S ri online - s ri de ul ma ora si s rile zilei - Actualizat: 11:13, 1 decembrie 2022 RSS Publicitate

introduce termenii cautarii

+
Ul mele ș ri News Foto Comunicate

Home Poli c Economic Social Externe Sănătate Sport Life-Inedit Meteo Healthcare Trends Economia digitală Facem România Bine Ieși pe plus Video 

EDITORIALISTII URMĂREȘTE MEDIAFAX

Home Editorialiș i (30.11.2022, 22:13)
Marius Oprea

Ion Cristoiu: Poleiala

unui regim de suprafaţă
Astăzi, 07:59
ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea /
Soundcloud
Eroii unei istorii mai mici. Povestea a doi
×
www.zf.ro
Atenţie, posesori de permise de ţărani, din cei 1228 de delegaţi la Marea
conducere: Anunţul făcut de DRPCIV pe
care trebuie să-l ş e toţi şoferii din Unire şi soarta lor, în comunism RECOMANDARI

România dacă nu vor să rămână pietoni

Imnul "Deşteaptă-te
Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie n-a fost nici spontană şi române" în contextul

× nici în mplătoare. A fost riguros şi ”ardeleneşte” organizată, în baza unui geopoli c al României de
www.businessmagazin.ro azi. Turcia şi Rusia, vizate
Noua „Transalpina” din ţara noastră. Un regulament de desemnare a delegaţilor, foarte bine pregă tă şi rezultat
pentru agresiunea...
nou drum superb din România COMENTARIU
a fost Lelia final al unui proces de trezire entuziastă a conş inţei naţionale. Au fost Astăzi, 04:00
reabilitat complet după maiMunteanu:
mult de 40Hip hap
Ieri, 22:38
de ani în care a fost un dezastru
reprezentate toate categoriile sociale, împuterniciţi din partea celor două Eroii anului 1918 care au
confesiuni româneş , cîte doi aleşi din partea fiecărei societăţi culturale contribuit la Marea Unire
Astăzi, 02:00
româneş , delegaţi din mediul universitar, cîte unul şi din fiecare gimnaziu
românesc, reprezentanţi ai studenţilor, cîte un ofiţer şi un soldat din
fiecare unitate judeţeană a Gărzii Naţionale. Din fiecare circumscripţie Semnificaţia şi istoria
electorală erau trimişi, pe lîngă cei de mai sus, cîte cinci ”aleşi” ai Zilei Naţionale. Progamul
Setări cookies paradelor de 1 Decembrie
ISTORIA FĂRĂ PERDEA comunităţii: în genere, din aceş a cel puţin trei erau ţărani, reprezen ndu- 2022 la Bucureş şi Alba
Marius Oprea / Eroii şi consătenii. Dacă istoria ”elitelor” culturale şi poli ce ale făuritorilor Iulia
unei istorii mai mici.
Povestea a doi ţărani, din
Unirii e binecunoscută şi scrisă, cea a miilor de ţărani veniţi din toate Astăzi, 03:00

cei 1228 de delegaţi la colţurile Transilvaniei, cu cele mai bune haine ale lor, în care ţineau la bun Mitul independenţei şi a
Marea Unire şi soarta lor, unităţii naţionale în istoria
adăpost ”credenţionalele” prin care fuseseră împuterniciţi de cetăţeni, cei românilor
în comunism
Ieri, 22:13
care au ascultat discursurile şi Proclamaţia Unirii şi care, de fapt, au pus-o Astăzi, 01:00

în aplicare ”în teren”, a fost mai puţin cunoscută. Prezint aici istoria a doi
consăteni din satul Voievozi, comuna Chemiz, judeţul Bihor, neri ţărani
plecaţi la drum, acum o sută patru ani, spre Alba Iulia. Ei şi alţii, asemenea
O CARTE PE ZI
lor, sînt de fapt coloana vertebrală a naţiunii noastre, iar istoria lor rămîne
încă să fie scrisă. O carte pe zi: „Viaţa ca un
COMENTARIU Sorin dar”, de Ilie Rad
Avram: Protocolul pe 1749 afișări Astăzi, 08:00
care Ministerul Educaţiei
încă nu l-a semnat: cel cu
Ministerul Educaţiei
Ieri, 19:52

EDITURA MEDIAFAX

COMENTARIU Marius
Oprea / De ce mi-e
teamă de 1 Decembrie
Ieri, 13:11

Descoperă ul mele tluri lansate de Editura

Mediafax

MONITORUL PARTIDELOR

Prioritatea lui Drulă, noul

lider USR
PREZENTUL FĂRĂ
PERDEA Marius Oprea /
1 decembrie şi
Securitatea, la
monumentul de la Piteşti
Ieri, 10:23

toate

Gheorghe Cuibuş, ţăranul ajuns ceferist

Tînăr ţăran „din comuna Chemiz”, avînd 24 de ani cînd a fost delegat ales al cercului
electoral Săcuien, Gheorghe Cuibuş s-a născut la 10 august 1894, în satul Voivozi,
comuna Şimian, judeţul Bihor. După alegerea sa ca delegat la Marea Unire la care a şi
par cipat, trăind cel mai important moment al vieţii, s-a întors în locurile natale – fără
îndoială, încărcat cu poves ri pentru consătenii săi. Era, ce-i drept, un simplu ţăran, cu
patru clase primare urmate în satul natal, care şi-a văzut liniş t de agricultură, dar a
avut şi opţiuni poli ce ferme, în perioada interbelică: a fost membru al Par dului
Naţional Ţărănesc. După ”colec vizarea agriculturii”, Gheorghe Cuibuş a fost nevoit să
îşi găsească ceva de lucru, pentru a-şi susţine familia – mai ales că nu acceptase ideea
de a lucra la ”colec vă”. A fost deci, pe parcursul vieţii, după ce pămîntul i-a fost luat
la CAP după instaurarea comunismului, ”lucrător” CFR, la întreţinerea căilor ferate.

ULTIMELE ȘTIRI

Fostul președinte chinez Jiang Zemin a încetat din viață

Ministrul Apărării, mesaj de Ziua Naţională: În fiecare zi să aducem omagiu eroilor

naţiunii române

Alimentul care protejează pielea de arsuri solare şi melanom. Cum trebuie să-l
consumi

Semnificaţia şi istoria Zilei Naţionale. Progamul paradelor de 1 Decembrie 2022 la

Bucureşti şi Alba Iulia

Vezi mai multe ar cole din categoria EDITORIALISTII

Pe mo vul apartenţei sale poli ce ţărăniste, lui Gheorghe Cuibuş i s-a întocmit la 5
ianuarie 1956 un referat de către locotenentul de securitate Teodor Boitor, lucrătorul
opera v din zonă, către şeful Secţiei raionale Săcuieni, prin care i s-a cerut acestuia
din urmă să-l ia în atenţie, întrucît în perioada 1931-1940, Gheorghe Cuibuş „a fost
membru P.N.Ţ. şi a par cipat ac v la alegerile acestui par d”, as el încît „faţă de cele
de mai sus, propun ca susnumitul să fie trecut în evidenţă pe obiec v, în problema
P.N.Ţ.” Referatul a fost aprobat, as el încît Cuibuş a intrat în „vizorul” Securităţii.

La 1 octombrie 1962, se înregistra o nouă hotărîre a Secţiei raionale a Securităţii

Marghita, de trecere în evidenţă a lui Gheorghe Cuibuş, întrucît „între anii 1931-1940
a fost membru în P.N.Ţ.”. Securiş i i-au deschis deci dosarul de urmărire, actualizîndu-i
datele în ”evidenţa opera vă” şi în cele din urmă dosarul lui a fost preluat de la Secţia
Raională Săcuieni. La trei ani după acest act birocra c, pe 11 mai 1965, o hotărîre a
Secţiei raionale a Securităţii din Marghita a dispus trecerea lui Gheorghe Cuibuş în
„evidenţa pasivă”, întrucît, după zece ani de urmărire de către Securitate, s-a
constatat că „în prezent nu desfăşoară ac vitate duşmănoasă împotriva statului
nostru”.

Rarele note informa ve, adunate despre el, începînd din vara lui 1964, arătau că era
mulţumit cu pensia destul de mare pe care o primea, în urma muncii desfăşurate la
C.F.R.- şi nimic altceva. Pentru o ul mă confirmare a acestei soluţii, la 3 iulie 1965, la
cererea unui ofiţer de la Secţia Raională de Securitate Marghita din cadrul Direcţiei
Regionale a M.A.I. Crişana, şeful Postului de Miliţie din Şilindru, unde domicilia
Gheorghe Cuibuş, a trecut la iden ficarea acestuia şi a întocmit apoi un raport, în
care arată că „figurează în mapa de evidenţă [pe localitate – n.n.] la poziţia 15, ca fost
membru P.N.Ţ.” E ul ma consemnare în hîr ile oficiale, care nu mai conţin nimic
altceva despre ţăranul care reprezentase „cercul electoral Săcuieni” la Marea Unire,
apucînd să mai vadă şi sărbătorirea, cu mare pompă, a ”semicentenarului Unirii” în
1968, de către autorităţile comuniste. Unire pe care o făcuse el şi generaţia lui, şi pe
care acum comuniş i şi-o însuşeau, aşa cum au făcut şi cu bucăţica sa de pămînt, din
Voivozi. Gheorghe Cuibuş a murit la 84 de ani, în 1 ianuarie 1979.

Gavril Goia, supravegheat şi pe patul de moarte

Consătean cu Gheorghe Cuibuş, Gavril Goia, fiul lui Gavril şi Floarea, s-a născut în 13
aprilie 1890 tot în satul Voivozi, fiind absolvent a patru clase în localitatea natală şi
ales ca delegat al „cercului electoral Săcuieni” la Alba Iulia. Părinţii săi erau gospodari
fruntaşi ai satului, avînd o proprietate de 17 hectare.

La instaurarea comunismului, fiind plugar şi tată a trei copii, cărora le-a împărţit mare
parte din cele 10 hectare de pămînt pe care le avea (el rămînînd cu trei), s-a opus
colec vizării, ceea ce i-a atras urmărirea Securităţii. Pe 24 august 1952, o declaraţie
dată la Securitate de Ioan Magda, „ţăran sărac şi membru U.T.M.” din satul Voivozi,
referitor la Gavril Goia, arăta că „numitul [...] nu este mulţumit cu regimul nostru,
spune că toate cerealele ce are omul trebuie să le predea statului. Acest chiabur mai
are manifestări şi împotriva colec vului, spune că colec viş i din com. Simian mor de
foame şi pentru asta să nu intre oamenii în colec v”.

După această delaţiune, Goia a fost arestat la 27 octombrie 1952 şi încarcerat la

Penitenciarul Oradea, unde i s-a întocmit o fişă matricolă penală, în baza „dosarului
personal” 76; în descrierea semnalmentelor, se arată o persoană de „talia 1,70,
fruntea normală, ochii căprui, părul cărunt, sprîncenele cărunte, mustaţa căruntă”, iar
ca semne par culare „degetul inelar de la mîna dreaptă anchilozat”, ceea ce anunţa
probabil un accident cerebral minor în mplat anterior sau în împrejurările arestării.

Pe 22 decembrie a fost „predat DRS Oradea” şi eliberat, ceea ce sugerează acest fapt.
Această eliberare a survenit în urma unui raport anterior transmis de şeful Direcţiei
Regionale de Securitate Oradea, lt.col. Vasile Kiss, cu privire la reţinerea lui Goia: „în
ul mele 24 de ore, în conformitate cu Ordinul Ministerului Securităţii Statului,
Secretariatul Comisiei [cu] nr. 600.721 din 14 ianuarie 1953, a fost pus în libertate
numitul Goia Gavril”, ţinîndu-se cont de vîrsta sa (avea 62 de ani) şi probabil de starea
sănătăţii, care îl făceau incompa bil cu trimiterea într-o colonie de muncă, acestea
prevalînd faţă de a tudinea de oponent faţă de înfiinţarea G.A.C.-ului. Reţinerea lui
oricum se baza o pe singură notă informa vă, dată de „ţăranul sărac”, Magda, la 24
august 1952, nefiind confirmată şi de alţi informatori.

Gavril Goia a trăit în con nuare cu această „sabie a lui Damocles” deasupra capului,
fără îndoială lunile petrecute la Penitenciarul Oradea marcîndu-l. Cu toate că nu mai
există semnalări ale unei „a tudini duşmănoase”, după doi ani, pe 5 octombrie 1954,
la 64 de ani, reintra în atenţia Securităţii: şeful Secţiei raionale Săcueni aproba
trecerea lui în evidenţa opera vă, deoarece dintr-o adresă a Secţiei „C” (Arhivă) a
Direcţiei Regionale de Securitate Oradea, a fost informat că „numitul [...] a fost
membru P.N.Ţ. şi a fost reţinut în anul 1952, propus în C[olonie] de .M[uncă] mp de
24 luni, pe care nu a executat-o”. La 1 octombrie 1962 şeful secţiei Marghita a
Securităţii lua hotărîtea de „trecere în evidenţă” a lui Goia, dar nu pentru a tudini
prezente, ci pentru mo vul că „între anii 1932-1940 a fost membru P.N.Ţ.”.

Securitatea vîna, ca şi în alte cazuri, un bătrîn în viaţa căruia poli ca era demult un
capitol încheiat, în afara mîndriei sale de român, ca delegat la Marea Unire. La 27
ianuarie 1964, o analiză a unui ofiţer de la Secţia Raională Marghita pe marginea unei
note informa ve, furnizate de un agent la 26 mai 1963, refuza să închidă acest
subiect. Nota informatorului arăta că bătrînul Goia era bolnav la pat şi n-a putut vorbi
cu el: „Este necesar ca şeful de post să mai dirijeze pe acest agent să meargă la
domiciliul suspectului, pentru a vedea care este situaţia lui şi a purta cu el discuţii pe
tema G.A.C., în scopul stabilirii poziţiei sale prezente, chiar dacă este bolnav. Dacă nu
se poate discuta cu el, agentul să arate mai concret cauzele, după care şeful de post
să verifice personal, sub o formă sau alta, şi apoi să facă un raport personal”. Se dădea
ca termen al executării dispoziţiei data de 30 aprilie 1964.

Nu se cunosc datele acestei verificări, dar la 11 mai 1965 şeful Secţiei raionale
Marghita aproba trecerea lui Gavril Goia în evidenţa pasivă, deoarece „din materialele
informa ve furnizate de agenţii «Talpai Pavel», «Dujar Gheorghe», «Mi că Gheorghe»
şi «Puşcaş Gheorghe» rezultă că obiec vul în prezent nu desfăşoară ac vitate
duşmănoasă împotriva statului nostru”. Era, se pare, în con nuare paralizat la pat, ca
urmare a accidentului cerebral care se anunţase deja în momentul arestării sale din
1952. A murit la 7 ianuarie 1966, iar la 4 mar e în acelaşi an, Secţia raională de
Securitate Marghita a decis scoaterea din evidenţă a bătrînului Gavril Goia, „pe mo v
de deces”.

În 28 octombrie 2018, în comuna Voivozi s-a dezvelit o placă comemora vă în

cinstea a cinci delegaţi ţărani, aleşi de sătenii din zonă, pentru a-i reprezenta la Alba
Iulia: Gheorghe Şandor, Ioan Roşca, Ilie Zacota, Gheorghe Cuibuş şi Gavril Goia –
ul mii doi, fiind nerii ţărani care, de la bucuria Unirii, au apucat să trăiască ani buni
în mpul regimului comunist, sub supravegherea Securităţii, cunoscînd din plin
”patrio smul” acesteia şi ”binefacerile” regimului.

Citește pe alephnews.ro: Senatul american a adoptat o lege

bipar zană istorică pentru protejarea căsătoriilor între persoane
de același sex și interrasiale

Citește pe www.zf.ro: Dezastru în Ungaria. O furtună economică

teribilă a lovit Budapesta: Forintul se prăbuşeşte, ungurii rămân
fără benzină, salariile scad văzând cu ochii, iar preţurile
explodează. Locuitorii nu mai au răbdare

Citește pe www.zf.ro: Cât de mare va cutremurul de pe piaţa

imobiliară? Deja se vorbeşte de apariţia panicii, iar vânzările se
prăbuşesc

Pentru cele mai importante ş ri ale zilei, transmise în mp real şi prezentate

echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și poveș din

toată lumea!

Taguri: istorie, marea unire, comunism, alba iulia, poveste, 1 decembrie

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este des nat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este
interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest
acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Dezastru în Ungaria. O furtună economică

teribilă a lovit Budapesta: Forintul se
prăbuşeşte, ungurii rămân fără benzină,
salariile scad văzând cu ochii, iar preţurile
explodează. Locuitorii nu mai au răbdare
ZF.RO

Start-up-ul românesc care şi-a lansat o gamă

proprie pe o piaţă care nici nu exista la noi în
urmă cu şase ani
BUSINESSMAGAZIN.RO

Sunt două lucruri care explică victoriile

uimitoare ale Ucrainei împotriva invaziei ruse:
dorinţa de luptă pentru libertate şi ajutorul
militar uriaş primit de la ţările NATO, cât
bugetul Rusiei pentru apărare pe un an întreg
MONITORULAPARARII.RO

FOTO. Rita Mureșan a împlinit 50 de ani!

Fosta Miss România a anilor ’90 a ajuns de
nerecunoscut
TACATACA.PROSPORT.RO

N-a văzut că e filmată şi a băgat mâna în 🙊 O

recunoş ? E celebră
CANCAN.RO

Previziunile cumplite ale lui Carmen Harra

pentru anul 2023! Când vine, de fapt,
Apocalipsa pe Pământ!
GANDUL.RO

Vremuri triste. Şi păcănelele se închid.

COMEDYMALL.RO

Ministrul Jus ţiei: La sfârşitul lunii mar e cred

că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a
ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
MONITORULJUSTITIEI.RO

VIDEO Discursul ministrului Energiei,

întrerupt de George Simion: Hoţule vs. Eş un
prost
MONITORULPARTIDELOR.RO

ULTIMA ORǍ

Astăzi, 10:59

Doi pompieri au arborat Drapelul pe vârful Toaca din Ceahlău

Astăzi, 10:58

Avioanele nu vor survola la parada de la Bucureşti

Astăzi, 10:56

Săptămâna de lucru de patru zile, win-win pentru angajaţi şi companii

vezi mai multe

ŞTIRILE ZILEI

Astăzi, 10:58

Avioanele nu vor survola la parada de la Bucureşti

Astăzi, 10:56

Săptămâna de lucru de patru zile, win-win pentru

angajaţi şi companii

Home Video Poli c Editorialiş i Economic Social Sport Externe Life Sănătate Revoluţie 30 Site Map Versiune mobil Caută

Despre noi Istoric Echipǎ Contact Carierǎ Comunicate Termeni şi condiţii Poli ca de confidenţialitate Poli ca de cookies

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne.
Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici