See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/46542330

Masurarea Economiei Creative – Studiu de caz România

Article  in  Romanian Journal of Economic Forecasting · December 2009

Source: RePEc

CITATIONS READS
14 1,370

4 authors, including:

Ana Bobirca Alina Draghici

Bucharest Academy of Economic Studies Bucharest Academy of Economic Studies
22 PUBLICATIONS   107 CITATIONS    15 PUBLICATIONS   35 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Creative industries View project

All content following this page was uploaded by Ana Bobirca on 16 July 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 117
The Romanian Economic Journal

Măsurarea
Economiei Creative –
Studiu de caz România
Ana Bobircă
Alina Drăghici
Sorin Dumitrescu
Oana Mihuţ
The objective of this research is assessing the creative industries’ positioning in
Romania, regarding the other EU member states. The methodology proposed by
Florida and Tinagli (2004) for computing the Euro-Creativity Index is being
extended, both by adding new indexes we consider more relevant for highlighting
the economic and socio-cultural parameters of the European creative sector and by
the dynamic analysis, over 2001-2007.
Key words: creative industries, creative economy, talent, technology, tolerance,
creativity index.
JEL classification: L80

Introducere
Cercetarea de faţă este concepută în contextul recunoaşterii, pe plan
global, a importanţei crescânde pe care au dobândit-o industriile
creative, în calitatea lor de componente ale economiilor moderne post-
industriale bazate pe cunoaştere.
Tendinţa actuală de a include printre priorităţile politicii economice
dezvoltarea industriilor creative face necesară, mai mult ca oricând,
elaborarea unui cadru conceptual adaptat specificului naţional, care să
permită înţelegerea modului de funcţionare şi să faciliteze dezvoltarea
competitivă a activităţilor incluse în acest sector. De asemenea,

Year XII, no. 34 (4) 2009

118 The Romanian Economic Journal

evaluarea nivelului actual de dezvoltare a industriilor creative a devenit

o cerinţă cheie, în special pentru ţările europene, angajate în
îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Pe măsură ce industriile
creative se dezvoltă, creşte gradul de interdependenţă a acestora cu alte
activităţi economice, devenind astfel cu atât mai importantă
determinarea potenţialului lor de stimulare a economiei naţionale.
Dezvoltarea rapidă şi progresivă a economiei bazate pe cunoaştere, în
care predomină activităţile de servicii, confirmă necesitatea şi urgenţa
constituirii şi consolidării unui suport ştiinţific bine fundamentat şi
funcţional, pentru a face posibilă o analiză aprofundată a industriilor
creative.
Ca atare, premisa cercetării este necesitatea utilizării unui model de
măsurare a economiei creative care să poată asigura comparabilitatea,
cel puţin europeană, a rezultatelor obţinute.
Independent de modul în care sunt definite industriile creative, nu
există nicio controversă cu privire la faptul că totalitatea acestora
formează ceea ce este denumit în termeni largi drept „economie
creativă”.
Similar industriilor creative, nu există o definiţie unanim acceptată a
economiei creative. Este un concept subiectiv, aflat încă în plin proces
de modelare şi contextualizare.
Chiar dacă definiţiile cu privire la „economia creativă” diferă, tinde să fie
unanim acceptat faptul că elementul central al acesteia este reprezentat
de industriile creative.
Abordarea noastră cu privire la industriile creative a avut în vedere o
extindere a accepţiunii conceptului de „creativitate”, pentru a permite
includerea în categoria industriilor creative nu numai a acelor activităţi
ce au o puternică componentă artistică, ci şi a oricăror alte activităţi
economice care contribuie la crearea de produse cu un conţinut
semnificativ în active intangibile, concretizate, în principiu, în drepturi
de proprietate intelectuală.

Year XII, no. 34 (4) 2009

 119
The Romanian Economic Journal

Pentru atingerea scopului cercetării, am definit industriile creative ca

având următoarele caracteristici: (1) reprezintă un set de activităţi
intensive în cunoştinţe, parte a economiei bazate pe cunoaştere; (2)
includ activităţi de concepere, producţie şi distribuţie a bunurilor şi
serviciilor intensive în creativitate artistică sau ştiinţifică, respectiv în
active intangibile culturale sau informaţionale/codificabile (ca
proprietate intelectuală); (3) au capacitatea de a genera venituri din
comercializarea produselor şi a serviciilor creative, precum şi din
exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală; (4) au potenţialul de
a genera creştere economică sustenabilă, promovând incluziunea
socială, diversitatea culturală şi dezvoltarea umană.
Pornind de la modelele de clasificare a industriilor creative existente,
precum şi de la clasificarea integrată a industriilor creative adoptată
recent de UNCTAD, am propus următoarea clasificare extinsă a
industriilor creative, pentru o înţelegere mai riguroasă a acestora şi
pentru o încercare de delimitare cât mai exactă şi completă a lor:
o industrii creative cu conţinut preponderent artistic: arte
vizuale: pictură, sculptură, antichităţi, fotografie; arte interpretative -
spectacole de: muzică, teatru, operă, dans, circ;
o industrii creative cu conţinut preponderent cultural:
patrimoniu cultural: monumente istorice, muzee şi colecţii, arheologie;
patrimoniu imaterial: tradiţii, artizanat, festivaluri, sărbători
tradiţionale, arte locale; alte instituţii/activităţi culturale: biblioteci,
arhive, expoziţii;
o industrii creative producătoare de conţinut media: tradiţional
(tipărituri: cărţi şi broşuri, manuale, cursuri, ziare şi alte publicaţii;
filme; programe de televiziune; radio); digitalizat: software, jocuri
informatice, alte categorii de conţinut creativ digitalizat;
o industrii creative producătoare de active intangibile (input-uri
intermediare): design (interior, grafic, vestimentar, industrial);
publicitate; arhitectură; cercetare-dezvoltare creativă;

Year XII, no. 34 (4) 2009

120 The Romanian Economic Journal

o industrii conexe: producători de hardware; producători de

aparatură şi dispozitive suport; alte sub-sectoare ale industriei
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu rol de suport pentru
industriile creative.
Sistemul indicatorilor şi indicilor de creativitate. Culegerea
şi prelucrarea datelor. Metodologia cercetării.
Cercetarea de faţă are în vedere calcularea unui indice al creativităţii
prin aplicarea modelului celor 3T, dezvoltat de Florida, pe cazul celor
27 de ţări membre ale UE, inclusiv România, într-o formă adaptată
contextului european. Obiectivul este de a evalua potenţialul creativ al
acestor ţări şi de a determina capacitatea lor de a atrage şi dezvolta
capital uman creativ.
Cadrul metodologic propus de Florida este extins, atât prin adăugarea
de noi sub-indicatori, consideraţi a fi mai relevanţi pentru evidenţierea
parametrilor economici şi socio-culturali ai sectorului creativ european,
cât şi prin analiza dinamică, asupra intervalului de timp 2001-2007.
Astfel, factori determinanţi suplimentari sunt transformaţi în indicatori
relevanţi pentru ilustrarea vitalităţii creative a unei economii.
Provocarea acestui studiu este, deci, identificarea acelor parametrii
socio-culturali ce contribuie la creşterea creativităţii şi de a îi
operaţionaliza în termeni cantitativi pentru a putea fi incluşi în indicele
creativităţii.
În consecinţă, cercetarea noastră are ca scop construirea unui indice al
creativităţii care să servească la determinarea potenţialului creativ al
României, precum şi la poziţionarea acesteia în raport cu celelalte ţări
europene şi reprezintă primul efort sistematic de aplicare a
metodologiei lui Florida la nivelul celor 27 de state membre ale UE şi
pentru un interval de timp mai extins (2001-2007).
Indicele european de creativitate propus respectă construcţia pe trei
dimensiuni a indicelui lui Florida, după cum urmează:

Year XII, no. 34 (4) 2009

 121
The Romanian Economic Journal

a. Indicele de talent (Talent Index) – TLI

Talent Index este un indice compozit, având în structura sa trei sub-
indici, respectiv indicele clasei creative (Creative Class Index - CCI),
indicele capitalului uman (Human Capital Index - HCI) şi indicele de
talent ştiinţific (Scientific Talent Index - STI).
- Creative Class Index (CCI) reprezintă procentul de persoane ocupate
în activităţi care presupun derularea de acţiuni creative sau care
utilizează input-uri de creativitate din totalul populaţiei ocupate şi este
calculat prin utilizarea seriilor de date statistice cu privire la structura
ocupării forţei de muncă pe categorii profesionale disponibile pe site-
ul Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Urmare a inexistenţei unor
serii de date suficient de reprezentative pentru statistica persoanelor
ocupate în activităţi clasificate pe coduri de nivel 2 sau 3 (grupuri
minore), au fost utilizate pentru aproximarea dimensiunii clasei
creative informaţii cu privire la forţa de muncă ocupată în activităţi
corespunzătoare grupurile majore 2 şi 3, conform clasificării ISCO-88.
O procedură similară de selectare a datelor a fost utilizată şi de către
Florida & Tinagli, precum şi de către Uniunea Europeană pentru
elaborarea statisticilor cu privire la sectorul cultural.
- Human Capital Index (HCI) reprezintă procentul de persoane cu
vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani care deţin o diplomă de studii
universitare (sau o diplomă de nivel superior) din totalul populaţiei
cuprinse în acelaşi interval de vârstă. Datele au fost colectate de pe
Eurostat.
- Scientific Talent Index (STI) reprezintă numărul de cercetători ce
lucrează în domeniul ştiinţific la mia de locuitori. Datele au fost
colectate de pe Eurostat şi se referă la numărul de cercetători şi
persoane angajate în cercetare-dezvoltare pe sectoare şi domenii de
activitate, exprimat în echivalent normă întreagă.

Year XII, no. 34 (4) 2009

122 The Romanian Economic Journal

b. Indicele tehnologiei (Technology Index) – TI

Technology Index este, de asemenea, un indice compozit ce are la bază
un sistem de trei indicatori, respectiv indicele inovării (Innovation Index
– II), indicele inovării tehnologice (Technology Innovation Index – TII) şi
indicele cercetării-dezvoltării (R&D Index – RDI).
- Innovation Index (II) este calculat de către Florida&Tinagli ca
numărul de patente acordate de către Oficiul de Patente al SUA
raportat la 1 milion de locuitori. Având în vedere disponibilitatea
acestor date numai pentru intervalul 1998-2003, în cercetarea noastră
am utilizat pentru aproximarea acestui indice numărul de cereri de
obţinere de patente înaintate către Oficiul de Patente al UE, raportat la
1 milion de locuitori.
- Technology Innovation Index (TII) este calculat în mod similar indicelui
anterior, fiind, de această dată, luat în calcul numărul de cereri de
obţinere de patente referitoare la tehnologii înalte, raportat la 1 milion
de locuitori.
- R&D Index (RDI) reprezintă ponderea cheltuielilor cu cercetarea-
dezvoltarea în PIB-ul statelor analizate.
Toate datele necesare calculării acestui indice compozit au fost
colectate de pe Eurostat, pentru intervalul de timp 1998-2007 şi pentru
cele 27 de ţări membre ale UE.
c. Indicele de toleranţă (Tolerance Index) – TOLI
Richard Florida consideră, în lucrarea sa “The Rise of the Creative
Class”, acest indice ca fiind esenţial pentru determinarea capacităţii
unei regiuni de a atrage şi mobiliza talentul creator. Rezultatele
cercetării sale indică o corelaţie puternică între gradul de deschidere
socială faţă de homosexuali, comunităţi boeme sau imigranţi şi
capacitatea regiunilor de a inova, de a susţine dezvoltarea de tehnologii
înalte şi de a determina, pe baza generării de valoare adăugată, creştere
economică. Ronald Inglehart, profesor la Universitatea din Michigan, a
demonstrat existenţa unei corelaţii între democraţie şi creştere
Year XII, no. 34 (4) 2009
 123
The Romanian Economic Journal

economică, precum şi între gradul de deschidere faţă de homosexuali,

imigranţi şi femei şi creşterea economică. Rezultatele cercetării sale
(„World Values Survey”) au fost obţinute în urma unei anchete
sociologice extinse, cuprinzând un număr de peste 70 de state ale
lumii, derulată în valuri, respectiv între 1981 şi 1984, între 1989 şi
1993, între 1994 şi 1999, între 1999 şi 2004 şi între 2005 şi 2008.
România a participat la această cercetare numai în ultimele două valuri,
datele fiind disponibile pentru anii 1999 şi 2005. De asemenea, nu
toate ţările europene au participat la acest studiu.
Pentru calculul euro-indicelui creativităţii, Richard Florida a utilizat
rezultatele „World Values Survey” corespunzătoare perioadei 1995-
1998 pentru determinarea „Values Index” şi „Self-Expression Index”,
în timp ce pentru cel de al treilea indice, respectiv „Attitudes Index” a
utilizat rezultatele unui studiu sociologic european cu privire la
xenofobie şi rasism.
Motivul includerii acestor indicatori în componenţa indicelui de
creativitate este ipoteza conform căreia prezenţa în număr suficient de
mare a imigranţilor, homosexualilor sau comunităţilor boeme poate fi
un factor de impulsionare a creativităţii. Astfel, regiunile sau ţările care
sunt deschise către diversitate socială şi culturală au potenţialul de a
avea un nivel mai ridicat de toleranţă şi acceptare, indicând
posibilitatea creării de ecosisteme care să favorizeze generarea de idei
noi, de relaţii sociale noi, de proiecte noi şi, deci, de talent creator, ceea
ce poate reprezenta un avantaj competitiv semnificativ.
Având în vedere lipsa acestor informaţii pentru toate cele 27 de ţări
europene şi, în special, imposibilitatea utilizării de serii de date, pe de o
parte, precum şi intenţia noastră de a calcula un indice european de
creativitate care să poată asigura comparabilitatea rezultatelor obţinute,
dar şi care să reflecte potenţialul de dezvoltare de industrii creative, pe
de altă parte, am utilizat pentru construcţia acestui indice trei indicatori
care să ilustreze diversitatea şi nivelul de deschidere de natură socială,
dar şi comercială a ţărilor analizate.

Year XII, no. 34 (4) 2009

124 The Romanian Economic Journal

Astfel, Tolerance Index este, la rândul său, un indice compozit ce are în

structura sa trei alţi indici, respectiv indicele deschiderii turistice
(Tourism Openess Index - TOI), indicele numărului de studenţi străini sau
care studiază în străinătate (Students Index - STI) şi indicele comerţului
internaţional cu produse şi servicii creative (Creative Trade Index – CTI).
- Tourism Openess Index (TOI) este calculat ca numărul de turişti ce
sosesc pe teritoriul unui stat pe parcursul unui an, raportat la
populaţie. Alegerea acestui indicator a fost determinată de intenţia de a
aproxima nivelul de toleranţă faţă de nerezidenţi, precum şi potenţialul
de expunere la diversitate culturală şi socială.
- Students Index (STI) este calculat ca suma dintre numărul de studenţi
ce studiază în străinătate şi numărul de studenţi străini, ca procent din
totalul numărului de studenţi. Acest indice este similar celui utilizat în
„Raportul finlandez”1 pentru determinarea unui indice al creativităţii şi
este semnificativ pentru ilustrarea în termeni cantitativi a noţiunii de
grad de deschidere, explicând faptul că un mediu urban divers poate
avea un impact asupra creativităţii.
- Creative Trade Index (CTI) este calculat ca ponderea comerţului cu
bunuri şi servicii creative în totalul comerţului statelor analizate. Este
indicatorul folosit de UNCTAD pentru calculul unui indice al nivelului
de dezvoltare a economiei creative, ilustrând nivelul de dezvoltare a
potenţialului economic al activităţilor creative. Alegerea includerii
acestui indicator în metodologia de calcul a indicelui de toleranţă a fost
determinată de intenţia de a da o dimensiune economică mai
pronunţată indicelui de creativitate în ansamblul său, fără a neglija
ideea de grad de deschidere, dar abordând-o şi din perspectivă
comercială.
Datele pentru construcţia acestor indici sunt colectate de pe Eurostat
şi UNCTAD, pentru intervalul 1998-2007.
1
Raport redactat pentru Ministerul Educaţiei şi Culturii din Finlanda de către Picard, R.G.,
Grölund, M. şi Toivonen, T. - “Means for Overall Assessment of Cultural Life and Measuring
the Involvement of the Cultural Sector in the Information Society”, publicat în 2003
Year XII, no. 34 (4) 2009
 125
The Romanian Economic Journal

Metodologia de calcul a celor 3 indici compoziţi anuali menţionaţi

anterior, respectiv Talent Index, Technology Index şi Tolerance Index este
următoarea:
- într-o primă instanţă valorile corespunzătoare celor 9 indici
componenţi (Creative Class Index, Human Capital Index, Scientific Talent
Index, Innovation Index, Technology Innovation Index, R&D Index, Tourism
Openess Index, Students Index, Creative Trade Index) pentru fiecare ţară şi
pentru fiecare an cuprins în perioada de analiză (2001-2007) se
ordonează, şi se atribuie ţării cu valoarea cea mai mare scorul 27.
- scorurile corespunzătoare celorlaltor state se calculează prin
referire la scorul şi valoarea identificate ca fiind maxime, obţinându-se
un indicator de distanţă (valoarea aferentă fiecărei ţări se înmulţeşte cu
27 şi se împarte la valoarea corespunzătoare ţării ce a obţinut scorul
maxim, respectiv 27)
- scorurile astfel obţinute pentru fiecare dintre cei trei indici
componenţi ai fiecăruia dintre cei trei indici compoziţi se adună şi se
ordonează, determinându-se ţara cu scor maxim, căreia i se acordă un
scor cumulat de 27.
- scorul final, ce va reprezenta indicele compozit, va rezulta din
înmulţirea scorului cumulat al fiecărei ţări, pentru fiecare an în parte,
cu 27 şi împărţirea acestuia la scorul cumulat aferent statului aflat pe
prima poziţie în clasament (scor 27).
Astfel, toţi cei trei indici compoziţi vor avea valori cuprinse între 1 şi
27. Pentru Talent Index, urmare a inexistenţei datelor pentru
Luxemburg, au fost luate în considerare numai 26 de ţări membre UE
şi, ca atare, scorul maxim este 26.
Metodologia de calcul a indicelui agregat de creativitate anual,
respectiv European Creativity Index este următoarea:
- într-o primă instanţă, valorile corespunzătoare celor 9 indici
componenţi pentru fiecare ţară şi pentru fiecare an cuprins în perioada

Year XII, no. 34 (4) 2009

126 The Romanian Economic Journal

de analiză se ordonează descrescător şi se atribuie ranguri, ţara cu

valoarea cea mai mare având rangul 1;
- rangurile se normalizează, prin împărţire la numărul total de ţări
(din lipsa informaţiilor cu privire la Luxemburg pentru Talent Index,
acesta va fi 26), obţinându-se valori între 0.04 şi 1, ţara cu poziţia cea
mai bună şi cu valorile cele mai înalte având cea mai mică valoare;
- se calculează indicele agregat de creativitate anual ca diferenţă
faţă de valoarea maximă (i.e. 1) a mediei aritmetice a celor 9 valori
obţinute (valoarea cea mai bună fiind cea mai apropiată de 1).
Metodologia de calcul a indicilor compoziţi globali este următoarea:
- se ordonează valorile corespunzătoare fiecăruia dintre cei trei
indici componenţi ai fiecărui indice compozit, pentru fiecare an şi
pentru fiecare ţară analizată, şi se atribuie un rang;
- se calculează un rang mediu pentru cei 7 ani analizaţi, pentru
fiecare dintre cele 26 de ţări europene şi pentru fiecare dintre cei 9
indici componenţi;
- rangurile medii obţinute se normalizează (prin împărţire la 26),
obţinându-se valori cuprinse între 0 şi 1.
- Se calculează un sistem de 3 indici sintetici intermediari prin
diferenţa faţă de valoarea maximă (i.e. 1) a mediei aritmetice a fiecărui
grup de 3 valori normalizate.
Metodologia de calcul a indicelui agregat de creativitate global este
similară celei de mai sus, obţinerea valorilor indicelui agregat global
fiind urmarea calculării diferenţei faţă de 1 a sumei mediilor aritmetice
a fiecărui grup de 3 valori normalizate.
În ce priveşte metodologia de calcul a indicilor de tendinţă, aceasta
este următoarea:
- pentru fiecare dintre cei 9 indici componenţi se calculează
coeficientul de creştere anuală medie;

Year XII, no. 34 (4) 2009

 127
The Romanian Economic Journal

- valorile obţinute se ordonează şi li se atribuie un rang;

- rangurile se normalizează (prin împărţire la 26), dobândind
valori între 0 şi 1;
- indicii compoziţi de tendinţă se calculează ca diferenţă faţă
de 1 a mediei ponderate a rangurile obţinute anterior, grupate pe
fiecare 3 indici ce intră în componenţa fiecărui indice compozit;
- indicii agregaţi de tendinţă se calculează ca diferenţa faţă de
1 a mediei aritmetice a rangurilor corespunzătoare tuturor celor 9
indici componenţi.
Matricea de corelaţie este un grafic bidimesional care prezintă relaţia
dintre scorul ECI şi scorul ECTI. Conform definiţiei lui Richard
Florida, matricea de corelaţie permite clasificarea ţărilor din eşantion în
patru categorii: 1) liderii sunt ţările cu economii creative dezvoltate
care cresc într-un ritm accelerat; 2) ţările aflate pe val înregistrează
scoruri mai mici ale ECI, dar au rate ridicate de creştere 3) ţările care
pierd teren, având un scor mare ECI, nu reuşesc să menţină o rată de
creştere a capacităţii lor creative şi 4) ţările întârziate, care au
economii creative subdezvoltate şi nu reuşesc să atingă un scor ECTI
care să le asigure recuperarea diferenţelor faţă de competitori.

Analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării

Construirea şi calcularea indicatorului compozit de talent (Talent
Index)
Urmare a analizei rezultatelor obţinute cu privire la Talent Index
(indicele de talent), se remarcă o polarizare a ţărilor europene,
respectiv ţări cu punctaje în mod constant ridicate, precum Finlanda,
Suedia, Danemarca, Olanda şi Franţa şi ţări aflate la cealaltă extremă,
ca de pildă Spania, Grecia, Cipru, Portugalia, având scoruri relativ mai
mici, unele dintre acestea chiar aproape neschimbate pentru întreaga
perioadă analizată (e.g. Spania). Finlanda, Polonia, Letonia şi Irlanda

Year XII, no. 34 (4) 2009

128 The Romanian Economic Journal

sunt ţările europene cu numărul cel mai mare de absolvenţi de

facultate, în timp ce ţările nordice au numărul cel mai mare de
cercetători, confirmând scorurile obţinute pentru indicele clasei
creative. Aceste ţări se află într-o poziţie foarte bună pentru a mobiliza
şi valoriza activele de natură creativă.
În ceea ce priveşte România, aceasta se află pe poziţiile 25-26 în
clasamentul ţărilor europene, înregistrând valori relativ scăzute (a se
vedea tabelele 1 şi 2), în special pentru indicele talentului ştiinţific,
având numărul cel mai redus de cercetători din Europa. Totuşi, se
remarcă poziţionarea României pe primul loc din punctul de vedere al
ritmului de creştere, determinat în special de creşterea indicilor Creative
Class (pentru care se situează tot pe primul loc) şi Human Capital.

Construirea şi calcularea indicatorului compozit al tehnologiei
(Technology Index)
Din analiza rezultatelor obţinute se observă menţinerea în topul
clasamentului a ţărilor nordice, a Olandei şi a Germaniei. Orientarea
acestora spre dezvoltarea tehnologiilor şi a industriilor intensive în
tehnologie este confirmată şi de ponderea cheltuielilor cu cercetarea-
dezvoltarea în PIB, ilustrată prin valorile R&D Index.
În ceea ce priveşte România, aceasta se află pe ultimul loc în
clasamentul ţărilor europene (a se vedea tabelele 1 şi 2), poziţionare
determinată atât de numărul redus de cereri de patente depuse, dar şi
de procentul cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în PIB
(aproximativ 0.45%). Din perspectiva ritmului de creştere, România se
poziţionează la mijlocul clasamentului, cu o creştere moderată,
determinată în special de contribuţia R&D Index la evoluţia indicelui
agregat.

Construirea şi calcularea indicatorului compozit de toleranţă

(Tolerance Index.)

Year XII, no. 34 (4) 2009

 129
The Romanian Economic Journal

Din analiza rezultatelor obţinute cu privire la indicele de toleranţă se

observă o modificare a clasamentului în favoarea unor ţări precum
Slovenia, Luxemburg, Ungaria, Estonia, care ocupă primele poziţii, în
special ca urmare a performanţelor lor în cadrul Tourism Index şi
Creative Trade Index. Evoluţia ţărilor europene este mai fluctuantă, în
special în ceea ce priveşte numărul de studenţi străini sau numărul de
turişti. Ţările cu cel mai activ comerţ cu produse şi servicii creative
sunt, Ungaria, Estonia, Finlanda, Marea Britanie, Suedia. Din
perspectiva indicelui agregat, Slovenia, Ungaria şi Luxemburg se
situează pe primele locuri.
România înregistrează o poziţionare mai bună în cadrul acestui indice,
plasându-se la mijlocul clasamentului, îndeosebi datorită performanţei
sale în comerţul internaţional cu bunuri şi servicii creative (a se vedea
tabelele 1 şi 2). Totuşi, ritmul de creştere este negativ, determinat atât
de scăderea numărului de turişti, cât şi de fluctuaţiile înregistrate în
comerţul internaţional.

Tabel 1. Evoluţia indicilor compoziţi anuali pentru România

ROMANIA
Talent Index Technology Index Tolerance Index
2001 8.66 0.93 9.55
2002 9.99 0.93 9.56
2003 10.48 1.00 11.17
2004 11.17 1.03 10.43
2005 11.23 1.15 8.70
2006 11.34 1.26 8.04
Sursa: calcule proprii

Tabel 2. Evoluţia indicilor componenţi anuali pentru România

Talent Index Technology Index Tolerance Index

Year XII, no. 34 (4) 2009

130 The Romanian Economic Journal

CCI HCI STI II TII R&DI TOI SI CTI

2001 10.27 10.15 2.79 0.05 0.04 2.52 0.19 1.04 11.25
2002 11.31 13.75 3.32 0.06 0.03 2.45 0.20 1.02 11.66
2003 11.33 14.90 3.44 0.08 0.03 2.71 0.23 0.99 13.93
2004 11.78 16.05 3.51 0.10 0.02 2.87 0.26 1.01 12.88
2005 11.86 15.57 3.99 0.13 0.06 3.07 0.24 0.91 10.27
2006 12.40 15.86 3.49 0.15 0.08 3.28 0.26 0.78 9.70
Sursa: calcule proprii

Construirea şi calcularea indicatorului agregat de creativitate, anual

şi global, pentru statele europene şi pentru România (European
Creativity Index)
Din analiza rezultatelor cu privire la European Creativity Index se
remarcă faptul că ţările nordice se menţin în fruntea clasamentului,
Finlanda situându-se pe primul loc, urmată de Suedia, Olanda,
Danemarca. La polul opus se află ţări precum Lituania, Grecia,
Bulgaria şi România, cu valori reduse ale indicelui agregat de
creativitate anual.
România ocupă ultima poziţie din acest clasament (a se vedea tabelul
3).

Tabel 3. European Creativity Index 2001-2007

Indice Indice Indice Indice agregat

Year XII, no. 34 (4) 2009

 131
The Romanian Economic Journal

compo compozit compozit global

zit global global Creativity
global Technology Tolerance
Talent
Finlanda 0.46 0.94 0.51 0.78
Suedia 0.72 0.91 0.50 0.73
Olanda 0.54 0.82 0.46 0.67
Danema 0.42 0.33 0.66
rca 0.82
Austria 0.45 0.76 0.64 0.62
Franţa 0.17 0.74 0.38 0.61
Belgia 0.22 0.73 0.50 0.60
Germani 0.54 0.29 0.58
a 0.90
Marea 0.90 0.49 0.57
Britanie 0.65
Ungaria 0.13 0.38 0.74 0.54
Irlanda 0.15 0.58 0.50 0.54
Slovenia 0.69 0.53 0.46 0.48
Estonia 0.38 0.37 0.62 0.47
Italia 0.50 0.56 0.40 0.45
Spania 0.78 0.50 0.44 0.45
Cehia 0.19 0.38 0.49 0.45
Slovacia 0.56 0.18 0.62 0.44
Malta 0.83 0.31 0.72 0.41
Portugali 0.55 0.49 0.39
a 0.29
Letonia 0.51 0.13 0.51 0.36
Polonia 0.40 0.17 0.41 0.36
Cipru 0.47 0.29 0.60 0.34
Grecia 0.45 0.29 0.47 0.31
Lituania 0.42 0.15 0.22 0.29

Year XII, no. 34 (4) 2009

132 The Romanian Economic Journal

Bulgaria 0.49 0.09 0.41 0.23

România 0.56 0.01 0.29 0.16
Sursa: calcule proprii

Valorile obţinute de România pentru indicele agregat global (acoperind

intervalul 2001-2007) sunt similare valorilor anuale, poziţionarea
României în clasament fiind aceeaşi. De asemenea, sunt confirmate
poziţionările relativ mai bune obţinute de România pentru indicii
componenţi ai comerţului cu bunuri şi servicii creative (Creative Trade
Index - CTI), ai capitalului uman (Human Capital Index - HCI) şi ai
studenţilor străini sau care studiază în străinătate (Student Index - SI)
(a se vedea figura 1).
Figura 1. Evoluţia componentelor Romanian Creativity Index

CCI
0.8

CTI 0.6 HCI

0.4 2001
0.2 2002
SI STI
2003
0
2004
2005
2006
TOI II

R&DI TII

Sursa: calcule proprii

Year XII, no. 34 (4) 2009

 133
The Romanian Economic Journal

Construirea şi calcularea indicatorilor de tendinţă, compoziţi şi

agregaţi, anual şi global (Talent Trend Index, Technology Trend Index,
Tolerance Trend Index, Creativity Trend Index)
Ceea ce se desprinde din analiza rezultatelor cu privire la evoluţia
indicilor analizaţi este faptul că poziţionarea României este de această
dată în prima parte a clasamentului, confirmând ratele de creştere
ridicate identificate anterior pentru unii dintre indicatorii compoziţi.
De asemenea, aşa după cum era de aşteptat, ţările aflate în prima parte
a clasamentului pentru indicatorii anuali au rate de creştere scăzute,
nivelurile înregistrate pentru indicatorii calculaţi menţinându-se
aproximativ constante în timp.

Tabel 4. European Creativity Trend Index

Talent Technology Tolerance European
Trend Trend Trend Creativity
Index Index Index Trend Index
Letonia 0.45 0.90 0.88 0.74
Malta 0.78 0.79 0.65 0.74
Lituania 0.51 0.85 0.73 0.70
Cehia 0.78 0.67 0.40 0.62
Bulgaria 0.31 0.58 0.86 0.58
Estonia 0.53 0.77 0.40 0.56
Portugalia 0.60 0.83 0.26 0.56
Slovenia 0.65 0.67 0.36 0.56
România 0.73 0.68 0.26 0.56
Slovacia 0.42 0.47 0.69 0.53
Austria 0.72 0.51 0.32 0.52
Cipru 0.51 0.53 0.51 0.52
Grecia 0.67 0.46 0.40 0.51
Ungaria 0.44 0.50 0.59 0.51
Polonia 0.41 0.45 0.54 0.47

Year XII, no. 34 (4) 2009

134 The Romanian Economic Journal

Spania 0.33 0.54 0.47 0.45

Danemarca 0.53 0.31 0.49 0.44
Irlanda 0.51 0.28 0.50 0.43
Italia 0.69 0.37 0.23 0.43
Germania 0.36 0.23 0.67 0.42
Marea 0.18 0.13 0.73 0.35
Britanie
Belgia 0.56 0.27 0.15 0.33
Franţa 0.19 0.22 0.37 0.26
Suedia 0.28 0.21 0.26 0.25
Olanda 0.23 0.06 0.42 0.24
Finlanda 0.12 0.23 0.36 0.24
Sursa: calcule proprii

Figura 2. Romanian Creativity Trend Index

CCI

C TI HC I

SI S TI
R om ania

TO I II

R &D I TII

Sursa: calcule proprii

Year XII, no. 34 (4) 2009

 135
The Romanian Economic Journal

Din analiza contribuţiei diverşilor indicatori componenţi de tendinţă,

se poate remarca faptul că indicele clasei creative are cea mai mare
semnificaţie pentru evoluţia indicelui agregat de creativitate, urmat
fiind de indicele capitalului uman şi de cel al inovării.

Determinarea corelaţiilor
Se observă corelaţia directă între nivelul indicelui de creativitate şi
creşterea economică, confirmând ipoteza cercetării noastre, respectiv
că niveluri ridicate de creativitate şi ritm înalt de dezvoltare a
activităţilor creative pot determina creştere economică. Pentru
România, această corelaţie este printre cele mai puternice.
Figura 3. Corelaţia indice de creativitate – creştere economică
0,10

0,09
Latvia
Estonia
0,08
Rata medie de creștere economică

Lithuania
0,07

0,06 Ireland Romania

Slovakia Bulgaria

0,05
Slovenia
Greece
Czech Republic
0,04 Poland Hungary
Spain
Finland Cyprus
United Kingdom
0,03 Sweden

Austria
Netherlands
0,02
Belgium Denmark Malta
France
Germany Italy Portugal
0,01

0,00
0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85

Creativity trend index

Sursa: calcule proprii

Year XII, no. 34 (4) 2009

136 The Romanian Economic Journal

Construirea matricei de creativitate (Creativity Matrix)

Matricea de creativitate poziţionează România în grupul ţărilor cu
scoruri mici ale indicelui de creativitate, dar cu rate relative de creştere
înalte, semnalând faptul că poziţionarea acesteia între ţările europene
este în curs de îmbunătăţire.

Figura 4. Matricea de creativitate

0,73
Lithuania Latvia Malta

Czech Republic
0,63
European Creativity Trend Index

Bulgaria
Portugal Estonia
Slovenia
Romania
Cyprus Austria
0,53 Greece Hungary
Slovakia

Poland
Spain
Denmark
Ireland
Germany
0,43
Italy

United Kingdom

0,33 Belgium

France
Sweden
Netherlands Finland
0,23
0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75

European Creativity Index

Sursa: calcule proprii

Year XII, no. 34 (4) 2009

 137
The Romanian Economic Journal

Concluzii
Cercetarea noastră a adaptat şi extins sistemul de indicatori utilizaţi de
către Florida şi Tinagli (2004) pentru calcului euro-indicelui de
creativitate, atât prin adăugarea de noi sub-indicatori, consideraţi a fi
mai relevanţi pentru evidenţierea parametrilor economici şi socio-
culturali ai sectorului creativ european, cât şi prin analiza dinamică,
asupra intervalului de timp 2001-2007. Astfel, factori determinanţi
suplimentari au fost transformaţi în indicatori relevanţi pentru
ilustrarea vitalităţii creative a unei economii, fiind creat cadrul
metodologic pentru testarea ipotezei conform căreia niveluri ridicate
de capital creativ, dezvoltare tehnologică, toleranţă socială şi
deschidere comercială contribuie la accelerarea creşterii economice.
Provocarea acestui studiu a fost, deci, identificarea acelor parametrii
socio-culturali ce contribuie la creşterea creativităţii şi de a îi
operaţionaliza în termeni cantitativi pentru a putea fi incluşi în indicele
creativităţii.
O contribuţie importantă în acest sens este includerea indicelui
comerţului internaţional cu bunuri şi servicii creative în calculul
indicelui agregat de creativitate. Dată fiind evoluţia sectorului creativ
către o dimensiune internaţională, problema fluxurilor comerciale
capătă tot mai multă relevanţă, fiind important de cunoscut impactul
tranzacţiilor internaţionale asupra dezvoltării generale a industriilor
creative.
Indicii compoziţi de talent (Talent Index), ai tehnologiei (Technology
Index) şi de toleranţă (Tolerance Index) au fost construiţi pe baza unui
sistem de 9 indicatori (Creative Class Index, Human Capital Index,
Scientific Talent Index, Innovation Index, High-Tech Index, R&D
Index, Tourism Openess Index, Students Index, Creative Trade Index)
calculaţi pentru toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene şi
pentru intervalul de timp 2001-2007. Au fost, de asemenea, ilustrate
tendinţele pe termen scurt în ceea ce priveşte capacitatea creativă a

Year XII, no. 34 (4) 2009

138 The Romanian Economic Journal

ţărilor analizate prin calculul unor indicatori de tendinţă compoziţi şi

agregaţi.
Cercetarea noastră reprezintă primul efort sistematic de aplicare a
cadrului metodologic propus de Florida&Tinagli la nivelul tuturor
ţărilor europene. Rezultatele sunt relevante şi ilustrative.
Clasa creativă reprezintă în medie aproximativ 30% din populaţia
ocupată în UE, înregistrând un ritm anual de creştere de 8%, mai
ridicat în special pentru ţările cu valori reduse ale indicelui. România se
situează pe primul loc între ţările europene din punctul de vedere al
ritmului de creştere a clasei creative.
Analiza noastră confirmă rezultatele obţinute de Florida şi Tinagli,
respectiv că epicentrul competitiv al Europei este transferat dinspre
puterile tradiţionale ca Franţa, Germania, Marea Britanie, înspre un
cluster de state creative situate în nordul Europei, respectiv Finlanda,
Suedia, Olanda.
Finlanda ocupă primul loc în clasamentul indicelui agregat de
creativitate. Suedia, Olanda si Danemarca înregistrează, de asemenea,
valori ridicate, sugerând înscrierea evidentă pe traiectul de dezvoltare
centrat pe stimularea economiei creative.
Toate aceste ţări au un nivel ridicat de dezvoltare tehnologică şi au
investit în mod consecvent în dezvoltarea talentului lor creativ. Ţările
nordice sunt, astfel, foarte bine poziţionate pentru a-şi putea
demonstra competitivitatea creativă. De asemenea, alte câteva dintre
statele europene se remarcă prin performanţe ridicate cu privire la
capacitatea de valorificare a activelor şi capacităţilor creative, precum
Irlanda, Ungaria, Slovenia, Estonia.
Statele europene aflate pe primele poziţii în clasament au atitudini
asemănătoare cu privire la atragerea şi reţinerea talentului creativ
global, concretizate prin liberalizarea politicilor cu privire la deplasarea
forţei de muncă şi la imigraţie. Distanţa culturală redusă între statele
europene şi numărul mare de vorbitori de limbă engleză reprezintă un

Year XII, no. 34 (4) 2009

 139
The Romanian Economic Journal

avantaj suplimentar al acestora pe piaţa internaţională a capitalului

uman creativ, în special în relaţie cu SUA.
Chiar dacă se situează pe ultimele poziţii ale clasamentului, România,
alături de alte state europene precum Bulgaria, Letonia, Cehia, Lituania
înregistrează ritmuri ridicate de creştere a potenţialului lor creativ.
Atragerea talentului creativ este un proces dinamic şi sensibil. Liderii
tradiţionali ai acestei pieţe pot pierde uşor poziţia lor, urmare a
apariţiei pe piaţa internaţională a unor centre creative noi şi
efervescente. Uniunea Europeană, capitalizând avantajele determinate
de nivelul redus al barierelor culturale şi comerciale, este bine
poziţionată pentru a valorifica potenţialul demonstrat de dezvoltare a
economiei creative.
În consecinţă, capacitatea statelor de a atrage, reţine şi dezvolta capital
uman creativ, precum şi de a valorifica activele şi capacităţile creative
tinde să devină, într-o măsura semnificativă, cheia competitivităţii
globale. Astfel, studiul confirmă faptul că talentul şi creativitatea
reprezintă, într-o măsură mai importantă decât factorii de producţie
tradiţionali precum munca sau capitalul, vectori ai creşterii şi
dezvoltării economice sustenabile.

Bibliografie
Ahmad, N. and A. Hoffman (2008), A Framework for Addressing and
Measuring Entrepreneurship, OECD Statistics Working Papers, 2008/2.
Paris: OECD.
Ahmad, N. and R. G. Seymour (2008), Defining Entrepreneurial Activity:
Definitions Supporting Frameworks for Data Collection, OECD Statistics
Working Papers 2008/1. Paris: OECD.

Year XII, no. 34 (4) 2009

140 The Romanian Economic Journal

Arundel, A. and Hollanders, H. (2008), Innovation Scoreboards: Indicators

and Policy Use. In C. Nauwelaers and R. Wintjes (eds.), “Innovation
Policy in Europe”, Edward Elgar: Cheltenham.
Bell, D. (1973). The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social
Forecasting, New York: Basic Books;
Bobirca A., Assessing the international competitiveness of tourism services trade,
The Economic Journal, Editura ASE, Bucharest, 2007, year X, no. 23,
pp. 31-45, ISSN 1454-4296
Bobirca A., Cristureanu C., Miclaus P., Framework for Evaluating Interna-
tional Services Trade Competitiveness: The Case of Romania, The Economic
Journal, Editura ASE, Bucharest, 2008, year XI, no. 27, pp. 5-21, ISSN
1454-4296
Bowen, H.P and.Sleuwaegen L (Vlerick Leuven Gent Management
School), Moesen W. (Catholic University of Leuven ) (2006), A Com-
posite Index of the Creative Economy,
http://ideas.repec.org/p/vlg/vlgwps/2006-31.html
Castells, M. (2000). Materials for an Exploratory Theory of the Network So-
ciety, British Journal of Sociology, vol. 51, no. 1, pp. 5-24;
Caves, R. E. (2000). Creative Industries: Contracts between Art and Com-
merce. Cambridge, Massachusetts, Harvard University Press;
Celikel-Esser, F., Villalba, E. and Tarantola, S. (2008). The Lisbon strate-
gy and development of metrics to measure innovation in Europe. In Statistics
Sweden (ed.) “Yearbook on productivity 2007”, pp. 7-33. Orebro: Sta-
tistics Sweden.
Cunningham, S. et al. (2007). Financing Creative Industries in Developing
Countries, in Diana Barrowclough and Zeljka Kozul-Wright, Creative
Industries and Developing Countries: Voice, Choice and Economic Growth.
London: Routledge.
Currid E. (2007), The Warhol Economy, How fashion art and music drive
New York City, Princeton University press, 2007

Year XII, no. 34 (4) 2009

 141
The Romanian Economic Journal

DCMS (2006). Creative Industries Economic Estimates Statistical Bulletin, 5,

September;
European Commission (2008), 2009: The European Year of Creativity and
Innovation., http://ec.europa.eu/education/lifelong-
learningpolicy/doc56_en.htm
European Commission (2008). Proposal for a Decision of the European Par-
liament and of the Council concerning the European Year of Creativity and Inno-
vation (2009). COM (2008) 159, final. Brussels: European Commission.
Flew, T. (2002). Beyond Ad Hocery: Defining Creative Industries, Cultural
Sites, Cultural Theory, Cultural Policy, The Second International Con-
ference on Cultural Policy Research. Te Papa, Wellington, New Zeal-
and, Media & Communication, Creative Industries Faculty, Queen-
sland University of Technology;
Florida, R. (2002), Bohemia and Economic Geography, Oxford Journal of
Economic Geography, 2, 2002: 55-71
Florida, R. (2002). The Rise of the Creative Class …and How
It’sTransforming Work, Leisure, Community and Everyday Life. New York,
Basic Books;
Florida, R. (2005). Cities and the Creative Class. New York, Routledge;
Florida, R. (2005). The Flight of the Creative Class: The New Global Competi-
tion for Talent. New York, Harper Business;
Florida, R., Tinagli, I. (2004), Europe in the Creative Age, Carnegie
Mellon Software Industry Center,
http://www.demos.co.uk/files/EuropeintheCreativeAge2004.pdf
Glaeser, G. L. (2004). Review of Richard Florida’s The rise of the cre-
ative class. http://www.creativeclass.org.
Hollanders H. and Van Cruysen A. (2008), Rethinking the European Inno-
vation Scoreboard: A new Methodology for 2008-2010,

Year XII, no. 34 (4) 2009

142 The Romanian Economic Journal

Hong Kong Special Administrative Region of China Government,

Home Affairs Bureau (2005). A Study on Creativity Index;
Howkins, J. (2001). The Creative Economy: How People Make Money from
Ideas. London, Penguin;
Inglehart, R, and Baker W. (2000), Modernization, Cultural Change and
the Persistence of Traditional Values, American Sociological Review, Feb-
ruary , Volume 65, pp 19-51.
KEA European Affairs (2006), The Economy of Culture in Europe. Brus-
sels: European Commission, DG Education and Culture.
OECD (2007). International Measurement of the Economic and Social Impor-
tance of Culture (document STD/NAFS (2007)1), prepared by Gordon,
John C. and Helen Beilby-Orrin. Paris: OECD Statistics Directorate.
Picard R.G, Grölund M. and Toivonen T (2003), Report prepared for the
Finnish Ministry of Education and Culture “Means for Overall Assessment of
Cultural Life and Measuring the Involvement of the Cultural Sector in the Infor-
mation Society”, http://ideas.repec.org/p/vlg/vlgwps/2006-31.html
Runco, M. A. (2007), Creativity. Theories and Themes: Research, Development
and Practice. Amsterdam: Elsevier.
Thalhammer et Al., (2001), Attitudes Towards Minority Groups in the Eu-
ropean Union – A Special Analysis of the Eurobarometer 2000 Survey on Behalf
of the European Monitoring Center on Racism and Xenofobia, SORA, Vienna.
Throsby, D. (2004). Assessing the Impacts of a Cultural Industry, Journal of
Arts Management, Law and Society, 34(3):188-204.
Torrance, E. P. (1998), The Torrance Tests of Creative Thinking Norms –
Technical Manual Figural (streamlined) Forms A & B. Bensenville, IL:
Scholastic Testing Services.
UNESCO (2006). Understanding Creative Industries: Cultural Statistics for
Public-Policy Making. UNESCO, Paris;
UNCTAD (2008), The Creative Economy Report, UNCTAD;

Year XII, no. 34 (4) 2009

 143
The Romanian Economic Journal

Villalba, E. (2008), On Creativity, European Commission, Luxembourg:

Office for Official Publications of the European Communities
Villalba, E. (2008). The Uniqueness of Knowledge Management in Small En-
terprises: Managing Knowledge as an Employer Strategy for Lifelong Learning.
Saarbrücken: VDM Verlag.

Ana BOBIRCĂ, Associate Professor, PhD, Departament of Interna-

tional Business and Economics, Bucharest Academy of Economic
Studies. Area of expertise: services economics, international tourism.
Publications (selection):
− Ana Bobirca, Paul-Gabriel Miclaus, A multilevel comparative as-
sessment approach to international services trade competitiveness: the case of Roma-
nia and Bulgaria, Proceedings of the World Academy of Science, Engi-
neering and Technology, Volume 24/2007, pp. 1-6, ISSN 1307-6884,
journal indexed in Thomson-Gale, Ulrich's Periodicals Directory,
Cambridge Scientific Abstracts (CSA), EBSCO Database, Google
Scholar (http://www.waset.org/publications.html)
− Ana Bobirca, Paul-Gabriel Miclaus, Integrating SEE Countries in
the European Services Trade: the Case of Romania, The Business Review,
Cambridge, Volume 8, nr. 1, summer 2007, pp. 258-265, ISSN 1553-
5827, journal indexed in in Cabell’s, Proquest (ABI) and Ulrich’s Di-
rectory (http://www.jaabc.com/brc.html)

Alina DRĂGHICI, Assistant Professor, PhD Candidate, Departa-

ment of International Business and Economics, Bucharest Academy
of Economic Studies. Area of expertise: international finance. Publica-
tions (selection):

Year XII, no. 34 (4) 2009

 144 The Romanian Economic Journal

− The Impact of Accession to the European Union on Perceptions Related to

Business Risks in Central and Eastern Europe. A Distance-Type Analysis, (co-
author) in Romanian Journal of Economic Forecasting, pp. 125-145,
Vol.9, no. 4, 2008, ISSN 1582/6163
− Competitiveness in South Eastern Europe: From Sources to Future
Trends, (co-author) in Transition Studies Review, Springer Wien, pp.
157-170, Vol. 15, no. 48 1/2008, ISSN 1614-4007 (Print) 1614-4015
(Online)

Sorin DUMITRESCU, Teaching Assistant, PhD. candidate, De-

patament of International Business and Economics, Bucharest Acad-
emy of Economic Studies. Area of expertise: international finance.
Publications (selection):
• On corporate Risk management Practices in Romanian Companies, Pro-
ceedings of 4th AVA Congress: „Aspects and Visions of Applied
Economics and Informatics” (co-author), University of Debrecen,
Debrecen, Hungary, March 2009;
• Testing the Efficiency of the European Carbon Futures Market using
Event-Study Methodology (co-author), International Journal of Energy
and Environment, Issue 2, pp. 121-128, Volume 2, 2008.

Oana MIHUŢ, master student, International Financial Risk Man-

agement Program, Faculty of International Business and Economics,
Bucharest Academy of Economic Studies. Bachellor thesis -“Prima de
risc valutar în contextul investirii pe pieţe emergente” (Exchange Risk
Premium in Emerging Markets Investments).

Year XII, no. 34 (4) 2009

View publication stats