Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiză FUMN - Spre Un Nou Concept Strategic NATO În Regiunea Mării Negre - UE - Nato
Analiză FUMN - Spre Un Nou Concept Strategic NATO În Regiunea Mării Negre - UE - Nato
FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
Login utilizator Creează cont
Căutare:
Căutare avansată
Follow @Timpul
22 August 2018 ( 0 Comentarii ) 20 August 2018 ( 3 Comentarii ) 20 August 2018 ( 60 Comentarii ) 15 August 2018 ( 5 Comentarii ) 15 August 2018 ( 0 Comentarii )
UE / NATO 13 Februarie 2016, ora 07:02
OPINII & EDITORIALE 22 August 2018, de Moni Stănilă
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 1/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
Mării Negre prin celebrul manifest „The Black Sea and the Frontiers of Freedom”. (0 Comentarii) Citeşte tot articolul
Urmăriţi-ne
Figura 2: Nivelul dependenței energetice — toate produsele, 2013 (% importuri nete în Aboneazăte la noutaţile din Timpul.md şi vei fi primul
care va şti din timp...
consumul intern brut și depozite, în tone echivalent petrol) Sursa: Eurostat
Conform unui studiu al Comisiei Europene, procentul de energie importată va crește la peste ABONEAZĂTE
66%, până în 2020. Consumul de gaze naturale a statelor europene urmează să crească pe Despre confidenţialitate
fundalul preocupărilor legate de mediu și a dispariției mai multor capacități de energie
nucleară ale UE.[2] În ciuda investițiilor în domeniul identificării și utilizării unor noi surse
de energie regenerabile, până în 2020, aceste energii vor însuma doar 8% din volumul total Follow @Timpul
de energie furnizată în 2020. Agenția Internațională de Energie apreciază că și în 2020
exportatorii de petrol și gaze naturale vor avea o influență mare, în condițiile în care se Îmi place Ina Grejdeanu şi altor 27 K apreciază asta.
estimează ca aceste resurse să dețină o pondere de aprox. 65% din energia mondială.
Legat de acest aspect, din punct de vedere energetic, zona Mării Negre reprezintă un spațiu pentru a urmări actualitatea pe Facebook
cu dublă și echipotențială importanță: „coridor” energetic și furnizor de energie. Referitor la
primul palier, regiunea pontică este tranzitată de o rețea mare de oleoducte și gazoducte Cele mai citite articole Timpul.md
orientate pe direcții nordsud și estvest. Chiar și o superficială privire asupra hărții Azi Ultimele 7 zile Ultimele 30 zile
energetice a Mării Negre va scoate în evidență o realitate amară: investitorii nu îndrăznesc să
exploateze resursele de hidrocarburi pontice, iar marile gazoducte și oleoducte construite sau Erdogan, tot mai aproape de
proiectate trec prin jurul Mării Negre fără să traverseze România. Din acest considerent, Rusia, dar SUA nu stau să
rolul de hub energetic îl joacă Turcia, având capacitatea de a asigura securizarea tranzitului privească Citit de: 1298
de gaze naturale și petrol furnizate de Federația Rusă, Bazinul Caspic și Orientul Mijlociu 23 august 1939 / Alianța Hitler -
(Figura 3). Volumul de petrol tranzitat prin porturile Mării Negre, cum ar fi Novorossiysk Stalin. Au fost semnat Pactul
sau Supsa, a devenit unul semnificativ, acesta ajungând la 3 milioane de barili/zi. secret Ribbentrop-Molotov iar
Oleoductele joacă și ele un rol important în transportul petrolului, cum ar fi, de exemplu, rușii au ocupat Moldova Citit de: 941
BakuTbilisiCeyhan (BTC) cu o capacitate de 1,2 milioane de barili/zi și KirkukCeyhan cu o
FOTO / Postamentul tancului
capacitate de transport de 1,5 milioane de barili/zi, aceasta din urmă fiind blocată de mai
sovietic de la Leușeni a fost
multe ori în urma atacurilor teroriste săvârșite de DAESH în iulie 2015. Pe tot parcursul
vopsit în tricolor Citit de: 762
ultimului deceniu, economia Turciei sa extins, ceea ce a determinat și o creștere a
consumului intern de petrol și gaze naturale, astfel încât statul este nevoit să caute noi surse NATO: Cu trupe de ocupație în
de import al petrolului și să reducă din cantitatea de gaze destinate exportului. O altă Georgia, Moldova și Ucraina,
problemă cu care se confruntă autoritățile turce este securitizarea propriei infrastructuri de Rusia nu este în măsură să acuze
transport în afara teritorului național, în condițiile în care atât oleoductele din nordul alianța nord-atlantică Citit de: 747
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 4/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
Irakului, cât și gazoductul BTC din Georgia au fost țintele unor acte de sabotaj și atacuri O nouă tentativă de atac
teroriste. Totuși, renunțarea la proiectul Nabucco în favoarea gazoductelor TransAnatolian cibernetic împotriva Partidului
și TransAdriatic (TANAPTAP) nu a determinat construcția unor trasee energetice Democrat Citit de: 630
alternative pe teritoriul Turciei, acestea urmând a fi operaționale abia în anii 2019 (TANAP)
și 2020 (TAP) și vor interconecta Azerbaidjanul (zăcământul Shah Deniz II) cu Italia și Sud
Cele mai noi articole Timpul.md
Estul Europei via Georgia, Turcia, Bulgaria și Grecia prin magistralele existente.
Premieră pentru
Azi, ora: 16:45
Moldova: Străzile din Orhei sunt
spălate cu șampon. 6 utilaje noi
sunt implicate la curățarea
străzilor
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 5/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
Figura 4: Principalele trasee ale gazoductelor din Regiunea Extinsă a Mării Negre
În prezent, scăderea continuă a prețurilor pentru barilul de petrol și gazele naturale a devenit
o problemă tot mai stringentă şi pentru ţara noastră, deoarece unele zăcăminte ar putea fi
închise, ca urmare a intrării sub pragurile de rentabilitate, în vreme ce producătorii ar putea
renunţa sau amâna investiţiile din Marea Neagră, care necesită sume consistente.
Reamintim, doar activităţile de explorare din Marea Neagră generează costuri de un miliard
de dolari pentru Petrom şi Exxon deoarece este vizată o zonă de mare adâncime, iar aceste
lucrări sunt mai scumpe. Zăcămintele respective sunt programate să intre în producţie în
anii 20192020. Pe lângă acestea, şi Lukoil şi Romgaz au anunţat la finele anului trecut
descoperirea unui zăcământ de 30 de miliarde de m³ de gaze în Marea Neagră. Potrivit
estimărilor OMV pentru petrolul Brent, prețul pe baril ar înregistra o creștere, de la 40 de
dolari în 2016, la 75 de dolari pe baril în 2020, ceea ce înseamnă totuși mult sub prețul de
110 dolari înregistrat în 2013. Dar și în acest caz, soluția ar consta în dezvoltarea noilor
tehnologii pentru o extracție cât mai rentabilă a petrolului și gazelor naturale de la mare
adâncime (peste 2200 m) și implementarea unei strategii fiscale pe termen lung.
Așadar, principalele politici la Marea Neagră ar urma rutele energetice (Figura 4), iar noua
strategie globală a NATO și UE trebuie să țină cont de aceste realități.
De asemenea, se resimte necesitatea elaborării unui „Parteneriat la Marea Neagră” al UE
care ar aduce deopotrivă aliați și parteneri în regiune; în același context, România, ca stat
membru NATO, ar trebui să promoveze în cercurile euroatlantice și o „strategie
transatlantică pentru stabilizarea și integrarea zonei Mării Negre în spațiul nordatlantic”
(Strategia SIMN)[5] a cărei bază economicofinanciară puternică poate servi anume tranzitul
de petrol și gaze naturale dinspre Bazinul Mării Caspice spre piețele europene.
NATO ȘI MAREA NEAGRĂ
Marea Neagră reprezintă o regiune a cărei rol și amplasare de interferență a Europei,
Mediteranei, stepelor Asiei și a Orientului Mijlociu a fost inventat și reinventat în numeroase
rânduri, ceea ce a și contribuit la incertitudinea care înconjoară natura regiunii Mării Negre
și marea complexitate de forțe care încă sunt active. Cei șaptezeci de ani de control sovietic a
transformat Pontul Euxin întrun interregnum nefiresc și creuzet al instabilității, pe fundalul
apariției unor „societăți fracturate”, a „conflictelor înghețate” și al zonelor militarizate.
Pe de altă parte, NATO se află deja la granițele Ucrainei, R. Moldova și ale Caucazului de
Sud, prin legătura acestui spațiu cu Bazinul Mării Negre, inclus, la rândul său, în ceea ce
numea George Friedman „Marele Bazin al Mării Negre” –Greater Black Sea basin (Figura 5).
Astfel, Alianța devine interesată și de securitatea statelor nonNATO cu potențial
destabilizator pentru frontierele sale estice.
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 6/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
Figura 5: „Marele Bazin al Mării Negre” Sursa: Stratfor
Conceptul de interdependență a securității statelor membre NATO cu cea a statelor din
vecinătate a generat un amplu proces de reflecție la nivelul UE și NATO, dar și în România,
privind nivelul de stabilitate și predictibilitate în regiune. De aceea, o nouă strategie a NATO
este imperativă în condițiile unei posibile intervenții pe scară largă a Turciei în nordul Siriei
pentru a susține lupta împotriva organizației DAESH. Momentan, atât NATO, cât și SUA,
trebuie să facă față celei mai presante provocări pe termen scurt – gestionarea simultană a
celor două regiuni răvășite de conflicte – Siria și regiunea sudestică a Ucrainei. Soluția ar
consta în integrarea celor două dosare în cadrul unui singur teatru de operațiuni – Regiunea
Extinsă a Mării Negre. Aceasta reprezintă principalul nucleu de organizare geografică a noii
balanțe de putere la nivelul întregii arii.
Primul pas în vederea sporirii capabilităților NATO în regiunea estică a Mării Negre ar fi
recenta propunere venită din partea României de a crea o Grupare Navală aliată permanentă
formată din navele României, Bulgariei și Turciei. Acestea vor fi pregătite să intervină rapid
până la sosirea aliaților din cadrul NATO (Figura 6).
Figura 6: Dislocarea forțelor NATO în Marea Neagră. Stelele albastre indică localizarea
bazelor militare americane Sursa: Liberty Unyielding
Dincolo de aspectele strategicomilitare, motivul apariției unei astfel de alianțe între statele
„estice” ține și de prioritatea sarcinilor diferită a principalelor amenințări. Funcționând ca și
o structură alcătuită din puzzluri naționale autonome, NATO nu șia definitivat o identitate
sau viziune asupra marilor pericole. Lipsa „marelui adversar” din perioada Războiului Rece
alimentează în continuare incertitudinile și viziunile diferite în ceea ce privește alocarea
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 7/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
resurselor limitate. Astfel, dacă statele din fostul Pact de la Varșovia, acum membre ale
Alianței, resimt din plin măsurile agresive ale Federației Ruse, pentru statele Europei
Occidentale situația din Regiunea Mării Negre nu reprezintă un interes strategic imediat.
Astfel, o posibilă reafirmare a unei alianțe regionale bazate pe doi piloni – România și
Polonia, precum și extinderea acesteia la nivelul Europei Centrale (printre statele Grupului
de la Vișegrad) ar putea reanima vechiul proiect polonez „Intermarium” (Międzymorze –
pol.) în vederea creării unui coridor securizat la frontiera estică a NATO și a prevenirii
oricăror amenințări hibride venite dinspre Est. Alianța deja se află în plin proces de afirmare
și consolidare, iar Sofia, Budapesta, Praga sau Bratislava, deși nu reprezintă jucătoricheie ai
alianței, ar putea împărtăși același obiectiv. Turcia, la rândul ei, are interese la nivelul
întregii Regiuni Extinse a Mării Negre, și anume în Siria, Irak, Caucazul de Sud și Ucraina,
devenind unul dintre actorii indispensabili pentru cristalizarea unei strategii pontice
integrate.
Un alt stat căruia îi revine un rol central în stabilizarea și reconfigurarea regională este
România. Cocluziile experților converg asupra unui aspect important – necesitatea
modernizării și suplimentării Flotei Navale Române cu fregate și unități blindate de tip
amfibiu. Sarcina ar urma să fie asumată de SUA, ca partener strategic și reasigurator al
securității frontierelor atlantice. Dincolo de acest aspect, contribuția României la nivel
regional poate fi substanțială în cazul relații cu R. Moldova, așa cum și Polonia își asumase
recent un angajament pentru democratizarea și stabilizarea Ucrainei în cadrul proiectului
„Intermarium”. În ultimul caz, discursurile promovate de guvernul conservator al
președintelui Andrzej Duda au ajuns la un singur numitor comun – realizarea unei uniuni
geoeconomice și militare bazate pe un model terț de sisteme maritime: Sistemul de securitate
Baltic+Sistemul de securitate Adriatic+Sistemul de securitate al Mării Negre. Sistemul Baltic
ar urma să fie compus nu numai din statele membre ale UE și NATO (Polonia, Ungaria,
Lituania, Letonia și Estonia), ci și cele nonUE sau nonNATO (Ucraina, Belarus și R.
Moldova), în timp ce Sistemul pontic (Ucraina, România, Bulgaria, Turcia) ar putea fi extins
și în Caucazul de Sud (Georgia și Azerbaidjan). Inluderea ultimelor două state ar putea
deschide piețelor europene accesul direct la rezervele caspice de hidrocarburi, situate în
afara OPEC, sporind prin aceasta securitatea euroatlantică și stimulând dezvoltarea în
istmul caucazian.
Ce poate face România în acest moment este să propună reluarea proiectului autostrăzii
inelare la mare întro variantă mult mai securitizată. O autostradă readaptată la actuala
situație de la Marea Neagră poate debuta din Constanța care leagă și Bucureștiul prin
Autostrada A2, apoi să continue prin Bulgaria (Varna și Burgas), prin Turcia (Istambul,
Samsun, Trabzon) și în fine, să ajungă în orașul georgian Batumi cu posibilitate de extindere
până în Tibilisi și mai departe în Azerbaidjan. O asemenea versiune ar fi mult mai realistă, ar
implica mai puțin actori și ar putea crea strânse conexiuni între coasta sudestică a Mării
Negre și axele de transport european. După ce proiectul ar prinde contur, România oricând
ar putea demara extinderea lui cu o șosea de mare viteză până la Chișinău sau Odesa,
acordând încă o ieșire atât R. Moldova, cât și Ucrainei, la Marea Neagră. Pe lângă avantajele
economice, proiectul „Autostrada de coastă” ar reprezenta și o bună oportunitate strategică
pentru Alianța Nord – Atlantică în vederea deschiderii unui coridor de transport alternativ
„drumului mării”, acesta din urmă fiind deseori supus supravegherii din partea Rusiei.
Potrivit concepției diplomației românești, o mai mare atenție sa acordat problemelor
înregistrate în perimetrul adiacent frontierelor externe ale UE și NATO, cu atât mai mult cu
cât în ultimii ani am fost martorii unei escaladări a conflictelor – pe lângă cel din Ucraina, în
Orientul Mijlociu şi nordul Africii. În discuţiile privind revizuirea Politicii Europene de
Vecinătate (PEV) și revitalizarea „Sinergiei Mării Negre”, România a lansat un nou concept –
crearea unor „Security Trusts”, platforme de dialog și suport politic permanent în domenii
sectoriale, identificate ca fiind de interes comun (infrastructură de transporturi, comerţ,
asistenţă umanitară, asistenţă pentru dezvoltare, energie, protecţia mediului, migraţie şi
drepturile omului).
Ideile promovate de România au în vedere construirea unei zone de încredere şi securitate în
jurul partenerilor care sunt incluşi în PEV. Conform documentului oficial emis de Ministerul
Afacerilor Externe, în urma dezbaterilor interactive „Dialoguri@MAE”, care a avut ca temă
„Contribuţia României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate şi la abordarea UE
privind Parteneriatul Estic”, construirea „centurii de securitate” poate fi posibilă după o serie
de acțiuni, și anume:
• „Remodelările politicilor şi instrumentelor trebuie să se bazeze pe lecţiile învăţate în ultimii
ani, pentru a evita reluarea unor greşeli de abordare.
• Interesul de a construi un spaţiu de prosperitate şi stabilitate în jurul UE, utilizând în mod
adecvat elementele de atractivitate pentru terţi, trebuie să caracterizeze viitoarele relaţii ale
UE cu vecinii.
• Este nevoie de construirea şi aprofundarea unui mediu de încredere între UE şi vecini, dar
şi între UE şi „vecinii vecinilor” prin intermediul construirii unui dialog bazat pe o ecuație
alcătuită din UE – vecinii/partenerii – vecinii vecinilor” (Figura 7). [6]
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 8/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
Figura 7: Principiile funcționării „Security Trusts”
Un mijloc de a stabili interese comune prin transparență și diplomație sub forma de
„Security Trusts” pe 3 zone geografice identificate ca fiind punctele focale ale tensiunilor
înregistrate: The Black Sea Security Trust, The Gulf Security Trust, The SubSahara Security
Trust”.
Propunerea României legată de revizuirea PEV și renunțarea la dimensiunea militară poate fi
comparată cu ceea ce Eugene Rumer și Jeffrey Simon, au numit în 2004 prin demersul lor
pentru regiunea Mării Negre „fluxuri strategice principale”. Mai exact este vorba de fluxul
creat de relația dintre statele furnizoare de energie (din Orientul Apropiat, Asia Centrală și
zona Mării Caspice) și cele consumatoare (comunitatea euroatlantică), respectiv fluxul creat
de relația dintre statele furnizoare de securitate (comunitatea euroatlantică) și cele
consumatoare (din Orientul Apropiat și Asia Centrală). State precum R. Moldova, care sunt
lipsite de ambele componente (energie și securitate), și cu regiuni necontrolate pe teritoriul
național, pot beneficia de pe urma acestui flux. Relațiile tot mai strânse în acest domeniu ale
R. Moldova cu România sunt inevitabile, mai ales după Summitul NATO din Țara Galilor
(Marea Britanie), când Buureștiul șia sporit atât capacitatea de acțiune în cadrul Alianței,
cât și rolul jucat în dezvoltarea cooperării cu partenerii estici.
Este evident că, pe lângă participarea în calitate de națiunelider cu un rol special pentru
dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei,[7] România dorește să joace un rol
special în asigurarea securității R. Moldova, pentru care a optat prin demersuri consistente la
mai multe reuniuni ca acest stat să fie inclus în două inițiative importante ale NATO:
Iniţiativa privind Construirea Capabilităţii de Apărare și Iniţiativa privind Platforma de
Interoperabilitate. La nivel bilateral, Ministerul Apărării al României contribuie la
reformarea Armatei Naționale a R. Moldova și adaptarea sistemului de apărare al statului
vecin la standardele occidentale. Pe termen scurt, sau văzut și primele rezultate ale acestei
colaborări: aprobarea de către Bruxelles, la sfârșitul lunii iunie 2015, a Pachetului de
consolidare a capabilităților de apărare pentru R. Moldova, crearea unui batalion comun de
menținere a păcii și desfășurarea unei serii de exerciții militare („Efort comun 2015”), menite
să sporească gradul de interoperabilitate militară.
MAREA NEAGRĂ PREGĂTITĂ PENTRU „CYBER WARFARE”?
În condițiile în care creșterea gradului de utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor
este asociată cu o creștere a activității ilicite în spațiul virtual, ciberspațiul va deveni o
opțiune tot mai atractivă pentru criminalitatea informațională și războaiele cibernetice,
deoarece nu implică resurse foarte mari, iar beneficiile pot fi imense. Potrivit unor estimări
ale expertului american Mark Maybury de la MITRE Corporation (SUA), atacurile prin
aplicațiile de tip malware la nivel global vor înregistra o creștere semnificativă, de la 3
milioane înregistrate astăzi, până la 200 milioane în 2025. Trebuie să amintim că metodele
de atac sunt permanent adaptate evoluției din domeniul tehnologic și vulnerabilităților
identificate. Mai mult decât atât, ciberspațiul este cel deal cincilea domeniu în care se poate
desfășura un război, după sol, mare, aer și spațiu, caracterizat prin dinamism extrem,
caracter asimetric, predictibilitate redusă și dificultatea identificării actorului, statal sau non
statal, care a stat în spatele agresiunii.
Este pregătită comunitatea euroatlantică din Regiunea Mării Negre să facă față
amenințărilor cibernetice? Este o întrebare la care au încercat să răspundă mai bine de 50 de
experți din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ungaria, R. Moldova, Polonia, România, Turcia
și Ucraina, reuniți în cadrul unui atelier de lucru desfășurat în vara anului 2015. Răspunsul
ar fi unul negativ, mai ales că harta rețelelor de cabluri în Regiunea Extinsă a Mării Negre
(Figura 8) indică o interdependență accentuată, iar membrii NATO sunt la fel de vulnerabili
în fața oricărui inamic neconvențional, nevăzut și adesea necunoscut.
Primul atac cibernetic de avengură asupra unui stat NATO, intrând ulterior în atenția opiniei
publice internaționale, sa produs în 2007, când un stat întreg – Estonia – a fost afectat, iar
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 9/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
numeroasele bănci, organizații și companii au fost nevoite săși oprească activitatea.
Majoritatea informațiilor au indicat ca sursă a atacurilor IPuri din Federația Rusă.
Figura 8: Harta rețelei de cabluri de internet ce interconectează statele din Regiunea
Extinsă a Mării Negre Sursa: Cytaglobal
În 2008, Georgia a avut de suferit de pe urma unor atacuri similare, întro etapă care a
coincis cu războiul rusogeorgian din Osetia de Sud și Abhazia. Atacurile au venit dinspre
Rusia și au vizat blocarea oricăror activități în spațiul informațional cu supraîncarcarea
rețelei cu date care făcea legătura cu Turcia și Georgia. Drept rezultat, traficul extern a fost
sufocat, iar multe siteuri guvernamentale își pierduseră domeniul .ge, fiind nevoite săși
caute alte servere din afară, ceea ce a dus, întrun final, la blocarea oricăror activități
financiarbancare și paralizarea sistemului de bancomate.
Cel deal treilea val major de atacuri dinspre Rusia a venit pe fundalul agravării crizei politice
din Ucraina. Astfel, doar din ianuarie 2013 până în martie 2014, Ucraina a fost ținta a 22 de
atacuri cibernetice cu virusul „Snake”, arăta un raport al BAE Systems. Acest virus foarte
puternic atacase în mai multe rânduri calculatoarele și servele ucrainene, infiltrânduse, în
special, în sistemele informatice ale Guvernului de la Kiev, precum și ale unor organizații
ucrainene importante. Atacurile continuă și în prezent prin utilizarea softurilor de tip
malware și diverși viruși cal troian (BlackEnergy), fiind îndreptate împotriva infrastrucurilor
critice ale statului ucrainean.
Totuși, astfel de amenințări nu vin neapărat din partea unor actori statali, ci și din partea
unor organizații criminale (cum ar fi Russian Business Network – RBN)[8] sau mici grupări
de hackeri (Venomous Bear)[9], animate de rațiuni pecuniare, „sentimente patriotice” sau
probleme psihologice.
Pentru a contracara efectele războiului cibernetic, la nivelul NATO a fost creat un Centru de
Excelență la Tallin (Estonia), iar ultimul summit din Marea Britanie a stabilit principiile și
obiectivele „Politicii întărite în domeniul apărării cibernetice”. Documentul reafirmă
principiile indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, precum şi ale prevenţiei, detectării, rezistenţei,
recuperării şi apărării. Scopul e de a spori gradul de pregătire în fața atacurilor cibernetice a
celor 28 de membri ai Alianței.
În acest context, România dispune de o resursă umană în domeniul de IT&C destul de
substanțială, dacă ne raportăm la riveranii Mării Negre. În țara noastră, numărul
persoanelor care activează în sectorul IT&C a ajuns la aproape 230 000 în 2014, în creştere
cu 23% faţă de intervalul 20112014, România clasânduse astfel în top 10 ţări din UE cu cei
mai mulţi oameni care lucrează în domeniul tehnologiei informaţiilor şi al
tele¬comunicaţiilor și pe primul loc privind media de ITiști la 1000 de locuitori (12,07),
potrivit datelor furnizate de Eurostat. Fără a fi optimiști însă, România încă se află la nivelul
de un expert IT la două ministere și asta din cauza salariilor prea mici din sectorul public.
Ultimul raport publicat de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate
Cibernetică (CERTRO) pe anul 2014 arată că aprox. 36 milioane de alerte recepționate au
vizat computere compromise ce puteau fi utilizate în derularea de atacuri cibernetice asupra
altor ținte din România sau din afara țării noastre. Iată de ce, nu putem exclude faptul că am
devenit și o țintă importantă pentru spionajul economic și fraudele cibernetice.
Coroborând toate aceste elemente și analizând incidentele și atacurile cibernetice, cum ar fi
Red October sau Miniduke, ajungem la concluzia că realizarea unui nou Centru regional
NATO de combatere a amenințărilor cibernetice pe flancul estic devine o necesitate, mai ales
că acest rol îl poate juca un nou organism ce poate fi înființat după modelul de CERT,
respectiv CERTMIL/CERTNATO. Înființarea unor catedre de securitate cibernetică la nivelul
celor mai importante universități ar fi un pas important în vederea specializării primelor
generații de specialiști pregătiți să restabilească infrastructurile cibernetice afectate sau să
coordoneze, la rândul lor, campanii de război cibernetic. Chiar dacă nu putem atinge ținta
bugetelor altor state alocate pentru acest sector, România dispune de capacitatea umană de a
furniza expertiză regională. Astfel, reziliența populației față de riscurile și vulnerabilitățile
mediului cibernetic, precum și dezvoltarea unei „culturi a securității” la nivelul societății
românești, vor constitui adevărate câmpuri de luptă atât pentru instituții, cât și pentru
mediul privat. Fără o armonizare a Strategiilor de Securitate Cibernitică la nivelul celor 28 de
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 10/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
membri NATO și realizare a unui parteneriat echitabil între entitățile publice și cele private,
nu se vor putea face progrese în acest sector.
CAUCAZUL DE SUD PE MASA DE NEGOCIERI A SUMMITULUI NATO DE LA
VARȘOVIA
Regiunea Caucazului de Sud, compusă din trei state: Georgia, Armenia și Azerbaidjan,
reprezintă un complex subregional de securitate izolat de Europa continentală și aflat la
interferența vectorilor geopolitici reprezentați de Federația Rusă, Iran și Turcia. Cele trei
regiuni separatiste (Abhazia, Osetia de Sud și NagornoKarabah), apărute pe ruinele Uniunii
Sovietice, reprezintă principalele focare destabilizatoare ale regiunii, influențând, în același
timp, raporturile statelor sudcaucaziene cu Federația Rusă. Multivectorialismul și dilema de
securitate au oprit cele trei state din Caucaz să formeze un front similar cu cel al republicilor
baltice, nereușinduse nici măcar resuscitarea inițiativei „Caucazul, Casă Comună” de către
fostul președinte georgian, Miheil Saakașvili. Totuși, Caucazul de Sud reprezintă o
subregiune a Regiunii Extinse a Mării Negre cu o importanță strategică pentru securitatea
euroatlantică și europeană nu numai datorită resurselor sale naturale, conducte energetice
sau rute de transport, ci și a poziției sale strategice între Orientul Mijlociu Extins, Europa de
Est și Asia Centrală. Astfel, eforturile comunității NordAtlantice trebuie să se canalizeze, în
primul rând, asupra securitizării rutelor de transport energetic prin axa nodală Azerbaidjan
GeorgiaTurcia, devenită întretimp mult mai importantă în urma deciziei Erevanului de a se
alătura Uniunii Eurasiatice în defavoarea apropierii de UE.
Ultimul summit NATO din Marea Britanie, precum și summitul premergător de la București
au confirmat eforturile semnificative ale Georgiei de a deveni stasmembru al NATO. Acum
14 ani, în timpul summitului de la Praga, Georgia făcuse primul pas istoric în definirea
propriei identități strategice prin anunțul candidaturii privind aderarea la Alianța Nord
Atlantică. De atunci, guvernele de la Tbilisi sau apropiat de NATO prin implementarea unor
reforme ambiţioase, cum ar fi valorificarea Comisiei NATOGeorgia şi a Programului
Naţional Anual. La finele lunii august 2015, secretarul general al NATO, Stoltenberg,
inaugurese la Tbilisi Centrul NATOGeorgia pentru instruire și evaluare comună la Centrul
Național de Instrucție Militară de la Krtsanisi (localite din suburbia capitalei georgiene).
Potrivit oficialului, acest Centru ar reprezenta „primul pas semnificativ spre aprofundarea pe
mai departe a cooperării noastre strânse” și reprezintă un aport semnificativ asupra
„aspirației de aderare a Georgiei la NATO”. Să nu uităm că Georgia reprezintă unul dintre cei
mai mari contributori la operațiunile Alianței în diverse zone și al doilea contributor, după
SUA, în cadrul misiunii NATO din Afganistan – „Resolute Support”, cu cei 885 militari
desfășurați în zonă.
Astfel, dacă în vara anului 2008 Georgia spera, printrun scurt război, la o „evadare” din
regiunea Caucazului de Sud, percepută mai degrabă ca un „cazan” etnic și instabil de care
trebuie să scapi, la summitul NATO din Varșovia din 2016, șefii de state și de guvern ar
putea invita Georgia să înceapă convorbirile de aderare la Alianța NordAtlantică, stimulând,
în același timp, și Azerbaidjanul să se sincronizeze cu procesele statului vecin. În cazul unui
astfel de scenariu, Georgia ar deveni pe termen scurt (35 ani) primul statmembru NATO
gazdă a două „conflicte înghețate” pe teritoriul național, descurajând astfel Kremlinul în
utilizarea factorului secesionist postsovietic pentru a bloca extinderea frontierei euro
atlantice spre Est și diminuând din sentimentul de excludere al Ucrainei și Azerbaidjanului
(Figura 9).
Figura 9: Marea Neagră flancată de NATO în urma scenariului aderării Georgiei
(„Centura securității euroatlantice”)
Perspectiva de aderare a Georgiei la Alianță ar putea schimba decisiv dinamica regiunii,
asigurând nu numai securitizarea rutelor energetice atât de necesare Europei, ci și un acces
sigur către Orientul Mijlociu prin interconectarea cu Azerbaidjanul. Pe lângă cele menționate
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 11/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
anterior, momentan principalele sarcini ale Alianței se concentrează pe înființarea unor noi
centre de comandament, susținerea unor programe de formare și instrucție militară în
vederea spijinirii oricărei dislocări de forțe de reacție rapidă pe flancul estic. Drept urmare,
NATO devine obligată săși regăsească identitatea după ce a trebuit să se confrunte cu noile
amenințări asimetrice, cum ar fi noul terorism sau noua „Cortină de fier”. Această ultimă
sarcină ar putea fi pusă pe seama continuării valului de extindere pe termen mediu. Deci,
sosirea NATO în regiunea Caucazului ar putea ajuta la îmbunătățirea climatului economic în
regiune, iar componentele sale nonmilitare ar aduce contribuții semnificative în
îmbunătățirea securității ecologice și dezvoltarea programelor tehnologice pentru a combate
eventualele amenințări regionale.
• [1] Mircea Malița, „Istoria prin ochii diplomatului: supraviețuirea prin diplomație,
«deceniul deschiderii» (19621972) și crizele lumii globale” / Mircea Malița în dialog cu Dan
Dungaciu, București, Editura RAO, 2014, p. 335.
• [2] „Lumea în 2020” (trad. Camelia Boca), Chișinău, Cartier, 2008, pp. 8485.
• [3] Claudiu Cercel, „Independența energetică și securitate energetică. Considerații
referitoare la dimensiunea financiară a demersului” in Dan Dungaciu, Vasile Iuga, Marius
Stoian (coord.), 7 teme fundamentale pentru România 2014, Editura RAO, 2014, pp. 530
532.
• [4] Proiectul evaluat la 4,5 miliarde de euro își propune transportul gazelor naturale din
regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului și Georgiei, traversarea Mării Negre cu
ajutorul navelor metaniere, implicând construcția a două terminale de lichefiere (pe coasta
georgiană a Mării Negre) și respectiv, regazificare (pe coasta româneasca a Mării Negre).
Volumele de gaze sunt destinate, în principal, asigurării consumului României și Ungariei,
restul fiind direcționate către alte potențiale piețe din Europa, evidențiate în cadrul Studiului
de Fezabilitate. AGRI face parte din coridorul sudic al transportului de gaze urmând a fi
promovat la nivelul Comisiei Europene pentru a fi inclus pe lista finală de proiecte de interes
comun în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice.
• [5] Pentru mai multe detalii despre Strategia SIMN vezi Ognyan Minchev, Marin Lessenski
și Plamen Ralchev, „Strategia transatlantică pentru stabilizarea și integrarea zonei Mării
Negre (strategia SIMN)” in Ronald D. Asmus (et al.),O nouă strategie euroatlantică pentru
Regiunea Mării Negre, București, Editura IRSI „Nicolae Titulescu”, 2004, pp. 8598.
• [6] „Dialoguri@MAE pe tema Strategiei Europene de Securitate” propuneri emise de
Ministerul Afacerilor Externe către Comisia pentru Politică Externă din Parlamentul
României.
• [7] Această calitate presupune definirea, de către specialiştii în securitate cibernetică, în
baza dialogului cu partea ucraineană, a cerinţelor tehnice şi a arhitecturii unui sistem de
protecţie a unor infrastructuri critice IT&C împotriva ameninţărilor cibernetice.
• [8] RBN reprezintă „cea dintâi organizație de crimă cibernetică, furnizor al bazei logistice
pentru atacuri cibernetice”. Reprezintă singura organizație identifcată de NATO drept o
amenințare majoră la adresa securității euroatlantice. Se bănuiește că RBN controlează între
150 și 180 de milioane de noduri de rețea. La nivelul anului 2007, aprox. 40% din crimele
cibernetice, dintre care unele erau estimate la peste 100 miliarde de dolari, la vremea aceea,
au fost atribuite RBN
• [9] Venomous Bear reprezintă un grup de hackeri ruși care sa specializat în atacul asupra
sateliților cosmici occidentali folosind softul Turla pentru a obține informații cu caracter
confidențial din domeniile diplomatic, politic și militar.
Sursa: Fundația Universitară a Mării Negre
Etichete: nato, marea neagră, România, Moldova, ucraina
Copyright © 2006 2018 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Publicaţiei Periodice TIMPUL DE
DIMINEAŢĂ
Tweet
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 12/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
3 Comentarii Timpul
1 Conectare
Sortează după cele mai noi
Recomandă 1 ⤤ Distribuie
Alăturăte discuției ...
CONECTEAZĂTE CU
SAU ÎNREGISTREAZĂTE CU DISQUS ?
Nume
tarasov ion • 3 ani în urmă
Buna analiza,dar eu cred ca si noi si Romania trebuie sa ne unim cu Geogia si Turcia intr
o politica de aparare zonala ajutati de flota Ukrainei care are a doua flota dupa ce rusa din
Marea Neagra,cea turca si greaca fiind mai mult in Marea Mediterana,,
△ ▽ • Răspunde • Distribuie ›
Steaua4Ever • 3 ani în urmă
Interesant si cuprinzator articol.
△ ▽ • Răspunde • Distribuie ›
nea caisa • 3 ani în urmă
Articol bun, multumiri autorilor.
△ ▽ • Răspunde • Distribuie ›
✉ Aboneazăte d Adaugă Disqus pe siteul tăuAdaugă DisqusAdaugă
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 13/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(2 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 23 August 2018, ora: 16:42
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie săși
întărească infrastructura militară de la graniță, ca răspuns la
apropierea de frontierele sale a infrastructurii NATO. Declarația a
fost facuta de Putin miercuri, la o conferință de presă cu omologul
său...
(5 Comentarii ) Citeşte tot articolul
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 14/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(1 Comentariu ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 23 August 2018, ora: 11:01
(1 Comentariu ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 23 August 2018, ora: 07:39
Dumnezeu săi odihnească pe cei care au fost asasinaţi de către
hoardele naziste şi bolşevice!
(7 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 23 August 2018, ora: 07:24
Partidului Democrat
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 15/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
Partidului Democrat
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 23 August 2018, ora: 07:22
(2 Comentarii ) Citeşte tot articolul
Horoscop 23 August:
Scorpionii trebuie să fie foarte
atenți astăzi
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 23 August 2018, ora: 00:47
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 16/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(1 Comentariu ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 11:36
(20 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ISTORIE 22 August 2018, ora: 10:00
Din editia print
(6 Comentarii ) Citeşte tot articolul
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 17/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 09:28 de Ana Marchitan
Din editia print
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 09:27
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 08:39
(69 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 08:34
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
Bruxellesul, capitala Belgiei, e considerat noul cuib de spioni al
Europei. Oraşul a devenit ţinta activităţilor de spionaj, din cauza
rolului important pe care îl joacă în politicile europene şi nu numai.
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 08:09
Marșul
100 DE ANI DE LA UNIRE
Centenarului se apropie de
final
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 19/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
final
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 07:39
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 07:34
ACTUALITATE 22 August 2018, ora: 05:38
SĂNĂTATE 22 August 2018, ora: 04:44
ACTUALITATE 21 August 2018, ora: 09:20 de Doina Stimpovschii
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 20/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(6 Comentarii ) Citeşte tot articolul
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 21 August 2018, ora: 08:49
Chișinăul nu va negocia un
nou acord cu Gazprom
(24 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 21 August 2018, ora: 07:33
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 21/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(5 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 21 August 2018, ora: 07:32
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 14:35
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 14:31
(13 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 13:42
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 22/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(3 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 13:22
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 13:21
(5 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 10:36
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 10:28
(9 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 09:52
(1 Comentariu ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 08:24
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 08:22
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 24/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 08:17
Incendiu în apropierea
Parisului: numeroși răniți,
cinci copii în stare gravă
Din editia print
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 08:08 de Ana Marchitan
Ce ne aşteaptă pe 26 august?
Din editia print
(3 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 07:32
(2 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 07:27
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 20 August 2018, ora: 07:13
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 26/27
23/08/2018 Analiză FUMN: Spre un nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre | UE / Nato
(60 Comentarii ) Citeşte tot articolul
ACTUALITATE 17 August 2018, ora: 17:39
ACTUALITATE 17 August 2018, ora: 16:52
(0 Comentarii ) Citeşte tot articolul
Căutare:
Coordontalele noastre:
Fondator: Constantin Tănase Departamentul
Publicaţia Periodică "TIMPUL de dimineaţă", Str.
Columna 144/E (Intrarea de pe Alexandru cel Bun). Redacţia: Silviu Tănase, Lia Ciutac economic:
Chişinău, R. Moldova MD2005 Tel/fax: Tel: (+373 22) 22.57.67
(+373 22) 22.56.70
Publicitate:
Multimedia Despre noi Abonamente Publicitate Email: secretariat@timpul.md
Email:
Contact Mica publicitate Reporteri: Pavel Păduraru, Dorin Galben,
ion.timpul@gmail.com
Georgeta Carasiucenco, Ana Marchitan, Irina
Abonamente:
Tabaran
Email:
Tel:
abonamente@timpul.md
(+373 22) 22.39.75
Concursuri:
Colaboratori permanenți: Octavian email:
Țâcu, Moni Stănilă, Marin Basarab, Iurie concurs@timpul.md
Colesnic, Dan Nicu, George Simion
Website: Silviu Tănase, Ramin Mazur
Tel/fax: (+373 22) 22.24.58
https://www.timpul.md/articol/analizafumnspreunnouconceptstrategicnatoinregiuneamariinegre88038.html 27/27