Al, l vanii,t,:

care nu cllt}.oa~te sJabiciunea. Poat~ ca cea · ,

.sint ac~i a din unna (Mateescu ~i Victorit~~• : re reu~~Jtii a au~ru lu!
bine inca decit criza individului (revolta ori
·
J! ,
r~ c,a ~I de~cn ~ ma,
a, area ui), mecanrnmu l
1

insu~i al n.ecesitatii.
(Contemp~ranui, nr, 47, I fJ7()J

,,Racul"

.Era previ ~i~J!, din precedentele romane ale Jui Alexandru Jva43 iuc,
~apt~l ~a poltt1cul va absor~i_Jntr_-o zi ,ntreg interesul prozat.orufui
~~ _1n&~nd~-I" s~ ~on~eap~ ~- .!~c~I un ~_~ n c·~re fupta pentru puter.f;. ~
~ ~_1smu I_•~s~ ~I ~taJJUlJI.!..1 ~1 g__yve lJl!rd s~ fie erpuJ prin~ipaJ.
Acest lucru se 1ntimpla mBacuJ,\. roman original ~i captivant ideo looic
~ u<!_a -~~fectelor_de construcJi~- i i. 112~J a les-de exprimare care- I rits
pe aj,?c~r~ r~q_arbativ stilistic. ~ u!_oru~ ima_gi nea~ ~ repubJjca lati no-
-ame ncan a und«: are Joe o Jovitura de stat. Scopul Jui este sa descr ie nu
atit ratiunile politice ale putchuliii, cit tehnica lui efecti va; Iuind abi;1
-

apo1 m cons1derare posibilele atitudini fata de problema politi ca a

- - : - - - ~ -- - -
- • A •

p_ut~rj i_lntr:~n .a~e1!1eD~a contex( spec_ific~Aceste_g s1nt, simpli ficind , .~

.DlUilftr ~e _e~tru : _inainte de orice, fire~te , di~ _!-~ir~_mi_~!ara £U_sa J.a_£a le
de Don Athanasjos , eminenta cenu~ie a reg1mylui_ l_gcaJ ;..11narhismul
sau, cu un tenne n mai recen ~ ,2_gauchi smul' ·~ reprezentat de Benevisro
ii_ ~e -tovara~ii sai~ terorismuJ p!,lr, de comandouri ~i de_ org~ izatii
Raramilitare, exemplif~~<!!_Erjn_ g!upul condus de Tahereh; Tn ~fir~it,
prin Miguel, ca~ ~i-a_ reo~gat co.llYing.eril ~_g_~ st1nga (!eveni-nd
secretarul priva t al diC:t_?torul ~i, ~_?__!e ilustrata (nu 1nsa teoretizata, ceea
ce se· poate repro~a autorului unui roman Tn care teoreticul
precumpane~te) dilema ideologica _ ~--~b~~~lismului__ burg)l ez,
~~dividt_1alist ~~ d~mo_c_ra!, atras t~t_mai -~ul~ in a ?o~a __p_af!~ <:! ac~?t~i
secoTfn sfera totali.tarism ului sfi~ia t 1ntre no~talg1a 1dea!unlor lu1
-
din
-- - - - :.:L..: -- -
_Iinerete ~i fascinatia fortei politie:9_-rt]i_litare:
Acesta fiind spectrul,_ sa-1 examinam mai .indeapro_a~e. Do~
Athanasios este teoreticianul Joviturii de stat ca '!~1une tehn~ca, b?Z~!a
. pe calculul.cel_m j1irefis~r m-iTloC:1f ejgr ir1nlaturind oric~ um.~tp l~gj~"
politi c~ .. (El · spune: ,,scot ind deci din vocab ularu l nostru nopum le de
indiv zd, riispu ndere , · ;usti{ ie, •le vom inloc ui . c~ _ no{iu n~a
atotcuprinziitoare_· de tehnic ii.. Clar gindit a, obscu r res!mftla. O~eraf1a
va ave~ o preci zie in-gi- ne-re as-cii "). Pragmat~smul 1~1 - Do~
Atha~as1os _re~za_~_parent orice ~~~ logie: ,._nu s1m!<:_~ n_1cwda1a
nev~IQ - obser va autorul _ justi/ icaril or mitolog1ce, el trr:11nd in_ _lumea
pura a esen{elor care pentr u el erau mai pres-us de once: M11lo ace.
 . ,·a romdnc, /J nsthelicr7. l'roza. 7'eatrul
L,tera1u
Afetodii, Tehnicc"i, a\.;;a cum le .)·ade_ hil:e ideilor f rJr(,6 ··. f J
pr 0 cl,ama deci
rat'~ea po lftidi_pura. Prozaton~ l in s,s_ta r~supra accs tui lucru. Jn <;~ el ~e
·asa prea user tentat de pragmat ,srnu l mgmcresc al Jui Don Athanasios
1
r1eluind Ill seamf\ aproape dcloc in cc m~sur~ p,n~ ~i ab~enta declarata
a ideologiei reprezinta in pol itici:i o idcologie. I ,imbajul dictatorului
este de aceea contradictoriu . in ace la~i di scurs, cl afirma cinic forma
goala nece~ar~ ~ declaratiilor reg i·mu lui militar (pretinz1nd prim ulu i
1nrms tru o proclamatie: ,, Scurta, cuprinzatoare, care .vii spuna totul
fiirii a declara 11inric") ~i face totodata demagogie (,, pentru ca noi.
desigur, . dorim o demo c_t~{ ie,.. adevaratci' 'J. Si , ,n gen-ere, Don
Athanas10s est~ _p~~ e~1c1t. Intreg inttiul capitol mi se pare naiv.
0 s.olu_~re mat nun~nta ar ~ fost ca Mig1Je l sa descopere el singur logica
actmnu patronulu1 sau (~1 abia atunci ar fi avut cu adevarat dreptul la
a~ea bucuri~ a de~coperirii care acum apare oarecum nejustifi cata,
s1mp)u entu z1as1n tmeresc); ceea ce presupunea 1n orice caz mai multa
sub~ilitate. ~edus de mecanismu~ nj ial_&__politiculuiJ autorul I-a
despuiat de ve~1n1ntul lu i ideologic obligatoriu; lipsindu.:i astfel tocmai
de d_ialectica specifica, de jocul misterios al ascunderii J i reve tari i
.JPO!ivelor re~le. Chi~r daca -DonAfnan~sios_e_unclictator de tip militar
~i nu un fiiscTst; ace..st raport i'ntre intentiile ·reale ~i cele marturisite_
· trebuia sa raniJna i~ t~ Dorf-Affianas10s, care in fond nici nu era
necesar sa apara nemij·locit m romari;aaca ar -fi fost sa-~i ilustreze pina
la capat ideea, e robul viziunii cam schematice a autorului : literar, T~i
semnifica situat1a cu1n ar purta o 1n.asca. E a~acfar Dictatorul : ~aim,
-~9!!1inator, absorl?_it tn gi'nd1:1_ri ca un Budh'a, cobofi'ndu-~i aTehamite
pleoapele·obosite de cite -ori colegii lui nu-i inteleg subtilitatile, retras
· ca un mare sobol i'n vizuina· lui, caci - boala a tiranilor la batrinete -
sufera de fotofobie. in al doilea rtnd , modelul 1nsu~i de organ izare
politi_c~.a..s_tatului 'in care se petr~~e lovitur~ lut ~on Athanasios ramtne
·oarecu1n nelamurit in Racul, ceea c,e are _c_ons~c mte pentru_raportu l de
·forte 'in ansamblul lui, 'intre militari ~i celelalte tendmte. Un~le
· elein~nte superliciale ne indica o democratie burgheza; altele un reg~ m
tot-alitar. Benevisto sau Tahereh, atlind de iminenta terorii, cred a tt ?
provocare; caci se simt Ia adapost. (,, Act iunea noastra este _lt!gala.
adniisii de /egi $i de constitu/ia {arii. spune Benevisto. Daca te-am
crede. inseamnii cii ori am ac/iona ca ni$fe oameni ce se abar de la l eg,
0
si astfel am dovedi /ipsa noastrii de /oialitate, autoacu:indu-ne_de
c ons pira/ie care nu · exis ta acum. or i poate am ac/ivna \~, mat
proste.)·te ·' ). ins~, 111 conceptia lui , Don Ath anas ios e un P~ pa Doc ,
rnanevr1nd far~ d ifi c ultate g uve rn e fa ntom a. Lovi cura lu1 d_~ 5 cac
(de~i aflat la putere) seam nn~ cu te roa rea inst itu ita la Florcnra de
 Al. lvasiuc
atentatulu 1·, cu deose bire . · 1·
-Lorenzo
- · -· .
_d~_M~dtct,d
· " ~~uarea -
_up~
motivul ~J.Q.!~1- Ne .mtrebam ce o detennina , daca nu cea O~~JustP~e~te
v
1
-

1fiica.
v -

- -~-- - _ .
V

Spre a nu un gratuit (In care fantezia p

_ parea
JOC rozatorulu 1 se la ~ -
,. _ .
antrenata ca mtr-o aventura ), era b1ne· sa se explice s ·t t· d _sa
· d · I · · ~ ·· · · · t ua ,rn e pom1re
~~; es1~ur, c~u~e e prec1p1tar11 m1htar~lor. ~~~evisto-e, la rmdul lui,
dogyiat1c l.ll, _r1g1.9ul_p_om9vat9r .al un~J p.oht1c1 maL muJt_destru.eJive
.A~i!t r~~9Iu110~~re. -~1 (ceea ce-1 pune pe o pozitie de inferioritate fata·
de Don Athanas10s) are o foarte precara cunoa~te r~. de oameni. Om~!
Jui e abstract ~i nefondat psiho]9gic. Ne intrebam di ~ o~ dac'"a e vreo
relatie intre el ~i grevele muncitore~ti izbucnite cam abrupt in finalul
·romanului. Tahereh , .,in fine, apartine mentalit_fili.L terorismului de eel
J!1ai nou tip: ca~! Qrietenii ei, i~{ ~~ ecuta_ou~rQaoii_e_olitici fara nici o
judecata ~1-~ nici o Q_regatir~. Acest pragmatism politic absoJut este
det~area unei singure laturi djn filosofia de viata foarte complexa a
parintilor acestor copii teribil{ Erdur~n sau Safa!, ei,r in~earca sa
impace pragmatism.ul cu o filosofie transcendentalista, activitatea
economica cea mai obi~nuita cu o religie bazata pe contemplarea
Unicului. P.atrJJ zile din saptamma _ei sJnt directQri Q~~~~~!i ___de
_fabrici, politicieni periculo$i, practici, Q~crutatori; cel_elalte __tr~•-~IP.J
_asceti scufundati 1n visare religioasa pe yjrful muntelui sfinL .
Aceste-doctrine (~i reprezentantii lor) se confrunta prin interme_dml
lui ~iguel, tfoarul arnbitios , rara _scrupuJ_e ? fascinat de P.~!_er: ?1. ~-e
1

persoana lu, -Don Athanasios, un Rastignac animat pe amb1_t11 ~oht ce.

I~i petrece ziua de dinaintea ap_licarii plan_µlui tero_ri_st pl_,_~g~~u-se_
prin bfa$. Sentimentul care-i umple inima de o ferictre nel_im~tita _eSfe
st
acela al initiatului; ~tie ceea _ce.J.otLfeilaltLigno.r.a. ·Ia!a intirnJ adw al
emotiei lui. _Nelini~tea provine din increderea pe care 1-~ acord~t-o _Qqn
A~han~sjo~: ca f~st opoziti~~ist, Miguel ar putea .pro~!a de ~~b;~;~e:
lui ca sa-$1 prevma tovara~11. Treptat, ea fac_ e loc unei arnbi~ - : d
.. - ·. . . . " ~ . r·zeze pe ce1Jalt1 e
C 0n$tunte1, M1ouel fimd pe rind mdemnat sa-1 aver 1 . - l -~·
· • ,e, · - -· d unn eaza 5(1
pencol ~1 sa se refotoarc a la comanda ment de un e . -· ·
- · ( e pro vine mai
,controleze el insu1::i operatiunea. Daca aceasta· Jagita,1 _ ~ t' )
c " d · " , d arata ca ~ ie ,
urm dm orgoliu decit din onestitate (orgohu ~ a _ notez ca;,; Jll·
e · · 'h I c Sa
P rsona1ul nu e totuc;1 analizat sub raport pst O ogi· · -- 1-.turat ·
e ma
R · " 111 1
V •

ra lt.1i
,. acu/ ps1hologismul ' care mai persista in llum ·
' "'
eme asup
In " · cea mai profunda ce s-a exercitat in u'Ituna vr . net un
nunrea R / e de la un pu -- -
Alexa ct . ·
-roma~.D_t._u_I~~-SlUC a fo~t aJµi R_obert,0~sd: ~cu ffir~- sub~tanta
· .h n__~us1han, ·cu personaje untd!menswna_le, . domina un
pv~, 1. oJogicapropriu-zTsa mai degraba exponenpforme ale. prlee parabole·i,
z1ona · · - · - '- . · •i1· "0d a - ·· --
satir . nsrn ~e esenta negativ-i ronica, ut1_ ? st icturij epice nu
ei expr~s1oniste ~i mitulu( Aceasta modificar e a rt
 Litera tura romdn a postbelicii. Proza. Teatn, l

e rara Iegatura cu proble matica ins~i a roman ului in care elemen tul
princip al consta (indife rent despre care din cele patru cai de cuceri re a-
puterii am vorbi) in dispar itia indivi dualis mului . ~r~tp<! l~j _Migu el (un
om rari insu~iri, ca ~i Ulrich ) este tocma i ~~~ea a unui •individ ualist
_captiv at de totalit arism, de J ~~ log~_ d~ greapt a,_ dar-- m c~_p~bU -sa
~ •ste pma la capaf -ffoti7u i vocatii. In aceast a metam orfoza e~uata,
DonA tfianas10s 1oaca ro lul ispitito rului: el e diavol ul ~i are (ca toti
diavol ii) exact infati~ area pe care epoca o pretin de. De la boiema~ul de
tara cu surtuc vechi la tehnoc ratul fotofo b este tocma i calea de la
diavol , ca expres ie a indivi dualis mului , la diavol ca emana tre a statului
mister ios ~i arbitra t. Don Athan asios, de altfel, proclam:a disparitia
indivi zilor ~i a valori lor moral -ideol ogice pe care burghe zia le cultiva
de cit~va secole . Ramin persoa nele: execut ori anonim i ai puterii
statulu i . 1e_roarea . instituita de Don ~thana sios ~r~ ~a sc~p_ to~mai
crear~ a cadrul ui_pol itic ~entru noiia fume de roboti politi_ci._~I iJ pune
pe ~ j guel _la Tocer~c!f~: j l ol2liga sa faca exper i~~~bi_~ariului si· a
~bsurd ului. ~oind ~a-~i anunte prieteriii , Migue l reu~e~te doa.£_ sa~~i
atraga cuvint ele dispre tuitor- f!_eincrez.atoare ale -l_!.I i Berievist<fsi sa o
dea (hazar d!) pe Tahere h -pe mina c~l~ilor. El insu~i, pe aeroport, e pe
punctu l de a fi omori t din gre~eal~ de uns implu soldat. Pentru_c a, o ora
mai tirziu, resimt ind inca in umar lovitura patului de anna, sa preia
condu cerea intreg ii actiun i teroris te . Numit , in · aceea~i noapte,
coord onator pe ltnga prirnu l minist ru , se treze~te inconj urat de birouri,
aparat e, telefo ane ~i alte mijloa ce de comun icare - totul sema~in~ _a
decor functi onal ~i eficien t. Robot ul intre roboti: kafkia nul Joseph K.
a reu~it sa patrun da in Castel . Dar, iata, privit dinaun tru, Castelul e la
fel de absurd ca ~i acela ce aparea in virful coline i modes tulpi arpentor
din roman ul Iui Kafka . Obses ia lui Miguel sin! curtile inter~~~e, c_a_
ni~te putud , ziduri le 9ai:b~., q1l~an~~_i! ~=-~ e!_afo_r. ~-~~e m1t1er !1 a_bsurde:
Initiat ul ce se-plll'!_lba fericit p_e ?trazi (fiindc a avea or~oliuf secre~ lui
lui) devine demen tul din fin~., strivit de Marel e Mecan1sm_~u~eru ~e
care· a vrut anta -s~--1 cunoa sca, m~m ar ie-m ertaJ ~ r.:o T~e _re 1~cata.
lndivi dul a murit · traiasc a robotu l! _1n-ainte de a m~!_l, Mig~e rye
v1zmn ea une1. lum1 '. d ·-
e crustac :
e1 mons tru 0~1,· ct 1·n _putere -- - a carora -· nu
-
. . . - . - · . " · --.. tu atul mare bonz a 1
· ex1sta sGapare, ~• a lu1 Don Athanas10s msu~1_, ~~ __n_e~_ - ,: ----- -· ---
crusta ceilor: Unul dintre soldat1. 1~, pnv1 . .- devarat m· trecere, cu
" ·~ . cu5 a h.. , .
ar1 rotunzz $ 1
. .
indifer enfii, $i-, Migue l observ ii_ca _are ~1 ace la oc ; ; ci un roe, $i
1

bulbuc afi ai anima./elor antediluv1une. Nu er~ un ~o la'1 ~- crescuse o

. ~ . l - ~ chzle an1ma e,.,. ll
peste buzele subtiri, mtocm a1 ca a Sir ave .1 Soldatul. ~i
musta ta pleb ctitii · ~ · ale rac1 or. ··
ca $i antene1e in -repaos ,le fa Migue1
• y - ~
intoar se, cu absolu ta indiferen{a, oc ll sat h.. - · de crusta ceu u,
 Al. lvasiuc

$i mcna ii mai apucii O banana pe care cu o mi$care inceatii o duse la

gurii ~i o '!1~cii, rrz_estecind-o incet, ca $i cum ar fi rumegat-o. Nici un
pericol, e, $tlau ca degeaba ar trage, in fata !or, privindu-i, stiitea cu
alt rac. ins~i marele rac nemuritor. in clipa aceea lJi aminti de /rica
de lumina a lui Dan Athanasios ~i de inca un amii.nunt, pinii atunci
trecut cu vederea, ca neavind nici o semnificatie. Exista in birouf
patronului siiu un zgomot continuu, de apii, ce v~nea de la un aparat
ce punea in mi~care un mic ;et ce susura intruna. Aha, i.~i spuse
Miguel, intunecatule, ascunsule sub pietre, acvaticule! in s/ir$it, te
$Liu, te-am descoperit. E-·drept, cu o clipa mai tirziu decit trebuia, nu
inainte de a fi devenit ~i eu ca tine".
Aceste pagini finale sint excepti onale, poate cele mai bune din
carte. Roman ul, de altfel, cre~te spre sfir~it, dupa un prim capitoJ
dificult uos ~i dupa altele· tato.nante. Se pare ca, deb~ra sat comple t de
psiholo gism; Alex_a ndru Ivasiuc ~i-a gasit iA cele din unna fonnul a
~onvenabila. 0 va continu a? 0 va abando na ca pe acelea, succesi ve,
din Vestibul, Apa ~i /luminiiri? Cine ~tie? Deocam data, ca insu~ir e
psiholo gica, sa observa m nefixar ea prozato rului ~i graba lui de a .parasi
o cale pe care abia a incerca t-o. Fiind vorba de graba: romanu l rezult.a,
mgeneral, dintr-o aminar e a solutionarii conflictelor, spre deoseb ire de
nuvela, care se bazeaz a · pe maxim a eficacit ate; el este ,,genul
taragan at'', cum spJnea Gasset plecind de la teza goethee ana-a epiculu i
ca tempor izare. Dupa _trei n>mane specula tiv-psih olo_g ic minµfio ase,
de~i concen trate, Alexan d·ru Ivasiuc a scris alte patru mai1 volumi noase.-
mai bogate epic, dar care, sub raportu l caracte rizarii indiviz ilor ~i a
- relatiilor lor, sint mult mai succinte. Ce paradox ala mentaJ itate de
nuvelist i~i da · acum in vileag acest romanc ier impenitent: ~i nu doar
fiindca nu iube~te-aminar ea, dar ~i fiindca prefera analize i rabdato are
a unei situatii, desfa~urarii pe indelete a tuturor virtuali tatilor ei, fel de
fel de ·povestiri dioresiv e care o. ilustreaza. (De~i atit de bogat epic,
Racu/ interese aza ;rin ideile lui, pe care evenimentel~ le sustin cum ar
zice un _eseist,. ca SP,itele metalic e matase a umbrele~)._I~_p_r_im~~ apito~
~Don Fernan do e introdu s printr-o _pQ,ve~t1re_ autob1o grati~a
aoila; in-alti11 ,-nemse mnatul poetFi gue_r<?_~ ar~. P-fil1e d~c!__~~~a~i
--. intermin---- . -- - . --
_re~omandai-e.- Autorul .srarima tar~-~ s~~-Upe,as_c a tens_11mea unei scene.
.

(c~m ar fi ·a ceea a prepara dT terori_i), intr9d~ci_n<;I 11st_fel de parAnte~~

~n~~~ : ~i dialogurile sint digresive: e_er~onaJ_ele dm. romaneJ~ lY.1
~l~~ vasiu c nu convers eaza, ct' t!_~ -- d1scl:Jrsun. 0 oarec~ ~
•mpresie de neffresc se na~te de mc1,din acesta ha~ard al constru~{_1e1
care pare a nu tine seama de nici O lege interna, c1 doar de capnc~ul
nd 9!e_PtunJe
fanteziei a.utor~lui, care .se compor ta tiranic, 1!1~·:t!~•

l 81
 - 0 postbe Iica.- p ro.:.-a· Teatrul
Literalllra roman
. '.I- .... v_orhi.Ad-ir.i- ILum.eluo..r. (Don Athanasio s expune pJanul
~i ,i
~ t i tenneni: ,,_Fiecare deta$ament va primi numele ~i
terorJJ in. •me/or
" .. _Pentru ca-1-au 1nsa
" - vie· t·1me Ie nu se c heama- n1cwdata
· ·
1
a~r~saeV)l~~nd va ~t(sf complefez e efectele s pon1ane1t]1ii-cu O metodi
v1ct1m . . d . l .. . ,
lucru
,. .de mai Jaborioasa ~• va ere e 1na1 mu t m neces1tatea estetica a
stilului, Alexandru Ivasiuc va putea eventual sa scrie nu numai romane
interesante, pline de idei, cu pagini rernarcabi le prin personalitate,
frapante ca tema ~i punct de vedere, cum este Racul, ci chiar mari
romane, in care premise le (aproape totdeauna exceptiona le la el) sa fie
I • exploatate pina la capat.
(Romania literara, nr. 49, 1976)
. .,,
,, Al . I vas1uc, aZ1 .

Ce repede devine vi.ata.-noas tra istorie~ Acum treisprezec e ani, in

numarul ,,Contemp oranu lui" 'ttin 25 august 1967, scriam 'in debut.ul
cronicii mele la primul roman al lui Alexandru Ivasiuc: ,, Un roman ca
acesta consacrii un prozator ". AutoruJ Vestibulului a citit ~ronica 1n .
vreme ce-~i petrecea vacanta la mare, 'in satul 2 Mai, ~i mi-a tri1nis de
acolo o scrisoare in care, cartea lui ~i articolul meu, ii ofereau prilejul
unor interesante reflectii. Ne-am cunoscut nu dupa mult timp ~i,
intr-u~a din int'iile noastre discutii, a venit vorba de o alta fraza de
1nceput, dintr-un articoJ al lui Virgil Ardeleanu din ,,Steaua"
(noiembrie , 1967), care continea o replica la arti.colul m~u: ,, Sincer
vorbind, ne indoim cii aceastii cartea consacrii un prozator ".
Consacra sau nu consacra, iata o 'intrebare care ne preocup.a atunci ~i '
care 'intre timp ~i-a primit raspunsul. Mi-am amintit aceste lucruri
citind antologia de texte critice consac,:rate lui .Alexandru Ivasiuc
alcatuita de Constantin Preda (Alexandru lvllsiuc interpretat de ... ) in
care am regasit .toata atmosfi;ra acelor ani ~i am putut retrai o clipa
entuziasmu l ce m-a cuprins dnd mi-a cazut prima oara tn mma
- Vestibu.l. Descopar, tn plus, ca Paul Georgescu, .care scrie ~i el Ia fel de
entuziast ca ~i mine (,, 0 carte, doresc sii o spun la inceput, de o
valoare deo_sebitii, unul di'ntre romanele cu totul remarcabile ale
acestui deceniu, in care anuntii - sint convins ca nu ma in~el - un
scriitor, o opera, importante ") a publicat cronica tn nurnarul pe iulie al
,,Vie\ii roma.ne~ti", rftpindu-mi iritiietatea se_m nalului, care, totu~~' in
epoca mi-a apa.rtinut,...date fiind clasi~ele intirzieri de doua-trei lun1 ale
revistei la care colabora. Si ce ya fi scris Valeriu Cristea, in ,,G~zeta
literarl:l" din 10 august 19p7, intr-un articol nereprodus in ant?logia d_e
azi? Am uitat. Dae~ am parcurs atent bibliografia finaHi, s-ar zJc.e aJ lut,