Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŢARA IANCULUI
a Asociaþiei “Þara Iancului-Iubirea mea” ºi a Clubului de elevi-voluntari “Crãiºorii”
• Nume de eroi,
martiri
ºi luptãtori, care aºteaptã...
pag. 16-17
„Nu-i român cel ce nu simte, / Ca pe propriul crez moral, /
Cele trei cuvinte sfinte: / Mamã, Tatã þi Ardeal !“Adrian Pãunescu
NR. 5
decembrie 2010 - noiembrie 2011
2 Revista „Ţara Iancului“
economică, politică a Ardealului şi problemelor sale, la Avram Iancu, prefecţii săi, Ştefan Ludwig Roth ş.a. ca eroi
inconştienţă şi subminare naţională. naţionali. Pe de altă parte, Armata Română nu a acordat post-
7. De aceea moşii şi strămoşii îşi strigă drepturile din morminte. mortem nicio distincţie, titlu onorific sau recunoaştere oficială
Strigătul lor de disperare îl aud puţini; visele şi speranţele care acestor eroi şi martiri, pentru că au apărat cu preţul vieţii glia
i-au mânat în lupte şi jertfe pentru binele urmaşilor şi a ţării străbună, Transilvania. Oare până înainte de alegerile din 2012
trebuiesc însă cunoscute şi duse la împlinire de către toţi politicienii, guvernanţii şi aleşii vor putea realiza acest
cetăţenii României în spititul concordiei şi armoniei la care au deziderat?
îndemnat dintotdeauna şi Iancu şi Bălcescu şi Ludwig Roth şi 8.1.4). Să fie gravate numele eroilor şi martirilor români din
Buteanu şi Goldiş şi Miron Cristea şi atâţia alţii. confruntările pentru apărarea, eliberarea sau dezrobirea
De aceea noi toţi, cei de azi şi cei de mâine, dascăli, preoţi, Ardealului pe zidul exterior al Panteonului de la Ţebea, care va
intelectuali, funcţionari, ţărani, muncitori, pensionari, elevi sau deveni astfel „îmbrăcat” cu plăci de granit pe care să fie înscrise
studenţi, guvernanţi ori aleşi locali şi centrali, politicieni nume de eroi şi martiri;
români, ardeleni, moldoveni, maghiari, saşi, secui, romi-ţigani, 8.1.5.) Să fie construit un Mausoleu la Ţebea nu departe de
întreg poporul român, avem datoria de a lupta pentru adevăr şi actualul Pantheon (prin implicarea Guvernului şi Armatei
dreptate, de a nu ne minţi şi urî unii pe alţii, de a nu lupta unii române, în care să fie depuse osemintele unor eroi şi martiri ai
împotriva altora. Să fim conştienţi toţi, români sau minoritari, neamului), fiind astfel mai aproape de mormântul celui mai
de ceeace Iancu spunea în 1848 maghiarilor: ”Firea ne-a iubit fiu, conducător militar şi administrativ al Ardealului din
aşezat în una patrie ca împreună să asudăm cultivând-o şi toate timpurile;
împreună să gustăm dulceaţa fructelor ei. Convingeţi-vă deplin 8.1.6.) Crearea unor institute şi instituţii pentru studierea
că între noi şi voi armele niciodată nu pot hotărî”. Să nutrim revoluţiilor şi problemelor încă nerezolvate sau neelucidate
aceeaşi paşnică speranţă testamentară a marelui Erou Avram din Transilvania, similare cu cele înfiinţate în ultimii 20 de
Iancu: „luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile ani în România, cum ar fi spre exemplu:
naţiunii mele!”, considerându-ne cu toţii „luptători cu arma
legii”, luptători pentru adevăr, dreptate, concordie. a) Înfiinţarea unui Institut al Revoluţiei Române transilvane
din 1848-1849 (40.000 de morţi); model: actualul Institut al
8. Pentru toate acestea, ca să păşim încrezători, cu fruntea sus, Revoluţiei Române din 1989 (1.104 morţi) care beneficiază de
spre un viitor mai luminos, mai drept, mai bun, mai armonios; 25 posturi bugetate.
trebuie să curăţim trecutul de nedreptăţi şi reziduuri, dezvelind
astfel un izvor de lumină nouă şi un cer mai senin, putând spera b) Crearea în cadrul Guvernului României al unui Secretariat
la un viitor mai bun pentru toţi. Acum, când ne desparte mai pentru problemele revoluţionarilor şi luptătorilor români
puţin de un an de la comemorarea a 14 decenii de la moartea transilvăneni din toate timpurile; model: Secretariatul de
Marelui Erou Naţional Avram Iancu, propunem tuturor, dar Stat pentru problemele revoluţionarilor din 1989 (34 posturi
mai ales aleşilor şi guvernanţilor locali şi centrali, câteva idei bugetate);
de acţiune în folosul naţiunii române în general şi a celei c) Înfiinţarea unui Institut de Investigare a crimelor
transilvane în special: săvârşite contra populaţiei din Transilvania înainte şi după
8.1. Pentru cinstirea şi pomenirea străbunilor şi a anul 1918; model: Institutul de Investigare a Crimelor
Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER);
jertfei lor:
d) Înfiinţarea unui Institut pentru studierea minorităţii
8.1.1) Eroii şi martirii locali, din comune şi oraşe să românilor din Transilvania, naţiune ”tolerată” între anii
dobândească prin grija primăriilor şi consiliilor locale, titlul de 1437-1918, şi a consecinţelor nefaste asupra urmaşilor;
”cetăţean de onoare postmortem” al localităţii respective. În model: Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor
şcoli, unităţi militare şi instituţii ar trebui să se regăsească (ISPMN) cu sediul în Cluj Napoca, aflat în subordinea
afişate faptele, portretele şi viaţa acestora; Secretariatului General al României, cu un număr de 36
8.1.2). Să fie declarate localităţi-martir acele sate, comune, salariaţi dintre care 33 maghiari.
oraşe care, în timpul revoltelor de la 1784-1785, 1848-1849 8.1.7.). Ofcialităţile României să solicite ca Ungaria prietenă
etc., prin martirajul locuitorilor săi, merită acest titlu. Spre să-şi asume responsabilitatea şi să-şi ceară scuze pentru
exemplu, dacă localitatea Ip a fost declarată prin Legea 76/95, atrocităţile, jafurile, distrugerile, omorurile, procesele
pe bună dreptate, „localitate-martir“, datorită genocidului nedrepte săvârşite pe teritoriul Ardealului de către armata,
provocat de hortyşti în data de 13/14 septembrie 1940 (157 de instituţiile şi persoanele maghiare, mai ales în războiul nedrept
morţi), comuna Târnava de Criş, jud. Hunedoara unde au fost condus de Kossuth pentru cucerirea Ardealului de la 1848-
ucişi într-o singură zi peste 1000 de ardeleni în data de 8 1849; în Războiul de dezrobire din 1916-1919 (inclusiv în
noiembrie 1848 de către ungurii invadatori ar trebui declarată, perioada ocupaţiei guvernării ungare comuniste din Ardeal din
ca şi multe altele, localitate-martir. De asemenea, în Revoluţia anul 1919); cât şi în perioada ocupaţiei vremelnice a Ardealului
Română de la 1989 cele 15 oraşe în care s-au înregistrat 1104 de Nord între anii 1940-1944, urmând exemplul Suveranului
morţi şi 3321 răniţi au fost declarate pe bună dreptate oraşe- Pontif Papa Ioan Paul al II-lea care şi-a cerut iertare pentru
martir. În Revoluţia întâmplată cu 100 de ani înainte în abuzurile Bisericii catolice de evanghelizare şi creştinare
Transilvania, peste 200 de sate româneşti au fost rase de pe faţa forţată timp de secole, precum şi pentru procesul nedrept
pământului; fiecare în parte ar merita denumirea de „localitate- intentat lui Galilleo Galilei.
martir“.
8.1.3.) Să apară în Monitorul Oficial liste nominale oficiale cu 8.2. Să se acorde Compensaţii şi/sau Restituiri
eroii şi martirii din revoluţiile conduse de Horia şi respectiv comunităţilor, instituţiilor, bisericilor, cetăţenilor (sau
Avram Iancu (1784-1785; 1848-1849) în număr de peste comunităţii din care au făcut parte) în natură sau bani
40.000, similar cu listele publicate pentru martirii şi după cum urmează:
revoluţionarii din 1989. În Monitorul Oficial nu apar nici măcar 8.2.1 compensaţii.pentru moştenirea Gojdu, încă sechestrată
nr. 5 / 2011 5
Brad - 7 nov, la Colegiul Naţional “Avram Iancu” Ţebea - 14. dec., la Biserica Ortodoxã Românã,
Serbarea „Veniţi la Ţebea; veniţi să colindaţi...“, ediţia I
nr. 5 / 2011 7
Horea - 27 febr., la Bustul lui Horea Horea - 27 febr., la Şc. Gen. - Primire Crăişori
Vadu Moţilor - 27 febr., la Şcoala Generalã Vadu Moţilor - 27 febr., la Şc. Gen. - Primire Crăişori
nr. 5 / 2011 9
Treznea, 25 sep. - la mormântul celor 87 martiri români 3 septembrie, Cercul „Micii aurari de la Buceş-Stănija“
După examenul teoretic şi practic
La sediul Primãriei şi Consiliului comunei Crişcior-dezvelire şi sfinţire placã aniversarã – “Crişcior 600”
La Grupul Şcolar “Crişan” din comuna Crişcior- Concurs între echipajele de elevi-“crãişori”din Crişcior
La Grupul Şcolar “Crişan” din comuna Crişcior – Final de Concurs şi înmânarea diplomelor
12 Revista „Ţara Iancului“
1) Ţebea,17 decembrie 2010 : ”Veniţi la Ţebea / Veniţi sã colindaţi cu noi / Pentru strãbuni,eroi / Şi pentru voi !“
2) Vaţa de Sus, 04.09.2011: Arsenie Boca- 101 ani 3) Crişcior, 09.09.2011: Parastas pt. eroi cu L. Stănchescu
4)Ţebea 11 sept. 2011: Glorificarea, pomenirea şi cinstirea Eroului Naţional Avram Iancu
şi a celor 40.000 de moţi din oastea sa, ucişi de tirania ungureascã în anii Revoluţiei1848-1849
nr. 5 / 2011 15
Eroi, martiri şi luptători care aşteaptă alături de alte zeci şi zeci de mii ca numele lor s
CĂPITANII LOCALI AI RĂSCOALEI DE LA 1784
(după N. Densuşianu, Revoluţiunea lui Horea)
În comitatul Albei 26. George al lui Nistor din 51. Solomon Ispas din Vulper. 8.Ion Bădău din Săcătura.
1.Preotul Gheorghiţă Nicula din Albac. 52. Ion Muntean din Vulper În comitatul Aradului 9.Ursu Uibar din Vidra, jurat de
Albac. 27.Petru Oidă Ţică din Bistra 53. Drăgoi Rotea din Cârna. 72.Ioan Lucaciu din Zam
2.Florea Juncu Nicula din Râul 28. Ilie Sint din Vârşi. 54. Ionel Săcăreanu din Cârna. 73.loan Lupenciu din Petriş,
Mare. 29. Toma Petruţă din Muşca, 55. Serafim Goanţă din Cârna. 74.Ioan Manu din Ilteu.
3.Nuţu Todea al lui Ţilă, din întărit de Horia. 56. Ionaşcu din Vinţul de Jos. 75.Ursu Ribiţă (Stăniju) din
Râul Mare. 30.David Onu Surdu din Muşca. 58. Budaş din Cricău (afirmativ Cerbi.
4.Todor Lazăr, din Râul Mare. 31. Samuel Marţi, nobil din de naţionalitate maghiară). 76.Toma Micula din Sălişte
5.Ion Vârtan (numit de Horia) Abrud. 77.Gheorghe Brănişcanu din
din Ponorel. 32. Ion Biro din Roşia. În comitatul Clujului Săvârşin.
6.Ilie Bursu, din Ponorel. 33. Vasile Bodoroin din Baia de 59. Simion Bogolia din Sălciua 78.Ioan Lapedatu, din Săvârşin.
7.Filip Drăgoi, din Ponorel. Arieş. 60. Ioan Bercia din Sălciua, 79.Tripa Grozavu, din Săvârşin.
8.Ursu Şoldeş, din Săcătura. 34. Todor Faur din Baia de Arieş 61. Ion Iárai din Sân-Georgiul 80.Ioan Tămaş, din Săvârşin.
9.Nicolae Pleşa, din Scărişoara. (Ofenbaia) Trăscăului. 81.Jucu Celmageanu, din Conop.
10.Vasile Giurgiu, din Scărişoara. 35. Vasile Todor din Baia de 62. Gheorghe Nicula, Chercheşul 82.Adam Babă din Baia de Criş.
11.Nicolae Tafe, din Scărişoara. Arieş. din Vale. 83.loan Sava din Baia de Criş.
12.Igă Crângul, din Scărişoara. 36. Ianeş Mămăligă din Mogoş 63. Simion Ferenţ, Chercheşul 84.Adam Pagu din Baia de Criş
13.Petru Goia, jurat, din Vidra. 37. Ilie Ştef din Mogoş din Vale. 85.Ioan Golcea din Brad.
14.Iacob Todea (numit şi jurat de 38. lacob Giurca din Mogoş 86.loan Suciu din Brad.
Horia), din Vidra. 39. Savu Trifu din Mogoş În comitatul Zarandului 87.Dănilă Todoranu din Brad.
15.Toma Gligor, din Vidra. 40. Vasile Marian din Mogoş. 64. George Marcu din Crişcior
16.Pavel Boc, din Vidra. 41. Onu Barbu din Mogoş. 65. Toma Berna din Vaca.
42. Nicolae Barbu din Mogoş. Căprari săteşti
17.Tulia Nicolae, din Vidra. cei mai mari căpitani ai 1.Iacob Ţopa din Albac.
18.Petru Nicola, din Vidra. 43. Onuţ Ungurean din Mogoş. Zarandului, după Crişan.
44. Ion Timariu din Mogoş. 2.Anghel aI Manciului din
19.Toader Berindei, din Câmpeni 66. Ion Faur din Tomnaticu. Albac.
20.Toader Scoică din Câmpeni 45. Vasile Jinariu din Mogoş. 67. Vosilie Sgârciu din Sălişte-
46. Lula Bârle din Mogoş. 3.Anghel al lui Ţiloş din AIbac.
21.Avram Nariţă din Sohodol Abrud. 4.Ispas Găldău din Râul Mare.
22.Ion Culda din Sohodol 47. Gavrilă BârIe din Mogoş. 68. Ilie Dâncuţ din Ociu.
47. Sântion Marian din Mogoş. 5.Gheorghe al lui Costin din
23.Ion lobagiu din Bistra 69. Micula (Niculae) Bibarţ din Săcătura.
24.Todor Cătun din Bistra (numit 48. Ion Chirilă din Mogoş. BIăjeni. 6.Gheorghe al Iui Cormeş din
de Horia). 49. Ionuţ Dande din Bucium. 70. George Adam din Crişcior. Săcătura.
25.Rostie Florea din Bistra 50. Nicolae Forde din Ponor. 71. Popa Costan din Crişcior. 7.Bunu Corcheş din Săcătura.
CUPRINS
Poezii
- fragmente -
1. Conducerea Asociaţiei şi a Clubului Crăişorii, sponsori, colectiv de
redacţie pag. 2
2. Eroii îşi strigă drepturile! Să le-ascultăm glasul, să le-mplinim dorul
Prin noi vin străbunii
de col (r) Nicolae Dărăbanţ, 2011
3. Festivalul cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, Ediţia I - 2008
cu tema „160 de ani de la Revoluţia Română din Transilvania şi 90 de ani
de la unirea Transilvaniei cu Ţara Mamă” - FOTO pag. 3
Păstrăm cu toţii în sânge
Şi-n suflet pe-ai noştri străbuni, 4. Festivalul cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, Ediţia a II-a 2009
Românul în veci nu se frânge, cu tema „Moţii şi Ţara Zarandului, îndatoriri şi drepturi de astăzi,
izvorâte din lupta şi jertfa de ieri” - FOTO pag. 6
Că vine din neam de tribuni.
5. Festivalul cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, Ediţia a III-a 2010, cu
tema „La 225 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan” pag. 7
Nu vă jucaţi cu Moţii...
de Nicoară Nicolae Horia, 2011 5.1. Partea I-a, 27 februarie,
(Ţebea, Abrud, Horea, Vadu Moţilor) - FOTO pag. 8
Nu vă jucaţi cu Moţii, în demnitatea lor 5.2. Partea a II-a, Albac, 28 februarie, - FOTO pag. 9
Citiţi-le cu grijă durerea de pe roată, 6. Alte acţiuni în 2010, - FOTO pag. 10
Prin tulnice mai arde acelaşi Unic Dor
În care Avram Iancu s-a-nveşnicit odată... 7. Festivalul cultural-patriotic „Ţara Crăişorului” Ediţia aIV-a 2011, cu
tema „Naţiunea română multimilenară din Ardeal numeric majoritară,
în drepturi încă minoritară, la 600 de ani de la atestarea documentară a
Nu vă jucaţi cu Moţii, nu-i întrebaţi cât pot
comunei Crişcior; Lupta şi armele sale din trecut, prezent şi viitor
În Ţara lor de piatră să tacă şi să-ndure,
De la bătrânul vajnic şi până la nepot 7.1 Ziua I, 19 mai 2011 – în comuna CRIŞCIOR - FOTO pag. 11
Mai ştiu să pună mâna pe coasă şi săcure. 7.2 Ziua a II-a, 20 mai 2011, în Pantheonul din Ţebea - FOTO pag. 12
7.3 Ziua a II-a, 20 mai 2011, la Grup Şcolar „Crişan”: Simpozion,
Dar să nu-i scoată nimeni din lacrimă afară, Concurs, Program artistic, Schimb de experienţă - FOTO pag. 13
C-atunci detună Munţii de fulgerele lor,
Nu vă jucaţi cu Moţii, că s-ar putea să doară, 8. Alte acţiuni ale Asociaţiei şi Clubului „Crăişorii” în perioada 17 dec.
Prin tulnice mai arde acelaşi Unic Dor. 2010 – 11 sept. 2011 - FOTO pag. 14
9. Plăci de comemorare / aniversare pag. 15
Din care Crãişorul mereu şi iar ne ceartã 10. Eroi, martiri şi luptători a căror nume aşteaptă alături de alte zeci şi
Cã nu am ţinut seamã de Testamentul lui, zeci de mii, să fie gravate pe zidurile actualului Pantheon şi ale viitorului
Nu vã jucaţi cu Moţii, tot mâzgãlind pe hartã Mausoleu de la Ţebea pag. 16
O patrie strãinã, din pofta nu-ştiu-cui!
11. Bilanţul acţiunilor în perioada
17 decembrie 2010 – 8 noiembrie 2011 pag. 18
12. Referate prezentate la Simpozioanele de la Ţebea (17 decembrie 2010)
şi Crişcior (20 mai 2011) pag. 19
Dă, Doamne !
de Adrian Păunescu, 1992 13. Alături de noi, pe drumul testamentar al Iancului:
„Să-mi văd naţiunea mea fericită” pag. 20
Ne sfâşiem în lupte fratricide 14. Noutăţi şi recomandări editoriale pag. 22
Şi Mioriţa plânge pe la stâni, 15. Salvaţi Roşia Montană pag. 23
Ne rãstignim în clanuri şi-n partide,
Dar ţara e-n primejdie Români, 16. Poezii pag. 23
Treziţi-vã, uniţi-vã, Români! 17. Alte acţiuni ale Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea mea“
şi ale Clubului de elevi-voluntari „Crăişorii“
în perioada 17.09.2011 - 06.11.2011, - FOTO pag. 24
Alte acţiuni ale Asociaţiei „Ţara Iancului-Iubirea Mea” şi
a Clubului de elevi-voluntari „Crăişorii”
în perioada 17 septembrie 2011 – 6 noiembrie 2011
b) 15 Oct. 2011: Prin Ţara Moţilor Crişeni cu Asociaţia Ofiţerilor (R.R) de Geniu şi Construcţii - Bucureşti
c) 28 Oct. 2011: La Grupul Şcolar “Moga Voievod” din Hãlmagiu - la serbarea” bobocilor”
d) 6 Noi. 2011, Târnava de Criş: Comemorarea martirajului celor 1000 moţi din oastea lui Avram,
ucişi într-o singurã zi de tiranii unguri cotropitori (8 noiembrie 1848)
şi lansarea cărţii „Salcia roşie - Târnava de Criş“, autor prof. N. Cristea