CHESTIONAR

Răspundeți la următoarele întrebări:

 Precizați ce înțelegeți prin management educațional.

Managementul educaţional, poate fi definit ca fiind „ştiinţa şi arta de a pregăti

resursele umane, de a forma personalităţi, potrivit unor finalităţi acceptate de individ şi de
societate sau o anumită colectivitate„.
El cuprinde un ansamblu de principii şi funcţii, de norme şi metode de conducere
care asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ (în ansamblu sau la nivelul
elementelor componente), la standarde de calitate şi eficienţă cât mai înalte”.
Într-o altfel de perspectivă, managementul educaţional este definit ca fiind
„activitatea angajată la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ în vederea
realizării funcţiilor manageriale (planificare–organizare; coordonare – îndrumare
metodologică; motivare; reglare–autoreglare) ale instituţiilor specializate în formarea–
dezvoltarea permanentă a personalităţii elevului, studentului etc, prin intermediul unor
structuri manageriale corespunzătoare angajate în plan central.
 Managementul educaţional se referă la conducerea conceperii, realizării şi
evaluării întregii activităţi de educaţie.
Punctaj: 10 puncte

 Caracterizați componentele managementului educațional.

MANAGEMENTUL CURRICULAR - reprezintă stabilirea “părţii locale” a

curriculum-ului (Curriculum la Decizia Şcolii) activitate în care managerul şi consiliul de
administraţie al şcolii trebuie să ţină cont de resursele umane şi materiale disponibile, de
propunerile cadrelor didactice, de opiniile părinţilor elevilor şi chiar ale elevilor din
clasele mari.
MANAGEMENTUL RESURSELOR - se abordează în funcţie de tipul
resurselor angrenate în procesul de învăţământ cu componentele sale:

1
  a. managementul resurselor umane - utilizarea la maximum a competenţelor
cadrelor didactice, stimularea creativităţii şi a liberei iniţiative, autonomia
deciziilor
 b. managementul resurselor materiale - coordonarea procesului de ameliorare
a infrastructurii şi a dotării materiale
 c. managementul resurselor financiare - elaborarea de proiecte performante
prin care să se atragă resurse complementare şi extrabugetare
 d. managementul resurselor informaţionale - asigură utilizarea eficientă a
planurilor de învăţământ, a programelor analitice, a manualelor, a materialelor
didactice, ameliorarea colectării informaţiilor.
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR COMUNITARE - presupune mobilizarea
comunităţilor locale, antrenarea agenţilor economici locali şi a părinţilor.
EVALUAREA / CONTROLUL - vizează întregul proces de învăţământ din
şcoală, propunându-şi ameliorarea activităţii aflate în desfăşurarea şi planificarea celei
viitoare .
 resurse umane: elevi, studenţi, cadre didactice, personal didactic auxiliar, personal
nedidactic, reprezentanţi ai comunităţii educative;
 resurse materiale: baza didactico–materială, spaţiul educaţional;
 resurse financiare: bugetul, contribuţiile comunităţii locale, agenţi economici,
sursele extrabugetare.etc;
 resurse informaţionale: documente şi materiale curriculare, baza de date existentă
în şcoală – în bibliotecă, laboratoare, suporturi informatice etc. – bibliotecă,
videotecă, laborator de instruire asistată pe calculator etc; de asemenea, resursele
informaţionale sunt preluate din legi, hotărâri, ordine, dispoziţii, regulamente,
norme, instrucţiuni, previziuni, statistici;
 resurse de timp: timpul şcolar, extraşcolar
Punctaj: 10 puncte

 Arătați care este importanța și structura Proiectului de dezvoltare instituțională

Prin Proiectul de Dezvoltare Instituţională, managerul îşi exprimă viziunea pe o

perioadă de dezvoltare medie, de obicei (patru ani), acesta având un caracter participativ,

2
implicând simultan numeroase procese de organizare şi relaţionare atât în plan intern cât
şi în plan extern. Structura PDI
1. Prezentare a școlii;
2. Analiza mediului intern și extern (SWAT și PESTE);
3. Viziunea;
4. Misiunea:
5. Țintele strategice;
6. Obiective (cu caracterul operațional)
7. Planul operațional pe fiecare an;
Viziunea reprezintă imaginea ideală a ceea ce își dorește organizația/ școala/sistemul
să realizeze în viitor.
Misiunea unității școlare derivă din nevoile de educaţie identificate la nivelul
comunităţii, societăţii şi reprezintă esenţa culturii organizaţionale, care formulează şi
tipul de rezultate şi nivelul de performanţă aşteptate.
Misiunea organizaţiei constă în enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale şi
a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor organizației, prin care
se diferenţiază de organizaţii similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate.
Misiunea se poate exprima fie printr-o singură frază cu conţinut general, fie extins,
cuprinzând referiri la activitatea organizaţiei sau la piaţa deservită.
Declararea misiunii se face în mod explicit, în scris.
Distincție între viziune și misiune
Viziunea exprimă ceea ce se speră pentru o realitate viitoare, în timp ce misiunea
declară angajamentele practice și acțiunile prin care organizațiile, sistemele educaționale
ating viziunea.
Punctaj: 10 puncte

Vă rugăm să bifați răspunsurile pe care le considerați corespunzătoare la următoarele

întrebări:

 „Ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină principalele

obiective ale instituțiilor de învățământ, mijloacele și resursele necesare aplicării
acestora” reprezintă conținutul funcției de:

3
 Funcția de previziune;
 Funcția de organizare-coordonare;
 Funcția de administrare;
 Funcția de motivare;
 Funcția de control-evaluare;
Punctaj: 5 puncte
 „Ansamblul proceselor de management prin care se proiectează şi se armonizează
componentele cadrului organizatoric intern necesar realizării obiectivelor
previzionate în instituţia de învățământ şi în domeniul în care aceasta se
încadrează.” reprezintă conținutul funcției de:
 Funcția de previziune;
 Funcția de organizare-coordonare;
 Funcția de administrare;
 Funcția de motivare;
 Funcția de control-evaluare;
Punctaj: 5 puncte
 Programele ca modalitate de concretizare a funcției de previziune se caracterizează
prin:
 orizont de timp de trei ani;
 grad mare de detaliere;
 orizont de timp câteva luni până la o oră;
 grad mare de generalitate;
Punctaj: 5 puncte

 PDI-ul reprezintă:
 O prognoză;
 Un plan;
 Un program;

Punctaj: 5 puncte

4
  Explicați ce înțelegeți prin management participativ și enumerați avantajele
acestuia.

Managementul participativ este o formă de conducere în care angajații sunt

implicați activ în procesul de luare a deciziilor. Managerii care o practică:
- valorizează capitalul intelectual și emoțional al angajaților, înțelegând și apreciind
valoarea ideilor, conceptelor și gândirii acestora;
- își dau seama că membrii personalului sunt facilitatorii direcți în relația cu beneficiarii
educației și le cunosc cel mai bine nevoile și așteptările.
Avantaje: Acționează ca o forță care motivează personalul să atingă scopurile și
obiectivele organizației;
- este o modalitate sigură de a păstra în organizație persoanele cele mai bine pregătite
și talentate care sunt mândre că au un cuvânt de spus în ceea ce privește conducerea
organizației
- crește performanța angajaților care, datorită faptului că lucrează într-un anume
confort psihologic, sunt mult mai motivați să comunice și să găsească soluții la
problemele apărute;
- conduce la un grad înalt al inovației ca urmare a deschiderii către idei și soluții noi și
unei comunicări continue la diverse niveluri ale organizației;
- diminuează demersul de supervizare a activității deoarece accentul este pus pe
managementul propriei persoane;
În același timp, participarea tuturor membrilor comunității educaționale în procesul
decizional este o condiție esențială pentru asigurarea calității și susținerea schimbărilor
prin care școlile își dezvoltă capacitatea instituțională în acord cu dinamica societății.
Acest tip de management se bazează pe responsabilizare şi utilizează creativ resursele
umane din organizaţia școlară.
Punctaj: 10 puncte

 Prezentați formele de implicare ale părinților în procesul decizional.

5
  Părinții pot fi implicați în viața școlii în diverse forme care variază după gradul de
consultare și de participare la procesul decizional. În foarte multe școli, participarea se
oprește la nivelul organizării de întâlniri periodice (ședințe cu părinții, lectorate) în care
părinții sunt doar informați în legătură cu anumite activități și realizări ale școlii.
 În altele, gradul de implicare crește prin stabilirea și semnarea unor acorduri
scrise, aplicarea de chestionare pentru a afla opiniile părinților în legătură cu modul în
care funcționează școala.
 Un rol important îl are comunicarea prin mijloace moderne on-line; platforma on
-line a școlii,facebook, WhtasApp, Viber,etc;
Cel mai important şi dezirabil domeniu al participării părinţilor este însă
consultarea lor la luarea unor decizii şi nu doar anunţarea sau aprobarea formală a unor
hotărâri luate deja de conducerea şcolii. Acest lucru se face, de exemplu, prin participarea
activă, și nu doar cu numele, în structurile de conducere ale școlii (de ex., Consiliul de
administrație), înființarea în mod democratic a unui Consiliu reprezentativ al părinților
funcțional și cu putere de decizie reală. Părinții ar trebui să participe la luarea deciziilor
privind:
 Bugetul;
 Activitățile extrașcolare;
 Organizarea evenimentelor şcolare;
 Regulile și regulamentele;
 Probleme de sănătate şi siguranţă;
 Conducerea şi organizarea şcolii în general;
 Probleme de conduită și disciplină;
 Curriculum la decizia școlii etc.
Punctaj: 5 puncte

 Enumerați câteva probleme ce pot fi dezbătute în Consiliul Elevilor

Probleme ce pot fi incluse pe agenda CE:

 uniforma şcolară;

6
  condiţii mai bune pentru elevi (starea grupurilor sanitare; problemele
sociale ale elevilor; folosirea corectă a spaţiilor de joacă; accesul în
clădiri; rastelurile pentru biciclete etc.)
 excursii şcolare;
 probleme referitoare la cantină (meniul; calitatea şi preţul)
 probleme legate de conduită (sistemul de sancţiuni al şcolii)
 comportamentul personalului didactic; medierea şi rezolvarea conflictelor;
 jocurile violente în curtea şcolii;vandalismul şi fumatul în toalete);
 calitatea şi siguranţa oferite de autobuzele şcolare;
 activităţi caritabile şi pentru strângere de fonduri;
 şcoala şi mediul înconjurător;.
 revista şcolii;
 orarul zilei de şcoală;
 cluburile şcolare;
 problemele legate de programa şcolară;
 planificarea temelor şi proiectelor;
 planul de dezvoltare al şcolii
Punctaj: 5 puncte

 Comentați următorul text:

„Avem nevoie de iubire. Avem o mare nevoie de iubire între oameni. Noi, profesorii,
educatorii suntem fermenții și ființele răspândirii iubirii între oameni. În educație , mai
importantă decât puterea este iubirea , mai importantă decât pedepsele și recompensele
este comunicarea. Ca profesori, este esențial să știm și să fim convinși de faptul
potrivit căruia cu un cuvânt rău și cu o faptă rea și pe cei buni îi facem răi, după cum
cu un cuvânt bun și cu o faptă bună și pe cei răi îi facem buni. ” (Albu, G., „Grijirile
și îngrijorările profesorului”, Editura Paralela 45, 2013, pp.200)

Iubirea este un sentiment ce nu se poate descrie în cuvinte. Nu există persoane

care să nu iubească și care la rândul lor să nu fie iubite. Ea se poate manifesta prin
vorbe și gesturi ca iubirea dintre doi tineri, iubirea dintre soți, dintre părinți și copii,
dintre frați, dar și dintre profesor și elev. Părintele Galaction referindu-se la sfârșitul

7
lumii care vine din lipsa de iubire spune: „Când nu va mai fi cărare de la vecin la
vecin! Adică, atunci când nu va mai fi dragoste și înțelegere creștinească între frați,
între rude, între creștini și între popoare! Atunci când nu se vor mai iubi oamenii
deloc, cu adevărat, va fi sfârșitul lumii”.

Într-una dintre conferințele sale Părintele Constantin Necula spunea că meseria de

profesor este una dintre cele mai grele, dar dacă am ales să o practicăm înseamnă că
ne-am îndrăgostit iremediabil de copii. Educatoarea și învățătoarea prin firea lor nu
pot să răspândească decât iubire. Educatoarele și mai târziu învățătoarele sau și mai
târziu diriginta sunt de fapt mame adoptive ale copiilor. Când ajung într-un mediu
străin copiii caută dragoste. Caută să înlocuiască pentru puțin timp iubirea și căldura
pe care o primesc de la mama în timpul petrecut acasă sau dimpotrivă caută să
găsească iubirea care acasă le lipsește. De aceea pentru mulți dintre ei nu este
important cum arată grădinița sau ce dotări are, ci cum îi primește doamna. Cum
reacționează doamna atunci când din neatenție cad și se lovesc, cum reacționează
doamna atunci când micului învățăcel i se comite o nedreptate sau pur și simplu cum
reacționează când i se face dor de casă și se uită lung pe fereastră, căutând-o pe mama
în zare. Orice reacție, orice gest o poate face pe doamna bună sau rea. Doamna ne
iubește sau nu ne iubește.

Lucrurile lipsite de însemnătate pentru cadrul didactic pot avea un impact major
asupra dezvoltării ulterioare a elevului. Înconjurat de iubire copilul poate să
înflorească. Încurajat atunci când greșește poate să progreseze. Ascultat și cercetat
atunci când este supărat poate să îl determine să ajute la rândul lui. Puterea exemplului
este cea care îl face pe elev să devină ascultător, harnic, altruist, iubitor etc sau
dimpotrivă să devină egoist și narcisist.

Punctaj: 20 puncte