ACA~EIinA ?

E S,Tn~'TE SOCIALE SIPOLITICE nEPUnLICIl SOCBLISTE nO}IAKlA

::lECPA DE ISTORlE ~l ARHEOLOGIE

TOME 31, Nr. 2 Februarie 1978

CO:I1TETUL

DE EED.A.CrIE

SUM

AR

AM" PETIlle (redactor b il m/julfct). :-\IC'IITA l. I";'1T.I,.;

$TEPAX ~..... YASILE OLTEAI'U

T<spnn,<abil) , I,,,, A A' •• POSTOL (r.dador responsaOANILOAIE' 1U • LIVEANU' A • • oovrc DEM4xy; GIIEOIIGHR c
• yTE"ANESCU' •

30 DE AN! DE LA FAURIREA.PART!DULUI POLlT!C UN!C AL CLASE! MUNCITOARE DIN ROMAN!A

. "TI'-P'N .• y • n

UIIEL

Lccmx : D • AAIASClIlN MlOC; I'OMPILIU TEODOR {membrt],

I GHEOHGHE
-\
-.- ...--.... -..-..~.-.

"

tstorla

TUTUI, Crcnrca partldului l'c"olupOllal' lillie - moment de scamil III patrlci . •...........•..

170

] ..'" • I'Ul, DE DFSFACrI'!' AL' EDITURIl . v •. ,," ACADE ~ p ..n 71.021, Bucurest.l I Calea Vlctorlel nr. 12< MIE! • .....sector 1.

Prutnl unul ahonamcnt cstc de 120 lcl, In \Mi! nbonumrntcIc sc pt. . . tali ~i difuzorf l de pres,; di~ Inlrr~c~c Iia lor~c.lilC postalc, rodorl! po~ .' 'Prill( cr ~l m.lilutll Iln151clc sc mal pot procura (<II • t . 'l"'C' . rec sau prin posta) I r1

ION APOSTOL, Prlvlre generalil asupra princi,.palclor 'pub licuj ii dc isloric l'onlline~LI. "Revista de Istorlc" _ realiziiri sl perspective In 30 de ani de apari\ic, ••.

199

.\ CHEL

F ILDW:-:. Hela\iilc rumullo-bc.lgicllc illire 1l0H 1:-;.\ ?-:. HCSC. Conlribll!ii priviud iliCCIlllllll'ik
(lXl:l-18;JO) ,

1R39-18iS .•......
urmatci ruuntue modcrue .

223

Clt lt ort] dIn striliniltatr se pet a hona adre ' Dcpar t a mvnt ul Expor t-Im x.r t T ., csludu-se la lLEXHI 11226 _ 70 110 Du I. P csa, L O. DOX 130-137, Telex . . . curc~U, ~Lr. l~ Decernbrlc nr. 3.

y[l\l\CEL

D. POPA, Aspectc ale puliticii inlerlla~iollalc a Tiu'ii Rouulucs l.i ~i i\loldovei lui Mlrcca eel B"ll'in ~i Atexandru eel BUll . . . . . . • . . . . STELlAN BREZgANU. Ideea deimperillln.Qccidellllllmcdieval ill Iumlna CCI'Cct"I'i1or ~lill,.ult-illleic docenii ,. '";.."," :.'c~"': .. '.' . " .' , .
III ttuipul

253,

t;/f

~'1-:;:')

,\1":"1>crlselc, C<\rfilc ~l ruvlstcle pentru scutmb, prccum ~i orice corcspondenta sc yor. trimitc pe udrcsa ComlLctului de rcd~C!lC nl rcvlstcl "REVISTA DE 1;;10HrE". Apare de 12 or! pe an.

,\NDHElSILAHD,

Conccptia

desprc lstorlc ill opera lui Autouio

Gramsci

2\)\)\

l
I
1'

DOCUMENTAR ADH JAN T. PASCU, Din lstorlcul preset uutrll : "Jurlla[lll Craiovei" (1851) 'fEODOn BO.JAN, lOAN cxuon, Contribll\ii cl'onologicc Ja dornuii lc lui Alcxn,)Irlru . . ~i Bogdan Lapu~ncalln '. . . . . . . . . . . . :.•..

.)~

'''13

:3291

Auresn f(",d.i.tc.tlel, g·dul Aviat ot-ilcr , or. I.

I
VIATA~TIINTIFICA Colocviulinlcrnational de delllografic Istorlcti (Louis Roman}; Colocviul de gcografic istorlca bizanLina (Steltat: Brc:canll); Calaloric de (locnmcntarc ill Cehoslovacia (Lucian Bola) ....................•..... ' ..
.. REVISTA DE ISTORIE", Tom 31, nr. 2, p. 175-358. 19;8

71.261. UucurqU,

tel. 50.72.41.

333;

HEL.ATIILE ,

HOMANO-BEI,GIENE
DE AUREL FILIMON

INTRE

lS59-1S78

Ou prilejul vizitei in Romania. a, regelui Bedouin al Belgiei, toya~a~1l1 Oeausescu arata ca "lntre popoarele noastre au existat din "cele vechi timpuri legaturi de prietenie, bazate pe dorinta sincerij,de sti~a~i respect reciproc"! . .Afirmatia se bazeaza pe realr""vUJ.J.'v<o. pe faptul ca mceputul relatiilor intre eele doua popoare timpurile noastre, iar evolutia lor a fost tntr-o continua ~i

7
-~-.--~.-.-.---

ascensrune.

___ ._._._.' __ '

._ ..

.. ._..

-.--.~-_.

._.

._--.---.~

.__ ~~~~~~~~~L.-Ele--ft-lI:lrtt__F~r-emtbi:mItt-:insit-il~~

Relatiile romano- belgiene -XVI, atunci chid tntre

aint atestate documentar ill socolele belgiene ~i erase romanesti Ke fa·ceau

----_r-

datorita ocupatiei straine, cunoscu de ambele popoare, in 1830 Belgia s-a eliberat prin revolutie, de ocupatia straina, ceca ce i-a permis sa dea relatfilor sale cu Romania 0 alta forma. Prin consulatele stabilite in principalele erase rcmanesti, Chtlat,i ~i Bucuresti 3, ln care so adauga mai tirziu ~i altele, s-~t dat 0 prima forma organizata ~i cea mai C011venabila, acestor relatii. 'I'orodata a inceput ~i actiunea de modificare ~t caracterului lor, din relatii economice ~i culturale ele tind sa devina treptat relatii cu un pronuntat aspect politic. In acest sens se poate remarca 0 activitate diplomatica deosebita a Bclgiei. Situatia ei de stat independent i-a pcrmis sa actioneze ,~i sa aibi1 initiative . Au rezultat de aiel, atit stabilirea unci bunc rctele consulare, cit ~i dezvoltarea scliimburilor comerciale. Ou toata aceasta activitate, ar fi gre~it sa se inteleaga ca numai Belgia era interesata in aceste relatii. Desi depindeau de Poarta otornana, Principatele, cercurile polltice, si-au adus contnbutia, cu fortele lor de atunci, la dezvoltarea acestor relatii, Este suficient de aminttt aici sim-patda de care se bueura Belgia in tarile romane, faptul cil. despre revolutia ei se vorbea ca de un exemplu demn de urmat. i Contribu tia partii romano la dezvoltarea relatiilor cu Belgia a fust mai evidenta in' a dona jumatate a secolului al XIX-lea . Aceasta a fost . I .......
1 2

Sctntela, XLVI,10620, din 12 octornbrie 1976. i Vezl, S. Goldenberg, Comertul, Productia si consunml de postao ill /urile romano i(sec. jumiilaic=t: secolului al XV l I-lea ), in Studil, 24, nr, 5, 1971. : Am respectat ordinea cronologica a deschidcrll consulatelor. Vezi, Reprezenianlele diploale Romaniei, Vol. I, Bucuresti, 1967, p. 284-300. A. Filimon, Slabillreu consuluielor in Romania in "Allalele Univ. AI. I. Cuza", Iasi, T. XVII, Istorle, 1971, fase. 2,

"REYISTA DE ISTORIE", Tom 31, :\r. 2, p. 223-239. 1978

i.:,.;." ...

;'·'k;);·iI;'W~)

AUREL

I'lLIMON

RELATnLE

ROMANO-BELGIENE INTRE 1359-1878

('omecint:'i Iil'm~SC<1 marilor evenimente care au avut loc in istoria a 1.,,:·ii nU~k;tl'e:, Unirea ~i proclaniarea indepcndentei. Urmarea imediata :I II (,(,,,t Ol'<lo JOlit sporirea rolului a diplorna.tiei 1'0mftlle~ti pe toate planurile () "\'ldent:L participare la dezvoltarea relat.iilor romano-beleiene Iapt p~ , i'" <iuhm ~<1·1 prezontam in artrcolul de fata. b' 'I'eina n -,l cODKt,ituit1 pina acum, obic?tul unui st.udiu special, de~i I"") hl('llH~k care s-au pus III acest cadru menta atentie din eel putin doua motiv«. in prun ul rind, pentru ca diplomatia romana ~i-a faeut simyita }ll cadrul rela.tiilor din tre cele doua yari, intr-o rnaniera nemaii 1:: iIII itrt. In al doilea rind, pentru ca este interesant modul cum partea )wi.:;:ianiLa analizat aceste rnari evenimente din istoria Romaniei ~i conse('in lor in cadrul acestor rclatii. ~lIhieetul ri(liea citeva probleme de documentare. in mod normal,' CilHI ~e tra.tc:l~a, 0 asemenea problema, trebuie <;ase faca apel la documen-: ! (.j" cliplomatice emanate din cancelariile ambelor state. J<Jxista insa in (':Jzlli ell' fata, uncle difieult.il.i:i generate de situatia in care se "as~aul I' ri lwipa tell'. Li psa uuui apurat diplomatic specializat, eu preo~upari uumai pcnt.ru relatiile cu Belgia, eel putin la nivelul consulatelor este 1l::tTcatil de Jipsa de documente diplomatico in arhivele noastre, in schimb . .rr.tivita.tca diplomutica a partenerei, dei>fa~urata in alto conditii, ale unei. (<+Fi ··j+tMIHH1.4@tg,~;(Jrej.1:_!(!44t:1B.iiuJl1lllli1rlllJlllil"(L!l~ documente: ;llb t« ill .u-hivele sale. In aceasta situayie apelul la clocumentcle--belcienc' ~I: inipune fi1.ra a avea insa posibilitatea coroborarii cu cele roma~e~ti,! JJI,nll'll intreag,L perioada tratata. Dea.lttel, analiza documentelor diplo-: Ii :atie(' belgien«, fii.eute ,~icu alte prilejuri, ne-a convins de modul obiec-' i i v .IIp prezcutarc 11 situa.tie! din Principato. Departe insa de noi intentia ,Ii; ,I plcda pentru indepartarca coroborarii, Ne gindim in:;a ca, in situatia (" tl I) stu.L JllIC CiI neu tru, Helgi;. nu avea int.crese politico deosebite, ceea ('(' lW face .sf, credern ill prezentarca mult mai aproapo de realitate ~L tutu1<1]' cvenimentelor. Aceasta cu atH. mai rnult .cu cit este yorba de relatiile direetc, dc luarea unor deciz ii en consecinte mai largi, ceca ce nu se putea I:[\:C I'rLl'rl e11noa~terc," exactit a, ~ituatiei. Deei, lij)~a U110r doeulHcntc diplomatiee rom:1nc'iti eu reIel'iri 1<L ,,:; iJi('('t ~ituca.z,l documentcle belgiene pc pl'imulloc, ele Hind sur::;a, docui'l!:lItal':l pril1cipalu a artieolului de fat,a.
(!

I ~'
I

A~;1 Clll1l am :tfirmat mai sus, Unirea ~i Independenya, evenimente (',1 111111tiple rcale consecinye pentl'u ~i evoluyia ultel'ioara a Romaniei, au ,IlIltl'iblliL direct ht modifiearea caracterului ~i clezvoltarea relayinor eu i:dgia. EviclCllt, intre consecinyele unuia ~i a celuilalt eveniment exista ('('o:,;(,1)iride principii ~i de modalitati de a pune ~i rezolva problemele, "'I'a cu lJI'c:mpuno 0 tratarc diferen1iiata. ' Incepulul acestor modifiei1l'i i~i au originca in perioadade pregatire, ,tC'lillni lIe la 24 ianuarie 1859. In toiul evenimentelor, analizate cu multa ,'l,tic ele catre cliplollmtill helgiana, pentru rclayiile clintre eele doua yari , 1m" citeva 1)1'0 leme de importanya cleosebita. b ' Atit cel'curile politic:c cit ~i opinia publiea belgiana au eunoscut, :"ainte (le :2·1i;ulllarie, ideik Dnirii. Prin "L'Etoilc dLl Danube", eare a

aparut la Bruxelles din anu11856, erau cunoscute ideile sidorinta romjmilor] de. a. cre.a un st~~ ~ational. De asemenea, presa belgiana - unele .Iziare: primind informatii ~l din surse guvernamentale (cazul Iui "L'Independance' belge") - a informat pc larg cititorii despre aspiratdile romftnilor,' eontri-' buind la apropierea intre cele doua popoare. Se creeaza ustfel olecratura i.~tillla. mai ~trinsa, pentru ell, unI?opol' care si-a ci~tigatindepend:*t;a ~i fnnyasa naylOnala pe eale revolutionara nu poate privi decit cusimpatie act,iuni.3l'semanatoar~ al~ unui a:lt_popor. ~i daeil. av~m in. vedere cii,\'accS1; popor facea parte din ginta latma, legatura' pare ~l mai strinsa.! ' _Pregatirea Unirii a preoeupat in mod deosebit §i dlplomatia belgiana. Numarul mare de doeumente, reteritcare la acest eveniment, reliefeaza cit' sepoate de bine un anume interes. Pentru aeeasta au pledat in primul rind bunele relatii existente pina atunci intre Belgia ~i Principate! - in anul 1858 ea ocupa locul al IV-lea in. comertul nostru extern 4 -lelt fli posibilltatea dezvoltarii lor in viitor. Ou alte cuvinte, am putea spune ca este un merital guvernului belgian ca nu s-a multumit numai eu! inregistrarea. evenimentelor, ei a facut 0 analiza temeinica din care au rezultat concluzii .interesante. i . . Analizate prin prisma relatiilor' existente :;;i It interesului pcntru acestea, rapoartele diplomatice belgiene 5 pun in lumina" aUt posibilitabea ····Uczvotta;rit'a.l5estoLI>,-pelWi-reze,-cit-f1f&l'£l,l->e!'turilor < Helgipi .cU-~b zona. sud-est europeana, In acest sens, merita remarcata observatia consulului belgian de la Bucuresti - acceptata de guvern - care spunea eil "problema Principatelor dunarene are dupa ultimele evenimerrte (razboiul Crimeei - n.n.A.F.) 0 mai mare importanta ~i destinul politic al acestei yari exercita 0 mare influenta asupra rela.tiilor comercia.le curopeno?". Prcgatirea Unirii a evidentiat ~i inceput.ul unci activitafi, de Ull fel deosebit, a diploma tiei romano. Desi neoficiale, actiuuile de accst tel au avut valoarea lor in cadrul relatiilor cu Belgia. in acest sens, trebuie remarcata, mai intii, atitudinea oamenilor pnlitici ai vrernii fata de aceasta t.ara, pe care cei mai multi 0 sirnpatizau ~i vedeau in ea un model de orgl1nizl1l'e vii to are it Romaniei. in acest timp 0 asemenca a,cyiunc a preocupat pe mult.i, ieLrunii, dintre cei care pregMel1u Unire:L ~i emu adcptii prinyului strain, au vazut in Filip de Flandm omul potrivit, pentl"U: rcaliza,rca, aeestei viitoare organizari. i Simpatia fat-a de Belgia, din considerentele menyiona,te, 1:1 care :,:e pot adauga ~i altele, s-amanifestat de mai multe ori. 1n mod c'ul totul deosebit s-a manifestat eu prilejul vizitei in Principate a ambasadprului belgianla Oonstantinopol,Blondeel. Sosit la Bueure~ti in deeembrie 1856, el a fost primit cu multa atenYie. "La sosire - raporta din Buqure~ti consulul Poumay - Exeelenya sa a fost primit eu multa atenyie ceea
1

'I

,
i

~:i
l

Archives dul\1inistere dcs Arraires Etrangercs ct du Commcrc.c Ext('ricur de la Belgiquc . (in continuare Arch. l\LA.E.B.) Dos. 988, Haponrtclc pe anii 1856. 1857 ~i 1858. Vczi ~i A. Filimon, Scbimburile comercialc inlre Beigia ~i Principalcic romune, In "Analcle Oni v. AI. I; Cuza". Istorie, III, T. XIX, 1973,rasc. 1. ' 5 Uncle doculJlcntc diplomaHce IJelgiene au fost puIJlicatc ~i de noi. "czi. A. Filimon, Doculllcnic diplo!)1atice beigicnc despre Ullirea Principaleior, in .. Rcvisla de Istoricr, T.24, nf. 1, 1974. • Arch. ;VLA.E.B. COI'rcspond:1Jlcc Politi que Lcgulions-Roumunic, T.1. (1852-1856), doc. 27 august 1855.
4

AUREL

FILlMON

RELATIILE

ROMANO-BELGIENE

lNTRE

1859-1878

cste mai semnificativ (a fost primit - n.n.A.F.) chiar de catre Printul : Cuimacam ~i de miniatrii sai, de marea boierime ~i de ~efii tuturor parti- ,
C'I'

de Blondeel n-au fost consemnate toate. In timpul vizi tci KC stie inKu, cu, "cl a stabilit legatul'i ~i oontacte cu numeroaae cercuri iii pel'soane"B. TO<Lteacestea i-au pennia crearea unci imagini de ansa mblu asupra situatiei de adci, De notat insa ea. el n-a faeut recomandari ' politicc, insista dear asupra redeschiderii consulatului de Ia Galati, care Iuscse lUU tat in auul1842la Bucuresti, ~i asupra illfiinya.rii unui consular la Hr.iila". Argumenta aceasta prin relapiile comerciale existente iutre cele doua i,;lri ca r«, in cca mai mare parte, se faccau prin porturile de la Dunare, Pe de :,1(~, parte, n u poate Ii ncglijat l1iun alt tapt, Bun diplomat ~i bun cunoscator .tl situatiei diu Principato, Blondeel n-a sca.pat din vederc momentul Iavor.rbil JO care so ofcrea pentru dezvoltarea relatiilor cu Principatele ~i intr-o ;tll;i forma un nurnai comerciala, . , Sitllatia Principatclor, in anul 185G, nu permitea 0 actiune ampla dill parka diplomatici ~i a cercurilor politico. Oferirca tronului lui Pilip (ll; Ftandra, in anu11857, a Iost insa cea mai elocventa dovada a simpatiei d ". (,~1J'(; se bucura Bclgia la noi, Illf;l[Jlnil'e~1 act ulu i de b 3·1ianuurio 185!) a marcat ()cotituri; radicals, '-'j' (T-ro;:rrtTTTITcht vii 11..11 djrrt:r0---l{vnJ.~.urtti--~iJtclgi~~ a-,ternt5"tf1 -L -tji;,;au---ndrrs---o-"VVU--: 1 ribu tie c;it.nl;iaJi'L umbele partcncre, prin actiuni care menta I1tenyia
C.llvCllit.a. Iklgi:,

ddol'

politice?". Diso ut.iile purtate

Un prim [;\iimportant act a fost eel din 13 februarie 1859 prin care «, ridicat consulatul din Bucuresti la mugu 1 de Consulat general cu jurisdictio asupra ambelor principate. Guvernul belgian n-a dat prea ;I;ill to ex p licu.tii privind ho tiirlrea. sa. In nota din 28 Iebruaric 1859, ;"j],(~S<l.EI' cumm1ului de la Ga1at.i ~i vicc-oonsulului de lu Bl:i1ila se spunea dU:ll' cr, "expcrienta a demonstrat necesitatea acestei masuri"!', HoU'il'll'cft guvernului de la Bruxelles a.I~C, upa parerea no astra , 0 d d il !)l{,semnificatie. In primul rind, credem ca prin aeeasta Belgia a recun<)~(;l1t Unirea fii pe AI. r. Ouza, intrucit acreditarea diplomatului sau pe ' lingi.i, dornnitor dcpaf?ea granltele vechilor reguli stabilite dc Poarta pcntru , \l iploJ)m\ii ~traini. In al doilc,t rind, a fost mouificat, do aculll, eameterul l'vla\iilor ell l'rineipatclc. Expcricnva la care se rcfcrea nota nn putea ·sa iii,' n urnai de natura comerciala. Dealtfcl, urmarita prin prisma acyiunilor lll~ti veelli, ale cliplomayiei bolgicne, prin 8tatisticilo comel'ciale, care men(io1icaziL 0 sporire ~1 numaruluide vase belgiene in pOl'turile romane~ti di.' 1<1 '1 cite erau in 1839 la 9 ill 1858 ~i menyinerea unei medii anuale de
doc. 255. Vczi >i D. A, SLul'dza, Aclc ~i docwnenie relalive la isloria rena#erii Y. Bueurqli, 18aO. p. 107(J, depe~a din 9 iunie 1857. Pentru amanunte privind ":::'::0.' :c' Blondecl \'czi [oarte documentatul studiu, Gh. Platon, I.e diplomat beige Edouard ".:,,' ''-c::c C;..:cfc,i.-oec'!; dans les Principaulcs I'OUmaiIles (1856-1857), in "Revue Roumaille ,. ~', >~\';. nc,1. la77, p, 4;)-G6. T>:c:(':;, S'eD/ac 5:11" $i Unirea Principalelor, in "Analele Univ. AI. 1. Cuza", :::. 1. X"',·liI. 1972, fase. 1, p. 62 . . ,,' :,:,.\.i::,3, Cocre5pot:lL,ncc". Houmanie. T. II, (1858-18GO), doc. 216 ~i 217. -;",-: ~c~:~,-::-c:~ ci cCi ,Xli cxisL:i. nid 0 indoial{t asupra .)i simpnlici nll~iunii romane
, [bid,em.
':0:, "::;,:":',
-~.' -'., '-.•. :.... : -I~

20000 de Ilorini 12 la exportul pe piaya romaneasca, hotarfrea este ~i mai mult justificata.. Existau deci interese deosebite ca relatiile cu Principatele sa fie cit mai bune, Dupa realizarea Unirii, eind activitatea diplomatiei a fostpusa pe noi baze do catre AI. 1. Ouza, cind so poate vorbi "de 0 diplomutie romaneasca, unitara ~i oficiala, cu activitate lleintrel'upta"13, contributia Principatelor la dezvoltarea relattilor cu Belgia este un fapt ~i mai evident. Sub conducerea directa a domnitorului ~i din initiativa lui 'I fapt subliniat de foarte multe ori de documentele diplomatice belgienei - au ,.fost discutate, prin intermediul consulatului de la Bucuresti, chestiuni deintercs reciproc. Esto pentru prima data clud intro Principato ~i 13elgia se discuta in acest mod, de la egal la egal, , Dintre problemele discutate soan detasat doua. 1n primul rind, a fost discutata o problema financiara. Recunosctndn-I pe Jacques Poumay cabun specialist in acest domeniu 14, Ouza i s-a adresat lui in momentul chid H, inceput sa. so preocupe de organizarea finantolorrrincipatelo~ .unite. Seva dovedi ins a ca nu acesta ,a fost singurul motiv. Intre Cuza ~l Poumay ,au fost purtate discutii mai ample ill vederea incheieri] unui ,'lmprumut extcnrpc piata belgiana.. ' v, ,. . v! . Problema aceasta a fm;t cousiderata deosebit de acnoasu, motiv :: ·:Jnmtnt"·wre' ·~t--:ft,·t---t'ttpttrt~l!tu.·ltt;--l*,-t:txelles -~e-H-fO!lr1~J---!!:1111te.. ~ ~lIn~_11Uu.4!.-_Mai -multo rapoarte, din anull859, au prezentat sub difor.ite.aspect,e. ati~ chestiunea financiarii propriu-zisa cit si situat.ia din Principato. DIll apcasta se poatededuce optiunea lui J. Poumay pentru rezolvarea ei, ,cit i iii raporturilefoarte bune dintre el ~i domnitor. i ., 1n anul 1859 rruvernul belgian n-a dat nici un raspuns. Cindu fost reluati; discutia lnt'> anul 1864, dat uu l'af>lHIllS negatrv, din motive Iezate direct dc'situat[a internationala, atunci lzbucnind razboiul pru::1107 a~stro-clanez, care a fost in atentia speciala a Belgiei, Tergiversaroa raspunsulu i n-a avut la baza, deci, considerente de alt ordin. Din analiza fii;cuta dc zuvernul belgian a situatiei Principatelor, mai ales a situa.tiei iutel'llat-ion~le, s-a desprlns cu claritate ideea d"~ problema .final~ciarij, depasea aspectul strict economic. Aceasta se yeue, doaltfol, chmr U,lll nt11(lartelc consulului de la Bucur~ti, care sublinia. de neunmi1.rate pri ca domnitorul Cuza urma.re~te mai mult decit simpla llnire. MartoI' ()cular .a.l cvenimenteloI; din Principate, urmal'indu-i cu inal'e atenyie 1'cfo.1'111e1e, ':politica interna ~i externa, consuInl Poumay il prezenta pe domnitor ca pe un ,om al noulni, olUul care vrea sa scoata yara din vechea ei ,st~re de dependenta.. Or, aceasta illsemna opunere faya. de marile puteri, f~ya de hotaririle luate de ele, fapt care nu era fara consecinte. Se pare ca. tocmai Ja aceste consecinye s-a. gilldit guvernul belgian, punlnd ill balanva. situaYia. Belgiei, de stat mic ~i neutru, Cll simpatia fata. de Unil'~ ~i ?ll situayia intcl'nayionala de ansamblu. .
'i i

s-a

~2 Ibidem, Dos. 992, T.I, Rapoartcle consulare pcntru perioada 1840-1859. Vezi ~i C. Bu~c, Comer/Ill exterior prin Galati su.b regimul de porto-franc (1837-1883), Edit. Acad. 'H.S.R., Bucure~ti, 197G. ' ' 13 D. Berindei, Din inceputurile diplomalici romcine~li moderne, Edit. politica, BlIcurc~ti.

11 J. Poumaya fost llumit consul al Belgici in anuI18~2. El venise insa cu mull timp inainle in lIIoldova', unde s-a ocupat de aCaeeri financiare. L. Boicu, Auslria Iii Prineipa/cle rOIllelae in vremea r(l"boiului Crimcii (1853-1856), Edit. Acad. RS.R., Bucure~li, 1972, p. 303.

1 \)(;5, p. 138.

" mwrsrw'

:em

p-nzn

AUREL FILIMON

RELATIlLE RoMANOwBELGIENE INTRE 1359-13i3

229

foarte bine ca in anul1859 ~i in anii urmatori, rezolvarea pl'ublemei fiuanciare iia fi depins in ll:a,r? parte_ ~i ,de 0 "altachestiu~e. 0 \'<! dl'nlon~t.m celt de-a doua problema disoutata direct mtre Ouza ~l con_ i lu l iJCigian. \ Din initiafiva. Ministerului de Externe al Belgiei, inca din ;I!J \11'ibLilirii consulatului de la Bucuresti (1842), s-a discutat §i problema Ii (',ehidel'ii <t, inca doua consulate Ia Iasi ~i Oraiova. Dupa 24 ianuarie 1859r lia!' mai ales dupa infiintarea Consulatului general de la Bucuresti, Minis! 1 enJi de Extcrne belgian a reluat proiectul respectiv. Cao prima necesl1;1 iI' acum, era considerat consulatul de la Iasi. In acest sens, Pouma):" ; 1 jll:imit sarcina tie a studia situatia ~.i a ~ac~ recon:~an.d~rile de rigoare, IJl ;.;ilW de 16 Icbruarie 1859, 1£1nurnai tre; zile dupa ridicarea la rangul (ll: consul genemi, cl raporta la Bruxelles 0 prima constatare. Dupa pa, rel'('(1, lui. deschidcrea acestui ccnsulat era 0 necesitate de prim ordin, .,Est<: [o<:;']'tcurgent - se spunea in raport - sa no gindim la Iasi, Intrucit ;1 \I nvern Ill' nimcni a.colo (persoana oficialil - n.n.A.F.) ~i raporturile noastre {' i I al'ea~ta parte (a.Principatelor -n.n.A.F.) tind sa se dczvolte din zi inzi1t15• 1\ ec('~it<ltea consulatulul n-a fost motivata numai prin stadiul ,;'. i~tcnt al raporturilor economice. Subliniind inca 0 dati"Lca "Principat~le :,11 int.rn.t pc Ull drum nou " ~i cit "ele VOl' si1 se degajczc de toate necazurile :n«: ill u il.e de d iversele ocupatii m ilitare "10, se aveau in vcdere perspectivele ;',~Llnimf'··ntn:t1·(jcelenUOTIa;-vu,T'I.'lOCIITI1iUerccT~err;'pYoie() L elg tlm-u;--fust t ut· pl'I'Z'elltat dornuitorului in cadrul unci iutrevedcri a acestuia cu diplomatul '- in mum discutiilor, care ;LU f'ost prietcnesti ca intotde,auna, Poumay hL131'uxc11c8 mare sa,ti~h~ctic,,,'L~ordul domnu~Ulla pl'opunerea eu. 1,-1(:u1,:-;', "l'l'in\.ul Cuza rni-a spus ca I-a1' II Iourte agrca.bil daca un ag.ent i)('i,yj;lll \1,1' fi numit la Iasi" 17. Din raportul diplornatului belgian nu rerese d:I(}L an Iost sta.bilite, in cadrul intrcvederii sau mai tirz iu, detaliile tehnice ;1 lc infiinpl'ii consulatului. Se ~tie insa C~1 guvernul be~giau, a primit .c~ I n.ue ~iltj6f<l,el,ic cele anuntate de In,Bucurcsti ~i a trecut imediat l:~ ::;tabil~~ 1,,;1 nnisurilor care se impuneau. Din pacate, consulatul n-a putut fi deschis d(~l;it,in al1u1187418, lllotivele :1lnina,rii fiind dc ordin fimmciar 19, guvernul !I"prim inu f1probarc'.L fondurilor ncccsarc funC\;ioni1rii cou,::;ula.tu~ui. Cell', doua problcmc, chiar daca, au l'amas nerezolvate, dill motIve care II-:LU depin~ numai dc voint;a cclor cc le-au l'idicat, au cVidcnti'1t. int.cresul pentru ll10clificarea cursului relatiilor. De a.semcuea, au fost tot ll1a~eVIdent~ 1.<:llllintele Bclrriei dc a avca l'elatii direetc Cll Pl'incipatelc, ceea ce lllscamna () e\',Ll{wrc ex~ct{t f;iicOl'ccta ,1 actului tie la 24 ianua1'ie 1i:l59. Faptul ca pl'ulJlemele rcspectivc au fost discutate cu domn.i~oru~. ~i _c~ ~H1 J~ut ('(JIH, (le opinia, ,westuia, cstc dovada recunoa~terll nOll stan a 'I'arliol' l'nm,\ne, ", 111SU9iriiideii ea, Unirca a insemnat inceputul unui nou drum in isturia, Hom;mici.
" ,\rel1. 'l.A, E,B, Dos, UU2, doc. 4U, Haporlul cvidcn\iaza {)':I:,:lilli I",i, eu dale concrete mai ales pcnll'll comerl.
Ili

a-a]' putca

. ···.ae~cerei1fe25.---------~·

Unirea Principatelor a avut 0 mare importanta ~i pentru relatiile econornice dintrecele doua t,f1ri,crelndu-se posibilitatea pentru dozvoltarea, in primul rind, a sohimburilor comerciale, Baponrtelo brhuiso de catre diplomatil belgieni, in special cele ale consulului de la Ga,la~;i ~i ale viceconsulului de laBraila, au atras atentia asupra mutattilor InterveuiteIn cadrul comertului romanesc dupa 24 ianuarie 20. 1n acelasi timp, uegustorii belgieni, eu' precadere cei din, Anvers, prin intermediul camereloride comert;. s-au referit de multe ori "la importanta schimburilor pe care le facem ell Principatele prin porturile Galati ~i Braila,' 21 Din, aceste considerente ei au cerut instituirea unei linii directe ~i permanente _intrc Anvers Iii Gah.tLPrin infiintarea acestei Iinii, in a,nul1859, numrLl'1~1 vaselor sub pavilion belgian, sosite la Galayi ~i Braila, a crescut de la: U, cite erau in 1858, la 12 in anul 185922• . l Prin toate evenimentele care au avut loc in anul1859, din care se remarca. mai strinsa apropiere intre cele doua partenere, diplo~natica .';Ii economica s-au creat toate conditiile neeesare intensificiirii schimburilor eomerciale. :B'atr~de anii trecuti 23, S-[tU inregistrat salturi valcricel deosebite, atit ill, importul diu Principato, cit ~i la export. In acest an Jl\~~ai, · negustorii belgieni au adus pe plata Principatelor, conform st~t~~tt?II~r lor, 17!) 733 kile ZlLilal' ratinat, 92667 Idle zahar pudra 795 lmcat'li stlCla, . 242148 kile Iier ~iUlm ladi1Qll[t~.l'!l~24.§ia!I_c1:lrIlpil,rn,~cl~[L~ci~_,l§lpOl{~le Daca avem in vedere numai acesto date, se poate afirma ca' exista o anumita reciprocitate de interese mult sporita fltya de anii t:·ec~ti. P~ de alti"" parte, se poate spune Crt ~i Prin?ipn,tc~c i~i aduc () cOl:l:l'lbu~;w mat sub:;tan1,ittlr" hL.dezvolta.nm accstor t\ellllllbur~. In~e1'esul mai ales, p~I~tru comertul cu cereale, masurile luate de Ouza pl'l!l ~'efol'lnele sa~e ~ac~l~tat ·nezustorilor belsrieni toate conditiile pentru activitatea lor. Prin mtensificare;{; vinzarii ac:stor produse ca,tre uegustorii belgieni s-au creat conditii ~i pentru comertul de tl'aI:zit. Datorita <1ccst~)l'a,~)or~ul Anve~';; a deveuit inca, de a.CUl11n antrepozit al cerealelor romanesti, "mtermedmrul u pentru revinzarea griului ~i orzului" 20, in alt~ IlU,rti ale El~ropei. .. Din pacate intcnsitatca comertullll uu s:a mel~ymut la aceln~~ 1:1vcl in anii care au urmat. Datol'ita concUrenyel manlor state caplta,llste, BelO'ia a fost nevoita srt-~i reglemeutezc relayiile pc baza uno!' ~ratn,te co~crciale ~7 prin care a cautat sa-~i asigure'comcryul sau. Departe rle noi "indul tie a, vedea in aceste tratate altceva ~i de a Ie evalua pentru cOl'nertul general al Belgiei. Vom spune doar ca pentru comertul cu tara niastI'a,

j)C'igia·n.

;1 i"l.jlOI't"t

:"U

dCl.voltarca economica a

17 JS 1O

1bide-tn. 1 bidcll1, doc. 50, 1iJi(lcll1 Do" 99,1, ,

'cr,pillS
d,'
[;1

doc, din 3 augu't 1874, ~ l'roicctul guw!'I1ului a lost prczcnlat Camerci rcprczentan\ilor In anul lS5U. A fost Illoliy de chclluicti suplimcntarc, S-a CCl'lIt insa cxtindcrea jllrisdie\ici conslilatuilli
.)i s-a acccptat.

20 COl1sulul de la Galati sc referca la intensificarca schimburilor comerciale a Principatelor, "la politica economiea a lui Cnza, care era favorabila dezvoltarii comer~nlni'~. Arch. M.A.E.B. Dos. 992, Totrlc II, doc. 20 ~i 28. ' 21 Ibidem, doc. 1. _ .• . 22 Ibidem, doc. 28. .2.3 Vezi A. Filimon, SciIimburile comerciale ... in "Analele Univ. Al. I. Cuza:', la~i, Islorie, III, T, XIX, 1973. 24 Arch. M.A.E.B. Dos. 992, Tome II, doc. 28. 26 Ibidem, Sint cnpl'insc In calcul uumai eCl'calele riimase in Bclgia. .26 C.· Bn~e, op. cit., p. 109. , ' . , .,. Au fost Inchciate urmiitoarele tratate : 1 mai 1861 eu Franta, 28 iunie 18G2 clI!>pallJa 28 martie1863 cn Zollvercin-ul, 9 aprilie 1863 cu Halia, 12 mai 1863 eu Olanda, 2U mai loG:, ,en S.U.A. Vezi, S. van de "reyer, Hisloire des relalions exlirieurs depuis 1830, in Patnn Belglca tome II, Brnxelles, 1878,' p. 358.

AUREL FILlMON

RELATIILE RoMANO-BEJ;..GIENE INTRE 1359-1878

231

care nu putea inclieia un asemenea tratat. datorita dependentei sale faya. de Poartii ele IHW avut efecte pozitive. in acest sens, mentionam tratatul din 20 mai 1863 inchciat cu S.U.A. prin care cerealele americana au fost .vdrnise ])c piata belgiana 28. Faru, indoiala. ca cerealele romanestt n-au pll tnt concura cu cele americane, dar mentionarea lor in rapoartele consulilor--- ch iar :~iHid datcle statist icc de rigoare ne permite sa credem in continuarca vinzarii lor pe plata belgiana, chiar 9i in carrtitati mai mici, Esentdal ,;-lllllne fn.ptul cil, relatiile nu S-3,U intrerupt, Dealtfel, aceleasi rapoarte Lj('n\jOl1eazC~ ~i venirea in continuare, la Galati 9i Braila, a unor vase o-\ll.J paviliou belgian. :-)c:;lderca intensitii.tii schimburilor comerciale n-a afectat relatiilo <i" 'llls;unblu in trc cele doua tari. Din cdc prezenta.to se poate vedea. I' Iud iIiC:.;lTcasurvcnitii prin care comortul nu mai era singura modalitate de maniicstare a relatiilor dintre cleo Inca din timpul pregatirii Unirii, <1;l1'mai ales clUpi'L realizarea acesteia, activitatea diplomatilor belgteni, ;lcI'(~(iita1'i in ta,l'({,noastra nu sc mai rezuma nici en. numai In. probleme :'iTiel ccouom icc. Consulul Poumay mai ales, unul diutre strainii adcptii ;11 Uniiii ~i prietcn al poporului roman, a facut totul pentru ca relatiile po litice ~:Lprirncze. Dupa cum spunea, el se bucura de mare ineredere ': isimpatic.din partca clomllitorului ...Er<t_.'Ll:rlll1_ilintl'~<!lpl~l!:l~~tii_<;traini ..u c,1I;eoal'rienil-lJOIlticiitrViel'riTI au discutat mURe probleme de interes rcciproc. Din rapoartele sale, in care sint prezentate evenimentele vie~ii politicc din Principate, in timpul domniei lui Cuza, se poate deduce stra- . daniel lui de a nu insela pe cei care aveau incredere in el, Datorita lui, : 'JC toata perioada anilor 1859-1866 relatiile cu Belgia s-an dezvoltat. ~-a .clovcdit prin aceasta ca ridicarea consulatului din Bucuresti la rangul de eOlJoULLtgeneral a corespuns unci anumite nccesitaM ~i unui am unit i u: ('re;;, (lilt p:HtC~Lguvernului belgian, pentru acestc relat.ii, . Din considerente de acest gen a fost urmarita ~i viata politica interna, (1in ultimii ani de domnie ai lui Cuza. 0 mare.importanta a Iost acordata IIl:iii d emisiei domnitorului, cautindu-se, in primul rind, cyaluarea, eonsccin:telor pentru 1'ela\ii1e llintre cele doua tari. . ~\.l1U j;~tt~L n 1a Bruxcllcs in ziua de 11 februaric 1866, abdicarca _ a }Jl'o(lus e][loyic guyernului 1Jelgi~.m~i cercuri.lor politic~. >:)pa~iu~ lIU perm~tc () preZl.'nkll'(1 in det-Lliu ~.t cestei probl~llle 1;'1 lll_?dullll Cl~m,L fo:-;t aprcCI~t a a l:H,1J i ml,lI Llli in to;tt~Lcomplexitatea lUI. Hcnutream dom' mtel'mml deoseb1tt {'tllll arn ,.;pus mat su~, viLzut prin priSll1~Lre1at~ilor dintr~\ ccIc .<lona vari. [)ill clucmncnt.ele diploll1~ttice bclgiene se desprrnde clar mtenyIa de a nu i mrerupo, in nici un caz, l'eh1tiile eu Principatele. Toatil, lumen, ))oliticu,:in lll'imu1 riuel eci 1ll~1i bine <wizati, erau insa de aeord cil, YOI' mtcrvem ,·ll~I'nc.utenoi lJeste ClHe nn fie va }Jutea trece chiar foar~e u~or.. . , GIl element non a, fos~,intent.ia ~mt~~festata a cQrcunlorpolltICl} l'0n;m;i1'''1 i (k. :l-i ore!'i tTonul, elm nou, 1m FIlIp de Flandrct. In rapoartelo Hale d II; 11 ~i L! fehruH.rie 1866, (lonsu1ul Belgiei de la Bucurc~ti informa despre Iii t "11 i,iile acc:;ior eel'curi. 1 11 febrmuie .. a e1 scria Crt "in acest moment
" In allU! 1858 Bdgin n decretal Iibcrtalca completii a comer~ull1i de trallzit p,cntm ccl'l,,,k Ea dcvcIlea a stIcl Ull important loe de piltrundere in Europa a ccrealclor amcncanc. i' ill accast,., lege volul1lul eOll1crfului ci eu ccreale n sporit la 9,82% in. anul 1861 ~i ,uP~i la ,,!O ~.~. In allul 1868. Yezi, S. Capelles, I.e volume du commerce cx/lneure tic la BelgIque. .. ,_)- 191 ,J, 13ruxelles : Lan, p. 246.

(oratrei dupa amiaza -n.aut.) deputatii ('/ l) sint reuniti pentru a aproba dispozitiile care trebuiesc luate. Am fost asigurat de div~rs~ paryi c~, Camera va proelama pe A.S.R. contele de Flandra ca r~ge ( '1 l)l al RO!_naniei">. 0 zi mai tirziu raporta ca "Filip de Ela.udra '" tost a,le;; domuitor a.I Principatelor unite"30. 'I'otodata anunta guvernul sau ca ,,0 delegatio a fost aleasa special pentru a merge la Bruxelles spre a-i oferi A.~. coroana Principatelor"31.. .:. Exceptind folosirea termenului de rege, consulul b~lgIalln-?, gre~~t cu nimie si face dovada unei bune cunoasteri a problemei. Cercurile politice romanesti -- tapt recunoseut de catre I.e. ~riLtial~u ~i O.A.losetti 32_ s-an rr indit din nou la contele de Flandra dorind !il de data 'accastu --:poat; mai mult decit in 1857 - sa dea yarii 0 organizare asemauatoar« cu a Belgiei 9i sa salveze Unirea. De altfel, insu~.i ratiunea p1~cloariei l~i Poumaypentru: printul strain - n-a pledat special pentru prlllt~l pelgm,.Il ~. (lr~ ~c~ea~i., Pentr~ e1 ~n. asemenea print reprezenta gm'anyta Flenl,mcry unlta~ll celor doua Principato. .' i : .. Fara indoiala Crt un marc 1'01 in cadrul proiectelor de aducere <"Ii unui print strain la tronul Prineipatelor a avut simpatia .faya de J~e~gi~. N1;l scar putea spune ins a cu exactitato care este raportul dintre a,~c:tSt:1sunpa.. l'~lat~iil~-- ~-fifo-;;; I;;_a:-i ~ b~~e, s;u m;'i putin bune, .ir: c~t~uI acceptarii; Exista 0 singura certitudine ~i anume plasarea Belgiei, prm p.roplme~ea, facuta intr-o situatiemai delicata decit in 18m. Documentele diplomatice nu siut prea.edificatoare in a prezenta cu detalii par~rile l'eg:elui, ,~,guvernu~ lui ~i a oamenilor politici influenti f[1t,U, e aceasta c~es~lUne. ;>:),e unos.1i d e ipsa uncle date privind interesul faya de ceca c~ s-a ll:t,l~nllhtt,1r:-continU':11'C ~i fa,llJ de reactia 1)0 ~lan .iI~~ern(1~.ionaL ll~ 1.11~1~1(_\~·lr~~a, ~t~cst1 D .1~H~1 si4uat,iei internatdouale, a atitudinii mar~o~ ~uterI !a~a ~e Principate, Ia care .s-a adaugat ~i pregatireadip~omatlCa ~ntensa l1_rLtZl?Ol~llUl, p~'U~.07 austriac, Belgia a inteles ca era nevoie de r~1Ultaprudenta. Din informatiile primite de laxllplomatdi sai, guvernul ~l re~~Ie (d~ clat.}" aceaata multo l'apoarte au fost prczentate ~i l'egelui) au :>tabIht cu, sl~ua1;t:~(:r~ mult. prca complieatrt..Ana,lizind toato acestmv prinprisum :>ltuaylCl. deos,.?b1te a Belo-iei, <I, neutra,litaFi ei, hu 26 februnrie, in munde contcIui.d~ Jihuudra, prixr mnbt.s,),clLL de la Paris, guvernul belgian <vl'a,spun~ l_lCga,tly·~3. Rasimmmi Belgici a, croat, este ad~:varat, ~ anuuui:Lt derut da:' n-a, modificat cu nimic fondul general al relayllior romano belgwne. La I Bruxelles
~¥~~4i.nt!;-\}..£!~~j;aJ'i.Du~-c.umllll hlrpntcaJ:.;J,Sf1uud e. dud).

1",
!
I

2. Arch. lILA.E.B. Corrcspondance ... Roumanie, 30 Ibidem, doc. 49.

31 a2 . IlUn-tiC

T. II(1861-1870),

doc., 4i.

Ibidem. • ,,: 7 lb' . 21 "" Vezi deelaraliile lui 1. C. Briilianu ~i C. A. Rosetli "Hom:mul ;' . c ru:ylC ~I - -~"

3i8':~h. M.A.E.B. Corrcspondancc... ROllmanie, T. II (1851-1870) doc. ,19 ~i 50. In raspunsul guvernului belgian se spunea "Le comtc de Flundre p~rt pour Rome; son :'oyage Ctait decide depuis lon"lemps el toutes Ics dispositions (sonl) pns. Son Altesse Royale nc croit pas pouvoire accepter l'offrc si nateux du peuple (? I) rou~1Uill, dOI_ltc~le cst ceper;,d::llt fort recollnnissante et dOllt Ie Roi aussi cst extrcmemcnt tOllche. Sa ;\IaJeslc et son Au".u~t: Frere ferol~t tonjours de voeux ponr Ie bonhcur ct la prosperite des Principautes'·. ~~ co"~'rma prin ~ceasta cele spuse de T. V. Riker" Filip ~c Fla~dr~ a reJ:I.z~~ ~tego;~:_~~O,';~_1 1I~~n~:. _~~ a pleca din Bruxelles" (Cum s·a infaplull RomanIa, Slualui und p,o),em< "_"",,,,.u.,<o,_, u_C_ re~ti, f.an, p. 627.)

In

....

AUREL FILlMON

10'

11

RELATULE ROMANO-BELGlENE INTRE lU59-18i8

233

,;-a. do:'it,. fm~rt.e mult ca relatiilo stabilite sa continue in a ." .u.uuera .~lchu:l' au cont.inuat. Singura problema mai deosehita a f ,tceea~~ [;ea)guv(:'l"J,JUl~ll,r;):n~ln.' ~ugen\,t~1 do.prinl,ul Carol, din anul 1~~7~e~~j, " . LOUllM} ,.,~\,ie. ll11~el11t din Junctia f de comul general la Bucurest'34 .,c:casta n-a fost: motivata in nici un fel. s« pare cii. In, o1'i"inea ci a 's~aC ,. . unora c~llltre aceia cu caI,'e :1, discutat Poumay problema lLdueerii ,,[ on .'0 1111Pilip de Flandra, S-<1X putea, de asemenea, ca si Carol in y [1[<\;;\11";(11l ~,al'e a CU~1Oscut uncle amanunto, sa fi cerut eUinSiste~ta inlo~ui[l';\" Denltf'cl, tr ebuio spus C~1, ;1~;1 cum rezulta din rapoartels sale Pournay [:11 I-a ;lgl'eat d eloc pc Carol. ' ..' . .1'1'01.>1C]11;L rCiip~ctiva. ri-a const.ituit insa un mot.iv de rupere a rela1.11lc:~::~);:'i:2-1 do~e~11,))')e1868 Belgia l-,~ nul~1it 1a Bucurest.i 1)e Pitters ::--L:C.t',ll.L,.' S(l.l,t<LC:l :l~~,"s~as-n,rez.olv;lt ~ltuatml1epHj,euta. Cu oeaziaprezen"ill;. 'Cll"(~lllOI d_: ,1eledltal'C printnlnl Carol, s-a vazut, clar ca ambele I'ClI"ll alto cautat ::;a tyeac8, pcste cele intimplato, sulliiniindu-:;e si cu ucest. prilcj , .(:~o..,1',1porturilo .exl?tcnte iii relut.iil« industrialo tli con;c{:eiale care , --n.u ~l;Jblht ~10a de ~el'lce mtre ambelo t,a,ri nu YOI'inceta ,1 se extindo in lilt ercsul l'eClproc"36, . , '..__C\~leaJ'!rmate <l.Ve:1U ""'t _~_~0 l'e,tli(;;1te.- concreta, Intcresele reciproco l<~baz~ ~~";..Ll.l,lU. __ •.),.L:d·I-,l-lw.----C.l..Cl"l.ll..n..1:u,_.LO...I;Io._"':""l..! L . ".,__...:Ly.
t-

1874, reteaua consulara belgiana va cuprindo principalele orase romanesti, ceea ee este inca 0 dovada a interesului fava de bunul mel'S 1',1acestor

~~.

'

,',''>:',''_

,-,_,I..

....

«-v ~""'-'"'_'vv~J\JJ.uJ.'-'V

Vlll

'i

(").U1J.IJcI.lLJTI:trUv---va:re -

~~--·uUUarIL-.J...)etn'If{;---H1--QUp-a.

:L

I:"l5b. Inpcno;tcb imediat Ul'l11,UOi\,l'C detl"on,'i.l'ii lui CUZ<l., <. (1,b eOl~tinuat 0 ," lw .11~1 excmplu de organizare din C,11'es-au inspirat oamenii politici ai "rclllllJ" D~, ;tsC!:lenc<t, :;;colile sale erau oautat« de tineri romani, La hrux~>lleK, Lll:,ge ~l.Anver::;, multi dintro acestia s-au format ca speciahstt 1[1 dif'erit c domonii-". • , . Avind in vcd?r.e ansarnblul general al relatiilor dintre cele dona tari ,.:ll putca spune ca ll~ ann care au urmat dupa 1868 relat.iile dintro ole .i i: ('.uI!USeut 0 .~l }n,ll ~nare dezvoltare, Citcva fapte deosebite intareso ;.'l'C:'~'L" <)tll'lm~t,lC, In primul rind, crearea agentio; diplomatice belo'iene de ,1.1 I'lll:ul'e~tJ, 111 a.Jml1870, va marca nu numai dezvoltarea de c:re vorIli::Ull Cl ~l 0 eotltur[o radicals, Crcaroa acestei agen~ii, care fii.ce;1 parte :ltll plalluJ !lut! ,'eelll a~ guvernului llelgifLll de lii.rgire a re\,elei !Sale consu",In: ,~lde I"l'.prczcntare III Hom~lolli", (1, fost priam mare dovada a intentiei ,[,. :1. d:l \';rll'J1tC]:lO} l"?la~iil~)r.(lin~~·e~.cle douil. t,a,ri, '"l'eCuno<1~terii deiwhiHe i[ ,,1[(;);lk:l r]('~ee';lb\Il f:illeClahzi.1l'll freiilor diplomatice o de la, noi qin tarii.. ;11 d(Jllc;c nncl, pl"ln creal'e,1 eonsulatelor de Ill, Ia~i ~i Craiov<139, in al1ul
t [[

La, baza: acestor decizii au stat, fi'Lra.indoiala, ra.tiuni ditcritc. Au prirnat ~i acum ratiunile economice, fara. a so neglija 111si'L utat.iile polim tiee. Daca in perioada anilor 1865-1870 statistdcile belgiene nu.mai of era date prea sigure privind valoarea comertului, mentionindu-se numai numarul de vasebelgiene ~i stradne care au incarcat marfur! de h~ Galati ~i Braila pentru Anvers.mu se poate erode ea valoarea acestor schimburi ar fi scazut, Ioarte mult. Se poate admite, n~a, cum am spus, doar!o sciiderc de intensitate care pare fireasca ~i normala in relat.iile d iutro doua 1;11'1. Dupa 1870 stattsticile demonstreaza, cu date sigurc, spouirea volumului schimburilor dintre Belgia ~i Romania. Fa~a de perioada anilor trecuti, pe piata romaneasca au aparut mariuri belgiene de 0 ima.i mi1r~ varictate. Primul loe il detinea tot sticla, Ul'Il1<1ti1. zahar, ilLll1ldon iil de produse textile40• Pina in anul Ls?[)exportul acestor produse in i,;~ranm1st,ra. a atins cole mai inalte coten. Alaturi de aces tea au fost aduse insa ~i multe produse noi: vagoane ~i ~ine de trarnvai, arme :;;i masini pentru utilarea fabrieilor de zahrLr. in al1ul1875 valoareu totali1 a accstora, deP\1~e:1 SUlUU, -d-e-J:3000004e--~~.-Peste .numai.un .. n y.alo.aJ:ill1...totali1_1~~~nQ_r.1!l!l!!i a belzian in Romania s-a ridicat 1<1 suma de 2 17;') 000 de fran~i, -ceea, cc b . .. reprezinta 0 crestere, "uu numai rata de anul 1875 ci ~i f:1.ta. do toti :11111 preceden vi "43• Prin aceste valori, in importul Romaniei, <lin anul1876, Belgia ocupa locul al VI-lea, ceea ce e11'insemnn 0 dare inapoi. Soar pu,l'ca lm-;ii.cil. nu acosta era Iocul ei. Explicatia ne-o oferi:\. vice-consnlul de Ia Bl'r1ila. care ari1.ta c:\ "ecc1 mai mare parte <], marturilor de provenieuta belgiani:"., veneau pe hL Viena, ,;-;1Utrnnsbordau 1<1 Londra:, sau v?ne,w pe b Amsterda~l~ Oonstantinopol, de unde erau r'eexpedin.te prin Y:1I)0:treleeompm~lCl Lloyd. Cole care veneau pc la, Vie11:Lcrau dcclaratc la varnii caprovenind din Austri» iar cole de 1<1 Londra ca proveniud din .Allgli;1"H~ Deulttel, .aceasta >lC ~a vedea ~i din insistente1 eu Cl1re diplomatii 'Lcretlit·a.I,ih1 110i :I.U cerut restallilirea liniei de ya,pmLre Anvers-Galati", princip<)b Ctwza a diminur11'ii ~i dUl'l1bilital;ii a,cestor relaW"45. :
Arch, M.A,E.B. Do~, 991, doc, din 2l) iunie 1874. Ibidem, Dos, 2750, doc. 11, partea a 11-~. StnlisLieile indicii lIl'miilourelc datc: sticlu= 50 000 buca~i, amidon = valoare 18000 de franci, draperii ~i mutase f' 200 000 de franci ~i zahiir = 20 000 de kilograme. i 4. Ibidem. '3 Ibidem, doc. 114 bis (anexa). Din sumu lota!'. de 2175000 de frand, (\00000 fr. rcprczcnta valoarea armeJor, 300000 Ir. ~incle $i vagOlll1eJc ~i ·lOG 000. fr. 1l11/.5inilc· ent!"ll p labrica de lu Chitila. Restul erau i1iferite aile marfuri. . Pcntru marfurilc a(luse Ia. Galati. sin! Illen\ionatc urmaloarclc canUla\i: 14 157.i eu <ltc] «(\ 751 kg). 625 lazi amidon (22060 ](g), 375 lazi IUl11inari (ll 440 kg), 200bnrili cimcnt. 141<1barili fieL· foriat, 269 colctc ficrarlc (14 :168 kg). 650 barili clIie, 3249 colctc malcriale pentru SasclIt (720193 kg), 1<1 lazi ClI pate alimcntar, 1 lada ornamcnlc hisel'iec~ti. 1 colct ell ~csuturi, :~4 Hizi ClI stlcla, 5471 liizi ell sUclarle (G 9(;1 kg), 25 barili zinc, (CanLilii\ile In kg sint din accea~i sursu.) 44 Ibidem,
4.
41

~1i' v'S

'LA.E.B. Dos. USU, T.r. doc. 237, :::, liJidl'Jl~., do(". 2:lD. inlirziercn s"-a datorat llcgibirii pcrsoallei fu.-.[ lltlI111.L.1) l:..gremonl, foslul consul general In Sll1jrnu. S-a rcvenit
'" .\reiJ. lt i
11llllll!'!.
o.

potrivile. La inccput foark l'cpcdc asupra

··Ll:,'ll :iJGi.
i'

IIJic1clll: duc. 82. Vezi ~i, Rcprc:enlan/e!e diplomaticc ale Iiomfllliei vol. I, p. 288, \'1.1. COIl.</llll!~a. leg,!" clecloraM ~i ofgani:u/ia judcc(Uoreascll a nC/fliel, iruduccl'c d(,' ') \ """ .. 1".)1, .. I 8".': L .. C,. ,\ngelesclI: UIl.fllrisl nloldolle(lIt Hilat, Teudor V elw, Bucllre~ti, , .. '. " ] ''','''S([I , (~il.l_I~\llI 01 (,]1. :"Ilatel, iJe:vol/arca conslilutiona/c1 a stalului roman, Edit ..
... \ I)\;Clll'l':jll,

l~h(.

S/wlc,,/; rom"II; ill s/nlUlC,ialc. Uilillcrsila/cci dill Bl"llxc/ics ill Stud" 'rC:'.·~"<n i.'lnricc". l~I.IJ." \"cd. ;';:\"![1. p. 11\1-l:!G. Pcntru pel'ioada la care ne· refe;:i;l; C~:. :,·:ir,'i.,·I·,l.lll\" i'Ic'".I·OIlWll al ocolilol' belgiene a fosl Vasile Conta, Vezi, Ann Conla-Kcren!J/!Ifiru/;'tl iu{ \ usilc COllla.

C .. \ngeicScll,

lasi.

lQlG.

..<

,', .\re;; .. \L\.E.B.

:,,:\-:-1 Yl..'l.; .';ii .\,

Dos. UU·l d~Crellil din :l all"lIst

Fili!;,Oll, Slubilircl( t(;ll~uta(cl(~'

187·1 5i Dus. 091 c1ecretlll din 2\)

iJcfgicllC

ill

Romclilia.

4'

Ibidel1l.

AUREL FILIMON

RELATllLE

ROMAND-BELGIENE

INTRE 1859-1878

Din cele spuse se poate lesne deduce cu. valoarea marfurilor de pro'.·"llicnFl; bclgianii sosite III Romania, in anul 1876, ora mult mai mare. In co privestc importul belgian din tara noastra situatia statistiCa .',<to ~i mai putin clara, Lipsa uuui consulat romancsc in Belgia no priveaaa (k 0 situatie cxacta a vinzarilor de produse de la noi in aceasta tara. :-:;Iim i,met C{LBelgia cumpara cereale din Romania. Nu stim cantitatile, 1 i .trucit eca rua.i mare parte :'bacestora era incarcata. pe vase straine cu <l1'c'Liu,ltia Anvers, Nu stim, de asemenea, daca aeestea erau vindute in i',clgi<t san emu reexpediate in alto pa.rti. Merita. insa de notat, ceea ce ,: iplorna.tii belgieni au recunoscut, ca. negustorii din aceasta tara. erau intel'·:'l.ti pcntru ccrealelc ~i produselo animalicre do provenienta romaneasca; Iutensificarea schimburilor comerciale intre Romania ~i Belgia s-a cut, intr-un moment deosebit. Dupa cum se stie, incepind cu deceniul :I i YIlT-lca al sccolului "I XIX-lm1,_l'tom{mi,'ba intrat ~i mai series, deschis, !lI' calca, obtinerii indcpendentci. In cadrul acestei pregatiri, relatiilecu :ill C' "Lett', ma.i ales cele comcrciale, au avut importanta lor recunoscuta. Prin moditicarile survenitc ill cadrul politicii economice, prin tratatele couierciale incheiate in perioada anilor 1875-1877, s-a, realizat 0 prima ;\,programului de ei~tjgal'e a, indepcndentei depline, in aceste actduni .«: iIl(:adrc~lZ~l organic ~i relatiile cu Bolgia. d,' diplomatic belgiana, eu mult timp inainte de anu11877. inca din anul I s,..)~\ consulul I)OUlll<1Y arab ca "Unirea este realizata de 0 marc adunare jlCpu]ar{l care dispretuiestc toatc drepturilc de suzeranitate'?". in anul 1;-:.7 .Ministrul 1, de Externe :11 Bclgiei, contele d'Asprcmont de Lynden, 1,'(;lilW0tea dl indcpendenta Romanici era ,,0 problema deloc simpla ci una (.; l rr: iJ r JiU tee" avea serioase consecintc'?". El avea in vederc, in primul rind, (<)J],C,celntele pentru relatiile dintre cele doua tari. Urmarind cvenimentcle, premcrgatoare proclarnarii independ o:qe 1.:-lI'ii noastre, diplomatia belgiana si-a format parerile din care se desprmd ('llL'Y:l, idei edificatoare pentru ~1 demonstra ~i 0 anumita simpatie cu ,;u ,ill romunilor. Astfel, agentul diplomatic de la Bucurcsti, J. Jooris,: :11l Jin ~i a.tent obscrvator al eveuimentelor, sublinia complexitatca fenollll'lllilui. Int1'e a!tele mcn1:iona ei1 "aspiraWle Romanici sprc indcpendcn~a ('1)11 lplda, ~i nCl'll.bdarea de a sfi1rima legaturile de vasalitate ce 0 leaga de 'L'urcia, corespund pc deplin dOl'intei nationale ~i sint aspiraW legii illlC"·Jo. ::ITai J1lult. decit Mit, se considera sosit momentul ea "marile [lil~Cli ,5, indemne TUl'cia sa asculte dc vocea ratiUllii ~i a dl'epta1;W'49, I('ol'dillll inrlepcndenta Romaniei. l::Yident., dilllomayii bclgieni au evaluat cOllsccintele indcpcndcntei '.:(l:i 110astre prill prism a relatiilo!' cu I;ara lor. Aceasta, pentl'u ca era .de mai muJt, decit dupa, realizal'ca Unirii, sa aiba loc modificari -------'" Ibideill, Dos. 002 T. I, doc. U fcbruarie 1850. " ibidem, Corrcspondnncc... HOllmanic, T. IV (1871-1874), " Ibidem, doc. 81.
19

--TeTftiiIli;eIcCIe

lllCIcpcu-([eu\,a' aT6RcHiianiei au fostHesiza,te~ia

prec fate;

care Sa permita 0 dezvoltare pe alte planuri a acestor relatii, Nu . poate trece insa. cu vederea peste atitudinea diplomatilor, care exprima ill fond atitudinea unei' ~ari care a facut eforturi pentru obtinerea I$ireeunqasterea independentei: sale. Aceasta asemanare illtrc cole doua t,ari -i fUcuta pentru prima data de catre Jooris 50 - era un element de apropiere IIi nu unul dintre cele mai putin dmportante. ' In preajma obtinerii independentei tarii noastre, problemele care se puneau in cadrul relatiilor sale cu Belgiaerau cu totul deosebite, Jata de perioadele trecute, profilindu-se IIi mai bine semnele modificarii caracterului acestora IIi a rolului crescut al diplomatiei romanesti. Prima, noutate a fost tendinta fireasca. ~i obiectiva a Romaniei de a reglementa schimburile comerciale ~i cu Belgia pe baza unui tratat; direct. Initiativa a IJOl'J?it din partea guvernului roman ~i facea parte din actiunile de seoatere a eomertului de sub autoritatea ~i prevederile tratatelor incheiate del.Poarta otomana cu alte state. in aeest sens, agentul diplomatic al Belgiei nota, ca fapt deosebit, aceasta manifestare a Rornaniei "de a nu mai reounoaste tratatele incheiate de Poarta, tratate care fuseeera deja profund modificateprinmasuri de Iegislatie interna"51 IIi atragea atentie, guvernului san asupra a ceea 'ce avea so, urmeze. Analizato, in contextul general al situatiei de atunci, toatc acesto actiuni au fost privite de diplomatia belgiana ca ,,0 necesitate economiea, ca;re·'-·sa-·-periu.it;t-dez-voltarv~ --ttnef'-·indu~rii-'n1ti\Jivnttfe,-.. tttetfitGnel'~f -B-a-·'e ~ forma de manifestare a independentei economice. . Tratatul dintre Romania ~i Austro-Ungaria, <lin anul 1875, a cdificat ~i mai mult, guvcrnul belgian, asupra acestor tendinte. La incheierea acestuia se ~tia precis oa nu se rnai puneuu numai problerue oconomice .. Po de alta. parte, se erea ~i convingerea mai forma asupra lleecsitil.tii realementarii pe baze noi a relatiilor dintre cele douatari. b La inceputul anului 1876, prin agentul diplomatic de In. Bucuresti, J. Hooricx, guvernul roman a explicat oficial noile sale intentii. Cu aeest prilej, Belgia a fost invitata sa incheie 0 conventie comerciala cu tara no astra "pe baza prineipiilor conventiei cu Austro-Ungarial'!". In virtutea acestor principii, guvernul roman a facut urmatoarele propuneri : a.) pentru comert tratamentul reciproc al natdunii celei mai favorizate, b) pentru cetatenii de origine belgiana sau romana, tratamentul de e~alitate in raport eu impozitele ~i obligatiile de orice natura, c) :wl1~taJele speciale acordate Austro-Ungariei pentrn comertul de frontiera, ca: st~t limitrof, nu VOl' fi .acordate ~i Belgiei, d) aceasta in1;elegere estepro;Vlzorle ~i va fi incheiata pe baza declaratiilor care VOl' fi schimbateilltre cele doua guverne ~i are for1;a obligatorie pina Ia 30 aprilie 187754. ! Declara1;ia, guvernului roman, din care a re1;inut aten1;ia in mod special punctul' d, a fost analizata in cadrnl unei ~edin1;e a cabir;tetulu~ belgian. Ou acest prilej a fost ana.Jizata situatia generala·~· comer1;ulUl
Ibidem. Eeferindu-se la situatia tarii l10astre spul1ca lntrc allele ca i s-a creat, dupa 'de 1a Paris, 0 situa~ieascmallatoarc ell a Belgiei. '61 Ibidem, doc. 73. 62 Ibidem, doc. 98 ~i 101. . $3 Ibidem, Dos. 2750, doc. 939 ~i Ullexa 82. Dos. 2013, doc. din 24 mal ~i 1;:) august 1876. 5< Ibidem, Dos. 2750, doc, 45 ancxa )i Dos. 2013, doc. din 15 august lSj,>.
6.

tratatul

doc. 64.

Ibidem.

AUREL FILIMON

15

RELATlILE RoMANO-BELGIENE

INTRE 1859-1878

~:u R,onu111ia ,~i atitudin~a altor t~ri fata do noua ei politica econonucaIII primui c,:"z, au fost dli';cu~atc ~I cererile carnerelor de comerj de a' nu se pwrde dill vedere avantajel« comertului belgian"55 atit in ~e PI"" . (:.oJl~erp,t,Jl.cu ~an1_,n~a::tra" c.l,t ~i eel cu alto state <1i~ aceasta. partIe c: LlilOpel. Iy I)lIVlTlta atiuudinii altor state s-a retinut ideea ca uncle 56 emu dl.-;puse. ,,:1 discuto cu Homunia, ceea co a fost considerat Incura iator pentru Bclg ia, ~1 llU putea fi scapat din vedere. .1 , ,La. 17 iu lie IS7~, c_:on8ululbolgi~Ln a tnmtnat Mlnisternlui de externe 1':I"plln~lll gIlVel'!llllUl, sau, Desi era, redactat intr-o l1utniera acncrala 57 lIuLa",u verrrului belgian deschidca perspective buno pentru'" viitoarel~ t l'ii.Lal,n'c cu guvernul roman. Pin a la ;;fir~it.:ll anului 1876 tratativele n-au avansat prea mult din llnOl.' n~potl'lvll'l. de v?deri aSYIH'a duratei conventiei, cit ~i din ("',I,IZ,l u n~I problema, ,de .'"1~a m1tura, care preocupau guvernul roman. I),' rl,·. alta pa.l'te,:-;-a ~!lntlt foarte acuta lipsa unui diplomat roman acred ILa t 11\ cap Itala B elgiei.
i'I:UZ:l

I'll rile corncrcialc

III cadrul ultuuei mtilniri, pc aceasta tema intrc eei doi diplomat' a ' rl.~'it~t'l?~lite d:tal!iIe t~hni~e al~_conve_n~ie~.I~ aceeasi zi, Hooriex ra~~rt~ ( ....,.,.",nhl'llul roman este gata sa admita, in cazul ratifiearii toate obser1·1l[·llk P(' care Belgia le cousidera convcIll1bile"59. ' SenJllati1 Ia 14 rnart.io 187.760 conventia comerciala (prima de s '·J't IJ Y '" eaces t II'. III .l'e cornarua iiI .He1gra) a fost bino primita de ca-tl'e' ne rr t .' ., 1 .'. 1 61 1)· 'ltf 1 . . .. e",nil OIl, in pI n n u IIIlC , eau er, (1;1tele statistice mult mai precise dccit , '" t.i 1 .t '. ,.. :_ "In ann '.11'~;11'''],1· .< elll1(1l::~,'11e8"7z~ 0 Cle~tere su~stantlala.n valorii schimburilor. Pina 1 • 1.• ) ( ecem )1!C I pe prat,1 romaneasca au venit marfnh b'l '. ···J·)·'l'" (I" .-, ;) 000. ,( e f ranCI, 89" 1 'T 0 t 0 d ata, navlzatia vaselor sub egreneT m 1 •. I ~u v 1 v'.", ' 11,,1 ... 1·1I1 prrn · l'c,·tal 1 1'" \. . _ '" I' pavllon cO"" '.' . ".. )1 Jrea lUiei } nvcrH-Dnnare, a rcvenit la eond't"l IJ . )In'.emU·. Jl{)l'ma1e 02, lyll e
A, •• , ' A A " A

~t:~H-e-F~"~--t-t!--:,±l~~-t;-{.,:..r-tl-·~·ttt--tl-'-0-----·u~t,\:;-m-e-,---15i----'f~- Hourwx au evTueli1u1t lnten~ia . II<: ;, iuoheta crt :ll}H repedc acesto tmtative. In ziua de 1 martie 1877

anulu i 11177, cind f;ii alto tiLri si-au reglementat schimell (;<1nl, nO<L;;tl'i1pc baza ~le tratato direete 38, guvernul Iw!gian a llI'gen,tat tm~l~t;ivele, Diacutiile dintro M. Mitilincu, sccretaru I

.La

inccputul

ii,j

UJIUCII1, Dos.

:1750,

doc.

:W.
PlClOf

Regiementarea relatiilor economice a fost apreciata ~i de catre cele doua guverne. Era illsa tngrijorator ca, Ia 31 decembrie 1877,convent,ia, expira, Din aeost motiv, Ia 7 septembrie 1877, guvernul roman, prin J\:L Kogalniceanu, a remis agentului diplomatic al Belgiei 0 nota In'in care a propus incheierea unei noi con yen til ca fiind "in interes ul am belor pp,rti" 6 3 • Belgia a raspuna la 21 septembrie, dlndu-si acordul pentru inceperea noilor tratative. "Guvernul regal - se mentiona in raspunsul (lat -,- a. primit cu foarte mare interes nota ~i 0 examineaza cu a.tcrrtie pcntru a se ajunge la 0 fericita in~elegere"64. ! 'I'ratativele, purtato tot la Bucuresti, au inceput imediat. Din caUZ<1 situatiei speciale a Romaniei, determinate departieipa,rea ei la: razbo], n-a fost posibila uesfa~lmuea normala a acestora, Singura chestiune notabila a fost prelungirea conventiei existente ptna la 12 februarie 1878 ~i acordarea unor noi scutiri vamale pentru produsele belgiene. Do :1~emenea, .Ministerul de externe al Belgiei a uotlficat hotartrea g uvernului ea. "t.oate produsele romanesti de export - ccrealclo in speehLI!- orau scutite de orice Iel de taxe vamale Ia intrarea fji ieairea din Hplgia"s .... La inceputul anului 187S problema incheierii unci noi corrveuti i eemel'cialc-l:lr-l*'OOCu patffiRn neu,--4R-!il te ·eondi tHy -~eleg:u::V-C:!'lle,lu timpul Intrevederii, din ziua de 22 ianuarie, Hooricx i-a inminat lui Kogiilniceanu nota guvernului sau prin care se anunta intentia de l~ lncepe tratativele ~i se solicitau in acest sens reduceri vamale ~i pentru alto produse decit cele prevazute pina acum 66. In aceeasi zi se raport.a la Bruxelles acordul de principiu al guvel'l1ului roman, "Cabinetu1 princiai- remarca Hooricx - nu se pare ca. n-ar accepta propunerile belgiene"?" se mentiona lnsa doriuta ca ,,(Hool'iex) sa. primeascii puteri dcpline peul.ru semnarea noului tl'atat"68, In 111111<1 aprobarii date ,~ia noilor instructiuni primite in luna februarie a anului 1878, Hooricx ~-a,intiluit de mai multe ori Cl1 Kogalniceanu . In timpul audientei din 10 februarie au fost prezentate din noncererile guvel'llului belgian pent-I'u noi rooueel'i va.rnale. SoiL int,eleK im;{L('.{L i'it.u~ti:1 nu era propice pentru contillUal'ea t,ratativelol'. "lHinistrul (Koga.lnieenllU) - scria Hooricx - era prcoeupat de afaceri polit.ice, ceea, ee llH~ det.crmina,t xa nu mai insist"69,
"" Ibidcm, doc, 117, .. Ibidem, doc, 118 ~i 119 bis UIlCXO, 65 ?llillisterul de Extemc al Belgiei estima valoarctl gl']ullli ililportat din H("llunia In sumu de 140-150 miliolllle de fronci, Dos, 2750, 11, doc, (j unexa C (Este cllprins ~( comcrtlil de tranzit), ", i " Belgia a cerut nrmiitoorelc reduceri : $ine de calc {emU = 1,20 lei jn Ioe de 1,75 lei, bundajc de ficr = 1,25 lei In Joe de 1,90 Jei, fier brut = 2,90 lei illloe de 5 lei, fiel, IOl'jat = :l lei In Ioe de ·1 lei. cuie de fier = 5 Jei in loe de Ii Jei, sticlii = :3 lei ill Joe 0.50 lei, Jlil'tie dcLipIll' = 10 lei 111 loe de 19 Jei, cutile ordinal'c = :lO Ici· ill Joe de 100 Jei: JJllgii !Ie stcarina = 18 Jei in Ioe de 29 lei, ciocoJatii = 19 lei jn Joe de 20 Jei. fire de tot Ielul = 39 lei In loc de 70 Ici, a Iii !Ie !Jumboe = 12 SIlU 15 Jei in loe de 21 lei, Icslitu]'i de lot feill I = 30 lei 111 loc dc 55 Jei. Doc, G ancxa A $i D, 67 Ibidem, doc, 9, 6S Ibidem, cIoe. 10,

,.
ill:

lli.,

'-I

.1

\1 .~JC

dlscuLl. eu gu\crnul roman. J I '1"·' ..' .. f" .. " .:;.!,\rl 5.1 sc gclsca.sCd pc :" Ibidem, ., .
de \'011'.

.",l'I~JOl'iCX,a ":lUn\at c{,:,::'ra~l\a.

'~

l'l ccrcu (fllvernului s''iu s-. I "I." " ,a sc graucasca dc cgal1tatc ell a celorlaltc na~iuni".

nllsia,

Gel'mania ~i Gl'ccia ~i-all lllanifcstal "pentru

Doc.

inlcn'iilc ca ~i co)"

36 his.

<I:;
II'

desll"

Cii:';:JtJ~;.~' un\.'

l,OIl \ CI lleilll:,n

ld

l:ul1\'enlwn _'I.;\.E.B. ,.'_

r'

doc. -10 "neXa 1. Nota cra 0 dccl"rape de intentic, Tcxtual sc spunea An' , la COllllllerce bel"e place SUI' un picd d'6gal't' I' I "lmc H' I e avec cc U1 {es a utrcs nations Ll ~)l, J1l01l Auguste SOllvcrain, Inc charge de vous JnanHcst I ~. '
l:),

cornJnerciale

avec

13 Rournanic"

'

cr son (CS_lf de

is/oria :'.' .-\rc,Tl, ",... .

/lomlinici,

vol. IV. Edit. Acadcmici, Dos. 2750. doc. 91 ,~i 92.

BUCII1:qti,

1964,

p, 479,

I'.:~(;;;,-,:·;! ~:

/"'"

-.~. 'i';

,sl..'tl<:!tul Belgici all raUficnL-u in ziua de 26 " D _, .. ·C ... '. ' ' l1l.1I, oc, 100 ~1 106, 1..Cl\..p~du.unce belge" n PLiblicat ill luna fcJJI"u '. 1~"" . c'..:~·c~t Ili",ql..!lltarca LrnLaLivclor ell HUlnania. a.nc 8,7 llHU Inullc nute

spc-

de

:"

-. ..·i~1.':'.;th- he,'gfel1c ,,:,1.1,150 praL'l1l = ;1' ",'S'C' i '" ')6,1 ),.-._"~7.):} d'Jc, 1J:)

__ .

in Dundre. inLre anil 1871-1) _' " . aslfel' 18-[ _ 1 " (1 2' 876, conform stohsticilor .,. ,~_, I ::\as 0 2 lOIlC), 1872-1873 = 7 vose 0'.1 t. 1 c ,0 = I vase (6 SOt tOil C), 1876 = 3' ') . l :\tiC:\:U din Ii iunil: 1/:)77. ~ase (- 954 t).

6'

IlJidc:l1.

dol'.

1 G.

::::;;-.:

RELATIILE

ROMANO-I3ELGJENE

INTRE

1659-1378

15

17

AUREL

FILlMON

23')

la nota belgiana, Cu acest prilej se rncntioneaza "intenyia lie: a acorda Belgiei regimul vamal acordat Gerrnaniei"?", aceaeta fiind 0 uout.itc. La 12 martie s-a dat un raspuns ~i mai complet prin care erau aclmi~e propunerile cabinctului de Ia Bruxelles, preciztndu-se ~i dorinta Ik a, fi inserate in noul tratat articolele XIII, XIV ~i XV din tratatul ell Gcrmanin, relative la taxarea unor marfuri in anumite orase, De ;l~('ml~llca, sc propunca ca durata tratatului sa fie de 7 ani ~i nu de 10, cum a propus Belgia, din dorinta subliniata "ca toate tratatele sa expire Ll aceeasi data"71. Cu acelasi prilej, S-ai promis cli "daca tratatul cu C;ermania y:t fi ratificat iuainte de semnarea celui cu Belgia, modifi1:(1iil« .ulus« prin cl VOl' fi inserate ~i in acesta"72. : in principiu, au fost stabilitc deci aproape toate detaliile noului t rutut, anibele l)art,i declarindu-se de acord cu ele. Dar, din motive care Il<11l Ilc:pill::; de elc, tratatul n-a Iost somnat ill anul 1878. Ambelo P:II'tvIH'l'e :-;-a1l rcscmnat in fat;~Ki(;II:1,tiei ~i all l'eglementat rolatiile dintro "ie', ill Iuucric de aceasta prin prelungirca cu inca un an a conventiei ,lill 1877. Solu\:ia ,l, tost un compromis, care a l'aSPUl1Sinsa unei necesiI:l( i ~i dorintci color doua, guverne de a dezvolta relatiile bune existente ·1)1Tt:;,-:r<:;Tim,-lJifl-~IEcstlr J lIo ti v c-:prciungir'tm· cOHvcn\,iei ~~ II II a.\lcvi1l'at succes. Diplomatic ambelor state a inteles exact aituatia ('·l'catC" s-a preocupat pentru gasirea color mai bune metode de rezolvare ~i :t pro blemclor ~i, in spiritul unei perfecto intelegeri, le-a gasit. baza cdul' stabilite rela.tiile dintre cele doua "tari, schimburile comerciale in IlltJd d eosebi t, au continuat sa se dezvolte. 'j'j·:.l,t:.ltivcle cconomice romano-belgicne, din anul 1878, au incheiau ('\:lj):~1 importanta a relatiilor dintrc cele dona tari, in secolul al XIX-lea_ ("Ipl'iu:-;u intrc auii 18:39-1878, aceasta etapa, pc linga cvenimentele dc()sehit de importaute din istoria tiirii noastrc, a pus ~i citeva pro bleme pcutru relatiile sale cu Belgia. Prin problematica lor, prin modul de desta,~il]'a,rC',relatiile dintrc cdc dona tari au dcmonstrat ~i ele etorturile diplomal,je.i romanesti de ,L activa detasat de Poarta otomana, pentru obtinerea indcpcn dcntei politico. 'I'otodata, este evidentiat modul de evolutie al :, c·.<:sLol' l'd,11iii, Iapbul ci11n aceasta pcrioudii, desi l~i pagtreaza importanta, 1111 mai putea fi verba numai de rclatii cconomice sau culturale. Belatiilor politice, prin tot ceca ce s-a flicut, dar mai ales prin tratativele Ili recto, li S<Hl deschis perspective noi la baza Carom VOl' sta cele stabilite
:,-;\ l','\;;Pl111S

ell toab situatia dclicata in care se afla Romania, Ia 19 februarie

LBS RELA'l'IONS

l~OUl\IANO-BELGI~S BN'rRE

18;);)-18;,')

Prenant C0l11111e limites chronologiques de I'etude les deux moments fondamentaux de I'histoire moderne de la Roumanie, l'a.uteur examine l'evolution des rapports politico-diplomatiqucs entre I'Etaf roumaiu nouvellement cree et le royaume de la Belgique, La position favorable de la Belgique envers l'Uni?ll d~s Pl'i~c.ipautes et le cours constant des relations mutuelles - releve 1 ~~lteUI.--:ont contribue a. la creation d'un climat de detente et de cooperation reciproquement avantageuse. Le developpement du roseau consulaire belge dans notre. pays 1?eudant les annees Qui ont suivi le regno du pnnce Cuza; de n~e~nQ.Qll uuo serie de contacts (l'ordro economiquo ont permis uno lIlteuslflCatlo~l des rapports ot une diffusion favorable de Ill, cause roumaine en Occident. Dans la derniere partie de l'etude on analyse los pour-parlers econorniques roumano-belzes leurs effets irnmediates de ll1em~ .que l'importanee o"i.r.t I'evolution du commerce uxterieur

Ill'

I)

:1('\1111.

Ibi deru. doc, 17. llJidelll, doc. 18. 19 ~i 2:1. ,- l;'idOIll. doc. 10 ~i 23, Au lost acccptate urmatoarelc reduceri : slue de cale Ierata = .c i.: .oc de 1, i5 lei. baudaje de Iier = 1,45 lei In lac de 1,gO lei, sticla ~i ogllnzi i,', ;"e de G.5) lei. t esjitur i = ·15 Ie[ it! lo c de 55 lei. Nu an fost admise reducerile va:,,:;;~n' S~';.\l';'j~ ,)t hirLic .. \ccasta pcntru ca "Romaniu - spunea consulul belgian de la ';"C'.:cc,ti - clorcstc sa stabilcasca fabrici de hlrt ie ~i stcarina pe solul ci ~i nu va admite degre-, 13. 8CI_'S;.l.! ar t.cotc".
70 7l