Universitatea "Babes-Balyai” Cluj-Napoca NICOLAE EDROTU INTRODUCERE §N STHNTELE AUXILIARE ALE ISTORIEL BCU Cie Nnoo een EDITURA PRESA UNIVERSITARK CLUIEANA Cluj-Napoca , 1999Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Nape ‘Centrol de Formate Cantina si vats CCopyeight © Presa Universit: ‘Clujeans it fa Distant PREFATA Prezertal volar isi propune st prezine problemates Principal a Stinfelor speciale als Istoriet, Deore eu un teemen devent traditional stinfe asia, in tealitate ee sta 2 hiza cercetril igorice, la fundamental edificita, Istoriagrafe, ncit namireaadeovad a lor ar faced de Stine fundamental ale Istriei. Dizcolo de aspect denomini Iecul pe cate este singe speciale cup? tn sicerul SilfelorIstrice este unal deosebit, combat I operas ‘rise primar aspra informaye cngaute de iavoarele storie find ati de necesraorieeeiconstruistorograie Sina Isola parcurs 0 evluie ndings pa «a consttit ¢@ atize, perfctondnd-si in permanent teria, retodologile de cercaare $i instrumentaru de Wert, freay voli dsepinl sf apoi stint itorice este tins leat de ‘lezvolatea gin ilosfice, fre Ieore si Fiwofe existing raperturhindisolubile. Concepgieistrice au apt in strins nletdependenx de eels loge si svil-poltice, evoluind Fnspre concetia imifich prin care poate oferi adevirata cexplicaie a eveninentcor gi fapteloestorce, a peoceselor care ‘a avat le in sositatea war, ‘up consiirea istorii cap, aut tora, edt prasica de cereoare sau consoliat, devenng propel aeesteh Senge. storia sparine Hack mares corp a stinelor socio- tumane care studiaz3, sub diferite aspect, evolu soci uumane, De acooa, Inte sna Iori i cleat ine sociale_ Nicolae Earoiu xis cele mai strinse legttri, metaele de cercetare si reraltatle une dine cle coneibuind la progres celorlte in alt rind, ioria ska subsumat creat 0 serie de Aiscipline,deveniteajuatoare In clmpu ei de investiga, dintre fae unele au primit sttuul de tine aun ale istorei. Astfl, Istria sia Hirgicbaza investgaore i informational, retodologiainvesigatri, ereindasi un Insramescar propria de ceretare, ‘Volumut de fs, debate roemal acese probleme. Orie sting Slit, de ale, elemente reliminari, prolegomena, jn vederes introducer mal rapide tn prcblemaica, metodologia siaboratorl ener Istria, tet care s-a elstnat pe merit ti stat in matele corp a sbgelor, a celorsociomane, de care este ait de srins legal, pretinde si ea 0 asemenea fexpunere ftroductvi. Poste mai mult ca oridnd, in momenta fe fa = Chad asim Ia o adevarattexplezie de informatie, cod stig storie romneace ce tid fae pay nang att in patea de concept, ces in ea de metodi- nase simie at de stringent neceitatea une introduceri in problematica et fomerstd fn atenia volo de Fatt si prezetarea general 4 principlolorproblome legate de constiire disciptinelor st spol Slineloravxilare ile Woriei, fneercind si ofere ‘ovitorilor deschiderile neesare, clementele lo de baz. Tnfigarea cadrtut general at etre die Stele miiare ae storie trata in volum aavut in vere deopostiva atrial ofert de istria mini, prencupiile i rzalowele ‘ntoriograiirominest mn domeniu, peru ase stabil mal bine lepitura cu problemaciea In diseufe.Tavayménal univecscar de istrie de la no are el insist indehungats tradi in muerie, pe temelal earora se pot realizz ast noi deschidert spre Taboratoru ingen al Itriclu | De ale, init de tatren fect die sige aux ale iti! refine ln heel prezcat woe, Sint nije fori de lnaponatuare ctr ince, pee «tao ato Ia ining tivestar rng, preeum sce. pete gentle de nitodleie a Stinelr like de temincgl ire, tue seta newsre negro pe exe SKule jticre ale ell an In completa opera Stites este ee sot uae lacrare se alrscie seco, cece fa been sine rte sel in ors pecan turer selra care se preven de cannseea ect ‘ove umane, ei protematiahcempien, Pees real se tonal mene descrINTRODUCERE 1 TERMINOLOGIA ISTORICA. PROBLEME'DE TEORIA ISTORIEI. ‘ing stories consti un arsenal terminologi s ‘0 concent proprie,o meredologe de lars a seapulsingeri blciveloe since pe cae gi le-aasumat. Si defini, ale spus. 0 pate tere si una practic, de elaborare a rosulftoriogratie propria, ‘In privina tcoreflosoiiIsored 1933, p_ 185: 1988-1939, p. 70. 5). Gh, T.lonescu, op. eit p. 70 (Qo). V. Cris, Itorba fa Universitatea din lay, les 1985, p, 70-72; Istoria Universitit lagi. Redactor: responsibil Gh. Piston, V. Cristian, lal, Eitura Suni, 1985. p. 74 (1. V. Creo, Kotoria la Universitatea din Tap ns, (4). tbider, p, 94-97, 105-104 (19, Constani I, Andresoa, Manual de paleografte lating fas, 1938, 48 p. + 24 + 8 QO), "Anuaral Universitit) Mihilene dio Tas? 0. 1930-1935, Iasi, 1936, p. 368 QD). Ihidem, p. 363. (22), Universitatea monografie. Ck). 1957, p. 89 23). Ibidem, ». 95.96. Gf), "Anaral Universe din Cla". Amul scolar 1922-23, Ch, 1924, p. L17-118. (25). Midler, Aall scolar 1928/26 911926027, Ch 1928, p. 169-175 (@6). Universitatea "V. Babes" Chi. St smonografic: Chi. 1957. p. 89, Babes" Cluj. Stualu 36 _____Sirtte aatiare abe Istriei (27), Nicolae Baron, Predarea Stllnfelor ausilare ale Istorlel ta Universitatea din Clu, in "Studia, Universitatis -. (puncte, demumite Pet 9. (puncte), denumite Borgias 10 p.(panee), denumite Corpus; = 12 pupancte, denumite Cicero. ‘Cele mat tizat eorpui de Titer sunt cele de 10 p. (Corpus) penta text, de & p. (Pett) pera noele expletive tin partes inferoars 8 pagini sd (2p. (Cleero peneu cur Penir inprimate special age de ex.) 30 wien coepuri de lord mat mar prin dublarea sia tplarea color mentonate iuCicero = 2 p.; Triph-Ceero = 36 p et) Ta privinga formeloe literlor pogo. ele pot fe Arete (intext obigout), cursive asta), line (acestea mat les la ir, ine de ard ale leet ind ma ingogate Coie erie consti prin indie“, ‘aljire in termenitipografe}) In fsccole sunt asumblate ondinea ext pe care Haw imprimat. Ele se introduc in fgerioru unei cope (de haeie = besa; de carton = Iga) ‘Uneor carton este Jvelt fn pin, mitase sau pele, avid dlferke ornament artisoe. Coperta il asigur Tegra cu toll depart princ-o 1 de prove, num la de gard, ot a Single autre ale Iori A upd care urmesz3 feala de tia cu elemensle descriptive (ibliografice) eset ale ei La finle cgi (in unelecarri pe contrapagina copes inerioare sau a foil de tt) este da ease tipgrafies co confine date refertoare la pireea et: umd de coi de tp, Tocal ip, inticele de clsificare tn bible, [ata reprezino list a grselir de iat eae se cer 4 fe indrepiate, gresellobservate dap incheierenprocesulut ‘Spogratie, Lista reelilor este la rind ip i nena ka Sire cic, specificdndu-se din via oi Sa prod eles cum techuie se cease cwvintele dpe gest, in Timbajul cutee curent se vorbeste de edi vet cli, Actas reprezina totaiatea exemplatelor de carte imprimate cu aces 2 (aeeeagh comport, mari sipogrticl). Dac dap un tip se relizesz3imprimatea unui uu taj dyp acelasi za ecmpeziietipogaties) avem un nou teas in cadre acolisi ei, Prima eile (pie) a unel Inert opere, se demameste edie princeps, care de regulh ese clutati de Speci, coretoristiyfet simu in ull rnd de bibl. ‘Penirw bibiot exist uneor edit bibbiofle, ca variant 2 unek lucent deosetite, sir fn condi artice superar, pe hirtie de caltate (ii), cu legttrd i ust exceptional realize, Reeditarea aceleiag! Nuri, la care ator pote fate odie, 2 edit a Hea, de regula revazuca sf angmeataca ce, apt ce se specified pe fsia de cit, iar dacd crea este ‘oat In ceetnuare sav autoral modi fm Gp text, ca urmare a amplifies cercetiei, se tpdres in cotinare noi digi (a Ma, 2 1Vea ot). De lecare dae pencesltpogeatc este at de la cept 65' a Nicolae Rdroin a ails definiiva se denumeste versa tpogratia a tunel pers fngrjt de aucor sh eoasidera de esa 2 1 desivdtsith,exclueinda se interven ulerioae. Aceste elif primese near! speciicata ne varietur. In acest xz eile erioae sunt obligate i respecte inoema text acest ei detinaive alle postumd (postume) exe parte pentru prima dot 2 unci opere dup moartea amoral ei, edia antumd (antum) find, se lngelege, cea realzath in cimpul vit crentorulul oper respective, ingiita de acest, 4, Din storia! bibliotecilor. CuvdntulBiblloteed deriv. din greaca yeche (Gibliotneke = bibton- carte + dheke- dlp. sense ogi find acela de dulap (nobilt) pene cai. Prin exinere, biblioted nsearnigloall fn eare se pastreazd cal, aclai tenmen ind ublizat pentru insta sare s-t eons i ‘edoro closioni organi deposit elo. Sesurile fui -au muliplica in Epc Modern, ea desernind ast si fondul de cini provent de la o instngie s40 persoai (iligsca Toi Constanin Caetacuing Stlnicul, de exempt) precim si o eoleje de carte tpicit, o serie (eulegere) de Irae (Cat) eipsih prinpija celal edu, avind un format identi (Je x.: Bibliotea pentru toi, care apare a ‘Bucuresti de un seolincoace, sau Bibioteea Bibliologiea de a Cu, ca primal num apsrot acom mat bine de jumitae de ‘Seco, reat dopa 1994) ‘Termenul ca atare a fet olosit penta prima da in sccolul al Thea, e. 1, el denomindnd atunch eel Biblioteca din Alexandria. Inemciats de regele Egiptlat Prolemeu Ser, int-> aripi a palatulul regal, denomita 66 ot Siete auxtiare ate toret a Maseum (eu cea 400.000 Ue “eit si extins pein nou deposit care aven ate 300,000 de "ei". Biblineca din Alexandcia, cea mei vest din Anichiste, sa mist in inendiul prowoeat de cuceritea Alesinriei do cite Ialus Cesar in anu 47 i.e; n. Asis, dopd proecte mademe se eae refcera ef Inire biblotcite’ maj cunoscute ale Anvihigtse mma cele din Teba Fondath de Ramses sl Tea), din Ninive Aorganicti de regele Asucbanipal in sec, al Vi-ea ©. .), din ‘tena (intemeiat in se. VI. en. declte Pitas, cea din Pergum info de regele Aumenos af Tea fn see IH. La Roma funciona o bilistct publi in see Te. (prima din lume, imparatul Augustus. intemeiad in pala imperial ‘Biblioteca Palatina, far impiratal Traian, lt eadul si. in Forum, Biblioteca’ Uipiana. Ta sfirsul Anichicgi se lntomelazt Biblioteca din Constantinopol, a captalaIperil Romande Risirit.Bogatehiblowcl at existe im Anichitate in Asia (China, Japon). Oat cx ncepuayile Evatt Medi ay hg ibiesile rmanisiesth, unde sune depecitate eile manaserise pets ca cle si fie frie de distrigeri. Ala de mul se implateari Ditotcile in visa manastirile, inet un proverb medieval spunes: Claustrum sine armario, quasi eastrum sine armenatio (© mindsie Wek eit este ca stun east 1rd ‘um. Biblioreile medievale deport crgeu carat eeligios (elope), tera, vine, didactic, AliturTde Biblia din Constantinopo intieiat Je ‘mpdratul Constantin oot Mac, incendiat in anal 475i etic avi, distrastne¥oalIn 1543 de tari, la eeerre capital Ineriuli Bizarin~serdied BilotecaVaticanuh, fonda 465, ssi una inte cele mai hogate th ca manisrise st orMieolae Karoiu sis vechi tpn din tame, Sunt canoscute, deasemenca, biblitesite din Sevilla (Spania), cin Monte Cassino lala), aceasta itemetitt in 529 de cilugitul Benet, fondaoral ondinfa clugirese al Benedicto si aurorl regulamentulat cesta orn prin cae i cbliga pe cig la fer inice de citeva ore, O biblioteck valoreasa sa const la cutes tat ‘Caco eel Mare, iar i Rashrial Europet pe ling Catedrala St. Sofia din Kiev fa anal 1087, La Bada, in capitala Regatulut Ungar, sb regele Maria Carvin se constitu ibotca regal denumité Corvina, care nminuncha pretioase cols de codioe Scat pet, distr Im in 1526 dapd fpta de la Mohs Ae ostleotomane. In lumea arab sunt cunescutebibliotcie ‘lifer din Bagdad, Cairo, Corduha ‘In Eval Mediu mai par, liar de bibioetle monahale ‘i cepa (sau imperial), tlioele universe, pe misura ‘nic’ unversitailoreuropene. Pe ling Colegin Universtar fonda la Pris in 1253 de Robert Sorbone, cate pear ast mele (Wiversiatea La Sorbonne - Sorboma) s-2 orgaizat Biblioteca Sorbonei, in care predomina cartea sinick st diated. La 1300 ia find Biotec Universiti din Oxford, Jn 1348 cen ¢ Universiti Caroline din Praga, In 1368 a Universitit Jagellone din Cracova, fa (386 Univesii din Heidelberg (Germania. La inceputuile Epoeii Moderne, dat cu Remaster gi Reforma cu rispéndiesUmanismul, par bblicete persorale, ale mail cltrar ai veri. Une dine acestea fevin publice, cum era Biblioteca Ambrosiana din Milano, ‘fina de Carol Borromé fn sec. XVI, san Biblioteca “Mazarin d la Pars din soooul al XVit-ea ‘Dupit Revohitia franceei din 1789 apar Bibliteile Nationale, Prima esc chiar cea din Pari, inemat pe nici 68 a Stine uae ale tsroriet Bibles Rog, la cate sam aga i ale fur (Biba Mazin, Rho Arvo To 82 i ia Washington Biblioteca Congres (Library of Congres) = Bites Nama» Sunt st etn are oe ‘nel ma ina grad informal. La Mosca aa 1861, in aproperea Kreriimil, o| Miivest din Sankt Btertbur, devin iit anal In 1878 tenet itcn Nanas "Chi Metod” din Sota Tn Tasile Ronin cele mai vet bibinet s-a consi ling mr. La Nean, Para, Than, Coa, Dragomiena, rslop sas Rime non spr monatale une se cairn mance, mt dae le pasate Tn biblieior seer Manse espectve servemtca dee entra opi ar 3 err ween gn ce Inept Re iemeiae pe ngt mani, Tal rnd, cee moeabae tones ma ma devin cee pograto da spine Spar, caren tps mii! font de banal eluate Scrit prt dulaps de bec Tatemeiera de scl, x decsbire neil iene. erin pari itor ela al cio tren, evident, ota mains ct tied. Fl de carte al senor bls! se editor ast pou canoteea istorii da acl general Diitet ca cle de a Cotegil St, Sava din Bucrest sau ale seoior din aj conse exaue presse deel tin Tomidgeasea univers, fn Epcce Moder sau pus bizle bilicitr de inst singe, selemice gt untverte. Anil. le ocurei et ond in 1867. pling Sica Acasemic Romina, o bible, deve 1879 Biblioteca Academe Romane, bible nina, in egies che on rl cyNicolae Bdroiu Important La ayut sevaneal academician lor Blam (1856-1935). sub ingrjrea cicula sa elaborat Biblingrafta Ronuineasci ‘Veche (1508-1830), Bilioweea Academiei Romine, atizi eva ‘al mare bblctch sinjet ri, plbiowee doeumientars totodat, a reuit sh coleponene, plstez soxgulzee cea mai nate parte a foadull naena de mancserce st imprimae Tmportante fondor de carte manures ira aft ‘deporitte In Bibitceite Centrale Unversare dia Bucuresti, Iasi, Chj-Napoca Tn 1955 5-2 crear a. doua bili national din Romiais, Biblioteca Central de Stat, deveniti dup’ 1990 ‘ibtioteca Nafional a Roménle, care claborera, de apcoape © jumitte de seco, Bibliografia National a Rominiei (Corett) s1 Biblografta Periodielor din Remini. Asti reeana de biblictect din lume a tins o densitate remain, spell clurdnd indeosebtbibioeile Gocumentare, ele ea caracter encilopoiie st. specilizate Pentra probleme complexe ale organiza fondurilor de carte in bibiwci, s-2 constr o ramurk special a Bibliologe, anume Biblleteceromia 5. Biblioeconomia, (0 ramurd important Bloke este Biblioteconomia si privete organizaren gi funcionareabiblitcio. a foarior dlepisrare a ci, operate ence de inventariere i evden ‘epi, loeall personal de oiliowea biblioteca, hgiena nit 0 ineagt problematic, dec, fn leer cu deporitaea, conservarea si pistarea fondurior de eat, t fa tea se sii asta not saci La intrares in bibliosc fecare carte este inreghsrat oro in etal de intare sev iden). eatalogatl (pe stem 0 Sins aula ale trie e mi, acum pecan, in care se ade wee sae Nblogas etl cota uaa sae pote 8 si), Din ce mobile exsterte selec ealngee ea Apert ible, care cea mate pip co a cuinosoue sunt xg abet ons alts Suro sa irc asi) pe mater, Ctalagaece Se umese nail te pe generale Camas tat ele mihi alco een, date alae) su special el nur cole eatloeeltopograer Conca fe inode sien Gapec. Exes Caos intern ns deere echo pe exe serve: ers, tineret coi clare. Une bat 2 dou Fort fe cata: intr So desert, fxterm, eet dn urn concn. tee car pare Sposa una pubic mr, pe cnd el dina exe desta ili in nl spelt. Cala alte vane iru grates ma np l nei ibise ‘efectnd infested abc hole Probl orgs sp de Mage este de ascmenea impor. De mth rene hte deta alsteass inte sant conse dap srt pit finale 3h pe buca toe paar aera" Depest roprivl reba indent annie com etal tie ogg wav ut Sr ta gt Corespunirate dr wt, temperatura et. Spa 4 deport desig, ee iit cu cen ma mate econo, dita hei nse revit cal speciale de aul vet, esr cal ne (nde conse llr se face fr blend cere), hut de nce pene person Noles, sl _de contin, hbwacere de Irotimare, mukpicar tere cco) ”_ Nicolae Bdroia legitrie ee. Pena ea Recae carte tipi ce in in bblotct sis at ura drum iste pnt Ta rafturiledepositeor se ic fede gn fimpul cel mat sour a cititor, document tpt (Gartea)trece prin mai multe sereetspecializate. Prime este ‘Scrvcil decompletare a fondu de publica (sn achiziti. tre cartea se foseris in registra inventar si se stampileaz fn anumite lori dinitte sable de eltre fecare bibloes, entry identifica si ca sema al apartenenfi. Trece api la [crviial de clasficare s eatalogare, unde ise stables casa eimai dup’ contin, prinind indi de lasifiare; tos act se Fnnocmesefgele descriptive bliografce care se introdee apo} fn eataloagele bibliotesi, Pe figh se Inserie cota. eirtt (opograticd), un numar dup care ¥ se va teeunoayte loc din Atepoai, unde ext depust Fig. 2)- ‘Maile biblotes ispen de seta biblograte, unde ‘eintomese liste bibliografce pe difert tematic, de serviiat de informare si documentare, de serviciul de schim interbiliotecar si international, colectil speciale, sectie de fmpeamut, penta impremutal Ia domicita al einer. pe wn fnumit fermen, precum si de laboratoare pena igienzarea Cinilor si resturarea. lor, de atelere de Tepitrie si de ‘mulitiare (aie 2 Fyeior de catalog, et si & publiaior prope. DDervoltrea vertiginoasi pe cae a. inegisrato Bibloteconomia, tecum si expansiunea biblotecio, su pus in permanenis problema prepcirit personatufut de biblioteca Fintioecacilor si bibingrafilor, Avesta este un. personal specializat, isteodus. in stings cit tipi si foarte bun Chnosedtor al ei, Exist astute de invatimntspeciaizte in Dregitirea bilitearilo, specialist in problemele “eS, n Stile uaiare ale Itoriei pasionay) slujasi ai eae blo in sensul adevdrar at avant, Indexarea cai: sisteme de ctasifteare a publiailor. ‘Una in marle probleme care contra tot ma mal biblioteile slate insti de profi, aur deo cmpletare ct ai bogie 2 coletilor,o consis sisematiareaTondurlor de care 5x wederea mal bunel uiizari a aeestora a sori operat informiri ercetltorul sau ciitorluobigmut. Sistematizrea ondurlor,int-0 forma sav ala, rama 0 necesita stringent, ‘clam de exploza informational prin cre se earacterizec Epoca Contemporand.Lipsit de aceasta sstemaizare un fond de biblitec devine iatlizabi, nepcind i-si ndeptneasc nici tuna dia funcile ce} revin: since, didactic, calurale, poliie sau sociale Din ineoreiri mai vechi de clasificare a publicailoe hpi. confiautul lor sau scat sistemele de clasifiare biblilogica,inluerate de clasifcrile filosoie ale stieor. ‘Castiatea de bibliotet costiuie operajaprinecare se determina casa eiveia aparine un document in faneie de contnutul Iii in scopul de a repartizainteg matrialol pe omeni tntce, conform conintutisau, in vederearegisiih rapide si precise a cunostinelor deporte ino biblioteca in domi clasitieaia dovedit ch haza esemtal, care asiguciviailtste si durbilate lastest publieailor 0 eonstuie casifearea filosotiea a ‘ineior (Lineus, Bacon, Comte, Spencer, dela cares plecat in cole mai multe din sisemele propuse. Un al prineipia 1 constuie divizaea progres, In clase sh sublase, de la {general inspre parialar. Sitemele mederne de clasiiere an cevideit nesesitea abort anlcce a problematic, penta ‘ain final clsfcarea sie sinc, BMicolae Edroiu ince mumeroasele sisteme de clasifcare propose neti Casiicaraa Biblia CongresulSUA, labora jn 1901 de un grup de specialists tndrumarea ti C. Mare, care ceprecin sina nor clasiieari separate ale difeitelor ‘omen. Casifiearea BLISS (up mumele autor ei, HB. ‘hiss fost formolta 5 aplicaa la City College din New York ‘ncepind cual (902. Ex pomeste de ao easifeare props a sijelo, care sbordenat facareramur’ sii su para specie: loofiastineor, sina proprv-ish sria smlr, aplicarea practic, Casificarea Cordonnier, labora n1945de fancezut Gerard Condomner reprezint 0 casfeae exielopedie, pin care se inceatea sa se imine exigentele tereice cv cele practice, ridiate de tenia de easiiare. Casifearen Colon, Elaborak de CR. Ranganathan 1933, concept nara pena India, ae atualmente tending inspre universal. In oportie in cate se inde la sabilreaunoi Toc pentra fiecare objet pi nofiune, aceats elasifcare se Izeazh pe principiul “eombinati, Sind prin excelent 0 clasfcare snttch. fn esent, ea const ina stabil "Tetele” Sul care poate 1 corcetat obit, in acest fel ea oferind posi de extense litt, fin wilza, ea prnepia in thai oat erielecontemporane, mal ale ei ex poate fe apheat ‘nai efcien i regisiea copuerzath a informa. Cit priveste Claificareazeximali, elaborat de ‘Melville Deney, a fost prezenttl pentru prima dat in 1876, op’ Conferma.Inerrtionala de Bibliograle. din. 1895, TInsttatulfternavonal de Bibliografe de Ta Bruxelles a htarit ‘ entinds Claificarea Zecimalé Dewey ge plan. mona ‘Aceasth action de internationale a Clasiiait Zetmale 3 fost efectuas de Paul Otet gi de Hemy La Fontaine, care ” spt care le re les In 1895 prim tracer faced Tae Dee anplicint a fons cna el ah denies nites Zacnalt Univers (CDU, dap ence francezk}(d), s {COU exe o sched de ite nin deat vga, ap eon aetna, Fa gape ina ingore pce eee sete et eran igo acess ee ut igri dee dere met cer Casctra ivall cst aca soe ‘patra principii: ‘s Dy Clase pub prin amin consi 2), Capertee wre tn ancushi eat pt ine eo oy sem thine tnfeareebie 5) Dainese ea ea geese particular; ° ‘Sinema de note ete mtr 5 tera, fon ie combi i pena gener, tsi peut os {CBU ope ey 10m se erent eae un dome sts in sa ann ts, umes 0 Gece 1 Rsite Atm eli ‘Stiimie sociale her ari fot Fg. Lingisc) Macon tr Came, ye me = Shinai. Medan, eect 2 3 4 5 6 %