MANAGEMENT EUROPEAN

EDUCAŢIONAL

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Calin Angelica Dana

 CONCEPTE UTILE ÎN MANAGEMENTUL
PROIECTULUI
• Orice ansamblu care implică un număr oarecare de activităţi, are un început şi un
sfârşit şi are drept scop o schimbare.
• Conceptul proiect nu trebuie confundat cu:
1. program
2. cerere de finanţare
Program = un ciclu sau set de activităţi, în general fără un termen de încheiere precis
delimitat, care constituie o abordare integrată pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor
organizaţiei
Cerere de finanţare = un document care prezintă proiectul cu scopul de a obţine bani de la
un finanţator
• Elementele caracteristice ale unui proiect sunt:
- are un început şi un sfârşit bine definite
- implică o varietate de activităţi, evenimente şi sarcini
- utilizează o varietate de resurse
- are un grad mai mic sau mai mare de autonomie faţă de activităţile zilnice ale organizaţiei
-are ca scop o schimbare, percepută ca favorabilă de către iniţiatorii săi.
MANAGEMENTUL PROIECTULUI – principii şi
funcţii
• Indiferent de tipul de proiect, independent de personalitatea şi stilul
managerului, managementul de proiect va respecta următoarele principii
:
a. Principii în managementul de proiect
- cunoaştere clară şi împărtăşirea misiunii organizaţiei (scopului şi
obiectivelor acesteia);
- cunoaşterea deplină a resurselor disponibile (umane, materiale,
financiare, de timp);
- planificarea, organizarea, coordonarea resurselor;
- respectarea standardelor ( standard – nivel de performanţă la care
considerăm că ne atingem obiectivele / de calitate, ocupaţionale);
- flexibilitate (adaptarea planificărilor iniţiale la eventualele modificări
neprevăzute).
• b. Funcţiile managementului de proiect

- Planificarea gândire anticipativă privind etapele ce trebuie străbătute

pentru atingerea obiectivelor; presupune stabilirea unor obiective, a
activităţilor prin care sunt atinse şi a resurselor necesare pentru aceasta.
- Organizarea alocarea resurselor organizaţiei (umane, informaţionale,
materiale, financiare, de timp) şi stabilirea proceselor (politici, proceduri,
etc.), ţinând cont de planificarea făcută; urmăreşte utilizarea eficientă a
resurselor disponibile.
- Implementarea realizarea activităţilor planificate cu resursele alocate şi
conform specificaţiilor.
- Controlul aprecierea progresului obţinut în direcţia obiectivelor;
presupune monitorizarea permanentă a costurilor şi activităţilor,
evaluarea rezultatelor şi impactului şi emiterea de recomandări pentru
viitor.
- Conducerea direcţionarea oamenilor implicaţi pentru asigurarea
coordonării eforturilor individuale.
 TIPOLOGIA PROIECTELOR
1. După amploarea lor:
- organizaţional;
- local (localitate, judeţ, grup de judeţe);
- naţional;
- regional (proiectul este de interes pentru mai multe judeţe din regiunea geografică
respectivă);
- internaţional.
2. După domeniul obiectivului şi activităţilor proiectului:
- proiecte industriale
- proiecte comerciale
- proiecte culturale;
- proiecte ecologice;
- proiecte ştiinţifice (de cercetare);
- proiecte educaţionale;
- proiecte de management.
Tipologia proiectelor educaţionale

• proiectul educaţional
• proiectul curricular
• proiectul instituţional
 Proiectul educaţional
• Proiectul educaţional are în vedere dezvoltarea
personalităţii sub influenţa schimbărilor sociale
fundamentale, de la simpla achiziţie de cunoştinţe
(a şti) şi de la formarea deprinderilor (a învăţa să
faci), la dezvoltarea atitudinilor (a vrea să fii), a
personalităţii în întregul ei ( a învăţa să fii)şi a
competenţelor sociale şi profesionale (a învăţa să
fii împreună cu alţii), toate acestea determinând
devenirea individului (a învăţa să devii).
 Proiectul curricular
Proiectul curricular are caracter aplicativ şi urmăreşte dezvoltarea de deprinderi, abilităţi şi
competenţe în activitatea pe o anumită temă. Chiar curriculum-ul naţional sau CDŞ –ul poate fi
considerate proiecte propuse actorilor educaţionali. În cadrul acestui tip de proiect se poate
aminti metoda învăţării prin proiecte. Atât elevii cât ţi profesorii trebuie să ştie să realizeze
proiecte. Caracteristicile acestei metode sunt: orientarea către activitate şi produsul ei, are ca
principale activităţi reflecţii, abstractizări, verbalizări, teoria şi practica se sprijină reciproc, inter- şi
trans-disciplinaritate, motivarea leevilor şi descoperirea propriilor abilităţi, conectarea la situaţii
reale şi la probleme sociale, organizarea în Suport de curs „Management european educaţional”
comun a procesului de învăţare (profesori şi elevi) – ex. pliantul şcolii, avizierele şcolii, ghidul
oraşului, diagrama folosirii spaţiilor, harta cafenelelor IT etc. Condiţii pentru a asigura reuşita
acestei acţiuni: urmărirea etapelor – informare, planificare, decizie, executare, control,
evaluare, pregătirea elevilor pentru munca la proiect (cunoştinţe, deprinderi practice,
comportament social), elevii trebuie să se documenteze singuri pentru realizarea
proiectului, colectivul de profesori şi comunitatea elevilor trebuie să stimuleze astfel de
activităţi, prezentarea etapelor, obstacolelelor, succeselor la întâlnirile grupelor de lucru.
Profesorul are responsbilităţile- preorganizarea procesului de proiectare, consultanţă,
observare şi îndrumare.
 Proiectul de dezvoltare
Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii reprezintă expresia concretă a
chilibrului dintre reglementări şi iniţiative, negociind, în favoarea şcolii,
compromisul dintre logica de tip birocratic şi cea de tip autonom. El are caracter
anticipativ şi valoare strategică, are ca scop optimizarea şi dezvoltarea ofertei
educaţionale a unităţii şcolare, concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei
(dobândire de competenţe, atitudini, abilităţi), asigură concentrarea tuturor
domeniilor funcţionale ale managementului (curriculum, resurse, relaţii etc.),
asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii într-o listă de
obiective pe termen scurt, oferă posibilitatea colectivului şcolar să aducă
îmbunătăţiri, să înţeleagă, să accepte etc. şi nu să reacţioneze la schimbare,
fa vorizează creşterea încrederii în capacităţile şi competenţele proprii,asigură
dezvoltare profesională şi personală, consolidează parteneriate în interiorul şi
exteriorul unităţii şcolare, stimulează dezvoltarea ethosului şcolar. Sursele
proeiectului şcolii sunt: cultura organizaţiei şcolare, viziunea echipei manageriale,
nevoile şi resursele comunitare, scopul şi obiectivele unităţii şcolare etc.
 METODOLOGIA ELABORĂRII PROIECTELOR
ÎN EDUCAŢIE
Un proiect bine realizat trebuie să îndeplinească următoarele CONDIŢII STRATEGICE:
- adecvarea (să fie potrivit atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite),
- fezabilitatea (caracter realist),
- economicitatea (consum optim de resurse),
- simplitatea şi precizia (să cuprindă acele obiective şi să aloce acele resurse necesare şi
suficiente realizării intenţiilor; excesul de precizie poate fi la fel de dăunător ca şi imprecizia),
- sistematizarea, lizibilitatea şi claritatea în conceperea şi redactarea lui,
- operaţionalitatea (aplicare facilă),
- unitatea şi consistenţa (să nu conţină contradicţii conceptuale, principiale sau acţionale),
- continuitatea (fiecare acţiune să le pregătească pe cele ulterioare),
- flexibilitatea (adaptabilitatea la situaţii noi, alocarea unor resurse pentru situaţii
neprevăzute, proiectul nu trebuie să restrângă posibilităţile viitoare de acţiune),
- încadrarea optimă în timp (precizarea orizontului temporal al fiecărei acţiuni care trebuie
adaptat nivelului proiectului strategic, tactic, operaţional),
- viabilitatea şi repetabilitatea (proiectul trebuie menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile
de context nu se schimbă radical) etc.