• Spatiul rômd:riesc,

• in Evul Mediu §i la
începuturile modernitatii
==
lntroducere
Relaµile internationale, marcate de creijterea ijÎ descre$terea puterii
unor state, nu au o evoluµe constantà, astfel, între secolele XIV-XVIII, 0
mari puteri europene dispar ca state (Regatul Ungariei, Regatul Po-
loniei), altele se afirma (Imperiul Habsburgic, lmperiul Rus), iar al-
tele (farile Române) ·cauta solutii pentru a se mentine necuœrite. t_'.!j
Acµunile române$ti trebuie, a$adar, apreciate în relatie eu contextul
extem, statele medievale române$ti urmarind, în planul relaµilor
internaµonale, menµnerea fiint,ei statale $i pastrarea independent,ei.
Epoca medievala se caracterizeaza prin relatii suzerano-vasaliœ între
structuri politice $i sociale (între feudali, între feudali $i t,arani) $Î între
state. Relatfile suzerano-vasaliœ presupun obligatii pentru ambele parti
implicate, auxilium et consilium, sprijin $i ajutor reciproc $i respectarea,
în relatfile internationale, a principiului: ,,Prietenii mei sunt $Î ai tai,
dU$manii mei sunt $i ai taï'. În acest oontext, o practica europeanâ specific
medievalâ este acœptarea recunoa$terii clin partea unui stat (devenit va-
sal) a protect;iei unui alt stat put.ernic - stat suzeran.
Neînt,elegerile dintre state erau cauzate atât de ni$t.e considerente poli-
tice (disputa pentru un anume teritoriu sau politica expansioni stâ
a unui stat în detrimentul altuia), cât $i religioase. Uneori, razboaiele
care aveau la bazâ motive politice îmbracau haina religioasâ, a misiunii
sfinte. lmperiul Otoman urmârea, printre altele, raspândirea religiei
islamice. Pe de altâ parte, regii Ungariei, care ~i asumâ misiunea de
regi apostolici $i Regatul catolic al Poloniei duc o politica de expansiune
teritoriala sub pretextul purtarii mesajului papalitatii în teritoriile
,,schismatice", ortodoxe.
Statutul internation al al statelor române$ti a fost rezultatul rapor-
tului dintre politica marilor puteri europene, obiectivele politicii ex-
terne române$ti $i mijloacele pe care românii le aveau la îndemânâ
pentru a-$i pune în aplicare obiectivele. Înt,elegerea acestei terne
presupune abordarea unor aspecte legate de:

I. RELATIILE INTERNATIONALE ÎN SECOLELE XIV-XVI

#identit:ateromâneascà Gare sunt relafiile dint~ statele europene ti cum
#spatiueur opean acfioneazèi statele românefti?
#spatiurom ânesc Il. RELA'fIILE INTERNATIONALE ÎN SECOLELE XVI-XVII
#Transilva nia Gare sunt relaiiile dintre statele europene fi cum
#Ta raRomâne ascâ
acf ioneaza statele româneJt i?
#.\1oldova
#Dobrogea III. RELA'fIILE INTERNATIONALE ÎN SECOLUL XVII .
#rornitni #1nigrator i ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA
#paee Gare sunt relaliile dintre statele europene fi cum
#~t i Ihl'ü ncovpnesc ac/ioneaz a statele româneft i?
 ••

BUBOPBAN
--~Eu ,. . ri
Z r o · . m .: e eu numele de ,,cruciadele
'Pt:
.ér'a reprer.ent~t destn tede-ahmgulsecolelorXIV-X
ur ~e ro as e cazuri, VJ.
~ m ·al X[
ln apa\bd european._
la DllJ: cre ti n: oonducàtorü . '
V.\ea, a unei m an aleg, în aœla$i ~ •
IIJ liU I m pu -~
ul na.n,in_an Polit· n ex solut-ïadiplomat P l~ ta &n tioto,
.'PIIIJI/ ~ e ) man ica,amche1ernunortr
, u,
aapelivl1it1Pidl lmJèfi ': w rit.oriall de paœ eu-v---Im {"y .,,. a1 -t"·- •
Il tl (l lt " i! h
de expans1~e te periul vwman, • ._,, . • •"Q ~

li ~ expunea tmerele te le (oontmeau capitole) "ca p1tu1at.ii" •

sa u ,,a
c l M ~ Bllcanic st a
l ti sud.-es~ Europe . ntau ràporturile di hdname •A œ ~ a l'eg\e_
nt re un st at cr
$i contineau preved e~tm $i !nt.
_ , . 411a ~ t l r i
l e: :i~:.: :, i, me ·u1 Otoman
eri referitoare

e:::~:-
,t t ae . .,m n, tn ianstatutul fa\;a de
eecolul. Po ar tà ~m
. ü Statutul pu pe
llO\l - l . E\e .se
af te a fi de st at tn bu riul Otolllan),
tuttDor o11>mam, scopt.aulu în cale:a Porµi o suma de ba ta r, care datora
tu ea de -a lu n~ D a~esto . ni în sc hi m bu l pà st rà ri i Pàcii,
. un lm pentru cuce re a sau/ Qi de st at vasa
.de tl inima Eu r~.. 'i l, care recuno$tea
v _ .. ~ co~i ra -~ ropei" Po .., suzeram.
'a ll lmperi~ui htica tatea otomana.
cle ~ ~ n u ~ Oto- Si tu at ia în E ur op a
ll ll l a t vonza..a . a . C en tr al a $i de Sud-
.dacJinul lm.periuluue . .
i Bizantin. (~ r de • • în rl iutatit tr ep ta t. B li
ta li a d_e la Mohàc
Ests-a
cu s
rit. uœptie Constantin
opolul pâna în 1453
ce - a schimbat f~ ~ am
en t
al .t t·
s1 ua 1· . ""(1526)
); rege al Ungar1e .1 a po
. mobilitaœa ei flexibilit
aœ 1, Ioan Zapolya, se 1t~c~. Noul
(ecbipament Q>r de lu a armaœi otomane (1529) ei este in st 1nchina Portii
ptl), spre deosebire al at la B ud a de
œa acavalerilor apusen de tanul Soliman M însu
i (a agnificul. În 1541 $i sul-
Staœle europene, atât rmura greoaie). devine pa$alâc, ia , Ungaria
catolice, cât ei orto r T ra ns il va ni a pr
cme. se aliazl in numele
apararii creetinatat
- tonom supus Port
ii.
in cipat au-
ti a mentmerü statale ii Polonia, al ta mar
iji organizeaza ampl e pu te re cre$tina
campanii militare e înregistreaza în cu a vremü,
antiotomane, cuno rs ul se co lu lu i al XVI-lea
scute perioada de
declin din ca uz a in
vaziilor tatàreijti.0
B . Sr ru AT IA INTERN
ATIONAL! A 'fAR
ILOR ROMÂNE
îN SE CO LE LE
Obiectivele politicii XIV-X VI
externe român~ti
variat de la o epoca au
la alta, în raport plu pe nt ru domni
plomaµa parteneril cu di- i ro m ân i pâ na
or existenti; ele au al XVIII-lea: fi în secolul
ÎDBl tot_ t~ ~ ul avut de li ta te pe nt ru
drept principal sc ta ri i $i refuzul de frontierele
mare~ mdividualitàtü op afir- a re cu no a$ te an
mentmerea sa statelor române$ încalcarile te ri to ex iunile ~i
ti ri al e.
apl.rarea teritoruiulu recucerl.·l'ea in• de
i. ,
pe nden t,ei' Regatele $i impe
riile vecine au re
Poarta urm.lrea a·, . ' P :n t: u români prezentat
uv.t.ul 8\lZe?anit,à+ yl m Spat1·u1 ro.mân o gr ea di le m a
na -.
-i~ • "' esc ,rnpu careia, pe pa rc ur dipl omatica,
aatfel înclt . -\'U .
ijl inche1erea de .u. u su l secolelor XIV
_"NA.1:-x. t- ~ capitulatü,
•
gas~t- :a sp un su -X VI i-au
,_ .-W QI . w
A .. e
\,Qlea romàn • ·•sa nu constituie o
e pohtica externa:ri pr in va ri at e st ra te ~ i de
luropei. expansl\U
lii otomane spre
cen-
Primü. do · · Solut· d' l
Dllli., ,,BUlgun: St,àp yla
o tradit,ïe I>Olitv-~ " 'to .,, aveau resursip
ele
omatica.. îa ri le
române nu
8:111 n , de t
"°"'. ce va fi exem- a ac de lunga dnecesare unor acµuni ofensiv. e.
era vorb ,l tx ... . ~ra a. in ·
. fi cl
a ue vecmn creijtiniter1toriu inam1c, e .
.

, fie de turcii otDtna

JIL •
 1:i ,11• ::_ 1,

~ l o t de~ se plstra indepèndente a foet tripll eéhivala eu anularea vasalitltii, tiind un

....aitapracticl în primul r&nd prin clutarea bun mijloc de a pune în contrazicere interesele
:;;;olup Ï dip~o~atice menite el creeze cele suzeranilor $i de a-ei asigura în felul acesta
. butl8 conditu. pentru ca raporturi le eu independenta.
111: state sl se desfl$oar · • •
e normal. , ; Deei Ungaria ei Polonia au reprezentat în-
al CU ajutorul diplomapei, romànü încercau totdeauna spatele indispensabil al frontului an-
si inobilizeZ8 clt mai m~te state creetine care tiotoman, tomânii erau conetienµ de planurile
si ti suplll tn lupta antiotomanl. . expansioniste ale vecinilor. creetini. ln vre-
a) Contacte diplomatiœ: scrisori, trim.iterea muri grele,· românii au cerut întotdeauna aju-
d soli cltre puterile creetine.- tor Budei ei Cracoviei, dar deseori eu teama
e l)olllllÎtorii români erau conetienp de faptul cA. aliatul nu doreete în fond decât sa ia locul
cl Ovictorie nu înseamn l câetigarea rAzboiului. turcului.
De aœea, ei iniµazl contacte diplomatiœ pen- Prin traditie, dat fi.ind ca erau în vecinatate,
trU a obµne sprijinul statelor creetine împotri- Tara Româneascà se orienta în politica ex-
va 8J118nintlrii ot.omane. Asemenea iniµative terna spre acceptarea suzeranitaµi Ungariei,
aveau loc, de obiœi, du.pl o mare victorie militara iar Moldova spre aœeptarea suzeranitàµi Poloniei.
rom&neascl ei demonstreaza calitatea de buni. tn privinta turcilor otomani, lucrurile au fost
diplom.ati a domnilor ei capacitatea de iniµati.va de la început clâi-e pentru români. ~eninta rea
a iArllor române în diplomaµa europeana (de de transformare în pai,alâcuri a planat tot tim-
exemplu, scrisoarea lui Stefan cel Mare catre pul asupra tarilor române i,i clasa politica era
prineipü Europei, 1475, sau trimiterea de soli con$tienta de acest lucru. Sursele istorice arata
cltre Veneµa, 1476). Semnificaµa unor asemenea imaginea unui imperiu care nu $tie decât sa
acpuni nu este data atât de rezultatul obt;inut, exploateze: ,,Toata mintea i,i întelepciunea lor
cât de recuno~terea internaµonala, pe care con- iai,te mâna cea întinsa" scria Neagoe Basarab
tacœle diplomatice o aduc tarilor române. în lnvataturile lui Neagoe Basarab cdtre fiul
b) Tratate eu caracter politico- militar sdu Teodosie.
sau economic: tratate de alianta, · acordarea Considerate într-o categorie intermed iara
de privilegii comerciale. , • între Casa razboiului $i Casa pdcii, statele
lntelegerile politico-militare eu puterile • române$ti $i-au ràscumpa rat pacea prin plata
cre$tine (Tratatul de la Bra$OV, 1395) aveau unui tr1but; $i-au mentinut astfel independenta
scopul de a oferi garantii reciproce în cazul fata d~ Poarta, dar se obligau sa nu întreprin da
unui conflict sau de a stabili detaliile unor actiuni ostile otomanilor. Regimul tributar
acµuni comune antiotomane. Întelegerile eu a avut un caracter provizoriu, el a decurs din
caracter economic oforeau acces liber negusto- neputinta Portii de a cuceri $i din neputinta
rilor români în alte state $Î, invers, prin acor- tarilor române 'de a se mentine pe deplin inde-
darea de privilegii comerciale ei ajutau la dez- pendente. În functie de raportul real de forte,
voltarea relatiilor economice. regimul tributar a fost încalcat fie de o parte, fie
c) Plurivas alitatea. Acceptarea suzera- de cealalta; de exemplu: frecventele întreruperi
nitàtii altor state: Ungariei, Poloniei sau/ $i ale platii tribut~ui , dar $i repetatele încercari
lmperiului otoman. ale turcilor de a înlocui regimul tributar eu
Raporturile de suzeranit ate sunt o carac- cel de vasalitate, care însemna o mai strânsa
teristica a Evului Mediu, ele transpun ându-se dependenta fata de Poarta.
de la nivelul structurilor sociale la nivel statal, Pe perioada exercitârii suzeranitaµi otomane
eu obligatiile ce revin fiecàrei parti. îârile au fost momente în care Poarta $i-a impus sta-
române, state mici, preferâ recunoa$terea pânire efectiva asupra unor teritorii românei,ti
;uzeranitaµi statelor cre$tine europene în pentru a supraveghea acµunile domnilor români
OCul celei ot.omane. ei a controla puncte strategice $Î economice im-
yn
di P~cipiu importan t pe care s-a bazat portante. Turcii organize aza în spatiul româ-
s!omatia româna medievala a fost pluriva- nesc forme de control teritorial în:
tatea. ln practica, vasalitat ea dubla sau
 · · - - ~ t'l1RO~).
Mâdtl:t.CQ1)11iete uunetrieè CO h:88!'8
ca U?Blflte
teP . ri # numerice ei log
..-cdi.\'ipiadu_.. istiœ a annate1o1t
rdpe~~~ ra~' de armatele rom
ln 1484: otom.fllM1 ·\KA lneeti. VictoPi"-
domnitorilor români se expu\;O
1:.... x ' ' --~
. ei prm capaci,
• égl8,. . . . . . .tl
1it2 n1 . de atmpiedica armata otomanà sà-
taœa ei va10,
.... rifice superion. tatea m e~ective 'lit .
Brlile. ..a.t1IUIIÎOrma~ 1n mament. Aceasta se realizeazà pn are e1 ar.
.., _l dr ii. :\ lp àl l• •~ 1 n retragerea
Il C'lMlti\illrtdliate ~ . ~ direC!
ltn •M&'llumai œ1afn~ropri
:8

u•âal, ci '1
a. :n pulaµe din calea •arma~lo_r oto
:Strugerea resurselor (pâr1olire
tràvirea fân
mane, Prin
a ~amântulUi,
~l iD Jd r.. tânilor). În Evul Mediu, o arm
eu eu_ tot,, tare.· hrl atà
a,11\ineau raialei ei \tebU1au ~-1 ne a pe seama ter!toriul~ cuc~rit, ~~
as 1~ du-1 astfel pe adversa ân -
ID IM n w\etœme't btlnd r mt r-o s1tuat1e cn tic
, mi~re ~te.), . a. à, în
. tt-oradea - cucente ' 1 trans- cee ce priveete aprovizionarea. •
lbnl telnpall1ktneeœlulalXVl p ntru spatiul românesc, bataliile
-lea. des~urate
mU: secolele XIV-XVI ~u adus, în
So'f-奥St ar i. lntegritaUla ~c ti~ de re-
int,erese~ zultat, fie p8Strare
fost âp1rate de cltre domru· asigu a mdependen\,e1, fi: doar

d iS " '~
rarea • unui statut de a~tono
l'1 œa la801Upa militari. ~en• sch m1e, fie
llff;i. imbliri de do ~e , fie reduœn
aceastli soluµe a_ tru plata tributu sum e pen.
tm T'5i ~licarea tn: •• lw. Ele nu au avut mtotdeauna
. . efectul scontat, •dar au contr
otial ulmetric" . . ibuit la evitarea
de cltre staœle româneeti a soluµe tra nsformarü tarilor în pa$alâ
i c, mentinând
astfel statul $Î identitatea politi
din piq,rie inip.ativa, fie fort.are de ca româneascà.
• • · demonstreazi forta $i b) Cruciade cre§tine
intelige
a cbnnitorilor •români, în' •oonditinta Cruciadele - destà$urate în
ile riului tàrü eu scopul de a-i alu afara terito-
.-S m lu i asimetric". Ca ~e . ~s
tui . ~P de nga pe turci clin
œmruntiri se _poartA pe tentonul Europa - aveau car acter ofensi
~unt v $i erau pur-
.,»oaœ.ingeneral,derefuzuld tate în alianta eu alte state cre
eaplatitrib~t de la Nicopole). $tine (Cruciada
otmanilor (B l~ _de la Vaslui),
de ne~~unerea_ îarile române participau la
tàprobleme de politicAexœrna, oom cruciade antio-
petiµa pentru tomane datorita faptului ca se
cmtml~ drum~de laooBme.rciale $Î al considerau tari
straœgiœ (BltAlia punctelor cre$tine, europene, parte integ
"x1::1 tate ma
..:a. ..:1 ). . •
ranta a peisajului
Bi.ww pur
•oru1 •x~ue ue uomnu romani ,.. • ,.. • te
1n 1n • polit·1c din acea per1oa • d""a. În 1
p us, otomanu•• erau,
.. c. t d
h \G&ll au 108 use, ue ..:a i..·
0ul cel
•
, te pentru ei,• o amenm • f'
tare 1a el de mare ca pentru
œa miel" (10.000-12.000 de Oijteni, noas a CU · alt t
adaunX •clin secolul al XV-lea me la care se on ; 1s at european, daca"_ nu hi ·
c ~a i marel.
eu •oastea œa m·are"· fiecare ,tarxrcenan1..) sau e anntt·european, pr1n partic1p
1,a,
P
, ro ,. .. ac\
t. . d area a
puœa arunca in luptl pâna 1~v40.a. maneasca .. '1u ru co 1ctua,. 1e e tipul cruciadelor ,.
000 . ,. tar·
Strategia militari era în principal de ost~i. zu, ~tate..1e rom~e$tl s-au
. c~n-~tituit mtr-
def
(de aplrare) l)i urmàrea sà împied ensiva ~~evarata ,,~oarta a cre$tl ~

ice Poarta natu europene, 1

al inataureze la nordul Dunar fiin~ un pr1m obstacol no

ii regimul de rd-dunarean. La
man~e campanii militare ini
P~ c. Top. voievozii români
au càutat sa tiate de statele
e~te ~nfruntarea eu otomanii în catoli~e ~pusene, tarile rom
câmp des- âne au avut o
'1 au aplicat_ o tacticA milita contr~?ut1~ militarà, înscründ
rà proprie. u-se în contextul
~a st i tactica .specilicà s-au fol relatnlor" 1~ternationale europ
osit de ene. Participa-
tajele t.erenului f)i de eleme rea romarulor la cruciadele
ntele natu- târzii a obtinut
r~cunoaeterea ei respectul
~ada), a':1 atras inamicul
în locuri curtilor cre$tine
clin Europa ei al papalitàtii:
(Rovine), au ales ca moment istoricul german
Leunclavius il numeete pe Mi
atac. zile eu c~atl 01aslui) sau 001 rcea cel Bàtrân
tacti.ca ataculw surprizl (Atacul » vit e~ ei mai ager dintre pri
creetw , pe p1atra de mormân ncipü
t a lui Iancu de
Hunedoara este inscriptionat
,,s-a stins lumina

~'faè)~f,I, ale vrendi. sultanului Mahomed al II-lea Cuceriinrul.
bél ~trln, d~mn al Tlrii lw~â- • :vlad 'fepe1, domn al 'flrü Româneeti
-141'8). (1456-1462). Tendinta dom.inantl a secolului
. Domn. autoritar, din f:a-•
lit.ab11~r, ~ntinul pe plan intem
~ldarea mstituµilor statului, iar ûi 1388
1aaioattea lui lvanco, alipef)te Dobrogea Tlrii
ftolllln~ti. Preze_nta ot.omanl la Dunlre n
c1eterJ111Dl pe Mirce_a sl orienteze politica
externl spre p~terile vecine, întretinând
relapi di~lomatice atât eu Regatul Unga-·
riei, clt et eu ~l ~l Poloniei. Domnitorul se
afirml rela~nl~ 1nte~nationale atât în plan
diplomatie, pnn 1nche1erea de tratate antio-
t.omane (Br8$0V), cât $i in plan militar, prin
participarea la marile actiuni antiotomane
(KossOVOpolje, Nicopole). De asemenea, la în-
ceputul secolului al XV-lea, dupa înfrângerea
, capturarea lui Baiazid în luptele eu mongolii
oonduei de Timur-Lenk, Mircea cel Batrân se
amestecl în politica interna a lmperiului Oto-
man; va sustine, rând pe rând, pretendenti la
tronul lmperiului Otoman dintre fiii lui Baia-
zid. ln final, ,,fàcatorul de sultani" va fi nevoit
si accepte plata tributului $i sa cedeze Do-
brogea lmperiul Otoman. Domnia lui Mircea cel
Batrân ramâne importanta prin continuarea
oonsolidarii statale $Î oprirea la Dunare a ex-
pansiunii otomane.
• lancu de Hunedoara, voievod al Transil-
vaniei (1441-1456). Descendent al unei familii
~mâneeti transilvanene, integrat prin confe-
snmea cat;olica nobilimii maghiare, Iancu de
Hun~~oara urca treptat în ierarhia politica $i
admmistrativa a Regatului Ungariei: ban al
Severinului, voievod al Transilvaniei, guver-
al ~ngariei. Având o bogata experienta
. t~a, mzestreaza armata cu arme de foc,
UJUtà~ de cavalerie $i întretine un corp de mer-
:~· !ntr-o perioad1i. în care puterea otoman1i.
doVID.e m forta la Dunare, Iancu de Hune-
; a a ~s~urat o activitate diplomatica ~i
. tara mtensa CU domnitorii tarilor române
'1 eu statele creetine pentru închegarea unei
a ~--·
cunaa: cariera lttiitarl a lui ltD'O\t 1ë
Hunedo81'fl;a~t,~».eipadu11' tntMI
al· XV-lea est.a œa a centralizlrü. (a întlririi
aut.oritlpi centrale). Vlad Tepeij, domn în
1448, 1456-1462, 1476, est.a reprezentantul
acest.ei tendint,e. Manifestlrile anarhice ale
boierimii au fost viguros reprimate de domn.
Domn autoritar, Vlad 'fepee, poreclit astfel
1
dupa principalul mijloc de tortura ei executie i,
pe care îl folosea, t,eapa, a încercat, eu mijloacele
cele mai dure, sa-ei nimiceasca adversarii ei sa
instaureze o anume justitie sociala: sa înlature
hotia, sa asigure siguranta drumurilor ijÎ a
marfurilor. Pe plan extern se remarca prin re-
fuzul de a mai plati tribut Imperiului Otoman
$i prin actiunile militare antiotomane.
• Alexandru cel Bun, domn al Moldovei
(1400-1432). Lunga sa domnie -de 32 de ani-
a corespuns, în general, unei perioade de pace,
rezultat .al politicii extrem de abile a domnu-
lui moldovean, care a mentinut echilibrul între
Ungaria $i Polonia.
• ~tefan cel Mare, domn al Moldovei
(1457-1504). Ajuns la conducerea statului
Stefan a reu$it sa restabileasca autoritate~
domneasca, slabita dupa moartea lui Alexan-
dru cel Bun (1400-1432). În efortul de întarire
a puterii domne$ti, dar ~i pe câmpul de lupta,
Stefan cel Mare s-a sprijinit pe mica boierime $i
taranimea libera (raze$ii), din rândul carora a
înaltat la rang boieresc pe cei care se remarcau
în lupte. Pe plan extern, în functie de contextul
politic, s-a apropiat fie de Regatul Maghiar, fie
de Polonia. A fost un bun diplomat $i a reu$it
sa evite o dependenta reala fata de cele doua
regate vecine. În raport cu lmperiul Otoman,
Stefan cel Mare urmarea încheierea de aliant,e
antiotomane cu principii cre$tini ai Europei.
Spre finalul domniei, statutul politico-juridic
al Moldovei este de stat autonom în raport cu
Poarta $i fa.ra nicio dependenta vasalica fata
de Polonia.
 BAtAlia principal! s-a dat la .H.MriiM
• Bilil•de tl lC...,toldJe 0'389) . cun08$t.e data exactA a bitAliei, sureellt
ln pblitiëa de e~amiune teriteriall a lmp& menµonând atât 10 octom.brie 1394 ~,r
riubli Otoman, sultanul Murad I a· initiat o mai 1895. Nici Iocul nù este cunoscut, ~.·z·°"'...,.,;
ampli eipedi~e militari la Kosovo, în sudul
I
vorbind de~re o rovina (un loc ·m1~)
Dunlrii, œritôriu care avea o importmiiA ponim ~eloèalizat (probabil ca râul Arge$ sau'
strategi.cl mare, fimd una dintre œle mai im· Jiu). Ist.oricii considerll. cll. au existat de fapt r
portante r.one de inœtsectare a drumurilor batalii. Prima batAlie a fost câ$tigatà la Ro •
comerciale din Balcani; de la Kosovo, Murad 10 octombrie 1394, de cll.tre oast.ea rom:-
I putea ataca posesiunile lui Lazlr, cneazul O a doua batAlie, în mai 1895, va aduœ înfrân
sArbilor. gereà oetilo~ ~atE: ro~âne ei. ma~are de eât,e
ln acest conœxt, a avut loc, în 1389, bitalia sultanul Bruazid, 1n c1uda aliant:e1 1ncheiate de
de la Kosovopolje (Câmpia Mierlei), între oto- • Mircea cel Batrân eu regele maghiar Sigism
mani ,i o coalipe de for(ie cre$tine, formata clin de Luxemburg, la Br~v. în martie 1395. VICtJ)~
sArbi, albanezi, bosniaci, bulgari, în frunte eu a fost obj;inutll. eu grele pierderi pentru turci. na
Lazlr, cneazul sârbilor.
La bltllie au participat ei ostaei româ-
ni, Mircea œl Bitrân, domnitor al Tarii
RomAne$ti, susiinând oastea creetina. Partici-
Dupa batalia de la Rovine, sultanul Bai
zid inaugureazii politica de atragere a
Române$ti în orbita lmperiului Otoman Prin
n:
parea romAnilor la aceasta campanie va fi una sprij~re~ unui pretendent la tronul Tàrii
dintre cauzele care 1-au determinat pe noul- Romane$tl, Vlad, care acceptase sa plateascA
sultan, Baiazid I, sA atace 'fara Româneasca. t_ribut Portii Otomane.
La început, victoria parea a fi de partea • Cruciada de la N icopole (1396)
sârbilor, mai ales ca sultanul Murad I fost Dupa bata~~a de la Câmpia Mierlei, din
ucis in cursul luptei. Fiul sultanului, Baiazid 1389, otom8:°'u au cucerit cea mai mare par.
(supranumit ,,Fulgerul"), va întoarce cursul te a B~c~~or, amenintând prin politica lor
bitiliei, victoria fiind în cele clin urma de expa~s1on1sta statele europene. În acest con•
partea otomanilor. text, in l394,_ papa Bonifaciu al IX-lea a pro-
Deei. ot.omanii au reueit sa învinga fortele clamat ?rgan1zarea unor noi cruciade împotri-
sârbeeti, nu au avansat imediat dupa batalie
va turcilo~. La apelul papei au raspuns atât
în Balcani pentru a cuceri Kosovo, ci s-au re-
A

state catohce, cat $Î ortodoxe.

tras ca urmare a mortii sultanului Murad. Vie- Se formeaza o alian\'a t., ce cupnndea
• cavalen•
t.aria sau în.frângerea turcilor nu este clara.
burgunzi (francez1·)
. , eng1ez1,• germam,• precum ~1•
. Pe de alta parte, clin cauza presiunii exer-
. . de ot.omani, popoarele clin sudul Dunaru
Citat.e . , •• oastea regehn Ungariei, Sigismund de Luxem·
au mceput sA plAteasca tribut ei sa furnize burg~ La ~rociada a participat $i domnul 'farii
dupi bitAlie, soldati turcilor otomam.. zde, Romane$ti: Mircea cel Batrân. Principala batalie
ulte · • • , 1avan
A

nor, m1tiativa in regiune ' a f~st asedi~ cetatii Nicopole în 1396. Sursele is·
BAWia de la Kosovo este.privita pâna azi tor1œ ment1oneaza neînt,elegerile apârut.e între
conduc~torii cruciatilor privind tactica de luptA
::n::maens~ db~lrefeirin!A pentru identitatea cea mai t • • ., •
un""m·t ar 1.or. n Jurul ei• s-a construit el . . nvita. Mircea cel Batrân a œrut re-
. care prezmtà moartea lui Lazàr : b; ~~gismund sii conducii atacul de deschidere
vict.one moralà ca ca o taliei, eu cavaleria 11$0arâ, fapt ce a stArnit
credintA $Î un ~v d~ ac~ de_ martirie întru
or e mspirat1e pentru viitor ptrotestele cavalerilor occidentali. Astfel primul
Bltil. a ac a fost
• cipilor franœzi efectu t d ,
• ia de la Rovine (1394?) . a e. cavaleria grea a prill·
Urmare a politi •• un • . ei englezi, care nu a putut sA aibA
œl Bitrân, externe active a lui Mirœa Impact maJOr din cauza fortificatülor
•
. caractenzata Prin acti • di (t,epnQO) n· oromaJJS
tice, cât !Ji prin acµuni confli uru ploma- cele '44/'-' 1n cauza ace8t • f' , e..
Gl;œnan organizeazx ctuale, Imperiul clin urma d
•
w apt, victoria va fi JP
a o campanie n·t e partea otomanilor.
m 1 ara de
.
la nordul Dun!r..
u.
 •~I IIM 111 a
--.c e1e 11ï rln ,
mi ëntiotom.ane promo-
llM'llllbtcmditiile apar tene ntei la
~o ,x $i: a ùnp liclr ü alltu ri de
...~tolice.
__ . oea Lun gl (1443-1444)
..a11&a uaei
ooalitii cre$tine europene în
~~tlflJCiadei tArzü pArea sl asigure conditü
:;.i l& unei noi actiuni europene comune
a).unp1'8& turcilor din Europa. 1n acest
;.tei t, IaŒU de Hunedoara. voievod al Transil-
- fi ~a to r . al Reg atul ~ 1:ngariei
..,t1. 0 politicl ofens1và, decla11$and, m tomn-,
111
aoului 1443, o amp li operaµune militarà în
iatBriOt'W Peninsulei Balcanice, cunoscutà sub
_ . de ,,Campania cea Lungà". Va rew,i sà
e)iber8Z8 N i$ ei Sofia. ln acest context, popoarele
clin Ba)cani înœp sl lupte de part ea lui Iancu
de Hunedoara. ReU$0ete sà mnenint,e chiar cen-
trul Jmperiului Otoman, însà venirea iernü îi
c.,reeœ inaintarea spre Adrianopol ei Constan-
1ilq)Ol. La înœputul anului 1444 reueeete sa
obtml ovic1nrie decisivà.
Urmarea aœstei campanii va fi încheierea
unei plci semnata de regele • Ungariei, la
Seghedin, eu lmperiul Otoman pe o perioadà
de 10 ani.
Fragilitatea apar entà a pute rii otomane
in Peninsula Balcanica dup a Campania cea
Lungl a încurajat, în ciuda pàcii de la Seghe-
din. des~urarea unei noi ofensive antioto-
mane in 1444.
Iancu de Hunedoara nu a fost de acord eu ru:-
perea pacü, dar a participat la cruciada alaturi
œregete maghiar Vladislav Jagiello al III-lea
(care era $i rege al Poloniei). Arm ata cruc iata
eraform.atà din trupe transilvànene, bosniace,
~ate iji ~aghiare. Principala bata lie s-a dat
Varna, m 1444. Prin tactica supe rioa rà de
1 purt ând hain e turceeti, au pàtr uns în tabà
:tl. Iancu de Hunedoara a reu$it sa câetige
~a Pozi~ strategice, dar, în toiul luptei,
i:
: e m.aghiar Vladislav J agiello va fi ucis, iar
Cteijtinl înfrânta. . a
tat àngerea de la Var na a avu t ca rezul-
D ~a re a puterii otomane în Balcani $Î
~ a unor noi expeditii mili tare otomane
centrulEuropei.
•Cruclacla dè W ltw llt _.. .
ln con tettu l euœ rim OoMtan.tillopobilw.
de cltr e otomani, tn 14:58, sultanul Mahomed al
Il..tea declaneeazl o nou l ofensivl .asupra Euro
-
pei Centrale, eu un prim obiectiv: cuœ rirea Bel:
gradului, una dintre cele mai ~ortifi~ate cetA:ti
di.n Balcani, consideratl ,,cheia de mtr are m
,,
Europ a. · •. ,. . . - · '
· Ofensivaotomanlafost declan$atAînanul 1456
,
iar Iancu · de Hunedoara. organizeazl apA
rarea
œtàtii Belgrad. Armata cre,tina, inferioar~ nu:
merle œlei otomane, era tlrà experieniA. e1 mai
slab echipatl. Cu toate acestea, printr-un ata~
surprizà, Iancu de Hunedoara reueeete sà
alunge pe otomani. lnsu ei .sul tanu l a fost
u
ràni t de o sàge atà. Dup à bàtà lie, în ceta te
a
izbucnit o epidemie de ciuma, Ianc u de Hune-
doara numarându-se prin tre victime.
ln epoca, s-a considerat cà bàtà lia a decis
soarta creetinàtatü europene, oprind înai ntar ea
otomana, eu atât mai mul t eu cât, în urm à eu
doar trei ani, Constantinopolul a fost cucerit,
devenind capitala lmperiului Otoman: •.
• Ata cul de noa pte de la Târ gov i§te (146
2)
ln anul 1462, sult anu l Mahomed al II-lea
declaneeaza o campanie mili tarà împotriva Tàri
i
Româneeti ca reactie la o actiune ante rioa ra
a
domnitorului Vlad îepe e, prin care aces ta'at
a-
case cetatile otomane de la sud de Dunàre.
Pen tru a face fata invaziei arm atei oto-
mane extr em de num eroa sa, dom nul rom ân
adopta o stra tegi e mili tara defensivà, prin
folosirea tact icii pam ântu lui pârj olit ei otra
-
virea fântânilor. în aœl ~i timp, prin ataèuri
rapide, hartuieete oastea otomana. La 16/ l 7 iuni
e
1462, Vlad îepee, printr-un atac de noapte,
va
reue i sa provoace o mar e confuzie în taba
ra
otomana. Surs ele istorice men tion eaza fapt
ul
cà domnitorul, împreuna eu un grup rest râns
,
otomanà, încercând sà atace cortul sultanul
ra
ui.
În ciuda acestui atac, Mahomed al 11-lea
îei
continua avansul spre Târgoviete, pe care
gasit-o pustie.
Campania otomana s-a soldat eu un e$0C, sul-
tanul nu ei-a atins scopul: prinderea lui Vlad 'fe
~
ei transformarea îari i Româneeti în p~ âc.

•ta1 11a .-... -.-
t. •Dlhl.t..,,._lei.,,.,... (Cbilia era un
imiœ;\Jtl - - - '9Cbièmic IÎJ ë1lteliC
fflJllt:*..... . dflputl tntre stauile diri
_ . Oùlia era oc,npatl de cltœ iœga.tul
Uqariei (âpl ce iuJéae ptmte œmponentl a
Mwdaliei• ulaior, 11:Moldovei), iar, în 1465,
domnul Moldovei. Stefan cel Mare, reueeete sl
o üpeac laidrn eiJn com,ecin~. interesel~
comeniale ale Unpdei ti Tlrii Româneeti
BUDt lrM al! etata.
•
Aoaâ tapt • œntlus la decl~are~ cam-
pauiei ..--n Uapriei, Matia O>mn, din anul
l"81 lmpltrival,foldovei. lnainte de a ajunge
1a.iataas.meava. armata lui Matia Corvin a
l,lfa&IM)atl c1e..- a românl la Baia, unde ré-
. .ai oprile pentiu pregltirea atacului final.
Mdat de unul dintre boieri, atacul lui Stefan
Gif Mare no a re11$it sA nimiceasca oastea
mllhiarl. Lupta a rimas nedecisa, iar Matia
GDrvin a plrlsit œritoriul Moldovei iarà a-ei fi
obiectivul.
Bltllia de la Baia a reprezentat ultima în~
cercare a Ungariei de a-~i impune, prin forta,
domina~a a.supra Moldovei.
• BIWia de la Vaslui (1475)
Pentru a scoate din lupta Moldova, în con-
textul crelrii unui front antiotoman la Dunare
sultanul Mahomed al 11-lea a organi~at, în'
1475, o expediµe militara condusa de begler-
begul Rumeliei, •Soliman. • '
Fiind într-o mare inferioritate numerica
St.efan œl Mare a adoptat o tactica 'militara'
defensiv a, prin pustiirea pamântului otra-
,. '
virea fântânilor E;i atacuri de hartuire. Batàlia
principaUi a avut loc lânga Vaslui, la 10 ianuarie
1475. Cunoscutà ei sub denumirea de Bata.lia de
la ~odul 1nalt, a reprezentat o importanta vic-
ton~ 8 românilor împotriva Imperiului Otoman.
1n ziua hAtAliei, St.efan a atras oastea otomana
pe Valea Bârladului, într-o zona mla_etinoasà,
unde aœasta_ nu se put.ea desîaE;ura, superiori-
tat.ea numenca nemaiconstituind un avantaj.
~mnul român s-a folosit de ceata densa clin
Zl\18 ~pectiv a pentru a ascunde numarul real
oe~ sale. Otnmanii au fost înfrânµ, suferind
p1erderi grele.
Lup~ de la Vaslui, Podul lnalt, a fosto victnrie
~Al~atA, care a dus faim.a domnului în Europa
1Jl a mtegrat Moldova în relatü internationale
êplomatice de mare am.ploare.
• Bltllla de la Rbboieni (1478)
ln iunie 1476, însuei sultanul Mah
11-lea, cuceritorul Constantinopolul;llled *
dus o campanie ~i~ar~ !111potriva M~l~co~.
pentru spAlarea umilmte1 mduratè de oto 81,
la Vaslui, în 1475. ..
°'
nt8lli
Pentru a-ei asigura victoria, sultanu1
donat ei un atac al tatarilor din Crimee a or.
pra Moldovei, care va fi respins de .
Armata otomana, imensa pentru acea
r!n::
(peste 100.000), a înaintat pe valea Sir:rn~
spre Suceava. Batàlia decisiva dintre :•
O 8
otomanll. ijÏ cea a Moldovei a avut loc
Razboieni (Valea Alba), în 1476. Domnito à
St.ef:'11 cel M~ ei-a stabilit tabara pe un P:
~u ~~t, fortific~t ~u eanturi ei palisade. Soarta
batàlie1_ este dec1sa de atacul ienicerilor, elita
armate1 otomane, condus chiar de càtre suI.
tan. Stefan este nevoit sà abandoneze tabar
improvizata ei sà se refugieze. Armata otoman
v..,a ~ara.si ~oldova abia în luna august, îns:
fara a reue1 sa cucereascà vreo cetat.e.
Campania otomanà din 1476 s-a încheiat eu
eeec pentru sultan, Stefan cel Mare ramânând
domn, iar Moldova nepierzând niciun teritoriu.
• Bata.lia de la Codrii Cosminului (1497)
ln aceasta ha.ta.lie s-au confruntat armata
Moldovei, condusà de Stefan cel Mare ei cea a
Poloniei, în fruntea careia se afla regele Ioan
Albert. Acesta din urmà, în 1497, organizeazao
expeditie militara, a càrui scop oficial era recu•
perarea Chiliei ei a Cetatii Albe.
Ajunse însa pe teritoriul Moldovei, trupele
poloneze s-au îndreptat spre Suceava, scaunul
de domnie al Moldovei. Întrucât asediul cetâµi
dura prea mult ei exista riscul unei intervenµi
a Ungariei, Ion Albert decide sa se retraga. La
întoarcere este atacat de oastea lui Stefan cel
Mare la Codrul Cosminului. Superioritatea ar·
matei poloneze a fost contracaratà de dificul·
tatea terenului deluros ei împadurit.
Dupa acest conflict, relatiile dintre Mol·
dova ei Regatul Poloniei se îmbunàtàteSC:
dovadà fiind încheirea unui tratat doi ani xn8l
târziu.
 D. ~CîIUNI DIPLOMA.TlCE. IN SECOLEL~ XIV-XVI
• Tratatul eu Polonia, semnat de Mircea
cel Bltrin (lSBO)
Co~tient de put.erea crescând l a turcilor
ti Ufllllrind sl înll~ influenta politicl a
Ungariei asupra Tlrn Române~ti. domnitorul
ft{irce& cel Bltrân încheie, în ianuarie 1390, un
tratat de aliantl eu regele Poloniei, Vladislav
Jagiello (tatll regelui ucis la Varna). •
Trat.atul dintre regele polon ~i domnitorul
romAn era încheiat de pe pœitii egale, ca între
ooi suverani. Principala prevedere consta în spri-
jin reciproc obligatoriu împotriva d~manul ui
oomun- regele Ungariei - ei sprijinul împotriva
altx>r inamici.
Mircea cel Batrân va renunta la acest tratat
câpva animai târziu, prevederile lui nefünd puse
in practicA..
• Tratatul de la Bra§ov (1395)
ln contextul pericolului otoman iminent,
unnare a victoriei lui Mircea cel Batrân la
RA>vine, domnitorul Tarii Româneeti se apropie
de Regatul Maghiar, condus de Sigismund de
Luxemburg.
Tratatul este semnat între cei doi, la 7 mar-
tie 1395, la Bra.$0v $i prevede ajutor reciproc anti-
otoman; este primul tratat din sud-estul Europei
îndreptat împotriva Imperiului Otoman.
ln virtutea acestui tratat de alianta, Mircea
cel Batrân va sustine cruciada de la Nicopole,
des~urat l in 1396.
• Tratatul de la Lublau (1412)
ln 1410, regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg, devine $i împarat al Germaniei,
astfel ca puterea acestuia cre$te, devenind o
amenintare pentru Polonia.
În aceste conditü, regele Poloniei încheie
eu Sigismund de Luxemburg Tratatul de la
Lublau, din 1412, care continea ei prevederi
~~eritoare la împhµre a Moldovei ei alungarea
~Alexandru cel Bun daca acesta nu ar fi par-
licipat la lupta îm.potriva otomanilor.
Domnul Moldovei, conform relatiilor suze-
~Vasaliœ speci6œ Ewlui Mediu, il sprijina
~tai:pe Vladislav Jagiello al II-lea împotriva
(lutonilor la Grunwald (1410) ei Marienburg
,:i,, în Polonia. Prevederile Tratatului nu au
P\lae în practica
•
• Tratatul de la Overche liuti (1459)
La începutul domniei lui Stefan cel Mare,
relaµa eu Regatul Poloniei era încordatA clin
cauza unor conflicte dintre domnul Moldovei ijÏ
Cazimir al IV-lea. Acestea au la bazA prezenta
în Polonia a lui Aron VodA, pretendent la tronul
Moldovei ei interesul pe care-1 aveau polonii în
restabilirea legAturilor comerciale, prin Mol-
dova, eu cetAtile-porturi de la Gurile Dunarii
(Chilia iji Cetatea Al.hl). •
Urmare a unei incursiuni •militare a lui
Stefan cel Mare, în 1458, în Polonia, regele
Cazimir al IV-lea începe tratativele de regle-
mentare a relatiilor eu Moldova. ln primava ra
anului 1459, în urma negocierilor, se în-
cheie tratatul de la Overchelauti (pe Nistru),
prin care ·regele polon recunoa~te domnia lui
Stefan cel Mare în Moldova. Tratatul înscria ~i
obligatia celor doua pàrti de a se sprijini mili-
tar în caz de nevoie. Pentru a da mai multa au-
toritate actului, Stefan recunoaete, formai, su-
zeranitatea regala. Era o masura preventivà,
având în vedere faptul ca nu-ei consolidase
încà pozitia interna fata de boieri. •
Acest tratat marcheaza orientare a politicii
externe a Moldovei ei în timpul lui Stefan cel
Mare, mai ales catre Regatul Poloniei.
• Scrisoar ea adresata de Stefan cel Mare
principi lor europen i (25 ianuarie 1475)
Vestea victoriei l~i Stefan cel Mare la
Vaslui s-a raspândi t eu repeziciune în Eu-
ropa. Papa ei monarhi i vremii s-au întrecut
în laude la adresa domnitorului Moldovei. În
acest context, conetient de posibilitatea unui
nou atac otoman, Stefan cel Mare trimite
curtilor europene o scrisoare prin care arata
cât de importan ta era apararea Moldovei, so-
licitând sprijin. Scrisoarea ilustreaz a calitatea
de diplomat a lui Stefan, care este conetient
de importan ta Moldovei, "aceastà poarta a
creetinat ltii" în oprirea înaintàrü otomanilor
spre Europa. Ajutorul cerut de Stefan era eu
atât mai necesar eu cât otomanü ocupa nordul
Marü Negre pâna la Nistru.
Insa apelul voievodului Moldovei a ramas
fara raspuns din partea principilor Europei,
singurul care reactioneaza fiind Matia Corvin,
eu care Stefan încheie o alianta în 1475.
 · ln te condiµi, St.efan cel Mare, tn 1
• Trat atul dint re Stef an cel Mare 11 i9œ:ea· in Prez enia nobilimü 1>0lone ••
Cor vin (147 1) • · 1475 la _Coil:~ w:a depu s jurAm_ânt de - , , . ~
1n împr ejurl rile grele ~e 9:ul ':ran œi bo1erlwpo . 1on, Cazi mir al IV-lea. · . •· ·
odat l eu victo ria de la Vash u lw S tn- rege tul nu s-a dovedit prea folosi tor, doin.
Mare aces ta începe negocier1 ,e pent ru U - Trata • ând · pe .,,--= ..
• rul MoldQvei resp ~~ u-1 "'«u Q>n.
chei e~a unui trata t de alian it eu regele n : cu fuite propru. În aœst. e condit .ii, Î$i
~tx>
·anului 1475 tin~ t,e li politica ext.emli, înœp ând trataü
garie i, Mati a Corvin.
9:i al II-lea pent ru înche~
111
A. •

Trat atul a fost semn at m vara .

!:sta
reon:: in ~ d
• ••• milit ar reciproc antiot.oman, are loc în 1489, iar Stefan œl
ti prevede spnJ1~ . t.e dent de la tronul cu
îndep lrtar ea orici rui pre n . . · P • • tul semnat, se oblig a sa plat.e ascâ fl-ihut
tulw.• Ungarie1 or1ce- P
iar trata nn trata · •4-x ...

Moldovei sau Rega 1

tl ~rin
. în schimbul recuno~t.erii suzeraruW:l\'U otomane.
netnt,elegere unna sl fie rezo va
tive, pe <:&1e pqni cl.. .•trata t pune' capAt unei • Trat • t u1•de. la Hâr liu (149 9) di M l
a
lnche 1erea aces ~ e œ1. doi conducAtori, ln 1497, polonezii se retra g n o dova
atlri t.ensionat-e dintr dupa "nfr" an gerea lui. Ioan. Albert, regele Polo.
generatl. de bltll ia de la Baia, clin ~467. . .
l
• • la Codrii Cosm1nuhn. . .
rue;~ 1499 se încheie, între Stef ~ ce! MIU'e
• ,

• Trat-atul de la Colo meea (~48Al5 b) • " 1484 au, Pnn

Chiliei ti a CetApi e, m ' e1• 1oan •Albert, Trat atul de .latoHarl . ..
Otom an. însem na o • doi î~i fàgâ duia u aJu r rec1p. roc
. . ,, ..in
favoaea
tn• ~r rea Imperi'ului • 1 care ce1 .
.. ca m-
rime'die pentr u sistemul ..defens1v a caz de raz .., boi, •" lini~te ~1 pace veeru
Prob lema P~u! 1e1 ... (parte
:::! ei. Jomn itoru l $t.efan œl Mare _n~ tre cele doua tari. de Polorua) 1nsa nu a
ut,ea qtep ta .ajutor de la regele Un~~r~e.1,. a MOldovei contr olatâ
P ta And în l483, pace cu .turcn
. . 1 , ,.1ar fost rezolvata clin cauz a re ru1 uz w· rege1· m PO•
acea aemn , ovei asu-
œpl e Poloniei conditionase spr1J1nu . im~ loo de a recunoa~te drep turil e Mold d. u
potriva acestora de prest area juramântulu1 pra ei. ~ad ar, relat iile dintr e cei 01 nus-a
de vasalitat.e. . · îmbu natàt it în urmâ torii ani.

SEc_OLEL~ XVI -XV II . .

1/.' RELAJ11LE INTERNATIONALE ÎN a state le romane§ti?
Care su.nt relap ile dintre statele europene fi cum acfroneaz

A. CONTEXT EUROPEAN
Pent ru perioada secolelor XVI-XVII, în
ajuns ea urma re a unor fapte istor ice petrecut.e
relaf;iile int.ernationalè, actiunile diplomatice pe scen a inter natio nalâ: tat
sunt preferat.e de monarhii europeni în fata
- Rega tul Fran tei înche ie, în 1529, un tra
œlor deschise, conflictuale. Daca pent ru peri- . dl
de alian ta eu Impe riul Otom an;
oada ant.erioarâ, cea a secolelor XIV-XV, sunt dezastrulu~
- Rega tul Unga riei (urm are a
promovat.e mari le conflict.e antiot.omane sub
la Mohàcs, din 1526) se prâb u~e$ te $1• devillB•
forma ,,cruciadelor târzii", eu scopul aluri.gàrü Id;
clin 1541, PCJ§alâcul de la Buda ;
turci lor ot.omani din Europa, în seeolele XVI-
• Rega tul Polo niei, pe fond u! prob le~ _:
8
XVII, atitu dine a fatA de Impe riul Otom an se 80
schim bi, politiea de eruci adâ est.e aban dona ta, inter ne, chia r daca a fost un stind ~ IJ '
mari le state acce pti situa tia prezen1;ei în Eu- tioto man, pref era solu tia diplo mati cl br'
ropa a ot.omanilor ~i aleg solu pa acpu nilor de relat ia eu Impe riul Otom an; în 1533 •·
cheie a~a- num ita ,,pac e perp etuà " eut
natu rl diplo mati ca La acea sti situa tie s-a ot.omani;
 i 1 ! 1{ 1 \ ' :l ij : 1, 11 1l ; 1t i 1 •• i I i li \ i i i' 1 j 11 ! .\ li 1 \ 1, .d ; l l ': l 1. 1 ' l1 ' . ' . p li 1 1 l I iL' 1: 1 ' ' d \ : 11 If . 1 \ 1 ;

1J11P8riul Otoman plee$t.e în ,.secolul de ln a doua jumltate a secolului al XVII-lea,

.. .ri'_ secolul al XVl•lea: îei extinde t.eri- put.erea lmperiului Ot.oman scade ca urmare
~ul, iar Solim~ Magni~cul, unul din- încercirilor numeroase ti nereueit.e ale oto-
tre marli sultani ot.omam, cucere$t.e, în manilor de a cuceri Viena l)i pe fondul intern
al crizei aut.orità(ài œntrale. ln aœst oont.ext,
1621 .poart.a de intrare
în Europa" - cetatea
ut.e~cl a Belgradului, iar în 1529 între- statele europene adoptà o nouA strategie, cea a
prinde primul asediu, nereQ$it, asupra Vienei; încercArii de a restrânge terit.oriile Imperiului
Im.periul Habsburgic, singura $Ï ultima Otoman din Europa. Aceastl realitate este
mare put.ere a Europei Centrale, se mentine speculatà • de Imperiul Habsburgic (centrul
ei încearcl si se opunA prin fort;à Imperiului Europei) $Ï Imperiu) Rus (în plinà afirmare,
Qtom.an; , CUO politica de mare putere) din estul Euro-
. Polonia a urmat, în tot cursul veacului al pei. Cele douà puteri încep sA actioneze ca un
XVI-lea o politicà turcofila, mergând pâna tàvalug asupra Imperiului Otoman pentru a-1
la a refuza omagiul (vasalitatea) unor dom- împinge cât mai mult la sudul DunArii.
nit.ori români pentru a nu supara Poarta.

B. SITUATIA INTERNATIONAi.A A îARILOR ROMANE IN SECOLELE XVI-XVII

Si in secolele XVI-XVII, în relatiile inter- introduse ~i o serie de obligatii economice:
naponale, politica externa a statelor române~ti haraciul - suma de bani, pe§che§urile - daru-
urmeazA tiparul secolelor anterioare, alternân d ri oficiale pentru sultan $i marii dregato ri,
soluµa militara $Î diplomatica, accentul fiind mucarerul - suma de bani pentru confirmarea
pus pe solutia diplomatica. . domniei, obligatii de aprovizionare - vânzari la
preturi preferentiale catre Poarta, obligatii în
Regimul dominatiei otomane. A doua juma- munca ~i de transpor t.
tate a secolul al XVI-lea aduce pentru tari.le româ- Dupa introducerea regimului de vasalita te,
11$ regimul de vasalitate în raport eu Imperiul opozitia militara fat,a de Poarta $i încercarile de
Oooman. modificare a regimului dominatiei otomane î~i
Regimul de vasalitate se deosebea de cel tri- pierd din intensitate, tarile române având din ce
butar prin îngustarea substantiala a funcµ.ilor în ce mai slabe mijloace de proprie rezisten ta.
statului, prin dublarea dominatiei politice eu cea Aceasta realitate conduce spre o noua convin-
economica. Autonomia interna este respectata, gere în diplomaµa româneasca: statutul inter-
dar politica externa devine subordonata Portii, national al statelor române~ti nu mai putea fi
dreptul de a încheia tratate este mai întâi modificat decât în împrejurari externe prielnice $i
limitat, apoi anulat, armata fiind obligata sa numai eu ajutor militar european. De aici, intere-
însot,eascà trupele otomane în campaniile aces- sul eu care clasa politica româneasca (boierimea)
tora. Domnii sunt înca ale$i de tara o vreme, urmâre$te evoluµa relatiilor cre~tino-musulmane,
dar trebuie confirmati de sultan, iar apoi, din folosind orice prilej pentru a-$i atinge obiec-
ce în ce mai des, sultanu l îi nume$te direct, tivele. Un astfel de prilej se ive$te la sfâr~itul
fàrà a mai consulta boierimea; durata domniilor secolului al XVI-lea, când Liga Sfânta, grupând
se scurt.eazà, domnii filoturci se înconjoara de pe habsburgi, papalitate, Spania, unele princi-
gàrzi otomane, cetâtile sunt demolate, capi- pate germane $i italiene, ~i-a propus alungar ea
talele sunt mutate de la Suceava la Ia~i $Î de otomanilor din Europa.
la Târgovi$te la Bucureijti, în zone de câmpie, Teama de vecinii cre$tini se accentu eazâ, în
deschise, mai aproape de lmperiu, pentru secolul al XVII-lea, din cauza politicii va.dit ex-
8
Putea fi ~r controlate. Cu toate acestea, pansioniste a Austriei ei Poloniei.
dorninatia Politicà otomanâ a mentinut vechile
structuri de stat româneeti, multumindu-se cu Principala personalitate a vremii:
0
dolllinare indirect ! aducatoare de avantaje • Mihai Viteazul, domn al TArii Româneeti
Politice $i economice.' Domina tia otoman a nu (1593-1601)
:·a Dllrgi~ t doar la aspectu l politi~, ci a fost Statutu l tArilor române s-a agravat con-
ublat1 ,1 de o domina tie econom1cl. Sunt tinuu în secolul al XVI-lea în conditii le
.,._ "1 \d l)'\m )m c()tnm'&œ tn ~p ul eul·
~e Imperiul Qtouuu.1 a dus o poli •
t1am luî Sol ima n Magnt6.eul. Moldova li Ea tl-: tl fidelitate, în rea lita ~ într
'l'ar~ apare. caracterizA.ndu-se pnn tr-o ea11,
Rom.lneaael Ili pla tleu l: dre ptu l tle p0 •
a-111 do
.., _ domnü, dar tn tealitate. aoeetia Sunt anti~e otot man •
l Politica lui ext ern à s-a c9 ..._ ,
nUJm'\i aau mazili.\i d& ~tr e sult an. Com0 tJll teri za pn•n aa.cH uni dip1om at·1ce $1• mil·tA1tn
i -~ . t...
. rca rea de
y& f
a cre a un ma re ron t antiotoi . -v, 'Il
obioeiului din epocl, Miblli, foat Ban de nlll.
va. ajunge domn prin cumplrarea tron Crai~- tnce lre tn cad rul Lig ü Stin te.
ulm . la Dun ' .. .
c. •
AC'flUNI DIPLOMATICB IN SBCOLELB • • XVI -XV II
,. . i
.. ave a nev oie de aju tor
• Ad eru ea Tlrll Rom lne ftl la Llp 1n lup ta antiotoxnatll.
Sta nt.L Tra tatu l 4e la Alb a Iuli a . • în conditiile în car e oto man ii se pre gàt
la inte rvin l arm at în 'f ara Rom âne asc eau Sl .
tn 1694 mbucnette la Buc ~-~ ti r't° ~ à. ln fapt, '.
ant ioto man l, ini\ iatl de ~8 :1 Vite azu prin . aht ate a 'f lrii Rom âne eti în rap ort eu Sigï
: valind Bat hor y treb uie înt, elea sà ca s.
uciderea creditorilor leva ntu u; atac are a o acµune
. • gdia~ mde sub ord ona re mil itar a în sco pul
nizoane1 otomane. Acp une. a face par te n une i acµ\Uli •
poli tica de cru ciad l tA.rzie, dus l .de. Lig a anti oto man e com une .
Sîl ntl (ali an~ ant ioto man l. con st1t ~ta
la •
ini\;iativa papei Clement al VIIl-lea, din c8:1" • Tra tatu l de la Târ gov i§te (15 98)
ini\O) flce au par te Statu!_ Pap al, Spa e
n1a, Inte rve ntia pol oni lor în Moldova, impune
Aaltria. Ferrare, Mantua fJl Toscana). rea
Ulte- unu .i dom n favo rabi l pol itic ii oto man e
àor ade rl ti Transilvania, con side ratà ~i ostili-
fac- tate a prin cipe lui tran silv ane an And rei Bathory
&or deciaiv tn atragerea in alia ntl
a celor- îl dete rmi na pe Mih ai Vit eaz ul sa intr e în con-
lalta dou l stat e româneeti, Moldova ei
Romlneascl. Aron Vodl, dom nul Moldov
'fara tact dire ct cu împ ara tul hab sbu rgic , Rudolf al 1
ei, II-lea.
aderA la Lig l, ofer ind astf el un motiv în ln 1598, la Târ gov i$te , se înc hei e tratatul
plu s de
domnului Tlr ii Românef}ti,. Mih ai Vit eaz
ul, alia nta din tre Imp eriu l Hab sbu rgic iji dom
si. decidl, eu acordul boierilor, intr are
a în 'farii Rom âne $ti, pri n car e împ àra tul Rudolf
nul 1
alia n~ ant ioto man l. . al
, II-l ea îi recu no$ tea lui Mih ai Vit eaz ul
La 20 mai 1595, o delegaµe de 12 boie dom nia
ri din ere dita rà $i îi pro mit ea un aju tor fina
Tara Rom âne asc l înch eie la Alb a luli nciar pen- l
a, în tru într etin ere a a 5.0 00 de lefe gii (me
numele lui Mihai, un trat at eu Sig ism rcenari).
und ln sch imb , împ ara tul dev ene a suz era
Bathory, principele Tra nsil van iei. Boi nul îarü
erii au Rom âne $ti, iar Mih ai treb uia
acœptat ca Sigismund Bathory sa fie suzeran sa-i opreasca pe
ul oto man i la Du nàr e $i sa îi aju
TArü Românef}ti in schimbul ajut oru lui te pe ardeleni
an- îm. pot riva ace stor a.
tiot.oman ei al subordonàrii •Bisericii
Orto- Pri n înc hei ere a ace stui tra tat se anul
doxe din Transilvania fata de Mitropolia eazà
'far ii rela tia de vas alit ate imp usa
Românef)ti. lui Mih ai Viteazul
Deei devenea vasal al lui Sig ism und Bathor de prin cip ele de atu nci al Tra nsil van iei,
y,, mu nd Bat hor y, pri n Sigis•
Mih ai Vit.eazul a acc epta t ace st trat at, tra tatu l din 1595.
deo arec e

D • ACTIUN I CONFLICTUALE 1N SECOLELE XV I-X VII

• Bit llia de la Càl ugi .ren i (15 95)
ln oont.extul ado ptàr ii politicii anti oto -
man e, prin ucid erea cred itor ilor lev
ant ini
atacarea gar nizo ane i oto man e ei ade rare a
1~
Liga Sfâ.ntl, lmp eriu l Oto man org ani zea
za 0
campanie de ped eps ire a 'fa.rü Rom âne
eti.
tn august 1595, o oas te oto man a con dus a
de Sinan-pwsa a trec ut DunArea ei a îna inta
t lug ~ \
spr e Buc ure $ti. La Càl ugà ren i, Mih ai
Viteaiul
a rell $it sa obt ina o vict orie imp~rtantA
pra rn~tirii oto man e, apl icân d tac~ ca
as;'
de_ l~
a atra ger ü ina mic ulu i în locur1 nep
ne .. '
des ~ur ari i lup tei, în con ditü le une i di
sp ~ 1
mil itar e. Ast tel se exp lica aleg erea ta.cu
•\
voievod pen tru tere nul de la sud de Cif
car e era împ adu rit, ml~ tino s, strà bàt ut
de
... FIIMiiliMûûdh®iil,.,,.,,,,,,,.10iillililiiiiidh!HhiiiiiMNliiiMHiE}
rJea,ilO\', în depl~area atacatorilor se put.ea
t.-d nunuu pe un s1ngur drum ' eu u n punct
,,.,_
obligawriu de trece~ pest.e podul îngust de pes..
t.e rAu, ln acest spaµu, superioritatea numerica
turcilor nu a putut fi valorificatà.
8
Prin victoria obtinutà la Càlugàreni Mih •
Vit.eazul a reu~it sà ~ting~ principalel~ obie:
tive: a provocat p1erder1 important.e d _
111
anului, l-a demoralizat, a întârziat avans u~
turcilor ~i a c~tigat t~pul necesar pe::
concentrarea fort;elor antiotomane.
Având nevoie de întàriri, Mihai Viteazul
spre m unti, aijteptând ajutor de la
8 8 retras
.
Sigismund Bathory. În acest timp, oastea lui
Sinan-pa.$a a intrat în Bucure~ti $Î Târgovi$te
$Î a început organizare a Tarii Române1;1ti în
pa$alâc. Situatia se complicasè $Î în Mol-
dova, unde polonii l-au înlaturat de pe tron
pe Stefan Razvan ~i 1-au înlocuit eu Ieremia
Movilli. Dar, în octombrie 1595, soseau aju-
torul militar al lui Sigismund Bathory, de
aproximativ 23.000 de osta~i, ~i o mica oaste
comandata de fostul domnitor al Molèlovei'
$t.efan Râzvan. Aceste forte reunite aveau sa
inceapa mareul împotriva otomanilor, care au
fost înfrânti la Giurgiu (octombrie) ·~i alungati
pest.e Dunare.
• Bitilia de la $elimbar (1599)
în oontextul ie$irii Transilvaniei $i Moldovei
dm Liga Sfânta, prin venirea principelui Andrei
Bathory, eu o politicâ favorabila otomanilor,
respectiv prin impunerea la tron a lui Ieremia
Movila, Mihai Viteazul organizeaza actiuni
de forta pentru a readuce cele doua state
româneeti în frontul antiotoman.
În octombrie 1599 se desîa,eoarâ lupta de
la $elimbar, între oastea 'farii Româneeti
condusa de Mihai Viteazul ei oastea Transil-
Vaniei condusa de Andrei Bathory. Bata.lia a
fost cru,tigata de Mihai Viteazul. Principele
1599
~elimbàr
1600
---Miraslâu 1601 ' 7
V august
9-uruslau
Bathory a încercat si se refugieze în Moldova,
dar a fost prins $i ucis de secui. • .
Ca urmare a aœstei vict.orii, Mihai Viœazul
intrl in cetat.ea Alba Iulia, de unde îi este
recunoscut! autoritatea asupra Transilvaniei.
Ulterior, în 1600, 1;1i Moldova se al!turA fron-
tului antiotoman. Mihai Viteazul pâtrunde în
~oldova, il alunga pe Ieremia Movilâ, iar in
1ulie 1600 se intitula,,domn al Târii Româneijti
a
1;1i Ardeal~ui ei toatA Tar~ Moldovei". ,
• Bitilia de la Mirisliu (septembrie 1600)
În contextul ostilitAtii nobilimii din Transil-
vania fàta de politica lui Mihai Viteazul, aces-
ta este înfrânt la Miraslau de nobilimea din
Transilvania, care s-a àlaturat generalului im-
perial Gheorghe Basta. Dupa aceasta batâlie,
Mihai pierde Transilvania. Prin interventia
Poloniei, Moldova este pierduta ei •redata lui
Ieremia Movila, iar' Simion Movila este insta-
lat pe tronul Tarii Române$ti. ln acest context,
Mihai Viteazul solicita sprijinul împaratulu i
habsburgic. •
• Bitalia de la Guruslau (august 1601)
Obiectivul luptei de • la Guruslau a fost
înlaturarea, lui Sigismund Bathory de la con-
ducerea Transilvaniei $i reintegrarea principa-
tului în frontul antiotoman initiat de împaratul
Rudolf_ al II-lea. Împaratul habsburgic ofera
sprijinul militar solicitat de catre Mihai Vitea-
zul, printr-un corp de oaste condus de generalul
Basta.
Bata.lia a avut loc la 3 august 1601, când
oastea lui Mihai Viteazul $Î a generalulu i
Gheorghe Basta s-a confruntat eu cea condusa
de Sigismund Bathory. Sigismund Bathory
este înfrânt.
În ciuda colaborarii eu Gheorghe Basta, la
scurt timp dupa bàtalie Mihai Viteazul a fost
ucis de oamenii acestuia.
.,
oct.ombrie
,,
septembrie ' l
111. RELA111LE INTERNAî'ONALE îN secoi .uL xvu-fN CEPu n.JL secoL uLu,
al XVlll-l ~a '
Core aunt rela,fil e dintre statele europe ne , i cum acflone azd statele român e,ti?

A. CoNTEXT EUROPEAN
0 caracte risticl a relatülo r interna µonale
pentru perioad a secolelor XVII-XYJII_ e9 t.e
declinu l politic ti economic al Impern~lw <?to-
man, · care marche azl debutul Crizei Orien-
t.ale. Acest stat otoman, fostl mare putere, 88
afll într-o retragere teritori all evide_ntl, luptJ
pentru a se menµn e ,i devine tot_m81 ,,bolnav ,
astfel cl tn seoolul al XIX-lea va fi numit ,,omul
bolnav al Europei". • toriile otoman e ei a folosit aceasta preroga tiva
.
Criza din lmperiul Otoman determ inl
expans ionistl habsburgicl, care este V1Z1bilâ
prin urmltoa rele evenimente:
• tn 1683, turcü otomani atacâ pentru ul-.
tima dati tn istorie Viena, atac .e$uat; • :
• turcü pierd P8$81âcul de la Buda în favoa-
rea Jmperiului Habsburgic, ~are a lup~lor
clin 1686, de la Buda !}i 1687, de la Mohacs;_
•Transilvania este cedati oficia,l de otomaru
habsburgilor prin Pacea de la Karlowitz, din
1699; • Acest regim politic se caracte rizeaza prin:
• Banatul !}i Oltenia sunt cedate habsbu r-
gilor, tn 1718, prin Paœa de la Passaro witz
(Olt.enia revine jlrii Române$ti în 1739);
• tn 1775, Imperiul Habsburgic prime~te
Bucovina (.Tara de Sus a Moldovei").
• De alti parie, din estul Europei, lmperi ul
Rus, încurajat de sucœse le habsbu rgice $i sub
pret.extul protejlrii cre!jtin àtàtü ortodoxe din
Balcani, profitA de slâbiciu nea otoman à, cù
scopul de a-!ji impune influen ta politica sau de
a se extinde terit.orial.
Politica de mare putere a lmperiu lui Rus
se va concretiza prin semnar ea Tratatu lui de
la Kuciuk-Kainargi, în 1774, prin c.are obtine,
neoficial, dreptul de sta~ protect or (1nte_rvenµe
în politica intern~ ) m M~l~ova $1 Tara
Româneasca. I se oferea Rus1e1 pentru prima
oara ie$ire la Mare a Neagra $i prime a o serie de
dreptur i economice ei politice în lmperi ul Oto.
man. Rusia a interpr etat trata~u l ca dându-i
dreptul de proteja cree_tinii ortodoc ei din teri-
mai ales în Moldov~ ei 'fara Român eascà.
Tàrile române ' devin adevar ate zone de con-
fiict între èele trei imperii , eu mari implicatii
umane ei materia le, ceea ce constit uie o piedicà
în calea dezvolt arii lor în decenii le urmato are.
în conditiile politici i expans ioniste habsbur-
gice ei ruseeti, Imperi ul Ot.oman accentueazà
regimul domina tiei în Moldov a ei 'fara Româ-
neasca prin impune rea, din 1711, respectiv
1716, a Regimu lui fanario t.
- impune rea domnit orilor straini (de regulà,
greci) proven iti din cartier ul Fanar al Constan-
tinopolului;
- monopol comerc ial otoman ;
- înaspri rea obligat iilor econom ice;
- desfiin tarea armate i tarilor române (rein-
trodusà , oficial, prin Regula mentel e Organice).
În acest contex t, domnit orii români trebuie
sa facà un adevàr at ,,slalom" diplom atie prin·
tre cele trei mari puteri ale vremii, astfel ca
orice initiati và diplom aticà române ascâ poate
fi consid eratâ un succes.

B. Sm,A'flA IN TERN A'flON ALt\ A T.AIULOR ROMANE tN SECOLUL XVII-îNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIll-LEA
Conwµile internaiionale erau tot mai
Dupa eeecul râzboiu lui elibera tor dus de
oeprielniœ; ot.omanii au ajuns practic sa 0

Mihai Viteazu l, politic a antioto manà capatà,.0

tnœrcuiascA târile române .
nouà turnur a. Domni i nu-ei mai afirma decat
Dupi Mihai Viteazul, începân d eu secolul al
pe ascuns ostilita tea fata de sultan, îi doresc în:
XVII-lea, OfJtirea medievalA a schut consta nt
frânger ea, se bucura de victoriile cre$tine, dar
iar tlrile românef}ti n-au mai putut purta:
decât rareori, rAzboaie pe cont propriu .
declara neputin ta de a se ridica la lupta înainW C8
Europa sà fi obtinu t victorii hotàrât oare.
 1
·nti ' dipliini;qii• ':'i l'<inflit·t 111 t,., 11I \l1·diu ~i I;, i11t·1'!H1t111,il,• 111,Hlt'lnit:Hii
J)uPI asediul Vienei. în 1683, clasa politicà
~eascl a înœ~t modificarea statutului
infSl'll&ponal ~or ro~âne prin mijloace
roaP8 exclus1v diplomatiœ; ea s-a angajat
:tr-un joc ~pl~matic pe_ cât de p?riculos, pe
8
tAt de inevitabil, al cA.ru1 scop era mlàturarea
uzeranitltii otomane ei evitarea pretentülor
care m.arile puteri creetine vecine le put.eau
8
vea asupra tA.rilor române.
tn a doua jumàtate a secolului al XVII-lea,
diplomapa românilor e~te extrem de activa;
rând pe rând, cautà aliant,a Poloniei, a Aus-
trie~ a Rusiei, încercând sa continue vechiul joc
al plurivasalitAµi, dar Polonia refuza aceasta
allant!. austriecii oferà prea puµn, numai ru~ii
~pt! sA încheie un tratat favorabil eu Moldova,
in 1711. Tot mai putine fiind mijloace diplo-
matice ei militare necesare sustinerii vechi-
lor obiective, statutul international al tarilor
române va fi diminuat.
lntr-un final, otomanii au decis instaura-
rea Iœgimului fanariot ca urmare a încercarilor
repetaœ ale românilor de a ie$i de sub dominatie,
twœascâ.
Mijloacele diplomatice, mai putin sprijinite
eu arme, au fost majoritare în aceasta etapâ
ca urmare a incapacitatii de a purta lupte eu o
fort;A superioara, 8$8 euro era Imper.iul Otoman.
Principalele personalitati ale vremii:
• $erban Cant.acuzino, domn al 'farii
Româneijti (1678-1688). Politica sa interna
a vîzat eliminarea instabilitâtii politice $i
întarirea autoritatii centrale. Tot sub $erban
Cantacuzino vor fi traduse mai multe cârti'
bisericeijti, dintre care cea mai importanta
C. ACTIUN I DIPLOMATICE IN SECOLELE XVII - IN CEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA
• Activitatea diplomaticâ a lui Constantin
Brâncoveanu (1688-1714)
Domn al Târü Române$ti, Constantin
Brâncoveanu a desfru,urat o vasta activitate
diplomaticâ prin stabilirea unor contacte $Ï an-
g~jamente concrete eu Polonia împotriva tur-
cilor. Cu Moldova, relatiile au fost încordate din
eauza adversitàµlor eu familia Cantemireetilor.
Brâncoveanu a trebuit sa acorde o m·are
atenµe relaµilor eu Poarta. ln anul 1699, oto-
lllanü ü recunosc ca domn pe viata. ln acea
este BibUa din 1688. Aœst domn s-a dovedit un
diplomat iscusit, a càutat sA îndepArteze tutela
ot.o-manilor ei sA se apropie de Imperiul
Habsburgic, politicà ce a avut un larg ecou în
acele vremuri.
Constantin Brâncoveanu
În timpul în care a domnit, Tara Româneasc! a
cunoscut o lung! perioadA de pace, de înflorire
cultural! ei de dezvoltare a vieµi spirituale, în
urma sa r!mânând un mare num!r de ctitorii
religioase ei un stil arhitectural ce-i poartA nu-
mele, stilul brâncovenesc, care se distinge prin
foieoare sau logii (îndipere sau galerie la etajul
unei clAdiri, acoperitA ei deschisâ spre exterior
printr-un eir de arcade sprijinite pe coloane sau
pe stâlpi). ln. acest stil a fost construit palatul
Mogoeoaia. ln politica externa, Brâncoveanu a
actionat cumpatat, prin numeroase acti,uni
diplomatice cu statele creetine, dar ei prin
cumpararea bunavoint,ei otomanilor. Acuzat de
corespondentA secretA eu Austria, Rusia, Polonia
ei Veneti,a ei de faptul ca transmitea acestora
etiri despre turci, este mazilit în 1714. Dupa o
scurta domriie • a lui Stefan Cantacuzino
(1714-1716), în 1716, în Tara Româneasca se
instaureaza Regim ul fanariot.
• Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1710-
1711). Mare cârturar umanist român, Dimitrie
Cantemir a fost un admirator al tarului Petru œl
Mare, dorind sâ introduca $Î în Moldova prin-
cipiile absolutismului luminat. A întretinut, în
scurta domnie, relatii diplomatice apropiate eu
Imperiul Ru~ în scop antiotoman, ceea ce a atras
neîncrederea Imperiului Otoman. Dupa înfrân-
gerea de la Stanile$ti, pe Prut, în 1711, Cantemir
a fost nevoit sa se refugieze în Rusia, unde $i-a
petrecut restul vietii dedicata activitatilor intelec-
tuale. În Moldova s-a instaurat Regimul fanariot.
vreme începea sâ se ridice Rusia lui Petru cel
Mare, domnul muntean trimitând la Curtea
acestuia un emisar diplomatie pentru stabili-
rea unei allante împotriva otomanilor. Abia în
1709, între 'fara Româneasca $i Rusia se în-
cheie o conventie secreta pentru actiunea îm-
potriva Portii.
În urma actiunilor diplomatice active în
defavoarea Portii, în 1714, Constantin Brân-
coveanu a fost mazilit (înlaturat clin dom-
nie), fiind executat în acelaei an.
 ' \ 1

a principatul~ ei se obliga si nu ee &Ma

• Tratatul de la Lu~ (17ll) . ul. domn
Dimitrie Cantemir est,e ultim
plmAnt.ean tn Moldova. Tratatul de la Lu~.
a foat tncheiat, în aprilie 17ll, între P~U: : .
0
Mare ....._ ..1 Rusiei' ycai Dimitrie Cant,eillll',
, t«U.U. • comune
nitorul Moldovei, în vederea lupt.ei tul
tmpotriva lmperiului Ot.oman. lntreg t.ex ·
n.:.-wtrie cante11ur,
tratatului a fost redactat de u&UAA decât sl
iar Petru œl Mare nu _a flcut
confirme con\iJlutul ce 1-a fost
8.1~":e domnul
,. Tra-
Moldovei. Conform conditfilor stipulate ~lise
tatul de la Lu1k. t;Atilor romAne urmau s te
retroœdeze œrit.orüle care au fost transforma .
tn rai·a1el,Ul.~111&
6-.. .. de cltre Poarta OtomanA.
Preveclerl: • " t
. \11.n.u
___, Ul . ,,8ub oblAduire" pe. .domn e1 in reg.
poporut tlrii; .J.Xnânirii ot.omane, Mol"'.'
• dupl ecuturarea DIICl{I d"' .
.
dova va tnœta si pllt.eascl ~~ut ei alte an
~=..,ileauhot.arele vechi ale 'fArii Mol~ove~
de pAnl la inst.aurare& domina(iei otomane; . .
. Moldova urma si treacl sub protectoratul
Ruaiei, eue garanta integritatea teritoriala
în treburile lui int.erne;
. dotnnia ereditarl a familiei Cantelllit:
, . tn caz de ocupaµe, familia domnïtoru1' .
avea drept de az1'l"1n Rus1a;
• ut.
_ granita dintre œle douA. state este Stabili
. pe Nistru, iar integritatea_hotarelor Moldo:
este asiguratA. ' • j
Tratatul de la ~utk este un model de Prudentl
ei abilitate diplomatie!, prin care Dimitrie Can
temir urmarea obtinerea independent.ei ei •
integritAtii teritoriale a Moldovei, bazându-~
pe cea mai mare putere c~e_eti~a din ràsàrituI }
Europei. In~r~sele R_us1e1 v1zau obtïnerea j
. controlului e1 hberulm acces catre strâmto-
rile Bosfor ei Dardanele, care erau cele ID.ai
importante noduri comerciale din epocà, iar
comertul pe mare dinspre Mediterana spre
Marea Neagra ei viceversa nu se putea realiza
decât strabatând acest.e strâmtori. Consecint,a
imediata a tratatului a fost campania otomanA
clin acelaei an, în urma careia Dimitrie Cantemir .
pierde tronul Moldovei .

D. AcrWNI CONFLICTUALE IN ·sECOLUL

. XVII - lNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA
- '

• Aledbal Vienei (1683) • Bâta.lia de la Stânile~ti, pe Prut, a avut

fn 1683, la œrerea tureilor, domnitorul Tarti loc, în 1711, între armatele rusa $i otomanl
$erban Cantacuzino, participâ la La confiict a participat $i domnul Moldovei,
~ul. V:Jeœ~ dar, pe ascuns, i-a încurajat pe Dimitrie Cantemir, ca aliat al Rusiei.
aeediati ei Je-a transmis roiecarile trupelor oto-
Bata.lia s-a dat pe malul Prutului $i se în·
mane: Dupl înfrângerea acestora la asediul
cheie prin acceptarea pacii propuse de catre
V~ Cantacumio a trecut la o politicà extema tar.
acti~ ~urtând trat.ative secrete eu habsburgii.
Aœetia 1-au garant.at .domma· ereditara, 1-au
.
acor-
Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei •
dat titlul de Baran ahmpe ·u1 • • • ei se refugiaza în Rusia, la curtea lui Pe·
ajut.or de 6.000 de os i n w e1 i-au promis un
tru cel Mare. Domnia sa a fost ultima dom·
carut ca (;ara si- . t.q • Serban Cantacuzino a
nia. care '1 P ~ hotarele Printr-un act nie pamânt.eana clin secolul al XVIII-lea, hn:
--~·· nu a 11181 putut fi întœmit din periul Otoman impunând, clin 1711, domnitort
mort:ii domnului, tn 168B. cauza fanarioti.
 ln Evul Mediu, cele trei state medievale clin Din perspectiva Imperiului Otoman, îArile
spatiul rom~esc au fost în~onjurat.e de mari Române erau tàri prietene. Condiµa era plata
uteri cre$tine, care au marufestat tendinte de unui tribut în functie de valoarea estimativa
~gemonie asupra a~~tor state: Regatul Un- a teritoriului tàrii (Moldova plàtea un tribut
garïei, Regatul Polorue1, Cnezatul Moscovei ei mai mie decât 'fara Româneascà, iar ambele
al Utuaniei. La aœstea se adaugà Imperiul Oto- plat.eau mai putin decât alte state balcanice).
111an, aclrui expansiune în Peninsula Balcanicà Printr-un act scris, se reglementau raporturile
tncepe în secolul al XIV-lea. dintre 'farile Române ei Poarta, principala
ln secolele XIV-XV, Imperiul Otoman nu obligatie a sultanului fiind sprijinul militar.
cucereete tArile române deoarece marile pu- Schimbarea tratatului permit.ea introducerea
t.eri din regiune le acordau sprijin în lupta treptata a unor noi obligatii, mai dure decât
antiot.omanà, având interesul de a le pàstra ca ·cele ant.erioare, ducând la creeterea gradului de
state-tampon între ele ei Poartà. dependenta fata de lmperiul Otoman.
Tot acum, domnii români opun o puternicà Din perspectiva românilor, încoronarea dom-
rezistentà în fata otomanilor. nului era o problema interna, ce nu necesità
Dacà în secolele XIV-XV, în relatiile inter- acordul pretineilor suzerani. lntelegerile scri-
naµonale, Tàrile Române au alternat solutia se eijuràmintele de omagiu erau des încalcate,
diplomaticà eu solutia militarà, începând eu în functie de interesele domnului sau în ca-
sfâr1itul secolului al XVI-lea, vor utiliza mai zul în care un suzeran nu-$i respecta angaja-
mult solutia diplomatica. ln acee~i vreme, în mentele. Românii au încercat sa gàseascà un
spaµul românesc, Imperiul Otoman impune o echilibru între pretentiile marilor puteri ve-
serie de obligatii economice, care, eu timpul, se cine, profitând de conflictele de interese din-
vor accentua. Secolul al XVI-lea, perioadà de tre acestea.
apogeu a Imperiului Otoman, aduce modificàri Toate schimbarile, relatiile internationale
importante în ceea ce priveete raporturile tot mai complexe determinà o situatie . de insta-
t;arilor române eu acesta. Turcii prefera varianta bilitat.e, în cadrul careia, totu$i, ta_rile române$ti
dependent.ei economice fata de o dependenta reu$esc sa reziste ca state pe harta Europei.
politicà directa a tarilor române, având nevoie Pentru perioada secolelor al XVII-lea ei înce-
de proviziile lor. putul secolului al XVIII-lea, Europa Ràsàriteanà
Din perspectiva Regatului Ungariei, tarile este regiunea unde se confronta interesele a
româneeti se aflau între hotarele regatului, iar trei mari put.eri: Imperiul Habsburgic, Rus $i
regele maghiar se considera obligat sa recuper- Otoman, ultimul imperiu provocând Criza
eze µnuturile màrgin~ ale regatului din mâna Orientala, care va afecta $i tarile române. Modi-
ori.carui râzvratit, sa numeasca domni carora sa ficarea raportului de forte pe plan extern, în
le confere însemnele puterii, iar domnii sa jure defavoarea otomanilor, are drept urmare ocu-
credinta ei loialitat.e coroanei maghiare. Drep- parea de teritorii (Transilvania, Banatul, Olte-
turile suzerane ale regelui maghiar se trans- nia, Bucovina) de catre lmperiul Habsburgic $i
mit.eau ereditar, iar între acesta ei domni se introducerea domniilor fanariote în Moldova $i
încheiau înt.elegeri scrise, ce trebuiau respec- 'f ara Româneascà.
tat.e. Din perspectiva Regatului Poloniei, vasali- Politica lui Brâncoveanu ei a Cantacuzinilor în
taœa Moldovei, spre exemplu, era recunoscutâ 'fara Româneasca, precum $Î cea a lui Cant.emir
pe plan int.ernational prin depunerea oma- în Moldova (ultimii domni pàmânt.eni) au aratat
giului la granita_ de cât.e ori cerea suzeranul. limpede otomanilor cà nu pot conta pe domnü
Obligaµile domnului vasal erau sprijinul mili- români $i i-a obligat sa gàsea.sca o metoda mai
tar, Îll$tiint;area regelui eu privire la pericolele directâ ei eficientà de dominare a tarile române~ti.
externe, plata tributului ei fidelitat.ea fata de instaurarea, la începutul secolului al XVIII-lea
suzeran. Suzeranul polonez trebuia de aseme- Regimului fanariot. '
nea sl-ei apere vasalul politic ei militar.
 !;\,! \1\i l\ll·.!,\\il<1'\_\I I·.

SPAJlUL ROMÂNESC ÎNTRE DrPLOMAJlE ~I CONFUCTftf

EVUL MEDIU ~I LA fNCEPUTlJRII.E MOPERNITÂJll
'

AXA
CIONOWGICl
'i Il RELAfIILE. ~~'flO~ALE .
~;.;..,-- Comtantmopol- cucerit de turcli otomam
----Bltllla de la Mohàca. unprta- eucerlre otomanl (pqa)ic)
--------Tranallvania - principat autonom sub sueranitate otomani
1541----;;;;;;;;;
~~--Alecliul Vienei - tarcii invinti - ,,Problema" sau Crisa orientall
1m-------
;;;;;;;;;;;----Bltilla de la Mobàcs- Imperiul Habsburgic anexeazl Unpria
t681----;;;;;;;;;
~~--Karlowita. Tratat 7 Transilvania - stlpânire habsburgici
1899--~~
sec.XIV MIRCEA CEL BÀTRÂN
1186-1(18---- ---Domn în Tara Romlne~l
----Mircea cel Bitrân alipefte Dobrogea Tirii Române,ti
1388----
----Bltilia de la Câmpia Mierlei (Kossovopolje)
1389---- ---BlWi~·de la Rovine. Mircea~Baiazid
I Ilderim (Fulgerul)
lSH-----~
- - - Braio~• Tratat alianti Sigismund de Luxemburg-Mircea
1891, 7 martl•---- ;;;;;a;;;a..-- Nicopole. Cruciada antiotomani
11•-----
1'17-18'1&----liliiillii -----Dobrogea - stlpânire otomani
sec.XV IANCU DE HUNEDOARA
1441-1,1,1----iiiiii -------Voievod in Transilvania
---,"Campania cea lungà". Cruciada antiotomanà
1441-1444----
---Cruciada de la Varna
i-----Apirarea Belgradului
sec. XV VLAD TEPE~ '
141e-1,s1-----;;;;;.;; iiiiiii-ii----Domn în Tara Româneasci
1411, luJie--..ïiiiôii• -------,,Atacul de noapte" - TârgoviJte
STEFAN CEL MARE •
•
- - - - .Domn în Moldova
1,a---- Chilia - stipânirea lui etefan
1,11·---- - - - - Bitilia de la Baia. Stefan-Matia Corvin
1471, li luuarie---- ----Bitilia de la Vaslui. Stefan-Mahomed Cuceritorul
1'71, li lanaarie---- Scrisoare c_atre principii cre§tini - Moldova, ,,aceastâ poartâ a cre§tiniti~
147·5---- - - - - - Tratat ant1otoman eu Matei Corvin
1476, talie---- Bitilia de la Rizboieni (Valea Albi)
t,M---- ----Imperiul Otoman cucere§te Chilia, Cetatea Albà
1497---- Bàtilia de la Codrii Cosminului
1499---- ----Hârliu. Tratat Moldova-Polonia
lec. XVI-XVII MIHAI VITEAZUL
1691-1601------ ~---Domn în Tara Româneasci
169',-1embri1e--....;;;;;; Riscoala antiotomanà
1&96, 20 mai _ _.,.;;;;;;;;;;;
!!!!!!!!~--Tratat eu Sigismund Bathory
1196, Il aagut;_ _ _,.;;;;;;;;
Bitilia de la Cilugireni
111s--._;;;:
----Tratatul de la Mlnastirea Dealu
1119, octGmbrie--...;;;;;;;;;
Bitilia de la Selimbar
JIN, 1 aolembrie--..;;;;=
!!!!!!!!!!!!""-- lntri în Transilvania
llOO, mat--...;;;;;;;;i
lnterventie în Moldova
llOO, mal.--..;;;;;
~---Cele trei ~i române§ti unite
1800, M,tembrie--:-~~
Bita.lia de la Mirisliu
t•, 1 aqut--._,;;;;;;;;
- - - - Bitàlia de la Gurusllu M1'h • • •
sn.....·tu.1 ' 81 asas1nat
---11 sec. XVII-începutul sec. XVIII
1178-1188--...;;
1111-1111--.... - -~rban Cantacuzino - d
--Dimitr' C omn in Tara Româneasci
A

1711,--_.; ---Tr ie antemir domn în Moldova

171V17tt--.-. ~ - - - ~ t la Lu~ - Dlmitrie Cantemir-Petru cel Mare
urare de Recim fan ariot
• in Moldova fi Tara Rominead