CHESTIONAR

Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Precizați ce înțelegeți prin management educațional.

În ceea priveşte managementul educaţional, acesta poate fi definit ca fiind „ştiinţa şi arta de a
pregăti resursele umane, de a forma personalităţi, potrivit unor finalităţi acceptate de individ şi de
societate sau o anumită colectivitate”.
Într-o altfel de perspectivă, managementul educaţional este definit ca fiind „activitatea angajată la
nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ în vederea realizării funcţiilor manageriale
(planificare–organizare; coordonare – îndrumare metodologică; motivare; reglare–autoreglare) ale
instituţiilor specializate în formarea–dezvoltarea permanentă a personalităţii elevului, studentului
etc, prin intermediul unor structuri manageriale corespunzătoare angajate în plan central.
Managementul educaţional se referă la conducerea conceperii, realizării şi evaluării întregii
activităţi de educaţie.

Punctaj: 10 puncte
2. Caracterizați componentele managementului educațional.

 1.MANAGEMENTUL CURRICULAR - reprezintă stabilirea “părţii locale” a

curriculum-ului (Curriculum la Decizia Şcolii) activitate în care managerul şi consiliul de
administraţie al şcolii trebuie să ţină cont de resursele umane şi materiale disponibile, de
propunerile cadrelor didactice, de opiniile părinţilor elevilor şi chiar ale elevilor din clasele
mari.
 2. MANAGEMENTUL RESURSELOR - se abordează în funcţie de tipul resurselor
angrenate în procesul de învăţământ cu componentele sale:
a. managementul resurselor umane - utilizarea la maximum a competenţelor cadrelor
didactice, stimularea creativităţii şi a liberei iniţiative, autonomia deciziilor
b. managementul resurselor materiale - coordonarea procesului de ameliorare a
infrastructurii şi a dotării materiale
c. managementul resurselor financiare - elaborarea de proiecte performante prin care să
 se atragă resurse complementare şi extrabugetare
d. managementul resurselor informaţionale - asigură utilizarea eficientă a planurilor de
învăţământ, a programelor analitice, a manualelor, a materialelor didactice, ameliorarea
colectării informaţiilor.
 3.MANAGEMENTUL RELAŢIILOR COMUNITARE - presupune mobilizarea
comunităţilor locale, antrenarea agenţilor economici locali şi a părinţilor.
 4.EVALUAREA / CONTROLUL - vizează întregul proces de învăţământ din şcoală,
propunându-şi ameliorarea activităţii aflate în desfăşurarea şi planificarea celei viitoare .

Punctaj: 10 puncte
3. Arătați care este importanța și structura Proiectului de dezvoltare
instituțională.

Prin Proiectul de dezvoltare instituţională, managerul îşi exprimă viziunea pe o perioadă de

dezvoltare medie, de obicei (patru ani), acesta având un caracter participativ, implicând simultan
numeroase procese de organizare şi relaţionare atât în plan intern cât şi în plan extern.
Un PDI nu este acelaşi lucru cu un plan managerial al şcolii, care este descriptiv şi prezintă
faptic ce se întâmplă într-o anumită şcoală. Un plan managerial al şcolii nu abordează problema
calităţii, scopurile nu sunt stabilite în urma unei evaluări a situaţiei şcolii, prin urmare nu este
evolutiv.

În ţări cu sisteme eficiente de asigurare a calităţii sistemelor publice de educaţie, este

recunoscută ideea că şcoala, ca unitate, reprezintă nucleul sistemului. Aceasta înseamnă o
recunoaştere a caracteristicii şcolii de a avea cea mai mare influenţă asupra performanţelor elevilor;
performanţa unei şcoli ca întreg cuprinde cele mai valoroase surse de informaţii/ feedback necesare
pentru a ghida un sistem de asigurare a calităţii.

Oricare ar fi inovaţiile sau iniţiativele politice care au loc la nivel naţional sau judeţean, educaţia şi
instruirea au loc în şcoală şi în clasă, iar calitatea procesului instructiv-educativ din şcoală
reprezintă singurul şi cel mai important factor pentru achiziţiile elevilor. Sistemele bune de
asigurarea calităţii admit că aceste procese – nucleu nu sunt susceptibile de control extern/ superior,
iar îmbunătăţirea ţine de principalii actori ai sistemului de învăţământ – elevi, profesori, părinţi.

Structura PDI:
  Prezentare a școlii;
 Analiza mediului intern și extern (SWAT și PESTE);
 Viziunea;
 Misiunea:
 Țintele strategice;
 Obiective (cu caracterul operațional)
 Planul operațional pe fiecare an;

Punctaj: 10 puncte
Vă rugăm să bifați răspunsurile pe care le considerați corespunzătoare la
următoarele întrebări:
4. „Ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină
principalele obiective ale instituțiilor de învățământ, mijloacele și resursele
necesare aplicării acestora” reprezintă conținutul funcției de:
a) Funcția de previziune;
b) Funcția de organizare-coordonare;
c) Funcția de administrare;
d) Funcția de motivare;
 e) Funcția de control-evaluare;
Punctaj: 5 puncte
5. „Ansamblul proceselor de management prin care se proiectează şi se
armonizează componentele cadrului organizatoric intern necesar realizării
obiectivelor previzionate în instituţia de învățământ şi în domeniul în care
aceasta se încadrează.” reprezintă conținutul funcției de:
f) Funcția de previziune;
g) Funcția de organizare-coordonare;
h) Funcția de administrare;
i) Funcția de motivare;
j) Funcția de control-evaluare;
Punctaj: 5 puncte
6. Programele ca modalitate de concretizare a funcției de previziune se
caracterizează prin:
a) orizont de timp de trei ani;
b) grad mare de detaliere;
c) orizont de timp câteva luni până la o oră;
d) grad mare de generalitate;
Punctaj: 5 puncte

7. PDI-ul reprezintă:
a) O prognoză;
b) Un plan;
c) Un program;

Punctaj: 5 puncte

8. Explicați ce înțelegeți prin management participativ și enumerați avantajele

acestuia.

Managementul participativ este o formă de conducere în care angajații sunt implicați activ în
procesul de luare a deciziilor.
Managementul participativ în școală se referă la:
 Modul cum îi implici și pe colegii profesori, pe elevi și pe părinți în luarea deciziilor și
despre cum te consulți cu ei în legătură cu multe cele care se întâmplă zi de zi în
școala pe care o conduci.
 De la stabilirea unui scop comun, împărtășit de toți și elaborarea misiunii școlii, până
la funcționarea pe baza unor acorduri de parteneriat în care toate părțile își asumă
responsabilități.
 Avantaje:
 acționează ca o forță care motivează personalul să atingă scopurile și obiectivele
organizației;
 este o modalitate sigură de a păstra în organizație persoanele cele mai bine
pregătite și talentate care sunt mândre că au un cuvânt de spus în ceea ce privește
conducerea organizației
 crește performanța angajaților care, datorită faptului că lucrează într-un anume
confort psihologic, sunt mult mai motivați să comunice și să găsească soluții la
problemele apărute;
 conduce la un grad înalt al inovației ca urmare a deschiderii către idei și soluții noi și
unei comunicări continue la diverse niveluri ale organizației;
 diminuează demersul de supervizare a activității deoarece accentul este pus pe
managementul propriei persoane;

Punctaj: 10 puncte
9. Prezentați formele de implicare ale părinților în procesul decizional.

Forme de participare:

 Părinții pot fi implicați în viața școlii în diverse forme care variază după gradul de
consultare și de participare la procesul decizional. In foarte multe școli, participarea se
oprește la nivelul organizării de întâlniri periodice (ședințe cu părinții, lectorate) în
care părinții sunt doar informați în legătură cu anumite activități și realizări ale școlii.
 În altele, gradul de implicare crește prin stabilirea și semnarea unor acorduri scrise,
aplicarea de chestionare pentru a afla opiniile părinților în legătură cu modul în care
funcționează școala.
 Un rol important îl are comunicarea prin mijloace moderne on-line; platforma on -line
a școlii,facebook, WhtasApp, Viber,etc;
 Cel mai important şi dezirabil domeniu al participării părinţilor este însă consultarea
lor la luarea unor decizii şi nu doar anunţarea sau aprobarea formală a unor hotărâri
luate deja de conducerea şcolii. Acest lucru se face, de exemplu, prin participarea
activă, și nu doar cu numele, în structurile de conducere ale școlii (de ex., Consiliul de
administrație), înființarea în mod democratic a unui Consiliu reprezentativ al părinților
funcțional și cu putere de decizie reală. Părinții ar trebui să participe la luarea
deciziilor privind:

 Bugetul;
 Activitățile extrașcolare;
 Organizarea evenimentelor şcolare;
 Regulile și regulamentele;
 Probleme de sănătate şi siguranţă;
 Conducerea şi organizarea şcolii în general;
 Probleme de conduită și disciplină;
 Curriculum la decizia școlii etc.
 Punctaj: 5 puncte

10. Enumerați câteva probleme ce pot fi dezbătute în Consiliul Elevilor

Probleme ce pot fi incluse pe agenda întrunirilor C.E.:

 uniforma şcolară;
 condiţii mai bune pentru elevi (starea grupurilor sanitare;problemele sociale ale
elevilor; folosirea corectă a spaţiilor de joacă; accesul în clădiri; rastelurile pentru
biciclete etc.)
 excursii şcolare;
 probleme referitoare la cantină (meniul; calitatea şi preţul)
 probleme legate de conduită (sistemul de sancţiuni al şcolii; comportamentul
personalului didactic; medierea şi rezolvarea conflictelor; jocurile violente în curtea
şcolii;vandalismul şi fumatul în toalete);
 calitatea şi siguranţa oferite de autobuzele şcolare;

 activităţi caritabile şi pentru strângere de fonduri;

 şcoala şi mediul înconjurător;.
 revista şcolii;
 orarul zilei de şcoală;
 cluburile şcolare;
 problemele legate de programa şcolară;
 planificarea temelor şi proiectelor;
 planul de dezvoltare al şcolii.

Punctaj: 5 puncte

11. Comentați următorul text:

„Avem nevoie de iubire. Avem o mare nevoie de iubire între oameni. Noi,
profesorii, educatorii suntem fermenții și ființele răspândirii iubirii între oameni.
În educație , mai importantă decât puterea este iubirea , mai importantă decât
pedepsele și recompensele este comunicarea. Ca profesori, este esențial să știm și
să fim convinși de faptul potrivit căruia cu un cuvânt rău și cu o faptă rea și pe
cei buni îi facem răi, după cum cu un cuvânt bun și cu o faptă bună și pe cei răi
îi facem buni. ” (Albu, G., „Grijirile și îngrijorările profesorului”, Editura Paralela 45, 2013,
pp.200)
A fi profesor inseamna  a iubi copiii si a-ti dori sa le impartasesti din cunostintele tale. Se spune ca
un profesor este bun daca cel putin un singur elev a inteles lectia.

Profesorul este omul de la catedra, dar care poate fi si un bun prieten pentru invataceii sai. Din
pacate, elevii nu prea au incredere in profesori intrucat cred ca acestia nu-i inteleg. Gresit! Si
profesorul a fost odata elev si cunoaste emotiile, implinirile sau tristetea unei note mici. El poate
intelege problemele familial ale elevilor si ii poate indruma, le poate fi alaturi.Dascalul este omul
care preda si apoi evalueaza cunostintele dobandite sub indrumarea lui.
Calitatile unui bun profesor nu se refera doar la competenta sa didactica, ci si la capacitatile
empatice si sociale. Astfel, a avea competente de specialitate – in functie de domeniul predat si
pedagogice este important, dar nu de ajuns pentru a fi intr-adevar un profesor apreciat de catre
elevii sai.
In primul rand, calitatile unui bun profesor imlica a avea anumite abilitati sociale de a patrunde in
viata interioara a grupului de elevi, abilitati empatice, de a intelege copiii si a putea privi lumea prin
ochii lor, si nu in ultimul rand, valori superioare, caci profesorul este un model pentru elevii sai.
 Printre calitatile unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul si talentul pedagogic,
capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda in mod creativ si de a nu se limita doar la un
monolog plictisitor. De multe ori, nu ceea ce spune un profesor este important, ci modul in care o
spune. Predarea unei lectii printr-un lung monolog (cum, din pacate, inca se intampla de cele mai
multe ori) nu starneste interesul elevilor, mai mult, ii deranjeaza pe acestia, caci se simt complet
ignorati in aceasta interactiune intr-un singur sens. Modul in care un profesor comunica cu elevii
sai este esential, iar daca acesta gaseste moduri atractive de a prezenta informatiile si incearca o
interactiune adevarata cu elevii sai, rezultatele se vor observa imediat.
Printre calitatile unui bun profesor, dragostea pentru copii este esentiala. Un bun profesor are o
vocatie interioara pentru comunicarea adecvata a informatiei, dar el trebuie si sa iubeasca si sa
inteleaga copiii. Atitudinea profesorului fata de copii pune amprenta asupra relatiilor in clasa, iar
daca acesta le arata elevilor sai dragoste, respect si intelegere, procesul didactic va fi mult
simplificat.
Empatia este si ea foarte importanta cand se vorbeste despre calitatile unui bun profesor: acesta
trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie cum functioneaza mintea lor si in primul rand sa
poata sa ii inteleaga pe copii. Empatia inseamna intuitie, intelegere, a putea sa patrunzi in lumea
interioara a copilului sau a tanarului si a putea sa privesti lucrurile (si) din perspectiva sa. Inseamna
si a putea sa iti cunosti cat se poate de bine fiecare elev si sa preconizezi care dintre ei va manifesta
anumite dificultati in anumite situatii. Nu este o calitate prea des intalnita.
Printre calitatile unui bun profesor se afla si competentele sociale: un profesor care stie sa comunice
cu elevii sai trebuie sa fie sociabil, dezinvolt, deschis, sa aiba abilitati de relationare dezvoltate. Un
profesor introvertit si inchis in sine nu va avea vreun rezultat si nu va impresiona prin nimic pe
elevii sai. Este important sa poti stabili o relatie adevarata, bazata pe comunicare deschisa, respect
reciproc si chiar atasament pentru a avea un efect vizibil asupra mintilor tinere. Relatia profesor-
elev nu trebuie sa ramana inchistata in modelul autoritar. 
Pentru ca o persoana sa fie un bun profesor trebuie in primul rand sa fie un om devotat muncii sale,
care iubeste copii si are daruirea si rabdarea necesara pentru a lucra cu ei. Un profesor bun va
incerca inca din prima zi in care isi cunoaste elevii, sa fie un bun exemplu pentru ei, pentru cei care
urmeaza sa-i invete si sa-i modeleze.  Elevii au nevoie de modele dupa care sa se ghideze, de o
persoana pe care sa o admire. Profesorul trebuie sa incerce sa fie un om cat mai bun, sa le asculte
problemele, sa discute cu ei ca si cum ar fi adulti si nu copii.
Profesorul trebuie, inca de la inceput, sa stabileasca niste limite, intre el si elevii sai. Profesorul
trebuie sa le spuna elevilor, inca de la bun inceput, ca in ciuda faptului ca isi doreste o relatie buna
cu ei, trebuie sa existe si un set de limite pe care niciuna dintre parti nu trebuie sa le depaseasca.
Glumele trebuie sa fie facute in limita bunului simt, adresarea trebuie sa fie una corespunzatoare, iar
temele pentru acasa sunt obligatorii. 

Un bun professor trebuie sa isi actualizeze mereu cunostiintele, pentru a putea sa raspunda mereu la
toate in trebarile puse de elevi.

Daca mai multi elevi nu au inteles lectia atunci profesorul trebuie sa isi faca o autoevaluare si sa
verifice daca acest lucru s-a intamplat din vina lui, iar daca acest lucru este adevarat sa ia masuri
pentru corectarea acestei problem pe viitor.

Un profesor bun trebuie sa faca tot posibilul ca sa nu descurajeze elevii mai slabi la invatatura,
deoarece ei se vor teme sa raspunda, chiar daca vor sti raspunsul correct.Elevii trebuie sa fie
incurajati, sa primeasca sfaturi utile, sis a li se vorbeasca cu blandete. Profesorul ideal este acela
care poate sa explice in cuvinte simple notiuni complicate, el trebuie sa fie intelegator, sa se
mandreasca cu meseria pe care o practica, sis a fie apropiat de elevii sai.

Un profesor bun trebuie sa ajute elevii sa depaseasca greutatile intalnite, iar intelepciunea pe care o
are sa o transmita elevilor sai. Pe langa acestye calitati trebuie sa aiba si simtul umorului. Profesorul
nu trebuie sa-i dea elevului sarcini pe care stie bine ca acesta nu le poate indeplini. Un professor
bun este acela care poate comunica cu orice elev, chiar daca acest aeste dificil si neascultator.
Temelia pe care se pun toate aceste calitati ale unui bun professor este iubirea pentru copii. Din
iubire el se va pregati permanent pentru fiecare lectie in asa fel incat sa nu-I dezamageasca; iart
daca se va intampla ca unul dintre elevi sa stie un amanuntcare lui i-a scapat, va privi cu bunavointa
si isi va aprecia elevul pentru cunostintele sale, nu se va limita la orele desfasurate efectiv in clasa
ci ii va conduce in diferite activitati educative extrascolare. Profesorul va fi preocupat sa-si
perfectioneze metoda de predare, relatia cu elevii se va baza pe respect reciproc, va trata pe fiecare
copil ca pe o personalitate unica si se va stradui sa-l faca pe fiecare sa se simta bine intre colegii sai.
Profesorul va fi autoritar fara excese si un bun amic totodata.

Punctaj: 20 puncte