Tehnologia Informatiei Si A Comunicatiilor PDF

Contract POSDRU/92/3.
1/S/63673 Manageri si angajati competenti si PERformanti prin FORMare adecvata pentru

dezvoltarea culturii antreprenoriale si valorificarea oportunitatilor de afacERi prin Inovare" - ''PERFORMERI
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Investeste in oameni!
TIC
Tehnologia
informatiei si
comunicatiilor
Din cuprins:
Introducere.
1. Strategia europeana si nationala privind stimularea antreprenoriatului domeniului
societatii informationale;
2. Profilul antreprenorului de succes in domeniul TIC;
3. Accesul la oportunitatile locale din domeniile vizate;
4. Programe, institutii si surse de finantare;
5. Ghid practic: model plan de afaceri.
Bibliografie.
Contract POSDRU/92/3.1/S/63673 Manageri si angajati competenti si PERformanti prin FORMare adecvata pentru
2007-2013
Introducere
Ce este Societatea Informationala?
Denumirea generica de societate informationala este folosita pentru a descrie o
societate si o economie care fac cel mai bine posibila utilizarea noilor tehnologii informatice
si de comunicatii. Intr-o societate informationala oamenii vor beneficia pe deplin de noua
tehnologie in toate ocaziile: la serviciu, acasa si in timpul liber. Exemple de tehnologii
informatice si de comunicatii: automate pentru retragere de fonduri cash, telefoane mobile,
televiziune cu teletext, faxuri, si servicii de informatii precum Internetul si e-mailul.
Aceste noi tehnologii au implicatii in toate domeniile sociale si economice. Ele
schimba modul in care facem afaceri, cum invatam si cum ne petrecem timpul liber.
Acestea constituie, de asemenea, provocari importante pentru Guvern:
legile trebuie sa fie actualizate pentru a sprijini tranzactiile electronice
oamenii trebuie educati in spiritul noii tehnologii
afacerile sa se deruleze pe Internet daca se doreste sa aiba succes
serviciile Guvernului trebuie sa fie disponibile pe suport electronic.

Industria ITC, reprezinta un sector cu o traditie de peste 50 de ani (intre 1954 si
1957 se realizeaza la IFA calculatorul CIFA-1, calculatorul de generatia 1 cu tuburi

electronice urmat in 1961 de MECIPT-1 realizat la Universitatea Politehnica din Timisoara si
ulterior DACICC la Cluj), care veneau ca rezultat al creerii in 1950 a primelor 3 scoli de
tehnica de calcul la: IFA-Bucuresti, MECIPT-Timisoara si DACICC-Cluj.
Ulterior industria s-a dezvoltat atat pe orizontala cat si pe verticala astfel incat azi se
poate spune ca ITC-ul in Romania are trei domenii bine conturate:
Telecomunicatiile,
Software si servicii IT,
Hardware si electronica.
Industria ITC este cel mai dinamic sector al economiei nationale datorita in principal
implicarii ITC-ului in toate domeniile economice si sociale.
Cresterea economica
inregistrata in Romania in perioada 2002-2008 a avut si efecte si asupra industriei ITC.

Afirmatia este sustinuta de numarul ridicat de cereri pentru produse IT, in special pentru
aplicatii software. Cresterea pietei s-a datorat unor factorii determinanti care au influentat
aceasta evolutie respectiv: cresterea cererii pe piata interna, atat in sectorul public, cat si
in cel privat si cresterea exporturilor, in special a exportului de servicii.
2007-2013
In aceasta perioada industria de ITC din Romania si-a marit valoarea de aproape
cinci ori, ajungand de la 2,672 mil $ in 2002 la cca.12 mil $ in 2008, ceea ce inseamna ca a
inregistrat un ritm de crestere mult mai rapid decat cel al PIB-ului.
Industria ITC are un nivel ridicat de performanta folosind forta de munca cu grad
ridicat de calificare . Productivitatea depaseste cu mult nivelul mediu al economiei, hightech-ul reprezentand totodata sursa de progres al societatii romanesti.
Exporturile din domeniul ITC au crescut semnificativ in perioada 2008-2010,
acumulnd un avans de cca 45%, mult superior altor sectoare ale economiei i comparabil
doar cu cel din industria auto.Industria ITC reprezenta in 2010,
9,8% din exportul
Romaniei.
Principalele avantaje ale industriei de ITC sunt:
desi este o industrie noua comparativ cu ramurile clasice ea s-a dezvoltat intr-un
ritm comparabil celorlalte tari din Europa;
detine o pondere insemnata in exportul economiei nationale;
contribuie cu sold pozitiv la balanta de comert exterior a Romaniei.
Principalele avantaje competitive ale industriei ITC din Romania:
dispune de forta de munca calificata;
realizeaza excedent de produse valorificabile la export;
costuri reduse pentru creearea unui loc de munca;
existenta unui mediu concurential real datorita numarului mare de agenti economici
si prezenta aproape integrala a multinationalelor de profil;
pozitia geografica favorabila-acces la piete;
sprijin guvernamental pentru domeniu ITC;
tara recunoscuta pentru numarul si calitatea limbilor straine de circulatie;
cultura de firma occidentala.
Primele preocupari pentru informatica au aparut in 1950, odata cu creerea primelor

scoli de tehnica de calcul, si continua cu realizarea in perioada 1954-1957 a primului
calculator romanesc de generatia 1, CIFA-1.
Ca stiinta cibernetica isi are radacinile in Romania si anume in activitatea si
realizarile lui Stefan Odobleja.La congresul internaional al medicilor militari inut la
Bucureti n iunie 1937, tefan Odobleja a fcut o comunicare cu demonstraii practice
asupra fonoscopiei i, n acelai timp, printr-un prospect distribuit participanilor, a anunat
apariia iminent a lucrrii "Psihologia consonantist" care, la acea dat, era sub tipar.
2007-2013
"Psihologia consonantist" (1938) este axat pe teoria consonanei. Autorul aduce

dovezi; prudent i rezervat, el concede totui c, pentru moment, teoria are nevoie de o
verificare mai ampl. El susine ns cu trie realitatea faptelor concrete, cristalizate n jurul
i cu ajutorul teoriei consonantiste; dualitatea riguroas, simetria, dihotonomia, binaritatea,
bivalena,
bipolaritatea,
corelativitatea
cu
opoziia,
alternarea,
circularitatea
sau
reversibilitatea, selectivitatea, specificitatea, transformri i retrasformri, aciuni i

reaciuni, atracii i repulsii, acorduri i dezacorduri, unificri i dedublri etc. Psihologia
consonantist coninea toate principiile, toate ideile mai importante ale "Ciberneticii", care,
cu acest titlu, se public sub semntura lui N. Wiener cu zece ani mai trziu, n patria lui
Edison. Medicul romn a preconizat mainizarea i mecanizarea gndirii. S-a ntmplat ca,
din miile de specialiti care au rsfoit cartea doctorului tefan Odobleja, cu atitudine de
scepticism i indiferentism, s se gseasc i unul - numai unul singur - care nu numai c a
neles-o, ci i-a sesizat i importana. El a preluat de la medicul mehedinean i ntreg
entuziasmul i elanul acestuia.
Acesta nu era nici psiholog i nici medic. Era matematicianul Norbert Wiener.
Convins de importana procesului clinic n activitatea contien, Norbert Wiener ia n serios
indicaia autorului romn de a folosi reversibilitatea ca mijloc esenial pentru mainizarea
gndirii. El adopt i multe alte idei din psihologia consonantist printre care: fizicismul,
mainismul etc.
Dezvoltarea
informaticii Romanesti prin produse care au caracterizat diferite
perioade in aceasta evolutie se poate prezenta pe trei nivele de performanta,si anume:
cel reprezentat de calculatoarele electronice utilizate in sistem batch-processing si

un inceput al teleprelucrarii pe baza unor terminale simplede tip TTY si CRT
aparitia
microcalculatoarelor
si
mai
ales
aparitia
PC-urilor(calculatoare
personale),bazate pe circuite larg integrate si foarte larg integrate, cu o extindere a

teleprelucrarii
momentul aparitiei si dezvoltarii retelelor de calculatoare, cu o evolutie care a

depasit chiar si imaginatia celor care au condus proiecte de pionierat in domeniu.
Inceputurile informaticii in invatamantul superior si cercetare este situat in perioada
1955-1965 perioada in care la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii a Politehnicii din

Bucuresti activa Prof.Tudor Tanasescu care conducea in paralel Sectia de Electronica a
Institutului de Fizica Atomica unde lucrau cateva grupuri remarcabile de cercetatori si
ingineri, orientati pe trei domenii majore: electronica aplicata in fizica nucleara,aparatura
de masura si control,calcul electronic( cu hardware si software).
2007-2013
In
anul
de
invatamant
1961/1962
in
cadrul
Facultatii
de
Electronica
si
Telecomunicatii apare o noua specializare: calculatoare.

Perioada 1955-1965 este importanta in mod deosebit,prin orientarile din invatamant
si cercetare privind domeniul informaticii:
Consolidarea si dezvoltarea colectivelor de specialisti de la IFA in constructia de

calculatoare, inclusiv pe baza de tranzistoare, cu utilizarea lor in domeniii diferite,
Perfectionarea prin doctorat a specialistilor necesari unei pregatiri in domeniul

calculatoarelor,care trebuia sa inceapa in 1965 pe trei domenii de baza si anume:
Circuite si dispozitive pentru calculatoare
Calculatoare analogice si hibride
Calculatoare numerice
In anul 1965 existau la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii de la Institutul

Politehnic din Bucuresti, cadre didactice apte sa pregateasca studenti in domeniul
informaticii, unele specializate prin doctorat.Acestora li s-au alaturat cei de pe platforma
Magurele,de la Institutul Politehnic din Timisoara precum si cadrele didactice de la
Universitatea din Bucuresti.
Acad. Mihai Draganescu a initiat, conceput si realizat un program de dezvoltare a
informaticii in Romania incepand cu perioada 1966-1970.Aceasta perioada poate fi
denumita perioada marilor confruntari,conceptual,managerial,tehnologic si politic,care au
condus la lansarea domeniului incepand cu anul1970/1971,odata cu fabricatia primelor
calculatoare de generatia III in tara.
In anul 1966, Acad. M. Draganescu si N. Teodorescu initiaza propunerea privind
introducerea si utilizarea calculatoarelor electronice in economia si societatea Romaneasca.
In 1967 se elaboreaza Programul de dotare al economiei nationale cu echipamente
moderne de calcul si de automatizare a prelucrarii datelor care va avea un rol important in
evolutia informaticii romanesti in urmatorii 15 ani.
Trecerea la fabricatia componentelor electronice pe tehnologie de siliciu, asimilarea
in fabricatie de serie si constructia unor baze industriale pentru calculatoare de generatia a
II-a si asigurarea cercetarii si dezvoltarii de produs in cadrul si cu extinderea colectivelor
care se formasera.
Intrucat calculatoarele de generatia a III-a erau sub embargou pentru tarile
socialiste, printr-un acord secret semnat intre Franta si Romania in 1968 in urma vizitei
Generalului Ch.de Gaule, Romania este acceptata de Franta ca partener in realizarea
2007-2013
calculatorului IRIS 50(realizat in Romania sub denumirea de FELIX C256), care s-a realizat
dupa familia de calculatoare IBM 360.
Fabricatia calculatorului FELIX C256 a declansat realizarea unor investitii deosebite:
Intreprindere de Calculatoare Electronice(ICE)-Pipera,Bucuresti,Intreprinderea de Memorii
pe Ferite(IMF),Timisoara,Intreprinderea pentru Repararea si Intretinerea Calculatoarelor
(IIRUC),
Pipera-Bucuresti,Inreprinderea
de
Bucuresti, RomControlData (RCD), singura
Echipamente
Periferice
(FEPER),
Pipera-
societate mixta cu tehnologie americana in
domeniul IT realizata in tarile socialiste. Au urmat Institutul de Tehnica de Calcul ( ITC)

care avea sarcina asimilarii licentelor de fabricatie si realizarea software-ului de baza pentru
FELIX C256, Institutul de Cercetari in Informatica (ICI) care avea responsabilitatea preluarii
licentelor pentru programele aplicative si realizarea unei biblioteci nationale de programe
dupa proiectul EPL (European Program Library) al firmei IBM, cu programe realizate in tara,
creearea unor centre de instruire, centre teritoriale de calcul, precum si creearea unor
centre de calcul in universitati din mari centre universitare,in institute de proiectare si
cercetare, intreprinderi reprezentative ale economiei Romanesti.
Tuturor acestor investitii le-a urmat cea care era destinata sa produca primul
microprocesor romanesc-Z80 precum si memorii de capacitate realizate in tehnologie
CMOS, si aici am numit MICROELECTRONICA, care in anii 1987-1989 exporta 80% din
productie in tarile CAER.
Dupa 1989 a urmat declinul productiei de hard, dar gratie inteligentei si scolii
romanesti, s-a dezvoltat productia de soft si servicii IT. Telecomunicatiile au avut un ritm
de crestere ascendent odata cu aparitia telefoniei mobile, comunicatiile de internet si
televiziune prin cablu si apoi prin satelit au impulsionat ritmul de crestere si nevoia de
comunicare.
2007-2013
Capitolul 1. Strategia europeana si nationala privind

stimularea
antreprenoriatului
domeniului
societatii
informationale
1.1. STRATEGIA NATIONALA e-Romania
2010-2013
1.1.1. Introducere
Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) a propus o strategie
nationala, insotita de un plan de actiune, care sa conduca in cel mai scurt timp la orientarea
intregului
sector public spre
societatea
informationala, spre
societatea
bazata
pe
cunoastere, principalul instrument de actiune fiind sistemul de e-Guvernare.

Strategia va fi implementata in perioada 2010-2013, fiind avute in vedere 3
componente:
intelegerea in sens larg a termenului "e-Guvernare", aici fiind cuprinse diversele
tehnologii care ajuta la cresterea calitatii serviciilor publice (nu se refera numai la
internet, extinzandu-si aria de acoperire si la interactiunea telefonica a cetateanului
ori a firmei cu administratia, plata taxelor prin mesaje telefonice, informarea prin
intermediul retelelor TV etc.);
integrarea strategiei in conceptul mai larg de "Romania Digitala", aici intrand si
elemente legate de cresterea gradului de participare, accesul permanent, cresterea
increderii cetatenilor in Guvern, contributia la cresterea economica;
implementarea este privita ca fiind continua, acoperind un interval mare de timp,
adaptata permanent la noile tehnologii.
MCSI, in calitate de autoritate unica publica in organizarea si coordonarea la nivel
national
implementarii
programelor
si
proiectelor
de
guvernare
electronica
si
administratie electronica, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea si

functionarea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, cu modificarile si
completarile ulterioare, propune o viziune unitara pentru dezvoltarea unui sistem national
coerent si integrat pentru serviciile publice on-line dedicate cetatenilor si mediului de
afaceri.
Prin transformarea modului de organizare si abordare a MCSI, Executivul ii confera
acestuia un rol decisiv in orientarea Romaniei spre societatea bazata pe cunoastere, in
consolidarea societatii informationale, obiectivul principal fiind realizarea serviciului e-
2007-2013
Romania, cu componenta sa strategica de e-Guvernare. Realizarea acestui obiectiv

repozitioneaza Romania si ii confera un avantaj pentru crestere economica durabila,
imagine internationala pozitiva, convergenta rapida in spatiul european, incluziune,
consolidarea unor domenii de inalta competenta.
Conceptul de "societate informationala" este unul foarte generos, care acopera
practic toate sectoarele Programului de guvernare. Scopul de baza este crearea unei
societati care sa includa accesul tuturor cetatenilor la servicii publice furnizate sub forma
electronica, prin cresterea capacitatii de utilizare a serviciilor societatii informationale,
reformarea modelelor operationale la nivelul administratiilor publice si cresterea eficientei
operationale prin utilizarea adecvata a tehnologiilor informationale si comunicationale,
respectiv cresterea competitivitatii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansata a
TIC - tehnologiile informatiei si comunicatii.
Setul de obiective si prioritati nationale este bazat pe necesitatile actuale si
realitatile societatii romanesti, fiind in acelasi timp in concordanta cu exigentele la nivel
european, si este insotit de mecanisme de finantare si mecanisme de cooperare.
Pentru realizarea unui sistem national functional este deosebit de importanta
implicarea tuturor factorilor decidenti de la nivelul administratiei publice centrale si locale, a
organizatiilor care apartin mediului de afaceri, precum si a organismelor stiintifice si
profesionale, astfel incat proiectele de servicii electronice si aplicatiile nationale pe care
MCSI le propune sa fie realizate intr-un cadru bine definit, cu roluri specifice si
responsabilitati.
Atingerea obiectivelor propuse impune stabilirea directiilor strategice in concordanta
cu asumarea ferma a unui cadru legal adecvat, identificarea componentelor de suport
tehnic si operational in conformitate cu tendintele si conditiile actuale.
Prioritare sunt serviciile de e-Guvernare cu impact maxim, existand o monitorizare
permanenta a modului in care se deruleaza programele de implementare a serviciilor.
Perioada de implementare a Strategiei nationale "e-Romania" este legata direct de
implementarea unui set de politici publice, cu finalizare in anul 2015.
Furnizarea serviciilor guvernamentale si administrative de calitate pentru cetateni,
operatori economici si utilizatori din administratia centrala sau locala, imbunatatirea
eficientei sectorului public, reducerea costurilor, simplificarea operatiunilor, cresterea
consistenta a numarului de utilizatori reprezinta scopurile principale ale strategiei si
programului de actiuni, sistemul de e-Guvernare fiind pilonul principal al societatii
informationale si unul dintre pilonii principali ai societatii bazate pe cunoastere.
2007-2013
1.1.2. Informatii generale relevante e-Guvernare

Cuvantul "e-Guvernare" se traduce literal prin "guvernare electronica". Cu toate
acestea, termenul de "e-Guvernare" s-a impus la nivel mondial cu sensul de "administratie
publica, prin intermediul tehnologiei electronice".
Semnificatie. In general, guvernarea electronica reprezinta simplificarea modurilor
de lucru prin aplicarea unor tehnologii ale informatiei si ale comunicatiilor in zonele de
administrare a informatiilor, de comunicare si de tranzactii in cadrul si intre institutiile de
stat, precum si intre stat si cetateni sau operatorii economici.
Domenii. e-Guvernarea se clasifica in urmatoarele domenii: Informare: informatiile
vor fi disponibile on-line, prin publicarea lor pe site-ul web al unei autoritati publice.
Comunicare: capacitatea de a avea acces interactiv si de a face schimb de informatii.
Tranzactie: realizarea efectiva de servicii, inclusiv semnarea de formulare de cerere si
livrari electronice ale documentelor oficiale si notificarilor.
Disponibilitate. e-Guvernarea reprezinta un set de servicii electronice disponibile
tuturor persoanelor aflate in tara si in strainatate. Este, de asemenea, un sinonim pentru
un domeniu modern si inovator, care, prin calitate, incredere si rapiditate, joaca un rol
central.
Administratiile si autoritatile publice folosesc tehnologii precum internetul sau
serviciile de telefonie mobila pentru a intra in contact cu cetatenii si cu intreprinderile. De
asemenea, aceste tehnologii sunt utilizate in vederea efectuarii unor procese de lucru
interne. e-Guvernarea are un impact asupra oricarui cetatean, oricarei intreprinderi sau
autoritati publice.
Tehnologie.
Tehnologiile
informatiei
si
comunicatiile
(TIC)
moderne
dau
posibilitatea autoritatilor publice de a oferi servicii "vechi", dar si sa introduca unele servicii
noi pe internet. Nu numai ca aceste servicii pot fi personalizate pentru a raspunde nevoilor
cetatenilor si intreprinderilor, dar fac si viata mai usoara. Multe dintre aceste servicii ii
scapa pe cetateni de efortul deplasarii la sediile administratiilor publice datorita faptului ca
formularele pot fi transmise prin internet. Folosirea tehnologilor de comunicare permite
cetatenilor si intreprinderilor sa comunice interactiv cu autoritatile publice.
Serviciul public. World Wide Web este, practic, deschis non-stop, ceea ce
inseamna ca aplicatiile si formularele pot fi trimise in format electronic autoritatilor publice
la orice ora din zi sau noapte. e-Guvernarea ajuta, de asemenea, autoritatile sa atinga noi
niveluri: procedurile si formularele vechi sunt reevaluate, aduse la zi, daca este necesar,
sau chiar eliminate in intregime. Cu toate acestea, e-Guvernarea nu inseamna eliminarea in
2007-2013
intregime a birourilor traditionale. Desi tranzactiile cu autoritatile publice pot fi efectuate pe

internet, acest lucru nu este obligatoriu. Toti cei care prefera contactul direct sau care nu
sunt familiarizati cu internetul pot merge la sediile autoritatilor publice.
Incredere si securitate. Cetatenii trebuie sa aiba incredere in autoritatea publica
electronica la fel de mult cum au in cea traditionala. Cetateanul trebuie sa poata verifica
faptul ca versiunile electronice ale documentelor oficiale pe care le primesc nu au fost
modificate si au fost trimise de catre autoritati. Pe de alta parte, si autoritatile publice
trebuie sa poata verifica daca documentele primite de la cetateni ajung in starea lor
originala si daca acestea sunt cu adevarat trimise de catre o anumita persoana.
Transparenta. Schimbarile tehnice vor fi acceptate doar daca ele vor fi acceptate
de toti cei vizati, incepand cu functionarii din autoritatile publice si incheind cu cei din
mediul de afaceri, si daca aceste schimbari vor fi facute intr-un mod transparent.
Accesibilitatea. Serviciile autoritatilor publice trebuie sa fie accesibile tuturor, fara
discriminare. e-Guvernarea trebuie sa fie la dispozitia tuturor categoriilor de populatie.
Separarea dintre cei care sunt familiarizati cu utilizarea noilor tehnologii si cei care
intampina dificultati nu trebuie sa existe. Solutiile oferite, precum si site-urile web trebuie
sa fie fara bariere si accesibile tuturor. Alte solutii, cum ar fi terminale web publice, ar
trebui sa ofere tuturor posibilitatea de a folosi e-Guvernarea.
Modul de folosire. Gama de servicii electronice oferite trebuie sa fie structurata
intr-un mod usor de inteles, simplu si clar.
In vederea obtinerii acceptarii si aprobarii din partea utilizatorilor, formularele si
portalurile vor trebui sa aiba un design consistent. Navigarea si meniurile trebuie sa fie
intuitive si logice, cu o structura familiara, astfel incat utilizatorii sa poata gasi rapid ceea
ce cauta.
Securizarea datelor. Cetatenii acorda un grad ridicat de incredere administratiei in
ceea ce priveste protectia datelor. Cetatenii pun un mare pret pe protejarea vietii lor
private. Sectoarele specifice de identificare personala vor fi special concepute pentru a fi in
conformitate cu standardele de protectie a datelor. Acestea confera siguranta ca numai
persoanele autorizate din cadrul administratiei au acces la datele cu caracter personal, prin
e-Guvernare fiind protejate intr-un mod specific toate datele care necesita protectie.
Cooperarea. e-Guvernarea functioneaza cel mai bine atunci cand toate nivelurile de
guvernare lucreaza impreuna, de la autoritatile locale pana la ministere. Aplicatiile si
infrastructurile existente vor trebui sa lucreze impreuna pentru a se putea ajunge la nivelul
2007-2013
dorit de eficienta. Numai prin intermediul cooperarii e-Guvernarea va actiona eficient la

nivel organizational, financiar si administrativ.
Durabilitate. e-Guvernarea are o structura modulara, care permite integrarea
imediata a noilor componente in sistem pentru a tine pasul cu cele mai recente tehnologii.
Structura modulara ofera mai mult decat durabilitate - ea creste capacitatea tarii de a
concura pe piata si ii consolideaza pozitia de locatie pentru afaceri.
Interoperabilitatea. Tipuri diferite de sisteme vor trebui sa fie capabile sa
comunice unul cu celalalt. De aceea, solutiile de e-Guvernare vor fi proiectate in
conformitate cu standardele si interfetele deschise recunoscute la nivel international.
1.1.3. Prioritati, politici si cadru juridic existente
MCSI are in vedere realizarea unui sistem national electronic dinamic si permanent
actualizat care sa eficientizeze raporturile dintre administratie si cetatean, sa cuprinda
informatii cu privire la toate domeniile vietii economico-sociale si sa includa, cel putin la
nivelul 1 de informare, toate institutiile existente in Romania la nivel central, regional si
local.
Interoperabilitatea sistemelor este unul dintre principalele obiective ale MCSI,
aceasta permitand autoritatilor locale sa dezvolte niveluri diferite de oras sau judet digital,
sa implementeze servicii proprii la nivel de regiune de dezvoltare, judet sau oras. eGuvernarea la nivel local integrata in sistemul de e-Guvernare la nivel central si realizata in
conformitate cu nevoile si cerintele specifice fiecarei autoritati publice locale poate constitui
una dintre directiile prioritare, luand in consideratie nevoia de descentralizare.
Promovarea increderii publice in serviciile si importanta societatii informationale, in
paralel cu reformarea structurilor si modelelor operationale, un exemplu in acest sens fiind
introducerea modelului de oras digital sau judet digital, prin identificarea, auditarea si
dezvoltarea serviciilor publice, coroborate cu translatarea si transbordarea acestora in
format digital, si promovarea acestei practici la nivelul autoritatilor publice locale si al
mediului de afaceri.
MCSI are ca prioritati:
dezvoltare sociala si economica prin utilizarea TIC in sistemul e-Guvernare;
furnizarea efectiva a serviciilor publice de calitate, accesibile si acceptabile

financiar;
capacitatea crescuta a Guvernului de luare a deciziilor in procesul participativ si

consultativ;
2007-2013
abordarea
responsabila,
eficienta,
impreuna
cu
reducerea
costurilor,
ca
instrument de reusita al celor implicati;
transparenta in implementarea, designul, intretinerea si revizuirea politicilor;
crearea unui punct unic de contact pentru furnizarea serviciilor electronice, 24 de

ore pe zi, 7 zile pe saptamana;
reconstructia increderii cetateanului in Guvern;
accelerarea cresterii economice;
crearea unei forme de guvernare mult mai participative;
promovarea solutiilor de invatamant la distanta.
O atentie deosebita va fi acordata:
modernizarii administratiei publice;
adoptarii pe scara larga a tehnologiei informatiei in mediul de afaceri, in relatia

cu cetatenii si cu administratia publica;
cresterii competitivitatii sectorului TIC, imbunatatirii domeniului cercetariidezvoltarii-inovarii;
insusirii tuturor obiectivelor si actiunilor necesare implementarii directivelor

europene sau altor directive care implica servicii publice furnizate electronic.
Se vor asigura servicii mai bune prin:
furnizarea tuturor serviciilor electronice prioritare, la un nivel ridicat de calitate,

interoperabilitatea fiind imperativa;
furnizarea serviciilor intr-un mod unitar si prietenos, la cel mai inalt nivel de
siguranta si incredere;
disponibilitatea serviciilor catre toti, permanent, accesul fiind posibil de pe intreg

teritoriul sau din afara sa;
atingerea unui grad de adoptie la nivelul mediu european in raport cu numarul

de utilizatori;
atingerea unui grad de satisfactie la nivelul mediei europene pentru toate

serviciile furnizate electronic;
accesarea informatiilor si serviciilor printr-un punct central de acces, integrat.
Se va asigura cresterea eficientei interne a Guvernului prin:
realizarea intregii comunicatii intraguvernamentale prin mijloace electronice, cu

respectarea cerintelor specifice de siguranta si securitate;
2007-2013
reducerea gradului de suprapunere in legatura cu informatiile utilizate in

sistemul guvernamental, organizarea guvernamentala fiind orientata dinspre
ierarhii spre protocoale de colaborare;
reducerea considerabila a utilizarii documentelor in format fizic si inlocuirea

treptata a mecanismelor clasice de comunicare pe hartie (posta, curier) cu
mecanisme electronice echivalente sau mai performante din punctul de vedere al
cerintelor de disponibilitate, timp de raspuns si de securitate a informatiilor;
utilizarea integrala a sistemului de achizitii publice electronice.
Se va asigura o contributie importanta la prosperitatea tarii prin:
raspandirea informatiei, cunoasterii si utilizarii e-serviciilor;
cresterea competitivitatii si productivitatii in sectorul privat, in sectorul de

afaceri, in sectorul public, prin cresterea nivelului de dezvoltare pentru sectorul
de servicii si prin cresterea specializarii.
1.1.4. Definirea problemei, scop si viziune
Pana la sfarsitul anului 2013, cetatenii, operatorii economici si administratia centrala

si locala vor beneficia in permanenta de un set definit de servicii e-Guvernare, puse in
practica in conformitate cu standarde clare, la un nivel maxim de calitate si de siguranta, in
conformitate cu finantarea asigurata, fiind imprimat un ritm adecvat de crestere a
numarului de utilizatori, sustenabilitatea serviciilor, actualizarea acestora.
Calitatea serviciilor se refera in primul rand la utilizator; timpul necesar furnizarii
serviciului, diversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat, usurinta cu care
serviciul respectiv este identificat, increderea in utilizarea serviciului electronic reprezinta
indicatorii principali de evaluare.
Pana la sfarsitul anului 2010 va fi finalizata implementarea intregului grup de servicii
de baza care fac parte din Strategia nationala e-Romania, simultan fiind construit cadrul de
dezvoltare sustenabila a programului.
MCSI propune un nou concept de guvernare electronica - e-Romania, bazat pe o
viziune unitara de creare a unui sistem national coerent si integrat pentru servicii publice
on-line dedicate cetatenilor, mediului de afaceri si administratiei centrale si locale.
Fiecare cetatean, indiferent daca traieste in Romania sau peste granite, fiecare firma
sau fiecare utilizator guvernamental va avea posibilitatea de a se informa, de a accesa
serviciile publice sau de a solutiona on-line orice problema administrativa, in cea mai rapida
si favorabila modalitate.
2007-2013
Serviciile electronice catre cetateni si operatori economici vor fi organizate avanduse in vedere, in primul rand, utilizatorul. In toate cazurile, reproiectarea proceselor care
stau la baza serviciilor de e-Guvernare va fi obligatorie, inainte de automatizarea lor.
Simultan, legislatia care acopera domeniul e-Guvernarii va fi armonizata astfel incat
sa permita servicii de calitate, fiind urmarita o politica nationala de crestere a calitatii
infrastructurii de comunicatii.
Viziunea legata de sistemul de e-Guvernare este aliniata cu strategia de dezvoltare a
Romaniei, luandu-se in considerare analizele facute in Cadrul national strategic de referinta
sau in programele operationale.
1.1.5. Principii generale
Furnizarea serviciului e-Romania, cu componenta sa fundamentala de e-Guvernare,
se bazeaza pe 4 principii care si-au demonstrat valabilitatea:
Integrarea serviciilor. Aceasta presupune regandirea modului in care diversi

agenti guvernamentali coopereaza in furnizarea unui serviciu.
Cadru unitar de abordare. Presupune formularea unei viziuni si descrierea

explicita a componentelor: e-serviciu, aplicatie, infrastructura, componenta
organizationala (considerata ca fiind cea mai importanta); o atentie deosebita va
fi
acordata
calitatii
continuturilor, respectarii
drepturilor de autor si
de
proprietate intelectuala.
Organizare. Programul va fi coordonat de primul-ministru, MCSI actionand ca

facilitator, mediator, furnizor de expertiza, finantator. In acelasi timp, in
cooperare cu toti cei implicati, agenti guvernamentali sau administratii locale,
MCSI va propune si implementa toate procesele care necesita schimbari (pentru
utilizatori, functionari, factori guvernamentali de decizie), campanii publice de
atentionare sau elemente de training. Atunci cand este cazul, se vor face analize
de impact, in conformitate cu practicile comunitare europene. Ori de cate ori va
fi posibil vor fi incurajate si sustinute programele de furnizare a serviciilor
electronice care au timp scurt de implementare, permit vizarea unui numar mare
de utilizatori (fiind foarte simplu de utilizat si accesat), au grad mare de
independenta fata de nivelul de informatizare al diferitelor institutii publice.
Incepand din a doua jumatate a anului 2010, se va trece la prezentarea bilingva
a continuturilor, a doua limba fiind limba engleza, urmand ca din 2011 sa fie
prezenta si prezentarea in limba franceza.
2007-2013
Finantare. Se vor utiliza diverse forme de finantare: finantarea directa,

cofinantarea, prin implicarea mai multor ministere sau ministere si organisme ale
administratiei locale, parteneriate public-private, finantari europene sau ale
Bancii Mondiale, abordarea surselor deschise si/sau libere, finantarile private.
Vor fi cautate toate formele europene de finantare, inclusiv cele legate de
cercetare-dezvoltare sau pe directii particulare.
Suplimentar, vor fi avute in vedere aspecte care s-au dovedit importante in

legatura cu serviciile electronice, necesitand o atentie deosebita:
Orientarea pe valoarea adaugata a serviciilor de guvernare electronica

(centrarea pe nevoile cetateanului/mediului de afaceri) - orice serviciu
furnizat de administratia publica trebuie sa satisfaca o nevoie a
utilizatorilor sai, persoane fizice sau juridice.
Asigurarea accesului centralizat si al furnizorului unic - sistemele de

guvernare electronica vor fi furnizate printr-un punct de acces centralizat
la nivelul intregii administratii publice si vor fi dezvoltate si implementate
de catre institutiile publice conform competentelor si obligatiilor legale ale
fiecareia.
Accesibilitatea si transparenta - informatiile, procesele si serviciile

electronice furnizate de catre administratia publica trebuie sa fie
transparente si accesibile tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv
grupurilor dezavantajate, intr-o forma inteligibila pentru acestia, atat prin
mijloace traditionale, cat si prin mijloace electronice.
Corectitudinea
autenticitatea
si
autenticitatea
informatiilor
oferite
informatiilor
prin
corectitudinea
intermediul
sistemelor
si
de
guvernare electronica sunt garantate de catre institutia publica care

genereaza si gestioneaza acele informatii, conform atributiilor sale legale.
Reutilizare si eficienta - implementarea si dezvoltarea sistemelor de

guvernare electronica trebuie sa se realizeze intr-un mod coordonat si
integrat,
promovand
reutilizarea
solutiilor/sistemelor
de
guvernare
electronica si a informatiilor/datelor la nivelul administratiei publice in

scopul evitarii dublei finantari a proiectelor cu obiective similare in
institutii publice diferite si eliminarii redundantei informatiilor solicitate
cetatenilor/mediului de afaceri.
2007-2013
Securitatea si confidentialitatea - sistemele de guvernare electronica

trebuie sa respecte si sa protejeze identitatea electronica a persoanelor,
sa respecte dreptul persoanelor la confidentialitatea datelor personale si
fiscale si
sa asigure securitatea privind accesarea, stergerea
sau
modificarea in mod autorizat.
Standardizarea si interoperabilitatea - sistemele de guvernare electronica

vor utiliza tehnologii, standarde si arhitecturi deschise, scalabile si
flexibile, in vederea
asigurarii interoperabilitatii intre aplicatiile de
guvernare electronica atat la nivel national, cat si la nivel european.

1.1.6. Directii de actiune - directiile legate de serviciile electronice (SE)
D 1. Cresterea capacitatii Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la
dispozitie prin societatea informationala:
facilitarea obtinerii de date, informatii si rapoarte in timp real;
aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea societatii informationale

pentru a crea o imagine de ansamblu si a oferi o ierarhizare a domeniilor
prioritare de interventie;
aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice societatii informationale (eGuvernare,
e-Participare,
e-Sanatate,
e-Educatie
etc.)
pentru
crea
radiografiere obiectiva privind performantele inregistrate pe fiecare sector si

directie de actiune corespunzatoare;
fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare, prin utilizarea si

prelucrarea de date, informatii si documente actualizate.
D 2. Eficientizarea relatiilor cu institutiile publice:
cresterea accesului la SE;
intarirea increderii in SE;
garantarea protejarii datelor personale;
cresterea performantei administratiei prin intermediul SE;
adaptarea organizarii statului la economia bazata pe SE, sprijinirea proceselor de

descentralizare.
D 3. Suportul societatii informationale:
infrastructura si serviciile suport pentru societatea informationala;
difuzarea continuturilor publice si patrimoniale;
cresterea utilizarii SE in sistemul educational;
adaptarea formarii la necesitatile economiei SE;
2007-2013
facilitarea accesului la justitie prin intermediul SE;
evaluarea introducerii elementelor tele(munca, medicina, learning, training);
valorificarea potentialului turistic prin intermediul SE;
valorificarea
potentialului
cultural,
cu
accent
pe
spatiul
francofon,
prin
intermediul SE;
dezvoltarea comertului bazat pe SE;
cresterea calitatii actelor medicale si a starii de sanatate prin intermediul SE.
D 4. Contextul international:
cresterea eficientei luptei contra tuturor formelor de criminalitate informatica;
reevaluarea statutului gazdei pentru date;
cresterea competitivitatii si dezvoltarii operatorilor economici prin intermediul

SE, contributia la intretinerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor
de stat sau a altor beneficii;
reevaluarea modelelor de crestere durabila prin intermediul SE;
implicarea directa a cercetarii-dezvoltarii-inovarii in introducerea SE;
cresterea eficientei investitiilor in SE;
pregatirea guvernarii europene si internationale bazate pe SE (ambele intelese in

sensul participarii Romaniei la pregatirea directivelor care au legatura cu
societatea informationala, cresterea capacitatii de implementare a directivelor in
vigoare, participarea la procesele care influenteaza, prin diverse organisme
mondiale, societatea informationala).
1.1.7. Obiective
Exista 3 grupuri de obiective, fiecare grup fiind caracteristic pentru unul dintre
aspectele fundamentale ale serviciilor de e-Guvernare. Primul grup vizeaza capacitatea
institutiilor publice de a valorifica potentialul serviciilor electronice. Stabilirea acestor
obiective se bazeaza pe analize de tip SWOT si pe date privind nivelul de pregatire pentru
implementarea serviciilor electronice. Al doilea grup de obiective deriva din recomandari
europene sau din prevederi ale legislatiei proprii, fiind legate de furnizarea prioritara a unor
servicii sau de calitatea acestora. Al treilea grup de obiective este legat de caracteristicile
proprii serviciului e-Romania.
a) Grupul 1 de obiective, legat de institutiile publice
Urmatoarele obiective sunt relevante pentru realizarea si furnizarea serviciilor de guvernare
electronica:
2007-2013
dezvoltarea
infrastructurii
informationale si a
continutului
digital
necesar
implementarii guvernarii electronice la nivel national si coordonarea proiectelor

de e-Guvernare nationale cu proiectele de guvernare electronica paneuropene
sau regionale;
imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice electronice, pe

baza simplificarii procedurilor administrative si transpunerii acestora in format
electronic [aici intrand abordarea unitara a semnaturii digitale, PKI (Public Key
Infrastructure - infrastructura de chei publice), modele adecvate de documente
electronice, servicii care sa asigure integritatea si nonrepudierea documentelor
electronice];
cresterea gradului de incredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin

asigurarea securitatii echipamentelor tehnice si a produselor-program, protectia
datelor personale, precum si respectarea dreptului la viata privata;
colaborarea in cadrul administratiei publice pentru furnizarea de servicii publice

electronice integrate, sigure, accesibile si relevante, prin intermediul unui punct
central de acces;
dezvoltarea interoperabilitatii sistemelor nationale de guvernare electronica;

promovarea interoperabilitatii la nivel local;
realizarea registrelor electronice nationale;
cresterea rolului mijloacelor specifice societatii informationale in actul de

guvernare;
cresterea
performantei
angajatilor
din
administratia
publica
in
domeniul
tehnologiei informatiei si comunicatiilor;
auditarea si certificarea calitatii si performantei generale a tuturor serviciilor de

guvernare electronica; recunoasterea pe plan national a unui nivel inalt de
calitate a serviciilor.
Actiuni necesare in atingerea obiectivelor propuse in prezenta strategie:
Obiectiv 1: Dezvoltarea infrastructurii informationale si a continutului digital

necesar implementarii guvernarii electronice la nivel national si coordonarea
proiectelor de e-Guvernare nationale cu proiectele de guvernare electronica
paneuropene sau regionale:
inventarierea serviciilor publice electronice existente/in stadiu de proiect la nivel local si

central, in vederea interconectarii acestora cu Sistemul Electronic National;
2007-2013
evaluarea serviciilor publice electronice existente in vederea stabilirii nivelului de

dezvoltare;
fixarea si atingerea de obiective legate de cresterea gradului de dezvoltare a serviciilor

publice electronice, cresterea gradului de utilizare a serviciului si a elementelor de
calitate a serviciului;
publicarea informatiilor privind serviciile publice electronice pe www.e-guvernare.ro de

catre institutiile administratiei publice responsabile, conform modelului disponibil la
adresa web: www.e-guvernare.ro (accesul la serviciile furnizate prin adresele www.eguvernare.ro este pastrat, fiind adaugata si posibilitatea accesului prin portalul
www.romania.gov.ro);
proiectarea si implementarea de sisteme informatice pentru asigurarea serviciilor

publice de baza in format electronic pentru cetateni si mediul de afaceri, definite
conform legislatiei in vigoare;
cresterea disponibilitatii serviciilor electronice de baza, prin asigurarea continuitatii

serviciilor de guvernare electronica in caz de dezastru;
participarea activa in proiecte si initiative europene TIC de cercetare si dezvoltare in

domeniul e-Guvernare.
Obiectiv 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice

electronice, pe baza simplificarii procedurilor administrative si transpunerii
acestora in format electronic:
Actiunea 1. Consolidarea capacitatii administrative in ceea ce priveste managementul

calitatii, promptitudinea si evaluarea periodica a serviciilor electronice:
o
dezvoltarea si implementarea de metode si instrumente pentru masurarea barierelor

administrative intampinate de beneficiarii serviciilor publice;
dezvoltarea, testarea si implementarea unor standarde de cost si calitate a serviciilor

publice electronice;
efectuarea de sondaje on-line pentru evaluarea calitatii serviciilor publice furnizate prin
mijloace electronice;
Sistemul Electronic National va asigura mijloace de generare automata sau la cerere de

rapoarte si statistici in timp real;
la dezvoltarea si implementarea serviciilor publice electronice institutiile publice vor

avea in vedere asigurarea mijloacelor de generare automata sau la cerere de rapoarte si
statistici in timp real;
2007-2013
identificarea si implementarea in etape a solutiilor de imbunatatire a calitatii serviciilor

publice electronice;
Actiunea 2. Usurarea accesului cetatenilor si mediului de afaceri la serviciile publice

disponibile prin mijloace electronice:
o
dezvoltarea functionalitatilor punctului central de acces electronic pentru furnizarea

serviciilor si informatiilor publice prin mijloace electronice;
dezvoltarea centrelor publice de acces la servicii publice prin mijloace electronice;
dezvoltarea programelor nationale de facilitare a achizitionarii resurselor TIC necesare

accesarii serviciilor publice electronice;
dezvoltarea serviciilor de suport (help-desk/CRM) la nivel national pentru utilizatorii

sistemelor de guvernare electronica furnizate de administratia publica centrala;
elaborarea si adoptarea standardelor de accesibilitate a serviciilor de guvernare

electronica pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu la informatia publica si la
serviciile publice electronice a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu
dizabilitati;
Actiunea 3. Utilizarea pe scara larga a achizitiilor publice prin mijloace electronice si a

platilor electronice in administratia publica:
o
extinderea functionalitatilor sistemului de achizitii publice prin mijloace electronice;
extinderea gradului de utilizare a sistemului de achizitii publice prin mijloace

electronice;
extinderea mecanismelor de achitare a impozitelor, tarifelor, taxelor si amenzilor prin

mijloace electronice, atat in administratia centrala, cat si locala;
promovarea utilizarii sistemelor de plati electronice in relatia cu administratia publica.
Obiectivul 3: Cresterea gradului de incredere a beneficiarilor serviciilor publice

electronice prin asigurarea securitatii sistemelor informationale, protectia datelor
personale, precum si respectarea dreptului la viata privata:
elaborarea,
imbunatatirea
si
implementarea
standardelor
si
regulamentelor
de
securitate si monitorizare a serviciilor in domeniul TIC in general si in sistemele de

furnizare a serviciilor de guvernare electronica, in particular;
o
auditarea, din punctul de vedere al securitatii a fiecarui proiect sau sistem de furnizare
a serviciilor publice electronice ce necesita aprobarea Consiliului pentru promovarea
societatii informationale in Romania;
promovarea utilizarii semnaturii digitale in activitatea autoritatilor administratiei publice.
2007-2013
Obiectiv 4: Colaborarea in cadrul administratiei publice pentru furnizarea de

servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile si relevante, prin
intermediul unui punct central de acces: constituirea unui grup de lucru compus
din factorii de decizie din domeniul TIC la nivelul administratiei publice, in
vederea
coordonarii
si
dezvoltarii
actiunilor
de
reforma
administrativa
electronica.
Obiectiv 5: Dezvoltarea interoperabilitatii sistemelor nationale de guvernare

electronica; promovarea interoperabilitatii la nivel local:
elaborarea si implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de date si

informatii interinstitutional, indiferent de competenta administrativa;
elaborarea cadrului de interoperabilitate conform normelor, recomandarilor sau cazurilor

de buna practica specifice, din cadrul Uniunii Europene;
promovarea interoperabilitatii intre institutiile administratiei publice, centrale si locale.

(Interoperabilitatea este tratata pe larg in sectiunea corespunzatoare serviciilor-suport.)
Obiectiv 6: Realizarea registrelor electronice nationale:
realizarea si adoptarea cadrului legal ce va reglementa registrele electronice nationale;
realizarea, in cadrul fiecarei institutii publice relevante, a registrelor electronice

nationale proprii, specifice furnizarii serviciilor publice electronice si asigurarea accesului
securizat la acestea;
realizarea de protocoale intre institutiile publice responsabile, cu privire la asigurarea

accesului in conditii de securitate proportionale cu gradul de confidentialitate a datelor;
asigurarea interoperabilitatii cu Sistemul Electronic National, in conditiile de securitate

definite.
Obiectiv 7: Cresterea rolului mijloacelor specifice societatii informationale in

actul de guvernare:
dezvoltarea rolului si functionalitatilor Sistemului Electronic National ca si centru

electronic pentru managementul cunoasterii in administratia publica romana;
promovarea utilizarii mijloacelor de integrare si analiza a datelor prin intermediul

Sistemului Electronic National;
furnizarea in mod automat, catre factori de decizie autorizati, de analize si rapoarte

consolidate, realizate prin mijloace electronice, pe baza informatiilor relevante si corecte
accesibile sau furnizate prin intermediul Sistemului Electronic National.
Obiectiv 8: Cresterea performantei angajatilor din administratia publica in

domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor:
2007-2013
organizarea de sesiuni de training in domeniul dezvoltarii performantelor serviciilor

publice pentru functionarii publici de conducere;
focalizarea programelor de pregatire continua anuale pentru functionarii publici pe

programe de instruire in domeniul TIC.
implementarea si utilizarea imediata a programului "e-Academie pentru functionarii

publici",
cofinantat
prin
fonduri
europene
nerambursabile,
pentru
pregatirea
functionarilor publici in vederea utilizarii adecvate a tuturor componentelor legate de eGuvernare.
Obiectiv 9: Auditarea si certificarea calitatii si performantei generale a tuturor

serviciilor de guvernare electronica; recunoasterea pe plan national a unui nivel
inalt de calitate a serviciilor:
desemnarea MCSI ca evaluator al performantei generale a serviciilor publice electronice

si detinator al marcii standardizate e-Gov, ce va asigura o recunoastere a nivelului
general de performanta si maturitate al serviciilor;
auditarea, cu ajutorul organizatiilor de specialitate, a tuturor serviciilor de guvernare

electronica, din punctul de vedere al respectarii principiilor si obiectivelor enuntate in
prezenta strategie;
certificarea, de catre MCSI, a tuturor serviciilor de guvernare electronica cu marca de

incredere e-Gov, in functie de rezultatul auditarii din punctul de vedere al criteriilor
relevante.
b) Grupul 2 de obiective, legat de recomandari europene sau de
prevederi legislative proprii Romaniei
Va fi urmarita, in primul rand, furnizarea sau consolidarea celor 20 de servicii
monitorizate la nivel european (12 pentru cetateni, 8 pentru operatori economici), prin
cresterea calitatii furnizarii acestora, cresterea numarului de utilizatori, cresterea gradului
de acoperire pentru diferite categorii si a nivelului de dezvoltare (4, respectiv 5): impozitul
pe venit; cautarea unui loc de munca; beneficiile asistentei sociale; documentele personale;
inmatricularea auto; autorizatiile de constructie; declaratia la politie; libraria publica;
certificatele personale; inscrierea in universitati; anuntul schimbarii de domiciliu; servicii de
sanatate; contributiile sociale; impozitul pe profit; TVA-ul; inregistrarea operatorilor
economici noi; date statistice; declaratiile vamale; autorizatiile de mediu; achizitiile publice.
Obiectiv 1. Infiintarea unui operator economic, comunicarea modificarilor
Un portal central de internet asigura informatiile necesare in toate etapele
dezvoltarii unei afaceri. Prin formulare interactive, oamenii de afaceri pot introduce si
2007-2013
semna digital toate informatiile necesare. Autoritatile relevante (registrul comertului,

administratia financiara etc.) sunt informate automat si sunt integrate in tot procesul.
Obiectiv 2. Transmiterea statelor de salarizare din contabilitatea operatorilor
economici catre autoritatea corespunzatoare si catre operatorii economici de asigurari (de
exemplu, fondurile de compensare, asigurari sociale, administratiile financiare, directiile de
statistica)
Operatorii economici sunt obligati sa isi transmita statele de salarizare catre

diferite autoritati in mod regulat. Serviciul asigura procesarea imediata a tuturor
informatiilor necesare.
Depunerea declaratiilor de TVA
Operatorii economici care sunt platitori de TVA au optiunea de a transmite electronic

declaratiile periodice de TVA. Procedura este prietenoasa din punctul de vedere al
utilizatorului si este mai simpla decat metoda traditionala de completare a hartiilor.
Declaratia fiscala pe venit/Declaratia fiscala individuala
Platitorii de taxe primesc ajutor in completarea formularelor electronice de taxe.

Autoritatile au o calitate mai buna a informatiilor si cresc productivitatea prin reducerea
timpilor de procesare.
Obiectiv 3. Vamuirea marfurilor (import, export, tranzit)
Formalitatile vamale pot fi derulate eficient si simplu in cadrul unui portal, tinanduse seama inclusiv de cadrul legislativ international.
Obiectiv 4. Procesarea licitatiilor publice (inclusiv depunerea, evaluarea)
Prin intermediul platformei bazate pe internet, licitatiile publice sunt derulate intr-o
maniera simpla, sigura si eficienta. Inregistrarea electronica a pasilor individuali se reflecta
in forma transparenta a documentatiei, in clarificarea informatiilor necesare pentru
indeplinirea unor cerinte. Sunt implementate inclusiv componentele care asigura informatii
comerciale despre operatorii economici implicati, date statistice, pregatirea unor oferte.
Obiectiv 5. Cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare
Solicitantul cere avizul electronic autoritatii competente. Il va primi, de asemenea,
electronic. Procesul de aprobare poate fi urmarit de solicitant, reducandu-se enorm efortul
si costurile.
Obiectiv 6. Solicitarea si obtinerea unor extrase certificate din registrul de stare
civila, copii dupa documente publice importante si decizii de procedura, in cadrul ghiseului
unic. Aceste documente pot fi comandate electronic, intr-o maniera uniforma, semnate
electronic de institutia autorizata, folosindu-se un formular electronic. Acest lucru ofera un
2007-2013
mare potential de rationalizare (in cadrul administratiei), accelerand si simplificand procesul

de comanda pentru solicitant. Pot fi solicitate: extras din registrul comertului, extras de
cartea funciara, extras de la biroul de credite, extras din registrul starii civile (certificat de
casatorie, de nastere), extras de cazier judiciar, copii certificate dupa documente publice in
legatura cu infiintarea unei societati comerciale, tranzactii imobiliare si ipotecare, originale
si copii autentificate ale hotararilor de procedura penala, originale si copii autentificate ale
deciziilor hotararilor de procedura civila, inclusiv executare silita si faliment.
Obiectiv 7. Schimbarea adresei, notificarea schimbarilor
Cetatenii si operatorii economici pot notifica administratiile despre schimbarea de
adresa, prezenta fizica fiind limitata numai la operatiunile care necesita imperativ acest
lucru. Autoritatile se vor asigura ca toate birourile administrative actualizeaza aceasta
schimbare de adresa.
Obiectiv 8. Votul electronic. Va fi introdusa, pe langa metodele traditionale de vot,
si posibilitatea de a vota electronic. Ca un prim pas, va fi introdusa posibilitatea de a vota
electronic pentru cetatenii din afara tarii.
Obiectiv 9. Acces simplu si in retea la geodate, geoservicii si aplicatii de tip harta
interactiva prin intermediul unui geoportal national. Geoportalurile ofera unei game largi de
grupuri acces, via internet, la geoservicii si la aplicatii interactive de harti. Informatia Geo
poate fi obtinuta on-line prin serviciile de distributie. Aplicatiile interactive simple de harti
pot fi oferite on-line ca sisteme de informare a cetateanului (de exemplu, inventare, harti
de pericole, harti de inundatii, nivelele de apa, planificare spatiala, chestionare oficiale).
Obiectiv 10. Depunerea datelor catre oficiile de statistica. Cresterea automatizarii
colectarii de date va reduce substantial cantitatea de munca pentru depunatorii de
informatii si pentru autoritati. Portalul e-Romania va permite, pe baza unui modul adecvat,
culegerea automatizata a tuturor datelor legate de serviciile electronice, permitand statistici
in timp real.
Obiectiv 11. Inregistrarea/radierea unui autovehicul (solicitarea numerelor de
inmatriculare si a permisului de conducere). Inregistrarile sau radierile vehiculelor sunt
servicii des utilizate de catre persoanele fizice si juridice. Prin procesarea electronica se
reduc timpul si cantitatea de munca, dar si costurile si calitatea datelor existente.
Obiectiv 12.
Cererea si
plata autorizatiilor de parcare.
Cererile si platile
autorizatiilor de parcare sunt servicii des utilizat de catre persoane fizice si juridice. Prin
procesarea electronica se reduc timpul si cantitatea de munca, crescand flexibilitatea.
2007-2013
Obiectiv 13. Acces la informatii legislative. Informatiile legislative sunt armonizate,

structurate si puse la dispozitie electronic, gratis, de catre autoritati. Sunt vizate aici si
informatiile legate de legislatia locala, hotarari locale etc.
Obiectiv 14. Permise de munca. Operatorii economici pot solicita electronic permise
pentru munca. Atat solicitarea, cat si eliberarea respectivelor permise sunt realizate prin
acest serviciu electronic.
Obiectiv
15.
Baza
juridica.
Sunt
necesare
componente
legislative
pentru
implementarea proiectelor de e-Guvernare, pregatirea acestor componente fiind inclusa in

planurile de actiune.
Obiectiv 16. Arhitectura e-Guvernare - e-Romania. Planificarea e-Guvernarii
faciliteaza reutilizarea solutiilor, raspandirea bunelor practici, evitarea unor greseli,
scaderea substantiala a costurilor. In plus, serviciile care sunt functionale sunt integrate in
Sistemul Electronic National.
Obiectiv
17.
Standardizarea
datelor
personale.
Standardizarea
structurii,
semnificatiei si semanticii datelor cu caracter personal creeaza premisele transmisiei lor

electronice fara interventie manuala.
Obiectiv 18. Standardizarea operatorilor economici si a statelor de plata.
Standardizarea structurii, semnificatiei si semanticii datelor operatorilor economici si
staturilor de plata sub forma de ghiduri creeaza premisele transmisiei lor electronice fara
interventie manuala.
Obiectiv 19. Armonizarea registrelor. Administratia publica, la orice nivel, poate
folosi registrele armonizate in contextul lor legal pentru a simplifica munca administrativa,
in special respectand procesele administrative interautoritate. Este necesara o componenta
legislativa adecvata pentru definirea, utilizarea si actualizarea registrelor.
Obiectiv 20. Standarde pentru transmiterea electronica de date si documente la
nivel national. Aceste standarde constituie baza pentru interoperabilitate in e-Guvernare.
Acesta defineste utilizarea profesionala, structura informatiilor si setul de baza al obiectelor
si informatiilor pentru schimbul de informatii in format XML. Cerinte preliminare:
Infrastructura si servicii.
Obiectiv 21. Serviciul pentru identificarea si managementul accesului
Serviciile de identificare aloca identificatori concreti, transmisibili electronic catre partenerii
implicati in tranzactiile e-Guvernarii. Cu ajutorul acestor identificatori, partenerii pot
recunoaste persoana cu care vor comunica.
Obiectiv 22. Facturarea electronica si decontarea platilor
2007-2013
Procedura de facturare si de decontare a platilor este necesara pentru asigurarea serviciilor

publice pentru care este necesara plata unei taxe. Autoritatile au standardizat servicii
modulare pentru plata electronica, servicii care pot fi integrate in regim de costuri scazute
in diferite procese care se deruleaza on-line.
Obiectiv 23. Serviciul pentru arhivarea electronica pe termen lung
Documentele rezultate din tranzactii administrative care trebuie, conform legii, pastrate si
arhivate vor fi pastrate disponibile pentru mult timp, chiar daca exista registre digitale
pentru acestea.
Obiectiv 24. Infrastructura integrata pentru toate nivelurile administrative.
Se comunica la nivel de retea securizata. Reteaua constituie cadrul general legal,
conceptual, tehnic si operational pentru comunicarea eficienta din punct de vedere
economic si sigura din punctul de vedere al securitatii intre toate autoritatile.
Obiectiv 25. Realizarea Centrului National de Management pentru Societatea
Informationala (CNMSI) si a Centrului National "Romania Digitala" (CNRD).
Prin natura sa, portalul e-Romania vehiculeaza o cantitate imensa de informatie ce va fi
integrata in procesele de luare a deciziilor pentru sectorul guvernamental sau pentru
industrie. Romania va sustine un astfel de demers integrat la nivel european sau mondial.
c) Grupul 3 de obiective, legat de portalul e-Romania
Prezentare generala. Portalul e-Romania reprezinta un mijloc important de
implementare a strategiei de e-Guvernare. Acesta este menit sa asigure o interfata unitara,
coerenta si prietenoasa intre administratia publica si cetatean si deopotriva intre
administratie si comunitatea de afaceri.
Crearea sistemului national unitar integrat pentru servicii on-line dedicate cetatenilor si
mediului de afaceri se va baza pe conceptul "acces unic printr-un singur punct" la
informatia digitala de interes in Romania: portalul e-Romania.
Portalul va fi gazduit si administrat de catre MCSI sau de catre alte institutii aflate in
subordonarea ori coordonarea MCSI. Portalul e-Romania este prevazut a se realiza pe doua
niveluri:
nivelul
national
cuprinde
informatii
de
interes
general,
suficient
de
cuprinzatoare incat sa permita trecerea la un alt grad de detaliere;
nivelul teritorial - portaluri asociate, care cuprind informatii detaliate, de interes

la nivelul teritorial (judet, oras).
Obiectivele principale ale portalului e-Romania sunt:
2007-2013
stabilirea unei imagini corecte a Romaniei pe plan international, imagine

rezultata din calitatea informatiei prezente pe portal;
cresterea increderii cetateanului fata de statul roman si serviciile de eGuvernare;
acces facil si eficient la informatii si servicii publice pentru cetatean;
cresterea increderii partenerilor interni si internationali, in paralel cu sporirea

atractivitatii si competitivitatii operatorilor economici romani;
crearea unui sistem unitar si interoperabil, in paralel cu descentralizarea

serviciilor;
reducerea costurilor administrative si eficientizarea actului de guvernare;
economisirea timpului cetateanului si furnizarea de servicii de calitate cu costuri

minime;
simplificarea procedurilor administrative si scaderea birocratiei.

1.2. Strategia romneasc si europeana privind consultana i furnizarea
de programe informatice (software)
Ansamblul industrial modern nu poate fi conceput fr aportul industriei IT,
motorul dezvoltrii economice durabile.

Pn n anul 2000. Pentru a ajuta la creterea industriei de software, Strategia
naional de informatizare i implementare n ritm accelerat a societii informaionale s-a
bazat pe urmtoarele coordonate pn n anul 2000:
realizarea
infrastructurii
informaionale
naionale
ca
suport
al
informatizrii
administraiei publice centrale i locale (pn la nivelul municipiilor);
crearea contextului favorabil utilizrii pe scar larg a tehnologiilor informaionale i

comunicaiilor n industrie, comer, transporturi, agricultur, aprare i sigurana
naional, turism, sntate, protecia mediului, educaie, cercetare, cultur;
armonizarea cu reglementrile Uniunii Europene.
Aceast strategie nu ar fi putut fi implementat fr urmtoarele msuri:
facilitai fiscale i alte msuri de stimulare economic pentru societile romneti

din domeniul IT;
stimularea cererii de produse i servicii IT prin introducerea treptat a circulaiei n

form electronic a documentelor din sfera administrativ, civil, comercial i din
alte sectoare;
2007-2013
stimularea utilizrii unor forme electronice de plat ntre persoane fizice/juridice i

administraia de stat;
susinerea unor proiecte-pilot pentru comerul electronic i mbuntirea calitii

produselor i serviciilor IT, prin introducerea unui sistem riguros de asigurare i
certificare a calitii conform standardelor internaionale.
Pn n 2005. Pn n 2005 s-au urmrit urmtoarele direcii: extinderea
infrastructurii informaionale (pn la nivelul comunelor) i atingerea unui nivel de

informatizare a societii romneti care s permit integrarea n societatea informaional
european.
Astfel, juctorii de pe aceast pia s-au orientat ctre piaa intern prin dezvoltarea
unor proiecte complexe i de interes crescut pentru managerii companiilor beneficiare.
Vnzarea de software a crescut mai repede dect vnzarea de echipamente, mai ales
pentru piaa intern, ceea ce nseamn c responsabilii din companiile romneti ncep s
perceap soluii IT drept business. Activitatea n domeniul industriei de software i servicii
este orientat n principal spre dezvoltarea de aplicaii / soluii att pentru piaa intern ct
i pentru cea extern. n producia de software sunt utilizate tehnologiile cele mai noi de pe
plan mondial- limbaje de programare, medii de dezvoltare, tehnici de modelare i
arhitecturi de aplicaie. n 2003, rata de cretere a pieei IT din Romnia s-a meninut la
13%, urmnd trend-ul ascendent nregistrat n 2002, 12% fa de 2001, cu o valoare total
de 680 milioane de euro. La nivelul anului 2004 n acest domeniu erau nregistrate 7300
societi comerciale, care n procent de 99% erau cu capital privat i n acelai procent erau
IMM-uri. Se remarc n acest sector un mare numr de societi nfiinate dup 1990, cu
capital romanesc, strin sau mixt. Acest sector se situeaz printre puinele care au
nregistrat creteri nentrerupte de-a lungul ntregii perioade, n contextul unei economii n
contracie general prelungit. Este, totodat, singura industrie care a realizat dublri
anuale ale exportului, ca urmare a utilizrii resurselor umane cu calificare superioar.
Indicatorii economici pentru perioada 2001-2004, atest:
dublarea produciei,
dublarea valorii adugate,
aproape dublarea productivitii,
dublarea exportului, n condiiile n care numrul de angajai in domeniu a

avut o cretere mai mic dect creterea produciei.
Analiza de tip S.W.O.T a acestui domeniu a evideniat urmtoarele:
2007-2013
Principalele puncte tari ale sectorului de consultan i furnizare de programe

informatice sunt date de faptul c este furnizor de tehnologie pentru toate ramurile i este
suportul pentru construirea societii informaionale. Valoarea adugat este superioar
celorlalte sectoare economice i prezint un mare potenial de export. Necesarul de
investiii este relativ redus fa de alte sectoare i const n special n investiii n
resursele umane, care n Romnia au un potenial profesional puternic, solicitat frecvent
pe piaa internaional.
Punctele slabe ale sectorului sunt date de capacitatea redus de auto-finanare,
dependena de o pia intern insuficient dezvoltat i o infrastructur de comunicaii nc
insuficient dezvoltat. Influene negative asupra evoluiei sectorului se datoreaz i forei
sczute pentru penetrarea pieei externe, lipsei instituiilor suport pentru cercetaredezvoltare (parcuri tehnologice, incubatoare de afaceri, centre de cercetare dedicate) i
lipsei stimulrii firmelor romneti pe piaa intern. Constrngerea principal este dat de
efectele nefavorabile ale recesiunii mondiale, care poate determina reducerea cererii i
disponibilitii finanrilor internaionale i un comportament mai precaut al fondurilor de
investiii.
Oportunitile politicii industriale n domeniul software constau n consolidarea i
dezvoltarea structurilor productive n parametri de eficien ridicat i creterea capacitii
concureniale a societilor autohtone pe piaa intern i pe o pia extern tot mai
exigent, avnd ca efect asigurarea pieei interne cu produse performante realizate n ar
i creterea exportului de produse i servicii informatice.
2005-2008. Politica industrial 2005-2008
HG nr.1172 din 25 septembrie 2005 aprob ,Politica Industrial a Romniei pentru
perioada 2005-2008, politic ce se concentreaz asupra mbuntirii competitivitii,
avnd n vedere consolidarea i ncurajarea factorilor orizontali: capitalul uman, cercetarea,
inovarea, antreprenoriatul, respectarea condiiilor de mediu, toate aceste elemente ale
dezvoltrii durabile ce joac un rol important n schiarea politicilor industriale la nivelul
Uniunii Europene. Industria de IT, care constituie suportul societii informaionale, a
cunoscut, n Romnia, n special dup 1993, avnd o traiectorie continuu ascendent,
furniznd produse i servicii pentru toate sectoarele economice.
2007-2013
1.3. Politica european n domeniul software

Politica Industrial a Uniunii Europene
n 2002, Comisia European a adoptat Politica Industrial a Europei Extinse ca un
prim pas n analizarea modului n care politica industrial este aplicat. Aceasta va continua
s urmreasc o abordare orizontal.
Principalele sale instrumente intesc spre a oferi un cadru n care antreprenorii i
afacerile i pot dezvolta iniiativele, i pot exploata ideile i, nu n ultimul rnd, i pot crea
propriile oportuniti. De aceea Comisia i propune s gseasc noi modaliti de
mbuntire a eficienei i a eficacitii msurilor politicii industriale i nu n ultimul rnd
dorete s se asigure c o politic la nivel industrial trateaz i nevoile speciale ale fiecrui
sector industrial n parte.
n 2004, naintea cooptrii celor mai tinere 10 ri membre, Comisia a emis un
comunicat
menit
completeze
Politica
Industrial
Europei
Extinse,
intitulat
ncurajarea schimbrii structurale: O politic industrial pentru o Europ extins. Acest

comunicat ndeamn la aciune n trei domenii diferite:
un mediu mai bine organizat i reglementat pentru afaceri,
mai
bun
mobilizare
tuturor
politicilor
europene
pentru
consolidarea
competitivitii,
o analiz aprofundat pe sectoare individuale pentru a elabora politici ce rspund la

anumite nevoi specifice.
Printre aceste nevoi se numr necesitatea de a mri aportul de valoare al produselor,

nevoia de a anticipa i a aciona n concordan cu transformrile structurale.
Noua politic Industrial a Uniunii Europene
n 2005, pus fa n fa cu fenomenul generalizat al globalizrii i cu intensa competiie
internaional, Comisia European a lansat o nou politic industrial pentru a crea condiii
mai bune pentru industriile existente n anii viitori.
Noua politic industrial va veni n completarea aciunilor i politicilor individuale luate la
nivel de stat membru pentru a susine o baz industrial puternic i dinamic. Aceast
nou politic include 7 noi iniiative printre care:
Competitivitatea
2007-2013
Cercetarea i inovaia industrial
Acces pe pia
Aceast abordare a noii politici industriale este bazat pe urmrirea atent a 27 de
sectoare ale industriei, inclusiv producia de programe software i este un pas important n
atingerea intelor stabilite n Parteneriatul pentru Cretere i Slujbe de la Lisabona.
n coninutul politicii, care se concentreaz pe competivitatea sectorului industrial
european i pe instituirea unei economii bazate pe cunotine, impactul domeniului de
consultan i furnizare de programe informatice este recunoscut ca fiind unul de cretere a
productivitii.
Misiunea Comisiei Europene cuprinde att mbogirea competitivitii sectorului de
software i accesului la pia ct i mbuntirea prelurii eficiente a acestui sector de
ctre ntreprinderile europene.
Pentru a ndeplini aceste obiectiv este necesar colectarea i analizarea informaiilor
legate de e-business, de sectorul de software ct i de impactul domeniului de furnizare de
programe informatice asupra ntreprinderilor i a progresului economic n general.
Principalele instrumente folosite sunt:
analizele economice,
coordonarea politicilor statelor membre,
parteneriatul ntre sectorul public i privat cu organizaii non-profit i cooperarea

cu organismele de standardizare europene.
Noua politic industrial ncurajeaz, de asemenea, standardizarea domeniului de

software. Acesta este un instrument pentru mbuntirea competivitii ntreprinderilor
europene i crearea unui mediu uniform de care s beneficieze toi juctorii europeni,
indiferent c sunt consumatori, vnztori sau productori.
Se reafirm faptul c acest sector este principalul domeniu care contribuie la
prosperitatea
creterea
economic
Uniunii
Europene.
nglobarea
eficient
programelor informatice n procesul de producie este considerat a fi principalul factor n

accelerarea productivitii.
PONDEREA
DOMENIULUI
PIB.
EVOLUIA
NUMRULUI
MEDIU
DE
SALARIAI. STRUCTURA DE PRODUCIE ITC N ROMNIA.

Se prezinta mai jos date statistice privind diversi indicatori la nivelul anilor 2008
2010.Referirile se fac la anul 2008 deoarece in perioada 2000-2008 industria de ITC a
2007-2013
inregistrat cresteri spectaculoase inregistrand o crestere de 10 ori in 2008 fata de anul

2000.
Tabel 1 Ponderea n PIB pentru domeniul ITC
Sursa: Anuare statistice INSSE pentru anii 2008, 2009, Buletin statistic lunarpentru anul
2010, MECMA, Direcia general de Politic Industrial.
Anul
PIB
PIB pentru domeniul
Pondere domeniu ITC
[miliarde euro]
ITC(val.adaugata)
n PIB
[miliared euro]
[%]
2010
122,0
3,235
2,65
2009
115,9
3,349
2,89
2008
136,8
3,793
2,78
Tabelul 2 Tabloul Industriei ITC in perioada 2008-2010

Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au fost
calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in buletinele
lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
2008
2009
2010*
2009/2008
2010/2009
2010/2008
9119
8320
8820
-8,8%
6%
-3,3%
Prod.vanduta,mild.EU
7830
7351
7800
-6%
7%
0%
Valoare adaug.VA,mil.EU
3793
3349
3235
-12%
-3%
-15%
Export,mil.EU
3008
3385
4371
13%
29%
45%
624
492
411
-21%
-17%
-34%
20449
19502
18450
-5%
-5%
-10%
123992
117756
115760
-5%
-2%
-7%
Cifra de afaceri CA,mil.EU
Profit net,mil.EU
Numar firme
Personal
Tabelul 3. Cifra de afaceri a sectorului ITC pentru perioada 2008-2010 in mil.EU pe domenii
de activitate
Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au
fost calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in
buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
2008
2009
2010*
Telecomunicatii
5136
4416
3975
Software si serv.IT
2510
2188
2391
Hardware
1473
1716
2454
2007-2013
Tabelul 4. Cifra de afaceri din ITC- evolutie 2008-2010 pe domenii

Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au
fost calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in
buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
2009/2008
2010/2009
2010/2008
Telecomunicatii
-14%
-10%
-22,6%
Software si serv.IT
-13%
9%
-5%
Hardware
16%
43%
67%
Tabel 5. Ponderea domeniului ITC n exportul Romniei mil.EU.

Sursa:Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au fost
lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC.
2008
2009
2010
Telecomunicatii
784
623
640
Software si Serv.IT
640
650
730
1578
2030
2990
Hardware
Tabelul 6. Evolutia personalului din ITC in perioada 2006-2010 mii angajati

Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2006-2009.*Pentru anul 2010 datele au fost
lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
Total personal
2006
2007
2008
2009
2010
110
116,2
124
117,8
115,8
Telecomunicatii
47,5
49
49,8
45,9
43,1
Software si Servicii IT
47
50,5
54,2
55,5
56,6
Hardware
13,5
16,7
20
16,4
16,1
Europa va avea un deficit de 500.000 de specialiti IT n anul 2015 dac tendina

tinerilor de a ocoli studiile universitare politehnice se menine, la nivel continental - atrag
atenia analitii Uniunii Europene. Deficitul mare de specialiti IT pune astfel n pericol
performana economiei europene n era pieelor globale. El afecteaz semnificativ
2007-2013
dezvoltarea industriilor high tech i ncetinete ritmul inovrii, care, la rndul su,
influeneaz productivitatea n industriile complementare
O analiza privind evolutia industriei de ITC pe ultimii trei ani a fost realizata de un
colectiv al ITC coordonat de Mircea Vuici si intitulat Industria TI&C, 2009-2010- Bilanul
anilor de crizpublicat de ITC in mai 2011(www.itc.ro).
Iata cateva date semnificative referitoare la domeniile industriei ITC:
Telecomunicaiile
Sectorul telecomunicaii, care depinde cel mai mult de consumul intern, a fost i cel
mai puternic afectat de criz, cu o reducere de -22% cumulat n cei doi de contracie
economic.
Cifra de afaceri a sectorului a sczut cu -14% n 2009 (la 4,42 mld.euro) i cu nc -10% n
2010 (la 3,97 mld.euro). Producia vndut (veniturile din servicii)1 au nregistrat o
scdere asemntoare, ajungnd la nivelul de 4,1 mld.euro n 2009 i 3,68 mld.euro n
2010. Valorile produciei/serviciilor sunt apropiate de cele ale pieei de telecomunicaii
calculat de ANCOM pe baza datelor de la cei peste 1.400 de furnizori de reele i servicii
de comunicaii electronice autorizai (3,9 mld.euro, -14% n 2009).
Reducerea cea mai puternic a fost resimit de telecomunicaiile mobile (CAEN 6120) care
dau peste jumtate din veniturile sectorului. Cifra de afaceri a acestui subsector a sczut cu
17%, de la 3,04 mld.euro n 2008 la 2,51 mld.euro n 2009, iar ponderea in totalul
sectorului s-a diminuat de la 60% la 57%. Subsectorul telecomunicaiilor prin reele fixe
(CAEN 6110, unde sunt nregistrai Romtelecom i companiile de cablu) a cunoscut o
reducere mai moderat, cu doar 8%, iar ponderea n total a crescut la 37%. Explicaia unor
astfel de evoluii, care nu concord cu tendinele pe termen mediu-lung, trebuie cutat n
comportamentul consumatorilor n condiii de criz i, mai ales n reducerea drastic a
veniturilor din telefonia mobil.
Piaa romnesc de telecomunicaii este recunoscut ca una din cele mai puternic
concureniale din Europa, iar presiunea pe preuri a fcut ca muli analiti s pun sub
semnul ntrebrii sustenabilitatea pe termen lung i ansele de supravieuire a unora din
companiile mai mici ale sectorului. Perioada de recesiune a adus confirmri n acest sens,
grbind sfritul multor firme de telecomunicaii.
In zonele principale ale pieei s-au consolidat concentrri n care doi-trei operatori
dominani se lupt pentru a-i menine sau mri cota de pia: Orange, Vodafone i
2007-2013
Cosmote n telefonia mobil voce i date; Romtelecom i RCS&RDS n telefonia fix;

RCS&RDS, Romtelecom i UPC n serviciile Internet i TV prin cablu i satelit.
Software i servicii IT
Cifra de afaceri a sectorului software i servicii IT a sczut n 2009 cu 12,8% la 2,19
mld.euro, dar a urcat cu 9,3% la 2,39 mld.euro n 2010. Contracia din 2009 a fost mai
puin sever dect n estimarile, iar revenirea a nceput mai devreme dect n alte zone ale
economiei.
Producia/serviciile vndute au urmat o traiectorie asemntoare, cu o scdere cu 11,2% n
2009, urmat de o cretere cu 9,6% n 2010, iar valoarea adugat brut (contribuia la
PIB a sectorului) a nregistrat variaii de -9,9% i, respectiv, +6,9%.
Aceste evoluii reflect reducerea din 2009 a consumului intern de produse i servicii IT
att n ntreprinderi ct i n sectorul public, asociat cu o stagnare a cererii pe pieele
externe i urmat n 2010 de stabilizarea pieei interne n paralel cu reluarea creterii
exporturilor (+11%).
Dei contracia pe perioada recesiunii nu a fost att de mare, ocul resimit de majoritatea
companiilor de software i servicii IT a fost deosebit de puternic n 2009, mai ales c a
survenit dup opt ani de creteri continue ale sectorului cu rate anuale depind 20%.
Cererea extern a fost mai puin afectat n perioada de recesiune. In 2009 reducerea
consumului din economiile dezvoltate a condus la scderi n unele din unitile R&D ale
companiilor strine, dar pe ansamblu, activitile destinate pieelor externe au nregistrat o
stagnare la nivelul anului anterior. Cursul ascendent a fost reluat n 2010, o dat cu
revenirea pe cretere n multe ri europene i amplificarea transferului de activiti ctre
ri ca Romnia. Avansul nregistrat de exporturi a provenit att din vnzrile de soluii
software i contractele externe ale companiilor locale, ct i din veniturile centrelor de
servicii i de dezvoltare software ale multinaionalelor.
Hardware i electronic
Sectorul hardware i electronic este singurul care s-a meninut pe un trend
ascendent pe ntreaga perioad de criz, nregistrnd o cretere cumulat cu 67% a cifrei
de afaceri totale i cu 88% a produciei vndute i a exportului.
Pe ansamblu, s-ar putea spune c fabricaia ITC nu a fost afectat de recesiune, dar la o
analiz
de
detaliu
trebuie
notate
traiectoriile
diferite
ale
companiilor,
contribuia
hotrtoare a produciei de la Nokia i, n general, accentuarea ponderii companiilor strine

n paralel cu restrngerea activitii productorilor locali.
2007-2013
In 2009, anul cel mai dificil al crizei, cifra de afaceri a sectorului a urcat la 1,71 mld.euro, n
cretere cu 16% fa de anul anterior, iar producia vndut i exportul au avansat cu
29%. Este important de subliniat c aceast evoluie s-a datorat aproape exclusiv creterii
cu 573 mil.euro (+125%) de la Nokia care a compensat scderile de la majoritatea
celorlalte firme. Dac nu ar fi existat Nokia, sectorul ar fi nregistrat o reducere cu 330
mil.euro (-32%), mai puternic dect n sectoarele de servicii IT.
Capitolul 2. Profilul antreprenorului de succes in

domeniul TIC
2.1. CULTURA ANTREPRENORIAL
2.1.1. Ce era cu timp sau cu mult timp n urm
n imensitatea stufoas, multicolor i mictoare a trecutului, spune Negu M.
Djuvara
lucrarea
sa
Civilizaii
tipare
istorice
un
studiu
comparat
al
civilizaiilor(2008), se disting ici i colo, din zorii Istoriei, mari ansambluri de societi a
cror viziune asupra lumii, ale cror tehnici, arte i instituii confer popoarelor care le
mprtesc o coloratur, un stil aparte i a cror dezvoltare n timp urmeaz o curb care,
de la un caz la altul, prezint uimitoare similitudini.
Aceste ansambluri, numite de Djuvara (2008) civilizaii, nu acoper intregul cmp al
Istoriei, dar totul se petrece ca i cnd acestea (civilizaiile, uneori paralele, alteori
succesive), ar forma marile ramificaii pe care le-a urmat viaa n avntul ei spre
umanitatea superioar.
Primele civilizaii s-au nscut n vile fluviale, care au fost primele zone de economie
agricol sedentar. Toate civilizaiile presupun existena unei viei urbane i progreseaz
conform unui proces similar de organizare a statului.
Sedentarizarea unor grupuri etnice n regiunile care se pretau la cultura sezonier a
cerealelor, asigura minimul de hran al colectivitii. n aceste condiii, o parte din
populaie se disponibilizeaz pentru alte sarcini dect producia alimentar i anume:
administrarea i aprarea grupului, producerea uneltelor i a armelor, organizarea
schimburilor comerciale.
Tocmai n principalele centre unde se realizau schimburile comerciale se nasc
primele aglomerri urbane, pentru ai adposti pe neproductori: piee de cereale i
animale, rspntii de drumuri pentru caravane, puncte de confluen a rurilor, mici porturi
2007-2013
maritime, depozite de sare sau metale. Aceste aglomerri se difereniaz puin cte puin
de aglomerrile din zona rural nvecinat. Habitatul se amelioreaz, arhitectura nceteaz
s fie exclusiv utilitar, un anume urbanism apare ici i colo. Curnd, pentru a se apra mai
bine mpotriva raidurilor fcute de nomazi, aceste centre mai populate i mai bogate se
mprejmuiesc cu ziduri. n acelai timp, ranului rzboinic i succede soldatul de meserie.
Rzboinicul nu este singurul care se specializeaz. Olarii, fierarii, dulgherii, zidarii, scribii, i
preoii nceteaz s fie nite izolai n satul lor, obligai de cele mai multe ori s participe la
activitile agricole ale comunitii. Ei se unesc pentru a-i apra corporaiile. Se formeaz
grupuri de interese, are loc o delimitare care d natere claselor, subnelegnd o clas de
inactivi sau semiactivi care consider c puterea le aparine de drept. Din aceste interese
se nasc tensiuni, bogate n virtualiti spirituale. Condiiile sunt reunite pentru nflorirea
unei civilizaii. i, n interiorul unei civilizaii, dar mai cu seam ntre acestea se intensific
schimbul de mrfuri. Drumurile pe uscat i pe ap, pentru schimbul de mrfuri, devin o
important surs de ctiguri, iar ctigul ( foameade bani), nc nu a fost potolit de
nimeni, pn n ziua de astzi. Cam acesta este i momentul zero al iniiativelor sau
ntreprinderilor persoanle i/sau de grup, al antreprenoriatului primordial.
2.1.1.1. Antreprenorul, n diferite viziuni
In
lucrarea
antreprenoriatul
profesorului
Constantin
Rdui
(Rdui,
2007)
se
definete
ca un proces de creare a valorii printr-un mod inventiv de a gestiona
resursele i prin exploatarea n sensul pozitiv al cuvntului a unei oportuniti, iar

antreprenorul ca un ins cu nclinaie spre iniiativ, decurgnd din nevoia de dezvoltare,
cu spirit ntreprinztor, creativ, capabil s-i asume responsabiliti i riscuri, cu tenacitate
i intuiia schimbrilor.
n ara noastr, problematica antreprenoriatului nu apare pe un teren gol. n
perioada antebelic ea s-a dezvoltat dup nevoi, ajungnd pn n cele mai ndeprtate
sate. Redus, cel puin ideatic, la dezvoltri directiviste (multe aiurea) n regimul comunist,
plus o faun de biniari cu te miri ce, antreprenoriatul a izbucnit spontan dup revoluie,
dovad sutele de mii de societi comerciale nregistrate (majoritatea SRL-uri), dar cu
manifestri mai degrab pripite, fr o fundamentare socio-economic, din care multe au
pierit, mai ales n condiiile crizei din ultima vreme.
Nu se pun la socoteal marile antreprize private, dirijate i puse n oper de unde
trebuia. Un vestit profesor de economie de la Universitatea din Los Angeles scria, mai de
mult (Rdui, 2007), c dup desprinderea de lagrul sovietic, n rile est-europene nu
2007-2013
exista capital autohton i a trebuit s fie creat; evident, nu existau nici capitaliti naionali
i au fost fabricai i acetia.
Antreprenorul, resursa uman capabil de a produce plusvaloare n societatea n
care triete, prin idei, creativitate, inovare, viziune, curaj, responsabilitate, risc i o doz
de nebunie, nu a scpat de a fi definit, din cele mai vechi timpuri, de ctre cei care au
fost n msur s-i conserve aportul lor la cunoatere, pn n zilele noastre. Iat cteva
exemple:
o
Unii ateapt s se schimbe vremurile. Alii iau vremurile n primire i le

schimb (Dante Aligheri)
Cltoria de 1000 de mile ncepe cu primul pas (Lao Tzi)
Creativitatea este darul de a vedea lucruri care nu se vd (Jonathan Swift)
Oamenii cu idei noi sunt considerai icnii pn cnd ideea lor este pus n
practic (Mark Twain)
Devii ceea ce gndeti (Mahatma Ghandi)
Ceva de fcut, cineva de iubit, ceva la care s speri (Ioan Paul al II-lea)
2.1.1.2. Cultura antreprenorial

Pentru
definirea,
contientizarea
implementarea
noiunii
de
cultur
antreprenorial, n ara noastr, nu au fost dect preocupri sporadice, i acestea doar n

ultimul timp i la un nivel elitist, sub forma unor cursuri teoretice contra cost (mare),
oferite de varii firme de consulting, management i marketing. Este meritul programului
POSDRU de a cuprinde i finana, prin Axa prioritar 3 Creterea adaptabilitii lucrtorilor
i a ntreprinderilor, concret prin subaxa a, promovarea culturii antreprenoriale,
activitile de pregtire i perfecionare profesional, cu accent pe dezvoltarea aptitudinilor
antreprenoriale, duse i diseminate n segmente largi ale populaiei din ara noastr, multe
dintre acestea expuse la numeroase vulnerabiliti.
O definiie cuprinztoare a sintagmei cultur antreprenoriale este dificil de elaborat.
n orice caz, ea trebuie raportat separat la firme (organizaii), respectiv la persoane fizice
(ntreprinztori). n primul caz, cultura antreprenorial poate fi definit ca un set de idei
ntrupate n structuri i procese care genereaz un complet de convingeri ale instituiei,
reliefnd voina de schimbare, ulterior transformate ntr-o nou cultur, oferind o identitate
unificatoare, o personalitate aparte instituiei. Referitor la ntreprinztori (persoane fizice)
trebuie avute n vedere mentalitatea acestora (nelesuri, credine, valori, interese,
motivaii) i bineneles aptitudinile antreprenoriale (ncredere n forele proprii, libertate
de gndire, flexibilitate).
2007-2013
Contientizarea necesitii dobndirii unei culturii antreprenoriale reprezint o

activitate de mare importan i cuprindere i, poate de aceea, de real dificultate. Sunt
muli oameni cu pregtire superioar, de real valoare tiinific i profesional, care
consider creativitatea un dar nnscut al anumitor persoane i, n consecin, orice aciune
de cultivare a nsuirilor specifice antreprenoriatului, subliniate mai nainte, are cel mult
ansa de a trezi n contiina celor privilegiai reacii adaptive, proactive n raport cu
anumite provocri ale mediului; ct despre ceilali muritori de rnd, asemenea aciuni sunt
inutile. Din fericire, exist i personaliti tiinifice care, n urma unor intense cercetri din
domenii adiacente, n principal psihologice i biologice, au ajuns la concluzia c toi
oamenii, desigur n grade diferite, dein aceast nsuire de creativitate, renunndu-se la
ideea de unicitate, de genialitate.
Pe acest nou cmp de gndire, trecerea la activiti susinute de formare,
contientizare i valorificare a culturii antreprenoriale capt o importan aparte.
Nu trebuie trecut cu vederea i, deci, salutat n mod corespunztor nici
orientarea din ultimul timp a sistemului educaional din ara noastr, care acord o a
atenie special acestor componente n pregtirea tineretului. Noua lege a educaiei,
blamat i contestat de muli (unii fr nicio tangen sau aptitudine n domeniu), prevede
n curriculum-ul preuniversitar orientri precise referitoare la instruirea elevilor n aanumitele competene-cheie, care au legtur cu iniiativa, creativitatea, antreprenoriatul,
pregtirea continu, societatea cunoaterii etc.
De aceea este de salutat cuprinderea n curriculum-ul preuniversitar a unor prevederi, pe
care le reproducem din Legea Educaiei Naionale (Legea 1/2011):
Art.43, (3): Curriculumul Naional este fundamentat pe urmtoarele domenii de

competene-cheie care determin profilul de formare al elevului din perspectiva
nvrii pe parcursul ntregii viei (s.n.):
a) comunicare n limba romn i, dup caz, n limba matern;

b) comunicare n limbi strine;
c) competene n matematic, n tiine i tehnologii (s.n.);
d) competene digitale;
d) a nva s nvei;
e) competene sociale i civice;
g) iniiativ i antreprenoriat (s.n.);
h) sensibilitate i expresie cultural.
2007-2013
De asemenea, la un alt capitol din aceeai lege, referitor la formarea continu a angajailor,
se prevd programe de reconversie profesional i de recalificare pentru omeri, programe
pentru dobndirea de abiliti antreprenoriale i alte programe de formare profesional
continu (s.n.).
Rolul universitilor n promovarea culturii antreprenoriale este, de asemenea,
subliniat; poate nu att de concentrat, dar foarte clar. Universitile sunt considerate spaii
libere pentru gndire i creaie, concept care trebuie s ncurajeze metodele moderne de
nvare, de evaluare-autoevaluare, de studii de caz i educaie antreprenorial. Se
subliniaz cteva direcii capabile s pun n valoare crearea de noi competene n toate
domeniile vieii economico-sociale, cum ar fi:
-
dezvoltarea culturii antreprenoriale n interiorul i n afara spaiului universitar;
legtura dintre cultura organizaional i cultura antreprenorial;
explorarea creativitii i a unor opiuni antreprenoriale n utilizarea energiilor

neconvenionale i protejarea mediului.
Astzi, n programul POSDRU 2007-2013, exist un Domeniul major de intervenie:
3.1 Promovarea culturii antreprenoriale n Axa prioritar: 3 Creterea adaptabilitii

lucrtorilor i a ntreprinderilor, care ofer iniierea i perfecionarea resursei umane
in
domeniul afacerilor, pe bani europeni. Printre aceti beneficiari va aflai i Dvs.

2.1.2.1. Afaceri i antreprenoriat, prin IMM
2.1.2.1.1. Sistemul economic de pia
Un sistem economic poate fi descris pornind de la dou caracteritici determinante:
forma de proprietate i forma de management organizaional (Scarlat, 2001). Astfel, n
condiiile unei forme de proprietate private i a unui management organizaional
descentralizat rezult un sistem economic superior, cunoscut sub denumirea de sistem
economic de pia sau economie de pia. n acest sistem economic, forma de proprietate
privat genereaz interes i motivaie pentru utilizarea proprietii conform scopului pentru
care a fost creat i pentru exploatarea ei eficient, iar managementul organizaional
descentralizat permite un ciclu scurt al deciziei, deci un rspuns rapid la semnalele pieei
(n sensul c deciziile vitale se iau la nivelul managementului de vrf al organizaiei
respective).
Sistemul economic de pia nu trebuie neles ca un sistem cu proprietate exclusiv
privat i cu un management complet descentralizat, ci ca un sistem economic n care
proprietatea
este
majoritar
privat
managementul
organizaiilor
predominant
descentralizat. ntotdeauna i n orice sistem economic, chiar campion al economiei de
2007-2013
pia, exist un sector de stat, care nu poate fi neglijat,din raiuni strategice i/sau
economice. De asemenea, orict independen i autonomie decizional ar avea firmele
private din statele cu economie de pia dezvoltat, totdeauna exist i vor exista decizii
(de natur fiscal, vamal, de siguaran a statului etc.) care vor fi luate la un
nivel
superior managementului de vrf al organizaiei, adic la nivel de stat.

Stabilitatea sistemului economic de pia, bazat pe competiie, trebuie totui
protejat (n mod paradoxal, tocmai de stat!) de un set legislativ, care trebuie s includ
cel puin:
-
legislaia antimonopol ( eviatrea sistemului economic n care proprietatea este

privat, dar managementul organizaional este centralizat economia de monopol);
legislaia pentru protejarea/garantarea proprietii ( evitarea sistemului economic n

care proprietatea este de stat, iar managementul organizaional este descentralizat
- economia social de pia);
legislaia pentru combatrea concurenei neloaiale ( meninerea n economia de pia,

cu protejarea partenerului ofert);
legislaia pentru protejarea consumatorului (meninerea n economia de pia, cu

protejarea partenerului cerere).
Existena unui asemenea sistem legislativ este important nu numai pentru
protejarea
sistemelor
economice
ale
statelor
dezvoltate,
cu
economie
de
pia
experimentat( statele capitaliste), ci, mai ales, pentru statele aflate n tranziie economic,
de la sistemul centralizat ( proprietate de stat i management organizaional centralizat
economie planificat centarlizat), cum este i statul romn.
ntr-o astfel de situaie ( de ex. Romnia), formarea sectorului privat n economie se
poate realiza fie prin privatizare (transfer de proprietate), dar, mai cu seam, prin crearea
de firme private de la bun nceput!
Acestea sunt ntreprinderi mici i mijlocii, cunoscute, mai bine, prin
prescurtarea IMM (n Romnia, IMM-urile se nfiineaz conform Legii 31/1990).
Prin crearea de IMM-uri, componenta privatizare a reformei economice se realizeaz mult
mai rapid dect prin privatizarea ntreprinderilor de stat. ntregul proces de tranziie devine
i rapid i consistent, deorece prin crearea de IMM-uri au loc simultan privatizarea i
descentralizarea.
2.1.2.1.2. Rolul IMM-urilor i al antreprenoriatului
IMM-urile, ca organizaii motivante (prin forma de proprietate), dinamice, flexibile i
adaptabile (prin forma de management) la nevoile pieei de desfacere, sunt mijloacele
2007-2013
ideale prin care se fac prezente i acioneaz mecanismele concureniale ale economiei de
pia.
Rolul
avantajele
cele
mai
importante
ale
IMM-urilor
i,
implicit,
ale
antreprenoriatului sunt urmtoarele (Scarlat, 2001):

-
IMM-urile sunt actorii ideali n competiia economic prilejuit de piaa liber: sunt
organizaii private sut la sut i cu un management totalmente descentralizat;
sunt agenii economici cei mai motivani, felexibili i adaptabili; reprezint sectorul
economic cel mai dinamic.
Crearea de IMM-uri faciliteaz procesul tranziiei economice ctre economia de

pia.
Datorit
flexibilitii
adaptabilitii
lor,
IMM-urile
rspund
rapid
nevoilor
consumatorilor i ocup rapid niele de pia.

-
IMM-urile susin mecanismul concurenial i prin numrul lor mare: se creaz

premizele
realizrii
unor
produse/servicii
de
calitate
tot
mai
bun,
oferite
consumatorului la preuri acceptabile sau chiar mici.

-
IMM-urile constituie pepiniera firmelor mari ( vezi cazurile: Microsoft, Apple,

Honda, Nike, Bombardier etc.).
IMM-urile contribuie semnificativ la formarea PIB (Produsul Intren Brut) i au o

pondere nsemnat n structura exporturilor.
Prin impozitele pltite statului ( pentru angajat, angajator, pe profit, TVA etc.), la
timp, IMM-urile au o contribuie major la formarea veniturilor bugetului de stat.
Cele mai multe locuri de munc sunt create de IMM-uri, att direct( prin
ntreprinztorii care pornesc afacerile), dar, mai ales, idirect( prin angjarea de
resurs uman).
IMM-urile reprezint coloana vertebral nu numai a economiei ci i a societii:

clasa de mijloc este format din ntreprinztori i manageri de IMM-uri.
2.1.2.1.3. Dezvoltarea sectorului IMM-urilor n Romnia
Obiectivul strategic de dezvoltare a sectorului IMM, pentru orice economie n
tranziie (cum este i cazul economiei Romniei) nu este neaparat de ordin cantitativ, ci,
mai degrab, de ordin calitativ, n sensul c nu trebuie s existe ct mai multe IMM-uri, ci
ct mai multe IMM-uri eficiente, stabile i cu pontenial de dezvoltare.
Statisticile din Romnia, n spe ale Camerei de Comer i Industrie a RomnieiOficiul Naional al Registrului Comerului (Scarlat, 2001; CCIB, 2010), arat c, la data de
2007-2013
31 august 2010, existau 879.674 IMM-uri active din punct de vedere juridic, iar n perioada
1990-2000, la 31 iulie 2000, erau nregistrate 826.070 IMM-uri, active din punct de vedere
legal ( ceea ce nu nseamn neaparat active din punct de vedere economic!!!).
Respectnd clasificarea european a IMM-urilor, avnd drept criteriu principal
numrul de angajai, Legea 31/1990 definete ntreprinderile mici i mijlocii astfel:
-
Microntreprinderi (sub 9 angajai);
ntreprinderi mici (10 49 angajai);
ntreprinderi mijlocii(50 249 angajai).
Conform Legii 31/1990 aceste ntreprinderi se numesc societi comerciale (SC) i definete
cinci tipuri de astfel de SC:
-
Societatea cu rspundere limitat: SRL( cea mai rspndit form de SC);
Societatea pe aciuni: SA;
Societatea n comandit simpl : SCS;
Societatea n comandit pe aciuni; SCA;
Societatea n nume colectiv: SNC.
ntreprinderile cu peste 250 de angajai sunt considerate ntreprinderi mari.

Legea 31/1990 prevede c o activiatate comercial se poate realiza i prin nfiinarea unei
persoane fizice autorizate (PFA), a unei
ntreprinderi individuale (I) sau ntreprinderi
familiale (F). PFA poate fi nfiinat de o singur persoan i nu poate
avea angajai.
ntreprinderea individual are un singur titular i poate avea angaji. ntreprinderea

familial poate fi nfiinat de cel puin doi membri ai unei familii (so i soie sau rude pn
la gradul IV, inclusiv afini). n toate cele trei forme de organizare (PFA, I, F), la nfiinare,
este necesar prezentarea unei dovezi a calificrii n domeniul sau domeniile n care
persoana dorete s activeze.
Aceste categorii de ntreprinderi nu intr n rndul IMM-urilor.
Pentru a nfiina un SRL este suficient o singur persoan fizic sau juridic, iar
capitalul social minim este de 200 lei (poate fi i mai mare, dac acionarul unic sau
acionarii doresc aa!). Pentru nfiinarea unor SA, SCS, SCA, SNC, este nevoie de minimum
doi acionari i de un capital social minim de 25.000 euro sau echivalentul n lei al acestei
sume (calculat la cursul de schimb valutar al zilei n care s-a realizat aubscripia capitalului
social).
n ceea ce privete rspunderea asociaiilor sau acionarilor, aceasta difer de la un
tip de SC la alta i se prezint astfel:
2007-2013
n cazul SA i SCA, acionarii rspund doar cu capitalul subscris, cu excepia

asociailor comanditai;
n cazul SRL, asociaii rspund numai cu capitalul subscris;
n cazul SNC i SCS, rspunderea este nelimtat i solidar, cu excepia asociailor

comanditari.
Documentele necesare nfiinrii oricrei SC sunt urmtoarele:
- rezervarea de denumire de firm, care, n prezent se realizeaz la nivel naional;
- actele de identitate ale viitorilor asociai, respectiv administrator(i);
- dovada existenei unei folosine legale a spaiului unde SC va avea sediul social i
sediile secundare;
- certificatul i adeverina care atest nregistrarea contractului de spaiu pentru
sediul social, emise de administraia financiar teritorial, n aria creia este
amplasat imobilul(viitorul sediu social);
- actul constitutiv al SC;
- declaraiile pe proprie rspundere ale asociailor/administratorilor/cenzorilor(dac
este cazul);
- dovada depunerii la banc a sumei care reprezint capitalul social;
- specimenul de semntur dat n faa notarului public de ctre administratori;
-
cererea
de
nregistrare,
anexa
fiscal
declaraiile
pe
proprie
rspundere(formulare tip RC).

- dovezi taxe achitate.
Documentele de mai sus se depun la Registrul Comerului (RC) din localitatea unde
SC va avea sediul. Dup ncheierea procedurii de nregistrare i autorizare se vor elibera:
-
Certificatul de nregistrare al SC,
Rezoluia de nfiinare;
Certificatele constatatoare aferente sediului social, sediilor secundare i activitilor

desfurate n afara acestor sedii.
Pe lng dimensiunea redus, IMM-urile se mai caracterizeaz prin:

- pia redus sau ni de pia,
- activitate specializat i de volum relativ mic,
- vitez mare de natere i dispariie;
- capacitate mare de adaptare;
- potenial inovativ mare.
2007-2013
Totui, raportat la ri europene cu tradiie n antreprenoriat, ca Maria Britanie, Frana i

Italia, i innd seama i de populaia rii respective (peste dublul populaiei Romniei),
ara noastr are un numr acceptabil de IMM-uri (n jur de 850.000; cam 4% din afacerile
nregistrate legal, fa de cca 6% ale celorlalte ri). Cele mai multe dintre acestea( cca
80%) sunt SC de tip SRL, ponderea sectorului IMM fiind de 97% dint totalul SC nregistrate
n Romnia.
Dezvoltarea sectorului IMM-urilor n Bucureti
Municipiul Bucuresti, primul dintre orasele tarii ca marime si importanta politica,

economica, financiar-bancara, comerciala, cultural-stiintifica si turistica, se intinde pe o
suprafata de 238 kmp si are o populatie de circa 2 milioane locuitori.
Bucurestiul este situat la intersectia a doua coridoare de transport pan-europene si in

apropiere de culoarul Dunarii. Capitala este punctul de pornire a 8 drumuri nationale, 2
autostrazi (Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Constanta) si 4 magistrale feroviare duble.
Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi.
Mediul economic al municipiului Bucuresti este atractiv atat pentru investitorii romani,
cat si pentru cei straini, printre altele datorita structurii institutionale existente, a fortei
de munca bine calificate si a sistemului de comunicatii mai dezvoltat decat in alte
regiuni ale tarii.
Potrivit Eurostat, PIB/persoana inregistrat in Bucuresti este dublu fata de media

inregistrata la nivel national.
Comertul bucurestean detine peste 25% din suprafata de vanzare si din desfacerile cu
amanuntul. Cele mai importante retele de hipermarketuri si supermarketuri Carrefour,
Cora, Metro, Sellgros, Kaufland, Billa, Mega Image, Gima etc. sunt prezente in
Capitala.
In Bucuresti este localizat cel mai mare complex expozitional al tarii, ROMEXPO, cu
peste 55.000 mp suprafata de expunere acoperita, in cadrul caruia sunt organizate,
anual, peste 40 de manifestari expozitionale internationale.
Capitala este principalul centru financiar-bancar al tarii; circa 90% din numarul total al
bancilor care opereaza in Romania au sediul central in Bucuresti.
In Bucuresti functioneaza 404 biblioteci, 53 muzee, 34 de teatre si institutii muzicale,

123 de unitati de cazare.
Capitala concentreaza circa 30% din unitatile de invatamant superior ale tarii; aici se
desfasoara circa 60% din activitatea de cercetare stiintifica.
Comunitatea de afaceri
2007-2013
Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, la 31 august 2010, dintre cei 879.674
comercianti activi din punct de vedere juridic inregistrati la nivel national, circa 20%, respectiv
173.434 isi desfasurau activitatea in Bucuresti.
Din numarul total de comercianti din Capitala, 20.239 erau persoane fizice autorizate
(PFA), respectiv 8,2% din totalul PFA inregistrate la nivel national, iar 153.195 erau
persoane juridice (24,2% din totalul persoanelor juridice aflate in evidenta ONRC).
In primele opt luni ale acestui an, in Bucuresti au fost inmatriculate 12.880 de firme,
respectiv 16,4% din totalul inmatricularilor la nivel national.
Tot in primele opt luni ale anului, in Capitala au fost dizolvate 1.346 de companii, in
scadere cu 61,17% fata de perioada similara a anului trecut.
In aceeasi perioada, 9.046 comercianti au decis sa-si suspende activitatea, cifra in

scadere cu 44,56% fata de primele opt luni ale anului 2009.
O situatie mai deosebita se inregistreaza in cazul radierilor, in Bucuresti 12.846 de

patroni optand sa-si radieze firmele, in crestere cu 358% fata de aceeasi perioada a
anului trecut, insa sub media la nivel national, unde s-a inregistrat o crestere a
numarului de radieri cu 456% fata de primele opt luni ale anului 2009.
Specificul managementului IMM-urilor
n scopul ndeplinirii misiunii lor, IMM-urile se comport n mod diferit fat de
ntreprinderile mari, mai ales n ceea ce privete managementul.
Un IMM NU este o ntreprindere mare redus la scar.
Un IMM este asemenea unei mici ambarcaiuni: dei principiul de plutire este acelai cu cel
al
unui
vapor
transatlantic
ambarcaiune(ntreprinztorul)
transatlantic(managerul
(ntreprinderea
mare),
totui
este
diferit
de
foarte
rolul
rolul
cpitanului
capitanului
de
de
marii ntreprinderi). n consecin, nu este recomandabil s se
aplice automat firmelor mici, metodele managerilae consacrate firmelor mari.
Managementul antreprenorial NU este management administrativ.
Aa cum afirma Tom Peters ( Peters, 1997), drumul spre succes are algoritmul su: You
cant Shrink Your Way to Success!
Fr ndoial c, ntreprinztorii, atunci cnd au viziunea unei afaceri, i doresc ca s aib
succes sau ca afacerea lor s fie o afacere de succes. Pentru aceasta, singurul lucru pe care
trebuie s l fac este s ia deciziile potrivite sau, mai exact, deciziile corecte. Dar, care
sunt deciziile corecte?
2007-2013
Ceea ce este o decizie corect pentru unii ntreprinztori, pentru alii este considerat o
decizie riscant sau, mai ru, greit. Corectitudinea unei decizii depinde deci, pe lng o
multitudine de ali factori, de individ- de personalitatea sa, de modul de percepere a
realitii, de baza de informaii disponibil, de talent, de experien etc. Acelai individ, n
situaii diferite, poate lua decizii diferite, dup cum, indivizi diferii, n situaii similare, pot
lua decizii diferite. n ultim instan, decizia individului depinde de atitudinea sa fa de
risc (Brtianu i Turcoiu, 2009):
-
indivizii care i doresc, n mod predominant, sigurana/securitatea individual, iau,

n general, decizii prin care s se evite riscul;
indivizii care i doresc, n mod predominant, libertatea individual, iau, n general,

decizii prin care se asum riscul.
Cu precizarea c, libertatea deciziei trebuie dublat, corespunztor, de responsabilitate.

Deciziile prin care se evit riscul sunt caracteristice managementului administrativ, pe cnd
deciziile prin care se asum riscul sunt caracteristice managementului antreprenorial.
Un IMM NU are (nc) funciile difereniate.
Funciile unui IMM ( vezi 1.3.1 i fig. 1.2 din capitoulul 1- Organizaia social) se dezvolt i
se difereniaz pe msura dezvoltrii IMM-ului nsi. Amploarea iniial redus a funciilor
unui IMM nceptor permite concentrarea conducerii IMM-ului n minile unei singure
persoane: ntreprinztorul. Dac firma are pia, clieni, succes etc. atunci ea se dezvolt
i, o dat cu aceast dezvoltare, va certe i efortul managerial. Dac momentul delegrii
conducerii funciilor emergente nu este sesizat de ctre ntreprinztor i exploatat
corespunztor, atunci firma poate suferi, n plin proces de dezvoltare, de criza managerial
de cretere.
ntreprinztorul NU este (numai) manager.
ntrepriztorul se deosebete de manager prin aceea c el este i proprietar. Ca urmare,

ntreprinztorul are alte obiective i alte preocupri (vezi tabelul de mai jos):
Caracteristica:
ntreprinztor:
Manager:
Poziia n firm
Proprietar i manager
Manager salariat
Obiectivul de dezvoltare
Firma
Cariera
Obiectivul curent
Profitul firmei
Salariul de manager
Domeniul preocuprilor
Toat firma
Fucia ocupat
Dinamica
Urmrete schimbarea
Dorete stabilitatea.
2007-2013
tiin, experiena i talentul NU au aceleai ponderi la ntreprinztor i la

manager.
Pondera teoretic i paractic a componentelor manageriale (tiina, experiena i talentul)

la ntreprinztori i manageri pot fi urmrite n tabelel de mai jos:
2.1.2.2.Afaceri i ntreprinztori, la romni
Economia global cunoate numeroase cazuri de ntreprinztori sau mangeri de
succes, printre acetia fiind i ceteni romni. Dei ideea este tentant, nu s-au pus nc n
eviden particulariti culturale care s demonstreze c noi, romnii, avem un talent
aparte de ntreprinztori. Unele studii, punctuale, demonstreaz c exist tentaia
abordrii, cu curaj, a antreprenoriatului n Romnia.
Cu scopul de a identifica potenialul antreprenorial, cu zece ani n urm ( Scarlat,
2001), Centrul pentru excelen n Afaceri al Universitii Politehnica din Bucureti a
ntreprins studiul sociologic Profilul viitorului ntrerpinztor (Scarlat, 2000, a). Pe baza unui
chestionar, la care au rasouns 175 de elevi din anul terminal al unui liceu cu profil industrial
i 165 de studeni politehniti, s-au apreciat indicatorii considerai a fi importani pentru
identificarea spiritului de ntrerpinztor: dorina (interesul) de a deveni ntreprinztor i
credina, convingerea c aceasta este principala cale a prosperitii. Spiritului de
ntreprinztor i-au fost asociate valori diverse cum ar fi: competena profesional, munca
sistematic, individualismul, perseverena, voina, inteligena, creativitatea.
Sondajul a pus n eviden c cei mai muli tineri i doresc independena (78%) i
posibilitatea de a decide singuri (62%). Majoritatea au considerat antreprenoriatul i
iniierea propriei afaceri ca un mod de a reui n via i chiar de a deveni bogai (64%).
Situaia se schimb ns cnd sunt exprimate opiniile despre modul n care este
perceput mediul socio-economic: tinerii afirm c acesta nu este favorabil succesului
profesional (doar 38% rspunsuri afirmative) sau succesului n afaceri (numai 23%
raspusuri pozitive). Circa 20% din respondeni au un comportament activ ntreprinztor, n
sensul c i ctig singuri banii necesari.
Cele mai multe cifre nu se schimb n funcie de gen, vrst sau educaie. Ceea ce
universitatea influeneaz (n sens pozitiv) este convingerea c, prin for educaiei, ca
profesionist, poi reui uor n via.
O alt cercetare (Scarlat, 2000, b) s-a concentrat pe identificarea ntreprinztorilor
de succes. Rezultatele arat c ntreprinztorii sunt att brbai ct i femei, de vrste
variabile, n general cu studii superioare i cu studii postuniversiatre de management, cu
2007-2013
mai muli ani de activitate n cadrul aceleai firme. Domeniile de activitate variaz larg (
producie, distribuie, comer, servicii), dar sunt dintre cele mai moderne i dinamice:
electronic i tehnologie informatic, telecomunicaii, servicii de cercetare i marketing,
instruire n domeniul calitii. Opiniile acestor ntreprinztori au subliniat rolul experienei i
al educaiei (mai ales al celei de natur tehnic) ca factori de succes n afaceri. Ct privete
latura
managerial-antreprenorial
educaiei, majoritatea
ntreprinztorilor au
fost
categorici n afirmaie:
-
formarea antreprenorial lipsete pe parcursul educaiei formale, att n liceu ct

n facultate;
singura form valoroas de instruire managerial - antreprenorial sunt programele

de tip MBA (Master of Business Administration - specialist de nivel master n
managementul afacerilor).
Tot mai muli ntreprinztori de succes sunt contieni de importana crescnd a

perfecionrii capacitii i abilitii manageriale.
Adevrii ntreprinztori nu se opresc niciodat: nici cnd au succes n afaceri, nici cnd
sunt mulumii de sine.
Iat
unele
sfaturi,
adresate
antreprenorilor
nceptori,
tineri
sau
nu,
de
ctre
ntreprinztorii de succes, potrivite ca acetia s in seama de ele nainte de a pleca la

drumul business-ului ( Scarlat, 2001):
S ncerce cu orice pre! ( Alexandru Steriu, AMERILEX SRL: import, comercializare

i service tehnic de calcul, informatic, electronic profesional).
S aib ncredere c poate reui. S nu i fie fric de eec.
S se gndeasc, ns, de cteva ori nainte de a lua o astfel de decizie.

Politica struului nu este un panaceu.( Daniel Enescu, DAEDALUS Consulting SRL:
servicii de marketing i cercetare de pia).
ntii s i verifice capacitatea de a derula o afacere, obinnd rezultate certe n

condiii concutreniale reale, conducnd o afacere pe riscul altcuiva. ( Cristian
Varban, REAL Universal Com SRL: comer cu articole de birotic i papetrie).
S fac ceea ce tie el/ea mai bine. S nu oboseasc n primii 10 ani de

antreprenoriat! S nu alerge numai dup ctiguri mari dac eti valoros, acestea
vor veni. ( Cristina Grigorescu, KASTA Metal SRL: proiectare i instalare de reele de
transport hidraulic i alimenatre cu ap; piscine, saune).
S i propun n via, ca i n afaceri, un obiectiv interesant. Odat pornit

afacerea, s nu ezite s solicite sprijinul serviciilor profesioniste, specializate, de
2007-2013
consultan n managementul afacerilor.( Dan Mndricel, ARROW Investments SRL:

vnzri i service copiatoare i consumabile).
aib
perspectiva
necesar
pentru
depirea
sutelor
de
mici
obstacole.
S ncerce o construcie solid bazat pe profesionalism i seriozitate, nu pe

sistemul micilor sau marilor tunuri de conjunctur.( Dan tefnescu, QUASARO
SRL: servicii de instruire i consultan n mamagementul calitii).
S se instruiasc n domenii mportante ale managementului, n primul rnd n

managementul financiar i managemntul strategic.(Mihai Vleanu, QUASARO SRL).
Cei care au o afacere bun sunt, de cele mai multe ori, invidiai i li se bagatelizeaz
meritele n sensul c a fost suficient s aib cteva idei i acum culeg roadele. n
afar de ansa de care este nevoie, acele idei de care aminteam, precum i
dezvoltarea lor, nu vin deloc uor. Ajungi s te gndeti non-stop i s vezi tot ce
este n jurul tu prin prisma afacerii tale i, dup un an sau poate mult mai mult
timp de frmntare, i vine ideea pe care o cutai i tot aa ea se i dezvolt.( Alin
Caraman, Ktel Center SRL: servicii de telecomunicaii.)
Iat acum, un alt sondaj, cercetarea Atitudini fa de munc n Romnia, efectuat de

Fundaia SOROS, la sfritul anului 2008, i publicat n ziarul Adevrul de Alina Gavril
sub titlul Romnii, rupi de munc:
Peste 53% din angajai se ntorc de la slujb foarte obosii. Romnul se vede mai degrab
n postura de angajat, i nu de patron. Vrea s lucreze ntr-o firm mare, de stat, i nu
privat, s aib o slujb sigur i venit ridicat. Cercetarea Atitudini fa de munc n
Romnia, efectuat de Fundaia SOROS, arat c, n pofida celor 20 de ani trecui de la
cderea comunismului, obiceiurile romnilor n materie de munc s-au conservat.
Astfel, ei i doresc n proporie de 88% s fie angajai i numai 12% doresc s ajung
patroni, 75% viseaz la un loc de munc sigur, iar 65% vor un venit mare.
Sociologul Mircea Coma, unul dintre autorii studiului, afirm c apariia pe primul loc a
nevoii de siguran a locului de munc ine de experiena relativ recent a disponibilizrilor
din companiile foste de stat sau privatizate.
Cu toate acestea, numai 10% din angajai spun c locul de munc pe care l au este bine
pltit i ofer anse mari de promovare. O treime dintre angajai lucreaz n firme de stat i
dou treimi n firme private cu capital romnesc.
Cel mai mult lucreaz angajaii din instituiile private cu capital romnesc: 9,18 ore pe zi, n
medie, fa de 8,57 ore angajaii din cele cu capital mixt i numai 8,26 ore, angajaii din
instituiile de stat.
2007-2013
Proporia celor care declar c se ntorc de la slujb foarte obosii este de 53%. Procentul
este mai mare n cazul celor care lucreaz n instituii private romneti: 57%, fa de
numai 47% din angajaii n instituii de stat. Comparativ cu alte ri, Romnia ocup locul 4
din 33 de ri n ceea ce privete procentul de angajai care se ntorc epuizai de la munc.
Singurele ri unde exist un procent mai mare sunt: Ungaria 54% ; Africa de Sud 55% i
Bulgaria 61%. rile cu procentul cel mai mic de persoane stresate de locul de munc sunt
Flandra (regiunea de nord a Belgiei) 27%; Finlanda 30%; Elveia 31%; Taiwan 32% i
Cipru 33%.
Brbaii, mai mulumii dect femeile. Chiar dac muncesc mai multe ore, angajaii din
firmele private declar c au un program mai flexibil i pot mai uor s plece de la serviciu
pentru a-i rezolva o problem personal. Din totalul celor care se declar complet sau
foarte mulumii de locul de munc, brbaii au un grad de satisfacie ceva mai mare
comparativ cu femeile. Satisfacia tinde s creasc pe msur ce crete vrsta, nivelul de
educaie i clasa social, este maxim n cazul patronilor (58% sunt foarte sau complet
mulumii de locul lor de munc) i ceva peste medie n Bucureti, se mai arat n raport.
Datele cercetrii arat i c venitul mediu al femeilor este mai mic fa de venitul mediu al
brbailor. Mai exact, venitul mediu al femeilor angajate n sectorul de stat este de 85% din
venitul mediu al brbailor. n sectorul privat, venitul mediu al femeilor este de 79% din cel
al brbailor.
Viziune cinic asupra muncii. Studiul mai arat c ase romni din zece cred c locul de
munc este o surs de bani i nimic mai mult, doar doi din zece fiind de alt prere. Tinerii
par s fie dispui n mai mare msur dect cei n vrst s accepte c pot fi i alte surse
de satisfacie la serviciu n afara banilor. Un sfert din cei cu vrste ntre 18 i 24 de ani
consider c un loc de munc aduce i alte beneficii n afara celor materiale, comparativ cu
doar 18% din cei care au depit vrsta de 55 de ani.
Evaluarea locului de munc difer n funcie de nivelul de educaie. Astfel, n timp ce 73%
din cei care au doar coala primar nu vd locul de munc dect prin prisma necesitii de
a munci pentru un venit, doar 35% din cei cu studii superioare vd lucrurile din aceeai
perspectiv.
Cu o proporie de numai 21% din populaie care vede n locul de munc mai mult dect o
simpl surs de bani, Romnia se situeaz pe locul 30 din 32 n topul rilor cu aceast
mentalitate. O viziune mai cinic asupra funciei locului de munc o au bulgarii i filipinezii.
2007-2013
2.2 Profilul antreprenorului de succes in domeniul TIC

Exista o literatura de specialitate foarte bogata care trateaza problematica
intreprinzatorului si, in particular, caracteristicile comune celor care au succes in afaceri din
domeniul TIC. Cu unele exceptii inevitabile, intreprinzatorii de succes par a se inscrie in
urmatorul portret robot:
-
Sunt barbati cu varsta cuprinsa intre 24 si 35 ani;
Sunt absolventi de facultate;
Au beneficiat de o atentie deosebita in familie (de regula, sunt copii singuri la

parinti);
Au inceput sa castige bani inca din adolescenta;
Traiesc in zone favorabile afacerilor;
Cadrul cultural-religios stimuleaza initiativele de tip antreprenorial.

In Romania, intreprinzatorul de succes - in conformitate cu topul celor mai bogati
oameni din Romania realizat de Revista Capital in anul 2002 - pare a avea un profil usor
diferit: media de varsta a oamenilor de afaceri de succes din Romania este de 45 de ani,
casatoriti si preocupati sa-si lasi lase afacerile copiilor. In plus, majoritatea afacerilor de
succes au fost initiate de specialisti din diferite domenii de activitate, persoane care au trait
o perioada in strainatate inainte de 1989 sau de fosti nomenclaturisti.
Totusi, asa cum intrunirea tuturor acestor caracteristici nu te include automat in
categoria intreprinzatorilor de succes, lipsa unora dintre ele nu trebuie sa constituie un
motiv de ingrijorare nejustificata.
Mediul economic si social poate si el influenta numarul si succesul noilor afaceri. De
exemplu, o perioada de prosperitate economica si de rate reduse ale dobanzii va stimula
deciziile de pornire a unor noi afaceri. (in acest caz este esential sa se estimeze
corespunzator efectul unei incetiniri a activitatii economice).
Recesiunile insotite de rate inalte ale somajului pot avea - paradoxal - un efect
asemanator. Persoanele proaspat concediate (sau care sunt nemultumite de deteriorarea
conditiilor de lucru) pot hotari sa incerce initierea unei afaceri proprii. Unele din aceste
initiative se pot dovedi castigatoare si pot contribui la redresarea situatiei economice de
ansamblu.
Totusi, cele mai relevante raman trasaturile personale ale potentialilor intreprinzatori.
A.
Capacitatea
de
a-si
asuma
riscuri.
Inainte
de
initia
afacere,
intreprinzatorul trebuie sa accepte posibilitatea ca, in cazul unui esec, sa piarda capitalul
investit si celelalte resurse investite, dar si reputatia si situatia sociala. Pe de alta parte,
2007-2013
activitatea oricarui intreprinzator se desfasoara intr-un mediu caracterizat de incertitudine.

Deoarece aceste riscuri sunt specifice activitatii antreprenoriale, intreprinzatorul trebuie sa
si le asume. El incearca insa permanent reducerea lor printr-un control cat mai bun al
afacerii. Exemplul clasic este reprezentat, in majoritatea cursurilor cu aceasta tematica, de
Bill Gates care a abandonat cursurile celebrei Universitati Harvard pentru a incepe o afacere
cu computere, intr-un garaj, intr-o perioada cand acest concept nu avea nici un fel de
impact in societate - decat, poate in mediile academice. Evolutia ulterioara a firmei creata
atunci, Microsoft, reprezinta unul din modelele cele mai frecvent utilizate de succes
indiscutabil. Insa nici istoria antreprenoriatului post-revolutionar din Romania nu a dus lipsa
de exemple de intreprinzatori care au stiut sa abordeze cu mare succes situatiile de risc. Un
exemplu deosebit ramane cel al lui Cornel Tabacaru, care a reusit intr-un mod stralucit sa
imbine viziunea, strategia de dezvoltare personala in vederea valorificarii optime a ideii de
afaceri, strategia de actiune dar si deciziile bazate pe risc, atunci cand situatia le-a impus.
B. Spiritul independent. Majoritatea intreprinzatorilor se bazeaza numai pe propriile
actiuni si abilitati pentru a reusi. Astfel de persoane care lucreaza in organizatii mari, suporta o presiune
psihologica suplimentara, care ii stimuleaza sa aleaga calea antreprenoriatului.
C. Creativitatea. Intreprinzatorul este caracterizat de capacitatea de inovare pe
diferiteniveluri (produse, metode de organizare, abordari ale pietei etc.), care ii creeaza un
avantaj
relativ.
Aceasta
creativitate
il
deosebeste
pe
intreprinzator
de
manager.
Exemplu: Dan Dima, un intreprinzator bucurestean, a pus in 1998 bazele unei agentii de
presa destinata posturilor de radio. Agentia sa, Standard Media, a adus ca element de
noutate faptul ca fiecarei stiri ii corespundea un document audio (astfel incat daca, de
exemplu, in stire era vorba despre reducerea taxelor sau impozitelor, acest document audio
reda ceea ce spune ministrul finantelor despre subiect).
Deoarece numele agentiei era necunoscut, iar serviciul oferit era absolut nou, beneficiarii
au fost foarte reticenti la inceput. Dan Dima a inceput prin a obtine o lista cu licentele de
radio active si cu adresele de contact ale posturilor de radio. Apoi a trimis oferte, pana cand
12 posturi de radio locale au semnat contracte cu agentia sa. Aceste posturi de radio faceau
parte din retele media, astfel incat in curand au venit noi clienti: in 1999 au fost incheiate
contracte cu 29 de posturi de radio, iar in 2001 numarul acestora a trecut de 80. Statiile de
radio nu aveau bani sa plateasca serviciile oferite de agentie si atunci le-a fost propusa o
colaborare in regim barter: Standard Media oferea flux de stiri si primea in schimb spatiu
publicitar. Dupa cateva luni de lucru aparut o noua situatie neprevazuta: agentia avea
foarte mult timp publicitar, insa nici un ban. Solutia a fost dezvoltarea unui departament
2007-2013
special pentru comercializarea spatiului publicitar, agentia fiind in acel moment proprietara
celei mai mare cantitati de timp publicitar disponibil pentru cumparare in Bucuresti. La
sfarsitul anului 1998 firma a inregistrat pierderi. in 1999 a inceput sa-si plateasca datoriile,
iar in 2000 si-a achitat impozitele si penalizari de aproximativ 300 milioane de lei, reusind
simultan sa inregistreze profit. (Sursa: adaptare dupa revista Capital nr. 30 din 26 iulie
2001)
D. Nevoia de implinire. Foarte multi intreprinzatori sunt animati de dorinta de a
atinge
Nevoia
anumite
de
implinire
obiective
este
pe
care
componenta
le
psihologica
considera
importanta
importante.
a
personalitatii
intreprinzatorilor.
E.
Increderea
intreprinzatorului
in
fortele
fata de forta
proprii.
conferita
Aceasta
multiplica
forta
de
actiune
de suma
resurselor
economice investite.
Increderea in fortele proprii influenteaza si atitudinea partenerilor si colaboratorilor firmei.

Finantatorii si clientii sunt inclinati, in mod firesc, sa investeasca si sa cumpere produse in
care firma are incredere.
F. Perseverenta si initiativa. Cei mai multi autori considera ca perseverenta este
un atribut fundamental al intreprinzatorului. O idee, oricat de inovatoare si bine articulata,
poate fi transpusa in realitate numai cu multa munca, rabdare si insistenta. Unele idei de
afaceri, care nu ar fi incadrate de obicei in categoria ideilor de aur, pot fi dezvoltate,
treptat, pana la stadiul la care dau roade. Spiritul de initiativa il face pe intreprinzator sa
raspunda mai bine provocarilor mediului de afaceri, deschizand noi fronturi pentru a obtine
avantaje maxime.
H. Viziunea si realismul
Intreprinzatorul anticipeaza si recunoaste oportunitatile pietei, pentru a caror valorificare el
mobilizeaza toate resursele la care acces. In acelasi timp, intreprinzatorul nu bate la porti
inchise. El isi modifica metodele si obiectivele, atunci cand strategia initiala nu da
rezultatele scontate.
I. Harnicia
Intreprinzatorii au capacitatea de a lucra un timp indelungat si sunt dispusi sa-si dedice
majoritatea timpului activitatilor antreprenoriale, reusind sa se auto-motiveze prin
indeplinirea unor obiective intermediare.
J. Capacitatea de organizare si planificare
Majoritatea intreprinzatorilor de succes au un plan scris care le ghideaza actiunile pe
parcursul initierii si dezvoltarii afacerii. Este foarte important ca intreprinzatorul sa aiba o
2007-2013
viziune clara asupra actiunilor necesare in fiecare situatie / etapa. Cel putin la fel de
importanta este, in acelasi timp, capacitatea de a ajusta aceste planuri in cazul unor
schimbari bruste ale conjuncturii.
Capitolul 3. Accesul la oportunitatile locale din domeniul

TIC
Oportunitati locale din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor in
Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Vest Oltenia
3.1.
Prioritati de dezvoltare economica
Din intalnirea cu reprezentantii mediului de afaceri si corespondenta ulterioara au

rezultat urmatoarele oportunitati directe sau necesitati ale regiunilor, care se constituie tot
in oportunitati de afaceri:
Regiunea de Dezvoltare Bucuresti Ilfov
Existenta unor zacaminte semnificative de apa termala in partea nordica a

Bucurestiului;
Necesitatea cuplarii la sistemul national de autostrazi (centura,pasaje);
Dezvoltarea retelei rutiere interne pentru descongestionarea zonei centrale

(pasaje, poduri, strapungeri, parcari);
Dezvoltarea unei retele de parcari cu sistem electronic de rezervare si gestiune ;
Necesitatea reabilitarii termice a cladirilor;
Necesitatea implementarii incalzirii descentralizate a locuintelor bazata pe

energie electrica;
Necesitatea implementarii unor planuri de mobilitate pentru institutiile care

functioneaza in zonele agglomerate;
Necesitatea
implementarii
centrala(taxi-uri
electrice,
unor
proiecte
transport
de
electric
transport
pentru
ecologic
in
aprovizionarea
zona
de
mica,capacitate din zona centrala);
Necesitatea dezvoltarii retelelor impamantate sau wireless pentru telecomunicatii

si multimedia;
Necesitatea dezvoltarii unor poli comerciali si culturali in zona rezidentiala nou

creata;
Regiunea de Dezvoltare Centru- Judetul Brasov
Domeniul editurilor i tipografiei
2007-2013
Industria de achipamente electrice i optice
Industria aeronautic
Industria extractiv
Industria chimic
Industria maselor plastic
Industria farmaceutic
Industria materialelor de construcii
Industria metalurgic, a construciilor metalice i a produselor din metal
Industria de maini i echipamente
Industria de component i accesorii pentru mijloace de transport
Industria de prelucrare a lemnului i a produselor din lemn, exploatare forestier
Industria celulozei, hrtiei i a produselor din hrtie
Industria produselor textile i de tricotaje, a confeciilor i a blnurilor
Industria pielriei, nclmintei i a marochinriei
Industria alimentar i a buturilor
Regiunea de Dezvoltare Centru- Judetul Harghita
Turismul
Turismul rural i agroturismul datorit cadrului natural unic: (Lacu Rou,

Lacu Sf. Ana, Cheile Bicazului), aerului puternic ozonat, drumeiilor
montane, rezervaiilor naturale: Tinovul Moho, Tinovul Luci, Pietrele
Roii, etc.;
Turismul
cultural
religios
se
leag
de
existena
monumentelor
arhitectonice unice, monumentelor istorice, bisericilor, mnstirilor i

muzeelor;
Turismul balnear ofer posibilitatea tratrii a numeroase boli ca urmare a

factorilor balneari existeni n jude (mofete, bi, sulfatare, nmoluri i
turb terapeutic) i apelor minerale curative;
Turismul sportiv dispune de condiii favorabile practicrii alpinismului,

sporturilor de iarn i pescuitului sportiv;
Turismul activ i aventurier ofer posibiliti pentru practicarea ciclismului

montan, pentru clrie, speologie, drumeii.
Industria
nemetalifer
metalifer
2007-2013
construcii de maini agricole;
confecii, tricotaje;
alimentar (lapte, carne, ou);
prelucrarea i exploatarea lemnului de prelucrtoare i exploatare a lnii;
Agricultura
ferme zootehnice;
exploatarea i valorificarea culturii cartofului, sfeclei roii;
exploatarea i valorificarea fructelor de pdure;
Gospodrirea comunal
societi care presteaz activiti de colectare a gunoiului menajer;
firme de salubritate;
amenajri urbanistice.
Regiunea de Dezvoltare Centru- Judetul Mures
Asezare favorabila in partea central-nordica a Romaniei si o infrastructura

dezvoltata
Conectare la coridoarele europene de transport prin drumul european E60

(Bucuresti - Brasov - Trgu Mure -Cluj Napoca - Budapesta - Viena) precum si
situarea pe traseul autostrazii aflata in stadiu de proiect;
Retea buna de cai ferate; Ruta europeana Razboieni-Cluj Oradea Episcopia

Bihorului lega judeul de marile capitale europene;
Aeroport international care deserveste o suprafaa de 24.000 km patrati si

aproximativ 1,5 milioane de locuitori din judetele Mure, Bistrita Nasaud,
Harghita, Covasna;
buna conectare la reteaua nationala de telecomunicatii cu fibre optice si
echipamente digitale precum si la retelele mobile de telecomunicatii, televiziune

prin cablu, inclusiv pentru transmisiile prin satelit;
Prezenta sucursalelor si filialelor celor mai mari banci care opereaza in Romnia;
O gama variata de resurse naturale care include: terenuri agricole fertile, gaze
naturale (62,5% din productia nationala se extrage din judeul Mure), paduri
intinse de foioase si conifere (210,000 hectare care acopera aproximativ 30%
din suprafaa judeului), sare, izvoare de ape minerale, roci pentru constructii;
Infrastructura industriala dezvoltata cu urmatoarele ramuri principale:
forajul si extractia gazelor naturale;
2007-2013
exploatarea si prelucrarea lemnului; productia de mobila si instrumente

muzicale;
industria chimica (ingrasaminte, cauciuc, materiale plastice, carbid,

medicamente);
industria de textile tesute si industria de confectii;
industria de prelucrare a pielii, incaltaminte si alte produse din piele;
industria alimentara;
alte produse din minerale nemetalice (sticla, caramizi, tigle, var,

prefabricate, sticlarie ornamentala, articole din portelan si ceramica);
prelucrarea metalelor, constructii de masini si articole electrice;
Judeul Mure este singurul producator de carbid si viori din tara, fiind de asemenea
recunoscut pentru fabricile sale de mobila, precum si pentru unitatile producatoare de:
articole decorative din portelan si ceramica, sticlarie, tesaturi confectii, articole din piele si
bere. Centrul Roman de Politici Economice, in cadrul unui studiu din Proiectul de Dezvoltare
a Clusterelor Industriale (INCLUD), finantat de Uniunea Europeana, a identificat judeul
Mure, ca fiind judeul cu cea mai mare concentrare de unitati din industria de mobila si
prelucrare a lemnului.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia-Judetul Gorj
Investitii in turism: hoteluri, parcuri de distractii, instalatii de transport pe cablu in
zonele montane (teleschi, telecabina, telescaun), amenajarea de zone de agreement
Zestrea montana versantii sudici ai Muntilor Parang, cu statiunea

montana Ranca, Valcan si partial Muntii Capatanii, Godeanu si Mehedinti,
propice pentru practicarea turismului montan, in orice anotimp;
Salba de manastiri Stramba, Crasna, Schitul Targu-Logresti, Biserica

Sfintii Voievozi Mihail si Gavril, Biserica Sf.Nicolae, Biserica Sf.Andrei,
propice pentru practicarea turismului ecumenic-cultural;
Peste 2.000 de pesteri doua sunt amenajate si introduse in circuitul

turistic (Pestera Muierilor si Pestera Closani) propice pentru practicarea
turismului de aventura
Investitii in exploatatii agricole: ferme de productie animala si vegetala conform

standardelor Uniunii Europene
Regiunea de Dezvoltare: Sud-Vest Oltenia- Judetul Valcea
Industria chimica
2007-2013
gaze natural GPL;
sare produse clorosodice mase platice profile PVC;
calcar soda de rufe detergenti;
mica+feldspat materiale de constructii

portelan
bijuterii
Industria alimentara
-
sisteme de colectare, depozitare, prelucrare primara pentru: fructe de padure

si ciuperci; animale si lapte; produse agricole cultivate;
procesarea avansata a produselor agricole din zona ( lapte, cereale, carne,

miere, fructe).
Prelucrarea lemnului
-
prelucrarea avansata a lemnului pana la produse cu valoare adaugata mare

(mobilier) si valorificarea produselor secundare si deseurilor (brichete).
Agricultura
-
dezvoltarea agriculturii ecologice in zonele nepoluate;
reinfiintarea fermelor zootehnice cu animale specifice fiecarei zone;
dezvoltarea sectorului apicol;
realizarea fermelor piscicole;
participarea la realizarea sistemelor de irigatii in zona de campie;
realizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare pentru combaterea eroziunii si

alunecarilor de teren.
Turismul ( balnear, montan, monahal si cultural)
crearea a noi spatii de cazare si imbunatatirea calitatii celor existente;
deschiderea restaurantelor cu specific local si promovarea produselor

traditionale;
servicii de catering pentru evenimente;
servicii auxiliare: inchirieri masini, inchiriere echipament sportiv, spalatorii;
activitati pentru petrecerea timpului liber: echitatie, bowling, baze sportive;
dezvoltarea programelor speciale pentru copii si adolescent.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia- Judetul Dolj

- Dezvoltarea zonei metropolitane Craiova, pol national de crestere;
2007-2013
- Construirea podului Calafat-Vidin va facilita legatura rutiera si feroviara a Romaniei

cu Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu;
- Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (axa
prioritara TEN-T 18);
- Dezvoltarea industriei orizontale, a clusterelor in domeniul auto ( infiintarea de noi
companii furnizoare de echipamente/ piese de schimb pentru Ford, Electroputere,
Fabica de Avioane) si IT&C;
- Dezvoltarea turismului dunarean, a porturilor turistice (Calafat, Corabia, Balasan);
Parcul Industrial Craiova, localizat pe o suprafata extinsa de 10,4 ha;
- Cel putin 8 localitati cu potential vini-viticol (Segarcea, Sadova, Dabuleni, Bechet,
Banu-Maracine, Bradesti, Brabova, Plenita) ;
- Crearea pietei de gross la Craiova, ferme pentru produse ecologice, unitati de
colectare, sortare si procesare a produselor agricole .
3.2.
Oportunitati de piata pentru proiecte din domeniul Tehnologia
Informatiei
si
Telecomunicatiilor,
aferente
prioritatilor
de
dezvoltare
economica
Prioritatile economice din cele trei regiuni reprezinta segmentul de piata potential
pentru furnizorii de proiecte de tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru eficientizarea
comunicarii si informatizarii domeniilor respective.
Tipurile de proiecte care pot fi abordate :
- Pentru toate domeniile
- proiect de gestiune computerizata;
- proiect de evidenta computerizata a resurselor umane;
- sistem de comunicatii si teleconferinta;
- site de firma;
- reclama computerizata;
- Pentru domeniul turism
- sistem de evidenta a turistilor;
- sistem de evidenta si rezervare computerizata a locurilor de parcare;
- sistem de inteligenta artificiala inglobata in cladiri (cladire inteligenta)
cu componente de protectie, energie, iluminat, televiziune interioara in
spatiile comune,etc.
- sistem de informare asupra variantelor de transport;
2007-2013
- Pentru domeniile industriale

- sistem de urmarire a consumurilor energetic;
- sistem de monitorizare a emisiilor poluante;
- sistem de supraveghere a incintelor pentru paza si protectie;
- sistem de aprovizionare cu materii prime si materiale;
- Pentru domeniul Servicii
- sistem de evidenta a clientilor;
- sistem de comunicatii;
- Pentru domeniile agricole
- sistem de comunicare ;
- sistem de paza si protectie;
3.3. Indicatori ai domeniului la nivelul celor 3 Euroregiuni
Cea mai dezvoltata regiune este Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov.PIB-ul pe cap de
locuitor este de trei ori mai mare decat media celorlalte regiuni adica 28.300 de euro.
Dealtfel este si singura regiune unde PIB-ul depaseste media europeana.Salariul mediu este
cel mai ridicat din tara. Circa 20% din salariati si firme functioneaza in ILFOV iar restul in
capitala. Somajul inregistreaza deasemenea cea mai scazuta rata si anume 2,5%.
Industria regional particip cu circa 29 de procente la realizarea PIB-ului, mult peste
media naional (circa 25 %), reprezentnd una din cele mai ridicate contribuii. Industria
regiunii este foarte diversificat i cuprinde aproape toate activitile industriale.
Regiunea Bucureti-Ilfov este responsabil pentru 25% din totalul economiei naionale. n
Capital i au sediul aproape toate marile companii din Romnia, de la OMV Petrom
(afaceri de trei miliarde de euro n 2009), la Rompetrol Downstream (1,22 miliarde de
euro), Orange Romnia (un miliard de euro), Vodafone (930 de milioane de euro), British
American Tobacco (un miliard) la Romtelecom (807 milioane de euro) i Cosmote (423
milioane de euro).
OMV Petrom i companiile de telecomunicaii au avut o cifr de afaceri cumulat
de 6,1 miliarde de euro, echivalent cu 5% din valoarea total a economiei naionale n
2009.
Cea mai mare companie din Ilfov este Metro Cash & Carry, cu afaceri de 1,35 miliarde de
euro n 2009, urmat de Philip Morris Romnia, cu afaceri de peste 516 milioane de euro i
de Coca-Cola HBC, cu o cifr de afaceri de 440 de milioane de euro.
2007-2013
Indicatori macroeconomici Regiunea Bucureti-Ilfov(2009)

PIB/cap de locuitor
(euro)
Regiune
Salariai
Salariu mediu net Rata omajului

(lei)
(%)
14.416
986.500 1.988
2,1
Bucureti 15.143
880.800 2.004
2,2
Ilfov
105.800 1.851
2,6
10.133
Regiunea Bucureti-Ilfov este, dup cum era de ateptat, capitala recordurilor: cea mai
mare productivitate, msurat n PIB/cap de locuitor, de 14.416 euro, cel mai mic omaj,
de 2,1%, i cele mai mari salarii medii nete, de 1.988 de lei (2010).
n ceea ce privete valoarea economiei, a PIB, din Bucureti, de 123,7 miliarde de lei ( in
2010), aceasta este ct pentru dou regiuni de dezvoltare, de exemplu ct cea de Nord-Est
i de Sud-Est la un loc. n ceea ce privete productivitatea trebuie subliniat c Bucuretiul
are 21% dintre toi salariaii din Romnia i produce 22% din PIB-ul naional, trgnd
practic dup el ntreaga ar.
Salariul mediu net din Capital va fi anul acesta de 2.004 lei pe lun, conform estimrilor
Comisiei Naionale de Prognoz, cu 35% peste media naional.
De asemenea, Bucuretiul este cel mai mare centru pentru tehnologia informaiei i
comunicaiilor din Romnia i gzduiete mai multe companii de software care opereaz
centre offshore de livrare.
Conform estimarilor din acest an, numarul salariatilor din Romania se va situa la
4,62 milioane de persoane (4.623.000 de angajati, mai exact), iar circa o cincime din
aceasta suma reprezinta angajatii din Bucuresti (880.800 persoane).
Salariul mediu din domeniul serviciilor n tehnologia informaiei, a fost in ianuarie 2011
3430 lei si este cel mai mare ctig salarial nregistrat ntr-un domeniu de activitate
economica.
Regiunea 4 Sud-Vest, Oltenia alcatuita din Gorj,Valcea,Dolj,Mehedinti si Olt,
obtine un PIB pe cap de locuitor care reprezinta 36% din media europeana, adica 9100
euro. Desi nu este cea mai saraca zona a Romaniei, regiunea Sud-Vest inregistreaza o rata
a somajului peste media nationala: de 9,4 % . Paradoxal in jud.Gorj, salariul mediu net
este unul din cele mai ridicate din tara , peste 1400 de lei. Regiunea contribuie cu doar
2007-2013
7,7% din PIB la produsul intern brut national. Regiunea 4 Sud-Vest este, de asemenea, si
regiunea cu cei mai putini angajati, circa 385.000.
Numrul populaiei active n anul 2009 n Regiunea Sud-Vest Oltenia a fost de 933700
persoane (10,23% din populaia activ la nivelul naional) fi ind cu 149200 mai mic dect
n 1999.
Regiunea Sud-Vest Oltenia este marcat de dependena sa de agricultur, una de
subzisten, practicat de o populaie rural mbtrnit i de ali locuitori disponibilizai din
mediul urban.
n economia Regiunii Sud-Vest Oltenia, existau la nivelul anului 2009 un numr de
39.475 uniti active. Dintre acestea 17927 uniti aveau ca domeniu de activitate
comerul, 2310 uniti erau hoteluri sau restaurante; n industrie i desfura activitatea
un numr de 4143 uniti. n Oltenia, PIB-ul per locuitor este de doar 4.500 euro.
Conform datelor Eurostat, Regiunea Sud-Vest Oltenia se afla pe locul sapte n topul celor
mai sarace zone din Uniunea Europeana, naintea noastra fiind sase regiuni din Bulgaria si
regiunea de Nord-Estu Romniei, care are PIB-ul per locuitor de 27% din media europeana.
In zona Olteniei, avem un PIB de 4.500 euro pe cap de locuitor, ceea ce nseamna doar
33% din media PIB-ului din Uniunea Europeana. Pe locul opt se afla regiunile Sud-Est si
Sud-Muntenia, cu un PIB de 4.700 euro, respectiv 4.800 euro, adica doar 34% din media
europeana.
Cu toate ca sta mai bine la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, 9.800 de euro,
regiunea 3 Sud-Muntenia are cea mai inalta rata a somajului:9,8% si cuprinde unele
dintre cele mai sarace judete: Calarasi si Teleorman.
Tot la capitolul discrepante se numara si faptul ca a doua cea mai bogata regiune
din Romnia, dupa Bucuresti-Ilfov, regiunea de dezvoltare Sud, care are o contributie de
13,4% la formarea PIB national, include cel mai sarac judet din Romnia: Giurgiu. Anul
acesta Giurgiu va avea un PIB local de 3,7 miliarde de lei, adica valoarea totala a economiei
locale este asemanatoare cu cea a unei companii precum Vodafone
Liderul regional i unul dintre cei naionali este fabrica Dacia de la Mioveni, cu afaceri de
2,13 miliarde de euro n 2009 i un personal de aproape 13.000 de angajai. n Regiunea
de Sud, liderul, dup productivitatea msurat n PIB/cap de locuitor, este Arge, n mare
parte datorit prezenei uzinei de la Mioveni. Cu un PIB/cap de locuitor de 8.256 de euro,
locuitorii din Arge sunt de dou ori i jumtate mai productivi dect cei din Teleorman i
de dou ori dect cei din Ialomia. Cnd vine vorba despre salarii, liderul este Prahova, cu
un salariu mediu net de 1.522 lei pe lun, cu 3,3% peste media naional.
2007-2013
Economia Argeului i Prahovei, la un loc, este la fel de mare ct a ntregii Regiuni de SudVest. Economia judeului Arge este 5,6 ori mai mare dect cea din Giurgiu.
Daca analizam cei doi ani de criza 2009-2010,se poate observa ca: in 2010,
campioan la scderi a fost regiunea Sud-Vest (Oltenia), cu -4,1%, urmat de Nord-Est
(Moldova central si de nord, cu 3,5%). Rezultate slabe au nregistrat anul trecut si
regiunile Sud-Est (cu -2,2%) si Bucuresti-Ilfov (-2%).
De cealalt parte se afl zonele unde economia a evoluat mai bine dect media national.
n 2009, cel mai bine s-a descurcat regiunea Sud Muntenia (cu o scdere a PIB de 4,2%),
urmat de Nord-Vest (cu -6,1%) si Bucuresti-Ilfov (cu -6,5%).
n 2010, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: Sud Muntenia a nregistrat o crestere
economic de 0,9%, iar judetele din Vest (Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara) au
avut un PIB cu 0,6% mai mare dect n urm cu un an. Asta n timp ce n Nord-Vest si
Centru economia a stagnat fata de 2009.
3.4. Creterea competitivitii IMM-urilor prin utilizarea instrumentelor de

lucru TIC inovatoare n vederea imbuntirii serviciilor oferite
Tehnologia societii informaionale reprezint att un suport transversal pentru
toate sectoarele economiei, ct i o industrie (Tehnologia informaiilor i comunicaii TIC)
cu un dinamism extraordinar. Ca urmare, iniiativa i2010 - O societate european
informaional pentru creterea economic i ocuparea forei de munc recomand statelor
membre
dublarea
cercetrii
domeniul
TIC.
Chiar
dac
Romnia
societatea
informaional are un decalaj de dezvoltare de civa ani fa de Uniunea European,

sectorul software s-a dovedit foarte activ, devenind unul dintre cele mai competitive ale
economiei.
Sectorul tehnologiilor de informare i comunicare (TIC) corespunde unei pri
substaniale din PIB-ul i ocuparea forei de munc n UE. TIC este o tehnologie
omniprezent, investiiile n TIC sunt responsabile pentru aproximativ jumtate din
creterea productivitii UE din ultimii ani.
TIC permite inovarea proceselor i produselor, banii investii n tehnologiile de
calcul mbuntesc productivitatea angajailor, fiind mult mai mare dect n cazul altor
investiii.
2007-2013
Fig. 1. Cum ajut utilizarea instrumentelor TIC la reducerea costurilor

n figurile 1 si 2 am prezentat domeniile n care TIC este prezent n activitatea unei
companii. TIC faciliteaz serviciul de aprovizionare, integrarea n lanurile globale, procesul
de producie, marketing-ul i vnzrile i serviciile post vnzare.
Fig. 2. TIC in activitatea de baza a companiei

TIC n marketing:
Produse - Cercetrile i analizele de pia pot fi fcute mai uor i mai rapid
Preuri - Informaiile despre competitori pot fi culese mai usor
Distribuie
o
GPS i aplicaiile de planificare a rutelor de deplasare pot reduce timpii de

livrare
Internetul face ca produsele s devin mai lesne disponibile
Promovare- Noi forme de promovare devin disponibile
2007-2013
TIC n managementul datelor (informaiilor) i al documentelor
Utilizarea tabelelor de calcul pentru a reduce erorile i a scurta timpul de realizare;
Semntura electronic pentru uurarea depunerii rapoartelor periodice;
Bazele de date pot fi utile pentru:

o
evidena personalului
evidena clienilor
acces mai facil la informaii
servicii mai bune pentru clieni
DMS (Document Management System) - utilizate pentru a urmri i stoca documente

electronice i/sau imagini ale documentelor tiparite.
Capitolul 4. Programe, institutii si surse de finantare

Sursele de finantare ale afacerilor
Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii sunt:
- fondurile proprii si fondurile imprumutate de la familie si prieteni;
- creditele bancare;
- emiterea de actiuni;
- emiterea de obligatiuni;
- finantarile din programe speciale;
- fondurile de cfapital de risc;
- leasingul;
- creditele de la furnizori si clienti;
- creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea)
Vom vorbi in continuare despre identificarea surselor de finantare, de finantarea
prin programe speciale si de instistutii reprezentative ale domeniului TIC.
4.1. IDENTIFICAREA SURSELOR DE FINANARE I METODE DE ACCESARE
Cum gsim fondurile necesare?
Putem utiliza 3 metode principale:
o
Solicitarea direct
Cererea de finanare
Organizarea de evenimente speciale
Factori determinani pentru succesul atragerii de fonduri
2007-2013
Studierea potenialilor finanatori
Stabilirea strategiei de abordare a finanatorilor
Contactarea finanatorilor i comunicarea cu acetia
Solicitarea finanrii
Rennoirea solicitrii
Cunoaterea i aplicarea principiilor de baz ale marketing-lui
Cunoaterea caracteristicilor mediului extern n care se desfaoar

atragerea de fonduri
Elaborarea proiectului
Implicarea ntregii echipe
Efectuarea unui studiu de pia/strngerea datelor justificative
Unde cautam fonduri ?

La nivel local
Activitile de strngere de fonduri
Uniunea European
Camerele de comer
Cutarea prin e-mail sau internet
Ziare, Articole, Presa scris, Publicaii
La nivel regional sau naional
Ministere
Corporaii i firme de succes - CSR- Corporate Social Responsability
Alte guverne - reprezentanele diplomatice i de afaceri
Cum identificm potenialii finanatori?
Cutarea n funcie de domeniul de interes si Cutarea n funcie de tipul de suport
cerut:
fondurile nerambursabile pe proiect
suportul parial sau fondurile de completare
fondurile pentru costurile de baz
fondurile de suport general
fondurile pentru investiiile de capital
fondurile minimale, de nceput
Clasificarea surselor de finanare
Tipul de surs: interne, externe sau mixte
Tipurile de finanatori:
2007-2013
fundaiile individuale, ale corporailor, fundaiile comunitare, fundaiile mixte

Ageniile i programele guvernamentale
programele internaionale
asociaiile religioase
alte instituii
organizatile neguvernamentale
firmele
persoanele particulare
4.2. PROGRAME
Firmele au acces la diferite programe de finantare nerambursabile. Surse potentiale de
finantare sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului Romaniei, ale USAID
etc.
(O
sursa
cuprinzatoare
de
informatii
in
acest
domeniu
este
website-ul
www.finantare.ro.
Obtinerea
-
unor
informarea
astfel
de
permanenta
finantari
asupra
presupune:
programelor
existente;
- studierea criteriilor de eligibilitate, a documentatiei necesare, a termenelor de

depunere a cererilor de finantare si a conditiilor de derulare a finantarii si de evaluare a
proiectului;
-
selectarea
variantelor
alcatuirea
potrivite
documentatiei
cu
profilul
necesare
de
si
activitate
depunerea
al
firmei;
proiectului.
Este recomandabila evaluarea riguroasa a sanselor de reusita ale cererii de finantare

inainte de a o initia; pot fi astfel evitate consumuri ineficiente de timp si bani.
Este posibil ca insusi programul sa sugereze posibilitati de extindere/diversificare a
activitatii firmei.
Inainte de a se angaja pe aceasta cale, intreprinzatorul va trebui sa estimeze corect
efectele unei astfel de miscari strategice. Fondurile acordate in conditii teoretic
avantajoase se pot dovedi o problema in cazul in care firma nu are capacitatea de a le
folosi in conditiile prevazute de finantator.
In plus, intreprinzatorul trebuie sa fie constient de importanta conditiilor referitoare la
contributia
proprie
in
cadrul
proiectului,
precum
si
la
eventualele
garantii.
Mai mult, contractarea unui consultant pentru realizarea unei cereri de finantare este, in
ea insasi o activitate care presupune o serie de riscuri: pe langa riscurile legate de
2007-2013
confidentialitatea datelor privind firma, uneori consultantul nici nu are intentia de a

realiza macar documentatia solicitata.
Programul Cadru 7 al Comisiei Europene
La pagina http://ec.europa.eu/research/participants/portal/page/cooperation#ict sunt
prezentate viitoarele apeluri de propuneri pentru programul Cooperation. Aici se
regaseste si tematica de interes- Information and Communication Technologies.
Prezentam mai jos informatiile prezente in luna august 2011.
FET OPEN
Identifier: FP7-ICT-2011-C
Publication Date: 20 July 2010
Budget: 93 000 000
Final Deadline: 12 March 2013 at 17:00:00 (Brussels local time)
OJ Reference: OJ C196 of 20 July 2010
Intermediate Deadline(s):
25 October 2011 at 17:00:00 (Brussels local time)
10 April 2012 at 17:00:00 (Brussels local time)
25 September 2012 at 17:00:00 (Brussels local time)
Specific Programme(s): COOPERATION

Theme(s): Information and Communication Technologies
ICT Call 8
Identifier: FP7-ICT-2011-8
Budget: 787 000 000
Deadline: 17 January 2012 at 17:00:00 (Brussels local time)
OJ Reference: OJ C213 20 July 2011
"ICT for Green Cars"-2012

Identifier: FP7-2012-ICT-GC
Budget: 30 000 000
Deadline: 01 December 2011 at 17:00:00 (Brussels local time)
OJ Reference: OJ C213 20 July 2011
2007-2013

"Energy-efficient Buildings" 2012

Identifier: FP7-2012-NMP-ENV-ENERGY-ICT-EeB
Budget: 140 000 000
Theme(s): Energy ; Information and Communication Technologies ; Environment
(including Climate Change) ; Nanosciences, Nanotechnologies, Materials and new
Production Technologies - NMP
"Factories of the Future" - 2012

Identifier: FP7-2012-NMP-ICT-FoF
Budget: 160 000 000
Theme(s): Information and Communication Technologies ; Nanosciences,
Nanotechnologies, Materials and new Production Technologies - NMP
Programe operationale.
Programul Operaional Sectorial Creterea competitivitii economice
Obiectivul general: creterea productivitii ntreprinderilor romneti pentru reducerea
decalajelor fa de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene.
inta este o cretere medie anual a productivitii de cca. 5,5 % pn n 2015.
Aceasta va permite Romniei s ating un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii
Europene.
Obiective specifice:
Consolidarea i dezvoltarea sectorului productiv
Constituirea unui mediu favorabil dezvoltrii ntreprinderilor
2007-2013
Creterea capacitii C&D i stimularea cooperrii ntre instituii de CDI i sectorul

productiv
Valorificarea potenialului TIC
i aplicarea acestuia n sectorul
public
(administraie) i cel privat (ceteni, ntreprinderi)

Creterea eficienei energetice i dezvoltarea durabil a sistemului energetic,
promovarea surselor regenerabile de energie
Promovarea potenialului turismului romnesc
Axa Prioritar 3: Tehnologia informaiei i comunicaiilor pentru sectoarele
privat i public
Susinerea utilizrii tehnologiei informaiei;
Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-Guvernare,
e-Educaie i e-Sntate;
Dezvoltarea e-economiei.
De exemplu:
Op. 3.1.1 "Sprijinirea accesului la Internet si la serviciile conexe"
POSCCE: Axa III "Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor pentru sectoarele privat si
public", DMI 3.1 "Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor"
Obiectivele programului
Obiectivul specific este cresterea utilizarii TIC prin sustinerea conectarii la broadband,
precum si prin consolidarea infrastructurii TIC (in special in zonele rurale si mici urbane
dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele moderne de comunicatii),
pentru facilitarea accesului public la aceasta.
Scopul principal al acestei operatiuni consta in conectarea la internet prin conexiuni
broadband sau upgradarea celor existente si achizitionarea echipamentelor conexe.
Solicitanti eligibili
Beneficiarii
eligibili
pentru
aceasta
operatiune
sunt:
1. IMM-uri definite conform Legii nr. 346/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

inclusiv microintreprinderi (infiintate in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare sau al Legii nr. 1/2005 privind
organizarea
si
functionarea
cooperatiei,
cu
modificarile
si
completarile
ulterioare).
2. Organizatii Non-Guvernamentale (ONG), constituite conform legislatiei nationale in

vigoare referitoare la asociatii si fundatii.
2007-2013
Calendarul orientativ al lansrii operaiunilor din cadrul POS creterea competitivitii

economice, 11 aprilie 2011
Domenii majore de intervenie / Operaiuni
Data estimativ a
lansrii (Luna)
Axa Prioritar 3 - Tehnologia informaiilor i comunicaiilor pentru sectoarele privat i public

3.1. Susinerea utilizrii tehnologiei informaiei
Op. 3.1.1 Sprijinirea accesului la broadband i la serviciile conexe.
Op. 3.1.2 3.1.3 Sprijin pentru realizarea retelelor broadband

Op. 3.1.4 Susinerea conectrii unitilor colare la internet prin conexiuni
broadband.
Apel n derulare
(lansat n 20
Decembrie 2010,
nchidere n 29 iulie
2011)
Iunie 2011
Mai 2011
3.2. Dezvoltarea i creterea eficienei serviciilor publice electronice moderne

Op. 3.2.1 Susinerea implementrii de soluii de e-guvernare i asigurarea
conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.
Op. 3.2.2 Implementarea de sisteme TIC n scopul creterii interoperabilitii

sistemelor informatice.
Op. 3.2.3 Susinerea implementrii de aplicaii de E-Learning.
Op. 3.2.4 Susinerea implementrii de soluii de e-sanatate i asigurarea

conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.-local
Mai 2011
3.3. Dezvoltarea e-economiei

Op. 3.3.1 Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate i a
altor aplicaii electronice pentru managementul afacerilor.
Mai 2011
Op. 3.3.2 Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comer electronic i a altor

soluii electronice pentru afaceri.
Mai 2011
Programul 4 Parteneriate in domenii prioritare

Domeniul 1 - Tehnologia informatiei si comunicatii
2007-2013
Directia de cercetare 1.1 Informatica teoretic i tiina calculatoarelor;

Tematica de cercetare 1.1.1 Reele de gramatici, calcul evoluionist, calcul cu
ADN, calcul molecular;
Tematica de cercetare 1.1.2 Modele matematice pentru calculul n reea (global
computing) i dezvoltarea de algoritmi performani pentru lucrul n reea i
analiza complexitii lor;
Tematica de cercetare 1.1.3 Specificaii algebrice i aplicaii la dezvoltarea de
software pentru sisteme orientate obiect;
Tematica de cercetare 1.1.4 Studiul algebric al reelelor i al proceselor
distribuite, concurente, mobile;
Tematica de cercetare 1.1.5 Specificarea i validarea programelor; tehnici de model
checking;
Tematica de cercetare 1.1.6 Studiul semanticii limbajelor de programare, cu
accent pe concuren i mobilitate;
Tematica de cercetare 1.1.7 Modele matematice pentru securitatea datelor i a
calculatoarelor;
Tematica de cercetare 1.1.8 Modele matematice de concuren real: reele
Petri, reele de fluxul datelor etc.;
Tematica de cercetare 1.1.9 Formalisme logice pentru sisteme multi-agent.
Directia de cercetare 1.2 Sisteme informatice avansate pentru eservicii;
Tematica de cercetare 1.2.1 Sisteme informatice avansate pentru educaie
(elearning);
Tematica de cercetare 1.2.2 Sisteme informatice pentru sntate i mediu
(ehealth);
Tematica de cercetare 1.2.3 Sisteme i tehnologii pentru dezvoltarea afacerilor
(ebusiness);
Tematica de cercetare 1.2.4 Sisteme, tehnologii i servicii electronice
financiarbancare (e-banking, m-banking, e-auction);
Tematica de cercetare 1.2.5 Sisteme i tehnologii avansate pentru guvernare
electronic i servicii pentru cetean (e-government, e-citizen);
Tematica de cercetare 1.2.6 Sisteme informatice pentru gestiunea i dezvoltarea
de coninut digital interactiv (e-content);
Tematica de cercetare 1.2.7 Sisteme informatice pentru managementul riscului.
Directia de cercetare 1.3 Tehnologii, sisteme i infrastructuri de comunicaii;
2007-2013
Tematica de cercetare 1.3.1 Algoritmi, metode/tehnologii i sisteme de

prelucrare n sistemele de comunicaii a informaiei i semnalelor (voce, audio,
video/imagini, date, multimedia) n vederea producerii, prelucrrii, transportului
la distan i livrrii de coninut informaional;
Tematica de cercetare 1.3.2 Algoritmi i sisteme adaptive/inteligente n
infrastructuri de comunicaie;
Tematica de cercetare 1.3.3 Tehnologii de acces i transport n band larg i
sisteme incluznd reele terestre i satelitare pe medii variate de transmisiune;
Tematica de cercetare 1.3.4 Dispozitive, circuite, subsisteme de comunicaie i
reele fr fir;
Tematica de cercetare 1.3.5 Arhitecturi i infrastructuri (reele) convergente din
punct de vedere al serviciilor de comunicaii de nivel nalt,permind, n acelai
timp, diversitate tehnologic de soluii pentru comunicaii;
Tematica de cercetare 1.3.6 Algoritmi, metode de simulare a sistemelor
complexe de telecomunicaii pentru evaluarea performanelor i planificarea
reelelor;
Tematica de cercetare 1.3.7 Specificarea, validarea, implementarea protocoalelor
de comunicaie ncepnd de la nivelul fizic pn la cele de aplicaie;
Tematica de cercetare 1.3.8 Aplicaii i servicii integrate, flexibile i
reconfigurabile, n pachete multiple oferite utilizatorilor n maniera universal, cu
garanii de calitate a serviciilor variate;
Tematica de cercetare 1.3.9 Metode i software pentru managementul serviciilor
i resurselor n sistemele complexe de comunicaie;
Tematica de cercetare 1.3.10 Tehnologii i sisteme de testare funcional i de
performan pentru sistemele de telecomunicaii;
Tematica de cercetare 1.3.11 Securitatea sistemelor i infrastructurilor de
comunicaie;
Tematica de cercetare 1.3.12 Strategii de dezvoltare a domeniului, standarde i
reglementri, aspecte tehnice, economice, legislative i sociale.
Directia de cercetare 1.4 Inteligena artificial, robotica i sistemele autonome
avansate
Tematica de cercetare 1.4.1 Dezvoltarea de noi metode de reprezentare a
coninutului multimedia (noi paradigme media, noi forme (neliniare) de coninut
digital etc.);
2007-2013
Tematica de cercetare 1.4.2 Dezvoltarea de sisteme bazate pe semantic n

spaiul web; realizarea interoperabilitii semantice ntre resurse eterogene de
informaie i servicii, ntre diferitele tipuri de coninut, ntre diferitele limbi
naturale;
Tematica de cercetare 1.4.3 Sisteme de traducere automat, capabile s-i
mbunteasc performanele prin nvare;
Tematica de cercetare 1.4.4 Dezvoltarea de baze de cunotine infrastructurale
(ontologii de domenii, ontologii lexicale pentru limbile de interes) multimodale i
multimedia;
Tematica de cercetare 1.4.5 Dezvoltarea de sisteme de ageni inteligeni
Tematica de cercetare 1.4.6 Dezvoltarea de sisteme de interaciune natural om
calculator minimal dependente de universul discursului;
Tematica de cercetare 1.4.7 Dezvoltarea de sisteme inteligente cu autonomie
ridicat, inclusiv roboi autonomi;
Tematica de cercetare 1.4.8 Sisteme inteligente de asistare a deciziilor.
Directia de cercetare 1.5 Securitatea i accesibilitatea sistemelor informatice
Tematica de cercetare 1.5.1 Managementul securitii informatice i al riscurilor;
Tematica de cercetare 1.5.2 Sisteme de autentificare i identificare
interoperabile, infrastructuri de certificate;
Tematica de cercetare 1.5.3 Protecia prin perimetre de securitate;
Tematica de cercetare 1.5.4 Detectarea / prevenirea / investigarea atacurilor
cibernetice;
Tematica de cercetare 1.5.5 Securitatea aplicaiilor de guvernare / administrare
electronic;
Tematica de cercetare 1.5.6 Securitatea sistemelor de pli electronice i ebanking;
Tematica de cercetare 1.5.7 Algoritmi i mecanisme criptografice;
Tematica de cercetare 1.5.8 Securitatea sistemelor distribuite;
Tematica de cercetare 1.5.9 Securitatea dispozitivelor de calcul mobile;
Directia de cercetare 1.6 Tehnologii pentru sisteme distribuite i sisteme ncorporate
Sisteme distribuite
Tematica de cercetare 1.6.1 Optimizarea comunicrii n reele de mare vitez
pentru cantiti mari de date, reele care intr n componena infrastructurii Grid
Tematica de cercetare 1.6.2 Arhitecturi, tehnologii i instrumente pentru lucru
colaborativ inclusiv pentru organizaii virtuale
2007-2013
Tematica de cercetare 1.6.3 Asigurarea transparenei la localizare, migrare,

relocare, replicare, concuren, defectare, persisten n sisteme peer-to-peer i
n sisteme client server
Tematica de cercetare 1.6.4 Organizarea, stocarea i regsirea informaiei n
sisteme distribuite de mari dimensiuni
Tematica de cercetare 1.6.5 Asigurarea securitii n sisteme distribuite
Tematica de cercetare 1.6.6 Metode, modele, instrumente pentru dezvoltarea
aplicaiilor distribuite
Tematica de cercetare 1.6.7 Medii de execuie (frameworks) a aplicaiilor distribuite
pentru Grid i Internet
Tematica de cercetare 1.6.8 Metode, modele i algoritmi de simulare i optimizare
pentru rezolvarea unor probleme complexe din tiin, inginerie,
economie i societate
Tematica de cercetare 1.6.9 Metode i instrumente pentru dezvoltarea
softwareului ncorporat
Tematica de cercetare 1.6.10 Metodologii i tehnologii obiectuale, bazate pe
componente, pentru sisteme ncorporate
Tematica de cercetare 1.6.11 Sisteme software inteligente pentru echipamente
mobile
Tematica de cercetare 1.6.12 Tehnologii pentru sisteme senzitive la context
(context-awareness)
Tematica de cercetare 1.6.13 Metode de personalizare pentru sisteme
ncorporate
Tematica de cercetare 1.6.14 Tehnologii pentru sisteme integrate bazate pe
reele de senzori
Tematica de cercetare 1.6.15 Sisteme ncorporate de timp real (pentru
automobile, avioane, trenuri, control de procese, echipamente medicale,
comunicaii)
Tematica de cercetare 1.6.16 Calcul mobil i sisteme ubicue
Tematica de cercetare 1.6.17 Dezvoltarea aplicaiilor pentru sisteme ncorporate
Directia de cercetare 1.7 Nanoelectronica, fotonica i micronanosisteme integrate
Nanoelectronica
Tematica de cercetare 1.7.1 Experimentarea de noi materiale i tehnologii pentru
nanostructuri i circuite integrate la scara nano
2007-2013
Tematica de cercetare 1.7.2 Experimentarea de noi arhitecturi de sisteme pentru

nanoelectronic
Tematica de cercetare 1.7.3 Experimentarea de noi concepte (principii) de
dispozitive nanoelectronice
Tematica de cercetare 1.7.4 Electronica transparent
Micro - i nanosisteme
Tematica de cercetare 1.7.5 Dezvoltarea componentelor i microsistemelor
pentru sisteme de comunicaii; microsisteme inteligente reconfigurabile i
flexibile
Tematica de cercetare 1.7.6 Tehnologii microfluidice, micro/nano- biosenzori,
laboratoare pe un cip, microarrays, micro- i nanostructuri i micro- i
nanosisteme pentru diagnosticare i tratament medical (inclusiv nanomedicin)
Tematica de cercetare 1.7.7 Microsenzori i actuatori (inclusiv 3D)
Tematica de cercetare 1.7.8 Tehnologii de integrare eterogen i
asamblare/ncapsulare 3D pentru a permite realizarea de sisteme complexe pe
un cip
Tematica de cercetare 1.7.9 Tehnologii convergente: micro-nano-bio-info
Fotonica
Tematica de cercetare 1.7.10 Noi materiale fotonice (materiale artificiale: cristale
fotonice, materiale cu indice de refracie negativ etc.)
Tematica de cercetare 1.7.11 Componente micro/nano-fotonice i sisteme pentru
interconexiuni i comunicaii
Tematica de cercetare 1.7.12 Microsenzori optici pentru sisteme de
supraveghere, monitorizare, robotizare
Tematica de cercetare 1.7.13 Noi tehnologii fotonice i bio-senzori fotonici pentru
sisteme neinvazive de diagnostic
in vivo i tratament
Tematica de cercetare 1.7.14 Tehnologii fotonice pentru procese de fabricaie
avansate la nivel micro i nano i pentru controlul proceselor i caliti.
4.3. INSTITUTII- ACTORI IMPORTANI DIN DOMENIUL ITC
2007-2013
INDUSTRIE
REGIUNEA DE DEZVOLTARE 3 SUD MUNTENIA
REGIUNEA DE DEZVOLTARE 4 - SUD VEST OLTENIA

Nr.
Nr.
Denumire societate
Denumire
societate
Locatie
Locatie
website
website
crt.
crt.
1
1
2
SC BETA SOLUTIONS
2006 SRL
ONIX
Rm Valcea
SKYSOFT S.R.L.
Adresa: Str. Labusesti nr. 54
www.betasolutions.ro
BASCOV,jud.Arges
Str. Gen. Magheru nr.5, Bl. C1, Tronson D,
Adresa:Str.Radu
Popescu nr,4A
Mezanin 2
www.onix.ro
www.skyit.ro.
Targoviste,Jud.Dambovita
Localitate: Ramnicu Valcea, Judetul Valcea
3
2
ISIS M3 S.R.L.
Avansoft
srl
Adresa:Bld.
Carol I,nr.54,
nr. 112
, Campina,
Calea lui Traian
Bl.S33/1,
Sc.A, Ap.22 www.isism3.ro
www.avansoft.ro
Jud.Prahova
Localitate: Ramnicu Valcea, Judetul Valcea
4
3
Sotech
-
SC
CG &Service
GC IT SA
Prahova
Tg.Jiu
Adresa:Mircea
batran
nr.39
STR.Victorieicel
nr.98
Tg.Jiu,
Judetul Gorj
Ploiesti, judetul Prahova
5
4
6
ITC CENTER SRL

SC SECURENET SRL
GABSOFT SRL
www.sotech.ro
www.cg-gc.ro
Adresa:Str. Regele Ferdinand nr.80C,
www.itccenter.ro
Urziceni,Jud.Ialomita
Bd. N.Titulescu, Bloc 17
Adresa:
ScaraBdul.
A, ap.
Bucuresti,
1,et. 1, cod
Bl. postal:
44/4, Sc.
230059,
A, Ap.
www.securenet.ro
www.gabsoft.ro
14,Slatina,
Giurgiu,Judetul
Jud.Giurgiu
Olt,
7
5
Roweb
Development
SC
DIGIX
SRL
Adresa:Str.Trivale,nr.64,Pitesti,Jud.Arges
Parangului nr4,ap5 Caracal,jud.Olt
8
6
OPTICNET IT
SERV
INTEGRAL
SRLSRL
Adresa:Str.
Maramures
12, cam P39, Dolj
Str.Dezrobirii,
nr.1, Craiova,Judetul
IT Six Global Services
Ploiesti,
B-dul Jud.Prahova
Decebal nr.111,Craiova, jud.Dolj
Noston Team
Adresa: Bd. Bucuresti Nr 11 Ploiesti,
www.roweb.ro
www.digix.ro
www.brainhost.ro
www.integral-it.ro
www.itsix.com
www.nostomteam.ro
SC. DATASOFT SRL
Jud.Prahova
Calea Bucuresti 27 D, ap 11,Craiova,jud.Dolj
10
9
SC Blom Romania
SRL
SOFTEXPERT
MOBILITY
Adresa:
IONnr.
Heliade
Radulescu,
nr. 3Aleea Str.
2 Siloz
3,Craiova,
jud.Dolj
SRL
5, Targoviste, Jud.Dambovita
10
SC 3i Automatizari si
Str. Stefan cel Mare nr.13 Sc.A Apt.3,
Telecomunicatii SRL
Craiova, jud.Dolj
www.datasoft.ro
www.blominfo.ro
www.softexpert.com
www.3iat.ro
REGIUNEA DE DEZVOLTARE 8 - BUCURESTI ILFOV

Nr.
crt.
1
Denumire societate
Locatie
website
NOVENSYS
CORPORATION SRL
Adresa: Splaiul Unirii, nr. 313,sect.6, Bucuresti
www.novensys.com
NEOBIT SRL
Adresa: Str.Sergent Ion Rotaru Nr. 1, Sector 3,

Bucuresti
www.neobit.ro
2007-2013
Vodafone Romania
Orange Romania
Romtelecom
SIVECO Romania
SOFTWIN
BITDEFENDER
ROMSYS
10
SOFTTEHNICA S.R.L.
Adres: Centrul Internaional CDG,Piaa Charles

de Gaulle nr.15, Sector 1, Bucureti,
www.vodafone.ro
www.orange.ro
Adresa:Piata Presei Libere nr.3-5,Citi

Gate,Turnul de Nord,et.7-18, Sect.1, Bucuresti
Adresa:Victoria Park
Sos. Bucureti-Ploieti 73-81,
Corp C4, Sector 1,Bucuresti
www.romtelecom.ro
Adresa:Bd. Dimitrie Pompeiu nr 10A, Complex

Conect Business Park, Cladirea Conect 1, etaj 1,
sector 2,Bucuresti
www.softwin.ro
www.siveco.ro
www.bitdefender.ro
Adresa:Bucharest Business Park,Str.Menuetului
nr.12, Sect.1, Bucuresti
Adresa:Sos.N.Titulescu, nr.1,
Bl.A7,ap.76,Sect.1, Bucuresti
www.romsys.ro
www.softtehnica.ro
CERCETARE/INVMNT/TRAINING
A. Instituii de nvmnt superior din domeniul ITC n Romnia
Nr.crt.
Nume instituie nvmnt
Locaie
Pagin web
superior
1.
2.
Universitatea Politehnica Bucuresti-
Adresa:Splaiul Independentei
Facultatea de Automatica si
nr.313
Calculatoare
Sect.6, Bucuresti
Universitatea Politehnica Bucuresti-
Adresa : B-dul Iuliu Maniu
Facultatea de Electronica
nr.1-3, sect.6 Bucuresti
www.acs.pub.ro
www.electronica.pub.ro
Telecomunicatii si Tehnologia
informatiei
3.
4.
Universitatea Bucuresti-Facultatea
Adresa: Str. Academiei
de Matematicasi Informatica
nr.14, sect.1, Bucuresti
Academia de Studii Economice-
Adresa: Cal.Dorobanti nr.
Facultatea de Cibernetica,Statistica
15-17, sect.1 Bucuresti
www.fmi.unibuc.ro
www.cise.ase.ro
si Infornatica Economica
5.
Academia de Studii Economoce
Adresa: Cladirea
Bucuresti-Facultatea de
N.Angelescu, Piata Romana
Contabilitate si Informatica de
nr.6, sect.1, Bucuresti
www.cig.ase.ro
Gestiune
6.
Universitatea Tehnica din Cluj-
Adresa: Str. Gheorghe
Napoca-Facultatea de Automatica
Baritiu nr.26-28 Cluj-Napoca
www.ac.utcluj.ro
2007-2013
si Calculatoare
7.
Universitatea Babes
Adresa: Str. Kogalniceanu,
Bolyai Cluj-Napoca-Facultatea de
nr.1,Cluj-Napoca
www.cs.ubbcluj.ro
Matematica si Informatica
8.
Universitatea Politehnica
Adresa: B-dul Vasile Parvan
Timisoara-Facultatea de
nr.2, Timisoara
www.ac.upt.ro
Automatica si Calculatoare
9.
Universitatea de Vest Timisoara
Adresa: B-dul Vasile Parvan
Facultatea Matematica si
nr.4, Timisoara
www.math.utv.ro
Informatica
10.
11.
12.
Universitatea Tehnica Gheorghe
Adresa: Str. Prof. dr. doc.
www.ace.tuiasi.ro
Asachi-Iasi-Facultatea de
Dimitrie Mangeron, nr. 27,
Automatica si Calculatoare
IAI
Universitatea A.I.Cuza-Iasi-
Adresa: B-dul Carol I nr.11,
www.uaic.ro si
Facultatea de Informatica
Iasi
www.infoiasi.ro
Universitatea din Craiova-
Adresa: B-dul Decebal,
www.ace.ucv.ro
Facultatea de Automatica,
nr.107, Craiova
Calculatoare si Electronica
13
Universitatea Transilvania-
Adresa: B-dul Eroilor nr.29,
Brasov-Facultatea de Inginerie
Brasov
www.unibv.ro
Electrica si Stiinta Calculatoarelor

14
Universitatea Stefan cel Mare-
Adresa: Str.Universitatii
Suceava, Facultatea de Inginerie
nr.13, Suceava
www.usv.ro
Electrica si Stiinta Calculatoarelor

15
Universitatea Dunarea de Jos-
Adresa: Str.Domneasca,
Galati-Facultatea de Stiinta
nr.111, Galati
www.fsc.ugal.ro
Calculatoarelor
16
Universitatea Lucian Blaga-Sibiu,
Adresa: Str. Emil Cioran,
http://inginerie.
Facultatea de Inginerie Hermann
Nr.4, Sibiu,
ulbsibiu.ro
Oberth (Calculatoare,
Automatizari, Multimedia
B.Institutii de invatamant liceal din domeniul ITC in Romania:

Nr.Crt
1.
2.
Liceu/Colegiu
Locatie
Pagina Web
Grup Scolar Anghel Saligny
Craiova, Str. Brestei Nr.
Http://Anghelsalignycv.Licee.E
129, Jud.Dolj
du.Ro
Bucuresti, Sos. Vergului
Www.Liceultales.Ro
Liceul Tales
2007-2013
Nr. 14, Sect.4

3.
4.
5.
Liceul International De
Bucuresti, Sos. Mihai
Informatica Bucuresti
Bravu Nr. 428, Sector 3
Liceul De Informatica Grigore
Iasi, Str. Petre Andrei Nr.
Moisil
9,Jud.Iasi
Colegiul National Pedagogic
Constanta, Strada
Constantin Bratescu Constanta
Rascoalei Din 1907 Nr.42,
Www.Ichb.Ro
Www.Liis.Ro
Www.Colegium.Ro
Jud. Constanta
6.
Colegiul National Sf.Sava
Bucuresti, Str.G-Ral
Www.Sfsava.Licee.Edu.Ro
Berthelot Nr.23,Sect.1
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Liceul De Informatica Tiberiu
Cluj-Napoca, Calea Turzii
Popovici
Nr.140-142, Jud.Cluj
Liceul De Informatica Stefan
Craiova, Strada Traian
Odobleja Craiova
Lalescu Nr.13, Jud.Dolj
Liceul De Informatica Spiru
Suceava, Aleea Zorilor
Haret Suceava
Nr.17, Jud Suceava
Colegiul National De
Bucuresti, Str.Arh.Ion
Informatica Tudor Vianu
Mincu Nr,10
Liceul De Informatica Aplicata
Slatina, Strada Primaverii
Slatina
Nr.5 B, Jud.Olt
Hunedoara, Str.Victoriei
Informatica Traian Lalescu
Nr.23, Jud. Hunedoara
Www.Li.Cj.Edu.Ro
Stefanodoblejacv.Licee.Edu.Ro
Www.Cni-Sv.Ro
Www.Lbi.Ro
Www.Cni-Hd.Ro
Hunedoara
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
Colegiul Tehnic De Posta Si
Bucuresti, Strada
Www.Airinei.Omad.Ro
Telecomunicatii Gh. Airinei
Romancierilor Nr.1, Sect.6
Liceul De Informatica Tiberiu
Cluj-Napoca, Calea Turzii
Popovici
Nr.140-142, Jud.Cluj
Liceul De Informatica Spiru
Suceava, Aleea Zorilor
Haret Suceava
Nr.17, Jud.Suceava
Colegiul Tehnic Edmond
Bucuresti, B-Dul Dimitrie
Www.Edmondnicolau.Licee.Edu
Nicolau Bucuresti
Pompei Nr.3-5, Sector 2
.Ro
Colegiul Tehnic De Comunicatii
Cluj-Napoca, Strada
Www.Colegiuldecomunicatii.Ro
Augustin Maior Cluj-Napoca
Motilor Nr.78-80, Jud.Cluj
Colegiul Tehnic Mihai Viteazul
Oradea, Strada Poienitei
Oradea
Nr.25
Liceul De Informatica Grigore
Timioara, Strada,
Moisil
Ghirlandei Nr.4,Jud. Timis
Www.Li.Cj.Edu.Ro
Www.Lisv.Svnet.Ro
Www.Mviteazul.Ro
Www.Info.Tm.Edu.Ro
2007-2013
20.
Piatra-Neamt, Str. Mihai
Informatica Piatra-Neamt
Viteazul Nr. 12,
Www.Cni.Nt.Edu.Ro
Jud.Neamt
21.
23.
Colegiul Tehnic Matei Corvin
Hunedoara, Strada
Hunedoara
Victoriei 17
Liceul Particular De
Constanta, Bulevardul
Informatica Constanta
Tomis Nr.153
Www.Mateicorvin.Go.Ro
Www.Ichc.Ro
C. Institute de cercetare in domeniul ITC:

Nr.
Nume organizaie
Locaie
crt
1
Pagin web/email
Institutul Naional de Cercetare
Str.Erou Iancu Nicolae
Dezvoltare pentru
nr.126A,Voluntari,ILFOV
www.imt.ro
Microtehnologie
2.
3.
4.
B-dul Mareal Al. Averescu,
Dezvoltare in Informatica
Nr.8-10 sector 1,Bucuresti
Str.Calea Bucuresti nr.144,
Dezvoltaresi Incercari pentru
Craiova, jud.
Electrotehnica-CRAIOVA
Dolj
IPA.SA-S.C.pentre
Str. Calea Floreasca , Nr.169
Cercetare,Dezvoltare,Proiectare
Building P1, Bucuresti
www.ici.ro
www.icmet.ro
www.ipa.ro
si Productie Echipamente si
Sisteme pentru Automatizari
5.
6.
Institutul pentru Tehnic de
Str. Fabrica de Glucoz
Calcul- BUCURESTI
Nr.11A, Sector 2, Bucureti
Institutul National de Studii i
Bd. Preciziei, nr 6, sector 6,
Cercetari pentru Comunicatii
cod 062203,Bucureti
www.itc.ro
www.inscc.ro
INSCC - Bucureti
7.
INCD pentru INGINERIE
Splaiul Unirii,
ELECTRIC ICPE-CA Bucureti
nr.313,sect.3,Bucuresti
www.icpe-ca.ro
2007-2013
Training in domeniul ITC:

Furnizorii de cursuri de calificare/specializare/perfectionare se pot vizualiza pe site:
http://www.cnfpa.ro
Cod standard
Denumire
ocupaional
standard ocupaional
C23
Operator calculator electronic
Denumire ocupaie COR
Cod COR
ocupaie
Operator calcul electronic i reele
312201
Operator introducere,
Operator introducere, validare i
411301
validare i prelucrare date
prelucrare date
Operator n domeniul
Operator n domeniul proiectrii
proiectrii asistate pe
asistate pe calculator
i reele
C24
C34
312204
calculator
C25
Operator procesare texte,
Operator procesare texte, imagini
411305
imagini
C15
Pilonist-antenist
Pilonist-antenist
313211
C27
Programator ajutor
Programator ajutor
312101
C37
Proiectant sisteme
Proiectant sisteme informatice
213103
Radioelectronist staii emisie
Radioelectronist staii de emisie radio-
313216
radio-TV
tv
Radioelectronist staii
Radioelectronist staii radiorelee i
radioreleu i satelit
satelit
Specialist n domeniul
Specialist n domeniul proiectrii
proiectrii asistate de
asistate de calculator
informatice
C16
C17
C31
313217
213907
calculator
C38
Specialist n proceduri i
Specialist n proceduri i instrumente
instrumente de securitate a
de securitate a sistemelor informatice
213908
sistemelor informatice
C20
Tehnician instalator CATV
Tehnician CATV
313208
C18
Tehnician staie emisie radio-
Tehnician statii de emisie radio-tv
311411
Tehnician statii radiorelee si satelit
311412
TV
C19
Tehnician staii radioreleu i

satelit
C12
Telefonist
Telefonist
4223304
C35
Administrator baze de date
Administrator baze de date
213903
C22
Administrator de reea de
Administrator de reea de calculatoare
213902
calculatoare
2007-2013
C36
Analist
Analist
213101
C30
Consultant n informatic
Consultant n informatic
213104
C26
Designer pagini web (studii
Designer pagini web
411303
Director departament/divizie
Director departament/divizie
123605
informatic
informatic
123606
C2
Diriginte pot
Diriginte pot
414205
C6
Electromecanic de reea
Electromecanic reele linii
724406
C9
Electronist echipamente
Electronist telecomunicaii
724407
medii)
C32
digitale de transmisiuni
C33
Grafician PC (DTP designer)
Grafician calculator
411302
C10
Jonctor
Jonctor
724408
FACILITI EXISTENTE PENTRU FIRME

In domeniul IT Romania ofera o facilitate importanta: eliminarea impozitului pe
salarii pentru absolvenii de IT care lucreaz n domeniu.
TENDINE DE EVOLUIE A PIEEI de ITC
Industria european de ITC are nevoie de o repoziionare, fiind ameninat constant
de cea din Asia, n principal de China i mai nou de America de Sus n frunte cu Brazilia
unde se vor nregistra creteri de pn la 10 procente.
CeBIT, cel mai mare eveniment dedicat industriei de ITC din Europa, care are loc
anual la Hanovra i reprezint o oportunitate pentru companiile din piaa de ITC s se
ntlneasc i s i prezinte pe piaa european noile produse sau servicii, reprezentand
totodata o
Mecca pentru crema personalitilor de ITC care se adun s identifice
tendinele, s discute despre unde se afl piaa i ncotro se ndreapt. Anul acesta un loc
important l-au reprezentat
soluiile de gestiune a relaiei cu clienii (CRM), soluii de
conducere a ntreprinderii (ERP), gestiune de documente (DMS), care s-au pozitionat in

prim plan datorita faptului ca
livreaz rezultate n interiorul companiei fiind gzduite n
afara acesteia i evitnd investiii n hardware, licene, costuri de implementare i suport,

oferind ns costuri lunare uneori ceva mai mari i o flexibilitate mai redus.
2007-2013
T-Systems, Dell, Fujitsu au promovat puternic conceptul de Managed Services prin

care o companie transfer responsabilitatea unei alte companii de administrare a unei pri
a infrastructurii proprii. Tendina de externalizare a unor servicii ctre o companie
specializat este prezenta in Romania prin parteneriatul realizat ntre VeriFone si Printec
Group, un parteneriat de ncredere ntre liderii pieei de tranzacii automatizate din
Romnia, care prezinta o cretere accelerat. Pretutindeni la CeBIT s-a vorbit despre
outsourcing.
n mediul de business actual, piaa soluiilor EFT/POS este dominat de noile
tendine tehnologice, standarde de reglementare din ce n ce mai riguroase i nu n ultimul
rnd, de nevoile tot mai variate ale consumatorilor. Tehnologii precum LAN, GPRS, WiFi,
display-uri touchscreen, intefee de utilizator cu functionaliti dintre cele mai diverse i
capaciti sporite de memorie, sunt cele care indic evoluia viitoare a pieelor de tranzacii
automatizate la nivel mondial. Noul val de dezvoltare a acestor soluii nu putea fi condus
dect de furnizori de tehnologii de top , care dezvolt i implementeaz sisteme de ultim
generaie cu noi functionalitati menite sa usureze interaciunea cu consumatorul final i
brandul su.
Trim ntr-o lume n care sistemele self-service i tranzaciile electronice prin
utilizarea cardurilor de credit sau debit cunosc o dezvoltare tot mai rapid i mai larg,
atingnd acum noi sectoare de activitate precum micii producatori, retaileri, servicii de
transport public, companiile de asigurri sau organizaii guvernamentale.
In ceea ce priveste trendul pietei romnesti de ITC, acesta va suferi modificari.
Serviciile Software cstiga teren datorita cresterii cererii de IT outsourcing in mare parte
datorita juctorilor globali care au ales s salveze valoarea afacerii prin minimizarea
costurilor operationale. Chiar dac s-au inregistrat falimente pe piata de hardware, acest
segment continu s domine piata natonal, depasind 50% din valoarea totala a vnzrilor.
Cererea intern pentru toate segmentele este n crestere, n timp ce proiecte publice,
privind retehnologizarea si modernizarea au constituit singura cerere in 2010.
Geografia pietei IT din Romnia n 2011 va fi similar celei din anul anterior. Ne
asteptm totusi ca locatiile Cluj-Napoca si Brasov s ating valori financiare si rate de
eficient mai mari. Activitatea de Fuziuni si Achizitii pare s retraseze structura si forma
pietei. Dificil de prezis, datorit confidentialittii acestor operatii, trebuie totusi s notm c
n 2009-2010 operatiunile de acest tip au avut loc preponderant ntre retaileri si distribuitori
2007-2013
IT. Printre cei mai activi cumprtori a fost Asesoft Distribution. n istoria recent de fuziuni
si achizitii se numr ca primi investitori: Adobe Systems si Siemens Business Services. n
prezent Romnia este tinta investitorilor din UE si Asia. Datorit peisajului IT si al resursei
umane pe care Romnia continu s o ofere n domeniu, investitiile n acest sector tind s
rmn atractive. n final, previziuni specifice indic o rat de schimb stabil pentru dolarul
American si moneda european, o crestere optimist a PIB-ului, o balant mai echilbrat
import - export. Banii fierbinti nu vor mai reveni n tar , astfel ca ne putem astepta la o
baz mult mai solid pentru crestere economic real si un control mai bun al nivelului
salariilor - doi factori cheie care afecteaz direct decizia juctorilor economici globali de a
face outsourcing n Romnia.
Incertitudinea va fi nc o caracteristic major a regiunii
CEE, iar cu sigurant piata romneasc de IT nu poate scpa peisajului general. Pe de alt
parte, aceast regiune poate fi totodat cuibul multor oportunitti: fort de munc bine
pregatit, preturi bune, focar de talente, sprijin guvernamental, cultur deschis.
Comunicaiile stau la baza aplicaiilor viitorului, a societii informaionale. n
momentul de fa, Romania depune eforturi pentru
dezvoltarea
de
noi
servicii
electronice
pentru
informatizarea instituiilor statului,

populaie,
continuarea
dezvoltrii
comunicaiilor electronice: broadband i trecerea de la TV analogic la digital, dezvoltarea

industriei prin sprijinirea programelor de e-business, educaie i instruire n domeniul ITC.
Piata serviciilor de telefonie mobila s-a stabilizat la cca.25 de milioane de utilizatori,
cresterile din perioada viitoare urmand a fi nesemnificative (max.1-2%). In ceea ce
priveste telefonia fixa, si aceasta se afla in perioada de stagnare, cresterile viitoare putand
fi puse pe seama degrevarii retelelor mobile. Se va inregistra o crestere a a conexiunilor de
internet mobil si internet la puncte fixe.
Desi piata serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu a scazut,
se va inregistra o crestere a abonatilor pe retele de satelit (DTH). Totodata se va inregistra
o crestere a serviciilor in tehnologie IP (IPTV) precum si a serviciilor de retransmisie a
programelor audiovizuale prin cablu n format digital.( www.ittrends.ro )
Capitolul 5. Ghid practic: model plan de afaceri
2007-2013
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie definit nti conceptul de

afacere. O definiie neconvenional a acestui concept, poate fi: intenia unei persoane
(fizice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti n scopul obinerii unui profit.
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil ntreprinztorilor ce
construiesc o afacere sau caut parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor
persoane sau instituii de finanare, instituiilor ce gestioneaz fonduri pentru proiecte de
investiii, gestionarilor de proiecte in cadrul aa-numitelor incubatoare de afaceri, etc. Ele
reflect proiecte de investiii din toate domeniile de activitate.
Planul de afaceri reprezint un sistem complex bazat pe interdependen i care
reflect de o manier accesibil ideea de afaceri i evoluia acesteia in timp.
Rolul su este nu de a demonstra c afacerea merit finanat, ci i de a ghida
ntreprinztorul ncepnd cu primul an de operare a afacerii. Implementarea lui nseamn
control i adaptare n funcie de evoluia real. Acest control exercitat de-a lungul
derulrii afacerii va viza toate elementele critice ale entitii economice (stocurile, costurile
de producie, controlul calitii, vnzrile, plile efectuate, etc.).
Planul de afaceri reprezint pe de o parte instrumentul intern prin care poi
conduce i controla, ntregul proces de demarare a firmei tale.
n egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, fiind i un
instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta transmite tuturor celor
din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici, finanatori, acionari, c tii cu
certitudine ce ai de fcut, iar ntr-o economie de pia funcional, partenerii ti de afaceri
serioi apreciaz acest lucru i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului
economic.
n forma sa scris, planul de afaceri este un document de reflectare a activitii
companiei pe un anumit interval de timp, de regula 12 luni, lund n calcul i perioada
urmtoare (2 pn la 5 ani). Puine companii planific activitatea pentru mai mult de cinci
ani, datorit nesiguranei ce caracterizeaz aceste previziuni.
Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piaa-inta,
avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum i resursele i
aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru ntocmirea lui este necesar s se
analizeze cu atenie produsele/serviciile oferite, competiia, resursele financiare necesare i
alte detalii operaionale.
Totodat, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se folosete pentru a
ncepe i derula o afacere, care necesit resurse materiale, financiare i umane. Prin
2007-2013
intermediul su este valorificat experiena i realizrile din trecut cu scopul de a proiecta

viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare i aproximare.
Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operaiuni. Pentru
ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape:
culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice,

juridice);
planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i

gsirea cilor de atingere a obiectivelor stabilite;
redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre

destinatar a rezultatului etapei anterioare).
Planul de afaceri are patru funcii:
de cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus

afacerea;
de realizare a unei evaluri retrospective a performanelor reale ale unei afaceri;
de evaluare a unei noi idei de afacere;
de a obine finanare.
Funcia de cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus

afacerea presupune ca planul de afaceri s defineasc clar scopurile i obiectivele afaceri s
stabileasc metode de atingere a acestora, s identifice riscurile implicite. Astfel, alocarea
resurselor se va face dup criterii de maximizare a eficienei, strategiile sunt performante,
afacerea este examinat din toate punctele de vedere (marketing, producie, suport
financiar).
Planul va arta ct i cnd vei avea nevoie, permind compararea unor
alternative strategice i alegerea celei mai eficiente
Funcia de realizare a unei evaluri retrospective a performanelor reale ale unei
afaceri de-a lungul timpului presupune identificarea cauzelor, direciei i amplitudinii
abaterilor de plan, precum i modalitilor de aciune a companiei n viitor. Managerii i
ntreprinztorii i vor mbuntii experiena profesional i cunotinele, vor fi mai puin
expui unor pericole neprevzute, vor supraveghea i controla performanele companiei i
vor fi n msur s ia msuri corective n timp util atunci cnd realizarea obiectivelor este
ameninat.
Funcia de evaluare a unei idei de afaceri deriv din capacitatea planului de afaceri
de a analiza , evolua, compara i clasifica proiectele de investiii. Totodat, acest
instrument de lucru confer ncredere n forele proprii, poate compensa lipsa capitalului i
2007-2013
experienei n cazul n care exist alte avantaje (ideea afacerii, oportuniti de pia
considerabile, etc).
Funcii de generator de finanare cei mai muli creditori i investitori vor finana
firma numai dup ce-i vor studia planul de afaceri, vor vedea abilitatea planului de a
genera ncasri necesare operaiunilor zilnice, plii datoriilor i generrii profitului. Sursele
de capital vor dori s tie de ci bani are nevoie firma, cnd are nevoie de ei, cum ar fi
alocai, dac i cnd va fi capabil s recompenseze alocarea de fonduri. Finanatorii vor
putea aprecia capacitatea de a diagnostica situaia prezent, de a-i alege strategia optim
pentru atingerea acestora.
De regul, un plan de afaceri conine o serie de componente obligatorii:
rezumatul planului de afaceri;
cuprinsul planului;
prezentarea produsului firmei;
piaa-int i concurena;
procesul de producie i furnizorii;
strategia de marketing;
vnzrile preconizate;
previziunile financiare;
necesarul de finanare.
Rezumatul planului de afaceri trebuie s conin succint date referitoare la: istoricul
firmei (n cazul firmelor deja existente); domeniul/domeniile de activitate; misiunea firmei,
obiectivele pe termen lung si cele pe termen scurt; conducerea firmei (experien,
rezultate); caracteristicile produsului/serviciului; descrierea pieei (perspective de cretere,
concuren); sumarul proieciilor financiare i suma de bani solicitat.
n general se pot evidenia 3 tipuri de plan de afaceri:
Planul sumar poate fi corespunztor scopului propus de firmele care urmresc

rennoirea unei linii de credit sau pentru obinerea unei sume mici ca fond de
investiii. Planul sumar se adapteaz cel mai bine firmelor care nu au o vechime
mare ci se afl ntr-o etap incipient de dezvoltare. De asemenea planul sumar mai
poate fi utilizat i de firmele mari, bine considerate care doresc s testeze
viabilitatea unui proiect de investiii. Planul succint de afaceri conine suficiente
date, care conving potenialii investitori c pot intra n afaceri n perspectiva unei
reuite i n condiii de risc diminuate.
2007-2013
Planul dezvoltat este tipul cel mai rspndit de plan de afaceri, devenind
tradiional n lumea afacerilor. El este elaborat n 20-40 de pagini si prezint ct mai

detaliat operaiunile i proiectele de viitor ale firmei. Tipul de plan dezvoltat devine
mai dezirabil n cazul n care necesarul de fonduri pentru care se pledeaz este mai
mare.
Planul operaional. n cazul firmelor bine consolidate, un plan de afaceri poate fi
un
ghid
important
pentru
managementul
acestora.
Planul
operaional
este
caracterizat de un grad ridicat de detaliere, fiind elaborat in 40-100 pagini. Cu ct

acesta este mai detaliat cu att este mai sigur c managerii i vor intelege rolul i
modul de a duce la indeplinire toate operaiunile pn la realizarea scopului final.
Redactarea unui plan de afaceri reprezinta unul din primii pasi de infiintare a unei
afaceri. In primul rand un plan de afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii, de
mediul in care se va desfasura activitatea, de obiectivele afacerii si de telul urmarit prin
realizarea acestora.Dar, in cazul unor afaceri de mare anvergura, cu multiple consecinte
economice si sociale,pe langa
elaborarea planului de afaceri
este indicat sa se
intocmeasca un studiu de oportunitate si un studiu de fezabilitate.
A.Studiu de
oportunitate
e eee
B. Studiu de
fezabilitate
C.Planul de
afaceri
Fig.5.1. Relatia dintre principalele elemente utilizate in pregatirea si initierea unei

afaceri
A.Studiul de oportunitate
Rolul studiului de oportunitate este indentificarea oportunitatilor de investitii intr-un
anumit domeniu de activitate .
Exista 4 cerinte pe care studiul de oportunitate trebuie sa le asigure:
Sa furnizeze informatii despre domeniul de activitate
Sa asigure informatii pentru fiecare oportunitate identificata
Sa ajute intreprinzatorul in alegerea celei mai atractive oportunitati economice
Sa reduca costurile pentru studiile de fezabilitate, intrucat informatiile obtinute pot fi

folosite ca baza pentru mai multe studii de fezabilitate.
2007-2013
Componentele studiului de oportunitate

Tabel 5.1 Componentele studiului de oportunitate
Un studiu de oportunitate trebuie sa contina:
1. Descrierea succinta a oportunitatii de afaceri, cu precizarea dimensiunilor
economica
contextuala
psihologica
anticipativa
2. Precizarea sursei si tipului de oportunitate de afacere
tipul de oportunitate
sursa de oportunitate
3. Indicarea segmentului de piata avut in vedere
zona
caracteristici principale
4. Resurse necesare
umane
tehnico-materiale
informatii si cunostinte
financiare
proprii
imprumutate
atrase
5. Avantajul competitiv al produsului/serviciului
6. Profitul anticipat aproximativ
bucata
total
7. Elemente deosebite de luat in considerare, formulate de identificatorul oportunitatilor
de afaceri
8. Estimati probabilitatea de succes a afacerii
Studiile de oportunitate au urmatoarele avantaje:

Tabel 5.2. Avantajele studiilor de oportunitate
reducerea costurilor si perioadelor necesare realizarii studiilor de fezabilitate
si planurilor de afaceri
valorificarea oportunitatilor in planurile si programele de dezvoltare regional
si locala in cadrul proiectelor
oportunitatile economice identificate se pot incadra in materialele
promotionale ale institutiilor (publice sau private)
2007-2013
atrag surse financiare
B.Studiu de fezabilitate
Studiul de fezabilitate reprezinta o metoda mai rapida si mai putin complexa de
analiza a oportunitatii de afacere din punct de vedere al caracterului viabil al acesteia,
stabilind astfel daca este rentabila continuarea eforurilor de analiza si valorificare a
oportunitatii de afacere.
Rolul studiului de fezabilitate este eliminarea sau diminuarea riscurilor
intreprinzatorului in valorificarea oportunitatilor identificate de acesta.
Studiul de fezabilitate este alcatuit din mai multe teste de fezabilitate, prezentate in tabelul
de mai jos :
Tabel 5.3. Tipuri de teste de fezabilitate
TESTE DE
FEZABILITATE
1.Testul de fezabilitate
generala
Se realizeaza cu ajutorul analizei S.W.O.T .
S (Strengths) = punctele forte ale oportunitatii economice
W(Weaknesses) = punctele slabe ale oportunitatii

economice
O(Opportunities)= oportunitatile contextului(comerciale,

umane, fiscal, juridice, etc.)folosite pentru valorificarea
oportunitatii economice
T(Threats)= amenintarile contextului(umane, fiscal,

comerciale)
2. Testul de
fezabilitate financiara
Determinarea capacitatii de generare a profitului a oportunitatii

economice
3. Testul de
fezabilitate a vanzarii
produselor si/
serviciilor previzionate
Test esential, datorita acestuia se demonstreaza ca oportunitatea

economica este fezabila financiar daca reuseste sa produca si sa
vanda un numar suficient de produse si servicii.
In urma acestui test uneori este necesara refacerea planului
financiar.
Are caracter eliminatoriu, daca nu se anticipeaza vanzarea care sa
asigure profitul.
4. Testul de
fezabilitate de
Trebuie sa cuprinda principalele metode de promovare, reclama,

distributie, cercetare de piata ce vor asigura vanzarea numarului
2007-2013
marketing
de produse /servicii previzionat.
5. Testul de
fezabilitate de
personal
In cadrul acestui test se vor raspunde la urmatoarele intrebari:

Personalul de specialitate este capabil sa indeplineasca cu
succesprocesele din cadrul afacerii?
Ne permitem sa angajam managerii si specialistii de care avem
nevoie?
6. Teste de fezabilitate
specific fiecarei
oportunitati de afaceri
Pe langa testele enumerate anterior mai pot aparea si testari

suplimantare, in functie de specificul fiecarei afaceri.
Factorii care determina testele specifice complementare pentru
fiecare oportunitate pot fi : capacitatea de a furniza clientilor
service-ul necesar, capacitatea de a asigura furnizorii etc.
Scopul elaborarii studiului de fezabilitate

Studiul de fezabilitate se intocmeste, in principal,pentru urmatoarele activitati
:infiintarea unei firme, dezvoltarea firmei existente si cumpararea unei firme.
Fig.5.2. Scopul elaborarii studiului de fezabilitate
2007-2013
Elementele principale ce diferentieaza studiul de fezabilitate de planul de afaceri

sunt:
Urmarirea unui singur scop, fezabilitatea a afacerii.

Are complexitate mai redusa.
Problematica investigate mai restransa .
Perioada de realizare mai scurta.
Costuri mai reduse.
Daca in urma studiului de oportunitate si a studiului de fezabilitate s-a ajuns la

concluzia ca oportunitatea economica se poate transforma intr-o afacere profitabila, se
poate trece la elaborarea si redactarea planului de afaceri. Informatiile si analizele obtinute
in urma acestor studii se folosesc la elaborarea planului facilitand astfel realizarea sa.
C.Planul de afaceri
Planul afacerii reprezinta un document scris, care precizeaza scopul afacerii, ce
resurse si strategii vor fi utilizate, care sunt rezultatele previzionate pentru un anumit
interval de timp.
Un plan de afaceri se bazeaza pe urmatoarele elemente:
- un intreprinzator (omul de afaceri), ce isi asuma anumite riscuri si doreste sa obtina un
profit
- mai multe activitati care consuma resurse si timp si care genereaza profit (idee de
afaceri)
- un mediu in care se desfasoara aceste activitati (mediu de afaceri).
Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operatiuni. Pentru

intocmirea sa e necesara parcurgerea urmatoarelor 3 etape:
1)culegerea informatiilor necesare (preturi, concurenti, furnizori, date tehnice, juridice,
etc.);
2)planificarea efectiva a activitatilor respective alegerea strategiei potrivite si
gasirea cailor de atingere a obiectivelor stabilite;
3)redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare catre destinatar a
rezultatului etapei anterioare).
Scopul elaborarii planului de afaceri

Un plan de afaceri poate avea ca utilitate atat prezentarea afacerii dumneavoastra
dar mai ales poate avea o utilitate pe plan intern, prin intermediul planului de afaceri se
2007-2013
poate da o imagine reala asupra perspectivelor afacerii, astfel se pot evita pierderile
provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs.De asemena
planul
reprezinta, pe plan extern, si un instrument excelent de comunicare cu mediul
economic.Acesta va transmite celor din jurul tau, clienti, furnizori, finantatori, parteneri,
asociati, ca stiti cu certitudine ce aveti de facut intr-o economie de piata functionala.
Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi
(creditori sau actionari potentiali). Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri:
in ce consta afacerea;
motivele pentru care afacerea este profitabila;
capitalul necesar.
2007-2013
Fig5.3. Scopul elaborarii planului de afaceri
Sintetizand, elaborarea si redactarea planului se vor conferi avantaje competitive in

cel putin trei domenii:
Marketing vor fi identificati clientii, nevoile si asteptarile lor, politica de preturi, tehnicile
utilizate pentru cucerirea segmentului de piata dorit;
Personal se vor defini drepturile si atributiile managerului si angajatilor, politicile de
angajare si concediere, procesul operational zilnic, etc.
Financiar invatarea pregatirii si folosirii proiectiilor cash-flow-ului, bilantului, analizelor
de punct critic, etc.
Structura planului de afaceri

Planul de afaceri nu are o structura fixa, acesta variaza in functie de cerintele
informationale la care trebuie sa raspunda (de exemplu vechimea firmei:planul de afaceri
al unei firme nou infiintate va fi diferit de cel al unei firme existente).
Sectiunile cheie care se gasesc in majoritatea planurilor de afaceri sunt
urmatoarele:
Tabel 5.4.
a.Titlul si scurta descriere
Aici vor fi trecute datele de contact si identificare ale firmei, logo-ul, data realizarii planului de
afaceri. Vor fi prezantate produsele si /sau serviciile firmei, piata potential, principalele aspecte
financiare.
b.Cuprins
Acesta reprezinta un index al capitolelor dezvoltate in cadrul planului de afaceri, inclusiv
numarul paginilor corespunzatoare fiecarui capitol.
2007-2013
c.Descrierea afacerii
Aici se va regasi profilul firmei, regimul juridic al firmei, un scurt istoric al afacerii, principalele
evenimente din existenta companiei si orice alte informatii relevante pentru definirea specificului
afacerii.
d.Echipa si managementul companiei
Este important sa evidentiati aici componenta grupului de management si rolul pe care il are
fiecare membru in cordonarea afacerii (organigrama firmei). Este recomandabil sa puneti accentul pe
cunostintele si expertiza specialistilor recrutati in echipa de conducere a companiei.Vor fi prezentatae,
echipa de manageri , a CV-urilor acestora, cu reliefarea abilitatilor, descrierea conceptiei managerial.
e.Prezentarea produselor si/sau serviciilor
Aici se vor descrie produsele sau serviciile pe care le ofertati, inclusiv caracteristicile acestora,
procentul din cifra de afaceri, nivelurile de preturi si orice alte informatii relevante din aceeasi
categorie:
- ce vindeti (caracteristicile definitorii ale produselor si serviciilor; descrierea proceselor de fabricatie)
- ce beneficii aduce aceasta oferta consumatorilor;
- ce produse sunt cerute pe piata;
- ce aduce diferit produsul sau serviciul oferit in raport cu produsul concurentei .
f.Analiza pietei
Acest capitol este rezervat prezentarii pietei de desfacere a produselor si serviciilor:
- numarul clientilor existenti si potentiali;
- marimea pietei de desfacere;
- concurenta existenta pe piata pe acest segment;
- tendintele de evolutie a pietei.
Pentru a determina veniturile pe care afacerea dumneavoastra le va genera,trebuie sa realizati o
analiza a pietei, a modului cum a evoluat si cum anticipati ca va evolua pe viitor.Prin analiza pietei
determinati cine sunt clientii dumneavoastra( ce caracteristici au, si de ce au tendinta sa cumpere de la
afacerea dvs),concurentii, prin obtinerea acestor informatii puteti determina ce stategii si politici de
marketing trebuie sa folositi .
Pentru a va face o idee despre ce inseamna o analiza de piata, incercati sa raspundeti la cateva
intrebari referitoare la clienti, concurenta, furnizori, piata:
CLIENTI
CONCURENTA
FURNIZORI
PIATA
2007-2013
1.Care sunt clientii

potentiali?
1.Cine este
concurenta?
2.Unde sunt
localizati?
2.Ce servicii sau

produse propune
aceasta?
3.Ce plan de
actiune am pentru
atragerea
clientilor?
1.Care sunt
furnizorii ?
1.Cum vor evolua

vanzarile?
2.Care este
prognoza cererii?
3.La ce pret?
4.Care sunt mijloacele
de promovare pe care
le foloseste?
g.Obiective
In aceasta sectiune se vor evidentia scopurile si obiectivele afacerii si se va face o estimare
realista a progreselor afacerii pe termen scurt si pe termen lung.
h.Strategia afacerii
Aici se va descrie strategia de introducere a produselor/serviciilor pe piata, precum si masurile
de mentinere si stimulare a vanzarilor. Tot in aceasta sectiune, se pot face referiri la strategia de
marketing si modul de implementare a acesteia. Principalele aspecte ce trebuie atinse sunt
urmatoarele:
- Politica produsului;
- Politica de pret;
- Politica de distributie;
- Mijloacele de promovare.
i.Informatii financiare
Acesta este capitolul cu cea mai mare greutate din structura unui Plan de afaceri, avand mare
relevanta in atragerea de investitii, asocierea in parteneriate sau in contractarea de credite.
Aceasta sectiune cuprinde, in majoritatea cazurilor, urmatoarele componente:
situatia financiara curenta - informatii si documente contabile ale societatii (activele corporale
imobilizate, regimul juridic si valoarea contabila a acestora, bilantul contabil, contul de profit si
pierderi, balantele contabile etc.)
estimari financiare previzionari ale vanzarilor, veniturilor sau cheltuielilor trimestriale, lunare
sau anuale ale afacerii etc.
Se vor anticipa toate aspectele finantarii afacerii, veniturile si costurile, incluzand: sursele de
finantare, cheltuielile estimate, determinarea profitului etc., cu precizarea ca acestea trebuie sa fie cat
mai realiste.
2007-2013
Exemple de costuri ce pot la nivelul unei firme

- Costuri necesare infiintarii firmei:
o
Autorizatii
Inscrierea in Registrul Comertului
- Costuri legate de:

o
Materii prime
Personal
Servicii externe (contabilitate, consultant judiciara, fiscal, IT, PR)
Spatiul firmei
Cheltuieli de incalzire, gaz, current etc.
Reparatii
Intretinere (cladiri, echipamente, alte bunuri de capital)
- Costuri legate de procesul de vanzare

- Costuri administrative
- Impozite si taxe
j.Anexe
Anexele cuprind documentele ce se refera la activitatea si performantele firmei. Documentele
care se anexeaza, de obicei, sunt:
contracte pro forma, acestea dovedesc intentia potentialilor client de a cumpara

produsele/serviciile firmei.
oferte pentru justificarea unor costuri (de utilaje, echipamente, etc.)
oferte de pret pentru materialele utilizate in procesele tehnologice si materii.
Dimensiunea planului de afaceri

Dimensiunea planului de afaceri va depinde in mare masura de ceea ce dorim
sa reprezinte si sa se realizeze prin intermediul acestuia, dar si cat de elevate sau
complicate sunt operatiunile pe care le realizeaza firma.
2007-2013
In general se pot evidentia 3 tipuri de plan de afaceri:

Tabel 5.5.
1.PLANUL SUMAR (prescurtat)
Planul sumar poate fi corespunzator scopului propus de firmele care urmaresc reinnoirea unei
linii de credit sau pentru obtinerea unei sume mici ca fond de investitii. Planul sumar se adapteaza
cel mai bine firmelor care nu au o vechime mare ci se afla intr-o etapa incipienta de dezvoltare.
De asemenea planul sumar mai poate fi utilizat si de firmele mari, bine considerate care
doresc sa testeze viabilitatea unui proiect de investitii.
Planul succint de afaceri contine suficiente date, care conving potentialii investitori ca pot
intra in afaceri in perspectiva unei reusite si in conditii de risc diminuate.
2.PLANUL DEZVOLTAT
Este tipul cel mai raspandit de plan de afaceri, devenind traditional in lumea afacerilor. El
este elaborat in 20-40 de pagini si prezinta cat mai detaliat operatiunile si proiectele de viitor ale
firmei.
Tipul de plan dezvoltat devine mai dezirabil in cazul in care necesarul de fonduri pentru care
se pledeaza este mai mare.
3.PLANUL OPERATIONAL
In cazul firmelor bine consolidate, un plan de afaceri poate fi un ghid important pentru
managementul acestora.
Planul operational este caracterizat de un grad ridicat de detaliere, fiind elaborat in 40-100
pagini. Cu cat acesta este mai detaliat cu atat este mai sigur ca managerii isi vor intelege rolul si
modul de a duce la indeplinire toate operatiunile pana la realizarea scopului final.
Bibliografie
Strategia romneasc privind consultana i furnizarea de programe informatice (software)
Politica european n domeniul software
www.ittrends.ro
www.romania.gov.ro
2007-2013
http://ec.europa.eu/enterprise/ict/index_en.htm- pagin web a Comisiei Europene,

seciunea pentru industria IT&C.
www.minind.ro - Ministerul Economiei i Comerului
www.mcti.ro/ Ministerul Comunicaiilor si Tehnologiei Informaiei
www.ier.ro - Institutul European din Romnia
www.insse.ro - Institutul Naional de Statistic
www.finantare.ro/ghid-finantari.html
www.plandeafacere.ro
www.ancs.ro
http://www.businesstown.com/entrepreneur/article4.asp
http://www.aw-wrdsmth.com/FAQ/characteristics_successful_entre.html
Scarlat, C. (2001) Iniierea, dezvoltarea i managementul afacerilor mici i mijlocii,
Editura CONPHYS, Rm. Vlcea, 2001.
Vasile, N. i Turcoiu, T. (2010) - Oportunitile locale sunt ansa ctigului tu, Manageri
si angajati competenti si PERformanti prin FORMare adecvata pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale si valorificarea oportunitatilor de afacERi prin Inovare - ''PERFORMERI ,
Proiect POSDRU/92/3.1/S/63673.

Tehnologia Informatiei Si A Comunicatiilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Informatiei Si A Comunicatiilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contract POSDRU/92/3.

1/S/63673 Manageri si angajati competenti si PERformanti prin FORMare adecvata pentru

legile trebuie sa fie actualizate pentru a sprijini tranzactiile electronice

oamenii trebuie educati in spiritul noii tehnologii

afacerile sa se deruleze pe Internet daca se doreste sa aiba succes

serviciile Guvernului trebuie sa fie disponibile pe suport electronic.

1957 se realizeaza la IFA calculatorul CIFA-1, calculatorul de generatia 1 cu tuburi

Software si servicii IT,

implicarii ITC-ului in toate domeniile economice si sociale.

inregistrata in Romania in perioada 2002-2008 a avut si efecte si asupra industriei ITC.

9,8% din exportul

detine o pondere insemnata in exportul economiei nationale;

contribuie cu sold pozitiv la balanta de comert exterior a Romaniei.

Principalele avantaje competitive ale industriei ITC din Romania:

dispune de forta de munca calificata;

realizeaza excedent de produse valorificabile la export;

costuri reduse pentru creearea unui loc de munca;

pozitia geografica favorabila-acces la piete;

sprijin guvernamental pentru domeniu ITC;

tara recunoscuta pentru numarul si calitatea limbilor straine de circulatie;

cultura de firma occidentala.

Primele preocupari pentru informatica au aparut in 1950, odata cu creerea primelor

"Psihologia consonantist" (1938) este axat pe teoria consonanei. Autorul aduce

reversibilitatea, selectivitatea, specificitatea, transformri i retrasformri, aciuni i

informaticii Romanesti prin produse care au caracterizat diferite

perioade in aceasta evolutie se poate prezenta pe trei nivele de performanta,si anume:

cel reprezentat de calculatoarele electronice utilizate in sistem batch-processing si

personale),bazate pe circuite larg integrate si foarte larg integrate, cu o extindere a

momentul aparitiei si dezvoltarii retelelor de calculatoare, cu o evolutie care a

1955-1965 perioada in care la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii a Politehnicii din

Telecomunicatii apare o noua specializare: calculatoare.

Consolidarea si dezvoltarea colectivelor de specialisti de la IFA in constructia de

Perfectionarea prin doctorat a specialistilor necesari unei pregatiri in domeniul

Circuite si dispozitive pentru calculatoare

Calculatoare analogice si hibride

In anul 1965 existau la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii de la Institutul

Bucuresti, RomControlData (RCD), singura

societate mixta cu tehnologie americana in

domeniul IT realizata in tarile socialiste. Au urmat Institutul de Tehnica de Calcul ( ITC)

Capitolul 1. Strategia europeana si nationala privind

sector public spre

cunoastere, principalul instrument de actiune fiind sistemul de e-Guvernare.

administratie electronica, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea si

Romania, cu componenta sa strategica de e-Guvernare. Realizarea acestui obiectiv

1.1.2. Informatii generale relevante e-Guvernare

intregime a birourilor traditionale. Desi tranzactiile cu autoritatile publice pot fi efectuate pe

dorit de eficienta. Numai prin intermediul cooperarii e-Guvernarea va actiona eficient la

dezvoltare sociala si economica prin utilizarea TIC in sistemul e-Guvernare;

furnizarea efectiva a serviciilor publice de calitate, accesibile si acceptabile

capacitatea crescuta a Guvernului de luare a deciziilor in procesul participativ si

instrument de reusita al celor implicati;

transparenta in implementarea, designul, intretinerea si revizuirea politicilor;

crearea unui punct unic de contact pentru furnizarea serviciilor electronice, 24 de

reconstructia increderii cetateanului in Guvern;

accelerarea cresterii economice;

crearea unei forme de guvernare mult mai participative;

promovarea solutiilor de invatamant la distanta.

O atentie deosebita va fi acordata:

modernizarii administratiei publice;

adoptarii pe scara larga a tehnologiei informatiei in mediul de afaceri, in relatia

cresterii competitivitatii sectorului TIC, imbunatatirii domeniului cercetariidezvoltarii-inovarii;

insusirii tuturor obiectivelor si actiunilor necesare implementarii directivelor

Se vor asigura servicii mai bune prin: