rev.
d'Hist. de la Guerre mondiale, XIV (1936), no. 3, p. 258-273. Un mare serviciu
au facut istoriografiei Sovietele prin publicarea arhivelor diplomatice imperiale.
Impenetrabile odinioara si pline de un apasator mister, culisele vechii Rusii in
care se urzeau destinele atator tari si neamuri sunt larg oferite astazi curio-
zitatii universale. Deosebit de interesanta ne apare de pilda corespondenta
ministerului de externe tarist din timpul razboiului mondial, cuprinsa in vol. VII
(seria 3-a) din Mejdunarodnye otnoenie v epohhu imperializma (Relatiile Inter-
nationale in vremea imperialismului). Pe o parte din aceasta corespondenta
intetneiaza autorul observatiunile sale privind raporturile italo-sarbesti de acum
douazeci si doi de ani.
Inca din primele saptamani ale razboiului, guvernul garb era nelinistit de
eventualitatea unei expansiuni italiene in Adriatica orientala si mai ales in
Dalmatia. Pe la inceputul lui Martie 1915, ingrijorarea cercurilor sarbesti devine
si mai vie, in urma negocierilor italiene cu Aliatii negocieri care s'au incheiat,
dupa cum se stie, cu pactul dela Londra (26 Aprilie 1915) si cu interventia Italiei
in razboi. Ecoul conversatiilor dela Londracu toate masurile de discretie luate
de engleziajunsese la Nis. Incertitudinea enerva in gradul eel mai inalt cercurile
sarbesti si exagera temerile. Corespondentele diplomatice rusa si sarba si mai
ales telegramele printului Trubetzkoi (ministrul Rusiei la Belgrad) &Are Sa-
zonoff reflects aceasta stare de spirit. Nemultumirea conducatorilor sarbi
este atat de mare incat ajung sa doreasca din toata inima infrangerea militara
a Italienilor.
Intr'o scrisoare a lui Trubetzkoi din 27 Aprilie 1915 (in publicatiunea rusa
doc. 486 Sarbii apar ingrijorati si din partea Romaniei : r Le prince heritier
(Alexandru) et le cabinet reviennent encore a l'idee qu-il aille, lui, Pachitch, en
Russie, pour aboutir a une entente sur cette question et sur d'autres car les
vues de la Roumanie sur le Banat ne sont pas, dans les milieux politiques
serbes, un moindre sujet d'inquietude... . In continuare ministrul rus arata
ca a explicat lui Pasici ca Rusia va face tot ce-i va sta in putinta pentru a face
se triumfe punctul de vedere sarbesc.
La 3o Aprilie 1915 temerile sarbesti ajung si mai mari ; Rusii comunica
acestora ca unele concesiuni sunt necesare si ca Sarbii trebue sa tina seama de
.sacrificiile pe care aliatii si in special Francezii le fac, antrenati intr'un

13
www.dacoromanica.ro
446 NOME BIBLIOGRAFICE

razboi al carui punct de plecare este chestiunea slava.. La acestea Stoianovici

raspunde ca problema slava a fost doar pretextul razboiului ; iar daca este vorba
ca populatiunile sarbe, croate 3i slovene sa fie sacrificate, Serbia nu va mai avea
energia necesara sa continue aceasta lupta titanica. Aceasta discrete amenintare-
cu pacea separate este urmata de o declaratie Inca mai gravy : II se pourrait
fort bien que la question se posit pour les Serbes de savoir si les aspirations sla-
ves ne pourraient pas etre mieux satisfaites par les Puissances de la Triple En-
tente. Il serait d'autant plus facile pour les Serbes de passer dans le camp adver-
se et de s'acheminer vers une paix separee qu'actuellment le territoire serbe est
liberee de l'occupation ennemie n. Raspunsul rusesc este sever : o Mais admettre
que les Serbes pourraient passer au camp advers, ce serait faire offense a leur
patriotisme u. Dar nici Stoianovici nu se lass; el raspunde ca. daca Rusia, Franta
.i Anglia vor sa castige not aliati ar fi mai just sa o face pe spinarea lor. Sal
cedeze Franta, de pilda, Italiei, Nisa, Savoia si Tunisul. Apoi i5i aminteste
din nou de Romania : u Pourquoi nous autres, Serbes, devrions-nous toujours
etre saerifies ? Les Italiens, les Rournains, nous prennent des territoires >.
La 1 Mai 1915 Pasici insists din nou ca nu cumva sal se procedeze .i in nego-
cierile cu Romania, ca si in cele cu Italia, adica fara ei, Sarbii. La 4 'Alai 1915
printul Alexandru ameninta ca. daca Italienii iii vor face baza militara
in Muntenegru cum au intentiunea el va trimite o divizie care sa impiedice
debarcarea lor. Mostenitorul tronului sarbesc iii exprima Inca odata speranta
ca Austriacii vor infringe armata italiana. Temeri mari de-o Croatie independents,
apoi din nou spare grija fatal de revendicarile teritoriale ale Romaniei :
D'autre part, it parait que la Roumanie exigera, comme condition a son
entree en guerre, des garanties conceruant, en dehors de la Transilvanie, tout le
Banat, oil la plus grande partie de la population est constituee par les_
Serbes >.
Se pare ca in cele din urma Sarbii au reusit sa irite cercurile imperiale rusesti
cad la 6 Mai 1915 Sazonoff expediaza lui Trubetzkoi o telegrama redactata
in termeni aproape drastici : a Les griefs adresse par les Serbes a la Russie au
sujet du trop peu de soins pue nous prendrions de leurs interets ne sont pas
seulement injustifies mais veritablement inouls et Us ne peuvent faire ici qu'une
impression defavorable. Sans parler du fait que c'est pour la Serbie que nous
som Ines entres dans cette guerre, dont la Russie supporte la plus lourde charge,
nous ne cessons de donner aux Serbes notre soutien materiel et diplomatique.
Quand viendra le temps oh les negociations avec l'Italie seront divulguees,. on
pourra voir avec quelle constance la Russie a defendu les interets du slavi sine
et que tout ce qui a pu etre obtenu a cer egard ne l'a ete que grace aux efforts
de la Russie et en depit d'une situation des plus defavorables... En outre
on ne doit pas oublier que les territoires dont la devolution a l'Italie inquiet e
aujourd'hui Belgrade n'ont jamais encore releve du Royaume de Serbie et que
pour vaillante que se soit montree Vann& serbe, elle ne serait cependant pas-
en mesure de conquerir ceux qu'elle n'obtiendra que grace aux succes mill-
taires de Puissances et en premiere ligne de la Russie. A l'egard de la Croatie,
aucune decision n'a encore ete prise, mais si la Croatie exprilne vraiment le
voeu spontane de s'unir a le Serbie et si, a la conclusion de la paix la situation
politique be permet, it est bien clair que la Russie ne s'y opposera pas... n.
Incheind Sazonoff arata ca a comunicat aceleasi vederi si lui Stoianovici $i lui
Belici. Dintr'o telegrama a lui A. Giers, ambasador la Roma, catre Sazonoff (27

www.dacoromanica.ro
 1STORIA POLITICA $1 D1PLOMATICA
447

Aprilie 1915) se vede ca Italia-pusese conditia ca la incheierea pacii sd i se dea

Trieste le cu Istria, Fiume si Dalmatia pans la Nareuta. Pentru cei care vor
stadia geneza starilor politice de azi din Europa orientala, ca si pentru cei ce
vor vroi sa cunoasca originile kith italiene de dupa razboi (en toate urnia-
rile ei), observatiunile cuprinse in acest articol si culegerea de documente ce it
insoteste sunt elemente de primul rang. V. P.
ale. Minea I., Sfauitul marelui logoidt litirleideanzzl si zdscoala in contra lui
Aron Vodd, in Rev. Arliiilelor, III (1936-1937), p. 104 107. Sfarsitul acestui
mare logofzit a precedat plecarea lui Aron Voda contra Orheenilor si Sorocenilor
rasculati. Data stabilita mai inainte de istoriografie nu concorda err celelalte
stiri pe care le avem, asa ca trebue sa punem pe la juni. lunii Mai 1592 ince-
putul raseoalei. C. Gzecescze
112. NiClaeSCU I. W1.5 D. Cantenzir, in Guilin!? izoua, Cozmeni, II (1936),
no. 7 8, p. I 12. Conferinta tinuta cu prilejul desvelirii bustului inva-
tatului principe, la liceul din Cozmeni. I. C. Ca an
113. Pavelescu I., General, Horia, Clova si Cripn, in Tinerimea Romand,
LV (1937), no. 6, p. 237-244. Cu prilejul a 152 de ani dela martiride celor
trei eroi. I. C. Ca an
114. Popescu Mihai, Din vieata de student a lui Cont. Hurmuzachi la Viena,
in Rev. Arhivelor, III (1936-37), p. 150-163. Campania pornita contra Doninului
Moldovei, Mihail Sturdza, de care tanarul student Const. HurinuLachi la
Viena cercetarile polijiei consemnate iutr'un raport, pentru aflarea autorului
articolelor din Allgemeine-Zeitung. C. Greco cu
115. Itosetti Carlo, Il Danubio, Fiume internazionale, Milano, Istituto per
gli studi di politica internazionale, 1937, 342 p. H 2 harti, 20 lire. Autorul,
delegat al Italiei, multi vreme, in Comisia Europeans a Dunarii, se aratil un
bun cunoscator al problemei ce desbate. Este, in colaborare cu Francis Rey,
acela caruia i se datoreste s La Comission Europdenne du Danube et son
( euvre de 1856 a 1931 >. Noun sa lucrare privind aceeasi tema contine, spre
deosebire de cea dintai, atitudinea autorului, discutabila si ca fond .i ca forma,
privind chestiunea Dunarii. Este totodata un manual menit unei circulatii mai
intinse cu anexe din toate tratatele referitoare la regimul international al acestui
fluviu. Un capitol priveste raporturile Comisiei Europene a Dunarii cu Romania
de azi (p. 13o-136). D. Bodin
116. Sava .1ttrel V., Schimbare de domnie in Moldova, 1707, in Reil. I t.
Rom., VII (1937), p. 163 17o. Numele satului din Balti, poinenit de autor
sub forma < Cajva 5, e Cajba ). Damian P. Bogdan
117. Toroutin I. E., Bruscarea istoriei, in Ftit-Fruzos, XII (1937), 110. 1-4,
p. I 2. Pagini scrise pentru Theodor Man care, in lucrarea sa asupra Ar-
boroasei > ar fi fortat unele concluzii in ce priveste vieata politica a Bucovinei
sub regimul austriac. Autorul arata cum patriotii romani din aceasta vreme,
departe de a fi ramas blazati in lupta for pentru revendicarile nationale, au
pregatit continuu Romanismul prin vorba si prin scris pentru ziva cea mult
asteptata a Unirii. G. Cocatc
118. * *, Cuvtintul profetic at unui lunar roman din Ardeal la 1894, a taxi
Patriarh al fdrii: Miron Cristea, in Tinerimea Crepind, VII (1937), no. 6-7,
p. 21-22. Cuvantare rostita la Congresul studentilor romani dela Constanta,
in 1894. I. C. Cazan.
Vezi i no. 51, 56, 8o, 124.
13.
www.dacoromanica.ro
448 NOTITE BIBLIOGRAFICE

5. ISTORIE SOCIAL.

rig. Man Teodor, Sate le dispdrute din Bucovina, Cernauti, 1937, 29 p.,
zo lei (extras din volumul omagial inchinat lui Ion I. Nistor). Disparitia
satelor e datorita la multiple cauze. In 1739 cand Turcii erau in lupta cu
Cazacii si cu Catanele austriece, au pradat inarginea Tani Lesesti, cand n'au
fost crutate nici satele din nordul Moldovei. Reface rea for cadea in seama pro-
prietarilor. Acestea dacA erau domnesti se dadeau la sate un boier pentru a le
reface sau le scuteau de bir. Se d5 o lists intreagal de asemenea sate disparate
si cu nume schimbat din tinutul Cernauti. I. M. Neda
12o. Topa Gh., Cum a evoluat claca, dela Inceputul ei ,si pond astdzi, in
Conferenfa, I (1937), no. 11-12, p. 3-13. Comunicare facuta la Acad. Rom.,
in sedinta din 9 Aprilie 1937. I. C. Cazan
Vezi si no. 84, ro9, 233, 252.

6. ISTORIE ECONOMIC.A.

r2r. (Thin I., Scriert economice, Bucuresti, Asociatia Generals a econo-

mistilor din Romania, 1937, 3. vol., LXVII + 265, VIII + 204, IX + 320
p. cu 3 portrete ale autorului ; editie ingrijita de Ion Veverca, 300 lei. a Aso-
ciatia generals a economistilor din Romania a luat initiativa publicarii
lucrarilor economistilor romani din sec. XIX. Si a inceput cu editarea operii
lui Ion Ghica, apArutal in trei volume. Primul volum contine un studiu al
d-lui Victor Slavescu, Opera economicg a lui Ion Ghica si o introducere des-
voltatA, o Despre Ion Ghica. Vieata, faptele si contributia economical , datorita
d-lui Ion Veverca, sub a carui grije s'a tiparit aceasta editie. Dupas aceea :
a Convorbirile economice ), cu tendinta teoretica ale lui Ghica (Munca ; Industria ;
Creditul ; Productiunea, Consumatiunea si schimbul ; Proprietatea ; Imprumu-
turile Statului). Al doilea volum e alcatuit din partea a doua a o convorbirilor
economice si anume din acelea care privesc cu deosebire o stari si moravuri
contemporane ale vietii economice (Moravuri de alai:Ian; Teodor Diamant ;
Bucurestiul industrial si politic ; Ovreii ; Finantele ; Trei ani in Romania ; Dona
cal5torii in vis ; Insula Prosta). Ultimul volum, al treilea, contine diferite studii
privind probleme economice romanesti disparate (Misiunea Romanilor ; Ochire
asupra stiintelor ; Despre importanta Economiei Politice ; Unirea Vamilor
intre Moldova si Valahia ; Prejudete si vAmi ; Impozitul pe venit ; Masuri si
greutati ; Despre Calle noastre de comunicatie ; Drumurile de fier ; Deprecierea
valorii si creditul ; Consideratiuni asupra creditului funciar roman ; Studii eco-
nomice de A. D. Xenopol ; Vera Nostra schite economice asupra Romaniei
de P. S. Aurelian) si o serie de anexe in care se dau par-erne a diferiti cerce-
Caton despre Ion Ghica si lucrarile lui. In alcatuirea acestei editii d. Veverca,
tinand seama de fondul studiilor lui Ghica, le-a oranduit in volume dupa cri-
terii organice ; ca atare ele difera in privinta asezarii, de editiile ingrijite de
autor. 0 a doua nota meritorie a d-lui Veverca e ca a adunat din publicatiile
periodice ale vremii si din lucrari cu caracter literar, articolele disparate ale
lui Ghica, si ni le-a redat intr'un volum, usurand munca cercetatorilor trecu-
tului nostru istoric si economic. Intru cat ma priveste, socot ca tocinai materia
volumelor II si III au o valoare documentary mai mare pentru not ; contri-
butia for fiind esential5 la cunoasterea /nisei-11-ii economice romanesti din veacul
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MILITARA 449

trecut. Inchei cu cuvinte de laud's pentru a Asociatia generals a Economistilor

din Romanian care a inceput tiparirea sub a .5a de laudabile auspicii a a Bib lio-
tecii Economice Romanesti ). D. Bodin
Vezi si no. 89, 178.
7. ISTORIA DREPTULUI BSI ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA
122. $otropa Valerie, Introducere si bzbliogra/ie la istorea dreptului ronidn,
Cluj, 1937, 232 p., 15o lei. Lucrarea apare ca studiu introductiv 4 al unei
sinteze privind istoria dreptului romanesc (p. 4). In consecinta partea de
text (p. 7-101) se ocupa de cateva teme preliminarii, de ordin general, ca :
definitia istoriei dreptului roman (p. 7-8), izvoarele istoriei dreptului roman
(p. 18-26), metoda de lucru a istoricului dreptului (p. 26-28), epocile istoriei
dreptului roman (p. 29-38) ; natura 5i continutul obiceiului pamantului
(p. 38-47), originile dreptului roman (p. 47-86), originalitatea dreptului roind-
nesc (p. 9o-96), unitatea dreptului roman in spatiu (p. 96ro1). Dupa aceea
urmeaza a bibliografia lucrarilor privitoare la istoria dreptului roman >. Prima
parte accentuiaza asupra faptului ca obiceiul pamantului este o creatie roma-
neasca de aceeasi valoare ca productiile populare autohtone (p. 43). El se cu-
noaste intai din documentele timpului .i este mai puternic, pans in epoca con-
temporana, decat textele legilor (p. 46). Obiceiul pamantului a rasarit din nor -
mnele de drept geto-romane adaptate imprejurarilor locale de catre Romanii
evului mediu si ai vremurilor ulterioare. Inraurirea slava, bizantina', ungaro-
germana si turceasca asupra acestui drept obisnuelnic valah s'a reshntit putin
(p. 47-85). Aplicarea lui s'a facut pe tot intinsul teritoriilor locuite de Romani (p.
lox). Privitor la bibliografie : aceasta este metodic oranduita pe capitole organice.
Observ, dat fiind caracterul introductiv al lucrarii ca autorul nu adanceste
totdeauna temele ce trateaza. Altfel s'ar explica, bunaoara, inraurirea slava
asupra dreptului valah daca Slavii ar fi considerati ca element constitutiv al
neamului romanesc. Pe semne insa ea acest aspect al problemei genezii popo-
rului nostru u e strein autorului. Dreaptil remarca prin care se arata ca inrau-
rirea bizantina asupra dreptului romanesc nescris, in opozitie cu cel scris, a e
foarte redusa, minima chiar > (p. 57).
In genere lucrarea e sustinuta de o informatie bogata, e serisa limpede i
e de folds istoriografiei. D. Bodin
123. Zepos Panaioti, Td a Nopixav 1706zet,00r o COTEIT0.701j201) ( 1765 )
(Manualul juridic al lui Mihail Fotinopul, 1765), Athena, 1937 (extras din
'Engreideg zits erateelag Bvasrrivfov onovoth v, XIII). Studiat dupa manu-
scrisele pastrate la Academia Romana manualul lui Fotinopulos este analizat
din punct de vedere juridic si in comparatie cu celelalte legiuiri din epoca Fana-
riota. Legiuirea aceasta este cea mai veche din seria codicelor fanariote si e
datorita initiativei lui Stefan Voda Racovita, o prelucrare a a Vasilicalelor >,
dupa editia lui C. A. Fabrotus, din Paris, 1647, cu adausuri din alte legiuiri.
P. P. P.
8. ISTORIE MILITARA
124. Atiya A. S., The crusade of Nicopolis, London, 1934 (recenzie in limba
croata de M. Dinid, in Jugoslovenski Istoriski Casopis, III, 1937, p. 372-374).
Recenzia este nefavorabila. Autorul este acuzat ca nu cunoaste decat aspectul
occidental al cruciadei, dar nu este familiarizat eu istoria Ungariei, Tarii Roma-

www.dacoromanica.ro
450 NoTITE BIBLIOGRA.FICE

nesti i a Peninsulei Balcanice. Luptele lui Sigismund in Tara Roma/leased

inainte de 1396 sunt greit si incomplet expuse, cifrele ostilor la Nicopole sunt
exagerate, se admit cifrele fantastice ale eronicarilor. Autorul nu cunoaste
organizarea armatei turcesti. In introducere Atiya numeste gresit pe Lazar
al Serbiei ear. Recenzentul socoate gresita si afirmatia autorului despre partici-
parea Romani lor la lupta dela Kossovo. P. P. P.
125. Georgesen Const. I., Lt.-col., De ce a capitulal Germania in .r1 Noemvrie
.1918 ?, Bucuresti, 1935, 209 p. + 10 anexe si 13 schite. Se examineaza si-
tuatia armatei germane in timpul marelui razboi si activitatea ei pe diferite
fronturi. Concluziile ce se trag arata ca inevitabil armistitrul ; forta exaltatd
a armiilor teutonice cedase. Multe capitole se referd si la frontul romanesc.
_I,a sfarsit izvoare consultate. D. Bodin
126. I. D., Les Bulgares et la guerre de Crete au XV II-eme siecle, in La
Parole bulgare, no. 511, Sofia I i Decemvrie 1937, P. 4. Razboiul dintre
Venetieni si Turci pentru cucerirea insulei Creta a isbucnit in 1645 si s'a ter-
minat prin infrangerea Venetienilor si ocuparea insulei de catre Turci, in 1669.
infrfingerea Venetienilor s'a rasfrant si asupra Bulgarilor, care cautasera prin
capeteniile for revolutionare Petre Bogdan Baktcev si Petre Partcevich sa
atate popoarele crestine contra Turcilor. Se aminteste ca s'a incercat o alianta
chiar cu Matei Basarab, domnul Tariff Romanesti, care insa nu a dat rezultate
multuinitoare. Dan Simonescu
127. Marele Stat Major, Servicitil Istorie, Ronuinia in rdzboiul mondial,
1916-19)9, Bucuresti, 1936, vol. II, cap. IXXIX, XVIII + 885 + XXVI p.
41 3 anexe ; vol. II de Documente-Anexe, XXIV + 328 p.; Mapa-Anexa cu
Oo schite si 7 planse. In volumul al II-lea, si in anexele lui, se reconstitue
pe base documentare istoricul razboiului romanesc pentru intregirea tariff 5i
unitatea neamului in perioada restransa la luna Septemvrie din 1916. Manevra
ela Flamanda (17/30-23/6 Septemvrie) ; Operatiunile dela Jiu (1114-15/28
Septemvrie) ; Bdtdlia dela Sibiu (9/22-16/29 Septemvrie) ; Luptele dela Du-
ni-ire, Cerna, Jiu 5i Olt (sf. Sept.) sunt faptele de arme ale armatei noastre, rein-
viate in paginile acestei lucrari. Izvoarele inedite folosite si anexate lucrarii ;
hartile si schitele aldturate textului ; sobrietatea 5i claritatea stilului dau operei
siguranta durabilitatii, limpezimea intelegerii si maretia potrivita subiectului
tratat. Aducem, si cu prilejul aparitiei celui de al doilea volum al acestei vaste
lucrdri, neprecupetite si meritate laude Serviciului Istoric pentru truda, pri-
ceperea si hotarirea de care da probe intru realizarea unei carti care va fi cro-
nica military a vitejiei romanesti din marele fazboi. D. Bodin
128. *Redvai I., A Torohorszdg elleni hadidrat 1738 ban (Campania impo-
triva Turciei in 1738), in Hadtorle'nelmi Kozlemenvek, XXXVI, p. 258-297.
Planul operatiunilor turcesti era sa ocupe Ada-Kaleh, apoi Transilvania si Bel-
gradul. La 27 Mai, grosul armatei turcesti a ocupat Mehadia, la 4 Iulie a avut
o ciocuire sangeroasa cu armata imperials, in urma careia an parasit teritoriul
Ungariei. Marele vizir, sosind dela Nis, reface armata in retragere contopind-o
cu trupele sale si navaleste din nou peste Duna're, reocupa Orsova Nona* in
15 August, dar nu poate ocupa nici Transilvania, nici Belgradul. (Rezumat in
Revue des Revues Litteraires et Scientifiques Hongroises de l'annde 1935, p. 151).
A. P. Todor
129. Rosetti R., general, Din corespondenta inedia a principelui Milan al
Serbiei cu colonelul Gh. Calargi in timpul nizboitzlui din 1877, in Acad. Ro., Mr m
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA DIST:RICH 451

Sect. Ist., ser. III, XVII, 1935 (recenzie in limba sarba de V. CoroviC in ju,o-
slovenski Istoriski Casopis, II, 1936, p. 259).
13o. Rosetti R., general, Notes on the battle of Nicopolis (1369), in The
Slavonic Review, XV (1937), p. 629-638. In legatura Cu cartea d-lui Aziz
Atiya, The Crusade of Nicopolis (London, 1934), d. Rosetti arata politica Tarii
Romanesti si a lui Mircea cel Baran fata de Turd, neglijata de autorul men-
tionat. D-sa stabileste ca numarul de Ioo.000 de oameni a ostirii turcesti este
foarte exagerat, desi se Old in unele izvoare. 0 asemenea ostire n'ar fi incaput
pe platoul dela Nicopole. Trebue s socotim oastea turceasca la vreo 10-20 000
oameni sr cea crestina la fel. Aportul lui Mircea nu poate trece de vreo 3.000 de
oameni (nu se ridicase oastea cea mare ). Pe baza cunoasterii oculare a tere-
nului, autorul rectifica afirmatiile d-lui Atiya despre asezarea taberii turcesti
si a directiei atacului sultanului, precum despre rolul recunoasterii lui Mircea.
P. P. P.
9. ISTORIA BISERICII
131. .tngeleseu Parasehiv, Pr., Inscripfia falser dela mcincistirea Bacicovo si
aducerea Inoaffelor sfintei Filofteia in tarsi, extras din Biserica Ortadoxei Ronand,
LIV (1936), Bucuresti, 1936, 3o p. Se arata ca izvoarele pe baza carora d.
D. R. Mazilu (Sfdnta Filofteia dela Arm, in Acad. Rom., Menz. Serf. Lit.,
seria III, torn. VI, Bucuresti, 1933) a tinut ser dovedeascd autorul si vretuea
and au fost aduse in tarn moastele sfintei Filofteia nu stint valabile.
Astfel nota dela sfarsitul sbornicului scris fn secolele XVXVI, descris in 1915
de profesorul S. Ivanov, e distantatd.' cu cel putin Ioo de ani fata de problema
in chestiune, iar inscriptia de pe mormantul dela manastirea Bacicovo, ce cuprinde
in cronologia dela Christos anul mortii patriarhului de Tarnova, Eftintie,
care e cel de al doilea izvor pe care se sprijina d. Mazilu, este apocrifa.
Damian P. Bogdan
132. Bareheihi Al., Mdndstirea Copflea-Crivelnicu, Mehedinfi, in Bul. Com.
Mon. Ist., XXVII, 1935 (aparut in 1937), p. 165-184. - Profesorul Barcacila
din Turnu-Severin a Intreprins sapaturi pe valea Cosustei (Mehedinti), grisind
temeliile unei vechi manastiri, care prezinta constructii succesive. Inscripfia
slava aflata cu acest prilej, pe care autorul o atribue celei de a doua constructii,
pomeneste pe ctitorul Hainza ; numele domnitorului $i data lipsesc din frag-
mentele gasite. D. Barcacild citeste la sfarsitul randului at 4-lea, literele nr,
care ar fi cifrele 83, deci dateaza biserica din 1475 (6983). Duper fotografia ma-
rita ce am avut la dispozitie, prin amabilitatea d-lui Barcacila, pot afirma ca
litera n este foarte nesigura, iar r este poate cifra zilei, nu a anului. Duper numele
lui Hanna, citesc tin a. E vorba, deci, de cunoscutul Hamza din Obislav, mare
ban, care nu era la 1475, ci intre 1531 1 1533 (Filial, Banii caimacanii Cra-
iota!, p. 19). Aceasta data a celei de a doua cladiri e confirmata $i de desco-
peririle numismatice facute in sapaturi, toate din sec. al XVI-lea (p. 179).
Hrisovul lui Vlad Calugarul din It) Aprilie 1493. pomenind pe tin egumen din
-Cosustea, pe care autorul it citeaza., se pare, duper original, este publicat de
Al. Stefulescu, Tisnzana, ed. III, p.198-200. P P. P.
133. Bttlat T. G., Daniile Domnifei Salta Brdncoveanu, mcincistirei Vdratec,
in Universul, 54 (1937), no. 386, p. 6 si no. 293, p. 6.
134. Georgeseu Cristaelte, Biserica Stelea din nirgovipe, in Universul,
54 (1937), no. 293, p. 6. Se face o descriere a bisericii si se starue pentru
a fi reparatri. I. M. Neda

www.dacoromanica.ro
452 NOME BIBLIOGRAFICE

135. Ionascu 1., .9 fill noui asupra meindstirii Ciolanu (Buzau), extras din
revista Ingerul, VIII, Buzau, 1936, 46 p. Pe baza materialului documentar
cules din Biblioteca Academiei Romane si dela Arhivele Statului Bucuresti,
autorul aduce o serie de date not cu privire la istoricul manAstirii Ciolanu din
Buzau. Retinein a manAstirea e intemeiata de un Dumitru Ciolan din Buzau
care apare In acte pe timpul lui Alexandra II, un fin natural al lui Mircea
Ciobanul (1568-1577) si de boieranasii Soresti din Veruesti. Inchinarea
manastirei Ciolanu catre mandstirea Dusco s'a Meat inainte de 8 Decemvrie
1625, dela aceasta data flind hrisovul lui Alexandra Coconul ce confirms in-
chinarea. Ctitorii care au tnchinat manastirea sunt Ghinea, nepotul lui Ciolan
dimpreuna cu trei Soresti. Asa cum se prezinta lucrarea d-lui Ionascu cerce-
tarea d-sale se sprijind pe 42 de documente redate in extenso, in anexe ea
aduce pretioase si temeinice contributii pentru istoricul mandstirii Ciolanu.
Damian P. Bogdan
136. 3Iieu Emil, Din trecutul viefii noastre biserice0i din Ardeal, in Tara
Bcirsei, IX (1937), p. 386-39o. Se cid circulara protopopului Petra Gherinan
din anul 185o, adresata preotului si poporenilor din satul Cheia (Bran) pentru
celebrarea casatoriilor. I. M. Neda
137. Plielisanu Zenobie, Istoria crqlinismului antic, Oradea, 1937, 366 p.,
f. pret. Expunere sintetica, atragatoare, a evolutiei crestinismului pane
la finele secolului al VII-lea. Lucrarea va avea trei volume in total si va fi
urniata de o istorie a bisericii romdne -unite pe care o asteptain cu malt interes,
dat fiindca autorul e cel mai butt cunoscator al trecutului bisericii ardelene.
C. C. G.
138. Popeseu Mihai, Domnii Tdrii Ronicingli i biserica ortodoxci din Tran-
silvania, in Tara Bdrsei, IX (1937), p. 26-28. Se anexeaza in copie un docu-
ment din 1793 Noemvrie 16 dela Alexandra Const. Moruzi, prin care se da scu-
tire, atat preotilor bisericii din Schei, cat si pastorilor, de oerit, olacarit si
alte a angarii , cand acestia vor avea in tars oile la pAscut. Copia doc. se afla
in t Condica donineascA a, XXVI, fila 186 dela Arh. Stat. Bucuresti.
I. M. Neda
139. Potra George, Mcincistirea Cobia (Thimbovila), Bucuresti, 1937, 64 p.
(extras din Sabarul, I (1936), Mai Iunie, no. 6-8). Stadia serios insotit
de 37 documente gasite in w Condica manastirii Cobia la Ef. Spit. Civ. Buc. a ;
documentele sunt dintre 1608-1822. I. M. Neda
14o. Vasileseu V., Mcindstirea Bradu de pe NifC0V, Bucuresti, 1937, 32 p.,
zo lei (extras din Biserica Ortodoxd Roincinct, LV (1937), no. 1-2). Se da un
scurt rezumat al lucrarii sale de licentA. Manastirea se gAseste la 38 km. spre
Nord-Vest de orasul Buzau, pe malul stang al raului Niscov, in satul Valea
Rea. Se ajunge la concluzia ca pe locul actualei biserici, a fost una mai veche,
a caret existents trebue pima in sec. XVI. 0 rezideste Radu Mihalcea vel Comis
cu sotia sa Sofica in preajma anului 1632. Acest Radu impreuna cu fratii
lui, o inchina la mandstirea Pogoniana din Rumelia. La sfarsit se da si o
lista de egumeni, incepand cu 1638 Mai 2 (Nectarie din Pogoniana) si terming
cu 1853 (Panaret). Se incheie cu un scurt rezumat francez. I. M. Neda
141. Udisteanu Dionisie I., ieromonah, Episcopia Hufilor (Inscripfii fi
inseinndri), Seminarul monahal Cernica, 1937, in 8o, 32 p. Dupg un scurt
istoric, autorul publicA diferite inscriptii (sec. 19 i zo). Dan Simonescu
Vezi .i no. 3o, 97, 107, 187, 188, 193, 246.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LITERATURII 453

lo. ISTORIA ARTELOR

142. *Eire J., Eet kolozsvdri /Oar/ barokk-palota (Doug palate in stil baroc de
magnati in Cluj), in Archeolegiai Ertesite, XLVII,p. 115-132 + fotografii.Stilul
baroc a fost introdus in Transilvania de guvernatorul conte G. Banffy, al carni
palat, construit intre 1773-1785 de [ohann Eberhardt Blaumann, a influentat
intens architectura transilvaneana. In acelasi stil an construit architectii
Joseph Leder si Carlo Justi palatele Teleki sf Tholdalagi-Korda, intre 179o-1795
si 1801-18o9. Ele arata maniera originals de adaptare a artei trausilvanene la
curentul european al barocului. (Recensie in Revue des Revues Litteraires et
Scientifiques Hongroises de l'annee 1935, p. 29). A. P. Todor
143. Busuioceanu Al., El Greco in coleclia regalci, Bucuresti, 1937, II p.
+ 12 planse (extras din o Gandirea i, XVI, 1937). Colectia de tablouri de
El Greco adunata de regele Carol I are o valoare europeana desi este putin
cunoscuta. D. Busuioceanu are meritul de a fi studiat amanuntit, stabilized
cronologia operelor in evolutia artistica a pictorului. Intre aceste tablouri, se
afla o capodopera de o valoare unica: Portretul unui canonic, o puternica opera
de psihologie. P. P. P.
144. Busuioceanu Al., La collection royale de Roumanie, in Beaux Arts, LXXV
(1937), no. 219, cu cloud reproduceri. Autorul arata originea colectiei de ta-
blouri adunate de regele Carol I si arata care sunt cele mai importante. P. P. P.
245. Gassauer Rudolf, Teracote sucevene, in Bulet. Coin. Mon. Isl.,
XXVIII, 1935 (aparut in 1937), P. 145-164. Studiu important, cu prezen-
tarea unui mare numar de teracote cu figuri, gasite la Suceava. In secolul aI
XV-lea a inflorit la Suceava arta olariei sculptate, cu influente gotice .i de
Renastere. P. P. P.
146. Golescu Marie, Autour dune representation de Saint Denu'lrius, in
Rev. hist. du Sud-Est europ., XIV (1937), p. 26-36 si II planse. Se descriu
reprezentarile Sf. Dumitru in frescele San Giorgio langa. Casalrotta. In aceste
fresce aparelanga Sf. Dumitruun personagiu numit Lieas. In Romania reprezentari
cu acest personagiu, ucis cu lancia de Sf. Dumitru apar la Sucevita i pe diferite
relicvarii din colectii particulare descrise acum prima oars, pe icoane etc. In
Vielile Sfinfilor a Mitropolitului Dosoftei se arata ca cel ucis de sfant ar fi tarul
bulgar Ioan (legenda lui Ionita in fata Tesalonicului). Personagiul ucis cu lancia
de Sf. Dimitrie este deci tarul romano-bulgar Ioanita sau Caloian. P. P. P.
147. ' Jajezay J., Ifisdzsiai szonyegehrol (Despre covoarele din Asia-Mica),
in Magyar Miiveszet, XI, p. 183-186. In timpul ocupatiunii turcesti a Un-
gariei, covoarele erau, mai ales in Transilvania, un ornament important al
bisericilor si al caselor nobililor. Chiar azi, dupa secole, se ga'sesc inca tot felul
de covoare din Asia-Mica. Studii comparative despre diferitele sisteme de
covoare. (Rezumat in Revue des Revues Litteraires et Scientifiques Hongroises
de l'annee 1935, P. 41). A. P. Todor
148. Petra,cu Gh., Evo/igia picturii romcine,sti, in Con/erenfa, I (1937),
no. 11-12, p. 24-32. Discurs de receptie la Acad. Rom. I. C. Cazan-

Ir. ISTORIA LITERATURII

(Texte i studii)
149. Apostolescu Zina, Colinde de Crdciun, in Sociologic Romdneascd, II
(1937), no. I, p. II. Doua colinde, cu multe greseli de transcriere. Interesant

www.dacoromanica.ro
454 NOTITE BIBIJOGRAFICE

e al doilea, care nu-i altceva, decat Miorita, caruia i s'a adaugat urarea
3 versuri la urma, pentru patrunderea baladei in colind. Acest gen con-
taminat se desvolta molt astazi. I. C. Cazan
15o. Arbure Zatutir C., Pu0iin i figanca, in /1/uzicii. si poezie, II (1937),
no. 4, p. 4 5. Note biografice, traducerile lui din romanqte i izvorul poemei
Tiganh I. C. Cazan
151. Baieuleseu G., Drama istoricd in teatrul lui Vasile Alecsandri, Craiova,
1937, 119 p. Acest studiu a aparut ca introducere la ; V. Alecsandri, Drame
istorice, editie comentata de d. Baiculescu in colectia Clasicii romdni comen-
1a1i, scoasa de editura Scrisul Ronzdnesc, sub directia prof. N. Cartojan.
Autorul se dovedete *i in aceasta lucrare ca *i in altele referitoare la
teatru un bun cunoscator al literaturii dramatice romaneti, in epoca ei de
romantics formare. Greutatea trebue puss insa nu numai pe infIuenta roman-
tismului francez, ci i pe curentul istoric initiat la not incepand cu anul 184o.
De aceea autorul face o analiza a prologului dramatic scris de N. Scurtescu
sub titlul Despot Vodd (1874) i a dramei cu acelai titlu scrisa de D. Bolinti-
neanu (,868). Autorul arata apoi inainte de a face analiza literary a dramei
lui V. Alecsandri, Despot Vodd, 188o i inraurirea lui B. P. Hasdeu.
Flinteina Blanduziei (1884) i Ovidiu sunt de asemenea analizate din pullet
de vedere literar. Urmeaza la p. 91-94 0 lista bibliografica in care sunt notate
-editiile acestor trei drame istorice i, lucru mai pretios, arata manuscrisele lui
V. Alecsandri din Bibl. Acad. Romane, care pastreaza aceste opere. Pentruca
cititorii sa se convingit singuri i ca sa-i indemne la cercetari, d. B. publics din
cronica lui Nicolae Costin fragmental despre Despot-Voda, din care s'a inspirat
V. Alecsandri. Atat studiul, cat i editia ingrijita de d. Baiculescu pot servi mult
invatamantul nostru, pentruca, se tie, in primul rand *colarilor se adreseaza
colectia Clasicii Romeini Comentafi. Dan Simonescu
152. B(arral) L., Eminescu i Franfa, in Observatorul, IX (1936), p. 282-
296. Se sustine cu o frumoasa documentare, interesul pe care Eminescu dl
-arata limbii, literaturii i poporului francez. I. C. Cazan
153. B(arral) L., La poisie populaire du Bihor, in Observatorul, IX (1936),
p. 256-260. Consideratii interesante. La sfarit autorul schiteaza caracterul
latin al poesiei bihorene i constata o perfecta asema'nare intre sufletul taranului
bihorean i al taranului francez, pe care-i desparte numai melogia. I. C. Cazan
154. Basarabeseu I. A., Opera literary a d-lui Const. Kirifescu, in Cele trei
Crifuri, XVIII (1936), p. 68-69. Aprecieri privitoare la insuirile literare
-ale d-lui C. K., cu prilejul sarbatoririi a 65 de ani de vieata i 35 de ani de
-cariera didactics i administrativa. I. C. Cazan
155. Bodin D., Precizdri privitoare la legciturile lui Arturo Graf cu Romanii,
Buctireti, 1936, 3o p. (extras din Rev. Ist. Rom., V-VI, 1935-1936).
Receuzie iscalita C. H. Niculescu, in Studii Italiene, IV (1937), p. 163 (cf. i
p. 97, nota 4). Primele doua paragrafe releva contributfile studiului recenzat.
Ultimul paragraf, al treilea, Ata sa aduca rectificari afirrnatiilor mele din nota
9 p. 8 i i p. 9 ; izbutind sa ma convinga insa ca e necesar sa se intoarca,
pe thnp mai indelungat, la carte *i la metoda numitul recenzent. Si atunci, in
masura progreselor facute de dansul, vom vedea de e cazul sa discutam.
D. Bodin
156. Britiloitt Const., s Ale ntortului n, in Muzicd ci poezie, II (1937),
no. r, p. 13 18. Se publics diverse cantari rituale zorile, cantecul bra-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LITER.ATURII 455

-clului, etc. totalizate in 435 versuri, culese din Gorj. Asteptam editia stir,
tifica a repertorului popular funebru din jud. Gorj, pe care autorul ne-o faga-
dueste. I. C. Ca.an
157. Cartojau N., Mcintuitorul si vita de vie, Bucuresti, 1937 (extras din
Bulelinul Incprirneriilor Statului, no. 1), 4 p 5i o gravure in culori.
Studiu acesta de iconografie populara are menirea sa arate legaturile strdnse
dintre literatura populara scrisa 5i cea orals 5i rasfrangerile acestora in arta
religioasa. Tema iconografica este aceasta: Mantuitorul lade pe un jilt ; din
coasta Lui iese o vita de vie incarcata cu struguri, inconjoara crucea 5i ajuuge
de partea cealalta, deasupra unui portir, asezat langa piciorul Miintuitorului.
Scena iii are originea, pe de o parte, in colindele si traditiile populare care
afirma ea strugurii au iesit din sangele Doinnului; de alts parte in leg enda
Proclei, sotia lui Pilat, legenda raspandita in mauuscrisele noastre v echi (nib e-
bdri ,si raspunsuri) Procla, asistand in contra vointei sotului ci la inte-
parea Mantuitorului cu sulita, iii murdari rochia cu sangele curs din rani.
Inspaimantata 0ba ingropat rochia intr'o vie, dar care-i fu mirarea cand vazu
vita incarcata de struguri crescand din acel loc. In sfarsit, a treia sursa de inspi-
ratie a zugravului popular este insusi textul bibliei (ev. lui loan, XII 4-5, a lui
Luca, XXII, 15 si Matei, XXVI 26-29), care povesteste scena cinei celei de
taina. Potirul din icoana este paharul cu yin oferit de Mantuitor apostolilor cu
vorbele: beti dintru acesta toti, CS acesta este sangele meu... . Dan Simonescu
158. Cosmin Radu, Figuri culturale din Bucurqlii de ieri si de azi: N. M.
Condiescu, in Cele lrei Cr4uri, XVIII (1936), p. 44-48. Facand o analiza
a omului si a creatorului de arta, se arata, incadrandu-1 in literatura universalk
clasicismul si eternul ce stapanesc intreaga-i proza poetics. I. C. Caz an
159. Criiciun 1., Carlea rornaneascd in decursul veacurilor, Cluj, 1937, 3o p.
(extras din Viata Ilustratd *, no. 6-7, 1937). Avem de-aface cu textul
ilustrat al unei conferinte rostita la extensiunea universitara din Cluj pe ziva
de 16 Aprilie 1937. Se incepe cu Evangheliarul slavon din 1405 datorit caluga-
rului Nicodim si se ajunge pans in tirnpurile noastre. Nu lipsesc consideratiuni
asupra tehnicei tipografice. Nu vad motivul pentru care se atribue roluri in
ierarhia tiparului dupa persoanele stapane ale tipografiei si nu dupa executia
artistica a lucrarilor (p. 3o). D. Bodin
,6o. Demetrieseu Anghel, Opera, Bucuresti, Fundatia pentru literatura
arta Regele Carol II , 1937, 412 P. + 4 planse, 140 lei, editie ingrijita do
Ovidiu Papadima. Editia se deschide cu un studiu prezentand si date noi,
asupra vietii *i scrierilor lui Anghel Demetriescu, figura uitata inteadevar,
datorit d-lui Papadima (p. 5-36). Se publics apoi ceea ce este mai caracteristic
si mai durabil din opera lui Demetriescu; 5i dotia inedite; cu ortografia actuala
(p. 37). La sfarsit, o bogata bibliografie sistematica. Ne intereseaza in special
studiile (Alexandru Z. Sihleanu, Mihail Eininescu) 5i portretele (N. Fleva, I. C.
Bratianu, Mihail Kogalniceanu, Titu Maiorescu, Barbu Katargiu-Orator, Take
Ionescu, Stefan C. Michailescu). Ele pun la dispozitia cercetatorului material
si concluzii noi pentru cunoasterea epocei contemporane romanesti. Pe langa
judiciozitatea analizei lor, d. Papadima are meritul de a fi adunat aceste lucrari,
pierdute prin publicatii periodice greu de gasit, intr'un manunchi intocmit
cu gust si cu logics. D. Bodin
161. Dvoieeneo E., Pupcin si Romania, Bucuresti, 1937, 63 p., f. prat
((extras din Revista Fundatiilor Regale, 1937). Studio critic foarte amanuntit

www.dacoromanica.ro
456 NOTITE BIBLIOGRAFICE

si bogat intemeiat pe cercetarea unei intinse bibliografii rusesti. Este impartit

in trei: Via fa lui Piqkin in Basarabia, cu interesante date not asupra
legaturilor marelui poet cu societatea romaneasca p cu Eteria ; Opera lui Punkin
in Basarabia, cu analiza scrierilor sale din aceasta epoca si Influenfa lui Punkin
asupra scriitorilor romdni (e vorba de influenta poetului rus in opera lui C. Ne-
gruzzi, Al. Donici, C. Stamati, B. P. Hasdeu si chiar la Erninescu si Vasile Conta).
Autoarea descopera influente ale lui Punkin nerelevate pans acum in unele
scrieri literare romanesti (de ex. poezia Gelozia de C. Negruzzi, prelucrata
dupd Pu.kin). P. P. P.
162. Floreseu Florea, Un apocalips maramurqan : Cuvdnt de ardtare pentru
iala patriarhului Avraam, in Sociologie romeineascd, I (1936), no. 3. p. 40-41.
Semnaleaza o versiune a apocalipsului lui Avraam descoperit in satul Dra-
gomiresti Maramures. Gresit identifica autorul Kronstadt-ul cu Sibiul, in loc
de Brasov. 1. C. Cazan
163. Gib Const. D., Colindd din ,Sant (Ndsdud), in Sociologie romineascd, I
(1936), no. 12, p. 14.
164. Hasdeu Bogdan Petrieeieu, Scrieri literare, morale i politice, editie
critics cu note si variante de Mircea Eliade, Bucuresti, Fundatia pentru lite-
rature si arta Regele Carol II >, 1937, tom. I, LXXX + 473 p. planse ; tom.
II, 413 p. planse. Din opera atat de complexa a lui Hasdeu circulau prea
putine scrieri i acestea mai mult fragmentar, prin reproducerile din manualele
colare. Capodopera lui literare, piesa Rcisvan i Vidra, nu s'a mai jucat in ultimii
am. Doug recente comemorari ale aceluiasi om de cultura la Academia Romana
(1932 si 1936) n'au avut destul ecou. E adevarat ca abia la a doua se recunos-
teau fare reticence meritele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu ca lingvist, indoeuro-
penist si filolog prin comunicarea tinuta atunci de d. Th. Capidan. Cu un an
mai tarziu, editura a Cultura nationals a tiparea Cuvinte din bcitrtini, texte alese,
cu o introducere si note de J. Byck. Tot atunci, d-na E. Dvoicenco publica
I nceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu, jurnalul lui intim ( 1852-1856) alte
opere rusesti cu un documentat studiu introductiv. Reactualizarea scrierilor
lui Hasdeu a preocupat in deosebi pe d. prof. Nae Ionescu, din insarcinarea
caruia d. Mircea Eliade planuise o editie a operelor complete in vreo 20 volume
marl. Cercetarile preliminarii au dovedit insa ca o asemenea monumentala editie
nu-i Inca posibila. Era necesar sa se face mai intai accesibila publicului macar
o parte din aceasta vasta opera. A fost binevenita deci propunerea d-lui Ale-
xandru Rosetti, directorul Fundatiei pentru literature si arta a Regele Carol II ,
de a se pregati deocamdata o culegere critics din scrierile literare si morale
ale lui Hasdeu. Ceea ce s'a facut prin editia de fats, inteadevar utila.
Chiar dela inceput, din prefata d-lui Eliade, avem o serie de informatii pre-
tioase asupra acestui a uluitor scriitor din secolul al XIX-lea al tuturor pre-
facerilor romanesti. Opera lui Hasdeu cuprinde cam 12.000 pagini in-quarto
uric ; o parte din manuscripte se afla in posesia d-lui Iuliu Dragomirescu, exe-
cutorul testamentar, care be pazeste cu scumpatate. In loc de biografie, d.
Eliade ne da un larg P plin de sugestii Curriculum vitae al lui Hasdeu. Urmeaza.
o introducere, in care se analizeaza traditia enciclopedica in cultura noastra,
dela Cantemir pans la Iorga, inclusiv fireste 51 autorul editat acum, apoi e
privit Hasdeu ca scriitor romantic, gazetar politic si ca istoric. Sunt aci pagini
scrise pe baza unei orientari largi asupra epocei. Dar simtul critic al d-lui Eliade
e prins si stanjenit de insasi ravna entusiasta cu care a scos din uitare opera lui

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LITERATURII
457

Hasdeu. Elogiile imprastiate cu aceeasi darnicie tuturor lucrarilor acestuia

.atat de inegale nu ajuta la captarea interesului public. Din acest punct de
vedere, observatiile d-lui Pompiliu Constantinescu din revista Vremea
dela 5 Decemvrie trecut sunt indreptatite. 0 parte din articolele politice repro-
duse, mai ales cele cu un vadit caracter polemic, puteau lipsi, cutn suut cele
indreptate impotriva personalitatilor, ca Mihail Kogalniceanu, cu un rol national
bine conturat in istorie. In schimb suntem adanc recunoscatori d -lui Eliade pentru
-o atat de bogata culegere de poezii, care nu se mai puteau ga'si de mult timp
nicairi. Multe din ele nu au poate o deplina unitate, dar se gasesc versuri ad
mirabile, care fac trecerea, si cronologic sf ca valoare artistica, intre Alecsandri
si Eminescu. Nuvela Duduca nzanzuca, avand mult iz autobiografic, e plina de
pasagii de-o raid prospetime, dar tineretea prea infringe uneori decenta obisnuita
E bine ea s'au dat variantele piesei celebre n Rasvan si Vidra s, dovada rabdarii si
gustului artistic cu care Hasdeu isi slefuia continua opera. Din articolole repro-
duse, in afaral de cele caracteristice prin vestitu-i humor, prea amar si prea
crud, sunt de subliniat in deosebi cele din seria bine numita de d. Eliade, de
s profetism romanesc o. Nationalismul si antisemitismul lui Hasdeu au ajuns,
prin mintea-i ascutita, adanca lui cultural si impetuozitatea simtirii lui, la pri
mete expuneri adancite la noi ale teoriei etnicului, abia azi interes in valoarea
politica si sociala ce are. Ultimul volum se incheie cu o suma de note pline cu
date utile (de exemplu despre biblioteca lui Hasdeu) si cu o bibliografie a
scrierilor lui. Editia d-lui Mircea Eliade, pune la 'ndemana tuturor pe Hasdeu
literatul, prea putin si nu pe temeiuri destul de sigure cunoscut pana azi
N. Georgescu-Tistzt
165. Imbroscu Dumitru, Cdntecul lui Mantu la Glimboca, in Sociologie romd-
neascd, I (1936), no. I1, p. 39- 4z. Un caz de pa'trundere in legeuda. I. C. Cazan
166. Laszlo Nicolae, Sanzuil Micu traducdtor din Lucian, in Gcind Romdnesc,
V (1937), P. 337-345. Se descopera prin acest articol ea S. Micu a falcut si
traduceri din clasicii greci. N. T. Zamfirescu
167. lllazilu I). IL, Luccaldrul lui Eminescu. Expresia gdzzdirii, text critic
0 vocabular, Bucuresti, Inst. lit. si folklor, 1937, 181 p., So lei. Studitt plin
de interes, pentru directivele noi pe care le iau si la noi, cercetarile formaliste
ale literaturii. Dupe sugestiile date de Iorgu Iordan si Caracostea, ca un
ecou al tenclintelor scoalei formaliste rusesti si a celei idealiste a lui Vossler,
d. M. urmareste s cateva dintre aspectele expresiei prin care Eminescu oi-a
infatisat gandirea in Luceafarul o. Desi uncle probleme raman inch deschise
totus pentru noutatea lucrarii, redau din cuprins, urmatoarele : I. Expresia
gandirii ( 1. Forma unei capodopere literare ; 2. Valoarea dupd origine a lexi-
cului ; 3. Metoda statistical in literature ; 4. Versiunile Luceafarului ; 5. Cola-
borari neconsimtite ; 6. Necesitatea unei editii critice ; 7. Tehnica editiei critice ;
8. Expresia lingvistica a Luceafilrului ; 9. Fondul si maximul romanic ; zo. Fon
dul si minimul romanic ; 11. Fondul si lexicul strofelor) ; II. Text critic ; III. Vo-
cabular (r. Telmica vocabularului ; 2. Vocabularul). I. C. Cazan
168. Mincev D. N., Publicistica bulgard periodicd in Romcinia, in Gazela
Cdrfilor, Ploiesti, VII (1937), no. 5-6 (15 si 31 August). Se dal lista statistical
a ziarelor si revistelor bulgaresti aparute in Romania, pana la eliberarea poli-
tica a Bulgariei. Informatii si comentarii pretioase. I. C. Ca-an
169. 3Iunteanu Nic. N., A specte si direclii in romanul ronuinesc dela primele
.inceputuri prind azi. Sintezd literard, Bucuresti, 1937, 56 p. 0 carte folosi-

www.dacoromanica.ro
458 NOME BIBLIOGRAFICE

toare, din case capitole, in care se examineaza evolutia romanului facandu-se-

unele aprecieri si clasificari. Fiecare capitol are la sfarsit o scurta bibliografie.
I. G. Cazan
170. Negruzzi Costache, Pdcate le tinere/elor, editie comentata de V. Ghia-
cioiu, Craiova, Srisul romanesc, 1937, VII +579 p. (Clasicii roman comentati
sub ingrijirea d-lui N. Cartojan, prof univ.). Este cea mai bung editie, pe care
o avem in prezent, a prozei lui C. Negruzzi. E adevarat ca nu ni se da opera
integrals, dar e cuprins tot ce se mai poate ceti din ea cu interes azi de publicul
cel mare si in deosebi de tiueret, caruia i se adreseaza aceasta serie de clasici
romani de sub privegherea d-lui profesor N. Cartojan. Meritul de seams
si al acestui volum, ca al seriei intregi, e intoarcerea la textul autentic a/
autorului, indepartandu-se deformarile strecurate din neglijenta si perpetuate
usuratic in editiile comerciale. Aci a fost reprodus textul editiei din
1857, publicata de Negruzzi insusi, ba au fost consultate spre control si ga-
zetele, in care bucatile alese fusesera intai imprimate. Avem asa dar in fats,
afara de mid greseli de tipar, ca acel o nu u in be de < ne curina vorba > dela
p. 234, randul t de sus, un text de Incredere si acesta e un lucru fundamental
pentru orice editie serioasa. Confruntarea de texte n'a mers insa pang la prega-
tirea unui aparat critic, care ar fi fost poate greoi pentru publicul tanar, ce s'a
avut in vedere. Dar volumul de fats nu are numai merite pedagogice prin notele
bogate, care lainuresc la fiecare pas textul. In acestea si mai ales in introducere,
care-i un adevarat studiu de temei asupra lui C. Negruzzi si a operei sale, ni
se dau lucruri noi, unele capitale, pentru intelegerea primului nostru prozator.
Studiul d-soarei profesoare V. Ghiacioiu completeaza monografia mai veche
a d-lui E. Lovinescu asupra aceluiasi scriitor, chiar de ce n'am spune-o ?
in mare parte o inl ocueste, fiindea infortnatia stransti aci e cernuta mai sever.
In primul rand abia acum e stability in mod convingator data nasterii lui
C. Negruzzi : 12 Aprilie 1800. Cu datele care se dadeau pang aci : 1808 sail 1809,
nu erau de interes debutul prea de timpuriu al scriitorului, inaturitatea impre-
aiilor si a legaturilor lui in refugiul dela Chisinau, departarea de tineretul mol-
dovean care a incercat revolutia dela 1848. i alte stfri, uncle comunicate de
d. general M. Negruzzi, nepotul care a strans cu pietate documentele familiei
la mosia parinteasca dela Hermeziu, judetul Iasi, precum contractul scriitoruluf
cu profesorul Charles Fieweger pentru educarea fiilor Leon si Iacob, on fixarea
detailata a functiunilor si a rangurilor boieresti prin care a trecut Costache,
ajuta mult sa ne reconstituim figura cea adevarata a prozatorului. Ni se pare
insa ca placerea eruditiei a niers uneori prea departe in aceasta editie, care nu .
trebue sa fie una savants : procesul antreprizei postei luate de tatal lui Costa-
che sf rapoartele in legatura, reproduse aci in extenso, puteau lipsi. Proportii
mai juste are partea din introducere care priveste activitatea literary a lui C.
Negruzzi, deli toate manuscrisele autorului au fost scrupulos cercetate, iar ope-
rele lui au fost cercetate si din punctul de vedere al motivelor tratate, al filia-
timid lor. Astfel, d-soara Ghiacioiu a reusit sa identifice originalele unor o tra-
dueeri > ale autorului studiat, precum a Nanine de Voltaire, o 1814 ou le pen-
sionnat de Montereau o de A. d'Ennery si E. Cormon, La Quarantaine i de E.
Scribe (v. si Revista Isloricd Romdnd, vol. V-VI (1935-36), p. 348-36o). In sfar-
'it, editoarea ne da si o copioasa bibliografie bine impartita si critic prezentata
Cid fiecare inform atie e verificata si se arata legaturile ei cu alte date. La grupa
I : Opere publicate de Negruzzi, am fi preferat simpla sf clara for insiruire cro-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LITERATI:RH 459

nologica despartirii in trei subdiviziuni neimportante : A. In b ro5uri; B. In

volum; C. In publicatii periodice. Extrem de pretioase 5i util pun ct de plecare
pentru viitoare cercetari sunt listele de opere pierdute, de opere publicate duple
moartea autorului sau rhmase inedite. Incheind, nu vom uita nici notitele iu-
troductive, pe care d-5oara Ghiacioiu are grip.' sa le puny in fruntea fiecarei bu-
cAti reproduse. Suut aci, pe laugh' informatiile de rigoare, Si aprecieri care su-
bliniazh valoarea literary a fiechrei buchti: adevarate orientar1, lipsite de pe-
dantism, scrise cu discernamant 5i gust, apropiind de sufletul cetitorilor frumu-
setea operei literare. A . Georgescu-Tt to
171. Papaeostea V., Povestea unei card. Prolopiria lui Cavalioti (extras din
omagiu lui Const. Kiritescu), Bucure5ti, 1937, 16 p. Se descrie vieata rAticitoare
a unei carti unice, ajunsa azi in Biblioteca Acadetniei Romane. Cu privire la
autorul ei, se precizeaza data moriii lui : I I August 1789 (p. 6). Patru repro-
duceri facsimilate din a protopirie > (pagina de titlu, prefata, prima paging
a lexiconului greco-aromano-albanez Si a Sfanta-Treime )) ilustreaza textul
studiului. D. Bodin
1- z. Simoneseu Dan, Dela istorie la istorie-literard. Aplicare la opera d-lui
Alex. Ldpedatu, in Rev. Arhivelor, III (1936-37), p. 123-138 5i extras. D. Dan
Simonescu desprinde din opera d-lui Alex. Lapedatu activitatea de istoric
literar. Aceasta activitate chiar dach e umbrith de aceea de istorie, dar cele
cateva contributii in acest domeniu sunt de real folds 5tiintific 5i strabiltute de
prineipiile ortodoxismului 5i uationalismului dinamic. C. Croce cu
173. Sintonesett Dan, La aniversarea ilei de na,tere a lui 7 ttu Matote cu,
extras din Rev. Soc. oTinerimea Ronzdnd a, no. 6, 1937, Bucure5ti, 1937, 12 p.
Fragmente dintr'o conferiuth pe care autorul a rostit-o la 15 Fevruarie 1937 la
serbarea patronului seminarului pedagogic universitar din Bucure5ti, ce poartt
numele lui Titu Maiorescu. Articolul e o descriere to analiza succinta a vietii
Si prodigioasei activitati ce a desfa5urat cunoscutul nostru logician.
Damian P. Bogdan
174. Sirapie Der Nersessian, L'illustration du roman de Barlaam et Ida aph
d'apres les cliches de la Frick .4rt Relerence I11 z at y it de la Mission
Gabriel Millet au Mont-Atos, Preface de Charles Diehl, Paris, E. de Boc-
card, 1937 (2 volume). Este teza de doctor at prezentata la Sorbona de Dr.
Der Nersessian, profesoara la Wellesley Colege (Statele Unite). Primul voluin
cuprinde studiul, al doilea este nuniai album. Chrtile an se gasesc inch lute()
biblioteca publica din tars Si pentru aceea voi reveni mai pe larg asupra cu-
prinsului lor, cand le voi avea mai mult timp la indemand. lush' pentruca
acest roman hagiografic a circulat Si la noi, uneori chiar in nzanuscrise ilustrate,
pentruca prin raspandirea lui a inspirat pe unii zugravi in pictura Irescelor din
mdneistirile noastre (Mandstirea Neamtului), atrag atentia asupra interesului
ce-1 prezinta, pentru domeniul literaturii *i artei romane5ti, aceste studii ale
d-rei Der Nersessian, care editeaza toata ilustratia primitivil din Estul Euro-
pei a romanului medieval Varlaam Si Ioasaf. Dan Sintonescu
175. Smarand 3Iarin, Ion Creangd mai aproape de sufletul nostru (extras din
Almni/ Liceului, Mihai Viteazul > din Alba-Iulia pe anul 5colar 1936-1937)
Biblioteca periodica a Zambet de soare > (UrsoaiaOlt), Seria II, no. 2, 1937,
16 p., is lei. a Stilizare dupa conferinta comeniorativa tinuth. la Asociatia
Profesorilor Secundari din Alba-Iulia (la 17 Martie) 5i la Teatrul a Caragiale e
in cadrele a Astrei > (la 28 Martie 1937). I. C. Cazan

www.dacoromanica.ro
460 NOTITE BIBLIOGRAFICE

276. Soloviev A. V., loroctiasmicmist Tembi B'b 17p0II3BegeHiRrb IIYuoma,

(Terre iugoslave in operele lui Punkin), Belgrad, 1937,27 p. (extras din Btarpa/I-
C/LiH coopumcb). Legaturile lui Punkin cu Sarbii se formeaza in
timpul sederii poetului in Basarabia. Acolo se aflau multi refugiati sarbi, intre
care si Elena vaduva lui Cara Gheorghe cu copii stabiliti la Hotin, o serie de
of iteri, preoti 51 intelectuali la Chisinau. Punkin scrie in Basarabia poemul sau
Fiica lui CaraGheorghe n. E vorba de a treia flied a conducatorului rascoalei
Sarbilor, Stanienka, in varsta de 20 ani, pe care Pu.kin a cunoscut-o la Chi-
sinan. Tot acolo scrie o Poeniul despre Cara Gheorglie . Poetul rus intrase, la
1821, in loja masonica Ovidiu, in care erau 5i Greci eteristi si ref ugiati Sarbi.
Intors la Moscova, Punkin gase.te un mediu cultural favorabil cercetarii vietii
5i literaturii Slavilor. Atunci scrie poeme inspirate din poezia populara sarba si
greacA, traduce si din Gusla lui Meritnee, crezand ca are a face cu un original
popular croat : ca si din poeziile publicate de Vuk Karadzid. P. P. P.
177. Toroutiu I. E., Documents Maioresciene, in Fdt- Frumos, XII (1937),
no. 1-4, p. 2-56. Cuprinde trei capitole primul, intitulat Ignoratio-Elenchi
aminteste valoarea pe care o avea la a Junimea nu numai critica, reprezen-
tata prin Titu Maiorescu ci insusi opera constructive a epocei de acute 7o ani,
la baza careia stau contributiile pretioase ale pleiadei : Eminescu, Alecsandri,
Creanga, Xenopol, Slavici, etc. Departe de a fi fost un a club politic , Junimea
a contribuit nepretuit de mult la regenerarea societatii romanesti, a carei o pri-
mavara literarA n marcheaza un punct insernnat in istoria noastra contemporand.
Al doilea capitol : Titu Maiorescu ccitre sore -sa Emilia, cuprinde, drept cum
tithil aratA, scrisori din continutul cArora se pot desprinde multe din preocupd-
rile vietii lui Maiorescu. Al treilea capitol Note e pentru latnuriri. G. Coatu

12. CULTURALE VARIA

(5coalci, Presd, Rela(ii Culturale)

178. Academia do inalte studii comerciale ,i industriale din Bucuresti, Bu-

letinul bibliotecii, an. III, no. 1-3 (Ian.-Sept. 1937). 0 biblioteca poate fi cu
folos nu numai un depozit de carti 5i rnanuscripte, ci un laborator de infornia-
tii curente. Este cazul Academiei comerciale din Bucuresti, care si-a dotat si
organizat atilt de bine biblioteca si a selectionat atat de reusit personalul ei,
incat poate publica trimestrial un admirabil buletin informativ, bogat si com-
petent redactat, un adevarat ghid binefAcAtor pentru toti cercetatorii domeni-
ilor comerciale 1f industriale. Se publica aci de altfel si lucrari cu un caracter
mai general, cum stint articolele bine orientate Si inforinate asupra bibliotecono-
miei, scrise de d-ra Cristina Tuduri, conducatoarea bibliotecii. 0 singura viva
li s'ar putea gAsi acestor articole : sunt prea scurte si cuprind deci o tratare
prea in fuga a unor tense capitale : bibliotecile romanesti cu nevoile lor de azi Si
cerintele de maine, organizarea serviciilor intr'o biblioteca, etc. Fiecare numar al
buletinului cuprinde apoi o arnanuntita bibliografie a lucrarilor romanesti 5i
strAine econoniice- sociale. Pentru cele romanesti notitele bibliografice sunt mai
insistente gi ele-s intocmite cum nu se poate mai constiincios de d. Theodor
Ludu, unul din cei mai priceputi si mai harnici bibliotecari de astazi. Extrem
de numeroase receuzii, grupate pe materii, dau cetitorilor putinta unei temei -
nice orientari si asupra celor mai not publicatii comerciale si industriale.
N. Georgescu-Tistu

www.dacoromanica.ro
 CULTURALF: VARJA (*COMA, PRESA, ItELATII CULTURALE) 461

179. Badoiu Florian, Inceputuri musicale in Levi, in Sociolooie ronineascd,

I (1936), no. To, p. 4o-41. Note referitoare la repertoriul znuzical dinteun
singur sat. 1. C. Ca an
180. Blineil> Vasile, Lucian Blaga energia romdneascd in Gdnd Romdnesc,
V 1937), no. 11-12, p. 505-538. Articolul are ca subtitlu practicd
i este continuarea unui ciclu de articole-studii asupra filosofiei romanesti a
lui Lucian Blaga. G. Coatis
181. Breazu Ion, Inceputurile teatrului ronzdnesc in Ardeal, in Gdnd Ronzcinesc,
V (1937), p. 472-479. Autorul smulge valul necunoasterii de pe un subject
Inca necercetat de istoricii literari. N. T. Zamtirescu

55-72. -
182. Conea Ion, Destinul istoric al Car/'a(ilor, in Rdnduzala, II (1937). p.
Autorul arata cum Carpatii an fost si sunt coloana vertebrala a
pamantului si poporului romanese o si nu * un hotar x dupa cum Inca mai sustin
vecinii nostri dela apus, in idealul for reviziouist. I. M. Neda
183. Cosrnin Radu, Figuri culturale din Bucure,stzi de ieri si de az,: Gr. Diu-
an (Petronius), in Cele CYiplYi , XVIII (1936), P. 69 74. Eseul d-lui R. C.
este cel mai bun intre cele putine care s'au scris despre Petronius. Filosoful,
care la varsta de 21 ani, ne-a dat o magistrala lucrare asupra neoplatonicului
Plotin neinteligibilul o, a dus o vi ata zbuciumata, cailluzitil numai de perse-
verenta-i de benedictin care nu-si ga'sea liniste decat intre carti si carturari,
sorbind cu patima adevarata lumina, ascunsa 'n capodoperile tuturor tarilor
si timpurilor dela Omer la Shakespeare ... si Montaigne ). In documentatul
elogiu care i se inching acum Petronius omul si ganditorul, este frumos
conturat si incadrat cu o bogatrt argumentatie, amiutindu-ne pentru aualiza
lui Plotin, chiar si aspecte din poezia filosofica a lui Eminescu si din mistica
poesiei lui Cosbuc. I. C. Cazan
r84. Georgeseu II., (In project de bust al lui Cuza, in An. Inst. de ist. Nafio-
nald, VI (1901-1905), Cluj, 1936, P. 533 541. In legatura cu proiectul Aca-
dendei Romane de a ridica un bust in memoria domnitorului Alexandru Ioan I,
cateva scrisori intre G. Sion si Baligot de Beyne (1873 1876). C. Grecescu
185. Georgeseu-Tistu 1c., Pregdtirea bibliotecarului ci a bibliogra /ului, in
Rev. Arhivelor, III (1936-37), p. 139-149. D. Georgescu-Tistu prezinta ce
s'a facut la noi destul de putin in legatura cu pregatirea, si recrutarea
bibliotecarilor si bibliografilor si ce s'a realizat in alte state. C. Grecescu
186. Iona, i 1., Material documentar privitor la istoria seminarului din Bu-
zau 1836-1936, cu o introducere note si 42 planse, Bucuresti, 1937, XXII+275
p. Ca toate lucrarile d-lui Ionascu, si aceasta e plina de stiri noi, scoase din-
tr'un bogat material documentar inedit. Introducerea aminteste foarte impor-
tantul hrisov al lui Radu dela Afumati prin care domnul daruieste bisericii
episcopiei de Buzau si episcopului Paisie mai multe salase de tigani, trei mori
pe Buzau si diferite mertice anuale: 2 maje de peste, miere, banite de grane,
a casaria din judetul Buzau foale 6 si burduse de branza 16 *, via din vinariciul
dela Sarata, 4 care de lemne pe lung din branistea domneasca o si un popor din
judetul Buzau, insa din sus, sa lucreze la morile Episcopiei x (p. VVI . In zapi-
sul din 25 Iunie 1625 privitor la hotarele manastirii Menedic, cel dintai dintre
martori este aUriii eclisiearh, care au invatat carte in manastire in Menedic
(p. VIII). Tot astfel, la 2 Iulie 1643, un *Theodorie ermonah star din Targo-
viste... cum am fost la sfanta manastire [Menedic] gramatic, cu Teofil egume-
nul, in zilele lui Patru Voevod si la Mihnea Voevod*. A existat deci la ctitoria

14 www.dacoromanica.ro
462 NOTITE BIBLIOGRAFICE

lui Vintila Voda, numita ii Menedic, o voalci de slovenie, in a doua jumatate a

veacului al XVI-lea (p. IX). 0 serie intreaga de dascali, diaci 4i gramatici in satele
din Buzau in sec. XVII (p. XXII). Nicolae Mavrocordat face venit Episcopiei de
Buzau cate zoo talere anual sa faces scoala greceasea 4i sloveneasca, care s'au
yi facut inclata ): o aflain din cronica lui Rada Popescu (p. XIII). Foarte multe
stiri interesante din sec. XVIII si XIX, scoase din documentele inedite in acest
volum, documente ce imbratiseaza intervalul 1725-1865. Ravna 41 priceperea
d-lui I. Ionascu precuin Si intelegerea autoritatilor scolare .i a generosilor do-
natori care au facut cu putinta o asemenea publicatie merits toata. lauda.
C. C. G.
187. Josh/ Oetav, Plan de cercetarea aieiii religioase a salului, in Sociologie ro-
nuineascci, I (1936), no. 6, p. 36-39. tin interesant plan, prin care toate ma-
nifestarile religioase se pot incadra in launtrul unitatii sociale, astfel, incest le-
gatura dintre ele 4i substratul morfologic nu poate fi neglijat. I. C. Cazan
188. Mimi loviei Paul, Persona lit* religioase si culturale din 1174cani, in
Lulelinul Institutului Social Roman din Basarabia, I (1937), Chisinau, 1937,
p. 159-169. Parerile catorva buni crestini, adevarate personalitati reli-
gioase 4i culturale 1, cu privire la adevarurile religioase crestine : despre
Iisus Christos, despre ingeri, sfinti, despre inochentistn, indreptarea calendarului,
etc. Interesante relatarile asupra felului cum au invatat carte si mai ales asupra
cArtilor religioase numeroase 41 vechi care circula in sat. D. 5 andru
189. Milieu I. si Boga L. I., Despre cel mai vechi document in legatura cu
scoala dela Trei Ierarhi, in Cercet. 1st., XXII (1934-1936), p. 208-216.
tie publics in text slay ai traducere romaneasca copia slava din 1839 dupes
un act al lui Gheorghe *tef an din 2 Aprilie 1656 in legatura cu scoala ce exista
in trecut pe langa manastirea Trei Ierarhi din Iasi. Remarcam cateva gre.eli
in traducere. Asa textul : H COT k111E 1;o1,11'0 Hlsell0M111111111i CinTHOPHTH S 3kAti111 cti, OT
,1,1111 C1;011X lip113Kg1A... in traducere e : 4i dorind a face buns pomenire in tares a

chemat din partea sa... iar nu si dorind a face bine spre pomenire in tars a
asezat prin a sa chemare I, cum traduc M. si B. De asemeni textul : 4 1111111 e4,1.5rtna
rneucelt 1,1,11d WT 11118 S aotth /141111
1111 HE 11CROAHT
11 in traducere : iar cum dela
calugarii greci nu iese (nu se produce) nicio invatiitura in tam noastra iar nu
<si fiind-ca acum calugarii greci niciun folds de invatatura ca aceea tariff noastre
nu aduc . it TIOCM0 nu e onetocmeala cum traduc M. si B. ci nu numai , dar
intreaga fraza slava in care se cuprind aceste doua cuvinte este cu totul neclara
dupes cum e si traducerea lui M. si B. Textul in intregime al actului este
destul de curios caci in dispositio se cuprinde donatia unor sate catre niste
calugari greci pentruca n'au adus niciun folds, prin invatatura tarii, f apt
remarcat atat de editorii actului cat si de d. C. Grecescu (in Rev. Isl. Rom.,
VVI (1935-1936), p. 525-526). Cu toate acestea domnii Minea 4i Boga tin
en orice pret sa declare copia in chestiune a actului autentica si aceasta e cu
atat de mai neInteles cu cat ei in4i4i releva cinci argumente la care not
adaogarn 4i pe Hoff din titlul emitentului care numai ill favoarea auten-
citicitatii copiei nu pledeaza. Relevam abundenta greselilor tipografice in
redarea caracterelor cirilice ale actului in chestiune, dupes cum am mai facut-o
4i alts data pentru aceeasi revista a domnului Minea (cf. Rev. 1st. Roam., VVI
(1935-1936j, notita bibliografica no. 239, p. 524). Damian P. Bogdan
19o. Mind I. Elwell, Universitatea Regele Carol II din Cerntiuli. Biblioteca
Universitalii in cursul anilor de studii 1935-1936. Rapoarte prezentate de

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LIMB] I
463

directorul bibliotecii, Cernauti, Institutul de arte grafice Glasul 13ucm inei ),

1937, 61 p. (extras din A nuarul Universildfii). Un bogat material informativ
bine clasat, cid o icoana limpede a muncii staruitoare ce-o depun conducatorii
$i personalul bibliotecii Universitatii din Bucovina. Aflarn intre altele ce cart"
mai insemnate au fost de curand achizitionate, cat s'au imbunkkit lucrarile
de administratie, in special cataloagele si ce-au publicat recent bibliotecarii,
on expozitiile organizate metodic, in jurul unei tense principale : Revolutia lui
Horia, Closca 4 Crisan, Istoria Bucovinei, operele vladicilor. Reiese de aci un
capitol intreg de imbucuratoare activitate culturala in vechea noastra Buco-
vina. N. Georgescu-Tistu
191. Raeolii Tulin, Curenlele culturale din Moldova in vreinea luz loan Ne-
cislce, in Blajul, III (1936), p. 321-330.Generalitati si comentarii. I. C. Ca_an
192. Sergeseu P., Les relations franco-rounzaines a l'universite de Cluj. in
Rev. de Transylvanie, III (1937), p. 310-316. Evenimentele stint prezentate
pe scurt. N. T. Zamfirescu
193. tiditeanu Dionisie I., ieromonah, Seminarist monahal. Shahs z toric
fi anexe. (Contribulii la istoria ccoalelor crilugrire,sti), Tipografia Cernica, 1937,
96 + LVIII p. Acest studiu feral interes numai pentru o istorie a invata-
mantului monahal la noi. Cercetarile incep dela o *coala dultovniceasca > dela.
Neamt (anul 1843) care apoi s'a transformat in Seminar (1855), reorganizat
in 1928. Mai insemnata este introducerea (p. 9 41) care cuprinde o imagine a
vietii calugaresti la Neamt. Ar fi fost mai de pret daces se foloseau pentru aceasta
nu izvoare cunoscute, ci manuscrisele manktirii. Dan Simonescu
194. Wolf H., Das Schulwesen des Tenieswarer Banat, Baden bei Wien,
1935. 195 p. o harta. (Recenzii de K. Schiinemann in Hist. Zeitschrift, Berlin,
CLVI (1937), p. 446-447 Si de G. Giindisch in Jahrbiicher I. Geschichte Osteu-
ropas, II (1937), p. 131-132).Autorul studiaza istoricul scoalelor din Banat
dupe arhive locale si ungure.ti, arata imprejurarile colonizarii germane Oita
la 1778 (dela aceasta data Banatul e unit cu Ungaria), luptele rcligioase ale
Romanilor cu Sarbii, incercarile de maghiarizare. P. P. P
Vezi si no 158, 183.
13. ISTORIA LIMBII
195. Candrea I. A., Glosar megleno-roincin, in Grai i suflet, VII (1937), p.
194-23t.p. Se dau cuvintele incepand cu literele sz, incheindu-se astfel
glosarul, a canal publicare a inceput in voluinele anterioare. D. 5andru
196. Capidan Th., Importances dialectelor pentru bogrilia linibii ronuine, in
Conferenfa, I (r937), no. 9-10, p. i-16. Conferinta tinuta la Universitatea
Radio-Bucuresti, in care se examineaza prin raporturile dintre lingvistica si
sociologie, cum s'au format dialectele si soarta limbii vorbite in Dacia, dupa
despartirea tor. I. C. Ca an

-
197. Capidan Th., Le pro /esseur Sextil Pu5cariu, in Rev. de Transylvanie,
III, (1937), p. 281-29r. Expozeu asupra activitatii stiintifice a savantului
clujan. D. andru
198. Densusianu Ovid, Cuvinte re/erindu -se la locuinle primitive : argea,
boriei, cdtun, in Grai i su/let, VII (1937), p. 85-94. Se chi ethnologia cu-
vintelor de mai sus. D. Sandris
199. Driigoieseu Petre, Bovarism onomastic, in Raznuri, XXIX (1937),
p. 42-46. Autorul condamna r desmatul de nume n ca : Yvona, Jenny._

14
www.dacoromanica.ro
 NOTITE BIBLIOGRAFICE
464

Caro ha, Thai , Adonis, Rend, etc., care se intrebuinteaza, in masura exage-
rata, in locul numelor rornanesti vechi. D. 5andrzt
200. thileeseu T., Folklor din Gori, in Grai si suflet, VII (1937), P. 249-27o.
Se publics, in transcriere fonetica, 22 bocete culese din cateva sate gorjene.
D . 5andru
201. Giuglea G., Concordances linguistiques entre le roumain et les parlers
de la zone pyrdneenne, Cluj, 1937, 23 p.d-o harts lingvistica. Sunt dis.
cutati cativa termeni lexicali, care apropie graiurile din Pirinei de limba romans.
D. 5andru
202. Graur A., Coup d'oeil sur la linguistique balkanique, in Bulletin lingui-
stique, IV (1936), p. 31-45. Expozeu asupra chestiunilor de lingvistica bal-
canica. D. ,Sandru
203. Graur A., Neologisn2ele, in Rev. Fund. Reg., IV (1937), P. 346-364. Se
combate parerea acelora (puristi) care nu admit sub nicio forma intrebuintarea
neologismelor in limba noastra, aratandu-se, cu nuuaeroase exemple, cauzele
care cer si justifies in acelasi timp folosirea multora din neologismele ce
au patruns si patruud Inca in limba. D. 5andru
204. Graur A. et Rosetti A., Sur le traitement de lat. I double en roumain,
in Bulletin linguistique, IV (1936), p. 46-52. Revizuind parerile anterioare,
autorii propun o north' explicatie. D. 5andr u
205. Gregorian Mihail, Graiul din Clopotiva, in Grai si su /let, VII (1937),
p. 134-193. Rezultatul unei cercetari facute la fata locului in cursul lunii
August 1935. Dupri cateva date statistice, se da descrierea graiului local si o
lista de nume onomastice. Unneaza 73 de texte orale, in transcriere fonetica,
si apoi un glosar. Despre persoanele, dela care a cules materialul, se dau si uncle
informatii de stare child. Era bine 55 se arate si daca informatorii sunt originari
din localitate sau nu, daca au facet deplasari, daca mai cunosc si alte limbi
in afaril de romans, etc. D. 5andru
206. loneseu-Gion Gh. I., Cum vorbim, Bucuresti, Editura o Tipografiile
romane unite >, f. d., rio p., so lei. Profesorul Petre V. Hanes, republicand
conferinta pe care Ioneseu-Gion o rostise, la 25 Noemvrie 189o, la o Ateneul
roman si pe care apoi a publicat-o in brosura separate la 1891, o insoteste cu
un studiu introductiv (despre vieata si scrierile lui Ionescu-Gion) si cu seri-
sorile lui Hasdeu, Odobescu, Xenopol, Saineanu, Ciurcu si Speranta privitoare
la problema, de actualitate atunci ca si acum, a patrunderii neologismelor in
limba romans. D. .5'andrze
207. Iordan Iorgu, Gramatica limbii romane, Bucuresti, Cartea Roma-
neasea , 255 + VIII p., fara data. 0 gramatica stiintifica, care sa piece
dela starea actuala a limbii noastre si care, in acelasi timp, sa tins
seams de cerintele lingvisticei moderne, era de multa vreme necesara la
noi. Manualul d-lui Iordan faspunde acestor necesitati :este o gramatica
descriptive tratand punctuatia si scrierea, morfologia si sintaxa limbii de azi.
Scrisa cu competenta si bogata in exemplificari, Gramatica d-lui Iordan este un
pretios indreptar in ce priveste vorbirea si scrierea corecta a limbii romane.
D. andrii
208. Iordan Iorgu, Mots savants et mots populaires, in Bulletin lin-
guistique, IV (1936), p. 5-14. Este comunicarea facuta de d. Iordan la al
IV-lea Congres international al lingvistilor, tinut la Copenhaga, in August 1936.
D. 5andi ie
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 1,131IIII 465

20). Iordan Iorgu, Notes de lexicologie rouzaine, iu Archivum Romanicum,

XXI (1937), p. 229-241. E vorba de abur, baba, barbieri, bibilica, crup,
frig, Pasti, pleoapa, racan si urit. D. Bodin
210. Preda Luca, Cercetdri dialectale in Dolj. Comuna Ccildra0, in Grai ft
sullet, VII (1937), p. 231-248. Ancheta a fost facuta in 1932 ; cateva indica-
tiuni asupra satului, o scurta descriere a graiului si o lista de nume topice si
onomastice, preced cele 14 texte orale, publicate in transcriere fonetica. Un
scull glosar incheie ancheta. D. ,Sandru
211. Puscariu Sextil, Les enseignements de l'Allas linguistique de Roumanie,
in Rev. de Trans ylvanie, III (1936), p. 13-22. Cateva constatari facute in
baza materialului cules pentru Atlasul lingvistic al Romaniei. La sfarsit se dau
harti exemplificative. D. ,Sandru
212. Rosetti A., Antoine Meillet, Bucuresti, 1937, 13 p. (retiparire din
Rev. Fund. Reg., no. 1, 1937). o Cel mai mare lingvist al timpurilor
noastre n a fost Meillet (1866-1936). Aratandu-se vieata lui Meillet, autorul
evoaca personalitatea altui stralucit filolog francez, Ferdinand de Saussure,
la scoala caruia s'a format Meillet. In partea a doua a studiului d. R. alca-
tueste o lists bibliografica a operelor in domeniul filologiei comparate si arata
conceptia generala lingvistica a lui Meillet, ffind intetneietorul ligvisticei socio-
logice si dand o intelegere mai larga foneticei experimentale. Meillet astazi nu
mai exists, dar elevii lui sunt raspanditi in toate tarile lumii ca filologi insemnati.
Dan Simonescu
213. Rosetti A., Sur le passage de lat. et sl. meridional o inaccentud a a en
roumain, in Bulletin linguistique, IV (1936), p. 53-63. Examenul se bazeaza
si pe studiul roentgenogramelor. D. 5andru
214. Skok P., Juzni Sloveni i turski narodi (Slavii de Sud si popoarele tur-
cesti), in Jugoslovenski Istoriski Casopis, II 1936 , p. 1-15.Se arata pe baza
limbii influenta popoarelor orientale anterioare veuirii Turcilor asupra Sla-
vilor de Sud : intre urinele lasate ar fi cuvintele jupan, ban, kniga (carte),
toate de origind avara. Fonetisinul in in cuvantul romanesc jupan, arata ca
acest cuvant a fost luat dela Romani nu din slava, ci direct din avard, de unde
1-au luat si Slavii de Sud. In schimb romanescul ban, tot de origins avarti, pre-
supune un intermediu slay. P. P. P
215. Sandru D., Enquites linguistiques du Laobratoire de phonetique experi-
mentale de la Faculte des Lettres de Bucarert: IV. Le Bihor, in Bulletin lingui-
stique, IV (1936), p. 120 -179. Este a patra ancheta intreprinsa sub auspi-
ciile Laboratorului de fonetica exper;mentalci. Cateva note asupra regiunei i o
scurta descriere a graiului local preced raspunsurile (212) la chestionar. Sunt
-publicate apoi, in transcriere fonetica, 46 texte orale, inregistrate cu ajutorul
fonografului. D. Bodin
216. Sandru D., Enquetes linguistiques du Laboratoire de phonetique experi-
mentale de la Facultd des Lettres de Bucarest : V. Valee de l'Almcij, in Bulletin
linguistique, V (1937), p. 125-189. Ancheta aceasta, a cincea, efectuata in
Julie 1935 si 1937 (aceeasi lima) in Valea Almajului, face parte din seria anche-
telor dialectale intreprinse de Laboratorul de fonetica experimentald. Ca 5i cele-
1 alte, prezenta ancheta cuprinde : note despre regiunea cercetata, amanunte
despre ancheta, o scurta descriere a graiului local, raspunsurile (215) la che-
stionar 5i, la sfarsit, 36 texte orale, inregistrate cu ajutorul fonografului.
D. Bodin-

www.dacoromanica.ro
466 NOTITE BIBLIOGRAFICL

217. Vasilin Al., Din argottl nostru, in Grai i sullet, VII (1937), p. 95 131.
Dupa cateva consideratiuni generale ,Si un scurt istoric al cercetarilor argotice
is noi, autorul prezinta materialul argotic pe care 1-a cules in iarna anulu i
1933-1934 in inchisoarea militara Ji lava. Uneori da *i etimologia diferitilor
termeni. D. .Sandru
Vezi i no. 74, 83.

14. DEMOGRAFIE, ETXOGRAFIE SI FOLKLOR

218. Antonolei I., Ristignirile (troitele) din staid 1Vivani, in Bulelinul
Institutuliti Social Roman din Basarabia, I (1937), P. 337-343.
219. Brailaitt C., Ccintec ritual la sldrit de clacd, in Sociologic ronicineascci, I
(1936), no. 3, p. 19.
22o. Brai loin C., Dealul Mohului, in Sociologic ronuineascd, I (1936), no. 2, P
Jo. Cantec ritual, la claca seceri*ului, cand se face buzduganul . I. C. Cazan
221. Brailoiu C., Lazdrul, in Sociologic rormineascd, I (1936), no. 6, p. IS.
222. Brillion' C., si Stahl H. H., Vicleiul din Tcirgu -Jiu, in Sociologic roind-
weascci, I (1936), no. 12, p. 15. Se dau in paralela trei tacamuri de irozi
care singure au jucat in timpul Craciunului in 1932, la Tg.-Jiu i. I. C. Cazan
223. Brailoitt C., Brainier H., Cazan I., Cods I., Cristescu St., Stahl H.,
Cununa in saint ,Sant, in Sociologic roincineascd, I (1936), no. 2, p. 11-21. Cere-
monii1e agrare menite a asigura magic, rodnicia campurilor se prezinta sub mai
multe manifestari. Cununa studiata in campania de monografie sociologica,
in vara anultti 1935, infati*eaza toate aspectele fenomenului 41 arata cat de
apropiata trebue sa fie colaborarea speciali*tilor in observarea socialului.
I. C. Cazan
224. Butura Mend, Credinle in legclturci cu cullura grdului la Ronuinii din
Transilvania, in Sociologie ronicineascd, II (1937), no. 7-8, p. 358-362. Spi-
cuiri istorice 31 folkloriee. Autorul face doua gre*eli. Sudiaza problerna pe baza
unui material incert, fiindca nu spune ce informatii utilizeaza. Cine a cules, dela
Line 5i cand suet intrebari, care nu trebuiau sa treaca neobservate. Ori, dacii
materialul a fost publicat, alaturi de intrebarile de mai sus, trebuia sa adauge
eine, unde i cand s'a tiparit. Procedeul intrebuintat de autor nu inspira nicio
incredere si niciun mijloc de control. Afara de aceasta, daca autorul a vrut
sit faca un articol temeinic trebuia s3 cunoasca mai pe larg bibliografia pro-
blemei. 0 bogatie de elemente, pe langa cele date de V. B., zac in revistele
culegerile do folklor 4i 17i a*teapta cercetatorii. Daca ar fi rasfoit cu rabdare
materialul publicat, ne-ar fi dat un articol plin de seva *i nu searbad ca acesta.
I. C. Cazan
225. Brandin (h., Drama mocanilor sdceleni, in Tara Bdrsei, IX (1937),
p. 231 247. Se da si an tablou al ini*carii populatiei romane*ti intre 1336-
1936. I. M. Neda
226. Densusianu 0., Folklorul cum trebue inteles, Bueure.ti, ed. II, 1937,
27 p., 15 lei. Retiparirea lectiei de deschidere a cursului de istoria filolo-
giei romane, din 9 Noenivrie 1909, publicata pentru prima oar. in 1910, in
Viecqa mud, era mereu necesara. Veracitatea necontestata a umbra dintre
ideile expuse atunci, completate cu studiile mai noi ale lui R. Corso, A. van
Gennep, G. Vidossi si P. Saintyves, constitue cel mai bun indreptar pentru
intelegerea 41 studiul folklorului I. C. Cazan
www.dacoromanica.ro
 DE,MOGRAFIE,E,TNOGHAFIE yS1 l'OLKLOR 467

227. Dima Al., Sociologie ,ci folklor, in Sociologie roincineascd, II (1937),

no. 5-6, p. 234-237. Dupes faza estetica si cea documentar istorica, fol-
klorul is astazi o directie sociologic. reprezentata mai ales prin scoala lui Albert
Marinus si dr. J. Schwieterung. Autorul face o bun. analiza a acestor cloud
metode, pe baza lucrarilor celor doi cercetatori. I. C. Ca...an
228. E., La file des loops, in La Parole bulgare, Sofia, no. 511 II Decemvrie
1937, p. 5. In lumea satelor din Bulgaria, mai ales in regiunile Plovdiv si
Tirnovo, exist. sarbatoarea lupilor, la sfarsitul lunei Noemvrie si inceputul lui
Decemvrie. In aceste zile oamenii, mai ales femeile, nu lucreazil nimic, pentruca
familia si vitele for sa nu fie atacate de lupi. Si la Bulgari, ca si la Romani (com-
para. cu I.-A. Candrea, Iarba fiarelor, Bucuresti, 1928, p. 140) este credinta
ca nici macar foarfecile sa nu fie deschise, pentrucd fiind inchise, tot asa vor
fi inch.isi ochii si gura lupului in fata oamenilor si a vitelor. Dan Simonescu
229. Floresen Florea, Megtegugul fetelor din Legu (Ndsciud) ceind nu vin
fldcdii la gezdtoare, in Sociologic romdneascd, I (1936), no. 10, p. 42.
230. Giillner C., 0 anchetci a arhiducelui Iosi/ din anul 1777, in Tara Bcirset,
IX (1937), p. 391-392. Ancheta facuta cu ocazia deselor emigrari ale Roma-
nilor ardeleni in Tara Romdneascd. I. M. 'Veda
231. II erseni Traian, Ceata feciorilor din Dreigug, in Sociologic romeineascd, I
(1936), no. 12, p. 1-14. Se descrie eu multe amanunte, organizatia feciorilor
si activitatea de Craciun a cetei. I. C. Cazan
232. JivaneeviO Ilia, GAIN a karna, aolloAom mrtam o mimekv Cgap,t,4 (Sarbi si
Romani, in legatura cu legenda zidirii orasului Scadar), Belgrad, 1917, 15
p. (extras din Cmcme; ly-rocnotteacitor apo4sicoputor miriliTita,XVIII Autorul
3).
face o apropiere, care s'a mai fdcut, intre legenda mesterului Manole dela Arges
si legenda zidirii orasului Scadar (Scutari) in Albania. Pe langa aceasta adauga
o serie de considera %ii asupra originii nurnelui Vlah, a cuvantului boier, etc.,
care arata pe un diletant, nefatniliarizat cu chestiunile istorice. P. P. P.
233. Iorga N., Inceputurile ci niotivele desnafionalLdrii in Sdcuime, in Acad.
R0111., Merit. Sect. Ist., Seria III, Toni. XVIII (1936 1937), p. 218 231.
Plansa I reprezinta o paging dintr'o evanghelie slaves scrisa in secolul XIV )7i
in redactie ruseascil, iar nu in secolul XVI cum se arata intre paranteze de
catre d. Iorga. Damian P. Bogd in
234. Iroaie Petro, Ceintece populare istro-ronuine, extras din if Fdt-frunios >,
Cernauti, 5936, 87 p. Lucrarea este mai mult decal o culegere de poezii
populare, cum foarte modest si-o intituleaza autorul. 0 introducere ne arata
procesul de desnationalizare a Istrienilor din cauza Croatilor, cats vreme Ita-
lienii le acord. o 6 ocrotire paterna ). In al doilea rand autorul ne documen-
teaza ca, contrariu de ce s'au afirinat pan. acum, cantecul popular nu lipseste
in acest dialect. Ca exemplificare autorul public. 122 cantece populare in dia-
lect si be traduce in limba literara ; adaug. alte 4 texte in proz.. Cele mai multe
sunt scurte poezii de dragoste, o iubire curates, plina de simtiri alese sf gingase.
Urmeaza strig.turi la jocuri, satirice, ironice. Cantecele ocazionale stint mai
mult reflectii in versuri. Foarte pretioase sunt notele literare (p. 54 60) din care
constatam ca si poezia popular. istro-romana formeazd un tot unitar de simtire
duioasa in poezia popular. romaneasca, in genere. Unneaza note filologice
(p. 60-77) si cateva ilustratii caracteristice. Dan Simone cu
235. Ldkd Gabor, Egy havasel,i kilt fall( viselete (Diefrachten eines ruma-
nischen Dorfes in der Walachei), in Neprajzi Ertesit7, XXVIII, no. 1-4 si ex-
www.dacoromanica.ro
468 NOTrM BIBL1OGRAFICF.

tras. Autorul publics materialul adunat in anul 1932 in Brebu (Jud. Dam-
bovita), cu figuri gf terminologia portului taranesc. A. P. Todor
236. Manuila Sabin, dr., Buletinul demografic at Romciniei, VI (i937), no..
1-5. Urmareste miscarea populatiei Romaniei in rastimpul dintre Septemvrie
Decenivrie 1936 gi Ianuarie 1937. N. T. Zam /irescu
237. Mehedinti S., Ronicini si Unguri, sau grani /a din Ccimpia Tisei, in
Celet trei CYi147i , XVIII (1937) , p. 24-30. Intemeiat pe argumentele logicei,
pe calitatile etnice gf pe unele rezultate stiintifice, autorul spune : a Sunt si
granite pe pamant, dar cele mai insemnate sunt cele sufletesti ; numai cine
are sullet scindtos, acela poate sa aibe corp politic sdndtos o. I. C. Cazan
238. Mihut Marin, Probleme de poporafie roincineascti, Bucuresti, Institutul
Economic Romanesc, 1937, 427 p. Autorul pune problems poporatiei roma-
nesti de dupa 1920. Grafice numeroase arata cum progreseaza mortalitatea
pans la 4 ani in Romania si gaseste cauzele in neajunsurile de ordin eco-
nomic ale familiei romanesti, la care se adauga lipsa educatiei sanitare.
D. Bodin
239. Morariu Leca, Folklor aservit filologiei?! (pentru o epoca folkloric(' >

a folklorului I), extras din revista Freanzcitul Lilerar, 1936, Siret, 1936. Pot-
nind dela unele pareri exprimate de I. Diaconu in introducerea volumului al
II-lea din Folklor din Rdmnicul- Sdrat, d Leca Morariu a opune un veto energic
ereziei o scoalei folklorice bucurestene - Ovid Densusianu, care crede sustine
d L. M. a ca. o conditie sine qua non pentru valoarea materialului folkloric
e reproducerea cat mai fonetica a textului o. Parerile d-lui L. M. in fond
discutabile p ele puteau fi lipsite de expresii vulgare (ca : a exibitii de cea
mai crash' nevolnicie o, a talmes-balmes o, a am incondeiat-o o, etc.), care nu-si
au locul inteo discutie cu pretentie de stiinta. D. 5andru
240. Popp N., Considerafiuni etno-demogralice asupra populafiei Roniciniei,
in Rdnduiala, II (1937), p. 102-136 4- 2 harti. Se arata cum in % din
orasele instrainate, cu Romani in minoritate, sanatatea neamului este gray
alterata. Sunt regiuni in care romanismul este in pericol. Tabele comparative,
ce insotesc studiul, arata aceasta stare de lucruri. Numai in 17 din 71 de judete,
gasim peste 9o% Romani. Oltenia are cea mai masiva populatie romaneasca.
In Moldova si Ardeal, din contra, Romanii sunt coplesiti de elementul evreesc.
Studiul prezinta un vadit interes. I. M. Neda
241. Stetanucii P., Ion Cocul, zodierul si vraciul din Iurceni, in Sociologie
romcineascd, I (1936), no. I r, p. 34-39. Autorul reds convorbirile dintre
zodier si diversi sateni veniti a sa le traga o zodia. De retinut este folosirea si
astazi, in unele locuri, a rojdanicului. Se da apoi, descrierea mai multor boli
i leacurile lor. I. C. Cazan
242. Tatomir Eugen, dr., Contribufitini la studiul Evreilor ca element pro -
ducdtor in economia nafionald. Fenomenul distribuliei topografice a popula/iunei
evreesti din Romdnia, Bucuresti, 1937, VIII 107 p. i 2 harti, f. pret. Se
cerceteaza in cap. III raspandirea actuala a Evreilor in Cara noastra si se pun
in evidenta rezultatele eronate ale recensamantului din 1930, in ce priveste
aceasta populatie. Pentru a se invedera cat sunt de gresite rezultatele, e sufi-
cient sa se compare recensamantul din 1912 cu cel din 193o, in trei provincii,
si anurne in Moldova, Oltenia si Dobrogea. In 1912, existau respectiv 167.590,
5062 si 4124 Evrei, pe cand in 193o, recensamantul da 158.655, 3481 si 3481 ;
prin urinate, in timp de optsprezece ani, Evreii au scdzut in Moldova cu 8935

www.dacoromanica.ro
 ISTORIE LOCALA
469

suflete, in Oltenia cu 1581 suflete, iar in Dobrogea cu 643 suflete. Cine e uaiv ul
care sa mai creada in exactitatea unor asemenea cifre ale recensamantului
din 193o? In cap. VI Coloniile agricole evreesti din Romania ), se dau
date, intre altele, asupra coloniei agricole Ungr din Basarabia (la hotarul jude-
tului Cetatea Alba cu judetul Tighina) infiintata in 1931 si inaugurata in Aprilie
1932. In suprafata de 900 hectare (noua sute), are locuinte confortabile Si
toate instalatiile necesare unei bune exploatari agricole (laptarie, crescatorie
de pasari, crams, prisaca, etc.). Pe temeiul legii, circulatiunii bunurilor, vot ata
in 1929, Societatea I.C.A. (Jewish Colonisation Association), autoarea acestei
colonii, a cumparat, domenii intregi > de jur imprejur # la preturi derizorii
de 150o, 2.000, 3.000 hectarul, terenuri care valorau... mai inainte 20 30.000
lei ha ) (p. 86). In opt comune din Maramures, au fost improprietarite, tot
prin ajutorul societatii I.C.A., zoo de familii cu terenuri in suprafata totals de
5.700 (cinci mii sapte sute) hectare (p. 89). Coloni.tii sunt inzestrati cu vite
de rasa, cu stupi, seminte de plante furajere (p. 88-89). Lucrarea d-lui latomir
are o deosebita insemnatate pentru cercetatorii problemelor demografice ;
concluziile care se desprind din lectura ei sunt din cele mai grave. 0 semnalam
nu numai economistilor, dar gi oainenilor politici, mai ales acestora. C. C. G.
243. Tinuleseu Gh., Contribufiuni la colonizdrile din Banat, in An. Inst. de
ist. nafionalci, VI (1931-1935), Cluj, 1936. P. 542-550). Cinci documente
privitoare la colonizarea Motilor in Banat dupa 1784. C. Grecescu
Vezi i no. 149, 156, 163, 200.

15. ISTORIE "LOCAL.k

244. (logos S., Nivanii in lumina datelor statistice, in Buletinul Institutului
Social Romdn din Basarabia, I (1937), p. 219-231.
245. Herseni Traian, Stdni nerejene, in Sociologie Ronuineasa, I (1936),
no. 7-9, p. 12-24. Se descriu trei stani din Vrancea. I. G. Cazan
246. Hansa Preot C., Sate, biserici si boieri la anul 1428 in judeful Neamf,
(extras din Anuarul liceului de bdieli din Piatra Neamf 1935-36, 12 p.). Pe
baza actului din 1428 Iulie II, al lui Alexandru cel Bun, publicat de Paul Mi-
hailovici in 1933 (cf. Paul Mihailovici, opt documente moldovenefti dinainte de
Stefan cel Mare, extras din Cercetciri istorice, VIIIIX, Iasi, 1933, doe. no. 3)
se cauta a se identifica localitatile din Neanit, pouienite in numitul act in
randul celor 59 de biserici si ca apartinand tinutului Sucevii o. Insa nu bise-
rica dela Bdrgiu i biserica dela Porcul ci biserica lui Petre Bargau gi biserica
Porcului cad in actul original e : arnicoR How lirykrowR i a131.1 101i Iloviiaa (cf.
facsimilul actului la Paul Mihailovici, Album de documente moldoveneti din
veacul al XV-lea, Iasi, 1934, plansa III). In eeea ce priveste termenul Ark Mad
remarcam not ca acesta e prea putin cunoscut actelor moldovenesti din prima
jumatate a secolului XV (apare in actul din 1428 Iulie i I si in cele cloud acte :
1435 Septemvrie I si 1435 Octomvrie 18 scrise de pisarul Iacus, de origine
ruteana ; textul ultimelor doua acte la Mihai Costachescu, Documentele ;natio-
venefli inainte de , cel Mare, II, no. 192 si I, no. 138) ; iar in timpul lui
Stefan cel Mare numai cinci acte cunosc p-k dRa (dona sunt ale vistierului
Iuga, unul intern al lui Stefan cel Mare si doua externe ale aceluias domn
destinate until Brailenilor si al doilea Buzoienilor acesta din urina e scris de
un diac muntean, cf. aceste acte la Ioan Bogdan, Documenlele lui Stefan cel

www.dacoromanica.ro
470 NOTITE BIBLIOGRAFICE

Mare, I, no. CXVI, CXVII, CXXI si II no. CLXII i p. 32). In ceea ce priveste
sensul cuvantului mrkazdzza sunt de retinut urmatoarele: la toate popoarele slave
din jurul nostru el insemna : putere, stapanire, inspiratie, domnie (cf. Fr. Mi-
klosich, Lexicon palaeslovenico-graeco-latinum, Vindobonae, 2862-2865, sub voce ;
loan Bogdan, Cronica lui Constantin Manases, Bucuresti, 1922, publicare pos-
turna de loan I3ianu glosar sub voce ; Vol. Rozov, Yirpaincid rpaMoTIr, Kiev,
1928, doc. de sub no. 9, 26 si z8) iar intr'un document al lui Radu eel Mare,
destinat Brasovenilor are sensul de * tarn # (cf. Ioan Bogdan, Documente privi-
toare la rela/iile pith Romcinegi cu Bra1covul i cu Tara Ungureascti in sec. XV
fi XVI, I, Bucuresti, 1905, doc. sub no. CLXXX) asa ca e prea putin probabil
ca Awkwazt4 sa fi insemnat la not u tinut #. Preotul Matase ii da sensul de lature
(p. 5), n'am putea inns spline intrucat are dreptate. Termenul care in actele
moldovenesti designs notiunea de judet e eel de origine ruteana so,zocwis
(Aikz-nazza e de influenta ruteana numai in cele doua acte din 1435, caci in
actul din 1428 cat si in cele dela tefan eel Mare si din timpul lui termenul
exprimat prin grafic ROAOCTh Atpx,ini e de influents sod-slava) si apare pentru prima
oars in actul din 11 Noemvrie 1458 (cf. loan Bogdan, Documentele lui ,Stefan
eel Mare, I, no. XIII). E interesant de a refine CS in actele moldovenesti ale
primei junia'tati a secolului XV nu exists un termen propriu judetului, men-
tiunea lui in acte facandu-se in mod generic Om np-knarkiiiirk = la Carligatura).
Dar despre Arrhazazza i ROAOCTI. ne vom ocupa mai pe larg in dictionartil slav-
roman ce-1 pregatim. Damian P. Bogdan
247. Miltailovici Paul, Saha Ni1ccani dupa documente i tradiiii, in Buletinul
Institutului Social Roman din Basarabia, I (1937), 1937, p. 125-157. In baza
documeutelor si traditiilor, culese la fata locului, autorul incearca sa ne infa-
tiseze trecutul satului Niscani din jud. Lapusna. Pe langa numeroase u amintiri
ale batranilor satului, se dau 9 documente si 3 spite genealogice. D. 5andru
248. Popa Octavian, preot, Fagdrasul sub regii unguri, in Tara Beirsei, IX
(1937), p. 372-385 si 523-537. Fagarasul a fost Intre 1462-64 sau in maim
fain. lui Vlad Tepe sau in a lui Radu eel Frumos. La 1464 Mateias da tinutul
familiei Gereb, precum si satele Caciulata, Vinetiile, Comana si Parau. La 1467
se hotaraste ca sa devina posesiune regala ca si Amlasul si Rodna. La 1469
este dat universitatii sasesti ca despagubire pentru pagubele facute de Romani.
Intre 1473 1483, Mateias it darui boierului muntean Udriste. Dela moartea
lui Udriste (1483) si pans la 1503, a revenit Sasilor. La aceasta data, regele
Vladislav II 1-a (Limit lui Ioan Corwin. Satele man. Carta si domeniile dela
Andas si Talinaciu an ramas Sasilor. loan Corvin it stapani 'Jana in 15o.t. Vla-
dislav II it arid apoi lui Ioan Bornemisza. Acesta trimise castelan pe Paul
Tornori. Dela 1527 pana la 1541 a fost stapanit de tefaii Maillat. Cu moartea
acestuia, stapanirea Fagarasului o avu sotia lui, Ana. La 1558 diiata ardeleana
hotari ca i dupa ce tinutul Fagarasului este asezat si apartine acestei Bari si
este aparat cu cheltuiala M. S. si a staturilor ardelene, trebue sa poarte egale
sarcini cu celelalte staturi, pentru purtarea carora M. S. sa constranga pe pro-
prietarii Fagarasului e. In i56o el plateste (ladle catre scat. Dela 1550-66,
Fagarasul a fost stapanit de Gavril Maillat, care it vinde pe 30.000 florini lui
Ioan Sigismund, precum si jumatate din oraselul Teaca. Gaspar Bichis a fost
eel din urma stapan al Fagarasului ; in schimbul a 30.000 florini it capata do-
natie dela loan Sigismund. La sfarsitul studiului se da bibliografia lucrarilor
cousultate. I. AI. ?Veda
www.dacoromanica.ro
 RONIANI1 DP, PESTE HOT NFU:
471

249. Rafiroiu G. G., Din linutul seicuizat. Araci, jade /u1 Trei Scaune, Salonta,
1938, 167 p., f. pret. E monografia comunei Araci, din judetul Trei Scaune
Istoricul, din eele mai vechi timpuri pang in 1936, la p. 17 3o. De comuua Araci
tine satul Ariujd, unde s'a gasit vestita ceramica pictata. Preoti, din familia
Cioflec, intre 178o-188o ; din familia Nistor, intre 1881 1931. Numeroase foto-
grafii la urma. Autorul acestei monografii profesorul G. G. Rafiroiu, doN edeste
ca se poate lucra cu folos 5i cu spor in orice colt de tarn, daca e tragere de inima
si staruinta. C. C. G.
250. Sacerdoteanu A., 0 diplomd de inobilare din Hafeg, Brasov, 1937, 9 p
19 lei (extras din Tara Bdrsei, IX (1937), p. 134 14o). Diploma este din
1715 Iulie 19, data din Viena de imparatul Carol VI regele Ungariei. Prin
ea se ridica arhidiaconul Pavel Munyan zis Popa in randul nobililor Transil
vaniei, impreuna cu care sa se bucure de acelasi drepturi, fixandu-i-se totodat:i
atat insignele nobiliare, cat 5i indatoririle ostasesti. I. 31. Veda
251. Sarafidi H., Dr., Insermuiri pvivitoare la treculul ovasidui Constanfa, in
An. Dobrogei, XVIII (1937), p. 117-119. Cateva date care se refers Ia trecutul
orasului Constanta 5i un document din 1821 in care se mentioneaza ca locuitorii
din acest oras trimet obiecte 5i bani capeteniilor Iorgache (Olimpiu) 5i Farmachi
care se gaseau in Galati, ajutandu-i astf el in lupta pentru neatarnarea patriei lor.
G. Co du
252. Sara Aurel V., Rdzc4ia Iurcenilor, in Bulet z nal Instztraului Sod 11
Romdn din Basarabia, I (1937), p. 171-208. Majoritatea documentelor pe
care se intemeiaza studiul acesta, privitor Ia moiia satului Iurceni (jud. Lapusna ,
sunt inedite ; au fost gasite de autor in arhiva manastirei Varzausti si la dife-
riti locuitori. In anexe ) se dau, in transcriere 4 documente din cele aproapL
30o utilizate. I) Sand, a
253. Szabo T. Attila, Zilah kelpie torteneti adalai a XI V XX d a lban
(Datele de toponimie istorica ale Salagiului in sec. XIVXX), Turcla, 1936,
43 P. Comunica 355 nume toponimice, culese din arhive, carti, harti si del I.
populatie, omitand pe cele oficiale de azi. A. P. Todor
254. Ungureanit Gr., Din trecutul judefului Neamf. Contribu(ie la i la icul
scolii publice din Piatra ; 2) Cnldtoria lui M. Sturza, in 1835, pain final ; 3) 31 Tsui
luate in 1834, pentru neruinarea Cetdfii Neam(ului ; 4) Mcindslizi, chtturi 1
mitoace la 183o, P.-Neamt, [1937], 14 p. (extras din An. lie. de bilieti P.-Neaint,
1935-36).
Vezi si 110. 2, 119, 138, 142, 153, 181, 188, 194, 200, 205, 210, 21(9
222-224, 229, 233, 243

16. ROMANII DE PESTE HOTARE

255. Florescu Florea, Roncinii din dreapta Dun irzi, in Sociologze ron in as d,
II (1937), no. 5-6, p. 23o-231. Provenienta elementului rominesc dill Bul-
garia si Serbia, regiunile in care se afla asezat, numarul, ocupatia si starea for
culturala. In final, d. P. F. atrage atentia conducatorilor, asupra soartei ingri-
joratoare a acestor Romani prinsi in curentul de desnationalizare 5i crescuti
intr'un spirit cu totul neuman s. I. C. Ca al

www.dacoromanica.ro
 CR ONICA
f Iulian 5tetineseu. La 19 Mai 1937, orele 9 dimineata, a incetat dirt
viata la Spitalul Brancovenesc, in urma unei boli napraznice, colaboratorul
nostru cubit Iulian Stefanescu,
conferentiar de bizantinologie la
Facultatea de litere din Bucuresti, 4
profesor de limbi clasice la Semi-
narul Central si profesor de paleo-
grafie greaca la 5coala superioara
de Arhivistica.
Nascut la 14 Lille 188o, in
Bucuresti, Iulian Stefanescu a
urmat liceul a Gh. Lazar $i
cursurile Facultatii de Litere din
capitals, luandu-si licenta in fi-
lologie clasica. Numit la 1 Sep-
temvrie 1904 profesor secundar C.

la liceul a Unirea n din Focsani, 3

r.
el a functionat In acest oras pang
in 1921 cand a fost transferat in
Bucuresti. La / Octomvrie 1924
patrundea in Universitate ca
asistent al profesorului D. Russo,
la catedra de bizantinologie : la
z Aprilie 1934 dupa ce-si tre- t Iulian 5teldnescu,
cuse in cursul anului 1933 docto-
ratul era numit conferentiar pe langa aceeasi catedra.
Pregatirea stfintffica a lui Iulian Stefanescu a fost dintre cele mai temeinice.
Cunostea foarte bine limba greaca veche, bizantina yi greaca moderns, precum.
$i limba i literatura latina. Avea deasemenea cunostinte serioase de limba
veche slava. In hagiografie era unul din cei mai buni specialisti, nu numai la
noi, dar in intreg Orientul.
Metoda sa de lucru era aceea a adevaratului invatat : informatie bibliogra-
fica vasta, material documentar bogat $i privit critic, constructie logics $i armo-
nioasa, forma ingrijita. Constiintiozitatea cea mai desavarsita statea la baza.
activitatii sale stiintifice. Deaceea articolele sau monografiile lui Iulian 5teldnescm
pot servi drept models.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA 473

Ca oni era de o mare modestie, prea mare chiar, egalata numai de aleasa
sa distinctie. Se ferea de publicitate, de larma lumei : lucra Omit, indeplinindu-si
cu scrupulozitate Li punctualitate indatoririle sale didactice i stiintifice. Era
statornic in convingeri ei devotat in prietenie.
Abia in ultimii ani incepuse sa publice, impartasind si altora tezaurul sau
de cunostinte. Era colaboratorul revistei noastre, in paginile careia an aparut
toate articolele sale. Prima sa monografie, Legendele despre Sf. Constantin n
literatura romdnd (Rev. 1st. Rom., I, 1931, p. 251-297), a facut o impresie
puternica in cercurile stiintifice prin eruditia ce dovedea, prin constructia ei
limpede, prin argumentarea ei convingatoare. Cea de a doua monografie, Intl-
tulata Viafa SJintei Paraschiva cea noud de Matei al Mirelor (Rev. 1st. Rom.,
III, 1933, p. 347-377), are aceleasi insusiri : ea a fost deasemenea foarte bine
primita de critics stiintifica. Ultima lucrare a lui Iulian Stefanescu, Epopeea
lui Mihai Viteazul in lumea greco-ruseascd in secolii 17 gi z8, aparuta in vol. IV
(1934) al Rev. 1st. Rom., p. 141-174, dovedeste cunostintele remarcabile ale
autorului si in ce priveste editarea textelor slave.
Dar opera sa cea mai de seams, Iulian Stefanescu n'a avut norocul s'o vada
tiparita. De cincisprezece ani lucra cu ravna neobosita la Cronogra /ele romanegli,
una din problemele cele mai insemnate si cele mai incurcate, in acelas timp,
ale istoriografiei noastre. Compulsase zeci de manuscrise dela Academia Romans,
le colationase ei Meuse cercetari minutioase asupra izvoarelor grecesti si slave
.ale acestor cronografe. Discutam cu el adesea despre aceasta lucrare : vroiain s'o
public in revista sau in colectia istorica a Pundatiei Regele Carol I ; ultima data
cand am vorbit de acest plan, mi-a spus ca mai are nevoe de un scurt ragaz
de cateva saptamani spre a pune la punct diferite detalii. Prin moartea sa neastep -
tata, manuscrisul a ramas netranscris ; el se va publica totusi spre a pune la in-
demana cercetatorilor rezultatele muncii indelungate a acestui invatat de elite.
Inmormantarea lid Iulian Stefanescu a avut loc Vineri 21 Mai 2937 la Cimi-
tirul Reinvierea din Bucuresti. Au fost de fats prietenii si elevii lui. Profesorul
D. Russo, fiind bolnav, a trimis o scrisoare care a fost citita de d. prof. N.
Cartojan. Deplangand a pierderea ireparabila pe care o sufera stiinta si inva-
tamantul romfinesc, invatatul profesor de bizantinologie al Universitatii din
Bucuresti, releva in aceasta scrisoare * eruditia autentica yi darurile sufletesti
care impodobeau * pe elevul Li colaboratorul sau.
Reproducem din scrisoarea d-lui Russo :
t Insetat cum era de stiinta, Iulian Steflinescu a imbratisat cu o caldura
i staruinta fara pereche disciplina care il era mai drags : bizantinologia, trecand
-dela Elada clasica la Bizantul crestin.
Dupe studii indelungate si staruitoare in domeniul bizantin si neogrecesc,
a publicat lucrari temeinice 91 originate de mare valoare, cu care se poate mandri
tanara disciplina a bizantinologiei noastre. Legendele Sf. Constantin, Epopeea
lui Mihai Viteazul si Viata Sf. Paraschive sunt lucrari care impodobesc literatura
noastra istorica. Toate aceste lucrari se disting printr'o probitate nepartinitoare
si neobosita ravna in cautarea adevarului pe care cu mintea lui data jai cu
modestia lui fara pereche 11 prezinta cititorului fare etalare de eruditie false,
fara balast de umpluturi disparate.
Lucrari putine la numar si nu tocmai voluminoase, dar bogate in contri-
butii temeinice : caci trebue observat ca raposatul de multe on condense si
clarifies intro notita probleme pentru care altii ar fi scris carti intregi.
www.dacoromanica.ro
474 CRONICA

Dar opera lui de capetenie, la care a lucrat timp de 15 ani si a_

ajuns la rezultate stralucitoare, prin care se risipeste intunericul ce invaluea
problema cronografelor romanesti si legatura for cu cele bizantine, lucrarea
lui, zic, de capetenie asupra cronografelor romanesti n'a avut norocul s'o-
vaza tiparita. Si desigur regretul lui eel mai mare este ca lass un op postum
pe care totusi main pioase vor incerca sa-1 dea la lumina zilei ca o alinare-
a durerei pe care altfel o ar simti etern regretatul nostru coleg in Campiile-
Elizee.
Ce sa mai spun de celelalte virtuti ale lui sufletesti, pe care colegii qi stu-
dentii i orice om care venea in contact cu el le pretuiau in eel mai malt grad_
ii simteau o simpatie irezistibila catre savantul disparut prea de timpuriu? *.
N P11 sigur, mult regretate coleg s, incheie d-1 prof. D. Russo, ca memories
to ne va ramanea vie tuturora acelora care to -am cunoscut fi pretuirea operei
tale stiintifice, a modestului dar autenticului savant, va creste in viitor cu cat
spiritul critic si probitatea stiintifica se vor lati in masele cititorilor s.
Din partea Revistei noastre a rostit colegul Petre Panaitescu urmatoarele
cuvinte :
In numele Revistei Istorice Romane, care are ma'ndria sa cuprinda in
paginile ei totalitatea scrierilor erudite ale lui Iulian Stefanescu, aduc cateva
cuvinte de omagii amintirii lui.
Studii remarcabile, pline de o eruditie adanca, de un fin spirit critic,
ele au contribuit mult la ridicarea prestigiului stiintific al revistei noastre.
In mijlocul nostru, al colaboratorilor revistei, Iulian $tefanescu a fost o figura
senina de erudit, de erudit amabil surazator, neturburat de lumea din afara.'
in urmarirea studiilor, carora inchinase tot ce era mai butt inteinsul.
N'a cautat sa faces sgomot in jurul descoperirilor lor, nu si-a aratat o legi-
tima mandrie pentru rezultatele ce le dobandise, ci ca mesterul anonim din.
Evul Mediu lucra in tacere $i evlavie pentru obiectul munch lui.
A facut parses mai multa tacere in jurul lui, ca sa auda mai bine glasul ade-
varului. Ani dupes ani a muncit in taina, nemultumit cu sate stia, cu sate inva-
tase, neindraznind sa dea la lumina rezultate pe care le socotea nedesavarsite.
Ni-1 inchipuim ca pe un calugar in &ilia lui, luminat de flacara lumanarii,
stergand si indreptand mereu. Si cand un asemenea om, rar in veacul nostru
de gral3a, a inceput sfios s iasa la lumina cu studii pline de miez, grele de-
inteles si de invatatura, la o varsta matures, cand altii iii procurasera de mult
o situatie, moartea 1-a rapit din mijlocul nostru.
Bucuria de a-si vedea opera rasplatita deplin, s'o vada dusa la capat,.
asa cum a visat-o, el n'a avut-o.
N'a avut alts bucurie decat aceea a munch lui tainice, pe care putem
numai s'o ghicim, acum cand el pleaca dintre noi, inset si modest, asa cum
a trait.
Duinnezeu sa-1 odihneasca in pace *.
Au mai rostit cuvantari: Parintele P. Partenie in numele Seminarului Central,
prof. V. Ionescu in numele colegilor din invatilma'nt elevul Enachescu in
numele elevilor sal.
Prin moartea lui Iulian Stefanescu stiinta romaneasca a pierdut una din
fortele ei autentice, invatamantul pe un slujitor devotat, iar Revista noastra
pe un colaborator unanim stimat si iubit. Ii vom pastra nestearsa amin-
tirea. C. C. G..

www.dacoromanica.ro
 CRONICA 475

Cern despre antlehitatile din Rusin meridonialAi. Regasesc printre har-

tiile mele aceasta traducere a unui articol scris de profesorul Buzeskul, acum
decedat, dela Universitatea din Kiev, de origine romans cum ii arata numele.
De*i a fost publicat mai de mult, 1-am socotit prea putin accesibil cercetatorilor
no*tri pI prezentand totu*i destul interes pentru studiul antichitatilor de pe
litoralul romanesc al Marii Negre, din Basarabia i din Dobrogea, spre a in-
dreptati publicarea sa in limba noastra. Traducerea a fost facuta cu ajutorul
d-lui Chepab. G. I. B.
V. Buzeskul, Studiul antichitdfilor de pe fdrmul de 11,liazd-Noapte al Mdrii
Negre i insemndtatea for pentru istoria greacd ,si universald.
Rezumat al Referatului la Conferinta arheologica din Kerb din 6 Sept. 1926
*i la cursul de istorie a culturii europene din 20 Fevruarie 1927.
Dela inceput ma marginesc la studiul Antichitatilor de pe tarmul de Nord
al Marii Negre i ma intreb la ce rezultate a ajuns aceasta munca de peste o
suta de ani ?
Nu am intentia sa infati*ez rezultate generale, din toate punctele de vedere ;
don numai ss arat, intemeindu-ma pe un *ir de exemple, ce datore*te istoria
arheologiei. Am in vedere cu deosebire Bosporul, Chersonesul si Olbia. Arheo-
logia, inainte de toate, ne desvaluie fapte din istoria colonizarii grece*ti de pe
tarmul de Miaza- Nnoapte al Marii Negre. Multumita, de pilda, sapaturilor lui
E. R. Stern in insula Berezan, am aflat intaia data despre existenta unor aqe-
zari grece*ti pe aceasta insula, la intrarea in limanul Niprului *i al Bugului.
Faramaturile vaselor atice *i ale altora, asema'natoare, sunt cei mai vechi
martori ai existentii Teodosiei pans la Leucon. Sapaturile arunca lumina asupra
multor chestiuni topografice. Priii ele s'a rezolvat, intre altele, litigiul pri-
vitor la locul vechiului Chersones al lui Strabo, s'a determinat situatia Kerki-
nitei, a vechiului Tanais, s'a descoperit teritoriul stap'anit de tibia, in diferitele
perioade ale istoriei acestui ora*. Datele epigrafice confirms insemnatatea ce o
avea pentru Atica exportul de grane din Bospor, si in general legaturile comer-
ciale cu acest regat. Materialul arheologic *i in deosebi inscriptiile sunt isvorul
nostru principal pentru istoria Olbiei, a Chersonesului, a l3osporului; de exemplu
vestitul decret al Olbiei in onoarea lui Protogenes, decretul Chersonesului in
onoarea lui Diofante, generalul lui Mitridates, tratatul Chersonesului cu Far-
nace I, regele Pontului, etc.
Acela* material intrege*te cuno*tintele noastre cu privire la ocupatia ro-
mans a peninsulei Taurice, centrul acestei ocupatii fiind Chersonesul. Ruinele
acestui ora* pi monumentele sale ne arata inflorirea Chersonesului in epoca
bizantina', in care a fost un centru de cultura. Multumita datelor numismatice
pi epigrafice, avem unele lumini asupra perioadei intunecoase din istoria Bos-
porului (in vremea reginei Dynamis). Datoram deasemenea materialului arheo-
logic amanunte interesante asupra organizatiei politice a cetatilor grece*ti,
de pe tarmul de Nord al Marii Negre. Printre cele mai insemnate monumente
epigrafice se geaza juramantul Chersonesienilor, care este important pentru
studiul general al vietii de stat elenice; in el ni se Infativaza, cum spune V. V.
Latipv, pa'rerile practice ale timpului asupra relatiilor intre cetacean qi stat.

2 Cf. *i Prof. Dr. 0. Waldhauer, Leningrad, Die besonderen Zuge der antiken

Kunst im Schwarzmeergebiet, Forschungen u. Fortschritte, VII, 1931, no. 31,

P. 406-407.

www.dacoromanica.ro
476 CRONICO

Inscriptiile ne arata 'impede ce loc a avut in aceasta republic& democratic zeita

Deva, aceasta s imparilteasa * a Chersonesului. La Bospor este instructive ti-
tulatura insasi a domnitorilor, care fata de Greci se numeau arhonti *, fata de
popoarele supuse s regi a iar ei insisi se intitulau a marl regi ai regilor *. Din monu-
mentele arheologice putem desprinde evolutia acestei autoritati, puterea influentii
Rasaritului si dualismul care se manifests in toate laturile vietii din acea vreme.
Din studiul monumentelor ne putem infatisa asezarile economice si sociale
ale cetatilor grecesti de pe tarmul de Nord al Mill Negre: intarirea tendin-
telor aristocratice in democratica Olbia, bogatia unora din cetatenii ei, impor-
tanta culturii strugurilor in imprejurimile Chersonesului, bogatia si put erea
magnatilor bosporani, a marilor proprietari de mosii, un fel de cavaleri feudali
mai mult semibarbari decat Greci, dupe imbracamintea fi armele lor, care alca-
tuiau patura superioara a populatiei, aristocratia in mijlocul careia patrundeau
,elemente scitice Ii sarmatice.
Pe temeiul acestei asezari mosieresti gi agricole s'au desvoltat forme mo-
narhice din mila lui Dumnezeu *, despre care ne spune mai multe M. I. Rostov-
rev. Inscriptiile ne fac mai bine cunoscute numeroasele colegii, sinoade",
fratii, societati sau tovarasii din Bospor. Materia/ul arheologic ne arata influ-
entele culturale, care patrundeau pe tarmul de Miaza-Noapte al Marii Negre
pi tendintele culturii oraselor din aceasta regiune. Din inscriptia aflata la Cher-
sones in cinstea istoricului Syria, not stim ca era acolo un istoric a carui munca
-era pretuita, si c& autorii aveau obiceiul sit-0 citeasca operele in public. Au
ajuns pang la not multe epitafe, and in proza, cand in versuri.
Despre gradul inalt al artei si at tehnicei stau marturie obiectele gasite in
movilele Sudului nostru (sa amintim numai vasele din Kultobsk pi Certomlik,
pieptenul din Kurganul 4 Soloha * qi atatea altele). Movilelemorminte i kur-
gane 44 inventarul for sunt principalul nostru isvor pentru a cunoaste cul-
tura material& a tarmului de Nord al Marii Negre, in vremea coloniilor grecesti,
In care se amesteca elemente negrecesti cu cele elenice: ne apare o culture ame-
stecata, din care se desprind doua elemente, eel elenic si eel oriental, iar din veacul
al II-lea al erei noastre cel oriental precumpaneste. Acest proces de orientali-
zare poate fi urmarit dupe monumente (ceeace a facut dealtfel M. I. Rostovtev)
s'a manifestat in toate laturile vietii de atunci. Ca concluzie, ma. opresc la
pilrerea lui M. Rostovtev care socoteste pe Sciti qt Sarmati, nu drept nomazi,
-ci ca popoare de inalta culture, parere ce se poate aseza alaturi de acea a lui
Dopsch despre vechii Germani si inceputurile Evului Mediu (Dopsch se inte-
meiaza deasemenea In cercetarile sale pe materialul arheologic) sau de acea a
lui Frobenius despre popoarele africane. Este un intreg curent care tinde a
infatisa ca popoare de culture acele pe care ne-am obisnuit a le socoti barbare
sau chiar primitive, curent ce cade intro extrema opusa: intre nomazi gi popoa-
rele de culture este inteadevar o mare distant& si sunt etape intermediare.
Treapta de cultura a Scitilor si a Sarmatilor, precum 9i acea a vechilor Germani
nu trebue exagerata. Dupe Mihail I. Rostovtev, aceasta civilizatie din Panti-
capea din sec. IIIII ale erei noastre, Sarmatii an adus-o cu ei din patria lot
asiatica, Grecii si-au insusit-o si an modificat-o, iar Gotii au aflat-o intr'o stare
Infloritoare; ea a patruns departe spre Apus.
0 nouit arta a pus stapanire pe lumea europeana In timpul cuceririlor si
a migratiunei popoarelor. Prin Goti, Sarmati qi Huni, stilul greco-sarmatic
devine acel al clasei stapanitoare, at aristocratiei. Dealtfel si in literatura

www.dacoromanica.ro
 CRONICA
477

germane s'au schimbat mult parerile asupra epocii migratiunii popoarelor. Aci,
farm sl mai vorbim de Dopsch, joaca un mare rol a ipoteza gotica *, influenta
pe care marele regat al Gotilor dela Bospor a avut-o asupra lumei germanice:
in marile valuri ale migratiunilor, curentul cultural se indreapta dela Sud-Est spre
Nord-Vest, iar curentul gotic ar fi poate numai o verigA a unui lent mai mare
(v. Historische Zeitschrilt, vol. 133, 1926, p. 532 -533). 1 Dupes cum a spus Boris
V. Farmakovski, Olbia in perioada ei arhaicA a influentat puternic pe Sciti,
iar elementele culturii, transmise de Ionienii din aceasta colonie a Miletului,
au trait multe veacuri si au treat, intre altele, bazele desvoltArii t stilului ani-
mal *, care a avut o covarsitoare insemnatate in evolutia artei noastre populare.
S'au descoperit i legaturile culturii din basinul Mani Negre cu Nordul si Ex-
tremul Rasarit. Rezultatele expeclitiei lui P. K. Kozlov in Mongolia in anul
1924, obiectele aduse de acolo, cu deosebire covoarele si tesaturile cu desenul
lor, arata patrunderea culturii grecesti in regiunile cele mai depArtate ale Asiei.
Astfel ecurentul cultural al lumii grecesti se revArsa larg pe nemarginitul spatiu
al Rasaritului s (G. I. Borovka). Iata cum monumentele de pe trirmul de MiazA-
Noapte al Marii Negre lAmuresc marele rol al coloniilor elenice din aceste parti,
nu numai pentru istoria greceasca, dar i pentru acea universals. Iar decA
asemenea perspective s'au putut deschide istoricului, de aceasta suntem datori
arheologiei, si mai ales studiului antichitatilor din Sud.
(Analele gliinfilice ale Institutului de Istorie a culturii europene, Kiev, Editura
de Stet a Ukrainei, II, 1927, p. 7-11).
Tradus din limba ruse de G. I. Brdtianu

0 bueurie legitima ne determina sa inregistram cateva biruinte ale it Re-

vistei Istorice Romane u in publicistica noastra cu caracter periodic. Nu este
vorba de inraurirea spirituals a ei ; asupra acestui punct s'a pronuntat critica
obiectivA i nadajduim ca va mai avea destule prilejuri de a-si rosti judecata ;
ci de lucruri mai neinsemnate in aparenta. 4 Biserica OrtodoxA Romans *,
spre exemplu, iii tipareste pagina 2 si 3 a copertei dupe normele 4 Revistei
Istorice Romane a (comitet, articole s. a. m. d.) ; hartia ui -a imbunatatit-o.
Insasi gruparea i tiparirea materialului e asemanatoare ; grupa primA for-
mand-o studiile ; grupa a doua, un fel de miscellanea ; grupa a treia recenziile ;
grupa a patra, notitele bibliografice ; i ultima, cronica. Articolele sunt insotite,
in cea mai mare parte, de un rezumat francez. Notitele sunt sistematic orga-
nizate pe categorli dupe: specialitate i inlauntrul fiecarui despartAmant, alfa-
belie numerotate. Apoi sunt tipOrite, ea si recenziile, cu corp 8. In aceasta directie
observatiile se pot inmulti. Chiar e Revista Istorica * i 'Revue Historique
du Sud-Est Europeen t s'au schimbat de doul on la feta dela aparitia a Re-
vistei Istorice Romane a pans scum. Au 4 comitet de directie *, t comitet de
redectie s, hartie superioarA desi d. Iorga spunea la aparitia e Revistei
Istorice Romane *, pe care o socotea luxoasa, ea periodicele ce conducea vor
continua sa spars t in conditiile modeste a cunoscute (Rev. Isl., 1931, p. 151) -
0 greseli de tipar mai putine.

1 E vorba de o notita despre lucrarea lui H. Naumann, Die neue Perspek-

tive. Ein Literaturbericht zum frahgermanischen A ltertum, din Deutsche Viertel-
jahrschrift f11r Literaturtvissenschaft and Geistesgeschichte, IIIt (1925), p. 642-657..

www.dacoromanica.ro
z5
478 CRONICA

Revista Istorica Romans * a aparut in conditii tehnice alese, plecandu-se

dela principiul unitatir organice dintre continut si forma. Grija conducerii
a fost permanent atenta asupra celor mai neinsemnate detail privind in
aceeasi masura atat materialul publicat cat si haina in care apare sub ochii
cetitorilor. Prezentarea estetica a oricarui obiect produce o incantare de care
oricine e satisfacut. Scrisul nu poate face exceptie ; ba tocmai dimpotrivil.
Acesta este motivul care face sa ne bucuram la constatarea ca grija ce se
pune ca Revista Istorica Romana. * sa apara in conditii tehnice superioare
ea/AM imitatori. Nu este insi un simtamant egoist acela ce ne stapaneste fa'cand
aceasta remarca ci bucuria lectorului care citeste cu mai multa placere inca
vreo cateva publicatii prezentate in haine din ce in ce mai curatele. D. Bodin

Institntul Social Roman din Basarabia, infiintat abia acum 3 ani de care
un grup de tineri si foarte constiinciosi cercetatori, desfasoara o activitate ce
merits a fi subliniata. Preocuparea principala a Institutului este cercetarea
realitatilor sociale din Basarabia, in cadrul conceptiilor sociologice actuale.
Cu gandul de a fi utili intregii conduceri publice, care si-a luat sarcina de
a ridica nivelul cultural si economic al satelor basarabene n si cu gandul de a
oferi specialistilor diferitelor domenii, date precise si obiective asupra Moldovei
de peste Prut, fondatorii Institutului ui -au indreptat cercetarile for spre satul
basarabean, urmand ca, in masura posibilitatilor, sa fie cercetate I orasele.
In cadrul acestor vederi, echipele monografice ale Institutului au studiat,
in cursul anilor 1935 0 1936, satele lurceni i Nicani din jud. Lapusna.
Rezultatul cercetarilor a fost prezentat print a) comunicari restranse in
cadrul Institutului ; b) conferinte publice (care s'au tinut pang scum numai
la Chisinau) $i c) printr'un a Buletin *.
Tomul I din acest a Buletin *, aparut in anul 1937, aduce, in cele peste
400 pagini, pretioase si dense studii asupra diferitelor domenii de vieata roma-
neasca din satele cercetate. Nu ne putem opri asupra atator studii si cercetari
ale acestui volum unele sunt prezentate la e notitele bibliografice e , nu
be putem eel putin enunta titlurile, dar adaugam ca, alaturi de cronica Buie-
tinului *, ele sunt o luminoasa dovada despre munca solid& yi constiincioasa,
despre framanta'rile si preocuparile grupului de intelectuali basarabeni din
jurul Institutului pomenit. D. ,Sandru

www.dacoromanica.ro
 INDICE'
actul, formulele lui diplomatice, 75.
adevarul, in istorie, 12.
Albanese, in Piemont, locul de nastere al
lui Cugino, 38 ,Si n. 6.
Albania de Nord, topoare de bronz, 153.
Alexandru Aldea, iarta mst. Bolintinul
de vinarici, 325
Alexandru cel Mare, campania din Dacia,
182.
Alexandru Coconul, inching Simo-Petrii
mst. Bolintinul, 331, 334, 338.
Alexandru Constantin Moruzi, face danii
Prosiei, 393.
Alexandru Ipsilant, face danii Prosiei, 393.
Alexiada, necompleta in ed. Bonn, 138.
Alexie Comnenul, contra Pecenegilor,
145-6.
Alixandru Voda, domneste dupa Dan
Voda in T. R. 27 ani 8 moare in
domnie, 158.
Ana Comnena, despre nationalitatea Pe-
cenegilor, 126; sosirea Cumanilor la
Dunare, 131; asezarea unui a trib
scitic in Paristrion, 137; despre Si-
listra, 139, 140.
Andronache, banul Craiovei in 1594, 22.
Aninoasa, in Dambovita, 326, 333.
Antioh Cantemir, ridicat la domnie de
Iordache Ruset, 31o; data mazilirii lui,
164, 169.
Antologia, despre Romani, 403.
Apostol, fiul lui lane Banul, 18; despre
tatAl sAu, /9.
Nu cuprinde Notitele bibliogratice
15 www.dacoromanica.ro
apprecatio, 298-9.
arenga, 102-12.
Arges, un calugAr de aci autor al unei
cronici muntene, 157.
Arhivele Statului din Bucuresti, poseda.
un perilipsis de hrisoave privind mat.
Bolintinul, 324-5, 337.
Arhondologia Moldovei, valoarea infor-
matiilor sale, 38.
Ardealul, gi Mihai Viteazul, 23; topoare
de bronz, 153.
Asparuch, face un zid dela Dunare la
Mare pornind dela Cernavoda, 137.
`AsAlFpasazade, despre ajutoarele lui
Baiazid la Ankara, 346.
Atanasie, egumen la Bolintin, 33o.
Athanasie, egumen la Bolintin, 331,
334.
Attaliates, despre Tata, 141; suspen-
darea subsidiilor bizantine pentru
Paristrion, 143.
Baia-de-AramA, indica. locul unei mine,
262, 267; inceputul explorArii minelor,
264.
Babinger Fr., birul in Moldova, 414-6.
Baiazid, la Ankara, ajutoarele lui, 340-i.
Balota A., despre Mihai Viteazul, 28.
Barbul, banul din Craiova, moartea lui,
61.
Basarab cel BAtran LaiotA, confirmA pc-
sesiunile mst. Bolintinul, 329.
uncle orientarta se face usor.
480 INDICE
Basarab cel Tanar Tepelus, face danii
Inst. Bolintinul, 329.
Batowsld H., statele balcanice, 400-2.
Badica, boier, taie capul lui Radu Voda
Calugarul cu stirea lui Mehmet bei,
2643.
Banescu N., despre organizatiile roma-
nesti dela Dun Are in sec. XI, 233-4 ;
4 Scitii S Anei Comnena, 134.
Banila, sat, 367.
Barcacila Alex., a gasit sgura de amnia
la Rudina, 262.
Beisan, in Palestina, 253.
Berechet St. Gr., un dic %ionar neogrec-
romanesc, 194-8.
birul, marirea lui, 263.
Bizantul, a stapanit nominal Dobrogea,
136.
Bodin D., viata vi faptele Caminarului
Mario Pietro Cugino, 38-73; biblioteca
Rev. Ist. Rom., 243 ; despre Const. C.
Giurescu, elemente de mandrie natio-
nals, 243; Scoala Romans din Roma,
243-7; al IV-lea congres national de
numismatics si arheologie, 248 ; Atlasul
Lingvistic Roman, 249; un raspuns,
251; note despre Eminescu si Creanga,
282-3; despre Cl. Isopescu, la stampa
periodica romeno-italiana, rectificari
vi completari, 402-4; 474-8.
boierii, latifundiari in vremea lui Mihai
Viteazul, 21; incheie tratat cu Sigis-
mund Bathory peste capul domnito-
rului, 22; influen %a for asupra lui Mihai
Viteazul, 22-4; rolul for in stapanirea
Ardealului, 23.
Bogdan Damian P., diplomatica slavo-
romana in sec. XIV si XV, 74-121,
268-299 ; Babinger, 414-6.
Bogdan hatmanul, ginerele. lui Cantemir
Voda, 305.
Bogrea V., despre pasagiul din Alexiada
privind formatiile politice dela Dunare
in sec. XI, 138; Tat de origina asiatica,
142.
Boldrini Donato, 59.
Bolintinul, mst. disparuta, ava'nd hramul
s Buna Vestire 324, 333J locul mst.,
325 si n. 3 ; inchinata Simo-Petrii, 325 ;
www.dacoromanica.ro
mosiile ei, 325-6; ridicarea ei cel mai
tarziu in /418, 328; daniile primite,
329-32; satele ei in sec. XVII, 332
334-5 ; pentru ultima data pomenita
in 1677, 332; regeste privind trecutul
mst., 333-6; disparuta in sec. XVII,
325.
bolovani, de lemne, 165, 268.
Borelli N., 6o.
Braberis I., 6o.
Bratilov, in Mehedinti, pe Brebina, 261 ;.
ro %ile lui Csop Hanas, 261, 267 ; are
locuitori de origina ungara, 262 ; mi-
nele de amnia din sec. XV, 264.
Bratescu C., despre organizatiile roma-
nesti dela Dunare in sec. XI, 234.
Bratianu G., despre organizatiile roma-
nesti dela Dunare in sec. XI, 134; pre-
cizare la studiul lui Necsulescu cu ace-
lasi subiect, 249; 475-7.
Bucsaui, sat disparut, de pe Arges, 325
si n. 3, 326 si n. 9.
Bucuresti, lupta dintre Vladut Voda of
Neagoe Basarab, 159.
Buranesti, sat in Ialomita, 332, 335,
Buzestii, cronica for despre atitudinea
lui Mihai Viteazul fata de Ardeal, 23..
Cajva, movie in vechiul tinut al Iasilor,
263.
Calaritos, localitate macedoneana, 178.
Callimah, autenticitatea sf aturilor lui, 286_
Calota, frati, &Arnie Prosiei movii, 393,
394-5.
Canini Marco Antonio, 59; colonizarea
italiana in Principatele Rom'ane, 61.
Cantacuzino Andronic, presupusa seri-
soare despre origina lui Mihai Viteazul,
22; invinuit de conspiratie, 25.
Cantacuzino Bella, so %ia lui Lascaris
Rosseto, 300.
Cantacuzino Parvul, in Moldova, 305.
Carianopol, ocupat de Unguri vi Pecenegi,.
244.
Castellinard, despre Cugino, 6o.
Caucas, topoare de bronz, 154
Calimanestii, locul probabil al moth de-
hartie.,_384; Scutiti de s carpa_ dela_
moara de hartie 5, 384, 387.

caminar, intelesul lui in sec. XIX, 43 si
n. 4.
Campulung, intemeiat de Radu Negru,
157; biserica lui Radu Negru, 157;
moara de hartie de ad, 387.
Campul Fomii (Stolojani), schit, 194.
Cedren, despre numarul Pecenegilor ve-
niti la Silistra, 126-7; pradaciunile
acestora in imperiul bizantin, 128.
Cepal Mustafa, vinde o vie lui Tepelus
Voda, 329, 333.
.Cetatuia, schit, 192.
Chalandon, despre pecenegul TatU, 142.
Chalkokondylas, vorbeste despre parti-
ciparea Sarbilor la lupta dela Ankara,
354, 357.
Chiajna doamna, fuge peste Dunare, 162 ;
revine in Bucuresti cu Petru Voda, 162.
Chiajna, fiica lui Alexandra cel Bun,
probabil sotia lui Stanciul Marele, 372.
Clejan, lupta, 160.
Coada Vornicul, omorirea lui, 161.
Colin B., 416-8.
Constantin Brancoveanu, continua explo-
rarea minelor dela Baia-de-Arama, 266,
267; contra lui Constantin Cantemir
din pricina Rusetestilor, 306.
Constantin Cantemir, da mosii de-ale lui
Iordache Ruset lui erban Cantacu-
zino, 305; tainuirea mortii lui timp de
o zi si o noapte, 308.
Constantin Duca, ajunge domn in Mol-
dova cu ajutorul Cupariului, 302 ;
aduce pe Cuparesti in tail, 302 ; trece
in T. R., 302 ; aduce pe Rusetesti cu
el, 302.
Constantin Duca, ginerele lui Branco-
veanu, prigoneste pe Rusetesti, 308 ;
greselile lui, 309 ; mazilit in Dec. 1696,
309; inlocueste pe Antioh Cantemir,
312 ; mazilirea lui, 313.
Constantin Monomahul, ingaduie Pece-
negilor sa se aseze in Paristrion, 125-6.
-Constantin Porfirogenet, despre peri-
colul bulgar, 123 ; impartirea impe-
riului bizantin, 123 ; drumul Rusilor
spre Bizant, 140.
-Corlatele, schit, 194.
corroboratio, 284-7.
www.dacoromanica.ro
481
Costachescu M., face o persoana din
Stanciul hotnogul si Stanciul Staro-
stescu, 359.
Costin N., despre Constantin Ruset, 300.
Costinestii, contra Cuparestilor, 306.
Coruna, manastire, 192.
Cra'ciun I., despre origina lui Mihai
Viteazul, 27-8; bibliografii romanesti,
404 -11.
Creanga I., cugetari, 383.
crisii, de lemne, 165, 168.
Cronica Balenilor, reproduce pe Sza-
mosk8zy despre origina lui Mihai
Viteazul, 13 ; problema paternitatii, 13.
Croscelli, 59.
Crucisoara, schit, 194.
Crystalis Costa, 176.
Csop Hanas (Cop Hanos, Cip Hanus sau
Hanov), concesionar ungur al minelor
dela Bratilov, 262, 267; rotile lui din
sec. XV, 261, 263, 267.
Cugino Mario Pietro, origina lui, 38 ;
negustor, 38; numele lui, 38-9 ; data
nasterii, 39 ; locul nasterii, 39 n. 6 ;
in Alexandria Egiptului, 39 ; la Con-
stantinopol, 39; in Bucuresti, 39-40,
63-4 ; supus sard, 40 ; la Braila, 40 ;
agent al Frantei la Braila, 40; in Ga-
lati, 40; in slujba Consulului englez din
Galati, 40; judecator la Tribunalul de
Comers; din Galati, 4r, 64; profesor
de limba italiana, 41 ; vice-inspector
scolar, 4r; redactor si proprietar al
gazetei Dunarea Il Danubio n, 41,
49, 50 ; obtine rangul de caminar,
42-44; cetacean moldovean, 42; do-
reste sa ocupe un post de cenzor al
gazetelor streine ce infra in Moldova,
42 ; scrie versuri in onoarea lui Grigore
Ghica, 44; scrie a Dislusire asupra ne-
gotului ,Si a legilor lui 5, 52-7; catre N.
Sutu, despre reformele de introdus la
Tribunalul de Cornett 53-4, 65-7;
versuri rostite la inaugurarea bisericii
catolice din Galati, 57, 67-9 ; u Ode n,
58, 69-71; Una allegoria *, 58, 69 ;
caracterul versurilor sale, 59; dupa
1850 nu mai da semne de vieata, 60 ;
firea lui, 6o-1 ; semnificatia incetate-
482 IND ICE
nirii lui moldave, 61 ; caracterizare,
61-3 ; biografia, 64-5 ; vieata si opera,
71-3.
Cull, loc de retragere al Bizantinilor in
fats Pecenegilor si Ungurilor, 145.
Cumanii, in Moldova $i Ungaria, 130-1 ;
sosesc la Dunare, 131 ; cultiva cereale
in Paristrion, 139.
Cuparestii, se alipesc de partida opusa
Cantacuzinilor, 303.
Curt Salam, numele lui Apostol fiul lui
Jane Banul, dupa turcire, 18.
Daci = Unguri, 144.
Dan Voda Negru Voda, domneste 23
de ani, 157; ucis de Satman ( I),
domnul SArbilor, 157.
Dandul, feciorul lui Tepelus VodA, omorit
de Sasi, 158.
Dark& istoric ungur, despre Istoria Ro-
manilor, 136-7; teoria lui Iorga pri-
vind formatiile ronianesti dela Dunare
in sec. XI, 137-8.
datum, 287-98.
Darstorul, totdeauna in puterea bulgara,
dupa Zlatarski, 136.
Dealul, mst. Mut& de Radu cel Mare, 158.
Debelo brdo, depozit de topoare de bronz,
155.
Decei Aurel, problema participarii lui
Mircea cel BritrAn la batalia dela An-
kara, 339-357.
Densusianu Ovid, Tatos n'are legatura
cu Tatul, 142.
Dimbovita, pe valea careia a coborit
Radu Negru, 157.
Dimitrie Cantemir, ridicat de prieteni in
scaunul Moldovei, 308 ; se casatoreste
cu Calandra, fiica lui Serban Canta-
cuzino, 312 ; nu are incredere in Ior-
dache Ruset, 32o-r.
Dimos Coletis, 178.
dispositio, 116-21.
Dobrogea, a apartinut vechiului im-
periu bulgar, dui:A Dark6, 137; popu-
latia din sec. XI, 149.
Dobromir banul, omorirea lui, 1o.
Donat I., fundatiunile religioase ale
Olteniei, 191-4.
www.dacoromanica.ro
Dragul Stolnecul, omorirea lui, 161.
Draganu N., despre Tattl, 142.
Draghinu (?) postenel ( I), th'ierea lui, 161._
Dragoesti, Valcea, locul de nastere al lui
Mihai Viteazul, 28.
Dristra, la Ana Comnena, 131.
Dukas, despre lancierii sarbi la Ankara,
354, 357.
Dukas Triantafillos, cants participarea
Romiinilor din sudul Dunarii la revo-
lutia lui Caragheorghevici, 391-2.
Dumitru, omul lui Danciu feciorul lui
Tepelus, omorit de Sasi, 158.
Dunarea - I1 Danubio, 48-52, 4o2 -3.
Duz-oglou, familie tarigradeanA, inru-
ditA cu Cugino, 39.
Dvoicenco E., B. P. Hasdeu, 188-9.
Efrosin, egumen la Bolintin, 331.
Eftiminie, calugarul, boteaza o seams_
de Pecenegi, 127.
Elefterudakis, despre Vlaho-Livadi, 390._
Elhoveani, sat in Vlasca, 331.
Elhovetul, mosie, 33o.
Elian Al., roan Vilaras ti. Aromanii din
Siraco, 17o-9 ; despre Berechet St._
Gr., un dictionar neogrec-romAnesc,
rectificari, 194-8.
Eminescu M., traduce din Ovidius, 382-3.
Enforbenos Gh., conduce flota bizantinl
contra Pecenegilor, 145.
Engel, socoate pe Tata conducator Pe-
ceneg, 142.
Enos, 147.
Epirul, rascoala din sec. XVI, 25.
exchatocolul, 74.
Evangheliarul dela Bistrita:, din 1512,
396.
Eascanii a pe Crasna , sat, 36o, 362.
Ferent I., considers pe a Scitil * Anei
Comnena drept Cumani, 136.
Filipescu, Constantin Capitanul, nu e
autor al Cronicii 3311enilor, 13.
Filitti I. C., publics un doc. din 1606
despre Voica doamna lui Patrascu
Voda, 6 ; rectificari istorice, 398-40o,
Florian, Celestine a, traducere de Co-
stache Negruzzi, 374
 INDICg
forma obiectiva, in redarea actelor, 76-7;
subiectiva, 76.
Frasinetu, dat Coziei in 1601, 20, 30.
Galatii, intre 1829 si 1859, 44-7; Pare-
cerile din iarna 1847/48, 57.
Galot Vornicul, vicleneste pe Vlac lut
Voda, 159.
Gane C., despre 4 Tudora, frumoasa
crasmarita si relatiile ei cu Patrascu
eel Bun, 19.
Gaster M., fragmente dintr'o cronica a
T. R., 156-63.
Gavrilita Vornicul, 305; in T. R., 305.
Gazeta Brailei, 48 i n. 4.
Gazzetta Piemontese, despre Principa-
tele Romane, 403.
galeata (galetarit, cablarit , dijma de
grane in T. R., 255; &eta de paine,
163.
genealogiile false, caracteristice veacului
XVI, 8.
Georgescu-Tistu N., despre I. Craciun,
bibliografii romanesti, completari, 404-
II.
Geto-Dacii, vazuti de Iorga, 181-2.
Geymet Bartolomeo, consul sard, 50.
Gheorghe Hangerli, face danii Prosiei, 393.
Ghiacioiu V., din ineditele lui Costache
Negruzzi, 373-81.
Ghibanescu Gh., identifica pe Stanciul
hotnogul cu Stanciu Starostescu, 359.
Gioga-Sinefache N., origina etnica a lui
forgache Olympiotul, 388-92.
Giurescu C., despre paternitatea Cronicii
13alenilor, 13 ; cunostintele sale asupra
dreptului, 400.
Giurescu Constantin C., formatiile poli-
tice dela Dunare din sec. XI,134-5,
151; despre N. Iorga, la place des
Roumains dans l'hist. universelle,
I, r8o-4; elemente de mandrie natio-
nala, 243; ilisul, 253-7; existenta
mst. Bolintinul in sec. XV, 324, 337;
despre I. C. Filitti, rectificari istorice,
398-400; ce aduce nou a sa a Is-
toria Romanilor 0, 398-400; despre
viata si opera lui Iulian Stefanescu,
72 -4.
www.dacoromanica.ro
483
Glavadoaga, mst., ridicarea ei, 158.
Glykas, despre Uzi, 129.
Goloe, localitate in Balcani, 145.
Gontea (-gea? paharnicul, taierea lui,
163.
Gordian III, un monument in cinstea
lui, 34.
Gorj = Jiul inferior, pentru Iorga, 184.
gostina, instituirea ei, 163.
Grecescu C., despre V. Papaliagi, Di-
mitrie Pamperi Moscopoleanul, corn-
pletari bibliografice, 189-91 ; despre
I. Donat, fundatiunile religioase din
Oltenia, intregiri si adause, 191-4 ;
despre V. Grecu, carti de picturd bi.
sericeasca bizantina, 411-4.
Grecii, rascoala contra Turcilor in sec.
XVI, 25.
Grecu V., carti de pictura bisericeasca
bizantina, 411-4.
Grumat (1),1upta lui Radu dela Afumati
cu Mehmet bei, 16o.
Gusi (Ogusi), denumirea araba a Uzilor,
411-4
kladidi, despre lupta dela Ankara,
351-2.
Hali (Tata , ar fi rusul Oleg, dupa Va-
silievskij, 132 ; deosebit de Tata, dupa
Banescu, 134.
Heidenstein, despre origina lui Mihai
Viteazul, 12.
Heuzey, despre Vlaho-Livadi, 389.
Hirina, 147.
Ialomita, biruinta lui Mircea eel Mare
asupra Turcilor, 258.
lamboli (Dambolis , localitate in Balcani,
145.
lane Banul, fata de legaturile sorei lui cu
Patrascu eel Bun, 5 ; biet negustor
sarac pe vremea lui Patrascu, 6;
unelteste moartea lui Petre Cercel, zo.
Ianos, craiul Ungariei, ajuta pe Radu
dela Afumati venind liana la Pitesti,
161.
Iazerul, schit, 193.
Idier D., colaborator la Dunarea , 50,
Idris Bitlisi, despre lupta dela Ankara,
348 50.
 INDICE
484
Mak, 346.
Ilfov, semnificatia numelui, 183.
114111, impozit vechi in Moldova, pome-
nirea lui in documente, 253 ; dupa
Tiktin, 254; dupa Iorga, 254; dupa
Filitti, taxa de pescuit, 254 si n. 8;
dupa Costachescu, 254; dupa Bogdan,
254, dupa Melchisedec, 254; dupa
Ghibanescu, monecia, 254; dijma de
grane in Moldova, dare mai veche
tariff, deriva din
decat intemeierea
tat. iiliis, 255, 257; a ilisul de graamte
256; dijma in genere, 256; se da din
to una, apoi in bani, 256; pomenit
pentru prima data la 1 Aug. 1444, 257.
ilisar, 253.
Imperiul Bizantin, impartirea admini-
strative si militara, 123.
Inatesti, schit, 192.
inscriptio, 99-10 I ,
interventio, 112-4.
intitulatio, 79-99.
invocatio symbolica, 77.
invocatio verbalis, 78-9.
loan, egumenul dela Tismana = loan
Monahul din 1613, 28.
loan Albert, aresteaza pe solii Moldovei,
186; cere inlocuirea lui Stefan cel
Mare, 186.
Ionascu I., descopere un doc. din 1622
privind origina lui Mihai Viteazul, 15;
vechimea mst. Bolintinul, 323-38.
Iorga N., origina polemicii cu Panaitescu
despre Mihai Viteazul 1-3 ; Mihai
Viteazul lipsit de ideal, 3 ; despre poli-
tica barbara si neinteligenta a lui
Mihai, 3; Mihai a n'a fost o inteligenta
politics , 3; Mihai Viteazul condo-
tier n, 3 ; nu era indrituit s apere pe
voevodul muntean, 3 ; Mihai is bani
dela boieri, 3; acelasi daruie boierilor
taranimea, 3 ; romanticii despre Mihai,
3 ; denatureaza citatele, 3 si n.
cauza schimbarii sale fata de Mihai,
4 ; Tudora so %ie morganatica * a lui
Patrascu cel Bun, 5 ; ignoreaza doc.
publicate, 6; despre dusmanii nefiresti
intre frati, To ; contraziceri privitoare
la varsta lui Mihai Viteazul in 1583,
www.dacoromanica.ro
It ; despre paternitatea Cronicii Bale-
nilor, 13-4; rastalmaceste actul din
1662 privind tineretea lui Mihai Vi-
teazul, 16-7; citeste a Marula fata
femeii din Targsor n in loc de mst.
Tismana, 17; lauds pe cei care defai-
meaza tineretea Teodorei mama lui
Mihai Viteazul, 19; lauds pe C. Gane,
defaitnatorul n familiei lui Mihai Vi-
teazul, 19; editor de documente, 27;
despre organizatiile roma.nesti dela
Dunare in sec. XI, p. 132-3 ; i,Si re-
cunoaste greselile, 18o-1; la place des
Roumains dans l'hist. universelle, I,
180-4; nu mentioneaza pe Dromihete
ca rege dac, 182; greseli de cronologie,
183 ; nu este un spirit stiintific si sin-
tetic, 184.
Iorgache Olympiotul, e roman, 392; din
Vlaho-Livadia, 388.
Iw, influenta bizantina prin filiera bul-
gara, 96.
Isopescu Cl., la stamps periodica romeno-
italiana, 402-4.
istoria, definitie, 2.
Italienii in Principatele Romane, 61;
versificatori, 59-60.
derinich G., redactor la Dunarea ,
50.
joldunar, 2 53 ,
Junimea, un album necunoscut, 382.
Justi F., nume iranice, 142.
Kangar = Pecenegi, 126.
Keghen, conducator peceneg, x 5o ; ajunge
la Silistra, 126, 137; devine patriciu,
127; invinge pe Tyrach, i27-8; omorit
de acesta, 129.
Kolo (pl. Kola), roata, slujia la explorarea
minelor, 259, 261, 267.
Kulakovskij, despre organizatiile politice
dela Dunare in sec. XI, 132.
I;
Kutesk, han cutnan, 144.
Lainici, schit, 193.
Lambrino S., inscriptie si relief dionisiac
la Tomi, 32 - -7.
Larissa, mitropolitul inlaturat de Greci
pentru uneltiri in sec. XVI, 25.
 INDICE
Lascaris M., crede ca Iorgache Olympiotul
e grec, 388.
Lazarevici, Stefan qi Vuk, luptg Ia An-
kara, 355, 356.
Laz oglu = Vuli; oglu, 353.
Lazor, fratele lui Stanciul Marele, 363.
Lebunion, lupta, 148.
Lewocza, intalnirea intre loan Albert si
Vladislav al Ungariei cu privire la
Moldoveni, 186.
Lomellina, provincie in Piemont, 39.
loviste, intelesul cuvantului, 183.
Lubienecki, sol polon Ia Mihai Viteazul,
22.
Lupu Bogdan, osandit 5i iertat de Poarta,
312.
Lupul # Colivarul , vistiernic in Moldova,
165.
Macedonia, rascoala contra Turcilor in
sec. XVI, 25.
Mehmed bei (Mihrid ungurul?), ajuta
pe Neagoe Basarab sa is domnia,
159.
Mait (1. Mateiu) Vodg batranu Basarab,
domneste 16 ani, inchina Cara Turcilor,
158.
Mait VodA Basarab, domneste la Targo-
viste, luptele dela Necopoe pi Fantana
Tiganului, moartea lui, 16x.
Malu Spart, sat in Vlasca, 331, 335.
Manicheenii, propaganda for in Filipo-
poli, 143.
Maniu V., despre colonizari italiene in
Principatele Romane, 61.
Manole, boier al lui Mait Basarab,
16r.
Marcea Postelnicul, cariera lui, 396-7;
dame un evangheliar Bistritei, 396.
Marcu, fiul lui Petru Cercel, sprijinit de
Mihai Viteazul, xo.
Marele Preslav (Megalopolis), 146.
Maria, sotia lui Iordache Ruset, inmor-
mantata la Barnova, 304.
Marsini Lago, 59.
Matei Basarab, incepe explorarea minelor
dela Baia-de-Aramg, 264, 267; le con-
cesioneazg unor sarbi, 266; confirmg
.mnchinarea fatA de Simo-Petra a Bolin-
www.dacoromanica.ro
485
tinului, 331-2 ; data terminarii morii
de hartie, 385 ; intemeiaza mai multe
fabrici de hartie, 386; filigramele har-
tiei vremii, 386; scuteste slobozia
CalimAnesti de b carpa dela moara de
hartie, 387-8.
Mathieu Francesco, si Cugino, pe che-
stiunea cetateniei sarde a celui din
urma, 42 ; despre Cugino, 60.
Mavrocatalacon N., comandant suprem
bizantin, bate pe Tzeglia si Solomon,
145
Marza, fiul lui Stanciul Marele, 369.
Mehmet bei, pradA T. R. in spre apa
BuzAului la 2 Mai, 16o; numit domn
in Muntenia, 16o; luptele cu Radu dela
Afumati, 16o-r.
Mehmet Zalm, despre lupta dela Ankara,
352-353.
Megidemus, fiul lui omorit de o femeie
scita, 147.
Meniac, capetenie cumank 148.
Mercer, jurnal comertial al portului
Brailei, 402.
Merlo, negustor in Alexandria Egiptului,
39.
Miclescu-Prajescu I. C., Stanciu Parcalab
de Hotin 5t Stanciul Marele, 358-72.
Mihai, boier al lui Mait Basarab, 161.
Mihai Racovitk verifica actele domniei
lui Antioh Cantemir, 165-6 ; domn in
Moldova, 313, 34.
Mihai Viteazul, origina polemicii Iorga-
Panaitescu despre el, 1-3 ; creatie
autohtong, 2 ; origina lui, 2 ; gi boierii,
2 ; condotier, 3 ; politica sa a barbarg
gi # neinteligenta fats de Ardeleni, 3 ;
n'a fost o # inteligentg politica , 3 ;
lipsit de ideal, 3 ; fiu legitim al lui
PAtrascu, 5 ; pang la 1593 n'a fost con-
siderat ca fiu de domn, 7 ; marturii
interesate despre origina lui dom-
neascg, 7-8 ; nascut in 1558, chip&
moartea lui Pgtrascu, 9; i Petru
Cercel, ro ; se arata ca frate al lui
Petru Cercel deli nu era, to; fiul lui lane
Banul, r 2 ; origina sa nedomneasca, / 2 ;
# negutatoriu boiarin la Floci, 15,
16, nota i ; inlatura pe Greci din di-
486 INDICE
van, 22 ; stapaneste Ardealul sub im-
pulsul boierilor, 23; ostas al credintei,
23; explicat de faptele interne, 24; 0
revolutia crestina din Balcani, 25;
izvoarele legendei lui, 28.
Mihai Voda, domneste 29 ani (WO
Radu Negru, 157.
Mihail Comisul, boier al lui Mait Basarab,
161.
Mihail, fiul lui Athanasie, conducator al
Paristrionului la venirea lui Keghen,
127.
Mihail Vornicul, taierea lui, 163.
Mihne Voda, domneste 2 ani farii 3 luni,
taie multi boieri, fuge la Sibiu, unde
e omorit, 158.
Mi line Voda, domneste 6 ani, lupta la
Tura MArzii, face mst. Tutan (I),
a doua domnie incepe la 20 Mai, pune
dajdii grele, fuge in Tara Ungureasca,
163.
Mihnea, biv vel stolnic, cambia Ia Ocne le
Mari, 384, 387.
Nlilinea Turcitul, pune Ia cale moartea
lui Petru Cercel, 10; isi ia ca sfetnic
pe Mihai Viteazul, 2o.
Milco baiasul, probabil concesionarul
dela Baia-de-Arama in timpul lui
Brancoveanu, 266, 267.
n,inciuna, in istorie, 12.
Mira Calugarul, ia domnia in ziva nas-
terii sf. Preddeeu ( I), e trimis 1a
Tarabui ( I , p. 263.
Mires Voda batran, zideste Cozia, 158;
domneste 19 ani si moare in domnie,
258.
Mirea Voda, invins la Gheorghita de
Vladut Voda, 158-9; fuge la Tarigrad,
59.
Mirda VodA, domneste cu steag dela
Poarta in Bucuresti dela 26 Mart.,
lupta dela Perisu, domneste 8 ani, 262;
a doua domnie, lupta dela Manicesti, a
treia domnie de un an si jum., wort
in Sept. 7068, 162.
Mircea eel BA:trim, datarea a 3 doc. date
Tismanei, 26o-2, 267; Ingadue lucrul
in mine pe la 1392, 262; bate monete
de arama, 263; concesioneaza minele
www.dacoromanica.ro
dela Bratilov si zeciuiala o da Tismanei,
263, 267; cunoscut ca Mir6e, Mir6a
11-1-60, Mirdji, Iflak Beyi in cronicele
turcesti, 354, 356-7; izvoarele nu-1
pomenesc ca luptand la Ankara, 355.
Mlastinile Uzilor = Uzo-Limna, 129.
Moise Voda, feciorul lui Vladislav VodA,
domn dela Poarta, domneste 1 an si
jum., lupta dela Viisoare, peirea lui,
262.
Monor, sat in Nasaud, unde s'a gasit un
topor de bronz, 154.
Mutaf6iev P., despre formatiile politice
dela Dunare in sec. XI, 135; origina
turanica a lui TatA, 142.
Musatescu Patru, face daruriProsiei, 393.
narratio, 214-6.
napaste, bir pus de Mihnea Voda, 163.
Neaga, jupaneasa Marelui Vornic Mitrea,
face danii mst. Bolintin, 330-1.
Neagoe Basarab, face danii Bolintinului,
329.
Necsulescu C., formatiile politice dela
Dunare in secolul XI, 122-51.
Neda I. M., schitul Prosiia din Arges,
392-5.
Negoe dvornicul, taierea lui, 261.
Negoit voevod, ajutat de Parvulesti, ia
numele de Basarab, invinge pe Vladut
Voda, infra in Bucuresti la 1760, se
caeste la Tarsor de moartea lui Vladut,
ridica mst. dela Arges, domneste 8 ani
si 8 luni, e ingropat la Arges, la
7069 ( l), 159.
Negru Voda si Dan Voda, domneste 23
de ani, ucis de Satman (I) domnul
sarbilor, 157.
Negruzzi C., ca traducator al lui Florian,
374-6, 380-I.
Nemeth G., despre TatA, 142.
Nestor, trimis sa potoleascA orasele din
Dobrogea, 243; trece de partea rAscu-
latilor, 143; se aliazti en Tatii, 242.
Nesri, despre lupta dela Ankara, 347-8.
Nichifor, conducAtor al finantelor Bizan-
tului, 143.
Nichifor Melissim, executA o recrutare-
pentru intampinarea Pecenegilor, 47.
 INDICU
Nicolae Mavrocordat, invinueste in divan
pe Iordache Ruset, 319-20; chiamA
pe Rusetesti in Cara, 319.
Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai Viteazul,
discu %ii asupra numelui, 9.
Nicolaescu St., filiatia lui Mihai Viteazul,
28.
Nicoleanul, colaborator la ti Dunarea ,
50.
Nicolini D. I., 59.
Nicoloiancos, 178.
Nicopoe, lupta lui Mircea cel Batran cu
Baiazid, 158.
Oana, dvornic de Suceava = \Tana dela
Tulova, 363.
Odobescu Al., dateaza gresit Evanghe-
liarul dela Bistrita, 395-6.
osluhl, 253.
Oslit (Oslit-Osal), capetenie a Cumanilor,
invins de Unguri, 131, 139.
Pahomie, si alti macedoneni inalta un
balon langa Ianina, 173, 178.
Palade Ion, adunarea dela nunta lui
contra domnitorului si a Rusetestilor,
307.
Paleolog Laurentiu, arhiepiscop, faga-
dueste o rascoala a Grecilor in see.
XVI, 25.
Pamphylon, ocupat de Bizantini, 145.
Panaitescu P. P., in jurul lui Mihai Vi-
teazul, 1-31 ; despre Panaioti Zepos,
co3icele de legi ale lui Alexandru
Ipsilant, 185-6 ; despre Fryderic Papee,
loan Albert, 186-7; despre Stahl si
Bogdan, paleografia slavo-romans,
187-8 ; despre E. Dvoicenco, B. P.
Hasdeu, 188-9; al V-lea congres de
studii bizantine la Roma, 247; minele
de aramA ale lui Mircea cel Bateau,
258-67; despre Batowski, statele bal-
canice, 400-2.
Papacostea V., doua latnuriri privitoare
la studiul lui Al. Elian despre loan
Vilaras si Aroma'nii din Siraco, 249-51.
Papahagi V., loan Vilaras si Aromanii
din Siraco, 17o-79; Dimitrie Patnperi
Moscopoleanul, 189 -91.
www.dacoromanica.ro
487
Papee Fryderik, loan Albert, 186-7.
Paraschiv Logofatul, 163.
Paristrionul, in sec. XI, 137-8.
Paul de Alep, despre explorarea minelor
dela Baia-de-Arama, 264-6.
Patrascu Voda cel Bun, in scaun la Bucu-
resti, in SambAta Pastilor din al treilea
an de domnie trece in Tara Ungureasca
si aduce din Liov pe Havela si fiul ei,
mai domneste un an dupa aceia,
moare la 24 Sept., 162.
Parvulestii, fug la Tarigrad de uncle aduc
dome pe Vladut Voda, 158; aleg down
pe Neagoe Basarab, 159.
Pecenegii, ocupa Moldova pana. la Siret,
125 ; patrund in Atica, 125; se aseaza.
in Paristrion, 125-6, 15o; diverse de-
numiri sub care apar in istorie, 126;
erau Turd., 126 ; supusi de Uzi, 129 ;
sub acestia pierd calitatile razboinice,
13o ; sdrobesc pe Uzi, 13o ; hiving pe
Alexie Comnenul, 146; dusmani ai
Bizantului, 146; in cearta cu Cumanii,
146-7; in Alexiada, 146-7.
Perisu, lupta lui Mircea Voda cu boierii,
data ei, 161-2.
Petrosan Dragon, data Evangheliarului
dela Bistrita, 395-7.
Petru Voda cel Tamar, face danii mst.
Bolintin, 33o.
Petra Voda Cercel, gi Mihai Viteazul, 10 ;
nu chiama in sfat pe acesta, to; fiu
legitim, zo; feciorul lui Petru Voda, is
domnia la 29 Aug. 1092, ridica biserica
din Targoviste, tidied bind si institue
gostina, fuge in Ungaria, domneste z
ani Para 3 luni, 163.
Pilea Logofatul, face mst. Bolintinul,
327, 334, 337; 0-i face danii, 326, 333;
in sfatul domnese al lui Mihail I
(1418-20 , 327 si notele ; se pare ca
a murit in lupta dintre Mihail $i Dan,
328.
Pilesti, sat in Ilfov, 327 si n. 2, 334 ;.
movie datA Bolintinului, 329.
Pliscova, localitate in Balcani, 145
poena spiritualis, 269-78.
poena temporalis, 278-84.
Poenari, ridicarea cetlitii, 158.
488
Polovti, numele slaw al Cumanilor, 139.
Popescu Dorin, doua topoare de bronz
din Romania, 152-5.
Popescu M., fabricele de hartie ale lui
Matei Basarab, 384-8.
Popescu Radu, despre origina lui Mihai
Viteazul, ir ; mama Voevodului, 11 ;
autorul cronicii Balenilor, 13 -4; Si
Szamoskozy, 15.
Popescu Stelian, intervine in polemica
Iorga-Panaitescu, despre Mihai Vi-
teazul, 2.
Preda Voda, fratele lui Neagoe Basarab
ia domnia T. R., nedorit de boeri, cere
zadarnic ajutorul lui Mehmet bei, se
lupta cu pretendentul sustinut de
boieri la Targoviste, piere in lupta, 159.
promulgatio, 112.
proprietarii mid, decad sub Mihai Vi-
teazul, 21.
Prosiia, intemeierea schitului de catre
calugaritele Anastasia si Bogoslava
venite din Ardeal, 393; pe apa Valsa-
nului, 393 ; desfiintata pe la aoo-
aro, 394.
protocolul, 74.
Radu dela Afumati, ridicat domn de
catre boieri, birue pe Mehmet bei, e
invins de acesta la Clejan, fuge in
Ungaria, invins la Grumat ( I) tot de
Mehmet bei, 160 ; din nou in Ungaria,
cu ajutorul lui Ianos craiul vine in
tarn, se inchina sultanului la Tarigrad,
omorit la Ramnic in 7037, 161.
Radu Paisie, bunic al lui Mihai Viteazul,
28.
Radu Voda, ce iau zis Ilie, lupta dela
Manicesti, domneste 7 luni, gonirea
lui, 162.
Radu Voda cel Mare, domneste 15 ani,
158.
Radul Comisul, fratele lui Coada Vor-
nicul, omorirea lui, 161.
Radul Negru, vine din Ungaria, 157;
domneste 24 de ani, 157; moare in
domnie, 157.
Radul Voda, luptele dela Necopoe si
Fantana Tiganului, domneste 9 ani si
www.dacoromanica.ro
INDICE
8 luni, se duce la Tarigrad si de aci
e trimis in Egipt unde moare, 161.
Petra Voda cel Frumos, face mst. Tin-
ganul, 158 ; domneste 15 ani, 158.
Radu Voda ce iau zis Calugarul, de peste
Buzau, ridicat de boieri, birue pe Preda
la Ta'rgoviste si ia domnia, prins de
Mehmet bei, 159 ; si omorit, 16o.
Rally Dionisie, sfatuitorul lui Mihai Vi-
teazul pentru cruciada, 25.
Rambaud, despre caracterul impartirii
imperiului bizantin, 223.
Radulescu-Motru C., apara adevarul
stiintific, 2.
Ramnecul Sarat, lupta dintre Tepelus
Voda si Stefan al Moldovei, 158.
Razboiul, munte in Buzau, unde s'a gasit
un topor de bronz, 152.
Razvad, sat in Dfimbovita, 326, 333.
Republica Romans, 403.
Rosetti R. Ioana, Iordache Ruset, 300-
32.
Rosetto Lascaris, mare logofat al Pa-
triarhiei de Constantinopol, 300.
Romanesti, lupta dintre boierii lui Mircea
Voda si cei pribegi, 162.
Romanii din sudul Dunarii, partrcipa la
miscarile din sec. XIX, 390-I.
Rozali G., colaborator la 4 Dunarea , 5o.
ruda, minereu, 259, 267.
radar, miner, 259, 267.
Rudina, sat in Mehedinti, 262.
Ruhl Celebi, despre lupta dela Ankara,
350-1.
rumen, 400.
Ruset, origina familiei, 300 ; arborele ge-
nealogic, 301; Antonie, vine in Prin-
cipatele Romane, 300; ajunge domn
al Moldovei in 1675, 300 ; Constantin,
vine in Principatele Romane, 300 ;
cupar pe vremea lui Vasile Lupu, ajuta
pe Duca Voda sa ia domnia, 300;
capuchehaie a lui Duca la Tarigra d,
302 ; lordache, probabil informeaza pe
Mihail Racovita de mazilirea lui An-
tioh Canternir, 263-4, 167 -70; fiul Cu-
parului, avea 4 frati, Soo; mare po-
stelnic in T. R., 302 ; se casatoreste cu
fiica lui Dabija Voda intrand in sta-
 INDICE
panirea a 3o de sate de zestre, 303;
caimacam in T. R., 3o3; urmeaza pe
Duca Voda in Moldova, 303; se casa-
toreste cu Safta film lui Mihai Raco-
vita hand ca zestre 61 de mosii, 304;
nu este cunoscut pentru epoca 1678-85,
304; pries de Cantemir Voda e chinuit
si supus la plati, 305; fuge in Ungaria,
305; la Constantinopol, 305; mare vi-
stier, 305, 310; cumparA mosii, 306,
310ir ; sfatueste pe Cantemir sA
omoare pe Costinesti, 307; imprumuta
pe boieri cu bani, 307; intriga contra
lui Constantin Duca, 3o9; caimacam
in Moldova, 310, 315, 32o; are 5
baieti pe care-i creste la colegiul iezuit
din Iasi, 31/ ; osandit la moarte dar
iertat, 3/2; fuge in Polonia, 312; mare
vornic de Cara de jos, 312, 314; inchis,
315, 319; lista mosiilor lui, 316-18; la
Sneatin, 319; moare pe la 1720, 322;
Lascarache, mare spatar in T. R., 302;
Manolache, urmeaza pe Duca Voda in
Moldova, 3o3; staroste la Putna, 305;
capuchehaie la Poarta, 310; vel po
stelnic, 310; Nicolae, fiul lui Iordache,
trece la catolicism, 311; se casatoreste
cu Ancuta Brancoveanu, 314; Scarla-
tache, gramatic in T. R., 302; .,Stefan,
fiul lui Manolache, 308; Rusete.5tii
Cuparestii, 302; legAturile lor de ru-
denie, 310.
Rusia de sud, antichitati, 475-7
Sabinia Tranquillina, sofia imparatului
Gordian al III-lea, 34.
Sacea, supusese pe Pecenegi, dupa Mu-
taf6iev, 135.
Safta, fiica lui Iordache Ruset cu Maria,
304; se casatoreste cu Ilie Catargiu,
311.
Safta, jupaneasa lui Iordache Ruset,
urmarita de erban Cantacuzino, 305.
Salino, avocat, 57.
salutatio, zo1 -2.
Samuil, tarul Bulgarilor, in lupta cu
Bizantul, 124.
sanagele, 162.
sanctio, 268-9.
www.dacoromanica.ro
489
*Satul pe Crasna 5, 36o, 362.
Sata, stApanitorul unor orase din Pari-
strion, 139, 140; cucereste Vicina,
143; nume turanic, 149; sef peceneg,
150.
Satzas, la Ana Comnena, 131.
Sauromati = Cumani, 144
Sava, egumen la Bolintin, 329, 334
Sava Aurel V., despre schimbarea de
domnie in Moldova, 163-70.
SArcu A., pune la dispozitia lui Gaster ms.
unei cronici romanesti, 156.
Scitia minors, arta din sec. III, 37.
Scitii, Anei Comnena, erau Uzii, dupa
Zlatarski, 136; Cumani, dupa Ferent,
136; Pecenegi, dupa Dark6, 137; sunt
Pecenegi, 140, 149.
Selte, conducator peceneg, nu se supune
Bizantului, 130, 142.
Serbia, minele de aroma, medievale,
258.
Sesthlav, la Ana Comnena, 131 ; bulgar,
dupa Mutafeev, z35; stapanitorul
Vicinei, 139, 140; cucereste cateva
orase in Paristrion, 143; nume slay,
149; sef peceneg, 150.
Sfatul Sci %ilor = Dealul lui Simion,
145.
Sickel Th., von, face distinctie intre pro-
tocollum si eschatocollum, 74 n. 2.
Sidera, localitate in Balcani, 145
Silistra (Dorostolon, Darstra, Dirstor),
in sec. XI, /39; da semne de indepen-
denta sub Bizantini, 142-3.
Simion, tarul bulgar, ataca pe Bizantini,
122.
Sion Const., despre Cugino, 38.
Siraco, date despre comuna, 176-7.
Sitno, depozit de topoare de bronz,
155.
Skoteinos, ocupat de Unguni sf Pecenegi,
145.
Skutari, tip de topoare de bronz, 153.
Shylitzes, despre Uzi, 129; misiunea
Vestarhului Nestor la Dunare, 141 ;
neglijarea soldafilor dela Istros de
care Bizant, 143.
Societatea ItalianA FilodramaticA, tine un
teatru la Galati, 57.
490
Solomon, conducatorul a Dacilor n, 144;
voevod roman dupa Iorga, 144; se
aliazii cu Tzegla contra Bizantului,
144; moartea regelui ungur, 145.
Sparta, rascoala contra Turcilor in see.
XVI, 25.
Stahl si Bogdan, manual de paleografie
slavo-romans, 187-8.
Staico paharnicul, 306.
Stanciul hotnogul, parcalab de Hotin,
359-363 ; nu e aceeasi persoana cu
Stanciul Starostescu, 36o, 362.
Stanciul Marele, data nasterii, 363; fiul
lui Ivan Dvornic, 363-70 ; postelnic
intre 1439 si 1443, 364; parcalab de
Cetatea-Alba, 365; apart ca Stanciul
frate cu Lazor , a Stanciul postelnicul ,
Stanciul , a Stanciul parcalabul ,
Stanciul parcalabul de Cetatea-Alba n,
365-6; probabil ginere al lui Alexandru
eel Bun, 374; moare la 8 Aug. 1479
Dumineca seara, 369.
Standu, boier pribeag, 163.
Stan6ul Logofatul, taierea lui, 163.
Stanojevid Stanoje, despre minele din
Serbia Medievala, 258.
Stanila Vornicul, omorirea lui la 7 Aug.,
162.
Stoia logofatul, 33o.
Stoica logofatul, indeamna pe boieri sa
aleaga domn pe Radu dela Afumati,
16o.
Stolojani (Campul Pomii), schit, 194.
strateg, la Bizantini, 123.
streinii, despre origina lui Mihai Viteazul,
12.
Stroe pribeagul, boier al lui Mait Basarab,
161.
Stroe Spatarul, omorirea lui, 161
Studeni %a, data Coziei in 16ox, 2o, 3o.
sulgin, 253; taxa asupra earnii, 255.
Synesius, atrage pe Pecenegi de partea
Bizantului, 747.
SzamoskOzy St., despre origina nedom-
neasea a lui Mihai Viteazul, 12.
giandru D., 478.
andru Hatmanul, moartea lui, 158,
Sarpatesti, lupta, 762.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Serb, 400 ; Serbia mai veche decat domnia
lui Mihai Viteazul, 21.
Serban Cantacuzino, sustine pe Cantemir
la tronul Moldovei in schimbul omo-
rirei lui Iordache si Manolace Ruset,
304-5 ; urmareste de moarte pe Ior-
dache Ruset, 305.
Stefan cel Mare, ar fi tradat pe Ioan
Albert, 187.
Stefanescu Iulian, moartea lui, 251; 472.
Tallgren, despre topoarele de bronz din
Rusia, 154.
Tatichios, contra Pecenegilor, 147.
Tata (Tat, Tatusi, Tatos, Tatrys, zis si
Hall), la Ana Comnena 131 ; ar putea
fi Peceneg, dupa Vasilievskij, 132 ;
deosebit de Hall, dupa Iorga, 132 ; in-
seamna tatal, dupa Iorga si Banescu,
734; supusese pe Pecenegi, dupa Mu-
tafeiev, 135 ; conducator peceneg dupa.
Giurescu, 135 ; stapanitorul Silistrei,
139, 143; la Attaliates, 141; sef al Pe-
cenegilor, dupa Zonaras, Tomaschek,
Engel si Chalandon, 741-2; intre Tatos
si Tatul nu e legatura, zice Densu-
sianu, 142 ; Tat, de origina asiatica,
dupii Bogrea, 142 ; la Draganu, 742 ;
nume turanie, dupa Mutafelev, 142 ;
rudele lui apara Silistra, 745 ; trece
Dunarea dupa ajutor cuman, 145 ;
care tovarasi, 145-6 ; soseste cu ajutor
cuman, 146 ; sef peceneg, 150.
Tauriscii, asezarea lor, 183.
Targul de Plod, unde s'a nascut Mihai
Viteazul, II.
Tarp; biserica domneasca, 158.
Teodora, mama lui Mihai Viteazul, 5;
n'a fost a ibovnica lui Patrascu cel
Bun, 6; numele si rangul ei social, 17;
averea ei, 17-8, 20 n. 2; sora lui lane
Banul, 18.
Teodorescu D. M., publics un monu-
ment dela Tomi, 33.
textul, 74.
thema, la Bizantini, 123.
Theodora, impara'teasca bizantina, 124.
Theodosie, fiul lui Neagoe Basarab,
moare la rarigrad, 16o,
 INDICE
'Theodosie, banul din Cornatei, taierea
lui, 161 -2
Theofana, mama lui Mihai Viteazul, dA
Coziei Studenita Prasinetu, 20, 3o.
Thomsen V., chestiuni turcesti, 142.
Thomson, despre Vlaho-Livadi, 39o,
Thurocz, despre Solomon ungur, 144.
Tighina, repararea cetatii, 164, 168; din
pricina apropierii lui Carol XII, 165,
162.
Tinganul, mst. ridicata de Radu cel
Frumps, 158,
Tocilescu Gr., publics cu lipsuri un mo-
nument dela Tomi, 32, 33; dateaza
gre.it Evaugheliarul dela Bistrita,
396.
Togortog, capetenie cumana, 148.
Toma banul, omorirea lui, 161.
Tomaschek, despre Tata sef al Pecene-
gilor, 141.
Tomi, descrierea unui monument dioni-
siac de ad, 34-6.
Torki (Torti , numele Ungurilor in cro-
nicele turcesti, 129.
Tracia, thema a imperiului bizantiu, cu-
prindea i Moesia Inferioara, 123.
Tudors, in actul din 16o2 in pomeneste
pe sotul sau, 6.
Turcul Medelnicerul, pleaca la Cernauti
pentru a afla vesti despre apropierea
lui Carol XII, 165.
Tutan ( I , mst. ridicata de Mihnea Voda,
163.
Tyrach, conducator peceneg, 126, 150;
invins de Keghen, 127-8; scapa de sub
autoritatea bizantina $i prada impe-
riul, 128; se cretineaza, 128; omoara
pe Keghen, 129.
Tzahas, contra Bizantinilor, 147.
Tzegln, sef peceneg, expeditia contra
Bizantului, 144; moartea lui, 145.
7,_pelus Voda, domneste 16 ani, 158.
Tifescul Ilie, tradeaza pe boieri, 307.
Ubicini, despre caminar, 43.
Udresti, boierii, taierea lor, 161 -2.
Uzii, in cronicile bizantine, 129; patrund
in Peninsula Balcanica, 129; infranti
www.dacoromanica.ro
491
de Pecenegi yi Bulgari, 130; navalesc
in imperiul bizantin, 130.
Uzo-Limna, numele $i localizarea ei, 129
41 n. 3.
Valiant, despre caminar, 43.
Vasile Ir, cla stralucire imperiului bizan-
tin, 122 ; cucerete Bulgaria, 124.
Vasilievskij, colonistii din Paristrion
sunt Rusi, 132.
Velico Hatmanul, 305.
Vicina, la Ana Conmena, 131.
Vidzina, rau Camcicul, dupa Bratescu,
145 *i U. 3.
Vihorati, 333
Viisoare, sat, lupta dintre Vlad Voda ;f
Moise Voda, 161.
Vilaras I., despre Romauii din Siraco,
170-9.
Vilk oglu, stapanul tarii sarbesti, 349.
Vintila Comisul, omorirea lui, 161.
Vlad Vintila dela Slatina, face chnii
Bolintinului, 33o.
Vlad Voda, fiul lui Radu dela Afumati,
omorit la Ramnic in 7037, 161.
Vlad Voda Innecatul, face danii nest.
Bolintintil, 329.
Vlad Voda Tanarul, lupta dela Viisoare,
domnete 2 ani $i jum., innecat in apa
Dam..., 161.
Vlad Voda Tepelus, domnete 15 ani, r58;
face cetatea dela Poenari, r58.
Vladislav Voda, familia lui, 183.
Vladislav Voda batranul, face o biserica
in Tarsor, omorit de sabie in mijlocul
Tarorului, 158; domneste 18 ani,
158.
Vlaclut Voda, fiul lui 'Vlad Voda Calu-
garul, adus domn de Parvulesti, 158;
batalia dela Gherghita, lupta cu Par-
ornorirea lui, domneste 2 ani,
159.
Vlah, pentru Romanii macedoneni, 174-6.
Vlaho-Livadi, vazut de calatori $i istorici
ca centru romanesc, 389-9o.
Vlaicul logofatul, omorirea lui, x61.
V-1-k, din textele editate de Giese, 341-5.
V-1-k oglu, 346, 348.
Vodita, 193-4.
492
Voice, BAleanu, prima sotie a lui PA-
trascu cel Bun, 5; trAia 1a 16o6, 6.
Vrabie V., redactor la a DunArea b, 5o.
Vulk oglu, cu un contingent silrb ajuta
pe Baiazid la Ankara, 353, 354.
Vulpe Radu, despre topoarele de bronz
tip Skutari, 153.
Weygand G., despre Vlaho-Livadi, 39o.
X enopol A. D., despre ili, 254.
Yildirim, apelativul lui Baiazid, 339.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Zamoiski, biblioteca din Varsovia, fondul
documentelor privind pe Romani, 26.
Zarevich G. B. L., 59.
Zdralea, schit, 192.
Zepos Panaioti, codicele de legi al lui
Alexandru Ipsilant, 185-6.
Zlatarski, vede in * Sciii s Anei Comnena
pe Uzi, 136.
Znagovul, ctitorie a lui Vlad Voevod.
Tepelus, 158.
Zoe, impArAteasA bizantinA, 124.
Zonaras, despre Uzi, 129; despre Tat&
4 conducator peceneg 5, 135, 141.
MONITORIII, OFICIAI, V /MPRIZIERITLE STAT171,77I
IMPRIMERIA NATIONALA
BIICURE$TI
1937

www.dacoromanica.ro C. 43929