ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFECERILOR

DEPARTAMENTUL COMERȚ , TURISM ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Hriplivii Alexandru
PROIECTE INVESTIȚIONALE
( în baza datelor întreprinderii CAP,, ALEXANDRU GUSACINSCHI,,)
TEZĂ DE LICENȚĂ
Specialitatea 0413.1. Business și Administrare Afacerilor
Autor :
Student gr. BAA – 172
învățământ cu frecvența la zi
Hriplivii Alexandru

Admis la susținere
Șef departament :
Prof. univ., dr. hab.
SOLCAN ANGELA
_________________________
,,___”________________2020
Conducător științific :
Dr., conf. univ.
ȘAVGA GHENADIE
_________________

Chișinău ,2020

1
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................3-4
a) Concepte teoretice ale proiectelor și investițiilor
b) Actualitatea, scopul şi sarcinile cercetărilor, structura şi volumul lucrării
CAPITOLUL 1. Teorie. Concept teoretic ale proiectelor și investițiilor.
1.1. Proiecte- Managementul proiectelor. Metodologia modernă de management .................................5-10
1.2. Investițiile- sursă de dezvoltare a afacerilor.....................................................................................10-16
CAPITOLUL 2. Prezentarea și analiza activității CAP,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,,
2.1. Prezentarea generală a afacerii ........................................................................................................17-20
2.2. Analiza indicatorilor financiari ....................................................................................................21-34
CAPITOLUL 3. Dezvoltarea CAP ,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,, prin managementul
proiectelor
3.1. Proiect de procurare .Eficența investițiilor, prognoza. Analiza ......................................................35-47
Concluzii .................................................................................................................................48-49
Bibliografie...............................................................................................................................50-51

2
 INTRODUCERE
Proiectul investiţional  constituie un plan complex de acţiuni care
include fundamentarea raţională a investiţiilor, îndreptate spre lărgirea modernizării sau
formarea unui mod de producţie a mărfurilor sau serviciilor cu scopul obţinerii unui profit
aşteptat sau a unui efect social.
În economia de piaţă forma organizatorică de bază a procesului investiţional
este proiectul investiţional, care prezintă documentul de bază care determină necesitatea
efectuării investiţiilor, în care sunt descrise principalele caracteristici ale proiectului şi
indicatorii financiari, aferenţi pentru realizarea acestuia.
În conformitate cu schimbările care au loc pe plan mondial entitățile din Republica
Moldova au adoptat un tip nou de cultură organizațională, care sunt axate pe principii
manageriale moderne, pe sisteme de valori și norme de comportament noi. Luând în
considerație faptul că în Moldova există o creștere semnificativă a interesului pentru
problemele organizației, nu numai de la oamenii de știință și cercetători, ci și de la fondatorii
firmelor și directoriii de companii.
Numai cultura puternică poate crea domeniul socio-economic care va asigura
productivitatea ridicată a întreprinderii, succesul companiei și dezvoltarea profesională a
angajaților săi. Așa au avut loc schimbări majore, nu doar în cadrul instituțiilor economice,
dar și în instituții economice, politice, culturale.
Lucrarea de data abordează problema culturii organizaționale în viziunea managerială.
Aceasta evidențind cele mai importante aspectele ale culturii pe care o are asupra
performanțelor și evoluției organizaților . Relevanța subiectului de cercetare are loc datorită
tendinței actuale de creștere a importanței culturii organizaționale (corporative) și rolul
acesteia în atingerea obiectivelor strategice.
Scopul și obiectivele
Scopul acestei lucrări constă în analizarea aspectelor teoreticeși economice pe care îl
posedă aceasta în cadrul CAP,, ALEXANDRU GUSACINSCHI,, .

În conformitate cu scopul dat sunt elaborate următoarele obiective:

 Delimitarea aspectelor teoretice în ceea ce priveşte cultura organizaţională;

3
  Descrierea elementelor economice ;
 Identificarea proiectului investițional și avantajelor sale;
 Prezentarea activității și raportarea economico-financiar CAP,, ALEXANDRU
GUSACINSCHI ;
 Identificarea elementelor componente ale culturii organizaționale și economice ;
 Identificarea problemelor cu care se confruntă proiectul investițional și soluțiile
pentru aceste probleme.

Obiectul investigat îl constituie Cooperativa agricolă de producție

,, ALEXANDRU GUSACINSCHI ,, care face parte din domeniul agriculturii în special
prelucrarea ternurilor arabile, creșterea plantelor cerialiere și creșterea animalelor.
Ca metode de cercetare au fost folosite: analiza, sinteza, observarea, iar pentru
determinarea tipului de cultură prezent în cadrul Secțiilor din întreprindere s-a folosit ancheta
pe bază de chestionar.
Informația în baza căreia a fost scrisă prezenta lucrare a fost extrasă din biblioteca
instituției de învățământ ASEM, biblioteca digitală ASE București, documentele oficiale ale
CAP,, ALEXANDRU GUSACINSCHI ,,.
Structura lucrării : introducere, trei capitole ce reflectă conţinutul de bază al cercetării,
concluzii, bibliografie şi anexe.
În introducere este indicată importanța lucrării, sunt stabilite scopurile și sunt
formulate obiectivele tezei, menționată și organizația în baza căreia a fost efectuat studiul ,
precum și suportul metodologic folosit.

4
CAPITOLUL 1. Teorie. Concept teoretic ale proiectelor și
investițiilor.
1.1.Proiecte- Managementul proiectelor. Metodologia modernă de
management
Din ce în ce mai multe organizaţii încep să acorde o mare importanţă instrumentelor şi
metodelor ştiinţifice de management, conceptelor şi tehnicilor, printer care un loc important îl
are managementul proiectului. La început managementul proiectului se baza mai mult pe
furnizarea de informaţii referitoare la resurse şi planificare. Aceste informaţii sunt preluate şi
utilizate ulterior în managementul proiectului înperioada sa de dezvoltare , cetrebuia să se
dezvolte cu repeziciune mai ales după anii 90. În aceşti ani se observă o creştere a eforturilor de
definire a sistemului teoretic al managementului proiectelor şi de fi expus în formă de ghiduri,
cărţi, , standard, studii.

După ce mediul de afaceri a devenit mai complex, atât pe plan mondial cât şi în ţara noastră,
folosirea echipelor de lucru a devenit o necesitate, ce a contribuit radical la schimbarea mediului
de muncă. Aceste schimbări au dus la nevoia de a fi elaborate proiectele complexe, astfel a
apărut necesitatea unui management de proiecte mai perfecționat și mai cuprinzător.
Întreprinderile din ziua de azi recunosc faptul că, pentru a avea mai multe avantaje majore şi
pentru a primi răspunsurile corespunzătoare, trebuie să cunoască , să folosească tehnicile
moderne ale unui management de proiect.

Avantajele utilizării managementului proiectelor:

 Controlul mai eficient al resurselor (financiare, materiale, informaţionale şi umane);

 Îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii;
 Creşterea volumului de implementare a schimbăriilor în interiorul organizaţiilor
 Coordonarea mai eficentă a activităţilor;
 Micșorarea costurilor de cercetare-dezvoltare;
 Reducerea duratei etapelor de dezvoltare;
 Creşterea nivelului calităţii produselor / serviciilor oferite;
 Mărirea profitului;
 Creșterea productivităţii;

5
  Îmbunătățirea gradului de satisfacţie şi motivare a salariaţilor;
 Mărirea promptitudinii în execuţie, livrare, etc.

Dacă am analiza, putem considera că ridicarea piramidelor egiptene sau construirea Marelui
Zid Chinezesc nu erau construite în ziua de astăzi fără a avea la bază un proiect foarte bine
documentat c ear conține: calcule dificile de rezistenţă, studii de prefezabilitate şi de fezabilitate ,
analiza terenului etc.. Aceste monumente istorice pot fi considerate unele dintre primele mari
proiecte ale omenirii.

Pentru prima dată termenul şi conceptul de «proiect» a fost utilizat de către un arhitect,
Filippo Brunelleschi, care în secolul al XV-lea a introdus două noutăţi în practicile arhitecturale
ale epocii:

- construcţia Catedralei din Florenţa a fost stopată în secolul XIV, iar Brunelleschi a continuat
construcţia prin adăugarea unui dom. Întâi el a realizat un desen (progetto) al domului, utilizând
diferite opinii pentru a crea o reprezentare geometrică a viitoarei structuri;

- Brunelleschi a raţionalizat arhitectura, încadrând-o în perspectiva temporală, abordare care i-a

permis separarea de ceea ce se referea la concepţie de ceea ce se referea la execuţie și ceea ce se
referea la proiect de ceea ce se referea la punerea în practică.

După cum susţin specialiştii în domeniu, implementarea primelor concepte moderne ale
managementului de proiect au fost realizate, în cadrul Proiectului Manhattan, condus de armata
Statelor Unite, cu scopul de a realiza prima bombă atomică. Armata a fost industria cheie aflată
în spatele dezvoltării unor tehnici moderne ale managementului de proiect.

În anul 1917, Henry Gantt numit şi părintele planificării a tehnicilor de control, studiind
ordinea operaţiilor în muncă , elaborează faimoasa diagramă Gantt, ca mijloc a programarea
muncii.

În anul 1957 se dezvoltată Metoda drumului critic (CPM) de către DuPont în colaborare
cu Remington Rand Corboration cu scopul de coordonare a proiectelor de întreţinere a
uzinelor .

6
 În anul 1958 a fost elaborată de Booz-Allen & Hamilton metoda probabilistică PERT
(Program Evaluation and Review Technique) care a fost folosită pentru proiectul Polaris al
Marinei Militare a Statelor Unite. Polarise- o rachetă balistică cu lansare de pe submarine.

În anul 1967, în SUA apare Institutul Managementului de proiect Project Management

Institute - PMI.

În anul 1967, în Europa se înfiinţează Asociaţia Internaţională pentru Managementul de

proiect The International Project Management Association – IPMA.

În anii 1970, armata SUA înce deja să folosească produse software pentru realizarea
proiectelor majore.

În anul 1981, PMI crează „A Guide to the Project Management. Body of Knowledge” –
PMBOK Guide

Odată ce calculatoarele şi software-ul au devenit mai accesibile şi mai uşor de utilizabile ,

majoriatea întreprinderilor din diferite domenii au început să folosească aceste instrumente în
dezvoltarea şi administrarea tuturor tipurilor de proiecte. Microsoft Project este liderul de
necontestat al pieţei de aplicaţii de managementul proiectului. O anchetă printre 1000 de
manageri de proiect a demonstrat că Microsoft Project este cel mai utilizat program de
management al proiectului, în special pentru a defini costul, scopul, timpul,resursele umane
necesare pentru proiect.

Managementul proiectelor este important ca pentru început să se înţeleagă sensul de

proiect. În general, un proiect este o lucrare pentru un timp făcută cu scopul de a atinge un
anumit scop. Proiectele cuprind un număr de persoane, care execută activităţi ce sunt legate între
ele, un sponsor sau un beneficiar principal al proiectului, care este interesat în prețurile
resurselor, pentru finisarea proiectului într-un tem eficietn .

Termenul «proiect» provine de la latinescul projicere – aruncare înainte. Rădăcina sa

evocă o mişcare, o traiectorie sau o raportare în timp şi spaţiu, deoarece cere implicarea
următoarelor elemente: - un punct de plecare utilizat ca bază, de la care porneşte; - aruncare
înainte sau planificare (funcţia cea mai importantă în managementul proiectului; - scopul,
obiectivul proiectului).

7
 După alte pareri ale autorilor, proiectul se definește într-un mod simplu şi general, adică
„o investiţie de capital pe o perioadă determinată, cu scopul de a crea active productive”.[1] În
proiect, energia şi inovativitatea joacă un rol important ca și al utilizării de resurse materiale şi
financiare, astfel termenul „capital” se referă la resursele umane şi l cele materiale.

Proiectul este ceva special prin natura sa, se percepe ca fiind o acţiune în afara celor
obişnuite, fiind desfășurată o singura dată, și se definește ca: „un ansamblu de activităţi
intercondiţionate, realizate într-o manieră organizată, cu momente de început şi de sfârşit clar
definite, pentru a obţine rezultate specifice care să satisfacă necesităţile derivate din planul
strategic al unei organizaţii”.[2]

Caracteristicile proiectelor

Din definiţiile prezentate mai sus ne rezultă caracteristicile specifice ale proiectelor:

1.Scopuri şi obiective clar definite şi formulate astfel încât să producă rezultate clare și
bine definite. Cu scopul de a rezolva problemele care implică analiza preliminară a
necesităţilor. Sugerând câteva soluţii, care vizează schimbarea durabilă. Majoritatea proiectelor
au scopul furnizarea produselor sau serviciilor cu un grad mai mic sau mai mare de inovații pe
piaţă. Scopul de bază al proiectelor răspunde la întrebarea: „Unde vrem să ajungem prin
realizarea proiectului dat ?” În anumite situaţii scopul este rezolvarea problemelor, iar în alte
situaţii doar ameliorarea unor probleme într-o anumită măsură. Obiectivele unui proiect sunt
exprimate de la început cât mai clare, pentru a se ameliora obiectivele părţilor implicate şi a
evita neînţelegerile dintre echipa proiectului şi deţinătorii de interese.

O metodă utilizată pentru stabilirea obiectivelor (metoda SMART) al unui proiect ,

implică următoarelor caracteristici:

 Specific (specific) –definește cu claritate obiectivele proiectului la baza unor criterii, în

relaţia directă cu scopul obiectivului.
 Measurable (măsurabile) – rezultatul trebuie să fie măsurabil.
 Achievable (realizabil) – obiective sesizabile, realizabile în legătură cu mediul în care se
desfăşoară.
 Realistic (realist) – a nu încerca imposibilul.

8
 Time-bound – perioadă determinată de timp.

2. Realism: obiectivele trebuie să fie realizabile, ce înseamnă că trebuie să ţinem

cont nu doar de cerinţe ci şi de disponibilitatea de resurse.
3. Limitare în timp şi spaţiu: proiectele au început şi final şi se derulează întrun
loc şi într-un context specific
4. Complexitate: proiectele apelează la diferte posibilități în materie de
planificare şi implementare, cuprinzând diverşi actori şi parteneri, diverşi deţinători de
interese.
5. Caracter colectiv: proiectele sunt rezultatul unui efort colectiv. Ele sunt
conduse de o echipă, care implică diverşi parteneri care răspund la nevoile unui public
ţintă.
6. Unicitate, individualitatea: proiectele sunt o idee nouă. Ele aduc sunt un
răspuns specific al unei probleme într-un context specific. Proiectele sunt innovative.
7. Risc şi incertitudine: fiecare proiect este diferit şi inovator, unicitatea sa
implică în mod obligatoriu incertitudini şi riscuri. Cu cât un proiect poate fi făcut să
semene mai mult cu alt proiect asemănător din trecut, așa îi scade gradul de risc şi
incertitudine. Reducerea gradului de unicitate al unui proiect reprezintă un ţel ideal.
8. Evaluabilitate: proiectele sunt planificate şi organizate , prin metode evaluabile.
9. Multifazic: proiectele se compun din faze diferite , ce pot fi identificate .
10. Necesar de resurse – de multe ori din diferite domenii. Resursele cuuprind
oameni, , fonduri băneşti, informaţii, resurse fizice ,tehnologii. Resursele nu sunt
nelimitate dar trebuie folosite eficient, pentru finalizarea proiectelor şi a atingerea
obiectivelor organizaţiei propuse.
11. Finanţatori şi beneficiari: majoritatea proiectelor au mulţi participanţi sau
proprietari de interese implicaţi, însă cineva trebuie să fie capul organizației . Finanţatorul
principal al proiectului dirijează direcţia şi fondurile pentru proiect, el fiind sau nu,
beneficiarul proiectului respectiv.
Clasificarea proiectelor
După amploarea obiectivelor:
 organizaţionale

9
  locale
 regionale
 naţionale
 internaţionale
După natura proiectelor:
o proiecte sociale
o proiecte culturale
o proiecte economice (proiecte de construcţii, de inginerie, de C-D)
o proiecte artistice
o proiecte ecologice
o proiecte de management
După mărimea proiectelor
 Proiectele mici:
1. au termene de maxim un an
2. au valori reduse o predomină angajările part – time
3. au cerinţe tehnologice modeste sau medii
4. permit o urmărire directă zilnică
 Proiecte medii:
1. au termene cuprinse între 2 şi 3 ani
2. au valori medii
3. permit angajările part/full-time
4. au cerinţe tehnologice medii o urmărirea se realizează prin raportări
 Proiecte mari:
1. au termene lungi, mai mult de 3-5 ani
2. au valoare ridicată
3. predomină angajările full-time
4. au cerinţe tehnologice performante
5. apelează la instrumente şi programe specific
6. o urmărirea se realizează prin raportări de control.

10
1.2.Investițiile - sursă de dezvoltare a afacerilor

Investiţiile sunt la baza dezvoltării unităţilor economice, ce au un rol deosebit de

important, pentru a valorifica şi îmbunătăţi resursele disponibile. Investiţiile sunt “motorul”
demarării procesului de creştere economică, asigurând funcţionarea normală a economiei
naţionale, îmbunătăţirea şi dezvoltarea volumului de producţie, fiind sprijin material, ca
ocupaţii în domeniul socio-cultural, în acelaşi timp servește ca principalul factor al creşterii
calităţii vieţii, prin rândul populaţiei.
Prin investiţii, înţelegem plasarea de capital cu scopul obţinerii de profituri viitoare.
Astfel putem oferi drept exemplu, investiţiile financiare, care implică cumpărarea titlurilor
de valoare, în vederea obţinerii dividendelor, după închiderea exerciţiului financiar. După
aceasta, lichidităţile obţinute sunt plasate la bănci, cu scopul încasării de dobânzi, care
permit utilizarea acestor sume, precum şi demararea noilor idei de afaceri, având ca efect
obţinerea de profituri.
Investiţiile de capital determină impulsionarea economiei naţionale, a dezvoltarea şi
creşterea economiei, datorită lor, firmele își schimbă poziţia pe piaţă, prin creşterea,
capitalurilor, cât şi a locurilor de muncă de pe piaţă, determinând astfel impulsionarea
consumului şi inclusiv creşterea nivelului de trai la nivel naţional.
În privinţa noţiunii de investiţii, în literatura de specialitate sunt menţionate trei tipuri şi
anume: cea contabilă, cea financiară , cea economică,  juridică şi psihologică.
Referindu-ne la sensul contabil, investiţiile pot fi definite prin natura lor materială, fiind
surse destinate achiziţionării de active imobilizate, respectiv, circulante fiind realizate de
unităţile economice sau cumpărate, servind ca o activitate curentă a întreprinderii. De
aceasta în activitatea contabilă sunt întâlnite cu prioritate , investiţiile în activele imobilizate,
date folosite pe termen lung, ce permite contabilizarea amortizărilor, utilizate în timpul
procesului de obţinere a veniturilor de către agenţii economici.
Sensul financiară se explică ca fiind investiţiile prin prisma schimburilor dintre
posibilitățile băneşti reale, existente şi de posibilitatea viitoare de a grămădi mai multe,
evidenţiindu-se un aşa numit cost de oportunitate.Iinvestiţiile sunt sumele repartizate în
prezent, care ar trebui să determine apariţia unor bani pe viitoar, mai mari decât cei care au
fost iniţial, pentru a fi amortizate pe termen lung.

11
 Sensul economic defineşte noţiunea de investiţii ca un lung şi continuu proces de
anticipare, pe seama investiţiilor, în urma cărora ar trebui să se obţină surse băneşti şi
inclusive , rezultate benefice variate, pe termen lung.
Imaginea juridică  în cazul în care o cheltuială nu are incidenţă patrimonială directă,
aceasta nu este considerată investiţie și chiar dacă sporeşte în timp potenţialului şi
performanţelor întreprinderii.
Abordarea psihologică duce investiţia la o renunţare a bunurilor imediată în schimbul
unor avantaje viitoare.

Tipologia investiţiilor
În literatura de specialitate investiţiile sunt clasificate după mai multe criterii,.
Luând în considerare capitalul investit, putem clasifica investiţiile în autohtone, străine şi
mixte.
Conform provenienţei capitalului investit, clasificăm investiţii din surse proprii
(caracteristice investiţiilor autohtone), cât şi investiţii din surse atrase (caracteristice
investiţiilor străine).

Investiţiile clasificate după natura lor sunt:

■ Investiţii financiare
■ Investiţii necorporale
■ Investiţii corporale

Investiţiile financiare se referă la procurarea de instrumente financiare precum titlurile sau

achiziţionarea de creanţe, reprezentând cheltuieli de resurse care vor da venituri şi/ori economii
pe termen lung şi în consecinţă, va permite recuperarea cheltuielilor iniţiale.

Investiţiile necorporale sunt definite ca fiind acele resurse obținute în realizarea de studii de
piaţă, incluzând aspecte financiare şi de marketing, ca şi în activităţi comerciale vizând cu
precădere partea logistică a acestora.

Investiţiile corporale sunt clasifiate în investiţii asimilate care cuprind diferite activităţi,
precum lucrările geologice, investiţii în proiectare şi cercetare ştiinţifică sau în dezvoltarea

12
mediului şi investiţii propriu-zise ce se referă în mod deosebit achiziţionării, construirea sau
reabilitarea mijloacelor fixe.

Realizarea de investiţilor de capital autohton pe seama creditelor bancare nu sunt luate în

considerare, datorită prevederilor legale în vigoare şi datorită nivelului ridicat al dobânzilor şi,
datorită însăşi crizei, care se obeservă tot mai evident la nivelul sistemului bancar.

Datorită dezvoltări anevoioase a mediului de afaceri autohton determinând dezvoltarea

unor părți importante ale economiei naţionale şi în condiţiile existenţei unor măsuri
guvernamentale care sunt departe de a fi folosite în practică avantajului acestora, doar
investitorii străini, deţinători de capitaluri şi nu numai, ar fi opţiunea salvatoare .

Investiţiile străine implică transferul unor tehnologii noi, performante, care ar mări
competitivitatea acestora nu doar pe piaţa naţională, ci și la nivel internaţional.

Investiţia străină directă este relaţia investiţională de durată dintre entitate rezidentă şi
entitate nerezidentă; conform regulii exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale
semnificative în întreprinderea investită.

Precum şi în situaţia investitorilor autohtoni şi investitorii străini au întâlnit o serie de

probleme, confruntându-se un mediu de afaceri dificile determinate în principal de politica
fiscală şi de legislaţia în vigoare, neavantajoase. În acest caz trebuie aplicate o serie de măsuri
pentru îmbunătăţirea climatului investiţional şi antrenarea renormalizării economiei,

Principalele fiind:

■ îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul investiţiilor de capital străin, care pot oferi facilităţi
deosebite şi garanţii guvernamentale pentru cei care veniți cu proiecte majore, iar sumele gătite
să fie investite să fi e de ordinul milioanelor de dolari;

■ privatizarea infrastructurii, precum şi a companiilor care sunt înprăbușite , prin atragerea

surselor de finanţare poate constitui o perspectivă de dezvoltare viitoare a producţiei.

Tipologia investiţiilor străine directe, sunt evidenţiate după contribuţia fluxului de

participanții străine la capital în întreprinderile investiţie străină direct, sunt alcătuite din:

13
 ■ Greenfield: înfiinţarea de întreprinderilor de către sau împreună cu investitori străini, altfel
spus “pornite de la zero”;

■ Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială a întreprinderii de către investitori străini de
la rezidenţi, incluzându-se societăţile privatizate sau cele cu capital mixt;

■ Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi

aceste investiţiicuprinzând extinderea activităţii.

Atributele principale ale investiţiilor sunt:

 Timpul : Cheltuiala se efectuează în prezent, iar profitul vine mai târziu; așa dar
între momentul investirii şi cel al obţinerii profiturilor există un decalaj în timp;
 Riscul : Riscul este făcut în prezent şi este sigur. Rezultatul va fi obținut mai târziu,
şi oricum mărimea ei este nesigură.
 Conţinutul material concret al efortului investiţional : Investiţiile reprezintă un
flux al valorilor care au ca punct de pornire o structură de resurse diferite ca natură şi
ca volum .
 Eficienţa : Investiţia este acceptată şi declanşată atunci când efectele - suma totală
absolută a încasărilor viitoare - sunt mai mari decât cheltuielor iniţiale.

Principalul subiect al investiţiei este investitorul.

În conformitate cu legislaţia R.Moldova, „investitorul este persoana fizică sau juridică

încadrată în activitatea investiţională pe teritoriul Republicii Moldova”.

Obiectele în care se investeşte sunt deosebite dupăurmătoarele criterii.

În funcţie de ramurile beneficiare, putem vorbi despre investiţii industriale, agrare, de

transport etc.

Clasificarea investiţiilor  pe sectoare de activităţi economice:

 Investiţii în sectorul primar cuprinde toate acele lucrări efectuate în ramurile

extractive, acolo unde se efectuează activităţi de desprindere din mediul biologic a unor
substanţe (cărbuni, minereuri feroase şi neferoase, petrol, gaze naturale etc.);

14
  Investiţii în sectorul secundar, toate lucrările prevăzute în toate ramurile tehnologice
unde prin supunerea materiilor prime şi a materialelor auxiliare anumitor transformări
tehnologice sunt obținute întreaga gamă de produse materiale din toate ramurile
industriale;
 Investiţii în sectorul terţiar, cuprind toate investiţiile făcute în sfera prestărilor de
servicii (comerţ, asistenţă socială, proiectare etc.)

După modul în care se execută lucrările:

 investiţii executate în antrepriză  cînd lucrarea este încredinţată de investitor spre

execuţie unei întreprinderi specializate, ce poartă denumirea de antreprenor lucrările date
se efectuează în baza de contractelor ferme, în care antreprenorul se angajează să execute
lucrarea în parametrii daţi, cu anumiți termeni intermediare de execuţie şi cu termen final,
iar beneficiarul oblignduse să achite costul execuţiei;
 investiţii  mixte  când o parte a investiţiei o execută investitorul, iar cealaltă parte,
antreprenorul.
 investiţii executate în regie investitorul le execută prin forţe proprii, fără a apela la o
unitate specializată;

După stadiul de executare investiţiile pot fi:

 investiţii restante (cele care la termenele finale prevăzute n-au fost realizate, ci sunt

realizate ulterior, la alte date);
 investiţii terminate (cele la care lucrările au fost încheiate);
 investiţii în curs de realizare (neterminate);

După caracterul lucrărilor, investiţiile se pot clasifica în:

 investiţii pentru construirea obiectivelor noi;

 investiţii pentru înnoirea unităţilor existente, când progresul tehnic impune
retehnologizarea.
 investiţii pentru refacerea (reconstituirea) acestora, transformarea lor;

15
Conform aceluiaşi criteriu, investiţiile se clasifica în:

 investiţii de inovare
 investiţii de expansiune 
 investiţii de modernizare
 investiţii de menţinere

După gradul de risc pe care îl implică:

 investiţii cu risc redus Aceasta cuprinde investiţiile de menţinere şi de ameliorare, care

necesită resurse puţine şi au mici efecte;
 investiţii cu risc sporit acestea cuprind investiţiile de dezvoltare, de expansiune, de
inovare, chiar și de modernizare, acestea producând efecte mai mari cum ar fi : creşterea
capacităţilor tehnice, efectuarea unor restructurări de producţie, implementarea noilor
produse şi servicii

Din punctul de vedere al obiectului de investiţii, se disting:

 investiţii reale ;
 investiţii financiare .

După locul în care se fac:

 investiţii interne;
 investiţii externe (participarea cu fonduri la formare capitalurilor altor firme, pentru
diversificarea activităţii).

După sursa de finanţare investiţiile se clasifică în:

 investiţii finanţate din surse proprii;

 investiţii finanţate din surse atrase.

Investiţiile mai pot fi clasificate în funcţie de:

16
  importanţa acestora (proprie, de ramură, naţională, mondială);
 modul de constituire (nete şi brute) etc.

CAPITOLUL 2. Prezentarea și analiza activității CAP,,ALEXANDRU

GUSACINSCHI,,
2.1.Prezentarea generală a afacerii

Încă de la crearea sa în anul 1895, Alianţa Cooperatistă Internaţională a fost

preocupată de definirea cooperativei şi de eleborarea principiilor ce trebuie să stea la baza
organizării şi desfăşurării activităţii cooperativelor.

În cadrul Congresului Alianţei Cooperatiste Internaţionale de la Manchester 1995, s-

a încercat o definire clară a cooperativei, conform căruia cooperativa reprezintă “o asociaţie
autonomă de persoane reunite în mod voluntar, în scopul satisfacerii nevoilor şi aspiraţiilor
comune de natură economică, socială şi culturală prin intermediul unei instituţii deţinută în
comun şi controlată în mod democratic ”.

Conform certificatului de înregistrare eliberat de Camera Înregistrării de Stat sub codul

fiscal 1003607005826 a fost înregistrată și fondată COOPERATIVA AGRICOLĂ DE
PRODUCȚIE ,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,, , la 12 aprilie 2001, prin asocierea benevolă
pe baza bunurilor şi a mijloacelor de producţie cei aparţin cu drept de proprietate unei persoane
fizice cetăţean cu capacitate de exerciţiu a RM, domiciliat pe teritoriul s.Căinarii Vechi
r.Soroca , călăuzindu-se de prevederele codului funciar, legilor RM cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderii numărul 845-XII din 03.01.92, cu privire la programul de stat de privatizare pentru
anii 1995-1996 numărul 390 din 05.05.95, privind cooperativele de producţie numărul 1007-XV
din 25.04.02 au fondat cooperativa agricolă de producţie „ ALEXANDRU GUSACINSCHI” cu
capital social care constituie 56846 lei.

Statutul juridic al întreprinderii.

Cooperativa agricolă de producție este organizația economică socialistă în care țăranii se

unesc de bunacord, oferind în proprietatea cooperativei pământul și celelalte mijloace principale
de producție cum ar fi utilaje, ustensile etc.. În cooperativa agricolă lucrul fiind organizat în

17
comun, iar împărțirea se face în raport cu cantitatea și calitatea muncii prestate, cu producția
realizată și dezvoltarea economică a cooperativei.

Cooperativa este o Întreprindere cu statut de persoană juridică care dispune de bilanţul

autonom, contul de decontare cât şi alte conturi, acesta poate dobândi drepturi patrimoniale cât
şi nepatrimoniale, poate aparea în calitate de reclamant şi reclamat în judecată. Are ştampilă şi
alte rechezite necesare pentru activitate. Ea are dreptul să ia decizii, care nu contravin legislaţiei
Republicii Moldova şi a statului ei. Cooperativa poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu
întreg patrimoniul ce-i aparţine în modul şi condiţiile prevăzute de legea Republicii Moldova
”Privind cooperativele de producţie” şi de alte acte legislative.

Statul nu răspunde de obligaţiile cooperativei, iar cooperativa la timpul său nu poartă

raspundere pentru obligaţiile statului şi a membrilor săi.

Membrul cooperativei nu poarta răspundere pentru obligaţiile cooperativei şi suportă riscul

pentru aceste obligaţii în limita cotei sale de participare, inclusiv partea ei nedepusă. Cooperativa
este creată pe un termen nelimitat.

Capitalul cooperativei şi cotele de participare.

Capitalul cooperativei este format din capitalul propriu şi din capitalul împrumutat din
datorii sau alte surse. Capitalul propriu al cooperativei este format din capitalul social din cotele
de participare, capitalul suplimentar, rezervele sau fondurile cooperativei, profitul nerepartizat,
subvenţii, sponsorizări şi din alte sume obţinute în conformitate cu legislaţia.

La constituirea cooperativei din contul cotelor membrilor cooperativei se crează

capitalul social în marime de 56846 lei.

Fondatorul Cravciuc Ilie cu mărimea cotei valorice de 56846 lei ce constitue cota de 100%.

Scopurile cooperativei :

- organizarea unei activităţi şi producţii agricole înalt eficiente, care va asigura obţinerea
profitului, satisfacerea mai deplină a necesităţilor persoanelor şi populaţiei;
- ridicarea bunăstării materiale, nivelului de trai şi cultural, măiestriei profesionale a
membrilor şi angajaţilor cooperativei prin organizarea participării lor active în producţie,

18
 folosirea principiilor cointeresării materiale şi a îmbinării cît mai depline a intereselor
fiecărui lucrător cu interesele colectivului.

Sediul cooperativei.

Gospodăria este aşezată la nordul republicii, r.Soroca satul Căinarii Vechi.

În cooperativă activează 100 angajaţi, dintre care 60 de muncitori care activează în câmp, 8
specialişti, 10 lucrători de zootehnie şi alţii în sfera de acordare a serviciilor.

Principalele genuri de activitate :

Mijloace pentru vânzarea materiei prime agricole, animalelor vii, materiei prime şi a
semiproduselor sau semipreparatelor.

 Cultura plantelor cerealiere, tehnice şi a plantelor furajere

 Cultura pomuşoarelor, fructelor, nucilor şi altor culturi fructifere
 Comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor pentru animale

Structura subdiviziunilor de producţie în anul de gestiune 2018 este următoarea:

1. brigada de vii şi livezi;

2. brigada de vii şi tractoare;

3. parcul de automobile;

4. ferma de porci şi bovine;

5. centre de primire a cerealelor.

În fiecare an terenul de pămînt agricol arendat este prelucrat la timp folosind tehnologii
avansate cu următoarele culture:

 Grîu;
 Orz ;
 Porumb ;

19
  Ovăz ;
 Floarea soarelui ;
 Mazăre ;

Figura 2.1.Semințe ce urmează a fi plantate.

De pe toată suprafaţa terenurilor arabile producţia căpătată se va lua la evidenţă în masa

iniţial înregistrată şi în masa fizică după curăţare. Roada culturilor de toamnă în medie pe trei
ani precedenţi în gospodărie este de 30 qintale la hectar, floarea soarelui de – 22 qintale/ha,
porumb – 32 qintale/ha, cereale de primăvară – 24 qintale/ha.
Fondul funciar total al cooperativei constituie 7898 ha. Cea mai întinsă suprafaţă a terenurilor ce
aparţin CA ” ALEXANDRU GUSACINSCHI” se găseşte în partea de nord a raionului Soroca,
fiind situate la 127 km de capitala Moldovei – oraşul Chişinău, iar de centrul raional – la 23 km.
Cea mai mare parte a pamînturilor sunt folosite pentru culturile cerealiere, legumicole, tehnice.
Terenurile mai sunt folosite și pentru plantaţiile multianuale.

Structura geomorfologică include 4 grupe de soluri:

 cernoziomuri obişnuite lutoase;
 terenuri mlăştinoase;
 cernoziomuri: slab erodate; mediu erodate; puternic erodate;
 cernoziomuri carbonale;

20
 Figura 2.2.Teren pregătit pentru semănat .

2.2 Analiza indicatorilor ai CAP,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,,

Structura organizatorică este reprezentată printr-o organigramă, care reflectă poziţia şi rolul
fiecărei suduviziuni în cadrul întreprinderii.

Preşedintele

Contabil şef Contabil Şef brigadă de câmp

Brigadier- Şef depozit Brigadier- Socotitor

petrolier/
brigada de specialist în brigada de Şef depozit
tractoare protecția construcţii
muncii

21
 Figura 2.1 ,, Organigrama întreprinderii C.A.P ”ALEXANDREU GUSACINSCHI”,,

Organele de conducere şi control ale cooperativei este Preşedintele cooperativei;

Preşedintele cooperativei este însuși fondatorul firmei care este ales pe termen nelimitat.

Analizînd structura organizatorică a C.A.P ”ALEXANDREU GUSACINSCHI”

menţionăm că organul executiv al cooperativei este preşedintele, care coordonează şi controlează
toate sferele de producţie a întreprinderii. Astfel, el se informează direct despre activitatea
fiecărei secţii în parte, efectuînd un control eficient a acestora.

La nivelul întreprinderii se disting două secţiuni ale contabilităţii: financiară şi de gestiune.

Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al cooperativei luat în totalitatea şi

structuralitatea sa. Obiectivul principal constituie furnizarea de informaţii sintetice privind
poziţia financiară, performanţele precum şi modificările poziţiei financiare. Informaţia contabilă
este destinată utilizatorilor externi definiţi de: investitorii de capital, bancherii, furnizorii,
angajaţii, clienţii etc.

Contabilitatea de gestiune furnizează toată informaţia contabilă, care este prelucrată şi

transmisă pentru utilizarea internă de către management. Care descrie circuitul patrimonial
intern al întreprinderii, definit din activităţile consumatoare de resurse şi producătoare ale
rezultatelor. Contabilitatea de gestiune cuprind: calcularea analitică a purtătorilor de costuri,
locurilor de activitate, a costurilor şi rezultatelor, bugetarea internă a activităţii întreprinderii pe
locuri de activităţi; controlul gestiunii sau managerial privind costurile prestabilite precum şi
abaterile de la aceste costuri.

Secţia planificare se ocupă cu stabilirea şi fundamentarea pe baza studiilor speciale

întocmite şi a analizelor efectuate, a obiectivelor şi sarcinilor de realizare a acestora, precum şi a
resurselor necesare pe o perioadă determinată, potrivit planului – anual, semestrial, trimestrial,
lunar.

22
 Planificărea fixează sarcinile ce urmează a fi îndeplinite şi indică mijloacele pentru
atingerea ţelului, fiind o activitate managerială necesară şi permanentă, alături de strategie şi
politică.

Secţia cadre se ocupă în primul rând cu angajarea personalului. Angajarea este una dintre
cele mai importante laturi ale activităţii de gestiune a personalului, nu doar pentru că se
constituie într-o condiţie esenţială a creării unei organizaţii sau a infiinţării ei datorită faptului că
este o activitate permanentă. Recrutarea şi selecţia de personal este o operaţiune esenţială cât și
dificilă, care exercită o influenţă deosebit de importantă asupra întregii activităţi a organizaţiei.
Rolul acestuii secții constă în a găsi « omul potrivit la locul potrivit ».

Brigada de tractoare este condusă de către brigadier. Ea reprezând o sferă foarte

importantă pentru întreprindere deoarece o asigură cu maşini şi utilaje agricole necesare pentru
îndeplinirea diversilor lucrări în câmp și deplasare.

Depozitului îi revine un loc aparte în structura organizatorică a C.A.P.”Alexandru

Gusacinschi”.

Depozitul central cuprinde cîteva depozite, fiecare avînd predestinaţia sa specială:

- depozit pentru cereale, în care se efectuează vânturarea, curăţarea, uscarea şi păstrarea

producţiei obţinute în dependenţă de necesităţi;
- depozit de materiale de construcţie, unde se găsesc materialele necesare pentru reparaţia
edificiilor care aparţin întreprinderii
- depozit de piese de schimb, unde se păstrează piesele de schimb pentru maşinile şi
utilajele agricole;
- depozit pentru substanțele chimice folosite ca îngrășăminte.

Figura 2.3.Depozit pentru ceriale

23
Figura 2.3.Depozit pentru îngrășăminte

Figura 2.4.Depozit pentru combine și utilaje

Figura 2.5.Depozit pentru materiale de construcții

Persoana responsabilă este şeful pe depozit.

24
 Brigada de construcţii este formată din cîteva persoane responsabile de reparaţia edificiilor
întreprinderii,cum ar fi: ferma, depozitele, sediul central al cooperativei etc. Persoana
responsabilă este brigadierul.

Importanţa autoparcului se remarcă că aici se găsesc mașinile utilizate în câmp care sunt
utilizate nu doar în timpul recoltării producţiei şi transportării ei către depozit, dar şi în restul
perioadei, la transportarea producţiei spre punctele de realizare. Autoparcul posedă maşini de
mai multe tipuri care cuprind tractoare , combine etc..

Ferma este destinată pentru creşterea bovinelor şi porcinelor. Ea cuprinde o suprafaţă

întinsă, care nu este eficient utilizată din cauza diminuării considerabile a numărului de animale.

Figura 2.5.Ferma de porcine

Personalul angajat în activitatea întreprinderi urmăresc scopul cumun: de a obține

rezultate cât mai mari, un buget favorabil și rezultate bune a cooperativei.

Motivarea personalului depinde însuși de modalitatea de conducere, deoarece o

întreprindere de succes are în spate un personal bine calificat. Exisă două tipuri de motivare pe
care le practică întreprinderea :motivarea financiară care este practicată prin metoda de a mări
salariile având în vedere creșterea anuală a venitului și motivarea non-financiară prin faptul de ai
motiva și a stimula profesional prin noi cursuri și obținerea cunoștințelor noi în domeniu.

Tabelul 3.1.

Dinamica valorii activelor întreprinderii, lei (mii lei)

25
 Abaterea Abaterea

Indicatorii 2016 2017 2018 2017-2016 2018-2017

∑ % ∑ %

1. Active pe 104273 852927 2268209 1225475 117,525 1415282 165,932

termen lung 4

1.1. Active - - - - - - -
nemateriale

1. 2. Active 104273 852927 2268209 1225475 117,525 1415282 165,932

materiale pe 4
termen lung

1. 3 Active - - - - - - -
financiare pe
termen lung

2. Active curente 690479 5358063 7118290 213491 3,092 1760227 32,852

9

2.1 Stocuri de 672691 4918129 6548803 (178107) (2,648) 1630674 33,156

mărfuri şi 0
materiale

2.2. Creanţe pe 38960 52303 511149 472189 1211,984 458846 877,279

termen scurt

2.3. Investiţii pe 192 192 192 0 0 0 0

termen scurt

2.4. Mijloace 137746 387439 58146 (79600) (57,788) (329293) (84,992)

băneşti

2.5 Alte active 991 - - (991) (100) - -

curente

Total Activ (1+2) 794753 6210990 9386499 1438966 18,106 3175509 51,127
3

26
 Sursa: elaborat în baza Raportului financiar al C.A.P „Alexandru Gusacinschi”

Din datele acestui tabel putem formula concluzii referitoare la proiectarea firmei în raport cu
situaţia generală a ramurei din care face parte firma. Ponderea fiecărui element patrimonial şi a
surselor au o anume semnificaţie şi o importanţă practică. În acest tabel , a fost înregistrat o
creştere a activului  cooperative , ceea ce a constituit un rezultat pozitiv, acesta marcând astfel
dezvoltarea firmei.

Analizând în dinamică patrimoniul întreprinderii C.A.P „Alexandru Gusacinschi” observăm

că activul total în anul 2018 înregistrează o creştere faţă de anul 2016 cu 1438966 lei (18,106%)
şi respectiv cu 3175509 lei (51,127%) faţă de anul 2017. Activele reprezintă structuri importante
în cadrul patrimoniului întreprinderii, acestea având rolul de participare directă la realizarea
obiectului de activitate al întreprinderii.

Acestea aducând o importanţă deosebită,deoarece activele sunt resursele economice care aparţin

întreprinderii şi prezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultatul unor evenimente
trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

Aceasta creştere a fost posibilă în urma influenţei pozitive a activelor pe termen lung cât
şi a activelor curente care au condus la majorarea patrimoniului cu 1225475 lei (117,525%) şi
213491 lei (3,092%) în anul 2018 în raport cu anul 2016 şi cu 1415282 lei (165,932%) şi
1760227 lei (32,852%) în 2010 faţă de 2017.

În componenţa activelor pe termen lung activele curente au cea mai mare valoare. Din datele
din tabel observăm că majorarea activelor curente se datorează influenţei pozitive în general a
creanţelor pe termen scurt, care au înregistrat o creştere în 2018 faţă de 2016 cu 472189 lei adică
cu 1211,984% şi cu 458846 lei adică cu 877,279% în 2018 în raport cu 2017. Deasemenea acestă
creştere se datorează sporirii valorii stocurilor de mărfuri şi materiale care în 2017 constituiau
4918129 lei, iar în 2018 – 6458803 lei, înscriind o creştere de 1630674 lei (33,156%).

În schimb observăm diminuarea valorii mijloacelor băneşti cu 79600 lei (57,788%) în anul
2018 faţă de 2016 şi cu 329293 lei (84,992%) în 2018 în raport cu 2017 şi a altor active curente
care în 2016 constituiau 991 lei iar în anii 2017 şi 2018 lipseau total. Însă valoarea investiţiilor
pe termen scurt nu s-a schimbat, constituind 192 lei.

27
 A doua parte a patrimoniului o alcătuiesc activele materiale pe termen lung. Activele
materiale pe termen lung prezintă o parte considerabilă din toate activele întreprinderii. Din
acest motiv este foarte important, cum vor fi prezentate aceste active în situaţia financiară a
întreprinderii. Întreprinderea trebuie să determine, dacă investiţiile capitale efectuate pentru
achiziţionarea sau crearea unui obiect reprezintă un activ sau cheltuială. Aceasta poate să
influenţeze mărimea rezultatelor activităţii întreprinderii.

Dacă niam referi la dinamica acestui indicator, putem observa că valoarea activelor pe
termen lung s-a majorat sub influenţa pozitivă doar a activelor materiale pe termen lung şi
anume cu 1225475 lei (117,525%) în 2018 faţă 2016 şi respectiv cu 1415282 lei (165,932%) în
2018 faţă de 2017, acesta fiind unicul element cuprins în activele pe termen lung.

Tabelul 3.2

Analiza structurii activelor întreprinderii, %

Indicatori 2016 2017 2018 Abaterea, p.p

2018-2016 2018-2017

1. Active pe termen lung 13,120 13,733 24,165 11,045 10,432

1.1. Active nemateriale - - - - -

1. 2. Active materiale pe termen lung 13,120 13,733 24,165 11,045 10,432

1. 3 Active financiare pe termen lung - - - - -

2. Active curente 86,880 86,267 75,835 (11,045) (10,432)

2.1 Stocuri de mărfuri şi materiale 84,641 79,184 69,768 (14,837) (9,416)

2.2. Creanţe pe termen scurt 0,491 0,842 5,446 4,955 4,604

2.3. Investiţii pe termen scurt 0,002 0,003 0,002 0 (0,001)

2.4. Mijloace băneşti 1,734 6,238 0,619 (1,115) (5,619)

2.5 Alte active curente 0,012 - - (0,012) -

28
Rata patrimoniului cu destinație de 0,977 1,157 0,789 (0,188) (0,368)
producție

Total activ (1+2) 100 100 100 X x

Sursa: elaborat în baza Raportului financiar al C.A.P „Alexandru Gusacinschi”

În urma analizei tabelului “Structura activelor curente” observam că în structura patrimoniului

prevalează activele curente.

Acestea având un rol destul de important în structura patrimoniului, deoarece orice

întreprindere agricolă are nevoie de active curente şi anume: materii prime, stocuri care să
asigure stocuri pe diferite stadii ale lanţului de producţie în vederea evitării întreruperilor în
activitate, valori realizabile pe termen scurt cum ar fi creanţele, valori disponibile cum ar fi
mijloacele băneşti. Ceea ce este caracteristic pentru activele curente este termenul de durată.

Din punct de vedere al duratei, activele curente reprezintă bunuri destinate pentru a fi
consumate într-un timp scurt prin încorporarea lor în fabricaţii sau pentru a fi vândute. Acestea,
în toţi anii analizaţi, deţin o pondere de peste 75% şi anume: în anul 2016 – 86,880%, în 2017 –
86,267% şi în 2018 – 75,835%.

Ponderea cea mai mare în structura activelor curente o deţine stocurile de mărfuri şi
material: anul 2016 – 84,641%, 2017– 79,184%, 2018 – 69,768%. Dacă niam referi la stocuri,
acestea, la rândul său, nu trebuie să fie nici prea mici, nici prea mari.

Creşterea stocurilor este apreciată ca un fenomen negativ întrucât mărfurile nevandute îşi
diminuează valoarea în timp, astfel eapare riscul ca producţia obţinută în urma desfăşurării
activităţii de bază să nu fie realizată la întreaga valoare, iar un stoc prea redus va produce rupturi
în procesul de producţie. Chiar dacă stocurile de mărfuri şi materiale înregistrază în fiecare an o
scădere de aproximativ 10 puncte procentuale, aceasta fiind interpretată ca o cosecinţă al creşterii
venitului din activitatea operaţională şi ca fapt pozitiv, totuşi ponderea lor în total activ este
destul de mare.

Pentru diminuarea stocurilor întreprinderea poate să întreprindă următoarele măsuri:

mărirea volumul vânzărilor, reducerea preţului la produse, acordarea rabaturilor comerciale,
micşorarea volumului de producţie pentru un termen determinat etc.

29
 Astfel pe locul II se situează mijloacele băneşti. Acestea deţin o pondere de 1,734% în anul
2016, 6,238% în 2017, 0,619% în 2018. Mijloacele băneşti înregistrează o diminuare şi aceasta
având o influenţă negativă, deoarece în primul rând, întreprinderea trebuie să dispună de
lichidităţi pentru a face faţă angajamentelor asumate, de a onora datoriile cu scadenţă în viitorul
apropiat, asigurându-şi astfel echilibrul financiar pe termen scurt. Pentru a se asigura cu
mijloacele băneşti necesare desfăşurării activităţii şi onorării tuturor obligaţiunilor întreprinderea
trebuie să întreprindă careva măsuricum ar fi :

- accelerarea circuitului fondului;

- îmbunătăţirea mecanismelor de formare şi gestionare a capitalului;

- să ridice preţurile la produse;

- renunţare la efectuarea unor plăţi care nu afectează imaginea pe piaţă a întreprinderii:

- amânarea plăţii dividendelor;

- obţinerea unor surse de finanţare pe termen lung la costuri minime.

În general acestea nu au influenţat într-o măsura mare activele curente deoarece acestea se
află în creştere.

Pe locurile III se clasează creanţele pe termen scurt cu următoarele ponderi: 0,491% în 2016,
0,842% în 2017, 5,446% în 2018.

Cealaltă parte a patrimoniului o alcătuiesc activele pe termen lung. Dacă să ne referim la

ponderea pe care activele pe termen lung o deţin în patrimoniu, observam că în aceşti 3 ani
ponderea lor este sub 25% şi anume în 2016 – 13,120%, 2017 – 13,733% şi în 2018 – 24,165%.

Deoarece activitatea desfăşurată de întreprindere să fie mai rentabilă trebuie ca ponderea

acestora în total activ să fie mai mare. Orice întreprindere agricolă pentru a-şi atinge obiectivele
propuse trebuie să dispună de un anumit aparat de producţie format din maşini, utilaje, clădiri, şi
alte mijloace fixe, terenuri.

Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie reflectă ponderea patrimoniului întreprinderii

care poate fi direct utilizată pentru fabricarea producţiei, prestarea serviciilor, executării de

30
lucrări şi comercializării mărfurilor. Situaţia patrimonială din sectorul real al întreprinderii este
cu rată înaltă şi este considerate benefică, cu cosecințe pozitive în dezvoltarea activităţii
operaţionale. Valoarea acestui indicator ar trebuii sa crească în dinamică, ceea ce nu observăm în
cazul nostru. Astfel putem menţiona că există riscul pentru viitor de micşorare a acestei rate.
Pentru a diminua acest risc pe viitor, întreprinderea trebuie să procure mai multe mijloace fixe şi
stocuri de mărfuri şi materiale.

Nivelul acestiu indicator trebuie să fie mai mare decît 0,5, în caz contrar situaţia
patrimonială a întreprinderii se consideră periculoasă. În tabelul 3.2. vedem cum acest indicator
evoluează în sensul descreşterii, însă în anul 2018 nivelul acestiua este mai mare decît 0,5 şi
anume a atins valoarea de 0,789, ceea ce este caracterizat pozitiv.

Tabelul 3.3.

Rezultatele financiare,lei (mii lei)

Abaterea absoluta Ritmul

creşterii
Indicatori 2016 2017 2018
2018- 2018- 2018/ 2018/
∑, lei ∑, lei ∑,lei 2016 2017
2016 2017

1.Profit brut 317854

1696214 (949578) 5 1482331 4128123 87,391 234,732

2.Rezultat din
activitatea (159047 (2797571 142151
operaţională ) ) 3 1580560 4219084 793,769 (49,187)

3.Rezultat din
activitatea de (133714
investiţii 136812 (4977) 3098 ) 8075 (97,736) (37,754)

4.Rezultat din 1036937 1151094 455635 (581302 (695459 (56,060) (60,417)

activitatea ) )

31
 financiară

5.Rezultat din
activitatea
economico- (1651454 188024
financiară 1014702 ) 6 865544 3531700 85,300 13,854

6.Rezultat
excepţional - - - - - - -

7.Profitul(pierdere
a) peioadei de
gestiune pînă la (1651454 188024
impozitare 1014702 ) 6 865544 3531700 85,300 13,854

8.Profit (1651454 188024

net(pierderea netă) 1014702 ) 6 865544 3531700 85,300 13,854

Sursa: elaborat în baza Raportului financiar al C.A.P „Alexandru Gusacinschi”

Conform calculelor efectuate în tabelul 3.3. observăm o creştere a profitului pe parcursul

anilor luaţi în consideraţie în cadrul studiului efectuat. Observăm creşeterea nivelului profitului
brut cu 1482331 lei în anul 2018 comparativ cu anul 206 şi cu 4128123 lei în anul 2018 faţă de
anul 2017, ceea ce se caracterizează pozitiv prin faptul că se înregistrează majorarea profitului în
cote progresive şi anume cu 87,391% şi respectiv cu 234,732%.

Din datele tabelului se observă o reducere a următorilor indicatori:

- rezultatul din activitatea operaţională. Acest indicator în anul 2018 faţă de 206 s-a
majorat cu 1580560 lei adică cu o pondere de 793,769% iar în anul 2018 comparativ cu 2017 a
înregistrat o diminuare cu 4219084 lei adică cu (49,188%).

- rezultat din activitatea de investiţii care în 2018 faţă de 2016 a scazăut cu 133714 lei,
adică cu (97,736)% şi cu 8075 lei, adică cu (37,754)%faţă de 2017.

- rezultat din activitatea financiară. Acest indicator a înscris în raportul financiar o

scădere de 56,060% în 2018 comparativ cu 2016 si 60,417% comparativ cu 2017.

32
 Totodată observăm o creştere în ceea ce ţine de activitatea economică şi anume
majorarea rezultatului din activitatea economico-financiară cu 865544 lei (85,300%) şi 3531700
lei (13,854%) în anul 2018 faţă de anii 2016 şi 2017. Aceleaşi rezultate au fost înregistrate de doi
indicatori şi anume: profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare şi profitul net care au
crescut cu 85,300% în anul 2018 faţă de 2016 iar faţă de 2017 – 13,854%.

Aceasta este o situaţie satisfăcătoare a întreprinderii înregistrând o mică majorare a

nivelului profitabilităţii

Numărul de angajaţilor din cadrul activităţii de explorare şi producţie a scăzut, faţă de

anul 2017 cu 19%, aceasta reprezentând 93% din reducerea netă de personal aferentă anului
2019. Această reducere s-a datorat în principal externalizării activitțiilor de întreținere.

Invatamant si pregatire profesionala

Majoritatea angajaților companiei au absolvit școala generală ca nivel maxim de pregătire

(73%).

Varsta

Structura personalului în funcție de vârstă s-a schimbat în decursul ultimilor ani, în

special în ceea ce privește personalul cu vârste peste 50 de ani. Vârsta medie a angajaților
companiei s-a menținut în jurul vârstei de 37 ani.

Pregatirea personalului

Pregatirea profesionala a angajatilor se realizeaza fie in cadrul companiei, fie in

colaborare cu institutii educationale de profil general sau in cazul angajatiilor administrativi de
diverse institutii particulare.

Siguranta muncii

Unul din principalele obiective ale companiei este siguranta angajatiilor sai si a
comunitatii in care aceasta isi desfasoara activitatea. Întreprinderea incearca sa creeze un mediu
sigur de munca si in acest scop au fost introduse o serie de cursuri prin care angajatii sunt

33
informatii despre riscurile din activitatea desfasurata si cum pot sa le reduca sau chiar sa le
inlature.

CAPITOLUL 3. Dezvoltarea CAP ,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,,

prin managementul proiectelor
3.1.Proiect de procurare . Eficența investițiilor, prognoza. Analiza

Un proiect de dezvoltare investițional pentru CAP ,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,,

este creșterea prodictivității prin procurarea unui nou utilaj performant și pe piața internă a

34
Republicii Moldova. Fiind un proiect al managementului investițional prognozăm un profit mai
mare ca la restul profitelor obținute până în prezent de la cultivarea plantelor cerialiere. Eficența
investițiilor preconizate pentru acest proiect trebuie să crească de cel puțin de două ori în
următorii 3 ani.

 Obiectivul general al noului proiect de investiție constă în creşterea productivităţii şi

competitivităţii sectorului agricol prin facilitarea accesului producătorilor la tehnica modern și
utilaje agricole performante.

Scopurile urmărite sunt:

1) creşterea productivităţii şi calităţii operaţiilor tehnologice mecanizate;
2) reducerea costurilor operaţiilor tehnologice mecanizate;
3) îmbunătăţirea calităţii producţiei agricole;
4) dezvoltarea tehnologiilor moderne de cultivare.

Obiectivul operaţional constituie atragerea investiţiilor pentru înnoirea şi extinderea

parcului de tehnică şi utilaj agricol nou.

Pentru procurarea unui nou proiect pentru tehnică însăși președintele CAP
,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,, a decis săși mărească parcul de tehnică pentru semănat în
special combine și tractoare, pentru a obține un profit înalt a decis procurarea unui nou utilaj
agricol fiind mai ecologice și având o productivitate mai înaltă. El a decis să procure un proiect
de la MAC-P , investind în acest proiect 401 982,00 lei . El administrează 1000 ha de terenuri
agricole unde este seamănă grâu obținând recolte stabile.

Unele din avantajele agriculturii conservative sunt beneficiile ecologice asupra solului,
ce este gestionat corect și nu este supus eroziunilor de vânt și de apă, astfel fiind protejat de
secete. Un alt avantaj este micșorarea cheltuielilor pentru lucrările agricole și randamentul înalt
al producției obținute. Un alt avantaj este aspectul financiar – cheltuielile de combustibil sunt de
2-3 ori mai mici. Semănatul se face direct aduce roade bogate CAP ,,ALEXANDRU
GUSACINSCHI, s. Căinarii Vechi, r. Soroca Grant MAC-P: 401 982,00 lei

35
 Obiectul investiției: Combina Case IH 9230 7, economie sub toate aspectele inclusiv și
ceea ce ține de îngrășăminte minerale, în jur de 20-25 de procente, remarcă fermierul.
„Semănând direct, obținem rezultate mult mai bune. Resturile vegetale rămase la suprafața
solului permit păstrarea umidității din iarnă și primăvara, iar pe vremea temperaturilor ridicate
din vară, planta nu este expusă la stress.

Figura 3.1. Combina Case IH 9230 7

În 2016 chiar dacă secetele au fost puternic resimțite la nord unde sunt terenurile
agricole ale CAP ,,ALEXANDRU GUSACINSCHI,, precipitații fiind extrem de puține, în
gospodăria de la Căinarii Vechi au fost obținute 4,2 tone de porumb/ha. La grâu , cea mai mică
roadă a fost 9,6 tone/ha, cea mai mare – 14,2 tone/ha. Dezavantajele - în special sunt legate de
prezența rozătoarelor, munncitorii spun că fac faţă aplicând tratamente speciale toamna, și
primăvara, dacă e nevoie.

Unul din avantajele noii tehnologii este de lucre în câmp fără lucrare de afânare.

Sistemul fără lucrare de afânare se bazează pe introducerea seminţei direct în miriştea

culturii premergătoare, fără a fi efectuate niciun fel de lucrare anterioară de afânare a solului, cu
excepţia deschiderii concomitent cu semănatul unei benzi foarte înguste , pentru a permite
introducerea seminţelor în sol. Controlul buruienilor pentru plantele prăşitoare, se efectuează
prin metode chimice, cu ajutorul erbicidelor sau biologice dacă este posibil.

36
 Figura 3.2. Semănatul direct în miriște a culturilor cerealiere

Figura 3.3. Semănatul direct pe mulci vegetali al culturilor prășitoare

Figura 3.4. Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Pentru a fi implementat acest sistem sunt necesare maşini speciale de semănat, care să
asigure concomitent deschiderea fantei şi introducerea seminţelor pentru utilizarea lor în
continuare.

37
 Sistemul de lucrare a solului în benzi constă în lucrarea în fâşii . Tehnologia dată permite
cultivare a plantelor afânarea şi lucrarea sau mobilizarea solului în fâşii înguste cu lăţimea de la
5 - 20 cm, destinate doar pentru semănat, între aceste benzi solul rămâne complet nelucrat şi
acoperit cu resturi vegetale, așa dar suprafaţa solului după semănat să rămînă acoperită cu peste
30% la sută. Comparativ cu sistemul fără lucrare de afânare care s-a referit la semănatul direct,
prin lucrarea în benzi, solul este deranjat într-o măsură mai mare, gradul de acoperire a suprafeţei
cu resturi vegetale mai redus şi riscul degradării solului pe termen lung este mai mare. Pentru
practicarea acestui sistem sunt necesare maşini agricole speciale.

Figura 3.5. Sistemul de lucrare a solului în benzi

Lucrarea de afânare pe verticală constă în afânarea şi mobilizarea solului pe adâncimea

de 20-30 cm fără întoarcerea brazdei. După semănat suprafaţa solului rămâne acoperită cu resturi
vegetale într-o proporţie de peste 30%. Compactarea solului este redusă pe termen scurt.
„Lucrare pe verticală” se diferențiază de cea realizată prin scarificare, care este încadrată în
sistemele convenţionale, şi este aplicată la anumite perioade de timp în scopul ameliorării
straturilor compactate natural care sunt situate la peste 30 cm adâncime. Unele dintre celle mai
utilizate echipamente agricole sunt diferite tipuri de cizele, cultivatoare şi vibrocultoare.

38
 Figura 3.6.Vibrocultivator

Lucrarea de afânare a solului constă în lucrarea sau afânarea întregii suprafeţe a solului,
dar scade intensitatea şi frecvenţa de lucrare prin eliminarea unor lucrări mecanice practicate în
sistemul convenţional. În această categorie sunt încadrate trei tipuri de practici diferite de afânare
redusă a solului:

 discuirea solului, după cum care urmează semănatul;

 arătura cu plugul cizel, după cum care urmează semănatul;

 lucrarea cu freza sau alte maşini rotative, după cum care urmează semănatul.

Figura 3.7. Lucrarea solului cu grapa cu discuri

Avantajele :

 reduce starea de compactitate în stratul de sol ;

 creşte viteza de infiltraţie a apei în sol;
 duce la reducerea semnificativă a cantităţii de sol erodat;

39
  are loc acumularea mai pronunţată a materiei organice;
 Îmbunătăţirea activităţii biologice;
 consumuri energetice şi costuri mai reduse.

Riscurile:

 investiţii suplimentare pentru un nou sistem de maşini agricole sau adaptarea celui
existent
 nu poate fi aplicat pe soluri cu textură fină şi drenaj deficitar, puternic erodate și
compactate;
 insuficient de eficient pentru unele rotaţii, din lipsa posibilității utilizării erbicidelor pre-
emergente;
 controlul populațiilor de buruieni prin utilizarea erbicidelor din lipsa posibilității
combaterii mecanice;
 controlul bolilor şi dăunătorilor, utilizarea fertilizanţilor minerali și organici este dificilă,
întrucât nu se pot încorpora în sol;
 implementarea sistemelor conservative de lucrare a solului necesită cunoştinţe
specializate.
Costuri de implementare a sistemelor semiconservativ (mini till) şi conservativ (no tilll) în
comparaţie cu sistemul convenţional de lucrare a solului a culturilor de cîmp cu noul utilaj.
Investitorul după ce a efectuat investiţia în procurarea unui set de echipamente de lucrare
conservativă sau semiconservativă a solului adică a combinei, avem propuse doua variante ca
modele de cheltuieli şi venituri obţinute la cultivarea grâului de toamnă şi porumbului la boabe,
pentru implementarea sistemului semiconservativ (mini till) şi conservativ (no tilll), în
comparaţie cu sistemul convenţional de lucrare a solului pentru a face un profit ș un venit
profitabil pentru întreprindere.
Calculele economice sunt orientate pentru a explica cât mai expusa situația economică a
sectorului de producere (culturii), în comparaţie cu cea a tehnologiei semi-conservative (mini
till), conservative (no till) și situația în care este aplicată tehnologia obișnuită. Culturile alese –
grâul de toamnă şi porumbul – fac parte dintr-un asolament de câmp format din 5 table, precum
urmează: (an. I) grâu de toamnă; (an. II) porumb; (an. III) floarea-soarelui; (an. IV) soia; (an. V
şi VI) lucerna.

40
 Configuraţia tablelor relativ egală, relieful: înclinarea terenului 1-30 . În tabelele următore se
reflectă situația cheltuielilor și veniturilor în cazul fiecărei din culturile menționate. Fiecare din
acest exemplu este în sine un model economic separat ce prezintă o situație economică
comparativă, în cazul aplicării tehnologiei noi, tehnologiei semi-conservative (mini till) şi
conservative (no till).
La cultivarea grâului de toamnă, tabelului reflectă producția brută (valoarea producției
obţinute) înregistrată în cadrul suprafeţei de 1 ha pe două criterii: produsul principal și produsul
secundar, ce împreună vor însuma totalul de producție brută obținut la sfîrșit. În continuare
tabelul reflectă situația de cheltuieli pe mai multe poziții, împărțite în următoarele categorii
principale: material semincer, îngrășăminte, preparate chimice/fitosanitare, operații tehnologice,
lucru manual, alte cheltuieli și proceduri post-recoltare. În cazul tuturor celor 3 variante, grâul de
toamnă a avut aceleaşi termene de a fi semănat: III dec. septembrie – II dec. octombrie şi de
recoltare. Normele de însămânţare, aplicare a îngăşămintelor minerale şi produselor fitosanitare
au fost specifice tehnologiilor practicate în exploataţiile agricole.
Astfel, pentru cultivarea grâului de toamnă în sistem obişnuit (convenţional sau Tehnologie
Convenţională – TC), se înregistrează un consum de mijloace de producţie de cca 8,2 mii lei/ha,
cota cea mai importantă a cheltuielilor de producţie o are costul operaţiunilor tehnologice
(mecanizate) de cca 4,3 mii lei/ha sau cca 52% din totalul costurilor de producţie. Venitul brut
(sau producţia brută) care poate fi obţinută la S=1 ha este de cca 9,7 mii lei, sau echivalentul în
producţie a cca 4 t/ha de boabe şi 3,2 t/ha de paie și marja brută până la impozitare de cca 1,5 mii
lei/ha.
În cadrul sistemului obișnuit, la cultura grâului sunt aplicate 11 operaţiuni tehnologice. La
cultivarea grâului de toamnă în sistem semi-conservativ (mini till), se înregistrează un consum de
mijloace de producţie de cca 8,4 mii lei/ha, cota cea mai importantă a cheltuielilor de producţie o
are costul operaţiunilor tehnologice (mecanizate) – de cca 4,1 mii lei/ha sau cca 49% din totalul
costurilor de producţie.
Venitul brut (sau producţia brută) care este obținut la S=1 ha este de cca 11 mii lei, sau
echivalentul în producţie a cca 4,5 t/ha de boabe şi 3,5 t/ha de paie, iar marja brută până la
impozitare de cca 2,5 mii lei/ha. În cadrul sistemului semi-conservativ (mini till), la cultura
grâului sunt aplicate 9-10 operaţiuni tehnologice noi.

41
 Tabelul 3.1

Cheltuielile şi venituri obținute la cultivarea grâului de toamnă pentru suprafața

de 1 ha cu aplicarea tehnologiei convenționale de lucrare a solului

Unitate de Cost per Suma totală

Articol Unităţi
măsură unitate (lei) (lei)
Producție brută
Produs principal (boabe) t 4,0 2 200 8 800
Produs secundar (paie) t 3,0 300 900
Total producție brută 9700
Cheltuieli

Material semincer kg 230 4 920

Ingrăşăminte 1 040
N kg 90 6 540
Compuse kg 50 10 500
Preparate chimice 743
Tratarea seminţelor l 0,24 300 72
Erbicid kg 0,04 5 400 216
postemergent
Fungicide l 1,00 375 375
Insecticide l 0,20 400 80
Operații tehnologice 4 340
Discuitul ha 1 300 300
Aratul ha 1 700 550
Cultivatul ha 1 400 400
Semănatul cu fertilizarea ha 1 500 500
Tăvălugitul ha 1 200 200
Administrarea îngrăşămintelor ha 1 200 200
Stropitul (erbicide) ha 1 300 300
Stropitul (fungicide) ha 1 300 300
Stropitul (insecticide) ha 1 300 300
Recoltatul ha 1 800 800
Transportul
t/km 70 7 490
Lucru manual om-zile 1 200 200
Alte cheltuieli 410
Impozitul funciar ha 1 110 110
Alte cheltuieli ha 300 300 300
Proceduri post-recoltare 560

42
 Curăţatul şi uscatul lei/t 4 100 400
Ambalaj saci 80 2 160
Total cheltuieli 8 213

Marja brută 1 487

Tabelul 3.2

Cheltuielile şi veniturile obținute la cultivarea grâului de toamnă pentru suprafața de 1

ha cu aplicarea tehnologiei semi-conservative de lucrare a solului (MINI TILL)

Unitate de Cost per Suma totala

Articol Unităţi
măsură unitate (lei) (lei)
Producție brută

Produs principal (boabe) t 4,5 2 200 9 900

Produs secundar (paie) t 3,5 300 1 050
Total producție brută 10950
Cheltuieli

Material semincer kg 250 4 1 000

Îngrăşăminte 1 220
N kg 120 6 720
Compuse kg 50 10 500
Preparate chimice 913
Tratarea seminţelor l 0,24 300 72
Erbicid postemergent kg 0,04 5400 216
Erbicid postemergent l 1,00 170 170
Fungicide l 1,00 375 375
Insecticide l 0,20 400 80
Operații tehnologice 4 060
Discuitul ha 2 300 600
Semănatul cu fertilizarea ha 1 500 500
Tăvălugitul ha 1 200 200
Administrarea îngrăşămintelor ha 1 200 200
Stropitul (erbicide) ha 1 300 300
Stropitul (erbicide) Stropitul ha 1 300 300
(fungicide) Stropitul ha 1 300 300
(insecticide) ha 1 300 300
Recoltatul ha 1 800 800

43
 Transportul t/km 80 7 560
Lucru manual om-zile 1,0 200 200
Alte cheltuieli 410

Impozitul funciar ha 1 110 110

Alte cheltuieli ha 1 300 300
Proceduri post-recoltare 630
Curăţatul si uscatul lei/t 4,5 100 450
Ambalaj ha 90 2 180
Total cheltuieli 8 433

Marja brută 2 517

Tabelul 3.3.

Cheltuielile şi venituri obținute la cultivarea grâului de toamnă pentru suprafața

de 1 ha cu aplicarea tehnologiei conservative de lucrare a solului (NO TILL)

Unitate de Cost per Suma totală

Articol Unităţi
măsură unitate (lei) (lei)
Producție brută

Produs principal (boabe) t 5,2 2 200 11 440

Produs secundar (paie) t 4,0 300 1 200
Total producție brută 12640
Cheltuieli

Material semincer kg 220 4 880

Îngrăşăminte 1 220
N kg 120 6 720
Compuse kg 50 10 500
Preparate chimice 923
Tratarea seminţelor l 0,24 300 72
Erbicid postemergent kg 0,04 5400 216
Erbicid postemergent l 1,00 180 180
Fungicide l 1,00 375 375
Insecticide l 0,20 400 80
Operații tehnologice 3344
Semănatul direct cu admin. îngrăşămintelor ha 1 500 500
Administrarea îngrăşămintelor ha 1 200 200

44
 Stropitul (erbicide) ha 1 300 300
Stropitul (erbicide) ha 1 300 300
Stropitul (fungicide) ha 1 300 300
Stropitul (insecticide) ha 1 300 300
Recoltatul ha 1 800 800
Transportul t/km 92 7 644
Lucru manual om-zile 1,0 200 200
Alte cheltuieli 410

Impozitul funciar ha 1 110 110

Alte cheltuieli ha 1 300 300
Proceduri post-recoltare 728
Curăţatul şi uscatul lei/t 5,2 100 520
Ambalaj ha 104 2 208
Total cheltuieli 7705,00

Marja brută 4935,00

Tabelul 3.4
Rentabilitatea economică şi situația veniturilor şi cheltuielilor per 1 ha suprafață
de grâu de toamnă la implementarea sistemului convențional (TC), în comparație
cu tehnologiile semi-conservativă (MINI TILL) şi conservativă (NO TILL)
Tehnologie Tehnologia Tehnologia
Specificare UM
conventională MINI TILL NO TILL
Recolta t/ha 4,0 4,5 5,2
Venituri din vânzări anuale lei 9700 10950 12640
Cheltuieli variabile anuale, inclusiv: lei 8213 8433 7705
Material semincer lei 920 1000 880
Îngrăşăminte lei 1040 1220 1220
Preparate chimice lei 743 913 923
Operaţii tehnologice lei 4340 4060 3344
Lucrări manuale lei 200 200 200
Alte cheltuieli lei 410 410 410
Proceduri post-recoltare lei 560 630 728
Marja brută anuală totală lei 1487 2517 4935
Costul de producere lei/t 2053,3 1874,0 1481,7
Prag de rentabilitate recoltă t/ha 3,733 3,833 3,502

Tabelul 3.5
Abateri comparative între venituri şi cheltuieli pe tipuri de mijloace de producție per

45
 1 ha suprafață la cultura grâului de toamna la implementarea sistemului convențional
(TC) în comparație cu tehnologiile semi-conservativă (MINI TILL) şi conservativă (NO
TILL)
Abateri „+” Abateri „+” Abateri „+”
sau sau „–” sau
Specificare UM „–” NO TILL fata „–”
MINI TILL de TC NO TILL fata
fata de TC de MINI TILL
Recolta t/ha 0,5 1,2 0,7
Venituri din vânzări anuale lei 1250 2940 1690
Cheltuieli variabile anuale, inclusiv: lei 220 -508 -728
Material semincer lei 80 -40 -120
Îngrăşăminte lei 180 180 0
Preparate chimice lei 170 180 10
Operaţii tehnologice lei -280 -996 -716
Lucrări manuale lei 0 0 0
Alte cheltuieli lei 0 0 0
Proceduri post-recoltare lei 70 168 98
Marja brută anuală totală lei 1030 3448 2418
Costul de producere lei/t -179,25 -571,52 -392,27
Prag de rentabilitate recoltă t/ha 0,1 -0,2 -0,331

După cum poate fi observat din informaţia prezentă din tabelul dat , beneficiile economice
ale aplicării tehnologiei mini till şi no till Preţul de comercializare a boabelor şi paielor de grâu
sunt standarte şi nu se modifică de la o tehnologie la alta. Sporul producţiei conform
tehnologiilor semi-conservative şi conservative sunt mai mari cu cca 0,5 t/ha şi 1,2 t/ha, în
comparaţie cu tehnologia convenţională, sau în echivalent bănesc respectiv cu cca 1,2 mii lei/ha
şi cca 3,0 mii lei/ha.

Cheltuielile variabile anuale sunt evidente mai mici în cazul tehnologiei no till în comparaţie
cu tehnologia mini till şi convenţională, datorită faptului că la implementarea tehnologiei mini
till se exclud 1-2 operaţiuni tehnologice, iar la cea no till 2-4 operaţiuni tehnologice. Pe fonul
acestora costul operaţiunilor tehnologice scade semnificativ respectiv cu cca 300 lei/ha la
tehnologia mini till şi până la 1000 lei/ha la tehnologia no till.

Ca și a acelorlate componente ale cheltuielilor de producţie nu au fost înregistrate diferenţe

pozitive la comparaţia tehnologiei no till, mini till şi convenţională excepţie făcând lucrările

46
manuale şi a altor cheltuieli care sunt similare. La implementarea tehnologiei mini till se
majorează cu cca 10-15% cantitatea de seminţe faţă de cea convenţională, iar la implementarea
tehnologiei no till norma de însămânţare este mai mică, deoarece asigură încorporarea
seminţelor la adâncimea optimală necesară administrarea concomitentă a îngrăşămintelor
minerale. Așa dar procedeul combinat care cuprinde semănatul direct + administrarea
îngrăşămintelor garantează practic la 100% succesul germinării, încolţirii şi creşterii intensive a
plantelor în primele faze fenologice de creştere şi dezvoltare.

Reeșind din cele spuse mai sus putem spune că prooiectul propus spre cumpărare este un
proiect eficent, ce în următorii 4 ani va avea un profit dublu sau chiar triplu dacă nu vor avea loc
diferite dereglări climaterice .

Concluzii

1.Prin proiecte de investiţii, înţelegem plasarea de capital având scopul obţinerii de profituri
viitoare. Investiţiile de capital determină impulsionarea economiei naţionale, a dezvoltării şi a
creşterii economice, cu ajutorul firmelor consolidându-şi poziţia pe piaţă, prin creşterea, atât a
capitalurilor şi a locurilor de muncă de pe piaţă, determinând astfel impulsionarea consumului şi
implicit, creşterea nivelului de trai la nivel naţional.

2. În acest sens , ţara noastră ar trebui să dezvolte mediul de afaceri autohton, prin
investiţii publice, ce implică dezvoltarea infrastructurii (drumuri, poduri, amenajări de teren,

47
etc.), care ar facilita accesul rapid către şi din regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării, spre zona
Bucureşti-Ilfov şi nu numai, prin acest demers favorizându-se atragerea investiţiilor autohtone,
dar mai ales a celor străine către zonele cu economii mai puţin dezvoltate.

3. C.A.P „Alexandru Gusacinschi ” este o întreprindere fondată cu cîţiva ani în urmă dar
care funcţionează cu ritmuri crescînde înregistrînd în anul 2017 în raport cu anul 2016 o creştere
considerabilă a veniturilor din vînzări şi anume: de la 5816174 lei în 2017 la 8417789 lei în anul
2018.

4. Analizînd indicatorii prezentaţi în lucrarea de faţă observăm că această întreprindere îşi

monitorizează cu succes patrimoniul prezentînd o eficienţă crescîndă a utilizării activelor şi
pasivelor întreprinderii după cum am observat la capitolul 3. Tot la acest capitol observăm şi
tendinţa de creştere sporită anumărului de personal cu o perspectivă înaltâ de succes a
întreprinderii.

5.Trebuie de menţionat ca în anul 2017 în raport cu 2016 întreprinderea C.A.P

„Alexandru Gusacinschi ”a înregistrat rezultate mai mici în urma desfăşurării activităţilor şi
anume valoarea de bilanţ a activelor în 2016 este de 7947533 lei iar în 2017– 6210990 lei.
Deasemenea şi unii indicatori au înregistrat valori negative şi anume profitul brut (949578 lei),
rezultatul din activitatea operaţională şi de investiţii (2797571 lei), (4977 lei) , (1651454 lei).
Aceasta se explică prin faptul că anul 2017 s-a caracterizat prin prezenţa deasă a calamnităţilor
naturale ca seceta, ploile cu grindină, vînturi puternice, furtunile. Deci,acestea s-au răsfrăns
negativ asupra culuturilor şi respectiv asupra activităţii desfăşurate de întreprindere înregistrînd
şi unele pierderi.

6.Concurenţa este unul din factorii care contribuie la dezvoltarea întreprinderii C.A.P
„Alexandru Gusacinschi , o determină să adopte noi decizii cu privire la vînzarea în condiţii mai
avantajoase în scopul obţinerii profitului, o stimulează să producă mai mult, mai calitativ pentru
realizarea obiectivului propus. Desfacerea produselor se realizează pe piaţa internă şi anume în
regiunea în care este amplasată, clienţii potenţiali fiind în general populaţia.

7.Având un management bun întreprinderea dată din rezultatele financiare date și

personalul bine calificat întrun numar bine stabilit menționat mai sus duce la mărirea proftului și
ridicarea în grad pe piața Republicii Moldova precum și colaborarea cu diferite firme din RM

48
pentru procurarea materiei prime ce ne servește ca suport în obținera produselor finite lansate pe
piața de desfacere.

8.Implimentând noul proiect investițional în CAP,,ALEXANDRU GUSACINSHI,,

organizația riscă a avea în următorii 4 ani un profit mai mare de doua ori decât în anii precedenți
și produse mai bioecologice plasate pe piața Republicii Moldova .

Bibliografie

Acte normative:

1. Legea Republicii Moldova cu privire la întreprindere şi antreprenoriat nr.845- XII din

13.01.1992, Monitorul oficial nr. 2 din 28.02.1994.
2. Legea Republicii Moldova privind cooperativele de producşie nr. 1007-XV din
25.04.2002, Monitorul oficial nr.71-73 din 06.06.2002.
3. Standartul Naţional de contabilitate 2 ”Stocuri de mărfuri şi materiale”.

49
4. Standartul Naţional de contabilitate 16 ”Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung”.
Cărți:

5. Botnari N., ”Finanţele întreprinderii”, Editura Prim, Chişinău 2008.

6. Vasile I., ”Finanţele întreprinderii”, Bucureşti 2003.
7. Ţiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., ”Analiza rapoartelor financiare”, ASEM 2004.
8. Ioan Ursachi, ,,Management,, ,Editura ASE ,București 2001.
9. Cistelecan, L. (2002) – “Economia, efi cienţa şi fi nanţarea investiţiilor”, Editura
Economică, Bucureşti;
10. Bonciu, F. (2012) – “Investitiile străine directe înainte şi după criza economică
mondială”, Editia I, Editura Universitară, Bucuresti;
11. Fundația FIMAN- ,,Managementul proiectelor în țările în curs de dezvoltare,, , Editura
ALL, București 1993[1]
12. Ciobanu R.M.- ,,Managementul proiectelor,, Editura Ghiorghe Asachi , Iași 2002[2]
13. Cistelecan, L. (2002) – “Economia, efi cienţa şi fi nanţarea investiţiilor”, Editura
Economică, Bucureşti;
14. Anghelache, C. (2014) – “România 2014. Starea economică pe calea redresării “, Editura
Economică, Bucureşti;
15. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M. (2014) – “The Business Environment and the
Foreign Investment”, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 62
(2014), Issue (Month): 10 (Octomber), Pages: 8-15
16. Anghelache, C., Manole, A. (2012) -“Correlation between GDP direct investments–An
econometric approach”, Metalurgia International, Nr. 8, pp. 96-98, categorie ISI

Surse electronice:

17. https://ro.scribd.com/document/216835178/Investitii-Asem
18. http://www.capmu.md/wp-content/uploads/2018/12/Ghid_autoevaluare_MDT.pdf
19. https://conspecte.com/Bazele-activitatii-investitionale/conceptii-de-baza-privind-
investitiile.html?fbclid=IwAR1mMGf47Kk9qpQtI5Hw_Z3pIgHNAB00QcLK8D_CI0-
xNONV2Mq3np0SD3Q

50
20. https://companies.casata.md/companies.php?
l=ro&action=viewcompany&lid=7815&id=22324

51