Universitatea din Craiova

Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie
Catedra de Istorie

ISTORIA CONTEMPORAN UNI!ERSA"

Curs destinat studen#ilor de la s$eciali%area Istorie-o limbă şi literatură
străină, anul I!

Craiova &''(

1
 

CUPRINS

Introducere ............................................................................................. 3
Lumea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX ........... 
Primul r!"#oi mondial $%&%'-%&%() ...................................................... %
Consecin*ele primului conflict +lo#al .................................................... ,,
olu*ia rela*iilor interna*ionale între anii %&%& şi %&3& ........................ 3,
conomia mondial! în perioada inter#elic! ........................................ '3
Lumea între democra*ie şi totalitarism $%&%&-%&3&) ............................. '
 /l doilea r!"#oi mondial $%&3&-%&') ................................................... 0&
Rela*iile interna*ionale dup! %&'. R!"#oiul rece ................................ ('
1pansiunea comunismului în lume ..................................................... &2
olu*ia Lumii a reia4 de la decoloni"are la postcolonialism 55..5%%%
Lumea occidental! dup! %&' ............................................................%,%
Pr!#uşirea comunismului şi sfârşitul r!"#oiului rece ...........................%32
olu*ii culturale în secolul XX ............................................................%'(

2
 

Introducere

6eacul trecut este în istoria umanit!*ii perioada cea mai dens! şi

accelerat!7 ca derulare a faptelor istorice7 contradictorie şi comple1!7 fericit!
dar şi dramatic! prin consecin*ele unor procese şi fenomene istorice derulate
 în plan spiritual7 politico-militar sau social.
ste cel de-al XX-lea secol al erei creştine7 secol în care +eniul uman a
inentat7 a produs cele mai spectaculoase lucruri7 astfel încât aceste cuceriri
ştiin*ifice i-au permis omului s! 8comprime8 timpul şi s! 8scurte"e8 distan*e
pentru a putea p!şi pe Lun!. 9n acelaşi timp7 este şi secolul în care sute de
milioane de oameni au fost ictimele r!"#oaielor7 reolu*iilor7 epur!rilor etnice
sau reli+ioase şi a intoleran*elor ideolo+ice. Secolul XX 8a tre"it cele mai mari
speran*e concepute reodat! de omenire şi a distrus toate ilu"iile şi
idealurile87 dup! cum afirma :e;udi <enu;in.
 9nceputul7 dar în e+al! m!sur! finele acestui eac au marcat profund
conştiin*a contemporaniet!*ii. Nu pu*ini au fost aceia care7 în =urul anului
%&>>7 or#eau de sfârşitul unei perioade numit! Belle Epoque  şi tr!iau
an+oasa unui timp ce li se p!rea ostil. /st!"i7 cele#rul istoric #ritanic ric
?o#s#a@n nu are 8nici o îndoial! cu priire la faptul c! la sfârşitul anilor (> şi
 începutul anilor &> s-a înc;eiat o epoc! din istoria omenirii şi a început alta8.
Arancis AuBuama este mai cate+oric decât istoricul en+le" şi afirm! c! 8nu
suntem numai martorii sfârşitului r!"#oiului rece sau al înc;eierii unei
anumite perioade a istoriei post#elice ci şi ai sfârşitului istoriei ca atare8. /m
putea conc;ide c! fascina*ia şi an+oasa secolului XX continu!.
Iat! doar câtea aspecte care conduc nu numai la neoia de a cunoaşte
istoria contemporan! uniersal!7 ci mai ales la în*ele+erea cau"elor care au
determinat o eolu*ie sau alta din acest! perioad!7 la descifrarea
mecanismelor sociale7 politice7 ideolo+ice7 spirituale care s! permit!
oamenilor s! nu mai repete erorile 8de parcurs8 în eolu*ia societ!*ii.
Cursul este destinat studen*ilor care îşi or face din istorie o profesie dar
nu-şi propune s! dea r!spuns la toate între#!rile pe care eolu*iile istoriei
contemporane uniersale le +enerea"! şi nici s! pre"inte toate eenimentele
care au aut loc în acest timp. Nici nu ar fi posi#il. Se încearc! s! se aduc!
 în fa*a studentului pasionat de istorie eenimentele cruciale care au marcat

3
 

destinul omenirii în aceast! perioad! şi s! pre"inte consecin*ele7 impactul

acestora asupra indiidului şi a colectiit!*ii.
Sunt pre"entate muta*iile care au aut loc în eolu*ia societ!*ii la finele
secolului XIX şi în primii ani ai eacului7 urmând descrierea episoadelor
principale şi a consecin*elor primului r!"#oi mondial.
Deceniile de la i"#ucnirea primei confla+ra*ii mondiale pân! la cea de-a
doua mare confla+ra*ie sunt a#ordate în liniile sale esen*iale prin trasarea
eolu*iilor din plan politic7 economic şi cultural spiritual. enimentul cel mai
spectaculos a fost ictoria reolu*iei #olşeice din octom#rie %&%2 când p!rea
c! re+imul li#eral se afl! în mare cri"! şi sistemul economic şi politic
improi"at pe ruinele rurale euro-asiatice ale fostului imperiu *arist su#
numele de socialism era o solu*ie. Pr!#uşirea socialismului soietic şi
consecin*ele sale enorme au ar!tat c! acesta nu numai c! n-a fost o solu*ie7
dar a şi +enerat o uriaş! "on! de incertitudine politic!7 de insta#ilitate7 ;aos
şi r!"#oi ciil.
enimentele de la =um!tatea secolului XX au fost marcate de o alian*!
temporar! şi #i"ar! a comunismului cu fascismul7 iar apoi cu li#eralismul în
lupta cu na"ismul. Sistemul politic li#eral a fost într-un fel salat de
comunism7 adic! tocmai de re+imul pe care dorea s!-l 8în+roape8. Sunt
pre"entate în liniile lor esen*iale r!"#oiul rece7 natura7 limitele şi deficien*ele
fatale ale 8socialismului real87 confruntarea sa cu 8lumea li#er!8. Nu au fost
eludate eolu*iile din domeniul culturii şi a ciili"a*iei uniersale în acest
secol. Scopul cursului a fi atins dac! a contri#ui la cunoaşterea şi
 în*ele+erea liniilor de continuitate7 dar şi de discontinuitate7 care au marcat
profund lumea contemporan!.

4
 

Lumea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX

%. Impacul reolu*iei industriale

Lumea de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui urm!tor a fost
marcat! de apo+eul celei de-a doua reolu*ie industriale. Pro+resul industrial
s-a reflectat7 în primul rând7 în apari*ia unor noi surse de ener+ie - petrolul şi
electricitatea - care au condus la de"oltarea transporturilor şi
telecomunica*iilor7 electricitatea - care au condus la de"oltarea
transporturilor şi telecomunica*iilor şi au comprimat practic7 timpul şi
distan*ele.
<etalur+ia şi industria c;imic! au cunoscut o lar+! diersificare a
produselor. E*elul şi aluminiul au actii"at construc*iile de maşini.
 /eronautica şi construc*iile naale7 în+r!ş!mintele şi materialele plastice7
m!tasea artificial!7 farmacia etc. au transformat radical modul de ia*! al
oamenilor $2F(). /cest fapt a determinat pe unii analişti 8ai duratei lun+i a
secolului al XIX-lea8 s! afirme c! omenirea intrase pe deplin într-o nou! fa"!
a de"oltarii sale - cea specific!7 celui de-al doilea al8 $l'F33-3).
Concomitent cu procesul de moderni"are7 economiile statelor au
cunoscut şi un fenomen de +lo#ali"are su# presiunea acceler!rii dii"iunii
sociale a muncii şi creşterea re*elelor de sc;im# care le+au diferite "one ale
lumii $F%%o-%%%). Pentru prima dat! comer*ul mondial a crescut mai repede
decât produc*ia7 iar inesti*iile şi plasamentele de capital în afara *!rii de
ori+ine au cunoscut o ade!rat! 8ârst! de aur8. Institu*iile economice şi
financiare şi-au modificat în mod esen*ial structura şi func*iile ca urmare a
pro+resului te;nic7 creşterii produc*iei şi desc;iderii pie*elor spre e1terior.
 /pari*ia trusturilor sus*inute de #!nci puternice au dinami"at produc*ia şi
pia*a7 dar a şi falsificat în mod radical =ocul concuren*ei li#ere şi e+ale care
constituia unul din fundamentele capitalismului li#eral.
Er+ani"area şi planificarea produc*iei pe de-o parte7 standardi"area pe
de alta au impulsionat specialiştii şi analiştii economici s! caute şi s!
+!seasc! noi modele de de"oltare economic!. /ltfel spus7 caracterul tot mai
dinamic al economiilor na*ionale care reclamau nu trud! cu orice pre*7 ci
munc! indiidual! inteli+ent! a cerut continua sporire a cunoştin*elor de
teorie şi practic! economic! $%,F%).
ransform!rile şi eolu*iile din economie au produs muta*ii
spectaculoase în plan social. 9n *arile aansate industrial *aranimea a pierdut
teren în faoarea fermierului care a c!p!tat alura unui conduc!tor de
 întreprindere. Ga"ându-se pe o forma*ie te;nic! şi f!când apel la cuceririle
reolu*iei industriale acesta a putut s! înfrunte cu succes pia*a a c!rui ori"ont
a deenit tot mai interna*ional. /cest proces a condus la masie de"loc!ri din
5
 

mediul rural şi mi+r!ri c!tre cel ur#an7 care împreun! cu industriali"area

accelerat! or determina creşterea numeric! a lucr!torilor industriali. /ceştia
s-au constituit pro+resi într-o 8clas!8 social! conştient! de specificul şi
interesele proprii. $2F%%) E alt! consecin*! social! ma=or! a reolu*iei
industriale în 8societatea coşului de fum8 H a fost şi apari*ia 8+ulerelor al#e8 -
an+a=a*ii din sericiile pu#lice şi priate - care au constituit7 pentru ma=oritatea
*!rilor aansate7 #a"a apari*iei clasei de mi=loc.
 9n plan politic reolu*ia industrial! a facut ca uropa s! atin+! apo+eul
;e+emonic. Domina*ia european! s-a e1primat7 în primul rând7 cantitati
dac! aem în edere c! <area Gritanie7 ermania şi Aran*a aeau o
pondere de aproape >J în comer*ul mondial7 în timp ce procentul Statelor
Unite era de %%J7 adic! mai pu*in de =um!tate din cel #ritanic.
 /nali"ând modific!rile în raporturile de putere la scar! planetar! Pierre
<il"a şi Ser+e Gerstein au a=uns la conclu"ia c! suprema*ia european! poate
fi caracteri"at!7 pentru aceast! perioad!7 prin patru tr!s!turi4
- principalele *ari industriali"ate europene importau &>J din totalul
comer*ului sau produse primare ieftine şi e1portau &>J produse
manufacturate a c!ror aloare a crescut prin prelucrare industrial!F
- pre*urile comer*ului mondial se fi1au la #ursele de comer* ale #!trânului
continentF
- stapânirea mi=loacelor de transport7 mai ales maritime7 a asi+urat *!rilor
industriali"ate europene un control e1clusi al c!ilor comerciale implicându-
se direct în distri#uirea şi redistri#uirea materiilor prime şi a celor industrialeF
- re*eaua #ancar! european! a diri=at şi controlat flu1urile de capitalF Lira
sterlin! a fost un instrument eficace pentru pl!*ile interna*ionale şi pentru
plasamentul capital pe diferite pie*e ale lumii $2Fl3).
Suprema*ia uropei în raport cu alte "one ale lumii a fost dat! de o for*!
demo+rafic! remarca#il! $popula*ia s-a multiplicat de ,7 ori în decursul
sec.XIX)7 de un aans intelectual şi te;nolo+ic $din %&>% pân! în %&%3 toate
premiile No#el pentru ştiin*! au apar*inut *!rilor europene)7 un ritm înalt de
industriali"are $uropa Eccidental! reali"a ''J din produc*ia mondial!
industrial! şi de o suprema*ie monetar! indiscuta#il!.
De remarcat faptul c! în interiorul uropei au aut loc reaşe"!ri ma=ore
 în ecua*ia de putere. Deşi <area Gritanie r!mâne polul financiar al lumii iar
Aran*a cunoşte în 8la Gelle poKue8 o real! prosperitate7 aceste dou! puteri
n-au putut s! fac! fa*! ascensiunii +ermane. în timp ce creşterea economic!
#ritanic! a încetinit7 începând cu %((>7 dinamismul economiei +ermane a
crescut şi a întrecut net şi Aran*a7 care în %&%37 de e1emplu7 nu reali"a decât
(J din sc;im#urile interna*ionale.
 9n lumea e1traeuropean! impactul reolu*iei industriale de la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul celui urm!tor a fost ine+al şi cu efecte
diferite. 9n cele dou! /merici şi în "ona /sia Pacific doar dou! state cunosc
 1presie folosit! de /lin offler pentru societatea industrial! a celui de-al 8doilea al8
*

din eolu*ia omenirii.

6
 

ritmuri spectaculoase4 SU/ şi aponia. Aor*a economiei americane s-a

e1primat7 f!r! îndoial!7 în toate ramurile7 îns! creşterile spectaculoase s-au
 înre+istrat în domeniul a+ricol unde s-a reali"at4 o p!trime din produc*ia de
+râu7 =um!tate din #um#ac şi trei sferturi la porum#F Saltul a fost şi în
domeniul industrial care a produs4 20J din produc*ia mondial! de c!r#uneşi
2-J la petrol şi de %, J din produc*ia de automo#ile a Aran*ei care ocupa
locul secund în lume. Reolu*ia <ei=i în aponia a captat dinamismele latente
ale societ!*ii tradi*ionale şi le-a transpus în lumea industrial! modern! astfel
 încât paternalismulşi ierar;iile de tip a+ricol şi feudal au fost asimilate în
or+ani"area şi conducerea întreprinderilor. <arile fa#rici şi întreprinderi
 =apone"e au fost create de marile familii4 <itsui7 <utsu#isc;i7 Sumitomo sau
:asuda. în prea=ma primului r!"#oi mondial economia =apone"! pre"enta
tr!s!turi de moderni"are. $2F%0-%()
 /merica Latin! şi /frica erau "onele în care nu numai c! reolu*ia
industrial! nu a p!truns ci s-a accentuat de"ec;ili#rul dintre resurse7
popula*ie şi structurile economice. /frica nea+r! pre"enta o economie
specific! structurilor coloniale în care au predominat mono produc*ia şi mono
e1portul. /ceeaşi situa*ie a fost caracteristic! şi pentru /merica latin! cu
toate c! ea s-a eli#erat7 pân! la =um!tatea sec.XIX7 de su# domina*ia
colonial!. /stfel cauciucul şi cafeaua repre"enta ,>J din e1portul Gra"iliei.
Ma;!rul 2J din cel al Cu#ei în timp ce /r+entina era un important +rânar
pentru uropa. Un sfert din teritoriul +iptului era cultiat cu #um#ac7 iar
tutunul era principala plant! de cultur! în urcia.
 /sia7 cu toate eforturile de moderni"are întreprinse de India şi C;ina7 n-a
reuşit s! ias! din înapoierea economic!. Imperiul rus7 în contact cu /sia şi
uropa a cunoscut o eolu*ie am#i+u!. Plasat! pe unul din primele cinci
locuri între puterile europene7 Rusia nu s-a încadrat ferm pe calea
moderni"!rii. a aea toate caracteristicile unei societ!*i de tip ar;aic a c!rei
de"oltare industrial! depindea7 la cump!na secolelor XIX şi XX7 de
 împo!r!toare împrumuturi e1terne.
,. 6ia*a politic! între democra*ie li#eral! şi re+imuri autoritare
C!tre sfârşitul eacului al XIX-lea şi7 mai ales7 la începutul celui urm!tor7
pân! în a=unul primului r!"#oi mondial7 uropa a fost marcat! mai mult de
reendic!rile economice ale p!turilor sociale defaori"ate. /ceast!
predominare a economicului în mişc!rile sociale arat! c! în principalele state
europene - aem în edere Aran*a şi <area Gritanie - reendic!rile şi
aspira*iile cu caracter politic fuseser! satisf!cute în limitele esen*iale. 6otul
uniersal era introdus în Aran*a şi SU/7 dar numai pentru #!r#a*i. 9n <area
Gritanie erau e1cluse de la sufra+iu p!turile s!race7 seritorii şi tinerii adul*i
care locuiau cu p!rin*i. 9n nici unul din aceste state democratice femeile nu
aeau drept de ot7 cu e1cep*ia câtora state americane. $&F2,-23)

7
 

Democra*ia în aceste state a fost7 în aceast! perioad!7 una li#eral!

pentru c! a aut drept scop men*inerea şi ap!rarea li#ert!*ilor indiiduale
cucerite în secolele X6II - XIX. /cesta se concreti"ea"! în4
- li#ertatea politic! ce presupunea li#ertatea presei7 întrunirilor7 li#ertatea
de conştiin*!7 dreptul de a-şi e1prima în li#ertate opiniile7 si+uran*a de a nu fi
arestat f!r! moti. /ceste li#ert!*i erau +arantate de un sistem poFlitic
repre"entati. $2F,3)
- li#ertatea economic!7 fondat! pe ideea c! economia se supune unor
le+i naturale şi c! statul nu tre#uie s! le pertur#e prin interen*ii care ar risca
s! le denature"e func*ionarea. Li#eralismul economic proclam! şi ap!r!
dou! postulate de #a"!4 ini*iatia indiidual! şi proprietatea priat!. $(F%&3)
- li#ertatea social!7 strâns le+at! de cea economic! era fondat! pe ideea
c! statul nu tre#uie s! interin! în raporturile dintre patroni şi salaria*i7
raporturile sociale se re+lau printr-o armonie natural!.
 9n *!rile în care reolu*ia industrial! a putut s! se manifeste plenar şi
de"oltarea economiei şi pro+resul social s-au afirmat nielul de instruire a
popula*iei a crescut înc! a fost posi#il ca aceasta s!-şi fac! propriile opinii şi
s! ote"e. 6otul uniersal şi ideea democratic! fiind e1presia aspira*iei spre
democra*ia parlamentar! în *arile uropei Eccidentale7 Statele Unite şi
dominioanele #ritanice.$&F%30-%32)
Ideea democratic! refu"! disfunc*iile7 discrimin!rile7 restric*iile pe care
li#eralii le =ustificau inocând lipsa de e1perien*!7 imposi#ilitatea aplic!rii
8imediate8 a principiilor7 într-un cuânt 8circumstan*ele8. Democra*ii din
aceste *!ri afirmau c! un principiu ca s! fie aplicat nu era suficient ca el s! fie
 înscris în le+e. re#uia e+;eat în aplicarea lui.
Aorma concret! în care s-a manifestat re+imul democrat li#eral a fost
diferit de la o *ar! la alta7 func*ie de unele particularit!*i de eolu*ie cultural!
şi spiritual!. în Aran*a7 /n+lia şi diminioanele #ritanice re+imul a fost
parlamentar. Puterea le+islati! era e1presia oin*ei celor care şi-au trimis
repre"entan*ii pentru a le satisface interesele. ?arold LasBi7 cunoscut
profesor al Uniersit!*ii din Londra7 în primele decenii ale secolului XX7 relea
utilitatea unor ale+eri periodice a celor c;ema*i s! +uerne"e. /cesta afirma
c! 8Un popor tre#uie s! poat! ale+e periodic pe cei ce îi +uernea"!7 pur şi
simplu fiindc! nu e1ist! alt mi=loc pentru ca reendic!rile sale s! fie luate în
considerare. ste indispensa#il ca puterea conferit! astfel s! nu poat! fi
permanent!. Dac! ar fi altfel cei ce ar de*ine-o ar uita repede scopurile
pentru care ea le-a fost conferit!7 şi +uernul nu s-ar mai ocupa decît de
#una stare a celor ce îl e1ercit!8.$&F%3()
 9n Statele Unite ale /mericii a triumfat principiul separa*iei puterilor în
stat. 9n afara câtora ca"uri cu totul e1cep*ionale puterea e1ecuti! şi cea
le+islati! sunt lipsite de ac*iune una împotria celeilalte. Puterea cu care
este inestit! fiecare dintre ele era în mod automat ec;ili#rat! de celelalte
dou!. Aiecare parte are rolul de a controla e1cesele poten*iale ale celorlalte.
8Documentele federaliste8 scrise între octom#rie %2(2 şi mai %2(( au
8
 

influen*at opinia pu#lic! şi mai ales oamenii politici în a ac*iona permanent

asupra Constitu*iei pentru a se aduce amendamente în sensul îm#un!t!*irii
func*ion!rii puterilor în stat $l3F,,-,3F30-'3).
 9ntr-un mare num!r de *ari ale lumii7 condi*iile pentru apari*ia democra*iei
nu s-au reali"at. ste ca"ul unor mari "one ale /fricii şi /siei care se +!seau
su# domina*ie colonial!. /#sen*a oric!rei sueranit!*i la aceste popoare a
f!cut imposi#il! introducerea unor forme de or+ani"are politic! care le-ar fi
permis participarea la +estionarea puterii politice.
De remarcat faptul c! într-o mare parte a uropei de st inclusi în
România7 deşi institu*iile re+imului democratic erau pre"ente7 func*ionarea
acestuia era departe de standardele occidentale. conomia în aceste *ari
aea o structur! ar;aic!7 fondat! pe o a+ricultur! tradi*ional! şi pu*in
producti!. Societatea era dominat! de o aristocra*ie funciar! care domnea
peste o mas! de *!rani analfa#e*i. De su#liniat şi efortul f!cut de elitele
politice şi intelectuale din aceste *!ri de sincroni"are a Erientului european cu
Eccidentul. Loinescu şi-a pus tul#ur!toarea între#are7 care a fr!mântat
toate min*ile româneşti ale epocii4 8cum este posi#il cea nou în 8periferie88
Re"olarea au +!sit-o oamenii politici începând cu /l.I.Cu"a7 Carol I7 Gr!tienii
etc. prin potriirea ritmurilor noastre şi de orientare a socit!*ii româneşti cu
ritmul şi direc*ia Eccidentului $%F,'-,03).
 9n *!rile cu tradi*ie autoritar! în care reolu*ia industrial! a antrenat
de"oltarea social!7 parlamentele cap!t!7 la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
 începutul celui urm!tor7 o tot mai mare importan*! şi este tot mai mult
contestat! autoritatea sueranilor. 9n ermania7 în cadrul Reic;sta+-ului7 ales
prin ot uniersal7 +rup!ri tot mai numeroase au reclamat instaurarea unui
erita#il re+im parlamentar care s! pun! cap!t autorit!*i totale de care se
#ucura împ!ratul în materie de putere e1ecuti! şi s! fie introdus!
r!spunderea cancelarului în fa*a le+islatiului. La începutul deceniului al
doilea opo"i*ia li#eral! a înins în ale+eri #locul conserator care sus*inea
suprema*ia puterii împ!ratului. 9n l&l, Partidul Social-Democrat a deenit
ma=oritar în parlament şi în alian*! cu al*i mari adep*i ai democrati"!rii -
na*ionalii radicali7 Centrul catolic7 pro+resiştii - a încercat impunerea unor
reforme în acest sens $2F,2).
E situa*ie7 oarecum similar!7 se întâlnea şi în Imperiul austro-un+ar. 9n
"ona industriali"at! - Cisleit;ania - li#eralii au f!cut mari presiuni pentru
impunerea unui re+im parlamentar în sânul unui stat centrali"at şi #irocratic.
 /ceştia or o#*ine unele reendic!ri cum a fost7 de e1emplu7 proclamarea
otului uniersal7 în %&>07 dar7 ca şi în ermania7 împ!ratul nu a acceptat s!
se mear+! pân! la a introduce r!spunderea +uernului în fa*a parlamentului.
 /cest lucru ar fi însemnat deposedarea împ!ratului de esen*a puterii sale. în
partea rural! a du#lei monar;ii7 dominat! de aristocra*ia ma+;iar!7 sistemul a
r!mas cel parlamentar aristocratic7 mult îndep!rtat de democra*ia li#eral!.
 9n Rusia lupta pentru reînnoirea sistemului politic a c!p!tat forme
dramatice7 iolente dup! moartea lui /le1andru al II-lea. /cesta a ini*iat o
9
 

serie de m!suri reformatoare dar urmaşii lui7 /le1andru al III-lea şi Nicolae al

II-lea7 au resta#ilit o autocra*ie f!r! fisuri ce a contrastat puternic cu aspira*iile
unor cate+orii sociale ap!rute în Rusia în urma industriali"!rii. Li#eralii şi
social-democra*ii au ap!rut ca purt!tori de cuânt ai celor care7 pe fondul
cri"elor din anii %&>%-%&>7 au cerut proclamarea li#ert!*ilor fundamentale şi
crearea unei DumeH alese. Istoricul <iliuBo a mers şi mai departe cerând un
re+im politic de tip occidental.
Respin+erea cererilor7 pe fondul cri"ei şi a marilor nemul*umiri a condus
la reolu*ia din %&>. /ceasta a de#utat pe ,, ianuarie %&> prin masacrarea
mul*imii din SanBt-Peters#ur+ care cerea în fa*a Palatului imperial pîine şi
reforme $&F,3). /ceast! ac*iune de for*! a autorit!*ilor imperiale a
transformat Rusia într-un 8ulcan +ata s! irump!8. Pentru a stopa alul
reolu*ionar Nicolae al II-lea7 sf!tuit de ministrul s!u7 Oitte7 a decis s! dea
<anifestul din octom#rie care a dat satisfac*ie celor care cereau reforme.
Li#ert!*ile fundamentale au fost acordate şi a fost aleas! o nou! Dum!
imperial!.
Dup! în!#uşirea insurec*iei de la <oscoa7 în ianuarie %&>07 *arul a
reenit asupra reformelor li#erale proclamate în %&>. Duma aleas! în %&>27
pe #a"a le+ii electorale conseratoare propuse de ministrul Stolipin7 era total
supus! *arului. Pentru c! n-a ştiut s! r!spund! neoilor de democrati"are
real! a *!rii7 *arul Nicolae al II-lea a pierde orice control asupra mişc!rilor
reformatoare care se or radicali"a spre o e1trem! stân+! care ulterior a
prelua puterea şi ainstaura primul re+im comunist din istoria lumii.
 9n aponia7 spre deose#ire de Rusia7 monar;ul şi-a dat acordul asupra
unor reforme politice de tip occidental în paralel cu de"oltarea reolu*iei
industriale în *ar!. 9n %((,7 împ!ratul <utsu-?ito a îns!rcinat pe contele Ito
s! ela#ore"e un plan de Constitu*ie. /cesta a f!cut o c!l!torie de un an şi
 =um!tate în uropa unde a e1aminat dierse re+imuri europene7 oprindu-se
asupra celui +erman. Constitu*ia ela#orat!7 în %((&7 dup! modelul cele
prusace a permis constituirea unei Diete îns! cu puteri reduse. a a constituit
statul ma=or al partidelor care compuneau Dieta. Cum aceste partide
repre"entau7 în fapt7 marile familiii aristocratice7 aponia n-a putut s! dein!
o *ar! de democra*ie li#eral!.
Impactul reolu*iei industriale asupra socialului nu numai în *arile
Eccidentale ci şi în SU/ a proocat apari*ia unor +rupuri sociale de
nemul*umi*i. /cestea su# înriurirea ideilor şi curentelor care d!deau
importan*! ra*ionalismului7 utopismului ş ia normalismului7 or fi suportul unor
curente şi partide politice radicale şi sindicale.$'F%2-30) /cestea considerau
c! sufra+iul uniersal nu era suficient pentru a re"ola pro#lemele sociale. S-
a o#serat c! e1ist! o anumit! contradic*ie între li#eralism şi democra*ie.
Constrân+erile impuse pentru a se l!sa li#ere mecanismele naturale în
plan politic7 economic şi social au faori"a*i pe cei mai puternici şi mai #o+a*i7
 în dauna celor s!raci7 sla#i şi mici care se tre"eau strii*i. în acest conte1t7 la
*
 Duma - denumirea parlamentului rus
10
 

sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui urm!tor s-a produs un fenomen

nou4 intrarea maselor în =ocul politic. le au încetat de a mai fi 8turmele
inconştiente8 de alt! dat! care nu-şi cunoşteau interesele şi nu erau în stare
s! le apere. $0F%(()
 9n toate *arile industriali"ate s-au de"oltat curente şi partide politice
spri=inite pe clasa de mi=loc7 pe lumea celor mici7 dar şi pe marea mas! a
lucr!torilor industriali $,F,>-,3). 9n %&>%7 în Aran*a7 radicalii s-au unit şi au
format Partidul Repu#lican Radical şi Partidul Radical-Socialist7 care or
influen*a scena politic! şi +uern!rile pân! la primul r!"#oi mondial. 9n <area
Gritanie aripa stân+! a Partidului Li#eral în frunte cu Llod eor+e a câşti+at
puterea în %&>0 şi a luat o serie de m!suri în faoarea p!turilor defaori"ate.
 9n SU/ s-a de"oltat un curent 8pro+resist8 care a cunoscut un mare succes
 în cate+oriile mi=locii sau defaori"ate - fermieri7 func*ionari7 ne+ri7 etc.
Presiunea acestora a determinat /dministra*ia SU/ s! ia unele m!suri şi s!
adopte o serie de reforme7 ca impo"itul pe enit sau ale+erea senatorilor prin
ot uniersal. Spre deose#ire de mişcarea socialist!7 curentele şi partidele
politice enumerate mai sus n-au militat pentru înl!turarea democra*iei
li#erale. le doreau ca statul s! interin! în domeniul economic şi social şi s!
prote=e"e pe cei sla#i. $&F%((-%(&)
<işcarea socialist! şi mai ales radicalii din sânul ei7 considerând c!
sufra+iul uniersal este o fic*iune democratic! a proclamat desfiin*area
statului democrat li#eral7 prin intermediul reolu*iei şi al luptei de clas!7 ca
unic scop politic. $'F(%) Pentru acest r!"#oi social desc;is7 radicalii socialişti
aeau ca mi=loace de ac*iune demonstra*iile de strad!7 +rea par*ial! sau
total!. Ideea +reei +enerale a lansat-o A.Pellantier7 în %(&,. îns! ade!ratul
teoretician a fost eor+es Sorel7 în lucrarea 8Refle1ions sur la iolence8.
 /ceast! lucrare a e1ercitat o influen*! mare şi asupra p!rintelui spiritual al
#olşeismului rus7 6.I.Lenin. $'F(3)
Num!rul şi influen*a unor asemenea +rup!ri şi partide politice în *arile
industriali"ate au fost îns! mici. Secolul al XX-lea nu poate fi în*eles7 dup!
cum afirm! ric ?o#s#a@m7 f!r! cunoaşterea rolului şi locul acestora în
societateQ. $F&')

3. CENARUNRI CENE<IC I DISPU PNRU CELENII

Prin aansul lor economic7 te;nic şi ştiin*ific7 prin puterea lor industrial!
şi comercial! statele Eccidentale7 la care se or ad!u+a SU/ şi aponia7 au
e1ercitat o influen*! şi domina*ie coârşitoare asupra restului lumii. 9ntins! pe
cea mai mare parte a planetei7 ;e+emonia marilor puteri a îm#r!cat mai
multe forme4

11
 

- imperialismul economic care a i"at7 în principal7 asi+urarea de 8spa*ii8

pentru o#*inerea de materii prime şi alte resurse ieftine pentru industria
proprie7 pia*! de desfacere a m!rfurilor industriale şi plasamente de capital.
- imperialismul politic şi militar care a i"at constituirea unor aste
domenii coloniale controlate direct de metropol!. $2F'')
- imperialismul cultural şi spiritual ca e1presie a e1portului de modele
culturale7 ideolo+ii şi reli+ii.
St!pânirea unor puncte şi "one strate+ice a fost un alt element care a
stimulat lupta marilor puteri pentru colonii. Lordul Lamin+ton declara7 în %&>37
c! pentru <area Gritanie 8olful Persic $...) ne este necesar întrucât
constituie o ap!rare a +rani*ei Indiei8. $%>F3) Strate+ii Rusiei *ariste afirmau
c! pentru Rusia esen*ial era s! ai#! 8ieşire8 la m!rile 8calde8. Italia7 la rândul
ei7 calcula aanta=ele pe care le-ar aduce st!pânirea unor #a"e naale în
<area Roşie şi pe *!rmul african al <editeranei. $llF'>) ermania considera
c! pentru de"oltarea sa economic!7 controlul unui 8drum8 spre Persia şi
India era ital. ân!ra mare putere asiatic!7 aponia7 îşi dorea o "on! de
8protec*ie strate+ic!8 pân! pe coastele Coreei pentru a #ara e1pansiunea
#a"elor militare ruse.
1pansiunea colonial! a fost =ustificat! prin neoia de a diminua
presiunea demo+rafic! din 8#!trânul8 continent7 de refacerea unui presti+iu
8şifonat8 de înfrân+eri cum a fost ca"ul Aran*ei $3F(0) şi Italiei. Emul politic
italian afirma4 8La ce #un unitatea7 dac! ea nu poate s! ne asi+ure for*! şi
+randoare8 $%%F3&).Nu de pu*ine ori e1pansiunea colonial! a fost pus! pe
seama 8misiunii ciili"atoare a omului al#8. $2F'()
 9n anul %&%'7 împ!r*irea lumii între principalele mari puteri era înc;eiat!.
 /n+lia7 Aran*a şi Rusia st!pâneau '0J din suprafa*a errei şi apro1imati
'3J din popula*ia sa. <area Gritanie st!pânea 3> milioane Bm,  şi '>>
milioane de locuitori care cuprindea mare parte din /frica austral! şi
oriental!7 /ntilele7 Celonul şi India. Aran*a st!pânea lo milioane Bm ,  şi
apro1imati '( milioane de locuitori cuprin"ând un 8#loc african8 $<a+;re#ul7
 /frica Eriental! Arance"!7 /frica cuatorial! Arance"!) şi un ansam#lu
8e1trem oriental8 constituit din Uniunea indoc;inea"!. Din uropa mai
posedau colonii ermania7 Elanda7 Portu+alia7 Italia şi Gel+ia. Pe lân+!
aceste colonii aceste state mai controlau alte teritorii - semicoloniile - din care
f!ceau parte printre alte teritorii cele apar*inând Imperiului Etoman7 C;ina şi
Persia.
 /pari*ia noilor puteri industriale - SU/ şi aponia - cu o economie în
plin! e1pansiune a influen*at lupta pentru controlul diferitelor spa*ii
e1traeuropene. Aidelitatea SU/ fa*! de 8doctrina <onroe8 $%(,3) le face
ini*ial s! se întoarc! spre /merica Latin! şi "onele maritime ale 8emisferei
occidentale8. SU/ îşi f!uresc un imperiu în Carai#e şi în Eceanul Pacific. Din
%(&(7 americanii au ane1at Insulele ?a@ai7 au eli#erat Cu#a la cererea
locuitorilor reolta*i contra Spaniei7 au ane1at Porto Rico şi Insula uam apoi

12
 

au cucerit Ailipinele. Statele Unite au interenit7 în anul %&>&7 în Nicara+ua şi

Santo Domin+o.
Dup! reolu*ia <ei=i7 aponia a intrat şi ea în era e1pansiunii teritoriale.
Imperiul =apone" a i"at C;ina în special teritoriile #o+ate din Nord-st. în
anul %(&' =apone"ii au distrus flota c;ine"!. în urma acestei ac*iuni au
ocupat sudul <anciuriei şi au o#*inut recunoaşterea posesiunii Insulei
Aormosa. Dup! o scurt! confruntare cu Imperiul Rus $%&>' - %&>) aponia a
o#*inut =um!tatea de sud a insulei Sa;alin şi concesiunea uan+don+-ului. în
%&%> aponia a ane1at Coreea.
Sistemul interna*ional a fost marcat la sfârşitul secolului XIX şi începutul celui
urm!tor de rialitatea dintre marile puteri pentru controlul lumii
e1traeuropene. în uropa7 ermania deine principala putere şi
comportamentul ei pe continent a determinat o e1traordinar! destr!mare şi
recompunere a alian*elor în raport cu deceniile anterioare $0F%%). Prima
mişcare diplomatic! a lui Oil;elm al II-lea a fost f!cut! în %(&>7 la scurt timp
dup! ce-l concediase pe GismarcB7 când a respins propunerea diploma*iei
ruse de a rene+ocia ratatul de Reasi+urare pentru înc! trei ani. /cest fapt a
condus la pierderea de c!tre ermania a controlului asupra /ustro-Un+ariei
şi a împins Rusia c!tre o apropiere de Aran*a.
endin*a Rusiei de a se apropia de Aran*a a fost înt!rit! de un acord
colonial înc;eiat între ermania şi <area Gritanie semnat la foarte scurt timp
dup! refu"ul Tai"erului de a reînnoi ratatul de Reasi+urare. <area Gritanie
a primit de la ermania i"oarele Nilului şi insula Man"i#ar7 iar ermania
insula ?el+oland din <area Nordului şi o fâşie de teritoriu ce le+a fluiul
Mam#e"i de /frica de Sud-6est.
E eroare +eopolitica de propor*ii a f!cut Oil;elm al II-lea când a apreciat
c! Rusia şi Aran*a n-au interese fundamentale care s! le apropie şi din clipa
 în care ermania a trecut ireoca#il de partea imperiului dualist. Aran*a şi
Rusia au aut de fapt neoie una de alta7 indiferent de cât de diferite le-ar fi
fost aspira*iile7 fiindc! nici una dintre ele nu-şi puteau îndeplini o#iectiele de
politic! e1tern! f!r! o înfrân+ere  sl!#ire a ermaniei. Aran*a era conins!
c! nu poate rec!p!ta /lsacia şi Lorena f!r! r!"#oi în timp ce Rusia n-aea
nici o şans! în Galcani f!r! spri=inul Aran*ei unde se a ciocni de /ustro-
Un+aria care era ferm spri=init! de ermania. La mai pu*in de un an de la
refu"ul +ermanilor de a reînnoi ratatul de Reasi+urare Aran*a şi /n+lia au
semnat /ntanta Cordial! iar în au+ust %(&, a fost semnat! şi conen*ia
militar! franco-rus! care a însemnat pentru Aran*a sfârşitul politicii de i"olare
pe continent.
Dac! Aran*a ieşea din i"olare7 ermania prin lansarea pro+ramului
OeltpolitiB a reuşit s!-şi adune adersari. în primul rând pe <area Gritanie
când a formulat şi direc*iile strate+ice pentru înf!ptuirea acestuia4 8Politica
mondial! ca misiune7 puterea mondial! ca *el şi construc*ia flotei ca
instrument8 $%>F2(). în %&>,7 Imperiul #ritanic a semnat o alian*! cu aponia
prin care se puneau de acord asupra intereselor reciproce în C;ina şi
13
 

Coreea. în %&>' <area Gritanie a acceptat un tratat de cooperare cu Aran*a

 în urma reali"!rii unui 8troc8 colonial4 +ipt contra <aroc7 trecându-se astfel
 în plan secundar ec;ile rialit!*i coloniale franco-#ritanice în /frica.
 /propierea ruso-#ritanic!7 la =um!tatea primului deceniu al secolului XX
a fost facilitat! pe de o parte de sl!#irea Rusiei în rela*iile interna*ionale prin
 înfrân+erile suferite în /sia $%&>' - %&>) cât şi de neoia /n+liei de a-şi
consolida po"i*iile fa*! de rialul +erman. în aceste condi*ii a fost semnat! la
Petes#ur+7 la %(3% au+ust %&>27 Conen*ia între Re+atul Unit şi Rusia
priind Persia7 /f+anistanul şi i#etul. Cele dou! p!r*i semnatare şi-au
delimitat sfera de influen*! şi interes în "ona asiatic! dând und! erde
form!rii riplei /lian*e.
Dup! apari*ia #locului an+lo-franco-rus au r!mas doar dou! for*e în
diploma*ia european!4 ripla /lian*! şi ripla în*ele+ere. /cestea se or
confrunta pentru întâietate în lumea e1traeuropean!.
Prima ciocnire a fost +enerat! de 8cri"a #osniac!8 din %&>( i"#ucnit! ca
urmare a ane1!rii de c!tre 6iena a proinciei Gosnia-?er*e+oina. ermania
a spri=init actul de for*! al Du#lei monar;ii astfel c! protestele Rusiei şi reolta
Ser#iei7 au r!mas f!r! ecou. 6iena a refu"at s! p!r!seasc! teritoriile
ocupate. ripla /lian*! nu era înc! pre+!tit! din punct de edere militar
pentru o confruntare şi în consecin*! /n+lia şi Aran*a au sf!tuit Rusia
8ofensat!8 s! propun! Ser#iei recunoaşterea faptului împlinit $%>F&2-&().
 9n %&%% a fost rândul ermaniei s! prooace Aran*a în cea de-a doua
cri"! marocan!H. 9n martie %&%% tri#urile marocane s-au r!sculat împotria
sultanului şi au asediat oraşul Aes. rupele france"e au interenit înfrân+ând
pe r!scula*i su# prete1tul ap!r!rii re"iden*ilor france"i din oraşul Aes.
ermania a considerat c! Aran*a a înc!lc!t acordul care a pus cap!t primei
cri"e marocane şi a ocupat porturile /+adir şi <a+ador. Dac! <area Gritanie
şi-a sus*inut foarte puternic aliatul france" nu acelaşi lucru l-a f!cut /ustro-
Un+aria care n-a dorit s!-şi rişte supraie*uirea ca stat de dra+ul unei
aenturi africane. Câşti+urile +ermane au fost modeste din înc;eierea
8afacerii marocane8 aând în edere c! au o#*inut doar ,2.>>> Bm,  din
Con+o-ul france"7 iar imperiul aea preten*ii mondiale. Miarul +erman
8Gerliner a+e#latt8 scria în 3 noiem#rie %&%%4 8Practic am riscat un r!"#oi
mondial pentru câtea mlaştini din Con+o8 $0F%20).
 9n urm!torii ani pe m!sur! ce se or înt!ri din punct de edere militar
marile puteri din cele dou! #locuri politico-militare îşi or asuma nieluri de
risc nefireşti în raport cu interesele lor na*ionale şi strate+ice astfel ca în %&%'
ra"#oiul mondial n-a mai putut fi eitat7 cu toate c! cele dou! ta#ere au stat
8departe8 de r!"#oaiele #alcanice $%&%,-%&%3).

GIGLIER/AI
*
 Prima a aut loc în %&>.
14
 

G!descu Ilie7 Timp şi cultură7 Gucureşti7 %&((.

GrouV Pierre7 Histoire de l'Internaionale Comuniste, 1919-19437 Paris7%&&2.
irardet R.7 'Idee coloniale en !rance de 1"#1 $ 19%&, Paris7 %&2,.
usti D.7 Comunism, socialism anarism, sindicalism şi (olşe)ism, Gucureşti7
l&&3.
?o#s#a@m ric7 *ecolul e+tremelor, traducere de /nca Irina Ionescu7 ditura
Lider7 Gucureşti7 %&&(.
Tissin+er ?enr7 iplomaia, traducere din lim#a en+le"! <ircea tef!nescu7
Radu Parasc;iescu7 Gucureşti7 %&&(7 ,>>%.
<il"a Pierre7 Gerstein Ser+e7 Istoria secolului ../ *0rşitul lumii europene,
$%&>>-%&')7 ol.I7 ditura /ll7 Gucureşti7 %&&(.
<!+ureanu 6ir+il7 *tudii de sociolo2ie politică, /l#atros7 Gucureşti7 %&&2.
Ne+ulescu P.P.7 estinul omenirii, Nemira7 Gucureşti7 %&&'.
Popa N.<ircea7 rimul ră(oi mondial 1914-191", Gucureşti7 %&2&.
Renouin Pierre7 Histoire des relations internationales, tome 6I7 deu1iWme
partie7 Paris7 %&.
Sai"u I.7 acu /l.7 Europa economică inter(elică, Institutul uropean7 Iaşi7
%&&2.
Sc;roeder Ric;ard C.7 licB Nat;an7 *curtă descriere a sistemului american
de 2u)ernămnt, United States Information /+enc7 %&&%.
offler ?eidi şi /lin7 5ă(oi şi anti-ră(oi/ *upra)ieuirea 6n orii secolului
 ..I, traducere de <i;nea Colum#eanu7 ditura /ntet7 Gucureşti7 %&&.

15
 

PRI<UL RMGEI <ENDI/L $%&%'-%&%()

 /le1andru D. Xenopol scria în acele momente dramatice ale i"#ucnirii

primei confla+ra*ii mondiale4 8uropa7 şi prin ea omenirea întrea+!7 trece
printr-o clip! dintre cele mai +rae ale e1isten*ei ei seculare. Popoarele şi
statele se pr!#uşesc unele asupra celorlalteF toate tra+ sa#ia7 toate încearc!
tunul7 toate fac c;emarea la puterile distru+eriiF pare c! s-ar +r!#i s!
r!stoarne7 în pu*in timp7 toat! cl!direa ridicat! cu încetul prin lun+i eacuri de
munc!8 $F 32).
Deşi apar*ineau celor dou! 8ta#ere8 ostile mul*i dintre oameni nu edea
la sfârşitul r!"#oiului ictoria *!rii lui ci sfârşitul lumii şi nu erau sin+urii $%F 30).
Pân! în %&%' nu mai fusese în uropa un r!"#oi important care s! fi an+a=at
toate marile puteri şi toate *!rile europene cu e1cep*ia Spaniei7 Elandei7
le*iei şi a celor trei *!ri scandinae. <ai mult c;iar au fost trimise trupe de
peste Ecean pentru a lupta în afara *!rii lor. Canadienii au luptat în Aran*a7
australienii şi neo-"eelande"ii în <area +ee şi allipoli. Indienii au fost
trimişi în Erientul <i=lociu şi uropa. Gatalioanele de munc! ale c;ine"ilor au
enit în uropa7 africanii au luptat în rândurile armatei france"e. Statele Unite
au 8înc!lcat8 doctrina <aonroe şi au interenit în 8afacerile europene8.
Deşi ac*iunile militare din afara uropei n-au fost de amploare r!"#oiul
naal între cele dou! ta#ere a fost total şi +lo#al4 prima lupt! s-a dat în
Insulele AalBland iar confrunt!rile decisie s-au dat şi în adâncurile sau la
suprafa*a Eceanului /tlantic şi <area Nordului. R!"#oiul a fost total şi +lo#al
pentru c! a an+a=at aproape toate resursele planetei iar confruntarea
economic! dintre ta#ere a luat forma unui r!"#oi economic total.
%. DCL/N/R/ ESILIILER
Creşterea +radului de neîncredere7 multiplicarea cri"elor în diferite p!r*i
ale +lo#ului7 accelerarea cursei înarm!rilor şi creşterea efectielor militare au
creat în uropa o psi;o"! r!"#oinic!. La începutul anului %&%' +eneralul
Conrad on ?ot"endorf7 şeful Statului <a=or Imperial austro-un+ar scria
omolo+ului s!u +erman c! Aran*a şi Rusia nefiind pre+!tite pentru o
confruntare ma=or! un 8r!"#oi preenti8 împotria Ser#iei era e1trem de
necesar $,F %%). 9n iunie %&%' Gallplat"-ul s-a str!duit s! demonstre"e
diploma*iei +ermane c! situa*ia du#lei monar;ii în Galcani a deenit
intolera#il! şi un r!"#oi preenti impotria Ser#iei şi a Rusiei era oportun. $3F
%(3)
De remarcat faptul c! au e1istat în am#ele ta#ere oameni politici luci"i
care au 8!"ut8 consecin*ele nefaste ale implic!rii într-un r!"#oi +enerali"at.
 în Rusia fostul ministru de e1terne Piotr Durnoo a trimis7 cu şase luni de
i"#ucnirea r!"#oiului7 un raport *arului în care arat! c! 8principala poar! a
r!"#oiului a c!dea pe umerii noştri7 dat fiind faptul c! /n+lia - practic - nu e
16
 

 în stare s! =oace un rol considera#il într-un r!"#oi continental7 în reme ce

Aran*a7 cu efectiele înpu*inate7 pro#a#il a adopta o tactic! defensi!8. /
demonstrat cu ar+umente politice7 militare şi strate+ice c! în raport cu
câşti+urile pe care le-ar o#*ine Rusia pierderile or fi incalcula#ile. C;iar dac!
ar o#*ine controlul Dardanelelor7 reali"area ar fi fost inutil! din perspecti!
strate+ic! deoarece Rusia n-ar o#*ine o ieşire la mare. Din punct de edere
economic7 arat! Durnoo7 r!"#oiul a costa Rusia mai mult decât ar o#*ine.
E ictorie a ermaniei ar distru+e economia rus!7 în timp ce o ictorie a
Rusiei ar sec!tui economia +erman!7 nemail!sând nimic pentru repara*ii. /
pre!"ut c! 8în *ara care a pierde r!"#oiul a i"#ucni o reolu*ie social!
care7 prin îns!şi natura lucrurilor7 se a e1tinde şi în *ara ce a ieşi
 înin+!toare8 $'F %(0).
 9n ermania cancelarul Get;mann-?oll@e+7 cel care aea s! duc! *ara
 în r!"#oi scria7 în %&%37 c! 8re#uie s! *inem Aran*a în şa; printr-o politic!
prudent! fa*! de Rusia şi /n+lia. Aireşte c! nu asta este pe placul şoinilor şi
are un caracter nepopular. Dar "!u c! nu !d alt! solu*ie pentru ermania în
iitorul apropiat8 $'F %(2). Dac! ar fi pus în aplicare o asemenea strate+ie şi-
ar fi salat *ara de la de"astrul care a urmat r!"#oiului.
Referindu-se la tensiunea de pe continentul european în perioada
premer+!toare i"#ucnirii r!"#oiului7 analistul şi politolo+ul american ?enr
Tessin+er scria4 8/spectul cu ade!rat uluitor al i"#ucnirii primului r!"#oi
mondial nu este faptul c! o cri"! mai simpl! decât altele care fuseser!
re"olate a dus în cele din urm! la declanşarea unei catastrofe planetare7 ci
c! a durat atât de mult pân! s-a aprins scânteia8 $'F %(>).
Scânteia care a aprins 8#utoiul cu pul#ere8 a fost asasinarea ar;iducelui
Aran"-Aerdinand7 moştenitorul tronului austro-ma+;iar7 pe ,( iunie %&%'7 la
Sara=eo de c!tre #osniacul arilo Princip7 mem#ru al unei or+ani"a*ii
teroriste secrete. /tentatul a produs o ie emo*ie în întrea+a urop!. l a
oferit /ustro - Un+ariei prile=ul de a 8re+la conturile8 cu Ser#ia. împ!ratul
Aran"-Iosef a trimis împ!ratului Oil;elm al II-lea o scrisoare prin care se
cerea a=utorul ermaniei în re"olarea 8pro#lemei Galcanilor8. La  iulie
monar;ul +erman a r!spuns f!r! ec;ioc4 8Nici o t!r!+!nare în aceast!
ac*iune împotria Ser#iei.8 încura=!ri i-au fost date am#asadorului austriac
trimisului special7 contele ?oos7 de c!tre cancelarul ermaniei Get;mann-
?oll@e+. $,F %3).
La %>,3 iulie %&%' 6iena a dat Ser#iei un ultimatum. /ceasta a r!spuns
po"iti la toate cererile mai pu*in la cele de la punctul 0 care cerea
participarea func*ionarilor austrieci la anc;eta desf!şurat! în Ser#ia pentru a
determina responsa#ilit!*ile asupra atentatului. / doua "i o circular! a
+uernului +erman c!tre am#asadorii s!i din str!in!tate de"olta o te"! care
s! influen*e"e po"i*ia Aran*ei şi Rusiei în Galcani4 8conflictul ser#o-austro-
un+ar este o afacere local! care tre#uie re+lat! e1clusi între /ustro-Un+aria
şi Ser#ia. Erice interen*ie a unei alte puteri dat! fiind diersitatea o#li+a*iilor
de alian*!7 a antrena consecin*e incalcula#ile8 $,F %0).
17
 

Confirmându-şi palmaresul de *ar! care a în*eles de fiecare dat! pe dos

psi;olo+ia poten*ialilor adersari ermania a cre"ut c! Aran*a şi Rusia or
proceda şi de data aceasta c! la 8cri"a #osniac!8 din %&>(. /nali"ând
situa*ia7 oamenii politici din cele dou! capitale europene au spus cu prea
mult! uşurin*!4 8De aceast! dat! este r!"#oi8. /ntanta a acceptat
confruntarea 8cu o promptitudine de care însuşi adersarul a fost surprins8 $0F
32). / urmat o aalanş! de declara*ii reciproce de r!"#oi4 ermania a
declarat r!"#oi Rusiei $%& iulie% au+ust) Aran*ei $ , iulie3 au+ust)7 Gel+iei
$,, iulie' au+ust)F <area Gritanie şi dominioanele sale ermanei $,, iulie'
au+ust)F <untene+ruli /ustro-Un+ariei $,, iulie' au+ust)F Aran*a şi <area
Gritanie7 /ustro-Un+ariei $,& iulie%% au+ust şi 3> iulie%, au+ust)F aponia7
ermaniei $%>,3 au+ust).
Cine are responsa#ilitatea declanş!rii conflictului în mediile politice din
prea=ma şi din timpul conflictului7 ino!*iile au fost aruncate dintr-o ta#!r! în
alta iar acu"a*iile reciproce. Istorio+rafia primei confla+ra*ii mondiale este şi
ea nuan*at! în func*ie de po"i*ia şi #locul politico-militar din care a f!cut parte
*ara în care au ap!rut lucr!rile respectie. Epinia potriit c!reia
responsa#ilitatea reine în e+al! m!sur! celor dou! #locuri politico-militare
pare s! fie cea mai plausi#il! şi mai acceptat! ast!"i $2F 02-0().
 9n ceea ce prieşte responsa#ilitatea Puterilor Centrale de remarcat c!
nu incum#! acelaşi +rad de ino!*ie sau neino!*ie pentru fiecare din
statele componente. S-a pus accentul7 cel mai adesea7 pe rolul ermaniei -
s-a pretins c! a e1istat o incontesta#il! le+!tur! între tendin*ele imperialiste
ale Reic;-ului şi setea de putere a mediilor de afaceri +ermane pe de-o parte
$F 30) şi declanşarea r!"#oiului pe de alt! parte. Sim*indu-se inoat de a fi
8a#andonat8 6iena cu oca"ia celui de-al doilea r!"#oi #alcanic $%&%3)
Oil;elm al II-lea a plusat în spri=inirea împ!ratului Aran-Iosef în re"olarea
cri"ei sâr#eşti acceptând un risc mult prea mare în raport cu interesele
ermaniei în Galcani. / fost influen*at în deci"ia sa de doi factori. <ai întâi
e1isten*a unor am#i+uit!*i şi a lipsei de clari"iune în diploma*ia +erman!
dup! ce a o#*inut de pe scena politic! p!rintele 8realpolitic-ului87 cancelarul
GismaraB. în al doilea rând7 +ândirea militar! +erman! era dominat!7 su#
impactul reolu*iei industriale asupra armatei7 de ideea r!"#oiului ful+er.
Statul <a=or +erman a considerat c! momentul este faora#il Reic;-ului atât
din punct de edere politico-diplomatic cât şi militar.
lementul predominant în de"oltarea cri"ei l-a aut7 f!r! îndoial!7
 /ustro-Un+aria care a dorit s! elimine cu orice pre* un o#stacol ma=or în
calea e1pansiunii sale în Galcani4 aspira*iile la unitate a slailor de sud. 6iena
a cânt!rit riscurile4 r!"#oi local în mod si+ur7 r!"#oi european posi#il dac! nu
pro#a#il. /si+utat! de spri=inul f!r! re"ere al ermaniei şi conins! c!
pro#lema 8iu+osla!8 se a pune oricum7 c;iar dac! s-ar fi +!sit o solu*ie
proi"orie7 /ustro-Un+aria a ales deli#erat o solu*ie de for*! $2F 0(). Solu*ia a
fost în acord cu mentalitatea epocii dar i-a fost fatal!. a a dispare în timp
ce unitatea slailor de sud a i"#uti.
18
 

Pentru a =udeca responsa#ilit!*ile de partea /ntantei tre#uiesc anali"ate

atitudinile şi politicile statelor care o compuneau. /titudinea Rusiei a fost
;ot!râtoare. Umilit! şi aproape i"+onit! din Galcani în r!stimpul %(2(-%&%'
Rusia era ;ot!rât! s!-şi asume riscurile unui r!"#oi +enerali"at pentru a-şi
sal! prote=ata Ser#ie de la ane1are. Dac! ar fi ac*ionat altfel ar fi însemnat
s! piard! definiti influen*a în sud-estul uropei. Un eşec suferit în aceast!
"on! a lumii dup! cel proocat de aponia în /sia $%&>'-%&>) ar fi însemnat
o +ra! loitur! dat! re+imului aristocratic al *arului7 sl!#it dup! reolu*ia din
%&> şi confruntat cu tensiuni interne.
Aran*a conins! c! nu poate recupera proinciile /lsacia şi Lorena f!r!
a=utorul unei mari puteri a ac*ionat ener+ic pentru a sus*ine aliatul rus în
Galcani. "it!rile şi poliitca am#i+u! a <arii Gritanii dup! declararea cri"ei au
 încura=at Puterile Centrale în politica lor de intimidare. <arile puteri au reuşit
s! transforme o cri"! #alcanic! minor! într-un r!"#oi mondial. Interesele
erau prea mari şi prea dier+ente7 iar diploma*ia nu era înc! un mi=loc de
re"olare a cri"elor.

,. DSAUR/R/ ESILIILER
 9n momentul în care au început ostilit!*ile militare #eli+eran*ii am#elor
ta#ere au tr!it ilu"ia r!"#oiului scurt. Statele ma=ore ale principalilor actori7 -
Aran*a7 ermania şi Rusia -7 au ac*ionat în conformitate cu planurile
ela#orate din timp de pace su# "odia 8#lit"-Brie+-ului8. Planul +erman
8Sc;lieffen8 preedea înfrân+erea Aran*ei prin #!t!lii nimicitoare în 0
s!pt!mâni7 înainte ca Rusia s!-şi fi putut mo#ili"a poten*ialul ca apoi armata
+erman! s! "dro#easc! armatele *ariste. Planul de campanie france"
preedea şi el o ofensi! ful+er în /lsacia şi Lorena şi ruperea armatei
+ermane în dou! şi nimicirea pe p!r*i. Planul de campanie rus aea în
edere opera*ii militare simultane împotria ermaniei şi /ustro-Un+ariei $F
%,0-%,2).
 9n pofida calculelor statelor ma=ore7 a ilu"iilor nutrite7 în +eneral7 c!
r!"#oiul în epoca industrial! se a termina repede7 r!"#oiul din %&%' s-a
doedit a fi o succesiune de campanii pustiitoare7 pline de nepre!"ut7 cu
uriaşe sfor*!ri materiale şi umane4 dup! campania surpri"elor din %&%'7 au
urmat cele din %&% şi %&%0 dominate de 8strate+ia epui"!rii8 $(F,>3).
Estilit!*ile militare s-au derulat în principal pe uscat dar şi pe ap! unde s-
a purtat un ade!rat r!"#oi naal. în au+ust %&%' au fost desc;ise în uropa
trei mari teatre de opera*iuni militare4 Arontul de est de la frontiera ele*ian!
pân! la <area Nordului pe care s-au înfruntat armatele +ermane cu cele
france"e7 #el+iene şi #ritaniceF Arontul de est între Carpa*i şi <area Galtic!
pe care au luptat trupele ruse împotria celor +ermane şi austro-un+are7 şi

19
 

Arontul #alcanic de la Dun!re şi Saa unde for*ele ser#o-muntene+rene au

 înfruntat pe cele austro-un+are.
Pe Arontul de 6est armata +erman! a declanşat o ofensi! puternic! şi
a intrat în Gel+ia7 inadea"! Nordul Aran*ei pentru ca ulterior s! se îndrepte
spre Paris. Dup! 32 de "ile de ofensi! trupele +ermane au fost oprite şi apoi
o#li+ate s! se retra+! pân! la lY/isne. <iracolul de pe <arna $au+ust-
septem#rie %&%') a salat Aran*a. Neputând nici unul str!pun+e frontul cei
doi adersari au încercat fiecare o încercuire prin est. / re"ultat ceea ce în
literatura militar! s-a numit 8cursa spre mare8. E succesiune de opera*iuni
militare înc;eiat! cu #!t!lia din C;ampa+ne $decem#rie %&%'). Nici unul din
adersari n-a o#*inut îns! deci"ia. Arontul s-a sta#ili"at de la <area Nordului
la frontiera ele*ian!. Edat! cu aceasta a murit şi ilu"ia r!"#oiului ful+er.
Pe Arontul de est7 ruşii au declanşat7 ofensia la '2 au+ust %&%'7 îns! a
fost oprit! de trupele +ermane în dou! mari #!t!lii4 annen#er+ $%3,> -
%23> au+ust) şi lacurile <a"uriene $,' au+ust0 septem#rie - ,%
septem#rie). /rmatele +ermane conduse de +eneralii ?inden#ur+ şi
Ludendorff au trecut la contraofensi! producând mari înfrân+eri trupelor
ruseşti în ali*ia care au fost şi o#li+ate ş! se retra+!. La sfârşitul anului
%&%' şi pe acest front se instalase 8r!"#oiul de po"i*ie8.
Pe Arontul #alcanic s-au desf!şurat o suit! de ac*iuni ofensie şi
defensie care au demonstrat c! /ustro-Un+aria era incapa#il!7 sin+ur!7 s!
 înfrân+! Ser#ia care a re"ista pân! în anul %&%. /şadar7 desf!şur!rile
militare din ara şi toamna anului %&%'7 cum remarca în amintirile sale
+eneralul ric; Ludendorff7 8au f!cut complet incert! data termin!rii
r!"#oiului8 $&F %>>).
 /nul %&% a fost marcat de intrarea în r!"#oi a Italiei $%>,3 mai) al!turi
de /ntant! şi a Gul+ariei $,3 septem#rie - %% octom#rie) de partea Puterilor
Centrale. Sta#ilitatea fronturilor a determinat c!utarea de noi solu*ii pentru
o#*inerea ictoriei. încerc!rile trupelor an+lo-france"e de a o#*ine aanta=
strate+ic au eşuat în /rtois şi C;ampa+ne.
<odificarea concep*iilor strate+ice de la #!t!lia de 8ruptur!8 la cea de
8u"ur!8 nu numai c! n-a adus #eli+eran*ilor ictoria7 dar r!"#oiul a deenit un
ade!rat mecanism de masacrare a milioane de ie*i. G!t!lia de la 6erdun
$ianuarie-iunie %&%0) care a durat şase luni a 8podus8 un milion de mor*i în
am#ele ta#ere. Efensia rus! din Erient ca şi intrarea României în r!"#oi n-
au modificat datele pro#lemei.
 /nii %&%'-%&%0 au fost marca*i şi de importante confrunt!ri în afara
uropei. în /frica7 pân! în %&%07 for*ele franco-#ritanice au înfrânt pe cele
+ermane în o+o Camerun7 /frica erman! de Sud-6est şi /frica erman!
de st. /c*iuni importante s-au desf!şurat în nordul /fricii şi Cauca".
Pe mare în acest timp confrunt!rile au fost la fel de înerşunate. în
au+ust %&%' flota #ritanic! a înfrânt la ?el+oland pe cea +erman!. La
sfârşitul anului %&%' flota +erman! din Pacific a fost distrus! de #ritanici la
AalBland. La începutul anului %&% ermania a declanşat r!"#oiul total
20
 

su#marin cu unele re"ultate îns! pe ansam#lu for*ele naale ale /ntantei

r!mâneau superioare $F %'3-%'').
 /nul %&%2 este cel 8al o#oselii popoarelor8 în fa*a unui conflict ce p!rea
 întermina#il. /ceast! stare a cuprinde atât solda*ii cât şi spatele frontului.
<i"eria şi foamea erau la fel de mari şi pe front şi în spatele s!u. Impasul
militar şi deteriorarea condi*iilor sociale au condus la creşterea curentului
pacifist. oate *!rile aflate în r!"#oi au cunoscut cri"e. Cea mai profund! s-a
produs în Rusia unde su# presiunea nemul*umirilor sociale7 re+imul *arist s-a
pr!#uşit. <anifest!ri de indisciplin! a trupei se produc şi în Aran*a şi
ermania. / fost şi o tentati! 8de marş8 c!tre Paris a dou! re+imente din
Soisson. Alota +erman! a fost cuprins! de un al de a+ita*ie datorit! ;ranei
proaste şi a pria*iunilor. Pe lân+! aceste manifest!ri de indisciplin! pe front7
 în spate7 *!rile #eli+erante au fost cuprinse de mişc!ri sociale.
enimentul cel mai important al anului 8marii cri"e8 - %&%2 l-a constituit
intrarea S.U./.7 în r!"#oi al!turi de /ntant!. /ceasta a modificat radical
raportul de for*e pe uscat şi mare în faoarea /ntantei. şuarea ofensiei
france"e dintre lYEise şi Reinnes condus! de +eneralul Nielle a f!cut ca
centrul de +reutate al opera*iunilor militare în est s! cad! pe seama
#ritanicilor. ermanii şi-au sc;im#at planul şi au mutat centrul de +reutate pe
frontul de est. /c*iunile şi planurile lor au fost date peste cap de armata
român! în 8triun+;iul mor*ii8 - <!r!şti - <!r!şti-Eitu" - din ara anului %&%2.
 9n sfârşit7 cri"a a culminat cu un puternic al pacifist. La cererea
preşedintelui american7 Oilson7 din ianuarie %&%2 pentru a se pune cap!t
r!"#oiului au r!spuns Carol I7 succesor al împ!ratului Aran"-osep; la
coroana austro-un+ar! iar cancelarul +erman Get;mann-?oll@e+ a îns!rcinat
pe consilieri s! studie"e clau"ele unui eentual ratat. în au+ust papa
Genedict al X6-lea lansea"! un apel de compromis între #eli+eran*i. oate
 încerc!rile au fost sortite eşecului deoarece nici una din marile puteri n-au
renun*at la o#iectiele pentru care au intrat în r!"#oi. E situa*ie aparte a fost
cu Rusia. Datorit! radicali"!rii reolu*iei7 +uernul soietic a semnat
armisti*iul în decem#ie %&%2 $,F 3&,-3&').
3. SAZRIUL PRI<ULUI RMGEI <ENDI/L I 9NC?IR/ PCII
La începutul anului %&%( am#ele ta#ere #eli+erante nutreau speran*e în
priin*a o#*inerii ictoriei. Ilu"iile Puterilor Centrale s-au #a"at pe modificarea
raportului de for*e în st prin ieşirea Rusiei din r!"#oi. Se p!rea c! pân! la
%&%( +ermanii n-au aut 8... condi*ii atât de faora#ile unei mari ofensie pe
frontul Eccidental8 $%>F 3'). ermanii aeau superioritate în num!rul
dii"iilor pe frontul occidental. îns! pân! la sfârşitul anului superioritatea a fi
anulat! datorit! aportului de efectie ale coloniilor franco-#ritanice $,F 3&2) şi
a superiorit!*ii /ntantei în tancuri7 aia*ie şi alte materiale de lupt!.
Desf!şurarea opera*iunilor militare ale Reic;ului pe frontul occidental în
anul %&%( a demonstra îns! înc! odat! c! aertismentul +eneralului
21
 

6ernois7 potriit c!ruia în r!"#oi doi plus doi nu fac întotdeauna patru7 era
 =ustificat. în fapt7 proiectele +ermane pentru campania din anul %&%( au fost
8calcule de aenturieri8 $,F '>')7 deoarece /natanta7 cu a=utorul S.U./.7 era
capa#il! s! o#*in! ictoria7 iar +ermanii şi-au supraealuat capacitatea
militar!. imp de trei luni Puterile Centrale au câşti+at numeroase #!t!lii de
ordin tactic7 dar nu şi r!"#oiul. în martie a început 8#!t!lia Tai"erului8 de la
 /miens care7 potriit planurilor +ermane7 tre#uia s! fie ultima pe frontul de
est7 îns! a fost stopat! la  aprilie %&%( şi a costat armata +erman! nu mai
pu*in de %0>.>>> mor*i. / doua ofensi! declanşat! imediat în sectorul
trupelor #ritanice n-a aut nici ea mai mult succes.
Pe Arontul de est datorit! ieşirii Rusiei din r!"#oi situa*ia era su#
controlul armatelor Puterilor Centrale. /cestea or aansa adânc pe teritoriul
Imperiului *arist în descompunere şi p!reau c! se îndreapt! spre ictorie.
enimentele din martie-aprilie %&%( de pe frontul Eccidental au ar!tat
 /ntantei c! pro#lema unui comandament unic era de importan*! ital! pentru
coordonarea ac*iunilor militare. Preşedintele Clemenceau a reuşit s!-l
impun!7 la conferin*a an+lo-france"! din , martie %&%( pe +eneralul
Aerdinand Aoc; comandant suprem al frontului aliat $%%F 3%-3'). Pe de alt!
parte7 participarea americanilor la r!"#oi a deenit efecti! şi7 în iulie %&%(7
,> de dii"ii - ce însumau peste milion de oameni - comandate de +eneralul
Pers;in+ au fost +ata s! intre în ac*iune. în aceste condi*ii7 a doua #!t!lie de
pe <arna $iulie %&%() marc;ea"! o cotitur! în desf!şurarea r!"#oiului.
Efensia comandat! de Aoc; a fost prima mare întâmplare 8urât!8 care7 aşa
cum recunoştea şi Ludendorff a desc;is drumul înfrân+erilor +ermanilor şi a
ictoriilor pentru /ntant! $&F%0'). începând cu ( au+ust %&%( Aoc; - deenit
 între timp mareşal - a declanşat o serie de atacuri care au respins trupele
+ermane pân! pe 8linia Sie+fried8.
La sfârşitul lunii septem#rie pe Arontul #alcanic se produce o catastrof!
pentru +ermani. Gul+aria a semnat armisti*iul şi trupele aliate a=un+ la
Dun!re. /cest eeniment a ridicat pro#leme +rae +ermanilor şi alia*ilor
pentru c! punea su# semnul între#!rii şi perspectia pe celelalte fronturi.
otuşi în luna octom#rie trupele +ermane au reuşit s! eite o catastrof!
militar! re"istând atacurilor aliate mai ales în Alandra şi /ra+onne dar nu pot7
totuşi7 s! p!stre"e 8linia Sei+fried8 şi se retra+ pe po"i*ii pe linia fluiului
<euse. Lucru pe care nu l-a putut eita armata austro-un+ar! pe frontul
italian unde a suferit o +ra! înfrân+ere la Piae din partea armatelor
comandate de +eneralul Dia" $octom#rie %&%(). /ustro-Un+aria îşi tr!ia
ultimele "ile. Peste pu*in timp ca şi urcia7 de altfel7 urmând e1emplul
Gul+ariei7 /ustro-Un+aria a semnat armisti*iul.
La  noiem#rie +ermanii7 la cap!tul puterilor7 s-au retras pe un front care
trecea prin /ntuerpen-Gru1elles-C;arleroi-<e"ieres. /lia*ii erau pe cale de a
declanşa noi atacuri7 printre care o ofensi! în Lorena. ermanii îns! îşi
epui"aser! resursele umane şi materiale7 nu mai aeau for*e capa#ile s!
opun! o re"isten*a serioas! inamicilor lor $,F '%,). în acest timp ermania se
22
 

+!sea şi în pra+ul pr!#uşirii economice datorit! lipsurilor şi de"or+ani"!rii

produc*iei. ermania7 lipsit! de alia*i7 nu mai aea alternati! fiind imperios
necesar s! cear! /ntantei armisti*iul şi s! accepte condi*iile acesteia.
La 2 noiem#rie %&%(7 la cererea <arelui Cartier eneral7 politicianul
<at;ias r"#er+er s-a deplasat 8înarmat8 cu un stea+ al#7 la CompiW+ne7
pentru a semna armisti*iul. împ!ratul Oil;elm II se adresea"! preşedintelui
SU/ Oilson cerând un acord pe #a"a celor Paispre"ece puncte. îns!
preşedintele american a cerut Taiserului s! constituie mai întâi un +uern pe
#a"e parlamentare. în fa*a acestei situa*ii Oil;elm l-a îns!rcinat pe prin*ul
<a1 de Gade s! forme"e un +uern compus din repre"entan*ii tuturor
partidelor. Dou! "ile mai târ"iu $& noiem#rie) a i"#ucnit reolu*ia la Gerlin
care proclam! repu#lica. Prin*ul <a1 de Gade pred! puterea socialistului
#ert. Pe %% noiem#rie %&%(7 în timp ce Taiserul se refu+ia"! în Elanda7
+uernul noii Repu#lici +ermane a semnat armisti*iul. E#*ine7 totuşi7 din
partea alia*ilor permisiunea ca armata +erman! s! se retra+! în ermania
pentru a lupt! împotria amenin*!rii reolu*iei comuniste. Pentru a parcur+e
drumul pân! la <arna şi înapoi armatei ermane i-au fost necesare % de
luni de "ile.

GIGLIER/AI

?ol#s#a@m7 ric7 *ecolul e+tremelor,  traducere de /nca Irina Ionescu7

Gucureşti7 %&&'.
Popa7 N. <ircea7 rimul ră(oi mondial/ 1914-191"/ Gucureşti7 %&2&.
PoincarW7 R.7  7u ser)ice de la !rance/ 8eu0 annees dessau)enirs,  ol.I67
Paris7 %&,0.
Tissen+er7 ?enr7 iplomaia, traducere din lim#a en+le"!4 <ircea ştefancu7
Radu Parasc;iescu7 Gucureşti7 %&&(.
5omnia 6n anii primului ră(oi mondial/  ol.I7 Gucureşti7 %&(2.
acKnes7 Dro"7 es causes de la premiere querre mondiale/ Essai
d:istorio2rapie, Paris7 %&23.
<il"a Pierre7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului ../ *0rşitul lumii europene/
;19<<-194=>, traducere <arius Ioan7 Gucureşti7%&&(.
?ard Lidell G.?.7 *trat2ie, Oies#aden $f.a.).
Ludendorff. ric;7 Conduite de la 2uerre et politique, Paris7 %&,,.
Renouin Pierre7 a crise europenne et la premiere 2uerre mondiale. $%&>'-
%&%(). Paris.
. Clemenceau7 ?ăreia şi amărăciunile unei )ictorii/ ?emorii/   Gucureşti
$f.a.).

23
 

CENSCINL PRI<ULUI CENALIC LEG/L

Prima confla+ra*ie mondial! a marcat profund societatea începutului de
secol XX. Consecin*ele r!"#oiului s-au f!cut sim*ite în toate domeniile de la
mentalul indiidual şi colecti pân! la eolu*ia economic! şi politic! a statelor
#eli+erante. Dintre acestea dou! s-au manifestat cu for*! şi au influen*at
eolu*ia omenirii pentru multe decenii4 flu1ul şi reflu1ul reolu*ionar şi declinul
uropei.
C;iar dac! nu este împ!rt!şit! unanim ideea c! 8Reolu*ia a fost copilul
r!"#oiului din secolul XX8 $%F23) cert este c! uropa n-ar fi fost marcat! de
flu1ul şi reflu1ul reolu*ionar din anii %&%2-%&,>7 dac! n-ar fi trecut prin
cataclismul primului r!"#oi mondial.
ensiunea social! şi economic! indus! de primul r!"#oi total cunoscut
reodat! de omenire a fost atât de mare7 copleşitoare şi f!r! precedent7 încât
statele au fost împinse pân! la limita cea mai îndep!rtat! posi#il7 a=un+ând
c;iar pân! la pr!#uşire. Numai Statele Unite au ieşit din r!"#oi aşa cum au
intrat şi c;iar mai #o+ate. Pentru to*i ceilal*i7 în special pentru uropa sfârşitul
r!"#oiului a însemnat un al de reolu*ii şi începutul declinului în competi*ia
cu Lumea Nou!.
%. 6/LUL R6ELUIEN/R 9N UREP/
riumful reolu*iei #olşeice în Rusia a pus în fa*a lumii o între#are
fundamental!. <odelul de societate dat uropei şi /mericii de Reolu*ia
france"! din %2(& nu mai era ia#il Lenin şi adep*ii s!i au cre"ut c! în
situa*ia în care aduseser! r!"#oiul societ!*ile europene nu mai era neoie
decât de un semnal pentru ca popoarele s! se ridice şi s! înlocuiasc!
capitalismul cu socialismul7 s! transforme astfel suferin*ele f!r! sens ale
r!"#oiului în cea po"iti. imp de trei ani acesta a aşteptat r!"#oiul ca
muncitorii europeni s! i se al!ture pentru a e1tinde statul soietelor de la
Urali la /tlantic $,F%>).
Impactul pe care l-a aut reolu*ia #olşeic! asupra mentalului colecti
 în uropa a fost atât de puternic şi a produs o impresie atât de mare încât un
fenomen la fel de important7 reolu*iile na*ionale7 a trecut7 ne=ustificat în plan
secund. riumful mişc!rilor na*ional-democratice din fostele imperii austro-
un+ar7 *arist şi otoman a înc;eiat un proces început în uropa cu câtea
secole în urm!.
6alul reolu*ionar care a cuprins #!trânul continent şi nu numai7 din
aceast! perspecti! a aut dou! componente şi mişc!ri profund anta+onice.
Una de esen*! social! $- #olşeismul -) şi alta de esen*! na*ional!. Deşi
secolul al XIX-lea a fost numit secolul na*ionalit!*ilor $3F0%)7 uropa a deenit
cu ade!rat una a na*iunilor dup! Primul R!"#oi mondial când reolu*ia şi
principiul na*ionalit!*ilor au înins şi în uropa central!7 de est şi sud-est. în
%&%(7 acea 8sin+ur! c;estiune care e1ista în uropa8 - în i"iunea lui
24
 

<etternic; $3F%'0) s-a re"olat prin oin*a şi e1primarea na*ionalit!*ilor

oprimate de a tr!i în cadrul unor state ale c!ror frontiere politice s! fie pe cât
posi#il suprapuse pe cele etnice.
R6ELUI/ N/IEN/L. Când a i"#ucnit r!"#oiul mondial7 în ara
anului %&%'7 cele dou! ta#ere aflate în conflict n-au aut un pro+ram şi o
i"iune coerent! asupra iitoarei ar;itecturi a +rani*elor şi nici pro#lema
statului la polone"i7 ce;osloaci7 români7 estonieni7 finlande"i7 etc. şi alte
na*iuni asuprite din cadrul unor imperii deenite anacronice în eolu*ia
istoric! a societ!*ii.
Semnalul luptei popoarelor pentru autodeterminare şi afirmare na*ional!
a fost dat de Conferin*a pe întrea+a Rusie a partidului #olşeic care a cerut7
la %' noiem#rie %&%27 8pentru toate popoarele care fac parte din Rusia7
dreptul la autodeterminare şi la constituirea de state independente $'F32) şi
de mesa=ul preşedintelui Oilson7 pre"entat la ( ianuarie %&%( Con+resului
S.U./7 în care se cerea7 de"oltarea autonomiei popoarelor din /ustro-
Un+aria şi Imperiul Etoman7 retrocedarea /lsaciei şi Lorenei7 crearea unei
Polonii li#ere...8 $F2&F&'). La %% fe#ruarie %&%( Oilson ar!ta c!7 în iitor7
8popoarele şi proinciile nu tre#uie s! mai fie o#iect de ân"are sau de
sc;im#7 sau s! fi tratate ca un simplu şeptel ori ca pionii unui =oc de şa; $...)7
toate aspira*iile na*ionale clar definite7 tre#uie s! fie satisf!cute7 eitându-se
crearea de noi elemente de discordie şi anta+onism şi perpetuarea celor
ec;i8 $0F3). în octom#rie %&%(7 /dministra*ia american! s-a referit şi la
necesitatea recunoaşterii dreptului la autodeterminare a popoarelor cotropite
de *arism - ucrainieni7 polone"i7 finlande"i7 români7 estonieni7 lituanieni7
armeni7 etc. $0F30)
Dup! pacea de la Grest-LitosB $martie %&%() când +uernul rus a
renun*at la sueranitatea sa asupra Ainlandei7 Poloniei7 *!rilor Galtice7
Ucrainei7 Gasara#iei etc.7 popula*ia din aceste teritorii7 prin adun!ri
repre"entatie au ;ot!rât s!-şi or+ani"e"e ia*a de stat pe #a"ele principiilor
na*ionalit!*ilor. La ,& septem#rie %&%27 un consiliu de stat lituanian numit
ar#a7 a fost creat su# preşeden*ia lui /ntonas ar#a. La %% decem#rie
%&%2 acesta a proclamat independen*a statului lituanian su# protec*ie
+erman!. în "iua de %( noiem#rie %&%( a fost proclamat! independen*a
Lituaniei. La pu*in timp stonia s-a proclamat şi ea stat independent.
 9n "iua de , decem#rie %&%2 Sfatul *!rii - adunarea na*ional! a
Gasara#iei a declarat constituirea Repu#licii Democratice <oldoeneşti. La
,' ianuarie %&%( aceasta aceasta s-a proclamat independent!. La ,2
martie&aprilie %&%( Sfatul *!rii întrunit la C;işin!u a ;ot!rât în numele
popula*iei ma=oritare Unirea Gasara#iei cu România. ?ot!râre care a fost
sanc*ionat! ulterior şi de Parlamentul *!rii.
Ainlanda şi-a o#*inut dreptul la e1isten*! în urma unui r!"#oi ciil între
adep*ii #aronului <anner;eim şi cei ai #olşeicilor care repre"entau
interesele imperialiste ale noului stat care se n!ştea pe ruinele fostului
imperiu.
25
 

Ucraina şi-a proclamat autonomia în iunie %&%2 şi s-a considerat practic7

independent! de Rusia. / fost constituit şi un parlament na*ional - Rada H. La
,> noiem#rie %&%( Rada a ;ot!rât crearea unei repu#lici na*ionale7
recunoscute de Aran*a şi <area Gritanie. Dac! Rusia soietelor putea în cel
mai r!u ca" s! se împace cu e1isten*a unei Ainlande total independente7 nici
nu putea fi or#a de aşa cea în ca"ul Ucrainei7 care era7 înainte de toate7
+rânarul şi #a"inul ei car#onifer. Ina"ia armatelor #olşeice şi r!"#oiul ciil
purtat în Ucraina au f!cut ca reolu*ia na*ional! în aceast! *ar! s! nu ai#!
sor*i de i"#ând! ca şi în ca"ul altor popoare din "ona 1tremului Erient al
fostului imperiu *arist.
eor+ia7 /rmenia şi /"er#aid=an s-au proclamat şi ele repu#lici
independente7 dar soietele ruseşti n-au respectat oin*a na*ionalit!*ilor
respectie şi le-au supus domina*iunii lor. le s-au conins repede c!
faimosul cuânt de ordine al federa*iei lansat de soiete n-a fost decât o
simpl! maner! de propa+and! comunist! $3F,'3).
Pr!#uşirea militar! a Puterilor Centrale şi <esa=ul preşedintelui Oilson
au constituit suportul declanş!rii reolu*iilor na*ionale din cadrul du#lei
monar;ii. începutul a fost marcat de constituirea7 la sfârşitul lunii septem#rie
%&%(7 a Consiliului Na*ional ma+;iar care a dorit constituirea unui stat
ma+;iar dar în +rani*ele lui medieale. La 3> octom#rie %&%( muncitorii din
6iena au or+ani"at o +re! +eneral!7 înso*it! de mari demonstra*ii su# lo"inci
repu#licane. 6alul reolu*ionar s-a întins în întrea+a /ustrie. în aceast!
atmosfer! la %, noiem#rie %&%(7 /dunarea Na*ional! a proclamat Repu#lica
 /ustria7 dup! ce ultimul împ!rat ;a#s#ur+7 Carol I7 a#dicase şi p!r!sise $%%
noiem#rie %&%() /ustria.
 9n luna octom#rie Consiliul Na*ional Român a luat deci"ia de a consulta
popula*ia româneasc! din ransilania pentru a se pronun*a cu priire la
unirea cu România. La % decem#rie %&%( la /l#a Iulia prin ;ot!rârea
repre"entan*ilor lor îndritui*i românii au cerut unirea pentru ecie cu Patria
mam!. în "iua de ,( noiem#rie %&%( marea adunare na*ional! a românilor
din Gucoina7 cu care au fost repre"entate toate p!turile sociale a ;ot!rât
unirea Gucoinei7 în ;otarele ei istorice7 cu România.
La sfârşitul lunii octom#rie %&%( a i"#ucnit la Pra+a reolu*ia na*ional!
ce;!. Comitetul Na*ional Ce; a proclamat7 la ,( octom#rie7 crearea statului
independent şi trecerea puterii în mâinile sale. Dou! "ile mai târ"iu7 la 3>
octom#rie7 Consiliul Na*ional a adoptat declara*ia priind încadrarea Sloaciei
 în Statul Ce;osloac Unitar. în Galcani7 armatele franco-sâr#eşti au eli#erat
Gel+radul la % noiem#rie %&%(. li#erarea Ser#iei şi a <untene+rului7
con=u+at! cu formarea de comitete na*ionale reolu*ionare în Croa*ia7
Sloenia7 Dalma*ia şi 6o=eodina7 în procesul de de"a+re+are a monar;iei
?a#s#ur+ice a dus la construirea re+atului sâr#o-croato-sloen7 $% decem#rie
%&%() la care a aderat <untene+ru7 6o=eodina7 <acedonia7 Gosnia şi
?er*e+oina $2F32%).
*
 Parlamentul ucrainean
26
 

<işc!ri cu caracter social şi na*ional s-au înre+istrat în acest timp şi în

teritoriile polone"e. La 2 noiem#rie%&%( s-a format la Liu#lin7 un +uern
popular7 care a proclamat Repu#lica Polonia7 reali"ând astfel aspira*iile
na*ionale ale poporului polone".
Sfârşitul Imperiului Etoman a condus7 su# impactul condi*iilor foarte
+rele impuse la Conferin*a P!cii7 la i"#ucnirea reolu*iei na*ionale turce care
a pus #a"ele Statutului na*ional modern turc.
Dup! triumful principiului na*ionalit!*ilor ca fundament al construc*iei de
stat în uropa acesta a fost adoptat şi de alte na*ionalit!*i şi popoare din
 /sia7 /frica şi cele dou! /merici. Dup! înc;eierea r!"#oiului mondial
ma=oritatea popula*iunilor asiatice şi africane care aeau o elit! intelectual!
pro+resist! au declanşat mişc!rile de eli#erare na*ional!. Popoarele
e+iptean7 marocan7 al+erian şi tunisian au reuşit7 în urma luptei desf!şurate
 în anii %&%&-%&,07 s! smul+! coloniştilor en+le"i7 france"i şi spanioli unele
concesii politice care or facilita or+ani"area luptei iitoare. în olful Persic7
 în %&,07 I#n Auad a pus #a"ele unui re+at islamic7 /ra#ia Saudit!. în India s-
a intensificat lupta de eli#erare na*ional!. Conducerea o aea Partidului
Con+resului Na*ional în frunte cu <a;atma and;i.
R6ELUI/ GEL6IC a constituit cea de-a doua component! a
alului reolu*ionar mondial ap!rut în finele primei confla+ra*ii mondiale.
Pentru lumea occidental! aceasta a fost un cataclism care a produs 8o
impresie7 mult mai mare decât r!"#oiul mondial8 $0F0). Re+imul *arist s-a
pr!#uşit în momentul în care trupele au refu"at s! reprime o manifesta*ie a
mul*imii nemul*umite ce cerea7 în esen*!7 pâine7 şi a fraterni"at cu aceasta.
Patru "ile de manifesta*ii stradale ;aotice au pus cap!t imperiului care a fost
su#stituit cu un 8+uern proi"oriu8 şi o mul*ime de 8consilii8 - soiete care au
fost7 rapid7 transformate de Lenin în instrumente. Pe % martie7 pentru a-şi
sala dinastia Nicolae al II-lea a a#dicat în faoarea fratelui s!u7 marele duce
<i;ail. /cesta a renun*at7 la rândul s!u7 la tron pe %0 martie şi astfel a luat
sfârşit dinastia Romano.
C!derea *arismului a condus la o situa*ie confu"! în ceea ce prieşte
+estionarea puterii în *ar!. Pe de-o parte e1ista +uernul proi"oriu dominat
de 8partidele #ur+;e"e8 +rupate în #locul constitu*ional-democrat7 reformator7
li#eral şi moderat care oia s! conduc! Rusia spre un re+im parlamentar de
tip occidental iar pe de alt! parte Soietul din Peters#ur+ care +rupau pe
socialist-reolu*ionari şi cele dou! aripi ale social-democra*ilor4 menşeicii şi
#olşeicii care doreau instaurarea unui re+im reolu*ionar.
 9n aceste condi*ii +uernul proi"oriu a cunoscut o rapid! u"ur! cu toate
c! a luat o serie de m!suri li#erale - li#ertatea presei7 a opiniei7 a întrunirilor -
şi sociale4 drepturi radicale7 "iua de lucru de opt ore7 e+alitatea în fa*a le+ii.
P!turile cele mai defaori"ate7 *!ranii şi muncitorii - au cerut solu*ionarea
pro#lemei a+rare şi înc;eierea p!cii. uernul a cerut în*ele+ere şi r!+a"
pentru re"olarea acestor cerin*e în cadrul iitoarei /dun!ri Constituante care
tre#uia s! se pronun*e şi asupra noului re+im în Rusia. $F()
27
 

Dier+en*ele din martie-aprilie %&%2 dintre Soiet şi +uern pe mar+inea

condi*iilor pe care Rusia tre#uia s! le accepte pentru o pace separat! cu
Puterile Centrale au proocat o +ra! cri"! politic! şi c!derea +uernului.
uernele care i-au succedat lui <iliuBo conduse de prin*ul Lo şi
TerensBei - n-au satisf!cut nici ele aştept!rile ma=orit!*ii ruşilor. /cest lucru a
permis ascensiunea la putere a #olşeicilor de su# conducerea lui Lenin care
a reenit7 în Rusia în aprilie %&%2. $(F33)
 9n septem#rie #olşeicii au cucerit ma=oritatea în Soietele din Petes#ur+
$unde preşedinte era ro*Bi). Lenin a=un+e la conclu"ia c! a sosit momentul
pentru a prelua întrea+a putere. /cesta a trecut din Ainlanda - unde s-a
refu+iat în au+ust din cau"a eşecului insurec*iei din iulie %&%2 - şi a e1pediat
o scrisoare comitetului central al partidului #olşeic în care e1plica
necesitatea prelu!rii puterii şi propunerii maselor ceea ce ele aşteptau4 pacea
şi împ!r*irea p!mântului.
L.ro*Bi a pre+!tit cu minu*io"itate insurec*ia care tre#uia s! reuşeasc!
la desc;iderea con+resului soietelor din întra+a Rusie7 pre!"ut! pentru 2
noiem#rie seara. Cu o sear! înainte7 comisarii politici #olşeici au luat în
st!pânire punctele strate+ice ale Capitalei. Epera*iunile de preluare a puterii
s-au derulat f!r! !rsare de sân+e. Sediul +uernului a fost cucerit în
diminea*a "ilei de 2 noiem#rie %&%2 iar seara Con+resul panrus al soietelor
$unde #olşeicii erau ma=oritari) a apro#at 8reolu*ia din Ectom#rie8 şi a
destituit +uernul TerensBi. Golşeicii au deenit st!pâni pe întrea+a Rusie. /
doua "i acelaşi Con+res a numit un nou +uern7 numit Consiliul Comisarilor
poporului care aea în fruntea sa pe Lenin7 pe L. ro*Bi la e1terne şi pe I.6.
Stalin la 8na*ionalit!*i8.
 9n câtea s!pt!mâni de la instaurarea sa la putere Lenin a redactat şi
dat dou! decrete - decretul asupra p!cii şi cel asupra p!mântului prin care s-
a a#olit marea proprietate funciar! şi o serie de reforme în priin*a
na*ionalit!*ilor7 separ!rii #isericii de stat7 controlul muncitorilor asupra
fa#ricilor şi apoi na*ionali"area. în martie %&%( <oscoa a deenit capital! .
Estilit!*ile militare au încetat pe frontul de est la % decem#rie %&%2 iar '
"ile mai târ"iu s-a semnat armisti*iul cu Puterile Centrale. La 3 martie %&%( a
fost înc;eiat! pacea. Lenin şi Stalin au în*eles c! în situa*ia dramatic! în care
se +!sea Rusia numai pacea separat! putea sala reolu*ia #olşeic!. în
urma p!cii de la Grest-LitosB ruşii au a#andonat un teritoriu cam o dat! şi
 =um!tate cât Aran*a şi apro1imati un sfert din popula*ia imperiului şi trei
sferturi din resursele sale de materii prime.
 /ceste reforme şi ac*iuni au determinat pe opo"an*i s! declanşe"e o
ofensi! împotria capitalei care este respins!7 în cele din urm!7 de ro*Bi.
conomia şi situa*ia social! au a=uns în situa*ii e1trem de critice. Lenin i-a
m!suri e1treme. în iulie %&%( Con+resul al 6-lea al soietelor a adoptat o
Constitu*ie care a consacrat rolul de unic conduc!tor al partidului #olşeic în
Rusia. /cesta7 datorit! realit!*ilor comple1e din Rusia7 nu-şi e1ercita puterea
decât asupra unui teritoriu restrâns. Soietele7 îns!7 sunt confruntate cu o
28
 

situa*ie intern! şi e1tern! +ra!. în plan intern socialiştii-reolu*ionari nu le-au

iertat #olşeicilor 8Grest-LitosBul8 şi şi-au înmul*it r!"meri*ele şi atentatele7
inclusi asupra lui Lenin. Pe plan e1tern erau amenin*ate cu o interen*ie din
partea /lia*ilor care au reproşat Rusiei înc;eierea p!cii separate şi
nerespectarea o#li+a*iilor asumate prin tratate. /ceştia şi-au împ!r*it "onele
de interen*ie4 /n+lia în Cauca"7 /sia Central!7 <area /l#!F Aran*a în <area
Nea+r!7 Ucraina7 PoloniaF aponia în Si#eriaF Pri"onierii ce;i eli#era*i au
constituit o armat! care au ocupat Si#eria. /lia*ii au trimis corpuri
e1pedi*ionare în Rusia pentru a stopa aansul reolu*iei #olşeice.
 9n aceste condi*ii noul re+im de la <oscoa a luat o serie de m!suri
dure7 #ote"ate 8comunism de r!"#oi8. în iulie a fost constituit! or+ani"a*ia
terorist! CT/ $comisia e1traordinar! pentru com#aterea contrareolu*iei şi
a sa#ota=ului) condus! de polone"ul D"er=insBi7 care a primit misiunea de a
elimina #ur+;e"ia ca clas!. $(F%) La , septem#rie %&%( Repu#lica
Soietelor a fost declarat! ta#!r! militar! şi a început teroarea roşie. /rmata
Roşie condus! de ro*Bi este reor+ani"at! şi instruit!7 fiind capa#il! s! se
lupte cu armatele al# +ardiste. eroarea politic! a fi du#lat! de una
economic!. Pentru a com#ate foametea Lenin a or+ani"at 8comitetele
*!ranilor s!raci8 pentru a-i suprae+;ea pe cei #o+a*i şi s!-i =udece pe cei ce
nu oiau s! 8predea8 surplusul de cereale. / instituit munca o#li+atorie în
u"inele şi fa#ricile na*ionali"ate.
 9nfrân+erea Puterilor Centrale a enit la timp şi a a=utat la ameliorarea
situa*iei +rae în care se +!sea puterea #olşeic! iar confruntarea dintre 8al#
+ardişti8 şi roşii se desf!şura în faoarea ultimilor a c!ror armat! a a=uns
aproape 7 milioane de oameni. $(F20) ra*ie acestei armate L. ro*Bi a
 înin+e în r!"#oiul ciil cu 8al# +ardiştii8.
 9ntre timp s-a de"oltat o stare de a+ita*ie printre solda*ii alia*i de#arca*i
 în Rusia7 care7 dup! ani de r!"#oi împotria Puterilor Centrale7 doreau s! se
 întoarc! la c!minele lor. / i"#ucnit la 3 aprilie %&%&7 o reolt! în cadrul
marinei france"e din <area Nea+r! şi Parisul a fost neoit s!-şi retra+!
Corpul e1pedi*ionar sta*ionat la Edessa. în luna urm!toare en+le"ii au
eacuat oraşele GaBu7 /r;an+;elsB şi <urmansB $'F). Sin+ura putere care
mai putea s! interin! a fost S.U./. îns! for*ele trimise de acestea n-au fost
suficiente pentru a re"ola ceea ce n-au reuşit /n+lia şi Aran*a.
Nereuşind s! e1tirpe"e comunismul în Rusia7 Eccidentul a încercat s!
se apere de acesta cu a=utorul unui cordon sanitar7 l!sând dup! afirma*ia lui
Oilson7 ca 8#olşeicii s! fiar#! în suc propriu pân! când circumstan*ele
aeau s!-i fac! pe ruşi mai în*elep*i8 $&F%,%).
Un al de reolu*ii a str!#!tut uropa şi alte p!r*i ale lumii dup! triumful
#olşeismului în Rusia. Primul ministru #ritanic eor+e Llod declara în %&%&
c! 8uropa întrea+! este cuprins! de un spirit reolu*ionar. 1ist! un profund
sentiment de reolt! şi nemul*umire al muncitorilor datorit! st!rii sociale.
Erdinea social! în aspectele ei politice7 economice şi sociale este pus! su#

29
 

semnul între#!rii de la un cap!t la cel!lalt al uropei de c!tre masele lar+i

ale popula*iei8 $(F&2).
Reolu*ia care a str!#!tut astfel toate *inuturile cuprinse între
6ladiostoB şi 6alea Rinului a fost7 în cea mai mare parte7 o reolt! împotria
r!"#oiului7 iar semnarea p!cii a de"amorsat o mare parte din cantitatea de
e1plo"i#il pe care o cuprindea. Prima e1plo"ie socialist! are loc în ermania
unde umilin*a înfrân+erii s-a ad!u+at celorlalte nemul*umiri. I"#ucnit! în
portul Tiel ca urmare a reoltei marinarilor7 reolu*ia s-a e1tins rapid în
interior7 la & noiem#rie %&%( declanşându-se la Gerlin. Peste tot se formau7
dup! modelul rusesc7 consilii ale muncitorilor şi solda*ilor7 care au preluat
puterea ciil! şi militar!. Conduşi de Rosa Lu1em#ur+ şi Tarl Lie#Bnec;t7
reolu*ionarii de stân+a 8SpartaB-iştii8 au aut o influen*! mai mare în
porturile de la <area Nordului7 în Ru;r7 Sa1onia7 în Gaaria.
La începutul lunii ianuarie %&%&7 s-a produs la Gerlin o mişcare de mare
amploare condus! de 8SpartaB-işti8. A!când u" de o autoritate feroce social-
democratul NosBe a "dro#it reolta spartaBiştilor. Conduc!torii comunişti ai
reoltei Rosa Lu1em#ur+ şi Tarl Lie#Bnec;t au fost ucişi la % ianuarie %&%&.
 înfrân+erea reolu*iei de la Gerlin n-a însemnat şi sfârşitul mişc!rilor de
stân+a în ermania. în Gaaria a fost proclamat!7 în cursul lunii aprilie %&%&7
Repu#lica Soietic! Gaare"!. Interen*ia armatei şi asasinarea şefului
acestei 8repu#lici soietice87 - Turt isner7 au f!cut ca aceast! crea*ie politic!
s! nu dure"e mai mult de dou! s!pt!mâni.
 9n Un+aria reolu*ia #olşeic! a i"#ucnit cu a=utor financiar rusesc.
Conduc!torul #olşeicilor ma+;iari GVla Tun a recunoscut c! a primit în patru
luni cât a +uernat Un+aria , milioane de ru#le de la Lenin. <isiunile
reolu*iei ma+;iare erau atât de importante pentru Lenin - el credea c! de la
Gudapesta7 reolu*ia se poate r!spândi în Eccident şi poate deeni mondial!
- încât a trimis un mem#ru marcant al comunismului interna*ional la
Gudapesta pe Cristian RaBosBi pentru a-l a=uta pe GVla Tun. Pe ,% martie
 /dunarea mem#rilor soietelor de solda*i şi muncitori a anun*at întronarea
dictaturii proletariatului ma+;iar şi formarea unui +uern condus de un
persona= o#scur Sandor or#ai. GVla Tun p!stra postul de ministru de
e1terne7 în fapt7 el conducea +uernul #olşeic un+ar. /cest +uern a
comunicat ma+;iarilor şi între+ii urope alian*a sa cu Rusia Soietic! ca şi
inten*ia sa de a declara r!"#oi repu#licilor #ur+;e"e pentru a impune
dictatura proletariatului.
Rusia Soietic! a înre+istrat în acel moment primul s!u succes
interna*ional. Primul stat amenin*at a fost cel român care se afla su# o du#l!
amenin*are #olşeic!. La +rani*a de est7 Rusia soietic! nu se putea împ!ca
şi accepta pierderea Gasara#iei care se unise cu România. GVla Tun a
ordonat în +ra#! mo#ili"area pentru a-i ataca pe români şi pe ce;osloaci.
Dup! o serie de ictorii împotria armatei ce;osloace Consiliul Interaliat de
la Paris a o#li+at Repu#lica Sfaturilor <a+;iare s! înc;eie armisti*iul. Pe ,>
iulie %&%&7 GVla Tun a declanşat atacul asupra României $%> F ,2%). în "orii
30
 

"ilei de ,' iulie %&%& s-a declanşat contraatacul armatei române care a
distrus armata ma+;iar! #olşeic!. Pe , au+ust Gela Tun a p!r!sit Un+aria
iar a doua "i Capitala a fost ocupat! de armata român!. în locul re+imului
comunist s-a instaurat un re+im de dictatur! su# conducerea lui ?ost;.
,. DCLINUL UREPI 9N CU/I/ <ENDI/L D PUR.
R!"#oiul mondial $%&%'-%&%&) a costat foarte scump pe #eli+eran*i în
special statele europene care au suferit pierderi umane7 materiale şi
financiare neînc;ipuit de mari la declanşarea conflictului. Prin urmare prima
mare confla+ra*ie a secolului XX a 8produs8 peste opt milioane de mor*i şi
apro1imati 0 milioane de inali"i şi a condus la un deficit al natalit!*ii7 #!r#a*i
adul*i aflându-se pe front. Rata natalit!*ii în principalele *!ri europene a
sc!"ut dramatic ceea ce a afecta în principal sectorul economic prin
micşorarea olumului for*ei de munc!. $%%F'(()
Pierderile materiale au fost şi ele considera#ile. Distru+erile au afectat
toate statele îns! cu prec!dere ele au aut o influen*! deose#it! asupra celor
pe teritoriul c!rora s-au desf!şurat opera*iunile de r!"#oi. Pe aceste teatre de
opera*iuni militare totul tre#uia reconstruit4 poduri7 şosele7 u"ine7 terenuri
deenite necultia#ile. eo+raful france" /l#ert Deman+eau anali"ând
efectul produs de desf!şurarea opera*iunilor militare asupra nordului Aran*ei7
a=un+e la conclu"ia c! 8o "on! a mor*ii lun+! de >> Tm7 lar+! de %> pân! la
, Tm care urm!reşte linia frontului a fost transformat! în deşert8. $F%>)
Aran*a şi <area Gritanie au pierdut 3>J respecti ,>J din flota lor
comercial!. Restul naelor utili"ate în condi*ii de r!"#oi tre#uiau supuse
reno!rii astfel c! transporturile pe ap! au fost +ra diminuate în primii ani
post#elici.
<area "on! de înfrân+eri şi conulsii cuprins! între ermania în est şi
Rusia în est a fost martora unei pr!#uşiri spectaculoase a sistemului
monetar7 compara#il!7 poate7 numai cu cea care a aut loc în *!rile post
comuniste dup! %&(&. uropa în r!"#oiul mondial a tre#uit s! cumpere tot
ceea ce-i lipsea pentru a putea duce lupta4 c!r#une7 o*el7 petrol7 arme7 etc. în
%&%07 S.U./. i-a lirat în fiecare lun! arme şi muni*ie în aloare de 3>> de
milioane franci. uropa care7 în perioada ante#elic!7 indea lumii produsele
sale industriale a tre#uit s! recur+! la importuri costisitoare.
 9n timpul r!"#oiului dependen*a ermaniei de pie*ele e1traeuropene
pentru a-şi asi+ura necesarul de consum a fost de (J7 a Aran*ei de 0>J iar
a <arii Gritanii a fost de peste (>J. $F%>2) uropenii au fost neoi*i pentru
a-şi finan*a aproi"ionarea cu material de r!"#oi7 s! renun*e la o parte din
re"erele lor de aur pentru c! produc*ia de e1port a disp!rut ca urmare a
trecerii la economia de r!"#oi. Dar şi acest mi=loc de finan*are s-a doedit
insuficient aşa c! ma=oritatea statelor europene au recurs la împrumuturi. în
ceea ce prieşte datoria pu#lic! intern! a crescut considera#il în principalele
*!ri europene #eli+erante. în Aran*a de la 337 miliarde franci-aur în anul
31
 

%&%' la ,%& în anul %&%&. în aceeaşi perioad! în /n+lia datoria pu#lic! a

crescut de la %270 la %&070 miliarde iar în ermania de la 0 la %0& miliarde.
$F%>0) şi datoria pu#lic! e1tern! a aut salturi spectaculoase. /celeaşi state
europene au împrumutat mai ales din S.U./. Datoria e1tern! a Aran*ei s-a
ridicat7 în anul %&%&7 la 33 miliarde franci-aur7 cea a <arii Gritanii la 3,
miliarde7 a Italiei la ,> miliarde franci-aur.
Un alt element cu consecin*e ne+atie asupra sistemului financiar
european a fost infla*ia +enerat! de c;eltuielile de finan*are ale r!"#oiului7 de
de"ec;ili#re +rae între cererea ridicat! de produse industriale şi de consum
şi produc*ia insuficient!. în Aran*a7 de e1emplu7 pre*urile în timpul r!"#oiului
 în raport cu perioada ante#elic! au crescut de patru ori. Infla*ia a afectat
moneda na*ional! în aceste *!ri care au suferit deprecieri serioase în raport
cu dolarul iar unele nu mai sunt conerti#ile în aur. în raport cu dolarul în anul
%&%&7 francul france" s-a depreciat cu >J din aloarea sa7 lira sterlin! cu
%>J iar marca +erman! cu aproape &>J. /ceste #ulers!ri financiare or
duce la iners!ri ale po"i*iilor ante#elice în ecua*ia de putere financiar!.
uropa cânda #anc;erul lumii7 a fost o#li+at! dup! r!"#oi s! se împrumute
din e1terior. S.U./. şi-a ram#ursat datoria e1tern! ante#elic! c!tre uropa şi
mai mult7 de*inând acum =um!tate din stocurile mondiale de aur7 au deenit
principalul ei creditor. Peste foarte pu*in timp S.U./. a înlocuit uropa în rolul
de #anc;er mondial7 împrumutând noile state care aeau neoie de capital în
de"oltarea economic! şi care în trecut apelau la #!ncile europene.
R!"#oiul din %&%'-%&%& a rupt le+!turile comerciale7 fireşti7 dintre statele
europene în raport cu perioada ante#elic!. Dintre cele ce se +!seau în
ta#ere opuse7 în mod totalF dintre cele ce s-au +!sit aceleaşi ta#ere7 în mod
relati7 din cau"a dificul*!*ii transporturilor sau c;iar a imposi#ilit!*ii lor. Iat!
de e1emplu7 furniturile de r!"#oi enite din Aran*a şi /n+lia pentru România
treceau prin m!rile nordice7 spa*iul Rusiei *ariste şi apoi în *ar!. <ulte
+arnituri de tren din Rusia pentru România n-au mai a=uns niciodat! la
destina*ie.
 /şa stând lucrurile7 statele industriale din uropa care îşi procurau
 înainte de r!"#oi produsele alimentare şi unele materii prime din estul şi sud-
estul continentului au fost silite s! şi le procure din S.U./.7 /merica Latin!7
Canada. Ca s! poat! r!spunde cererilor7 neo#işnuit de mari din uropa7
aceste *!ri şi-au sporit considera#il produc*ia. Când r!"#oiul s-a terminat şi
rela*iile comerciale au putut redeeni normale7 statele europene n-au mai
aut aceeaşi cerere pentru lumea de peste Ecean pentru c! au început s!-şi
normali"e"e şi ele economia. De aici s-a produs un +ra de"ec;ili#ru al pie*ei
europene ca urmare a sc!derilor dramatice de pre*uri pentru toate produsele
fie ele a+ricole fie industriale. /cestea au afectat curentul normal financiar
prin falimentele din industrie şi a+ricultur!.
Ceea ce a a+raat şi mai mult situ*ia economiei europene în raport cu
cele e1traeuropene a fost şi faptul c! dup! r!"#oi uropa industrial! nu a mai
putut conta la fel de mult pe pia*a de desfacere a coloniilor. ermania şi-a
32
 

pierdut coloniile şi odat! cu acestea şi posi#ilitatea de a le alimenta cu

produsele sale industriale. şi pentru /n+lia s-a restrâns7 în #un! m!sur!7
pia*a în colonii. Nu pentru c! şi-a pierdut din domeniile coloniale ci pentru c!
o parte din colonii şi diminioane încep s!-şi înfiripe industria7 mai ales cea
uşoar!. Pe de alt! parte aponia deene un foarte serios concurent în /sia.
ot mai mult! lume din uropa conştienti"ea"! faptul c! lumea
e1traeuropean! n-aea s! accepte la infinit situa*ia de inferioritate economic!
ce le-a fost impus! în secolele anterioare. conomistul şi statisticianul
+erman /. Reit;in+er scria în %&32 c! 8 ineita#ilul s-a produs acum7 şi7 pe
când *!rile de peste m!ri se industriali"ea"!... ec;iul sistem al sc;im#ului de
produse #rute e1tra-europene cu produse manufacturate europene7 este
perimat8 $%,F2)
Un alt element care a influen*at eolu*ia ulterioar! a uropei în ecua*ia
de putere a fost re"olarea 8pro#lemei repara*iilor8 la Conferin*a de Pace de
la Paris $%&%&-%&,>). îninşilor7 în special ermaniei i-au fost impuse sume
drept plat! pentru daunele proocate puterilor ictorioase foarte mari7
dispropor*ionate în raport cu puterea sa real! economic!4 apro1imati (3
miliarde m!rci-aur. /cest lucru n-a afectat doar eolu*ia economiei +ermane
ci îns!şi a continentului european. o;n <anard Tenes participant ca
e1pert economic în dele+a*ia #ritanic! la Conferin*a de Pace a sesi"at acest
aspect. întrucât ocea sa n-a influen*at Conferin*a a de"oltat ideea sa într-o
lucrare ap!rut! în %&,>4 8Consecin*ele economice ale p!cii8 în care e1plica
de ce nu este posi#il! refacerea economiei europene f!r! o refacere a
economiei +ermane $%F%,3).
Declinul economic al uropei în raport cu lumea industrial! european! a
fost promt sanc*ionat de S.U./ şi aponia. în ceea ce prieşte S.U./. au fost
printre marile #eneficiare. De acum înainte7 foarte pu*ine domenii industriale
or sc!pa concuren*ei americane. Eamenii de afaceri americani au pus la
punct un pro+ram de cucerire a pie*elor e1terne asociind industria7 comer*ul
şi #!ncile. S.U./ şi-au de"oltat flota comercial! pentru a efectua
transporturile pe care flota #ritanic! nu le mai putea asi+ura. /=uns! în doi ani
pe locul doi în lume ea deeni un factor de e1pansiune comercial!
amenin*ând serios rolul de 8an+rosist8pe care-l 8=uca8 înc! <area Gritanie.
Curând Ne@ :orBul a lua locul Londrei pe pia*a financiar! a lumii.
 /simetria dintre de"oltarea S.U./ şi restul lumii a produs în primii ani
post#elici şi un de"ec;ili#ru în economia interna*ional!. Sistemul economic
mondial n-a func*ionat optim7 pentru c!7 spre deose#ire de <area Gritanie
care fusese centrul lui înainte de %&%'7 S.U./ nu aeau prea mare neoie de
restul lumii şi7 în consecin*!7 din nou spre deose#ire de /n+lia care a aut
+ri=! de sta#ilitatea lirei sterline pentru c! pe ea se #a"a sistemul mondial de
pl!*i7 S.U./ nu s-au preocupat pentru ca dolarul s! fie sta#ili"ator mondial. /
ac*ionat aşa din ra*iuni practice. S.U./ nu aeau neoie de restul lumii pentru
c! aeau capital şi for*! de munc!.

33
 

Cea de-a doua mare putere care a profita de declinul uropei în

ecua*ia de putere a fost aponia. Din client al continentului în perioada
ante#elic! ea a deenit un serios concurent la pie*ele pe care le aeau în
lumea e1traeuropean! trusturile şi companiile europene. aponia +ra*ie
de"olt!rii flotei sale7 a dus o politic! de e1pansiune comercial! în sud-estul
 /siei7 în C;ina7 şi în "ona Pacificului7 în detrimentul europenilor. 1porturile
sale au crescut de la 2>> milioane de eni în %&%3 la peste dou! miliarde în
%&%(. /ând o e1cedentar! şi o creştere însemnat! a re"erelor de aur7
aponia a deenit dup! primul r!"#oi mondial o *ar! creditoare care a plasat
capitaluri pe pia*a european!.
 /ceste fenomene ne+atie din istoria imediat post#elic! a continentului
european au fost sesi"ate în epoc! de elitele politice7 şi spirituale. Unii au
perceput aceast! eolu*ie ca o alunecare a uropei7 mai ales a p!r*ii ei
apusene7 pe panta pr!#uşirii7 a cri"ei totale. Ailo"oful Es@ald Spen+ler a
 încercat s! arate în lucrarea 8Declinul Eccidentului8 c! întrea+a urop! se
afla în pra+ul f!limentului. $%3F,,-,3) <i;ai Ralea7 care şi-a f!cut studiile în
Aran*a c;iar în acei ani7 ar!ta c! uropa p!rea7 cel pu*in în partea sa
occidental!7 dup! dia+no"ele lui Spen+ler ori Teserlin+7 8în situa*ia unui
muri#und ce are neoie de transfu"ie de sân+e8 $%3F,3)
 /şadar n!scând speran*a într-o lume mai #un! şi 8for*ând8 realinieri
drastice în rela*iile dintre state7 primul r!"#oi mondial poate fi apreciat7 prin
consecin*ele sale ca 8un semn de punctua*ie pus istoriei87 ca 8o piatr! de
;otar în istoria omenirii8 $%3F,()7 care a pus umanit!*ii7 uropei în primul
rând7 pro#leme ma=ore spre re"olare7 c;iar dac! climatul postersaillesian a
fost comple17 pe alocuri c;iar dramatic.

GIGLIER/AI
?a#s#a@m ric7 *ecolul e+tremelor, traducere /nca Irina Ionescu7 Gucureşti7
%&&'.
CarrVre dYncausse ?Vlene7 Imperiul *pul(erat/ 5e)olta naiunilor 6n @5** 7
 în româneşte de /lina Un+ureanu7 Gucureşti7 %&&3.
Seişanu Romulus7 rincipiul naionalităilor/ Ari2inile, e)oluia şi elementele
constituti)e ale naionalităii 7 Gucureşti7 %&&0.
Aontaine /ndrV7 Istoria ră(oiului rece/ e la 5e)oluia din Actom(rie la
ră(oiul din Coreea/ 191#-19=</ )ol I 7 Gucureşti7 %&&,.
<il"a Pierre7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului ../ *0rşitul umii
Europene/ ;19<<-194=>/ )ol/I 7 Gucureşti7 %&&(.
Iaco#escu <i;ai7 5omnia şi *ocietatea 8aiunilor, Gucureşti7 %&((.
Ciac;ir Nicolae7 Istoria popoareloe din sud-estul Europei 6n epoca modernă,
Gucureşti7 %&(2.
GrouV Pierre7 Histoire de l:Internationale Comuniste 1919-1943/ Paris7 %&&2.
Duroselle .R.7 e Dilson  5oose)elt 7 Paris7 %&0>.
34
 

Preda Dumitru7 /le1andrescu 6asile7 Prodan Costic!7 6n apărarea 5omniei

?ari/ Campania armatei romane din 191"-1919, Gucureşti7 %&&'.
Rein;ard <arcel R.7 /rmen+and /ndrV7 DupaKuier acKues7 Histoire
2nrale de la population mondiale, Paris7 %&0(.
Reit;in+er7 /7 e )isa2e economique de l:Europe, %&32.
Sai"u I.7 acu /l.7 Europa economică inter(elică, Iaşi7 %&&2.

35
 

6ELUI/ RL/IILER INRN/IEN/L 9NR /NII %&%& I %&3&

Dup! fiecare conflict ma=or7 de re+ul!7 înin+!torii au ima+inat şi au

impus lumii o formul! de or+ani"are a p!cii care la rândul ei a determinat o
ar;itectur! a +rani*elor şi a +enerat o suit! de institu*ii politice şi politico-
militare care s! asi+ure securitatea.
 /nali"ând acest aspect istoricul ;. I. Gr!tianu a=un+ea la conclu"ia c!
 în istoria uniersal! 8dou! sunt formulele pe care le om întâlni din timpurile
cele mai ec;i pân! în pra+ul actualit!*ii $%F&). /cestea au alternat în func*ie
filo"ofia care a dominat la un moment dat principiile şi normele care erau
acceptate pentru comportamentul statelor în rela*iile interna*ionale. Definind
cele dou! formule7 ;.I.Gr!tianu aprecia c! 8una este formula or+ani"!rii
p!cii prin ierar;ie7 prin precump!nirea mai mult sau mai pu*in accentuat!7
mai mult sau mai pu*in radical! a unei puteri7 a unui stat7 cealalt! este
formula or+ani"!rii p!cii prin federa*iune7 prin în*ele+ere între mai multe
state7 între mai multe puteri care caut! pe un principiu de paritate s!
or+ani"e"e ia*a popoarelor8 $% F&). înfrân+erea Puterilor Centrale în toamna
anului %&%& a pus for*elor /ntantei şi a puterilor asociate adaptarea unei
formule de or+ani"are a p!cii în uropa şi în lume.
%. SCURI// CELCI6 I LI/ N/IUNILER 9N
ER/NIM/R/ PCII DUP PRI</ CENAL/R/I <ENDI/L.
 9nc! înainte ca r!"#oiul s! încete"e pe teatrele de opera*iuni militare7
preşedintele american Oilson a anun*at lumii inten*ia S.U./ de a propune o
formul! de securitate pentru 8a face ca dreptul s! preale"e împotria
oric!ror a+resiuni e+oiste7 pentru a eita ca o alian*! s! se ridice contra
alteia. $,F3,). /merica dispre*uia conceptul de ec;ili#ru de for*e şi considera
imoral! practica aşa-numitului RealpolitiB. Criteriile ei pentru ordinea
mondial! erau democra*ia7 securitatea colecti! şi autodeterminarea7 nici
unul dintre ele nestând la #a"a reunuia dintre acordurile europene
anterioare. SU/ propunea prin urmare4 asocierea tuturor na*iunilor7 f!r! nici o
discriminare7 recunoaşterea şi impunerea dreptului interna*ional 8deasupra
tuturor intereselor particulare87 instituirea unei for*e colectie7 care 8s! nu mai
fie în sericiul am#i*iilor politice sau al e+oismelor în complot şi al ordinii şi
p!cii uniersale.
La %% fe#ruarie %&%( Oilson ar!ta c!7 în iitor7 8popoarele şi proinciile
nu tre#uie s! mai fie o#iect de ân"are sau de sc;im# sau s! fie tratate ca un
simplu şeptel ori ca pionii unui =oc de şa;8. l respin+ea doctrina ec;ili#rului
puterilor şi preci"ia c! orice modific!ri teritoriale s! se fac! 8numai în
interesul şi profitul popula*iei interesate8F reafirmând principiul drepturilor
popoarelor la autodeterminare7 el declara c! toate aspira*iile na*ionale7 clar

36
 

definite7 tre#uie s! fie satisf!cute7 eitându-se crearea de noi elemente de

discordie şi anta+onisme şi perpetuarea celor ec;i8. $,F3)
Proclamând o distan*are radical! de perceptele şi e1perien*ele Lumii
6ec;i7 ideea lui Oilson despre ordinea mondial! pornea din credin*a
americanilor în natura uman! esen*ialmente paşnic! şi în fundamental!
armonie a lumii. De aici reieşea c! na*iunile democratice erau7 prin defini*ie
paşniceF popoarele c!rora li se +aranta autodeterminarea nu or mai aea
motie s! intre în r!"#oi sau s! asupreasc! alte popoare.
Conduc!torii europeni7 pe de alt! parte7 nu dispuneau de nici un fel de
cate+orii ale +ândirii în care s! includ! asemenea ederi. Nici institu*iile lor
interne şi nici ordinea interna*ional! nu auseser! la #a"! teorii politice în
care s! se proclame #un!tatea funciar! a fiin*ei omeneşti. Diploma*ia
european! nu s-a articulat pe caracterul iu#itor de pace al statelor7 ci pe
 înclina*ia lor spre r!"#oi7 care tre#uia s! fie descura=at! sau contra#alansat!.
 /lian*ele se formau pentru urm!rirea unor o#iectie specifice şi defini#ile şi
nu în ap!rarea unui concept a#stract al p!cii. $3F%&&) /ceste i"iuni diferite
asupra iitoarei ar;itecturi de securitate pentru lumea post#elic! au afectat
for*a şi credi#ilitatea edificiului propus pentru întronarea şi men*inerea p!cii
 înc! de la începuturile e1isten*ei sale.
Instrumentul menit a reali"a şi a men*ine securitatea colecti! a fost în
opinia fondatorilor acestei concep*ii7 Societatea Na*iunilor. /cesta a
func*ionat pe #a"a unui Pact ne+ociat de Puterile /liate şi /sociate la Paris şi
adoptat de Conferin*a de Pace7 la ,( aprilie %&%&7 cu recomandarea de a fi
reprodus ca pream#ul al sistemului tratatelor de pace de la 6ersailles. Pactul
con*inea ,0 de articole şi o ane1! cu lista celor 3, de state fondatoare şi alte
%3 *!ri initate s! adere la el. Prin acest document se definea scopul Sciet!*ii
Na*iunilor care în esen*! era de"oltarea cooper!rii între na*iuni7 +arantarea
p!cii şi si+uran*ei precum şi eliminarea r!"#oiului $'F() şi modul ei de
func*ionare. /rt.( preedea c! în scopul men*inerii p!cii7 statele mem#re
recunoşteau necesitatea reducerii armamentelor na*ionale7 în func*ie de
8situa*ia +eo+rafic! şi codi*iile speciale ale fiec!rei *!ri pân! la minimul
necesar ap!r!rii ordinii interne.
Prin art.%>7 statele mem#re îşi luau 8îndatorirea s! respecte şi s!
p!stre"e împotria oric!ror a+resiuni e1terne inte+ritatea şi independen*a
politic! e1istent!. în art. %%-%2 se indicau mi=loacele şi procedeele aplica#ile
 în ca"ul unor conflicte4 folosirea ar#itra=ului7 respectarea unui termen de 3
luni dup! pronun*area sentin*ei date de instan*a de ar#itra= sau de c!tre
Consiliu7 ruperea le+!turilor economice7 financiare şi a oric!ror raporturi cu
statul inoat de înc!lcarea dreptului interna*ional.
Contradic*iile din Sistemul rela*iilor interna*ionale din anii imediat
 înc;eierii primei confla+ra*ii mondiale ca şi i"iunea diferit! asupra ar;itecturii
de securitate a principalilor actori care au fundamentat Li+a Na*iunilor au
f!cut ca aceasta s! întâmpine dificult!*i în a-şi îndeplini rolul şi misiunile. în
primul rând S.U./ n-au ratificat actul fondator şi a înc;eiat tratate separate de
37
 

pace cu *!rile îninse din care lipseau clau"ele priitoare la Li+! şi a

promoat7 prin Conferin*a de la Oas;in+ton7 propriile interese în conserarea
p!cii şi securit!*ii în /merica Latin!. în al doilea rând în or+ani"area Li+ii
Na*iunilor n-au fost luate în considerare interesele statelor îninse. ermania
şi Rusia care împreun! însemnau mai mult de =um!tate din popula*ia uropei
şi de*ineau un important poten*ial de putere. în pro#lema primirii ermaniei în
Li+! po"i*ia înin+!torilor a fost diferit!. Aran*a a fost cate+oric ostil! admiterii
statului +erman şi sus*inea c! acest lucru a fi posi#il numai dup! ce acesta
 îşi a fi îndeplinit toate o#li+a*iile asumate prin tratatul de pace. S.U./ şi
<area Gritanie doreau o inte+rare mai rapid! deoarece percepeau Aran*a ca
unica putere continental! în stare s!-şi impun! ;e+emonia în uropa şi astfel
ec;ili#rau raportul de for*e.
ermania dorea s! fie primit! în Li+! pe picior de e+alitate cu Aran*a şi
 /n+lia. Neprimind acest statut Repu#lica de la Oeimar a denun*at şi atacat
sistemul de securitate 6ersailles ca un 8dictat iar Societatea Na*iunilor ca un
8complot ipocrit al inamicilor ermaniei 8 şi 8un instrument iscusit pentru
promoarea inten*iilor en+le"e în uropa8. $,F2>)
 9n momentul în care uropa îşi edifica sistemul de securitate #a"at pe
e1isten*a statelor na*ionale şi principiul na*ionalit!*ii ca element fundamental
al dreptului interna*ional7 în spa*iul fostului Imperiu *arist reolu*ia #olşeic!
propunea o alt! i"iune care aea la #a"! teoria statului social al
proletariatului. Lenin a i+norat recunoaşterea la 6ersailles a acestor principii
ca şi dreptul popoarelor oprimate din fostele imperii *arist şi ;a#s#ur+is de a-
şi afirma statalitatea şi ocea în cadrul Societ!*ii Na*iunilor. Din aceast!
perspecti! a considerat forumul p!cii drept o Interna*ional! Nea+r!
destinat! a consera orânduirea #ur+;e"!. Conduc!torii statului soietic au
dat o interpretare proprie principiului na*ional-reolu*ionar al dreptului
popoarelor la autodeterminare7 faora#il! e1clusi intereselor statului
soietic. /ceştia n-au putut s! se împace cu ideea c! noul imperiu care se
n!ştea a tre#uit s! piard! (22.>>> Tm , cu o popula*ie de ,0 milioane de
locuitori neruşi. /şa se e1plic! şi declara*ia pe care Lenin a f!cut-o la %
octom#rie %&,>4 8Când Rusia Soietic! se a înt!ri praf şi pul#ere se a
ale+e din ratatele da le 6ersailles. $0F30) Statul soietic n-a recunoscut
tratatele de pace care consfin*eau apari*ia statelor na*ionale la frontierele
sale şi a ac*ionat în permanen*! pentru rei"uirea +rani*elor şi a tratatelor.
 9ndep!rtându-se aceste dou! mari state din ecua*ia de securitate a
uropei prin modul cum au fost tratate la Conferin*a p!cii formula re"ultat! n-
a mai putut s! semene în nici un fel cu cea care a asi+urat pacea
continentului dup! Con+resul de la 6iena $%(%). Secolul de pace asi+urat
de Con+resul de la 6iena s-a fundamentat pe trei piloni în e+al! m!sur!
indispensa#ili4 o pace conciliatoare cu *ara înins! - Aran*a7 un ec;ili#ru de
for*e şi un sentiment comun al le+itimit!*ii. ratatul de la 6ersailles nu a
 îndeplinit nici una din aceste condi*ii. ermenii lui au fost prea împo!r!tori
pentru conciliere7 dar totodat! insuficient de seeri pentru o su#=u+are
38
 

permanent!. Parado1al7 ulnera#ilitatea Aran*ei şi aansul strate+ic al

ermaniei au fost amplificate de ratatul de la 6ersailles în ciuda clau"elor
lui punitie.
 9nainte de r!"#oiul mondial ermania ausese ecini puternici atât în
est cât şi în est. a nu se putea e1clude în nici o direc*ie f!r! a da peste un
stat important - Aran*a7 /ustro-Un+aria sau Rusia. îns! dup! tratatul de la
6ersailles7 n-a mai e1istat nici o contrapondere a ermaniei în est. Aran*a
sl!#it!7 /ustro-Un+aria disp!rut! ca actor al ie*ii interna*ionale iar Rusia
confruntat! cu fr!mânt!ri şi sl!#iciuni interne f!ceau ca estul european s! nu
poat! oferi un poten*ial credi#il pentru reec;ili#rarea #alan*ei de putere.
 9n aceste condi*ii cola#orarea dintre ermania înfrânt! în r!"#oi şi Rusia
Soietic! i"olat! printr-un cordon sanitar a deenit necesar! pentru am#ele
state şi a fost oficiali"at! prin tratatul de la Rapallo $%0 aprilie %&,,). Se
resta#ileau rela*iile diplomatice soieto-+ermane şi se aplica principiul clau"ei
na*iunii celei mai faori"ate în sc;im#urile economice. /m#ele state renun*au
reciproc la datoriile şi repara*iile de r!"#oi. ermania a f!cut din rela*iile cu
URSS un instrument de presiune asupra /n+liei şi a Aran*ei pentru a rei"ui
tratatele de la 6ersailles. /menin*ând /n+lia şi Aran*a cu o posi#il! alian*!
militar! cu Rusia Soietic!7 ermania promitea s! intre în Li+a Na*iunilor
numai dac! i se acorda statutul de mare putere7 un loc permanent în
Consiliu7 conducerea şi controlul unor sec*ii ale acesteia şi dac! li se acord!
dreptul la colonii.
la#orarea Pactului şi disputele în =urul modului de or+ani"are şi
func*ionare a Societ!*ii Na*iunilor în anii %&%&-%&,37 a fost urmat! de intrarea
 în scena ie*ii politicii interna*ionale a acestui actor ma=or în care lumea şi
mai ales *!rile mici şi mi=locii şi-au pus atâtea speran*e. în prima fa"! Li+a a
re"olat pro#leme or+ani"atorice şi te;nice pentru #una sa func*ionare.
 9ntre anii %&,' şi %&,& Societatea Na*iunilor a desf!şurat o actiitate
la#orioas! pe multiple planuri. /u fost adoptate m!suri colectie pentru
reconstruc*ia economico-financiar! a /ustriei7 Un+ariei7 Gul+ariei7 /l#aniei şi
a altor *!ri su# e+ida Societ!*ii Na*iunilor. Su# e+ida noului or+anism cu
oca*ie uniersal! s-a desc;is la ' mai %&,2 Conferin*a conomic!
Interna*ional! la care au participat repre"entan*ii a > de state şi care a
propus un amplu proiect de cola#orare economic! între *!ri. Su# e+ida Li+ii
au fost dep!şite şi re"olate circa %(-,>.>>> de conflicte şi liti+ii între state
referitoare la delimitarea frontierelor7 interpretarea tratatelor7 diferende
comerciale7 economice7 na*ionale7 militare etc. $,F&() Presti+iul Societ!*ii
Na*iunilor a fost înt!rit şi de interen*ia sa în lic;idarea unor conflicte militare
- între Italia şi recia $%&,)F urcia şi recia $%&,0)F recia şi /l#ania
$%&,() - de participarea unor o#seratori ai statelor nemem#re la pro#leme
de interes ma=or pentru întrea+a lume ca şi prin democrati"area institu*iei ca
atare. Conferin*a de la Locarno $%&,) desf!şurat! su# e+ida Societ!*ii
Na*iunilor a oferit o perioad! de pace şi speran*!. ermania a putut fi primit!7
dup! Locarna7 în Societatea Na*iunilor. De acum încolo enea p!rea s! fie
39
 

centrul uropei ren!scute4 8Concertul8 era în sfârşit cu ade!rat7 8în ton87 iar
c;estiunile interna*ionale erau re+lementate prin discu*ii şi nu prin "!n+!nitul
armelor $2F').
 9n aceast! etap!7 la enea7 în afar! de m!surile şi ac*iunile cu un lar+
ecou în lumea politic! şi diplomatic! s-au comis şi o serie de erori de calcul şi
po"i*ie care au dus la eşecuri. Proiectul Pactului de aran*ie <utual! din
%&,3 nu a întrunit decât %( oturi pentru c! n-a fost semnat7 datorit!
contradic*iilor de interese7 decât de %2 din cele > de dele+a*ii care au fost
pre"ente la de"#ateri. Crearea7 în anul %&,'7 a unui or+anism special pentru
controlul armamentului7 a comer*ului cu arme şi a produc*iei de muni*ie n-a
condus şi la stoparea cursei înarm!rilor. /cesta nu aea dreptul de a efectua
inspec*ii7 ea putea doar s! cear! +uernelor informa*ii despre înc!lc!rile în
ceea ce prieşte armamentele7 efectiele şi dotarea armatei. Comisia a fost
desfin*at! în anul %&,2 iar sarcinile ei au fost preluate de Li+a Na*iunilor7 care
 îns! n-aea nici ea nici un mi=loc de erificare a modului cum erau respectate
clau"ele de de"armare. $3F,,)
Pre"en*a unui stat fascist -Italia- într-un concern de state democratice a
fost o eroare şi a ar!tat unor state mici şi mi=locii c! or+ani"area Societ!*ii
Na*iunilor este lipsit! de realism. La fel de lipsit! de realism politic a fost şi
 în*ele+erea miniştrilor de e1terne france" şi american - Griand şi Tello+ -
pentru semnarea unui tratat prin care r!"#oiul a fost scos în afara le+ii. Pe ,(
au+ust %&,( a fost semnat de c!tre % na*iuni7 cu surle şi trâm#i*e7 Pactul de
la Paris $cunoscut ca Pactul Griand-Tello+)7 prin care s-a denun*at r!"#oiul
ca instrument al politicii na*ionale. /mericanii7 #ritanicii şi c;iar france"ii i-au
adus ulterior atâtea amendamente încât 8tratatul a fost redus la o simpl!
tautolo+ie potriit c!reia Pactul de la Paris a=uta la men*inerea p!cii atâta
timp cât pacea era men*inut!8. $3F,')
Contradic*iile an+lo-france"e a constituit şi ele unul din factorii care au
ar!tat în mod eident c! Li+a Na*iunilor şi ini*iatiele sale în domeniul
securit!*ii colectie n-au şansa de a se impune în ar;itectura de securitate a
uropei. /n+lia a dus7 la enea7 o politic! iners! celei france"e în
domeniul de"arm!riiF a militat pentru rei"uirea clau"ei Pactului Soietic cu
priire la men*inerea inte+rit!*ii teritoriale7 ceea ce Aran*a nu accepta. /n+lia
a an+a=at tratatie cu Roma şi Gerlinul impunând Aran*ei diferite sacrificii în
faoarea ermaniei şi a *!rilor rei"ioniste.
Sl!#iciunile Societ!*ii Na*iunilor s-au datorat şi sl!#iciunilor pe care
Aran*a le-a aut în politica intern! +enerate de cri"a politic!7 de dificult!*ile
financiare interne7 de luptele dintre for*ele politice de stân+a7 parti"ane ale
cooper!rii cu URSS pentru reali"area securit!*ii colectie. şi for*ele de
dreapta7 înclinate s! apro#e ascensiunea lui ?itler în ermania ca 8poa"!
 împotria #olşeismului8 $,F%>>)

40
 

,. DCLINUL LIII N/IUNILER I CUL SCURIII

CELCI6
 9n anul %&,& sistemul de securitate european re"ultat dup! cel primul
r!"#oi mondial era înc! o speran*! pentru pacea şi liniştea continentului şi a
lumii. ermania era de"armat!7 "ona renan! demilitari"at!7 înin+!torii erau
aparent uni*i iar propunerea lui Griand7 în cadrul celei de-a "ecea /dunare a
Societ!*ii Na*iunilor7 la  septem#rie %&,&7 pentru a se crea o Uniune
uropean! p!rea s! fie acceptat! de ma=oritatea spiritelor europene. îns!
+uernele europene7 în afara Gul+ariei şi Iu+oslaiei care au aderat f!r!
condi*ii la proiectul france"7 au manifestat serioase re*ineri.$(F%3)
Dup! un deceniu în care diploma*ia se concentrase asupra uropei7
aponia a fost aceea care a demonstrat într-un mod surprin"!tor cât de
şu#rede erau securitatea colecti! şi Societatea Na*iunilor7 transformând anii
[3> într-un deceniu al iolen*elor din ce în ce mai mari. La %( septem#rie
%&3%7 for*ele =apone"e au ocupat <anciuria7 care7 le+al7 apar*inea C;inei.
C;ina a f!cut apel la Societatea Na*iunilor7 îns! aceasta n-aea un
mecanism de constrân+ere7 nici m!car pentru sanc*iunile economice
preci"ate la art. %0 din Pact. în e"it!rile sale Societatea Na*iunilor a ilustrat
dilema fundamental! a securit!*ii colectie4 a+resiunea tre#uia sanc*ionat!
dar nu aeau cum s! se aplice sanc*iunile. Nici o *ar! nu era pre+!tit! pentru
a intra în r!"#oi cu aponia şi nimeni n-a dorit s! întrerup! flu1ul comercial cu
aponia care era şi în aanta=ul uropei. $(F%',-%'()
 în cele din urm! s-a a=uns la un mecanism su# forma unei comisii de
cercetare $Comisia Ltton) - care a demonstrat c! aponia a aut preten*ii
 =ustificate asupra <anciuriei dar a +reşit fiindc! nu a epui"at toate mi=loacele
paşnice de re"olare a pro#lemei. aponia s-a retras din Li+a Na*iunilor în
semn de protest. / fost primul pas spre declinul securit!*ii colectie. 9n anul
%&3,7 aponia a ocupat C;ina la nord de <arele Mid şi a de#arcat la
S;an+;ai.
şecul Conferin*ei pentru de"armare7 desf!şurat! su# e+ida Societ!*ii
Na*iunilor a fost pecetluit de retra+erea ermaniei de la ne+ocieri la %'
octom#rie %&33. ?itler a folosit acest prile= pentru a se lansa într-un plan
+eneral de înarmare. Prete1tul pentru a le+itima un asemenea act a fost
declara*ia ministrului de e1terne france" care afirma7 pe %& aprilie %&3'7 c!
8de acum încolo7 Aran*a îşi a asi+ura securitate prin mi=loace proprii8. $2F0&).
uernul france" a declanşat startul în cursa înarm!rilor dar nu a reuşi s-o
parcur+!. şecul conferin*ei pentru de"armare ca şi p!r!sirea Li+ii Na*iunilor
de c!tre ermania nu presupunea în mod necesar r!"#oi. <arele puteri
europene s-au +ândit c! o corectare a securit!*ii colectie cu metodele
realpolitiB-ului ar re"ola pro#lemele tensionate din uropa.
La ini*iatia Italiei7 ermania7 Aran*a şi <area Gritanie au încercat s!
constituie un fel de directorat european ce tre#uia s! sta#ileasc! 8re+ulile
 =ocului8 pentru statele mici şi s! fie re"olate pe cale paşnic! pro#lemele
41
 

liti+ioase din utopa. Aran*a sim*indu-se de"aanta=at! a #oicotat proiectul

spre mul*umirea URSS.
E asociere a patru mari puteri europene a fost întodeauna coşmarul
liderilor de la Tremlin care considerau c! o asemenea alian*! ar fi preludiul
unei noi interen*ii împotria statului soietic. E încercare de a repune în
termeni reali ecua*ia de securitate pe continent instituit! dup! prima mare
confla+ra*ie s-a f!cut la Stressa în aprilie %&3. <area Gritanie7 Aran*a şi
Italia prin repre"entan*ii lor la nielul cel mai înalt şi-au promis solemn s!
men*in! sistemul de tratate e1istent în uropa şi s! re"iste oric!ror încerc!ri
de a-l sc;im#a prin for*!. / fost o etalare de or#e mari f!r! suport deoarece
 în raportul de for*e7 ermania începuse marşul pentru sc;im#area ierar;iilor.
La numai o lun! de la Conferin*a de la Stressa7 ?itler a repudiat ultimele
clau"e referitoare la de"armare r!mase din ratatul de la 6ersailles. Sistemul
de securitate practic nu mai reac*iona.
Aran*a a c!utat atunci s! reec;ili#re"e #alan*a şi raportul de putere
printr-o apropiere de Uniunea Soietic!. ratatul înc;eiat la , mai %&3 între
Paris şi <oscoa preedea c! dac! una dintre semnatare a fi atacat! cele
dou! *!ri se or consulta în #a"a art. %> din Pactul Societ!*ii Na*iunilor şi îşi
or acorda a=utor reciproc. $(F%22).
Când Italia a atacat /#isinia7 <area Gritanie a f!cut cea mai i#rant!
declara*ie în faoarea securit!*ii colectie şi a cerut ca Li+a Na*iunilor s!
;ot!rasc! sanc*iuni contra a+resorului. <ussolini şi-a continuat a+resiunea în
ciuda unor propuneri #ritanice care ar fi redus profitul Italiei la =um!tate. La %
mai %&30 împ!ratul /#isiniei7 ?aile Selassie a p!r!sit *ara şi o s!pt!mân!
mai târ"iu <ussolini proclamat întemeierea unui nou Imperiu Roman. / fost o
loitur! de moarte dat! /#isiniei dar mai ales securit!*ii colectie. Cinci"eci şi
dou! de na*iuni s-au reunit pentru a re"ista a+resiunii şi toate au consim*it ca
 /#isinia s! fie cucerit!.
 /facerea a#isinian! a aut urm!ri imediate. ?itler a urm!rit cu aten*ie
 încordat! conflictul7 tem!tor c! o Li+! triumf!toare ar putea fi folosit!7
 împotria ermaniei. ?itler a ordonat7 la 2 martie %&307 armatei +ermane s!
intre în Renania demilitari"at!7 marcând astfel r!sturnarea ultimului #astion al
acordului de la 6ersailles. Potriit tratatului7 for*ele militare +ermane n-aeau
dreptul s! p!trund! în Renania sau la > Tm est de ea. ermania
confirmase aceast! clau"! la Locarno. Li+a Na*iunilor apro#ase acest tratat
iar <area Gritanie7 Aran*a7 Gel+ia şi Italia îl +arantaser!. $3F,23) Nici de data
aceasta democra*iile occidentale care puseser! #a"ele sistemului de
securitate colecti! n-au ştiut cum s! reac*ione"e la ac*iunile ermaniei.
Aran*a era pus! în situa*ia de a ac*iona. Gritanicii au insistat asupra folosirii
mi=loacelor diploma*iei în locul for*ei. în consecin*! a fost conocat Consiliul
Li+ii la Londra.
Consiliul Li+ii Na*iunilor a ;ot!rât7 deşi nu în unanimitate7 c! tratatele de
la 6ersailles şi Locarna au fost înc!lcate. ?itler a fost initat s! ne+ocie"e un
nou aran=ament pentru securitatea european! s!-l înlocuiasc! pe cel pe care
42
 

 îl distrusese. l a r!spuns inita*iei4 nu aea7 8nici un fel de preten*ii teritoriale

 în uropa87 dorea pacea şi a propus un pact de nea+resiune pe , de ani cu
Puterile Eccidentale. Gritanicii au dorit s! o#*in! de la acesta mai multe
preci"!ri şi au înaintat Gerlinului o list! de pro#leme precise. ?itler n-a mai
r!spuns. S-a instalat t!cerea. Ultimele r!m!şi*e ale sistemului securit!*ii
colectie disp!ruser!. ra sfârşitul unei epoci. Erdinea în ierar;ia ecua*iei de
putere sta#ilit! la sfârşitul primului r!"#oi mondial între înin+!tori şi îninşi
se r!sturnase.
S-a afirmat7 în momentul reocup!rii cu trupe a Renaniei demilitari"ate7
c! 2 martie %&30 a fost un punct de cotitur! în istorie. S-a repetat de c!tre
istorici apoi c! atunci7 Aran*a a ratat oca"ia de a opri ermania şi de a
 împiedica ororile şi sacrificiile f!cute de omenire în cea de-a doua
confla+ra*ie mondial!.
Din punct de edere te;nic7 pe ;ârtie7 acest lucru a fost ade!rat4
france"ii posedau o mare armat! iar +ermanii înc! nu-şi puseser! la punct
maşina de r!"#oi. Din punct de edere psi;olo+ic situa*ia era e1act iners!.
Popoarele occidentale n-au putut da un r!spuns coerent la între#area4 ce
puteau face /rmata france"! ar fi putut s! înainte"e în ermania şi s!
o#*in! promisiuni de #un! purtare din partea +ermanilor7 iar apoi ar fi tre#uit
s! plece. Situa*ia ar fi r!mas ca înainte şi resentimentele +ermanilor ar fi
crescut7 ca şi dorin*a de reanş!. /. . P. alor sus*ine c! 8în realitate n-
aea nici un sens atacarea ermaniei pân! când aceasta nu era capa#il! s!
se opun!87 pân! când în*ele+erea de la 6ersailles nu era eliminat! şi
ermania reânarmat!. Numai o *ar! care îşi propune ictoria poate fi
amenin*at! cu înfrân+erea. $2F(2) Din aceast! perspecti! "iua de 2 martie
%&30 are o du#l! semnifica*ie. a a desc;is calea pentru un succes temporar
al ermaniei7 dar şi pentru eşecul ei final.
Pentru ?itler7 reocuparea Renaniei a desc;is drumul spre uropa
Central!7 atât din punct de edere militar cât mai ales psi;olo+ic. Edat! ce
demonstra*iile au acceptat aceast! maner! ca pe un fait accompli7 #a"a
strate+ic! a opo"i*iei fa*! de ?itler în uropa de est a disp!rut. 8Dac! pe 2
martie nu -a*i putut ap!ra pe oi8- l-a între#at ministrul român de e1terne7
Nicolae itulescu7 pe omolo+ul s!u france" 8cum o s! ne ap!ra*i pe noi în
fa*a a+resorului $3F,2(). R!spunsul a fost mai +reu de dat mai ales c!
marile democra*ii intraser! şi în frene"ia pacifismului.
Politica pacifist! pe care Aran*a o aplica a fost urmat! şi de /n+lia în
rela*iile cu ermania. în %&327 anul ce-a urmat remilitari"!rii Renaniei7 lordul
?alifa17 pe atunci preşedinte al Consiliului Priat7 a ilustrat demisia moral! a
democra*ilor i"itându-l pe ?itler în fort!rea*a lui de la Gerc;ter+aden. l a
elo+iat ermania na"ist! pe care a numit-o 8reduta european! împotria
#olşeismului8 şi a enumerat o serie de c;estiuni7 de care ermania era ital
interesat!7 la care 8s-ar putea a=un+e la modific!ri pe m!sura trecerii
timpului84 $2F%32) Dan"i+ul7 /ustria şi Ce;osloacia. Sin+ura o#iec*ie a lui
?alifa1 a fost metoda prin care s-ar re"ola aceste 8c;estiuni8.
43
 

3. SCURI/ CU /R</ L/ PICIER

Reocuparea "onei demilitari"ate Renane a marcat finalul ar;itecturii de
securitate conceput! dup! primul r!"#oi mondial. Instrumentul conceput a o
materiali"a - Societatea Na*iunilor - deşi7 formal e1ista7 ea practic nu mai
aea credi#ilitate şi nici for*!. Lumea şi în special uropa s-a întors la
sistemul de securitate în care important pentru fiecare stat era locul pe care-l
ocupa în ecua*ia de putere.
Aiecare stat sueran7 mare sau mic7 a tre#uit s! se #a"e"e din nou pe
for*a armat!7 diploma*ie şi alian*e pentru a-şi asi+ura propria securitate.
Prima mare cri"! a rela*iilor interna*ionale a fost proocat! de un conflict al
ideolo+iilor i"#ucnit în Spania - r!"#oiul ciil. în %&30 Spania deenise
repu#lic!. /le+erile din %&30 au adus la putere o coali*ie format! din radicali
socialişti şi comunişti. în iulie opo"i*ia fascist! şi conseratoare au declanşat
o reolt! armat!. a#erele au fost ap!rate în func*ie de natura re+imului cu
care se solidari"au4 Arontul Popular - Aran*a7 <area Gritanie7 Uniunea
Soietic!F conseratorii şi fasciştii de Italia7 ermania şi alte *!ri cu re+imuri
de dictatur!. $(F%&>-%&%) Italia şi ermania or acorda un spri=in masi
adep*ilor s!i7 pe când Arontul Popular7 datorit! acordului de non interen*ie
semnat de , de *!ri dar nerespectat de statele fasciste7 a primit a=utor doar
 în material de r!"#oi şi foarte pu*ini com#atan*i în raport cu trupele trimise de
+ermani şi italieni.
R!"#oiul ciil din Spania a fost o erita#il! cotitur! în rela*iile
interna*ionale. / distras aten*ia de la pro#lemele +rae determinate de
renaşterea puterii +ermane şi a pecetluit apropierea dintre ?itler şi <ussolini.
 / inau+urat7 pentru marile democra*ii occidentale7 un anumit tip de atitudine -
non interen*ia - care a nete"i calea puterilor fasciste în aplicarea politicilor
de e1pansiune teritorial!. R!"#oiul ciil din Spania a ad!u+at o nou! 8falie8
 între Rusia Soietic! şi Puterile Eccidentale. <oscoa +ândea c! politica
#ritanic! i-a permis lui ?itler s! se reânarme"e7 l-a a=utat indirect pe Aranco
s! înin+! în Spania şi7 ulterior7 a apro#a atacul lui ?itler împotria Uniunii
Soietice. /ceste suspiciuni or influen*a iitorul securit!*ii pe continent în
urm!torii ,-3 ani.
 9n iulie %&327 aponia transform! conflictul cu C;ina în r!"#oi desc;is.
Din nou c;ine"ii au f!cut apel la Societatea Na*iunilor7 îns!7 aceast! institu*ie
muri#und! a putut doar s! transfere apelul c!tre o Conferin*! a <arilor Puteri
care s-a desf!şurat la Gru1elles. /ceasta n-a putut s! fac! nimic pentru
C;ina7 datorit! contradic*iilor dintre marile puteri în "on! ca şi dier+en*ele de
opinie priind modul de solu*ionare a cri"elor. <area Gritanie care a încercat
s! fie în acelaşi timp şi o mare putere european! şi una mondial! a dorit s!
se implice. S.U./ erau neânarmate şi Rooseelt putea oferi doar certitudine
moral!. /cest lucru nu-l doreau Aran*a şi <area Gritanie pentru c! le-ar fi

44
 

le+at mâinile în ne+ocierile cu ?itler şi <ussolini şi le-ar fi #locat concesiile pe

care7 dealtfel7 le-au f!cut în %&3(-%&3&.
Luna noiem#rie %&32 a fost una crucial! pentru eolu*ia ulterioar! a
eenimentelor în uropa şi în lume. în dou! capitale mari ale lumii s-a
discutat ar;itectura +rani*elor şi perspectia de securitate în aii urm!tori.
$2F%3,-%33) La Gerlin7 ?itler şi principalii s!i cola#oratori discut!
8<emorandumul ?oss#ac;8 prin care se indicau oportunit!*ile7 c!ile şi
modalit!*ile prin care ermania putea o#*ine Le#ens#raum-ulH  şi s!
transforme *ara într-o putere dominant! în uropa. <omentele de cri"!
anticipate de documentul de"#!tut şi în care ermania ar fi putut intra în
r!"#oi cu succes nu s-au produs. olu*iile din sistemul de interese şi
contradic*ii european au contra"is prei"iunile lui ?oss#ac;. ?itler a folosit cu
a#ilitate alte momente de cri"! şi aran=amente politico-diplomatice pentru a-şi
atin+e *elurile.
La Londra7 primul ministru en+le" Neille C;am#erlain a +ândit şi el un
plan pentru a eita r!"#oiul şi a pacifica uropa. Deşi nu a cre"ut în
idealismul Societ!*ii Na*iunilor premisele de la care a plecat în sc;i*area
pro+ramului omului politic #ritanic erau la fel de nerealiste ca şi cele +ândite
la Gerlin. Neille C;am#erlain a pornit de la ideea c! puterile îninse - în
special ermania - aeau nemul*umiri =ustificate şi c! acestea tre#uiau s!-şi
+!seasc! re"olarea. 1istau şase milioane de +ermani în /ustria7 a c!ror
reunificare na*ional! era înc! inter"is! de tratatele de pace din %&%&7 trei
milioane de +ermani în Ce;osloacia7 ale c!ror dorin*e nu fuseser!
consultate niciodat!7 3>.>>> +ermani şi Dan"i+ul în Polonia care oiau
drepturi na*ionale. Primul ministru en+le" credea c! odat! satisf!cute aceste
nemul*umiri ale ermaniei7 ?itler nu a fi numai mul*umit ci şi recunosc!tor.
De aici s-a n!scut politica de conciliere promoat! de Londra şi Paris fa*! de
Gerlin în ceea ce prieşte cri"a austriac! şi mai ales Ce;osloac!.
8Re"olarea8 cri"ei austriece de c!tre ?itler a fost faori"at! şi de
atitudinea Italiei fasciste. <ussolini era preocupat de a-şi consolida influen*a
 în nordul /fricii şi de a o câşti+a în <editerana. în acest conte1t el declar! în
noiem#rie %&32 c! 8Italia a o#osit s! mai p!"easc! independen*a /ustriei8
$&F3%)7 ceea ce însemna pentru ?itler calea desc;is! pentru ane1area
 /ustriei. Cancelarul austriac Sc;usc;ni++ a încercat s! se opun! proiectului
na"ist şi s! or+ani"e"e un ple#iscit pentru a tranşa pro#lema independen*ei
sau ansc;luss-ului. ?itler a cerut telefonic7 prin miniştrii s!i cancelarului s!
anule"e desf!şurarea ple#iscitului. Disperat a cerut a=utor puterilor
occidentale care alt! dat! au prote=at independen*a /ustriei. / primit
r!spunsuri +laciale. Deşi acceptaser! su# presiunile +ermane anularea
ple#iscitului orin+7 prin telefon7 a cerut înlocuirea lui Sc;usc;ni++ cu
na"istul Scss In+uart. în noaptea de %%-%, martie armata +erman! a inadat
 /ustria. Pe %, martie din #alconul prim!riei din Lin"7 ?itler a anun*at
 încorporarea /ustriei la ermania. /nsc;luss-ul a fost ratificat de &2J din
*
 spa*iul ital
45
 

popula*ia celor dou! *!ri. $&F3%) Democra*iile s-au mul*umit doar s!

proteste"e.
Dup! re"olarea cri"ei 8austriece8 ?itler s-a întors c!tre Ce;osloacia.
 /cest stat ap!rut ca urmare a sistemului de tratate de la Paris în noul conte1t
de securitate era de"aanta=at în raport cu ermania de realit!*i +eo+rafice
dar şi politice. eo+rafice pentru c! dispunerea ei o separa de alia*ii care i-au
+arantat e1isten*a. ermania o separa de Aran*a7 iar Polonia şi România de
Rusia Soietic!. Dintre ecini doar România nu-i era ostil!. Politice pentru c!
Ce;osloacia deşi declarat stat na*ional era în fapt unul al na*ionalit!*ilor.
Dintre acestea +ermanii sude*i erau cei mai actii în a se alipi la ermania.
Pe %, septem#rie7 într-un iolent discurs pronun*at la Nurn#er+7 ?itler a
reendicat oficial sude*ii. / doua "i +ermanii din Sude*i s-au reoltat îns!
ordinea a fost resta#ilit! rapid. Premierul #ritanic a încercat s! dep!şeasc!
starea de cri"! prin dou! întâlniri cu ?itler. /cesta din urm! plusea"! şi cere
ocuparea imediat! a sude*ilor deoarece popula*ia este complet masacrat!.
Aapt neade!rat7 îns! ?itler a dorit s! sonde"e reac*ia militar! a puterilor
occidentale. R!"#oiul p!rea iminent. în ultimul moment7 C;am#erlain a
sperat or+ani"area unei conferin*e interna*ionale iar <ussolini l-a determinat
pe ?itler s! accepte.
Cei patru lideri s-au întâlnit la <unc;en pe ,& septem#rie şi au
8ne+ociat87 îns! termenii au fost cei dori*i de ?itler. La ora , noaptea
repre"entan*ii Ce;osloaciei au fost conoca*i de premierii #ritanic şi farnce"
şi li s-a comunicat c! 8era o sentin*! f!r! drept de apel şi f!r! o posi#ilitate
de modificare8. / doua "i Neille C;am#erlain s-a întâlnit cu ?itler din nou şi
i-a spus4 8 Sunt foarte mul*umit de re"ultatele o#*inute ieri8 $2F%'2) /poi7 dup!
o discu*ie confu"! despre de"armare a propus semnarea unei declara*ii
8care s! arate c! s-a conenit asupra dorin*ei de îm#un!t!*ire a rela*iilor
an+lo-+ermane7 ceea ce-ar fi în faoarea unei mai mari sta#ilit!*i europene8.
La Paris şi Londra s-a instaurat ilu"ia p!cii. Primii-miniştri france" şi
#ritanic au fost primi*i cu mare entu"iasm ca salatori ai p!cii. Aran*a şi
 /n+lia s-au discreditat în oc;ii alia*ilor est-europeni ca şi în oc;ii unor
politicieni realişti care au preconi"at c! aceast! pace a disp!rea în trei luni.
Conferin*a de la <unc;en a p!rut unor oameni politici un nou sistem de
securitate #a"at pe e+alitate şi încredere reciproc! a celor ' mari puteri care
dominau uropa. Dar pentru ?itler ane1area sude*ilor n-a fost decât o etap!
pentru cucerirea între+ii Ce;osloacii. /cesta a încura=at Polonia pentru a
 încorpora re+iunea ec;en. Pe , octom#rie %&3( colonelul GecB7 ministrul de
e1terne polone"7 în ciuda protestelor soietice şi france"e ocup! re+iunea
dorit!. La rândul s!u Un+aria o#*ine prin 8ar#itra=ul de la 6iena8 din ,
noiem#rie %&3( sudul Sloaciei populat de un+uri.
Loitura de +ra*ie care a pus cap!t definiti Ce;osloaciei a fost dat! în
% martie %&3&7 Preşedintele ce;osloac Geneş care se opunea secesiunii
Sloaciei a fost c;emat la Gerlin şi o#li+at s! 8accepte8 interen*ia +erman!

46
 

care a aut loc în aceeaşi "i. Ulterior *ara a fost transformat! în 8protectorat
al Goemiei şi <oraiei8 satelit al Ruc;-ului.
Distru+erea Ce;osloaciei n-a aut efecte +eopolitice ci mai mult
psi;olo+ice. N-a modificat raportul de putere în uropa. Dar din punct de
edere al principiilor sta#ilite la 6ersailles7 ocuparea şi de"mem#rarea
statului ce;osloac era un punct de cotitur! pentru c! demonstra c! ?itler nu
*intea transpunerea în practic! a principiului autodetermin!rii na*ionale ci
domina*ia continentului.
l a în+lo#at în Reic; popula*ii non+ermane înc!lcând principiul
autodetermin!rii7 în numele c!ruia îi fuseser! tolerate toate a#u"urile
unilaterale anterioare. Dup! ocuparea Ce;osloaciei şi reendicarea
Coridorului Polone"7 opinia pu#lic! occidental! nu mai era dispus! s!
tolere"e noi concesii. Din acel moment7 i"#ucnirea celui de-al doilea r!"#oi
mondial a deenit doar o c;estiune de timp. Noua ordine şi securitate
interna*ional! aea s! se pl!m!deasc! în focul celei de-a doua confla+ra*ii
mondiale.
GIGLIER/AI
Gr!tianu ;eor+;e I7 !ormule de or2aniare a păcii 6n istoria uni)ersală 7 curs
*inut la Aacultatea de Ailo"ofie şi litere a Uniersit!*ii Gucureşti7 %&'3-%&'2.
Iaco#escu <i;ai7 5omnia şi *ocietatea 8aiunilor/ 1919-19&9/  Gucureşti7
%&((.
Tissin+er ?enr7 iplomaia7 Gucureşti7 %&&(.
Duroselle7 .G.7 Histoire diplomatique de 19=9  nos Fours, Paris7 %&2(.
Gendiner lmer7  7 time 0or 7n2els/ Te Tra2icomic HistorG o0 ea2ue o0
8ations, Ne@ :orB7 %&2
Lenin 6.I.7 Apere complete, ed. a ,-a7 ol. '%7 Gucureşti7 %&0.
alor /..P.7 Eri+inile celui de-al doilea r!"#oi mondial7 Iaşi7 %&&&.
Duroselle .G.7 ?istoire diplomatiKue de %&%& a nos =ours. CinKuiVme Vdition7
Paris7 %&2%.
<il"a Pierre7 Gerstein Ser+e. Istoria secolului ../ *0rşitul umii Europene/
;19<<-191=>, ol.I7 Gucureşti7 %&&(.

47
 

CENE<I/ <ENDI/L 9N PRIE/D/ INRGLIC

Prima confla+ra*ie mondial! ca şi pacea care i-a urmat au pus în fa*a

popoarelor pro#leme dificile în ceea ce prieşte refacerea şi readaptarea
economiilor na*ionale la realit!*ile post#elice. uropa nu numai c! a pierdut
monopolul economic pe care l-a aut asupra între+ii lumi dar şi multele din
noile state ap!rute pe scena politic! s-au transformat din clien*i în concuren*i.
Sistemul de tratate de la 6ersailles a eliminat r!"#oiul din perspectia
opera*iunilor militare7 confrunt!rile în plan economic au continuat confirmând
parc! aser*iunea c! popoarele 8alear+! "adarnic dup! un ec;ili#ru care
niciodat! nu este a=uns8. $%F0)
Refacerea şi reconstruc*ia economiilor na*ionale în principalele state
europene au necesitat re"olarea mai multor pro#leme dintre care cele mai
importante erau cele referitoare la ale+erea modelului optim de de"oltare
economic! şi refacerea flu1urilor comercial-financiare intra şi e1traeuropene
din perioada ante#elic!.
%.R<EDL/R/ I RA/CR/ CENE<IC DUP PRI</ </R
CENAL/R/I <ENDI/L
Dup! terminarea r!"#oiului pentru toate statele an+a=ate în conflict7
pro#lema fundamental! a fost +!sirea solu*iilor optime pentru trecerea
economiilor la starea de pace. <ulte dintre acestea or suferi o seer! cri"!
a reconersiunii care a dura7 un timp mai lun+ sau mai scurt7 func*ie de
nielul de de"oltare economic! al fiec!rei *!ri în parte.
Refacerea post#elic!7 prefacerile adânci de restaurare pe #a"e moderne
a economiilor noilor state europene7 care tre#uiau s! le asi+ure demnitatea în
lume şi succesul în competi*ia pe pia*a mondial! cu *!rile industriali"ate din
centrul şi apusul continentului7 deeneau posi#ile numai prin promoarea
pro+resului te;nic7 prin sporirea inesti*iilor de capital7 prin accelerarea şi
diersificarea produc*iei de fa#ric! şi a între+ii economii7 prin creşterea
ponderii produsului social şi a enitului na*ional7 prin acordarea unei
importan*e mai mari factorilor auto;toni - mi=loace #!neşti7 for*! de munc! şi
de conducere - şi restrân+erea penetra*iei finan*ei str!ine7 prin sporirea
rolului interen*ionist al statului şi a contri#u*iei în!*!mântului7 ştiin*ei şi
culturii şi actiitatea economic!. Doar în acest mod se putea a=un+e la
administrarea şi alorificarea optim! a resurselor de materii prime şi de
ener+ie uman! şi material! în condi*iile în care întrea+a lume a intrat în cursa
de refacere şi de de"oltare economic!. $%F3&-'>)
Aaptul c! uropa a pierdut competi*ia economic! în fa*a 8Lumii Noi8- în
special S.U./ şi aponia - iar efortul de reec;ili#rare s-a produs în folosul
acestora din urm! a impus nu numai factorilor de deci"ie politic! şi
capitaliştilor din principalele *!ri europene ci şi elitei intelectuale din domeniul
48
 

economicului s! se aplece asupra studierii şi +!sirii unor noi modele

economice de de"oltare pentru *!rile lor.
eoreticienii7 dar şi analiştii economici au atras aten*ia înc! de la finele
confla+ra*iei $%&%() c! ia*a economic! a statelor se îndreapt! spre
or+ani"!ri unitare7 în*ele+ând prin aceasta formarea de carteluri7 trusturi7 etc.7
cea ce implica principiul solidarit!*ii între stat şi întreprinderea economic!
particular!. /ceast! solidaritate era cerut! de faptul c! lupta economic! nu
se mai desf!şura 8de la persoan! la persoan! ci de la or+ani"are la
ora+ani"are8 $,F3).
<odelul spre care s-au îndreptat principalele state europene a fost cel
american. /spira*ia spre americani"area economic! a uropei a fost7 în mare
parte7 le+itim! c!ci nic!ieri în lume nu s-a e1perimentat mai mult ca în SU/.
 în ceea ce prieşte restructurarea ra*ional! a actiit!*ilor de produc*ie7
sc;im# şi de consum7 +estionarea administrati ştiin*ific! a întreprinderii etc.
uropa aea neoie de m!rirea alorii utile a for*ei de munc! mai ales în
condi*iile unei accentuate cri"e a #ra*elor de munc! determinat! de pierderea
atâtor ie*i omeneşti în anii confla+ra*iei. Prin introducerea pe continentul
european a principiilor talerismului s-a re"olat aceast! pro#lem! deoarece
şi economiile europene au început s! ra*ionali"e"e raporturile dintre folosirea
optim! a utila=ului7 dii"area lucrului dup! criteriul eficien*ei optime7 şi
consumul de materii prime7 com#usti#il7 finan*e şi for*! de munc!. $3F%,)
Neoia de noi modele pentru economia european! era =ustificat! de <a1
Oe#er prin necesitatea or+ani"!rii ra*ionale a muncii şi resta#ili"!rii
actiit!*ilor economice $' F %3-%). în România o serie de mari spirite ale
timpului cereau remodelarea şi re+ândirea economiei. Nicolae Ior+a or#ea
la începutul deceniului patru de adaptarea 8ritmului american în uropa8
$F%&') iar <i;ail <anoilescu cerea în Parlamentul României m!suri pentru
or+ani"area muncii7 care7 ineita#il conducea la ordonarea societ!*ii $%F'3).
 9n confruntarea de modele şi doctrine în plan teoretic la diferite
Con+rese şi reuniuni ale specialiştilor dar şi în plan aplicati cea mai mare
şans! a aut-o li#eralismul care a dominat nestin+;erit în economie toat!
epoca modern!7 deşi +raele consecin*e ale r!"#oiului i-au desc;is
perspectie sum#re dar pe care le-a dep!şit dup! +raa cri"! economic! din
anii %&,&-%&33.
<odelul li#eral a repre"entat ectorul principal al +ândirii economice7 în
confruntarea cu alte doctrine şi modele economice c;iar dac! dup!
6ersailles el a tre#uit s!-şi adau+e la paradi+mele de #a"! unele
particularit!*i cum au fost sporirea intere*ionismului etatist în economie7
su#linierea scopului de utilitate pu#lic!7 or+ani"area produc*iei industriale7
compunerea principiului indiidualismului în folosul statului şi al colectiit!*ii7
sta#ilirea unui re+im de circula*ie şi de distri#u*ie apropiat de idealul de
dreptate. Prin acestea li#eralismul s-a re+enerat şi s-a transformat în
neoli#eralism. <odelul se deplasea"! de la clasic la neoclasic în or+ani"area

49
 

economiei7 de la fa"a atotputerniciei întreprin"!torului particular la aceea a

implic!rii statului. $0F(0)
Neoli#eralismul7 deci7 a reprimit #a+a=ul teoretic al li#eralismului7
renun*ând la te"ele circumstan*iale dep!şite şi a men*inut tot ceea ce era
peren. /cest model7 în noile realit!*i aparente în primii ani post#elici7 era mai
apropiat de cerin*ele economiei moderne şi dinamice7 şi a doedit c!
ridicarea presti+iului material şi spiritual al uropei nu putea aea loc decât
prin alorificarea ma1im! a #o+!*iilor naturale şi a resurselor umane.
Interen*ia statului în economic a fost dictat! de noile practici din rela*iile
economice mondiale - protec*ionismul în primul rând7 dar şi de atenuarea
ar#itrariului pie*ei7 de corel!rile fiscalit!*ii cu infla*ia7 etc. Aormele concrete de
interen*ie a statului în economie au diferit de la un stat la altul7 în raport de
condi*iile şi tradi*iile social-economice din fiecare *ar!.
<odelul de economie diri=at! a fost inspirat de ideolo+iile totalitare de
stân+a - #olşeismul - şi de dreapta - fascismul şi na"ismul -. No*iunea şi
sensurile economiei diri=ate7 ca nou model economic s-au impus în st prin
consolidarea statului soietic şi în est în condi*iile apari*iei şi declar!rii cri"ei
economice mondiale. $%F0')
Penetra*ia modelului planific!rii7 influen*at!7 în parte7 de efectele aplic!rii
lui în URSS şi de eficien*a şi rapiditatea cu care fascismul a ac*ionat în timpul
cri"ei economice $%&,&-%&33)7 a determina acumularea de ar+umente pro şi
contra pentru o disput! între adep*ii economiei de pia*! şi cei ai economiei
planificate.
Printre alte modele care au circulat în teoria şi practica economic!
european!7 a fost corporatismul. /cesta preconi"a asocierea muncitorilor în
corpora*ii în opo"i*ie cu sindicatele şi conducerea economiei prin metode
diri=iste. Corporatismul7 deşi teoretic a fost studiat şi în alte *!ri decât cea în
care a ap!rut- Italia7 n-a aut o coeren*! suficient! pentru a constitui calea
ideolo+ic! intermediar! între li#eralism şi etatism. $3F%2)
Din punct de edere al eolu*iei principalelor economii în primii ani dup!
 înc;eierea primei confla+ra*ii mondiale de"oltarea a fost ine+al! şi cu efecte
diferite de la o *ar! la alta. Doad! c!7 în anul %&,7 fa*! de %&%37 luat ca
niel ante#elic7 indicele produc*iei a fost de %,%70 la +lo#al7 de %>37 în
uropa şi de %'(7o în S.U./. $%F2'). Succesul economiei americane s-a
datorat 8a#unden*ei capitalurilor87 creşterii puterii de cump!rare şi procesului
de concentrare a produc*iei şi capitalurilor su# raportul pro+resului te;nic şi
ştiin*ific. /#unden*a capitalurilor americane a facilitat plasamentul dolarilor în
afara *!rii7 #anc;erii americani dorind s! dein! şi #anc;erii lumii. dificator
este creşterea de la 2 miliarde de dolari plasa*i în str!in!tate în %&%& la %2
miliarde în anul %&,&. în afar! de #eneficiile pe care le-au adus aceste
capitaluri americanilor7 ele le-au permis acestora s! controle"e sursele de
materii prime indispensa#ile *!rii4 petrol7 cauciuc7 cupru7 nitra*i. în <e1ic7 de
e1emplu7 =um!tate din întreprinderile economice apar*ineau7 în acest timp7
americanilor. $2F%3,)
50
 

conomia S.U./ a intrat în fa"a 8capitalismului #un!st!rii8. oate

sectoarele economiei cunosc o de"oltare important!. Cea mai dinamic! a
fost industria automo#ilului. De la '>>> de e;icule care se produceau în
%&>>7 ea a=un+e la %.>>.>>> în %&,% şi la peste '.(>>.>>> în %&,&. Industria
construc*iilor s-a dinami"at în perioada prosperit!*ii şi a apari*iei #locurilor
8"+ârie nori8.
 /utomo#ilele7 industria electronic! şi aia*ia au stimulat de"oltarea
noilor surse de ener+ie7 electricitatea şi petrolul. Produc*ia de petrol creşte de
la 33 milioane tone în %&%3 la %3( milioane tone în %&,&.
conomia statelor europene cunoaşte o perioad! de prosperitate îns!
spri=init! pe o funda*ie nepermanent! şi precar! care s-a pr!#uşit #rusc.
$%F23) a n-a putut s! *in! pasul cu economia american! şi pentru c! o mare
parte a produc*iei a fost orientat! spre reconstruc*ia a tot ceea ce r!"#oiul a
distrus sau ruinat. /ansul economiei europene luat! ca între+ a fost întâr"iat
cu opt ani7 aceasta însemnând c! olumul produc*iei din %&,& a totali"at
ceea ce s-ar fi reali"at în %&,% dac! n-ar fi fost r!"#oiul şi dac! ritmul de
creştere anterioare anului %&%' s-ar fi men*inut.
Luate îns! separat7 unele state de pe continent au fost mult mai seer
afectate7 ceea ce-a determinat ca îns!şi opera de refacere şi de de"oltare
s! difere prin re"ultate. în <area Gritanie7 de e1emplu7 dificult!*ile economice
s-au prelun+it aproape un deceniu. /ici7 cerin*ele de r!"#oi au impus
accentuarea interen*ionismului de stat ilustrat prin prote=area7 prin m!suri
amale7 unor industrii şi pentru control deplin asupra c!ilor ferate şi asupra
sectorului minier. Dup! r!"#oi7 pân! la apari*ia cri"ei mondiale7 economia
en+le"!7 trecut! în re+im de pace7 a aut de înfruntat mari dificult!*i în
folosirea #ra*elor de munc! demo#ili"ate7 resta#ilirea pro+resului în produc*ia
de c!r#une şi metalur+ie. Urmarea7 produc*ia de c!r#une a sc!"ut de la ,'>
milioane tone în %&,>-%&,' la ,,2. milioane tone în etapa %&,-%&,&.
Produc*ia în metalur+ie a sc!"ut de la &7, milioane tone la 073 milioane la
font! şi de la &72 la 27' milioane tone la o*el pentru aceeaşi perioad!. Din
aceast! pricin! aloarea e1portului #ritanic a repre"entat doar 32J în anul
%&,& din nielul anului %&%3. Ponderea de %'J pe care o aea /n+lia în
comer*ul mondial în %&,( era su# nielul ante#elic cu dou! procente. $&F3>)
La rândul ei7 Aran*a7 dominat! de ideea c!7 dup! marea reolu*ie din
%2(&7 destinul uropei era le+at de destinul ei7 a ar!tat interes pentru
de"oltarea economic!. Cri"a de readaptare la economia de pace a fost
dep!şit! pân! în anul %&,'. Dup! aceast! dat! unele ramuri - metalur+ia7
construc*ia de maşini7 industria de maşini7 aeronautica etc. - au cunoscut
creşteri semnificatie. Produc*ia de c!r#une a crescut de la 3'. milioane tone
 în anii %&,>-%&,' la , milioane în perioada %&,-%&,&7 cea de o*el pentru
pentru aceeaşi perioad!7 de la %7( la &7' milioane tone.
Pentru ermania7 primii ani de dup! confla+ra*ie au fost deose#it de
dificili. Redresarea financiar! din %&,' şi 8+;iftuirea8 cu capitaluri str!ine a
economiei +ermane $& F %>) au determinat creşteri importante în sectoare ale
51
 

economiei +ermane. în interalul %&,-%&,&7 ermania a produs mai mult

c!r#une şi o*el decât Aran*a şi /n+lia la un loc. Alota comercial! a urcat rapid
pe locul patru în lume.
!rile mi=locii şi mici din uropa au cunoscut eolu*ii diferite din punct de
edere economic. Gel+ia7 Elanda7 Danemarca7 Nore+ia7 au cunoscut un
#oom economic iar în alte perioade mai dificile fiind necesar! interen*ia Li+ii
Na*iunilor pentru a se redresa 7 cum a fost ca"ul în /ustria şi Un+aria. în
România politica li#eral! 8prin noi înşine87 a condus la o creştere economic!
eident! şi la apari*ia de mari unit!*i industriale4 I./.R. - GraşoF <ala1a -
GucureştiF U"inele Copşa <ic! şi Cu+ir etc.
De"oltarea economic! a lumii în primul deceniu post#elic a fost #rusc
stopat! de cri"a economic! declanşat! de marele cra; financiar de pe Oall
Street.
,. CRIM/ I DPRSIUN/ CENE<IC DIN %&,&-%&33
 /l doilea deceniu inter#elic a început cu o puternic! cri"!7 care a aut un
impact şi consecin*e nemaiîntâlnite pân! atunci în economia mondial!. /şa
numitele cicluri de aânt şi de declin erau cunoscute înc! din secolul al-XX-
lea. La începutul anilor \,>7 un economist rus7 N.D. Tondratie7 ulterior una
din ictimele epur!rilor staliniste7 a descoperit un model de de"oltare
economic! începând de la sfârşitul secolului al X6III-lea printr-o serie de
8aluri lun+i8. Prin teoria sa7 el a preci"at c! 8alul lun+8 al economiei
mondiale7 tre#uia s! a=un+! în punctul cel mai de =os la sfârşitul primului
deceniu inter#elic. $%>F%>&)
Cri"a din %&,&-%&33 a proocat un ade!rat şoc psi;olo+ic.
Nedumerirea şi pesimismul au pus st!pânire c;iar pe cele mai limpe"i şi mai
optimiste cu+et!ri. Credin*a într-un pro+res nesfârşit7 socotit! odinioar!
intan+i#il! şi indiscuta#il!7 scria RenV uVnon în anul %&3% - nu mai era
admis! unanim. Unii au început s! întread!7 a+ sau nu7 confu" sau nu7 c!
ciili"a*ia occidental!7 în loc s!-şi continue neântrerupt de"oltarea 7 risca s!
a=un+! la un punct mort7 îns!şi #a"ele ordinii economice şi sociale fiind
amenin*ate. oate componentele fundamentale ale li#eralismului -
indiidualismului7 li#era ini*iati!7 determinarea pre*urilor prin =ocul
concuren*ei - au intrat în derut!. $%F%>0)
Cau"ele cri"ei au fost multiple şi ariate ca surse. De"#aterea teoretic!
asupra cau"elor şi interpret!rilor celei mai mari cri"e a capitalismului modern
 înc! nu s-a înc;eiat. Cel mai adesea7 cri"a a fost e1plicat! prin dislocarea
comer*ului mondial şi a economiilor na*ionale în timpul primei confla+ra*ii
mondiale. /l*i specialişti au e1plicat cri"a printr-un accident de parcurs al
li#eralismului sau prin e1cesul de ra*ionali"are economic!7 îndeose#i în
S.U./ şi ermania7 unde ma1imumul de or+ani"are a produc*iei şi a muncii a
fost înso*it de ma1imumul de şoma=. Pierre <il"a şi Ser+e Gerstein consider!
c! trei factori desta#ili"atori au fost în principal inoa*i de apari*ia cri"ei4 un
52
 

consum înfrânat de permanen*a comportamentului de austeritate şi

economisire7 moşteniri ale unei ciili"a*ii rurale ce priea cu suspiciune şi
c;iar reolt!tor facilit!*ile de satisfac*ii materiale oferite de produc*ia
industrial! de mas!Fefortul de inesti*ii din anii [,> a fost înso*it de riscuri şi
de"ec;ili#re ca şi derapa=e financiareF a#u"ul de credite de consum şi de
specula*ii #ursiere care s-a practicat în S.U./ în anii primului deceniu
inter#elic.
Cri"a s-a manifestat în principal prin sc!derea dramatic! a pre*urilor
care la rândul lor au antrenat o puternic! contrac*ie a alorii produc*iei7
creştere #rusc! a şoma=ului şi a falimentelor comerciale şi industriale. Cu
e1cep*ia URSS7 lumea întrea+! a fost atins!7 şi doi ani de cri"!7 cu atât mai
uşor cu cât nu re+!sise dup! un deceniu de la sfârşitul confla+ra*iei7 un
ec;ili#ru economic satisf!c!tor. în aceast! lume neref!cut! dup! r!"#oi7 cele
trei puncte sla#e ce caracteri"au prosperitatea anilor [,> au fost pretutindeni
pre"ente4 cri"a a+ricol! de supraproduc*ie înso*it! de sc!derea pre*urilor şi a
eniturilor *!r!nimiiF cri"a de suprainesti*ii speculatie în sectoarele pilot ale
economiei şi cri"a financiar!. $2F,3,)
Cri"a a atins ini*ial economiile +ermanice mai fra+ile dar mai ales mai
ales mai dependente de creditul american. în prim!ara anului %&,%7
falimentul #!ncii Tredit /nstalt din 6iena a antrenat pr!#uşirea între+ului
sistem #ancar austriac. Prin ricoşeu7 #!ncile +ermane7 foarte implicate în
economia austriac!7 au intrat în rândul lor în cri"!. Cancelarul +erman
Grunin+ a decretat înc;iderea tuturor #!ncilor şi i"olarea m!rcii de lumea
e1terioar!. Dar ermania în cri"! a cuceri sistemul #ancar en+le". Edat! cu
Londra principalul releu financiar între S.U./ şi restul lumii a fost atins.
Speran*ele asupra lirei au o#li+at +uernul #ritanic s! a#andone"e old
1c;an+e Standard   în septem#rie %&3%. /ceast! deci"ie a afecta +ra
∗

Ganca Aran*ei şi a aponiei care de*ineau depo"ite de lire în calitate de

moned! de sc;im#. *!rile su#de"oltate şi în curs de industriali"are au fost
cele mai loite7 deoarece economia lor depindea de comer*ul cu produse
a+ricole şi materii prime. în cinci ani7 din %&,& şi pân! în %&337 depresiunea a
distrus cei trei piloni ai economiei mondiale4 produc*iaF circula*ia
interna*ional! de m!rfuri şi capitalF sistemul monetar interna*ional.
oate statele7 datorit! profun"imii şi amplorii pe care a aut-o cri"a7 au
c!utat solu*ii pentru relansarea economic! şi dep!şirea dificult!*ilor sociale.
 /u fost aplicate7 e1perimental7 mai multe solu*ii îns! dou! s-au particulari"at
 în mod deose#it. Defla*ia a fost solu*ia practicat! în ermania şi Aran*a.
 /cesta aea ca pâr+;ie principal! men*inerea ec;ili#rului #u+etar prin
reducerea c;eltuielilor pu#lice şi sta#ilirea #alan*ei comerciale printr-o
sc!dere a pre*urilor de reenire faora#il! e1portului7 îns! o#*inut! printr-o
sc!dere drastic! a salariilor. 1perimentul a fost aplicat în pân! în %&3 când
a eşuat. fectele n-au fost cele dorite deoarece indicele e1portului produselor
industriale a co#orât dramatic. în ermania7 de e1emplu7 ma1imumul de
  
 conerti#ilitatea lirei în aur 
53
 

ra*ionali"are a fost înso*it7 aşa cum s-a mai spus7 de ma1imum de şoma=.
Defla*ia acolo unde a fost aplicat! nu numai c! nu a reuşit s! produc! efecte
po"itie ci a adâncit depresiunea economic! de=a +enerat! de insuficien*a
monedei şi a creditului.
 /cceptarea deficitului #u+etar - infla*ia - a fost cea de-a doua cale
preconi"at! şi care a condus în cele din urm! şi la scoaterea economiei
mondiale din cri"!. /ceast! solu*ie a ap!rut pe terenul unor ample dispute
teoretice în +enera*ia specialiştilor deceniului al patrulea care l-a aut în
fruntea sa7 indiscuta#il pe economistul şi +ânditorul .<. Tenes. $0F'&)
Laturile esen*iale ale modelului Tenesist au fost temeinic studiate aşa
 încât o a#ordare sintetic! este le+itim!. 6om re*ine aici doar esen*a
demonstra*iilor sale şi aceasta pentru c! s-au produs când eşecul proocat
de marea depresiune a determinat o reolu*ionare a concep*iilor priind
politica economic!7 cele mai importante e1presii ale acesteia fiind na*ional-
socialismul +erman al lui ?itler şi Ne@ Deal-ul lui Rooseelt.
<ai întâi7 anali"ând produc*ia într-o alt! manier!7 Tenes a conc;is
sta#ilirea ec;ili#rului economic şi utili"area deplin! a for*ei de munc!7 era
imperioas! interen*ia statului. /ceeaşi anali"! s-a în+!duit s! cunoasc!
mecanismul de func*ionare a produc*iei materiale7 oferind puterii centrale un
 îndreptar le+itim de interen*ie într-o ia*! economic! într-o continu!
sc;im#are7 f!r! de care nu puteau aea loc urm!ri faora#ile pe toate
planurile.
sen*a politicii economice diri=iste preconi"ate de .<. Tenes a constat
 în luarea şi aplicarea unor m!suri de control menite a determina o
concordan*! între înclina*ia spre consum şi im#oldul la inesti*ii7 pentru a
statornici un olum +lo#al de produc*ie cât mai apropiat de nielul
corespun"!tor ocup!rii depline a for*ei de munc!.
Peste teorii şi principii multe state au apelat la modelul Benesist ca la
sin+ura alternati! care ar putea eita cutremurele sociale şi înlocuirea
inte+ral! a li#eralismului cu o economie su# re+im politic autoritar. radul7
formele şi denumirea diri=ismului7 ca e1presii ale intere*ionismului etatist7 au
diferit de la un stat la altul în raport de conte1t istoric7 de stadiul de de"oltare
şi de puterea de în*ele+ere a conceptului. $%F%33)
 9n ermania7 implicarea statului în economie s-a f!cut în numele
na*ional-socialismului e1primând diri=ismul de natur! totalitar!7 mai ales în
timpul lui /.?itler7 ridicat pân! la a#erante metode de e1terminare a unor
cate+orii de cet!*eni dup! criterii etnice7 rasiale.
 9n Italia7 interen*ionismul etatist s-a manifestat în arianta diri=ismului
corporati cu +rae înc!lc!ri ale democra*iei. <odelul totalitar al diri=ismului a
fost autoritar în ermania7 România7 Un+aria şi corporatist în Italia.
 9n URSS7 interen*ia statului în economie s-a #a"at pe mecanismul
planific!rii economice. /ici planificarea a fost dus! pân! la e1trem prin
 înlocuirea mecanismelor normale de pia*! şi pre*urile aria#ile cu un set
ar#itrar de pre*uri.
54
 

 în statele cu tradi*ii democratice7 încerc!rile e1treme de control politic în

economie nu au dat re"ultate7 întrucât au continuat s! practice7 c;iar în
condi*iile aplic!rii modelului diri=ist7 o politic! deriat! din constitu*ionalismul
li#eral. în plus7 dac! noua orientare a cerut statului s! diri=e"e economia7 nu a
pretins câtuşi de pu*in s! su#stituie re+imul capitalist cu unul de sociali"are
tip mar1ist sau cu unul totalitar.
1presia cea mai elocent! a diri=ismului li#eral a fost Ne@-Deal-ul
american lansat de preşedintele Ar. D. Rooseelt. în discursul pronun*at de
acesta la Conen*ia democrat! de la C;ica+o7 pe , iulie %&3,7 lansând ieea
Ne@-Deal-ului afirma4 86! c;em7 şi m! an+a=e" eu însumi7 s! reali"!m o
nou! împ!r*ire a c!r*ilor pentru poporul american. Ca to*i cei de fa*! s! fim
noi înşine profe*ii unei noi ordini7 a competen*ei şi cura=ului. ste mai mult
decât o campanie politic!7 este o c;emare su# arme8. $2F,3&)
 9n concep*ia preşedintelui american fenomenele de cri"! nu puteau fi
 înl!turate decât prin stoparea sc!derii pre*urilor şi creşterea profiturilor. E
prim! m!sur! a fost luat! la %& aprilie %&33 când şi S.U./ a#andonea"!
etalonul aur7 conerti#ilitatea dolarului în aur este suspendat!7 şi a
dealori"at dolarul cu pân! la >J. /lte m!suri cuprinse în Ne@-Deal4
controlul pre*urilor7 al creditului7 al puterii de cump!rare7 remoneti"area
par*ial! a capitalului. otodat!7 statul a concentrat uriaşe fonduri pe calea
 împrumuturilor #ancare în ederea su#en*ion!rii industriei şi finan*area de
lucr!ri pu#lice7 pentru redresarea şoma=ului. Pro+ramul lui Rooseelt a fost
apreciat drept 8unul din proiectele cele mai reolu*ionare şi cele mai
importante în ederea controlului industriei ce-a fost reodat! ela#orat în
Statele Unite8. $%F%')
Re*inem aici7 în conclu"ie7 c!7 pe po"i*ie de plac! turnant!7 cri"a din
%&,&-%&33 a orientat societatea spre alte alte modele economice decât cel
li#eral7 c! dup! p!rerea multor specialişti7 cri"a economic! a fost de
con=unctur! în apusul uropei7 acolo unde societatea a înre+istrat pro+rese
eidente7 şi de repercursiune în estul şi sud-estul uropei7 "one în care
procesul respecti s-a aflat pe alte coordonate. Prin aceasta s-a produs o
muta*ie decisi! în istoria omenirii. Dac! omenirea a sc!pat pân! ast!"i de
repetarea cri"ei de tip %&,&-%&337 meritul reine7 f!r! îndoial! func*iei noi pe
care statul o îndeplineşte7 responsa#il principal al #unului mers al maşinii
economice. $3F%0)
Pe de alt! parte tre#uie su#liniat c! urm!rile politice ale cri"ei din %&,&-
%&33 au fost mai puternice şi mai nefaste pentru omenire decât consecin*ele
ei economice. Impactul cri"ei cu politica a fost deose#it de dur în Eccident şi
uropa central!. în ermania ea a dus la dictatura na"ist!7 în Aran*a şi
 /n+lia a dus la de"a+re+area e1ecutiului şi insta#ilitate ministerial! $Paris)
şi la un reflu1 electoral în faoarea conseratorilor $Londra). emerile politice
au împiedicat cooperarea economic!7 esen*ial! în redresarea şi restaurarea
 încrederii. Preocup!rile pentru îndep!rtarea dificult!*ilor materiale şi
financiare au distras aten*ia oamenilor de stat de la pericolele politice
55
 

iminente - rei"ionismul şi reanşardismul - şi au i"olat na*iunile7 pre=udiciind

speran*a de securitate.
Perioada %&,&-%&33 repre"int!7 pentru omenire7 eşecul tentatiei şi al
efortului de a resta#ili componentele esen*iale ale doctrinei li#erale în
economie. Cri"a a reâniat dificult!*ile ap!rute dup! 6ersailles7 determinând
domolirea alului de idealism Oilsonian de fraternitate uman! înederând c!
resortul moral al colectiit!*ii a fost prea sla# pentru a re"ista adersarilor şi
perspectiei plum#urii care ap!rea la ori"ont.

3. CENE<I/ 9N PRIE/D/ PR<RE/R CLI D-/ DEU/

</R CENAL/R/I <ENDI/L
Solu*ionarea marii cri"e n-a dus cu sine şi resta#ilirea factorilor care au
contri#uit7 anterior declanş!rii ei7 la e1tinderea cooper!rii interna*ionale şi la o
conlucrare normal! a economiilor na*ionale. 6a fi de acum înainte imposi#il
de împiedicat creşterea protec*ionismului şi disolu*ia sistemului cooper!rii
interna*ionale7 fiecare stat în*ele+ând s! duc! numai politica propriilor
interese.
 în opinia istoricilor Pierre <il"a şi Ser+e Gerstein dou! +rupe de *!ri se opun7
 în plan economic7 din ce în ce mai f!*iş4
- 8*!rile #o+ate8 - S.U./7 <area Gritanie7 Aran*a7 care de*in (>J din
stocurile mondiale de aur şi controlul pie*elor priile+iate mai ales marile
imperii colonialeF
- 8*!rile s!race8 - Italia7 aponia7 ermania7 +reu îndatorate7 lipsite de
stocuri de aur dar mai ales f!r! posesiuni coloniale7 se aflau în situa*ia
folosirii propriilor resurse care au fost insuficiente pentru a com#ate
depresiunea şi a se relansa economic. $2F,3)
De partea 8*!rilor #o+ate8 S.U./7 care prote=a asta lor pia*! intern! şi-a
 înmul*it acordurile cu statele continentului american ale c!ror monede au
urmat în %&3'7 politica de dealori"are a dolarului. <area Gritanie s-a aflat în
fruntea unei "one a lirei sterline constituit! din *!rile care au decis s!-şi
alinie"e cursul monedei cu cel al dei"elor #ritanice $Common@ealt;7 *!rile
i#erice şi scandinae). <area Gritanie prin acordul de la Etta@a7 din %&3,7 a
instituit un sistem de ta1e amale preferen*iale între centrul şi periferia
imperiului s!u. Aran*a7 la rândul ei7 a luat7 în %&37 ini*iatia form!rii unui
8#loc al aurului8 cu *!rile ce refu"aser! s!-şi dealori"e"e moneda. şecul în
politica defla*ionist! a determinat Aran*a s! se replie"e c!tre imperiul s!u
colonial în care a constitui o "on! a francului sudat! prin le+!turi comerciale
şi financiare.
 9n ceea ce prieşte 8*!rile s!race87 acestea au fost supuse unor
puternice tensiuni care au dus la modele diri=iste autoritare şi totalitar-
corporatiste. Solu*ia autar;ic! re"ultat! dintr-un diri=ism e1acer#at7 un
protec*ionism şi un control al sc;im#urilor f!r! fisuri n-a fost suficient! pentru
56
 

a dep!şi cri"a. a a cerut o #a"! teritorial! l!r+it! care7 în opinia dictatorilor

din aceste *!ri7 nu se putea a#*ine decât prin r!"#oi. /ceste *!ri au pus şi ele7
 în %&3(7 #a"a unei "one a m!rcii în uropa care între*inea rela*ii priile+iate
cu aponia care aea şi ea un o#iecti e1pansionist la fel de precis ca Italia şi
ermania.
Cum7 pe de alt! parte7 Uniunea Soietic! n-a reuşit s! rup! i"olarea
economic! în care s-a "#!tut dup! prima mare confla+ra*ie mondial!7 lumea
s-a aflat la sfârşitul anilor [3> se +!sea compartimentat! în "one monetare şi
comerciale care au deenit în scurt timp #locuri riale ce se or confrunta
peste foarte pu*in timp.
Redimensionarea economiilor na*ionale de la starea de pace la starea
de r!"#oi a fost la fel de +rea şi costisitoare ca şi reconersia economiilor de
r!"#oi. Aa*! de primul deceniu inter#elic7 când 0' de state au c;eltuit pentru
 înnarmare '>> milioane de dolari7 în urm!torii %> ani s-a f!cut saltul la
imensa sum! de %,7 miliarde7 din care 27 miliarde c;eltuite de marile
puteri. Din %&3(7 Reic;-ul +erman s-a instalat în fruntea cursei pentru
 înnarmare cu un ritm de peste %0 ori mai mare decât în %&3,. a a fost
 întrecut! doar de Uniunea Soietic! a c!rei dinamic! raportat! la acelaşi an
a fost de aproape ,> de ori mai mare. $%%F3&)
<unca producti! a fost returnat! de la scopurile consumului la cel de
r!"#oi f!cându-se o mare risip! de materiale şi ener+ie. Pentru între*inerea
unui militar aflat în lupt! era necesar s! munceasc! % muncitori în spatele
frontului. într-un cruciş!tor era încorporat! munca a %(.>>> de oameni pe
timp de un an7 iar într-un distru+!tor efortul a peste '>.>> de oameni. într-o
alt! ariant! de calcul o "i de r!"#oi în %&3& a costat tot atât cât #u+etul
României pe între+ul an financiar. $%%F3>>-30%)
Priind +lo#al şi în compara*ie re"ultatele7 fi"ionomia economic! a
planetei ar!ta în prea=ma celei de-a doua confla+ra*ii mondiale profund
sc;im#at! fa*! de %&%3. S.U./7 prima putere industrial! asi+urau o treime din
produc*ia total!. Urmau 7 în ordine URSS cu %&J fa*! de 0J cât era
ponderea Rusiei înainte de primul r!"#oi mondialF ermania cu %%JF <area
Gritanie cu &J. $%F,%%)
Sentimentul pierderii de c!tre uropa a întâiet!*ii în ia*a economic! a
lumii7 e1primat! dup! terminarea primei confla+ra*ii mondiale7 s-a doedit a fi
eridic. Statistica arat! c!7 în prea=ma celei de-a doua confla+ra*ii mondiale7
uropa de*inea ''J din produc*ia industrial! mondial! fa*! de %0J cât aea
 în anul %&%3. în a+ricultur! produc*ia a crescut în uropa cu ,>-3>J în
compara*ie cu nielul ante#elic7 iar în S.U./ cu 3>-3(J. în planul comer*ului
e1terior mondial 8#!trânul continent8 mai aea ca pondere doar '2J fa*! de
0'J în anul %&%3. $%F,%3)
Situa*ia nu doar +lo#al!7 ci şi la nielul statelor indic! diferen*ele de
de"oltare economic!. 6om re*ine numai câtea e1emple. Dup! ieşirea din
impas7 economia american! a atins în %&3( nielul din %&,&. Politica marilor
inesti*ii pu#lice practicat! din %&33 a ameliorat infrastructura *!rii şi a condus
57
 

 în cele din urm! şi la creşterea productiit!*ii cu ,,J în cei "ece ani. 6enitul
na*ional a crescut de la ',7J la 2,7(J deşi nu a mai atins nielul anului
%&,& când a fost de (270J. $2F,>)
conomia =apone"! a cunoscut o redresare şi apoi o creştere rapid!
dup! adaptarea unei politici infla*ioniste care a dus la de"oltare industrial! şi
la faori"area e1porturilor. Redresarea a fost spectaculoas! în domeniul
industrial. Comen"ile militare au impulsionat industria c;imic!7 metalur+ic! şi
a construc*iilor de maşini7 aeronautica şi industria naal!. Statistic aceasta a
crescut în %&32 cu %23J fa*! de anul %&,&. Num!rul muncitorilor a crescut7
p!strând aceleaşi repere7 de la %7( milioane de oameni la peste trei milioane.
$2F3()
 9n uropa economia <arii Gritanii a luat aânt pân! în %&327 când
produc*ia a repre"entat %,37&J fa*! de %&,&. Dup! un scurt declin ea s-a
redresat în conte1tul an+a=!rii în confla+ra*ie. Pericolul pe care l-a perceput
Aran*a dinspre militarismul +erman a f!cut ca sensurile economiei s! fie
 îndreptate spre produc*ia de r!"#oi f!r! ca aceasta s! poat! dep!şi cu
ade!rat declinul cri"ei. în %&3&7 nielul economiei france"e nu atinsese înc!
nielul din %&,&. /ceast! stare economic! s-a manifestat printr-o insuficien*!
a inesti*iilor7 care au antrenat înec;irea te;nolo+ic! şi a frânat capacitatea
de produc*ie. Aenomenul a fost mai accentuat în u"inele de armament şi
te;nic! militar!. La momentul declanş!rii celei de-a doua confla+ra*ii
mondiale Aran*a nu era economic pre+!tit! pentru r!"#oi. /cest lucru a
determina şi capitularea ei deose#it de rapid! în fa*a maşinii de r!"#oi
+ermane.
 9n ermania7 militari"area economiei pentru a putea duce un r!"#oi
ful+er $8#lit"Brie+8) a impus un ansam#lu de m!suri care s! fac! posi#il
 îndeplinirea o#iectielor de politic! e1tern!. S-au luat m!suri pentru creşterea
produc*iei a+ricole şi industriale şi limitarea importurilor. Pro+resele industriei
c;imice au permis fa#ricarea produselor de înlocuire pentru #en"in!7
cauciuc7 fi#re din #um#ac $8ersat"-uri8). /ceste m!suri au fost du#late de o
uriaş! mo#ili"are a for*ei de munc! prin intermediul corporatismului. Din
%&37 prestarea unei munci a fost o#li+atorie pentru to*i tinerii de am#ele
se1e şi eradicarea şoma=ului. în %&3&7 ermania a deenit7 dup! S.U./7 a
doua putere industrial! a lumii. $%F,%')
 9n URSS7 politica planurilor cincinale a determinat o creştere a produc*iei
industriale de ,7, ori în %&32 fa*! de %&3, şi de 7& ori fa*! de %&%3.
Interesant c! (>J din întrea+a produc*ie7 în %&327 era reali"at! în
 întreprinderi noi sau total reconstruite7 asi+urând *!rii un loc al!turi de
ermania ca dinamic! şi locul doi în lume ca olum al produc*iei industriale.
Decala=ele de eolu*ie economic! ca ritm şi produc*ie pe de-o parte şi
autar;ia economic! promoat! pe de alt! parte au incitat la
8e1tinderea8teritorial! pentru acces şi control la #a"e de materii prime şi pie*e
de desfacere. în momentul punerii pro#lemei reâmp!r*irii "onelor de

58
 

influen*!7 din suprafa*a de uscat a +lo#ului7 şapte mari puteri de*ineau

aproape 0,J.
Aa*! de po"i*ia ocupat! în aceast! reâmp!r*ire a sferelor de influen*! şi
cea în ierar;ia ecua*iei de putere ermania7 aponia şi Italia se percepeau
nedrept!*ite. ermania a c!utat s!-şi asi+ure accesul la solul şi su#solul unor
state din uropa Central! şi de Sud st. Re"ultatele o#*inute la început prin
penetra*ie pot fi cotate ca aprecia#ile7 dar7 totodat!7 estimate şi ca precare7
c!ci au fost do#ândite în cadrul acordurilor de scurt! durat!. Lucrurile s-au
a+raat de îndat! ce în ara anului %&3& cercurile conduc!toare en+le"e s-au
ar!tat înclinate spre a recunoaşte Reic;-ului +erman o "on! de influen*!
economic! preferen*ial! în uropa de Sud-st dac! ermania se an+a=a pe
iitor s! nu mai recur+! la for*!7 ofert! pe care /. ?itler a refu"at-o. $%F,,>)
Conduc!torul celui de-al treilea Reic; a dorit ca r!"#oiul s! decid! asupra
locului şi rolului pe care fiecare dintre marile puteri industriale îl aeau în
ierar;ia raportului de for*e şi cât reenea fiec!ruia în procente din "onele de
influen*!.

GIGLIER/AI
Sai"u I.7 acu /l.7 Europa economică inter(elică/ Institutul european7 Iaşi7
%&&2.
Leon N. .7 8oile 6ndrumări 6n or2aniările economice  7 în 8/nalele statistice
şi economice87 I7 %&%(7 nr. 3.
C;atelet Arancois7 Pisier elne7 Concepiile politice ale secolului ..,
Gucureşti7 %&&'
Oe#er <a17 Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Gucureşti7%&&'.
Ior+a Nicolae7 !actorii materiali ai epocii contemporane, Gucureşti7 %&3%.
CarpinsBi /nton7 octrine politice contemporane, Iaşi7 %&&,.
<il"a Pierre7 Gerstein Ser+e7 Istoria secolului ../ *0rşitul lumii europene/
19<<-19<=/ Gucureşti7 %&&(.
RopBe Oil;elm7 :Economie mondiale au+ .I.-e et ..-e siecles, Paris7
enVe7 %&&.
Gadia il#ert7 a 0in de la 5epu(lique 7llemande ;19&9-1933>/ Paris7 %&(.
?o#s#a@m7 ric. *ecolul e+tremelor/  raducere /nca Irina Ionescu7
Gucureşti7 %&&'.
Dandara Liia7 5omnia 6n )ltoarea anului 1939, Gucureşti7 %&(.

59
 

60
 

LU</ 9NR D<ECR/I I E/LI/RIS< $%&%&-%&3&)

 9n %&%(7 democra*ia li#eral!7 ieşit! ictorioas! din r!"#oi p!rea s!

triumfe. într-ade!r7 imperiile austro-un+ar7 +erman7 rus şi otoman7 sim#oluri
ale permanen*ei puterilor autoritare s-au pr!#uşit7 l!sând loc unor re+imuri
parlamentare şi unor +uerne constitu*ionale. 9ns! în realitate7 democra*ia
li#eral! se a ar!ta fra+il!. /menin*at! pe dou! fronturi7 de la stân+a7 de
#olşeism7 de la dreapta7 de mişc!rile de tendin*! autoritar!7 aceasta se a
pr!#uşi7 în %&337 în unele *!ri mai ales dup! ce /dolf ?itler a deenit
Cancelar al ermaniei.
 9n *!rile cu tradi*ie democratic! s-a urm!rit restaurarea inte+ral! a
democra*iei li#erale deoarece r!"#oiul mondial a permis denatur!ri ale
li#eralismului $interen*ia statului in economie şi în raporturile sociale7
sl!#irea controlului parlamentar7 etc.). 9n Aran*a7 de e1emplu7 popula*ia nu
mai tolera autoritarismul lui Clemeneau7 iar în <area Gritanie tot mai mul*i
ceta*eni se pronun*au la procedurile clasice ale ie*ii parlamentare anterioare
r!"#oiului.

%. D<ECR/I/ 9NR R/NSAER<RIL LIGR/LIS<ULUI I

 /DEP/R/ CENSR6/ERIS<ULUI DUP PRI</ </R
CENAL/R/I <ENDI/L

Societatea industrial! a intrat7 dup! terminarea primului r!"#oi mondial7

nu numai într-o fa"! de profunde transform!ri politice care au sc;im#at
radical ia*a uropei şi într-o oarecare m!sur! şi a lumii e1traeuropene7 ci şi
arena în care s-au înfruntat cele mai dierse curente şi opinii priind
or+ani"area şi fun*ionarea statului şi a societ!*ii din punct de edere politic
$0F%',). /ceast! situa*ie s-a datorat faptului c! în principalele state europene
func*iona un re+im constitu*ional care e1ercita un real presti+iu şi influen*!
asupra celorlalte state inclusi a celor care au re"ultat dup! pr!#uşirea
imperiilor austro-un+ar şi *arist $(F%).
Noul conte1t politico-=uridic re"ultat în urma primului r!"#oi mondial
impune în anali"! preci"!ri despre statele $din "ona +eo+rafic! anali"at!)
implicate în aceast! confla+ra*ie7 deoarece unele au fost îninse $/ustro-
Un+aria7 ermania7 urcia7 Gul+aria) iar altele înin+!toare $/n+lia7 Aran*a7
S.U./.7 Rusia7 România7 Italia7 recia7 aponia7 etc.). în *!rile îninse7
precum ermania7 /ustro-Un+aria7 urcia ec;iul re+im monar;ic a fost
a#olit fiind înlocuit cu cel repu#lican7 e1cep*ie f!când noul stat Un+aria ce-şi
men*inea monar;ia. Pe ruinele fostului împeriu /ustro-Un+ar s-au creat state
noi precum Polonia7 /ustria7 Ce;osloacia7 Un+aria. Cros*ia7 Gosnia şi
?er*e+oian $foste proincii ale /ustro-Un+ariei) se or unifica cu Ser#ia7
61
 

Sloenia7 <acedonia7 <untene+ru7 Dalma*ia şi 6oiodina formând Re+atul

Sâr#ilor7 Croa*ilor şi Sloenilor7 din %&,& statul denumindu-se Iu+oslaia.
 /cest stat şi-a p!strat re+imul democrat pân! în %&,&. România şi-a
reîntre+it ;otarele în %&%(7 prin unirea Gasara#iei $ane1at! de Imperiul
?a#s#ur+ic7 apoi de /ustro-Un+ar din %227 respecti %0(2) la patria mam!.
România şi-a men*inut sistemul democrat pân! la %> fe#ruarie %&3(7 situând-
o în +rupul *!rilor cu tradi*ie democrat! $(7F%').
Unele din statele nou create au trecut de la a#solutism la democra*ie
cum este ca"ul Poloniei $pân! în %&,0)7 /ustriei $pân! în %&3'7 deşi
tendin*ele autoritare se afirmaser! din %&,2)7 Ce;osloacia $în toat! perioada
intr#elic!). în alte *!ri acest proces n-a mai aut loc. Un+aria trecuse din %&,>
la dictatura ;ort;st!7 iar urcia dup! %&,' la autoritarism.
Gul+aria $*ar! înins!) şi-a men*inut forma de +uern!mânt monar;ic!7
inclusi sistemul democrat pân! în %&3 cu întreruperile produse de
dictaturile lui Stam#olsBi7 *anBo7 sau Meno.
recia7 f!când parte din cate+oria *!rilor înin+!toare7 şi-a p!strat forma
de +uern!mânt monar;ic! pân! în %&,' când a fost proclamat! repu#lic!7 a
c!rei e1isten*! a durat pân! în %&3 când s-a reenit la monar;ie7 sistemul
politic pendulând între democra*ie şi dictatur!.
 /l#ania care a ieşit de su# domina*ia Imperiului Etoman şi-a o#*inut
independen*a în %&%, $recunoscut! pe plan interna*ional în %&%3). în timpul
primului r!"#oi mondial a fost ocupat! de trupele Puterilor Centrale7 astfel c!
şi-a redo#ândit independe*a în %&,>. Aorma de +uern!mânt dup! aceast!
dat! s-a sc;im#at de la repu#lic! $%&,') la monar;ie $%&,(). Ca re+im politic
din %&,' /l#ania a aut un sistem autoritar pre"iden*ial transformat ulterior în
unul de tip monar;ic.
E anumit! e1perien*! democratic! anterioar! primului r!"#oi mondial7
dintre statele #eli+erante ale uropei centrale şi de sud-est o aeau doar
România7 Gul+aria7 Italia7 recia. îns! acestea or aea eolu*ii diferite în
ceea ce prieşte forma de +uern!mânt sau sistemul politic7 în func*ie de
raportul for*elor politice interne7 de re"isten*a institu*iilor statului precum şi de
rolul unor personalit!*i în ia*a politic!. Pentru aceste *!ri credem c! este
ala#il! aprecierea lui osep; Gart;Vlem7 cunoscut =urist france"7 potriit
c!reia ]r!"#oiul este pro#a institu*iilor7 aşa cum focul este pro#a aurului^.
6ictoria marilor puteri democratice asupra monar;iilor a#solutiste în
primul r!"#oi mondial a adus re+imului democratic şi a constitu*iilor ce-l
fundamentau un presti+iu. Un curent puternic în faoarea acestei forme de
ia*! politic! s-a de"l!n*uit în opinia pu#lic! din *!rile europene.
Pretutindeni se preconi"au şi s-au şi înf!ptuit reforme democratice
 înaintate. Cu toate acestea7 dup! nici un deceniu de la înc;eierea p!cii7
democra*ia a intrat in cri"! şi su# presiunea unor eenimente şi fenomene
economice şi sociale în unele *!ri a şi fost înlocuit! cu re+imuri autoritare şi
de dictatur!.

62
 

olu*iile politice7 economice şi sociale care au marcat uropa imediat

dup! înc;eierea primului r!"#oi mondial au determinat o efeerscen*! a
teoriilor cu priire la sistemul politic şi fundamentele sale constitu*ionale.
S-au înfruntat între ele teoria #olşeic! din U.R.S.S. care le+itimi"a
statul soietic7 cu teoria fascist! care fundamenta statul corporatist italian7
teoria na"ist! pe care era croit statul na*ional-socialist +erman şi nu în ultimul
rând teoria care le+itimi"a statul democrat.
De"#aterile cu priire la ia#ilitatea or+ani"!rii şi func*ion!rii statului şi a
societ!*ii din punct de edere politic a aut un spectru lar+. /u ap!rut în =urul
pro+ramelor şi doctrinelor politice7 a discursurilor pronun*ate de diferite
personalit!*i politice7 dar şi în lucr!rile unor istorici7 sociolo+i7 =urişti sau
oameni de litere.
Constitu*ia era conceput! atât de ideolo+i7 =urişti7 istorici şi oameni
politici ca o #a"! a tuturor le+ilor unei societ!*i7 ca o ]le+e a le+ilor^. ]Le+ile în
 în*elesul lor cel mai lar+ _ afirma <ontesKuieu _ sunt raporturile necesare
care deri! din natura lucrurilor $&F%%). /ceast! perspecti! era acceptat! de
ma=oritatea teoreticienilor şi oamenilor politici indiferent de conin+erile
politice pe care le aeau şi le promoau. în România de e1emplu Paul
Ne+ulescu definea Constitu*ia ca ]o norm! care cuprinde principiile
referitoare la or+ani"area statului şi la raporturile de ec;ili#ru între diferitele
puteri ale statului $0F30(). în Aran*a constitu*ia era ]le+ea suprem! din care
tre#uie s! se inspire toate celelalte le+i. a se afl! mai presus de toate
autorit!*ile pu#lice şi numai pe ea se întemeia"! puterea acestora^ $%>F0).
Pentru în*ele+erea şi aprecierea corect! a locului şi rolului pe care l-au
aut constitu*iile în articularea şi func*ionarea sistemului politic în aceste state
esen*ial este cunoaşterea spiritului7 a ideilor care au stat la #a"a
fundament!rii constitu*iilor din aceste state7 deci ce tip de constitu*ie a aut o
*ar! sau alta în aceast! perioad!7 în numele cui a propus şi cum a fost
adoptat! le+ea fundamental! în statul respecti7 institu*iile pe care aceasta
le-a +enerat şi mai ales sistemul de norme şi principii în #a"a c!rora ele
func*ionea"! şi nu în ultimul rând sistemul de norme şi principii care
re+lementea"! rela*ia dintre indiidul-cet!*ean cu institu*iile statului şi ale
societ!*ii ciile.
La ale+erile din %&%& france"ii au luptat pentru o alian*! de centru
dreapta reali"at! într-un ]Gloc na*ional^. Din %&%& pân! în %&,' aceasta a
+uernat în spiritul unei democra*ii li#erale şi a dus o politic! de reconciliere
cu catolicii7 de reprimare a mişc!rilor muncitoreşti7 care au a#u"at de
principiile li#eralimului încercând s! introduc! un re+im de tip #olşeic7.
Glocul na*ional a pierde ale+erile din %&,' şi Aran*a a fi +uernat! de un
Cartel al stân+ii care nu includea în rândurile sale pe comunişti. /cesta a
duce atât pe plan intern cât şi e1tern o politic! de stân+a îns! dificult!*ile
financiare şi ostilitatea mediilor de afaceri or duce la eşecul cartelului. în
perioada %&,0-%&3, a +uerna o coali*ie de partide care or cuprinde de la
radicali pân! la partide de dreapta. <!surile luate în plan economic şi social
63
 

n-au fost în m!sur! s! satisfac! aştept!rile france"ilor. /taşamentul fa*! de

Repu#lica parlamentar! a suferit consecin*ele acestei de"am!+iri. Re+imul
parlamentar a început s! fie considerat neputincios şi apare o cri"! a
ideolo+iei repu#licane. în acest conte1t o alina*! a partidelor de stân+a
a=un+e la putere în %&30. Nici ea nu a reuşi s! re"ole cri"a ideolo+iei
repu#licane. /ceasta a afecta toate partidele7 de la dreapta la socialişti7
trecând pe la radicali şi catolici. /par noi concepte care promoea"! limitarea
puterilor parlamentului pentru a înt!ri e1ecutiul. uernul Daladier instalat la
putere7 în anul %&3(7 a ilustra perfect aceast! tendin*!. Parlamentul
autori"ea"! +uernul s! ia deci"ii cu putere de le+e7 acceptând astfel sa
renun*e la o parte din puterile sale pentru a redresa Aran*a. Re+imul a eşua
lamenta#il dup! ocuparea Aran*ei de c!tre ermania.
<area Gritanie şi-a consolidat7 dup! r!"#oi7 caracterul de stat
democratic cu toate c! sistemul rotatiei +uernamentale a #ipartidismului a
fost afectat de sci"iunea partidului li#eral. Declinul li#erarilor care au asi+urat
rotatia cu conseratorii7 a aduce în prim planul ie*ii politice pe la#urişti.
 /le+erile din %&,3 or aduce primul ca#inet la#urist din istoria <arii Gritanii.
Deşi or pierde ale+erile din %&,' la#uriştii or fi mai mereu o alternati! la
putere.
Cri"a economic! din anii %&,&-%&33 a afecta serios doctrina şi #a"ele
re+ismului li#eral clasic. Ieşirea din cri"! se a face prin alte metode decât
cele tradi*ionale şi apare doctrina neoli#eralismului. /stfel cri"a nu a afecta
structurile politice tradi*ionale ale <arii Gritanii. /ceasta nu a cunoaşte ca
alte *!ri europene7 e1tremismul politic şi intaurarea re+imului de dictatur!. în
%&3, <osle a transformat or+ani"a*ia sa Ne@ Part în Gritis; Union of
Aascist dup! modelul mussolian7 îns! metodele #rutale ale c!m!şilor ne+re
le fac s! fie repere desconsiderate de opinia pu#lic!. La e1trema stân+!7
partidul comunist şi la#urişti desiden*i reuni*i în %&32-%&3( într-un efemer
]Aront popular^ nu se or #ucura niciodat! de o audien*! prea mare.
 9n fa*a cri"ei re+imului parlamentar din unele *!ri europene Re+atul Unit
a f!cut doada unei remarca#ile sta#ilit!*i politice $F,0>). <area Gritanie a
aea resurse suficiente pentru a dep!şi rapid o cri"! 5.. proocat! de re+ele
duard al 6II _ lea a salat #a"ele monar;iei parlamentare #ritanice.
ermania a deenit dup! r!"#oi o repu#lic! federal! cu institu*ii
democratice dar care a r!mas supus! unui e1ecui puternic. Confruntat cu
+rae dificult!*i noul re+im a tre#uit s! fac! fa*! traumatismului înfrân+erii şi
opo"i*iei for*elor sociale şi politice ostile parlamentarismului. Pân! în %&,3
tân!ra Repu#lic! de la Oeiman a traersat o cri"! economic! care a pune
re+imul democratic în pericol. Redresarea economic! relati!7 dup! %&,'
pân! în %&,&7 a întâr"iat pentru un timp re+imul de dictatur!.
S.U./. a fost +uernat! de partidul democrat7 partidul tradi*ional al
minorit!*ilor na*ionale şi reli+ioase7 al muncitorilor7 fermierilor in+loda*i in
datorii7 imi+ran*ilor de dat! recent!. /cesta era priit cu ostilitate de /merica
]aşe"at!^7 cea a an+lo-sa1onilor7 a protestan*ilor7 a marilor industriaşi şi
64
 

#anc;eri care otau în +eneral pentru partidul repu#lican. La sfârşitul

r!"#oiului acestor motie de opo"i*ie la adresa democra*ilor li s-a ad!u+at
reproşurile adresate preşedintelui O. Oilson. /cesta a fost acu"at de
m!surile de interen*ionism economic luate în timpul conflictului mondial7 ce
au nesocotit principiile li#erale7 de ruperea ec;ili#rului constitu*ional al
Statelor Unite prin limitarea puterilor statelor componente în faoarea celor
federale7 de puterilor e1or#itante pe care preşedintele şi le-a aro+at în
detrimentul con+resului. /stfel S.U./. a aea o lun+! +uernare li#eral!
$%&,>-%&3,) care a readuce economia pe #a"a principiilor li#erale clasice.
Cri"a din anii %&,&-%&33 a proocat un eşec ustur!tor administra*iei
repu#licane în ale+erile din %&3,. Noul preşedinte AranBlin D. Rooseelt7 fire
oluntar! şi pra+matic!7 a ştiut s! inspire încredere americanilor7 an+a=ându-
se sa com#at! cri"a prin aplicarea moderat! a principiilor neoli#eralismului
Tenes-ist. Prin trei mari pac;ete de m!suri în domeniul economic şi social
 între anii %&33-%&3( preşedintele a reuşit s! reconcilie"e o societate
american! destr!mat! de cri"e şi a definit un nou ec;ili#ru al puterilor în stat.
Prin aceste m!suri AranBlin D. Rooseelt a prefi+urat o redefinire a
democra*iei americane.
 9n /sia7 aponia7 conform constitu*iei7 aea un re+im democratic. în
realitate structurile politice nu func*ionau iar C;ina a incerca s!-şi +!seasc!
ec;ili#rul politic din lupta mai multor curente4 na*ionalism7 democra*ia şi
comunismul.
aponia în aparen*! aea un re+im democratic cu un parlament $Dieta)
compus din dou! camere7 îns! împ!ratul de*inea puterea e1ecuti! şi
miniştrii nu erau responsa#ili decât în fa*a lui. 6erita#ile puteri în *ar! nu erau
 în fapt nici împ!ratul7 nici consiliul s!u priat $+enro)7 nici parlamentul7 ci
dou! +rupuri de presiune foarte puternice4 Mai#at"u şi armata. Mai#at"u era
alc!tuit din partidele conserator şi li#eral îns! în realitate erau dou! mari
familii4 <itsui $conseratori) şi <itsu#is;i $li#eral). /stfel în ia*a politic! a
aponiei ale+erile falsificate7 corup*ia şi asasinatele politice au fost7 în
perioada inter#elic!7 frecente. începând cu anul %&3%7 armata a c!p!tat o
influen*! determinant! în ia*a politic! =apone"!7 în ciuda eşecurilor
numeroaselor loituri de stat $%&3%7 %&3,7 %&337 %&330). Dii"ate în fac*iuni
riale adeseori le+ate de +rupuri ultrana*ionaliste7 armata nu a ]lua puterea^
la propriu niciodat!7 îns! a face constante presiuni asupra +uernelor prin
dierse mi=loace. /scensiunea militarismului a fost înso*it! de o orientare
totalitar! a re+imului4 restrân+erea li#ert!*ilor indiiduale7 sindicale şi
culturaleF utili"area masi! a propa+andei pentru de"oltarea ideolo+iei
rasiste şi a unui anticomunism irulent. îns! ceea ce a fost denumit
]fascismul nipon^ n-a cunoscut nici cultul liderului7 nici partidul unic ca în
uropa.
 9n *!rile care şi-au des!ârşit unitatea na*ional! sau au ap!rut pe ruinele
fostelor imperii a#solutiste7 constitu*iile s-au constituit într-un mediu în care
ideile şi teoriile cu priire la re+imul democratic erau predominante. dificator
65
 

 în acest sens este pentru Ce;osloacia concep*ia omului de stat dar şi
teoritician politic ;omas <asarB. Pentru el democra*ia nu era numai un
re+im politic ci şi o concep*ie despre lume. Din punct de edere social ea ]nu
este altcea decât triumful repurtat asupra mi"eriei de+radante. 9n repu#lic!7
 în democra*ie7 nu tre#uie s! fie în+!duit nici unui particula7 nici unei clase7 s!
tr!iasc! pe socoteala şi în dauna cet!*enilor. C!ci într-o democra*ie7 omul nu
poate s! fie7 pentru om7 um simplu mi=loc^. Prin urmare a fost adoptat!7 în
Ce;osloacia7 în anul %&,>7 o constitu*ie democratic! în care pluralismul
politic era +arantat cunoscându-se faptul c! partidele politice contri#uie la
definirea şi e1primarea oin*ei cet!*enilor. Constitu*ii asem!n!toare au fot
adoptate şi în celelalte *!ri din centrul şi estul uropei în care domnea spiritul
democratic7 /ustria în %&,>7 Iu+oslaia şi Polonia în %&,%7 România în %&,37
 /l#ania în %&, $dup! acest an autoritarismul incipient afirmat în ac*iunea şi
practica politic! determin! sc;im#area ulterioar! a constitu*iei)7 urcia în
%&,% $prin con*inut constitu*ia era democrat! dar în ac*iunea şi practica
politic! ea apar*inea unui sistem politic autoritar eident din %&,2)7 în
Gul+aria func*iona constitu*ia din %(2& cu amendamentele aduse ulterior7 iar
 în recia se +uerna potriit constitu*iei din %&%%7 iar în %&,2 datorit!
sc;im#!rii formei de +uern!mânt s-a adoptat o nou! le+e fundamental!.
 9n statele în care e1istau curente de idei ostile democra*iei au ap!rut
mişc!ri mai mult sau mai pu*in iolente care au dus la înlocuirea re+imului de
drepturi indiiduale şi li#ert!*i cet!*eneşti cu unul autoritar sau de dictatur!. în
aceste state au ap!rut constitu*ii în care un dictator concentra întrea+a
putere _ le+islati!7 e1ecuti!7 =udec!toreasc! _ şi în care se statua de
re+ul! e1isten*a doar a unui sin+ur partid.
 9n *!rile care au cunoscut re+imuri autoritare din centrul şi sud-estul
continentului european în reali"area şi aplicarea constitu*iilor au ap!rut şi o
serie de particularit!*i. în unele dintre acestea _ cum a fost ca"ul Poloniei7
Un+ariei7 Iu+oslaiei _ constitu*iile preedeau sistemul pluripartidist dar în
esen*! ele statuau un re+im politic autoritar şi nu democratic. în altele _
Gul+aria din %&3' şi Iu+oslaia din %&,& pân! în %&3% _ re+imul politic
autoritar n-a aut ca suport o constitu*ie. în recia ca şi în Un+aria se
p!strea"! constitu*iile din perioada re+imurilor de democra*ie îns! prin
sistemul decretelor-le+i emise de e1ecuti7 normele şi principiile constitu*iei
au fost ocolite7 înc!lcate sau asimilate şi adaptate7 altele care s! fie în acord
cu realitatea politic! din *!ra respecti!. în esen*! acestea ar putea fi
clasificate în4 %. *!ri care au adoptat noi constitu*ii specifice noului re+im
politic $urcia %&,'7 /l#ania %&,(7 Iu+oslaia %&3%7 /ustria %&3'7 Polonia
%&3)F ,. *!ri care au +uernat f!r! constitu*ie $Gul+aria7 Iu+oslaia numai
 între %&,&-%&3%)F 3. *!ri care au men*inut constitu*ii mai ec;i $recia care
din %&30 a anulat o multitudine de articole din constitu*ia din %&%% şi Un+aria
ce-a men*inut statutul din %('(7 dar a adoptat noi le+i cu aloare
constitu*ional! începând cu %&,>).

66
 

 /ceste particularit!*i au fost +enerate de condi*ii politico-sociale7

culturale şi psi;osociale specifice unei *!ri sau alteia dar şi de ideile
fundamentale din pro+ramele partidelor politice dominante în *ara respecti!.
 /nali"a pro#lemei constitu*ionale în *!rile din centrul şi sud-estul uropei în
perioada inter#elic!7 deci şi în România7 conduce la conclu"ia c! ea s-a
derulat ca un proces sinuos7 cuprin"ând elemente func*ionale7 sincronice7
eolutie care au contri#uit la statuarea re+imurilor democrat parlamentare
cât şi elemente disfunctionale7 diacronice7 inolutie care au dus la
autodesfiin*area pe parcurs a unor institu*ii parlamentar-democratice spre a
se a=un+e la crearea unor institu*ii specifice re+imurilor autoritare sau de
dictatur!.
,. CRIM/ D<ECR/II I /P/RII/ S/ULUI E/LI/R D
DR/P/
Cu toate pro+resele înre+istrate7 încet-încet7 re+imurile electorale
repre"entatie au cedat7 în unele *!ri7 locul celor dictatoriale. în anii %&%(-
%&,>7 adun!rile le+islatie au fost di"olate sau au deenit ineficiente în dou!
state europene7 în anii [,> în şase7 în anii [3> în nou!7 în timp ce ocupa*ia
+erman! a distrus puterile constitu*ionale în alte cinci state în timpul celui de-
al doilea r!"#oi mondial. Sin+urele state europene cu institu*ii democratice
adecate care au func*ionat f!r! întrerupere în toat! perioada inter#elic! au
fost /n+lia7 Ainlanda7 statul li#er Irlanda7 Suedia şi le*ia.
 9n cele dou! /merici7 situa*ia a fost mai comple1!7 şi nu a înre+istrat un
pro+res al institu*iilor democratice în afar! de S.U./. Num!rul *!rilor cu
ade!rat constitu*ionale se ridica la cinci4 Canada7 Colum#ia7 Costa Rica7
SU/ şi Uru+ua.
;ailanda a f!cut câ*ia paşi timi"i c!tre un +uern constitu*ional ca şi urcia7
prin re+imul modern instaurat de Temal /taturB7 la începutul anilor [,>.
 /ustralia şi Noua Meeland! erau democratice. Cât despre restul +lo#ului
$/frica7 parte din /sia)7 care consta în mare parte7 la acea dat!7 din colonii ce
nu puteau fi7 prin defini*ie li#erale7 acesta s-a îndep!rtat tot mai mult de
principiile democratice7 în m!sura în care a aut aşa cea.
Democra*ia a #!tut în retra+ere pe tot parcursul perioadei inter#elice7
retra+ere care s-a accelerat dup! ce /dolf ?itler a deenit Cancelar al
ermaniei în %&33. Dac! în %&,> e1istau apro1imati 3 de +uerne
constitu*ionale şi alese7 pân! în %&'' au r!mas numai %,. De ce a #!tut în
retra+ere democra*ia în perioada inter#elic!
Sistemele democratice nu func*ionea"! decât dac! e1ist! un consens
fundamental pentru cet!*eni în le+!tur! cu acceptarea sistemului lor de stat
şi social sau7 cel pu*in7 disponi#ilitatea de a se ne+ocia pentru a se a=un+e la
 în*ele+eri de compromis. /cestea7 la rândul lor7 sunt mult facilitate de
prosperitate. iden*a cri"elor economice de la sfârşitul primului r!"#oi
mondial şi din anii %&,&-%&33 a f!cut ca aceast! condi*ie s! fie în mare parte
67
 

a#sent! în multe *!ri. Ca urmare multe re+imuri democratice nu au putut

supraie*ui marii recesiuni. Confruntate cu pro#leme economice insolu#ile
şisau cu o clas! muncitoare tot mai reolu*ionar!7 #ur+;e"ia a tre#uit s!
recur+! la m!suri de for*! şi coerci*ie7 incompati#ile cu principiile democratice
de or+ani"are şi conducere a societ!*ii.
E consecin*! a primului r!"#oi a fost apari*ia unor noi state7 în locul
marilor imperii autoritare7 care7 toate or adopta re+imuri parlamentare
#a"ate pe otul uniersal. Lipsa unor tradi*ii7 a e1erci*iului democratic7
e1isten*a unor mase de cet!*eni7 adesea analfa#e*i7 a f!cut ca acestea s! nu
poat! participa într-o m!sur! eficient! şi conştient! la ia*a politic!7 fiind o
 =uc!rie în mâinile dema+o+ilor şi nota#ilit!*ilor locale care le diri=a oturile. $F
%%>)
 /menin*area la adresa democra*iei a enit şi din partea unor curente
ideolo+ice7 mai ales dinspre dreapta politic!7 cu prec!dere a dreptei radicale.
 /scensiunea dreptei radicale7 dup! primul r!"#oi mondial7 a fost o reac*ie la
pericolul7 #a c;iar la realitatea reolu*iei sociale şi la puterea clasei
muncitoare7 în +eneral7 la Reolu*ia din Ectom#rie şi la leninism în particular.
A!r! ele nu ar fi e1istat fascismul.
re#uie f!cute totuşi dou! preci"!ri importante în le+!tur! cu afirma*ia
c! teroarea dreptei a fost în esen*!7 o reac*ie la ac*iunea stân+ii
reolu*ionare. în primul rând7 se su#estimea"! impactul primului r!"#oi
mondial asupra unei p!turi importante a clasei de mi=loc şi a tinerilor solda*i
demo#ili"a*i. Cinci"eci şi şapte la sut! din fasciştii italieni din perioada de
 început erau foşti militari. Primul r!"#oi mondial a fost un fenomen care a
#rutali"at lumea şi oamenii aceştia doreau s! dea frâu li#er #rutalit!*ii lor
latente. / doua preci"are este aceea c! de"l!n*uirea deci"iei radicale nu a
fost o reac*ie împotria #olşeismului ca atare7 ci împotria tuturor mişc!rilor
şi mai ales a celor or+ani"ate de clasa muncitoare7 care amenin*au ordinea
e1istent! în societate.
ansa fascismului a fost colapsul ec;ilor re+imuri şi o dat! cu ele7 al
ec;ilor clase conduc!toare şi al mecanismelor de putere ale acestora7 al
influen*ei şi al ;e+emaniei lor. /colo unde acestea au r!mas în ordine7
fascismul nu a aut succes. în /n+lia7 fascismul nu a putut pro+resa
deoarece dreapta tradi*ional! conseratoare a continuat s! men*in! situa*ia
su# control. Nu a aut succes nici în Aran*a7 decât dup! înfrân+erea din
%&'>7 în fa*a ermaniei.
Aascismul n-a i"#utit nici acolo unde o nou! clas! na*ionalist!
conduc!toare sau un +rup a preluat conducerea în noile *!ri independente. în
Polonia7 de e1emplu *ara fiind condus! de militari autoritari7 nu au e1istat
mişc!ri foarte importante7 nici în re+iunea ce;! a Ce;osloaciei care era
democratic!7 nici în nucleul $dominant) sâr# din noua Iu+oslaie. /colo unde
s-au manifestat mişc!ri fasciste sau similare în sens strict7 cea a dictatorului
$Un+aria7 Ainlanda7 România7 Spania)7 nu au e1istat pro#leme referitoare la
men*inerea lor su# control pân! când n-au primit spri=in +erman. /ceasta nu
68
 

 înseamn! c! mişc!rile na*ionaliste minoritare din ec;ile sau noile state nu

au considerat fascismul atr!+!tor7 fie şi numai pentru faptul c! puteau spera
la un a=utor politic şi financiar din partea Italiei şi dup! %&337 şi din partea
ermaniei. /cesta a fost ca"ul în Alandra #el+ian!7 în Sloacia şi în Croa*ia.
Condi*iile pentru triumful e1tremei drepte au fost4 e1isten*a în stat a unor
mecanisme de conducere care nu mai erau în stare de func*ionareF o mas!
de cet!*eni de"am!+i*i7 de"orienta*i şi nemul*umi*iF mişc!ri sociale puternice
care amenin*au sau p!reau s! amenin*e cu o reolu*ie social!7 dar care nu
erau7 de fapt7 capa#ile s! o reali"e"e şi o atitudine de nemul*umire
na*ionalist! fa*! de tratatele de pace din anii %&%&- %&,>. în aceast! situa*ie
o serie de elite ec;i7 nea=utorate au recurs la spri=inul ultraradicalilor7 aşa
cum au f!cut italienii li#erali cu fasciştii lui <usolinii în anii %&,>-%&,, şi
conseratorii +ermani cu na*ional- socialiştii lui ?itler în %&3,-%&33. în am#ele
situa*ii fascismul a enit la putere prin #un! în*ele+ere7 cu o parte a ec;ii
elite politice.
Aascismul7 o dat! a=uns la putere7 a refu"at s! mai fac! ec;iul =oc
politic şi a preluat controlul asupra societ!*ii. ransferul total al puterii sau
eliminarea tuturor rialilor a durat mai mult în Italia $%&,2-%&,() decât în
ermania $%&33-%&3')7 dar7 o dat! reali"at7 n-au mai e1istat nici un fel de
o#stacole politice interne în fa*a dictaturii unui 8lider8 populist suprem
$Ducefu;rer). La #a"a celor dou! totalitarisme au stat doctrina fascist! şi cea
na"ist!.
Naşterea re+imurilor totalitare de dreapta s-a produs în Italia care dup!
r!"#oi a traersat o cri"! economic! şi moral! care s-a transformat în ara lui
%&,> într-o ade!rat! amenin*are reolu*ionar!. <işcarea fascist! a fost
fondat! în martie %&%& de fostul socialis Genito <ussolini. La început ea n-a
fost decât o forma*iune e1tremist!7 f!r! influen*! real!. $F%().
Dotat cu mi=loace financiare importante fascismul a înre+istrat o creştere
rapid! de efectie de la ,>>.>>> în anul %&,% la peste 2>>.>>> în anul
urm!tor. /le+erile din %&,% au fost un eşec pentru fascişti îns! situa*ia
e1plosi! creat! de stân+a le-au permis cucerirea puterii politice prin for*!.
 /cest lucru a fost posi#il şi datorit! faptului c! o parte din +uerna*i au cre"ut
c! pot utili"a temporar fascismul pentru a ]îns!n!toşi statul li#eral în
descompunere^7 a îndep!rta amenin*area reolu*ionar! şi a-şi restaura
priile+iile.
 9n aceste condi*ii <ussolini a or+ani"at7 la sfârşitul lui octom#rie %&,,7
un con+res fascist care a or+ani"at ]<arşul asupra Romei^. în fa*a a
apro1imati 3>.>>> de adep*i ai lui G. <ussolini or+ani"area Romei ar fi putut
re"ista cu uşurin*!. îns! repede 6ictor-manuel al III _ lea7 a refu"at s!
proclame starea de asediu pentru ]a eita cur+erea de sân+e^ $F%&>) şi a
f!cut apel la <ussolini pentru a forma +uernul în ,& octom#rie %&,,.
Deenit şef al +uernului prin for*! şi înc!lcând principiile democra*iei
<ussolini a încercat s! atra+! popula*ia de partea sa şi s! +uerne"e potriit
doctrinei fasciste.
69
 

Doctrina fascist! a fost7 în sens strict7 cea a dictatorului Genito <usolini.

Curentul 8fascism8 este o alu"ie la fascia roman!7 m!nunc;i de nuiele în
mi=locul c!rora se punea o secure7 însemn re"erat unor ma+istra*i ai
Imperiului Roman şi din care <ussolini a f!cut sim#olul mişc!rii sale.
Aenomenul 8fascism8 a sfârşit prin a desemna un între+ +rup de doctrine
analo+e. /nti-inidualist şi anti-ra*ionalist7 fascismul condamna deopotri!
curentul li#ert!*ii 8indiiduale8 şi pe cel al alorilor 8uniersale8 $dreptate7
ade!r).
Doctrina fascist! se poate re"uma7 în concep*ia suprema*iei statului
asupra societ!*ii. /cest 8primat8 nu numai morfolo+ic7 ci şi ontolo+ic7 a
determinat7 pân! în cele mai mici am!nunte7 structura ie*ii politice şi7 în
#un! parte7 şi pe a celei priate7 su# toate aspectele pe care le poate lua7
afar! de cel confesional. Deci doctrina fascist! a luat ca punct de plecare
primatul societ!*ii fa*! de indiid. Statul tre#uia s! domine totul7 iar indiidul
m!r+init în li#ertatea manifest!rilor lui7 care putea deeni prime=dioas!7 *inut
 în frâu ca s! nu dein! anar;ic. $0F3>()
 9ntr-un studiu intitulat 8Prelude au <ac;iael87 pu#licat în ``Reue de
enee7 în septem#rie %&,'7 <ussolini scria4 8Indiidul tinde ineita#il la
atomismul social7 c!utând s! eade"e necontenit7 s! nu se supun! le+ilor7 s!
nu pl!teasc! impo"itele7 s! nu fac! r!"#oiul. Pu*in numeroşi sunt aceia -eroi
sau sfin*i- care îşi sacrific! eul lor pe altarul statului. o*i ceilal*i sunt7 irtual
sau de fapt7 în reolt! contra statului8. De aceea instrumentul prin care
8autoritatea statului tre#uia s! se e1ercite asupra indiidului nu putea fi decât
for*a. Colectiitatea nu mai este în slu=#a indiidului4 dimpotri!7 indiidul este
seritorul colectiit!*ii. Nu mai e1ist!7 prin urmare7 drepturi7 ci numai datorii
indiiduale8. Doctrina fascist! e1pul"ea"! indiidul de pe scena dreptului
pu#lic şi7 în acelaşi timp7 desfin*ea"! no*iunea drepturilor indiiduale. $2F%>2)
 9ntr-o astfel de societate totul interesea"! statul şi statul se interesea"!
de tot. <arcel PrVlot su#linia4 8Indiscre*ia statului fascist este complet!. l
p!trunde înl!untrul familiilor7 în mi=locul întreprinderilor7 în tainele
conştiin*elor. l =udec! pân! şi inten*iile şi a#*inerile.$...) l este marele7
sin+urul7 unicul animator al între+ii ie*i. $2F %%,-%%') Statul diri=ea"! munca7
dar se ocup! şi de aşa- numitul timp li#erF el prescrie unele spectacole7 dar
prescrie altele7 pe care le comand!F el duce copii în colonii de acan*! şi pe
tinerii c!s!tori*i în c!l!torii de nunt!F el porunceşte s! se poarte p!l!rii de
paie şi s! se lun+easc! roc;iile. $2F%%')
Pornind de la concep*ia fascist! asupra na*iunii7 prin care aceasta este
creat! de stat7 re"ult! o nou! concep*ie asupra desf!şur!rii ie*ii pu#lice.
Dac! na*iunea nu este o e1isten*! autonom! şi nu are o personalitate
proprie7 atunci7 ea nu mai poate îndeplini7 prin ea îns!şi7 nici un act =uridic. în
primul rând7 nu mai poate îndeplini actul fundamental în re+imul democratic7
al ale+erii corpurilor le+iuitoare. în re+imul totalitar7 prin urmare7 corpul
parlamentar şi parlamentul nu mai au nici un sens şi ar tre#ui s! dispar! cu
totul. Aascismul n-a mers totuşi atât de departe. l a modificat re+imul
70
 

electoral şi compunerea parlamentului aşa încât s! repun! statul în drepturile

lui7 f!r! s! reduc! prea #rusc7 na*iunea la o sclie politic! prea eident!.
Camera Rrepre"entan*ilor în Italia nu mai tre#uie s! recunoasc!
repre"entan*ii unor a#strac*ii care sunt partidele politice7 ci s! +rupe"e7 clerul7
corpurile de profesiuni cu dele+a*i muncitoreşti şi patronali7 a+ricultori. /şa se
 înf!*işa camera mussolinian! a 8fasciilor şi corpora*iilor8.
 9n fapt7 în e1perien*a mussolinian! corpora*iile n-au fost niciodat! decât
instrumentul dictatorului şi al atotputernicului s!u partid fascist. Aascismul s-a
doedit a fi o reântoarcere pur şi simplu la a#solutism. /de!ratul s!u
fundament a fost o în*ele+ere eronat! a filo"ofiei lui ?e+el7 care tinde s!
diini"e"e Statul însuşi. Statul în concep*ia sa nu este un simplu 8a+re+at de
intri+i87 un simplu mi=loc menit s! asi+ure securitatea fiec!ruia7 ci este o
realitate mai înalt! şi mai esen*ial! decât indii"ii. l este ca un or+anism7 iar
indii"ii simple or+ane de stat. l îi smul+e pe indii"i din e+oismul lor7
introducându-i într-o e1isten*! de deotament şi sacrificii. Statul nu este
altcea decât încarnarea Spiritului în realitate7 8Dumne"eul real87 8diinul
p!mântesc8 $(F,(0)
<ussolini a l!sa s! su#"iste ec;ile cadre institu*ionale7 lipisdu-le îns!
treptat de autoritate. <onar;ia a fost men*inut! îns!7 sla#ul re+e 6ictor-
manuel care a acceptat re+imul atâta timp cât coroana nu i-a fost
amenin*at! a r!mas într-un rol pur decorati. Senatul ca şi Camera
deputa*ilor or fi men*inute îns! f!r! putere de deci"ie. în %&3( Camera
deputa*ilor a fi înlocuit! de o adunare pur consultati! _ camera fascilor şi a
corporatilor su# controlul direct al ducelui <ussolini.
 /de!ratele pâr+;ii ale puterii s-au +!sit în mâinile Duce-lui
$conduc!torul). <inistru al corpora*iilor şi şeful suprem al armatei el
concentra întrea+a putere7 numea şi reoca miniştri care erau de fapt simpli
mandatari şi le+ifera prin decrete le+i f!r! nici un control al parlamentului.
<ussolini era asistat în conducere de <arele Consiliu al fascismului care
cuprindea pe foştii lui camara"i7 miniştri şi câ*ia înal*i func*ionari.
Cri"a din anii 3> a consolidat #a"ele totalitarismului în Italia. pui"area
institu*iilor statului şi a administra*iei de persoanele nea+reate de re+im *i
 înlocuirea lor cu fideli ai fascismului a fi des!ârşit!. Inspirat de na"ismul
+erman7 <ussolini a sta#ili drept o#iecti al fascismului f!urirea ]omului nou^
denumit pri cutuma fascist! şi opunându-se stilului ]decadent al ie*ii
#ur+;e"e^ $F3%0). începând cu anul %&3( re+imul fascist a deeni pur şi
simplu o imita*ie a na"ismului +erman7 anc;ilo"at şi m!cinat de +rae
contradic*ii.
Na"ismul în ermania s-a instaurat pe fondul cri"ei economice şi
financiare de la începutul anilor 3>. Cri"a a luat o amploare neaşteptat! în
iunie-iulie %&3%. Pentru a încerca s! stope"e cri"a7 +uernul Grbnin+ apoi cel
al lui 6an Papen au practicat o seer! politic! defla*ionist!4 sc!derea
salariilor7 reducerea aloca*iilor pentru şoma=7 creşterea impo"itelor.

71
 

 9n acest conte1t printre nenum!ratele forma*iuni na*ionaliste se impune

Partidul na*ional-socialist $N.S.D./.P). Dac! la ale+erile din %&3> N.S.D./.P-
ul a o#*inut 07 milioane de oturi şi %>2 mandate în Parlament în cele iulie
%&3, îi or aduce %' milioane de oturi şi ,3> mandate din 0>2. Cu toate
acestea în +uernul constituit în 3> ianuarie %&33 condus de ?itler na"iştii
erau minoritari. Pentru a-şi atin+e scopul _ cucerirea între+ii puteri politice _
la început na"iştii s-au str!duit s! cucereasc! încrederea for*elor traditionale
şi s! dea alia*ilor _ dreapta conseratoare7 armata7 mediile de afaceri7
antura=ul preşedintelui _ ilu"ia unei reeniri rapide a ec;iul re+im.
 9n realitate ?itler pre+!tea meticulos eliminarea adersarilor s!i şi
instaurarea dictaturii personale. Prima etap! a fost eliminarea comuniştilor7
puşi în afara le+ii dup! incendierea Reic;sta+-ului la ,2 fe#ruarie %&33.
 /ceast! înscenare de incendiu îi a permite lui ?itler s! emit! decretul
]Pentru prote=area poporului +erman^ $,( fe#ruarie %&33) care a deenit
primul suport le+al al dictaturii. Li#ert!*ile pu#lice au fost suspendate7 '>>>
de miletan*i de e1trem! stân+! au fost aresta*i şi partidul comunist inter"is.
 /le+erile din martie %&33 sau desf!şurat într-un climat de reroare politic!
 îns! na"iştii tot n-au o#*inut ma=oritatea a#solut!. în câtea luni ?liter a
cucerit întrea+a putere politic!. Partidele au fost suprimate sau autodi"olate
iar pe %' iulie %&33 N.S.D./.P a fost proclamat partid unic. /dministra*ia a
fost supus! epur!rilor iar puterile statului au fost transferate Au;rer-ului.
 /cesta numea în fruntea fiec!rui Land un Staat;alter care depindea doar de
el. în ara anului %&3' ?itler a eliminat opo"i*ia şi concuren*ii sau aspiran*ii la
şefia suprem!. în noaptea de ,&3> iunie _ noaptea cu*itelor lun+i _ au fost
eliminate circa ,> de persoane. Dup! moartea preşedintelui ?inden#ur+ $,
au+ust %&3') ?itler a cumula func*iile de preşedinte al Reic;-ului7 de
cancelar şi de şef al for*elor armate. /ceast! loitur! de stat a fost apro#at!
de Reic;s@e;r şi ]ratificat!^ în cadrul ple#iscitului din %& au+ust %&3' de
&>J din ale+!tori. De*in!tor al tuturor puterilor Au;rer-ul aea de acum încolo
mân! li#er! s! pun! #a"ele statului totalitar şi rasial şi s! +uerne"e în
conformitate cu doctrina na"ist!.
Ga"a ideolo+ic! a na"ismului a fost fundamentat! pe o serie de idei ale
doctrinelor4 social-dar@inismului politic $Etto /mmon7 6ac;er de Lapon+e)7
rasismul $osep;-/rt;ur de o#ineau7 ?ouston Ste@art C;am#erlain) ale
elitismul politic şi ira*ionalismul. emele ma=ore ale na"ismului au fost4
rasismul7 antisemitismul7 e1altarea misticului7 teoria spa*iului ital7 cultul
iolen*ei7 etc. Na"ismul ne+a drepturile şi li#ert!*ile sociale şi indiiduale7
cultura umanist!7 definit! drept 8cultur! iudeo-creştin! distru+e statul
parlamentar7 partidele politice7 democra*ia. Un loc important îl ocupa cultul
şefului c;arismatic7 fundamental rasial. Au;rerul era sufletul rasei7 dreptul
s!u şi statul7 este le+ea7 în afara istoriei.
Dreptul în i"iunea na"ist! îşi aea i"orul în ras!. Rasa superioar!7 arian!7
era rasa +erman!. De aici dreptul rasei +ermane era sin+urul drept7 care

72
 

ducea la ne+area sueranit!*ii tuturor celorlalte popoare şi le+itimea"!

politica de +enocid.
Concep*ia despre lume a na"ismului7 aşa cum a fost formulat! de ?itler
 în 8<ein Tampf8 şi de al*i doctrinari na"işti $Rosem#er+7 . TriecB) se #a"a
pe ideea c!7 comunitatea rasial! - +erman! $6olB) fondat! pe 8sân+e şi
p!mânt7 lim#! şi cultur!7 era superioar! tuturor celorlalte. /plicând teoriile
dar@ineşti ale 8luptei pentru ia*!8 şi ale 8selec*iei speciilor8 la istoria omenirii7
?itler o e1plica pe aceasta prin lupta raselor7 domina*ia lumii tre#uind s!
rein! celei mai dotate dintre rase4 aceea a arienilor #lon"i7 ai c!ror sin+uri
repre"entan*i puri erau +ermanii.
Din aceste postulate ne#uloase decur+ea toat! doctrina. Un stat fondat
pe 8principiile aristocratice ale naturii8 şi c!ruia îi reenea sarcina de a
asi+ura domina*ia 8rasei de st!pâni87 p!strându-i acesteia puritatea. E
societate ierar;i"at!7 ce selec*ionea"! pe 8cei mai #uni8 pentru a-i plasa în
posturile de comand!7 şi în între+ime unit! în =urul şefului s!u. E politic!
e1tern! i"ând s! inte+re"e în Reic; toate popoarele de 8cultur! +ermanic!87
apoi s! cucereasc! un 8spa*iu ital87 necesar de"olt!rii rasei superioare şi7
 în sfârşit s! domine dura#il lumea $tema 8Reic;ului pentru o mie de ani8).
$F3%>)
Pentru a atin+e aceste o#iectie7 în concep*ia lui ?itler ermania tre#uia
s! poarte un r!"#oi7 ceea ce implica o popula*ie numeroas!7 o tân!r!
+enera*ie s!n!toas! şi puternic!7 c!lit! prin e1erci*ii fi"ice şi +ata oricând la
orice sacrificiu şi7 mai ales7 o coe"iune 8rasial!8 o#*inut! prin eliminarea
for*elor 8di"olante8 ale societ!*ii +ermane7 în primul rând a ereilor.
Politica rasial! a celui de-al III-lea Reic; comporta în primul rând m!suri
aşa-"ise de 8prote=are a rasei84 încura=area natalit!*ii la +ermani şi sc!derea
ei în rândul 8adersarilor arieni87 dar7 de asemenea7 m!suri a#erante7
 =ustificate de cercet!rile #iolo+ilor şi antropolo+ilor deota*i re+imului care au
desc;is calea +enocidului4 sterili"area indii"ilor 8tara*i87 eliminarea fi"ic! a
#olnailor incura#ili şi #!trânilor neputincioşi. / fost pus! în aplicare o
le+isla*ie rasial!7 diri=at! în principal împotria israeli*ilor7 acu"a*i pentru toate
relele na*iunii +ermane şi7 mai ales de a-i distru+e su#stan*a şi coe"iunea
prin 8intelectualismul8lor7 8interna*ionalismul8 lor şi a 8indiidualismului8 lor.
rei ani dup! cucerirea puterii7 totalitarismul ;itlerist -8noua ordine8- a
fost de=a mai aansat şi mai #ine pus în practic! decât omolo+ul s!u italian.
Peste +uernatori atotputernici7 Au;rerul de*inea toat! puterea. <em#rii
+uernului7 prieteni personali şi înal*i demnitari ai partidului nu aeau decât
un rol de e1ecutan*i7 iar Reic;sta+-ul a tre#uit s! se mul*umeasc! cu a-i
asculta discursurile şi a-i aclama deci"iile. N.S.D./.P7 partidul unic plasat din
%&3' su# conducerea lui Rudolf ?ess7 du#lea"! şi controlea"! administra*ia
local!. <o#ili"area ideolo+ic! a operat prin intermediul unei propa+ande
omnipre"ente. Presa7 radioul7 cinemato+rafia7 tip!riturile erau strict
suprae+;eate. Gi#liotecile erau supuse epur!rilor. / fost împiedicat! orice
opo"i*ie intelectual!.
73
 

Re+imul a folosit marile mi=loace de informare în mas! şi importantele

parade de la Nurn#er+ sau Gerlin7 pentru a mo#ili"a şi fanati"a masele
+ermane. Na"iştii au procedat la o strict! epurare a personalului didactic7 au
rei"uit manualele şcolare şi e1ercitând asupra studen*ilor şi profesorilor un
control ri+uros. C!utau s! forme"e 8corpuri şi suflete disciplinate8 decât
inteli+en*e cultiate. ?itler a pus accentul pe or+ani"area tineretului
dependent de partid creind în acest scop or+ani"a*ii specifice.
 /paratul represi a fost de o eficien*! reduta#il!. /l!turi de S/7 estapo
şi SS - su# ordinele lui ?immler - a creiat un corp de poli*ie7 îns!rcinat cu
afacerile murdare ale re+imului şi creu"et al unei noi aristocra*ii r!"#oinice -
constituiau instrumentele unei represiuni de teroare. <etodele au fost de o
#rutalitate şi s!l#!ticie rare4 asasinate7 torturi7 8sinucideri8 or+ani"ate7
deport!ri în la+!re de concentrare. în aceste condi*ii7 opo"i*ia împotria
re+imului a fost treptat eliminat!. Sin+urele for*e r!mase dup! %&30 au fost
cea din armata $supus! frecent epur!rilor) şi cea din sânul Gisericii catolice.
Na"ismul a fost un fenomen care nu a stat pe #a"e ra*ionale.
3. /P/RII/ DIC/URILER 9N /L RI
Politica e1pansionismului militarist a+resi promoat! cu succes de Italia
şi ermania - consolidat! şi de cea a aponiei - a dominat politica
interna*ional! a deceniului patru. / fost firesc ca anumite state sau mişc!ri s!
se simt! atrase şi s! se lase influen*ate de fascism dac! doreau s! o#*in!
spri=inul acestor state.
 9n cea mai mare parte a *!rilor uropei centrale7 r!s!ritene şi
mediteraneene7 cri"a economic! a acuti"at tensiunile sociale şi a faori"at
ascensiunea mişc!rilor profasciste sau prona"iste. /deseori7 tocmai pentru a
 împiedica accesul acestor or+ani"a*ii la putere au fost instaurate sau
consolidate re+imuri e1cep*ionale puse su# controlul claselor conduc!toare.
 /stfel s-a întâmplat în Lituania lui Ooldemarras şi a succesorilor s!i7 în
Letonia7 unde şeful Uniunii *!r!neşti7 Tarlis Ulmaris7 a instaurat în %&3' un
re+im autoritar7 în Polonia7 unde re+imul coloneilor i-a succedat celui al lui
PilsudsBi7 în %&37 în Un+aria7 unde re+imul corporatist şi autoritar instalat de
om#os se confrunt! dup! %&3 cu 8crucile cu s!+e*i8 ale fascistului S"alasi.
S-a a=uns deseori la erita#ile conflicte mesc;ine între dictaturile
e1ercitate de for*ele conseratoare şi partidele fasciste7 care se spri=inea pe
*!r!nime şi pe mica #ur+;e"ie. în România7 în fa*a ascensiunii fascismului
repre"entat de mişcarea arda de fier7 re+ele Carol al II lea a recurs7 în
%&3(7 la o loitur! de stat7 urmat! de di"olarea tuturor partidelor şi
asasinarea ulterioar! a lui Codreanu7 liderul !r"ii de fier. în Gul+aria7
+eneralul ;eor+;ie a di"olat7 în %&3'7 partidele tradi*ionale şi a instaurat o
dictatur! monar;o-militarist!7 compara#il! cu cea instaurat! de +eneralul
<eta1a7 doi ani mai târ"iu7 în recia.

74
 

 9n /ustria7 cancelarul Dolfus conduce de asemenea7 din %&3'7 un Stat

reac*ionar şi tradi*ionalist. în %&307 succesorul lui7 Sc;usc;ni++ a eliminat
?eim@e;r-ul7 pe care pân! atunci re+imul se spri=inise.
Pretutindeni7 sau aproape7 scenariul este acelaşi. Glocul conduc!tor
reuşeşte s!-şi men*in! şi s!-şi consolide"e domina*ia7 mai întâi "dro#ind
for*ele stân+ii cu a=utorul mişc!rilor fasciste7 apoi a#sor#indu-le sau
eliminându-le pe acestea din urm! şi adoptând7 pentru a spori eficacitatea
ac*iunii sale7 o parte din metodele de +uernare ale fascismului.
Pro#lema franc;ismului şi a raporturilor sale cu erita#ilul fascism
spaniol7 cel al Aalan+ei $fondat! în %&33) se pune în termeni identici. în
timpul celor trei ani cât a durat r!"#oiul ciil7 Aranco s-a serit de mişcarea
condus! de ose-/ntonio Prima de Riera $fiul fostului dictator)7 Aalan+a7 a
c!rei ideolo+ie este apropiat! aceleia a 8primului fascism87 pentru a ralia
ta#erei sale masele mic-#ur+;e"e. îns!7 o dat! ictoria cucerit!7 re+imul pe
care îl sta#ileşte i"ea"! mai pu*in instaurarea unei noi ordini7 cum o reclam!
falan+iştii7 ci un sistem autoritar şi corporatist ce face trimiteri mai de+ra#! la
Portu+alia lui Sala"ar decât la Italia liu <ussolini. Partidul unic se ede astfel
redus la rolul de simpl! curea de transmisie a directielor lui Candillo.$F 3,')
 9n *!rile uropei de Nord sau de 6est unde democra*ia se #a"a pe tradi*ii
str!ec;i şi pe spri=inul unei frac*iuni importante a maselor şi a clasei de
mi=loc7 partidele fasciste şi fasci"ante nu reuşesc s! cucereasc! puterea. în
Gel+ia7 mişcarea rasist! a lui Leon De+relle7 sus*inut! financiar de <ussolini7
o#*ine un succes ce nu poate fi ne+li=at la ale+erile din %&30 $%%J din oturi
şi ,0 de deputa*i). La fel şi în Elanda7 mişcarea na*ional-socialist! a lui /nton
<ussert7 mai apropiat! de modelul ;itlerist7 îşi ede efectiele $'>.>>> de
aderen*i în %&33) şi electoratul $(J din oturi în %&3) crescând odat! cu
cri"a. oate aceste or+ani"a*ii7 au atins apo+eul între %&3'-%&30. în sc;im#
cele din le*ia7 Danemarca7 Nore+ia7 Irlanda7 cunosc un reflu1 rapid dup!
%&307 consecin*! a unei relatie îm#un!t!*iri a situa*iei economice.
Aireşte7 în afara uropei7 condi*iile care au creat mişc!rile fasciste de pe
#!trânul continent nu e1istau. /numite caracteristici ale fascismului european
au +!sit7 îns!7 ecou şi în celelalte continente. /r fi fost de mirare ca muftiul de
la Ierusalim sau ara#ii care se opuneau coloni"!rii ereieşti din Palestina s!
nu fi +!sit antisemitismul lui ?itler pe placul lor7 deşi nu aea nici o le+!tur!
cu modul tradi*ional de coe1isten*! a islamului cu necredincioşi de dierse
tipuri.
 /numi*i ;induşi din castele superioare ale Indiei7 cum ar fi e1tremiştii
sin;ale"i sau din Sri LanBa7 erau conştien*i de superioritatea lor de 8arieni8-
de ast! dat!7 c;iar ori+inal!- fa*! de rasele mai ne+re de pe propriul lor
su#continent. şi militan*ii #uri care fuseser! interna*i de +ermani în timpul
celui de-al doilea r!"#oi mondial7 aeau şi ei anumite afinit!*i ideolo+ice cu
?itler7 atât ca na"işti coninşi7 cât şi prin intermediul influen*ei teolo+ice a
curentelor caliniste elitiste de e1trem! dreapt! din Elanda.

75
 

apone"ii7 în marea lor ma=oritate erau şi ei cât se poate de coninşi de

superioritatea rasei lor şi de necesitatea purit!*ii etnice7 credeau cu
conin+ere în irtu*ile militare şi în sacrificiul de sine7 în ascultarea f!r!
crâcnire a ordinelor7 în o#li+a*ie şi stoicism. Erice samurai ar fi su#scris f!r!
e"itare la motoul or+ani"a*iei ;itleriste SS4 8<eine ;re ist reice87 care se
traduce4 8Enoarea înseamn! supunere oar#!8 $3F %0%). Societatea =apone"!
era o societate cu o ierar;ie ri+id!7 începând cu supunerea total! a indiidului
fa*! de na*iune şi de împ!ratul ei diin şi terminând cu respin+erea f!*iş! a
li#ert!*ii şi fraternit!*ii. Printre diploma*ii acredita*i pe lân+! puterile europene
fasciste7 mai ales printre +rupurile teroriste ultrana*ionaliste destinate s!-i
asasine"e pe politicienii insuficient de patrio*i7 în armata de la T@antun+ care
cucerea7 st!pânea şi înro#ea <anciuria şi C;ina7 =apone"ii erau aceeia care
recunoşteau aceste afinit!*i şi se luptau pentru a fi identifica*i mai clar cu
puterile fasciste europene.
 9n /merica de Nord7 oamenii şi mişc!rile totalitare de inspira*ie
european! nu au aut prea mare importan*! în afara comunit!*ilor particulare
de imi+ran*i7 ale c!ror mem#ri au adus cu ei ideolo+iile din ec;ia lor *ar! sau
care mai p!strau anumite loialit!*i fa*! de *ara lor de ori+ine. /stfel7
sentimentele americanilor de ori+ine +erman! - mai pu*in ale italienilor
americani - au contri#uit la i"ola*ionismul SU/7 deşi nu e1ist! nici o doad!
c! ar fi deenit fascişti în num!r mare. Mor"oanele mili*iei7 c!m!şile colorate
şi #ra*ele ridicate înainte în salutul ;itlerist nu f!ceau parte din elementele
specifice aripii de dreapta locale7 cu care era foarte familiari"at Tu-Tlu1-
Tlanul. /ntisemitismul era7 eident7 foarte puternic7 deşi ersiunea american!
contemporan! a aripii de dreapta7 pro#a#il c! datora mai mult
corporatismului aripii drepte de inspira*ie catolic! european!.
Influen*a fascismului european a fost pre"ent! în /merica de Sud7 atât
 în rândul unor politicieni indiiduali ca or+e li"er aitan $%(&(-%&'() din
Colum#ia şi uan Domin+o Peron $%(&-%&2') din /r+entina7 cât şi asupra
unor re+imuri ca cel al lui etulio 6ar+as7 stado Noo $Statul Nou) din
Gra"ilia $%&32-%&'). în pofida temerilor SU/ c! na"ismul a ataca dinspre
sud7 efectul principal al influen*ei fascismului în /merica Latin! a r!mas pe
loc. în afar! de /r+entina7 care s-a declarat desc;is în faoarea /1ei- dar
asta c;iar şi înainte ca Peron s! preia puterea în %&'37 ca şi dup! aceea -
+uernele din emisfera occidental! au intrat în r!"#oi de partea SU/. ste
totuşi ade!rat c!7 în anumite *!ri sud-americane7 armatele au fost pre+!tite
dup! sistemul +erman fiind pre+!tite de militari +ermani ori c;iar de cadre
na"iste.
E oarecare influen*! a na"ismului la sud de Rio rande poate fi
e1plicat! uşor. 6!"ut de dincolo de /tlantic7 fascismul ar!ta pentru unii
politicieni f!r! îndoial! ca poestea de mare succes a deceniului. Dac! în
lume e1ista un model care s! poat! fi imitat de politicienii unui continent care
se inspirase întodeauna de la *!rile ce de*ineau ;e+emonia cultural!7 cu
poten*iali lideri ai unor *!ri +ata întodeauna s! caute o re*et! pentru a deeni
76
 

moderni7 #o+a*i şi m!re*i7 un astfel de model putea fi +!sit credeau ei7 la

Gerlin şi la Roma7 întrucât Londra şi Parisul nu mai ofereau inspira*ie politic!
şi Oas;in+tonul era scos din discu*ie. Ceea ce au luat liderii latino-americani
de la facsismul european a fost "eificarea liderilor populişti cu reputa*ie de
oameni de ac*iune. <asele pe care oiau s! le mo#ili"e"e şi pe care le şi
mo#ili"au nu erau cele care se temeau pentru ceea ce ar fi putut pierde7 ci
cele care nu aeau nimic de pierdut. şi duşmanii împotria c!rora le
mo#ili"au nu erau str!ini sau +rup!ri e1terne7 ci 8oli+ar;ia8- cei #o+a*i7 clasa
conduc!toare local!. Peron şi-a +!sit principalul spri=in în clasa muncitoare
din /r+entina şi maşina politic! fundamental! într-un fel de partid
muncitoresc ridicat din principala mişcare sindical! de mas!. etulio 6ar+as
din Gra"ilia a f!cut aceeaşi descoperire. Clasa muncitoare ur#an!7 c!reia el i-
a acordat o protec*ie special! în sc;im#ul spri=inului politic7 a fost cea care l-a
8=elit87 numindu-l p!rintele poporului. Re+imurile fasciste din uropa au
distrus mişc!rile muncitoreşti7 în timp ce liderii latino-americani le-au inspirat
şi le-au creat. $3F%03-%0')
 /r fi deenit fascismul foarte important în istoria omenirii dac! nu ar fi
e1istat marea cri"! din perioada inter#elic!  Pro#a#il c! nu. Italia7 de una
sin+ur!7 nu era o #a"! promi*!toare de pe care s! se poat! "+udui omenirea.
Dup! prosperitatea fra+il! şi cri"a politic! a anilor [,>7 în octom#rie %&,&7
cra;ul #ursier de pe Oall Srett a declarat o cri"! economic! mondial! de
durat!. Consecin*a politic! a acestor fenomene a fost declanşarea unor cri"e
a re+imurilor politice de factur! democratic! şi instaurarea unor re+imuri
totalitare7 dictatoriale. Aormele e1treme de manifestare a acestora au fost4
Italia fascist!7 ermania na"ist!7 aponia militarist!7 şi Rusia soietic!7 la
care puteau ad!u+a alte *!ri mici şi mi=locii din uropa şi din lume care au
copiat sau mimat esen*a acestor re+imuri.

GIGLIER/AI

Dumitru Popoici7 olitolo2ie7 Gucureşti7 %&&0.

<aurice Duer+er7 ?odelul  democratic 7 Gucureşti7 %&&%.
ric ?o#s#a@m7 *ecolul  e+tremelor 7 Gucureşti7 %&&'.
Morin Mamfir7 Istoria uni)ersală contemporană7 ol.I7 Gucureşti7 %&&&.
Pierre <il"aF Ser+e Gerstein7 Istoria secolului  .. 7 ol.I7 Gucureşti %&&(.
P.P.Ne+ulescu7 eclinul  omenirii 7 Gucureşti %&&'.
<arcel Prelot7 :empire 0asciste7 %&30.
Diana Aotescu7 5omnia, ?itteleuropa şi Balcanii 7 Gucure*ti7 %&&&.
<ontesKuieu7 espre spiritul le2ilor 7 Gucureşti7 %&0'
 /lain <onc;a#lon7 Cartea cetăeanului 7 Gucureşti7 %&&%
 
77
 

78
 

 /L DEIL/ RMGEI <ENDI/L $%&3&-%&')

Cel de-al doilea r!"#oi mondial început în "orii "ilei de % septem#rie
%&3& a fost unul din cele mai mari şi mai importante eenimente care şi-au
pus amprenta în mod decisi pe =um!tatea secolului XX. R!"#oiul a durat
aproape şase ani şi în momentul în care s-a sfârşit o mare parte a lumii
ciili"ate a r!mas în ruin!7 peste 3> de milioane de oameni au fost omorâ*i7
mari imperii au fost distruse7 Coali*ia Na*iunilor Unite a o#*inut ictoria dar n-
au câşti+at pacea.
I. ERIINIL I 9NCPUUL CLUI D-/L DEIL/ RMGEI
<ENDI/L
Scânteia care a aprins âl!t!ile celui de-al doilea r!"#oi mondial a fost
un 8incident8 la frontiera +ermano-polon! petrecut în toamna anului %&3&.
Cau"ele7 îns!7 se +!sesc în eolu*iile politice7 economice şi în frustr!rile care
au traersat începutul de secol XX în istoria uropei. /supra locului7 rolului şi
a importan*ei unora dintre aceste cau"e în declanşarea conflictului istoricii şi
specialiştii în polemolo+ie n-au c!"ut de acord. Istorio+rafia oferind din
aceast! cau"! mai multe puncte de edere.
Pentru +enera*ia de dup! r!"#oi7 marcat! profund de traumele luptelor şi
a sacrificiilor de tot felul7 cea mai simpl! e1plica*ie asupra +ene"ei celei de-a
doua confla+ra*ie a fost tendin*a spre reanş! şi e1pansiune a ermaniei
na*ional-socialiste conduse de /dolf ?itler. ratatul de pace de la Paris-
6ersailles7 dictat ermaniei la sfârşitul primului r!"#oi mondial de c!tre
puterile înin+!toare7 con*inea elemente de r!"#unare şi umilire pe care
+ermanii n-au putut s! le accepte. P!cii de la Paris i-a lipsit de la început
aliditatea moral! $%F3'). Nu numai pentru îninşi dar c;iar şi pentru min*ile
lucide din ta#!ra înin+!torilor condi*iile impuse ermaniei con*ineau
sâm#urele reanşei. Potriit afirma*iilor fostului premier #ritanic Oinston
C;urc;ill7 mareşalul france" A. Aoc;7 când a au"it c! s-a semnat ratatul de
Pace şi a luat cunoştin*! de clau"ele acestuia7 ar fi e1clamat4 8/sta nu e
pace.  un armisti*iu pe dou!"eci de ani.8 $,F%2)
 9n aceste condi*ii în ermania au luat naştere7 în anii imediat urm!tori
 înc;eierii primului r!"#oi mondial7 numeroase forma*iuni animate de spiritul
reanşard. Printre acestea7 8prin preten*iile sale e1pansioniste7 s-a eiden*iat
Partidul Na*ional-Socialist8. E#iectiele politicii e1terne ale na"iştilor au fost
e1puse de liderul partidului /dolf ?itler în lucrarea 8<ein Tampf8 $Lupta
mea)7 deenit! ulterior carte de c!p!tâi a na"ismului. Din aceste
considerente unii oameni politici şi istorici au atri#uit întrea+a
responsa#ilitate- sau aproape- pentru declanşarea r!"#oiului ermaniei
;itleriste.
 /..P. alor constat! c! şi în aceast! 8ta#!r!8 sunt dou! curente. Unii
consider! c! ?itler 8a dorit un mare r!"#oi7 de dra+ul r!"#oiului. / dorit un
79
 

r!"#oi pentru a face din ermania o <are Putere şi el s! dein! un cuceritor

de felul lui /le1andru cel <are sau Napoleon. / fost un ni;ilist7 un maniac7 un
al doilea /tila. /l*ii l-au considerat pe ?itler mai ra*ional. l a ac*ionat dup!
un plan care preedea instaurarea unui imperiu pentru o mie de ani în
uropa Central! şi de Sud-st.8 $%F )
 9n anii [0> au ap!rut lucr!ri şi studii care au adus sc;im#!ri considera#ile
şi rei"uirea acestei te"e. Se aduc în prim planul anali"ei şi erorile s!ârşite
de marile democra*ii occidentale cum ar fi4 împ!ciuitorismul #ritanic7 spiritul
8munc;ene"8 în Aran*a etc. Sc;im#area s-a produs cu apari*ia unei c!r*i7
care a iscat foarte multe polemici la apari*ia ei 8Eri+inile celui de-al doilea
r!"#oi mondial8 $%&0%). /r+umentul principal a lui alor a fost acela c! ?itler
a f!cut ceea ce politicienii au presupus c! a face7 respecti a ap!rat
drepturile statului s!u. Nemul*umindu-se s! +!seasc! în tratatul de pace de
la 6ersailles cau"a ma=or! a declanş!rii r!"#oiului7 el a ad!u+a c!7 în fond7
?itler nu era mai 8tic!los ca al*i oameni de stat europeni ai epocii şi c!
ra*ionamentele şi calculele sale erau la fel de lo+ice ca acelea ale celorlal*i
lideri occidentali8. /utorul #ritanic consider! c! despre ori+inile celui de-al
doilea r!"#oi mondial sunt destule le+ende. 8Distru+erea le+endelor -
aprecia"! /P. alor- nu înseamn! =ustificarea lui ?itler8. $%F0)
%. DCL/N/R/ ESILIILER
La ora '.' în "iua de % septem#rie %&3&7 trupele +ermane $' de dii"ii
spri=inite de peste %>> de aioane şi de ,(>> de tancuri) au trecut la
ofensi! împotria Poloniei conform planului de ina"ie ela#orat înc! din luna
martie a aceluiaşi an. Comandamentul polone" a reuşit s! mo#ili"e"e în
+ra#! ,' de dii"ii de infanterii şi ( de caalerie. în aceste condi*ii trupele
polone"e n-au reuşit s! opreasc! for*ele +ermane care se îndreptau
erti+inos spre 6arşoia $3F0%).
 /n+lia şi Aran*a în conformitate cu +aran*iile de securitate acordate
statului polone" au declarat la 3 septem#rie %&3& r!"#oi ermaniei. SU/ se
declara în afara conflictului iar o serie de state din uropa printre care şi
România îşi proclam! starea de neutralitate.
 9n urma ictoriilor ful+er trupele Oe;rmac;tului au ocupat Cracoia $0
septem#rie) iar +uernul s-a retras la Liu#lin. ancurile +ermane au a=uns în
câtea "ile la periferia 6arşoiei. La %, septem#rie la Paris7 /n+lia şi Aran*a
au sta#ilit o strate+ie comun! de ac*iune şi constituie Consiliul Interaliat de
R!"#oi.$'F%) La %2 septem#rie %&3& +uernul polone" şi înal*ii demnitari
politici p!r!sesc 6arşoia asediat! şi se refu+ia"! în România.
Din st trupele /rmatei Roşii au trecut la a+resiune dep!şind frontiera
polono-soietic!. Dup! lupte înerşunate trupele polone"e au capitulat în fa*a
for*elor Oer;mac;tului la ,( septem#rie %&3&. în aceeaşi "i la <oscoa
miniştrii de e1terne +erman şi soietic au semnat tratatul prin care au împ!r*it

80
 

statul polone" şi sta#ileau frontiera pe cursul râurilor San şi Gu+. La Paris s-a
constituit +uernul polone" în e1il.
Pe frontul de est france"ii au trecut la ofensi!. Deşi de*ineau
superioritatea în for*e şi armament au fost opri*i în fa*a liniei fortificate
Oest@all $F3(). Aaptele par s! demonstre"e c! nici /n+lia şi nici Aran*a nu
s-au an+a=at în mod serios în conflict şi astfel a început un r!"#oi pe care
+a"etarii l-au denumit 8r!"#oi straniu8. 1presia a fost lansat! de presa
american! pentru a marca o perioad! din istoria celui de-al doilea r!"#oi
mondial care a *inut de la c!derea Poloniei pân! la ofensia Oer;mac;tului
 în st contra URSS. Dup! c!derea Aran*ei7 +ermanii au capturat ar;iele şi
au pu#licat o serie de documente considerate sen"a*ionale în care se putea
o#sera c! alia*ii au consumat o mare cantitate de timp cu ela#orarea unor
planuri nerealiste de ofensi! împotria Reic;-ului +erman $2F32).
 9n st7 URSS a trecut la materiali"area în*ele+erilor conenite cu
partenerul +erman prin pactul Ri##entrop- <oloto şi a atacat la 3> noiem#rie
%&3& Ainlanda. Prete1tul a fost refu"ul statului finlande" de a da curs
ultimatumului soietic prin care <oscoa a cerut câtea insule din <area
Galtic!7 o parte din peninsula ?anco. <oscoa a mo#ili"at şi aruncat asupra
statului finlande" &0>.>>> de ostaşi7 %%.,00 tunuri şi arunc!toare de mine şi
peste 3>>> de aioane. Ainlanda cu doar '>>.>>> de ostaşi7 &>> de tancuri7
%> de aioane şi ,(> de tunuri n-a putut s! re"iste decât %> "ile. La %,
martie %&'> +uernul finlande" a capitulat şi a semnat tratatul de pace prin
care a satisf!cut cererile Tremlinului $0F%>).
Ainlanda n-a putut s! fie efecti ap!rat! de marile puteri occidentale
deoarece *!rile nordice $Nore+ia şi Suedia) fiind neutre n-au riscat s!-şi
ofere teritoriul pentru tran"itul trupelor pentru a nu da reun prete1t ruşilor
sau +ermanilr de a fi atacate.
?itler n-a *inut cont de dorin*ele statelor #altice şi a ordonat în martie
%&'> ela#orarea planului 8Oesern#un+8 ce preedea cucerirea Danemarcei
şi a Nore+iei. La & aprilie %&'>7 ermania a declarat c! 8ia su# ocrotirea sa8
cele dou! *!ri pentru ca ele s! nu dein! #a"! de atac asupra Reic;-ului. în
fapt ?itler aea neoie de controlul rutelor care-i asi+urau transportul
minereurilor de fier din Suedia pentru economia +erman! de r!"#oi. în
diminea*a "ilei de & aprilie %&'> ermania a dat un ultimatum Danemarcei pe
care re+ele Tristian al X-lea l-a acceptat dup! o şedin*! a Consiliului de
Coroan! dramatic!. Aratele acestuia7 ?aaBon al 6II-lea re+ele Nore+iei
sus*inut de +uern şi armat! n-a cedat şi a respins cererile de capitulare
remise de ermania. Aor*ele de ina"ie au fost modeste în raport cu scopul
ce le era fi1at de Comandamentul erman dar au surprins *ara total
nepre+!tit!. Nore+ia a decretat mo#ili"area doar cu o "i înainte de a se
produce a+resiunea. $2F0') rupele france"e şi #ritanice enite în a=utorul
nore+ienilor au fost insuficiente şi n-au putut s! se opun! trupelor +ermane
de ina"ie. Lupte dâr"e s-au desf!şurat în "ona oraşului Naric. între timp
raportul de for*e s-a sc;im#at în faoarea inadatorului şi for*ele
81
 

e1pedi*ionare au fost o#li+ate s! se retra+! $2 iunie %&'>). Re+ele şi

+uernul se refu+ia"! în /n+lia unde or forma un +uern în e1il. Pe %> mai
la Londra în locul lui Neille C;am#erlain a enit în fruntea ca#inetului
Oinston C;urc;ill.
Reuşita 8#lit"-Brie+8-ului +erman în Nore+ia şi Danemarca au
"druncinat alia*ii din letar+ia lor. Cucerind *!rile nordice7 ermania a luat su#
control importante #a"e maritime şi aeriene. /u o#*inut nu numai importante
aanta=e strate+ice ci şi #a"e de materii prime cu care şi-au asi+urat industria
de r!"#oi.
,. IN6/D/R/ UREPI ECCIDN/L
 9n diminea*a "ilei de %> mai %&'> 9naltul Comandament erman
$E.T.O.) a ordonat aplicarea Directiei nr.0 8Aall el#8 $Planul al#en)
semnat! înc! din octom#rie %&'> de c!tre /.?itler şi care con*inea planul de
ina"ie al uropei Eccidentale. rupele +ermane împ!r*ite în trei +rupuri de
armat! $& de dii"ii)7 ,0>> de tancuri7 30>> aioane de lupt! au atacat pe
trei direc*ii spre Elanda şi Nordul Gel+ieiF direc*ia Lu1em#ur+ şi c!tre linia
fortificat! de ap!rare a Aran*ei - <a+inot. Raportul de for*e era net superior
de partea ap!r!torului dar Comandamentul erman şi-a surprins adersarii
prin maner! şi folosirea trupelor aeropurtate $2F2,).
Dup! o scurt! împotriire armata olande"! a capitulat în "iua de  mai
%&'>. Re+ina Oil;elmia7 cu consim*!mântul +uernului7 a emi+rat în /n+lia.
Dou! s!pt!mâni de lupte n-au fost suficiente pentru a fi salat! Gel+ia şi a
#ara drumul spre Paris pentru trupele +ermane. La ,2 mai %&'> re+ele
Leopold al II-lea a capitulat. uernul #el+ian n-a acceptat opinia re+elui s-a
retras în Aran*a şi apoi în /n+lia de unde a or+ani"a lupta de re"isten*!.
rupele +ermane au continuat ofensia c!tre Paris ocolind linia <a+inot
prin /rdenne pe unde france"ii se aşteptau cel mai pu*in. La %& mai %&'> a
fost ocupat oraşul /##eille iar dou! "ile mai târ"iu şi Calais i"olând în
Alandra apro1imati ' de dii"ii aliate. Pân! la ,' mai for*ele aliate sunt
 înfrânte sistematic şi împinse spre /tlantic. în aceste condi*ii <area Gritanie
pune în aplicare opera*ia 8Dnamo8 pentru a-şi sala for*ele trimise în a=utorul
Aran*ei. De la ,2 mai pân! în ' iunie au fost eacua*i 332.>>> militari dintre
care peste %%,.>>> france"i. N-au putut fi salate ,'>> tunuri7 2>> de tancuri
şi peste %3>.>>> autocamioane care au fost capturate de armata +erman!.
Succesul opera*iunii a fost facilitat şi de câtea erori de comandament
+ermane dar şi de o 8temperare8 de c!tre ?itler a for*elor sale. /cesta potriit
 însemn!rilor unor apropia*i ar fi dorit o pace onora#il! cu Aran*a şi un acord
cu <area Gritanie $2F(() / fost o +ra! eroare de percep*ie din partea lui
?itler deoarece în /n+lia nimeni nu mai era dispus s! cede"e.
 9n "iua de %> iunie %&'> +uernul france" s-a refu+iat la ours7 ca
urmare a înfrân+erilor suferite de armatele sale. în dup! amia"a aceleiaşi "ile
Italia declar! r!"#oi Aran*ei ne*inând cont de aertismentele SU/. Spania se
82
 

declar! neutr! fa*! de conflictul european. rupele +ermane p!trund f!r! s!

 întâmpine re"isten*! în Paris pe %' iunie %&'>. / doua "i +uernul france" se
sta#ileşte la Gordeau1. /ici primeşte r!spunsul +uernului american la
cererea de a=utor c! SU/ a trimite Aran*ei mari cantit!*i de armament şi alte
materiale dar îşi p!strea"! neutralitatea.
 9n acest! situa*ie disperat! +uernul Renaud a demisionat şi a fost
 înlocuit la %2 iunie cu unul condus de mareşalul P;. PVtain. / doua "i
+eneralul C;. de aulle7 aflat la Londra7 se adresea"! france"ilor la posturile
de radio en+le"e pentru a continua re"isten*a şi constituie Comitetul Na*ional
Arance" $'F'0). în dup! amia"a "ilei de ,, iunie %&'> la RVt;ondes în
p!durea CompiW+ne7 acolo unde mareşalul Aoc; impusese capitularea
trupelor +ermane în primul r!"#oi mondial7 este semnat! conen*ia de
armisti*iu. Aran*a era împ!r*it! în dou!4 partea de nord7 nord-est şi est
ocupat!7 restul "on! li#er!. /rmata france"! demo#ili"at! şi redus! la
%>>.>>> de oameni pentru ordinea intern!. în teritoriul neocupat se formea"!
+uernul cola#ora*ionist al mareşalului Petain. La Londra7 Oinston C;urc;ill
este numit premier. în aceeaşi "i respin+e orice propunere f!cut! de ?itler şi
critic! seer înc;eierea armisti*iului de c!tre +uernul Petain.
3. /NX/R/ G/S/R/GII7 NERDULUI GUCE6INI7 ?RI I /
RILER G/LIC.
 9n condi*iile capitul!rii Aran*ei7 România intra într-o 8splendid!8 i"olare şi
 într-o "odie a nenorocirilor. Inediat dup! dispari*ia statului france" ministrul
soietic de e1terne 6. <oloto i-a declarat ministrului +erman la <oscoa on
Sc;ulem#ur+ c! 8solu*ionarea c;estiunii Gasara#iei nu mai sufer! nici o
amânare. uernul soietic caut!7 deocamdat! s! solu*ione"e c;estiunea pe
cale paşnic!7 dar el inten*ionea"! s! utili"e"e for*a în ca"ul în care +uernul
român a respin+e un acord paşnic8 $0F%,).
La ,( iunie %&'>7 URSS a adresat prima not! afirmati! care a fost
luat! în discu*ie de +uernul român. R!spunsul la aceast! not! ultimati! n-a
mul*umit +uernul soietic care a dat o nou! not! ultimati!. România7 f!r!
nici un spri=in din partea marilor democtra*ii7 a cedat for*ei şi a ordonat
eacuarea Garasa#iei şi nordului Gucoinei reendicate de <oscoa. în
teritoriile ane1ate prin for*!7 URSS a instaurat un re+im de teroare politic! şi
e1terminare etnic! prin deport!ri ale românilor în teritoriul URSS. Pân! la
eli#erarea acestor teritorii7 în iulie %&'%7 au fost deporta*i peste ,>>.>>> de
români în Si#eria.
Dup! 8re"olarea liti+iului8 teritorial cu România7 Stalin a ordonat
transpunerea în practic! a în*ele+erilor soieto-+ermane din Protocolul
<oloto-Ri##entrop cu priire la *!rile Galtice. /nterior îns! prin puternice
presiuni din partea Tremlinului7 *!rile Galtice au fost neoite s! semne"e
tratate de a=utor mutual cu URSS4 stonia la ,( septem#rie F Letonia la 
octom#rieF Lituania la %> octom#rie. în iunie %&'> +uernul soietic a înmânat
83
 

conduc!torilor Statelor Galtice note ultimatie în care se cerea înl!turarea

+uernelor le+itime7 deferirea =usti*iei a unor miniştrii7 şi consim*!mântul lor
de a m!ri nelimitat contin+entul militar soietic. Notele ultimatie soietice au
facilitat reali"area loiturilor de stat e1terne su# controlul unor înal*i
func*ionari soietici4 6. DeBono"o $în Lituania)7 /. 6îşinsBi $în Letonia) şi /.
dano $în stonia). Stalin a ordonat ulterior desf!şurarea de ale+eri şi7
parlamentele7 astfel re"ultate au 8cerut8 şi la 3- au+ust %&'&. Soietul
Suprem al URSS a decis includerea Lituaniei7 Letoniei şi stoniei în
Componen*a URSS ca repu#lici unionale. /stfel au disp!rut de pe ;arta
politic! a uropei cele trei state.
 9n aceeaşi lun!7 ermania şi Italia au impus României Dictatul de la
6iena dând satisfac*ie Un+ariei fasciste. Lipsit! de posi#ilitatea de a purta un
r!"#oi de ap!rare 6est dar şi în st unde era iminent un atac din partea
Soietelor în ca"ul declanş!rii ostilit!*ilor cu Un+aria7 România a tre#uit s!
cede"e şi s! accepte 8ar#itra=ul8 lui ?itler. I-a fost r!pit! o suprafa*! de
'3.'&, Tm, cu o popula*ie de ,.0>&.>>2 locuitori din care numai 32 J erau
ma+;iari.
'. GLI/ PNRU /NLI/
?itler a considerat c! dup! capitularea Aran*ei7 <area Gritanie a cere
pace. Poten*ialul militar al /n+liei era inferior celui +erman la acea dat! îns!
conducerea +erman! n-a luat în calcul oin*a politic! a +uernului en+le" şi
nici posi#ilitatea asocierii la poten*ialul militar propriu cel al dominioanelor cu
imensele lor resurse de materii prime. /n+lia mai dispunea de o
considera#il! flot! aerian! pe lân+! cea naal! şi era sin+ura *ar! care
poseda sistemul de radioloca*ie 8Radar8. $(F3%%)
La %0 iulie Au;rer-ul a semnat Directia nr.%0 ce preedea ela#orarea şi
e1ecutarea opera*iunii 8Seelo@e8$ Leul de mare). Se preconi"a de#arcarea
trupelor +ermane în /n+lia pentru "iua de % septem#rie %&'> şi distru+erea
aia*iei #ritanice. Dup! respin+erea7 din nou7 de c!tre +uernul #ritanic7 la (
au+ust %&'>7 a 8ofertei8 de pace7 ?itler a ordonat începerea opera*iunilor prin
#om#ardarea masi! a oraşelor Londra7 Lierpool7 <anc;ester7 Gristol7 etc.
 îns! n-a o#*inut mult rânita suprema*ie aerian!. / fost neoit astfel la %2
septem#rie %&'> s! amâne e1ecutarea planului de inadare terestr! pentru a
continua #om#ardamentele aeriene. /ceste opera*iuni au produs mari
pierderi în rândul popula*iei ciile şi uriaşe pa+u#e materiale îns! n-au putut
s! sc;im#e situa*ia strate+ic! în faoarea ermaniei. /ia*ia +erman! s-a
doedit eficace în opera*iuni tactice şi nu strate+ice7 iar descoperirea şi
aplicarea radarului a fost decisi!. La %& octom#rie %&'>7 ?itler a amânat
reluarea opera*iunii 8Seelo@e8.
. EPR/IUNIL <ILI/R DIN /ARIC/ I G/LC/NI. DIPLE</I/
RMGEIULUI 9N /NII %&'>-%&'%.
84
 

Italia dorea s! redein! o mare putere şi s!-şi forme"e propriul imperiu

colonial. Genito <ussolini nemul*umit c! Ab;rerul +erman n-a fost de acord
cu preten*iile sale fa*! de Aran*a înins! a declanşat la %> iunie %&'>
opera*iunea de inadare a Somaliei #ritanice. în "iua de %' septem#rie %&'>
for*ele italiene aflate în Li#ia au declanşat o ampl! ofensi! pentru a ocupa
+iptul. Dup! câtea luni de ofensi! italienii au reuşit s! ocupe câtea
puncte strate+ice din nordul şi estul /fricii. în luna decem#rie ofensia
italian! a fost oprit!7 trupele #ritanice trecând la contraofensi!. Dup! câtea
s!pt!mâni italienii au fost i"+oni*i relati uşor din Li#ia $o#ruB7 Gardia7
Gen+a"i7 etc.) şi erau pe punctul de a fi elimina*i complet din /frica. în
ianuarie %&'% en+le"ii au trecut la ofensi! în /frica Eriental! şi la ' aprilie
au eli#erat /ddis-/#e#a iar în luna mai %&'> trupele italiene dislocate în
 /frica de st au capitulat sfârşindu-se astfel şi isul 8imperiului italian8 în
tiopia.
 9n aceste condi*ii G.<ussolini s-a !"ut o#li+at s! cear! a=utorul lui ?itler.
Scopurile strate+ice ale celui de-al treilea Reic;- eliminarea en+le"ilor din
 /frica şi controlul resurselor petroliere din Erient- l-au determinat pe ?itler s!
fie de acord cu cererea italian!. / fost creat şi pus su# comanda
e1perimentatului +eneral . Rommel corpul e1pedi*ional 8das Deutsc;e
 /friBaBorps8 pentru a resta#ili situa*ia. Luate prin surprindere trupele en+le"e
n-au f!cut fa*! ofensiei +ermane declanşate în % martie %&'% şi s-au retras
din teritoriile ocupate7 mai pu*in din oraşul o#ruB. rupele conduse de
Rommel au înaintat spre +ipt îns! au primit ordin s! se opreasc!. Arontul s-
a sta#ili"at în /frica de Nord7 +ermanii nu aeau suficiente for*e pentru a
cuceri /frica mai ales c! în uropa lucrurile se precipitau.
Efensia italian! în Galcani n-a aut mai mult succes ca cea din /frica. La
cererea de interen*ie a Italiei7 ermania a trimis în Galcani o impresionant!
for*! de ina"ie $2> dii"ii7 ,>>> de tancuri şi circa ,>>> aioane). în primele
"ile ale lunii aprilie %&'% Iu+oslaia şi recia au fost atacate de pe mai multe
direc*ii de trupe italiene7 +ermane7 ma+;iare şi #ul+are. România deşi f!cea
parte din /1! a refu"at s! participe la ac*iuni militare.
La %3 aprilie Gel+radul a fost ocupat de trupele +ermane şi p!r*i din
Iu+oslaia au fost ane1ate de Un+aria7 Gul+aria şi Italia7 sau ocupate de
ermania. Dup! scoaterea din lupt! a Iu+oslaiei7 for*ele /1ei s-au n!pustit
asupra reciei. La ,' aprilie armata elen! din pir a capitulat7 alte unit!*i
+receşti s-au retras în insule şi nordul /fricii. Pân! la sfârşitul lunii mai nem*ii
au luat su# control #a"inul mediteranean7 flota en+le"! suferind pierderi
+rele. Campania din Galcani a fost o reu*it! pentru Oe;rmac;t îns! pe
termen lun+ ea a influen*at ne+ati soarta r!"#oiului pentru c! a întâr"iat cu
peste  s!pt!mâni aplicarea planului 8Gar#arossa8 pentru cucerirea
imensului spa*iu soietic. $(F3,>)
6ictoriile militare o#*inute în uropa şi în afara ei de ermania7 Italia şi
aponia le-au determinat s!-şi împart! sferele de influen*! în lume şi s!
85
 

cola#ore"e în ederea instaur!rii unei 8noi ordini8 interna*ionale. în*ele+erile

s-au materiali"at în Pactul ripartit $,2 sept.%&'>) şi în esen*! preedea4
8dreptul8 ermaniei şi Italiei de a instaura noua ordine în uropa7 al aponiei
 în /sia. La pact au aderat sateli*ii ermaniei printre care şi România $,3
noiem#rie %&'>) îns! f!r! ca acestea s! poat! influen*a în reun fel situa*ia
politic!.
ermania prin conduc!torul ei a initat şi URSS s! adere la Pactul
tripartit. R!spunsul +uernului soietic a fost dat la , noiem#rie şi era
condi*ionat de retra+erea trupelor +ermane din Ainlanda7 acceptul ermaniei
ca URSS s! construiasc! #a"e militare în Galcani şi s! controle"e strâmtorile
Gosfor şi Dardanele. ?itler nu s-a +r!#it s! r!spund! cererilor soietice deşi
cola#orarea economic! şi c;iar politico-ideolo+ic! a 8func*ionat8 #ine pân! în
prea=ma declanş!rii ostilit!*ilor în st.
II. XINDR/ RMGEIULUI I <ENDI/LIM/R/ S/
%. EANSI6/ RUPLER R</N 9N S - %&'%
Dup! capitularea Aran*ei şi reducerea capacit!*ii de ripost! a <arii
Gritanii7 ?itler a aut ilu"ia c! a o#*inut 8li#ertatea8 de ac*iune în est şi
eitarea unui r!"#oi pe dou! fronturi. Ca urmare la %( septem#rie %&'>7
ETO a apro#at planul 8Gar#arossa8 de ac*iune în st. /cesta preedea
distru+erea for*elor soietice din "onele apusene ale URSS şi cucerirea
centrelor itale pentru economia şi ap!rarea *!rii. Ini*ial ina"ia a fost
planificat! pentru 8prim!ara anului %&'%8 îns! cel care 8a încurcat socotelile8
a fost <ussolini care a determinat ermania s! interin! în Galcani şi s!
 întâr"ie aplicarea planului Gar#arossa.
La ,, iunie %&'%7 la orele 3.3> s-a declanşat atacul asupra URSS. Dac!
ermania comitea7 prin prisma dreptului interna*ional pu#lic7 ala#il în epoc!7
o a+resiune clar!7 urm!rind ane1area unor teritorii ce nu-i apar*inuser!
niciodat!7 România şi Ainlanda au intrat în r!"#oi pentru a eli#era teritoriile
ane1ate de URSS cu un an în urm!.
Aor*ele +ermane de*ineau nu numai superioritatea în oameni şi te;nic!
$(7 milioane oameni la '7, milioane) ci şi o e1perien*! de r!"#oi de
apro1imati doi ani care a contat în economia luptei în prima parte a
r!"#oiului. E parte a aia*iei soietice a fost distrus! la sol sau în lupte
aeriene. în e1tremitatea nordic! unde au ac*ionat for*e +ermane şi finlande"e
su# comanda feldmareşalului on Lec; şi aripa stân+! a +rup!rii 8Centru8
comandate de feldmareşalul on GocB au înaintat ful+er!tor şi în %( "ile au
a=uns aproape de Lenin+rad.
Loitura principal! a fost dat! de for*ele comandate de on GocB în
Gielorusia care pân! la & iulie au reuşit s! cucereasc! <insBul şi cea mai
mare parte a teritoriului #ielorus. rupul de armate 8Sud8 su# comanda
feldmareşalului on Rundstedt a ac*ionat în direc*ia Tie. La aripa de sud a

86
 

acestu +rup au ac*ionat trupele române su# comanda direct! a +eneralului

Ion /ntonescu cu misiunea de a eli#era Gasara#iei şi a nordului Gucoinei.
Cau"ele care au dus la r!sun!toarele înfrân+eri suferite de armata
soietic! în ara şi toamna anului %&'% au fost multiple. Principala cau"!7 în
opinia lui Suoro7 a fost c! URSS nu era pre+!tit! pentru un r!"#oi de
ap!rare ci pentru unul ofensi. în anul %&&3 a fost dat pu#licit!*ii Planul
operati de r!"#oi al URSS ela#orat în mai %&'% de +eneralul /. 6asilesBi
care urma s! fie semnat de ;. uBo7 şeful de Stat <a=or al /rmetei Roşii şi
de S. imoşenBo ministrul ap!r!rii al URSS şi pre"entat lui Stalin. /cesta
preedea atacarea armatei +ermane înainte de mo#ili"area acestuia.
ermenul limit! pentru începerea opera*iunilor tre#uia s! fie , iulie %&'%. Prin
declanşarea planului 8Gar#arossa8 la ,, iunie ?itler şi-a surprins 8toar!şul8
cu care împ!r*ise uropa la ,3 au+ust %&3& şi i-a pricinuit +rae înfrân+eri.
$0F,')
Dac! pe plan militar în ara anului %&'% URSS a fost la un pas de
catastrof! pe 8frontul diplomatic8 a repurtat primele succese. La ,, iunie
%&'% premierul #ritanic O.C;urc;ill a condamnat atacul asupra URSS şi a
declarat c! o a spri=ini în lupta cu ermania. Dou! "ile mai târ"iu SU/ a
f!cut o declara*ie asem!n!toare. Prin ne+ocieri şi tratate #ilaterale se or
pune #a"ele Coali*iei Na*iunilor Unite. La %, iulie %&'% la <oscoa a fost
semnat /cordul soieto-#ritanic care preedea a=utorul reciproc şi o#li+a*ia
c! nici una din p!r*i s! nu înc;eie pace separat! cu ermania $'F&2). La %'
au+ust %&'% O. C;urc;ill şi A. Rooseelt au semnat la Oas;in+ton Cart!
 /tlanticului care preedea nimicirea tiraniei fasciste şi de"armarea
a+resorilor7 instaurarea p!cii şi securit!*ii dup! nimicirea fascismului. La ,'
septem#rie acelaşi an la Carta ader! şi URSS.
Un rol important în consolidarea alian*ei celor trei mari puteri l-a aut
Conferin*a de la <oscoa7 ,& sept. - % oct. %&'% a repre"entan*ilor SU/7
<arii Gritanii şi URSS care a aut loc în momentul în care se afla în plin!
desf!şurare 8Epera*iunea aifun8 pentru ocuparea <oscoei. S-a semnat un
acord prin care SU/ şi <area Gritanie lirau URSS materiale de r!"#oi şi
m!rfuri industriale pentru a face fa*! ofensiei +ermane. Ulterior alian*a dintre
cele trei mari puteri a fost completat! cu alte acorduri şi în*ele+eri sta#ilite în
conferin*e interna*ionale.
G!t!lia pentru <oscoa a început în ultimele "ile ale lunii septem#rie
%&'% iar la 2 octom#rie trupele soietice sau retras pe linia <o=asB pe care n-
au putut-o men*ine şi trupele +ermane a=un+ în a doua =um!tate a lunii
noiem#rie la numai ,-3> Tm de <oscoa. La % decem#rie a început
ofensia +eneral! şi dup! o "i parte din trupele +ermane au a=uns pân! în
su#ur#iile <oscoei unde au fost oprite.
 9n "ilele de -0 decem#rie %&'%7 trupele soietice au trecut la
contraofensi! "dro#ind for*ele de şoc ale +rupului de armate 8Centru8 şi au
 înaintat spre est pe o distan*! de %>>-,>> Tm. /u fost distruse %% dii"ii
+ermane de tancuri7 ' motori"ate şi ,, dii"ii de infanterie. în urma acestor
87
 

 înfrân+eri a fost destituit comandantul rupului de /rmate Centru7

feldmareşalul on GocB şi înlocuit cu feldmareşalul on Tlu+e iar ?itler a
preluat func*ia de comandant suprem al for*elor terestre. în fa*a <oscoei
mitul inincia#ilit!*ii armatelor +ermane a fost spul#erat şi a#andonat 8#lit"-
Brie+8-ul.
,. EANSI6/ RUPLER R</N 9N %&', I CENR/EANSI6/
SE6IIC.
Planurile +ermane pentru anul %&', erau am#i*ioase. Se preconi"a ca în
patru etape s! se a=un+! pe Don şi 6ol+a pentru a se încercui Stalin+radul şi
apoi s! co#oare spre Cauca" pentru a fi luate în st!pânire câmpiile
petrolifere ruseşti. Pentru reuşita acestor opera*iuni ermania dispunea de
un efecti de apro1imati 0 milioane de oameni7 3,,& tancuri7 33& aioane7
2>> de tunuri. $0F,&)
 9n primele "ile ale lunii iulie7 trupele +ermane şi române cuceresc
Seastopolul şi continu! ofensia spre Stalin+rad şi Rosto pe Don. rupele
soietice iau m!suri pentru ap!rarea Stalin+radului. La %2 iulie au început
luptele de ap!rare a Stalin+radului. /utorit!*ile soietice n-au luat m!suri
pentru eacuarea oraşului şi au adoptat solu*ia ap!r!rii lui în pre"en*a
popula*iei acestui mare centru ur#an.
 9n diminea*a "ilei de %& noiem#rie %&', trupele soietice declanşea"! o
ast! pre+!tire de artilerie. în "iua urm!toare Arontul Stalin+rad a de"l!n*uit
contraofensia. /p!rarea /rmatei ' române a fost str!puns!. în "iua de ,>
noiem#rie %&', ruşii au for*at spre sudul oraşului şi au reuşit s! reali"e"e
 încercuirea trupelor +ermane conduse de on Paulus. La 3> decem#rie
Comandantul Suprem Soietic a ordonat lic;idarea for*elor +ermane
 încercuite. La , fe#ruarie %&'3 se termin! una din cele mai mari #!t!lii din
istoria celui de-al doilea r!"#oi mondial. ermania a pierdut ini*iatia
strate+ic! pe uscat dup! ce o pierduser! anterior pe cea aerian!4
Comandantul soietic a preluat ini*iatia strate+ic! şi a men*inut-o pân! la
sfârşitul r!"#oiului.
 9n cursul aceluiaşi an7 alia*ii au pre+!tit un plan minu*ios de distru+ere a
for*elor +ermane şi italiene în nordul /fricii şi de preluare a ini*iatiei
strate+ice în Pacific. La sfârşitul lunii mai %&'3 italienii şi +ermanii au
declanşat luptele care aeau s! se înc;eie7 pentru ei7 cu de"astrul de la l
 /lamein.
G!t!lia de la l /lamein a fost preludiul unei serii de ictorii ale alia*ilor
 în /frica de nord şi care s-au înc;eiat cu alun+area trupelor +ermano-italiene
de pe continentul ne+ru $&F,%). /stfel c! la =um!tatea lunii mai %&'3 peste
un sfert de milion de ostaşi +ermani şi italieni au fost f!cu*i pri"onieri7 printre
care ,> de +enerali.
 9n prim!ara anului %&', încep confrunt!rile în Pacific cunoscute ca
8marile #!t!lii de pe teatrul de opera*ii al Pacificului de Sud-6est. $/ustralia7
88
 

Ailipine7 Noua uinee7 ar;ipela+ul Solomon7 GismarcB şi Indone"ia). între ,0

mai- 0 iunie %&', s-a desf!şurat #!t!lia aero-naal! din "ona atolului <id@a
şi a insulelor /leutine dintre flotele =apone"! şi american!. Ini*iatia strate+ic!
a trecut decisi de partea SU/ şi a alia*ilor s!i.

III. SPR E 6ICERI / /LI/ILER $%&'3-%&')

%. SAZRIUL RMGEIULUI 9N UREP/
Pierderea ini*iatiei strate+ice de c!tre armatele +ermane şi coordonarea
mai eficient! a ac*iunilor politico-militare în cadrul Coali*iei Na*iunilor Unite
$Conferin*a de la Casa#lanca din %'-%0 ianuarie %&'3) au condus la
o#*inerea altor ictorii decisie pe teatrele de opera*iuni din uropa şi Pacific.
Pe frontul soieto-+erman s-a desf!şurat cea mai mare #!t!lie de
tancuri din istorie. Comandamentul +erman prin aplicarea planului 8Citadela8
a urm!rit s! reia ini*iatia strate+ic!7 cu înaintarea concomitent! a armatelor
+ermane c!tre oraşele Erel şi Gel+orod şi încercuirea trupelor soietice în
apropierea oraşului TursB. Soieticii au aflat direc*ia şi data loiturii şi au
or+ani"at o ap!rare solid!. înaintarea +erman! declanşat! la  iulie %&'3 a
fost oprit! iar la %, iulie soieticii au declanşat contraofensia care se a
 înc;eia peste %> "ile cu o +ra! înfrân+ere pentru +ermani.
Dac! #!t!lia de la TursB n-a epui"at ultimele re"ere ale ermaniei ea a
reuşit s! le sl!#easc! definiti pentru #!t!liile ce urmau s! in!. Ruşii erau
acum li#eri s! atace deoarece ei au ales şi au alternat loituri de la un cap!t
la altul al frontului. înspre nord ei se aflau pe punctul de a da înapoi spre
Statele Galtice şi în cele din urm! spre Prusia de st. în centrul ei se putea
 îndrepta spre Polonia şi ermania7 la sud ei se puteau îndrepta spre Galcani
şi reali"area ec;iului is rusesc de înc;idere a Dardanelelor. /u optat pentru
toate aceste trei ariante.
 9n toamna lui %&'3 au atacat rupul de armate Sud de su# comanda lui
<anstein. ermanii au sperat s! treac! frontul de la râul Nipru în =os pentru a
men*ine Crimeea. Ruşii7 îns!7 i-au împins înapoi de-a lun+ul între+ii lun+imi a
Niprului şi la sfârşitul lunii noiem#rie %&'3 au i"olat /rmata %2 +erman! în
Crimeea.
 9n partea de nord ruşii au eli#erat Tieul. încercarea trupelor +ermane de
a-l recupera printr-o contraloitur! e1ecutat! la % noiem#rie %&'3 a eşuat.
La =um!tatea lunii decem#rie %&'3 Comandamentul suprem soietic a
;ot!rât ca în anul %&'' s! e1ecute "ece opera*ii ofensie care s! duc! la
 înfrân+erea trupelor +ermane şi eli#erarea complet! a URSS precum şi a
altor popoare europene.
89
 

 9n <area <editeran! for*ele aliate au declanşat opera*ia 8?usB8.

 /rmata 2 american! şi /rmata ( #ritanic! sus*inute de puternice for*e
#lindate7 aia*ie şi marin! pornesc de pe coasta african! spre sudul Italiei. Se
dau lupte +rele între for*ele aliate şi italo-+ermane pentru Sicilia.
 9n urma ictoriilor o#*inute de for*ele aliate re+ele 6ictor-manuel
;ot!r!ştela sfârşitul lunii iulie s!-l înlocuiasc! pe Gennito <ussolini cu
mareşalul Gada+lio. Pe , iulie acesta este demis şi apoi arestat. /dolf ?itler
a definitiat planul 8/laric8 priind ac*iunile din Italia în care se preconi"au
eli#erarea lui <ussolini7 ocuparea Romei şi resta#ilirea ducelui în fruntea
Statului.
La  au+ust %&'3 noua conducere a Italiei a an+a=at ne+ocieri secrete cu
an+lo-americanii în Sicilia. Pe 3 septem#rie %&'3 s-a semnat armisti*iul îns!
a fi anun*at pe ( septem#rie iar alia*ii au început opera*ia de de#arcare în
Italia continental!. Pân! la mi=locul lunii octom#rie trupele an+lo-americane
eli#eraser! =um!tate din Italia.
Un +rup de paraşutişti +ermani au reuşit la %, septem#rie %&'3 s!-l
eli#ere"e pe <ussolini. Patru "ile mai târ"iu are loc întâlnirea dintre <ussolini
şi ?itler la Rasten#ur+. Pe ,3 septem#rie dictatorul italian se reîntoarce la
reşedin*a sa de la Rocca delle Caminatte. Se deplasea"! la Salo unde a
proclama 8Repu#lica Social! italian!8.
Pe %3 octom#rie %&'3 +uernul italian condus de mareşalul Goda+lio a
declarat r!"#oi ermaniei. /lia*ii au luat act de po"i*ia de co#eli+eran*! a
Italiei în r!"#oiul contra ermaniei na"iste. în perioada %&-,> octom#rie %&'3
a aut loc Conferin*a de la <oscoa care a adoptat 8Declara*ia cu priire la
Italia8 şi a discutat pro#lema desc;iderii celui de-al doilea front în uropa. S-
a ;ot!rât înfin*area unei Comisii europene consultatie cu sediul la Londra.
La apro1imati o lun! de la Conferin*a de la <oscoa are loc întâlnirea
la ârf de la e;eran. La conferin*a s-a discutat coordonarea eforturilor de
lupt! împotria ermaniei şi a sateli*ilor ei7 cola#orarea post#elic! şi
asi+urarea unei p!ci trainice. Conferin*a a spul#erat speran*ele diploma*iei
 /1ei cu priire la neîn*ele+erile dintre marile puteri ale Coali*iei şi eentuala
di"olare a ei.
Epera*iunile militare ale alia*ilor occidentali au fost sus*inute de ample
opera*iuni militare ale /rmatei Roşii în estul continentului. în luna ianuarie
%&'' ruşii au declanşat o ofensi! de amploare în nordul *!rii eli#erând mai
multe localit!*i în aşa fel încât la începutul lunii fe#ruarie mari unit!*i soietice
p!trund pe teritoriul stoniei. La începutul lunii martie trupele soietice
primesc misiuni care dep!şesc în mod constant limitele +rani*elor soietice.
La ,& martie este ocupat oraşul Cern!u*i a=un+ând pe Prut şi pantele estice
ale Carpa*ilor7 intrând pe teritoriul românesc.
?itler aduce importante modific!ri în or+ani"area armatei +ermane pe
frontul de est pentru a le face mai eficiente îns! nu poate s! modifice raportul
de for*e. La 2 aprilie %&'' trupele soietice ocup! Gotoşaniul iar trei "ile mai
90
 

târ"iu ocup! şi oraşul port Edessa. Situa*ia trupelor +ermano-române în

Crimeea este critic!. rupele soietice se aflau la =um!tatea lunii aprilie pe
aliniamentul 6er#a7 Tolomeea7 nord Iaşi7 Er;ei7 Du#!sari7 <area Nea+r!. în
conformitate cu în*ele+erile de la e;eran7 la ,3 iunie7 /rmata Roşie a
declanşat la sfârşitul lunii iunie o ampl! ofensi! care a împins trupele
+ermane pe o adâncime de apro1imati 0>> Tm fiind ocupate Gielorusia7
Ucraina de est7 p!r*i din Lituania7 Letonia şi Polonia.
 9n est7 Roma a fost eli#erat! la ' iunie %&''. Dou! "ile mai târ"iu pe
pla=ele Normandiei o uriaş! +rupare de for*e s-a re!rsat asupra
8ine1pu+na#ilului8 8"id al /tlanticului8 desantat! din apro1imati %%.>>> de
aioane şi >>> de nae. /cestea au trecut ulterior la ofensi! desc;i"ând
astfel cel de-al doilea front în uropa.
De#arc!rile din nordul şi sudul Aran*ei au înr!ut!*it considera#il situa*ia
trupelor +ermane. rupele aliate au înre+istrat succese importante. Dup!
eli#erarea Parisului $,' au+ust) au fost cur!*ate de trupele +ermane oraşele
Rouen şi Dieppe Soissons7 Reims şi 6erdun. La 3 septem#rie unit!*i
#ritanice au intrat în Gru1elles7 Gel+ia fiind eli#erat! la începutul lunii
noiem#rie %&''.
Pe frontul de st7 România a ieşit din /1! la ,3 au+ust %&'' producând
cea mai mare catastrof! militar! armatei +ermane dup! cea de la Stalin+rad.
La câtea s!pt!mâni $& septem#rie) Gul+aria s-a al!turat for*elor Na*iunilor
Unite declarând r!"#oi ermaniei. rupele soietice or înainta rapid spre
centrul uropai7 for*ele +ermane fiind în aceast! parte a uropei incapa#ile
de o re"isten*! care s! st!ileasc! ritmul /rmatei Roşii.
 9n 6est7 ermania a încercat f!r! succes o contra ofensi! de mari
propor*ii- cunoscut! ca G!t!lia din /rdenne $%0 decem#rie %&'' - 3> ianuarie
%&') - prin care s! determine 8cercurile conduc!toare an+lo-americane - s!
recur+! la o în*ele+ere8 $0F'). şecul +erman s-a datorat printre altele şi
ofensiei de propor*ii pe care au declanşat-o /rmata Roşie şi trupele române.
<i=locul lunii decem#rie %&'' a însemnat intrarea trupelor soietice pe
teritoriul +erman.
Cartierul eneral Suprem al Corpului 1pedi*ionar al /lia*ilor cu sediul la
Paris a planificat urm!toarele opera*ii în uropa în trei fa"e. în prima7 alia*ii
urmau s! se apropie de Rin7 în a doua s! cucereasc! capete de pod de-a
lun+ul fluiului iar cea de-a treia s! se apropie de ermania. Pentru +ermani
situa*ia era deose#it de +rea. Statele satelit p!r!siser! /1a7 Reic;-ul era
#om#ardat "iua şi noaptea iar for*ele umane erau epui"ate. /rmata +erman!
era format! din copii de %' ani şi #!trâni de peste 0> de ani. Speran*ele lui
?itler le+ate de noile armamente şi #om#a nuclear! au fost7 pân! la arm!7
simple ilu"ii.
La sfârşitul lunii fe#ruarie ruşii cuceriser! Dan"i+-ul şi o parte a
Pomeraniei. 6iena a c!"ut în luna aprilie %&''. ermania la aceast! dat! mai
era ca stat doar o fâşie lun+! şi în+ust! de apro1imati %>> Tm l!r+ime7
91
 

mer+ând de la coasta Galticii în =os spre Iu+oslaia şi nordul Italiei. La

 începutul lunii martie armatele americane erau la Rin. între alia*i a început
cursa pentru cucerirea Gerlinului. <oartea preşedintelui Rooseelt a constituit
poate ultima ilu"ie a lui ?itler. Credea c! se poate sala f!când o paralel! cu
moartea *arinei lisa#eta a Rusiei care l-a salat pa Arederic cel <are de la
ina"ie.
 /tacul final al ruşilor asupra Gerlinului s-a dat la %, aprilie %&'. /u
 încercuit Capitala celui de-al treilea Reic; pe , aprilie. Pe , mai re"isten*a a
fost "dro#it!. La ( mai %&' repre"entan*ii ermaniei în frunte cu amiralul
Donit"7 care preluaser! conducerea dup! sinuciderea lui ?itler şi a fidelilor
s!i7 au semnat capitularea. R!"#oiul mondial se termina pentru uropa.
,. EPR/IIL DIN P/CIAIC I CEL/PSUL /PENII.
Derularea opera*iunilor din Pacific a însemnat7 în fapt7 terminarea celui
de-al doilea r!"#oi mondial. Alu1ul care se întorsese contra aponiei7 în anul
%&', s-a amplificat în mod ine1ora#il în perioada imediat urm!toarelor
optspre"ece luni. Lun+ile şi costisitoarele #!t!lii din insulele Solomon şi de-a
lun+ul Coastei Noii uinee au su#minat în mod continuu italitatea imperiului
nipon. Pierderile suferite în ceea ce prieşte aioanele şi pilo*ii au fost foarte
+rele. Deenea eident c! toate premisele ini*iale ale planului de r!"#oi
 =apone" au fost incorecte.
La începutul anului %&'' SU/ dispuneau de un poten*ial industrial net
superior celui =apone". Dup! ce-au cucerit ar;ipela+ul il#ert în noiem#rie
%&'3 americanii au distrus #a"ele =apone"e de pe insulele Caroline şi din
ar;ipela+ul <ars;all. în ara anului %&'' alia*ii au pus st!pânire pe Noua
uinee. La % iunie %&''7 #om#ardierele G-,& reuşesc7 pentru prima dat!7 s!
#om#arde"e aponia. în ultima parte a lunii octom#rie %&'' au început
luptele pentru cucerirea Ailipinelor. în ianuarie %&' trupele americane de su#
comanda lui <ac /rt;ur ocup! Ailipinele dup! ce-au câşti+at cea mai mare
#!t!lie aero-naal! din cel de-al doilea r!"#oi mondial. /ceasta a însemnat
sfârşitul marinei =apone"e.
 9n ara anului %&' între+ul imperiu =apone" a început s! se clatine.
rupele =apone"e erau presate şi silite s! se retra+! în Indiile de st şi
Girmania. Pe la mi=locul lunii mai %&' acestea sau retras şi din sudul C;inei.
 în urm!toarele dou! luni su# presiunea #om#ardamentelor au fost distruse
primele cinci oraşe =apone"e. <ai r!m!seser! ' oraşe care nu suferiser!
pre=udicii importante.
La începutul lunii au+ust americanii au luat o deci"ie de o +raitate
e1trem!4 lansarea primei #om#e atomice. Pe data de 0 au+ust ora &.% a fost
lansat! prima #om#! atomic! asupra oraşului ?iroşima. (>.>>> de oameni
au murit în câtea secunde. La ( au+ust URSS a declarat r!"#oi aponiei. /
doua "i a fost lansat! cea de-a doua #om#! nuclear! asupra oraşului

92
 

Na+asaBi. Pe data de %' au+ust %&' aponia a capitulat. Cel de-al doilea
r!"#oi se înc;eiase.

I6. 8RMGE/IL8 DIN INRIERUL CLUI D-/L DEIL/ RMGEI

<ENDI/L
 /l doilea r!"#oi mondial7 în compara*ie cu prima confla+ra*ie mondial!7 a
aut unele particularit!*i şi tr!s!turi care au f!cut ca el s! nu se încadre"e în
desf!şurarea clasic! a conflictelor militare. Se poate aprecia c! în 8interiorul8
acestui fenomen s-au derulat cu mai mare sau mai mic! intensitate un
8r!"#oi economic87 un 8r!"#oi psi;olo+ic şi propa+andistic8 şi un 8r!"#oi al
informa*iilor8.
8R!"#oiul economic8 tre#uie în*eles din dou! perspectie4 prima face
trimitere la eforturile prota+oniştilor de a utili"a arma economic! $#locada şi
#om#ardarea o#iectielor economice) în spri=inul ac*iunilor clasice şi a doua
la strate+iile interne utili"ate de na*iunile an+a=ate în r!"#oi pentru a putea
face fa*! costurilor enorme cerute de efortul militar $%>F3&0).
Aiecare *ar! implicat! a încercat s! promoe"e7 înc! de la începutul
r!"#oiului7 o economie de r!"#oi #a"at! pe posi#ilit!*ile sale ini*iale şi pe
concep*ia sa teoretic! asupra derul!rii opera*iunilor. Confrunta*i cu realitatea
şefii politici şi militari ai statelor respectie au tre#uit s!-şi modifice planurile
şi s! le aplice în conformitate cu sc;im#!rile surenite în derularea opera*iilor
militare.
 /stfel7 ermania a tre#uit s! treac! de la o economie +ândit! pentru un
8#lit"-Trie+8 la o economie a r!"#oiului total. N-a reuşit s! fac! acest lucru în
timp optim. şecul militar al ermaniei se e1plic! şi 8prin improi"area
tardi! a unei economii de r!"#oi total7 în timp ce ruşii şi occidentalii şi-au
demonstrat mai marea adapta#ilitate la constrân+erile unui r!"#oi prelun+it.8
$%>F3&&) URSS7 din iulie pân! în noiem#rie %&'%7 a reuşit s! demonte"e din
partea european! şi s! monte"e %>> de unit!*i de produc*ie în partea
asiatic! a URSS. Cu aceast! oca"ie %> milioane de muncitori sunt deplasa*i
 în noile "one de produc*ie. Statelor Unite le-a tre#uit pu*in timp pentru a
deeni 8arsenalul democra*iilor8. Dup! Pearl ?ar#or o mare industrie de
r!"#oi a fost pus! în func*iune cu a=utorul unui diri=ism suplu. S-au înfin*at
8a+en*ii speciale8 pentru reparti*ia materialelor prime şi un 8Consiliu al
resurselor de r!"#oi8 pentru or+ani"area produc*iei. /cest 86ictor Pro+ram8
a conduce SU/ la o net! suprema*ie în raportul de putere în confruntarea
cu /1a.
8R!"#oiul psi;olo+ic8 cap!ta noi dimensiuni şi e1ploatea"! pro+resele
considera#ile în materie de psi;olo+ie social!. ermania dispunea de o
93
 

or+ani"are şi doctrin! ela#orate înainte de declanşarea ostilit!*ilor. Sericiul

de propa+and! dispunea de posturi de radio7 pres! şi studiouri
cinemato+rafice. Rol important l-au aut aşa "isele posturi de radio
clandestine din interiorul *!rilor inamice. /u fost lansate pe 8pia*a de consum8
lo"inci şi 8teme8care urm!reau s! "druncine moralul adersarului.
Propa+anda #ritanic! şi ulterior cea american! au 8=ucat8 cartea
realismului şi sincerit!*ii mi"ând pe cartea 8radio-ului8. La sfârşitul r!"#oiului7
sericiile GGC lucrau "i şi noapte şi transmiteau în ,3 de lim#i. în partea a
doua a confrunt!rii a fost înfin*at! o dii"ie a r!"#oiului psi;olo+ic ataşat!
cartierului +eneral a lui D. isen;o@er. Eperând în /frica de Nord apoi pe
continent7 sarcina sa esen*ial! era de a prepara manifeste i"ând sl!#irea
moralului armatelor +ermane. Un e1emplu concludent îl aem pentru
România. De la postul de radio GGC a fost lansat! pentru 8consumatorul
român8 lo"inca opririi armatelor române la Nistru. /ceast! idee a fost o#sesi
folosit! de opo"i*ia român! în memoriile şi protestele adresate mareşalului
Ion /ntonescu. Dac!7 în ansam#lu7 8r!"#oiul psi;olo+ic8 n-a câşti+at
confruntarea7 el prin ac*iunea sa ra*ional! sau ira*ional! asupra spiritelor i-a
accelerat sau încetinit de"nod!mântul. l a suscitat sau a su#minat oin*a de
a lupta şi înin+e pentru o ta#!r! sau alta.
8R!"#oiul din um#r!8 s-a caracteri"at prin determinarea şi apari*ia unor
mişc!ri clandestine de re"isten*!. N!scute spontan sau or+ani"ate ca urmare
a ac*iunii psi;olo+ice e1ercitate de emisiunile radiofonice emise de sta*iile
aliate $GGC Londra7 Goston7 <oscoa)7 s-au înfiin*at +rupe de mem#ri actii
care au folosit o +am! foarte lar+! de metode şi procedee de lupt!. /c*iunea
lor a +enerat mişc!ri de mas! cum a fost mişcarea de parti"ani în Iu+oslaia
şi alte *!ri europene şi re*ele de pres! clandestine deseori foarte dinamice.
 9n iulie %&'> en+le"ii au creat Sericiul de Epera*iuni Speciale $S.E..)
 îns!rcinat s! promoe"e su#ersiunile şi sa#ota=ele în uropa ocupat!.
rimişi în diferite *!ri de pe continent emisarii s!i au constituit +rupe de
re"isten*! care or+ani"ea"! ac*iuni de sa#ota= şi au e1pediat informa*ii cu
caracter militar în ta#!ra /lia*ilor.
 9n ermania re"isten*a a luat forma unei opo"i*ii aristrocratice în sânul
armatei. a culminea"! pe ,> iulie %&'' în timpul atentatului ratat al
colonelului on Stauffen#er+ împotria lui ?itler. în Italia7 lupta de re"isten*! a
de#utat în %&'3 cu +reele de la orino or+ani"ate de comunişti. în România
S.E. a a=utat opo"i*ia democrat! s! pre+!teasc! opinia pu#lic! româneasc!
pentru r!sturn!rile de situa*ie care se or produce la ,3 au+ust %&''.
 /cestea sunt doar câtea elemente care arat! nu numai particularit!*ile
celui de-al doilea r!"#oi mondial ci şi de ce acest conflict a aut urm!ri cu
totul deose#ite. în plan politic polii de putere şi deci"ie s-au +!sit total
inersa*i fa*! de perioada ante#elic!4 puteri uriaşe şi economii ale marilor
spa*ii în mare parte e1traeuropene iau locul statelor mi=locii europene. /stfel
 înc! de la sfârşitul r!"#oiului7 aceast! +randoare pierdut! conduce la ideea
uniunii europene $%>F'02)7 îns! din p!cate pre"en*a /rmatei Roşii a condus
94
 

la de"mem#rarea spiritual! a continentului. Lumea a eolua su# semnul

#ipolarismului şi ;e+emoniei a dou! superputeri SU/ şi URSS.
Strate+ia terorii aplicat! în desf!şurarea conflictelor a +enerat un şir lun+
de tra+edii şi orori şi un erita#il şoc moral în anii post#elici. Su# domina*ia
na"ist! uropa a fost transformat! într-un imens la+!r de concentrare
deoarece în 8Spa*iul ital8 +ermanic unele popoare tre#uiau s! fie
e1terminate. Solu*ia final! aplicat! în ca"ul ereilor a f!cut milioane de
ictime. Inau+urat! de +ermani $Glit"-ul londone") #om#ardarea sistematic!
a oraşelor a culminat cu distru+erea Dresdei şi apocalipsa de la ?iroşima şi
Na+asaBi. în %&' lumea ap!rea profund #ulersat!. Pe ansam#lul "eci de
milioane de mor*i a fost costul uman al conflictului şi spre deose#ire de prima
mare confla+ra*ie7 o mare parte din ictime au fost ciili. Distru+erile
materiale au fost enorme. R!"#oiul a în+;i*it peste o mie de miliarde de
dolari. Aa*! de SU/ şi URSS pre*ul cel mai mare l-a pl!tit uropa . Statele
Unite s-au îm#o+!*it7 ele au cunoscut un ade!rat 8#oom8 economic iar
URSS a putut s!-şi impun! sistemul politic pân! în inima uropei.

GIGLIER/AI
 /..P. alor7 Ari2inile celui de-al doilea ră(oi mondial 7 Gucureşti7 %&&&.
Oinston C;urc;ill7 7l doilea ră(oi mondial 7 ol I7 Gucureşti7 %&&0.
ames L. StoBes#ur. *curtă istorie a celui de-al doilea ră(oi mondial/
Gucureşti7 %&&3.
Leonida Lo+;in7 7l doilea ră(oi mondial 7 Gucureşti7 %&((.
aeKue de Launa, ?ari deciii ale celui de-al doilea ră(oi mondial/ 1939-
194& 7 ol I7 Gucureşti7 %&((.
 /natol Petrencu7 Istorie uni)ersală/ Epoca contemporană7 C;işin!u7 %&&.
Lidell ?art. Histoire de la seconde 2uerre mondiale,  traduit de lYan+lais par
.P.Constantin7 Aaard7 %&23.
Prof. uni. dr. Marin Mamfir. Istoria uni)ersală contemporană7 Gucureşti7 %&&&.
?area Con0la2raie a secolului ../ 7l doilea ră(oi mondial . Gucureşti7 %&2'.
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului ../ *0rşitul lumii europene/
19<<-194= . ol.I7 Gucureşti7 %&&(.

95
 

RL/IIL INRN/IEN/L DUP %&'. RMGEIUL RC.

Discutat! în marile conferin*e interaliate7 începând cu anul %&'3 la
e;eran7 ideea cre!rii unei or+ani"a*ii interna*ionale pentru pace a duce7 în
anul %&'7 la crearea E.N.U. La aceast! dat! erau mul*i aceia7 atât în est cât
şi în est7 care nutreau speran*a c! o pace dura#il! a urma celui de-al
doilea r!"#oi mondial. <arii alia*i erau în"estra*i7 la terminarea confrunt!rilor
militare7 cu pro+no"e7 pro+rame7 şi strate+ii pentru a putea face fa*! cri"elor
pe care le tr!iser!4 cri"a e1isten*ial! a tân!rului stat socialist7 cri"a
economic! mondial!7 amenin*area enit! din partea na*ional-socialismului.
rau îns! insuficient pre+!tite pentru a afla r!spunsuri la noile pro#leme
ap!rute în urma înfrân+erii ermaniei. Pr!#uşirea ermaniei na"iste şi
neoia de umplere a idului de putere re"ultat au condus la de"inte+rarea
parteneriatului din timpul r!"#oiului. /lia*ii au câşti+at r!"#oiul dar or pierde
pacea. E#iectiele strate+ice ale <arilor alia*i erau dier+ente şi +reu de
armoni"at.
I. 9NCPUUL RMGEIULUI RC
La prima întâlnire dintre cei 8trei mari87 Rooseelt7 Stalin şi C;urc;ill7 la
sfârşitul lui noiem#rie %&'37 s-au purtat conor#iri mai mult informatie în
le+!tur! cu ordinea de dup! r!"#oi. S-a conturat ideea de 8Desi+n8 a lui
Rooseelt4 lui Stalin i se asi+ura reenirea asupra +rani*ei de est a U.R.S.S.
din %&'% $reân+lo#area Poloniei de est7 la *!rile #altice7 Gasara#ia şi nordul
Gucoinei) şi renun*area Eccidentului la cordonul sanitar care s!-l separe de
Uniunea Soietic!. în sc;im# +uernul soietic nu numai c! aderase la
8Declara*ia asupra uropei eli#erate8 dar se şi o#li+ase7 fapt e1trem de
important pentru partea american!7 ca s! conlucre"e la crearea ENU. Se
p!rea c! <arii alia*i au a=uns la o în*ele+ere asupra pro#lemelor ma=ore.
 9ns! în*ele+erile de la :alta şi Potsdam au fost doar aparente7 fiecare
parte a interpretat re"ultatele acestor conferin*e în alt fel. Partea american!
trecea la isul ei despre 8o lume unitar!8 a principiilor li#erale şi democratice7
f!r! a fi luat reodat! în serios interesele de securitate soietice. Conducerea
soietic! dorea ca în sfera sa de interese democra*ia s! capete forma şi
e1presia i"iunii sale politico-ideolo+ice. Stalin i-a e1plicat7 în aprilie %&'7
loc*iitorului lui ito7 <iloan D=ilas aceast! preocupare a sa4 8/cest r!"#oi nu
mai e acela din trecut. Ericine ocup! un teritoriu impune şi propriul s!u
sistem social. Aiecare impune propriul s!u sistem social7 pân! unde
 înaintea"! armata lui8 $%F().
La aceast! dat!7 prota+oniştii ie*ii interna*ionale7 în curs de structurare7
p!reau c! îşi în*ele+ #ine inten*iile şi îşi descifrea"! corect mesa=ele din
timpul conor#irilor #i şi multilaterale. Dup! i"ita la <oscoa7 din octom#rie
%&''7 Oinston C;urc;ill i-a transmis liderului de la Tremlin o scrisoare de
mul*umire în care afirma4 8N-am fost niciodat! mai optimist ca acum în
96
 

priin*a iitoarei alian*e a popoarelor noastre. Sper s! tr!i*i înc! mult timp ca
s! înl!tura*i raa+iile f!cute de r!"#oi şi s!-i conduce*i pe to*i ruşii prin anii de
furtun! în lumina +lorioas! a soarelui str!lucitor. /l dumneaoastr! prieten şi
toar!ş de arme din timpul r!"#oiului7 Oinston C;urc;ill8.$,F3&,). La rândul
s!u7 preşedintele american7 A.D.Rooseelt afirma dup! :alta c! 8... ar tre#ui
s! se pronun*e sfârşitul sistemului ac*iunilor unilaterale7 al alian*elor
e1clusie7 al sferelor de influen*! al ec;ili#rului puterii şi al tuturor celorlalte
e1perien*e care au doada concret! a faptului c! au fost încercate reme de
secole şi-au dat întodeauna +reş8. $3F32&)
Pentru un timp7 acordurile şi în*ele+erile au func*ionat cel pu*in pentru
eolu*iile politice din România şi recia. C;urc;ill a ordonat trupelor #ritanice
s! suprime re"isten*a armat! a stân+ii împotria Casei Re+ale de la /tena iar
Stalin a l!sat ca fidelii lui discipoli +reci - comuniştii - s! fie masacra*i de
solda*ii +eneralului Sco#ie. Când Stalin a interenit7 prin 6îşinsBi7 la Gucureşti
pentru a impune un +uern total aserit <oscoei7 C;urc;ill era 8foarte
preocupat ca nu cuma U..  s! ne reproşe"e înc!lcarea în*ele+erii noastre8
∗

şi transmitea repre"entan*ilor #ritanici în România instruc*iuni 8s! nu se

de"olte acolo un front politic antirus.8 $%F%,')
 /nali"a eenimentelor demonstrea"! c! între Londra7 Oas;in+ton şi
<oscoa n-au e1istat în acest moment cri"e de comunicare. Cri"a de
comunicare s-a produs pe fondul neân*ele+erii mesa=elor transmise prin
mi=loacele de informare în mas! în *!rile c!"ute în sfera de domina*ie a
URSS. Iat! cum Declara*ia de la Postdam a preşedintelui american f!cut! la
postul de radio 6ocea /mericii la , iulie %&' a determinat în România o
anumit! conduit! politic! din partea re+elui <i;ai I deşi SU/ n-aeu de +ând
s!-şi dep!şeasc! în*ele+erile conenite cu URSS în ceea ce prieşte
aceast! *ar!.
 /ceast! declara*ie a fost interpretat! +reşit de tân!rul re+e <i;ai I care
a luat-o ca pe un îndemn pentru înlocuirea +uernului adus la putere de
Stalin7 la 0 martie %&'7 şi a ac*ionat în consecin*!. Pentru partidele istorice7
potriit unei note a S.S.I. din %> au+ust %&'7 aceast! declara*ie a însemnat
o creştere a optimismului şi a speran*elor în reenirea la re+ulile
democratice.
Pentru +uernul dr. Petru ro"a declara*ia preşedintelui american a aut
o alt! semnifica*ie7 deoarece de la 8st!pânii de la Tremlin8 a primit prin
+eneralul SusaiBo7 mem#ru al Comisiei /liate de Control $Soietice) din
România7 8c;eia8 mesa=ului şi a fost asi+urat c! 8nu i se poate întâmpla
nimic8. Prin urmare7 la cererea de demisie7 primul ministru dr. Petru ro"a i-a
r!spuns şefului statului7 re+ele <i;ai I7 c! 8+uernul s!u nu a fost niciodat!
mai puternic ca acum şi se #ucur! de tot spri=inul din partea soieticilor8
$'F,%) şi c! nu demisionea"!.

  
 U..  I.6.Stalin7 Uncle oe
97
 

Un an mai târ"iu7 <oloto atac! într-un discurs pu#lic pe 8imperialiştii

nes!*ioşi şi +rupul de aenturieri ce insti+! la r!"#oi8 apar*inând claselor
dominante 8din str!in!tate care faori"ea"!8 tr!nc!neala periculoas! despre
un al 8treile r!"#oi mondial8. La & fe#ruarie %&'0 într-un discurs radiodifu"at
Stalin afirma4 8/cum ictoria înseamn!7 înainte de orice7 c! sistemul nostru
social soietic a înins7 c! sistemul social soietic a re"istat cu succes
 încerc!rii în focul r!"#oiului şi şi-a doedit italitatea total! $...) <ar1iştii noştri
declar! c! sistemul capitalist al economiei mondiale ascunde în el elemente
de cri"! şi de r!"#oi8.$3F%,')
 /nali"a de con*inut7 prin compara*ie cu tematica altor discursuri rostite
de liderii comunişti de la Tremlin cu diferite prile=uri7 arat! c! acestea se
 încadrea"! în 8lim#a=ul de lemn8 o#işnuit şi nu e1prim! în fapt o sc;im#are
de atitudine sau reenirea URSS la politica ante#elic! 8de confruntare cu
Eccidentul8 aşa cum a fost perceput! la Oas;in+ton şi Londra. $F%%-%%0)
Uniunea Soietic! a ieşit din r!"#oi stoars! şi l!+uit!7 economia ei de
pace era la p!mânt. a aea neoie de tot a=utorul pe care îl putea +!si şi7
prin urmare7 nu aea nici un interes imediat de a riali"a cu sin+ura putere
care îi putea oferi acest a=utor7 şi anume SU/.
uernul nu mai aea aceeaşi încredere în popula*ie. Solda*ii soietici
traersând7 în lupta cu +ermanii7 teritoriile na*iunilor europene au putut edea
c! ia*a de aici nu era aşa de urât! cum o înf!*işa propa+anda soietic! şi c!
oamenii7 în +eneral7 o duceau mai #ine decât cei din Uniunea Soietic!. şi
mai aea un moti de în+ri=orare. R!"#oiul îi eli#era pe oameni de comple1ul
supunerii şi de fric!7 elemente fundamentale pe care se spri=inea re+imul lui
Stalin. 8De aceea7 afirma 6alentin Gere=Bo7 îns!şi sistemul era în prime=die
şi tre#uiau luate m!suri pentru salarea lui8. $,F,33)
A!r! îndoial! c! Stalin7 a fost conins c!7 pân! la urm!7 capitalismul a fi
 înlocuit cu socialismul7 şi coe1isten*a celor dou! sisteme nu putea s! fie
eşnic! dar era la fel de conins c! procesul de înlocuire nu era iminent.
Rooseelt şi C;urc;ill l-au au"it pe Stalin spunând c! nu era deloc simplu s!
impun! lumii re+imuri comuniste şi c!7 de fapt7 are alte pro#leme. $0F ,'>-
,(%) /titudinea fundamental! a URSS în primii ani de dup! înc;eierea celui
de-al doilea r!"#oi mondial n-a fost în opinia unor istorici a+resi!7 ci una
defensi!.
Percep*ia eronat! şi interpretarea +reşit! a unor teme din discursul şi
propa+anda oficial! soietic! au condus pe unii oameni politici şi analişti
politici la conclu"ia c! politica de securitate a URSS are la #a"! un
e1pansionism nelimitat şi c! soieticii or profita de aanta=ul strate+ic pe
care-l aeau în raportul de putere pe continent dup! înc;eierea celui de-al
doilea r!"#oi mondial. C! or e1ploata dificult!*ile social-economice din *!rile
occidentale pentru a-şi impune suprema*ia pân! la /tlantic. /erell ?ariman7
ministrul american la <oscoa7 a trimis7 la ' aprilie %&'7 Departamentului de
Stat7 un lun+ raport în care - dup! ce constata c! partidul comunist şi acoli*ii
s!i se folosesc pretutindeni de dificult!*ile economice întâmpinate în *!rile
98
 

plasate su# responsa#ilitatea noastr! pentru a face reclam! concep*iilor şi

politicii Soietelor7 su#liniind în acelaşi timp influen*a alia*ilor occidentali -
aea s! se manifeste +ri=! doar pentru alia*ii noştri occidentali şi pentru
re+iunile plasate su# responsa#ilitatea noastr!...$2F &%)
La ,, fe#ruarie un tân!r diplomat din cadrul am#asadei SU/ la
<oscoa7 eor+e A. Tenan7 trimite faimoasa 8Lon+ ele+ram8 $ele+ram!
Lun+!) în care a descris politica e1tern! soietic! ca aând sursele adânci în
 însuşi sistemul soietic. în esen*!7 el ar+umenta c! politica soietic! era un
amal+am de ideolo+ie comunist! şi e1pansionism *arist de mod! ec;e. La
câtea "ile7 fostul premier #ritanic şi 8camarad de arme8 al lui Stalin a lansat
un dur rec;i"itoriu la adresa politicii soietice7 în cadrul unei conferin*e *inute
 în campusul uniersitar din or!şelul Aulton7 <issouri.
C;urc;ill a tras semnalul de alarm! în le+!tur! cu e1pansionismul
soietic7 e1primându-şi conin+erea 8c! nu e1ist! nimic care s! fie atât de
admirat de c!tre ei $ruşii - n.C.?.) ca for*! şi c! nimic nu respect! mai pu*in
decât sl!#iciunea militar!8 şi considera c! 8ar tre#ui ca popoarele de lim#!
en+le"! s! se uneasc! de ur+en*! pentru a înl!tura orice am#i*ie sau
aentur!8.$2F,2)
Presa şi alte mi=loace de informare or începe s! reac*ione"e în anali"a
rela*iilor interna*ionale în conformitate cu 8sindromul ele+ramei Lun+i8.
8imes8 a pu#licat în aprilie %&'0 unele aricole ar!tând c! Iranul7 urcia şi
<anciuria 8erau infectate de irusul comunist iar /ra#ia Saudit!7 +iptul7
 /f+anistanul şi India erau şi ele 8amenin*ate8 de acelaşi irus. Reista 8Life8
pu#lic! în iunie %&'07 su# semn!tura lui Dulles o serie de articole în care se
atr!+ea aten*ia asupra amenin*!rilor pe care le ascundea 8Pa1 Soietica8 şi a
cerut concet!*enilor s!i s! trimit! for*e militare şi a=utoare materiale spre
re+iunile amenin*ate de URSS.
Din acest moment 8dialo+ul8 st-6est a fi irusat de o parte şi de alta
de e1presii ideolo+ice7 idei preconcepute7 suspiciuni şi erori de percep*ii a
mesa=elor. /cest fapt a conduce la declanşarea unui proces al du#lelor erori
de percep*ie care la rândul lui a +enera dilema de securitate a c!rei
e1presie material! în sistemul rela*iilor interna*ionale a fi o a#erant! curs! a
 înarm!rilor clasice şi nucleare. 6om ilustra acest fapt cu câtea e1emple într-
o succesiune de momentesecen*e care poate c!p!ta o e1primare de tipul
urm!tor4
<omentul %4 Liderii de la Tremlin7 în discursul lor ca şi propa+anda
oficial! soietic! reiau aşa cum am !"ut anterior7 unele din temele
tradi*ionale priind superioritatea sistemului comunist şi necesitatea o#iecti!
a înl!tur!rii capitalismului ca fiind perimat în eolu*ia umanit!*ii7 etc.
Concomitent7 iau m!suri pentru a-şi consolida sfera de influen*! re"ultat! în
urma în*ele+erilor anterioare. Eccidentul percepe acest lucru ca o dep!şire a
 în*ele+erilor şi ca o reenire la politica de e1pansiune promoat! şi dus! în
perioada inter#elic!.

99
 

<omentul ,4 Percep*iile şi interpret!rile date discursurilor şi propa+andei

comuniste dein 8cadrul conceptual pentru a =ustifica opunerea practic! la
e1pansionismul soietic8 $3F '>&). în plan politic7 /dministra*ia SU/ lansea"!
doctrina ruman $%% martie %&'2) care în esen*! preedea 8sus*inerea
popoarelor li#ere care re"ist! încerc!rilor de aserire din partea unor
minorit!*i înarmete sau presiunilor enite din e1terior8. La ,, mai %&'27
preşedintele ruman a semnat le+ea prin care SU/ deenea lider în cruciada
anticomunist!. în #a"a acesteia a=utoare materiale şi militare au sosit în
recia pentru for*ele re+ale în lupta cu +;erila comunist!. în plan +eopolitic şi
+eostrate+ic7 a fost lansat planul <ars;all şi strate+ia CENIN<N- ului.
La mai pu*in de trei luni de la lansarea doctrinei ruman7 secretarul de
stat .<ars;all7 într-un discurs rostit la ?arard a lansat un plan economic
pentru a a=uta uropa s!-şi redo#ândeasc! s!n!tatea economic!7 sco*ând-o
astfel din cri"a de care ar fi putut s! profite mişcarea comunist! în interesul
<oscoei. Su#secretarul de stat în <inisterul conomiei aerti"a
 /dministra*ia printr-o not! din  martie %&'27 c! 8pentru Aran*a şi recia7 se
putea preedea c!7 dup! c!derea economic! aea s! urme"e preluarea
puterii de c!tre comuniştiF f!r! un a=utor american de propor*ii starea se a
 înr!ut!*i atât de f!r! speran*e încât se a a=un+e la un al treilea r!"#oi
mondial8. $(F%3)
Nu putem şti cu si+uran*! dac! Stalin sesi"ase ceea ce era în curs s! se
 întâmple7 sau f!cea un =oc iclean îns! dup! optspre"ece luni de impas şi
 întâlniri tot mai tensionate şi pline de suspiciuni de o parte şi de alta l-a initat
pe secretarul de stat .<ars;all la o întâlnire $, aprilie %&'2)7 în cursul
c!reia a su#liniat c! el d!dea o marea importan*! unui acord +eneral cu
Statele Unite. şi întrucât interlocutorul s!u îşi e1prima pesimismul în le+!tur!
cu perspectiele rela*iilor interna*ionale - dup! eşecul foarte pro#a#il la acea
dat! a Conferin*ei miniştrilor de e1terne ai celor Patru <ari asupra ratatului
cu ermania7 desf!şurat! la <oscoa în perioada %> martie - ,' aprilie %&'2
- Stalin a afirmat c! ar fi +reşit s! se interprete"e într-un mod tra+ic
dier+en*ele noastre actuale. <omentele de impas şi confrunt!rile7 sus*inea
liderul soietic7 8nu erau decât împin+erile şi îm#râncelile de început ale
for*elor de recunoaştere8. Stalin a spus interlocutorului s!u c! se mai putea
a=un+e la un compromis în 8toate c;estiunile principale8 şi a insistat c! 8era
neoie s! aem r!#dare şi s! nu deenim pesimişti.8 $3F'>3)
La întoarcerea sa de la <oscoa7 <ars;all a declarat7 într-o alocu*iune
radiofonic! adresat! na*iunii7 c! 8dein eidente for*ele di"olante. Pacientul
este tot mai sl!#it7 în timp ce medicii se sf!tuiesc. De aceea nu cred7 c!
aem oie s! aştept!m un compromis datorat epui"!rii.8 $3F '>3) oate
for*ele /dministra*iei ruman au a=uns la în*ele+erea c! noul pro+ram de
 întra=utorare economic! tre#uia lansat imediat. Calculul politic sau eroare de
percepere în comunicarea la ârf între <oscoa şi Oas;in+ton
La o conferin*! de pres!7 din %, iunie %&'27 <ars;all a daclarat c! oferta
este ala#il! pentru 8toate *!rile la est de /sia8. Soieticii au peceput acest
100
 

mesa=7 prin care se initau şi *!rile din sfera lor de influen*!7 ca pe o

penetrare economic! a SU/ în spa*iul de interes propriu7 recunoscut anterior
prin în*ele+eri #i şi multilaterale.
<omentul 34 Reac*ia <oscoei nu a întâr"iat s! apar! mai întâi pe
canalele mass-media şi discursuri politice. într-un comentariu ap!rut în "iarul
moscoit7 8Prada8 în "iua de %0 iunie propunerea american! era calificat!
ca fiind în fapt 8identic! cu planul ruman de amestec în tre#urile interne ale
altor state.8 /+en*ia /SS respin+ea7 printr-o declara*ie din "iua de ,& iunie
%&'27 orice idee a unui plan de ansam#lu7 afirmând c! pro#lemele
economice interne sunt de competen*a popoarelor suerane înseşi. Câtea
"ile mai târ"iu7 ministrul de e1terne soietic <oloto afirma c! *!rile care or
accepta planul <ars;all or fi plasate su# control şi or pierde - pentru a
satisface neoile şi dorin*ele unor mari puteri - independen*a lor economic! şi
na*ional!.$2F%>>)
 9n planul ac*iunii politice în sfera de interes a URSS7 reac*ia a fost dur!
şi #rutal!. în primul rând <oscoa a cerut +uernelor est-europene7 su#
presiuni7 s!-şi retra+! acordurile sau s! refu"e de a participa la Planul
<ars;all. Pe & iulie %&'27 +uernele iu+osla şi #ul+ar au refu"at
participarea. Ultimul7 dup! ce radio <oscoa o anun*ase de=a. / doua "i au
f!cut declara*ii asem!n!toare Ce;osloacia şi Un+aria7 Polonia şi Ainlanda.
uernul român7 prin declara*ia ministrului afacerilor str!ine7 ;. !t!rescu7
refu"a inita*ia preci"ând c! aplicarea Planului <ars;all 8a duce fatal la
re"ultate care or însemna7 pe de-o parte7 o ştir#ire a independen*ei pe care
*!rile uropei or şi tre#uie s! o p!stre"e cu priire la politica lor economic!7
iar pe de alt! parte o imi1tiune în afacerile interne ale acestor *!ri.8$&F'23)
<oscoa nu mai este acum interesat! nici m!car s! mai sale"e
aparen*ele în ceea ce prieşte comunicarea cu Eccidentul şi m!reşte
presiunea asupra *!rilor din sfera sa de domina*ie. Prin urmare7 a ;ot!rât s!
cree"e 8#locul *!rilor din est87 ceea ce aea s! dein! foarte curând *!rile din
8la+!rul socialist8. Unul dintre cei mai apropia*i lideri ai lui Stalin7 la aceea
dat!7 /ndrei dano a formulat o strate+ie de lupt! împotria imperialismului
occidental care a fost impus! liderilor comunişti est-europeni reuni*i7 la
 =um!tatea lunii septem#rie %&'27 la S"BlarsBa Pore#a7 în Polonia.
Cu acea oca"ie s-a constituit şi un centru de coordonare a actiit!*ii
acestor partide - Cominform-ul. 6i"iunea lui /. dano a accelerat procesul
de stalini"are în uropa de r!s!rit. De aici încolo modelul societ!*ii soietice
şi interpretarea lui a deenit sin+ura linie directoare pentru toate 8democra*iile
populare8. Cum ispitele de tip 8<ars;all8 erau ademenitoare7 Stalin a apreciat
c! a sosit momentul s! nu mai accepte nici o ini*iati! politic! din partea
comuniştilor locali. Partidele şi +rupurile de opo"i*ie care mai e1istau în
aceste *!ri au fost eliminate cu totul7 partidele social-democrate au fu"ionat7
dup! epur!ri masie7 cu comuniştii7 toate institu*iile statului au fost
su#ordonate partidului comunist iar conducerile acestuia au fost epurate de

101
 

liderii care nu pre"entau +aran*ii totale pentru Tremlin. Dup! modelul soietic
au fost or+ani"ate ia*a economic! 7 social! şi spiritual!.
 /taşamentul fa*! de URSS7- Patria Socialismului 7 com#aterea ;ot!rât!
a oric!rei manifest!ri antisoietice- cum se su#linia într-un document de
epoc! a Partidului <uncitoresc Român- este piatra de încercare7 criteriul
interna*ionalismului proletar7 c;e"!şia principal! a prosperit!*ii şi înfloririi
*!rilor de democra*ie popular!7 a consolid!rii li#ert!*ii şi independen*ei lor
na*ionale8. /ceste ac*iuni du#late de o propa+and! e1trem de iolent! diri=at!
de Cominform şi desf!şurat! de toate partidele comuniste la adresa
Eccidentului i-au determinat pe mul*i oameni politici şi analişti din SU/ şi
uropa s! cread! c! propriile percep*ii priind tendin*ele de eolu*ie a politicii
URSS în sistemul rela*iilor interna*ionale au fost corecte şi coerente.
<omentul '4 Grutalitatea cu care <oscoa a ac*ionat în sfera sa de
influen*! a determinat înt!rirea politicii de CEN/IN<N. Impunerea unor
re+iuni nedemocratice7 reprimarea mişc!rilor de opo"i*ie real!7 iolarea
drepturilor omului7 a li#ert!*ilor ciice în multe din *!rile uropei Centrale şi de
st au fost percepute ca pericole de moarte pentru sistemul democra*iilor
occidentale.  Statele est-europene şi apoi împreun! cu SU/ au reac*ionat în
plan +eo strate+ic şi au creat structuri militare de ap!rare împotria
e1pansionismului soietic. /stfel7 în aprilie %&'(7 mai multe *!ri est-
europene au format Pactul de la Gru1elles.
 /u urmat ne+ocieri cu SU/ şi Canada cu scopul de a crea o /lian*!
unic! a /tlanticului de Nord7 fondat! pe +aran*ii de securitate şi an+a=amente
mutuale între uropa şi /merica de Nord. Reac*ia <oscoei la semnarea
pactului de la Oas;in+ton a fost7 desi+ur7 de o e1trem! iolen*! er#al! şi
urmat! de alte ac*iuni concrete în sfera sa de influen*!.
Lumea se îndrepta c!tre #ipolarism în sistemul rela*iilor interna*ionale.
SU/7 care7 împinse de împre=ur!ri au fost determinate s!-şi e1ercite 8leader
s;ip8-ul asupra 8lumii li#ere8 şi şi-a asumat responsa#ilit!*ile ma=ore în sânul
 /lian*ei /tlantice. URSS7 care7 înainte de crearea pactului de la 6arşoia în
%&7 a semnat tratate militare cu sateli*ii s!i şi s-a str!duit7 din %&'& s!-i
inte+re"e economic pe aceştia Pactului Soietic prin intermediul C/R.
Confruntarea indirect! în lumea e1traeuropean! a celor dou! superputeri se
a intensifica. /cordurile de la enea preedeau unificarea 6ietnamului
 îns! ele n-au fost semnate de americani şi de ietname"ii de sud. De o parte
şi de alta a paralelei %2> s-a instalat o linie de separa*ie între 6ietnamul de
Nord comunist condus de ?o-şi-<in şi de Sud condus de dictatorul N+o
Din;-Diem. începând cu %&0 8consilierii militari87 armamentul şi dolarii
americani s-au îndreptat spre sud iar 6ietcon+s consilierii militari şi
armamentul soietic.
II. D L/ C?ILIGRUL RERII L/ CENARUN/R/ PRIARIC

102
 

Prima fa"! a r!"#oiului rece s-a înc;eiat odat! cu moartea liderului

comunist Stalin. / urmat un relati 8de"+;e*8 al rela*iilor interna*ionale. De
partea soietic!7 ascensiunea unei noi ec;ipe conduc!toare dominat! de
Nic;ita ?ruşcio7 a coincis cu adoptarea unei linii mai suple fa*! de Eccident.
Noul 8num!r8 soietic şi-a de"oltat propria doctrin! a 8coe1isten*ei paşnice8
 în care ictoria socialismului în toate *!rile a r!mas7 pe termen lun+7
o#iectiul suprem dar pe termen scurt competi*ia cu *!rile capitaliste tre#uia
s! se limite"e la domeniile ideolo+ic şi economic.
 /ceast! sc;im#are în politica Tremlinului a fost determinat! de
conştienti"area consecin*elor posi#ile ale unui r!"#oi nuclear. SU/ şi URSS
aeau fiecare în parte suficiente mi=loace de a se distru+e reciproc şi de a
duce la dispari*ia unei mari p!r*i din omenire. ?ruscio a sperat c! dac! a
o#*ine o perioad! mare de linişte a reuşi s!-şi materiali"e"e am#i*ioasele
proiecte economice şi sociale şi a a=un+e din urm! şi apoi a dep!şi 8lumea
capitalist!8.
De partea american! ca şi la soietici nu a aut loc o erita#il! ruptur!
cu prima perioad! a r!"#oiului rece îns! se constat! c! Oas;in+tonul a
adoptat un 8Ne@ looB8 diplomatic. /cesta a constat în continuarea politicii de
8containment8 şi adaptarea unei noi doctrine strate+ice care în esen*!
preedea c! un atac comunist asupra oric!rei *!ri nu antrena o ripost!
nuclear! american! care ar putea sureni în orice punct al la+!rului socialist.
$%>F,3,)
Ca o consecin*! a acestei relatie modera*ii ap!rute în po"i*iile celor
dou! superputeri7 climatul interna*ional s-a detensionat în urm!torii ani şi a
culminat cu intâlnirea celor Patru <ari de la enea în iulie %& unde s-a
 încercat re+lementarea post#elic! în uropa. De o parte şi de alta7 în ciuda
acestor uşoare semne de destindere7 neîncrederea a r!mas puternic!. /nii
%&0-%&0, au alternat în perioade 8de de"+;e*8 cu cele de tensiuni şi cri"e.
 /cum s-a înc;eiat procesul de creare a celor dou! #locuri politico-militare
prin apari*ia ratatului de la 6arşoia $mai %&) care a re+rupat în =urul
URSS toate 8democra*iile populare8 din uropa cu e1cep*ia Iu+oslaiei.
Destinderea a supraie*uit celor dou! mari cri"e din toamna anului %&04
Un+aria în 8la+!rul socialist8 şi Sue"ul în lumea capitalist!. Prima se a
 înc;eia printr-o demonstra*ie de for*! a <oscoei care a pus cap!t
 încerc!rilor conducerii comuniste de la Gudapesta de a reforma sistemul
politic socialist. <oscoa nu putea s! lase s! eolue"e în alt! direc*ie
lucrurile în *!rile din sfera ei de influen*! pentru c! îi punea su# semnul
 între#!rii nu numai si+uran*a strate+ic! dar şi o#iectiul fundamental-
e1tinderea comunismului. /ea neoie7 în continuare de sateli*i pentru c! în
ca"ul unei ofensie strate+ice asupra lumii capitaliste teritoriile Un+ariei7
Poloniei7 ermaniei de st7 României7 Gul+ariei îi erau indispensa#ile.
$%%F%() Cea de-a doua cri"! şi-a +!sit solu*ia într-o ac*iune paralel!7 dac! nu
c;iar concertat!7 a celor dou! mari puteri- SU/7 URSS- pentru a o#*ine
retra+erea fostelor puterii coloniale din +ipt. Cri"a Sue"ului a marcat
103
 

ascensiunea /mericii pân! la po"i*ia de conduc!tor al lumii. a a folosit

oca"ia pentru a scoate Aran*a şi <area Gritanie din rolurile lor istorice din
Erientul <i=lociu şi de a prelua 8+estiunea8 securit!*ii în aceast! parte a lumii.
Rela*iile soieto-americane la sfârşitul anilor [> s-au ameliorat.
Dificult!*i apar în 1tremul Erient unde C;ina comunist! a #om#ardat
insulele uema şi <atsu ocupate de for*ele na*ionaliste ale +eneralului
c;an+ Tai-C;ec. Uniunea Soietic! n-a dorit s! piard! teren în faoarea
C;inei în /sia şi a în!sprit rela*iile cu aceasta. PeBinul îi reproşa lui N.
?ruscio7 politica sa de coe1isten*! paşnic!. /cesta a i"itat în septem#rie
%&& SU/. întâlnirea lui Nic;ita ?ruscio cu preşedintele D. isen;o@er la
Camp Daid nu s-a materiali"at cu tratate concrete dar a contri#uit la
destinderea climatului dintre cele dou! Superputeri $%%F,33)
 9nceputul deceniului şapte a însemnat o întoarcere la r!"#oiul rece.
?ruscio7 care tre#uia s! fac! fa*! criticilor con=u+ate ale liderilor c;ine"i
pentru politica sa de destindere şi ale adersarilor politicii sale din interior d!
drept prete1t afacerea U,  şi a #oicotat 8Conferin*a la ârf8 de la Paris din
∗

iunie %&0> care tre#uia s! re+lemente"e 8pro#lema8 +erman!. în iunie %&0%

liderul soietic s-a întâlnit la 6iena cu noul preşedinte american .A.Tenned
şi îl aerti"ea"! c! URSS consider! semnarea unui tratat de pace cu
ermania imperios necesar. Doreau o re+lementare a 8pro#lemei Gerlinului8
care s! le înt!reasc! po"i*iile în uropa. URSS a reac*ionat şi în noaptea de
%,%3 au+ust %&0% a determinat +uernul RD s! construiasc! un "id de-a
lun+ul "onei de demarca*ie sta#ilite de c!tre înin+!tori la sfârşitul r!"#oiului.
URSS şi-a reluat e1perien*ele nucleare în septem#rie %&0%7 îns! cri"a cea
mai +ra! se a petrece în7 8coasta8 SU/7 în Cu#a.
 9n urma enirii la putere în Cu#a a for*elor reolu*ionare în frunte cu Aidel
Castro7 rela*iile acestei *!ri cu SU/ s-au a+raat. /dministra*ia SU/ n-a putut
s! tolere"e un re+im ostil la +rani*ele sale. în aprilie %&0% for*e anticastriste
spri=inite de CI/ au de#arcat în Cu#a prin olful Porcilor. S-a mi"at pe o
ridicare +eneral! a adersarilor lui Castro7 care îns! nu s-a produs7 iar
inadatorii au fost r!puşi sau f!cu*i pri"onieri. /cest fapt a condus la o
apropiere a Cu#ei fa*! de URSS. Pe %% septem#rie %&0, o not! a +uernului
soietic anun*a c! orice atac împotria Cu#ei ar prooca un conflict mondial.
La %, octom#rie %&0, aioanele americane de cercetare au descoperit
pe teritoriul cu#ane" rampe de lansare pentru rac;ete care puteau s!
transporte înc!rc!tur! nuclear!. La ,, octom#rie preşedintele .A.Tenned
s-a adresat poporului american iar o "i mai târ"iu a semnat decretul cu priire
la instituirea #locadei maritime în =urul Cu#ei. S-a instaurat starea de alert! şi
au fost trimise for*e militare şi maritime în apropierea Cu#ei. Lumea se +!sea
la un pas de o catastrof! nuclear!.
URSS a conocat Consiliul de Securitate al ENU şi s-au intensificat
contactele diplomatice. Preocupat s! o#*in! succesul f!r! s! declanşe"e
  
 Un aion spion 8U,8 american a intrat în spa*iul aerian al URSS şi a fost do#orât de
soietici.
104
 

r!"#oiul Tenned a aut +ri=! s! îi lase lui ?ruscio posi#ilitatea de a da

 înapoi f!r! a-şi pierde prestan*a. Pe ,( octom#rie %&0, ?ruscio a decis s!
ordone retra+erea rac;etelor din Cu#a. în sc;im# a o#*inut permisiunea c!
americanii nu or inada Cu#a şi totodat! acestea or ridica #locada. La ,>
noiem#rie %&0, SU/ au ridicat #locada iar a doua "i URSS a ordonat
 încetarea st!rii de alarm! pentru trupele sale. Unul din cele mai dramatice
eenimente ale r!"#oiului rece era dep!şit.
Confruntarea URSS cu SU/ în /sia n-a aut aspecte atât de dramatice ca în
Cu#a dar n-a fost lipsit! de asperit!*i. /dministra*ia SU/ considera c!
eficien*a politicii de 8îndi+uire8 a comunismului în /sia era intern le+at! de
controlul american în Loas şi 6ietnam. într-o declara*ie de pres! f!cut! la ,3
martie %&0% Tenned aerti"a 8securitatea între+ii /sii de Sud-st a fi pus!
 în pericol dac! Laosul îşi pierde independen*a şi neutralitatea. Propria sa
securitate înseamn! securitatea noastr!7 a tuturor8 $3F()
La %% mai %&02 Consiliul Na*ional de Securitate a dat o directi! prin
care sta#ilea c! împiedicarea domina*iei comuniste asupra 6ietnamului de
Sud era o#iectiul na*ional al /mericii. $3F(() Comuniştii ietname"i
controlau aproape trei sferturi din *ar!. Dup! a=un+erea la putere a
+eneralului ;ien americanii îşi sporesc pre"en*a militar! în "on!. în urma
incidentului din au+ust %&0' când o na! de r!"#oi american! este atacat!
 în +olful onBin7 succesorul lui Tenned7 Lndon onson cere şi o#*ine
apro#area Con+resului pentru #om#ardarea 6ietnamului de nord de c!tre
aioane G.,.
Cri"a din Cu#a ca şi celelalte din lumea e1tra european! au demonstrat
superputerilor c! pacea poate fi men*inut! f!r! o confruntare direct!.
Urmarea a fost c! ele s-au str!duit s! promoe"e un fel de armisti*iu7 f!r! s!
renun*e la cursa înarm!rilor nucleare. Se or str!dui s! limite"e r!spândirea
armelor nucleare şi s! reduc! riscurile unui 8derapa= nuclear8. în acest sens
ia fiin*!7 în iunie %&037 un sistem de comunicare faimosul 8telefon roşu8 care
s! permit! liderilor de la <oscoa şi de la Oas;in+ton s! ia le+!tura direct în
ca"ul unei cri"e ma=ore.
Ulterior s-au semnat şi o serie de documente care limitau folosirea
ener+iei nucleare. Pe  au+ust %&03 s-a semnat la <oscoa un tratat care
inter"icea e1perien*ele nucleare de alt tip decât cele su#terane. ratatul de
neprofeliferare a armelor nucleare semnat la % iulie %&0( preedea ca nici
una din p!r*i s! nu a=ute un ter* stat la fa#ricarea #om#ei nucleare. Aran*a şi
<area Gritanie care tocmai reali"au primele lor #om#e cu ;idro+en au refu"at
s! se asocie"e la acest tratat.
Destinderea în rela*iile interna*ionale a fost posi#il! dup! reali"area
ec;ili#rului militar strate+ic între URSS şi SU/7 dar şi datorit! noilor i"iuni
ale conduc!torilor celor dou! superputeri. De partea soietic! Leonid Gre=ne
s-a preocupat mai ales de consolidarea po"i*iilor URSS în sfera sa de
influen*! şi în lume. Su# conducerea sa Tremlinul a dus o politic! prudent!7
i"ând s! o#*in! de partea aders! a aanta=elor necesare şi situarea URSS-
105
 

ului în postur! de superputere mondial!. De partea cealalt!7 preşedintele

Ric;ard Ni1on ales preşedinte în noiem#rie %&0( şi principalul s!u consilier
?ernr Tissin+er7 conştien*i de 8pierderile de ima+ine8 ale SU/ în 6ietnam au
adoptat o linie mai supl! în raporturile cu <oscoa. Confrunt!rilor cu stul i-
au luat locul ne+ocierile purtate de o asemenea manier! încât s! se
instaure"e o 8structur! de pace8 în uropa asem!n!toare secolului XIX.
 /cest lucru a presupus ca soieticii s! 8accepte8 unele re*ineri în politica
e1tern! iar americanii s! promoe"e politica de containment folosind tactica
8linBa+e8-ului. S! multiplice le+!turile cu URSS pân! când o a face solidar!
cu interesele ta#erei occidentale. în acest mod s-a a=uns la erita#ile târ+uieli
la scar! planetar!4 li se propune soieticilor s! li se dea satisfac*ie într-o
anumit! pro#lem! la care aceştia *in în sc;im#ul unei compens!ri cu aloare
corespondent!. în cele dou! ta#ere se p!rea c! s-a a=uns la un =oc care
elimina 8cruciada8 îns! fiecare din ta#ere îşi urm!reau o#iectiul final. /cet
fapt a f!cut posi#il! şi politica de 8neutralitate8 adoptat! de SU/ în au+ust
%&0( fa*! de ina"ia trupelor ratatului de la 6arşoia $mai pu*in cele
româneşti) în Ce;osloacia pentru a stopa politica de li#erali"are a re+imului
comunist.
Noua politic! a consolida statusKuo-ul în uropa. în %&0& noul cancelar
+erman Oilli Grandt a ini*iat7 cu acordul Oas;in+tonului7 o politic! de
desc;idere spre st7 care în trei ani a duce la înc;eierea unor acorduri de
mare importan*!. în anul %&2> au fost semnate tratatele +ermano-rus
$au+ust) şi +ermano-polone" $decem#rie) prin care se recunoştea
iniola#ilitatea frontierelor europene. Un an mai târ"iu a fost semnat tratatul
cu priire la Gerlin prin care URSS a permis tran"itarea m!rfurilor şi
persoanelor între fosta capital! a Reic;ului şi RD. în decem#rie %&2, s-a
semnat un tratat de mare importan*! prin care se normali"au rela*iile dintre
cele dou! state +ermane admise la ENU în septem#rie %&23. în acelaşi an s-
a desc;is Conferin*a pentru Securitate şi Cooperare în uropa7 care se a
 înc;eia doi ani mai târ"iu prin acordurile de la ?elsinBi7 confirmând7 spre
marea satisfac*ie a soieticilor starea de fapt şi frontierele în uropa re"ultate
dup! cel de-al doilea r!"#oi mondial.
6enirea la putere a lui R.Ni1on în S.U./. a însemnat şi o sc;im#are a
politicii americane în /sia de Sud-st. Lipsa de popularitate a r!"#oiului din
6ietnam a dus la un sentiment de i"olare a /mericii iar acesta7 la rândul s!u
a +enerat în SU/ un slo+an de +enul 8întoarce-te acas! /merica8. Noul
preşedinte în cursul unei c!l!torii în Pacific $iulie %&0&) a anun*at condi*iile în
care ar putea înceta r!"#oiul din 6ietnam. Un acord proi"oriu şi precar a
interenit la începutul anului %&23 în urma unor lun+i şi dificile ne+ocieri.
 încetarea focului a fost înc! mult timp iolat! astfel c! r!"#oiul a mai
continuat înc! doi ani7 atât în 6ietnam cât şi în Cam#od+ia şi Loos.
8Pierderile8 diplomatice suferite de SU/ în raport cu <oscoa au fost
str!lucit compensate de /dministra*ia Ni1on prin sta#ilirea de rela*ii directe
cu C;ina. /cest fapt a modificat conte1tul strate+ic dar nu a încetinit ofensia
106
 

+lo#al! soietic! din a doua =um!tate a anilor [2>. $%,F,,0). Nemaifiind

descura=a*i politic de puterea strate+ic! american! soieticii şi-au amplasat
trupe în 6ietnam7 tiopia7 :emen7 Erientul <i=lociu7 <o"am#ic7 /n+lia.
 /cumul!rile de armamente strate+ice au atins apo+eul prin înlocuirea
rac;etelor cu ra"! medie de ac*iune 8S.S.' şi 8S.S.8 din "ona european! a
URSS cu altele perfec*ionate 8SS-,>8. P!rea c! sosise momentul pentru o
cotitur! istoric! pentru soietici. Situa*ia se a sc;im#a rapid în defaoarea
soieticilor datorit! erorilor de calcul pe care le-au f!cut în politica intern! şi
interna*ional!.
udecând +reşit situa*ia istoric!7 ei au for*at ofensia dincolo de limitele
accepta#ile c;iar şi pentru cei mai toleran*i dintre liderii occidentali. în plan
intern aceast! înarmare a supus resursele soietice unor solicit!ri atât de
mari7 încât sl!#iciunile şi corup*ia inerente din sistemul soietic au luat forme
incontrola#ile. Conduita lor se poate încadra perfect în conceptul de
8supraîntindere imperial!8 lansat de Paul Tenned $%,F,,2) /ceasta a
 însemnat şi intrarea confrunt!rii st-6est în fa"a sa final! consumat!7 în
mare parte7 între anii %&(&- %&&%.
III. SAZRIUL RMGEIULUI RC
 /ceast! r!sturnare spectaculoas! interenit! în rela*iile interna*ionale a
aut ca punct de plecare trei ca"uri critice de supraîntindere soietic!. în
primul rând ina"ia soietic! în /f+anistan $dec. %&2&) a fost ;ot!rât! pe
#a"a unui calcul +reşit al <oscoei în raport cu reac*ia SU/. /ceasta a pornit
de la premi"a c! Oas;in+tonul nu a reac*iona7 ceea ce s-a doedit fals.
 /dministra*ia Carter nu numai c! i-a spri=init imediat pe mu=a;edini  dar a şi ∗

pus la cale7 discret7 o coali*ie- cuprin"ând PaBistanul7 C;ina7 /ra#ia Saudit!7

+iptul şi <area Gritanie- situat! de partea re"isten*ei af+ane. /mploarea şi
calitatea spri=inului american au crescut constant în timpul administra*iei
Rea+an. SU/ a reuşit s! înfunde URSS în ceea ce-a fost ec;ialentul unui
alt 6ietnam. Soieticii n-au ştiut s! contracare"e strân+erea rela*iilor c;ino-
americane şi s-au !"ut confrunta*i şi cu amenin*area unei 8contra încercuiri8.
 9n al doilea rând7 <oscoa n-a aut 8solu*ii8 pentru contram!surile luate
de SU/ şi principalii s!i alia*i de a instala rac;ete cu ra"! medie de ac*iune
 în uropa capa#ile s! ani;ile"e rac;etele 8SS-,>8. Uriaşul sistem defensi
pus la punct de americani la începutul anilor [(>- inclusi de a promoa S.D.I
 nu numai c! i-a şocat pe soietici dar le-a epui"at şi resursele. înc! înainte
∗

de %&(7 la Tremlin s-a instalat o ade!rat! spaim! de un r!"#oi

considerându-se c! nu poate fi ani;ilat aanta=ul primei loituri pe care o
aea Oas;in+tonul datorit! sistemului S.D.I.

  
 Aor*ele care s-au opus ina"iei soietice.
  
 Sistemul de ap!rare Strate+ic! cunoscut opiniei pu#lice ca 8R!"#oiul Stelelor8 deoarece
acesta se #a"a pe un sistem de suprae+;ere şi ripost! or+ani"at în a=utorul sateli*ilor.
107
 

 9n*ele+erea acestui fapt s-a con=u+at cu cea de-a treia r!sturnare7

surenit! în plan social şi ima+olo+ic $%>F,3>). în partea a doua a anilor [2>
preşedintele imm Carter a declanşat campania sa pentru drepturile omului7
mai întâi în *!rile satelite <oscoei şi apoi şi în URSS. Lupta pentru drepturile
omului s-a e1tins în Polonia7 stimulat! de ale+erea7 la Roma7 a primului pap!
de ori+ine polone". Spre sfârşitul anilor [2> mişcarea de mas! Solidaritatea a
 început s! amenin*e re+imul comunist al celui mai important satelit soietic-
Polonia. Soieticii au fost pe cale de a intereni militar în Polonia în
decem#rie %&(> şi martie %&(%7 îns! mesa=ele enite f!r! ec;ioc de la
Oas;in+ton care ar!tau c! SU/ nu a mai aea aceeaşi reac*ie ca la ina"ia
din Ce;osloacia i-au determinat s! renun*e. Drept urmare cri"a polone"! s-
a e1tins pe între+ deceniul opt şi a contaminat şi *!rile comuniste din
ecin!tate.
Ronald Re+an a considerat c! drepturile omului tre#uie s! fie nu numai
un instrument şi mi=loc de st!ilire a comunismului cişi de înl!turare a sa7 de
democrati"are a societ!*ilor supuse re+imului comunist. Pentru aceasta
Re+an a ales şi o strate+ie adecat!4 recompensa pentru statele care
promoau democra*ia şi idealurile sociale specific lumii an+lo-sa1one şi
pedepsirea celor care nu reuşeau c;iar dac! acestea nu repre"entau nici o
proocare sau amenin*are i"i#il! la adresa /mericii. c;ipa lui Re+an a
 întors pe dos propa+anda soietic!4 alorile democratice7 nu cele cuprinse în
<anifestul comunist aeau s! fie curentul iitorului. şi ec;ipa Rea+an a fost
consecent!. a a f!cut presiuni în direc*ia reformei atât asupra +uernului
conserator a lui /. Pinoc;et din C;ile cât şi asupra celui autoritar a lui A.
<arcos din Ailipine. Primul a fost o#li+at s! accepte ale+eri li#ere care l-au
 înlocuit7 cel de-al doilea a fost r!sturnat cu a=utor american. $3F0&&)
Preşedintele american R.Rea+an a îm#inat optim presiunile militare cu
cele umanitare care au domolit ofensia soietic! şi au proocat adâncirea
cri"ei sistemului comunist. Cele mai multe din cuceririle soietice ale anilor
[2> au fost anulate. în %&(> a fost pus cap!t ocup!rii Cam#od+iei de c!tre
6ietnam. Pân! la sfârşitul anului %&&% trupele cu#ane"e s-au retras din
 /n+ola. uernul spri=init de comunişti în tiopia s-a pr!#uşit în %&&. în
Nicara+ua7 sandiniştii au fost o#li+a*i s! accepte ale+eri li#ere7 un risc pe
care nici un partid comunist nu fusese reodat! dispus s! şi-l asume. în %&(&
au fost retrase trupele din /f+anistan. oate acestea au contri#uit la declinul
sistemului comunist şi la afirmarea presti+iului SU/.
E#serând sc!derea influen*ei soietice în Lumea a reia dar şi declinul
ideolo+iei comuniste7 noua ec;ip! de la <oscoa în frunte cu <i;ail
or#acio a ;ot!rât c! este imperios necesar! renoarea sistemului
comunist cu a=utorul unor reforme politice şi economice. or#acio a fi1at
ac*iunii sale o du#l! direc*ie pe care a definit-o prin cuintele lasnosti şi
PerestroiBa. Prima definit! prin lasnosti aea ca o#iecti s! tre"easc! pe
soietici din letar+ie printr-un lim#a= şi metode ale ade!rului. / doua cerea

108
 

un efort de restructurare printr-un set de reforme pentru a se corela

socialismul cu democra*ia.
Pentru a reforma sistemul comunist şi a aşe"a rela*iile cu *!rile satelite7
conducerea de la <oscoa aea neoie de timp. /stfel c! <.or#acio şi
ec;ipa sa au primit cu #ucurie ramura de m!slin întins! de R. Rea+an la
Conferin*a de la enea din decem#rie %&(. Reformele interne7 conduse
;aotic nu au reitali"at sistemul soietic ci au adus la lumin! sl!#iciunile
acestuia. Cursa înarm!rilor a epui"at economia soietic! în aşa fel încât
acesta n-a mai aut resurse s! se autoreforme"e în sensul dorit de
or#acio. Disponi#ilitatea lui or#acio de a tolera ceea ce îşi ima+ina c!
or fi nişte sc;im#!ri în *!rile comuniste satelite nu a condus la apari*ia unor
conduceri reformiste în Polonia7 Un+aria şi Ce;osloacia ci a unora care au
pr!#uşit re+imul comunist.
 9n aceast! situa*ie <oscoa nu a aut de ales decât între a-şi impune cu
un ultim efort şi cu pre*ul unor masie !rs!ri de sân+e7 propria ima+ine
despre reform! sau a accepta reformele în curs. Pentru prima ariant! <.
or#acio nu numai c! era nepotriit pentru asemenea rol dar nici nu-l putea
 =uca f!r! s! se discredite"e. ra confruntat tot mai mult cu ale+erea între
sinuciderea politic! şi erodarea lent! a puterii sale politice.
Conducerea reformist! din =urul lui or#acio- flatat!7 curtat! 8c;iar
mituit! de Eccident7 iar în fa"a final!7 manipulat! a#il de preşedintele Gus; şi
cancelarul +erman ?elmut; To;l8 $%,F ,3,)- a ales arianta a doua.
Re"ultatul a fost ;aosul din uropa Central! şi de st şi7 apoi7 capitularea.
or#acio a =ucat totul pe dou! presupuneri4 c! li#erali"area aea s!
moderni"e"e Uniunea Soietic! şi c! aceasta a fi atunci în stare s! se
men*in! ca mare putere pe plan interna*ional. Niciuna din aceste aştept!ri nu
s-au reali"at şi #a"a intern! a lui or#acio s-a pr!#uşit la fel de repede ca şi
or#ita sateli*ilor. în %&&% democra*iile au câşti+at r!"#oiul rece şi confruntarea
cu sistemul comunist.

GIGLIER/AI

Ioan C;iper7 Alorin Constantiniu7 /drian Pop7 *o)ietiarea 5omniei/

ercepii an2lo-americane/ Gucureşti7%&&3.
6alentin Gere=Bo7 6n um(ra lui *talin/  raducere7 /nca Irina Ionescu7
Gucureşti7 %&&'.
?enr Tissin+er7 iplomaia7 Gucureşti7 %&&&7 ,>>,.
Constantin ?li;or7 ercepii romneşti asupra con0runtării Est-est la
6nceputul ră(oiului rece/ în 8Dosarele istoriei87 nr. %$0) %&&2.

109
 

osep; Ret;sc;ild7 6ntoarcerea la di)ersitate/ Istoria politică a Europei

Centrale şi de Est după al doilea ră(oi mondial 7 traducere N. Colum#escu7
Gucureşti7 %&&2.
?er#ert Aeis7 Curcill, 5oose)elt, *talin7 Princeto@n %&2.
 /ndrV Aontaine7 Istoria ră(oiului rece7 ol II7 Gucureşti7 %&&,.
Oilfried Lot;7 Istoria ră(oiului rece, Gucureşti7 %&&(.
Stelian Nea+oe7 Istoria politică a 5omniei 6ntre anii 1944-194# . Gucureşti7
%&&0.
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului ../ umea 6ntre ră(oi şi pace/
ol.II7 Gucureşti7 %&&(.
19=%/ E+ploia/ ercepii romne, iu2osla)e şi so)ietice asupra
e)enimentelor din olonia şi @n2aria7 Gucureşti7 %&&0.
M#i+nie@ Gr"e"insBi7 Europa Centrală şi de Est 6n Ciclonul traniiei 7
Gucureşti7 %&&.
Constantin ?li;or7 Jeopolitică şi istorie 6n Europa secolului .. . Gucureşti7
%&&&.
 

110
 

XP/NSIUN/ CE<UNIS<ULUI 9N LU<

Dup! consumarea parteneriatului strate+ic necesar înin+erii ermaniei

şi trecerea anilor în care soieticii afirmau c! nu inten*ionea"! s! sc;im#e
re+imul politic în *!rile pe care le a 8eli#era87 lucrurile au început s! se
sc;im#e în *!rile din uropa central! şi de sud-est. în /sia comuniştii dup!
ce câşti+! r!"#oiul ciil instaurea"! un re+im mar1ist în C;ina.
I. INS/UR/R/ 8D<ECR/IILER PEPUL/R8.
 9nceputul r!"#oiului rece a însemnat sfârşitul ilu"iilor oamenilor politici
democra*i din *!rile eli#erate de /rmata Roşie de a se instaura un re+im
democratic dup! înc;eierea celei de-a doua confla+ra*ii mondiale. Stalin
a=un+e la conclu"ia c! 8a sosit momentul s! a#andone"e orice retoric!
liniştitoare priind 8fronturile populare şi coali*iile na*ionale8$%F ') ce-au
func*ionat atâta timp cât i-au adus un spor de ima+ine în perioada când
dorea s! doedeasc! partenerilor s!i apuseni c! URSS este str!in! de
8e1portul de reolu*ie8.
Pentru <oscoa an+a=amentul an+lo-americanilor de a spri=ini for*ele
anticomuniste din recia şi apoi deci"ia de refacere economic! a între+ii
urope prin planul <ars;all erau semne clare c! trecuse timpul în*ele+erii cu
foştii alia*i #ur+;e"i şi 8c!ile na*ionale spre socialism tre#uiau definiti
p!rasite8 $%F')
<odelul impus uropei r!s!ritene şi de sud-est a constat într-o e1trem de
iolent! distru+ere7 social!7 economic! şi politic! a ec;ii orânduiri
8#ur+;e"e87 eliminarea tuturor duşmanilor poten*iali sau reali şi completa
 înre+imentare a culturii. în "ona sa de ocupa*ie diploma*ii şi militarii soietici
au instaurat +uerne total aserite <oscoei. Cucerirea puterii de c!tre
comunişti - principalele instrumente de presiune şi control ale <oscoei în
sfera sa de influen*! - s-a f!cut cu anumite particularit!*i de la o *ar! la alta.
 9n IUESL/6I/ parti"anii conduşi de ito au ieşit din r!"#oiul împotria
ermaniei cu un presti+iu imens în societate. /stfel în ale+erile din noiem#rie
%&' Arontul na*ional a lui ito a o#*inut &0J din sufra+ii. /dunarea
Constituant! s-a reunit la Gel+rad pe data de ,& noiem#rie %&' şi a adoptat
Decretul priind a#olirea monar;iei şi proclamarea Repu#licii Aederatie
Iu+oslaia. în "iua de 3% ianuarie %&'0 /dunarea Constituant! a adoptat
Constitu*ia prin care Statul Iu+osla era un stat federati.
 9n /LG/NI/7 comuniştii s-au folosit cu mult! a#ilitate de înfrân+erile
catastrofale suferite de for*ele na"iste în Galcani şi la ,3-,' octom#rie %&''
la Garat se ;ot!r!şte instaurarea unui +uern condus de liderul lor ner
?od=a. La % decem#rie %&'' au loc ale+eri pentru /dunarea Constituant!7
f!r! adersari7 comuniştii au o#*inut &37((J din totalul sufra+iilor. Noul for a

111
 

proclamat la %% fe#ruarie %&'0 /l#ania repu#lic! popular! cu o constitu*ie

 împrumutat! de la Iu+oslaia. $,F&>)
 9n toate celelalte *!ri ale uropei de st trecerea la o democra*ie
popular! s-a f!cut pe etape şi su# presiunea soieticilor. într-o prim! fa"!
8partidele comuniste7 înc! sla#e7 au tre#uit s! accepte s! cola#ore"e cu
celelalte partide şi mişc!ri politice a c!ror influen*! diferea de la *ar! la *ar!
dar care era puternic! în Ce;osloacia şi Un+aria unde transformarea
re+imului a fost mai dificil! şi a aut loc mai târ"iu.
 9n UN/RI/ s-a constituit7 în decem#rie %&'' Arontul Na*ional Un+ar al
Independen*ei în care al!turi de comunişti7 au intrat social-democra*ii7
*!r!niştii7 micii +ospodari şi al*ii care au or+ani"at ale+eri. La ,% decem#rie
%&'' la De#recen s-a întrunit /dunarea Na*ional! Proi"orie în care
comuniştii de*ineau ma=oritatea. La % fe#ruarie %&'07 Un+aria a fost
proclamat! repu#lic! aând pe ildi Moltan preşedinte şi pe a+rarianul Na+
Aerenc şef al +uernului. La ale+erile +enerale din 3% au+ust %&'27 prin
falsuri şi înşel!ciuni comuniştii +rupa*i în Arontul Independen*ei au o#*inut
ma=oritatea parlamentar!. S-a constituit un +uern de coali*ie în care
comuniştii erau predominan*i.
 9n PELENI/7 înc! din decem#rie %&''7 actia un +uern democrat-
popular adus de tancurile soietice dar care nu era recunoscut de puterile
occidentale. în iunie %&' a fost alc!tuit +uernul de uniune na*ional! prin
intrarea a o parte din +uernul de la Londra. îns! preponderen*a au aut-o
comuniştii. în ianuarie %&'2 au aut loc ale+eri în care a înins Glocul
Partidelor Democratice dominat de comunişti. Preşedinte al 8noului8
parlament $Seimul) a fost ales liderul comunist Golesla@ Geirut7 iar +uernul
8democrat popular8 era condus de osef CranBie@ic".
 9n C?ESLE6/CI/ +uernul cu care s-a întors preşedintele d@ard
Gens7 în luna mai %&'7 fusese modelat la <oscoa cu toate c! aea în
componen*a sa miniştri necomunişti. Re"ultatele ale+erilor desf!şurate pe
data de ,0 mai %&'0 au dat câşti+ de cau"! comuniştilor dar insuficient
pentru a +uerna sin+uri.Postul de premier a fi ocupat de comunistul
Clement ott@ald. Conştien*i de modesta lor influen*! în societatea
ce;osloac! în toamna anului %&'27 pe fondul unor lipsuri alimentare în *ar!
şi a unor tensiuni interna*ionale st-6est7 comuniştii au declanşat un atac
asupra tuturor celor suspecta*i de a nu fi de acord cu calea comunist! de
eolu*ie. /le+erile urmau s! se desf!şoare în luna mai %&'(. oat! lumea se
aştepta la un recul a e1tremei stân+i. Comuniştii a=uta*i de <oscoa au trecut
la ofensi!. Pe fondul unor tul#ur!ri sociale diri=ate de Tremlin premierul
ott@ald l-a somat pe preşedintele Genes s! accepte demisia miniştrilor
necomunişti şi s! forme"e 8un +uern f!r! reac*ionari8 $,F%,,). La 3> mai au
aut loc ale+eri dup! sistemul listei unice. La ( iunie %&'27 Genes a c!rui
s!n!tate fra+il! fusese definiti marcat! de dram! a demisiona. 6a muri în
luna septem#rie a aceluiaşi an. /stfel 8comuniştii ce;osloaci7 care p!ruser!

112
 

s! fie cei mai 8#lân"i8 din uropa Central! şi de st7 aeau s! se relee în
anii [> ca partidul cel mai stalinist7 pro#a#il din "on!8 $F%'').
 9n RE<ZNI/7 coali*ia for*elor politice care au r!sturnat re+imul
mareşalului Ion /ntonescu n-a putut s! supraie*uiasc! mai mult de câtea
luni de "ile. în octom#rie s-a creat Arontul Na*ional Democrat o tram#ulin! de
pe care comuniştii or prelua puterea cu a=utorul <oscoei. Dup! scenariile
care au func*ionat şi în alte *!ri de su# tutela <oscoei la sfârşitul lunii
fe#ruarie comuniştii au trecut la asaltul asupra puterii or+ani"ând iolente
manifesta*ii de strad!.
Loitura împotria +uernului N. R!descu a fost diri=at! de /.I. 6âşinsBi
care a sosit7 pe ,2 fe#ruarie7 pe neaşteptate la Gucureşti. La începutul lunii
martie /. I. 6âşinsBi a o#li+at pe re+ele <i;ai I s! 8accepte8 formarea unui
+uern condus de Petru ro"a dominat de A.N.D. 8Constituirea +uernului
ro"a a adus dup! sine totala su#ordonare a for*elor de ordine fa*! de
comunişti8$0F3) fapt ce-a uşurat ac*iunea de eliminare a opo"an*ilor din ia*a
politic! mai ales dup! ce acesta a fost recunoscut şi de occidentali. /le+erile
desf!şurate la %& noiem#rie %&'0 prin fraud! au fost câşti+ate de comunişti.
La 3> decem#rie %&'2 prin a#olirea monar;iei a fost înl!turat şi ultimul
o#stacol în calea des!ârşirii domina*iei soietice în România.
 9n GUL/RI/7 a doua "i dup! p!trunderea /rmatei Roşii7 a aut loc o
8insurec*ie8 cu un caracter comunist. în urma acestor eenimente s-a format
un ca#inet în care al!turi de comunişti au intrat şi mem#ri ai altor forma*iuni
politice. Pentru a-şi consolida po"i*iile în ederea instaur!rii unui re+im
totalitarist stalinist7 comuniştii s-au +r!#it s! or+ani"e"e ale+eri $%( noiem#rie
%&') pe care le-au câşti+at. Dup! aceea a urmat un lun+ şir de actiit!*i
ini*iate de P.C.G. menite a da su#stan*! re+imului instituit. La ( septem#rie în
urma unui referendum7 a fost a#olit! monar;ia şi Gul+aria proclamat!
Repu#lic! popular!. La ,, noiem#rie %&'07 dup! alte 8ale+eri8 se formea"!
un ca#inet condus de un ec;i cominternist ;eor+;i Dimitro iar la '
decem#rie %&'2 a fost adoptat! o 8constitu*ie8 care a le+iferat instituirea
re+imului dictaturii proletariatului.
 9n C?IN/ pe fondul luptei împotria ocupantului =apone" se declanşea"!
conflictul dintre partidul comunist şi partidul na*ional datorit! diferen*elor
esen*iale în strate+ia ela#orat! de cele dou! partide priind eolu*ia C;inei
dup! eli#erare. /cordurile dintre conduc!torii celor dou! mari for*e politice
din octom#rie %&'7 <ao şi C;ian+ n-au condus la apari*ia unui +uern
central cum ar fi dorit atât SU/ cât şi URSS. /u fost doar un paraan şi o
amânare a marii confrunt!ri ce aea s! sfâşie C;ina câ*ia ani7 dup! aceast!
dat!. Pro#lema r!"#oiului ciil a fost discutat! în decem#rie %&' şi în
Conferin*a miniştrilor de e1terne ai SU/7 URSS şi <arii Gritanii. S-a decis
retra+erea trupelor soietice şi americane din C;ina pân! în prim!ara anului
%&'0 pentru a se putea unifica *ara. La %> ianuarie %&'0 cei doi lideri <ao şi
ian+ ies;i au dat pu#licit!*ii un ordin de încetare a luptalor. îns! am#ele

113
 

ta#ere se pre+!teau de r!"#oi fiind practic fiecare spri=inite de URSS şi

respecti SU/.
 /stfel7 în iulie %&'07 s-a declanşat al treilea r!"#oi ciil în C;ina. 9n ara
anului %&'2 for*ele armate ale comuniştilor au declanşat o ofensi!
strate+ic!. /u eli#erat rând pe rând <anciuria $începutul %&'() şi au ocupat
Gei=in+ul şi ian=inul. Pân! în ara anului %&'& comuniştii controlau cea mai
mare parte a C;inei.
La ,% septem#rie %&'& <ao M;edon+ a conocat7 la Gei=in+7 prima
sesiune a Consiliului politic consultati popular al C;inei. La % octom#rie
%&'& în Pia*a ienamin din Gei=in+7 <ao a proclamat Repu#lica Popular!
C;ine"!. / doua "i Uniunea Soietic! a recunoscut noul re+im ai c!ror
conduc!tori declaraser!7 cu dierse prile=uri7 8totala lor apartenen*! la la+!rul
socialist7 contra imperialismului8 $'F%(>). Ulterior re+imul a fost recunoscut de
8democra*iile populare8 din uropa de st şi alte *!ri din /sia. în %&>7
+uernul la#urist #ritanic a f!cut acelaşi lucru. Ulterior *!rile scandinae7
le*ia7 Elanda îi or urma e1emplul.
Nu numai C;ina7 ci şi /sia de st şi de Sud-st în totalitatea ei aeau s!
ias! complet transformate din cel de-al doilea r!"#oi mondial. în Indone"ia
reolta comuniştilor a fost înnecat! în sân+e. Liderul Partidului Na*ionalist
Indone"ian dr. /;med SuBarno a proclamat la %2 au+ust independen*a
Repu#licii care a fi ulterior recunoscut! şi de Elanda su# presiunea SU/ şi
a URSS.
Comuni"area 6ietnamului a fost un proces lun+ şi e1trem de comple1
care se a încadra în tiparele confrunt!rilor din perioada r!"#oiului rece.
Situa*ia din Coreea a fost la fel de comple1!. în Coreea paralela 3( a
deenit în toamna anului %&' o ade!rat! frontier! între "ona de nord
controlat! de Uniunea Soietic! şi cea de sud controlat! de SU/. olu*iile
din Coreea or duce la instaurarea Repu#licii democrate în nord su#
domina*ia comuniştilor.
ransform!rile social-economice au fost creionate în *!rile 8de
democra*ie popular! în pro+ramele 8Aronturilor8 sau coali*iilor impuse sau
inspirate de <oscoa. Unicul principiu de le+itimi"are a partidelor comuniste
din #locul soietic a fost ataşamentul fa*! de Uniunea Soietic! şi
predispo"i*ia de a îndeplini f!r! şo!ire ordinele lui Stalin. l inestise
partidele comuniste din uropa de R!s!rit cu deplin! putere şi datorit! lui
acestea îşi câşti+aser! po"i*iile conduc!toare. Nu erau permise ini*iatie şi
m!suri proprii.
 9ncercarea lui ito de a face acest lucru a determinat o reac*ie iolent! a
lui Stalin. Din acel moment na*ionalismul a fost definit ca opus loialit!*ii fa*!
de Uniunea Soietic! şi fa*! de liderul ei dia+nosticat ca o tr!dare a
principiilor sacre ale mar1ist-leninismului. Conflictul cu Iu+oslaia şi
e1comunicarea lui ito din Cominform7 în iunie %&'(7 au dat semnalul unor
epur!ri dramatice în rândul partidelor comuniste din uropa de R!s!rit.

114
 

<ecanismul epur!rii7 te;nica de #a"! a demonolo+iei staliniste a fost

ec;ialentul modern al ân!torii de r!=itoare în ul <ediu. Procesul a
 început 8moale8 în Polonia unde liderul comunist Oladisla@ omulBa a fost
acu"at în cadrul unei plenare a partidului 8de multiple deieri na*ionaliste şi
dreptiste8 $F%&0) şi înl!turat de la conducere. 6a fi rea#ilitat în %&0.
Epo"an*ii lui ott@ald în Ce;osloacia ai lui De= în România7 ai lui <. RaBosi
 în Un+aria sau ai lui Dimitro în Gul+aria7 au fost =udeca*i ca sionişti7 spioni ai
imperialismului şi condamna*i la moarte sau înc;isoare pe ia*!. /u fost
lic;ida*i Lucre*iu P!tr!şcanu $România)7 Ra=B $Un+aria) Tosto $Gul+aria) şi
al*ii.
 9n domeniul economic comuniştii au promoat o politic! de na*ionali"!ri
şi industriali"are for*at! creîndu-se multe ramuri noi4 construc*ia de nae
$Polonia)7 industria c;imic! $România)etc. în a+ricultur!7 în %&'&7 a început
colectii"area +ospod!riilor indiiduale. R!"#oiul total împotria *!r!nimii a
fost esen*ial pentru re+imul stalinist. Din punct de edere social stalini"area
uropei r!s!ritene a însemnat distru+erea societ!*ii ciile şi depersonali"area
indiidului.
 9n scopul *inerii su# control a economiilor *!rilor sateli"ate din ordinul lui
Stalin s-a înfiin*at7 în ianuarie %&'&7 Consiliul conomic Reciproc $C/R). Ca
mem#ri fondatori au fost Gul+aria7 Ce;osloacia7 Polonia7 România7 Un+aria
şi URSS. Ulterior au deenit mem#rii /l#ania $aprilie %&'&)7 RD erman!
$%&%)7 <on+olia $%&0,)7 Cu#a $%&2,) şi 6ietnamul $%&2().
Din ansam#lul eolu*iilor politice sociale şi economice din *!rile satelite
<oscoei se poate tra+e conclu"ia c! procesul de #olşei"are a acestora a
fost înc;eiat în primii ani ai deceniului şase. înainte de moartea lui Stalin
partidele comuniste +uernau dictatorial şi cu e1cep*ia partidului comunist
iu+osla toate erau total supuse <oscoei.
II. D L/ 8D<ECR/I/ PEPUL/R8 L/ 8SECI/LIS<UL
DM6EL/8
 /ceast! fa"! începe cu procesul distru+erii sau aseririi celorlalte
partide sau forma*iuni politice mem#re ale coali*iilor7 în special partidele
socialiste7 social democrate şi a+rare. în România7 Un+aria7 Gul+aria7 au loc
con+rese de unificare a partidelor muncitoreşti şi crearea partidelor unice7
8condi*ie8 esen*ial! pentru func*ionarea re+imului totalitar comunist.
oate aceste partde comuniste de*ineau o concep*ie comun! despre
interna*ionalism şi o filo"ofie similar! a disciplinei de partid. <em#rii de partid
tre#uiau s! se supun! or#eşte ordinelor sosite de la conducerea comunist!.
 /ceast! lo+ic! militarist! a fost denumit! centralism-democratic. Partidele
aeau în fruntea lor reolu*ionari de profesie ma=oritatea forma*i la şcoala
Comintermului. duca*i 8în +ândirea stalinist! credeau cu to*ii în teoria
intensific!rii permanente a luptei de clas! şi au f!cut tot ce le-a stat în putin*!

115
 

pentru a creia un sistem represi prin care toate tendin*ele critice s! poat! fi
imediat eradicate8 $%F0&).
 /ceşti lideri au condus 8democra*iile populare8 în men+;ina stalinismului
matur. /cesta era caracteri"at prin imitarea for*at! a institu*iilor politice7
administratie şi culturale soietice7 ar#itrariul politic şi #irocratic7 teroarea
poli*iei7 pria*iuni economice pentru a se reali"a pro+rame am#i*ioase de
inesti*ii7 dependen*! de tip colonial fa*! de URSS7 i"olarea fa*! de lumea
li#er!7 etc.
<oartea lui Stalin7 pe  martie %&37 a proocat o mare nelinişte în
URSS. Urmaşii acestuia7 au încercat s! +!seasc! solu*iile pentru a eita o
nou! dictatur! personal!. înc! din primele "ile şi-au propus s! 8rest#ileasc!
le+alitatea socialist!8. Distinderea economic! şi social! este înso*it! în URSS
de o anumit! destindere politic!. în politica e1tern! N.?ruşcio insist! pentru
reali"area unei politici de destindere care are la #a"! trei principii
8coe1isten*a paşnic!7 caracterul eita#il al r!"#oaielor între state cu sisteme
politice diferite şi pluralitatea c!ilor spre socialism8 $,F3(2). în Uniunea
Soietic! procesul destalini"!rii nu a pune deloc su# semnul între#!rii
principiile planific!rii şi conducerii centrali"ate ale economiei. l diminuea"!
rolul Comitetului Central îns! nu reduce drastic priile+iile nomenclaturii
partidului.
Imediat dup! moartea lui Stalin7 conducerea soietic! a început o
reealuare a rela*iilor ei cu *!rile satelit. în Gul+aria7 Ce;osloacia şi
ermania de st au aut loc reolte proocate de condi*iile de ia*! şi
munc!. ancurile soietice au reprimat demonstra*iile est-+ermane iar
conducerea comunist! a *!rii le-a interpretat drept 8insurec*ie fascist!8 $2F
,33). /ceste eenimente or determina pe soietici ca7 în mai %&7 s!
 întreprind! un nou pas spre institu*ionali"area ;e+emoniei lor în uropa de
st7 creând Pactul de la 6arşoia ca o alian*! militar! #a"at! pe afinitate
ideolo+ic!. în compunerea acestuia au intrat /l#ania7 $care o p!r!seşte în
%&0()7 Gul+aria7 Ce;osloacia7 ermania de st7 Polonia7 România şi URSS.
otuşi şocul creat de campaniile de destalini"are duse de ?ruşcio a
afectat *!rile est-europene. Demolarea mitului lui Stalin şi apelurile lui
?ruscio pentru a#ordarea creatoare a doctrinei reolu*ionare au dat
+ânditorilor neortodocşi cura=ul s! pun! la îndoial! c;iar fundamentele ordinii
e1istente. De la sfârşitul anilor [> pân! la începutul anilorY0> toate *!rile est-
europene au cunoscut7 în +rade diferite7 apari*ia unor tendin*e rei"ioniste în
ceea ce prieşte ideolo+ia mar1ist!. /cestea au fost mai pre+nante în
Polonia şi Un+aria unde politica de sociali"are a fost nu numai accelerat! şi
prost priit! de popula*ie dar proocase şi efecte economice catastrofale.
 9n aceste condi*ii secretarul +eneral al partidului <. RaBosi7 stalinist
 îneterat a fost neoit s! cede"e +uernarea unui comunist moderat7 Imre
Na+. /cesta a format un +uern de coali*ie $,2 octom#rie %&0) care şi-a
propus s! lic;ide"e monopolul unui sin+ur partid. La % noiem#rie Un+aria a
amenin*at c! se retra+e din ratatul de la 6arşoia şi c! a promoa o
116
 

politic! de neutralitate. La ' noiem#rie %&0 Ianoş Tadar a constituit un

+uern opus lui Na+ şi a f!cut apel la /rmata Roşie pentru a înin+e
8Contrareolu*ia8.
rupele soietice au interenit #rutal. Cinci "ile mai târ"iu7 insurec*ia era
"dro#it! şi isul un+uresc de li#ertate terminat f!r! ca 6estul7 încurcat în
8afacerea8 Sue"ului7 şi care oricum nu era în stare s! reac*ione"e7 s! fi putut
intereni altfel decât prin discursuri în faoarea Un+ariei.
Urm!toarea 8democra*ie popular!8 care apus la încercare parametrii
fle1i#ilit!*ii soietice poststaliniste în şi peste uropa Central! şi de st a fost
România. Cât! reme în Polonia decompresiunea poststalinist! fusese
facilitat! de moartea lui Geirut7 iar în Un+aria fusese sa#otat! de
nere+eneratul RaBosi7 în România ea a fost orc;estrat! de c!tre ;eor+;e
;ior+;iu-De= însuşi7 care7 la o plenar! a C.C. al partidului7 în "ilele de %& şi
,> au+ust %&37 a dat tonul autocriticii politice7 ini*iind conducerea colecti! şi
recunoscând fi1a*ia e1cesi! din trecut asupra industriei +rele în detrimentul
a+riculturii şi al consumului. Liderii români au nai+at cu a#ilitate şi pricepere
pe 8m!rile furtunoase8 ale anului %&0. /u parat atacul lui ?ruşcio asupra lui
Stalin7 cu afirma*ia c! în România pro#lema stalinismului s-a re"olat înc!
din anul %&,7 prin de#arcarea trio-ului /na PauBer7 6asile Luca şi eo;ari
eor+escu considera*i deia*ionişti.
Ga"a tensiunilor româno-soietice din anii %&0>7 a fost refu"ul
comuniştilor români de a accepta aşa "isul proiect de moderni"are a
C/R7prin care România deenea *ar! furni"oare de materii prime şi a+ricole
pentru *!rile socialiste de"oltate din #loc. /cest fapt i-au îndreptat pe
conduc!torii români c!tre C;ina7 în disputa ideolo+ic! cu URSS dar şi c!tre
6est de unde au o#*inut te;nolo+ia necesar! procesului de industriali"are. La
 începutul anului %&03 România a încetat s! mai #ruie"e emisiunile radio ale
6estului şi apro#ase pu#licarea unor opere declarate pân! atunci
inaccepta#ile ideolo+ic pentru cultura socialist!.
 9n Ce;osloacia sin+ura rei"iune a stalinismului pe care /ntonin
Nootn a permis-o7 a fost m!sura de a e1clude imputarea de titoism din
acu"a*iile contra lui Rudolf SlansB şi a co-inculpa*ilor acestuia. Unele dintre
ictimele supraie*uitoare ale epur!rilor au fost eli#erate discret din înc;isori.
Infle1i#ilitatea lui Nootn a fost facilitat! de sta#ilitatea economic! şi
de"oltarea de care #eneficiase Ce;osloacia în anii [>.
 /n+a=amentele lui ?ruscio de reconciliere cu ito şi denun*are a lui
Stalin de la =um!tatea anilor [> au fost profund tul#ur!toare pentru
conduc!torii al#ane"i. A!cându-i curte lui ito soieticii p!reau dispuşi s!
sacrifice securitatea şi independen*a /l#aniei l!sând-o la discre*ia
Iu+oslaiei. Rela*iile dintre URSS şi /l#ania au deenit e1trem de tensionate7
?ruscio încercând şi o loitur! de stat camuflat! împotria lor7 în anul %&0>.
Dup! eşecul puciului pus la cale URSS a trecut la un atac pu#lic împotria
conducerii comuniste al#ane"e. C;ina maoist! a compensat promt /l#ania
fa*! de ostraci"area soietic! a=utând-o ideolo+ic7 material şi politic.
117
 

Iu+oslaia7 între anii %&>-%&2>7 a aut o eolu*ie contradictorie. Dup!

ce fusese prima *ar! 8aliat clientelar!8 care sfidase <oscoa şi
e1perimentase un stil diferit de comunism a trecut la o politic! do+matic!7
 încetând s! fie sin+ura *ar! care f!cea aluri în lumea comunist!. $F,0>)
Dup! întâlnirea ito-?ruscio din au+ust %&27 de la Gucureşti7 Iu+oslaia a
deenit prima *ar! din afara7 sferei de influen*! soietic! care a recunoscut
R.D.erman! iar ito a început s! laude interna*ionalismul proletar şi s!
critice e;ement N/E.
 /ceste eenimente p!reau s! semnifice stoparea tendin*elor de c!utare
a unor c!i na*ionale spre socialism. /cest lucru este ilustrat şi de sus*inerea
+uernelor staliniste de c!tre C;ina care urm!rea s! se su#stituie URSS la
conducerea lumii comuniste. Ca o doad! a acestor am#i*ii7 <ao Medon+ a
o#*inut în noiem#rie %&27 în timp ce la <oscoa se s!r#!torea cea de-a '>-
a aniersare a reolu*iei din octom#rie7 redactarea unei Declara*ii Comune
ela#orate de toate partidele comuniste de la putere în care se afirma unitatea
la+!rului socialist7 adic! monolitismul. ito refu"! s! semne"e declara*ia şi
ela#orea"! o alta în care insist! pe e+alitate7 independen*a partidelor şi
neamestecul în tre#urile lor interne. De"acordurile între partidele comuniste
din URSS şi C;ina au deenit foarte mari şi ruptura este f!cut! pu#lic! la
Con+resul al XXII-lea al PCUS din %&0%. De aici înainte a e1ista şi o 8cale
c;ine"!8 c!tre socialism $,F,&&).
C;ina pân! la acest moment s-a inspirat în mare m!sur! din modelul
stalinist. a a adoptat un plan cincinal7 a na*ionali"at întreprinderile7 a
colectii"at p!mânturile. în anul %&3 considerând opera de reconstruc*ie
 înc;eiat! liderii comunişti c;ine"i au decis s! treac! la o nou! etap! de
de"oltare şi a#andonea"! modelul soietic. La ini*iatia lui <ao Medon+ a
fost lansat! o nou! strate+ie 8<arele salt înainte8 pentru 8a a=un+e din urm!
 /n+lia în cincispre"ece ani8. Ini*ial se p!rea c! strate+ia a da roade dar
cri"a economic! din anii %&& şi %&0% a f!cut ca eşecul s! fie total. /cest
eşec a 8marelui salt înainte8 a scos la ramp! contradic*iile latente din sânul
conducerii partidului comunist c;ine". Deşi <ao a tre#uit s!-şi fac!
8autocritica8 în fa*a partidului cu priire la 8marele salt înainte8 el nu şi-a
pierdut influen*a şi rolul decisi în conducerea partidului. în luna mai %&03 a
lansat o campanie pentru a 8ridica8 spiritul reolu*ionar şi a com#ate
rei"ionismul în sânul partidului.
 9n continuarea 8mişc!rii de educa*ie socialist!8 <ao a lansat7 în
octom#rie %&0 reolu*ia cultural!. /ceasta a fost pe punctul de a arunca
C;ina în plin! anar;ie datorit! luptei desc;ise între adep*ii lui <ao şi
rei"ionişti. 6ictoria lui <ao a fost marcat! de eliminarea din partid al
adersarului cel mai puternic a lui <ao7 Lin S;ao+i.
De"oltarea economic! şi social! a *!rilor comuniste în a doua =um!tate
a anilor [> şi începutul anilor [0> a fost ine+al! deşi au promoat ma=oritatea
cam aceeaşi politic! economic!. Una din e1plica*ii a fost şi a=utorul
preferen*ial al soieticilor pentru unele *!ri fr!*eşti. Iat!7 de e1emplu7 ân"!rile
118
 

de petrol soietic su#en*ionat au prote=at economia ce;osloac! pentru un

lun+ r!stimp de impactul escalad!rii pre*urilor mondiale la ener+ie. în
industrie s-a promoat în continuare7 de"oltarea ramurilor aşa "ise 8+rele8.
 în a+ricultur! partidele comuniste nu s-au de"is de metoda cooperatii"!rii
compacte a a+riculturii. C!tre începutul anilor [0> conduc!torii *!rilor est
europene7 cu e1cep*ia Poloniei7 au declarat c! în *!rile lor a+ricultura a fost
pus! pe #a"e socialiste. în irtutea faptului c! atât în industrie cât şi în
a+ricultur! po"i*iile dominante erau ocupate de sectoarele de stat7 liderii
comunişti au afirmat c! au înc;eiat7 în *!rile lor7 construirea #a"elor
socialismului.
Pornind de la aceste afirma*ii7 la Con+resul al XXII-lea al PCUS liderii
soietici au declarat c! este posi#il! trecerea concomitent! a statelor est-
europene la comunism. /ceast! te"! a fost sus*inut! de ma=oritatea
partidelor comuniste est-europene. . iBo7 de e1emplu7 declara c!
Gul+aria 8la r!scrucea anilor [2>-Y(> a începe trecerea treptat! spre
comunism8. Conduc!torii ce;osloaci au afirmat c! 8+enera*ia noastr! a tr!i
 în comunism8 $2F ,'%). Liderii altor partide au fost mai re"era*i în ceea ce
prieşte posi#ilitatea aplic!rii principiului comunist 8De la fiecare dup!
posi#ilit!*i7 fiec!ruia dup! necesit!*i8. ra eident înc! de la începutul anilor
[0> c! metodele comuniste de +estionare a economiei or pune piedici
serioase în de"oltarea ei.
Iu+oslaia a în*eles c! este necesar! o reform! economic! îns! ea n-a
fost dus! pân! la cap!t. otuşi în anul %&0 o serie de m!suri au fost luate şi
ele au fost #enefice pe termen scurt. Statul n-a mai acordat #ani
 întreprinderilor aflate în dificultate. G!ncile au deenit independente şi
Repu#licile au captat o mai mare autonomie în +estiunea economic!7 dar
acest lucru n-a condus la eliminarea dispropor*iilor de de"oltare dintre ele.
Dificult!*ile economiei polone"e din anii [0> au declanşat o serie de
+ree şi demonstra*ii de strad!. / fost demis din postul de conduc!tor al
partidului O. omulBa +!sit inoat şi a fost ales7 în decem#rie %&2>7 .
ere+.
Un+aria a încercat şi ea s! ia o serie de m!suri care s! conduc! la o
rei+orare economic!. Cea mai important! a fost cea prin care o parte din
func*iile îndeplinite de ministere au fost cedate întreprinderilor îns! f!r! s! fie
afectat! planificarea centrali"at!.
conomia româneasc! a cunoscut un ritm impresionant de de"oltare în
aceast! perioad!. /par ramuri industriale noi şi se consolidea"! cele ec;i.
 îns! ea a continuat s! fie su#minat! de 8tradi*ionalul c!lcâi al lui /;ile8- sla#a
productiitate a+ricol!. 86ictoria8 total! a colectii"!rii din prim!ara anului
%&0, - deşi a fost considerat! un real succes de partid - n-a f!cut decât s!
a+rae"e pro#lema economic! întrucât fermele colectie erau notorii pentru
eficien*a şi productiitatea sc!"ut! în raport cu cele particulare.
Cu toate c! şi în România au e1istat +ree oca"ionale7 în pro#leme
muncitoreşti de rutin! acestea nu au catali"at +enul de alian*! între muncitori
119
 

şi 8inteli+en*e8 care s! prese"e spre reforme social politice ca în Polonia sau

 în Ce;osloacia. 8Inteli+en*ei8 româneşti i-a lipsit aura de conştiin*! a na*iunii
pe care o posedaser! intelectualitatea ma+;iar! şi cea polone"! sau
ce;osloac!7 ea r!mânând destul de departe de suferin*ele muncitorilor şi
*!ranilor.
Nicolae Ceauşescu i-a succedat lui ;eor+;e ;eor+;iu-De= la cârma
partidului dup! decesul acestuia din urm! la %& martie %&0 datorat! unui
cancer pulmonar. /ceasta a continuat linia politic! a predecesorului s!u care
 îl definiser! drept un 8na*ional-comunist87 industriali"are rapid!7 înso*it! de o
autonomie în politica e1tern!. 8Urm!rind o politic! e1tern! autonom!7
Ceauşescu a reuşit nu numai s! ofere Eccidentului prile=ul s! e1ploate"e o
#reş! aparent! în #locul comunist7 dar s! şi stimule"e antipatia poporului fa*!
de st!pânul soietic $0F%,2). România a fost prima *ar! din #locul r!s!ritean
care nu a rupt rela*iile diplomatice cu Israelul dup! 8r!"#oiul de 0 "ile8 aşa
cum a dictat <oscoa.
Deşi #eneficiar al moştenirii r!posatului sau mentor7 Ceauşescu s-a
distan*at de nim#ul lui e;or+;e ;eor+;iu-De= prin denun*area crimelor şi
a#u"urilor s!ârşite de securitate în timpul conducerii sale. în acelaşi timp
românii începuser! s! se #ucure de o îm#un!t!*ire a nielului de trai7 pe care
a sim*it-o7 cu e1cep*ia /l#aniei7 întrea+a urop! R!s!ritean! la începutul
anilorY2>.
Politica e1tern! a României în anii [0> şi [2>7 su# Nicolae Ceauşescu a
doedit o continuitate care a lipsit în politica intern!. în politica e1tern!
N.Ceauşescu a doedit aceeaşi îndemânare şi in+enio"itate pe care le-au
doedit ;eor+;iu-De= îns! în politica intern! a doedit opusul acestei
atitudini7 deenind tiranic şi insensi#il la neoile popula*iei.
6iciile sistemului economic centrali"at au ieşit în eiden*! mai mult în
Ce;osloacia7 *ar! industriali"at!7 unde sta+narea era eident!. Neoia de
reforme a fost în*eleas! şi de o parte a conducerii partidului comunist care a
reuşit s!-l înl!ture din ârful ierar;iei pe /. Nootn7 în ianuarie %&0(. Lider al
P.C.Ce;osloac a deenit /.Du#ceB actiist ec;i dar cu idei reformatoare7
care a dorit s! construiasc! un 8socialism cu fa*a uman!8. /u fost înl!turate
cen"ura şi şi-au reluat actiitatea o serie de partide printre care şi P.Social-
Democrat. în aprilie %&0( conducerea PCC a ela#orat un plan care propunea
un nou model de societate pentru Ce;osloacia. <oscoa şi-a e1primat
de"acordul şi a deenit alarmat! doar în ara anului %&0( când intelectualii
ce;osloaci au dat la ,2 iunie %&0( declara*ia 8De dou! mii de cuinte8.
La 3 au+ust liderul soietic Leonid Gre=ne a aerti"at c! 8nu putem
r!mâne indiferen*i fa*! de soarta socialismului într-o alt! *ar!8. $F,'2) La
mi=locul lunii iulie a aut loc o consf!tuire a cinci state mem#re ale
E..6arşoia la care România nu a participat care au cerut ce;osloacilor s!
resta#ileasc! cen"ura7 s! di"ole or+ani"a*iile necomuniste şi s! ini*ie"e o
ofensi! împotria for*elor antisocialiste. Conducerea ce;osloac! a respins

120
 

aceste cereri considerându-le un amestec în tre#urile interne şi a declarat c!

P.C.C nu a reeni la modelul #irocratico-poli*ienesc de conducere.
Soieticii au 8+!sit8 cinci mem#ri din conducerea P.C.C care au
8e1pediat8 o scrisoare prin care acestea cereau a=utorul 8fr!*esc8 şi
resta#ilirea 8ordinii socialiste8. în noaptea de ,% au+ust %&0( trupele
ratatului de la 6arşoia - mai pu*in cele româneşti - au inadat
Ce;osloacia. /u fost aresta*i conduc!torii ce;osloaci şi e1pedia*i la
<oscoa unde au fost supuşi la presiuni pentru a sc;im#a cursul
eenimentelor.
Mdro#i*i psi;olo+ic şi incapa#ili de a mai +!si o solu*ie de a se ieşi din
de"astrul creat prin ocuparea *!rii7 Du#ceB şi toar!şii lui au cedat presiunilor
soietice. Ina"ia a declanşat o furtun! de proteste în lumea li#er! inclusi
din partea partidelor comuniste.
 9n #locul soietic7 România a adoptat o atitudine şi po"i*ie cura=oas! care
a stârnit entu"iasmul Eccidentului. Nicolae Ceauşescu a criticat e;ement
ina"ia şi a cerut retra+erea trupelor inadatoare. Aolosindu-se de pre"en*a
masi! a trupelor soietice de ocupa*ie7 adersarii reformelor au trecut la
ofensi! în aprilie %&0&. /. Du#ceB a fost destituit din func*ie şi înlocuit cu
usta ?usaB. /cesta a insistat ca ;ot!rârile Con+resului al XI6-lea al
partidului s! fie calificate ca ile+ale iar a+resiunea soietic! drept 8a=utor
interna*ionalist8.
III. S/L SECI/LIS D L/ INS/GILII L/ CRIM
 9n toamna anului %&0' Nic;ita ?ruscio a fost înl!turat de la conducere
printr-o loitur! or+ani"at! de for*ele neostaliniste #irocratice nemul*umite de
metodele sale de conducere7 etic;etate ca 8sc;eme nec;i#"uite8 $%F&2). Noii
lideri de la Tremlin în frunte cu L.Gre=ne au luat deci"ia de a restaura
uniformitatea ideolo+ic!. /ceasta a fost primit! de to*i conduc!torii comunişti
est-europeni7 cu e1cep*ia României7 cu simpatie şi interes.
Intensificarea conflictului sino-soietic şi interen*ia american! în
6ietnam au fost folosite de propa+anda soietic! pentru strân+erea
le+!turilor dintre partidele comuniste. Uniunea Soietic! nu în*ele+ea s!
renun*e cu nimic la dominarea acestor *!ri europene 8interesat! fiind7 cu
 întâietate7 în p!tratul 6arşoia7 Gerlin7 Pra+a7 Gudapesta7 care era şi un
poli+on militar cu dii"ii soietice în plin centrul uropei8$(F&%). Deenise clar
c! Uniunea Soietic! nu a mai permite nici un e1periment cu su#ersia
idee a 8socialismului cu fa*! uman!8. Liderii soietici şi-au men*inut
monopolul interpret!rii mar1ism-leninismului şi au condamnat orice form! de
deia*ie de la i"iunea lor.
URSS a intrat într-o perioad! de sta+nare numit! în istorio+rafie şi
8#re=neist!8 care a durat aproape ,> de ani. Sistemul institu*ional instaurat
prin Constitu*ia din %&22 a pus accent pe unitatea URSS. Reparti"area puterii
care era pre!"ut! a fi +estionat! între popor7 stat şi partidul comunist era de
121
 

fapt un monopol al partidului comunist dominat de nomenBlatur!. Leonid

Gre=ne s-a impus pro+resi în fruntea partidului p!strând un delicat ec;ili#ru
 între diferite clanuri ale aparatului de partid. în acest r!stimp economia a
continuat s! fie ;ipercentrali"at! şi neperformant!7 cu e1cep*ia comple1ului
militar industrial. /paratul #irocratic a deenit foarte numeros şi neeficient.
 /cesta s-a transformat într-o cast! priile+iat! în timp ce nielul de trai se
deteriora tot mai mult. conomia soietic! pre"enta un #ilan* e1trem de
decep*ionant. în industrie creşterea economic! re+resea"! de la 27'J în
%&2% la 37'J în %&2&7 în domeniul a+ricol URSS a tre#uit s! importe +râu din
SU/ $pân! la , milioane tonean între %&23-%&(>) iar aproi"ionarea
popula*iei se f!cea aneoie. Raportat la indicatorii statistici ca niel de trai
sau asisten*! medical! URSS ocupa locul 0> în lume şi în multe priin*e 8se
afla pe aceeaşi treapt! cu GurBina Aaso7 stat în /frica de 6est8 $2F,'2).
Aiecare lider soietic de dup! Stalin a c!utat s! +!seasc! o formul!
ia#il! pentru a men*ine URSS în condi*ia de superputere nu numai militar!
ci şi economic!. o*i au eşuat. L.Gre=ne care a ela#orat o doctrin! care
statua principiile cola#or!rii cu *!rile socialiste7 în principal cele din #locul
r!s!ritean. /ceasta =ustifica7 în a#sen*a unei #a"e =uridice interna*ionale7
introducerea de trupe pe teritoriul altui stat sueran împotria oin*ei
conducerii le+itime a statului respecti. /r+umentul era simplist4
responsa#ilitatea colecti! a *!rilor socialiste pentru soarta comunismului.
Sueranitatea statelor în concep*ia lui Gre=ne şi ai adep*ilor s!i trecea pe
planul doi. Dup! în!#uşirea 8Prim!erii de la Pra+a8 <oscoa a de"l!n*uit o
campanie acer#! de suprimare a tendin*elor reformiste atât în URSS cât şi în
*!rile est-europene. Diersitatea deenise din nou o ere"ie iar în+;e*ul politic
şi economic repre"enta semnul distincti al culturii politice neostaliniste.
 9n raport cu eolu*iile politice şi economice din URSS conduc!torii
statelor socialiste şi-au definit teoretic 8noua etap!8 în care *!rile lor au intrat
dup! anii [2>. /u fost ela#orate planuri de construire7 într-o perioad! scurt! a
8socialismului de"oltat8 sau 8multilateral de"oltat8 şi de trecere la
comunism. 6ia*! a demonstat c! atin+erea acestor o#iectie în condi*iile
p!str!rii sistemului e1istent era o utopie.
<onopolul puterii partidelor comuniste a fost le+iferat prin constitu*ie.
Contopirea aparatului de partid cu cel de Stat7 li#ertatea de ac*iune a poli*iei
politice împotria oric!rei forme de opo"i*ie politic!7 re"olarea pro#lemelor
sociale pe calea iolen*ei etc.7 erau elemente ce caracteri"au 8societ!*ile
socialiste8.
otuşi au fost şi unele particularit!*i. Reformele începute la sfârşitul
anilor [0> în Iu+oslaia au fost oficiali"ate într-o nou! constitu*ie promul+at!
la ,% fe#ruarie %&2'. Prin aceasta s-a reali"at o sta#ilitate institu*ional! îns!
n-a indecat *ara de cele dou! #oli ale sale înrudite şi recalcitrante4
ine+alitatea interre+ional! şi tensiunile interetnice. Dup! moartea lui ito
pro#lema musulman! din Gosnia-?er*e+oina şi mai ales a al#ane"ilor din
Tosoo au înlocuit #eli+eran*a croat! în calitate de cea mai fle1i#il! e1presie
122
 

a #olii cronice etno-na*ionale a Iu+oslaiei. între anii ['> şi [(> propor*ia

musulman! a popula*iei din Gosnia-?er*e+oina a crescut de la apro1imati
3>J la peste'>J restul fiind sâr#i şi croa*i într-un raport de ,% dar ce a fost
mai important7 musulmanii au început s! conştienti"e"e faptul c! repre"int!
o entitate separat! care are neoie de un statut aparte.
Proocarea cea mai serioas! la adresa politicii na*ionale iu+oslae a fost
ridicat! de noua emancipare a al#ane"ilor din Tosoo care nu numai c! au
cl!tinat delicata #alan*! interrepu#lican! a sistemului federal7 ci au pus su#
semnul între#!rii slo+anul comunist potriit c!ruia pro+resul economic
calmea"! nemul*umirile etno-na*ionale. în urma +raelor re#eliuni din
noiem#rie %&0( Gel+radul a ac*ionat cu toat! fermitatea pentru a îm#un!t!*i
situa*ia economic! din Tosoo şi a-i promoa în po"i*ii de autoritate pe
al#ane"i. /ceste m!suri au potolit tensiunile pentru apro1imati un deceniu
pentru a i"#ucni şi mai iolent în prim!ara anului %&(% când a fost necesar!
interen*ia armatei federale pentru a st!pâni situa*ia. /l#ane"ii nu cereau
secesiunea ci doar proincia s! dein! repu#lic! şi nu proincie autonom!.
S-a a=uns la o în*ele+ere care a re"olat doar aparent pro#lema datorit!
sc;im#!rilor în raportul demo+rafic unde al#ane"ii aeau o rat! a natalit!*ii
mult superioar! sâr#ilor care7 în declin îşi p!r!seau +ospod!riile din Tosoo
pentru a mi+ra în centrul Ser#iei 8unde poestirile lor stârneau aluri de
furie8.$F,23). /ceast! pro#lem! nere"olat! a fi 8fitilul8 +raelor incidente
interetnice de mai târ"iu.
Polonia în timpul 8domniei8 lui . iereB a declanşa o sara#and! a
 împrumuturilor e1terne din 6est şi st7 f!r! consecin*e în eolu*ia economic!
a *!rii. Practic masiele împrumuturi soietice şi occidentale care s-au
re!rsat în Polonia de-a lun+ul anilor [2> au fost în mare parte irosite7 ele
su#en*ionând 8doar o or+ie de consumatorism7 corup*ie şi inesti*ii
;iperoptimiste7 +randioase7 necoordonate şi în consecin*!7 a#erante8$F,(3).
 între %&2 şi %&(> datoria pu#lic! s-a triplat de la 27' miliarde dolari la peste
,% miliarde7 rata de credit a Poloniei se apropia de epui"are. fortul tardi de
retranşare intern! a proocat confu"ie şi frustrare7 directorii unit!*ilor
productie pomenindu-se prinşi între o#iectiele de la centru şi nemul*umirile
popula*iei. între+ul sistem tindea spre anar;ie.
Tomitetul pentru /p!rarea <uncitorilor $T.E.R) a deenit ârful de lance
a nemul*umirilor sociale spri=init şi de #iserica catolic!. 6alul de +ree din
ara anului %&(> a adus nu numai o ictorie istoric! a societ!*ii ciile asupra
partidului comunist prin semnarea la 3% au+ust a unui acord între muncitori şi
+uern ci anun*a şi sfârşitul erei comuniste în uropa.
Lec; Oalesa liderul +reiştilor de la dansB a o#*inut din partea
conducerii nu numai creşteri salariale ci şi dreptul le+al la +re!7 dreptul de a
or+ani"a sindicate independente7 scutite de controlul partidului7 eli#erarea
de*inu*ilor politici etc. La 0 septem#rie partidul l-a înlocuit pe ereB cu S.
Tania care n-a reuşit nici el s! atenue"e situa*ia. Solu*ia pentru câ*ia ani a

123
 

fost o dictatur! militar! mascat!7 cu +eneralul aru"elsBi în fruntea statului şi

a partidului.
Dac! marasmul economic al Poloniei din anii [2> a=utase la sfidarea
re+imului comunist de c!tre popula*ie în Un+aria aceluiaşi deceniu pro+resul
şi refacerea economiei au serit la sta#ili"area şi m!rirea accepti#ilit!*ii
re+imului comunist. Tadar a c!utat s! o#*in! acceptarea pra+matic! a
+uernului lui de c!tre societatea un+ar!7 pa calea pro+resului economic şi
ştiin*ific a#*inându-se s! insiste pentru le+itimarea ideolo+ic! a sistemului
comunist. Lo+ica lui Tadar a dus la o serie de reforme care n-au afectat rolul
de conduc!tor al partidului şi locul şi rolul *!rii în #locul comunist. / luat
m!suri decentrali"atoare7 inoa*ii orientate spre pia*!7 adapt!ri ale
 întreprinderilor în spiritul priati"!rii şi concesii în domeniul li#ert!*ilor ciile
care i-au adus Un+ariei aprecieri pe plan interna*ional.
Ce;osloacia7 su# usta ?usaB7 contrasta cu ener+ica Un+arie a lui
Tadar. Deşi cei doi lideri aeau acredit!ri ini*iale similare - amândoi comunişti
din 8ile+alitatea local! care c!"user! ictime ale terorii staliniste din anii [> şi
ulterior amândoi au accedat la putere su# auspicii soietice - atitudinile şi
politicile lor s-au caracteri"at printr-o acut! dier+en*!. Ri+id unde Tadar se
ar!ta fle1i#il .?usaB a preferat cu consecen*! re*etele do+matice în locul
riscurilor e1perimentale.
 /stfel c! în anii [2> societatea ce;osloac! a intrat într-o perioad! de
sta+nare. Re+imului ?usaB îi lipsea atât 8i+oarea ade!ratului totalitarism7
cât şi elanul reformismului real8. Din acest moti7 s-a sim*it foarte amenin*at
de eferfescen*a Solidarit!*ii din Polonia înecinat! în anii %&(>-%&(%7 când7
inersând rolurile din %&0(7 Pra+a a îndemnat <oscoa s! în!#uşe aşa "isa
8Contrareolu*ie de la 6arşoia8$F,&&).
Strate+ia intern! a re+imului ?usaB a fost caracteri"at! printr-un înalt
+rad de sta#ilitate. Cu e1cep*ia câtora decese naturale7 ec;ipa care a
preluat puterea în %&0(7 su# e+ida <oscoei a r!mas aceeaşi pân! la
sfârşitul anilor opt"eci7 deenind o oli+ar;ie osificat!. otuşi7 pe la sfârşitul
anilorY2> apare în societatea ciil! o reac*ie la conseratorismul politic. Carta
[22 $fondat! în ianuarie %&22) şi Comisia pentru /p!rarea celor Persecuta*i
pe Nedrept $întemeiat! în %&2(). /cestea cereau respectarea drepturilor
omului şi cele ciile7 şi re"olarea unor +rae pro#leme economice etc.
Gul+aria a fost sin+ura *ar! comunist! din #locul soietic al c!rei re+im
n-a c!"ut niciodat! în ispita de a sfida ;e+emonia soietic! sau de a deia
de la do+mele mar1iste. în %&2% liderul comunist #ul+ar .iBo s-a sim*it
 îndea=uns de încre"!tor şi si+ur pe sine pentru a înlocui aşa-"isa Constitu*ie
Dimitro din decem#rie %&'2 cu una nou! care a ridicat statutul ideolo+ic al
*!rii la acela de 8stat socialist87 identifica e1plicit partidul comunist ca
autoritate de +uernare şi cita prietenia cu URSS ca principiu c!l!u"itor. Cu
acest prile= . iBo a deenit şi şef al statului. în %&2& liderul #ul+ar a
introdus o imita*ie a noului mecanism economic un+uresc faori"ând loturile
*!r!neşti priate şi initând inesti*iile apusene anterior refu"ate cu dispre*.
124
 

Gul+aria a o#*inut o rat! #un! de de"oltare îns! acestea n-au putut s!

atenue"e racilele de sistem7 ale comunismului.
<arele parado1 al eolu*iei re+imului de la Gucureşti dup! anii [2> a fost
c! proasta administrare a tre#urilor interne ale României contrasta foarte
puternic cu modul în care a dus politica e1tern!. La începutul anilor [2>
N.Ceauşescu se #ucura de respectul pe care comunitatea interna*ional! i le
acordase în %&0(7 iar el le-a e1ploatat la ma1imum. Aaptul c! România era
folositoare Eccidentului din punct de edere politic ca 8+;impe8 în 8coasta
<oscoei8 l-a determinat pe acesta s!-i fac! liderului român tot mai insistent
curte. dificator este +estul politic al preşedintelui Ni1on de a i"ita România
 în au+ust %&0& iar preşedintele Ceauşescu a i"itat SU/ în octom#rie %&2>.
 /u urmat o serie de faoruri economice. în %&2%7 România a fost primit! în
 /cordul eneral pentru arife şi Comer* $/) iar în %&2, a fost acceptat!
 în A<I şi GIRD.
De"ilu"ia românilor în politica intern! a fost le+at! de 8minireolu*ia
cultural!8 declanşat! dup! i"ita liderului comunist în Coreea de Nord şi
C;ina $%&2%) şi eşecul economiei româneşti prins! pe picior +reşit din punct
de edere al strate+iilor de de"oltare de şocurile petroliere de la mi=locul
anilor [2> şi începutul deceniului nou!. Interen*ia direct! a secretarului
+eneral în or+ani"area şi conducerea economiei prin 8i"itele de lucru8
periodice a dus la perpetue a=ust!ri ale politicii şi practicii economice care-i
n!uceau pe conduc!torii de intreprinderi şi pe muncitori7 aând un efect opus
celui dorit şi a sfârşit prin ineficien*!. La acesta s-a ad!u+at şi ;ot!rârea
preşedintelui român de a 8sfida Eccidentul în decem#rie %&(, prin declara*ia
c! a pl!ti datoria e1tern! pân! în %&&>8 $0F%%).
Pentru a reali"a acest lucru a introdus un re+im de austeritate f!r! e+al
 în istoria re+imurilor comuniste est-europene cu cartelarea şi ra*ionali"area
produselor alimentare şi a ener+iei electrice. Epo"i*ia fa*! de m!surile şi
ineficien*a re+imului au condus la o serie de +ree la începutul anilor [(>.
<inerii din şapte mine metalifere din "ona <aramureşului care au declanşat
o +re! în septem#rie %&(37 în semn de protest fa*! de noua le+e a
salari"!rii. rei ani mai târ"iu o +re! au f!cut şi muncitorii de la Aa#rica de
maşini +rele din Clu=-Napoca. La %0 fe#ruarie %&(2 o mie de an+a=a*i de la
u"inele 8Nicolina8 din Iaşi au protestat împotria sc!derii salariale. ul#ur!ri
semnificatie au fost semnalate şi în alte "one ale *!rii. Re+imul comunist
intrase şi în România în fa"a sa final!.
Sfârşitul 8erei maoiste8 în C;ina a fost marcat de o lupt! acer#! pentru
putere între o te;nocra*ie încarnat! de M;ou nlai şi apoi de Den+ Xiaopin+
şi o tendin*! e1tremist! repre"entat! de 8#anda celor patru8. împotria lui
M;ou nlai şi a curentului reformator care domnea al X-lea Con+res al
partidului din au+ust %&237 radicalii maoişti au decis s! lupte împotria
8curentului8. 6ictoria lui M;ou nlai este concreti"at! la cea de-a patra
 /dunare Na*ional! Popular! reunit! în %&2 care decide s! ia m!suri pentru
8moderni"area atât a a+riculturii7 industriei şi ap!r!rii na*ionale cât şi a ştiin*ei
125
 

şi te;nicii de o manier! care s! duc! economia c;ine"! pe primul loc în

lume8.$&F,>)
Lupta pentru putere s-a reluat7 în C;ina7 dup! moartea lui M;ou nlai în
ianuarie %&20. în anul %&2( linia pra+maticului Den+ Xiaopin+ a câşti+at
definiti iar C;ina s-a lansat într-o er! de profunde reforme economice care
or conduce *ara la sc;im#!ri fundamentale. /u fost a#andonate o serie de
principii mar1iste şi s-a operat o desc;idere treptat! c!tre capitalurile şi
te;nicile Eccidentale.
 /ceste reforme pra+matice - cum a fost de e1emplu decolectii"area
a+riculturii - au pus în mare m!sur! c;estiunea fundamental! a caracterului
socialist al economiei. /ceast! societate c;ine"! mai preocupat! de
moderni"are şi de îm#un!t!*iri de ordin material decât de ideolo+ie a r!mas
oficial socialist!. Reformele politice ale erei Den+ Xaopin+ au fost moderate
şi s-au limitat la o restructurare a aparatului administrati al *!rii cu scopul de
a-l face mai eficient $%&2>) şi la o reec;ili#rare a raporturilor partid-stat în
%&(,. Relatia li#erali"are a re+imului nu a mer+e pân! la acceptarea unei
erita#ile sc;im#!ri4 democrati"area.
GIGLIER/AI
6ladimir ism!neanu7 5ein)entarea politicului/ Europa răsăriteană de la
*talin la Ha)el 7 Iaşi7 %&&2.
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului ../ umea 6ntre ră(oi şi pace/
194=-19#3. Gucureşti7 %&((.
Prof. uni. dr. Morin Mamfir7 Istoria uni)ersală contemporană7 ol.II7 Gucureşti7
%&&&.
 /ndre Aontaine7 Istoria ră(oiului rece/ ol. II7 Gucureşti. %&&,.
osep; Rot;sc;ild7 Istoria politică a Europei centrale şi de Est după al doilea
ră(oi mondial, Gucureşti7 %&&2.
Dennis Deletant7 5omnia su( re2imul comunist 7 Gucureşti7 %&&2.
 /natol Petrencu7 Istoria uni)ersală/ Epoca contemporană7 C;işin!u7 %&.
itu eor+escu7 5omnia 6n istoria Europei secolului .. 194=-199</
Gucureşti7 %&&,.
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului .., după 19#3/   Gucureşti7
%&&(.
 

126
 

6ELUI/ LU<II / RI/ 4 D L/ DCELENIM/R L/

PESCELENI/LIS<
%.CRIM/ DE<IN/II CELENI/L
 9ntre cele dou! r!"#oaie mondiale7 eolu*ia colonialismului era acceptat!
f!r! prea mari pro#leme de ma=oritatea popula*iei. /scensiunea şi creşterea
popularit!*ii for*elor politice na*ionale din cadrul dominioanelor au condus la
punerea su# semnul între#!rii a sistemului colonial.
olu*ia imperiului #ritanic spre formarea ]Comman@ealt;-ului na*iunilor^
a fost marcat! de sl!#irea rela*iilor politice cu dominioanele şi de o tentati!
de restrîn+ere a le+!turilor economice în cea mai mare colonie a Coroanei
#ritanice7 India. îns!7 Londra a întîmpinat re"isten*a unui puternic curent
na*ionalist condus de andlu.
Aran*a a fost mai preocupat! s!-şi men*in! autoritatea asupra imperiului
f!r! s! întreprind! reforme care s! in! în întîmpinarea reendic!rilor
na*ionaliste. Primul r!"#oi mondial nu a proocat o declanşare a discu*iilor pe
mar+inea temeiurilor domina*iei coloniale asupra popoarelor de peste m!ri.
 /cestea erau coninse c! sunt îns!rcinate cu o misiune umanitar! şi
ciili"atoare. /spira*iile na*ionale ale popoarelor coloni"ate erau puse su#
semnul îndoielii şi ne+ate. Pentru omul politic #ritanic7 de e1emplu7 militantul
na*ionalist indian and;i nu era decît un ]fac;ir pe =um!tate de"#r!cat^
$,F,((). în aceast! perioad! prin scrierile politice7 sociolo+ice şi c;iar literare
s-a ela#orat o ade!rat! doctrin! a coloni"!rii care =ustifica pe temeiuri
economice7 istorice şi morale7 domina*ia european! asupra altor continente.
Dac! aceasta a fost dominan*a +îndirii europene la nielul elitelor tre#uie
ar!tat totuşi c! dup! înc;eierea primei confla+ra*ii mondiale apar oci care
pun în discu*ie termenele domina*iei coloniale. /ndre idV denun*! a#u"urile
coloniale în cartea sa ]C!l!torie în Can+o^ $%&,(). Ideile lansate de
preşedintele american O. Oilson7 crearea Societ!*ii Na*iunilor care a înscris
 în C;arta sa principii +eneroase7 destr!marea imperiilor austro un+ar7
otoman7 *arist şi deserirea procesului de afirmare na*ional! în uropa au
faori"at apari*ia mişc!rilor de eli#erare na*ional! în colonii.
La ori+inea acestor mişc!ri s-au aflat intelectuali7 func*ionari şi oameni
de afaceri forma*i cu uniersit!*i europene4 and;i7 Ne;ru în IndiaF
Gour+ui#a în unisiaF SoeBarno în Indone"ia7 Aer;at /##as în /l+eria. în
prima fa"! aceste mişc!ri nu şi-au propus s! rup! total le+!turile cu
metropola ci doar reforme de esen*! în domeniul economic şi social.
Supunând împeriul #ritanic la un efort de r!"#oi c!ruia i-a f!cut cu +reu
fa*! prima mare confla+ra*ie a secolului XX a su#minat coe"iunea acestuia.
<etropola a fost o#li+at! s!-şi asocie"e dominioanele la efortul de r!"#oi.
Pentru a o#*ine participarea lor7 cu aproape , milioane de com#ata#*i7 Londra
a tre#uit s! efectue"e7 o rea=ustare a rela*iilor constitu*ionale între p!r*ile
componente ale imperiului $,F,&>). /sfel c! la Conferin*a de Pace
127
 

dominioanele or face fi+ur! de state aproape independente. Unele dintre ele
or lua atitudini care f!ceau not! aparte fa*! de Aorei+n Effice. la Conferin*a
imperial! din %&,0 lordul Galfour a +!sit o formul! accepta#il! - Gritis;
Common@ealt; of Nations - prin care se sta#ilesc noi raporturi între
<etropola şi Canada7 Noua Meeland!7 /ustralia7 Irlanda şi Uniunea Sud
 /frican!. Le+!turile care se or men*ine or fi aproape sim#olice. Nu acelaşi
statut îl a primii India. Prin ]India /ct^ din %&%& aceasta a primit o mic!
autonomie la nielul condi*iilor proinciale deşi în %&%27 s-au promis institu*ii
capa#ile s! reali"e"e o +uernare responsa#il!. Deasemenea7 indienii care
participaser! la efortul de r!"#oi cu aproape un milion de oameni7 or
intensifica mişcarea de eli#erare na*ional!7 marcat! prin ac*iuni de
nesupunere ciic! şi de protest.
 9n Aran*a tema imperial!7 dup! înc;eierea primului r!"#oi mondial7 este
e1altat! constant în mass media. Dealtfel imperiul colonial france" atin+e
e1tinderea ma1im! acum4 %, milioane de Bm şi peste 2> de milioane de
locuitori. <etropola a sta#ilit peste tot un re+im de administrare decent! ce
puteau s! *in! în adormire na*ionalismele din imperiul s!u. otuşi între cele
dou! r!"#oaie mişc!ri na*ionaliste apar şi se de"olt! şi la imperiul colonial
france". Ideile liderului na*ionalist c;ine1 Sun :at- Sen au o mare influen*! în
Indoc;ina. în %&,2 a fost creat un partid na*ional ietname" dup! modelul
celui c;ine". în %&3> N+uen /l uae $iitorul lider comunist cunoscut su#
numele ?o Si <in ) a fondat partidul comunist ietname" care aea ca
o#iecti lupta pentru eli#erare de su# domina*ia france"! şi o#*inerea
independen*ei.
 9n <aroc în %&%& mişcarea na*ionalist! îşi a lua sim#olic denumirea de
Destour $Constitu*ia). Na*ionaliştii or intreprinde o serie de reolte împotria
domina*iei coloniale4 contra spaniolilor $%&,>-%&,') şi apoi împotria
france"ilor $%&,-%&,0). la fel de acti! a fi şi mişcarea na*ionalist! condus!
de Aer;at /##as în /l+eria.
Nemul*umirile din Li#an şi Siria au îm#r!cat forme iolente. în au+ust
%&, au aut loc reolte care au fost reprimate seer de c!tre +eneralul
Sarrail şi ordinea a fost resta#ilit! a#ia în anul %&,2 $'F%,%). Siria şi Li#anul
or primi7 în urma acestor mişc!ri constitu*ii care or re+lementa ia*a pu#lic!
şi politic! în aceste *!ri şi promisiunea c! or o#*ine independen*a în
urm!torii trei ani. C!derea Arontului popular de la putere în Aran*a a f!cut ca
aceste promisiuni s! nu se materiali"e"e.
Dac! în perioada inter#elic! imperiul colonial france" pare #ine articulat
 în alc!tuirea sa şi aparent calm nu aceaşi situa*ie s-a întîmplat cu imperiul
#ritanic care a fost o#li+at s! accepte7 în cele din urm!7 independen*a unor
colonii. Dup! eenimentele din %&%& cînd /f+anistanul a atacat India
Gritanic!7 Londra pierde controlul asupra acestei *!ri. în urma unei ne+ocieri
foarte dificile7 Londra face o declara*ie prin care proclam! sfîrşitul
protectoratului #ritanic asupra +iptului $fe#r.%&,,). /cesta nu a însemnat şi
independen*a *!rii dar s-au pus #a"ele unui acord care a re+lementa ia*a
128
 

politic! a +iptului şi natura raporturilor cu <area Gritanie. /ceasta a fi

o#*inut! în %&30 prin tratatul semnat la Londra în sc;im#ul pre"en*ei trupelor
#ritanice de-a lun+ul Canalului de Sue" 7 punct strate+ic de interes ital
pentru <area Gritanie.
 /ra#ia Saudit!7 în sc;im#7 şi-a o#*inut independen*a prin tratatele
semnate la ,> mai %&,2.
 9n ceea ce prieşte IraBul7 en+le"ii s-au confruntat cu o mare r!scoal! în
re+iunea ufratului i"#ucnit! ca urmare a impunerii pe tronul *!rii a re+elui
Aaisal alun+at de france"i din Siria. în urma ne+ocierilor +uernul iraBian a
acceptat pe Aaisal în sc;im#ul creerii unui re+at ereditar. în %&,& înaltul
comisar #ritanic pentru IraB7 Sir irl#ert7 a propus +uernului iraBian un tratat
prin care *ara deenea independent! şi putea s! adere la Li+a Na*iunilor.
ratatul a fost semnat în %&3> îns! prin acesta /n+lia îşi men*inea controlul
şi influen*a7 deoarece aea permisiunea de a men*ine #a"e militare iar în
timp de r!"#oi putea folosi teritoriul iraBian. în plus aea şi controlul asupra
e1ploat!rii petrolului iraBian.
ransiordania re+iune cu apro1imati ,>>.>>> de locuitori detaşat! de
Palestina de +uernul #ritanic în anul %&,, o#*ine independen*a prin acordul
semnat la ,> fe#ruarie %&,( cu condi*ia de a instaura un re+im politic
constitu*ional şi de urma Londra în politica e1tern! şi economic!. Interesele
petroliere cunosc în perioada inter#elic! o creştere rapid! în orientul
<u=lociu. Lun+ii domina*ii turceşti şi mai scurtei tutele franco-#ritanice le a
succede o nou! form! de imperialism4 cel al marilor companii petroliere
en+le"e şi americane care îşi or împ!r*i prospectarea şi e1ploatarea aurului
ne+ru din re+iune. /cest fapt a cunoaşte o intensitate şi mai mare dup! cel
de-al doilea r!"#oi mondial cînd practic forma clasic! a colonialismului
dispare dar este înlocuit! cu una nou!.
,. <IC/R/ D LIGR/R 9N PRI<II /NI DUP 9NC?IR/
CLUI D-/L DEIL/ RMGEI <ENDI/L
 /pari*ia procesului de decoloni"are dup! înc;eierea celei de-a doua
confla+ra*ii mondiale a fost unul din fenomenele care au marcat pe termen
lun+ istoria secolului XX. Decoloni"area şi reolu*ia au modificat spectaculos
;arta politic! a +lo#ului. Num!rul de state independente din /sia7
recunoscute pe plan interna*ional a crescut de cinci ori . în /frica7 unde în
%&3& era un sin+ur stat li#er7 acum erau cinci"eci. C;iar şi în /merica7
remarc! ric ?as#a@im7 unde decoloni"area timpurie din secolul al XIX-lea
ausese drept re"ultat apari*ia a reo dou!"eci de state li#ere7 acum s-au
mai ad!un+at reo "ece. $%F'>>)
Decoloni"area7 în*ele+înd prin aceasta pr!#uşireaea domina*iei coloniale
a fost în primul rînd o consecin*! ma=or! a celui de-al doilea r!"#oi mondial
dar şi re"ultatul luptei de eli#erare a popoarelor asuprite şi al afirm!rii în
sistemul rela*iilor interna*ionale a unor principii morale şi democratice. în
129
 

acest sens7 un rol de ma1im! importan*! l-au aut principiile lansate prin
Cart;a /tlanticului.
 /rticolul 3 al C;artei men*iona4 ] i $Rooseelt şi C;urc;ill - n.a)
respect! dreptul ce are fiecare popor de a ale+e forma de +uern!mînt su#
care rea s! tr!iasc!F ei doresc s! fie redate drepturile suerane şi li#erul
e1eci*iu de +uernare celor care au fost pria*i de ele prin for*!^ $,F 3,3).
 /stfel <area Gritanie este neoit! s! propun! din %&''7 un statut de
independen*! Indiei. în /frica de Nord intrasi+en*a metropolei radicali"ea"! şi
consolidea"! curentele na*ionaliste ostile pre"entei france"e. /frica nea+r!7
care a contri#uit masi la efortul de r!"#oi7 s-a ar!tat sensi#il! la discursurile
eli#eratoare ale ENU. /nticolonialismul a pro+resat din %&'7 impulsionat
din motie diferite de cele dou! superputeri care s-au confruntat în perioada
r!"#oiului rece - SU/ şi URSS. reptat edificiul colonial #ritanic s-a surpat7
c;iar dac! Londra a reuşit s! men*in! cea mai mare parte a fostelor sale
posesiuni în cadrul Comman@ealt;-ului. Dac! Aran*a n-a reuşit s! eite
decoloni"area f!r! !rs!ri +rele de sîn+e7 Indone"ia s-a eli#erat de su#
domina*ia olande"!7 de e1emplu7 într-un mod mai pu*in sîn+eros.
Primele seisme care or anun*a destructurarea sistemului colonial sînt
percepute de opinia pu#lic! şi lumea politic!7 în special7 înc! din perioada de
sfîrşit a r!"#oiului mondial. în /sia de Sud - st dup! înfrîn+erea aponiei7
europenii nu mai reuşesc s! resta#ileasc! ordinea anterioar! ocup!rii
statelor din "on! de c!tre militarismul =apone". India7 dintre toate coloniile
 /siei7 cerea drepturi de consultare şi repre"entare în deci"iile care o prieau
 înc! de la i"#ucnirea conflictului. Partidul Con+resului din India a reproşat
<arii Gritanii de a fi tîrît *ara în r!"#oi f!r! ca repre"entan*ii acesteia s! fi fost
consulta*i.
 9n /frica de Nord şi orientul /propiat r!"#oiul a reactiat mişc!rile
na*ionaliste ai c!ror lideri se impun tot mai pre+nant în fruntea luptei de
eli#erare na*ional!. în /frica nea+r! apar elite capa#ile s! impun! puterilor
coloniale reconsiderarea raporturilor metropol! - colonie.
 9n /SI/7 aşa cum s-a men*ionat7 procesul de eli#erare material! s-a
consolidat. în India în timpul conflictului mondial s-au format dou! curente4
cel al lui and;i7 faora#il unei cola#or!ri cu aponia în sc;im#ul proclam!rii
imediate a independen*eiF cel care aea în fruntea sa pe Ne;ru7 parti"an al
luptei anti=apone"e şi al amîn!rii c;estiunii independen*ei pîn! dup! sfîrşitul
r!"#oiului.
 9n noiem#rie %&'7 în India au aut loc ale+eri care au dii"at lumea
politic! îns! acestea n-au afectat lupta anti#ritanic! . în aceste condi*ii
+uernul de la Londra a dat pu#licit!*ii7 dup! conferin*a de la Simla $iulie
%&')7 o declara*ie în care se preci"au condi*iile trecerii Indiei de la situa*ia
de colonie la cea de dominion. Un moment semnificati priind iitorul Indiei
l-a repre"entat declara*ia f!cut! de . Ne;ru în /dunarea Constituant!
re"ultat! în urma ale+erii din iunie %&'07 prin care a su#liniat necesitatea

130
 

independen*ei pentru India. La 3 iulie %&'2 parlamentul en+le" a otat /ctul

de independen*! pentru India.
La % au+ust India şi PaBistanul au fost declarate dou! state
independente în cadrul Comman@eat;-ului. în %&'( s-a pu#licat proiectul de
Constitu*ie ce a fi otat în anul urm!tor. /dunarea Constituant! a ;ot!rît ca
India s! r!mîn! în cadrul Imperiului Gritanic. primul preşedinte al Indiei a fost
Sri Ra=endra Prasad. Unul din o#iectiele cele mai importante ale noului stat
independent a fost înl!turarea domina*iei str!ine din unele teritorii indiene
$3F3,2). /stfel printr-un acord cu Aran*a semnat la ,( mai %&0 au reintrat în
componen*a statului Indian Pondic;err7 TariBal7 enan şi <a;e. Deşi
Portu+alia s-a opus7 în cele din urm! teritoriile4 oa7 Daman şi Dea au fost
eli#erate.
Popula*ia musulman! din fosta colonie India s-a constituit în într-un stat
nou PaBistanul $%' au+ust %&'2). Dup! separarea de Uniunea Indian!
eolu*ia PaBistanului a fost contradictorie şi comple1!. Dup! mai mul*i ani de
fr!mînt!ri politice interne s-a reuşit adoptarea unei Constitu*ii $ , martie %&0)
care a pus #a"ele unui stat musulman federati în frunte cu +eneralul
IsBander <îr"a. Pe fondul luptei pentru autonomia Gen+alului şi a interen*iei
Indiei in disput! se a=un+e la r!"#oiul de %3 "ile în urma c!ruia pe ;arta /siei
mai ap!rea la %0 decem#rie %&2% un stat independent - Repu#lica Popular!
Gan+lades; -.
 9n /sia de Sud7 <area Gritanie a încercat s! re"ole pro#lemele cerute
de popula*iile aflate su# domina*ia ei dar f!r! s! mea+r! pîn! la cap!t. Deşi
 în decem#rie %&'0 +uernul #ritanic a reuşit s! impun! un statut de
autonomie Girmaniei7 elitele politice din aceast! *ar! continu! lupta şi la %2
octom#rie %&'2 acesta este o#li+at s! recunoasc! independen*a noului stat4
Repu#lica Uniuni Girmane. /cest fapt a+it! spiritele în Celon care repune în
discu*ie planul Sansl#ur din %&'7 care introducea7 de fapt7 Constitu*ia
Gritanic! în insul!. Pentru a eita tensiunile Londra a proclamat
auto+uenarea complet! $dec.%&'2) pentru Celon în cadrul Comman@alt;-
ului. Datorit! resurselor materiale pe care <alae"ia le de*inea7 $staniu7
cauciuc) +uernul #ritanic a f!cut tot ce-a fost posi#il pentru a-şi men*ine
controlul în aceast! *ar!. /stfel7 de a#ia în anul %&2 a luat naştere7 în urma
unui lum+ conflict dintre na*ionalişti şi administra*ia #ritanic!7 federa*ia
<alae"ei. Un an mai tîr"iu Sin+apore o#*ine autonomia.
<ai +reu s-a o#*inut independen*a Indone"iei. Dup! capitularea
aponiei7 şeful partidului na*ional din Indone"ia a proclamat independen*a
*!rii $%2 au+ust %&'). Preocupat! de a-şi men*ine interesele în ar;ipela+7
Elanda a or+ani"at dou! ]opera*iuni de poli*ie^ împotria tinerei repu#lici
$3F%30). Prin acordurile din %0 noiem#rie %&'0 olande"ii au recunoscut noul
re+im din insule $ara şi Sumatra) şi au admis constituire Statelor Unite ale
Indone"iei7 asociate Elandei. Nemul*umit! de re+imul din *ar!7 Elanda a
intereni succesi în ara şi Sumatra $iulie %&'2 şi ianuarie %&'(). Interen*ia

131
 

ENU dar şi a celor dou! superputeri URSS şi SU/ o#li+! Elanda s! accepte
 în decem#rie %&'& independen*a Statelor Unite ale Indone"iei $'F3>) .
Statele din Indoc;ina şi-au o#*inut independen*a în urma unor r!"#oaie
dure şi de lun+! durat!. La ?anoi7 pe , septem#rie %&'7 a fost proclamat! -
Repu#lica Democratic! 6ietnam. Un +uern su# preşeden*ia lui ?o-Si-<in7
su# protec*ie american! îl sileşte pe împ!ratul Gao Dai s! a#dice. Peste
pu*in timp en+le"ii au ocupat sudul *!rii7 iar trupele +eneralului C;ian+ Tai S;i
- nordul. Aran*a interine şi ea şi propune o solu*ie politic! crearea unui stat
alc!tuit din Coc;iac;ina7 Cam#od+ia şi Laosul su# sueranitate france"!.
uernul 6ietmin-ului nu accept! compromisul7 decid independen*a. Se
declanşa"! un r!"#oi de decoloni"are. Arance"ii de*ineau oraşele şi cea mai
mare parte a re+iunilor itale ale *!rii. 6ietnamul duce un r!"#oi de +ueril!
o#*inînd în cele din urm!7 controlul asupra unor importante re+iuni $F'>).
Aran*a a c!utat s! +!seasc! o personalitate non comunist! în 6ietnam
capa#il! s! atra+! în =urul ei ma=oritatea popula*iei şi care s! accepte
]Compromisul^. /cesta s-a +!sit în persoana fostului împ!rat Gao Dai. Prin
acordurile de la dY /lon+ Aran*a acorda independen*a $ iunie %&'().
 /cordurile similare s-au semnat şi cu Laosul şi Com#od+ia7 recunoscute ca
asociate $'F3,).
 9ncepînd cu %&>7 conflictul s-a interna*ionali"at. C;ina interine în
a=utorul +uernului ietname". /cesta declanşea"! opera*iuni ofensie de
mare amploare. în %&, +eneralul iap înfrîn+e trupele france"e din onBin7
 /nnam şi Lass. în aprilie %&3 este încercuit! delta anBine"!. rupele
france"e7 c;iar şi cu a=utorul acordat de SU/7 nu pot re"ista. înfrîn+erea şi
de"inte+rarea ] Uniunii Arance"e^ din Indoc;ina nu poate fi eitat!. /cordurile
semnate în iulie %&' la enea de preşedintele Consiliului Pierre <endes
Arance pun cap!t r!"#oiului.
6ietnamul a fost împ!r*it în dou! state4 la Nord de paralela de %2 ]
Repu#lica Democratic! 6ietnamF la sud un +uern prooccidental condus de
N+o - Din; Diens. /u fost pre!"ute ale+eri pentru %&0 care s! permit!
popula*iei s! se pronun*e în le+!tur! cu unificarea *!rii. Laosul şi Com#od+ia
au deenit independente. în anii urm!tori7 începînd cu %&2 între cele dou!
6ietnam-uri ca şi în Laos şi Cam#od+ia a început un r!"#oi ciil între
comunişti sus*inu*i de URSS şi na*ionalişti prooccidentali.
Cînd au de#arcat în insula Lu"on7 în ianuarie %&'7 trupele americane
au +!sit aste teritorii eli#erate de su# ocupa*ia =apone"!7 de for*ele
filipine"e. *ara era scindat! în dou! curente4 comunist şi na*ionalist. Dup! ce
Con+resul SU/ a sta#ilit rela*ii econimice şi a proclamat independen*a
Ailipinelor $aprilie %&'0) parlamentul dominat de li#erali a proclamat
independen*a ale+înd în fruntea statului pe <anuel Ro1as. Aor*ele controlate
de comunişti şi nemul*umite de tratamentul acordat *!rii de c!tre SU/
$tratament e+al cu al filipine"ilor în e1ploatare a resurselor7 #a"e militare pe
timp de & ani7 etc.) au declanşat lupte împotria +uernului. /cesta a

132
 

desf!şurat7 cu succes o ofensi! ]Epera*ia celor patru trandafiri^ care s-a

 înc;eiat în %&3 cu înfrîn+erea comuniştilor.
 9n /ARIC/ pr!#uşirea sistemului colonial a îm#r!cat forme diferite şi s-a
caracteri"at prin comple1itate. +iptul dup! înfrîn+erea for*elor a cunoscut
creştere furtunoas! a luptei pentru cucerirea independen*ei.Conducerea
luptei o aea Arontul Na*ional. în perioada %&' - %&% au aut loc ample
demonstra*ii împotria en+le"ilor.
ensiunile au crescut considera#il în timpul r!"#oiului israelian $mai
%&'( - fe#ruarie %&'&) cînd au loc mari manifesta*ii care au continuat şi
ulterior. în aceste condi*ii parlamentul e+iptean a pus în discu*ie la (
octom#rie %&% clau"ele ratatului din %&30 şi acordurile din %(&& priind
condominismul asupra Sudanului.
 /ceast! ac*iune a declanşat o erita#il! cri"!. /n+lia a declarat c!
refu"! s! ia în considerare o denun*are unilateral! a acordurilor şi a trimis
 înt!riri în +ipt. SU/7 Aran*a 7 /n+lia şi urcia au propus crearea unei for*e
comune pentru ap!rarea Sue"ului. +iptul a refu"at planul şi situa*ia p!rea
f!r! ieşire $'F%3). +iptul a denun*at pe % octom#rie %&% tratatul din %&30
şi acordurile din %(&& iar AaruB s-a intitulat re+e al +iptului şi al Li#anului.
 /n+lia a interenit în for*!. Proteste şi ciocniri de strad! care au culminat cu o
lupt! înerşunat! desf!şurat! la Ismailia $, ian %&,) soldat! cu mor*i şi
r!ni*i. Re+ele AaruB a încercat s! tempere"e situa*ia demi*înd +uernul.
 încerc!rile urm!toarelor şase +uerne de a ] normali"a^ situa*ia au eşuat.
 9n aceste împre=ur!ri or+ani"a*ia ]Efi*erii li#eri^ au dat o loitur! de stat
$,0 iulie %&,) şi au preluat puterea. La %( iunie a fost a#olit! monar;ia şi s-a
proclamat repu#lica în frunte cu +eneralul <a;omed Na+ui#7 îns! ade!rata
conducere o aea amal /ldel Nasser. La %& octom#rie %&' s-a semnat
acordul e+ipteano-en+le" prin care se anula ratatul din %&30 şi se proclama
retra+erea for*elor #ritanice pîn! în %&0.
Dup! eli#erarea unisiei de su# ocupa*ia trupelor italo-+ermane Aran*a
 încercat s! o readuc! la statutul anterior cedînd doar la unele reforme
minore. în aceast! situa*ie la începutul anului %&, s-a declanşat o puternic!
+re! +eneral! cu caracter insurec*ional. în fa*a re"isten*ei tunisiene Aran*a a
semnat un acord cu +uernul tunisian prin care i se acord! autonomie7
Parisul e1ercitînd în continuare controlul asupra pro#lemelor ap!r!rii
na*ionale şi a politicii e1terne. Popula*ia n-a fost mul*umit! cu oferta Aran*ei şi
demonstra*iile au continuat. în urma unor noi tratatie cu Parisul la ,> martie
%&0 s-a semnat protocolul cu priire la independen*a unisiei. ratatul din
%((% şi %((3 priind protectoratul france" asupra *!rii au fost anulate unisia
deenind un stat independent. La %, noiem#rie acelaşi an unisia a fost
primit! în ENU.
 9n <aroc lupta pentru eli#erare na*ional! s-a declanşat înc! din
perioada ocupa*iei ;itleriste cînd patrio*ii marocani au luptat cot la cot cu
france"ii împotria /1ei. îns! cînd Partidul Independen*ei din <aroc a cerut la

133
 

%% ianuarie %&'' lic;idarea protectoratului france"7 instaurarea unei monar;ii

constitu*ionale şi intrarea *!rii în ENU7 france"ii au declanşat represiunea.
 9n aprilie %&% s-a creat Arontul Na*ional <arocan7 care a condus la
amplificarea luptei anticoloniale. Re"identul Arance" în <aroc a luat m!suri
ener+ice. / detronat pe re+ele <a;omed al 6 lea e1ilîndu-l şi a di"olat
+uernul înlocuindu-l cu unul docil. Lupta împotria france"ilor a continuat şi
Parisul a fost o#li+at s! înc;eie la , noiem#rie %& unele acorduri cu
<arocul pe #a"a formulei ] independen*! în interdependen*!^. ratatiele
ulterioare au condus la semnarea declara*iei de independen*! a <arocului $,
martie %&0). Peste cîtea s!pt!mîni Spania a fost neoit! s! recunoasc! şi
ea independen*a <arocului.
La % ianuarie %&2 oraşul an+er a fost inclus în componen*a <arocului7
 înc;eindu-se lupta pentru independen*! şi unificare.
 9n /l+eria7 lupta de eli#erare na*ional! a cunoscut o intensificare dup!
%&', cînd 0 de na*ionalişti al+erieni în frunte cu Aer;at /l#as au pu#licat
<anifestul poporului al+erian prin care se cerea lic;idarea re+imului colonial.
Instalarea la /l+er a Comitetului Arance" de li#erare Na*ional! condus de
+eneralul C;. de aulle au spul#erat ilu"iile al+erienilor. uernul proi"oriu
france" a promis şi s-a an+a=at la o serie de reforme cu caracter limitat
$%&'')7 îns! al+erienii doreau reforme radicale. în prim!ara anului %&'
manifesta*iile antifrance"e şi na*ionaliste au c!p!tat caracterul unor reolte
armate. Aran*a a interenit şi pîn! la %, mai acestea au fost în!#uşite cu
pierderi +rele din partea al+erienilor.
 9n prim!ara anului %&'0 lupta s-a intensificat prin crearea ]Uniunii
Democratice a <anifestului /l+erian^ şi a ]<işc!rii pentru riunful Li#ert!*ilor
Democratice^7 care s-au an+a=at plenar în o#*inerea independen*ei.
Constitu*ia adoptat! în toamna anului %&'07 potriit c!reia /l+eria r!mînea
unitate administrati! a Uniunii Arance"e7 iar puterea apar*inea
+uernatorului france"7 a nemul*umit şi mai tare popula*ia. în decem#rie %&'2
 în mun*ii Ta#liei şi /ures s-au constituit primele +rupe de re"isten*! armat!.
La %> octom#rie %&' s-a creat Arontul de li#erare Na*ional! condus de un
Consiliu Na*ional al Reolu*iei /l+eriene. R!scoala armat! se transform! în
r!"#oi de eli#erare na*ional!. în toamna anului %& ia fiin*! /rmata de
li#erare Na*ional! care a num!ra7 un an mai tîr"iu7 peste 0>.>>> de
oameni şi a controla circa o treime din teritorul al+erian.
şuarea for*elor france"e în ac*iunea declanşat! în toamna anului %&2
a produce o cri"! politic! în Aran*a şi deteriorea"! po"i*ia interna*ional! a
statului. Incapacitatea elitei pu#lice france"e de a solu*iona conflictul a
produce parali"ia institu*iilor7 c!derea celei de-a I6a Repu#lici Arance"e $%3
mai %&() şi riscul unui r!"#oi ciil în Aran*a $3F3%2). în aceast! situa*ie
+eneralul de aulle reine în ia*a politic!. Dup! ictoria în ale+eri
+aullistilor7 el este ales preşedinte al celei de-a 6 a Repu#lici. Sarcina sa
principal! a fost de a pune cap!t conflictelor din /l+eria. în septem#rie %&&
+eneralul de aulle recunoaşte /l+eriei dreptul la autodeterminare iar în
134
 

iunie anul iitor s-a pronun*at pentru desc;iderea tratatielor cu +uernul

proi"oriu al Repu#licii /l+eria.
Primele ne+ocieri au eşuat. Deteriorarea po"i*iei interna*ionale a Aran*ei
ca şi intensificarea luptei desf!şurate de /..N. au determinat Parisul s! reia
ne+ocierile la ,> mai %&0%. La %( martie %&0, /l+eriei i s-a recunoscut
independen*a. La ( octom#rie %&0, tîn!ra repu#lic! a deenit mem#r! a
ENU.

,. LU</ / RI/ 9N /NII RMGEIULUI RC

 9ncepînd cu epoca r!"#oiului rece *!rile care şi-au c!p!tat independen*a
dup! primul şi cel de-al doilea r!"#oi mondial7 îşi fac tot mai sim*it! pre"en*a
pe scena ie*ii interna*ionale. Preocupate de a trece de la independen*!
politic! la cea economic! şi la de"oltare autonom! statele sc!pate de
domina*ia colonial! s-au or+ani"at în +rupuri de solidaritate. înc! din
prim!ara anului %&'2 o conferin*! a na*iunilor asiatice întrunit! la ini*iatia
Indiei a de"#!tut pro#lemele su#de"olt!rii şi consecin*ele decoloni"!rii din
apro1imati , de *!ri. Numeroşi oratori au acu"at occidentul şi au denun*at
pericolele unui a=utor economic care risc! s! înlocuiasc! fosta domina*ie prin
imperialismul dolarului $3F'%>)
Interen*ia Elandei în Indone"ia a declanşat nu numai un al de proteste
ci şi or+ani"area unei Conferin*e Interna*ionale la Ne@ Del;i $ianuarie %&'&)
care a condamnat politica de o presiune colonial!. în aceea epoc!7 la ENU
*!rile recent eli#erate au alc!tuit un #loc compact denumit ini*ial afroasiatic
 în care îşi coordonau po"i*ia fa*! de pro#lemele luate în de"#atere de formul
mondial.
Coordonarea şi cola#orarea *!rilor afroasiatice în pro#lemele ma=ore cu
care erau implicate au condus la or+ani"area unei importante Conferin*e
interna*ionale care s-a desf!şurat în Capitala Indone"iei Gandaun+7 $%( - ,
aprilie %&). /u participat ,& de na*iuni7 repre"entînd mai mult de =um!tate
din popula*ia +lo#ului dar cu numai (J din #o+!*iile acestuia. Re"olu*ia final!
a Conferin*ei afirm! dreptul popoarelor de a dispune de ele însele7
sueranitatea şi e+alitatea între toate na*iunile7 refu"ul in+erin*ei în tre#urile
interne ale altor state. a cerea în mod ;ot!rît re+lementarea7 pe cale
paşnic!7 a tuturor conflictelor7 de"armarea7 inter"icerea armelor de nimicire în
mas!. Comunicatul final al Conferin*ei afirm! ca *!rile semnatare s-au pus de
acord pentru a declara colonialismul7 su# toate manifest!rile sale7 un r!u
c!ruia tre#uie s! i se pun! cap!t rapid7 c! pro#lema popoarelor supuse
asupririi str!ine7 domin!rii şi e1ploat!rii constituie o ne+are a drepturilor
fundamentale ale omului7 este contrar! C;artei Na*iunilor Unite şi împiedic!
reali"area p!cii şi cooperarii mondiale $3F'%,).
Conferin*a a aut un imens impact psi;olo+ic asupra lumii. a a
determinat apari*ia ilu"iei c! în luarea marilor deci"ii interna*ionale Lumea a
135
 

reia a aea propriul cuînt şi c! în raport cu cele dou! superputeri care se

confruntau în timpul r!"#oiului rece ea a putea s! ai#! propria cale. /stfel
se a naşte <işcarea de nealiniere.
Dup! mai multe întîlniri premer+!toare în "ilele de % - 0 septem#rie %&0%
la Gel+rad s-a desf!şurat Conferin*a care a pus #a"ele <işc!rii de nealiniere.
La ini*iatia lui I.G.ito7 Nasser şi Ner;u au participat , de state de pe
continentul african7 asiatic şi /merica Latin!. /u fost adoptate po"i*ii comune
cu priire la securitatea interna*ional! şi la condi*iile de men*inere a p!cii.
ema nealinierii a respins lo+ica r!"#oiului rece.
Dup! aceast! dat!7 *!rile nealiniate7 deşi n-au putut s!-şi cree"e o
ade!rat! unitate datorit! dier+en*elor ideolo+ice şi nu numai 7 au fost
capa#ile s! +enere"e or+ani"a*ii şi institu*ii re+ionale adeseori dinamice . în
 /sia cele mai cunoscute sunt /S/N $/socia*ia Na*ional! /siei de Sud-st)
şi C/E $Comisia conomic! pentru /sia şi 1tremul Erient). în /frica pe
lîn+! EU/ $Er+ani"a*ia Unit!*ii /fricane) mai func*ionea"! U6/C$Uniunea
6amal! a /fricii Centrale) C/6 $Comunitatea conomic! a /fricii de 6est)
etc. Pe continentul latino-american pe lîn+! ES/$Er+ani"a*ia Statelor
 /mericane) mai func*ionea"! şi o serie de asocia*ii re+ionale4 PCC/ $Pia*a
Comun! Centro-/merican!)F SL/ $Sistemul conomic Latino /merican)
etc.
E pro#lem! care a fr!mîntat ]inteli+en*ele^ din lumea postcolonial! a
fost şi aceea a re+imului politic intern pe care tre#uia s! îl adopte. <ulte din
ele au fost tentate s! adopte sisteme politice deriate de la ec;ii st!pîni
imperiali sau de la cea care i-au cucerit. /lte state au fost înclinate s!-şi
 însuşeasc! modelul soietic. /şada7 teoretic7 lumea postcolonial! era
dominat! de ceea ce p!reau a fi repu#lici parlamentare cu ale+eri contestate
plus o minoritate de repu#lici de democra*ie popular! su# conducerea unui
sin+ur partid. în practic! asemenea etic;ete indicau cel mult unde doreau
aceste state s! se situe"e pe plan interna*ional. în +eneral7 erau la fel de
nerealiste ca şi constitu*iile oficiale ale repu#licilor din /merica Latin! şi din
acelaşi moti în cele mai multe ca"uri erau lipsite de condi*iile materiale şi
politice necesare pentru sus*inerea lor $0F'>3)
 9n realitate7 preponderen*a re+imurilor militare şi autoritare a fost o fost
o tr!s!tur! comun! a statelor Lumii a reia indiferent de afilierea lor politic!
sau constitu*ional!. Condi*iile pentru o interen*ie militar! în aceste state au
fost întotdeauna pre"ente şi faora#ile datorit! e1isten*ei unor +uerne
insta#ile7 incapa#ile7 corup*iei şi a unor st!ri de ;aos şi s!r!cie. Lumea a
reia s-a confruntat cu un fenomen c!ruia n-a putut7 în perioada r!"#oiului
rece7 s!-i fac! fa*!4 su#de"oltarea economic! şi social!. Popula*ia acestor
*!ri7 în ma=oritatea ei tr!ia în mediul rural şi era strîns le+at! de a+ricultur!.
Reforma a+rar! n-a adus re"ultatele scontate în *!rile recent eli#erate. ric
?o#s#amm a=un+e la conclu"ia c! ]Niciodat! nu au fost pro#a#il mai multe
reforme în istoria omenirii decît dup! sfîrşitul celui de-al doilea r!"#oi
mondial7 c!ci reforma intra în platforma tuturor partidelor din spectrul politic^.
136
 

 între %&' şi %&>7 aproape =um!tate din masa uman! tr!ia în *!ri în care se
f!cea un anume fel de reform! a+rar! de tip comunist în uropa r!s!ritean!
şi dup! %&'&7 în C;ina7 ca o consecin*! a decoloniali"!ri din fostul imperiu
#ritanic $0F'%,). Produc*ia a+ricol! a sc!"ut #rust dup! asemenea reforme şi
n-au putut s! re"ole pro#lemele +rele ale economiei aşa cum s-au aşteptat
unii oameni politici.
1plo"ia demo+rafic! care a caracteri"at lumea a reia s-a aflat şi ea la
ori+inea de"ec;ili#relor. Ritmul de creştere demo+rafic! a *!rilor în curs de
de"oltare a antrenat o du#lare a popula*iei în mai pu*in de trei"eci de ani în
timp ce înainte au fost necesare patru secole pentru a se reali"a o astfel de
creştere.
Nu mai pu*in inoate de starea de înapoiere a Lumii a reia au fost şi
de"ec;ili#rele structurale ale economiei care s-au tradus prin ]dualism^ şi
]de"articulare^ care le a+raea"! efectele. Dualismul este dat de coe1isten*a
formelor moderne cu cele ar;aice în economie7 iar ]de"articularea^ este
+enerat! de insuficien*a sau uneori ine1isten*a rela*iilor care s! pun! în
corelare diferite sectoare din economia na*ional!. /cestea s-au manifestat şi
datorit! eşecurilor suferite de unele *!ri în politica lor de industriali"are.
Pentru o serie de analişti care s-au ocupat cu studiul lumii postcoloniale su#
de"oltarea ]ar fi în mod esen*ial re"ultatul unei inser*ii nefaora#ile a
economiilor Lumiii a treia într-o re*ea planetar! de sc;im#uri #a"ate pe
ine+alitate şi +eneratoare de dependen*e aflate în contradic*ie cu e1i+en*ele
de"olt!rii^. $3F',&)
 /cest lucru s-ar datora desc;iderii mai mari a acestor *!ri c!tre e1terior
decît *!rile industriali"ate. 6aloarea a#solut! a importurilor este mai mare
decît a e1porturilor şi acest fapt conduce la apari*ia unor mari deficite
comerciale. Dac! în %&03 Lumea a reia aea un deficit de '7 miliarde de
dolari7 în %&2>7 în mai pu*in de un deceniu7 acesta a a=uns la 32 miliarde
dolari. De"ec;ili#rele inte+r!rii interna*ionale a lumii postcolonialiste au fost
amplificate în plan financiar7 fie c! este or#a de inesti*ii directe sau de
credite interna*ionale. *!rile în curs de de"olare au primit7 în cursul anilor \2>
7 un sfert din stocul mondial al inesti*iilor directe în str!in!tate7 îns! propriile
lor capitaluri nu controlea"! decît J din acest stoc7 iar propriile lor
plasamente nu repre"int! adeseori decît simple re*ele ale firmelor
multina*ionale ale economiilor dominante. /cestea au inestit în aceste *!ri
pentru a prelua controlul sericiilor pu#lice renta#ile $telefoanele de e1emplu)
fie pentru a-şi procura în condi*ii aanta=oase materiile prime indispensa#ile
actiit!*ii lor. Urm!rind propriul aanta= ele repatria"! adeseori pe termen
mediu şi scurt profituri mai mari decît sumele inestite ceea ce conduce la noi
preal!ri asupra economiilor în curs de de"oltare.
Lipsa a=utorului financiar a o#li+at Luma a reia s! recur+! la credite
interna*ionale cu do#în"i şi condi*ii politice sau economice ce nu le-au a=utat
prea mult în dep!şirea su#de"olt!rii. Cri"ele economice care au "+uduit
lumea dup! anii \2> au a+raat starea Lumii a reia. Unele din aceste *!ri au
137
 

f!cut fa*! şocurilor cri"ei7 altele nu. Pîn! în %&(>7 recur+erea la un credit
interna*ional a#undent alimentat a permis pentru numeroase state în curs de
de"oltare s! amorti"e"e efectele cri"elor. Condi*ia Lumii a reia s-a
 înr!ut!*it net în decursul anilor \(>7 în special ca urmare a e1cesului de datorii
care a determinat pe creditori s!-şi impun! în fa*a de#itorilor $*!rile
su#de"oltate) politici de a=ustare structural!. /cestea în loc s! o faori"e"e
arunc! economia lor într-o +ra! recesiune înainte de a +enera fra+ila
reînoire.

GIGLIER/AI

ric ?o#s#a@m7 *ecolul e+tremelor 7 traducere /nca Irina Ionescu7 Gucureşti7

%&&(.
Prof. uni.dr. Morin Mamfir7 Istoria uni)ersală contemporană, ol.,7 %&&&.
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului .., umea 6ntre ră(oi şi paceK
ol.,7$%&' -%&23). Gucureşti7 %&&(.
.G.Duroselle7 Histoire diplomatique de 1919 a nos Fours,   CinKuiWme Vdition7
Paris7 %&2%.
Ramond Cartier7 Histoire ?ondiale de l:$pres 2uerre7 tome second7 %&3 -
%&0&7 Paris7 f.a.
 /le1andru 6ianu7 Constantin Guse7 Morin Mamfir7 ;eor+;e G!descu7 5elaii
internaionale 6n acte şi documente ol.II $%&3& - %&')7 Gucureşti7 %&20.

138
 

LU</ ECCIDN/L DUP %&'

Sfârşitul celei de-a doua confla+ra*ie mondial! a adus cu sine nu numai
pacea ci şi un lun+ şir de sc;im#!ri în ia*a economic!7 social!7 politic! şi
spiritual! care or face ca lumea de dup! r!"#oi s! nu mai semene cu cea
de dinainte. <arile puteri europene7 spre deose#ire de SU/7 au ieşit din
aceast! uriaş! încercare serios afectate. ermania7 Italia şi aponia înfrânte
 în r!"#oi7 ruinate economic nu mai repre"entau aproape nimic în ecua*ia de
putere. Aran*a şi /n+lia au deenit puteri de cate+oria a doua şi erau
neputincioase în efortul de reec;ili#rare a raportului de putere pe continentul
european aând în edere c! URSS a ieşit ictorioas! şi relati înt!rit! din
confla+ra*ia mondial!. Interen*ia SU/ pe continentul european a constituit o
imperioas! necesitate. Ciili"a*ia euro-atlantic! nu era numai o comunitate
de alori spirituale şi culturale ci a deeni în scurt timp un sumum economic7
politic şi militar.
I. RCENSRUCI CENE<IC I 6ELUI/ S/ PESGLIC.
%.%. E NEU! ERDIN CENE<IC <ENDI/L
conomia şi finan*ele ap!reau la sfârşitul r!"#oiului complet
de"or+ani"ate. Distru+erile de tot felul au antrenat în mod incontesta#il o
parali"ie a actiit!*ii economice. într-o urop! distrus!7 înin+!torii şi îninşii
 în e+al! m!sur! tre#uiau s!-şi reconstruiasc! economiile7 s!-şi resta#ileasc!
soliditatea monedelor distruse de infla*ie şi s!-şi resta#ileasc! flu1urile
financiare şi comerciale _
uropa a suferit un recul puternic în economia mondial!. Nu mai este un
pol dominant al comer*ului mondial $în %&'2 mai repre"enta doar 32J7 fa*!
de '0J cât era ponderea în anul %&32)7 moneda forte - lira - care domina
economia ante#elic! nu mai repre"enta aproape nimic în raport cu dolarul.
aponia7 ocupat! de SU/ $8proconsulatul8 +eneralului <ac /rt;ur) nu mai
conta industrial în primii ani de dup! r!"#oi pentru pia*a asiatic!. conomia
URSS nu a fost capa#il! s! =oace un rol similar celui politico-militar în "on!
datorit! structurii ei.
Sin+ura economie care a ieşit înt!rit! din r!"#oi a fost cea american!.
SU/ concentrau la sfârşitul confla+ra*iei o for*! producti! care repre"enta
 =um!tate din capacitatea mondial!. Dolarul domina pia*a mondial! deoarece
repre"enta dou!-treimi din stocul monetar interna*ional. $%F&)
Pentru a se ieşi din de"ordinea economic! +enerat! de r!"#oi tre#uiau
puse la punct institu*ii capa#ile s! resta#ileasc! ordinea economic!. /ceasta
a fost f!cut! su# presiunea SU/7 URSS neputând7 din do+matism7 s!-şi dea
acordul la o reconstruc*ie conform! cu canoanele li#eralismului.
Sistemul <onetar Interna*ional $S<I) definit7 în iulie %&''7 la Gretton
Ooods statua urm!toarele principii4 li#ertatea în materie de nai+a*ie şi
tran"ac*ii interna*ionale şi li#erul acces la sursele de materii prime. Din
139
 

aceast! perspecti! se preconi"a întoarcerea cât mai rapid! la li#era

conerti#ilitate a tuturor monedelor între ele şi fa*! de dolar7 dei"! c;eie a
noului sistem.
Pentru a +ira noul sistem şi a se e+;ea la respectarea re+ulilor sta#ilite
la Gretton Ooods s-a creat un Aond <onetar Interna*ional $A<I) prin
coti"area tuturor *!rilor semnatare în raport cu importan*a lor economic!.
<!rimea cotelor a determinat +radul de influen*! a fiec!rui participant. /cest
fond monetar era destinat a=utor!rii *!rilor în dificultate cu condi*ia unei
resta#iliri rapide a ec;ili#relor lor structurale printr-o +estiune s!n!toas!.
 /l doilea pilon al li#erali"!rii rela*iilor economice l-a constituit /cordul
eneral pentru arife şi Comer* $/) semnat la enea în anul %&'2 de
,3 de *!ri. /cesta preconi"a renun*area la pâr+;iile amale protec*ioniste şi
respectul reciprocit!*ii aanta=elor constituite dup! principiul de=a ec;i al
clau"ei na*iunii celei mai faori"ate.
 /lte or+anisme care au condus la apari*ia noii ordini economice au
ap!rut su# e+ida sau în strâns! cola#orare cu ENU. Er+anismul Na*iunilor
Unite pentru Reconstruc*ie şi /sisten*! $UNRR/) a acordat în peste un
miliard de dolari şi peste ,> milioane tone produse de prim! necesitate
popula*iilor sinistrate. România a #eneficiat de un asemenea a=utor în urma
secetei din %&'0. Su# e+ida ENU a fost creiat şi func*ionea"! Consiliul
conomic şi Social $CESEC) care în le+!tur! cu mai multe or+anisme
speciali"ate are drept scop s! promoe"e de"oltarea economic! şi social!.
 9n aceast! ordine economic! apare un actor central în sistemul rela*iilor
interna*ionale4 <arile întreprinderi care prin cifra de afaceri7 prin masa
capitalurilor se manifest! ca centre de putere ce influen*ea"! de o manier!
decisi! inesti*iile7 produc*ia7 ia*! social! şi uneori deci"iile politice nu
numai în *ara de ori+ine ci şi în afara ei. Domnia societ!*ilor multina*ionale se
anun*! înc! din anii [>.
Noua ordine economic! a aea ca prota+onist şi principal a+ent SU/.
ra sin+urul stat care a ieşit din r!"#oi mai #o+at decât intrase. 6enitul
na*ional a crescut de peste dou! ori. Capitalurile inestite în afar! au adus
SU/ diidende care au f!cut #alan*a lor de conturi puternic e1cedentar!.
 /=utorul pe care SU/ îl putea da uropei a fost indispensa#il pentru
refacerea economiei mondiale. Industria american! sereşte lumii drept
model prin pre*uri de reenire sc!"ute7 +ra*ie unei productiit!*i mai mari de
patru ori ca în uropa. SU/ a intrat c!tre %&> într-o er! a produc*iei de
mas! a #unurilor de consum prin industria automo#ilului şi altor produse
electrocasnice şi electrice.
%., RCENSRUCI/ CENE<IC
Aaori"at! de înnoirea sistemelor de produc*ie7 sus*inut! prin eforturile
unei mâini de lucru diminuate de r!"#oi îns! puternic mo#ili"ate în sericiul
unei cereri uriaşe şi stimulat! de o manier! decisi! în uropa de a=utorul
140
 

american reconstruc*ia s-a înf!ptuit mai rapid decât ar fi l!sat s! se întread!

situa*ia de"astruoas! de dup! %&'. otuşi ea s-a reali"at diferit7 func*ie de
poten*ialul economic şi politica adaptat! de un stat sau altul.
 9n ta#!ra înin+!torilor7 SU/ au reuşit reconersia economiei lor dar cu
pre*ul unei uşoare sl!#iri a creşterii economice între %&'0-%&'&. URSS şi-a
ref!cut infrastructura pân! în %&'( şi cu a=utorul uriaşelor preal!ri din
economia statelor îninse sau 8aliate8 $,F%,0)7 îns! a tre#ui s! aştepte pân!
 în anul %&, pentru a se atin+e din nou nielul ante#elic în economie.
Reconstruc*ia uropei s-a f!cut cu un ma1im a=utor american. De fapt
acesta n-a încetat dup! terminarea r!"#oiului. *!rile europene au continuat
s! o#*in! credite7 condi*ionat de la SU/. în au+ust %&' <area Gritanie a luat
un împrumut de 372 miliarde dolari cu condi*ia s! renun*e la sistemul
imperial de preferin*e şi s! resta#ileasc! conerti#ilitatea lirei sterline. Aran*a
a o#*inut , iar Italia %72 miliarde cu condi*ia de a importa şi proiecta anual
numeroase filme americane cu scop politic şi comercial. Politic deoarece se
propa+a ideolo+ia şi modul de ia*! american în rândurile unor societ!*i care
ar fi tre#uit s! fie influen*ate de socialism. ot SU/ au furni"at în ermania
controlat! de /lia*i +ratuit materii prime şi alte #unuri pentru relansarea
economic!. Lucru posi#il dup! fu"iunile economice dintre "onele de ocupa*ie
en+le"! şi american! $8#i-"onia8) la % ianuarie %&'2.
Edat! cu otul Con+resului în faoarea creditelor destinate reciei şi
urciei7 c!"ute prad! su#ersiunii comuniste7 ra*iunile politice ale a=utorului
american au trecut pe primul plan. La %, martie %&'2 preşedintele american
ruman afirma4 8Semin*ele re+imurilor totalitare sunt ;r!nite de mi"erie şi
lipsuri. le cresc şi se înmul*esc în solul arid al s!r!ciei şi de"ordinii. le îşi
atin+ ma1ima de"oltare atunci când speran*a poporului într-o ia*! mai #un!
s-a stins. /ceast! speran*!7 tre#uie ca noi s! o mai între*inem în ia*!8
$3F02). în acest conte1t pu*in dup! înl!turarea miniştrilor comunişti din
+uernele italian şi france" $mai %&'2) a fost lansat planul <ars;all.
 9ntr-un discurs *inut7 la  iunie7 la Uniersitatea ?arard7 secretarul de
stat eor+e C. <ars;all constata c! dislocarea structurilor economice ale
uropei de r!"#oi a fost total! şi sunt amenin*ate #a"ele ciili"a*iei moderne.
uropa are neoie de un a=utor e1terior su#stan*ial f!r! de care ea a
cunoaşte o deteriorare economic!7 social! şi politic! e1trem de +ra!
$'F%(). Propunerea de a=utorare a i"at întrea+a urop! îns! a fost respins!
de URSS pe moti c! aduce atin+ere sueranit!*ii na*ionale. La presiunea
<oscoei *!rile satelit au f!cut acelaşi lucru. îns! %0 *!ri din uropa
Eccidental! în timpul celei de-a doua Conferin*e de la Paris $%,-% iulie) au
decis s!-i dea curs şi au constituit 8Er+ani"a*ia uropean! de Cooperare
conomic!8 $EC). /ceasta a lua naştere oficial pe %0 aprilie %&'( cu
scopul reparti"!rii planului <ars;all. Derulat pe o perioad! de peste trei ani
acesta a fi de peste %> miliarde de dolari principalii #eneficiari fiind <area
Gritanie- ,0J7 Aran*a- ,>J7 ermania de 6est- %%J şi Italia- %>J.
Er+ani"a*ia uropean! pentru Cooperare conomic! a facilita în mare
141
 

m!sur! sc;im#urile lor comerciale şi finan*area reciproc! în diferite sectoare.

 în anii %&0&-%&0% EC se a transforma într-o 8Er+ani"a*ie pentru
Coordonare şi De"oltare conomic! $ECD) c!reia i se a al!tura SU/ şi
Canada. Dup! admiterea aponiei $%&0')7 Ainlandei $%&0&) şi /ustraliei
$%&2%) ECD a deenit un loc de concentrare a politicilor economice ale
*!rilor de"oltate din lumea capitalist!.
!rile europene dup! ce-au dep!şit cri"a economic! din anii imediat
 înc;eierii celui de-al doilea r!"#oi mondial au cunoscut o perioad! de 8#oom8
economic. <area Gritanie în cei treispre"ece ani ai +uern!rii conseratoare
a o#*inut creşteri constante în produc*ia industrial! atin+ând indici
impresionan*i în raport cu anul %&3( şi anume4 %&%- %3>J7 %&(- %,J7
%&0'- %2&J. Cu toate acestea ea n-a reuşit s!-şi men*in! locul , în ierar;ia
mondial! pe care l-a cedat la începutul anilor [0> ermaniei $F%,,).
Aran*a a înc;eiat reconstruc*ia economic! în =urul anului %&>. /ceast!
rapid! reconstruc*ie a l!sat s! su#"iste +rae de"ec;ili#re sociale şi
financiare care or afecta mult timp economia france"!. ermania de su#
ocupa*ia /lia*ilor a cunoscut o redresare economic! rapid! dup! ce la ,>
iunie %&'( a fost înf!ptuit! reforma monetar! ca urmare a planului <ars;all.
De altfel pân! la finele lui septem#rie %&%7 ermania Eccidental! a primit
aloca*ii americane de stat de circa & miliarde de dolari. Ca urmare7 în anul
%&0 olumul produc*iei industriale s-a du#lat fa*! de %&>7 iar în %&0, s-a
triplat. Statisticienii perioadei au constatat c! în anul %&0, R.A. ermania se
 înscria pe locul doi în clasamentul marilor puteri industriale $F%'2).
 9n aponia la finele r!"#oiului7 actiitatea economic!7 urmare a
pierderilor7 era aproape nul!. La sfârşitul anului %&' produc*ia industrial!
nipon! repre"enta doar %37'J în raport cu cea a anului %&3&. în *ar! erau
apro1imati %> milioane de şomeri iar enitul na*ional era de doar %2 dolari.
 /=utorul american a fost nesemnificati astfel c! pân! în %&'2 produc*ia
industrial! era ref!cut! doar în propor*ie de 3>J. în martie %&'7 su#
suprae+;erea american! a aut loc reforma monetar!7 iar la ,% octom#rie
%&'0 reforma a+rar! care a l!r+it rela*iile marf!-#ani7 a dus la creşterea
cererii de m!rfuri industriale şi a stimulat produc*ia economic!. Dup! anul
%&>7 aponia s-a înscris cu ritmurile cele mai înalte de de"oltare
economic! din lume7 $între -%,J). în perioada %&3-%&0( produc*ia
industrial! a crescut cu ,%J iar e1portul cu 3,J. /cest lucru a f!cut ca
aponia s! ocupe primul loc în lume la construc*ia de nae7 aparatur!
electronic! şi maşini.
%.3 CENE<I/ 9NR CRR I CRIM.
Din anii Y> pân! la mi=locul deceniului opt economia mondial! a
cunoscut o creştere puternic! şi re+ulat!7 încetinit! în câtea rânduri de
scurte recesiuni. /cest ritm a permis ca produc*ia s! se du#le"e în numai 3>
de ani. /ceast! creştere a fost determinat! de o serie de factori cum ar fi4 un
142
 

aânt demo+rafic atât cantitati dar mai ales calitatiF un enorm efort de
 înestire $între %07&J <area Gritanie7 pân! la ,&7&J aponia)F li#erali"area
sc;im#urilor comerciale şi financiare şi interen*ia moderat! a statului în ia*a
economic!.
Lun+a perioad! de creştere economic! s-a caracteri"at printr-o
re+ularitate e1cep*ional!. Societ!*ile de"oltate s-au o#işnuit s! dispun! în
fiecare an de o cantitate de #unuri şi sericii superioare acelora din anul
precedent. le au intrat într-o epoc! a a#unden*ei7 din moment ce în 3> de
ani $%&>-%&(>) *!rile capitaliste industriali"ate au oferit cet!*enilor lor mai
mult decât o du#lare a produsului anual pe cap de locuitor4 3('% dolari în
%&&7 &0(' de dolari în %&(>7 deci o creştere de (' de dolari $%F,>>).
Dincolo de aceast! creştere +eneral! se poate o#sera c! au e1istat şi unele
particularit!*i ale principalelor state industriali"ate.
Statele Unite ale /mericii au aut o creştere economic! moderat! şi
neuniform! în raport cu *!rile din ECD. Ritmul de creştere al economiei
americane s-a situat su# cel mediu al *!rilor ECD7 care a fost în =ur de J
pe an între %&>-%&23. /cest fapt s-a datorat şi plasamentului foarte mare de
capital în afara pie*ei americane. în ,> de ani SU/ au inestit %% miliarde de
dolari în str!in!tate şi a asi+urat între dou! treimi şi trei sferturi din produc*ia
mondial! a ma=orit!*ii #unurilor industriale. în dou! decenii PNG american a
crescut de ,73 ori iar în %&2% a dep!şit cifra de %>>> miliarde de dolari deci
 =um!tate din PNG cumulate ale *!rilor ECD.
conomia #ritanic! care a fost pionier! a primei reolu*ii industriale a
ap!rut incapa#il! s! *in! ritmul impus de celelalte economii ale lumii li#ere.
6olumul muncii depuse şi al capitalurilor inestite au fost punctele sla#e care
n-au putut fi contracarate prin politicile economice ale +uernelor. 1presia
acestei c!deri din 8top8 a fost reculul dramatic al e1porturilor #ritanice. în anul
%&'( <area Gritanie repre"enta %%J în comer*ul mondial pentru ca în %&2,
s! a=un+! la doar 7&J.
Prin puternica lor de"oltare economiile *!rilor îninse în cel de-al doilea
r!"#oi mondial au trecut drept 8miracole8 în deceniile cinci şi şapte. aponia
şi-a re+!sit aântul industrial odat! cu r!"#oiul din Coreea. <arile
 întreprinderi7 +rupate în carteluri care concentrau puterea economic! s-au
reconstituit rapid7 spri=inindu-se pe un ast sector de su#antepri"! pe care îl
dominau în între+ime. <unca şi economisirea au fost faori"ate de o
puternic! disciplin! social! care la rândul lor au fost principala surs! de
inesti*ii care a#sor#eau pân! la 3>J din enitul na*ional. Un alt element
faori"ant a fost şi nielul foarte sc!"ut al c;eltuielilor militare. /stfel c! din
%&2> aponia a deenit a treia putere economic! mondial!7 aând o
eficacitate industrial! şi comercial! reduta#il!.
ermania a #eneficiat de un a=utor american su#stan*ial dar şi-a creat şi
o serie de atuuri decisie prin politici-economice coerente şi realiste4 o re*ea
#ancar! le+at! eficient de cea producti! o moned! competiti! şi suficient
de solid! pentru a atra+e capitalurile str!ine7 şi o situa*ie priile+iat! în Pia*a
143
 

Comun!. /stfel în aceşti ani ermania care practic la sfârşitul r!"#oiului

disp!ruse din e1porturile mondiale $%7'J în %&'() a a=uns s! tatone"e în
%&2, SU/ $%%7,J) şi s! îşi impun! moneda na*ional! $Deutsc;e marcB) ca
una din alutele esen*iale ale S.I.<. ∗

Aran*a şi Italia cunosc în aceast! perioad! creşteri su#stan*iale şi

reuşesc în destule sectoare industriale s! *in! pasul cu ritmurile economiilor
cele mai performante. De remarcat7 totuşi7 c! mecanismele care au sus*inut
creşterea şi e1pansiunea economic! a *!rilor de"oltate au a+raat în #un!
m!sur! înapoierea economic! şi s!r!cia celei mai mari p!r*i a re+iunilor
su#de"oltate. în 3> de ani creşterea produc*iei şi a eniturilor *!rilor celor
mai #o+ate a fost de 2> de ori mai mare decât a *!rilor celor mai s!race. în
timp ce la primele *!ri enitul pe cap de locuitor a crescut cu ('3 de dolari la
ultimele cu doar (% de dolari $%F,>().
 9n a doua =um!tate a anilor [0> au ap!rut semne premonitorii la cri"a
care urma s! in! începând cu apari*ia unui şoma= moderat şi tendin*a de
creştere a pre*urilor în *!rile industriali"ate. înc! din %&02 SI< intr! într-o fa"!
de cri"! acut! datorit! unei puternice dealori"!ri a lirei sterline şi a
incapacit!*ii SU/ de a finan*a simultan r!"#oiul din 6ietnam şi cucerirea
cosmosului. Pentru a resta#ili situa*ia SU/ recur+e la m!rirea cu de cinci ori
$%&2%) a cantit!*ii de dolari pe pia*! fa*! de necesar $%> miliarde). /ceştia au
8mi+rat8 pe pia*a interna*ional! mai ales în uropa su# forma de 8eurodolari8.
Crearea în %&0& a unui nou instrument de pl!*i su# forma Drepturilor
Speciale de ra+ere $DS) emise de A<I şi su# controlul acestuia n-a reuşit
s! îndi+uiasc! 8mareea8 eurodolarilor.
Pentru a stopa acest mecanism de cri"! preşedintele R. Ni1on a
anun*at7 pe % au+ust %&2%7 suprimarea conerti#ilit!*ii dolarului în aur şi
instituirea unei suprata1e proi"orii de %>J pe importurile americane.
Ne+ocierea ce-a urmat acestei deci"ii a condus la o a=ustare monetar!
ratificat! pe %( decem#rie %&2% prin acordul de la Oas;in+ton. /cesta
preedea ca în timp ce dolarul era dealori"at7 marca +erman! şi enul
 =apone" s! fie reealuate iar francul şi lira s! p!stre"e ec;ea paritateF
mar=ele de fluctua*ie erau autori"ate de la % la ,7,J în plus şi în minus fa*!
de noile parit!*i. /ceast! reform! a fost insuficient! pentru stoparea cri"ei. în
aceste condi*ii în %&237 SU/ decid înc! o dealori"are cu %>J a dolarului
 îns! statele din CC nu mai recur+ la ne+ocieri şi reealu!ri ale principalelor
monede deoarece au ela#orat un mecanism al fluctua*iilor limitate cunoscut
su# numele de 8şarpele monetar european8 $0F2). / urmat o de"ordine
+enerali"at! a monedelor care anun*! sfârşitul SI< instituit dup! cel de-al
doilea r!"#oi mondial.
8Primul şoc petrolier8 şi cri"a din %&2 au fost +enerate de nemul*umirea
principalilor e1portatori asupra câşti+urilor. /cestea se or+ani"ea"! într-un
cartel EPC $Er+ani"a*ia *!rilor e1portatoare de petrol) în scopul opririi
de+rad!rii eniturilor lor. R!"#oiul ara#o-israelian ofer! cartelului EPC
  
 Sistemul Interna*ional <onetar.
144
 

prete1tul de a folosi petrolul ca arm! politic! şi m!resc în ' luni pre*ul

petrolului de ' ori proocând un 8şoc petrolier8. /cest şoc declanşea"!
efecti un mecanism de cri"! printr-un du#lu efect în aparen*! contradictoriu.
*!rile industriale care adaptaser! de=a m!suri de austeritate pentru a stopa
puseul infla*ionist din %&2,-%&23 se !d constrânse în %&2' s! reduc!
importurile de petrol deenit prea scump. /ceasta duce la o seer!
recesiune7 creşterea şoma=ului şi sc!derea nielului de trai.
<ecanismul cri"ei se autoîntre*inea. /ceast! contrac*ie a actiit!*ii
industriale mondiale a aut drept efect lo+ic reducerea puternic! a cererii de
materii prime ale c!ror pre*uri erau în sc!dere amputând eniturile de=a
modeste ale *!rilor e1portatoare din lumea a treia. *!rile s!race au fost
o#li+ate fie s!-şi reduc! importurile de #unuri industriale7 proocând o
diminuare suplimentar! a cererii mondiale7 fie s! recur+! la datorii pentru a-şi
men*ine nielul cump!r!turilor. De aici înainte om aea de-a face în acelaşi
timp şi cu sc!derea cererii şi cu creşterea datoriilor.
Dup! consumarea 8şocului8. pre*ul petrolului s-a temperat a=un+ând în
 =urul cifrei de % dolari#aril ceea ce-a permis 8locomotielor8 economiei
mondiale $SU/7 ermania7 aponia) s! cunoasc! o oarecare relansare
economic!. Pân! la cel de-al doilea 8şoc petrolier8 pre*urile materiilor prime7
 în special al petrolului7 au eoluat în 8din*i de fier!str!u8 cu creşteri dar şi cu
sc!deri7 este drept nesemnificatie.
Reolu*ia islamic! din Iran a declanşat cel de-al doilea 8şoc petrolier8
care a proocat o cri"! economic! +ra! deoarece a fost înso*it! de o politic!
financiar! restricti!. întreruperea lir!rilor de petrol de c!tre Iran a condus la
du#larea pre*ului în numai un an. La sfârşitul lui %&(> pre*ul #arilului era de
apro1imati 3, de dolari. /cest fapt a dus la o încetinire a creşterii economice
 în %&(>- %&(% şi a deenit ne+ati în %&(,. Infla*ia atin+e %>J ca şi şoma=ul
la acelaşi niel de %>J din popula*ia acti!. SU/ a adaptat o politic!
economic! ultrali#eral! înso*it! de o politic! monetar! restricti! înso*it! de
do#ân"i foarte ridicate. /cest fapt a dus la atra+erea ma=orit!*ii capitalurilor
disponi#ile în SU/ şi creşterea cursului dolarului7 cu efecte asupra *!rilor
Lumii a reia neoite s!-şi diminue"e cump!r!turile în detrimentul actiit!*ilor
economice. Pentru c! au f!cut enorm de multe datorii în anii [2> când creditul
era mai ieftin şocul petrolier din %&(%-%&(, a pus Statele din 8Lumea a reia8
 într-o cri"! dificil! şi de durat! pentru c! nu aeau cu ce s! returne"e
datoriile dar nici posi#ilitatea de a contracta altele pentru a pl!ti datoriile
scadente.
 /şa dup! cum s-a anticipat7 statele n-au fost afectate în acelaşi mod de
efectele celor dou! şocuri petroliere. *!rile mari produc!toare de petrol dein
principale #eneficiare. /cestea au acumulat re"ere +lo#ale de 8petro-dolari8
estimate la '>> miliarde în %&(% şi s-au implicat în creditul interna*ional 7 =ocul
reînestirii petrodolarilor. SU/ şi principalele *!ri industriali"ate c;iar dac! n-
au mai o#*inut ritmuri mari au cunoscut o real! de"oltare prin aplicarea în
for*! a politicilor li#erale.
145
 

Reluarea creşterii economice a fost antrenat!7 începând cu %&(37 de

ri+uroas! relansare american! şi a fost instituit! de o st!pânire dura#il! a
infla*iei în *!rile industriali"ate7 de o moderni"are a structurilor de produc*ie şi
de comunica*ie odat! cu +enerali"area reolu*iei informatice. Dup! ara lui
%&&> o nou! recesiune a enit s! întrerup! lun+a creştere a *!rilor
industriali"ate. Declanşat! printr-o creştere a ratei do#ân"ilor în *!rile an+lo-
sa1one7 ea s-a +enerali"at ulterior în *!rile de"oltate apoi în cele ale Lumii a
reia. <anifest!rile acestei cri"e au fost clasice4 recul al PNG7 rat! anual!
mic! de creştere7 în principalele *!ri industriali"ate7 creşterea şoma=ului etc.
 /ceasta arat! c! înnoirile şi politicile economice lansate la nielul anilor [(>
au aut limite şi caren*e. Prosperitatea f!r! precedent a actiit!*ilor financiare
se #a"ea"! în realitate pe +rae de"ec;ili#re în special pe o creştere
+eneral! a datoriilor care or duce ulterior la frânarea creşterii economice.
II. NDIN I 6ELUII PELIIC 9N 8LU</ LIGR8
,.%. 6I// PELIIC 9N PRI<II /NI DUP CL D-/L DEIL/
RMGEI <ENDI/L 9N PRINCIP/LL RI /L LU<II LIGR
Dac! în *!rile înin+!toare în cel de-al doilea r!"#oi mondial muta*iile în
ia*a politic! intern! şi e1tern! n-au fost spectaculoase în cele îninse ele au
fost de esen*!. Re+imurile totalitare au disp!rut în ermania7 aponia7 Italia
şi *!rile satelite /1ei. Din p!cate în uropa central! şi de sud re+imurile de
dictatur! şi autoritare de dreapta au fost su#stituite cu dictatura comunist!
impus! de Uniunea Soietic!.
 9n SU/ dup! moartea lui A.D. Rooseelt $%, aprilie %&')7 ?arr ruman
a fost instalat preşedinte. De la început acesta a încercat s! se pre"inte în
fa*a americanilor drept un continuator al marelui s!u înaintaş. în acest scop
şi-a pre"entat pro+ramul de +uernare numit Aair Deal  cuprins în mesa=ul
∗

adresat Con+resului7 la 0 septem#rie %&'7 în care propune7 în afara

+arant!rii folosirii inte+rale a for*ei de munc!7 un lun+ şir de m!suri sociale
pentru cate+oriile defaori"ate. ra o po"i*ie cura=oas! într-un moment în
care li#eralii doreau o întoarcere rapid! şi complet! la li#eralismul economic7
dorin*! împ!rt!şit! şi de aripa conseratoare a partidului democrat. /nii
%&'0-%&'2 au fost dificili pentru preşedintele ruman deoarece n-a putut s!-
şi impun! politica social!. Cu toate acestea el câşti+! ale+erile din %&'(.
Dup! ale+eri preşedintele ?.ruman a luat ini*iatia luptei anticomuniste
şi împotria e1pansiunii acestei ideolo+ii. în e1terior el adopt! cum am ar!tat7
politica de 8containment87 în interior a ordonat o anc;et! asupra loialit!*ii
func*ionarilor al c!rui re"ultat a fost 8cur!*area8 aparatului de stat de
simpati"an*ii ideilor socialiste. Senatorul de Oisconsin osep; <ac Cart; a
pornit o campanie pentru denun*area unei aşa "ise 8conspira*ii8 comuniste în
sânul departamentului de stat. Campania sa are re"ultate şi o erita#il!
psi;o"! de team! şi suspiciune se de"olt! în SU/. însuşi preşedintele a fi
  
 9noial! cinstit!
146
 

acu"at de e1tremiştii anticomunişti datorit! caracterului social al politicii sale

şi modera*iei pe care o p!strea"! în fa*a acestui fenomen. Se desc;ide o
ade!rat! ân!toare de r!=itoare de la cele mai neânsemnate locuri de
munc! pân! la Studiourile ?oll@ood-ului. C;arles C;aplin7 în+ri=orat de
aceast! psi;o"! se autoe1ilea"! în le*ia şi a denun*a 8maccart;sm8-ul
printr-un film intitulat 8Un re+e la Ne@ :orB8.
 9n aceast! atmosfer! moderatul preşedinte a luat o serie de deci"ii de
importan*! ital! în lupta SU/ cu re+imurile comuniste. Prin Le+ea din %&'2
a fost înfiin*at Consiliul Na*ional pentru Securitate şi /+en*ia Central! de
Informa*ii $CI/). $2F%0) Epinia pu#lic! american! se a calma odat! cu
ale+erea ca preşedinte7 în %&37 a lui D. isen;o@er şi întoarcerea
repu#licanilor la putere. <ai pu*in autoritar şi mai pu*in preocupat de a ap!ra
priorit!*ile pre"iden*iale decât predecesorul s!u el s-a considerat un ar#itru
 între diferite curente şi a adoptat politica 8c!ii de mi=loc8.
Dup! moartea lui Stalin7 D.isen;o@er a decis s! încerce o normali"are
a rela*iilor cu URSS. / participat la Conferin*a la niel înalt de la enea7 din
iulie %&7 al!turi de /.den7 d+ar AaurV7 N. Gul+anin şi N.S. ?ruscio care
a pus #a"ele destinderii interna*ionale. Politica intern! dus! de isen;o@er a
aut la #a"! doctrina 8noului repu#licanism8. /u fost re"olate o serie de
pro#leme dificile cum a fost pro#lema rasial!. în %&' se+re+a*ia rasial! a
fost declarat! ile+al!. /u fost luate m!suri pentru de"oltarea în!*!mântului
şi cercet!rii ştiin*ifice mai ales dup! ce URSS a lansat7 în %&27 primul satelit
artificial al p!mântului.
<area Gritanie7 dup! câşti+area ale+erilor de c!tre la#urişti şi
desemnarea lui C. /tlee ca prim-ministru a parcur+e o perioad! de
transform!ri în plan politic şi economic pe care istoricii o or denumi
8reolu*ia silen*ioas!8$%F'%) în domeniul economic ei or proceda la toate
na*ionali"!rile înscrise în pro+ramul lor4 Ganca /n+liei şi industria minier!
$%&'0)7 transporturile şi telecomunica*iile $%&'0-%&'2)7 +a"ul şi electricitatea
$%&'2-%&'()7 siderur+ia $%&'&). Statul en+le" a deenit astfel cel mai mare
utili"ator al for*ei de munc! deoarece controla un num!r mare de sectoare
c;eie ale economiei.
 9n anii %&'-%&'( +uernul C. /tlee a pus în practic! şi un important
pro+ram de reforme sociale cum ar fior+ani"area de asi+ur!ri sociale $%&'0)
care e1cludea sistemul +irat de stat asupra adul*ilor. De asemenea a înfiin*at
Sericiul Na*ional al S!n!t!*ii asi+urând +ratuitatea inte+ral! a în+ri=irilor
medicale7 un pro+ram de construc*ii de locuin*e şi amena=area teritoriului etc.
 9n politica sa colonial!7 în*ele+ând sc;im#!rile produse în lume7 +uernul
la#urist a trecut la crearea unui Common@ealt; nou7 o 8asocia*ie li#er! a
unor popoare li#ere8 $F%,%). /fectat de mişcarea de decoloni"are $India îşi
cap!t! independen*a în %&'2)7 sl!#it de costul reformelor Re+atul Unit nu
mai are mio=loace s! mai =oace un rol de prim plan pe scena interna*ional!. în
condi*iile în!spririi 8r!"#oiului rece8 /n+lia ader! la Pactul /tlanticului de
Nord. $' aprilie %&'&). /le+erile din %&'&7 deşi câşti+ate tot de la#urişti au
147
 

eiden*iat o sc!dere de popularitate a acestora şi o şu#re"ire a po"i*iilor

politice în lupta cu partidul conserator. în octom#rie %&3 conseratorii
preiau puterea pe care o or p!stra o perioad! lun+! de timp $%3 ani).
erminarea conflictului mondial +!seşte Aran*a condus! de un +uern
proi"oriu pre"idat de +eneralul C;. de aulle care şi-a desf!şurat actiitatea
pe #a"a pro+ramului adoptat de Consiliul Na*ional al Re"isten*ei. Pro+ramul
preedea printre altele4 =udecarea şi pedepsirea tr!d!torilor şi
cola#ora*ioniştilor7 resta#ilirea le+alit!*ii repu#licane7 na*ionali"area #!ncilor7
 îm#un!t!*irea condi*iilor de ia*! etc. în politica e1tern! Aran*a s-a dorit a fi la
acea dat! 8eri+a de le+!tur! între cele dou! lumi8$F %,0) şi milita pentru
le+!turi de alian*! atât cu URSS cât şi cu <area Gritanie şi SU/.
 9n toamna anului %&' au aut loc ale+eri şi un referendum la care
france"ii tre#uiau s! se pronun*e asupra ela#or!rii unei noi Constitu*ii. /şa
cum a pre!"ut şi +eneralul de aulle &0J dintre ale+!tori s-au pronun*at
pentru o nou! constitu*ie ceea ce a însemnat şi naşterea celei de-a I6
Repu#lici Arance"e. Partidele dominante din cea de-a III-a Repu#lic!7
radicalii şi modera*ii au fost striite şi ale+erile au fost câşti+ate de trei partide
n!scute din Re"isten*! sau reînnoite prin ea4 partidul socialist7 partidul
comunist şi <işcarea Repu#lican! Popular! $<.R.P.).
 9n curând conflictul dintre partide şi +eneralul de aulle a duce la
demisia acestuia din urm! şi la constituirea unei alian*e tripartite $socialiştii7
comuniştii şi <RP) ce a +uerna Aran*a între ianuarie %&'0 şi mai %&'2.
Institu*iile create ca urmare a +uern!rii tripartite îşi încep actiitatea în
noiem#rie %&'0 înc;eind astfel domnia proi"oratului inau+urat! odat! cu
eli#erarea. <oartea tripartidismului a fost +enerat! de po"i*iile diferite în
re"olarea unor pro#leme de politic! intern!7 dar mai ales de politic! e1tern!4
pro#lemele decoloni"!rii în Indoc;ina şi 6ietnam dar mai ales i"#ucnirea
r!"#oiului rece. Aran*a tre#uia s! alea+! între URSS şi SU/ şi eident c!
aceast! ale+ere nu putea fi decât cea a democra*iei occidentale. îns!
aceast! ale+ere a fost incompati#il! cu men*inerea comuniştilor în +uern
care nu ascundeau faptul c! erau pentru modelul soietic de societate.
 9n %&'2 şi %&'( a+ita*ia comunist! f!cea s! domneasc! în Aran*a o
erita#il! atmosfer! de r!"#oi ciil. Su# impresia 8loiturii de stat de la Pra+a8
din fe#ruarie %&'( se p!rea c! şi comuniştii france"i se pre+!tesc de un lucru
similar. Institu*iile celei de-a I6-a Repu#lici ofer! rolul preponderent /dun!rii
Na*ionale şi instituie un re+im în care for*a partidelor politice este
determinat!. Du#la amenin*are pe care a e1ecutat-o asupra re+imului
partidul comunist şi R.P.A a +eneralului de aulle a determinat cel!lalte
partide s! se uneasc! într-o coali*ie care a luat denumirea de 8/ reia Aor*!8
care a +uernat Aran*a între %&'2-%&> în mi=locul unor contradic*ii care or
duce la de"mem#rarea acestei coali*ii.
Dac! în plan intern / reia Aor*! n-a putut +uerna Aran*a decât prin
imo#ilism şi insta#ilitate în plan e1tern for*ele ce o compuneau au c!"ut de
acord. Aran*a este cea care a ini*ia un acord de ap!rare împreun! cu
148
 

 /n+lia7 la DunBerKue $iulie %&'2)7 care se a e1tinde un an mai târ"iu prin

aderarea altor state. în aprilie %&'& a fi la #a"a creeri N/E. în lupta sa
pentru men*inerea coloniilor Aran*a se a afunda tot mai mult în r!"#oiul din
Indoc;ina. Din anii %&'&-%&> lupta cu ietname"ii lui ?o şi <in este tot mai
dificil! cu tot spri=inul dat de americani deoarece şi ietname"ii au primit
a=utor su#stan*ial de la C;ina.
E mare influen*! asupra mersului eenimentelor a aut-o r!"#oiul din
 /l+eria. enimentele din acest! colonie france"! îl or propulsa pe
+eneralul de aulle în fruntea statului şi odat! cu aceasta şi cea de-a I6
Repu#lic! a încetat s! mai e1iste. La ' septem#rie %&( +eneralul de aulle
a dat pu#licit!*ii un nou proiect de constitu*ie care a fi otat în septem#rie
acelaşi an. Preşedintele repu#licii aea prero+atie sporite şi era ales pe 2
ani. /doptarea noii constitu*ii a atras dup! sine noi ale+eri care s-au
desf!şurat în noiem#rie %&(. /cestea au fost câşti+ate de partidul
+eneralului de aulle - Uniunea pentru Noua Repu#lic!.
 9n *!rile îninse în cel de-al doilea r!"#oi mondial transform!rile politice
dup! înc;eierea conflictului au fost radicale. Dup! capitularea necondi*ionat!
a celui de-al III-lea Reic;7 pe ( mai %&'7 ermania a disp!rut ca stat4
sueranitatea *!rii a trecut în mâinile /lia*ilor care au constituit patru "one de
ocupa*ie care au fost administrate în conformitate cu în*ele+erile de la
Potsdam. îns!7 curând7 func*ionarea re+imului era tripartit $E Comisie de
Control ce reunea comandan*ii "onelor de ocupa*ie) a fost parali"at! de
dier+en*ele între /lia*i.
 /n+lo-americanii au dorit renaşterea politic! a ermaniei într-un cadru
federal şi redresarea economic!7 lucru pe care URSS nu l-a acceptat. Pe %
ianuarie %&'2 "onele de ocupa*ie en+le"! şi american! au fost unite $Gi-
"onia) la care pe 3 iunie se al!tur! şi Aran*a $ri-Monia). Câtea s!pt!mâni
mai târ"iu7 o important! reform! monetar! în "onele occidentale7 urmate de
#locada Gerlinului Eccidental instituit! de soietici $,3 iunie %&'(- %, mai
%&'&) au accelerat ruperea ermaniei în dou! state. $'F,'%-,0>)
6ia*a politic! a început s! renasc! pu*in câte pu*in în "on occidental!
prin or+ani"area de ale+eri locale în %&'0. Potriit ;ot!rârilor luate la Londra7
pe % septem#rie %&'(7 la Gonn s-a întrunit Consiliul Parlamentar format din
0 de repre"entan*i ai partidelor politice $,2 democra*i creştini7 ,2 social -
democra*i7  li#er democra*i7 , comunişti7 , ai centrului şi , repre"entan*i ai
partidului +erman) care a luat ulterior în de"#atere proiectul Le+ii
Aundamentale est-+ermane. /ceasta a fost otat! pe ( mai %&'&. Le+ea
Aundamental! instituia un stat federal reunind %> landuri fiecare cu
parlamentul şi +uernul s!u cu o lar+! autonomie în administrare şi
conducere. Puterea le+islati! era de*inut! de dou! adun!ri4 Gundestrat-ul
$alc!tuit din dele+a*i ai +uernulor landurilor) şi Gundesta+-ul7 ales pe patru
ani prin ot uniersal. Cancelarul7 şeful puterii e1ecutie era ales de
Gundesta+. Primul Gundesta+ a fost ales în au+ust %&'& care la rândul s!u a
ales primul cancelar în persoana lui Tonrad /denauer. în declara*ia f!cut! în
149
 

aceeaşi "i cancelarul federal f!+!duia ap!rarea drepturilor şi li#ert!*ilor

democratice7 le+isla*ie social!7 de"oltarea economiei etc.
 9n planul politicii e1terne +uernul nu recunoştea linia Eder-Neise ca
+rani*! cu Polonia şi nici le+alitatea constituirii R.D.ermane. Pe linia
normali"!rii situa*iei ermaniei în lume7 la & iulie %&> +uernele american7
en+le" şi france" au notificat +uernului est-+erman7 încetarea st!rii de
r!"#oi cu ermania iar la %' septem#rie acelaşi an a fost initat s! ia parte la
opera de construire a 8Comunit!*ii europene8. La ,0 mai %&, a fost semnat
la Gonn ratatul eneral prin care a fost remis! +uernului +erman
sueranitatea teritorial!. La ,3 octom#rie %&' s-au semnat la Paris tratatele
prin care ermania a aderat la Pactul de la Gru1elles $%&'() şi s-a constituit
astfel Uniunea uropei Eccidentale $UE). în acelaşi an N/E a initat
ermania s! adere la acest or+anism de ap!rare colecti!. Urmând
normali"area situa*iei pe plan interna*ional în %& ermania a sta#ilit rela*ii
diplomatice cu URSS.
 9nc! înainte de sfârşitul r!"#oiului administra*ia american! a ela#orat un
document intitulat 8Erient!ri pentru o politic! american! aplica#il! dup!
capitularea aponiei8 ela#orat în #a"a declara*iei de la Potsdam. Prin
aceasta se spera s! fie atras! popula*ia şi liderii ei politici la instituirea unui
re+im nou. Preşedintele ?. ruman a numit pe +eneralul <c /rt;ur în func*ia
de Comandant Suprem pentru puterile /liate în aponia. /cesta cu presti+iul
s!u a câşti+at foarte curând încrederea autorit!*ilor şi a popula*iei =apone"e
printr-o atitudine corect! şi decent!.
Din octom#rie %&' americanii au resta#ilit drepturile politice ale
poporului =apone". în aceste condi*ii au reap!rut pe scena politic! partidele
politice. Dintre aceştia or participa la ale+erile parlamentare din %> aprilie
%&'0 Partidul pro+resist $S;impoto)7 Partidul li#eral $into)7 Partidul socialist
$S;aBaito) şi Partidul comunist $Tosanto). Partidul li#eral7 care a câşti+at
al!turi de pro+resişti şi socialişti primele ale+eri7 a conduce7 cu mici
intermiten*e7 aponia ani în şir.
Din %&'0 <c /rt;ur a impus aponiei institu*ii noi. <ai întâi a înlocuit
Constitu*ia <ei=i cu un proiect ela#orat de sericiile sale care supus
Parlamentului a fost adoptat cu mici retuşuri în mai %&'2. Conform cu
aceasta aponia era proclamat! monar;ie constitu*ional!7 împ!ratul
r!mânând un sim#ol al statului e1presie a 8oin*ei poporului8 şi nu de esen*!
diin!. Er+anul suprem al puterii de stat era Parlamentul $Dieta)7 unicul or+an
le+islati al *!rii. Aoarte important era art.& care inter"icea r!"#oiul şi
men*inerea for*elor armate $F %&). în #a"a noii constitu*ii au fost adoptate
noile coduri4 penal7 ciil7 comercial7 etc.
 9n "iua de ( septem#rie %&% +uernul american a ini*iat Conferin*a de
Pace cu aponia la care a initat s! participe7 la San Arancisco7 3 de state
la care n-au participat URSS7 C;ina şi India. ratatul semnat în San
Arancisco a permis aponiei s!-şi cucereasc! în mod oficial independen*a sa
politic! dar nu şi pe cea militar!7 c!ci în aceeaşi "i un pact de securitate
150
 

 înc;eiat cu SU/ $confirmat în fe#ruarie %&,) +aranta men*inerea #a"elor şi

trupelor americane în ar;ipela+.
 9n aceast! perioad! aponia şi-a consolidat situa*ia sa interna*ional! ca
stat sueran7 *ara deenind mem#r! ENU la %( decem#rie %&0. De
asemenea au fost resta#ilite rela*iile cu URSS la %& oct. %&0 urmate de
normali"area rela*iilor cu Polonia şi Ce;osloacia $%&2) şi cu România şi
Un+aria $%&0>). Pe fondul manifesta*iilor pacifiste desf!şurate în semn de
protest fa*! de e1perien*ele nucleare aponia cere rei"uirea ratatului de
securitate =apono-american. La %( ianuarie a fost semnat un nou tratat de
cola#orare şi securitate reciproc!7 trupele americane r!mân7 pe înc! %> ani7
 îns! se introduce o clau"! prin care +uernul american tre#uie s!-l consulte
pe cel =apone" înainte de a folosi #a"ele militare din aponia în opera*iuni în
 /sia.
Italia iese din r!"#oi nu numai ruinat! economic dar şi "druncinat! din
punct de edere politic. <onar;ia este contestat! şi pe , iunie %&'07 'J
dintre italieni s-au pronun*at prin referendum pentru repu#lic!. /dunarea
Constituant! aleas! în aceeaşi "i confirm! audien*a celor trei mari partide ale
coali*iei antifasciste4 democra*i-creştini7 socialişti şi comunişti. E nou!
constitu*ie a pus #a"ele unui re+im parlamentar clasic cu un preşedinte al
Consiliului r!spun"!tor în fa*a parlamentului. în mai %&'2 miniştrii comunişti
şi socialişti au fost demişi din +uernul democrat-creştinului /lcide de
asperi şi *ara se alinia"! la principiile atlantismului şi la construc*ia
european!7 dou! op*iuni care or facilita renaşterea economic! şi politic! a
*!rii în deceniile urm!toare.

,.,. LU</ ECCIDN/L PZN L/ SAZRIUL RMGEIULUI RC

 /nii de ma1im! prosperitate în lumea li#er! au coincis pentru

ma=oritatea statelor cu c!ut!ri şi reorient!ri în politica intern! dar mai ales
e1tern!. Edat! cu ale+erea celui mai tân!r preşedinte din istoria sa - o;n
Ait"+erald Tenned - 8/merica reali"ea"! o sc;im#are de +enera*ie8 şi se
lansea"! în cucerirea a ceea ce se a numi 8noua frontier!87 adic! a tuturor
o#stacolelor care împiedic! SU/ s!-şi afirme superioritatea economic! şi
te;nic! şi s! fie recunoscute ca lider al lumii occidentale. Tenned7 conins
de superioritatea a#solut! a alorilor ap!rate de *ara sa7 li#ertatea şi
democra*ia a dorit s! consolide"e puterea american! atât pe plan intern cât
şi e1tern. / implicat şi mai mult SU/ în 6ietnamul de sud. /u fost destui care
au +ândit c! /merica a suferit un semieşec în politica e1tern!. Dar firul ie*ii
preşedintelui a fost curmat la ,, noiem#rie %&03 la Dallas. 6icepreşedintele
Lndon o;nson i-a urmat la Casa /l#! şi a urmat politica predecesorului
s!u. îns! r!"#oiul din 6ietnam îi dei"ea"! pe americani. ot mai mul*i
151
 

cet!*eni doresc oprirea interen*iei în 6ietnam. Studen*imea american!

 începe s! conteste aloarea lui 8/merican Oa of Life8 care este propus ca
model. Prima reolt! este la Uniersitatea din GerBel dar se e1tinde şi în alte
centre uniersitare.
 9n acest climat tensionat au loc ale+erile din %&0( câşti+ate de
repu#licanul Ni1on7 +ra*ie spri=inului dat de clasa de mi=loc. Preşedintele
Ni1on a întoarce SU/ la pra+matism #a"at pe o#iectiele clasei de mi=loc. în
aceast! optic! preşedintele a a#orda pro#lemele cele mai importante4
r!"#oiul din 6ietnam7 lupta împotria infla*iei şi cri"a dolarului. 6a înc;eia
pacea în 6ietnam $%&23) şi cu a=utorul consiliului s!u7 ?enr Tissin+er a
ela#ora 8doctrina Ni1on8 în materie de ap!rare a SU/. în acelaşi an
americanii suport! şocul primului scandal politic4 afacerea ]Oater+ate^
datorit! implic!rii /dministra*iei într-un scandal proocat de o înre+istrarea
ile+al! a conor#irilor telefonice. Preşedintele este constrâns de Senat s!-şi
dea demisia pe & au+ust %&2' şi înlocuit cu erald Aord.
 9n ale+erile din %&20 este propulsat în fruntea /dministra*iei un fost ofi*er
de marin! imm Carter care a promis re+enerarea politicii americane şi c!
a lupta pentru ap!rarea drepturilor omului şi împotria rasismului. Pe plan
e1tern SU/ suferea un recul. ste 8ora pasiit!*ii87 atât în /sia unde Bmerii
roşii iau puterea în Cam#od+ia $aprilie %&2) f!r! ca SU/ s! reac*ione"e7 cât
şi în /frica unde cri"a etiopian! şi decoloni"area /n+olei au permis o
e1tindere a influen*ei <oscoei. Dac! se compara ;arta mondial! a "onelor
de influen*! soietic! şi american! în %&> cu aceea din %&(> se poate lesne
constata reculul SU/ în fa*a ascensiunii URSS.
E cotitur! în politica american! se a înre+istra odat! cu ale+erea ca
preşedinte în noiem#rie %&(> a candidatului repu#lican Ronald Rea+an. în
plan intern el optea"! pentru o cât mai mare li#ertate în func*ionarea
mecanismelor pie*ei şi pentru aplicarea 8teoriei ofertei8 $0F2&). în plan e1tern
adopt! o politic! opus! predecesorilor s!i în raporturile cu lumea comunist!.
l denun*a URSS ca 8imperiul r!ului8 şi apro#! un plan strate+ic îndr!"ne* şi
de aner+ur! 8Ini*iatia /p!r!rii Strate+ice $S.D.I.) pentru a restaura o mar=!
de securitate fa*! de URSS8 conin c! aceasta nu i se a opune. riumf al
reales în %&('7 f!r! ca democra*ii s!-i poat! opune un adersar pe m!sura
sa7 el a înc;eia7 în noiem#rie %&((7 un al doilea mandat p!strându-şi o real!
popularitate. Infla*ia este controlat!7 şoma=ul a sc!"ut de la &7J la 7'J din
totalul popula*iei actie. La sfârşitul anilor [(> /merica 8a tr!it mai #ine decât
 îşi putea permite8 $0 (>).
Popularitatea lui Ronald Rea+an l-a propulsat în func*ia suprem! pe
ice-preşedintele din timpul mandatului s!u4 eor+e Gus;. Pe plan intern
noul preşedinte tre#uia s! 8+estione"e nota de plat!8 a c;eltuielilor pe credit
f!cute de administra*ia R.Rea+an. Pro#lem! cu atât mai dificil! de re"olat
cu cât se confrunta cu un Con+res democrat ;ot!rât s! nu-l a=ute pe
preşedinte. Pe plan e1tern cri"a URSS7 pr!#uşirea comunismului şi politica

152
 

de mare conciliere promoat! de <i;ail or#acio au f!cut din .Gus; omul

care a f!cut din SU/ sin+ura superputere mondial!.
 /stfel =ucând rolul de 8=andarm8 al lumii7 ele o#*in o condamnare din
partea ENU a a+resiunii IraBului împotria Tu@eitului în au+ust %&&> şi
preiau conducerea unei coali*ii interna*ionale care a o#li+a IraBul s!
eacue"e Tu@eitul. Popularitatea preşedintelui este la "enit. îns! dificult!*ile
economice7 - în %&&% SU/ cunosc7 dup! o lun+! perioad! de pro+res o
8creştere ne+ati!87 produc efecte sociale ne+atie. în momentul în care
 începe campania electoral! popularitatea lui .Gus; se afla la cota cea mai
de =os deşi era înin+!torul în r!"#oiul rece şi pierde campania în faoarea lui
Gill Clinton. Supranumit 8cel mai #un +uernator din Statele Unite8 Gill Clinton
a ales ca model în ac*iunea sa politic! pe o;n Tenned.
Aran*a în anii celei de-a I6-a Repu#lici s-a confruntat cu o serie de
ur+en*e în plan intern dar mai ales e1tern. Cea mai ur+ent! sarcin! pentru
+eneralul de aulle a fost s! pun! cap!t r!"#oiului din /l+eria. S!tui de
r!"#oi şi speria*i de riscurile unei loituri de stat militare cu caracter fascist
france"ii au manifestat o încredere deplin! în şeful statului. Spri=init de opinia
pu#lic! +eneralul de aulle a impus 8o interpretare8 a institu*iilor statului în
faoarea sa. l face din institu*ia pre"iden*ial! sin+ura putere real! în Stat7
+uernul este redus la rol de e1ecu*ie iar Parlamentul la acele al unei camere
de înre+istrare.
Semnarea acordurilor de la ian7 în martie %&0,7 a fost momentul în
care s-a declanşat în Aran*a lupta dintre preşedinte şi partide. /ceasta a
conduce la o +ra! cri"! care se a re"ola printr-un referendum desf!şurat
la ,( octom#rie %&0, prin care se modific! Constitu*ia pentru a se sc;im#a
procedura de ale+ere a preşedintelui. eneralul de aulle a o#*inut un
str!lucit succes în lupta cu partidele politice. Partidul +aullist a câşti+at
ale+erile din noiem#rie %&0, şi astfel de aulle a modelat institu*iile celei de-
a 6-a Repu#lici conform inten*iilor sale.
aullismul şi-a trecut la acti o remarca#il! e1pansiune economic! şi
decoloni"area /fricii ne+re. în locul fostului imperiu din /frica a ap!rut un
ansam#lu francofon african în care le+!turile economice7 te;nice7 culturale şi
militare au înlocuit ec;ile raporturi de dependen*! politic!. Preocupat de a-i
oferi Aran*ei ran+ul de mare putere de aulle a respins cu ostenta*ie
8protectoratul american8. şi-a retras for*a militar! din /lian*a Nord /tlantic! în
%&00 şi a criticat politica american! în Indoc;ina7 a contestat Sistemul
<onetar Interna*ional #a"at pe primatul dolarului. esturile Aran*ei de
independen*! la adresa SU/ n-au pus în discu*ie /lian*a /tlantic!4 în timpul
cri"ei rac;etelor din Cu#a7 Aran*a a f!cut cunoscut spri=inul s!u total într-o
eentual! confruntare cu URSS. în ceea ce prieşte uropa7 +eneralul
contrapunea ideii unei urope suprana*ionale cea a unei 8urope a patriilor8.
eneralul de aulle a f!cut fa*! cu succes cri"ei din %&0( îns! în
prim!ara anului %&0& a dorit s! impun! Aran*ei un plan de reforme care
urm!reau instituirea unui sistem corporatist sau al 8particip!rii8 care nu poate
153
 

fi confundat cu cel italian $F%'>). Respin+erea planului prin referendumul din

,2 aprilie %&0& a dus la demisia lui de aulle care a fost înlocuit cu eor+e
Pompidou. începând cu %&2'7 Aran*a a trecut printr-o cri"! economic! peste
care s-a suprapus una politic!.
 /les preşedinte al Repu#licii în %&2'7 6alVr iscard dYstain+ a fost
prins între stân+a dominat! de Partidul Socialist şi concuren*a +aulliştilor
condus! de acKues C;irac. entatia de a re"ola cri"a prin mecanisme
li#erale au condus la a+raarea şoma=ului şi prin cucerirea postului de
preşedinte de A. <itterand şi a ma=orit!*ii în Parlament de socialişti. 6enit! la
putere dup! un sfert de eac stân+a a anun*at un ast pro+ram de reforme.
Neîndeplinirea acestui pro+ram a fi sanc*ionat! prin câşti+area ale+erilor din
%&(0 de c!tre 8dreapta8 şi o#li+area lui A. <itterand de a coa#ita cu ea.
Solu*ia 8coa#it!rii8 a mai func*iona şi su# actualul preşedinte acKue C;irac
datorit! suple*ei celei de-a 6-a Repu#lici Arance"e.
 9n plin marş c!tre 8societatea a#unden*ei8 începând cu anii [>7 #ritanicii
s-au confruntat cu numeroase dificult!*i care îi or co#orî de la statutul de
8<are putere8 pe care-l mai aeau la :alta7 la ran+ul de simpl! putere
european! constrâns! s!-şi le+e soarta de cea a *!rilor Pie*ei Comune. Dup!
%3 ani de +uernare conseratoare7 la#uriştii a=un+ din nou la putere şi aeau
de îndeplinit am#i*iosul pro+ram de m!suri4 sc;im#!ri de esen*! în politica
economic! şi fiscal!7 asi+urarea unei de"olt!ri economice neântrerupte şi
a#andonarea politicii conseratoare 8Stop and o87 moderni"area industriei
etc. Incapacitatea +uernului la#urist de a-şi respecta promisiunile electorale
a dat câşti+ de cau"! conseratorilor în ale+erile din %&2>. Dac! în plan
intern noul +uern conserator a dus aceeaşi politic! oscilant! şi
contradictorie în plan e1tern o#*ine intrarea <arii Gritanii în Pia*a Comun!
dup! ce ani de-a rândul Aran*a se opusese.
Reeni*i la putere în fe#ruarie %&2' cu un aans foarte strâns de oturi
 într-un conte1t de +ra! cri"! social!7 la#uriştii au reuşit s! relanse"e
actiitatea econimic! pe =um!tate parali"at! amorsând o politic! de 8contract
social8 cu sindicatele asupra pre*urilor şi salariilor. Conseratorii ictorioşi în
ale+erile din %&2& or renun*a total la diri=ismul la#urist şi or impune în plan
intern prin şeful partidului şi prim ministru în e1erci*iu7 <ar+aret ;atc;er7 un
neoli#eralism casia#solut7 ac*iunea +uernului reducându-se doar la
controlul monedei. /ceast! sc;im#are de orientare a politicii economice s-a
manifestat mai ales printr-o tentati! de restructurare industrial! $ priati"!ri7
 înc;iderea de întreprinderi nerenta#ile şi mine...) şi printr-o atitudine ferm!
fa*! de sindicate $Union rade). Neoli#eralismul t;atc;erist a repre"entat
câtea succese4 sc!derea infla*iei7 a şoma=ului7 îns! per ansam#lu aceast!
8reolu*ie conseratoare8 a sporit disparit!*ile sociale şi re+ionale. <arilor
profitori ai restructur!rilor din Cit li s-au opus de"aanta=a*ii7 ictime ale
m!surilor care au afectat drepturile do#ândite pe timpul +uern!rilor
la#uriste.

154
 

Pe plan e1tern 8Doamna de fier8 a o#*inut câtea incontesta#ile succese.

Prin ea <area Gritanie a =ucat un rol important în re+lementarea pro#lemei
rodesiene care a duce la întemeierea unui nou stat independent7 în aprilie
%&(>7 Mim#a#@e. Nu a e"itat s! r!spund! prin for*! ocup!rii insulelor <aline
$AolBland) de c!tre armata ar+entinian! pe , aprilie %&(,. 6ictoria militar! a
Re+atului Unit7 dup! dou! luni şi =um!tate de r!"#oi ultramodern şi anacronic
totodat! a sporit popularitatea premierului <. ;atc;er şi succesul în
ale+erile din %&(3.
 9n iunie %&(& cu oca"ia ale+erilor pentru Parlamentul european
conseratorii şi d-na ;atc;er au suferit un eşec care au antrenat dispute în
sânul partidului de +uern!mânt. /ceste dispute or culmina cu demisia
doamnei <.;atc;er şi formarea unui nou ca#inet condus de o;n <a=or.
 /cesta a continuat în linii mari politica +uernului ;atc;er în plan economic
$continuarea priati"!rilor) şi e1tern $alinierea la politica SU/ în r!"#oiul din
olf). în ciuda u"urii puterii conseratoare o;n <a=or a câşti+at şi ale+erile
din aprilie %&&,.
 9n contrast cu eolu*iile contradictorii ale economiei <arii Gritanii7
ermania Aederal! ap!rea la începutul anilor [2> în plin aânt. <iracolul
economic +erman a fost7 f!r! îndoial! le+at de o politic! intern! realist! şi
ec;ili#rat!. Din %&0, pân! în %&00 Partidul Creştin Democrat a cunoscut o
perioad! de mari fr!mânt!ri care a culminat cu plecarea de la putere a lui T.
 /denauer în %&03 şi apoi a succesorului s!u L.r;ard în %&00.
Pentru a ieşi din cri"! creştin democra*ii au format atunci un ca#inet de o
mare coali*ie cu socialiştii pân! în %&0&. La ale+erile din %&0&7 creştin-
democra*ii au r!mas partidul cel mai puternic în Gundesta+ dar socialiştii au
format +uernul cu li#eralii care acced pentru pentru prima dat! la putere.
Noul cancelar Oill Grandlt7 fostul primar socialist al Gerlinului7 s-a remarcat
mai ales în plan e1tern prin ini*iatie cura=oase. / recunoscut linia Eder-
Neisse ca +rani*! cu Polonia $%&2>) şi a lansat o politic! de desc;idere spre
est $EstpolitiB)4 sta#ilirea de rela*ii diplomatice cu Polonia şi mai ales
normali"area rela*iilor cu RD $%&2,) care a desc;ide 8poarta8 intr!rii RA
 în ENU. $%&23)
Primul şoc petrolier afectea"! într-o oarecare m!sur! ermania îns!
+uernul social-democrat al lui ?elmut Sc;imdt7 care i-a succedat lui
L.Grandt în mai %&2'7 a reuşit s! dep!şeasc! fa"a critic! a cri"ei înc! din
%&20 printr-o politic! #u+etar! faora#il! relans!rii inesti*iilor şi consumului.
Dier+en*ele dintre socialişti şi li#erali i-au determinat pe ultimii s! fac! o
coali*ie cu creştin democra*ii. Liderul noii coali*ii7 creştin-democratul ?elmut
To;l a inau+ura etapa unei foarte lun+i perioade de +uernare a *!rii în care
ermania se a impune prin dinamism economic - moneda +erman! a fi
cea de-a doua moned! de re"er! a lumii - şi printr-un rol foarte acti în
dinamica rela*iilor st-6est şi cri"a din uropa de Sud-st în %&(&-%&&>.
C!derea "idului Gerlinului şi pr!#uşirea Repu#licii Democrate ermane
or permite cancelarului ?. To;l s! pun! în aplicare cu apro#area celor '
155
 

mari puteri ictorioase în cel de-al doilea r!"#oi mondial un plan de unificare
a ermaniei în %> puncte7 începând cu fe#ruarie %&&>. De la % iulie a intrat în
i+oare uniunea economic! şi monetar! a celor dou! ermanii7 în fapt o
erita#il! în+;i*ire a RD de c!tre RA care a pl!tit costul unific!rii.
Unificarea a intrat oficial în i+oare în 3 octom#rie %&&>. în decem#rie %&&>
primele ale+eri le+islatie ale ermaniei reunificate au fost un ade!rat triumf
pentru Coali*ia lui ?elmut To;l. îns!7 dup! climatul euforic din prima perioad!
a reunific!rii au ap!rut şi unele dificult!*i re"ultate din restructurarea şi
priati"area economiei est-+ermane. /cestea au fost relati repede dep!şite7
ermania unificat! deenind astfel7 un lider necontestat al Uniunii uropene.
Printr-o politic! constant! de creştere economic! aponia s-a ridicat din
%&0( la ran+ul de cea de-a treia mare putere.$%F32) 6ia*a politic! =apone"!
a r!mas dominat! de un curent conserator aflat în mod constant la putere în
perioada post#elic! cu mici intermiten*e. a s-a caracteri"at prin a#sen*a
pasiunilor ideolo+ice7 ma=oritatea popula*iei fiind mai interesat! de
de"oltarea economic! a *!rii decât de de"#ateri ideolo+ice. a nu este
animat! decât de pro#leme le+ate de ap!rarea şi mai ales de pre"en*a
american! în ar;ipela+. Dup! anii [0> diploma*ia nipon! a fost din ce în ce
mai condi*ionat! de pro#lemele economice fie c! a fost or#a de raporturile
cu SU/ fie c! aea pro#lemele din 8Sfera8 /sia- Pacific care este într-o
anumit! m!sur! replica pacifist! şi economic! a 8sferei de coprosperitate
asiatic!8 pe care oiau s! o construiasc! prin for*a armelor militarii =apone"i.
Aa*! de C;ina7 aponia a utili"at din ce în ce mai mult formula 8separ!rii
politicului de economic8. înc! din %&&0 ea a deenit principalul partener
comercial al C;inei comuniste7 iar în %&2, s-au resta#ilit oficial rela*iile
diplomatice între oBio şi PeBin.
Restructurarea economiei =apone"e în anii [2> a antrenat anumite
sc;im#uri în societatea nipon! îns! ia*a politic! 8pare a r!mâne imua#il! şi
prea pu*in moral!4 scandaluri financiare7 malersa*iuni7 corup*ie ritmea"! o
ia*! parlamentar! destul de ferm! din moment ce partidul li#eral este la
putere din %&'(8 $0F,>>). Dii"at! în forma*iuni anta+oniste $partidul socialist7
Bomeito7 partidul comunist)7 opo"i*ia nu a fost capa#il! s! ofere o alternati!
credi#il! societ!*ii pentru a aea acces la +uernare.
 9n planul politicii e1terne7 aponia a r!mas mult! reme condi*ionat! de
sl!#iciunea poten*ialului s!u militar. în anii [2>7 în inima unei "one în care se
 întâlneau interesele a trei mari puteri - URSS7 SU/ şi C;ina - aponia a
 încercat s! r!mân! în rela*ii #une cu to*i centrii de putere. în au+ust %&2(
aponia a semnat un tratat de pace şi prietenie cu C;ina punând cap!t st!rii
de r!"#oi dintre cele dou! *!ri. De"an+a=area pro+resi! a SU/ în sud-estul
asiatic i-a permis aponiei s! =oace un rol mai important în aceast! parte a
lumii. /#sen*a de la marile deci"ii diplomatice $nu este mem#r! a Consiliului
de Securitate ENU) a fost constrâns! s!-i urme"e pe occidentali în deci"iile
acestora4 astfel în ciuda a#sen*ei an+a=amentului militar7 ea şi-a adus o
puternic! contri#u*ie financiar! la r!"#oiul din olf din %&&%.
156
 

GIGLIER/AI
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein. Istoria secolului ../ umea 6ntre ră(oi şi pace/
194=-19#37 ol. II7 Gucureşti7 %&&(.
 /ndrV Aontaine7 Istoria ră(oiului rece, )ol II 7 Gucureşti7 %&&,.
Ramond Cartier7 Histoire mondiale de l:$pres 2uerre, 194=-19=3, Paris7 f.a.
Prof. uni. dr. Marin Mamfir7 Istoria uni)ersală contemporană, ol.II7 Gucureşti7
%&&&.
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein7 op/cit/7ol.III7 Gucureşti7 %&&(.
o;n Padros7 5ă(oaiele secrete ale preşedinilor,  traducere unona
uturea7 Gucureşti7 %&&&.

157
 

PRGUIR/ CE<UNIS<ULUI I SAZRIUL RMGEIULUI RC

Pr!#uşirea ca şi naşterea comunismului ca form! de or+ani"are politic!

a unei societ!*i au fost în opinia politolo+ilor7 istoricilor dar şi a opiniei pu#lice
eenimentele care au marcat în mod deose#it istoria secolului al XX-lea.
 /rti"anul uneia dintre cele mai semnificatie reolu*ii ale timpului s!u a fost
<i;ail S.or#acio. l a distrus Partidul Comunist7 care fusese or+ani"at cu
scopul precis de a acapara puterea şi de a o men*ine şi care controlase de
fapt fiecare aspect al ie*ii soietice. în urma acestuia7 or#acio a l!sat
sf!râm!turile unui imperiu care fusese asam#lat cu mare efort7 de-a lun+ul a
secole între+i. $2F2%%).
Cau"ele pr!#uşirii comunismului nu pot fi reduse la un factor unic. Pentru c!
un astfel de proces de dimensiuni istorice s! se produc!7 a tre#uit ca o
mul*ime de cau"e s! interac*ione"e şi s! cree"e un set de circumstan*e ce-
au f!cut sc;im#area s! fie ur+ent! şi de neeitat.
I. CRIM/ CE<UNIS<ULUI 9N URSS.
Cri"a economic! ce-a cuprins URSS ca şi ma=oritatea statelor socialiste
 în anii [2> s-a perpetuat şi în deceniul urm!tor. Suro+atele de reform!
introduse succesi de liderii comunişti n-au aut nici un efect asupra
eficienti"!rii economiei şi a detension!rii rela*iilor sociale. Cau"a principal! a
nereuşitei a constat în sistemul economic socialist falimentelor şi în lipsa de
democra*ie politic! a modelului socialismului autoritar-#irocratic.
<odelul socialismului de tip soietic s-a doedit complet inadecat în
condi*iile în care lumea intra în a treia reolu*ie industrial!. Dar la fel de
important a fost şi rolul Eccidentului în 8aner+ura şi repe"iciunea
sc;im#!rilor din uropa de R!s!rit8 $,F%03) şi din Uniunea Soietic!.
Eccidentul a încura=at apari*ia for*elor pluraliste democratice7 interesate într-o
sc;im#are sistemic! iar Tremlinul şi-a pus speran*ele în reformiştii care
aeau în pro+ram nu distru+erea şi ra*ionali"area mecanismelor economice
şi politice e1istente.
<i;ail or#acio a enit la putere7 în mai %&(7 dup! ce timp de câ*ia
ani $%&(,-%&() succesorii lui L.Gre=ne n-au reuşit s! modifice structurile de
conducere şi or+ani"are a economiei deşi cri"a era eident!. Iuri /ndropo
$%&(,-%&(') p!rea a oi s! pun! în practic! o politic! de reforme7 îns! s-a
confruntat cu imo#ilismul structurilor şi re"isten*a sistemului #irocratic
instaurat de L.Gre=ne. Noul secretar +eneral <.or#acio s-a ar!tat la
 început de o mare pruden*! plasându-se într-o aparent! po"i*ie
continuatoare a predecesorilor s!i. Aoarte curând îns! a procedat cu mare
rapiditate la consolidarea puterii sale7 sc;im#ând în câtea s!pt!mâni ec;ipa
conduc!toare şi îndep!rtându-i pe principalii s!i riali. Din acest moment7
or#acio a rupt imo#ilismul eri=at în principii de +uernare.
158
 

<.or#acio a fi1at ac*iunii sale o du#l! direc*ie pe care a definit-o prin

dou! concepte4 lasnosti şi PerestroiBa. lasnosti-ul aea drept scop s!
tre"easc! societatea soietic! din letar+ie printr-un lim#a= şi metode ale
ade!rului. Prin perestroiBa tre#uia încura=at! pentru un ansam#lu de
reforme prin care se urm!rea reconcilierea socialismului cu democra*ia. l a
 încercat s! sale"e sistemul comunist printr-un proces lent de li#erali"are
care s! duc! la eliminarea tr!s!turilor sale cele mai odioase îns! f!r! a a#oli
fundamentele sale ideolo+ice.
Ini*iind aceast! campanie <.or#acio a e1primat interesele politice ale
#irocra*iei soietice între dou! ârste şi ale unui anumit +rup de intelectuali
din prea=ma partidului7 care a=unseser! s! se împotrieasc! corup*iei şi
incompeten*ei din remea lui Gre=ne. l a militat pentru alorile unei
+enera*ii care îşi asumase ideile celui de-al XX-lea Con+res al PCUS7
inclusi cele priind reformele politice şi economice7 coe1isten*a paşnic! cu
Eccidentul şi rei"uirea +eneral! a modelului utopic comunist în sensul
umani"!rii lui.
Punerea în aplicare a conceptului de perestroiBa a depins total de
spri=inul societ!*ii fa*! de care nu se putea spera c! economia soietic! ar
putea face pro+rese. îns! conştient de o#stacolele ce i se ridicau7 or#acio
a luat o serie de m!suri pentru a împiedica nomenBlatura care ar fi dorit s!
stope"e procesul reformelor. /stfel el şi adep*ii reformelor se or decide
pentru modificarea institu*iilor. în prim!ara anului %&(& a fost ales7 la cap!tul
unei campanii electorale animate7 un Con+res al deputa*ilor poporului7 dintre
care o parte a mem#rilor a fost desemnat! pe #a"a canditaturilor multiple şi
câteodat! c;iar împotria candida*ilor oficiali ai partidului.
 /cest or+anism a desemnat Parlamentul $Soietul Suprem) care tre#uia
s!-şi desf!şoare actiitatea în interalul dintre sesiunile Con+resului. în
fruntea Soietului Suprem a fost ales <i;ail or#acio pe ,( mai %&(&. /stfel
el s-a pus la ad!postul unei tentatie de a fi înl!turat din func*ia de secretar
+eneral al partidului. în fruntea armatei7 a TG-ului şi la ministerul de e1terne
au fost numi*i fideli ai procesului de perestroiBa7 concomitent cu modificarea
structurilor unor or+ane de administrare şi conducere începând cu Consiliul
de <iniştrii $+uernul) pân! la conducerea unit!*ilor social-economice.
 9n ara anului %&(2 a fost ela#orat! o ;ot!râre prin care s-a trecut la
autonomia financiar!. Letar+iei Gre=neiste i-a succedat sc;im#area .
Li#erali"area intelectual! a permis mi=loacelor de informare în mas! s! se
e1prime7 iar soieticii au descoperit pro+resi 8pa+inile al#e8 ale istoriei lor.
Destalini"area7 pornit! odinioar! de ?ruscio a fost reluat! şi dus! pân! la
consecin*ele sale lo+ice7 rea#ilitarea ictimelor lui Stalin. /u fost rea#ilita*i
Gu;arin7 Minoie7 Tamene7 PiataBo şi RadoB. ro*Bi a ieşit din uitare şi a
fost l!udat pentru c! i s-a opus lui Stalin7 etc.
Consecin*e importante a aut perestroiBa şi în domeniul politicii e1terne
a URSS. în aceast! priin*! <.or#acio era conins c! pro+ramul perestricii
nu a putea fi reali"at dac! rela*iile e1terne ale *!rii nu se or sc;im#a în mod
159
 

radical. Pentru aceasta 8tre#uie s! ne sc;im#!m po"i*ia şi s! propunem lumii

o nou! politic! interna*ional!8 $3F,'2-,'(). într-ade!r URSS-ul şi-a sc;im#at
liniile esen*iale ale politicii e1terne. în octom#rie %&&( a interenit un acord
 între C;ina şi URSS asupra traseului frontierei orientale. Propunerile de
limitare a armamentelor nucleare şi conen*ionale aansate de or#acio7
retra+erea în %&(& a trupelor soietice din /f+anistan au f!cut din acesta un
om care ofer! +aran*ii de pace.
 9n ara anului %&(&7 or#acio s-a adresat plenului parlamentar al
Consiliului uropean de la Stras#our+. Cu acea oca"ie el a mers mai departe
 în repudierea doctrinei Gre=ne priind sueranitatea limitat!. / admis c! nu
e1ista un sistem social imua#il şi a su+erat c! astfel de transform!ri ar putea
aea loc şi în uropa de R!s!rit. Declara*ia lui or#acio de la Stras#our+ a
fost lar+ interpretat! ca o lumin! erde dat! reformatorilor din uropa de
R!s!rit în eforturile lor de a a=un+e la un sistem multipartrinic şi la o
economie de pia*!7 dar mai ales a înl!turat teama de interen*ie a 8fratelui
mai mare8 pentru a pune cap!t reformelor.
Contradic*iile şi limitele perestroicii au f!cut ca sistemul politic s! nu
poat! fi reformat. /stfel c! între ceea ce şi-a dorit ini*iatorul reformelor în
URSS şi ceea ce a re"ultat în final a fost o mare diferen*!. 6oin*a de a
permite o real! li#ertate de e1primare în mass-media a antrenat nu numai o
sporire a aspira*iilor pentru li#ertate şi democra*ie7 ci şi formularea de critici
care n-au i"at numai #irocra*ia ci şi sistemul comunist însuşi7 e1primând
preferin*a unui p!r*i a societ!*ii soietice pentru o democrati"are de tip
occidental. Eri <.or#acio n-a aut în edere modelul occidental7 atunci
când a lansat conceptele de 8lasnost8 şi 8PerestroiBa8. Pentru el acestea
i"au o perfec*ionare a mecanismului social-economic comunist7 şi nicidecum
r!sturnarea re+imului politic. Pân! în anul %&&>7 atât demersurile cât şi
ac*iunile politice ale lui or#acio7 pendulau între ;ot!rârea pentru reforme
radicale şi teama c! astfel de reforme or pr!#uşi sistemul comunist.
Pe m!sur! ce lupta politic! între reformatori şi nomenclaturişti s-a
intensificat or#acio a în*eles c! tre#uie s! mear+! mai departe. La , iulie
%&&> el afirma c! 8îns!şi lo+ica perestroicii7 dificult!*ile din domeniul
economic şi social ne o#li+! s! sc;im#!m în mod fundamental sistemul
economic. ste or#a de ela#orarea unui nou model economic diersificat7
cu forme diferite de +estiune şi proprietate7 dotat cu o infrastructur!
modern!8 $3F,'3).
 9ntrea+a filo"ofie a comunismului7 aşa cum e1istase ea de şapte decenii
a suferit un declin rapid7 ca re"ultat al recunoaşterii oficiale a eşecului istoric
al sistemului e1istent. riumful filo"ofiei rei"ioniste a declanşat un proces de
eli#erare a na*ionalismului şi a confrunt!rilor interetnice. / spul#erat mitul
poporului soietic. Discursul optimist consacrat poporului soietic7
interna*ionalismului şi pro+reselor lui7 s-a frânt7 în %&(07 su# lo"inca4
Ta"a;stanul pentru Ta"a;i8 $'F).

160
 

 /nul %&&> a fost anul în care creşterea fr!mânt!rilor p!reau s! duc! la

punerea în discu*ie a Perestroicii ca urmare a resur+en*ei sentimentelor
na*ionale fapt pe care <. or#acio nu l-a pre!"ut în planul s!u de
redresare a URSS. Confrunt!ri interetnice au i"#ucnit în /"er#ad=an7
Na+orno-Tara#aB;7 Tir+;i"ia7 <oldoa7 iar conflictele na*ionale amenin*au
coe"iunea URSS. Lituania s-a declarat independent! în martie %&&>. I-au
urmat imediat stonia7 Letonia7 eor+ia şi /rmenia. /lte repu#lici s-au
proclamat suerane4 Aedera*ia Rus!7 /"er#ad=an7 U"#eBistan7 urBmenia7
ad=iBistan7 <oldoa7 Gielorusia7 Ucraina. Le+ile URSS nu mai erau
respectate7 conduc!torii repu#licilor cereau ca recru*ii s! nu mai fie
 încorpora*i în armata URSS.
Conştient de pericol <i;ail or#acio a propus în fe#ruarie %&&> un nou
tratat sta#ilind o confedera*ie pentru a eita secesiunile. Con+resul
dele+a*ilor poporului accept! proiectul unui referendum cu priire la
apartenen*a la Uniune7 care ar fi tre#iut s! ai#! loc în prim!ara lui %&&%.
Instaurarea unei puteri pre"iden*iale a cânt!rit foarte mult în eolu*ia rapid! a
pro#lemei na*ionale. Preşedintele Uniunii Soietice concentra toate puterile
Soietului Suprem şi ale preşedintelui s!u şi acest lucru a însemnat
deposedarea repu#licilor de autoritatea lor în faoarea puterii centrale şi a
duce la o şi mai mare contradic*ie între puterea central! şi repu#lici.
conomia Soietic! a continuat s!-şi înr!ut!*easc! starea. oate
reformele preconi"ate pân! atunci de or#acio nu au reuşit decât s!
sporeasc! lipsurile de"or+ani"ând an+rena=ele tradi*ionale f!r! a fi înlocuite
cu noi circuite. /ceast! situa*ie a +enerat fr!mânt!ri sociale şi +ree. /cest
lucru îl a determina pe or#acio s! treac! la m!suri radicale care anun*au
moartea sistemului economic socialist. Plenara din fe#ruarie %&&> a apro#at
a#andonarea rolului conduc!tor al partidului introducând astfel
multipartidismul şi trecerea la un re+im pre"iden*ial democratic. în momentul
 în care <.or#acio şi-a sporit prero+atiele o parte din radicalii reformişti se
or distan*a şi apoi îl or p!r!si.
 9n decem#rie %&&> .şearnad"e şi-a dat demisia din func*ia de ministru
de e1terne pentru a protesta împotria aans!rii c!tre dictatur! în URSS. $F
%0(). La rândul lui G.l*în a criticat în Parlament sporirea prero+atielor
preşedintelui URSS. Imperiul soietic a=unsese la o r!scruce. Noul proiect de
Uniune era menit s! eite de"inte+rarea URSS îns! imperiul era în
descompunere. Puciul conserator $%(-,% au+ust %&&%) nu a putea sc;im#a
destinul istoric al ultimului imperiu de tip clasic din lume.
 /nun*area trecerii la economia de pia*! şi a#andonarea principiului luptei
de clas! au precipitat lucrurile. NomenBlatura n-a mai suportat s! ad!
atin+erile aduse principiilor fundamentale ale mar1ismului. îl consider! pe
<.or#acio personal responsa#il de pr!#uşirea re+imului şi destr!marea
statului soietic. Considerând c! acesta nu mai este demn de a fi şeful
statului soietic ea consider! c! tre#uie înl!turat. /dep*ii men*inerii re+imului

161
 

comunist şi a imperiului soietic au început prin a-l i"ola pe <.or#acio de

principalii s!i spri=initori în reformarea sistemului.
Loitura de stat se pre+!teşte aproape pe fa*!. /ceasta are loc efecti
pe %& au+ust %&&% cu o "i înainte de "iua în care tre#uia semnat noul tratat
asupra Uniunii. /utorii loiturii de Stat l-au re*inut pe or#acio în reşedin*a
sa de acan*! de la Aoros $Crimeea) şi 8l-au declarat incapa#il s!-şi asume
func*iunile din motie de s!n!tate8 $F %0). /u numit în fruntea statului pe
icepreşedintele URSS ;enadi Ianae şi au or+ani"at un 8Comitet de stat
pentru starea de ur+en*!8 format din miniştri conseratori $ap!rare7 interne7
economie7 etc) şi şeful TG. Puciştii sperau ca popula*ia s!-i urmea"e şi au
mi"at pe fra+ilitatea ataşamentului acestuia fa*! de democra*ie. Eri7 imediat
dup! anun*area pu#lic! a puciului preşedintele Aedera*iei Ruse7 Goris l*în7 a
f!cut apel la re"isten*! şi a cerut armetei s! se alie"e cu popula*ia pentru a
face s! eşue"e 8loitura de stat reac*ionar!8.
Re"isten*a condus! de G.l*în a descump!nit pe pucişti care au fost
incapa#ili s! controle"e situa*ia. Ciocnirile dintre for*ele de ordine şi popula*ia
ieşit! în strad! pentru a lupta contra restaura*iei domina*iei re+imului totalitar
au condus la descompunerea puterii puciştilor care or fi aresta*i iar
or#acio în noaptea de ,, au+ust %&&% a reenit la <oscoa şi şi-a reluat
func*iile. NomenBlatura care a sperat c! prin aceast! ac*iune pot s! redea
partidului comunist po"i*ia sa predominant! în societate7 a a=uns la alte
re"ultate4 Puciul a dat ultima loitur! re+imului comunist şi a împins statul
soietic spre implo"ie.
Ca un +est sim#olic al ictoriei for*elor reformatoare pe ,3 au+ust
mul*imea a d!râmat statuia lui D"er=insBi7 fondatorul poli*iei politice secrete7
$str!moaşa TG-ului) şi a cerut retra+erea portretului lui Lenin din edificiile
pu#lice. Discreditarea partidului comunist7 inoat de a fi încercat a da
loitura de for*! împotria for*elor reformatoare a fost total!. Câtea "ile mai
târ"iu <.or#acio şi-a dat demisia din func*ia de secretar +eneral al
P.C.U.S. dup! care a initat C.C s! se autodi"ole. Partidul comunist a fost
inter"is în armat! şi în or+anismele statului. Pe ,( au+ust %&&% Soietul
Suprem a suspendat actiit!*ile partidului comunist în întrea+a Uniune
Soietic! şi a decis s! se autodi"ole.
S-a a=uns la un id institu*ional dup! dispari*ia partidului comunist care
de*inea efecti puterea. Pentru a-l umple a fost necesar! ela#orarea unei noi
Constitu*ii. Pân! la apari*ia acesteia trei noi institu*ii au condus URSS-ul. Un
Consiliu de Stat format din conduc!torii repu#licilor - coordona politica
e1tern! şi pro#lemele interne comuneF un Comitet interrepu#lican compus
din repre"entan*i ai tuturor repu#licilor cu scopul de a coordona +estiunea şi
reforma economiei şi un Consiliu al repre"entan*ilor poporului îns!rcinat cu
ela#orarea noii Constitu*ii a Uniunii. TG-ul a fost reformat în octom#rie %&&%
când a fost di"olat7 îns! practic a fost transformat pe trei sericii în iitor
autonome4 Sericiul Central independent de sericii7 Sericiul interrepu#lican
de contraspiona= şi un Comitet de stat7 pentru ap!rarea frontierelor. Sfârşitul
162
 

comunismului în istoria Rusiei a fost marcat de di"olarea7 în noiem#rie

%&&%7 a partidului comunist al Aedera*iei Ruse. în toamna anului %&&% n-au
mai e1istat partide comuniste în URSS.
Sfârşitul URSS a surenit nu mult timp dup! de"inte+rarea partidului
comunist. Puciul ca şi în ca"ul re+imului comunist a aut pentru Uniune
aceleaşi efecte di"olante. în s!pt!mânile care i-au urmat7 toate repu#licile7
şi-au afirmat dorin*a desfacerii le+!turilor care le uneau cu puterea federal!.
Pe %2 septem#rie %&&% cele trei repu#lici #altice au fost admise la ENU.
 9n conte1tul afirm!rii tot mai accentuate a autorit!*ii repu#licilor a fost
ela#orat acordul care a dat naştere unei Comunit!*i economice. /cordul s-a
semnat la %( octom#rie %&&% de opt repu#lici7 mai pu*in *!rile #altice7
Ucraina7 <oldoa7 eor+ia şi /"er#ad=an. în acest timp Consiliul de Stat a
pre+!tit un proiect de tratat pentru o Uniune politic! pe #a"e federale.
Puterea central! în acest proiect nu mai e1ercita decât func*iile dele+ate de
Statele mem#re7 iar aceste func*ii s-ar reduce la diploma*ie şi ap!rare.
Cel care a dat loitura de +ra*ie URSS-ului definitiând pr!#uşirea ei a
fost preşedintele Aedera*iei Ruse7 Goris l*în care la ( decem#rie %&&%
 împreun! cu preşedintele Ucrainei şi a Gelarusului7 a decis s! cree"e o
8Comunitate a Statelor Independente $CSI) la care or putea adera şi alte
repu#lici şi în cadrul c!ruia ele îşi coordonau politica monetar! şi economic!.
Pe %' decem#rie alte cinci repu#lici din /sia Central! s-au raliat la CSI
curând imitate de <oldoa şi /rmenia. Pe %2 decem#rie %&&% Goris l*în şi
<i;ail or#acio au anun*at di"olarea oficial! a URSS7 începând cu 3%
decem#rie %&&%. URSS-ul a fost înlocuit de CSI dominat! de Rusia. Luând
act de pierderea puterii sale <i;ail or#acio şi-a anun*at demisia la
telei"iune pe , decem#rie %&&%. l recunoştea oficial moartea URSS. în
fapt atât comunismul cât şi imperiul nu mai e1istau de câtea luni7 iar ultimele
sale esti+ii erau pe cale de dispari*ie.
II. SAZRIUL CE<UNIS<ULUI 9N UREP/ D S
riumful filo"ofiei rei"ioniste la Tremlin a afectat nu numai imperiul ci şi
 întrea+a comunitate a 8na*iunilor socialiste8care alc!tuiau #locul soietic.
Noua po"i*ie soietic! a aut un impact uriaş în uropa r!s!ritean! prin
sl!#irea for*elor conseratoare în conducerile unor *!ri ai c!ror lideri
respin+eau pân! şi ideea de reform!. Când or#acio a lansat conceptele
de perestroiBa şi +lasnosti *!rile din #locul r!s!ritean n-au reac*ionat în
aceeaşi manier!. usta ?usaB în Ce;osloacia7 Nicolae Ceauşescu în
România7 ric; ?oneBer în R.D.erman! au fost ostili oric!rei sc;im#!ri. în
Gul+aria7 udor iBo a acceptat o parte din reformele din domeniul
economic îns! le-a considerat foarte periculoase pe cele din domeniul
politicii. în Un+aria şi Polonia7 perestroiBa a fost dep!şit! constant prin
interpretare şi manier! de ac*iune.

163
 

Polonia a fost prima *ar! din uropa de r!s!rit unde perestroiBa şi

+lasnosti-ul +or#acioist s-a transformat într-o reolu*ie anticomunist!.
Ieşirea noniolent! a Poloniei dintr-un re+im totalitar #a"at pe dictatura
ideolo+ic! a partidului comunist a fost posi#il! datorit! e1isten*ei unor +rup!ri
atât pentru elitele de la putere cât şi din opo"i*ie7 care au în*eles necesitatea
compromisului. /dep*ii reformelor din cadrul partidului comunist polone" au
reuşit la plenara din decem#rie %&(( - ianuarie %&(& s! sc;im#e cursul politic
al partidului de +uern!mânt.
 / fost luat! ;ot!rârea de a introduce pluralismul politic7 de a ini*ia un
dialo+ cu toate for*ele din societate pentru a dep!şi cri"a. în fe#ruarie %&(&
liderul comunist O.aru"elsBi a ini*iat un dialo+ cu liderul mişc!rii
Solidaritatea şi au conenit s! se or+ani"e"e ale+eri parlamentare în care
opo"i*ia putea dispune de 3J din locurile în Diet! iar în Senat ale+erile or
fi li#ere. Se mei preedea ale+erea unui preşedinte al Repu#licii de c!tre cele
dou! camere ale Parlamentului.
Dup! o campanie electoral! pasionant! dominat! de candida*ii
Solidarit!*ii ale+erile de la ' şi %( iunie %&(& se or înc;eia cu o striitoare
ictorie a opo"i*iei. Comuniştii au câşti+at doar un sin+ur fotoliu în Senat şi
numai unul dintre cele 3J din locurile Senatului. / fost neoie de a=utorul
Solidarit!*ii în al doilea tur de scrutin pentru a se eita o cri"! ma=or!. Cele
dou! camere îl ale+ $cu o ma=oritate de un sin+ur ot) pe +eneralul
O.aru"elsBi preşedinte al Repu#licii şi acesta este o#li+at s! încredin*e"e
conducerea +uernului unui mem#ru al Solidarit!*ii7 adeus" <a"o@iecBi. S-
a format astfel primul +uern necomunist al *!rii dup! cel de-al doilea r!"#oi
mondial.
La urm!torul $şi ultimul) s!u Con+res7 în ianuarie %&&>7 partidul comunist
din Polonia s-a scindat7 am#ele forma*iuni nou ap!rute s-au #ote"at cu
apelatie de 8Social-Democrat8$0F33>). îns! acestea la un loc nu mai aeau
decât 02.>>> de mem#ri în raport cu cele mai mult de dou! milioane de
mem#rii cât num!ra partidul comunist. Se poate spune din aceast!
perspecti! c! în Polonia7 comunismul a luat sfârşit printr-o discreditare
total! moral! şi politic!.
 9ntr-o succesiune destul de rapid!7 ini*ierea reolu*iei radicale7 paşnice7
politice şi le+ale spre democra*ie şi drepturile omului a fost urmat! şi apoi
 înso*it! de o remarca#il! conalescen*! a economiei polone"e. în ara anului
%&&> +uernul polone" a trecut la aplicarea 8terapiei de şoc8 o trecere #rusc!
de la planificarea socialist! la desc;iderea pie*elor7 impus! de ministrul de
finan*e L.Gelcero@ic". Costul imediat al 8terapiei de şoc8 a fost suportat de
popula*ie care a fost silit! s! se adapte"e la o am#ian*! cu 8pre*uri din
Lumea întâi şi salarii din Lumea a reia8. $0F33,)
 9n decem#rie %&&> +eneralul aru"elsBi a demisionat. /le+erile
pre"iden*iale i-au dat câşti+ de cau"! lui Lec; Oalesa7 dup! un al doilea tur
de scrutin. /ceste ale+eri şi de"nod!mântul lor au înc;is definiti era
comunist! din istoria Poloniei post#elice. Desc;iderea polone"! din anii
164
 

%&((-%&(& a aut un impact su#stan*ial în întrea+a re+iune. Speran*ele au

ren!scut în Un+aria şi Ce;osloacia.
 /#andonul comunismului în Un+aria s-a f!cut su# presiunea a o parte
din tinerii comunişti ma+;iari. în mai %&(( a fost înlocuit .Tadar din fruntea
partidului comunist cu o conducere colecti! în frunte cu Res"o Ners.
Secretar +eneral al partidului a fost numit T. ros" o personalitate ştears!
curând contestat! şi pus! în plan secund de aripa reformatoare în frunte cu
Imre Po"s+a. Ca şi or#acio7 Po"s+a şi-a men*inut conin+erile
comuniste îns! a tras o linie de demarca*ie clar! între socialismul 8uman8 şi
totalitarismul stalinist. Ners7 specialist în pro#lemele economice a pre+!tit
un ansam#lu de m!suri care s! duc! la economia de pia*! în Un+aria. în
octom#rie %&(& partidul comunist a ;ot!rât s!-şi sc;im#e denumirea în
Partidul Socialist <a+;iar7 renun*ând la ideolo+ia lui #olşeic!.
 9n anii %&((-%&(&7 în Un+aria au ap!rut câtea partide politice
importante4 Aedera*ia inerilor Democra*i $AIDSM)F Aorumul DemocraticF
 /lian*a Democra*ilor Li#eriF Partidul Social-Democrat7 Partidul Popular
Creştin Democrat etc. /cestea au or+ani"at7 în ara anului %&(& discu*ii cu
+uernul şi s-a a=uns la în*ele+erea cu priire la or+ani"area de ale+eri în
%&&>. în prim!ara anului %&&> au loc ale+erile în Un+aria câşti+ate de
Aorumul Democratic şi astfel comuniştii au fost r!sturna*i de la putere prin
oin*a societ!*ii. /cesta s-a pronun*at pentru construirea unui stat de drept7
autoconducere democratic!7 priati"area întreprinderilor falimentare şi pentru
trecerea mai rapid! la economia de pia*!. Liderul Aorumului Democratic7
./ntall a deenit prim-ministru şi a format un +uern de coali*ie în care au
mai intrat Partidul Independent al <icilor Proprietari. în au+ust a fost ales
preşedinte al Repu#licii Un+aria /rpad onc"7 lider al /lian*ei Democra*ilor
Li#eri. /stfel în Un+aria s-a pus cap!t dictaturii comuniste. Reformele
economice promoate în anii [2>-Y(> au pre+!tit7 în mare m!sur! trecerea
accelerat! la economia de pia*!. Din primele luni ale anului %&>> statul a
sistat inesti*iile în a+ricultur!. întreprinderile industriale au trecut la un rapid
proces de priati"are.
 9n Ce;osloacia pr!#uşirea re+imului comunist s-a f!cut prin ceea ce
istoricii şi opinia pu#lic! au denumit 8reolu*ia de catifea8. Radicali"area
opo"i*iei fa*! de re+imul comunist a deenit i"i#il! înc! din ianuarie %&(&
când au fost or+ani"ate demonstra*ii pentru comemorarea liderului
studen*esc an Palac;7 care îşi d!duse foc7 în semn de protest7 cu dou!"eci
de ani în urm!. în iunie un +rup de intelectuali7 în frunte cu 6.?ael7 au
redactat un memoriu intitulat - Doar câtea propo"i*ii - prin care cereau
democrati"area imediat! a *!rii.
 9n tot timpul erii anului %&(& demonstra*iile din pie*ele şi de pe str!"ile
oraşelor din Ce;o-Sloacia au continuat. Scânteia care a aprins #utoiul cu
pul#ere a constituit interen*ia în for*! a poli*iei la %2 noiem#rie %&(&7 pentru
a înl!tura o manifesta*ie a studen*easc! neiolent!. reele şi mitin+urile s-
au +enerali"at în Ce;osloacia. La , noiem#rie %&(& conducerea comunist!
165
 

a demisionat în #loc îns! sc;im#!rile cosmetice n-au conins pe nimeni.

Sute de mii de oameni s-au adunat iar în Pia*a Oencesla$...) ca s!-i asculte
pe 6aBla ?ael şi /le1andru Du#ceB denun*ând încerc!rile neostaliniştilor
de a r!mâne la putere. $,F%&,) în "ilele urm!toare opo"i*ia s-a cristali"at în
dou! alian*e4 Aorumul Ciic la Pra+a şi Pu#licul Sloac împotria 6iolen*ei la
Gratislaa. într-un document ela#orat de Aorumul Ciic se insista pe
separarea puterilor în stat7 de"oltarea unei economii de pia*! f!r! interen*ie
#irocratic!.
rea +eneral! din ,2 noiem#rie %&(& a parali"at conducerea politic! şi
a o#li+at +uernul s! accepte cererile opo"i*iei. La ,& noiem#rie /dunarea
Aederal! a a#olit preederea constitu*ional! ce asi+ura partidului comunist
rolul conduc!tor în societate. Dup! dou! remanieri su# presiunea str!"ii s-a
format7 la %> decem#rie %&(&7 o coali*ie +uernamental! cu o ma=oritate
necomunist!. La ,& decem#rie fondatorul Aorumului Ciic a fost ales
preşedinte al Ce;osloaciei.
La ' decem#rie %&(& la <oscoa a aut loc o întâlnire a Pactului de la
6arşoia. Tremlinul a recunoscut oficial c! inadarea Ce;osloaciei în
au+ust %&0(7 a fost ile+al! şi a repudiat doctrina Gre=ne. S-a dat lumin!
erde for*elor reolu*ionare pentru a înlocui comunismul nu numai în
Ce;osloacia ci şi în celelalte *!ri satelit.
Pr!#uşirea comunismului în ermania de st a enit ca o consecin*!
lo+ic! a eenimentelor care se succedau cu repe"iciune în #locul soietic dar
mai ales ca urmare a ;ot!rârii <oscoei de a nu mai a=uta re+imurile
comuniste neostaliniste aflate în profund! cri"! de sistem. în ciuda marşurilor
şi mitin+urilor cu +ri=! orc;estrate de liderii comunişti est-+ermani în frunte cu
ric; ?onecBer nemul*umirea fa*! de re+im creştea7 începând cu ara anului
%&(&7 pe "i ce trecea. în Gerlinul de st7 Dresda7 Leip"i+ protestatarii s-au
 înc!ierat cu for*ele de ordine.
Liderul comuniştilor est-+ermani a respins mişcarea de reform! ini*iat!
de <.or#acio su#liniind pe de o parte diferen*ele de situa*ie dintre URSS şi
RD iar pe de alta imposi#ila corela*ie dintre li#erali"area sistemului şi
reuşita economic!. Pentru a sc!pa de presiunea lui <.or#acio7 ?onecBer
a adoptat tactica 8paşilor m!run*i8. /ceasta nu mai era adecat! în
 împre=ur!rile desc!tuş!rii ener+iilor unor societ!*i *inute7 decenii în şir7 su#
presiuni şi teroare. Ca şi Ce;osloacia7 liderii est-+ermani şi-au dat seama c!
de reme ce soieticii nu numai c! nu mai a+reau folosirea iolen*ei pentru
 înn!#uşirea nemul*umirilor ci c;iar o descura=au7 ei or tre#ui s! sacrifice pe
duri şi s! promit! lansarea imediat! a unor reforme +enerale.
La %( octom#rie %&(&7 la doar câtea "ile dup! 8s!r#!torirea celei de-a
'>-a aniers!ri a cre!rii R.D.8 CC al P.S.Unit erman l-a eli#erat din func*ie
pe ric; ?onecBer şi l-a ales pe +or Tren". Noul secretar +eneral s-a
an+a=at la o serie de reforme. îns! pentru el7 ca pentru întrea+a conducere a
PSU7 era clar c! mer+erea cu reformele pân! la or+ani"area de ale+eri
li#ere şi la reformarea sistemului politic7 acestea ar fi dus imediat la dispari*ia
166
 

re+imului comunist şi la RD ca stat. în aceast! priin*! un =urnalist est-

+erman scria4 8Doar socialismul prusac spri=in! preten*ia Gerlinului de st la
un stat separat. Renun*ând la aceasta7 nu mai e1ista nici o ra*iune de a fi a
ermaniei R!s!ritene. S! permitem ast!"i ale+eri li#ere şi mâine om putea
la fel de #ine s! s!r#!torim ansa;luss-ul  cu ermania de 6est.$,F%(()
∗

La sfârşitul lunii octom#rie şi începutul lunii noiem#rie sute de mii de

protestatari cereau7 în principalele oraşe est-+ermane7 le+ali"area mişc!rilor
de opo"i*ie7 separarea puterilor între stat şi partidul comunist7 li#ertatea
cuântului7 ale+eri li#ere şi desfin*area S/SI   . La 2 noiem#rie %&(& între+ul
∗

Girou Politic al PSU a demisionat7 iar la & noiem#rie 8Midul Gerlinului8 -

e1presia material! a r!"#oiului rece 7 a fost d!râmat. în fa*a unei
impresionante mul*imi de est şi est-#erline"i7 adunate la prim!ria Gerlinului
de 6est7 cancelarul ?.To;l a afirmat4 86reau s! le spun tuturor celor din
Repu#lica Democrat! erman!4 suntem cu oi7 suntem şi r!mânem o
sin+ur! na*iune. Suntem un sin+ur popor8.$,F%(&)
La =um!tatea lunii noiem#rie %&(& un Con+res e1traordinar al PSU a
recunoscut falimentul partidului. în încercarea de a se sala7 aripa reformist!
a sc;im#at denumirea partidului în Partidul Socialismului Democratic şi l-a
ales în fruntea sa pe aocatul re+or se. /cesta considera c! partidul
tre#uia s! rup! cu moştenirea stalinist! şi s! se an+a=e"e spre alorile
pluralismului şi a democra*iei. Nemul*umirea popula*iei era atât de mare
 încât7 în decurs de câtea luni7 c;emarea la unificarea +erman! a c!p!tat o
dimensiune na*ional!7 partidele de opo"i*ie fiind de acord cu accelerarea
acestui proces. 9n lipsa spri=inului e1tern în ermania de st 8comunismul s-a
pr!#uşit =alnic şi neplâns de nimeni8.$,F%&%)
 9n Gul+aria7 pentru început7 liderul comunist odor iBo a reuşit7 prin
manere a#ile s! lase impresia c! a imita politica de reforme ini*iat! de
<i;ail or#acio. în ara anului %&(2 a declarat c! atotputernicia unui sin+ur
partid a lua sfârşit şi c! este neoie de 8un model nou al socialismului8 de
reforme economice şi administrati-teritoriale. Printr-o re"olu*ie a Giroului
Politic a partidului comunist au fost îndep!rtate portretele lui .iBo din
locurile pu#lice.
 9n %&(( s-a lansat un +rup neoficial pentru drepturile omului. Deşi liderii
acestuia au fost aresta*i sau e1ila*i în prim!ara anului %&(& +rupul a c!p!tat
o audien*! mai mare7 din el desprin"ându-se un sindicat independent şi alte
nou! or+ani"a*ii di"idente. în ara anului %&(& situa*ia din Gul+aria s-a
 înr!ut!*it şi po"i*ia liderului comunist #ul+ar este în pericol su# presiunea
popula*iei nemul*umite. Pe %> noiem#rie %&(& udor iBo a fost înlocuit cu
un +rup de 8aparatnici8 în frunte cu Petar <ladeno. Noul lider7 a+reat de
<oscoa7 a anun*at începerea de reforme pentru ca Gul+aria s! dein!7 în
scurt timp7 8o *ar! modern!7 democrat! şi de drept8 $,F%&0).

  
 Unire în lim#a +erman!.
  ∗
 Securitatea est-+erman!7 una din cele mai nepopulare poli*ii politice secrete.
167
 

Dup! c!derea lui .iBo la Sofia şi alte oraşe au aut loc mari
demonstra*ii de strad!7 în care se cerea înl!turarea dictaturii şi trecerea la un
sistem multipartidic. La %3 decem#rie %&(& C.C al partidului comunist a
;ot!rât s!-l elimine din rândurile sale pe .iBo iar în ianuarie %&&> acesta
a fost pus su# arest la domiciliu. Ulterior partidul comunist din Gul+aria şi-a
sc;im#at numele în Partidul Socialist Gul+ar7 ca o desp!r*ire sim#olic! de
do+mele leniniste.
La începutul anilor [&> /l#ania r!m!sese sin+ura 8pepinier!8 a
stalinismului în uropa. Deşi Rami" /lia i-a succedat în fruntea statului şi a
partidului comunist lui .?od=a în acelaşi an în care <.or#acio enea la
putere la <oscoa7 acesta a respins ideea de reform! a re+imului7
considerând-o nereleant! pentru /l#ania. Aor*at! de împre=ur!ri7
conducerea comunist! a procedat la o serie de desc;ideri. în ianuarie %&&>
s-a ;ot!rât o rela1are în domeniul conducerii economice7 mai ales în
a+ricultur!7 şi în ceea ce prieşte drepturile omului. / permis cet!*enilor s!
c!l!toreasc! în afar! şi s-a a#ro+at inter"icerea reli+iei. /l#ania a resta#ilit
rela*iile diplomatice cu <oscoa7 Gonn-ul şi capitalele est-europene7 ieşind7
astfel7 din autoi"olare.
Conducerea al#ane"! a renun*at la stalinism7 îns! nu şi la mar1ism-
leninism şi a acceptat sistemul multipartidic. Partidele politice şi "iarele de
opo"i*ie7 s-au impus în societate rapid. Lider al opo"i*iei a deenit Sali
Geris;a. Primele ale+eri li#ere se desf!şoar! în prim!ara anului %&&%7 iar în
iunie s-a constituit primul +uern de coali*ie care-i cuprindea şi pe comuniştii
#ote"a*i acum socialişti.$,F%&0)
 în România7 spre deose#ire de alte *!ri ale #locului soietic comunismul a
fost înl!turat printr-o lupt! desc;is!7 iolent!. Lipsa unei opo"i*ii reale în
interiorul partidului comunist a f!cut ca în România s! nu poat! aea loc o
tran"i*ie paşnic! de la comunism la democra*ie.
Dup! enirea lui or#acio la putere în URSS7 Nicolae Ceauşescu a
 început s! fie tot mai i"olat în plan e1tern. Dup! sc;im#!rile de politic!
e1tern! de la <oscoa şi adoptarea unui alt comportament al Tremlinului fa*!
de *!rile din #locul r!s!ritean7 politica de autonomie şi po"i*ia de re#el pe
care statul român o aea fa*! de URSS n-au mai impresionat Eccidentul şi
acest lucru a început s! se simt!. în %&(( clau"a na*iunii celei mai faori"ate
care se acorda de SU/ României în #a"a /mendamentului acBson-6anicB
n-a mai operat datorit! politicii re+imului de în+r!dire a emi+r!rilor şi a
 înc!lc!rii tot mai mult a drepturilor omului. Liderul comunist român7 cu
anitatea-i cunoscut! a denun*at clau"a7 înainte de pu#licarea oficial! a
;ot!rârii SU/ şi f!r! s! informe"e conducerea partidului sau pe primul
ministru.
r!itor pentru irealismul cu care Nicolae Ceauşescu ac*iona în sistemul
rela*iilor interna*ionale la sfârşitul deceniului nou! a fost şi po"i*ia sa în cadrul
*!rilor socialiste. La =um!tatea anului %&(&7 în consf!tuirea statelor
participante la tratatul de la 6arşoia7 liderul comunist de la Gucureşti a
168
 

condamnat 8rapida alunecare a socialismului din toate *!rile europene7 pe

panta pr!#uşirii şi a cerut m!suri ur+ente pentru salarea lui în Polonia8.
$2F,&,)
Pe plan intern7 cu cât situa*ia popula*iei se înr!ut!*ea cu atât mai mult
creştea po"i*ia ferm! de sin+ur ap!r!tor al socialismului pe care o afişa
Partidul Comunist din România. oat! toamna anului %&(& s-au desf!şurat
şedin*e la niel central 8cu factorii de r!spundere8 din ministere7 mari
 întreprinderi7 de la sindicate7 pentru strân+erea rândurilor. Scrisoarea
adresat!7 la începutul lui martie %&(&7 de şase foste cadre de ârf ale
Partidului Comunist din România lui Nicolae Ceauşescu n-a aut nici un
ecou. Nici c;iar la cel de-al XI6-lea Con+res al partidului7 în ultimul ceas7 n-a
fost sc;i*at! reo idee de reform!7 o ameliorare în priin*a li#ert!*ilor
cet!*eneşti7 a nielului de trai. Conducerea partidului a insistat pe ideea de
austeritate7 pe construirea de noi şi mari o#iectie industriale7 etc.
Pe durata Con+resului partidului7 i"olarea României Socialiste a fost
scoas! în eiden*! de a#sen*a dele+a*iilor partidelor 8fr!*eşti8 din Un+aria7
Italia şi spre surprinderea comuniştilor de la Gucureşti7 din RD. 8Cu mai
pu*in de dou! luni în urm!7 ermania R!s!ritean! fusese sus*in!torul cel mai
apropiat a lui Ceauşescu în refu"ul lui ;ot!rât de a accepta reforme. între
timp ec;ipa .?onecBer fusese de#arcat! şi ermania de st luase drumul
reformelor.
Reolu*ia român! a i"#ucnit la imişoara7 Scânteia a fost aprins! de
pastorul reformat al Gisericii caliniste L.oBes şi o parte din ma=oritatea
etnic! ma+;iar!. /ctul de nesupunere ciic! al pastorului reformat a +enerat
o reolt! a nemul*umi*ilor din imişoara care a fost reprimat!7 la %2
decem#rie %&(&7 de c!tre for*ele de securitate. Nicolae Ceauşescu n-a fost
dispus s! urme"e modelul est-+erman de a se a#*ine de la utili"area for*ei şi
a folosi orice mi=loc pentru a r!mâne la putere.
La %( decem#rie7 "eci de mii de muncitori timişoreni au or+ani"at
proteste paşnice în cur*ile fa#ricilor7 iar la ,> decem#rie7 s-au re!rsat pe
str!"i şi au pus efecti cap!t st!pânirii re+imului comunist în oraş. <ul*imea a
proclamat imişoara oraş li#er7 iar aceasta s-a întâmplat cu dou! "ile ca
Nicolae Ceauşescu s! fu+! din Gucureşti. $(F%&()
Sfidând +raitatea situa*iei7 Ceauşescu a f!cut o scurt! i"it! în Iran. La
 întoarcere a f!cut o cascad! de +reşeli care au +r!#it sfârşitul re+imului
comunist. Necunoscând starea de spirit din *ar! şi cre"ând c! se #ucur! de
asentimentul popula*iei7 a condamnat pe manifestan*ii timişoreni7 calificând
demonstra*iile drept8fasciste87 iar pe participan*ii la aceasta drept
8;uli+ani8inspira*i de iredentismul ma+;iar. reşelile au culminat cu
or+ani"area unui mitin+ de spri=in în diminea*a "ilei de ,% decem#rie. / fost
momentul în care mul*imea a rupt 8#ariera psi;olo+ic!8 şi a condamnat
politica re+imului comunist. Ceauşescu a fost ;uiduit. Dup! spar+erea
mitin+ului7 +rupuri masie de manifestan*i au r!mas în Pia*a Uniersit!*ii
ridicând o #aricad!. Aor*ele de securitate şi mili*ie7 spri=inite de unit!*i ale
169
 

armatei au încercat s! spar+! #aricada şi s! împr!ştie pe demonstran*i.

 /cest lucru a fost reuşit dup! mie"ul nop*ii dup! ce în rândul manifestan*ilor
au c!"ut mor*i şi r!ni*i.
 / doua "i7 mul*imea s-a adunat din nou în Pia*a Uniersit!*ii. Su#
presiunea mul*imii Nicolae Ceauşescu şi cu o parte din apropia*ii s!i au
p!r!sit sediul C.C al P.C din România la #ordul unui elicopter. în cele din
urm! cuplul dictatorial a fost capturat şi *inut într-o unitate militar! din
âr+oişte. Un tri#unal improi"at a acu"at pe so*ii Ceauşescu de +enocid şi
su#minarea economiei na*ionale7 şi e1ecuta*i 8în "iua de Cr!ciun a anului
%&(&8. $(F,>>)
 9n aceeaşi "i s-a format Arontul Sal!rii Na*ionale care a ales în fruntea
sa7 ca preşedinte7 pe Ion Iliescu7 un opo"ant al lui Ceauşescu7 iar pe un tân!r
profesor de la Polite;nic!7 Petre Roman7 ca prim ministru. România a încetat
s! mai fie o democra*ie popular! dup! dispari*ia partidului comunist iar
partidele istorice au fost reânfin*ate. / început drumul de tran"i*ie spre o
societate democratic!.
GIGLIER/AI
?enr Tissin+er7 iplomaia,  raducere din l#. en+le"!4 <ircea ştefancu7
Radu Parasc;iescu7 Gucureşti7 %&&(.
6ladimir ism!neanu7 5ein)entarea politicului/ Europa 5ăsăriteană de la
*talin la Ha)el, Polirom7 Iaşi7 %&&2.
<i;ail or#acio7 ?emorii 7 Nemira7 Gucureşti7 %&&'.
?Vlene Carrere dYncausse7 Trium0ul naiunilor sau s0rşitul imperiului
so)ietic, în româneşte de Sofia L.Eprescu7 Gucureşti7 %&&3.
Pierre <il"a7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului XX. în c!utarea unei noi lumi.
$%&23 pân! în "ilele noastre). ol. 37 Gucureşti7 %&&(.
osep; Rot;sc;ild7 Istoria politic! a uropei Centrale şi de st dup! al Doilea
R!"#oi <ondial7 Gucureşti7 edi*ia a-II-a7 %&&2.
Dennis Deletant7 5omnia su( re2imul comunist, Aunda*ia /cademia Ciic!7
%&&.

6ELUII CULUR/L 9N SCELUL XX

<uta*iile produse în de"oltarea material! şi ştiin*ific! a omenirii

8şocurile8 pe care le-a cunoscut lumea în perioada de sfârşit a secolului al
XIX-lea şi =um!tatea celui urm!tor - prima confla+ra*ie mondial!7 reolu*ia
#olşeic!7 fascismul şi na"ismul7 cri"a economic! din %&,&-%&33 - au afectat
puternic eolu*ia culturii7 artelor şi a reli+iei.
Cri"a +enerat! de aceste muta*ii a afectat7 în special7 mediile
intelectuale şi mai pu*in masele care îşi a#andonea"! pu*in câte pu*in
170
 

moştenirea cultural! de ori+ine rural! pentru o cultur! a consumului şi

diertismentului r!spândit! prin noile te;nici de comunicare.
 9n acelaşi timp conduc!torii ie*ii reli+ioase e"itau între o atitudine
conseratoare7 spri=init! pe tradi*ie şi o tratati! de adaptare la lumea
modern!.
I. CRIM/ CULURII CL/SIC ECCIDN/L.
R!"#oiul a marcat profund 8+enera*ia focului8. Aoarte repede intelectualii
au deenit conştien*i c! a ap!rut o ade!rat! cri"! a alorilor. Paul 6alVr7 de
e1emplu7 a e1primat aceast! percep*ie într-o formulare care a deenit7 apoi7
cele#r!4 8Cât despre noi7 ciili"a*iile7 acum7 ştim c! suntem
muritoare...8$%F%%,)
Sentimentul cri"ei ciili"a*iei d! un elan sporit unui curent intelectual
n!scut înainte de r!"#oi4 mişcarea Dada. /cesta a ap!rut ca un protest timid
şi ironic ni;ilist împotria unei lumi conseratoare şi a societ!*ii care i-a dat
naştere7 inclusi împotria artei sale. Dadaismul respin+ea orice fel de art!7
nu a aut nici un fel de caracteristici #ine definite 7 deşi a împrumutat câtea
trucuri de la aan+ardele cu#iste şi futuriste de dinainte de %&%'. în esen*!7
tot ceea ce putea prooca apople1ia iu#itorilor #ur+;e"i de art!
conen*ional! era accepta#il pentru dadaişti. Scandalul era principiul lui de
coe"iune. /stfel7 e1punerea de c!tre <arcel Duc;amps a unui pişoar la
e1po"i*ia din %&%2 de la Ne@ :orB a fost întrutotul în spiritul dadaismului.
 /cest curent de reolt! intens! se a cumin*i curând7 dând naştere
suprarealismului7 la fel de preocupat s! respin+! arta aşa cum fusese
cunoscut! pân! atunci. /cesta s-a n!scut ca ceea ce s-a numit 8o pledoarie
pentru reânierea ima+ina*iei7 #a"at! pe su#conştient aşa cum a fost el
de"!luit de psi;anali"!7 precum şi un nou accent pus pe ma+ie7 accidental7
ira*ionalitate7 sim#oluri şi ise. $,F,%)
Respin+ând orice control al ra*iunii asupra +ândirii7 orice preocupare
estetic! sau moral!7 suprarealiştii în*ele+ s! e1pun! fie er#al7 fie scris7 fie în
orice alt! form!7 func*ionarea real! a +ândirii7 ceea ce ei denumeau
8automatismul psi;ic pur8$%F %%'). Suprarealismul a fost o ad!u+ire ori+inal!
la repertoriul artelor de aan+ard! şi a influen*at poe*ii şi scriitorii de prim!
m!rime din Aran*a $P. luard7 L. /ra+on) Spania $arcia Lorca) în uropa
r!s!ritean! şi /merica Latin! $Cesar 6alle=o şi Pa#lo Neruda). Spre
deose#ire de alte aan+arde Suprarealismul a 8fertili"at8 principala art! a
secolului XX- cinemato+rafia. Nu este deloc întâmpl!tor c! cinemato+raful îi
este îndatorat suprarealismului7 nu numai prin Luis Gunuel $%&>>-%&(3) dar şi
prin cel mai important scenarist france" al perioadei7 acKue PrVert $%&>>-
%&22)7 în timp ce foto=urnalismul îi este îndatorat prin ?enri-Cartier-Gresson.
$n.%&>().
 9n ermania7 imediat dup! înc;eierea r!"#oiului Oalter ropius a fondat
curentul Gau;aus care preconi"a o estetic! func*ional!7 suprimând orice
171
 

distinc*ie între art! şi arti"anat7 încura=ând artiştii s! se adapte"e neoilor

societ!*ii industriale prin sta+ii în întreprinderi şi eli#erarea de prototipuri şi
#reete comerciale. Criticat! de conseratorii de la Oeimar pentru ideile sale
8socialiste8 şcoala Gau;aus a fost considerat! de na"işti drept anti+erman! şi
 înc;is! în %&33.
ot în ermania7 dup! prima confla+ra*ie mondial!7 se afirm! plenar
e1presionismul. Respin+ând ca şi futurismul italian conformismul 8mic-
#ur+;e"8 al perioadei 8Gelle poKue87 e1pansionismul s-a al!turat 8tradi*iei
+ermanice8 $rune@ald) influen*ând atât cinemato+rafia cât şi teatrul. îns!
marea noutate a epocii a fost crearea teatrului politic de oca*ie popular!
c!ruia re+i"orul r@in Piscator i-a fost atât teoretician cât şi promotor.
Dramatur+i şi militan*i7 rnest oller şi Gertolt Grec;t or multiplica inoa*iile
atât prin ale+erea su#iectelor7 prin te;nic! cât şi prin spiritul unei repre"enta*ii
care asocia"! pu#licul ac*iunii.
 /ceste curente au ap!rut ca o reac*ie la cri"a alorilor morale pe care o
percepeau oamenii de art! şi litera*ii. înainte s! piar! în materialitatea ei7
lumea a fost ani;ilat! prin for*a ima+ina*iei. Cu a=utorul intui*iei şi al
sensi#ilit!*ii7 artiştii au fost primii care au pus în practic!7 în domeniul lor7
distru+erea ec;ii lumi. De atâtea ori anun*at! la începutul secolului7
 /pocalipsa în cultur! şi ciili"a*ie s-a materiali"at odat! cu declanşarea
r!"#oiului. Nimic n-a mai fost7 dup! %&%(7 ca înainte4 acea Gelle poKue cu
fa*ada ei #ur+;e"! aparent sta#il!7 era definiti înc;eiat!.$3F%,)
Conştiin*e care au marcat începutul secolului XX au ela#orat su#
 înrâurirea lui Niet"sc;e lucr!ri şi studii în care erau e1plicate liniile de eolu*ie
ale ciili"a*iei occidentale. Es@ald Spen+ler7 pu#lic! la sfârşitul primului
r!"#oi mondial 8Declinul Eccidentului8 în care pune un dia+nostic seer
asupra ciili"a*iei occidentale4 condamnare la dispari*ie. Ciili"a*ia ca şi fiin*a
uman! în accep*iunea lui Spen+ler7 este supus! eolu*iei ciclice. Unei fiin*e
omeneşti a=uns! la ârsta de o sut! de ani nu-i mai r!mâne nici o speran*!
de ia*!. Nici o speran*! nu mai r!mâne unei ciili"a*ii $sau culturi7 pentru a
folosi termenul lui Splen+ler) care a atins ârsta de o sut! de ani. /ceasta
era în accep*iunea sa limita #iolo+ic! a ciili"a*iilor.
Influen*at de Niet"sc;e şi Spen+ler7 istoricul şi filo"oful Elaf Stapledon a
ela#orat lucrarea 8Ultimii şi primii oameni8 în care a încercat s! creione"e
eolu*ia omenirii pe parcursul a dou! miliarde de ani în care se succed
ciclurile istorice7 #iolo+ice întrerupte uneori de cri"e7 de"astre naturale sau
proocate de om. De fiecare dat!7 pro+resul triumf! asupra 8sfârşitului lumii8.
Dar acesta a aea totuşi ultimul cuânt la terminarea celor dou! miliarde de
ani.
ra+edia artiştilor moderni7 de stân+a sau de dreapta7 a fost an+a=area
politic! mult mai eficient! a propriilor mişc!ri de mas!7 dar respin+erea
curentelor lor de c!tre politicieni. Cu e1cep*ia par*ial! a fascismului italian de
influen*! futurist!7 noile re+imuri autoritare7 atât de stân+a7 cât şi de dreapta7
au preferat ec;ile cl!diri +i+antice monumentale în ar;itectur!7 ec;ile stiluri
172
 

 în pictur! şi sculptur!7 spectacole clasice pe scen!7 accecta#ilitatea

ideolo+ic! în literatur!. /rta aan+ardei europene din prima =um!tate a
secolului XX nu insufla decât rareori un sentiment de speran*!. /şadar7 a fost
o art! creat! cum spunea în!*atul şi poetul clasic /..?ousman 8în "ilele în
care lumea se pr!#uşea7 la ora la care temeliile p!mântului se scufundau8 $'F
%3().
Pro+resul ştiin*ific7 dar şi r!"#oaiele care au #ulersat liniile tradi*ionale
ale societ!*ii au repus în discu*ie ec;iul sistem de alori. /re loc o eli#erare
tot mai puternic! de ta#-uri7 de constrân+eri morale sau sociale7 o desc;idere
spre inconştient7 sunt e1altate instinctul7 for*a7 etc. /par aşa dup! cum am
ar!tat7 o serie de curente de aan+ard!. /l!turi de aceste curente7 puternice
indiidualit!*i şi-au confirmat în operele lor detaşarea7 scepticismul sau
 îndoiala fa*! de alorile tradi*ionale4 +ermanul Spen+ler7 france"ul ide7
italianul Pirandello7 austriacul TafBa. Reac*ia împotria ra*ionalismului7 care
triumf! în filo"ofie cu Ger+son şi ?eide++er7 poate +enera o reînoire a
sentimentului reli+ios $<iKuel de Unamuno7 <auriac7 Gernanos). Refu"ul
lumii pre"ente poate de asemenea conduce spre c!utarea ea"iunii în
anali"a su#iecti! $<arcel Proust7 ames oce)7 în c!ut!rile estetice $Paul
6alVr) sau într-un oarecare clasicism $ean iraudeu1).
 9n opo"i*ie cu acest refu" al lumii actuale7 numeroşi intelectuali nu au
e"itat s! se an+a=e"e în operele lor în fa*a marilor pro#leme ale remii. în
Italia7 mişcarea futurist! a fost una din componentele fascismului în fa"a sa
incipient!7 în timp ce în Aran*a mişcarea suprarealist! aea le+!turi politice
foarte strânse cu partidul comunist între %&, şi %&3'. în Uniunea Soietic!7
scriitori $orBi7 şo;olo)7 artişti cineaşti $isenstein) se pun în sericiul
Reolu*iei. în ermania7 sosirea na"iştilor la putere constrân+e la e1il pe
ar;itec*ii mişc!rii Gau;aus7 ca şi numeroşi scriitori $Grec;t)7 mu"icieni7
cineaşti. La sfârşitul anilor [3>7 de la Stein#ecB7 ?emin+@a7 /ra+on sau
?a#rause la Celine7 Drieu La Roc;elle sau Grasil#ac;7 scriitorii au încercat
s! +!seasc! în an+a=area politic! un r!spuns la pro#lemele lor.
 9n pictur!7 dup! reolu*ia impresionist! de la sfârşitul secolului XIX7 6an
o+;7 au+uin şi Ce"anne desc;id calea unor reolu*ii picturale ce or da
naştere picturii contemporane. Prima este cea a e1alt!rii sen"a*iei şi culorii -
şcoala #ote"at! 8faues8 $<atisse7 Duf7 Derain). / doua a fost cu#ismul
$Picasso7 GraKue...). Influen*a acestor dou! şcoli o re+!sim în e1presionismul
+erman7 care caut! într-o culoare e1u#erant! mi=locul de e1presie al
fr!mânt!rilor interioare $<olde7 <undi) şi în pictura a#stract!. Influen*ele
cu#ismului7 futurismului7 e1presionismului se manifest!7 atât în sculprtur!7 cât
şi în ar;itectur!.
 în mu"ic!7 îndr!"nelile unor StrainsBi7 Sc;gn#er+7 <il;ani sau ?one++er
marc;ea"! ruptura cu tradi*ia7 o reac*ie împotria moştenirii lui Oa+ner sau
De#uss. <area reolu*ie mu"ical! din prima =um!tate a secolului XX este
f!r! îndoial! apari*ia şi de"oltarea =a""-ului7 ori+inar din /merica. $%F30&)

173
 

Cultura de aan+ard! era7 la =um!tatea secolului XX7 un concept limitat

 în uropa. Priirile se îndreptau cu nostal+ie spre Paris şi Londra. înc! nu se
priea spre Ne@ :orB. Pentru cea mai mare parte a talentelor creatoare din
lumea neeuropean! - care nu erau limitate la tradi*iile lor7 nici nu imitau pur şi
simplu Eccidentul7 sarcina principal! p!rea s! fie descoperirea realit!*ii
contemporane a propriilor popoare. /şa s-a n!scut o mişcare care a fost
realismul.
Din a doua =um!tate a secolului XX7 lucrul cel mai eident7 în le+!tur! cu
de"oltarea culturii7 a fost mutarea centrelor tradi*ionale de manifestare ale
acesteia din uropa în /merica. Ne@ :orB-ul se mândrea c! înlocuise
Parisul ca centru al artelor i"uale7 prin care în*ele+ea pia*a operelor de art!
sau locul în care artiştii în ia*! deeneau m!rfuri apreciate la cele mai înalte
pre*uri. <ai mult c;iar7 =uriul premiului No#el pentru literatur! a început s! ia
 în serios literatura neeuropean! începând cu anii [0>7 dup! ce mai înainte o
ne+li=ase complet. $,F2')
E dat! cu începutul deceniului şapte7 epicentrul mişc!rii literare
inoatoare se mut! din nou în uropa7 în special în Aran*a unde influen*a
alului e1isten*ialist a afectat tineri litera*i al c!ror succes proine din practica
de a e1prima noile alori eli#erate de constrân+erile morale şi formale
impuse de tradi*ie şi mai ales de şcoala 8noului roman8. /utorii care apar*in
acestui curent7 /lain Ra##e-rillet7 <ic;el Gutor7 ean Ricardon7 Claude
Simon7 P;illipe Sollers7 <arKuerite Duras7 pun accentul asupra formelor7
fi+urilor7 lim#a=ului în crea*ia româneasc!7 în defaoarea poestirii lineare şi a
psi;olo+iei persona=elor. /ceast! mişcare cu caracter de reolu*ie în
literatur! s-a desf!şurat împotria realismului şi mar1ismului7 care
priile+iaser! ac*iunea şi an+a=area scriitorului. 8Noul roman8 şi 8teatrul
a#surdului8 care triumf! în aceeaşi epoc! $Samuel Gec;ett7 u+en Ionescu7
ean enet) ce de"olt! pe un fundal al contest!rii +enerale a alorilor
colectie şi al ruperii le+!turilor între opera de cultur! şi ideolo+ie7
caracteristice unei perioade de rela1are a tensiunilor sociale şi interna*ionale.
Reflu1ul alului 8noul roman8 nu a fost urmat de apari*ia unor noi şcoli.
<arile nume sunt cele ce caracteri"ea"! perioada7 începând cu anii [(>4
france"a <ar+uerite :ourcenar7 ele*ianul /l#ert Co;en7 italienii lsa
<orante7 /l#erto <oraia7 Italo alino7 spaniolul osV Ger+amin7 soieticul
<i;ai şolo;o7 colum#ianul arcia <arKue"7 ar+entinianul or+e Luis Gor+es7
cu#ane"ul /le=o Carpenter7 e+ipteanul <a+ui# <afou"7 al+erianul a;ar
Ge=elloun7 =apone"ul :uBio-<is;ima7 etc. C;iar dac! în ultimii ,> de ani ai
secolului e1isten*a unor şcoli de art! a fost mai pu*in contestat!7 curentul rus
 în care s-au manifestat indiidualit!*ile culturale a fost numit
8postmodernism8. $,F(()
 9n anii [&> e1istau artişti7 filo"ofi7 sociolo+i7 antropolo+i istorici
postmodernişti. oate 8postmodernismele8 aeau în comun un scepticism
esen*ial asupra unei e1isten*e a realit!*ii o#iectielor şisau posi#ilitatea de a
a=un+e la o în*ele+ere a acesteia prin mi=loace ra*ionale. ra o tendin*! de
174
 

relatiism radical. Postmodernismul contest! esen*a unei lumi care se

 întemeia"! pe presupuneri contrare4 pe lumea transformat! de ştiin*! şi de
te;nolo+ia #a"at! pe ea şi ideolo+ia pro+resului care o reflect!. $,F&>)
E priire retrospecti! asupra culturii din a doua =um!tate a secolului XX
ne duce la conclu"ia c;iar a unui declin7 cel pu*in re+ional7 al unor +enuri
culturale7 artistice7 care înfloriser! în prima =um!tate a secolul al XX-lea şi au
supraie*uit pân! la =um!tatea lui . în sculptur!7 de e1emplu7 e1presia
principal! a acestei arte7 monumentul pu#lic7 s-a stins7 practic7 dup! primul
r!"#oi mondial. Pictura nu mai era ceea ce fusese în perioada dintre
r!"#oaie. în orice ca"7 ar fi +reu s! se fac! o list! a pictorilor dintre anii %&>-
%&&> care s! fie accepta*i drept personalit!*i de importan*! ma=or! $adic! s!
fie considera*i demni de a fi incluşi în mu"eele din alt! parte decât din *ara
autorului)7 compara#il! cu una din perioada inter#elic! $Picasso7 <atisse7
C;a+all7 Ronault7 Tlee7 etc). în mu"ica clasic!7 declinul ec;ilor +enuri a fost
ascuns de enorma creştere a num!rului de spectacole. Cu e1cep*ia unor
compo"itori din /n+lia şi ermania $?en"e7 Gritteu)7 foarte pu*ini au creat
opere mari. /mericanii $Leonard Gernstein7 de e1emplu) au preferat +enul
musicalului. în afara ruşilor Procofie7 şostaBoici şi StrainsBi7 creatori ai
unor simfonii foarte apreciate7 nici un alt nume nu s-a mai distins în reali"area
mu"icii instrumentale. şi nu tre#uie uitat c! cei trei apar*ineau şi se formaser!
 în prima parte a secolului.
Un re+res similar se constat! şi în domeniul literaturii în special în ceea
ce prieşte romanul. Declinul +enurilor clasice în cultur! nu s-a datorat lipsei
de talente. /u e1istat înc! doi factori care au su#minat cultura de tip clasic4
moartea modernismului şi7 mai ales7 triumful uniersal al societ!*ii de
consum. /cest factor a +enera 8cultura de mas!87 8popular!8. $%F32>)
II. D L/ CULUR/ LIIS L/ CULUR/ D </S.
Pro+resele democra*iei7 creşterea nielului de trai7 de"oltarea
 în!*!mântului şi apari*ia mass media au dus la naşterea unor forme ale
culturii populare4 reporta=ul7 romanul poli*ist7 #en"ile desenate mesa=ul
pu#licitar7 =a""ul7 radioul şi mai ales cinemato+raful şi telei"iunea.
8Reporta=ul8 - termen folosit din %&,& în dic*ionarele france"e şi din %&3%
 în cele en+le"e - a deenit un +en unanim acceptat al literaturii de critic!
social! şi al repre"ent!rilor i"uale din anii [,>. l s-a r!spândit prin
intermediul cinemato+rafului7 telei"iunii7 radioului7 presei scrise. Scriitorii7 în
special cei din SU/7 nu numai c! se considerau şi reporteri7 dar scriau pentru
"iare şi fuseser! "iarişti4 rnest ?emin+@a $%(&&-%&0,)7 ;eodore Dreiser
$%(2%-%&')7 Sinclair Le@is $%((-%&%).
E interesant! eolu*ie a aut romanul poli*ist care s-a caracteri"at prin
creştere e1traordinar! şi e1plo"i!. Ini*ial7 a fost un +en literar en+le"esc-
tri#utar persona=ului S;erlocB ?olmes al lui Conan Dole - feminin şi
conen*ional în mare m!sur!. Pioniera acestuia7 /+at;a C;ristie $%(&%-
175
 

%&20)7 r!mâne printre #estseller-uri. /cestea tratea"! aproape e1clusi crime

pre"entate ca un =oc de societate care necesit! o anumit! in+enio"itate
pentru a-l re"ola. enul poate fi considerat drept o inoa*ie curioas! a unei
ordini sociale aflate în prime=die f!r! s! fi fost înc!lcate înc!. Erdinea este
resta#ilit! prin ra*iune. /utorii lui7 au fost oameni cu merite literare modeste.
Sin+urul scriitor care a transformat poestirea detecti! în literatur!
ade!rat! este #el+ianul eor+es Simenon $%&>3-%&(&) $,F ,3%). /l!turi de
romanul poli*ist7 cele mai citite +enuri sunt romanele de dra+oste pentru
femei7 8t;riller8-ele de diferite +enuri pentru #!r#a*i şi7 pro#a#il7 scrierile
erotice şi porno. în ultima parte a secolului7 oamenii care citesc c!r*i la modul
serios din alte motie decât cele profesionale7 de în!*!mânt sau în scopuri
de culturali"are repre"int! o minoritate. Deşi reolu*ia educa*ional! a m!rit
mult cifrele a#solute deprinderea cititului este în declin în *!rile în care lumea
este alfa#eti"at!.
<oştenitoare a unei tradi*ii care co#oar! în prima parte a secolului XIX7
#anda desenat! a cunoscut înc! de la începutul secolului XX7 un remarca#il
succes7 le+at de moda "iarelor ilustrate pentru copii şi adolescen*i. în anii [3>
apar serialele americane $<icBe7 ar"an7 <andraBe <a+icianul7 mai târ"iu
Superman şi Gatman)7 adoptate curând sau imitate de desenatorii europeni.
Dup! al doilea r!"#oi mondial7 un real succes au produc*iile şcolii franco-
#el+iene7 dominat! de desenatorii +rupa*i în =urul pu#lica*iilor 8ournal de
Spirou87 8ournal de intin87 8ournal de Pif8 şi 8Pilote8. La începutul anilorY0>
#anda desenat! american! p!trunde în uropa cu o serie de produc*ie
pentru adul*i profitând de interesul unei p!r*i a pu#licului pentru science-
fiction şi fantastic. /petitul pentru #anda desenat! a fost un fenomen al
ciili"a*iei care poate fi e1plicat al!turi de un oarecare sno#ism intelectual7 de
declinul c!r*ii şi de neoia de a eada din real a multora dintre contemporanii
noştri. $F'03)
Dac! uniersul #en"ii desenate este în mare m!sur! cel al isului şi
poate e;icula mesa=e politice puternic su#ersie7 icono+rafia pu#licitar!
concur! la uniformi"area societ!*ilor industriale şi este unul din motoarele
economiei de pia*!. Cuintele care domin! societ!*ile de consum nu mai sunt
cele din c!r*ile sfinte sau scriitori clasici7 ci denumirile #unurilor care pot fi
cump!rate. /cestea sunt imprimate pe tricouri7 ataşate la alte o#iecte
estimentare ca nişte amulete fermecate cu a=utorul c!rora purt!torul
do#ândea apartenen*a spiritual! la un stil de ia*!.
Dup! primul r!"#oi mondial7 de"oltarea radioului7 apoi al discului
asi+ur! o difu"are masi! a informa*iilor7 dar şi a culturii populare. usturile
se uniformi"ea"! şi se interna*ionali"ea"!4 =a""ul inadea"! uropa în care
tan+oul7 onestepul şi c;arlestonul concur! alsul şi polBa. Nume ca Louis
 /rmstron+7 DuBe llin+ton sau <aurice C;ealier sunt mondial recunoscute.
Cinemato+raful deine rapid diertismentul popular prin e1celen*!.
Aran*a domin! produc*ia cinemato+rafic! pân! la primul r!"#oi mondial7
 înainte de a ceda locul SU/ $?oll@ood7 de unde ies primele @esternuri şi
176
 

marii comici ai filmului mut4 <acB Sennet7 Guster Teaton şi C;arlot). în

uropa7 dou! şcoli marc;ea"! anii [,>4 e1presionismul +erman cu <urnan
$Nosferatu7 %&,,)7 Arit" Lan+ $<etropolis7 %&,) şi realismul soietic cu
instein $Cruciş!torul PotemBin7 %&,). Dup! apari*ia sonorului $%&,2)7
cinemato+raful cunoaşte o cotitur! decisi!. /merica domin! în continuare
produc*ia7 mai ales printr-un +en nou7 de mare succes7 comedia mu"ical!7
 îns! cinemato+rafia france"!7 produce în anii [3> ['> opere de calitate
semnate ean Renoir7 <arcel CarnV7 Rene Clair.
La r!scrucea anilor [> şi [0> se produce o ade!rat! reolu*ie a celei
de-a şaptea arte. a a aut loc în Aran*a4 reac*ia împotria tendin*ei de
comerciali"are a produc*iei cinemato+rafice7 i"ând s! înlocuiasc! printr-un
8cinema de autor8 reali"at cu #u+ete modeste7 produc*iile industriali"ate7
standardi"ate şi în mod esen*ial recreatie care p!reau s! fi cucerit definiti
pia*a o dat! cu trumful societ!*ii de consum. Epere ca 8Le #eau Ser+e8
$Claude C;a#rol7 %&() 8Les '>> coups8 $Arancois ruffant7 %&&)7 8/ #out
de souffle8 $ean-Luc odard7 %&0>)7 8?iros;ima mon amour8 $/lain Resnais7
%&&)7 etc7 sunt ilustratie pentru 8noul al8. /cesta a cuprinde o mare parte
a cinemato+rafului mondial4 Polonia $/ndre"e= Oa=do7 Roman PolansBi)7
Gra"ilia $lau#er Roc;a şi u uerra)7 Canada şi Gel+ia $/ndrV Delau1)7
Italia $6isconti7 Aellini7 /ntonioni7 Rosi7 Gertolucci). /cest curent neo realist
 încearc! s! e1prime7 într-o manier! +lo#al!7 toate pro#lemele remii noastre.
$F'0%-'0,)
<icul ecran cunoaşte o de"oltare spectaculoas! şi deine principalul
instrument de comunicare în mas!. l concurea"! puternic la propa+area
unei culturi standardi"ate7 ;r!nite din uniersul aseptic al serialelor7 al
 =ocurilor telei"ate şi al emisiunilor de ariet!*i. îns! telei"iunea a deenit
totodat! o fereastr! c!tre lume7 +ra*ie ima+inilor din actualitate.
<ai mult decât 8cultura elitist!8 $care nu este totuşi cru*at!) cultura de
mas! poate deeni un instrument în spri=inul unei ideolo+ii. în re+imurile
democratice presa7 radioul7 cinemato+raful7 telei"iunea suferea mai mult sau
mai pu*in influen*a diferitelor for*e politice şi +rupuri de presiune7 mai ales
financiare. în *!rile cu re+imuri totalitare7 ele dein puternice instrumente de
propa+and! folosite pentru manipularea maselor. Su#liniem în acelaşi timp
faptul c! în aceste re+imuri cultura deine un element de e1primare a
neoilor şi aspira*iilor sociale. /rtistul are sentimentul c! oamenii au neoie
de el. /cest sentiment nu a fost limitat doar la creatorii de cultur! din
re+imurile comuniste7 dar şi acolo unde intelectualii erau în contradic*ie cu un
sistem politic dominant4 /frica de Sud7 /merica Latin! în anii [> şi [0>.
 9n acest conte1t7 atât în lumea socialist!7 cât şi în dierse "one ale Lumii
a reia7 produc!torii de cultur! se #ucurau de presti+iu şi de o relati!
prosperitate şi priile+ii. în lumea socialist!7 ei se puteau num!ra printre cei
mai #o+a*i cet!*eni şi se puteau #ucura de cea mai rar! dintre li#ert!*ile
acestui sistem totalitar7 anume faptul de a c!l!tori sau c;iar de a aea acces

177
 

la cultura occidental!. oate acestea se manifestau în perioadele de rela1are

a re+imurilor.
 9n mare parte re+imurile totalitare au încercat reprimarea culturii ca
form! de manifestare a li#ert!*ii de +ândire şi de e1primare. Situa*ia din
C;ina7 spre e1emplu7 pân! la sfârşitul anilor [2> a fost dominat! de o
represiune nemiloas!. Re+imul lui <ao "edun a atins apo+eul prin
8Reolu*ia cultural!8 din anii %&00-%&207 o campanie împotria culturii7 o
educa*ie şi o îndoctrinare f!r! e+al în istoria secolului XX. imp de doi ani7
practic7 în!*!mântul mediu şi superior a fost desfin*at. Interpretarea mu"icii
clasice $occidentale) a fost inter"is! iar repertoriul na*ional al teatrelor şi al
cinemato+rafelor a fost redus la circa şase piese cuincioase7 =udecate de
c!tre so*ia <arelui Cârmuitor7 $cânda actri*! de mâna a doua la S;an+;ai)7
care erau repetate la nesfârşit. $,F 22)
Sfârşitul 8r!"#oiului rece8 şi perioada de destindere care i-a urmat a
permis p!trunderea şi în aceste spa*ii a produselor culturii de mas!.
Consecin*ele acestui fenomen asupra psi;olo+iei colectie şi asupra
identit!*ii culturale a popoarelor sunt considera#ile. le sunt în e+al! m!sur!
contradictorii şi +reu de m!surat. Aenomenul faori"ea"! o anumit!
uniformi"are a mentalit!*ilor7 conform! unui model $occidental). în %&2,-
%&237 SU/ controlau peste 0J7 iar în anii [&> procentul a crescut la (>J din
flu1ul mondial de informa*ii. /cest fapt nu putea r!mâne f!r! consecin*e
asupra manierei în care o #un! parte a locuitorilor planetei !d lumea
$F'3). <ult mai nesi+ure sunt efectele o#işnuirii oamenilor cu ima+inea
reprodus!7 f!r! încetare7 a mi"eriei7 a iolen*ei şi a mor*ii. /cestea pot7 în
acela*i timp7 s! tre"easc! salutare efecte de umanitate7 compasiune şi
solidaritate dar şi s! transforme în #analitate aspectele de"olante din lume7
sau7 şi mai r!u7 s! le transforme într-un spectacol. De aici şi reac*ia7 ap!rut!
 în anii [0> în SU/ şi în celelalte state de"oltate7 su# forma unei critici7
adeseori irulente7 a societ!*ii de consum şi a modelului productiist.
Desi+ur c! instantaneitatea şi mondiali"area informa*iilor sunt fenomene
reale7 fireşti într-o lume care mer+e spre +lo#ali"are. Pro#lema care
interesea"!7 dup! opinia noastr!7 din punct de edere cultural7 este de a se
p!stra indiidualitatea7 creatiitatea7 ori+inalitatea şi specifitatea actului
artistic. Dac! fiecare om este o fiin*! unic!7 ni se pare firesc ca actul de
cultur! s! e1prime aceast! diersitate infinit!7 ce d! acestuia frumuse*e7
m!re*ie şi +randoare.
III. DM6EL/R/ CULURII ?NIC I / IINLER N/URII.
Dac! din punct de edere al artelor secolului XX este caracteri"at de o
serie întrea+! de cri"e7 în ceea ce prieşte ştiin*a7 situa*ia este cu totul alta.
 /ceasta şi pentru faptul c! nici o perioad! din istoria omenirii nu a fost atât
de dependent! de ştiin*ele naturii ca secolul XX. Dac! în %&%>7 oamenii de
ştiin*! din uropa occidental! erau7 pro#a#il7 în num!r de circa opt mii7 la
178
 

 începutul anilor [&> num!rul lor era estimat la circa cinci milioane de
persoane.$,F&0)
E caracteristic! a ştiin*ei secolului XX este faptul c! ea a încetat s! mai
fie eurocentric!. Din anii [3> producându-se un transfer al centrului de
+raitate al acesteia în SU/7 unde a şi r!mas. între anii %&>> şi %&33 numai
şapte premii pentru ştiin*! fuseser! acordate SU/7 iar între %&33 şi %&2>7
num!rul acestora a fost de şapte"eci şi şapte. Dup! %&' şi alte centre de
cercetare independente se afirm!4 Canada7 /ustralia7 /r+entina7 Noua
Meeland!7 /frica de Sud. în acelaşi timp7 afirmarea oamenilor de ştiin*!
neeuropeni7 mai ales a celor din /sia de st şi din su#continentul indian a
fost i"#itoare. Cu toate acestea7 la sfârşitul secolului7 sunt înc! "one ale
+lo#ului care au +enerat pu*ini oameni de ştiin*!4 /frica şi /merica Latin!.
Arapant este faptul c! o treime din laurea*ii asiatici ai premiilor No#el pentru
ştiin*! nu apar su# stea+ul *!rii lor de ori+ine7 ci su# cel american. $Dintre
laurea*ii americani dou!"eci şi şapte sunt prima +enera*ie de imi+ran*i). într-o
lume tot mai +lo#ali"at! a aut loc şi are în continuare loc un proces de
concentrare a ştiin*elor în relati pu*ine centre7 care dispun de resurse
adecate pentru de"oltarea lor7 mai ales în SU/ şi unele state occidentale4
ermania7 /n+lia7 Aran*a.
 Creierele Q lumii au fu+it din uropa din motie politice $în perioada
anilor [3> - [&>)7 s-au scurs din *!rile s!race spre cele #o+ate din motie
economice. în anii [2> şi [(>7 *!rile de"oltate au c;eltuit aproape trei sferturi
din sumele alocate pe plan mondial pentru cercetare şi de"oltare7 în timp ce
statele s!race $în curs de de"oltare) nu au c;eltuit mai mult de ,-3J $0F
%>3). într-o lume democratic! şi populist!7 oamenii de ştiin*! sunt o elit!7
concentrat! în relati pu*ine centre su#en*ionate.
Aaptul c! secolul XX s-a #i"uit foarte mult pe ştiin*! nu tre#uie prea mult
ar+umentat. e;nolo+ia #a"at! pe teoria ştiin*ific! aansat! şi pe cercetare a
determinat 8#oom8-ul economic din lumea de"oltat!. A!r! ştiin*a +enetic!7
India şi Indone"ia nu ar fi putut produce suficient! ;ran! pentru popula*ia lor
 în plin! e1plo"ie demo+rafic!. La sfârşitul secolului #iote;nolo+ia a deenit
un element important atât în a+ricultur!7 cât şi în medicin!. Descoperirea
fusiunii nucleare7 a teoriei moderne a computerelor7 a laserului7 a structurii
 /DN-ului7 a transmi*!torului fac din secolul XX o perioad! de ma1im! înflorire
a ştiin*ei. /ceasta a deenit indispensa#il! şi omnipre"ent! - pentru c! pân!
şi cele mai uitate col*uri ale lumii cunosc radioul cu tran"istori şi calculatorul
electronic.
E pro#lem! de mare actualitate este aceea a raportului dintre
de"oltarea ştiin*ei şi consecin*ele acesteia asupra P!mântului ca ;a#itat al
or+anismelor ii. Cu alte cuinte se pune pro#lema sta#ilirii unor limite
practice şi morale ale cercet!rii ştiin*ifice. /ceasta datorit! unor pericole reale
sesi"ate şi semnalate opiniei pu#lice în ultimul sfert de eac. ste or#a de
distru+erea stratului de o"on din atmosfera p!mântului de c!tre fluorcar#on
$ utili"at în refri+erare şi la sprauri)7 apari*ia 8efectului de ser!8 adic!
179
 

 înc!l"irea necontrola#il! a temperaturii p!mântului din cau"a +a"elor

produse de omF moralitatea reproducerii umane în epru#et! şi a clon!rii
umane7 etc.
 /nali"a eolu*iei de"olt!rii culturii ştiin*ifice ne face s! afirm!m c! dup!
e1plo"ia primei #om#e nucleare din %&'7 ştiin*a deine parte component! a
conştiin*ei comune şi nu poate e1ista nici o îndoial! cu priire la faptul c!
secolul XX a fost un secol în care ştiin*a a transformat şi lumea şi
cunoştin*ele noastre despre ea. 6or#ind despre ştiin*a secolului XX nu putem
s! nu semnal!m faptul c! au e1istat momente de politi"are a acesteia. /u
e1istat dou! tipuri de re+imuri politice care s-au amestecat în cercetarea
ştiin*ific!7 fiind amândou! interesate la ma1imum de pro+resul te;nic
nelimitat. într-unul din ca"uri7 de o ideolo+ie care se identifica cu ştiin*a şi
saluta cucerirea lumii prin ra*iune şi e1periment. în modalit!*i diferite7 atât
na*ional-socialismul +erman7 cât şi stalinismul soietic au respins ştiin*a7 deşi
au folosit-o în scopuri te;nolo+ice.
 /po+eul perioadei ştiin*ei politi"ate a fost atins în timpul celui de-al
doilea r!"#oi mondial7 când saan*ii au fost mo#ili"a*i sistematic în scopuri
militare. în mod tra+ic7 r!"#oiul nuclear a fost un produs al antifascismului
deoarece au fost coninşi saan*ii fi"icieni s! accepte s! lucre"e la
ela#orarea #om#ei atomice. în acelaşi timp7 r!"#oiul a conins în cele din
urm! +uernele c! alocarea unor resurse impresionante pentru cercetarea
ştiin*ific! era necesar!7 #a c;iar esen*ial! pentru iitor.
 9n a doua =um!tate a secolului ştiin*a a deenit mai politic! în "ona de
influen*! soietic! a +lo#ului. Eamenii de ştiin*! soietici erau considera*i de
c!tre elitele comuniste mai importan*i decât omolo+ii lor occidentali întrucât
 în concep*ia acestora doar ei puteau face ca o *ar! mai pu*in de"oltat! ca
URSS s! poat! înfrunta o superputere ca SU/. /şa se e1plic! şi faptul c! ei
au reu*it s! fac! posi#il ca Uniunea Soietic! s! dep!şeasc! pentru un timp
Eccidentul în cea mai înalt! dintre te;nolo+ii7 cea a spa*iului cosmic. Primul
satelit artificial $SputniB7 %&2)7 primul "#or spa*ial al unui #!r#at şi al unei
femei $%&0%7 %&03) şi primele ieşiri în spa*iu au apar*inut7 toate7 ruşilor.
Situa*ia s-a sc;im#at radical în deceniile urm!toare în faoarea S.U./.
De"oltarea ştiin*ei în secolul XX s-a reali"at şi datorit! faptului c!
ma=oritatea statelor au spri=init-o. Dar +uernele nu au fost şi nu sunt
interesate de ade!rurile ultime7 ci de ade!rul instrumental. în cel mai #un
ca"7 ele pot spri=ini cercetarea 8în sine8 fiindc! s-ar putea ca într-o "i s! dea
cea folositor sau din motie care *in de presti+iul na*ional $premiul No#el).
 /cestea au fost fundamentele pe care s-au în!l*at şi au înflorit cercetarea şi
teoria ştiin*ific!7 prin care secolul XX poate fi considerat ca o epoc! a
pro+resului uman şi nu în ultimul rând a tra+ediei umane.
GIGLIER/AI

180
 

<il"a Pierre7 Ser+e Gerstein7 Istoria secolului ../ *0rşitul lumii europene/
19<<-194=, ol. I7 Gucureşti7 %&&(.
?o#s#a@m ric7 *ecolul e+tremelor 7 traducere /nca-Irina Ionescu7 Gucureşti7
%&''.
Goia Lucian7 *0rşitul lumii/ A istorie 0ără s0rşit,  Gucureşti7 %&&&.
D.. ?ousman7 Collected oems and *elected rose, Londra7 %&((.
<il"a Pierre7 Gerstein Ser+e7 Istoria secolului ../ umea 6ntre ră(oi şi pace
;194=-19#3>, ol. ,7 Gucureşti7 %&&(.

181
 

)I)"IOGRAFIE SE"ECTI!
 /#lai7 /.7 757BII 7 ditura tiin*ific!7 Gucureşti7 %&0(
 /ndre@7 C;ristop;er7 Ele+ ordiesBi, L/J/B/ I*TA5I7 *EC5ETM 7
AE57NI@8IA5 *7E E.TE58E E 7 E8I8 7 JA5B7CIA 7
Gucureşti7 ditura /ll7 %&&'
Gesc;loss7 <ic;ael7 Stro#e al#ott7 7 CEE ?7I O87TE 8IEE 7 Ploieşti7
ditura lit7 %&&3
Gauer7 .7 HI*TAI5E CA8TE?A57I8E E 7 E@.IP?E J@E55E
?A8I7E 7 ol. I _ 6II7 <onaco7 %&00
Gadia7 .7 HI*TAI5E :7E?7J8E CA8TE?A57I8E 7 ol. I _ II7 Paris7
%&0,
Gu"atu7 ;eor+;e7 I8 I*TA5I7 *EC5ETM 7 CE@I E-7 AIE7
5MQBAI ?A8I77 ol. I7 ditura tiin*ific! şi nciclopedic!7 Gucureşti7
%&((F ol. II7 ditura nciclopedic!7 Gucureşti7 %&&
Idem7 5A?R8I7 SI 5MQBAI@ ?A8I7 I8 1939  194= 7 Iaşi7 %&&
Gold7 milian7 E 7 E5*7IE* 7 7@*788E ;1919  19&=>7 ditura
unimea7 Iaşi7 %&20
Constantiniu7 Alorin7 E 7 5MQBAI@ !IE5BI8TE 7 5MQBAI@ 5ECE 7
Gucureşti7 Corint7 %&&(
Carmi7 E"er7 7 J578E B5ET7J8E ET 7 ETITE E8TE8TE 7 Paris7
Dro"7 %&2,
Cartier7 R.7 La Seconde uerre <ondiale7 ol. I _ II7 d. Larousse7 Paris _
<atc;7 %&0 _ %&00
Carpentier7 ean7 Aranhois Le#run $coord.)7 I*TA5I7 E@5AEI 7 Gucureşti7
?umanitas7 %&&2
Carr7 . <.7 THE TDE8TU UE75*: C5I*I*/ 1919  19397 London7
Papermac7 %&(3
Campus7 li"a7 *T7TE ?ICI SI ?IVACII I8 CE8T5@ SI *@E*T@
E@5AEI O8 5E7NIIE I8TE587NIA87E/ 5I?7 V@?MT7TE 7
*ECA@@I 7 .. E77 ditura Politic!7 Gucureşti7 %&((
Ciac;ir7 Nicolae7 I*TA5I7 AITICM 7 E@5AEI E 7 87AEA8 7
*T7I8 7 ditura Escar Print7 %&&2
Do#rinescu7 6aleriu Alorin7 5A?R8I7 SI A5J78IQ75E7 A*TBEICM 7
@?II/ 194=  194# 7 Gucureşti7 ditura /cademiei7 %&((
Idem7 BMTMI7 IA?7TICM E8T5@ B7*757BI77 ditura unimea7
Iaşi7 %&&%
Idem7 5A?R8I7 SI *I*TE?@ T57T7TEA5 E 7CE E 7 75I*
;1919  19&3>7 Institutul uropean7 Iaşi7 %&&3
Do#rinescu7 6. A.7 Ion P!troiu7 @TI?EE @8I E 7CE ;?75TIE 
 7@J@*T 1939>7 Institutul uropean7 Iaşi7 %&&,
Duroselle7 . G.7 HI*TAI5E IA?7TIW@E E 1919 X 8A* VA@5*7 2e
Vdition7 Paris7 Dallo"7 %&2(

182
 

Aelt;am7 R. .7 I8T5A@CE5E O8 5ET@ SI 57CTIC7 IA?7NIEI 7

Gucureşti7 ditura /ll7 %&&2
Aontaine7 /ndrV7 I*TA5I7 5MQBAI@@I 5ECE 7 ol. I _ I67 Gucureşti7 ditura
<ilitar!7 %&&, -
o;nson7 Paul7 7 HI*TA5U A! THE ?AE58 DA5, !5A? 191# TA
THE 19"<s7 Oeidenfeld and Nicolson7 London7 %&(3
a1otte7 Pierre7 HI*TAI5E E :7E?7J8E 7 Alammarion7 Paris7 %&2
Idem7 HI*TAI5E E* !578Y7I*7 Alammarion7 Paris7 %&2,
allo7 <a17 I*TA5I7 @I ?@**AI8I 7 ditura Politic!7 Gucureşti7 %&0&
Tissin+er7 ?enr7 IA?7NI77 ditura /ll7 %&&&7 ,>>,
LaKueur7 Oalt;er7 E@5AE *I8CE HITE5 7 Pen+uin GooBs7 %&2&
Launna7 .7 ?75I ECIQII 7E CE@I E-7 AIE7 5MQBAI ?A8I7 7
ol. I _ II7 ditura tiin*ific! şi nciclopedic!7 Gucureşti7 %&((
Loc;7 Oilfried7 O?M5NI5E7 @?II/ I*TA5I7 5MQBAI@@I 5ECE/ 1941 
194= 7 ditura Saeculum %>7 Gucureşti7%&&2
Lo+;in7 Leonida7 ?75I CA8!E5I8NE I8TE587NIA87E ;1939  194=>7
ditura Politic!7 Gucureşti7 %&(&
Lupu7 N. M.7 5MQBAI@ IT7A  ETIAI78 7 ditura Politic!7 Gucureşti7 %&(%
<il"a7 Pierre7 E E5*7IE* X BE5I8/ 1919  194= 7 <asson et Cie7 d.7
%&2,
<adaule7 .7 I*TA5I7 !578NEI 7 ol. I _ III7 ditura Politic!7 Gucureşti7 %&23
<ali*a7 <ircea7 IA?7NI77 ditura Didactic! şi Peda+o+ic!7 Gucureşti7
%&2
<aisBi7 I. <.7  7?I8TI5IE @8@I 7?B7*7A5 *AIETIC 7 ditura Politic!7
Gucureşti7 %&02
<ureşan7 Camil7 I?E5I@ B5IT78IC 7 ditura tiin*ific!7 Gucureşti7 %&02
<ureşan7 C.7 /l. 6ianu7 5ESEI8TE 7 C7*7 7BM7 ditura Politic!7
Gucureşti7 %&0'
<e;met /li7 I*TA5I7 T@5CIA5 7 ditura tiin*ific! şi nciclopedic!7
Gucureşti7 %&20
<urp;7 A. .7 I*TA5I7 CIIIQ7NIEI 7!5IC78E 7 ol. I _ II7 ditura <inera7
Gucureşti7 %&(%
H H H 7 5E7NIIE I8TE587NIA87E A*TBEICE 7 ol. I _ II7 ditura
Politic!7 Gucureşti7 %&(3
H H H 7 5E7NII I8TE587NIA87E O8 E5IA77 I8TE5BEICM7 ditura
Politic!7 Gucureşti7 %&(>
H H H 7 5EQI*TE8N7 E@5AE78M/ 193"  194= 7 ol. I _ II7 ditura <ilitar!7
Gucureşti7 %&23 _ %&20
Renouin7 Pierre7 HI*TAI5E E* 5E7TIA8* I8TE587TIA87E*, III, E
1"#1 X 194= 7 Paris7 ?ac;ette7 %&&'
Ross7 ra;am7 THE J5E7T ADE5* 78 THE ECI8E A! THE
E@5AE78 *T7TE* *U*TE?/ 1914  194= 7 London7 %&(3
Simion7 /uric!7  7J5E*I@8IE 87QI*TE I8 E@5A7 O8 78II 193" 
19397 ditura minescu7 Gucureşti7 %&(3
183
 

StoBes#ur7 ames L.7 *C@5TM I*TA5IE 7 CE@I E-7 AIE7 5MQBAI

?A8I77 ditura Didactic! şi Peda+o+ic!7 Gucureşti7 %&&3
S;erman7 Daid Spector7 Rene Ristel;ue#er7 7 HI*TA5U A! THE B7L78
EAE*7 @ane Pu#lis;ers Inc.7 Ne@ :orB7 %&2%
roti+non7 E ..e *IPCE 7?Z5IC7I8 7Gordas7 Paris7 %&2'
itulescu7 N.7 AC@?E8TE IA?7TICE 7 ditura Politic!7 Gucureşti7
%&02
a#ouis7 .7 &< E 78I E TE8*I@8E IA?7TICM7 ditura Politic!7
Gucureşti7 %&0
:er+in7 Daniel7 7 7I. *7CC7JZE/ E* A5IJI8E* E 7 J@E55E
!5AIE ET 7 II*IA8 E :E@5AE 7 ditions Comple1es7 Paris7 %&>
Oert;7 /l.7 5@**I7 7T D75/ 1941  194= 7 Garrie and RocBliff7 London7
%&0'

Dra+i studenti7
Pentru primul semestru7 reine materia pana la sfarsitul celui de-al doilea
ra"#oi mondial $pana la pa+ &). 6a transmit si su#iectele "ilele astea.
Sar#atori fericite
 
D.Liciu

184